Descrierea Afganistanului Fata de majoritatea tarilor moderne a caror istorie este alctuita din perioade de pace intrerupte de razboaie,

istoria Afganistanului reprezinta o nefericita exceptie. Ea este mai ales o istorie de razboaie intrerupte, pentru putin timp, de perioade de pace. Afganistanul este o tara muntoasa, in mare parte arida, din centrul si sudul Asiei, cu o suprafata de aproape trei ori mai mare decat suprafata Romaniei. Aflata la intersectia a mai multe civilizatii indoeuropene, Afganistanul a fost, pana la inceputul istoriei lui moderne, in secolul al XVIII-lea un teritoriu strabatut dintr-o parte in alta de populatii ariene nomade si apoi cucerit si inglobat succesiv in diferite imperii, mai mult sau mai putin efemere (de persi, macedoneni, mongoli, arabi, turci). Fondatorul Afganistanului modern a fost Ahmad Sah care a reusit sa stranga in 1738 sub stapanirea sa teritoriile dintre granitele actuale ale tarii. Dar peste cinci ani, primul presedinte afgan, impreuna cu familia sa, a fost ucis, intr-un puci comunist care a reaprins conflictele tribale. A urmat apoi invadarea Afganistanului de trupele sovietice circa 100.000 de soldati - venite in "apararea" partidului comunist "fratesc" afgan si a caror ocupatie, pe fondul unor lupte neintrerupte cu fortele de gherila, a facut printre civilii afgani sute de mii de victime. Rzboiul Afgano-Sovietic Rzboiul Afgano-Sovietic a durat nou ani. Forele implicate au fost Partidul Popular Democrat din Afganistan, cu orientare marxist, susinut de ctre forele sovietice i rebelii islamiti Mujahedini. Rebelii au fost susinui de mai multe ri, printre care i Statele Unite ale Americii, Arabia Saudit, Pakistan i alte state musulmane, n contextul Razboiului Rece. Desfurarea de trupe militare sovietice a nceput n 25 decembrie 1979. Sovieticii au invadat acest teritoriu cu pretextul de a realiza schimbri progresive care erau necesare pentru ieirea din impas a Afganistanului, dar de fapt scopul lor era de a instala un regim marxist, loial guvenului de la Moscova. Noul regim instaurat era oribil, tortura era practicat zilnic.n martea 1979, n satul Kerala, 1700 de aduli i copii incluznd ntreaga populaie de sex masculin au fost mpucai i chinuii n Piaa Satului.De-a lungul rii erau mii de poveti de teroare ca acesta ce a intrat n mintea afganilor. n fazele incipiente ale comunitilor, rebelii muajahedinii au format micarea de rezisten predominat mpotriva noului regim marxist. Pe data de 25 decembrie 1979, URSS a invadat i a instalat un nou regim condus de Babrak Karmal, un fost prim-ministru al Afganistanului, care a trit in exil.Odat instalat guvernul marionet, Kremlinul a lansat un rzboi total mpotriva ntregii populaii a rii, nclcnd o mulime de convenii naionale, ajungndu-se s se foloseasc cu arme chimice n 1986. ncercarea lor de a ctiga inimile i minile oamenilor, pe lng armele chimice folosite, regimul marxist afgan s-a ndreptat asupra credincioilor religioi nepermindu-le s fie influenai de puternica cultur musulman.n aceste condiii, regimul comunist a ncercat sa combat cultura musulman, Coranul a fost ars, s-au interzis cultele i practicele religioase. Pe 6 ianuarie 1979, 130 de oameni ai clanului Moaddedi, au fost masacrai. Scopul regimului comunist era numai de a transforma natura uman. Pentru ca acest lucru s fie posibil, conductorul rival al sistemului, credina islamic trebuia eliminat.Reagan era nemulumit ct de malefici erau comunitii, unde preluau puterea, Afganistanul nu era o excepie de la aceast regul. Afganistanul ajunsese subiectul unor condiii intolerabile, al devastrii, al suferinei i al unui rzboi total. Reagan afirma c nicieri n lume drepturile omului nu au fost nclcate ca n Afganistan, iar ca rezultat al acestei agresiuni 3 milioane de oameni au luat calea exilului.

Reagan era att de ngrijorat nct la summit-ul de la Geneva de la Geneva i-a acuzat pe sovietici pentru abuzul asupra drepturilor omului i, mai ales, pentru practica aleas de ei de a arunca jucrii din avion, care conineau bombe capcan i erau adunate de copiii afgani. Planurile pentru continuarea rzboiului au mers mai departe. A fost adus, din Germania de Est, generalul Mihai Zaitev, care plnuiau s foloseasc o treime din forele speciale cunoscute ca ,,spetznaz n Afganistan. Gorbaciov i-a dat timp un an sau doi pentru rezolvarea conflictului. Ca urmare a ntlnirilor dintre Reagan i Gorbaciov, n care s-a discutat mult problema dezarmrii i semnrii mai multor tratate, s-a decis retragerea trupelor din ar n aul 1989 cnd va aprea disensiuni n cadrul Uniunii Sovietice. Rzboiul mpotriva talibanilor Retragerea trupelor sovietice, datorita presiunilor internationale si avansarii impetuoase a talibanilor, sustinuti de Pakistan si de Statele Unite, a dat semnalul inceperii unor conflicte intertribale pentru putere care s-au soldat cu victoria talibanilor. Acestia au instalat in intregul Afganistan un regim totalitar islamic dur, de o trista celebritate. Din aceasta perioada, dateaza distantarea Statelor Unite de fostii lor aliati, distantare care a devenit conflict international in 2001. Talibanii au fost acuzati ca-l adapostesc si-l protejeaza, pe teritoriul lor, pe Osama Ben Laden, presupusul organizator al atacurilor teroriste din 11 septembrie de la New York si Washington. Cum talibanii au refuzat sa-l expulzeze, americanii au luat hotararea sa-l captureze ei insisi, dand in acelasi timp acestui conflict o dimensiune larg internationala si semnificatia unui razboi global al lumii democratice impotriva terorismului islamist. Dupa cum se stie, talibanii au fost alungati repede de puternica masina de razboi americana careia i sau alaturat trupe britanice, alte trupe in cadrul unei largi coalitii internationale si, de asemenea, un mare numar de luptatori din asa-numita Alianta de nord care grupa forte din teritoriul afgan pe care talibanii nu reusisera sa-l cucereasca. Inlaturati de la putere, talibanii au intrat insa intr-un razboi de gherila care nu s-a incheiat nici astazi. Statisticile si rapoartele oficiale sustin ca succesele trupelor aliate sunt numeroase. Astfel, de exemplu, se spune ca in anul 2007, aria luptelor s-a restrans, practic la aproximativ 10% din numarul districtelor administrative de pe teritoriul Afganistanului. In alte 327, adica in 82% din total nu s-a inregistrat niciun incident. Presedinte afgan Hamid Karzai a ajuns chiar sa spuna ca razboiul e ca si castigat, mai trebuie doar o ultima victorie categorica impotriva terorismului. Cu atat mai mult cu cat trupele afgane sunt mult mai bine antrenate, iar numarul soldatilor mobilizati impotriva talibanilor a depasit 50.000. Sprijinul american in rzboiul cu talibanii Totusi situatia nu e chiar atat de roza. Statele Unite cheltuiesc in Afganistan circa 5 miliarde de dolari pe an, adica de peste 6 ori mai mult decat bugetul total al Afganistanului. Cum ar putea atunci guvernul afgan fara sprijinul financiar, logistic si militar american sa faca fata atacurilor talibane daca intr-un viitor previzibil ar fi lasat singur? Pe de alta parte, in zonele fierbinti, in apropiere de granitele pakistaneze pierderile coalitiei antitalibane, fara sa fie semnificative din punct de vedere militar, sunt importante pentru opinia publica din tarile care fac parte din coalitie. In anul 2007, aceste pierderi au insumat 237 de oameni. Din acest motiv, tarile europene sunt din ce in ce mai reticente in continuarea razboiului fara o perspectiva clara de incheiere a lui. Una dintre putinele exceptii de aliati neconditionali este Franta care prin vocea presedintelui ei, Nicolas Sarkozy, si-a anuntat intentia de asi spori efectivele militare actuale de 1200 de militari cu alte cateva sute.

Afganistan - cum nu erau in 2001 - nu face decat sa confirme dinamica evolutiei opiniei publice. Si, de asemenea, faptul ca prim-ministrul conservator, Stephen Harper, a supus politica guvernului sau in Afganistan examinarii Parlamentului si a negociat apoi cu liberalii lui Stephane Dion o notiune care precizeaza caracterul limitat in timp al angajamentului militar canadian indica de asemenea un drum divergent pe care se poate angaja politica externa canadiana in privinta Afganistanului. Exista opinii potrivit carora, odata atinsa data de debut a dezangajarii canadiene (anul 2011) guvernul de la putere va accepta sau va propune o noua prelungire... Dar oricum ar fi, dezbaterea in sine indica posibilitatea unui drum divergent care, daca razboiul cu talibanii se eternizeaza, risca sa fie comun si altora, daca nu tuturor membrilor coalitiei. Din Europa de est, de exemplu, vin vesti ca si Romania, cu cei 600 de militari luptand la Kandahar, este nemultumita din aceleasi motive ca si canadienii. E de presupus asadar ca sprijinul fata de politica Statelor Unite in Afganistan va scadea pe masura ce rezultatele victoriei depline si irevocabile a coalitiei antitalibane si antiteroriste intarzie sa apara. Din nefericire pentru Afganistan acest lucru ar insemna reluarea ciclului de conflicte interne si o noua sansa pierduta pentru o pace durabila, necesara dezvoltarii si reconstructiei. Printre putinele exceptii de aliati neconditionali - inca mai exista asa ceva! - se numara Franta care prin vocea presedintelui ei, Nicolas Sarkozy, si-a anuntat intentia de a-si spori efectivele actuale de 1200 de militari cu alte cateva sute. Canada nu pare dispusa sa-i urmeze exemplul. A fi sau a nu fi in Afganistan? Canada este, dupa cum se stie, unul dintre aliatii indefectibili ai Statelor Unite pe arena internationala. Exista unii bemoli, desigur, dar totusi loialitatea si deschiderea ei spre intelegerea prioritatilor americane sunt dincolo de orice indoiala. Razboiul din Afganistan este insa pe cale sa deschida o mica bresa in aceasta relatie de colaborare din multe puncte de vedere armonioasa. Si aceasta intrucat lucrurile au evoluat mult din 2001 cand a inceput lunga campanie antitalibana pentru distrugerea retelei teroriste Al-Qaeda si pentru capturarea lui Ben Laden. In 2001, sondajele Gallup indicau ca 88% dintre americani erau de accord cu razboiul din Afghanistan si ca numai 10% erau impotriva lui. Sase ani mai tarziu, in august 2007, sprijinul opiniei publice americane fata de razboiul din Afghanistan era inca puternic: 70% dintre americani continuau sa fie de acord cu politica Statelor Unite in aceasta parte a lumii. Dar nu acelasi lucru s-a intamplat si cu opinia publica din Canada. Sprijinul pentru razboiul din Afghanistan in 2001 ralia circa 80% din populatie, asadar o proportie asemanatoare cu cea a vecinilor din sud. Dar in august 2007, acest sprijin se diminuase cu aproape treizeci de procente, intrunind acordul doar a 51% dintre canadieni. Daca in Statele Unite, razboiul din Afghanistan este umbrit de razboiul din Irak unde efectivele, pierderile si cheltuielile militare sunt incomparabil mai mari, in Canada, in schimb, acest razboi este mult mai mediatizat si mai prezent in constiinta generala. Opinia publica din Canada este deosebit de sensibila la pierderile de vieti omenesti 78 de militari.

Faptul ca majoritatea acestor pierderi s-au consemnat in ultimii doi ani indica o recrudescenta a violentei si o intensificare a atacurilor talibane, mai ales in zona fierbinte a Kandaharului unde se afla contingentul canadian de 2.500 de soldati. Sensibilitatea aceasta, care se traduce intr-o relativa nemultumire, nu se explica doar prin pacifismul cu multiple cauze al noilor generatii (mai marea vizibilitate a victimelor, slabirea sentimentelor religioase, discursul insuficient de hotarat si de clar al politicienilor etc.) despre care se vorbeste in unele comentarii, ci si prin felul in care este gestionata colaborarea intre trupele aliate. S-a vorbit de inechitatea misiunilor de lupta, mult mai periculoase ale canadienilor, americanilor si englezilor care lupta in sud, in raport cu cele ale germanilor, de exemplu, care se afla in nordul Afganistanului, in misiuni mai curand de supraveghere. Robert Gates, secretarul american al apararii a facut presiuni in acest sens asupra guvernului german care insa a ramas inflexibil in refuzul sau de a primejdui viata militarilor germani. Inflexibilitatea aceasta are evidente ratiuni politice. Angela Merkel nu poate face abstractie de opozitia paretenerilor ei social-democrati din coalitia guvernamentala fata de angajarea mai profunda a trupelor germane in Afganistan. Franta: Razboiul din Afganistan este o capcana Razboiul din Afganistan este o capcana pentru toate partile implicate, iar Franta va incepe, la summit-ul NATO, discutiile despre cum ar putea sa se retraga, a spus noul ministru al Apararii francez. "Afganistanul este, as putea spune, o capcana pentru toate partile implicate acolo", a spus Alain Juppe, noul ministru francez al Apararii, potrivit AlertNet. Remarcile lui Juppe au confirmat zvonurile ca Franta va incepe anul viitor sa se retraga din Afganistan, si in totalitate pana la alegerile prezidentiale din 2012. Franta are aproximativ 3.500 de soldati in Afganistan, chiar daca razboiul, condus de SUA, a fost foarte nepopular in tara. Cel putin 50 de soldati francezi si-au pierdut viata in Afganistan din 2001 pana in prezent. Fostul ministru al Apararii, Herve Morin, a spus ca, anul viitor, Franta va incerca sa transfere autoritatilor afgane controlul din una sau doua zone aflate sub responsabilitatea sa. Juppe a declarat pentru postul de radio francez Europe 1 ca incearca sa transfere "putin cate putin" din indatoririle sale in Afganistan, si ca va studia cum ar putea transfera zonele de sub controlul sau autoritatilor afgane. Prezenta militara a Frantei in Afganistan este vazuta ca un factor care contribuie la posibilitatea producerii unor atacuri teroriste in tara.

Documente secrete despre rzboiul din Afganistan, publicate de presa internaional

Statele Unite au condamnat cu fermitate, duminic, publicarea unor documente confideniale despre presupuse legturi ntre serviciile secrete pakistaneze i insurgenii afgani, ntr-un comunicat dat publicitii de Casa Alb.

Potrivit cotidianului New York Times , care a publicat duminic, alturi de alte dou publicaii, documente difuzate de Wikileaks, acestea "ar sugera c Pakistanul, n mod oficial un aliat al Statelor Unite, permite membrilor serviciului su de informaii s antreneze, n mod direct, talibani". Caracteriznd ntlnirile drept "edine de strategie secret", cotidianul american afirm c acetia "organizau reele de grupuri insurgente care lupt mpotriva militarilor americani n Afganistan i chiar organizeaz comploturi viznd asasinarea unor lideri afgani". New York Times afirm c publicaia britanic The Guardian i sptmnalul german Der Spiegel au primit, de asemenea, n urm cu cteva sptmni, documentele obinute de Wikileaks, care public frecvent informaii confideniale. Sursa acestor scurgeri de informaii nu a fost identificat. Cele trei publicaii au acceptat s publice duminic aceste informaii, sintetizate din 92.000 de documente "utilizate de ofieri din cadrul Pentagonului i de trupe de pe teren", deoarece urmeau s fie difuzate pe Internet. "Majoritatea rapoartelor sunt rapoarte de rutin, chiar banale, dar multe dintre ele au un caracter percutant asupra acestui rzboi care dureaz de aproximativ nou ani", relev New York Times. The Guardian afirm c documentele, care relev numrul n cretere de civili ucii de forele de coaliie i de talibani "dau o imagine devastatoare rzboiului, (considerat) o stare de eec n Afganistan".

WikiLeaks susine c are obiectivul prezentrii aciunilor "contrare principiilor etice"

Site-ul WikiLeaks.org, care duminic a postat zeci de mii de documente militare clasificate despre conflictul afgan, afirm c obiectivul este prezentarea unor "aciuni contrare principiilor etice", informeaz New York Times. "Credem c transparena activitilor guvernamentale conduce la reducerea corupiei, la o mai bun guvernare i la democraii mai puternice. Toate guvernele pot beneficia de pe urma supravegherii mai atente, precum i popoarele", a comunicat WikiLeaks.org. Fondatorul site-ului, Julian Assange, a declarat c documentele publicate vor evidenia violene mult mai intense comise n Afganistan dect cele prezentate pn acum. "Nu vom prezenta doar incidente foarte grave, ci o gam larg de evenimente, de la moartea unor copii la operaiuni majore soldate cu sute de mori", explic Assange. Criticii susin c publicarea unor astfel de documente ar putea pune n pericol operaiunile militare din Afganistan, nclcnd i drepturile la via privat ale unor persoane. Steven Aftergood, un expert de la Federaia Oamenilor de tiin americani, a acuzat WikiLeaks de "vandalism informaional".

SUA condamn publicarea documentelor

"Statele Unite condamn cu fermitate publicarea de informaii confideniale, de ctre persoane i organizaii, care ar putea pune n pericol viaa americanilor i a aliailor notri i amenina securitatea

naional", declar consilierul pentru probleme de securitate naional al preedintelui Barack Obama, generalul James Jones, ntr-un comunicat. "Wikileaks (un site de resurse i analiz politic) nu a ncercat s ne contacteze n legtur cu aceste documente, Statele Unite aflnd din pres despre difuzarea acestor documente (confideniale)", precizeaz James Jones. "Aceste scurgeri de informaii nu vor avea consecine asupra angajamentului nostru n curs, viznd s consolideze aliana noastr cu Afganistanul i Pakistanul, s-i nfrng pe inamicii notri comuni i s susin aspiraiile afganilor i pakistanezilor", a dat el asigurri. Generalul James Jones, care nu a confirmat i nici nu a dezminit veridicitatea acestor documente, a subliniat c ele se refer la o "perioad cuprins ntre ianuarie 2004 i decembrie 2009" i c, la 1 decembrie 2009, preedintele Barack Obama a "anunat o nou strategie" n Afganistan.

Ambasadorul pakistanez condamn publicarea documentelor

Ambasadorul Pakistanului n Statele Unite a considerat ca "iresponsabil" publicarea acestor documente confideniale i a confirmat c ara sa este deplin angajat n lupta mpotriva insurgenilor islamiti. ntr-un comunicat, Husain Haqqani a apreciat c aceste documente ar conine informnaii inexacte, adugnd c ele "nu reflect realitatea de pe teren". "Statele Unite, Afganistanul i Pakistanul sunt parteneri strategici i ncearc mpreun s nfrng, militar i politic, al-Qaida i aliaii si talibani", a declarat ambasadorul. "Aceste rapoarte nu reflect nimic altceva dect comentarii, emannd de la o singur surs, i zvonuri, abundente de o parte i de alta a frontierei (Pakistanului cu Afganistanul) i care s-au dovedit false, n urma unui examen aprofundat", a continuat el. Un oficial american a apreciat, sub protecia anonimatului, c nu este "surprinztor c exist ngrijorri cu privire la ISI" (serviciile de informaii pakistaneze). Acesta este motivul pentru care, a adugat el, "preedintele a ordonat o reexaminare a politicii (duse n Afganistan) i o schimbare de strategie". Retragerea fortelor americane in iulie 2011 Preedintele Barack Obama i generalul David Petraeus, care l-a nlocuit pe generalul Stanley McChrystal n funcia de comandant al forelor americane n Afganistan, au declarat c vor ncepe retragerea n iulie 2011, n funcie de condiiile de pe teren. Senatorul republican John McCain, fostul contracandidat al lui Obama la prezidenialele din 2008, ia exprimat ndoiala, la postul ABC, n legtur cu stabilirea unei date limit ferme de retragere a forelor americane. "Sunt pentru stabilirea de date privind retragerea, dar dup ce strategia reuete, nu nainte", a declarat McCain, care s-a aflat n Afganistan de Ziua Naional a Statelor Unite, 4 iulie. Militarii NATO se vor retrage din Afganistan n 2014

Coaliia militar din Afganistan va conveni, n cadrul unei conferine ce va avea loc sptmna viitoare la Kabul, s transfere forelor afgane controlul privind securitatea rii n 2014, potrivit unui document secret citat de The Independent on Sunday. Potrivit documentului obinut de cotidianul britanic, preedintele afgan, Hamid Karzai, va anuna un calendar pentru o "tranziie etapizat i bazat pe condiii", ce va ncepe n acest an, la Conferina Internaional pe tema Afganistanului care va avea loc la Kabul. La aceast reuniune vor participa secretarul american de Stat, Hillary Clinton, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, ministrul britanic de Externe, William Hague, i minitri de Externe din alte 70 de ri. Documentul a fost trimis diplomailor de reprezentantul special al ONU n Afganistan, Staffan de Mistura. "Comunitatea internaional i exprim sprijinul fa de obiectivul preedintelui Afganistaului ca Forele de securitate naionale afgane (ANSF) s conduc operaiunile militare n toate provinciile pn la sfritul lui 2014", arat documentul. Potrivit textului, comunitatea internaional va continua "s furnizeze sprijinul necesar pentru a spori securitatea n acest timp i va continua s sprijine instruirea, echiparea i furnizarea finanrii interimare a ANSF la toate nivelurile pentru preluarea misiunii de garantare a securitii rii lor". "Guvernul din Afganistan i comunitatea internaional au fost de acord s evalueze mpreun provinciile cu scopul de a anuna pn la sfritul lui 2010 c procesul de tranziie este n desfurare", adaug documentul. O surs din cadrul armatei britanice a confirmat c documentul este "un plan semnificativ care descrie etapele premergtoare retragerii". Liderii celor 28 de ri membre ale Alianei Nord-Atlantice vor lua act i de intrarea acesteia ntr-o nou er a unei lumi multipolare i cu pericole diverse, adoptnd un nou "concept strategic", elaborat pe baza experienei afgane. Acest document foarte sintetic va servi ca ghid pentru urmtorii zece ani. Smbt, aliaii occidentali vor oficializa relansarea cooperrii lor cu Moscova, cu ocazia summitului NATO-Rusia. Ordinea de zi, cu o miz dificil pentru o organizaie n cutarea unui motiv de a exista dup ncheierea Rzboiului Rece, n timp ce centrul de gravitate al lumii basculeaz ctre zona Pacific, l-a determinat pe secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, s califice aceast reuniune drept una "istoric". "Vom intra ntr-o faz fundamental nou n Afganistan", odat cu lansarea procesului de aa-zis "tranziie", altfel spus afganizarea conflictului, la nou ani de la intervenia armat a coaliiei conduse de Statele Unite, a subliniat luni Rasmussen. Obiectivul este ca Fora internaional de stabilizare, ISAF, s joace doar un rol de susinere, dup ce se va ncredina progresiv, district cu district, conducerea operaiunilor armatei i poliiei afgane, la ncheierea unei tranziii ce va dura, de fiecare dat, 18-24 de luni. Rasmussen a confirmat c acest "proces va demara la nceputul anului", la o dat i ntr-o regiune nc nedeterminate, i c "dac o vor permite condiiile, va fi activat n 2014".

Decizia urmeaz s fie aprobat de oficialii celor 48 de ri care fac parte din ISAF, plus Japonia, i de preedintele afgan Hamid Karzai, venii la Lisabona pentru acest summit. Ea va trebui s faciliteze primele retrageri ale militarilor nc de anul viitor i s mulumeasc astfel o opinie public sceptic, mai ales n Europa, n timp ce aproximativ 650 de militari strini - un numr record - au murit deja n Afganistan n 2010. Contingentul internaional a ajuns la 150.000 de militari, ceea ce nu i-a mpiedicat ns pe talibani s i multiplice atacurile i atentatele sngeroase n toat ara. NATO este contient de riscul compromiterii credibilitii, n cazul eecului strategiei sale. La Lisabona, va fi ratificat un "parteneriat pe termen lung" cu Afganistanul, pentru a se evita termenul abandon. Un alt obiectiv este aprofundarea parteneriatelor cu ri ca Australia sau Japonia, respectiv un dialog cu puterile emergente ca India i China. Toate aceste aspecte sunt abordate de noul "concept strategic", care va l va nlocui pe precedentul, datnd din 1999. Cei 28 de aliai vor lua n prealabil decizia de principiu de a nfiina propriul sistem antirachet pentru protejarea teritoriului i populaiei .

Noul razboi al Americii in Orient este rezultatul unui mai vechi conflict intre civilizatii? Poate fi culpabilizat Islamul pentru actele teroriste din SUA? Sunt teroristii niste slujitori fideli ai Coranului? Exista riscul ca musulmanii si crestinii sa nu mai poata trai pe acelasi Pamant? Sunt intrebari la care atat analistii cat si societatea civila incearca, incepand din 11 septembrie 2001, sa le gaseasca raspunsuri.