Psihanaliza interpretarea viselor

Interpretarea Viselor

Psihanaliza Interpretar ea Viselor’Visele sunt raspunsuri la intrebari pe care nu stim sa le formulam’ Marcio Barrios

1

Interpretarea Viselor
I. Domeniul si istoricul psihanalizei

A) Definitie si domeniu Psihanaliza este metoda instituita de Sigmund Freud care are ca obiect cunoasterea profunda a vietii sufletesti a omului atat in starea de normalitate psihica, cat si de boala, in scopul instituirii in cel de-al doilea caz a masurilor adecvate de terapie. In lucrarea sa Cinci lectii asupra psihanalizei, S. Freud mentioneaza cazul unei bolnave de isterie cu tulburari neurologice si somatice pe care a tratat-o prin hipnoza. Ulterior, in faza posthipnotica, erau rediscutate evenimentele traite in trecut de catre pacienta si care aveau pentru aceasta o valoare psihotraumatizanta, in directa legatura cu tabloul clinic actual. Discutia medicului cu bolnava a realizat, printr-un proces de asociatie si constientizare a acestei legaturi, o amendare completa a simptomatologiei clinice. Bolnava a numit acest procedeu terapeutic neobisnuit tratamentul prin conversatie (talking cure) sau de curatire a hornurilor (chimney sweeping). S. Freud pune la baza acestui proces de vindecare mecanismul de catharsis, un procedeu care goleste sau curata viata psihica a individului de un continut patologic conflictual de factura psihotraumatizanta trait anterior si exprimat actual prin tabloul clinic respectiv. Putem considera ca aceasta observatie clinica reprezinta punctul de plecare al studiilor de psihanaliza. D. Lagache, referindu-se la continutul si obiectivele psihanalizei, face urmatoarea sinteza a problemei: 1) psihanaliza reprezinta o metoda de investigatie a proceselor psihice; 2) psihanaliza este o tehnica de tratament a tulburarilor nevrotice; 3) psihanaliza este o doctrina de cunoastere psihologica, morala si culturala a omului si a societatii, avand virtuti de explicare a semnificatiilor acestor domenii. Metoda psihanalizei nu consta in interogarea bolnavului, ci din analiza discursului sau, unul cat mai liber posibil, neinfluentat si
2

Interpretarea Viselor
nedirijat de catre o alta persoana in scopul obtinerii unei expresii spontane a gandirii subiectului, reprezentand confidentele acestuia. In acest sens, metoda psihanalizei vizeaza urmatoarele obiective: a) Subiectul sa ia cunostiinta de originile reale ale suferintelor sale intime, sa le masoare pe masura ce le evoca, incepand cu cele mai indepartate evenimente ale copilariei sale pana in prezent. b) Sa le retraiasca intr-o situatie actuala concreta impreuna cu analistul, printr-un proces de transfer afectiv. Aceasta reprezinta tehnica liberei asociatii care se completeaza cu analiza viselor pacientului. Evoluand in aceasta directie, psihanaliza a dus la descoperirea unor noi aspecte, deosebit de interesante si anume: a) Sexualitatea infantila; b) Complexul Oedip si relatia sa cu comportamentul sexual al adultului; c) Rolul fundamental al sexualitatii in geneza nevrozelor si psihozelor. Pornind de la datele de observatie practica ale bolnavilor sai, cu ajutorul metodelor mai sus mentionate, S. Freud a creat teoria psihanalizei, care comporta urmatoarele elemente constitutive:
1) Existenta

unei instante a personalitatii denumita inconstient si care este depozitara pulsiunilor sau a tendintelor instinctive primare. Aceste pulsiuni sunt dupa Freud de doua feluri. Unele provin din instinctul de viata (Eros), a carui energie denumita libido reprezinta elanul sexual, iar celelalte provin din instinctul de moarte (Thanatos), care este orientat catre agresivitate si distrugere.

2) Existenta unei instante reprezentata de Eul constient si actual, in relatie directa cu mediul familial( in perioada copilariei) si cu mediul social( in cursul vietii individului) 3) Prezenta intre cele doua instante a unei zone intermediare, denumita subconstient sau preconstient, cu rolul de cenzura, de reglare dinamica a procesului de
3

S. pulsiunilor. este depozitarul tuturor pulsiunilor noastre. aparut ca un invelis cortical sub influenta factorilor educationali si a modelului familial in perioada copilariei. simptome clinice. Pe baza acestor concluzii. presiune regland represiva asupra astfel dinamica 4 . 3) Exercita o inconstientului.. Freud ajunge la urmatoarele concluzii cu valoare atat medicala cat si psihoterapeutica: a) Existenta unui psihism inconstient. denumita inconstient. Caracteristicile Eului dupa S. b) Interventia acestei sfere. sub influenta lumii reale externe. conflicte. aceasta este instanta intermediara intre realitatea lumii externe si realitatea psihica a persoanei. formata din cele trei instante: a) Inconstientul.Interpretarea Viselor exteriorizare a pulsiunilor inconstientului in sfera Eului constient. Freud construieste o schema generala de organizare a aparatului psihic uman. in interiorul caruia individul inmagazineaza propriile sale experinte. Freud sunt urmatoarele: 1) Asigura identitatea si autoafirmarea persoanei. b) Eul constient. in viata constienta sub forma de complexe. la care se refera in lucrarea sa Cinci lectii despre psihanaliza . S. si ulterior. c) Aceste interventii ale inconstientului in sfera constienta se transforma in comportamente si actiuni. Pornind de la analiza cazului Ana O. 2) Acumuleaza(memoreaza) experientele externe si asigura acomodarea(adaptarea) persoanei la acestea. viata sa interioara sau sfera inconstientului. avand la baza motivatiile fictive ale inconstientului sau pulsiunile acestuia. reprezentand prima si cea mai veche dintre instantele personalitatii.

• • Pana la constituirea sa intr-o doctrina bine conturata despre om si viata psihica. 5 . ca ultima faza a acesteia. 6) Cresterea neplacerii se manifesta prin sentimentul de pericol care declanseaza ca un semnal de reactie angoasa. Teoria lui Darwin care a demonstrat ca omul nu este creatia privilegiata a lui Dumnezeu. juridice. religioase. Intr-un articol stiintific publicat in anul 1911. Acestea sunt urmatoarele: • Teoria lui Copernic care a demonstrat ca nu Pamantul ci Soarele este centrul sistemului nostru planetar. la viata psihica. 5) Eul evita neplacera si cauta sa obtina placerea. ci inconstientul. Freud scrie referitor la psihanaliza ca trei doctrine au schimbat profund gandirea europeana. dezvoltandu-se in prelungirea Eului sub influenta factorilor represivimodelatori ai modelului socio-cultural extern(valori morale. ci reprezinta rezultatul unei indelungate evolutii pe calea selectiei naturale. el asigurand in felul acesta o stare de echilibru intre placere si neplacere. Teoria lui Freud care a demonstrat ca nu Eul este fundamentul si motorul vietii psihice. sociale. operand o adevarata revolutie in stiinte. psihanaliza a parcurs un drum istoric lung. culturale. c) Supra-Eul este cea de-a treia instanta in cadrul sistemului de organizare a personalitatii.Interpretarea Viselor 4) Eul este ghidat de impulsurile venite din interior(inconstient) si exterior(lume). O valoare deosebita pentru intelegerea istoriei psihanalizei o constituie cercetarea fazei prepsihanalitice referitoare la om. detronand astfel constiinta din rolul sau conducator al persoanei umane si inlocuind-o cu pulsiunile instinctuale. S. etc).

b) Pe de alta parte. S. idei care ne vin de la Platon si sunt continuate pana la Freud. 6 . conceptie vehiculata in secolele al XIX-lea si al XXlea de teoriile gestaltiste.P. mai contradictoriu. inscrise in seria stiintelor biologice. de nervismul pavlovian si de neuropsihologie. respectiv a creierului?  Viata psihica a individului este in primul rand o manifestare pura a vietii constiintei. psihologia a identificat viata psihica cu viata constiintei. atat psihologia cat si psihiatria sunt considerate ca fiind stiinte umane intrucat prin natura obiectului lor ele studiaza un aspect fundamental al stiintelor umane. Doua directii principale se desprind in sensul acesta: a) Pe de o parte o directie care considera psihologia si psihiatria ca stiinte pozitive. prin urmare dimensiunea ontologica a persoanei. Freud incercand sa depaseasca aceasta dilema a naturii vietii psihice. considerandu-se in sensul acesta ca orice fenomen psihic este insotit de constiinta despre el insusi (J.Interpretarea Viselor Pana la S. Din punct de vedere istoric au existat doua directii de gandire referitoare la viata psihica: a) Viata psihica era apreciata ca manifestare exterioara pura si exclusiva. b) Viata psihica era privita ca experienta a vietii interioare.Carrier). acela de a fi si de a se infatisa. departe de a clarifica domeniul si obiectul psihologiei. Aceste puncte de vedere care s-au confruntat permanent in istoria stiintelor umane si a psihologiei. Freud este ca viata psihica reprezinta expresia functiei unui aparat caruia noi ii atribuim o extensie spatiala si pe care il presupunem format din mai multe parti sau instante. isi pune urmatoarele intrebari:  Viata psihica este manifestarea unui organ somatic. Freud. behavioriste. sfarsesc prin a-l face si mai imprecis. cuprinzand creierul si depasindu-l concomitent prin natura acestor instante. a actelor acesteia? Raspunsul lui S.

pot fi aduse la suprafata. tragedia ca si psihanaliza isi construiesc solutia terapeutica pe catharsis. Barrucand). In istoria civilizatiei europene. a unei stari de tensiune interioara. In sensul acesta. La tragicii greci. constientizate de catre individ in cadrul dialogului cu un altul. Efectul urmarit este de catharsis. tragedia se constituie ca un veritabil grup psihoterapeutic. sub forma unor reminesciente(anamnesis) despre care noi nu avem cunostiinta si care. conform preceptului delfic gnothi seauton(cunoaste-te pe tine insuti). Este metoda dialecticii. Este ceea ce Socrate i-a demonstrat lui Menon. Pentru filosoful atenian toate cunostiintele noastre sunt depozitate in interiorul sufletului nostru. Enachescu).arta mositului). spunand ca intocmai unei moase care aduce pe lume copii. In felul acesta. primul care pune problema vietii interioare este Socrate. Discutia trebuie insa condusa cu o anumita abilitate. D. fapt care situeaza tragedia in acelasi plan cu psihoterapia si psihanaliza de mai traziu(D. participa personaje dramatice. structura dramatica se desfasoara in sensul unui scenariu care urmareste rezolvarea unui conflict. Astfel. Plecand de la acest fapt. Mai mult.Interpretarea Viselor Istoria psihanalizei se constituie in felul acesta ca o prelungire si concluzie a unei lungi istorii de descoperire si analiza a vietii interioare care incepe cu Socrate si ajunge la Freud(C. el moseste sufletul aducand la lumina idei. Barrucand afirma ca in toate situatiile. pe care il numea vocea interioara sau semn divin. printr-un anumit exercitiu. alaturi de corifeu si cor. Existenta vietii interioare i-a fost relevata lui Socrate de prezenta interioara a daimonion-ului sau . Republica). pe care acesta este obligat sa o cunoasca si sa o cultive permanent. implica o solutie purificatoare(catharsisul). mai ales in ceea ce priveste modalitatea in care sunt puse intrebarile. in care. prefigurand in felul acesta existenta inconstientului in mitul pesterii (Platon. Socrate isi numea metoda maieutica(maieutike. ca suferinta interioara. pune bazele psihanalizei. Tragedia. Socrate vorbeste despre acele imagini primordiale pe care le pastram in interiorul nostru ca pe niste umbre (arhetipurile). aratandu-i ca sclavul sau stie teorema lui Pythagora. pentru a putea conduce interlocutorul catre aflarea adevarului. catharsisul corespunde unei modificari a structurii personalitatii legata de luarea la cunostiinta a unei stari psihologice 7 . pe tot parcursul vietii sale. Socrate pune probema vietii sufletesti ca pe o stare interioara particulara a omului. Dar Socrate este cel care pelcand de la daimonion-ului sau interior.

de sfera altor discipline in general odata cu Descartes. Plecand de la aceasta teza. Maine de Biran vorbeste despre aperceptie si admite existenta vietii interioare. considerat in plan doctrinar ca un important precursor a lui S. Fr. aduce contributii extrem de importante si numeroase la edificarea si cunoasterea vietii interioare ca sediu al sufletului. o dorinta violenta si obscura de a domina lucrurile. In aceeasi perioada. Acesta identifica Eul cu un lucru care gandeste si a carui esenta este de a gandi. traita de exemplu cu ocazia unei reprezentari dramatice sau a unei psihoterapii. persoanele si lumea in general. avand un caracter pulsional.Schopenhauer considera ca exista in fiecare fiinta vie o vointa oarba si subterana a carei dinamica se afla la originea insasi a vietii. ajungand sa conchida in acest sens ca omul crede adesea ca se conduce singur. inca de la inceputurile sale. Nietzsche ajunge la edificarea unei tipologii umane cu caracter suprem. viata umana. Leibniz crede ca viata psihica nu este in totalitatea ei cunoscuta si ca notiunea de inconstient este necesara pentru a putea explica natura umana a instinctului nostru animal. Nietzsche. viata spiritului. cand de fapt el este condus de aceasta forta nobila interioara. Ceea ce este important la Descartes este faptul ca acesta trateaza pasiunile ca pe niste stari sufletesti si nu ca pe nsite trasaturi morale . Pentru acesta psihicul se organizeaza in trei instante si anume: viata animala. esenta a valorilor spirituale pure. Freud. Aceste motive ascund un sentiment reprezentat prin iubirea de sine. absolut. El distinge omul exterior care se afla in raport cu realitatea externa si omul interior sau viata spiritului care este Eul ce se manifesta interior.Interpretarea Viselor afective conflictuale refulate. independent de factorii rationali. Fr. Secolul al XIX-lea. La Rochefoucauld afirma ca ratiunea profunda a actelor noastre nu rezida in motivele nobile care se ofera in mod obisnuit. inaugurand in felul acesta un important capitol al psihologiei. A. afirma ca mobilurile actelor noastre pun in evidenta cu pregnanta o vointa de putere . Psihologia incepe sa se desprinda de morala si religie. Aceasta trasatura specific umana este cea care trebuie cultivata in primul rand. despreinse de canoanele oricarei morale si pe care o 8 . ca sentiment fundamental. Ea reprezinta factorul care sta la baza tuturor actiunilor noastre. Influentat de doctrina teologica crestina. reprezentata prin Supraom(Ubermensch). Maine de Biran afirma ca Dumnezeu este pentru sufletul uman ceea ce este sufletul pentru corp.

teoria este ulterior refuzata si abandonata definitiv in urma criticilor aduse de Facultatea de Medicina de la Paris care infirma tezele mesmeriene. Daca prima jumatate a secolului al XIX-lea este dominata de magnestismul animal a lui Fr. Acesta. Primita initial cu mult entuziasm. mai ales pentru efectele sale spectaculare.Charcot prezenta aceste rezultate in celebrele sale demonstratii practice Lecons de Mardi in fata unui auditoriu elevat din Parisul epocii romantice. Mesmer de practici nemedicale. utilizand metoda sugestiei induse in stare de hipnoza. creandu-se concomitent un val urias de publicitate in jurul acestor demonstratii. Nietzsche pregateste transferul vietii interioare in planul psihologiei si al psihanalizei. considerandu-l ca pe imaginea ideala a spiritului uman si fixeaza valorile sufletesti in aceasta instanta a personalitatii de care trebuie sa depinda totul. emotional afectiv este extrem de important. profesor de neurologie la Facultatea de Medicina din Paris. J.M. fatorul subiectiv. se efectuau studii similare si in alte centre medicale.Interpretarea Viselor reprezinta printr-un proces de identificare proiectiva prin Zarathustra. Mesmer. descoperitorul magnetismului animal. acuzandu-l pe Fr. Bernheim considera isteria spre deosebire de Charcot ca pe o nevroza. apoi la Paris medicul austriac Fr. Operand separatia valorilor spirituale si sufletesti de valorile oricarei morale. el fiind cel care pregateste terenul propice al manifestarii pulsiunilor refulate ale inconstientului. B) Precursorii psihanalizei In secolul al XIX-lea face cariera.M. Faptul trebuie retinut intrucat in materie de sugestologie si hipnoza. Concomitent cu studiile lui Charcot asupra isteriei care se desfasurau la Paris. cea de-a doua jumatate este dominata de figura celebra a lui J. dar si un mit al persoanei lui Charcot. La Nancy. alcatuit atat din medici cat si din intelectuali de toate formatiile. Prin aceasta el anticipeaza Supra-Eul moral. reuseste sa obtina la pacientele internate in Clinica de la Salpetriere tablouri clinice de isterie de un mare polimorfism. inaugurand odata cu aceasta o noua directie in practica medicala si anume psihoterapia. Mesmer.Charcot. Mesmer este faptul ca acesta descoperise fenomenul psihologic al sugestiei. utilizand in acest sens hipnoza ca pe o metoda de vindecare prin inductie sugestiva a 9 . Efectul era spectaculos. intai la Viena. o forta psiho-biologica apreciata ca avand efecte terapeutice salutare asupra bolnavilor. Din acest moment psihanaliza se poate dezvolta. Fr. Ceea ce este absolut real si valoros in teoria si practica lui Fr.

Janet denumeste aceste mecanisme si fenomenul care este legat de ele automatismul psihologic.Janet si studiile acestuia. Kretschmer stari hiponoice. Breuer. de data aceasta la Clinica de la Nancy unde ii cunoaste pe Liebault si Bernheim cu care va studia hipnotismul si sugestia in tratamentul simptomelor clinice ale isteriei. impreuna cu J. in Imperiul Austro-Ungar.Interpretarea Viselor simptomelor clinice ale bolii. trateaza prin hipnoza un caz de isterie utilizand in mod invers metoda lui Charcot. Freud si Breuer vor utiliza metoda inductiei hipnotice in scopul stergerii simptomelor clinice. In cazul tehnicii utilizate de Charcot. In anul 1885 face un stagiu la Paris.M. Aici asista la faimoasele Lecons de Mardi cu demonstratii clinice si discutii asupra isteriei. in orasul Freiberg din Moravia. in cazul lui Bernheim inductia sugestiva avea rol psihoterapeutic. Freud. fundamentand totodata o noua doctrina psihologica si o 10 . in stare de hipnoza.Charcot de la Salpetriere. ulterior numite de E. S. In anii 1891 si 1892. Freud se naste la 6 mai 1856. inductia sugestiva era patoplastica. care producea simptome clinice prin inductie. creand tablouri clinice prin inductie sugestiva pe cand Bernheim le sugera amendarea simptomelor clinice desfiintandu-le prin acelasi mecanism de inductie sugestiva. P. P. Freud comunica rezultatele lor referitoare la isterie pe care le vor publica in 1895 in lucrarea Studii asupra isteriei . Ambele experimente au pus in lumina faptul ca simptomatologia isterica apare sau dispare numai in conditiile in care constiinta clara a individului este suprimata. In anul 1889 face un nou stagiu. Concomitent insa il cunoaste si pe P. Janet afirma ca personalitatea umana comporta mai multe etaje dintre care noi nu cunoastem decat etajul constiintei. La varsta de 5 ani se muta cu familia sa la Viena unde studiaza cursul secundar si apoi urmeaza tot aici Facultatea de Medicina fiind interesat in mod deosebit de studiul sistemului nervos. C) Rasturnarea Freudiana Cel care a sintetizat cunostiintele anterioare si a definit cadrul psihanalizei a fost S. Modul de gandire clinica era absolut contrar celui practicat de Charcot. In anul 1893 J. la celebra Clinica de Neurologie a lui J. Majoritatea comportamentelor care nu implica o participare a constiintei depind de un psihism cvasiconstient reprezentat prin formele inferioare ale constiintei. mai exact in cursul somnului hipnotic. fapt ce ridica problema unor stari sau instante psihice diferite de sfera constiintei. Charcot le sugera pacientelor aflate in stare de hipnoza simptomele bolii. consacrandu-i vaste si importante studii. Breuer si S.

si cel a lui C. Freud prin respingerea pansexualismului acestuia in materie de pulsiuni. S. Freud isi expune in mod independent primele sale formulari teoretice referitoare la psihanaliza in lucrari devenite celebre: Interpretarea viselor(1899). cuprinzand constiinta morala pana in 1939.Jones de la Londra. cuprinzand preconstientul si cenzura totodata. K. mitologie.G. Intre anii 1895 si 1905. arta. Psihanaliza va cunoaste o dezvoltare considerabila intre anii 19051920. al psihanalizei si al psihoterapiei. anul mortii sale la Londra. sediu al pulsiunilor si dorintelor refulate. Simptom. libido. S.Bleuer si C. Aici. Trei eseuri asupra sexualitatii si Lapsusul si relatia sa cu inconstientul(1905).Freud se constituie o echipa de tineri speciliasti care vor ilustra ulterior domeniul psihiatriei.Freud si noii sai elevi nu a avut ca efect numai adoptarea si difuzarea psihanalizei ci si ridicarea unor probleme si a unor intrebari din partea acestora referitoare atat la doctrina teoretica cat si la metoda practica.G. Abraham de la Berlin. religie. E.Freud procedeaza apoi la o reevaluare a organizarii sistemului personalitatii sau a aparatului psihic in urmatoarele 3 instante: a) Sinele.Jung care se distanteaza de S. Hesnard de la Paris. S. aceste aspecte le regasim in lucrarea Dincolo de principiul placerii(1920) . Freud imparte pulsiunile in urmatoarele grupe: a) Pulsiuni ale vietii( sexualitate. societate. cand publica Introducere in narcisim(1914) si Complexul lui Oedip. Dupa anul 1920 asistam la o modificare a teoriei psihanalitice si o extindere a sa operata de insusi S. Intalnirea dintre S.Interpretarea Viselor noua forma de tratament a bolilor psihice.Freud va mai elabora cateva lucrari care extind sfera psihanalizei asupra stiintelor umane( morala. Regis si A. iar in jurul lui S. Este vorba de E. c) Supra-Eul. Angoasa si civilizatie c) Psihanaliza postfreudiana 11 .Ferenczi de la Budapesta. Inhibitie. Eros) b) Pulsiuni ale mortii si agresivitatii( Thanatos) S. S.Adler care pune accentul pe rolul agresivitatii si al vointei de putere. E. Moise si monoteismul. Aceste din urma aspecte au dus la separarea unora dintre adeptii lui S. b) Eul.Jung de la Zurich. boala. Psihopatologia vietii cotidiene(1901). precum si in ceea ce priveste modul de a considera incosntientul. Apar astfel curente disidente in psihanaliza: cel a lui A. Freud de acesta .Freud. etc) si anume: Totem si tabu.

dar mai ales dupa moartea acestuia. A. C. W. religii. inconstientul individual ca sediu al experientelor psihologiei personale a individului.Jung. starile complexuale. etc O. pe pulsiunile agresivitatii si pe dorinta de putere ca forma finala catre care tinde orice comportament. M. experienta psihologica individuala. Freud studiaza raporturile Eului cu Lumea si descrie mecanismele de aparare a Eului. Cele mai importante curente disidente care s-au desprins din psihanaliza ortodoxa freudiana au fost psihanaliza lui A. problema sexualitatii si a traumatismului sexual in viata individului. mai cu seama. A. Limbajul inconstientului este simbolic si se exprima in mituri. ca mod de autorealizare a persoanei.etc. 12 .G. inconstientul colectiv. dar si simptomele clinico-nevrotice ale individului. adesea zguduita de crize interioare. Ea are o istorie tensionata.Adler si cea a lui C. a dependentei prelungite de aceasta si a consecintelor sale in procesul de formare si maturizare a personalitatii individuale. dar si prin modificarile pe care le-a suferit dupa Freud in plan doctrinar si. Klein scoate in evidenta importanta primei copilarii. psihanaliza devine o psihologie abisala avand ca obiect principal inconstientul. In acest sens nu se poate vorbi de un singur inconstient. in planul aplicarii sale practice in psihoterapie si educatie.Freud.G. depozitarul tuturor experientelor ancestrale ale umanitatii sub forma arhetipurilor. Aici isi au loc arhetipurile. Dincolo de curentele sale disidente. psihanaliza inca din timpul vietii lui S. Pentru el. Acesta cuprinde mai multe instante: inconstientul instinctogen ca sediu al pulsiunilor primare. a fost imbogatita de numeroase contributii.Jung revizuieste psihanaliza in special in problema inconstientului caruia ii acorda o valoare esentiala dar al carui continut il extinde. reprezentate prin curentele disidente. a fixatiilor emotionale din aceasta perioada dar si rolul psihotraumatizant al frustrarilor afective si al carentelor educationale pentru viitorul individ. starile de angoasa. Acesta nu poate fi numai sediul exclusiv al pulsiunii sexuale. legende.Stekel studiaza pulsiunile sexuale. arta. Rank studiaza psihanalitic etapele vietii individuale punand problema traumatismului nasterii individului ca separare a copilului de mama. orice pulsiune a Eului.Adler pune accentul pe autoritate.Interpretarea Viselor Psihanaliza nu a avut o evolutie continua si uniforma.

atat in sfera stiintelor umane cat si in psihologie si medicina. Horney face studii extinse asupra relatiilor dintre conflict si mediu. natura persoanei umane este considerata a fi funciarmente bolnava. Un alt aspect care pare a marca o anumita fragilitate a doctrinei psihanalitice este reprezentat de ceea ce remarca N. Cu toate acestea.Starobinski aprofundeaza aceste analiza semantica aplicata la psihanaliza realizand interpretare a discursului psihanalitic. intrucat la baza vietii noastre psihice stau pulsiunile care nesatisfacute se convertesc in focare de tensiune psihica ducand la stari conflictuale. Lacan procedeaza si el la o analiza minutioasa a dezvoltare a personalitatii individului si concomitent a discursului psihanalitic.datorita valorii. stadiilor de semnificatiei aspecte prin o veritabila D) Observatii critice Inca de la aparitia sa. noutatii si importantei sale practice. J. iar referirea la mitul antic este numai un motiv. O critica a psihanalizei scoate insa in evidenta o suma de aspecte care ridica numeroase semne de intrebare. Mai mult. psihanaliza a fost supusa unor critici vehemente. Ea vine sa explice aspectele de cunoastere psihologica a individului si sa dea o noua viziune clinica asupra patologiei psihiatrice. J.Interpretarea Viselor K.Berdiaev si anume ca in conformitate cu spiritul psihanalizei. a rolului si semnificatiei psihotraumatismelor pentru personalitatea individului. L. ea se infatiseaza ca o constructie care mitologizeaza persoana umana. ceea ce S. oferind in acest din 13 . axa doctrinei psihanalitice reprezentata de complexul lui Oedip nu pare a rezista la o analiza critica atenta si profunda. Esential este faptul ca psihanaliza s-a impus cu un prestigiu deosebit in arena stiintelor umane si a medicinei. In al doilea rand. Prin noua imagine despre om pe care psihanaliza o instituie. ea a sfarsit prin a se impune. Szondy realizeaza o analiza minutioasa a pulsiunilor inconstientului si elaboreaza o metoda de psihodiagnostic al pulsiunilor.Freud intelege prin compelxul lui Oedip e un fenomen care nu a fost semnalat decat in aria culturala eurpoeana. fiind privita adesea cu rezerva sau chiar respinsa categoric. ca o forma de gandire de care nu putem sa nu tinem seama si ca un praxis indispensabil. compelxe ideoafective sau simptome nevrotice.

Cl. dupa S. 14 . principiul inertiei neuronale. conduita si experientele persoanei umane. Freud. in conformitate cu care neuronii tind sa evacueze complet cantitatile de energie pe care le primesc. Principiile psihanalizei Prin principiile fundamentale ale psihanalizei intelegem principiile sau legile cele mai generale care. In plus mentalitatea psihanalitica s-a impus ca mod de a gandi si interpreta majoritatea fenomenelor familiei. ale istoriei.Interpretarea Viselor urma caz un pretios si eficient instrument terapeutic. Principiul constantei sta la baza teoriei economice freudiene. El cauta sa mentina constanta. Ele sunt urmatoarele: principiul constantei. dezvoltarii si evolutiei personalitatii. 1. principiul Nirvanei. Constanta este obtinuta pe de o parte prin descarcarea energiei existente.Fromm). principiul placerii/neplacerii. Levi-Strauss). Principiul inertiei neuronale Acesta este principiul de funtionare a sistemului neuronal. principiul constantei se afla intr-un raport strans cu principiul placerii. suma excitatiilor externe si de aparare si descarcare(abreactie) fata de cresterea tensiunii de origine interna. societatii. compulsiunea la repetitie. Principiul constantei Acesta este principiul conform caruia aparatul psihic tinde sa mentina la un nivel psihic cat mai scazut posibil sau cel putin cat mai constant cu putinta cantitatea de excitatie pe care el o contine. Este un mecanism de descarcare energetica neuronala. in cadrul sau. II. principiul realitatii. Malinowski. Din motivele mai sus mentionate. precum si situatiile conflictuale de factura individuala sau crizele sociale (E. guverneaza viata mentala. iar pe de alta parte prin evitarea a ceea ce ar putea creste cantitatea de excitatie si apararea impotriva acestei cresteri. aparand ca reglator al functionarii aparatului psihic. 2. artei si culturii sau faptele de antropologie(B.

Principiul placerii este corelat si cu principiul realitatii. Prin placere se intelege satisfacerea unei nevoi. principiul placerii este un principiu economic. Termenul de Nirvana exprima in primul rand o legatura profunda intre placere si aneantizare. 4. Principiul realitatii Principiul realitatii impreuna cu principiul placerii reprezinta pentru S. Freud de la Fechner (principiul de palcere a actiunii) conform caruia nu numai ca finalitatea urmarita de actiunea umana este placerea dar si actele noastre sunt determinate de placerea sau de neplacerea procurate in prezent de reprezentarea actiunii de indeplinit sau a consecintelor sale. iar palcerea de reducere a acesteia. decat sa se descarce.Freud. Ele se acomodeaza progresiv cu realitatea. Se remarca la S. Dupa S. Pulsiunile nu cauta. Nirvana desemneaza stingerea dorintei umane. motiv pentru care el se diferentiaza de constanta sau de homeostazie.Freud cele doua mari principii care guverneaza intreaga functionare a aparatului psihic. Principiul placerii a fost preluat de S.Interpretarea Viselor 3. Freud existenta unei stranse relatii intre cele doua principii ale placerii si constantei. o stare de liniste si fericire interioara perfecta. In acest caz. In masura in care neplacerea este legata de cresterea cantitatii de excitatie. totala. El formeaza un cuplu cu principiul placerii pe care il modifica in masura in care reuseste sa se impuna ca principiu reglator. cautarea satisfactiei nu se mai efectueaza pe caile cele 15 . singura care le permite prin deturnari si amanari necesare sa atinga satisfactia cautata. ansamblul activitatii psihice avand ca scop sa evite neplacerea si sa procure placerea. la inceput. Principiul Nirvanei Acest principiu desemneaza tendinta aparatului psihic de a reduce la zero sau macar de a reduce cat mai mult posibil orice cantitate de excitatie de origine externa sau interna. prinicpiul Nirvanei exprima tendinta pulsiunii de moarte. aneantizarea individualitatii. Principiul placerii/neplacerii Acesta este un principiu care guverneaza functionarea mentala. sa se satisfaca pe caile cele mai scurte. 5. Reiese de aici modul in care raportul placere/realitate pune o problema care este ea insasi dependenta de semnificatia data in psihanaliza termenului de placere.

simptomul reproduce mai mult sau mai putin deghizat anumite elemente ale unui conflict din trecutul bolnavului. ireductibil in ultima analiza la o dinamica conflictuala. subiectul are impresia foarte vie ca este vorba de ceva pe deplin motivat in actualitate. sau dimpotriva . Compulsiunea la repetitie Acest principiu al psihanalizei are doua acceptiuni: a) In sfera psihopatologiei el reprezinta sau desemneaza procesul incoercibil si de origine inconstienta prin care subiectul se plaseaza activ in situatii neplacute repesctand experiente vechi. proprie Sinelui. Ea este pusa in mod esential in legatura cu caracterul cel mai generos al pulsiunilor. In plus. acest principiu desemneaza un factor autonom. E. acesta intrucat in psihanaliza. si anume cu caracterul lor conservator. ci accepta deturnari si isi amana realizarea in functie de conditiile impuse de mediul exterior. o tendinta restituitiva proprie Eului. el este definitoriu pentru sistemul preconstient/constient. principiul realitatii corespunde unei transformari a energiei libere in energie legata. Referitor la compulsiunea la repetitie.Interpretarea Viselor mai scurte. principiile psihanalizei sunt in conformitate cu modalitatea de 16 . Din punct de vedere topic.Bibring distinge urmatoarele doua aspecte principale: o tendinta repetitiva. Se poate desprinde din cele de mai sus faptul ca principiile psihanalizei specifice acestui domeniu au in primul rand un caracter dinamic si prin aceasta ele exprima un anumit regim de functionare a aparatului psihic uman. b) In sfera psihanalizei. Din punct de vedere dinamic. dincolo de aceste aspecte legate de functionarea vietii psihice. fara a-si aminti de prototipul lor. Psihanaliza considera in general simptomele ca fiind fenomene de repetitie. Din punct de vedere economic.principiul palcerii este pus in serviciul Sinelui. axata doar pe jocul principiului placerii si al celui al realitatii. 6. psihanaliza cauta sa fundamenteze interventia principiului realitatii pe un tip de energie pulsionala care e pus cu precadere in serviciul Eului. intrucat din punct de vedere genetic principiul realitatii ii succede principiului placerii.

Tot ceea ce reprezinta experienta interioara sau Eul este un produs al actiunii reciproce care se exercita intre Eu si Lume. Acest raport este reprezentat prin urmatoarele aspecte:procesul de perceptie a lumii de catre Eu. procesul de exteriorizare si expresie a Eului in lumea externa. sufletul reprezinta experienta interna. Somnul este manifestarea prin care organismul da satisfactie nevoii de repaus a individului. Kretschmer distinge doua grupe principale si anume: procesele psihice constiente(constiinta) si procesele psihice inconstiente sau hipnotice(visul. inconstientul este cel care apare primul. Kretschmer pleaca in explicarea naturii somnului de la analiza modului de organizare a vietii sufletesti. In timpul somnului se realizeaza o stare de relaxare psihica si somatica cu efecte restauratoare. directa si imediata a unei persoane. Pentru autorul citat. In sfera psihanalizei. prin intermediul sau creandu-se conditii similare acelui 17 . ea reprezentand o atittudine reactiva a Eului fata de lume. sustine R. egal ca durata si desfasurare. Somnul si visele Somnul si viata psihica E. starile crepusculare. S.Interpretarea Viselor organizare a sistemului perosnalitatii in instante specifice.Freud considera somnul ca pe o intoarcere la viata prenatala . Acest autor mentioneaza ca din punct de vedere cronobiologic. Analizand natura proceselor psihice. fiecareia dintre ele corespunzandu-i principii dinamice diferite. In cadrul acestei relatii. afectivitatea are un rol important. pe cand constientul este instanta psihica supra-adaugata acestuia. Un somn calm. Somnul natural este considerat a fi un mod periodic indispensabil de restaurare psihica care se desfasoara dupa un ritm cotidian. starea de hipnoza. III. Aceasta experienta interna si imediata este diferentiata prin doi poli: Eul si lumea externa. E. tulburarile intelectuale din cursul schizofreniei). Guardini. conduce la reducerea aproape completa a tensiunilor intrapsihice a persoanei. isteria.

se descriu cinci stadii pentru acest tip de somn: • • • Stadiul A.G a unor varfuri de unde ample si a complexelor kappa(unde mari negative. lente si elemente polifazice) Stadiile D si E caracteristice fazei de somn profund cu unde mari si regulate pe E.G Stadiul C. Fiecare dintre acestea are caracteristici si o dinamica proprie.E. • Somnul paradoxal apare la un interval de 10 minute de la adormirea individului si se repeta de 3-6 ori pe noapte. Pe baza electroencefalogramelor (E.M (rapid eyes movements).E. caracterizat prin aparitia pe E. Somnul apare si ca o atitudine de aparare impotriva unei realitati neplacute sau a unei tensiuni intrapsihice penibile pentru individ.G) .G. In continuare vom face o analiza a visului atat din punct de vedere psihologic cat mai ales psihanalitic.E. In timpul desfasurarii somnului se produce un fenomen psihologic extrem de complex si interesant. cu o mare valoare in viata psihica a omului. izolare. respiratie calma si regulata.G Stadiul B. Caracteristica somnului este reversibilitatea sa. Visul: Dificultati si abordari preliminare 18 .Interpretarea Viselor tip de existenta reprezentate prin caldura. reprezentat prin vis. somnul este de doua feluri: somnul lent si somnul paradoxal.E. cu imobilitate si relaxare musculara. caracterizat prin rarirea undelor alpha pe traseul E. miscari rapide ale globilor oculari sau faza R. spre deosebire de starile de stupoare sau starile comatoase. Din punct de vedere neuropsihologic. neregularitatea ritmurilor cardiace si respiratorii. absenta excitatiilor externe.E. sentimentul de protectie. caracterizat prin scaderea voltajului traseului E. intuneric. Somnul lent corespunde starii de adormit.E. Aceasta perioada a somnului consta din urmatoarele tipuri de manifestari: miscari globale ale corpului.

visul este considerat ca un fel de experienta paralela cu cea a vietii cotidiene. pe care trebuie sa le consideram de fiecare data ca pe o compensare a starii constientului raportandu-le la o situatie existentiala anterioara si particulara a vietii celui care viseaza. Prin natura sa incarcata de mister.Porot defineste visul ca fiind fenomenul psihologic care apare in timpul somnului. Cu toate acestea. Ca si S. S. Visul ne apare ca o experienta psihologica. El face parte dintr-un ansamblu de experiente sufletesti intime traite de persoana umana. Acest fapt se datoreaza naturii speciale a visului care reprezinta o experienta sufleteasca deosebit de acuta. prin care situatii conflictuale sunt rezolvate intr-o maniera deturnata. visul este in viata mentala a fiintelor normale un fenomen obisnuit. astfel incat prin ele divinitatea anunta omenirea sau avertiza asupra unor viitoare situatii la care trebuie sa se astepte. legata in primul rand de satisfacerea pulsiunilor individuale. Elementul central al experientelor traite de individ il reprezinta pulsiunile. 19 . A. Homer credea ca visele au virtuti oraculare. Considerandu-le ca fiind trimise de zei. chiar absurde. SchultzHencke apreciaza ca nu putem intelege majoritatea viselor decat apeland la regulile generale ale experientelor traite care fac parte din antropologia psihologica.G. visul a exercitat o atractie puternica asupra omului. In cultura. motiv pentru care ele vor constitui factorul central al tematicii si al dinamicii viselor. fascinandu-l si nelinistindu-l totodata.Jung considera visele ca fiind o autoprezentare a proceselor inconstientului. C. de vie si de intens traita de individ. Pentru S.Interpretarea Viselor Visul nu este un fenomen psihic izolat. Vorbind despre vise. individul este inclinat sa admita calitatea de realitate obiectiva a visului. prin continutul sau insolit. uneori in contradictie flagranta cu realitatea.Freud. Visele pot fi confuze. careia trebuie sa i se acorde o importanta deosebita.Freud afirma ca acestea reprezinta calea regala de sublimare a pulsiunilor refulate ale inconstientului unei persoane. intrucat ea fie corecteaza fie previne situatii actuale sau viitoare. H.Freud. studiul viselor trebuie bazat pe o anumita conceptie despre om. alcatuit dintr-o serie de imagini a caror desfasurare constituie o situatie dramatica mai mult sau mai putin completa si coerenta. neinteligibile. Intrucat omul si experientele sale apartin antropologiei psihologice.

C. Este cazul visului regelui Nabucodonosor cu cele sapte vaci grase si cele sapte vaci slabe. Observatia este extrem de interesanta intrucat pune in evidenta aspecte functionale si caracteristici de complementaritate intre constient si inconstient sau intre Eu si Sine. H. in sfera vietii psihice. pe care H.G. se dau raspunsuri la unele probleme tipic suprapersonale cu caracter universal uman care framanta individul. bogate in detalii si care se raporteaza la o problema strict personala a individului. Este un fapt cert: intre constiinta clara si starea de vis exista un paralelism absolut. In cazul viselor mici.Jung distinge doua categorii de vise si anume: • Vise net conturate. • Orice vis are un rol compensator pentru individ. Aceasta vine sa completeze si sa intareasca teza psihanalitica referitoare la vis. constiinta si visul se completeaza reciproc ele neputand functiona separat. si anume: experienta constiintei sau viata Eului. afirmand ca de fapt existenta visului pune in discutie. si ele isi au originea in sfera obiectiva a inconstientului colectiv. compensarea consta intr-o mai buna adaptare a individului la problemele sale cotidiene. Pentru el arhetipurile reprezinta materialul din care se construiesc scenele din cursul visului. In cazul viselor mari. conflictuala sau inchisa pe care este chemat sa o rezolve. Acestea sunt visele mici si ele isi au originea in sfera proprie si subiectiva a inconstientului personal. doua forme de experienta sufleteasca. Una se reflecta in cealalta.Interpretarea Viselor C.G. Considerand ca visele isi au originea in inconstient. Vise mai putin clare.Jung leaga atat travaliul oniric cat si continutul viselor de temele arhetipale ale sferei inconstientului care sunt exteriorizate in cursul viselor sub forma de imagini si simboluri.Schultz-Hencke il considera ca pe o dubla imagine in oglinda. si experienta visului sau viata inconstientului. In virtutea acestei teze. In cazul viselor profetice este pusa in actiune functia transcedenta cu ajutorul careia individul gaseste solutii generale la o realitate tensionata. Acestea sunt visele mari. 20 . Acest din urma caz este exemplificat prin visele profetice din Biblie. cu detalii mai sterse sau chiar lipsite de acestea reprezentand imagini in raport cu marile probleme ale lumii si ale vietii. Schultz-Hencke merge mai departe cu analiza si interpretarea viselor.

in loc de a urma ordinea cronologica. ne vom incepe expunerea invers. lipsit in aparenta de 21 . Oferirea unor solutii compensatorii la situatiile conflictuale. Aceasta a constituit punctul de plecare al tratamentului psihanalitic. Schultz-Hencke atribuie visului Retrairea amintirilor uitate de individ ca pulsiuni refulate. S-a presupus atunci ca si visele trebuie sa aiba un sens. Stimularea produselor imaginatiei. Aducerea in sfera Eului a pulsiunilor refulate si prin aceasta favorizarea unei descarcari a tensiunii psihice a inconstientului. poate chiar imposibila. respectiv luarea la cunostiinta a continutului arhetipal al inconstientului colectiv. • • • • • • • S-a facut intr-o zi descoperirea ca simptomele morbide ale unor nevrotici au sens. cu caracter dramatic ale vietii individuale. In cursul acestui tratament s-a constat ca bolnavii invocau visele in chip de simptome. Rezolvarea unor relatii interumane in plan imaginar. Contributia la maturtizarea individului. H. Fenomen obisnuit. ci si prin aceea ca visul insusi este un simptom nevrotic.Interpretarea Viselor considerat ca un fragment al trairii umane. In acest fel. vom demonstra sensul viselor. Ca pregatire pentru studiul nevrozelor. Sublimarea unor situatii speciale ale vietii sau a unor tendinte individuale. Intalnirea individului cu transcendentul. visul devine un obiect de cercetare psihanalitica. Totusi. prezentand pentru noi avantajul inestimabil de a putea fi constatat la toti oamenii. Trairea plenara. Viata persoanei lipsite de vis ar fi incompleta. fenomen caruia i se da putina importanta. libera a universului afectiv uman. inclusiv la cei sanatosi. Stabilind aspectele urmatoarele functii: • • amintite. Aceasta rasturnare in ordinea expunerii se justifica nu numai prin faptul ca studiul viselor reprezinta cea mai buna introducere pentru studiul nevrozelor. cu metafizica.

ca si actele ratate cu care are in comun faptul ca se produce la oameni sanatosi. In consecinta nu vom incerca sa dam o definitie acolo unde este de ajuns sa indicam un subiect pe care toata lumea il cunoaste. Esentiale vor fi acele caracteristici pe care le vom putea arata ca fiind comune pentru toate visele. si in toate directiile. Mourly-Vold. Ce este asadar un vis? Este greu sa raspundem printr-o definitie. Este limpede ca visele reprezinta o manifestare a vietii psihice in timpul somnului si ca daca aceasta ofera anumite similitudini cu viata psihica din starea de veghe. Este vorba in plus despre un obiect de studiu al carui caracter este in opozitie cu toate exigentele stiintei exacte. visul ne apare ca o stare intermediara intre somn si intre starea de veghe. de un obiect in legatura cu care cercetatorul nu are nici o certitudine. Suntem adesea treziti de un vis. Dar de unde la luam? Sunt atatea deosebiri. ce ne garanteaza exactitatea naratiunii sale. prin urmare. de exemplu. Iata-ne. O idee deliranta. Este posibil ca intre vis si somn sa existe raporturi inca si mai intime. De la un autor norvegian. ca nu adauga detalii imaginare. ea este de asemenea particularizata prin deosebiri considerabile. condusi in domeniul somnului. Somnul este o stare in care individul care doarme nu constientizeaza nimic despre lumea exterioara. J. Singura contributie pretioasa la cunoasterea visului pentru care suntem datori stiintei exacte se refera la influenta pe care o exercita asupra continutului viselor excitatiile corporale care se produc in timpul somnului. Prima dintre caracteristicile comune tuturor viselor este faptul ca se produc in timpul somnului. Aceasta definire o gasim deja la Aristotel. Cand cineva isi expune visul. Ar trebui sa reliefam carcateristicile esentiale ale visului. ce ne dovedeste ca el nu-si deformeaza visul in timp ce povesteste. se prezinta cu contururi bine delimitate. visul se prezinta investigarii noastre in conditii mai degraba defavorabile. adesea visam cand ne trezim in mod spontan sau cand suntem treziti din somn in chip violent. stare in care 22 . au ramas doua mari volume de cercetari experimentale asupra somnului cu referire aproape in exclusivitate la efectele produse de modificarile de pozitie a membrelor. care delimiteaza domeniul nostru.Interpretarea Viselor orice valoare practica. Ce este somnul? Aceasta este o problema biologica sau fiziologica in care multe lucruri sunt inca discutabile. Dar visul? Cel mai adesea el nici nu poate fi povestit. data fiind incertitudinea amintirii sale? A interpreta inseamna a gasi un sens ascuns. Astfel.

Th. Daca ar fi insa asa. In raport cu aceasta lume am venit fara s-o fi dorit. in timp ce nu este vorba. G. de idei. Exista si o a doua caracteristica comuna? Cu siguranta. Altfel se petreceau lucrurile cu actele ratate. Tendinta biologica a somnului pare deci sa constea in relaxare. intr-adevar. un continut mai bogat si o claritate mai mare. in existenta noastra intrauterina. pe masura ce visul dobandeste mai multa valoare. care sunt activitati ale starii de veghe. Daca survine o activitate psihica. din faptul ca avem de transpus imaginile in cuvinte. diverselor faze ale somnului incomplet. Percepem adesea imagini vizuale care pot fi uneori insotite de sentimente. decat de o excitatie care ne tulbura. Adorm. spune adesea persoana care viseaza. apare mai curand ca un accesoriu rau venit. sa suprimam pana si ultimele resturi ale oricarei activitati psihice. iar caracteristica sa psihologica in stingerea interesului pentru lumea exterioara. ne scufundam din cand in cand in starea in care ne gaseam inainte de a veni pe lume. de asemenea.Fechner formuleaza undeva supozitia ca scena pe care se desfasoara visele este diferita de aceea a reprezentarilor starii de veghe. ca nici o a activitate psihica nu ar trebui sa aiba loc in timpul somnului. Daca somnul este ceea ce am aratat.Interpretarea Viselor interesul sau se afla cu totul detasat de aceasta lume. dar totdeauna si pretutindeni domina imaginile. o atitudine asemanatoare cu aceea pe care o aveau in pantecele mamei. Ma scufund in somn tocmai retragandu-ma din lumea exterioara si luand masuri de precautie impotriva excitatiilor din afara. dificultatea de a povesti un vis rezulta. atunci cand sunt obosit de aceasta lume si de stimulii ei. Visele nu ar fi altceva decat aceste resturi si ar parea ca. singurul care-si merita numele. dar n-as sti sa vi-l povestesc. presupunand ca ele corespund diverselor stari intermediare dintre somn si veghe. In plus. visul nu ar trebui sa aiba nici o semnificatie. Procesele psihologice ale somnului difera cu totul de acelea ale starii de veghe. In consecinta. S-ar putea incerca explicarea tuturor acestor variatii ale visului. Se crede ca somnul fara vise este cel mai bun. insa este mult mai greu s-o intelegem si s-o descriem. de impresii furnizate de alte simturi decat de vaz. visul. ne aflam intr-o asemenea situatie incat nu o putem suporta neintrerupt. atunci. In consecinta. poate. ar trebui sa ne dam seama 23 . in timpul somnului. in parte. unii dintre noi se incovriga si dau corpului lor. V-as putea desena visul meu. Traim in somn multe evenimente in care credem. departe de a face obligatoriu parte din el. este tocmai pentru ca nu am reusit sa realizam starea de repaus foet-al.

Este intradevar duminica si curand trebuie sa inceapa slujba. iar el a visat sa se afla la Cairo. Este singurul aspect de o importanta exceptionala in care psihologia experimentala ne-ar putea da concursul. apoi incepe sa se miste si deodata sunetele sale devin limpezi si patrunzatoare. El mai sta nemiscat cateva clipe. inclusiv acelea ale lui Mourly-Vold. aud clopotarul suind in clopotnita si zaresc sus de tot clopotul mic care trebuie sa anunte imediat inceperea rugaciunii. Cunoastem multe cercetari referitoare la aceasta problema. ca sa ma odihnesc intru in cimitirul din preajma bisericii. Vom cita cateva experimente selectate dintre cele mai vechi. Din raporturile care exista intre vise si starea de somn. ar fi sa atribuim vietii psihice facultatea de a-si modifica profunzimea somnului cu o viteza si cu o usurinta care nu au corespondent in realitate. caci in visele de acest gen viata psihica se apropie cel mai mult de ceea ce este in starea de veghe. si fiecare dintre noi a avut prilejul sa confirme aceasta constatare prin observatii personale. Deci putem spune ca aceasta explicatie nu rezista. Pe unele dintre ele Maurry le-a incercat pe sine insusi. Este vorba de trei vise comunicate de un observator ager. toate trei. in pravalia lui Jean Marie Farina. reactii la zgomotul produs de un ceas desteptator: ’Ma plimb intr-o dimineata de primavara. trezindu-ma. si care constituie. sa le intelegem mai bine. Sau a fost ciupit usor de ceafa si a visat indata ceva cu un plasture si un medic care il ingrijise in copilarie. Sau. Taraia ceasul desteptator’. transpira din belsug si bea vin alb de Orvieto.Interpretarea Viselor din ce in ce mai limpede ca este vorba despre un vis. am conchis ca visul este o reactie la o excitatie care tulbura somnul. Indeletnicindu-ma cu citirea diverselor inscriptii mortuare. hoinaresc pe camp pana intrun sat vecin . In timpul somnului i s-a dat sa miroasa aoa de colonie. spre a incerca. furnizandu-ne dovada ca excitatiile suportate in timpul somnului transpar in vis. unde vad locuitorii in haine de sarbatoare indreptandu-se in numar mare spre biserica. Hildebrandt. 24 . a visat ca se afla in Italia. A admite explicatia pe care am enuntat-o. Vom renunta deocamdata sa cautam sensul visului. pornind de la caracteristicile comune tuturor viselor. insa cum se face foarte cald. in sfarsit. cu cartea de rugaciuni in mana. i s-a picurat apa pe frunte. Ma hotarasc sa asist. Ceea ce frapeaza in aceste vise provocate experimental ne va aparea poate si cu mai multa claritate intr-o alta serie de vise declansate prin exercitii. cu care era legat printr-o multime de aventuri extravagante.

fac pregatirile de rigoare: imi pun suba. Se mai poate obiecta in legatura cu visele lui Maury faptul ca daca se vede excitatia manifestandu-se in vis. Vraful de portelan pe care il poarta ea mi se pare in pericol de a-si pierde echilibrul. ci clopotelul unei sonerii.Interpretarea Viselor O a doua combinatie. dar sunt obligat sa astept multa vreme pana sunt anuntat ca sania e in fata usii. in mana cu o stiva de cateva duzini de farfurii. ’Ia seama. impiedicandu-se chiar in pragul usii. a intelege visul ar fi tocmai sa putem explica de ce persoana care viseaza alege tocmai cutare zgomot si nu altul. cu o violenta care sfasie brusc panza de paianjen a visului. instalez tava cu jaratic. Aceste vise sunt foarte frumoase. In sfarsit. Primesc raspunsul obisnuit in asemenea imprejurari ceea ce nu ma impiedica sa urmaresc cu neliniste servitoarea. Acestia se pun in miscare si zurgalaii incep sa faca sa rasune muzica lor ienicereasca bine cunoscuta. Este o zi senina de iarna. aventuri imposibil de explicat prin aceasta. Vedem asadar cum se produce un vis. De ce? La aceasta intrebare nu avem nici un raspuns: s-ar spune ca este vorba aici de ceva arbitrar. pana ce haturile dau cailor semnalul de plecare. Al treilea exemplu. Din nou asteptare. sunt deosebit de coerente. spre a interpreta excitatia care provoaca desteptarea. Inainte de a urca. intreaga ta incarcatura va cadea la pamant’. in adevar. Curand bag de seama insa ca este vorba de un zgomot persistent care nu este propriu-zis un zornait. Strazile sunt acoperite de o patura groasa de zapada. Trasatura lor comuna consta in aceea ca situatia se rezolva totdeauna printr-un zgomot care mai apoi este recunoscut ca fiind produs de soneria ceasului desteptator. La trezire constat ca este zgomotul ceasului-desteptator. ci ea inlocuieste zgomotul acesta prin altul si de fiecare data interpreteaza diferit excitatia care intrerupe somnul. vasele fragile cad si se imprastie pe parchet in mii de cioburi. nu se constata precis de ce ea se manifesta sub cutare forma data. In afara de aceasta. Iat-o. Dar. Vad o fata de la bucatarie indreptandu-se de-a lungul culoarului spre sufragerie. Si de data aceasta este vorba pur si simplu de zgomotul soneriei ceasului desteptator. pline de sens si. cu un zornait inspaimantator. care nu decurge nicidecum din natura excitatiei. Trebuie sa fac o plimbare cu sania. ca de exemplu aventurile extravagante din visul care are ca obiect odiocolonul. dar aflam totodata ceva in plus. Persoana care viseaza nu recunoaste soneria ceasului desteptator. contrar majoritatii viselor. in visele lui Maury vedem adaugandu-se efectului direct al excitatiei o multime de efecte secundare. ii spun. Tocmai in visele care 25 .iata-ma in sanie.

cum sa mai regasim excitatia care poate ca a actionat in timpul somnului? Schener. deoarece tocmai tinand seama de aceasta vom avea sansa sa ne apropiem mai mult de ceea ce constituie esenta visului. care s-a ocupat mult de vise (1861). prima interpretare care se prezinta este ca sirurile de baieti sunt reprezentarea simbolica a celor doua siraguri de dinti. o indica printr-o aluzie. Macbeth de Shakespeare este o piesa de circumstanta. precipitandu-se unii contra altora. Din nefericire interpretarea lor este expusa acelorasi obiectii. ’sa-si extraga din maxilar un dinte lung’. atacandu-se reciproc. scrisa cu prilejul 26 . dupa aceasta scena. citind cateva exemple frumoase in sprijinul tezei sale. aceasta interpretare fiind confirmata de faptul ca persoana care a visat a fost nevoita. stramte. Nu mai putin plauzibila pare explicatia care atribuie unei iritatii intestinale un vis in care autorul vede ’culoare lungi. Aceasta latura a travaliului care are loc in cursul visului trebuie sa ne intereseze. Nu ne trezim intotdeauna ca urmare a unui vis si cand ne amintim dimineata de visul din cursul noptii. intr-un numar mare de cazuri interpretarea printr-o excitatie interna este incerta sau nedemonstrabila. de exemplu. In sfarsit. intocmai ca excitatia senzoriala exterioara. excitatia unui organ intern nu explica din vis decat ceea ce corespunde reactiei directe a excitatiei si ne lasa in incertitudine in ceea ce priveste provenienta celorlalte parti ale visului. sinuoase’.Interpretarea Viselor provoaca desteptarea apare cea mai mare sansa de a stabili influenta excitatiilor intrerupatoare de somn. Cand intreprindem ceva sub imboldul unei stimualari. Cand vede. singura aceasta stimulare nu epuizeaza intotdeauna continutul actului savarsit. Trebuie deci sa admitem ca excitatiile interne sunt susceptibile sa indeplineasca acelasi rol cu excitatiile care provin din exterior. Sa notam totusi o particularitate a viselor pe care o reliefeaza studiul excitatiilor interne. blonzi si cu tenul delicat infruntandu-se intr-o pozitie de lupta. a insistat indeosebi asupra raportului de la cauza la efect care exista intre excitatiile care isi au sursa in organele interne si vise. o inlocuieste prin altceva. si putem admite impreuna cu Scherner ca visul tinde inainte de toate sa reprezinte prin obiecte asemanatoare organul care genereaza excitatia. Visul nu reproduce excitatia ca atare: el o prelucreaza. apoi separandu-se ca sa revina pe pozitiile lor initiale si luand de la capat lupta’. numai unele vise permit sa se banuiasca participarea excitatiilor care-si au punctul de plecare intr-un organ intern. ’doua siruri de baieti frumosi. o pune intr-o relatie.

Sa ne oprim putin si sa vedem daca nu cumva acestea din urma nu ne permit sa le explicam pe celelalte. pentru ca tot va trebui sa-l imbracam din nou in piele’. Doua doamne si un domn se aseaza la masa mea. Stim numai ca ne aflam in fata unei 27 . ne aflam deocamdata in ignoranta. La care ea raspunde: ’E inutil.Interpretarea Viselor suirii pe tron a unui rege care. absurde. dar se aseamana intr-o anumita masura cu un eveniment petrecut cu cativa ani mai inainte. iar pe de alta parte nu ofera nici un punct de sprijin pentru cercetari ulterioare. Iata un alt vis de acest gen . La inceput sunt contrariat si nu vreau sa-i privesc. Autorul visului remarca in legatura cu aceasta ca in seara precedenta el se aflase cu adevarat pe strada Karntner. Visul reproduce o conversatie pe care ea o avusese aproape aidoma cu sotul ei in ziua care a precedat visul. cel dintai. cu care fac cativa pasi impreuna. Visele sunt adesea lipsite de sens. Dar aceasta imprejurare istorica epuizeaza oare continutul piesei. singularitatea lor psihica. pe unde trece in mod obisnuit si ca se intalnise intr-adevar cu domnul X. Evenimentele din care se compune visul au cel mai adesea forma vizuala. Ar fi un rezultat apreciabil sa putem face asemenea afirmatii despre toate visele. poate ca vom reusi mai mult facand apel la deosebirile care le separa. In final ridic ochii si constat ca sunt foarte eleganti. ma intalnesc cu domnul X. In majoritatea viselor nu intalnim nici un fapt in legatura cu starea de veghe. Celalalt fragment al visului nu constituie o reminiscenta directa. Ma duc apoi la restaurant. Celalalt caracter comun tuturor viselor. Oare excitatiile dau vreo explicatie acestui fapt? In vis este vorba in fond de excitatia pe care am resimtit-o? Dar de ce este visul vizual. In continuare vom reda un vis rational care apartine unui tanar : ’Plimbandu-ma pe strada Karntner. explica ea grandoarea si enigmele sale? Este posibil ca excitatiile exterioare si interne care actioneaza in timpul somnului asupra omului sa nu serveasca decat la declansarea visului. dar sunt si vise pline de sens.’. Ce concluzii desprindem din aceste doua vise sobre? Ca in anumite vise putem regasi reproducerea unor evenimente din starea de veghe sau a unor episoade legate de aceste evenimente. pe cand excitatie oculara nu declanseaza vise decat in cazuri extrem de rare? Deoarece caracterele comune tuturor viselor nu sunt de nici un ajutor pentru explicarea acestora. Sotul ei o intreaba: ’N-ar trebui sa acordam pianul?’. iar in ceea ce priveste factorii care determina visele absurde si nebunesti. al unei doamne. este pe de o parte foarte greu de inteles. rezonabile. cetoase. a reunit pe crestetul sau coroanele a trei tari. limpezi. fara a ne revela nimic din esenta sa.

la femei. Sunt scene si evenimente in care egoismul. nici de halucinatii. limbajul. altele sunt mentinute. pe care nu trebuie totusi sa-l utilizam fara precautie. Asa cum o arata numele lor. caci tocmai imprimandu-le viselor in stare de veghe anumite transformari. fenomene foarte generale care se observa atat la persoanele sanatoase. ambitia. nuvele sau piese de teatru. dar si de ce si in ce scop reproduce visul cutare eveniment cunoscut intamplat cu totul recent. Impotriva oricarei asteptari. atunci cand. iar in ceea ce priveste al doilea caracter comun. pentru a fi inlocuite. anumite travestiri sau abrevieri autorul operelor de imaginatie creeaza situatii pe care le plaseaza in romane. cu timpul si poarta marca care atesta influenta noii situatii. aceste vise nu au nici o legatura cu starea de somn. ne vine un ajutor dintr-o directie pe care nu am luat-o in considerare. ci constituie ca sa spunem asa. Limbajul care nu datoreaza nimic hazardului. Dorim sa stim nu numai ce inseamna visul. La tineri domina visele de ambitie. direct sau prin identificare manifesta cu altcineva. visele in stare de veghe sunt foarte variate si au o soarta variata. ca sa spunem asa. cunoaste ’visele in stare de veghe’: acestea sunt produse ale imaginatiei. Aceste vise se observa la varsta care precede pubertatea. ci mai curand de reprezentari: stim ca imaginam.Interpretarea Viselor probleme. ca nu vedem ci gandim. care isi canalizeaza intreaga ambitie in succesele amoroase. Unele dintre ele sunt abandonate dupa o scurta perioada de timp. Ele constituie materia prima a productiei poetice. si dispar la varsta adulta. semnificatia sa este clara. cat si la bolnavi si pe care oricine le poate cerceta pe sime insusi. Dar intotdeauna visatorul in cauza. primul loc este ocupat de visele erotice. Ceea ce distinge in mod deosebit aceste productii imaginare este faptul ca au primit denumirea de ’vise cu cohii deschisi’ si efectiv ele nu prezinta nici unul din cele doua caracteristici comune viselor propriu zise. dar ele persista uneori pana la adanci batranete. Continutul acestor produse ale imaginatiei este dominat de o motivatie foarte transparenta. ca in cazurile pe care le-am prezentat anterior. 28 . un sediment al cunostiintelor acumulate. Dar adesea sesizam si la barbati trebuinta erotica si pe fundalul acesta toate succesele si ispravile erotice ale acestor visatori nu au ca scop decat cucerirea admiratiei si favorurilor femeilor. nevoia de putere sau dorintele erotice ale persoanei care viseaza astfel isi gasesc satisfacerea. nu este vorba nici de perceptii. este eroul viselor sale in stare de veghe. adesea incepand cu a doua copilarie. Ele tin pasul. dezvoltate pana la stadiul unor istorii complicate si adaptate conditiilor schimbatoare ale vietii. Pe langa aceasta.

Acest mecanism psihologic se realizeaza printr-o elaborare inconstienta a gandirii preconstiente(S.G. Se mai poate ca aceasta asemanare de nume sa se intemeieze pe un caracter psihic pe care inca nu-l cunoastem.Jung distinge cele doua forme de vis amintite mai sus: visele mici si visele mari. cu caracter simbolic. fiind in relatie directa inteligibila cu motivele care stau la baza lor. Mecanismele care participa la realizarea acestui proces sunt dupa S. Pornind de la aceste date. Acest continut al viselor este compus din doua elemente si anume: a) Continutul manifest. oferite de experienta anterioara a individului. nu trebuie considerate ca fiind mai reale decat visele propriu-zise.Interpretarea Viselor Acestea si-au primit numele probabil datorita faptului ca. reprezentand semnificatia continutului manifest . C. sursa continutului latent al viselor il reprezinta temele arhetipale sau complexele individului. Imaginile onirice provin din transformarea figurativ-simbolica a continutului latent al visului(pulsiuni refulate. Travaliul oniric consta in transformarile continutului latent in continut manifest sau in imagini onirice. Este posibil de asemenea sa fim indreptatiti sa dam prea mare importanta acestei asemanari de nume.Freud). reprezentat prin imaginile onirice propriu-zise.G. sensul imaginilor din cursul visului. 29 . complexe ideoafective. Pentru C. etc). in ceea ce priveste raporturile lor cu realitatea. asa cum i se infatiseaza ele persoanei care viseaza b) Continutul latent. b) Deplasarea. arhetipuri.Jung.consta in formarea unor imagini noi din elemente disparate. pe care il cautam. Freud urmatoarele: a) Condensarea-aglutinarea.consta in transferul unei incarcaturi afective a unui obiect catre un alt obiect de substitutie sau deplasarea sensului obiectului primar catre un altul. Structura visului Orice vis este constituit din imagini care sunt reunite in scenarii de complexitate diferita in raport cu tematica lor de referinta. iar procesul prin care acestea se transforma in continut manifest se numeste travaliu oniric.

inlaturarea unei indoieli. Nu trebuie insa identificate aceste doua forme de experiente subiective sufletesti. e) Neomorfizarea. concrete. Interpretarea viselor in psihanaliza se face dupa mai multe tehnici. ambele constituind o realitate diferita de cea a lumii obiective externe. Ceea ce remarca visul este fie satisfacerea unei pulsiuni. complexele si arhetipurile inconstientului. etc. fie lichidarea unui conflict. fabuloase sau terifiante. unii autori au emis teza conform careia visul si continutul acestuia se pot apropia din punct de vedere tematic de delir si de continutul gandirii delirante. Semnificatia si interpretarea viselor S. Bazandu-se pe considerentele mai sus mentionate. d) Simbolizarea. ceva anume din partea Eului.Interpretarea Viselor c) Dramatizarea. La baza visului stau pulsiunile. Ne vom referi in continuare la doua dintre metode si anume: metoda lui Freud si metoda lui Jung.consta in formarea unei idei abstracte printro imagine cu o mare incarcatura afectiva.consta in extragerea esentialului si in redarea sau reprezentarea schematica sau stilizata a imaginilor onirice.Freud spune ca orice vis in curs de formare impune. Este inconstestabil faptul ca atat visul cat si delirul sunt expresia unei realitati sufletesti diferite de cea externa. fiecare exprimand o anumita conceptie referitoare la om si suflet. ireale. imagine care are ca rol transportarea tensiunii intrapsihice din inconstient in afara acestuia. neobisnuite. pe cand delirul are la origine o alterare a aparatului logic al gandirii in planul organizarii sale manifest-formale si motivatia unui continut latent.consta in crearea unor imagini simbolice noi. cu concursul inconstientului. 30 . inexistente in realitate dar care exprima formal-concret sensurile noi pe care le exprima starile de tensiune conflictuala ale inconstientului intr-o maniera alegoricosimbolica. date de o transformare a personalitatii individului de factura patologica.

universale. Intelesul acesta este cel care luand forma continutului latent cuprinde conflicte. visele se pot decupa in elementele lor componente. etc. individuale cat si cele mari.G. care prin desfasurarea lor refac o situatie dezagreabila sau chiar o experienta esuata din viata individului prin aportul unei reparatii compensatorii.G. atat cele mici.Freud de interpretare a viselor consta in descifrarea semnificatiei continutului latent. 31 .Jung Pentru C.Jung distinge urmatoarele parti ale visului: 1) Expunerea actiunii 2) Personajele 3) Climatul actiunii sau intriga 4) Solutia actiunii onirice Toate aceste elemente ale dramei onirice se desfasoara extrem de rapid si ele impun o observatie si o atentie deosebite din partea analistului. In raport cu continutul lor tematic. Din acest punct de vedere am preferat sa deosebim urmatoarele categorii: a) Visele compensatorii. In consecinta.Interpretarea Viselor 1. prin metoda liberei asociatii de catre subiectul condus de psihanalist. In sensul acesta. Astfel. grupandu-le in scenarii dupa schema unei drame clasice.Jung. simptome nevrotice. o totalitate mai mult sau mai putin realizata in intregime analoaga unei drame. cu caracter simbolic al visului.Freud Metoda lui S. tendinte refulate. Metoda lui C. dorinte. visul este un tip particular de Gestalt.G. Metoda lui S. continutul manifest al visului apare ca un veritabil limbaj purtator de sens. visele pot fi de mai multe feluri. C. 2. b) Visele conflictuale sau visele care au o tematica conflictuala legata de situatii de viata ale individului care-l pun in imposibilitatea de a se manifesta liber sau care dimpotriva readuc in prim-plan conflicte pe care acesta nu le poate rezolva si care-l domina.

cu o puternica incarcatura anxioasa. cazul bolnavei L. Bolnava a dezvoltat o averistate in raport cu tendintele sexuale agresive ale sotului sau. redata intr-o maniera simbolica extrem de complexa si de o mare varietate. indiferent de forma lor. in special in plan moral. au rolul de a satisface Eul individual si de a descarca intr-o forma sublimata inconstientul de tensiunea pulsiunilor sale acumulate. Separate de simptomatologia clinica mentionata sunt visele bolnavei. cu care era obligata sa aiba raporturi sexuale de factura perversa.Interpretarea Viselor c) Visele penibile. IV. Ele sunt legate de situatii conflictuale care au generat stari complexuale. primejdie.B. fiind legate de o problematica supraindividuala. care a luat tabloul clinic al unei schizofrenii paranoide. Toate visele. in special de inferioritate sau de culpabilitate. visele bolnavei constituie un material extrem de pretios care ajuta la intelegerea schimbarii personalitatii 32 . d) Cosmarele sunt vise terifiante. Din punct de vedere psihanalitic. contrare modului de a gandi si de a actiona ale individului .E. pentru a exemplifica aspectele mai sus mentionate. cu caracter anxios. De pilda. agresivitate si pericol. extrem de frcvente. alcoolic si psihopat sadic. catastrofa. al carei tablou clinic s-a dezvoltat in relatie directa cu conflictele frecvente dintre aceasta si sotul sau. torturand persoana si fiind legate in special de trairi anterioare sau de situatii de amenintare. Studii de caz Vom analiza in continuare cateva vise ale unor bolnavi pishici. e) Visele absurde sunt vise aparent inexplicabile. de o incarcatura simbolica extrem de complexa si de greu de descifrat. f) Visele profetice sunt vise cu caracter de premonitie care au la baza lor materialul arhetipal ce este depozitat in sfera inconstientului colectiv si care redau intr-o forma simbolica deosebit de complexa framantarile individului sau ale grupului social al acestuia. au o tendinta bizar-terifianta din punct de vedere emotional-afectiv toate avand ca centru de referinta agresivitatea sexuala a sotului bolnavei. legate de experiente speciale ale bolnavului psihic sau ale unor persoane cu tulburari clinice latente. Acestea.

dupa maturarea pisoilor. acesti patru pisoi au intrat in corpul bolnavei pe care lau traversat. care s-au fixat doi in abdomen si doi in regiunea dorsala. iar nasterea bucala ca pe un fenomen de conversiune prin care este exprimata starea de dezgust si de repulsie a bolnavei legata tot de perversiunile sexuale ale sotului ei(relatii orale). avand ca tema traumatismele sale psihosexuale. fixarea acestora in abdomen si in regiunea dorsala cu raportul sexual vaginal si cel anal la care este supusa bolnava de catre sotul ei. bolnava dezbracata este atacata de o pisica care ii zgarie si ii devoreaza sanii. Visul este extrem de interesant si cu o mare semnificatie simbolica. In cea de-a doua scena(2). cate doi in fiecare san. bolnava ii expulzeaza pe gura cu suferinta si dezgust. ne-o prezinta pe bolnava gravida cu pisoii. In prima scena(1). care reproduce intr-o maniera simbolica starile conflictuale ale acesteia. a trairilor sale legate de traumele sexuale si a reprezentarii onirice a acestora. Visul intitulat de bolnava Nasterea pisicilor este un cosmar desfasurat in patru scenarii. Vom prezenta in continuare doua dintre visele bolnavei. In cea de-a patra scena (4). deosebit de semnificative in sensul celor mentionate mai sus. 33 . In acest cadru identificam pisica cu persoana agresiva a sotului bolnavei. A treia scena(3). In cele doua gauri ale sanilor. pisica a dat nastere la patru pisoi. pisoii cu lichidul seminal.Interpretarea Viselor acesteia.

In zona din dreapta este prezentata bolnava care a dat nastere pe gura a unui copil anormal. somn nelinistit populat de cosmaruri. stare permanenta de anxietate. cu nivel cultural mediu. Talentat la desen. Acest vis reproduce angoasa bolnavei legata de incest in care concentreaza agresivitatea sexuala si fizica a sotului ei. el va dori. in cursul spitalizarii mai multe din visele sale. bolnavul a reprodus. topograf intr-o intreprindere miniera. I. visul acesta este centrat in special pe obiectul psihotraumatismului. un monstru cu patru maini si patru picioare pe care-l priveste. neliniste interioara sub forma unor cenestopatii difuze. insomnii. Bolnavul acuza cefalee.. Spre deosebire de visul precedent. In zona din stanga a desenului este reprodus monstrul despre care bolnava spune: Copilul incepe sa creasca rapid. este internat pentru alcoolism cronic.M.Interpretarea Viselor Nasterea pisicilor Al doilea vis al aceleiasi bolnave este intitulat Monstrul si se situeaza pe aceeasi linie a viselor simbolice cu semnificatie legata de traumatismele psihosexuale si agresivitatea sotului ei. la care travaliul oniric este organizat in scenarii strict delimitate si cu o succesiune ordonata. Planul desenului este impartit in doua sectoare de o linie oblica. Acestea redau intr-o forma 34 . cu cel de-al treilea picior sa aiba contact sexual cu mama sa. barbat de 35 de ani.

A doua secventa exprima sfarsitul inevitabil al acestei experiente patologice: moartea. Visul intitulat Dezastrul reda cu o mare incarcatura anxioasa. 35 . frica acestuia de alcool si pericolul iminent la care este expus. Prima secventa il infatiseaza pe bolnav in interiorul casei sale. de care acesta se apara acoperindu-si ochii. Visul se desfasoara in doua secvente. amenintat de obiectele care simbolizeaza consumul de alcool ( canile).Interpretarea Viselor simbolica continutul conflictual legat de starea clinica actuala a bolnavului.

In tabloul clinic al bolnavei se remarca o stare de nesiguranta de sine. cu vocea joasa. Aspectul are in vedere gandirea logica..viata bolnavei.C.B. acestea desfasurandu-se sub forma unor scenarii onirice succesive. Cel care era lovit in frunte cadea mort. frustrarile. strapuns de o sageata in inima. 36 . licentiata in filologie. Bolnava relateaza astfel visul: Mergeam pe potecile unei paduri cu vegetatie luxurianta. in cazul bolnavului I. am impaturit fasiile taiate si cu ajutorul unor elastice am facut un fel de prastie. Visul are numeroase simboluri:  Potecile unei paduri cu vegetatie luxurianta. tendintele acestuia. Am taiat fasii numai popii. visele au caracterul unor cosmaruri al caror obiect este clar exprimat si de al carui pericol bolnavul este terorizat: consumul de alcool. In analiza viselor specialistii noteaza o anumita organizare secventiala. izolare... complexele dar si elementele compensatorii.M. E. cu arcul in mana si care. A indicat un fel de cabana in care mam refugiat. Prin obloanele trase vedeam cum razboinicii se apropie si am inceput sa trag cu prastia. Mi s-a spus ca a cazut eroic.Interpretarea Viselor Spre deosebire de visele bolnavei L. care au o mare incarcatura simbolica. sentimentul nerealizarii si al esecului in viata de familie. Dintr-un desis a aparut un barbat frumos. a spus ca el este Pana-Alba si ca vrea sa ma ajute. femeie de 33 de ani. Visul Pana-Alba este imaginea simbolica a nevoii de protectie din partea unui partener ideal.E. irational. fiind expresia unor conflicte psihice profunde legate de traumele psihosexuale. lipsa de protectie. Nu aveam arme si cum pe masa erau niste carti de joc am avut ideea confectionarii unor arme. Aceste aspecte se regasesc in visele sale Pana-Alba si Pescuitul cu pisica. impodobit cu pene multicolore in jurul capului. Simteam ca ne paste un pericol. este internata pentru tulburari nevrotice aparute in urma unor grave conflicte conjugale cu sotul ei. S-a ordonat retragerea. De fapt visele reproduc in mod secvential conflictele inconstiente ale bolnavului. Acestea se pot vedea din urmatoarele exemple. tensiune anxioasa. adesea cu un caracter aparent absurd. Deodata din departare au inceput tam-tamurile si atunci am stiut ca sunt pieile-rosii. Am plecat de la cabana cu convingerea ca nu-l voi mai vedea pe Pana-Alba . fara o legatura inteligibila intre ele.

rigoarea cotidiana.  Cartile de joc.  Lacul. Ne-am intors si in spatele nostru era un lac.  Prastia.  Sageata si moartea lui Pana-Alba. oferit de salvatorul Pana-Alba. destindere. Fericita. relatia sa cu barbatul care ii ofera pisica.simbolul agresivitatii. Am tras undita si pisica tinea cu dintii si ghearele un peste de toata frumusetea. obligativitatea. undita a inceput sa trepideze. Am prins pisica vie de capatul sforii si am aruncat-o in apa.realizarea dorintei sublimate a relatiei cu barbatul.  Rama. a norocului. prezinta importante tulburari nevrotice legate de o situatie oedipiana nerezolvata. care revine.activitate libera. anularea complexului de inferioritate. femeie de 30 de ani.spatiu deschis posibilitatilor si surprizelor. M.. Am aruncat si eu undita cu rama.  Pestele.  Pisica. desenator tehnic cu nivel cultural mediu.  Pescuitul.complex de inferioritate. Atunci un coleg s-a oferit sa-mi dea o pisica cu care voi pescui mai multi pesti. Mama era 37 .  Cabana.  Colegul.barbat amabil. Imediat. am repetat operatia si de fiecare data pisica imi scotea cate un peste. pe marginea caruia se gaseau mai multi pescari.  Pana-Alba. Era foarte atasata in copilarie de tatal ei. dar fiind multe persoane inaintea noastra ne-am plictisit si cineva a propus sa pescuim. protector. Interpretarea simbolica a acestui vis este urmatoarea:  Liftul.nesiguranta si insatisfactia vietii.sacrificarea salvatorului Visul Pescuitul cu pisica are semnificatie simbolica compensatorie in raport cu esecul familial legat de conflictele cu sotul ei.simbolul sigurantei. constrangerea.solutia salvarii. salvator. Asteptam liftul cu mai multi colegi de birou.V.transferul propriilor probleme asupra adversarului.imaginea idealizata a barbatului catre care aspira.Interpretarea Viselor  Ne paste un pericol. dar nu am prins nimic.

frigiditate. M-am gandit mult la tatal meu care daca traia si era sanatos. daca va trai acest copil. legata de o situatie oedipiana nerezolvata a bolnavei. Tulburarile nevrotice apar la scurta vreme dupa casatorie si sunt legate de conflicte de ordin emotional-afectiv. Aceste aspecte apar in cateva dintre visele bolnavei. Mi-a venit atunci ideea sa merg la o baba care stia sa ghiceasca sa o intreb daca mai erau sanse de salvare.  Copilul bolnav-simbolul situatiei conflictuale din propria casa. legaturi extraconjugale ale sotului. de repulsie fata de sotul ei. Al doilea vis al bolnavei este in relatie directa cu conflictele sale de ordin conjugal. declansata de conflictele conjugale cu sotul ei si reintoarecerea compensatorie la persoana tatalui. Am ajuns la o casa necunoscuta unde era un copil bolnav. Tematica simbolica a visului este clara:  Rau. fiind perceput adesea ca un complice. Ma privea cu multa duiosie si afectiune. Visul este o scena simbolica de regresiune. brutalizari fizice. El trebuie sa fie ceva care sa semene a parinte-prieten-sot. viata mea ar fi decurs cu totul altfel. L-am visat ca a venit la mine si s-a asezat pe marginea patului. Eram tare suparata. asa cum se poate vedea in continuare. L-am visat pe tatatl meu.simbolul drumului in viata. sotul ideal este un om superior.V. Treceam un rau foarte lat peste un pod. Fii mai egoista si cauta sa-ti aranjezi singura fericirea in viata. Pentru M.Interpretarea Viselor deosebit de severa. care este decedat. echilibrat. Am primit urmatorul raspuns: Cum iti gasesti timp sa alergi sa te interesezi de toti. pe care o refuza. pe care le redam in continuare. sa fie linistit. podul. Era tare trist. respectiv familia sa. Intrebandu-l ce doreste. atat de suparata incat daca m-ar fi intrebat daca vreau sa mor i-as fi raspuns bucuroasa ca da.simbolul familiei sale. de la care are ceva de invatat. dar pentru tine nu gasesti timp niciodata? Gasesti ca esti prea fericita? De sotul dumitale nu vei scapa niciodata. o batea adesea. tandru. Apare o stare de anxietate.. mi-a cerut un pahar cu bere apoi s-a culcat langa mine in pat si m-a imbratisat. in timp ce tatal o ocrotea. 38 .  Casa necunoscuta.

nu avem nevoie nici de analiza. Un baietel in varsta de 22 de luni este insarcinat sa ofere cuiva. chiar si la persoanele adulte putem observa vise de un tip absolut infantil. In anumite imprejurari. Spre a intelege aceste vise. coerente. in ciuda promisiunii ca el insusi va primi ca recompensa cateva cirese. ni-l explica.simbolul Supra-Eului si al cenzurii. in chip incontestabil. A doua zi 39 . Exista intotdeauna un eveniment care petrecandu-se in ziua care precedeaza visul. Sa citam cateva exemple care vor servi drept baza pentru concluziile noastre ulterioare. Visul este reactia din timpul somnului la acest eveniment din starea de veghe. Nu trebuie sa chestionam copilul care isi povesteste visul. neechivoce.Interpretarea Viselor  Baba care ghiceste. ea nu vrea sa paraseasca vaporul si se pune pe un plans amar. Prin analiza acestor vise infantile putem foarte usor si cu multa certitudine sa obtinem asupra naturii visului lamuriri care. VISELE COPIILOR Visele copiilor sunt scurte. dar trebuie sa-l completam printr-o relatare privind viata copilului.  Fii mai egoista. clare. dar si al unui Alter-Ego care se revolta fata de atitudinea bolnavei de acceptare a propriilor situatii conflictuale. daca ne limitam cercetarile la varstele cuprinse intre inceputurile posibil de cunoscut ale activitatii psihice si al patrulea sau al cincilea an de viata. nici de aplicarea unei tehnici speciale. b). El o face in mod vadit fara nici o tragere de inima. chiar de timpuriu. Cu toate acestea. drept rasplata. gasim o serie de vise care prezinta un caracter pe care il putem numi infantil si din care putem regasi eventual mostre si la copii mai in varsta. 1). se vor dovedi decisive si universal valabile. a). Durata calatoriei i se paruse prea scurta.compensarea conflictelor prin intarirea propriului Eu. A doua zi dimineata el povesteste ca a visat ca ’He(r)mann a papat toate ciresele’. usor inteligibile si sunt totusi. un cosulet cu cirese. si se cunosc vise apartinand unor copii intre 5-8 ani care prezinta deja toate caracterele viselor de la varste mai inaintate. In momentul debarcarii. vise. Deformarea viselor se observa si la copii. O fetita de 3 ani si 3 luni face prima sa calatorie de mare. dupa cum ne este permis sa speram.

el povesti vesel: ’Am visat ca asta noapte am fost la Simonyhitte’. Trebuie sa intregim aceasta povestire. nevoalata. nu cer nici un efort de interpretare. visele fiind cu totul inteligibile si usor de cuprins dintr-o singura privire. Au crezut cu totii ca este obosit. Excursia incepuse intr-o dispozitie vesela. Visul insceneaza realizarea directa. c). nici o eroare nu este posibila. el se referi la unul despre care auzise vorbindu-se mai inainte. 3). Deformarea nu constituie deci un caracter natural al visului. Aceasta nu constituie insa un motiv ca sa abandonam explicatia etiologica a viselor prin excitatie. 4). curiozitatea fiind foarte mare. Un baietel de 5 ani si 3 luni este dus intr-o excursie la Escherntal. Stim totusi ca somnul adultului este cel mai adesea tulburat prin excitatii psihice intrucat ele impiedica realizarea conditiei psihice a adormirii. asupra acestui aspect. Devenea tot mai taciturn pe masura ce primea raspunsuri negative si sfarsi prin a nu mai scoate nici un cuvant. 2). Ne putem numai intreba cum am omis la inceput ca somnul poate fi tulburat de excitatii nu numai corporale ci si psihice. copilul intreba: ’E muntele Dachstein?’. dar a doua zi dimineata. care il interesa foarte mult. Aceste 3 vise sunt suficiente pentru toate lamuririle pe care le-am putea dori. dar nu stim cu ce rezultat. De la locuinta sa din Aussee se vedea foarte bine muntele Dachstein si. Dupa cum vedem. In ceea ce priveste amanuntele. Continutul manifest si ideile latente se confunda si coincid in aceste vise. Visele copiilor nesuferind nici o deformare. cu ajutorul ocheanului. complete. spunand ca acel voiaj durase timp mai indelungat decat sustinea copilul. El auzise vorbindu-se ca Hallstatt se afla la poalele muntelui Dachstein. anume ca pentru a se ajunge la cabana se urca timp de 6 ore o scara in trepte. refuzand sa ia parte la o mica ascensiune spre o cascada. In visele copiilor nimic nu ne indica actiunea unor astfel de excitatii somatice.Interpretarea Viselor dimineata ea povesteste: ’Noaptea eu am fost cu vaporul pe mare’. in apropiere de Hallstatt. se putea distinge Simonyhitte. Visul infantil este o reactie la un eveniment al zilei care lasa in urma sa regret. Copilul se straduise adesea sa o zareasca. stingerea 40 . a acestei dorinte. o dorinta nesatisfacuta. o tristete. aceste vise ale copiilor nu sunt lipsite de sens: ele reprezinta acte psihice inteligibile. Deci el luase parte la excursie in vederea acestei vizite. Ori de cate ori se zarea un munte.

Daca ar fi adevarat ca apare aici una din caracteristicile cele mai generale ale visului. ci reprezinta o dorinta realizata sub forma ueni manifestari psihice halucinatorii. asa cum paznicul de noapte este obligat sa faca el insusi zgomot urmarindu-i pe acei care. ne-ar fi trezit cu siguranta. aceasta va lasa insa intacta cealalta caracteristica a visului. Calatoresc pe mare: acesta este continutul visului. O alta caracteristica. aceasta excitatie psihica. este data de dorinta nesatisfacuta la acre el reactioneaza prin vis. persista deosebirea intre ideea latenta si continutul manifest. 6). atat de simple. Dorinta este excitantul visului. nu mai putin constanta. Numai ca urmare a unor cercetari aprofundate si cuprinzand un material faptic abundent vom putea demonstra ca excitantul visului trebuie sa fie intotdeauna o dorinta si nu o preocupare. Gresim crezand ca fara vise am fi dormit mai bine. In interpretarea visului. atunci fragmentul de vis: il vad pe fratele meu inchis intr-o lada ar trebui sa fie tradus nu prin fratele meu se restrange ci prin as dori ca fratele meu sa se restranga. in asa fel ca somnul sa poate continua. cea de a doua are sansa cea mai mare de a fi acceptata fara opozitie. realizarea dorintei constituie continutul visului: aceasta este una dintre caracteristicile fundamentale ale visului. vom ajunge la drumul cel mai scurt la concluzii asupra functiei visului. 41 . prin scandalul lor nocturn. Pornind de aici. activitatea sa legata de lucrurile care il intereseaza. visul trebuie sa aiba drept functie indepartarea acestei excitatii. Deci pana si in visele copiilor. Din cele doua caracteristici generale ale visului pe care le-am reliefat. Tocmai lui ii datoram putinul somn de care ne bucuram. in realitate. visul este protector al somnului. La copil. Adultul nu adoarme deoarece exita sa-si intrerupa viata activa. In calitate de reactie la excitatia psihica. Prin ce mijloc dinamic se achita visul de aceasta functie? Este un lucru pe care inca il ignoram. perturbatoare de somn. El nu poate evita sa ne prilejuiasca anumite tulburari. asa cum i se reproseaza. fara ajutorul visului nu am fi dormit deloc. sa facem drumul invers al acestei mici transformari. pe care il apara impotriva a ceea ce este susceptibil sa-l tulbure. consta in aceea ca visul nu exprima simplu un gand.Interpretarea Viselor oricarui interes pentru lumea exterioara. fratele meu trebuie sa se restranga. dar ceea ce putem afirma inca de pe acum. 5). As dori sa calatoresc pe mare : aceasta este dorinta excitant a visului. departe de a fi un factor de tulburare a somnului. o deformare a gandirii latente a visului: este transformarea gandului in eveniment trait in vis. trebuie intai de toate. un proiect sau un repros.

din cele doua caracteristici principale ale visului. aceste impliniri de dorinte sunt numai ganduri si nu iau niciodata forma de fenomene halucinatorii ale vietii psihice. continuam sa dormim. Satisfacandu-ne dorinta. daca ele apartin si viselor mai putin transparente. Sa spunem in treacat. ca daca evenimentele traite in vis nu sunt decat reprezentari transformate. o inlocuim cu excitatia psihica. fara a face sa intervina inconstientul. o suprima. asadar cu dorinta care tinde staruitor la satisfacerea sa: de fapt pana in prezent nu cunoastem alta excitatie psihica susceptibila sa tulbure somnul. La acesta din urma distingem o tendinta perturbatoare si o tendinta perturbata. este mentinut aici tocmai cel mai putin sigur. Astfel. In cazul visului tendinta perturbata nu poate fi alta decat tendinta de a dormi.Interpretarea Viselor in loc de a reproduce pur si simplu excitatia. o epuizeaza printr-un fel caracteristic de traire. Avand in vedere cele doua caracteristici ale visului putem relua comparatia intre acesta si actul ratat. fara a recurge la asociatia libera. deoarece epica viselor in stare de veghe implica si ea satisfacerea de dorinte si se manifesta ca atare numai in scopul acestei satisfaceri. Daca n-ar exista decat vise infantile. pe cand celalalt dispare. fara sa mai fie nevoie sa interogam pe autorul visului. nu apartin in realitate decat unei anumite categorii si unui anumit numar de vise. Avem o satisfacere partiala si o suprimare partiala a ambelor componente. 8). o indeparteaza. incercam o dorinta care se cere a fi satisfacuta. ceea ce nu ne permite sa ne 42 . el depinzand de starea de somn si nefiind realizabil in starea de veghe. posibile in conditiile starii de somn. Asemenea vise au suferit o deformare considerabila. Deci este vorba de a sti daca caracteristicile generale pe care ni le ofera visele copiilor sunt mai stabile. atunci intelegem ca desfasurarea visului are ca efect suprimarea excitatiei nocturne si satisfacerea dorintei. problema noastra ar fi solutionata. Deci si visul ar rezulta dintr-un compromis. In timp ce dormim. deci vise in stare de veghe nocturne. S-a constatat in repetate randuri ca acele caracteristici. Cat despre tendinta perturbatoare. aceste vise in stare de veghe nu sunt altceva decat impliniri ale dorintelor ambitioase si erotice dar desi viu reprezentate. Insusi limbajul curent pare a presupune faptul ca principala caracteristica a viselor consta in satisfacerea unor dorinte. al caror continut manifest nu prezinta nici un raport cu persistenta unei dorinte din timpul zilei. iar in actul ratat ca atare vedem un compromis intre aceste doua tendinte. Aceeasi schema se aplica visului. 7). In realitate. sarcina noastra dusa la bun sfarsit. carora am inceput prin a le atribui o importanta generala.

Interpretarea Viselor
pronuntam imediat asupra lor. De asemenea, prevedem ca pentru a explica aceasta deformare vom avea nevoie de tehnica psihanalitica de care ne-am putut dispensa cu prilejul obtinerii cunostiintelor referitoare la visele copiilor. Exista totusi un grup de vise nedeformate care, ca si visele copiilor, apar ca impliniri ale unor dorinte. Sunt acele vise care, pe tot parcursul vietii sunt provocate de imperioase trebuinte organice: foame, sete, nevoile sexuale. Ele constituie asadar impliniri de dorinte efectuate ca reactie la excitatii interne. Vom folosi drept exemplu tabloul Visul detinutului al lui Schwind, expus la Galeria Schack din Munchen, care nu poate avea alt continut decat tema evadarea. Ceea ce este excelent sesizat este ca evadarea trebuie trebuie sa aiba loc pe fereastra, pentru ca pe acolo a patruns raza de lumina care a pus capat somnului captivului. Gnomii cocotati unul peste altul reprezinta pozitiile succesive pe care ar trebui sa le ia detinutul spre a ajunge pana la fereastra. In toate celelalte vise, cu exceptia viselor copiilor si a celor de tip infantil, deformarea, asa cum am spus, constituie un obstacol in calea noastra. N-am putea afirma ca si acestea reprezinta impliniri de dorinte, cum suntem inclinati sa credem; continutul lor manifest nu ne dezvaluie nimic in legatura cu excitatia psihica ce le sta la origine si ne este peste putinta sa dovedim ca si ele tintesc la indepartarea sau la anularea acestei excitatii. Aceste vise trebuie interpretate, adica talmacite, deformarea lor trebuie inlaturata si continutul lor manifest inlocuit prin continutul lor latent: numai atunci vom putea sa judecam daca datele valabile pentru visele infantile sunt valabile si pentru toate celelalte vise, fara exceptie. Cenzura visului Studiul viselor copiilor ne-a dezvaluit geneza, esenta si functia visului. Visul este un mijloc de suprimare a excitatiilor (psihice) care tulbura somnul, aceasta suprimare facandu-se cu ajutorul satisfacerii halucinatorii a unor trebuinte. In ceea ce priveste visele adultilor, nu am putut explica decat un singur grup, cuprinzand indeosebi pe acelea pe care le-am calificat drept vise de tip infantil. Cand ne aflam in prezenta unui vis de un alt gen, admitem, ca urmare a diverselor aprecieri si prin analogie cu conceptia despre actele ratate, ca el constituie un substitut deformat al unui continut care ne este recunoscut si la care trebuie sa-l raportam.
43

Interpretarea Viselor
Deformarea operata de vis este ceea ce il face straniu sau incomprehensibil. Vrem sa stim mai multe lucruri in acest sens: mai intai care este originea sa, dinamismul sau; apoi functia pe care o indeplineste si in sfarsit modul in care actioneaza. Putem spune in consecinta, ca deformarea operata de vis este produsul travaliului psihic care se desfasoara in vis. Vom face referire in continuare la visul unei doamne in varsta, foarte cultivata si stimata. Acest vis nu a fost supus analizei. Referenta pretindea ca pentru persoanele care se ocupa de psihanaliza, el nu are nevoie de nici o interpretare. Autoarea visului insasi nu l-a interpretat, dar l-a judecat si l-a condamnat ca si cum ea ar fi fost capabila sa-l interpreteze. Iata de exemplu cum s-a pronuntat ea in aceasta privinta:’si cand te gandesti ca acest vis atat de oribil si de stupid a fost visat de o femeie de 50 de ani, care zi si noapte nu are decat grija copilului sau!’. Si acum iata acum visul referitor la asistenta amoroasa...’Ea se duce la spitalul militar nr1. si ii spune plantonului ca doreste sa vorbeasca cu medicul sef caruia vrea sa-i ofere serviciile sale pentru spital. Spunand acestea, ea subliniaza in asa fel cuvantul servicii incat subofiterul observa indata ca este vorba de servicii intr-ale amorului. Vazand ca are de a face cu o doamna in varsta, dupa ce ezita putin, o lasa sa treaca. Dar in loc de a ajunge la medicul sef, ea nimereste intr-o incapere larga si intunecoasa, in care o multime de ofiteri si medici militari stau in jurul unei mese lungi. Ea se adreseaza cu oferta sa unui medic primar, care o intelege de la primele cuvinte. Iata textul discursului ei, asa cum l-a pronuntat in vis: ’Eu, ca si multe alte femei si fete tinere din Viena suntem gata sa... cu soldatii, ofiterii, fara deosebire...’. la aceste cuvinte ea aude (tot in vis) un murmur. Dar expresia, cand jenata, cand malitioasa, care apare pe fetele ofiterilor, ii confirma ca toti cei de fata o luau cat se poate de serios. Doamna continua:’Stiu ca hotararea noastra poate sa para bizara, noi o luam insa cat se poate de in serios. Soldatul aflat pe front nu este intrebat daca vrea sa nu sa moara’. Urmeaza o perioada lunga de tacere penibila. Medicul primar o ia de mijloc si ii spune: ’Scumpa doamna, se presupunem ca am ajuns la aceasta...’(murmure). Ea se desprinde din imbratisarea lui, gandindu-se ca si el e la fel cu toti ceilalti, si raspunde:’Dumnezeule, eu sunt o femeie in etate si s-ar putea ca niciodata sa nu ma aflu in aceasta situatie. Pe de alta parte totusi, o conditie trebuie indeplinita: va trebui sa se tina seama de varsta, nu va trebui ca o femeie in varsta si un tinerel...(murmure); ar fi
44

Interpretarea Viselor
oribil’. Medicul primar: ’Va inteleg perfect!’. Cativa ofiteri, printre care se afla unul care i-a facut curte in tinerete, izbucnesc in ras si doamna isi exprima dorinta de a fi condusa la medicul sef, pe care il cunoaste, ca sa puna lucrurile la punct. Dar, spre marea ei mirare, constata ca nu cunoaste numele acestui medic. Cu toate acestea, medicul primar ii arata politicos si respectuos, o scara de fier, in spirala si stramta, care duce direct la etajele superioare si ii recomanda sa urce pana la etajul doi. Pe cand urca, se aude un ofiter spunand: ’E o hotarare colosala, fie femeia tanara sau batrana. Toate respectele mele’. Cu constiinta de asi implini o datorie, ea urca o scara interminabila. Acelasi vis s-a repetat de doua ori in interval de cateva saptamani, cu unele modificari( cu remarca doamnei) cu totul neinsemnate si absurde. Acest vis se desfasoara ca o fantezie diurna; el denota o remarcabila continuitate si unele detalii de continut ar fi putut sa fie clarificate, daca s-ar fi aratat vreo grija pentru asemenea lamuriri, ceea ce nu s-a intamplat. Pentru noi cel mai important si cel mai interesant fapt este ca visul prezinta anumite lacune, nu in rememorare, ci in continut. In trei randuri continutul este ca si epuizat; discursul doamnei fiind de fiecare data intrerupt printr-un murmur. Cum visul nu a fost supus nici unei analize, propriu-zis nu avem dreptul sa ne pronuntam cu privire la sensul sau. Exista totusi aluzii, ca aceea implicata in cuvintele servicii intr-ale amorului ,care indreptatesc unele concluzii, dar in special fragmentele de discurs care preced murmurul au nevoie de completare, ceea ce nu se poate face decat intr-un singur sens bine determinat. Procedand la restituirile necesare, constatam ca, spre a-si indeplini o indatorire cetateneasca, autoarea visului este gata sa-si puna propria persoana la dispozitia soldatilor si ofiterilor, pentru satisfacerea trebuintelor lor erotice. Aceasta fantezie nu se exprima insa in vis. Tocmai acolo unde contextul pare sa implice confesiunea, aceasta e inlocuita in continutul manifest printr-un murmur indiscret, ea apare sters sau este suprimata. Uneori cenzura nu se exercita asupra unor pasaje incredintate tiparului. Autorul, prevazand ca anumite pasaje se vor lovi de obstacolul cenzurii, le-a atenuat in prealabil, le-a modificat usor sau s-a multumit sa atinga in treacat sau sa faca pur si simplu aluzie la ceea ce avea, ca sa spunem asa, in varful penitei sale. Ziarul nu apare in acest caz cu spatii albe, insa anumite perifraze si obscuritati va vor dezvalui cu usurinta eforturile pe care autorul le-a facut ca sa evite interventia cenzurii oficiale.
45

estetic si social. tendintele impotriva carora este dirijata cenzura viselor trebuie descrise. simtindu-se de acord cu ele. Ne referim direct la o cenzura a visului. Putem merge chiar mai departe. nedeterminat si indoielnic. ca sunt lucruri la care nu indraznim sa gandim sau la care nu gandim decat cu oroare. omise sau acoperite de murmur. le recunoaste ca fiind ale sale. Pofte pe care le credem straine naturii umane se dovedesc destul de puternice ca sa provoace 46 . Dar. Eul eliberat de orice piedica morala cedeaza tuturor cerintelor instinctului sexual. trebuie incriminata interventia cenzurii visului. indecente din punct de vedere etic. Cel mai adesea. in judecata sa din starea de veghe. nu exista vis in care eul autorului visului sa nu joace rolul principal cu toate ca el stie foarte bine a se disimula in continutul manifest. sunt inainte de toate manifestari ale unui egoism fara margini si fara scrupule. de naiv am putea spune. acelora condamnate de mult de educatia noastra estetica si acelora care contrazic toate regulile de restrictie morala. aceasta cenzura se exercita dupa cea de-a doua modalitate. De altfel. Cautarea placerii. isi alege nu numai femeia altuia. femeia asupra tatalui si fratelui(visul doamnei in varsta de 50 de ani era si el incestuos. ci si obiecte carora acordul unanim al umanitatii le-a conferit un caracter sacru: barbatul isi indreapta alegerea sa asupra mamei si surorii. In acest caz putem afirma ca acestea sunt tendinte blamabile. trebuie sa admitem ca aceasta a suferit actiunea cenzurii. ca in visul de care ne ocupam aici. Ori de cate ori continutul manifest prezinta lacune. insa intr-un mod atat de fatis. Aceste dorinte cenzurate si care primesc in vis o expresie deformata. Noi sustinem ca pasajele din discursul doamnei. pe cand altele au lasat amintiri clare si distincte. au fost si ele victima unei cenzuri. Dorim sa cercetam prin intermediul caror tendinte si impotriva caror tendinte se exercita cenzura. care consta tocmai in detasarea de orice interes fata de lumea exterioara. careia trebuie sa-i atribuim un anumit rol in deformarea operata de vise. isi alege obiectele fara a intalni nici o rezistenta si isi alege de preferinta obiectele interzise. aluzii la gandurile autentice. impunandu-si atenuari. Aceatsa se manifesta rar. plasandu-ne mai intai din punct de vedere al instantei insasi reprezentate de cenzura. libidoul ei fiind in mod incontestabil dirijat catre fiul ei). ceea ce numim noi libido.Interpretarea Viselor Sa retinem aceasta analogie. Tendintele prin care se exercita cenzura sunt acelea pe care autorul visului. afirmand ca ori de cate ori ne gasim in prezenta unui element oniric foarte sters. Acest sacro egoismo al visului sigur ca nu este lipsit de legatura cu tendinta noastra din somn. aproximatii.

care de altfel nu ar fi capabil sa adauge nimic la simbol. Nu tot ceea ce poate fi comparat cu un obiect sau proces apare in vis ca simbol al acestui obiect sau proces. a dori moartea persoanelor celor mai iubite. Pe de alta parte.Interpretarea Viselor vise. inconstiente. Am stabilit ca elementul unui vis este poate fi fata de substratul acestuia ceea ce este partea fata de intreg. fireste. Dorintele de razbunare. il putem talmaci. Vom spune inainte de toate ca in calitate de talmaciri stabile. si ca de asemenea poate fi o aluzie referitoare la acest substrat sau reprezentarea sa figurata. simbolurile realizeaza intr-o oarecare masura idealul vechii si popularei interpretari a viselor. el constituie o relaxare binefacatoare fata de efortul penibil la care obliga interogarea autorului visului. Ele ne permit. sa interpretam un vis fara a mai chestiona pe autorul acestuia. adesea putem interpreta un vis fara nici o dificultate. departe de a simboliza orice. frati. Esenta raportului simbolic consta intr-o comparatie. iar studiul mai aprofundat al visului ne permite intr-adevar sa constatam ca si alti factori participa pe langa cenzura la producerea acestui fenomen. nu am sustinut ca cenzura ar fi singurul factor care produce deformarea. liber. Presupunem ca aceasta comparatie cere anumite conditii. nu alege in acest scop decat anumite elemente ale ideilor latente ale visului. in anumite circumstante. parinti. Aceste dorinte cenzurate par sa urce dintr-un adevarat infern. visul. Raportului constant existent intre elementul unui vis si talmacirea sa ii dam numele de raport simbolic. fara a putea spune care sunt acestea. Simbolistica este 47 . elementul insusi fiind un simbol al gandirii inconstiente a visului. surori sunt departe de a fi manifestari exceptionale in vise. Cand cunoastem simbolurile uzuale ale viselor. personalitatea autorului visului. Dar nu ajunge o comparatie oarecare pentru ca acest raport sa se stabileasca. interpretarile intrepinse in stare de veghe dovedesc ca nici cenzura nu pare a fi destul de severa fata de aceste dorinte. Dar. Simbolistica Visului Am stabilit ca deformarea care ne impiedica sa intelegtem visul este efectul unei cenzuri care isi exercita activitatea impotriva dorintelor inacceptabile. ca sa zicem asa. Un asemenea tur de forta este magulitor pentru interpret si il impune fata de autorul visului. Ura isi croieste drum liber. Simbolistica constituie capitolul cel mai interesant al teoriei viselor. conditiile in care el traieste si trairile care au precedat visul.

de care ne putem agata. Nasterea este aproape intotdeauna reprezentata de o actiune in care apa este principalul factor: visam fie ca ne aruncam in apa sau ca iesim din apa. Ne aflam aici in fata unei disproportii remarcabile. Este domeniul vietii sexuale. fara a sti nimic in legatura cu ea. normala a persoanei umane ca intreg. In unele simboluri. ca ea se apropie chiar si de notiunea de aluzie. Adesea ne vedem in vis alunecand pe fatada caselor.Interpretarea Viselor astfel limitata din toate directiile. In acest fel. visele in care figureaza parintii se desfasoara intr-o atmosfera de pietate. moartea. prin anumite prevestiri obscure. frati sau surori. ca insusi autorul visului sa n-o cunoasca si sa nu se foloseasca de ea. fratii. acelea cu balcoane. Exista insa altele in legatura cu care suntem obligati sa ne intrebam unde trebuie sa cautam factorul comun. nasterea si alte cateva lucruri. cu alte cuvinte ca intre acea persoana si autorul visului exista o relatie paternitate/maternitate. al organelor genitale. de reprezentare. Obiectele care isi gasesc in vise o reprezentare simbolica sunt putin numeroase. regele si regina sau alte personaje respectabile. care dorea sa-i atribuie o importanta de prim ordin . Casele cu peretii netezi reprezinta barbati. daca simbolul este o comparatie. goliciunea prin haine si uniforme. cand angoasa. copiii. al relatiilor sexuale. parintii. ar fi ciudat ca asociatia sa nu ne faca sa o descoperim. fie ca scoatem pe cineva din apa sau ca suntem noi scosi. Se vede aici cum se pierd pe nesimtite granitele dintre cele doua genuri de reprezentari: simbolurile si aluziile. autorul visului sa nu se arate nicidecum dispus sa recunoasca respectiva comparatie atunci cand ii este infatisata. care au ca simboluri mici animale. simbolurile care le desemneaza sunt 48 . acel tertium comparationis al presupusei comparatii. vom aborda un domeniu ale carui obiecte si continut sunt reprezentate de o simbolistica extrem de bogata si variata. comparatia care le serveste de baza este evidenta. reprezinta femei. In afara de acestea. Casa este aceea care constituie singura reprezentare tipica. Moartea iminenta este inlocuita in vis prin plecare. sinistre. insecte. al actelor sexuale. Parintii au ca simboluri imparatul si imparateasa. Majoritatea simbolurilor din vise sunt simboluri sexuale. Abandonand aceasta enumerare mai degraba saraca. Corpul uman in ansamblul sau. Acest fapt a fost recunoscut deja de Scherner. Mai putin tandre sunt visele in care apar copii. Trebuie sa convenim de asemenea ca notiunea de simbol nu este inca net delimitata. incercand in timpul acestor descinderi cand placere. ca ea se confunda adesea cu aceea de substituire. ba mai mult. Pe cand continuturile simbolizate sunt putin numeroase.

stalpi. ibrice. Partea principala a aparatului genital masculin si cea mai vrednica de interes pentru ambele sexe. ciocanele si alte instrumente sunt incontestabil reprezentari simbolice ale organului sexual masculin depinde de o conceptie simpla legata de acest organ. insusire care formeaza o parte a fenomenului erectiei.Federn este acela care a stabilit aceatsa interpretare cu ajutorul unor dovezi cu neputinta de respins. creioanele. Dintre psihanalisti. in urma experintelor sale care constau in a da bratelor si picioarelor in timpul somnului pozitii artificiale. Printre simbolurile sexuale masculine mai putin inteligibile. adica: bastoane. izvoare tasnitoare ca si prin alte obiecte susceptibile de alungiri. dar chiar si un experimentator atat de impartial ca Mourly-Vold a ajuns la aceleasi concluzii. In ceea ce priveste aparatul genital al barbatului. Asemenea obiecte se intalnesc cel mai frecvent in simbolistica viselor si interpretarea lor nu prezinta nici o dificultate. avand toate aproape aceeasi valoare. Nu mai putin inteligibila este reprezentarea membrului masculin prin obiecte din care curge un lichid: robinet. prezinta importanta simbolica indeosebi numarul sacru trei. El face din organul sexual insasi esenta persoanei si o pune sa zboare. adica revolverul. apoi in obiecte care.Interpretarea Viselor extraordinar de numeroase. a creat reprezentarea simbolica cu ajutorul baloanelor. de a simboliza erectia. avioanelor si chiar a dirijabilelor Zeppelin. Faptul ca tocurile de scris. De ce palaria si mantaua au capatat aceeasi semnificatie? Nu este usor sa ghicim acest lucru. In cosmarurile fetelor. etc. in asa fel ca fiecare obiect poate fi exprimat prin simboluri multiple. sabii sau chiar arme de foc cum ar fi pusti. Insusirea deosebita pe care o are acesta de a invinge gravitatia. arbori. dar semnificatia lor simbolica este inconstestabila. urmarirea de catre un om inarmat cu un cutit sau cu o arma de foc joaca un rol esential. pumnale. ca si penisul. Visul dispune pentru organele sexuale ale omului. pot patrunde in interiorul unui corp producand raniri: arme ascutite de toate felurile cum ar fi cutite. spade. vom cita reptilele si pestii. umbrele. dar mai ales faimosul simbol al sarpelui. pistoale si in mod deosebit arma care prin forma sa se preteaza in mod special la aceasta comparatie. creioanele cu mina mobila. In sfarsit 49 . pilele pentru unghii. isi gaseste substitutele simbolice mai intai in obiectele care ii sunt asemanatoare prin forma. Dar visul cunoaste si un alt mijloc. de o multime de reprezentari pe care le putem numi simbolice si in care cel mai adesea este evident factorul comun al comparatiei. in intregul sau. cum ar fi lampile cu suspensor. P. mult mai expresiv.

Putem cita. lazi. echitatia. gura ca simbol al orificiului vaginal si. privita ca o pedeapsa pentru masturbare. 50 .usa si portal devenind la randu-le simboluri care desemneaza orificiul genital. Topografia complicata a aparatului genital al femeii determina adesea reprezentarea acestuia sub forma unui peisaj. pesteri. buzunare. piersici. cu stanci. Simbolul camera se include aici in acela de casa.etc. Dintre animale. Simbolurile destinate sa reprezinte in mod special raporturile sexuale sunt mai putin numeroase in vise decat s-ar crede. Vaporul face si el parte din aceasta serie. cufere. vase si sticle. pe cand impozantul mecanism al aparatului genital al barbatului este simbolizat sub forma tuturor felurilor de masini complicate. Trebuie considerati ca facand parte din aparatul genital sanii care. mai mari. Satisfactia sexuala obtinuta fara concursul unei persoane de sex opus este simbolizata prin tot felul de executii muzicale. biserica si capela. Unele simboluri ca dulapuri. ale coprului feminin. greu de descris. activitatile ritmice ca dansul. Pilozitatea zonelor genitale la cele doua sexe este reprezentata in vis sub aspectul unei paduri. isi afla reprezentarea simbolica in mere.. ca si obiectele facute din aceste materiale ca masca si cartea. cum ar fi mana sau piciorul. ca si celelalte emisfere. smulgerea unei ramuri sunt reprezentari subtil simbolice ale onanismului. Sa mai citam dintre organele corpului. simbolul acesta semnifica in mod cert castrarea. extractia unei masele. ca de exemplu faptul de a fi zdrobit de un automobil. intre altele prin cantatul la pian. cuptoare si mai ales camere se raporteaza mai degraba la uter decat la aparatul genital propriu-zis. Un alt simbol interesant al aparatului genital al femeii este reprezentat de ladita cu bijuterii: giuvaer si comoara sunt dezmierdarile adresate. cum ar fi lemnul si hartia. dintre edificii. ca raportandu-se la aceasta categorie. O reprezentare cu totul deosebita este caderea unui dinte. persoanei iubite. fructe in general. dulciurile servesc adesea la simbolizarea palcerii sexuale. Mai au semnificatie simbolica anumite materiale.Interpretarea Viselor ne putem intreba daca substituirea organului sexual masculin printr-un alt membru. coborarea brusca. Alunecarea. trebuie considerata de asemenea ca fiind simbolica. al unui tufis. melcii si scoicile sunt incontestabil simboluri feminine. gropi. apa. chiar si in vis. paduri. Aparatul genital al femeii este reprezentat in mod simbolic prin toate obiectele a caror caracteristica consta in aceea ca circumscriu o cavitate in care poate fi introdus ceva: mine. ascensiunea ca si accidentele violente.

ci sanul. cu toate ca adesea dintr-un alt punct de vedere decat cel sexual. Multe simboluri desemneaza un organ genital in general: acesta este cazul simbolurilor in care apare un copil mic. nume care i-a fost dat de portughezii care au descoperit-o. cu semnificatie in gen masculina. Lenjeria alba. In limba 51 . pantoful. vom trece in revista domeniile din care au fost imprumutate simbolurile sexuale. constatam faptul incredibil ca deosebirile sexuale sunt adesea abia schitate in reprezentarile simbolice. Fructul nu desemneaza copilul. Toate acestea raman de neinteles atat timp cat nu suntem la curent cu dezvoltarea reprezentarilor sexuale ale oamenilor. dar uneori si feminina. apoi a instinctelor rele. mantaua serveste la desemnarea unui barbat. formele corpului. ca reprezentare a aparatului genital al femeii. Un simbol obscur de acest gen este palaria. cutia sunt exceptate de utilizarea simbolica bisexuala. In anumite cazuri aceasta ambiguitate a simbolurilor poate sa nu fie decat aparenta. a patimilor. ca buzunarul. Mugurii si florile semnaleaza organele genitale ale femeii si in special virginitatea. Alteori. Muntele. Tot asa. Animalele salbatice servesc la reprezentarea in primul rand a oamenilor pasionati. nu vom reusi sa intelegem ratiunea care a facut din el un simbol al maternitatii. Si una si alta comporta multe aspecte care contrazic asteptarile noastre. papucul desemneaza simbolic organele genitale ale femeii. si invers. hainele. In ceea ce priveste lemnul. exista in Atlantic o insula numita Madera. o fetita sau un baietel. Cuvantul german Holz( lemn) ar avea aceeasi radacina cu cuvantul grecesc óɕŋ. stanca sunt simboluri ale organului sexual masculin. al feminitatii. poate orice acoperamant de cap in general. Am mentionat deja peisajul. completand aceasta cercetare cu cateva consideratii referitoare in special la simbolurile al caror factor comun ramane obscur. materie bruta. panza sunt in general simboluri feminine. In consecinta. Cravata care atarna pe piept si care nu este purtata de femei. daca nu chemam in ajutor lingvistica comparata.Interpretarea Viselor Utilizarea si talmacirea acestor simboluri sunt mai putin simple decat sar crede initial. deoarece ea era pe atunci acoperita de paduri. de altfel simbolurile cele mai frapante. uniformele sunt simboluri destinate sa exprime goliciunea. arma. care inseamna materie. ci cu simbolul insusi. Dar adesea se intampla ca un cuvant generic sa sfarseasca prin a desemna un obiect particular. gradina un simbol frecvent al organului sexual feminin. este in chip manifest un simbol masculin. Or. un simbol masculin desemneaza o parte a aparatului genital feminin. Incepand nu cu ceea ce reprezinta simbolul.

Rank a stabilit ca este vorba aici de reprezentarile simbolice ale nasterii. atunci cand un copil cere vesti despre o persoana pe care n-a mai vazut-o de mult. fiecare om isi petrece prima faza a existentei sale in apa. ca un Baedecker. ceea ce vrea sa spuna ca te nasti sau esti nascut. expresii care nu au fost intotdeauna intelese exact si a caror interpretare a facut loc multor neintelegeri. Toti cunoscatorii vechilor mituri stiu cat de importanta era reprezentarea unei calatorii in imparatia mortii in religia Egiptului antic. aceasta ultima calatorie a mortului a devenit o realitate. ca ea a plecat intr-o calatorie. Plecarea simbolizeaza in vis moartea. fara a sti poate ca s-a folosit astfel de un simbol sexual.Interpretarea Viselor portugheza Madeira inseamna tocmai lemn. inclusiv stramosii omului. De cand locurile de ingropaciune au fost separate de locuinte. sa mearga cu impolitetea pana acolo incat sa trateze o femeie drept lada batrana . Or cuvantul materia este un derivat de la mater. si care la randu-i inseamna materie in general. in mit. Naterea este cu regularitate exprimata in vis printr-o relatie cu apa: te scufunzi in apa sau iesi din apa. Simbolistica sexuala nu este nici ea proprie doar visului. In miturile privitoare la nasterea eroilor. Mai sunt apoi numeroasele exemplare din cartea mortilor care. Deci tocmai aceasta straveche conceptie s-a perpetuat in folosirea simbolului lemn pentru femeie. scufundarea in apa si salvarea din apa joaca un rol predominant. mama. daca este vorba despre o persoana raposata. fiecare mamifer. descind din animale acvatice. adica in lichidul amniotic din uterul mamei si a se naste inseamna pentru el a iesi din apa. Cand visam ca ne-a salvat o persoana de la inec.Rank unei analize comparate. Fiecaruia dintre noi. Acest simbol poate fi considerat ca punand in evidenta o dubla legatura cu adevarul transformismului: pe de o parte toate mamiferele terestre. o persoana care a salvat un copil din apa. Materia din care e facut un lucru este ca un fel de mama a acestuial. Recunoastem in cuvantul madeira cuvantul latin materia usor modificat. facem din aceasta persoana mama. fie si numai o singura data in viata. mama. supuse de O. In Noul Testament se spune: femeia este un vas fragil. insotea mumia in acest voiaj. analoage acelora care se manifesta in vis. i s-a intamplat. marturiseste a fi chiar mama acestuia. sau pur si simplu o mama. Etimologistii sunt aceia care au facut verosimila presupunerea ca vaporul este o reprezentare simbolica a femeii: substantivul Schiff (vapor) care servea initial pentru 52 . exista obiceiul de a i se raspunde. pe de alta parte. De altfel. Cartile sfinte ale evreilor sunt intesate de expresii imprumutate din simbolistica sexuala.

iar simbolistica viselor nu este decat un mic sector al acestuia. nimic nu este mai putin indicat decat sa ataci intreaga problema pornind de la vis. multe dintre ele nu le regasim in alte domenii. dupa ce si-a ucis din gelozie femeia iubita. destinata sa desemneze un act pe care nici o alta persoana nu-l putea cunoastea. tiranul. moarta si-a dezvaluit prezenta. De unde provine cunoasterea acestor raporturi simbolice? Limbajul curent nu ne furnizeaza decat o parte infirma a acesteia. pe cand in vise simbolurile servesc 53 . chiar vecine cu cele dintai. In Anthropophyteia. citim ca in unele regiuni ale Germaniei se spune despre o femeia care a nascut: i s-a surpat cuptorul.S. pandant pe care putini il cunosc. Melissa. expresie voalata. sau nu le regasim decat ici-colo. prin caderea sau scoaterea unui dinte: intr-adevar. nu corespunde numai semnificatiilor vulgare ale acestui act. antropologia ne ofera un pandant la aceasta reprezentare.Kraus si care constituie o mina de informatii fara egal pentru ceea ce priveste viata sexuala a popoarelor. ci are si numeroase analogii mitologice. publicata de F. nu ar fi in realitate decat o modificare a cuvantului Schaff (strachina). In plus. amintindu-i lui Periandru ca el isi bagase painea intr-un cuptor rece. stim ca unele triburi primitive de pe continentul african practica circumciziunea ca ritual al puterbatii (spre a celebra intrarea tanarului in varsta virilitatii). prin care aceste raporturi ajung sa se exprime. Cand. simbolistica din toate celelalte domenii nu este in mod necesar si exclusiv sexuala.Interpretarea Viselor a desemna un vas de argila. sau mai curand a castrarii considerate ca pe o pedeapsa pentru acest pacat. cat despre simbolurile din vise. In al treilea rand. Numeroasele analogii pe care le pot oferi alte domenii sunt cel mai adesea ignorate de autorii viselor. ca reprezentare simbolica a onanismului. este reprezentarea onanismului. inlocuiesc circumciziunea prin extractia unui dinte. a conjurat umbra acesteia sa-i dea vesti despre sine. pe cand alte triburi. Faptul ca cuptorul este simbolul femeii si al uterului ne este confirmat de legenda greceasca privitoare la Periandru din Corint si consoarta sa. Smulgerea unei ramuri. Domeniul simbolicului este extrem de intins. potrivit istoricului Herodot. In al doilea rand aceste raporturi simbolice nu apartin propriu-zis autorului vislui si nu caracterizeaza doar travaliul care are loc in cursul viselor. Dar ceea ce este cu totul deosebit. Multe simboluri folosite in alt mod nu se manifesta in vis sau nu apar decat rareori.

Sperber( din Upsala). Simboluri initial sexuale vor fi capatat ulterior o alta utilizare. Am spus ca. ale carui lucrari sunt independente de psihanaliza. dupa ce au nascocit un cuvant nou cu semnificatie sexuala. Acelasi lucru s-a petrecut si la generatiile ulterioare care. unul acre exprima actul sexual. cuvantul s-a detasat de semnificatia sa sexuala. Raportul simbolic ar fi supravietuitorul vechii identitati de cuvinte. de a intelege de ce visul. 54 . Este evident ca nu putem raspunde acestor intrebari cat timp nu ne ocupam decat de simbolistica viselor. H. Putin cate putin. acre pastreaza ceva din aceste vechi conditii de viata. chiar si daca cenzura viselor nu ar exista. prin trecerea de la reprezentarea simbolica la alta forma de reprezentare. fiind acompaniata de cuvinte si expresii ritmic repetate. S-ar spune ca omul primitiv nu s-a resemnat sa munceasca decat facand din aceasta echivalentul si substitutul activitatii sexuale. Interesul sexual s-a transferat astfel in domeniul muncii. obiectele care au purtat altadata aceleasi nume ca obiectele legate de sfera si viata sexuala ar aparea astazi in vise in calitate de simboluri din aceasta sfera si din aceasta viata. In acest fel cuvantul lansat in cursul muncii in comun avea doua sensuri. ea ne deschide o posibilitate de a intelege simbolistica viselor. Un lingvist. l-au aplicat unui gen nou de munca. prezinta atatea simboluri legate de viata sexuala. Munca era efectuata in comun. de o importanta contributie.Interpretarea Viselor aproape in exclusivitate la exprimarea obiectelor si raporturilor sexuale. Acest lucru nu este nici el usor de explicat. spre a se fixa definitiv in domeniul muncii. de ce in general armele si uneltele slujesc de simboluri masculine. celalalt munca activa. Primele sunete articulate au servit la comunicarea ideilor si la chemarea partenerului sexual. pe cand tesaturile si obiectele casnice sunt simboluri feminine. Cel de-al patrulea punct de vedere ne readuce la punctul de plecare si ne orienteaza in directia care ne este trasata. Daca ipoteza pe care am schitat-o este exacta. dezvoltarea ulterioara a radacinilor limbii a insotit organizarea muncii in comunitatea umana primitiva. Trebuie insa sa retinem ideea ca exista raporturi deosebit de stranse intre simbolurile veritabile si viata sexuala. a sustinut ca trebuintele sexuale au jucat un rol dintre cele mai importante in geneza si dezvoltarea limbii. aceasta schimbare de destinatie antrenand degradarea lor treptata. pentru ca si in acest caz am avea de rezolvat problema talmacirii limbajului simbolic al visului in cel al gandirii noastre din starea de veghe. Beneficiem de curand. cu privire la aceste raporturi. care fusese asimilata cu acest act. viosul nu ne-ar fi mai inteligibil.

Ea face posibila reunirea intr-un vis manifest a doua serii de idei latente cu totul diferite. 2) Visul manifest nu contine ansambluri ale visului latent. complicarea raporturilor intre elementele visului latent si acelea ale visului manifest. In acest fel. decat fragmente din anumite 3) Elementele latente care au trasaturi comune se regasesc fuzionate in visul manifest. Vrem sa spunem prin aceasta ca continutul visului manifest este mai redus decat acela al visului latent. independent de cenzura. de exemplu prin alegerea expresiei verbale pentru o idee data. Elaborarea Visului Primul efect al procesului de elaborare al unui vis consta in condensarea acestuia din urma. Condensarea se efectueaza printr-unul din urmatoarele trei procedee: 1) Unele elemente latente sunt pur si simplu eliminate. un element manifest poate sa corespunda simultan mai multor elemente 55 . Am putea sa-i atribuim mai degraba cauze de ordin mecanic sau economic in procesul oniric. Efectele condensarii pot fi absolut extraordinare. fiind usor de demonstrat ca trasaturile comune care constituie conditia formarii lor sunt create in mod intentionat acolo unde acestea lipsesc. Condensarea poate uneori lipsi. adica niciodata nu se intampla ca visul manifest sa fie mai intins decat visul latent si sa aiba un continut mai bogat.Interpretarea Viselor Simbolistica este deci un al doilea factor de deformare al viselor. Nu se observa niciodata contrariul. Procesul de elaborare oniric este puternic angrenat in producerea acestor structuri compozite. dar ea in general exista si de aceea este considerabila. Condensarea mai are ca efect tulburarea. Cu toate ca condensarea obscurizeaza visul. totusi cenzura isi are aici partea sa de contributie. Putem insa presupune ca este confortabil pentru cenzura sa se slujeasca de simbolistica. avand prin aceasta si posibilitatea unei interpretari de ordin superior. nu avem totusi impresia ca ea ar fi un efect al cenzurii. ca el reprezinta in consecinta un fel de traducere abreviata a acestuia. in asa fel ca putem obtine o interpretare aparent satisfacatoare a unui vis. aceasta urmarind acelasi scop: sa faca visul bizar si de neinteles.

bazata pe o similitudine tonala. ca acest fenomen este in intregime opera cenzurii viselor. Inlocuirea printr-o aluzie exista si in gandirea noastra in stare de veghe. Din fericire. Adesea trebuie asteptat ca intregul vis sa-si fi gasit interpretarea. dupa cum un element latent poate participa la mai multe elemente manifeste: este vorba deci despre un fel de incrucisare. mai putin important. fara a respecta conditia asociatiei intre continuturi. el inlocuieste aceasta asociatie de continut prin una exterioara putin uzitata. nici ceea ce s-ar putea numi o inlocuire prin reprezentare. despre aceasta avem unele cunostiinte prealabile. cuvantul de spirit si-ar rata total efectul daca nu am putea parcurge fara dificultate drumul de la aluzie la obiectul acesteia. un element latent este inlocuit nu printr-unul din propriile sale elemente constitutive. deci printr-o aluzie.Interpretarea Viselor latente. nici o selectie calauzita de o anumita regula. stim . in consecinta ea este cifrata. ca ideile care apar in legatura cu un element manifest nu trebuie utilizate treptat. in asa fel ca visul apare altfel centrat si straniu. Cuvantul de spirit se serveste adesea de o aluzie. accentul psihic este transferat de pe un element important pe un altul. Travaliul de elaborare onirica opereaza deci o transcriptie cu totul neobisnuita a ideilor viselor. El respecta totusi in mod riguros conditia inteligibilitatii. Deplasarea se exprima in doua feluri: in primul rand. interpretarea aluziei lasa impresia unui cuvant de spirit ratat sau a unei explicatii fortate. ci prin ceva mai indepartat. o transcriptie care nu este nici o traducere cuvant cu cuvant sau semn cu semn. in cursul interpretarii unui vis. Aici aluzia nu prezinta decat rapoturi cu totul exterioare si foarte indepartate de elementul pe care il inlocuieste. Dar deplasarea prin aluzie care are loc in vis se sustrage acestor doua limitari. si cand vrem sa ajungem la elementul vizat. etc. In gandirea in stare de veghe aluzia trebuie sa fie usor inteligibila si trebuie sa avem intre aluzie si gandirea veritabila un raport de continut. pe ambiguitatea de sensuri pe care o are un cuvant. intre altele. situatie in care reliefam un element in dauna multor altora: ne aflam a ceva cu totul diferit si mult mai complicat. trase de par. Un al doilea efect al procesului de elaborare onirica consta din deplasare. in ordinea succesiunii lor. Cenzura viselor nu-si atinge scopul decat daca izbuteste sa faca de negasit drumul ce duce de la aluzie la substratul ei. dar cu o anumita diferenta. 56 . ca atunci cand nu reproducem decat consoanele unui cuvant omitand vocalele. in al doilea rand. Constatam de asemenea.

Potrivit celei dintai. pe de alta parte. El consta dintr-o transformare a ideilor in imagini vizuale. in acest fel aflam. dar va veti lovi de mari dificultati de indata ce veti aborda reprezentarea concreta a cuvintelor abstracte si a partilor de vorbire care exprima relatiile dintre idei: particule. conjuctii. cel mai interesant. nimic din ideile latente ale visului nu corespunde acestor indoieli si incertitudini. Aceasta parte a procesului de prelucrare onirica este cea mai constanta. multe idei isi conserva forma proprie si apar ca atare sau in calitate de cunostinte in visul manifest. anume daca un element dat s-a manifestat realmente in vis. visul ar fi absurd pentru ca activitatea psihica al carei efect este acesta si-a pierdut orice capacitate de a formula o judecata critica. In general. Urmarind confruntarea intre ideile latente ale viselor si visele manifeste care le inlocuiesc. Al treilea efect al procesului de elaborare onirica este. potrivit conceptiei noastre. ele sunt exclusiv efectul cenzurii si trebuie 57 . imaginile vizuale nu sunt singura forma pe care o imbraca ideile in vis.Interpretarea Viselor Deplasarea de accent constituie un mijloc mai neobisnuit de exprimare a gandurilor. Nu este insa mai putin adevarat ca imaginile vizuale joaca un rol esential in formarea viselor. Spre a va face o idee de dificultatile pe care le prezinta. de asemenea. visul devine absurd de indata ce este exprimata critica cuprinsa curpinsa in insesi ideile visului. Ne servim adesea de acest mijloc in gandirea din starea de veghe. daca este exact elementul invocat sau presupus si nu altul. ceea ce corespunde indoielilor si incertitudinilor atat de des exprimate de autorul visului. In cursul activitatii de interpretare aflam. de indata ce s-a formulat judecata ’e absurd’. adica sa treceti de la scrierea cu semne grafice la scrierea prin semne figurative. Se poate afirma ca asupra acestei chestiuni opozitia dintre conceptia medicala si conceptia psihanalitica despre vis atinge culmea acuitatii. aflam o multime de lucruri la care nu ne asteptam. inchipuiti-va ca ati preluat sarcina inlocuirii unui articol de fond politic printr-o serie de ilustratii. din punct de vedere psihologic. etc. Este evident ca acest rezultat nu este usor de obtinut. Aceasta nu inseamna ca toate elementele constitutive ale ideilor onirice ar suferi aceasta transformare. va va fi usor si poate chiar comod sa le inlocuiti prin imagini. spre a produce un efect comic. ca insasi absurditatea viselor are semnificatia sa deosebita. In ceea ce priveste persoanele si obiectele concrete despre care este vorba in articolul propus.

Contrariile sunt tratate in acelasi fel ca si analogiile si sunt exprimate de preferinta prin acelasi element manifest. Aceasta explica de ce nu apare in vis reprezentarea.Interpretarea Viselor considerate ca fiind expresia unei tentative. Se scria deci Ken-tare. tocmai iepurele il fugareste adesea pe vanator. Astfel. in vechea limba egipteana. oala)-pot. numai dupa intelesul general putem sa decidem alegerea noastra in ceea ce priveste interpretarea. Iata cateva exemple extrase din comparatia intre limbile engleza si germana: Topf (vas. ca si in alte limbi mai noi. O alta particularitate a procesului de elaborare onirica isi gaseste pandantul in dezvoltarea limbii. dupa cum se scria Ken-slab. in limbajul vorbit s-a recurs la o intonatie si la gesturi care variaza cu sensul dat cuvantului. isi gaseste o fericita analogie in dezvoltarea limbii. Stim deja ca elementele analoage ale materialului latent sunt inlocuite in visul manifest prin condensari. de suprimare. Cunoastem deja inversarea sensului. ca si cum totul s-ar petrece intr-o lume rasturnata. boat (ambarcatiune)-tub. antonimele puternicslab. inlocuirea a ceva prin contrariul acestuia. un element al visului manifest. de refulare. iar in scriere cuvantul era insotit de un ’determinativ’. Acest mod ciudat de a opera. este posibil sa semnifice numai acest contrariu. hurry ( a se grabi)ruhe (odihna). univoca cel putin a lui ’nu’. capabil sa exprime contrariul sau. care caracterizeaza procesul de elaborare onirica. sau sa exprime ambele sensuri simultan. insotindu-se cuvantul cu o imagine care reprezenta un om stand in picioare. In vis. In afara de aceasta. 58 . clar-obscur. pentru acelasi sens. Ken insemna initial tare si slab. Multi lingvisti au constatat ca in limbile cele mai vechi. adesea se intampla ca acelasi cuvant sa prezinte. insotindu-se cuvantul cu o imagine care reprezenta un barbat chircit. In vechea limba egipteana. adica de o imagine care. partial izbutite. etc. Pentru a se evita neintelegerile ce pot rezulta din folosirea unor cuvinte atat de ambivalente. Una din constatarile cele mai uimitoare este aceea referitoare la modul in care procesul de elaborare onirica prelucreaza opozitiile care exista in cuprinsul visului latent. Inversiunile de acest gen se produc in vis in mai multe feluri. mare-mic sunt exprimate prin aceeasi radacina. de raporturi intre doua persoane. sunete oranduite intr-o ordine rasturnata. insa nu era destinata pronuntarii. Astfel. in vis se produc inversari de situatii.

a condensa. in realitate. visul seamana mai curand cu un mozaic facut din fragmente de diferite pietre cimentate intre ele. ele trebuie interpretate incepand cu finalul si sfarsind cu inceputul. Sunt apoi vise in care ordinea elementelor este total intervertita. Spre a incheia. de preferinta de natura vizuala. toate ideile noastre au ca punct de plecare imaginile concrete. in asa fel ca figurile care rezulta nu corespund deloc contururilor originare ale acestor fragmente.Interpretarea Viselor Succesiunea evenimentelor sufera de asemenea o inversiune. sau mai exact. Or. In procesul de elaborare este vorba. in asa fel ca seria antecedenta sau cauzala ia locul aceleia. evident. sa exageram importanta procesului de elaborare onirica. de a transforma in imagini concrete. nici sa-i acordam o incredere fara rezerve. In majoritatea cazurilor. Exista. Nu trebuie. materialul lor primar. trebuie sa ne ferim de a incerca sa explicam o parte a visului manifest prin alta. unde eroul cade mort teapan. o prelucrare secundara a viselor care isi asuma sarcina transformarii intrun tot aproape coerent a datelor celor mai imediate ale visului. o evolutie retrograda si. a efectua o reprezentare plastica. care trebuie sa urmeze in mod firesc. In general. mai inante ca in culise sa fi rasturnat focul de arma care trebuia sa-l ucida. Aceste particularitati ale procesului de elaborare onirica trebuie considerate drept trasaturi arhaice. a supune apoi totul unei 59 . fazele lor preliminare sunt constituite din impresii senzoriale. Activitatea sa se epuizeaza in efectele pe care le-am enumerat. sa formulam cateva consideratii suplimentare. in asa fel incat daca cineva vrea sa gaseasca sensul acestora. vechilor limbi si scrieri. dar asezand materialul intr-o ordine adesea absolut incomprehensibila si completand-o acolo unde acest lucru pare necesar. Procesul de prelucrare onirica imprima deci ideilor o tratare orientata regresiv. Numai ulterior cuvntele au fost atasate acestor imagini si constituite in idei. trebuie sa dispara tot ceea ce dezvoltarea imaginiloramintire si transformarea lor in idei au putut aduce ca achizitii noi. ca si cum visul ar fi conceput ca un tot coerent si ar dispune de o reprezentare pragmatica. Ele sunt de asemenea inerente vechilor sisteme de exprimare. si care prezinta aceleasi dificultati in legatura cu unele observatii critice. pe de alta parte. ideile latente concepute verbal. Acesta ar fi asadar travaliul de elaborare a viselor. Este ca la teatrul de balci. in cursul acestei regresiuni. a deplasa. cu elemente intercalate. din imagini-amintire privind aceste impresii.

O femeie im saruta si il mangaie ca pe copilul ei. aceste discursuri fiind introduse in ideile latente in calitate de materiale sau in calitate de excitatii ale visului. Aceste condensari. total lipsite de sens sau simple copii de calcule existente in ideile latente ale visului. caruia nu-i cunoastem inca ceva analog in viata psihica. Cat despre femeia care figureaza in a doua imagine. Desigur exista o legatura intre aceste doua imagini sau idei. nu sunt decat rareori expresia unei reflectii asupra visului: cel mai adesea sunt fragmente de idei latente care trec in visul manifest. aprecierile critice. ’Visul’ nu este altceva decat rezultatul procesului de elaborare onirica. Dar care? Cum el exclude categoric realitatea actului unchiului sau. om pios. suntem tentati sa stabilim intre cele doua imagini o relatie de dependenta temporala. acelea pe care le gasim in visul manifest sunt cel mai adesea juxtapuneri de numere. Judecatile. In legatura cu prima imagine. In afara de cateva rare exceptii. prin analogie cu procesul de elaborare onirica. nu a comis niciodata si nu ar fi capabil sa comita un asemenea pacat. autorul visului (care este evreu) ne spune ca unchiul sau. competentei procesului de elaborare onirica. uimirea. Pe de alta parte. concluziile formulate in vise nu sunt niciodata efectele travaliului de elaborare. cu toate ca este intr-o sambata. aceasta este tot ce poate acest proces sa realizeze si nimic in plus. ’In cazul in 60 . discursurile auzite sau pronuntate in vise sunt ecouri sau juxtapuneri de discursuri auzite sau pronuntate in ziua in care a precedat visul. transformari regresive de idei in imagini sunt noutati a caror cunoastere constituie principala recompensa a eforturilor psihanalitice. Analiza unor vise 1. cum ar fi evolutia limbii si a gandirii. de asemenea.Iata un vis alcatuit din doua imagini succinte: Unchiul celui care viseaza fumeaza o tigara. Este ciudat ca s-a putut abuza de datele psihanalizei pentru a se face aceasta confuzie. nu-i vine in minte decat mama sa. Calculele scapa. aparente de calcul. Travaliul de elaborare onirica este un proces de un ordin cu totul particular. el este deci forma pe care acest proces o imprima ideilor latente. putem constata raporturi care leaga studiile psihanalitice de alte domenii. deplasari.Interpretarea Viselor elaborari secundare. Procesul de elaborare nu poate compune nici discursuri. dupa ce au suferit anumite modificari si o oarecare adaptare reciproca.

in care apar compromisurile cele mai uimitoare intre certitudinea mortii si nevoia de a-l reinvia pe cel decedat. altadata el este pe jumatate 61 . fara a fi avut vreodata ocazia sa ma aproprii de ea. nici scena care urmeaza nu ma fac sa traiesc vreo senzatie neplacuta). Ceva mai departe sar de pe bicicleta. intalnind-o adesea pe strada. 2. lucru care mi s-a intamplat de multe ori. fiind mentinut doar cainile care o intovarasea. Am afirmat anterior. Cateodata disparutul. 13 iulie 1910: Spre dimineata am urmatorul vis: Cobor pe bicicleta o strada din Tubingen.Interpretarea Viselor care unchiul meu. pe cand daca ar sti acest lucru el ar muri numaidecat. ca sa desparta cainii incaierati. In fata mea stau asezate doua domane in varsta care ma privesc cu un aer batjocoritor. de catva timp indragostit de o fata pe care n-o cunosteam decat din vedere. s-ar decide sa puna tigara in gura sambata. are multa vreme vise ciudate. Urmatorul vis apartine unui student la medicina din Munchen. Numai ca in visul manifest tanara nu apare. Dar autorul visului ne aduce la cunostiinta urmatoarele: ’Eram. El adauga ca adesea i s-a intamplat sa intervina. continua sa traiasca. chiar in momentul trecerii la starea de somn la cea de veghe. Atunci ma trezesc si. Simbolurile ne-ar fi aici de putin ajutor. Cand cineva pierde o ruda pretuita. Mai aflam ca fata de care ii placea era vazuta intotdeauna in tovarasia acelui caine de rasa. ca insasi aceste idei sunt reduse la stadiul de materiale brute si ca sarcina interpretarii este sa reconstituie aceste relatii disparute. cu toate ca este mort. caci nu stie ca este mort. nu sunt suficiente pentru clarificarea acestui aspect. cand un baset negru se precipita indaratul meu si ma musca de calcai. As fi fost foarte fericit ca aceasta ocazie sa-mi fi fost data de baset. Se poate ca doamnele care radeau de el sa fi fost evocate in locul fetei. Acesta inseamna ca mangaierile schimbate cu mama constituie un lucru la fel de putin permis ca si faptul de a fuma sambata pentru un evreu pios. Faptul ca se vede in vis mergand pe bicicleta constituie reproducerea directa a situatiei de care isi aminteste: n-o intalnea pe tanara si cainele ei decat cand era pe bicicleta. ca in cursul procesului de elaborare toate relatiile dintre ideile visului sunt suprimate. este ca si cum m-as lasa dezmierdat de mama’. cucernicia intruchipata. ma asez pe o treapta si incep sa ma apar impotriva animalului care latra cu turbare. (Nici muscatura. Lamuririle sale ulterioare. caci imi plac mult animalele si cred ca am surprins cu placere acelasi sentiment si la dansa’. visul imi apare in toata limpezimea. cu multa indemanare si spre marea uimire a spectatorilor. 3.

El se lauda ca a dovedit intotdeauna fata de tatal sau un sentiment de piepate conforma cu preceptele religioase. Are el dreptate? Nu intru totul. In continuare. in aparenta foarte indepartate). (Aici visul trece la alte lucruri. facand sa fuzioneze la un loc tatal mort si dintele ucis si totusi pastrat. ca sa-ti extrag leacul’. Boala tatalui a durat mult. El continua sa traiasca dupa dezgropare si autorul visului face tot posibilul ca sa nu observe aceasta. In consecinta. Si totusi. Avem insa aici una din acele numeroase impreciziuni care se constata adesea in vise. daca in visul manifest a rezultat ceva absurd. ca si despre atitudinea sa fata de acesta. trebuie sa ai rabdare. Autorul visului incepe sa povesteasca despre boala si moartea tatalui sau. deoarece nu dintele trebuie extras.Interpretarea Viselor mort si pe jumatate viu si fiecare din aceste stari se distinge prin semne particulare. Stim ca aceasta interpretare populara este inexacta sau ca nu este exacta decat intr-un sens special adica in calitate de butada. aceasta inseamna ca vei pierde pe cineva din familie. Tocmai aceasta extractie. Dar autorul visului relateaza ca. corespunde dezgroparii. a incercat o durere de dinti. scoate-l’. atunci cand s-a intors de la inmormantarea tatalui sau. Autorul visului a operat in acest caz o condensare. nu s-a plans niciodata. tratamentul si ingrijirile l-au costat pe fiu o multime de bani. spune deodata autorul visului. vom fi cu atat mai mirati sa regasim aceasta tema in spatele tututor celorlate fragmente ale continutului visului. Tata a murit:o stim. Tata a murit. dar el a fost dezgropat si este prost dispus. pentru ca nu tot ce tine de dinte se poate aplica tatalui. ca 62 . fiul. ci partea sa devitalizata. Revino peste trei zile. el. vom reda visul unui om care si-a pierdut tatal de mai multi ani. n-a manifestat niciodata nici cea mai mica nerabdare. cum nu corespund realitatii niic detaliile ulterioare ale visului. Dar acesta i-a spus: ’Nu face sa-ti scoti dintele. Unde sa gasim in general acea tertium comparationis care a facut posibila condensarea pe care o constatam in visul manifest? Trebuie totusi sa avem aici un raport intre tata si dinte. Nimic surprinzator. n-a exprimat niciodata dorinta de a vedea terminate toate acestea. El voise sa trateze dintele bolnav dupa prescriptia religiei mozaice: ’Daca un dinte te face sa suferi. deoarece autorul visului ne marturiseste ca el stie ca atunci cand visezi ca iti cade un dinte. Dezgroparea sa nu corespunde realitatii. si s-a dus la dentist. Iti voi pune in dinte ceva care va ucide nervul.

ca si asigurarii dentistului ca dintele va putea fi conservat. capul tau va fi mainepoimanine gol ca o poponeata’. este deosebit de rafinata avand drept scop sa ne sugereze concluzia ca el este mort. in continutul visului manifest.Interpretarea Viselor intotdeauna s-a conformat cu strasnicie legii mozaice. Nu fara o anumita usurare pentru sine a transferat autorul visului. ’El este in viata’ : aceasta idee corespunde tot atat de bine dorintei de reinviere. de aceasta data. Copila mea. daca merge tot asa. mi-a spus ieri mama. nici o amintire referitoare la vreun eveniment realmente petrecut anterior. visate de o tanara femeie in cursul aceleiasi nopti. ’Este prost dispus’: aceasta poate fi foarte bine o aluzie la cuvintele dentistului ca nu este imbucuratoare perspectiva pierderii unui dinte din acel loc. Dar aceasta propozitie poate ca se raporteaza si la proasta dispozitie prin care copilul care a atins varsta pubertatii isi tradeaza sau se teme sa nu-si tradeze preocuparile sexuale exagerate. adica daca ar fi dorit ca moartea sa puna capat existentei inutile. Nici o reminiscenta. proasta dispozitie pe seama tatalui sau. spune sa nu te plangi de cheltuieli si de necazuri. ’Stiti voi in ce hal imi cade parul. Dar fraza ’autorul visului face tot posibilul ca (tatal) sa nu observe aceasta’. Lamuririle pe care ea le furnizeaza ne indica cu totul o alta directie. Am incercat in repetate randuri sa abordam acele vise sobre si banale care nu contin nimic absurd sau straniu. fiind cu totul de inteles faptul ca tanarul face tot ce-i sta in putinta spre a ascunde tatalui viata sa sexuala. Fata de tata voia de asemnea sa procedeze dupa legea care. 4. dar in privinta carora se pune intrebarea: de ce visam lucruri atat de indiferente? Vom cita un exemplu de acest gen: trei vise legate unul de altul. Rezulta o plaga sangeranda. Singura concluzie semnificativa decurge totusi din complexul onanismului. in virtutea unei inversiuni operate de procesul de elaborare. Celelalte detalii ale visului manifest se explica prin complexul onanismului. a). Capul apare aici drept reprezentare a 63 . Analogia intre cele doua situatii ar fi fost insa mai deplina daca fiul ar fi dovedit fata de tata aceleasi sentimente ca fata de dinte. care porunceste sa-l smulga de indata ce acesta este o cauza de durere si de nemultumire. sa suporti cu rabdare incercarea si sa-ti interzici orice intentie de aversiune fata de obiectul care constituie cauza durerii. Ea traverseaza salonul din apartamentul sau si se loveste cu capul de lustra care atarna de plafon. dureroase si costisitoare a acestuia. Fata de dinte el voia sa procedeze dupa legea mozaica. El a identificat dintele cu tatal.

5. Acest vis se raporteaza in special la o alta conceptie sexuala infantila. teorie sexuala care numara multi adepti printre fetele care nu au atins inca varsta maturitatii. foarte mandra. pe atunci.Interpretarea Viselor partii opuse a corpului. din ordinul imparatului Iosif al II-lea). de o sangerare a partii inferioare a corpului. Sosesc apoi intr-o curte in care se intinde o mare placa de fier. circumstanta cu totul exceptionala ale carei elemente nu le cunoastem cu exactitate. Semnificatia simbolica a lustrei este evidenta: toate obiectele alungite sunt simboluri ale organului sexual masculin. ’El se plimba impreuna cu tatal sau intr-un loc care cu siguranta este Praterul(vestit parc situat in partea estica a Vienei. stie. vis remarcabil si convingator. provine din scoaterea unui copac. al carei continut ii este atat de familiar incat isi da numaidecat seama de cel mai neinsemnat amestec al unei maine straine. ca si de rezultatele la care ajunsese si de care era. caci se vede rotonda si inaintea acesteia o mica ridicatura de care este atasat un balon captiv care pare destul de dezumflat. Ar putea fi posibile inca multe alte sensuri. dar nu da catusi de putin explicatia care i se cere. ca urmare a unei vatamari pricinuite de penis. Ar fi vorba deci. Stie ca urmele raporturilor sexuale sunt usor de recunoscut si s-a temut multa vreme de aceasta dovada. fara sa posede nici cea mai neinsemnata cunostinta teoretica cu privire la interpretarea viselor. Tatal ar vrea 64 . Inca un vis care trebuie interpretat cu ajutorul simbolurilor. cutie sau caseta. In legatura cu aceasta ea observa ca copacul insusi lipseste. alte lamuriri date de autoarea visului ne arata ca este vorba despre credinta ei potrivit careia menstruatia ar fi provocata de raporturile sexuale cu barbatul. Tatal sau il intreaba la ce servesc toate acestea. reprezentarea simbolica a organului sexual al femeii. Sertarul biroului. Ea da in vis peste un sant adanc care. dar intreaga sa fraza slujeste exprimarea unei alte idei care reveleaza semnificatia simbolica a faptului. este ca orice sertar. intrebarea il mira. in vecinatatea Dunarii. potrivit careia fetele ar avea la inceput aceleasi organe sexuale ca si baietii si ca numai in urma castrarii (smulgerea copacului) organele sexuale ale femeii ar avea forma cunoscuta. Interesul susciat de aceste trei vise consta indeosebi in cunostiintele de care da dovada autoarea viselor: ea isi aminteste de perioada investigatiilor sale infantile asupra misterelor vietii sexuale. prin faptul ca insusi autorul sau a talmacit toate simbolurile. b). alba. Ea sta in fata sertarului biroului ei. deschis pentru public din anul 1766. Crede a nu fi vazut copacul in vis. c).

. era urmat de o lunga platforma la capatul careia incepea un alt sant: aici este vorba de detalii biografice. asemenea intrebare. In vis. Lucrul acesta il stim de multa vreme. insa autorul visului ne da el insusi o alta explicatie: aceasta semnifica onanismul. Sa traducem mai exact toate acestea: rotonda este regiunea fesiera pe care copilul o socoate in general ca facand parte din aparatul genital. 65 . a fost inca din prima zi socat de incorectitudinea procedeelor prin care in general se castiga bani. De aceea trebuie sa dam ideii despre care am vorbit mai sus urmatoarea dezvoltare: ’Daca i-as fi cerut tatalui meu lamuriri. Curtea in care se afla intinsa placa de fier alba nu trebuie considerata ca fiind esentialmente un simbol: ea face parte din localul in care isi exercita tatal negotul. autorul visului se afla actualmente in dificultate in ceea ce priveste savarsirea actului sexual din cauza unor inhibitii si spera ca. Dupa ce a avut catva timp raporturi sexuale normale frecvente. dar. tatal il intreaba ce inseamna toate acestea. daca vrea sa ia o bucata de metal alb. ne spunea autorul visului. mica ridicatura din fata acestei rotonde reprezinta testiculele. iar balonul captiv nu este altceva decat penisul meu a carui capacitate de erectie este diminuata de catava vreme’. La capatul acestui sant se afla o lunga platforma.’. Autorul visului da el insusi urmatoarea interpretare: ’Rotonda reprezinta organele genitale. cu alte cuvinte care este scopul si functia organelor genitale. Tatal voia sa desprinda o bucata din placa de metal alb: putem vedea foarte bine in aceasta intentie reprezentarea necinstei comerciale. dar priveste in jurul sau ca sa vada daca nu-l observa cineva. Din curtea aceasta. el m-ar fi inselat asa cum isi inseala clientii’. dupa care incepe un alt sant’. in viata reala.Interpretarea Viselor sa desprinda o bucata mare.. trebuie s-o faca pe fata. cerand ingaduinta paznicului). Autorul visului. El ii spune atunci ca ar fi de ajuns sa anunte paznicul: va putea in acest fel sa ia cat va voi. gratie tratamentului. trebuie sa consideram aceasta idee a visului ca pe o dorinta sau sa nu o acceptam decat in mod conditionat: ’Daca as fi cerut tatalui meu lamuriri cu privire la organele sexuale. Tatal nepunand niciodata. in plus. Primul sant. sa ajunga la vigoarea de altadata.. care isi ajuta tatal in afaceri. o scara duce intr-un sant ai carei pereti sunt capitonati ca de exemplu un fotoliu din piele. aceasta interpretare se acorda cu faptul ca secretul onanismului este exprimat prin contrariul sau (fiul care ii spune tatalui ca.

trebuie sa te trezesti ca sa bei. Dupa cum se stie. asadar. ne aflam pentru prima oara in fata problemei sentimentelor in vis. intocmai cum nu ne potolim setea atunci cand visam ca bem. condensata intr-un cliseu. analiza ar trebui sa demonstreze ca ideile latente sunt mult mai penibile decat acelea din care se compune visul manifest. Daca visul este o realizare de dorinte. fara a tine seama de realizarea dorintelor. Daca dorinta nu a fost satisfacuta. intrebarea criticilor nostri profani. cum stam cu aceasta realizare? Fireste ca va trebui sa gasim explicatii pentru atatea vise cu continut penibil si in special pentru vise angasante. In acest caz. Visele infantile ne-au dovedit ca procesul de elaborare onirica tinteste sa suprime. problema care ar merita sa fie studiata pentru ea insasi. insa daca ti-e intr-adevar sete. Aceste cazuri de nereusita sunt departe de a fi rare. Aceasta intrebare este semnificativa: ea a devenit. cu realizarea dorintelor despre care pretindeti ca este scopul procesului de elaborare onirica?’. Prima: se poate intampla ca procesul de elaborare sa nu fi reusit pe deplin sa creeze o realizare a dorintei si un reziduu de afecte penibile sa treaca din continutul latent in visului manifest. Poti sa visezi bauturi. tamen est laudanda voluntas. numai decat se pune intrebarea: dar in definitv. Afirmanduse ca visul este o realizare de dorinte. prin realizarea unei dorinte. In ceea ce priveste noua teorie a viselor. Aceasta aversiune se manifesta intre altele prin faptul ca fiecare noutate este de indata redusa la cele mai mici dimensiuni ale sale. Aceasta transformare constituie un fapt enigmatic. pentru cosmaruri. procesul de elaborare onirica nu reuseste decat cu greu sa le schimbe sensul. intre altele. Dar sunt trei situatii complexe la care acestia nu au reflectat. oamenii manifesta o aversiune instinctiva pentru noutatile intelectuale. inainte de a fi inteles sa le interpretam. Sub acest aspect.Interpretarea Viselor Realizarea Dorintelor Procesul de elaborare a viselor consta. Contribuie la aceasta faptul ca afectele fiind adesea extrem de rezistente. Trebuie sa spunem: Ut desint vires. Admitem in aceasta situatie ca procesul de elaborare onirica nu si-a atins scopul. intentia nu ramane mai putin laudabila. Nu am putut spune acelasi lucru despre deformarea viselor. tocmai realizarea dorintelor reprezinta acest cliseu. o excitatie care tulbura somnul. in esenta. Astfel. dintr-o transformare de idei in trairi halucinatorii. In mod sigur v-ati intrebat adesea ’Ce se intampla. nu ar trebui sa avem in vis senzatii penibile: in aceasta privinta criticii profani par a avea dreptate. in 66 . Am supus interpretarii o serie de vise.

care isi mai asteapta inca explicatia. Deci realizarea lor nu-i poate aduce placere. Or. In atitudinea cu privire la dorintele din visele sale. pe scurt nu vrea sa auda de ele. le cenzureaza. se exprima sub forma angoasei. Ceea ce este adevarat despre cosmarurile nedeformate trebuie sa fie si despre acelea care au suferit o deformare partiala si despre alte vise neplacute ale caror senzatii penibile se apropie probabil. departe de a fi bine-venita. de care profanul nu tine seama. ca ea s-a realizat sau este pe cale sa se realizeze in pofida cenzurii. iar criticii nostri sunt in drept sa afirme ca visul este atat de putin realizarea unei dorinte incat chiar si un continut inofensiv este aici intovarasit de un sentiment penibil. Angoasa este un indiciu ca dorinta respinsa s-a dovedit mai puternica decat cenzura. iar visul deformat obisnuit reprezinta realizarea deghizata a unei dorinte refulate. pana la un moment dat am reusit sa le reprimam. Dar pentru cine? Fireste ca acela care traieste dorinta. pe cand cosmarul nu poate fi definit decat ca o realizare fatisa a unei dorinte respinse.Interpretarea Viselor alternativa in care procesul de elaborare onirica a izbutit sa transforme in realizare de dorinta continutul penibil al ideilor latente. dar a unei dorinte care. noi stim ca atitudinea autorului fata de dorintele sale este o atitudine cu totul deosebita. autorul de vise aoare astfel ca sumarea a doua persoane. Afectul de angoasa pe care il incercam astfel in vis este angoasa in fata fortei acestor dorinte pe care. respinsa. neintelegand ca cel dintai poate fi modificat fara ca aceasta sa aduca vreo atingere exteriorizarii sentimentului corespondent. Realizarea unei dorinte ar trebui sa fie in mod indubitabil o sursa de placere. mai mult sau 67 . este una refulata. Putem in acest caz afirma ca visul infantil reprezinta realizarea fatisa a unei dorinte admise si promovate. insa sudate prin elemente comune intime. pentru ca se afla in stare de izolare. Angoasa care insoteste aceasta realizare apare in locul cenzurii. In visele manifeste de acest gen exista deci dezacord intre sentiment si continut. mult mai importanta si mai profunda. O alta solutie complexa. se intampla ca sentimentul penibil care insoteste aceste idei sa treaca ca atare in visul manifest. La aceasta absurda observatie vom raspunde ca tocmai in astfel de vise tendinta de realizare a dorintelor se vadeste cel mai clar. El le respinge. Eroarea provine din faptul ca acei care nu sunt edificati asupra nevrozelor isi imagineaza ca intre continut si sentiment exista o legatura indisolubila. ci dimpotriva. Cosmarul este adesea o realizare nevoalata a unei dorinte. este urmatoarea. Iar experienta ne arata ca acest contrariu.

atunci cand el se simte prea slab ca sa indeparteze singur factorul perturbator sau pericolul. ea se serveste de ultimul mijloc pe care-l are la indemana. in loc de deformare. intentiile noastre nepermise. Dar in timpul noptii. intr-un caz dat. In aceste cazuri. i se intampla sa se arate neputincioasa fata de o dorinta pe care cauta sa o suprime. deplina sa realizare. avem insa impresia ca cel mai adesea cenzurii ii datoram aceasta schimbare in raporturile reciproce ale fortelor care interactioneaza. in favoarea singurei dorinte a visului. Daca. nu pot realiza nimic 68 . Nu putem solutiona aceasta problema decat tinand seama de natura starii de somn. Cosmarul este in general urmat de trezire. este usor de vazut. chiar in cazul in care intra in actiune. Am comparat visul cu paznicul de noapte. Remarcam. cel mai adesea somnul ne este intrerupt inainte ca dorinta reprimata a visului sa-si fi atins. Ni se intampla totusi sa ne continuam somnul chiar si atunci cand visul incepe sa devina suspect si sa ne nelinisteasca. Din motive necunoscute. Putem acum sa adaugam ca aceasta variabilitate prezinta un caracter mult mai larg si ca cenzura nu se aplica intotdeauna cu aceeasi vigoare aceluiasi element care trebuie reprimat. fara ca natura sa sa fi fost modificata. aceste dorinte sunt supuse unei riguroase cenzuri care le interzice. Tocmai acestei diminuari a cenzurii din timpul noptii isi datoreaza dorintele interzise posibilitatea de a se manifesta. Starea de somn paralizeaza intreaga noastra motilitate. fiecare element fiind tratat cu o severitate de un grad de asemenea variabil. facand sa intervina somnul cu cosmar. impotriva cenzurii. Se intampla paznicului sa-l trezeasca pe cel care doarme. in timp ce dormim: ’Nu-i decat un vis’. Cum se explica ca dorinta este destul de puternica incat sa scape cenzurii? Aceasta poate sa depinde tot atat de bine de dorinta. cat si de cenzura. de angoasa. este suprimata sau cel putin considerabil diminuata. Ne spunem. in general. Ca aceasta suprimare a cenzurii nu constituie o grosolana lipsa de prevedere. in legatura cu aceasta. si continuam sa dormim. visul si-a ratat functia. In timpul zilei. cenzura. Frica de vise si frica de urmarile acestei slabiria cenzuriiii impiedicau sa adoarma. acela care are sarcina de a ne proteja somnul impotriva factorilor de perturbare. la un moment dat dorinta poate dobandi o intensitate excesiva. Exista nevrotici suferind de insomnie care au marturisit ca insomnia lor a fost la inceput voluntara.Interpretarea Viselor mai putin. ca multe alte functii ale vietii psihice. orice manifestare exterioara. ca nu stim de ce dorintele reprimate se manifesta tocmai in cursul noptii spre a ne tulbura somnul. Stim de acum ca intensitatea cu care se manifesta cenzura variaza de la un caz la altul.

Pe langa aceasta. dar constituie ca sa spunem asa forta motrice a formarii visului.Interpretarea Viselor altceva decat visul care. de asemenea inconstienta. Daca. deoarece lucrurile folosite in calitate de simboluri nu inceteaza din acest motiv sa fie ceea ce sunt. Una dintre caracteristici. Observatia analitica ne arata totodata ca procesul de elaborare onirica nu se margineste sa le dea acestor idei expresia arhaica sau regresiva pe care o cunoasteti: el adauga acestora cu regularitate un plus ce nu face parte din ideile latente ale zilei. in pofida aplicarii corecte a tehnicilor. dar care nu apartine visului:’Nu-i decat un vis’. sa-l lasam deci sa-si faca mendrele si sa ne continuam somnul. asemanator unei pedepse. in al treilea rand va reamintiti analogia pe care am stabilit-o intre autorul visului luptand impotriva dorintelor sale si personajul fictiv alcatuit din doua individualitati distincte. rezultatele furnizate de munca de interpretare a viselor sunt incarcate de atatea incertitudini incat o reducere sigura a visului manifest la ideile latente devina imposibila. realizata cu ajutorul unei dorinte inconstiente. interpretarea este lasata cu totul la chemarea interpretului. iar continutul visului sufera o transformare care are ca scop realizarea acestei dorinte. ea poate fi tot o dorinta. realizarea dorintei. caz in care visul reprezinta o dorinta latenta actuala. cu toate ca suntem obligati sa-l neglijam in unele situatii practice. nu stim niciodata sigur daca cutare element dat al visului trebuie sa 69 . dar sudate intre ele. veti constata lesne ca exista un alt motiv pentru ca realizarea unei dorinte sa aiba un efect extrem de dezagreabil. Incertitudini si Critici 1. ca urmare a juxtapunerii contrariilor efectuata de procesul de elaborare. observatie care face parte din viata nocturna. Fiind numai un vis. Nu avem dreptul sa ignoram acest lucru in teorie. Singurul element esential al visului este constituit de procesul de elaborare care actioneaza asupra materialului reprezentat de idei. iar aceasta situatie linistitoare isi gaseste expresia in remarca cu totul rezonabila a celui care doarme. Aceasta aditiune indispensabila nu este altceva decat dorinta. Si cum asupra acestui aspect nu dispunem de nici un criteriu de decizie obiectiva. Se poate sa fi avut impresia ca. practic. este inofensiv. este o caracteristica constanta. In sprijinul opiniei dvs veti spune ca mai inainte de toate nu se stie niciodata daca cutare element dat al visului trebuie sa fie inteles in sensul propriu sau in sens simbolic. cealalta poate varia.

in plic sigilat. Lor interpretarile li se par cautate si fortate. a carui intindere pare incompatibila cu certitudinea obiectiva a rezultatelor. 70 . Fox Talbot si Oppert ca sa-i trimita. veti invoca faptul de a fi auzit spunandu-se ca rar putem afirma cu certitudine ideea potrivit careia interpretarea data este singura cu putinta: ne pandeste astfel riscul de a trece pe langa interpretarea cea mai verosimila.Interpretarea Viselor fie inteles in sens negativ sau in sens pozitiv. a putut enunta ca ele erau sufiecient de asemanatoare ca sa justifice increderea in rezultatele obtinute si certitudinea unor noi progrese. artificiale. se complace sa opuna un scepticism dispretuitor dificultatilor si incertitudinilor unei contributii stiintifice. in aceste conditii. I-a invitat pe patru dintre cei mai eminenti specialisti. In 1857 insa. anume ca multe dintre solutiile pe care suntem obligati sa le acceptam ca urmare a interpretarilor noastre par fortate. Royal Asiatic Society a intreprins o proba decisiva. Publicul profan. chiar daca are preocupari stiintifice. Hincks. deci deplasate si adesea chiar comice. O alta serie de obiectii se leaga strans de impresia de care nici dvs nu ati scapat. trase de par. A fost o vreme cand opinia publica a mers pana acolo incat sa taxeze drept mistificatori pe cei care au descifrat inscriptiile cuneiforme. Rawlinson. daca trebuie considerat ca fiind el ca atare sau ca fiind contrariul sau: un nou prilej pentru interpret de a actiona potrivit vointei sale. Iar concluzia dvs va fi ca. Sau mai puteti presupune ca eroarea nu tine de vis. arbitrariul interpretului se poate exercita intr-un spatiu excesiv de vast. le displac. In al treilea rand. iar rezultatele obtinute de analisti avand o instruire buna confirma acest lucru. Este cu adevarat amuzant sa vezi graba si increderea de sine cu care oamenii se pronunta asupra unei probleme spinoase a psihologiei inconstientului. Gradul de inteligibilitate reala a visului nu poate fi determinat decat prin exercitiu si experienta. 2. considerand toata aceasta cercetare drept sarlatanie. In sfarsit. ci ca insuficientele interpretarii noastre decurg din inexactitatile conceptiilor si ipotezelor noastre. avand in vedere frecventa inversiunilor in vis. Probabil ca putini dintre dvs ignora faptul ca o situatie analoaga s-a produs cu prilejul descifrarii inscriptiilor babiloniene. interpretului ii este ingaduit sa considere ca inversiune oricare fragment al visului. Aceasta determinare poate fi impinsa destul de departe. patru traduceri independente ale unei inscriptii cuneiforme care tocm ai fusese descoperita si dupa ce a comparat cele patru texte. neascultand decat de prima lor impresie.

fie ca ne furnizeaza suficiente materiale. ca ea. fara indoiala. gratie carora solutia. de multe alte lucruri. foarte impresionati afland ca impotriva conceptiei noastre despre vis au adus obiectii chiar si unele persoane care. Pe o confuzie si mai suparatoare se bazeaza afirmatia ca in spatele fiecarui vis 71 . prin inexactitatea lor. se apropie mult de conceptia medicala a visului. nu le-am gasit noi insine solutia. aluzii carora este greu sa le gasim substratul si care se leaga de acest substrat prin asociatii exterioare foarte singularizate si adesea cu totul bizare. nici completa deoarece activitatea psihica inconstienta se ocupa. in general. Am aratat deja ca aceasta afirmatie se bazeaza pe confuzia intre vis si ideile latente ale visului. Daca autorul visului nu ne vine in ajutor prin unul sau altul din aceste doua mijloace. Ar fi fost de mirare ca o sursa atat de bogata de noi erori sa fi ramas neutilizata si astfel confuzia de notiuni si generalizarile nejustificate la care s-au pretat unii in legatura cu aceasta au generat afirmatii care. elementul manifest dat ne ramane pentru totdeauna incomprehensibil. cand comice. sunt in mod firesc inerente tuturor sistemelor de exprimare primitive. cand ingenioase in aparenta. se impune de la sine cun un fel de necesitate. Situatia de care ne ocupam caracterizeaza indeosebi rezultatele deplasarii care constituie mijlocul cel mai puternic de care dispune cenzura viselor. 3. in afara de pregatirea viitorului. departe de a cere o sagacitate deosebita. nu tine cont de procesul de elaborare onirica. iar toata aceasta munca de interpretare nu are nici o valoare. prin urmare. Autorul visului este acela care fie ne furnizeaza dintr-o data talmacirea. Admitand ca intre un element latent al visului si substitutul sau manifest pot exista legaturi dintre cele mai neasteptate si singulare. Veti fi. nu facem decat sa ne conformam numeroaselor experiente furnizate de exemplele carora. In masura in care ea isi propune sa caracterizeze viata psihica inconstienta din care fac parte ideile latente ale visului. in calitate de psihanalisti. s-au ocupat vreme indelungata de interpretarea viselor. gratie unei idei care ii vine direct in legatura cu visul. Nici o clipa nu le trece prin minte ideea ca ar putea exista o ratiune ca interpretarile sa serveasca drept argument impotriva caracterului concludent al interpretarilor noastre privind visele. Acestea sunt insa aluzii greu de recunoscut ca atare. Tocmai prin intermediul acestui mijloc cenzura onirica creeaza structuri substitutive pe care noi le-am desemnat ca aluzii.Interpretarea Viselor deci ele sunt false. aceasta afirmatie nu este nici noua.

Stekel). Mecanismul procesului de elaborare si dorinta inconstienta a visului scapa oricarei influente din afara. invocandu-se faptul ca subiectii supusi tratamentului psihanalitic isi ajusteaza visele in conformitate cu teoriile preferate de medicii lor. Faptele pe care se intemeiaza aceasta obiectie sunt cu totul de inteles si nu aduc nici un prejudiciu teoriei visului.Interpretarea Viselor gasim ’clauza mortii’. la randu-i. In mod figurat. Nu stim exact ce poate sa insemne aceasta formula. 4. Silberer). unii pretinzand ca au indeosebi vise sexuale. care face abstractie de pulsiuni si care vizeaza reprezentarea functiilor psihice superioare (H. In acest fel obiectia de care ne ocupam aici si care ar dori sa puna la indoiala obiectivitatea cercetarilor asupra visului este 72 . Resturile diurne care declanseaza visul provin din preocuparile intense ale vietii in stare de veghe. Putem sugera autorului visului tema visului. intocmai ca si celelalte interese afective ale zilei. profesata de filosofia idealista. ele se intercaleaza in ansamblul resturilor diurne si pot. iar altii vise de palingenezie (pretinsa nastere a sufletului dupa moarte. dar este imposibil sa actionam asupra secventelor visului. sa furnizeze visului excitanti psihici si sa actioneze asemenea celor somatici care il influenteaza in timpul somnului pe cel ce doarme. altii vise legate de vointa de putere. dar presupunem ca ea decurge din confuzia care se face intre vis si personalitatea integrala a autorului visului. termenul semnifica o regenerare morala) (W. inca nesatisfacute. Aceasta obiectie pierde insa din valoare. ideile provocate de medic pot sa apara in visul manifest sau sa fie descoperite in continutul latent al visului. Ca exemplu de generalizare nejustificata operata pe baza catorva exemple autentice. Ca si ceilalti agenti excitatori ai viselor. daca ne referim ca oamenii au visat inainte de a fi fost inventat tratamentul psihanalitic in stare sa-i ghideze si sa le dirijeze visele si ca subiectii supusi astazi tratamentului aveau obisnuinta sa viseze inainte de a fi fost tratati. Daca cuvintele si sugestiile medicului au dobandit pentru pacient o anumita importanta. vom cita afirmatia potrivit careia ar fi susceptibil de doua interpretari: interpretarea zisa psihanalitica si interpretarea zisa analogica. S-a incercat compromiterea valorii obiective a cercetarilor asupra visului. Examinand excitatiile somatice ale visului am recunoscut ca particularitatea si autonomia vietii onirice se dezvaluie in reactia prin care visul raspunde excitatiilor corporale si psihice pe care le primeste.

Iar daca la perfecta analogie care exista intre formarea unui vis si aceea a unui simptom nevrotic. capatam certitudinea ca si nevroza se bazeaza pe o alterare a raporturilor care exista in mod normal intre diferitele forte ale vietii psihice. adaugam rapiditatea transformarii care face din autorul visului un om in stare de veghe si cu judecata. Astazi se stie precis ca cea de-a treia caracteristica nu este corecta. Nu exista un alt domeniu in care studiul sa ne convinga mai repede de exactitatea tezelor psihanalizei.Interpretarea Viselor intemeiata la randu-i pe o confuzie care echivaleaza visul cu materialele visului. 3) in timpul acestuia se produce o intrerupere completa a functiilor senzoriale si motorii care leaga creierul de mediul inconjurator. slujesc o intentie si se explica prin datele biografice ale persoanei suferinde. Trebuie multe luni si chiar multi ani de munca asidua ca sa dovedim ca simptomele unui caz de maladie nevrotica poseda un sens. desi outputul neuronilor motori este inhibat in mod activ (Kelly. nu avem nevoie decat de efortul catorva ore spre a obtine acelasi rezultat fata de un vis care la inceput ni se prezinta confuz si neinteligibil. Astfel. Exista doua conceptii cu privire la somn. la mecanismele la care se supun acestea si la tendintele ce se manifesta prin intermediul acestor procese. Hesiod considera somnul ca un „frate al mortii”. dobandind astfel o confirmare a tuturor ipotezelor psihanalizei cu privire la inconstientul proceselor psihice. Abordarea Somnului din Perspectiva Neuropsihologica. 73 . impulsurile senzoriale periferice penetreaza ariile corticale in timpul somnului iar comenzile corticale motorii pot ajunge la neuronii motori alfa din maduva spinarii in timpul unor stadii specifice ale acestuia. 1991). Conceptia veche aseamana somnul cu moartea. Pieron afirma ca somnul are trei caracteristici: 1) este periodic necesar. Dimpotriva. prin faptul ca in acest timp functiile mintale dispar. Cealalta conceptie sustine ca somnul si starea constienta reprezinta forme speciale ale activitatii mintale. 2) are un ritm independent de conditiile externe. deoarece izolarea de mediul inconjurator este departe de a fi completa chiar in stadiile cele mai profunde ale somnului. Somnul .

a fost emisa teoria conform careia o importanta functie auxiliara a somnului este aceea de optimizare a proceselor antiinfectioase. autorul a extras lichid cafalorahidian de la cainii tinuti treji cateva zile pe care l-a injectat apoi in sistemul ventricular al altor caini.Interpretarea Viselor Cu toate acestea definitia lui Pieron este interesanta prin faptul ca ne atrage atentia asupra ciclului somn-veghe. Deoarece administrarea acestei peptide (Trp-Ala-Gly-Asp-Ala-Ser-Gly-Glu) in ventriculii cerebrali a marit frecventa undelor EEG lente de tipul delta caracteristice somnului si a redus activitatea locomotorie. o monopeptida. Pentru a demonstra acest fapt. Majoritatea cercetatorilor au demonstrat ca aceasta peptida usor hipnotica traverseaza lent si cu dificultate bariera hematoencefalica. una izolata din sange si alta izolata din lichidul cefalorahidian. Pieron sugera ca activitatea fizica si mintala din timpul zilei produce substante chimice care induc somnul si ca. Printre acestia includem: neuramil peptidele. Intre 1950 si 1960 cercetarile au revolutionat teoriile cu privire la somn prin recunoasterea caracterului activ al acestuia si a succesiunilor sale ciclice controlate de sisteme neurochimice strans corelate. in anul 1977. obtinand adormirea pentru o perioada de 2-6 ore. in timpul somnului. In ultimii 20 de ani. cu ajutorul noilor tehnici de biochimie. In 1913. iar la adult ciclul circadian este monofazic. factorul necrotic tumoral. interleukina-1. ea a fost numita peptida inductoare de somn delta. Cealalta peptida a putut fi concentrata de catre 74 . somnul are o anumita periodicitate: la nou nascut exista un ciclu somn-veghe polifazic. s-a reusit sa se descopere si sa se caracterizeze multi factori care induc somnul. prostaglandinele. la care s-a indus somnul prin stimulare electrica talamica. Totusi. lipopolizaharidele. la copil apare un pattern bifazic caracterizat prin somnul de dupa amiaza. Datorita acestui fapt. Schoenenberger si Monnier au izolat din sangele iepurilor. In afara accentuarii somnului. somnul era considerat ca un fenomen pasiv. Pana in anul 1950. in potentarea somnului. peptidele delta inductoare de somn. In timpul vietii. Astfel. peptidele vasoactive intestinale si serotonina. prezinta importanta mai mare doua peptide. acesti produsi chimici sunt distrusi. aceste substante mai actioneaza si asupra temperaturii corpului precum si asupra raspunsului imun.

in particular a trigemenului si acusticovestibularului si prin urmare si ciclul somn-veghe normal. Indiferent de factorul care provoaca somnul (sanguin. Exista date care demonstreaza ca serotonina si muramil peptidele formeaza legaturi atat pe macrofage cat si in creier. cu privire la rolul sistemului reticular ascendent in producerea somnului. paraclorofenilalanina care blocheaza sinteza serotoninei inhiba somnul. cert este ca debutul acestuia este indus in mod activ. Astfel. dupa care a obtinut o stare continua de somn a telencefalului. Muramil peptidele actioneaza asupra somnului prin intermediul sistemului serotoninergic. Pe preparatele de encefal izolat (transsectiune efectuata intre bulb si maduva spinarii) autorul a inregistrat la nivelul telencefalului un ciclu somn-veghe normal. Fiecare muramil peptida cu proprietati somnogene s-a dovedit a fi pirogenica si imunoactiva. In anul 1936. Aceasta relatie agonista dintre neurotransmitator si un anume imunomodulator prezinta interes prin faptul ca afinitatea pentru receptorii serotoninici este marcat alterata in cazul privarii somnuli.Interpretarea Viselor Pappenheimer si colab (1975) prin filtrarea lichidului cerebrospinal prelevat de la caprele private de somn. Bremer a demonstrat pe cale neurofiziologica ca somnul este o functie cerebrala pasiva. 75 . Pentru sustinerea acestei ipoteza. face parte din conceptul de somn pasiv. Ipoteza anterioara. Efectuand preparate de creier izolat (sectionarea mezencefalului intre coliculii superiori si inferiori) Bremer a observat aparitia unor trasee EEG tipice de somn. cerebral sau din LCR). Bremer a tras concluzia ca telencefalul izolat din preparatul de creier izolat doarme in permanenta din cauza insuficientei inputurilor senzoriale de trezire. Bremer a sectionat nervii senzoriali ai trunchiului cerebral din preparatul de encefal izolat. similara celei din creierul izolat. Analizele chimice au aratat ca factorul respectiv este un peptidoglycan care contine un rest de acid muramic. in timp ce encefalul izolat pastreaza inputurile senzoriale ale nervilor cranieni. cu greutatea moleculara mai mica de 500 mareste durata somnului cu unde lente si diminueaza activitatea locomotorie a subiectilor care o primesc. Acest fapt este contracarat complet de muramil peptide. Ca urmare a acestor experiente. Acest factor.

leziunile mediane. care simulau un somn natural la pacientii cu leziuni hipotalamice posterioare (Davison si colab. Moruzzi si Magoun au mai constatat ca in cazul sectionarii trunchiului cerebral la nivel mediopontin. la cativa milimetri caudal de sectiunea mezencefalica a lui Bremer. Diminuarea acestei activitati duce la aparitia somnului. autorii au ajuns la concluzia ca proiectiile ascendente ale formatiei reticulate alimentate cu colaterale din sistemul senzorial specific au o activitate tonica. Moruzzi (1959) a demonstrat ca si acesti neuroni apartin formatiei reticulate. in timp ce trunchiul cerebral caudal are neuronii necesari pentru somn.care activeaza cortexul cerebral si mentin treaz telencefalul. 1946. duceau la aparitia unui comportament stupuros si a unui traseu EEG cu unde delta caracteristice somnului. 1962). fie de nucleul tractului solitar. Aceasta ipoteza de somn pasiv produs prin deaferentarea functionala a sistemului reticulat activator ascendent a dominat cercetarea somnului pe o perioada de multi ani... 76 . Astazi putini sunt cei care accepta aceasta concluzie. sunt esentiale pentru inducerea somnului normal. pisicile nu puteau sa doarma. care afectau proiectiile rostrale ale formatiei reticulate. Aceasta a sugerat ca formatia reticulata rostrala contine o populatie neuronala a caror activitate este necesara pentru trezire. Lipsett si colab. Astfel. au fost descrise cazuri de somnolenta si coma la bolnavii cu leziuni mezencefalice precum si stari de hipersomnie cu trezire. care intrerupeau caile senzoriale ascendente directe. Astfel. In schimb. In acelasi timp. Datele de mai sus sunt relevante pentru intelegerea comelor aparute ca urmare a lezarii trunchiului cerebral. Ulterior. Studiile recente sugereaza ca regiunea trunchiului cerebral care induce somnul poate fi reprezentata fie de nucleii rafeului (colectie de celule serotoninergice aflate pe linia mediana a bulbului ). In anul 1949. aria preoptica si nucleul suprachiasmatic.Interpretarea Viselor Bremer a afirmat ca stimulii care trezesc in mod natural telencefalul sunt transmisi rostral prin caile senzoriale normale. care apartin hipotalamusului si portiunii telencefalice adiacente bazale. nu modificau semnificativ balanta dintre somn si veghe. Moruzzi si Magoun au efectuat leziuni partiale in mezencefalul pisicilorin urma carora au constatat ca leziunile tegmentale laterale. Cel putin doua arii.

Prin conjugarea carbacolului cu microsfere fluorescente. In faza de trecere de la somnul cu unde lente la REM. neuronii rafeului isi inceteaza activitatea. s-au remarcat proiectiile anatomice neuronale la locul de injectare si s-a putut inlocui o stare comportamentala de trezire cu una REM. Amestecul de agonisti colinergici format din muscarina si nicotina (carbacolul) s-a dovedit a fi eficace in atragerea somnului REM. Jouvet si Delorome (1965) au demonstrat ca acesti neuroni inhiba activitatea REM. Majoritatea neuronilor serotoninergici din nucleii rafeului dorsal si din substanta cenusie periapeductala au o activitatea maxima in timpul trezirii si una drastic redusa in timpul somnului REM. Marcarea retrograda a fost prezenta intr-o larga retea din trunchiul cerebral care includea nucleii cu si fara neuroni colinergici cunoscuti. Populatia de celule din trunchiul cerebral implicata in inducerea sau mentinerea somnului REM secreta acetilcolina sau este sensibila la acest neurotransmitator. 77 . 1991). iar inactivitatea din timpul somnului cu miscari oculare rapide indica terminarea inhibitiei. inputurile lor au fost delimitate de Quattrochi si colab. Acest fapt demonstreaza ca somnul REM apare ca rezultat al activitatii unor grupe neuronale diferite. Microinjectiile de agonisti colinergici efectuate in tegmentul pontin al pisicilor prelungesc somnul REM. In initierea somnului cu miscari oculare rapide (REM) sunt implicate regiuni distincte din trunchiul cerebral. Printre ultimii se numara aglomerarile celulare aminergice din rafeul dorsal si din locus ceruleus. ramanand in aceasta stare in toate episoadele REM. Distructia ariei preoptice la sobolan duce la aparitia unei insomnii abrupte. care utilizeaza transmitatori diferiti.Interpretarea Viselor Aplicarea directa a serotoninei pe aria preoptica si stimularea electrica a acesteia pot induce unde lente de somn. Desi aceste arii de activare a somnului REM nu au nici un neuron colinergic. S-a sugerat ca acest pattern se datoreaza suprimarii de catre acesti neuroni a varfurilor ponto-geniculo-occipitale (PGO). (1989). Ambele efecte pot fi atenuate prin aplicarea prealabila a tratamentului cu paraclorofenilalanina (Kelly.

Unii cercetatori se refera la zona de la baza creierului situata rostral de chiasma optica ca la o arie sincronizatoare importanta a prozencefalului. importanta functiei hipotalamice in reglarea somnului. autorul a putut induce somnul la animalele de experienta. Somnul ar fi o rezultanta a depresiunii activitatii sistemului reticulat activator ascendent. ci a activitatii motorii per se. folosind metoda excitatiei punctiforme a aratat ca in hipotalamus ar exista o zona dinamogena (mediala si posterioara) si o zona trofogena (antero-laterala).Interpretarea Viselor Hobson si colab. ceea ce dovedeste ca nu exista un centru al somnului. In cazul excitarii celei de-a doua zone. cu miscarile oculare rapide si cu contractiile musculare. nereprezentand o caracteristica a somnului REM. Aceste caracteristici l-au determinat pe Hobson si colab. Totusi. 78 . Ei au delimitat doua populatii neuronale interconectate care pot fi activate sau inhibate in timpul somnului REM. deoarece stimularea bilaterala a acesteia la o pisica cu comportament alert provoaca somnul. O alta populatie de celule monoaminergice din locus ceruleus si din nucleii rafeului au o activitate scazuta in timpul somnului REM. Siegel si Mc Ginty au constatat ca descarcarea celulelor tegmentale gigante coreleaza strans cu miscarile alerte ale animalelor treze. Ea coreleaza cu varfurile PGO. O populatie de celule colinergice situata in campul tegmental gigantocelular actioneaza rapid si intr-o maniera fazica in toate perioadele somnului REM. Ulterior. acest somn sau o stare asemanatoare pot fi produse de stimulari chimice si electrice in variate structuri ale trunchiului cerebral. Hess (1924). sistem de alerta si de mentinere a starii de veghe. (1975) au atras atentia asupra rolului acetilcolinei in somnul REM si a monoaminelor in somnul cu unde lente. Reglarea somnului reclama participarea obligatorie a hipotalamusului. Reglarea somnului. (1975) sa afirme ca patternul intrinsec de alternare a activitatii celulelor colinergice cu cele noradrenergice poate fi luat in consideratie si in ciclicitatea dintre somnul REM si cel cu unde lente. in emotii si in unele stari psihocomportamentale este de necontestat. De fapt.

odata cu elucidarea influentei sistemului reticulat ascendent. Trezirea generala data de hipotalamusul posterior si de tegmentul mezencefalic cere un nivel mai scazut de activare a sistemului reticulat activator ascendent decat este necesar pentru a mentine o activitate mintala pe deplin constienta. distructia hipotalamusului anterior la animale induce insomnia. iar ulterior Nauta (1940) a postulat ca hipotalamusul anterior este centrul somnului. a complexului amigdaloid. Distructia hipotalamusului posterior. stupoarea si coma. nici trezirea. a ariilor preoptica si supraoptica. Datorita acestui fapt. Coma apare ca rezultat al pierderii activitatii sistemului reticulat activator sau al intreruperii conexiunilor acestuia cu telencefalul. White (1940) si Kaufman (1970) au aratat ca stimularea hipotalamusului anterior produce la om si la animale un comportament ireprosabil si ca excitatia hipotalamusului posterior la animale provoaca trezirea. nemaiputand determina activitatea celorlalte circuite neuronale sau a cortexului si deci. in timp ce structurile hipnogene rostrale aflate sub influenta celor doua sisteme reticulate ascendente (activator si inhibitor) sunt legate de somnul lent sau sincronizat. Ranson (1939) a considerat hipotalamusul posterior centrul trezirii. Formatiunea reticulata pontina si nucleii rafeului constituie centrii inferiori legati de producerea somnului paradoxal. Mai tarziu. a elementelor sistemului limbic. somnul sau un comportament de somn a putut fi indus de stimularea a numeroase arii corticale. precum si a variatelor regiuni ale trunchiului cerebral. Observatia conform careia stimularea precisa a hipotalamusului posterior produce desincronizare EEG si trezire a fost reprodusa la om 79 . a hipocampului. a nucleilor talamici intralaminali. Invers. da hipersomnolenta si sincronizare EEG. chiar dupa aplicarea unor stimuli puternici. ca in starile de somn si coma initiala. nucleul suprachiasmatic si pineala.Interpretarea Viselor Teoria potrivit careia somnul este un proces activ a fost din ce in ce mai mult acceptata. a capului nucleului caudat. in timp ce distructia hipotalamusului posterior la animale si la om da somnolenta. Astfel. Ciclul somn-veghe are ca substrat sistemul reticulat activator si inhibitor ascendent. cu pastrarea formatiunii mezencefalice adiacente. somnul a fost privit ca o forma a unei necesitati fiziologice data de participarea activa a sistemului reticulat inhibitor din punte si hipotalamus.

1991). fapt masurabil prin frecventa evenimentelor fazice (varfuri PGO. Leziunile hipotalamice. prin decerebrare mediocoliculara. Probabilitatea reamintirii unui vis scade la zero in timpul episoadelor cu unde lente care au loc la 8 minute dupa somnul REM. La animale. probabil legate de ramanerea in functiune numai a sistemului reticulat activator. Visele si fiziologia somnului. Lezarea hipotalamusului anterior produce trezire prelungita si hiperkinezie. tulburarea ciclului somn-veghe dureaza mai multe saptamani (Genovesi si colab. leziunile hipotalamice posterioare si mezencefalice rostrale in timpul studiilor sale asupra encefalitei letargice. 1978). 1954). miscari oculare rapide. Ca rezultat noi ne reamintim numai visele de dimineata. care sunt cel mai vechi si cel mai emotional continut psihologic (Kelly. de a caror buna functionare depinde normalitatea ciclului somn-veghe.Interpretarea Viselor de catre Sano si colab. par a fi mai intinse si slab localizate. In timpul unei singure nopti de somn. Pana la descoperirea neurotransmitatorilor se considera ca ciclul somn-veghe normal este determinat de centrul inhibitor din hipotalamusul anterior si de centrul excitator al trezirii din hipotalamusul posterior. Acesti centri sunt conectati prin intermediul sistemului reticulat activator si inhibitor cu alti nuclei asemanatori din trunchiul cerebral. 1988). Leziunile mici stereotaxice ale hipotalamusului posterior produc la om o hipersomnolenta temporara. (1970).. Ratiunea conform careia visele erau considerate rareare in vedere faptul ca ele nu erau bine evocate (Hobson. Anterior se credea ca visele sunt rare. prin contractia muschilor urechii 80 . Descoperirea corelatiei stranse dintre somnul REM si visele vizuale la om a dus la schimbarea multor notiuni cu privire la vise. Ciclul somn-veghe cunoaste o normalizare mai rapida dupa leziunile hipotalamusului posterior decat dupa leziunile mezencefalice (Plum si colab. care duc la modificarea ritmului somnveghe sau la inversarea lui. Von Economo (1930) a fost primul care a facut asociatia dintre somnolenta.. dar studiile de fiziologie moderna au aratat ca fiecare individ viseaza in cicluri regulate de mai multe ori in fiecare noapte. intensitatea fiziologica a succesiunii perioadelor REM se accentueaza.

Prin urmare. Somnul nu reprezinta un comportament izolat. prin musculare). In acest sens pledeaza afirmatia conform careia miscarile oculare sunt in relatie cu imageria viselor. datorita faptului ca tulburarile sale se reflecta asupra performantelor. Cei cu orbire congenitala au vise auditive iar cei ce-si pierd gradat vederea pierd si abilitatea viselor vizuale. In tarile industrializate. neregularitatile cardiorespiratorii si prin spasmele In reamintirea continutului viselor un rol important il are cresterea paralela a succesiunii perioadelor REM. ambele tind sa fie sincronizate (Hobson. Dupa cum am vazut. Aceasta clasificare include patru categorii principale: 1) tulburarea initierii si mentinerii somnului (insomnia). Lungimea narativa a unui vis coreleaza pozitiv cu durata somnului REM (Dement. Visele sunt in primul rand vizuale. Tulburarile somnului. In anul 1979. legate de experienta perceptiva din starea de veghe. starilor sufletesti si chiar asupra intregii vieti.Interpretarea Viselor medii. alti 20% 81 . iar miscarile oculare sunt probabil activate fazic de catre acelasi mecanism neuronal care sugereaza imageria viselor. Visele bogate in evenimente sunt asociate cu perioadele REM mai frecvent decat visele inactive. 1988). asociatia pentru studierea psihofiziologiei somnului si a tulburarilor acestuia (Association of sleep disorders centers and the Association for the psychophysiological study for sleep) a publicat prima clasificare completa a tulburarilor somnului si trezirii. aproximativ 15% din populatie are probleme cronice serioase cu somnul. 1965). 3) tulburarea programului de somn-trezire manifestata prin disruptia sistemului. 4) parasomniile. intensitatea tonusului emotional si interventia imageriei vizuale. 2) somnolenta excesiva sau hipersomniile (apneea somnului sau narcolepsia). somnul nu este un proces unitar deoarece este constituit dintr-o multitudine de fenomene biologice. In plus.

In anul 1957. Narcolepsia. prezenta semnului lui Babinsky si a unui reflex fotomotor lent. Acest episod de inhibitie musculara apare in timp ce persoana sta intinsa in 82 . capul se inclina cu barbia in piept. midriaza cu reflex fotomotor absent. tulburari de ritm cardiac. disolutia tonusului este generala. Cataplexia nu este legata in mod obligatoriu de narcolepsie. bratele cad de-a lungul corpului. Narcolepsia. etc). Atacul cataplectic. etc). stimularile senzitive. Toti autorii au fost frapati de existenta unui factor declansator de natura emotionala (rasul. persoana ramane imobila si incapabila de orice miscare. In aceste conditii. inexcitabilitate electrica totala la muschii fetei. genunchii se pliaza. sincopa denumita cataplexie. accese de ras. care apare in cursul zilei dupa o senzatie de curbatura si constrictie cefalica si care se produce la intervale din ce in ce mai apropiate. Autorii care au putut face un examen neurologic au observat abolirea reflexelor miotatice. gura se intredeschide. caldura. oboseala intensa. caracterizat prin disolutia tonusului de postura si prin inhibitia completa a motilitatii voluntare. In marile accese cataplectice. pescuitul. este brusc si uneori previzibil datorita semnelor premonitorii cunoscute de bolnav (constrictie. joaca. descoperind ca in afara atacurilor de somn. paloare sau vasodilatatie. exprima o stare caracterizata printr-o nevoie subtila si irezistibila de a dormi. miscari involuntare. pacientul narcoleptic poate sa-si piarda brusc tonusul muscular. etc. Inhibitia tonusului de postura are o intindere si o intensitate variabila. Al treilea simptom al narcolepsiei este paralizia somnului. iar bolnavul se prabuseste murmurand ceva sau pronuntand cateva cuvinte neinteligibile. iar caderea este lenta fara a provoca raniri. obligand persoana sa cada sau sa se intinda fara a-si pierde cunostinta. In cazul pacientilor internati in serviciile de psihiatrie proportia ajunge pana la 70%. descrisa de Gelineau in 1880. Disolutia tonica este progresiva. degetele lasa sa le scape orice obiect. pleoapele se inchid. Yoss si Daly au descris simptomele ce caracterizeaza narcolepsia. de obicei de scurta durata. fapt ce deosebeste acest fenomen de caderea brutala hipertonica din epilepsie.Interpretarea Viselor acuza insomnie intermitenta. mandibula se lasa. Brusc.

. Un narcoleptic poate adormi la cerere in 2 minute. Ambele simptome pot fi legate de activarea masiva a sistemului inhibitor descendent din trunchiul cerebral unde isi 83 . pacientii narcoleptici pot intra aproape direct din starea de veghe in somnul REM.Interpretarea Viselor pat si se lasa dusa de somn sau se trezeste. . la care caderea brusca se asociaza cu pierderea cunostintei. Al saselea semn al narcolepsiei se refera la diminuarea latentei somnului voluntar. Hishikawa si colab.cu ictusul laringian al lui Charcot . precedate de chinte de tuse si furnicatura laringiana. al cincilea simptom definitoriu. dar incapabil de a se misca sau vorbi. dar cu pierdere de cunostinta. Kryger si colab. debutul somnului REM. aspectul REM apare la narcoleptici in 10 minute de la debutul somnului. Cele patru simptome reflecta imixtiunea proprietatilor inhibitoare normale ale REM in starea de trezire (atacul de somn sau cataplexia) sau in tranzitia dintre veghe si somn (paralizia somnului si halucinatiile). . 1988.cu tulburarile circulatorii vertebro-bazilare. (1976) au constat ca narcolepticii nu pot dormi la cerere mai mult decat subiectii normali. niciodata intalnite in cataplexie. .cu derobarea partiala a membrelor inferioare. in care diskaliemia nu da simptome rapide si scurte ca in catalepsie. Ea apare numai la debutul somnului de zi sau de noapte. Cataplexia si paralizia somnului narcolepticilor pot avea cauze comune (Kelly. -si cu crizele de akinezie partiala (Andre Thomas). Al patrulea simptom este constituit din halucinatia hipnagogica auditiva sau vizuala. este considerat ca simptom de diagnostic al narcolepsiei (Honda. dar prezinta hemiclonii ale corpului. La aproximativ 50% din cazuri. Diagnosticul diferential se face cu: maladia lui Unverrich. in care bolnavul constient cade pentru scurt timp. -cu epilepsia statica a lui Ramsay Hunt. cu senzatie de instrainare si dezorientare si cu amnezie mai mult sau mai putin complexa. Constient. pacientul are adesea o respiratie superficiala. 1989). la care lipseste factorul emotional declansator si care se asociaza cu tulburari de constienta ce persista.cu paralizia familiala periodica. 1991). al carei atac se caracterizeaza printr-o cadere brusca de scurta durata fara convulsii. De fapt. in timp ce subiectilor normali le trebuie un interval de aproximativ 15 minute ca sa adoarma. Paralizia somnului si halucinatiile apar la putini narcoleptici. . Ca rezultat.

Regiunea de inducere a starii respective de atonie. Tulburarile de comportament in somnul paradoxal (TCSP) se caracterizeaza prin pierderea intermitenta a atoniei in cursul somnului paradoxal (SP) si prin aparitia unei activitati motrice elaborate asociata cu o activitate onirica.Interpretarea Viselor are originea si care ajunge. 1974). subiectul avea 84 . manifestate in special in intervalul de la somnul REM la stadiul 1 al somnului cu unde lente (Scwitch. din care 3 in cursul noptii si 2 in cursul unui test iterativ de latenta a adormirii (TILA) care a urmat polisomnografia nocturna. Paralizia somnului se manifesta prin incapacitatea de a mobiliza membrele. Parasomniile somnului paradoxal ale subiectilor narcoleptici.. fara somn REM. narcolepticii au un interval de timp REM mai scurt decat normalii si o arhitectura perturbata a somnului. Ondze si colab. prin imagerie cu rezonanta magnetica. Pierderea tonusului muscular in timpul somnului REM nu se extinde la ochi si nici la muschii urechii medii. (1998) au avut ocazia de a inregistra la un subiect narcoleptic de 48 de ani internat pentru cataplexii frecvente 5 episoade paroxistice. Un studiu asemanator cataplexiei poate fi indus la animale prin injectarea directa de carbacol (agonist colinergic) in formatiunea reticulata pontina dorsala (Miler si Dement. la neuronii motori spinali. In ciuda abilitatii de a adormi rapid si a intra imediat in prima perioada a REM. semnale anormale pontine la pacientii cu narcolepsie. dar in narcolepsia simptomatica secundara intervin leziuni cerebrale (tumori cerebrale) si leziuni care afecteaza trunchiul cerebral. Cel mai adesea. semn narcoleptic cunoscut sub denumirea de fragmentare a somnului REM. corespunde foarte bine ariei pontine. in special puntea. In timpul atacului cataplectic si al paraliziei somnului pacientii pot misca ochii. 1984). capul si de a respira cu o amplitudine normala asociata cu o angoasa importanta. Clinic. In general. narcolepsia idiopatica implica o combinatie de factori genetici si de mediu. 1989). Somnul REM este frecvent intrerupt. Guilleminault si Anagnos (1998) au comunicat primul raport in care releva. a carei distructie duce la somn REM fara atonie ( Kryger si colab. in timpul stadiului de somn REM. narcolepticii prezinta deviatii excesive ale stadiilor somnului.

Ulterior. reflecta activitatile separate ale populatiilor neuronale (Mendelson si colab. Hipersomniile. medicamentele eficace in tratarea atacului de somn au un efect slab asupra cataplexiei si invers. Narcolepsia are o puternica componenta ereditara. unde teta si in dinti de fierastrau. prin bruschetea aparitiei si imposibilitatea de a se sustrage influentei sale. Polisomnografia a notat descarcari musculare. Primele 3 episoade s-au produs in al 3-lea ciclu al somnului. “nu”. Aceasta tulburare a aparut la pacientul lui Ondze si colab (1998) in forma intermediara intre PS si TCSP. care blocheaza reabsortia norepinefrinei si serotoninei de catre terminalele presinaptice. “mi-e teama” . miscarile corporale si aparitia lor in timpul somnului paradoxal sugereaza mai mult TCSP. 1982. . miscari oculare rapide.Interpretarea Viselor secuse ale capului si miscari ale buzelor cu bomanituri si cuvinte inaudibile sau de tip “nu pot”. atonia musculara incompleta. iar al treilea a avut loc cu 11 minute inaintea terminarii SP. etc. 1983 si 1984). Antidepresivele triciclice. Cu toate acestea. in care se inglobeaza diverse tulburari ale constientei. chiar daca debuteaza tardiv in decada a doua. s-au reliefat diferentele dintre somnul normal si cel patologic. Prin urmare. Stimulentele de tipul d. Drogurile care accentueaza transmiterea la nivelul sinapselor centrale catecolaminergice afecteaza diferentiat si diferitele simptome ale narcolepsiei. Initial. ce merg de la somn pana la coma. ca si componentele fiziologice ale somnului REM. Acest fapt sugereaza ca simptomele narcolepsiei. Al 4-lea si al 5-lea episod s-au produs in timpul celei de-a doua si a treia sesiuni a TILA. previn cataplexia. s-a considerat ca hipersomnia nu se distinge de somnul normal decat prin profunzimea si durata sa. primul debutand la 27 de minute dupa SP. dar nu au nici un efect asupra celorlalte simptome ale narcolepsiei. dar nu au nici un efect asupra atacului de somn. Concluzia lui Ondze si colab (1998) releva incapacitatea de a se ridica in timpul paraliziei somnului.amfetaminei favorizeaza controlul somnolentei si al atacurilor de somn prin sintetizarea transmitatorului la terminalele nervoase. 85 .

in afara cazului cand este vorba despre un somn compensator. Dauvilliers si colab. Somnolenta este o stare intermediara intre veghe si somn. zile. trezire placuta. Hipersomnia idiopatica a fost descrisa pentru prima data in anul 1976 de catre Roth. Aceasta dualitate electrica corespunde celor doua tipuri de hipersomnii. sau luni. narcolepsia si coma. Unele se sprijina pe date anatomoclinice ce arata ca leziuni encefalitice provoaca diverse tulburari ale starii de constienta. o durata care atinge mai multe ore. ce merg de la somn la coma. spre deosebire de cele paroxistice din cadrul narcolepsiei. fapt pentru care sunt raportate ipotetic la unele perturbari functionale. In acest timp. Gradul tulburarilor de constienta. In concluzie. profunzimea precum si reversibilitatea completa. absenta epileptica. in care pierderea cunostintei nu este completa. este penibila. depinde de localizarea si intinderea leziunii cerebrale. in adolescenta (7 cazuri) si la varsta adulta (2 cazuri). bolnavul poate intelege cuvintele rostite cu voce tare si poate raspunde cu o oarecare luciditate. cu episoade de somn cu durata normala sau lunga. (1998) au raportat 12 cazuri de insomnie idiopatica polisimptomatica. Hipersomniile simptomatice prelungite au. imediata si rapida a somnului constituie criterii de diferentiere a somnului fiziologic de sincopa. la care in afara semnelor descrise anterior autorii au semnalat debutul in copilarie (3 cazuri). Aceasta atipire putin profunda. hipnoza. In descrierea sa initiala autorul distinge forme polisimptomatice caracterizate printr-un episod principal de somn de lunga durata. 86 . o mare dificultate de trezire. somnolenta diurna permanenta sau recurenta si sieste mai mult sau mai putin odihnitoare. narcoza. autorii arata ca hipersomnia idiopatica polisimptomatica se caracterizeaza printr-o durata maxima de somn in decursul celor 24 de ore.Interpretarea Viselor Somnul patologic este insotit de anomalii electrice sau de o activitate electrica comparabila cu somnul fiziologic. Altele nu au la baza modificari anatomice decelabile. de neinvins. Forme polisimptomatice ale hipersomniei idiopatice. desi nu se instaleaza brutal. durata. si forme monosimptomatice mai prost caracterizate. Modul de instalare. Un somn care depaseste 10 ore la adult si 12 ore la copil poate fi considerat ca anormal. o somnolenta diurna mai mult sau mai putin permanenta si sieste tipice de durata lunga neodihnitoare. saptamani. care merg de la somnolenta la coma.

hipersomnia este profunda si poate dura mai multe saptamani sau luni. asociata uneori cu insomnie nocturna. insomnie si sindrom narcoleptic. dupa care readoarme. aceasta este provocata de hipnoza sau de produsi anestezici (narcoza). paraliziile oculare si prostratia complexa reprezinta un tablou clinic care denota o atingere mezodiencefalica. tumorale. Febra. Somnolenta si letargia pot exista izolat sau asociate cu confuzii mintale. dar adoarme cand are un moment de liniste. apare inversarea ritmului nictemeral. luni. Adesea. Maladia somnului este o alta boala infectioasa. al carei tablou clinic dominant este hipersomnia diurna de profunzime variabila. Astfel. Uneori. Instalarea letargiei se face brusc sau progresiv. iar durata este de ore. dar se diferentiaza de aceasta prin absenta tulburarilor neurovegetative grave si prin posibilitatea unei treziri tranzitorii printr-o stimulare forte. Uneori. traumatice. Letargia este o tulburare de vigilenta sau reglare a starii somnveghe. zile. Initial. Clinic. Encefalita letargica (Cruchet si Von Economo) sau epidemica realizeaza cele mai pure hipersomnii continui. Cand debutul este brutal. bolnavii in plina sanatate simt o invincibila nevoie de a dormi. ea poate fi confundata cu coma. Sechelele se pot manifesta prin somnolenta. somnolenta se instaleaza din nou. In forma ambulatorie a encefalitei epidemice bolnavul poate lucra. Evolutia merge catre disparitie sau coma. Exista si o forma insomnica a encefalitei epidemice. ca si la somnolenta. continua sau paroxistica. In formele severe. bolnavul se trezeste pentru nevoi fiziologice sau pentru a bea si manca. Starea intrerupta de o excitatie violenta conserva un grad cert de obnubilare si torpoare intelectuala. tripanosomiaza realizeaza o serie de stari intermediare intre vigilenta normala si un somn profund sau coma. Acestea nu sunt decat simptome clinice ale numeroaselor afectiuni (infectioase. obnubilare sau terpoare. de insomnii sau delir. bolnavul poate fi trezit prin excitatii slabe. ani. Perioadele de somnolenta sunt intrerupte si urmate de faze de excitatie. culcandu-se oriunde. metabolice.Interpretarea Viselor In absenta stimularilor exterioare. endocrine) pe care le vom aminti in continuare. Ea duce la o perturbare 87 . vasculare.

interesand nucleii nervilor oculomotori. provocata mai frecvent de alcoolism. somnolenta intretaiata de perioade de agitatie. obnubilare intelectuala. In tumorile de trunchi cerebral apar sindroame clinice determinate de lezarea acestuia si de viteza cu care se dezvolta blocarea LCR. generator de hipersomnii. dar poate fi trezit. in cadrul encefalitelor sau a meningoencefalitelor constatam o atingere selectiva a substantei cenusii de la nivelul calotei mezencefalice si a regiunii hipotalamice posterioare. somnolenta sau letargie. Hipersomniile din cursul proceselor expansive intracraniene formeaza. Ea este atribuita unei carente de vitamina B1. constituind uneori unicul semn. care evolueaza catre o stare confuzionala cu crize de agitatie si delir. Encefalitele virale cu virusi neurotropi se insotesc de cele mai multe ori de hipersomnii. Encefalitele melitococice constituie o complicatie a brucelozei iar hipersomnia este o manifestare a unei afectiuni cerebrale. cresterea presiunii intracraniene si a hidrocefaliei. poate avea o localizare diversa. hipersomnia poate fi intalnita in toate sindroamele de hipertensiune intracraniana. In afara hipertensiunii sau hipotensiunii cerebrale. situate in partea superioara a trunchiului cerebral periependimar. Afectiunea este determinata de leziuni cu caracter hemoragic. uneori insomnie. paralizii ale nervilor oculomotori si tulburari de echilibru. dar se asociaza cu o stare de torpoare. de asemenea. cu apatie si indiferenta afectiva. 88 . o deteriorare intelectuala progresiva. care comprima regiunea hipotalamica posterioara. infundibulo-tuberiana si mezencefalica. Encefalitele vaccinale dau de obicei forme letargice. o categorie distincta. Encefalopatia Gayet-Wernicke are ca simptome dominante tulburari de constienta. In concluzie. hipersomnia poate fi un simptom insotitor al tumorilor cerebrale. Insomnia sau inversarea ritmului nictemeral sunt rare in cursul encefalitelor si apartin formelor delirante. Tabloul dominant este constituit din torpoare. timp in care bolnavul doarme toata ziua si toata noaptea. Procesul expansiv. respectand stadiul miscarilor oculare.Interpretarea Viselor profunda de organizare a somnului cu rasunet asupra fazelor I si IV. Astfel. realizand o vascozitate a gandirii de intensitate variata. lentoare si saracire a ideatiei.

89 . starile maniacale. Sindromul hemoragic din partea superioara a pedunculilor este frecvent si se caracterizeaza clinic printr-o oftalmoplegie disociata sau completa. care prin intermediul unei hernii temporale comprima trunchiul cerebral. in special a trunchiului cerebral superior sau a unui hematom intracranian. Se admite ca aceste leziuni vasculare ale trunchiului cerebral localizate in teritoriul pedunculo-protuberential posterior pot uneori realiza integral semiologia nevraxitei epidemice cu agitatie psihomotorie. Hipersomniile simptomatice din cursul afectiunilor psihiatrice sunt mai putin frecvente. Somnul hipnotic echivaleaza cu o stare de somn fiziologic indus. leziunile traumatice ale trunchiului cerebral superior sunt susceptibile de a antrena hipersomnii prelungite. tendinta de conservare a atitudinilor. sindroamele korsakoviene acute. Tulburarile de vigilenta si somn. mioclonii. catalepsia si moartea aparenta isterica. dupa disparitia unei fiinte dragi. akinezia si oftalmoplegia bilaterala sunt adesea revelatoare de tulburari circulatorii in partea superioara a trunchiului cerebral. nevrozele angoase. asociata cu perturbari de coordonare motrica si mai ales de somn.Interpretarea Viselor Hipersomniile de origine vasculara cerebrala (ischimie sau hemoragie) se asociaza cu paralizii oculare sa cerebeloase ce constituie semne de mare valoare diagnostica. Somnolenta este un semn important al hemoragiilor din calota pedunculara. reactia la stimulii nociceptivi aplicati pe piele si pe mucoase. Ele se datoreaza unei contuzii cerebrale. Astfel de insomnii sunt interpretate ca un fel de protest impotriva evenimentelor neplacute care vin sa afecteze cursul existentei sau ca o maniera de sustragere de la consecintele penibile ale unui eveniment. contractia membrelor si a maxilarului. existenta miscarilor palpebrale. Sunt de semnalat si somnul. Hipersomniile de origine traumatica sunt mai putin studiate. De interes deosebit sunt leziunile localizate in trunchiul cerebral care infiltreaza substanta reticulata. De asemenea. Uneori. atingeri oculare si tulburari de somn. Dally (1974) a observat o tendinta irezistibila la somn dupa socuri psihice. melancolice si catatonice sunt insotite de veritabile hipersomnii si adormiri spontane. letargia simpla sau complicata cu contracturi. Distinctia este data de absenta rezolutiei musculare.

care apar la persoane tinere obeze. tulburari de comportament de tipul agitatiei. ce antreneaza hipoxemie cu hipercapnie acidotica. Debutul poate fi progresiv relevat prin perioade de foame sau senzatie de frig. iar faza de somn cu miscari oculare poate sa nu se produca. de sex masculin. a caror durata poate varia de la 1 la 3 saptamani. Dupa cataclisme poate aparea la supravietuitori o stare de stupoare sau de somn irezistibil. 90 . confuziei sau hiperexcitabilitatii sexuale. oboseala psihica. La acestea se adauga o foame excesiva (bulimie) si tulburari de comportament de tip depresiv sau de expresie confuzoonirica. care pot persista multe zile dupa perioada de somn. Este bine cunoscuta aparitia somnului consecutiv unei sarcini dificile sau a unor situatii de analiza a activitatii. In clinica. Modificarea ritmului respirator. cianoza. descris de catre Burwell si colab (1956). se traduce prin accese de somnolenta. Acestea sunt asociate cu miscari partiale. Hipoxia si hipercapnia par sa joace un rol esential in aparitia acceselor de somn. Faza de somn lent profund este rar atinsa. care a fost precizat de Levin in 1936. Sindromul apare la persoane tinere. globale sau mioclonii care pot ajunge pana la crize convulsive. se caracterizeaza prin aparitia unor perioade lungi de somn. 1) Sindromul Pickwick. La acesti bolnavi se presupune posibilitatea existentei unei anomalii a chemoreceptorilor chemoreceptorilor fata de presiunea O2 si CO2. Somnul nocturn este agitat din acelasi motiv al aparitiei anomaliilor respiratorii cu pauze care duc la numeroase treziri. relevat prin pauze de 20-40 s este urmata de o inspiratie profunda.Interpretarea Viselor Hipersomniile reactionale pot aparea in unele situatii afective sau conflictuale importante. intre 10 si 30 de ani. care alunga somnul si antreneaza trezirea. cu insuficienta respiratorie prin hiperventilatie. 2) Sindromul Klein-Levin. sunt cunoscute si studiate doua tipuri de hipersomnii a caror explicatie fiziopatologica nu este inca elucidata. poliglobulie si insuficienta cardiaca dreapta.

tulburarea comportamentului REM. Intr-un episod enuretic tipic. cosmarurile si groaza. mai rar la sete exagerata si la iritabilitate confuza. etc) care depind in mare parte de dereglarile diencefalice si hipotalamice. Parasomniile se caracterizeaza printr-o gama larga de comportamente normale. hiperactivitate. Somnambulismul se manifesta prin coborarea din pat si printrun mers initial instabil. Fiziopatologia acestui sindrom nu este cunoscuta. Pe an apar aproximativ 3 astfel de episoade. acesta fiind confuz si incapabil de a-si aminti visele atunci cand se trezeste. cu ochii deschisi si cu o fata inexpresiva. Studiile de laborator au evidentiat ca putine episoade enuretice (3 din 22) au legatura cu somnul REM (Kelly. etc). temperatura. de cistite. curata mesele.Interpretarea Viselor In timp nictemerului. Parasomniile. se duce la baie. tulburari schizofrenice. teroarea nocturna. cum ar fi: enurezisul nocturn. Enurezisul nocturn al copiilor si al tinerilor apare independent de stadiul REM cu vise. Prin urmare. Aproape toti autorii insista asupra importantei semnelor psihice din acest sindrom (iritabilitate. 1991). clarificand astfel unele mecanisme ale biologiei somnului normal. a carui cauza nu este cunoscuta. este corelat cu diminuarea capacitatii vezicii urinare si cu intarzierea maturarii controlului nervos respectiv. somnambulismul. s-a observat o perioada de somn agitat urmata de cateva secunde de liniste. de fapt ca si aparitia sa. care sunt exagerate de somn sau apar exclusiv in timpul diferitelor stadii ale somnului. este dificil de trezit pacientul din somn. Cand comportamentul somnambulului devine mai complex si mai coordonat (evita obiectele. enurezisul poate fi determinat de anomaliile tractului urinar. dupa care se produce enurezisul. perioadele de trezire au o durata de 5-9 ore si sunt insotite de o foame devoranta care duce la o crestere rapida in greutate. dar ea se asociaza cu degenerari ale functiilor de baza (foame. stare confuza. Enurezisul idiopatic sau esential. sete. senzatii de depersonalizare. irezistibile. de diabetul zaharat sau insipid si de epilepsie. mormaie sau vorbeste 91 . iar disparitia sindromului. Ocazional. Imediat dupa incident. se produce fara o cauza aparenta. enurezisul nocturn nu este cauzat de vise.

In laborator. ele apartin somnului REM fara prezenta paraliziei normale. De fapt. sa clarificat ca somnambulismul apare exclusiv in timpul somnului cu unde lente. Daca este lasat in pace. cel mai frecvent in prima treime a noptii cand predomina stadiul 3 si 4. Datorita inhibitiei intense descendente a neuronilor motori spinali si a paraliziei din timpul somnului REM. Din fericire. In starea de veghe 50-60% din aceste persoane nu prezinta nici un deficit evident.. uneori serios. cosmarurile cu miscari violente ale acestor stari sunt adesea amenintatoare pentru partenerul de somn si periculoase pentru cel care viseaza. Tulburarile comportamentului REM apar la pisici in cadrul anumitor leziuni de trunchi cerebral. pacientii raspund bine la medicamentatia anticonvulsivanta (clorazepam. devine clar ca starile somnambulice cu pasi lenti nu pot aparea in timpul episoadelor REM (Jacobson si colab. somnambulismul apare mai mult la copii decat la adulti si se diminueaza cu varsta. In timp ce majoritatea parasomniilor sunt inofensive. dar ipotezele fiziopatologice evoca rolul unor anomalii dentare sau al unui mecanism neurologic central. 92 . Aceasta tulburare inconstienta debuteaza in cursul varstei de 17-20 de ani si se mentine. 1991). uneori raspunde monosilabic la intrebari. benzodiazepine. Cauza nu este cunoscuta. Mendelson. somnambulismul apare aproape intotdeauna in stadiul 3 sau 4 al somnului cu unde lente.Interpretarea Viselor incoerent). In tulburarea comportamentului REM paralizia normala din acest stadiu al somnului lipseste. Bruxismul nocturn caracterizat prin frecarea involuntara si energica a dintilor in cursul somnului afecteaza 15-20% din populatie. 1965. somnambulul se reintoarce in pat. fapt datorita caruia persoanele sar din pat si actioneaza conform visului. Ca si enurezisul. carbamazepin) (Kelly. Astfel. iar 44% lovesc partenerul de pat. 1987). majoritatea celor cu somn violent nu au simptome de agresivitate in timpul zilei. In astfel de situatii. iar la trezire isi reaminteste putine despre activitatile nocturne sau despre vise. Unii pacienti cu tulburari ale comportamentului REM prezinta leziuni de trunchi cerebral identificabile sau alte probleme neurologice. cu remisiuni spontane in jurul varstei de 40 de ani. Intr-un studiu efectuat de Mahowald si Schenek (1989) se arata ca 85% din persoanele cu somn violent sufera leziuni .

Atacurile de teroare nocturna (pavor nocturnus) ale copiilor sunt cel mai bine caracterizate. care reduce in mod selectiv somnul delta. fenomenele de vis cu grad inalt de anxietate care apar in timpul perioadei REM pot fi deosebite de cele care apar in timpul stadiilor somnului cu unde lente (Dement si colab. ea poate fi complet inlaturata cu ajutorul benzodiazepinei. Adesea. In timpul zilei. dilatare pupilara si dificultate respiratorie. Diazepamul poate suprima teroarea nocturna. Patternul evocarii fragmentare reprezinta o caracteristica a somnului cu unde lente (stadiul 3 si 4). paralizie partiala. atinteste cu ochii mari unele obiecte imaginare. Imediat dupa atac. fata se acopera de transpiratie iar respiratia se ingreuneaza. transpiratie. la 30 de minute de la adormire. ce nu au putut fi masurate direct la om. Clinic. La adulti. Aceste vise infricosatoare care contin imagerii complexe. din punct de vedere fiziologic. copilul se ridica brusc din pat. Visele inspaimantatoare apar in perioadele REM normale ale persoanelor de toate varstele. cosmarurile si visele terifiante apar in stadiul somnului cu unde lente si REM.Interpretarea Viselor Teroarea nocturna. pacientii respectivi prezinta anxietate care depaseste limitele normalului. aceste episoade REM infricosatoare se refera si la cosmaruri. majoritatea viselor REM terifiante apar la primele ore ale diminetii.. amintirea visului este rara si fragmentara iar in dimineata urmatoare nu-si mai aminteste nimic despre acel episod. teroarea nocturna se diminueaza cu varsta de-a lungul somnului delta. Medicamentos. tipa. asemenea episoade sunt rare si se caracterizeaza prin oprimare respiratorie. Astfel. In contrast. Deoarece somnul REM este mai extensiv si mai intens decat somnul continuu. Ca si celelalte tulburari cu unde lente (enurezisul si somnambulismul). anxietate. Prin urmare. 1975). paralel cu declinul stadiului 4 al somnului cu unde lente (unde delta). expresie faciala fixa. care dureaza 1 sau 2 minute. mai frecvent la copii si mai rar la adulti. Aceste vise tulburatoare au adesea caracteristici fiziologice si psihologice exagerate. dupa perioada copilariei timpul somnului REM nu poate fi modificat in mod apreciabil si nici nu poate fi suprimat cu medicamentele respective. nu se asociaza cu deprimarea respiratiei si include varfuri pontogeniculo-occipitale. tulburarile somnului cu unde 93 .

Interpretarea Viselor
lente si visele terifiante din perioadele REM trebuie tratate in mod diferit.

Apneea din timpul somnului. O alta tulburare a somnului se caracterizeaza prin perioade frecvente de pauze respiratorii denumite apnei ale somnului. Gastaut si colab. (1963) au descris un grup de pacienti cu apneea somnului care nu-si mai amintesc frecventele perioade de trezire nocturna si care acuza un somn prea accentuat sau indelungat. Acestia au fost incadrati in sindromul de apnee cu hipersomnolenta. Ulterior, Dement si colab. (1975) au descris un alt grup de pacienti cu tulburari asemanatoare, dar care acuzau insomnie prin faptul ca nu adormeau imediat dupa perioada de apnee. Ei reprezinta aproximativ 10% din pacientii cu apneea somnului. Apneea somnului afecteaza toate varstele, indiferent de sex. Totusi, aceasta tulburare este intalnita mai frecvent la varstnici. Ea a fost acuzata ca fiind unul din factorii sindromului de moarte brusca la copii. Unii cercetatori au constatat ca aproximativ 30% din persoanele de peste 65 de ani au apneea somnului, dar multe dintre acestea sunt asimptomatice, neinsotindu-se de alte degradari. Totusi, este greu de crezut ca apneea este singura tulburare. Uneori se asociaza cu suprimarea activitatii centrului respirator medular, timp in care diafragmul si muschii intercostali raman imobili (Kales si Kales, 1973). In perioada de apnee care dureaza 15-30 de secunde, oxigenul din sange scade, iar dioxidul de carbon creste, fapt care duce la stimularea centrului respirator si la reluarea functiei muschilor amintiti (Kelly, 1991). Adesea, plamanii nu se umplu cu aer din cauza colapsului muschilor orofaringieni aparut in contextul relaxarii muschilor corpului din timpul somnului cu unde lente. Dupa 1 minut, concentratia excesiva de dioxid de carbon din sange provoaca trezirea persoanei care doarme, dupa care tonusul muscular revine la normal. Dupa cateva secunde, individul adoarme iar ciclurile respective se pot repeta de aproximativ 1000 de ori pe noapte. Tulburarile neuropsihologice care apar la bolnavii cu apneea somnului pot fi secundare hipoxiei nocturne sau fragmentarii somnului. Kales si colab. (1985) si Pochat si colab . (1993) insista in mod
94

Interpretarea Viselor
particular asupra depresiei si asupra tulburarilor de memorie, de gandire, de invatare si de comunicare. Greenberg si colab. (1987) si Bacque si colab. (1996) au observat tulburari de atentie, tulburari ale eficacitatii motorii, ale abilitatilor grafice si constructive. Pentru a explica ansamblul acestor simptome, autorii de mai sus evoca posibilitatea existentei unor leziuni subcorticale. Simptomele de deteriorare corticala , afazia, apraxia si agnozia sunt in general absente. Sepala si colab. (1991) afirma ca dificultatile principale ale acestor pacienti vizeaza somnul, lucrul,aptitudinile mintale si in special sentimentul de a avea o sanatate proasta. Persoanele astfel afectate sunt in general obeze, hipertensive si cu tulburari de ritm cardiac, astfel incat primul act terapeutic se refera la cura de slabire. Perturbatiile psihologice ale acestui tip de boala se manifesta prin depresie cronica, anxietate, insomnie si acuze somatice (Bacque si colab. 1996). Somnolenta diurna si adormirile incoercibile aparute dupa pranz pot impiedica reluarea lucrului. Adormirile sunt direct responsabile si de accidentele rutiere care in acest caz se multiplica cu sapte (Findley si colab. 1988). Medicamentele pentru tratarea apneei somnului nu exista dar cand acest sindrom este provocatde obstructia cailor aeriene superioare poate fi incercat un tratament mecanic sau unul chirurgical. Tratamentul mecanic se refera la fixarea unei masti si la administrarea sub presiune a aerului in scopul mentinerii deschise a cailor aeriene ale gatului intre respiratii. Aceasta ventilatie cu presiune pozitiva ofera rezultate absolut eficace cu conditia sa fie tolerata in toate noptile. Tratamentul chirurgical (faringoplastia) are in vedere largirea cailor aeriene superioare prin ablatia uvulei si inlaturarea mucoasei si tesutului limfoid. Aceasta da rezultate bune la 50-60% din cazurile serioase (Kelly, 1991).

Insomnia. Insomnia este un simptom caracterizat prin imposibilitatea mentinerii duratei si calitatii somnului necesare activitatii normale din timpul zilei. 30% din cei care se prezinta la consultatie se plang de
95

Interpretarea Viselor
insomnie si de alte tulburari neintelese inca in mare parte. Pentru diferentierea tipurilor de insomnie, este necesara cunoasterea perioadelor somnului normal. Astfel, unii pacienti cu insomnie subestimeaza somnul real din timpul noptii. S-a constatat ca unele persoane care acuza insomnie dorm si viseaza normal dar somnul lor de dimineata este de calitate proasta si neodihnitor. Dement si colab. (1975) au examinta somnul la 127 de indivizi cu insomnie si au constatat ca timpul mediu de adormire este de 15 minute iar durata somnului este de 7 ore. Autorii au estimat ca 10-12% din persoanele cu insomnie au un somn fiziologic normal. Formal, acesti indivizi au fost incadrati in sindromul de pseudoinsomnie sau de agnozie a somnului. Alti 30% din indivizii examinati sunt mentiuni in stare de trezire de catre unele evenimente fiziologice involunatare, cele mai comune fiind spasmele periodice stereotipe, cunoscute sub denumirea de mioclonii nocturne. O alta conditie care duce la intarzierea debutului somnului se datoreaza impulsului irezistibil de miscare a membrelor, denumit sindromul picioarelor agitate. Prin urmare, 50% dintre persoanele cu insomnie dorm normal, dar somnul lor este tulburat de evenimente fizice de care nu-si dau seama. Studiile polisomnografice efectuate la pacientii cu insomnie cronica si acuze severe au relevat prezenta unor disfunctionalitati moderate ale somnului (scurtarea somnului, trezirea intermitenta, eficacitatea scazuta a somnului). La acestia, continuitatea din timpul stadiului cu unde lente este mai importanta decat desfasurarea timpului total de somn. Alte insomnii sunt determinate de diminuarea somnului delta, cel mai profund stadiu al somnului cu unde lente, in timp ce altele au la baza o temperatura mai ridicata a corpului, temperatura masurata rectal. Anticiparea insomniei poate juca un rol major la cel putin 15% din cazuri. Ea este clasificata in randul insomniilor psihofiziologice (Lydic si Biebuyck, 1988). Aceasta insomnie conditionata de locuinta si de mediul inconjurator dispare cand individul doarme la hotel sau in alta parte. Astfel, aproximativ 30% din insomnii se datoreaza tulburarilor emotionale, anxietatea fiind legata de dificultatea adormirii iar depresia de trezirea timpurie.

96

problemele somnului se amplifica datorita faptului ca stadiul 4 al somnului cu unde lente diminueaza sau este virtual eliminat in decada a saptea de viata. Ulterior pacientii au fost urmariti prin consultatii timp de 3 luni pana la un an. La batrani. mioclonii si coma care duce la deces. Insomnia familiala fatala este o boala ereditara rara. In societatea moderna disruptia ritmului circadian normal este determinata de calatoriile pe distante mari cu avionul. cu ajutorul unei metodologii riguroase constatand din interogatorii standardizate. de numarul fuselor orare traversate si de capacitatea de adaptare. Patogenia acestei distructii talamice este insuficient cunoscuta. Sindromul schimbarii rapide a fusului orar (Jet-Lag) determinat de schimbarea meridianelor se caracterizeaza prin somnolenta diurna excesiva. abordarea si tratamentul subiectilor insomnici este imprecisa. agenda trezirii si a somnului. Insomnia temporara este consecinta naturala a alterarii ritmului circadian. Latenta normala pentru somnul REM este de 8090 de minute. etc. la 5-15 minute de la dormire. chestionarul de topologie craniana si un examen polisomnografic pe timpul uneia sau a doua nopti. examene clinice. chestionarul Pittsburgh. Unul din cei mai semnificativi determinanti ai somnului persoanelor normale este varsta.Interpretarea Viselor Kupfer si Foster (1972) au constat ca pacientii depresivi prezinta o scurtare a intervalului dintre debutul somnului si faza REM. testul de personalitate MMPI. Somnul batranilor. de lucrul in schimburile de noapte. de unele activitati de afacere. provocata de degenerescenta bilaterala a nucleilor anterior si dorsomedian din talamus. Progresiv sindromul se complica cu disfunctie neurovegetativa . dizartrie. Acest sindrom este tranzitor avand o durata de 214 zile in functie de varsta pacientului. (1998) au urmarit 100 de insomnici cronici. Din 97 . Daca investigatiile si tratamentul pacientilor cu somnolenta diurna excesiva sunt oarecum precizate. Ondze si colab. insomnie la adormire si frecvente treziri nocturne in special in a doua parte a noptii. Insomnia familiala fatala. de regimul din armata.

care sunt implicati si in fiziologia reglarii somnului normal. din ratiuni inca putin cunoscute. cel mai utilizat in insomnii. 1989). desi benzodiazepinele sunt mai sigure decat barbituricele. Daca se va dovedi ca β.Interpretarea Viselor aceasta cauza. Cele mai multe medicamente utilizate pentru reducerea somnului (amfetaminele) provoaca alterari profunde ale activitatii motorii si ale altor comportamente. la sobolani. dar piroteala normala de dupa amiaza este mai pronuntata la persoanele in varsta. In momentul de fata tratamentul medicamentos utilizat este cel cu benzodiazepine. mult timp considerat ca fiind stadiul cel mai odihnitor. iar naoptea au un somn fragmentat. Pacientii cu maladie Alzheimer dorm adesea in timpul zilei. Scurtarea marcata a timpului de somn este adesea secundara si altor probleme de sanatate intalnite la varstnici. (1982) au constatat. fara a determina modificari 98 . Persoanele cu insomnie au in timpul somnului o temperatura corporala mai mare. duce la cresterea stadiului 2 al somnului cu unde lente. din care adesea se trezesc.iar benzodiazepinele le-o scade. varstnicii consacra mai mult timp stadiului somnului cu unde lente. reducerea somnului cu unde lente (nu si a activitatii REM) si o trezire persistenta.carbolina actioneaza direct asupra somnului normal reducandu-l. In societatea noastra ritmul circadian al somnolentei este bifazic. deoarece ele imbunatatesc calitatea somnului si suprima somnul cu unde lente. 1987. Mai mult. prezenta unui antagonist al receptorilor benzodiazepinici (3 hydroxymethyl-βcarboline). fara a cauza modificari majore in activitatea motorie. Studiile polisomnografice au aratat ca flurazepamul. Benzodiazepinele ajuta pacientii sa aiba un somn mai mult continuu decat unul mai lung. Mecanismul de inducere a somnului prin flurazepam implica receptorii neuronali benzodiazepinici. care induce cresterea dozei dependenta de latenta somnului. Kryger si colab. Aceste proprietati fac ca medicamentele respective sa fie eficace atat in tratamentul insomniei cat si in tulburarile somnului delta. Cu toate acestea. fapt care se reflecta pozitiv asupra somnului cu unde lente (Sewitch. Mendelson si colab. ele dau obisnuinta iar la intreruperea brusca a acestora apar simptome extrem de dezagreabile. batranii isi restabilesc cu dificultate ceasornicul biologic in cazul traversarii unor zone intinse.

Voltajul EEG cel mai scazut este inregistrat in stadiul 1. iar motilitatea gastrointestinala creste. In timpul somnului cu unde lente muschii se relaxeaza. aproximativ la fiecare 20 de minute. dar activitatea somatica nu este absenta. Cand o persoana adoarme. in aceeasi perioada de timp. Stadiul 1 al somnului non REM poate fi deosebit de stadiul 1 REM numai cu ajutorul electrooculografiei si a electromiografiei. somnului cu unde lente predomina activitatea Frecventa batailor cardiace si tensiunea arteriala scad. catre dimineata. iar la revenire parcurge aceleasi stadii in ordine inversa. 99 . atunci medicamentul respectiv ar putea fi considerat ca un foarte bun somnolitic. in timp ce altii reactioneaza astfel la fiecare 5 minute (Mc Ginty si Szymusiak. In stadiul 3 si 4 domina undele lente de somn (somnul delta). Ele apar in prima treime a noptii si dispar adesea complet mai tarziu. Inregistrarile facute in stadiul 2 contin numeroase explozii caracteristice fusurilor de somn cu durata de 1-2 sec. Stadiile somnului normal . Acesta ar putea fi folosit in tratamentul bolnavilor cu somnolenta excesiva. In timpul parasimpatica. EEG trece progresiv prin toate cele 4 stadii ale somnului cu unde lente intr-o perioada de 30-45 de minute. Stadiul 2 al somnului cu unde lente ocupa aproximativ o jumatate din somnul total. Stadiul 3 si 4 al somnului cu unde lente ocupa aproape 15% si are loc in prima jumatate a perioadei de somn. Metoda principala de monitorizare a stadiilor somnului uman este electroencefalograma (EEG). Cei care dorm normal executa ajustari posturale majore. EEG inregistrata in stare de veghe este constituita din unde cu voltaj scazut si activitate rapida. Stadiile 1-4 ale somnului cu unde lente caracterizate EEG prin frecvente din ce in ce mai lente si cu voltaj mai inalt corespund starilor de somn din ce in ce mai profund.Interpretarea Viselor comportamentale motorii majore. Urmatoarele 4 stadii ale somnului cu unde lente reprezinta stadii cu profunzimi succesive. 1990).

Stadiul 4 al somnului cu unde delta este cel mai dificil de intrerupt. (1998) au studiat efectul stimularii VIM asupra genezei fusurilor de somn si au constatat ca arhitectura si calitatea somnului nu se modifica prin stimularea respectiva. 1991). Ritmul teta hipocampic este observat in starea de trezire. EEG devine desincronizata cu voltaj scazut. Aceasta stare de somn a fost denumita somn paradoxal. Stimularea continua cu frecventa inalta a nucleului talamic ventrointermediar (VIM) este eficace in tratamentul tremuraturilor severe. Un alt semn este reprezentat de contractia severa a pupilelor (mioza). In 1957.Interpretarea Viselor Pragul pentru trezirea din somnul cu unde lente variaza invers cu frecventa EEG. in special cand EEG corticala are o desincronizare maxima. Acest pattern cerebral activ este cuplat cu pierderea tonusului muscular din intregul corp. Inregistrarile facute pe animale au relevat ca desi activitatea corticala este desincronizata. miscarile oculare rapide (REM). sunt adiacenti nucleului VIM. somn activ si somn desincronizat. Acest stadiu activ al somnului a fost numit somn REM. Autorii au ajuns la concluzia ca stimularea nucleului talamic VIM este selectiva si nu modifica fusurile somnului. Generatorul neuronal al ritmului teta este localizat in patura celulelor piramidale ale campului CA1 din girusul dintat si din cortexul entorinal. Cel care doarme pierde la un moment dat si abilitatea reglarii temperaturii corpului. Scapa de aceasta paralizie generalizata numai muschii scheletici care controleaza miscarile ochilor. modificand-o in directia temperaturii ambiante. Multe miscari oculare din timpul somnului REM sunt lente si oscilatorii. Nucleii talamici reticulati. implicati in geneza fusurilor somnului. La 90 de minute dupa debutul somnului apar numeroase modificari fiziologice abrupte. rapid. oscioarelor urechii medii si respiratiei.. Acest fapt se datoreaza suprimarii activitatii simpatice. arnulf si colab. Miscarile oculare rapide si activitatea fazica a muschiilor urechii medii coincid cu activitatea 100 . Dement si Kleitman au descris in timpul somnului cu desincronizare EEG. EEG hipocampica este inalt sincronizata cu unde teta (4-10 Hz). Proprietatea dramatica si fundamentala a acestui stadiu al somnului este reducerea homeostaziei (Kelly. dar peste acestea se suprapun si izbucniri de miscari oculare rapide. asemanatoare dar nu identica cu cea a starii de trezire.

astfel incat orele de dimineata se asociaza in mod normal cu treziri mai frecvente. rata batailor cordului si fluxul sanguin coronarian (Kirbi si Verrier. Stadiile REM apar la intervale regulate si se succed de 4-6 ori pentru o durata de somn de 8 ore. REM este cel mai usor stadiu al somnului. impreuna cu perioada mai lunga a REM au loc de preferinta in a doua jumatate a noptii. puntea. De fapt. generatoare a activitatii fazice. trigemenului si facialului). nu survine niciodata la debutul somnului de noapte. Somnul cu unde lente. Dupa prima perioada REM intervalele dintre celelalte perioade REM ale unei nopti scad. nucleul motor al oculomotorului. adultul normal prezinta perioade de somn cu unde lente si perioade de somn REM. Prin urmare. spasmelor musculare. ce dirijeaza multe evenimente fazice ale somnului REM. 1989). In timpul somnului REM creste pragul de trezire la stimulii mediului inconjurator astfel incat REM este considerat ca cel mai profund stadiu al somnului. In fine.modificarile respiratorii. adica 75-80% din ansamblul somnului. Stadiul 4 din somnul cu unde lente si somnul REM au caracteristici distinctive pentru fiecare individ. ale talamusului (nucleul geniculat lateral) si ale cortexului auditiv si vizual. In general. este formata dintr-o lunga perioada de somn cu unde lente si dintr-o perioada REM de scurta durata. profunzimea somnului nu reprezinta un parametru unitar. Prima parte a somnului. Aceste unde monofazice ascutite ce se propaga rostral de la punte. Dupa criteriul intern al trezirii.Interpretarea Viselor electrica brusca. Stadiile mai usoare ale somnului cu unde lente. fiecare somn REM este precedat de o perioada de somn lent si in mod normal. majoritatea persoanelor trezite din somnul REM isi amintesc rapid visele. in timp ce mai putin de jumatate din cele trezite din somnul cu unde lente nu raporteaza nici o activitate mintala. care precede si care urmeaza unui stadiu REM este un somn superficial care face parte din stadiul 1 sau 2. in timp ce lungimea fiecarui episod REM tinde sa creasca. fazica inregistrata la animale din diferite structuri ale trunchiului cerebral (partea dorsala a puntii. cu o durata de aproximativ 2 ore. Stadiul 4 al somnului 101 . Durata totala a somnului cu miscari oculare (REM) este in medie de o ora si jumatate pana la 2 ore. un om sau un animal care doarme se poate trezi spontan din somnul REM mult mai usor. In timpul unei nopti tipice de somn. este considerata ca un pacemaker. adica de 20-25% din durata totala a somnului. In acelasi timp. au capatat denumirea de varfuri ponto-geniculo-occipitale (PGO). in timp ce durata somnului cu unde lente este de 6 ore. in care includem activitatea muschilor urechii medii.

in timp ce somnul REM este mai putin afectat de acesta. Cu cat privarea este mai lunga. Scurtarea somnului REM timp de cateva nopti este urmata de initierea sa precoce. ciclul de somn constituit dintr-o perioada de somn cu unde lente si dintr-o perioada de somn REM poate fi considerat drept “unitate de somn”.. somnul REM scade abrupt la 30-35% din timpul 102 . Patternul somnului se afla sub influenta diferitilor determinanti ontogenetici si filogenetici. dupa care se diminueaza din nou la batranete. stadiul 4 al somnului cu unde lente poate fi redus de benzodiazepine intr-o masura mult mai mare decat somnul REM (Kelly. Necesitatea somnului REM incepe in uter. La om necesarul de somn zilnic scade in perioada copilariei si adolescentei.. cu atat si reboundul REM este mai lung si mai larg. iar ciclurile de somn se modifica progresiv. Existenta unui mecanism compensator de recuperare a somnului REM pierdut sau suprimat sugereaza ca somnul REM este necesar din punct de vedere fiziologic. somnul REM al nounascutului umple o jumatate din timpul normal de somn zilnic de 16 ore. Prin urmare. somnul si veghea devin progresiv stabile. astfel incat la varsta de 3-4 ani ritmul somn-veghe este bine instalat. La varsta de 2 ani. Dupa perioada neonatala. De ex. Multi agenti psihoactivi. 1989). Cea mai evidenta modificare produsa odata cu maturarea patternului de somn uman implica numarul stadiilor REM si stadiul 4 al somnului cu unde lente. Somnul REM ocupa aproximativ 80% din totalul timpului de somn al unui nou nascut prematur cu 10 saptamani si 60-65% din timpul de somn al unui nounascut prematur cu 2-4 saptamani. Privarea selectiva de somn REM pentru o perioada de 16 zile nu duce la aparitia unor tulburari psihologice serioase. dar in special alcoolul si barbituricele suprima somnul REM.Interpretarea Viselor cu unde lente este mult mai influentat de timpul anterior fara somn. Cu alte cuvinte. de prelungirea sa si de cresterea frecventei perioadelor REM. in timp ce stadiul 4 raspunde mai putin la aceste droguri si mai mult la altele (Kryger si colab. 1991). se egalizeaza la varsta medie. Somnul REM si stadiul 4 al somnului cu unde lente sunt afectate diferentiat de anumite medicamente. a carei expresie variaza in cursul noptii. Inevitabilitatea tulburarilor semnificative de somn la varstnici nu este inca destul de clara.

au sugerat ca somnul REM joaca un rol important in dezvoltarea sistemului nervos. Apoi. Astfel.Interpretarea Viselor de somn. numarul ciclurilor de somn se diminueaza progresiv odata cu varsta si cu instalarea unui ritm nictemeral (gr. hemera= zi) stabil. A doua parte a noptii este mai stabila. de multe ori intalninduse perioade de apnee de 10-20 de secunde ce alterneaza cu perioade de tahipnee. somnul cu unde lente traducandu-se prin unde lente continue si generalizate. In aceasta perioada apar bufeuri de unde lente. Stadiul 4 al somnului cu unde lente scade exponential in tot timpul dezvoltarii si in perioada varstei mijlocii. Ritmul cardiac este instabil. marcata indeosebi prin frecventa trezirilor nocturne. stadiile 3 si 4 aparand mai ales in prima treime a noptii. s-a postulat ca somnul REM reprezinta o 103 . 1988). In anul 1966 Roffwarg si colab. In ceea ce priveste somnul cu unde lente. 1972). iar la 10 ani se stabilizeaza la 25%. 1987). La batrani somnul prezinta o anumita dezorganizare sau involutie. Declinul stadiului 4 al somnului cu unde lente la batrani coreleaza cu cresterea numarului de treziri normale spontane si in ultima instanta cu revenirea la un pattern circadian bifazic de somn (aceasta echivaleaza cu atipirea de dupa amiaza).5-1. Nux. 1984. miscarile respiratorii sunt neregulate. durata absoluta zilnica din somnul REM scade brusc de la 8 ore la nastere. la 1. disparand adesea dupa 60 de ani. In aceasta perioada ritmul cardiac si cel respirator sunt stabile (Popoviciu. Aceste modificari respiratorii pot realiza ritmuri de tip Cheyne-Stookes (Krueger si Karnovsky. de amplitudine mijlocie (25-50µV). la grupul de subiecti mai varstnici s-a relevat o distributie frapanta a stadiului 1 spre ultima treime a noptii. prin multiplicarea ciclurilor de somn nocturn si prin facilitarea atipirilor diurne. Curran si Franza. nuctes= noapte. dupa varsta de 2 ani. iar complexul K si fusurile de somn sunt putin frecvente si imprecis conturate. Astfel. Prin urmare.75 ore la debutul pubertatii (Campbell si Tobler. se poate remarca faptul ca adormirea se produce adesea cu dificultate. Aceasta teorie are in vedere faptul ca somnul REM provoaca o activitate intensa a circuitelor neuronale si ca substanta cerebrala consuma in cursul somnului REM mai mult oxigen decat in timpul oricarui exercitiu fizic sau mintal din timpul perioadei vigile. rol asemanator cu cel al exercitiilor fizice in dezvoltarea muschilor. Studiile unor cercetatori au aratat o reducere marcata a somnului REM la subiectii mai tineri.

Astfel. 1984). pentru punerea in practica a comportamentului instinctiv exista si alte posibilitati situate in afara somnului REM. Intreruperea puternicei inhibitii motorii a starii REM releva la pisica un comportament lipsit de paralizie in timpul somnului REM. 1991). aceasta teorie nu explica de ce visele continua si dupa dezvoltarea completa a creierului (Kelly. anticiparea acestei relatii a sugerat lui Morrison ca pisicile respective nu actioneaza in afara viselor. De fapt. Somnul REM al tuturor animalelor poate fi programat genetic. In anul 1965. circuitele neuronale care controleaza secventele comportamentului instinctiv pot fi organizate in timpul somnului REM conform programului genetic. Din aceasta cauza. in special a locus-ului ceruleus. Miscarile din timpul starii REM sunt strans legate de explozia varfurilor PGO din timpului somnului REM. reglarea comportamentului motor din timpul somnului REM depinde de locul si marimea leziunilor experimentale din trunchiul cerebral. Din aceasta cauza. Totusi. fuga. Leziunile progresive si mai intinse ale formatiei reticulate pontine duc la desfasurarea progresiva si mai elaborata a comportamentului in timpul somnului REM.Interpretarea Viselor sursa potenta de stimulare interna necesara maturarii propriului creier. Dupa studiile lui Morrison (1988) asupra somnului REM fara atonie. Jouvet si Delorma au descoperit ca paralizia care apare in timpul somnului REM poate fi eliminata selectiv prin lezarea puntii. patternul instinctiv motor se formeaza la animalele tinere in timpul comportamentului de joc manifestat in stare de veghe. comportamentul agresiv a fost observat in timpul REM numai in cazul in care leziunile au fost extinse in partea rostroventrala a mezencefalului. care ulterior se adauga repertoriului creierului matur (Gaillard. 104 . pregatire si explorare (Borbely si Valarx. furie. Acest comportament specific fiecarei specii se manifesta prin atac. Totusi. 1983).

Bucuresti. Medicala. Iasi. Mihai Golu (2000). Polirom. Psihopatologia Vietii Cotidiene. Tratat de Psihanaliza si Psihoterapie. studiu introductiv si note: Dr. Tratat de neuropsihologie. Ed. Bucuresti. Prelegeri de Psihanaliza. Leonard Gavriliu) (1990).Interpretarea Viselor Bibliografie • Constantin Enachescu (2003). Ed. • • 105 . Introducere in Psihanaliza. Leon Danaila. Ed. Didactica si Pedagogica. Sigmund Freud (Traducere.

Interpretarea Viselor 106 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful