P. 1
Psihanaliza interpretarea viselor

Psihanaliza interpretarea viselor

|Views: 755|Likes:

More info:

Published by: sumedreacristian2313 on Mar 17, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/17/2013

pdf

text

original

Interpretarea Viselor

Psihanaliza Interpretar ea Viselor’Visele sunt raspunsuri la intrebari pe care nu stim sa le formulam’ Marcio Barrios

1

Interpretarea Viselor
I. Domeniul si istoricul psihanalizei

A) Definitie si domeniu Psihanaliza este metoda instituita de Sigmund Freud care are ca obiect cunoasterea profunda a vietii sufletesti a omului atat in starea de normalitate psihica, cat si de boala, in scopul instituirii in cel de-al doilea caz a masurilor adecvate de terapie. In lucrarea sa Cinci lectii asupra psihanalizei, S. Freud mentioneaza cazul unei bolnave de isterie cu tulburari neurologice si somatice pe care a tratat-o prin hipnoza. Ulterior, in faza posthipnotica, erau rediscutate evenimentele traite in trecut de catre pacienta si care aveau pentru aceasta o valoare psihotraumatizanta, in directa legatura cu tabloul clinic actual. Discutia medicului cu bolnava a realizat, printr-un proces de asociatie si constientizare a acestei legaturi, o amendare completa a simptomatologiei clinice. Bolnava a numit acest procedeu terapeutic neobisnuit tratamentul prin conversatie (talking cure) sau de curatire a hornurilor (chimney sweeping). S. Freud pune la baza acestui proces de vindecare mecanismul de catharsis, un procedeu care goleste sau curata viata psihica a individului de un continut patologic conflictual de factura psihotraumatizanta trait anterior si exprimat actual prin tabloul clinic respectiv. Putem considera ca aceasta observatie clinica reprezinta punctul de plecare al studiilor de psihanaliza. D. Lagache, referindu-se la continutul si obiectivele psihanalizei, face urmatoarea sinteza a problemei: 1) psihanaliza reprezinta o metoda de investigatie a proceselor psihice; 2) psihanaliza este o tehnica de tratament a tulburarilor nevrotice; 3) psihanaliza este o doctrina de cunoastere psihologica, morala si culturala a omului si a societatii, avand virtuti de explicare a semnificatiilor acestor domenii. Metoda psihanalizei nu consta in interogarea bolnavului, ci din analiza discursului sau, unul cat mai liber posibil, neinfluentat si
2

Interpretarea Viselor
nedirijat de catre o alta persoana in scopul obtinerii unei expresii spontane a gandirii subiectului, reprezentand confidentele acestuia. In acest sens, metoda psihanalizei vizeaza urmatoarele obiective: a) Subiectul sa ia cunostiinta de originile reale ale suferintelor sale intime, sa le masoare pe masura ce le evoca, incepand cu cele mai indepartate evenimente ale copilariei sale pana in prezent. b) Sa le retraiasca intr-o situatie actuala concreta impreuna cu analistul, printr-un proces de transfer afectiv. Aceasta reprezinta tehnica liberei asociatii care se completeaza cu analiza viselor pacientului. Evoluand in aceasta directie, psihanaliza a dus la descoperirea unor noi aspecte, deosebit de interesante si anume: a) Sexualitatea infantila; b) Complexul Oedip si relatia sa cu comportamentul sexual al adultului; c) Rolul fundamental al sexualitatii in geneza nevrozelor si psihozelor. Pornind de la datele de observatie practica ale bolnavilor sai, cu ajutorul metodelor mai sus mentionate, S. Freud a creat teoria psihanalizei, care comporta urmatoarele elemente constitutive:
1) Existenta

unei instante a personalitatii denumita inconstient si care este depozitara pulsiunilor sau a tendintelor instinctive primare. Aceste pulsiuni sunt dupa Freud de doua feluri. Unele provin din instinctul de viata (Eros), a carui energie denumita libido reprezinta elanul sexual, iar celelalte provin din instinctul de moarte (Thanatos), care este orientat catre agresivitate si distrugere.

2) Existenta unei instante reprezentata de Eul constient si actual, in relatie directa cu mediul familial( in perioada copilariei) si cu mediul social( in cursul vietii individului) 3) Prezenta intre cele doua instante a unei zone intermediare, denumita subconstient sau preconstient, cu rolul de cenzura, de reglare dinamica a procesului de
3

este depozitarul tuturor pulsiunilor noastre. Caracteristicile Eului dupa S. Freud sunt urmatoarele: 1) Asigura identitatea si autoafirmarea persoanei. S. Pe baza acestor concluzii. in viata constienta sub forma de complexe. in interiorul caruia individul inmagazineaza propriile sale experinte. 2) Acumuleaza(memoreaza) experientele externe si asigura acomodarea(adaptarea) persoanei la acestea. b) Interventia acestei sfere. Freud construieste o schema generala de organizare a aparatului psihic uman. la care se refera in lucrarea sa Cinci lectii despre psihanaliza . aparut ca un invelis cortical sub influenta factorilor educationali si a modelului familial in perioada copilariei. simptome clinice. c) Aceste interventii ale inconstientului in sfera constienta se transforma in comportamente si actiuni. 3) Exercita o inconstientului. presiune regland represiva asupra astfel dinamica 4 . pulsiunilor. aceasta este instanta intermediara intre realitatea lumii externe si realitatea psihica a persoanei. Freud ajunge la urmatoarele concluzii cu valoare atat medicala cat si psihoterapeutica: a) Existenta unui psihism inconstient. S. si ulterior. avand la baza motivatiile fictive ale inconstientului sau pulsiunile acestuia.Interpretarea Viselor exteriorizare a pulsiunilor inconstientului in sfera Eului constient. Pornind de la analiza cazului Ana O. conflicte. viata sa interioara sau sfera inconstientului. sub influenta lumii reale externe. reprezentand prima si cea mai veche dintre instantele personalitatii.. b) Eul constient. formata din cele trei instante: a) Inconstientul. denumita inconstient.

ci reprezinta rezultatul unei indelungate evolutii pe calea selectiei naturale. S. religioase. el asigurand in felul acesta o stare de echilibru intre placere si neplacere. culturale. O valoare deosebita pentru intelegerea istoriei psihanalizei o constituie cercetarea fazei prepsihanalitice referitoare la om. 6) Cresterea neplacerii se manifesta prin sentimentul de pericol care declanseaza ca un semnal de reactie angoasa. la viata psihica. ca ultima faza a acesteia. 5) Eul evita neplacera si cauta sa obtina placerea. dezvoltandu-se in prelungirea Eului sub influenta factorilor represivimodelatori ai modelului socio-cultural extern(valori morale. psihanaliza a parcurs un drum istoric lung. operand o adevarata revolutie in stiinte. 5 . Acestea sunt urmatoarele: • Teoria lui Copernic care a demonstrat ca nu Pamantul ci Soarele este centrul sistemului nostru planetar.Interpretarea Viselor 4) Eul este ghidat de impulsurile venite din interior(inconstient) si exterior(lume). juridice. sociale. Teoria lui Darwin care a demonstrat ca omul nu este creatia privilegiata a lui Dumnezeu. ci inconstientul. • • Pana la constituirea sa intr-o doctrina bine conturata despre om si viata psihica. Teoria lui Freud care a demonstrat ca nu Eul este fundamentul si motorul vietii psihice. Intr-un articol stiintific publicat in anul 1911. etc). Freud scrie referitor la psihanaliza ca trei doctrine au schimbat profund gandirea europeana. c) Supra-Eul este cea de-a treia instanta in cadrul sistemului de organizare a personalitatii. detronand astfel constiinta din rolul sau conducator al persoanei umane si inlocuind-o cu pulsiunile instinctuale.

a actelor acesteia? Raspunsul lui S. 6 . acela de a fi si de a se infatisa. S.Interpretarea Viselor Pana la S. sfarsesc prin a-l face si mai imprecis. behavioriste. Freud este ca viata psihica reprezinta expresia functiei unui aparat caruia noi ii atribuim o extensie spatiala si pe care il presupunem format din mai multe parti sau instante. isi pune urmatoarele intrebari:  Viata psihica este manifestarea unui organ somatic.Carrier). mai contradictoriu. de nervismul pavlovian si de neuropsihologie. psihologia a identificat viata psihica cu viata constiintei. conceptie vehiculata in secolele al XIX-lea si al XXlea de teoriile gestaltiste. Aceste puncte de vedere care s-au confruntat permanent in istoria stiintelor umane si a psihologiei. b) Pe de alta parte. atat psihologia cat si psihiatria sunt considerate ca fiind stiinte umane intrucat prin natura obiectului lor ele studiaza un aspect fundamental al stiintelor umane. Freud. departe de a clarifica domeniul si obiectul psihologiei. prin urmare dimensiunea ontologica a persoanei. Freud incercand sa depaseasca aceasta dilema a naturii vietii psihice. cuprinzand creierul si depasindu-l concomitent prin natura acestor instante. inscrise in seria stiintelor biologice. b) Viata psihica era privita ca experienta a vietii interioare. Doua directii principale se desprind in sensul acesta: a) Pe de o parte o directie care considera psihologia si psihiatria ca stiinte pozitive. Din punct de vedere istoric au existat doua directii de gandire referitoare la viata psihica: a) Viata psihica era apreciata ca manifestare exterioara pura si exclusiva.P. considerandu-se in sensul acesta ca orice fenomen psihic este insotit de constiinta despre el insusi (J. idei care ne vin de la Platon si sunt continuate pana la Freud. respectiv a creierului?  Viata psihica a individului este in primul rand o manifestare pura a vietii constiintei.

in care. Barrucand). fapt care situeaza tragedia in acelasi plan cu psihoterapia si psihanaliza de mai traziu(D. ca suferinta interioara. Pentru filosoful atenian toate cunostiintele noastre sunt depozitate in interiorul sufletului nostru. Existenta vietii interioare i-a fost relevata lui Socrate de prezenta interioara a daimonion-ului sau . In istoria civilizatiei europene. implica o solutie purificatoare(catharsisul). In felul acesta.Interpretarea Viselor Istoria psihanalizei se constituie in felul acesta ca o prelungire si concluzie a unei lungi istorii de descoperire si analiza a vietii interioare care incepe cu Socrate si ajunge la Freud(C. structura dramatica se desfasoara in sensul unui scenariu care urmareste rezolvarea unui conflict. pe care acesta este obligat sa o cunoasca si sa o cultive permanent. tragedia ca si psihanaliza isi construiesc solutia terapeutica pe catharsis. mai ales in ceea ce priveste modalitatea in care sunt puse intrebarile. Socrate isi numea metoda maieutica(maieutike. La tragicii greci. D. pe tot parcursul vietii sale. Barrucand afirma ca in toate situatiile. Este metoda dialecticii. alaturi de corifeu si cor. Mai mult. Enachescu). Tragedia. a unei stari de tensiune interioara. printr-un anumit exercitiu. tragedia se constituie ca un veritabil grup psihoterapeutic. Astfel. pentru a putea conduce interlocutorul catre aflarea adevarului. Republica). aratandu-i ca sclavul sau stie teorema lui Pythagora. conform preceptului delfic gnothi seauton(cunoaste-te pe tine insuti). In sensul acesta. sub forma unor reminesciente(anamnesis) despre care noi nu avem cunostiinta si care. primul care pune problema vietii interioare este Socrate. catharsisul corespunde unei modificari a structurii personalitatii legata de luarea la cunostiinta a unei stari psihologice 7 . Efectul urmarit este de catharsis. prefigurand in felul acesta existenta inconstientului in mitul pesterii (Platon. Plecand de la acest fapt.arta mositului). constientizate de catre individ in cadrul dialogului cu un altul. el moseste sufletul aducand la lumina idei. Socrate vorbeste despre acele imagini primordiale pe care le pastram in interiorul nostru ca pe niste umbre (arhetipurile). spunand ca intocmai unei moase care aduce pe lume copii. pe care il numea vocea interioara sau semn divin. Discutia trebuie insa condusa cu o anumita abilitate. pot fi aduse la suprafata. Socrate pune probema vietii sufletesti ca pe o stare interioara particulara a omului. pune bazele psihanalizei. participa personaje dramatice. Dar Socrate este cel care pelcand de la daimonion-ului sau interior. Este ceea ce Socrate i-a demonstrat lui Menon.

Aceasta trasatura specific umana este cea care trebuie cultivata in primul rand. ca sentiment fundamental. Fr. Psihologia incepe sa se desprinda de morala si religie. Ceea ce este important la Descartes este faptul ca acesta trateaza pasiunile ca pe niste stari sufletesti si nu ca pe nsite trasaturi morale . avand un caracter pulsional. Freud. A. de sfera altor discipline in general odata cu Descartes. absolut. Secolul al XIX-lea. despreinse de canoanele oricarei morale si pe care o 8 . ajungand sa conchida in acest sens ca omul crede adesea ca se conduce singur. Leibniz crede ca viata psihica nu este in totalitatea ei cunoscuta si ca notiunea de inconstient este necesara pentru a putea explica natura umana a instinctului nostru animal. inca de la inceputurile sale. viata umana. El distinge omul exterior care se afla in raport cu realitatea externa si omul interior sau viata spiritului care este Eul ce se manifesta interior. o dorinta violenta si obscura de a domina lucrurile. aduce contributii extrem de importante si numeroase la edificarea si cunoasterea vietii interioare ca sediu al sufletului. Maine de Biran vorbeste despre aperceptie si admite existenta vietii interioare. independent de factorii rationali. Influentat de doctrina teologica crestina. Plecand de la aceasta teza. Acesta identifica Eul cu un lucru care gandeste si a carui esenta este de a gandi. considerat in plan doctrinar ca un important precursor a lui S. viata spiritului. afirma ca mobilurile actelor noastre pun in evidenta cu pregnanta o vointa de putere . Fr. In aceeasi perioada. Nietzsche. esenta a valorilor spirituale pure. inaugurand in felul acesta un important capitol al psihologiei. cand de fapt el este condus de aceasta forta nobila interioara. Pentru acesta psihicul se organizeaza in trei instante si anume: viata animala.Schopenhauer considera ca exista in fiecare fiinta vie o vointa oarba si subterana a carei dinamica se afla la originea insasi a vietii. La Rochefoucauld afirma ca ratiunea profunda a actelor noastre nu rezida in motivele nobile care se ofera in mod obisnuit. Ea reprezinta factorul care sta la baza tuturor actiunilor noastre. persoanele si lumea in general. reprezentata prin Supraom(Ubermensch). traita de exemplu cu ocazia unei reprezentari dramatice sau a unei psihoterapii. Nietzsche ajunge la edificarea unei tipologii umane cu caracter suprem.Interpretarea Viselor afective conflictuale refulate. Maine de Biran afirma ca Dumnezeu este pentru sufletul uman ceea ce este sufletul pentru corp. Aceste motive ascund un sentiment reprezentat prin iubirea de sine.

utilizand metoda sugestiei induse in stare de hipnoza. utilizand in acest sens hipnoza ca pe o metoda de vindecare prin inductie sugestiva a 9 . La Nancy. Ceea ce este absolut real si valoros in teoria si practica lui Fr. considerandu-l ca pe imaginea ideala a spiritului uman si fixeaza valorile sufletesti in aceasta instanta a personalitatii de care trebuie sa depinda totul. Efectul era spectaculos. mai ales pentru efectele sale spectaculare.M. Mesmer este faptul ca acesta descoperise fenomenul psihologic al sugestiei. teoria este ulterior refuzata si abandonata definitiv in urma criticilor aduse de Facultatea de Medicina de la Paris care infirma tezele mesmeriene. dar si un mit al persoanei lui Charcot.Interpretarea Viselor reprezinta printr-un proces de identificare proiectiva prin Zarathustra. Mesmer de practici nemedicale. o forta psiho-biologica apreciata ca avand efecte terapeutice salutare asupra bolnavilor. Fr. Acesta. cea de-a doua jumatate este dominata de figura celebra a lui J. creandu-se concomitent un val urias de publicitate in jurul acestor demonstratii. J. Mesmer. Primita initial cu mult entuziasm.M. emotional afectiv este extrem de important. profesor de neurologie la Facultatea de Medicina din Paris. Nietzsche pregateste transferul vietii interioare in planul psihologiei si al psihanalizei.Charcot. Prin aceasta el anticipeaza Supra-Eul moral. Mesmer. el fiind cel care pregateste terenul propice al manifestarii pulsiunilor refulate ale inconstientului. descoperitorul magnetismului animal. Operand separatia valorilor spirituale si sufletesti de valorile oricarei morale. Din acest moment psihanaliza se poate dezvolta. Faptul trebuie retinut intrucat in materie de sugestologie si hipnoza. fatorul subiectiv.Charcot prezenta aceste rezultate in celebrele sale demonstratii practice Lecons de Mardi in fata unui auditoriu elevat din Parisul epocii romantice. B) Precursorii psihanalizei In secolul al XIX-lea face cariera. Bernheim considera isteria spre deosebire de Charcot ca pe o nevroza. apoi la Paris medicul austriac Fr. alcatuit atat din medici cat si din intelectuali de toate formatiile. reuseste sa obtina la pacientele internate in Clinica de la Salpetriere tablouri clinice de isterie de un mare polimorfism. intai la Viena. Daca prima jumatate a secolului al XIX-lea este dominata de magnestismul animal a lui Fr. acuzandu-l pe Fr. inaugurand odata cu aceasta o noua directie in practica medicala si anume psihoterapia. Concomitent cu studiile lui Charcot asupra isteriei care se desfasurau la Paris. se efectuau studii similare si in alte centre medicale.

la celebra Clinica de Neurologie a lui J. de data aceasta la Clinica de la Nancy unde ii cunoaste pe Liebault si Bernheim cu care va studia hipnotismul si sugestia in tratamentul simptomelor clinice ale isteriei. in orasul Freiberg din Moravia. Freud. Janet denumeste aceste mecanisme si fenomenul care este legat de ele automatismul psihologic. Concomitent insa il cunoaste si pe P. trateaza prin hipnoza un caz de isterie utilizand in mod invers metoda lui Charcot. in stare de hipnoza. Freud se naste la 6 mai 1856. in cazul lui Bernheim inductia sugestiva avea rol psihoterapeutic. Majoritatea comportamentelor care nu implica o participare a constiintei depind de un psihism cvasiconstient reprezentat prin formele inferioare ale constiintei. Breuer. In anul 1885 face un stagiu la Paris. ulterior numite de E. P. Charcot le sugera pacientelor aflate in stare de hipnoza simptomele bolii. La varsta de 5 ani se muta cu familia sa la Viena unde studiaza cursul secundar si apoi urmeaza tot aici Facultatea de Medicina fiind interesat in mod deosebit de studiul sistemului nervos. Janet afirma ca personalitatea umana comporta mai multe etaje dintre care noi nu cunoastem decat etajul constiintei. In cazul tehnicii utilizate de Charcot. creand tablouri clinice prin inductie sugestiva pe cand Bernheim le sugera amendarea simptomelor clinice desfiintandu-le prin acelasi mecanism de inductie sugestiva. in Imperiul Austro-Ungar. S. Freud comunica rezultatele lor referitoare la isterie pe care le vor publica in 1895 in lucrarea Studii asupra isteriei . inductia sugestiva era patoplastica. fapt ce ridica problema unor stari sau instante psihice diferite de sfera constiintei. impreuna cu J. Ambele experimente au pus in lumina faptul ca simptomatologia isterica apare sau dispare numai in conditiile in care constiinta clara a individului este suprimata. Aici asista la faimoasele Lecons de Mardi cu demonstratii clinice si discutii asupra isteriei. In anul 1893 J.Janet si studiile acestuia. Modul de gandire clinica era absolut contrar celui practicat de Charcot. consacrandu-i vaste si importante studii. In anii 1891 si 1892. C) Rasturnarea Freudiana Cel care a sintetizat cunostiintele anterioare si a definit cadrul psihanalizei a fost S. Kretschmer stari hiponoice. Freud si Breuer vor utiliza metoda inductiei hipnotice in scopul stergerii simptomelor clinice. mai exact in cursul somnului hipnotic.Charcot de la Salpetriere.M. fundamentand totodata o noua doctrina psihologica si o 10 .Interpretarea Viselor simptomelor clinice ale bolii. In anul 1889 face un nou stagiu. P. Breuer si S. care producea simptome clinice prin inductie.

S. etc) si anume: Totem si tabu. S. arta. precum si in ceea ce priveste modul de a considera incosntientul. cand publica Introducere in narcisim(1914) si Complexul lui Oedip. Aceste din urma aspecte au dus la separarea unora dintre adeptii lui S. libido.Freud se constituie o echipa de tineri speciliasti care vor ilustra ulterior domeniul psihiatriei. Dupa anul 1920 asistam la o modificare a teoriei psihanalitice si o extindere a sa operata de insusi S. Este vorba de E.Freud si noii sai elevi nu a avut ca efect numai adoptarea si difuzarea psihanalizei ci si ridicarea unor probleme si a unor intrebari din partea acestora referitoare atat la doctrina teoretica cat si la metoda practica.Jung de la Zurich. si cel a lui C.Jones de la Londra. Apar astfel curente disidente in psihanaliza: cel a lui A.Bleuer si C. Eros) b) Pulsiuni ale mortii si agresivitatii( Thanatos) S. societate. iar in jurul lui S.Adler care pune accentul pe rolul agresivitatii si al vointei de putere. Trei eseuri asupra sexualitatii si Lapsusul si relatia sa cu inconstientul(1905). Freud isi expune in mod independent primele sale formulari teoretice referitoare la psihanaliza in lucrari devenite celebre: Interpretarea viselor(1899). Inhibitie. Intalnirea dintre S. E. K. b) Eul.Freud va mai elabora cateva lucrari care extind sfera psihanalizei asupra stiintelor umane( morala.Jung care se distanteaza de S. Freud de acesta .G. Intre anii 1895 si 1905. Psihanaliza va cunoaste o dezvoltare considerabila intre anii 19051920. Regis si A. cuprinzand preconstientul si cenzura totodata. al psihanalizei si al psihoterapiei.Freud procedeaza apoi la o reevaluare a organizarii sistemului personalitatii sau a aparatului psihic in urmatoarele 3 instante: a) Sinele.Ferenczi de la Budapesta. mitologie. Aici. cuprinzand constiinta morala pana in 1939. aceste aspecte le regasim in lucrarea Dincolo de principiul placerii(1920) . Hesnard de la Paris. S.Freud. Freud imparte pulsiunile in urmatoarele grupe: a) Pulsiuni ale vietii( sexualitate. Moise si monoteismul. Simptom. Abraham de la Berlin. E. boala. religie. sediu al pulsiunilor si dorintelor refulate. Psihopatologia vietii cotidiene(1901). c) Supra-Eul.G. Freud prin respingerea pansexualismului acestuia in materie de pulsiuni. S. anul mortii sale la Londra.Interpretarea Viselor noua forma de tratament a bolilor psihice. Angoasa si civilizatie c) Psihanaliza postfreudiana 11 .

dar si simptomele clinico-nevrotice ale individului. pe pulsiunile agresivitatii si pe dorinta de putere ca forma finala catre care tinde orice comportament. M. Aici isi au loc arhetipurile.G. A. etc O. a fixatiilor emotionale din aceasta perioada dar si rolul psihotraumatizant al frustrarilor afective si al carentelor educationale pentru viitorul individ. inconstientul individual ca sediu al experientelor psihologiei personale a individului. Freud studiaza raporturile Eului cu Lumea si descrie mecanismele de aparare a Eului. orice pulsiune a Eului. arta. starile complexuale. Rank studiaza psihanalitic etapele vietii individuale punand problema traumatismului nasterii individului ca separare a copilului de mama. inconstientul colectiv. Pentru el. reprezentate prin curentele disidente. in planul aplicarii sale practice in psihoterapie si educatie.Freud. depozitarul tuturor experientelor ancestrale ale umanitatii sub forma arhetipurilor.etc. legende. mai cu seama. psihanaliza inca din timpul vietii lui S. adesea zguduita de crize interioare. Cele mai importante curente disidente care s-au desprins din psihanaliza ortodoxa freudiana au fost psihanaliza lui A. 12 . starile de angoasa. C. A. problema sexualitatii si a traumatismului sexual in viata individului. dar mai ales dupa moartea acestuia.G. a dependentei prelungite de aceasta si a consecintelor sale in procesul de formare si maturizare a personalitatii individuale. Klein scoate in evidenta importanta primei copilarii. psihanaliza devine o psihologie abisala avand ca obiect principal inconstientul.Jung.Interpretarea Viselor Psihanaliza nu a avut o evolutie continua si uniforma. a fost imbogatita de numeroase contributii.Adler pune accentul pe autoritate. Acesta nu poate fi numai sediul exclusiv al pulsiunii sexuale. In acest sens nu se poate vorbi de un singur inconstient. Dincolo de curentele sale disidente. religii.Adler si cea a lui C.Jung revizuieste psihanaliza in special in problema inconstientului caruia ii acorda o valoare esentiala dar al carui continut il extinde. ca mod de autorealizare a persoanei.Stekel studiaza pulsiunile sexuale. dar si prin modificarile pe care le-a suferit dupa Freud in plan doctrinar si. W. Ea are o istorie tensionata. Acesta cuprinde mai multe instante: inconstientul instinctogen ca sediu al pulsiunilor primare. experienta psihologica individuala. Limbajul inconstientului este simbolic si se exprima in mituri.

fiind privita adesea cu rezerva sau chiar respinsa categoric. Un alt aspect care pare a marca o anumita fragilitate a doctrinei psihanalitice este reprezentat de ceea ce remarca N.Berdiaev si anume ca in conformitate cu spiritul psihanalizei. stadiilor de semnificatiei aspecte prin o veritabila D) Observatii critice Inca de la aparitia sa. psihanaliza a fost supusa unor critici vehemente. Mai mult. Lacan procedeaza si el la o analiza minutioasa a dezvoltare a personalitatii individului si concomitent a discursului psihanalitic. J. ea se infatiseaza ca o constructie care mitologizeaza persoana umana. oferind in acest din 13 . ca o forma de gandire de care nu putem sa nu tinem seama si ca un praxis indispensabil. ceea ce S.datorita valorii.atat in sfera stiintelor umane cat si in psihologie si medicina. Horney face studii extinse asupra relatiilor dintre conflict si mediu. natura persoanei umane este considerata a fi funciarmente bolnava. Prin noua imagine despre om pe care psihanaliza o instituie. compelxe ideoafective sau simptome nevrotice.Interpretarea Viselor K. a rolului si semnificatiei psihotraumatismelor pentru personalitatea individului. ea a sfarsit prin a se impune. Szondy realizeaza o analiza minutioasa a pulsiunilor inconstientului si elaboreaza o metoda de psihodiagnostic al pulsiunilor.Starobinski aprofundeaza aceste analiza semantica aplicata la psihanaliza realizand interpretare a discursului psihanalitic. noutatii si importantei sale practice. Ea vine sa explice aspectele de cunoastere psihologica a individului si sa dea o noua viziune clinica asupra patologiei psihiatrice. In al doilea rand. intrucat la baza vietii noastre psihice stau pulsiunile care nesatisfacute se convertesc in focare de tensiune psihica ducand la stari conflictuale.Freud intelege prin compelxul lui Oedip e un fenomen care nu a fost semnalat decat in aria culturala eurpoeana. L. Esential este faptul ca psihanaliza s-a impus cu un prestigiu deosebit in arena stiintelor umane si a medicinei. Cu toate acestea. iar referirea la mitul antic este numai un motiv. J. O critica a psihanalizei scoate insa in evidenta o suma de aspecte care ridica numeroase semne de intrebare. axa doctrinei psihanalitice reprezentata de complexul lui Oedip nu pare a rezista la o analiza critica atenta si profunda.

Levi-Strauss). Principiile psihanalizei Prin principiile fundamentale ale psihanalizei intelegem principiile sau legile cele mai generale care. 1. artei si culturii sau faptele de antropologie(B. principiul constantei se afla intr-un raport strans cu principiul placerii. dupa S. dezvoltarii si evolutiei personalitatii. Malinowski. Principiul inertiei neuronale Acesta este principiul de funtionare a sistemului neuronal. II. Principiul constantei sta la baza teoriei economice freudiene. principiul inertiei neuronale. principiul Nirvanei. conduita si experientele persoanei umane. Din motivele mai sus mentionate. ale istoriei. societatii. precum si situatiile conflictuale de factura individuala sau crizele sociale (E. in conformitate cu care neuronii tind sa evacueze complet cantitatile de energie pe care le primesc. 2. guverneaza viata mentala. in cadrul sau. Cl. 14 . iar pe de alta parte prin evitarea a ceea ce ar putea creste cantitatea de excitatie si apararea impotriva acestei cresteri. Este un mecanism de descarcare energetica neuronala. El cauta sa mentina constanta. principiul realitatii. Principiul constantei Acesta este principiul conform caruia aparatul psihic tinde sa mentina la un nivel psihic cat mai scazut posibil sau cel putin cat mai constant cu putinta cantitatea de excitatie pe care el o contine.Interpretarea Viselor urma caz un pretios si eficient instrument terapeutic. Freud. suma excitatiilor externe si de aparare si descarcare(abreactie) fata de cresterea tensiunii de origine interna. Ele sunt urmatoarele: principiul constantei. In plus mentalitatea psihanalitica s-a impus ca mod de a gandi si interpreta majoritatea fenomenelor familiei.Fromm). compulsiunea la repetitie. aparand ca reglator al functionarii aparatului psihic. principiul placerii/neplacerii. Constanta este obtinuta pe de o parte prin descarcarea energiei existente.

Nirvana desemneaza stingerea dorintei umane. Principiul placerii este corelat si cu principiul realitatii. prinicpiul Nirvanei exprima tendinta pulsiunii de moarte.Freud cele doua mari principii care guverneaza intreaga functionare a aparatului psihic. Freud existenta unei stranse relatii intre cele doua principii ale placerii si constantei. motiv pentru care el se diferentiaza de constanta sau de homeostazie. principiul placerii este un principiu economic. ansamblul activitatii psihice avand ca scop sa evite neplacerea si sa procure placerea. 4. Freud de la Fechner (principiul de palcere a actiunii) conform caruia nu numai ca finalitatea urmarita de actiunea umana este placerea dar si actele noastre sunt determinate de placerea sau de neplacerea procurate in prezent de reprezentarea actiunii de indeplinit sau a consecintelor sale. cautarea satisfactiei nu se mai efectueaza pe caile cele 15 . decat sa se descarce. totala. Se remarca la S. Principiul Nirvanei Acest principiu desemneaza tendinta aparatului psihic de a reduce la zero sau macar de a reduce cat mai mult posibil orice cantitate de excitatie de origine externa sau interna. Principiul placerii/neplacerii Acesta este un principiu care guverneaza functionarea mentala. o stare de liniste si fericire interioara perfecta. Reiese de aici modul in care raportul placere/realitate pune o problema care este ea insasi dependenta de semnificatia data in psihanaliza termenului de placere. sa se satisfaca pe caile cele mai scurte. Principiul realitatii Principiul realitatii impreuna cu principiul placerii reprezinta pentru S. 5.Freud. iar palcerea de reducere a acesteia. In acest caz. aneantizarea individualitatii. Termenul de Nirvana exprima in primul rand o legatura profunda intre placere si aneantizare. Prin placere se intelege satisfacerea unei nevoi. In masura in care neplacerea este legata de cresterea cantitatii de excitatie. El formeaza un cuplu cu principiul placerii pe care il modifica in masura in care reuseste sa se impuna ca principiu reglator. Dupa S. Pulsiunile nu cauta. singura care le permite prin deturnari si amanari necesare sa atinga satisfactia cautata.Interpretarea Viselor 3. Principiul placerii a fost preluat de S. Ele se acomodeaza progresiv cu realitatea. la inceput.

Interpretarea Viselor mai scurte. ci accepta deturnari si isi amana realizarea in functie de conditiile impuse de mediul exterior. 6. simptomul reproduce mai mult sau mai putin deghizat anumite elemente ale unui conflict din trecutul bolnavului. dincolo de aceste aspecte legate de functionarea vietii psihice. In plus. axata doar pe jocul principiului placerii si al celui al realitatii. Din punct de vedere economic. acest principiu desemneaza un factor autonom. fara a-si aminti de prototipul lor. sau dimpotriva . Compulsiunea la repetitie Acest principiu al psihanalizei are doua acceptiuni: a) In sfera psihopatologiei el reprezinta sau desemneaza procesul incoercibil si de origine inconstienta prin care subiectul se plaseaza activ in situatii neplacute repesctand experiente vechi. Din punct de vedere topic. Ea este pusa in mod esential in legatura cu caracterul cel mai generos al pulsiunilor. Se poate desprinde din cele de mai sus faptul ca principiile psihanalizei specifice acestui domeniu au in primul rand un caracter dinamic si prin aceasta ele exprima un anumit regim de functionare a aparatului psihic uman. principiile psihanalizei sunt in conformitate cu modalitatea de 16 . acesta intrucat in psihanaliza.Bibring distinge urmatoarele doua aspecte principale: o tendinta repetitiva. b) In sfera psihanalizei. principiul realitatii corespunde unei transformari a energiei libere in energie legata. subiectul are impresia foarte vie ca este vorba de ceva pe deplin motivat in actualitate. E.principiul palcerii este pus in serviciul Sinelui. Psihanaliza considera in general simptomele ca fiind fenomene de repetitie. ireductibil in ultima analiza la o dinamica conflictuala. psihanaliza cauta sa fundamenteze interventia principiului realitatii pe un tip de energie pulsionala care e pus cu precadere in serviciul Eului. Referitor la compulsiunea la repetitie. intrucat din punct de vedere genetic principiul realitatii ii succede principiului placerii. si anume cu caracterul lor conservator. proprie Sinelui. o tendinta restituitiva proprie Eului. el este definitoriu pentru sistemul preconstient/constient. Din punct de vedere dinamic.

In timpul somnului se realizeaza o stare de relaxare psihica si somatica cu efecte restauratoare. ea reprezentand o atittudine reactiva a Eului fata de lume. prin intermediul sau creandu-se conditii similare acelui 17 . Aceasta experienta interna si imediata este diferentiata prin doi poli: Eul si lumea externa. procesul de exteriorizare si expresie a Eului in lumea externa. In cadrul acestei relatii. sufletul reprezinta experienta interna. Somnul este manifestarea prin care organismul da satisfactie nevoii de repaus a individului. conduce la reducerea aproape completa a tensiunilor intrapsihice a persoanei. S. sustine R. Analizand natura proceselor psihice. E. directa si imediata a unei persoane. Somnul natural este considerat a fi un mod periodic indispensabil de restaurare psihica care se desfasoara dupa un ritm cotidian. Pentru autorul citat. Somnul si visele Somnul si viata psihica E. egal ca durata si desfasurare. afectivitatea are un rol important.Interpretarea Viselor organizare a sistemului perosnalitatii in instante specifice. Kretschmer distinge doua grupe principale si anume: procesele psihice constiente(constiinta) si procesele psihice inconstiente sau hipnotice(visul. pe cand constientul este instanta psihica supra-adaugata acestuia. fiecareia dintre ele corespunzandu-i principii dinamice diferite. isteria. Acest autor mentioneaza ca din punct de vedere cronobiologic. Guardini. Un somn calm. tulburarile intelectuale din cursul schizofreniei).Freud considera somnul ca pe o intoarcere la viata prenatala . In sfera psihanalizei. starile crepusculare. Kretschmer pleaca in explicarea naturii somnului de la analiza modului de organizare a vietii sufletesti. starea de hipnoza. Acest raport este reprezentat prin urmatoarele aspecte:procesul de perceptie a lumii de catre Eu. III. inconstientul este cel care apare primul. Tot ceea ce reprezinta experienta interioara sau Eul este un produs al actiunii reciproce care se exercita intre Eu si Lume.

Aceasta perioada a somnului consta din urmatoarele tipuri de manifestari: miscari globale ale corpului. caracterizat prin rarirea undelor alpha pe traseul E. somnul este de doua feluri: somnul lent si somnul paradoxal. lente si elemente polifazice) Stadiile D si E caracteristice fazei de somn profund cu unde mari si regulate pe E.G) .G Stadiul B.G a unor varfuri de unde ample si a complexelor kappa(unde mari negative. • Somnul paradoxal apare la un interval de 10 minute de la adormirea individului si se repeta de 3-6 ori pe noapte. neregularitatea ritmurilor cardiace si respiratorii. cu imobilitate si relaxare musculara. miscari rapide ale globilor oculari sau faza R.E.E. izolare. In continuare vom face o analiza a visului atat din punct de vedere psihologic cat mai ales psihanalitic.Interpretarea Viselor tip de existenta reprezentate prin caldura. sentimentul de protectie. spre deosebire de starile de stupoare sau starile comatoase. Somnul apare si ca o atitudine de aparare impotriva unei realitati neplacute sau a unei tensiuni intrapsihice penibile pentru individ. absenta excitatiilor externe. In timpul desfasurarii somnului se produce un fenomen psihologic extrem de complex si interesant.E.E. cu o mare valoare in viata psihica a omului. respiratie calma si regulata. Pe baza electroencefalogramelor (E. caracterizat prin aparitia pe E. Visul: Dificultati si abordari preliminare 18 . Fiecare dintre acestea are caracteristici si o dinamica proprie. intuneric.G. Din punct de vedere neuropsihologic. se descriu cinci stadii pentru acest tip de somn: • • • Stadiul A.E. Somnul lent corespunde starii de adormit. reprezentat prin vis.M (rapid eyes movements).G Stadiul C. Caracteristica somnului este reversibilitatea sa. caracterizat prin scaderea voltajului traseului E.E.

G. A. careia trebuie sa i se acorde o importanta deosebita. SchultzHencke apreciaza ca nu putem intelege majoritatea viselor decat apeland la regulile generale ale experientelor traite care fac parte din antropologia psihologica. Prin natura sa incarcata de mister. Visul ne apare ca o experienta psihologica. Intrucat omul si experientele sale apartin antropologiei psihologice. studiul viselor trebuie bazat pe o anumita conceptie despre om. visul este in viata mentala a fiintelor normale un fenomen obisnuit. Homer credea ca visele au virtuti oraculare.Freud afirma ca acestea reprezinta calea regala de sublimare a pulsiunilor refulate ale inconstientului unei persoane. pe care trebuie sa le consideram de fiecare data ca pe o compensare a starii constientului raportandu-le la o situatie existentiala anterioara si particulara a vietii celui care viseaza. Ca si S. motiv pentru care ele vor constitui factorul central al tematicii si al dinamicii viselor. legata in primul rand de satisfacerea pulsiunilor individuale. Acest fapt se datoreaza naturii speciale a visului care reprezinta o experienta sufleteasca deosebit de acuta. neinteligibile.Porot defineste visul ca fiind fenomenul psihologic care apare in timpul somnului. individul este inclinat sa admita calitatea de realitate obiectiva a visului. In cultura. Elementul central al experientelor traite de individ il reprezinta pulsiunile. uneori in contradictie flagranta cu realitatea. 19 .Jung considera visele ca fiind o autoprezentare a proceselor inconstientului. prin continutul sau insolit. El face parte dintr-un ansamblu de experiente sufletesti intime traite de persoana umana. visul este considerat ca un fel de experienta paralela cu cea a vietii cotidiene. chiar absurde. Pentru S.Freud. fascinandu-l si nelinistindu-l totodata. C. intrucat ea fie corecteaza fie previne situatii actuale sau viitoare. prin care situatii conflictuale sunt rezolvate intr-o maniera deturnata. Vorbind despre vise. alcatuit dintr-o serie de imagini a caror desfasurare constituie o situatie dramatica mai mult sau mai putin completa si coerenta. Visele pot fi confuze. S. Considerandu-le ca fiind trimise de zei. de vie si de intens traita de individ.Freud. Cu toate acestea. H. astfel incat prin ele divinitatea anunta omenirea sau avertiza asupra unor viitoare situatii la care trebuie sa se astepte. visul a exercitat o atractie puternica asupra omului.Interpretarea Viselor Visul nu este un fenomen psihic izolat.

Schultz-Hencke il considera ca pe o dubla imagine in oglinda. se dau raspunsuri la unele probleme tipic suprapersonale cu caracter universal uman care framanta individul. In cazul viselor profetice este pusa in actiune functia transcedenta cu ajutorul careia individul gaseste solutii generale la o realitate tensionata. si experienta visului sau viata inconstientului. In cazul viselor mici. C. si anume: experienta constiintei sau viata Eului. Acestea sunt visele mari. afirmand ca de fapt existenta visului pune in discutie. Aceasta vine sa completeze si sa intareasca teza psihanalitica referitoare la vis.G. Acestea sunt visele mici si ele isi au originea in sfera proprie si subiectiva a inconstientului personal. Este un fapt cert: intre constiinta clara si starea de vis exista un paralelism absolut. Considerand ca visele isi au originea in inconstient.Interpretarea Viselor C. Este cazul visului regelui Nabucodonosor cu cele sapte vaci grase si cele sapte vaci slabe. Observatia este extrem de interesanta intrucat pune in evidenta aspecte functionale si caracteristici de complementaritate intre constient si inconstient sau intre Eu si Sine. pe care H.G. cu detalii mai sterse sau chiar lipsite de acestea reprezentand imagini in raport cu marile probleme ale lumii si ale vietii. doua forme de experienta sufleteasca. In virtutea acestei teze. in sfera vietii psihice. bogate in detalii si care se raporteaza la o problema strict personala a individului. Pentru el arhetipurile reprezinta materialul din care se construiesc scenele din cursul visului. constiinta si visul se completeaza reciproc ele neputand functiona separat. compensarea consta intr-o mai buna adaptare a individului la problemele sale cotidiene. Schultz-Hencke merge mai departe cu analiza si interpretarea viselor.Jung leaga atat travaliul oniric cat si continutul viselor de temele arhetipale ale sferei inconstientului care sunt exteriorizate in cursul viselor sub forma de imagini si simboluri. Una se reflecta in cealalta. • Orice vis are un rol compensator pentru individ. Vise mai putin clare. 20 . H. conflictuala sau inchisa pe care este chemat sa o rezolve. In cazul viselor mari.Jung distinge doua categorii de vise si anume: • Vise net conturate. si ele isi au originea in sfera obiectiva a inconstientului colectiv. Acest din urma caz este exemplificat prin visele profetice din Biblie.

visul devine un obiect de cercetare psihanalitica. Trairea plenara. Stabilind aspectele urmatoarele functii: • • amintite. lipsit in aparenta de 21 . S-a presupus atunci ca si visele trebuie sa aiba un sens. libera a universului afectiv uman. in loc de a urma ordinea cronologica. Stimularea produselor imaginatiei. In cursul acestui tratament s-a constat ca bolnavii invocau visele in chip de simptome.Interpretarea Viselor considerat ca un fragment al trairii umane. fenomen caruia i se da putina importanta. cu metafizica. Contributia la maturtizarea individului. • • • • • • • S-a facut intr-o zi descoperirea ca simptomele morbide ale unor nevrotici au sens. Aceasta rasturnare in ordinea expunerii se justifica nu numai prin faptul ca studiul viselor reprezinta cea mai buna introducere pentru studiul nevrozelor. prezentand pentru noi avantajul inestimabil de a putea fi constatat la toti oamenii. inclusiv la cei sanatosi. In acest fel. H. Fenomen obisnuit. Rezolvarea unor relatii interumane in plan imaginar. Ca pregatire pentru studiul nevrozelor. vom demonstra sensul viselor. Totusi. Schultz-Hencke atribuie visului Retrairea amintirilor uitate de individ ca pulsiuni refulate. respectiv luarea la cunostiinta a continutului arhetipal al inconstientului colectiv. ne vom incepe expunerea invers. Viata persoanei lipsite de vis ar fi incompleta. Oferirea unor solutii compensatorii la situatiile conflictuale. Aceasta a constituit punctul de plecare al tratamentului psihanalitic. cu caracter dramatic ale vietii individuale. ci si prin aceea ca visul insusi este un simptom nevrotic. Intalnirea individului cu transcendentul. Sublimarea unor situatii speciale ale vietii sau a unor tendinte individuale. Aducerea in sfera Eului a pulsiunilor refulate si prin aceasta favorizarea unei descarcari a tensiunii psihice a inconstientului. poate chiar imposibila.

Este vorba in plus despre un obiect de studiu al carui caracter este in opozitie cu toate exigentele stiintei exacte. Ce este asadar un vis? Este greu sa raspundem printr-o definitie. Suntem adesea treziti de un vis. Astfel. Prima dintre caracteristicile comune tuturor viselor este faptul ca se produc in timpul somnului. se prezinta cu contururi bine delimitate. Singura contributie pretioasa la cunoasterea visului pentru care suntem datori stiintei exacte se refera la influenta pe care o exercita asupra continutului viselor excitatiile corporale care se produc in timpul somnului. De la un autor norvegian. Aceasta definire o gasim deja la Aristotel. ce ne dovedeste ca el nu-si deformeaza visul in timp ce povesteste. adesea visam cand ne trezim in mod spontan sau cand suntem treziti din somn in chip violent. Este posibil ca intre vis si somn sa existe raporturi inca si mai intime. ce ne garanteaza exactitatea naratiunii sale. Esentiale vor fi acele caracteristici pe care le vom putea arata ca fiind comune pentru toate visele. Dar de unde la luam? Sunt atatea deosebiri. Mourly-Vold. condusi in domeniul somnului. ca nu adauga detalii imaginare. ca si actele ratate cu care are in comun faptul ca se produce la oameni sanatosi. care delimiteaza domeniul nostru. Ar trebui sa reliefam carcateristicile esentiale ale visului. visul ne apare ca o stare intermediara intre somn si intre starea de veghe. Iata-ne. prin urmare. Somnul este o stare in care individul care doarme nu constientizeaza nimic despre lumea exterioara. au ramas doua mari volume de cercetari experimentale asupra somnului cu referire aproape in exclusivitate la efectele produse de modificarile de pozitie a membrelor.Interpretarea Viselor orice valoare practica. si in toate directiile. de exemplu. ea este de asemenea particularizata prin deosebiri considerabile. Dar visul? Cel mai adesea el nici nu poate fi povestit. In consecinta nu vom incerca sa dam o definitie acolo unde este de ajuns sa indicam un subiect pe care toata lumea il cunoaste. Cand cineva isi expune visul. Ce este somnul? Aceasta este o problema biologica sau fiziologica in care multe lucruri sunt inca discutabile. J. O idee deliranta. Este limpede ca visele reprezinta o manifestare a vietii psihice in timpul somnului si ca daca aceasta ofera anumite similitudini cu viata psihica din starea de veghe. data fiind incertitudinea amintirii sale? A interpreta inseamna a gasi un sens ascuns. visul se prezinta investigarii noastre in conditii mai degraba defavorabile. de un obiect in legatura cu care cercetatorul nu are nici o certitudine. stare in care 22 .

visul nu ar trebui sa aiba nici o semnificatie. Se crede ca somnul fara vise este cel mai bun. diverselor faze ale somnului incomplet. in timpul somnului.Interpretarea Viselor interesul sau se afla cu totul detasat de aceasta lume. V-as putea desena visul meu. dar totdeauna si pretutindeni domina imaginile. intr-adevar. S-ar putea incerca explicarea tuturor acestor variatii ale visului. Daca survine o activitate psihica. In consecinta. In raport cu aceasta lume am venit fara s-o fi dorit. poate. Exista si o a doua caracteristica comuna? Cu siguranta. apare mai curand ca un accesoriu rau venit. atunci. dar n-as sti sa vi-l povestesc. o atitudine asemanatoare cu aceea pe care o aveau in pantecele mamei. care sunt activitati ale starii de veghe. este tocmai pentru ca nu am reusit sa realizam starea de repaus foet-al. ca nici o a activitate psihica nu ar trebui sa aiba loc in timpul somnului. de idei. sa suprimam pana si ultimele resturi ale oricarei activitati psihice. ne aflam intr-o asemenea situatie incat nu o putem suporta neintrerupt. ne scufundam din cand in cand in starea in care ne gaseam inainte de a veni pe lume. insa este mult mai greu s-o intelegem si s-o descriem. G. decat de o excitatie care ne tulbura. de asemenea. un continut mai bogat si o claritate mai mare. Ma scufund in somn tocmai retragandu-ma din lumea exterioara si luand masuri de precautie impotriva excitatiilor din afara. in existenta noastra intrauterina. Procesele psihologice ale somnului difera cu totul de acelea ale starii de veghe. Percepem adesea imagini vizuale care pot fi uneori insotite de sentimente. Adorm.Th. de impresii furnizate de alte simturi decat de vaz. unii dintre noi se incovriga si dau corpului lor. din faptul ca avem de transpus imaginile in cuvinte. in parte. Daca ar fi insa asa. departe de a face obligatoriu parte din el. pe masura ce visul dobandeste mai multa valoare. Daca somnul este ceea ce am aratat. Tendinta biologica a somnului pare deci sa constea in relaxare. Traim in somn multe evenimente in care credem. singurul care-si merita numele. spune adesea persoana care viseaza. In consecinta.Fechner formuleaza undeva supozitia ca scena pe care se desfasoara visele este diferita de aceea a reprezentarilor starii de veghe. ar trebui sa ne dam seama 23 . Visele nu ar fi altceva decat aceste resturi si ar parea ca. Altfel se petreceau lucrurile cu actele ratate. dificultatea de a povesti un vis rezulta. In plus. iar caracteristica sa psihologica in stingerea interesului pentru lumea exterioara. atunci cand sunt obosit de aceasta lume si de stimulii ei. presupunand ca ele corespund diverselor stari intermediare dintre somn si veghe. visul. in timp ce nu este vorba.

Ceea ce frapeaza in aceste vise provocate experimental ne va aparea poate si cu mai multa claritate intr-o alta serie de vise declansate prin exercitii. insa cum se face foarte cald. A admite explicatia pe care am enuntat-o. cu care era legat printr-o multime de aventuri extravagante. Este vorba de trei vise comunicate de un observator ager. iar el a visat sa se afla la Cairo. cu cartea de rugaciuni in mana. hoinaresc pe camp pana intrun sat vecin . am conchis ca visul este o reactie la o excitatie care tulbura somnul.Interpretarea Viselor din ce in ce mai limpede ca este vorba despre un vis. Vom renunta deocamdata sa cautam sensul visului. furnizandu-ne dovada ca excitatiile suportate in timpul somnului transpar in vis. Este singurul aspect de o importanta exceptionala in care psihologia experimentala ne-ar putea da concursul. Din raporturile care exista intre vise si starea de somn. spre a incerca. Pe unele dintre ele Maurry le-a incercat pe sine insusi. reactii la zgomotul produs de un ceas desteptator: ’Ma plimb intr-o dimineata de primavara. In timpul somnului i s-a dat sa miroasa aoa de colonie. El mai sta nemiscat cateva clipe. Hildebrandt. caci in visele de acest gen viata psihica se apropie cel mai mult de ceea ce este in starea de veghe. inclusiv acelea ale lui Mourly-Vold. unde vad locuitorii in haine de sarbatoare indreptandu-se in numar mare spre biserica. Este intradevar duminica si curand trebuie sa inceapa slujba. ar fi sa atribuim vietii psihice facultatea de a-si modifica profunzimea somnului cu o viteza si cu o usurinta care nu au corespondent in realitate. in sfarsit. ca sa ma odihnesc intru in cimitirul din preajma bisericii. Cunoastem multe cercetari referitoare la aceasta problema. aud clopotarul suind in clopotnita si zaresc sus de tot clopotul mic care trebuie sa anunte imediat inceperea rugaciunii. Ma hotarasc sa asist. a visat ca se afla in Italia. trezindu-ma. pornind de la caracteristicile comune tuturor viselor. Taraia ceasul desteptator’. 24 . in pravalia lui Jean Marie Farina. sa le intelegem mai bine. si fiecare dintre noi a avut prilejul sa confirme aceasta constatare prin observatii personale. Indeletnicindu-ma cu citirea diverselor inscriptii mortuare. toate trei. transpira din belsug si bea vin alb de Orvieto. apoi incepe sa se miste si deodata sunetele sale devin limpezi si patrunzatoare. Sau. Sau a fost ciupit usor de ceafa si a visat indata ceva cu un plasture si un medic care il ingrijise in copilarie. Deci putem spune ca aceasta explicatie nu rezista. si care constituie. Vom cita cateva experimente selectate dintre cele mai vechi. i s-a picurat apa pe frunte.

fac pregatirile de rigoare: imi pun suba. Inainte de a urca. pana ce haturile dau cailor semnalul de plecare. Trasatura lor comuna consta in aceea ca situatia se rezolva totdeauna printr-un zgomot care mai apoi este recunoscut ca fiind produs de soneria ceasului desteptator. Vraful de portelan pe care il poarta ea mi se pare in pericol de a-si pierde echilibrul. in visele lui Maury vedem adaugandu-se efectului direct al excitatiei o multime de efecte secundare. In afara de aceasta. cu un zornait inspaimantator. Dar. care nu decurge nicidecum din natura excitatiei. intreaga ta incarcatura va cadea la pamant’. Acestia se pun in miscare si zurgalaii incep sa faca sa rasune muzica lor ienicereasca bine cunoscuta. Primesc raspunsul obisnuit in asemenea imprejurari ceea ce nu ma impiedica sa urmaresc cu neliniste servitoarea. vasele fragile cad si se imprastie pe parchet in mii de cioburi. instalez tava cu jaratic. Este o zi senina de iarna. Trebuie sa fac o plimbare cu sania. Vedem asadar cum se produce un vis. contrar majoritatii viselor. Curand bag de seama insa ca este vorba de un zgomot persistent care nu este propriu-zis un zornait. Din nou asteptare. in adevar. ca de exemplu aventurile extravagante din visul care are ca obiect odiocolonul. impiedicandu-se chiar in pragul usii. dar sunt obligat sa astept multa vreme pana sunt anuntat ca sania e in fata usii. Strazile sunt acoperite de o patura groasa de zapada. sunt deosebit de coerente. dar aflam totodata ceva in plus. La trezire constat ca este zgomotul ceasului-desteptator. Vad o fata de la bucatarie indreptandu-se de-a lungul culoarului spre sufragerie. Se mai poate obiecta in legatura cu visele lui Maury faptul ca daca se vede excitatia manifestandu-se in vis. ci clopotelul unei sonerii. Si de data aceasta este vorba pur si simplu de zgomotul soneriei ceasului desteptator.Interpretarea Viselor O a doua combinatie. spre a interpreta excitatia care provoaca desteptarea. in mana cu o stiva de cateva duzini de farfurii. Persoana care viseaza nu recunoaste soneria ceasului desteptator. pline de sens si. aventuri imposibil de explicat prin aceasta. cu o violenta care sfasie brusc panza de paianjen a visului. Al treilea exemplu. Aceste vise sunt foarte frumoase. Iat-o. De ce? La aceasta intrebare nu avem nici un raspuns: s-ar spune ca este vorba aici de ceva arbitrar. Tocmai in visele care 25 . ci ea inlocuieste zgomotul acesta prin altul si de fiecare data interpreteaza diferit excitatia care intrerupe somnul. a intelege visul ar fi tocmai sa putem explica de ce persoana care viseaza alege tocmai cutare zgomot si nu altul. ii spun.iata-ma in sanie. In sfarsit. nu se constata precis de ce ea se manifesta sub cutare forma data. ’Ia seama.

o inlocuieste prin altceva.Interpretarea Viselor provoaca desteptarea apare cea mai mare sansa de a stabili influenta excitatiilor intrerupatoare de somn. ’sa-si extraga din maxilar un dinte lung’. Din nefericire interpretarea lor este expusa acelorasi obiectii. Macbeth de Shakespeare este o piesa de circumstanta. Aceasta latura a travaliului care are loc in cursul visului trebuie sa ne intereseze. dupa aceasta scena. intocmai ca excitatia senzoriala exterioara. deoarece tocmai tinand seama de aceasta vom avea sansa sa ne apropiem mai mult de ceea ce constituie esenta visului. In sfarsit. singura aceasta stimulare nu epuizeaza intotdeauna continutul actului savarsit. sinuoase’. Nu mai putin plauzibila pare explicatia care atribuie unei iritatii intestinale un vis in care autorul vede ’culoare lungi. de exemplu. Nu ne trezim intotdeauna ca urmare a unui vis si cand ne amintim dimineata de visul din cursul noptii. citind cateva exemple frumoase in sprijinul tezei sale. excitatia unui organ intern nu explica din vis decat ceea ce corespunde reactiei directe a excitatiei si ne lasa in incertitudine in ceea ce priveste provenienta celorlalte parti ale visului. ’doua siruri de baieti frumosi. blonzi si cu tenul delicat infruntandu-se intr-o pozitie de lupta. atacandu-se reciproc. aceasta interpretare fiind confirmata de faptul ca persoana care a visat a fost nevoita. o indica printr-o aluzie. precipitandu-se unii contra altora. numai unele vise permit sa se banuiasca participarea excitatiilor care-si au punctul de plecare intr-un organ intern. Sa notam totusi o particularitate a viselor pe care o reliefeaza studiul excitatiilor interne. o pune intr-o relatie. intr-un numar mare de cazuri interpretarea printr-o excitatie interna este incerta sau nedemonstrabila. apoi separandu-se ca sa revina pe pozitiile lor initiale si luand de la capat lupta’. care s-a ocupat mult de vise (1861). stramte. Trebuie deci sa admitem ca excitatiile interne sunt susceptibile sa indeplineasca acelasi rol cu excitatiile care provin din exterior. Cand intreprindem ceva sub imboldul unei stimualari. si putem admite impreuna cu Scherner ca visul tinde inainte de toate sa reprezinte prin obiecte asemanatoare organul care genereaza excitatia. Cand vede. cum sa mai regasim excitatia care poate ca a actionat in timpul somnului? Schener. scrisa cu prilejul 26 . prima interpretare care se prezinta este ca sirurile de baieti sunt reprezentarea simbolica a celor doua siraguri de dinti. Visul nu reproduce excitatia ca atare: el o prelucreaza. a insistat indeosebi asupra raportului de la cauza la efect care exista intre excitatiile care isi au sursa in organele interne si vise.

In continuare vom reda un vis rational care apartine unui tanar : ’Plimbandu-ma pe strada Karntner. Sa ne oprim putin si sa vedem daca nu cumva acestea din urma nu ne permit sa le explicam pe celelalte. Ar fi un rezultat apreciabil sa putem face asemenea afirmatii despre toate visele. ma intalnesc cu domnul X. Oare excitatiile dau vreo explicatie acestui fapt? In vis este vorba in fond de excitatia pe care am resimtit-o? Dar de ce este visul vizual. La inceput sunt contrariat si nu vreau sa-i privesc. Dar aceasta imprejurare istorica epuizeaza oare continutul piesei. este pe de o parte foarte greu de inteles. La care ea raspunde: ’E inutil. Evenimentele din care se compune visul au cel mai adesea forma vizuala. pe unde trece in mod obisnuit si ca se intalnise intr-adevar cu domnul X. Visele sunt adesea lipsite de sens. Ce concluzii desprindem din aceste doua vise sobre? Ca in anumite vise putem regasi reproducerea unor evenimente din starea de veghe sau a unor episoade legate de aceste evenimente. iar pe de alta parte nu ofera nici un punct de sprijin pentru cercetari ulterioare.Interpretarea Viselor suirii pe tron a unui rege care. Sotul ei o intreaba: ’N-ar trebui sa acordam pianul?’. cel dintai. poate ca vom reusi mai mult facand apel la deosebirile care le separa. Iata un alt vis de acest gen . cu care fac cativa pasi impreuna. fara a ne revela nimic din esenta sa. singularitatea lor psihica. cetoase. In final ridic ochii si constat ca sunt foarte eleganti. dar sunt si vise pline de sens. absurde. a reunit pe crestetul sau coroanele a trei tari. limpezi. pentru ca tot va trebui sa-l imbracam din nou in piele’. Doua doamne si un domn se aseaza la masa mea. In majoritatea viselor nu intalnim nici un fapt in legatura cu starea de veghe. Celalalt caracter comun tuturor viselor. Ma duc apoi la restaurant. dar se aseamana intr-o anumita masura cu un eveniment petrecut cu cativa ani mai inainte. Autorul visului remarca in legatura cu aceasta ca in seara precedenta el se aflase cu adevarat pe strada Karntner. iar in ceea ce priveste factorii care determina visele absurde si nebunesti. pe cand excitatie oculara nu declanseaza vise decat in cazuri extrem de rare? Deoarece caracterele comune tuturor viselor nu sunt de nici un ajutor pentru explicarea acestora. Stim numai ca ne aflam in fata unei 27 . ne aflam deocamdata in ignoranta. explica ea grandoarea si enigmele sale? Este posibil ca excitatiile exterioare si interne care actioneaza in timpul somnului asupra omului sa nu serveasca decat la declansarea visului.’. rezonabile. al unei doamne. Celalalt fragment al visului nu constituie o reminiscenta directa. Visul reproduce o conversatie pe care ea o avusese aproape aidoma cu sotul ei in ziua care a precedat visul.

La tineri domina visele de ambitie. Ele constituie materia prima a productiei poetice. Continutul acestor produse ale imaginatiei este dominat de o motivatie foarte transparenta. atunci cand. la femei. caci tocmai imprimandu-le viselor in stare de veghe anumite transformari. iar in ceea ce priveste al doilea caracter comun. Sunt scene si evenimente in care egoismul. direct sau prin identificare manifesta cu altcineva. visele in stare de veghe sunt foarte variate si au o soarta variata. Impotriva oricarei asteptari. dar si de ce si in ce scop reproduce visul cutare eveniment cunoscut intamplat cu totul recent. nu este vorba nici de perceptii. 28 .Interpretarea Viselor probleme. pentru a fi inlocuite. Limbajul care nu datoreaza nimic hazardului. dar ele persista uneori pana la adanci batranete. ci mai curand de reprezentari: stim ca imaginam. un sediment al cunostiintelor acumulate. si dispar la varsta adulta. ca sa spunem asa. Aceste vise se observa la varsta care precede pubertatea. ci constituie ca sa spunem asa. dezvoltate pana la stadiul unor istorii complicate si adaptate conditiilor schimbatoare ale vietii. primul loc este ocupat de visele erotice. nuvele sau piese de teatru. Dar intotdeauna visatorul in cauza. altele sunt mentinute. ne vine un ajutor dintr-o directie pe care nu am luat-o in considerare. nevoia de putere sau dorintele erotice ale persoanei care viseaza astfel isi gasesc satisfacerea. Pe langa aceasta. ca nu vedem ci gandim. cunoaste ’visele in stare de veghe’: acestea sunt produse ale imaginatiei. Asa cum o arata numele lor. cu timpul si poarta marca care atesta influenta noii situatii. cat si la bolnavi si pe care oricine le poate cerceta pe sime insusi. Ceea ce distinge in mod deosebit aceste productii imaginare este faptul ca au primit denumirea de ’vise cu cohii deschisi’ si efectiv ele nu prezinta nici unul din cele doua caracteristici comune viselor propriu zise. ambitia. este eroul viselor sale in stare de veghe. Unele dintre ele sunt abandonate dupa o scurta perioada de timp. fenomene foarte generale care se observa atat la persoanele sanatoase. ca in cazurile pe care le-am prezentat anterior. semnificatia sa este clara. adesea incepand cu a doua copilarie. Dar adesea sesizam si la barbati trebuinta erotica si pe fundalul acesta toate succesele si ispravile erotice ale acestor visatori nu au ca scop decat cucerirea admiratiei si favorurilor femeilor. Ele tin pasul. anumite travestiri sau abrevieri autorul operelor de imaginatie creeaza situatii pe care le plaseaza in romane. Dorim sa stim nu numai ce inseamna visul. aceste vise nu au nici o legatura cu starea de somn. limbajul. nici de halucinatii. pe care nu trebuie totusi sa-l utilizam fara precautie. care isi canalizeaza intreaga ambitie in succesele amoroase.

Imaginile onirice provin din transformarea figurativ-simbolica a continutului latent al visului(pulsiuni refulate. asa cum i se infatiseaza ele persoanei care viseaza b) Continutul latent. Acest continut al viselor este compus din doua elemente si anume: a) Continutul manifest. in ceea ce priveste raporturile lor cu realitatea. Pornind de la aceste date.G. Acest mecanism psihologic se realizeaza printr-o elaborare inconstienta a gandirii preconstiente(S. pe care il cautam. iar procesul prin care acestea se transforma in continut manifest se numeste travaliu oniric. reprezentat prin imaginile onirice propriu-zise. nu trebuie considerate ca fiind mai reale decat visele propriu-zise.Jung distinge cele doua forme de vis amintite mai sus: visele mici si visele mari.Freud). Mecanismele care participa la realizarea acestui proces sunt dupa S. b) Deplasarea. Freud urmatoarele: a) Condensarea-aglutinarea.G. Pentru C. fiind in relatie directa inteligibila cu motivele care stau la baza lor. Este posibil de asemenea sa fim indreptatiti sa dam prea mare importanta acestei asemanari de nume. Travaliul oniric consta in transformarile continutului latent in continut manifest sau in imagini onirice.consta in transferul unei incarcaturi afective a unui obiect catre un alt obiect de substitutie sau deplasarea sensului obiectului primar catre un altul. reprezentand semnificatia continutului manifest . oferite de experienta anterioara a individului. cu caracter simbolic.consta in formarea unor imagini noi din elemente disparate. arhetipuri.Jung. Structura visului Orice vis este constituit din imagini care sunt reunite in scenarii de complexitate diferita in raport cu tematica lor de referinta. C. complexe ideoafective. Se mai poate ca aceasta asemanare de nume sa se intemeieze pe un caracter psihic pe care inca nu-l cunoastem. sursa continutului latent al viselor il reprezinta temele arhetipale sau complexele individului. 29 . sensul imaginilor din cursul visului. etc).Interpretarea Viselor Acestea si-au primit numele probabil datorita faptului ca.

30 . neobisnuite. concrete. d) Simbolizarea. pe cand delirul are la origine o alterare a aparatului logic al gandirii in planul organizarii sale manifest-formale si motivatia unui continut latent. imagine care are ca rol transportarea tensiunii intrapsihice din inconstient in afara acestuia. Semnificatia si interpretarea viselor S. inexistente in realitate dar care exprima formal-concret sensurile noi pe care le exprima starile de tensiune conflictuala ale inconstientului intr-o maniera alegoricosimbolica.Freud spune ca orice vis in curs de formare impune. complexele si arhetipurile inconstientului. ambele constituind o realitate diferita de cea a lumii obiective externe. ireale. fabuloase sau terifiante. Bazandu-se pe considerentele mai sus mentionate. cu concursul inconstientului. date de o transformare a personalitatii individului de factura patologica. Ceea ce remarca visul este fie satisfacerea unei pulsiuni. Ne vom referi in continuare la doua dintre metode si anume: metoda lui Freud si metoda lui Jung. fie lichidarea unui conflict. unii autori au emis teza conform careia visul si continutul acestuia se pot apropia din punct de vedere tematic de delir si de continutul gandirii delirante.consta in formarea unei idei abstracte printro imagine cu o mare incarcatura afectiva.Interpretarea Viselor c) Dramatizarea.consta in crearea unor imagini simbolice noi. Este inconstestabil faptul ca atat visul cat si delirul sunt expresia unei realitati sufletesti diferite de cea externa. La baza visului stau pulsiunile.consta in extragerea esentialului si in redarea sau reprezentarea schematica sau stilizata a imaginilor onirice. Nu trebuie insa identificate aceste doua forme de experiente subiective sufletesti. ceva anume din partea Eului. etc. e) Neomorfizarea. inlaturarea unei indoieli. fiecare exprimand o anumita conceptie referitoare la om si suflet. Interpretarea viselor in psihanaliza se face dupa mai multe tehnici.

In raport cu continutul lor tematic. 2.Jung.G. Intelesul acesta este cel care luand forma continutului latent cuprinde conflicte. visele se pot decupa in elementele lor componente. individuale cat si cele mari. atat cele mici. dorinte.Interpretarea Viselor 1. In sensul acesta. visul este un tip particular de Gestalt. Metoda lui C. visele pot fi de mai multe feluri.G. simptome nevrotice.Freud Metoda lui S. Metoda lui S. b) Visele conflictuale sau visele care au o tematica conflictuala legata de situatii de viata ale individului care-l pun in imposibilitatea de a se manifesta liber sau care dimpotriva readuc in prim-plan conflicte pe care acesta nu le poate rezolva si care-l domina. o totalitate mai mult sau mai putin realizata in intregime analoaga unei drame. Din acest punct de vedere am preferat sa deosebim urmatoarele categorii: a) Visele compensatorii.Jung distinge urmatoarele parti ale visului: 1) Expunerea actiunii 2) Personajele 3) Climatul actiunii sau intriga 4) Solutia actiunii onirice Toate aceste elemente ale dramei onirice se desfasoara extrem de rapid si ele impun o observatie si o atentie deosebite din partea analistului. 31 . In consecinta.G.Freud de interpretare a viselor consta in descifrarea semnificatiei continutului latent.Jung Pentru C. care prin desfasurarea lor refac o situatie dezagreabila sau chiar o experienta esuata din viata individului prin aportul unei reparatii compensatorii. continutul manifest al visului apare ca un veritabil limbaj purtator de sens. tendinte refulate. C. cu caracter simbolic al visului. prin metoda liberei asociatii de catre subiectul condus de psihanalist. Astfel. universale. grupandu-le in scenarii dupa schema unei drame clasice. etc.

e) Visele absurde sunt vise aparent inexplicabile. Studii de caz Vom analiza in continuare cateva vise ale unor bolnavi pishici. Din punct de vedere psihanalitic.E. care a luat tabloul clinic al unei schizofrenii paranoide. indiferent de forma lor. au rolul de a satisface Eul individual si de a descarca intr-o forma sublimata inconstientul de tensiunea pulsiunilor sale acumulate. fiind legate de o problematica supraindividuala. au o tendinta bizar-terifianta din punct de vedere emotional-afectiv toate avand ca centru de referinta agresivitatea sexuala a sotului bolnavei. cu care era obligata sa aiba raporturi sexuale de factura perversa. De pilda. cu caracter anxios. contrare modului de a gandi si de a actiona ale individului . cu o puternica incarcatura anxioasa. alcoolic si psihopat sadic. Bolnava a dezvoltat o averistate in raport cu tendintele sexuale agresive ale sotului sau. torturand persoana si fiind legate in special de trairi anterioare sau de situatii de amenintare. visele bolnavei constituie un material extrem de pretios care ajuta la intelegerea schimbarii personalitatii 32 . extrem de frcvente. de o incarcatura simbolica extrem de complexa si de greu de descifrat. in special de inferioritate sau de culpabilitate. d) Cosmarele sunt vise terifiante. agresivitate si pericol. IV. Acestea. primejdie. legate de experiente speciale ale bolnavului psihic sau ale unor persoane cu tulburari clinice latente.Interpretarea Viselor c) Visele penibile. Toate visele. f) Visele profetice sunt vise cu caracter de premonitie care au la baza lor materialul arhetipal ce este depozitat in sfera inconstientului colectiv si care redau intr-o forma simbolica deosebit de complexa framantarile individului sau ale grupului social al acestuia. Ele sunt legate de situatii conflictuale care au generat stari complexuale. redata intr-o maniera simbolica extrem de complexa si de o mare varietate. cazul bolnavei L. in special in plan moral. Separate de simptomatologia clinica mentionata sunt visele bolnavei. pentru a exemplifica aspectele mai sus mentionate. catastrofa. al carei tablou clinic s-a dezvoltat in relatie directa cu conflictele frecvente dintre aceasta si sotul sau.B.

ne-o prezinta pe bolnava gravida cu pisoii. bolnava dezbracata este atacata de o pisica care ii zgarie si ii devoreaza sanii. a trairilor sale legate de traumele sexuale si a reprezentarii onirice a acestora. bolnava ii expulzeaza pe gura cu suferinta si dezgust. In cea de-a doua scena(2).Interpretarea Viselor acesteia. avand ca tema traumatismele sale psihosexuale. cate doi in fiecare san. Visul intitulat de bolnava Nasterea pisicilor este un cosmar desfasurat in patru scenarii. fixarea acestora in abdomen si in regiunea dorsala cu raportul sexual vaginal si cel anal la care este supusa bolnava de catre sotul ei. pisoii cu lichidul seminal. iar nasterea bucala ca pe un fenomen de conversiune prin care este exprimata starea de dezgust si de repulsie a bolnavei legata tot de perversiunile sexuale ale sotului ei(relatii orale). In prima scena(1). In cele doua gauri ale sanilor. deosebit de semnificative in sensul celor mentionate mai sus. A treia scena(3). Vom prezenta in continuare doua dintre visele bolnavei. care reproduce intr-o maniera simbolica starile conflictuale ale acesteia. care s-au fixat doi in abdomen si doi in regiunea dorsala. dupa maturarea pisoilor. In cea de-a patra scena (4). 33 . Visul este extrem de interesant si cu o mare semnificatie simbolica. In acest cadru identificam pisica cu persoana agresiva a sotului bolnavei. pisica a dat nastere la patru pisoi. acesti patru pisoi au intrat in corpul bolnavei pe care lau traversat.

neliniste interioara sub forma unor cenestopatii difuze. el va dori. este internat pentru alcoolism cronic.M. Talentat la desen. Planul desenului este impartit in doua sectoare de o linie oblica. I. un monstru cu patru maini si patru picioare pe care-l priveste.. somn nelinistit populat de cosmaruri. In zona din dreapta este prezentata bolnava care a dat nastere pe gura a unui copil anormal. Acestea redau intr-o forma 34 . cu nivel cultural mediu. bolnavul a reprodus. visul acesta este centrat in special pe obiectul psihotraumatismului. barbat de 35 de ani. In zona din stanga a desenului este reprodus monstrul despre care bolnava spune: Copilul incepe sa creasca rapid. topograf intr-o intreprindere miniera. insomnii. Bolnavul acuza cefalee.Interpretarea Viselor Nasterea pisicilor Al doilea vis al aceleiasi bolnave este intitulat Monstrul si se situeaza pe aceeasi linie a viselor simbolice cu semnificatie legata de traumatismele psihosexuale si agresivitatea sotului ei. in cursul spitalizarii mai multe din visele sale. cu cel de-al treilea picior sa aiba contact sexual cu mama sa. Spre deosebire de visul precedent. stare permanenta de anxietate. la care travaliul oniric este organizat in scenarii strict delimitate si cu o succesiune ordonata. Acest vis reproduce angoasa bolnavei legata de incest in care concentreaza agresivitatea sexuala si fizica a sotului ei.

Interpretarea Viselor simbolica continutul conflictual legat de starea clinica actuala a bolnavului. frica acestuia de alcool si pericolul iminent la care este expus. A doua secventa exprima sfarsitul inevitabil al acestei experiente patologice: moartea. Visul se desfasoara in doua secvente. Visul intitulat Dezastrul reda cu o mare incarcatura anxioasa. amenintat de obiectele care simbolizeaza consumul de alcool ( canile). 35 . Prima secventa il infatiseaza pe bolnav in interiorul casei sale. de care acesta se apara acoperindu-si ochii.

Aspectul are in vedere gandirea logica. Visul are numeroase simboluri:  Potecile unei paduri cu vegetatie luxurianta. Bolnava relateaza astfel visul: Mergeam pe potecile unei paduri cu vegetatie luxurianta. Dintr-un desis a aparut un barbat frumos. adesea cu un caracter aparent absurd. visele au caracterul unor cosmaruri al caror obiect este clar exprimat si de al carui pericol bolnavul este terorizat: consumul de alcool. Cel care era lovit in frunte cadea mort.E. Am plecat de la cabana cu convingerea ca nu-l voi mai vedea pe Pana-Alba . Acestea se pot vedea din urmatoarele exemple. S-a ordonat retragerea. A indicat un fel de cabana in care mam refugiat. cu vocea joasa. Aceste aspecte se regasesc in visele sale Pana-Alba si Pescuitul cu pisica. Simteam ca ne paste un pericol. E.. femeie de 33 de ani. Am taiat fasii numai popii. Nu aveam arme si cum pe masa erau niste carti de joc am avut ideea confectionarii unor arme.. Mi s-a spus ca a cazut eroic.. 36 . este internata pentru tulburari nevrotice aparute in urma unor grave conflicte conjugale cu sotul ei. cu arcul in mana si care. In analiza viselor specialistii noteaza o anumita organizare secventiala. De fapt visele reproduc in mod secvential conflictele inconstiente ale bolnavului. strapuns de o sageata in inima.C. In tabloul clinic al bolnavei se remarca o stare de nesiguranta de sine. a spus ca el este Pana-Alba si ca vrea sa ma ajute. acestea desfasurandu-se sub forma unor scenarii onirice succesive. Prin obloanele trase vedeam cum razboinicii se apropie si am inceput sa trag cu prastia. licentiata in filologie. izolare. frustrarile. tendintele acestuia. in cazul bolnavului I.viata bolnavei. fara o legatura inteligibila intre ele. sentimentul nerealizarii si al esecului in viata de familie.M. care au o mare incarcatura simbolica.B. fiind expresia unor conflicte psihice profunde legate de traumele psihosexuale. Deodata din departare au inceput tam-tamurile si atunci am stiut ca sunt pieile-rosii. impodobit cu pene multicolore in jurul capului. irational. am impaturit fasiile taiate si cu ajutorul unor elastice am facut un fel de prastie. Visul Pana-Alba este imaginea simbolica a nevoii de protectie din partea unui partener ideal. tensiune anxioasa.Interpretarea Viselor Spre deosebire de visele bolnavei L. complexele dar si elementele compensatorii. lipsa de protectie.

rigoarea cotidiana. a norocului.nesiguranta si insatisfactia vietii. Fericita. anularea complexului de inferioritate. Mama era 37 . Atunci un coleg s-a oferit sa-mi dea o pisica cu care voi pescui mai multi pesti. Am prins pisica vie de capatul sforii si am aruncat-o in apa. Interpretarea simbolica a acestui vis este urmatoarea:  Liftul. dar nu am prins nimic.sacrificarea salvatorului Visul Pescuitul cu pisica are semnificatie simbolica compensatorie in raport cu esecul familial legat de conflictele cu sotul ei.activitate libera.simbolul sigurantei. protector. Ne-am intors si in spatele nostru era un lac.transferul propriilor probleme asupra adversarului.  Pescuitul.  Sageata si moartea lui Pana-Alba. desenator tehnic cu nivel cultural mediu. relatia sa cu barbatul care ii ofera pisica. Am aruncat si eu undita cu rama.spatiu deschis posibilitatilor si surprizelor.  Cabana.  Pisica. Imediat..solutia salvarii. Asteptam liftul cu mai multi colegi de birou. pe marginea caruia se gaseau mai multi pescari.imaginea idealizata a barbatului catre care aspira. prezinta importante tulburari nevrotice legate de o situatie oedipiana nerezolvata. constrangerea. care revine.realizarea dorintei sublimate a relatiei cu barbatul.V. dar fiind multe persoane inaintea noastra ne-am plictisit si cineva a propus sa pescuim.  Colegul. M. femeie de 30 de ani.  Lacul. destindere.  Pestele. obligativitatea.  Rama. am repetat operatia si de fiecare data pisica imi scotea cate un peste. Era foarte atasata in copilarie de tatal ei. salvator. oferit de salvatorul Pana-Alba.simbolul agresivitatii.barbat amabil. Am tras undita si pisica tinea cu dintii si ghearele un peste de toata frumusetea. undita a inceput sa trepideze.  Prastia.  Cartile de joc.complex de inferioritate.  Pana-Alba.Interpretarea Viselor  Ne paste un pericol.

Al doilea vis al bolnavei este in relatie directa cu conflictele sale de ordin conjugal.V. atat de suparata incat daca m-ar fi intrebat daca vreau sa mor i-as fi raspuns bucuroasa ca da. podul. respectiv familia sa. pe care le redam in continuare. mi-a cerut un pahar cu bere apoi s-a culcat langa mine in pat si m-a imbratisat. Eram tare suparata. Tulburarile nevrotice apar la scurta vreme dupa casatorie si sunt legate de conflicte de ordin emotional-afectiv. legata de o situatie oedipiana nerezolvata a bolnavei. sa fie linistit. Era tare trist. Fii mai egoista si cauta sa-ti aranjezi singura fericirea in viata. Aceste aspecte apar in cateva dintre visele bolnavei. fiind perceput adesea ca un complice. sotul ideal este un om superior. declansata de conflictele conjugale cu sotul ei si reintoarecerea compensatorie la persoana tatalui. asa cum se poate vedea in continuare. M-am gandit mult la tatal meu care daca traia si era sanatos.simbolul drumului in viata. Visul este o scena simbolica de regresiune. Mi-a venit atunci ideea sa merg la o baba care stia sa ghiceasca sa o intreb daca mai erau sanse de salvare. Tematica simbolica a visului este clara:  Rau.  Copilul bolnav-simbolul situatiei conflictuale din propria casa. de repulsie fata de sotul ei. echilibrat. in timp ce tatal o ocrotea. Am primit urmatorul raspuns: Cum iti gasesti timp sa alergi sa te interesezi de toti. dar pentru tine nu gasesti timp niciodata? Gasesti ca esti prea fericita? De sotul dumitale nu vei scapa niciodata. brutalizari fizice. pe care o refuza.Interpretarea Viselor deosebit de severa. El trebuie sa fie ceva care sa semene a parinte-prieten-sot. frigiditate. o batea adesea. L-am visat ca a venit la mine si s-a asezat pe marginea patului. Pentru M.simbolul familiei sale. 38 . daca va trai acest copil. L-am visat pe tatatl meu. de la care are ceva de invatat. legaturi extraconjugale ale sotului. Intrebandu-l ce doreste.  Casa necunoscuta. viata mea ar fi decurs cu totul altfel.. tandru. Apare o stare de anxietate. care este decedat. Ma privea cu multa duiosie si afectiune. Am ajuns la o casa necunoscuta unde era un copil bolnav. Treceam un rau foarte lat peste un pod.

nici de aplicarea unei tehnici speciale. Durata calatoriei i se paruse prea scurta. Un baietel in varsta de 22 de luni este insarcinat sa ofere cuiva. In anumite imprejurari.  Fii mai egoista. Exista intotdeauna un eveniment care petrecandu-se in ziua care precedeaza visul. Deformarea viselor se observa si la copii. se vor dovedi decisive si universal valabile.Interpretarea Viselor  Baba care ghiceste. Nu trebuie sa chestionam copilul care isi povesteste visul. clare. dar si al unui Alter-Ego care se revolta fata de atitudinea bolnavei de acceptare a propriilor situatii conflictuale. a). Visul este reactia din timpul somnului la acest eveniment din starea de veghe. dupa cum ne este permis sa speram. in ciuda promisiunii ca el insusi va primi ca recompensa cateva cirese. Sa citam cateva exemple care vor servi drept baza pentru concluziile noastre ulterioare. A doua zi 39 . in chip incontestabil. 1). usor inteligibile si sunt totusi. In momentul debarcarii. b).simbolul Supra-Eului si al cenzurii. vise. neechivoce. VISELE COPIILOR Visele copiilor sunt scurte. coerente. El o face in mod vadit fara nici o tragere de inima. Cu toate acestea. A doua zi dimineata el povesteste ca a visat ca ’He(r)mann a papat toate ciresele’. drept rasplata. si se cunosc vise apartinand unor copii intre 5-8 ani care prezinta deja toate caracterele viselor de la varste mai inaintate. chiar si la persoanele adulte putem observa vise de un tip absolut infantil. gasim o serie de vise care prezinta un caracter pe care il putem numi infantil si din care putem regasi eventual mostre si la copii mai in varsta.compensarea conflictelor prin intarirea propriului Eu. ni-l explica. un cosulet cu cirese. Prin analiza acestor vise infantile putem foarte usor si cu multa certitudine sa obtinem asupra naturii visului lamuriri care. Spre a intelege aceste vise. dar trebuie sa-l completam printr-o relatare privind viata copilului. ea nu vrea sa paraseasca vaporul si se pune pe un plans amar. chiar de timpuriu. nu avem nevoie nici de analiza. daca ne limitam cercetarile la varstele cuprinse intre inceputurile posibil de cunoscut ale activitatii psihice si al patrulea sau al cincilea an de viata. O fetita de 3 ani si 3 luni face prima sa calatorie de mare.

Deformarea nu constituie deci un caracter natural al visului. Au crezut cu totii ca este obosit. Dupa cum vedem. in apropiere de Hallstatt. cu ajutorul ocheanului. dar a doua zi dimineata. 2). El auzise vorbindu-se ca Hallstatt se afla la poalele muntelui Dachstein. In visele copiilor nimic nu ne indica actiunea unor astfel de excitatii somatice. Ori de cate ori se zarea un munte. Aceste 3 vise sunt suficiente pentru toate lamuririle pe care le-am putea dori. el povesti vesel: ’Am visat ca asta noapte am fost la Simonyhitte’. visele fiind cu totul inteligibile si usor de cuprins dintr-o singura privire. Visul insceneaza realizarea directa. nevoalata. o dorinta nesatisfacuta. aceste vise ale copiilor nu sunt lipsite de sens: ele reprezinta acte psihice inteligibile. Copilul se straduise adesea sa o zareasca. Ne putem numai intreba cum am omis la inceput ca somnul poate fi tulburat de excitatii nu numai corporale ci si psihice. nu cer nici un efort de interpretare. care il interesa foarte mult. 3). complete. dar nu stim cu ce rezultat. Visele copiilor nesuferind nici o deformare.Interpretarea Viselor dimineata ea povesteste: ’Noaptea eu am fost cu vaporul pe mare’. refuzand sa ia parte la o mica ascensiune spre o cascada. copilul intreba: ’E muntele Dachstein?’. c). se putea distinge Simonyhitte. Stim totusi ca somnul adultului este cel mai adesea tulburat prin excitatii psihice intrucat ele impiedica realizarea conditiei psihice a adormirii. a acestei dorinte. De la locuinta sa din Aussee se vedea foarte bine muntele Dachstein si. el se referi la unul despre care auzise vorbindu-se mai inainte. o tristete. curiozitatea fiind foarte mare. In ceea ce priveste amanuntele. Aceasta nu constituie insa un motiv ca sa abandonam explicatia etiologica a viselor prin excitatie. stingerea 40 . Trebuie sa intregim aceasta povestire. anume ca pentru a se ajunge la cabana se urca timp de 6 ore o scara in trepte. Continutul manifest si ideile latente se confunda si coincid in aceste vise. spunand ca acel voiaj durase timp mai indelungat decat sustinea copilul. Deci el luase parte la excursie in vederea acestei vizite. asupra acestui aspect. Visul infantil este o reactie la un eveniment al zilei care lasa in urma sa regret. Excursia incepuse intr-o dispozitie vesela. Devenea tot mai taciturn pe masura ce primea raspunsuri negative si sfarsi prin a nu mai scoate nici un cuvant. Un baietel de 5 ani si 3 luni este dus intr-o excursie la Escherntal. nici o eroare nu este posibila. 4).

visul trebuie sa aiba drept functie indepartarea acestei excitatii. Numai ca urmare a unor cercetari aprofundate si cuprinzand un material faptic abundent vom putea demonstra ca excitantul visului trebuie sa fie intotdeauna o dorinta si nu o preocupare. In calitate de reactie la excitatia psihica. ci reprezinta o dorinta realizata sub forma ueni manifestari psihice halucinatorii. Pornind de aici. fratele meu trebuie sa se restranga.Interpretarea Viselor oricarui interes pentru lumea exterioara. departe de a fi un factor de tulburare a somnului. Din cele doua caracteristici generale ale visului pe care le-am reliefat. sa facem drumul invers al acestei mici transformari. O alta caracteristica. trebuie intai de toate. atunci fragmentul de vis: il vad pe fratele meu inchis intr-o lada ar trebui sa fie tradus nu prin fratele meu se restrange ci prin as dori ca fratele meu sa se restranga. Deci pana si in visele copiilor. Gresim crezand ca fara vise am fi dormit mai bine. prin scandalul lor nocturn. El nu poate evita sa ne prilejuiasca anumite tulburari. vom ajunge la drumul cel mai scurt la concluzii asupra functiei visului. in asa fel ca somnul sa poate continua. Dorinta este excitantul visului. 6). Prin ce mijloc dinamic se achita visul de aceasta functie? Este un lucru pe care inca il ignoram. un proiect sau un repros. persista deosebirea intre ideea latenta si continutul manifest. atat de simple. Calatoresc pe mare: acesta este continutul visului. cea de a doua are sansa cea mai mare de a fi acceptata fara opozitie. dar ceea ce putem afirma inca de pe acum. este data de dorinta nesatisfacuta la acre el reactioneaza prin vis. La copil. aceasta excitatie psihica. realizarea dorintei constituie continutul visului: aceasta este una dintre caracteristicile fundamentale ale visului. aceasta va lasa insa intacta cealalta caracteristica a visului. 41 . fara ajutorul visului nu am fi dormit deloc. Tocmai lui ii datoram putinul somn de care ne bucuram. activitatea sa legata de lucrurile care il intereseaza. asa cum i se reproseaza. in realitate. nu mai putin constanta. asa cum paznicul de noapte este obligat sa faca el insusi zgomot urmarindu-i pe acei care. visul este protector al somnului. 5). pe care il apara impotriva a ceea ce este susceptibil sa-l tulbure. ne-ar fi trezit cu siguranta. consta in aceea ca visul nu exprima simplu un gand. Daca ar fi adevarat ca apare aici una din caracteristicile cele mai generale ale visului. As dori sa calatoresc pe mare : aceasta este dorinta excitant a visului. o deformare a gandirii latente a visului: este transformarea gandului in eveniment trait in vis. In interpretarea visului. perturbatoare de somn. Adultul nu adoarme deoarece exita sa-si intrerupa viata activa.

o suprima. iar in actul ratat ca atare vedem un compromis intre aceste doua tendinte. al caror continut manifest nu prezinta nici un raport cu persistenta unei dorinte din timpul zilei. Avand in vedere cele doua caracteristici ale visului putem relua comparatia intre acesta si actul ratat. o indeparteaza. fara sa mai fie nevoie sa interogam pe autorul visului. S-a constatat in repetate randuri ca acele caracteristici. daca ele apartin si viselor mai putin transparente. In realitate. fara a face sa intervina inconstientul. fara a recurge la asociatia libera. asadar cu dorinta care tinde staruitor la satisfacerea sa: de fapt pana in prezent nu cunoastem alta excitatie psihica susceptibila sa tulbure somnul. Avem o satisfacere partiala si o suprimare partiala a ambelor componente. Insusi limbajul curent pare a presupune faptul ca principala caracteristica a viselor consta in satisfacerea unor dorinte. problema noastra ar fi solutionata. Cat despre tendinta perturbatoare. posibile in conditiile starii de somn. Deci si visul ar rezulta dintr-un compromis. carora am inceput prin a le atribui o importanta generala. In cazul visului tendinta perturbata nu poate fi alta decat tendinta de a dormi. ceea ce nu ne permite sa ne 42 . Satisfacandu-ne dorinta. Astfel. 8). 7). o inlocuim cu excitatia psihica. deci vise in stare de veghe nocturne. atunci intelegem ca desfasurarea visului are ca efect suprimarea excitatiei nocturne si satisfacerea dorintei. Asemenea vise au suferit o deformare considerabila. In timp ce dormim. o epuizeaza printr-un fel caracteristic de traire. el depinzand de starea de somn si nefiind realizabil in starea de veghe. aceste vise in stare de veghe nu sunt altceva decat impliniri ale dorintelor ambitioase si erotice dar desi viu reprezentate. La acesta din urma distingem o tendinta perturbatoare si o tendinta perturbata. continuam sa dormim. pe cand celalalt dispare. ca daca evenimentele traite in vis nu sunt decat reprezentari transformate. Daca n-ar exista decat vise infantile. Deci este vorba de a sti daca caracteristicile generale pe care ni le ofera visele copiilor sunt mai stabile. din cele doua caracteristici principale ale visului. este mentinut aici tocmai cel mai putin sigur. deoarece epica viselor in stare de veghe implica si ea satisfacerea de dorinte si se manifesta ca atare numai in scopul acestei satisfaceri. Aceeasi schema se aplica visului. nu apartin in realitate decat unei anumite categorii si unui anumit numar de vise. sarcina noastra dusa la bun sfarsit. Sa spunem in treacat. incercam o dorinta care se cere a fi satisfacuta. aceste impliniri de dorinte sunt numai ganduri si nu iau niciodata forma de fenomene halucinatorii ale vietii psihice.Interpretarea Viselor in loc de a reproduce pur si simplu excitatia.

Interpretarea Viselor
pronuntam imediat asupra lor. De asemenea, prevedem ca pentru a explica aceasta deformare vom avea nevoie de tehnica psihanalitica de care ne-am putut dispensa cu prilejul obtinerii cunostiintelor referitoare la visele copiilor. Exista totusi un grup de vise nedeformate care, ca si visele copiilor, apar ca impliniri ale unor dorinte. Sunt acele vise care, pe tot parcursul vietii sunt provocate de imperioase trebuinte organice: foame, sete, nevoile sexuale. Ele constituie asadar impliniri de dorinte efectuate ca reactie la excitatii interne. Vom folosi drept exemplu tabloul Visul detinutului al lui Schwind, expus la Galeria Schack din Munchen, care nu poate avea alt continut decat tema evadarea. Ceea ce este excelent sesizat este ca evadarea trebuie trebuie sa aiba loc pe fereastra, pentru ca pe acolo a patruns raza de lumina care a pus capat somnului captivului. Gnomii cocotati unul peste altul reprezinta pozitiile succesive pe care ar trebui sa le ia detinutul spre a ajunge pana la fereastra. In toate celelalte vise, cu exceptia viselor copiilor si a celor de tip infantil, deformarea, asa cum am spus, constituie un obstacol in calea noastra. N-am putea afirma ca si acestea reprezinta impliniri de dorinte, cum suntem inclinati sa credem; continutul lor manifest nu ne dezvaluie nimic in legatura cu excitatia psihica ce le sta la origine si ne este peste putinta sa dovedim ca si ele tintesc la indepartarea sau la anularea acestei excitatii. Aceste vise trebuie interpretate, adica talmacite, deformarea lor trebuie inlaturata si continutul lor manifest inlocuit prin continutul lor latent: numai atunci vom putea sa judecam daca datele valabile pentru visele infantile sunt valabile si pentru toate celelalte vise, fara exceptie. Cenzura visului Studiul viselor copiilor ne-a dezvaluit geneza, esenta si functia visului. Visul este un mijloc de suprimare a excitatiilor (psihice) care tulbura somnul, aceasta suprimare facandu-se cu ajutorul satisfacerii halucinatorii a unor trebuinte. In ceea ce priveste visele adultilor, nu am putut explica decat un singur grup, cuprinzand indeosebi pe acelea pe care le-am calificat drept vise de tip infantil. Cand ne aflam in prezenta unui vis de un alt gen, admitem, ca urmare a diverselor aprecieri si prin analogie cu conceptia despre actele ratate, ca el constituie un substitut deformat al unui continut care ne este recunoscut si la care trebuie sa-l raportam.
43

Interpretarea Viselor
Deformarea operata de vis este ceea ce il face straniu sau incomprehensibil. Vrem sa stim mai multe lucruri in acest sens: mai intai care este originea sa, dinamismul sau; apoi functia pe care o indeplineste si in sfarsit modul in care actioneaza. Putem spune in consecinta, ca deformarea operata de vis este produsul travaliului psihic care se desfasoara in vis. Vom face referire in continuare la visul unei doamne in varsta, foarte cultivata si stimata. Acest vis nu a fost supus analizei. Referenta pretindea ca pentru persoanele care se ocupa de psihanaliza, el nu are nevoie de nici o interpretare. Autoarea visului insasi nu l-a interpretat, dar l-a judecat si l-a condamnat ca si cum ea ar fi fost capabila sa-l interpreteze. Iata de exemplu cum s-a pronuntat ea in aceasta privinta:’si cand te gandesti ca acest vis atat de oribil si de stupid a fost visat de o femeie de 50 de ani, care zi si noapte nu are decat grija copilului sau!’. Si acum iata acum visul referitor la asistenta amoroasa...’Ea se duce la spitalul militar nr1. si ii spune plantonului ca doreste sa vorbeasca cu medicul sef caruia vrea sa-i ofere serviciile sale pentru spital. Spunand acestea, ea subliniaza in asa fel cuvantul servicii incat subofiterul observa indata ca este vorba de servicii intr-ale amorului. Vazand ca are de a face cu o doamna in varsta, dupa ce ezita putin, o lasa sa treaca. Dar in loc de a ajunge la medicul sef, ea nimereste intr-o incapere larga si intunecoasa, in care o multime de ofiteri si medici militari stau in jurul unei mese lungi. Ea se adreseaza cu oferta sa unui medic primar, care o intelege de la primele cuvinte. Iata textul discursului ei, asa cum l-a pronuntat in vis: ’Eu, ca si multe alte femei si fete tinere din Viena suntem gata sa... cu soldatii, ofiterii, fara deosebire...’. la aceste cuvinte ea aude (tot in vis) un murmur. Dar expresia, cand jenata, cand malitioasa, care apare pe fetele ofiterilor, ii confirma ca toti cei de fata o luau cat se poate de serios. Doamna continua:’Stiu ca hotararea noastra poate sa para bizara, noi o luam insa cat se poate de in serios. Soldatul aflat pe front nu este intrebat daca vrea sa nu sa moara’. Urmeaza o perioada lunga de tacere penibila. Medicul primar o ia de mijloc si ii spune: ’Scumpa doamna, se presupunem ca am ajuns la aceasta...’(murmure). Ea se desprinde din imbratisarea lui, gandindu-se ca si el e la fel cu toti ceilalti, si raspunde:’Dumnezeule, eu sunt o femeie in etate si s-ar putea ca niciodata sa nu ma aflu in aceasta situatie. Pe de alta parte totusi, o conditie trebuie indeplinita: va trebui sa se tina seama de varsta, nu va trebui ca o femeie in varsta si un tinerel...(murmure); ar fi
44

Interpretarea Viselor
oribil’. Medicul primar: ’Va inteleg perfect!’. Cativa ofiteri, printre care se afla unul care i-a facut curte in tinerete, izbucnesc in ras si doamna isi exprima dorinta de a fi condusa la medicul sef, pe care il cunoaste, ca sa puna lucrurile la punct. Dar, spre marea ei mirare, constata ca nu cunoaste numele acestui medic. Cu toate acestea, medicul primar ii arata politicos si respectuos, o scara de fier, in spirala si stramta, care duce direct la etajele superioare si ii recomanda sa urce pana la etajul doi. Pe cand urca, se aude un ofiter spunand: ’E o hotarare colosala, fie femeia tanara sau batrana. Toate respectele mele’. Cu constiinta de asi implini o datorie, ea urca o scara interminabila. Acelasi vis s-a repetat de doua ori in interval de cateva saptamani, cu unele modificari( cu remarca doamnei) cu totul neinsemnate si absurde. Acest vis se desfasoara ca o fantezie diurna; el denota o remarcabila continuitate si unele detalii de continut ar fi putut sa fie clarificate, daca s-ar fi aratat vreo grija pentru asemenea lamuriri, ceea ce nu s-a intamplat. Pentru noi cel mai important si cel mai interesant fapt este ca visul prezinta anumite lacune, nu in rememorare, ci in continut. In trei randuri continutul este ca si epuizat; discursul doamnei fiind de fiecare data intrerupt printr-un murmur. Cum visul nu a fost supus nici unei analize, propriu-zis nu avem dreptul sa ne pronuntam cu privire la sensul sau. Exista totusi aluzii, ca aceea implicata in cuvintele servicii intr-ale amorului ,care indreptatesc unele concluzii, dar in special fragmentele de discurs care preced murmurul au nevoie de completare, ceea ce nu se poate face decat intr-un singur sens bine determinat. Procedand la restituirile necesare, constatam ca, spre a-si indeplini o indatorire cetateneasca, autoarea visului este gata sa-si puna propria persoana la dispozitia soldatilor si ofiterilor, pentru satisfacerea trebuintelor lor erotice. Aceasta fantezie nu se exprima insa in vis. Tocmai acolo unde contextul pare sa implice confesiunea, aceasta e inlocuita in continutul manifest printr-un murmur indiscret, ea apare sters sau este suprimata. Uneori cenzura nu se exercita asupra unor pasaje incredintate tiparului. Autorul, prevazand ca anumite pasaje se vor lovi de obstacolul cenzurii, le-a atenuat in prealabil, le-a modificat usor sau s-a multumit sa atinga in treacat sau sa faca pur si simplu aluzie la ceea ce avea, ca sa spunem asa, in varful penitei sale. Ziarul nu apare in acest caz cu spatii albe, insa anumite perifraze si obscuritati va vor dezvalui cu usurinta eforturile pe care autorul le-a facut ca sa evite interventia cenzurii oficiale.
45

omise sau acoperite de murmur. nedeterminat si indoielnic. Tendintele prin care se exercita cenzura sunt acelea pe care autorul visului. careia trebuie sa-i atribuim un anumit rol in deformarea operata de vise. Ne referim direct la o cenzura a visului. de naiv am putea spune. Putem merge chiar mai departe. in judecata sa din starea de veghe. Cautarea placerii. Ori de cate ori continutul manifest prezinta lacune. libidoul ei fiind in mod incontestabil dirijat catre fiul ei). isi alege nu numai femeia altuia. ci si obiecte carora acordul unanim al umanitatii le-a conferit un caracter sacru: barbatul isi indreapta alegerea sa asupra mamei si surorii. Dar. Noi sustinem ca pasajele din discursul doamnei. aproximatii. ceea ce numim noi libido. ca sunt lucruri la care nu indraznim sa gandim sau la care nu gandim decat cu oroare. Eul eliberat de orice piedica morala cedeaza tuturor cerintelor instinctului sexual. aluzii la gandurile autentice. ca in visul de care ne ocupam aici. Aceatsa se manifesta rar. Aceste dorinte cenzurate si care primesc in vis o expresie deformata. Dorim sa cercetam prin intermediul caror tendinte si impotriva caror tendinte se exercita cenzura. impunandu-si atenuari. au fost si ele victima unei cenzuri. simtindu-se de acord cu ele. estetic si social. plasandu-ne mai intai din punct de vedere al instantei insasi reprezentate de cenzura. Pofte pe care le credem straine naturii umane se dovedesc destul de puternice ca sa provoace 46 . pe cand altele au lasat amintiri clare si distincte. afirmand ca ori de cate ori ne gasim in prezenta unui element oniric foarte sters. care consta tocmai in detasarea de orice interes fata de lumea exterioara. le recunoaste ca fiind ale sale. trebuie sa admitem ca aceasta a suferit actiunea cenzurii. aceasta cenzura se exercita dupa cea de-a doua modalitate. Acest sacro egoismo al visului sigur ca nu este lipsit de legatura cu tendinta noastra din somn. acelora condamnate de mult de educatia noastra estetica si acelora care contrazic toate regulile de restrictie morala. sunt inainte de toate manifestari ale unui egoism fara margini si fara scrupule. insa intr-un mod atat de fatis. isi alege obiectele fara a intalni nici o rezistenta si isi alege de preferinta obiectele interzise. indecente din punct de vedere etic.Interpretarea Viselor Sa retinem aceasta analogie. tendintele impotriva carora este dirijata cenzura viselor trebuie descrise. Cel mai adesea. nu exista vis in care eul autorului visului sa nu joace rolul principal cu toate ca el stie foarte bine a se disimula in continutul manifest. De altfel. In acest caz putem afirma ca acestea sunt tendinte blamabile. femeia asupra tatalui si fratelui(visul doamnei in varsta de 50 de ani era si el incestuos. trebuie incriminata interventia cenzurii visului.

Simbolistica este 47 . Simbolistica constituie capitolul cel mai interesant al teoriei viselor. fara a putea spune care sunt acestea. ca sa zicem asa. a dori moartea persoanelor celor mai iubite. Ura isi croieste drum liber.Interpretarea Viselor vise. Vom spune inainte de toate ca in calitate de talmaciri stabile. departe de a simboliza orice. interpretarile intrepinse in stare de veghe dovedesc ca nici cenzura nu pare a fi destul de severa fata de aceste dorinte. Dorintele de razbunare. Simbolistica Visului Am stabilit ca deformarea care ne impiedica sa intelegtem visul este efectul unei cenzuri care isi exercita activitatea impotriva dorintelor inacceptabile. Aceste dorinte cenzurate par sa urce dintr-un adevarat infern. Am stabilit ca elementul unui vis este poate fi fata de substratul acestuia ceea ce este partea fata de intreg. Dar nu ajunge o comparatie oarecare pentru ca acest raport sa se stabileasca. sa interpretam un vis fara a mai chestiona pe autorul acestuia. elementul insusi fiind un simbol al gandirii inconstiente a visului. Esenta raportului simbolic consta intr-o comparatie. Un asemenea tur de forta este magulitor pentru interpret si il impune fata de autorul visului. simbolurile realizeaza intr-o oarecare masura idealul vechii si popularei interpretari a viselor. Nu tot ceea ce poate fi comparat cu un obiect sau proces apare in vis ca simbol al acestui obiect sau proces. conditiile in care el traieste si trairile care au precedat visul. Raportului constant existent intre elementul unui vis si talmacirea sa ii dam numele de raport simbolic. Cand cunoastem simbolurile uzuale ale viselor. parinti. care de altfel nu ar fi capabil sa adauge nimic la simbol. inconstiente. si ca de asemenea poate fi o aluzie referitoare la acest substrat sau reprezentarea sa figurata. il putem talmaci. in anumite circumstante. frati. visul. nu am sustinut ca cenzura ar fi singurul factor care produce deformarea. Pe de alta parte. personalitatea autorului visului. Presupunem ca aceasta comparatie cere anumite conditii. nu alege in acest scop decat anumite elemente ale ideilor latente ale visului. Dar. surori sunt departe de a fi manifestari exceptionale in vise. el constituie o relaxare binefacatoare fata de efortul penibil la care obliga interogarea autorului visului. fireste. liber. iar studiul mai aprofundat al visului ne permite intr-adevar sa constatam ca si alti factori participa pe langa cenzura la producerea acestui fenomen. Ele ne permit. adesea putem interpreta un vis fara nici o dificultate.

frati sau surori. visele in care figureaza parintii se desfasoara intr-o atmosfera de pietate. comparatia care le serveste de baza este evidenta. copiii. nasterea si alte cateva lucruri. Corpul uman in ansamblul sau. acelea cu balcoane. Exista insa altele in legatura cu care suntem obligati sa ne intrebam unde trebuie sa cautam factorul comun. In unele simboluri. ar fi ciudat ca asociatia sa nu ne faca sa o descoperim. ca ea se confunda adesea cu aceea de substituire. sinistre. reprezinta femei. ca insusi autorul visului sa n-o cunoasca si sa nu se foloseasca de ea. Mai putin tandre sunt visele in care apar copii. al actelor sexuale. vom aborda un domeniu ale carui obiecte si continut sunt reprezentate de o simbolistica extrem de bogata si variata. Abandonand aceasta enumerare mai degraba saraca. Pe cand continuturile simbolizate sunt putin numeroase. al relatiilor sexuale. Obiectele care isi gasesc in vise o reprezentare simbolica sunt putin numeroase. Casele cu peretii netezi reprezinta barbati. incercand in timpul acestor descinderi cand placere. care dorea sa-i atribuie o importanta de prim ordin . al organelor genitale. Ne aflam aici in fata unei disproportii remarcabile. fie ca scoatem pe cineva din apa sau ca suntem noi scosi. cand angoasa. fratii. de care ne putem agata. In afara de acestea. simbolurile care le desemneaza sunt 48 . In acest fel. insecte. fara a sti nimic in legatura cu ea. care au ca simboluri mici animale. Moartea iminenta este inlocuita in vis prin plecare. de reprezentare. normala a persoanei umane ca intreg. daca simbolul este o comparatie.Interpretarea Viselor astfel limitata din toate directiile. Acest fapt a fost recunoscut deja de Scherner. cu alte cuvinte ca intre acea persoana si autorul visului exista o relatie paternitate/maternitate. Parintii au ca simboluri imparatul si imparateasa. moartea. parintii. prin anumite prevestiri obscure. Se vede aici cum se pierd pe nesimtite granitele dintre cele doua genuri de reprezentari: simbolurile si aluziile. goliciunea prin haine si uniforme. Nasterea este aproape intotdeauna reprezentata de o actiune in care apa este principalul factor: visam fie ca ne aruncam in apa sau ca iesim din apa. Adesea ne vedem in vis alunecand pe fatada caselor. Casa este aceea care constituie singura reprezentare tipica. regele si regina sau alte personaje respectabile. Majoritatea simbolurilor din vise sunt simboluri sexuale. ba mai mult. Este domeniul vietii sexuale. acel tertium comparationis al presupusei comparatii. ca ea se apropie chiar si de notiunea de aluzie. autorul visului sa nu se arate nicidecum dispus sa recunoasca respectiva comparatie atunci cand ii este infatisata. Trebuie sa convenim de asemenea ca notiunea de simbol nu este inca net delimitata.

Insusirea deosebita pe care o are acesta de a invinge gravitatia. izvoare tasnitoare ca si prin alte obiecte susceptibile de alungiri. Dintre psihanalisti. umbrele. sabii sau chiar arme de foc cum ar fi pusti. mult mai expresiv. In cosmarurile fetelor. avioanelor si chiar a dirijabilelor Zeppelin. in asa fel ca fiecare obiect poate fi exprimat prin simboluri multiple. spade. Visul dispune pentru organele sexuale ale omului. isi gaseste substitutele simbolice mai intai in obiectele care ii sunt asemanatoare prin forma. apoi in obiecte care. in intregul sau. Dar visul cunoaste si un alt mijloc. a creat reprezentarea simbolica cu ajutorul baloanelor. stalpi. creioanele cu mina mobila. Asemenea obiecte se intalnesc cel mai frecvent in simbolistica viselor si interpretarea lor nu prezinta nici o dificultate. In ceea ce priveste aparatul genital al barbatului. dar chiar si un experimentator atat de impartial ca Mourly-Vold a ajuns la aceleasi concluzii. Faptul ca tocurile de scris. urmarirea de catre un om inarmat cu un cutit sau cu o arma de foc joaca un rol esential. pilele pentru unghii. De ce palaria si mantaua au capatat aceeasi semnificatie? Nu este usor sa ghicim acest lucru. ciocanele si alte instrumente sunt incontestabil reprezentari simbolice ale organului sexual masculin depinde de o conceptie simpla legata de acest organ. Nu mai putin inteligibila este reprezentarea membrului masculin prin obiecte din care curge un lichid: robinet. pot patrunde in interiorul unui corp producand raniri: arme ascutite de toate felurile cum ar fi cutite. in urma experintelor sale care constau in a da bratelor si picioarelor in timpul somnului pozitii artificiale. cum ar fi lampile cu suspensor. de a simboliza erectia. pumnale. vom cita reptilele si pestii. insusire care formeaza o parte a fenomenului erectiei. ibrice.Interpretarea Viselor extraordinar de numeroase. dar semnificatia lor simbolica este inconstestabila. Printre simbolurile sexuale masculine mai putin inteligibile. dar mai ales faimosul simbol al sarpelui. Partea principala a aparatului genital masculin si cea mai vrednica de interes pentru ambele sexe. adica: bastoane. avand toate aproape aceeasi valoare. adica revolverul. pistoale si in mod deosebit arma care prin forma sa se preteaza in mod special la aceasta comparatie. El face din organul sexual insasi esenta persoanei si o pune sa zboare. P. de o multime de reprezentari pe care le putem numi simbolice si in care cel mai adesea este evident factorul comun al comparatiei. creioanele. etc. prezinta importanta simbolica indeosebi numarul sacru trei.Federn este acela care a stabilit aceatsa interpretare cu ajutorul unor dovezi cu neputinta de respins. In sfarsit 49 . arbori. ca si penisul.

Simbolul camera se include aici in acela de casa. al unui tufis. fructe in general. Aparatul genital al femeii este reprezentat in mod simbolic prin toate obiectele a caror caracteristica consta in aceea ca circumscriu o cavitate in care poate fi introdus ceva: mine. dulciurile servesc adesea la simbolizarea palcerii sexuale. apa. piersici. gura ca simbol al orificiului vaginal si. cum ar fi mana sau piciorul.etc. extractia unei masele. coborarea brusca. dintre edificii. 50 . Vaporul face si el parte din aceasta serie.usa si portal devenind la randu-le simboluri care desemneaza orificiul genital. paduri. buzunare. lazi. cufere. gropi. trebuie considerata de asemenea ca fiind simbolica. simbolul acesta semnifica in mod cert castrarea.. Topografia complicata a aparatului genital al femeii determina adesea reprezentarea acestuia sub forma unui peisaj. Un alt simbol interesant al aparatului genital al femeii este reprezentat de ladita cu bijuterii: giuvaer si comoara sunt dezmierdarile adresate. cum ar fi lemnul si hartia. cuptoare si mai ales camere se raporteaza mai degraba la uter decat la aparatul genital propriu-zis. echitatia. biserica si capela. smulgerea unei ramuri sunt reprezentari subtil simbolice ale onanismului. mai mari. intre altele prin cantatul la pian. ale coprului feminin. Dintre animale. Simbolurile destinate sa reprezinte in mod special raporturile sexuale sunt mai putin numeroase in vise decat s-ar crede. Alunecarea. O reprezentare cu totul deosebita este caderea unui dinte. persoanei iubite. chiar si in vis. Sa mai citam dintre organele corpului. ca si obiectele facute din aceste materiale ca masca si cartea.Interpretarea Viselor ne putem intreba daca substituirea organului sexual masculin printr-un alt membru. privita ca o pedeapsa pentru masturbare. Unele simboluri ca dulapuri. activitatile ritmice ca dansul. Putem cita. ca de exemplu faptul de a fi zdrobit de un automobil. melcii si scoicile sunt incontestabil simboluri feminine. Satisfactia sexuala obtinuta fara concursul unei persoane de sex opus este simbolizata prin tot felul de executii muzicale. Mai au semnificatie simbolica anumite materiale. greu de descris. isi afla reprezentarea simbolica in mere. pe cand impozantul mecanism al aparatului genital al barbatului este simbolizat sub forma tuturor felurilor de masini complicate. Pilozitatea zonelor genitale la cele doua sexe este reprezentata in vis sub aspectul unei paduri. pesteri. ca si celelalte emisfere. cu stanci. Trebuie considerati ca facand parte din aparatul genital sanii care. ascensiunea ca si accidentele violente. vase si sticle. ca raportandu-se la aceasta categorie.

Animalele salbatice servesc la reprezentarea in primul rand a oamenilor pasionati. hainele.Interpretarea Viselor Utilizarea si talmacirea acestor simboluri sunt mai putin simple decat sar crede initial. In limba 51 . Toate acestea raman de neinteles atat timp cat nu suntem la curent cu dezvoltarea reprezentarilor sexuale ale oamenilor. este in chip manifest un simbol masculin. Am mentionat deja peisajul. Multe simboluri desemneaza un organ genital in general: acesta este cazul simbolurilor in care apare un copil mic. deoarece ea era pe atunci acoperita de paduri. uniformele sunt simboluri destinate sa exprime goliciunea. exista in Atlantic o insula numita Madera. Dar adesea se intampla ca un cuvant generic sa sfarseasca prin a desemna un obiect particular. un simbol masculin desemneaza o parte a aparatului genital feminin. arma. panza sunt in general simboluri feminine. care inseamna materie. o fetita sau un baietel. In consecinta. cutia sunt exceptate de utilizarea simbolica bisexuala. Or. apoi a instinctelor rele. poate orice acoperamant de cap in general. ci sanul. pantoful. mantaua serveste la desemnarea unui barbat. gradina un simbol frecvent al organului sexual feminin. ci cu simbolul insusi. Muntele. cu toate ca adesea dintr-un alt punct de vedere decat cel sexual. materie bruta. Alteori. completand aceasta cercetare cu cateva consideratii referitoare in special la simbolurile al caror factor comun ramane obscur. si invers. al feminitatii. Tot asa. Mugurii si florile semnaleaza organele genitale ale femeii si in special virginitatea. Un simbol obscur de acest gen este palaria. nu vom reusi sa intelegem ratiunea care a facut din el un simbol al maternitatii. Incepand nu cu ceea ce reprezinta simbolul. Si una si alta comporta multe aspecte care contrazic asteptarile noastre. formele corpului. stanca sunt simboluri ale organului sexual masculin. Fructul nu desemneaza copilul. cu semnificatie in gen masculina. vom trece in revista domeniile din care au fost imprumutate simbolurile sexuale. de altfel simbolurile cele mai frapante. constatam faptul incredibil ca deosebirile sexuale sunt adesea abia schitate in reprezentarile simbolice. Cravata care atarna pe piept si care nu este purtata de femei. Cuvantul german Holz( lemn) ar avea aceeasi radacina cu cuvantul grecesc óɕŋ. In anumite cazuri aceasta ambiguitate a simbolurilor poate sa nu fie decat aparenta. papucul desemneaza simbolic organele genitale ale femeii. Lenjeria alba. a patimilor. ca buzunarul. In ceea ce priveste lemnul. dar uneori si feminina. nume care i-a fost dat de portughezii care au descoperit-o. daca nu chemam in ajutor lingvistica comparata. ca reprezentare a aparatului genital al femeii.

supuse de O. fara a sti poate ca s-a folosit astfel de un simbol sexual. ceea ce vrea sa spuna ca te nasti sau esti nascut. insotea mumia in acest voiaj. Recunoastem in cuvantul madeira cuvantul latin materia usor modificat. Mai sunt apoi numeroasele exemplare din cartea mortilor care. pe de alta parte. in mit. Toti cunoscatorii vechilor mituri stiu cat de importanta era reprezentarea unei calatorii in imparatia mortii in religia Egiptului antic. analoage acelora care se manifesta in vis. sa mearga cu impolitetea pana acolo incat sa trateze o femeie drept lada batrana . Fiecaruia dintre noi. adica in lichidul amniotic din uterul mamei si a se naste inseamna pentru el a iesi din apa. Naterea este cu regularitate exprimata in vis printr-o relatie cu apa: te scufunzi in apa sau iesi din apa. Simbolistica sexuala nu este nici ea proprie doar visului. mama. Materia din care e facut un lucru este ca un fel de mama a acestuial. inclusiv stramosii omului. daca este vorba despre o persoana raposata. Plecarea simbolizeaza in vis moartea. In Noul Testament se spune: femeia este un vas fragil. In miturile privitoare la nasterea eroilor. atunci cand un copil cere vesti despre o persoana pe care n-a mai vazut-o de mult. facem din aceasta persoana mama.Rank unei analize comparate. descind din animale acvatice. Or cuvantul materia este un derivat de la mater. scufundarea in apa si salvarea din apa joaca un rol predominant. fiecare mamifer. Cartile sfinte ale evreilor sunt intesate de expresii imprumutate din simbolistica sexuala. De cand locurile de ingropaciune au fost separate de locuinte. Deci tocmai aceasta straveche conceptie s-a perpetuat in folosirea simbolului lemn pentru femeie. mama. sau pur si simplu o mama. De altfel. Cand visam ca ne-a salvat o persoana de la inec. marturiseste a fi chiar mama acestuia. ca un Baedecker. Etimologistii sunt aceia care au facut verosimila presupunerea ca vaporul este o reprezentare simbolica a femeii: substantivul Schiff (vapor) care servea initial pentru 52 . fiecare om isi petrece prima faza a existentei sale in apa. aceasta ultima calatorie a mortului a devenit o realitate. fie si numai o singura data in viata. Rank a stabilit ca este vorba aici de reprezentarile simbolice ale nasterii. ca ea a plecat intr-o calatorie. i s-a intamplat. si care la randu-i inseamna materie in general. Acest simbol poate fi considerat ca punand in evidenta o dubla legatura cu adevarul transformismului: pe de o parte toate mamiferele terestre. o persoana care a salvat un copil din apa.Interpretarea Viselor portugheza Madeira inseamna tocmai lemn. expresii care nu au fost intotdeauna intelese exact si a caror interpretare a facut loc multor neintelegeri. exista obiceiul de a i se raspunde.

S. iar simbolistica viselor nu este decat un mic sector al acestuia. destinata sa desemneze un act pe care nici o alta persoana nu-l putea cunoastea. prin caderea sau scoaterea unui dinte: intr-adevar. potrivit istoricului Herodot. nu ar fi in realitate decat o modificare a cuvantului Schaff (strachina). sau mai curand a castrarii considerate ca pe o pedeapsa pentru acest pacat. In plus. chiar vecine cu cele dintai. nu corespunde numai semnificatiilor vulgare ale acestui act. Multe simboluri folosite in alt mod nu se manifesta in vis sau nu apar decat rareori. De unde provine cunoasterea acestor raporturi simbolice? Limbajul curent nu ne furnizeaza decat o parte infirma a acesteia. publicata de F. simbolistica din toate celelalte domenii nu este in mod necesar si exclusiv sexuala. prin care aceste raporturi ajung sa se exprime. multe dintre ele nu le regasim in alte domenii. expresie voalata. In Anthropophyteia. pe cand in vise simbolurile servesc 53 . este reprezentarea onanismului.Kraus si care constituie o mina de informatii fara egal pentru ceea ce priveste viata sexuala a popoarelor. stim ca unele triburi primitive de pe continentul african practica circumciziunea ca ritual al puterbatii (spre a celebra intrarea tanarului in varsta virilitatii). Cand.Interpretarea Viselor a desemna un vas de argila. nimic nu este mai putin indicat decat sa ataci intreaga problema pornind de la vis. a conjurat umbra acesteia sa-i dea vesti despre sine. Dar ceea ce este cu totul deosebit. antropologia ne ofera un pandant la aceasta reprezentare. Melissa. ca reprezentare simbolica a onanismului. cat despre simbolurile din vise. ci are si numeroase analogii mitologice. amintindu-i lui Periandru ca el isi bagase painea intr-un cuptor rece. sau nu le regasim decat ici-colo. Numeroasele analogii pe care le pot oferi alte domenii sunt cel mai adesea ignorate de autorii viselor. pandant pe care putini il cunosc. citim ca in unele regiuni ale Germaniei se spune despre o femeia care a nascut: i s-a surpat cuptorul. Faptul ca cuptorul este simbolul femeii si al uterului ne este confirmat de legenda greceasca privitoare la Periandru din Corint si consoarta sa. dupa ce si-a ucis din gelozie femeia iubita. In al treilea rand. tiranul. inlocuiesc circumciziunea prin extractia unui dinte. In al doilea rand aceste raporturi simbolice nu apartin propriu-zis autorului vislui si nu caracterizeaza doar travaliul care are loc in cursul viselor. pe cand alte triburi. moarta si-a dezvaluit prezenta. Smulgerea unei ramuri. Domeniul simbolicului este extrem de intins.

Trebuie insa sa retinem ideea ca exista raporturi deosebit de stranse intre simbolurile veritabile si viata sexuala. care fusese asimilata cu acest act. dezvoltarea ulterioara a radacinilor limbii a insotit organizarea muncii in comunitatea umana primitiva. Este evident ca nu putem raspunde acestor intrebari cat timp nu ne ocupam decat de simbolistica viselor. fiind acompaniata de cuvinte si expresii ritmic repetate. In acest fel cuvantul lansat in cursul muncii in comun avea doua sensuri. spre a se fixa definitiv in domeniul muncii. prezinta atatea simboluri legate de viata sexuala. Cel de-al patrulea punct de vedere ne readuce la punctul de plecare si ne orienteaza in directia care ne este trasata. Interesul sexual s-a transferat astfel in domeniul muncii. unul acre exprima actul sexual. 54 . Acest lucru nu este nici el usor de explicat. de o importanta contributie. l-au aplicat unui gen nou de munca. prin trecerea de la reprezentarea simbolica la alta forma de reprezentare.Sperber( din Upsala). Un lingvist. Raportul simbolic ar fi supravietuitorul vechii identitati de cuvinte. obiectele care au purtat altadata aceleasi nume ca obiectele legate de sfera si viata sexuala ar aparea astazi in vise in calitate de simboluri din aceasta sfera si din aceasta viata. a sustinut ca trebuintele sexuale au jucat un rol dintre cele mai importante in geneza si dezvoltarea limbii. de ce in general armele si uneltele slujesc de simboluri masculine. Putin cate putin. Beneficiem de curand. Am spus ca. H. acre pastreaza ceva din aceste vechi conditii de viata. ea ne deschide o posibilitate de a intelege simbolistica viselor. de a intelege de ce visul. cu privire la aceste raporturi. S-ar spune ca omul primitiv nu s-a resemnat sa munceasca decat facand din aceasta echivalentul si substitutul activitatii sexuale. chiar si daca cenzura viselor nu ar exista. aceasta schimbare de destinatie antrenand degradarea lor treptata. Daca ipoteza pe care am schitat-o este exacta. dupa ce au nascocit un cuvant nou cu semnificatie sexuala. pentru ca si in acest caz am avea de rezolvat problema talmacirii limbajului simbolic al visului in cel al gandirii noastre din starea de veghe. Acelasi lucru s-a petrecut si la generatiile ulterioare care. viosul nu ne-ar fi mai inteligibil. Munca era efectuata in comun. ale carui lucrari sunt independente de psihanaliza. celalalt munca activa. Simboluri initial sexuale vor fi capatat ulterior o alta utilizare.Interpretarea Viselor aproape in exclusivitate la exprimarea obiectelor si raporturilor sexuale. cuvantul s-a detasat de semnificatia sa sexuala. pe cand tesaturile si obiectele casnice sunt simboluri feminine. Primele sunete articulate au servit la comunicarea ideilor si la chemarea partenerului sexual.

adica niciodata nu se intampla ca visul manifest sa fie mai intins decat visul latent si sa aiba un continut mai bogat. un element manifest poate sa corespunda simultan mai multor elemente 55 . 2) Visul manifest nu contine ansambluri ale visului latent. Condensarea mai are ca efect tulburarea. in asa fel ca putem obtine o interpretare aparent satisfacatoare a unui vis. totusi cenzura isi are aici partea sa de contributie. ca el reprezinta in consecinta un fel de traducere abreviata a acestuia. Cu toate ca condensarea obscurizeaza visul.Interpretarea Viselor Simbolistica este deci un al doilea factor de deformare al viselor. independent de cenzura. de exemplu prin alegerea expresiei verbale pentru o idee data. Condensarea se efectueaza printr-unul din urmatoarele trei procedee: 1) Unele elemente latente sunt pur si simplu eliminate. Am putea sa-i atribuim mai degraba cauze de ordin mecanic sau economic in procesul oniric. aceasta urmarind acelasi scop: sa faca visul bizar si de neinteles. nu avem totusi impresia ca ea ar fi un efect al cenzurii. avand prin aceasta si posibilitatea unei interpretari de ordin superior. Efectele condensarii pot fi absolut extraordinare. Ea face posibila reunirea intr-un vis manifest a doua serii de idei latente cu totul diferite. complicarea raporturilor intre elementele visului latent si acelea ale visului manifest. Vrem sa spunem prin aceasta ca continutul visului manifest este mai redus decat acela al visului latent. Elaborarea Visului Primul efect al procesului de elaborare al unui vis consta in condensarea acestuia din urma. decat fragmente din anumite 3) Elementele latente care au trasaturi comune se regasesc fuzionate in visul manifest. Procesul de elaborare oniric este puternic angrenat in producerea acestor structuri compozite. fiind usor de demonstrat ca trasaturile comune care constituie conditia formarii lor sunt create in mod intentionat acolo unde acestea lipsesc. In acest fel. dar ea in general exista si de aceea este considerabila. Putem insa presupune ca este confortabil pentru cenzura sa se slujeasca de simbolistica. Nu se observa niciodata contrariul. Condensarea poate uneori lipsi.

Travaliul de elaborare onirica opereaza deci o transcriptie cu totul neobisnuita a ideilor viselor. si cand vrem sa ajungem la elementul vizat. accentul psihic este transferat de pe un element important pe un altul. Cenzura viselor nu-si atinge scopul decat daca izbuteste sa faca de negasit drumul ce duce de la aluzie la substratul ei. deci printr-o aluzie. o transcriptie care nu este nici o traducere cuvant cu cuvant sau semn cu semn. ca atunci cand nu reproducem decat consoanele unui cuvant omitand vocalele. dupa cum un element latent poate participa la mai multe elemente manifeste: este vorba deci despre un fel de incrucisare. 56 . el inlocuieste aceasta asociatie de continut prin una exterioara putin uzitata. dar cu o anumita diferenta. Deplasarea se exprima in doua feluri: in primul rand. despre aceasta avem unele cunostiinte prealabile. in consecinta ea este cifrata. Aici aluzia nu prezinta decat rapoturi cu totul exterioare si foarte indepartate de elementul pe care il inlocuieste. in cursul interpretarii unui vis. interpretarea aluziei lasa impresia unui cuvant de spirit ratat sau a unei explicatii fortate. Inlocuirea printr-o aluzie exista si in gandirea noastra in stare de veghe. ci prin ceva mai indepartat. cuvantul de spirit si-ar rata total efectul daca nu am putea parcurge fara dificultate drumul de la aluzie la obiectul acesteia. un element latent este inlocuit nu printr-unul din propriile sale elemente constitutive. in ordinea succesiunii lor. ca ideile care apar in legatura cu un element manifest nu trebuie utilizate treptat. nici o selectie calauzita de o anumita regula. etc. Adesea trebuie asteptat ca intregul vis sa-si fi gasit interpretarea. in al doilea rand.Interpretarea Viselor latente. mai putin important. ca acest fenomen este in intregime opera cenzurii viselor. nici ceea ce s-ar putea numi o inlocuire prin reprezentare. situatie in care reliefam un element in dauna multor altora: ne aflam a ceva cu totul diferit si mult mai complicat. fara a respecta conditia asociatiei intre continuturi. intre altele. Constatam de asemenea. Un al doilea efect al procesului de elaborare onirica consta din deplasare. stim . El respecta totusi in mod riguros conditia inteligibilitatii. in asa fel ca visul apare altfel centrat si straniu. bazata pe o similitudine tonala. Cuvantul de spirit se serveste adesea de o aluzie. trase de par. pe ambiguitatea de sensuri pe care o are un cuvant. Dar deplasarea prin aluzie care are loc in vis se sustrage acestor doua limitari. In gandirea in stare de veghe aluzia trebuie sa fie usor inteligibila si trebuie sa avem intre aluzie si gandirea veritabila un raport de continut. Din fericire.

dar va veti lovi de mari dificultati de indata ce veti aborda reprezentarea concreta a cuvintelor abstracte si a partilor de vorbire care exprima relatiile dintre idei: particule. ca insasi absurditatea viselor are semnificatia sa deosebita. potrivit conceptiei noastre. Al treilea efect al procesului de elaborare onirica este. din punct de vedere psihologic. pe de alta parte. cel mai interesant. in acest fel aflam. de asemenea. Ne servim adesea de acest mijloc in gandirea din starea de veghe. In ceea ce priveste persoanele si obiectele concrete despre care este vorba in articolul propus. In general. va va fi usor si poate chiar comod sa le inlocuiti prin imagini. visul ar fi absurd pentru ca activitatea psihica al carei efect este acesta si-a pierdut orice capacitate de a formula o judecata critica. inchipuiti-va ca ati preluat sarcina inlocuirii unui articol de fond politic printr-o serie de ilustratii. Spre a va face o idee de dificultatile pe care le prezinta. ele sunt exclusiv efectul cenzurii si trebuie 57 . multe idei isi conserva forma proprie si apar ca atare sau in calitate de cunostinte in visul manifest. Urmarind confruntarea intre ideile latente ale viselor si visele manifeste care le inlocuiesc.Interpretarea Viselor Deplasarea de accent constituie un mijloc mai neobisnuit de exprimare a gandurilor. etc. daca este exact elementul invocat sau presupus si nu altul. anume daca un element dat s-a manifestat realmente in vis. Potrivit celei dintai. Este evident ca acest rezultat nu este usor de obtinut. Aceasta nu inseamna ca toate elementele constitutive ale ideilor onirice ar suferi aceasta transformare. Nu este insa mai putin adevarat ca imaginile vizuale joaca un rol esential in formarea viselor. El consta dintr-o transformare a ideilor in imagini vizuale. conjuctii. aflam o multime de lucruri la care nu ne asteptam. nimic din ideile latente ale visului nu corespunde acestor indoieli si incertitudini. visul devine absurd de indata ce este exprimata critica cuprinsa curpinsa in insesi ideile visului. de indata ce s-a formulat judecata ’e absurd’. Aceasta parte a procesului de prelucrare onirica este cea mai constanta. spre a produce un efect comic. ceea ce corespunde indoielilor si incertitudinilor atat de des exprimate de autorul visului. adica sa treceti de la scrierea cu semne grafice la scrierea prin semne figurative. Se poate afirma ca asupra acestei chestiuni opozitia dintre conceptia medicala si conceptia psihanalitica despre vis atinge culmea acuitatii. In cursul activitatii de interpretare aflam. imaginile vizuale nu sunt singura forma pe care o imbraca ideile in vis.

Multi lingvisti au constatat ca in limbile cele mai vechi. mare-mic sunt exprimate prin aceeasi radacina. Una din constatarile cele mai uimitoare este aceea referitoare la modul in care procesul de elaborare onirica prelucreaza opozitiile care exista in cuprinsul visului latent. oala)-pot. in vis se produc inversari de situatii. isi gaseste o fericita analogie in dezvoltarea limbii. etc. insotindu-se cuvantul cu o imagine care reprezenta un om stand in picioare. capabil sa exprime contrariul sau. care caracterizeaza procesul de elaborare onirica. Aceasta explica de ce nu apare in vis reprezentarea. In vechea limba egipteana. adesea se intampla ca acelasi cuvant sa prezinte. Se scria deci Ken-tare. in vechea limba egipteana. ca si in alte limbi mai noi. boat (ambarcatiune)-tub. insa nu era destinata pronuntarii. Stim deja ca elementele analoage ale materialului latent sunt inlocuite in visul manifest prin condensari. Pentru a se evita neintelegerile ce pot rezulta din folosirea unor cuvinte atat de ambivalente. insotindu-se cuvantul cu o imagine care reprezenta un barbat chircit. partial izbutite. Cunoastem deja inversarea sensului. inlocuirea a ceva prin contrariul acestuia. clar-obscur. sau sa exprime ambele sensuri simultan. pentru acelasi sens. hurry ( a se grabi)ruhe (odihna). tocmai iepurele il fugareste adesea pe vanator.Interpretarea Viselor considerate ca fiind expresia unei tentative. iar in scriere cuvantul era insotit de un ’determinativ’. numai dupa intelesul general putem sa decidem alegerea noastra in ceea ce priveste interpretarea. Inversiunile de acest gen se produc in vis in mai multe feluri. ca si cum totul s-ar petrece intr-o lume rasturnata. de raporturi intre doua persoane. adica de o imagine care. Astfel. 58 . sunete oranduite intr-o ordine rasturnata. In afara de aceasta. este posibil sa semnifice numai acest contrariu. Iata cateva exemple extrase din comparatia intre limbile engleza si germana: Topf (vas. In vis. O alta particularitate a procesului de elaborare onirica isi gaseste pandantul in dezvoltarea limbii. dupa cum se scria Ken-slab. Contrariile sunt tratate in acelasi fel ca si analogiile si sunt exprimate de preferinta prin acelasi element manifest. Astfel. de suprimare. un element al visului manifest. in limbajul vorbit s-a recurs la o intonatie si la gesturi care variaza cu sensul dat cuvantului. antonimele puternicslab. de refulare. univoca cel putin a lui ’nu’. Ken insemna initial tare si slab. Acest mod ciudat de a opera.

evident. ele trebuie interpretate incepand cu finalul si sfarsind cu inceputul. din imagini-amintire privind aceste impresii. sa formulam cateva consideratii suplimentare. mai inante ca in culise sa fi rasturnat focul de arma care trebuia sa-l ucida. a efectua o reprezentare plastica. Sunt apoi vise in care ordinea elementelor este total intervertita. Procesul de prelucrare onirica imprima deci ideilor o tratare orientata regresiv. Ele sunt de asemenea inerente vechilor sisteme de exprimare. Este ca la teatrul de balci. care trebuie sa urmeze in mod firesc. o evolutie retrograda si. a supune apoi totul unei 59 . ca si cum visul ar fi conceput ca un tot coerent si ar dispune de o reprezentare pragmatica. ideile latente concepute verbal. cu elemente intercalate. sa exageram importanta procesului de elaborare onirica. in asa fel ca figurile care rezulta nu corespund deloc contururilor originare ale acestor fragmente.Interpretarea Viselor Succesiunea evenimentelor sufera de asemenea o inversiune. fazele lor preliminare sunt constituite din impresii senzoriale. trebuie sa ne ferim de a incerca sa explicam o parte a visului manifest prin alta. trebuie sa dispara tot ceea ce dezvoltarea imaginiloramintire si transformarea lor in idei au putut aduce ca achizitii noi. nici sa-i acordam o incredere fara rezerve. a deplasa. de preferinta de natura vizuala. in cursul acestei regresiuni. dar asezand materialul intr-o ordine adesea absolut incomprehensibila si completand-o acolo unde acest lucru pare necesar. pe de alta parte. Numai ulterior cuvntele au fost atasate acestor imagini si constituite in idei. sau mai exact. Activitatea sa se epuizeaza in efectele pe care le-am enumerat. Exista. si care prezinta aceleasi dificultati in legatura cu unele observatii critice. o prelucrare secundara a viselor care isi asuma sarcina transformarii intrun tot aproape coerent a datelor celor mai imediate ale visului. vechilor limbi si scrieri. Spre a incheia. visul seamana mai curand cu un mozaic facut din fragmente de diferite pietre cimentate intre ele. in asa fel ca seria antecedenta sau cauzala ia locul aceleia. in realitate. toate ideile noastre au ca punct de plecare imaginile concrete. Acesta ar fi asadar travaliul de elaborare a viselor. In majoritatea cazurilor. Nu trebuie. In general. Aceste particularitati ale procesului de elaborare onirica trebuie considerate drept trasaturi arhaice. in asa fel incat daca cineva vrea sa gaseasca sensul acestora. unde eroul cade mort teapan. materialul lor primar. In procesul de elaborare este vorba. de a transforma in imagini concrete. Or. a condensa.

Aceste condensari. ’In cazul in 60 .Iata un vis alcatuit din doua imagini succinte: Unchiul celui care viseaza fumeaza o tigara. total lipsite de sens sau simple copii de calcule existente in ideile latente ale visului. cum ar fi evolutia limbii si a gandirii. Este ciudat ca s-a putut abuza de datele psihanalizei pentru a se face aceasta confuzie. nu sunt decat rareori expresia unei reflectii asupra visului: cel mai adesea sunt fragmente de idei latente care trec in visul manifest. Analiza unor vise 1. Cat despre femeia care figureaza in a doua imagine. concluziile formulate in vise nu sunt niciodata efectele travaliului de elaborare. nu-i vine in minte decat mama sa. Procesul de elaborare nu poate compune nici discursuri. Calculele scapa. de asemenea. aparente de calcul. uimirea. aceasta este tot ce poate acest proces sa realizeze si nimic in plus. dupa ce au suferit anumite modificari si o oarecare adaptare reciproca. Judecatile. transformari regresive de idei in imagini sunt noutati a caror cunoastere constituie principala recompensa a eforturilor psihanalitice. Dar care? Cum el exclude categoric realitatea actului unchiului sau. In legatura cu prima imagine. nu a comis niciodata si nu ar fi capabil sa comita un asemenea pacat. O femeie im saruta si il mangaie ca pe copilul ei. suntem tentati sa stabilim intre cele doua imagini o relatie de dependenta temporala. aceste discursuri fiind introduse in ideile latente in calitate de materiale sau in calitate de excitatii ale visului. om pios. In afara de cateva rare exceptii. aprecierile critice. putem constata raporturi care leaga studiile psihanalitice de alte domenii. autorul visului (care este evreu) ne spune ca unchiul sau. caruia nu-i cunoastem inca ceva analog in viata psihica. Pe de alta parte. prin analogie cu procesul de elaborare onirica. deplasari. Travaliul de elaborare onirica este un proces de un ordin cu totul particular. ’Visul’ nu este altceva decat rezultatul procesului de elaborare onirica. competentei procesului de elaborare onirica. Desigur exista o legatura intre aceste doua imagini sau idei.Interpretarea Viselor elaborari secundare. cu toate ca este intr-o sambata. discursurile auzite sau pronuntate in vise sunt ecouri sau juxtapuneri de discursuri auzite sau pronuntate in ziua in care a precedat visul. el este deci forma pe care acest proces o imprima ideilor latente. acelea pe care le gasim in visul manifest sunt cel mai adesea juxtapuneri de numere.

cu multa indemanare si spre marea uimire a spectatorilor. As fi fost foarte fericit ca aceasta ocazie sa-mi fi fost data de baset. cand un baset negru se precipita indaratul meu si ma musca de calcai. Cand cineva pierde o ruda pretuita. Urmatorul vis apartine unui student la medicina din Munchen. este ca si cum m-as lasa dezmierdat de mama’. Cateodata disparutul. chiar in momentul trecerii la starea de somn la cea de veghe. 13 iulie 1910: Spre dimineata am urmatorul vis: Cobor pe bicicleta o strada din Tubingen. Dar autorul visului ne aduce la cunostiinta urmatoarele: ’Eram. altadata el este pe jumatate 61 . s-ar decide sa puna tigara in gura sambata. ca sa desparta cainii incaierati. ca in cursul procesului de elaborare toate relatiile dintre ideile visului sunt suprimate. fara a fi avut vreodata ocazia sa ma aproprii de ea. Mai aflam ca fata de care ii placea era vazuta intotdeauna in tovarasia acelui caine de rasa. Acesta inseamna ca mangaierile schimbate cu mama constituie un lucru la fel de putin permis ca si faptul de a fuma sambata pentru un evreu pios. Simbolurile ne-ar fi aici de putin ajutor. nu sunt suficiente pentru clarificarea acestui aspect. Lamuririle sale ulterioare. pe cand daca ar sti acest lucru el ar muri numaidecat. lucru care mi s-a intamplat de multe ori. de catva timp indragostit de o fata pe care n-o cunosteam decat din vedere. Se poate ca doamnele care radeau de el sa fi fost evocate in locul fetei. 3. Numai ca in visul manifest tanara nu apare. ma asez pe o treapta si incep sa ma apar impotriva animalului care latra cu turbare. in care apar compromisurile cele mai uimitoare intre certitudinea mortii si nevoia de a-l reinvia pe cel decedat. cu toate ca este mort. El adauga ca adesea i s-a intamplat sa intervina. intalnind-o adesea pe strada. caci imi plac mult animalele si cred ca am surprins cu placere acelasi sentiment si la dansa’. fiind mentinut doar cainile care o intovarasea. (Nici muscatura. Atunci ma trezesc si. are multa vreme vise ciudate. Am afirmat anterior. Faptul ca se vede in vis mergand pe bicicleta constituie reproducerea directa a situatiei de care isi aminteste: n-o intalnea pe tanara si cainele ei decat cand era pe bicicleta. Ceva mai departe sar de pe bicicleta. 2. visul imi apare in toata limpezimea. In fata mea stau asezate doua domane in varsta care ma privesc cu un aer batjocoritor. continua sa traiasca.Interpretarea Viselor care unchiul meu. cucernicia intruchipata. caci nu stie ca este mort. nici scena care urmeaza nu ma fac sa traiesc vreo senzatie neplacuta). ca insasi aceste idei sunt reduse la stadiul de materiale brute si ca sarcina interpretarii este sa reconstituie aceste relatii disparute.

Nimic surprinzator. ca 62 . vom reda visul unui om care si-a pierdut tatal de mai multi ani. deoarece autorul visului ne marturiseste ca el stie ca atunci cand visezi ca iti cade un dinte. spune deodata autorul visului. ci partea sa devitalizata. atunci cand s-a intors de la inmormantarea tatalui sau. Si totusi. In consecinta. n-a exprimat niciodata dorinta de a vedea terminate toate acestea. Boala tatalui a durat mult. trebuie sa ai rabdare. daca in visul manifest a rezultat ceva absurd. El se lauda ca a dovedit intotdeauna fata de tatal sau un sentiment de piepate conforma cu preceptele religioase. Tata a murit:o stim. dar el a fost dezgropat si este prost dispus. cum nu corespund realitatii niic detaliile ulterioare ale visului. nu s-a plans niciodata. si s-a dus la dentist. Tata a murit. Stim ca aceasta interpretare populara este inexacta sau ca nu este exacta decat intr-un sens special adica in calitate de butada. a incercat o durere de dinti. (Aici visul trece la alte lucruri. tratamentul si ingrijirile l-au costat pe fiu o multime de bani. Autorul visului incepe sa povesteasca despre boala si moartea tatalui sau. el. pentru ca nu tot ce tine de dinte se poate aplica tatalui.Interpretarea Viselor mort si pe jumatate viu si fiecare din aceste stari se distinge prin semne particulare. Revino peste trei zile. Dar autorul visului relateaza ca. Are el dreptate? Nu intru totul. fiul. Tocmai aceasta extractie. In continuare. vom fi cu atat mai mirati sa regasim aceasta tema in spatele tututor celorlate fragmente ale continutului visului. Autorul visului a operat in acest caz o condensare. Dar acesta i-a spus: ’Nu face sa-ti scoti dintele. El voise sa trateze dintele bolnav dupa prescriptia religiei mozaice: ’Daca un dinte te face sa suferi. El continua sa traiasca dupa dezgropare si autorul visului face tot posibilul ca sa nu observe aceasta. Dezgroparea sa nu corespunde realitatii. facand sa fuzioneze la un loc tatal mort si dintele ucis si totusi pastrat. aceasta inseamna ca vei pierde pe cineva din familie. Unde sa gasim in general acea tertium comparationis care a facut posibila condensarea pe care o constatam in visul manifest? Trebuie totusi sa avem aici un raport intre tata si dinte. in aparenta foarte indepartate). deoarece nu dintele trebuie extras. Iti voi pune in dinte ceva care va ucide nervul. corespunde dezgroparii. ca si despre atitudinea sa fata de acesta. scoate-l’. ca sa-ti extrag leacul’. Avem insa aici una din acele numeroase impreciziuni care se constata adesea in vise. n-a manifestat niciodata nici cea mai mica nerabdare.

Analogia intre cele doua situatii ar fi fost insa mai deplina daca fiul ar fi dovedit fata de tata aceleasi sentimente ca fata de dinte. Fata de dinte el voia sa procedeze dupa legea mozaica. Ea traverseaza salonul din apartamentul sau si se loveste cu capul de lustra care atarna de plafon. ca si asigurarii dentistului ca dintele va putea fi conservat. adica daca ar fi dorit ca moartea sa puna capat existentei inutile. ’Este prost dispus’: aceasta poate fi foarte bine o aluzie la cuvintele dentistului ca nu este imbucuratoare perspectiva pierderii unui dinte din acel loc. Nu fara o anumita usurare pentru sine a transferat autorul visului. in continutul visului manifest. este deosebit de rafinata avand drept scop sa ne sugereze concluzia ca el este mort. daca merge tot asa. Dar fraza ’autorul visului face tot posibilul ca (tatal) sa nu observe aceasta’. Fata de tata voia de asemnea sa procedeze dupa legea care. de aceasta data. sa suporti cu rabdare incercarea si sa-ti interzici orice intentie de aversiune fata de obiectul care constituie cauza durerii. Singura concluzie semnificativa decurge totusi din complexul onanismului. Copila mea. visate de o tanara femeie in cursul aceleiasi nopti.Interpretarea Viselor intotdeauna s-a conformat cu strasnicie legii mozaice. ’Stiti voi in ce hal imi cade parul. Celelalte detalii ale visului manifest se explica prin complexul onanismului. ’El este in viata’ : aceasta idee corespunde tot atat de bine dorintei de reinviere. Dar aceasta propozitie poate ca se raporteaza si la proasta dispozitie prin care copilul care a atins varsta pubertatii isi tradeaza sau se teme sa nu-si tradeze preocuparile sexuale exagerate. fiind cu totul de inteles faptul ca tanarul face tot ce-i sta in putinta spre a ascunde tatalui viata sa sexuala. mi-a spus ieri mama. capul tau va fi mainepoimanine gol ca o poponeata’. in virtutea unei inversiuni operate de procesul de elaborare. Capul apare aici drept reprezentare a 63 . dar in privinta carora se pune intrebarea: de ce visam lucruri atat de indiferente? Vom cita un exemplu de acest gen: trei vise legate unul de altul. spune sa nu te plangi de cheltuieli si de necazuri. nici o amintire referitoare la vreun eveniment realmente petrecut anterior. dureroase si costisitoare a acestuia. a). Rezulta o plaga sangeranda. Nici o reminiscenta. El a identificat dintele cu tatal. proasta dispozitie pe seama tatalui sau. care porunceste sa-l smulga de indata ce acesta este o cauza de durere si de nemultumire. Lamuririle pe care ea le furnizeaza ne indica cu totul o alta directie. 4. Am incercat in repetate randuri sa abordam acele vise sobre si banale care nu contin nimic absurd sau straniu.

c). al carei continut ii este atat de familiar incat isi da numaidecat seama de cel mai neinsemnat amestec al unei maine straine. pe atunci. Acest vis se raporteaza in special la o alta conceptie sexuala infantila. Stie ca urmele raporturilor sexuale sunt usor de recunoscut si s-a temut multa vreme de aceasta dovada. alba. ca si de rezultatele la care ajunsese si de care era. potrivit careia fetele ar avea la inceput aceleasi organe sexuale ca si baietii si ca numai in urma castrarii (smulgerea copacului) organele sexuale ale femeii ar avea forma cunoscuta.Interpretarea Viselor partii opuse a corpului. circumstanta cu totul exceptionala ale carei elemente nu le cunoastem cu exactitate. Tatal sau il intreaba la ce servesc toate acestea. provine din scoaterea unui copac. Interesul susciat de aceste trei vise consta indeosebi in cunostiintele de care da dovada autoarea viselor: ea isi aminteste de perioada investigatiilor sale infantile asupra misterelor vietii sexuale. In legatura cu aceasta ea observa ca copacul insusi lipseste. deschis pentru public din anul 1766. caci se vede rotonda si inaintea acesteia o mica ridicatura de care este atasat un balon captiv care pare destul de dezumflat. este ca orice sertar. intrebarea il mira. cutie sau caseta. dar nu da catusi de putin explicatia care i se cere. ca urmare a unei vatamari pricinuite de penis. din ordinul imparatului Iosif al II-lea). Sosesc apoi intr-o curte in care se intinde o mare placa de fier. dar intreaga sa fraza slujeste exprimarea unei alte idei care reveleaza semnificatia simbolica a faptului. Sertarul biroului. Ea da in vis peste un sant adanc care. vis remarcabil si convingator. alte lamuriri date de autoarea visului ne arata ca este vorba despre credinta ei potrivit careia menstruatia ar fi provocata de raporturile sexuale cu barbatul. Semnificatia simbolica a lustrei este evidenta: toate obiectele alungite sunt simboluri ale organului sexual masculin. in vecinatatea Dunarii. ’El se plimba impreuna cu tatal sau intr-un loc care cu siguranta este Praterul(vestit parc situat in partea estica a Vienei. de o sangerare a partii inferioare a corpului. 5. b). teorie sexuala care numara multi adepti printre fetele care nu au atins inca varsta maturitatii. stie. Inca un vis care trebuie interpretat cu ajutorul simbolurilor. prin faptul ca insusi autorul sau a talmacit toate simbolurile. Ea sta in fata sertarului biroului ei. Ar fi vorba deci. Tatal ar vrea 64 . Ar putea fi posibile inca multe alte sensuri. fara sa posede nici cea mai neinsemnata cunostinta teoretica cu privire la interpretarea viselor. reprezentarea simbolica a organului sexual al femeii. Crede a nu fi vazut copacul in vis. foarte mandra.

trebuie s-o faca pe fata. o scara duce intr-un sant ai carei pereti sunt capitonati ca de exemplu un fotoliu din piele. dar priveste in jurul sau ca sa vada daca nu-l observa cineva. Din curtea aceasta. In vis.’.. cerand ingaduinta paznicului). dar. gratie tratamentului. iar balonul captiv nu este altceva decat penisul meu a carui capacitate de erectie este diminuata de catava vreme’. Autorul visului da el insusi urmatoarea interpretare: ’Rotonda reprezinta organele genitale. asemenea intrebare. in plus. Curtea in care se afla intinsa placa de fier alba nu trebuie considerata ca fiind esentialmente un simbol: ea face parte din localul in care isi exercita tatal negotul. era urmat de o lunga platforma la capatul careia incepea un alt sant: aici este vorba de detalii biografice. Autorul visului. El ii spune atunci ca ar fi de ajuns sa anunte paznicul: va putea in acest fel sa ia cat va voi. cu alte cuvinte care este scopul si functia organelor genitale. Dupa ce a avut catva timp raporturi sexuale normale frecvente. La capatul acestui sant se afla o lunga platforma. daca vrea sa ia o bucata de metal alb. a fost inca din prima zi socat de incorectitudinea procedeelor prin care in general se castiga bani. Lucrul acesta il stim de multa vreme. in viata reala. dupa care incepe un alt sant’. care isi ajuta tatal in afaceri. Tatal voia sa desprinda o bucata din placa de metal alb: putem vedea foarte bine in aceasta intentie reprezentarea necinstei comerciale.Interpretarea Viselor sa desprinda o bucata mare. mica ridicatura din fata acestei rotonde reprezinta testiculele. ne spunea autorul visului. aceasta interpretare se acorda cu faptul ca secretul onanismului este exprimat prin contrariul sau (fiul care ii spune tatalui ca.. De aceea trebuie sa dam ideii despre care am vorbit mai sus urmatoarea dezvoltare: ’Daca i-as fi cerut tatalui meu lamuriri. Sa traducem mai exact toate acestea: rotonda este regiunea fesiera pe care copilul o socoate in general ca facand parte din aparatul genital. trebuie sa consideram aceasta idee a visului ca pe o dorinta sau sa nu o acceptam decat in mod conditionat: ’Daca as fi cerut tatalui meu lamuriri cu privire la organele sexuale. Tatal nepunand niciodata. 65 . autorul visului se afla actualmente in dificultate in ceea ce priveste savarsirea actului sexual din cauza unor inhibitii si spera ca. tatal il intreaba ce inseamna toate acestea.. el m-ar fi inselat asa cum isi inseala clientii’. sa ajunga la vigoarea de altadata. insa autorul visului ne da el insusi o alta explicatie: aceasta semnifica onanismul. Primul sant.

Poti sa visezi bauturi. insa daca ti-e intr-adevar sete. Dupa cum se stie. Aceasta aversiune se manifesta intre altele prin faptul ca fiecare noutate este de indata redusa la cele mai mici dimensiuni ale sale. analiza ar trebui sa demonstreze ca ideile latente sunt mult mai penibile decat acelea din care se compune visul manifest. tamen est laudanda voluntas. Contribuie la aceasta faptul ca afectele fiind adesea extrem de rezistente. trebuie sa te trezesti ca sa bei. In acest caz. Astfel. intocmai cum nu ne potolim setea atunci cand visam ca bem. Visele infantile ne-au dovedit ca procesul de elaborare onirica tinteste sa suprime. intentia nu ramane mai putin laudabila. problema care ar merita sa fie studiata pentru ea insasi. Aceasta transformare constituie un fapt enigmatic. Admitem in aceasta situatie ca procesul de elaborare onirica nu si-a atins scopul. cu realizarea dorintelor despre care pretindeti ca este scopul procesului de elaborare onirica?’. Sub acest aspect. Aceasta intrebare este semnificativa: ea a devenit. prin realizarea unei dorinte. inainte de a fi inteles sa le interpretam. fara a tine seama de realizarea dorintelor. Dar sunt trei situatii complexe la care acestia nu au reflectat. ne aflam pentru prima oara in fata problemei sentimentelor in vis.Interpretarea Viselor Realizarea Dorintelor Procesul de elaborare a viselor consta. Trebuie sa spunem: Ut desint vires. Daca dorinta nu a fost satisfacuta. nu ar trebui sa avem in vis senzatii penibile: in aceasta privinta criticii profani par a avea dreptate. Am supus interpretarii o serie de vise. dintr-o transformare de idei in trairi halucinatorii. In mod sigur v-ati intrebat adesea ’Ce se intampla. Daca visul este o realizare de dorinte. In ceea ce priveste noua teorie a viselor. numai decat se pune intrebarea: dar in definitv. Afirmanduse ca visul este o realizare de dorinte. procesul de elaborare onirica nu reuseste decat cu greu sa le schimbe sensul. cum stam cu aceasta realizare? Fireste ca va trebui sa gasim explicatii pentru atatea vise cu continut penibil si in special pentru vise angasante. Aceste cazuri de nereusita sunt departe de a fi rare. tocmai realizarea dorintelor reprezinta acest cliseu. in 66 . Prima: se poate intampla ca procesul de elaborare sa nu fi reusit pe deplin sa creeze o realizare a dorintei si un reziduu de afecte penibile sa treaca din continutul latent in visului manifest. oamenii manifesta o aversiune instinctiva pentru noutatile intelectuale. intre altele. in esenta. condensata intr-un cliseu. asadar. Nu am putut spune acelasi lucru despre deformarea viselor. pentru cosmaruri. o excitatie care tulbura somnul. intrebarea criticilor nostri profani.

de care profanul nu tine seama. Deci realizarea lor nu-i poate aduce placere. El le respinge. In atitudinea cu privire la dorintele din visele sale. Afectul de angoasa pe care il incercam astfel in vis este angoasa in fata fortei acestor dorinte pe care. este urmatoarea. pentru ca se afla in stare de izolare. pana la un moment dat am reusit sa le reprimam.Interpretarea Viselor alternativa in care procesul de elaborare onirica a izbutit sa transforme in realizare de dorinta continutul penibil al ideilor latente. iar visul deformat obisnuit reprezinta realizarea deghizata a unei dorinte refulate. este una refulata. se intampla ca sentimentul penibil care insoteste aceste idei sa treaca ca atare in visul manifest. pe scurt nu vrea sa auda de ele. In visele manifeste de acest gen exista deci dezacord intre sentiment si continut. Cosmarul este adesea o realizare nevoalata a unei dorinte. Or. respinsa. mai mult sau 67 . Iar experienta ne arata ca acest contrariu. pe cand cosmarul nu poate fi definit decat ca o realizare fatisa a unei dorinte respinse. Angoasa care insoteste aceasta realizare apare in locul cenzurii. departe de a fi bine-venita. insa sudate prin elemente comune intime. le cenzureaza. Realizarea unei dorinte ar trebui sa fie in mod indubitabil o sursa de placere. noi stim ca atitudinea autorului fata de dorintele sale este o atitudine cu totul deosebita. ca ea s-a realizat sau este pe cale sa se realizeze in pofida cenzurii. Putem in acest caz afirma ca visul infantil reprezinta realizarea fatisa a unei dorinte admise si promovate. autorul de vise aoare astfel ca sumarea a doua persoane. Dar pentru cine? Fireste ca acela care traieste dorinta. neintelegand ca cel dintai poate fi modificat fara ca aceasta sa aduca vreo atingere exteriorizarii sentimentului corespondent. mult mai importanta si mai profunda. ci dimpotriva. dar a unei dorinte care. Eroarea provine din faptul ca acei care nu sunt edificati asupra nevrozelor isi imagineaza ca intre continut si sentiment exista o legatura indisolubila. iar criticii nostri sunt in drept sa afirme ca visul este atat de putin realizarea unei dorinte incat chiar si un continut inofensiv este aici intovarasit de un sentiment penibil. se exprima sub forma angoasei. Ceea ce este adevarat despre cosmarurile nedeformate trebuie sa fie si despre acelea care au suferit o deformare partiala si despre alte vise neplacute ale caror senzatii penibile se apropie probabil. care isi mai asteapta inca explicatia. La aceasta absurda observatie vom raspunde ca tocmai in astfel de vise tendinta de realizare a dorintelor se vadeste cel mai clar. O alta solutie complexa. Angoasa este un indiciu ca dorinta respinsa s-a dovedit mai puternica decat cenzura.

este suprimata sau cel putin considerabil diminuata. ea se serveste de ultimul mijloc pe care-l are la indemana. Din motive necunoscute. Putem acum sa adaugam ca aceasta variabilitate prezinta un caracter mult mai larg si ca cenzura nu se aplica intotdeauna cu aceeasi vigoare aceluiasi element care trebuie reprimat. facand sa intervina somnul cu cosmar. cel mai adesea somnul ne este intrerupt inainte ca dorinta reprimata a visului sa-si fi atins. fiecare element fiind tratat cu o severitate de un grad de asemenea variabil. acela care are sarcina de a ne proteja somnul impotriva factorilor de perturbare. Nu putem solutiona aceasta problema decat tinand seama de natura starii de somn. In timpul zilei. Se intampla paznicului sa-l trezeasca pe cel care doarme. i se intampla sa se arate neputincioasa fata de o dorinta pe care cauta sa o suprime. Cum se explica ca dorinta este destul de puternica incat sa scape cenzurii? Aceasta poate sa depinde tot atat de bine de dorinta. ca multe alte functii ale vietii psihice. aceste dorinte sunt supuse unei riguroase cenzuri care le interzice. In aceste cazuri. intentiile noastre nepermise. in favoarea singurei dorinte a visului. Frica de vise si frica de urmarile acestei slabiria cenzuriiii impiedicau sa adoarma. in timp ce dormim: ’Nu-i decat un vis’. Starea de somn paralizeaza intreaga noastra motilitate. cat si de cenzura. Stim de acum ca intensitatea cu care se manifesta cenzura variaza de la un caz la altul. intr-un caz dat. ca nu stim de ce dorintele reprimate se manifesta tocmai in cursul noptii spre a ne tulbura somnul. Dar in timpul noptii. impotriva cenzurii. Ne spunem. in general. Tocmai acestei diminuari a cenzurii din timpul noptii isi datoreaza dorintele interzise posibilitatea de a se manifesta. Exista nevrotici suferind de insomnie care au marturisit ca insomnia lor a fost la inceput voluntara. orice manifestare exterioara. Am comparat visul cu paznicul de noapte. cenzura. Daca. in legatura cu aceasta. si continuam sa dormim. nu pot realiza nimic 68 . Ni se intampla totusi sa ne continuam somnul chiar si atunci cand visul incepe sa devina suspect si sa ne nelinisteasca. Ca aceasta suprimare a cenzurii nu constituie o grosolana lipsa de prevedere. visul si-a ratat functia. de angoasa.Interpretarea Viselor mai putin. Remarcam. avem insa impresia ca cel mai adesea cenzurii ii datoram aceasta schimbare in raporturile reciproce ale fortelor care interactioneaza. Cosmarul este in general urmat de trezire. atunci cand el se simte prea slab ca sa indeparteze singur factorul perturbator sau pericolul. este usor de vazut. in loc de deformare. chiar in cazul in care intra in actiune. fara ca natura sa sa fi fost modificata. la un moment dat dorinta poate dobandi o intensitate excesiva. deplina sa realizare.

este o caracteristica constanta. iar continutul visului sufera o transformare care are ca scop realizarea acestei dorinte. Incertitudini si Critici 1. Aceasta aditiune indispensabila nu este altceva decat dorinta. ca urmare a juxtapunerii contrariilor efectuata de procesul de elaborare. Observatia analitica ne arata totodata ca procesul de elaborare onirica nu se margineste sa le dea acestor idei expresia arhaica sau regresiva pe care o cunoasteti: el adauga acestora cu regularitate un plus ce nu face parte din ideile latente ale zilei. in al treilea rand va reamintiti analogia pe care am stabilit-o intre autorul visului luptand impotriva dorintelor sale si personajul fictiv alcatuit din doua individualitati distincte. realizarea dorintei. ea poate fi tot o dorinta. dar sudate intre ele. cu toate ca suntem obligati sa-l neglijam in unele situatii practice. deoarece lucrurile folosite in calitate de simboluri nu inceteaza din acest motiv sa fie ceea ce sunt. caz in care visul reprezinta o dorinta latenta actuala. dar constituie ca sa spunem asa forta motrice a formarii visului. dar care nu apartine visului:’Nu-i decat un vis’. in pofida aplicarii corecte a tehnicilor. In sprijinul opiniei dvs veti spune ca mai inainte de toate nu se stie niciodata daca cutare element dat al visului trebuie sa fie inteles in sensul propriu sau in sens simbolic. cealalta poate varia. Si cum asupra acestui aspect nu dispunem de nici un criteriu de decizie obiectiva. observatie care face parte din viata nocturna. Una dintre caracteristici. rezultatele furnizate de munca de interpretare a viselor sunt incarcate de atatea incertitudini incat o reducere sigura a visului manifest la ideile latente devina imposibila. Daca. este inofensiv.Interpretarea Viselor altceva decat visul care. realizata cu ajutorul unei dorinte inconstiente. nu stim niciodata sigur daca cutare element dat al visului trebuie sa 69 . sa-l lasam deci sa-si faca mendrele si sa ne continuam somnul. veti constata lesne ca exista un alt motiv pentru ca realizarea unei dorinte sa aiba un efect extrem de dezagreabil. Nu avem dreptul sa ignoram acest lucru in teorie. Fiind numai un vis. asemanator unei pedepse. interpretarea este lasata cu totul la chemarea interpretului. Se poate sa fi avut impresia ca. iar aceasta situatie linistitoare isi gaseste expresia in remarca cu totul rezonabila a celui care doarme. de asemenea inconstienta. Pe langa aceasta. Singurul element esential al visului este constituit de procesul de elaborare care actioneaza asupra materialului reprezentat de idei. practic.

Fox Talbot si Oppert ca sa-i trimita. In sfarsit. Hincks. 2. Aceasta determinare poate fi impinsa destul de departe. neascultand decat de prima lor impresie. trase de par. iar rezultatele obtinute de analisti avand o instruire buna confirma acest lucru. Este cu adevarat amuzant sa vezi graba si increderea de sine cu care oamenii se pronunta asupra unei probleme spinoase a psihologiei inconstientului. Royal Asiatic Society a intreprins o proba decisiva. In al treilea rand. chiar daca are preocupari stiintifice. a putut enunta ca ele erau sufiecient de asemanatoare ca sa justifice increderea in rezultatele obtinute si certitudinea unor noi progrese. artificiale. 70 . Rawlinson. Lor interpretarile li se par cautate si fortate. considerand toata aceasta cercetare drept sarlatanie. in aceste conditii.Interpretarea Viselor fie inteles in sens negativ sau in sens pozitiv. avand in vedere frecventa inversiunilor in vis. I-a invitat pe patru dintre cei mai eminenti specialisti. se complace sa opuna un scepticism dispretuitor dificultatilor si incertitudinilor unei contributii stiintifice. le displac. interpretului ii este ingaduit sa considere ca inversiune oricare fragment al visului. Gradul de inteligibilitate reala a visului nu poate fi determinat decat prin exercitiu si experienta. A fost o vreme cand opinia publica a mers pana acolo incat sa taxeze drept mistificatori pe cei care au descifrat inscriptiile cuneiforme. O alta serie de obiectii se leaga strans de impresia de care nici dvs nu ati scapat. a carui intindere pare incompatibila cu certitudinea obiectiva a rezultatelor. Publicul profan. Probabil ca putini dintre dvs ignora faptul ca o situatie analoaga s-a produs cu prilejul descifrarii inscriptiilor babiloniene. in plic sigilat. ci ca insuficientele interpretarii noastre decurg din inexactitatile conceptiilor si ipotezelor noastre. deci deplasate si adesea chiar comice. Sau mai puteti presupune ca eroarea nu tine de vis. patru traduceri independente ale unei inscriptii cuneiforme care tocm ai fusese descoperita si dupa ce a comparat cele patru texte. anume ca multe dintre solutiile pe care suntem obligati sa le acceptam ca urmare a interpretarilor noastre par fortate. daca trebuie considerat ca fiind el ca atare sau ca fiind contrariul sau: un nou prilej pentru interpret de a actiona potrivit vointei sale. Iar concluzia dvs va fi ca. arbitrariul interpretului se poate exercita intr-un spatiu excesiv de vast. veti invoca faptul de a fi auzit spunandu-se ca rar putem afirma cu certitudine ideea potrivit careia interpretarea data este singura cu putinta: ne pandeste astfel riscul de a trece pe langa interpretarea cea mai verosimila. In 1857 insa.

se apropie mult de conceptia medicala a visului. aluzii carora este greu sa le gasim substratul si care se leaga de acest substrat prin asociatii exterioare foarte singularizate si adesea cu totul bizare. fie ca ne furnizeaza suficiente materiale. nu facem decat sa ne conformam numeroaselor experiente furnizate de exemplele carora. Admitand ca intre un element latent al visului si substitutul sau manifest pot exista legaturi dintre cele mai neasteptate si singulare. elementul manifest dat ne ramane pentru totdeauna incomprehensibil. cand comice. cand ingenioase in aparenta. de multe alte lucruri. Situatia de care ne ocupam caracterizeaza indeosebi rezultatele deplasarii care constituie mijlocul cel mai puternic de care dispune cenzura viselor. gratie carora solutia. In masura in care ea isi propune sa caracterizeze viata psihica inconstienta din care fac parte ideile latente ale visului. in general. prin urmare. nu tine cont de procesul de elaborare onirica. se impune de la sine cun un fel de necesitate. Ar fi fost de mirare ca o sursa atat de bogata de noi erori sa fi ramas neutilizata si astfel confuzia de notiuni si generalizarile nejustificate la care s-au pretat unii in legatura cu aceasta au generat afirmatii care. Acestea sunt insa aluzii greu de recunoscut ca atare. Am aratat deja ca aceasta afirmatie se bazeaza pe confuzia intre vis si ideile latente ale visului. departe de a cere o sagacitate deosebita. Autorul visului este acela care fie ne furnizeaza dintr-o data talmacirea. iar toata aceasta munca de interpretare nu are nici o valoare. nu le-am gasit noi insine solutia. in afara de pregatirea viitorului. nici completa deoarece activitatea psihica inconstienta se ocupa. aceasta afirmatie nu este nici noua. gratie unei idei care ii vine direct in legatura cu visul. Tocmai prin intermediul acestui mijloc cenzura onirica creeaza structuri substitutive pe care noi le-am desemnat ca aluzii. fara indoiala. ca ea. Nici o clipa nu le trece prin minte ideea ca ar putea exista o ratiune ca interpretarile sa serveasca drept argument impotriva caracterului concludent al interpretarilor noastre privind visele. Daca autorul visului nu ne vine in ajutor prin unul sau altul din aceste doua mijloace. s-au ocupat vreme indelungata de interpretarea viselor. 3. foarte impresionati afland ca impotriva conceptiei noastre despre vis au adus obiectii chiar si unele persoane care. prin inexactitatea lor.Interpretarea Viselor deci ele sunt false. sunt in mod firesc inerente tuturor sistemelor de exprimare primitive. in calitate de psihanalisti. Veti fi. Pe o confuzie si mai suparatoare se bazeaza afirmatia ca in spatele fiecarui vis 71 .

Ca exemplu de generalizare nejustificata operata pe baza catorva exemple autentice. Aceasta obiectie pierde insa din valoare. In acest fel obiectia de care ne ocupam aici si care ar dori sa puna la indoiala obiectivitatea cercetarilor asupra visului este 72 . Putem sugera autorului visului tema visului. Stekel). intocmai ca si celelalte interese afective ale zilei. iar altii vise de palingenezie (pretinsa nastere a sufletului dupa moarte. In mod figurat. Examinand excitatiile somatice ale visului am recunoscut ca particularitatea si autonomia vietii onirice se dezvaluie in reactia prin care visul raspunde excitatiilor corporale si psihice pe care le primeste. care face abstractie de pulsiuni si care vizeaza reprezentarea functiilor psihice superioare (H. dar presupunem ca ea decurge din confuzia care se face intre vis si personalitatea integrala a autorului visului. Faptele pe care se intemeiaza aceasta obiectie sunt cu totul de inteles si nu aduc nici un prejudiciu teoriei visului. altii vise legate de vointa de putere. dar este imposibil sa actionam asupra secventelor visului. Resturile diurne care declanseaza visul provin din preocuparile intense ale vietii in stare de veghe. Nu stim exact ce poate sa insemne aceasta formula. inca nesatisfacute. Silberer). Mecanismul procesului de elaborare si dorinta inconstienta a visului scapa oricarei influente din afara. invocandu-se faptul ca subiectii supusi tratamentului psihanalitic isi ajusteaza visele in conformitate cu teoriile preferate de medicii lor.Interpretarea Viselor gasim ’clauza mortii’. Ca si ceilalti agenti excitatori ai viselor. ele se intercaleaza in ansamblul resturilor diurne si pot. sa furnizeze visului excitanti psihici si sa actioneze asemenea celor somatici care il influenteaza in timpul somnului pe cel ce doarme. S-a incercat compromiterea valorii obiective a cercetarilor asupra visului. la randu-i. profesata de filosofia idealista. termenul semnifica o regenerare morala) (W. unii pretinzand ca au indeosebi vise sexuale. daca ne referim ca oamenii au visat inainte de a fi fost inventat tratamentul psihanalitic in stare sa-i ghideze si sa le dirijeze visele si ca subiectii supusi astazi tratamentului aveau obisnuinta sa viseze inainte de a fi fost tratati. vom cita afirmatia potrivit careia ar fi susceptibil de doua interpretari: interpretarea zisa psihanalitica si interpretarea zisa analogica. ideile provocate de medic pot sa apara in visul manifest sau sa fie descoperite in continutul latent al visului. Daca cuvintele si sugestiile medicului au dobandit pentru pacient o anumita importanta. 4.

1991). Abordarea Somnului din Perspectiva Neuropsihologica. desi outputul neuronilor motori este inhibat in mod activ (Kelly. nu avem nevoie decat de efortul catorva ore spre a obtine acelasi rezultat fata de un vis care la inceput ni se prezinta confuz si neinteligibil. Exista doua conceptii cu privire la somn. Astfel. Cealalta conceptie sustine ca somnul si starea constienta reprezinta forme speciale ale activitatii mintale. Nu exista un alt domeniu in care studiul sa ne convinga mai repede de exactitatea tezelor psihanalizei. Somnul . la mecanismele la care se supun acestea si la tendintele ce se manifesta prin intermediul acestor procese. Dimpotriva. Iar daca la perfecta analogie care exista intre formarea unui vis si aceea a unui simptom nevrotic. impulsurile senzoriale periferice penetreaza ariile corticale in timpul somnului iar comenzile corticale motorii pot ajunge la neuronii motori alfa din maduva spinarii in timpul unor stadii specifice ale acestuia. Trebuie multe luni si chiar multi ani de munca asidua ca sa dovedim ca simptomele unui caz de maladie nevrotica poseda un sens. deoarece izolarea de mediul inconjurator este departe de a fi completa chiar in stadiile cele mai profunde ale somnului. adaugam rapiditatea transformarii care face din autorul visului un om in stare de veghe si cu judecata. Conceptia veche aseamana somnul cu moartea. 73 . 3) in timpul acestuia se produce o intrerupere completa a functiilor senzoriale si motorii care leaga creierul de mediul inconjurator. Pieron afirma ca somnul are trei caracteristici: 1) este periodic necesar. Astazi se stie precis ca cea de-a treia caracteristica nu este corecta. Hesiod considera somnul ca un „frate al mortii”. capatam certitudinea ca si nevroza se bazeaza pe o alterare a raporturilor care exista in mod normal intre diferitele forte ale vietii psihice. dobandind astfel o confirmare a tuturor ipotezelor psihanalizei cu privire la inconstientul proceselor psihice. 2) are un ritm independent de conditiile externe.Interpretarea Viselor intemeiata la randu-i pe o confuzie care echivaleaza visul cu materialele visului. slujesc o intentie si se explica prin datele biografice ale persoanei suferinde. prin faptul ca in acest timp functiile mintale dispar.

factorul necrotic tumoral. Cealalta peptida a putut fi concentrata de catre 74 . prostaglandinele. cu ajutorul noilor tehnici de biochimie. Schoenenberger si Monnier au izolat din sangele iepurilor. obtinand adormirea pentru o perioada de 2-6 ore. s-a reusit sa se descopere si sa se caracterizeze multi factori care induc somnul. Pieron sugera ca activitatea fizica si mintala din timpul zilei produce substante chimice care induc somnul si ca. In 1913. In timpul vietii. una izolata din sange si alta izolata din lichidul cefalorahidian. peptidele delta inductoare de somn. ea a fost numita peptida inductoare de somn delta. Pana in anul 1950. in timpul somnului. Intre 1950 si 1960 cercetarile au revolutionat teoriile cu privire la somn prin recunoasterea caracterului activ al acestuia si a succesiunilor sale ciclice controlate de sisteme neurochimice strans corelate. In afara accentuarii somnului. In ultimii 20 de ani. lipopolizaharidele. Pentru a demonstra acest fapt. somnul are o anumita periodicitate: la nou nascut exista un ciclu somn-veghe polifazic. o monopeptida. in anul 1977. Printre acestia includem: neuramil peptidele. Majoritatea cercetatorilor au demonstrat ca aceasta peptida usor hipnotica traverseaza lent si cu dificultate bariera hematoencefalica. acesti produsi chimici sunt distrusi. peptidele vasoactive intestinale si serotonina. la copil apare un pattern bifazic caracterizat prin somnul de dupa amiaza. iar la adult ciclul circadian este monofazic. interleukina-1. Astfel.Interpretarea Viselor Cu toate acestea definitia lui Pieron este interesanta prin faptul ca ne atrage atentia asupra ciclului somn-veghe. a fost emisa teoria conform careia o importanta functie auxiliara a somnului este aceea de optimizare a proceselor antiinfectioase. aceste substante mai actioneaza si asupra temperaturii corpului precum si asupra raspunsului imun. Deoarece administrarea acestei peptide (Trp-Ala-Gly-Asp-Ala-Ser-Gly-Glu) in ventriculii cerebrali a marit frecventa undelor EEG lente de tipul delta caracteristice somnului si a redus activitatea locomotorie. Datorita acestui fapt. prezinta importanta mai mare doua peptide. somnul era considerat ca un fenomen pasiv. autorul a extras lichid cafalorahidian de la cainii tinuti treji cateva zile pe care l-a injectat apoi in sistemul ventricular al altor caini. in potentarea somnului. la care s-a indus somnul prin stimulare electrica talamica. Totusi.

cu greutatea moleculara mai mica de 500 mareste durata somnului cu unde lente si diminueaza activitatea locomotorie a subiectilor care o primesc. Efectuand preparate de creier izolat (sectionarea mezencefalului intre coliculii superiori si inferiori) Bremer a observat aparitia unor trasee EEG tipice de somn. Acest factor. in particular a trigemenului si acusticovestibularului si prin urmare si ciclul somn-veghe normal. Acest fapt este contracarat complet de muramil peptide. face parte din conceptul de somn pasiv. In anul 1936. similara celei din creierul izolat. Bremer a sectionat nervii senzoriali ai trunchiului cerebral din preparatul de encefal izolat. Analizele chimice au aratat ca factorul respectiv este un peptidoglycan care contine un rest de acid muramic. Fiecare muramil peptida cu proprietati somnogene s-a dovedit a fi pirogenica si imunoactiva. Pentru sustinerea acestei ipoteza. paraclorofenilalanina care blocheaza sinteza serotoninei inhiba somnul. cu privire la rolul sistemului reticular ascendent in producerea somnului. Bremer a tras concluzia ca telencefalul izolat din preparatul de creier izolat doarme in permanenta din cauza insuficientei inputurilor senzoriale de trezire. Indiferent de factorul care provoaca somnul (sanguin. in timp ce encefalul izolat pastreaza inputurile senzoriale ale nervilor cranieni. cerebral sau din LCR). 75 . cert este ca debutul acestuia este indus in mod activ. Muramil peptidele actioneaza asupra somnului prin intermediul sistemului serotoninergic. dupa care a obtinut o stare continua de somn a telencefalului. Ipoteza anterioara. Bremer a demonstrat pe cale neurofiziologica ca somnul este o functie cerebrala pasiva. Pe preparatele de encefal izolat (transsectiune efectuata intre bulb si maduva spinarii) autorul a inregistrat la nivelul telencefalului un ciclu somn-veghe normal.Interpretarea Viselor Pappenheimer si colab (1975) prin filtrarea lichidului cerebrospinal prelevat de la caprele private de somn. Astfel. Exista date care demonstreaza ca serotonina si muramil peptidele formeaza legaturi atat pe macrofage cat si in creier. Aceasta relatie agonista dintre neurotransmitator si un anume imunomodulator prezinta interes prin faptul ca afinitatea pentru receptorii serotoninici este marcat alterata in cazul privarii somnuli. Ca urmare a acestor experiente.

sunt esentiale pentru inducerea somnului normal. Studiile recente sugereaza ca regiunea trunchiului cerebral care induce somnul poate fi reprezentata fie de nucleii rafeului (colectie de celule serotoninergice aflate pe linia mediana a bulbului ).care activeaza cortexul cerebral si mentin treaz telencefalul. Moruzzi (1959) a demonstrat ca si acesti neuroni apartin formatiei reticulate. 1962). leziunile mediane. au fost descrise cazuri de somnolenta si coma la bolnavii cu leziuni mezencefalice precum si stari de hipersomnie cu trezire. 1946. Diminuarea acestei activitati duce la aparitia somnului. nu modificau semnificativ balanta dintre somn si veghe. care intrerupeau caile senzoriale ascendente directe. aria preoptica si nucleul suprachiasmatic. Astfel. In anul 1949. In schimb. Astfel. autorii au ajuns la concluzia ca proiectiile ascendente ale formatiei reticulate alimentate cu colaterale din sistemul senzorial specific au o activitate tonica. duceau la aparitia unui comportament stupuros si a unui traseu EEG cu unde delta caracteristice somnului. Aceasta ipoteza de somn pasiv produs prin deaferentarea functionala a sistemului reticulat activator ascendent a dominat cercetarea somnului pe o perioada de multi ani. Moruzzi si Magoun au mai constatat ca in cazul sectionarii trunchiului cerebral la nivel mediopontin. pisicile nu puteau sa doarma. care simulau un somn natural la pacientii cu leziuni hipotalamice posterioare (Davison si colab. Aceasta a sugerat ca formatia reticulata rostrala contine o populatie neuronala a caror activitate este necesara pentru trezire. 76 . Cel putin doua arii..Interpretarea Viselor Bremer a afirmat ca stimulii care trezesc in mod natural telencefalul sunt transmisi rostral prin caile senzoriale normale. Astazi putini sunt cei care accepta aceasta concluzie. Moruzzi si Magoun au efectuat leziuni partiale in mezencefalul pisicilorin urma carora au constatat ca leziunile tegmentale laterale. in timp ce trunchiul cerebral caudal are neuronii necesari pentru somn. Datele de mai sus sunt relevante pentru intelegerea comelor aparute ca urmare a lezarii trunchiului cerebral. Lipsett si colab.. care afectau proiectiile rostrale ale formatiei reticulate. care apartin hipotalamusului si portiunii telencefalice adiacente bazale. la cativa milimetri caudal de sectiunea mezencefalica a lui Bremer. Ulterior. fie de nucleul tractului solitar. In acelasi timp.

iar inactivitatea din timpul somnului cu miscari oculare rapide indica terminarea inhibitiei. Desi aceste arii de activare a somnului REM nu au nici un neuron colinergic.Interpretarea Viselor Aplicarea directa a serotoninei pe aria preoptica si stimularea electrica a acesteia pot induce unde lente de somn. Microinjectiile de agonisti colinergici efectuate in tegmentul pontin al pisicilor prelungesc somnul REM. 77 . Jouvet si Delorome (1965) au demonstrat ca acesti neuroni inhiba activitatea REM. s-au remarcat proiectiile anatomice neuronale la locul de injectare si s-a putut inlocui o stare comportamentala de trezire cu una REM. Marcarea retrograda a fost prezenta intr-o larga retea din trunchiul cerebral care includea nucleii cu si fara neuroni colinergici cunoscuti. neuronii rafeului isi inceteaza activitatea. In faza de trecere de la somnul cu unde lente la REM. Prin conjugarea carbacolului cu microsfere fluorescente. In initierea somnului cu miscari oculare rapide (REM) sunt implicate regiuni distincte din trunchiul cerebral. Printre ultimii se numara aglomerarile celulare aminergice din rafeul dorsal si din locus ceruleus. Amestecul de agonisti colinergici format din muscarina si nicotina (carbacolul) s-a dovedit a fi eficace in atragerea somnului REM. Distructia ariei preoptice la sobolan duce la aparitia unei insomnii abrupte. 1991). Majoritatea neuronilor serotoninergici din nucleii rafeului dorsal si din substanta cenusie periapeductala au o activitatea maxima in timpul trezirii si una drastic redusa in timpul somnului REM. Populatia de celule din trunchiul cerebral implicata in inducerea sau mentinerea somnului REM secreta acetilcolina sau este sensibila la acest neurotransmitator. S-a sugerat ca acest pattern se datoreaza suprimarii de catre acesti neuroni a varfurilor ponto-geniculo-occipitale (PGO). Acest fapt demonstreaza ca somnul REM apare ca rezultat al activitatii unor grupe neuronale diferite. Ambele efecte pot fi atenuate prin aplicarea prealabila a tratamentului cu paraclorofenilalanina (Kelly. ramanand in aceasta stare in toate episoadele REM. (1989). care utilizeaza transmitatori diferiti. inputurile lor au fost delimitate de Quattrochi si colab.

De fapt. Somnul ar fi o rezultanta a depresiunii activitatii sistemului reticulat activator ascendent. in emotii si in unele stari psihocomportamentale este de necontestat. Reglarea somnului reclama participarea obligatorie a hipotalamusului. Siegel si Mc Ginty au constatat ca descarcarea celulelor tegmentale gigante coreleaza strans cu miscarile alerte ale animalelor treze. Reglarea somnului. Ulterior. importanta functiei hipotalamice in reglarea somnului. Ei au delimitat doua populatii neuronale interconectate care pot fi activate sau inhibate in timpul somnului REM. ceea ce dovedeste ca nu exista un centru al somnului. 78 . folosind metoda excitatiei punctiforme a aratat ca in hipotalamus ar exista o zona dinamogena (mediala si posterioara) si o zona trofogena (antero-laterala). Unii cercetatori se refera la zona de la baza creierului situata rostral de chiasma optica ca la o arie sincronizatoare importanta a prozencefalului.Interpretarea Viselor Hobson si colab. Hess (1924). O alta populatie de celule monoaminergice din locus ceruleus si din nucleii rafeului au o activitate scazuta in timpul somnului REM. nereprezentand o caracteristica a somnului REM. autorul a putut induce somnul la animalele de experienta. cu miscarile oculare rapide si cu contractiile musculare. deoarece stimularea bilaterala a acesteia la o pisica cu comportament alert provoaca somnul. Aceste caracteristici l-au determinat pe Hobson si colab. Ea coreleaza cu varfurile PGO. In cazul excitarii celei de-a doua zone. acest somn sau o stare asemanatoare pot fi produse de stimulari chimice si electrice in variate structuri ale trunchiului cerebral. Totusi. ci a activitatii motorii per se. (1975) sa afirme ca patternul intrinsec de alternare a activitatii celulelor colinergice cu cele noradrenergice poate fi luat in consideratie si in ciclicitatea dintre somnul REM si cel cu unde lente. O populatie de celule colinergice situata in campul tegmental gigantocelular actioneaza rapid si intr-o maniera fazica in toate perioadele somnului REM. (1975) au atras atentia asupra rolului acetilcolinei in somnul REM si a monoaminelor in somnul cu unde lente. sistem de alerta si de mentinere a starii de veghe.

nucleul suprachiasmatic si pineala. stupoarea si coma. precum si a variatelor regiuni ale trunchiului cerebral. ca in starile de somn si coma initiala.Interpretarea Viselor Teoria potrivit careia somnul este un proces activ a fost din ce in ce mai mult acceptata. Ranson (1939) a considerat hipotalamusul posterior centrul trezirii. Distructia hipotalamusului posterior. da hipersomnolenta si sincronizare EEG. Ciclul somn-veghe are ca substrat sistemul reticulat activator si inhibitor ascendent. nemaiputand determina activitatea celorlalte circuite neuronale sau a cortexului si deci. a ariilor preoptica si supraoptica. in timp ce structurile hipnogene rostrale aflate sub influenta celor doua sisteme reticulate ascendente (activator si inhibitor) sunt legate de somnul lent sau sincronizat. White (1940) si Kaufman (1970) au aratat ca stimularea hipotalamusului anterior produce la om si la animale un comportament ireprosabil si ca excitatia hipotalamusului posterior la animale provoaca trezirea. somnul sau un comportament de somn a putut fi indus de stimularea a numeroase arii corticale. cu pastrarea formatiunii mezencefalice adiacente. distructia hipotalamusului anterior la animale induce insomnia. iar ulterior Nauta (1940) a postulat ca hipotalamusul anterior este centrul somnului. a elementelor sistemului limbic. Trezirea generala data de hipotalamusul posterior si de tegmentul mezencefalic cere un nivel mai scazut de activare a sistemului reticulat activator ascendent decat este necesar pentru a mentine o activitate mintala pe deplin constienta. a nucleilor talamici intralaminali. a capului nucleului caudat. chiar dupa aplicarea unor stimuli puternici. Datorita acestui fapt. somnul a fost privit ca o forma a unei necesitati fiziologice data de participarea activa a sistemului reticulat inhibitor din punte si hipotalamus. a complexului amigdaloid. Formatiunea reticulata pontina si nucleii rafeului constituie centrii inferiori legati de producerea somnului paradoxal. odata cu elucidarea influentei sistemului reticulat ascendent. nici trezirea. Coma apare ca rezultat al pierderii activitatii sistemului reticulat activator sau al intreruperii conexiunilor acestuia cu telencefalul. a hipocampului. Astfel. Invers. Mai tarziu. in timp ce distructia hipotalamusului posterior la animale si la om da somnolenta. Observatia conform careia stimularea precisa a hipotalamusului posterior produce desincronizare EEG si trezire a fost reprodusa la om 79 .

1988). Acesti centri sunt conectati prin intermediul sistemului reticulat activator si inhibitor cu alti nuclei asemanatori din trunchiul cerebral. de a caror buna functionare depinde normalitatea ciclului somn-veghe. Descoperirea corelatiei stranse dintre somnul REM si visele vizuale la om a dus la schimbarea multor notiuni cu privire la vise. Ratiunea conform careia visele erau considerate rareare in vedere faptul ca ele nu erau bine evocate (Hobson. fapt masurabil prin frecventa evenimentelor fazice (varfuri PGO. leziunile hipotalamice posterioare si mezencefalice rostrale in timpul studiilor sale asupra encefalitei letargice. Probabilitatea reamintirii unui vis scade la zero in timpul episoadelor cu unde lente care au loc la 8 minute dupa somnul REM.Interpretarea Viselor de catre Sano si colab. Visele si fiziologia somnului. intensitatea fiziologica a succesiunii perioadelor REM se accentueaza. (1970). Leziunile mici stereotaxice ale hipotalamusului posterior produc la om o hipersomnolenta temporara. Lezarea hipotalamusului anterior produce trezire prelungita si hiperkinezie. tulburarea ciclului somn-veghe dureaza mai multe saptamani (Genovesi si colab. 1978). La animale. miscari oculare rapide. In timpul unei singure nopti de somn. 1954). 1991). Ca rezultat noi ne reamintim numai visele de dimineata. care sunt cel mai vechi si cel mai emotional continut psihologic (Kelly. prin decerebrare mediocoliculara. Ciclul somn-veghe cunoaste o normalizare mai rapida dupa leziunile hipotalamusului posterior decat dupa leziunile mezencefalice (Plum si colab. Von Economo (1930) a fost primul care a facut asociatia dintre somnolenta. Anterior se credea ca visele sunt rare. Pana la descoperirea neurotransmitatorilor se considera ca ciclul somn-veghe normal este determinat de centrul inhibitor din hipotalamusul anterior si de centrul excitator al trezirii din hipotalamusul posterior. Leziunile hipotalamice.. care duc la modificarea ritmului somnveghe sau la inversarea lui. prin contractia muschilor urechii 80 . dar studiile de fiziologie moderna au aratat ca fiecare individ viseaza in cicluri regulate de mai multe ori in fiecare noapte.. par a fi mai intinse si slab localizate. probabil legate de ramanerea in functiune numai a sistemului reticulat activator.

starilor sufletesti si chiar asupra intregii vieti. 1988). Dupa cum am vazut. Cei cu orbire congenitala au vise auditive iar cei ce-si pierd gradat vederea pierd si abilitatea viselor vizuale. ambele tind sa fie sincronizate (Hobson. aproximativ 15% din populatie are probleme cronice serioase cu somnul. datorita faptului ca tulburarile sale se reflecta asupra performantelor. 3) tulburarea programului de somn-trezire manifestata prin disruptia sistemului. Tulburarile somnului. Lungimea narativa a unui vis coreleaza pozitiv cu durata somnului REM (Dement. Aceasta clasificare include patru categorii principale: 1) tulburarea initierii si mentinerii somnului (insomnia). prin musculare). In anul 1979. In tarile industrializate. In acest sens pledeaza afirmatia conform careia miscarile oculare sunt in relatie cu imageria viselor.Interpretarea Viselor medii. legate de experienta perceptiva din starea de veghe. Prin urmare. somnul nu este un proces unitar deoarece este constituit dintr-o multitudine de fenomene biologice. In plus. Visele bogate in evenimente sunt asociate cu perioadele REM mai frecvent decat visele inactive. 1965). 4) parasomniile. iar miscarile oculare sunt probabil activate fazic de catre acelasi mecanism neuronal care sugereaza imageria viselor. 2) somnolenta excesiva sau hipersomniile (apneea somnului sau narcolepsia). intensitatea tonusului emotional si interventia imageriei vizuale. Visele sunt in primul rand vizuale. Somnul nu reprezinta un comportament izolat. asociatia pentru studierea psihofiziologiei somnului si a tulburarilor acestuia (Association of sleep disorders centers and the Association for the psychophysiological study for sleep) a publicat prima clasificare completa a tulburarilor somnului si trezirii. alti 20% 81 . neregularitatile cardiorespiratorii si prin spasmele In reamintirea continutului viselor un rol important il are cresterea paralela a succesiunii perioadelor REM.

caracterizat prin disolutia tonusului de postura si prin inhibitia completa a motilitatii voluntare. pescuitul.Interpretarea Viselor acuza insomnie intermitenta. Al treilea simptom al narcolepsiei este paralizia somnului. genunchii se pliaza. etc). exprima o stare caracterizata printr-o nevoie subtila si irezistibila de a dormi. accese de ras. In aceste conditii. descoperind ca in afara atacurilor de somn. care apare in cursul zilei dupa o senzatie de curbatura si constrictie cefalica si care se produce la intervale din ce in ce mai apropiate. este brusc si uneori previzibil datorita semnelor premonitorii cunoscute de bolnav (constrictie. bratele cad de-a lungul corpului. gura se intredeschide. tulburari de ritm cardiac. Autorii care au putut face un examen neurologic au observat abolirea reflexelor miotatice. de obicei de scurta durata. Cataplexia nu este legata in mod obligatoriu de narcolepsie. In cazul pacientilor internati in serviciile de psihiatrie proportia ajunge pana la 70%. Brusc. inexcitabilitate electrica totala la muschii fetei. Acest episod de inhibitie musculara apare in timp ce persoana sta intinsa in 82 . Inhibitia tonusului de postura are o intindere si o intensitate variabila. persoana ramane imobila si incapabila de orice miscare. degetele lasa sa le scape orice obiect. iar bolnavul se prabuseste murmurand ceva sau pronuntand cateva cuvinte neinteligibile. In marile accese cataplectice. prezenta semnului lui Babinsky si a unui reflex fotomotor lent. miscari involuntare. pacientul narcoleptic poate sa-si piarda brusc tonusul muscular. fapt ce deosebeste acest fenomen de caderea brutala hipertonica din epilepsie. paloare sau vasodilatatie. Narcolepsia. iar caderea este lenta fara a provoca raniri. Disolutia tonica este progresiva. etc). joaca. Yoss si Daly au descris simptomele ce caracterizeaza narcolepsia. midriaza cu reflex fotomotor absent. sincopa denumita cataplexie. capul se inclina cu barbia in piept. pleoapele se inchid. obligand persoana sa cada sau sa se intinda fara a-si pierde cunostinta. descrisa de Gelineau in 1880. Atacul cataplectic. mandibula se lasa. oboseala intensa. Toti autorii au fost frapati de existenta unui factor declansator de natura emotionala (rasul. stimularile senzitive. caldura. etc. Narcolepsia. disolutia tonusului este generala. In anul 1957.

debutul somnului REM. La aproximativ 50% din cazuri. dar cu pierdere de cunostinta. 1991). Paralizia somnului si halucinatiile apar la putini narcoleptici. -si cu crizele de akinezie partiala (Andre Thomas). pacientii narcoleptici pot intra aproape direct din starea de veghe in somnul REM. De fapt. cu senzatie de instrainare si dezorientare si cu amnezie mai mult sau mai putin complexa. . la care caderea brusca se asociaza cu pierderea cunostintei. in care diskaliemia nu da simptome rapide si scurte ca in catalepsie. -cu epilepsia statica a lui Ramsay Hunt. Cele patru simptome reflecta imixtiunea proprietatilor inhibitoare normale ale REM in starea de trezire (atacul de somn sau cataplexia) sau in tranzitia dintre veghe si somn (paralizia somnului si halucinatiile). Cataplexia si paralizia somnului narcolepticilor pot avea cauze comune (Kelly. . Un narcoleptic poate adormi la cerere in 2 minute. in timp ce subiectilor normali le trebuie un interval de aproximativ 15 minute ca sa adoarma. 1988. Ca rezultat. in care bolnavul constient cade pentru scurt timp. . la care lipseste factorul emotional declansator si care se asociaza cu tulburari de constienta ce persista.cu derobarea partiala a membrelor inferioare. al cincilea simptom definitoriu.cu paralizia familiala periodica..cu tulburarile circulatorii vertebro-bazilare.cu ictusul laringian al lui Charcot . dar incapabil de a se misca sau vorbi. Kryger si colab. . al carei atac se caracterizeaza printr-o cadere brusca de scurta durata fara convulsii. Al patrulea simptom este constituit din halucinatia hipnagogica auditiva sau vizuala. (1976) au constat ca narcolepticii nu pot dormi la cerere mai mult decat subiectii normali. Ea apare numai la debutul somnului de zi sau de noapte. niciodata intalnite in cataplexie.Interpretarea Viselor pat si se lasa dusa de somn sau se trezeste. Hishikawa si colab. Diagnosticul diferential se face cu: maladia lui Unverrich. 1989). dar prezinta hemiclonii ale corpului. aspectul REM apare la narcoleptici in 10 minute de la debutul somnului. Ambele simptome pot fi legate de activarea masiva a sistemului inhibitor descendent din trunchiul cerebral unde isi 83 . este considerat ca simptom de diagnostic al narcolepsiei (Honda. pacientul are adesea o respiratie superficiala. precedate de chinte de tuse si furnicatura laringiana. Constient. Al saselea semn al narcolepsiei se refera la diminuarea latentei somnului voluntar.

capul si de a respira cu o amplitudine normala asociata cu o angoasa importanta. din care 3 in cursul noptii si 2 in cursul unui test iterativ de latenta a adormirii (TILA) care a urmat polisomnografia nocturna. Parasomniile somnului paradoxal ale subiectilor narcoleptici. narcolepticii au un interval de timp REM mai scurt decat normalii si o arhitectura perturbata a somnului. narcolepsia idiopatica implica o combinatie de factori genetici si de mediu. a carei distructie duce la somn REM fara atonie ( Kryger si colab. semn narcoleptic cunoscut sub denumirea de fragmentare a somnului REM. dar in narcolepsia simptomatica secundara intervin leziuni cerebrale (tumori cerebrale) si leziuni care afecteaza trunchiul cerebral. Paralizia somnului se manifesta prin incapacitatea de a mobiliza membrele. Un studiu asemanator cataplexiei poate fi indus la animale prin injectarea directa de carbacol (agonist colinergic) in formatiunea reticulata pontina dorsala (Miler si Dement. (1998) au avut ocazia de a inregistra la un subiect narcoleptic de 48 de ani internat pentru cataplexii frecvente 5 episoade paroxistice. In ciuda abilitatii de a adormi rapid si a intra imediat in prima perioada a REM. narcolepticii prezinta deviatii excesive ale stadiilor somnului. semnale anormale pontine la pacientii cu narcolepsie.Interpretarea Viselor are originea si care ajunge. Regiunea de inducere a starii respective de atonie. Clinic. Ondze si colab. fara somn REM. manifestate in special in intervalul de la somnul REM la stadiul 1 al somnului cu unde lente (Scwitch. Somnul REM este frecvent intrerupt. In general. in special puntea. Pierderea tonusului muscular in timpul somnului REM nu se extinde la ochi si nici la muschii urechii medii. 1989). 1984). Guilleminault si Anagnos (1998) au comunicat primul raport in care releva. in timpul stadiului de somn REM. In timpul atacului cataplectic si al paraliziei somnului pacientii pot misca ochii. 1974). prin imagerie cu rezonanta magnetica. corespunde foarte bine ariei pontine. subiectul avea 84 . la neuronii motori spinali. Tulburarile de comportament in somnul paradoxal (TCSP) se caracterizeaza prin pierderea intermitenta a atoniei in cursul somnului paradoxal (SP) si prin aparitia unei activitati motrice elaborate asociata cu o activitate onirica. Cel mai adesea..

“nu”. Polisomnografia a notat descarcari musculare. . miscarile corporale si aparitia lor in timpul somnului paradoxal sugereaza mai mult TCSP.amfetaminei favorizeaza controlul somnolentei si al atacurilor de somn prin sintetizarea transmitatorului la terminalele nervoase. Narcolepsia are o puternica componenta ereditara. atonia musculara incompleta. previn cataplexia. 1983 si 1984). primul debutand la 27 de minute dupa SP. Antidepresivele triciclice. in care se inglobeaza diverse tulburari ale constientei. dar nu au nici un efect asupra celorlalte simptome ale narcolepsiei. etc. s-a considerat ca hipersomnia nu se distinge de somnul normal decat prin profunzimea si durata sa. Initial. Hipersomniile. care blocheaza reabsortia norepinefrinei si serotoninei de catre terminalele presinaptice. Acest fapt sugereaza ca simptomele narcolepsiei. ce merg de la somn pana la coma. “mi-e teama” . Stimulentele de tipul d. iar al treilea a avut loc cu 11 minute inaintea terminarii SP.Interpretarea Viselor secuse ale capului si miscari ale buzelor cu bomanituri si cuvinte inaudibile sau de tip “nu pot”. Cu toate acestea. ca si componentele fiziologice ale somnului REM. Aceasta tulburare a aparut la pacientul lui Ondze si colab (1998) in forma intermediara intre PS si TCSP. Al 4-lea si al 5-lea episod s-au produs in timpul celei de-a doua si a treia sesiuni a TILA. unde teta si in dinti de fierastrau. 1982. s-au reliefat diferentele dintre somnul normal si cel patologic. Drogurile care accentueaza transmiterea la nivelul sinapselor centrale catecolaminergice afecteaza diferentiat si diferitele simptome ale narcolepsiei. miscari oculare rapide. medicamentele eficace in tratarea atacului de somn au un efect slab asupra cataplexiei si invers. prin bruschetea aparitiei si imposibilitatea de a se sustrage influentei sale. Prin urmare. dar nu au nici un efect asupra atacului de somn. Primele 3 episoade s-au produs in al 3-lea ciclu al somnului. Ulterior. 85 . reflecta activitatile separate ale populatiilor neuronale (Mendelson si colab. chiar daca debuteaza tardiv in decada a doua. Concluzia lui Ondze si colab (1998) releva incapacitatea de a se ridica in timpul paraliziei somnului.

spre deosebire de cele paroxistice din cadrul narcolepsiei. Dauvilliers si colab. Somnolenta este o stare intermediara intre veghe si somn. 86 . este penibila. fapt pentru care sunt raportate ipotetic la unele perturbari functionale. hipnoza. care merg de la somnolenta la coma. narcolepsia si coma. profunzimea precum si reversibilitatea completa. depinde de localizarea si intinderea leziunii cerebrale. o durata care atinge mai multe ore. zile. (1998) au raportat 12 cazuri de insomnie idiopatica polisimptomatica. durata. Altele nu au la baza modificari anatomice decelabile. narcoza. Aceasta dualitate electrica corespunde celor doua tipuri de hipersomnii. Un somn care depaseste 10 ore la adult si 12 ore la copil poate fi considerat ca anormal. Hipersomnia idiopatica a fost descrisa pentru prima data in anul 1976 de catre Roth. In concluzie. Forme polisimptomatice ale hipersomniei idiopatice. in afara cazului cand este vorba despre un somn compensator. si forme monosimptomatice mai prost caracterizate. somnolenta diurna permanenta sau recurenta si sieste mai mult sau mai putin odihnitoare. Modul de instalare. trezire placuta. autorii arata ca hipersomnia idiopatica polisimptomatica se caracterizeaza printr-o durata maxima de somn in decursul celor 24 de ore. bolnavul poate intelege cuvintele rostite cu voce tare si poate raspunde cu o oarecare luciditate. In descrierea sa initiala autorul distinge forme polisimptomatice caracterizate printr-un episod principal de somn de lunga durata. sau luni. cu episoade de somn cu durata normala sau lunga.Interpretarea Viselor Somnul patologic este insotit de anomalii electrice sau de o activitate electrica comparabila cu somnul fiziologic. desi nu se instaleaza brutal. in adolescenta (7 cazuri) si la varsta adulta (2 cazuri). o somnolenta diurna mai mult sau mai putin permanenta si sieste tipice de durata lunga neodihnitoare. o mare dificultate de trezire. In acest timp. imediata si rapida a somnului constituie criterii de diferentiere a somnului fiziologic de sincopa. Unele se sprijina pe date anatomoclinice ce arata ca leziuni encefalitice provoaca diverse tulburari ale starii de constienta. Aceasta atipire putin profunda. de neinvins. Hipersomniile simptomatice prelungite au. in care pierderea cunostintei nu este completa. saptamani. ce merg de la somn la coma. Gradul tulburarilor de constienta. absenta epileptica. la care in afara semnelor descrise anterior autorii au semnalat debutul in copilarie (3 cazuri).

vasculare. hipersomnia este profunda si poate dura mai multe saptamani sau luni. In forma ambulatorie a encefalitei epidemice bolnavul poate lucra. luni. Instalarea letargiei se face brusc sau progresiv. Somnolenta si letargia pot exista izolat sau asociate cu confuzii mintale. Astfel. Uneori. Cand debutul este brutal. Letargia este o tulburare de vigilenta sau reglare a starii somnveghe. Evolutia merge catre disparitie sau coma. culcandu-se oriunde. insomnie si sindrom narcoleptic. ea poate fi confundata cu coma. ca si la somnolenta. Encefalita letargica (Cruchet si Von Economo) sau epidemica realizeaza cele mai pure hipersomnii continui. zile. Exista si o forma insomnica a encefalitei epidemice. dar adoarme cand are un moment de liniste. apare inversarea ritmului nictemeral. paraliziile oculare si prostratia complexa reprezinta un tablou clinic care denota o atingere mezodiencefalica. aceasta este provocata de hipnoza sau de produsi anestezici (narcoza). Perioadele de somnolenta sunt intrerupte si urmate de faze de excitatie. Clinic. dupa care readoarme. bolnavii in plina sanatate simt o invincibila nevoie de a dormi. metabolice. continua sau paroxistica. asociata uneori cu insomnie nocturna. Adesea. al carei tablou clinic dominant este hipersomnia diurna de profunzime variabila. ani. Starea intrerupta de o excitatie violenta conserva un grad cert de obnubilare si torpoare intelectuala. In formele severe. Ea duce la o perturbare 87 . tripanosomiaza realizeaza o serie de stari intermediare intre vigilenta normala si un somn profund sau coma. de insomnii sau delir.Interpretarea Viselor In absenta stimularilor exterioare. tumorale. Maladia somnului este o alta boala infectioasa. Acestea nu sunt decat simptome clinice ale numeroaselor afectiuni (infectioase. Uneori. bolnavul poate fi trezit prin excitatii slabe. endocrine) pe care le vom aminti in continuare. traumatice. bolnavul se trezeste pentru nevoi fiziologice sau pentru a bea si manca. somnolenta se instaleaza din nou. iar durata este de ore. Initial. obnubilare sau terpoare. Sechelele se pot manifesta prin somnolenta. Febra. dar se diferentiaza de aceasta prin absenta tulburarilor neurovegetative grave si prin posibilitatea unei treziri tranzitorii printr-o stimulare forte.

o deteriorare intelectuala progresiva. Encefalopatia Gayet-Wernicke are ca simptome dominante tulburari de constienta. 88 . lentoare si saracire a ideatiei. interesand nucleii nervilor oculomotori. Hipersomniile din cursul proceselor expansive intracraniene formeaza. In afara hipertensiunii sau hipotensiunii cerebrale. dar poate fi trezit. cresterea presiunii intracraniene si a hidrocefaliei. constituind uneori unicul semn. somnolenta sau letargie. somnolenta intretaiata de perioade de agitatie. paralizii ale nervilor oculomotori si tulburari de echilibru. Encefalitele melitococice constituie o complicatie a brucelozei iar hipersomnia este o manifestare a unei afectiuni cerebrale. care evolueaza catre o stare confuzionala cu crize de agitatie si delir. o categorie distincta. Astfel. de asemenea. Encefalitele vaccinale dau de obicei forme letargice. hipersomnia poate fi un simptom insotitor al tumorilor cerebrale. provocata mai frecvent de alcoolism. Procesul expansiv. dar se asociaza cu o stare de torpoare. realizand o vascozitate a gandirii de intensitate variata. Afectiunea este determinata de leziuni cu caracter hemoragic. infundibulo-tuberiana si mezencefalica. Insomnia sau inversarea ritmului nictemeral sunt rare in cursul encefalitelor si apartin formelor delirante. obnubilare intelectuala. Tabloul dominant este constituit din torpoare. timp in care bolnavul doarme toata ziua si toata noaptea. Ea este atribuita unei carente de vitamina B1. respectand stadiul miscarilor oculare. situate in partea superioara a trunchiului cerebral periependimar. uneori insomnie. In tumorile de trunchi cerebral apar sindroame clinice determinate de lezarea acestuia si de viteza cu care se dezvolta blocarea LCR. Encefalitele virale cu virusi neurotropi se insotesc de cele mai multe ori de hipersomnii. care comprima regiunea hipotalamica posterioara. hipersomnia poate fi intalnita in toate sindroamele de hipertensiune intracraniana. in cadrul encefalitelor sau a meningoencefalitelor constatam o atingere selectiva a substantei cenusii de la nivelul calotei mezencefalice si a regiunii hipotalamice posterioare. cu apatie si indiferenta afectiva. In concluzie. generator de hipersomnii. poate avea o localizare diversa.Interpretarea Viselor profunda de organizare a somnului cu rasunet asupra fazelor I si IV.

care prin intermediul unei hernii temporale comprima trunchiul cerebral. De asemenea. Sunt de semnalat si somnul. dupa disparitia unei fiinte dragi. reactia la stimulii nociceptivi aplicati pe piele si pe mucoase.Interpretarea Viselor Hipersomniile de origine vasculara cerebrala (ischimie sau hemoragie) se asociaza cu paralizii oculare sa cerebeloase ce constituie semne de mare valoare diagnostica. Tulburarile de vigilenta si somn. Astfel de insomnii sunt interpretate ca un fel de protest impotriva evenimentelor neplacute care vin sa afecteze cursul existentei sau ca o maniera de sustragere de la consecintele penibile ale unui eveniment. Dally (1974) a observat o tendinta irezistibila la somn dupa socuri psihice. leziunile traumatice ale trunchiului cerebral superior sunt susceptibile de a antrena hipersomnii prelungite. tendinta de conservare a atitudinilor. Somnolenta este un semn important al hemoragiilor din calota pedunculara. mioclonii. Se admite ca aceste leziuni vasculare ale trunchiului cerebral localizate in teritoriul pedunculo-protuberential posterior pot uneori realiza integral semiologia nevraxitei epidemice cu agitatie psihomotorie. contractia membrelor si a maxilarului. De interes deosebit sunt leziunile localizate in trunchiul cerebral care infiltreaza substanta reticulata. melancolice si catatonice sunt insotite de veritabile hipersomnii si adormiri spontane. akinezia si oftalmoplegia bilaterala sunt adesea revelatoare de tulburari circulatorii in partea superioara a trunchiului cerebral. in special a trunchiului cerebral superior sau a unui hematom intracranian. sindroamele korsakoviene acute. Distinctia este data de absenta rezolutiei musculare. existenta miscarilor palpebrale. letargia simpla sau complicata cu contracturi. Sindromul hemoragic din partea superioara a pedunculilor este frecvent si se caracterizeaza clinic printr-o oftalmoplegie disociata sau completa. nevrozele angoase. Somnul hipnotic echivaleaza cu o stare de somn fiziologic indus. Hipersomniile simptomatice din cursul afectiunilor psihiatrice sunt mai putin frecvente. atingeri oculare si tulburari de somn. starile maniacale. Hipersomniile de origine traumatica sunt mai putin studiate. catalepsia si moartea aparenta isterica. Uneori. asociata cu perturbari de coordonare motrica si mai ales de somn. 89 . Ele se datoreaza unei contuzii cerebrale.

care alunga somnul si antreneaza trezirea. Faza de somn lent profund este rar atinsa. Sindromul apare la persoane tinere. care apar la persoane tinere obeze. oboseala psihica. 1) Sindromul Pickwick. intre 10 si 30 de ani. La acestea se adauga o foame excesiva (bulimie) si tulburari de comportament de tip depresiv sau de expresie confuzoonirica. Hipoxia si hipercapnia par sa joace un rol esential in aparitia acceselor de somn. La acesti bolnavi se presupune posibilitatea existentei unei anomalii a chemoreceptorilor chemoreceptorilor fata de presiunea O2 si CO2. sunt cunoscute si studiate doua tipuri de hipersomnii a caror explicatie fiziopatologica nu este inca elucidata. care a fost precizat de Levin in 1936. Acestea sunt asociate cu miscari partiale. iar faza de somn cu miscari oculare poate sa nu se produca. In clinica. Dupa cataclisme poate aparea la supravietuitori o stare de stupoare sau de somn irezistibil. cianoza. ce antreneaza hipoxemie cu hipercapnie acidotica.Interpretarea Viselor Hipersomniile reactionale pot aparea in unele situatii afective sau conflictuale importante. Modificarea ritmului respirator. confuziei sau hiperexcitabilitatii sexuale. relevat prin pauze de 20-40 s este urmata de o inspiratie profunda. se caracterizeaza prin aparitia unor perioade lungi de somn. cu insuficienta respiratorie prin hiperventilatie. Somnul nocturn este agitat din acelasi motiv al aparitiei anomaliilor respiratorii cu pauze care duc la numeroase treziri. tulburari de comportament de tipul agitatiei. care pot persista multe zile dupa perioada de somn. Este bine cunoscuta aparitia somnului consecutiv unei sarcini dificile sau a unor situatii de analiza a activitatii. a caror durata poate varia de la 1 la 3 saptamani. descris de catre Burwell si colab (1956). poliglobulie si insuficienta cardiaca dreapta. 2) Sindromul Klein-Levin. 90 . Debutul poate fi progresiv relevat prin perioade de foame sau senzatie de frig. se traduce prin accese de somnolenta. de sex masculin. globale sau mioclonii care pot ajunge pana la crize convulsive.

Ocazional. clarificand astfel unele mecanisme ale biologiei somnului normal. iar disparitia sindromului. Parasomniile se caracterizeaza printr-o gama larga de comportamente normale. tulburarea comportamentului REM. hiperactivitate. de diabetul zaharat sau insipid si de epilepsie. cu ochii deschisi si cu o fata inexpresiva. care sunt exagerate de somn sau apar exclusiv in timpul diferitelor stadii ale somnului. dupa care se produce enurezisul. mormaie sau vorbeste 91 . Prin urmare. sete. Somnambulismul se manifesta prin coborarea din pat si printrun mers initial instabil. a carui cauza nu este cunoscuta. senzatii de depersonalizare. mai rar la sete exagerata si la iritabilitate confuza. este corelat cu diminuarea capacitatii vezicii urinare si cu intarzierea maturarii controlului nervos respectiv. Studiile de laborator au evidentiat ca putine episoade enuretice (3 din 22) au legatura cu somnul REM (Kelly. Intr-un episod enuretic tipic. Cand comportamentul somnambulului devine mai complex si mai coordonat (evita obiectele. este dificil de trezit pacientul din somn. Imediat dupa incident. Enurezisul nocturn al copiilor si al tinerilor apare independent de stadiul REM cu vise. enurezisul nocturn nu este cauzat de vise. dar ea se asociaza cu degenerari ale functiilor de baza (foame. s-a observat o perioada de somn agitat urmata de cateva secunde de liniste. somnambulismul. etc) care depind in mare parte de dereglarile diencefalice si hipotalamice. Fiziopatologia acestui sindrom nu este cunoscuta. etc). Enurezisul idiopatic sau esential. perioadele de trezire au o durata de 5-9 ore si sunt insotite de o foame devoranta care duce la o crestere rapida in greutate. Parasomniile. temperatura. se duce la baie. teroarea nocturna. irezistibile. Aproape toti autorii insista asupra importantei semnelor psihice din acest sindrom (iritabilitate.Interpretarea Viselor In timp nictemerului. cosmarurile si groaza. de cistite. stare confuza. tulburari schizofrenice. de fapt ca si aparitia sa. cum ar fi: enurezisul nocturn. enurezisul poate fi determinat de anomaliile tractului urinar. 1991). curata mesele. se produce fara o cauza aparenta. acesta fiind confuz si incapabil de a-si aminti visele atunci cand se trezeste. Pe an apar aproximativ 3 astfel de episoade.

. Mendelson. dar ipotezele fiziopatologice evoca rolul unor anomalii dentare sau al unui mecanism neurologic central. In timp ce majoritatea parasomniilor sunt inofensive. iar 44% lovesc partenerul de pat. cel mai frecvent in prima treime a noptii cand predomina stadiul 3 si 4. In starea de veghe 50-60% din aceste persoane nu prezinta nici un deficit evident.Interpretarea Viselor incoerent). cu remisiuni spontane in jurul varstei de 40 de ani. Bruxismul nocturn caracterizat prin frecarea involuntara si energica a dintilor in cursul somnului afecteaza 15-20% din populatie. In astfel de situatii. Aceasta tulburare inconstienta debuteaza in cursul varstei de 17-20 de ani si se mentine. iar la trezire isi reaminteste putine despre activitatile nocturne sau despre vise. somnambulismul apare aproape intotdeauna in stadiul 3 sau 4 al somnului cu unde lente. Din fericire. 92 . somnambulul se reintoarce in pat. devine clar ca starile somnambulice cu pasi lenti nu pot aparea in timpul episoadelor REM (Jacobson si colab. uneori raspunde monosilabic la intrebari. fapt datorita caruia persoanele sar din pat si actioneaza conform visului. carbamazepin) (Kelly. In laborator. sa clarificat ca somnambulismul apare exclusiv in timpul somnului cu unde lente. ele apartin somnului REM fara prezenta paraliziei normale. benzodiazepine. Ca si enurezisul. 1987). In tulburarea comportamentului REM paralizia normala din acest stadiu al somnului lipseste. somnambulismul apare mai mult la copii decat la adulti si se diminueaza cu varsta. cosmarurile cu miscari violente ale acestor stari sunt adesea amenintatoare pentru partenerul de somn si periculoase pentru cel care viseaza. 1965. uneori serios. Intr-un studiu efectuat de Mahowald si Schenek (1989) se arata ca 85% din persoanele cu somn violent sufera leziuni . Unii pacienti cu tulburari ale comportamentului REM prezinta leziuni de trunchi cerebral identificabile sau alte probleme neurologice. Cauza nu este cunoscuta. Astfel. pacientii raspund bine la medicamentatia anticonvulsivanta (clorazepam. majoritatea celor cu somn violent nu au simptome de agresivitate in timpul zilei. 1991). Tulburarile comportamentului REM apar la pisici in cadrul anumitor leziuni de trunchi cerebral. Datorita inhibitiei intense descendente a neuronilor motori spinali si a paraliziei din timpul somnului REM. De fapt. Daca este lasat in pace.

paralel cu declinul stadiului 4 al somnului cu unde lente (unde delta). Aceste vise infricosatoare care contin imagerii complexe. Aceste vise tulburatoare au adesea caracteristici fiziologice si psihologice exagerate. Astfel. Ca si celelalte tulburari cu unde lente (enurezisul si somnambulismul). cosmarurile si visele terifiante apar in stadiul somnului cu unde lente si REM. dilatare pupilara si dificultate respiratorie. asemenea episoade sunt rare si se caracterizeaza prin oprimare respiratorie. Imediat dupa atac. care dureaza 1 sau 2 minute. copilul se ridica brusc din pat. Prin urmare. majoritatea viselor REM terifiante apar la primele ore ale diminetii. In timpul zilei. Atacurile de teroare nocturna (pavor nocturnus) ale copiilor sunt cel mai bine caracterizate. mai frecvent la copii si mai rar la adulti. 1975). pacientii respectivi prezinta anxietate care depaseste limitele normalului. Visele inspaimantatoare apar in perioadele REM normale ale persoanelor de toate varstele. Medicamentos. atinteste cu ochii mari unele obiecte imaginare. tulburarile somnului cu unde 93 . paralizie partiala. expresie faciala fixa. In contrast. nu se asociaza cu deprimarea respiratiei si include varfuri pontogeniculo-occipitale. ea poate fi complet inlaturata cu ajutorul benzodiazepinei. din punct de vedere fiziologic. Deoarece somnul REM este mai extensiv si mai intens decat somnul continuu. fenomenele de vis cu grad inalt de anxietate care apar in timpul perioadei REM pot fi deosebite de cele care apar in timpul stadiilor somnului cu unde lente (Dement si colab.Interpretarea Viselor Teroarea nocturna. la 30 de minute de la adormire. aceste episoade REM infricosatoare se refera si la cosmaruri. Clinic.. teroarea nocturna se diminueaza cu varsta de-a lungul somnului delta. care reduce in mod selectiv somnul delta. dupa perioada copilariei timpul somnului REM nu poate fi modificat in mod apreciabil si nici nu poate fi suprimat cu medicamentele respective. ce nu au putut fi masurate direct la om. fata se acopera de transpiratie iar respiratia se ingreuneaza. amintirea visului este rara si fragmentara iar in dimineata urmatoare nu-si mai aminteste nimic despre acel episod. tipa. anxietate. Adesea. Diazepamul poate suprima teroarea nocturna. transpiratie. Patternul evocarii fragmentare reprezinta o caracteristica a somnului cu unde lente (stadiul 3 si 4). La adulti.

Interpretarea Viselor
lente si visele terifiante din perioadele REM trebuie tratate in mod diferit.

Apneea din timpul somnului. O alta tulburare a somnului se caracterizeaza prin perioade frecvente de pauze respiratorii denumite apnei ale somnului. Gastaut si colab. (1963) au descris un grup de pacienti cu apneea somnului care nu-si mai amintesc frecventele perioade de trezire nocturna si care acuza un somn prea accentuat sau indelungat. Acestia au fost incadrati in sindromul de apnee cu hipersomnolenta. Ulterior, Dement si colab. (1975) au descris un alt grup de pacienti cu tulburari asemanatoare, dar care acuzau insomnie prin faptul ca nu adormeau imediat dupa perioada de apnee. Ei reprezinta aproximativ 10% din pacientii cu apneea somnului. Apneea somnului afecteaza toate varstele, indiferent de sex. Totusi, aceasta tulburare este intalnita mai frecvent la varstnici. Ea a fost acuzata ca fiind unul din factorii sindromului de moarte brusca la copii. Unii cercetatori au constatat ca aproximativ 30% din persoanele de peste 65 de ani au apneea somnului, dar multe dintre acestea sunt asimptomatice, neinsotindu-se de alte degradari. Totusi, este greu de crezut ca apneea este singura tulburare. Uneori se asociaza cu suprimarea activitatii centrului respirator medular, timp in care diafragmul si muschii intercostali raman imobili (Kales si Kales, 1973). In perioada de apnee care dureaza 15-30 de secunde, oxigenul din sange scade, iar dioxidul de carbon creste, fapt care duce la stimularea centrului respirator si la reluarea functiei muschilor amintiti (Kelly, 1991). Adesea, plamanii nu se umplu cu aer din cauza colapsului muschilor orofaringieni aparut in contextul relaxarii muschilor corpului din timpul somnului cu unde lente. Dupa 1 minut, concentratia excesiva de dioxid de carbon din sange provoaca trezirea persoanei care doarme, dupa care tonusul muscular revine la normal. Dupa cateva secunde, individul adoarme iar ciclurile respective se pot repeta de aproximativ 1000 de ori pe noapte. Tulburarile neuropsihologice care apar la bolnavii cu apneea somnului pot fi secundare hipoxiei nocturne sau fragmentarii somnului. Kales si colab. (1985) si Pochat si colab . (1993) insista in mod
94

Interpretarea Viselor
particular asupra depresiei si asupra tulburarilor de memorie, de gandire, de invatare si de comunicare. Greenberg si colab. (1987) si Bacque si colab. (1996) au observat tulburari de atentie, tulburari ale eficacitatii motorii, ale abilitatilor grafice si constructive. Pentru a explica ansamblul acestor simptome, autorii de mai sus evoca posibilitatea existentei unor leziuni subcorticale. Simptomele de deteriorare corticala , afazia, apraxia si agnozia sunt in general absente. Sepala si colab. (1991) afirma ca dificultatile principale ale acestor pacienti vizeaza somnul, lucrul,aptitudinile mintale si in special sentimentul de a avea o sanatate proasta. Persoanele astfel afectate sunt in general obeze, hipertensive si cu tulburari de ritm cardiac, astfel incat primul act terapeutic se refera la cura de slabire. Perturbatiile psihologice ale acestui tip de boala se manifesta prin depresie cronica, anxietate, insomnie si acuze somatice (Bacque si colab. 1996). Somnolenta diurna si adormirile incoercibile aparute dupa pranz pot impiedica reluarea lucrului. Adormirile sunt direct responsabile si de accidentele rutiere care in acest caz se multiplica cu sapte (Findley si colab. 1988). Medicamentele pentru tratarea apneei somnului nu exista dar cand acest sindrom este provocatde obstructia cailor aeriene superioare poate fi incercat un tratament mecanic sau unul chirurgical. Tratamentul mecanic se refera la fixarea unei masti si la administrarea sub presiune a aerului in scopul mentinerii deschise a cailor aeriene ale gatului intre respiratii. Aceasta ventilatie cu presiune pozitiva ofera rezultate absolut eficace cu conditia sa fie tolerata in toate noptile. Tratamentul chirurgical (faringoplastia) are in vedere largirea cailor aeriene superioare prin ablatia uvulei si inlaturarea mucoasei si tesutului limfoid. Aceasta da rezultate bune la 50-60% din cazurile serioase (Kelly, 1991).

Insomnia. Insomnia este un simptom caracterizat prin imposibilitatea mentinerii duratei si calitatii somnului necesare activitatii normale din timpul zilei. 30% din cei care se prezinta la consultatie se plang de
95

Interpretarea Viselor
insomnie si de alte tulburari neintelese inca in mare parte. Pentru diferentierea tipurilor de insomnie, este necesara cunoasterea perioadelor somnului normal. Astfel, unii pacienti cu insomnie subestimeaza somnul real din timpul noptii. S-a constatat ca unele persoane care acuza insomnie dorm si viseaza normal dar somnul lor de dimineata este de calitate proasta si neodihnitor. Dement si colab. (1975) au examinta somnul la 127 de indivizi cu insomnie si au constatat ca timpul mediu de adormire este de 15 minute iar durata somnului este de 7 ore. Autorii au estimat ca 10-12% din persoanele cu insomnie au un somn fiziologic normal. Formal, acesti indivizi au fost incadrati in sindromul de pseudoinsomnie sau de agnozie a somnului. Alti 30% din indivizii examinati sunt mentiuni in stare de trezire de catre unele evenimente fiziologice involunatare, cele mai comune fiind spasmele periodice stereotipe, cunoscute sub denumirea de mioclonii nocturne. O alta conditie care duce la intarzierea debutului somnului se datoreaza impulsului irezistibil de miscare a membrelor, denumit sindromul picioarelor agitate. Prin urmare, 50% dintre persoanele cu insomnie dorm normal, dar somnul lor este tulburat de evenimente fizice de care nu-si dau seama. Studiile polisomnografice efectuate la pacientii cu insomnie cronica si acuze severe au relevat prezenta unor disfunctionalitati moderate ale somnului (scurtarea somnului, trezirea intermitenta, eficacitatea scazuta a somnului). La acestia, continuitatea din timpul stadiului cu unde lente este mai importanta decat desfasurarea timpului total de somn. Alte insomnii sunt determinate de diminuarea somnului delta, cel mai profund stadiu al somnului cu unde lente, in timp ce altele au la baza o temperatura mai ridicata a corpului, temperatura masurata rectal. Anticiparea insomniei poate juca un rol major la cel putin 15% din cazuri. Ea este clasificata in randul insomniilor psihofiziologice (Lydic si Biebuyck, 1988). Aceasta insomnie conditionata de locuinta si de mediul inconjurator dispare cand individul doarme la hotel sau in alta parte. Astfel, aproximativ 30% din insomnii se datoreaza tulburarilor emotionale, anxietatea fiind legata de dificultatea adormirii iar depresia de trezirea timpurie.

96

Latenta normala pentru somnul REM este de 8090 de minute. la 5-15 minute de la dormire.Interpretarea Viselor Kupfer si Foster (1972) au constat ca pacientii depresivi prezinta o scurtare a intervalului dintre debutul somnului si faza REM. chestionarul de topologie craniana si un examen polisomnografic pe timpul uneia sau a doua nopti. de unele activitati de afacere. de regimul din armata. Insomnia temporara este consecinta naturala a alterarii ritmului circadian. mioclonii si coma care duce la deces. dizartrie. problemele somnului se amplifica datorita faptului ca stadiul 4 al somnului cu unde lente diminueaza sau este virtual eliminat in decada a saptea de viata. provocata de degenerescenta bilaterala a nucleilor anterior si dorsomedian din talamus. Ulterior pacientii au fost urmariti prin consultatii timp de 3 luni pana la un an. Acest sindrom este tranzitor avand o durata de 214 zile in functie de varsta pacientului. insomnie la adormire si frecvente treziri nocturne in special in a doua parte a noptii. abordarea si tratamentul subiectilor insomnici este imprecisa. de lucrul in schimburile de noapte. etc. Insomnia familiala fatala este o boala ereditara rara. La batrani. de numarul fuselor orare traversate si de capacitatea de adaptare. In societatea moderna disruptia ritmului circadian normal este determinata de calatoriile pe distante mari cu avionul. Somnul batranilor. (1998) au urmarit 100 de insomnici cronici. agenda trezirii si a somnului. cu ajutorul unei metodologii riguroase constatand din interogatorii standardizate. examene clinice. Unul din cei mai semnificativi determinanti ai somnului persoanelor normale este varsta. Ondze si colab. Sindromul schimbarii rapide a fusului orar (Jet-Lag) determinat de schimbarea meridianelor se caracterizeaza prin somnolenta diurna excesiva. testul de personalitate MMPI. Progresiv sindromul se complica cu disfunctie neurovegetativa . Insomnia familiala fatala. Patogenia acestei distructii talamice este insuficient cunoscuta. Daca investigatiile si tratamentul pacientilor cu somnolenta diurna excesiva sunt oarecum precizate. chestionarul Pittsburgh. Din 97 .

deoarece ele imbunatatesc calitatea somnului si suprima somnul cu unde lente. mult timp considerat ca fiind stadiul cel mai odihnitor. In momentul de fata tratamentul medicamentos utilizat este cel cu benzodiazepine. In societatea noastra ritmul circadian al somnolentei este bifazic. Cu toate acestea. Studiile polisomnografice au aratat ca flurazepamul. dar piroteala normala de dupa amiaza este mai pronuntata la persoanele in varsta. Scurtarea marcata a timpului de somn este adesea secundara si altor probleme de sanatate intalnite la varstnici. desi benzodiazepinele sunt mai sigure decat barbituricele. Pacientii cu maladie Alzheimer dorm adesea in timpul zilei. care sunt implicati si in fiziologia reglarii somnului normal. Mendelson si colab. din care adesea se trezesc. din ratiuni inca putin cunoscute. fara a determina modificari 98 . Mai mult. 1987. Benzodiazepinele ajuta pacientii sa aiba un somn mai mult continuu decat unul mai lung. Mecanismul de inducere a somnului prin flurazepam implica receptorii neuronali benzodiazepinici. reducerea somnului cu unde lente (nu si a activitatii REM) si o trezire persistenta. 1989). la sobolani. Persoanele cu insomnie au in timpul somnului o temperatura corporala mai mare.carbolina actioneaza direct asupra somnului normal reducandu-l. care induce cresterea dozei dependenta de latenta somnului. ele dau obisnuinta iar la intreruperea brusca a acestora apar simptome extrem de dezagreabile.Interpretarea Viselor aceasta cauza. prezenta unui antagonist al receptorilor benzodiazepinici (3 hydroxymethyl-βcarboline). fara a cauza modificari majore in activitatea motorie. cel mai utilizat in insomnii. duce la cresterea stadiului 2 al somnului cu unde lente.iar benzodiazepinele le-o scade. Kryger si colab. Aceste proprietati fac ca medicamentele respective sa fie eficace atat in tratamentul insomniei cat si in tulburarile somnului delta. iar naoptea au un somn fragmentat. (1982) au constatat. Cele mai multe medicamente utilizate pentru reducerea somnului (amfetaminele) provoaca alterari profunde ale activitatii motorii si ale altor comportamente. Daca se va dovedi ca β. batranii isi restabilesc cu dificultate ceasornicul biologic in cazul traversarii unor zone intinse. varstnicii consacra mai mult timp stadiului somnului cu unde lente. fapt care se reflecta pozitiv asupra somnului cu unde lente (Sewitch.

Voltajul EEG cel mai scazut este inregistrat in stadiul 1. dar activitatea somatica nu este absenta. Acesta ar putea fi folosit in tratamentul bolnavilor cu somnolenta excesiva. atunci medicamentul respectiv ar putea fi considerat ca un foarte bun somnolitic. In timpul parasimpatica. EEG trece progresiv prin toate cele 4 stadii ale somnului cu unde lente intr-o perioada de 30-45 de minute. Stadiile 1-4 ale somnului cu unde lente caracterizate EEG prin frecvente din ce in ce mai lente si cu voltaj mai inalt corespund starilor de somn din ce in ce mai profund. Urmatoarele 4 stadii ale somnului cu unde lente reprezinta stadii cu profunzimi succesive. iar motilitatea gastrointestinala creste. 1990). Metoda principala de monitorizare a stadiilor somnului uman este electroencefalograma (EEG). In timpul somnului cu unde lente muschii se relaxeaza. Cand o persoana adoarme. Stadiul 3 si 4 al somnului cu unde lente ocupa aproape 15% si are loc in prima jumatate a perioadei de somn. Stadiul 1 al somnului non REM poate fi deosebit de stadiul 1 REM numai cu ajutorul electrooculografiei si a electromiografiei. in aceeasi perioada de timp. in timp ce altii reactioneaza astfel la fiecare 5 minute (Mc Ginty si Szymusiak. Inregistrarile facute in stadiul 2 contin numeroase explozii caracteristice fusurilor de somn cu durata de 1-2 sec. 99 . catre dimineata. EEG inregistrata in stare de veghe este constituita din unde cu voltaj scazut si activitate rapida. Cei care dorm normal executa ajustari posturale majore. somnului cu unde lente predomina activitatea Frecventa batailor cardiace si tensiunea arteriala scad.Interpretarea Viselor comportamentale motorii majore. Stadiile somnului normal . iar la revenire parcurge aceleasi stadii in ordine inversa. aproximativ la fiecare 20 de minute. Ele apar in prima treime a noptii si dispar adesea complet mai tarziu. In stadiul 3 si 4 domina undele lente de somn (somnul delta). Stadiul 2 al somnului cu unde lente ocupa aproximativ o jumatate din somnul total.

Scapa de aceasta paralizie generalizata numai muschii scheletici care controleaza miscarile ochilor. Inregistrarile facute pe animale au relevat ca desi activitatea corticala este desincronizata. Miscarile oculare rapide si activitatea fazica a muschiilor urechii medii coincid cu activitatea 100 . Stadiul 4 al somnului cu unde delta este cel mai dificil de intrerupt. implicati in geneza fusurilor somnului. Autorii au ajuns la concluzia ca stimularea nucleului talamic VIM este selectiva si nu modifica fusurile somnului. arnulf si colab. Ritmul teta hipocampic este observat in starea de trezire. In 1957. Acest pattern cerebral activ este cuplat cu pierderea tonusului muscular din intregul corp.Interpretarea Viselor Pragul pentru trezirea din somnul cu unde lente variaza invers cu frecventa EEG. EEG devine desincronizata cu voltaj scazut. miscarile oculare rapide (REM). somn activ si somn desincronizat. Un alt semn este reprezentat de contractia severa a pupilelor (mioza). La 90 de minute dupa debutul somnului apar numeroase modificari fiziologice abrupte.. EEG hipocampica este inalt sincronizata cu unde teta (4-10 Hz). dar peste acestea se suprapun si izbucniri de miscari oculare rapide. in special cand EEG corticala are o desincronizare maxima. Generatorul neuronal al ritmului teta este localizat in patura celulelor piramidale ale campului CA1 din girusul dintat si din cortexul entorinal. Proprietatea dramatica si fundamentala a acestui stadiu al somnului este reducerea homeostaziei (Kelly. (1998) au studiat efectul stimularii VIM asupra genezei fusurilor de somn si au constatat ca arhitectura si calitatea somnului nu se modifica prin stimularea respectiva. Dement si Kleitman au descris in timpul somnului cu desincronizare EEG. Aceasta stare de somn a fost denumita somn paradoxal. oscioarelor urechii medii si respiratiei. Multe miscari oculare din timpul somnului REM sunt lente si oscilatorii. Stimularea continua cu frecventa inalta a nucleului talamic ventrointermediar (VIM) este eficace in tratamentul tremuraturilor severe. Acest stadiu activ al somnului a fost numit somn REM. rapid. 1991). Acest fapt se datoreaza suprimarii activitatii simpatice. asemanatoare dar nu identica cu cea a starii de trezire. Cel care doarme pierde la un moment dat si abilitatea reglarii temperaturii corpului. modificand-o in directia temperaturii ambiante. sunt adiacenti nucleului VIM. Nucleii talamici reticulati.

adultul normal prezinta perioade de somn cu unde lente si perioade de somn REM. fiecare somn REM este precedat de o perioada de somn lent si in mod normal. in timp ce lungimea fiecarui episod REM tinde sa creasca. in care includem activitatea muschilor urechii medii. Stadiul 4 din somnul cu unde lente si somnul REM au caracteristici distinctive pentru fiecare individ. Somnul cu unde lente. ce dirijeaza multe evenimente fazice ale somnului REM. Dupa criteriul intern al trezirii. care precede si care urmeaza unui stadiu REM este un somn superficial care face parte din stadiul 1 sau 2. nu survine niciodata la debutul somnului de noapte. este considerata ca un pacemaker. majoritatea persoanelor trezite din somnul REM isi amintesc rapid visele. spasmelor musculare. In timpul unei nopti tipice de somn. Dupa prima perioada REM intervalele dintre celelalte perioade REM ale unei nopti scad. 1989). REM este cel mai usor stadiu al somnului. cu o durata de aproximativ 2 ore. De fapt. trigemenului si facialului).Interpretarea Viselor electrica brusca. In acelasi timp. Stadiul 4 al somnului 101 . In fine. ale talamusului (nucleul geniculat lateral) si ale cortexului auditiv si vizual. Durata totala a somnului cu miscari oculare (REM) este in medie de o ora si jumatate pana la 2 ore. Stadiile mai usoare ale somnului cu unde lente. nucleul motor al oculomotorului. In timpul somnului REM creste pragul de trezire la stimulii mediului inconjurator astfel incat REM este considerat ca cel mai profund stadiu al somnului.modificarile respiratorii. fazica inregistrata la animale din diferite structuri ale trunchiului cerebral (partea dorsala a puntii. profunzimea somnului nu reprezinta un parametru unitar. In general. Prima parte a somnului. Stadiile REM apar la intervale regulate si se succed de 4-6 ori pentru o durata de somn de 8 ore. Prin urmare. au capatat denumirea de varfuri ponto-geniculo-occipitale (PGO). puntea. Aceste unde monofazice ascutite ce se propaga rostral de la punte. generatoare a activitatii fazice. in timp ce mai putin de jumatate din cele trezite din somnul cu unde lente nu raporteaza nici o activitate mintala. un om sau un animal care doarme se poate trezi spontan din somnul REM mult mai usor. impreuna cu perioada mai lunga a REM au loc de preferinta in a doua jumatate a noptii. astfel incat orele de dimineata se asociaza in mod normal cu treziri mai frecvente. in timp ce durata somnului cu unde lente este de 6 ore. este formata dintr-o lunga perioada de somn cu unde lente si dintr-o perioada REM de scurta durata. adica de 20-25% din durata totala a somnului. rata batailor cordului si fluxul sanguin coronarian (Kirbi si Verrier. adica 75-80% din ansamblul somnului.

Necesitatea somnului REM incepe in uter. cu atat si reboundul REM este mai lung si mai larg. Existenta unui mecanism compensator de recuperare a somnului REM pierdut sau suprimat sugereaza ca somnul REM este necesar din punct de vedere fiziologic. Prin urmare. stadiul 4 al somnului cu unde lente poate fi redus de benzodiazepine intr-o masura mult mai mare decat somnul REM (Kelly. Cu alte cuvinte.. a carei expresie variaza in cursul noptii. Scurtarea somnului REM timp de cateva nopti este urmata de initierea sa precoce. in timp ce stadiul 4 raspunde mai putin la aceste droguri si mai mult la altele (Kryger si colab. astfel incat la varsta de 3-4 ani ritmul somn-veghe este bine instalat. Privarea selectiva de somn REM pentru o perioada de 16 zile nu duce la aparitia unor tulburari psihologice serioase. Somnul REM si stadiul 4 al somnului cu unde lente sunt afectate diferentiat de anumite medicamente. Dupa perioada neonatala. de prelungirea sa si de cresterea frecventei perioadelor REM. dar in special alcoolul si barbituricele suprima somnul REM. 1991). dupa care se diminueaza din nou la batranete.. La om necesarul de somn zilnic scade in perioada copilariei si adolescentei.Interpretarea Viselor cu unde lente este mult mai influentat de timpul anterior fara somn. Cea mai evidenta modificare produsa odata cu maturarea patternului de somn uman implica numarul stadiilor REM si stadiul 4 al somnului cu unde lente. Patternul somnului se afla sub influenta diferitilor determinanti ontogenetici si filogenetici. Somnul REM ocupa aproximativ 80% din totalul timpului de somn al unui nou nascut prematur cu 10 saptamani si 60-65% din timpul de somn al unui nounascut prematur cu 2-4 saptamani. De ex. somnul REM scade abrupt la 30-35% din timpul 102 . iar ciclurile de somn se modifica progresiv. ciclul de somn constituit dintr-o perioada de somn cu unde lente si dintr-o perioada de somn REM poate fi considerat drept “unitate de somn”. La varsta de 2 ani. somnul REM al nounascutului umple o jumatate din timpul normal de somn zilnic de 16 ore. se egalizeaza la varsta medie. Multi agenti psihoactivi. in timp ce somnul REM este mai putin afectat de acesta. Inevitabilitatea tulburarilor semnificative de somn la varstnici nu este inca destul de clara. 1989). somnul si veghea devin progresiv stabile. Cu cat privarea este mai lunga.

Astfel. stadiile 3 si 4 aparand mai ales in prima treime a noptii. Prin urmare. iar la 10 ani se stabilizeaza la 25%. Studiile unor cercetatori au aratat o reducere marcata a somnului REM la subiectii mai tineri. durata absoluta zilnica din somnul REM scade brusc de la 8 ore la nastere. prin multiplicarea ciclurilor de somn nocturn si prin facilitarea atipirilor diurne. Ritmul cardiac este instabil. somnul cu unde lente traducandu-se prin unde lente continue si generalizate. Declinul stadiului 4 al somnului cu unde lente la batrani coreleaza cu cresterea numarului de treziri normale spontane si in ultima instanta cu revenirea la un pattern circadian bifazic de somn (aceasta echivaleaza cu atipirea de dupa amiaza). Aceste modificari respiratorii pot realiza ritmuri de tip Cheyne-Stookes (Krueger si Karnovsky. Nux. numarul ciclurilor de somn se diminueaza progresiv odata cu varsta si cu instalarea unui ritm nictemeral (gr. de amplitudine mijlocie (25-50µV). Astfel. In aceasta perioada ritmul cardiac si cel respirator sunt stabile (Popoviciu. In ceea ce priveste somnul cu unde lente. A doua parte a noptii este mai stabila. la 1. miscarile respiratorii sunt neregulate. Aceasta teorie are in vedere faptul ca somnul REM provoaca o activitate intensa a circuitelor neuronale si ca substanta cerebrala consuma in cursul somnului REM mai mult oxigen decat in timpul oricarui exercitiu fizic sau mintal din timpul perioadei vigile. In aceasta perioada apar bufeuri de unde lente. 1972). hemera= zi) stabil. Curran si Franza. rol asemanator cu cel al exercitiilor fizice in dezvoltarea muschilor. marcata indeosebi prin frecventa trezirilor nocturne. la grupul de subiecti mai varstnici s-a relevat o distributie frapanta a stadiului 1 spre ultima treime a noptii. 1987).75 ore la debutul pubertatii (Campbell si Tobler.Interpretarea Viselor de somn. Stadiul 4 al somnului cu unde lente scade exponential in tot timpul dezvoltarii si in perioada varstei mijlocii. iar complexul K si fusurile de somn sunt putin frecvente si imprecis conturate. Apoi. In anul 1966 Roffwarg si colab. La batrani somnul prezinta o anumita dezorganizare sau involutie. dupa varsta de 2 ani. de multe ori intalninduse perioade de apnee de 10-20 de secunde ce alterneaza cu perioade de tahipnee. 1984.5-1. s-a postulat ca somnul REM reprezinta o 103 . se poate remarca faptul ca adormirea se produce adesea cu dificultate. nuctes= noapte. au sugerat ca somnul REM joaca un rol important in dezvoltarea sistemului nervos. 1988). disparand adesea dupa 60 de ani.

Din aceasta cauza. reglarea comportamentului motor din timpul somnului REM depinde de locul si marimea leziunilor experimentale din trunchiul cerebral. comportamentul agresiv a fost observat in timpul REM numai in cazul in care leziunile au fost extinse in partea rostroventrala a mezencefalului. Totusi. 1983). fuga. in special a locus-ului ceruleus.Interpretarea Viselor sursa potenta de stimulare interna necesara maturarii propriului creier. In anul 1965. Din aceasta cauza. furie. Totusi. Leziunile progresive si mai intinse ale formatiei reticulate pontine duc la desfasurarea progresiva si mai elaborata a comportamentului in timpul somnului REM. 104 . De fapt. aceasta teorie nu explica de ce visele continua si dupa dezvoltarea completa a creierului (Kelly. patternul instinctiv motor se formeaza la animalele tinere in timpul comportamentului de joc manifestat in stare de veghe. pentru punerea in practica a comportamentului instinctiv exista si alte posibilitati situate in afara somnului REM. Intreruperea puternicei inhibitii motorii a starii REM releva la pisica un comportament lipsit de paralizie in timpul somnului REM. pregatire si explorare (Borbely si Valarx. 1984). Astfel. circuitele neuronale care controleaza secventele comportamentului instinctiv pot fi organizate in timpul somnului REM conform programului genetic. 1991). Jouvet si Delorma au descoperit ca paralizia care apare in timpul somnului REM poate fi eliminata selectiv prin lezarea puntii. Miscarile din timpul starii REM sunt strans legate de explozia varfurilor PGO din timpului somnului REM. anticiparea acestei relatii a sugerat lui Morrison ca pisicile respective nu actioneaza in afara viselor. care ulterior se adauga repertoriului creierului matur (Gaillard. Somnul REM al tuturor animalelor poate fi programat genetic. Dupa studiile lui Morrison (1988) asupra somnului REM fara atonie. Acest comportament specific fiecarei specii se manifesta prin atac.

Polirom. Sigmund Freud (Traducere. Psihopatologia Vietii Cotidiene. Mihai Golu (2000). Didactica si Pedagogica. Iasi. • • 105 . Leonard Gavriliu) (1990).Interpretarea Viselor Bibliografie • Constantin Enachescu (2003). Ed. Leon Danaila. Tratat de Psihanaliza si Psihoterapie. Medicala. Bucuresti. Introducere in Psihanaliza. Tratat de neuropsihologie. Ed. studiu introductiv si note: Dr. Prelegeri de Psihanaliza. Ed. Bucuresti.

Interpretarea Viselor 106 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->