Interpretarea Viselor

Psihanaliza Interpretar ea Viselor’Visele sunt raspunsuri la intrebari pe care nu stim sa le formulam’ Marcio Barrios

1

Interpretarea Viselor
I. Domeniul si istoricul psihanalizei

A) Definitie si domeniu Psihanaliza este metoda instituita de Sigmund Freud care are ca obiect cunoasterea profunda a vietii sufletesti a omului atat in starea de normalitate psihica, cat si de boala, in scopul instituirii in cel de-al doilea caz a masurilor adecvate de terapie. In lucrarea sa Cinci lectii asupra psihanalizei, S. Freud mentioneaza cazul unei bolnave de isterie cu tulburari neurologice si somatice pe care a tratat-o prin hipnoza. Ulterior, in faza posthipnotica, erau rediscutate evenimentele traite in trecut de catre pacienta si care aveau pentru aceasta o valoare psihotraumatizanta, in directa legatura cu tabloul clinic actual. Discutia medicului cu bolnava a realizat, printr-un proces de asociatie si constientizare a acestei legaturi, o amendare completa a simptomatologiei clinice. Bolnava a numit acest procedeu terapeutic neobisnuit tratamentul prin conversatie (talking cure) sau de curatire a hornurilor (chimney sweeping). S. Freud pune la baza acestui proces de vindecare mecanismul de catharsis, un procedeu care goleste sau curata viata psihica a individului de un continut patologic conflictual de factura psihotraumatizanta trait anterior si exprimat actual prin tabloul clinic respectiv. Putem considera ca aceasta observatie clinica reprezinta punctul de plecare al studiilor de psihanaliza. D. Lagache, referindu-se la continutul si obiectivele psihanalizei, face urmatoarea sinteza a problemei: 1) psihanaliza reprezinta o metoda de investigatie a proceselor psihice; 2) psihanaliza este o tehnica de tratament a tulburarilor nevrotice; 3) psihanaliza este o doctrina de cunoastere psihologica, morala si culturala a omului si a societatii, avand virtuti de explicare a semnificatiilor acestor domenii. Metoda psihanalizei nu consta in interogarea bolnavului, ci din analiza discursului sau, unul cat mai liber posibil, neinfluentat si
2

Interpretarea Viselor
nedirijat de catre o alta persoana in scopul obtinerii unei expresii spontane a gandirii subiectului, reprezentand confidentele acestuia. In acest sens, metoda psihanalizei vizeaza urmatoarele obiective: a) Subiectul sa ia cunostiinta de originile reale ale suferintelor sale intime, sa le masoare pe masura ce le evoca, incepand cu cele mai indepartate evenimente ale copilariei sale pana in prezent. b) Sa le retraiasca intr-o situatie actuala concreta impreuna cu analistul, printr-un proces de transfer afectiv. Aceasta reprezinta tehnica liberei asociatii care se completeaza cu analiza viselor pacientului. Evoluand in aceasta directie, psihanaliza a dus la descoperirea unor noi aspecte, deosebit de interesante si anume: a) Sexualitatea infantila; b) Complexul Oedip si relatia sa cu comportamentul sexual al adultului; c) Rolul fundamental al sexualitatii in geneza nevrozelor si psihozelor. Pornind de la datele de observatie practica ale bolnavilor sai, cu ajutorul metodelor mai sus mentionate, S. Freud a creat teoria psihanalizei, care comporta urmatoarele elemente constitutive:
1) Existenta

unei instante a personalitatii denumita inconstient si care este depozitara pulsiunilor sau a tendintelor instinctive primare. Aceste pulsiuni sunt dupa Freud de doua feluri. Unele provin din instinctul de viata (Eros), a carui energie denumita libido reprezinta elanul sexual, iar celelalte provin din instinctul de moarte (Thanatos), care este orientat catre agresivitate si distrugere.

2) Existenta unei instante reprezentata de Eul constient si actual, in relatie directa cu mediul familial( in perioada copilariei) si cu mediul social( in cursul vietii individului) 3) Prezenta intre cele doua instante a unei zone intermediare, denumita subconstient sau preconstient, cu rolul de cenzura, de reglare dinamica a procesului de
3

in viata constienta sub forma de complexe. Caracteristicile Eului dupa S. Freud sunt urmatoarele: 1) Asigura identitatea si autoafirmarea persoanei. Pornind de la analiza cazului Ana O. conflicte. la care se refera in lucrarea sa Cinci lectii despre psihanaliza . 2) Acumuleaza(memoreaza) experientele externe si asigura acomodarea(adaptarea) persoanei la acestea. Pe baza acestor concluzii. Freud construieste o schema generala de organizare a aparatului psihic uman. simptome clinice. denumita inconstient. pulsiunilor. aceasta este instanta intermediara intre realitatea lumii externe si realitatea psihica a persoanei.Interpretarea Viselor exteriorizare a pulsiunilor inconstientului in sfera Eului constient. b) Eul constient. in interiorul caruia individul inmagazineaza propriile sale experinte. presiune regland represiva asupra astfel dinamica 4 . 3) Exercita o inconstientului. este depozitarul tuturor pulsiunilor noastre. reprezentand prima si cea mai veche dintre instantele personalitatii. S. formata din cele trei instante: a) Inconstientul. Freud ajunge la urmatoarele concluzii cu valoare atat medicala cat si psihoterapeutica: a) Existenta unui psihism inconstient. aparut ca un invelis cortical sub influenta factorilor educationali si a modelului familial in perioada copilariei. si ulterior. avand la baza motivatiile fictive ale inconstientului sau pulsiunile acestuia.. viata sa interioara sau sfera inconstientului. c) Aceste interventii ale inconstientului in sfera constienta se transforma in comportamente si actiuni. S. b) Interventia acestei sfere. sub influenta lumii reale externe.

5 . 6) Cresterea neplacerii se manifesta prin sentimentul de pericol care declanseaza ca un semnal de reactie angoasa. el asigurand in felul acesta o stare de echilibru intre placere si neplacere. dezvoltandu-se in prelungirea Eului sub influenta factorilor represivimodelatori ai modelului socio-cultural extern(valori morale. ci reprezinta rezultatul unei indelungate evolutii pe calea selectiei naturale. ca ultima faza a acesteia. c) Supra-Eul este cea de-a treia instanta in cadrul sistemului de organizare a personalitatii. Intr-un articol stiintific publicat in anul 1911. juridice. • • Pana la constituirea sa intr-o doctrina bine conturata despre om si viata psihica. Teoria lui Freud care a demonstrat ca nu Eul este fundamentul si motorul vietii psihice. O valoare deosebita pentru intelegerea istoriei psihanalizei o constituie cercetarea fazei prepsihanalitice referitoare la om. Freud scrie referitor la psihanaliza ca trei doctrine au schimbat profund gandirea europeana. ci inconstientul. operand o adevarata revolutie in stiinte. culturale. Acestea sunt urmatoarele: • Teoria lui Copernic care a demonstrat ca nu Pamantul ci Soarele este centrul sistemului nostru planetar. detronand astfel constiinta din rolul sau conducator al persoanei umane si inlocuind-o cu pulsiunile instinctuale. la viata psihica. S.Interpretarea Viselor 4) Eul este ghidat de impulsurile venite din interior(inconstient) si exterior(lume). sociale. Teoria lui Darwin care a demonstrat ca omul nu este creatia privilegiata a lui Dumnezeu. 5) Eul evita neplacera si cauta sa obtina placerea. religioase. etc). psihanaliza a parcurs un drum istoric lung.

de nervismul pavlovian si de neuropsihologie. atat psihologia cat si psihiatria sunt considerate ca fiind stiinte umane intrucat prin natura obiectului lor ele studiaza un aspect fundamental al stiintelor umane.P. conceptie vehiculata in secolele al XIX-lea si al XXlea de teoriile gestaltiste. Din punct de vedere istoric au existat doua directii de gandire referitoare la viata psihica: a) Viata psihica era apreciata ca manifestare exterioara pura si exclusiva. prin urmare dimensiunea ontologica a persoanei.Carrier). a actelor acesteia? Raspunsul lui S. Aceste puncte de vedere care s-au confruntat permanent in istoria stiintelor umane si a psihologiei. Freud este ca viata psihica reprezinta expresia functiei unui aparat caruia noi ii atribuim o extensie spatiala si pe care il presupunem format din mai multe parti sau instante. acela de a fi si de a se infatisa. respectiv a creierului?  Viata psihica a individului este in primul rand o manifestare pura a vietii constiintei. 6 . behavioriste. Doua directii principale se desprind in sensul acesta: a) Pe de o parte o directie care considera psihologia si psihiatria ca stiinte pozitive. b) Pe de alta parte. inscrise in seria stiintelor biologice. cuprinzand creierul si depasindu-l concomitent prin natura acestor instante. considerandu-se in sensul acesta ca orice fenomen psihic este insotit de constiinta despre el insusi (J. b) Viata psihica era privita ca experienta a vietii interioare. isi pune urmatoarele intrebari:  Viata psihica este manifestarea unui organ somatic. sfarsesc prin a-l face si mai imprecis. departe de a clarifica domeniul si obiectul psihologiei. Freud incercand sa depaseasca aceasta dilema a naturii vietii psihice. idei care ne vin de la Platon si sunt continuate pana la Freud. Freud.Interpretarea Viselor Pana la S. mai contradictoriu. S. psihologia a identificat viata psihica cu viata constiintei.

In sensul acesta. pe care il numea vocea interioara sau semn divin. participa personaje dramatice. structura dramatica se desfasoara in sensul unui scenariu care urmareste rezolvarea unui conflict. tragedia se constituie ca un veritabil grup psihoterapeutic. Barrucand). Plecand de la acest fapt. Tragedia. pot fi aduse la suprafata. Socrate vorbeste despre acele imagini primordiale pe care le pastram in interiorul nostru ca pe niste umbre (arhetipurile). implica o solutie purificatoare(catharsisul). La tragicii greci. Pentru filosoful atenian toate cunostiintele noastre sunt depozitate in interiorul sufletului nostru. primul care pune problema vietii interioare este Socrate. constientizate de catre individ in cadrul dialogului cu un altul.Interpretarea Viselor Istoria psihanalizei se constituie in felul acesta ca o prelungire si concluzie a unei lungi istorii de descoperire si analiza a vietii interioare care incepe cu Socrate si ajunge la Freud(C. el moseste sufletul aducand la lumina idei. aratandu-i ca sclavul sau stie teorema lui Pythagora. in care. printr-un anumit exercitiu. Republica). Astfel. mai ales in ceea ce priveste modalitatea in care sunt puse intrebarile.arta mositului). Enachescu). pentru a putea conduce interlocutorul catre aflarea adevarului. fapt care situeaza tragedia in acelasi plan cu psihoterapia si psihanaliza de mai traziu(D. Mai mult. prefigurand in felul acesta existenta inconstientului in mitul pesterii (Platon. Socrate isi numea metoda maieutica(maieutike. alaturi de corifeu si cor. pune bazele psihanalizei. spunand ca intocmai unei moase care aduce pe lume copii. Dar Socrate este cel care pelcand de la daimonion-ului sau interior. Efectul urmarit este de catharsis. pe tot parcursul vietii sale. Este ceea ce Socrate i-a demonstrat lui Menon. catharsisul corespunde unei modificari a structurii personalitatii legata de luarea la cunostiinta a unei stari psihologice 7 . tragedia ca si psihanaliza isi construiesc solutia terapeutica pe catharsis. Este metoda dialecticii. Existenta vietii interioare i-a fost relevata lui Socrate de prezenta interioara a daimonion-ului sau . Barrucand afirma ca in toate situatiile. conform preceptului delfic gnothi seauton(cunoaste-te pe tine insuti). pe care acesta este obligat sa o cunoasca si sa o cultive permanent. sub forma unor reminesciente(anamnesis) despre care noi nu avem cunostiinta si care. Discutia trebuie insa condusa cu o anumita abilitate. a unei stari de tensiune interioara. D. Socrate pune probema vietii sufletesti ca pe o stare interioara particulara a omului. In istoria civilizatiei europene. ca suferinta interioara. In felul acesta.

Nietzsche. Maine de Biran vorbeste despre aperceptie si admite existenta vietii interioare. Secolul al XIX-lea. esenta a valorilor spirituale pure. Ceea ce este important la Descartes este faptul ca acesta trateaza pasiunile ca pe niste stari sufletesti si nu ca pe nsite trasaturi morale . Ea reprezinta factorul care sta la baza tuturor actiunilor noastre. viata spiritului. A. reprezentata prin Supraom(Ubermensch). Maine de Biran afirma ca Dumnezeu este pentru sufletul uman ceea ce este sufletul pentru corp. In aceeasi perioada. Influentat de doctrina teologica crestina.Schopenhauer considera ca exista in fiecare fiinta vie o vointa oarba si subterana a carei dinamica se afla la originea insasi a vietii. Aceasta trasatura specific umana este cea care trebuie cultivata in primul rand. viata umana. inca de la inceputurile sale. Nietzsche ajunge la edificarea unei tipologii umane cu caracter suprem. traita de exemplu cu ocazia unei reprezentari dramatice sau a unei psihoterapii. ajungand sa conchida in acest sens ca omul crede adesea ca se conduce singur. persoanele si lumea in general. ca sentiment fundamental. cand de fapt el este condus de aceasta forta nobila interioara. avand un caracter pulsional. Aceste motive ascund un sentiment reprezentat prin iubirea de sine. Plecand de la aceasta teza. o dorinta violenta si obscura de a domina lucrurile. considerat in plan doctrinar ca un important precursor a lui S. Fr. absolut. inaugurand in felul acesta un important capitol al psihologiei. Freud.Interpretarea Viselor afective conflictuale refulate. El distinge omul exterior care se afla in raport cu realitatea externa si omul interior sau viata spiritului care este Eul ce se manifesta interior. Leibniz crede ca viata psihica nu este in totalitatea ei cunoscuta si ca notiunea de inconstient este necesara pentru a putea explica natura umana a instinctului nostru animal. Acesta identifica Eul cu un lucru care gandeste si a carui esenta este de a gandi. afirma ca mobilurile actelor noastre pun in evidenta cu pregnanta o vointa de putere . despreinse de canoanele oricarei morale si pe care o 8 . aduce contributii extrem de importante si numeroase la edificarea si cunoasterea vietii interioare ca sediu al sufletului. Pentru acesta psihicul se organizeaza in trei instante si anume: viata animala. Psihologia incepe sa se desprinda de morala si religie. La Rochefoucauld afirma ca ratiunea profunda a actelor noastre nu rezida in motivele nobile care se ofera in mod obisnuit. independent de factorii rationali. de sfera altor discipline in general odata cu Descartes. Fr.

Acesta. Operand separatia valorilor spirituale si sufletesti de valorile oricarei morale. cea de-a doua jumatate este dominata de figura celebra a lui J. Din acest moment psihanaliza se poate dezvolta. Prin aceasta el anticipeaza Supra-Eul moral. inaugurand odata cu aceasta o noua directie in practica medicala si anume psihoterapia.Charcot prezenta aceste rezultate in celebrele sale demonstratii practice Lecons de Mardi in fata unui auditoriu elevat din Parisul epocii romantice. emotional afectiv este extrem de important. acuzandu-l pe Fr. descoperitorul magnetismului animal. Concomitent cu studiile lui Charcot asupra isteriei care se desfasurau la Paris. intai la Viena. mai ales pentru efectele sale spectaculare. Fr. Primita initial cu mult entuziasm. alcatuit atat din medici cat si din intelectuali de toate formatiile. dar si un mit al persoanei lui Charcot. el fiind cel care pregateste terenul propice al manifestarii pulsiunilor refulate ale inconstientului. o forta psiho-biologica apreciata ca avand efecte terapeutice salutare asupra bolnavilor. J. creandu-se concomitent un val urias de publicitate in jurul acestor demonstratii. Nietzsche pregateste transferul vietii interioare in planul psihologiei si al psihanalizei.M. Ceea ce este absolut real si valoros in teoria si practica lui Fr. apoi la Paris medicul austriac Fr.M. Efectul era spectaculos. utilizand in acest sens hipnoza ca pe o metoda de vindecare prin inductie sugestiva a 9 . Daca prima jumatate a secolului al XIX-lea este dominata de magnestismul animal a lui Fr.Charcot. B) Precursorii psihanalizei In secolul al XIX-lea face cariera. Mesmer. La Nancy. profesor de neurologie la Facultatea de Medicina din Paris. fatorul subiectiv. utilizand metoda sugestiei induse in stare de hipnoza. Mesmer. considerandu-l ca pe imaginea ideala a spiritului uman si fixeaza valorile sufletesti in aceasta instanta a personalitatii de care trebuie sa depinda totul. Mesmer este faptul ca acesta descoperise fenomenul psihologic al sugestiei.Interpretarea Viselor reprezinta printr-un proces de identificare proiectiva prin Zarathustra. reuseste sa obtina la pacientele internate in Clinica de la Salpetriere tablouri clinice de isterie de un mare polimorfism. Mesmer de practici nemedicale. Faptul trebuie retinut intrucat in materie de sugestologie si hipnoza. se efectuau studii similare si in alte centre medicale. Bernheim considera isteria spre deosebire de Charcot ca pe o nevroza. teoria este ulterior refuzata si abandonata definitiv in urma criticilor aduse de Facultatea de Medicina de la Paris care infirma tezele mesmeriene.

La varsta de 5 ani se muta cu familia sa la Viena unde studiaza cursul secundar si apoi urmeaza tot aici Facultatea de Medicina fiind interesat in mod deosebit de studiul sistemului nervos. inductia sugestiva era patoplastica. S. C) Rasturnarea Freudiana Cel care a sintetizat cunostiintele anterioare si a definit cadrul psihanalizei a fost S. impreuna cu J. Freud se naste la 6 mai 1856.M. Majoritatea comportamentelor care nu implica o participare a constiintei depind de un psihism cvasiconstient reprezentat prin formele inferioare ale constiintei. In cazul tehnicii utilizate de Charcot. P. Kretschmer stari hiponoice. Freud comunica rezultatele lor referitoare la isterie pe care le vor publica in 1895 in lucrarea Studii asupra isteriei . Ambele experimente au pus in lumina faptul ca simptomatologia isterica apare sau dispare numai in conditiile in care constiinta clara a individului este suprimata. Breuer. consacrandu-i vaste si importante studii. In anii 1891 si 1892. in Imperiul Austro-Ungar. Janet afirma ca personalitatea umana comporta mai multe etaje dintre care noi nu cunoastem decat etajul constiintei. creand tablouri clinice prin inductie sugestiva pe cand Bernheim le sugera amendarea simptomelor clinice desfiintandu-le prin acelasi mecanism de inductie sugestiva. Janet denumeste aceste mecanisme si fenomenul care este legat de ele automatismul psihologic. fundamentand totodata o noua doctrina psihologica si o 10 . Concomitent insa il cunoaste si pe P.Charcot de la Salpetriere.Janet si studiile acestuia.Interpretarea Viselor simptomelor clinice ale bolii. In anul 1893 J. Modul de gandire clinica era absolut contrar celui practicat de Charcot. Aici asista la faimoasele Lecons de Mardi cu demonstratii clinice si discutii asupra isteriei. trateaza prin hipnoza un caz de isterie utilizand in mod invers metoda lui Charcot. In anul 1885 face un stagiu la Paris. in orasul Freiberg din Moravia. fapt ce ridica problema unor stari sau instante psihice diferite de sfera constiintei. In anul 1889 face un nou stagiu. Breuer si S. in cazul lui Bernheim inductia sugestiva avea rol psihoterapeutic. la celebra Clinica de Neurologie a lui J. P. mai exact in cursul somnului hipnotic. de data aceasta la Clinica de la Nancy unde ii cunoaste pe Liebault si Bernheim cu care va studia hipnotismul si sugestia in tratamentul simptomelor clinice ale isteriei. in stare de hipnoza. care producea simptome clinice prin inductie. Charcot le sugera pacientelor aflate in stare de hipnoza simptomele bolii. Freud. Freud si Breuer vor utiliza metoda inductiei hipnotice in scopul stergerii simptomelor clinice. ulterior numite de E.

Aceste din urma aspecte au dus la separarea unora dintre adeptii lui S. Freud imparte pulsiunile in urmatoarele grupe: a) Pulsiuni ale vietii( sexualitate. b) Eul. sediu al pulsiunilor si dorintelor refulate.Jung care se distanteaza de S. libido.Adler care pune accentul pe rolul agresivitatii si al vointei de putere. Regis si A. K. mitologie. Freud isi expune in mod independent primele sale formulari teoretice referitoare la psihanaliza in lucrari devenite celebre: Interpretarea viselor(1899). E. Psihopatologia vietii cotidiene(1901).Jones de la Londra.Freud si noii sai elevi nu a avut ca efect numai adoptarea si difuzarea psihanalizei ci si ridicarea unor probleme si a unor intrebari din partea acestora referitoare atat la doctrina teoretica cat si la metoda practica.Ferenczi de la Budapesta. arta. precum si in ceea ce priveste modul de a considera incosntientul.Freud. S. cuprinzand constiinta morala pana in 1939. Intalnirea dintre S. etc) si anume: Totem si tabu.Interpretarea Viselor noua forma de tratament a bolilor psihice. Inhibitie.Freud va mai elabora cateva lucrari care extind sfera psihanalizei asupra stiintelor umane( morala. S. Intre anii 1895 si 1905. Aici.Jung de la Zurich.Freud se constituie o echipa de tineri speciliasti care vor ilustra ulterior domeniul psihiatriei. Abraham de la Berlin. Este vorba de E.G. anul mortii sale la Londra. Dupa anul 1920 asistam la o modificare a teoriei psihanalitice si o extindere a sa operata de insusi S. boala. E. Hesnard de la Paris. Freud prin respingerea pansexualismului acestuia in materie de pulsiuni. cand publica Introducere in narcisim(1914) si Complexul lui Oedip. Simptom. Eros) b) Pulsiuni ale mortii si agresivitatii( Thanatos) S. Psihanaliza va cunoaste o dezvoltare considerabila intre anii 19051920. Trei eseuri asupra sexualitatii si Lapsusul si relatia sa cu inconstientul(1905). societate. Apar astfel curente disidente in psihanaliza: cel a lui A. cuprinzand preconstientul si cenzura totodata. iar in jurul lui S. S. al psihanalizei si al psihoterapiei.Bleuer si C. religie. si cel a lui C.G. Freud de acesta .Freud procedeaza apoi la o reevaluare a organizarii sistemului personalitatii sau a aparatului psihic in urmatoarele 3 instante: a) Sinele. Angoasa si civilizatie c) Psihanaliza postfreudiana 11 . Moise si monoteismul. S. aceste aspecte le regasim in lucrarea Dincolo de principiul placerii(1920) . c) Supra-Eul.

arta. dar si simptomele clinico-nevrotice ale individului. dar mai ales dupa moartea acestuia. experienta psihologica individuala. A. Limbajul inconstientului este simbolic si se exprima in mituri.Interpretarea Viselor Psihanaliza nu a avut o evolutie continua si uniforma. In acest sens nu se poate vorbi de un singur inconstient. in planul aplicarii sale practice in psihoterapie si educatie. Dincolo de curentele sale disidente. etc O. Aici isi au loc arhetipurile. Klein scoate in evidenta importanta primei copilarii. A. Freud studiaza raporturile Eului cu Lumea si descrie mecanismele de aparare a Eului. C.Jung. adesea zguduita de crize interioare.G.Stekel studiaza pulsiunile sexuale.Adler pune accentul pe autoritate. problema sexualitatii si a traumatismului sexual in viata individului. Ea are o istorie tensionata. a dependentei prelungite de aceasta si a consecintelor sale in procesul de formare si maturizare a personalitatii individuale. Acesta cuprinde mai multe instante: inconstientul instinctogen ca sediu al pulsiunilor primare. psihanaliza devine o psihologie abisala avand ca obiect principal inconstientul. psihanaliza inca din timpul vietii lui S. reprezentate prin curentele disidente. mai cu seama. a fixatiilor emotionale din aceasta perioada dar si rolul psihotraumatizant al frustrarilor afective si al carentelor educationale pentru viitorul individ. depozitarul tuturor experientelor ancestrale ale umanitatii sub forma arhetipurilor. ca mod de autorealizare a persoanei.etc.Freud.Jung revizuieste psihanaliza in special in problema inconstientului caruia ii acorda o valoare esentiala dar al carui continut il extinde.Adler si cea a lui C. 12 . legende. W. Rank studiaza psihanalitic etapele vietii individuale punand problema traumatismului nasterii individului ca separare a copilului de mama. pe pulsiunile agresivitatii si pe dorinta de putere ca forma finala catre care tinde orice comportament. Cele mai importante curente disidente care s-au desprins din psihanaliza ortodoxa freudiana au fost psihanaliza lui A. M. Pentru el. a fost imbogatita de numeroase contributii. starile complexuale. religii. starile de angoasa. dar si prin modificarile pe care le-a suferit dupa Freud in plan doctrinar si. Acesta nu poate fi numai sediul exclusiv al pulsiunii sexuale. inconstientul individual ca sediu al experientelor psihologiei personale a individului. orice pulsiune a Eului. inconstientul colectiv.G.

Ea vine sa explice aspectele de cunoastere psihologica a individului si sa dea o noua viziune clinica asupra patologiei psihiatrice.Freud intelege prin compelxul lui Oedip e un fenomen care nu a fost semnalat decat in aria culturala eurpoeana.datorita valorii. Horney face studii extinse asupra relatiilor dintre conflict si mediu. Mai mult.atat in sfera stiintelor umane cat si in psihologie si medicina. iar referirea la mitul antic este numai un motiv. Prin noua imagine despre om pe care psihanaliza o instituie. Esential este faptul ca psihanaliza s-a impus cu un prestigiu deosebit in arena stiintelor umane si a medicinei. Un alt aspect care pare a marca o anumita fragilitate a doctrinei psihanalitice este reprezentat de ceea ce remarca N. Cu toate acestea. Szondy realizeaza o analiza minutioasa a pulsiunilor inconstientului si elaboreaza o metoda de psihodiagnostic al pulsiunilor. J. noutatii si importantei sale practice. oferind in acest din 13 . In al doilea rand.Berdiaev si anume ca in conformitate cu spiritul psihanalizei. a rolului si semnificatiei psihotraumatismelor pentru personalitatea individului. compelxe ideoafective sau simptome nevrotice. psihanaliza a fost supusa unor critici vehemente.Starobinski aprofundeaza aceste analiza semantica aplicata la psihanaliza realizand interpretare a discursului psihanalitic. Lacan procedeaza si el la o analiza minutioasa a dezvoltare a personalitatii individului si concomitent a discursului psihanalitic. natura persoanei umane este considerata a fi funciarmente bolnava. fiind privita adesea cu rezerva sau chiar respinsa categoric.Interpretarea Viselor K. J. intrucat la baza vietii noastre psihice stau pulsiunile care nesatisfacute se convertesc in focare de tensiune psihica ducand la stari conflictuale. ca o forma de gandire de care nu putem sa nu tinem seama si ca un praxis indispensabil. stadiilor de semnificatiei aspecte prin o veritabila D) Observatii critice Inca de la aparitia sa. ea a sfarsit prin a se impune. O critica a psihanalizei scoate insa in evidenta o suma de aspecte care ridica numeroase semne de intrebare. ea se infatiseaza ca o constructie care mitologizeaza persoana umana. axa doctrinei psihanalitice reprezentata de complexul lui Oedip nu pare a rezista la o analiza critica atenta si profunda. L. ceea ce S.

principiul inertiei neuronale. dezvoltarii si evolutiei personalitatii. societatii. suma excitatiilor externe si de aparare si descarcare(abreactie) fata de cresterea tensiunii de origine interna. iar pe de alta parte prin evitarea a ceea ce ar putea creste cantitatea de excitatie si apararea impotriva acestei cresteri. 14 . precum si situatiile conflictuale de factura individuala sau crizele sociale (E. compulsiunea la repetitie. In plus mentalitatea psihanalitica s-a impus ca mod de a gandi si interpreta majoritatea fenomenelor familiei. dupa S. Principiul inertiei neuronale Acesta este principiul de funtionare a sistemului neuronal. principiul placerii/neplacerii. ale istoriei. artei si culturii sau faptele de antropologie(B. Constanta este obtinuta pe de o parte prin descarcarea energiei existente. Freud. principiul Nirvanei. aparand ca reglator al functionarii aparatului psihic. guverneaza viata mentala. principiul realitatii. Malinowski. 1. Ele sunt urmatoarele: principiul constantei. principiul constantei se afla intr-un raport strans cu principiul placerii. Levi-Strauss). in cadrul sau. El cauta sa mentina constanta. Cl. 2. II. Principiul constantei Acesta este principiul conform caruia aparatul psihic tinde sa mentina la un nivel psihic cat mai scazut posibil sau cel putin cat mai constant cu putinta cantitatea de excitatie pe care el o contine. Principiul constantei sta la baza teoriei economice freudiene. Este un mecanism de descarcare energetica neuronala.Fromm). Principiile psihanalizei Prin principiile fundamentale ale psihanalizei intelegem principiile sau legile cele mai generale care. conduita si experientele persoanei umane.Interpretarea Viselor urma caz un pretios si eficient instrument terapeutic. in conformitate cu care neuronii tind sa evacueze complet cantitatile de energie pe care le primesc. Din motivele mai sus mentionate.

Pulsiunile nu cauta. Principiul placerii/neplacerii Acesta este un principiu care guverneaza functionarea mentala. principiul placerii este un principiu economic. singura care le permite prin deturnari si amanari necesare sa atinga satisfactia cautata. Dupa S. Nirvana desemneaza stingerea dorintei umane.Interpretarea Viselor 3. Principiul Nirvanei Acest principiu desemneaza tendinta aparatului psihic de a reduce la zero sau macar de a reduce cat mai mult posibil orice cantitate de excitatie de origine externa sau interna. sa se satisfaca pe caile cele mai scurte. In acest caz. ansamblul activitatii psihice avand ca scop sa evite neplacerea si sa procure placerea. Prin placere se intelege satisfacerea unei nevoi. totala. Freud existenta unei stranse relatii intre cele doua principii ale placerii si constantei. Termenul de Nirvana exprima in primul rand o legatura profunda intre placere si aneantizare. El formeaza un cuplu cu principiul placerii pe care il modifica in masura in care reuseste sa se impuna ca principiu reglator. decat sa se descarce. Reiese de aici modul in care raportul placere/realitate pune o problema care este ea insasi dependenta de semnificatia data in psihanaliza termenului de placere. Freud de la Fechner (principiul de palcere a actiunii) conform caruia nu numai ca finalitatea urmarita de actiunea umana este placerea dar si actele noastre sunt determinate de placerea sau de neplacerea procurate in prezent de reprezentarea actiunii de indeplinit sau a consecintelor sale.Freud. Principiul placerii este corelat si cu principiul realitatii. Ele se acomodeaza progresiv cu realitatea. iar palcerea de reducere a acesteia. aneantizarea individualitatii. In masura in care neplacerea este legata de cresterea cantitatii de excitatie. motiv pentru care el se diferentiaza de constanta sau de homeostazie. o stare de liniste si fericire interioara perfecta. prinicpiul Nirvanei exprima tendinta pulsiunii de moarte. Principiul realitatii Principiul realitatii impreuna cu principiul placerii reprezinta pentru S. 4. cautarea satisfactiei nu se mai efectueaza pe caile cele 15 . Principiul placerii a fost preluat de S. Se remarca la S.Freud cele doua mari principii care guverneaza intreaga functionare a aparatului psihic. la inceput. 5.

6. dincolo de aceste aspecte legate de functionarea vietii psihice. o tendinta restituitiva proprie Eului. subiectul are impresia foarte vie ca este vorba de ceva pe deplin motivat in actualitate. intrucat din punct de vedere genetic principiul realitatii ii succede principiului placerii. In plus.principiul palcerii este pus in serviciul Sinelui. ci accepta deturnari si isi amana realizarea in functie de conditiile impuse de mediul exterior. Din punct de vedere topic. el este definitoriu pentru sistemul preconstient/constient. Referitor la compulsiunea la repetitie. E. proprie Sinelui. si anume cu caracterul lor conservator. sau dimpotriva . principiul realitatii corespunde unei transformari a energiei libere in energie legata. simptomul reproduce mai mult sau mai putin deghizat anumite elemente ale unui conflict din trecutul bolnavului.Bibring distinge urmatoarele doua aspecte principale: o tendinta repetitiva. axata doar pe jocul principiului placerii si al celui al realitatii. ireductibil in ultima analiza la o dinamica conflictuala. acest principiu desemneaza un factor autonom. Ea este pusa in mod esential in legatura cu caracterul cel mai generos al pulsiunilor. b) In sfera psihanalizei. psihanaliza cauta sa fundamenteze interventia principiului realitatii pe un tip de energie pulsionala care e pus cu precadere in serviciul Eului. Se poate desprinde din cele de mai sus faptul ca principiile psihanalizei specifice acestui domeniu au in primul rand un caracter dinamic si prin aceasta ele exprima un anumit regim de functionare a aparatului psihic uman. Psihanaliza considera in general simptomele ca fiind fenomene de repetitie. fara a-si aminti de prototipul lor. Din punct de vedere economic. Din punct de vedere dinamic. acesta intrucat in psihanaliza. principiile psihanalizei sunt in conformitate cu modalitatea de 16 . Compulsiunea la repetitie Acest principiu al psihanalizei are doua acceptiuni: a) In sfera psihopatologiei el reprezinta sau desemneaza procesul incoercibil si de origine inconstienta prin care subiectul se plaseaza activ in situatii neplacute repesctand experiente vechi.Interpretarea Viselor mai scurte.

sustine R. Un somn calm. sufletul reprezinta experienta interna. Somnul natural este considerat a fi un mod periodic indispensabil de restaurare psihica care se desfasoara dupa un ritm cotidian. egal ca durata si desfasurare. starea de hipnoza. starile crepusculare. Tot ceea ce reprezinta experienta interioara sau Eul este un produs al actiunii reciproce care se exercita intre Eu si Lume. Acest raport este reprezentat prin urmatoarele aspecte:procesul de perceptie a lumii de catre Eu. conduce la reducerea aproape completa a tensiunilor intrapsihice a persoanei. E. tulburarile intelectuale din cursul schizofreniei). In sfera psihanalizei. isteria. ea reprezentand o atittudine reactiva a Eului fata de lume. Kretschmer distinge doua grupe principale si anume: procesele psihice constiente(constiinta) si procesele psihice inconstiente sau hipnotice(visul. Somnul si visele Somnul si viata psihica E. prin intermediul sau creandu-se conditii similare acelui 17 . procesul de exteriorizare si expresie a Eului in lumea externa. Guardini. Pentru autorul citat. S. III. pe cand constientul este instanta psihica supra-adaugata acestuia. Analizand natura proceselor psihice. Somnul este manifestarea prin care organismul da satisfactie nevoii de repaus a individului. Acest autor mentioneaza ca din punct de vedere cronobiologic. fiecareia dintre ele corespunzandu-i principii dinamice diferite. directa si imediata a unei persoane. afectivitatea are un rol important.Interpretarea Viselor organizare a sistemului perosnalitatii in instante specifice. Kretschmer pleaca in explicarea naturii somnului de la analiza modului de organizare a vietii sufletesti. inconstientul este cel care apare primul. In cadrul acestei relatii.Freud considera somnul ca pe o intoarcere la viata prenatala . Aceasta experienta interna si imediata este diferentiata prin doi poli: Eul si lumea externa. In timpul somnului se realizeaza o stare de relaxare psihica si somatica cu efecte restauratoare.

Visul: Dificultati si abordari preliminare 18 . Din punct de vedere neuropsihologic. In continuare vom face o analiza a visului atat din punct de vedere psihologic cat mai ales psihanalitic.E. absenta excitatiilor externe.E. caracterizat prin rarirea undelor alpha pe traseul E. neregularitatea ritmurilor cardiace si respiratorii. Aceasta perioada a somnului consta din urmatoarele tipuri de manifestari: miscari globale ale corpului. miscari rapide ale globilor oculari sau faza R.G a unor varfuri de unde ample si a complexelor kappa(unde mari negative. Pe baza electroencefalogramelor (E. caracterizat prin aparitia pe E. intuneric.E.Interpretarea Viselor tip de existenta reprezentate prin caldura.G Stadiul B.M (rapid eyes movements). izolare. somnul este de doua feluri: somnul lent si somnul paradoxal. sentimentul de protectie. In timpul desfasurarii somnului se produce un fenomen psihologic extrem de complex si interesant. spre deosebire de starile de stupoare sau starile comatoase.G Stadiul C. Somnul apare si ca o atitudine de aparare impotriva unei realitati neplacute sau a unei tensiuni intrapsihice penibile pentru individ.E. Fiecare dintre acestea are caracteristici si o dinamica proprie. cu o mare valoare in viata psihica a omului.E.G.G) . • Somnul paradoxal apare la un interval de 10 minute de la adormirea individului si se repeta de 3-6 ori pe noapte. lente si elemente polifazice) Stadiile D si E caracteristice fazei de somn profund cu unde mari si regulate pe E.E. se descriu cinci stadii pentru acest tip de somn: • • • Stadiul A. cu imobilitate si relaxare musculara. Somnul lent corespunde starii de adormit. reprezentat prin vis. respiratie calma si regulata. Caracteristica somnului este reversibilitatea sa. caracterizat prin scaderea voltajului traseului E.

Considerandu-le ca fiind trimise de zei. individul este inclinat sa admita calitatea de realitate obiectiva a visului. Vorbind despre vise. El face parte dintr-un ansamblu de experiente sufletesti intime traite de persoana umana. 19 .Freud.Jung considera visele ca fiind o autoprezentare a proceselor inconstientului. intrucat ea fie corecteaza fie previne situatii actuale sau viitoare. neinteligibile. careia trebuie sa i se acorde o importanta deosebita. Intrucat omul si experientele sale apartin antropologiei psihologice. motiv pentru care ele vor constitui factorul central al tematicii si al dinamicii viselor. Visele pot fi confuze. Visul ne apare ca o experienta psihologica. fascinandu-l si nelinistindu-l totodata. Pentru S. prin care situatii conflictuale sunt rezolvate intr-o maniera deturnata. uneori in contradictie flagranta cu realitatea.Freud. legata in primul rand de satisfacerea pulsiunilor individuale. visul este considerat ca un fel de experienta paralela cu cea a vietii cotidiene. Homer credea ca visele au virtuti oraculare. alcatuit dintr-o serie de imagini a caror desfasurare constituie o situatie dramatica mai mult sau mai putin completa si coerenta. de vie si de intens traita de individ. Acest fapt se datoreaza naturii speciale a visului care reprezinta o experienta sufleteasca deosebit de acuta. pe care trebuie sa le consideram de fiecare data ca pe o compensare a starii constientului raportandu-le la o situatie existentiala anterioara si particulara a vietii celui care viseaza. A.Freud afirma ca acestea reprezinta calea regala de sublimare a pulsiunilor refulate ale inconstientului unei persoane. astfel incat prin ele divinitatea anunta omenirea sau avertiza asupra unor viitoare situatii la care trebuie sa se astepte.G. H. visul este in viata mentala a fiintelor normale un fenomen obisnuit. SchultzHencke apreciaza ca nu putem intelege majoritatea viselor decat apeland la regulile generale ale experientelor traite care fac parte din antropologia psihologica. C.Porot defineste visul ca fiind fenomenul psihologic care apare in timpul somnului. studiul viselor trebuie bazat pe o anumita conceptie despre om. In cultura.Interpretarea Viselor Visul nu este un fenomen psihic izolat. Cu toate acestea. S. Prin natura sa incarcata de mister. Ca si S. visul a exercitat o atractie puternica asupra omului. prin continutul sau insolit. chiar absurde. Elementul central al experientelor traite de individ il reprezinta pulsiunile.

constiinta si visul se completeaza reciproc ele neputand functiona separat. Este un fapt cert: intre constiinta clara si starea de vis exista un paralelism absolut. Acest din urma caz este exemplificat prin visele profetice din Biblie.Jung leaga atat travaliul oniric cat si continutul viselor de temele arhetipale ale sferei inconstientului care sunt exteriorizate in cursul viselor sub forma de imagini si simboluri.Schultz-Hencke il considera ca pe o dubla imagine in oglinda. In cazul viselor profetice este pusa in actiune functia transcedenta cu ajutorul careia individul gaseste solutii generale la o realitate tensionata. in sfera vietii psihice. doua forme de experienta sufleteasca. bogate in detalii si care se raporteaza la o problema strict personala a individului. Schultz-Hencke merge mai departe cu analiza si interpretarea viselor. Observatia este extrem de interesanta intrucat pune in evidenta aspecte functionale si caracteristici de complementaritate intre constient si inconstient sau intre Eu si Sine. si experienta visului sau viata inconstientului. Acestea sunt visele mici si ele isi au originea in sfera proprie si subiectiva a inconstientului personal. Vise mai putin clare. se dau raspunsuri la unele probleme tipic suprapersonale cu caracter universal uman care framanta individul. H. pe care H. compensarea consta intr-o mai buna adaptare a individului la problemele sale cotidiene. Una se reflecta in cealalta. In cazul viselor mici. afirmand ca de fapt existenta visului pune in discutie. cu detalii mai sterse sau chiar lipsite de acestea reprezentand imagini in raport cu marile probleme ale lumii si ale vietii. 20 . conflictuala sau inchisa pe care este chemat sa o rezolve. Este cazul visului regelui Nabucodonosor cu cele sapte vaci grase si cele sapte vaci slabe. Acestea sunt visele mari. • Orice vis are un rol compensator pentru individ. Considerand ca visele isi au originea in inconstient.Interpretarea Viselor C.G. Pentru el arhetipurile reprezinta materialul din care se construiesc scenele din cursul visului. C. Aceasta vine sa completeze si sa intareasca teza psihanalitica referitoare la vis. In virtutea acestei teze. si ele isi au originea in sfera obiectiva a inconstientului colectiv.G. In cazul viselor mari.Jung distinge doua categorii de vise si anume: • Vise net conturate. si anume: experienta constiintei sau viata Eului.

Totusi. In cursul acestui tratament s-a constat ca bolnavii invocau visele in chip de simptome. ci si prin aceea ca visul insusi este un simptom nevrotic. Ca pregatire pentru studiul nevrozelor. Stabilind aspectele urmatoarele functii: • • amintite. Trairea plenara. in loc de a urma ordinea cronologica. respectiv luarea la cunostiinta a continutului arhetipal al inconstientului colectiv. H.Interpretarea Viselor considerat ca un fragment al trairii umane. vom demonstra sensul viselor. inclusiv la cei sanatosi. Viata persoanei lipsite de vis ar fi incompleta. Schultz-Hencke atribuie visului Retrairea amintirilor uitate de individ ca pulsiuni refulate. Sublimarea unor situatii speciale ale vietii sau a unor tendinte individuale. poate chiar imposibila. libera a universului afectiv uman. Rezolvarea unor relatii interumane in plan imaginar. In acest fel. Contributia la maturtizarea individului. lipsit in aparenta de 21 . cu metafizica. S-a presupus atunci ca si visele trebuie sa aiba un sens. Fenomen obisnuit. Aceasta a constituit punctul de plecare al tratamentului psihanalitic. ne vom incepe expunerea invers. Aducerea in sfera Eului a pulsiunilor refulate si prin aceasta favorizarea unei descarcari a tensiunii psihice a inconstientului. Oferirea unor solutii compensatorii la situatiile conflictuale. Intalnirea individului cu transcendentul. visul devine un obiect de cercetare psihanalitica. • • • • • • • S-a facut intr-o zi descoperirea ca simptomele morbide ale unor nevrotici au sens. fenomen caruia i se da putina importanta. prezentand pentru noi avantajul inestimabil de a putea fi constatat la toti oamenii. Aceasta rasturnare in ordinea expunerii se justifica nu numai prin faptul ca studiul viselor reprezinta cea mai buna introducere pentru studiul nevrozelor. cu caracter dramatic ale vietii individuale. Stimularea produselor imaginatiei.

ea este de asemenea particularizata prin deosebiri considerabile. stare in care 22 . Somnul este o stare in care individul care doarme nu constientizeaza nimic despre lumea exterioara. de un obiect in legatura cu care cercetatorul nu are nici o certitudine.Interpretarea Viselor orice valoare practica. visul ne apare ca o stare intermediara intre somn si intre starea de veghe. De la un autor norvegian. Aceasta definire o gasim deja la Aristotel. Este vorba in plus despre un obiect de studiu al carui caracter este in opozitie cu toate exigentele stiintei exacte. de exemplu. Dar de unde la luam? Sunt atatea deosebiri. Prima dintre caracteristicile comune tuturor viselor este faptul ca se produc in timpul somnului. Cand cineva isi expune visul. Suntem adesea treziti de un vis. prin urmare. Ce este somnul? Aceasta este o problema biologica sau fiziologica in care multe lucruri sunt inca discutabile. Esentiale vor fi acele caracteristici pe care le vom putea arata ca fiind comune pentru toate visele. Singura contributie pretioasa la cunoasterea visului pentru care suntem datori stiintei exacte se refera la influenta pe care o exercita asupra continutului viselor excitatiile corporale care se produc in timpul somnului. se prezinta cu contururi bine delimitate. Iata-ne. care delimiteaza domeniul nostru. au ramas doua mari volume de cercetari experimentale asupra somnului cu referire aproape in exclusivitate la efectele produse de modificarile de pozitie a membrelor. ce ne garanteaza exactitatea naratiunii sale. Este limpede ca visele reprezinta o manifestare a vietii psihice in timpul somnului si ca daca aceasta ofera anumite similitudini cu viata psihica din starea de veghe. ca nu adauga detalii imaginare. condusi in domeniul somnului. In consecinta nu vom incerca sa dam o definitie acolo unde este de ajuns sa indicam un subiect pe care toata lumea il cunoaste. adesea visam cand ne trezim in mod spontan sau cand suntem treziti din somn in chip violent. O idee deliranta. Mourly-Vold. Ar trebui sa reliefam carcateristicile esentiale ale visului. visul se prezinta investigarii noastre in conditii mai degraba defavorabile. Este posibil ca intre vis si somn sa existe raporturi inca si mai intime. Dar visul? Cel mai adesea el nici nu poate fi povestit. J. ce ne dovedeste ca el nu-si deformeaza visul in timp ce povesteste. data fiind incertitudinea amintirii sale? A interpreta inseamna a gasi un sens ascuns. ca si actele ratate cu care are in comun faptul ca se produce la oameni sanatosi. Ce este asadar un vis? Este greu sa raspundem printr-o definitie. si in toate directiile. Astfel.

diverselor faze ale somnului incomplet. sa suprimam pana si ultimele resturi ale oricarei activitati psihice. Exista si o a doua caracteristica comuna? Cu siguranta. de impresii furnizate de alte simturi decat de vaz. Daca somnul este ceea ce am aratat. Visele nu ar fi altceva decat aceste resturi si ar parea ca. pe masura ce visul dobandeste mai multa valoare. In plus. intr-adevar. insa este mult mai greu s-o intelegem si s-o descriem. Adorm. In raport cu aceasta lume am venit fara s-o fi dorit. Se crede ca somnul fara vise este cel mai bun. in parte. spune adesea persoana care viseaza. S-ar putea incerca explicarea tuturor acestor variatii ale visului. dar n-as sti sa vi-l povestesc. este tocmai pentru ca nu am reusit sa realizam starea de repaus foet-al. Daca survine o activitate psihica. dificultatea de a povesti un vis rezulta.Th. Ma scufund in somn tocmai retragandu-ma din lumea exterioara si luand masuri de precautie impotriva excitatiilor din afara. dar totdeauna si pretutindeni domina imaginile. ar trebui sa ne dam seama 23 . Percepem adesea imagini vizuale care pot fi uneori insotite de sentimente. Tendinta biologica a somnului pare deci sa constea in relaxare. Procesele psihologice ale somnului difera cu totul de acelea ale starii de veghe. decat de o excitatie care ne tulbura. visul. unii dintre noi se incovriga si dau corpului lor.Interpretarea Viselor interesul sau se afla cu totul detasat de aceasta lume. o atitudine asemanatoare cu aceea pe care o aveau in pantecele mamei. poate. Daca ar fi insa asa. in existenta noastra intrauterina. de idei. iar caracteristica sa psihologica in stingerea interesului pentru lumea exterioara. ca nici o a activitate psihica nu ar trebui sa aiba loc in timpul somnului. In consecinta. atunci. in timpul somnului. ne aflam intr-o asemenea situatie incat nu o putem suporta neintrerupt. de asemenea. departe de a face obligatoriu parte din el. un continut mai bogat si o claritate mai mare. singurul care-si merita numele. atunci cand sunt obosit de aceasta lume si de stimulii ei. G.Fechner formuleaza undeva supozitia ca scena pe care se desfasoara visele este diferita de aceea a reprezentarilor starii de veghe. Traim in somn multe evenimente in care credem. ne scufundam din cand in cand in starea in care ne gaseam inainte de a veni pe lume. presupunand ca ele corespund diverselor stari intermediare dintre somn si veghe. Altfel se petreceau lucrurile cu actele ratate. din faptul ca avem de transpus imaginile in cuvinte. In consecinta. V-as putea desena visul meu. in timp ce nu este vorba. apare mai curand ca un accesoriu rau venit. care sunt activitati ale starii de veghe. visul nu ar trebui sa aiba nici o semnificatie.

Vom renunta deocamdata sa cautam sensul visului. cu care era legat printr-o multime de aventuri extravagante. iar el a visat sa se afla la Cairo. sa le intelegem mai bine. Ma hotarasc sa asist. ar fi sa atribuim vietii psihice facultatea de a-si modifica profunzimea somnului cu o viteza si cu o usurinta care nu au corespondent in realitate. ca sa ma odihnesc intru in cimitirul din preajma bisericii. inclusiv acelea ale lui Mourly-Vold. hoinaresc pe camp pana intrun sat vecin . cu cartea de rugaciuni in mana. Este vorba de trei vise comunicate de un observator ager. Vom cita cateva experimente selectate dintre cele mai vechi. insa cum se face foarte cald. furnizandu-ne dovada ca excitatiile suportate in timpul somnului transpar in vis. 24 .Interpretarea Viselor din ce in ce mai limpede ca este vorba despre un vis. Cunoastem multe cercetari referitoare la aceasta problema. a visat ca se afla in Italia. in pravalia lui Jean Marie Farina. aud clopotarul suind in clopotnita si zaresc sus de tot clopotul mic care trebuie sa anunte imediat inceperea rugaciunii. Ceea ce frapeaza in aceste vise provocate experimental ne va aparea poate si cu mai multa claritate intr-o alta serie de vise declansate prin exercitii. in sfarsit. In timpul somnului i s-a dat sa miroasa aoa de colonie. reactii la zgomotul produs de un ceas desteptator: ’Ma plimb intr-o dimineata de primavara. Din raporturile care exista intre vise si starea de somn. apoi incepe sa se miste si deodata sunetele sale devin limpezi si patrunzatoare. spre a incerca. Este singurul aspect de o importanta exceptionala in care psihologia experimentala ne-ar putea da concursul. si fiecare dintre noi a avut prilejul sa confirme aceasta constatare prin observatii personale. i s-a picurat apa pe frunte. caci in visele de acest gen viata psihica se apropie cel mai mult de ceea ce este in starea de veghe. toate trei. pornind de la caracteristicile comune tuturor viselor. Indeletnicindu-ma cu citirea diverselor inscriptii mortuare. si care constituie. Deci putem spune ca aceasta explicatie nu rezista. Sau a fost ciupit usor de ceafa si a visat indata ceva cu un plasture si un medic care il ingrijise in copilarie. Hildebrandt. Este intradevar duminica si curand trebuie sa inceapa slujba. Sau. unde vad locuitorii in haine de sarbatoare indreptandu-se in numar mare spre biserica. transpira din belsug si bea vin alb de Orvieto. Taraia ceasul desteptator’. A admite explicatia pe care am enuntat-o. Pe unele dintre ele Maurry le-a incercat pe sine insusi. El mai sta nemiscat cateva clipe. trezindu-ma. am conchis ca visul este o reactie la o excitatie care tulbura somnul.

Si de data aceasta este vorba pur si simplu de zgomotul soneriei ceasului desteptator. in adevar.iata-ma in sanie. dar sunt obligat sa astept multa vreme pana sunt anuntat ca sania e in fata usii. dar aflam totodata ceva in plus. Primesc raspunsul obisnuit in asemenea imprejurari ceea ce nu ma impiedica sa urmaresc cu neliniste servitoarea. instalez tava cu jaratic. Vedem asadar cum se produce un vis. cu un zornait inspaimantator. La trezire constat ca este zgomotul ceasului-desteptator. Vad o fata de la bucatarie indreptandu-se de-a lungul culoarului spre sufragerie. Se mai poate obiecta in legatura cu visele lui Maury faptul ca daca se vede excitatia manifestandu-se in vis. Strazile sunt acoperite de o patura groasa de zapada. ci ea inlocuieste zgomotul acesta prin altul si de fiecare data interpreteaza diferit excitatia care intrerupe somnul. Inainte de a urca. care nu decurge nicidecum din natura excitatiei. De ce? La aceasta intrebare nu avem nici un raspuns: s-ar spune ca este vorba aici de ceva arbitrar. Vraful de portelan pe care il poarta ea mi se pare in pericol de a-si pierde echilibrul. Curand bag de seama insa ca este vorba de un zgomot persistent care nu este propriu-zis un zornait. impiedicandu-se chiar in pragul usii. nu se constata precis de ce ea se manifesta sub cutare forma data. sunt deosebit de coerente. Trasatura lor comuna consta in aceea ca situatia se rezolva totdeauna printr-un zgomot care mai apoi este recunoscut ca fiind produs de soneria ceasului desteptator. Al treilea exemplu. in visele lui Maury vedem adaugandu-se efectului direct al excitatiei o multime de efecte secundare. Dar. contrar majoritatii viselor. spre a interpreta excitatia care provoaca desteptarea. Este o zi senina de iarna. in mana cu o stiva de cateva duzini de farfurii. Tocmai in visele care 25 . fac pregatirile de rigoare: imi pun suba. pline de sens si.Interpretarea Viselor O a doua combinatie. vasele fragile cad si se imprastie pe parchet in mii de cioburi. Acestia se pun in miscare si zurgalaii incep sa faca sa rasune muzica lor ienicereasca bine cunoscuta. ii spun. ca de exemplu aventurile extravagante din visul care are ca obiect odiocolonul. Iat-o. ci clopotelul unei sonerii. intreaga ta incarcatura va cadea la pamant’. ’Ia seama. In afara de aceasta. Persoana care viseaza nu recunoaste soneria ceasului desteptator. aventuri imposibil de explicat prin aceasta. cu o violenta care sfasie brusc panza de paianjen a visului. Din nou asteptare. Trebuie sa fac o plimbare cu sania. Aceste vise sunt foarte frumoase. a intelege visul ar fi tocmai sa putem explica de ce persoana care viseaza alege tocmai cutare zgomot si nu altul. In sfarsit. pana ce haturile dau cailor semnalul de plecare.

apoi separandu-se ca sa revina pe pozitiile lor initiale si luand de la capat lupta’. deoarece tocmai tinand seama de aceasta vom avea sansa sa ne apropiem mai mult de ceea ce constituie esenta visului. intocmai ca excitatia senzoriala exterioara. Cand vede. citind cateva exemple frumoase in sprijinul tezei sale. aceasta interpretare fiind confirmata de faptul ca persoana care a visat a fost nevoita. dupa aceasta scena. atacandu-se reciproc. Trebuie deci sa admitem ca excitatiile interne sunt susceptibile sa indeplineasca acelasi rol cu excitatiile care provin din exterior. o pune intr-o relatie. precipitandu-se unii contra altora. ’sa-si extraga din maxilar un dinte lung’. intr-un numar mare de cazuri interpretarea printr-o excitatie interna este incerta sau nedemonstrabila. o inlocuieste prin altceva. Sa notam totusi o particularitate a viselor pe care o reliefeaza studiul excitatiilor interne. cum sa mai regasim excitatia care poate ca a actionat in timpul somnului? Schener. excitatia unui organ intern nu explica din vis decat ceea ce corespunde reactiei directe a excitatiei si ne lasa in incertitudine in ceea ce priveste provenienta celorlalte parti ale visului. singura aceasta stimulare nu epuizeaza intotdeauna continutul actului savarsit. blonzi si cu tenul delicat infruntandu-se intr-o pozitie de lupta. Nu ne trezim intotdeauna ca urmare a unui vis si cand ne amintim dimineata de visul din cursul noptii. de exemplu. si putem admite impreuna cu Scherner ca visul tinde inainte de toate sa reprezinte prin obiecte asemanatoare organul care genereaza excitatia. In sfarsit. care s-a ocupat mult de vise (1861). Aceasta latura a travaliului care are loc in cursul visului trebuie sa ne intereseze. Macbeth de Shakespeare este o piesa de circumstanta. sinuoase’. Nu mai putin plauzibila pare explicatia care atribuie unei iritatii intestinale un vis in care autorul vede ’culoare lungi. ’doua siruri de baieti frumosi. o indica printr-o aluzie. scrisa cu prilejul 26 . stramte. Din nefericire interpretarea lor este expusa acelorasi obiectii. Cand intreprindem ceva sub imboldul unei stimualari. prima interpretare care se prezinta este ca sirurile de baieti sunt reprezentarea simbolica a celor doua siraguri de dinti. numai unele vise permit sa se banuiasca participarea excitatiilor care-si au punctul de plecare intr-un organ intern.Interpretarea Viselor provoaca desteptarea apare cea mai mare sansa de a stabili influenta excitatiilor intrerupatoare de somn. Visul nu reproduce excitatia ca atare: el o prelucreaza. a insistat indeosebi asupra raportului de la cauza la efect care exista intre excitatiile care isi au sursa in organele interne si vise.

Ce concluzii desprindem din aceste doua vise sobre? Ca in anumite vise putem regasi reproducerea unor evenimente din starea de veghe sau a unor episoade legate de aceste evenimente. pe unde trece in mod obisnuit si ca se intalnise intr-adevar cu domnul X. Visele sunt adesea lipsite de sens. iar in ceea ce priveste factorii care determina visele absurde si nebunesti. explica ea grandoarea si enigmele sale? Este posibil ca excitatiile exterioare si interne care actioneaza in timpul somnului asupra omului sa nu serveasca decat la declansarea visului. poate ca vom reusi mai mult facand apel la deosebirile care le separa. dar sunt si vise pline de sens. limpezi. al unei doamne. ne aflam deocamdata in ignoranta. Evenimentele din care se compune visul au cel mai adesea forma vizuala. Celalalt caracter comun tuturor viselor. rezonabile.’. In final ridic ochii si constat ca sunt foarte eleganti. Sa ne oprim putin si sa vedem daca nu cumva acestea din urma nu ne permit sa le explicam pe celelalte. dar se aseamana intr-o anumita masura cu un eveniment petrecut cu cativa ani mai inainte. pe cand excitatie oculara nu declanseaza vise decat in cazuri extrem de rare? Deoarece caracterele comune tuturor viselor nu sunt de nici un ajutor pentru explicarea acestora. singularitatea lor psihica.Interpretarea Viselor suirii pe tron a unui rege care. este pe de o parte foarte greu de inteles. Doua doamne si un domn se aseaza la masa mea. Ar fi un rezultat apreciabil sa putem face asemenea afirmatii despre toate visele. Visul reproduce o conversatie pe care ea o avusese aproape aidoma cu sotul ei in ziua care a precedat visul. In continuare vom reda un vis rational care apartine unui tanar : ’Plimbandu-ma pe strada Karntner. Stim numai ca ne aflam in fata unei 27 . Sotul ei o intreaba: ’N-ar trebui sa acordam pianul?’. iar pe de alta parte nu ofera nici un punct de sprijin pentru cercetari ulterioare. La inceput sunt contrariat si nu vreau sa-i privesc. pentru ca tot va trebui sa-l imbracam din nou in piele’. ma intalnesc cu domnul X. cetoase. cel dintai. Oare excitatiile dau vreo explicatie acestui fapt? In vis este vorba in fond de excitatia pe care am resimtit-o? Dar de ce este visul vizual. fara a ne revela nimic din esenta sa. Celalalt fragment al visului nu constituie o reminiscenta directa. In majoritatea viselor nu intalnim nici un fapt in legatura cu starea de veghe. Iata un alt vis de acest gen . absurde. cu care fac cativa pasi impreuna. Ma duc apoi la restaurant. La care ea raspunde: ’E inutil. Autorul visului remarca in legatura cu aceasta ca in seara precedenta el se aflase cu adevarat pe strada Karntner. Dar aceasta imprejurare istorica epuizeaza oare continutul piesei. a reunit pe crestetul sau coroanele a trei tari.

iar in ceea ce priveste al doilea caracter comun. Limbajul care nu datoreaza nimic hazardului. dar ele persista uneori pana la adanci batranete. ci constituie ca sa spunem asa. nici de halucinatii. Ele tin pasul. este eroul viselor sale in stare de veghe. Dar intotdeauna visatorul in cauza. 28 . anumite travestiri sau abrevieri autorul operelor de imaginatie creeaza situatii pe care le plaseaza in romane. Continutul acestor produse ale imaginatiei este dominat de o motivatie foarte transparenta. pe care nu trebuie totusi sa-l utilizam fara precautie. ne vine un ajutor dintr-o directie pe care nu am luat-o in considerare. visele in stare de veghe sunt foarte variate si au o soarta variata. Asa cum o arata numele lor. La tineri domina visele de ambitie. caci tocmai imprimandu-le viselor in stare de veghe anumite transformari. ambitia. adesea incepand cu a doua copilarie. Unele dintre ele sunt abandonate dupa o scurta perioada de timp. ca nu vedem ci gandim. Dar adesea sesizam si la barbati trebuinta erotica si pe fundalul acesta toate succesele si ispravile erotice ale acestor visatori nu au ca scop decat cucerirea admiratiei si favorurilor femeilor. semnificatia sa este clara. fenomene foarte generale care se observa atat la persoanele sanatoase. dezvoltate pana la stadiul unor istorii complicate si adaptate conditiilor schimbatoare ale vietii. si dispar la varsta adulta. primul loc este ocupat de visele erotice. cat si la bolnavi si pe care oricine le poate cerceta pe sime insusi. atunci cand. Pe langa aceasta. ca in cazurile pe care le-am prezentat anterior. direct sau prin identificare manifesta cu altcineva. un sediment al cunostiintelor acumulate. aceste vise nu au nici o legatura cu starea de somn. cu timpul si poarta marca care atesta influenta noii situatii. la femei. nu este vorba nici de perceptii. Dorim sa stim nu numai ce inseamna visul. nevoia de putere sau dorintele erotice ale persoanei care viseaza astfel isi gasesc satisfacerea. Ceea ce distinge in mod deosebit aceste productii imaginare este faptul ca au primit denumirea de ’vise cu cohii deschisi’ si efectiv ele nu prezinta nici unul din cele doua caracteristici comune viselor propriu zise. altele sunt mentinute.Interpretarea Viselor probleme. nuvele sau piese de teatru. dar si de ce si in ce scop reproduce visul cutare eveniment cunoscut intamplat cu totul recent. limbajul. ca sa spunem asa. Ele constituie materia prima a productiei poetice. ci mai curand de reprezentari: stim ca imaginam. cunoaste ’visele in stare de veghe’: acestea sunt produse ale imaginatiei. Sunt scene si evenimente in care egoismul. care isi canalizeaza intreaga ambitie in succesele amoroase. Aceste vise se observa la varsta care precede pubertatea. Impotriva oricarei asteptari. pentru a fi inlocuite.

Pentru C. Pornind de la aceste date.Jung. Imaginile onirice provin din transformarea figurativ-simbolica a continutului latent al visului(pulsiuni refulate.consta in formarea unor imagini noi din elemente disparate. asa cum i se infatiseaza ele persoanei care viseaza b) Continutul latent.Interpretarea Viselor Acestea si-au primit numele probabil datorita faptului ca. cu caracter simbolic. etc). C. Este posibil de asemenea sa fim indreptatiti sa dam prea mare importanta acestei asemanari de nume. arhetipuri.G. Acest continut al viselor este compus din doua elemente si anume: a) Continutul manifest. reprezentat prin imaginile onirice propriu-zise. pe care il cautam. b) Deplasarea.G. Structura visului Orice vis este constituit din imagini care sunt reunite in scenarii de complexitate diferita in raport cu tematica lor de referinta. Travaliul oniric consta in transformarile continutului latent in continut manifest sau in imagini onirice. Mecanismele care participa la realizarea acestui proces sunt dupa S. Acest mecanism psihologic se realizeaza printr-o elaborare inconstienta a gandirii preconstiente(S. in ceea ce priveste raporturile lor cu realitatea. sursa continutului latent al viselor il reprezinta temele arhetipale sau complexele individului. 29 . reprezentand semnificatia continutului manifest .consta in transferul unei incarcaturi afective a unui obiect catre un alt obiect de substitutie sau deplasarea sensului obiectului primar catre un altul.Freud).Jung distinge cele doua forme de vis amintite mai sus: visele mici si visele mari. iar procesul prin care acestea se transforma in continut manifest se numeste travaliu oniric. fiind in relatie directa inteligibila cu motivele care stau la baza lor. nu trebuie considerate ca fiind mai reale decat visele propriu-zise. oferite de experienta anterioara a individului. complexe ideoafective. Freud urmatoarele: a) Condensarea-aglutinarea. Se mai poate ca aceasta asemanare de nume sa se intemeieze pe un caracter psihic pe care inca nu-l cunoastem. sensul imaginilor din cursul visului.

Este inconstestabil faptul ca atat visul cat si delirul sunt expresia unei realitati sufletesti diferite de cea externa. Ceea ce remarca visul este fie satisfacerea unei pulsiuni. d) Simbolizarea. La baza visului stau pulsiunile. pe cand delirul are la origine o alterare a aparatului logic al gandirii in planul organizarii sale manifest-formale si motivatia unui continut latent. ireale. neobisnuite. etc.Freud spune ca orice vis in curs de formare impune. date de o transformare a personalitatii individului de factura patologica. Interpretarea viselor in psihanaliza se face dupa mai multe tehnici. inexistente in realitate dar care exprima formal-concret sensurile noi pe care le exprima starile de tensiune conflictuala ale inconstientului intr-o maniera alegoricosimbolica. ambele constituind o realitate diferita de cea a lumii obiective externe. cu concursul inconstientului. imagine care are ca rol transportarea tensiunii intrapsihice din inconstient in afara acestuia. unii autori au emis teza conform careia visul si continutul acestuia se pot apropia din punct de vedere tematic de delir si de continutul gandirii delirante. Semnificatia si interpretarea viselor S. complexele si arhetipurile inconstientului. Nu trebuie insa identificate aceste doua forme de experiente subiective sufletesti.consta in crearea unor imagini simbolice noi. Ne vom referi in continuare la doua dintre metode si anume: metoda lui Freud si metoda lui Jung. fabuloase sau terifiante. Bazandu-se pe considerentele mai sus mentionate.consta in formarea unei idei abstracte printro imagine cu o mare incarcatura afectiva. 30 . fie lichidarea unui conflict. ceva anume din partea Eului. concrete. inlaturarea unei indoieli.consta in extragerea esentialului si in redarea sau reprezentarea schematica sau stilizata a imaginilor onirice. fiecare exprimand o anumita conceptie referitoare la om si suflet.Interpretarea Viselor c) Dramatizarea. e) Neomorfizarea.

Metoda lui S. visele se pot decupa in elementele lor componente. 2.Jung. tendinte refulate. In sensul acesta. visul este un tip particular de Gestalt. continutul manifest al visului apare ca un veritabil limbaj purtator de sens. simptome nevrotice. In consecinta. prin metoda liberei asociatii de catre subiectul condus de psihanalist.G. 31 . visele pot fi de mai multe feluri.Jung distinge urmatoarele parti ale visului: 1) Expunerea actiunii 2) Personajele 3) Climatul actiunii sau intriga 4) Solutia actiunii onirice Toate aceste elemente ale dramei onirice se desfasoara extrem de rapid si ele impun o observatie si o atentie deosebite din partea analistului. b) Visele conflictuale sau visele care au o tematica conflictuala legata de situatii de viata ale individului care-l pun in imposibilitatea de a se manifesta liber sau care dimpotriva readuc in prim-plan conflicte pe care acesta nu le poate rezolva si care-l domina. cu caracter simbolic al visului.Freud Metoda lui S. grupandu-le in scenarii dupa schema unei drame clasice. o totalitate mai mult sau mai putin realizata in intregime analoaga unei drame. Din acest punct de vedere am preferat sa deosebim urmatoarele categorii: a) Visele compensatorii. atat cele mici.Jung Pentru C. Metoda lui C. In raport cu continutul lor tematic. dorinte. individuale cat si cele mari. Astfel.Interpretarea Viselor 1.Freud de interpretare a viselor consta in descifrarea semnificatiei continutului latent. care prin desfasurarea lor refac o situatie dezagreabila sau chiar o experienta esuata din viata individului prin aportul unei reparatii compensatorii. C.G. Intelesul acesta este cel care luand forma continutului latent cuprinde conflicte. etc. universale.G.

alcoolic si psihopat sadic.Interpretarea Viselor c) Visele penibile. de o incarcatura simbolica extrem de complexa si de greu de descifrat.E. d) Cosmarele sunt vise terifiante.B. cu care era obligata sa aiba raporturi sexuale de factura perversa. Separate de simptomatologia clinica mentionata sunt visele bolnavei. in special in plan moral. agresivitate si pericol. Bolnava a dezvoltat o averistate in raport cu tendintele sexuale agresive ale sotului sau. extrem de frcvente. torturand persoana si fiind legate in special de trairi anterioare sau de situatii de amenintare. care a luat tabloul clinic al unei schizofrenii paranoide. visele bolnavei constituie un material extrem de pretios care ajuta la intelegerea schimbarii personalitatii 32 . Din punct de vedere psihanalitic. contrare modului de a gandi si de a actiona ale individului . f) Visele profetice sunt vise cu caracter de premonitie care au la baza lor materialul arhetipal ce este depozitat in sfera inconstientului colectiv si care redau intr-o forma simbolica deosebit de complexa framantarile individului sau ale grupului social al acestuia. cazul bolnavei L. De pilda. pentru a exemplifica aspectele mai sus mentionate. Studii de caz Vom analiza in continuare cateva vise ale unor bolnavi pishici. Acestea. fiind legate de o problematica supraindividuala. Toate visele. redata intr-o maniera simbolica extrem de complexa si de o mare varietate. al carei tablou clinic s-a dezvoltat in relatie directa cu conflictele frecvente dintre aceasta si sotul sau. indiferent de forma lor. Ele sunt legate de situatii conflictuale care au generat stari complexuale. primejdie. IV. e) Visele absurde sunt vise aparent inexplicabile. au rolul de a satisface Eul individual si de a descarca intr-o forma sublimata inconstientul de tensiunea pulsiunilor sale acumulate. cu caracter anxios. legate de experiente speciale ale bolnavului psihic sau ale unor persoane cu tulburari clinice latente. catastrofa. au o tendinta bizar-terifianta din punct de vedere emotional-afectiv toate avand ca centru de referinta agresivitatea sexuala a sotului bolnavei. cu o puternica incarcatura anxioasa. in special de inferioritate sau de culpabilitate.

pisica a dat nastere la patru pisoi. ne-o prezinta pe bolnava gravida cu pisoii. iar nasterea bucala ca pe un fenomen de conversiune prin care este exprimata starea de dezgust si de repulsie a bolnavei legata tot de perversiunile sexuale ale sotului ei(relatii orale). cate doi in fiecare san. In cea de-a doua scena(2). Vom prezenta in continuare doua dintre visele bolnavei. Visul este extrem de interesant si cu o mare semnificatie simbolica. avand ca tema traumatismele sale psihosexuale. In prima scena(1). fixarea acestora in abdomen si in regiunea dorsala cu raportul sexual vaginal si cel anal la care este supusa bolnava de catre sotul ei. A treia scena(3). 33 . Visul intitulat de bolnava Nasterea pisicilor este un cosmar desfasurat in patru scenarii. In cea de-a patra scena (4).Interpretarea Viselor acesteia. deosebit de semnificative in sensul celor mentionate mai sus. care reproduce intr-o maniera simbolica starile conflictuale ale acesteia. care s-au fixat doi in abdomen si doi in regiunea dorsala. a trairilor sale legate de traumele sexuale si a reprezentarii onirice a acestora. acesti patru pisoi au intrat in corpul bolnavei pe care lau traversat. In acest cadru identificam pisica cu persoana agresiva a sotului bolnavei. bolnava ii expulzeaza pe gura cu suferinta si dezgust. In cele doua gauri ale sanilor. dupa maturarea pisoilor. bolnava dezbracata este atacata de o pisica care ii zgarie si ii devoreaza sanii. pisoii cu lichidul seminal.

In zona din stanga a desenului este reprodus monstrul despre care bolnava spune: Copilul incepe sa creasca rapid. in cursul spitalizarii mai multe din visele sale. visul acesta este centrat in special pe obiectul psihotraumatismului.M. barbat de 35 de ani. Acestea redau intr-o forma 34 . la care travaliul oniric este organizat in scenarii strict delimitate si cu o succesiune ordonata. Planul desenului este impartit in doua sectoare de o linie oblica. In zona din dreapta este prezentata bolnava care a dat nastere pe gura a unui copil anormal. este internat pentru alcoolism cronic. bolnavul a reprodus. topograf intr-o intreprindere miniera. cu nivel cultural mediu. cu cel de-al treilea picior sa aiba contact sexual cu mama sa. Bolnavul acuza cefalee. Talentat la desen. insomnii. Acest vis reproduce angoasa bolnavei legata de incest in care concentreaza agresivitatea sexuala si fizica a sotului ei. un monstru cu patru maini si patru picioare pe care-l priveste.. Spre deosebire de visul precedent.Interpretarea Viselor Nasterea pisicilor Al doilea vis al aceleiasi bolnave este intitulat Monstrul si se situeaza pe aceeasi linie a viselor simbolice cu semnificatie legata de traumatismele psihosexuale si agresivitatea sotului ei. neliniste interioara sub forma unor cenestopatii difuze. el va dori. I. stare permanenta de anxietate. somn nelinistit populat de cosmaruri.

amenintat de obiectele care simbolizeaza consumul de alcool ( canile).Interpretarea Viselor simbolica continutul conflictual legat de starea clinica actuala a bolnavului. A doua secventa exprima sfarsitul inevitabil al acestei experiente patologice: moartea. 35 . Visul se desfasoara in doua secvente. frica acestuia de alcool si pericolul iminent la care este expus. de care acesta se apara acoperindu-si ochii. Visul intitulat Dezastrul reda cu o mare incarcatura anxioasa. Prima secventa il infatiseaza pe bolnav in interiorul casei sale.

cu arcul in mana si care. Simteam ca ne paste un pericol.Interpretarea Viselor Spre deosebire de visele bolnavei L. Nu aveam arme si cum pe masa erau niste carti de joc am avut ideea confectionarii unor arme.. licentiata in filologie.B. impodobit cu pene multicolore in jurul capului. De fapt visele reproduc in mod secvential conflictele inconstiente ale bolnavului. 36 .viata bolnavei. Prin obloanele trase vedeam cum razboinicii se apropie si am inceput sa trag cu prastia. S-a ordonat retragerea.E.. Cel care era lovit in frunte cadea mort. complexele dar si elementele compensatorii. cu vocea joasa. Deodata din departare au inceput tam-tamurile si atunci am stiut ca sunt pieile-rosii. fiind expresia unor conflicte psihice profunde legate de traumele psihosexuale. In tabloul clinic al bolnavei se remarca o stare de nesiguranta de sine. adesea cu un caracter aparent absurd. in cazul bolnavului I.C. Aspectul are in vedere gandirea logica. este internata pentru tulburari nevrotice aparute in urma unor grave conflicte conjugale cu sotul ei. A indicat un fel de cabana in care mam refugiat. izolare. visele au caracterul unor cosmaruri al caror obiect este clar exprimat si de al carui pericol bolnavul este terorizat: consumul de alcool. a spus ca el este Pana-Alba si ca vrea sa ma ajute. Visul are numeroase simboluri:  Potecile unei paduri cu vegetatie luxurianta. Acestea se pot vedea din urmatoarele exemple. acestea desfasurandu-se sub forma unor scenarii onirice succesive. tendintele acestuia. Am plecat de la cabana cu convingerea ca nu-l voi mai vedea pe Pana-Alba . care au o mare incarcatura simbolica. strapuns de o sageata in inima. tensiune anxioasa. sentimentul nerealizarii si al esecului in viata de familie. Dintr-un desis a aparut un barbat frumos. Visul Pana-Alba este imaginea simbolica a nevoii de protectie din partea unui partener ideal.M.. am impaturit fasiile taiate si cu ajutorul unor elastice am facut un fel de prastie. E. Am taiat fasii numai popii. In analiza viselor specialistii noteaza o anumita organizare secventiala. Bolnava relateaza astfel visul: Mergeam pe potecile unei paduri cu vegetatie luxurianta. lipsa de protectie. femeie de 33 de ani. Mi s-a spus ca a cazut eroic. Aceste aspecte se regasesc in visele sale Pana-Alba si Pescuitul cu pisica. frustrarile. fara o legatura inteligibila intre ele. irational.

transferul propriilor probleme asupra adversarului. femeie de 30 de ani.simbolul sigurantei. relatia sa cu barbatul care ii ofera pisica. destindere.complex de inferioritate. pe marginea caruia se gaseau mai multi pescari. Am tras undita si pisica tinea cu dintii si ghearele un peste de toata frumusetea.simbolul agresivitatii. Era foarte atasata in copilarie de tatal ei.solutia salvarii.  Pisica.  Cartile de joc. a norocului..  Pescuitul. anularea complexului de inferioritate.  Lacul.rigoarea cotidiana. Am prins pisica vie de capatul sforii si am aruncat-o in apa. Atunci un coleg s-a oferit sa-mi dea o pisica cu care voi pescui mai multi pesti.  Sageata si moartea lui Pana-Alba. prezinta importante tulburari nevrotice legate de o situatie oedipiana nerezolvata. Asteptam liftul cu mai multi colegi de birou. oferit de salvatorul Pana-Alba. Ne-am intors si in spatele nostru era un lac. Imediat.barbat amabil. care revine. Am aruncat si eu undita cu rama. desenator tehnic cu nivel cultural mediu.  Cabana.imaginea idealizata a barbatului catre care aspira.Interpretarea Viselor  Ne paste un pericol. constrangerea.  Prastia. obligativitatea.  Colegul. am repetat operatia si de fiecare data pisica imi scotea cate un peste. dar nu am prins nimic.  Rama. undita a inceput sa trepideze.nesiguranta si insatisfactia vietii.  Pestele. protector.V. dar fiind multe persoane inaintea noastra ne-am plictisit si cineva a propus sa pescuim. Interpretarea simbolica a acestui vis este urmatoarea:  Liftul. salvator.activitate libera. Fericita. Mama era 37 .spatiu deschis posibilitatilor si surprizelor.sacrificarea salvatorului Visul Pescuitul cu pisica are semnificatie simbolica compensatorie in raport cu esecul familial legat de conflictele cu sotul ei. M.  Pana-Alba.realizarea dorintei sublimate a relatiei cu barbatul.

in timp ce tatal o ocrotea. frigiditate. de repulsie fata de sotul ei.  Casa necunoscuta. Am ajuns la o casa necunoscuta unde era un copil bolnav.V.Interpretarea Viselor deosebit de severa. Tulburarile nevrotice apar la scurta vreme dupa casatorie si sunt legate de conflicte de ordin emotional-afectiv. Ma privea cu multa duiosie si afectiune. Intrebandu-l ce doreste. legata de o situatie oedipiana nerezolvata a bolnavei. legaturi extraconjugale ale sotului. L-am visat ca a venit la mine si s-a asezat pe marginea patului. respectiv familia sa. Apare o stare de anxietate. sa fie linistit. dar pentru tine nu gasesti timp niciodata? Gasesti ca esti prea fericita? De sotul dumitale nu vei scapa niciodata. viata mea ar fi decurs cu totul altfel. El trebuie sa fie ceva care sa semene a parinte-prieten-sot. Am primit urmatorul raspuns: Cum iti gasesti timp sa alergi sa te interesezi de toti. pe care o refuza. care este decedat. daca va trai acest copil. Pentru M. M-am gandit mult la tatal meu care daca traia si era sanatos. Treceam un rau foarte lat peste un pod. fiind perceput adesea ca un complice. Eram tare suparata. o batea adesea. de la care are ceva de invatat. Visul este o scena simbolica de regresiune. Era tare trist. declansata de conflictele conjugale cu sotul ei si reintoarecerea compensatorie la persoana tatalui. 38 . Tematica simbolica a visului este clara:  Rau. tandru.. Al doilea vis al bolnavei este in relatie directa cu conflictele sale de ordin conjugal. mi-a cerut un pahar cu bere apoi s-a culcat langa mine in pat si m-a imbratisat. asa cum se poate vedea in continuare. L-am visat pe tatatl meu.  Copilul bolnav-simbolul situatiei conflictuale din propria casa. Fii mai egoista si cauta sa-ti aranjezi singura fericirea in viata. podul. pe care le redam in continuare. echilibrat. Mi-a venit atunci ideea sa merg la o baba care stia sa ghiceasca sa o intreb daca mai erau sanse de salvare. sotul ideal este un om superior. brutalizari fizice. atat de suparata incat daca m-ar fi intrebat daca vreau sa mor i-as fi raspuns bucuroasa ca da.simbolul familiei sale. Aceste aspecte apar in cateva dintre visele bolnavei.simbolul drumului in viata.

coerente. Un baietel in varsta de 22 de luni este insarcinat sa ofere cuiva. ni-l explica. in ciuda promisiunii ca el insusi va primi ca recompensa cateva cirese. clare. dar si al unui Alter-Ego care se revolta fata de atitudinea bolnavei de acceptare a propriilor situatii conflictuale. vise. Visul este reactia din timpul somnului la acest eveniment din starea de veghe. gasim o serie de vise care prezinta un caracter pe care il putem numi infantil si din care putem regasi eventual mostre si la copii mai in varsta. In anumite imprejurari. El o face in mod vadit fara nici o tragere de inima. VISELE COPIILOR Visele copiilor sunt scurte. se vor dovedi decisive si universal valabile.compensarea conflictelor prin intarirea propriului Eu. in chip incontestabil. chiar de timpuriu. Cu toate acestea. nu avem nevoie nici de analiza.  Fii mai egoista. daca ne limitam cercetarile la varstele cuprinse intre inceputurile posibil de cunoscut ale activitatii psihice si al patrulea sau al cincilea an de viata. A doua zi 39 . drept rasplata. Nu trebuie sa chestionam copilul care isi povesteste visul. Prin analiza acestor vise infantile putem foarte usor si cu multa certitudine sa obtinem asupra naturii visului lamuriri care. nici de aplicarea unei tehnici speciale. ea nu vrea sa paraseasca vaporul si se pune pe un plans amar. un cosulet cu cirese.Interpretarea Viselor  Baba care ghiceste. a). b). neechivoce. dupa cum ne este permis sa speram. dar trebuie sa-l completam printr-o relatare privind viata copilului. Exista intotdeauna un eveniment care petrecandu-se in ziua care precedeaza visul. si se cunosc vise apartinand unor copii intre 5-8 ani care prezinta deja toate caracterele viselor de la varste mai inaintate. 1). In momentul debarcarii. Spre a intelege aceste vise. chiar si la persoanele adulte putem observa vise de un tip absolut infantil. A doua zi dimineata el povesteste ca a visat ca ’He(r)mann a papat toate ciresele’. Durata calatoriei i se paruse prea scurta. usor inteligibile si sunt totusi. Deformarea viselor se observa si la copii. Sa citam cateva exemple care vor servi drept baza pentru concluziile noastre ulterioare.simbolul Supra-Eului si al cenzurii. O fetita de 3 ani si 3 luni face prima sa calatorie de mare.

Au crezut cu totii ca este obosit. el povesti vesel: ’Am visat ca asta noapte am fost la Simonyhitte’. In ceea ce priveste amanuntele. 4). dar nu stim cu ce rezultat. Continutul manifest si ideile latente se confunda si coincid in aceste vise. Un baietel de 5 ani si 3 luni este dus intr-o excursie la Escherntal. Ne putem numai intreba cum am omis la inceput ca somnul poate fi tulburat de excitatii nu numai corporale ci si psihice. stingerea 40 . El auzise vorbindu-se ca Hallstatt se afla la poalele muntelui Dachstein. Visul insceneaza realizarea directa. Trebuie sa intregim aceasta povestire. visele fiind cu totul inteligibile si usor de cuprins dintr-o singura privire. Visele copiilor nesuferind nici o deformare. Copilul se straduise adesea sa o zareasca. De la locuinta sa din Aussee se vedea foarte bine muntele Dachstein si. complete. Aceste 3 vise sunt suficiente pentru toate lamuririle pe care le-am putea dori. nevoalata. spunand ca acel voiaj durase timp mai indelungat decat sustinea copilul. Devenea tot mai taciturn pe masura ce primea raspunsuri negative si sfarsi prin a nu mai scoate nici un cuvant. refuzand sa ia parte la o mica ascensiune spre o cascada. se putea distinge Simonyhitte. 2). Excursia incepuse intr-o dispozitie vesela. nici o eroare nu este posibila. 3). Visul infantil este o reactie la un eveniment al zilei care lasa in urma sa regret. aceste vise ale copiilor nu sunt lipsite de sens: ele reprezinta acte psihice inteligibile. Aceasta nu constituie insa un motiv ca sa abandonam explicatia etiologica a viselor prin excitatie. Dupa cum vedem. o tristete. in apropiere de Hallstatt. curiozitatea fiind foarte mare. Deformarea nu constituie deci un caracter natural al visului. care il interesa foarte mult. Deci el luase parte la excursie in vederea acestei vizite. anume ca pentru a se ajunge la cabana se urca timp de 6 ore o scara in trepte. copilul intreba: ’E muntele Dachstein?’. a acestei dorinte. c). In visele copiilor nimic nu ne indica actiunea unor astfel de excitatii somatice.Interpretarea Viselor dimineata ea povesteste: ’Noaptea eu am fost cu vaporul pe mare’. asupra acestui aspect. el se referi la unul despre care auzise vorbindu-se mai inainte. cu ajutorul ocheanului. nu cer nici un efort de interpretare. dar a doua zi dimineata. Stim totusi ca somnul adultului este cel mai adesea tulburat prin excitatii psihice intrucat ele impiedica realizarea conditiei psihice a adormirii. Ori de cate ori se zarea un munte. o dorinta nesatisfacuta.

As dori sa calatoresc pe mare : aceasta este dorinta excitant a visului. Dorinta este excitantul visului. Adultul nu adoarme deoarece exita sa-si intrerupa viata activa. visul trebuie sa aiba drept functie indepartarea acestei excitatii. Din cele doua caracteristici generale ale visului pe care le-am reliefat. Tocmai lui ii datoram putinul somn de care ne bucuram. atunci fragmentul de vis: il vad pe fratele meu inchis intr-o lada ar trebui sa fie tradus nu prin fratele meu se restrange ci prin as dori ca fratele meu sa se restranga. fara ajutorul visului nu am fi dormit deloc. In interpretarea visului. La copil. Daca ar fi adevarat ca apare aici una din caracteristicile cele mai generale ale visului. 6). cea de a doua are sansa cea mai mare de a fi acceptata fara opozitie. In calitate de reactie la excitatia psihica. Deci pana si in visele copiilor.Interpretarea Viselor oricarui interes pentru lumea exterioara. pe care il apara impotriva a ceea ce este susceptibil sa-l tulbure. Gresim crezand ca fara vise am fi dormit mai bine. Calatoresc pe mare: acesta este continutul visului. o deformare a gandirii latente a visului: este transformarea gandului in eveniment trait in vis. aceasta va lasa insa intacta cealalta caracteristica a visului. Numai ca urmare a unor cercetari aprofundate si cuprinzand un material faptic abundent vom putea demonstra ca excitantul visului trebuie sa fie intotdeauna o dorinta si nu o preocupare. dar ceea ce putem afirma inca de pe acum. realizarea dorintei constituie continutul visului: aceasta este una dintre caracteristicile fundamentale ale visului. 41 . El nu poate evita sa ne prilejuiasca anumite tulburari. activitatea sa legata de lucrurile care il intereseaza. departe de a fi un factor de tulburare a somnului. vom ajunge la drumul cel mai scurt la concluzii asupra functiei visului. ne-ar fi trezit cu siguranta. 5). perturbatoare de somn. trebuie intai de toate. ci reprezinta o dorinta realizata sub forma ueni manifestari psihice halucinatorii. este data de dorinta nesatisfacuta la acre el reactioneaza prin vis. persista deosebirea intre ideea latenta si continutul manifest. in realitate. in asa fel ca somnul sa poate continua. un proiect sau un repros. asa cum paznicul de noapte este obligat sa faca el insusi zgomot urmarindu-i pe acei care. asa cum i se reproseaza. nu mai putin constanta. Pornind de aici. aceasta excitatie psihica. O alta caracteristica. prin scandalul lor nocturn. visul este protector al somnului. atat de simple. consta in aceea ca visul nu exprima simplu un gand. fratele meu trebuie sa se restranga. Prin ce mijloc dinamic se achita visul de aceasta functie? Este un lucru pe care inca il ignoram. sa facem drumul invers al acestei mici transformari.

sarcina noastra dusa la bun sfarsit. o indeparteaza. La acesta din urma distingem o tendinta perturbatoare si o tendinta perturbata. atunci intelegem ca desfasurarea visului are ca efect suprimarea excitatiei nocturne si satisfacerea dorintei. S-a constatat in repetate randuri ca acele caracteristici. aceste impliniri de dorinte sunt numai ganduri si nu iau niciodata forma de fenomene halucinatorii ale vietii psihice. Daca n-ar exista decat vise infantile. fara sa mai fie nevoie sa interogam pe autorul visului. al caror continut manifest nu prezinta nici un raport cu persistenta unei dorinte din timpul zilei. carora am inceput prin a le atribui o importanta generala. el depinzand de starea de somn si nefiind realizabil in starea de veghe. daca ele apartin si viselor mai putin transparente.Interpretarea Viselor in loc de a reproduce pur si simplu excitatia. din cele doua caracteristici principale ale visului. Deci este vorba de a sti daca caracteristicile generale pe care ni le ofera visele copiilor sunt mai stabile. In realitate. Asemenea vise au suferit o deformare considerabila. pe cand celalalt dispare. o epuizeaza printr-un fel caracteristic de traire. incercam o dorinta care se cere a fi satisfacuta. fara a recurge la asociatia libera. 8). Avand in vedere cele doua caracteristici ale visului putem relua comparatia intre acesta si actul ratat. In timp ce dormim. aceste vise in stare de veghe nu sunt altceva decat impliniri ale dorintelor ambitioase si erotice dar desi viu reprezentate. o suprima. posibile in conditiile starii de somn. fara a face sa intervina inconstientul. Satisfacandu-ne dorinta. o inlocuim cu excitatia psihica. Sa spunem in treacat. ceea ce nu ne permite sa ne 42 . In cazul visului tendinta perturbata nu poate fi alta decat tendinta de a dormi. nu apartin in realitate decat unei anumite categorii si unui anumit numar de vise. asadar cu dorinta care tinde staruitor la satisfacerea sa: de fapt pana in prezent nu cunoastem alta excitatie psihica susceptibila sa tulbure somnul. ca daca evenimentele traite in vis nu sunt decat reprezentari transformate. deoarece epica viselor in stare de veghe implica si ea satisfacerea de dorinte si se manifesta ca atare numai in scopul acestei satisfaceri. 7). Aceeasi schema se aplica visului. Insusi limbajul curent pare a presupune faptul ca principala caracteristica a viselor consta in satisfacerea unor dorinte. iar in actul ratat ca atare vedem un compromis intre aceste doua tendinte. Avem o satisfacere partiala si o suprimare partiala a ambelor componente. Deci si visul ar rezulta dintr-un compromis. problema noastra ar fi solutionata. continuam sa dormim. Astfel. Cat despre tendinta perturbatoare. este mentinut aici tocmai cel mai putin sigur. deci vise in stare de veghe nocturne.

Interpretarea Viselor
pronuntam imediat asupra lor. De asemenea, prevedem ca pentru a explica aceasta deformare vom avea nevoie de tehnica psihanalitica de care ne-am putut dispensa cu prilejul obtinerii cunostiintelor referitoare la visele copiilor. Exista totusi un grup de vise nedeformate care, ca si visele copiilor, apar ca impliniri ale unor dorinte. Sunt acele vise care, pe tot parcursul vietii sunt provocate de imperioase trebuinte organice: foame, sete, nevoile sexuale. Ele constituie asadar impliniri de dorinte efectuate ca reactie la excitatii interne. Vom folosi drept exemplu tabloul Visul detinutului al lui Schwind, expus la Galeria Schack din Munchen, care nu poate avea alt continut decat tema evadarea. Ceea ce este excelent sesizat este ca evadarea trebuie trebuie sa aiba loc pe fereastra, pentru ca pe acolo a patruns raza de lumina care a pus capat somnului captivului. Gnomii cocotati unul peste altul reprezinta pozitiile succesive pe care ar trebui sa le ia detinutul spre a ajunge pana la fereastra. In toate celelalte vise, cu exceptia viselor copiilor si a celor de tip infantil, deformarea, asa cum am spus, constituie un obstacol in calea noastra. N-am putea afirma ca si acestea reprezinta impliniri de dorinte, cum suntem inclinati sa credem; continutul lor manifest nu ne dezvaluie nimic in legatura cu excitatia psihica ce le sta la origine si ne este peste putinta sa dovedim ca si ele tintesc la indepartarea sau la anularea acestei excitatii. Aceste vise trebuie interpretate, adica talmacite, deformarea lor trebuie inlaturata si continutul lor manifest inlocuit prin continutul lor latent: numai atunci vom putea sa judecam daca datele valabile pentru visele infantile sunt valabile si pentru toate celelalte vise, fara exceptie. Cenzura visului Studiul viselor copiilor ne-a dezvaluit geneza, esenta si functia visului. Visul este un mijloc de suprimare a excitatiilor (psihice) care tulbura somnul, aceasta suprimare facandu-se cu ajutorul satisfacerii halucinatorii a unor trebuinte. In ceea ce priveste visele adultilor, nu am putut explica decat un singur grup, cuprinzand indeosebi pe acelea pe care le-am calificat drept vise de tip infantil. Cand ne aflam in prezenta unui vis de un alt gen, admitem, ca urmare a diverselor aprecieri si prin analogie cu conceptia despre actele ratate, ca el constituie un substitut deformat al unui continut care ne este recunoscut si la care trebuie sa-l raportam.
43

Interpretarea Viselor
Deformarea operata de vis este ceea ce il face straniu sau incomprehensibil. Vrem sa stim mai multe lucruri in acest sens: mai intai care este originea sa, dinamismul sau; apoi functia pe care o indeplineste si in sfarsit modul in care actioneaza. Putem spune in consecinta, ca deformarea operata de vis este produsul travaliului psihic care se desfasoara in vis. Vom face referire in continuare la visul unei doamne in varsta, foarte cultivata si stimata. Acest vis nu a fost supus analizei. Referenta pretindea ca pentru persoanele care se ocupa de psihanaliza, el nu are nevoie de nici o interpretare. Autoarea visului insasi nu l-a interpretat, dar l-a judecat si l-a condamnat ca si cum ea ar fi fost capabila sa-l interpreteze. Iata de exemplu cum s-a pronuntat ea in aceasta privinta:’si cand te gandesti ca acest vis atat de oribil si de stupid a fost visat de o femeie de 50 de ani, care zi si noapte nu are decat grija copilului sau!’. Si acum iata acum visul referitor la asistenta amoroasa...’Ea se duce la spitalul militar nr1. si ii spune plantonului ca doreste sa vorbeasca cu medicul sef caruia vrea sa-i ofere serviciile sale pentru spital. Spunand acestea, ea subliniaza in asa fel cuvantul servicii incat subofiterul observa indata ca este vorba de servicii intr-ale amorului. Vazand ca are de a face cu o doamna in varsta, dupa ce ezita putin, o lasa sa treaca. Dar in loc de a ajunge la medicul sef, ea nimereste intr-o incapere larga si intunecoasa, in care o multime de ofiteri si medici militari stau in jurul unei mese lungi. Ea se adreseaza cu oferta sa unui medic primar, care o intelege de la primele cuvinte. Iata textul discursului ei, asa cum l-a pronuntat in vis: ’Eu, ca si multe alte femei si fete tinere din Viena suntem gata sa... cu soldatii, ofiterii, fara deosebire...’. la aceste cuvinte ea aude (tot in vis) un murmur. Dar expresia, cand jenata, cand malitioasa, care apare pe fetele ofiterilor, ii confirma ca toti cei de fata o luau cat se poate de serios. Doamna continua:’Stiu ca hotararea noastra poate sa para bizara, noi o luam insa cat se poate de in serios. Soldatul aflat pe front nu este intrebat daca vrea sa nu sa moara’. Urmeaza o perioada lunga de tacere penibila. Medicul primar o ia de mijloc si ii spune: ’Scumpa doamna, se presupunem ca am ajuns la aceasta...’(murmure). Ea se desprinde din imbratisarea lui, gandindu-se ca si el e la fel cu toti ceilalti, si raspunde:’Dumnezeule, eu sunt o femeie in etate si s-ar putea ca niciodata sa nu ma aflu in aceasta situatie. Pe de alta parte totusi, o conditie trebuie indeplinita: va trebui sa se tina seama de varsta, nu va trebui ca o femeie in varsta si un tinerel...(murmure); ar fi
44

Interpretarea Viselor
oribil’. Medicul primar: ’Va inteleg perfect!’. Cativa ofiteri, printre care se afla unul care i-a facut curte in tinerete, izbucnesc in ras si doamna isi exprima dorinta de a fi condusa la medicul sef, pe care il cunoaste, ca sa puna lucrurile la punct. Dar, spre marea ei mirare, constata ca nu cunoaste numele acestui medic. Cu toate acestea, medicul primar ii arata politicos si respectuos, o scara de fier, in spirala si stramta, care duce direct la etajele superioare si ii recomanda sa urce pana la etajul doi. Pe cand urca, se aude un ofiter spunand: ’E o hotarare colosala, fie femeia tanara sau batrana. Toate respectele mele’. Cu constiinta de asi implini o datorie, ea urca o scara interminabila. Acelasi vis s-a repetat de doua ori in interval de cateva saptamani, cu unele modificari( cu remarca doamnei) cu totul neinsemnate si absurde. Acest vis se desfasoara ca o fantezie diurna; el denota o remarcabila continuitate si unele detalii de continut ar fi putut sa fie clarificate, daca s-ar fi aratat vreo grija pentru asemenea lamuriri, ceea ce nu s-a intamplat. Pentru noi cel mai important si cel mai interesant fapt este ca visul prezinta anumite lacune, nu in rememorare, ci in continut. In trei randuri continutul este ca si epuizat; discursul doamnei fiind de fiecare data intrerupt printr-un murmur. Cum visul nu a fost supus nici unei analize, propriu-zis nu avem dreptul sa ne pronuntam cu privire la sensul sau. Exista totusi aluzii, ca aceea implicata in cuvintele servicii intr-ale amorului ,care indreptatesc unele concluzii, dar in special fragmentele de discurs care preced murmurul au nevoie de completare, ceea ce nu se poate face decat intr-un singur sens bine determinat. Procedand la restituirile necesare, constatam ca, spre a-si indeplini o indatorire cetateneasca, autoarea visului este gata sa-si puna propria persoana la dispozitia soldatilor si ofiterilor, pentru satisfacerea trebuintelor lor erotice. Aceasta fantezie nu se exprima insa in vis. Tocmai acolo unde contextul pare sa implice confesiunea, aceasta e inlocuita in continutul manifest printr-un murmur indiscret, ea apare sters sau este suprimata. Uneori cenzura nu se exercita asupra unor pasaje incredintate tiparului. Autorul, prevazand ca anumite pasaje se vor lovi de obstacolul cenzurii, le-a atenuat in prealabil, le-a modificat usor sau s-a multumit sa atinga in treacat sau sa faca pur si simplu aluzie la ceea ce avea, ca sa spunem asa, in varful penitei sale. Ziarul nu apare in acest caz cu spatii albe, insa anumite perifraze si obscuritati va vor dezvalui cu usurinta eforturile pe care autorul le-a facut ca sa evite interventia cenzurii oficiale.
45

impunandu-si atenuari. afirmand ca ori de cate ori ne gasim in prezenta unui element oniric foarte sters. estetic si social. femeia asupra tatalui si fratelui(visul doamnei in varsta de 50 de ani era si el incestuos. simtindu-se de acord cu ele. Aceste dorinte cenzurate si care primesc in vis o expresie deformata. acelora condamnate de mult de educatia noastra estetica si acelora care contrazic toate regulile de restrictie morala. Eul eliberat de orice piedica morala cedeaza tuturor cerintelor instinctului sexual. ca sunt lucruri la care nu indraznim sa gandim sau la care nu gandim decat cu oroare. Aceatsa se manifesta rar. Ori de cate ori continutul manifest prezinta lacune. indecente din punct de vedere etic. Pofte pe care le credem straine naturii umane se dovedesc destul de puternice ca sa provoace 46 . aproximatii. libidoul ei fiind in mod incontestabil dirijat catre fiul ei). De altfel. Acest sacro egoismo al visului sigur ca nu este lipsit de legatura cu tendinta noastra din somn. sunt inainte de toate manifestari ale unui egoism fara margini si fara scrupule. care consta tocmai in detasarea de orice interes fata de lumea exterioara. ca in visul de care ne ocupam aici. isi alege obiectele fara a intalni nici o rezistenta si isi alege de preferinta obiectele interzise. Noi sustinem ca pasajele din discursul doamnei. aluzii la gandurile autentice. trebuie incriminata interventia cenzurii visului. le recunoaste ca fiind ale sale. Ne referim direct la o cenzura a visului. nedeterminat si indoielnic. in judecata sa din starea de veghe. Dar. nu exista vis in care eul autorului visului sa nu joace rolul principal cu toate ca el stie foarte bine a se disimula in continutul manifest. ci si obiecte carora acordul unanim al umanitatii le-a conferit un caracter sacru: barbatul isi indreapta alegerea sa asupra mamei si surorii. ceea ce numim noi libido. Cautarea placerii.Interpretarea Viselor Sa retinem aceasta analogie. Cel mai adesea. aceasta cenzura se exercita dupa cea de-a doua modalitate. de naiv am putea spune. plasandu-ne mai intai din punct de vedere al instantei insasi reprezentate de cenzura. careia trebuie sa-i atribuim un anumit rol in deformarea operata de vise. isi alege nu numai femeia altuia. insa intr-un mod atat de fatis. Dorim sa cercetam prin intermediul caror tendinte si impotriva caror tendinte se exercita cenzura. pe cand altele au lasat amintiri clare si distincte. au fost si ele victima unei cenzuri. omise sau acoperite de murmur. trebuie sa admitem ca aceasta a suferit actiunea cenzurii. tendintele impotriva carora este dirijata cenzura viselor trebuie descrise. Putem merge chiar mai departe. Tendintele prin care se exercita cenzura sunt acelea pe care autorul visului. In acest caz putem afirma ca acestea sunt tendinte blamabile.

sa interpretam un vis fara a mai chestiona pe autorul acestuia. il putem talmaci. conditiile in care el traieste si trairile care au precedat visul. elementul insusi fiind un simbol al gandirii inconstiente a visului. liber. adesea putem interpreta un vis fara nici o dificultate. Raportului constant existent intre elementul unui vis si talmacirea sa ii dam numele de raport simbolic. iar studiul mai aprofundat al visului ne permite intr-adevar sa constatam ca si alti factori participa pe langa cenzura la producerea acestui fenomen. Dorintele de razbunare. Ura isi croieste drum liber. ca sa zicem asa. fara a putea spune care sunt acestea. interpretarile intrepinse in stare de veghe dovedesc ca nici cenzura nu pare a fi destul de severa fata de aceste dorinte. Un asemenea tur de forta este magulitor pentru interpret si il impune fata de autorul visului. Simbolistica este 47 . Vom spune inainte de toate ca in calitate de talmaciri stabile. simbolurile realizeaza intr-o oarecare masura idealul vechii si popularei interpretari a viselor. Dar. surori sunt departe de a fi manifestari exceptionale in vise. Presupunem ca aceasta comparatie cere anumite conditii. frati. Dar nu ajunge o comparatie oarecare pentru ca acest raport sa se stabileasca. parinti. Cand cunoastem simbolurile uzuale ale viselor. in anumite circumstante. si ca de asemenea poate fi o aluzie referitoare la acest substrat sau reprezentarea sa figurata. personalitatea autorului visului. fireste. nu am sustinut ca cenzura ar fi singurul factor care produce deformarea. inconstiente. Am stabilit ca elementul unui vis este poate fi fata de substratul acestuia ceea ce este partea fata de intreg.Interpretarea Viselor vise. Aceste dorinte cenzurate par sa urce dintr-un adevarat infern. Nu tot ceea ce poate fi comparat cu un obiect sau proces apare in vis ca simbol al acestui obiect sau proces. Pe de alta parte. departe de a simboliza orice. a dori moartea persoanelor celor mai iubite. Ele ne permit. Simbolistica Visului Am stabilit ca deformarea care ne impiedica sa intelegtem visul este efectul unei cenzuri care isi exercita activitatea impotriva dorintelor inacceptabile. Simbolistica constituie capitolul cel mai interesant al teoriei viselor. el constituie o relaxare binefacatoare fata de efortul penibil la care obliga interogarea autorului visului. care de altfel nu ar fi capabil sa adauge nimic la simbol. Esenta raportului simbolic consta intr-o comparatie. nu alege in acest scop decat anumite elemente ale ideilor latente ale visului. visul.

Exista insa altele in legatura cu care suntem obligati sa ne intrebam unde trebuie sa cautam factorul comun. simbolurile care le desemneaza sunt 48 . sinistre. de care ne putem agata. Pe cand continuturile simbolizate sunt putin numeroase. Casele cu peretii netezi reprezinta barbati.Interpretarea Viselor astfel limitata din toate directiile. In unele simboluri. ca insusi autorul visului sa n-o cunoasca si sa nu se foloseasca de ea. Mai putin tandre sunt visele in care apar copii. insecte. Moartea iminenta este inlocuita in vis prin plecare. copiii. cu alte cuvinte ca intre acea persoana si autorul visului exista o relatie paternitate/maternitate. ar fi ciudat ca asociatia sa nu ne faca sa o descoperim. nasterea si alte cateva lucruri. Ne aflam aici in fata unei disproportii remarcabile. normala a persoanei umane ca intreg. incercand in timpul acestor descinderi cand placere. Majoritatea simbolurilor din vise sunt simboluri sexuale. daca simbolul este o comparatie. Parintii au ca simboluri imparatul si imparateasa. ca ea se confunda adesea cu aceea de substituire. fratii. vom aborda un domeniu ale carui obiecte si continut sunt reprezentate de o simbolistica extrem de bogata si variata. Se vede aici cum se pierd pe nesimtite granitele dintre cele doua genuri de reprezentari: simbolurile si aluziile. al organelor genitale. al relatiilor sexuale. frati sau surori. Adesea ne vedem in vis alunecand pe fatada caselor. Corpul uman in ansamblul sau. Abandonand aceasta enumerare mai degraba saraca. Nasterea este aproape intotdeauna reprezentata de o actiune in care apa este principalul factor: visam fie ca ne aruncam in apa sau ca iesim din apa. Obiectele care isi gasesc in vise o reprezentare simbolica sunt putin numeroase. ba mai mult. de reprezentare. Este domeniul vietii sexuale. autorul visului sa nu se arate nicidecum dispus sa recunoasca respectiva comparatie atunci cand ii este infatisata. acelea cu balcoane. care dorea sa-i atribuie o importanta de prim ordin . regele si regina sau alte personaje respectabile. fara a sti nimic in legatura cu ea. Casa este aceea care constituie singura reprezentare tipica. moartea. goliciunea prin haine si uniforme. al actelor sexuale. Trebuie sa convenim de asemenea ca notiunea de simbol nu este inca net delimitata. In acest fel. care au ca simboluri mici animale. fie ca scoatem pe cineva din apa sau ca suntem noi scosi. acel tertium comparationis al presupusei comparatii. visele in care figureaza parintii se desfasoara intr-o atmosfera de pietate. In afara de acestea. parintii. reprezinta femei. comparatia care le serveste de baza este evidenta. Acest fapt a fost recunoscut deja de Scherner. ca ea se apropie chiar si de notiunea de aluzie. prin anumite prevestiri obscure. cand angoasa.

Nu mai putin inteligibila este reprezentarea membrului masculin prin obiecte din care curge un lichid: robinet. urmarirea de catre un om inarmat cu un cutit sau cu o arma de foc joaca un rol esential. pistoale si in mod deosebit arma care prin forma sa se preteaza in mod special la aceasta comparatie. in asa fel ca fiecare obiect poate fi exprimat prin simboluri multiple. pot patrunde in interiorul unui corp producand raniri: arme ascutite de toate felurile cum ar fi cutite. dar chiar si un experimentator atat de impartial ca Mourly-Vold a ajuns la aceleasi concluzii. a creat reprezentarea simbolica cu ajutorul baloanelor. de a simboliza erectia. avand toate aproape aceeasi valoare. Partea principala a aparatului genital masculin si cea mai vrednica de interes pentru ambele sexe. Dintre psihanalisti. etc. De ce palaria si mantaua au capatat aceeasi semnificatie? Nu este usor sa ghicim acest lucru. dar semnificatia lor simbolica este inconstestabila. vom cita reptilele si pestii.Interpretarea Viselor extraordinar de numeroase. mult mai expresiv. adica revolverul. Dar visul cunoaste si un alt mijloc. In ceea ce priveste aparatul genital al barbatului. izvoare tasnitoare ca si prin alte obiecte susceptibile de alungiri. dar mai ales faimosul simbol al sarpelui.Federn este acela care a stabilit aceatsa interpretare cu ajutorul unor dovezi cu neputinta de respins. El face din organul sexual insasi esenta persoanei si o pune sa zboare. umbrele. spade. isi gaseste substitutele simbolice mai intai in obiectele care ii sunt asemanatoare prin forma. In cosmarurile fetelor. apoi in obiecte care. adica: bastoane. creioanele. in intregul sau. creioanele cu mina mobila. prezinta importanta simbolica indeosebi numarul sacru trei. stalpi. pilele pentru unghii. In sfarsit 49 . ciocanele si alte instrumente sunt incontestabil reprezentari simbolice ale organului sexual masculin depinde de o conceptie simpla legata de acest organ. Insusirea deosebita pe care o are acesta de a invinge gravitatia. arbori. ibrice. P. Printre simbolurile sexuale masculine mai putin inteligibile. cum ar fi lampile cu suspensor. sabii sau chiar arme de foc cum ar fi pusti. avioanelor si chiar a dirijabilelor Zeppelin. Faptul ca tocurile de scris. ca si penisul. Asemenea obiecte se intalnesc cel mai frecvent in simbolistica viselor si interpretarea lor nu prezinta nici o dificultate. in urma experintelor sale care constau in a da bratelor si picioarelor in timpul somnului pozitii artificiale. insusire care formeaza o parte a fenomenului erectiei. pumnale. Visul dispune pentru organele sexuale ale omului. de o multime de reprezentari pe care le putem numi simbolice si in care cel mai adesea este evident factorul comun al comparatiei.

apa. privita ca o pedeapsa pentru masturbare. extractia unei masele. melcii si scoicile sunt incontestabil simboluri feminine. piersici. mai mari. Mai au semnificatie simbolica anumite materiale. Pilozitatea zonelor genitale la cele doua sexe este reprezentata in vis sub aspectul unei paduri.. coborarea brusca. Unele simboluri ca dulapuri. Simbolurile destinate sa reprezinte in mod special raporturile sexuale sunt mai putin numeroase in vise decat s-ar crede. fructe in general. al unui tufis. trebuie considerata de asemenea ca fiind simbolica. Sa mai citam dintre organele corpului. isi afla reprezentarea simbolica in mere. ca si celelalte emisfere. cuptoare si mai ales camere se raporteaza mai degraba la uter decat la aparatul genital propriu-zis. ascensiunea ca si accidentele violente. biserica si capela. Topografia complicata a aparatului genital al femeii determina adesea reprezentarea acestuia sub forma unui peisaj.usa si portal devenind la randu-le simboluri care desemneaza orificiul genital. buzunare. vase si sticle. cufere. persoanei iubite. simbolul acesta semnifica in mod cert castrarea. pesteri. Satisfactia sexuala obtinuta fara concursul unei persoane de sex opus este simbolizata prin tot felul de executii muzicale. pe cand impozantul mecanism al aparatului genital al barbatului este simbolizat sub forma tuturor felurilor de masini complicate. Un alt simbol interesant al aparatului genital al femeii este reprezentat de ladita cu bijuterii: giuvaer si comoara sunt dezmierdarile adresate. intre altele prin cantatul la pian. Vaporul face si el parte din aceasta serie. ca de exemplu faptul de a fi zdrobit de un automobil. cu stanci. paduri. activitatile ritmice ca dansul. Trebuie considerati ca facand parte din aparatul genital sanii care. Aparatul genital al femeii este reprezentat in mod simbolic prin toate obiectele a caror caracteristica consta in aceea ca circumscriu o cavitate in care poate fi introdus ceva: mine. greu de descris. echitatia. Putem cita. dintre edificii. dulciurile servesc adesea la simbolizarea palcerii sexuale. chiar si in vis. O reprezentare cu totul deosebita este caderea unui dinte.etc. Simbolul camera se include aici in acela de casa. 50 . smulgerea unei ramuri sunt reprezentari subtil simbolice ale onanismului. gura ca simbol al orificiului vaginal si. lazi. gropi. ale coprului feminin. Dintre animale. cum ar fi lemnul si hartia.Interpretarea Viselor ne putem intreba daca substituirea organului sexual masculin printr-un alt membru. cum ar fi mana sau piciorul. ca si obiectele facute din aceste materiale ca masca si cartea. ca raportandu-se la aceasta categorie. Alunecarea.

dar uneori si feminina. Alteori. Toate acestea raman de neinteles atat timp cat nu suntem la curent cu dezvoltarea reprezentarilor sexuale ale oamenilor. uniformele sunt simboluri destinate sa exprime goliciunea. deoarece ea era pe atunci acoperita de paduri. cu semnificatie in gen masculina. si invers.Interpretarea Viselor Utilizarea si talmacirea acestor simboluri sunt mai putin simple decat sar crede initial. Mugurii si florile semnaleaza organele genitale ale femeii si in special virginitatea. Si una si alta comporta multe aspecte care contrazic asteptarile noastre. constatam faptul incredibil ca deosebirile sexuale sunt adesea abia schitate in reprezentarile simbolice. Or. Un simbol obscur de acest gen este palaria. Fructul nu desemneaza copilul. cutia sunt exceptate de utilizarea simbolica bisexuala. al feminitatii. formele corpului. care inseamna materie. Multe simboluri desemneaza un organ genital in general: acesta este cazul simbolurilor in care apare un copil mic. Cuvantul german Holz( lemn) ar avea aceeasi radacina cu cuvantul grecesc óɕŋ. poate orice acoperamant de cap in general. vom trece in revista domeniile din care au fost imprumutate simbolurile sexuale. a patimilor. ca buzunarul. ca reprezentare a aparatului genital al femeii. arma. hainele. Lenjeria alba. ci cu simbolul insusi. In limba 51 . ci sanul. Animalele salbatice servesc la reprezentarea in primul rand a oamenilor pasionati. In anumite cazuri aceasta ambiguitate a simbolurilor poate sa nu fie decat aparenta. apoi a instinctelor rele. un simbol masculin desemneaza o parte a aparatului genital feminin. mantaua serveste la desemnarea unui barbat. completand aceasta cercetare cu cateva consideratii referitoare in special la simbolurile al caror factor comun ramane obscur. o fetita sau un baietel. panza sunt in general simboluri feminine. exista in Atlantic o insula numita Madera. de altfel simbolurile cele mai frapante. Cravata care atarna pe piept si care nu este purtata de femei. stanca sunt simboluri ale organului sexual masculin. pantoful. In consecinta. Am mentionat deja peisajul. nume care i-a fost dat de portughezii care au descoperit-o. papucul desemneaza simbolic organele genitale ale femeii. nu vom reusi sa intelegem ratiunea care a facut din el un simbol al maternitatii. daca nu chemam in ajutor lingvistica comparata. gradina un simbol frecvent al organului sexual feminin. este in chip manifest un simbol masculin. Muntele. Dar adesea se intampla ca un cuvant generic sa sfarseasca prin a desemna un obiect particular. Tot asa. materie bruta. In ceea ce priveste lemnul. cu toate ca adesea dintr-un alt punct de vedere decat cel sexual. Incepand nu cu ceea ce reprezinta simbolul.

pe de alta parte. Etimologistii sunt aceia care au facut verosimila presupunerea ca vaporul este o reprezentare simbolica a femeii: substantivul Schiff (vapor) care servea initial pentru 52 . mama. marturiseste a fi chiar mama acestuia. De cand locurile de ingropaciune au fost separate de locuinte. atunci cand un copil cere vesti despre o persoana pe care n-a mai vazut-o de mult. sa mearga cu impolitetea pana acolo incat sa trateze o femeie drept lada batrana . in mit. Acest simbol poate fi considerat ca punand in evidenta o dubla legatura cu adevarul transformismului: pe de o parte toate mamiferele terestre. Fiecaruia dintre noi. scufundarea in apa si salvarea din apa joaca un rol predominant. Cand visam ca ne-a salvat o persoana de la inec. Plecarea simbolizeaza in vis moartea. exista obiceiul de a i se raspunde. De altfel. fiecare om isi petrece prima faza a existentei sale in apa. Naterea este cu regularitate exprimata in vis printr-o relatie cu apa: te scufunzi in apa sau iesi din apa. Recunoastem in cuvantul madeira cuvantul latin materia usor modificat. Cartile sfinte ale evreilor sunt intesate de expresii imprumutate din simbolistica sexuala. i s-a intamplat. Toti cunoscatorii vechilor mituri stiu cat de importanta era reprezentarea unei calatorii in imparatia mortii in religia Egiptului antic. ca un Baedecker. expresii care nu au fost intotdeauna intelese exact si a caror interpretare a facut loc multor neintelegeri. sau pur si simplu o mama. fie si numai o singura data in viata. insotea mumia in acest voiaj. ca ea a plecat intr-o calatorie. Deci tocmai aceasta straveche conceptie s-a perpetuat in folosirea simbolului lemn pentru femeie. In miturile privitoare la nasterea eroilor. si care la randu-i inseamna materie in general. adica in lichidul amniotic din uterul mamei si a se naste inseamna pentru el a iesi din apa.Rank unei analize comparate. descind din animale acvatice. fiecare mamifer. aceasta ultima calatorie a mortului a devenit o realitate. supuse de O. Materia din care e facut un lucru este ca un fel de mama a acestuial. o persoana care a salvat un copil din apa. facem din aceasta persoana mama. analoage acelora care se manifesta in vis. daca este vorba despre o persoana raposata. fara a sti poate ca s-a folosit astfel de un simbol sexual. In Noul Testament se spune: femeia este un vas fragil. Or cuvantul materia este un derivat de la mater. inclusiv stramosii omului. mama.Interpretarea Viselor portugheza Madeira inseamna tocmai lemn. Mai sunt apoi numeroasele exemplare din cartea mortilor care. Simbolistica sexuala nu este nici ea proprie doar visului. Rank a stabilit ca este vorba aici de reprezentarile simbolice ale nasterii. ceea ce vrea sa spuna ca te nasti sau esti nascut.

Domeniul simbolicului este extrem de intins. In al treilea rand. dupa ce si-a ucis din gelozie femeia iubita. sau nu le regasim decat ici-colo. prin caderea sau scoaterea unui dinte: intr-adevar. antropologia ne ofera un pandant la aceasta reprezentare. Smulgerea unei ramuri. prin care aceste raporturi ajung sa se exprime. citim ca in unele regiuni ale Germaniei se spune despre o femeia care a nascut: i s-a surpat cuptorul.Kraus si care constituie o mina de informatii fara egal pentru ceea ce priveste viata sexuala a popoarelor. simbolistica din toate celelalte domenii nu este in mod necesar si exclusiv sexuala. In Anthropophyteia. chiar vecine cu cele dintai.Interpretarea Viselor a desemna un vas de argila. pe cand in vise simbolurile servesc 53 . moarta si-a dezvaluit prezenta. Dar ceea ce este cu totul deosebit. publicata de F. tiranul. a conjurat umbra acesteia sa-i dea vesti despre sine. Numeroasele analogii pe care le pot oferi alte domenii sunt cel mai adesea ignorate de autorii viselor. destinata sa desemneze un act pe care nici o alta persoana nu-l putea cunoastea. ci are si numeroase analogii mitologice. Melissa. De unde provine cunoasterea acestor raporturi simbolice? Limbajul curent nu ne furnizeaza decat o parte infirma a acesteia. potrivit istoricului Herodot. In plus. nu corespunde numai semnificatiilor vulgare ale acestui act. pe cand alte triburi. Multe simboluri folosite in alt mod nu se manifesta in vis sau nu apar decat rareori.S. inlocuiesc circumciziunea prin extractia unui dinte. expresie voalata. nu ar fi in realitate decat o modificare a cuvantului Schaff (strachina). ca reprezentare simbolica a onanismului. multe dintre ele nu le regasim in alte domenii. In al doilea rand aceste raporturi simbolice nu apartin propriu-zis autorului vislui si nu caracterizeaza doar travaliul care are loc in cursul viselor. sau mai curand a castrarii considerate ca pe o pedeapsa pentru acest pacat. stim ca unele triburi primitive de pe continentul african practica circumciziunea ca ritual al puterbatii (spre a celebra intrarea tanarului in varsta virilitatii). pandant pe care putini il cunosc. Faptul ca cuptorul este simbolul femeii si al uterului ne este confirmat de legenda greceasca privitoare la Periandru din Corint si consoarta sa. Cand. este reprezentarea onanismului. cat despre simbolurile din vise. nimic nu este mai putin indicat decat sa ataci intreaga problema pornind de la vis. iar simbolistica viselor nu este decat un mic sector al acestuia. amintindu-i lui Periandru ca el isi bagase painea intr-un cuptor rece.

viosul nu ne-ar fi mai inteligibil. cuvantul s-a detasat de semnificatia sa sexuala. obiectele care au purtat altadata aceleasi nume ca obiectele legate de sfera si viata sexuala ar aparea astazi in vise in calitate de simboluri din aceasta sfera si din aceasta viata.Sperber( din Upsala). Beneficiem de curand. Simboluri initial sexuale vor fi capatat ulterior o alta utilizare. H. prezinta atatea simboluri legate de viata sexuala. cu privire la aceste raporturi. ale carui lucrari sunt independente de psihanaliza. dezvoltarea ulterioara a radacinilor limbii a insotit organizarea muncii in comunitatea umana primitiva. dupa ce au nascocit un cuvant nou cu semnificatie sexuala. de a intelege de ce visul. Trebuie insa sa retinem ideea ca exista raporturi deosebit de stranse intre simbolurile veritabile si viata sexuala. aceasta schimbare de destinatie antrenand degradarea lor treptata. Interesul sexual s-a transferat astfel in domeniul muncii. Acelasi lucru s-a petrecut si la generatiile ulterioare care. acre pastreaza ceva din aceste vechi conditii de viata. Cel de-al patrulea punct de vedere ne readuce la punctul de plecare si ne orienteaza in directia care ne este trasata. Munca era efectuata in comun. Primele sunete articulate au servit la comunicarea ideilor si la chemarea partenerului sexual. prin trecerea de la reprezentarea simbolica la alta forma de reprezentare. fiind acompaniata de cuvinte si expresii ritmic repetate. pentru ca si in acest caz am avea de rezolvat problema talmacirii limbajului simbolic al visului in cel al gandirii noastre din starea de veghe. Este evident ca nu putem raspunde acestor intrebari cat timp nu ne ocupam decat de simbolistica viselor. a sustinut ca trebuintele sexuale au jucat un rol dintre cele mai importante in geneza si dezvoltarea limbii. In acest fel cuvantul lansat in cursul muncii in comun avea doua sensuri. celalalt munca activa. unul acre exprima actul sexual. Am spus ca. care fusese asimilata cu acest act. 54 . Daca ipoteza pe care am schitat-o este exacta. S-ar spune ca omul primitiv nu s-a resemnat sa munceasca decat facand din aceasta echivalentul si substitutul activitatii sexuale. Putin cate putin.Interpretarea Viselor aproape in exclusivitate la exprimarea obiectelor si raporturilor sexuale. ea ne deschide o posibilitate de a intelege simbolistica viselor. spre a se fixa definitiv in domeniul muncii. chiar si daca cenzura viselor nu ar exista. Un lingvist. Raportul simbolic ar fi supravietuitorul vechii identitati de cuvinte. pe cand tesaturile si obiectele casnice sunt simboluri feminine. de o importanta contributie. de ce in general armele si uneltele slujesc de simboluri masculine. l-au aplicat unui gen nou de munca. Acest lucru nu este nici el usor de explicat.

2) Visul manifest nu contine ansambluri ale visului latent. dar ea in general exista si de aceea este considerabila. de exemplu prin alegerea expresiei verbale pentru o idee data.Interpretarea Viselor Simbolistica este deci un al doilea factor de deformare al viselor. avand prin aceasta si posibilitatea unei interpretari de ordin superior. un element manifest poate sa corespunda simultan mai multor elemente 55 . Am putea sa-i atribuim mai degraba cauze de ordin mecanic sau economic in procesul oniric. Putem insa presupune ca este confortabil pentru cenzura sa se slujeasca de simbolistica. Cu toate ca condensarea obscurizeaza visul. totusi cenzura isi are aici partea sa de contributie. complicarea raporturilor intre elementele visului latent si acelea ale visului manifest. adica niciodata nu se intampla ca visul manifest sa fie mai intins decat visul latent si sa aiba un continut mai bogat. nu avem totusi impresia ca ea ar fi un efect al cenzurii. Condensarea se efectueaza printr-unul din urmatoarele trei procedee: 1) Unele elemente latente sunt pur si simplu eliminate. ca el reprezinta in consecinta un fel de traducere abreviata a acestuia. decat fragmente din anumite 3) Elementele latente care au trasaturi comune se regasesc fuzionate in visul manifest. aceasta urmarind acelasi scop: sa faca visul bizar si de neinteles. fiind usor de demonstrat ca trasaturile comune care constituie conditia formarii lor sunt create in mod intentionat acolo unde acestea lipsesc. independent de cenzura. in asa fel ca putem obtine o interpretare aparent satisfacatoare a unui vis. Ea face posibila reunirea intr-un vis manifest a doua serii de idei latente cu totul diferite. Efectele condensarii pot fi absolut extraordinare. Condensarea poate uneori lipsi. Elaborarea Visului Primul efect al procesului de elaborare al unui vis consta in condensarea acestuia din urma. Nu se observa niciodata contrariul. Condensarea mai are ca efect tulburarea. Vrem sa spunem prin aceasta ca continutul visului manifest este mai redus decat acela al visului latent. In acest fel. Procesul de elaborare oniric este puternic angrenat in producerea acestor structuri compozite.

in ordinea succesiunii lor. Inlocuirea printr-o aluzie exista si in gandirea noastra in stare de veghe. interpretarea aluziei lasa impresia unui cuvant de spirit ratat sau a unei explicatii fortate. stim . 56 . ca atunci cand nu reproducem decat consoanele unui cuvant omitand vocalele. o transcriptie care nu este nici o traducere cuvant cu cuvant sau semn cu semn. el inlocuieste aceasta asociatie de continut prin una exterioara putin uzitata. Constatam de asemenea. In gandirea in stare de veghe aluzia trebuie sa fie usor inteligibila si trebuie sa avem intre aluzie si gandirea veritabila un raport de continut. despre aceasta avem unele cunostiinte prealabile. Aici aluzia nu prezinta decat rapoturi cu totul exterioare si foarte indepartate de elementul pe care il inlocuieste. nici o selectie calauzita de o anumita regula. accentul psihic este transferat de pe un element important pe un altul. pe ambiguitatea de sensuri pe care o are un cuvant. Deplasarea se exprima in doua feluri: in primul rand. etc. Un al doilea efect al procesului de elaborare onirica consta din deplasare.Interpretarea Viselor latente. intre altele. fara a respecta conditia asociatiei intre continuturi. mai putin important. Adesea trebuie asteptat ca intregul vis sa-si fi gasit interpretarea. Dar deplasarea prin aluzie care are loc in vis se sustrage acestor doua limitari. Cuvantul de spirit se serveste adesea de o aluzie. Din fericire. El respecta totusi in mod riguros conditia inteligibilitatii. dupa cum un element latent poate participa la mai multe elemente manifeste: este vorba deci despre un fel de incrucisare. si cand vrem sa ajungem la elementul vizat. ci prin ceva mai indepartat. Cenzura viselor nu-si atinge scopul decat daca izbuteste sa faca de negasit drumul ce duce de la aluzie la substratul ei. ca ideile care apar in legatura cu un element manifest nu trebuie utilizate treptat. cuvantul de spirit si-ar rata total efectul daca nu am putea parcurge fara dificultate drumul de la aluzie la obiectul acesteia. situatie in care reliefam un element in dauna multor altora: ne aflam a ceva cu totul diferit si mult mai complicat. in asa fel ca visul apare altfel centrat si straniu. in al doilea rand. deci printr-o aluzie. in consecinta ea este cifrata. ca acest fenomen este in intregime opera cenzurii viselor. nici ceea ce s-ar putea numi o inlocuire prin reprezentare. dar cu o anumita diferenta. un element latent este inlocuit nu printr-unul din propriile sale elemente constitutive. bazata pe o similitudine tonala. in cursul interpretarii unui vis. trase de par. Travaliul de elaborare onirica opereaza deci o transcriptie cu totul neobisnuita a ideilor viselor.

potrivit conceptiei noastre. in acest fel aflam. visul ar fi absurd pentru ca activitatea psihica al carei efect este acesta si-a pierdut orice capacitate de a formula o judecata critica. Aceasta parte a procesului de prelucrare onirica este cea mai constanta. daca este exact elementul invocat sau presupus si nu altul. cel mai interesant. Ne servim adesea de acest mijloc in gandirea din starea de veghe. El consta dintr-o transformare a ideilor in imagini vizuale. visul devine absurd de indata ce este exprimata critica cuprinsa curpinsa in insesi ideile visului. pe de alta parte. Nu este insa mai putin adevarat ca imaginile vizuale joaca un rol esential in formarea viselor. multe idei isi conserva forma proprie si apar ca atare sau in calitate de cunostinte in visul manifest. va va fi usor si poate chiar comod sa le inlocuiti prin imagini. Al treilea efect al procesului de elaborare onirica este. Aceasta nu inseamna ca toate elementele constitutive ale ideilor onirice ar suferi aceasta transformare. de indata ce s-a formulat judecata ’e absurd’. In cursul activitatii de interpretare aflam. In ceea ce priveste persoanele si obiectele concrete despre care este vorba in articolul propus. Potrivit celei dintai. Se poate afirma ca asupra acestei chestiuni opozitia dintre conceptia medicala si conceptia psihanalitica despre vis atinge culmea acuitatii. Este evident ca acest rezultat nu este usor de obtinut. nimic din ideile latente ale visului nu corespunde acestor indoieli si incertitudini. dar va veti lovi de mari dificultati de indata ce veti aborda reprezentarea concreta a cuvintelor abstracte si a partilor de vorbire care exprima relatiile dintre idei: particule. spre a produce un efect comic. imaginile vizuale nu sunt singura forma pe care o imbraca ideile in vis. adica sa treceti de la scrierea cu semne grafice la scrierea prin semne figurative. ceea ce corespunde indoielilor si incertitudinilor atat de des exprimate de autorul visului.Interpretarea Viselor Deplasarea de accent constituie un mijloc mai neobisnuit de exprimare a gandurilor. aflam o multime de lucruri la care nu ne asteptam. ele sunt exclusiv efectul cenzurii si trebuie 57 . In general. ca insasi absurditatea viselor are semnificatia sa deosebita. anume daca un element dat s-a manifestat realmente in vis. Spre a va face o idee de dificultatile pe care le prezinta. inchipuiti-va ca ati preluat sarcina inlocuirii unui articol de fond politic printr-o serie de ilustratii. din punct de vedere psihologic. Urmarind confruntarea intre ideile latente ale viselor si visele manifeste care le inlocuiesc. conjuctii. etc. de asemenea.

insotindu-se cuvantul cu o imagine care reprezenta un om stand in picioare. Stim deja ca elementele analoage ale materialului latent sunt inlocuite in visul manifest prin condensari. de suprimare. partial izbutite. O alta particularitate a procesului de elaborare onirica isi gaseste pandantul in dezvoltarea limbii. iar in scriere cuvantul era insotit de un ’determinativ’. adesea se intampla ca acelasi cuvant sa prezinte. un element al visului manifest. de refulare. mare-mic sunt exprimate prin aceeasi radacina. clar-obscur. ca si cum totul s-ar petrece intr-o lume rasturnata. Iata cateva exemple extrase din comparatia intre limbile engleza si germana: Topf (vas. Inversiunile de acest gen se produc in vis in mai multe feluri. in limbajul vorbit s-a recurs la o intonatie si la gesturi care variaza cu sensul dat cuvantului. de raporturi intre doua persoane. oala)-pot. numai dupa intelesul general putem sa decidem alegerea noastra in ceea ce priveste interpretarea. dupa cum se scria Ken-slab. etc. capabil sa exprime contrariul sau. hurry ( a se grabi)ruhe (odihna). adica de o imagine care. Astfel. tocmai iepurele il fugareste adesea pe vanator. sunete oranduite intr-o ordine rasturnata. antonimele puternicslab. univoca cel putin a lui ’nu’. Ken insemna initial tare si slab. sau sa exprime ambele sensuri simultan. In vechea limba egipteana. Se scria deci Ken-tare. Acest mod ciudat de a opera. care caracterizeaza procesul de elaborare onirica. pentru acelasi sens. este posibil sa semnifice numai acest contrariu. insa nu era destinata pronuntarii. insotindu-se cuvantul cu o imagine care reprezenta un barbat chircit. boat (ambarcatiune)-tub. In afara de aceasta. Pentru a se evita neintelegerile ce pot rezulta din folosirea unor cuvinte atat de ambivalente. Astfel.Interpretarea Viselor considerate ca fiind expresia unei tentative. Contrariile sunt tratate in acelasi fel ca si analogiile si sunt exprimate de preferinta prin acelasi element manifest. Multi lingvisti au constatat ca in limbile cele mai vechi. Aceasta explica de ce nu apare in vis reprezentarea. in vechea limba egipteana. 58 . Una din constatarile cele mai uimitoare este aceea referitoare la modul in care procesul de elaborare onirica prelucreaza opozitiile care exista in cuprinsul visului latent. In vis. in vis se produc inversari de situatii. isi gaseste o fericita analogie in dezvoltarea limbii. Cunoastem deja inversarea sensului. inlocuirea a ceva prin contrariul acestuia. ca si in alte limbi mai noi.

Activitatea sa se epuizeaza in efectele pe care le-am enumerat. Nu trebuie. trebuie sa ne ferim de a incerca sa explicam o parte a visului manifest prin alta. visul seamana mai curand cu un mozaic facut din fragmente de diferite pietre cimentate intre ele. Sunt apoi vise in care ordinea elementelor este total intervertita. de preferinta de natura vizuala. mai inante ca in culise sa fi rasturnat focul de arma care trebuia sa-l ucida. in asa fel ca figurile care rezulta nu corespund deloc contururilor originare ale acestor fragmente. a deplasa. si care prezinta aceleasi dificultati in legatura cu unele observatii critice. Numai ulterior cuvntele au fost atasate acestor imagini si constituite in idei. toate ideile noastre au ca punct de plecare imaginile concrete. a efectua o reprezentare plastica. unde eroul cade mort teapan. Aceste particularitati ale procesului de elaborare onirica trebuie considerate drept trasaturi arhaice. Acesta ar fi asadar travaliul de elaborare a viselor. fazele lor preliminare sunt constituite din impresii senzoriale. vechilor limbi si scrieri. evident. sau mai exact. o prelucrare secundara a viselor care isi asuma sarcina transformarii intrun tot aproape coerent a datelor celor mai imediate ale visului. pe de alta parte. sa exageram importanta procesului de elaborare onirica. dar asezand materialul intr-o ordine adesea absolut incomprehensibila si completand-o acolo unde acest lucru pare necesar. In general. Exista. a supune apoi totul unei 59 . cu elemente intercalate. nici sa-i acordam o incredere fara rezerve. In procesul de elaborare este vorba. din imagini-amintire privind aceste impresii. a condensa. in asa fel incat daca cineva vrea sa gaseasca sensul acestora. Ele sunt de asemenea inerente vechilor sisteme de exprimare. Spre a incheia. o evolutie retrograda si. materialul lor primar. Or. Este ca la teatrul de balci. In majoritatea cazurilor. de a transforma in imagini concrete. care trebuie sa urmeze in mod firesc. ca si cum visul ar fi conceput ca un tot coerent si ar dispune de o reprezentare pragmatica. ideile latente concepute verbal. Procesul de prelucrare onirica imprima deci ideilor o tratare orientata regresiv. in realitate.Interpretarea Viselor Succesiunea evenimentelor sufera de asemenea o inversiune. in cursul acestei regresiuni. in asa fel ca seria antecedenta sau cauzala ia locul aceleia. trebuie sa dispara tot ceea ce dezvoltarea imaginiloramintire si transformarea lor in idei au putut aduce ca achizitii noi. ele trebuie interpretate incepand cu finalul si sfarsind cu inceputul. sa formulam cateva consideratii suplimentare.

autorul visului (care este evreu) ne spune ca unchiul sau. aceste discursuri fiind introduse in ideile latente in calitate de materiale sau in calitate de excitatii ale visului. Pe de alta parte. aparente de calcul. total lipsite de sens sau simple copii de calcule existente in ideile latente ale visului. Desigur exista o legatura intre aceste doua imagini sau idei. concluziile formulate in vise nu sunt niciodata efectele travaliului de elaborare. Analiza unor vise 1. Travaliul de elaborare onirica este un proces de un ordin cu totul particular. om pios. suntem tentati sa stabilim intre cele doua imagini o relatie de dependenta temporala.Interpretarea Viselor elaborari secundare. nu a comis niciodata si nu ar fi capabil sa comita un asemenea pacat. In afara de cateva rare exceptii. Dar care? Cum el exclude categoric realitatea actului unchiului sau. discursurile auzite sau pronuntate in vise sunt ecouri sau juxtapuneri de discursuri auzite sau pronuntate in ziua in care a precedat visul. In legatura cu prima imagine. Judecatile. Cat despre femeia care figureaza in a doua imagine.Iata un vis alcatuit din doua imagini succinte: Unchiul celui care viseaza fumeaza o tigara. cum ar fi evolutia limbii si a gandirii. acelea pe care le gasim in visul manifest sunt cel mai adesea juxtapuneri de numere. ’In cazul in 60 . putem constata raporturi care leaga studiile psihanalitice de alte domenii. caruia nu-i cunoastem inca ceva analog in viata psihica. dupa ce au suferit anumite modificari si o oarecare adaptare reciproca. Calculele scapa. el este deci forma pe care acest proces o imprima ideilor latente. deplasari. Procesul de elaborare nu poate compune nici discursuri. competentei procesului de elaborare onirica. O femeie im saruta si il mangaie ca pe copilul ei. uimirea. ’Visul’ nu este altceva decat rezultatul procesului de elaborare onirica. aceasta este tot ce poate acest proces sa realizeze si nimic in plus. de asemenea. prin analogie cu procesul de elaborare onirica. Aceste condensari. cu toate ca este intr-o sambata. aprecierile critice. transformari regresive de idei in imagini sunt noutati a caror cunoastere constituie principala recompensa a eforturilor psihanalitice. Este ciudat ca s-a putut abuza de datele psihanalizei pentru a se face aceasta confuzie. nu-i vine in minte decat mama sa. nu sunt decat rareori expresia unei reflectii asupra visului: cel mai adesea sunt fragmente de idei latente care trec in visul manifest.

caci nu stie ca este mort. Ceva mai departe sar de pe bicicleta. cu toate ca este mort. Lamuririle sale ulterioare. Simbolurile ne-ar fi aici de putin ajutor. Mai aflam ca fata de care ii placea era vazuta intotdeauna in tovarasia acelui caine de rasa. pe cand daca ar sti acest lucru el ar muri numaidecat. chiar in momentul trecerii la starea de somn la cea de veghe. Se poate ca doamnele care radeau de el sa fi fost evocate in locul fetei. fara a fi avut vreodata ocazia sa ma aproprii de ea. El adauga ca adesea i s-a intamplat sa intervina. ca insasi aceste idei sunt reduse la stadiul de materiale brute si ca sarcina interpretarii este sa reconstituie aceste relatii disparute. 2. In fata mea stau asezate doua domane in varsta care ma privesc cu un aer batjocoritor. 13 iulie 1910: Spre dimineata am urmatorul vis: Cobor pe bicicleta o strada din Tubingen. nu sunt suficiente pentru clarificarea acestui aspect. visul imi apare in toata limpezimea. cand un baset negru se precipita indaratul meu si ma musca de calcai. are multa vreme vise ciudate. (Nici muscatura. de catva timp indragostit de o fata pe care n-o cunosteam decat din vedere. ca in cursul procesului de elaborare toate relatiile dintre ideile visului sunt suprimate. fiind mentinut doar cainile care o intovarasea. cu multa indemanare si spre marea uimire a spectatorilor. intalnind-o adesea pe strada.Interpretarea Viselor care unchiul meu. Dar autorul visului ne aduce la cunostiinta urmatoarele: ’Eram. Cand cineva pierde o ruda pretuita. este ca si cum m-as lasa dezmierdat de mama’. lucru care mi s-a intamplat de multe ori. Atunci ma trezesc si. continua sa traiasca. s-ar decide sa puna tigara in gura sambata. altadata el este pe jumatate 61 . As fi fost foarte fericit ca aceasta ocazie sa-mi fi fost data de baset. Am afirmat anterior. ca sa desparta cainii incaierati. Acesta inseamna ca mangaierile schimbate cu mama constituie un lucru la fel de putin permis ca si faptul de a fuma sambata pentru un evreu pios. caci imi plac mult animalele si cred ca am surprins cu placere acelasi sentiment si la dansa’. 3. nici scena care urmeaza nu ma fac sa traiesc vreo senzatie neplacuta). cucernicia intruchipata. Faptul ca se vede in vis mergand pe bicicleta constituie reproducerea directa a situatiei de care isi aminteste: n-o intalnea pe tanara si cainele ei decat cand era pe bicicleta. Numai ca in visul manifest tanara nu apare. in care apar compromisurile cele mai uimitoare intre certitudinea mortii si nevoia de a-l reinvia pe cel decedat. Urmatorul vis apartine unui student la medicina din Munchen. Cateodata disparutul. ma asez pe o treapta si incep sa ma apar impotriva animalului care latra cu turbare.

fiul. aceasta inseamna ca vei pierde pe cineva din familie. in aparenta foarte indepartate). a incercat o durere de dinti. ca si despre atitudinea sa fata de acesta. Boala tatalui a durat mult. el. nu s-a plans niciodata. pentru ca nu tot ce tine de dinte se poate aplica tatalui. facand sa fuzioneze la un loc tatal mort si dintele ucis si totusi pastrat. deoarece nu dintele trebuie extras. n-a manifestat niciodata nici cea mai mica nerabdare. corespunde dezgroparii. tratamentul si ingrijirile l-au costat pe fiu o multime de bani. trebuie sa ai rabdare. vom reda visul unui om care si-a pierdut tatal de mai multi ani. ci partea sa devitalizata. Nimic surprinzator. scoate-l’. Si totusi. si s-a dus la dentist.Interpretarea Viselor mort si pe jumatate viu si fiecare din aceste stari se distinge prin semne particulare. Stim ca aceasta interpretare populara este inexacta sau ca nu este exacta decat intr-un sens special adica in calitate de butada. ca sa-ti extrag leacul’. ca 62 . Dar autorul visului relateaza ca. deoarece autorul visului ne marturiseste ca el stie ca atunci cand visezi ca iti cade un dinte. Dezgroparea sa nu corespunde realitatii. n-a exprimat niciodata dorinta de a vedea terminate toate acestea. El continua sa traiasca dupa dezgropare si autorul visului face tot posibilul ca sa nu observe aceasta. dar el a fost dezgropat si este prost dispus. Autorul visului incepe sa povesteasca despre boala si moartea tatalui sau. Revino peste trei zile. Tocmai aceasta extractie. spune deodata autorul visului. Dar acesta i-a spus: ’Nu face sa-ti scoti dintele. In consecinta. El voise sa trateze dintele bolnav dupa prescriptia religiei mozaice: ’Daca un dinte te face sa suferi. (Aici visul trece la alte lucruri. atunci cand s-a intors de la inmormantarea tatalui sau. Avem insa aici una din acele numeroase impreciziuni care se constata adesea in vise. Autorul visului a operat in acest caz o condensare. In continuare. Iti voi pune in dinte ceva care va ucide nervul. Tata a murit:o stim. cum nu corespund realitatii niic detaliile ulterioare ale visului. El se lauda ca a dovedit intotdeauna fata de tatal sau un sentiment de piepate conforma cu preceptele religioase. Unde sa gasim in general acea tertium comparationis care a facut posibila condensarea pe care o constatam in visul manifest? Trebuie totusi sa avem aici un raport intre tata si dinte. daca in visul manifest a rezultat ceva absurd. vom fi cu atat mai mirati sa regasim aceasta tema in spatele tututor celorlate fragmente ale continutului visului. Are el dreptate? Nu intru totul. Tata a murit.

Copila mea. este deosebit de rafinata avand drept scop sa ne sugereze concluzia ca el este mort. mi-a spus ieri mama. ’Este prost dispus’: aceasta poate fi foarte bine o aluzie la cuvintele dentistului ca nu este imbucuratoare perspectiva pierderii unui dinte din acel loc. adica daca ar fi dorit ca moartea sa puna capat existentei inutile. ca si asigurarii dentistului ca dintele va putea fi conservat. ’El este in viata’ : aceasta idee corespunde tot atat de bine dorintei de reinviere. capul tau va fi mainepoimanine gol ca o poponeata’. proasta dispozitie pe seama tatalui sau. Rezulta o plaga sangeranda. dar in privinta carora se pune intrebarea: de ce visam lucruri atat de indiferente? Vom cita un exemplu de acest gen: trei vise legate unul de altul. care porunceste sa-l smulga de indata ce acesta este o cauza de durere si de nemultumire. Dar fraza ’autorul visului face tot posibilul ca (tatal) sa nu observe aceasta’. Fata de dinte el voia sa procedeze dupa legea mozaica. a). Dar aceasta propozitie poate ca se raporteaza si la proasta dispozitie prin care copilul care a atins varsta pubertatii isi tradeaza sau se teme sa nu-si tradeze preocuparile sexuale exagerate. in continutul visului manifest.Interpretarea Viselor intotdeauna s-a conformat cu strasnicie legii mozaice. de aceasta data. Fata de tata voia de asemnea sa procedeze dupa legea care. daca merge tot asa. 4. nici o amintire referitoare la vreun eveniment realmente petrecut anterior. Nici o reminiscenta. Am incercat in repetate randuri sa abordam acele vise sobre si banale care nu contin nimic absurd sau straniu. Analogia intre cele doua situatii ar fi fost insa mai deplina daca fiul ar fi dovedit fata de tata aceleasi sentimente ca fata de dinte. Capul apare aici drept reprezentare a 63 . ’Stiti voi in ce hal imi cade parul. Lamuririle pe care ea le furnizeaza ne indica cu totul o alta directie. spune sa nu te plangi de cheltuieli si de necazuri. dureroase si costisitoare a acestuia. fiind cu totul de inteles faptul ca tanarul face tot ce-i sta in putinta spre a ascunde tatalui viata sa sexuala. Nu fara o anumita usurare pentru sine a transferat autorul visului. visate de o tanara femeie in cursul aceleiasi nopti. in virtutea unei inversiuni operate de procesul de elaborare. sa suporti cu rabdare incercarea si sa-ti interzici orice intentie de aversiune fata de obiectul care constituie cauza durerii. Ea traverseaza salonul din apartamentul sau si se loveste cu capul de lustra care atarna de plafon. Celelalte detalii ale visului manifest se explica prin complexul onanismului. Singura concluzie semnificativa decurge totusi din complexul onanismului. El a identificat dintele cu tatal.

b). 5. alba. deschis pentru public din anul 1766. este ca orice sertar. In legatura cu aceasta ea observa ca copacul insusi lipseste. Tatal ar vrea 64 . Stie ca urmele raporturilor sexuale sunt usor de recunoscut si s-a temut multa vreme de aceasta dovada. teorie sexuala care numara multi adepti printre fetele care nu au atins inca varsta maturitatii. cutie sau caseta. alte lamuriri date de autoarea visului ne arata ca este vorba despre credinta ei potrivit careia menstruatia ar fi provocata de raporturile sexuale cu barbatul. stie. circumstanta cu totul exceptionala ale carei elemente nu le cunoastem cu exactitate. fara sa posede nici cea mai neinsemnata cunostinta teoretica cu privire la interpretarea viselor. Interesul susciat de aceste trei vise consta indeosebi in cunostiintele de care da dovada autoarea viselor: ea isi aminteste de perioada investigatiilor sale infantile asupra misterelor vietii sexuale. ca urmare a unei vatamari pricinuite de penis. Ea da in vis peste un sant adanc care. Inca un vis care trebuie interpretat cu ajutorul simbolurilor. ca si de rezultatele la care ajunsese si de care era. Tatal sau il intreaba la ce servesc toate acestea. Semnificatia simbolica a lustrei este evidenta: toate obiectele alungite sunt simboluri ale organului sexual masculin. Sertarul biroului. pe atunci. in vecinatatea Dunarii. dar intreaga sa fraza slujeste exprimarea unei alte idei care reveleaza semnificatia simbolica a faptului. prin faptul ca insusi autorul sau a talmacit toate simbolurile. dar nu da catusi de putin explicatia care i se cere. Ar putea fi posibile inca multe alte sensuri. Acest vis se raporteaza in special la o alta conceptie sexuala infantila. Ea sta in fata sertarului biroului ei. de o sangerare a partii inferioare a corpului. reprezentarea simbolica a organului sexual al femeii. Ar fi vorba deci. din ordinul imparatului Iosif al II-lea). caci se vede rotonda si inaintea acesteia o mica ridicatura de care este atasat un balon captiv care pare destul de dezumflat. vis remarcabil si convingator. al carei continut ii este atat de familiar incat isi da numaidecat seama de cel mai neinsemnat amestec al unei maine straine. c).Interpretarea Viselor partii opuse a corpului. potrivit careia fetele ar avea la inceput aceleasi organe sexuale ca si baietii si ca numai in urma castrarii (smulgerea copacului) organele sexuale ale femeii ar avea forma cunoscuta. Sosesc apoi intr-o curte in care se intinde o mare placa de fier. foarte mandra. intrebarea il mira. ’El se plimba impreuna cu tatal sau intr-un loc care cu siguranta este Praterul(vestit parc situat in partea estica a Vienei. provine din scoaterea unui copac. Crede a nu fi vazut copacul in vis.

Autorul visului. ne spunea autorul visului. El ii spune atunci ca ar fi de ajuns sa anunte paznicul: va putea in acest fel sa ia cat va voi. in plus.Interpretarea Viselor sa desprinda o bucata mare. care isi ajuta tatal in afaceri. trebuie sa consideram aceasta idee a visului ca pe o dorinta sau sa nu o acceptam decat in mod conditionat: ’Daca as fi cerut tatalui meu lamuriri cu privire la organele sexuale. aceasta interpretare se acorda cu faptul ca secretul onanismului este exprimat prin contrariul sau (fiul care ii spune tatalui ca. dar.. Sa traducem mai exact toate acestea: rotonda este regiunea fesiera pe care copilul o socoate in general ca facand parte din aparatul genital.. o scara duce intr-un sant ai carei pereti sunt capitonati ca de exemplu un fotoliu din piele. De aceea trebuie sa dam ideii despre care am vorbit mai sus urmatoarea dezvoltare: ’Daca i-as fi cerut tatalui meu lamuriri. iar balonul captiv nu este altceva decat penisul meu a carui capacitate de erectie este diminuata de catava vreme’. daca vrea sa ia o bucata de metal alb. Tatal voia sa desprinda o bucata din placa de metal alb: putem vedea foarte bine in aceasta intentie reprezentarea necinstei comerciale. Din curtea aceasta. In vis. asemenea intrebare. Tatal nepunand niciodata. gratie tratamentului. a fost inca din prima zi socat de incorectitudinea procedeelor prin care in general se castiga bani. cerand ingaduinta paznicului).’. trebuie s-o faca pe fata. el m-ar fi inselat asa cum isi inseala clientii’. Lucrul acesta il stim de multa vreme. cu alte cuvinte care este scopul si functia organelor genitale. dar priveste in jurul sau ca sa vada daca nu-l observa cineva. mica ridicatura din fata acestei rotonde reprezinta testiculele. era urmat de o lunga platforma la capatul careia incepea un alt sant: aici este vorba de detalii biografice. Curtea in care se afla intinsa placa de fier alba nu trebuie considerata ca fiind esentialmente un simbol: ea face parte din localul in care isi exercita tatal negotul. autorul visului se afla actualmente in dificultate in ceea ce priveste savarsirea actului sexual din cauza unor inhibitii si spera ca.. La capatul acestui sant se afla o lunga platforma. in viata reala. Autorul visului da el insusi urmatoarea interpretare: ’Rotonda reprezinta organele genitale. Dupa ce a avut catva timp raporturi sexuale normale frecvente. insa autorul visului ne da el insusi o alta explicatie: aceasta semnifica onanismul. sa ajunga la vigoarea de altadata. Primul sant. tatal il intreaba ce inseamna toate acestea. 65 . dupa care incepe un alt sant’.

insa daca ti-e intr-adevar sete. In acest caz. tamen est laudanda voluntas. nu ar trebui sa avem in vis senzatii penibile: in aceasta privinta criticii profani par a avea dreptate. in 66 . analiza ar trebui sa demonstreze ca ideile latente sunt mult mai penibile decat acelea din care se compune visul manifest. Aceasta aversiune se manifesta intre altele prin faptul ca fiecare noutate este de indata redusa la cele mai mici dimensiuni ale sale. numai decat se pune intrebarea: dar in definitv. Afirmanduse ca visul este o realizare de dorinte. Prima: se poate intampla ca procesul de elaborare sa nu fi reusit pe deplin sa creeze o realizare a dorintei si un reziduu de afecte penibile sa treaca din continutul latent in visului manifest. intrebarea criticilor nostri profani. Aceste cazuri de nereusita sunt departe de a fi rare. Visele infantile ne-au dovedit ca procesul de elaborare onirica tinteste sa suprime. cu realizarea dorintelor despre care pretindeti ca este scopul procesului de elaborare onirica?’. ne aflam pentru prima oara in fata problemei sentimentelor in vis. Astfel. Am supus interpretarii o serie de vise. Admitem in aceasta situatie ca procesul de elaborare onirica nu si-a atins scopul. Daca visul este o realizare de dorinte. Aceasta transformare constituie un fapt enigmatic. intocmai cum nu ne potolim setea atunci cand visam ca bem. Aceasta intrebare este semnificativa: ea a devenit. Nu am putut spune acelasi lucru despre deformarea viselor. procesul de elaborare onirica nu reuseste decat cu greu sa le schimbe sensul. inainte de a fi inteles sa le interpretam. intre altele. Trebuie sa spunem: Ut desint vires. in esenta. Contribuie la aceasta faptul ca afectele fiind adesea extrem de rezistente. Sub acest aspect. asadar. condensata intr-un cliseu. pentru cosmaruri. dintr-o transformare de idei in trairi halucinatorii. trebuie sa te trezesti ca sa bei. oamenii manifesta o aversiune instinctiva pentru noutatile intelectuale.Interpretarea Viselor Realizarea Dorintelor Procesul de elaborare a viselor consta. In ceea ce priveste noua teorie a viselor. Dupa cum se stie. intentia nu ramane mai putin laudabila. In mod sigur v-ati intrebat adesea ’Ce se intampla. tocmai realizarea dorintelor reprezinta acest cliseu. fara a tine seama de realizarea dorintelor. cum stam cu aceasta realizare? Fireste ca va trebui sa gasim explicatii pentru atatea vise cu continut penibil si in special pentru vise angasante. Poti sa visezi bauturi. o excitatie care tulbura somnul. prin realizarea unei dorinte. Daca dorinta nu a fost satisfacuta. Dar sunt trei situatii complexe la care acestia nu au reflectat. problema care ar merita sa fie studiata pentru ea insasi.

In atitudinea cu privire la dorintele din visele sale. La aceasta absurda observatie vom raspunde ca tocmai in astfel de vise tendinta de realizare a dorintelor se vadeste cel mai clar. mai mult sau 67 . noi stim ca atitudinea autorului fata de dorintele sale este o atitudine cu totul deosebita. care isi mai asteapta inca explicatia. Cosmarul este adesea o realizare nevoalata a unei dorinte. neintelegand ca cel dintai poate fi modificat fara ca aceasta sa aduca vreo atingere exteriorizarii sentimentului corespondent. este una refulata. Iar experienta ne arata ca acest contrariu. pe scurt nu vrea sa auda de ele. Ceea ce este adevarat despre cosmarurile nedeformate trebuie sa fie si despre acelea care au suferit o deformare partiala si despre alte vise neplacute ale caror senzatii penibile se apropie probabil. dar a unei dorinte care. In visele manifeste de acest gen exista deci dezacord intre sentiment si continut. iar visul deformat obisnuit reprezinta realizarea deghizata a unei dorinte refulate. Realizarea unei dorinte ar trebui sa fie in mod indubitabil o sursa de placere. O alta solutie complexa.Interpretarea Viselor alternativa in care procesul de elaborare onirica a izbutit sa transforme in realizare de dorinta continutul penibil al ideilor latente. ca ea s-a realizat sau este pe cale sa se realizeze in pofida cenzurii. El le respinge. Eroarea provine din faptul ca acei care nu sunt edificati asupra nevrozelor isi imagineaza ca intre continut si sentiment exista o legatura indisolubila. iar criticii nostri sunt in drept sa afirme ca visul este atat de putin realizarea unei dorinte incat chiar si un continut inofensiv este aici intovarasit de un sentiment penibil. le cenzureaza. ci dimpotriva. Dar pentru cine? Fireste ca acela care traieste dorinta. pentru ca se afla in stare de izolare. insa sudate prin elemente comune intime. este urmatoarea. Angoasa care insoteste aceasta realizare apare in locul cenzurii. mult mai importanta si mai profunda. de care profanul nu tine seama. Afectul de angoasa pe care il incercam astfel in vis este angoasa in fata fortei acestor dorinte pe care. pe cand cosmarul nu poate fi definit decat ca o realizare fatisa a unei dorinte respinse. se intampla ca sentimentul penibil care insoteste aceste idei sa treaca ca atare in visul manifest. Deci realizarea lor nu-i poate aduce placere. Angoasa este un indiciu ca dorinta respinsa s-a dovedit mai puternica decat cenzura. se exprima sub forma angoasei. respinsa. Or. departe de a fi bine-venita. pana la un moment dat am reusit sa le reprimam. Putem in acest caz afirma ca visul infantil reprezinta realizarea fatisa a unei dorinte admise si promovate. autorul de vise aoare astfel ca sumarea a doua persoane.

Stim de acum ca intensitatea cu care se manifesta cenzura variaza de la un caz la altul. Din motive necunoscute. Remarcam. Ne spunem. in timp ce dormim: ’Nu-i decat un vis’. fiecare element fiind tratat cu o severitate de un grad de asemenea variabil. Cum se explica ca dorinta este destul de puternica incat sa scape cenzurii? Aceasta poate sa depinde tot atat de bine de dorinta. Daca. Se intampla paznicului sa-l trezeasca pe cel care doarme. In aceste cazuri. de angoasa. Frica de vise si frica de urmarile acestei slabiria cenzuriiii impiedicau sa adoarma. Starea de somn paralizeaza intreaga noastra motilitate. chiar in cazul in care intra in actiune. impotriva cenzurii. intentiile noastre nepermise. in legatura cu aceasta. nu pot realiza nimic 68 . Putem acum sa adaugam ca aceasta variabilitate prezinta un caracter mult mai larg si ca cenzura nu se aplica intotdeauna cu aceeasi vigoare aceluiasi element care trebuie reprimat. Exista nevrotici suferind de insomnie care au marturisit ca insomnia lor a fost la inceput voluntara. aceste dorinte sunt supuse unei riguroase cenzuri care le interzice. facand sa intervina somnul cu cosmar. intr-un caz dat. avem insa impresia ca cel mai adesea cenzurii ii datoram aceasta schimbare in raporturile reciproce ale fortelor care interactioneaza. Am comparat visul cu paznicul de noapte. Ni se intampla totusi sa ne continuam somnul chiar si atunci cand visul incepe sa devina suspect si sa ne nelinisteasca. la un moment dat dorinta poate dobandi o intensitate excesiva. fara ca natura sa sa fi fost modificata. este suprimata sau cel putin considerabil diminuata. ea se serveste de ultimul mijloc pe care-l are la indemana. Cosmarul este in general urmat de trezire. ca multe alte functii ale vietii psihice. deplina sa realizare. ca nu stim de ce dorintele reprimate se manifesta tocmai in cursul noptii spre a ne tulbura somnul. atunci cand el se simte prea slab ca sa indeparteze singur factorul perturbator sau pericolul. si continuam sa dormim. Ca aceasta suprimare a cenzurii nu constituie o grosolana lipsa de prevedere. Dar in timpul noptii. Tocmai acestei diminuari a cenzurii din timpul noptii isi datoreaza dorintele interzise posibilitatea de a se manifesta. in favoarea singurei dorinte a visului. visul si-a ratat functia. cenzura. acela care are sarcina de a ne proteja somnul impotriva factorilor de perturbare. este usor de vazut. Nu putem solutiona aceasta problema decat tinand seama de natura starii de somn.Interpretarea Viselor mai putin. i se intampla sa se arate neputincioasa fata de o dorinta pe care cauta sa o suprime. cel mai adesea somnul ne este intrerupt inainte ca dorinta reprimata a visului sa-si fi atins. In timpul zilei. in loc de deformare. in general. orice manifestare exterioara. cat si de cenzura.

Interpretarea Viselor altceva decat visul care. practic. caz in care visul reprezinta o dorinta latenta actuala. observatie care face parte din viata nocturna. iar aceasta situatie linistitoare isi gaseste expresia in remarca cu totul rezonabila a celui care doarme. cu toate ca suntem obligati sa-l neglijam in unele situatii practice. Incertitudini si Critici 1. de asemenea inconstienta. este o caracteristica constanta. este inofensiv. ca urmare a juxtapunerii contrariilor efectuata de procesul de elaborare. dar sudate intre ele. In sprijinul opiniei dvs veti spune ca mai inainte de toate nu se stie niciodata daca cutare element dat al visului trebuie sa fie inteles in sensul propriu sau in sens simbolic. Pe langa aceasta. realizarea dorintei. interpretarea este lasata cu totul la chemarea interpretului. dar care nu apartine visului:’Nu-i decat un vis’. Se poate sa fi avut impresia ca. Daca. Si cum asupra acestui aspect nu dispunem de nici un criteriu de decizie obiectiva. dar constituie ca sa spunem asa forta motrice a formarii visului. Aceasta aditiune indispensabila nu este altceva decat dorinta. deoarece lucrurile folosite in calitate de simboluri nu inceteaza din acest motiv sa fie ceea ce sunt. ea poate fi tot o dorinta. in al treilea rand va reamintiti analogia pe care am stabilit-o intre autorul visului luptand impotriva dorintelor sale si personajul fictiv alcatuit din doua individualitati distincte. in pofida aplicarii corecte a tehnicilor. sa-l lasam deci sa-si faca mendrele si sa ne continuam somnul. Fiind numai un vis. Una dintre caracteristici. nu stim niciodata sigur daca cutare element dat al visului trebuie sa 69 . Observatia analitica ne arata totodata ca procesul de elaborare onirica nu se margineste sa le dea acestor idei expresia arhaica sau regresiva pe care o cunoasteti: el adauga acestora cu regularitate un plus ce nu face parte din ideile latente ale zilei. asemanator unei pedepse. veti constata lesne ca exista un alt motiv pentru ca realizarea unei dorinte sa aiba un efect extrem de dezagreabil. cealalta poate varia. rezultatele furnizate de munca de interpretare a viselor sunt incarcate de atatea incertitudini incat o reducere sigura a visului manifest la ideile latente devina imposibila. realizata cu ajutorul unei dorinte inconstiente. Singurul element esential al visului este constituit de procesul de elaborare care actioneaza asupra materialului reprezentat de idei. iar continutul visului sufera o transformare care are ca scop realizarea acestei dorinte. Nu avem dreptul sa ignoram acest lucru in teorie.

A fost o vreme cand opinia publica a mers pana acolo incat sa taxeze drept mistificatori pe cei care au descifrat inscriptiile cuneiforme. anume ca multe dintre solutiile pe care suntem obligati sa le acceptam ca urmare a interpretarilor noastre par fortate. in aceste conditii. Royal Asiatic Society a intreprins o proba decisiva. Publicul profan. trase de par. In 1857 insa. veti invoca faptul de a fi auzit spunandu-se ca rar putem afirma cu certitudine ideea potrivit careia interpretarea data este singura cu putinta: ne pandeste astfel riscul de a trece pe langa interpretarea cea mai verosimila. Lor interpretarile li se par cautate si fortate. Probabil ca putini dintre dvs ignora faptul ca o situatie analoaga s-a produs cu prilejul descifrarii inscriptiilor babiloniene. Fox Talbot si Oppert ca sa-i trimita. chiar daca are preocupari stiintifice. Gradul de inteligibilitate reala a visului nu poate fi determinat decat prin exercitiu si experienta. I-a invitat pe patru dintre cei mai eminenti specialisti. Hincks. avand in vedere frecventa inversiunilor in vis. Aceasta determinare poate fi impinsa destul de departe. arbitrariul interpretului se poate exercita intr-un spatiu excesiv de vast. iar rezultatele obtinute de analisti avand o instruire buna confirma acest lucru. ci ca insuficientele interpretarii noastre decurg din inexactitatile conceptiilor si ipotezelor noastre. daca trebuie considerat ca fiind el ca atare sau ca fiind contrariul sau: un nou prilej pentru interpret de a actiona potrivit vointei sale. le displac. deci deplasate si adesea chiar comice. se complace sa opuna un scepticism dispretuitor dificultatilor si incertitudinilor unei contributii stiintifice. artificiale. patru traduceri independente ale unei inscriptii cuneiforme care tocm ai fusese descoperita si dupa ce a comparat cele patru texte. Sau mai puteti presupune ca eroarea nu tine de vis. Iar concluzia dvs va fi ca. O alta serie de obiectii se leaga strans de impresia de care nici dvs nu ati scapat. In al treilea rand. In sfarsit. 2. a carui intindere pare incompatibila cu certitudinea obiectiva a rezultatelor. Rawlinson. Este cu adevarat amuzant sa vezi graba si increderea de sine cu care oamenii se pronunta asupra unei probleme spinoase a psihologiei inconstientului. neascultand decat de prima lor impresie. interpretului ii este ingaduit sa considere ca inversiune oricare fragment al visului. in plic sigilat.Interpretarea Viselor fie inteles in sens negativ sau in sens pozitiv. 70 . a putut enunta ca ele erau sufiecient de asemanatoare ca sa justifice increderea in rezultatele obtinute si certitudinea unor noi progrese. considerand toata aceasta cercetare drept sarlatanie.

in general. prin inexactitatea lor. prin urmare. departe de a cere o sagacitate deosebita. Situatia de care ne ocupam caracterizeaza indeosebi rezultatele deplasarii care constituie mijlocul cel mai puternic de care dispune cenzura viselor. cand comice. nu tine cont de procesul de elaborare onirica. se impune de la sine cun un fel de necesitate. Acestea sunt insa aluzii greu de recunoscut ca atare. aceasta afirmatie nu este nici noua. 3. ca ea. cand ingenioase in aparenta. Ar fi fost de mirare ca o sursa atat de bogata de noi erori sa fi ramas neutilizata si astfel confuzia de notiuni si generalizarile nejustificate la care s-au pretat unii in legatura cu aceasta au generat afirmatii care. In masura in care ea isi propune sa caracterizeze viata psihica inconstienta din care fac parte ideile latente ale visului. in afara de pregatirea viitorului. aluzii carora este greu sa le gasim substratul si care se leaga de acest substrat prin asociatii exterioare foarte singularizate si adesea cu totul bizare. Admitand ca intre un element latent al visului si substitutul sau manifest pot exista legaturi dintre cele mai neasteptate si singulare. s-au ocupat vreme indelungata de interpretarea viselor. Veti fi. Nici o clipa nu le trece prin minte ideea ca ar putea exista o ratiune ca interpretarile sa serveasca drept argument impotriva caracterului concludent al interpretarilor noastre privind visele. gratie carora solutia. nici completa deoarece activitatea psihica inconstienta se ocupa. in calitate de psihanalisti. nu facem decat sa ne conformam numeroaselor experiente furnizate de exemplele carora. fara indoiala. nu le-am gasit noi insine solutia. iar toata aceasta munca de interpretare nu are nici o valoare. foarte impresionati afland ca impotriva conceptiei noastre despre vis au adus obiectii chiar si unele persoane care. elementul manifest dat ne ramane pentru totdeauna incomprehensibil.Interpretarea Viselor deci ele sunt false. Am aratat deja ca aceasta afirmatie se bazeaza pe confuzia intre vis si ideile latente ale visului. Pe o confuzie si mai suparatoare se bazeaza afirmatia ca in spatele fiecarui vis 71 . fie ca ne furnizeaza suficiente materiale. sunt in mod firesc inerente tuturor sistemelor de exprimare primitive. Autorul visului este acela care fie ne furnizeaza dintr-o data talmacirea. se apropie mult de conceptia medicala a visului. de multe alte lucruri. Daca autorul visului nu ne vine in ajutor prin unul sau altul din aceste doua mijloace. Tocmai prin intermediul acestui mijloc cenzura onirica creeaza structuri substitutive pe care noi le-am desemnat ca aluzii. gratie unei idei care ii vine direct in legatura cu visul.

la randu-i. intocmai ca si celelalte interese afective ale zilei. In mod figurat. dar presupunem ca ea decurge din confuzia care se face intre vis si personalitatea integrala a autorului visului. S-a incercat compromiterea valorii obiective a cercetarilor asupra visului. ideile provocate de medic pot sa apara in visul manifest sau sa fie descoperite in continutul latent al visului. Resturile diurne care declanseaza visul provin din preocuparile intense ale vietii in stare de veghe. inca nesatisfacute. Mecanismul procesului de elaborare si dorinta inconstienta a visului scapa oricarei influente din afara.Interpretarea Viselor gasim ’clauza mortii’. Ca si ceilalti agenti excitatori ai viselor. Aceasta obiectie pierde insa din valoare. 4. termenul semnifica o regenerare morala) (W. Stekel). dar este imposibil sa actionam asupra secventelor visului. daca ne referim ca oamenii au visat inainte de a fi fost inventat tratamentul psihanalitic in stare sa-i ghideze si sa le dirijeze visele si ca subiectii supusi astazi tratamentului aveau obisnuinta sa viseze inainte de a fi fost tratati. iar altii vise de palingenezie (pretinsa nastere a sufletului dupa moarte. Putem sugera autorului visului tema visului. Examinand excitatiile somatice ale visului am recunoscut ca particularitatea si autonomia vietii onirice se dezvaluie in reactia prin care visul raspunde excitatiilor corporale si psihice pe care le primeste. invocandu-se faptul ca subiectii supusi tratamentului psihanalitic isi ajusteaza visele in conformitate cu teoriile preferate de medicii lor. Nu stim exact ce poate sa insemne aceasta formula. Silberer). Ca exemplu de generalizare nejustificata operata pe baza catorva exemple autentice. Daca cuvintele si sugestiile medicului au dobandit pentru pacient o anumita importanta. altii vise legate de vointa de putere. ele se intercaleaza in ansamblul resturilor diurne si pot. care face abstractie de pulsiuni si care vizeaza reprezentarea functiilor psihice superioare (H. unii pretinzand ca au indeosebi vise sexuale. In acest fel obiectia de care ne ocupam aici si care ar dori sa puna la indoiala obiectivitatea cercetarilor asupra visului este 72 . sa furnizeze visului excitanti psihici si sa actioneze asemenea celor somatici care il influenteaza in timpul somnului pe cel ce doarme. profesata de filosofia idealista. Faptele pe care se intemeiaza aceasta obiectie sunt cu totul de inteles si nu aduc nici un prejudiciu teoriei visului. vom cita afirmatia potrivit careia ar fi susceptibil de doua interpretari: interpretarea zisa psihanalitica si interpretarea zisa analogica.

desi outputul neuronilor motori este inhibat in mod activ (Kelly. Somnul . 3) in timpul acestuia se produce o intrerupere completa a functiilor senzoriale si motorii care leaga creierul de mediul inconjurator. Nu exista un alt domeniu in care studiul sa ne convinga mai repede de exactitatea tezelor psihanalizei. Trebuie multe luni si chiar multi ani de munca asidua ca sa dovedim ca simptomele unui caz de maladie nevrotica poseda un sens. la mecanismele la care se supun acestea si la tendintele ce se manifesta prin intermediul acestor procese. capatam certitudinea ca si nevroza se bazeaza pe o alterare a raporturilor care exista in mod normal intre diferitele forte ale vietii psihice. Abordarea Somnului din Perspectiva Neuropsihologica. adaugam rapiditatea transformarii care face din autorul visului un om in stare de veghe si cu judecata. 1991).Interpretarea Viselor intemeiata la randu-i pe o confuzie care echivaleaza visul cu materialele visului. impulsurile senzoriale periferice penetreaza ariile corticale in timpul somnului iar comenzile corticale motorii pot ajunge la neuronii motori alfa din maduva spinarii in timpul unor stadii specifice ale acestuia. 2) are un ritm independent de conditiile externe. Hesiod considera somnul ca un „frate al mortii”. prin faptul ca in acest timp functiile mintale dispar. 73 . slujesc o intentie si se explica prin datele biografice ale persoanei suferinde. dobandind astfel o confirmare a tuturor ipotezelor psihanalizei cu privire la inconstientul proceselor psihice. Dimpotriva. deoarece izolarea de mediul inconjurator este departe de a fi completa chiar in stadiile cele mai profunde ale somnului. Cealalta conceptie sustine ca somnul si starea constienta reprezinta forme speciale ale activitatii mintale. Exista doua conceptii cu privire la somn. Astazi se stie precis ca cea de-a treia caracteristica nu este corecta. Pieron afirma ca somnul are trei caracteristici: 1) este periodic necesar. Iar daca la perfecta analogie care exista intre formarea unui vis si aceea a unui simptom nevrotic. Astfel. Conceptia veche aseamana somnul cu moartea. nu avem nevoie decat de efortul catorva ore spre a obtine acelasi rezultat fata de un vis care la inceput ni se prezinta confuz si neinteligibil.

una izolata din sange si alta izolata din lichidul cefalorahidian. Printre acestia includem: neuramil peptidele. la copil apare un pattern bifazic caracterizat prin somnul de dupa amiaza. Pentru a demonstra acest fapt. Astfel. cu ajutorul noilor tehnici de biochimie. Totusi. peptidele vasoactive intestinale si serotonina. Majoritatea cercetatorilor au demonstrat ca aceasta peptida usor hipnotica traverseaza lent si cu dificultate bariera hematoencefalica. a fost emisa teoria conform careia o importanta functie auxiliara a somnului este aceea de optimizare a proceselor antiinfectioase. in timpul somnului. Schoenenberger si Monnier au izolat din sangele iepurilor. Pieron sugera ca activitatea fizica si mintala din timpul zilei produce substante chimice care induc somnul si ca. o monopeptida. aceste substante mai actioneaza si asupra temperaturii corpului precum si asupra raspunsului imun. lipopolizaharidele. autorul a extras lichid cafalorahidian de la cainii tinuti treji cateva zile pe care l-a injectat apoi in sistemul ventricular al altor caini. In timpul vietii. prostaglandinele. peptidele delta inductoare de somn. in anul 1977. In afara accentuarii somnului. Deoarece administrarea acestei peptide (Trp-Ala-Gly-Asp-Ala-Ser-Gly-Glu) in ventriculii cerebrali a marit frecventa undelor EEG lente de tipul delta caracteristice somnului si a redus activitatea locomotorie. ea a fost numita peptida inductoare de somn delta. In 1913. Intre 1950 si 1960 cercetarile au revolutionat teoriile cu privire la somn prin recunoasterea caracterului activ al acestuia si a succesiunilor sale ciclice controlate de sisteme neurochimice strans corelate.Interpretarea Viselor Cu toate acestea definitia lui Pieron este interesanta prin faptul ca ne atrage atentia asupra ciclului somn-veghe. la care s-a indus somnul prin stimulare electrica talamica. Cealalta peptida a putut fi concentrata de catre 74 . somnul are o anumita periodicitate: la nou nascut exista un ciclu somn-veghe polifazic. prezinta importanta mai mare doua peptide. in potentarea somnului. factorul necrotic tumoral. acesti produsi chimici sunt distrusi. Datorita acestui fapt. somnul era considerat ca un fenomen pasiv. Pana in anul 1950. s-a reusit sa se descopere si sa se caracterizeze multi factori care induc somnul. obtinand adormirea pentru o perioada de 2-6 ore. iar la adult ciclul circadian este monofazic. interleukina-1. In ultimii 20 de ani.

in particular a trigemenului si acusticovestibularului si prin urmare si ciclul somn-veghe normal. Muramil peptidele actioneaza asupra somnului prin intermediul sistemului serotoninergic. Indiferent de factorul care provoaca somnul (sanguin. dupa care a obtinut o stare continua de somn a telencefalului. Pe preparatele de encefal izolat (transsectiune efectuata intre bulb si maduva spinarii) autorul a inregistrat la nivelul telencefalului un ciclu somn-veghe normal. Ca urmare a acestor experiente. face parte din conceptul de somn pasiv. Fiecare muramil peptida cu proprietati somnogene s-a dovedit a fi pirogenica si imunoactiva. Bremer a demonstrat pe cale neurofiziologica ca somnul este o functie cerebrala pasiva. cert este ca debutul acestuia este indus in mod activ. Efectuand preparate de creier izolat (sectionarea mezencefalului intre coliculii superiori si inferiori) Bremer a observat aparitia unor trasee EEG tipice de somn. Bremer a sectionat nervii senzoriali ai trunchiului cerebral din preparatul de encefal izolat. 75 . Ipoteza anterioara. Exista date care demonstreaza ca serotonina si muramil peptidele formeaza legaturi atat pe macrofage cat si in creier. Aceasta relatie agonista dintre neurotransmitator si un anume imunomodulator prezinta interes prin faptul ca afinitatea pentru receptorii serotoninici este marcat alterata in cazul privarii somnuli. Pentru sustinerea acestei ipoteza. in timp ce encefalul izolat pastreaza inputurile senzoriale ale nervilor cranieni. Astfel. cu privire la rolul sistemului reticular ascendent in producerea somnului. Analizele chimice au aratat ca factorul respectiv este un peptidoglycan care contine un rest de acid muramic. cerebral sau din LCR). cu greutatea moleculara mai mica de 500 mareste durata somnului cu unde lente si diminueaza activitatea locomotorie a subiectilor care o primesc. similara celei din creierul izolat.Interpretarea Viselor Pappenheimer si colab (1975) prin filtrarea lichidului cerebrospinal prelevat de la caprele private de somn. Acest fapt este contracarat complet de muramil peptide. Bremer a tras concluzia ca telencefalul izolat din preparatul de creier izolat doarme in permanenta din cauza insuficientei inputurilor senzoriale de trezire. In anul 1936. paraclorofenilalanina care blocheaza sinteza serotoninei inhiba somnul. Acest factor.

care afectau proiectiile rostrale ale formatiei reticulate. In acelasi timp. In anul 1949. fie de nucleul tractului solitar. Astazi putini sunt cei care accepta aceasta concluzie. 1946. Astfel. in timp ce trunchiul cerebral caudal are neuronii necesari pentru somn. care intrerupeau caile senzoriale ascendente directe. pisicile nu puteau sa doarma. au fost descrise cazuri de somnolenta si coma la bolnavii cu leziuni mezencefalice precum si stari de hipersomnie cu trezire. Astfel. la cativa milimetri caudal de sectiunea mezencefalica a lui Bremer. Datele de mai sus sunt relevante pentru intelegerea comelor aparute ca urmare a lezarii trunchiului cerebral. Diminuarea acestei activitati duce la aparitia somnului. Cel putin doua arii. In schimb. Studiile recente sugereaza ca regiunea trunchiului cerebral care induce somnul poate fi reprezentata fie de nucleii rafeului (colectie de celule serotoninergice aflate pe linia mediana a bulbului ). sunt esentiale pentru inducerea somnului normal. Moruzzi (1959) a demonstrat ca si acesti neuroni apartin formatiei reticulate. autorii au ajuns la concluzia ca proiectiile ascendente ale formatiei reticulate alimentate cu colaterale din sistemul senzorial specific au o activitate tonica. Aceasta a sugerat ca formatia reticulata rostrala contine o populatie neuronala a caror activitate este necesara pentru trezire. Ulterior. nu modificau semnificativ balanta dintre somn si veghe. duceau la aparitia unui comportament stupuros si a unui traseu EEG cu unde delta caracteristice somnului. Moruzzi si Magoun au mai constatat ca in cazul sectionarii trunchiului cerebral la nivel mediopontin. Aceasta ipoteza de somn pasiv produs prin deaferentarea functionala a sistemului reticulat activator ascendent a dominat cercetarea somnului pe o perioada de multi ani.. 76 .care activeaza cortexul cerebral si mentin treaz telencefalul. care simulau un somn natural la pacientii cu leziuni hipotalamice posterioare (Davison si colab. aria preoptica si nucleul suprachiasmatic. Lipsett si colab. Moruzzi si Magoun au efectuat leziuni partiale in mezencefalul pisicilorin urma carora au constatat ca leziunile tegmentale laterale. 1962).Interpretarea Viselor Bremer a afirmat ca stimulii care trezesc in mod natural telencefalul sunt transmisi rostral prin caile senzoriale normale. leziunile mediane. care apartin hipotalamusului si portiunii telencefalice adiacente bazale..

In initierea somnului cu miscari oculare rapide (REM) sunt implicate regiuni distincte din trunchiul cerebral. S-a sugerat ca acest pattern se datoreaza suprimarii de catre acesti neuroni a varfurilor ponto-geniculo-occipitale (PGO). care utilizeaza transmitatori diferiti. Jouvet si Delorome (1965) au demonstrat ca acesti neuroni inhiba activitatea REM. Printre ultimii se numara aglomerarile celulare aminergice din rafeul dorsal si din locus ceruleus. Ambele efecte pot fi atenuate prin aplicarea prealabila a tratamentului cu paraclorofenilalanina (Kelly. 1991). neuronii rafeului isi inceteaza activitatea. 77 . Desi aceste arii de activare a somnului REM nu au nici un neuron colinergic. Microinjectiile de agonisti colinergici efectuate in tegmentul pontin al pisicilor prelungesc somnul REM. In faza de trecere de la somnul cu unde lente la REM. Distructia ariei preoptice la sobolan duce la aparitia unei insomnii abrupte. Populatia de celule din trunchiul cerebral implicata in inducerea sau mentinerea somnului REM secreta acetilcolina sau este sensibila la acest neurotransmitator. inputurile lor au fost delimitate de Quattrochi si colab. Marcarea retrograda a fost prezenta intr-o larga retea din trunchiul cerebral care includea nucleii cu si fara neuroni colinergici cunoscuti. iar inactivitatea din timpul somnului cu miscari oculare rapide indica terminarea inhibitiei. Prin conjugarea carbacolului cu microsfere fluorescente. Amestecul de agonisti colinergici format din muscarina si nicotina (carbacolul) s-a dovedit a fi eficace in atragerea somnului REM. Majoritatea neuronilor serotoninergici din nucleii rafeului dorsal si din substanta cenusie periapeductala au o activitatea maxima in timpul trezirii si una drastic redusa in timpul somnului REM. (1989). Acest fapt demonstreaza ca somnul REM apare ca rezultat al activitatii unor grupe neuronale diferite. ramanand in aceasta stare in toate episoadele REM. s-au remarcat proiectiile anatomice neuronale la locul de injectare si s-a putut inlocui o stare comportamentala de trezire cu una REM.Interpretarea Viselor Aplicarea directa a serotoninei pe aria preoptica si stimularea electrica a acesteia pot induce unde lente de somn.

Unii cercetatori se refera la zona de la baza creierului situata rostral de chiasma optica ca la o arie sincronizatoare importanta a prozencefalului. in emotii si in unele stari psihocomportamentale este de necontestat. De fapt. Reglarea somnului reclama participarea obligatorie a hipotalamusului. ci a activitatii motorii per se. Totusi. importanta functiei hipotalamice in reglarea somnului. sistem de alerta si de mentinere a starii de veghe. nereprezentand o caracteristica a somnului REM. autorul a putut induce somnul la animalele de experienta. (1975) sa afirme ca patternul intrinsec de alternare a activitatii celulelor colinergice cu cele noradrenergice poate fi luat in consideratie si in ciclicitatea dintre somnul REM si cel cu unde lente. Reglarea somnului. Aceste caracteristici l-au determinat pe Hobson si colab. folosind metoda excitatiei punctiforme a aratat ca in hipotalamus ar exista o zona dinamogena (mediala si posterioara) si o zona trofogena (antero-laterala). 78 . (1975) au atras atentia asupra rolului acetilcolinei in somnul REM si a monoaminelor in somnul cu unde lente. Ea coreleaza cu varfurile PGO. Ulterior. deoarece stimularea bilaterala a acesteia la o pisica cu comportament alert provoaca somnul. Somnul ar fi o rezultanta a depresiunii activitatii sistemului reticulat activator ascendent. O alta populatie de celule monoaminergice din locus ceruleus si din nucleii rafeului au o activitate scazuta in timpul somnului REM.Interpretarea Viselor Hobson si colab. Hess (1924). In cazul excitarii celei de-a doua zone. ceea ce dovedeste ca nu exista un centru al somnului. acest somn sau o stare asemanatoare pot fi produse de stimulari chimice si electrice in variate structuri ale trunchiului cerebral. O populatie de celule colinergice situata in campul tegmental gigantocelular actioneaza rapid si intr-o maniera fazica in toate perioadele somnului REM. Siegel si Mc Ginty au constatat ca descarcarea celulelor tegmentale gigante coreleaza strans cu miscarile alerte ale animalelor treze. Ei au delimitat doua populatii neuronale interconectate care pot fi activate sau inhibate in timpul somnului REM. cu miscarile oculare rapide si cu contractiile musculare.

Trezirea generala data de hipotalamusul posterior si de tegmentul mezencefalic cere un nivel mai scazut de activare a sistemului reticulat activator ascendent decat este necesar pentru a mentine o activitate mintala pe deplin constienta. a elementelor sistemului limbic. Ciclul somn-veghe are ca substrat sistemul reticulat activator si inhibitor ascendent. Astfel. in timp ce structurile hipnogene rostrale aflate sub influenta celor doua sisteme reticulate ascendente (activator si inhibitor) sunt legate de somnul lent sau sincronizat. Datorita acestui fapt. Mai tarziu. stupoarea si coma. in timp ce distructia hipotalamusului posterior la animale si la om da somnolenta. a ariilor preoptica si supraoptica. odata cu elucidarea influentei sistemului reticulat ascendent. nici trezirea. somnul sau un comportament de somn a putut fi indus de stimularea a numeroase arii corticale. Ranson (1939) a considerat hipotalamusul posterior centrul trezirii. nemaiputand determina activitatea celorlalte circuite neuronale sau a cortexului si deci. da hipersomnolenta si sincronizare EEG. a hipocampului. Formatiunea reticulata pontina si nucleii rafeului constituie centrii inferiori legati de producerea somnului paradoxal. a complexului amigdaloid. Distructia hipotalamusului posterior. Observatia conform careia stimularea precisa a hipotalamusului posterior produce desincronizare EEG si trezire a fost reprodusa la om 79 . White (1940) si Kaufman (1970) au aratat ca stimularea hipotalamusului anterior produce la om si la animale un comportament ireprosabil si ca excitatia hipotalamusului posterior la animale provoaca trezirea. iar ulterior Nauta (1940) a postulat ca hipotalamusul anterior este centrul somnului.Interpretarea Viselor Teoria potrivit careia somnul este un proces activ a fost din ce in ce mai mult acceptata. a capului nucleului caudat. a nucleilor talamici intralaminali. somnul a fost privit ca o forma a unei necesitati fiziologice data de participarea activa a sistemului reticulat inhibitor din punte si hipotalamus. ca in starile de somn si coma initiala. nucleul suprachiasmatic si pineala. Invers. distructia hipotalamusului anterior la animale induce insomnia. cu pastrarea formatiunii mezencefalice adiacente. Coma apare ca rezultat al pierderii activitatii sistemului reticulat activator sau al intreruperii conexiunilor acestuia cu telencefalul. precum si a variatelor regiuni ale trunchiului cerebral. chiar dupa aplicarea unor stimuli puternici.

Leziunile mici stereotaxice ale hipotalamusului posterior produc la om o hipersomnolenta temporara.Interpretarea Viselor de catre Sano si colab. (1970). prin contractia muschilor urechii 80 . Acesti centri sunt conectati prin intermediul sistemului reticulat activator si inhibitor cu alti nuclei asemanatori din trunchiul cerebral. intensitatea fiziologica a succesiunii perioadelor REM se accentueaza. probabil legate de ramanerea in functiune numai a sistemului reticulat activator. dar studiile de fiziologie moderna au aratat ca fiecare individ viseaza in cicluri regulate de mai multe ori in fiecare noapte.. care sunt cel mai vechi si cel mai emotional continut psihologic (Kelly. Probabilitatea reamintirii unui vis scade la zero in timpul episoadelor cu unde lente care au loc la 8 minute dupa somnul REM. Lezarea hipotalamusului anterior produce trezire prelungita si hiperkinezie. Leziunile hipotalamice. prin decerebrare mediocoliculara. 1991). care duc la modificarea ritmului somnveghe sau la inversarea lui. Ratiunea conform careia visele erau considerate rareare in vedere faptul ca ele nu erau bine evocate (Hobson. Visele si fiziologia somnului. Anterior se credea ca visele sunt rare. fapt masurabil prin frecventa evenimentelor fazice (varfuri PGO. La animale. 1988). leziunile hipotalamice posterioare si mezencefalice rostrale in timpul studiilor sale asupra encefalitei letargice. 1978). Ca rezultat noi ne reamintim numai visele de dimineata.. Descoperirea corelatiei stranse dintre somnul REM si visele vizuale la om a dus la schimbarea multor notiuni cu privire la vise. de a caror buna functionare depinde normalitatea ciclului somn-veghe. In timpul unei singure nopti de somn. 1954). par a fi mai intinse si slab localizate. Ciclul somn-veghe cunoaste o normalizare mai rapida dupa leziunile hipotalamusului posterior decat dupa leziunile mezencefalice (Plum si colab. Pana la descoperirea neurotransmitatorilor se considera ca ciclul somn-veghe normal este determinat de centrul inhibitor din hipotalamusul anterior si de centrul excitator al trezirii din hipotalamusul posterior. Von Economo (1930) a fost primul care a facut asociatia dintre somnolenta. miscari oculare rapide. tulburarea ciclului somn-veghe dureaza mai multe saptamani (Genovesi si colab.

asociatia pentru studierea psihofiziologiei somnului si a tulburarilor acestuia (Association of sleep disorders centers and the Association for the psychophysiological study for sleep) a publicat prima clasificare completa a tulburarilor somnului si trezirii. starilor sufletesti si chiar asupra intregii vieti. 3) tulburarea programului de somn-trezire manifestata prin disruptia sistemului. In plus. alti 20% 81 . Cei cu orbire congenitala au vise auditive iar cei ce-si pierd gradat vederea pierd si abilitatea viselor vizuale. legate de experienta perceptiva din starea de veghe.Interpretarea Viselor medii. In tarile industrializate. Visele sunt in primul rand vizuale. datorita faptului ca tulburarile sale se reflecta asupra performantelor. 2) somnolenta excesiva sau hipersomniile (apneea somnului sau narcolepsia). somnul nu este un proces unitar deoarece este constituit dintr-o multitudine de fenomene biologice. iar miscarile oculare sunt probabil activate fazic de catre acelasi mecanism neuronal care sugereaza imageria viselor. Aceasta clasificare include patru categorii principale: 1) tulburarea initierii si mentinerii somnului (insomnia). aproximativ 15% din populatie are probleme cronice serioase cu somnul. Somnul nu reprezinta un comportament izolat. Visele bogate in evenimente sunt asociate cu perioadele REM mai frecvent decat visele inactive. Tulburarile somnului. 1988). intensitatea tonusului emotional si interventia imageriei vizuale. neregularitatile cardiorespiratorii si prin spasmele In reamintirea continutului viselor un rol important il are cresterea paralela a succesiunii perioadelor REM. In anul 1979. prin musculare). 4) parasomniile. Lungimea narativa a unui vis coreleaza pozitiv cu durata somnului REM (Dement. ambele tind sa fie sincronizate (Hobson. 1965). In acest sens pledeaza afirmatia conform careia miscarile oculare sunt in relatie cu imageria viselor. Prin urmare. Dupa cum am vazut.

Inhibitia tonusului de postura are o intindere si o intensitate variabila. este brusc si uneori previzibil datorita semnelor premonitorii cunoscute de bolnav (constrictie. descoperind ca in afara atacurilor de somn. Cataplexia nu este legata in mod obligatoriu de narcolepsie. In aceste conditii. gura se intredeschide. Narcolepsia. care apare in cursul zilei dupa o senzatie de curbatura si constrictie cefalica si care se produce la intervale din ce in ce mai apropiate. caracterizat prin disolutia tonusului de postura si prin inhibitia completa a motilitatii voluntare. etc). Al treilea simptom al narcolepsiei este paralizia somnului. Yoss si Daly au descris simptomele ce caracterizeaza narcolepsia. exprima o stare caracterizata printr-o nevoie subtila si irezistibila de a dormi. genunchii se pliaza. In cazul pacientilor internati in serviciile de psihiatrie proportia ajunge pana la 70%.Interpretarea Viselor acuza insomnie intermitenta. Atacul cataplectic. persoana ramane imobila si incapabila de orice miscare. Toti autorii au fost frapati de existenta unui factor declansator de natura emotionala (rasul. accese de ras. In marile accese cataplectice. pleoapele se inchid. iar bolnavul se prabuseste murmurand ceva sau pronuntand cateva cuvinte neinteligibile. midriaza cu reflex fotomotor absent. inexcitabilitate electrica totala la muschii fetei. obligand persoana sa cada sau sa se intinda fara a-si pierde cunostinta. degetele lasa sa le scape orice obiect. Autorii care au putut face un examen neurologic au observat abolirea reflexelor miotatice. joaca. Disolutia tonica este progresiva. descrisa de Gelineau in 1880. disolutia tonusului este generala. pacientul narcoleptic poate sa-si piarda brusc tonusul muscular. iar caderea este lenta fara a provoca raniri. capul se inclina cu barbia in piept. etc. caldura. sincopa denumita cataplexie. de obicei de scurta durata. bratele cad de-a lungul corpului. etc). prezenta semnului lui Babinsky si a unui reflex fotomotor lent. pescuitul. stimularile senzitive. Acest episod de inhibitie musculara apare in timp ce persoana sta intinsa in 82 . miscari involuntare. oboseala intensa. Brusc. Narcolepsia. fapt ce deosebeste acest fenomen de caderea brutala hipertonica din epilepsie. In anul 1957. mandibula se lasa. paloare sau vasodilatatie. tulburari de ritm cardiac.

dar cu pierdere de cunostinta. cu senzatie de instrainare si dezorientare si cu amnezie mai mult sau mai putin complexa. al carei atac se caracterizeaza printr-o cadere brusca de scurta durata fara convulsii.cu ictusul laringian al lui Charcot . Ca rezultat. -cu epilepsia statica a lui Ramsay Hunt. dar incapabil de a se misca sau vorbi. . 1991). . Cataplexia si paralizia somnului narcolepticilor pot avea cauze comune (Kelly. pacientii narcoleptici pot intra aproape direct din starea de veghe in somnul REM. in care bolnavul constient cade pentru scurt timp. Hishikawa si colab. . in timp ce subiectilor normali le trebuie un interval de aproximativ 15 minute ca sa adoarma. debutul somnului REM. Un narcoleptic poate adormi la cerere in 2 minute. la care caderea brusca se asociaza cu pierderea cunostintei. dar prezinta hemiclonii ale corpului.cu paralizia familiala periodica. Ambele simptome pot fi legate de activarea masiva a sistemului inhibitor descendent din trunchiul cerebral unde isi 83 . la care lipseste factorul emotional declansator si care se asociaza cu tulburari de constienta ce persista. Paralizia somnului si halucinatiile apar la putini narcoleptici.cu derobarea partiala a membrelor inferioare.cu tulburarile circulatorii vertebro-bazilare. in care diskaliemia nu da simptome rapide si scurte ca in catalepsie.Interpretarea Viselor pat si se lasa dusa de somn sau se trezeste. 1988. al cincilea simptom definitoriu. Ea apare numai la debutul somnului de zi sau de noapte. -si cu crizele de akinezie partiala (Andre Thomas). (1976) au constat ca narcolepticii nu pot dormi la cerere mai mult decat subiectii normali. Al saselea semn al narcolepsiei se refera la diminuarea latentei somnului voluntar. aspectul REM apare la narcoleptici in 10 minute de la debutul somnului. 1989). Cele patru simptome reflecta imixtiunea proprietatilor inhibitoare normale ale REM in starea de trezire (atacul de somn sau cataplexia) sau in tranzitia dintre veghe si somn (paralizia somnului si halucinatiile). pacientul are adesea o respiratie superficiala. Constient. niciodata intalnite in cataplexie. Diagnosticul diferential se face cu: maladia lui Unverrich. De fapt. Al patrulea simptom este constituit din halucinatia hipnagogica auditiva sau vizuala. La aproximativ 50% din cazuri.. . este considerat ca simptom de diagnostic al narcolepsiei (Honda. precedate de chinte de tuse si furnicatura laringiana. Kryger si colab.

corespunde foarte bine ariei pontine. la neuronii motori spinali. semn narcoleptic cunoscut sub denumirea de fragmentare a somnului REM. Somnul REM este frecvent intrerupt. Tulburarile de comportament in somnul paradoxal (TCSP) se caracterizeaza prin pierderea intermitenta a atoniei in cursul somnului paradoxal (SP) si prin aparitia unei activitati motrice elaborate asociata cu o activitate onirica. narcolepsia idiopatica implica o combinatie de factori genetici si de mediu. semnale anormale pontine la pacientii cu narcolepsie. In ciuda abilitatii de a adormi rapid si a intra imediat in prima perioada a REM. capul si de a respira cu o amplitudine normala asociata cu o angoasa importanta. Ondze si colab. Pierderea tonusului muscular in timpul somnului REM nu se extinde la ochi si nici la muschii urechii medii. Clinic. Guilleminault si Anagnos (1998) au comunicat primul raport in care releva.Interpretarea Viselor are originea si care ajunge. In timpul atacului cataplectic si al paraliziei somnului pacientii pot misca ochii. narcolepticii au un interval de timp REM mai scurt decat normalii si o arhitectura perturbata a somnului.. prin imagerie cu rezonanta magnetica. Regiunea de inducere a starii respective de atonie. Cel mai adesea. 1974). a carei distructie duce la somn REM fara atonie ( Kryger si colab. Paralizia somnului se manifesta prin incapacitatea de a mobiliza membrele. fara somn REM. subiectul avea 84 . in special puntea. narcolepticii prezinta deviatii excesive ale stadiilor somnului. In general. Parasomniile somnului paradoxal ale subiectilor narcoleptici. manifestate in special in intervalul de la somnul REM la stadiul 1 al somnului cu unde lente (Scwitch. Un studiu asemanator cataplexiei poate fi indus la animale prin injectarea directa de carbacol (agonist colinergic) in formatiunea reticulata pontina dorsala (Miler si Dement. 1984). din care 3 in cursul noptii si 2 in cursul unui test iterativ de latenta a adormirii (TILA) care a urmat polisomnografia nocturna. in timpul stadiului de somn REM. dar in narcolepsia simptomatica secundara intervin leziuni cerebrale (tumori cerebrale) si leziuni care afecteaza trunchiul cerebral. 1989). (1998) au avut ocazia de a inregistra la un subiect narcoleptic de 48 de ani internat pentru cataplexii frecvente 5 episoade paroxistice.

Primele 3 episoade s-au produs in al 3-lea ciclu al somnului. reflecta activitatile separate ale populatiilor neuronale (Mendelson si colab. Narcolepsia are o puternica componenta ereditara. iar al treilea a avut loc cu 11 minute inaintea terminarii SP. previn cataplexia. Ulterior. care blocheaza reabsortia norepinefrinei si serotoninei de catre terminalele presinaptice. Prin urmare. 1982. Al 4-lea si al 5-lea episod s-au produs in timpul celei de-a doua si a treia sesiuni a TILA. atonia musculara incompleta. miscari oculare rapide. Polisomnografia a notat descarcari musculare. prin bruschetea aparitiei si imposibilitatea de a se sustrage influentei sale. etc. dar nu au nici un efect asupra atacului de somn. . s-au reliefat diferentele dintre somnul normal si cel patologic. dar nu au nici un efect asupra celorlalte simptome ale narcolepsiei. Cu toate acestea. ca si componentele fiziologice ale somnului REM. 85 . s-a considerat ca hipersomnia nu se distinge de somnul normal decat prin profunzimea si durata sa. “mi-e teama” . chiar daca debuteaza tardiv in decada a doua. Antidepresivele triciclice. Acest fapt sugereaza ca simptomele narcolepsiei. unde teta si in dinti de fierastrau.amfetaminei favorizeaza controlul somnolentei si al atacurilor de somn prin sintetizarea transmitatorului la terminalele nervoase. primul debutand la 27 de minute dupa SP. Drogurile care accentueaza transmiterea la nivelul sinapselor centrale catecolaminergice afecteaza diferentiat si diferitele simptome ale narcolepsiei. Hipersomniile. Aceasta tulburare a aparut la pacientul lui Ondze si colab (1998) in forma intermediara intre PS si TCSP. miscarile corporale si aparitia lor in timpul somnului paradoxal sugereaza mai mult TCSP. 1983 si 1984). Initial. medicamentele eficace in tratarea atacului de somn au un efect slab asupra cataplexiei si invers.Interpretarea Viselor secuse ale capului si miscari ale buzelor cu bomanituri si cuvinte inaudibile sau de tip “nu pot”. Stimulentele de tipul d. ce merg de la somn pana la coma. in care se inglobeaza diverse tulburari ale constientei. Concluzia lui Ondze si colab (1998) releva incapacitatea de a se ridica in timpul paraliziei somnului. “nu”.

desi nu se instaleaza brutal. 86 . si forme monosimptomatice mai prost caracterizate. spre deosebire de cele paroxistice din cadrul narcolepsiei. In concluzie. este penibila. care merg de la somnolenta la coma. saptamani. trezire placuta. o durata care atinge mai multe ore. depinde de localizarea si intinderea leziunii cerebrale. in adolescenta (7 cazuri) si la varsta adulta (2 cazuri). Hipersomnia idiopatica a fost descrisa pentru prima data in anul 1976 de catre Roth. narcoza. Unele se sprijina pe date anatomoclinice ce arata ca leziuni encefalitice provoaca diverse tulburari ale starii de constienta. Forme polisimptomatice ale hipersomniei idiopatice. zile. autorii arata ca hipersomnia idiopatica polisimptomatica se caracterizeaza printr-o durata maxima de somn in decursul celor 24 de ore. In acest timp. Modul de instalare. durata.Interpretarea Viselor Somnul patologic este insotit de anomalii electrice sau de o activitate electrica comparabila cu somnul fiziologic. la care in afara semnelor descrise anterior autorii au semnalat debutul in copilarie (3 cazuri). Aceasta atipire putin profunda. o mare dificultate de trezire. Hipersomniile simptomatice prelungite au. hipnoza. sau luni. somnolenta diurna permanenta sau recurenta si sieste mai mult sau mai putin odihnitoare. bolnavul poate intelege cuvintele rostite cu voce tare si poate raspunde cu o oarecare luciditate. fapt pentru care sunt raportate ipotetic la unele perturbari functionale. absenta epileptica. profunzimea precum si reversibilitatea completa. narcolepsia si coma. cu episoade de somn cu durata normala sau lunga. Un somn care depaseste 10 ore la adult si 12 ore la copil poate fi considerat ca anormal. Dauvilliers si colab. in care pierderea cunostintei nu este completa. Aceasta dualitate electrica corespunde celor doua tipuri de hipersomnii. in afara cazului cand este vorba despre un somn compensator. Gradul tulburarilor de constienta. In descrierea sa initiala autorul distinge forme polisimptomatice caracterizate printr-un episod principal de somn de lunga durata. ce merg de la somn la coma. imediata si rapida a somnului constituie criterii de diferentiere a somnului fiziologic de sincopa. de neinvins. Altele nu au la baza modificari anatomice decelabile. Somnolenta este o stare intermediara intre veghe si somn. o somnolenta diurna mai mult sau mai putin permanenta si sieste tipice de durata lunga neodihnitoare. (1998) au raportat 12 cazuri de insomnie idiopatica polisimptomatica.

zile.Interpretarea Viselor In absenta stimularilor exterioare. endocrine) pe care le vom aminti in continuare. obnubilare sau terpoare. dupa care readoarme. bolnavul se trezeste pentru nevoi fiziologice sau pentru a bea si manca. bolnavii in plina sanatate simt o invincibila nevoie de a dormi. dar adoarme cand are un moment de liniste. Starea intrerupta de o excitatie violenta conserva un grad cert de obnubilare si torpoare intelectuala. Maladia somnului este o alta boala infectioasa. Astfel. Cand debutul este brutal. Febra. dar se diferentiaza de aceasta prin absenta tulburarilor neurovegetative grave si prin posibilitatea unei treziri tranzitorii printr-o stimulare forte. Encefalita letargica (Cruchet si Von Economo) sau epidemica realizeaza cele mai pure hipersomnii continui. Adesea. ea poate fi confundata cu coma. traumatice. insomnie si sindrom narcoleptic. luni. Sechelele se pot manifesta prin somnolenta. Acestea nu sunt decat simptome clinice ale numeroaselor afectiuni (infectioase. ani. vasculare. continua sau paroxistica. Letargia este o tulburare de vigilenta sau reglare a starii somnveghe. Perioadele de somnolenta sunt intrerupte si urmate de faze de excitatie. Uneori. bolnavul poate fi trezit prin excitatii slabe. Uneori. apare inversarea ritmului nictemeral. Instalarea letargiei se face brusc sau progresiv. de insomnii sau delir. Somnolenta si letargia pot exista izolat sau asociate cu confuzii mintale. Clinic. culcandu-se oriunde. asociata uneori cu insomnie nocturna. somnolenta se instaleaza din nou. al carei tablou clinic dominant este hipersomnia diurna de profunzime variabila. iar durata este de ore. In forma ambulatorie a encefalitei epidemice bolnavul poate lucra. Ea duce la o perturbare 87 . Evolutia merge catre disparitie sau coma. ca si la somnolenta. Initial. metabolice. paraliziile oculare si prostratia complexa reprezinta un tablou clinic care denota o atingere mezodiencefalica. In formele severe. aceasta este provocata de hipnoza sau de produsi anestezici (narcoza). Exista si o forma insomnica a encefalitei epidemice. tumorale. tripanosomiaza realizeaza o serie de stari intermediare intre vigilenta normala si un somn profund sau coma. hipersomnia este profunda si poate dura mai multe saptamani sau luni.

o deteriorare intelectuala progresiva. 88 . cresterea presiunii intracraniene si a hidrocefaliei. constituind uneori unicul semn. hipersomnia poate fi intalnita in toate sindroamele de hipertensiune intracraniana. dar se asociaza cu o stare de torpoare. realizand o vascozitate a gandirii de intensitate variata. Encefalitele vaccinale dau de obicei forme letargice. poate avea o localizare diversa. obnubilare intelectuala. Hipersomniile din cursul proceselor expansive intracraniene formeaza. generator de hipersomnii. timp in care bolnavul doarme toata ziua si toata noaptea. Astfel. In afara hipertensiunii sau hipotensiunii cerebrale. provocata mai frecvent de alcoolism. Encefalitele virale cu virusi neurotropi se insotesc de cele mai multe ori de hipersomnii. uneori insomnie. somnolenta sau letargie. o categorie distincta. in cadrul encefalitelor sau a meningoencefalitelor constatam o atingere selectiva a substantei cenusii de la nivelul calotei mezencefalice si a regiunii hipotalamice posterioare. interesand nucleii nervilor oculomotori. Ea este atribuita unei carente de vitamina B1. paralizii ale nervilor oculomotori si tulburari de echilibru. situate in partea superioara a trunchiului cerebral periependimar. de asemenea. Tabloul dominant este constituit din torpoare. Afectiunea este determinata de leziuni cu caracter hemoragic. hipersomnia poate fi un simptom insotitor al tumorilor cerebrale. In concluzie. care comprima regiunea hipotalamica posterioara. Insomnia sau inversarea ritmului nictemeral sunt rare in cursul encefalitelor si apartin formelor delirante. cu apatie si indiferenta afectiva. Encefalitele melitococice constituie o complicatie a brucelozei iar hipersomnia este o manifestare a unei afectiuni cerebrale. dar poate fi trezit. In tumorile de trunchi cerebral apar sindroame clinice determinate de lezarea acestuia si de viteza cu care se dezvolta blocarea LCR. infundibulo-tuberiana si mezencefalica. lentoare si saracire a ideatiei. care evolueaza catre o stare confuzionala cu crize de agitatie si delir. respectand stadiul miscarilor oculare. Encefalopatia Gayet-Wernicke are ca simptome dominante tulburari de constienta. Procesul expansiv. somnolenta intretaiata de perioade de agitatie.Interpretarea Viselor profunda de organizare a somnului cu rasunet asupra fazelor I si IV.

tendinta de conservare a atitudinilor. De interes deosebit sunt leziunile localizate in trunchiul cerebral care infiltreaza substanta reticulata. Somnolenta este un semn important al hemoragiilor din calota pedunculara. Tulburarile de vigilenta si somn. Dally (1974) a observat o tendinta irezistibila la somn dupa socuri psihice. dupa disparitia unei fiinte dragi. Hipersomniile de origine traumatica sunt mai putin studiate. care prin intermediul unei hernii temporale comprima trunchiul cerebral. De asemenea. Ele se datoreaza unei contuzii cerebrale. letargia simpla sau complicata cu contracturi. reactia la stimulii nociceptivi aplicati pe piele si pe mucoase. in special a trunchiului cerebral superior sau a unui hematom intracranian. catalepsia si moartea aparenta isterica. asociata cu perturbari de coordonare motrica si mai ales de somn. contractia membrelor si a maxilarului. starile maniacale.Interpretarea Viselor Hipersomniile de origine vasculara cerebrala (ischimie sau hemoragie) se asociaza cu paralizii oculare sa cerebeloase ce constituie semne de mare valoare diagnostica. Sindromul hemoragic din partea superioara a pedunculilor este frecvent si se caracterizeaza clinic printr-o oftalmoplegie disociata sau completa. 89 . sindroamele korsakoviene acute. Somnul hipnotic echivaleaza cu o stare de somn fiziologic indus. leziunile traumatice ale trunchiului cerebral superior sunt susceptibile de a antrena hipersomnii prelungite. Astfel de insomnii sunt interpretate ca un fel de protest impotriva evenimentelor neplacute care vin sa afecteze cursul existentei sau ca o maniera de sustragere de la consecintele penibile ale unui eveniment. Distinctia este data de absenta rezolutiei musculare. Se admite ca aceste leziuni vasculare ale trunchiului cerebral localizate in teritoriul pedunculo-protuberential posterior pot uneori realiza integral semiologia nevraxitei epidemice cu agitatie psihomotorie. Sunt de semnalat si somnul. melancolice si catatonice sunt insotite de veritabile hipersomnii si adormiri spontane. Hipersomniile simptomatice din cursul afectiunilor psihiatrice sunt mai putin frecvente. nevrozele angoase. Uneori. atingeri oculare si tulburari de somn. mioclonii. akinezia si oftalmoplegia bilaterala sunt adesea revelatoare de tulburari circulatorii in partea superioara a trunchiului cerebral. existenta miscarilor palpebrale.

La acesti bolnavi se presupune posibilitatea existentei unei anomalii a chemoreceptorilor chemoreceptorilor fata de presiunea O2 si CO2. Somnul nocturn este agitat din acelasi motiv al aparitiei anomaliilor respiratorii cu pauze care duc la numeroase treziri. Sindromul apare la persoane tinere. Este bine cunoscuta aparitia somnului consecutiv unei sarcini dificile sau a unor situatii de analiza a activitatii.Interpretarea Viselor Hipersomniile reactionale pot aparea in unele situatii afective sau conflictuale importante. poliglobulie si insuficienta cardiaca dreapta. La acestea se adauga o foame excesiva (bulimie) si tulburari de comportament de tip depresiv sau de expresie confuzoonirica. oboseala psihica. relevat prin pauze de 20-40 s este urmata de o inspiratie profunda. intre 10 si 30 de ani. 2) Sindromul Klein-Levin. cu insuficienta respiratorie prin hiperventilatie. Acestea sunt asociate cu miscari partiale. 90 . de sex masculin. care pot persista multe zile dupa perioada de somn. iar faza de somn cu miscari oculare poate sa nu se produca. Hipoxia si hipercapnia par sa joace un rol esential in aparitia acceselor de somn. Modificarea ritmului respirator. se traduce prin accese de somnolenta. a caror durata poate varia de la 1 la 3 saptamani. se caracterizeaza prin aparitia unor perioade lungi de somn. care alunga somnul si antreneaza trezirea. ce antreneaza hipoxemie cu hipercapnie acidotica. sunt cunoscute si studiate doua tipuri de hipersomnii a caror explicatie fiziopatologica nu este inca elucidata. globale sau mioclonii care pot ajunge pana la crize convulsive. tulburari de comportament de tipul agitatiei. care a fost precizat de Levin in 1936. In clinica. 1) Sindromul Pickwick. descris de catre Burwell si colab (1956). Dupa cataclisme poate aparea la supravietuitori o stare de stupoare sau de somn irezistibil. cianoza. Debutul poate fi progresiv relevat prin perioade de foame sau senzatie de frig. confuziei sau hiperexcitabilitatii sexuale. Faza de somn lent profund este rar atinsa. care apar la persoane tinere obeze.

de fapt ca si aparitia sa. tulburari schizofrenice. Somnambulismul se manifesta prin coborarea din pat si printrun mers initial instabil. se produce fara o cauza aparenta. tulburarea comportamentului REM. sete. Imediat dupa incident. Parasomniile. este corelat cu diminuarea capacitatii vezicii urinare si cu intarzierea maturarii controlului nervos respectiv. curata mesele. stare confuza. cu ochii deschisi si cu o fata inexpresiva. senzatii de depersonalizare.Interpretarea Viselor In timp nictemerului. Studiile de laborator au evidentiat ca putine episoade enuretice (3 din 22) au legatura cu somnul REM (Kelly. Enurezisul idiopatic sau esential. somnambulismul. acesta fiind confuz si incapabil de a-si aminti visele atunci cand se trezeste. se duce la baie. de diabetul zaharat sau insipid si de epilepsie. mormaie sau vorbeste 91 . Ocazional. Cand comportamentul somnambulului devine mai complex si mai coordonat (evita obiectele. 1991). de cistite. cosmarurile si groaza. Enurezisul nocturn al copiilor si al tinerilor apare independent de stadiul REM cu vise. Aproape toti autorii insista asupra importantei semnelor psihice din acest sindrom (iritabilitate. etc) care depind in mare parte de dereglarile diencefalice si hipotalamice. dar ea se asociaza cu degenerari ale functiilor de baza (foame. Intr-un episod enuretic tipic. teroarea nocturna. este dificil de trezit pacientul din somn. a carui cauza nu este cunoscuta. enurezisul nocturn nu este cauzat de vise. mai rar la sete exagerata si la iritabilitate confuza. s-a observat o perioada de somn agitat urmata de cateva secunde de liniste. Prin urmare. clarificand astfel unele mecanisme ale biologiei somnului normal. Parasomniile se caracterizeaza printr-o gama larga de comportamente normale. dupa care se produce enurezisul. care sunt exagerate de somn sau apar exclusiv in timpul diferitelor stadii ale somnului. cum ar fi: enurezisul nocturn. temperatura. iar disparitia sindromului. perioadele de trezire au o durata de 5-9 ore si sunt insotite de o foame devoranta care duce la o crestere rapida in greutate. enurezisul poate fi determinat de anomaliile tractului urinar. Pe an apar aproximativ 3 astfel de episoade. hiperactivitate. irezistibile. Fiziopatologia acestui sindrom nu este cunoscuta. etc).

carbamazepin) (Kelly. uneori serios. Tulburarile comportamentului REM apar la pisici in cadrul anumitor leziuni de trunchi cerebral. 1991).Interpretarea Viselor incoerent). In astfel de situatii. devine clar ca starile somnambulice cu pasi lenti nu pot aparea in timpul episoadelor REM (Jacobson si colab. pacientii raspund bine la medicamentatia anticonvulsivanta (clorazepam. Din fericire. fapt datorita caruia persoanele sar din pat si actioneaza conform visului. Unii pacienti cu tulburari ale comportamentului REM prezinta leziuni de trunchi cerebral identificabile sau alte probleme neurologice. 92 . De fapt. majoritatea celor cu somn violent nu au simptome de agresivitate in timpul zilei. dar ipotezele fiziopatologice evoca rolul unor anomalii dentare sau al unui mecanism neurologic central. benzodiazepine. In starea de veghe 50-60% din aceste persoane nu prezinta nici un deficit evident. uneori raspunde monosilabic la intrebari. cel mai frecvent in prima treime a noptii cand predomina stadiul 3 si 4. ele apartin somnului REM fara prezenta paraliziei normale. cu remisiuni spontane in jurul varstei de 40 de ani. Intr-un studiu efectuat de Mahowald si Schenek (1989) se arata ca 85% din persoanele cu somn violent sufera leziuni . Cauza nu este cunoscuta. In laborator. iar la trezire isi reaminteste putine despre activitatile nocturne sau despre vise. Mendelson. Datorita inhibitiei intense descendente a neuronilor motori spinali si a paraliziei din timpul somnului REM. In tulburarea comportamentului REM paralizia normala din acest stadiu al somnului lipseste. sa clarificat ca somnambulismul apare exclusiv in timpul somnului cu unde lente. cosmarurile cu miscari violente ale acestor stari sunt adesea amenintatoare pentru partenerul de somn si periculoase pentru cel care viseaza. somnambulismul apare mai mult la copii decat la adulti si se diminueaza cu varsta. Bruxismul nocturn caracterizat prin frecarea involuntara si energica a dintilor in cursul somnului afecteaza 15-20% din populatie. iar 44% lovesc partenerul de pat. Ca si enurezisul. 1987). 1965. somnambulismul apare aproape intotdeauna in stadiul 3 sau 4 al somnului cu unde lente. Aceasta tulburare inconstienta debuteaza in cursul varstei de 17-20 de ani si se mentine. Daca este lasat in pace. Astfel. In timp ce majoritatea parasomniilor sunt inofensive. somnambulul se reintoarce in pat..

Aceste vise infricosatoare care contin imagerii complexe. Clinic. Visele inspaimantatoare apar in perioadele REM normale ale persoanelor de toate varstele.. amintirea visului este rara si fragmentara iar in dimineata urmatoare nu-si mai aminteste nimic despre acel episod. La adulti. paralel cu declinul stadiului 4 al somnului cu unde lente (unde delta). Ca si celelalte tulburari cu unde lente (enurezisul si somnambulismul). anxietate. fenomenele de vis cu grad inalt de anxietate care apar in timpul perioadei REM pot fi deosebite de cele care apar in timpul stadiilor somnului cu unde lente (Dement si colab. asemenea episoade sunt rare si se caracterizeaza prin oprimare respiratorie. Astfel. aceste episoade REM infricosatoare se refera si la cosmaruri. expresie faciala fixa. teroarea nocturna se diminueaza cu varsta de-a lungul somnului delta. Aceste vise tulburatoare au adesea caracteristici fiziologice si psihologice exagerate. la 30 de minute de la adormire. nu se asociaza cu deprimarea respiratiei si include varfuri pontogeniculo-occipitale. 1975). transpiratie. din punct de vedere fiziologic. In contrast. Deoarece somnul REM este mai extensiv si mai intens decat somnul continuu. cosmarurile si visele terifiante apar in stadiul somnului cu unde lente si REM. In timpul zilei. Prin urmare. care reduce in mod selectiv somnul delta. tulburarile somnului cu unde 93 . dupa perioada copilariei timpul somnului REM nu poate fi modificat in mod apreciabil si nici nu poate fi suprimat cu medicamentele respective.Interpretarea Viselor Teroarea nocturna. mai frecvent la copii si mai rar la adulti. fata se acopera de transpiratie iar respiratia se ingreuneaza. Diazepamul poate suprima teroarea nocturna. dilatare pupilara si dificultate respiratorie. atinteste cu ochii mari unele obiecte imaginare. Atacurile de teroare nocturna (pavor nocturnus) ale copiilor sunt cel mai bine caracterizate. majoritatea viselor REM terifiante apar la primele ore ale diminetii. Medicamentos. pacientii respectivi prezinta anxietate care depaseste limitele normalului. paralizie partiala. ce nu au putut fi masurate direct la om. care dureaza 1 sau 2 minute. copilul se ridica brusc din pat. tipa. Adesea. ea poate fi complet inlaturata cu ajutorul benzodiazepinei. Imediat dupa atac. Patternul evocarii fragmentare reprezinta o caracteristica a somnului cu unde lente (stadiul 3 si 4).

Interpretarea Viselor
lente si visele terifiante din perioadele REM trebuie tratate in mod diferit.

Apneea din timpul somnului. O alta tulburare a somnului se caracterizeaza prin perioade frecvente de pauze respiratorii denumite apnei ale somnului. Gastaut si colab. (1963) au descris un grup de pacienti cu apneea somnului care nu-si mai amintesc frecventele perioade de trezire nocturna si care acuza un somn prea accentuat sau indelungat. Acestia au fost incadrati in sindromul de apnee cu hipersomnolenta. Ulterior, Dement si colab. (1975) au descris un alt grup de pacienti cu tulburari asemanatoare, dar care acuzau insomnie prin faptul ca nu adormeau imediat dupa perioada de apnee. Ei reprezinta aproximativ 10% din pacientii cu apneea somnului. Apneea somnului afecteaza toate varstele, indiferent de sex. Totusi, aceasta tulburare este intalnita mai frecvent la varstnici. Ea a fost acuzata ca fiind unul din factorii sindromului de moarte brusca la copii. Unii cercetatori au constatat ca aproximativ 30% din persoanele de peste 65 de ani au apneea somnului, dar multe dintre acestea sunt asimptomatice, neinsotindu-se de alte degradari. Totusi, este greu de crezut ca apneea este singura tulburare. Uneori se asociaza cu suprimarea activitatii centrului respirator medular, timp in care diafragmul si muschii intercostali raman imobili (Kales si Kales, 1973). In perioada de apnee care dureaza 15-30 de secunde, oxigenul din sange scade, iar dioxidul de carbon creste, fapt care duce la stimularea centrului respirator si la reluarea functiei muschilor amintiti (Kelly, 1991). Adesea, plamanii nu se umplu cu aer din cauza colapsului muschilor orofaringieni aparut in contextul relaxarii muschilor corpului din timpul somnului cu unde lente. Dupa 1 minut, concentratia excesiva de dioxid de carbon din sange provoaca trezirea persoanei care doarme, dupa care tonusul muscular revine la normal. Dupa cateva secunde, individul adoarme iar ciclurile respective se pot repeta de aproximativ 1000 de ori pe noapte. Tulburarile neuropsihologice care apar la bolnavii cu apneea somnului pot fi secundare hipoxiei nocturne sau fragmentarii somnului. Kales si colab. (1985) si Pochat si colab . (1993) insista in mod
94

Interpretarea Viselor
particular asupra depresiei si asupra tulburarilor de memorie, de gandire, de invatare si de comunicare. Greenberg si colab. (1987) si Bacque si colab. (1996) au observat tulburari de atentie, tulburari ale eficacitatii motorii, ale abilitatilor grafice si constructive. Pentru a explica ansamblul acestor simptome, autorii de mai sus evoca posibilitatea existentei unor leziuni subcorticale. Simptomele de deteriorare corticala , afazia, apraxia si agnozia sunt in general absente. Sepala si colab. (1991) afirma ca dificultatile principale ale acestor pacienti vizeaza somnul, lucrul,aptitudinile mintale si in special sentimentul de a avea o sanatate proasta. Persoanele astfel afectate sunt in general obeze, hipertensive si cu tulburari de ritm cardiac, astfel incat primul act terapeutic se refera la cura de slabire. Perturbatiile psihologice ale acestui tip de boala se manifesta prin depresie cronica, anxietate, insomnie si acuze somatice (Bacque si colab. 1996). Somnolenta diurna si adormirile incoercibile aparute dupa pranz pot impiedica reluarea lucrului. Adormirile sunt direct responsabile si de accidentele rutiere care in acest caz se multiplica cu sapte (Findley si colab. 1988). Medicamentele pentru tratarea apneei somnului nu exista dar cand acest sindrom este provocatde obstructia cailor aeriene superioare poate fi incercat un tratament mecanic sau unul chirurgical. Tratamentul mecanic se refera la fixarea unei masti si la administrarea sub presiune a aerului in scopul mentinerii deschise a cailor aeriene ale gatului intre respiratii. Aceasta ventilatie cu presiune pozitiva ofera rezultate absolut eficace cu conditia sa fie tolerata in toate noptile. Tratamentul chirurgical (faringoplastia) are in vedere largirea cailor aeriene superioare prin ablatia uvulei si inlaturarea mucoasei si tesutului limfoid. Aceasta da rezultate bune la 50-60% din cazurile serioase (Kelly, 1991).

Insomnia. Insomnia este un simptom caracterizat prin imposibilitatea mentinerii duratei si calitatii somnului necesare activitatii normale din timpul zilei. 30% din cei care se prezinta la consultatie se plang de
95

Interpretarea Viselor
insomnie si de alte tulburari neintelese inca in mare parte. Pentru diferentierea tipurilor de insomnie, este necesara cunoasterea perioadelor somnului normal. Astfel, unii pacienti cu insomnie subestimeaza somnul real din timpul noptii. S-a constatat ca unele persoane care acuza insomnie dorm si viseaza normal dar somnul lor de dimineata este de calitate proasta si neodihnitor. Dement si colab. (1975) au examinta somnul la 127 de indivizi cu insomnie si au constatat ca timpul mediu de adormire este de 15 minute iar durata somnului este de 7 ore. Autorii au estimat ca 10-12% din persoanele cu insomnie au un somn fiziologic normal. Formal, acesti indivizi au fost incadrati in sindromul de pseudoinsomnie sau de agnozie a somnului. Alti 30% din indivizii examinati sunt mentiuni in stare de trezire de catre unele evenimente fiziologice involunatare, cele mai comune fiind spasmele periodice stereotipe, cunoscute sub denumirea de mioclonii nocturne. O alta conditie care duce la intarzierea debutului somnului se datoreaza impulsului irezistibil de miscare a membrelor, denumit sindromul picioarelor agitate. Prin urmare, 50% dintre persoanele cu insomnie dorm normal, dar somnul lor este tulburat de evenimente fizice de care nu-si dau seama. Studiile polisomnografice efectuate la pacientii cu insomnie cronica si acuze severe au relevat prezenta unor disfunctionalitati moderate ale somnului (scurtarea somnului, trezirea intermitenta, eficacitatea scazuta a somnului). La acestia, continuitatea din timpul stadiului cu unde lente este mai importanta decat desfasurarea timpului total de somn. Alte insomnii sunt determinate de diminuarea somnului delta, cel mai profund stadiu al somnului cu unde lente, in timp ce altele au la baza o temperatura mai ridicata a corpului, temperatura masurata rectal. Anticiparea insomniei poate juca un rol major la cel putin 15% din cazuri. Ea este clasificata in randul insomniilor psihofiziologice (Lydic si Biebuyck, 1988). Aceasta insomnie conditionata de locuinta si de mediul inconjurator dispare cand individul doarme la hotel sau in alta parte. Astfel, aproximativ 30% din insomnii se datoreaza tulburarilor emotionale, anxietatea fiind legata de dificultatea adormirii iar depresia de trezirea timpurie.

96

Insomnia temporara este consecinta naturala a alterarii ritmului circadian. Patogenia acestei distructii talamice este insuficient cunoscuta. agenda trezirii si a somnului. abordarea si tratamentul subiectilor insomnici este imprecisa. La batrani. de numarul fuselor orare traversate si de capacitatea de adaptare. cu ajutorul unei metodologii riguroase constatand din interogatorii standardizate. Insomnia familiala fatala este o boala ereditara rara. Acest sindrom este tranzitor avand o durata de 214 zile in functie de varsta pacientului. provocata de degenerescenta bilaterala a nucleilor anterior si dorsomedian din talamus. Somnul batranilor. chestionarul Pittsburgh. Sindromul schimbarii rapide a fusului orar (Jet-Lag) determinat de schimbarea meridianelor se caracterizeaza prin somnolenta diurna excesiva. Latenta normala pentru somnul REM este de 8090 de minute. etc.Interpretarea Viselor Kupfer si Foster (1972) au constat ca pacientii depresivi prezinta o scurtare a intervalului dintre debutul somnului si faza REM. testul de personalitate MMPI. de lucrul in schimburile de noapte. Daca investigatiile si tratamentul pacientilor cu somnolenta diurna excesiva sunt oarecum precizate. de unele activitati de afacere. problemele somnului se amplifica datorita faptului ca stadiul 4 al somnului cu unde lente diminueaza sau este virtual eliminat in decada a saptea de viata. chestionarul de topologie craniana si un examen polisomnografic pe timpul uneia sau a doua nopti. insomnie la adormire si frecvente treziri nocturne in special in a doua parte a noptii. dizartrie. In societatea moderna disruptia ritmului circadian normal este determinata de calatoriile pe distante mari cu avionul. Progresiv sindromul se complica cu disfunctie neurovegetativa . (1998) au urmarit 100 de insomnici cronici. Ulterior pacientii au fost urmariti prin consultatii timp de 3 luni pana la un an. examene clinice. Ondze si colab. la 5-15 minute de la dormire. Insomnia familiala fatala. Unul din cei mai semnificativi determinanti ai somnului persoanelor normale este varsta. Din 97 . de regimul din armata. mioclonii si coma care duce la deces.

Mai mult. Mecanismul de inducere a somnului prin flurazepam implica receptorii neuronali benzodiazepinici. Benzodiazepinele ajuta pacientii sa aiba un somn mai mult continuu decat unul mai lung. (1982) au constatat. In societatea noastra ritmul circadian al somnolentei este bifazic. care sunt implicati si in fiziologia reglarii somnului normal. Cele mai multe medicamente utilizate pentru reducerea somnului (amfetaminele) provoaca alterari profunde ale activitatii motorii si ale altor comportamente. reducerea somnului cu unde lente (nu si a activitatii REM) si o trezire persistenta. dar piroteala normala de dupa amiaza este mai pronuntata la persoanele in varsta. fara a cauza modificari majore in activitatea motorie. Mendelson si colab. Studiile polisomnografice au aratat ca flurazepamul. prezenta unui antagonist al receptorilor benzodiazepinici (3 hydroxymethyl-βcarboline). Pacientii cu maladie Alzheimer dorm adesea in timpul zilei. deoarece ele imbunatatesc calitatea somnului si suprima somnul cu unde lente. ele dau obisnuinta iar la intreruperea brusca a acestora apar simptome extrem de dezagreabile. In momentul de fata tratamentul medicamentos utilizat este cel cu benzodiazepine. fapt care se reflecta pozitiv asupra somnului cu unde lente (Sewitch. care induce cresterea dozei dependenta de latenta somnului. desi benzodiazepinele sunt mai sigure decat barbituricele. Persoanele cu insomnie au in timpul somnului o temperatura corporala mai mare. fara a determina modificari 98 . Aceste proprietati fac ca medicamentele respective sa fie eficace atat in tratamentul insomniei cat si in tulburarile somnului delta. din care adesea se trezesc. din ratiuni inca putin cunoscute. batranii isi restabilesc cu dificultate ceasornicul biologic in cazul traversarii unor zone intinse.carbolina actioneaza direct asupra somnului normal reducandu-l.iar benzodiazepinele le-o scade.Interpretarea Viselor aceasta cauza. Cu toate acestea. Kryger si colab. 1987. Daca se va dovedi ca β. Scurtarea marcata a timpului de somn este adesea secundara si altor probleme de sanatate intalnite la varstnici. la sobolani. varstnicii consacra mai mult timp stadiului somnului cu unde lente. duce la cresterea stadiului 2 al somnului cu unde lente. mult timp considerat ca fiind stadiul cel mai odihnitor. cel mai utilizat in insomnii. iar naoptea au un somn fragmentat. 1989).

Metoda principala de monitorizare a stadiilor somnului uman este electroencefalograma (EEG). EEG inregistrata in stare de veghe este constituita din unde cu voltaj scazut si activitate rapida. 1990). Cand o persoana adoarme. EEG trece progresiv prin toate cele 4 stadii ale somnului cu unde lente intr-o perioada de 30-45 de minute. in aceeasi perioada de timp. in timp ce altii reactioneaza astfel la fiecare 5 minute (Mc Ginty si Szymusiak. Ele apar in prima treime a noptii si dispar adesea complet mai tarziu. Acesta ar putea fi folosit in tratamentul bolnavilor cu somnolenta excesiva. Cei care dorm normal executa ajustari posturale majore. atunci medicamentul respectiv ar putea fi considerat ca un foarte bun somnolitic. Stadiul 1 al somnului non REM poate fi deosebit de stadiul 1 REM numai cu ajutorul electrooculografiei si a electromiografiei. iar la revenire parcurge aceleasi stadii in ordine inversa. Inregistrarile facute in stadiul 2 contin numeroase explozii caracteristice fusurilor de somn cu durata de 1-2 sec. Stadiul 2 al somnului cu unde lente ocupa aproximativ o jumatate din somnul total. Voltajul EEG cel mai scazut este inregistrat in stadiul 1. catre dimineata. somnului cu unde lente predomina activitatea Frecventa batailor cardiace si tensiunea arteriala scad. aproximativ la fiecare 20 de minute. Urmatoarele 4 stadii ale somnului cu unde lente reprezinta stadii cu profunzimi succesive. iar motilitatea gastrointestinala creste. Stadiile somnului normal . Stadiile 1-4 ale somnului cu unde lente caracterizate EEG prin frecvente din ce in ce mai lente si cu voltaj mai inalt corespund starilor de somn din ce in ce mai profund. In timpul somnului cu unde lente muschii se relaxeaza.Interpretarea Viselor comportamentale motorii majore. Stadiul 3 si 4 al somnului cu unde lente ocupa aproape 15% si are loc in prima jumatate a perioadei de somn. In stadiul 3 si 4 domina undele lente de somn (somnul delta). In timpul parasimpatica. dar activitatea somatica nu este absenta. 99 .

La 90 de minute dupa debutul somnului apar numeroase modificari fiziologice abrupte. In 1957. sunt adiacenti nucleului VIM. Miscarile oculare rapide si activitatea fazica a muschiilor urechii medii coincid cu activitatea 100 . Aceasta stare de somn a fost denumita somn paradoxal. Inregistrarile facute pe animale au relevat ca desi activitatea corticala este desincronizata.Interpretarea Viselor Pragul pentru trezirea din somnul cu unde lente variaza invers cu frecventa EEG. in special cand EEG corticala are o desincronizare maxima. miscarile oculare rapide (REM). implicati in geneza fusurilor somnului.. modificand-o in directia temperaturii ambiante. dar peste acestea se suprapun si izbucniri de miscari oculare rapide. Proprietatea dramatica si fundamentala a acestui stadiu al somnului este reducerea homeostaziei (Kelly. Generatorul neuronal al ritmului teta este localizat in patura celulelor piramidale ale campului CA1 din girusul dintat si din cortexul entorinal. Scapa de aceasta paralizie generalizata numai muschii scheletici care controleaza miscarile ochilor. Dement si Kleitman au descris in timpul somnului cu desincronizare EEG. Autorii au ajuns la concluzia ca stimularea nucleului talamic VIM este selectiva si nu modifica fusurile somnului. Ritmul teta hipocampic este observat in starea de trezire. Acest pattern cerebral activ este cuplat cu pierderea tonusului muscular din intregul corp. asemanatoare dar nu identica cu cea a starii de trezire. (1998) au studiat efectul stimularii VIM asupra genezei fusurilor de somn si au constatat ca arhitectura si calitatea somnului nu se modifica prin stimularea respectiva. oscioarelor urechii medii si respiratiei. Acest stadiu activ al somnului a fost numit somn REM. Cel care doarme pierde la un moment dat si abilitatea reglarii temperaturii corpului. 1991). EEG hipocampica este inalt sincronizata cu unde teta (4-10 Hz). Un alt semn este reprezentat de contractia severa a pupilelor (mioza). Acest fapt se datoreaza suprimarii activitatii simpatice. somn activ si somn desincronizat. Nucleii talamici reticulati. Multe miscari oculare din timpul somnului REM sunt lente si oscilatorii. rapid. EEG devine desincronizata cu voltaj scazut. Stadiul 4 al somnului cu unde delta este cel mai dificil de intrerupt. arnulf si colab. Stimularea continua cu frecventa inalta a nucleului talamic ventrointermediar (VIM) este eficace in tratamentul tremuraturilor severe.

Durata totala a somnului cu miscari oculare (REM) este in medie de o ora si jumatate pana la 2 ore. majoritatea persoanelor trezite din somnul REM isi amintesc rapid visele. nu survine niciodata la debutul somnului de noapte. adica de 20-25% din durata totala a somnului. Stadiul 4 al somnului 101 . Prima parte a somnului. fazica inregistrata la animale din diferite structuri ale trunchiului cerebral (partea dorsala a puntii. ale talamusului (nucleul geniculat lateral) si ale cortexului auditiv si vizual. In fine. In timpul unei nopti tipice de somn. Stadiile REM apar la intervale regulate si se succed de 4-6 ori pentru o durata de somn de 8 ore. fiecare somn REM este precedat de o perioada de somn lent si in mod normal. este formata dintr-o lunga perioada de somn cu unde lente si dintr-o perioada REM de scurta durata. in care includem activitatea muschilor urechii medii. impreuna cu perioada mai lunga a REM au loc de preferinta in a doua jumatate a noptii. in timp ce durata somnului cu unde lente este de 6 ore. care precede si care urmeaza unui stadiu REM este un somn superficial care face parte din stadiul 1 sau 2. generatoare a activitatii fazice. spasmelor musculare. un om sau un animal care doarme se poate trezi spontan din somnul REM mult mai usor. ce dirijeaza multe evenimente fazice ale somnului REM. este considerata ca un pacemaker. puntea. Somnul cu unde lente. In general. Dupa prima perioada REM intervalele dintre celelalte perioade REM ale unei nopti scad. in timp ce mai putin de jumatate din cele trezite din somnul cu unde lente nu raporteaza nici o activitate mintala. Dupa criteriul intern al trezirii. In timpul somnului REM creste pragul de trezire la stimulii mediului inconjurator astfel incat REM este considerat ca cel mai profund stadiu al somnului. De fapt.modificarile respiratorii. in timp ce lungimea fiecarui episod REM tinde sa creasca. au capatat denumirea de varfuri ponto-geniculo-occipitale (PGO). Stadiile mai usoare ale somnului cu unde lente. rata batailor cordului si fluxul sanguin coronarian (Kirbi si Verrier. adultul normal prezinta perioade de somn cu unde lente si perioade de somn REM. Stadiul 4 din somnul cu unde lente si somnul REM au caracteristici distinctive pentru fiecare individ. adica 75-80% din ansamblul somnului. nucleul motor al oculomotorului. profunzimea somnului nu reprezinta un parametru unitar. REM este cel mai usor stadiu al somnului. Prin urmare. astfel incat orele de dimineata se asociaza in mod normal cu treziri mai frecvente. Aceste unde monofazice ascutite ce se propaga rostral de la punte. 1989). In acelasi timp. trigemenului si facialului).Interpretarea Viselor electrica brusca. cu o durata de aproximativ 2 ore.

Somnul REM si stadiul 4 al somnului cu unde lente sunt afectate diferentiat de anumite medicamente. 1989). Necesitatea somnului REM incepe in uter. Inevitabilitatea tulburarilor semnificative de somn la varstnici nu este inca destul de clara. somnul REM al nounascutului umple o jumatate din timpul normal de somn zilnic de 16 ore. in timp ce stadiul 4 raspunde mai putin la aceste droguri si mai mult la altele (Kryger si colab. somnul REM scade abrupt la 30-35% din timpul 102 . cu atat si reboundul REM este mai lung si mai larg. astfel incat la varsta de 3-4 ani ritmul somn-veghe este bine instalat. Existenta unui mecanism compensator de recuperare a somnului REM pierdut sau suprimat sugereaza ca somnul REM este necesar din punct de vedere fiziologic. De ex. se egalizeaza la varsta medie.Interpretarea Viselor cu unde lente este mult mai influentat de timpul anterior fara somn. Multi agenti psihoactivi. dar in special alcoolul si barbituricele suprima somnul REM. Cea mai evidenta modificare produsa odata cu maturarea patternului de somn uman implica numarul stadiilor REM si stadiul 4 al somnului cu unde lente. in timp ce somnul REM este mai putin afectat de acesta. La om necesarul de somn zilnic scade in perioada copilariei si adolescentei. a carei expresie variaza in cursul noptii. Dupa perioada neonatala. Scurtarea somnului REM timp de cateva nopti este urmata de initierea sa precoce. stadiul 4 al somnului cu unde lente poate fi redus de benzodiazepine intr-o masura mult mai mare decat somnul REM (Kelly. Cu alte cuvinte. de prelungirea sa si de cresterea frecventei perioadelor REM. Somnul REM ocupa aproximativ 80% din totalul timpului de somn al unui nou nascut prematur cu 10 saptamani si 60-65% din timpul de somn al unui nounascut prematur cu 2-4 saptamani. Privarea selectiva de somn REM pentru o perioada de 16 zile nu duce la aparitia unor tulburari psihologice serioase. Patternul somnului se afla sub influenta diferitilor determinanti ontogenetici si filogenetici. La varsta de 2 ani. Cu cat privarea este mai lunga. ciclul de somn constituit dintr-o perioada de somn cu unde lente si dintr-o perioada de somn REM poate fi considerat drept “unitate de somn”. dupa care se diminueaza din nou la batranete. iar ciclurile de somn se modifica progresiv. Prin urmare. somnul si veghea devin progresiv stabile.. 1991)..

Curran si Franza. In aceasta perioada apar bufeuri de unde lente. rol asemanator cu cel al exercitiilor fizice in dezvoltarea muschilor. In aceasta perioada ritmul cardiac si cel respirator sunt stabile (Popoviciu. Prin urmare.Interpretarea Viselor de somn. stadiile 3 si 4 aparand mai ales in prima treime a noptii. miscarile respiratorii sunt neregulate. de multe ori intalninduse perioade de apnee de 10-20 de secunde ce alterneaza cu perioade de tahipnee. de amplitudine mijlocie (25-50µV). Nux. la 1. La batrani somnul prezinta o anumita dezorganizare sau involutie. nuctes= noapte. s-a postulat ca somnul REM reprezinta o 103 . somnul cu unde lente traducandu-se prin unde lente continue si generalizate. disparand adesea dupa 60 de ani. Declinul stadiului 4 al somnului cu unde lente la batrani coreleaza cu cresterea numarului de treziri normale spontane si in ultima instanta cu revenirea la un pattern circadian bifazic de somn (aceasta echivaleaza cu atipirea de dupa amiaza). la grupul de subiecti mai varstnici s-a relevat o distributie frapanta a stadiului 1 spre ultima treime a noptii. dupa varsta de 2 ani. prin multiplicarea ciclurilor de somn nocturn si prin facilitarea atipirilor diurne. Aceasta teorie are in vedere faptul ca somnul REM provoaca o activitate intensa a circuitelor neuronale si ca substanta cerebrala consuma in cursul somnului REM mai mult oxigen decat in timpul oricarui exercitiu fizic sau mintal din timpul perioadei vigile. A doua parte a noptii este mai stabila. durata absoluta zilnica din somnul REM scade brusc de la 8 ore la nastere. Studiile unor cercetatori au aratat o reducere marcata a somnului REM la subiectii mai tineri. Astfel. hemera= zi) stabil. iar complexul K si fusurile de somn sunt putin frecvente si imprecis conturate. iar la 10 ani se stabilizeaza la 25%. Apoi. au sugerat ca somnul REM joaca un rol important in dezvoltarea sistemului nervos. Stadiul 4 al somnului cu unde lente scade exponential in tot timpul dezvoltarii si in perioada varstei mijlocii. Astfel.5-1. Ritmul cardiac este instabil. marcata indeosebi prin frecventa trezirilor nocturne. 1984. In ceea ce priveste somnul cu unde lente. 1972).75 ore la debutul pubertatii (Campbell si Tobler. numarul ciclurilor de somn se diminueaza progresiv odata cu varsta si cu instalarea unui ritm nictemeral (gr. 1988). Aceste modificari respiratorii pot realiza ritmuri de tip Cheyne-Stookes (Krueger si Karnovsky. 1987). se poate remarca faptul ca adormirea se produce adesea cu dificultate. In anul 1966 Roffwarg si colab.

De fapt. circuitele neuronale care controleaza secventele comportamentului instinctiv pot fi organizate in timpul somnului REM conform programului genetic. Leziunile progresive si mai intinse ale formatiei reticulate pontine duc la desfasurarea progresiva si mai elaborata a comportamentului in timpul somnului REM. aceasta teorie nu explica de ce visele continua si dupa dezvoltarea completa a creierului (Kelly. care ulterior se adauga repertoriului creierului matur (Gaillard. patternul instinctiv motor se formeaza la animalele tinere in timpul comportamentului de joc manifestat in stare de veghe. reglarea comportamentului motor din timpul somnului REM depinde de locul si marimea leziunilor experimentale din trunchiul cerebral. Acest comportament specific fiecarei specii se manifesta prin atac. Totusi. Jouvet si Delorma au descoperit ca paralizia care apare in timpul somnului REM poate fi eliminata selectiv prin lezarea puntii. 104 . furie. 1991). In anul 1965. Din aceasta cauza. comportamentul agresiv a fost observat in timpul REM numai in cazul in care leziunile au fost extinse in partea rostroventrala a mezencefalului. anticiparea acestei relatii a sugerat lui Morrison ca pisicile respective nu actioneaza in afara viselor. 1984). Intreruperea puternicei inhibitii motorii a starii REM releva la pisica un comportament lipsit de paralizie in timpul somnului REM. in special a locus-ului ceruleus. Miscarile din timpul starii REM sunt strans legate de explozia varfurilor PGO din timpului somnului REM. Din aceasta cauza. Astfel. Dupa studiile lui Morrison (1988) asupra somnului REM fara atonie. Totusi.Interpretarea Viselor sursa potenta de stimulare interna necesara maturarii propriului creier. 1983). pregatire si explorare (Borbely si Valarx. Somnul REM al tuturor animalelor poate fi programat genetic. fuga. pentru punerea in practica a comportamentului instinctiv exista si alte posibilitati situate in afara somnului REM.

Introducere in Psihanaliza.Interpretarea Viselor Bibliografie • Constantin Enachescu (2003). Leonard Gavriliu) (1990). Ed. Psihopatologia Vietii Cotidiene. Medicala. Didactica si Pedagogica. Bucuresti. Bucuresti. Iasi. Ed. Prelegeri de Psihanaliza. Tratat de neuropsihologie. Polirom. Ed. Mihai Golu (2000). Leon Danaila. Sigmund Freud (Traducere. studiu introductiv si note: Dr. • • 105 . Tratat de Psihanaliza si Psihoterapie.

Interpretarea Viselor 106 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful