Interpretarea Viselor

Psihanaliza Interpretar ea Viselor’Visele sunt raspunsuri la intrebari pe care nu stim sa le formulam’ Marcio Barrios

1

Interpretarea Viselor
I. Domeniul si istoricul psihanalizei

A) Definitie si domeniu Psihanaliza este metoda instituita de Sigmund Freud care are ca obiect cunoasterea profunda a vietii sufletesti a omului atat in starea de normalitate psihica, cat si de boala, in scopul instituirii in cel de-al doilea caz a masurilor adecvate de terapie. In lucrarea sa Cinci lectii asupra psihanalizei, S. Freud mentioneaza cazul unei bolnave de isterie cu tulburari neurologice si somatice pe care a tratat-o prin hipnoza. Ulterior, in faza posthipnotica, erau rediscutate evenimentele traite in trecut de catre pacienta si care aveau pentru aceasta o valoare psihotraumatizanta, in directa legatura cu tabloul clinic actual. Discutia medicului cu bolnava a realizat, printr-un proces de asociatie si constientizare a acestei legaturi, o amendare completa a simptomatologiei clinice. Bolnava a numit acest procedeu terapeutic neobisnuit tratamentul prin conversatie (talking cure) sau de curatire a hornurilor (chimney sweeping). S. Freud pune la baza acestui proces de vindecare mecanismul de catharsis, un procedeu care goleste sau curata viata psihica a individului de un continut patologic conflictual de factura psihotraumatizanta trait anterior si exprimat actual prin tabloul clinic respectiv. Putem considera ca aceasta observatie clinica reprezinta punctul de plecare al studiilor de psihanaliza. D. Lagache, referindu-se la continutul si obiectivele psihanalizei, face urmatoarea sinteza a problemei: 1) psihanaliza reprezinta o metoda de investigatie a proceselor psihice; 2) psihanaliza este o tehnica de tratament a tulburarilor nevrotice; 3) psihanaliza este o doctrina de cunoastere psihologica, morala si culturala a omului si a societatii, avand virtuti de explicare a semnificatiilor acestor domenii. Metoda psihanalizei nu consta in interogarea bolnavului, ci din analiza discursului sau, unul cat mai liber posibil, neinfluentat si
2

Interpretarea Viselor
nedirijat de catre o alta persoana in scopul obtinerii unei expresii spontane a gandirii subiectului, reprezentand confidentele acestuia. In acest sens, metoda psihanalizei vizeaza urmatoarele obiective: a) Subiectul sa ia cunostiinta de originile reale ale suferintelor sale intime, sa le masoare pe masura ce le evoca, incepand cu cele mai indepartate evenimente ale copilariei sale pana in prezent. b) Sa le retraiasca intr-o situatie actuala concreta impreuna cu analistul, printr-un proces de transfer afectiv. Aceasta reprezinta tehnica liberei asociatii care se completeaza cu analiza viselor pacientului. Evoluand in aceasta directie, psihanaliza a dus la descoperirea unor noi aspecte, deosebit de interesante si anume: a) Sexualitatea infantila; b) Complexul Oedip si relatia sa cu comportamentul sexual al adultului; c) Rolul fundamental al sexualitatii in geneza nevrozelor si psihozelor. Pornind de la datele de observatie practica ale bolnavilor sai, cu ajutorul metodelor mai sus mentionate, S. Freud a creat teoria psihanalizei, care comporta urmatoarele elemente constitutive:
1) Existenta

unei instante a personalitatii denumita inconstient si care este depozitara pulsiunilor sau a tendintelor instinctive primare. Aceste pulsiuni sunt dupa Freud de doua feluri. Unele provin din instinctul de viata (Eros), a carui energie denumita libido reprezinta elanul sexual, iar celelalte provin din instinctul de moarte (Thanatos), care este orientat catre agresivitate si distrugere.

2) Existenta unei instante reprezentata de Eul constient si actual, in relatie directa cu mediul familial( in perioada copilariei) si cu mediul social( in cursul vietii individului) 3) Prezenta intre cele doua instante a unei zone intermediare, denumita subconstient sau preconstient, cu rolul de cenzura, de reglare dinamica a procesului de
3

. Freud ajunge la urmatoarele concluzii cu valoare atat medicala cat si psihoterapeutica: a) Existenta unui psihism inconstient. b) Interventia acestei sfere. avand la baza motivatiile fictive ale inconstientului sau pulsiunile acestuia. conflicte. denumita inconstient. aceasta este instanta intermediara intre realitatea lumii externe si realitatea psihica a persoanei. sub influenta lumii reale externe. Freud construieste o schema generala de organizare a aparatului psihic uman. b) Eul constient. in viata constienta sub forma de complexe. 2) Acumuleaza(memoreaza) experientele externe si asigura acomodarea(adaptarea) persoanei la acestea. Freud sunt urmatoarele: 1) Asigura identitatea si autoafirmarea persoanei. este depozitarul tuturor pulsiunilor noastre.Interpretarea Viselor exteriorizare a pulsiunilor inconstientului in sfera Eului constient. Pe baza acestor concluzii. c) Aceste interventii ale inconstientului in sfera constienta se transforma in comportamente si actiuni. Caracteristicile Eului dupa S. pulsiunilor. viata sa interioara sau sfera inconstientului. S. simptome clinice. 3) Exercita o inconstientului. formata din cele trei instante: a) Inconstientul. S. la care se refera in lucrarea sa Cinci lectii despre psihanaliza . si ulterior. Pornind de la analiza cazului Ana O. reprezentand prima si cea mai veche dintre instantele personalitatii. in interiorul caruia individul inmagazineaza propriile sale experinte. presiune regland represiva asupra astfel dinamica 4 . aparut ca un invelis cortical sub influenta factorilor educationali si a modelului familial in perioada copilariei.

Freud scrie referitor la psihanaliza ca trei doctrine au schimbat profund gandirea europeana. etc). Intr-un articol stiintific publicat in anul 1911. ci inconstientul. sociale. la viata psihica. 6) Cresterea neplacerii se manifesta prin sentimentul de pericol care declanseaza ca un semnal de reactie angoasa.Interpretarea Viselor 4) Eul este ghidat de impulsurile venite din interior(inconstient) si exterior(lume). detronand astfel constiinta din rolul sau conducator al persoanei umane si inlocuind-o cu pulsiunile instinctuale. • • Pana la constituirea sa intr-o doctrina bine conturata despre om si viata psihica. Teoria lui Freud care a demonstrat ca nu Eul este fundamentul si motorul vietii psihice. Teoria lui Darwin care a demonstrat ca omul nu este creatia privilegiata a lui Dumnezeu. operand o adevarata revolutie in stiinte. 5 . culturale. 5) Eul evita neplacera si cauta sa obtina placerea. psihanaliza a parcurs un drum istoric lung. c) Supra-Eul este cea de-a treia instanta in cadrul sistemului de organizare a personalitatii. O valoare deosebita pentru intelegerea istoriei psihanalizei o constituie cercetarea fazei prepsihanalitice referitoare la om. religioase. ci reprezinta rezultatul unei indelungate evolutii pe calea selectiei naturale. el asigurand in felul acesta o stare de echilibru intre placere si neplacere. dezvoltandu-se in prelungirea Eului sub influenta factorilor represivimodelatori ai modelului socio-cultural extern(valori morale. Acestea sunt urmatoarele: • Teoria lui Copernic care a demonstrat ca nu Pamantul ci Soarele este centrul sistemului nostru planetar. S. ca ultima faza a acesteia. juridice.

Doua directii principale se desprind in sensul acesta: a) Pe de o parte o directie care considera psihologia si psihiatria ca stiinte pozitive. cuprinzand creierul si depasindu-l concomitent prin natura acestor instante. sfarsesc prin a-l face si mai imprecis. isi pune urmatoarele intrebari:  Viata psihica este manifestarea unui organ somatic. mai contradictoriu.Interpretarea Viselor Pana la S. departe de a clarifica domeniul si obiectul psihologiei. b) Pe de alta parte. Din punct de vedere istoric au existat doua directii de gandire referitoare la viata psihica: a) Viata psihica era apreciata ca manifestare exterioara pura si exclusiva. conceptie vehiculata in secolele al XIX-lea si al XXlea de teoriile gestaltiste. Freud este ca viata psihica reprezinta expresia functiei unui aparat caruia noi ii atribuim o extensie spatiala si pe care il presupunem format din mai multe parti sau instante. a actelor acesteia? Raspunsul lui S. Aceste puncte de vedere care s-au confruntat permanent in istoria stiintelor umane si a psihologiei.P. acela de a fi si de a se infatisa.Carrier). atat psihologia cat si psihiatria sunt considerate ca fiind stiinte umane intrucat prin natura obiectului lor ele studiaza un aspect fundamental al stiintelor umane. 6 . behavioriste. respectiv a creierului?  Viata psihica a individului este in primul rand o manifestare pura a vietii constiintei. b) Viata psihica era privita ca experienta a vietii interioare. psihologia a identificat viata psihica cu viata constiintei. de nervismul pavlovian si de neuropsihologie. idei care ne vin de la Platon si sunt continuate pana la Freud. Freud. Freud incercand sa depaseasca aceasta dilema a naturii vietii psihice. considerandu-se in sensul acesta ca orice fenomen psihic este insotit de constiinta despre el insusi (J. S. prin urmare dimensiunea ontologica a persoanei. inscrise in seria stiintelor biologice.

Discutia trebuie insa condusa cu o anumita abilitate. D. Socrate pune probema vietii sufletesti ca pe o stare interioara particulara a omului. tragedia se constituie ca un veritabil grup psihoterapeutic. primul care pune problema vietii interioare este Socrate. Mai mult. a unei stari de tensiune interioara. Pentru filosoful atenian toate cunostiintele noastre sunt depozitate in interiorul sufletului nostru. Tragedia. Existenta vietii interioare i-a fost relevata lui Socrate de prezenta interioara a daimonion-ului sau . La tragicii greci. Este ceea ce Socrate i-a demonstrat lui Menon. conform preceptului delfic gnothi seauton(cunoaste-te pe tine insuti). Republica).arta mositului). Socrate isi numea metoda maieutica(maieutike. In istoria civilizatiei europene. catharsisul corespunde unei modificari a structurii personalitatii legata de luarea la cunostiinta a unei stari psihologice 7 . in care. pot fi aduse la suprafata. mai ales in ceea ce priveste modalitatea in care sunt puse intrebarile. Barrucand). sub forma unor reminesciente(anamnesis) despre care noi nu avem cunostiinta si care. printr-un anumit exercitiu. pune bazele psihanalizei. Plecand de la acest fapt. Dar Socrate este cel care pelcand de la daimonion-ului sau interior. In sensul acesta. fapt care situeaza tragedia in acelasi plan cu psihoterapia si psihanaliza de mai traziu(D. Efectul urmarit este de catharsis. Socrate vorbeste despre acele imagini primordiale pe care le pastram in interiorul nostru ca pe niste umbre (arhetipurile). structura dramatica se desfasoara in sensul unui scenariu care urmareste rezolvarea unui conflict. aratandu-i ca sclavul sau stie teorema lui Pythagora. constientizate de catre individ in cadrul dialogului cu un altul. Astfel. alaturi de corifeu si cor.Interpretarea Viselor Istoria psihanalizei se constituie in felul acesta ca o prelungire si concluzie a unei lungi istorii de descoperire si analiza a vietii interioare care incepe cu Socrate si ajunge la Freud(C. implica o solutie purificatoare(catharsisul). ca suferinta interioara. pe tot parcursul vietii sale. pe care acesta este obligat sa o cunoasca si sa o cultive permanent. spunand ca intocmai unei moase care aduce pe lume copii. Este metoda dialecticii. Barrucand afirma ca in toate situatiile. pentru a putea conduce interlocutorul catre aflarea adevarului. Enachescu). In felul acesta. el moseste sufletul aducand la lumina idei. participa personaje dramatice. tragedia ca si psihanaliza isi construiesc solutia terapeutica pe catharsis. prefigurand in felul acesta existenta inconstientului in mitul pesterii (Platon. pe care il numea vocea interioara sau semn divin.

avand un caracter pulsional. Nietzsche. In aceeasi perioada. Leibniz crede ca viata psihica nu este in totalitatea ei cunoscuta si ca notiunea de inconstient este necesara pentru a putea explica natura umana a instinctului nostru animal. reprezentata prin Supraom(Ubermensch). ca sentiment fundamental. Maine de Biran afirma ca Dumnezeu este pentru sufletul uman ceea ce este sufletul pentru corp. La Rochefoucauld afirma ca ratiunea profunda a actelor noastre nu rezida in motivele nobile care se ofera in mod obisnuit. Aceasta trasatura specific umana este cea care trebuie cultivata in primul rand. afirma ca mobilurile actelor noastre pun in evidenta cu pregnanta o vointa de putere . esenta a valorilor spirituale pure. Fr. traita de exemplu cu ocazia unei reprezentari dramatice sau a unei psihoterapii.Schopenhauer considera ca exista in fiecare fiinta vie o vointa oarba si subterana a carei dinamica se afla la originea insasi a vietii.Interpretarea Viselor afective conflictuale refulate. inca de la inceputurile sale. Ea reprezinta factorul care sta la baza tuturor actiunilor noastre. Pentru acesta psihicul se organizeaza in trei instante si anume: viata animala. Acesta identifica Eul cu un lucru care gandeste si a carui esenta este de a gandi. A. de sfera altor discipline in general odata cu Descartes. aduce contributii extrem de importante si numeroase la edificarea si cunoasterea vietii interioare ca sediu al sufletului. persoanele si lumea in general. Influentat de doctrina teologica crestina. despreinse de canoanele oricarei morale si pe care o 8 . Plecand de la aceasta teza. viata umana. El distinge omul exterior care se afla in raport cu realitatea externa si omul interior sau viata spiritului care este Eul ce se manifesta interior. inaugurand in felul acesta un important capitol al psihologiei. Psihologia incepe sa se desprinda de morala si religie. independent de factorii rationali. Freud. cand de fapt el este condus de aceasta forta nobila interioara. ajungand sa conchida in acest sens ca omul crede adesea ca se conduce singur. o dorinta violenta si obscura de a domina lucrurile. viata spiritului. absolut. Nietzsche ajunge la edificarea unei tipologii umane cu caracter suprem. Maine de Biran vorbeste despre aperceptie si admite existenta vietii interioare. Fr. Ceea ce este important la Descartes este faptul ca acesta trateaza pasiunile ca pe niste stari sufletesti si nu ca pe nsite trasaturi morale . Aceste motive ascund un sentiment reprezentat prin iubirea de sine. Secolul al XIX-lea. considerat in plan doctrinar ca un important precursor a lui S.

descoperitorul magnetismului animal.Charcot prezenta aceste rezultate in celebrele sale demonstratii practice Lecons de Mardi in fata unui auditoriu elevat din Parisul epocii romantice. considerandu-l ca pe imaginea ideala a spiritului uman si fixeaza valorile sufletesti in aceasta instanta a personalitatii de care trebuie sa depinda totul. utilizand in acest sens hipnoza ca pe o metoda de vindecare prin inductie sugestiva a 9 . Mesmer este faptul ca acesta descoperise fenomenul psihologic al sugestiei. utilizand metoda sugestiei induse in stare de hipnoza. o forta psiho-biologica apreciata ca avand efecte terapeutice salutare asupra bolnavilor. Nietzsche pregateste transferul vietii interioare in planul psihologiei si al psihanalizei. Primita initial cu mult entuziasm. B) Precursorii psihanalizei In secolul al XIX-lea face cariera.M. Faptul trebuie retinut intrucat in materie de sugestologie si hipnoza. Mesmer de practici nemedicale. Efectul era spectaculos. Mesmer.Charcot. se efectuau studii similare si in alte centre medicale. alcatuit atat din medici cat si din intelectuali de toate formatiile. Fr. Daca prima jumatate a secolului al XIX-lea este dominata de magnestismul animal a lui Fr. apoi la Paris medicul austriac Fr. reuseste sa obtina la pacientele internate in Clinica de la Salpetriere tablouri clinice de isterie de un mare polimorfism. intai la Viena. fatorul subiectiv. profesor de neurologie la Facultatea de Medicina din Paris.Interpretarea Viselor reprezinta printr-un proces de identificare proiectiva prin Zarathustra. teoria este ulterior refuzata si abandonata definitiv in urma criticilor aduse de Facultatea de Medicina de la Paris care infirma tezele mesmeriene. Ceea ce este absolut real si valoros in teoria si practica lui Fr. Concomitent cu studiile lui Charcot asupra isteriei care se desfasurau la Paris. mai ales pentru efectele sale spectaculare. Din acest moment psihanaliza se poate dezvolta.M. La Nancy. cea de-a doua jumatate este dominata de figura celebra a lui J. Prin aceasta el anticipeaza Supra-Eul moral. creandu-se concomitent un val urias de publicitate in jurul acestor demonstratii. el fiind cel care pregateste terenul propice al manifestarii pulsiunilor refulate ale inconstientului. Operand separatia valorilor spirituale si sufletesti de valorile oricarei morale. inaugurand odata cu aceasta o noua directie in practica medicala si anume psihoterapia. acuzandu-l pe Fr. emotional afectiv este extrem de important. dar si un mit al persoanei lui Charcot. Acesta. Bernheim considera isteria spre deosebire de Charcot ca pe o nevroza. Mesmer. J.

Freud si Breuer vor utiliza metoda inductiei hipnotice in scopul stergerii simptomelor clinice. In anul 1889 face un nou stagiu. in orasul Freiberg din Moravia. Kretschmer stari hiponoice. Majoritatea comportamentelor care nu implica o participare a constiintei depind de un psihism cvasiconstient reprezentat prin formele inferioare ale constiintei. impreuna cu J. fundamentand totodata o noua doctrina psihologica si o 10 . la celebra Clinica de Neurologie a lui J. Janet denumeste aceste mecanisme si fenomenul care este legat de ele automatismul psihologic. In anii 1891 si 1892. S. Ambele experimente au pus in lumina faptul ca simptomatologia isterica apare sau dispare numai in conditiile in care constiinta clara a individului este suprimata. ulterior numite de E. Freud.M. Concomitent insa il cunoaste si pe P. inductia sugestiva era patoplastica. de data aceasta la Clinica de la Nancy unde ii cunoaste pe Liebault si Bernheim cu care va studia hipnotismul si sugestia in tratamentul simptomelor clinice ale isteriei.Charcot de la Salpetriere.Janet si studiile acestuia. in Imperiul Austro-Ungar. Breuer. fapt ce ridica problema unor stari sau instante psihice diferite de sfera constiintei. Freud comunica rezultatele lor referitoare la isterie pe care le vor publica in 1895 in lucrarea Studii asupra isteriei . P. In cazul tehnicii utilizate de Charcot. Breuer si S. P. care producea simptome clinice prin inductie.Interpretarea Viselor simptomelor clinice ale bolii. Janet afirma ca personalitatea umana comporta mai multe etaje dintre care noi nu cunoastem decat etajul constiintei. C) Rasturnarea Freudiana Cel care a sintetizat cunostiintele anterioare si a definit cadrul psihanalizei a fost S. Modul de gandire clinica era absolut contrar celui practicat de Charcot. Aici asista la faimoasele Lecons de Mardi cu demonstratii clinice si discutii asupra isteriei. consacrandu-i vaste si importante studii. creand tablouri clinice prin inductie sugestiva pe cand Bernheim le sugera amendarea simptomelor clinice desfiintandu-le prin acelasi mecanism de inductie sugestiva. mai exact in cursul somnului hipnotic. Charcot le sugera pacientelor aflate in stare de hipnoza simptomele bolii. Freud se naste la 6 mai 1856. In anul 1885 face un stagiu la Paris. in cazul lui Bernheim inductia sugestiva avea rol psihoterapeutic. in stare de hipnoza. In anul 1893 J. La varsta de 5 ani se muta cu familia sa la Viena unde studiaza cursul secundar si apoi urmeaza tot aici Facultatea de Medicina fiind interesat in mod deosebit de studiul sistemului nervos. trateaza prin hipnoza un caz de isterie utilizand in mod invers metoda lui Charcot.

S. Aceste din urma aspecte au dus la separarea unora dintre adeptii lui S. cand publica Introducere in narcisim(1914) si Complexul lui Oedip.Jones de la Londra.Jung care se distanteaza de S. E.Freud procedeaza apoi la o reevaluare a organizarii sistemului personalitatii sau a aparatului psihic in urmatoarele 3 instante: a) Sinele. Inhibitie. si cel a lui C. Aici. libido. iar in jurul lui S. S. aceste aspecte le regasim in lucrarea Dincolo de principiul placerii(1920) . Angoasa si civilizatie c) Psihanaliza postfreudiana 11 . K. Abraham de la Berlin.G. societate. al psihanalizei si al psihoterapiei.Adler care pune accentul pe rolul agresivitatii si al vointei de putere.Freud va mai elabora cateva lucrari care extind sfera psihanalizei asupra stiintelor umane( morala.G. Freud imparte pulsiunile in urmatoarele grupe: a) Pulsiuni ale vietii( sexualitate. cuprinzand constiinta morala pana in 1939.Bleuer si C. etc) si anume: Totem si tabu. Intalnirea dintre S. Hesnard de la Paris. S. c) Supra-Eul. Eros) b) Pulsiuni ale mortii si agresivitatii( Thanatos) S.Freud si noii sai elevi nu a avut ca efect numai adoptarea si difuzarea psihanalizei ci si ridicarea unor probleme si a unor intrebari din partea acestora referitoare atat la doctrina teoretica cat si la metoda practica. Dupa anul 1920 asistam la o modificare a teoriei psihanalitice si o extindere a sa operata de insusi S. E. Freud de acesta .Interpretarea Viselor noua forma de tratament a bolilor psihice. religie. Apar astfel curente disidente in psihanaliza: cel a lui A. Este vorba de E. Intre anii 1895 si 1905. Psihanaliza va cunoaste o dezvoltare considerabila intre anii 19051920. S. cuprinzand preconstientul si cenzura totodata.Jung de la Zurich. Freud isi expune in mod independent primele sale formulari teoretice referitoare la psihanaliza in lucrari devenite celebre: Interpretarea viselor(1899).Freud. Moise si monoteismul. Regis si A. precum si in ceea ce priveste modul de a considera incosntientul. Simptom. arta.Freud se constituie o echipa de tineri speciliasti care vor ilustra ulterior domeniul psihiatriei. mitologie. boala. sediu al pulsiunilor si dorintelor refulate. Freud prin respingerea pansexualismului acestuia in materie de pulsiuni. b) Eul. anul mortii sale la Londra. Psihopatologia vietii cotidiene(1901). Trei eseuri asupra sexualitatii si Lapsusul si relatia sa cu inconstientul(1905).Ferenczi de la Budapesta.

G. Acesta nu poate fi numai sediul exclusiv al pulsiunii sexuale. Cele mai importante curente disidente care s-au desprins din psihanaliza ortodoxa freudiana au fost psihanaliza lui A. religii. M. Aici isi au loc arhetipurile.Adler pune accentul pe autoritate.Interpretarea Viselor Psihanaliza nu a avut o evolutie continua si uniforma. problema sexualitatii si a traumatismului sexual in viata individului. in planul aplicarii sale practice in psihoterapie si educatie. adesea zguduita de crize interioare. a fixatiilor emotionale din aceasta perioada dar si rolul psihotraumatizant al frustrarilor afective si al carentelor educationale pentru viitorul individ. Freud studiaza raporturile Eului cu Lumea si descrie mecanismele de aparare a Eului. A. a dependentei prelungite de aceasta si a consecintelor sale in procesul de formare si maturizare a personalitatii individuale. Limbajul inconstientului este simbolic si se exprima in mituri. starile complexuale. psihanaliza inca din timpul vietii lui S. pe pulsiunile agresivitatii si pe dorinta de putere ca forma finala catre care tinde orice comportament.Jung. etc O. legende. A. a fost imbogatita de numeroase contributii.Jung revizuieste psihanaliza in special in problema inconstientului caruia ii acorda o valoare esentiala dar al carui continut il extinde. dar si simptomele clinico-nevrotice ale individului. dar mai ales dupa moartea acestuia. Dincolo de curentele sale disidente. In acest sens nu se poate vorbi de un singur inconstient. ca mod de autorealizare a persoanei.Stekel studiaza pulsiunile sexuale. experienta psihologica individuala. C.etc. Acesta cuprinde mai multe instante: inconstientul instinctogen ca sediu al pulsiunilor primare. dar si prin modificarile pe care le-a suferit dupa Freud in plan doctrinar si. starile de angoasa. Rank studiaza psihanalitic etapele vietii individuale punand problema traumatismului nasterii individului ca separare a copilului de mama.Freud. 12 . W. depozitarul tuturor experientelor ancestrale ale umanitatii sub forma arhetipurilor. reprezentate prin curentele disidente. inconstientul individual ca sediu al experientelor psihologiei personale a individului. Pentru el. psihanaliza devine o psihologie abisala avand ca obiect principal inconstientul. Klein scoate in evidenta importanta primei copilarii. arta. mai cu seama. orice pulsiune a Eului. Ea are o istorie tensionata.Adler si cea a lui C. inconstientul colectiv.G.

Interpretarea Viselor K. Mai mult. Lacan procedeaza si el la o analiza minutioasa a dezvoltare a personalitatii individului si concomitent a discursului psihanalitic. psihanaliza a fost supusa unor critici vehemente.Freud intelege prin compelxul lui Oedip e un fenomen care nu a fost semnalat decat in aria culturala eurpoeana. oferind in acest din 13 . stadiilor de semnificatiei aspecte prin o veritabila D) Observatii critice Inca de la aparitia sa. Un alt aspect care pare a marca o anumita fragilitate a doctrinei psihanalitice este reprezentat de ceea ce remarca N. fiind privita adesea cu rezerva sau chiar respinsa categoric.Starobinski aprofundeaza aceste analiza semantica aplicata la psihanaliza realizand interpretare a discursului psihanalitic. ceea ce S. J. natura persoanei umane este considerata a fi funciarmente bolnava. Esential este faptul ca psihanaliza s-a impus cu un prestigiu deosebit in arena stiintelor umane si a medicinei. J. Szondy realizeaza o analiza minutioasa a pulsiunilor inconstientului si elaboreaza o metoda de psihodiagnostic al pulsiunilor. In al doilea rand.atat in sfera stiintelor umane cat si in psihologie si medicina. Prin noua imagine despre om pe care psihanaliza o instituie. ea a sfarsit prin a se impune. a rolului si semnificatiei psihotraumatismelor pentru personalitatea individului. axa doctrinei psihanalitice reprezentata de complexul lui Oedip nu pare a rezista la o analiza critica atenta si profunda. Ea vine sa explice aspectele de cunoastere psihologica a individului si sa dea o noua viziune clinica asupra patologiei psihiatrice. ca o forma de gandire de care nu putem sa nu tinem seama si ca un praxis indispensabil. Horney face studii extinse asupra relatiilor dintre conflict si mediu. Cu toate acestea. ea se infatiseaza ca o constructie care mitologizeaza persoana umana. O critica a psihanalizei scoate insa in evidenta o suma de aspecte care ridica numeroase semne de intrebare. noutatii si importantei sale practice.Berdiaev si anume ca in conformitate cu spiritul psihanalizei. intrucat la baza vietii noastre psihice stau pulsiunile care nesatisfacute se convertesc in focare de tensiune psihica ducand la stari conflictuale. iar referirea la mitul antic este numai un motiv. compelxe ideoafective sau simptome nevrotice. L.datorita valorii.

Principiul inertiei neuronale Acesta este principiul de funtionare a sistemului neuronal. 1. in conformitate cu care neuronii tind sa evacueze complet cantitatile de energie pe care le primesc. Malinowski.Fromm). II. Principiile psihanalizei Prin principiile fundamentale ale psihanalizei intelegem principiile sau legile cele mai generale care. aparand ca reglator al functionarii aparatului psihic. guverneaza viata mentala. Cl. compulsiunea la repetitie. Constanta este obtinuta pe de o parte prin descarcarea energiei existente. 2. Principiul constantei Acesta este principiul conform caruia aparatul psihic tinde sa mentina la un nivel psihic cat mai scazut posibil sau cel putin cat mai constant cu putinta cantitatea de excitatie pe care el o contine. principiul Nirvanei. principiul placerii/neplacerii. in cadrul sau. suma excitatiilor externe si de aparare si descarcare(abreactie) fata de cresterea tensiunii de origine interna. Levi-Strauss). Este un mecanism de descarcare energetica neuronala. El cauta sa mentina constanta. 14 . artei si culturii sau faptele de antropologie(B. ale istoriei. Principiul constantei sta la baza teoriei economice freudiene. Ele sunt urmatoarele: principiul constantei. dupa S. societatii. conduita si experientele persoanei umane. iar pe de alta parte prin evitarea a ceea ce ar putea creste cantitatea de excitatie si apararea impotriva acestei cresteri. Freud.Interpretarea Viselor urma caz un pretios si eficient instrument terapeutic. Din motivele mai sus mentionate. principiul inertiei neuronale. principiul constantei se afla intr-un raport strans cu principiul placerii. dezvoltarii si evolutiei personalitatii. precum si situatiile conflictuale de factura individuala sau crizele sociale (E. In plus mentalitatea psihanalitica s-a impus ca mod de a gandi si interpreta majoritatea fenomenelor familiei. principiul realitatii.

Pulsiunile nu cauta.Freud cele doua mari principii care guverneaza intreaga functionare a aparatului psihic. Ele se acomodeaza progresiv cu realitatea. In masura in care neplacerea este legata de cresterea cantitatii de excitatie. singura care le permite prin deturnari si amanari necesare sa atinga satisfactia cautata. sa se satisfaca pe caile cele mai scurte. Freud existenta unei stranse relatii intre cele doua principii ale placerii si constantei. Prin placere se intelege satisfacerea unei nevoi. Termenul de Nirvana exprima in primul rand o legatura profunda intre placere si aneantizare. Principiul placerii a fost preluat de S. motiv pentru care el se diferentiaza de constanta sau de homeostazie. totala. In acest caz. El formeaza un cuplu cu principiul placerii pe care il modifica in masura in care reuseste sa se impuna ca principiu reglator. Dupa S. decat sa se descarce. 5. 4. Nirvana desemneaza stingerea dorintei umane.Interpretarea Viselor 3. la inceput. aneantizarea individualitatii. Reiese de aici modul in care raportul placere/realitate pune o problema care este ea insasi dependenta de semnificatia data in psihanaliza termenului de placere. Freud de la Fechner (principiul de palcere a actiunii) conform caruia nu numai ca finalitatea urmarita de actiunea umana este placerea dar si actele noastre sunt determinate de placerea sau de neplacerea procurate in prezent de reprezentarea actiunii de indeplinit sau a consecintelor sale. Se remarca la S. ansamblul activitatii psihice avand ca scop sa evite neplacerea si sa procure placerea. cautarea satisfactiei nu se mai efectueaza pe caile cele 15 . Principiul placerii/neplacerii Acesta este un principiu care guverneaza functionarea mentala. o stare de liniste si fericire interioara perfecta.Freud. Principiul Nirvanei Acest principiu desemneaza tendinta aparatului psihic de a reduce la zero sau macar de a reduce cat mai mult posibil orice cantitate de excitatie de origine externa sau interna. Principiul placerii este corelat si cu principiul realitatii. iar palcerea de reducere a acesteia. principiul placerii este un principiu economic. Principiul realitatii Principiul realitatii impreuna cu principiul placerii reprezinta pentru S. prinicpiul Nirvanei exprima tendinta pulsiunii de moarte.

principiul palcerii este pus in serviciul Sinelui. o tendinta restituitiva proprie Eului. sau dimpotriva . intrucat din punct de vedere genetic principiul realitatii ii succede principiului placerii. axata doar pe jocul principiului placerii si al celui al realitatii. si anume cu caracterul lor conservator. psihanaliza cauta sa fundamenteze interventia principiului realitatii pe un tip de energie pulsionala care e pus cu precadere in serviciul Eului. fara a-si aminti de prototipul lor. Din punct de vedere dinamic. principiul realitatii corespunde unei transformari a energiei libere in energie legata. proprie Sinelui. E. acesta intrucat in psihanaliza. Referitor la compulsiunea la repetitie. 6. b) In sfera psihanalizei. Psihanaliza considera in general simptomele ca fiind fenomene de repetitie.Bibring distinge urmatoarele doua aspecte principale: o tendinta repetitiva.Interpretarea Viselor mai scurte. Ea este pusa in mod esential in legatura cu caracterul cel mai generos al pulsiunilor. simptomul reproduce mai mult sau mai putin deghizat anumite elemente ale unui conflict din trecutul bolnavului. el este definitoriu pentru sistemul preconstient/constient. Compulsiunea la repetitie Acest principiu al psihanalizei are doua acceptiuni: a) In sfera psihopatologiei el reprezinta sau desemneaza procesul incoercibil si de origine inconstienta prin care subiectul se plaseaza activ in situatii neplacute repesctand experiente vechi. subiectul are impresia foarte vie ca este vorba de ceva pe deplin motivat in actualitate. Din punct de vedere topic. acest principiu desemneaza un factor autonom. Se poate desprinde din cele de mai sus faptul ca principiile psihanalizei specifice acestui domeniu au in primul rand un caracter dinamic si prin aceasta ele exprima un anumit regim de functionare a aparatului psihic uman. ireductibil in ultima analiza la o dinamica conflictuala. principiile psihanalizei sunt in conformitate cu modalitatea de 16 . Din punct de vedere economic. ci accepta deturnari si isi amana realizarea in functie de conditiile impuse de mediul exterior. dincolo de aceste aspecte legate de functionarea vietii psihice. In plus.

fiecareia dintre ele corespunzandu-i principii dinamice diferite. S. Somnul natural este considerat a fi un mod periodic indispensabil de restaurare psihica care se desfasoara dupa un ritm cotidian. isteria. Somnul este manifestarea prin care organismul da satisfactie nevoii de repaus a individului. starea de hipnoza. sustine R. tulburarile intelectuale din cursul schizofreniei). Somnul si visele Somnul si viata psihica E. starile crepusculare. In cadrul acestei relatii. In sfera psihanalizei.Freud considera somnul ca pe o intoarcere la viata prenatala . Tot ceea ce reprezinta experienta interioara sau Eul este un produs al actiunii reciproce care se exercita intre Eu si Lume. egal ca durata si desfasurare. prin intermediul sau creandu-se conditii similare acelui 17 . Acest raport este reprezentat prin urmatoarele aspecte:procesul de perceptie a lumii de catre Eu. Pentru autorul citat. afectivitatea are un rol important. Analizand natura proceselor psihice. sufletul reprezinta experienta interna. Acest autor mentioneaza ca din punct de vedere cronobiologic. pe cand constientul este instanta psihica supra-adaugata acestuia. ea reprezentand o atittudine reactiva a Eului fata de lume. procesul de exteriorizare si expresie a Eului in lumea externa. In timpul somnului se realizeaza o stare de relaxare psihica si somatica cu efecte restauratoare. E. Aceasta experienta interna si imediata este diferentiata prin doi poli: Eul si lumea externa. III. Kretschmer distinge doua grupe principale si anume: procesele psihice constiente(constiinta) si procesele psihice inconstiente sau hipnotice(visul. Guardini. conduce la reducerea aproape completa a tensiunilor intrapsihice a persoanei. inconstientul este cel care apare primul.Interpretarea Viselor organizare a sistemului perosnalitatii in instante specifice. Un somn calm. Kretschmer pleaca in explicarea naturii somnului de la analiza modului de organizare a vietii sufletesti. directa si imediata a unei persoane.

Fiecare dintre acestea are caracteristici si o dinamica proprie. Pe baza electroencefalogramelor (E. In continuare vom face o analiza a visului atat din punct de vedere psihologic cat mai ales psihanalitic. respiratie calma si regulata. reprezentat prin vis. izolare. Somnul apare si ca o atitudine de aparare impotriva unei realitati neplacute sau a unei tensiuni intrapsihice penibile pentru individ. Din punct de vedere neuropsihologic. miscari rapide ale globilor oculari sau faza R. lente si elemente polifazice) Stadiile D si E caracteristice fazei de somn profund cu unde mari si regulate pe E.E. In timpul desfasurarii somnului se produce un fenomen psihologic extrem de complex si interesant. Caracteristica somnului este reversibilitatea sa.E. absenta excitatiilor externe. caracterizat prin aparitia pe E. sentimentul de protectie. somnul este de doua feluri: somnul lent si somnul paradoxal.Interpretarea Viselor tip de existenta reprezentate prin caldura. caracterizat prin scaderea voltajului traseului E.E. cu imobilitate si relaxare musculara. spre deosebire de starile de stupoare sau starile comatoase. cu o mare valoare in viata psihica a omului.G Stadiul B.G) . Somnul lent corespunde starii de adormit.E. caracterizat prin rarirea undelor alpha pe traseul E.G Stadiul C.E.G a unor varfuri de unde ample si a complexelor kappa(unde mari negative. Visul: Dificultati si abordari preliminare 18 .M (rapid eyes movements). intuneric. neregularitatea ritmurilor cardiace si respiratorii. Aceasta perioada a somnului consta din urmatoarele tipuri de manifestari: miscari globale ale corpului. se descriu cinci stadii pentru acest tip de somn: • • • Stadiul A. • Somnul paradoxal apare la un interval de 10 minute de la adormirea individului si se repeta de 3-6 ori pe noapte.G.E.

Considerandu-le ca fiind trimise de zei. Cu toate acestea. Visele pot fi confuze.G. Prin natura sa incarcata de mister. Vorbind despre vise. Intrucat omul si experientele sale apartin antropologiei psihologice.Freud afirma ca acestea reprezinta calea regala de sublimare a pulsiunilor refulate ale inconstientului unei persoane. Visul ne apare ca o experienta psihologica. astfel incat prin ele divinitatea anunta omenirea sau avertiza asupra unor viitoare situatii la care trebuie sa se astepte. individul este inclinat sa admita calitatea de realitate obiectiva a visului. studiul viselor trebuie bazat pe o anumita conceptie despre om. H.Interpretarea Viselor Visul nu este un fenomen psihic izolat. 19 .Freud. intrucat ea fie corecteaza fie previne situatii actuale sau viitoare. In cultura. Elementul central al experientelor traite de individ il reprezinta pulsiunile. neinteligibile. Pentru S. de vie si de intens traita de individ.Jung considera visele ca fiind o autoprezentare a proceselor inconstientului. SchultzHencke apreciaza ca nu putem intelege majoritatea viselor decat apeland la regulile generale ale experientelor traite care fac parte din antropologia psihologica. A. motiv pentru care ele vor constitui factorul central al tematicii si al dinamicii viselor. pe care trebuie sa le consideram de fiecare data ca pe o compensare a starii constientului raportandu-le la o situatie existentiala anterioara si particulara a vietii celui care viseaza.Freud. El face parte dintr-un ansamblu de experiente sufletesti intime traite de persoana umana. careia trebuie sa i se acorde o importanta deosebita. C. S. visul este in viata mentala a fiintelor normale un fenomen obisnuit. Ca si S.Porot defineste visul ca fiind fenomenul psihologic care apare in timpul somnului. chiar absurde. Acest fapt se datoreaza naturii speciale a visului care reprezinta o experienta sufleteasca deosebit de acuta. visul este considerat ca un fel de experienta paralela cu cea a vietii cotidiene. prin continutul sau insolit. alcatuit dintr-o serie de imagini a caror desfasurare constituie o situatie dramatica mai mult sau mai putin completa si coerenta. uneori in contradictie flagranta cu realitatea. Homer credea ca visele au virtuti oraculare. prin care situatii conflictuale sunt rezolvate intr-o maniera deturnata. fascinandu-l si nelinistindu-l totodata. legata in primul rand de satisfacerea pulsiunilor individuale. visul a exercitat o atractie puternica asupra omului.

G. In cazul viselor mici. Una se reflecta in cealalta. C. si ele isi au originea in sfera obiectiva a inconstientului colectiv. H. constiinta si visul se completeaza reciproc ele neputand functiona separat. conflictuala sau inchisa pe care este chemat sa o rezolve. se dau raspunsuri la unele probleme tipic suprapersonale cu caracter universal uman care framanta individul. doua forme de experienta sufleteasca.Interpretarea Viselor C. Acestea sunt visele mici si ele isi au originea in sfera proprie si subiectiva a inconstientului personal.G. Vise mai putin clare. Aceasta vine sa completeze si sa intareasca teza psihanalitica referitoare la vis. compensarea consta intr-o mai buna adaptare a individului la problemele sale cotidiene. Pentru el arhetipurile reprezinta materialul din care se construiesc scenele din cursul visului.Schultz-Hencke il considera ca pe o dubla imagine in oglinda. In cazul viselor profetice este pusa in actiune functia transcedenta cu ajutorul careia individul gaseste solutii generale la o realitate tensionata. Observatia este extrem de interesanta intrucat pune in evidenta aspecte functionale si caracteristici de complementaritate intre constient si inconstient sau intre Eu si Sine.Jung leaga atat travaliul oniric cat si continutul viselor de temele arhetipale ale sferei inconstientului care sunt exteriorizate in cursul viselor sub forma de imagini si simboluri. Este cazul visului regelui Nabucodonosor cu cele sapte vaci grase si cele sapte vaci slabe. In virtutea acestei teze. si experienta visului sau viata inconstientului. Acestea sunt visele mari. cu detalii mai sterse sau chiar lipsite de acestea reprezentand imagini in raport cu marile probleme ale lumii si ale vietii. In cazul viselor mari. 20 . bogate in detalii si care se raporteaza la o problema strict personala a individului. pe care H. Acest din urma caz este exemplificat prin visele profetice din Biblie. afirmand ca de fapt existenta visului pune in discutie. Considerand ca visele isi au originea in inconstient. in sfera vietii psihice. si anume: experienta constiintei sau viata Eului. Schultz-Hencke merge mai departe cu analiza si interpretarea viselor.Jung distinge doua categorii de vise si anume: • Vise net conturate. • Orice vis are un rol compensator pentru individ. Este un fapt cert: intre constiinta clara si starea de vis exista un paralelism absolut.

lipsit in aparenta de 21 . cu caracter dramatic ale vietii individuale. Aceasta a constituit punctul de plecare al tratamentului psihanalitic. cu metafizica. ne vom incepe expunerea invers. Oferirea unor solutii compensatorii la situatiile conflictuale. Aducerea in sfera Eului a pulsiunilor refulate si prin aceasta favorizarea unei descarcari a tensiunii psihice a inconstientului. In cursul acestui tratament s-a constat ca bolnavii invocau visele in chip de simptome. respectiv luarea la cunostiinta a continutului arhetipal al inconstientului colectiv. Stabilind aspectele urmatoarele functii: • • amintite. Contributia la maturtizarea individului. visul devine un obiect de cercetare psihanalitica. in loc de a urma ordinea cronologica. fenomen caruia i se da putina importanta. Aceasta rasturnare in ordinea expunerii se justifica nu numai prin faptul ca studiul viselor reprezinta cea mai buna introducere pentru studiul nevrozelor. inclusiv la cei sanatosi. S-a presupus atunci ca si visele trebuie sa aiba un sens. Fenomen obisnuit. Schultz-Hencke atribuie visului Retrairea amintirilor uitate de individ ca pulsiuni refulate. vom demonstra sensul viselor. In acest fel. ci si prin aceea ca visul insusi este un simptom nevrotic. Intalnirea individului cu transcendentul. libera a universului afectiv uman. Stimularea produselor imaginatiei. prezentand pentru noi avantajul inestimabil de a putea fi constatat la toti oamenii. Sublimarea unor situatii speciale ale vietii sau a unor tendinte individuale. • • • • • • • S-a facut intr-o zi descoperirea ca simptomele morbide ale unor nevrotici au sens. Totusi. Ca pregatire pentru studiul nevrozelor. Viata persoanei lipsite de vis ar fi incompleta. Rezolvarea unor relatii interumane in plan imaginar. H.Interpretarea Viselor considerat ca un fragment al trairii umane. Trairea plenara. poate chiar imposibila.

visul ne apare ca o stare intermediara intre somn si intre starea de veghe. Este vorba in plus despre un obiect de studiu al carui caracter este in opozitie cu toate exigentele stiintei exacte. Dar visul? Cel mai adesea el nici nu poate fi povestit. Iata-ne. ea este de asemenea particularizata prin deosebiri considerabile. Somnul este o stare in care individul care doarme nu constientizeaza nimic despre lumea exterioara. care delimiteaza domeniul nostru. condusi in domeniul somnului. si in toate directiile. stare in care 22 . O idee deliranta. se prezinta cu contururi bine delimitate. adesea visam cand ne trezim in mod spontan sau cand suntem treziti din somn in chip violent. au ramas doua mari volume de cercetari experimentale asupra somnului cu referire aproape in exclusivitate la efectele produse de modificarile de pozitie a membrelor. Dar de unde la luam? Sunt atatea deosebiri. data fiind incertitudinea amintirii sale? A interpreta inseamna a gasi un sens ascuns. de exemplu. De la un autor norvegian. ca si actele ratate cu care are in comun faptul ca se produce la oameni sanatosi. Prima dintre caracteristicile comune tuturor viselor este faptul ca se produc in timpul somnului. Este posibil ca intre vis si somn sa existe raporturi inca si mai intime. Este limpede ca visele reprezinta o manifestare a vietii psihice in timpul somnului si ca daca aceasta ofera anumite similitudini cu viata psihica din starea de veghe. Suntem adesea treziti de un vis. prin urmare. visul se prezinta investigarii noastre in conditii mai degraba defavorabile. ce ne dovedeste ca el nu-si deformeaza visul in timp ce povesteste. In consecinta nu vom incerca sa dam o definitie acolo unde este de ajuns sa indicam un subiect pe care toata lumea il cunoaste. Ce este somnul? Aceasta este o problema biologica sau fiziologica in care multe lucruri sunt inca discutabile. Ce este asadar un vis? Este greu sa raspundem printr-o definitie. de un obiect in legatura cu care cercetatorul nu are nici o certitudine. ce ne garanteaza exactitatea naratiunii sale. Esentiale vor fi acele caracteristici pe care le vom putea arata ca fiind comune pentru toate visele. Singura contributie pretioasa la cunoasterea visului pentru care suntem datori stiintei exacte se refera la influenta pe care o exercita asupra continutului viselor excitatiile corporale care se produc in timpul somnului.Interpretarea Viselor orice valoare practica. J. Mourly-Vold. Aceasta definire o gasim deja la Aristotel. ca nu adauga detalii imaginare. Astfel. Ar trebui sa reliefam carcateristicile esentiale ale visului. Cand cineva isi expune visul.

departe de a face obligatoriu parte din el. Altfel se petreceau lucrurile cu actele ratate. Se crede ca somnul fara vise este cel mai bun. decat de o excitatie care ne tulbura. ne scufundam din cand in cand in starea in care ne gaseam inainte de a veni pe lume. Tendinta biologica a somnului pare deci sa constea in relaxare. atunci cand sunt obosit de aceasta lume si de stimulii ei. o atitudine asemanatoare cu aceea pe care o aveau in pantecele mamei. dar totdeauna si pretutindeni domina imaginile. Exista si o a doua caracteristica comuna? Cu siguranta. un continut mai bogat si o claritate mai mare. ca nici o a activitate psihica nu ar trebui sa aiba loc in timpul somnului. G. iar caracteristica sa psihologica in stingerea interesului pentru lumea exterioara. Daca survine o activitate psihica.Fechner formuleaza undeva supozitia ca scena pe care se desfasoara visele este diferita de aceea a reprezentarilor starii de veghe. poate. Ma scufund in somn tocmai retragandu-ma din lumea exterioara si luand masuri de precautie impotriva excitatiilor din afara. atunci. unii dintre noi se incovriga si dau corpului lor. ne aflam intr-o asemenea situatie incat nu o putem suporta neintrerupt. este tocmai pentru ca nu am reusit sa realizam starea de repaus foet-al. In raport cu aceasta lume am venit fara s-o fi dorit. din faptul ca avem de transpus imaginile in cuvinte. apare mai curand ca un accesoriu rau venit. ar trebui sa ne dam seama 23 . Adorm. in timp ce nu este vorba. Daca ar fi insa asa. presupunand ca ele corespund diverselor stari intermediare dintre somn si veghe. Traim in somn multe evenimente in care credem. In consecinta. de asemenea. In consecinta. S-ar putea incerca explicarea tuturor acestor variatii ale visului. in timpul somnului. V-as putea desena visul meu. sa suprimam pana si ultimele resturi ale oricarei activitati psihice. in parte. Percepem adesea imagini vizuale care pot fi uneori insotite de sentimente. de idei. insa este mult mai greu s-o intelegem si s-o descriem. Daca somnul este ceea ce am aratat. singurul care-si merita numele. de impresii furnizate de alte simturi decat de vaz. diverselor faze ale somnului incomplet. intr-adevar.Interpretarea Viselor interesul sau se afla cu totul detasat de aceasta lume. dificultatea de a povesti un vis rezulta. visul. care sunt activitati ale starii de veghe. pe masura ce visul dobandeste mai multa valoare.Th. in existenta noastra intrauterina. dar n-as sti sa vi-l povestesc. spune adesea persoana care viseaza. Visele nu ar fi altceva decat aceste resturi si ar parea ca. visul nu ar trebui sa aiba nici o semnificatie. Procesele psihologice ale somnului difera cu totul de acelea ale starii de veghe. In plus.

a visat ca se afla in Italia. furnizandu-ne dovada ca excitatiile suportate in timpul somnului transpar in vis. El mai sta nemiscat cateva clipe. si fiecare dintre noi a avut prilejul sa confirme aceasta constatare prin observatii personale. Ma hotarasc sa asist. Ceea ce frapeaza in aceste vise provocate experimental ne va aparea poate si cu mai multa claritate intr-o alta serie de vise declansate prin exercitii. cu care era legat printr-o multime de aventuri extravagante. In timpul somnului i s-a dat sa miroasa aoa de colonie. Cunoastem multe cercetari referitoare la aceasta problema. am conchis ca visul este o reactie la o excitatie care tulbura somnul. in pravalia lui Jean Marie Farina. Hildebrandt. A admite explicatia pe care am enuntat-o. Sau. ca sa ma odihnesc intru in cimitirul din preajma bisericii. inclusiv acelea ale lui Mourly-Vold. iar el a visat sa se afla la Cairo. Deci putem spune ca aceasta explicatie nu rezista. aud clopotarul suind in clopotnita si zaresc sus de tot clopotul mic care trebuie sa anunte imediat inceperea rugaciunii. Din raporturile care exista intre vise si starea de somn. Vom renunta deocamdata sa cautam sensul visului. i s-a picurat apa pe frunte. 24 . Indeletnicindu-ma cu citirea diverselor inscriptii mortuare. Este singurul aspect de o importanta exceptionala in care psihologia experimentala ne-ar putea da concursul. ar fi sa atribuim vietii psihice facultatea de a-si modifica profunzimea somnului cu o viteza si cu o usurinta care nu au corespondent in realitate. caci in visele de acest gen viata psihica se apropie cel mai mult de ceea ce este in starea de veghe. si care constituie.Interpretarea Viselor din ce in ce mai limpede ca este vorba despre un vis. unde vad locuitorii in haine de sarbatoare indreptandu-se in numar mare spre biserica. Vom cita cateva experimente selectate dintre cele mai vechi. reactii la zgomotul produs de un ceas desteptator: ’Ma plimb intr-o dimineata de primavara. spre a incerca. transpira din belsug si bea vin alb de Orvieto. trezindu-ma. Este intradevar duminica si curand trebuie sa inceapa slujba. apoi incepe sa se miste si deodata sunetele sale devin limpezi si patrunzatoare. hoinaresc pe camp pana intrun sat vecin . Sau a fost ciupit usor de ceafa si a visat indata ceva cu un plasture si un medic care il ingrijise in copilarie. in sfarsit. Taraia ceasul desteptator’. Este vorba de trei vise comunicate de un observator ager. pornind de la caracteristicile comune tuturor viselor. toate trei. cu cartea de rugaciuni in mana. insa cum se face foarte cald. sa le intelegem mai bine. Pe unele dintre ele Maurry le-a incercat pe sine insusi.

ii spun. Vedem asadar cum se produce un vis. ci ea inlocuieste zgomotul acesta prin altul si de fiecare data interpreteaza diferit excitatia care intrerupe somnul. Inainte de a urca. intreaga ta incarcatura va cadea la pamant’. spre a interpreta excitatia care provoaca desteptarea. care nu decurge nicidecum din natura excitatiei. Trasatura lor comuna consta in aceea ca situatia se rezolva totdeauna printr-un zgomot care mai apoi este recunoscut ca fiind produs de soneria ceasului desteptator. La trezire constat ca este zgomotul ceasului-desteptator. Vad o fata de la bucatarie indreptandu-se de-a lungul culoarului spre sufragerie. in mana cu o stiva de cateva duzini de farfurii. ca de exemplu aventurile extravagante din visul care are ca obiect odiocolonul. Acestia se pun in miscare si zurgalaii incep sa faca sa rasune muzica lor ienicereasca bine cunoscuta.iata-ma in sanie. contrar majoritatii viselor. pline de sens si. Strazile sunt acoperite de o patura groasa de zapada. In sfarsit. Vraful de portelan pe care il poarta ea mi se pare in pericol de a-si pierde echilibrul.Interpretarea Viselor O a doua combinatie. Curand bag de seama insa ca este vorba de un zgomot persistent care nu este propriu-zis un zornait. Si de data aceasta este vorba pur si simplu de zgomotul soneriei ceasului desteptator. In afara de aceasta. Persoana care viseaza nu recunoaste soneria ceasului desteptator. sunt deosebit de coerente. Este o zi senina de iarna. in adevar. De ce? La aceasta intrebare nu avem nici un raspuns: s-ar spune ca este vorba aici de ceva arbitrar. instalez tava cu jaratic. in visele lui Maury vedem adaugandu-se efectului direct al excitatiei o multime de efecte secundare. dar aflam totodata ceva in plus. aventuri imposibil de explicat prin aceasta. Din nou asteptare. Trebuie sa fac o plimbare cu sania. pana ce haturile dau cailor semnalul de plecare. impiedicandu-se chiar in pragul usii. dar sunt obligat sa astept multa vreme pana sunt anuntat ca sania e in fata usii. Primesc raspunsul obisnuit in asemenea imprejurari ceea ce nu ma impiedica sa urmaresc cu neliniste servitoarea. Tocmai in visele care 25 . nu se constata precis de ce ea se manifesta sub cutare forma data. ci clopotelul unei sonerii. Dar. cu o violenta care sfasie brusc panza de paianjen a visului. a intelege visul ar fi tocmai sa putem explica de ce persoana care viseaza alege tocmai cutare zgomot si nu altul. fac pregatirile de rigoare: imi pun suba. Al treilea exemplu. Iat-o. Aceste vise sunt foarte frumoase. ’Ia seama. Se mai poate obiecta in legatura cu visele lui Maury faptul ca daca se vede excitatia manifestandu-se in vis. cu un zornait inspaimantator. vasele fragile cad si se imprastie pe parchet in mii de cioburi.

Cand vede. o inlocuieste prin altceva. In sfarsit. scrisa cu prilejul 26 . singura aceasta stimulare nu epuizeaza intotdeauna continutul actului savarsit. Sa notam totusi o particularitate a viselor pe care o reliefeaza studiul excitatiilor interne. Cand intreprindem ceva sub imboldul unei stimualari. dupa aceasta scena. intocmai ca excitatia senzoriala exterioara. stramte. Macbeth de Shakespeare este o piesa de circumstanta. cum sa mai regasim excitatia care poate ca a actionat in timpul somnului? Schener. Visul nu reproduce excitatia ca atare: el o prelucreaza. a insistat indeosebi asupra raportului de la cauza la efect care exista intre excitatiile care isi au sursa in organele interne si vise. si putem admite impreuna cu Scherner ca visul tinde inainte de toate sa reprezinte prin obiecte asemanatoare organul care genereaza excitatia.Interpretarea Viselor provoaca desteptarea apare cea mai mare sansa de a stabili influenta excitatiilor intrerupatoare de somn. intr-un numar mare de cazuri interpretarea printr-o excitatie interna este incerta sau nedemonstrabila. ’sa-si extraga din maxilar un dinte lung’. ’doua siruri de baieti frumosi. Trebuie deci sa admitem ca excitatiile interne sunt susceptibile sa indeplineasca acelasi rol cu excitatiile care provin din exterior. excitatia unui organ intern nu explica din vis decat ceea ce corespunde reactiei directe a excitatiei si ne lasa in incertitudine in ceea ce priveste provenienta celorlalte parti ale visului. blonzi si cu tenul delicat infruntandu-se intr-o pozitie de lupta. numai unele vise permit sa se banuiasca participarea excitatiilor care-si au punctul de plecare intr-un organ intern. atacandu-se reciproc. prima interpretare care se prezinta este ca sirurile de baieti sunt reprezentarea simbolica a celor doua siraguri de dinti. Aceasta latura a travaliului care are loc in cursul visului trebuie sa ne intereseze. aceasta interpretare fiind confirmata de faptul ca persoana care a visat a fost nevoita. Din nefericire interpretarea lor este expusa acelorasi obiectii. deoarece tocmai tinand seama de aceasta vom avea sansa sa ne apropiem mai mult de ceea ce constituie esenta visului. care s-a ocupat mult de vise (1861). apoi separandu-se ca sa revina pe pozitiile lor initiale si luand de la capat lupta’. de exemplu. o pune intr-o relatie. Nu mai putin plauzibila pare explicatia care atribuie unei iritatii intestinale un vis in care autorul vede ’culoare lungi. precipitandu-se unii contra altora. Nu ne trezim intotdeauna ca urmare a unui vis si cand ne amintim dimineata de visul din cursul noptii. o indica printr-o aluzie. citind cateva exemple frumoase in sprijinul tezei sale. sinuoase’.

Celalalt caracter comun tuturor viselor. pe cand excitatie oculara nu declanseaza vise decat in cazuri extrem de rare? Deoarece caracterele comune tuturor viselor nu sunt de nici un ajutor pentru explicarea acestora. absurde. Celalalt fragment al visului nu constituie o reminiscenta directa. pe unde trece in mod obisnuit si ca se intalnise intr-adevar cu domnul X. Sotul ei o intreaba: ’N-ar trebui sa acordam pianul?’. limpezi. dar sunt si vise pline de sens. In continuare vom reda un vis rational care apartine unui tanar : ’Plimbandu-ma pe strada Karntner. Visul reproduce o conversatie pe care ea o avusese aproape aidoma cu sotul ei in ziua care a precedat visul. iar pe de alta parte nu ofera nici un punct de sprijin pentru cercetari ulterioare. iar in ceea ce priveste factorii care determina visele absurde si nebunesti. fara a ne revela nimic din esenta sa. Evenimentele din care se compune visul au cel mai adesea forma vizuala. Oare excitatiile dau vreo explicatie acestui fapt? In vis este vorba in fond de excitatia pe care am resimtit-o? Dar de ce este visul vizual.Interpretarea Viselor suirii pe tron a unui rege care. cel dintai. a reunit pe crestetul sau coroanele a trei tari. Autorul visului remarca in legatura cu aceasta ca in seara precedenta el se aflase cu adevarat pe strada Karntner. singularitatea lor psihica. Dar aceasta imprejurare istorica epuizeaza oare continutul piesei. In final ridic ochii si constat ca sunt foarte eleganti. Ma duc apoi la restaurant. Stim numai ca ne aflam in fata unei 27 . Sa ne oprim putin si sa vedem daca nu cumva acestea din urma nu ne permit sa le explicam pe celelalte. al unei doamne. pentru ca tot va trebui sa-l imbracam din nou in piele’. Ar fi un rezultat apreciabil sa putem face asemenea afirmatii despre toate visele.’. poate ca vom reusi mai mult facand apel la deosebirile care le separa. este pe de o parte foarte greu de inteles. La care ea raspunde: ’E inutil. Visele sunt adesea lipsite de sens. explica ea grandoarea si enigmele sale? Este posibil ca excitatiile exterioare si interne care actioneaza in timpul somnului asupra omului sa nu serveasca decat la declansarea visului. La inceput sunt contrariat si nu vreau sa-i privesc. In majoritatea viselor nu intalnim nici un fapt in legatura cu starea de veghe. ne aflam deocamdata in ignoranta. cetoase. Doua doamne si un domn se aseaza la masa mea. Ce concluzii desprindem din aceste doua vise sobre? Ca in anumite vise putem regasi reproducerea unor evenimente din starea de veghe sau a unor episoade legate de aceste evenimente. dar se aseamana intr-o anumita masura cu un eveniment petrecut cu cativa ani mai inainte. ma intalnesc cu domnul X. Iata un alt vis de acest gen . cu care fac cativa pasi impreuna. rezonabile.

pe care nu trebuie totusi sa-l utilizam fara precautie. dar si de ce si in ce scop reproduce visul cutare eveniment cunoscut intamplat cu totul recent. ci constituie ca sa spunem asa. iar in ceea ce priveste al doilea caracter comun. ca sa spunem asa. Continutul acestor produse ale imaginatiei este dominat de o motivatie foarte transparenta. nuvele sau piese de teatru. dar ele persista uneori pana la adanci batranete. visele in stare de veghe sunt foarte variate si au o soarta variata. ambitia. caci tocmai imprimandu-le viselor in stare de veghe anumite transformari. Ele constituie materia prima a productiei poetice. Asa cum o arata numele lor. ca nu vedem ci gandim. adesea incepand cu a doua copilarie. nevoia de putere sau dorintele erotice ale persoanei care viseaza astfel isi gasesc satisfacerea. pentru a fi inlocuite. anumite travestiri sau abrevieri autorul operelor de imaginatie creeaza situatii pe care le plaseaza in romane. Dorim sa stim nu numai ce inseamna visul. ci mai curand de reprezentari: stim ca imaginam. direct sau prin identificare manifesta cu altcineva. cu timpul si poarta marca care atesta influenta noii situatii. Unele dintre ele sunt abandonate dupa o scurta perioada de timp. Dar adesea sesizam si la barbati trebuinta erotica si pe fundalul acesta toate succesele si ispravile erotice ale acestor visatori nu au ca scop decat cucerirea admiratiei si favorurilor femeilor. care isi canalizeaza intreaga ambitie in succesele amoroase. primul loc este ocupat de visele erotice.Interpretarea Viselor probleme. este eroul viselor sale in stare de veghe. si dispar la varsta adulta. la femei. cunoaste ’visele in stare de veghe’: acestea sunt produse ale imaginatiei. atunci cand. dezvoltate pana la stadiul unor istorii complicate si adaptate conditiilor schimbatoare ale vietii. ne vine un ajutor dintr-o directie pe care nu am luat-o in considerare. semnificatia sa este clara. nici de halucinatii. Ele tin pasul. 28 . cat si la bolnavi si pe care oricine le poate cerceta pe sime insusi. Aceste vise se observa la varsta care precede pubertatea. Impotriva oricarei asteptari. altele sunt mentinute. Sunt scene si evenimente in care egoismul. Pe langa aceasta. limbajul. aceste vise nu au nici o legatura cu starea de somn. Ceea ce distinge in mod deosebit aceste productii imaginare este faptul ca au primit denumirea de ’vise cu cohii deschisi’ si efectiv ele nu prezinta nici unul din cele doua caracteristici comune viselor propriu zise. Dar intotdeauna visatorul in cauza. fenomene foarte generale care se observa atat la persoanele sanatoase. ca in cazurile pe care le-am prezentat anterior. un sediment al cunostiintelor acumulate. La tineri domina visele de ambitie. Limbajul care nu datoreaza nimic hazardului. nu este vorba nici de perceptii.

complexe ideoafective. fiind in relatie directa inteligibila cu motivele care stau la baza lor. reprezentand semnificatia continutului manifest . cu caracter simbolic. Imaginile onirice provin din transformarea figurativ-simbolica a continutului latent al visului(pulsiuni refulate. sursa continutului latent al viselor il reprezinta temele arhetipale sau complexele individului. b) Deplasarea. Se mai poate ca aceasta asemanare de nume sa se intemeieze pe un caracter psihic pe care inca nu-l cunoastem.Jung.G. 29 .Freud). Este posibil de asemenea sa fim indreptatiti sa dam prea mare importanta acestei asemanari de nume. sensul imaginilor din cursul visului. Structura visului Orice vis este constituit din imagini care sunt reunite in scenarii de complexitate diferita in raport cu tematica lor de referinta.consta in formarea unor imagini noi din elemente disparate. Acest continut al viselor este compus din doua elemente si anume: a) Continutul manifest. asa cum i se infatiseaza ele persoanei care viseaza b) Continutul latent. Pentru C. iar procesul prin care acestea se transforma in continut manifest se numeste travaliu oniric. Freud urmatoarele: a) Condensarea-aglutinarea. reprezentat prin imaginile onirice propriu-zise.Jung distinge cele doua forme de vis amintite mai sus: visele mici si visele mari. Mecanismele care participa la realizarea acestui proces sunt dupa S. in ceea ce priveste raporturile lor cu realitatea. oferite de experienta anterioara a individului. pe care il cautam. Pornind de la aceste date.G. Acest mecanism psihologic se realizeaza printr-o elaborare inconstienta a gandirii preconstiente(S.consta in transferul unei incarcaturi afective a unui obiect catre un alt obiect de substitutie sau deplasarea sensului obiectului primar catre un altul. Travaliul oniric consta in transformarile continutului latent in continut manifest sau in imagini onirice. C. nu trebuie considerate ca fiind mai reale decat visele propriu-zise. etc). arhetipuri.Interpretarea Viselor Acestea si-au primit numele probabil datorita faptului ca.

cu concursul inconstientului. 30 . e) Neomorfizarea. d) Simbolizarea.Freud spune ca orice vis in curs de formare impune. complexele si arhetipurile inconstientului. Ne vom referi in continuare la doua dintre metode si anume: metoda lui Freud si metoda lui Jung. Nu trebuie insa identificate aceste doua forme de experiente subiective sufletesti.consta in crearea unor imagini simbolice noi. inlaturarea unei indoieli. inexistente in realitate dar care exprima formal-concret sensurile noi pe care le exprima starile de tensiune conflictuala ale inconstientului intr-o maniera alegoricosimbolica. ceva anume din partea Eului. ireale. etc. Bazandu-se pe considerentele mai sus mentionate. imagine care are ca rol transportarea tensiunii intrapsihice din inconstient in afara acestuia. fiecare exprimand o anumita conceptie referitoare la om si suflet. La baza visului stau pulsiunile.consta in extragerea esentialului si in redarea sau reprezentarea schematica sau stilizata a imaginilor onirice. concrete. fabuloase sau terifiante. Semnificatia si interpretarea viselor S. unii autori au emis teza conform careia visul si continutul acestuia se pot apropia din punct de vedere tematic de delir si de continutul gandirii delirante. date de o transformare a personalitatii individului de factura patologica. pe cand delirul are la origine o alterare a aparatului logic al gandirii in planul organizarii sale manifest-formale si motivatia unui continut latent. fie lichidarea unui conflict.Interpretarea Viselor c) Dramatizarea.consta in formarea unei idei abstracte printro imagine cu o mare incarcatura afectiva. ambele constituind o realitate diferita de cea a lumii obiective externe. Ceea ce remarca visul este fie satisfacerea unei pulsiuni. neobisnuite. Este inconstestabil faptul ca atat visul cat si delirul sunt expresia unei realitati sufletesti diferite de cea externa. Interpretarea viselor in psihanaliza se face dupa mai multe tehnici.

continutul manifest al visului apare ca un veritabil limbaj purtator de sens. Astfel. b) Visele conflictuale sau visele care au o tematica conflictuala legata de situatii de viata ale individului care-l pun in imposibilitatea de a se manifesta liber sau care dimpotriva readuc in prim-plan conflicte pe care acesta nu le poate rezolva si care-l domina. care prin desfasurarea lor refac o situatie dezagreabila sau chiar o experienta esuata din viata individului prin aportul unei reparatii compensatorii. Metoda lui C. tendinte refulate. Intelesul acesta este cel care luand forma continutului latent cuprinde conflicte. Din acest punct de vedere am preferat sa deosebim urmatoarele categorii: a) Visele compensatorii. simptome nevrotice. visele pot fi de mai multe feluri. visul este un tip particular de Gestalt. grupandu-le in scenarii dupa schema unei drame clasice.Jung Pentru C.Interpretarea Viselor 1.G. In sensul acesta. C.Jung. atat cele mici. 31 .Freud de interpretare a viselor consta in descifrarea semnificatiei continutului latent. In consecinta.Jung distinge urmatoarele parti ale visului: 1) Expunerea actiunii 2) Personajele 3) Climatul actiunii sau intriga 4) Solutia actiunii onirice Toate aceste elemente ale dramei onirice se desfasoara extrem de rapid si ele impun o observatie si o atentie deosebite din partea analistului. individuale cat si cele mari.G. Metoda lui S. dorinte. universale. etc. cu caracter simbolic al visului. In raport cu continutul lor tematic. 2. prin metoda liberei asociatii de catre subiectul condus de psihanalist.G. o totalitate mai mult sau mai putin realizata in intregime analoaga unei drame. visele se pot decupa in elementele lor componente.Freud Metoda lui S.

catastrofa. au rolul de a satisface Eul individual si de a descarca intr-o forma sublimata inconstientul de tensiunea pulsiunilor sale acumulate. cazul bolnavei L. in special in plan moral. cu o puternica incarcatura anxioasa. visele bolnavei constituie un material extrem de pretios care ajuta la intelegerea schimbarii personalitatii 32 . fiind legate de o problematica supraindividuala. d) Cosmarele sunt vise terifiante. Studii de caz Vom analiza in continuare cateva vise ale unor bolnavi pishici. au o tendinta bizar-terifianta din punct de vedere emotional-afectiv toate avand ca centru de referinta agresivitatea sexuala a sotului bolnavei.B. redata intr-o maniera simbolica extrem de complexa si de o mare varietate. pentru a exemplifica aspectele mai sus mentionate. extrem de frcvente. Separate de simptomatologia clinica mentionata sunt visele bolnavei. Din punct de vedere psihanalitic. cu caracter anxios. IV. f) Visele profetice sunt vise cu caracter de premonitie care au la baza lor materialul arhetipal ce este depozitat in sfera inconstientului colectiv si care redau intr-o forma simbolica deosebit de complexa framantarile individului sau ale grupului social al acestuia. de o incarcatura simbolica extrem de complexa si de greu de descifrat. primejdie. e) Visele absurde sunt vise aparent inexplicabile.Interpretarea Viselor c) Visele penibile. cu care era obligata sa aiba raporturi sexuale de factura perversa. contrare modului de a gandi si de a actiona ale individului . Acestea. Ele sunt legate de situatii conflictuale care au generat stari complexuale. care a luat tabloul clinic al unei schizofrenii paranoide. torturand persoana si fiind legate in special de trairi anterioare sau de situatii de amenintare. alcoolic si psihopat sadic.E. legate de experiente speciale ale bolnavului psihic sau ale unor persoane cu tulburari clinice latente. al carei tablou clinic s-a dezvoltat in relatie directa cu conflictele frecvente dintre aceasta si sotul sau. Bolnava a dezvoltat o averistate in raport cu tendintele sexuale agresive ale sotului sau. De pilda. Toate visele. indiferent de forma lor. in special de inferioritate sau de culpabilitate. agresivitate si pericol.

In cele doua gauri ale sanilor. In cea de-a patra scena (4). care s-au fixat doi in abdomen si doi in regiunea dorsala. bolnava dezbracata este atacata de o pisica care ii zgarie si ii devoreaza sanii. In cea de-a doua scena(2). cate doi in fiecare san. dupa maturarea pisoilor. Visul intitulat de bolnava Nasterea pisicilor este un cosmar desfasurat in patru scenarii. iar nasterea bucala ca pe un fenomen de conversiune prin care este exprimata starea de dezgust si de repulsie a bolnavei legata tot de perversiunile sexuale ale sotului ei(relatii orale). pisica a dat nastere la patru pisoi. fixarea acestora in abdomen si in regiunea dorsala cu raportul sexual vaginal si cel anal la care este supusa bolnava de catre sotul ei.Interpretarea Viselor acesteia. In acest cadru identificam pisica cu persoana agresiva a sotului bolnavei. Visul este extrem de interesant si cu o mare semnificatie simbolica. A treia scena(3). In prima scena(1). ne-o prezinta pe bolnava gravida cu pisoii. pisoii cu lichidul seminal. Vom prezenta in continuare doua dintre visele bolnavei. 33 . deosebit de semnificative in sensul celor mentionate mai sus. care reproduce intr-o maniera simbolica starile conflictuale ale acesteia. avand ca tema traumatismele sale psihosexuale. a trairilor sale legate de traumele sexuale si a reprezentarii onirice a acestora. acesti patru pisoi au intrat in corpul bolnavei pe care lau traversat. bolnava ii expulzeaza pe gura cu suferinta si dezgust.

. el va dori. Spre deosebire de visul precedent. In zona din stanga a desenului este reprodus monstrul despre care bolnava spune: Copilul incepe sa creasca rapid.M. In zona din dreapta este prezentata bolnava care a dat nastere pe gura a unui copil anormal. neliniste interioara sub forma unor cenestopatii difuze. Planul desenului este impartit in doua sectoare de o linie oblica. Bolnavul acuza cefalee. topograf intr-o intreprindere miniera. un monstru cu patru maini si patru picioare pe care-l priveste. cu nivel cultural mediu. in cursul spitalizarii mai multe din visele sale. somn nelinistit populat de cosmaruri. bolnavul a reprodus. Talentat la desen. stare permanenta de anxietate. barbat de 35 de ani. Acestea redau intr-o forma 34 . la care travaliul oniric este organizat in scenarii strict delimitate si cu o succesiune ordonata. I. este internat pentru alcoolism cronic. cu cel de-al treilea picior sa aiba contact sexual cu mama sa. visul acesta este centrat in special pe obiectul psihotraumatismului. Acest vis reproduce angoasa bolnavei legata de incest in care concentreaza agresivitatea sexuala si fizica a sotului ei.Interpretarea Viselor Nasterea pisicilor Al doilea vis al aceleiasi bolnave este intitulat Monstrul si se situeaza pe aceeasi linie a viselor simbolice cu semnificatie legata de traumatismele psihosexuale si agresivitatea sotului ei. insomnii.

Interpretarea Viselor simbolica continutul conflictual legat de starea clinica actuala a bolnavului. de care acesta se apara acoperindu-si ochii. amenintat de obiectele care simbolizeaza consumul de alcool ( canile). A doua secventa exprima sfarsitul inevitabil al acestei experiente patologice: moartea. Visul se desfasoara in doua secvente. Prima secventa il infatiseaza pe bolnav in interiorul casei sale. Visul intitulat Dezastrul reda cu o mare incarcatura anxioasa. 35 . frica acestuia de alcool si pericolul iminent la care este expus.

Cel care era lovit in frunte cadea mort. visele au caracterul unor cosmaruri al caror obiect este clar exprimat si de al carui pericol bolnavul este terorizat: consumul de alcool. femeie de 33 de ani. Aspectul are in vedere gandirea logica. adesea cu un caracter aparent absurd. Simteam ca ne paste un pericol. Visul Pana-Alba este imaginea simbolica a nevoii de protectie din partea unui partener ideal. cu arcul in mana si care. care au o mare incarcatura simbolica.. Bolnava relateaza astfel visul: Mergeam pe potecile unei paduri cu vegetatie luxurianta. S-a ordonat retragerea. a spus ca el este Pana-Alba si ca vrea sa ma ajute. acestea desfasurandu-se sub forma unor scenarii onirice succesive. strapuns de o sageata in inima.B. Aceste aspecte se regasesc in visele sale Pana-Alba si Pescuitul cu pisica. licentiata in filologie. fiind expresia unor conflicte psihice profunde legate de traumele psihosexuale. Deodata din departare au inceput tam-tamurile si atunci am stiut ca sunt pieile-rosii. cu vocea joasa. impodobit cu pene multicolore in jurul capului. in cazul bolnavului I. 36 . irational. fara o legatura inteligibila intre ele. Prin obloanele trase vedeam cum razboinicii se apropie si am inceput sa trag cu prastia. Am plecat de la cabana cu convingerea ca nu-l voi mai vedea pe Pana-Alba . De fapt visele reproduc in mod secvential conflictele inconstiente ale bolnavului. lipsa de protectie. frustrarile. Visul are numeroase simboluri:  Potecile unei paduri cu vegetatie luxurianta. In tabloul clinic al bolnavei se remarca o stare de nesiguranta de sine.Interpretarea Viselor Spre deosebire de visele bolnavei L. tensiune anxioasa. In analiza viselor specialistii noteaza o anumita organizare secventiala. complexele dar si elementele compensatorii. Am taiat fasii numai popii. Nu aveam arme si cum pe masa erau niste carti de joc am avut ideea confectionarii unor arme. Mi s-a spus ca a cazut eroic. E. este internata pentru tulburari nevrotice aparute in urma unor grave conflicte conjugale cu sotul ei. am impaturit fasiile taiate si cu ajutorul unor elastice am facut un fel de prastie. izolare. A indicat un fel de cabana in care mam refugiat..E. sentimentul nerealizarii si al esecului in viata de familie.M. tendintele acestuia.viata bolnavei. Dintr-un desis a aparut un barbat frumos.C.. Acestea se pot vedea din urmatoarele exemple.

Fericita. obligativitatea. Interpretarea simbolica a acestui vis este urmatoarea:  Liftul.  Rama.  Pisica. protector.V.. destindere.spatiu deschis posibilitatilor si surprizelor. Atunci un coleg s-a oferit sa-mi dea o pisica cu care voi pescui mai multi pesti.  Lacul. constrangerea. am repetat operatia si de fiecare data pisica imi scotea cate un peste.  Pana-Alba.  Pescuitul.barbat amabil. Am prins pisica vie de capatul sforii si am aruncat-o in apa.transferul propriilor probleme asupra adversarului.imaginea idealizata a barbatului catre care aspira. prezinta importante tulburari nevrotice legate de o situatie oedipiana nerezolvata.  Cabana.solutia salvarii.rigoarea cotidiana. Era foarte atasata in copilarie de tatal ei. Asteptam liftul cu mai multi colegi de birou.  Prastia.complex de inferioritate. dar nu am prins nimic. Mama era 37 . care revine. a norocului. undita a inceput sa trepideze. desenator tehnic cu nivel cultural mediu.  Pestele.  Sageata si moartea lui Pana-Alba. oferit de salvatorul Pana-Alba. M. Am aruncat si eu undita cu rama. Imediat. salvator.activitate libera. relatia sa cu barbatul care ii ofera pisica. dar fiind multe persoane inaintea noastra ne-am plictisit si cineva a propus sa pescuim. Ne-am intors si in spatele nostru era un lac.  Colegul.simbolul sigurantei.sacrificarea salvatorului Visul Pescuitul cu pisica are semnificatie simbolica compensatorie in raport cu esecul familial legat de conflictele cu sotul ei.realizarea dorintei sublimate a relatiei cu barbatul.  Cartile de joc.Interpretarea Viselor  Ne paste un pericol. Am tras undita si pisica tinea cu dintii si ghearele un peste de toata frumusetea.nesiguranta si insatisfactia vietii. anularea complexului de inferioritate.simbolul agresivitatii. femeie de 30 de ani. pe marginea caruia se gaseau mai multi pescari.

Tulburarile nevrotice apar la scurta vreme dupa casatorie si sunt legate de conflicte de ordin emotional-afectiv. El trebuie sa fie ceva care sa semene a parinte-prieten-sot. Mi-a venit atunci ideea sa merg la o baba care stia sa ghiceasca sa o intreb daca mai erau sanse de salvare. Pentru M. daca va trai acest copil. fiind perceput adesea ca un complice. podul. Fii mai egoista si cauta sa-ti aranjezi singura fericirea in viata. Aceste aspecte apar in cateva dintre visele bolnavei. Am primit urmatorul raspuns: Cum iti gasesti timp sa alergi sa te interesezi de toti. in timp ce tatal o ocrotea. Intrebandu-l ce doreste. asa cum se poate vedea in continuare. L-am visat pe tatatl meu.V. Visul este o scena simbolica de regresiune. Era tare trist. Eram tare suparata. tandru. sotul ideal este un om superior. Am ajuns la o casa necunoscuta unde era un copil bolnav. Ma privea cu multa duiosie si afectiune. pe care o refuza. Al doilea vis al bolnavei este in relatie directa cu conflictele sale de ordin conjugal. Apare o stare de anxietate.  Copilul bolnav-simbolul situatiei conflictuale din propria casa. echilibrat. pe care le redam in continuare. viata mea ar fi decurs cu totul altfel. Treceam un rau foarte lat peste un pod. care este decedat. M-am gandit mult la tatal meu care daca traia si era sanatos. respectiv familia sa. declansata de conflictele conjugale cu sotul ei si reintoarecerea compensatorie la persoana tatalui. legaturi extraconjugale ale sotului. dar pentru tine nu gasesti timp niciodata? Gasesti ca esti prea fericita? De sotul dumitale nu vei scapa niciodata. 38 .. L-am visat ca a venit la mine si s-a asezat pe marginea patului. legata de o situatie oedipiana nerezolvata a bolnavei. de repulsie fata de sotul ei. brutalizari fizice.  Casa necunoscuta.Interpretarea Viselor deosebit de severa. Tematica simbolica a visului este clara:  Rau. mi-a cerut un pahar cu bere apoi s-a culcat langa mine in pat si m-a imbratisat. de la care are ceva de invatat. atat de suparata incat daca m-ar fi intrebat daca vreau sa mor i-as fi raspuns bucuroasa ca da.simbolul familiei sale. frigiditate. o batea adesea.simbolul drumului in viata. sa fie linistit.

dupa cum ne este permis sa speram. O fetita de 3 ani si 3 luni face prima sa calatorie de mare. 1). a). chiar de timpuriu. in chip incontestabil. si se cunosc vise apartinand unor copii intre 5-8 ani care prezinta deja toate caracterele viselor de la varste mai inaintate. Durata calatoriei i se paruse prea scurta. ni-l explica. Un baietel in varsta de 22 de luni este insarcinat sa ofere cuiva. Deformarea viselor se observa si la copii.compensarea conflictelor prin intarirea propriului Eu. neechivoce. In anumite imprejurari. Cu toate acestea. VISELE COPIILOR Visele copiilor sunt scurte. drept rasplata. usor inteligibile si sunt totusi. Visul este reactia din timpul somnului la acest eveniment din starea de veghe. vise. dar si al unui Alter-Ego care se revolta fata de atitudinea bolnavei de acceptare a propriilor situatii conflictuale.simbolul Supra-Eului si al cenzurii. in ciuda promisiunii ca el insusi va primi ca recompensa cateva cirese. un cosulet cu cirese. dar trebuie sa-l completam printr-o relatare privind viata copilului. daca ne limitam cercetarile la varstele cuprinse intre inceputurile posibil de cunoscut ale activitatii psihice si al patrulea sau al cincilea an de viata.  Fii mai egoista. Sa citam cateva exemple care vor servi drept baza pentru concluziile noastre ulterioare. El o face in mod vadit fara nici o tragere de inima.Interpretarea Viselor  Baba care ghiceste. se vor dovedi decisive si universal valabile. Nu trebuie sa chestionam copilul care isi povesteste visul. Exista intotdeauna un eveniment care petrecandu-se in ziua care precedeaza visul. b). nu avem nevoie nici de analiza. clare. Prin analiza acestor vise infantile putem foarte usor si cu multa certitudine sa obtinem asupra naturii visului lamuriri care. A doua zi 39 . chiar si la persoanele adulte putem observa vise de un tip absolut infantil. A doua zi dimineata el povesteste ca a visat ca ’He(r)mann a papat toate ciresele’. coerente. gasim o serie de vise care prezinta un caracter pe care il putem numi infantil si din care putem regasi eventual mostre si la copii mai in varsta. In momentul debarcarii. ea nu vrea sa paraseasca vaporul si se pune pe un plans amar. Spre a intelege aceste vise. nici de aplicarea unei tehnici speciale.

curiozitatea fiind foarte mare. Continutul manifest si ideile latente se confunda si coincid in aceste vise. Deci el luase parte la excursie in vederea acestei vizite. spunand ca acel voiaj durase timp mai indelungat decat sustinea copilul. o dorinta nesatisfacuta. 2). In visele copiilor nimic nu ne indica actiunea unor astfel de excitatii somatice. aceste vise ale copiilor nu sunt lipsite de sens: ele reprezinta acte psihice inteligibile. dar nu stim cu ce rezultat. anume ca pentru a se ajunge la cabana se urca timp de 6 ore o scara in trepte. 4). c). refuzand sa ia parte la o mica ascensiune spre o cascada. cu ajutorul ocheanului. a acestei dorinte. Trebuie sa intregim aceasta povestire. Aceste 3 vise sunt suficiente pentru toate lamuririle pe care le-am putea dori. El auzise vorbindu-se ca Hallstatt se afla la poalele muntelui Dachstein. stingerea 40 . asupra acestui aspect. Excursia incepuse intr-o dispozitie vesela. el povesti vesel: ’Am visat ca asta noapte am fost la Simonyhitte’. care il interesa foarte mult. el se referi la unul despre care auzise vorbindu-se mai inainte. Ne putem numai intreba cum am omis la inceput ca somnul poate fi tulburat de excitatii nu numai corporale ci si psihice. nici o eroare nu este posibila. Stim totusi ca somnul adultului este cel mai adesea tulburat prin excitatii psihice intrucat ele impiedica realizarea conditiei psihice a adormirii. nevoalata. copilul intreba: ’E muntele Dachstein?’. Dupa cum vedem. Devenea tot mai taciturn pe masura ce primea raspunsuri negative si sfarsi prin a nu mai scoate nici un cuvant. Un baietel de 5 ani si 3 luni este dus intr-o excursie la Escherntal. Ori de cate ori se zarea un munte. complete. Au crezut cu totii ca este obosit. Copilul se straduise adesea sa o zareasca. In ceea ce priveste amanuntele. nu cer nici un efort de interpretare. visele fiind cu totul inteligibile si usor de cuprins dintr-o singura privire. dar a doua zi dimineata. Deformarea nu constituie deci un caracter natural al visului. in apropiere de Hallstatt.Interpretarea Viselor dimineata ea povesteste: ’Noaptea eu am fost cu vaporul pe mare’. se putea distinge Simonyhitte. 3). o tristete. Aceasta nu constituie insa un motiv ca sa abandonam explicatia etiologica a viselor prin excitatie. Visul insceneaza realizarea directa. Visele copiilor nesuferind nici o deformare. De la locuinta sa din Aussee se vedea foarte bine muntele Dachstein si. Visul infantil este o reactie la un eveniment al zilei care lasa in urma sa regret.

in asa fel ca somnul sa poate continua. nu mai putin constanta. realizarea dorintei constituie continutul visului: aceasta este una dintre caracteristicile fundamentale ale visului. 5). cea de a doua are sansa cea mai mare de a fi acceptata fara opozitie. Gresim crezand ca fara vise am fi dormit mai bine. in realitate. atat de simple. asa cum i se reproseaza. Numai ca urmare a unor cercetari aprofundate si cuprinzand un material faptic abundent vom putea demonstra ca excitantul visului trebuie sa fie intotdeauna o dorinta si nu o preocupare. pe care il apara impotriva a ceea ce este susceptibil sa-l tulbure. perturbatoare de somn. El nu poate evita sa ne prilejuiasca anumite tulburari. ci reprezinta o dorinta realizata sub forma ueni manifestari psihice halucinatorii. Calatoresc pe mare: acesta este continutul visului. Adultul nu adoarme deoarece exita sa-si intrerupa viata activa. fratele meu trebuie sa se restranga. O alta caracteristica. un proiect sau un repros. Prin ce mijloc dinamic se achita visul de aceasta functie? Este un lucru pe care inca il ignoram. Daca ar fi adevarat ca apare aici una din caracteristicile cele mai generale ale visului. dar ceea ce putem afirma inca de pe acum. Dorinta este excitantul visului. vom ajunge la drumul cel mai scurt la concluzii asupra functiei visului. prin scandalul lor nocturn. departe de a fi un factor de tulburare a somnului. ne-ar fi trezit cu siguranta. 6). persista deosebirea intre ideea latenta si continutul manifest. o deformare a gandirii latente a visului: este transformarea gandului in eveniment trait in vis. este data de dorinta nesatisfacuta la acre el reactioneaza prin vis.Interpretarea Viselor oricarui interes pentru lumea exterioara. visul trebuie sa aiba drept functie indepartarea acestei excitatii. Din cele doua caracteristici generale ale visului pe care le-am reliefat. visul este protector al somnului. fara ajutorul visului nu am fi dormit deloc. asa cum paznicul de noapte este obligat sa faca el insusi zgomot urmarindu-i pe acei care. As dori sa calatoresc pe mare : aceasta este dorinta excitant a visului. activitatea sa legata de lucrurile care il intereseaza. In interpretarea visului. sa facem drumul invers al acestei mici transformari. Deci pana si in visele copiilor. aceasta excitatie psihica. Tocmai lui ii datoram putinul somn de care ne bucuram. In calitate de reactie la excitatia psihica. 41 . La copil. Pornind de aici. aceasta va lasa insa intacta cealalta caracteristica a visului. consta in aceea ca visul nu exprima simplu un gand. atunci fragmentul de vis: il vad pe fratele meu inchis intr-o lada ar trebui sa fie tradus nu prin fratele meu se restrange ci prin as dori ca fratele meu sa se restranga. trebuie intai de toate.

Satisfacandu-ne dorinta. o indeparteaza. sarcina noastra dusa la bun sfarsit. In realitate. Aceeasi schema se aplica visului. Cat despre tendinta perturbatoare. Sa spunem in treacat. Daca n-ar exista decat vise infantile. problema noastra ar fi solutionata. In timp ce dormim. carora am inceput prin a le atribui o importanta generala. fara sa mai fie nevoie sa interogam pe autorul visului. fara a face sa intervina inconstientul.Interpretarea Viselor in loc de a reproduce pur si simplu excitatia. din cele doua caracteristici principale ale visului. incercam o dorinta care se cere a fi satisfacuta. Deci este vorba de a sti daca caracteristicile generale pe care ni le ofera visele copiilor sunt mai stabile. 7). deoarece epica viselor in stare de veghe implica si ea satisfacerea de dorinte si se manifesta ca atare numai in scopul acestei satisfaceri. el depinzand de starea de somn si nefiind realizabil in starea de veghe. o epuizeaza printr-un fel caracteristic de traire. Insusi limbajul curent pare a presupune faptul ca principala caracteristica a viselor consta in satisfacerea unor dorinte. Avem o satisfacere partiala si o suprimare partiala a ambelor componente. deci vise in stare de veghe nocturne. La acesta din urma distingem o tendinta perturbatoare si o tendinta perturbata. aceste impliniri de dorinte sunt numai ganduri si nu iau niciodata forma de fenomene halucinatorii ale vietii psihice. fara a recurge la asociatia libera. o suprima. asadar cu dorinta care tinde staruitor la satisfacerea sa: de fapt pana in prezent nu cunoastem alta excitatie psihica susceptibila sa tulbure somnul. posibile in conditiile starii de somn. iar in actul ratat ca atare vedem un compromis intre aceste doua tendinte. o inlocuim cu excitatia psihica. al caror continut manifest nu prezinta nici un raport cu persistenta unei dorinte din timpul zilei. ceea ce nu ne permite sa ne 42 . Astfel. nu apartin in realitate decat unei anumite categorii si unui anumit numar de vise. In cazul visului tendinta perturbata nu poate fi alta decat tendinta de a dormi. 8). aceste vise in stare de veghe nu sunt altceva decat impliniri ale dorintelor ambitioase si erotice dar desi viu reprezentate. este mentinut aici tocmai cel mai putin sigur. Avand in vedere cele doua caracteristici ale visului putem relua comparatia intre acesta si actul ratat. ca daca evenimentele traite in vis nu sunt decat reprezentari transformate. Asemenea vise au suferit o deformare considerabila. S-a constatat in repetate randuri ca acele caracteristici. continuam sa dormim. pe cand celalalt dispare. Deci si visul ar rezulta dintr-un compromis. daca ele apartin si viselor mai putin transparente. atunci intelegem ca desfasurarea visului are ca efect suprimarea excitatiei nocturne si satisfacerea dorintei.

Interpretarea Viselor
pronuntam imediat asupra lor. De asemenea, prevedem ca pentru a explica aceasta deformare vom avea nevoie de tehnica psihanalitica de care ne-am putut dispensa cu prilejul obtinerii cunostiintelor referitoare la visele copiilor. Exista totusi un grup de vise nedeformate care, ca si visele copiilor, apar ca impliniri ale unor dorinte. Sunt acele vise care, pe tot parcursul vietii sunt provocate de imperioase trebuinte organice: foame, sete, nevoile sexuale. Ele constituie asadar impliniri de dorinte efectuate ca reactie la excitatii interne. Vom folosi drept exemplu tabloul Visul detinutului al lui Schwind, expus la Galeria Schack din Munchen, care nu poate avea alt continut decat tema evadarea. Ceea ce este excelent sesizat este ca evadarea trebuie trebuie sa aiba loc pe fereastra, pentru ca pe acolo a patruns raza de lumina care a pus capat somnului captivului. Gnomii cocotati unul peste altul reprezinta pozitiile succesive pe care ar trebui sa le ia detinutul spre a ajunge pana la fereastra. In toate celelalte vise, cu exceptia viselor copiilor si a celor de tip infantil, deformarea, asa cum am spus, constituie un obstacol in calea noastra. N-am putea afirma ca si acestea reprezinta impliniri de dorinte, cum suntem inclinati sa credem; continutul lor manifest nu ne dezvaluie nimic in legatura cu excitatia psihica ce le sta la origine si ne este peste putinta sa dovedim ca si ele tintesc la indepartarea sau la anularea acestei excitatii. Aceste vise trebuie interpretate, adica talmacite, deformarea lor trebuie inlaturata si continutul lor manifest inlocuit prin continutul lor latent: numai atunci vom putea sa judecam daca datele valabile pentru visele infantile sunt valabile si pentru toate celelalte vise, fara exceptie. Cenzura visului Studiul viselor copiilor ne-a dezvaluit geneza, esenta si functia visului. Visul este un mijloc de suprimare a excitatiilor (psihice) care tulbura somnul, aceasta suprimare facandu-se cu ajutorul satisfacerii halucinatorii a unor trebuinte. In ceea ce priveste visele adultilor, nu am putut explica decat un singur grup, cuprinzand indeosebi pe acelea pe care le-am calificat drept vise de tip infantil. Cand ne aflam in prezenta unui vis de un alt gen, admitem, ca urmare a diverselor aprecieri si prin analogie cu conceptia despre actele ratate, ca el constituie un substitut deformat al unui continut care ne este recunoscut si la care trebuie sa-l raportam.
43

Interpretarea Viselor
Deformarea operata de vis este ceea ce il face straniu sau incomprehensibil. Vrem sa stim mai multe lucruri in acest sens: mai intai care este originea sa, dinamismul sau; apoi functia pe care o indeplineste si in sfarsit modul in care actioneaza. Putem spune in consecinta, ca deformarea operata de vis este produsul travaliului psihic care se desfasoara in vis. Vom face referire in continuare la visul unei doamne in varsta, foarte cultivata si stimata. Acest vis nu a fost supus analizei. Referenta pretindea ca pentru persoanele care se ocupa de psihanaliza, el nu are nevoie de nici o interpretare. Autoarea visului insasi nu l-a interpretat, dar l-a judecat si l-a condamnat ca si cum ea ar fi fost capabila sa-l interpreteze. Iata de exemplu cum s-a pronuntat ea in aceasta privinta:’si cand te gandesti ca acest vis atat de oribil si de stupid a fost visat de o femeie de 50 de ani, care zi si noapte nu are decat grija copilului sau!’. Si acum iata acum visul referitor la asistenta amoroasa...’Ea se duce la spitalul militar nr1. si ii spune plantonului ca doreste sa vorbeasca cu medicul sef caruia vrea sa-i ofere serviciile sale pentru spital. Spunand acestea, ea subliniaza in asa fel cuvantul servicii incat subofiterul observa indata ca este vorba de servicii intr-ale amorului. Vazand ca are de a face cu o doamna in varsta, dupa ce ezita putin, o lasa sa treaca. Dar in loc de a ajunge la medicul sef, ea nimereste intr-o incapere larga si intunecoasa, in care o multime de ofiteri si medici militari stau in jurul unei mese lungi. Ea se adreseaza cu oferta sa unui medic primar, care o intelege de la primele cuvinte. Iata textul discursului ei, asa cum l-a pronuntat in vis: ’Eu, ca si multe alte femei si fete tinere din Viena suntem gata sa... cu soldatii, ofiterii, fara deosebire...’. la aceste cuvinte ea aude (tot in vis) un murmur. Dar expresia, cand jenata, cand malitioasa, care apare pe fetele ofiterilor, ii confirma ca toti cei de fata o luau cat se poate de serios. Doamna continua:’Stiu ca hotararea noastra poate sa para bizara, noi o luam insa cat se poate de in serios. Soldatul aflat pe front nu este intrebat daca vrea sa nu sa moara’. Urmeaza o perioada lunga de tacere penibila. Medicul primar o ia de mijloc si ii spune: ’Scumpa doamna, se presupunem ca am ajuns la aceasta...’(murmure). Ea se desprinde din imbratisarea lui, gandindu-se ca si el e la fel cu toti ceilalti, si raspunde:’Dumnezeule, eu sunt o femeie in etate si s-ar putea ca niciodata sa nu ma aflu in aceasta situatie. Pe de alta parte totusi, o conditie trebuie indeplinita: va trebui sa se tina seama de varsta, nu va trebui ca o femeie in varsta si un tinerel...(murmure); ar fi
44

Interpretarea Viselor
oribil’. Medicul primar: ’Va inteleg perfect!’. Cativa ofiteri, printre care se afla unul care i-a facut curte in tinerete, izbucnesc in ras si doamna isi exprima dorinta de a fi condusa la medicul sef, pe care il cunoaste, ca sa puna lucrurile la punct. Dar, spre marea ei mirare, constata ca nu cunoaste numele acestui medic. Cu toate acestea, medicul primar ii arata politicos si respectuos, o scara de fier, in spirala si stramta, care duce direct la etajele superioare si ii recomanda sa urce pana la etajul doi. Pe cand urca, se aude un ofiter spunand: ’E o hotarare colosala, fie femeia tanara sau batrana. Toate respectele mele’. Cu constiinta de asi implini o datorie, ea urca o scara interminabila. Acelasi vis s-a repetat de doua ori in interval de cateva saptamani, cu unele modificari( cu remarca doamnei) cu totul neinsemnate si absurde. Acest vis se desfasoara ca o fantezie diurna; el denota o remarcabila continuitate si unele detalii de continut ar fi putut sa fie clarificate, daca s-ar fi aratat vreo grija pentru asemenea lamuriri, ceea ce nu s-a intamplat. Pentru noi cel mai important si cel mai interesant fapt este ca visul prezinta anumite lacune, nu in rememorare, ci in continut. In trei randuri continutul este ca si epuizat; discursul doamnei fiind de fiecare data intrerupt printr-un murmur. Cum visul nu a fost supus nici unei analize, propriu-zis nu avem dreptul sa ne pronuntam cu privire la sensul sau. Exista totusi aluzii, ca aceea implicata in cuvintele servicii intr-ale amorului ,care indreptatesc unele concluzii, dar in special fragmentele de discurs care preced murmurul au nevoie de completare, ceea ce nu se poate face decat intr-un singur sens bine determinat. Procedand la restituirile necesare, constatam ca, spre a-si indeplini o indatorire cetateneasca, autoarea visului este gata sa-si puna propria persoana la dispozitia soldatilor si ofiterilor, pentru satisfacerea trebuintelor lor erotice. Aceasta fantezie nu se exprima insa in vis. Tocmai acolo unde contextul pare sa implice confesiunea, aceasta e inlocuita in continutul manifest printr-un murmur indiscret, ea apare sters sau este suprimata. Uneori cenzura nu se exercita asupra unor pasaje incredintate tiparului. Autorul, prevazand ca anumite pasaje se vor lovi de obstacolul cenzurii, le-a atenuat in prealabil, le-a modificat usor sau s-a multumit sa atinga in treacat sau sa faca pur si simplu aluzie la ceea ce avea, ca sa spunem asa, in varful penitei sale. Ziarul nu apare in acest caz cu spatii albe, insa anumite perifraze si obscuritati va vor dezvalui cu usurinta eforturile pe care autorul le-a facut ca sa evite interventia cenzurii oficiale.
45

care consta tocmai in detasarea de orice interes fata de lumea exterioara. ceea ce numim noi libido. de naiv am putea spune. femeia asupra tatalui si fratelui(visul doamnei in varsta de 50 de ani era si el incestuos. trebuie sa admitem ca aceasta a suferit actiunea cenzurii. omise sau acoperite de murmur. trebuie incriminata interventia cenzurii visului. insa intr-un mod atat de fatis. in judecata sa din starea de veghe. Dar. Ori de cate ori continutul manifest prezinta lacune. impunandu-si atenuari. In acest caz putem afirma ca acestea sunt tendinte blamabile. Aceste dorinte cenzurate si care primesc in vis o expresie deformata.Interpretarea Viselor Sa retinem aceasta analogie. nu exista vis in care eul autorului visului sa nu joace rolul principal cu toate ca el stie foarte bine a se disimula in continutul manifest. acelora condamnate de mult de educatia noastra estetica si acelora care contrazic toate regulile de restrictie morala. aceasta cenzura se exercita dupa cea de-a doua modalitate. Eul eliberat de orice piedica morala cedeaza tuturor cerintelor instinctului sexual. libidoul ei fiind in mod incontestabil dirijat catre fiul ei). pe cand altele au lasat amintiri clare si distincte. Noi sustinem ca pasajele din discursul doamnei. Ne referim direct la o cenzura a visului. ci si obiecte carora acordul unanim al umanitatii le-a conferit un caracter sacru: barbatul isi indreapta alegerea sa asupra mamei si surorii. De altfel. le recunoaste ca fiind ale sale. afirmand ca ori de cate ori ne gasim in prezenta unui element oniric foarte sters. estetic si social. Tendintele prin care se exercita cenzura sunt acelea pe care autorul visului. plasandu-ne mai intai din punct de vedere al instantei insasi reprezentate de cenzura. Cel mai adesea. indecente din punct de vedere etic. aluzii la gandurile autentice. isi alege nu numai femeia altuia. Aceatsa se manifesta rar. tendintele impotriva carora este dirijata cenzura viselor trebuie descrise. Cautarea placerii. sunt inainte de toate manifestari ale unui egoism fara margini si fara scrupule. Acest sacro egoismo al visului sigur ca nu este lipsit de legatura cu tendinta noastra din somn. careia trebuie sa-i atribuim un anumit rol in deformarea operata de vise. simtindu-se de acord cu ele. nedeterminat si indoielnic. au fost si ele victima unei cenzuri. Pofte pe care le credem straine naturii umane se dovedesc destul de puternice ca sa provoace 46 . Putem merge chiar mai departe. ca in visul de care ne ocupam aici. Dorim sa cercetam prin intermediul caror tendinte si impotriva caror tendinte se exercita cenzura. aproximatii. isi alege obiectele fara a intalni nici o rezistenta si isi alege de preferinta obiectele interzise. ca sunt lucruri la care nu indraznim sa gandim sau la care nu gandim decat cu oroare.

inconstiente. personalitatea autorului visului. il putem talmaci. nu alege in acest scop decat anumite elemente ale ideilor latente ale visului. interpretarile intrepinse in stare de veghe dovedesc ca nici cenzura nu pare a fi destul de severa fata de aceste dorinte. in anumite circumstante. Pe de alta parte. frati. nu am sustinut ca cenzura ar fi singurul factor care produce deformarea. departe de a simboliza orice. ca sa zicem asa. Un asemenea tur de forta este magulitor pentru interpret si il impune fata de autorul visului. Esenta raportului simbolic consta intr-o comparatie. simbolurile realizeaza intr-o oarecare masura idealul vechii si popularei interpretari a viselor. fireste. iar studiul mai aprofundat al visului ne permite intr-adevar sa constatam ca si alti factori participa pe langa cenzura la producerea acestui fenomen. surori sunt departe de a fi manifestari exceptionale in vise. Dar nu ajunge o comparatie oarecare pentru ca acest raport sa se stabileasca. el constituie o relaxare binefacatoare fata de efortul penibil la care obliga interogarea autorului visului.Interpretarea Viselor vise. elementul insusi fiind un simbol al gandirii inconstiente a visului. Cand cunoastem simbolurile uzuale ale viselor. adesea putem interpreta un vis fara nici o dificultate. si ca de asemenea poate fi o aluzie referitoare la acest substrat sau reprezentarea sa figurata. Vom spune inainte de toate ca in calitate de talmaciri stabile. care de altfel nu ar fi capabil sa adauge nimic la simbol. Ele ne permit. sa interpretam un vis fara a mai chestiona pe autorul acestuia. Presupunem ca aceasta comparatie cere anumite conditii. liber. Aceste dorinte cenzurate par sa urce dintr-un adevarat infern. Am stabilit ca elementul unui vis este poate fi fata de substratul acestuia ceea ce este partea fata de intreg. Simbolistica este 47 . Dar. Raportului constant existent intre elementul unui vis si talmacirea sa ii dam numele de raport simbolic. Simbolistica constituie capitolul cel mai interesant al teoriei viselor. visul. Ura isi croieste drum liber. Nu tot ceea ce poate fi comparat cu un obiect sau proces apare in vis ca simbol al acestui obiect sau proces. conditiile in care el traieste si trairile care au precedat visul. a dori moartea persoanelor celor mai iubite. Dorintele de razbunare. fara a putea spune care sunt acestea. Simbolistica Visului Am stabilit ca deformarea care ne impiedica sa intelegtem visul este efectul unei cenzuri care isi exercita activitatea impotriva dorintelor inacceptabile. parinti.

daca simbolul este o comparatie. Mai putin tandre sunt visele in care apar copii. ar fi ciudat ca asociatia sa nu ne faca sa o descoperim. frati sau surori. al relatiilor sexuale. ca ea se confunda adesea cu aceea de substituire. acel tertium comparationis al presupusei comparatii. Parintii au ca simboluri imparatul si imparateasa. Corpul uman in ansamblul sau. Obiectele care isi gasesc in vise o reprezentare simbolica sunt putin numeroase. moartea. nasterea si alte cateva lucruri.Interpretarea Viselor astfel limitata din toate directiile. parintii. ba mai mult. insecte. Se vede aici cum se pierd pe nesimtite granitele dintre cele doua genuri de reprezentari: simbolurile si aluziile. fie ca scoatem pe cineva din apa sau ca suntem noi scosi. Casa este aceea care constituie singura reprezentare tipica. Majoritatea simbolurilor din vise sunt simboluri sexuale. ca insusi autorul visului sa n-o cunoasca si sa nu se foloseasca de ea. Ne aflam aici in fata unei disproportii remarcabile. sinistre. care dorea sa-i atribuie o importanta de prim ordin . Exista insa altele in legatura cu care suntem obligati sa ne intrebam unde trebuie sa cautam factorul comun. de reprezentare. ca ea se apropie chiar si de notiunea de aluzie. cand angoasa. de care ne putem agata. al actelor sexuale. Casele cu peretii netezi reprezinta barbati. normala a persoanei umane ca intreg. cu alte cuvinte ca intre acea persoana si autorul visului exista o relatie paternitate/maternitate. prin anumite prevestiri obscure. care au ca simboluri mici animale. In acest fel. visele in care figureaza parintii se desfasoara intr-o atmosfera de pietate. Abandonand aceasta enumerare mai degraba saraca. regele si regina sau alte personaje respectabile. copiii. fara a sti nimic in legatura cu ea. Este domeniul vietii sexuale. Acest fapt a fost recunoscut deja de Scherner. al organelor genitale. In afara de acestea. vom aborda un domeniu ale carui obiecte si continut sunt reprezentate de o simbolistica extrem de bogata si variata. reprezinta femei. Trebuie sa convenim de asemenea ca notiunea de simbol nu este inca net delimitata. Moartea iminenta este inlocuita in vis prin plecare. fratii. acelea cu balcoane. In unele simboluri. Nasterea este aproape intotdeauna reprezentata de o actiune in care apa este principalul factor: visam fie ca ne aruncam in apa sau ca iesim din apa. Adesea ne vedem in vis alunecand pe fatada caselor. Pe cand continuturile simbolizate sunt putin numeroase. simbolurile care le desemneaza sunt 48 . comparatia care le serveste de baza este evidenta. autorul visului sa nu se arate nicidecum dispus sa recunoasca respectiva comparatie atunci cand ii este infatisata. incercand in timpul acestor descinderi cand placere. goliciunea prin haine si uniforme.

Federn este acela care a stabilit aceatsa interpretare cu ajutorul unor dovezi cu neputinta de respins. urmarirea de catre un om inarmat cu un cutit sau cu o arma de foc joaca un rol esential. mult mai expresiv. pot patrunde in interiorul unui corp producand raniri: arme ascutite de toate felurile cum ar fi cutite. P. avand toate aproape aceeasi valoare. pilele pentru unghii. Faptul ca tocurile de scris. Partea principala a aparatului genital masculin si cea mai vrednica de interes pentru ambele sexe. arbori. Visul dispune pentru organele sexuale ale omului. umbrele. de a simboliza erectia. In cosmarurile fetelor. adica: bastoane. prezinta importanta simbolica indeosebi numarul sacru trei. pistoale si in mod deosebit arma care prin forma sa se preteaza in mod special la aceasta comparatie. sabii sau chiar arme de foc cum ar fi pusti. in urma experintelor sale care constau in a da bratelor si picioarelor in timpul somnului pozitii artificiale. El face din organul sexual insasi esenta persoanei si o pune sa zboare. de o multime de reprezentari pe care le putem numi simbolice si in care cel mai adesea este evident factorul comun al comparatiei. isi gaseste substitutele simbolice mai intai in obiectele care ii sunt asemanatoare prin forma. ibrice. spade. vom cita reptilele si pestii. a creat reprezentarea simbolica cu ajutorul baloanelor. etc. Insusirea deosebita pe care o are acesta de a invinge gravitatia. apoi in obiecte care. insusire care formeaza o parte a fenomenului erectiei. adica revolverul. dar semnificatia lor simbolica este inconstestabila. In ceea ce priveste aparatul genital al barbatului. ca si penisul. pumnale. ciocanele si alte instrumente sunt incontestabil reprezentari simbolice ale organului sexual masculin depinde de o conceptie simpla legata de acest organ. In sfarsit 49 . Dintre psihanalisti. Printre simbolurile sexuale masculine mai putin inteligibile. dar chiar si un experimentator atat de impartial ca Mourly-Vold a ajuns la aceleasi concluzii. Nu mai putin inteligibila este reprezentarea membrului masculin prin obiecte din care curge un lichid: robinet. Asemenea obiecte se intalnesc cel mai frecvent in simbolistica viselor si interpretarea lor nu prezinta nici o dificultate. izvoare tasnitoare ca si prin alte obiecte susceptibile de alungiri. creioanele.Interpretarea Viselor extraordinar de numeroase. Dar visul cunoaste si un alt mijloc. avioanelor si chiar a dirijabilelor Zeppelin. in intregul sau. creioanele cu mina mobila. cum ar fi lampile cu suspensor. dar mai ales faimosul simbol al sarpelui. stalpi. in asa fel ca fiecare obiect poate fi exprimat prin simboluri multiple. De ce palaria si mantaua au capatat aceeasi semnificatie? Nu este usor sa ghicim acest lucru.

gropi. buzunare. biserica si capela. simbolul acesta semnifica in mod cert castrarea. Unele simboluri ca dulapuri. extractia unei masele. dulciurile servesc adesea la simbolizarea palcerii sexuale. Pilozitatea zonelor genitale la cele doua sexe este reprezentata in vis sub aspectul unei paduri. vase si sticle. activitatile ritmice ca dansul. intre altele prin cantatul la pian. ca de exemplu faptul de a fi zdrobit de un automobil. ca si celelalte emisfere. cu stanci. Mai au semnificatie simbolica anumite materiale. trebuie considerata de asemenea ca fiind simbolica. ca raportandu-se la aceasta categorie. Aparatul genital al femeii este reprezentat in mod simbolic prin toate obiectele a caror caracteristica consta in aceea ca circumscriu o cavitate in care poate fi introdus ceva: mine. persoanei iubite. dintre edificii. coborarea brusca. Un alt simbol interesant al aparatului genital al femeii este reprezentat de ladita cu bijuterii: giuvaer si comoara sunt dezmierdarile adresate. Putem cita. piersici. cum ar fi mana sau piciorul.etc. ascensiunea ca si accidentele violente. chiar si in vis. Sa mai citam dintre organele corpului. isi afla reprezentarea simbolica in mere. Trebuie considerati ca facand parte din aparatul genital sanii care.usa si portal devenind la randu-le simboluri care desemneaza orificiul genital. smulgerea unei ramuri sunt reprezentari subtil simbolice ale onanismului.Interpretarea Viselor ne putem intreba daca substituirea organului sexual masculin printr-un alt membru. mai mari. O reprezentare cu totul deosebita este caderea unui dinte. paduri. Dintre animale. Vaporul face si el parte din aceasta serie. gura ca simbol al orificiului vaginal si. Topografia complicata a aparatului genital al femeii determina adesea reprezentarea acestuia sub forma unui peisaj. fructe in general. cufere. apa. Alunecarea. cuptoare si mai ales camere se raporteaza mai degraba la uter decat la aparatul genital propriu-zis. melcii si scoicile sunt incontestabil simboluri feminine. al unui tufis. privita ca o pedeapsa pentru masturbare. 50 . echitatia. cum ar fi lemnul si hartia. pe cand impozantul mecanism al aparatului genital al barbatului este simbolizat sub forma tuturor felurilor de masini complicate. Simbolurile destinate sa reprezinte in mod special raporturile sexuale sunt mai putin numeroase in vise decat s-ar crede. greu de descris. ca si obiectele facute din aceste materiale ca masca si cartea.. ale coprului feminin. pesteri. Satisfactia sexuala obtinuta fara concursul unei persoane de sex opus este simbolizata prin tot felul de executii muzicale. Simbolul camera se include aici in acela de casa. lazi.

poate orice acoperamant de cap in general. Muntele. cu toate ca adesea dintr-un alt punct de vedere decat cel sexual. cutia sunt exceptate de utilizarea simbolica bisexuala. Multe simboluri desemneaza un organ genital in general: acesta este cazul simbolurilor in care apare un copil mic. vom trece in revista domeniile din care au fost imprumutate simbolurile sexuale. daca nu chemam in ajutor lingvistica comparata. ca reprezentare a aparatului genital al femeii. o fetita sau un baietel.Interpretarea Viselor Utilizarea si talmacirea acestor simboluri sunt mai putin simple decat sar crede initial. cu semnificatie in gen masculina. ca buzunarul. Si una si alta comporta multe aspecte care contrazic asteptarile noastre. Un simbol obscur de acest gen este palaria. nu vom reusi sa intelegem ratiunea care a facut din el un simbol al maternitatii. care inseamna materie. Tot asa. al feminitatii. Dar adesea se intampla ca un cuvant generic sa sfarseasca prin a desemna un obiect particular. Cuvantul german Holz( lemn) ar avea aceeasi radacina cu cuvantul grecesc óɕŋ. constatam faptul incredibil ca deosebirile sexuale sunt adesea abia schitate in reprezentarile simbolice. de altfel simbolurile cele mai frapante. In consecinta. Alteori. si invers. pantoful. Toate acestea raman de neinteles atat timp cat nu suntem la curent cu dezvoltarea reprezentarilor sexuale ale oamenilor. apoi a instinctelor rele. Animalele salbatice servesc la reprezentarea in primul rand a oamenilor pasionati. un simbol masculin desemneaza o parte a aparatului genital feminin. dar uneori si feminina. stanca sunt simboluri ale organului sexual masculin. exista in Atlantic o insula numita Madera. Lenjeria alba. uniformele sunt simboluri destinate sa exprime goliciunea. formele corpului. Cravata care atarna pe piept si care nu este purtata de femei. mantaua serveste la desemnarea unui barbat. In limba 51 . In ceea ce priveste lemnul. completand aceasta cercetare cu cateva consideratii referitoare in special la simbolurile al caror factor comun ramane obscur. ci cu simbolul insusi. hainele. ci sanul. In anumite cazuri aceasta ambiguitate a simbolurilor poate sa nu fie decat aparenta. papucul desemneaza simbolic organele genitale ale femeii. Incepand nu cu ceea ce reprezinta simbolul. panza sunt in general simboluri feminine. nume care i-a fost dat de portughezii care au descoperit-o. este in chip manifest un simbol masculin. deoarece ea era pe atunci acoperita de paduri. materie bruta. gradina un simbol frecvent al organului sexual feminin. Mugurii si florile semnaleaza organele genitale ale femeii si in special virginitatea. Or. Am mentionat deja peisajul. arma. Fructul nu desemneaza copilul. a patimilor.

fara a sti poate ca s-a folosit astfel de un simbol sexual. In Noul Testament se spune: femeia este un vas fragil. sa mearga cu impolitetea pana acolo incat sa trateze o femeie drept lada batrana . Deci tocmai aceasta straveche conceptie s-a perpetuat in folosirea simbolului lemn pentru femeie. mama. atunci cand un copil cere vesti despre o persoana pe care n-a mai vazut-o de mult. expresii care nu au fost intotdeauna intelese exact si a caror interpretare a facut loc multor neintelegeri. Acest simbol poate fi considerat ca punand in evidenta o dubla legatura cu adevarul transformismului: pe de o parte toate mamiferele terestre. daca este vorba despre o persoana raposata. ceea ce vrea sa spuna ca te nasti sau esti nascut. In miturile privitoare la nasterea eroilor. Or cuvantul materia este un derivat de la mater. aceasta ultima calatorie a mortului a devenit o realitate. mama. insotea mumia in acest voiaj. marturiseste a fi chiar mama acestuia. fiecare om isi petrece prima faza a existentei sale in apa. i s-a intamplat.Interpretarea Viselor portugheza Madeira inseamna tocmai lemn. Simbolistica sexuala nu este nici ea proprie doar visului. Rank a stabilit ca este vorba aici de reprezentarile simbolice ale nasterii. Naterea este cu regularitate exprimata in vis printr-o relatie cu apa: te scufunzi in apa sau iesi din apa. Toti cunoscatorii vechilor mituri stiu cat de importanta era reprezentarea unei calatorii in imparatia mortii in religia Egiptului antic. Materia din care e facut un lucru este ca un fel de mama a acestuial. exista obiceiul de a i se raspunde. si care la randu-i inseamna materie in general. fie si numai o singura data in viata. inclusiv stramosii omului. analoage acelora care se manifesta in vis. pe de alta parte. ca un Baedecker. Fiecaruia dintre noi. fiecare mamifer. sau pur si simplu o mama. in mit. adica in lichidul amniotic din uterul mamei si a se naste inseamna pentru el a iesi din apa. o persoana care a salvat un copil din apa. Mai sunt apoi numeroasele exemplare din cartea mortilor care. Plecarea simbolizeaza in vis moartea. De altfel. ca ea a plecat intr-o calatorie. De cand locurile de ingropaciune au fost separate de locuinte. Cartile sfinte ale evreilor sunt intesate de expresii imprumutate din simbolistica sexuala. Etimologistii sunt aceia care au facut verosimila presupunerea ca vaporul este o reprezentare simbolica a femeii: substantivul Schiff (vapor) care servea initial pentru 52 . Cand visam ca ne-a salvat o persoana de la inec.Rank unei analize comparate. supuse de O. descind din animale acvatice. scufundarea in apa si salvarea din apa joaca un rol predominant. Recunoastem in cuvantul madeira cuvantul latin materia usor modificat. facem din aceasta persoana mama.

Numeroasele analogii pe care le pot oferi alte domenii sunt cel mai adesea ignorate de autorii viselor. stim ca unele triburi primitive de pe continentul african practica circumciziunea ca ritual al puterbatii (spre a celebra intrarea tanarului in varsta virilitatii). Smulgerea unei ramuri. citim ca in unele regiuni ale Germaniei se spune despre o femeia care a nascut: i s-a surpat cuptorul. expresie voalata. antropologia ne ofera un pandant la aceasta reprezentare. amintindu-i lui Periandru ca el isi bagase painea intr-un cuptor rece. nu corespunde numai semnificatiilor vulgare ale acestui act. In Anthropophyteia. nimic nu este mai putin indicat decat sa ataci intreaga problema pornind de la vis. inlocuiesc circumciziunea prin extractia unui dinte. pe cand in vise simbolurile servesc 53 . nu ar fi in realitate decat o modificare a cuvantului Schaff (strachina). prin caderea sau scoaterea unui dinte: intr-adevar.S. chiar vecine cu cele dintai. ci are si numeroase analogii mitologice. moarta si-a dezvaluit prezenta. pe cand alte triburi. sau mai curand a castrarii considerate ca pe o pedeapsa pentru acest pacat. In al treilea rand. Dar ceea ce este cu totul deosebit. este reprezentarea onanismului. tiranul. simbolistica din toate celelalte domenii nu este in mod necesar si exclusiv sexuala. iar simbolistica viselor nu este decat un mic sector al acestuia. In plus.Interpretarea Viselor a desemna un vas de argila. Domeniul simbolicului este extrem de intins. multe dintre ele nu le regasim in alte domenii. Faptul ca cuptorul este simbolul femeii si al uterului ne este confirmat de legenda greceasca privitoare la Periandru din Corint si consoarta sa. Cand. publicata de F. dupa ce si-a ucis din gelozie femeia iubita. destinata sa desemneze un act pe care nici o alta persoana nu-l putea cunoastea. In al doilea rand aceste raporturi simbolice nu apartin propriu-zis autorului vislui si nu caracterizeaza doar travaliul care are loc in cursul viselor. ca reprezentare simbolica a onanismului. cat despre simbolurile din vise. Melissa.Kraus si care constituie o mina de informatii fara egal pentru ceea ce priveste viata sexuala a popoarelor. Multe simboluri folosite in alt mod nu se manifesta in vis sau nu apar decat rareori. De unde provine cunoasterea acestor raporturi simbolice? Limbajul curent nu ne furnizeaza decat o parte infirma a acesteia. a conjurat umbra acesteia sa-i dea vesti despre sine. prin care aceste raporturi ajung sa se exprime. potrivit istoricului Herodot. sau nu le regasim decat ici-colo. pandant pe care putini il cunosc.

acre pastreaza ceva din aceste vechi conditii de viata.Interpretarea Viselor aproape in exclusivitate la exprimarea obiectelor si raporturilor sexuale. fiind acompaniata de cuvinte si expresii ritmic repetate. viosul nu ne-ar fi mai inteligibil. cuvantul s-a detasat de semnificatia sa sexuala. pe cand tesaturile si obiectele casnice sunt simboluri feminine. Trebuie insa sa retinem ideea ca exista raporturi deosebit de stranse intre simbolurile veritabile si viata sexuala. Acest lucru nu este nici el usor de explicat. Un lingvist. Cel de-al patrulea punct de vedere ne readuce la punctul de plecare si ne orienteaza in directia care ne este trasata. care fusese asimilata cu acest act. Primele sunete articulate au servit la comunicarea ideilor si la chemarea partenerului sexual. a sustinut ca trebuintele sexuale au jucat un rol dintre cele mai importante in geneza si dezvoltarea limbii. Daca ipoteza pe care am schitat-o este exacta. Putin cate putin. Acelasi lucru s-a petrecut si la generatiile ulterioare care. de ce in general armele si uneltele slujesc de simboluri masculine. dezvoltarea ulterioara a radacinilor limbii a insotit organizarea muncii in comunitatea umana primitiva. chiar si daca cenzura viselor nu ar exista. de o importanta contributie. Raportul simbolic ar fi supravietuitorul vechii identitati de cuvinte. ale carui lucrari sunt independente de psihanaliza. celalalt munca activa. Simboluri initial sexuale vor fi capatat ulterior o alta utilizare. Beneficiem de curand. de a intelege de ce visul. prin trecerea de la reprezentarea simbolica la alta forma de reprezentare. Am spus ca. l-au aplicat unui gen nou de munca. aceasta schimbare de destinatie antrenand degradarea lor treptata.Sperber( din Upsala). ea ne deschide o posibilitate de a intelege simbolistica viselor. obiectele care au purtat altadata aceleasi nume ca obiectele legate de sfera si viata sexuala ar aparea astazi in vise in calitate de simboluri din aceasta sfera si din aceasta viata. S-ar spune ca omul primitiv nu s-a resemnat sa munceasca decat facand din aceasta echivalentul si substitutul activitatii sexuale. H. Interesul sexual s-a transferat astfel in domeniul muncii. prezinta atatea simboluri legate de viata sexuala. 54 . spre a se fixa definitiv in domeniul muncii. pentru ca si in acest caz am avea de rezolvat problema talmacirii limbajului simbolic al visului in cel al gandirii noastre din starea de veghe. Este evident ca nu putem raspunde acestor intrebari cat timp nu ne ocupam decat de simbolistica viselor. Munca era efectuata in comun. dupa ce au nascocit un cuvant nou cu semnificatie sexuala. In acest fel cuvantul lansat in cursul muncii in comun avea doua sensuri. cu privire la aceste raporturi. unul acre exprima actul sexual.

de exemplu prin alegerea expresiei verbale pentru o idee data. 2) Visul manifest nu contine ansambluri ale visului latent. in asa fel ca putem obtine o interpretare aparent satisfacatoare a unui vis.Interpretarea Viselor Simbolistica este deci un al doilea factor de deformare al viselor. aceasta urmarind acelasi scop: sa faca visul bizar si de neinteles. fiind usor de demonstrat ca trasaturile comune care constituie conditia formarii lor sunt create in mod intentionat acolo unde acestea lipsesc. ca el reprezinta in consecinta un fel de traducere abreviata a acestuia. dar ea in general exista si de aceea este considerabila. independent de cenzura. In acest fel. decat fragmente din anumite 3) Elementele latente care au trasaturi comune se regasesc fuzionate in visul manifest. Efectele condensarii pot fi absolut extraordinare. Condensarea poate uneori lipsi. Elaborarea Visului Primul efect al procesului de elaborare al unui vis consta in condensarea acestuia din urma. adica niciodata nu se intampla ca visul manifest sa fie mai intins decat visul latent si sa aiba un continut mai bogat. Putem insa presupune ca este confortabil pentru cenzura sa se slujeasca de simbolistica. Procesul de elaborare oniric este puternic angrenat in producerea acestor structuri compozite. Cu toate ca condensarea obscurizeaza visul. Vrem sa spunem prin aceasta ca continutul visului manifest este mai redus decat acela al visului latent. nu avem totusi impresia ca ea ar fi un efect al cenzurii. Condensarea se efectueaza printr-unul din urmatoarele trei procedee: 1) Unele elemente latente sunt pur si simplu eliminate. totusi cenzura isi are aici partea sa de contributie. complicarea raporturilor intre elementele visului latent si acelea ale visului manifest. Nu se observa niciodata contrariul. Ea face posibila reunirea intr-un vis manifest a doua serii de idei latente cu totul diferite. Condensarea mai are ca efect tulburarea. Am putea sa-i atribuim mai degraba cauze de ordin mecanic sau economic in procesul oniric. un element manifest poate sa corespunda simultan mai multor elemente 55 . avand prin aceasta si posibilitatea unei interpretari de ordin superior.

Aici aluzia nu prezinta decat rapoturi cu totul exterioare si foarte indepartate de elementul pe care il inlocuieste. Un al doilea efect al procesului de elaborare onirica consta din deplasare. ca acest fenomen este in intregime opera cenzurii viselor. Constatam de asemenea. in al doilea rand. Cuvantul de spirit se serveste adesea de o aluzie. in consecinta ea este cifrata. accentul psihic este transferat de pe un element important pe un altul. fara a respecta conditia asociatiei intre continuturi. si cand vrem sa ajungem la elementul vizat. Din fericire. deci printr-o aluzie. despre aceasta avem unele cunostiinte prealabile. El respecta totusi in mod riguros conditia inteligibilitatii. in cursul interpretarii unui vis. o transcriptie care nu este nici o traducere cuvant cu cuvant sau semn cu semn. Travaliul de elaborare onirica opereaza deci o transcriptie cu totul neobisnuita a ideilor viselor. Inlocuirea printr-o aluzie exista si in gandirea noastra in stare de veghe. Dar deplasarea prin aluzie care are loc in vis se sustrage acestor doua limitari. in ordinea succesiunii lor. cuvantul de spirit si-ar rata total efectul daca nu am putea parcurge fara dificultate drumul de la aluzie la obiectul acesteia.Interpretarea Viselor latente. ca atunci cand nu reproducem decat consoanele unui cuvant omitand vocalele. bazata pe o similitudine tonala. trase de par. intre altele. el inlocuieste aceasta asociatie de continut prin una exterioara putin uzitata. in asa fel ca visul apare altfel centrat si straniu. Adesea trebuie asteptat ca intregul vis sa-si fi gasit interpretarea. pe ambiguitatea de sensuri pe care o are un cuvant. dupa cum un element latent poate participa la mai multe elemente manifeste: este vorba deci despre un fel de incrucisare. 56 . Deplasarea se exprima in doua feluri: in primul rand. nici o selectie calauzita de o anumita regula. mai putin important. ca ideile care apar in legatura cu un element manifest nu trebuie utilizate treptat. Cenzura viselor nu-si atinge scopul decat daca izbuteste sa faca de negasit drumul ce duce de la aluzie la substratul ei. interpretarea aluziei lasa impresia unui cuvant de spirit ratat sau a unei explicatii fortate. nici ceea ce s-ar putea numi o inlocuire prin reprezentare. stim . ci prin ceva mai indepartat. etc. dar cu o anumita diferenta. situatie in care reliefam un element in dauna multor altora: ne aflam a ceva cu totul diferit si mult mai complicat. un element latent este inlocuit nu printr-unul din propriile sale elemente constitutive. In gandirea in stare de veghe aluzia trebuie sa fie usor inteligibila si trebuie sa avem intre aluzie si gandirea veritabila un raport de continut.

in acest fel aflam. pe de alta parte. aflam o multime de lucruri la care nu ne asteptam. Al treilea efect al procesului de elaborare onirica este. In ceea ce priveste persoanele si obiectele concrete despre care este vorba in articolul propus. In cursul activitatii de interpretare aflam. imaginile vizuale nu sunt singura forma pe care o imbraca ideile in vis. ca insasi absurditatea viselor are semnificatia sa deosebita. multe idei isi conserva forma proprie si apar ca atare sau in calitate de cunostinte in visul manifest. cel mai interesant. Urmarind confruntarea intre ideile latente ale viselor si visele manifeste care le inlocuiesc. adica sa treceti de la scrierea cu semne grafice la scrierea prin semne figurative. potrivit conceptiei noastre. Aceasta nu inseamna ca toate elementele constitutive ale ideilor onirice ar suferi aceasta transformare. ceea ce corespunde indoielilor si incertitudinilor atat de des exprimate de autorul visului. conjuctii. de indata ce s-a formulat judecata ’e absurd’. visul devine absurd de indata ce este exprimata critica cuprinsa curpinsa in insesi ideile visului. Potrivit celei dintai. inchipuiti-va ca ati preluat sarcina inlocuirii unui articol de fond politic printr-o serie de ilustratii. de asemenea. daca este exact elementul invocat sau presupus si nu altul. anume daca un element dat s-a manifestat realmente in vis. ele sunt exclusiv efectul cenzurii si trebuie 57 . Se poate afirma ca asupra acestei chestiuni opozitia dintre conceptia medicala si conceptia psihanalitica despre vis atinge culmea acuitatii. El consta dintr-o transformare a ideilor in imagini vizuale. Este evident ca acest rezultat nu este usor de obtinut. Spre a va face o idee de dificultatile pe care le prezinta. In general. dar va veti lovi de mari dificultati de indata ce veti aborda reprezentarea concreta a cuvintelor abstracte si a partilor de vorbire care exprima relatiile dintre idei: particule. din punct de vedere psihologic. nimic din ideile latente ale visului nu corespunde acestor indoieli si incertitudini.Interpretarea Viselor Deplasarea de accent constituie un mijloc mai neobisnuit de exprimare a gandurilor. va va fi usor si poate chiar comod sa le inlocuiti prin imagini. spre a produce un efect comic. visul ar fi absurd pentru ca activitatea psihica al carei efect este acesta si-a pierdut orice capacitate de a formula o judecata critica. etc. Ne servim adesea de acest mijloc in gandirea din starea de veghe. Aceasta parte a procesului de prelucrare onirica este cea mai constanta. Nu este insa mai putin adevarat ca imaginile vizuale joaca un rol esential in formarea viselor.

hurry ( a se grabi)ruhe (odihna). in vis se produc inversari de situatii. care caracterizeaza procesul de elaborare onirica. insotindu-se cuvantul cu o imagine care reprezenta un barbat chircit. Cunoastem deja inversarea sensului. insa nu era destinata pronuntarii. in vechea limba egipteana. oala)-pot. insotindu-se cuvantul cu o imagine care reprezenta un om stand in picioare. Acest mod ciudat de a opera. mare-mic sunt exprimate prin aceeasi radacina. In afara de aceasta. Contrariile sunt tratate in acelasi fel ca si analogiile si sunt exprimate de preferinta prin acelasi element manifest. Astfel. In vechea limba egipteana. numai dupa intelesul general putem sa decidem alegerea noastra in ceea ce priveste interpretarea. Multi lingvisti au constatat ca in limbile cele mai vechi. pentru acelasi sens. inlocuirea a ceva prin contrariul acestuia. de refulare. adica de o imagine care. clar-obscur. iar in scriere cuvantul era insotit de un ’determinativ’. univoca cel putin a lui ’nu’. Astfel. adesea se intampla ca acelasi cuvant sa prezinte. ca si cum totul s-ar petrece intr-o lume rasturnata. antonimele puternicslab. O alta particularitate a procesului de elaborare onirica isi gaseste pandantul in dezvoltarea limbii. Stim deja ca elementele analoage ale materialului latent sunt inlocuite in visul manifest prin condensari. isi gaseste o fericita analogie in dezvoltarea limbii. In vis. ca si in alte limbi mai noi. un element al visului manifest. 58 . de raporturi intre doua persoane. Ken insemna initial tare si slab. tocmai iepurele il fugareste adesea pe vanator. Inversiunile de acest gen se produc in vis in mai multe feluri.Interpretarea Viselor considerate ca fiind expresia unei tentative. dupa cum se scria Ken-slab. in limbajul vorbit s-a recurs la o intonatie si la gesturi care variaza cu sensul dat cuvantului. partial izbutite. Se scria deci Ken-tare. Aceasta explica de ce nu apare in vis reprezentarea. Iata cateva exemple extrase din comparatia intre limbile engleza si germana: Topf (vas. boat (ambarcatiune)-tub. Una din constatarile cele mai uimitoare este aceea referitoare la modul in care procesul de elaborare onirica prelucreaza opozitiile care exista in cuprinsul visului latent. este posibil sa semnifice numai acest contrariu. Pentru a se evita neintelegerile ce pot rezulta din folosirea unor cuvinte atat de ambivalente. sau sa exprime ambele sensuri simultan. etc. de suprimare. capabil sa exprime contrariul sau. sunete oranduite intr-o ordine rasturnata.

nici sa-i acordam o incredere fara rezerve. In majoritatea cazurilor. pe de alta parte. In general. Or. Ele sunt de asemenea inerente vechilor sisteme de exprimare. in asa fel ca seria antecedenta sau cauzala ia locul aceleia. visul seamana mai curand cu un mozaic facut din fragmente de diferite pietre cimentate intre ele. si care prezinta aceleasi dificultati in legatura cu unele observatii critice. dar asezand materialul intr-o ordine adesea absolut incomprehensibila si completand-o acolo unde acest lucru pare necesar. in asa fel incat daca cineva vrea sa gaseasca sensul acestora. sau mai exact. de a transforma in imagini concrete. vechilor limbi si scrieri. de preferinta de natura vizuala. Activitatea sa se epuizeaza in efectele pe care le-am enumerat. a supune apoi totul unei 59 . trebuie sa ne ferim de a incerca sa explicam o parte a visului manifest prin alta. ideile latente concepute verbal. Numai ulterior cuvntele au fost atasate acestor imagini si constituite in idei. in asa fel ca figurile care rezulta nu corespund deloc contururilor originare ale acestor fragmente. cu elemente intercalate.Interpretarea Viselor Succesiunea evenimentelor sufera de asemenea o inversiune. o prelucrare secundara a viselor care isi asuma sarcina transformarii intrun tot aproape coerent a datelor celor mai imediate ale visului. unde eroul cade mort teapan. o evolutie retrograda si. care trebuie sa urmeze in mod firesc. In procesul de elaborare este vorba. sa formulam cateva consideratii suplimentare. a deplasa. toate ideile noastre au ca punct de plecare imaginile concrete. mai inante ca in culise sa fi rasturnat focul de arma care trebuia sa-l ucida. trebuie sa dispara tot ceea ce dezvoltarea imaginiloramintire si transformarea lor in idei au putut aduce ca achizitii noi. Spre a incheia. in cursul acestei regresiuni. Exista. Procesul de prelucrare onirica imprima deci ideilor o tratare orientata regresiv. din imagini-amintire privind aceste impresii. in realitate. Este ca la teatrul de balci. a efectua o reprezentare plastica. Acesta ar fi asadar travaliul de elaborare a viselor. a condensa. evident. Sunt apoi vise in care ordinea elementelor este total intervertita. Aceste particularitati ale procesului de elaborare onirica trebuie considerate drept trasaturi arhaice. Nu trebuie. fazele lor preliminare sunt constituite din impresii senzoriale. ca si cum visul ar fi conceput ca un tot coerent si ar dispune de o reprezentare pragmatica. materialul lor primar. sa exageram importanta procesului de elaborare onirica. ele trebuie interpretate incepand cu finalul si sfarsind cu inceputul.

Desigur exista o legatura intre aceste doua imagini sau idei. suntem tentati sa stabilim intre cele doua imagini o relatie de dependenta temporala. ’In cazul in 60 . nu sunt decat rareori expresia unei reflectii asupra visului: cel mai adesea sunt fragmente de idei latente care trec in visul manifest. Aceste condensari. transformari regresive de idei in imagini sunt noutati a caror cunoastere constituie principala recompensa a eforturilor psihanalitice. In afara de cateva rare exceptii. Pe de alta parte. Dar care? Cum el exclude categoric realitatea actului unchiului sau. discursurile auzite sau pronuntate in vise sunt ecouri sau juxtapuneri de discursuri auzite sau pronuntate in ziua in care a precedat visul. nu a comis niciodata si nu ar fi capabil sa comita un asemenea pacat. nu-i vine in minte decat mama sa.Interpretarea Viselor elaborari secundare. de asemenea. acelea pe care le gasim in visul manifest sunt cel mai adesea juxtapuneri de numere. Cat despre femeia care figureaza in a doua imagine. Este ciudat ca s-a putut abuza de datele psihanalizei pentru a se face aceasta confuzie. autorul visului (care este evreu) ne spune ca unchiul sau. O femeie im saruta si il mangaie ca pe copilul ei. competentei procesului de elaborare onirica. Travaliul de elaborare onirica este un proces de un ordin cu totul particular. aceste discursuri fiind introduse in ideile latente in calitate de materiale sau in calitate de excitatii ale visului. Procesul de elaborare nu poate compune nici discursuri. ’Visul’ nu este altceva decat rezultatul procesului de elaborare onirica. dupa ce au suferit anumite modificari si o oarecare adaptare reciproca. deplasari. prin analogie cu procesul de elaborare onirica. total lipsite de sens sau simple copii de calcule existente in ideile latente ale visului. In legatura cu prima imagine. Judecatile. Analiza unor vise 1. uimirea. aprecierile critice. putem constata raporturi care leaga studiile psihanalitice de alte domenii. aceasta este tot ce poate acest proces sa realizeze si nimic in plus.Iata un vis alcatuit din doua imagini succinte: Unchiul celui care viseaza fumeaza o tigara. caruia nu-i cunoastem inca ceva analog in viata psihica. aparente de calcul. concluziile formulate in vise nu sunt niciodata efectele travaliului de elaborare. cum ar fi evolutia limbii si a gandirii. Calculele scapa. el este deci forma pe care acest proces o imprima ideilor latente. om pios. cu toate ca este intr-o sambata.

13 iulie 1910: Spre dimineata am urmatorul vis: Cobor pe bicicleta o strada din Tubingen. 2. lucru care mi s-a intamplat de multe ori. nici scena care urmeaza nu ma fac sa traiesc vreo senzatie neplacuta). Dar autorul visului ne aduce la cunostiinta urmatoarele: ’Eram. Mai aflam ca fata de care ii placea era vazuta intotdeauna in tovarasia acelui caine de rasa. visul imi apare in toata limpezimea. (Nici muscatura. are multa vreme vise ciudate. Faptul ca se vede in vis mergand pe bicicleta constituie reproducerea directa a situatiei de care isi aminteste: n-o intalnea pe tanara si cainele ei decat cand era pe bicicleta. Cand cineva pierde o ruda pretuita. Lamuririle sale ulterioare. Se poate ca doamnele care radeau de el sa fi fost evocate in locul fetei. Ceva mai departe sar de pe bicicleta. El adauga ca adesea i s-a intamplat sa intervina. cu toate ca este mort. fiind mentinut doar cainile care o intovarasea. Numai ca in visul manifest tanara nu apare. pe cand daca ar sti acest lucru el ar muri numaidecat. altadata el este pe jumatate 61 . ca sa desparta cainii incaierati. continua sa traiasca. chiar in momentul trecerii la starea de somn la cea de veghe. ca in cursul procesului de elaborare toate relatiile dintre ideile visului sunt suprimate. in care apar compromisurile cele mai uimitoare intre certitudinea mortii si nevoia de a-l reinvia pe cel decedat. As fi fost foarte fericit ca aceasta ocazie sa-mi fi fost data de baset. cand un baset negru se precipita indaratul meu si ma musca de calcai. s-ar decide sa puna tigara in gura sambata. Acesta inseamna ca mangaierile schimbate cu mama constituie un lucru la fel de putin permis ca si faptul de a fuma sambata pentru un evreu pios.Interpretarea Viselor care unchiul meu. fara a fi avut vreodata ocazia sa ma aproprii de ea. Simbolurile ne-ar fi aici de putin ajutor. nu sunt suficiente pentru clarificarea acestui aspect. 3. este ca si cum m-as lasa dezmierdat de mama’. ma asez pe o treapta si incep sa ma apar impotriva animalului care latra cu turbare. caci nu stie ca este mort. Cateodata disparutul. Am afirmat anterior. de catva timp indragostit de o fata pe care n-o cunosteam decat din vedere. cu multa indemanare si spre marea uimire a spectatorilor. In fata mea stau asezate doua domane in varsta care ma privesc cu un aer batjocoritor. Urmatorul vis apartine unui student la medicina din Munchen. cucernicia intruchipata. intalnind-o adesea pe strada. caci imi plac mult animalele si cred ca am surprins cu placere acelasi sentiment si la dansa’. Atunci ma trezesc si. ca insasi aceste idei sunt reduse la stadiul de materiale brute si ca sarcina interpretarii este sa reconstituie aceste relatii disparute.

Tocmai aceasta extractie. In continuare. Dar acesta i-a spus: ’Nu face sa-ti scoti dintele. Autorul visului a operat in acest caz o condensare. (Aici visul trece la alte lucruri. Autorul visului incepe sa povesteasca despre boala si moartea tatalui sau. El se lauda ca a dovedit intotdeauna fata de tatal sau un sentiment de piepate conforma cu preceptele religioase. El voise sa trateze dintele bolnav dupa prescriptia religiei mozaice: ’Daca un dinte te face sa suferi. In consecinta. tratamentul si ingrijirile l-au costat pe fiu o multime de bani. atunci cand s-a intors de la inmormantarea tatalui sau. si s-a dus la dentist. Iti voi pune in dinte ceva care va ucide nervul. Dar autorul visului relateaza ca. Unde sa gasim in general acea tertium comparationis care a facut posibila condensarea pe care o constatam in visul manifest? Trebuie totusi sa avem aici un raport intre tata si dinte. pentru ca nu tot ce tine de dinte se poate aplica tatalui. nu s-a plans niciodata. a incercat o durere de dinti. ca sa-ti extrag leacul’. Avem insa aici una din acele numeroase impreciziuni care se constata adesea in vise. deoarece autorul visului ne marturiseste ca el stie ca atunci cand visezi ca iti cade un dinte. trebuie sa ai rabdare. Si totusi. in aparenta foarte indepartate). Are el dreptate? Nu intru totul. Stim ca aceasta interpretare populara este inexacta sau ca nu este exacta decat intr-un sens special adica in calitate de butada. El continua sa traiasca dupa dezgropare si autorul visului face tot posibilul ca sa nu observe aceasta. cum nu corespund realitatii niic detaliile ulterioare ale visului. Dezgroparea sa nu corespunde realitatii. vom fi cu atat mai mirati sa regasim aceasta tema in spatele tututor celorlate fragmente ale continutului visului. vom reda visul unui om care si-a pierdut tatal de mai multi ani. spune deodata autorul visului. fiul. n-a manifestat niciodata nici cea mai mica nerabdare.Interpretarea Viselor mort si pe jumatate viu si fiecare din aceste stari se distinge prin semne particulare. dar el a fost dezgropat si este prost dispus. ci partea sa devitalizata. n-a exprimat niciodata dorinta de a vedea terminate toate acestea. Nimic surprinzator. Revino peste trei zile. ca 62 . ca si despre atitudinea sa fata de acesta. Tata a murit. scoate-l’. Tata a murit:o stim. aceasta inseamna ca vei pierde pe cineva din familie. el. Boala tatalui a durat mult. daca in visul manifest a rezultat ceva absurd. facand sa fuzioneze la un loc tatal mort si dintele ucis si totusi pastrat. corespunde dezgroparii. deoarece nu dintele trebuie extras.

de aceasta data. Capul apare aici drept reprezentare a 63 . ’Stiti voi in ce hal imi cade parul. capul tau va fi mainepoimanine gol ca o poponeata’. Am incercat in repetate randuri sa abordam acele vise sobre si banale care nu contin nimic absurd sau straniu. Dar fraza ’autorul visului face tot posibilul ca (tatal) sa nu observe aceasta’. Copila mea. Nu fara o anumita usurare pentru sine a transferat autorul visului. este deosebit de rafinata avand drept scop sa ne sugereze concluzia ca el este mort. Dar aceasta propozitie poate ca se raporteaza si la proasta dispozitie prin care copilul care a atins varsta pubertatii isi tradeaza sau se teme sa nu-si tradeze preocuparile sexuale exagerate. ca si asigurarii dentistului ca dintele va putea fi conservat. visate de o tanara femeie in cursul aceleiasi nopti. Singura concluzie semnificativa decurge totusi din complexul onanismului. ’Este prost dispus’: aceasta poate fi foarte bine o aluzie la cuvintele dentistului ca nu este imbucuratoare perspectiva pierderii unui dinte din acel loc. ’El este in viata’ : aceasta idee corespunde tot atat de bine dorintei de reinviere. mi-a spus ieri mama. a). adica daca ar fi dorit ca moartea sa puna capat existentei inutile. Celelalte detalii ale visului manifest se explica prin complexul onanismului. in continutul visului manifest. dureroase si costisitoare a acestuia. Analogia intre cele doua situatii ar fi fost insa mai deplina daca fiul ar fi dovedit fata de tata aceleasi sentimente ca fata de dinte. 4. dar in privinta carora se pune intrebarea: de ce visam lucruri atat de indiferente? Vom cita un exemplu de acest gen: trei vise legate unul de altul. daca merge tot asa. nici o amintire referitoare la vreun eveniment realmente petrecut anterior. care porunceste sa-l smulga de indata ce acesta este o cauza de durere si de nemultumire. spune sa nu te plangi de cheltuieli si de necazuri. Nici o reminiscenta. in virtutea unei inversiuni operate de procesul de elaborare. Fata de tata voia de asemnea sa procedeze dupa legea care. Lamuririle pe care ea le furnizeaza ne indica cu totul o alta directie. Ea traverseaza salonul din apartamentul sau si se loveste cu capul de lustra care atarna de plafon. Fata de dinte el voia sa procedeze dupa legea mozaica. Rezulta o plaga sangeranda. sa suporti cu rabdare incercarea si sa-ti interzici orice intentie de aversiune fata de obiectul care constituie cauza durerii. proasta dispozitie pe seama tatalui sau.Interpretarea Viselor intotdeauna s-a conformat cu strasnicie legii mozaice. El a identificat dintele cu tatal. fiind cu totul de inteles faptul ca tanarul face tot ce-i sta in putinta spre a ascunde tatalui viata sa sexuala.

Tatal ar vrea 64 . In legatura cu aceasta ea observa ca copacul insusi lipseste. Interesul susciat de aceste trei vise consta indeosebi in cunostiintele de care da dovada autoarea viselor: ea isi aminteste de perioada investigatiilor sale infantile asupra misterelor vietii sexuale. Inca un vis care trebuie interpretat cu ajutorul simbolurilor. Sosesc apoi intr-o curte in care se intinde o mare placa de fier. 5. provine din scoaterea unui copac. teorie sexuala care numara multi adepti printre fetele care nu au atins inca varsta maturitatii. dar intreaga sa fraza slujeste exprimarea unei alte idei care reveleaza semnificatia simbolica a faptului. alte lamuriri date de autoarea visului ne arata ca este vorba despre credinta ei potrivit careia menstruatia ar fi provocata de raporturile sexuale cu barbatul. prin faptul ca insusi autorul sau a talmacit toate simbolurile. ’El se plimba impreuna cu tatal sau intr-un loc care cu siguranta este Praterul(vestit parc situat in partea estica a Vienei. Ea sta in fata sertarului biroului ei. de o sangerare a partii inferioare a corpului. b). deschis pentru public din anul 1766. Sertarul biroului. c). reprezentarea simbolica a organului sexual al femeii. Acest vis se raporteaza in special la o alta conceptie sexuala infantila. al carei continut ii este atat de familiar incat isi da numaidecat seama de cel mai neinsemnat amestec al unei maine straine. fara sa posede nici cea mai neinsemnata cunostinta teoretica cu privire la interpretarea viselor. foarte mandra. dar nu da catusi de putin explicatia care i se cere. ca urmare a unei vatamari pricinuite de penis. intrebarea il mira. Ea da in vis peste un sant adanc care. din ordinul imparatului Iosif al II-lea). este ca orice sertar. Crede a nu fi vazut copacul in vis. circumstanta cu totul exceptionala ale carei elemente nu le cunoastem cu exactitate. caci se vede rotonda si inaintea acesteia o mica ridicatura de care este atasat un balon captiv care pare destul de dezumflat. Ar fi vorba deci. Ar putea fi posibile inca multe alte sensuri. Stie ca urmele raporturilor sexuale sunt usor de recunoscut si s-a temut multa vreme de aceasta dovada. cutie sau caseta. pe atunci. potrivit careia fetele ar avea la inceput aceleasi organe sexuale ca si baietii si ca numai in urma castrarii (smulgerea copacului) organele sexuale ale femeii ar avea forma cunoscuta.Interpretarea Viselor partii opuse a corpului. Semnificatia simbolica a lustrei este evidenta: toate obiectele alungite sunt simboluri ale organului sexual masculin. ca si de rezultatele la care ajunsese si de care era. stie. Tatal sau il intreaba la ce servesc toate acestea. vis remarcabil si convingator. alba. in vecinatatea Dunarii.

dupa care incepe un alt sant’. iar balonul captiv nu este altceva decat penisul meu a carui capacitate de erectie este diminuata de catava vreme’. ne spunea autorul visului. dar priveste in jurul sau ca sa vada daca nu-l observa cineva. sa ajunga la vigoarea de altadata. dar. cerand ingaduinta paznicului). cu alte cuvinte care este scopul si functia organelor genitale.. tatal il intreaba ce inseamna toate acestea. Tatal voia sa desprinda o bucata din placa de metal alb: putem vedea foarte bine in aceasta intentie reprezentarea necinstei comerciale. 65 . el m-ar fi inselat asa cum isi inseala clientii’. La capatul acestui sant se afla o lunga platforma.. a fost inca din prima zi socat de incorectitudinea procedeelor prin care in general se castiga bani. gratie tratamentului. aceasta interpretare se acorda cu faptul ca secretul onanismului este exprimat prin contrariul sau (fiul care ii spune tatalui ca. Sa traducem mai exact toate acestea: rotonda este regiunea fesiera pe care copilul o socoate in general ca facand parte din aparatul genital. Autorul visului. in viata reala. Tatal nepunand niciodata. o scara duce intr-un sant ai carei pereti sunt capitonati ca de exemplu un fotoliu din piele.. Curtea in care se afla intinsa placa de fier alba nu trebuie considerata ca fiind esentialmente un simbol: ea face parte din localul in care isi exercita tatal negotul.Interpretarea Viselor sa desprinda o bucata mare. Din curtea aceasta. asemenea intrebare. El ii spune atunci ca ar fi de ajuns sa anunte paznicul: va putea in acest fel sa ia cat va voi. Dupa ce a avut catva timp raporturi sexuale normale frecvente. Autorul visului da el insusi urmatoarea interpretare: ’Rotonda reprezinta organele genitale. daca vrea sa ia o bucata de metal alb. care isi ajuta tatal in afaceri. autorul visului se afla actualmente in dificultate in ceea ce priveste savarsirea actului sexual din cauza unor inhibitii si spera ca.’. insa autorul visului ne da el insusi o alta explicatie: aceasta semnifica onanismul. In vis. era urmat de o lunga platforma la capatul careia incepea un alt sant: aici este vorba de detalii biografice. trebuie sa consideram aceasta idee a visului ca pe o dorinta sau sa nu o acceptam decat in mod conditionat: ’Daca as fi cerut tatalui meu lamuriri cu privire la organele sexuale. mica ridicatura din fata acestei rotonde reprezinta testiculele. Primul sant. Lucrul acesta il stim de multa vreme. De aceea trebuie sa dam ideii despre care am vorbit mai sus urmatoarea dezvoltare: ’Daca i-as fi cerut tatalui meu lamuriri. in plus. trebuie s-o faca pe fata.

oamenii manifesta o aversiune instinctiva pentru noutatile intelectuale. Aceasta transformare constituie un fapt enigmatic. Sub acest aspect. analiza ar trebui sa demonstreze ca ideile latente sunt mult mai penibile decat acelea din care se compune visul manifest. Nu am putut spune acelasi lucru despre deformarea viselor. in esenta. tamen est laudanda voluntas. Poti sa visezi bauturi. pentru cosmaruri. problema care ar merita sa fie studiata pentru ea insasi. intentia nu ramane mai putin laudabila. prin realizarea unei dorinte. In acest caz. Aceasta aversiune se manifesta intre altele prin faptul ca fiecare noutate este de indata redusa la cele mai mici dimensiuni ale sale. In mod sigur v-ati intrebat adesea ’Ce se intampla. Afirmanduse ca visul este o realizare de dorinte. o excitatie care tulbura somnul. inainte de a fi inteles sa le interpretam. trebuie sa te trezesti ca sa bei. intrebarea criticilor nostri profani. in 66 . tocmai realizarea dorintelor reprezinta acest cliseu. cu realizarea dorintelor despre care pretindeti ca este scopul procesului de elaborare onirica?’. numai decat se pune intrebarea: dar in definitv. intocmai cum nu ne potolim setea atunci cand visam ca bem.Interpretarea Viselor Realizarea Dorintelor Procesul de elaborare a viselor consta. Dupa cum se stie. cum stam cu aceasta realizare? Fireste ca va trebui sa gasim explicatii pentru atatea vise cu continut penibil si in special pentru vise angasante. Dar sunt trei situatii complexe la care acestia nu au reflectat. Am supus interpretarii o serie de vise. nu ar trebui sa avem in vis senzatii penibile: in aceasta privinta criticii profani par a avea dreptate. Contribuie la aceasta faptul ca afectele fiind adesea extrem de rezistente. Trebuie sa spunem: Ut desint vires. fara a tine seama de realizarea dorintelor. Daca visul este o realizare de dorinte. In ceea ce priveste noua teorie a viselor. Admitem in aceasta situatie ca procesul de elaborare onirica nu si-a atins scopul. dintr-o transformare de idei in trairi halucinatorii. Astfel. Aceasta intrebare este semnificativa: ea a devenit. insa daca ti-e intr-adevar sete. Daca dorinta nu a fost satisfacuta. Prima: se poate intampla ca procesul de elaborare sa nu fi reusit pe deplin sa creeze o realizare a dorintei si un reziduu de afecte penibile sa treaca din continutul latent in visului manifest. ne aflam pentru prima oara in fata problemei sentimentelor in vis. asadar. Visele infantile ne-au dovedit ca procesul de elaborare onirica tinteste sa suprime. procesul de elaborare onirica nu reuseste decat cu greu sa le schimbe sensul. intre altele. Aceste cazuri de nereusita sunt departe de a fi rare. condensata intr-un cliseu.

noi stim ca atitudinea autorului fata de dorintele sale este o atitudine cu totul deosebita. In atitudinea cu privire la dorintele din visele sale. Dar pentru cine? Fireste ca acela care traieste dorinta. Angoasa care insoteste aceasta realizare apare in locul cenzurii. se exprima sub forma angoasei. respinsa. mai mult sau 67 . mult mai importanta si mai profunda. Eroarea provine din faptul ca acei care nu sunt edificati asupra nevrozelor isi imagineaza ca intre continut si sentiment exista o legatura indisolubila. departe de a fi bine-venita. este urmatoarea. insa sudate prin elemente comune intime. Iar experienta ne arata ca acest contrariu. neintelegand ca cel dintai poate fi modificat fara ca aceasta sa aduca vreo atingere exteriorizarii sentimentului corespondent. ca ea s-a realizat sau este pe cale sa se realizeze in pofida cenzurii. autorul de vise aoare astfel ca sumarea a doua persoane. ci dimpotriva. Putem in acest caz afirma ca visul infantil reprezinta realizarea fatisa a unei dorinte admise si promovate. este una refulata. Angoasa este un indiciu ca dorinta respinsa s-a dovedit mai puternica decat cenzura. In visele manifeste de acest gen exista deci dezacord intre sentiment si continut. Deci realizarea lor nu-i poate aduce placere. de care profanul nu tine seama. le cenzureaza. pana la un moment dat am reusit sa le reprimam. care isi mai asteapta inca explicatia. Cosmarul este adesea o realizare nevoalata a unei dorinte. iar visul deformat obisnuit reprezinta realizarea deghizata a unei dorinte refulate. O alta solutie complexa. se intampla ca sentimentul penibil care insoteste aceste idei sa treaca ca atare in visul manifest. pe cand cosmarul nu poate fi definit decat ca o realizare fatisa a unei dorinte respinse. pe scurt nu vrea sa auda de ele. Afectul de angoasa pe care il incercam astfel in vis este angoasa in fata fortei acestor dorinte pe care. dar a unei dorinte care. Ceea ce este adevarat despre cosmarurile nedeformate trebuie sa fie si despre acelea care au suferit o deformare partiala si despre alte vise neplacute ale caror senzatii penibile se apropie probabil. Or.Interpretarea Viselor alternativa in care procesul de elaborare onirica a izbutit sa transforme in realizare de dorinta continutul penibil al ideilor latente. iar criticii nostri sunt in drept sa afirme ca visul este atat de putin realizarea unei dorinte incat chiar si un continut inofensiv este aici intovarasit de un sentiment penibil. Realizarea unei dorinte ar trebui sa fie in mod indubitabil o sursa de placere. La aceasta absurda observatie vom raspunde ca tocmai in astfel de vise tendinta de realizare a dorintelor se vadeste cel mai clar. El le respinge. pentru ca se afla in stare de izolare.

In timpul zilei. Am comparat visul cu paznicul de noapte. visul si-a ratat functia. cel mai adesea somnul ne este intrerupt inainte ca dorinta reprimata a visului sa-si fi atins. Ca aceasta suprimare a cenzurii nu constituie o grosolana lipsa de prevedere. ea se serveste de ultimul mijloc pe care-l are la indemana. de angoasa. Se intampla paznicului sa-l trezeasca pe cel care doarme. Dar in timpul noptii. Putem acum sa adaugam ca aceasta variabilitate prezinta un caracter mult mai larg si ca cenzura nu se aplica intotdeauna cu aceeasi vigoare aceluiasi element care trebuie reprimat. Starea de somn paralizeaza intreaga noastra motilitate. in loc de deformare. fara ca natura sa sa fi fost modificata. Frica de vise si frica de urmarile acestei slabiria cenzuriiii impiedicau sa adoarma. este usor de vazut. acela care are sarcina de a ne proteja somnul impotriva factorilor de perturbare. impotriva cenzurii. Remarcam. la un moment dat dorinta poate dobandi o intensitate excesiva. nu pot realiza nimic 68 . Daca. cat si de cenzura. este suprimata sau cel putin considerabil diminuata. In aceste cazuri. Stim de acum ca intensitatea cu care se manifesta cenzura variaza de la un caz la altul. Nu putem solutiona aceasta problema decat tinand seama de natura starii de somn. si continuam sa dormim. in favoarea singurei dorinte a visului. facand sa intervina somnul cu cosmar. chiar in cazul in care intra in actiune. Tocmai acestei diminuari a cenzurii din timpul noptii isi datoreaza dorintele interzise posibilitatea de a se manifesta. Ne spunem. Cum se explica ca dorinta este destul de puternica incat sa scape cenzurii? Aceasta poate sa depinde tot atat de bine de dorinta. fiecare element fiind tratat cu o severitate de un grad de asemenea variabil. Din motive necunoscute. atunci cand el se simte prea slab ca sa indeparteze singur factorul perturbator sau pericolul.Interpretarea Viselor mai putin. i se intampla sa se arate neputincioasa fata de o dorinta pe care cauta sa o suprime. avem insa impresia ca cel mai adesea cenzurii ii datoram aceasta schimbare in raporturile reciproce ale fortelor care interactioneaza. cenzura. in general. in timp ce dormim: ’Nu-i decat un vis’. deplina sa realizare. intentiile noastre nepermise. Cosmarul este in general urmat de trezire. Ni se intampla totusi sa ne continuam somnul chiar si atunci cand visul incepe sa devina suspect si sa ne nelinisteasca. ca multe alte functii ale vietii psihice. aceste dorinte sunt supuse unei riguroase cenzuri care le interzice. in legatura cu aceasta. intr-un caz dat. ca nu stim de ce dorintele reprimate se manifesta tocmai in cursul noptii spre a ne tulbura somnul. Exista nevrotici suferind de insomnie care au marturisit ca insomnia lor a fost la inceput voluntara. orice manifestare exterioara.

este o caracteristica constanta. cealalta poate varia. Nu avem dreptul sa ignoram acest lucru in teorie. rezultatele furnizate de munca de interpretare a viselor sunt incarcate de atatea incertitudini incat o reducere sigura a visului manifest la ideile latente devina imposibila. In sprijinul opiniei dvs veti spune ca mai inainte de toate nu se stie niciodata daca cutare element dat al visului trebuie sa fie inteles in sensul propriu sau in sens simbolic. in pofida aplicarii corecte a tehnicilor. Pe langa aceasta. practic. Una dintre caracteristici. veti constata lesne ca exista un alt motiv pentru ca realizarea unei dorinte sa aiba un efect extrem de dezagreabil. iar continutul visului sufera o transformare care are ca scop realizarea acestei dorinte. Daca. asemanator unei pedepse. nu stim niciodata sigur daca cutare element dat al visului trebuie sa 69 . Aceasta aditiune indispensabila nu este altceva decat dorinta. sa-l lasam deci sa-si faca mendrele si sa ne continuam somnul. Fiind numai un vis. Si cum asupra acestui aspect nu dispunem de nici un criteriu de decizie obiectiva. Se poate sa fi avut impresia ca. realizarea dorintei. interpretarea este lasata cu totul la chemarea interpretului. realizata cu ajutorul unei dorinte inconstiente. de asemenea inconstienta. observatie care face parte din viata nocturna. iar aceasta situatie linistitoare isi gaseste expresia in remarca cu totul rezonabila a celui care doarme. Observatia analitica ne arata totodata ca procesul de elaborare onirica nu se margineste sa le dea acestor idei expresia arhaica sau regresiva pe care o cunoasteti: el adauga acestora cu regularitate un plus ce nu face parte din ideile latente ale zilei. ca urmare a juxtapunerii contrariilor efectuata de procesul de elaborare. este inofensiv. caz in care visul reprezinta o dorinta latenta actuala. in al treilea rand va reamintiti analogia pe care am stabilit-o intre autorul visului luptand impotriva dorintelor sale si personajul fictiv alcatuit din doua individualitati distincte. cu toate ca suntem obligati sa-l neglijam in unele situatii practice. dar constituie ca sa spunem asa forta motrice a formarii visului. dar sudate intre ele. ea poate fi tot o dorinta. Singurul element esential al visului este constituit de procesul de elaborare care actioneaza asupra materialului reprezentat de idei. Incertitudini si Critici 1.Interpretarea Viselor altceva decat visul care. dar care nu apartine visului:’Nu-i decat un vis’. deoarece lucrurile folosite in calitate de simboluri nu inceteaza din acest motiv sa fie ceea ce sunt.

Lor interpretarile li se par cautate si fortate. iar rezultatele obtinute de analisti avand o instruire buna confirma acest lucru. Royal Asiatic Society a intreprins o proba decisiva. arbitrariul interpretului se poate exercita intr-un spatiu excesiv de vast. Aceasta determinare poate fi impinsa destul de departe. Publicul profan. In 1857 insa. Sau mai puteti presupune ca eroarea nu tine de vis. Iar concluzia dvs va fi ca. I-a invitat pe patru dintre cei mai eminenti specialisti. interpretului ii este ingaduit sa considere ca inversiune oricare fragment al visului. veti invoca faptul de a fi auzit spunandu-se ca rar putem afirma cu certitudine ideea potrivit careia interpretarea data este singura cu putinta: ne pandeste astfel riscul de a trece pe langa interpretarea cea mai verosimila. In al treilea rand. 70 . se complace sa opuna un scepticism dispretuitor dificultatilor si incertitudinilor unei contributii stiintifice. Rawlinson. daca trebuie considerat ca fiind el ca atare sau ca fiind contrariul sau: un nou prilej pentru interpret de a actiona potrivit vointei sale.Interpretarea Viselor fie inteles in sens negativ sau in sens pozitiv. anume ca multe dintre solutiile pe care suntem obligati sa le acceptam ca urmare a interpretarilor noastre par fortate. ci ca insuficientele interpretarii noastre decurg din inexactitatile conceptiilor si ipotezelor noastre. In sfarsit. artificiale. a carui intindere pare incompatibila cu certitudinea obiectiva a rezultatelor. Fox Talbot si Oppert ca sa-i trimita. trase de par. Este cu adevarat amuzant sa vezi graba si increderea de sine cu care oamenii se pronunta asupra unei probleme spinoase a psihologiei inconstientului. chiar daca are preocupari stiintifice. avand in vedere frecventa inversiunilor in vis. in plic sigilat. neascultand decat de prima lor impresie. considerand toata aceasta cercetare drept sarlatanie. patru traduceri independente ale unei inscriptii cuneiforme care tocm ai fusese descoperita si dupa ce a comparat cele patru texte. le displac. Probabil ca putini dintre dvs ignora faptul ca o situatie analoaga s-a produs cu prilejul descifrarii inscriptiilor babiloniene. 2. in aceste conditii. Hincks. O alta serie de obiectii se leaga strans de impresia de care nici dvs nu ati scapat. deci deplasate si adesea chiar comice. a putut enunta ca ele erau sufiecient de asemanatoare ca sa justifice increderea in rezultatele obtinute si certitudinea unor noi progrese. A fost o vreme cand opinia publica a mers pana acolo incat sa taxeze drept mistificatori pe cei care au descifrat inscriptiile cuneiforme. Gradul de inteligibilitate reala a visului nu poate fi determinat decat prin exercitiu si experienta.

se impune de la sine cun un fel de necesitate. Admitand ca intre un element latent al visului si substitutul sau manifest pot exista legaturi dintre cele mai neasteptate si singulare. cand comice. Veti fi. gratie carora solutia. nu facem decat sa ne conformam numeroaselor experiente furnizate de exemplele carora. ca ea.Interpretarea Viselor deci ele sunt false. s-au ocupat vreme indelungata de interpretarea viselor. nu tine cont de procesul de elaborare onirica. nici completa deoarece activitatea psihica inconstienta se ocupa. aceasta afirmatie nu este nici noua. iar toata aceasta munca de interpretare nu are nici o valoare. Am aratat deja ca aceasta afirmatie se bazeaza pe confuzia intre vis si ideile latente ale visului. Situatia de care ne ocupam caracterizeaza indeosebi rezultatele deplasarii care constituie mijlocul cel mai puternic de care dispune cenzura viselor. fie ca ne furnizeaza suficiente materiale. aluzii carora este greu sa le gasim substratul si care se leaga de acest substrat prin asociatii exterioare foarte singularizate si adesea cu totul bizare. sunt in mod firesc inerente tuturor sistemelor de exprimare primitive. in general. 3. Daca autorul visului nu ne vine in ajutor prin unul sau altul din aceste doua mijloace. in calitate de psihanalisti. se apropie mult de conceptia medicala a visului. gratie unei idei care ii vine direct in legatura cu visul. departe de a cere o sagacitate deosebita. Pe o confuzie si mai suparatoare se bazeaza afirmatia ca in spatele fiecarui vis 71 . elementul manifest dat ne ramane pentru totdeauna incomprehensibil. Ar fi fost de mirare ca o sursa atat de bogata de noi erori sa fi ramas neutilizata si astfel confuzia de notiuni si generalizarile nejustificate la care s-au pretat unii in legatura cu aceasta au generat afirmatii care. Tocmai prin intermediul acestui mijloc cenzura onirica creeaza structuri substitutive pe care noi le-am desemnat ca aluzii. fara indoiala. de multe alte lucruri. Autorul visului este acela care fie ne furnizeaza dintr-o data talmacirea. cand ingenioase in aparenta. In masura in care ea isi propune sa caracterizeze viata psihica inconstienta din care fac parte ideile latente ale visului. in afara de pregatirea viitorului. nu le-am gasit noi insine solutia. Nici o clipa nu le trece prin minte ideea ca ar putea exista o ratiune ca interpretarile sa serveasca drept argument impotriva caracterului concludent al interpretarilor noastre privind visele. prin urmare. Acestea sunt insa aluzii greu de recunoscut ca atare. foarte impresionati afland ca impotriva conceptiei noastre despre vis au adus obiectii chiar si unele persoane care. prin inexactitatea lor.

Stekel). Ca si ceilalti agenti excitatori ai viselor. la randu-i. Resturile diurne care declanseaza visul provin din preocuparile intense ale vietii in stare de veghe. altii vise legate de vointa de putere. Mecanismul procesului de elaborare si dorinta inconstienta a visului scapa oricarei influente din afara. inca nesatisfacute. ideile provocate de medic pot sa apara in visul manifest sau sa fie descoperite in continutul latent al visului. daca ne referim ca oamenii au visat inainte de a fi fost inventat tratamentul psihanalitic in stare sa-i ghideze si sa le dirijeze visele si ca subiectii supusi astazi tratamentului aveau obisnuinta sa viseze inainte de a fi fost tratati. Putem sugera autorului visului tema visului. ele se intercaleaza in ansamblul resturilor diurne si pot. invocandu-se faptul ca subiectii supusi tratamentului psihanalitic isi ajusteaza visele in conformitate cu teoriile preferate de medicii lor. Aceasta obiectie pierde insa din valoare. Ca exemplu de generalizare nejustificata operata pe baza catorva exemple autentice.Interpretarea Viselor gasim ’clauza mortii’. Examinand excitatiile somatice ale visului am recunoscut ca particularitatea si autonomia vietii onirice se dezvaluie in reactia prin care visul raspunde excitatiilor corporale si psihice pe care le primeste. Nu stim exact ce poate sa insemne aceasta formula. termenul semnifica o regenerare morala) (W. sa furnizeze visului excitanti psihici si sa actioneze asemenea celor somatici care il influenteaza in timpul somnului pe cel ce doarme. Silberer). S-a incercat compromiterea valorii obiective a cercetarilor asupra visului. dar este imposibil sa actionam asupra secventelor visului. In acest fel obiectia de care ne ocupam aici si care ar dori sa puna la indoiala obiectivitatea cercetarilor asupra visului este 72 . iar altii vise de palingenezie (pretinsa nastere a sufletului dupa moarte. 4. unii pretinzand ca au indeosebi vise sexuale. In mod figurat. vom cita afirmatia potrivit careia ar fi susceptibil de doua interpretari: interpretarea zisa psihanalitica si interpretarea zisa analogica. profesata de filosofia idealista. Faptele pe care se intemeiaza aceasta obiectie sunt cu totul de inteles si nu aduc nici un prejudiciu teoriei visului. intocmai ca si celelalte interese afective ale zilei. dar presupunem ca ea decurge din confuzia care se face intre vis si personalitatea integrala a autorului visului. care face abstractie de pulsiuni si care vizeaza reprezentarea functiilor psihice superioare (H. Daca cuvintele si sugestiile medicului au dobandit pentru pacient o anumita importanta.

Astfel. nu avem nevoie decat de efortul catorva ore spre a obtine acelasi rezultat fata de un vis care la inceput ni se prezinta confuz si neinteligibil. Conceptia veche aseamana somnul cu moartea. impulsurile senzoriale periferice penetreaza ariile corticale in timpul somnului iar comenzile corticale motorii pot ajunge la neuronii motori alfa din maduva spinarii in timpul unor stadii specifice ale acestuia. desi outputul neuronilor motori este inhibat in mod activ (Kelly. deoarece izolarea de mediul inconjurator este departe de a fi completa chiar in stadiile cele mai profunde ale somnului. capatam certitudinea ca si nevroza se bazeaza pe o alterare a raporturilor care exista in mod normal intre diferitele forte ale vietii psihice. Astazi se stie precis ca cea de-a treia caracteristica nu este corecta. Hesiod considera somnul ca un „frate al mortii”. Abordarea Somnului din Perspectiva Neuropsihologica. prin faptul ca in acest timp functiile mintale dispar. slujesc o intentie si se explica prin datele biografice ale persoanei suferinde. Dimpotriva. 73 . la mecanismele la care se supun acestea si la tendintele ce se manifesta prin intermediul acestor procese. 2) are un ritm independent de conditiile externe. Somnul . adaugam rapiditatea transformarii care face din autorul visului un om in stare de veghe si cu judecata. Pieron afirma ca somnul are trei caracteristici: 1) este periodic necesar. Nu exista un alt domeniu in care studiul sa ne convinga mai repede de exactitatea tezelor psihanalizei. 1991).Interpretarea Viselor intemeiata la randu-i pe o confuzie care echivaleaza visul cu materialele visului. Cealalta conceptie sustine ca somnul si starea constienta reprezinta forme speciale ale activitatii mintale. Trebuie multe luni si chiar multi ani de munca asidua ca sa dovedim ca simptomele unui caz de maladie nevrotica poseda un sens. Exista doua conceptii cu privire la somn. Iar daca la perfecta analogie care exista intre formarea unui vis si aceea a unui simptom nevrotic. dobandind astfel o confirmare a tuturor ipotezelor psihanalizei cu privire la inconstientul proceselor psihice. 3) in timpul acestuia se produce o intrerupere completa a functiilor senzoriale si motorii care leaga creierul de mediul inconjurator.

cu ajutorul noilor tehnici de biochimie. iar la adult ciclul circadian este monofazic. In timpul vietii. aceste substante mai actioneaza si asupra temperaturii corpului precum si asupra raspunsului imun. a fost emisa teoria conform careia o importanta functie auxiliara a somnului este aceea de optimizare a proceselor antiinfectioase. in timpul somnului. Pieron sugera ca activitatea fizica si mintala din timpul zilei produce substante chimice care induc somnul si ca. lipopolizaharidele. Intre 1950 si 1960 cercetarile au revolutionat teoriile cu privire la somn prin recunoasterea caracterului activ al acestuia si a succesiunilor sale ciclice controlate de sisteme neurochimice strans corelate. Printre acestia includem: neuramil peptidele. Astfel. obtinand adormirea pentru o perioada de 2-6 ore. peptidele delta inductoare de somn. Totusi. somnul are o anumita periodicitate: la nou nascut exista un ciclu somn-veghe polifazic. somnul era considerat ca un fenomen pasiv. Schoenenberger si Monnier au izolat din sangele iepurilor. in anul 1977. ea a fost numita peptida inductoare de somn delta. una izolata din sange si alta izolata din lichidul cefalorahidian. Cealalta peptida a putut fi concentrata de catre 74 . peptidele vasoactive intestinale si serotonina. In 1913. Datorita acestui fapt. Majoritatea cercetatorilor au demonstrat ca aceasta peptida usor hipnotica traverseaza lent si cu dificultate bariera hematoencefalica. In ultimii 20 de ani. interleukina-1. la copil apare un pattern bifazic caracterizat prin somnul de dupa amiaza. Pana in anul 1950. Deoarece administrarea acestei peptide (Trp-Ala-Gly-Asp-Ala-Ser-Gly-Glu) in ventriculii cerebrali a marit frecventa undelor EEG lente de tipul delta caracteristice somnului si a redus activitatea locomotorie. la care s-a indus somnul prin stimulare electrica talamica. acesti produsi chimici sunt distrusi. s-a reusit sa se descopere si sa se caracterizeze multi factori care induc somnul. Pentru a demonstra acest fapt. in potentarea somnului. o monopeptida.Interpretarea Viselor Cu toate acestea definitia lui Pieron este interesanta prin faptul ca ne atrage atentia asupra ciclului somn-veghe. factorul necrotic tumoral. In afara accentuarii somnului. prezinta importanta mai mare doua peptide. prostaglandinele. autorul a extras lichid cafalorahidian de la cainii tinuti treji cateva zile pe care l-a injectat apoi in sistemul ventricular al altor caini.

cu privire la rolul sistemului reticular ascendent in producerea somnului. Aceasta relatie agonista dintre neurotransmitator si un anume imunomodulator prezinta interes prin faptul ca afinitatea pentru receptorii serotoninici este marcat alterata in cazul privarii somnuli. cerebral sau din LCR). Pentru sustinerea acestei ipoteza. Analizele chimice au aratat ca factorul respectiv este un peptidoglycan care contine un rest de acid muramic. In anul 1936. Pe preparatele de encefal izolat (transsectiune efectuata intre bulb si maduva spinarii) autorul a inregistrat la nivelul telencefalului un ciclu somn-veghe normal. Acest factor. Acest fapt este contracarat complet de muramil peptide. Efectuand preparate de creier izolat (sectionarea mezencefalului intre coliculii superiori si inferiori) Bremer a observat aparitia unor trasee EEG tipice de somn. Bremer a sectionat nervii senzoriali ai trunchiului cerebral din preparatul de encefal izolat. Bremer a demonstrat pe cale neurofiziologica ca somnul este o functie cerebrala pasiva. Bremer a tras concluzia ca telencefalul izolat din preparatul de creier izolat doarme in permanenta din cauza insuficientei inputurilor senzoriale de trezire. in particular a trigemenului si acusticovestibularului si prin urmare si ciclul somn-veghe normal. Indiferent de factorul care provoaca somnul (sanguin. similara celei din creierul izolat. Fiecare muramil peptida cu proprietati somnogene s-a dovedit a fi pirogenica si imunoactiva. paraclorofenilalanina care blocheaza sinteza serotoninei inhiba somnul. in timp ce encefalul izolat pastreaza inputurile senzoriale ale nervilor cranieni. Ipoteza anterioara. Ca urmare a acestor experiente. Exista date care demonstreaza ca serotonina si muramil peptidele formeaza legaturi atat pe macrofage cat si in creier. Muramil peptidele actioneaza asupra somnului prin intermediul sistemului serotoninergic. 75 . cert este ca debutul acestuia este indus in mod activ. dupa care a obtinut o stare continua de somn a telencefalului. face parte din conceptul de somn pasiv. Astfel. cu greutatea moleculara mai mica de 500 mareste durata somnului cu unde lente si diminueaza activitatea locomotorie a subiectilor care o primesc.Interpretarea Viselor Pappenheimer si colab (1975) prin filtrarea lichidului cerebrospinal prelevat de la caprele private de somn.

au fost descrise cazuri de somnolenta si coma la bolnavii cu leziuni mezencefalice precum si stari de hipersomnie cu trezire.Interpretarea Viselor Bremer a afirmat ca stimulii care trezesc in mod natural telencefalul sunt transmisi rostral prin caile senzoriale normale. Aceasta a sugerat ca formatia reticulata rostrala contine o populatie neuronala a caror activitate este necesara pentru trezire. in timp ce trunchiul cerebral caudal are neuronii necesari pentru somn. fie de nucleul tractului solitar. In acelasi timp. Astazi putini sunt cei care accepta aceasta concluzie. care intrerupeau caile senzoriale ascendente directe. 1962). sunt esentiale pentru inducerea somnului normal. Aceasta ipoteza de somn pasiv produs prin deaferentarea functionala a sistemului reticulat activator ascendent a dominat cercetarea somnului pe o perioada de multi ani. care afectau proiectiile rostrale ale formatiei reticulate.. Moruzzi si Magoun au mai constatat ca in cazul sectionarii trunchiului cerebral la nivel mediopontin. Moruzzi (1959) a demonstrat ca si acesti neuroni apartin formatiei reticulate. Astfel. Datele de mai sus sunt relevante pentru intelegerea comelor aparute ca urmare a lezarii trunchiului cerebral. Lipsett si colab. nu modificau semnificativ balanta dintre somn si veghe. aria preoptica si nucleul suprachiasmatic. care simulau un somn natural la pacientii cu leziuni hipotalamice posterioare (Davison si colab. Ulterior. 1946. duceau la aparitia unui comportament stupuros si a unui traseu EEG cu unde delta caracteristice somnului. Studiile recente sugereaza ca regiunea trunchiului cerebral care induce somnul poate fi reprezentata fie de nucleii rafeului (colectie de celule serotoninergice aflate pe linia mediana a bulbului ).. 76 . In schimb. care apartin hipotalamusului si portiunii telencefalice adiacente bazale. Diminuarea acestei activitati duce la aparitia somnului. In anul 1949. autorii au ajuns la concluzia ca proiectiile ascendente ale formatiei reticulate alimentate cu colaterale din sistemul senzorial specific au o activitate tonica. Astfel. Cel putin doua arii.care activeaza cortexul cerebral si mentin treaz telencefalul. leziunile mediane. la cativa milimetri caudal de sectiunea mezencefalica a lui Bremer. pisicile nu puteau sa doarma. Moruzzi si Magoun au efectuat leziuni partiale in mezencefalul pisicilorin urma carora au constatat ca leziunile tegmentale laterale.

Populatia de celule din trunchiul cerebral implicata in inducerea sau mentinerea somnului REM secreta acetilcolina sau este sensibila la acest neurotransmitator. Desi aceste arii de activare a somnului REM nu au nici un neuron colinergic. 77 . Acest fapt demonstreaza ca somnul REM apare ca rezultat al activitatii unor grupe neuronale diferite.Interpretarea Viselor Aplicarea directa a serotoninei pe aria preoptica si stimularea electrica a acesteia pot induce unde lente de somn. care utilizeaza transmitatori diferiti. Prin conjugarea carbacolului cu microsfere fluorescente. Marcarea retrograda a fost prezenta intr-o larga retea din trunchiul cerebral care includea nucleii cu si fara neuroni colinergici cunoscuti. Amestecul de agonisti colinergici format din muscarina si nicotina (carbacolul) s-a dovedit a fi eficace in atragerea somnului REM. ramanand in aceasta stare in toate episoadele REM. In initierea somnului cu miscari oculare rapide (REM) sunt implicate regiuni distincte din trunchiul cerebral. Jouvet si Delorome (1965) au demonstrat ca acesti neuroni inhiba activitatea REM. Printre ultimii se numara aglomerarile celulare aminergice din rafeul dorsal si din locus ceruleus. Distructia ariei preoptice la sobolan duce la aparitia unei insomnii abrupte. 1991). In faza de trecere de la somnul cu unde lente la REM. Majoritatea neuronilor serotoninergici din nucleii rafeului dorsal si din substanta cenusie periapeductala au o activitatea maxima in timpul trezirii si una drastic redusa in timpul somnului REM. iar inactivitatea din timpul somnului cu miscari oculare rapide indica terminarea inhibitiei. Microinjectiile de agonisti colinergici efectuate in tegmentul pontin al pisicilor prelungesc somnul REM. (1989). S-a sugerat ca acest pattern se datoreaza suprimarii de catre acesti neuroni a varfurilor ponto-geniculo-occipitale (PGO). Ambele efecte pot fi atenuate prin aplicarea prealabila a tratamentului cu paraclorofenilalanina (Kelly. s-au remarcat proiectiile anatomice neuronale la locul de injectare si s-a putut inlocui o stare comportamentala de trezire cu una REM. neuronii rafeului isi inceteaza activitatea. inputurile lor au fost delimitate de Quattrochi si colab.

folosind metoda excitatiei punctiforme a aratat ca in hipotalamus ar exista o zona dinamogena (mediala si posterioara) si o zona trofogena (antero-laterala). ci a activitatii motorii per se. Ea coreleaza cu varfurile PGO. In cazul excitarii celei de-a doua zone. Somnul ar fi o rezultanta a depresiunii activitatii sistemului reticulat activator ascendent. (1975) sa afirme ca patternul intrinsec de alternare a activitatii celulelor colinergice cu cele noradrenergice poate fi luat in consideratie si in ciclicitatea dintre somnul REM si cel cu unde lente. sistem de alerta si de mentinere a starii de veghe. Reglarea somnului. deoarece stimularea bilaterala a acesteia la o pisica cu comportament alert provoaca somnul. De fapt. ceea ce dovedeste ca nu exista un centru al somnului. Siegel si Mc Ginty au constatat ca descarcarea celulelor tegmentale gigante coreleaza strans cu miscarile alerte ale animalelor treze. Totusi. autorul a putut induce somnul la animalele de experienta. in emotii si in unele stari psihocomportamentale este de necontestat. nereprezentand o caracteristica a somnului REM. 78 . Unii cercetatori se refera la zona de la baza creierului situata rostral de chiasma optica ca la o arie sincronizatoare importanta a prozencefalului. O populatie de celule colinergice situata in campul tegmental gigantocelular actioneaza rapid si intr-o maniera fazica in toate perioadele somnului REM. Ulterior. cu miscarile oculare rapide si cu contractiile musculare. (1975) au atras atentia asupra rolului acetilcolinei in somnul REM si a monoaminelor in somnul cu unde lente. importanta functiei hipotalamice in reglarea somnului. Reglarea somnului reclama participarea obligatorie a hipotalamusului. O alta populatie de celule monoaminergice din locus ceruleus si din nucleii rafeului au o activitate scazuta in timpul somnului REM. Aceste caracteristici l-au determinat pe Hobson si colab. Hess (1924). Ei au delimitat doua populatii neuronale interconectate care pot fi activate sau inhibate in timpul somnului REM.Interpretarea Viselor Hobson si colab. acest somn sau o stare asemanatoare pot fi produse de stimulari chimice si electrice in variate structuri ale trunchiului cerebral.

a ariilor preoptica si supraoptica. nemaiputand determina activitatea celorlalte circuite neuronale sau a cortexului si deci. iar ulterior Nauta (1940) a postulat ca hipotalamusul anterior este centrul somnului. a capului nucleului caudat. nici trezirea. Coma apare ca rezultat al pierderii activitatii sistemului reticulat activator sau al intreruperii conexiunilor acestuia cu telencefalul. somnul a fost privit ca o forma a unei necesitati fiziologice data de participarea activa a sistemului reticulat inhibitor din punte si hipotalamus. a nucleilor talamici intralaminali. Observatia conform careia stimularea precisa a hipotalamusului posterior produce desincronizare EEG si trezire a fost reprodusa la om 79 . Astfel. a hipocampului. Datorita acestui fapt. Mai tarziu. White (1940) si Kaufman (1970) au aratat ca stimularea hipotalamusului anterior produce la om si la animale un comportament ireprosabil si ca excitatia hipotalamusului posterior la animale provoaca trezirea. a elementelor sistemului limbic. Ciclul somn-veghe are ca substrat sistemul reticulat activator si inhibitor ascendent. cu pastrarea formatiunii mezencefalice adiacente. precum si a variatelor regiuni ale trunchiului cerebral. odata cu elucidarea influentei sistemului reticulat ascendent. a complexului amigdaloid. Invers. chiar dupa aplicarea unor stimuli puternici. somnul sau un comportament de somn a putut fi indus de stimularea a numeroase arii corticale. distructia hipotalamusului anterior la animale induce insomnia. Trezirea generala data de hipotalamusul posterior si de tegmentul mezencefalic cere un nivel mai scazut de activare a sistemului reticulat activator ascendent decat este necesar pentru a mentine o activitate mintala pe deplin constienta.Interpretarea Viselor Teoria potrivit careia somnul este un proces activ a fost din ce in ce mai mult acceptata. in timp ce distructia hipotalamusului posterior la animale si la om da somnolenta. Distructia hipotalamusului posterior. stupoarea si coma. nucleul suprachiasmatic si pineala. in timp ce structurile hipnogene rostrale aflate sub influenta celor doua sisteme reticulate ascendente (activator si inhibitor) sunt legate de somnul lent sau sincronizat. Formatiunea reticulata pontina si nucleii rafeului constituie centrii inferiori legati de producerea somnului paradoxal. ca in starile de somn si coma initiala. da hipersomnolenta si sincronizare EEG. Ranson (1939) a considerat hipotalamusul posterior centrul trezirii.

Ciclul somn-veghe cunoaste o normalizare mai rapida dupa leziunile hipotalamusului posterior decat dupa leziunile mezencefalice (Plum si colab. Acesti centri sunt conectati prin intermediul sistemului reticulat activator si inhibitor cu alti nuclei asemanatori din trunchiul cerebral. Von Economo (1930) a fost primul care a facut asociatia dintre somnolenta. Anterior se credea ca visele sunt rare. intensitatea fiziologica a succesiunii perioadelor REM se accentueaza. Lezarea hipotalamusului anterior produce trezire prelungita si hiperkinezie. probabil legate de ramanerea in functiune numai a sistemului reticulat activator. de a caror buna functionare depinde normalitatea ciclului somn-veghe. leziunile hipotalamice posterioare si mezencefalice rostrale in timpul studiilor sale asupra encefalitei letargice. prin contractia muschilor urechii 80 . par a fi mai intinse si slab localizate. Visele si fiziologia somnului. La animale. care sunt cel mai vechi si cel mai emotional continut psihologic (Kelly.. In timpul unei singure nopti de somn. dar studiile de fiziologie moderna au aratat ca fiecare individ viseaza in cicluri regulate de mai multe ori in fiecare noapte.. Probabilitatea reamintirii unui vis scade la zero in timpul episoadelor cu unde lente care au loc la 8 minute dupa somnul REM. 1991). Pana la descoperirea neurotransmitatorilor se considera ca ciclul somn-veghe normal este determinat de centrul inhibitor din hipotalamusul anterior si de centrul excitator al trezirii din hipotalamusul posterior. prin decerebrare mediocoliculara. fapt masurabil prin frecventa evenimentelor fazice (varfuri PGO. care duc la modificarea ritmului somnveghe sau la inversarea lui. 1978). miscari oculare rapide. Ratiunea conform careia visele erau considerate rareare in vedere faptul ca ele nu erau bine evocate (Hobson. 1954). 1988). (1970). Ca rezultat noi ne reamintim numai visele de dimineata. Leziunile mici stereotaxice ale hipotalamusului posterior produc la om o hipersomnolenta temporara. tulburarea ciclului somn-veghe dureaza mai multe saptamani (Genovesi si colab.Interpretarea Viselor de catre Sano si colab. Descoperirea corelatiei stranse dintre somnul REM si visele vizuale la om a dus la schimbarea multor notiuni cu privire la vise. Leziunile hipotalamice.

In acest sens pledeaza afirmatia conform careia miscarile oculare sunt in relatie cu imageria viselor. Visele bogate in evenimente sunt asociate cu perioadele REM mai frecvent decat visele inactive. In anul 1979. starilor sufletesti si chiar asupra intregii vieti. Visele sunt in primul rand vizuale. Tulburarile somnului. somnul nu este un proces unitar deoarece este constituit dintr-o multitudine de fenomene biologice. aproximativ 15% din populatie are probleme cronice serioase cu somnul. Prin urmare. ambele tind sa fie sincronizate (Hobson. datorita faptului ca tulburarile sale se reflecta asupra performantelor. 3) tulburarea programului de somn-trezire manifestata prin disruptia sistemului. Lungimea narativa a unui vis coreleaza pozitiv cu durata somnului REM (Dement. In tarile industrializate. asociatia pentru studierea psihofiziologiei somnului si a tulburarilor acestuia (Association of sleep disorders centers and the Association for the psychophysiological study for sleep) a publicat prima clasificare completa a tulburarilor somnului si trezirii. 1988). Somnul nu reprezinta un comportament izolat. legate de experienta perceptiva din starea de veghe.Interpretarea Viselor medii. Dupa cum am vazut. Aceasta clasificare include patru categorii principale: 1) tulburarea initierii si mentinerii somnului (insomnia). 1965). 2) somnolenta excesiva sau hipersomniile (apneea somnului sau narcolepsia). iar miscarile oculare sunt probabil activate fazic de catre acelasi mecanism neuronal care sugereaza imageria viselor. alti 20% 81 . prin musculare). Cei cu orbire congenitala au vise auditive iar cei ce-si pierd gradat vederea pierd si abilitatea viselor vizuale. intensitatea tonusului emotional si interventia imageriei vizuale. 4) parasomniile. neregularitatile cardiorespiratorii si prin spasmele In reamintirea continutului viselor un rol important il are cresterea paralela a succesiunii perioadelor REM. In plus.

descoperind ca in afara atacurilor de somn. joaca. midriaza cu reflex fotomotor absent. pescuitul. disolutia tonusului este generala. etc. Atacul cataplectic. exprima o stare caracterizata printr-o nevoie subtila si irezistibila de a dormi. Narcolepsia. Acest episod de inhibitie musculara apare in timp ce persoana sta intinsa in 82 . care apare in cursul zilei dupa o senzatie de curbatura si constrictie cefalica si care se produce la intervale din ce in ce mai apropiate. Al treilea simptom al narcolepsiei este paralizia somnului. sincopa denumita cataplexie. iar bolnavul se prabuseste murmurand ceva sau pronuntand cateva cuvinte neinteligibile. pacientul narcoleptic poate sa-si piarda brusc tonusul muscular. bratele cad de-a lungul corpului. Cataplexia nu este legata in mod obligatoriu de narcolepsie. inexcitabilitate electrica totala la muschii fetei. stimularile senzitive. Toti autorii au fost frapati de existenta unui factor declansator de natura emotionala (rasul. etc). de obicei de scurta durata. prezenta semnului lui Babinsky si a unui reflex fotomotor lent. degetele lasa sa le scape orice obiect. Disolutia tonica este progresiva. fapt ce deosebeste acest fenomen de caderea brutala hipertonica din epilepsie. In anul 1957. pleoapele se inchid. In cazul pacientilor internati in serviciile de psihiatrie proportia ajunge pana la 70%. paloare sau vasodilatatie. mandibula se lasa.Interpretarea Viselor acuza insomnie intermitenta. capul se inclina cu barbia in piept. tulburari de ritm cardiac. In aceste conditii. persoana ramane imobila si incapabila de orice miscare. Yoss si Daly au descris simptomele ce caracterizeaza narcolepsia. caldura. Narcolepsia. Inhibitia tonusului de postura are o intindere si o intensitate variabila. oboseala intensa. Brusc. caracterizat prin disolutia tonusului de postura si prin inhibitia completa a motilitatii voluntare. este brusc si uneori previzibil datorita semnelor premonitorii cunoscute de bolnav (constrictie. obligand persoana sa cada sau sa se intinda fara a-si pierde cunostinta. In marile accese cataplectice. gura se intredeschide. genunchii se pliaza. miscari involuntare. etc). accese de ras. iar caderea este lenta fara a provoca raniri. Autorii care au putut face un examen neurologic au observat abolirea reflexelor miotatice. descrisa de Gelineau in 1880.

(1976) au constat ca narcolepticii nu pot dormi la cerere mai mult decat subiectii normali. Diagnosticul diferential se face cu: maladia lui Unverrich. Un narcoleptic poate adormi la cerere in 2 minute.cu derobarea partiala a membrelor inferioare. Paralizia somnului si halucinatiile apar la putini narcoleptici. 1989). in timp ce subiectilor normali le trebuie un interval de aproximativ 15 minute ca sa adoarma.cu paralizia familiala periodica. Hishikawa si colab.cu tulburarile circulatorii vertebro-bazilare. . precedate de chinte de tuse si furnicatura laringiana. Constient. dar prezinta hemiclonii ale corpului. in care bolnavul constient cade pentru scurt timp. cu senzatie de instrainare si dezorientare si cu amnezie mai mult sau mai putin complexa. La aproximativ 50% din cazuri. Ca rezultat. al cincilea simptom definitoriu. 1991).Interpretarea Viselor pat si se lasa dusa de somn sau se trezeste. la care caderea brusca se asociaza cu pierderea cunostintei. -cu epilepsia statica a lui Ramsay Hunt. 1988. pacientul are adesea o respiratie superficiala. Al saselea semn al narcolepsiei se refera la diminuarea latentei somnului voluntar. -si cu crizele de akinezie partiala (Andre Thomas). Al patrulea simptom este constituit din halucinatia hipnagogica auditiva sau vizuala. dar cu pierdere de cunostinta. debutul somnului REM. la care lipseste factorul emotional declansator si care se asociaza cu tulburari de constienta ce persista. pacientii narcoleptici pot intra aproape direct din starea de veghe in somnul REM.cu ictusul laringian al lui Charcot . dar incapabil de a se misca sau vorbi. Ambele simptome pot fi legate de activarea masiva a sistemului inhibitor descendent din trunchiul cerebral unde isi 83 . in care diskaliemia nu da simptome rapide si scurte ca in catalepsie. Ea apare numai la debutul somnului de zi sau de noapte. al carei atac se caracterizeaza printr-o cadere brusca de scurta durata fara convulsii. este considerat ca simptom de diagnostic al narcolepsiei (Honda. Cataplexia si paralizia somnului narcolepticilor pot avea cauze comune (Kelly. Kryger si colab. Cele patru simptome reflecta imixtiunea proprietatilor inhibitoare normale ale REM in starea de trezire (atacul de somn sau cataplexia) sau in tranzitia dintre veghe si somn (paralizia somnului si halucinatiile). De fapt. . . niciodata intalnite in cataplexie.. . aspectul REM apare la narcoleptici in 10 minute de la debutul somnului.

dar in narcolepsia simptomatica secundara intervin leziuni cerebrale (tumori cerebrale) si leziuni care afecteaza trunchiul cerebral. Guilleminault si Anagnos (1998) au comunicat primul raport in care releva. semn narcoleptic cunoscut sub denumirea de fragmentare a somnului REM. subiectul avea 84 . Cel mai adesea. fara somn REM.Interpretarea Viselor are originea si care ajunge. capul si de a respira cu o amplitudine normala asociata cu o angoasa importanta. Un studiu asemanator cataplexiei poate fi indus la animale prin injectarea directa de carbacol (agonist colinergic) in formatiunea reticulata pontina dorsala (Miler si Dement. prin imagerie cu rezonanta magnetica. 1984). in timpul stadiului de somn REM. la neuronii motori spinali.. Paralizia somnului se manifesta prin incapacitatea de a mobiliza membrele. (1998) au avut ocazia de a inregistra la un subiect narcoleptic de 48 de ani internat pentru cataplexii frecvente 5 episoade paroxistice. Pierderea tonusului muscular in timpul somnului REM nu se extinde la ochi si nici la muschii urechii medii. in special puntea. Parasomniile somnului paradoxal ale subiectilor narcoleptici. In timpul atacului cataplectic si al paraliziei somnului pacientii pot misca ochii. Ondze si colab. Tulburarile de comportament in somnul paradoxal (TCSP) se caracterizeaza prin pierderea intermitenta a atoniei in cursul somnului paradoxal (SP) si prin aparitia unei activitati motrice elaborate asociata cu o activitate onirica. In general. 1989). Somnul REM este frecvent intrerupt. narcolepsia idiopatica implica o combinatie de factori genetici si de mediu. 1974). Clinic. manifestate in special in intervalul de la somnul REM la stadiul 1 al somnului cu unde lente (Scwitch. In ciuda abilitatii de a adormi rapid si a intra imediat in prima perioada a REM. narcolepticii prezinta deviatii excesive ale stadiilor somnului. Regiunea de inducere a starii respective de atonie. semnale anormale pontine la pacientii cu narcolepsie. a carei distructie duce la somn REM fara atonie ( Kryger si colab. corespunde foarte bine ariei pontine. narcolepticii au un interval de timp REM mai scurt decat normalii si o arhitectura perturbata a somnului. din care 3 in cursul noptii si 2 in cursul unui test iterativ de latenta a adormirii (TILA) care a urmat polisomnografia nocturna.

iar al treilea a avut loc cu 11 minute inaintea terminarii SP. Primele 3 episoade s-au produs in al 3-lea ciclu al somnului. “nu”. Aceasta tulburare a aparut la pacientul lui Ondze si colab (1998) in forma intermediara intre PS si TCSP. Initial. Polisomnografia a notat descarcari musculare. “mi-e teama” . etc.amfetaminei favorizeaza controlul somnolentei si al atacurilor de somn prin sintetizarea transmitatorului la terminalele nervoase. Hipersomniile. s-au reliefat diferentele dintre somnul normal si cel patologic. ca si componentele fiziologice ale somnului REM. Narcolepsia are o puternica componenta ereditara. unde teta si in dinti de fierastrau. Al 4-lea si al 5-lea episod s-au produs in timpul celei de-a doua si a treia sesiuni a TILA. dar nu au nici un efect asupra atacului de somn. Cu toate acestea. Antidepresivele triciclice. previn cataplexia. chiar daca debuteaza tardiv in decada a doua. miscari oculare rapide.Interpretarea Viselor secuse ale capului si miscari ale buzelor cu bomanituri si cuvinte inaudibile sau de tip “nu pot”. prin bruschetea aparitiei si imposibilitatea de a se sustrage influentei sale. Ulterior. dar nu au nici un efect asupra celorlalte simptome ale narcolepsiei. in care se inglobeaza diverse tulburari ale constientei. Prin urmare. 1983 si 1984). primul debutand la 27 de minute dupa SP. reflecta activitatile separate ale populatiilor neuronale (Mendelson si colab. care blocheaza reabsortia norepinefrinei si serotoninei de catre terminalele presinaptice. Acest fapt sugereaza ca simptomele narcolepsiei. Stimulentele de tipul d. ce merg de la somn pana la coma. . atonia musculara incompleta. 85 . Drogurile care accentueaza transmiterea la nivelul sinapselor centrale catecolaminergice afecteaza diferentiat si diferitele simptome ale narcolepsiei. medicamentele eficace in tratarea atacului de somn au un efect slab asupra cataplexiei si invers. s-a considerat ca hipersomnia nu se distinge de somnul normal decat prin profunzimea si durata sa. miscarile corporale si aparitia lor in timpul somnului paradoxal sugereaza mai mult TCSP. Concluzia lui Ondze si colab (1998) releva incapacitatea de a se ridica in timpul paraliziei somnului. 1982.

saptamani. o mare dificultate de trezire. trezire placuta. si forme monosimptomatice mai prost caracterizate. imediata si rapida a somnului constituie criterii de diferentiere a somnului fiziologic de sincopa. durata. ce merg de la somn la coma. somnolenta diurna permanenta sau recurenta si sieste mai mult sau mai putin odihnitoare. desi nu se instaleaza brutal. bolnavul poate intelege cuvintele rostite cu voce tare si poate raspunde cu o oarecare luciditate. Unele se sprijina pe date anatomoclinice ce arata ca leziuni encefalitice provoaca diverse tulburari ale starii de constienta. in care pierderea cunostintei nu este completa. la care in afara semnelor descrise anterior autorii au semnalat debutul in copilarie (3 cazuri). autorii arata ca hipersomnia idiopatica polisimptomatica se caracterizeaza printr-o durata maxima de somn in decursul celor 24 de ore. in afara cazului cand este vorba despre un somn compensator. Forme polisimptomatice ale hipersomniei idiopatice. 86 . Somnolenta este o stare intermediara intre veghe si somn. Aceasta dualitate electrica corespunde celor doua tipuri de hipersomnii. (1998) au raportat 12 cazuri de insomnie idiopatica polisimptomatica. cu episoade de somn cu durata normala sau lunga. profunzimea precum si reversibilitatea completa. este penibila. In descrierea sa initiala autorul distinge forme polisimptomatice caracterizate printr-un episod principal de somn de lunga durata. in adolescenta (7 cazuri) si la varsta adulta (2 cazuri). sau luni. care merg de la somnolenta la coma. hipnoza. o durata care atinge mai multe ore. In concluzie. Hipersomniile simptomatice prelungite au. Modul de instalare. narcoza. zile. o somnolenta diurna mai mult sau mai putin permanenta si sieste tipice de durata lunga neodihnitoare. fapt pentru care sunt raportate ipotetic la unele perturbari functionale. Hipersomnia idiopatica a fost descrisa pentru prima data in anul 1976 de catre Roth. spre deosebire de cele paroxistice din cadrul narcolepsiei. Altele nu au la baza modificari anatomice decelabile. narcolepsia si coma. Gradul tulburarilor de constienta. absenta epileptica. de neinvins.Interpretarea Viselor Somnul patologic este insotit de anomalii electrice sau de o activitate electrica comparabila cu somnul fiziologic. Dauvilliers si colab. Aceasta atipire putin profunda. depinde de localizarea si intinderea leziunii cerebrale. In acest timp. Un somn care depaseste 10 ore la adult si 12 ore la copil poate fi considerat ca anormal.

Initial. endocrine) pe care le vom aminti in continuare. Acestea nu sunt decat simptome clinice ale numeroaselor afectiuni (infectioase. metabolice. Uneori. hipersomnia este profunda si poate dura mai multe saptamani sau luni. dar se diferentiaza de aceasta prin absenta tulburarilor neurovegetative grave si prin posibilitatea unei treziri tranzitorii printr-o stimulare forte. traumatice. tumorale. Perioadele de somnolenta sunt intrerupte si urmate de faze de excitatie. dupa care readoarme. Ea duce la o perturbare 87 . iar durata este de ore. Sechelele se pot manifesta prin somnolenta. apare inversarea ritmului nictemeral. obnubilare sau terpoare. dar adoarme cand are un moment de liniste. asociata uneori cu insomnie nocturna. In formele severe. tripanosomiaza realizeaza o serie de stari intermediare intre vigilenta normala si un somn profund sau coma. bolnavul poate fi trezit prin excitatii slabe. Adesea. Instalarea letargiei se face brusc sau progresiv. culcandu-se oriunde. paraliziile oculare si prostratia complexa reprezinta un tablou clinic care denota o atingere mezodiencefalica. Encefalita letargica (Cruchet si Von Economo) sau epidemica realizeaza cele mai pure hipersomnii continui. ca si la somnolenta. Astfel. Starea intrerupta de o excitatie violenta conserva un grad cert de obnubilare si torpoare intelectuala. somnolenta se instaleaza din nou. Clinic. luni. ea poate fi confundata cu coma. bolnavii in plina sanatate simt o invincibila nevoie de a dormi. zile.Interpretarea Viselor In absenta stimularilor exterioare. Maladia somnului este o alta boala infectioasa. aceasta este provocata de hipnoza sau de produsi anestezici (narcoza). bolnavul se trezeste pentru nevoi fiziologice sau pentru a bea si manca. Exista si o forma insomnica a encefalitei epidemice. Somnolenta si letargia pot exista izolat sau asociate cu confuzii mintale. Uneori. Evolutia merge catre disparitie sau coma. Letargia este o tulburare de vigilenta sau reglare a starii somnveghe. Febra. insomnie si sindrom narcoleptic. de insomnii sau delir. In forma ambulatorie a encefalitei epidemice bolnavul poate lucra. ani. vasculare. Cand debutul este brutal. al carei tablou clinic dominant este hipersomnia diurna de profunzime variabila. continua sau paroxistica.

Encefalitele melitococice constituie o complicatie a brucelozei iar hipersomnia este o manifestare a unei afectiuni cerebrale. Afectiunea este determinata de leziuni cu caracter hemoragic. cu apatie si indiferenta afectiva. poate avea o localizare diversa. In tumorile de trunchi cerebral apar sindroame clinice determinate de lezarea acestuia si de viteza cu care se dezvolta blocarea LCR. In concluzie. infundibulo-tuberiana si mezencefalica. Encefalopatia Gayet-Wernicke are ca simptome dominante tulburari de constienta. de asemenea. in cadrul encefalitelor sau a meningoencefalitelor constatam o atingere selectiva a substantei cenusii de la nivelul calotei mezencefalice si a regiunii hipotalamice posterioare.Interpretarea Viselor profunda de organizare a somnului cu rasunet asupra fazelor I si IV. care evolueaza catre o stare confuzionala cu crize de agitatie si delir. constituind uneori unicul semn. care comprima regiunea hipotalamica posterioara. o deteriorare intelectuala progresiva. hipersomnia poate fi intalnita in toate sindroamele de hipertensiune intracraniana. Tabloul dominant este constituit din torpoare. respectand stadiul miscarilor oculare. lentoare si saracire a ideatiei. interesand nucleii nervilor oculomotori. Insomnia sau inversarea ritmului nictemeral sunt rare in cursul encefalitelor si apartin formelor delirante. Encefalitele vaccinale dau de obicei forme letargice. Procesul expansiv. situate in partea superioara a trunchiului cerebral periependimar. Hipersomniile din cursul proceselor expansive intracraniene formeaza. Astfel. somnolenta intretaiata de perioade de agitatie. o categorie distincta. In afara hipertensiunii sau hipotensiunii cerebrale. timp in care bolnavul doarme toata ziua si toata noaptea. uneori insomnie. paralizii ale nervilor oculomotori si tulburari de echilibru. Ea este atribuita unei carente de vitamina B1. Encefalitele virale cu virusi neurotropi se insotesc de cele mai multe ori de hipersomnii. realizand o vascozitate a gandirii de intensitate variata. cresterea presiunii intracraniene si a hidrocefaliei. hipersomnia poate fi un simptom insotitor al tumorilor cerebrale. somnolenta sau letargie. provocata mai frecvent de alcoolism. 88 . generator de hipersomnii. obnubilare intelectuala. dar poate fi trezit. dar se asociaza cu o stare de torpoare.

Hipersomniile simptomatice din cursul afectiunilor psihiatrice sunt mai putin frecvente. De interes deosebit sunt leziunile localizate in trunchiul cerebral care infiltreaza substanta reticulata. Sunt de semnalat si somnul. akinezia si oftalmoplegia bilaterala sunt adesea revelatoare de tulburari circulatorii in partea superioara a trunchiului cerebral. Sindromul hemoragic din partea superioara a pedunculilor este frecvent si se caracterizeaza clinic printr-o oftalmoplegie disociata sau completa. 89 . Astfel de insomnii sunt interpretate ca un fel de protest impotriva evenimentelor neplacute care vin sa afecteze cursul existentei sau ca o maniera de sustragere de la consecintele penibile ale unui eveniment. catalepsia si moartea aparenta isterica. mioclonii. Tulburarile de vigilenta si somn. Uneori. Se admite ca aceste leziuni vasculare ale trunchiului cerebral localizate in teritoriul pedunculo-protuberential posterior pot uneori realiza integral semiologia nevraxitei epidemice cu agitatie psihomotorie. Hipersomniile de origine traumatica sunt mai putin studiate. nevrozele angoase. sindroamele korsakoviene acute.Interpretarea Viselor Hipersomniile de origine vasculara cerebrala (ischimie sau hemoragie) se asociaza cu paralizii oculare sa cerebeloase ce constituie semne de mare valoare diagnostica. contractia membrelor si a maxilarului. Somnolenta este un semn important al hemoragiilor din calota pedunculara. atingeri oculare si tulburari de somn. care prin intermediul unei hernii temporale comprima trunchiul cerebral. Somnul hipnotic echivaleaza cu o stare de somn fiziologic indus. melancolice si catatonice sunt insotite de veritabile hipersomnii si adormiri spontane. Dally (1974) a observat o tendinta irezistibila la somn dupa socuri psihice. dupa disparitia unei fiinte dragi. reactia la stimulii nociceptivi aplicati pe piele si pe mucoase. Ele se datoreaza unei contuzii cerebrale. Distinctia este data de absenta rezolutiei musculare. leziunile traumatice ale trunchiului cerebral superior sunt susceptibile de a antrena hipersomnii prelungite. letargia simpla sau complicata cu contracturi. starile maniacale. De asemenea. tendinta de conservare a atitudinilor. asociata cu perturbari de coordonare motrica si mai ales de somn. existenta miscarilor palpebrale. in special a trunchiului cerebral superior sau a unui hematom intracranian.

ce antreneaza hipoxemie cu hipercapnie acidotica. de sex masculin. Debutul poate fi progresiv relevat prin perioade de foame sau senzatie de frig. Sindromul apare la persoane tinere. In clinica. sunt cunoscute si studiate doua tipuri de hipersomnii a caror explicatie fiziopatologica nu este inca elucidata. La acesti bolnavi se presupune posibilitatea existentei unei anomalii a chemoreceptorilor chemoreceptorilor fata de presiunea O2 si CO2. care alunga somnul si antreneaza trezirea. iar faza de somn cu miscari oculare poate sa nu se produca. globale sau mioclonii care pot ajunge pana la crize convulsive. cu insuficienta respiratorie prin hiperventilatie. 1) Sindromul Pickwick. confuziei sau hiperexcitabilitatii sexuale. Este bine cunoscuta aparitia somnului consecutiv unei sarcini dificile sau a unor situatii de analiza a activitatii. se caracterizeaza prin aparitia unor perioade lungi de somn. 90 . oboseala psihica. a caror durata poate varia de la 1 la 3 saptamani. Dupa cataclisme poate aparea la supravietuitori o stare de stupoare sau de somn irezistibil. Modificarea ritmului respirator. La acestea se adauga o foame excesiva (bulimie) si tulburari de comportament de tip depresiv sau de expresie confuzoonirica. intre 10 si 30 de ani. poliglobulie si insuficienta cardiaca dreapta. Somnul nocturn este agitat din acelasi motiv al aparitiei anomaliilor respiratorii cu pauze care duc la numeroase treziri. relevat prin pauze de 20-40 s este urmata de o inspiratie profunda. Acestea sunt asociate cu miscari partiale. 2) Sindromul Klein-Levin. care pot persista multe zile dupa perioada de somn. care a fost precizat de Levin in 1936. se traduce prin accese de somnolenta. Faza de somn lent profund este rar atinsa. Hipoxia si hipercapnia par sa joace un rol esential in aparitia acceselor de somn.Interpretarea Viselor Hipersomniile reactionale pot aparea in unele situatii afective sau conflictuale importante. cianoza. tulburari de comportament de tipul agitatiei. descris de catre Burwell si colab (1956). care apar la persoane tinere obeze.

Prin urmare. Studiile de laborator au evidentiat ca putine episoade enuretice (3 din 22) au legatura cu somnul REM (Kelly. se duce la baie. Cand comportamentul somnambulului devine mai complex si mai coordonat (evita obiectele. mormaie sau vorbeste 91 . etc) care depind in mare parte de dereglarile diencefalice si hipotalamice. Ocazional. a carui cauza nu este cunoscuta. cu ochii deschisi si cu o fata inexpresiva. Fiziopatologia acestui sindrom nu este cunoscuta. temperatura. Somnambulismul se manifesta prin coborarea din pat si printrun mers initial instabil. tulburari schizofrenice. Enurezisul nocturn al copiilor si al tinerilor apare independent de stadiul REM cu vise. Aproape toti autorii insista asupra importantei semnelor psihice din acest sindrom (iritabilitate. enurezisul nocturn nu este cauzat de vise. de fapt ca si aparitia sa. de cistite. teroarea nocturna. se produce fara o cauza aparenta. acesta fiind confuz si incapabil de a-si aminti visele atunci cand se trezeste. tulburarea comportamentului REM. dupa care se produce enurezisul. etc). dar ea se asociaza cu degenerari ale functiilor de baza (foame. perioadele de trezire au o durata de 5-9 ore si sunt insotite de o foame devoranta care duce la o crestere rapida in greutate. hiperactivitate. enurezisul poate fi determinat de anomaliile tractului urinar. curata mesele. somnambulismul.Interpretarea Viselor In timp nictemerului. mai rar la sete exagerata si la iritabilitate confuza. de diabetul zaharat sau insipid si de epilepsie. sete. Parasomniile se caracterizeaza printr-o gama larga de comportamente normale. irezistibile. Pe an apar aproximativ 3 astfel de episoade. Enurezisul idiopatic sau esential. cosmarurile si groaza. Parasomniile. senzatii de depersonalizare. care sunt exagerate de somn sau apar exclusiv in timpul diferitelor stadii ale somnului. Intr-un episod enuretic tipic. este corelat cu diminuarea capacitatii vezicii urinare si cu intarzierea maturarii controlului nervos respectiv. cum ar fi: enurezisul nocturn. Imediat dupa incident. stare confuza. s-a observat o perioada de somn agitat urmata de cateva secunde de liniste. clarificand astfel unele mecanisme ale biologiei somnului normal. iar disparitia sindromului. este dificil de trezit pacientul din somn. 1991).

cu remisiuni spontane in jurul varstei de 40 de ani. In astfel de situatii. 92 . Unii pacienti cu tulburari ale comportamentului REM prezinta leziuni de trunchi cerebral identificabile sau alte probleme neurologice. cel mai frecvent in prima treime a noptii cand predomina stadiul 3 si 4. Daca este lasat in pace. 1965. devine clar ca starile somnambulice cu pasi lenti nu pot aparea in timpul episoadelor REM (Jacobson si colab. uneori serios. Astfel. Aceasta tulburare inconstienta debuteaza in cursul varstei de 17-20 de ani si se mentine. Bruxismul nocturn caracterizat prin frecarea involuntara si energica a dintilor in cursul somnului afecteaza 15-20% din populatie. fapt datorita caruia persoanele sar din pat si actioneaza conform visului. sa clarificat ca somnambulismul apare exclusiv in timpul somnului cu unde lente. majoritatea celor cu somn violent nu au simptome de agresivitate in timpul zilei. somnambulismul apare aproape intotdeauna in stadiul 3 sau 4 al somnului cu unde lente. Tulburarile comportamentului REM apar la pisici in cadrul anumitor leziuni de trunchi cerebral. somnambulismul apare mai mult la copii decat la adulti si se diminueaza cu varsta. 1991). In timp ce majoritatea parasomniilor sunt inofensive. dar ipotezele fiziopatologice evoca rolul unor anomalii dentare sau al unui mecanism neurologic central. iar la trezire isi reaminteste putine despre activitatile nocturne sau despre vise. benzodiazepine. Intr-un studiu efectuat de Mahowald si Schenek (1989) se arata ca 85% din persoanele cu somn violent sufera leziuni . somnambulul se reintoarce in pat. Mendelson. Cauza nu este cunoscuta. cosmarurile cu miscari violente ale acestor stari sunt adesea amenintatoare pentru partenerul de somn si periculoase pentru cel care viseaza. 1987).. pacientii raspund bine la medicamentatia anticonvulsivanta (clorazepam. In laborator.Interpretarea Viselor incoerent). Ca si enurezisul. Din fericire. Datorita inhibitiei intense descendente a neuronilor motori spinali si a paraliziei din timpul somnului REM. ele apartin somnului REM fara prezenta paraliziei normale. uneori raspunde monosilabic la intrebari. carbamazepin) (Kelly. In tulburarea comportamentului REM paralizia normala din acest stadiu al somnului lipseste. De fapt. iar 44% lovesc partenerul de pat. In starea de veghe 50-60% din aceste persoane nu prezinta nici un deficit evident.

atinteste cu ochii mari unele obiecte imaginare. tipa. anxietate. Ca si celelalte tulburari cu unde lente (enurezisul si somnambulismul). la 30 de minute de la adormire. pacientii respectivi prezinta anxietate care depaseste limitele normalului. Imediat dupa atac. majoritatea viselor REM terifiante apar la primele ore ale diminetii.Interpretarea Viselor Teroarea nocturna. Prin urmare. Atacurile de teroare nocturna (pavor nocturnus) ale copiilor sunt cel mai bine caracterizate. Clinic. ea poate fi complet inlaturata cu ajutorul benzodiazepinei. asemenea episoade sunt rare si se caracterizeaza prin oprimare respiratorie. In contrast. din punct de vedere fiziologic. Aceste vise infricosatoare care contin imagerii complexe. fata se acopera de transpiratie iar respiratia se ingreuneaza. cosmarurile si visele terifiante apar in stadiul somnului cu unde lente si REM. fenomenele de vis cu grad inalt de anxietate care apar in timpul perioadei REM pot fi deosebite de cele care apar in timpul stadiilor somnului cu unde lente (Dement si colab. 1975). aceste episoade REM infricosatoare se refera si la cosmaruri. mai frecvent la copii si mai rar la adulti. Astfel. expresie faciala fixa. nu se asociaza cu deprimarea respiratiei si include varfuri pontogeniculo-occipitale. teroarea nocturna se diminueaza cu varsta de-a lungul somnului delta. paralizie partiala. ce nu au putut fi masurate direct la om. care reduce in mod selectiv somnul delta. tulburarile somnului cu unde 93 . dupa perioada copilariei timpul somnului REM nu poate fi modificat in mod apreciabil si nici nu poate fi suprimat cu medicamentele respective. Diazepamul poate suprima teroarea nocturna. Aceste vise tulburatoare au adesea caracteristici fiziologice si psihologice exagerate. Medicamentos. Visele inspaimantatoare apar in perioadele REM normale ale persoanelor de toate varstele. In timpul zilei. La adulti.. paralel cu declinul stadiului 4 al somnului cu unde lente (unde delta). care dureaza 1 sau 2 minute. Patternul evocarii fragmentare reprezinta o caracteristica a somnului cu unde lente (stadiul 3 si 4). transpiratie. copilul se ridica brusc din pat. Adesea. Deoarece somnul REM este mai extensiv si mai intens decat somnul continuu. amintirea visului este rara si fragmentara iar in dimineata urmatoare nu-si mai aminteste nimic despre acel episod. dilatare pupilara si dificultate respiratorie.

Interpretarea Viselor
lente si visele terifiante din perioadele REM trebuie tratate in mod diferit.

Apneea din timpul somnului. O alta tulburare a somnului se caracterizeaza prin perioade frecvente de pauze respiratorii denumite apnei ale somnului. Gastaut si colab. (1963) au descris un grup de pacienti cu apneea somnului care nu-si mai amintesc frecventele perioade de trezire nocturna si care acuza un somn prea accentuat sau indelungat. Acestia au fost incadrati in sindromul de apnee cu hipersomnolenta. Ulterior, Dement si colab. (1975) au descris un alt grup de pacienti cu tulburari asemanatoare, dar care acuzau insomnie prin faptul ca nu adormeau imediat dupa perioada de apnee. Ei reprezinta aproximativ 10% din pacientii cu apneea somnului. Apneea somnului afecteaza toate varstele, indiferent de sex. Totusi, aceasta tulburare este intalnita mai frecvent la varstnici. Ea a fost acuzata ca fiind unul din factorii sindromului de moarte brusca la copii. Unii cercetatori au constatat ca aproximativ 30% din persoanele de peste 65 de ani au apneea somnului, dar multe dintre acestea sunt asimptomatice, neinsotindu-se de alte degradari. Totusi, este greu de crezut ca apneea este singura tulburare. Uneori se asociaza cu suprimarea activitatii centrului respirator medular, timp in care diafragmul si muschii intercostali raman imobili (Kales si Kales, 1973). In perioada de apnee care dureaza 15-30 de secunde, oxigenul din sange scade, iar dioxidul de carbon creste, fapt care duce la stimularea centrului respirator si la reluarea functiei muschilor amintiti (Kelly, 1991). Adesea, plamanii nu se umplu cu aer din cauza colapsului muschilor orofaringieni aparut in contextul relaxarii muschilor corpului din timpul somnului cu unde lente. Dupa 1 minut, concentratia excesiva de dioxid de carbon din sange provoaca trezirea persoanei care doarme, dupa care tonusul muscular revine la normal. Dupa cateva secunde, individul adoarme iar ciclurile respective se pot repeta de aproximativ 1000 de ori pe noapte. Tulburarile neuropsihologice care apar la bolnavii cu apneea somnului pot fi secundare hipoxiei nocturne sau fragmentarii somnului. Kales si colab. (1985) si Pochat si colab . (1993) insista in mod
94

Interpretarea Viselor
particular asupra depresiei si asupra tulburarilor de memorie, de gandire, de invatare si de comunicare. Greenberg si colab. (1987) si Bacque si colab. (1996) au observat tulburari de atentie, tulburari ale eficacitatii motorii, ale abilitatilor grafice si constructive. Pentru a explica ansamblul acestor simptome, autorii de mai sus evoca posibilitatea existentei unor leziuni subcorticale. Simptomele de deteriorare corticala , afazia, apraxia si agnozia sunt in general absente. Sepala si colab. (1991) afirma ca dificultatile principale ale acestor pacienti vizeaza somnul, lucrul,aptitudinile mintale si in special sentimentul de a avea o sanatate proasta. Persoanele astfel afectate sunt in general obeze, hipertensive si cu tulburari de ritm cardiac, astfel incat primul act terapeutic se refera la cura de slabire. Perturbatiile psihologice ale acestui tip de boala se manifesta prin depresie cronica, anxietate, insomnie si acuze somatice (Bacque si colab. 1996). Somnolenta diurna si adormirile incoercibile aparute dupa pranz pot impiedica reluarea lucrului. Adormirile sunt direct responsabile si de accidentele rutiere care in acest caz se multiplica cu sapte (Findley si colab. 1988). Medicamentele pentru tratarea apneei somnului nu exista dar cand acest sindrom este provocatde obstructia cailor aeriene superioare poate fi incercat un tratament mecanic sau unul chirurgical. Tratamentul mecanic se refera la fixarea unei masti si la administrarea sub presiune a aerului in scopul mentinerii deschise a cailor aeriene ale gatului intre respiratii. Aceasta ventilatie cu presiune pozitiva ofera rezultate absolut eficace cu conditia sa fie tolerata in toate noptile. Tratamentul chirurgical (faringoplastia) are in vedere largirea cailor aeriene superioare prin ablatia uvulei si inlaturarea mucoasei si tesutului limfoid. Aceasta da rezultate bune la 50-60% din cazurile serioase (Kelly, 1991).

Insomnia. Insomnia este un simptom caracterizat prin imposibilitatea mentinerii duratei si calitatii somnului necesare activitatii normale din timpul zilei. 30% din cei care se prezinta la consultatie se plang de
95

Interpretarea Viselor
insomnie si de alte tulburari neintelese inca in mare parte. Pentru diferentierea tipurilor de insomnie, este necesara cunoasterea perioadelor somnului normal. Astfel, unii pacienti cu insomnie subestimeaza somnul real din timpul noptii. S-a constatat ca unele persoane care acuza insomnie dorm si viseaza normal dar somnul lor de dimineata este de calitate proasta si neodihnitor. Dement si colab. (1975) au examinta somnul la 127 de indivizi cu insomnie si au constatat ca timpul mediu de adormire este de 15 minute iar durata somnului este de 7 ore. Autorii au estimat ca 10-12% din persoanele cu insomnie au un somn fiziologic normal. Formal, acesti indivizi au fost incadrati in sindromul de pseudoinsomnie sau de agnozie a somnului. Alti 30% din indivizii examinati sunt mentiuni in stare de trezire de catre unele evenimente fiziologice involunatare, cele mai comune fiind spasmele periodice stereotipe, cunoscute sub denumirea de mioclonii nocturne. O alta conditie care duce la intarzierea debutului somnului se datoreaza impulsului irezistibil de miscare a membrelor, denumit sindromul picioarelor agitate. Prin urmare, 50% dintre persoanele cu insomnie dorm normal, dar somnul lor este tulburat de evenimente fizice de care nu-si dau seama. Studiile polisomnografice efectuate la pacientii cu insomnie cronica si acuze severe au relevat prezenta unor disfunctionalitati moderate ale somnului (scurtarea somnului, trezirea intermitenta, eficacitatea scazuta a somnului). La acestia, continuitatea din timpul stadiului cu unde lente este mai importanta decat desfasurarea timpului total de somn. Alte insomnii sunt determinate de diminuarea somnului delta, cel mai profund stadiu al somnului cu unde lente, in timp ce altele au la baza o temperatura mai ridicata a corpului, temperatura masurata rectal. Anticiparea insomniei poate juca un rol major la cel putin 15% din cazuri. Ea este clasificata in randul insomniilor psihofiziologice (Lydic si Biebuyck, 1988). Aceasta insomnie conditionata de locuinta si de mediul inconjurator dispare cand individul doarme la hotel sau in alta parte. Astfel, aproximativ 30% din insomnii se datoreaza tulburarilor emotionale, anxietatea fiind legata de dificultatea adormirii iar depresia de trezirea timpurie.

96

de lucrul in schimburile de noapte. Insomnia temporara este consecinta naturala a alterarii ritmului circadian. (1998) au urmarit 100 de insomnici cronici. abordarea si tratamentul subiectilor insomnici este imprecisa. mioclonii si coma care duce la deces. Somnul batranilor. Patogenia acestei distructii talamice este insuficient cunoscuta. Ulterior pacientii au fost urmariti prin consultatii timp de 3 luni pana la un an. Din 97 . provocata de degenerescenta bilaterala a nucleilor anterior si dorsomedian din talamus. Progresiv sindromul se complica cu disfunctie neurovegetativa . Acest sindrom este tranzitor avand o durata de 214 zile in functie de varsta pacientului. de numarul fuselor orare traversate si de capacitatea de adaptare. chestionarul Pittsburgh. cu ajutorul unei metodologii riguroase constatand din interogatorii standardizate. etc. chestionarul de topologie craniana si un examen polisomnografic pe timpul uneia sau a doua nopti. examene clinice. dizartrie. la 5-15 minute de la dormire. In societatea moderna disruptia ritmului circadian normal este determinata de calatoriile pe distante mari cu avionul. de unele activitati de afacere. Insomnia familiala fatala. Unul din cei mai semnificativi determinanti ai somnului persoanelor normale este varsta. Latenta normala pentru somnul REM este de 8090 de minute. Insomnia familiala fatala este o boala ereditara rara. Sindromul schimbarii rapide a fusului orar (Jet-Lag) determinat de schimbarea meridianelor se caracterizeaza prin somnolenta diurna excesiva. insomnie la adormire si frecvente treziri nocturne in special in a doua parte a noptii. de regimul din armata. agenda trezirii si a somnului. problemele somnului se amplifica datorita faptului ca stadiul 4 al somnului cu unde lente diminueaza sau este virtual eliminat in decada a saptea de viata. testul de personalitate MMPI.Interpretarea Viselor Kupfer si Foster (1972) au constat ca pacientii depresivi prezinta o scurtare a intervalului dintre debutul somnului si faza REM. Ondze si colab. Daca investigatiile si tratamentul pacientilor cu somnolenta diurna excesiva sunt oarecum precizate. La batrani.

fara a determina modificari 98 . care induce cresterea dozei dependenta de latenta somnului. varstnicii consacra mai mult timp stadiului somnului cu unde lente. (1982) au constatat. care sunt implicati si in fiziologia reglarii somnului normal. In societatea noastra ritmul circadian al somnolentei este bifazic. reducerea somnului cu unde lente (nu si a activitatii REM) si o trezire persistenta. cel mai utilizat in insomnii. la sobolani. 1987. dar piroteala normala de dupa amiaza este mai pronuntata la persoanele in varsta. prezenta unui antagonist al receptorilor benzodiazepinici (3 hydroxymethyl-βcarboline). fapt care se reflecta pozitiv asupra somnului cu unde lente (Sewitch. Scurtarea marcata a timpului de somn este adesea secundara si altor probleme de sanatate intalnite la varstnici.Interpretarea Viselor aceasta cauza. duce la cresterea stadiului 2 al somnului cu unde lente. din ratiuni inca putin cunoscute.iar benzodiazepinele le-o scade. batranii isi restabilesc cu dificultate ceasornicul biologic in cazul traversarii unor zone intinse. Kryger si colab. Mai mult. din care adesea se trezesc. Daca se va dovedi ca β.carbolina actioneaza direct asupra somnului normal reducandu-l. Cele mai multe medicamente utilizate pentru reducerea somnului (amfetaminele) provoaca alterari profunde ale activitatii motorii si ale altor comportamente. Mendelson si colab. ele dau obisnuinta iar la intreruperea brusca a acestora apar simptome extrem de dezagreabile. Benzodiazepinele ajuta pacientii sa aiba un somn mai mult continuu decat unul mai lung. Studiile polisomnografice au aratat ca flurazepamul. Mecanismul de inducere a somnului prin flurazepam implica receptorii neuronali benzodiazepinici. Aceste proprietati fac ca medicamentele respective sa fie eficace atat in tratamentul insomniei cat si in tulburarile somnului delta. iar naoptea au un somn fragmentat. 1989). mult timp considerat ca fiind stadiul cel mai odihnitor. desi benzodiazepinele sunt mai sigure decat barbituricele. In momentul de fata tratamentul medicamentos utilizat este cel cu benzodiazepine. fara a cauza modificari majore in activitatea motorie. deoarece ele imbunatatesc calitatea somnului si suprima somnul cu unde lente. Persoanele cu insomnie au in timpul somnului o temperatura corporala mai mare. Pacientii cu maladie Alzheimer dorm adesea in timpul zilei. Cu toate acestea.

Inregistrarile facute in stadiul 2 contin numeroase explozii caracteristice fusurilor de somn cu durata de 1-2 sec. EEG inregistrata in stare de veghe este constituita din unde cu voltaj scazut si activitate rapida. Urmatoarele 4 stadii ale somnului cu unde lente reprezinta stadii cu profunzimi succesive.Interpretarea Viselor comportamentale motorii majore. Stadiile somnului normal . in aceeasi perioada de timp. Cand o persoana adoarme. aproximativ la fiecare 20 de minute. iar motilitatea gastrointestinala creste. Stadiul 3 si 4 al somnului cu unde lente ocupa aproape 15% si are loc in prima jumatate a perioadei de somn. Metoda principala de monitorizare a stadiilor somnului uman este electroencefalograma (EEG). dar activitatea somatica nu este absenta. Voltajul EEG cel mai scazut este inregistrat in stadiul 1. In stadiul 3 si 4 domina undele lente de somn (somnul delta). In timpul parasimpatica. 99 . Stadiul 2 al somnului cu unde lente ocupa aproximativ o jumatate din somnul total. atunci medicamentul respectiv ar putea fi considerat ca un foarte bun somnolitic. 1990). EEG trece progresiv prin toate cele 4 stadii ale somnului cu unde lente intr-o perioada de 30-45 de minute. iar la revenire parcurge aceleasi stadii in ordine inversa. somnului cu unde lente predomina activitatea Frecventa batailor cardiace si tensiunea arteriala scad. Cei care dorm normal executa ajustari posturale majore. Ele apar in prima treime a noptii si dispar adesea complet mai tarziu. Stadiile 1-4 ale somnului cu unde lente caracterizate EEG prin frecvente din ce in ce mai lente si cu voltaj mai inalt corespund starilor de somn din ce in ce mai profund. Acesta ar putea fi folosit in tratamentul bolnavilor cu somnolenta excesiva. in timp ce altii reactioneaza astfel la fiecare 5 minute (Mc Ginty si Szymusiak. catre dimineata. Stadiul 1 al somnului non REM poate fi deosebit de stadiul 1 REM numai cu ajutorul electrooculografiei si a electromiografiei. In timpul somnului cu unde lente muschii se relaxeaza.

(1998) au studiat efectul stimularii VIM asupra genezei fusurilor de somn si au constatat ca arhitectura si calitatea somnului nu se modifica prin stimularea respectiva. arnulf si colab. Generatorul neuronal al ritmului teta este localizat in patura celulelor piramidale ale campului CA1 din girusul dintat si din cortexul entorinal. Acest pattern cerebral activ este cuplat cu pierderea tonusului muscular din intregul corp. Nucleii talamici reticulati. EEG hipocampica este inalt sincronizata cu unde teta (4-10 Hz). sunt adiacenti nucleului VIM. Inregistrarile facute pe animale au relevat ca desi activitatea corticala este desincronizata. EEG devine desincronizata cu voltaj scazut. miscarile oculare rapide (REM). Un alt semn este reprezentat de contractia severa a pupilelor (mioza). modificand-o in directia temperaturii ambiante. Scapa de aceasta paralizie generalizata numai muschii scheletici care controleaza miscarile ochilor. Acest fapt se datoreaza suprimarii activitatii simpatice. In 1957. in special cand EEG corticala are o desincronizare maxima. La 90 de minute dupa debutul somnului apar numeroase modificari fiziologice abrupte. Aceasta stare de somn a fost denumita somn paradoxal. somn activ si somn desincronizat.. 1991). Miscarile oculare rapide si activitatea fazica a muschiilor urechii medii coincid cu activitatea 100 . Ritmul teta hipocampic este observat in starea de trezire. asemanatoare dar nu identica cu cea a starii de trezire. Stimularea continua cu frecventa inalta a nucleului talamic ventrointermediar (VIM) este eficace in tratamentul tremuraturilor severe. Proprietatea dramatica si fundamentala a acestui stadiu al somnului este reducerea homeostaziei (Kelly. rapid. Dement si Kleitman au descris in timpul somnului cu desincronizare EEG. Autorii au ajuns la concluzia ca stimularea nucleului talamic VIM este selectiva si nu modifica fusurile somnului. dar peste acestea se suprapun si izbucniri de miscari oculare rapide. oscioarelor urechii medii si respiratiei. Stadiul 4 al somnului cu unde delta este cel mai dificil de intrerupt. Acest stadiu activ al somnului a fost numit somn REM.Interpretarea Viselor Pragul pentru trezirea din somnul cu unde lente variaza invers cu frecventa EEG. Cel care doarme pierde la un moment dat si abilitatea reglarii temperaturii corpului. Multe miscari oculare din timpul somnului REM sunt lente si oscilatorii. implicati in geneza fusurilor somnului.

in care includem activitatea muschilor urechii medii. ce dirijeaza multe evenimente fazice ale somnului REM. puntea. 1989). Dupa prima perioada REM intervalele dintre celelalte perioade REM ale unei nopti scad. adica de 20-25% din durata totala a somnului. au capatat denumirea de varfuri ponto-geniculo-occipitale (PGO). profunzimea somnului nu reprezinta un parametru unitar. Durata totala a somnului cu miscari oculare (REM) este in medie de o ora si jumatate pana la 2 ore. Stadiul 4 din somnul cu unde lente si somnul REM au caracteristici distinctive pentru fiecare individ. In timpul somnului REM creste pragul de trezire la stimulii mediului inconjurator astfel incat REM este considerat ca cel mai profund stadiu al somnului. ale talamusului (nucleul geniculat lateral) si ale cortexului auditiv si vizual. REM este cel mai usor stadiu al somnului. care precede si care urmeaza unui stadiu REM este un somn superficial care face parte din stadiul 1 sau 2. Stadiile REM apar la intervale regulate si se succed de 4-6 ori pentru o durata de somn de 8 ore. trigemenului si facialului). Stadiul 4 al somnului 101 . De fapt. este formata dintr-o lunga perioada de somn cu unde lente si dintr-o perioada REM de scurta durata. spasmelor musculare. majoritatea persoanelor trezite din somnul REM isi amintesc rapid visele. In fine. in timp ce durata somnului cu unde lente este de 6 ore. Stadiile mai usoare ale somnului cu unde lente. nucleul motor al oculomotorului. generatoare a activitatii fazice. In acelasi timp.modificarile respiratorii. cu o durata de aproximativ 2 ore. In timpul unei nopti tipice de somn. Prima parte a somnului. Dupa criteriul intern al trezirii. este considerata ca un pacemaker. fazica inregistrata la animale din diferite structuri ale trunchiului cerebral (partea dorsala a puntii. Prin urmare. adultul normal prezinta perioade de somn cu unde lente si perioade de somn REM. astfel incat orele de dimineata se asociaza in mod normal cu treziri mai frecvente. adica 75-80% din ansamblul somnului. Aceste unde monofazice ascutite ce se propaga rostral de la punte. un om sau un animal care doarme se poate trezi spontan din somnul REM mult mai usor. In general. in timp ce lungimea fiecarui episod REM tinde sa creasca.Interpretarea Viselor electrica brusca. rata batailor cordului si fluxul sanguin coronarian (Kirbi si Verrier. Somnul cu unde lente. in timp ce mai putin de jumatate din cele trezite din somnul cu unde lente nu raporteaza nici o activitate mintala. nu survine niciodata la debutul somnului de noapte. fiecare somn REM este precedat de o perioada de somn lent si in mod normal. impreuna cu perioada mai lunga a REM au loc de preferinta in a doua jumatate a noptii.

se egalizeaza la varsta medie. in timp ce stadiul 4 raspunde mai putin la aceste droguri si mai mult la altele (Kryger si colab. dar in special alcoolul si barbituricele suprima somnul REM. dupa care se diminueaza din nou la batranete. 1989). Scurtarea somnului REM timp de cateva nopti este urmata de initierea sa precoce. stadiul 4 al somnului cu unde lente poate fi redus de benzodiazepine intr-o masura mult mai mare decat somnul REM (Kelly. La om necesarul de somn zilnic scade in perioada copilariei si adolescentei. astfel incat la varsta de 3-4 ani ritmul somn-veghe este bine instalat. Inevitabilitatea tulburarilor semnificative de somn la varstnici nu este inca destul de clara. Cu cat privarea este mai lunga. Cu alte cuvinte. Prin urmare. ciclul de somn constituit dintr-o perioada de somn cu unde lente si dintr-o perioada de somn REM poate fi considerat drept “unitate de somn”. iar ciclurile de somn se modifica progresiv. in timp ce somnul REM este mai putin afectat de acesta. Dupa perioada neonatala. La varsta de 2 ani. cu atat si reboundul REM este mai lung si mai larg. Patternul somnului se afla sub influenta diferitilor determinanti ontogenetici si filogenetici. Existenta unui mecanism compensator de recuperare a somnului REM pierdut sau suprimat sugereaza ca somnul REM este necesar din punct de vedere fiziologic. somnul si veghea devin progresiv stabile. somnul REM scade abrupt la 30-35% din timpul 102 . de prelungirea sa si de cresterea frecventei perioadelor REM. Cea mai evidenta modificare produsa odata cu maturarea patternului de somn uman implica numarul stadiilor REM si stadiul 4 al somnului cu unde lente. somnul REM al nounascutului umple o jumatate din timpul normal de somn zilnic de 16 ore. a carei expresie variaza in cursul noptii. Privarea selectiva de somn REM pentru o perioada de 16 zile nu duce la aparitia unor tulburari psihologice serioase.. Necesitatea somnului REM incepe in uter.. Multi agenti psihoactivi. 1991). De ex. Somnul REM si stadiul 4 al somnului cu unde lente sunt afectate diferentiat de anumite medicamente. Somnul REM ocupa aproximativ 80% din totalul timpului de somn al unui nou nascut prematur cu 10 saptamani si 60-65% din timpul de somn al unui nounascut prematur cu 2-4 saptamani.Interpretarea Viselor cu unde lente este mult mai influentat de timpul anterior fara somn.

stadiile 3 si 4 aparand mai ales in prima treime a noptii. La batrani somnul prezinta o anumita dezorganizare sau involutie. numarul ciclurilor de somn se diminueaza progresiv odata cu varsta si cu instalarea unui ritm nictemeral (gr. Declinul stadiului 4 al somnului cu unde lente la batrani coreleaza cu cresterea numarului de treziri normale spontane si in ultima instanta cu revenirea la un pattern circadian bifazic de somn (aceasta echivaleaza cu atipirea de dupa amiaza). Apoi. au sugerat ca somnul REM joaca un rol important in dezvoltarea sistemului nervos. In anul 1966 Roffwarg si colab. disparand adesea dupa 60 de ani. se poate remarca faptul ca adormirea se produce adesea cu dificultate. la 1. A doua parte a noptii este mai stabila. prin multiplicarea ciclurilor de somn nocturn si prin facilitarea atipirilor diurne. durata absoluta zilnica din somnul REM scade brusc de la 8 ore la nastere. Prin urmare. Astfel. Aceasta teorie are in vedere faptul ca somnul REM provoaca o activitate intensa a circuitelor neuronale si ca substanta cerebrala consuma in cursul somnului REM mai mult oxigen decat in timpul oricarui exercitiu fizic sau mintal din timpul perioadei vigile. de multe ori intalninduse perioade de apnee de 10-20 de secunde ce alterneaza cu perioade de tahipnee. de amplitudine mijlocie (25-50µV). 1972).75 ore la debutul pubertatii (Campbell si Tobler. Stadiul 4 al somnului cu unde lente scade exponential in tot timpul dezvoltarii si in perioada varstei mijlocii.Interpretarea Viselor de somn. 1988). In aceasta perioada ritmul cardiac si cel respirator sunt stabile (Popoviciu. somnul cu unde lente traducandu-se prin unde lente continue si generalizate. dupa varsta de 2 ani. s-a postulat ca somnul REM reprezinta o 103 .5-1. Ritmul cardiac este instabil. miscarile respiratorii sunt neregulate. Studiile unor cercetatori au aratat o reducere marcata a somnului REM la subiectii mai tineri. In aceasta perioada apar bufeuri de unde lente. la grupul de subiecti mai varstnici s-a relevat o distributie frapanta a stadiului 1 spre ultima treime a noptii. In ceea ce priveste somnul cu unde lente. 1984. iar complexul K si fusurile de somn sunt putin frecvente si imprecis conturate. nuctes= noapte. hemera= zi) stabil. Nux. rol asemanator cu cel al exercitiilor fizice in dezvoltarea muschilor. Curran si Franza. 1987). Astfel. marcata indeosebi prin frecventa trezirilor nocturne. Aceste modificari respiratorii pot realiza ritmuri de tip Cheyne-Stookes (Krueger si Karnovsky. iar la 10 ani se stabilizeaza la 25%.

Jouvet si Delorma au descoperit ca paralizia care apare in timpul somnului REM poate fi eliminata selectiv prin lezarea puntii. Miscarile din timpul starii REM sunt strans legate de explozia varfurilor PGO din timpului somnului REM. furie. comportamentul agresiv a fost observat in timpul REM numai in cazul in care leziunile au fost extinse in partea rostroventrala a mezencefalului. aceasta teorie nu explica de ce visele continua si dupa dezvoltarea completa a creierului (Kelly. care ulterior se adauga repertoriului creierului matur (Gaillard. Intreruperea puternicei inhibitii motorii a starii REM releva la pisica un comportament lipsit de paralizie in timpul somnului REM. Acest comportament specific fiecarei specii se manifesta prin atac. 1983). 1984).Interpretarea Viselor sursa potenta de stimulare interna necesara maturarii propriului creier. De fapt. 104 . circuitele neuronale care controleaza secventele comportamentului instinctiv pot fi organizate in timpul somnului REM conform programului genetic. Din aceasta cauza. anticiparea acestei relatii a sugerat lui Morrison ca pisicile respective nu actioneaza in afara viselor. in special a locus-ului ceruleus. fuga. pentru punerea in practica a comportamentului instinctiv exista si alte posibilitati situate in afara somnului REM. Totusi. Din aceasta cauza. Leziunile progresive si mai intinse ale formatiei reticulate pontine duc la desfasurarea progresiva si mai elaborata a comportamentului in timpul somnului REM. reglarea comportamentului motor din timpul somnului REM depinde de locul si marimea leziunilor experimentale din trunchiul cerebral. Somnul REM al tuturor animalelor poate fi programat genetic. Totusi. Dupa studiile lui Morrison (1988) asupra somnului REM fara atonie. patternul instinctiv motor se formeaza la animalele tinere in timpul comportamentului de joc manifestat in stare de veghe. pregatire si explorare (Borbely si Valarx. In anul 1965. 1991). Astfel.

Bucuresti. Leon Danaila. Tratat de Psihanaliza si Psihoterapie. Mihai Golu (2000). Introducere in Psihanaliza. Prelegeri de Psihanaliza. • • 105 . Iasi. Leonard Gavriliu) (1990). Polirom. Tratat de neuropsihologie. studiu introductiv si note: Dr. Medicala. Ed.Interpretarea Viselor Bibliografie • Constantin Enachescu (2003). Sigmund Freud (Traducere. Psihopatologia Vietii Cotidiene. Ed. Ed. Didactica si Pedagogica. Bucuresti.

Interpretarea Viselor 106 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful