Interpretarea Viselor

Psihanaliza Interpretar ea Viselor’Visele sunt raspunsuri la intrebari pe care nu stim sa le formulam’ Marcio Barrios

1

Interpretarea Viselor
I. Domeniul si istoricul psihanalizei

A) Definitie si domeniu Psihanaliza este metoda instituita de Sigmund Freud care are ca obiect cunoasterea profunda a vietii sufletesti a omului atat in starea de normalitate psihica, cat si de boala, in scopul instituirii in cel de-al doilea caz a masurilor adecvate de terapie. In lucrarea sa Cinci lectii asupra psihanalizei, S. Freud mentioneaza cazul unei bolnave de isterie cu tulburari neurologice si somatice pe care a tratat-o prin hipnoza. Ulterior, in faza posthipnotica, erau rediscutate evenimentele traite in trecut de catre pacienta si care aveau pentru aceasta o valoare psihotraumatizanta, in directa legatura cu tabloul clinic actual. Discutia medicului cu bolnava a realizat, printr-un proces de asociatie si constientizare a acestei legaturi, o amendare completa a simptomatologiei clinice. Bolnava a numit acest procedeu terapeutic neobisnuit tratamentul prin conversatie (talking cure) sau de curatire a hornurilor (chimney sweeping). S. Freud pune la baza acestui proces de vindecare mecanismul de catharsis, un procedeu care goleste sau curata viata psihica a individului de un continut patologic conflictual de factura psihotraumatizanta trait anterior si exprimat actual prin tabloul clinic respectiv. Putem considera ca aceasta observatie clinica reprezinta punctul de plecare al studiilor de psihanaliza. D. Lagache, referindu-se la continutul si obiectivele psihanalizei, face urmatoarea sinteza a problemei: 1) psihanaliza reprezinta o metoda de investigatie a proceselor psihice; 2) psihanaliza este o tehnica de tratament a tulburarilor nevrotice; 3) psihanaliza este o doctrina de cunoastere psihologica, morala si culturala a omului si a societatii, avand virtuti de explicare a semnificatiilor acestor domenii. Metoda psihanalizei nu consta in interogarea bolnavului, ci din analiza discursului sau, unul cat mai liber posibil, neinfluentat si
2

Interpretarea Viselor
nedirijat de catre o alta persoana in scopul obtinerii unei expresii spontane a gandirii subiectului, reprezentand confidentele acestuia. In acest sens, metoda psihanalizei vizeaza urmatoarele obiective: a) Subiectul sa ia cunostiinta de originile reale ale suferintelor sale intime, sa le masoare pe masura ce le evoca, incepand cu cele mai indepartate evenimente ale copilariei sale pana in prezent. b) Sa le retraiasca intr-o situatie actuala concreta impreuna cu analistul, printr-un proces de transfer afectiv. Aceasta reprezinta tehnica liberei asociatii care se completeaza cu analiza viselor pacientului. Evoluand in aceasta directie, psihanaliza a dus la descoperirea unor noi aspecte, deosebit de interesante si anume: a) Sexualitatea infantila; b) Complexul Oedip si relatia sa cu comportamentul sexual al adultului; c) Rolul fundamental al sexualitatii in geneza nevrozelor si psihozelor. Pornind de la datele de observatie practica ale bolnavilor sai, cu ajutorul metodelor mai sus mentionate, S. Freud a creat teoria psihanalizei, care comporta urmatoarele elemente constitutive:
1) Existenta

unei instante a personalitatii denumita inconstient si care este depozitara pulsiunilor sau a tendintelor instinctive primare. Aceste pulsiuni sunt dupa Freud de doua feluri. Unele provin din instinctul de viata (Eros), a carui energie denumita libido reprezinta elanul sexual, iar celelalte provin din instinctul de moarte (Thanatos), care este orientat catre agresivitate si distrugere.

2) Existenta unei instante reprezentata de Eul constient si actual, in relatie directa cu mediul familial( in perioada copilariei) si cu mediul social( in cursul vietii individului) 3) Prezenta intre cele doua instante a unei zone intermediare, denumita subconstient sau preconstient, cu rolul de cenzura, de reglare dinamica a procesului de
3

2) Acumuleaza(memoreaza) experientele externe si asigura acomodarea(adaptarea) persoanei la acestea. S. conflicte. c) Aceste interventii ale inconstientului in sfera constienta se transforma in comportamente si actiuni. pulsiunilor. la care se refera in lucrarea sa Cinci lectii despre psihanaliza . Freud sunt urmatoarele: 1) Asigura identitatea si autoafirmarea persoanei. presiune regland represiva asupra astfel dinamica 4 . b) Interventia acestei sfere. Caracteristicile Eului dupa S. Pornind de la analiza cazului Ana O. Pe baza acestor concluzii. aceasta este instanta intermediara intre realitatea lumii externe si realitatea psihica a persoanei. avand la baza motivatiile fictive ale inconstientului sau pulsiunile acestuia. viata sa interioara sau sfera inconstientului. in viata constienta sub forma de complexe. formata din cele trei instante: a) Inconstientul. S. aparut ca un invelis cortical sub influenta factorilor educationali si a modelului familial in perioada copilariei.Interpretarea Viselor exteriorizare a pulsiunilor inconstientului in sfera Eului constient. simptome clinice. 3) Exercita o inconstientului. Freud ajunge la urmatoarele concluzii cu valoare atat medicala cat si psihoterapeutica: a) Existenta unui psihism inconstient. este depozitarul tuturor pulsiunilor noastre. Freud construieste o schema generala de organizare a aparatului psihic uman.. denumita inconstient. si ulterior. b) Eul constient. sub influenta lumii reale externe. reprezentand prima si cea mai veche dintre instantele personalitatii. in interiorul caruia individul inmagazineaza propriile sale experinte.

Intr-un articol stiintific publicat in anul 1911. 5) Eul evita neplacera si cauta sa obtina placerea. religioase. O valoare deosebita pentru intelegerea istoriei psihanalizei o constituie cercetarea fazei prepsihanalitice referitoare la om. psihanaliza a parcurs un drum istoric lung. Teoria lui Darwin care a demonstrat ca omul nu este creatia privilegiata a lui Dumnezeu. Freud scrie referitor la psihanaliza ca trei doctrine au schimbat profund gandirea europeana. operand o adevarata revolutie in stiinte. la viata psihica. etc). dezvoltandu-se in prelungirea Eului sub influenta factorilor represivimodelatori ai modelului socio-cultural extern(valori morale. ca ultima faza a acesteia. detronand astfel constiinta din rolul sau conducator al persoanei umane si inlocuind-o cu pulsiunile instinctuale. 6) Cresterea neplacerii se manifesta prin sentimentul de pericol care declanseaza ca un semnal de reactie angoasa. 5 . sociale.Interpretarea Viselor 4) Eul este ghidat de impulsurile venite din interior(inconstient) si exterior(lume). Teoria lui Freud care a demonstrat ca nu Eul este fundamentul si motorul vietii psihice. c) Supra-Eul este cea de-a treia instanta in cadrul sistemului de organizare a personalitatii. S. juridice. el asigurand in felul acesta o stare de echilibru intre placere si neplacere. culturale. ci inconstientul. ci reprezinta rezultatul unei indelungate evolutii pe calea selectiei naturale. Acestea sunt urmatoarele: • Teoria lui Copernic care a demonstrat ca nu Pamantul ci Soarele este centrul sistemului nostru planetar. • • Pana la constituirea sa intr-o doctrina bine conturata despre om si viata psihica.

conceptie vehiculata in secolele al XIX-lea si al XXlea de teoriile gestaltiste. respectiv a creierului?  Viata psihica a individului este in primul rand o manifestare pura a vietii constiintei.Interpretarea Viselor Pana la S. Freud incercand sa depaseasca aceasta dilema a naturii vietii psihice. isi pune urmatoarele intrebari:  Viata psihica este manifestarea unui organ somatic. sfarsesc prin a-l face si mai imprecis. Freud este ca viata psihica reprezinta expresia functiei unui aparat caruia noi ii atribuim o extensie spatiala si pe care il presupunem format din mai multe parti sau instante. mai contradictoriu. inscrise in seria stiintelor biologice. Din punct de vedere istoric au existat doua directii de gandire referitoare la viata psihica: a) Viata psihica era apreciata ca manifestare exterioara pura si exclusiva. S. atat psihologia cat si psihiatria sunt considerate ca fiind stiinte umane intrucat prin natura obiectului lor ele studiaza un aspect fundamental al stiintelor umane. prin urmare dimensiunea ontologica a persoanei. de nervismul pavlovian si de neuropsihologie. Doua directii principale se desprind in sensul acesta: a) Pe de o parte o directie care considera psihologia si psihiatria ca stiinte pozitive. acela de a fi si de a se infatisa. departe de a clarifica domeniul si obiectul psihologiei. b) Viata psihica era privita ca experienta a vietii interioare. psihologia a identificat viata psihica cu viata constiintei. behavioriste. considerandu-se in sensul acesta ca orice fenomen psihic este insotit de constiinta despre el insusi (J. Freud. cuprinzand creierul si depasindu-l concomitent prin natura acestor instante. 6 .P. idei care ne vin de la Platon si sunt continuate pana la Freud. Aceste puncte de vedere care s-au confruntat permanent in istoria stiintelor umane si a psihologiei. a actelor acesteia? Raspunsul lui S. b) Pe de alta parte.Carrier).

Socrate isi numea metoda maieutica(maieutike. In istoria civilizatiei europene. Mai mult. Barrucand). Dar Socrate este cel care pelcand de la daimonion-ului sau interior. spunand ca intocmai unei moase care aduce pe lume copii. sub forma unor reminesciente(anamnesis) despre care noi nu avem cunostiinta si care. structura dramatica se desfasoara in sensul unui scenariu care urmareste rezolvarea unui conflict. Este metoda dialecticii. tragedia ca si psihanaliza isi construiesc solutia terapeutica pe catharsis. ca suferinta interioara. Plecand de la acest fapt. catharsisul corespunde unei modificari a structurii personalitatii legata de luarea la cunostiinta a unei stari psihologice 7 . Enachescu). Pentru filosoful atenian toate cunostiintele noastre sunt depozitate in interiorul sufletului nostru. Discutia trebuie insa condusa cu o anumita abilitate. Astfel. printr-un anumit exercitiu. Barrucand afirma ca in toate situatiile. pe care il numea vocea interioara sau semn divin. Este ceea ce Socrate i-a demonstrat lui Menon. mai ales in ceea ce priveste modalitatea in care sunt puse intrebarile. pune bazele psihanalizei. In sensul acesta. pe care acesta este obligat sa o cunoasca si sa o cultive permanent. participa personaje dramatice. pe tot parcursul vietii sale. pot fi aduse la suprafata. in care. prefigurand in felul acesta existenta inconstientului in mitul pesterii (Platon. Republica). tragedia se constituie ca un veritabil grup psihoterapeutic. a unei stari de tensiune interioara. conform preceptului delfic gnothi seauton(cunoaste-te pe tine insuti). Existenta vietii interioare i-a fost relevata lui Socrate de prezenta interioara a daimonion-ului sau . D.Interpretarea Viselor Istoria psihanalizei se constituie in felul acesta ca o prelungire si concluzie a unei lungi istorii de descoperire si analiza a vietii interioare care incepe cu Socrate si ajunge la Freud(C. alaturi de corifeu si cor. In felul acesta. pentru a putea conduce interlocutorul catre aflarea adevarului. fapt care situeaza tragedia in acelasi plan cu psihoterapia si psihanaliza de mai traziu(D. Efectul urmarit este de catharsis. Tragedia. el moseste sufletul aducand la lumina idei. constientizate de catre individ in cadrul dialogului cu un altul. primul care pune problema vietii interioare este Socrate.arta mositului). aratandu-i ca sclavul sau stie teorema lui Pythagora. Socrate pune probema vietii sufletesti ca pe o stare interioara particulara a omului. implica o solutie purificatoare(catharsisul). La tragicii greci. Socrate vorbeste despre acele imagini primordiale pe care le pastram in interiorul nostru ca pe niste umbre (arhetipurile).

Fr. Nietzsche. ca sentiment fundamental. Leibniz crede ca viata psihica nu este in totalitatea ei cunoscuta si ca notiunea de inconstient este necesara pentru a putea explica natura umana a instinctului nostru animal. esenta a valorilor spirituale pure. viata spiritului. Freud. Ceea ce este important la Descartes este faptul ca acesta trateaza pasiunile ca pe niste stari sufletesti si nu ca pe nsite trasaturi morale . Nietzsche ajunge la edificarea unei tipologii umane cu caracter suprem. persoanele si lumea in general. traita de exemplu cu ocazia unei reprezentari dramatice sau a unei psihoterapii. de sfera altor discipline in general odata cu Descartes. cand de fapt el este condus de aceasta forta nobila interioara. absolut. afirma ca mobilurile actelor noastre pun in evidenta cu pregnanta o vointa de putere . o dorinta violenta si obscura de a domina lucrurile. Ea reprezinta factorul care sta la baza tuturor actiunilor noastre.Interpretarea Viselor afective conflictuale refulate. La Rochefoucauld afirma ca ratiunea profunda a actelor noastre nu rezida in motivele nobile care se ofera in mod obisnuit. Maine de Biran afirma ca Dumnezeu este pentru sufletul uman ceea ce este sufletul pentru corp. aduce contributii extrem de importante si numeroase la edificarea si cunoasterea vietii interioare ca sediu al sufletului. considerat in plan doctrinar ca un important precursor a lui S. viata umana. Pentru acesta psihicul se organizeaza in trei instante si anume: viata animala. Maine de Biran vorbeste despre aperceptie si admite existenta vietii interioare. Plecand de la aceasta teza. In aceeasi perioada. avand un caracter pulsional. independent de factorii rationali. despreinse de canoanele oricarei morale si pe care o 8 . Fr. Aceasta trasatura specific umana este cea care trebuie cultivata in primul rand.Schopenhauer considera ca exista in fiecare fiinta vie o vointa oarba si subterana a carei dinamica se afla la originea insasi a vietii. inca de la inceputurile sale. El distinge omul exterior care se afla in raport cu realitatea externa si omul interior sau viata spiritului care este Eul ce se manifesta interior. reprezentata prin Supraom(Ubermensch). A. inaugurand in felul acesta un important capitol al psihologiei. ajungand sa conchida in acest sens ca omul crede adesea ca se conduce singur. Acesta identifica Eul cu un lucru care gandeste si a carui esenta este de a gandi. Aceste motive ascund un sentiment reprezentat prin iubirea de sine. Secolul al XIX-lea. Influentat de doctrina teologica crestina. Psihologia incepe sa se desprinda de morala si religie.

o forta psiho-biologica apreciata ca avand efecte terapeutice salutare asupra bolnavilor. emotional afectiv este extrem de important. J. utilizand metoda sugestiei induse in stare de hipnoza. Faptul trebuie retinut intrucat in materie de sugestologie si hipnoza. el fiind cel care pregateste terenul propice al manifestarii pulsiunilor refulate ale inconstientului. acuzandu-l pe Fr. Concomitent cu studiile lui Charcot asupra isteriei care se desfasurau la Paris. Acesta. inaugurand odata cu aceasta o noua directie in practica medicala si anume psihoterapia. La Nancy.Charcot. Primita initial cu mult entuziasm. Mesmer este faptul ca acesta descoperise fenomenul psihologic al sugestiei. Operand separatia valorilor spirituale si sufletesti de valorile oricarei morale. B) Precursorii psihanalizei In secolul al XIX-lea face cariera. Bernheim considera isteria spre deosebire de Charcot ca pe o nevroza. Daca prima jumatate a secolului al XIX-lea este dominata de magnestismul animal a lui Fr. apoi la Paris medicul austriac Fr. descoperitorul magnetismului animal. Mesmer.M. profesor de neurologie la Facultatea de Medicina din Paris. alcatuit atat din medici cat si din intelectuali de toate formatiile. Nietzsche pregateste transferul vietii interioare in planul psihologiei si al psihanalizei. Ceea ce este absolut real si valoros in teoria si practica lui Fr. utilizand in acest sens hipnoza ca pe o metoda de vindecare prin inductie sugestiva a 9 . Efectul era spectaculos. dar si un mit al persoanei lui Charcot. Din acest moment psihanaliza se poate dezvolta. mai ales pentru efectele sale spectaculare. Fr. se efectuau studii similare si in alte centre medicale. fatorul subiectiv. teoria este ulterior refuzata si abandonata definitiv in urma criticilor aduse de Facultatea de Medicina de la Paris care infirma tezele mesmeriene. creandu-se concomitent un val urias de publicitate in jurul acestor demonstratii.M. Mesmer de practici nemedicale. considerandu-l ca pe imaginea ideala a spiritului uman si fixeaza valorile sufletesti in aceasta instanta a personalitatii de care trebuie sa depinda totul.Interpretarea Viselor reprezinta printr-un proces de identificare proiectiva prin Zarathustra. cea de-a doua jumatate este dominata de figura celebra a lui J. intai la Viena.Charcot prezenta aceste rezultate in celebrele sale demonstratii practice Lecons de Mardi in fata unui auditoriu elevat din Parisul epocii romantice. Prin aceasta el anticipeaza Supra-Eul moral. Mesmer. reuseste sa obtina la pacientele internate in Clinica de la Salpetriere tablouri clinice de isterie de un mare polimorfism.

trateaza prin hipnoza un caz de isterie utilizand in mod invers metoda lui Charcot. P. In anul 1889 face un nou stagiu. in Imperiul Austro-Ungar. Concomitent insa il cunoaste si pe P. mai exact in cursul somnului hipnotic. In anii 1891 si 1892. P. Janet denumeste aceste mecanisme si fenomenul care este legat de ele automatismul psihologic. Ambele experimente au pus in lumina faptul ca simptomatologia isterica apare sau dispare numai in conditiile in care constiinta clara a individului este suprimata. care producea simptome clinice prin inductie. in stare de hipnoza.Interpretarea Viselor simptomelor clinice ale bolii. Breuer si S. Kretschmer stari hiponoice. Freud si Breuer vor utiliza metoda inductiei hipnotice in scopul stergerii simptomelor clinice. inductia sugestiva era patoplastica.Charcot de la Salpetriere. fapt ce ridica problema unor stari sau instante psihice diferite de sfera constiintei. Freud. de data aceasta la Clinica de la Nancy unde ii cunoaste pe Liebault si Bernheim cu care va studia hipnotismul si sugestia in tratamentul simptomelor clinice ale isteriei. Freud comunica rezultatele lor referitoare la isterie pe care le vor publica in 1895 in lucrarea Studii asupra isteriei . Majoritatea comportamentelor care nu implica o participare a constiintei depind de un psihism cvasiconstient reprezentat prin formele inferioare ale constiintei.Janet si studiile acestuia. creand tablouri clinice prin inductie sugestiva pe cand Bernheim le sugera amendarea simptomelor clinice desfiintandu-le prin acelasi mecanism de inductie sugestiva. la celebra Clinica de Neurologie a lui J. in orasul Freiberg din Moravia. impreuna cu J. La varsta de 5 ani se muta cu familia sa la Viena unde studiaza cursul secundar si apoi urmeaza tot aici Facultatea de Medicina fiind interesat in mod deosebit de studiul sistemului nervos. In anul 1885 face un stagiu la Paris. consacrandu-i vaste si importante studii. Charcot le sugera pacientelor aflate in stare de hipnoza simptomele bolii. C) Rasturnarea Freudiana Cel care a sintetizat cunostiintele anterioare si a definit cadrul psihanalizei a fost S. Aici asista la faimoasele Lecons de Mardi cu demonstratii clinice si discutii asupra isteriei.M. Janet afirma ca personalitatea umana comporta mai multe etaje dintre care noi nu cunoastem decat etajul constiintei. fundamentand totodata o noua doctrina psihologica si o 10 . ulterior numite de E. S. Modul de gandire clinica era absolut contrar celui practicat de Charcot. In cazul tehnicii utilizate de Charcot. in cazul lui Bernheim inductia sugestiva avea rol psihoterapeutic. In anul 1893 J. Breuer. Freud se naste la 6 mai 1856.

arta. al psihanalizei si al psihoterapiei. Aceste din urma aspecte au dus la separarea unora dintre adeptii lui S. Intalnirea dintre S.Jones de la Londra. Este vorba de E. cuprinzand constiinta morala pana in 1939. Freud prin respingerea pansexualismului acestuia in materie de pulsiuni. Hesnard de la Paris.Jung de la Zurich.Bleuer si C. Psihanaliza va cunoaste o dezvoltare considerabila intre anii 19051920. Trei eseuri asupra sexualitatii si Lapsusul si relatia sa cu inconstientul(1905). S. Freud isi expune in mod independent primele sale formulari teoretice referitoare la psihanaliza in lucrari devenite celebre: Interpretarea viselor(1899). Moise si monoteismul. sediu al pulsiunilor si dorintelor refulate. Intre anii 1895 si 1905.Ferenczi de la Budapesta.G.Freud procedeaza apoi la o reevaluare a organizarii sistemului personalitatii sau a aparatului psihic in urmatoarele 3 instante: a) Sinele. precum si in ceea ce priveste modul de a considera incosntientul. Freud imparte pulsiunile in urmatoarele grupe: a) Pulsiuni ale vietii( sexualitate. si cel a lui C.Freud va mai elabora cateva lucrari care extind sfera psihanalizei asupra stiintelor umane( morala. iar in jurul lui S.Interpretarea Viselor noua forma de tratament a bolilor psihice. E. cand publica Introducere in narcisim(1914) si Complexul lui Oedip. c) Supra-Eul. cuprinzand preconstientul si cenzura totodata. Dupa anul 1920 asistam la o modificare a teoriei psihanalitice si o extindere a sa operata de insusi S. Angoasa si civilizatie c) Psihanaliza postfreudiana 11 . Eros) b) Pulsiuni ale mortii si agresivitatii( Thanatos) S. anul mortii sale la Londra. libido. K. S. Simptom. E.Adler care pune accentul pe rolul agresivitatii si al vointei de putere. etc) si anume: Totem si tabu.G. Abraham de la Berlin. mitologie. Psihopatologia vietii cotidiene(1901).Jung care se distanteaza de S. religie. Freud de acesta . S. Inhibitie. Regis si A. Apar astfel curente disidente in psihanaliza: cel a lui A. S. Aici. societate. b) Eul. aceste aspecte le regasim in lucrarea Dincolo de principiul placerii(1920) .Freud. boala.Freud si noii sai elevi nu a avut ca efect numai adoptarea si difuzarea psihanalizei ci si ridicarea unor probleme si a unor intrebari din partea acestora referitoare atat la doctrina teoretica cat si la metoda practica.Freud se constituie o echipa de tineri speciliasti care vor ilustra ulterior domeniul psihiatriei.

dar mai ales dupa moartea acestuia. psihanaliza devine o psihologie abisala avand ca obiect principal inconstientul. a dependentei prelungite de aceasta si a consecintelor sale in procesul de formare si maturizare a personalitatii individuale. starile complexuale. starile de angoasa. psihanaliza inca din timpul vietii lui S. 12 .etc. pe pulsiunile agresivitatii si pe dorinta de putere ca forma finala catre care tinde orice comportament. a fost imbogatita de numeroase contributii. mai cu seama. Limbajul inconstientului este simbolic si se exprima in mituri. problema sexualitatii si a traumatismului sexual in viata individului. A. religii. Aici isi au loc arhetipurile.G. Acesta cuprinde mai multe instante: inconstientul instinctogen ca sediu al pulsiunilor primare. In acest sens nu se poate vorbi de un singur inconstient. ca mod de autorealizare a persoanei. Acesta nu poate fi numai sediul exclusiv al pulsiunii sexuale. dar si simptomele clinico-nevrotice ale individului. Pentru el.Freud.Jung. Cele mai importante curente disidente care s-au desprins din psihanaliza ortodoxa freudiana au fost psihanaliza lui A. in planul aplicarii sale practice in psihoterapie si educatie. inconstientul colectiv. Rank studiaza psihanalitic etapele vietii individuale punand problema traumatismului nasterii individului ca separare a copilului de mama. W. reprezentate prin curentele disidente.Stekel studiaza pulsiunile sexuale. Klein scoate in evidenta importanta primei copilarii. etc O. Ea are o istorie tensionata. depozitarul tuturor experientelor ancestrale ale umanitatii sub forma arhetipurilor.Interpretarea Viselor Psihanaliza nu a avut o evolutie continua si uniforma. inconstientul individual ca sediu al experientelor psihologiei personale a individului. experienta psihologica individuala. orice pulsiune a Eului. adesea zguduita de crize interioare. a fixatiilor emotionale din aceasta perioada dar si rolul psihotraumatizant al frustrarilor afective si al carentelor educationale pentru viitorul individ. dar si prin modificarile pe care le-a suferit dupa Freud in plan doctrinar si. M. Freud studiaza raporturile Eului cu Lumea si descrie mecanismele de aparare a Eului. legende.Adler si cea a lui C. A.G.Adler pune accentul pe autoritate.Jung revizuieste psihanaliza in special in problema inconstientului caruia ii acorda o valoare esentiala dar al carui continut il extinde. C. Dincolo de curentele sale disidente. arta.

Ea vine sa explice aspectele de cunoastere psihologica a individului si sa dea o noua viziune clinica asupra patologiei psihiatrice. axa doctrinei psihanalitice reprezentata de complexul lui Oedip nu pare a rezista la o analiza critica atenta si profunda. stadiilor de semnificatiei aspecte prin o veritabila D) Observatii critice Inca de la aparitia sa. ea se infatiseaza ca o constructie care mitologizeaza persoana umana. J. Cu toate acestea.datorita valorii. Horney face studii extinse asupra relatiilor dintre conflict si mediu. noutatii si importantei sale practice.Freud intelege prin compelxul lui Oedip e un fenomen care nu a fost semnalat decat in aria culturala eurpoeana.Starobinski aprofundeaza aceste analiza semantica aplicata la psihanaliza realizand interpretare a discursului psihanalitic. Prin noua imagine despre om pe care psihanaliza o instituie. fiind privita adesea cu rezerva sau chiar respinsa categoric. O critica a psihanalizei scoate insa in evidenta o suma de aspecte care ridica numeroase semne de intrebare.atat in sfera stiintelor umane cat si in psihologie si medicina.Interpretarea Viselor K. intrucat la baza vietii noastre psihice stau pulsiunile care nesatisfacute se convertesc in focare de tensiune psihica ducand la stari conflictuale. J.Berdiaev si anume ca in conformitate cu spiritul psihanalizei. ceea ce S. compelxe ideoafective sau simptome nevrotice. iar referirea la mitul antic este numai un motiv. Un alt aspect care pare a marca o anumita fragilitate a doctrinei psihanalitice este reprezentat de ceea ce remarca N. Lacan procedeaza si el la o analiza minutioasa a dezvoltare a personalitatii individului si concomitent a discursului psihanalitic. natura persoanei umane este considerata a fi funciarmente bolnava. Mai mult. L. In al doilea rand. a rolului si semnificatiei psihotraumatismelor pentru personalitatea individului. Esential este faptul ca psihanaliza s-a impus cu un prestigiu deosebit in arena stiintelor umane si a medicinei. Szondy realizeaza o analiza minutioasa a pulsiunilor inconstientului si elaboreaza o metoda de psihodiagnostic al pulsiunilor. oferind in acest din 13 . psihanaliza a fost supusa unor critici vehemente. ea a sfarsit prin a se impune. ca o forma de gandire de care nu putem sa nu tinem seama si ca un praxis indispensabil.

II. Din motivele mai sus mentionate. Malinowski. in cadrul sau.Fromm). principiul placerii/neplacerii. ale istoriei. artei si culturii sau faptele de antropologie(B. aparand ca reglator al functionarii aparatului psihic. Freud. Ele sunt urmatoarele: principiul constantei. iar pe de alta parte prin evitarea a ceea ce ar putea creste cantitatea de excitatie si apararea impotriva acestei cresteri. 1.Interpretarea Viselor urma caz un pretios si eficient instrument terapeutic. suma excitatiilor externe si de aparare si descarcare(abreactie) fata de cresterea tensiunii de origine interna. guverneaza viata mentala. Principiul constantei Acesta este principiul conform caruia aparatul psihic tinde sa mentina la un nivel psihic cat mai scazut posibil sau cel putin cat mai constant cu putinta cantitatea de excitatie pe care el o contine. principiul constantei se afla intr-un raport strans cu principiul placerii. El cauta sa mentina constanta. Este un mecanism de descarcare energetica neuronala. dezvoltarii si evolutiei personalitatii. 14 . compulsiunea la repetitie. principiul Nirvanei. Levi-Strauss). dupa S. conduita si experientele persoanei umane. In plus mentalitatea psihanalitica s-a impus ca mod de a gandi si interpreta majoritatea fenomenelor familiei. societatii. in conformitate cu care neuronii tind sa evacueze complet cantitatile de energie pe care le primesc. principiul realitatii. Constanta este obtinuta pe de o parte prin descarcarea energiei existente. principiul inertiei neuronale. Principiul constantei sta la baza teoriei economice freudiene. 2. Principiile psihanalizei Prin principiile fundamentale ale psihanalizei intelegem principiile sau legile cele mai generale care. Cl. Principiul inertiei neuronale Acesta este principiul de funtionare a sistemului neuronal. precum si situatiile conflictuale de factura individuala sau crizele sociale (E.

ansamblul activitatii psihice avand ca scop sa evite neplacerea si sa procure placerea. la inceput.Interpretarea Viselor 3. decat sa se descarce. sa se satisfaca pe caile cele mai scurte. cautarea satisfactiei nu se mai efectueaza pe caile cele 15 . Nirvana desemneaza stingerea dorintei umane. principiul placerii este un principiu economic. totala.Freud. Prin placere se intelege satisfacerea unei nevoi. Se remarca la S. Ele se acomodeaza progresiv cu realitatea. Freud existenta unei stranse relatii intre cele doua principii ale placerii si constantei. Principiul placerii este corelat si cu principiul realitatii. Termenul de Nirvana exprima in primul rand o legatura profunda intre placere si aneantizare.Freud cele doua mari principii care guverneaza intreaga functionare a aparatului psihic. Dupa S. prinicpiul Nirvanei exprima tendinta pulsiunii de moarte. Principiul placerii/neplacerii Acesta este un principiu care guverneaza functionarea mentala. Pulsiunile nu cauta. 5. o stare de liniste si fericire interioara perfecta. Reiese de aici modul in care raportul placere/realitate pune o problema care este ea insasi dependenta de semnificatia data in psihanaliza termenului de placere. aneantizarea individualitatii. In acest caz. Freud de la Fechner (principiul de palcere a actiunii) conform caruia nu numai ca finalitatea urmarita de actiunea umana este placerea dar si actele noastre sunt determinate de placerea sau de neplacerea procurate in prezent de reprezentarea actiunii de indeplinit sau a consecintelor sale. 4. In masura in care neplacerea este legata de cresterea cantitatii de excitatie. iar palcerea de reducere a acesteia. motiv pentru care el se diferentiaza de constanta sau de homeostazie. Principiul placerii a fost preluat de S. Principiul Nirvanei Acest principiu desemneaza tendinta aparatului psihic de a reduce la zero sau macar de a reduce cat mai mult posibil orice cantitate de excitatie de origine externa sau interna. Principiul realitatii Principiul realitatii impreuna cu principiul placerii reprezinta pentru S. El formeaza un cuplu cu principiul placerii pe care il modifica in masura in care reuseste sa se impuna ca principiu reglator. singura care le permite prin deturnari si amanari necesare sa atinga satisfactia cautata.

principiul realitatii corespunde unei transformari a energiei libere in energie legata. b) In sfera psihanalizei. Din punct de vedere topic. Ea este pusa in mod esential in legatura cu caracterul cel mai generos al pulsiunilor. In plus. ireductibil in ultima analiza la o dinamica conflictuala. el este definitoriu pentru sistemul preconstient/constient. Psihanaliza considera in general simptomele ca fiind fenomene de repetitie. E. simptomul reproduce mai mult sau mai putin deghizat anumite elemente ale unui conflict din trecutul bolnavului. intrucat din punct de vedere genetic principiul realitatii ii succede principiului placerii. Se poate desprinde din cele de mai sus faptul ca principiile psihanalizei specifice acestui domeniu au in primul rand un caracter dinamic si prin aceasta ele exprima un anumit regim de functionare a aparatului psihic uman. axata doar pe jocul principiului placerii si al celui al realitatii. subiectul are impresia foarte vie ca este vorba de ceva pe deplin motivat in actualitate. Din punct de vedere economic. psihanaliza cauta sa fundamenteze interventia principiului realitatii pe un tip de energie pulsionala care e pus cu precadere in serviciul Eului. 6. Din punct de vedere dinamic. Compulsiunea la repetitie Acest principiu al psihanalizei are doua acceptiuni: a) In sfera psihopatologiei el reprezinta sau desemneaza procesul incoercibil si de origine inconstienta prin care subiectul se plaseaza activ in situatii neplacute repesctand experiente vechi.Interpretarea Viselor mai scurte. principiile psihanalizei sunt in conformitate cu modalitatea de 16 . ci accepta deturnari si isi amana realizarea in functie de conditiile impuse de mediul exterior. dincolo de aceste aspecte legate de functionarea vietii psihice.Bibring distinge urmatoarele doua aspecte principale: o tendinta repetitiva. acest principiu desemneaza un factor autonom.principiul palcerii este pus in serviciul Sinelui. fara a-si aminti de prototipul lor. sau dimpotriva . acesta intrucat in psihanaliza. proprie Sinelui. o tendinta restituitiva proprie Eului. Referitor la compulsiunea la repetitie. si anume cu caracterul lor conservator.

Guardini. Kretschmer pleaca in explicarea naturii somnului de la analiza modului de organizare a vietii sufletesti. Somnul este manifestarea prin care organismul da satisfactie nevoii de repaus a individului. In sfera psihanalizei. directa si imediata a unei persoane. Acest raport este reprezentat prin urmatoarele aspecte:procesul de perceptie a lumii de catre Eu.Freud considera somnul ca pe o intoarcere la viata prenatala . isteria. Aceasta experienta interna si imediata este diferentiata prin doi poli: Eul si lumea externa. Kretschmer distinge doua grupe principale si anume: procesele psihice constiente(constiinta) si procesele psihice inconstiente sau hipnotice(visul. ea reprezentand o atittudine reactiva a Eului fata de lume. Acest autor mentioneaza ca din punct de vedere cronobiologic. inconstientul este cel care apare primul. tulburarile intelectuale din cursul schizofreniei). Tot ceea ce reprezinta experienta interioara sau Eul este un produs al actiunii reciproce care se exercita intre Eu si Lume. Somnul si visele Somnul si viata psihica E. afectivitatea are un rol important. Analizand natura proceselor psihice. conduce la reducerea aproape completa a tensiunilor intrapsihice a persoanei. pe cand constientul este instanta psihica supra-adaugata acestuia. In timpul somnului se realizeaza o stare de relaxare psihica si somatica cu efecte restauratoare. sustine R. egal ca durata si desfasurare.Interpretarea Viselor organizare a sistemului perosnalitatii in instante specifice. E. starea de hipnoza. sufletul reprezinta experienta interna. prin intermediul sau creandu-se conditii similare acelui 17 . starile crepusculare. S. Somnul natural este considerat a fi un mod periodic indispensabil de restaurare psihica care se desfasoara dupa un ritm cotidian. fiecareia dintre ele corespunzandu-i principii dinamice diferite. In cadrul acestei relatii. procesul de exteriorizare si expresie a Eului in lumea externa. III. Un somn calm. Pentru autorul citat.

G Stadiul B.G Stadiul C. izolare. neregularitatea ritmurilor cardiace si respiratorii. Somnul lent corespunde starii de adormit. In continuare vom face o analiza a visului atat din punct de vedere psihologic cat mai ales psihanalitic. absenta excitatiilor externe. • Somnul paradoxal apare la un interval de 10 minute de la adormirea individului si se repeta de 3-6 ori pe noapte. Fiecare dintre acestea are caracteristici si o dinamica proprie. cu imobilitate si relaxare musculara.Interpretarea Viselor tip de existenta reprezentate prin caldura. lente si elemente polifazice) Stadiile D si E caracteristice fazei de somn profund cu unde mari si regulate pe E. caracterizat prin rarirea undelor alpha pe traseul E.G) . Visul: Dificultati si abordari preliminare 18 . In timpul desfasurarii somnului se produce un fenomen psihologic extrem de complex si interesant. Din punct de vedere neuropsihologic. miscari rapide ale globilor oculari sau faza R. Aceasta perioada a somnului consta din urmatoarele tipuri de manifestari: miscari globale ale corpului.E.M (rapid eyes movements). somnul este de doua feluri: somnul lent si somnul paradoxal. se descriu cinci stadii pentru acest tip de somn: • • • Stadiul A.G. respiratie calma si regulata.E.E. Pe baza electroencefalogramelor (E. Caracteristica somnului este reversibilitatea sa. caracterizat prin scaderea voltajului traseului E.E. Somnul apare si ca o atitudine de aparare impotriva unei realitati neplacute sau a unei tensiuni intrapsihice penibile pentru individ. spre deosebire de starile de stupoare sau starile comatoase.E.E.G a unor varfuri de unde ample si a complexelor kappa(unde mari negative. intuneric. cu o mare valoare in viata psihica a omului. reprezentat prin vis. caracterizat prin aparitia pe E. sentimentul de protectie.

Acest fapt se datoreaza naturii speciale a visului care reprezinta o experienta sufleteasca deosebit de acuta. S. de vie si de intens traita de individ. chiar absurde.Freud afirma ca acestea reprezinta calea regala de sublimare a pulsiunilor refulate ale inconstientului unei persoane.Interpretarea Viselor Visul nu este un fenomen psihic izolat. intrucat ea fie corecteaza fie previne situatii actuale sau viitoare. 19 . careia trebuie sa i se acorde o importanta deosebita. Visul ne apare ca o experienta psihologica. Visele pot fi confuze. individul este inclinat sa admita calitatea de realitate obiectiva a visului. Ca si S.Porot defineste visul ca fiind fenomenul psihologic care apare in timpul somnului. fascinandu-l si nelinistindu-l totodata. alcatuit dintr-o serie de imagini a caror desfasurare constituie o situatie dramatica mai mult sau mai putin completa si coerenta. motiv pentru care ele vor constitui factorul central al tematicii si al dinamicii viselor. Considerandu-le ca fiind trimise de zei. Prin natura sa incarcata de mister. visul este considerat ca un fel de experienta paralela cu cea a vietii cotidiene. Intrucat omul si experientele sale apartin antropologiei psihologice.Freud.Freud. Cu toate acestea. studiul viselor trebuie bazat pe o anumita conceptie despre om. prin continutul sau insolit. legata in primul rand de satisfacerea pulsiunilor individuale. neinteligibile.G. uneori in contradictie flagranta cu realitatea. A. Homer credea ca visele au virtuti oraculare.Jung considera visele ca fiind o autoprezentare a proceselor inconstientului. El face parte dintr-un ansamblu de experiente sufletesti intime traite de persoana umana. visul a exercitat o atractie puternica asupra omului. Pentru S. Elementul central al experientelor traite de individ il reprezinta pulsiunile. visul este in viata mentala a fiintelor normale un fenomen obisnuit. astfel incat prin ele divinitatea anunta omenirea sau avertiza asupra unor viitoare situatii la care trebuie sa se astepte. H. prin care situatii conflictuale sunt rezolvate intr-o maniera deturnata. pe care trebuie sa le consideram de fiecare data ca pe o compensare a starii constientului raportandu-le la o situatie existentiala anterioara si particulara a vietii celui care viseaza. In cultura. C. Vorbind despre vise. SchultzHencke apreciaza ca nu putem intelege majoritatea viselor decat apeland la regulile generale ale experientelor traite care fac parte din antropologia psihologica.

Acest din urma caz este exemplificat prin visele profetice din Biblie. Este un fapt cert: intre constiinta clara si starea de vis exista un paralelism absolut. H. Pentru el arhetipurile reprezinta materialul din care se construiesc scenele din cursul visului.Jung distinge doua categorii de vise si anume: • Vise net conturate.Jung leaga atat travaliul oniric cat si continutul viselor de temele arhetipale ale sferei inconstientului care sunt exteriorizate in cursul viselor sub forma de imagini si simboluri. Una se reflecta in cealalta. C. se dau raspunsuri la unele probleme tipic suprapersonale cu caracter universal uman care framanta individul. In cazul viselor mici. Observatia este extrem de interesanta intrucat pune in evidenta aspecte functionale si caracteristici de complementaritate intre constient si inconstient sau intre Eu si Sine.G. pe care H. In cazul viselor mari. constiinta si visul se completeaza reciproc ele neputand functiona separat. Aceasta vine sa completeze si sa intareasca teza psihanalitica referitoare la vis. Vise mai putin clare. In virtutea acestei teze. in sfera vietii psihice. doua forme de experienta sufleteasca. Acestea sunt visele mici si ele isi au originea in sfera proprie si subiectiva a inconstientului personal. si experienta visului sau viata inconstientului. cu detalii mai sterse sau chiar lipsite de acestea reprezentand imagini in raport cu marile probleme ale lumii si ale vietii. si anume: experienta constiintei sau viata Eului. bogate in detalii si care se raporteaza la o problema strict personala a individului. In cazul viselor profetice este pusa in actiune functia transcedenta cu ajutorul careia individul gaseste solutii generale la o realitate tensionata. conflictuala sau inchisa pe care este chemat sa o rezolve. Acestea sunt visele mari. Este cazul visului regelui Nabucodonosor cu cele sapte vaci grase si cele sapte vaci slabe. compensarea consta intr-o mai buna adaptare a individului la problemele sale cotidiene.Interpretarea Viselor C. Considerand ca visele isi au originea in inconstient. • Orice vis are un rol compensator pentru individ.Schultz-Hencke il considera ca pe o dubla imagine in oglinda. afirmand ca de fapt existenta visului pune in discutie. Schultz-Hencke merge mai departe cu analiza si interpretarea viselor.G. 20 . si ele isi au originea in sfera obiectiva a inconstientului colectiv.

• • • • • • • S-a facut intr-o zi descoperirea ca simptomele morbide ale unor nevrotici au sens. Aducerea in sfera Eului a pulsiunilor refulate si prin aceasta favorizarea unei descarcari a tensiunii psihice a inconstientului. Ca pregatire pentru studiul nevrozelor. poate chiar imposibila. Schultz-Hencke atribuie visului Retrairea amintirilor uitate de individ ca pulsiuni refulate. ci si prin aceea ca visul insusi este un simptom nevrotic. Trairea plenara. prezentand pentru noi avantajul inestimabil de a putea fi constatat la toti oamenii. Stabilind aspectele urmatoarele functii: • • amintite. ne vom incepe expunerea invers. S-a presupus atunci ca si visele trebuie sa aiba un sens. in loc de a urma ordinea cronologica. Oferirea unor solutii compensatorii la situatiile conflictuale. vom demonstra sensul viselor. inclusiv la cei sanatosi. respectiv luarea la cunostiinta a continutului arhetipal al inconstientului colectiv. cu caracter dramatic ale vietii individuale. In cursul acestui tratament s-a constat ca bolnavii invocau visele in chip de simptome. In acest fel. Contributia la maturtizarea individului. lipsit in aparenta de 21 . Fenomen obisnuit. Totusi. Viata persoanei lipsite de vis ar fi incompleta. Aceasta rasturnare in ordinea expunerii se justifica nu numai prin faptul ca studiul viselor reprezinta cea mai buna introducere pentru studiul nevrozelor. Intalnirea individului cu transcendentul. Rezolvarea unor relatii interumane in plan imaginar.Interpretarea Viselor considerat ca un fragment al trairii umane. H. visul devine un obiect de cercetare psihanalitica. Aceasta a constituit punctul de plecare al tratamentului psihanalitic. cu metafizica. fenomen caruia i se da putina importanta. Stimularea produselor imaginatiei. Sublimarea unor situatii speciale ale vietii sau a unor tendinte individuale. libera a universului afectiv uman.

data fiind incertitudinea amintirii sale? A interpreta inseamna a gasi un sens ascuns.Interpretarea Viselor orice valoare practica. Aceasta definire o gasim deja la Aristotel. visul se prezinta investigarii noastre in conditii mai degraba defavorabile. stare in care 22 . ea este de asemenea particularizata prin deosebiri considerabile. condusi in domeniul somnului. In consecinta nu vom incerca sa dam o definitie acolo unde este de ajuns sa indicam un subiect pe care toata lumea il cunoaste. prin urmare. Ce este asadar un vis? Este greu sa raspundem printr-o definitie. Singura contributie pretioasa la cunoasterea visului pentru care suntem datori stiintei exacte se refera la influenta pe care o exercita asupra continutului viselor excitatiile corporale care se produc in timpul somnului. ca si actele ratate cu care are in comun faptul ca se produce la oameni sanatosi. Este posibil ca intre vis si somn sa existe raporturi inca si mai intime. O idee deliranta. ce ne dovedeste ca el nu-si deformeaza visul in timp ce povesteste. au ramas doua mari volume de cercetari experimentale asupra somnului cu referire aproape in exclusivitate la efectele produse de modificarile de pozitie a membrelor. Este vorba in plus despre un obiect de studiu al carui caracter este in opozitie cu toate exigentele stiintei exacte. Suntem adesea treziti de un vis. Prima dintre caracteristicile comune tuturor viselor este faptul ca se produc in timpul somnului. Dar de unde la luam? Sunt atatea deosebiri. Esentiale vor fi acele caracteristici pe care le vom putea arata ca fiind comune pentru toate visele. Cand cineva isi expune visul. De la un autor norvegian. visul ne apare ca o stare intermediara intre somn si intre starea de veghe. Astfel. Ce este somnul? Aceasta este o problema biologica sau fiziologica in care multe lucruri sunt inca discutabile. Dar visul? Cel mai adesea el nici nu poate fi povestit. Este limpede ca visele reprezinta o manifestare a vietii psihice in timpul somnului si ca daca aceasta ofera anumite similitudini cu viata psihica din starea de veghe. ce ne garanteaza exactitatea naratiunii sale. si in toate directiile. se prezinta cu contururi bine delimitate. de un obiect in legatura cu care cercetatorul nu are nici o certitudine. J. de exemplu. Somnul este o stare in care individul care doarme nu constientizeaza nimic despre lumea exterioara. Mourly-Vold. ca nu adauga detalii imaginare. care delimiteaza domeniul nostru. adesea visam cand ne trezim in mod spontan sau cand suntem treziti din somn in chip violent. Iata-ne. Ar trebui sa reliefam carcateristicile esentiale ale visului.

Se crede ca somnul fara vise este cel mai bun. insa este mult mai greu s-o intelegem si s-o descriem. pe masura ce visul dobandeste mai multa valoare. diverselor faze ale somnului incomplet. Procesele psihologice ale somnului difera cu totul de acelea ale starii de veghe. dar totdeauna si pretutindeni domina imaginile. ne aflam intr-o asemenea situatie incat nu o putem suporta neintrerupt. dificultatea de a povesti un vis rezulta. In raport cu aceasta lume am venit fara s-o fi dorit. apare mai curand ca un accesoriu rau venit. unii dintre noi se incovriga si dau corpului lor. este tocmai pentru ca nu am reusit sa realizam starea de repaus foet-al. S-ar putea incerca explicarea tuturor acestor variatii ale visului. presupunand ca ele corespund diverselor stari intermediare dintre somn si veghe.Th. Daca survine o activitate psihica. in existenta noastra intrauterina. ne scufundam din cand in cand in starea in care ne gaseam inainte de a veni pe lume. Daca ar fi insa asa. Traim in somn multe evenimente in care credem. ca nici o a activitate psihica nu ar trebui sa aiba loc in timpul somnului. In plus. Percepem adesea imagini vizuale care pot fi uneori insotite de sentimente. de asemenea. spune adesea persoana care viseaza. V-as putea desena visul meu. Visele nu ar fi altceva decat aceste resturi si ar parea ca. Adorm. de impresii furnizate de alte simturi decat de vaz. departe de a face obligatoriu parte din el. Ma scufund in somn tocmai retragandu-ma din lumea exterioara si luand masuri de precautie impotriva excitatiilor din afara. sa suprimam pana si ultimele resturi ale oricarei activitati psihice. In consecinta. in parte.Fechner formuleaza undeva supozitia ca scena pe care se desfasoara visele este diferita de aceea a reprezentarilor starii de veghe. intr-adevar. atunci. Daca somnul este ceea ce am aratat. In consecinta. din faptul ca avem de transpus imaginile in cuvinte. ar trebui sa ne dam seama 23 . visul. Exista si o a doua caracteristica comuna? Cu siguranta. care sunt activitati ale starii de veghe. decat de o excitatie care ne tulbura.Interpretarea Viselor interesul sau se afla cu totul detasat de aceasta lume. visul nu ar trebui sa aiba nici o semnificatie. dar n-as sti sa vi-l povestesc. un continut mai bogat si o claritate mai mare. de idei. singurul care-si merita numele. G. atunci cand sunt obosit de aceasta lume si de stimulii ei. poate. Tendinta biologica a somnului pare deci sa constea in relaxare. in timpul somnului. o atitudine asemanatoare cu aceea pe care o aveau in pantecele mamei. Altfel se petreceau lucrurile cu actele ratate. in timp ce nu este vorba. iar caracteristica sa psihologica in stingerea interesului pentru lumea exterioara.

reactii la zgomotul produs de un ceas desteptator: ’Ma plimb intr-o dimineata de primavara. A admite explicatia pe care am enuntat-o. a visat ca se afla in Italia. Ceea ce frapeaza in aceste vise provocate experimental ne va aparea poate si cu mai multa claritate intr-o alta serie de vise declansate prin exercitii. Este singurul aspect de o importanta exceptionala in care psihologia experimentala ne-ar putea da concursul. i s-a picurat apa pe frunte. si care constituie. toate trei. Cunoastem multe cercetari referitoare la aceasta problema. In timpul somnului i s-a dat sa miroasa aoa de colonie. Sau. ca sa ma odihnesc intru in cimitirul din preajma bisericii. trezindu-ma. caci in visele de acest gen viata psihica se apropie cel mai mult de ceea ce este in starea de veghe. aud clopotarul suind in clopotnita si zaresc sus de tot clopotul mic care trebuie sa anunte imediat inceperea rugaciunii. cu care era legat printr-o multime de aventuri extravagante. apoi incepe sa se miste si deodata sunetele sale devin limpezi si patrunzatoare. insa cum se face foarte cald. Sau a fost ciupit usor de ceafa si a visat indata ceva cu un plasture si un medic care il ingrijise in copilarie. am conchis ca visul este o reactie la o excitatie care tulbura somnul. Taraia ceasul desteptator’. hoinaresc pe camp pana intrun sat vecin .Interpretarea Viselor din ce in ce mai limpede ca este vorba despre un vis. 24 . Este intradevar duminica si curand trebuie sa inceapa slujba. unde vad locuitorii in haine de sarbatoare indreptandu-se in numar mare spre biserica. Ma hotarasc sa asist. iar el a visat sa se afla la Cairo. Din raporturile care exista intre vise si starea de somn. transpira din belsug si bea vin alb de Orvieto. Hildebrandt. Pe unele dintre ele Maurry le-a incercat pe sine insusi. Vom renunta deocamdata sa cautam sensul visului. furnizandu-ne dovada ca excitatiile suportate in timpul somnului transpar in vis. Este vorba de trei vise comunicate de un observator ager. sa le intelegem mai bine. cu cartea de rugaciuni in mana. Vom cita cateva experimente selectate dintre cele mai vechi. pornind de la caracteristicile comune tuturor viselor. El mai sta nemiscat cateva clipe. in sfarsit. inclusiv acelea ale lui Mourly-Vold. Indeletnicindu-ma cu citirea diverselor inscriptii mortuare. in pravalia lui Jean Marie Farina. ar fi sa atribuim vietii psihice facultatea de a-si modifica profunzimea somnului cu o viteza si cu o usurinta care nu au corespondent in realitate. si fiecare dintre noi a avut prilejul sa confirme aceasta constatare prin observatii personale. Deci putem spune ca aceasta explicatie nu rezista. spre a incerca.

a intelege visul ar fi tocmai sa putem explica de ce persoana care viseaza alege tocmai cutare zgomot si nu altul. Tocmai in visele care 25 . pline de sens si. vasele fragile cad si se imprastie pe parchet in mii de cioburi. Si de data aceasta este vorba pur si simplu de zgomotul soneriei ceasului desteptator.Interpretarea Viselor O a doua combinatie. Este o zi senina de iarna. Vraful de portelan pe care il poarta ea mi se pare in pericol de a-si pierde echilibrul. cu o violenta care sfasie brusc panza de paianjen a visului. Persoana care viseaza nu recunoaste soneria ceasului desteptator. Al treilea exemplu. Inainte de a urca. Trasatura lor comuna consta in aceea ca situatia se rezolva totdeauna printr-un zgomot care mai apoi este recunoscut ca fiind produs de soneria ceasului desteptator. dar sunt obligat sa astept multa vreme pana sunt anuntat ca sania e in fata usii. in visele lui Maury vedem adaugandu-se efectului direct al excitatiei o multime de efecte secundare. Curand bag de seama insa ca este vorba de un zgomot persistent care nu este propriu-zis un zornait. In afara de aceasta. in mana cu o stiva de cateva duzini de farfurii. Dar. Se mai poate obiecta in legatura cu visele lui Maury faptul ca daca se vede excitatia manifestandu-se in vis. in adevar. instalez tava cu jaratic. Vad o fata de la bucatarie indreptandu-se de-a lungul culoarului spre sufragerie. Iat-o. ca de exemplu aventurile extravagante din visul care are ca obiect odiocolonul. dar aflam totodata ceva in plus. aventuri imposibil de explicat prin aceasta. spre a interpreta excitatia care provoaca desteptarea. ii spun. pana ce haturile dau cailor semnalul de plecare. sunt deosebit de coerente. impiedicandu-se chiar in pragul usii. La trezire constat ca este zgomotul ceasului-desteptator. In sfarsit. ’Ia seama. Vedem asadar cum se produce un vis. nu se constata precis de ce ea se manifesta sub cutare forma data. ci clopotelul unei sonerii. contrar majoritatii viselor. care nu decurge nicidecum din natura excitatiei. intreaga ta incarcatura va cadea la pamant’. ci ea inlocuieste zgomotul acesta prin altul si de fiecare data interpreteaza diferit excitatia care intrerupe somnul. fac pregatirile de rigoare: imi pun suba. Strazile sunt acoperite de o patura groasa de zapada. cu un zornait inspaimantator. Trebuie sa fac o plimbare cu sania.iata-ma in sanie. Primesc raspunsul obisnuit in asemenea imprejurari ceea ce nu ma impiedica sa urmaresc cu neliniste servitoarea. Acestia se pun in miscare si zurgalaii incep sa faca sa rasune muzica lor ienicereasca bine cunoscuta. Aceste vise sunt foarte frumoase. Din nou asteptare. De ce? La aceasta intrebare nu avem nici un raspuns: s-ar spune ca este vorba aici de ceva arbitrar.

o indica printr-o aluzie. si putem admite impreuna cu Scherner ca visul tinde inainte de toate sa reprezinte prin obiecte asemanatoare organul care genereaza excitatia. Macbeth de Shakespeare este o piesa de circumstanta. Sa notam totusi o particularitate a viselor pe care o reliefeaza studiul excitatiilor interne. Visul nu reproduce excitatia ca atare: el o prelucreaza. ’sa-si extraga din maxilar un dinte lung’. intocmai ca excitatia senzoriala exterioara. cum sa mai regasim excitatia care poate ca a actionat in timpul somnului? Schener. numai unele vise permit sa se banuiasca participarea excitatiilor care-si au punctul de plecare intr-un organ intern. blonzi si cu tenul delicat infruntandu-se intr-o pozitie de lupta. citind cateva exemple frumoase in sprijinul tezei sale. Cand vede. sinuoase’. excitatia unui organ intern nu explica din vis decat ceea ce corespunde reactiei directe a excitatiei si ne lasa in incertitudine in ceea ce priveste provenienta celorlalte parti ale visului. Din nefericire interpretarea lor este expusa acelorasi obiectii. dupa aceasta scena. de exemplu. Trebuie deci sa admitem ca excitatiile interne sunt susceptibile sa indeplineasca acelasi rol cu excitatiile care provin din exterior. precipitandu-se unii contra altora. Nu ne trezim intotdeauna ca urmare a unui vis si cand ne amintim dimineata de visul din cursul noptii. apoi separandu-se ca sa revina pe pozitiile lor initiale si luand de la capat lupta’. scrisa cu prilejul 26 . stramte. atacandu-se reciproc. singura aceasta stimulare nu epuizeaza intotdeauna continutul actului savarsit.Interpretarea Viselor provoaca desteptarea apare cea mai mare sansa de a stabili influenta excitatiilor intrerupatoare de somn. In sfarsit. intr-un numar mare de cazuri interpretarea printr-o excitatie interna este incerta sau nedemonstrabila. prima interpretare care se prezinta este ca sirurile de baieti sunt reprezentarea simbolica a celor doua siraguri de dinti. Aceasta latura a travaliului care are loc in cursul visului trebuie sa ne intereseze. care s-a ocupat mult de vise (1861). deoarece tocmai tinand seama de aceasta vom avea sansa sa ne apropiem mai mult de ceea ce constituie esenta visului. aceasta interpretare fiind confirmata de faptul ca persoana care a visat a fost nevoita. a insistat indeosebi asupra raportului de la cauza la efect care exista intre excitatiile care isi au sursa in organele interne si vise. Nu mai putin plauzibila pare explicatia care atribuie unei iritatii intestinale un vis in care autorul vede ’culoare lungi. o inlocuieste prin altceva. Cand intreprindem ceva sub imboldul unei stimualari. ’doua siruri de baieti frumosi. o pune intr-o relatie.

La inceput sunt contrariat si nu vreau sa-i privesc. Sotul ei o intreaba: ’N-ar trebui sa acordam pianul?’. al unei doamne. La care ea raspunde: ’E inutil. pe cand excitatie oculara nu declanseaza vise decat in cazuri extrem de rare? Deoarece caracterele comune tuturor viselor nu sunt de nici un ajutor pentru explicarea acestora.Interpretarea Viselor suirii pe tron a unui rege care. singularitatea lor psihica. rezonabile. pentru ca tot va trebui sa-l imbracam din nou in piele’. Ar fi un rezultat apreciabil sa putem face asemenea afirmatii despre toate visele. Iata un alt vis de acest gen . cetoase. ma intalnesc cu domnul X. In majoritatea viselor nu intalnim nici un fapt in legatura cu starea de veghe. fara a ne revela nimic din esenta sa. Dar aceasta imprejurare istorica epuizeaza oare continutul piesei. pe unde trece in mod obisnuit si ca se intalnise intr-adevar cu domnul X. Ce concluzii desprindem din aceste doua vise sobre? Ca in anumite vise putem regasi reproducerea unor evenimente din starea de veghe sau a unor episoade legate de aceste evenimente. dar se aseamana intr-o anumita masura cu un eveniment petrecut cu cativa ani mai inainte. iar pe de alta parte nu ofera nici un punct de sprijin pentru cercetari ulterioare. Sa ne oprim putin si sa vedem daca nu cumva acestea din urma nu ne permit sa le explicam pe celelalte. In continuare vom reda un vis rational care apartine unui tanar : ’Plimbandu-ma pe strada Karntner. dar sunt si vise pline de sens. absurde. limpezi. cu care fac cativa pasi impreuna. Ma duc apoi la restaurant. poate ca vom reusi mai mult facand apel la deosebirile care le separa. In final ridic ochii si constat ca sunt foarte eleganti. Autorul visului remarca in legatura cu aceasta ca in seara precedenta el se aflase cu adevarat pe strada Karntner. explica ea grandoarea si enigmele sale? Este posibil ca excitatiile exterioare si interne care actioneaza in timpul somnului asupra omului sa nu serveasca decat la declansarea visului. Celalalt fragment al visului nu constituie o reminiscenta directa. Evenimentele din care se compune visul au cel mai adesea forma vizuala. Stim numai ca ne aflam in fata unei 27 .’. ne aflam deocamdata in ignoranta. este pe de o parte foarte greu de inteles. Visele sunt adesea lipsite de sens. a reunit pe crestetul sau coroanele a trei tari. iar in ceea ce priveste factorii care determina visele absurde si nebunesti. Visul reproduce o conversatie pe care ea o avusese aproape aidoma cu sotul ei in ziua care a precedat visul. Oare excitatiile dau vreo explicatie acestui fapt? In vis este vorba in fond de excitatia pe care am resimtit-o? Dar de ce este visul vizual. Doua doamne si un domn se aseaza la masa mea. cel dintai. Celalalt caracter comun tuturor viselor.

ca nu vedem ci gandim. Dar intotdeauna visatorul in cauza. ca in cazurile pe care le-am prezentat anterior. dar ele persista uneori pana la adanci batranete. ambitia. Impotriva oricarei asteptari. Ele constituie materia prima a productiei poetice. Pe langa aceasta. aceste vise nu au nici o legatura cu starea de somn. dezvoltate pana la stadiul unor istorii complicate si adaptate conditiilor schimbatoare ale vietii. limbajul. caci tocmai imprimandu-le viselor in stare de veghe anumite transformari. Sunt scene si evenimente in care egoismul. ca sa spunem asa. Continutul acestor produse ale imaginatiei este dominat de o motivatie foarte transparenta. pentru a fi inlocuite. Ele tin pasul. fenomene foarte generale care se observa atat la persoanele sanatoase. primul loc este ocupat de visele erotice. visele in stare de veghe sunt foarte variate si au o soarta variata. ne vine un ajutor dintr-o directie pe care nu am luat-o in considerare. nu este vorba nici de perceptii. nuvele sau piese de teatru. cunoaste ’visele in stare de veghe’: acestea sunt produse ale imaginatiei. 28 . adesea incepand cu a doua copilarie. nici de halucinatii. nevoia de putere sau dorintele erotice ale persoanei care viseaza astfel isi gasesc satisfacerea. ci constituie ca sa spunem asa. un sediment al cunostiintelor acumulate. atunci cand. altele sunt mentinute. semnificatia sa este clara. Aceste vise se observa la varsta care precede pubertatea. Limbajul care nu datoreaza nimic hazardului. Unele dintre ele sunt abandonate dupa o scurta perioada de timp. iar in ceea ce priveste al doilea caracter comun. La tineri domina visele de ambitie. cu timpul si poarta marca care atesta influenta noii situatii. care isi canalizeaza intreaga ambitie in succesele amoroase. direct sau prin identificare manifesta cu altcineva. pe care nu trebuie totusi sa-l utilizam fara precautie. este eroul viselor sale in stare de veghe. la femei. Dorim sa stim nu numai ce inseamna visul. Dar adesea sesizam si la barbati trebuinta erotica si pe fundalul acesta toate succesele si ispravile erotice ale acestor visatori nu au ca scop decat cucerirea admiratiei si favorurilor femeilor. si dispar la varsta adulta. Ceea ce distinge in mod deosebit aceste productii imaginare este faptul ca au primit denumirea de ’vise cu cohii deschisi’ si efectiv ele nu prezinta nici unul din cele doua caracteristici comune viselor propriu zise. cat si la bolnavi si pe care oricine le poate cerceta pe sime insusi.Interpretarea Viselor probleme. Asa cum o arata numele lor. dar si de ce si in ce scop reproduce visul cutare eveniment cunoscut intamplat cu totul recent. ci mai curand de reprezentari: stim ca imaginam. anumite travestiri sau abrevieri autorul operelor de imaginatie creeaza situatii pe care le plaseaza in romane.

oferite de experienta anterioara a individului. 29 . asa cum i se infatiseaza ele persoanei care viseaza b) Continutul latent. reprezentat prin imaginile onirice propriu-zise. fiind in relatie directa inteligibila cu motivele care stau la baza lor. sensul imaginilor din cursul visului.Jung. nu trebuie considerate ca fiind mai reale decat visele propriu-zise.consta in transferul unei incarcaturi afective a unui obiect catre un alt obiect de substitutie sau deplasarea sensului obiectului primar catre un altul. Freud urmatoarele: a) Condensarea-aglutinarea. Travaliul oniric consta in transformarile continutului latent in continut manifest sau in imagini onirice. cu caracter simbolic. complexe ideoafective. b) Deplasarea. iar procesul prin care acestea se transforma in continut manifest se numeste travaliu oniric. Structura visului Orice vis este constituit din imagini care sunt reunite in scenarii de complexitate diferita in raport cu tematica lor de referinta.Jung distinge cele doua forme de vis amintite mai sus: visele mici si visele mari. Mecanismele care participa la realizarea acestui proces sunt dupa S. reprezentand semnificatia continutului manifest . Se mai poate ca aceasta asemanare de nume sa se intemeieze pe un caracter psihic pe care inca nu-l cunoastem. Acest continut al viselor este compus din doua elemente si anume: a) Continutul manifest.consta in formarea unor imagini noi din elemente disparate.Freud). Pentru C. Acest mecanism psihologic se realizeaza printr-o elaborare inconstienta a gandirii preconstiente(S. pe care il cautam. C. in ceea ce priveste raporturile lor cu realitatea. etc). arhetipuri.G. Imaginile onirice provin din transformarea figurativ-simbolica a continutului latent al visului(pulsiuni refulate. Este posibil de asemenea sa fim indreptatiti sa dam prea mare importanta acestei asemanari de nume. Pornind de la aceste date.G. sursa continutului latent al viselor il reprezinta temele arhetipale sau complexele individului.Interpretarea Viselor Acestea si-au primit numele probabil datorita faptului ca.

complexele si arhetipurile inconstientului. fabuloase sau terifiante. fie lichidarea unui conflict. Bazandu-se pe considerentele mai sus mentionate. ceva anume din partea Eului. Este inconstestabil faptul ca atat visul cat si delirul sunt expresia unei realitati sufletesti diferite de cea externa. Semnificatia si interpretarea viselor S. concrete.Freud spune ca orice vis in curs de formare impune. fiecare exprimand o anumita conceptie referitoare la om si suflet.Interpretarea Viselor c) Dramatizarea.consta in extragerea esentialului si in redarea sau reprezentarea schematica sau stilizata a imaginilor onirice. etc. Nu trebuie insa identificate aceste doua forme de experiente subiective sufletesti. pe cand delirul are la origine o alterare a aparatului logic al gandirii in planul organizarii sale manifest-formale si motivatia unui continut latent. neobisnuite. 30 . inlaturarea unei indoieli. Ne vom referi in continuare la doua dintre metode si anume: metoda lui Freud si metoda lui Jung. cu concursul inconstientului. ambele constituind o realitate diferita de cea a lumii obiective externe.consta in formarea unei idei abstracte printro imagine cu o mare incarcatura afectiva. e) Neomorfizarea. Interpretarea viselor in psihanaliza se face dupa mai multe tehnici.consta in crearea unor imagini simbolice noi. Ceea ce remarca visul este fie satisfacerea unei pulsiuni. unii autori au emis teza conform careia visul si continutul acestuia se pot apropia din punct de vedere tematic de delir si de continutul gandirii delirante. date de o transformare a personalitatii individului de factura patologica. inexistente in realitate dar care exprima formal-concret sensurile noi pe care le exprima starile de tensiune conflictuala ale inconstientului intr-o maniera alegoricosimbolica. ireale. La baza visului stau pulsiunile. imagine care are ca rol transportarea tensiunii intrapsihice din inconstient in afara acestuia. d) Simbolizarea.

Din acest punct de vedere am preferat sa deosebim urmatoarele categorii: a) Visele compensatorii. continutul manifest al visului apare ca un veritabil limbaj purtator de sens. etc. atat cele mici. 2. In raport cu continutul lor tematic.Jung. visele pot fi de mai multe feluri.Jung Pentru C. o totalitate mai mult sau mai putin realizata in intregime analoaga unei drame. care prin desfasurarea lor refac o situatie dezagreabila sau chiar o experienta esuata din viata individului prin aportul unei reparatii compensatorii.G. b) Visele conflictuale sau visele care au o tematica conflictuala legata de situatii de viata ale individului care-l pun in imposibilitatea de a se manifesta liber sau care dimpotriva readuc in prim-plan conflicte pe care acesta nu le poate rezolva si care-l domina. C. In consecinta. individuale cat si cele mari.G. Metoda lui C.Jung distinge urmatoarele parti ale visului: 1) Expunerea actiunii 2) Personajele 3) Climatul actiunii sau intriga 4) Solutia actiunii onirice Toate aceste elemente ale dramei onirice se desfasoara extrem de rapid si ele impun o observatie si o atentie deosebite din partea analistului. visele se pot decupa in elementele lor componente. Metoda lui S. tendinte refulate. dorinte.Interpretarea Viselor 1. Astfel. visul este un tip particular de Gestalt. grupandu-le in scenarii dupa schema unei drame clasice. simptome nevrotice. 31 . In sensul acesta. cu caracter simbolic al visului.Freud de interpretare a viselor consta in descifrarea semnificatiei continutului latent.Freud Metoda lui S. universale. Intelesul acesta este cel care luand forma continutului latent cuprinde conflicte. prin metoda liberei asociatii de catre subiectul condus de psihanalist.G.

cazul bolnavei L. primejdie. legate de experiente speciale ale bolnavului psihic sau ale unor persoane cu tulburari clinice latente. De pilda. pentru a exemplifica aspectele mai sus mentionate. de o incarcatura simbolica extrem de complexa si de greu de descifrat. visele bolnavei constituie un material extrem de pretios care ajuta la intelegerea schimbarii personalitatii 32 . cu o puternica incarcatura anxioasa. in special de inferioritate sau de culpabilitate. torturand persoana si fiind legate in special de trairi anterioare sau de situatii de amenintare. d) Cosmarele sunt vise terifiante. cu caracter anxios. agresivitate si pericol. catastrofa. indiferent de forma lor. f) Visele profetice sunt vise cu caracter de premonitie care au la baza lor materialul arhetipal ce este depozitat in sfera inconstientului colectiv si care redau intr-o forma simbolica deosebit de complexa framantarile individului sau ale grupului social al acestuia. Separate de simptomatologia clinica mentionata sunt visele bolnavei. redata intr-o maniera simbolica extrem de complexa si de o mare varietate. extrem de frcvente. Toate visele.B. cu care era obligata sa aiba raporturi sexuale de factura perversa. al carei tablou clinic s-a dezvoltat in relatie directa cu conflictele frecvente dintre aceasta si sotul sau. IV. alcoolic si psihopat sadic.E. contrare modului de a gandi si de a actiona ale individului . care a luat tabloul clinic al unei schizofrenii paranoide. au rolul de a satisface Eul individual si de a descarca intr-o forma sublimata inconstientul de tensiunea pulsiunilor sale acumulate. Acestea. Studii de caz Vom analiza in continuare cateva vise ale unor bolnavi pishici. Ele sunt legate de situatii conflictuale care au generat stari complexuale. e) Visele absurde sunt vise aparent inexplicabile. Din punct de vedere psihanalitic. in special in plan moral. au o tendinta bizar-terifianta din punct de vedere emotional-afectiv toate avand ca centru de referinta agresivitatea sexuala a sotului bolnavei.Interpretarea Viselor c) Visele penibile. Bolnava a dezvoltat o averistate in raport cu tendintele sexuale agresive ale sotului sau. fiind legate de o problematica supraindividuala.

care reproduce intr-o maniera simbolica starile conflictuale ale acesteia. iar nasterea bucala ca pe un fenomen de conversiune prin care este exprimata starea de dezgust si de repulsie a bolnavei legata tot de perversiunile sexuale ale sotului ei(relatii orale). pisoii cu lichidul seminal. In cea de-a patra scena (4).Interpretarea Viselor acesteia. In acest cadru identificam pisica cu persoana agresiva a sotului bolnavei. bolnava ii expulzeaza pe gura cu suferinta si dezgust. Visul este extrem de interesant si cu o mare semnificatie simbolica. In cele doua gauri ale sanilor. A treia scena(3). avand ca tema traumatismele sale psihosexuale. In prima scena(1). pisica a dat nastere la patru pisoi. cate doi in fiecare san. acesti patru pisoi au intrat in corpul bolnavei pe care lau traversat. 33 . a trairilor sale legate de traumele sexuale si a reprezentarii onirice a acestora. dupa maturarea pisoilor. deosebit de semnificative in sensul celor mentionate mai sus. Vom prezenta in continuare doua dintre visele bolnavei. Visul intitulat de bolnava Nasterea pisicilor este un cosmar desfasurat in patru scenarii. fixarea acestora in abdomen si in regiunea dorsala cu raportul sexual vaginal si cel anal la care este supusa bolnava de catre sotul ei. care s-au fixat doi in abdomen si doi in regiunea dorsala. ne-o prezinta pe bolnava gravida cu pisoii. In cea de-a doua scena(2). bolnava dezbracata este atacata de o pisica care ii zgarie si ii devoreaza sanii.

Acestea redau intr-o forma 34 . la care travaliul oniric este organizat in scenarii strict delimitate si cu o succesiune ordonata. Acest vis reproduce angoasa bolnavei legata de incest in care concentreaza agresivitatea sexuala si fizica a sotului ei. Planul desenului este impartit in doua sectoare de o linie oblica. stare permanenta de anxietate. In zona din stanga a desenului este reprodus monstrul despre care bolnava spune: Copilul incepe sa creasca rapid. topograf intr-o intreprindere miniera. neliniste interioara sub forma unor cenestopatii difuze. este internat pentru alcoolism cronic. barbat de 35 de ani. Spre deosebire de visul precedent. somn nelinistit populat de cosmaruri. In zona din dreapta este prezentata bolnava care a dat nastere pe gura a unui copil anormal. insomnii. Bolnavul acuza cefalee. el va dori.. un monstru cu patru maini si patru picioare pe care-l priveste.M. Talentat la desen. visul acesta este centrat in special pe obiectul psihotraumatismului. I. in cursul spitalizarii mai multe din visele sale. bolnavul a reprodus. cu nivel cultural mediu.Interpretarea Viselor Nasterea pisicilor Al doilea vis al aceleiasi bolnave este intitulat Monstrul si se situeaza pe aceeasi linie a viselor simbolice cu semnificatie legata de traumatismele psihosexuale si agresivitatea sotului ei. cu cel de-al treilea picior sa aiba contact sexual cu mama sa.

Visul intitulat Dezastrul reda cu o mare incarcatura anxioasa. de care acesta se apara acoperindu-si ochii. Visul se desfasoara in doua secvente. 35 . A doua secventa exprima sfarsitul inevitabil al acestei experiente patologice: moartea. amenintat de obiectele care simbolizeaza consumul de alcool ( canile). frica acestuia de alcool si pericolul iminent la care este expus. Prima secventa il infatiseaza pe bolnav in interiorul casei sale.Interpretarea Viselor simbolica continutul conflictual legat de starea clinica actuala a bolnavului.

Interpretarea Viselor Spre deosebire de visele bolnavei L. izolare.viata bolnavei. De fapt visele reproduc in mod secvential conflictele inconstiente ale bolnavului. cu vocea joasa. E. S-a ordonat retragerea. Dintr-un desis a aparut un barbat frumos. Nu aveam arme si cum pe masa erau niste carti de joc am avut ideea confectionarii unor arme. Acestea se pot vedea din urmatoarele exemple. tensiune anxioasa. impodobit cu pene multicolore in jurul capului. fara o legatura inteligibila intre ele. 36 . complexele dar si elementele compensatorii. cu arcul in mana si care. a spus ca el este Pana-Alba si ca vrea sa ma ajute. sentimentul nerealizarii si al esecului in viata de familie. Simteam ca ne paste un pericol. am impaturit fasiile taiate si cu ajutorul unor elastice am facut un fel de prastie. Am taiat fasii numai popii. femeie de 33 de ani. licentiata in filologie. acestea desfasurandu-se sub forma unor scenarii onirice succesive.M. Visul are numeroase simboluri:  Potecile unei paduri cu vegetatie luxurianta.E. frustrarile. strapuns de o sageata in inima. In tabloul clinic al bolnavei se remarca o stare de nesiguranta de sine. lipsa de protectie.B. Visul Pana-Alba este imaginea simbolica a nevoii de protectie din partea unui partener ideal. este internata pentru tulburari nevrotice aparute in urma unor grave conflicte conjugale cu sotul ei.C. irational. Mi s-a spus ca a cazut eroic. In analiza viselor specialistii noteaza o anumita organizare secventiala. tendintele acestuia. Cel care era lovit in frunte cadea mort. fiind expresia unor conflicte psihice profunde legate de traumele psihosexuale. adesea cu un caracter aparent absurd. Am plecat de la cabana cu convingerea ca nu-l voi mai vedea pe Pana-Alba . Bolnava relateaza astfel visul: Mergeam pe potecile unei paduri cu vegetatie luxurianta. Deodata din departare au inceput tam-tamurile si atunci am stiut ca sunt pieile-rosii. A indicat un fel de cabana in care mam refugiat.. Aspectul are in vedere gandirea logica. in cazul bolnavului I. care au o mare incarcatura simbolica. visele au caracterul unor cosmaruri al caror obiect este clar exprimat si de al carui pericol bolnavul este terorizat: consumul de alcool.. Aceste aspecte se regasesc in visele sale Pana-Alba si Pescuitul cu pisica. Prin obloanele trase vedeam cum razboinicii se apropie si am inceput sa trag cu prastia..

Ne-am intors si in spatele nostru era un lac. Era foarte atasata in copilarie de tatal ei.solutia salvarii. undita a inceput sa trepideze.. protector.simbolul sigurantei.  Pana-Alba.V. pe marginea caruia se gaseau mai multi pescari. dar fiind multe persoane inaintea noastra ne-am plictisit si cineva a propus sa pescuim. Am aruncat si eu undita cu rama. dar nu am prins nimic.simbolul agresivitatii.  Pescuitul. care revine.sacrificarea salvatorului Visul Pescuitul cu pisica are semnificatie simbolica compensatorie in raport cu esecul familial legat de conflictele cu sotul ei.  Pisica.  Cartile de joc.  Rama. salvator. Mama era 37 . am repetat operatia si de fiecare data pisica imi scotea cate un peste. Atunci un coleg s-a oferit sa-mi dea o pisica cu care voi pescui mai multi pesti.  Prastia.nesiguranta si insatisfactia vietii.activitate libera.transferul propriilor probleme asupra adversarului. constrangerea.  Lacul. Interpretarea simbolica a acestui vis este urmatoarea:  Liftul.barbat amabil.  Sageata si moartea lui Pana-Alba.spatiu deschis posibilitatilor si surprizelor. relatia sa cu barbatul care ii ofera pisica.rigoarea cotidiana. Fericita.realizarea dorintei sublimate a relatiei cu barbatul.complex de inferioritate. Am tras undita si pisica tinea cu dintii si ghearele un peste de toata frumusetea.  Colegul. Am prins pisica vie de capatul sforii si am aruncat-o in apa. Imediat. desenator tehnic cu nivel cultural mediu. obligativitatea.imaginea idealizata a barbatului catre care aspira. oferit de salvatorul Pana-Alba. a norocului. femeie de 30 de ani. destindere. anularea complexului de inferioritate.Interpretarea Viselor  Ne paste un pericol.  Pestele.  Cabana. prezinta importante tulburari nevrotice legate de o situatie oedipiana nerezolvata. Asteptam liftul cu mai multi colegi de birou. M.

V. Al doilea vis al bolnavei este in relatie directa cu conflictele sale de ordin conjugal. care este decedat. fiind perceput adesea ca un complice. Am ajuns la o casa necunoscuta unde era un copil bolnav. Eram tare suparata. sa fie linistit. daca va trai acest copil. atat de suparata incat daca m-ar fi intrebat daca vreau sa mor i-as fi raspuns bucuroasa ca da. echilibrat. mi-a cerut un pahar cu bere apoi s-a culcat langa mine in pat si m-a imbratisat. o batea adesea. legata de o situatie oedipiana nerezolvata a bolnavei. Am primit urmatorul raspuns: Cum iti gasesti timp sa alergi sa te interesezi de toti. Apare o stare de anxietate. in timp ce tatal o ocrotea. 38 .  Copilul bolnav-simbolul situatiei conflictuale din propria casa. respectiv familia sa. declansata de conflictele conjugale cu sotul ei si reintoarecerea compensatorie la persoana tatalui. Era tare trist. Fii mai egoista si cauta sa-ti aranjezi singura fericirea in viata. pe care le redam in continuare. de repulsie fata de sotul ei. Treceam un rau foarte lat peste un pod. pe care o refuza. Visul este o scena simbolica de regresiune. El trebuie sa fie ceva care sa semene a parinte-prieten-sot. M-am gandit mult la tatal meu care daca traia si era sanatos.simbolul drumului in viata. dar pentru tine nu gasesti timp niciodata? Gasesti ca esti prea fericita? De sotul dumitale nu vei scapa niciodata. Pentru M. Aceste aspecte apar in cateva dintre visele bolnavei. sotul ideal este un om superior. L-am visat ca a venit la mine si s-a asezat pe marginea patului. asa cum se poate vedea in continuare. podul. frigiditate. tandru. Mi-a venit atunci ideea sa merg la o baba care stia sa ghiceasca sa o intreb daca mai erau sanse de salvare. de la care are ceva de invatat.simbolul familiei sale. Tematica simbolica a visului este clara:  Rau. brutalizari fizice.  Casa necunoscuta.. legaturi extraconjugale ale sotului. Intrebandu-l ce doreste. Tulburarile nevrotice apar la scurta vreme dupa casatorie si sunt legate de conflicte de ordin emotional-afectiv. viata mea ar fi decurs cu totul altfel. Ma privea cu multa duiosie si afectiune.Interpretarea Viselor deosebit de severa. L-am visat pe tatatl meu.

Interpretarea Viselor  Baba care ghiceste. A doua zi dimineata el povesteste ca a visat ca ’He(r)mann a papat toate ciresele’. ni-l explica. Sa citam cateva exemple care vor servi drept baza pentru concluziile noastre ulterioare. se vor dovedi decisive si universal valabile. A doua zi 39 . Prin analiza acestor vise infantile putem foarte usor si cu multa certitudine sa obtinem asupra naturii visului lamuriri care. vise. Spre a intelege aceste vise. chiar si la persoanele adulte putem observa vise de un tip absolut infantil. dar si al unui Alter-Ego care se revolta fata de atitudinea bolnavei de acceptare a propriilor situatii conflictuale. drept rasplata. dupa cum ne este permis sa speram. Nu trebuie sa chestionam copilul care isi povesteste visul. In anumite imprejurari. Exista intotdeauna un eveniment care petrecandu-se in ziua care precedeaza visul. Deformarea viselor se observa si la copii. nici de aplicarea unei tehnici speciale. 1). chiar de timpuriu. nu avem nevoie nici de analiza.compensarea conflictelor prin intarirea propriului Eu. in ciuda promisiunii ca el insusi va primi ca recompensa cateva cirese. Durata calatoriei i se paruse prea scurta. Cu toate acestea. O fetita de 3 ani si 3 luni face prima sa calatorie de mare. in chip incontestabil.simbolul Supra-Eului si al cenzurii.  Fii mai egoista. VISELE COPIILOR Visele copiilor sunt scurte. neechivoce. usor inteligibile si sunt totusi. El o face in mod vadit fara nici o tragere de inima. dar trebuie sa-l completam printr-o relatare privind viata copilului. clare. coerente. ea nu vrea sa paraseasca vaporul si se pune pe un plans amar. gasim o serie de vise care prezinta un caracter pe care il putem numi infantil si din care putem regasi eventual mostre si la copii mai in varsta. Visul este reactia din timpul somnului la acest eveniment din starea de veghe. un cosulet cu cirese. Un baietel in varsta de 22 de luni este insarcinat sa ofere cuiva. a). si se cunosc vise apartinand unor copii intre 5-8 ani care prezinta deja toate caracterele viselor de la varste mai inaintate. In momentul debarcarii. daca ne limitam cercetarile la varstele cuprinse intre inceputurile posibil de cunoscut ale activitatii psihice si al patrulea sau al cincilea an de viata. b).

complete.Interpretarea Viselor dimineata ea povesteste: ’Noaptea eu am fost cu vaporul pe mare’. c). stingerea 40 . Deformarea nu constituie deci un caracter natural al visului. Trebuie sa intregim aceasta povestire. Au crezut cu totii ca este obosit. Visul infantil este o reactie la un eveniment al zilei care lasa in urma sa regret. asupra acestui aspect. De la locuinta sa din Aussee se vedea foarte bine muntele Dachstein si. curiozitatea fiind foarte mare. a acestei dorinte. El auzise vorbindu-se ca Hallstatt se afla la poalele muntelui Dachstein. in apropiere de Hallstatt. spunand ca acel voiaj durase timp mai indelungat decat sustinea copilul. aceste vise ale copiilor nu sunt lipsite de sens: ele reprezinta acte psihice inteligibile. Aceste 3 vise sunt suficiente pentru toate lamuririle pe care le-am putea dori. Visul insceneaza realizarea directa. o tristete. 2). Devenea tot mai taciturn pe masura ce primea raspunsuri negative si sfarsi prin a nu mai scoate nici un cuvant. care il interesa foarte mult. se putea distinge Simonyhitte. In ceea ce priveste amanuntele. dar nu stim cu ce rezultat. 4). o dorinta nesatisfacuta. Ori de cate ori se zarea un munte. nevoalata. Dupa cum vedem. el se referi la unul despre care auzise vorbindu-se mai inainte. Stim totusi ca somnul adultului este cel mai adesea tulburat prin excitatii psihice intrucat ele impiedica realizarea conditiei psihice a adormirii. Excursia incepuse intr-o dispozitie vesela. nici o eroare nu este posibila. Aceasta nu constituie insa un motiv ca sa abandonam explicatia etiologica a viselor prin excitatie. Copilul se straduise adesea sa o zareasca. anume ca pentru a se ajunge la cabana se urca timp de 6 ore o scara in trepte. Un baietel de 5 ani si 3 luni este dus intr-o excursie la Escherntal. Visele copiilor nesuferind nici o deformare. Deci el luase parte la excursie in vederea acestei vizite. Continutul manifest si ideile latente se confunda si coincid in aceste vise. dar a doua zi dimineata. Ne putem numai intreba cum am omis la inceput ca somnul poate fi tulburat de excitatii nu numai corporale ci si psihice. cu ajutorul ocheanului. copilul intreba: ’E muntele Dachstein?’. visele fiind cu totul inteligibile si usor de cuprins dintr-o singura privire. refuzand sa ia parte la o mica ascensiune spre o cascada. el povesti vesel: ’Am visat ca asta noapte am fost la Simonyhitte’. In visele copiilor nimic nu ne indica actiunea unor astfel de excitatii somatice. nu cer nici un efort de interpretare. 3).

atat de simple. Adultul nu adoarme deoarece exita sa-si intrerupa viata activa. 41 . Din cele doua caracteristici generale ale visului pe care le-am reliefat. Tocmai lui ii datoram putinul somn de care ne bucuram. consta in aceea ca visul nu exprima simplu un gand. asa cum i se reproseaza. pe care il apara impotriva a ceea ce este susceptibil sa-l tulbure. asa cum paznicul de noapte este obligat sa faca el insusi zgomot urmarindu-i pe acei care. visul trebuie sa aiba drept functie indepartarea acestei excitatii. perturbatoare de somn. aceasta excitatie psihica. sa facem drumul invers al acestei mici transformari. fratele meu trebuie sa se restranga. persista deosebirea intre ideea latenta si continutul manifest. trebuie intai de toate. In calitate de reactie la excitatia psihica. El nu poate evita sa ne prilejuiasca anumite tulburari. As dori sa calatoresc pe mare : aceasta este dorinta excitant a visului. fara ajutorul visului nu am fi dormit deloc. 5).Interpretarea Viselor oricarui interes pentru lumea exterioara. un proiect sau un repros. in realitate. Deci pana si in visele copiilor. Pornind de aici. Dorinta este excitantul visului. ne-ar fi trezit cu siguranta. realizarea dorintei constituie continutul visului: aceasta este una dintre caracteristicile fundamentale ale visului. Numai ca urmare a unor cercetari aprofundate si cuprinzand un material faptic abundent vom putea demonstra ca excitantul visului trebuie sa fie intotdeauna o dorinta si nu o preocupare. aceasta va lasa insa intacta cealalta caracteristica a visului. visul este protector al somnului. prin scandalul lor nocturn. activitatea sa legata de lucrurile care il intereseaza. dar ceea ce putem afirma inca de pe acum. Daca ar fi adevarat ca apare aici una din caracteristicile cele mai generale ale visului. In interpretarea visului. Calatoresc pe mare: acesta este continutul visului. ci reprezinta o dorinta realizata sub forma ueni manifestari psihice halucinatorii. O alta caracteristica. Gresim crezand ca fara vise am fi dormit mai bine. Prin ce mijloc dinamic se achita visul de aceasta functie? Este un lucru pe care inca il ignoram. La copil. nu mai putin constanta. o deformare a gandirii latente a visului: este transformarea gandului in eveniment trait in vis. vom ajunge la drumul cel mai scurt la concluzii asupra functiei visului. este data de dorinta nesatisfacuta la acre el reactioneaza prin vis. departe de a fi un factor de tulburare a somnului. 6). cea de a doua are sansa cea mai mare de a fi acceptata fara opozitie. in asa fel ca somnul sa poate continua. atunci fragmentul de vis: il vad pe fratele meu inchis intr-o lada ar trebui sa fie tradus nu prin fratele meu se restrange ci prin as dori ca fratele meu sa se restranga.

In realitate. sarcina noastra dusa la bun sfarsit. S-a constatat in repetate randuri ca acele caracteristici. Deci si visul ar rezulta dintr-un compromis. asadar cu dorinta care tinde staruitor la satisfacerea sa: de fapt pana in prezent nu cunoastem alta excitatie psihica susceptibila sa tulbure somnul. problema noastra ar fi solutionata. Insusi limbajul curent pare a presupune faptul ca principala caracteristica a viselor consta in satisfacerea unor dorinte. aceste vise in stare de veghe nu sunt altceva decat impliniri ale dorintelor ambitioase si erotice dar desi viu reprezentate. fara a face sa intervina inconstientul. deci vise in stare de veghe nocturne. Astfel. Deci este vorba de a sti daca caracteristicile generale pe care ni le ofera visele copiilor sunt mai stabile. Cat despre tendinta perturbatoare. Daca n-ar exista decat vise infantile. 8). iar in actul ratat ca atare vedem un compromis intre aceste doua tendinte. aceste impliniri de dorinte sunt numai ganduri si nu iau niciodata forma de fenomene halucinatorii ale vietii psihice. este mentinut aici tocmai cel mai putin sigur. fara sa mai fie nevoie sa interogam pe autorul visului. Sa spunem in treacat. deoarece epica viselor in stare de veghe implica si ea satisfacerea de dorinte si se manifesta ca atare numai in scopul acestei satisfaceri. carora am inceput prin a le atribui o importanta generala. fara a recurge la asociatia libera. atunci intelegem ca desfasurarea visului are ca efect suprimarea excitatiei nocturne si satisfacerea dorintei. nu apartin in realitate decat unei anumite categorii si unui anumit numar de vise. daca ele apartin si viselor mai putin transparente. o indeparteaza. La acesta din urma distingem o tendinta perturbatoare si o tendinta perturbata. Avem o satisfacere partiala si o suprimare partiala a ambelor componente. incercam o dorinta care se cere a fi satisfacuta. o suprima. Aceeasi schema se aplica visului. o epuizeaza printr-un fel caracteristic de traire. 7). din cele doua caracteristici principale ale visului. Asemenea vise au suferit o deformare considerabila. ca daca evenimentele traite in vis nu sunt decat reprezentari transformate.Interpretarea Viselor in loc de a reproduce pur si simplu excitatia. el depinzand de starea de somn si nefiind realizabil in starea de veghe. In cazul visului tendinta perturbata nu poate fi alta decat tendinta de a dormi. In timp ce dormim. ceea ce nu ne permite sa ne 42 . Avand in vedere cele doua caracteristici ale visului putem relua comparatia intre acesta si actul ratat. pe cand celalalt dispare. continuam sa dormim. al caror continut manifest nu prezinta nici un raport cu persistenta unei dorinte din timpul zilei. o inlocuim cu excitatia psihica. posibile in conditiile starii de somn. Satisfacandu-ne dorinta.

Interpretarea Viselor
pronuntam imediat asupra lor. De asemenea, prevedem ca pentru a explica aceasta deformare vom avea nevoie de tehnica psihanalitica de care ne-am putut dispensa cu prilejul obtinerii cunostiintelor referitoare la visele copiilor. Exista totusi un grup de vise nedeformate care, ca si visele copiilor, apar ca impliniri ale unor dorinte. Sunt acele vise care, pe tot parcursul vietii sunt provocate de imperioase trebuinte organice: foame, sete, nevoile sexuale. Ele constituie asadar impliniri de dorinte efectuate ca reactie la excitatii interne. Vom folosi drept exemplu tabloul Visul detinutului al lui Schwind, expus la Galeria Schack din Munchen, care nu poate avea alt continut decat tema evadarea. Ceea ce este excelent sesizat este ca evadarea trebuie trebuie sa aiba loc pe fereastra, pentru ca pe acolo a patruns raza de lumina care a pus capat somnului captivului. Gnomii cocotati unul peste altul reprezinta pozitiile succesive pe care ar trebui sa le ia detinutul spre a ajunge pana la fereastra. In toate celelalte vise, cu exceptia viselor copiilor si a celor de tip infantil, deformarea, asa cum am spus, constituie un obstacol in calea noastra. N-am putea afirma ca si acestea reprezinta impliniri de dorinte, cum suntem inclinati sa credem; continutul lor manifest nu ne dezvaluie nimic in legatura cu excitatia psihica ce le sta la origine si ne este peste putinta sa dovedim ca si ele tintesc la indepartarea sau la anularea acestei excitatii. Aceste vise trebuie interpretate, adica talmacite, deformarea lor trebuie inlaturata si continutul lor manifest inlocuit prin continutul lor latent: numai atunci vom putea sa judecam daca datele valabile pentru visele infantile sunt valabile si pentru toate celelalte vise, fara exceptie. Cenzura visului Studiul viselor copiilor ne-a dezvaluit geneza, esenta si functia visului. Visul este un mijloc de suprimare a excitatiilor (psihice) care tulbura somnul, aceasta suprimare facandu-se cu ajutorul satisfacerii halucinatorii a unor trebuinte. In ceea ce priveste visele adultilor, nu am putut explica decat un singur grup, cuprinzand indeosebi pe acelea pe care le-am calificat drept vise de tip infantil. Cand ne aflam in prezenta unui vis de un alt gen, admitem, ca urmare a diverselor aprecieri si prin analogie cu conceptia despre actele ratate, ca el constituie un substitut deformat al unui continut care ne este recunoscut si la care trebuie sa-l raportam.
43

Interpretarea Viselor
Deformarea operata de vis este ceea ce il face straniu sau incomprehensibil. Vrem sa stim mai multe lucruri in acest sens: mai intai care este originea sa, dinamismul sau; apoi functia pe care o indeplineste si in sfarsit modul in care actioneaza. Putem spune in consecinta, ca deformarea operata de vis este produsul travaliului psihic care se desfasoara in vis. Vom face referire in continuare la visul unei doamne in varsta, foarte cultivata si stimata. Acest vis nu a fost supus analizei. Referenta pretindea ca pentru persoanele care se ocupa de psihanaliza, el nu are nevoie de nici o interpretare. Autoarea visului insasi nu l-a interpretat, dar l-a judecat si l-a condamnat ca si cum ea ar fi fost capabila sa-l interpreteze. Iata de exemplu cum s-a pronuntat ea in aceasta privinta:’si cand te gandesti ca acest vis atat de oribil si de stupid a fost visat de o femeie de 50 de ani, care zi si noapte nu are decat grija copilului sau!’. Si acum iata acum visul referitor la asistenta amoroasa...’Ea se duce la spitalul militar nr1. si ii spune plantonului ca doreste sa vorbeasca cu medicul sef caruia vrea sa-i ofere serviciile sale pentru spital. Spunand acestea, ea subliniaza in asa fel cuvantul servicii incat subofiterul observa indata ca este vorba de servicii intr-ale amorului. Vazand ca are de a face cu o doamna in varsta, dupa ce ezita putin, o lasa sa treaca. Dar in loc de a ajunge la medicul sef, ea nimereste intr-o incapere larga si intunecoasa, in care o multime de ofiteri si medici militari stau in jurul unei mese lungi. Ea se adreseaza cu oferta sa unui medic primar, care o intelege de la primele cuvinte. Iata textul discursului ei, asa cum l-a pronuntat in vis: ’Eu, ca si multe alte femei si fete tinere din Viena suntem gata sa... cu soldatii, ofiterii, fara deosebire...’. la aceste cuvinte ea aude (tot in vis) un murmur. Dar expresia, cand jenata, cand malitioasa, care apare pe fetele ofiterilor, ii confirma ca toti cei de fata o luau cat se poate de serios. Doamna continua:’Stiu ca hotararea noastra poate sa para bizara, noi o luam insa cat se poate de in serios. Soldatul aflat pe front nu este intrebat daca vrea sa nu sa moara’. Urmeaza o perioada lunga de tacere penibila. Medicul primar o ia de mijloc si ii spune: ’Scumpa doamna, se presupunem ca am ajuns la aceasta...’(murmure). Ea se desprinde din imbratisarea lui, gandindu-se ca si el e la fel cu toti ceilalti, si raspunde:’Dumnezeule, eu sunt o femeie in etate si s-ar putea ca niciodata sa nu ma aflu in aceasta situatie. Pe de alta parte totusi, o conditie trebuie indeplinita: va trebui sa se tina seama de varsta, nu va trebui ca o femeie in varsta si un tinerel...(murmure); ar fi
44

Interpretarea Viselor
oribil’. Medicul primar: ’Va inteleg perfect!’. Cativa ofiteri, printre care se afla unul care i-a facut curte in tinerete, izbucnesc in ras si doamna isi exprima dorinta de a fi condusa la medicul sef, pe care il cunoaste, ca sa puna lucrurile la punct. Dar, spre marea ei mirare, constata ca nu cunoaste numele acestui medic. Cu toate acestea, medicul primar ii arata politicos si respectuos, o scara de fier, in spirala si stramta, care duce direct la etajele superioare si ii recomanda sa urce pana la etajul doi. Pe cand urca, se aude un ofiter spunand: ’E o hotarare colosala, fie femeia tanara sau batrana. Toate respectele mele’. Cu constiinta de asi implini o datorie, ea urca o scara interminabila. Acelasi vis s-a repetat de doua ori in interval de cateva saptamani, cu unele modificari( cu remarca doamnei) cu totul neinsemnate si absurde. Acest vis se desfasoara ca o fantezie diurna; el denota o remarcabila continuitate si unele detalii de continut ar fi putut sa fie clarificate, daca s-ar fi aratat vreo grija pentru asemenea lamuriri, ceea ce nu s-a intamplat. Pentru noi cel mai important si cel mai interesant fapt este ca visul prezinta anumite lacune, nu in rememorare, ci in continut. In trei randuri continutul este ca si epuizat; discursul doamnei fiind de fiecare data intrerupt printr-un murmur. Cum visul nu a fost supus nici unei analize, propriu-zis nu avem dreptul sa ne pronuntam cu privire la sensul sau. Exista totusi aluzii, ca aceea implicata in cuvintele servicii intr-ale amorului ,care indreptatesc unele concluzii, dar in special fragmentele de discurs care preced murmurul au nevoie de completare, ceea ce nu se poate face decat intr-un singur sens bine determinat. Procedand la restituirile necesare, constatam ca, spre a-si indeplini o indatorire cetateneasca, autoarea visului este gata sa-si puna propria persoana la dispozitia soldatilor si ofiterilor, pentru satisfacerea trebuintelor lor erotice. Aceasta fantezie nu se exprima insa in vis. Tocmai acolo unde contextul pare sa implice confesiunea, aceasta e inlocuita in continutul manifest printr-un murmur indiscret, ea apare sters sau este suprimata. Uneori cenzura nu se exercita asupra unor pasaje incredintate tiparului. Autorul, prevazand ca anumite pasaje se vor lovi de obstacolul cenzurii, le-a atenuat in prealabil, le-a modificat usor sau s-a multumit sa atinga in treacat sau sa faca pur si simplu aluzie la ceea ce avea, ca sa spunem asa, in varful penitei sale. Ziarul nu apare in acest caz cu spatii albe, insa anumite perifraze si obscuritati va vor dezvalui cu usurinta eforturile pe care autorul le-a facut ca sa evite interventia cenzurii oficiale.
45

isi alege obiectele fara a intalni nici o rezistenta si isi alege de preferinta obiectele interzise. Dorim sa cercetam prin intermediul caror tendinte si impotriva caror tendinte se exercita cenzura. ceea ce numim noi libido. ci si obiecte carora acordul unanim al umanitatii le-a conferit un caracter sacru: barbatul isi indreapta alegerea sa asupra mamei si surorii. acelora condamnate de mult de educatia noastra estetica si acelora care contrazic toate regulile de restrictie morala. In acest caz putem afirma ca acestea sunt tendinte blamabile. Aceste dorinte cenzurate si care primesc in vis o expresie deformata. le recunoaste ca fiind ale sale. Pofte pe care le credem straine naturii umane se dovedesc destul de puternice ca sa provoace 46 . pe cand altele au lasat amintiri clare si distincte. nedeterminat si indoielnic. tendintele impotriva carora este dirijata cenzura viselor trebuie descrise. ca in visul de care ne ocupam aici. in judecata sa din starea de veghe. nu exista vis in care eul autorului visului sa nu joace rolul principal cu toate ca el stie foarte bine a se disimula in continutul manifest. Acest sacro egoismo al visului sigur ca nu este lipsit de legatura cu tendinta noastra din somn. sunt inainte de toate manifestari ale unui egoism fara margini si fara scrupule. insa intr-un mod atat de fatis. ca sunt lucruri la care nu indraznim sa gandim sau la care nu gandim decat cu oroare. Ori de cate ori continutul manifest prezinta lacune.Interpretarea Viselor Sa retinem aceasta analogie. Ne referim direct la o cenzura a visului. Eul eliberat de orice piedica morala cedeaza tuturor cerintelor instinctului sexual. trebuie incriminata interventia cenzurii visului. de naiv am putea spune. Noi sustinem ca pasajele din discursul doamnei. careia trebuie sa-i atribuim un anumit rol in deformarea operata de vise. au fost si ele victima unei cenzuri. indecente din punct de vedere etic. plasandu-ne mai intai din punct de vedere al instantei insasi reprezentate de cenzura. afirmand ca ori de cate ori ne gasim in prezenta unui element oniric foarte sters. Dar. Putem merge chiar mai departe. simtindu-se de acord cu ele. femeia asupra tatalui si fratelui(visul doamnei in varsta de 50 de ani era si el incestuos. isi alege nu numai femeia altuia. De altfel. Tendintele prin care se exercita cenzura sunt acelea pe care autorul visului. Aceatsa se manifesta rar. impunandu-si atenuari. Cautarea placerii. aluzii la gandurile autentice. omise sau acoperite de murmur. care consta tocmai in detasarea de orice interes fata de lumea exterioara. estetic si social. aceasta cenzura se exercita dupa cea de-a doua modalitate. Cel mai adesea. trebuie sa admitem ca aceasta a suferit actiunea cenzurii. libidoul ei fiind in mod incontestabil dirijat catre fiul ei). aproximatii.

frati. conditiile in care el traieste si trairile care au precedat visul. adesea putem interpreta un vis fara nici o dificultate. simbolurile realizeaza intr-o oarecare masura idealul vechii si popularei interpretari a viselor. fireste. Simbolistica este 47 . Ura isi croieste drum liber. Ele ne permit. si ca de asemenea poate fi o aluzie referitoare la acest substrat sau reprezentarea sa figurata. el constituie o relaxare binefacatoare fata de efortul penibil la care obliga interogarea autorului visului. Raportului constant existent intre elementul unui vis si talmacirea sa ii dam numele de raport simbolic. Dorintele de razbunare. iar studiul mai aprofundat al visului ne permite intr-adevar sa constatam ca si alti factori participa pe langa cenzura la producerea acestui fenomen.Interpretarea Viselor vise. liber. inconstiente. care de altfel nu ar fi capabil sa adauge nimic la simbol. Simbolistica constituie capitolul cel mai interesant al teoriei viselor. nu am sustinut ca cenzura ar fi singurul factor care produce deformarea. nu alege in acest scop decat anumite elemente ale ideilor latente ale visului. personalitatea autorului visului. Vom spune inainte de toate ca in calitate de talmaciri stabile. in anumite circumstante. a dori moartea persoanelor celor mai iubite. Dar. sa interpretam un vis fara a mai chestiona pe autorul acestuia. Simbolistica Visului Am stabilit ca deformarea care ne impiedica sa intelegtem visul este efectul unei cenzuri care isi exercita activitatea impotriva dorintelor inacceptabile. Aceste dorinte cenzurate par sa urce dintr-un adevarat infern. fara a putea spune care sunt acestea. elementul insusi fiind un simbol al gandirii inconstiente a visului. parinti. departe de a simboliza orice. Dar nu ajunge o comparatie oarecare pentru ca acest raport sa se stabileasca. Un asemenea tur de forta este magulitor pentru interpret si il impune fata de autorul visului. il putem talmaci. ca sa zicem asa. interpretarile intrepinse in stare de veghe dovedesc ca nici cenzura nu pare a fi destul de severa fata de aceste dorinte. Esenta raportului simbolic consta intr-o comparatie. Nu tot ceea ce poate fi comparat cu un obiect sau proces apare in vis ca simbol al acestui obiect sau proces. visul. Pe de alta parte. surori sunt departe de a fi manifestari exceptionale in vise. Presupunem ca aceasta comparatie cere anumite conditii. Am stabilit ca elementul unui vis este poate fi fata de substratul acestuia ceea ce este partea fata de intreg. Cand cunoastem simbolurile uzuale ale viselor.

Exista insa altele in legatura cu care suntem obligati sa ne intrebam unde trebuie sa cautam factorul comun. goliciunea prin haine si uniforme. Mai putin tandre sunt visele in care apar copii. Moartea iminenta este inlocuita in vis prin plecare. daca simbolul este o comparatie. cu alte cuvinte ca intre acea persoana si autorul visului exista o relatie paternitate/maternitate. Majoritatea simbolurilor din vise sunt simboluri sexuale. de care ne putem agata. al actelor sexuale. de reprezentare. Obiectele care isi gasesc in vise o reprezentare simbolica sunt putin numeroase. Este domeniul vietii sexuale. care dorea sa-i atribuie o importanta de prim ordin . insecte. copiii. Casa este aceea care constituie singura reprezentare tipica. In afara de acestea. fie ca scoatem pe cineva din apa sau ca suntem noi scosi. ar fi ciudat ca asociatia sa nu ne faca sa o descoperim. nasterea si alte cateva lucruri. regele si regina sau alte personaje respectabile. autorul visului sa nu se arate nicidecum dispus sa recunoasca respectiva comparatie atunci cand ii este infatisata. simbolurile care le desemneaza sunt 48 . Ne aflam aici in fata unei disproportii remarcabile. normala a persoanei umane ca intreg. Acest fapt a fost recunoscut deja de Scherner. cand angoasa. ca ea se apropie chiar si de notiunea de aluzie. In unele simboluri. Nasterea este aproape intotdeauna reprezentata de o actiune in care apa este principalul factor: visam fie ca ne aruncam in apa sau ca iesim din apa. al organelor genitale. acel tertium comparationis al presupusei comparatii. ba mai mult. Trebuie sa convenim de asemenea ca notiunea de simbol nu este inca net delimitata. ca ea se confunda adesea cu aceea de substituire. Pe cand continuturile simbolizate sunt putin numeroase. Parintii au ca simboluri imparatul si imparateasa. prin anumite prevestiri obscure. ca insusi autorul visului sa n-o cunoasca si sa nu se foloseasca de ea. visele in care figureaza parintii se desfasoara intr-o atmosfera de pietate. fara a sti nimic in legatura cu ea. care au ca simboluri mici animale. Adesea ne vedem in vis alunecand pe fatada caselor. In acest fel. parintii. acelea cu balcoane. al relatiilor sexuale. Abandonand aceasta enumerare mai degraba saraca. incercand in timpul acestor descinderi cand placere. moartea. frati sau surori.Interpretarea Viselor astfel limitata din toate directiile. Casele cu peretii netezi reprezinta barbati. reprezinta femei. fratii. vom aborda un domeniu ale carui obiecte si continut sunt reprezentate de o simbolistica extrem de bogata si variata. sinistre. Corpul uman in ansamblul sau. Se vede aici cum se pierd pe nesimtite granitele dintre cele doua genuri de reprezentari: simbolurile si aluziile. comparatia care le serveste de baza este evidenta.

de o multime de reprezentari pe care le putem numi simbolice si in care cel mai adesea este evident factorul comun al comparatiei. In ceea ce priveste aparatul genital al barbatului.Federn este acela care a stabilit aceatsa interpretare cu ajutorul unor dovezi cu neputinta de respins. pilele pentru unghii. Printre simbolurile sexuale masculine mai putin inteligibile. mult mai expresiv. insusire care formeaza o parte a fenomenului erectiei. apoi in obiecte care. creioanele. dar chiar si un experimentator atat de impartial ca Mourly-Vold a ajuns la aceleasi concluzii. In sfarsit 49 . avand toate aproape aceeasi valoare. a creat reprezentarea simbolica cu ajutorul baloanelor. urmarirea de catre un om inarmat cu un cutit sau cu o arma de foc joaca un rol esential. izvoare tasnitoare ca si prin alte obiecte susceptibile de alungiri. Visul dispune pentru organele sexuale ale omului. dar semnificatia lor simbolica este inconstestabila. adica revolverul. Faptul ca tocurile de scris. de a simboliza erectia.Interpretarea Viselor extraordinar de numeroase. Asemenea obiecte se intalnesc cel mai frecvent in simbolistica viselor si interpretarea lor nu prezinta nici o dificultate. pot patrunde in interiorul unui corp producand raniri: arme ascutite de toate felurile cum ar fi cutite. Partea principala a aparatului genital masculin si cea mai vrednica de interes pentru ambele sexe. In cosmarurile fetelor. etc. creioanele cu mina mobila. P. in intregul sau. ca si penisul. arbori. sabii sau chiar arme de foc cum ar fi pusti. cum ar fi lampile cu suspensor. ciocanele si alte instrumente sunt incontestabil reprezentari simbolice ale organului sexual masculin depinde de o conceptie simpla legata de acest organ. pumnale. prezinta importanta simbolica indeosebi numarul sacru trei. spade. Dintre psihanalisti. Nu mai putin inteligibila este reprezentarea membrului masculin prin obiecte din care curge un lichid: robinet. in urma experintelor sale care constau in a da bratelor si picioarelor in timpul somnului pozitii artificiale. in asa fel ca fiecare obiect poate fi exprimat prin simboluri multiple. De ce palaria si mantaua au capatat aceeasi semnificatie? Nu este usor sa ghicim acest lucru. umbrele. isi gaseste substitutele simbolice mai intai in obiectele care ii sunt asemanatoare prin forma. vom cita reptilele si pestii. El face din organul sexual insasi esenta persoanei si o pune sa zboare. adica: bastoane. dar mai ales faimosul simbol al sarpelui. avioanelor si chiar a dirijabilelor Zeppelin. pistoale si in mod deosebit arma care prin forma sa se preteaza in mod special la aceasta comparatie. stalpi. Dar visul cunoaste si un alt mijloc. ibrice. Insusirea deosebita pe care o are acesta de a invinge gravitatia.

Putem cita. biserica si capela. buzunare. al unui tufis. dintre edificii. Vaporul face si el parte din aceasta serie. Alunecarea. dulciurile servesc adesea la simbolizarea palcerii sexuale. cufere. activitatile ritmice ca dansul. ca raportandu-se la aceasta categorie. Aparatul genital al femeii este reprezentat in mod simbolic prin toate obiectele a caror caracteristica consta in aceea ca circumscriu o cavitate in care poate fi introdus ceva: mine. Pilozitatea zonelor genitale la cele doua sexe este reprezentata in vis sub aspectul unei paduri. paduri. apa. chiar si in vis. trebuie considerata de asemenea ca fiind simbolica. extractia unei masele. gropi. isi afla reprezentarea simbolica in mere. vase si sticle. ale coprului feminin. pe cand impozantul mecanism al aparatului genital al barbatului este simbolizat sub forma tuturor felurilor de masini complicate.etc. cum ar fi mana sau piciorul. greu de descris. echitatia.Interpretarea Viselor ne putem intreba daca substituirea organului sexual masculin printr-un alt membru.usa si portal devenind la randu-le simboluri care desemneaza orificiul genital. fructe in general. gura ca simbol al orificiului vaginal si. Dintre animale. Simbolurile destinate sa reprezinte in mod special raporturile sexuale sunt mai putin numeroase in vise decat s-ar crede. cuptoare si mai ales camere se raporteaza mai degraba la uter decat la aparatul genital propriu-zis. Simbolul camera se include aici in acela de casa. ca si obiectele facute din aceste materiale ca masca si cartea. 50 . Unele simboluri ca dulapuri. Un alt simbol interesant al aparatului genital al femeii este reprezentat de ladita cu bijuterii: giuvaer si comoara sunt dezmierdarile adresate. mai mari. ascensiunea ca si accidentele violente. Satisfactia sexuala obtinuta fara concursul unei persoane de sex opus este simbolizata prin tot felul de executii muzicale. persoanei iubite. Trebuie considerati ca facand parte din aparatul genital sanii care. ca de exemplu faptul de a fi zdrobit de un automobil. Mai au semnificatie simbolica anumite materiale. O reprezentare cu totul deosebita este caderea unui dinte. simbolul acesta semnifica in mod cert castrarea. lazi. Topografia complicata a aparatului genital al femeii determina adesea reprezentarea acestuia sub forma unui peisaj. intre altele prin cantatul la pian. cu stanci. cum ar fi lemnul si hartia.. piersici. Sa mai citam dintre organele corpului. ca si celelalte emisfere. smulgerea unei ramuri sunt reprezentari subtil simbolice ale onanismului. coborarea brusca. melcii si scoicile sunt incontestabil simboluri feminine. privita ca o pedeapsa pentru masturbare. pesteri.

mantaua serveste la desemnarea unui barbat. dar uneori si feminina. Incepand nu cu ceea ce reprezinta simbolul. Fructul nu desemneaza copilul. gradina un simbol frecvent al organului sexual feminin. stanca sunt simboluri ale organului sexual masculin. formele corpului. Alteori. cu toate ca adesea dintr-un alt punct de vedere decat cel sexual. poate orice acoperamant de cap in general. Muntele. Toate acestea raman de neinteles atat timp cat nu suntem la curent cu dezvoltarea reprezentarilor sexuale ale oamenilor. daca nu chemam in ajutor lingvistica comparata. exista in Atlantic o insula numita Madera. nume care i-a fost dat de portughezii care au descoperit-o. pantoful. completand aceasta cercetare cu cateva consideratii referitoare in special la simbolurile al caror factor comun ramane obscur. ca reprezentare a aparatului genital al femeii. In ceea ce priveste lemnul. ci cu simbolul insusi. o fetita sau un baietel. Mugurii si florile semnaleaza organele genitale ale femeii si in special virginitatea. Si una si alta comporta multe aspecte care contrazic asteptarile noastre. In anumite cazuri aceasta ambiguitate a simbolurilor poate sa nu fie decat aparenta. Animalele salbatice servesc la reprezentarea in primul rand a oamenilor pasionati. de altfel simbolurile cele mai frapante. un simbol masculin desemneaza o parte a aparatului genital feminin. este in chip manifest un simbol masculin.Interpretarea Viselor Utilizarea si talmacirea acestor simboluri sunt mai putin simple decat sar crede initial. cutia sunt exceptate de utilizarea simbolica bisexuala. cu semnificatie in gen masculina. nu vom reusi sa intelegem ratiunea care a facut din el un simbol al maternitatii. arma. Lenjeria alba. Am mentionat deja peisajul. In limba 51 . care inseamna materie. Or. Dar adesea se intampla ca un cuvant generic sa sfarseasca prin a desemna un obiect particular. In consecinta. Multe simboluri desemneaza un organ genital in general: acesta este cazul simbolurilor in care apare un copil mic. deoarece ea era pe atunci acoperita de paduri. vom trece in revista domeniile din care au fost imprumutate simbolurile sexuale. apoi a instinctelor rele. Tot asa. Cravata care atarna pe piept si care nu este purtata de femei. si invers. papucul desemneaza simbolic organele genitale ale femeii. al feminitatii. Cuvantul german Holz( lemn) ar avea aceeasi radacina cu cuvantul grecesc óɕŋ. materie bruta. panza sunt in general simboluri feminine. ci sanul. uniformele sunt simboluri destinate sa exprime goliciunea. constatam faptul incredibil ca deosebirile sexuale sunt adesea abia schitate in reprezentarile simbolice. a patimilor. hainele. ca buzunarul. Un simbol obscur de acest gen este palaria.

daca este vorba despre o persoana raposata. Etimologistii sunt aceia care au facut verosimila presupunerea ca vaporul este o reprezentare simbolica a femeii: substantivul Schiff (vapor) care servea initial pentru 52 . In miturile privitoare la nasterea eroilor. Materia din care e facut un lucru este ca un fel de mama a acestuial. Rank a stabilit ca este vorba aici de reprezentarile simbolice ale nasterii. De altfel. insotea mumia in acest voiaj. Naterea este cu regularitate exprimata in vis printr-o relatie cu apa: te scufunzi in apa sau iesi din apa. o persoana care a salvat un copil din apa. sau pur si simplu o mama. atunci cand un copil cere vesti despre o persoana pe care n-a mai vazut-o de mult. Mai sunt apoi numeroasele exemplare din cartea mortilor care. in mit. fie si numai o singura data in viata. expresii care nu au fost intotdeauna intelese exact si a caror interpretare a facut loc multor neintelegeri. supuse de O. fara a sti poate ca s-a folosit astfel de un simbol sexual. adica in lichidul amniotic din uterul mamei si a se naste inseamna pentru el a iesi din apa. scufundarea in apa si salvarea din apa joaca un rol predominant.Interpretarea Viselor portugheza Madeira inseamna tocmai lemn. Or cuvantul materia este un derivat de la mater. ca ea a plecat intr-o calatorie. Deci tocmai aceasta straveche conceptie s-a perpetuat in folosirea simbolului lemn pentru femeie. Cand visam ca ne-a salvat o persoana de la inec. In Noul Testament se spune: femeia este un vas fragil. fiecare mamifer. inclusiv stramosii omului. ca un Baedecker. facem din aceasta persoana mama. descind din animale acvatice. mama. ceea ce vrea sa spuna ca te nasti sau esti nascut. marturiseste a fi chiar mama acestuia. fiecare om isi petrece prima faza a existentei sale in apa. Toti cunoscatorii vechilor mituri stiu cat de importanta era reprezentarea unei calatorii in imparatia mortii in religia Egiptului antic. Fiecaruia dintre noi. si care la randu-i inseamna materie in general.Rank unei analize comparate. Cartile sfinte ale evreilor sunt intesate de expresii imprumutate din simbolistica sexuala. exista obiceiul de a i se raspunde. Plecarea simbolizeaza in vis moartea. sa mearga cu impolitetea pana acolo incat sa trateze o femeie drept lada batrana . Acest simbol poate fi considerat ca punand in evidenta o dubla legatura cu adevarul transformismului: pe de o parte toate mamiferele terestre. mama. aceasta ultima calatorie a mortului a devenit o realitate. Recunoastem in cuvantul madeira cuvantul latin materia usor modificat. De cand locurile de ingropaciune au fost separate de locuinte. analoage acelora care se manifesta in vis. pe de alta parte. i s-a intamplat. Simbolistica sexuala nu este nici ea proprie doar visului.

cat despre simbolurile din vise. expresie voalata. ci are si numeroase analogii mitologice. Smulgerea unei ramuri. a conjurat umbra acesteia sa-i dea vesti despre sine. amintindu-i lui Periandru ca el isi bagase painea intr-un cuptor rece. prin caderea sau scoaterea unui dinte: intr-adevar. publicata de F. dupa ce si-a ucis din gelozie femeia iubita. destinata sa desemneze un act pe care nici o alta persoana nu-l putea cunoastea. tiranul. In Anthropophyteia. simbolistica din toate celelalte domenii nu este in mod necesar si exclusiv sexuala. Numeroasele analogii pe care le pot oferi alte domenii sunt cel mai adesea ignorate de autorii viselor.Kraus si care constituie o mina de informatii fara egal pentru ceea ce priveste viata sexuala a popoarelor.S. In al doilea rand aceste raporturi simbolice nu apartin propriu-zis autorului vislui si nu caracterizeaza doar travaliul care are loc in cursul viselor. inlocuiesc circumciziunea prin extractia unui dinte. Melissa. antropologia ne ofera un pandant la aceasta reprezentare. multe dintre ele nu le regasim in alte domenii. nu ar fi in realitate decat o modificare a cuvantului Schaff (strachina). Multe simboluri folosite in alt mod nu se manifesta in vis sau nu apar decat rareori. citim ca in unele regiuni ale Germaniei se spune despre o femeia care a nascut: i s-a surpat cuptorul. este reprezentarea onanismului. ca reprezentare simbolica a onanismului. stim ca unele triburi primitive de pe continentul african practica circumciziunea ca ritual al puterbatii (spre a celebra intrarea tanarului in varsta virilitatii). Cand. chiar vecine cu cele dintai. In al treilea rand. De unde provine cunoasterea acestor raporturi simbolice? Limbajul curent nu ne furnizeaza decat o parte infirma a acesteia. pandant pe care putini il cunosc. potrivit istoricului Herodot. sau nu le regasim decat ici-colo. Dar ceea ce este cu totul deosebit. Domeniul simbolicului este extrem de intins. pe cand alte triburi. iar simbolistica viselor nu este decat un mic sector al acestuia. moarta si-a dezvaluit prezenta. nu corespunde numai semnificatiilor vulgare ale acestui act. In plus. Faptul ca cuptorul este simbolul femeii si al uterului ne este confirmat de legenda greceasca privitoare la Periandru din Corint si consoarta sa. nimic nu este mai putin indicat decat sa ataci intreaga problema pornind de la vis. sau mai curand a castrarii considerate ca pe o pedeapsa pentru acest pacat. prin care aceste raporturi ajung sa se exprime. pe cand in vise simbolurile servesc 53 .Interpretarea Viselor a desemna un vas de argila.

pentru ca si in acest caz am avea de rezolvat problema talmacirii limbajului simbolic al visului in cel al gandirii noastre din starea de veghe. a sustinut ca trebuintele sexuale au jucat un rol dintre cele mai importante in geneza si dezvoltarea limbii. care fusese asimilata cu acest act. Acelasi lucru s-a petrecut si la generatiile ulterioare care. de a intelege de ce visul. Acest lucru nu este nici el usor de explicat. Un lingvist. celalalt munca activa. H. acre pastreaza ceva din aceste vechi conditii de viata. 54 . cu privire la aceste raporturi. de ce in general armele si uneltele slujesc de simboluri masculine. S-ar spune ca omul primitiv nu s-a resemnat sa munceasca decat facand din aceasta echivalentul si substitutul activitatii sexuale. de o importanta contributie. prin trecerea de la reprezentarea simbolica la alta forma de reprezentare. Daca ipoteza pe care am schitat-o este exacta. ale carui lucrari sunt independente de psihanaliza. viosul nu ne-ar fi mai inteligibil. dupa ce au nascocit un cuvant nou cu semnificatie sexuala. Cel de-al patrulea punct de vedere ne readuce la punctul de plecare si ne orienteaza in directia care ne este trasata. unul acre exprima actul sexual. fiind acompaniata de cuvinte si expresii ritmic repetate. dezvoltarea ulterioara a radacinilor limbii a insotit organizarea muncii in comunitatea umana primitiva. prezinta atatea simboluri legate de viata sexuala. ea ne deschide o posibilitate de a intelege simbolistica viselor. Trebuie insa sa retinem ideea ca exista raporturi deosebit de stranse intre simbolurile veritabile si viata sexuala. spre a se fixa definitiv in domeniul muncii. pe cand tesaturile si obiectele casnice sunt simboluri feminine. In acest fel cuvantul lansat in cursul muncii in comun avea doua sensuri.Interpretarea Viselor aproape in exclusivitate la exprimarea obiectelor si raporturilor sexuale. Interesul sexual s-a transferat astfel in domeniul muncii. cuvantul s-a detasat de semnificatia sa sexuala. Simboluri initial sexuale vor fi capatat ulterior o alta utilizare. Putin cate putin.Sperber( din Upsala). Este evident ca nu putem raspunde acestor intrebari cat timp nu ne ocupam decat de simbolistica viselor. Primele sunete articulate au servit la comunicarea ideilor si la chemarea partenerului sexual. Am spus ca. aceasta schimbare de destinatie antrenand degradarea lor treptata. obiectele care au purtat altadata aceleasi nume ca obiectele legate de sfera si viata sexuala ar aparea astazi in vise in calitate de simboluri din aceasta sfera si din aceasta viata. chiar si daca cenzura viselor nu ar exista. Munca era efectuata in comun. Beneficiem de curand. Raportul simbolic ar fi supravietuitorul vechii identitati de cuvinte. l-au aplicat unui gen nou de munca.

Elaborarea Visului Primul efect al procesului de elaborare al unui vis consta in condensarea acestuia din urma. Putem insa presupune ca este confortabil pentru cenzura sa se slujeasca de simbolistica. Vrem sa spunem prin aceasta ca continutul visului manifest este mai redus decat acela al visului latent. Am putea sa-i atribuim mai degraba cauze de ordin mecanic sau economic in procesul oniric. Procesul de elaborare oniric este puternic angrenat in producerea acestor structuri compozite. totusi cenzura isi are aici partea sa de contributie. adica niciodata nu se intampla ca visul manifest sa fie mai intins decat visul latent si sa aiba un continut mai bogat. nu avem totusi impresia ca ea ar fi un efect al cenzurii. Condensarea mai are ca efect tulburarea. In acest fel. aceasta urmarind acelasi scop: sa faca visul bizar si de neinteles.Interpretarea Viselor Simbolistica este deci un al doilea factor de deformare al viselor. Ea face posibila reunirea intr-un vis manifest a doua serii de idei latente cu totul diferite. ca el reprezinta in consecinta un fel de traducere abreviata a acestuia. fiind usor de demonstrat ca trasaturile comune care constituie conditia formarii lor sunt create in mod intentionat acolo unde acestea lipsesc. Nu se observa niciodata contrariul. independent de cenzura. dar ea in general exista si de aceea este considerabila. Condensarea se efectueaza printr-unul din urmatoarele trei procedee: 1) Unele elemente latente sunt pur si simplu eliminate. Efectele condensarii pot fi absolut extraordinare. un element manifest poate sa corespunda simultan mai multor elemente 55 . complicarea raporturilor intre elementele visului latent si acelea ale visului manifest. Cu toate ca condensarea obscurizeaza visul. avand prin aceasta si posibilitatea unei interpretari de ordin superior. decat fragmente din anumite 3) Elementele latente care au trasaturi comune se regasesc fuzionate in visul manifest. 2) Visul manifest nu contine ansambluri ale visului latent. Condensarea poate uneori lipsi. in asa fel ca putem obtine o interpretare aparent satisfacatoare a unui vis. de exemplu prin alegerea expresiei verbale pentru o idee data.

in asa fel ca visul apare altfel centrat si straniu. ca atunci cand nu reproducem decat consoanele unui cuvant omitand vocalele. intre altele. fara a respecta conditia asociatiei intre continuturi. stim . ci prin ceva mai indepartat. trase de par. deci printr-o aluzie. accentul psihic este transferat de pe un element important pe un altul. in consecinta ea este cifrata. nici o selectie calauzita de o anumita regula. si cand vrem sa ajungem la elementul vizat. dar cu o anumita diferenta. bazata pe o similitudine tonala. Din fericire. un element latent este inlocuit nu printr-unul din propriile sale elemente constitutive. In gandirea in stare de veghe aluzia trebuie sa fie usor inteligibila si trebuie sa avem intre aluzie si gandirea veritabila un raport de continut. Dar deplasarea prin aluzie care are loc in vis se sustrage acestor doua limitari. Cenzura viselor nu-si atinge scopul decat daca izbuteste sa faca de negasit drumul ce duce de la aluzie la substratul ei. mai putin important. despre aceasta avem unele cunostiinte prealabile. situatie in care reliefam un element in dauna multor altora: ne aflam a ceva cu totul diferit si mult mai complicat. Deplasarea se exprima in doua feluri: in primul rand. Aici aluzia nu prezinta decat rapoturi cu totul exterioare si foarte indepartate de elementul pe care il inlocuieste. Travaliul de elaborare onirica opereaza deci o transcriptie cu totul neobisnuita a ideilor viselor.Interpretarea Viselor latente. o transcriptie care nu este nici o traducere cuvant cu cuvant sau semn cu semn. Inlocuirea printr-o aluzie exista si in gandirea noastra in stare de veghe. interpretarea aluziei lasa impresia unui cuvant de spirit ratat sau a unei explicatii fortate. Cuvantul de spirit se serveste adesea de o aluzie. El respecta totusi in mod riguros conditia inteligibilitatii. Un al doilea efect al procesului de elaborare onirica consta din deplasare. ca acest fenomen este in intregime opera cenzurii viselor. in ordinea succesiunii lor. cuvantul de spirit si-ar rata total efectul daca nu am putea parcurge fara dificultate drumul de la aluzie la obiectul acesteia. ca ideile care apar in legatura cu un element manifest nu trebuie utilizate treptat. in cursul interpretarii unui vis. Constatam de asemenea. 56 . Adesea trebuie asteptat ca intregul vis sa-si fi gasit interpretarea. el inlocuieste aceasta asociatie de continut prin una exterioara putin uzitata. etc. nici ceea ce s-ar putea numi o inlocuire prin reprezentare. pe ambiguitatea de sensuri pe care o are un cuvant. in al doilea rand. dupa cum un element latent poate participa la mai multe elemente manifeste: este vorba deci despre un fel de incrucisare.

In ceea ce priveste persoanele si obiectele concrete despre care este vorba in articolul propus. ceea ce corespunde indoielilor si incertitudinilor atat de des exprimate de autorul visului. va va fi usor si poate chiar comod sa le inlocuiti prin imagini. anume daca un element dat s-a manifestat realmente in vis. imaginile vizuale nu sunt singura forma pe care o imbraca ideile in vis. potrivit conceptiei noastre. Urmarind confruntarea intre ideile latente ale viselor si visele manifeste care le inlocuiesc. daca este exact elementul invocat sau presupus si nu altul. multe idei isi conserva forma proprie si apar ca atare sau in calitate de cunostinte in visul manifest. spre a produce un efect comic. visul ar fi absurd pentru ca activitatea psihica al carei efect este acesta si-a pierdut orice capacitate de a formula o judecata critica. cel mai interesant. Al treilea efect al procesului de elaborare onirica este. Spre a va face o idee de dificultatile pe care le prezinta. nimic din ideile latente ale visului nu corespunde acestor indoieli si incertitudini. In general. de indata ce s-a formulat judecata ’e absurd’. inchipuiti-va ca ati preluat sarcina inlocuirii unui articol de fond politic printr-o serie de ilustratii. Aceasta nu inseamna ca toate elementele constitutive ale ideilor onirice ar suferi aceasta transformare. El consta dintr-o transformare a ideilor in imagini vizuale. de asemenea. adica sa treceti de la scrierea cu semne grafice la scrierea prin semne figurative. in acest fel aflam. conjuctii. ele sunt exclusiv efectul cenzurii si trebuie 57 . Ne servim adesea de acest mijloc in gandirea din starea de veghe. Aceasta parte a procesului de prelucrare onirica este cea mai constanta. din punct de vedere psihologic. ca insasi absurditatea viselor are semnificatia sa deosebita. In cursul activitatii de interpretare aflam. etc. aflam o multime de lucruri la care nu ne asteptam. visul devine absurd de indata ce este exprimata critica cuprinsa curpinsa in insesi ideile visului.Interpretarea Viselor Deplasarea de accent constituie un mijloc mai neobisnuit de exprimare a gandurilor. pe de alta parte. Se poate afirma ca asupra acestei chestiuni opozitia dintre conceptia medicala si conceptia psihanalitica despre vis atinge culmea acuitatii. Potrivit celei dintai. Nu este insa mai putin adevarat ca imaginile vizuale joaca un rol esential in formarea viselor. Este evident ca acest rezultat nu este usor de obtinut. dar va veti lovi de mari dificultati de indata ce veti aborda reprezentarea concreta a cuvintelor abstracte si a partilor de vorbire care exprima relatiile dintre idei: particule.

Iata cateva exemple extrase din comparatia intre limbile engleza si germana: Topf (vas. in vechea limba egipteana. pentru acelasi sens. capabil sa exprime contrariul sau. Cunoastem deja inversarea sensului. Una din constatarile cele mai uimitoare este aceea referitoare la modul in care procesul de elaborare onirica prelucreaza opozitiile care exista in cuprinsul visului latent. de suprimare. univoca cel putin a lui ’nu’. etc. sunete oranduite intr-o ordine rasturnata. adica de o imagine care. In vechea limba egipteana. hurry ( a se grabi)ruhe (odihna). Astfel. oala)-pot. ca si in alte limbi mai noi. insotindu-se cuvantul cu o imagine care reprezenta un barbat chircit. Ken insemna initial tare si slab. in vis se produc inversari de situatii. insa nu era destinata pronuntarii. inlocuirea a ceva prin contrariul acestuia. isi gaseste o fericita analogie in dezvoltarea limbii. Acest mod ciudat de a opera. partial izbutite. Astfel. numai dupa intelesul general putem sa decidem alegerea noastra in ceea ce priveste interpretarea. in limbajul vorbit s-a recurs la o intonatie si la gesturi care variaza cu sensul dat cuvantului. boat (ambarcatiune)-tub. tocmai iepurele il fugareste adesea pe vanator. iar in scriere cuvantul era insotit de un ’determinativ’. un element al visului manifest. In afara de aceasta. 58 . ca si cum totul s-ar petrece intr-o lume rasturnata. care caracterizeaza procesul de elaborare onirica. Multi lingvisti au constatat ca in limbile cele mai vechi. Inversiunile de acest gen se produc in vis in mai multe feluri. dupa cum se scria Ken-slab. Aceasta explica de ce nu apare in vis reprezentarea. O alta particularitate a procesului de elaborare onirica isi gaseste pandantul in dezvoltarea limbii. In vis. Pentru a se evita neintelegerile ce pot rezulta din folosirea unor cuvinte atat de ambivalente. insotindu-se cuvantul cu o imagine care reprezenta un om stand in picioare. mare-mic sunt exprimate prin aceeasi radacina. Se scria deci Ken-tare. antonimele puternicslab. Stim deja ca elementele analoage ale materialului latent sunt inlocuite in visul manifest prin condensari. de refulare.Interpretarea Viselor considerate ca fiind expresia unei tentative. sau sa exprime ambele sensuri simultan. este posibil sa semnifice numai acest contrariu. de raporturi intre doua persoane. Contrariile sunt tratate in acelasi fel ca si analogiile si sunt exprimate de preferinta prin acelasi element manifest. adesea se intampla ca acelasi cuvant sa prezinte. clar-obscur.

vechilor limbi si scrieri. nici sa-i acordam o incredere fara rezerve. Exista. Este ca la teatrul de balci. visul seamana mai curand cu un mozaic facut din fragmente de diferite pietre cimentate intre ele. sa formulam cateva consideratii suplimentare. care trebuie sa urmeze in mod firesc. a efectua o reprezentare plastica. in asa fel ca seria antecedenta sau cauzala ia locul aceleia. ideile latente concepute verbal. in asa fel incat daca cineva vrea sa gaseasca sensul acestora. In majoritatea cazurilor. sau mai exact. toate ideile noastre au ca punct de plecare imaginile concrete. materialul lor primar. trebuie sa dispara tot ceea ce dezvoltarea imaginiloramintire si transformarea lor in idei au putut aduce ca achizitii noi. unde eroul cade mort teapan. ca si cum visul ar fi conceput ca un tot coerent si ar dispune de o reprezentare pragmatica. in cursul acestei regresiuni. Sunt apoi vise in care ordinea elementelor este total intervertita. ele trebuie interpretate incepand cu finalul si sfarsind cu inceputul. a deplasa. din imagini-amintire privind aceste impresii. trebuie sa ne ferim de a incerca sa explicam o parte a visului manifest prin alta. de a transforma in imagini concrete. Acesta ar fi asadar travaliul de elaborare a viselor. Nu trebuie. In procesul de elaborare este vorba. Ele sunt de asemenea inerente vechilor sisteme de exprimare. si care prezinta aceleasi dificultati in legatura cu unele observatii critice. In general. a condensa. Numai ulterior cuvntele au fost atasate acestor imagini si constituite in idei. Spre a incheia. Aceste particularitati ale procesului de elaborare onirica trebuie considerate drept trasaturi arhaice. Activitatea sa se epuizeaza in efectele pe care le-am enumerat. a supune apoi totul unei 59 . de preferinta de natura vizuala. mai inante ca in culise sa fi rasturnat focul de arma care trebuia sa-l ucida. cu elemente intercalate. fazele lor preliminare sunt constituite din impresii senzoriale. dar asezand materialul intr-o ordine adesea absolut incomprehensibila si completand-o acolo unde acest lucru pare necesar. o evolutie retrograda si. sa exageram importanta procesului de elaborare onirica. in asa fel ca figurile care rezulta nu corespund deloc contururilor originare ale acestor fragmente. Procesul de prelucrare onirica imprima deci ideilor o tratare orientata regresiv.Interpretarea Viselor Succesiunea evenimentelor sufera de asemenea o inversiune. Or. pe de alta parte. in realitate. evident. o prelucrare secundara a viselor care isi asuma sarcina transformarii intrun tot aproape coerent a datelor celor mai imediate ale visului.

uimirea. Desigur exista o legatura intre aceste doua imagini sau idei. aceste discursuri fiind introduse in ideile latente in calitate de materiale sau in calitate de excitatii ale visului. nu a comis niciodata si nu ar fi capabil sa comita un asemenea pacat. Pe de alta parte. acelea pe care le gasim in visul manifest sunt cel mai adesea juxtapuneri de numere.Iata un vis alcatuit din doua imagini succinte: Unchiul celui care viseaza fumeaza o tigara. total lipsite de sens sau simple copii de calcule existente in ideile latente ale visului. deplasari. aprecierile critice. Travaliul de elaborare onirica este un proces de un ordin cu totul particular. ’In cazul in 60 . Calculele scapa. om pios. In afara de cateva rare exceptii. In legatura cu prima imagine. dupa ce au suferit anumite modificari si o oarecare adaptare reciproca. discursurile auzite sau pronuntate in vise sunt ecouri sau juxtapuneri de discursuri auzite sau pronuntate in ziua in care a precedat visul. putem constata raporturi care leaga studiile psihanalitice de alte domenii. ’Visul’ nu este altceva decat rezultatul procesului de elaborare onirica. Cat despre femeia care figureaza in a doua imagine. suntem tentati sa stabilim intre cele doua imagini o relatie de dependenta temporala. cum ar fi evolutia limbii si a gandirii. el este deci forma pe care acest proces o imprima ideilor latente. prin analogie cu procesul de elaborare onirica. autorul visului (care este evreu) ne spune ca unchiul sau. aparente de calcul. Este ciudat ca s-a putut abuza de datele psihanalizei pentru a se face aceasta confuzie. aceasta este tot ce poate acest proces sa realizeze si nimic in plus. cu toate ca este intr-o sambata. caruia nu-i cunoastem inca ceva analog in viata psihica. concluziile formulate in vise nu sunt niciodata efectele travaliului de elaborare. Procesul de elaborare nu poate compune nici discursuri. O femeie im saruta si il mangaie ca pe copilul ei. competentei procesului de elaborare onirica. transformari regresive de idei in imagini sunt noutati a caror cunoastere constituie principala recompensa a eforturilor psihanalitice. Analiza unor vise 1. nu-i vine in minte decat mama sa.Interpretarea Viselor elaborari secundare. Judecatile. de asemenea. nu sunt decat rareori expresia unei reflectii asupra visului: cel mai adesea sunt fragmente de idei latente care trec in visul manifest. Aceste condensari. Dar care? Cum el exclude categoric realitatea actului unchiului sau.

Atunci ma trezesc si. visul imi apare in toata limpezimea. (Nici muscatura. Cateodata disparutul. cu multa indemanare si spre marea uimire a spectatorilor. Ceva mai departe sar de pe bicicleta. continua sa traiasca. 3.Interpretarea Viselor care unchiul meu. are multa vreme vise ciudate. Dar autorul visului ne aduce la cunostiinta urmatoarele: ’Eram. Acesta inseamna ca mangaierile schimbate cu mama constituie un lucru la fel de putin permis ca si faptul de a fuma sambata pentru un evreu pios. Simbolurile ne-ar fi aici de putin ajutor. Mai aflam ca fata de care ii placea era vazuta intotdeauna in tovarasia acelui caine de rasa. ca in cursul procesului de elaborare toate relatiile dintre ideile visului sunt suprimate. cu toate ca este mort. 2. fara a fi avut vreodata ocazia sa ma aproprii de ea. ma asez pe o treapta si incep sa ma apar impotriva animalului care latra cu turbare. Lamuririle sale ulterioare. As fi fost foarte fericit ca aceasta ocazie sa-mi fi fost data de baset. cand un baset negru se precipita indaratul meu si ma musca de calcai. ca insasi aceste idei sunt reduse la stadiul de materiale brute si ca sarcina interpretarii este sa reconstituie aceste relatii disparute. El adauga ca adesea i s-a intamplat sa intervina. ca sa desparta cainii incaierati. Urmatorul vis apartine unui student la medicina din Munchen. caci imi plac mult animalele si cred ca am surprins cu placere acelasi sentiment si la dansa’. Am afirmat anterior. pe cand daca ar sti acest lucru el ar muri numaidecat. chiar in momentul trecerii la starea de somn la cea de veghe. nu sunt suficiente pentru clarificarea acestui aspect. s-ar decide sa puna tigara in gura sambata. Numai ca in visul manifest tanara nu apare. nici scena care urmeaza nu ma fac sa traiesc vreo senzatie neplacuta). cucernicia intruchipata. in care apar compromisurile cele mai uimitoare intre certitudinea mortii si nevoia de a-l reinvia pe cel decedat. intalnind-o adesea pe strada. altadata el este pe jumatate 61 . de catva timp indragostit de o fata pe care n-o cunosteam decat din vedere. este ca si cum m-as lasa dezmierdat de mama’. 13 iulie 1910: Spre dimineata am urmatorul vis: Cobor pe bicicleta o strada din Tubingen. fiind mentinut doar cainile care o intovarasea. Se poate ca doamnele care radeau de el sa fi fost evocate in locul fetei. caci nu stie ca este mort. lucru care mi s-a intamplat de multe ori. Faptul ca se vede in vis mergand pe bicicleta constituie reproducerea directa a situatiei de care isi aminteste: n-o intalnea pe tanara si cainele ei decat cand era pe bicicleta. In fata mea stau asezate doua domane in varsta care ma privesc cu un aer batjocoritor. Cand cineva pierde o ruda pretuita.

Dar autorul visului relateaza ca. n-a exprimat niciodata dorinta de a vedea terminate toate acestea. Nimic surprinzator. Stim ca aceasta interpretare populara este inexacta sau ca nu este exacta decat intr-un sens special adica in calitate de butada. atunci cand s-a intors de la inmormantarea tatalui sau. Iti voi pune in dinte ceva care va ucide nervul. (Aici visul trece la alte lucruri. ca si despre atitudinea sa fata de acesta. daca in visul manifest a rezultat ceva absurd. Tata a murit:o stim. ca 62 . facand sa fuzioneze la un loc tatal mort si dintele ucis si totusi pastrat. El continua sa traiasca dupa dezgropare si autorul visului face tot posibilul ca sa nu observe aceasta. Autorul visului incepe sa povesteasca despre boala si moartea tatalui sau. vom reda visul unui om care si-a pierdut tatal de mai multi ani. fiul. dar el a fost dezgropat si este prost dispus. ca sa-ti extrag leacul’. Si totusi. Tocmai aceasta extractie. Dar acesta i-a spus: ’Nu face sa-ti scoti dintele. n-a manifestat niciodata nici cea mai mica nerabdare. trebuie sa ai rabdare. Are el dreptate? Nu intru totul. Tata a murit. aceasta inseamna ca vei pierde pe cineva din familie. tratamentul si ingrijirile l-au costat pe fiu o multime de bani. nu s-a plans niciodata. el. deoarece autorul visului ne marturiseste ca el stie ca atunci cand visezi ca iti cade un dinte. pentru ca nu tot ce tine de dinte se poate aplica tatalui. Avem insa aici una din acele numeroase impreciziuni care se constata adesea in vise. spune deodata autorul visului. Autorul visului a operat in acest caz o condensare. deoarece nu dintele trebuie extras. Dezgroparea sa nu corespunde realitatii. El se lauda ca a dovedit intotdeauna fata de tatal sau un sentiment de piepate conforma cu preceptele religioase. Boala tatalui a durat mult. In continuare. a incercat o durere de dinti. ci partea sa devitalizata. si s-a dus la dentist. in aparenta foarte indepartate).Interpretarea Viselor mort si pe jumatate viu si fiecare din aceste stari se distinge prin semne particulare. El voise sa trateze dintele bolnav dupa prescriptia religiei mozaice: ’Daca un dinte te face sa suferi. In consecinta. cum nu corespund realitatii niic detaliile ulterioare ale visului. corespunde dezgroparii. vom fi cu atat mai mirati sa regasim aceasta tema in spatele tututor celorlate fragmente ale continutului visului. Unde sa gasim in general acea tertium comparationis care a facut posibila condensarea pe care o constatam in visul manifest? Trebuie totusi sa avem aici un raport intre tata si dinte. scoate-l’. Revino peste trei zile.

Celelalte detalii ale visului manifest se explica prin complexul onanismului. ’Este prost dispus’: aceasta poate fi foarte bine o aluzie la cuvintele dentistului ca nu este imbucuratoare perspectiva pierderii unui dinte din acel loc. Copila mea. dar in privinta carora se pune intrebarea: de ce visam lucruri atat de indiferente? Vom cita un exemplu de acest gen: trei vise legate unul de altul. Fata de tata voia de asemnea sa procedeze dupa legea care. in virtutea unei inversiuni operate de procesul de elaborare. Capul apare aici drept reprezentare a 63 . Nu fara o anumita usurare pentru sine a transferat autorul visului. Am incercat in repetate randuri sa abordam acele vise sobre si banale care nu contin nimic absurd sau straniu. ’El este in viata’ : aceasta idee corespunde tot atat de bine dorintei de reinviere. de aceasta data. mi-a spus ieri mama. Nici o reminiscenta. Ea traverseaza salonul din apartamentul sau si se loveste cu capul de lustra care atarna de plafon. care porunceste sa-l smulga de indata ce acesta este o cauza de durere si de nemultumire. sa suporti cu rabdare incercarea si sa-ti interzici orice intentie de aversiune fata de obiectul care constituie cauza durerii. ’Stiti voi in ce hal imi cade parul. in continutul visului manifest. Rezulta o plaga sangeranda. nici o amintire referitoare la vreun eveniment realmente petrecut anterior. capul tau va fi mainepoimanine gol ca o poponeata’. Analogia intre cele doua situatii ar fi fost insa mai deplina daca fiul ar fi dovedit fata de tata aceleasi sentimente ca fata de dinte. Fata de dinte el voia sa procedeze dupa legea mozaica. dureroase si costisitoare a acestuia. spune sa nu te plangi de cheltuieli si de necazuri. a). adica daca ar fi dorit ca moartea sa puna capat existentei inutile. Dar fraza ’autorul visului face tot posibilul ca (tatal) sa nu observe aceasta’. ca si asigurarii dentistului ca dintele va putea fi conservat.Interpretarea Viselor intotdeauna s-a conformat cu strasnicie legii mozaice. Singura concluzie semnificativa decurge totusi din complexul onanismului. daca merge tot asa. Lamuririle pe care ea le furnizeaza ne indica cu totul o alta directie. fiind cu totul de inteles faptul ca tanarul face tot ce-i sta in putinta spre a ascunde tatalui viata sa sexuala. El a identificat dintele cu tatal. Dar aceasta propozitie poate ca se raporteaza si la proasta dispozitie prin care copilul care a atins varsta pubertatii isi tradeaza sau se teme sa nu-si tradeze preocuparile sexuale exagerate. visate de o tanara femeie in cursul aceleiasi nopti. este deosebit de rafinata avand drept scop sa ne sugereze concluzia ca el este mort. 4. proasta dispozitie pe seama tatalui sau.

Interpretarea Viselor partii opuse a corpului. provine din scoaterea unui copac. b). intrebarea il mira. cutie sau caseta. Acest vis se raporteaza in special la o alta conceptie sexuala infantila. Tatal ar vrea 64 . Tatal sau il intreaba la ce servesc toate acestea. Inca un vis care trebuie interpretat cu ajutorul simbolurilor. 5. dar intreaga sa fraza slujeste exprimarea unei alte idei care reveleaza semnificatia simbolica a faptului. Interesul susciat de aceste trei vise consta indeosebi in cunostiintele de care da dovada autoarea viselor: ea isi aminteste de perioada investigatiilor sale infantile asupra misterelor vietii sexuale. pe atunci. in vecinatatea Dunarii. potrivit careia fetele ar avea la inceput aceleasi organe sexuale ca si baietii si ca numai in urma castrarii (smulgerea copacului) organele sexuale ale femeii ar avea forma cunoscuta. foarte mandra. Semnificatia simbolica a lustrei este evidenta: toate obiectele alungite sunt simboluri ale organului sexual masculin. circumstanta cu totul exceptionala ale carei elemente nu le cunoastem cu exactitate. reprezentarea simbolica a organului sexual al femeii. prin faptul ca insusi autorul sau a talmacit toate simbolurile. Stie ca urmele raporturilor sexuale sunt usor de recunoscut si s-a temut multa vreme de aceasta dovada. In legatura cu aceasta ea observa ca copacul insusi lipseste. Sertarul biroului. este ca orice sertar. al carei continut ii este atat de familiar incat isi da numaidecat seama de cel mai neinsemnat amestec al unei maine straine. alba. Ar fi vorba deci. alte lamuriri date de autoarea visului ne arata ca este vorba despre credinta ei potrivit careia menstruatia ar fi provocata de raporturile sexuale cu barbatul. Crede a nu fi vazut copacul in vis. c). din ordinul imparatului Iosif al II-lea). ca urmare a unei vatamari pricinuite de penis. dar nu da catusi de putin explicatia care i se cere. fara sa posede nici cea mai neinsemnata cunostinta teoretica cu privire la interpretarea viselor. teorie sexuala care numara multi adepti printre fetele care nu au atins inca varsta maturitatii. ’El se plimba impreuna cu tatal sau intr-un loc care cu siguranta este Praterul(vestit parc situat in partea estica a Vienei. Sosesc apoi intr-o curte in care se intinde o mare placa de fier. Ar putea fi posibile inca multe alte sensuri. Ea da in vis peste un sant adanc care. Ea sta in fata sertarului biroului ei. deschis pentru public din anul 1766. de o sangerare a partii inferioare a corpului. ca si de rezultatele la care ajunsese si de care era. caci se vede rotonda si inaintea acesteia o mica ridicatura de care este atasat un balon captiv care pare destul de dezumflat. stie. vis remarcabil si convingator.

el m-ar fi inselat asa cum isi inseala clientii’. La capatul acestui sant se afla o lunga platforma. cerand ingaduinta paznicului). Tatal nepunand niciodata. Autorul visului. era urmat de o lunga platforma la capatul careia incepea un alt sant: aici este vorba de detalii biografice. Autorul visului da el insusi urmatoarea interpretare: ’Rotonda reprezinta organele genitale. In vis.Interpretarea Viselor sa desprinda o bucata mare. ne spunea autorul visului. Tatal voia sa desprinda o bucata din placa de metal alb: putem vedea foarte bine in aceasta intentie reprezentarea necinstei comerciale.’. trebuie s-o faca pe fata. Primul sant. tatal il intreaba ce inseamna toate acestea. care isi ajuta tatal in afaceri. Din curtea aceasta. Lucrul acesta il stim de multa vreme. o scara duce intr-un sant ai carei pereti sunt capitonati ca de exemplu un fotoliu din piele. Dupa ce a avut catva timp raporturi sexuale normale frecvente. autorul visului se afla actualmente in dificultate in ceea ce priveste savarsirea actului sexual din cauza unor inhibitii si spera ca. a fost inca din prima zi socat de incorectitudinea procedeelor prin care in general se castiga bani. dupa care incepe un alt sant’. El ii spune atunci ca ar fi de ajuns sa anunte paznicul: va putea in acest fel sa ia cat va voi. dar priveste in jurul sau ca sa vada daca nu-l observa cineva. cu alte cuvinte care este scopul si functia organelor genitale. Sa traducem mai exact toate acestea: rotonda este regiunea fesiera pe care copilul o socoate in general ca facand parte din aparatul genital... asemenea intrebare.. daca vrea sa ia o bucata de metal alb. iar balonul captiv nu este altceva decat penisul meu a carui capacitate de erectie este diminuata de catava vreme’. gratie tratamentului. De aceea trebuie sa dam ideii despre care am vorbit mai sus urmatoarea dezvoltare: ’Daca i-as fi cerut tatalui meu lamuriri. Curtea in care se afla intinsa placa de fier alba nu trebuie considerata ca fiind esentialmente un simbol: ea face parte din localul in care isi exercita tatal negotul. 65 . insa autorul visului ne da el insusi o alta explicatie: aceasta semnifica onanismul. sa ajunga la vigoarea de altadata. aceasta interpretare se acorda cu faptul ca secretul onanismului este exprimat prin contrariul sau (fiul care ii spune tatalui ca. in viata reala. dar. trebuie sa consideram aceasta idee a visului ca pe o dorinta sau sa nu o acceptam decat in mod conditionat: ’Daca as fi cerut tatalui meu lamuriri cu privire la organele sexuale. in plus. mica ridicatura din fata acestei rotonde reprezinta testiculele.

tocmai realizarea dorintelor reprezinta acest cliseu. Nu am putut spune acelasi lucru despre deformarea viselor. condensata intr-un cliseu. Am supus interpretarii o serie de vise. in 66 . Aceasta intrebare este semnificativa: ea a devenit. analiza ar trebui sa demonstreze ca ideile latente sunt mult mai penibile decat acelea din care se compune visul manifest. Admitem in aceasta situatie ca procesul de elaborare onirica nu si-a atins scopul. Aceasta transformare constituie un fapt enigmatic. Trebuie sa spunem: Ut desint vires. fara a tine seama de realizarea dorintelor. Dar sunt trei situatii complexe la care acestia nu au reflectat. cu realizarea dorintelor despre care pretindeti ca este scopul procesului de elaborare onirica?’.Interpretarea Viselor Realizarea Dorintelor Procesul de elaborare a viselor consta. oamenii manifesta o aversiune instinctiva pentru noutatile intelectuale. Contribuie la aceasta faptul ca afectele fiind adesea extrem de rezistente. intocmai cum nu ne potolim setea atunci cand visam ca bem. in esenta. tamen est laudanda voluntas. ne aflam pentru prima oara in fata problemei sentimentelor in vis. In acest caz. In ceea ce priveste noua teorie a viselor. In mod sigur v-ati intrebat adesea ’Ce se intampla. o excitatie care tulbura somnul. problema care ar merita sa fie studiata pentru ea insasi. Astfel. numai decat se pune intrebarea: dar in definitv. trebuie sa te trezesti ca sa bei. Aceasta aversiune se manifesta intre altele prin faptul ca fiecare noutate este de indata redusa la cele mai mici dimensiuni ale sale. Aceste cazuri de nereusita sunt departe de a fi rare. Daca visul este o realizare de dorinte. intentia nu ramane mai putin laudabila. nu ar trebui sa avem in vis senzatii penibile: in aceasta privinta criticii profani par a avea dreptate. prin realizarea unei dorinte. insa daca ti-e intr-adevar sete. asadar. dintr-o transformare de idei in trairi halucinatorii. intre altele. Prima: se poate intampla ca procesul de elaborare sa nu fi reusit pe deplin sa creeze o realizare a dorintei si un reziduu de afecte penibile sa treaca din continutul latent in visului manifest. intrebarea criticilor nostri profani. procesul de elaborare onirica nu reuseste decat cu greu sa le schimbe sensul. cum stam cu aceasta realizare? Fireste ca va trebui sa gasim explicatii pentru atatea vise cu continut penibil si in special pentru vise angasante. Visele infantile ne-au dovedit ca procesul de elaborare onirica tinteste sa suprime. Sub acest aspect. pentru cosmaruri. Daca dorinta nu a fost satisfacuta. inainte de a fi inteles sa le interpretam. Dupa cum se stie. Poti sa visezi bauturi. Afirmanduse ca visul este o realizare de dorinte.

de care profanul nu tine seama. noi stim ca atitudinea autorului fata de dorintele sale este o atitudine cu totul deosebita. ci dimpotriva. Ceea ce este adevarat despre cosmarurile nedeformate trebuie sa fie si despre acelea care au suferit o deformare partiala si despre alte vise neplacute ale caror senzatii penibile se apropie probabil. O alta solutie complexa. Dar pentru cine? Fireste ca acela care traieste dorinta. ca ea s-a realizat sau este pe cale sa se realizeze in pofida cenzurii. se intampla ca sentimentul penibil care insoteste aceste idei sa treaca ca atare in visul manifest. Deci realizarea lor nu-i poate aduce placere.Interpretarea Viselor alternativa in care procesul de elaborare onirica a izbutit sa transforme in realizare de dorinta continutul penibil al ideilor latente. pe cand cosmarul nu poate fi definit decat ca o realizare fatisa a unei dorinte respinse. Or. se exprima sub forma angoasei. pana la un moment dat am reusit sa le reprimam. este urmatoarea. Cosmarul este adesea o realizare nevoalata a unei dorinte. Afectul de angoasa pe care il incercam astfel in vis este angoasa in fata fortei acestor dorinte pe care. iar criticii nostri sunt in drept sa afirme ca visul este atat de putin realizarea unei dorinte incat chiar si un continut inofensiv este aici intovarasit de un sentiment penibil. Putem in acest caz afirma ca visul infantil reprezinta realizarea fatisa a unei dorinte admise si promovate. In atitudinea cu privire la dorintele din visele sale. La aceasta absurda observatie vom raspunde ca tocmai in astfel de vise tendinta de realizare a dorintelor se vadeste cel mai clar. Realizarea unei dorinte ar trebui sa fie in mod indubitabil o sursa de placere. iar visul deformat obisnuit reprezinta realizarea deghizata a unei dorinte refulate. Iar experienta ne arata ca acest contrariu. In visele manifeste de acest gen exista deci dezacord intre sentiment si continut. El le respinge. neintelegand ca cel dintai poate fi modificat fara ca aceasta sa aduca vreo atingere exteriorizarii sentimentului corespondent. Eroarea provine din faptul ca acei care nu sunt edificati asupra nevrozelor isi imagineaza ca intre continut si sentiment exista o legatura indisolubila. insa sudate prin elemente comune intime. mult mai importanta si mai profunda. autorul de vise aoare astfel ca sumarea a doua persoane. pentru ca se afla in stare de izolare. dar a unei dorinte care. Angoasa este un indiciu ca dorinta respinsa s-a dovedit mai puternica decat cenzura. Angoasa care insoteste aceasta realizare apare in locul cenzurii. le cenzureaza. este una refulata. care isi mai asteapta inca explicatia. respinsa. departe de a fi bine-venita. mai mult sau 67 . pe scurt nu vrea sa auda de ele.

Tocmai acestei diminuari a cenzurii din timpul noptii isi datoreaza dorintele interzise posibilitatea de a se manifesta. In timpul zilei. Frica de vise si frica de urmarile acestei slabiria cenzuriiii impiedicau sa adoarma. Ca aceasta suprimare a cenzurii nu constituie o grosolana lipsa de prevedere. chiar in cazul in care intra in actiune. cenzura. Ne spunem. Cum se explica ca dorinta este destul de puternica incat sa scape cenzurii? Aceasta poate sa depinde tot atat de bine de dorinta. in favoarea singurei dorinte a visului. Putem acum sa adaugam ca aceasta variabilitate prezinta un caracter mult mai larg si ca cenzura nu se aplica intotdeauna cu aceeasi vigoare aceluiasi element care trebuie reprimat. Exista nevrotici suferind de insomnie care au marturisit ca insomnia lor a fost la inceput voluntara. cat si de cenzura. Starea de somn paralizeaza intreaga noastra motilitate. Cosmarul este in general urmat de trezire. ea se serveste de ultimul mijloc pe care-l are la indemana. in legatura cu aceasta. si continuam sa dormim. in general. Stim de acum ca intensitatea cu care se manifesta cenzura variaza de la un caz la altul. fiecare element fiind tratat cu o severitate de un grad de asemenea variabil. de angoasa. cel mai adesea somnul ne este intrerupt inainte ca dorinta reprimata a visului sa-si fi atins. este usor de vazut. Remarcam. i se intampla sa se arate neputincioasa fata de o dorinta pe care cauta sa o suprime. Am comparat visul cu paznicul de noapte. in loc de deformare. intr-un caz dat. atunci cand el se simte prea slab ca sa indeparteze singur factorul perturbator sau pericolul. ca multe alte functii ale vietii psihice. Nu putem solutiona aceasta problema decat tinand seama de natura starii de somn. nu pot realiza nimic 68 .Interpretarea Viselor mai putin. acela care are sarcina de a ne proteja somnul impotriva factorilor de perturbare. Se intampla paznicului sa-l trezeasca pe cel care doarme. visul si-a ratat functia. Dar in timpul noptii. orice manifestare exterioara. la un moment dat dorinta poate dobandi o intensitate excesiva. facand sa intervina somnul cu cosmar. deplina sa realizare. fara ca natura sa sa fi fost modificata. impotriva cenzurii. este suprimata sau cel putin considerabil diminuata. Daca. Ni se intampla totusi sa ne continuam somnul chiar si atunci cand visul incepe sa devina suspect si sa ne nelinisteasca. In aceste cazuri. aceste dorinte sunt supuse unei riguroase cenzuri care le interzice. ca nu stim de ce dorintele reprimate se manifesta tocmai in cursul noptii spre a ne tulbura somnul. intentiile noastre nepermise. Din motive necunoscute. in timp ce dormim: ’Nu-i decat un vis’. avem insa impresia ca cel mai adesea cenzurii ii datoram aceasta schimbare in raporturile reciproce ale fortelor care interactioneaza.

dar constituie ca sa spunem asa forta motrice a formarii visului. Singurul element esential al visului este constituit de procesul de elaborare care actioneaza asupra materialului reprezentat de idei. Fiind numai un vis. iar continutul visului sufera o transformare care are ca scop realizarea acestei dorinte. veti constata lesne ca exista un alt motiv pentru ca realizarea unei dorinte sa aiba un efect extrem de dezagreabil.Interpretarea Viselor altceva decat visul care. Incertitudini si Critici 1. caz in care visul reprezinta o dorinta latenta actuala. de asemenea inconstienta. Aceasta aditiune indispensabila nu este altceva decat dorinta. Pe langa aceasta. realizarea dorintei. iar aceasta situatie linistitoare isi gaseste expresia in remarca cu totul rezonabila a celui care doarme. Nu avem dreptul sa ignoram acest lucru in teorie. Si cum asupra acestui aspect nu dispunem de nici un criteriu de decizie obiectiva. cealalta poate varia. interpretarea este lasata cu totul la chemarea interpretului. nu stim niciodata sigur daca cutare element dat al visului trebuie sa 69 . dar sudate intre ele. realizata cu ajutorul unei dorinte inconstiente. deoarece lucrurile folosite in calitate de simboluri nu inceteaza din acest motiv sa fie ceea ce sunt. Observatia analitica ne arata totodata ca procesul de elaborare onirica nu se margineste sa le dea acestor idei expresia arhaica sau regresiva pe care o cunoasteti: el adauga acestora cu regularitate un plus ce nu face parte din ideile latente ale zilei. cu toate ca suntem obligati sa-l neglijam in unele situatii practice. ea poate fi tot o dorinta. In sprijinul opiniei dvs veti spune ca mai inainte de toate nu se stie niciodata daca cutare element dat al visului trebuie sa fie inteles in sensul propriu sau in sens simbolic. rezultatele furnizate de munca de interpretare a viselor sunt incarcate de atatea incertitudini incat o reducere sigura a visului manifest la ideile latente devina imposibila. sa-l lasam deci sa-si faca mendrele si sa ne continuam somnul. practic. Se poate sa fi avut impresia ca. ca urmare a juxtapunerii contrariilor efectuata de procesul de elaborare. in al treilea rand va reamintiti analogia pe care am stabilit-o intre autorul visului luptand impotriva dorintelor sale si personajul fictiv alcatuit din doua individualitati distincte. este o caracteristica constanta. observatie care face parte din viata nocturna. Daca. Una dintre caracteristici. in pofida aplicarii corecte a tehnicilor. asemanator unei pedepse. dar care nu apartine visului:’Nu-i decat un vis’. este inofensiv.

patru traduceri independente ale unei inscriptii cuneiforme care tocm ai fusese descoperita si dupa ce a comparat cele patru texte. Iar concluzia dvs va fi ca. Gradul de inteligibilitate reala a visului nu poate fi determinat decat prin exercitiu si experienta. Probabil ca putini dintre dvs ignora faptul ca o situatie analoaga s-a produs cu prilejul descifrarii inscriptiilor babiloniene. iar rezultatele obtinute de analisti avand o instruire buna confirma acest lucru. deci deplasate si adesea chiar comice. in plic sigilat. Fox Talbot si Oppert ca sa-i trimita. in aceste conditii. a putut enunta ca ele erau sufiecient de asemanatoare ca sa justifice increderea in rezultatele obtinute si certitudinea unor noi progrese. Este cu adevarat amuzant sa vezi graba si increderea de sine cu care oamenii se pronunta asupra unei probleme spinoase a psihologiei inconstientului. In sfarsit. le displac. a carui intindere pare incompatibila cu certitudinea obiectiva a rezultatelor. artificiale. veti invoca faptul de a fi auzit spunandu-se ca rar putem afirma cu certitudine ideea potrivit careia interpretarea data este singura cu putinta: ne pandeste astfel riscul de a trece pe langa interpretarea cea mai verosimila. Lor interpretarile li se par cautate si fortate. O alta serie de obiectii se leaga strans de impresia de care nici dvs nu ati scapat. 2. anume ca multe dintre solutiile pe care suntem obligati sa le acceptam ca urmare a interpretarilor noastre par fortate.Interpretarea Viselor fie inteles in sens negativ sau in sens pozitiv. Publicul profan. ci ca insuficientele interpretarii noastre decurg din inexactitatile conceptiilor si ipotezelor noastre. avand in vedere frecventa inversiunilor in vis. trase de par. Hincks. neascultand decat de prima lor impresie. In 1857 insa. se complace sa opuna un scepticism dispretuitor dificultatilor si incertitudinilor unei contributii stiintifice. A fost o vreme cand opinia publica a mers pana acolo incat sa taxeze drept mistificatori pe cei care au descifrat inscriptiile cuneiforme. Sau mai puteti presupune ca eroarea nu tine de vis. interpretului ii este ingaduit sa considere ca inversiune oricare fragment al visului. Royal Asiatic Society a intreprins o proba decisiva. Aceasta determinare poate fi impinsa destul de departe. arbitrariul interpretului se poate exercita intr-un spatiu excesiv de vast. 70 . In al treilea rand. Rawlinson. chiar daca are preocupari stiintifice. daca trebuie considerat ca fiind el ca atare sau ca fiind contrariul sau: un nou prilej pentru interpret de a actiona potrivit vointei sale. I-a invitat pe patru dintre cei mai eminenti specialisti. considerand toata aceasta cercetare drept sarlatanie.

Tocmai prin intermediul acestui mijloc cenzura onirica creeaza structuri substitutive pe care noi le-am desemnat ca aluzii. Situatia de care ne ocupam caracterizeaza indeosebi rezultatele deplasarii care constituie mijlocul cel mai puternic de care dispune cenzura viselor. Admitand ca intre un element latent al visului si substitutul sau manifest pot exista legaturi dintre cele mai neasteptate si singulare. Veti fi. nu facem decat sa ne conformam numeroaselor experiente furnizate de exemplele carora. fara indoiala. de multe alte lucruri. in calitate de psihanalisti. in afara de pregatirea viitorului. ca ea. Daca autorul visului nu ne vine in ajutor prin unul sau altul din aceste doua mijloace. sunt in mod firesc inerente tuturor sistemelor de exprimare primitive.Interpretarea Viselor deci ele sunt false. departe de a cere o sagacitate deosebita. gratie unei idei care ii vine direct in legatura cu visul. 3. cand ingenioase in aparenta. elementul manifest dat ne ramane pentru totdeauna incomprehensibil. se impune de la sine cun un fel de necesitate. Autorul visului este acela care fie ne furnizeaza dintr-o data talmacirea. In masura in care ea isi propune sa caracterizeze viata psihica inconstienta din care fac parte ideile latente ale visului. Pe o confuzie si mai suparatoare se bazeaza afirmatia ca in spatele fiecarui vis 71 . Am aratat deja ca aceasta afirmatie se bazeaza pe confuzia intre vis si ideile latente ale visului. Acestea sunt insa aluzii greu de recunoscut ca atare. nu tine cont de procesul de elaborare onirica. foarte impresionati afland ca impotriva conceptiei noastre despre vis au adus obiectii chiar si unele persoane care. in general. cand comice. gratie carora solutia. Ar fi fost de mirare ca o sursa atat de bogata de noi erori sa fi ramas neutilizata si astfel confuzia de notiuni si generalizarile nejustificate la care s-au pretat unii in legatura cu aceasta au generat afirmatii care. iar toata aceasta munca de interpretare nu are nici o valoare. nici completa deoarece activitatea psihica inconstienta se ocupa. aluzii carora este greu sa le gasim substratul si care se leaga de acest substrat prin asociatii exterioare foarte singularizate si adesea cu totul bizare. Nici o clipa nu le trece prin minte ideea ca ar putea exista o ratiune ca interpretarile sa serveasca drept argument impotriva caracterului concludent al interpretarilor noastre privind visele. nu le-am gasit noi insine solutia. s-au ocupat vreme indelungata de interpretarea viselor. aceasta afirmatie nu este nici noua. prin urmare. prin inexactitatea lor. se apropie mult de conceptia medicala a visului. fie ca ne furnizeaza suficiente materiale.

Daca cuvintele si sugestiile medicului au dobandit pentru pacient o anumita importanta. inca nesatisfacute. intocmai ca si celelalte interese afective ale zilei. Ca exemplu de generalizare nejustificata operata pe baza catorva exemple autentice. Examinand excitatiile somatice ale visului am recunoscut ca particularitatea si autonomia vietii onirice se dezvaluie in reactia prin care visul raspunde excitatiilor corporale si psihice pe care le primeste. ideile provocate de medic pot sa apara in visul manifest sau sa fie descoperite in continutul latent al visului. 4. Aceasta obiectie pierde insa din valoare. altii vise legate de vointa de putere. S-a incercat compromiterea valorii obiective a cercetarilor asupra visului.Interpretarea Viselor gasim ’clauza mortii’. invocandu-se faptul ca subiectii supusi tratamentului psihanalitic isi ajusteaza visele in conformitate cu teoriile preferate de medicii lor. In mod figurat. iar altii vise de palingenezie (pretinsa nastere a sufletului dupa moarte. unii pretinzand ca au indeosebi vise sexuale. care face abstractie de pulsiuni si care vizeaza reprezentarea functiilor psihice superioare (H. termenul semnifica o regenerare morala) (W. Ca si ceilalti agenti excitatori ai viselor. profesata de filosofia idealista. ele se intercaleaza in ansamblul resturilor diurne si pot. In acest fel obiectia de care ne ocupam aici si care ar dori sa puna la indoiala obiectivitatea cercetarilor asupra visului este 72 . daca ne referim ca oamenii au visat inainte de a fi fost inventat tratamentul psihanalitic in stare sa-i ghideze si sa le dirijeze visele si ca subiectii supusi astazi tratamentului aveau obisnuinta sa viseze inainte de a fi fost tratati. Mecanismul procesului de elaborare si dorinta inconstienta a visului scapa oricarei influente din afara. vom cita afirmatia potrivit careia ar fi susceptibil de doua interpretari: interpretarea zisa psihanalitica si interpretarea zisa analogica. Silberer). dar presupunem ca ea decurge din confuzia care se face intre vis si personalitatea integrala a autorului visului. sa furnizeze visului excitanti psihici si sa actioneze asemenea celor somatici care il influenteaza in timpul somnului pe cel ce doarme. Stekel). Putem sugera autorului visului tema visului. Nu stim exact ce poate sa insemne aceasta formula. la randu-i. Resturile diurne care declanseaza visul provin din preocuparile intense ale vietii in stare de veghe. Faptele pe care se intemeiaza aceasta obiectie sunt cu totul de inteles si nu aduc nici un prejudiciu teoriei visului. dar este imposibil sa actionam asupra secventelor visului.

Astazi se stie precis ca cea de-a treia caracteristica nu este corecta. Exista doua conceptii cu privire la somn. 2) are un ritm independent de conditiile externe. la mecanismele la care se supun acestea si la tendintele ce se manifesta prin intermediul acestor procese. desi outputul neuronilor motori este inhibat in mod activ (Kelly. slujesc o intentie si se explica prin datele biografice ale persoanei suferinde. prin faptul ca in acest timp functiile mintale dispar. Iar daca la perfecta analogie care exista intre formarea unui vis si aceea a unui simptom nevrotic. adaugam rapiditatea transformarii care face din autorul visului un om in stare de veghe si cu judecata. nu avem nevoie decat de efortul catorva ore spre a obtine acelasi rezultat fata de un vis care la inceput ni se prezinta confuz si neinteligibil. Somnul . Conceptia veche aseamana somnul cu moartea. 73 . capatam certitudinea ca si nevroza se bazeaza pe o alterare a raporturilor care exista in mod normal intre diferitele forte ale vietii psihice.Interpretarea Viselor intemeiata la randu-i pe o confuzie care echivaleaza visul cu materialele visului. dobandind astfel o confirmare a tuturor ipotezelor psihanalizei cu privire la inconstientul proceselor psihice. Hesiod considera somnul ca un „frate al mortii”. Pieron afirma ca somnul are trei caracteristici: 1) este periodic necesar. Abordarea Somnului din Perspectiva Neuropsihologica. Trebuie multe luni si chiar multi ani de munca asidua ca sa dovedim ca simptomele unui caz de maladie nevrotica poseda un sens. Nu exista un alt domeniu in care studiul sa ne convinga mai repede de exactitatea tezelor psihanalizei. impulsurile senzoriale periferice penetreaza ariile corticale in timpul somnului iar comenzile corticale motorii pot ajunge la neuronii motori alfa din maduva spinarii in timpul unor stadii specifice ale acestuia. deoarece izolarea de mediul inconjurator este departe de a fi completa chiar in stadiile cele mai profunde ale somnului. 3) in timpul acestuia se produce o intrerupere completa a functiilor senzoriale si motorii care leaga creierul de mediul inconjurator. 1991). Dimpotriva. Cealalta conceptie sustine ca somnul si starea constienta reprezinta forme speciale ale activitatii mintale. Astfel.

Totusi. In afara accentuarii somnului. peptidele vasoactive intestinale si serotonina. somnul era considerat ca un fenomen pasiv. la care s-a indus somnul prin stimulare electrica talamica. cu ajutorul noilor tehnici de biochimie. a fost emisa teoria conform careia o importanta functie auxiliara a somnului este aceea de optimizare a proceselor antiinfectioase. acesti produsi chimici sunt distrusi. obtinand adormirea pentru o perioada de 2-6 ore. prostaglandinele. In 1913. Pentru a demonstra acest fapt. una izolata din sange si alta izolata din lichidul cefalorahidian. Schoenenberger si Monnier au izolat din sangele iepurilor. in potentarea somnului. somnul are o anumita periodicitate: la nou nascut exista un ciclu somn-veghe polifazic. prezinta importanta mai mare doua peptide. la copil apare un pattern bifazic caracterizat prin somnul de dupa amiaza. In ultimii 20 de ani. in anul 1977. Astfel. Deoarece administrarea acestei peptide (Trp-Ala-Gly-Asp-Ala-Ser-Gly-Glu) in ventriculii cerebrali a marit frecventa undelor EEG lente de tipul delta caracteristice somnului si a redus activitatea locomotorie. Datorita acestui fapt. lipopolizaharidele. autorul a extras lichid cafalorahidian de la cainii tinuti treji cateva zile pe care l-a injectat apoi in sistemul ventricular al altor caini. Majoritatea cercetatorilor au demonstrat ca aceasta peptida usor hipnotica traverseaza lent si cu dificultate bariera hematoencefalica. Pana in anul 1950. In timpul vietii. iar la adult ciclul circadian este monofazic. factorul necrotic tumoral. o monopeptida. Printre acestia includem: neuramil peptidele. Cealalta peptida a putut fi concentrata de catre 74 .Interpretarea Viselor Cu toate acestea definitia lui Pieron este interesanta prin faptul ca ne atrage atentia asupra ciclului somn-veghe. Intre 1950 si 1960 cercetarile au revolutionat teoriile cu privire la somn prin recunoasterea caracterului activ al acestuia si a succesiunilor sale ciclice controlate de sisteme neurochimice strans corelate. ea a fost numita peptida inductoare de somn delta. s-a reusit sa se descopere si sa se caracterizeze multi factori care induc somnul. in timpul somnului. interleukina-1. peptidele delta inductoare de somn. Pieron sugera ca activitatea fizica si mintala din timpul zilei produce substante chimice care induc somnul si ca. aceste substante mai actioneaza si asupra temperaturii corpului precum si asupra raspunsului imun.

Acest fapt este contracarat complet de muramil peptide. Ipoteza anterioara. cu greutatea moleculara mai mica de 500 mareste durata somnului cu unde lente si diminueaza activitatea locomotorie a subiectilor care o primesc. paraclorofenilalanina care blocheaza sinteza serotoninei inhiba somnul. In anul 1936.Interpretarea Viselor Pappenheimer si colab (1975) prin filtrarea lichidului cerebrospinal prelevat de la caprele private de somn. face parte din conceptul de somn pasiv. Ca urmare a acestor experiente. Acest factor. Bremer a demonstrat pe cale neurofiziologica ca somnul este o functie cerebrala pasiva. Bremer a tras concluzia ca telencefalul izolat din preparatul de creier izolat doarme in permanenta din cauza insuficientei inputurilor senzoriale de trezire. Analizele chimice au aratat ca factorul respectiv este un peptidoglycan care contine un rest de acid muramic. Pentru sustinerea acestei ipoteza. in particular a trigemenului si acusticovestibularului si prin urmare si ciclul somn-veghe normal. dupa care a obtinut o stare continua de somn a telencefalului. Indiferent de factorul care provoaca somnul (sanguin. Astfel. cerebral sau din LCR). Exista date care demonstreaza ca serotonina si muramil peptidele formeaza legaturi atat pe macrofage cat si in creier. Pe preparatele de encefal izolat (transsectiune efectuata intre bulb si maduva spinarii) autorul a inregistrat la nivelul telencefalului un ciclu somn-veghe normal. Muramil peptidele actioneaza asupra somnului prin intermediul sistemului serotoninergic. cu privire la rolul sistemului reticular ascendent in producerea somnului. 75 . in timp ce encefalul izolat pastreaza inputurile senzoriale ale nervilor cranieni. Fiecare muramil peptida cu proprietati somnogene s-a dovedit a fi pirogenica si imunoactiva. Bremer a sectionat nervii senzoriali ai trunchiului cerebral din preparatul de encefal izolat. similara celei din creierul izolat. Aceasta relatie agonista dintre neurotransmitator si un anume imunomodulator prezinta interes prin faptul ca afinitatea pentru receptorii serotoninici este marcat alterata in cazul privarii somnuli. cert este ca debutul acestuia este indus in mod activ. Efectuand preparate de creier izolat (sectionarea mezencefalului intre coliculii superiori si inferiori) Bremer a observat aparitia unor trasee EEG tipice de somn.

care intrerupeau caile senzoriale ascendente directe. autorii au ajuns la concluzia ca proiectiile ascendente ale formatiei reticulate alimentate cu colaterale din sistemul senzorial specific au o activitate tonica. In schimb. care simulau un somn natural la pacientii cu leziuni hipotalamice posterioare (Davison si colab. duceau la aparitia unui comportament stupuros si a unui traseu EEG cu unde delta caracteristice somnului.Interpretarea Viselor Bremer a afirmat ca stimulii care trezesc in mod natural telencefalul sunt transmisi rostral prin caile senzoriale normale. Moruzzi si Magoun au mai constatat ca in cazul sectionarii trunchiului cerebral la nivel mediopontin. Aceasta ipoteza de somn pasiv produs prin deaferentarea functionala a sistemului reticulat activator ascendent a dominat cercetarea somnului pe o perioada de multi ani. Datele de mai sus sunt relevante pentru intelegerea comelor aparute ca urmare a lezarii trunchiului cerebral. Moruzzi (1959) a demonstrat ca si acesti neuroni apartin formatiei reticulate. nu modificau semnificativ balanta dintre somn si veghe. 1946. Studiile recente sugereaza ca regiunea trunchiului cerebral care induce somnul poate fi reprezentata fie de nucleii rafeului (colectie de celule serotoninergice aflate pe linia mediana a bulbului ). in timp ce trunchiul cerebral caudal are neuronii necesari pentru somn. Diminuarea acestei activitati duce la aparitia somnului. la cativa milimetri caudal de sectiunea mezencefalica a lui Bremer. Astazi putini sunt cei care accepta aceasta concluzie. sunt esentiale pentru inducerea somnului normal. aria preoptica si nucleul suprachiasmatic. Astfel. care afectau proiectiile rostrale ale formatiei reticulate. leziunile mediane.care activeaza cortexul cerebral si mentin treaz telencefalul. pisicile nu puteau sa doarma. fie de nucleul tractului solitar. Cel putin doua arii. Lipsett si colab.. Moruzzi si Magoun au efectuat leziuni partiale in mezencefalul pisicilorin urma carora au constatat ca leziunile tegmentale laterale. In anul 1949. Astfel. 1962). In acelasi timp. Aceasta a sugerat ca formatia reticulata rostrala contine o populatie neuronala a caror activitate este necesara pentru trezire. 76 . au fost descrise cazuri de somnolenta si coma la bolnavii cu leziuni mezencefalice precum si stari de hipersomnie cu trezire. Ulterior.. care apartin hipotalamusului si portiunii telencefalice adiacente bazale.

s-au remarcat proiectiile anatomice neuronale la locul de injectare si s-a putut inlocui o stare comportamentala de trezire cu una REM. Majoritatea neuronilor serotoninergici din nucleii rafeului dorsal si din substanta cenusie periapeductala au o activitatea maxima in timpul trezirii si una drastic redusa in timpul somnului REM. Populatia de celule din trunchiul cerebral implicata in inducerea sau mentinerea somnului REM secreta acetilcolina sau este sensibila la acest neurotransmitator. Microinjectiile de agonisti colinergici efectuate in tegmentul pontin al pisicilor prelungesc somnul REM. In initierea somnului cu miscari oculare rapide (REM) sunt implicate regiuni distincte din trunchiul cerebral. Marcarea retrograda a fost prezenta intr-o larga retea din trunchiul cerebral care includea nucleii cu si fara neuroni colinergici cunoscuti. S-a sugerat ca acest pattern se datoreaza suprimarii de catre acesti neuroni a varfurilor ponto-geniculo-occipitale (PGO). (1989). Ambele efecte pot fi atenuate prin aplicarea prealabila a tratamentului cu paraclorofenilalanina (Kelly. Amestecul de agonisti colinergici format din muscarina si nicotina (carbacolul) s-a dovedit a fi eficace in atragerea somnului REM. neuronii rafeului isi inceteaza activitatea. care utilizeaza transmitatori diferiti. iar inactivitatea din timpul somnului cu miscari oculare rapide indica terminarea inhibitiei. Printre ultimii se numara aglomerarile celulare aminergice din rafeul dorsal si din locus ceruleus. Jouvet si Delorome (1965) au demonstrat ca acesti neuroni inhiba activitatea REM. Prin conjugarea carbacolului cu microsfere fluorescente.Interpretarea Viselor Aplicarea directa a serotoninei pe aria preoptica si stimularea electrica a acesteia pot induce unde lente de somn. ramanand in aceasta stare in toate episoadele REM. Desi aceste arii de activare a somnului REM nu au nici un neuron colinergic. Distructia ariei preoptice la sobolan duce la aparitia unei insomnii abrupte. inputurile lor au fost delimitate de Quattrochi si colab. Acest fapt demonstreaza ca somnul REM apare ca rezultat al activitatii unor grupe neuronale diferite. In faza de trecere de la somnul cu unde lente la REM. 77 . 1991).

Reglarea somnului reclama participarea obligatorie a hipotalamusului.Interpretarea Viselor Hobson si colab. Ulterior. Siegel si Mc Ginty au constatat ca descarcarea celulelor tegmentale gigante coreleaza strans cu miscarile alerte ale animalelor treze. ci a activitatii motorii per se. 78 . Reglarea somnului. sistem de alerta si de mentinere a starii de veghe. O alta populatie de celule monoaminergice din locus ceruleus si din nucleii rafeului au o activitate scazuta in timpul somnului REM. importanta functiei hipotalamice in reglarea somnului. In cazul excitarii celei de-a doua zone. nereprezentand o caracteristica a somnului REM. acest somn sau o stare asemanatoare pot fi produse de stimulari chimice si electrice in variate structuri ale trunchiului cerebral. Aceste caracteristici l-au determinat pe Hobson si colab. Ea coreleaza cu varfurile PGO. deoarece stimularea bilaterala a acesteia la o pisica cu comportament alert provoaca somnul. Unii cercetatori se refera la zona de la baza creierului situata rostral de chiasma optica ca la o arie sincronizatoare importanta a prozencefalului. Ei au delimitat doua populatii neuronale interconectate care pot fi activate sau inhibate in timpul somnului REM. Hess (1924). Somnul ar fi o rezultanta a depresiunii activitatii sistemului reticulat activator ascendent. ceea ce dovedeste ca nu exista un centru al somnului. Totusi. De fapt. in emotii si in unele stari psihocomportamentale este de necontestat. cu miscarile oculare rapide si cu contractiile musculare. O populatie de celule colinergice situata in campul tegmental gigantocelular actioneaza rapid si intr-o maniera fazica in toate perioadele somnului REM. (1975) au atras atentia asupra rolului acetilcolinei in somnul REM si a monoaminelor in somnul cu unde lente. (1975) sa afirme ca patternul intrinsec de alternare a activitatii celulelor colinergice cu cele noradrenergice poate fi luat in consideratie si in ciclicitatea dintre somnul REM si cel cu unde lente. folosind metoda excitatiei punctiforme a aratat ca in hipotalamus ar exista o zona dinamogena (mediala si posterioara) si o zona trofogena (antero-laterala). autorul a putut induce somnul la animalele de experienta.

cu pastrarea formatiunii mezencefalice adiacente. a elementelor sistemului limbic. a nucleilor talamici intralaminali. odata cu elucidarea influentei sistemului reticulat ascendent. a complexului amigdaloid. iar ulterior Nauta (1940) a postulat ca hipotalamusul anterior este centrul somnului. Coma apare ca rezultat al pierderii activitatii sistemului reticulat activator sau al intreruperii conexiunilor acestuia cu telencefalul. White (1940) si Kaufman (1970) au aratat ca stimularea hipotalamusului anterior produce la om si la animale un comportament ireprosabil si ca excitatia hipotalamusului posterior la animale provoaca trezirea. somnul a fost privit ca o forma a unei necesitati fiziologice data de participarea activa a sistemului reticulat inhibitor din punte si hipotalamus. da hipersomnolenta si sincronizare EEG. nemaiputand determina activitatea celorlalte circuite neuronale sau a cortexului si deci. Astfel. somnul sau un comportament de somn a putut fi indus de stimularea a numeroase arii corticale. Mai tarziu.Interpretarea Viselor Teoria potrivit careia somnul este un proces activ a fost din ce in ce mai mult acceptata. Ranson (1939) a considerat hipotalamusul posterior centrul trezirii. Invers. Formatiunea reticulata pontina si nucleii rafeului constituie centrii inferiori legati de producerea somnului paradoxal. Datorita acestui fapt. a ariilor preoptica si supraoptica. in timp ce distructia hipotalamusului posterior la animale si la om da somnolenta. a capului nucleului caudat. Distructia hipotalamusului posterior. nucleul suprachiasmatic si pineala. stupoarea si coma. nici trezirea. ca in starile de somn si coma initiala. Ciclul somn-veghe are ca substrat sistemul reticulat activator si inhibitor ascendent. Observatia conform careia stimularea precisa a hipotalamusului posterior produce desincronizare EEG si trezire a fost reprodusa la om 79 . precum si a variatelor regiuni ale trunchiului cerebral. chiar dupa aplicarea unor stimuli puternici. in timp ce structurile hipnogene rostrale aflate sub influenta celor doua sisteme reticulate ascendente (activator si inhibitor) sunt legate de somnul lent sau sincronizat. Trezirea generala data de hipotalamusul posterior si de tegmentul mezencefalic cere un nivel mai scazut de activare a sistemului reticulat activator ascendent decat este necesar pentru a mentine o activitate mintala pe deplin constienta. distructia hipotalamusului anterior la animale induce insomnia. a hipocampului.

Interpretarea Viselor de catre Sano si colab. par a fi mai intinse si slab localizate. care duc la modificarea ritmului somnveghe sau la inversarea lui. probabil legate de ramanerea in functiune numai a sistemului reticulat activator. Anterior se credea ca visele sunt rare. (1970). Visele si fiziologia somnului. Ratiunea conform careia visele erau considerate rareare in vedere faptul ca ele nu erau bine evocate (Hobson. Von Economo (1930) a fost primul care a facut asociatia dintre somnolenta. Probabilitatea reamintirii unui vis scade la zero in timpul episoadelor cu unde lente care au loc la 8 minute dupa somnul REM. de a caror buna functionare depinde normalitatea ciclului somn-veghe. leziunile hipotalamice posterioare si mezencefalice rostrale in timpul studiilor sale asupra encefalitei letargice. In timpul unei singure nopti de somn. 1978). Lezarea hipotalamusului anterior produce trezire prelungita si hiperkinezie. Pana la descoperirea neurotransmitatorilor se considera ca ciclul somn-veghe normal este determinat de centrul inhibitor din hipotalamusul anterior si de centrul excitator al trezirii din hipotalamusul posterior. Descoperirea corelatiei stranse dintre somnul REM si visele vizuale la om a dus la schimbarea multor notiuni cu privire la vise. Acesti centri sunt conectati prin intermediul sistemului reticulat activator si inhibitor cu alti nuclei asemanatori din trunchiul cerebral. Ciclul somn-veghe cunoaste o normalizare mai rapida dupa leziunile hipotalamusului posterior decat dupa leziunile mezencefalice (Plum si colab. 1991). Ca rezultat noi ne reamintim numai visele de dimineata... 1954). miscari oculare rapide. fapt masurabil prin frecventa evenimentelor fazice (varfuri PGO. Leziunile mici stereotaxice ale hipotalamusului posterior produc la om o hipersomnolenta temporara. dar studiile de fiziologie moderna au aratat ca fiecare individ viseaza in cicluri regulate de mai multe ori in fiecare noapte. 1988). tulburarea ciclului somn-veghe dureaza mai multe saptamani (Genovesi si colab. prin decerebrare mediocoliculara. Leziunile hipotalamice. prin contractia muschilor urechii 80 . La animale. intensitatea fiziologica a succesiunii perioadelor REM se accentueaza. care sunt cel mai vechi si cel mai emotional continut psihologic (Kelly.

2) somnolenta excesiva sau hipersomniile (apneea somnului sau narcolepsia). iar miscarile oculare sunt probabil activate fazic de catre acelasi mecanism neuronal care sugereaza imageria viselor. starilor sufletesti si chiar asupra intregii vieti. Aceasta clasificare include patru categorii principale: 1) tulburarea initierii si mentinerii somnului (insomnia). neregularitatile cardiorespiratorii si prin spasmele In reamintirea continutului viselor un rol important il are cresterea paralela a succesiunii perioadelor REM. aproximativ 15% din populatie are probleme cronice serioase cu somnul. Visele sunt in primul rand vizuale. In acest sens pledeaza afirmatia conform careia miscarile oculare sunt in relatie cu imageria viselor. In anul 1979. 3) tulburarea programului de somn-trezire manifestata prin disruptia sistemului. Prin urmare. 4) parasomniile. Visele bogate in evenimente sunt asociate cu perioadele REM mai frecvent decat visele inactive. Lungimea narativa a unui vis coreleaza pozitiv cu durata somnului REM (Dement. asociatia pentru studierea psihofiziologiei somnului si a tulburarilor acestuia (Association of sleep disorders centers and the Association for the psychophysiological study for sleep) a publicat prima clasificare completa a tulburarilor somnului si trezirii. Dupa cum am vazut. legate de experienta perceptiva din starea de veghe. alti 20% 81 . Somnul nu reprezinta un comportament izolat. Tulburarile somnului.Interpretarea Viselor medii. In plus. ambele tind sa fie sincronizate (Hobson. somnul nu este un proces unitar deoarece este constituit dintr-o multitudine de fenomene biologice. prin musculare). 1965). intensitatea tonusului emotional si interventia imageriei vizuale. Cei cu orbire congenitala au vise auditive iar cei ce-si pierd gradat vederea pierd si abilitatea viselor vizuale. In tarile industrializate. 1988). datorita faptului ca tulburarile sale se reflecta asupra performantelor.

iar caderea este lenta fara a provoca raniri. degetele lasa sa le scape orice obiect. In marile accese cataplectice. tulburari de ritm cardiac. bratele cad de-a lungul corpului. Narcolepsia. sincopa denumita cataplexie. descoperind ca in afara atacurilor de somn. joaca. genunchii se pliaza. disolutia tonusului este generala. gura se intredeschide. accese de ras. capul se inclina cu barbia in piept. este brusc si uneori previzibil datorita semnelor premonitorii cunoscute de bolnav (constrictie. obligand persoana sa cada sau sa se intinda fara a-si pierde cunostinta. inexcitabilitate electrica totala la muschii fetei. Cataplexia nu este legata in mod obligatoriu de narcolepsie. etc). care apare in cursul zilei dupa o senzatie de curbatura si constrictie cefalica si care se produce la intervale din ce in ce mai apropiate. In cazul pacientilor internati in serviciile de psihiatrie proportia ajunge pana la 70%.Interpretarea Viselor acuza insomnie intermitenta. caldura. caracterizat prin disolutia tonusului de postura si prin inhibitia completa a motilitatii voluntare. fapt ce deosebeste acest fenomen de caderea brutala hipertonica din epilepsie. Narcolepsia. stimularile senzitive. prezenta semnului lui Babinsky si a unui reflex fotomotor lent. iar bolnavul se prabuseste murmurand ceva sau pronuntand cateva cuvinte neinteligibile. pleoapele se inchid. Disolutia tonica este progresiva. In anul 1957. mandibula se lasa. Inhibitia tonusului de postura are o intindere si o intensitate variabila. Al treilea simptom al narcolepsiei este paralizia somnului. miscari involuntare. Brusc. Yoss si Daly au descris simptomele ce caracterizeaza narcolepsia. Autorii care au putut face un examen neurologic au observat abolirea reflexelor miotatice. midriaza cu reflex fotomotor absent. persoana ramane imobila si incapabila de orice miscare. paloare sau vasodilatatie. exprima o stare caracterizata printr-o nevoie subtila si irezistibila de a dormi. etc. de obicei de scurta durata. etc). Atacul cataplectic. Toti autorii au fost frapati de existenta unui factor declansator de natura emotionala (rasul. descrisa de Gelineau in 1880. In aceste conditii. Acest episod de inhibitie musculara apare in timp ce persoana sta intinsa in 82 . oboseala intensa. pacientul narcoleptic poate sa-si piarda brusc tonusul muscular. pescuitul.

debutul somnului REM. (1976) au constat ca narcolepticii nu pot dormi la cerere mai mult decat subiectii normali. Kryger si colab.cu tulburarile circulatorii vertebro-bazilare. in care bolnavul constient cade pentru scurt timp. cu senzatie de instrainare si dezorientare si cu amnezie mai mult sau mai putin complexa. 1988. pacientii narcoleptici pot intra aproape direct din starea de veghe in somnul REM. in care diskaliemia nu da simptome rapide si scurte ca in catalepsie. la care lipseste factorul emotional declansator si care se asociaza cu tulburari de constienta ce persista. este considerat ca simptom de diagnostic al narcolepsiei (Honda. Constient. al cincilea simptom definitoriu.cu paralizia familiala periodica. dar incapabil de a se misca sau vorbi.. Ea apare numai la debutul somnului de zi sau de noapte.cu ictusul laringian al lui Charcot . -si cu crizele de akinezie partiala (Andre Thomas). Ca rezultat. aspectul REM apare la narcoleptici in 10 minute de la debutul somnului. 1989). Diagnosticul diferential se face cu: maladia lui Unverrich. . dar cu pierdere de cunostinta. Cele patru simptome reflecta imixtiunea proprietatilor inhibitoare normale ale REM in starea de trezire (atacul de somn sau cataplexia) sau in tranzitia dintre veghe si somn (paralizia somnului si halucinatiile). 1991). De fapt. dar prezinta hemiclonii ale corpului. in timp ce subiectilor normali le trebuie un interval de aproximativ 15 minute ca sa adoarma. La aproximativ 50% din cazuri. pacientul are adesea o respiratie superficiala. . . Cataplexia si paralizia somnului narcolepticilor pot avea cauze comune (Kelly. Un narcoleptic poate adormi la cerere in 2 minute. Hishikawa si colab. -cu epilepsia statica a lui Ramsay Hunt.cu derobarea partiala a membrelor inferioare. Al patrulea simptom este constituit din halucinatia hipnagogica auditiva sau vizuala. niciodata intalnite in cataplexie. Ambele simptome pot fi legate de activarea masiva a sistemului inhibitor descendent din trunchiul cerebral unde isi 83 . precedate de chinte de tuse si furnicatura laringiana. al carei atac se caracterizeaza printr-o cadere brusca de scurta durata fara convulsii. Al saselea semn al narcolepsiei se refera la diminuarea latentei somnului voluntar. . la care caderea brusca se asociaza cu pierderea cunostintei. Paralizia somnului si halucinatiile apar la putini narcoleptici.Interpretarea Viselor pat si se lasa dusa de somn sau se trezeste.

corespunde foarte bine ariei pontine. Parasomniile somnului paradoxal ale subiectilor narcoleptici. din care 3 in cursul noptii si 2 in cursul unui test iterativ de latenta a adormirii (TILA) care a urmat polisomnografia nocturna.Interpretarea Viselor are originea si care ajunge. Pierderea tonusului muscular in timpul somnului REM nu se extinde la ochi si nici la muschii urechii medii. subiectul avea 84 .. 1989). In general. 1984). Regiunea de inducere a starii respective de atonie. Guilleminault si Anagnos (1998) au comunicat primul raport in care releva. Paralizia somnului se manifesta prin incapacitatea de a mobiliza membrele. Clinic. Cel mai adesea. semn narcoleptic cunoscut sub denumirea de fragmentare a somnului REM. fara somn REM. Ondze si colab. prin imagerie cu rezonanta magnetica. narcolepsia idiopatica implica o combinatie de factori genetici si de mediu. Tulburarile de comportament in somnul paradoxal (TCSP) se caracterizeaza prin pierderea intermitenta a atoniei in cursul somnului paradoxal (SP) si prin aparitia unei activitati motrice elaborate asociata cu o activitate onirica. narcolepticii au un interval de timp REM mai scurt decat normalii si o arhitectura perturbata a somnului. in special puntea. (1998) au avut ocazia de a inregistra la un subiect narcoleptic de 48 de ani internat pentru cataplexii frecvente 5 episoade paroxistice. Un studiu asemanator cataplexiei poate fi indus la animale prin injectarea directa de carbacol (agonist colinergic) in formatiunea reticulata pontina dorsala (Miler si Dement. narcolepticii prezinta deviatii excesive ale stadiilor somnului. In timpul atacului cataplectic si al paraliziei somnului pacientii pot misca ochii. manifestate in special in intervalul de la somnul REM la stadiul 1 al somnului cu unde lente (Scwitch. In ciuda abilitatii de a adormi rapid si a intra imediat in prima perioada a REM. in timpul stadiului de somn REM. 1974). capul si de a respira cu o amplitudine normala asociata cu o angoasa importanta. a carei distructie duce la somn REM fara atonie ( Kryger si colab. dar in narcolepsia simptomatica secundara intervin leziuni cerebrale (tumori cerebrale) si leziuni care afecteaza trunchiul cerebral. la neuronii motori spinali. Somnul REM este frecvent intrerupt. semnale anormale pontine la pacientii cu narcolepsie.

Aceasta tulburare a aparut la pacientul lui Ondze si colab (1998) in forma intermediara intre PS si TCSP. in care se inglobeaza diverse tulburari ale constientei. Al 4-lea si al 5-lea episod s-au produs in timpul celei de-a doua si a treia sesiuni a TILA. dar nu au nici un efect asupra atacului de somn. s-au reliefat diferentele dintre somnul normal si cel patologic. Concluzia lui Ondze si colab (1998) releva incapacitatea de a se ridica in timpul paraliziei somnului. medicamentele eficace in tratarea atacului de somn au un efect slab asupra cataplexiei si invers. miscari oculare rapide. iar al treilea a avut loc cu 11 minute inaintea terminarii SP. reflecta activitatile separate ale populatiilor neuronale (Mendelson si colab. Hipersomniile.amfetaminei favorizeaza controlul somnolentei si al atacurilor de somn prin sintetizarea transmitatorului la terminalele nervoase. s-a considerat ca hipersomnia nu se distinge de somnul normal decat prin profunzimea si durata sa. chiar daca debuteaza tardiv in decada a doua. etc. care blocheaza reabsortia norepinefrinei si serotoninei de catre terminalele presinaptice.Interpretarea Viselor secuse ale capului si miscari ale buzelor cu bomanituri si cuvinte inaudibile sau de tip “nu pot”. 1983 si 1984). ca si componentele fiziologice ale somnului REM. Acest fapt sugereaza ca simptomele narcolepsiei. “mi-e teama” . primul debutand la 27 de minute dupa SP. Drogurile care accentueaza transmiterea la nivelul sinapselor centrale catecolaminergice afecteaza diferentiat si diferitele simptome ale narcolepsiei. . unde teta si in dinti de fierastrau. prin bruschetea aparitiei si imposibilitatea de a se sustrage influentei sale. ce merg de la somn pana la coma. Stimulentele de tipul d. 85 . Prin urmare. Initial. Polisomnografia a notat descarcari musculare. Ulterior. Narcolepsia are o puternica componenta ereditara. atonia musculara incompleta. miscarile corporale si aparitia lor in timpul somnului paradoxal sugereaza mai mult TCSP. Primele 3 episoade s-au produs in al 3-lea ciclu al somnului. dar nu au nici un efect asupra celorlalte simptome ale narcolepsiei. 1982. Antidepresivele triciclice. Cu toate acestea. “nu”. previn cataplexia.

ce merg de la somn la coma. este penibila. trezire placuta. narcoza. la care in afara semnelor descrise anterior autorii au semnalat debutul in copilarie (3 cazuri). o mare dificultate de trezire. Somnolenta este o stare intermediara intre veghe si somn. Aceasta dualitate electrica corespunde celor doua tipuri de hipersomnii. absenta epileptica. desi nu se instaleaza brutal. imediata si rapida a somnului constituie criterii de diferentiere a somnului fiziologic de sincopa.Interpretarea Viselor Somnul patologic este insotit de anomalii electrice sau de o activitate electrica comparabila cu somnul fiziologic. care merg de la somnolenta la coma. autorii arata ca hipersomnia idiopatica polisimptomatica se caracterizeaza printr-o durata maxima de somn in decursul celor 24 de ore. Dauvilliers si colab. narcolepsia si coma. Aceasta atipire putin profunda. zile. Hipersomniile simptomatice prelungite au. Un somn care depaseste 10 ore la adult si 12 ore la copil poate fi considerat ca anormal. In descrierea sa initiala autorul distinge forme polisimptomatice caracterizate printr-un episod principal de somn de lunga durata. somnolenta diurna permanenta sau recurenta si sieste mai mult sau mai putin odihnitoare. fapt pentru care sunt raportate ipotetic la unele perturbari functionale. o somnolenta diurna mai mult sau mai putin permanenta si sieste tipice de durata lunga neodihnitoare. o durata care atinge mai multe ore. In acest timp. Unele se sprijina pe date anatomoclinice ce arata ca leziuni encefalitice provoaca diverse tulburari ale starii de constienta. spre deosebire de cele paroxistice din cadrul narcolepsiei. sau luni. hipnoza. depinde de localizarea si intinderea leziunii cerebrale. In concluzie. si forme monosimptomatice mai prost caracterizate. bolnavul poate intelege cuvintele rostite cu voce tare si poate raspunde cu o oarecare luciditate. durata. cu episoade de somn cu durata normala sau lunga. 86 . Modul de instalare. Gradul tulburarilor de constienta. in adolescenta (7 cazuri) si la varsta adulta (2 cazuri). de neinvins. profunzimea precum si reversibilitatea completa. in care pierderea cunostintei nu este completa. saptamani. Altele nu au la baza modificari anatomice decelabile. in afara cazului cand este vorba despre un somn compensator. (1998) au raportat 12 cazuri de insomnie idiopatica polisimptomatica. Forme polisimptomatice ale hipersomniei idiopatice. Hipersomnia idiopatica a fost descrisa pentru prima data in anul 1976 de catre Roth.

dar se diferentiaza de aceasta prin absenta tulburarilor neurovegetative grave si prin posibilitatea unei treziri tranzitorii printr-o stimulare forte. culcandu-se oriunde. bolnavul se trezeste pentru nevoi fiziologice sau pentru a bea si manca. zile. Initial. iar durata este de ore. paraliziile oculare si prostratia complexa reprezinta un tablou clinic care denota o atingere mezodiencefalica. Encefalita letargica (Cruchet si Von Economo) sau epidemica realizeaza cele mai pure hipersomnii continui. In formele severe. Adesea. Ea duce la o perturbare 87 . dar adoarme cand are un moment de liniste. Starea intrerupta de o excitatie violenta conserva un grad cert de obnubilare si torpoare intelectuala. Febra. Acestea nu sunt decat simptome clinice ale numeroaselor afectiuni (infectioase. ani. al carei tablou clinic dominant este hipersomnia diurna de profunzime variabila. metabolice. bolnavul poate fi trezit prin excitatii slabe. asociata uneori cu insomnie nocturna. de insomnii sau delir. ea poate fi confundata cu coma. tumorale. In forma ambulatorie a encefalitei epidemice bolnavul poate lucra. vasculare. somnolenta se instaleaza din nou. continua sau paroxistica. Perioadele de somnolenta sunt intrerupte si urmate de faze de excitatie. ca si la somnolenta. traumatice. luni. Somnolenta si letargia pot exista izolat sau asociate cu confuzii mintale. hipersomnia este profunda si poate dura mai multe saptamani sau luni. Uneori. Instalarea letargiei se face brusc sau progresiv. apare inversarea ritmului nictemeral. Sechelele se pot manifesta prin somnolenta. Uneori. Maladia somnului este o alta boala infectioasa. Cand debutul este brutal. tripanosomiaza realizeaza o serie de stari intermediare intre vigilenta normala si un somn profund sau coma. Letargia este o tulburare de vigilenta sau reglare a starii somnveghe. endocrine) pe care le vom aminti in continuare. Astfel. Clinic. Exista si o forma insomnica a encefalitei epidemice. Evolutia merge catre disparitie sau coma. dupa care readoarme.Interpretarea Viselor In absenta stimularilor exterioare. aceasta este provocata de hipnoza sau de produsi anestezici (narcoza). obnubilare sau terpoare. insomnie si sindrom narcoleptic. bolnavii in plina sanatate simt o invincibila nevoie de a dormi.

timp in care bolnavul doarme toata ziua si toata noaptea. Tabloul dominant este constituit din torpoare. situate in partea superioara a trunchiului cerebral periependimar. hipersomnia poate fi intalnita in toate sindroamele de hipertensiune intracraniana. realizand o vascozitate a gandirii de intensitate variata. care comprima regiunea hipotalamica posterioara. provocata mai frecvent de alcoolism. obnubilare intelectuala. Astfel. generator de hipersomnii. Encefalitele melitococice constituie o complicatie a brucelozei iar hipersomnia este o manifestare a unei afectiuni cerebrale. In afara hipertensiunii sau hipotensiunii cerebrale. cu apatie si indiferenta afectiva. Hipersomniile din cursul proceselor expansive intracraniene formeaza. Procesul expansiv.Interpretarea Viselor profunda de organizare a somnului cu rasunet asupra fazelor I si IV. Afectiunea este determinata de leziuni cu caracter hemoragic. o categorie distincta. lentoare si saracire a ideatiei. in cadrul encefalitelor sau a meningoencefalitelor constatam o atingere selectiva a substantei cenusii de la nivelul calotei mezencefalice si a regiunii hipotalamice posterioare. uneori insomnie. Ea este atribuita unei carente de vitamina B1. paralizii ale nervilor oculomotori si tulburari de echilibru. Encefalopatia Gayet-Wernicke are ca simptome dominante tulburari de constienta. constituind uneori unicul semn. dar se asociaza cu o stare de torpoare. respectand stadiul miscarilor oculare. care evolueaza catre o stare confuzionala cu crize de agitatie si delir. hipersomnia poate fi un simptom insotitor al tumorilor cerebrale. de asemenea. interesand nucleii nervilor oculomotori. Encefalitele vaccinale dau de obicei forme letargice. somnolenta sau letargie. Insomnia sau inversarea ritmului nictemeral sunt rare in cursul encefalitelor si apartin formelor delirante. somnolenta intretaiata de perioade de agitatie. Encefalitele virale cu virusi neurotropi se insotesc de cele mai multe ori de hipersomnii. o deteriorare intelectuala progresiva. In tumorile de trunchi cerebral apar sindroame clinice determinate de lezarea acestuia si de viteza cu care se dezvolta blocarea LCR. infundibulo-tuberiana si mezencefalica. poate avea o localizare diversa. dar poate fi trezit. 88 . In concluzie. cresterea presiunii intracraniene si a hidrocefaliei.

Hipersomniile de origine traumatica sunt mai putin studiate. De asemenea. Hipersomniile simptomatice din cursul afectiunilor psihiatrice sunt mai putin frecvente. Ele se datoreaza unei contuzii cerebrale. Sunt de semnalat si somnul. Distinctia este data de absenta rezolutiei musculare. akinezia si oftalmoplegia bilaterala sunt adesea revelatoare de tulburari circulatorii in partea superioara a trunchiului cerebral. tendinta de conservare a atitudinilor. Dally (1974) a observat o tendinta irezistibila la somn dupa socuri psihice. leziunile traumatice ale trunchiului cerebral superior sunt susceptibile de a antrena hipersomnii prelungite. Somnolenta este un semn important al hemoragiilor din calota pedunculara. De interes deosebit sunt leziunile localizate in trunchiul cerebral care infiltreaza substanta reticulata. asociata cu perturbari de coordonare motrica si mai ales de somn.Interpretarea Viselor Hipersomniile de origine vasculara cerebrala (ischimie sau hemoragie) se asociaza cu paralizii oculare sa cerebeloase ce constituie semne de mare valoare diagnostica. care prin intermediul unei hernii temporale comprima trunchiul cerebral. letargia simpla sau complicata cu contracturi. 89 . reactia la stimulii nociceptivi aplicati pe piele si pe mucoase. catalepsia si moartea aparenta isterica. melancolice si catatonice sunt insotite de veritabile hipersomnii si adormiri spontane. Se admite ca aceste leziuni vasculare ale trunchiului cerebral localizate in teritoriul pedunculo-protuberential posterior pot uneori realiza integral semiologia nevraxitei epidemice cu agitatie psihomotorie. contractia membrelor si a maxilarului. mioclonii. atingeri oculare si tulburari de somn. in special a trunchiului cerebral superior sau a unui hematom intracranian. Astfel de insomnii sunt interpretate ca un fel de protest impotriva evenimentelor neplacute care vin sa afecteze cursul existentei sau ca o maniera de sustragere de la consecintele penibile ale unui eveniment. Sindromul hemoragic din partea superioara a pedunculilor este frecvent si se caracterizeaza clinic printr-o oftalmoplegie disociata sau completa. sindroamele korsakoviene acute. dupa disparitia unei fiinte dragi. Tulburarile de vigilenta si somn. existenta miscarilor palpebrale. nevrozele angoase. Somnul hipnotic echivaleaza cu o stare de somn fiziologic indus. starile maniacale. Uneori.

Sindromul apare la persoane tinere. se traduce prin accese de somnolenta. de sex masculin. care apar la persoane tinere obeze. Acestea sunt asociate cu miscari partiale. iar faza de somn cu miscari oculare poate sa nu se produca. 1) Sindromul Pickwick. relevat prin pauze de 20-40 s este urmata de o inspiratie profunda. La acesti bolnavi se presupune posibilitatea existentei unei anomalii a chemoreceptorilor chemoreceptorilor fata de presiunea O2 si CO2. confuziei sau hiperexcitabilitatii sexuale. In clinica. cianoza. Somnul nocturn este agitat din acelasi motiv al aparitiei anomaliilor respiratorii cu pauze care duc la numeroase treziri. Modificarea ritmului respirator. sunt cunoscute si studiate doua tipuri de hipersomnii a caror explicatie fiziopatologica nu este inca elucidata. se caracterizeaza prin aparitia unor perioade lungi de somn. care pot persista multe zile dupa perioada de somn. Faza de somn lent profund este rar atinsa. La acestea se adauga o foame excesiva (bulimie) si tulburari de comportament de tip depresiv sau de expresie confuzoonirica. intre 10 si 30 de ani. care alunga somnul si antreneaza trezirea. Debutul poate fi progresiv relevat prin perioade de foame sau senzatie de frig. Hipoxia si hipercapnia par sa joace un rol esential in aparitia acceselor de somn. 2) Sindromul Klein-Levin. poliglobulie si insuficienta cardiaca dreapta. descris de catre Burwell si colab (1956). Este bine cunoscuta aparitia somnului consecutiv unei sarcini dificile sau a unor situatii de analiza a activitatii. oboseala psihica. a caror durata poate varia de la 1 la 3 saptamani. ce antreneaza hipoxemie cu hipercapnie acidotica.Interpretarea Viselor Hipersomniile reactionale pot aparea in unele situatii afective sau conflictuale importante. care a fost precizat de Levin in 1936. cu insuficienta respiratorie prin hiperventilatie. 90 . tulburari de comportament de tipul agitatiei. Dupa cataclisme poate aparea la supravietuitori o stare de stupoare sau de somn irezistibil. globale sau mioclonii care pot ajunge pana la crize convulsive.

Somnambulismul se manifesta prin coborarea din pat si printrun mers initial instabil. s-a observat o perioada de somn agitat urmata de cateva secunde de liniste. Parasomniile. temperatura. Intr-un episod enuretic tipic. clarificand astfel unele mecanisme ale biologiei somnului normal. stare confuza. mormaie sau vorbeste 91 .Interpretarea Viselor In timp nictemerului. Enurezisul nocturn al copiilor si al tinerilor apare independent de stadiul REM cu vise. enurezisul nocturn nu este cauzat de vise. de fapt ca si aparitia sa. tulburari schizofrenice. este corelat cu diminuarea capacitatii vezicii urinare si cu intarzierea maturarii controlului nervos respectiv. mai rar la sete exagerata si la iritabilitate confuza. sete. Studiile de laborator au evidentiat ca putine episoade enuretice (3 din 22) au legatura cu somnul REM (Kelly. Cand comportamentul somnambulului devine mai complex si mai coordonat (evita obiectele. de cistite. de diabetul zaharat sau insipid si de epilepsie. dupa care se produce enurezisul. este dificil de trezit pacientul din somn. 1991). tulburarea comportamentului REM. Fiziopatologia acestui sindrom nu este cunoscuta. acesta fiind confuz si incapabil de a-si aminti visele atunci cand se trezeste. enurezisul poate fi determinat de anomaliile tractului urinar. Enurezisul idiopatic sau esential. etc). senzatii de depersonalizare. Aproape toti autorii insista asupra importantei semnelor psihice din acest sindrom (iritabilitate. Pe an apar aproximativ 3 astfel de episoade. care sunt exagerate de somn sau apar exclusiv in timpul diferitelor stadii ale somnului. Parasomniile se caracterizeaza printr-o gama larga de comportamente normale. a carui cauza nu este cunoscuta. cum ar fi: enurezisul nocturn. se duce la baie. somnambulismul. iar disparitia sindromului. se produce fara o cauza aparenta. etc) care depind in mare parte de dereglarile diencefalice si hipotalamice. cosmarurile si groaza. dar ea se asociaza cu degenerari ale functiilor de baza (foame. Ocazional. perioadele de trezire au o durata de 5-9 ore si sunt insotite de o foame devoranta care duce la o crestere rapida in greutate. teroarea nocturna. Prin urmare. cu ochii deschisi si cu o fata inexpresiva. irezistibile. curata mesele. Imediat dupa incident. hiperactivitate.

Unii pacienti cu tulburari ale comportamentului REM prezinta leziuni de trunchi cerebral identificabile sau alte probleme neurologice. pacientii raspund bine la medicamentatia anticonvulsivanta (clorazepam. Din fericire. In astfel de situatii. 92 . Daca este lasat in pace. Tulburarile comportamentului REM apar la pisici in cadrul anumitor leziuni de trunchi cerebral. sa clarificat ca somnambulismul apare exclusiv in timpul somnului cu unde lente. 1987). Cauza nu este cunoscuta. Aceasta tulburare inconstienta debuteaza in cursul varstei de 17-20 de ani si se mentine. Astfel. benzodiazepine. cosmarurile cu miscari violente ale acestor stari sunt adesea amenintatoare pentru partenerul de somn si periculoase pentru cel care viseaza. Bruxismul nocturn caracterizat prin frecarea involuntara si energica a dintilor in cursul somnului afecteaza 15-20% din populatie. ele apartin somnului REM fara prezenta paraliziei normale. somnambulul se reintoarce in pat.. 1991). Datorita inhibitiei intense descendente a neuronilor motori spinali si a paraliziei din timpul somnului REM. majoritatea celor cu somn violent nu au simptome de agresivitate in timpul zilei. somnambulismul apare mai mult la copii decat la adulti si se diminueaza cu varsta. In starea de veghe 50-60% din aceste persoane nu prezinta nici un deficit evident. uneori serios. Mendelson. Ca si enurezisul. In tulburarea comportamentului REM paralizia normala din acest stadiu al somnului lipseste. carbamazepin) (Kelly. In laborator. In timp ce majoritatea parasomniilor sunt inofensive. iar 44% lovesc partenerul de pat. devine clar ca starile somnambulice cu pasi lenti nu pot aparea in timpul episoadelor REM (Jacobson si colab. somnambulismul apare aproape intotdeauna in stadiul 3 sau 4 al somnului cu unde lente. De fapt. iar la trezire isi reaminteste putine despre activitatile nocturne sau despre vise. 1965. cu remisiuni spontane in jurul varstei de 40 de ani. uneori raspunde monosilabic la intrebari. Intr-un studiu efectuat de Mahowald si Schenek (1989) se arata ca 85% din persoanele cu somn violent sufera leziuni . fapt datorita caruia persoanele sar din pat si actioneaza conform visului. dar ipotezele fiziopatologice evoca rolul unor anomalii dentare sau al unui mecanism neurologic central. cel mai frecvent in prima treime a noptii cand predomina stadiul 3 si 4.Interpretarea Viselor incoerent).

asemenea episoade sunt rare si se caracterizeaza prin oprimare respiratorie. Astfel.Interpretarea Viselor Teroarea nocturna. In timpul zilei. Clinic. Atacurile de teroare nocturna (pavor nocturnus) ale copiilor sunt cel mai bine caracterizate. In contrast. teroarea nocturna se diminueaza cu varsta de-a lungul somnului delta. pacientii respectivi prezinta anxietate care depaseste limitele normalului. expresie faciala fixa. majoritatea viselor REM terifiante apar la primele ore ale diminetii. Ca si celelalte tulburari cu unde lente (enurezisul si somnambulismul). Diazepamul poate suprima teroarea nocturna. La adulti. din punct de vedere fiziologic. Prin urmare. dilatare pupilara si dificultate respiratorie. Aceste vise infricosatoare care contin imagerii complexe. transpiratie. Patternul evocarii fragmentare reprezinta o caracteristica a somnului cu unde lente (stadiul 3 si 4). fenomenele de vis cu grad inalt de anxietate care apar in timpul perioadei REM pot fi deosebite de cele care apar in timpul stadiilor somnului cu unde lente (Dement si colab. care reduce in mod selectiv somnul delta. dupa perioada copilariei timpul somnului REM nu poate fi modificat in mod apreciabil si nici nu poate fi suprimat cu medicamentele respective. fata se acopera de transpiratie iar respiratia se ingreuneaza. copilul se ridica brusc din pat. ce nu au putut fi masurate direct la om. Medicamentos. Imediat dupa atac. tipa. care dureaza 1 sau 2 minute. la 30 de minute de la adormire.. Visele inspaimantatoare apar in perioadele REM normale ale persoanelor de toate varstele. atinteste cu ochii mari unele obiecte imaginare. nu se asociaza cu deprimarea respiratiei si include varfuri pontogeniculo-occipitale. Deoarece somnul REM este mai extensiv si mai intens decat somnul continuu. Adesea. aceste episoade REM infricosatoare se refera si la cosmaruri. 1975). mai frecvent la copii si mai rar la adulti. anxietate. tulburarile somnului cu unde 93 . paralel cu declinul stadiului 4 al somnului cu unde lente (unde delta). amintirea visului este rara si fragmentara iar in dimineata urmatoare nu-si mai aminteste nimic despre acel episod. Aceste vise tulburatoare au adesea caracteristici fiziologice si psihologice exagerate. ea poate fi complet inlaturata cu ajutorul benzodiazepinei. paralizie partiala. cosmarurile si visele terifiante apar in stadiul somnului cu unde lente si REM.

Interpretarea Viselor
lente si visele terifiante din perioadele REM trebuie tratate in mod diferit.

Apneea din timpul somnului. O alta tulburare a somnului se caracterizeaza prin perioade frecvente de pauze respiratorii denumite apnei ale somnului. Gastaut si colab. (1963) au descris un grup de pacienti cu apneea somnului care nu-si mai amintesc frecventele perioade de trezire nocturna si care acuza un somn prea accentuat sau indelungat. Acestia au fost incadrati in sindromul de apnee cu hipersomnolenta. Ulterior, Dement si colab. (1975) au descris un alt grup de pacienti cu tulburari asemanatoare, dar care acuzau insomnie prin faptul ca nu adormeau imediat dupa perioada de apnee. Ei reprezinta aproximativ 10% din pacientii cu apneea somnului. Apneea somnului afecteaza toate varstele, indiferent de sex. Totusi, aceasta tulburare este intalnita mai frecvent la varstnici. Ea a fost acuzata ca fiind unul din factorii sindromului de moarte brusca la copii. Unii cercetatori au constatat ca aproximativ 30% din persoanele de peste 65 de ani au apneea somnului, dar multe dintre acestea sunt asimptomatice, neinsotindu-se de alte degradari. Totusi, este greu de crezut ca apneea este singura tulburare. Uneori se asociaza cu suprimarea activitatii centrului respirator medular, timp in care diafragmul si muschii intercostali raman imobili (Kales si Kales, 1973). In perioada de apnee care dureaza 15-30 de secunde, oxigenul din sange scade, iar dioxidul de carbon creste, fapt care duce la stimularea centrului respirator si la reluarea functiei muschilor amintiti (Kelly, 1991). Adesea, plamanii nu se umplu cu aer din cauza colapsului muschilor orofaringieni aparut in contextul relaxarii muschilor corpului din timpul somnului cu unde lente. Dupa 1 minut, concentratia excesiva de dioxid de carbon din sange provoaca trezirea persoanei care doarme, dupa care tonusul muscular revine la normal. Dupa cateva secunde, individul adoarme iar ciclurile respective se pot repeta de aproximativ 1000 de ori pe noapte. Tulburarile neuropsihologice care apar la bolnavii cu apneea somnului pot fi secundare hipoxiei nocturne sau fragmentarii somnului. Kales si colab. (1985) si Pochat si colab . (1993) insista in mod
94

Interpretarea Viselor
particular asupra depresiei si asupra tulburarilor de memorie, de gandire, de invatare si de comunicare. Greenberg si colab. (1987) si Bacque si colab. (1996) au observat tulburari de atentie, tulburari ale eficacitatii motorii, ale abilitatilor grafice si constructive. Pentru a explica ansamblul acestor simptome, autorii de mai sus evoca posibilitatea existentei unor leziuni subcorticale. Simptomele de deteriorare corticala , afazia, apraxia si agnozia sunt in general absente. Sepala si colab. (1991) afirma ca dificultatile principale ale acestor pacienti vizeaza somnul, lucrul,aptitudinile mintale si in special sentimentul de a avea o sanatate proasta. Persoanele astfel afectate sunt in general obeze, hipertensive si cu tulburari de ritm cardiac, astfel incat primul act terapeutic se refera la cura de slabire. Perturbatiile psihologice ale acestui tip de boala se manifesta prin depresie cronica, anxietate, insomnie si acuze somatice (Bacque si colab. 1996). Somnolenta diurna si adormirile incoercibile aparute dupa pranz pot impiedica reluarea lucrului. Adormirile sunt direct responsabile si de accidentele rutiere care in acest caz se multiplica cu sapte (Findley si colab. 1988). Medicamentele pentru tratarea apneei somnului nu exista dar cand acest sindrom este provocatde obstructia cailor aeriene superioare poate fi incercat un tratament mecanic sau unul chirurgical. Tratamentul mecanic se refera la fixarea unei masti si la administrarea sub presiune a aerului in scopul mentinerii deschise a cailor aeriene ale gatului intre respiratii. Aceasta ventilatie cu presiune pozitiva ofera rezultate absolut eficace cu conditia sa fie tolerata in toate noptile. Tratamentul chirurgical (faringoplastia) are in vedere largirea cailor aeriene superioare prin ablatia uvulei si inlaturarea mucoasei si tesutului limfoid. Aceasta da rezultate bune la 50-60% din cazurile serioase (Kelly, 1991).

Insomnia. Insomnia este un simptom caracterizat prin imposibilitatea mentinerii duratei si calitatii somnului necesare activitatii normale din timpul zilei. 30% din cei care se prezinta la consultatie se plang de
95

Interpretarea Viselor
insomnie si de alte tulburari neintelese inca in mare parte. Pentru diferentierea tipurilor de insomnie, este necesara cunoasterea perioadelor somnului normal. Astfel, unii pacienti cu insomnie subestimeaza somnul real din timpul noptii. S-a constatat ca unele persoane care acuza insomnie dorm si viseaza normal dar somnul lor de dimineata este de calitate proasta si neodihnitor. Dement si colab. (1975) au examinta somnul la 127 de indivizi cu insomnie si au constatat ca timpul mediu de adormire este de 15 minute iar durata somnului este de 7 ore. Autorii au estimat ca 10-12% din persoanele cu insomnie au un somn fiziologic normal. Formal, acesti indivizi au fost incadrati in sindromul de pseudoinsomnie sau de agnozie a somnului. Alti 30% din indivizii examinati sunt mentiuni in stare de trezire de catre unele evenimente fiziologice involunatare, cele mai comune fiind spasmele periodice stereotipe, cunoscute sub denumirea de mioclonii nocturne. O alta conditie care duce la intarzierea debutului somnului se datoreaza impulsului irezistibil de miscare a membrelor, denumit sindromul picioarelor agitate. Prin urmare, 50% dintre persoanele cu insomnie dorm normal, dar somnul lor este tulburat de evenimente fizice de care nu-si dau seama. Studiile polisomnografice efectuate la pacientii cu insomnie cronica si acuze severe au relevat prezenta unor disfunctionalitati moderate ale somnului (scurtarea somnului, trezirea intermitenta, eficacitatea scazuta a somnului). La acestia, continuitatea din timpul stadiului cu unde lente este mai importanta decat desfasurarea timpului total de somn. Alte insomnii sunt determinate de diminuarea somnului delta, cel mai profund stadiu al somnului cu unde lente, in timp ce altele au la baza o temperatura mai ridicata a corpului, temperatura masurata rectal. Anticiparea insomniei poate juca un rol major la cel putin 15% din cazuri. Ea este clasificata in randul insomniilor psihofiziologice (Lydic si Biebuyck, 1988). Aceasta insomnie conditionata de locuinta si de mediul inconjurator dispare cand individul doarme la hotel sau in alta parte. Astfel, aproximativ 30% din insomnii se datoreaza tulburarilor emotionale, anxietatea fiind legata de dificultatea adormirii iar depresia de trezirea timpurie.

96

Somnul batranilor. cu ajutorul unei metodologii riguroase constatand din interogatorii standardizate. In societatea moderna disruptia ritmului circadian normal este determinata de calatoriile pe distante mari cu avionul. Insomnia familiala fatala este o boala ereditara rara. Din 97 . testul de personalitate MMPI. Daca investigatiile si tratamentul pacientilor cu somnolenta diurna excesiva sunt oarecum precizate. La batrani. Acest sindrom este tranzitor avand o durata de 214 zile in functie de varsta pacientului. Sindromul schimbarii rapide a fusului orar (Jet-Lag) determinat de schimbarea meridianelor se caracterizeaza prin somnolenta diurna excesiva. chestionarul Pittsburgh. chestionarul de topologie craniana si un examen polisomnografic pe timpul uneia sau a doua nopti.Interpretarea Viselor Kupfer si Foster (1972) au constat ca pacientii depresivi prezinta o scurtare a intervalului dintre debutul somnului si faza REM. Ondze si colab. Patogenia acestei distructii talamice este insuficient cunoscuta. de unele activitati de afacere. la 5-15 minute de la dormire. Insomnia temporara este consecinta naturala a alterarii ritmului circadian. de numarul fuselor orare traversate si de capacitatea de adaptare. Insomnia familiala fatala. abordarea si tratamentul subiectilor insomnici este imprecisa. de lucrul in schimburile de noapte. Ulterior pacientii au fost urmariti prin consultatii timp de 3 luni pana la un an. Progresiv sindromul se complica cu disfunctie neurovegetativa . Unul din cei mai semnificativi determinanti ai somnului persoanelor normale este varsta. examene clinice. de regimul din armata. problemele somnului se amplifica datorita faptului ca stadiul 4 al somnului cu unde lente diminueaza sau este virtual eliminat in decada a saptea de viata. etc. mioclonii si coma care duce la deces. dizartrie. provocata de degenerescenta bilaterala a nucleilor anterior si dorsomedian din talamus. Latenta normala pentru somnul REM este de 8090 de minute. insomnie la adormire si frecvente treziri nocturne in special in a doua parte a noptii. agenda trezirii si a somnului. (1998) au urmarit 100 de insomnici cronici.

mult timp considerat ca fiind stadiul cel mai odihnitor. fapt care se reflecta pozitiv asupra somnului cu unde lente (Sewitch. la sobolani. prezenta unui antagonist al receptorilor benzodiazepinici (3 hydroxymethyl-βcarboline). dar piroteala normala de dupa amiaza este mai pronuntata la persoanele in varsta. 1987. reducerea somnului cu unde lente (nu si a activitatii REM) si o trezire persistenta. din ratiuni inca putin cunoscute. batranii isi restabilesc cu dificultate ceasornicul biologic in cazul traversarii unor zone intinse. 1989). ele dau obisnuinta iar la intreruperea brusca a acestora apar simptome extrem de dezagreabile. Scurtarea marcata a timpului de somn este adesea secundara si altor probleme de sanatate intalnite la varstnici. Mendelson si colab.carbolina actioneaza direct asupra somnului normal reducandu-l. fara a cauza modificari majore in activitatea motorie. Persoanele cu insomnie au in timpul somnului o temperatura corporala mai mare. In momentul de fata tratamentul medicamentos utilizat este cel cu benzodiazepine. cel mai utilizat in insomnii. iar naoptea au un somn fragmentat. Daca se va dovedi ca β. fara a determina modificari 98 . Mecanismul de inducere a somnului prin flurazepam implica receptorii neuronali benzodiazepinici. duce la cresterea stadiului 2 al somnului cu unde lente. Kryger si colab. Studiile polisomnografice au aratat ca flurazepamul. din care adesea se trezesc. deoarece ele imbunatatesc calitatea somnului si suprima somnul cu unde lente. Pacientii cu maladie Alzheimer dorm adesea in timpul zilei. Benzodiazepinele ajuta pacientii sa aiba un somn mai mult continuu decat unul mai lung. In societatea noastra ritmul circadian al somnolentei este bifazic. Mai mult.iar benzodiazepinele le-o scade. care sunt implicati si in fiziologia reglarii somnului normal. Cu toate acestea. desi benzodiazepinele sunt mai sigure decat barbituricele. Cele mai multe medicamente utilizate pentru reducerea somnului (amfetaminele) provoaca alterari profunde ale activitatii motorii si ale altor comportamente. care induce cresterea dozei dependenta de latenta somnului. Aceste proprietati fac ca medicamentele respective sa fie eficace atat in tratamentul insomniei cat si in tulburarile somnului delta. varstnicii consacra mai mult timp stadiului somnului cu unde lente. (1982) au constatat.Interpretarea Viselor aceasta cauza.

aproximativ la fiecare 20 de minute. Stadiul 3 si 4 al somnului cu unde lente ocupa aproape 15% si are loc in prima jumatate a perioadei de somn. Stadiile 1-4 ale somnului cu unde lente caracterizate EEG prin frecvente din ce in ce mai lente si cu voltaj mai inalt corespund starilor de somn din ce in ce mai profund. Metoda principala de monitorizare a stadiilor somnului uman este electroencefalograma (EEG). iar la revenire parcurge aceleasi stadii in ordine inversa. in aceeasi perioada de timp. iar motilitatea gastrointestinala creste. Stadiile somnului normal . 1990). Cand o persoana adoarme. Stadiul 2 al somnului cu unde lente ocupa aproximativ o jumatate din somnul total. dar activitatea somatica nu este absenta. In timpul somnului cu unde lente muschii se relaxeaza. in timp ce altii reactioneaza astfel la fiecare 5 minute (Mc Ginty si Szymusiak. 99 . catre dimineata. Voltajul EEG cel mai scazut este inregistrat in stadiul 1. Inregistrarile facute in stadiul 2 contin numeroase explozii caracteristice fusurilor de somn cu durata de 1-2 sec. atunci medicamentul respectiv ar putea fi considerat ca un foarte bun somnolitic. In timpul parasimpatica. EEG trece progresiv prin toate cele 4 stadii ale somnului cu unde lente intr-o perioada de 30-45 de minute. Stadiul 1 al somnului non REM poate fi deosebit de stadiul 1 REM numai cu ajutorul electrooculografiei si a electromiografiei. Ele apar in prima treime a noptii si dispar adesea complet mai tarziu. EEG inregistrata in stare de veghe este constituita din unde cu voltaj scazut si activitate rapida. somnului cu unde lente predomina activitatea Frecventa batailor cardiace si tensiunea arteriala scad. Acesta ar putea fi folosit in tratamentul bolnavilor cu somnolenta excesiva. Cei care dorm normal executa ajustari posturale majore.Interpretarea Viselor comportamentale motorii majore. Urmatoarele 4 stadii ale somnului cu unde lente reprezinta stadii cu profunzimi succesive. In stadiul 3 si 4 domina undele lente de somn (somnul delta).

Miscarile oculare rapide si activitatea fazica a muschiilor urechii medii coincid cu activitatea 100 .. Ritmul teta hipocampic este observat in starea de trezire. Un alt semn este reprezentat de contractia severa a pupilelor (mioza). Proprietatea dramatica si fundamentala a acestui stadiu al somnului este reducerea homeostaziei (Kelly. EEG hipocampica este inalt sincronizata cu unde teta (4-10 Hz). 1991). modificand-o in directia temperaturii ambiante. (1998) au studiat efectul stimularii VIM asupra genezei fusurilor de somn si au constatat ca arhitectura si calitatea somnului nu se modifica prin stimularea respectiva. asemanatoare dar nu identica cu cea a starii de trezire. Stadiul 4 al somnului cu unde delta este cel mai dificil de intrerupt. Nucleii talamici reticulati. Acest stadiu activ al somnului a fost numit somn REM. Aceasta stare de somn a fost denumita somn paradoxal. rapid. In 1957. Multe miscari oculare din timpul somnului REM sunt lente si oscilatorii. Acest pattern cerebral activ este cuplat cu pierderea tonusului muscular din intregul corp. Acest fapt se datoreaza suprimarii activitatii simpatice. dar peste acestea se suprapun si izbucniri de miscari oculare rapide. arnulf si colab. miscarile oculare rapide (REM). Autorii au ajuns la concluzia ca stimularea nucleului talamic VIM este selectiva si nu modifica fusurile somnului. Cel care doarme pierde la un moment dat si abilitatea reglarii temperaturii corpului. Inregistrarile facute pe animale au relevat ca desi activitatea corticala este desincronizata. Scapa de aceasta paralizie generalizata numai muschii scheletici care controleaza miscarile ochilor. Generatorul neuronal al ritmului teta este localizat in patura celulelor piramidale ale campului CA1 din girusul dintat si din cortexul entorinal. Dement si Kleitman au descris in timpul somnului cu desincronizare EEG. Stimularea continua cu frecventa inalta a nucleului talamic ventrointermediar (VIM) este eficace in tratamentul tremuraturilor severe. EEG devine desincronizata cu voltaj scazut. somn activ si somn desincronizat. in special cand EEG corticala are o desincronizare maxima. sunt adiacenti nucleului VIM. La 90 de minute dupa debutul somnului apar numeroase modificari fiziologice abrupte.Interpretarea Viselor Pragul pentru trezirea din somnul cu unde lente variaza invers cu frecventa EEG. oscioarelor urechii medii si respiratiei. implicati in geneza fusurilor somnului.

profunzimea somnului nu reprezinta un parametru unitar. nucleul motor al oculomotorului. nu survine niciodata la debutul somnului de noapte. Stadiile REM apar la intervale regulate si se succed de 4-6 ori pentru o durata de somn de 8 ore. adultul normal prezinta perioade de somn cu unde lente si perioade de somn REM. Prima parte a somnului. In timpul somnului REM creste pragul de trezire la stimulii mediului inconjurator astfel incat REM este considerat ca cel mai profund stadiu al somnului. ale talamusului (nucleul geniculat lateral) si ale cortexului auditiv si vizual. rata batailor cordului si fluxul sanguin coronarian (Kirbi si Verrier. ce dirijeaza multe evenimente fazice ale somnului REM. un om sau un animal care doarme se poate trezi spontan din somnul REM mult mai usor. 1989). care precede si care urmeaza unui stadiu REM este un somn superficial care face parte din stadiul 1 sau 2. majoritatea persoanelor trezite din somnul REM isi amintesc rapid visele. Stadiul 4 din somnul cu unde lente si somnul REM au caracteristici distinctive pentru fiecare individ. fiecare somn REM este precedat de o perioada de somn lent si in mod normal. Stadiul 4 al somnului 101 .modificarile respiratorii. este formata dintr-o lunga perioada de somn cu unde lente si dintr-o perioada REM de scurta durata. impreuna cu perioada mai lunga a REM au loc de preferinta in a doua jumatate a noptii. este considerata ca un pacemaker. Stadiile mai usoare ale somnului cu unde lente. In acelasi timp. adica de 20-25% din durata totala a somnului. Dupa prima perioada REM intervalele dintre celelalte perioade REM ale unei nopti scad. Dupa criteriul intern al trezirii. in timp ce durata somnului cu unde lente este de 6 ore. In timpul unei nopti tipice de somn. in timp ce mai putin de jumatate din cele trezite din somnul cu unde lente nu raporteaza nici o activitate mintala. In general. Aceste unde monofazice ascutite ce se propaga rostral de la punte. Durata totala a somnului cu miscari oculare (REM) este in medie de o ora si jumatate pana la 2 ore. in care includem activitatea muschilor urechii medii. Somnul cu unde lente. puntea. fazica inregistrata la animale din diferite structuri ale trunchiului cerebral (partea dorsala a puntii. cu o durata de aproximativ 2 ore. au capatat denumirea de varfuri ponto-geniculo-occipitale (PGO). De fapt. generatoare a activitatii fazice. adica 75-80% din ansamblul somnului. Prin urmare. astfel incat orele de dimineata se asociaza in mod normal cu treziri mai frecvente. spasmelor musculare. in timp ce lungimea fiecarui episod REM tinde sa creasca. REM este cel mai usor stadiu al somnului.Interpretarea Viselor electrica brusca. trigemenului si facialului). In fine.

La varsta de 2 ani. Necesitatea somnului REM incepe in uter. dar in special alcoolul si barbituricele suprima somnul REM. stadiul 4 al somnului cu unde lente poate fi redus de benzodiazepine intr-o masura mult mai mare decat somnul REM (Kelly. se egalizeaza la varsta medie. in timp ce stadiul 4 raspunde mai putin la aceste droguri si mai mult la altele (Kryger si colab. a carei expresie variaza in cursul noptii. Prin urmare. Patternul somnului se afla sub influenta diferitilor determinanti ontogenetici si filogenetici.. Cu alte cuvinte. somnul REM al nounascutului umple o jumatate din timpul normal de somn zilnic de 16 ore. dupa care se diminueaza din nou la batranete. De ex. Somnul REM si stadiul 4 al somnului cu unde lente sunt afectate diferentiat de anumite medicamente. La om necesarul de somn zilnic scade in perioada copilariei si adolescentei. Cea mai evidenta modificare produsa odata cu maturarea patternului de somn uman implica numarul stadiilor REM si stadiul 4 al somnului cu unde lente. 1989). cu atat si reboundul REM este mai lung si mai larg. 1991). somnul REM scade abrupt la 30-35% din timpul 102 . ciclul de somn constituit dintr-o perioada de somn cu unde lente si dintr-o perioada de somn REM poate fi considerat drept “unitate de somn”. Dupa perioada neonatala. Existenta unui mecanism compensator de recuperare a somnului REM pierdut sau suprimat sugereaza ca somnul REM este necesar din punct de vedere fiziologic. Cu cat privarea este mai lunga. iar ciclurile de somn se modifica progresiv. astfel incat la varsta de 3-4 ani ritmul somn-veghe este bine instalat. Multi agenti psihoactivi. Somnul REM ocupa aproximativ 80% din totalul timpului de somn al unui nou nascut prematur cu 10 saptamani si 60-65% din timpul de somn al unui nounascut prematur cu 2-4 saptamani..Interpretarea Viselor cu unde lente este mult mai influentat de timpul anterior fara somn. in timp ce somnul REM este mai putin afectat de acesta. Privarea selectiva de somn REM pentru o perioada de 16 zile nu duce la aparitia unor tulburari psihologice serioase. Inevitabilitatea tulburarilor semnificative de somn la varstnici nu este inca destul de clara. Scurtarea somnului REM timp de cateva nopti este urmata de initierea sa precoce. de prelungirea sa si de cresterea frecventei perioadelor REM. somnul si veghea devin progresiv stabile.

Nux. se poate remarca faptul ca adormirea se produce adesea cu dificultate. s-a postulat ca somnul REM reprezinta o 103 . de multe ori intalninduse perioade de apnee de 10-20 de secunde ce alterneaza cu perioade de tahipnee. disparand adesea dupa 60 de ani. Apoi. nuctes= noapte. stadiile 3 si 4 aparand mai ales in prima treime a noptii. Astfel. 1988). Prin urmare. La batrani somnul prezinta o anumita dezorganizare sau involutie. la grupul de subiecti mai varstnici s-a relevat o distributie frapanta a stadiului 1 spre ultima treime a noptii. durata absoluta zilnica din somnul REM scade brusc de la 8 ore la nastere. Stadiul 4 al somnului cu unde lente scade exponential in tot timpul dezvoltarii si in perioada varstei mijlocii. iar complexul K si fusurile de somn sunt putin frecvente si imprecis conturate. somnul cu unde lente traducandu-se prin unde lente continue si generalizate. de amplitudine mijlocie (25-50µV). 1987).75 ore la debutul pubertatii (Campbell si Tobler. au sugerat ca somnul REM joaca un rol important in dezvoltarea sistemului nervos. 1972). hemera= zi) stabil.5-1. In ceea ce priveste somnul cu unde lente. Astfel. Curran si Franza. marcata indeosebi prin frecventa trezirilor nocturne. 1984. In aceasta perioada ritmul cardiac si cel respirator sunt stabile (Popoviciu. iar la 10 ani se stabilizeaza la 25%. Aceste modificari respiratorii pot realiza ritmuri de tip Cheyne-Stookes (Krueger si Karnovsky. Studiile unor cercetatori au aratat o reducere marcata a somnului REM la subiectii mai tineri. Ritmul cardiac este instabil. prin multiplicarea ciclurilor de somn nocturn si prin facilitarea atipirilor diurne. miscarile respiratorii sunt neregulate. A doua parte a noptii este mai stabila. la 1. In anul 1966 Roffwarg si colab. rol asemanator cu cel al exercitiilor fizice in dezvoltarea muschilor.Interpretarea Viselor de somn. Aceasta teorie are in vedere faptul ca somnul REM provoaca o activitate intensa a circuitelor neuronale si ca substanta cerebrala consuma in cursul somnului REM mai mult oxigen decat in timpul oricarui exercitiu fizic sau mintal din timpul perioadei vigile. Declinul stadiului 4 al somnului cu unde lente la batrani coreleaza cu cresterea numarului de treziri normale spontane si in ultima instanta cu revenirea la un pattern circadian bifazic de somn (aceasta echivaleaza cu atipirea de dupa amiaza). numarul ciclurilor de somn se diminueaza progresiv odata cu varsta si cu instalarea unui ritm nictemeral (gr. dupa varsta de 2 ani. In aceasta perioada apar bufeuri de unde lente.

anticiparea acestei relatii a sugerat lui Morrison ca pisicile respective nu actioneaza in afara viselor. Totusi. pregatire si explorare (Borbely si Valarx. circuitele neuronale care controleaza secventele comportamentului instinctiv pot fi organizate in timpul somnului REM conform programului genetic. patternul instinctiv motor se formeaza la animalele tinere in timpul comportamentului de joc manifestat in stare de veghe. aceasta teorie nu explica de ce visele continua si dupa dezvoltarea completa a creierului (Kelly. reglarea comportamentului motor din timpul somnului REM depinde de locul si marimea leziunilor experimentale din trunchiul cerebral. 104 . 1991). Din aceasta cauza. comportamentul agresiv a fost observat in timpul REM numai in cazul in care leziunile au fost extinse in partea rostroventrala a mezencefalului. In anul 1965. Dupa studiile lui Morrison (1988) asupra somnului REM fara atonie. 1983). Somnul REM al tuturor animalelor poate fi programat genetic. in special a locus-ului ceruleus. pentru punerea in practica a comportamentului instinctiv exista si alte posibilitati situate in afara somnului REM. fuga. Intreruperea puternicei inhibitii motorii a starii REM releva la pisica un comportament lipsit de paralizie in timpul somnului REM.Interpretarea Viselor sursa potenta de stimulare interna necesara maturarii propriului creier. Jouvet si Delorma au descoperit ca paralizia care apare in timpul somnului REM poate fi eliminata selectiv prin lezarea puntii. Totusi. furie. Acest comportament specific fiecarei specii se manifesta prin atac. Din aceasta cauza. De fapt. Leziunile progresive si mai intinse ale formatiei reticulate pontine duc la desfasurarea progresiva si mai elaborata a comportamentului in timpul somnului REM. Miscarile din timpul starii REM sunt strans legate de explozia varfurilor PGO din timpului somnului REM. care ulterior se adauga repertoriului creierului matur (Gaillard. Astfel. 1984).

Tratat de Psihanaliza si Psihoterapie. Bucuresti. Leon Danaila. Ed. Polirom. studiu introductiv si note: Dr. Didactica si Pedagogica. Medicala. Leonard Gavriliu) (1990). Tratat de neuropsihologie. Ed. • • 105 . Bucuresti. Ed. Psihopatologia Vietii Cotidiene. Iasi. Introducere in Psihanaliza. Mihai Golu (2000).Interpretarea Viselor Bibliografie • Constantin Enachescu (2003). Sigmund Freud (Traducere. Prelegeri de Psihanaliza.

Interpretarea Viselor 106 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful