Interpretarea Viselor

Psihanaliza Interpretar ea Viselor’Visele sunt raspunsuri la intrebari pe care nu stim sa le formulam’ Marcio Barrios

1

Interpretarea Viselor
I. Domeniul si istoricul psihanalizei

A) Definitie si domeniu Psihanaliza este metoda instituita de Sigmund Freud care are ca obiect cunoasterea profunda a vietii sufletesti a omului atat in starea de normalitate psihica, cat si de boala, in scopul instituirii in cel de-al doilea caz a masurilor adecvate de terapie. In lucrarea sa Cinci lectii asupra psihanalizei, S. Freud mentioneaza cazul unei bolnave de isterie cu tulburari neurologice si somatice pe care a tratat-o prin hipnoza. Ulterior, in faza posthipnotica, erau rediscutate evenimentele traite in trecut de catre pacienta si care aveau pentru aceasta o valoare psihotraumatizanta, in directa legatura cu tabloul clinic actual. Discutia medicului cu bolnava a realizat, printr-un proces de asociatie si constientizare a acestei legaturi, o amendare completa a simptomatologiei clinice. Bolnava a numit acest procedeu terapeutic neobisnuit tratamentul prin conversatie (talking cure) sau de curatire a hornurilor (chimney sweeping). S. Freud pune la baza acestui proces de vindecare mecanismul de catharsis, un procedeu care goleste sau curata viata psihica a individului de un continut patologic conflictual de factura psihotraumatizanta trait anterior si exprimat actual prin tabloul clinic respectiv. Putem considera ca aceasta observatie clinica reprezinta punctul de plecare al studiilor de psihanaliza. D. Lagache, referindu-se la continutul si obiectivele psihanalizei, face urmatoarea sinteza a problemei: 1) psihanaliza reprezinta o metoda de investigatie a proceselor psihice; 2) psihanaliza este o tehnica de tratament a tulburarilor nevrotice; 3) psihanaliza este o doctrina de cunoastere psihologica, morala si culturala a omului si a societatii, avand virtuti de explicare a semnificatiilor acestor domenii. Metoda psihanalizei nu consta in interogarea bolnavului, ci din analiza discursului sau, unul cat mai liber posibil, neinfluentat si
2

Interpretarea Viselor
nedirijat de catre o alta persoana in scopul obtinerii unei expresii spontane a gandirii subiectului, reprezentand confidentele acestuia. In acest sens, metoda psihanalizei vizeaza urmatoarele obiective: a) Subiectul sa ia cunostiinta de originile reale ale suferintelor sale intime, sa le masoare pe masura ce le evoca, incepand cu cele mai indepartate evenimente ale copilariei sale pana in prezent. b) Sa le retraiasca intr-o situatie actuala concreta impreuna cu analistul, printr-un proces de transfer afectiv. Aceasta reprezinta tehnica liberei asociatii care se completeaza cu analiza viselor pacientului. Evoluand in aceasta directie, psihanaliza a dus la descoperirea unor noi aspecte, deosebit de interesante si anume: a) Sexualitatea infantila; b) Complexul Oedip si relatia sa cu comportamentul sexual al adultului; c) Rolul fundamental al sexualitatii in geneza nevrozelor si psihozelor. Pornind de la datele de observatie practica ale bolnavilor sai, cu ajutorul metodelor mai sus mentionate, S. Freud a creat teoria psihanalizei, care comporta urmatoarele elemente constitutive:
1) Existenta

unei instante a personalitatii denumita inconstient si care este depozitara pulsiunilor sau a tendintelor instinctive primare. Aceste pulsiuni sunt dupa Freud de doua feluri. Unele provin din instinctul de viata (Eros), a carui energie denumita libido reprezinta elanul sexual, iar celelalte provin din instinctul de moarte (Thanatos), care este orientat catre agresivitate si distrugere.

2) Existenta unei instante reprezentata de Eul constient si actual, in relatie directa cu mediul familial( in perioada copilariei) si cu mediul social( in cursul vietii individului) 3) Prezenta intre cele doua instante a unei zone intermediare, denumita subconstient sau preconstient, cu rolul de cenzura, de reglare dinamica a procesului de
3

c) Aceste interventii ale inconstientului in sfera constienta se transforma in comportamente si actiuni. si ulterior. Pe baza acestor concluzii. S. viata sa interioara sau sfera inconstientului.. formata din cele trei instante: a) Inconstientul. simptome clinice. aceasta este instanta intermediara intre realitatea lumii externe si realitatea psihica a persoanei. 3) Exercita o inconstientului. aparut ca un invelis cortical sub influenta factorilor educationali si a modelului familial in perioada copilariei. b) Eul constient. Pornind de la analiza cazului Ana O. 2) Acumuleaza(memoreaza) experientele externe si asigura acomodarea(adaptarea) persoanei la acestea. la care se refera in lucrarea sa Cinci lectii despre psihanaliza . in interiorul caruia individul inmagazineaza propriile sale experinte. in viata constienta sub forma de complexe. reprezentand prima si cea mai veche dintre instantele personalitatii. sub influenta lumii reale externe. Freud ajunge la urmatoarele concluzii cu valoare atat medicala cat si psihoterapeutica: a) Existenta unui psihism inconstient. este depozitarul tuturor pulsiunilor noastre. Caracteristicile Eului dupa S. Freud construieste o schema generala de organizare a aparatului psihic uman. Freud sunt urmatoarele: 1) Asigura identitatea si autoafirmarea persoanei. denumita inconstient. avand la baza motivatiile fictive ale inconstientului sau pulsiunile acestuia. pulsiunilor. presiune regland represiva asupra astfel dinamica 4 .Interpretarea Viselor exteriorizare a pulsiunilor inconstientului in sfera Eului constient. conflicte. S. b) Interventia acestei sfere.

6) Cresterea neplacerii se manifesta prin sentimentul de pericol care declanseaza ca un semnal de reactie angoasa. psihanaliza a parcurs un drum istoric lung. • • Pana la constituirea sa intr-o doctrina bine conturata despre om si viata psihica. sociale. c) Supra-Eul este cea de-a treia instanta in cadrul sistemului de organizare a personalitatii. O valoare deosebita pentru intelegerea istoriei psihanalizei o constituie cercetarea fazei prepsihanalitice referitoare la om. religioase. Acestea sunt urmatoarele: • Teoria lui Copernic care a demonstrat ca nu Pamantul ci Soarele este centrul sistemului nostru planetar. 5) Eul evita neplacera si cauta sa obtina placerea. Freud scrie referitor la psihanaliza ca trei doctrine au schimbat profund gandirea europeana.Interpretarea Viselor 4) Eul este ghidat de impulsurile venite din interior(inconstient) si exterior(lume). detronand astfel constiinta din rolul sau conducator al persoanei umane si inlocuind-o cu pulsiunile instinctuale. Teoria lui Darwin care a demonstrat ca omul nu este creatia privilegiata a lui Dumnezeu. culturale. 5 . dezvoltandu-se in prelungirea Eului sub influenta factorilor represivimodelatori ai modelului socio-cultural extern(valori morale. Teoria lui Freud care a demonstrat ca nu Eul este fundamentul si motorul vietii psihice. S. Intr-un articol stiintific publicat in anul 1911. ci reprezinta rezultatul unei indelungate evolutii pe calea selectiei naturale. operand o adevarata revolutie in stiinte. ci inconstientul. etc). juridice. la viata psihica. el asigurand in felul acesta o stare de echilibru intre placere si neplacere. ca ultima faza a acesteia.

departe de a clarifica domeniul si obiectul psihologiei. S. Freud. conceptie vehiculata in secolele al XIX-lea si al XXlea de teoriile gestaltiste.Interpretarea Viselor Pana la S.Carrier). 6 . considerandu-se in sensul acesta ca orice fenomen psihic este insotit de constiinta despre el insusi (J. isi pune urmatoarele intrebari:  Viata psihica este manifestarea unui organ somatic. Freud este ca viata psihica reprezinta expresia functiei unui aparat caruia noi ii atribuim o extensie spatiala si pe care il presupunem format din mai multe parti sau instante. prin urmare dimensiunea ontologica a persoanei. sfarsesc prin a-l face si mai imprecis. atat psihologia cat si psihiatria sunt considerate ca fiind stiinte umane intrucat prin natura obiectului lor ele studiaza un aspect fundamental al stiintelor umane. behavioriste. de nervismul pavlovian si de neuropsihologie. Doua directii principale se desprind in sensul acesta: a) Pe de o parte o directie care considera psihologia si psihiatria ca stiinte pozitive. a actelor acesteia? Raspunsul lui S. b) Viata psihica era privita ca experienta a vietii interioare. Din punct de vedere istoric au existat doua directii de gandire referitoare la viata psihica: a) Viata psihica era apreciata ca manifestare exterioara pura si exclusiva. psihologia a identificat viata psihica cu viata constiintei. b) Pe de alta parte. mai contradictoriu.P. respectiv a creierului?  Viata psihica a individului este in primul rand o manifestare pura a vietii constiintei. inscrise in seria stiintelor biologice. cuprinzand creierul si depasindu-l concomitent prin natura acestor instante. acela de a fi si de a se infatisa. idei care ne vin de la Platon si sunt continuate pana la Freud. Freud incercand sa depaseasca aceasta dilema a naturii vietii psihice. Aceste puncte de vedere care s-au confruntat permanent in istoria stiintelor umane si a psihologiei.

Republica). In felul acesta. mai ales in ceea ce priveste modalitatea in care sunt puse intrebarile. pe care il numea vocea interioara sau semn divin. alaturi de corifeu si cor. aratandu-i ca sclavul sau stie teorema lui Pythagora. prefigurand in felul acesta existenta inconstientului in mitul pesterii (Platon. Dar Socrate este cel care pelcand de la daimonion-ului sau interior. In istoria civilizatiei europene. Plecand de la acest fapt. tragedia ca si psihanaliza isi construiesc solutia terapeutica pe catharsis. Existenta vietii interioare i-a fost relevata lui Socrate de prezenta interioara a daimonion-ului sau . a unei stari de tensiune interioara. D. Socrate isi numea metoda maieutica(maieutike. In sensul acesta. printr-un anumit exercitiu.arta mositului). spunand ca intocmai unei moase care aduce pe lume copii. sub forma unor reminesciente(anamnesis) despre care noi nu avem cunostiinta si care. Discutia trebuie insa condusa cu o anumita abilitate. Barrucand). pentru a putea conduce interlocutorul catre aflarea adevarului. Socrate pune probema vietii sufletesti ca pe o stare interioara particulara a omului. Este metoda dialecticii. in care. Este ceea ce Socrate i-a demonstrat lui Menon. Tragedia. conform preceptului delfic gnothi seauton(cunoaste-te pe tine insuti). structura dramatica se desfasoara in sensul unui scenariu care urmareste rezolvarea unui conflict. Enachescu). participa personaje dramatice. el moseste sufletul aducand la lumina idei. tragedia se constituie ca un veritabil grup psihoterapeutic. pe tot parcursul vietii sale. catharsisul corespunde unei modificari a structurii personalitatii legata de luarea la cunostiinta a unei stari psihologice 7 . Mai mult.Interpretarea Viselor Istoria psihanalizei se constituie in felul acesta ca o prelungire si concluzie a unei lungi istorii de descoperire si analiza a vietii interioare care incepe cu Socrate si ajunge la Freud(C. ca suferinta interioara. primul care pune problema vietii interioare este Socrate. pe care acesta este obligat sa o cunoasca si sa o cultive permanent. constientizate de catre individ in cadrul dialogului cu un altul. Pentru filosoful atenian toate cunostiintele noastre sunt depozitate in interiorul sufletului nostru. Efectul urmarit este de catharsis. La tragicii greci. Astfel. Barrucand afirma ca in toate situatiile. Socrate vorbeste despre acele imagini primordiale pe care le pastram in interiorul nostru ca pe niste umbre (arhetipurile). pune bazele psihanalizei. pot fi aduse la suprafata. fapt care situeaza tragedia in acelasi plan cu psihoterapia si psihanaliza de mai traziu(D. implica o solutie purificatoare(catharsisul).

afirma ca mobilurile actelor noastre pun in evidenta cu pregnanta o vointa de putere . A. Acesta identifica Eul cu un lucru care gandeste si a carui esenta este de a gandi. Aceste motive ascund un sentiment reprezentat prin iubirea de sine. persoanele si lumea in general. Maine de Biran vorbeste despre aperceptie si admite existenta vietii interioare. Ea reprezinta factorul care sta la baza tuturor actiunilor noastre. Ceea ce este important la Descartes este faptul ca acesta trateaza pasiunile ca pe niste stari sufletesti si nu ca pe nsite trasaturi morale . Maine de Biran afirma ca Dumnezeu este pentru sufletul uman ceea ce este sufletul pentru corp. Plecand de la aceasta teza. Leibniz crede ca viata psihica nu este in totalitatea ei cunoscuta si ca notiunea de inconstient este necesara pentru a putea explica natura umana a instinctului nostru animal. de sfera altor discipline in general odata cu Descartes. ca sentiment fundamental. Fr. Nietzsche ajunge la edificarea unei tipologii umane cu caracter suprem. La Rochefoucauld afirma ca ratiunea profunda a actelor noastre nu rezida in motivele nobile care se ofera in mod obisnuit. reprezentata prin Supraom(Ubermensch). traita de exemplu cu ocazia unei reprezentari dramatice sau a unei psihoterapii. inca de la inceputurile sale. esenta a valorilor spirituale pure. considerat in plan doctrinar ca un important precursor a lui S. Pentru acesta psihicul se organizeaza in trei instante si anume: viata animala. absolut. aduce contributii extrem de importante si numeroase la edificarea si cunoasterea vietii interioare ca sediu al sufletului. viata spiritului.Schopenhauer considera ca exista in fiecare fiinta vie o vointa oarba si subterana a carei dinamica se afla la originea insasi a vietii. El distinge omul exterior care se afla in raport cu realitatea externa si omul interior sau viata spiritului care este Eul ce se manifesta interior. Fr. cand de fapt el este condus de aceasta forta nobila interioara. avand un caracter pulsional. Aceasta trasatura specific umana este cea care trebuie cultivata in primul rand. Psihologia incepe sa se desprinda de morala si religie. viata umana. In aceeasi perioada.Interpretarea Viselor afective conflictuale refulate. Nietzsche. Influentat de doctrina teologica crestina. Secolul al XIX-lea. inaugurand in felul acesta un important capitol al psihologiei. o dorinta violenta si obscura de a domina lucrurile. despreinse de canoanele oricarei morale si pe care o 8 . independent de factorii rationali. ajungand sa conchida in acest sens ca omul crede adesea ca se conduce singur. Freud.

acuzandu-l pe Fr.Charcot.M. Mesmer. utilizand metoda sugestiei induse in stare de hipnoza. Prin aceasta el anticipeaza Supra-Eul moral. el fiind cel care pregateste terenul propice al manifestarii pulsiunilor refulate ale inconstientului. emotional afectiv este extrem de important. mai ales pentru efectele sale spectaculare. Acesta.M. Faptul trebuie retinut intrucat in materie de sugestologie si hipnoza. teoria este ulterior refuzata si abandonata definitiv in urma criticilor aduse de Facultatea de Medicina de la Paris care infirma tezele mesmeriene. inaugurand odata cu aceasta o noua directie in practica medicala si anume psihoterapia. Concomitent cu studiile lui Charcot asupra isteriei care se desfasurau la Paris. fatorul subiectiv. Efectul era spectaculos. Mesmer. reuseste sa obtina la pacientele internate in Clinica de la Salpetriere tablouri clinice de isterie de un mare polimorfism. descoperitorul magnetismului animal.Interpretarea Viselor reprezinta printr-un proces de identificare proiectiva prin Zarathustra. Mesmer este faptul ca acesta descoperise fenomenul psihologic al sugestiei. se efectuau studii similare si in alte centre medicale. utilizand in acest sens hipnoza ca pe o metoda de vindecare prin inductie sugestiva a 9 . considerandu-l ca pe imaginea ideala a spiritului uman si fixeaza valorile sufletesti in aceasta instanta a personalitatii de care trebuie sa depinda totul. apoi la Paris medicul austriac Fr. La Nancy. Bernheim considera isteria spre deosebire de Charcot ca pe o nevroza. dar si un mit al persoanei lui Charcot. Fr. intai la Viena. Nietzsche pregateste transferul vietii interioare in planul psihologiei si al psihanalizei. Primita initial cu mult entuziasm. cea de-a doua jumatate este dominata de figura celebra a lui J. creandu-se concomitent un val urias de publicitate in jurul acestor demonstratii.Charcot prezenta aceste rezultate in celebrele sale demonstratii practice Lecons de Mardi in fata unui auditoriu elevat din Parisul epocii romantice. o forta psiho-biologica apreciata ca avand efecte terapeutice salutare asupra bolnavilor. Operand separatia valorilor spirituale si sufletesti de valorile oricarei morale. Daca prima jumatate a secolului al XIX-lea este dominata de magnestismul animal a lui Fr. J. Din acest moment psihanaliza se poate dezvolta. Mesmer de practici nemedicale. B) Precursorii psihanalizei In secolul al XIX-lea face cariera. profesor de neurologie la Facultatea de Medicina din Paris. Ceea ce este absolut real si valoros in teoria si practica lui Fr. alcatuit atat din medici cat si din intelectuali de toate formatiile.

in cazul lui Bernheim inductia sugestiva avea rol psihoterapeutic. P.Charcot de la Salpetriere. In cazul tehnicii utilizate de Charcot. in stare de hipnoza. Breuer. inductia sugestiva era patoplastica. care producea simptome clinice prin inductie. Janet afirma ca personalitatea umana comporta mai multe etaje dintre care noi nu cunoastem decat etajul constiintei. Aici asista la faimoasele Lecons de Mardi cu demonstratii clinice si discutii asupra isteriei.Janet si studiile acestuia. In anul 1889 face un nou stagiu. de data aceasta la Clinica de la Nancy unde ii cunoaste pe Liebault si Bernheim cu care va studia hipnotismul si sugestia in tratamentul simptomelor clinice ale isteriei. in orasul Freiberg din Moravia. Ambele experimente au pus in lumina faptul ca simptomatologia isterica apare sau dispare numai in conditiile in care constiinta clara a individului este suprimata. Concomitent insa il cunoaste si pe P. Modul de gandire clinica era absolut contrar celui practicat de Charcot. fapt ce ridica problema unor stari sau instante psihice diferite de sfera constiintei. In anii 1891 si 1892. Charcot le sugera pacientelor aflate in stare de hipnoza simptomele bolii. C) Rasturnarea Freudiana Cel care a sintetizat cunostiintele anterioare si a definit cadrul psihanalizei a fost S. Janet denumeste aceste mecanisme si fenomenul care este legat de ele automatismul psihologic. trateaza prin hipnoza un caz de isterie utilizand in mod invers metoda lui Charcot.M. Breuer si S. S. impreuna cu J. Freud comunica rezultatele lor referitoare la isterie pe care le vor publica in 1895 in lucrarea Studii asupra isteriei . In anul 1893 J. consacrandu-i vaste si importante studii. Freud si Breuer vor utiliza metoda inductiei hipnotice in scopul stergerii simptomelor clinice. mai exact in cursul somnului hipnotic. In anul 1885 face un stagiu la Paris. la celebra Clinica de Neurologie a lui J. in Imperiul Austro-Ungar. creand tablouri clinice prin inductie sugestiva pe cand Bernheim le sugera amendarea simptomelor clinice desfiintandu-le prin acelasi mecanism de inductie sugestiva. P. Majoritatea comportamentelor care nu implica o participare a constiintei depind de un psihism cvasiconstient reprezentat prin formele inferioare ale constiintei. Freud se naste la 6 mai 1856. ulterior numite de E. La varsta de 5 ani se muta cu familia sa la Viena unde studiaza cursul secundar si apoi urmeaza tot aici Facultatea de Medicina fiind interesat in mod deosebit de studiul sistemului nervos. Freud. fundamentand totodata o noua doctrina psihologica si o 10 . Kretschmer stari hiponoice.Interpretarea Viselor simptomelor clinice ale bolii.

Angoasa si civilizatie c) Psihanaliza postfreudiana 11 . Psihopatologia vietii cotidiene(1901).Freud va mai elabora cateva lucrari care extind sfera psihanalizei asupra stiintelor umane( morala. S. K. libido. Moise si monoteismul.Freud procedeaza apoi la o reevaluare a organizarii sistemului personalitatii sau a aparatului psihic in urmatoarele 3 instante: a) Sinele. mitologie.G.G. Intre anii 1895 si 1905. S. Hesnard de la Paris. Psihanaliza va cunoaste o dezvoltare considerabila intre anii 19051920. Este vorba de E. cand publica Introducere in narcisim(1914) si Complexul lui Oedip. Aceste din urma aspecte au dus la separarea unora dintre adeptii lui S.Freud se constituie o echipa de tineri speciliasti care vor ilustra ulterior domeniul psihiatriei.Jones de la Londra. sediu al pulsiunilor si dorintelor refulate. Simptom. Freud de acesta . Regis si A. iar in jurul lui S.Adler care pune accentul pe rolul agresivitatii si al vointei de putere. Freud imparte pulsiunile in urmatoarele grupe: a) Pulsiuni ale vietii( sexualitate. S. Apar astfel curente disidente in psihanaliza: cel a lui A. S. Aici.Jung de la Zurich. etc) si anume: Totem si tabu.Jung care se distanteaza de S. Trei eseuri asupra sexualitatii si Lapsusul si relatia sa cu inconstientul(1905).Bleuer si C. Freud prin respingerea pansexualismului acestuia in materie de pulsiuni. E.Freud. societate. b) Eul. Dupa anul 1920 asistam la o modificare a teoriei psihanalitice si o extindere a sa operata de insusi S. Abraham de la Berlin. Inhibitie. arta. religie.Ferenczi de la Budapesta. cuprinzand constiinta morala pana in 1939. aceste aspecte le regasim in lucrarea Dincolo de principiul placerii(1920) . boala. Eros) b) Pulsiuni ale mortii si agresivitatii( Thanatos) S. Intalnirea dintre S. precum si in ceea ce priveste modul de a considera incosntientul. c) Supra-Eul.Interpretarea Viselor noua forma de tratament a bolilor psihice. anul mortii sale la Londra. si cel a lui C. al psihanalizei si al psihoterapiei.Freud si noii sai elevi nu a avut ca efect numai adoptarea si difuzarea psihanalizei ci si ridicarea unor probleme si a unor intrebari din partea acestora referitoare atat la doctrina teoretica cat si la metoda practica. cuprinzand preconstientul si cenzura totodata. E. Freud isi expune in mod independent primele sale formulari teoretice referitoare la psihanaliza in lucrari devenite celebre: Interpretarea viselor(1899).

C. Cele mai importante curente disidente care s-au desprins din psihanaliza ortodoxa freudiana au fost psihanaliza lui A. pe pulsiunile agresivitatii si pe dorinta de putere ca forma finala catre care tinde orice comportament. Acesta cuprinde mai multe instante: inconstientul instinctogen ca sediu al pulsiunilor primare. A. Limbajul inconstientului este simbolic si se exprima in mituri. depozitarul tuturor experientelor ancestrale ale umanitatii sub forma arhetipurilor. psihanaliza devine o psihologie abisala avand ca obiect principal inconstientul. Aici isi au loc arhetipurile. Ea are o istorie tensionata. dar mai ales dupa moartea acestuia. dar si simptomele clinico-nevrotice ale individului. Dincolo de curentele sale disidente. M. arta. a dependentei prelungite de aceasta si a consecintelor sale in procesul de formare si maturizare a personalitatii individuale. adesea zguduita de crize interioare.Adler si cea a lui C.Freud. inconstientul colectiv. Freud studiaza raporturile Eului cu Lumea si descrie mecanismele de aparare a Eului.G.G. inconstientul individual ca sediu al experientelor psihologiei personale a individului. In acest sens nu se poate vorbi de un singur inconstient. Klein scoate in evidenta importanta primei copilarii. Rank studiaza psihanalitic etapele vietii individuale punand problema traumatismului nasterii individului ca separare a copilului de mama. psihanaliza inca din timpul vietii lui S. etc O. Acesta nu poate fi numai sediul exclusiv al pulsiunii sexuale. in planul aplicarii sale practice in psihoterapie si educatie. Pentru el. mai cu seama. ca mod de autorealizare a persoanei. A. religii.etc. starile de angoasa.Adler pune accentul pe autoritate. a fixatiilor emotionale din aceasta perioada dar si rolul psihotraumatizant al frustrarilor afective si al carentelor educationale pentru viitorul individ. legende. experienta psihologica individuala. reprezentate prin curentele disidente. problema sexualitatii si a traumatismului sexual in viata individului. dar si prin modificarile pe care le-a suferit dupa Freud in plan doctrinar si.Interpretarea Viselor Psihanaliza nu a avut o evolutie continua si uniforma.Jung.Stekel studiaza pulsiunile sexuale. 12 . orice pulsiune a Eului. W.Jung revizuieste psihanaliza in special in problema inconstientului caruia ii acorda o valoare esentiala dar al carui continut il extinde. starile complexuale. a fost imbogatita de numeroase contributii.

compelxe ideoafective sau simptome nevrotice. L. intrucat la baza vietii noastre psihice stau pulsiunile care nesatisfacute se convertesc in focare de tensiune psihica ducand la stari conflictuale.Interpretarea Viselor K. Ea vine sa explice aspectele de cunoastere psihologica a individului si sa dea o noua viziune clinica asupra patologiei psihiatrice. natura persoanei umane este considerata a fi funciarmente bolnava. Esential este faptul ca psihanaliza s-a impus cu un prestigiu deosebit in arena stiintelor umane si a medicinei. a rolului si semnificatiei psihotraumatismelor pentru personalitatea individului. Szondy realizeaza o analiza minutioasa a pulsiunilor inconstientului si elaboreaza o metoda de psihodiagnostic al pulsiunilor. fiind privita adesea cu rezerva sau chiar respinsa categoric. iar referirea la mitul antic este numai un motiv. noutatii si importantei sale practice. Mai mult. J. axa doctrinei psihanalitice reprezentata de complexul lui Oedip nu pare a rezista la o analiza critica atenta si profunda. O critica a psihanalizei scoate insa in evidenta o suma de aspecte care ridica numeroase semne de intrebare. Prin noua imagine despre om pe care psihanaliza o instituie.Freud intelege prin compelxul lui Oedip e un fenomen care nu a fost semnalat decat in aria culturala eurpoeana.datorita valorii. psihanaliza a fost supusa unor critici vehemente. Horney face studii extinse asupra relatiilor dintre conflict si mediu. Cu toate acestea.Berdiaev si anume ca in conformitate cu spiritul psihanalizei. ea a sfarsit prin a se impune. stadiilor de semnificatiei aspecte prin o veritabila D) Observatii critice Inca de la aparitia sa. ceea ce S. ea se infatiseaza ca o constructie care mitologizeaza persoana umana.Starobinski aprofundeaza aceste analiza semantica aplicata la psihanaliza realizand interpretare a discursului psihanalitic. oferind in acest din 13 . In al doilea rand. J. ca o forma de gandire de care nu putem sa nu tinem seama si ca un praxis indispensabil. Un alt aspect care pare a marca o anumita fragilitate a doctrinei psihanalitice este reprezentat de ceea ce remarca N.atat in sfera stiintelor umane cat si in psihologie si medicina. Lacan procedeaza si el la o analiza minutioasa a dezvoltare a personalitatii individului si concomitent a discursului psihanalitic.

1. artei si culturii sau faptele de antropologie(B. 2. Malinowski. ale istoriei. Principiul constantei sta la baza teoriei economice freudiene. II. Principiile psihanalizei Prin principiile fundamentale ale psihanalizei intelegem principiile sau legile cele mai generale care. Levi-Strauss). Principiul inertiei neuronale Acesta este principiul de funtionare a sistemului neuronal.Fromm). principiul inertiei neuronale. Este un mecanism de descarcare energetica neuronala. Freud. In plus mentalitatea psihanalitica s-a impus ca mod de a gandi si interpreta majoritatea fenomenelor familiei. in cadrul sau. Constanta este obtinuta pe de o parte prin descarcarea energiei existente. precum si situatiile conflictuale de factura individuala sau crizele sociale (E. compulsiunea la repetitie. dezvoltarii si evolutiei personalitatii. 14 . principiul placerii/neplacerii. Din motivele mai sus mentionate. iar pe de alta parte prin evitarea a ceea ce ar putea creste cantitatea de excitatie si apararea impotriva acestei cresteri. aparand ca reglator al functionarii aparatului psihic. El cauta sa mentina constanta. conduita si experientele persoanei umane. principiul constantei se afla intr-un raport strans cu principiul placerii.Interpretarea Viselor urma caz un pretios si eficient instrument terapeutic. Cl. Ele sunt urmatoarele: principiul constantei. societatii. in conformitate cu care neuronii tind sa evacueze complet cantitatile de energie pe care le primesc. guverneaza viata mentala. suma excitatiilor externe si de aparare si descarcare(abreactie) fata de cresterea tensiunii de origine interna. principiul realitatii. Principiul constantei Acesta este principiul conform caruia aparatul psihic tinde sa mentina la un nivel psihic cat mai scazut posibil sau cel putin cat mai constant cu putinta cantitatea de excitatie pe care el o contine. principiul Nirvanei. dupa S.

5. Reiese de aici modul in care raportul placere/realitate pune o problema care este ea insasi dependenta de semnificatia data in psihanaliza termenului de placere. ansamblul activitatii psihice avand ca scop sa evite neplacerea si sa procure placerea.Interpretarea Viselor 3. El formeaza un cuplu cu principiul placerii pe care il modifica in masura in care reuseste sa se impuna ca principiu reglator. Principiul placerii/neplacerii Acesta este un principiu care guverneaza functionarea mentala. Dupa S. In masura in care neplacerea este legata de cresterea cantitatii de excitatie. In acest caz. Principiul Nirvanei Acest principiu desemneaza tendinta aparatului psihic de a reduce la zero sau macar de a reduce cat mai mult posibil orice cantitate de excitatie de origine externa sau interna. o stare de liniste si fericire interioara perfecta. motiv pentru care el se diferentiaza de constanta sau de homeostazie. Se remarca la S. iar palcerea de reducere a acesteia. Termenul de Nirvana exprima in primul rand o legatura profunda intre placere si aneantizare. Principiul placerii a fost preluat de S. la inceput. Principiul placerii este corelat si cu principiul realitatii. sa se satisfaca pe caile cele mai scurte.Freud. prinicpiul Nirvanei exprima tendinta pulsiunii de moarte. totala. Pulsiunile nu cauta. aneantizarea individualitatii. Freud existenta unei stranse relatii intre cele doua principii ale placerii si constantei. cautarea satisfactiei nu se mai efectueaza pe caile cele 15 . principiul placerii este un principiu economic. Ele se acomodeaza progresiv cu realitatea. 4. Prin placere se intelege satisfacerea unei nevoi. Nirvana desemneaza stingerea dorintei umane. singura care le permite prin deturnari si amanari necesare sa atinga satisfactia cautata. Principiul realitatii Principiul realitatii impreuna cu principiul placerii reprezinta pentru S. Freud de la Fechner (principiul de palcere a actiunii) conform caruia nu numai ca finalitatea urmarita de actiunea umana este placerea dar si actele noastre sunt determinate de placerea sau de neplacerea procurate in prezent de reprezentarea actiunii de indeplinit sau a consecintelor sale.Freud cele doua mari principii care guverneaza intreaga functionare a aparatului psihic. decat sa se descarce.

ireductibil in ultima analiza la o dinamica conflictuala. subiectul are impresia foarte vie ca este vorba de ceva pe deplin motivat in actualitate.Bibring distinge urmatoarele doua aspecte principale: o tendinta repetitiva. Din punct de vedere dinamic. principiile psihanalizei sunt in conformitate cu modalitatea de 16 . fara a-si aminti de prototipul lor. o tendinta restituitiva proprie Eului. el este definitoriu pentru sistemul preconstient/constient. Psihanaliza considera in general simptomele ca fiind fenomene de repetitie. Ea este pusa in mod esential in legatura cu caracterul cel mai generos al pulsiunilor. E. Din punct de vedere topic. 6. Compulsiunea la repetitie Acest principiu al psihanalizei are doua acceptiuni: a) In sfera psihopatologiei el reprezinta sau desemneaza procesul incoercibil si de origine inconstienta prin care subiectul se plaseaza activ in situatii neplacute repesctand experiente vechi. psihanaliza cauta sa fundamenteze interventia principiului realitatii pe un tip de energie pulsionala care e pus cu precadere in serviciul Eului. proprie Sinelui. b) In sfera psihanalizei. acest principiu desemneaza un factor autonom. Referitor la compulsiunea la repetitie. acesta intrucat in psihanaliza. Din punct de vedere economic. sau dimpotriva . si anume cu caracterul lor conservator. dincolo de aceste aspecte legate de functionarea vietii psihice. principiul realitatii corespunde unei transformari a energiei libere in energie legata.Interpretarea Viselor mai scurte.principiul palcerii este pus in serviciul Sinelui. axata doar pe jocul principiului placerii si al celui al realitatii. simptomul reproduce mai mult sau mai putin deghizat anumite elemente ale unui conflict din trecutul bolnavului. intrucat din punct de vedere genetic principiul realitatii ii succede principiului placerii. ci accepta deturnari si isi amana realizarea in functie de conditiile impuse de mediul exterior. In plus. Se poate desprinde din cele de mai sus faptul ca principiile psihanalizei specifice acestui domeniu au in primul rand un caracter dinamic si prin aceasta ele exprima un anumit regim de functionare a aparatului psihic uman.

Somnul si visele Somnul si viata psihica E. prin intermediul sau creandu-se conditii similare acelui 17 . Somnul natural este considerat a fi un mod periodic indispensabil de restaurare psihica care se desfasoara dupa un ritm cotidian. Somnul este manifestarea prin care organismul da satisfactie nevoii de repaus a individului. starile crepusculare.Interpretarea Viselor organizare a sistemului perosnalitatii in instante specifice. ea reprezentand o atittudine reactiva a Eului fata de lume. pe cand constientul este instanta psihica supra-adaugata acestuia. isteria. Pentru autorul citat. E. Acest autor mentioneaza ca din punct de vedere cronobiologic. sufletul reprezinta experienta interna. inconstientul este cel care apare primul. egal ca durata si desfasurare. Tot ceea ce reprezinta experienta interioara sau Eul este un produs al actiunii reciproce care se exercita intre Eu si Lume. fiecareia dintre ele corespunzandu-i principii dinamice diferite. tulburarile intelectuale din cursul schizofreniei). III. Guardini. Kretschmer distinge doua grupe principale si anume: procesele psihice constiente(constiinta) si procesele psihice inconstiente sau hipnotice(visul. In timpul somnului se realizeaza o stare de relaxare psihica si somatica cu efecte restauratoare. Un somn calm. In cadrul acestei relatii. In sfera psihanalizei.Freud considera somnul ca pe o intoarcere la viata prenatala . directa si imediata a unei persoane. Aceasta experienta interna si imediata este diferentiata prin doi poli: Eul si lumea externa. conduce la reducerea aproape completa a tensiunilor intrapsihice a persoanei. Acest raport este reprezentat prin urmatoarele aspecte:procesul de perceptie a lumii de catre Eu. Analizand natura proceselor psihice. Kretschmer pleaca in explicarea naturii somnului de la analiza modului de organizare a vietii sufletesti. starea de hipnoza. S. sustine R. afectivitatea are un rol important. procesul de exteriorizare si expresie a Eului in lumea externa.

Caracteristica somnului este reversibilitatea sa.E. Pe baza electroencefalogramelor (E. In continuare vom face o analiza a visului atat din punct de vedere psihologic cat mai ales psihanalitic. cu imobilitate si relaxare musculara. intuneric.G) . somnul este de doua feluri: somnul lent si somnul paradoxal. sentimentul de protectie.E. caracterizat prin scaderea voltajului traseului E. In timpul desfasurarii somnului se produce un fenomen psihologic extrem de complex si interesant. • Somnul paradoxal apare la un interval de 10 minute de la adormirea individului si se repeta de 3-6 ori pe noapte. Visul: Dificultati si abordari preliminare 18 . caracterizat prin aparitia pe E.Interpretarea Viselor tip de existenta reprezentate prin caldura.E. Somnul lent corespunde starii de adormit.E.G a unor varfuri de unde ample si a complexelor kappa(unde mari negative.G Stadiul B. neregularitatea ritmurilor cardiace si respiratorii. Fiecare dintre acestea are caracteristici si o dinamica proprie. caracterizat prin rarirea undelor alpha pe traseul E. Din punct de vedere neuropsihologic. lente si elemente polifazice) Stadiile D si E caracteristice fazei de somn profund cu unde mari si regulate pe E.E. izolare. reprezentat prin vis. Somnul apare si ca o atitudine de aparare impotriva unei realitati neplacute sau a unei tensiuni intrapsihice penibile pentru individ. se descriu cinci stadii pentru acest tip de somn: • • • Stadiul A. absenta excitatiilor externe. cu o mare valoare in viata psihica a omului. miscari rapide ale globilor oculari sau faza R. Aceasta perioada a somnului consta din urmatoarele tipuri de manifestari: miscari globale ale corpului.G.M (rapid eyes movements). spre deosebire de starile de stupoare sau starile comatoase. respiratie calma si regulata.G Stadiul C.E.

Interpretarea Viselor Visul nu este un fenomen psihic izolat. Visul ne apare ca o experienta psihologica.Freud. Homer credea ca visele au virtuti oraculare. Elementul central al experientelor traite de individ il reprezinta pulsiunile. A. fascinandu-l si nelinistindu-l totodata. chiar absurde. studiul viselor trebuie bazat pe o anumita conceptie despre om. alcatuit dintr-o serie de imagini a caror desfasurare constituie o situatie dramatica mai mult sau mai putin completa si coerenta. uneori in contradictie flagranta cu realitatea. intrucat ea fie corecteaza fie previne situatii actuale sau viitoare. Pentru S. H. 19 . Intrucat omul si experientele sale apartin antropologiei psihologice. Vorbind despre vise. individul este inclinat sa admita calitatea de realitate obiectiva a visului. prin continutul sau insolit. motiv pentru care ele vor constitui factorul central al tematicii si al dinamicii viselor. pe care trebuie sa le consideram de fiecare data ca pe o compensare a starii constientului raportandu-le la o situatie existentiala anterioara si particulara a vietii celui care viseaza. visul este considerat ca un fel de experienta paralela cu cea a vietii cotidiene.Jung considera visele ca fiind o autoprezentare a proceselor inconstientului. visul este in viata mentala a fiintelor normale un fenomen obisnuit. legata in primul rand de satisfacerea pulsiunilor individuale. In cultura. Ca si S. astfel incat prin ele divinitatea anunta omenirea sau avertiza asupra unor viitoare situatii la care trebuie sa se astepte. Acest fapt se datoreaza naturii speciale a visului care reprezinta o experienta sufleteasca deosebit de acuta. Considerandu-le ca fiind trimise de zei. Cu toate acestea.G. C. prin care situatii conflictuale sunt rezolvate intr-o maniera deturnata. careia trebuie sa i se acorde o importanta deosebita. de vie si de intens traita de individ. SchultzHencke apreciaza ca nu putem intelege majoritatea viselor decat apeland la regulile generale ale experientelor traite care fac parte din antropologia psihologica. S. Prin natura sa incarcata de mister.Porot defineste visul ca fiind fenomenul psihologic care apare in timpul somnului. neinteligibile.Freud afirma ca acestea reprezinta calea regala de sublimare a pulsiunilor refulate ale inconstientului unei persoane. Visele pot fi confuze. visul a exercitat o atractie puternica asupra omului.Freud. El face parte dintr-un ansamblu de experiente sufletesti intime traite de persoana umana.

Una se reflecta in cealalta. se dau raspunsuri la unele probleme tipic suprapersonale cu caracter universal uman care framanta individul. In virtutea acestei teze. Este un fapt cert: intre constiinta clara si starea de vis exista un paralelism absolut. 20 .Interpretarea Viselor C. si ele isi au originea in sfera obiectiva a inconstientului colectiv. C. pe care H.Schultz-Hencke il considera ca pe o dubla imagine in oglinda. Este cazul visului regelui Nabucodonosor cu cele sapte vaci grase si cele sapte vaci slabe. • Orice vis are un rol compensator pentru individ.Jung distinge doua categorii de vise si anume: • Vise net conturate. Vise mai putin clare. constiinta si visul se completeaza reciproc ele neputand functiona separat. H.G. cu detalii mai sterse sau chiar lipsite de acestea reprezentand imagini in raport cu marile probleme ale lumii si ale vietii. Pentru el arhetipurile reprezinta materialul din care se construiesc scenele din cursul visului. in sfera vietii psihice. si anume: experienta constiintei sau viata Eului. Aceasta vine sa completeze si sa intareasca teza psihanalitica referitoare la vis. Acestea sunt visele mici si ele isi au originea in sfera proprie si subiectiva a inconstientului personal.G. Acest din urma caz este exemplificat prin visele profetice din Biblie.Jung leaga atat travaliul oniric cat si continutul viselor de temele arhetipale ale sferei inconstientului care sunt exteriorizate in cursul viselor sub forma de imagini si simboluri. In cazul viselor profetice este pusa in actiune functia transcedenta cu ajutorul careia individul gaseste solutii generale la o realitate tensionata. In cazul viselor mici. In cazul viselor mari. Schultz-Hencke merge mai departe cu analiza si interpretarea viselor. Observatia este extrem de interesanta intrucat pune in evidenta aspecte functionale si caracteristici de complementaritate intre constient si inconstient sau intre Eu si Sine. compensarea consta intr-o mai buna adaptare a individului la problemele sale cotidiene. conflictuala sau inchisa pe care este chemat sa o rezolve. Acestea sunt visele mari. afirmand ca de fapt existenta visului pune in discutie. bogate in detalii si care se raporteaza la o problema strict personala a individului. doua forme de experienta sufleteasca. Considerand ca visele isi au originea in inconstient. si experienta visului sau viata inconstientului.

in loc de a urma ordinea cronologica. • • • • • • • S-a facut intr-o zi descoperirea ca simptomele morbide ale unor nevrotici au sens. poate chiar imposibila. lipsit in aparenta de 21 . ci si prin aceea ca visul insusi este un simptom nevrotic. S-a presupus atunci ca si visele trebuie sa aiba un sens. visul devine un obiect de cercetare psihanalitica. Intalnirea individului cu transcendentul. vom demonstra sensul viselor. ne vom incepe expunerea invers. cu metafizica. Aceasta a constituit punctul de plecare al tratamentului psihanalitic. fenomen caruia i se da putina importanta. Fenomen obisnuit. In cursul acestui tratament s-a constat ca bolnavii invocau visele in chip de simptome. libera a universului afectiv uman. cu caracter dramatic ale vietii individuale. Aceasta rasturnare in ordinea expunerii se justifica nu numai prin faptul ca studiul viselor reprezinta cea mai buna introducere pentru studiul nevrozelor. inclusiv la cei sanatosi. Schultz-Hencke atribuie visului Retrairea amintirilor uitate de individ ca pulsiuni refulate. Totusi. Viata persoanei lipsite de vis ar fi incompleta. Sublimarea unor situatii speciale ale vietii sau a unor tendinte individuale. Rezolvarea unor relatii interumane in plan imaginar. Contributia la maturtizarea individului. H. Oferirea unor solutii compensatorii la situatiile conflictuale. Trairea plenara. Stabilind aspectele urmatoarele functii: • • amintite.Interpretarea Viselor considerat ca un fragment al trairii umane. respectiv luarea la cunostiinta a continutului arhetipal al inconstientului colectiv. Ca pregatire pentru studiul nevrozelor. Stimularea produselor imaginatiei. In acest fel. prezentand pentru noi avantajul inestimabil de a putea fi constatat la toti oamenii. Aducerea in sfera Eului a pulsiunilor refulate si prin aceasta favorizarea unei descarcari a tensiunii psihice a inconstientului.

si in toate directiile. Somnul este o stare in care individul care doarme nu constientizeaza nimic despre lumea exterioara. ce ne dovedeste ca el nu-si deformeaza visul in timp ce povesteste. Ce este asadar un vis? Este greu sa raspundem printr-o definitie. visul se prezinta investigarii noastre in conditii mai degraba defavorabile. visul ne apare ca o stare intermediara intre somn si intre starea de veghe. Astfel.Interpretarea Viselor orice valoare practica. Este vorba in plus despre un obiect de studiu al carui caracter este in opozitie cu toate exigentele stiintei exacte. stare in care 22 . ca nu adauga detalii imaginare. care delimiteaza domeniul nostru. De la un autor norvegian. Prima dintre caracteristicile comune tuturor viselor este faptul ca se produc in timpul somnului. Mourly-Vold. O idee deliranta. Cand cineva isi expune visul. Este limpede ca visele reprezinta o manifestare a vietii psihice in timpul somnului si ca daca aceasta ofera anumite similitudini cu viata psihica din starea de veghe. de exemplu. In consecinta nu vom incerca sa dam o definitie acolo unde este de ajuns sa indicam un subiect pe care toata lumea il cunoaste. ce ne garanteaza exactitatea naratiunii sale. Este posibil ca intre vis si somn sa existe raporturi inca si mai intime. ca si actele ratate cu care are in comun faptul ca se produce la oameni sanatosi. Ar trebui sa reliefam carcateristicile esentiale ale visului. de un obiect in legatura cu care cercetatorul nu are nici o certitudine. adesea visam cand ne trezim in mod spontan sau cand suntem treziti din somn in chip violent. Esentiale vor fi acele caracteristici pe care le vom putea arata ca fiind comune pentru toate visele. Singura contributie pretioasa la cunoasterea visului pentru care suntem datori stiintei exacte se refera la influenta pe care o exercita asupra continutului viselor excitatiile corporale care se produc in timpul somnului. J. data fiind incertitudinea amintirii sale? A interpreta inseamna a gasi un sens ascuns. Aceasta definire o gasim deja la Aristotel. Iata-ne. Dar visul? Cel mai adesea el nici nu poate fi povestit. se prezinta cu contururi bine delimitate. prin urmare. condusi in domeniul somnului. Ce este somnul? Aceasta este o problema biologica sau fiziologica in care multe lucruri sunt inca discutabile. ea este de asemenea particularizata prin deosebiri considerabile. Suntem adesea treziti de un vis. Dar de unde la luam? Sunt atatea deosebiri. au ramas doua mari volume de cercetari experimentale asupra somnului cu referire aproape in exclusivitate la efectele produse de modificarile de pozitie a membrelor.

Altfel se petreceau lucrurile cu actele ratate. o atitudine asemanatoare cu aceea pe care o aveau in pantecele mamei.Interpretarea Viselor interesul sau se afla cu totul detasat de aceasta lume. unii dintre noi se incovriga si dau corpului lor. atunci. In consecinta. V-as putea desena visul meu. visul nu ar trebui sa aiba nici o semnificatie.Th. ar trebui sa ne dam seama 23 . de impresii furnizate de alte simturi decat de vaz. presupunand ca ele corespund diverselor stari intermediare dintre somn si veghe. S-ar putea incerca explicarea tuturor acestor variatii ale visului. dificultatea de a povesti un vis rezulta. ca nici o a activitate psihica nu ar trebui sa aiba loc in timpul somnului. spune adesea persoana care viseaza. de idei. Exista si o a doua caracteristica comuna? Cu siguranta. de asemenea. in timp ce nu este vorba. In plus. Adorm. singurul care-si merita numele. Visele nu ar fi altceva decat aceste resturi si ar parea ca. din faptul ca avem de transpus imaginile in cuvinte. In raport cu aceasta lume am venit fara s-o fi dorit. sa suprimam pana si ultimele resturi ale oricarei activitati psihice. Daca survine o activitate psihica. Percepem adesea imagini vizuale care pot fi uneori insotite de sentimente. pe masura ce visul dobandeste mai multa valoare. in parte. ne scufundam din cand in cand in starea in care ne gaseam inainte de a veni pe lume. Procesele psihologice ale somnului difera cu totul de acelea ale starii de veghe. care sunt activitati ale starii de veghe. intr-adevar. insa este mult mai greu s-o intelegem si s-o descriem. apare mai curand ca un accesoriu rau venit. Traim in somn multe evenimente in care credem. un continut mai bogat si o claritate mai mare. atunci cand sunt obosit de aceasta lume si de stimulii ei. in timpul somnului.Fechner formuleaza undeva supozitia ca scena pe care se desfasoara visele este diferita de aceea a reprezentarilor starii de veghe. Daca ar fi insa asa. G. este tocmai pentru ca nu am reusit sa realizam starea de repaus foet-al. ne aflam intr-o asemenea situatie incat nu o putem suporta neintrerupt. in existenta noastra intrauterina. departe de a face obligatoriu parte din el. Se crede ca somnul fara vise este cel mai bun. Daca somnul este ceea ce am aratat. poate. iar caracteristica sa psihologica in stingerea interesului pentru lumea exterioara. In consecinta. decat de o excitatie care ne tulbura. dar totdeauna si pretutindeni domina imaginile. dar n-as sti sa vi-l povestesc. Ma scufund in somn tocmai retragandu-ma din lumea exterioara si luand masuri de precautie impotriva excitatiilor din afara. diverselor faze ale somnului incomplet. Tendinta biologica a somnului pare deci sa constea in relaxare. visul.

Taraia ceasul desteptator’. sa le intelegem mai bine. ar fi sa atribuim vietii psihice facultatea de a-si modifica profunzimea somnului cu o viteza si cu o usurinta care nu au corespondent in realitate. Cunoastem multe cercetari referitoare la aceasta problema. Ceea ce frapeaza in aceste vise provocate experimental ne va aparea poate si cu mai multa claritate intr-o alta serie de vise declansate prin exercitii. Hildebrandt.Interpretarea Viselor din ce in ce mai limpede ca este vorba despre un vis. El mai sta nemiscat cateva clipe. ca sa ma odihnesc intru in cimitirul din preajma bisericii. cu care era legat printr-o multime de aventuri extravagante. Este vorba de trei vise comunicate de un observator ager. am conchis ca visul este o reactie la o excitatie care tulbura somnul. trezindu-ma. in sfarsit. si care constituie. 24 . spre a incerca. Vom renunta deocamdata sa cautam sensul visului. insa cum se face foarte cald. hoinaresc pe camp pana intrun sat vecin . Este singurul aspect de o importanta exceptionala in care psihologia experimentala ne-ar putea da concursul. i s-a picurat apa pe frunte. In timpul somnului i s-a dat sa miroasa aoa de colonie. apoi incepe sa se miste si deodata sunetele sale devin limpezi si patrunzatoare. transpira din belsug si bea vin alb de Orvieto. toate trei. Indeletnicindu-ma cu citirea diverselor inscriptii mortuare. unde vad locuitorii in haine de sarbatoare indreptandu-se in numar mare spre biserica. Deci putem spune ca aceasta explicatie nu rezista. Este intradevar duminica si curand trebuie sa inceapa slujba. Din raporturile care exista intre vise si starea de somn. a visat ca se afla in Italia. Pe unele dintre ele Maurry le-a incercat pe sine insusi. in pravalia lui Jean Marie Farina. reactii la zgomotul produs de un ceas desteptator: ’Ma plimb intr-o dimineata de primavara. Sau a fost ciupit usor de ceafa si a visat indata ceva cu un plasture si un medic care il ingrijise in copilarie. iar el a visat sa se afla la Cairo. aud clopotarul suind in clopotnita si zaresc sus de tot clopotul mic care trebuie sa anunte imediat inceperea rugaciunii. pornind de la caracteristicile comune tuturor viselor. cu cartea de rugaciuni in mana. si fiecare dintre noi a avut prilejul sa confirme aceasta constatare prin observatii personale. furnizandu-ne dovada ca excitatiile suportate in timpul somnului transpar in vis. A admite explicatia pe care am enuntat-o. Ma hotarasc sa asist. Vom cita cateva experimente selectate dintre cele mai vechi. caci in visele de acest gen viata psihica se apropie cel mai mult de ceea ce este in starea de veghe. Sau. inclusiv acelea ale lui Mourly-Vold.

a intelege visul ar fi tocmai sa putem explica de ce persoana care viseaza alege tocmai cutare zgomot si nu altul. in adevar. in visele lui Maury vedem adaugandu-se efectului direct al excitatiei o multime de efecte secundare. nu se constata precis de ce ea se manifesta sub cutare forma data. ii spun. pana ce haturile dau cailor semnalul de plecare.Interpretarea Viselor O a doua combinatie. Si de data aceasta este vorba pur si simplu de zgomotul soneriei ceasului desteptator. Al treilea exemplu. ci ea inlocuieste zgomotul acesta prin altul si de fiecare data interpreteaza diferit excitatia care intrerupe somnul. impiedicandu-se chiar in pragul usii. Primesc raspunsul obisnuit in asemenea imprejurari ceea ce nu ma impiedica sa urmaresc cu neliniste servitoarea. dar aflam totodata ceva in plus. In sfarsit. in mana cu o stiva de cateva duzini de farfurii. Vedem asadar cum se produce un vis. Vraful de portelan pe care il poarta ea mi se pare in pericol de a-si pierde echilibrul. Trebuie sa fac o plimbare cu sania. Curand bag de seama insa ca este vorba de un zgomot persistent care nu este propriu-zis un zornait. spre a interpreta excitatia care provoaca desteptarea. cu un zornait inspaimantator. care nu decurge nicidecum din natura excitatiei. ’Ia seama. Aceste vise sunt foarte frumoase. Strazile sunt acoperite de o patura groasa de zapada. cu o violenta care sfasie brusc panza de paianjen a visului.iata-ma in sanie. In afara de aceasta. fac pregatirile de rigoare: imi pun suba. Iat-o. sunt deosebit de coerente. Persoana care viseaza nu recunoaste soneria ceasului desteptator. Din nou asteptare. pline de sens si. contrar majoritatii viselor. Dar. La trezire constat ca este zgomotul ceasului-desteptator. instalez tava cu jaratic. Se mai poate obiecta in legatura cu visele lui Maury faptul ca daca se vede excitatia manifestandu-se in vis. Vad o fata de la bucatarie indreptandu-se de-a lungul culoarului spre sufragerie. Trasatura lor comuna consta in aceea ca situatia se rezolva totdeauna printr-un zgomot care mai apoi este recunoscut ca fiind produs de soneria ceasului desteptator. dar sunt obligat sa astept multa vreme pana sunt anuntat ca sania e in fata usii. ca de exemplu aventurile extravagante din visul care are ca obiect odiocolonul. Inainte de a urca. vasele fragile cad si se imprastie pe parchet in mii de cioburi. aventuri imposibil de explicat prin aceasta. intreaga ta incarcatura va cadea la pamant’. Acestia se pun in miscare si zurgalaii incep sa faca sa rasune muzica lor ienicereasca bine cunoscuta. Este o zi senina de iarna. Tocmai in visele care 25 . De ce? La aceasta intrebare nu avem nici un raspuns: s-ar spune ca este vorba aici de ceva arbitrar. ci clopotelul unei sonerii.

stramte. blonzi si cu tenul delicat infruntandu-se intr-o pozitie de lupta. o pune intr-o relatie. numai unele vise permit sa se banuiasca participarea excitatiilor care-si au punctul de plecare intr-un organ intern. o inlocuieste prin altceva. si putem admite impreuna cu Scherner ca visul tinde inainte de toate sa reprezinte prin obiecte asemanatoare organul care genereaza excitatia. intocmai ca excitatia senzoriala exterioara. Sa notam totusi o particularitate a viselor pe care o reliefeaza studiul excitatiilor interne. care s-a ocupat mult de vise (1861). Cand intreprindem ceva sub imboldul unei stimualari. apoi separandu-se ca sa revina pe pozitiile lor initiale si luand de la capat lupta’. Cand vede. Aceasta latura a travaliului care are loc in cursul visului trebuie sa ne intereseze. Din nefericire interpretarea lor este expusa acelorasi obiectii. de exemplu. Trebuie deci sa admitem ca excitatiile interne sunt susceptibile sa indeplineasca acelasi rol cu excitatiile care provin din exterior. cum sa mai regasim excitatia care poate ca a actionat in timpul somnului? Schener.Interpretarea Viselor provoaca desteptarea apare cea mai mare sansa de a stabili influenta excitatiilor intrerupatoare de somn. excitatia unui organ intern nu explica din vis decat ceea ce corespunde reactiei directe a excitatiei si ne lasa in incertitudine in ceea ce priveste provenienta celorlalte parti ale visului. Macbeth de Shakespeare este o piesa de circumstanta. atacandu-se reciproc. a insistat indeosebi asupra raportului de la cauza la efect care exista intre excitatiile care isi au sursa in organele interne si vise. Visul nu reproduce excitatia ca atare: el o prelucreaza. In sfarsit. aceasta interpretare fiind confirmata de faptul ca persoana care a visat a fost nevoita. prima interpretare care se prezinta este ca sirurile de baieti sunt reprezentarea simbolica a celor doua siraguri de dinti. scrisa cu prilejul 26 . dupa aceasta scena. citind cateva exemple frumoase in sprijinul tezei sale. ’sa-si extraga din maxilar un dinte lung’. Nu ne trezim intotdeauna ca urmare a unui vis si cand ne amintim dimineata de visul din cursul noptii. o indica printr-o aluzie. intr-un numar mare de cazuri interpretarea printr-o excitatie interna este incerta sau nedemonstrabila. Nu mai putin plauzibila pare explicatia care atribuie unei iritatii intestinale un vis in care autorul vede ’culoare lungi. sinuoase’. deoarece tocmai tinand seama de aceasta vom avea sansa sa ne apropiem mai mult de ceea ce constituie esenta visului. precipitandu-se unii contra altora. singura aceasta stimulare nu epuizeaza intotdeauna continutul actului savarsit. ’doua siruri de baieti frumosi.

absurde. cel dintai. cetoase. fara a ne revela nimic din esenta sa.Interpretarea Viselor suirii pe tron a unui rege care. poate ca vom reusi mai mult facand apel la deosebirile care le separa. a reunit pe crestetul sau coroanele a trei tari. ma intalnesc cu domnul X. La care ea raspunde: ’E inutil. Visele sunt adesea lipsite de sens. Ce concluzii desprindem din aceste doua vise sobre? Ca in anumite vise putem regasi reproducerea unor evenimente din starea de veghe sau a unor episoade legate de aceste evenimente. pentru ca tot va trebui sa-l imbracam din nou in piele’. Ma duc apoi la restaurant. Ar fi un rezultat apreciabil sa putem face asemenea afirmatii despre toate visele. Stim numai ca ne aflam in fata unei 27 . Dar aceasta imprejurare istorica epuizeaza oare continutul piesei. Autorul visului remarca in legatura cu aceasta ca in seara precedenta el se aflase cu adevarat pe strada Karntner. rezonabile. pe unde trece in mod obisnuit si ca se intalnise intr-adevar cu domnul X.’. iar pe de alta parte nu ofera nici un punct de sprijin pentru cercetari ulterioare. explica ea grandoarea si enigmele sale? Este posibil ca excitatiile exterioare si interne care actioneaza in timpul somnului asupra omului sa nu serveasca decat la declansarea visului. dar sunt si vise pline de sens. In final ridic ochii si constat ca sunt foarte eleganti. Celalalt caracter comun tuturor viselor. ne aflam deocamdata in ignoranta. Evenimentele din care se compune visul au cel mai adesea forma vizuala. este pe de o parte foarte greu de inteles. Sa ne oprim putin si sa vedem daca nu cumva acestea din urma nu ne permit sa le explicam pe celelalte. Celalalt fragment al visului nu constituie o reminiscenta directa. limpezi. Iata un alt vis de acest gen . Oare excitatiile dau vreo explicatie acestui fapt? In vis este vorba in fond de excitatia pe care am resimtit-o? Dar de ce este visul vizual. iar in ceea ce priveste factorii care determina visele absurde si nebunesti. In majoritatea viselor nu intalnim nici un fapt in legatura cu starea de veghe. pe cand excitatie oculara nu declanseaza vise decat in cazuri extrem de rare? Deoarece caracterele comune tuturor viselor nu sunt de nici un ajutor pentru explicarea acestora. In continuare vom reda un vis rational care apartine unui tanar : ’Plimbandu-ma pe strada Karntner. Sotul ei o intreaba: ’N-ar trebui sa acordam pianul?’. dar se aseamana intr-o anumita masura cu un eveniment petrecut cu cativa ani mai inainte. al unei doamne. cu care fac cativa pasi impreuna. La inceput sunt contrariat si nu vreau sa-i privesc. Doua doamne si un domn se aseaza la masa mea. singularitatea lor psihica. Visul reproduce o conversatie pe care ea o avusese aproape aidoma cu sotul ei in ziua care a precedat visul.

un sediment al cunostiintelor acumulate. la femei. caci tocmai imprimandu-le viselor in stare de veghe anumite transformari. Dorim sa stim nu numai ce inseamna visul. Ceea ce distinge in mod deosebit aceste productii imaginare este faptul ca au primit denumirea de ’vise cu cohii deschisi’ si efectiv ele nu prezinta nici unul din cele doua caracteristici comune viselor propriu zise. este eroul viselor sale in stare de veghe. Dar adesea sesizam si la barbati trebuinta erotica si pe fundalul acesta toate succesele si ispravile erotice ale acestor visatori nu au ca scop decat cucerirea admiratiei si favorurilor femeilor. dezvoltate pana la stadiul unor istorii complicate si adaptate conditiilor schimbatoare ale vietii. Continutul acestor produse ale imaginatiei este dominat de o motivatie foarte transparenta. Asa cum o arata numele lor. Dar intotdeauna visatorul in cauza. nu este vorba nici de perceptii.Interpretarea Viselor probleme. si dispar la varsta adulta. ne vine un ajutor dintr-o directie pe care nu am luat-o in considerare. Ele constituie materia prima a productiei poetice. aceste vise nu au nici o legatura cu starea de somn. ci constituie ca sa spunem asa. atunci cand. Ele tin pasul. Limbajul care nu datoreaza nimic hazardului. nevoia de putere sau dorintele erotice ale persoanei care viseaza astfel isi gasesc satisfacerea. anumite travestiri sau abrevieri autorul operelor de imaginatie creeaza situatii pe care le plaseaza in romane. dar si de ce si in ce scop reproduce visul cutare eveniment cunoscut intamplat cu totul recent. primul loc este ocupat de visele erotice. ca in cazurile pe care le-am prezentat anterior. nici de halucinatii. Impotriva oricarei asteptari. adesea incepand cu a doua copilarie. ambitia. visele in stare de veghe sunt foarte variate si au o soarta variata. Sunt scene si evenimente in care egoismul. Unele dintre ele sunt abandonate dupa o scurta perioada de timp. ci mai curand de reprezentari: stim ca imaginam. iar in ceea ce priveste al doilea caracter comun. semnificatia sa este clara. limbajul. Aceste vise se observa la varsta care precede pubertatea. cunoaste ’visele in stare de veghe’: acestea sunt produse ale imaginatiei. care isi canalizeaza intreaga ambitie in succesele amoroase. ca nu vedem ci gandim. nuvele sau piese de teatru. 28 . La tineri domina visele de ambitie. cat si la bolnavi si pe care oricine le poate cerceta pe sime insusi. cu timpul si poarta marca care atesta influenta noii situatii. dar ele persista uneori pana la adanci batranete. altele sunt mentinute. pe care nu trebuie totusi sa-l utilizam fara precautie. ca sa spunem asa. direct sau prin identificare manifesta cu altcineva. Pe langa aceasta. pentru a fi inlocuite. fenomene foarte generale care se observa atat la persoanele sanatoase.

Acest mecanism psihologic se realizeaza printr-o elaborare inconstienta a gandirii preconstiente(S. C. iar procesul prin care acestea se transforma in continut manifest se numeste travaliu oniric.G. reprezentand semnificatia continutului manifest . oferite de experienta anterioara a individului.Jung distinge cele doua forme de vis amintite mai sus: visele mici si visele mari. Se mai poate ca aceasta asemanare de nume sa se intemeieze pe un caracter psihic pe care inca nu-l cunoastem.Jung.Interpretarea Viselor Acestea si-au primit numele probabil datorita faptului ca. pe care il cautam. Mecanismele care participa la realizarea acestui proces sunt dupa S. reprezentat prin imaginile onirice propriu-zise. Este posibil de asemenea sa fim indreptatiti sa dam prea mare importanta acestei asemanari de nume.Freud). sursa continutului latent al viselor il reprezinta temele arhetipale sau complexele individului. Travaliul oniric consta in transformarile continutului latent in continut manifest sau in imagini onirice. cu caracter simbolic. sensul imaginilor din cursul visului. complexe ideoafective. Imaginile onirice provin din transformarea figurativ-simbolica a continutului latent al visului(pulsiuni refulate. in ceea ce priveste raporturile lor cu realitatea. etc). asa cum i se infatiseaza ele persoanei care viseaza b) Continutul latent. arhetipuri. Pornind de la aceste date. Pentru C. Structura visului Orice vis este constituit din imagini care sunt reunite in scenarii de complexitate diferita in raport cu tematica lor de referinta. Acest continut al viselor este compus din doua elemente si anume: a) Continutul manifest. Freud urmatoarele: a) Condensarea-aglutinarea. 29 .consta in formarea unor imagini noi din elemente disparate.consta in transferul unei incarcaturi afective a unui obiect catre un alt obiect de substitutie sau deplasarea sensului obiectului primar catre un altul. b) Deplasarea. fiind in relatie directa inteligibila cu motivele care stau la baza lor.G. nu trebuie considerate ca fiind mai reale decat visele propriu-zise.

consta in extragerea esentialului si in redarea sau reprezentarea schematica sau stilizata a imaginilor onirice. Ceea ce remarca visul este fie satisfacerea unei pulsiuni.Interpretarea Viselor c) Dramatizarea. cu concursul inconstientului. fiecare exprimand o anumita conceptie referitoare la om si suflet. pe cand delirul are la origine o alterare a aparatului logic al gandirii in planul organizarii sale manifest-formale si motivatia unui continut latent. ambele constituind o realitate diferita de cea a lumii obiective externe. Este inconstestabil faptul ca atat visul cat si delirul sunt expresia unei realitati sufletesti diferite de cea externa. Semnificatia si interpretarea viselor S. Ne vom referi in continuare la doua dintre metode si anume: metoda lui Freud si metoda lui Jung. ireale. La baza visului stau pulsiunile. Nu trebuie insa identificate aceste doua forme de experiente subiective sufletesti. neobisnuite. fabuloase sau terifiante.consta in crearea unor imagini simbolice noi. inexistente in realitate dar care exprima formal-concret sensurile noi pe care le exprima starile de tensiune conflictuala ale inconstientului intr-o maniera alegoricosimbolica. concrete. inlaturarea unei indoieli. ceva anume din partea Eului.consta in formarea unei idei abstracte printro imagine cu o mare incarcatura afectiva. fie lichidarea unui conflict. imagine care are ca rol transportarea tensiunii intrapsihice din inconstient in afara acestuia. complexele si arhetipurile inconstientului. Bazandu-se pe considerentele mai sus mentionate. Interpretarea viselor in psihanaliza se face dupa mai multe tehnici. unii autori au emis teza conform careia visul si continutul acestuia se pot apropia din punct de vedere tematic de delir si de continutul gandirii delirante. d) Simbolizarea.Freud spune ca orice vis in curs de formare impune. 30 . etc. e) Neomorfizarea. date de o transformare a personalitatii individului de factura patologica.

cu caracter simbolic al visului.Freud Metoda lui S. In sensul acesta. atat cele mici. visul este un tip particular de Gestalt. b) Visele conflictuale sau visele care au o tematica conflictuala legata de situatii de viata ale individului care-l pun in imposibilitatea de a se manifesta liber sau care dimpotriva readuc in prim-plan conflicte pe care acesta nu le poate rezolva si care-l domina. individuale cat si cele mari. visele se pot decupa in elementele lor componente. 2. Intelesul acesta este cel care luand forma continutului latent cuprinde conflicte. simptome nevrotice. 31 . tendinte refulate. Metoda lui C. visele pot fi de mai multe feluri. dorinte.Jung.Freud de interpretare a viselor consta in descifrarea semnificatiei continutului latent. Metoda lui S.Interpretarea Viselor 1. In consecinta. prin metoda liberei asociatii de catre subiectul condus de psihanalist. o totalitate mai mult sau mai putin realizata in intregime analoaga unei drame.Jung distinge urmatoarele parti ale visului: 1) Expunerea actiunii 2) Personajele 3) Climatul actiunii sau intriga 4) Solutia actiunii onirice Toate aceste elemente ale dramei onirice se desfasoara extrem de rapid si ele impun o observatie si o atentie deosebite din partea analistului. universale. grupandu-le in scenarii dupa schema unei drame clasice. continutul manifest al visului apare ca un veritabil limbaj purtator de sens. Astfel.G. etc. care prin desfasurarea lor refac o situatie dezagreabila sau chiar o experienta esuata din viata individului prin aportul unei reparatii compensatorii. In raport cu continutul lor tematic.G.G.Jung Pentru C. C. Din acest punct de vedere am preferat sa deosebim urmatoarele categorii: a) Visele compensatorii.

primejdie. Studii de caz Vom analiza in continuare cateva vise ale unor bolnavi pishici. d) Cosmarele sunt vise terifiante. e) Visele absurde sunt vise aparent inexplicabile. cu caracter anxios. in special de inferioritate sau de culpabilitate. au o tendinta bizar-terifianta din punct de vedere emotional-afectiv toate avand ca centru de referinta agresivitatea sexuala a sotului bolnavei. indiferent de forma lor. f) Visele profetice sunt vise cu caracter de premonitie care au la baza lor materialul arhetipal ce este depozitat in sfera inconstientului colectiv si care redau intr-o forma simbolica deosebit de complexa framantarile individului sau ale grupului social al acestuia. legate de experiente speciale ale bolnavului psihic sau ale unor persoane cu tulburari clinice latente. pentru a exemplifica aspectele mai sus mentionate. al carei tablou clinic s-a dezvoltat in relatie directa cu conflictele frecvente dintre aceasta si sotul sau. visele bolnavei constituie un material extrem de pretios care ajuta la intelegerea schimbarii personalitatii 32 . contrare modului de a gandi si de a actiona ale individului . torturand persoana si fiind legate in special de trairi anterioare sau de situatii de amenintare. de o incarcatura simbolica extrem de complexa si de greu de descifrat. Separate de simptomatologia clinica mentionata sunt visele bolnavei. au rolul de a satisface Eul individual si de a descarca intr-o forma sublimata inconstientul de tensiunea pulsiunilor sale acumulate. Bolnava a dezvoltat o averistate in raport cu tendintele sexuale agresive ale sotului sau. agresivitate si pericol. Toate visele.B. cazul bolnavei L.E. redata intr-o maniera simbolica extrem de complexa si de o mare varietate.Interpretarea Viselor c) Visele penibile. cu o puternica incarcatura anxioasa. Ele sunt legate de situatii conflictuale care au generat stari complexuale. IV. alcoolic si psihopat sadic. fiind legate de o problematica supraindividuala. Acestea. cu care era obligata sa aiba raporturi sexuale de factura perversa. Din punct de vedere psihanalitic. De pilda. extrem de frcvente. catastrofa. in special in plan moral. care a luat tabloul clinic al unei schizofrenii paranoide.

cate doi in fiecare san. In cele doua gauri ale sanilor. In acest cadru identificam pisica cu persoana agresiva a sotului bolnavei. pisica a dat nastere la patru pisoi. iar nasterea bucala ca pe un fenomen de conversiune prin care este exprimata starea de dezgust si de repulsie a bolnavei legata tot de perversiunile sexuale ale sotului ei(relatii orale). In prima scena(1). dupa maturarea pisoilor. a trairilor sale legate de traumele sexuale si a reprezentarii onirice a acestora. care reproduce intr-o maniera simbolica starile conflictuale ale acesteia. 33 . Visul este extrem de interesant si cu o mare semnificatie simbolica. A treia scena(3). avand ca tema traumatismele sale psihosexuale. deosebit de semnificative in sensul celor mentionate mai sus. fixarea acestora in abdomen si in regiunea dorsala cu raportul sexual vaginal si cel anal la care este supusa bolnava de catre sotul ei. care s-au fixat doi in abdomen si doi in regiunea dorsala. acesti patru pisoi au intrat in corpul bolnavei pe care lau traversat. Visul intitulat de bolnava Nasterea pisicilor este un cosmar desfasurat in patru scenarii. In cea de-a doua scena(2). pisoii cu lichidul seminal. Vom prezenta in continuare doua dintre visele bolnavei. bolnava ii expulzeaza pe gura cu suferinta si dezgust.Interpretarea Viselor acesteia. ne-o prezinta pe bolnava gravida cu pisoii. In cea de-a patra scena (4). bolnava dezbracata este atacata de o pisica care ii zgarie si ii devoreaza sanii.

la care travaliul oniric este organizat in scenarii strict delimitate si cu o succesiune ordonata. stare permanenta de anxietate. insomnii. In zona din stanga a desenului este reprodus monstrul despre care bolnava spune: Copilul incepe sa creasca rapid. Acestea redau intr-o forma 34 . Acest vis reproduce angoasa bolnavei legata de incest in care concentreaza agresivitatea sexuala si fizica a sotului ei.M. visul acesta este centrat in special pe obiectul psihotraumatismului. el va dori. Talentat la desen.. bolnavul a reprodus. Planul desenului este impartit in doua sectoare de o linie oblica. este internat pentru alcoolism cronic. topograf intr-o intreprindere miniera. Spre deosebire de visul precedent. cu cel de-al treilea picior sa aiba contact sexual cu mama sa. barbat de 35 de ani. cu nivel cultural mediu. in cursul spitalizarii mai multe din visele sale.Interpretarea Viselor Nasterea pisicilor Al doilea vis al aceleiasi bolnave este intitulat Monstrul si se situeaza pe aceeasi linie a viselor simbolice cu semnificatie legata de traumatismele psihosexuale si agresivitatea sotului ei. un monstru cu patru maini si patru picioare pe care-l priveste. somn nelinistit populat de cosmaruri. I. neliniste interioara sub forma unor cenestopatii difuze. In zona din dreapta este prezentata bolnava care a dat nastere pe gura a unui copil anormal. Bolnavul acuza cefalee.

Visul se desfasoara in doua secvente. Prima secventa il infatiseaza pe bolnav in interiorul casei sale. 35 . amenintat de obiectele care simbolizeaza consumul de alcool ( canile). frica acestuia de alcool si pericolul iminent la care este expus.Interpretarea Viselor simbolica continutul conflictual legat de starea clinica actuala a bolnavului. A doua secventa exprima sfarsitul inevitabil al acestei experiente patologice: moartea. de care acesta se apara acoperindu-si ochii. Visul intitulat Dezastrul reda cu o mare incarcatura anxioasa.

cu vocea joasa. Nu aveam arme si cum pe masa erau niste carti de joc am avut ideea confectionarii unor arme. complexele dar si elementele compensatorii. lipsa de protectie. 36 .M. In analiza viselor specialistii noteaza o anumita organizare secventiala. Visul Pana-Alba este imaginea simbolica a nevoii de protectie din partea unui partener ideal. care au o mare incarcatura simbolica. sentimentul nerealizarii si al esecului in viata de familie. Deodata din departare au inceput tam-tamurile si atunci am stiut ca sunt pieile-rosii. licentiata in filologie.viata bolnavei. adesea cu un caracter aparent absurd. strapuns de o sageata in inima. impodobit cu pene multicolore in jurul capului. Aspectul are in vedere gandirea logica. visele au caracterul unor cosmaruri al caror obiect este clar exprimat si de al carui pericol bolnavul este terorizat: consumul de alcool. izolare. Bolnava relateaza astfel visul: Mergeam pe potecile unei paduri cu vegetatie luxurianta. a spus ca el este Pana-Alba si ca vrea sa ma ajute. In tabloul clinic al bolnavei se remarca o stare de nesiguranta de sine.. frustrarile. Am taiat fasii numai popii. fara o legatura inteligibila intre ele. acestea desfasurandu-se sub forma unor scenarii onirice succesive. Prin obloanele trase vedeam cum razboinicii se apropie si am inceput sa trag cu prastia. tendintele acestuia. A indicat un fel de cabana in care mam refugiat. fiind expresia unor conflicte psihice profunde legate de traumele psihosexuale. Cel care era lovit in frunte cadea mort. este internata pentru tulburari nevrotice aparute in urma unor grave conflicte conjugale cu sotul ei. cu arcul in mana si care. Aceste aspecte se regasesc in visele sale Pana-Alba si Pescuitul cu pisica.C.B.Interpretarea Viselor Spre deosebire de visele bolnavei L. irational. in cazul bolnavului I. S-a ordonat retragerea. Simteam ca ne paste un pericol. De fapt visele reproduc in mod secvential conflictele inconstiente ale bolnavului. Am plecat de la cabana cu convingerea ca nu-l voi mai vedea pe Pana-Alba . E. Dintr-un desis a aparut un barbat frumos..E. tensiune anxioasa. Mi s-a spus ca a cazut eroic. Visul are numeroase simboluri:  Potecile unei paduri cu vegetatie luxurianta. Acestea se pot vedea din urmatoarele exemple. femeie de 33 de ani.. am impaturit fasiile taiate si cu ajutorul unor elastice am facut un fel de prastie.

realizarea dorintei sublimate a relatiei cu barbatul.sacrificarea salvatorului Visul Pescuitul cu pisica are semnificatie simbolica compensatorie in raport cu esecul familial legat de conflictele cu sotul ei. obligativitatea.  Pescuitul.activitate libera.solutia salvarii. constrangerea. desenator tehnic cu nivel cultural mediu. dar nu am prins nimic. protector.simbolul sigurantei. Mama era 37 . femeie de 30 de ani. Asteptam liftul cu mai multi colegi de birou. Am aruncat si eu undita cu rama. pe marginea caruia se gaseau mai multi pescari.Interpretarea Viselor  Ne paste un pericol. oferit de salvatorul Pana-Alba.imaginea idealizata a barbatului catre care aspira. care revine. Ne-am intors si in spatele nostru era un lac.  Pisica. Fericita.spatiu deschis posibilitatilor si surprizelor.  Cartile de joc. prezinta importante tulburari nevrotice legate de o situatie oedipiana nerezolvata. destindere. undita a inceput sa trepideze. dar fiind multe persoane inaintea noastra ne-am plictisit si cineva a propus sa pescuim.barbat amabil.complex de inferioritate. anularea complexului de inferioritate.  Pestele. relatia sa cu barbatul care ii ofera pisica. Imediat. a norocului.  Cabana..nesiguranta si insatisfactia vietii. Am prins pisica vie de capatul sforii si am aruncat-o in apa. M. Am tras undita si pisica tinea cu dintii si ghearele un peste de toata frumusetea.transferul propriilor probleme asupra adversarului.rigoarea cotidiana. am repetat operatia si de fiecare data pisica imi scotea cate un peste.  Rama. Era foarte atasata in copilarie de tatal ei.  Sageata si moartea lui Pana-Alba.  Colegul. salvator. Interpretarea simbolica a acestui vis este urmatoarea:  Liftul.  Lacul.  Prastia.V.  Pana-Alba. Atunci un coleg s-a oferit sa-mi dea o pisica cu care voi pescui mai multi pesti.simbolul agresivitatii.

Al doilea vis al bolnavei este in relatie directa cu conflictele sale de ordin conjugal. de repulsie fata de sotul ei. Ma privea cu multa duiosie si afectiune. brutalizari fizice. Visul este o scena simbolica de regresiune. M-am gandit mult la tatal meu care daca traia si era sanatos. Am primit urmatorul raspuns: Cum iti gasesti timp sa alergi sa te interesezi de toti. podul. Era tare trist. dar pentru tine nu gasesti timp niciodata? Gasesti ca esti prea fericita? De sotul dumitale nu vei scapa niciodata. Intrebandu-l ce doreste. respectiv familia sa. sa fie linistit. declansata de conflictele conjugale cu sotul ei si reintoarecerea compensatorie la persoana tatalui. Tulburarile nevrotice apar la scurta vreme dupa casatorie si sunt legate de conflicte de ordin emotional-afectiv. de la care are ceva de invatat.  Copilul bolnav-simbolul situatiei conflictuale din propria casa. Treceam un rau foarte lat peste un pod. pe care le redam in continuare. Aceste aspecte apar in cateva dintre visele bolnavei. Am ajuns la o casa necunoscuta unde era un copil bolnav. care este decedat. Apare o stare de anxietate. viata mea ar fi decurs cu totul altfel. El trebuie sa fie ceva care sa semene a parinte-prieten-sot. pe care o refuza.Interpretarea Viselor deosebit de severa.  Casa necunoscuta. L-am visat pe tatatl meu.simbolul drumului in viata. Tematica simbolica a visului este clara:  Rau. fiind perceput adesea ca un complice. atat de suparata incat daca m-ar fi intrebat daca vreau sa mor i-as fi raspuns bucuroasa ca da. o batea adesea.V. echilibrat. daca va trai acest copil. Pentru M. mi-a cerut un pahar cu bere apoi s-a culcat langa mine in pat si m-a imbratisat. sotul ideal este un om superior. Fii mai egoista si cauta sa-ti aranjezi singura fericirea in viata. legata de o situatie oedipiana nerezolvata a bolnavei. L-am visat ca a venit la mine si s-a asezat pe marginea patului. Mi-a venit atunci ideea sa merg la o baba care stia sa ghiceasca sa o intreb daca mai erau sanse de salvare. 38 . legaturi extraconjugale ale sotului. tandru. Eram tare suparata. in timp ce tatal o ocrotea. asa cum se poate vedea in continuare.simbolul familiei sale.. frigiditate.

Deformarea viselor se observa si la copii.Interpretarea Viselor  Baba care ghiceste. usor inteligibile si sunt totusi. vise.  Fii mai egoista. ea nu vrea sa paraseasca vaporul si se pune pe un plans amar. Visul este reactia din timpul somnului la acest eveniment din starea de veghe. un cosulet cu cirese. El o face in mod vadit fara nici o tragere de inima. Durata calatoriei i se paruse prea scurta. Exista intotdeauna un eveniment care petrecandu-se in ziua care precedeaza visul. neechivoce. a). in chip incontestabil. ni-l explica.simbolul Supra-Eului si al cenzurii. A doua zi dimineata el povesteste ca a visat ca ’He(r)mann a papat toate ciresele’.compensarea conflictelor prin intarirea propriului Eu. dupa cum ne este permis sa speram. chiar de timpuriu. clare. chiar si la persoanele adulte putem observa vise de un tip absolut infantil. b). Spre a intelege aceste vise. Nu trebuie sa chestionam copilul care isi povesteste visul. drept rasplata. O fetita de 3 ani si 3 luni face prima sa calatorie de mare. In anumite imprejurari. nu avem nevoie nici de analiza. In momentul debarcarii. VISELE COPIILOR Visele copiilor sunt scurte. nici de aplicarea unei tehnici speciale. 1). Un baietel in varsta de 22 de luni este insarcinat sa ofere cuiva. Cu toate acestea. daca ne limitam cercetarile la varstele cuprinse intre inceputurile posibil de cunoscut ale activitatii psihice si al patrulea sau al cincilea an de viata. Sa citam cateva exemple care vor servi drept baza pentru concluziile noastre ulterioare. Prin analiza acestor vise infantile putem foarte usor si cu multa certitudine sa obtinem asupra naturii visului lamuriri care. coerente. in ciuda promisiunii ca el insusi va primi ca recompensa cateva cirese. dar trebuie sa-l completam printr-o relatare privind viata copilului. gasim o serie de vise care prezinta un caracter pe care il putem numi infantil si din care putem regasi eventual mostre si la copii mai in varsta. A doua zi 39 . dar si al unui Alter-Ego care se revolta fata de atitudinea bolnavei de acceptare a propriilor situatii conflictuale. se vor dovedi decisive si universal valabile. si se cunosc vise apartinand unor copii intre 5-8 ani care prezinta deja toate caracterele viselor de la varste mai inaintate.

nu cer nici un efort de interpretare. 3). 2). nici o eroare nu este posibila. dar nu stim cu ce rezultat. Excursia incepuse intr-o dispozitie vesela. Visul infantil este o reactie la un eveniment al zilei care lasa in urma sa regret. in apropiere de Hallstatt. aceste vise ale copiilor nu sunt lipsite de sens: ele reprezinta acte psihice inteligibile. complete. De la locuinta sa din Aussee se vedea foarte bine muntele Dachstein si. asupra acestui aspect. Deci el luase parte la excursie in vederea acestei vizite. cu ajutorul ocheanului. refuzand sa ia parte la o mica ascensiune spre o cascada. 4). anume ca pentru a se ajunge la cabana se urca timp de 6 ore o scara in trepte. c). Ori de cate ori se zarea un munte. care il interesa foarte mult. Au crezut cu totii ca este obosit. o tristete. curiozitatea fiind foarte mare. Trebuie sa intregim aceasta povestire. stingerea 40 . Copilul se straduise adesea sa o zareasca. nevoalata. Visul insceneaza realizarea directa. Continutul manifest si ideile latente se confunda si coincid in aceste vise. dar a doua zi dimineata. Dupa cum vedem. El auzise vorbindu-se ca Hallstatt se afla la poalele muntelui Dachstein. o dorinta nesatisfacuta. visele fiind cu totul inteligibile si usor de cuprins dintr-o singura privire. Un baietel de 5 ani si 3 luni este dus intr-o excursie la Escherntal. el povesti vesel: ’Am visat ca asta noapte am fost la Simonyhitte’. Aceasta nu constituie insa un motiv ca sa abandonam explicatia etiologica a viselor prin excitatie. In visele copiilor nimic nu ne indica actiunea unor astfel de excitatii somatice. In ceea ce priveste amanuntele. Aceste 3 vise sunt suficiente pentru toate lamuririle pe care le-am putea dori. Visele copiilor nesuferind nici o deformare. Stim totusi ca somnul adultului este cel mai adesea tulburat prin excitatii psihice intrucat ele impiedica realizarea conditiei psihice a adormirii. se putea distinge Simonyhitte. copilul intreba: ’E muntele Dachstein?’. Deformarea nu constituie deci un caracter natural al visului. spunand ca acel voiaj durase timp mai indelungat decat sustinea copilul. a acestei dorinte. el se referi la unul despre care auzise vorbindu-se mai inainte. Devenea tot mai taciturn pe masura ce primea raspunsuri negative si sfarsi prin a nu mai scoate nici un cuvant. Ne putem numai intreba cum am omis la inceput ca somnul poate fi tulburat de excitatii nu numai corporale ci si psihice.Interpretarea Viselor dimineata ea povesteste: ’Noaptea eu am fost cu vaporul pe mare’.

Calatoresc pe mare: acesta este continutul visului. Dorinta este excitantul visului. trebuie intai de toate. Adultul nu adoarme deoarece exita sa-si intrerupa viata activa. Deci pana si in visele copiilor. In calitate de reactie la excitatia psihica. perturbatoare de somn. aceasta excitatie psihica. activitatea sa legata de lucrurile care il intereseaza. in realitate. un proiect sau un repros. Din cele doua caracteristici generale ale visului pe care le-am reliefat. asa cum i se reproseaza. atat de simple. sa facem drumul invers al acestei mici transformari. este data de dorinta nesatisfacuta la acre el reactioneaza prin vis. fara ajutorul visului nu am fi dormit deloc. visul este protector al somnului. departe de a fi un factor de tulburare a somnului. In interpretarea visului. Daca ar fi adevarat ca apare aici una din caracteristicile cele mai generale ale visului. o deformare a gandirii latente a visului: este transformarea gandului in eveniment trait in vis. nu mai putin constanta. aceasta va lasa insa intacta cealalta caracteristica a visului. Pornind de aici. persista deosebirea intre ideea latenta si continutul manifest. asa cum paznicul de noapte este obligat sa faca el insusi zgomot urmarindu-i pe acei care.Interpretarea Viselor oricarui interes pentru lumea exterioara. El nu poate evita sa ne prilejuiasca anumite tulburari. Numai ca urmare a unor cercetari aprofundate si cuprinzand un material faptic abundent vom putea demonstra ca excitantul visului trebuie sa fie intotdeauna o dorinta si nu o preocupare. pe care il apara impotriva a ceea ce este susceptibil sa-l tulbure. in asa fel ca somnul sa poate continua. Prin ce mijloc dinamic se achita visul de aceasta functie? Este un lucru pe care inca il ignoram. ci reprezinta o dorinta realizata sub forma ueni manifestari psihice halucinatorii. 5). vom ajunge la drumul cel mai scurt la concluzii asupra functiei visului. O alta caracteristica. atunci fragmentul de vis: il vad pe fratele meu inchis intr-o lada ar trebui sa fie tradus nu prin fratele meu se restrange ci prin as dori ca fratele meu sa se restranga. Tocmai lui ii datoram putinul somn de care ne bucuram. La copil. consta in aceea ca visul nu exprima simplu un gand. fratele meu trebuie sa se restranga. prin scandalul lor nocturn. As dori sa calatoresc pe mare : aceasta este dorinta excitant a visului. 41 . realizarea dorintei constituie continutul visului: aceasta este una dintre caracteristicile fundamentale ale visului. Gresim crezand ca fara vise am fi dormit mai bine. visul trebuie sa aiba drept functie indepartarea acestei excitatii. dar ceea ce putem afirma inca de pe acum. cea de a doua are sansa cea mai mare de a fi acceptata fara opozitie. 6). ne-ar fi trezit cu siguranta.

Deci si visul ar rezulta dintr-un compromis. S-a constatat in repetate randuri ca acele caracteristici. Daca n-ar exista decat vise infantile. posibile in conditiile starii de somn. ceea ce nu ne permite sa ne 42 . atunci intelegem ca desfasurarea visului are ca efect suprimarea excitatiei nocturne si satisfacerea dorintei. nu apartin in realitate decat unei anumite categorii si unui anumit numar de vise. deci vise in stare de veghe nocturne. o epuizeaza printr-un fel caracteristic de traire. Avem o satisfacere partiala si o suprimare partiala a ambelor componente. 8). aceste vise in stare de veghe nu sunt altceva decat impliniri ale dorintelor ambitioase si erotice dar desi viu reprezentate. fara sa mai fie nevoie sa interogam pe autorul visului. incercam o dorinta care se cere a fi satisfacuta. iar in actul ratat ca atare vedem un compromis intre aceste doua tendinte. pe cand celalalt dispare. In realitate. continuam sa dormim. ca daca evenimentele traite in vis nu sunt decat reprezentari transformate. La acesta din urma distingem o tendinta perturbatoare si o tendinta perturbata. Astfel. din cele doua caracteristici principale ale visului. Sa spunem in treacat. Satisfacandu-ne dorinta. In cazul visului tendinta perturbata nu poate fi alta decat tendinta de a dormi. 7). Insusi limbajul curent pare a presupune faptul ca principala caracteristica a viselor consta in satisfacerea unor dorinte. aceste impliniri de dorinte sunt numai ganduri si nu iau niciodata forma de fenomene halucinatorii ale vietii psihice. carora am inceput prin a le atribui o importanta generala. o indeparteaza. Aceeasi schema se aplica visului. o inlocuim cu excitatia psihica. asadar cu dorinta care tinde staruitor la satisfacerea sa: de fapt pana in prezent nu cunoastem alta excitatie psihica susceptibila sa tulbure somnul.Interpretarea Viselor in loc de a reproduce pur si simplu excitatia. fara a face sa intervina inconstientul. sarcina noastra dusa la bun sfarsit. Avand in vedere cele doua caracteristici ale visului putem relua comparatia intre acesta si actul ratat. Deci este vorba de a sti daca caracteristicile generale pe care ni le ofera visele copiilor sunt mai stabile. In timp ce dormim. al caror continut manifest nu prezinta nici un raport cu persistenta unei dorinte din timpul zilei. daca ele apartin si viselor mai putin transparente. problema noastra ar fi solutionata. fara a recurge la asociatia libera. deoarece epica viselor in stare de veghe implica si ea satisfacerea de dorinte si se manifesta ca atare numai in scopul acestei satisfaceri. el depinzand de starea de somn si nefiind realizabil in starea de veghe. Asemenea vise au suferit o deformare considerabila. este mentinut aici tocmai cel mai putin sigur. o suprima. Cat despre tendinta perturbatoare.

Interpretarea Viselor
pronuntam imediat asupra lor. De asemenea, prevedem ca pentru a explica aceasta deformare vom avea nevoie de tehnica psihanalitica de care ne-am putut dispensa cu prilejul obtinerii cunostiintelor referitoare la visele copiilor. Exista totusi un grup de vise nedeformate care, ca si visele copiilor, apar ca impliniri ale unor dorinte. Sunt acele vise care, pe tot parcursul vietii sunt provocate de imperioase trebuinte organice: foame, sete, nevoile sexuale. Ele constituie asadar impliniri de dorinte efectuate ca reactie la excitatii interne. Vom folosi drept exemplu tabloul Visul detinutului al lui Schwind, expus la Galeria Schack din Munchen, care nu poate avea alt continut decat tema evadarea. Ceea ce este excelent sesizat este ca evadarea trebuie trebuie sa aiba loc pe fereastra, pentru ca pe acolo a patruns raza de lumina care a pus capat somnului captivului. Gnomii cocotati unul peste altul reprezinta pozitiile succesive pe care ar trebui sa le ia detinutul spre a ajunge pana la fereastra. In toate celelalte vise, cu exceptia viselor copiilor si a celor de tip infantil, deformarea, asa cum am spus, constituie un obstacol in calea noastra. N-am putea afirma ca si acestea reprezinta impliniri de dorinte, cum suntem inclinati sa credem; continutul lor manifest nu ne dezvaluie nimic in legatura cu excitatia psihica ce le sta la origine si ne este peste putinta sa dovedim ca si ele tintesc la indepartarea sau la anularea acestei excitatii. Aceste vise trebuie interpretate, adica talmacite, deformarea lor trebuie inlaturata si continutul lor manifest inlocuit prin continutul lor latent: numai atunci vom putea sa judecam daca datele valabile pentru visele infantile sunt valabile si pentru toate celelalte vise, fara exceptie. Cenzura visului Studiul viselor copiilor ne-a dezvaluit geneza, esenta si functia visului. Visul este un mijloc de suprimare a excitatiilor (psihice) care tulbura somnul, aceasta suprimare facandu-se cu ajutorul satisfacerii halucinatorii a unor trebuinte. In ceea ce priveste visele adultilor, nu am putut explica decat un singur grup, cuprinzand indeosebi pe acelea pe care le-am calificat drept vise de tip infantil. Cand ne aflam in prezenta unui vis de un alt gen, admitem, ca urmare a diverselor aprecieri si prin analogie cu conceptia despre actele ratate, ca el constituie un substitut deformat al unui continut care ne este recunoscut si la care trebuie sa-l raportam.
43

Interpretarea Viselor
Deformarea operata de vis este ceea ce il face straniu sau incomprehensibil. Vrem sa stim mai multe lucruri in acest sens: mai intai care este originea sa, dinamismul sau; apoi functia pe care o indeplineste si in sfarsit modul in care actioneaza. Putem spune in consecinta, ca deformarea operata de vis este produsul travaliului psihic care se desfasoara in vis. Vom face referire in continuare la visul unei doamne in varsta, foarte cultivata si stimata. Acest vis nu a fost supus analizei. Referenta pretindea ca pentru persoanele care se ocupa de psihanaliza, el nu are nevoie de nici o interpretare. Autoarea visului insasi nu l-a interpretat, dar l-a judecat si l-a condamnat ca si cum ea ar fi fost capabila sa-l interpreteze. Iata de exemplu cum s-a pronuntat ea in aceasta privinta:’si cand te gandesti ca acest vis atat de oribil si de stupid a fost visat de o femeie de 50 de ani, care zi si noapte nu are decat grija copilului sau!’. Si acum iata acum visul referitor la asistenta amoroasa...’Ea se duce la spitalul militar nr1. si ii spune plantonului ca doreste sa vorbeasca cu medicul sef caruia vrea sa-i ofere serviciile sale pentru spital. Spunand acestea, ea subliniaza in asa fel cuvantul servicii incat subofiterul observa indata ca este vorba de servicii intr-ale amorului. Vazand ca are de a face cu o doamna in varsta, dupa ce ezita putin, o lasa sa treaca. Dar in loc de a ajunge la medicul sef, ea nimereste intr-o incapere larga si intunecoasa, in care o multime de ofiteri si medici militari stau in jurul unei mese lungi. Ea se adreseaza cu oferta sa unui medic primar, care o intelege de la primele cuvinte. Iata textul discursului ei, asa cum l-a pronuntat in vis: ’Eu, ca si multe alte femei si fete tinere din Viena suntem gata sa... cu soldatii, ofiterii, fara deosebire...’. la aceste cuvinte ea aude (tot in vis) un murmur. Dar expresia, cand jenata, cand malitioasa, care apare pe fetele ofiterilor, ii confirma ca toti cei de fata o luau cat se poate de serios. Doamna continua:’Stiu ca hotararea noastra poate sa para bizara, noi o luam insa cat se poate de in serios. Soldatul aflat pe front nu este intrebat daca vrea sa nu sa moara’. Urmeaza o perioada lunga de tacere penibila. Medicul primar o ia de mijloc si ii spune: ’Scumpa doamna, se presupunem ca am ajuns la aceasta...’(murmure). Ea se desprinde din imbratisarea lui, gandindu-se ca si el e la fel cu toti ceilalti, si raspunde:’Dumnezeule, eu sunt o femeie in etate si s-ar putea ca niciodata sa nu ma aflu in aceasta situatie. Pe de alta parte totusi, o conditie trebuie indeplinita: va trebui sa se tina seama de varsta, nu va trebui ca o femeie in varsta si un tinerel...(murmure); ar fi
44

Interpretarea Viselor
oribil’. Medicul primar: ’Va inteleg perfect!’. Cativa ofiteri, printre care se afla unul care i-a facut curte in tinerete, izbucnesc in ras si doamna isi exprima dorinta de a fi condusa la medicul sef, pe care il cunoaste, ca sa puna lucrurile la punct. Dar, spre marea ei mirare, constata ca nu cunoaste numele acestui medic. Cu toate acestea, medicul primar ii arata politicos si respectuos, o scara de fier, in spirala si stramta, care duce direct la etajele superioare si ii recomanda sa urce pana la etajul doi. Pe cand urca, se aude un ofiter spunand: ’E o hotarare colosala, fie femeia tanara sau batrana. Toate respectele mele’. Cu constiinta de asi implini o datorie, ea urca o scara interminabila. Acelasi vis s-a repetat de doua ori in interval de cateva saptamani, cu unele modificari( cu remarca doamnei) cu totul neinsemnate si absurde. Acest vis se desfasoara ca o fantezie diurna; el denota o remarcabila continuitate si unele detalii de continut ar fi putut sa fie clarificate, daca s-ar fi aratat vreo grija pentru asemenea lamuriri, ceea ce nu s-a intamplat. Pentru noi cel mai important si cel mai interesant fapt este ca visul prezinta anumite lacune, nu in rememorare, ci in continut. In trei randuri continutul este ca si epuizat; discursul doamnei fiind de fiecare data intrerupt printr-un murmur. Cum visul nu a fost supus nici unei analize, propriu-zis nu avem dreptul sa ne pronuntam cu privire la sensul sau. Exista totusi aluzii, ca aceea implicata in cuvintele servicii intr-ale amorului ,care indreptatesc unele concluzii, dar in special fragmentele de discurs care preced murmurul au nevoie de completare, ceea ce nu se poate face decat intr-un singur sens bine determinat. Procedand la restituirile necesare, constatam ca, spre a-si indeplini o indatorire cetateneasca, autoarea visului este gata sa-si puna propria persoana la dispozitia soldatilor si ofiterilor, pentru satisfacerea trebuintelor lor erotice. Aceasta fantezie nu se exprima insa in vis. Tocmai acolo unde contextul pare sa implice confesiunea, aceasta e inlocuita in continutul manifest printr-un murmur indiscret, ea apare sters sau este suprimata. Uneori cenzura nu se exercita asupra unor pasaje incredintate tiparului. Autorul, prevazand ca anumite pasaje se vor lovi de obstacolul cenzurii, le-a atenuat in prealabil, le-a modificat usor sau s-a multumit sa atinga in treacat sau sa faca pur si simplu aluzie la ceea ce avea, ca sa spunem asa, in varful penitei sale. Ziarul nu apare in acest caz cu spatii albe, insa anumite perifraze si obscuritati va vor dezvalui cu usurinta eforturile pe care autorul le-a facut ca sa evite interventia cenzurii oficiale.
45

nu exista vis in care eul autorului visului sa nu joace rolul principal cu toate ca el stie foarte bine a se disimula in continutul manifest. Noi sustinem ca pasajele din discursul doamnei. Acest sacro egoismo al visului sigur ca nu este lipsit de legatura cu tendinta noastra din somn. libidoul ei fiind in mod incontestabil dirijat catre fiul ei). tendintele impotriva carora este dirijata cenzura viselor trebuie descrise.Interpretarea Viselor Sa retinem aceasta analogie. Ne referim direct la o cenzura a visului. Putem merge chiar mai departe. trebuie sa admitem ca aceasta a suferit actiunea cenzurii. ca sunt lucruri la care nu indraznim sa gandim sau la care nu gandim decat cu oroare. in judecata sa din starea de veghe. Cel mai adesea. In acest caz putem afirma ca acestea sunt tendinte blamabile. femeia asupra tatalui si fratelui(visul doamnei in varsta de 50 de ani era si el incestuos. Ori de cate ori continutul manifest prezinta lacune. Dar. careia trebuie sa-i atribuim un anumit rol in deformarea operata de vise. Aceatsa se manifesta rar. aluzii la gandurile autentice. Aceste dorinte cenzurate si care primesc in vis o expresie deformata. Eul eliberat de orice piedica morala cedeaza tuturor cerintelor instinctului sexual. au fost si ele victima unei cenzuri. aceasta cenzura se exercita dupa cea de-a doua modalitate. le recunoaste ca fiind ale sale. ci si obiecte carora acordul unanim al umanitatii le-a conferit un caracter sacru: barbatul isi indreapta alegerea sa asupra mamei si surorii. Cautarea placerii. impunandu-si atenuari. ceea ce numim noi libido. sunt inainte de toate manifestari ale unui egoism fara margini si fara scrupule. care consta tocmai in detasarea de orice interes fata de lumea exterioara. isi alege nu numai femeia altuia. estetic si social. plasandu-ne mai intai din punct de vedere al instantei insasi reprezentate de cenzura. indecente din punct de vedere etic. isi alege obiectele fara a intalni nici o rezistenta si isi alege de preferinta obiectele interzise. pe cand altele au lasat amintiri clare si distincte. aproximatii. simtindu-se de acord cu ele. Dorim sa cercetam prin intermediul caror tendinte si impotriva caror tendinte se exercita cenzura. De altfel. ca in visul de care ne ocupam aici. insa intr-un mod atat de fatis. Tendintele prin care se exercita cenzura sunt acelea pe care autorul visului. Pofte pe care le credem straine naturii umane se dovedesc destul de puternice ca sa provoace 46 . de naiv am putea spune. omise sau acoperite de murmur. trebuie incriminata interventia cenzurii visului. nedeterminat si indoielnic. afirmand ca ori de cate ori ne gasim in prezenta unui element oniric foarte sters. acelora condamnate de mult de educatia noastra estetica si acelora care contrazic toate regulile de restrictie morala.

adesea putem interpreta un vis fara nici o dificultate. Pe de alta parte. Esenta raportului simbolic consta intr-o comparatie. in anumite circumstante. fara a putea spune care sunt acestea. Dar. Ura isi croieste drum liber. simbolurile realizeaza intr-o oarecare masura idealul vechii si popularei interpretari a viselor. Presupunem ca aceasta comparatie cere anumite conditii. fireste. conditiile in care el traieste si trairile care au precedat visul. il putem talmaci. parinti. iar studiul mai aprofundat al visului ne permite intr-adevar sa constatam ca si alti factori participa pe langa cenzura la producerea acestui fenomen. Raportului constant existent intre elementul unui vis si talmacirea sa ii dam numele de raport simbolic. Simbolistica constituie capitolul cel mai interesant al teoriei viselor. Am stabilit ca elementul unui vis este poate fi fata de substratul acestuia ceea ce este partea fata de intreg. personalitatea autorului visului. departe de a simboliza orice. Dar nu ajunge o comparatie oarecare pentru ca acest raport sa se stabileasca. Ele ne permit. surori sunt departe de a fi manifestari exceptionale in vise. interpretarile intrepinse in stare de veghe dovedesc ca nici cenzura nu pare a fi destul de severa fata de aceste dorinte. Nu tot ceea ce poate fi comparat cu un obiect sau proces apare in vis ca simbol al acestui obiect sau proces. nu am sustinut ca cenzura ar fi singurul factor care produce deformarea. elementul insusi fiind un simbol al gandirii inconstiente a visului. si ca de asemenea poate fi o aluzie referitoare la acest substrat sau reprezentarea sa figurata. Simbolistica Visului Am stabilit ca deformarea care ne impiedica sa intelegtem visul este efectul unei cenzuri care isi exercita activitatea impotriva dorintelor inacceptabile. Aceste dorinte cenzurate par sa urce dintr-un adevarat infern. visul. Simbolistica este 47 . Vom spune inainte de toate ca in calitate de talmaciri stabile. nu alege in acest scop decat anumite elemente ale ideilor latente ale visului. Cand cunoastem simbolurile uzuale ale viselor. Dorintele de razbunare.Interpretarea Viselor vise. Un asemenea tur de forta este magulitor pentru interpret si il impune fata de autorul visului. liber. a dori moartea persoanelor celor mai iubite. inconstiente. sa interpretam un vis fara a mai chestiona pe autorul acestuia. el constituie o relaxare binefacatoare fata de efortul penibil la care obliga interogarea autorului visului. care de altfel nu ar fi capabil sa adauge nimic la simbol. ca sa zicem asa. frati.

Majoritatea simbolurilor din vise sunt simboluri sexuale. al organelor genitale. daca simbolul este o comparatie. Corpul uman in ansamblul sau. Parintii au ca simboluri imparatul si imparateasa. In afara de acestea. incercand in timpul acestor descinderi cand placere. fratii. In acest fel. fara a sti nimic in legatura cu ea. simbolurile care le desemneaza sunt 48 . al relatiilor sexuale. ca ea se apropie chiar si de notiunea de aluzie. Adesea ne vedem in vis alunecand pe fatada caselor. ca ea se confunda adesea cu aceea de substituire. care au ca simboluri mici animale. comparatia care le serveste de baza este evidenta. insecte. Abandonand aceasta enumerare mai degraba saraca. regele si regina sau alte personaje respectabile. cu alte cuvinte ca intre acea persoana si autorul visului exista o relatie paternitate/maternitate. Este domeniul vietii sexuale. Casa este aceea care constituie singura reprezentare tipica. normala a persoanei umane ca intreg. Trebuie sa convenim de asemenea ca notiunea de simbol nu este inca net delimitata. Mai putin tandre sunt visele in care apar copii. copiii. fie ca scoatem pe cineva din apa sau ca suntem noi scosi. Se vede aici cum se pierd pe nesimtite granitele dintre cele doua genuri de reprezentari: simbolurile si aluziile. acelea cu balcoane. Pe cand continuturile simbolizate sunt putin numeroase. ca insusi autorul visului sa n-o cunoasca si sa nu se foloseasca de ea.Interpretarea Viselor astfel limitata din toate directiile. Ne aflam aici in fata unei disproportii remarcabile. de reprezentare. In unele simboluri. nasterea si alte cateva lucruri. Casele cu peretii netezi reprezinta barbati. al actelor sexuale. cand angoasa. ar fi ciudat ca asociatia sa nu ne faca sa o descoperim. care dorea sa-i atribuie o importanta de prim ordin . goliciunea prin haine si uniforme. de care ne putem agata. acel tertium comparationis al presupusei comparatii. visele in care figureaza parintii se desfasoara intr-o atmosfera de pietate. vom aborda un domeniu ale carui obiecte si continut sunt reprezentate de o simbolistica extrem de bogata si variata. Acest fapt a fost recunoscut deja de Scherner. frati sau surori. autorul visului sa nu se arate nicidecum dispus sa recunoasca respectiva comparatie atunci cand ii este infatisata. Moartea iminenta este inlocuita in vis prin plecare. sinistre. ba mai mult. Exista insa altele in legatura cu care suntem obligati sa ne intrebam unde trebuie sa cautam factorul comun. prin anumite prevestiri obscure. reprezinta femei. Obiectele care isi gasesc in vise o reprezentare simbolica sunt putin numeroase. moartea. Nasterea este aproape intotdeauna reprezentata de o actiune in care apa este principalul factor: visam fie ca ne aruncam in apa sau ca iesim din apa. parintii.

avioanelor si chiar a dirijabilelor Zeppelin. Asemenea obiecte se intalnesc cel mai frecvent in simbolistica viselor si interpretarea lor nu prezinta nici o dificultate. ciocanele si alte instrumente sunt incontestabil reprezentari simbolice ale organului sexual masculin depinde de o conceptie simpla legata de acest organ. pilele pentru unghii. pistoale si in mod deosebit arma care prin forma sa se preteaza in mod special la aceasta comparatie. umbrele. de o multime de reprezentari pe care le putem numi simbolice si in care cel mai adesea este evident factorul comun al comparatiei. in urma experintelor sale care constau in a da bratelor si picioarelor in timpul somnului pozitii artificiale. creioanele. a creat reprezentarea simbolica cu ajutorul baloanelor. ibrice.Interpretarea Viselor extraordinar de numeroase. P.Federn este acela care a stabilit aceatsa interpretare cu ajutorul unor dovezi cu neputinta de respins. ca si penisul. Faptul ca tocurile de scris. creioanele cu mina mobila. Nu mai putin inteligibila este reprezentarea membrului masculin prin obiecte din care curge un lichid: robinet. urmarirea de catre un om inarmat cu un cutit sau cu o arma de foc joaca un rol esential. Partea principala a aparatului genital masculin si cea mai vrednica de interes pentru ambele sexe. El face din organul sexual insasi esenta persoanei si o pune sa zboare. mult mai expresiv. Dintre psihanalisti. dar mai ales faimosul simbol al sarpelui. etc. stalpi. Visul dispune pentru organele sexuale ale omului. pumnale. In ceea ce priveste aparatul genital al barbatului. prezinta importanta simbolica indeosebi numarul sacru trei. adica revolverul. sabii sau chiar arme de foc cum ar fi pusti. avand toate aproape aceeasi valoare. In sfarsit 49 . spade. apoi in obiecte care. dar chiar si un experimentator atat de impartial ca Mourly-Vold a ajuns la aceleasi concluzii. in intregul sau. izvoare tasnitoare ca si prin alte obiecte susceptibile de alungiri. insusire care formeaza o parte a fenomenului erectiei. Printre simbolurile sexuale masculine mai putin inteligibile. cum ar fi lampile cu suspensor. Dar visul cunoaste si un alt mijloc. In cosmarurile fetelor. De ce palaria si mantaua au capatat aceeasi semnificatie? Nu este usor sa ghicim acest lucru. pot patrunde in interiorul unui corp producand raniri: arme ascutite de toate felurile cum ar fi cutite. in asa fel ca fiecare obiect poate fi exprimat prin simboluri multiple. arbori. isi gaseste substitutele simbolice mai intai in obiectele care ii sunt asemanatoare prin forma. vom cita reptilele si pestii. adica: bastoane. dar semnificatia lor simbolica este inconstestabila. Insusirea deosebita pe care o are acesta de a invinge gravitatia. de a simboliza erectia.

biserica si capela. mai mari. Un alt simbol interesant al aparatului genital al femeii este reprezentat de ladita cu bijuterii: giuvaer si comoara sunt dezmierdarile adresate. intre altele prin cantatul la pian. Mai au semnificatie simbolica anumite materiale. chiar si in vis. Topografia complicata a aparatului genital al femeii determina adesea reprezentarea acestuia sub forma unui peisaj. Aparatul genital al femeii este reprezentat in mod simbolic prin toate obiectele a caror caracteristica consta in aceea ca circumscriu o cavitate in care poate fi introdus ceva: mine. gropi. greu de descris. activitatile ritmice ca dansul. Satisfactia sexuala obtinuta fara concursul unei persoane de sex opus este simbolizata prin tot felul de executii muzicale. simbolul acesta semnifica in mod cert castrarea. Putem cita. cuptoare si mai ales camere se raporteaza mai degraba la uter decat la aparatul genital propriu-zis. lazi. piersici. Simbolul camera se include aici in acela de casa. Dintre animale. pe cand impozantul mecanism al aparatului genital al barbatului este simbolizat sub forma tuturor felurilor de masini complicate. dintre edificii. paduri. apa. gura ca simbol al orificiului vaginal si. ca raportandu-se la aceasta categorie. Alunecarea. Simbolurile destinate sa reprezinte in mod special raporturile sexuale sunt mai putin numeroase in vise decat s-ar crede. Trebuie considerati ca facand parte din aparatul genital sanii care. cum ar fi lemnul si hartia. al unui tufis. persoanei iubite.Interpretarea Viselor ne putem intreba daca substituirea organului sexual masculin printr-un alt membru. trebuie considerata de asemenea ca fiind simbolica. cufere. cu stanci. fructe in general. vase si sticle. Unele simboluri ca dulapuri. Pilozitatea zonelor genitale la cele doua sexe este reprezentata in vis sub aspectul unei paduri. buzunare.usa si portal devenind la randu-le simboluri care desemneaza orificiul genital.. ca si obiectele facute din aceste materiale ca masca si cartea. privita ca o pedeapsa pentru masturbare. cum ar fi mana sau piciorul. melcii si scoicile sunt incontestabil simboluri feminine. ca si celelalte emisfere. Sa mai citam dintre organele corpului. extractia unei masele. coborarea brusca. ca de exemplu faptul de a fi zdrobit de un automobil. dulciurile servesc adesea la simbolizarea palcerii sexuale. smulgerea unei ramuri sunt reprezentari subtil simbolice ale onanismului.etc. 50 . pesteri. isi afla reprezentarea simbolica in mere. ale coprului feminin. Vaporul face si el parte din aceasta serie. ascensiunea ca si accidentele violente. O reprezentare cu totul deosebita este caderea unui dinte. echitatia.

cutia sunt exceptate de utilizarea simbolica bisexuala. gradina un simbol frecvent al organului sexual feminin. Lenjeria alba. In anumite cazuri aceasta ambiguitate a simbolurilor poate sa nu fie decat aparenta. Toate acestea raman de neinteles atat timp cat nu suntem la curent cu dezvoltarea reprezentarilor sexuale ale oamenilor. a patimilor. al feminitatii. este in chip manifest un simbol masculin. ca buzunarul. Incepand nu cu ceea ce reprezinta simbolul. Cravata care atarna pe piept si care nu este purtata de femei. poate orice acoperamant de cap in general. cu toate ca adesea dintr-un alt punct de vedere decat cel sexual. papucul desemneaza simbolic organele genitale ale femeii. mantaua serveste la desemnarea unui barbat. Or. ca reprezentare a aparatului genital al femeii. dar uneori si feminina. Muntele. Animalele salbatice servesc la reprezentarea in primul rand a oamenilor pasionati. In consecinta. panza sunt in general simboluri feminine. In limba 51 . Am mentionat deja peisajul. Alteori. Si una si alta comporta multe aspecte care contrazic asteptarile noastre. In ceea ce priveste lemnul. constatam faptul incredibil ca deosebirile sexuale sunt adesea abia schitate in reprezentarile simbolice. Tot asa. Dar adesea se intampla ca un cuvant generic sa sfarseasca prin a desemna un obiect particular. Cuvantul german Holz( lemn) ar avea aceeasi radacina cu cuvantul grecesc óɕŋ. ci sanul. Un simbol obscur de acest gen este palaria. Mugurii si florile semnaleaza organele genitale ale femeii si in special virginitatea. deoarece ea era pe atunci acoperita de paduri. cu semnificatie in gen masculina. si invers. vom trece in revista domeniile din care au fost imprumutate simbolurile sexuale. care inseamna materie. exista in Atlantic o insula numita Madera. Multe simboluri desemneaza un organ genital in general: acesta este cazul simbolurilor in care apare un copil mic. un simbol masculin desemneaza o parte a aparatului genital feminin. o fetita sau un baietel. uniformele sunt simboluri destinate sa exprime goliciunea. completand aceasta cercetare cu cateva consideratii referitoare in special la simbolurile al caror factor comun ramane obscur. pantoful.Interpretarea Viselor Utilizarea si talmacirea acestor simboluri sunt mai putin simple decat sar crede initial. ci cu simbolul insusi. apoi a instinctelor rele. de altfel simbolurile cele mai frapante. formele corpului. Fructul nu desemneaza copilul. materie bruta. arma. daca nu chemam in ajutor lingvistica comparata. nume care i-a fost dat de portughezii care au descoperit-o. stanca sunt simboluri ale organului sexual masculin. nu vom reusi sa intelegem ratiunea care a facut din el un simbol al maternitatii. hainele.

mama. ca ea a plecat intr-o calatorie. Mai sunt apoi numeroasele exemplare din cartea mortilor care. Naterea este cu regularitate exprimata in vis printr-o relatie cu apa: te scufunzi in apa sau iesi din apa. si care la randu-i inseamna materie in general. Etimologistii sunt aceia care au facut verosimila presupunerea ca vaporul este o reprezentare simbolica a femeii: substantivul Schiff (vapor) care servea initial pentru 52 . Plecarea simbolizeaza in vis moartea. Cartile sfinte ale evreilor sunt intesate de expresii imprumutate din simbolistica sexuala. facem din aceasta persoana mama. in mit. Or cuvantul materia este un derivat de la mater. descind din animale acvatice. In Noul Testament se spune: femeia este un vas fragil. marturiseste a fi chiar mama acestuia.Interpretarea Viselor portugheza Madeira inseamna tocmai lemn. insotea mumia in acest voiaj. Acest simbol poate fi considerat ca punand in evidenta o dubla legatura cu adevarul transformismului: pe de o parte toate mamiferele terestre. sau pur si simplu o mama. fiecare om isi petrece prima faza a existentei sale in apa. exista obiceiul de a i se raspunde. fie si numai o singura data in viata. sa mearga cu impolitetea pana acolo incat sa trateze o femeie drept lada batrana . Fiecaruia dintre noi. ceea ce vrea sa spuna ca te nasti sau esti nascut. De altfel. inclusiv stramosii omului. adica in lichidul amniotic din uterul mamei si a se naste inseamna pentru el a iesi din apa. Simbolistica sexuala nu este nici ea proprie doar visului. Deci tocmai aceasta straveche conceptie s-a perpetuat in folosirea simbolului lemn pentru femeie. supuse de O. o persoana care a salvat un copil din apa. analoage acelora care se manifesta in vis. aceasta ultima calatorie a mortului a devenit o realitate. De cand locurile de ingropaciune au fost separate de locuinte. mama. scufundarea in apa si salvarea din apa joaca un rol predominant. fara a sti poate ca s-a folosit astfel de un simbol sexual. daca este vorba despre o persoana raposata. In miturile privitoare la nasterea eroilor. pe de alta parte. Toti cunoscatorii vechilor mituri stiu cat de importanta era reprezentarea unei calatorii in imparatia mortii in religia Egiptului antic. atunci cand un copil cere vesti despre o persoana pe care n-a mai vazut-o de mult. Recunoastem in cuvantul madeira cuvantul latin materia usor modificat. ca un Baedecker.Rank unei analize comparate. Cand visam ca ne-a salvat o persoana de la inec. Rank a stabilit ca este vorba aici de reprezentarile simbolice ale nasterii. i s-a intamplat. Materia din care e facut un lucru este ca un fel de mama a acestuial. expresii care nu au fost intotdeauna intelese exact si a caror interpretare a facut loc multor neintelegeri. fiecare mamifer.

nu ar fi in realitate decat o modificare a cuvantului Schaff (strachina).Kraus si care constituie o mina de informatii fara egal pentru ceea ce priveste viata sexuala a popoarelor. pe cand alte triburi. sau mai curand a castrarii considerate ca pe o pedeapsa pentru acest pacat. a conjurat umbra acesteia sa-i dea vesti despre sine. Faptul ca cuptorul este simbolul femeii si al uterului ne este confirmat de legenda greceasca privitoare la Periandru din Corint si consoarta sa. In al treilea rand. pe cand in vise simbolurile servesc 53 . nimic nu este mai putin indicat decat sa ataci intreaga problema pornind de la vis. tiranul. prin care aceste raporturi ajung sa se exprime. publicata de F. destinata sa desemneze un act pe care nici o alta persoana nu-l putea cunoastea. amintindu-i lui Periandru ca el isi bagase painea intr-un cuptor rece. Smulgerea unei ramuri. dupa ce si-a ucis din gelozie femeia iubita. Dar ceea ce este cu totul deosebit. potrivit istoricului Herodot.Interpretarea Viselor a desemna un vas de argila. iar simbolistica viselor nu este decat un mic sector al acestuia. stim ca unele triburi primitive de pe continentul african practica circumciziunea ca ritual al puterbatii (spre a celebra intrarea tanarului in varsta virilitatii). De unde provine cunoasterea acestor raporturi simbolice? Limbajul curent nu ne furnizeaza decat o parte infirma a acesteia. Melissa. citim ca in unele regiuni ale Germaniei se spune despre o femeia care a nascut: i s-a surpat cuptorul. pandant pe care putini il cunosc.S. In plus. Multe simboluri folosite in alt mod nu se manifesta in vis sau nu apar decat rareori. prin caderea sau scoaterea unui dinte: intr-adevar. inlocuiesc circumciziunea prin extractia unui dinte. Domeniul simbolicului este extrem de intins. ca reprezentare simbolica a onanismului. nu corespunde numai semnificatiilor vulgare ale acestui act. multe dintre ele nu le regasim in alte domenii. cat despre simbolurile din vise. chiar vecine cu cele dintai. Cand. expresie voalata. Numeroasele analogii pe care le pot oferi alte domenii sunt cel mai adesea ignorate de autorii viselor. este reprezentarea onanismului. ci are si numeroase analogii mitologice. simbolistica din toate celelalte domenii nu este in mod necesar si exclusiv sexuala. In Anthropophyteia. In al doilea rand aceste raporturi simbolice nu apartin propriu-zis autorului vislui si nu caracterizeaza doar travaliul care are loc in cursul viselor. sau nu le regasim decat ici-colo. antropologia ne ofera un pandant la aceasta reprezentare. moarta si-a dezvaluit prezenta.

Acest lucru nu este nici el usor de explicat. cu privire la aceste raporturi. S-ar spune ca omul primitiv nu s-a resemnat sa munceasca decat facand din aceasta echivalentul si substitutul activitatii sexuale. pentru ca si in acest caz am avea de rezolvat problema talmacirii limbajului simbolic al visului in cel al gandirii noastre din starea de veghe. fiind acompaniata de cuvinte si expresii ritmic repetate. Trebuie insa sa retinem ideea ca exista raporturi deosebit de stranse intre simbolurile veritabile si viata sexuala. de a intelege de ce visul. unul acre exprima actul sexual. Cel de-al patrulea punct de vedere ne readuce la punctul de plecare si ne orienteaza in directia care ne este trasata. de ce in general armele si uneltele slujesc de simboluri masculine. In acest fel cuvantul lansat in cursul muncii in comun avea doua sensuri. Primele sunete articulate au servit la comunicarea ideilor si la chemarea partenerului sexual. Am spus ca. viosul nu ne-ar fi mai inteligibil. spre a se fixa definitiv in domeniul muncii. 54 . Simboluri initial sexuale vor fi capatat ulterior o alta utilizare. prin trecerea de la reprezentarea simbolica la alta forma de reprezentare. care fusese asimilata cu acest act. Este evident ca nu putem raspunde acestor intrebari cat timp nu ne ocupam decat de simbolistica viselor. ea ne deschide o posibilitate de a intelege simbolistica viselor. obiectele care au purtat altadata aceleasi nume ca obiectele legate de sfera si viata sexuala ar aparea astazi in vise in calitate de simboluri din aceasta sfera si din aceasta viata. H. Interesul sexual s-a transferat astfel in domeniul muncii. pe cand tesaturile si obiectele casnice sunt simboluri feminine. de o importanta contributie. dupa ce au nascocit un cuvant nou cu semnificatie sexuala. Un lingvist. ale carui lucrari sunt independente de psihanaliza. Daca ipoteza pe care am schitat-o este exacta. celalalt munca activa. cuvantul s-a detasat de semnificatia sa sexuala.Interpretarea Viselor aproape in exclusivitate la exprimarea obiectelor si raporturilor sexuale. Acelasi lucru s-a petrecut si la generatiile ulterioare care. dezvoltarea ulterioara a radacinilor limbii a insotit organizarea muncii in comunitatea umana primitiva.Sperber( din Upsala). chiar si daca cenzura viselor nu ar exista. prezinta atatea simboluri legate de viata sexuala. a sustinut ca trebuintele sexuale au jucat un rol dintre cele mai importante in geneza si dezvoltarea limbii. aceasta schimbare de destinatie antrenand degradarea lor treptata. Beneficiem de curand. l-au aplicat unui gen nou de munca. Raportul simbolic ar fi supravietuitorul vechii identitati de cuvinte. Munca era efectuata in comun. acre pastreaza ceva din aceste vechi conditii de viata. Putin cate putin.

nu avem totusi impresia ca ea ar fi un efect al cenzurii. Efectele condensarii pot fi absolut extraordinare. ca el reprezinta in consecinta un fel de traducere abreviata a acestuia. 2) Visul manifest nu contine ansambluri ale visului latent. Condensarea se efectueaza printr-unul din urmatoarele trei procedee: 1) Unele elemente latente sunt pur si simplu eliminate. independent de cenzura.Interpretarea Viselor Simbolistica este deci un al doilea factor de deformare al viselor. Ea face posibila reunirea intr-un vis manifest a doua serii de idei latente cu totul diferite. Putem insa presupune ca este confortabil pentru cenzura sa se slujeasca de simbolistica. Vrem sa spunem prin aceasta ca continutul visului manifest este mai redus decat acela al visului latent. Nu se observa niciodata contrariul. decat fragmente din anumite 3) Elementele latente care au trasaturi comune se regasesc fuzionate in visul manifest. Cu toate ca condensarea obscurizeaza visul. totusi cenzura isi are aici partea sa de contributie. un element manifest poate sa corespunda simultan mai multor elemente 55 . de exemplu prin alegerea expresiei verbale pentru o idee data. Am putea sa-i atribuim mai degraba cauze de ordin mecanic sau economic in procesul oniric. In acest fel. Procesul de elaborare oniric este puternic angrenat in producerea acestor structuri compozite. aceasta urmarind acelasi scop: sa faca visul bizar si de neinteles. fiind usor de demonstrat ca trasaturile comune care constituie conditia formarii lor sunt create in mod intentionat acolo unde acestea lipsesc. avand prin aceasta si posibilitatea unei interpretari de ordin superior. complicarea raporturilor intre elementele visului latent si acelea ale visului manifest. adica niciodata nu se intampla ca visul manifest sa fie mai intins decat visul latent si sa aiba un continut mai bogat. dar ea in general exista si de aceea este considerabila. Condensarea mai are ca efect tulburarea. Condensarea poate uneori lipsi. Elaborarea Visului Primul efect al procesului de elaborare al unui vis consta in condensarea acestuia din urma. in asa fel ca putem obtine o interpretare aparent satisfacatoare a unui vis.

ca atunci cand nu reproducem decat consoanele unui cuvant omitand vocalele. El respecta totusi in mod riguros conditia inteligibilitatii. stim . cuvantul de spirit si-ar rata total efectul daca nu am putea parcurge fara dificultate drumul de la aluzie la obiectul acesteia. Cenzura viselor nu-si atinge scopul decat daca izbuteste sa faca de negasit drumul ce duce de la aluzie la substratul ei. in cursul interpretarii unui vis. Cuvantul de spirit se serveste adesea de o aluzie. ca ideile care apar in legatura cu un element manifest nu trebuie utilizate treptat. pe ambiguitatea de sensuri pe care o are un cuvant. ci prin ceva mai indepartat. In gandirea in stare de veghe aluzia trebuie sa fie usor inteligibila si trebuie sa avem intre aluzie si gandirea veritabila un raport de continut. in consecinta ea este cifrata. nici o selectie calauzita de o anumita regula. Deplasarea se exprima in doua feluri: in primul rand. deci printr-o aluzie. in asa fel ca visul apare altfel centrat si straniu. Adesea trebuie asteptat ca intregul vis sa-si fi gasit interpretarea. dar cu o anumita diferenta. etc. in al doilea rand. interpretarea aluziei lasa impresia unui cuvant de spirit ratat sau a unei explicatii fortate. despre aceasta avem unele cunostiinte prealabile. un element latent este inlocuit nu printr-unul din propriile sale elemente constitutive. Constatam de asemenea. Travaliul de elaborare onirica opereaza deci o transcriptie cu totul neobisnuita a ideilor viselor. Din fericire. Aici aluzia nu prezinta decat rapoturi cu totul exterioare si foarte indepartate de elementul pe care il inlocuieste. o transcriptie care nu este nici o traducere cuvant cu cuvant sau semn cu semn. intre altele.Interpretarea Viselor latente. trase de par. nici ceea ce s-ar putea numi o inlocuire prin reprezentare. el inlocuieste aceasta asociatie de continut prin una exterioara putin uzitata. si cand vrem sa ajungem la elementul vizat. dupa cum un element latent poate participa la mai multe elemente manifeste: este vorba deci despre un fel de incrucisare. situatie in care reliefam un element in dauna multor altora: ne aflam a ceva cu totul diferit si mult mai complicat. Dar deplasarea prin aluzie care are loc in vis se sustrage acestor doua limitari. in ordinea succesiunii lor. Inlocuirea printr-o aluzie exista si in gandirea noastra in stare de veghe. 56 . mai putin important. bazata pe o similitudine tonala. ca acest fenomen este in intregime opera cenzurii viselor. fara a respecta conditia asociatiei intre continuturi. Un al doilea efect al procesului de elaborare onirica consta din deplasare. accentul psihic este transferat de pe un element important pe un altul.

In general. Aceasta nu inseamna ca toate elementele constitutive ale ideilor onirice ar suferi aceasta transformare. visul ar fi absurd pentru ca activitatea psihica al carei efect este acesta si-a pierdut orice capacitate de a formula o judecata critica. ca insasi absurditatea viselor are semnificatia sa deosebita. Nu este insa mai putin adevarat ca imaginile vizuale joaca un rol esential in formarea viselor. ele sunt exclusiv efectul cenzurii si trebuie 57 . El consta dintr-o transformare a ideilor in imagini vizuale. etc. Se poate afirma ca asupra acestei chestiuni opozitia dintre conceptia medicala si conceptia psihanalitica despre vis atinge culmea acuitatii. daca este exact elementul invocat sau presupus si nu altul.Interpretarea Viselor Deplasarea de accent constituie un mijloc mai neobisnuit de exprimare a gandurilor. de indata ce s-a formulat judecata ’e absurd’. aflam o multime de lucruri la care nu ne asteptam. cel mai interesant. nimic din ideile latente ale visului nu corespunde acestor indoieli si incertitudini. Este evident ca acest rezultat nu este usor de obtinut. In ceea ce priveste persoanele si obiectele concrete despre care este vorba in articolul propus. de asemenea. Aceasta parte a procesului de prelucrare onirica este cea mai constanta. dar va veti lovi de mari dificultati de indata ce veti aborda reprezentarea concreta a cuvintelor abstracte si a partilor de vorbire care exprima relatiile dintre idei: particule. Spre a va face o idee de dificultatile pe care le prezinta. visul devine absurd de indata ce este exprimata critica cuprinsa curpinsa in insesi ideile visului. Urmarind confruntarea intre ideile latente ale viselor si visele manifeste care le inlocuiesc. Al treilea efect al procesului de elaborare onirica este. pe de alta parte. Ne servim adesea de acest mijloc in gandirea din starea de veghe. ceea ce corespunde indoielilor si incertitudinilor atat de des exprimate de autorul visului. In cursul activitatii de interpretare aflam. multe idei isi conserva forma proprie si apar ca atare sau in calitate de cunostinte in visul manifest. din punct de vedere psihologic. inchipuiti-va ca ati preluat sarcina inlocuirii unui articol de fond politic printr-o serie de ilustratii. potrivit conceptiei noastre. anume daca un element dat s-a manifestat realmente in vis. spre a produce un efect comic. imaginile vizuale nu sunt singura forma pe care o imbraca ideile in vis. va va fi usor si poate chiar comod sa le inlocuiti prin imagini. in acest fel aflam. adica sa treceti de la scrierea cu semne grafice la scrierea prin semne figurative. Potrivit celei dintai. conjuctii.

Astfel. de suprimare. Se scria deci Ken-tare. ca si in alte limbi mai noi. univoca cel putin a lui ’nu’. de raporturi intre doua persoane. adica de o imagine care. Iata cateva exemple extrase din comparatia intre limbile engleza si germana: Topf (vas. tocmai iepurele il fugareste adesea pe vanator. capabil sa exprime contrariul sau. isi gaseste o fericita analogie in dezvoltarea limbii. ca si cum totul s-ar petrece intr-o lume rasturnata. Inversiunile de acest gen se produc in vis in mai multe feluri. Contrariile sunt tratate in acelasi fel ca si analogiile si sunt exprimate de preferinta prin acelasi element manifest. inlocuirea a ceva prin contrariul acestuia. etc. hurry ( a se grabi)ruhe (odihna). sunete oranduite intr-o ordine rasturnata. este posibil sa semnifice numai acest contrariu. In vis. un element al visului manifest. O alta particularitate a procesului de elaborare onirica isi gaseste pandantul in dezvoltarea limbii. Ken insemna initial tare si slab. Una din constatarile cele mai uimitoare este aceea referitoare la modul in care procesul de elaborare onirica prelucreaza opozitiile care exista in cuprinsul visului latent. boat (ambarcatiune)-tub. insa nu era destinata pronuntarii. de refulare. Aceasta explica de ce nu apare in vis reprezentarea. sau sa exprime ambele sensuri simultan.Interpretarea Viselor considerate ca fiind expresia unei tentative. in limbajul vorbit s-a recurs la o intonatie si la gesturi care variaza cu sensul dat cuvantului. Acest mod ciudat de a opera. care caracterizeaza procesul de elaborare onirica. clar-obscur. numai dupa intelesul general putem sa decidem alegerea noastra in ceea ce priveste interpretarea. oala)-pot. insotindu-se cuvantul cu o imagine care reprezenta un om stand in picioare. in vis se produc inversari de situatii. partial izbutite. Cunoastem deja inversarea sensului. mare-mic sunt exprimate prin aceeasi radacina. in vechea limba egipteana. insotindu-se cuvantul cu o imagine care reprezenta un barbat chircit. antonimele puternicslab. Stim deja ca elementele analoage ale materialului latent sunt inlocuite in visul manifest prin condensari. pentru acelasi sens. adesea se intampla ca acelasi cuvant sa prezinte. In vechea limba egipteana. Pentru a se evita neintelegerile ce pot rezulta din folosirea unor cuvinte atat de ambivalente. Multi lingvisti au constatat ca in limbile cele mai vechi. In afara de aceasta. Astfel. dupa cum se scria Ken-slab. 58 . iar in scriere cuvantul era insotit de un ’determinativ’.

vechilor limbi si scrieri. In majoritatea cazurilor. pe de alta parte. toate ideile noastre au ca punct de plecare imaginile concrete. sau mai exact. dar asezand materialul intr-o ordine adesea absolut incomprehensibila si completand-o acolo unde acest lucru pare necesar. sa formulam cateva consideratii suplimentare. in asa fel ca figurile care rezulta nu corespund deloc contururilor originare ale acestor fragmente. Activitatea sa se epuizeaza in efectele pe care le-am enumerat. si care prezinta aceleasi dificultati in legatura cu unele observatii critice. Este ca la teatrul de balci. care trebuie sa urmeze in mod firesc. in asa fel ca seria antecedenta sau cauzala ia locul aceleia. Nu trebuie. fazele lor preliminare sunt constituite din impresii senzoriale. In procesul de elaborare este vorba. o prelucrare secundara a viselor care isi asuma sarcina transformarii intrun tot aproape coerent a datelor celor mai imediate ale visului. unde eroul cade mort teapan. ideile latente concepute verbal. materialul lor primar. evident. Aceste particularitati ale procesului de elaborare onirica trebuie considerate drept trasaturi arhaice. Or. sa exageram importanta procesului de elaborare onirica. in cursul acestei regresiuni. Sunt apoi vise in care ordinea elementelor este total intervertita. in realitate. Exista. Procesul de prelucrare onirica imprima deci ideilor o tratare orientata regresiv. a efectua o reprezentare plastica. Numai ulterior cuvntele au fost atasate acestor imagini si constituite in idei. ele trebuie interpretate incepand cu finalul si sfarsind cu inceputul. In general. Spre a incheia. o evolutie retrograda si. de preferinta de natura vizuala. a condensa. nici sa-i acordam o incredere fara rezerve. Ele sunt de asemenea inerente vechilor sisteme de exprimare.Interpretarea Viselor Succesiunea evenimentelor sufera de asemenea o inversiune. visul seamana mai curand cu un mozaic facut din fragmente de diferite pietre cimentate intre ele. a deplasa. din imagini-amintire privind aceste impresii. ca si cum visul ar fi conceput ca un tot coerent si ar dispune de o reprezentare pragmatica. a supune apoi totul unei 59 . de a transforma in imagini concrete. Acesta ar fi asadar travaliul de elaborare a viselor. trebuie sa ne ferim de a incerca sa explicam o parte a visului manifest prin alta. trebuie sa dispara tot ceea ce dezvoltarea imaginiloramintire si transformarea lor in idei au putut aduce ca achizitii noi. cu elemente intercalate. mai inante ca in culise sa fi rasturnat focul de arma care trebuia sa-l ucida. in asa fel incat daca cineva vrea sa gaseasca sensul acestora.

total lipsite de sens sau simple copii de calcule existente in ideile latente ale visului. O femeie im saruta si il mangaie ca pe copilul ei.Iata un vis alcatuit din doua imagini succinte: Unchiul celui care viseaza fumeaza o tigara. Aceste condensari. nu sunt decat rareori expresia unei reflectii asupra visului: cel mai adesea sunt fragmente de idei latente care trec in visul manifest. ’Visul’ nu este altceva decat rezultatul procesului de elaborare onirica. Analiza unor vise 1. aceasta este tot ce poate acest proces sa realizeze si nimic in plus. uimirea. acelea pe care le gasim in visul manifest sunt cel mai adesea juxtapuneri de numere. suntem tentati sa stabilim intre cele doua imagini o relatie de dependenta temporala. In afara de cateva rare exceptii. ’In cazul in 60 . nu-i vine in minte decat mama sa. cum ar fi evolutia limbii si a gandirii. autorul visului (care este evreu) ne spune ca unchiul sau. Este ciudat ca s-a putut abuza de datele psihanalizei pentru a se face aceasta confuzie. Procesul de elaborare nu poate compune nici discursuri. de asemenea. concluziile formulate in vise nu sunt niciodata efectele travaliului de elaborare. putem constata raporturi care leaga studiile psihanalitice de alte domenii. deplasari. Calculele scapa. aparente de calcul. el este deci forma pe care acest proces o imprima ideilor latente. Judecatile. Pe de alta parte. Dar care? Cum el exclude categoric realitatea actului unchiului sau. Desigur exista o legatura intre aceste doua imagini sau idei. transformari regresive de idei in imagini sunt noutati a caror cunoastere constituie principala recompensa a eforturilor psihanalitice. caruia nu-i cunoastem inca ceva analog in viata psihica. Cat despre femeia care figureaza in a doua imagine. prin analogie cu procesul de elaborare onirica. competentei procesului de elaborare onirica. discursurile auzite sau pronuntate in vise sunt ecouri sau juxtapuneri de discursuri auzite sau pronuntate in ziua in care a precedat visul. aprecierile critice. dupa ce au suferit anumite modificari si o oarecare adaptare reciproca. om pios. aceste discursuri fiind introduse in ideile latente in calitate de materiale sau in calitate de excitatii ale visului. nu a comis niciodata si nu ar fi capabil sa comita un asemenea pacat. cu toate ca este intr-o sambata. Travaliul de elaborare onirica este un proces de un ordin cu totul particular.Interpretarea Viselor elaborari secundare. In legatura cu prima imagine.

visul imi apare in toata limpezimea.Interpretarea Viselor care unchiul meu. cu multa indemanare si spre marea uimire a spectatorilor. 2. Acesta inseamna ca mangaierile schimbate cu mama constituie un lucru la fel de putin permis ca si faptul de a fuma sambata pentru un evreu pios. lucru care mi s-a intamplat de multe ori. pe cand daca ar sti acest lucru el ar muri numaidecat. fiind mentinut doar cainile care o intovarasea. Ceva mai departe sar de pe bicicleta. Numai ca in visul manifest tanara nu apare. este ca si cum m-as lasa dezmierdat de mama’. ma asez pe o treapta si incep sa ma apar impotriva animalului care latra cu turbare. chiar in momentul trecerii la starea de somn la cea de veghe. (Nici muscatura. ca in cursul procesului de elaborare toate relatiile dintre ideile visului sunt suprimate. caci imi plac mult animalele si cred ca am surprins cu placere acelasi sentiment si la dansa’. cucernicia intruchipata. Cateodata disparutul. Atunci ma trezesc si. Faptul ca se vede in vis mergand pe bicicleta constituie reproducerea directa a situatiei de care isi aminteste: n-o intalnea pe tanara si cainele ei decat cand era pe bicicleta. de catva timp indragostit de o fata pe care n-o cunosteam decat din vedere. cu toate ca este mort. continua sa traiasca. Dar autorul visului ne aduce la cunostiinta urmatoarele: ’Eram. Cand cineva pierde o ruda pretuita. Lamuririle sale ulterioare. Se poate ca doamnele care radeau de el sa fi fost evocate in locul fetei. Urmatorul vis apartine unui student la medicina din Munchen. Am afirmat anterior. nu sunt suficiente pentru clarificarea acestui aspect. s-ar decide sa puna tigara in gura sambata. 3. ca sa desparta cainii incaierati. In fata mea stau asezate doua domane in varsta care ma privesc cu un aer batjocoritor. Simbolurile ne-ar fi aici de putin ajutor. are multa vreme vise ciudate. fara a fi avut vreodata ocazia sa ma aproprii de ea. ca insasi aceste idei sunt reduse la stadiul de materiale brute si ca sarcina interpretarii este sa reconstituie aceste relatii disparute. altadata el este pe jumatate 61 . in care apar compromisurile cele mai uimitoare intre certitudinea mortii si nevoia de a-l reinvia pe cel decedat. Mai aflam ca fata de care ii placea era vazuta intotdeauna in tovarasia acelui caine de rasa. nici scena care urmeaza nu ma fac sa traiesc vreo senzatie neplacuta). cand un baset negru se precipita indaratul meu si ma musca de calcai. intalnind-o adesea pe strada. 13 iulie 1910: Spre dimineata am urmatorul vis: Cobor pe bicicleta o strada din Tubingen. El adauga ca adesea i s-a intamplat sa intervina. caci nu stie ca este mort. As fi fost foarte fericit ca aceasta ocazie sa-mi fi fost data de baset.

Iti voi pune in dinte ceva care va ucide nervul.Interpretarea Viselor mort si pe jumatate viu si fiecare din aceste stari se distinge prin semne particulare. corespunde dezgroparii. Tata a murit. pentru ca nu tot ce tine de dinte se poate aplica tatalui. Tata a murit:o stim. Autorul visului a operat in acest caz o condensare. Dar acesta i-a spus: ’Nu face sa-ti scoti dintele. deoarece nu dintele trebuie extras. Unde sa gasim in general acea tertium comparationis care a facut posibila condensarea pe care o constatam in visul manifest? Trebuie totusi sa avem aici un raport intre tata si dinte. Nimic surprinzator. fiul. facand sa fuzioneze la un loc tatal mort si dintele ucis si totusi pastrat. Autorul visului incepe sa povesteasca despre boala si moartea tatalui sau. Are el dreptate? Nu intru totul. Avem insa aici una din acele numeroase impreciziuni care se constata adesea in vise. ca 62 . deoarece autorul visului ne marturiseste ca el stie ca atunci cand visezi ca iti cade un dinte. El se lauda ca a dovedit intotdeauna fata de tatal sau un sentiment de piepate conforma cu preceptele religioase. in aparenta foarte indepartate). n-a manifestat niciodata nici cea mai mica nerabdare. In continuare. a incercat o durere de dinti. Boala tatalui a durat mult. daca in visul manifest a rezultat ceva absurd. Si totusi. tratamentul si ingrijirile l-au costat pe fiu o multime de bani. dar el a fost dezgropat si este prost dispus. Dar autorul visului relateaza ca. vom fi cu atat mai mirati sa regasim aceasta tema in spatele tututor celorlate fragmente ale continutului visului. In consecinta. El continua sa traiasca dupa dezgropare si autorul visului face tot posibilul ca sa nu observe aceasta. ca sa-ti extrag leacul’. scoate-l’. vom reda visul unui om care si-a pierdut tatal de mai multi ani. n-a exprimat niciodata dorinta de a vedea terminate toate acestea. cum nu corespund realitatii niic detaliile ulterioare ale visului. Stim ca aceasta interpretare populara este inexacta sau ca nu este exacta decat intr-un sens special adica in calitate de butada. trebuie sa ai rabdare. spune deodata autorul visului. El voise sa trateze dintele bolnav dupa prescriptia religiei mozaice: ’Daca un dinte te face sa suferi. el. ca si despre atitudinea sa fata de acesta. Revino peste trei zile. nu s-a plans niciodata. Tocmai aceasta extractie. (Aici visul trece la alte lucruri. Dezgroparea sa nu corespunde realitatii. atunci cand s-a intors de la inmormantarea tatalui sau. aceasta inseamna ca vei pierde pe cineva din familie. ci partea sa devitalizata. si s-a dus la dentist.

dar in privinta carora se pune intrebarea: de ce visam lucruri atat de indiferente? Vom cita un exemplu de acest gen: trei vise legate unul de altul. a). Lamuririle pe care ea le furnizeaza ne indica cu totul o alta directie. Ea traverseaza salonul din apartamentul sau si se loveste cu capul de lustra care atarna de plafon. Dar fraza ’autorul visului face tot posibilul ca (tatal) sa nu observe aceasta’. este deosebit de rafinata avand drept scop sa ne sugereze concluzia ca el este mort. adica daca ar fi dorit ca moartea sa puna capat existentei inutile. in continutul visului manifest. capul tau va fi mainepoimanine gol ca o poponeata’. 4. ca si asigurarii dentistului ca dintele va putea fi conservat. Analogia intre cele doua situatii ar fi fost insa mai deplina daca fiul ar fi dovedit fata de tata aceleasi sentimente ca fata de dinte. Fata de dinte el voia sa procedeze dupa legea mozaica. daca merge tot asa. nici o amintire referitoare la vreun eveniment realmente petrecut anterior. Singura concluzie semnificativa decurge totusi din complexul onanismului. Capul apare aici drept reprezentare a 63 . dureroase si costisitoare a acestuia. Rezulta o plaga sangeranda. mi-a spus ieri mama.Interpretarea Viselor intotdeauna s-a conformat cu strasnicie legii mozaice. El a identificat dintele cu tatal. spune sa nu te plangi de cheltuieli si de necazuri. Celelalte detalii ale visului manifest se explica prin complexul onanismului. Dar aceasta propozitie poate ca se raporteaza si la proasta dispozitie prin care copilul care a atins varsta pubertatii isi tradeaza sau se teme sa nu-si tradeze preocuparile sexuale exagerate. de aceasta data. Am incercat in repetate randuri sa abordam acele vise sobre si banale care nu contin nimic absurd sau straniu. proasta dispozitie pe seama tatalui sau. visate de o tanara femeie in cursul aceleiasi nopti. Fata de tata voia de asemnea sa procedeze dupa legea care. care porunceste sa-l smulga de indata ce acesta este o cauza de durere si de nemultumire. fiind cu totul de inteles faptul ca tanarul face tot ce-i sta in putinta spre a ascunde tatalui viata sa sexuala. ’Stiti voi in ce hal imi cade parul. Nu fara o anumita usurare pentru sine a transferat autorul visului. ’Este prost dispus’: aceasta poate fi foarte bine o aluzie la cuvintele dentistului ca nu este imbucuratoare perspectiva pierderii unui dinte din acel loc. Copila mea. ’El este in viata’ : aceasta idee corespunde tot atat de bine dorintei de reinviere. Nici o reminiscenta. in virtutea unei inversiuni operate de procesul de elaborare. sa suporti cu rabdare incercarea si sa-ti interzici orice intentie de aversiune fata de obiectul care constituie cauza durerii.

este ca orice sertar. ca urmare a unei vatamari pricinuite de penis. Ar putea fi posibile inca multe alte sensuri. Ar fi vorba deci. 5. Ea da in vis peste un sant adanc care. Stie ca urmele raporturilor sexuale sunt usor de recunoscut si s-a temut multa vreme de aceasta dovada. alba. reprezentarea simbolica a organului sexual al femeii. prin faptul ca insusi autorul sau a talmacit toate simbolurile. intrebarea il mira. Crede a nu fi vazut copacul in vis. din ordinul imparatului Iosif al II-lea). In legatura cu aceasta ea observa ca copacul insusi lipseste. ca si de rezultatele la care ajunsese si de care era. Tatal sau il intreaba la ce servesc toate acestea. Acest vis se raporteaza in special la o alta conceptie sexuala infantila. Tatal ar vrea 64 . potrivit careia fetele ar avea la inceput aceleasi organe sexuale ca si baietii si ca numai in urma castrarii (smulgerea copacului) organele sexuale ale femeii ar avea forma cunoscuta. pe atunci. al carei continut ii este atat de familiar incat isi da numaidecat seama de cel mai neinsemnat amestec al unei maine straine. in vecinatatea Dunarii. deschis pentru public din anul 1766. provine din scoaterea unui copac. alte lamuriri date de autoarea visului ne arata ca este vorba despre credinta ei potrivit careia menstruatia ar fi provocata de raporturile sexuale cu barbatul. Sertarul biroului. b).Interpretarea Viselor partii opuse a corpului. Sosesc apoi intr-o curte in care se intinde o mare placa de fier. dar nu da catusi de putin explicatia care i se cere. vis remarcabil si convingator. c). cutie sau caseta. caci se vede rotonda si inaintea acesteia o mica ridicatura de care este atasat un balon captiv care pare destul de dezumflat. fara sa posede nici cea mai neinsemnata cunostinta teoretica cu privire la interpretarea viselor. Ea sta in fata sertarului biroului ei. Interesul susciat de aceste trei vise consta indeosebi in cunostiintele de care da dovada autoarea viselor: ea isi aminteste de perioada investigatiilor sale infantile asupra misterelor vietii sexuale. Semnificatia simbolica a lustrei este evidenta: toate obiectele alungite sunt simboluri ale organului sexual masculin. Inca un vis care trebuie interpretat cu ajutorul simbolurilor. foarte mandra. de o sangerare a partii inferioare a corpului. stie. teorie sexuala care numara multi adepti printre fetele care nu au atins inca varsta maturitatii. dar intreaga sa fraza slujeste exprimarea unei alte idei care reveleaza semnificatia simbolica a faptului. ’El se plimba impreuna cu tatal sau intr-un loc care cu siguranta este Praterul(vestit parc situat in partea estica a Vienei. circumstanta cu totul exceptionala ale carei elemente nu le cunoastem cu exactitate.

trebuie s-o faca pe fata. aceasta interpretare se acorda cu faptul ca secretul onanismului este exprimat prin contrariul sau (fiul care ii spune tatalui ca. Primul sant. ne spunea autorul visului. In vis. Sa traducem mai exact toate acestea: rotonda este regiunea fesiera pe care copilul o socoate in general ca facand parte din aparatul genital. era urmat de o lunga platforma la capatul careia incepea un alt sant: aici este vorba de detalii biografice. gratie tratamentului. cu alte cuvinte care este scopul si functia organelor genitale. dupa care incepe un alt sant’. care isi ajuta tatal in afaceri. Tatal voia sa desprinda o bucata din placa de metal alb: putem vedea foarte bine in aceasta intentie reprezentarea necinstei comerciale. Autorul visului.. autorul visului se afla actualmente in dificultate in ceea ce priveste savarsirea actului sexual din cauza unor inhibitii si spera ca. cerand ingaduinta paznicului). dar priveste in jurul sau ca sa vada daca nu-l observa cineva.’. Din curtea aceasta. sa ajunga la vigoarea de altadata. Autorul visului da el insusi urmatoarea interpretare: ’Rotonda reprezinta organele genitale. a fost inca din prima zi socat de incorectitudinea procedeelor prin care in general se castiga bani. in plus. trebuie sa consideram aceasta idee a visului ca pe o dorinta sau sa nu o acceptam decat in mod conditionat: ’Daca as fi cerut tatalui meu lamuriri cu privire la organele sexuale. o scara duce intr-un sant ai carei pereti sunt capitonati ca de exemplu un fotoliu din piele.. dar. La capatul acestui sant se afla o lunga platforma. tatal il intreaba ce inseamna toate acestea. asemenea intrebare. El ii spune atunci ca ar fi de ajuns sa anunte paznicul: va putea in acest fel sa ia cat va voi.Interpretarea Viselor sa desprinda o bucata mare. mica ridicatura din fata acestei rotonde reprezinta testiculele. Tatal nepunand niciodata. iar balonul captiv nu este altceva decat penisul meu a carui capacitate de erectie este diminuata de catava vreme’.. Dupa ce a avut catva timp raporturi sexuale normale frecvente. daca vrea sa ia o bucata de metal alb. insa autorul visului ne da el insusi o alta explicatie: aceasta semnifica onanismul. Curtea in care se afla intinsa placa de fier alba nu trebuie considerata ca fiind esentialmente un simbol: ea face parte din localul in care isi exercita tatal negotul. Lucrul acesta il stim de multa vreme. in viata reala. el m-ar fi inselat asa cum isi inseala clientii’. De aceea trebuie sa dam ideii despre care am vorbit mai sus urmatoarea dezvoltare: ’Daca i-as fi cerut tatalui meu lamuriri. 65 .

insa daca ti-e intr-adevar sete. asadar.Interpretarea Viselor Realizarea Dorintelor Procesul de elaborare a viselor consta. Contribuie la aceasta faptul ca afectele fiind adesea extrem de rezistente. Sub acest aspect. intrebarea criticilor nostri profani. in esenta. prin realizarea unei dorinte. intentia nu ramane mai putin laudabila. pentru cosmaruri. Aceasta transformare constituie un fapt enigmatic. Daca visul este o realizare de dorinte. oamenii manifesta o aversiune instinctiva pentru noutatile intelectuale. Am supus interpretarii o serie de vise. Astfel. Dar sunt trei situatii complexe la care acestia nu au reflectat. cum stam cu aceasta realizare? Fireste ca va trebui sa gasim explicatii pentru atatea vise cu continut penibil si in special pentru vise angasante. Afirmanduse ca visul este o realizare de dorinte. Aceasta aversiune se manifesta intre altele prin faptul ca fiecare noutate este de indata redusa la cele mai mici dimensiuni ale sale. tamen est laudanda voluntas. In mod sigur v-ati intrebat adesea ’Ce se intampla. problema care ar merita sa fie studiata pentru ea insasi. fara a tine seama de realizarea dorintelor. Aceste cazuri de nereusita sunt departe de a fi rare. Trebuie sa spunem: Ut desint vires. procesul de elaborare onirica nu reuseste decat cu greu sa le schimbe sensul. tocmai realizarea dorintelor reprezinta acest cliseu. Prima: se poate intampla ca procesul de elaborare sa nu fi reusit pe deplin sa creeze o realizare a dorintei si un reziduu de afecte penibile sa treaca din continutul latent in visului manifest. cu realizarea dorintelor despre care pretindeti ca este scopul procesului de elaborare onirica?’. intre altele. Nu am putut spune acelasi lucru despre deformarea viselor. In acest caz. in 66 . intocmai cum nu ne potolim setea atunci cand visam ca bem. Admitem in aceasta situatie ca procesul de elaborare onirica nu si-a atins scopul. Poti sa visezi bauturi. trebuie sa te trezesti ca sa bei. analiza ar trebui sa demonstreze ca ideile latente sunt mult mai penibile decat acelea din care se compune visul manifest. Visele infantile ne-au dovedit ca procesul de elaborare onirica tinteste sa suprime. nu ar trebui sa avem in vis senzatii penibile: in aceasta privinta criticii profani par a avea dreptate. Daca dorinta nu a fost satisfacuta. Aceasta intrebare este semnificativa: ea a devenit. Dupa cum se stie. dintr-o transformare de idei in trairi halucinatorii. condensata intr-un cliseu. inainte de a fi inteles sa le interpretam. In ceea ce priveste noua teorie a viselor. ne aflam pentru prima oara in fata problemei sentimentelor in vis. numai decat se pune intrebarea: dar in definitv. o excitatie care tulbura somnul.

este urmatoarea. le cenzureaza. Realizarea unei dorinte ar trebui sa fie in mod indubitabil o sursa de placere. In atitudinea cu privire la dorintele din visele sale. iar visul deformat obisnuit reprezinta realizarea deghizata a unei dorinte refulate. ca ea s-a realizat sau este pe cale sa se realizeze in pofida cenzurii. iar criticii nostri sunt in drept sa afirme ca visul este atat de putin realizarea unei dorinte incat chiar si un continut inofensiv este aici intovarasit de un sentiment penibil. Dar pentru cine? Fireste ca acela care traieste dorinta. Eroarea provine din faptul ca acei care nu sunt edificati asupra nevrozelor isi imagineaza ca intre continut si sentiment exista o legatura indisolubila. Angoasa care insoteste aceasta realizare apare in locul cenzurii. Putem in acest caz afirma ca visul infantil reprezinta realizarea fatisa a unei dorinte admise si promovate. este una refulata. Iar experienta ne arata ca acest contrariu. respinsa. neintelegand ca cel dintai poate fi modificat fara ca aceasta sa aduca vreo atingere exteriorizarii sentimentului corespondent. El le respinge. pe cand cosmarul nu poate fi definit decat ca o realizare fatisa a unei dorinte respinse. dar a unei dorinte care. pana la un moment dat am reusit sa le reprimam. se exprima sub forma angoasei. noi stim ca atitudinea autorului fata de dorintele sale este o atitudine cu totul deosebita. Or. Deci realizarea lor nu-i poate aduce placere. pentru ca se afla in stare de izolare. mai mult sau 67 . autorul de vise aoare astfel ca sumarea a doua persoane. mult mai importanta si mai profunda. Cosmarul este adesea o realizare nevoalata a unei dorinte. pe scurt nu vrea sa auda de ele. ci dimpotriva.Interpretarea Viselor alternativa in care procesul de elaborare onirica a izbutit sa transforme in realizare de dorinta continutul penibil al ideilor latente. Afectul de angoasa pe care il incercam astfel in vis este angoasa in fata fortei acestor dorinte pe care. Angoasa este un indiciu ca dorinta respinsa s-a dovedit mai puternica decat cenzura. Ceea ce este adevarat despre cosmarurile nedeformate trebuie sa fie si despre acelea care au suferit o deformare partiala si despre alte vise neplacute ale caror senzatii penibile se apropie probabil. insa sudate prin elemente comune intime. In visele manifeste de acest gen exista deci dezacord intre sentiment si continut. de care profanul nu tine seama. La aceasta absurda observatie vom raspunde ca tocmai in astfel de vise tendinta de realizare a dorintelor se vadeste cel mai clar. O alta solutie complexa. se intampla ca sentimentul penibil care insoteste aceste idei sa treaca ca atare in visul manifest. departe de a fi bine-venita. care isi mai asteapta inca explicatia.

ca multe alte functii ale vietii psihice. ea se serveste de ultimul mijloc pe care-l are la indemana. Starea de somn paralizeaza intreaga noastra motilitate. fiecare element fiind tratat cu o severitate de un grad de asemenea variabil. aceste dorinte sunt supuse unei riguroase cenzuri care le interzice. ca nu stim de ce dorintele reprimate se manifesta tocmai in cursul noptii spre a ne tulbura somnul. cel mai adesea somnul ne este intrerupt inainte ca dorinta reprimata a visului sa-si fi atins. de angoasa. atunci cand el se simte prea slab ca sa indeparteze singur factorul perturbator sau pericolul. Cosmarul este in general urmat de trezire. in timp ce dormim: ’Nu-i decat un vis’. facand sa intervina somnul cu cosmar. Din motive necunoscute. avem insa impresia ca cel mai adesea cenzurii ii datoram aceasta schimbare in raporturile reciproce ale fortelor care interactioneaza. i se intampla sa se arate neputincioasa fata de o dorinta pe care cauta sa o suprime. Remarcam. este usor de vazut. Putem acum sa adaugam ca aceasta variabilitate prezinta un caracter mult mai larg si ca cenzura nu se aplica intotdeauna cu aceeasi vigoare aceluiasi element care trebuie reprimat. visul si-a ratat functia. orice manifestare exterioara. In aceste cazuri. deplina sa realizare. Am comparat visul cu paznicul de noapte. la un moment dat dorinta poate dobandi o intensitate excesiva. Ni se intampla totusi sa ne continuam somnul chiar si atunci cand visul incepe sa devina suspect si sa ne nelinisteasca. intr-un caz dat. Se intampla paznicului sa-l trezeasca pe cel care doarme. in loc de deformare. Stim de acum ca intensitatea cu care se manifesta cenzura variaza de la un caz la altul. cenzura. in general. cat si de cenzura. este suprimata sau cel putin considerabil diminuata. Frica de vise si frica de urmarile acestei slabiria cenzuriiii impiedicau sa adoarma.Interpretarea Viselor mai putin. in legatura cu aceasta. chiar in cazul in care intra in actiune. Cum se explica ca dorinta este destul de puternica incat sa scape cenzurii? Aceasta poate sa depinde tot atat de bine de dorinta. in favoarea singurei dorinte a visului. fara ca natura sa sa fi fost modificata. Dar in timpul noptii. Nu putem solutiona aceasta problema decat tinand seama de natura starii de somn. si continuam sa dormim. nu pot realiza nimic 68 . Exista nevrotici suferind de insomnie care au marturisit ca insomnia lor a fost la inceput voluntara. acela care are sarcina de a ne proteja somnul impotriva factorilor de perturbare. intentiile noastre nepermise. Ca aceasta suprimare a cenzurii nu constituie o grosolana lipsa de prevedere. Tocmai acestei diminuari a cenzurii din timpul noptii isi datoreaza dorintele interzise posibilitatea de a se manifesta. Ne spunem. Daca. In timpul zilei. impotriva cenzurii.

Si cum asupra acestui aspect nu dispunem de nici un criteriu de decizie obiectiva. Observatia analitica ne arata totodata ca procesul de elaborare onirica nu se margineste sa le dea acestor idei expresia arhaica sau regresiva pe care o cunoasteti: el adauga acestora cu regularitate un plus ce nu face parte din ideile latente ale zilei. practic. Nu avem dreptul sa ignoram acest lucru in teorie. este o caracteristica constanta. deoarece lucrurile folosite in calitate de simboluri nu inceteaza din acest motiv sa fie ceea ce sunt. veti constata lesne ca exista un alt motiv pentru ca realizarea unei dorinte sa aiba un efect extrem de dezagreabil. cu toate ca suntem obligati sa-l neglijam in unele situatii practice. Se poate sa fi avut impresia ca. dar care nu apartine visului:’Nu-i decat un vis’.Interpretarea Viselor altceva decat visul care. Pe langa aceasta. nu stim niciodata sigur daca cutare element dat al visului trebuie sa 69 . iar continutul visului sufera o transformare care are ca scop realizarea acestei dorinte. in pofida aplicarii corecte a tehnicilor. Daca. observatie care face parte din viata nocturna. este inofensiv. In sprijinul opiniei dvs veti spune ca mai inainte de toate nu se stie niciodata daca cutare element dat al visului trebuie sa fie inteles in sensul propriu sau in sens simbolic. iar aceasta situatie linistitoare isi gaseste expresia in remarca cu totul rezonabila a celui care doarme. interpretarea este lasata cu totul la chemarea interpretului. asemanator unei pedepse. sa-l lasam deci sa-si faca mendrele si sa ne continuam somnul. ea poate fi tot o dorinta. Una dintre caracteristici. Incertitudini si Critici 1. Singurul element esential al visului este constituit de procesul de elaborare care actioneaza asupra materialului reprezentat de idei. Fiind numai un vis. rezultatele furnizate de munca de interpretare a viselor sunt incarcate de atatea incertitudini incat o reducere sigura a visului manifest la ideile latente devina imposibila. dar sudate intre ele. caz in care visul reprezinta o dorinta latenta actuala. de asemenea inconstienta. realizata cu ajutorul unei dorinte inconstiente. ca urmare a juxtapunerii contrariilor efectuata de procesul de elaborare. in al treilea rand va reamintiti analogia pe care am stabilit-o intre autorul visului luptand impotriva dorintelor sale si personajul fictiv alcatuit din doua individualitati distincte. cealalta poate varia. Aceasta aditiune indispensabila nu este altceva decat dorinta. dar constituie ca sa spunem asa forta motrice a formarii visului. realizarea dorintei.

deci deplasate si adesea chiar comice. 70 . Este cu adevarat amuzant sa vezi graba si increderea de sine cu care oamenii se pronunta asupra unei probleme spinoase a psihologiei inconstientului. I-a invitat pe patru dintre cei mai eminenti specialisti. trase de par. artificiale. veti invoca faptul de a fi auzit spunandu-se ca rar putem afirma cu certitudine ideea potrivit careia interpretarea data este singura cu putinta: ne pandeste astfel riscul de a trece pe langa interpretarea cea mai verosimila. Gradul de inteligibilitate reala a visului nu poate fi determinat decat prin exercitiu si experienta. le displac. avand in vedere frecventa inversiunilor in vis. a putut enunta ca ele erau sufiecient de asemanatoare ca sa justifice increderea in rezultatele obtinute si certitudinea unor noi progrese. in aceste conditii. 2. considerand toata aceasta cercetare drept sarlatanie. Iar concluzia dvs va fi ca. chiar daca are preocupari stiintifice. Lor interpretarile li se par cautate si fortate. iar rezultatele obtinute de analisti avand o instruire buna confirma acest lucru. interpretului ii este ingaduit sa considere ca inversiune oricare fragment al visului. ci ca insuficientele interpretarii noastre decurg din inexactitatile conceptiilor si ipotezelor noastre. arbitrariul interpretului se poate exercita intr-un spatiu excesiv de vast. Royal Asiatic Society a intreprins o proba decisiva. A fost o vreme cand opinia publica a mers pana acolo incat sa taxeze drept mistificatori pe cei care au descifrat inscriptiile cuneiforme. se complace sa opuna un scepticism dispretuitor dificultatilor si incertitudinilor unei contributii stiintifice. Sau mai puteti presupune ca eroarea nu tine de vis. anume ca multe dintre solutiile pe care suntem obligati sa le acceptam ca urmare a interpretarilor noastre par fortate. Aceasta determinare poate fi impinsa destul de departe. daca trebuie considerat ca fiind el ca atare sau ca fiind contrariul sau: un nou prilej pentru interpret de a actiona potrivit vointei sale. in plic sigilat. Hincks. In 1857 insa. a carui intindere pare incompatibila cu certitudinea obiectiva a rezultatelor. Fox Talbot si Oppert ca sa-i trimita. neascultand decat de prima lor impresie.Interpretarea Viselor fie inteles in sens negativ sau in sens pozitiv. Publicul profan. Probabil ca putini dintre dvs ignora faptul ca o situatie analoaga s-a produs cu prilejul descifrarii inscriptiilor babiloniene. patru traduceri independente ale unei inscriptii cuneiforme care tocm ai fusese descoperita si dupa ce a comparat cele patru texte. In sfarsit. Rawlinson. In al treilea rand. O alta serie de obiectii se leaga strans de impresia de care nici dvs nu ati scapat.

cand ingenioase in aparenta. in calitate de psihanalisti. aluzii carora este greu sa le gasim substratul si care se leaga de acest substrat prin asociatii exterioare foarte singularizate si adesea cu totul bizare. se apropie mult de conceptia medicala a visului. nu facem decat sa ne conformam numeroaselor experiente furnizate de exemplele carora. prin inexactitatea lor. nu tine cont de procesul de elaborare onirica. aceasta afirmatie nu este nici noua. ca ea. in general. in afara de pregatirea viitorului. fara indoiala. cand comice. Tocmai prin intermediul acestui mijloc cenzura onirica creeaza structuri substitutive pe care noi le-am desemnat ca aluzii. gratie unei idei care ii vine direct in legatura cu visul. 3. Ar fi fost de mirare ca o sursa atat de bogata de noi erori sa fi ramas neutilizata si astfel confuzia de notiuni si generalizarile nejustificate la care s-au pretat unii in legatura cu aceasta au generat afirmatii care. Nici o clipa nu le trece prin minte ideea ca ar putea exista o ratiune ca interpretarile sa serveasca drept argument impotriva caracterului concludent al interpretarilor noastre privind visele. Acestea sunt insa aluzii greu de recunoscut ca atare.Interpretarea Viselor deci ele sunt false. Am aratat deja ca aceasta afirmatie se bazeaza pe confuzia intre vis si ideile latente ale visului. elementul manifest dat ne ramane pentru totdeauna incomprehensibil. se impune de la sine cun un fel de necesitate. Daca autorul visului nu ne vine in ajutor prin unul sau altul din aceste doua mijloace. iar toata aceasta munca de interpretare nu are nici o valoare. departe de a cere o sagacitate deosebita. foarte impresionati afland ca impotriva conceptiei noastre despre vis au adus obiectii chiar si unele persoane care. Situatia de care ne ocupam caracterizeaza indeosebi rezultatele deplasarii care constituie mijlocul cel mai puternic de care dispune cenzura viselor. gratie carora solutia. Admitand ca intre un element latent al visului si substitutul sau manifest pot exista legaturi dintre cele mai neasteptate si singulare. Autorul visului este acela care fie ne furnizeaza dintr-o data talmacirea. In masura in care ea isi propune sa caracterizeze viata psihica inconstienta din care fac parte ideile latente ale visului. fie ca ne furnizeaza suficiente materiale. Veti fi. nu le-am gasit noi insine solutia. Pe o confuzie si mai suparatoare se bazeaza afirmatia ca in spatele fiecarui vis 71 . nici completa deoarece activitatea psihica inconstienta se ocupa. prin urmare. de multe alte lucruri. s-au ocupat vreme indelungata de interpretarea viselor. sunt in mod firesc inerente tuturor sistemelor de exprimare primitive.

Resturile diurne care declanseaza visul provin din preocuparile intense ale vietii in stare de veghe. Mecanismul procesului de elaborare si dorinta inconstienta a visului scapa oricarei influente din afara. unii pretinzand ca au indeosebi vise sexuale. ele se intercaleaza in ansamblul resturilor diurne si pot. Nu stim exact ce poate sa insemne aceasta formula.Interpretarea Viselor gasim ’clauza mortii’. altii vise legate de vointa de putere. inca nesatisfacute. daca ne referim ca oamenii au visat inainte de a fi fost inventat tratamentul psihanalitic in stare sa-i ghideze si sa le dirijeze visele si ca subiectii supusi astazi tratamentului aveau obisnuinta sa viseze inainte de a fi fost tratati. Stekel). Examinand excitatiile somatice ale visului am recunoscut ca particularitatea si autonomia vietii onirice se dezvaluie in reactia prin care visul raspunde excitatiilor corporale si psihice pe care le primeste. Faptele pe care se intemeiaza aceasta obiectie sunt cu totul de inteles si nu aduc nici un prejudiciu teoriei visului. In mod figurat. profesata de filosofia idealista. vom cita afirmatia potrivit careia ar fi susceptibil de doua interpretari: interpretarea zisa psihanalitica si interpretarea zisa analogica. dar presupunem ca ea decurge din confuzia care se face intre vis si personalitatea integrala a autorului visului. ideile provocate de medic pot sa apara in visul manifest sau sa fie descoperite in continutul latent al visului. intocmai ca si celelalte interese afective ale zilei. Silberer). 4. iar altii vise de palingenezie (pretinsa nastere a sufletului dupa moarte. S-a incercat compromiterea valorii obiective a cercetarilor asupra visului. invocandu-se faptul ca subiectii supusi tratamentului psihanalitic isi ajusteaza visele in conformitate cu teoriile preferate de medicii lor. Daca cuvintele si sugestiile medicului au dobandit pentru pacient o anumita importanta. Putem sugera autorului visului tema visului. Ca exemplu de generalizare nejustificata operata pe baza catorva exemple autentice. termenul semnifica o regenerare morala) (W. sa furnizeze visului excitanti psihici si sa actioneze asemenea celor somatici care il influenteaza in timpul somnului pe cel ce doarme. care face abstractie de pulsiuni si care vizeaza reprezentarea functiilor psihice superioare (H. Aceasta obiectie pierde insa din valoare. In acest fel obiectia de care ne ocupam aici si care ar dori sa puna la indoiala obiectivitatea cercetarilor asupra visului este 72 . Ca si ceilalti agenti excitatori ai viselor. la randu-i. dar este imposibil sa actionam asupra secventelor visului.

dobandind astfel o confirmare a tuturor ipotezelor psihanalizei cu privire la inconstientul proceselor psihice. adaugam rapiditatea transformarii care face din autorul visului un om in stare de veghe si cu judecata. 2) are un ritm independent de conditiile externe. la mecanismele la care se supun acestea si la tendintele ce se manifesta prin intermediul acestor procese. capatam certitudinea ca si nevroza se bazeaza pe o alterare a raporturilor care exista in mod normal intre diferitele forte ale vietii psihice. Abordarea Somnului din Perspectiva Neuropsihologica. Astfel. Hesiod considera somnul ca un „frate al mortii”. slujesc o intentie si se explica prin datele biografice ale persoanei suferinde. Astazi se stie precis ca cea de-a treia caracteristica nu este corecta. Nu exista un alt domeniu in care studiul sa ne convinga mai repede de exactitatea tezelor psihanalizei. Trebuie multe luni si chiar multi ani de munca asidua ca sa dovedim ca simptomele unui caz de maladie nevrotica poseda un sens. prin faptul ca in acest timp functiile mintale dispar. Somnul .Interpretarea Viselor intemeiata la randu-i pe o confuzie care echivaleaza visul cu materialele visului. deoarece izolarea de mediul inconjurator este departe de a fi completa chiar in stadiile cele mai profunde ale somnului. Cealalta conceptie sustine ca somnul si starea constienta reprezinta forme speciale ale activitatii mintale. Conceptia veche aseamana somnul cu moartea. 3) in timpul acestuia se produce o intrerupere completa a functiilor senzoriale si motorii care leaga creierul de mediul inconjurator. 73 . Exista doua conceptii cu privire la somn. 1991). Iar daca la perfecta analogie care exista intre formarea unui vis si aceea a unui simptom nevrotic. Dimpotriva. desi outputul neuronilor motori este inhibat in mod activ (Kelly. nu avem nevoie decat de efortul catorva ore spre a obtine acelasi rezultat fata de un vis care la inceput ni se prezinta confuz si neinteligibil. impulsurile senzoriale periferice penetreaza ariile corticale in timpul somnului iar comenzile corticale motorii pot ajunge la neuronii motori alfa din maduva spinarii in timpul unor stadii specifice ale acestuia. Pieron afirma ca somnul are trei caracteristici: 1) este periodic necesar.

prostaglandinele. Printre acestia includem: neuramil peptidele. la care s-a indus somnul prin stimulare electrica talamica. Majoritatea cercetatorilor au demonstrat ca aceasta peptida usor hipnotica traverseaza lent si cu dificultate bariera hematoencefalica. Pentru a demonstra acest fapt. s-a reusit sa se descopere si sa se caracterizeze multi factori care induc somnul. interleukina-1. aceste substante mai actioneaza si asupra temperaturii corpului precum si asupra raspunsului imun. a fost emisa teoria conform careia o importanta functie auxiliara a somnului este aceea de optimizare a proceselor antiinfectioase. in anul 1977. Intre 1950 si 1960 cercetarile au revolutionat teoriile cu privire la somn prin recunoasterea caracterului activ al acestuia si a succesiunilor sale ciclice controlate de sisteme neurochimice strans corelate. obtinand adormirea pentru o perioada de 2-6 ore. cu ajutorul noilor tehnici de biochimie. la copil apare un pattern bifazic caracterizat prin somnul de dupa amiaza. una izolata din sange si alta izolata din lichidul cefalorahidian. In afara accentuarii somnului. Pana in anul 1950. Pieron sugera ca activitatea fizica si mintala din timpul zilei produce substante chimice care induc somnul si ca. somnul era considerat ca un fenomen pasiv. Totusi. Datorita acestui fapt. lipopolizaharidele. prezinta importanta mai mare doua peptide. somnul are o anumita periodicitate: la nou nascut exista un ciclu somn-veghe polifazic. In 1913. acesti produsi chimici sunt distrusi. Deoarece administrarea acestei peptide (Trp-Ala-Gly-Asp-Ala-Ser-Gly-Glu) in ventriculii cerebrali a marit frecventa undelor EEG lente de tipul delta caracteristice somnului si a redus activitatea locomotorie. autorul a extras lichid cafalorahidian de la cainii tinuti treji cateva zile pe care l-a injectat apoi in sistemul ventricular al altor caini. o monopeptida. peptidele delta inductoare de somn. In timpul vietii.Interpretarea Viselor Cu toate acestea definitia lui Pieron este interesanta prin faptul ca ne atrage atentia asupra ciclului somn-veghe. In ultimii 20 de ani. factorul necrotic tumoral. peptidele vasoactive intestinale si serotonina. Astfel. in potentarea somnului. Schoenenberger si Monnier au izolat din sangele iepurilor. iar la adult ciclul circadian este monofazic. in timpul somnului. ea a fost numita peptida inductoare de somn delta. Cealalta peptida a putut fi concentrata de catre 74 .

Acest fapt este contracarat complet de muramil peptide. Exista date care demonstreaza ca serotonina si muramil peptidele formeaza legaturi atat pe macrofage cat si in creier. Pentru sustinerea acestei ipoteza. cert este ca debutul acestuia este indus in mod activ. Efectuand preparate de creier izolat (sectionarea mezencefalului intre coliculii superiori si inferiori) Bremer a observat aparitia unor trasee EEG tipice de somn. Astfel. cu greutatea moleculara mai mica de 500 mareste durata somnului cu unde lente si diminueaza activitatea locomotorie a subiectilor care o primesc. Pe preparatele de encefal izolat (transsectiune efectuata intre bulb si maduva spinarii) autorul a inregistrat la nivelul telencefalului un ciclu somn-veghe normal. Aceasta relatie agonista dintre neurotransmitator si un anume imunomodulator prezinta interes prin faptul ca afinitatea pentru receptorii serotoninici este marcat alterata in cazul privarii somnuli. face parte din conceptul de somn pasiv. Indiferent de factorul care provoaca somnul (sanguin.Interpretarea Viselor Pappenheimer si colab (1975) prin filtrarea lichidului cerebrospinal prelevat de la caprele private de somn. Ca urmare a acestor experiente. Bremer a tras concluzia ca telencefalul izolat din preparatul de creier izolat doarme in permanenta din cauza insuficientei inputurilor senzoriale de trezire. in timp ce encefalul izolat pastreaza inputurile senzoriale ale nervilor cranieni. dupa care a obtinut o stare continua de somn a telencefalului. cu privire la rolul sistemului reticular ascendent in producerea somnului. Muramil peptidele actioneaza asupra somnului prin intermediul sistemului serotoninergic. 75 . Fiecare muramil peptida cu proprietati somnogene s-a dovedit a fi pirogenica si imunoactiva. In anul 1936. Bremer a demonstrat pe cale neurofiziologica ca somnul este o functie cerebrala pasiva. cerebral sau din LCR). Ipoteza anterioara. in particular a trigemenului si acusticovestibularului si prin urmare si ciclul somn-veghe normal. similara celei din creierul izolat. Bremer a sectionat nervii senzoriali ai trunchiului cerebral din preparatul de encefal izolat. Analizele chimice au aratat ca factorul respectiv este un peptidoglycan care contine un rest de acid muramic. Acest factor. paraclorofenilalanina care blocheaza sinteza serotoninei inhiba somnul.

Diminuarea acestei activitati duce la aparitia somnului. duceau la aparitia unui comportament stupuros si a unui traseu EEG cu unde delta caracteristice somnului. In anul 1949. autorii au ajuns la concluzia ca proiectiile ascendente ale formatiei reticulate alimentate cu colaterale din sistemul senzorial specific au o activitate tonica. In schimb. Moruzzi si Magoun au mai constatat ca in cazul sectionarii trunchiului cerebral la nivel mediopontin.. pisicile nu puteau sa doarma. Aceasta ipoteza de somn pasiv produs prin deaferentarea functionala a sistemului reticulat activator ascendent a dominat cercetarea somnului pe o perioada de multi ani. Astfel. care apartin hipotalamusului si portiunii telencefalice adiacente bazale. care intrerupeau caile senzoriale ascendente directe. Studiile recente sugereaza ca regiunea trunchiului cerebral care induce somnul poate fi reprezentata fie de nucleii rafeului (colectie de celule serotoninergice aflate pe linia mediana a bulbului ). Lipsett si colab. care simulau un somn natural la pacientii cu leziuni hipotalamice posterioare (Davison si colab.. Ulterior. In acelasi timp. Moruzzi si Magoun au efectuat leziuni partiale in mezencefalul pisicilorin urma carora au constatat ca leziunile tegmentale laterale. aria preoptica si nucleul suprachiasmatic. Moruzzi (1959) a demonstrat ca si acesti neuroni apartin formatiei reticulate.care activeaza cortexul cerebral si mentin treaz telencefalul. 1962). in timp ce trunchiul cerebral caudal are neuronii necesari pentru somn. la cativa milimetri caudal de sectiunea mezencefalica a lui Bremer. nu modificau semnificativ balanta dintre somn si veghe. Datele de mai sus sunt relevante pentru intelegerea comelor aparute ca urmare a lezarii trunchiului cerebral. leziunile mediane. 1946. fie de nucleul tractului solitar. 76 . care afectau proiectiile rostrale ale formatiei reticulate. au fost descrise cazuri de somnolenta si coma la bolnavii cu leziuni mezencefalice precum si stari de hipersomnie cu trezire. sunt esentiale pentru inducerea somnului normal. Cel putin doua arii. Aceasta a sugerat ca formatia reticulata rostrala contine o populatie neuronala a caror activitate este necesara pentru trezire. Astazi putini sunt cei care accepta aceasta concluzie. Astfel.Interpretarea Viselor Bremer a afirmat ca stimulii care trezesc in mod natural telencefalul sunt transmisi rostral prin caile senzoriale normale.

Acest fapt demonstreaza ca somnul REM apare ca rezultat al activitatii unor grupe neuronale diferite. (1989). 77 . Populatia de celule din trunchiul cerebral implicata in inducerea sau mentinerea somnului REM secreta acetilcolina sau este sensibila la acest neurotransmitator. Microinjectiile de agonisti colinergici efectuate in tegmentul pontin al pisicilor prelungesc somnul REM. Printre ultimii se numara aglomerarile celulare aminergice din rafeul dorsal si din locus ceruleus. Majoritatea neuronilor serotoninergici din nucleii rafeului dorsal si din substanta cenusie periapeductala au o activitatea maxima in timpul trezirii si una drastic redusa in timpul somnului REM.Interpretarea Viselor Aplicarea directa a serotoninei pe aria preoptica si stimularea electrica a acesteia pot induce unde lente de somn. inputurile lor au fost delimitate de Quattrochi si colab. Jouvet si Delorome (1965) au demonstrat ca acesti neuroni inhiba activitatea REM. Amestecul de agonisti colinergici format din muscarina si nicotina (carbacolul) s-a dovedit a fi eficace in atragerea somnului REM. 1991). In faza de trecere de la somnul cu unde lente la REM. Prin conjugarea carbacolului cu microsfere fluorescente. In initierea somnului cu miscari oculare rapide (REM) sunt implicate regiuni distincte din trunchiul cerebral. care utilizeaza transmitatori diferiti. Ambele efecte pot fi atenuate prin aplicarea prealabila a tratamentului cu paraclorofenilalanina (Kelly. ramanand in aceasta stare in toate episoadele REM. Marcarea retrograda a fost prezenta intr-o larga retea din trunchiul cerebral care includea nucleii cu si fara neuroni colinergici cunoscuti. s-au remarcat proiectiile anatomice neuronale la locul de injectare si s-a putut inlocui o stare comportamentala de trezire cu una REM. neuronii rafeului isi inceteaza activitatea. Desi aceste arii de activare a somnului REM nu au nici un neuron colinergic. iar inactivitatea din timpul somnului cu miscari oculare rapide indica terminarea inhibitiei. S-a sugerat ca acest pattern se datoreaza suprimarii de catre acesti neuroni a varfurilor ponto-geniculo-occipitale (PGO). Distructia ariei preoptice la sobolan duce la aparitia unei insomnii abrupte.

Interpretarea Viselor Hobson si colab. Ei au delimitat doua populatii neuronale interconectate care pot fi activate sau inhibate in timpul somnului REM. In cazul excitarii celei de-a doua zone. acest somn sau o stare asemanatoare pot fi produse de stimulari chimice si electrice in variate structuri ale trunchiului cerebral. ceea ce dovedeste ca nu exista un centru al somnului. Ea coreleaza cu varfurile PGO. importanta functiei hipotalamice in reglarea somnului. Hess (1924). Reglarea somnului reclama participarea obligatorie a hipotalamusului. cu miscarile oculare rapide si cu contractiile musculare. in emotii si in unele stari psihocomportamentale este de necontestat. Unii cercetatori se refera la zona de la baza creierului situata rostral de chiasma optica ca la o arie sincronizatoare importanta a prozencefalului. De fapt. Siegel si Mc Ginty au constatat ca descarcarea celulelor tegmentale gigante coreleaza strans cu miscarile alerte ale animalelor treze. folosind metoda excitatiei punctiforme a aratat ca in hipotalamus ar exista o zona dinamogena (mediala si posterioara) si o zona trofogena (antero-laterala). nereprezentand o caracteristica a somnului REM. 78 . Somnul ar fi o rezultanta a depresiunii activitatii sistemului reticulat activator ascendent. autorul a putut induce somnul la animalele de experienta. deoarece stimularea bilaterala a acesteia la o pisica cu comportament alert provoaca somnul. Ulterior. sistem de alerta si de mentinere a starii de veghe. (1975) au atras atentia asupra rolului acetilcolinei in somnul REM si a monoaminelor in somnul cu unde lente. ci a activitatii motorii per se. O populatie de celule colinergice situata in campul tegmental gigantocelular actioneaza rapid si intr-o maniera fazica in toate perioadele somnului REM. Reglarea somnului. O alta populatie de celule monoaminergice din locus ceruleus si din nucleii rafeului au o activitate scazuta in timpul somnului REM. (1975) sa afirme ca patternul intrinsec de alternare a activitatii celulelor colinergice cu cele noradrenergice poate fi luat in consideratie si in ciclicitatea dintre somnul REM si cel cu unde lente. Totusi. Aceste caracteristici l-au determinat pe Hobson si colab.

a ariilor preoptica si supraoptica. Formatiunea reticulata pontina si nucleii rafeului constituie centrii inferiori legati de producerea somnului paradoxal. precum si a variatelor regiuni ale trunchiului cerebral. odata cu elucidarea influentei sistemului reticulat ascendent. nucleul suprachiasmatic si pineala. Invers. somnul a fost privit ca o forma a unei necesitati fiziologice data de participarea activa a sistemului reticulat inhibitor din punte si hipotalamus. in timp ce distructia hipotalamusului posterior la animale si la om da somnolenta. distructia hipotalamusului anterior la animale induce insomnia. Ciclul somn-veghe are ca substrat sistemul reticulat activator si inhibitor ascendent. Mai tarziu. ca in starile de somn si coma initiala. nemaiputand determina activitatea celorlalte circuite neuronale sau a cortexului si deci.Interpretarea Viselor Teoria potrivit careia somnul este un proces activ a fost din ce in ce mai mult acceptata. Coma apare ca rezultat al pierderii activitatii sistemului reticulat activator sau al intreruperii conexiunilor acestuia cu telencefalul. a elementelor sistemului limbic. Datorita acestui fapt. a capului nucleului caudat. somnul sau un comportament de somn a putut fi indus de stimularea a numeroase arii corticale. Distructia hipotalamusului posterior. a complexului amigdaloid. Astfel. a hipocampului. Trezirea generala data de hipotalamusul posterior si de tegmentul mezencefalic cere un nivel mai scazut de activare a sistemului reticulat activator ascendent decat este necesar pentru a mentine o activitate mintala pe deplin constienta. White (1940) si Kaufman (1970) au aratat ca stimularea hipotalamusului anterior produce la om si la animale un comportament ireprosabil si ca excitatia hipotalamusului posterior la animale provoaca trezirea. stupoarea si coma. iar ulterior Nauta (1940) a postulat ca hipotalamusul anterior este centrul somnului. Ranson (1939) a considerat hipotalamusul posterior centrul trezirii. cu pastrarea formatiunii mezencefalice adiacente. a nucleilor talamici intralaminali. Observatia conform careia stimularea precisa a hipotalamusului posterior produce desincronizare EEG si trezire a fost reprodusa la om 79 . chiar dupa aplicarea unor stimuli puternici. da hipersomnolenta si sincronizare EEG. nici trezirea. in timp ce structurile hipnogene rostrale aflate sub influenta celor doua sisteme reticulate ascendente (activator si inhibitor) sunt legate de somnul lent sau sincronizat.

Acesti centri sunt conectati prin intermediul sistemului reticulat activator si inhibitor cu alti nuclei asemanatori din trunchiul cerebral. 1978). fapt masurabil prin frecventa evenimentelor fazice (varfuri PGO. Pana la descoperirea neurotransmitatorilor se considera ca ciclul somn-veghe normal este determinat de centrul inhibitor din hipotalamusul anterior si de centrul excitator al trezirii din hipotalamusul posterior. Anterior se credea ca visele sunt rare. care sunt cel mai vechi si cel mai emotional continut psihologic (Kelly. Visele si fiziologia somnului. probabil legate de ramanerea in functiune numai a sistemului reticulat activator. Lezarea hipotalamusului anterior produce trezire prelungita si hiperkinezie. miscari oculare rapide. In timpul unei singure nopti de somn.. tulburarea ciclului somn-veghe dureaza mai multe saptamani (Genovesi si colab. prin contractia muschilor urechii 80 . Ratiunea conform careia visele erau considerate rareare in vedere faptul ca ele nu erau bine evocate (Hobson. dar studiile de fiziologie moderna au aratat ca fiecare individ viseaza in cicluri regulate de mai multe ori in fiecare noapte. leziunile hipotalamice posterioare si mezencefalice rostrale in timpul studiilor sale asupra encefalitei letargice. Leziunile hipotalamice. Von Economo (1930) a fost primul care a facut asociatia dintre somnolenta. Descoperirea corelatiei stranse dintre somnul REM si visele vizuale la om a dus la schimbarea multor notiuni cu privire la vise. Probabilitatea reamintirii unui vis scade la zero in timpul episoadelor cu unde lente care au loc la 8 minute dupa somnul REM. Leziunile mici stereotaxice ale hipotalamusului posterior produc la om o hipersomnolenta temporara.Interpretarea Viselor de catre Sano si colab. La animale.. de a caror buna functionare depinde normalitatea ciclului somn-veghe. 1988). par a fi mai intinse si slab localizate. (1970). intensitatea fiziologica a succesiunii perioadelor REM se accentueaza. prin decerebrare mediocoliculara. care duc la modificarea ritmului somnveghe sau la inversarea lui. 1991). 1954). Ciclul somn-veghe cunoaste o normalizare mai rapida dupa leziunile hipotalamusului posterior decat dupa leziunile mezencefalice (Plum si colab. Ca rezultat noi ne reamintim numai visele de dimineata.

iar miscarile oculare sunt probabil activate fazic de catre acelasi mecanism neuronal care sugereaza imageria viselor. Aceasta clasificare include patru categorii principale: 1) tulburarea initierii si mentinerii somnului (insomnia). 1965). In anul 1979. Cei cu orbire congenitala au vise auditive iar cei ce-si pierd gradat vederea pierd si abilitatea viselor vizuale. datorita faptului ca tulburarile sale se reflecta asupra performantelor. Dupa cum am vazut. prin musculare). asociatia pentru studierea psihofiziologiei somnului si a tulburarilor acestuia (Association of sleep disorders centers and the Association for the psychophysiological study for sleep) a publicat prima clasificare completa a tulburarilor somnului si trezirii. Lungimea narativa a unui vis coreleaza pozitiv cu durata somnului REM (Dement. legate de experienta perceptiva din starea de veghe. starilor sufletesti si chiar asupra intregii vieti. ambele tind sa fie sincronizate (Hobson.Interpretarea Viselor medii. 1988). In plus. Prin urmare. Somnul nu reprezinta un comportament izolat. Visele bogate in evenimente sunt asociate cu perioadele REM mai frecvent decat visele inactive. neregularitatile cardiorespiratorii si prin spasmele In reamintirea continutului viselor un rol important il are cresterea paralela a succesiunii perioadelor REM. aproximativ 15% din populatie are probleme cronice serioase cu somnul. 4) parasomniile. In acest sens pledeaza afirmatia conform careia miscarile oculare sunt in relatie cu imageria viselor. 2) somnolenta excesiva sau hipersomniile (apneea somnului sau narcolepsia). In tarile industrializate. somnul nu este un proces unitar deoarece este constituit dintr-o multitudine de fenomene biologice. intensitatea tonusului emotional si interventia imageriei vizuale. alti 20% 81 . 3) tulburarea programului de somn-trezire manifestata prin disruptia sistemului. Tulburarile somnului. Visele sunt in primul rand vizuale.

Acest episod de inhibitie musculara apare in timp ce persoana sta intinsa in 82 . descoperind ca in afara atacurilor de somn. In anul 1957. gura se intredeschide. etc). descrisa de Gelineau in 1880. Narcolepsia. pacientul narcoleptic poate sa-si piarda brusc tonusul muscular. miscari involuntare. prezenta semnului lui Babinsky si a unui reflex fotomotor lent. exprima o stare caracterizata printr-o nevoie subtila si irezistibila de a dormi. de obicei de scurta durata. Cataplexia nu este legata in mod obligatoriu de narcolepsie. In aceste conditii. pescuitul. genunchii se pliaza. etc). Atacul cataplectic. mandibula se lasa. midriaza cu reflex fotomotor absent. Inhibitia tonusului de postura are o intindere si o intensitate variabila. stimularile senzitive. Yoss si Daly au descris simptomele ce caracterizeaza narcolepsia. bratele cad de-a lungul corpului. Al treilea simptom al narcolepsiei este paralizia somnului. tulburari de ritm cardiac. degetele lasa sa le scape orice obiect. In marile accese cataplectice. In cazul pacientilor internati in serviciile de psihiatrie proportia ajunge pana la 70%. iar bolnavul se prabuseste murmurand ceva sau pronuntand cateva cuvinte neinteligibile. joaca. persoana ramane imobila si incapabila de orice miscare. paloare sau vasodilatatie. Narcolepsia. Autorii care au putut face un examen neurologic au observat abolirea reflexelor miotatice. iar caderea este lenta fara a provoca raniri. caldura. fapt ce deosebeste acest fenomen de caderea brutala hipertonica din epilepsie. obligand persoana sa cada sau sa se intinda fara a-si pierde cunostinta. accese de ras. capul se inclina cu barbia in piept. Disolutia tonica este progresiva. Brusc. pleoapele se inchid. Toti autorii au fost frapati de existenta unui factor declansator de natura emotionala (rasul. etc. care apare in cursul zilei dupa o senzatie de curbatura si constrictie cefalica si care se produce la intervale din ce in ce mai apropiate. inexcitabilitate electrica totala la muschii fetei. oboseala intensa. sincopa denumita cataplexie. este brusc si uneori previzibil datorita semnelor premonitorii cunoscute de bolnav (constrictie. caracterizat prin disolutia tonusului de postura si prin inhibitia completa a motilitatii voluntare. disolutia tonusului este generala.Interpretarea Viselor acuza insomnie intermitenta.

. La aproximativ 50% din cazuri. dar cu pierdere de cunostinta. Al patrulea simptom este constituit din halucinatia hipnagogica auditiva sau vizuala. Cele patru simptome reflecta imixtiunea proprietatilor inhibitoare normale ale REM in starea de trezire (atacul de somn sau cataplexia) sau in tranzitia dintre veghe si somn (paralizia somnului si halucinatiile). este considerat ca simptom de diagnostic al narcolepsiei (Honda. Diagnosticul diferential se face cu: maladia lui Unverrich.cu paralizia familiala periodica. . debutul somnului REM. precedate de chinte de tuse si furnicatura laringiana. (1976) au constat ca narcolepticii nu pot dormi la cerere mai mult decat subiectii normali. 1989). dar incapabil de a se misca sau vorbi.Interpretarea Viselor pat si se lasa dusa de somn sau se trezeste. De fapt. 1991). dar prezinta hemiclonii ale corpului.cu derobarea partiala a membrelor inferioare. . pacientul are adesea o respiratie superficiala. Al saselea semn al narcolepsiei se refera la diminuarea latentei somnului voluntar. Hishikawa si colab. in timp ce subiectilor normali le trebuie un interval de aproximativ 15 minute ca sa adoarma. la care caderea brusca se asociaza cu pierderea cunostintei.cu tulburarile circulatorii vertebro-bazilare. cu senzatie de instrainare si dezorientare si cu amnezie mai mult sau mai putin complexa. al carei atac se caracterizeaza printr-o cadere brusca de scurta durata fara convulsii. . 1988. Ca rezultat. Cataplexia si paralizia somnului narcolepticilor pot avea cauze comune (Kelly. Ambele simptome pot fi legate de activarea masiva a sistemului inhibitor descendent din trunchiul cerebral unde isi 83 . Kryger si colab.cu ictusul laringian al lui Charcot . pacientii narcoleptici pot intra aproape direct din starea de veghe in somnul REM. aspectul REM apare la narcoleptici in 10 minute de la debutul somnului. in care bolnavul constient cade pentru scurt timp. la care lipseste factorul emotional declansator si care se asociaza cu tulburari de constienta ce persista. -cu epilepsia statica a lui Ramsay Hunt. in care diskaliemia nu da simptome rapide si scurte ca in catalepsie. niciodata intalnite in cataplexie. Un narcoleptic poate adormi la cerere in 2 minute. Paralizia somnului si halucinatiile apar la putini narcoleptici. al cincilea simptom definitoriu. -si cu crizele de akinezie partiala (Andre Thomas). . Ea apare numai la debutul somnului de zi sau de noapte. Constient.

in special puntea. in timpul stadiului de somn REM. a carei distructie duce la somn REM fara atonie ( Kryger si colab. 1984). subiectul avea 84 . Clinic. manifestate in special in intervalul de la somnul REM la stadiul 1 al somnului cu unde lente (Scwitch. 1974). Tulburarile de comportament in somnul paradoxal (TCSP) se caracterizeaza prin pierderea intermitenta a atoniei in cursul somnului paradoxal (SP) si prin aparitia unei activitati motrice elaborate asociata cu o activitate onirica. 1989). fara somn REM. In timpul atacului cataplectic si al paraliziei somnului pacientii pot misca ochii.Interpretarea Viselor are originea si care ajunge. In ciuda abilitatii de a adormi rapid si a intra imediat in prima perioada a REM. dar in narcolepsia simptomatica secundara intervin leziuni cerebrale (tumori cerebrale) si leziuni care afecteaza trunchiul cerebral. narcolepsia idiopatica implica o combinatie de factori genetici si de mediu. din care 3 in cursul noptii si 2 in cursul unui test iterativ de latenta a adormirii (TILA) care a urmat polisomnografia nocturna. semn narcoleptic cunoscut sub denumirea de fragmentare a somnului REM. semnale anormale pontine la pacientii cu narcolepsie. Somnul REM este frecvent intrerupt. Paralizia somnului se manifesta prin incapacitatea de a mobiliza membrele. Pierderea tonusului muscular in timpul somnului REM nu se extinde la ochi si nici la muschii urechii medii. narcolepticii prezinta deviatii excesive ale stadiilor somnului. In general. capul si de a respira cu o amplitudine normala asociata cu o angoasa importanta. Ondze si colab. la neuronii motori spinali. corespunde foarte bine ariei pontine. Parasomniile somnului paradoxal ale subiectilor narcoleptici. Guilleminault si Anagnos (1998) au comunicat primul raport in care releva. Un studiu asemanator cataplexiei poate fi indus la animale prin injectarea directa de carbacol (agonist colinergic) in formatiunea reticulata pontina dorsala (Miler si Dement. Cel mai adesea. narcolepticii au un interval de timp REM mai scurt decat normalii si o arhitectura perturbata a somnului.. prin imagerie cu rezonanta magnetica. Regiunea de inducere a starii respective de atonie. (1998) au avut ocazia de a inregistra la un subiect narcoleptic de 48 de ani internat pentru cataplexii frecvente 5 episoade paroxistice.

Hipersomniile. Stimulentele de tipul d. Aceasta tulburare a aparut la pacientul lui Ondze si colab (1998) in forma intermediara intre PS si TCSP. Cu toate acestea. Drogurile care accentueaza transmiterea la nivelul sinapselor centrale catecolaminergice afecteaza diferentiat si diferitele simptome ale narcolepsiei. Initial. Primele 3 episoade s-au produs in al 3-lea ciclu al somnului. miscari oculare rapide. primul debutand la 27 de minute dupa SP. medicamentele eficace in tratarea atacului de somn au un efect slab asupra cataplexiei si invers. Polisomnografia a notat descarcari musculare. dar nu au nici un efect asupra atacului de somn. Prin urmare. Ulterior. etc.amfetaminei favorizeaza controlul somnolentei si al atacurilor de somn prin sintetizarea transmitatorului la terminalele nervoase. unde teta si in dinti de fierastrau. s-au reliefat diferentele dintre somnul normal si cel patologic. ce merg de la somn pana la coma. chiar daca debuteaza tardiv in decada a doua. miscarile corporale si aparitia lor in timpul somnului paradoxal sugereaza mai mult TCSP. ca si componentele fiziologice ale somnului REM. “nu”. Narcolepsia are o puternica componenta ereditara. s-a considerat ca hipersomnia nu se distinge de somnul normal decat prin profunzimea si durata sa. iar al treilea a avut loc cu 11 minute inaintea terminarii SP. Acest fapt sugereaza ca simptomele narcolepsiei. prin bruschetea aparitiei si imposibilitatea de a se sustrage influentei sale. 1983 si 1984). . Al 4-lea si al 5-lea episod s-au produs in timpul celei de-a doua si a treia sesiuni a TILA.Interpretarea Viselor secuse ale capului si miscari ale buzelor cu bomanituri si cuvinte inaudibile sau de tip “nu pot”. “mi-e teama” . Concluzia lui Ondze si colab (1998) releva incapacitatea de a se ridica in timpul paraliziei somnului. care blocheaza reabsortia norepinefrinei si serotoninei de catre terminalele presinaptice. Antidepresivele triciclice. atonia musculara incompleta. dar nu au nici un efect asupra celorlalte simptome ale narcolepsiei. previn cataplexia. in care se inglobeaza diverse tulburari ale constientei. 85 . 1982. reflecta activitatile separate ale populatiilor neuronale (Mendelson si colab.

depinde de localizarea si intinderea leziunii cerebrale. trezire placuta. narcoza. Hipersomnia idiopatica a fost descrisa pentru prima data in anul 1976 de catre Roth. Unele se sprijina pe date anatomoclinice ce arata ca leziuni encefalitice provoaca diverse tulburari ale starii de constienta. zile. Aceasta dualitate electrica corespunde celor doua tipuri de hipersomnii. fapt pentru care sunt raportate ipotetic la unele perturbari functionale. imediata si rapida a somnului constituie criterii de diferentiere a somnului fiziologic de sincopa. Un somn care depaseste 10 ore la adult si 12 ore la copil poate fi considerat ca anormal. In concluzie. o somnolenta diurna mai mult sau mai putin permanenta si sieste tipice de durata lunga neodihnitoare. la care in afara semnelor descrise anterior autorii au semnalat debutul in copilarie (3 cazuri). Hipersomniile simptomatice prelungite au. o durata care atinge mai multe ore. absenta epileptica. in adolescenta (7 cazuri) si la varsta adulta (2 cazuri). Altele nu au la baza modificari anatomice decelabile. autorii arata ca hipersomnia idiopatica polisimptomatica se caracterizeaza printr-o durata maxima de somn in decursul celor 24 de ore. spre deosebire de cele paroxistice din cadrul narcolepsiei. somnolenta diurna permanenta sau recurenta si sieste mai mult sau mai putin odihnitoare. (1998) au raportat 12 cazuri de insomnie idiopatica polisimptomatica.Interpretarea Viselor Somnul patologic este insotit de anomalii electrice sau de o activitate electrica comparabila cu somnul fiziologic. 86 . Somnolenta este o stare intermediara intre veghe si somn. durata. saptamani. o mare dificultate de trezire. Modul de instalare. si forme monosimptomatice mai prost caracterizate. este penibila. bolnavul poate intelege cuvintele rostite cu voce tare si poate raspunde cu o oarecare luciditate. cu episoade de somn cu durata normala sau lunga. in care pierderea cunostintei nu este completa. desi nu se instaleaza brutal. In descrierea sa initiala autorul distinge forme polisimptomatice caracterizate printr-un episod principal de somn de lunga durata. narcolepsia si coma. sau luni. In acest timp. care merg de la somnolenta la coma. Forme polisimptomatice ale hipersomniei idiopatice. Aceasta atipire putin profunda. de neinvins. in afara cazului cand este vorba despre un somn compensator. Gradul tulburarilor de constienta. hipnoza. Dauvilliers si colab. profunzimea precum si reversibilitatea completa. ce merg de la somn la coma.

insomnie si sindrom narcoleptic. asociata uneori cu insomnie nocturna. metabolice. Instalarea letargiei se face brusc sau progresiv. Exista si o forma insomnica a encefalitei epidemice. Uneori. Ea duce la o perturbare 87 . hipersomnia este profunda si poate dura mai multe saptamani sau luni. tripanosomiaza realizeaza o serie de stari intermediare intre vigilenta normala si un somn profund sau coma. de insomnii sau delir. dar adoarme cand are un moment de liniste. Encefalita letargica (Cruchet si Von Economo) sau epidemica realizeaza cele mai pure hipersomnii continui. paraliziile oculare si prostratia complexa reprezinta un tablou clinic care denota o atingere mezodiencefalica. Clinic. aceasta este provocata de hipnoza sau de produsi anestezici (narcoza). endocrine) pe care le vom aminti in continuare. continua sau paroxistica. traumatice. ea poate fi confundata cu coma. bolnavul poate fi trezit prin excitatii slabe. Evolutia merge catre disparitie sau coma. Adesea. In forma ambulatorie a encefalitei epidemice bolnavul poate lucra. Starea intrerupta de o excitatie violenta conserva un grad cert de obnubilare si torpoare intelectuala. Perioadele de somnolenta sunt intrerupte si urmate de faze de excitatie.Interpretarea Viselor In absenta stimularilor exterioare. vasculare. bolnavii in plina sanatate simt o invincibila nevoie de a dormi. dar se diferentiaza de aceasta prin absenta tulburarilor neurovegetative grave si prin posibilitatea unei treziri tranzitorii printr-o stimulare forte. culcandu-se oriunde. In formele severe. Astfel. al carei tablou clinic dominant este hipersomnia diurna de profunzime variabila. zile. iar durata este de ore. Acestea nu sunt decat simptome clinice ale numeroaselor afectiuni (infectioase. somnolenta se instaleaza din nou. luni. Sechelele se pot manifesta prin somnolenta. ani. ca si la somnolenta. Febra. bolnavul se trezeste pentru nevoi fiziologice sau pentru a bea si manca. Somnolenta si letargia pot exista izolat sau asociate cu confuzii mintale. Maladia somnului este o alta boala infectioasa. dupa care readoarme. Initial. apare inversarea ritmului nictemeral. Letargia este o tulburare de vigilenta sau reglare a starii somnveghe. obnubilare sau terpoare. tumorale. Cand debutul este brutal. Uneori.

somnolenta intretaiata de perioade de agitatie. somnolenta sau letargie. cresterea presiunii intracraniene si a hidrocefaliei. dar se asociaza cu o stare de torpoare. hipersomnia poate fi intalnita in toate sindroamele de hipertensiune intracraniana. generator de hipersomnii. Insomnia sau inversarea ritmului nictemeral sunt rare in cursul encefalitelor si apartin formelor delirante. In concluzie. realizand o vascozitate a gandirii de intensitate variata. uneori insomnie. o categorie distincta. infundibulo-tuberiana si mezencefalica. provocata mai frecvent de alcoolism. obnubilare intelectuala. lentoare si saracire a ideatiei. 88 . timp in care bolnavul doarme toata ziua si toata noaptea. poate avea o localizare diversa. Procesul expansiv. Encefalopatia Gayet-Wernicke are ca simptome dominante tulburari de constienta. paralizii ale nervilor oculomotori si tulburari de echilibru. dar poate fi trezit. care evolueaza catre o stare confuzionala cu crize de agitatie si delir. In afara hipertensiunii sau hipotensiunii cerebrale. situate in partea superioara a trunchiului cerebral periependimar. de asemenea. Hipersomniile din cursul proceselor expansive intracraniene formeaza. care comprima regiunea hipotalamica posterioara. Encefalitele melitococice constituie o complicatie a brucelozei iar hipersomnia este o manifestare a unei afectiuni cerebrale. interesand nucleii nervilor oculomotori. cu apatie si indiferenta afectiva. hipersomnia poate fi un simptom insotitor al tumorilor cerebrale. in cadrul encefalitelor sau a meningoencefalitelor constatam o atingere selectiva a substantei cenusii de la nivelul calotei mezencefalice si a regiunii hipotalamice posterioare. Encefalitele vaccinale dau de obicei forme letargice. Encefalitele virale cu virusi neurotropi se insotesc de cele mai multe ori de hipersomnii.Interpretarea Viselor profunda de organizare a somnului cu rasunet asupra fazelor I si IV. Tabloul dominant este constituit din torpoare. Ea este atribuita unei carente de vitamina B1. respectand stadiul miscarilor oculare. Afectiunea este determinata de leziuni cu caracter hemoragic. Astfel. In tumorile de trunchi cerebral apar sindroame clinice determinate de lezarea acestuia si de viteza cu care se dezvolta blocarea LCR. o deteriorare intelectuala progresiva. constituind uneori unicul semn.

89 . care prin intermediul unei hernii temporale comprima trunchiul cerebral. De asemenea. tendinta de conservare a atitudinilor. atingeri oculare si tulburari de somn. Uneori.Interpretarea Viselor Hipersomniile de origine vasculara cerebrala (ischimie sau hemoragie) se asociaza cu paralizii oculare sa cerebeloase ce constituie semne de mare valoare diagnostica. leziunile traumatice ale trunchiului cerebral superior sunt susceptibile de a antrena hipersomnii prelungite. Somnolenta este un semn important al hemoragiilor din calota pedunculara. Astfel de insomnii sunt interpretate ca un fel de protest impotriva evenimentelor neplacute care vin sa afecteze cursul existentei sau ca o maniera de sustragere de la consecintele penibile ale unui eveniment. Sindromul hemoragic din partea superioara a pedunculilor este frecvent si se caracterizeaza clinic printr-o oftalmoplegie disociata sau completa. asociata cu perturbari de coordonare motrica si mai ales de somn. melancolice si catatonice sunt insotite de veritabile hipersomnii si adormiri spontane. existenta miscarilor palpebrale. Hipersomniile simptomatice din cursul afectiunilor psihiatrice sunt mai putin frecvente. Ele se datoreaza unei contuzii cerebrale. in special a trunchiului cerebral superior sau a unui hematom intracranian. Distinctia este data de absenta rezolutiei musculare. Hipersomniile de origine traumatica sunt mai putin studiate. Dally (1974) a observat o tendinta irezistibila la somn dupa socuri psihice. starile maniacale. catalepsia si moartea aparenta isterica. dupa disparitia unei fiinte dragi. contractia membrelor si a maxilarului. Tulburarile de vigilenta si somn. nevrozele angoase. akinezia si oftalmoplegia bilaterala sunt adesea revelatoare de tulburari circulatorii in partea superioara a trunchiului cerebral. Somnul hipnotic echivaleaza cu o stare de somn fiziologic indus. Se admite ca aceste leziuni vasculare ale trunchiului cerebral localizate in teritoriul pedunculo-protuberential posterior pot uneori realiza integral semiologia nevraxitei epidemice cu agitatie psihomotorie. reactia la stimulii nociceptivi aplicati pe piele si pe mucoase. Sunt de semnalat si somnul. mioclonii. De interes deosebit sunt leziunile localizate in trunchiul cerebral care infiltreaza substanta reticulata. letargia simpla sau complicata cu contracturi. sindroamele korsakoviene acute.

Interpretarea Viselor Hipersomniile reactionale pot aparea in unele situatii afective sau conflictuale importante. Somnul nocturn este agitat din acelasi motiv al aparitiei anomaliilor respiratorii cu pauze care duc la numeroase treziri. a caror durata poate varia de la 1 la 3 saptamani. Dupa cataclisme poate aparea la supravietuitori o stare de stupoare sau de somn irezistibil. care pot persista multe zile dupa perioada de somn. 2) Sindromul Klein-Levin. In clinica. Debutul poate fi progresiv relevat prin perioade de foame sau senzatie de frig. oboseala psihica. Sindromul apare la persoane tinere. 1) Sindromul Pickwick. Acestea sunt asociate cu miscari partiale. Hipoxia si hipercapnia par sa joace un rol esential in aparitia acceselor de somn. intre 10 si 30 de ani. relevat prin pauze de 20-40 s este urmata de o inspiratie profunda. descris de catre Burwell si colab (1956). globale sau mioclonii care pot ajunge pana la crize convulsive. confuziei sau hiperexcitabilitatii sexuale. se caracterizeaza prin aparitia unor perioade lungi de somn. ce antreneaza hipoxemie cu hipercapnie acidotica. de sex masculin. Modificarea ritmului respirator. cu insuficienta respiratorie prin hiperventilatie. iar faza de somn cu miscari oculare poate sa nu se produca. Este bine cunoscuta aparitia somnului consecutiv unei sarcini dificile sau a unor situatii de analiza a activitatii. cianoza. poliglobulie si insuficienta cardiaca dreapta. La acestea se adauga o foame excesiva (bulimie) si tulburari de comportament de tip depresiv sau de expresie confuzoonirica. sunt cunoscute si studiate doua tipuri de hipersomnii a caror explicatie fiziopatologica nu este inca elucidata. care a fost precizat de Levin in 1936. tulburari de comportament de tipul agitatiei. 90 . care apar la persoane tinere obeze. se traduce prin accese de somnolenta. care alunga somnul si antreneaza trezirea. La acesti bolnavi se presupune posibilitatea existentei unei anomalii a chemoreceptorilor chemoreceptorilor fata de presiunea O2 si CO2. Faza de somn lent profund este rar atinsa.

mai rar la sete exagerata si la iritabilitate confuza. enurezisul poate fi determinat de anomaliile tractului urinar. cosmarurile si groaza. cum ar fi: enurezisul nocturn. Somnambulismul se manifesta prin coborarea din pat si printrun mers initial instabil. temperatura. dar ea se asociaza cu degenerari ale functiilor de baza (foame. irezistibile. se produce fara o cauza aparenta. enurezisul nocturn nu este cauzat de vise. tulburarea comportamentului REM. perioadele de trezire au o durata de 5-9 ore si sunt insotite de o foame devoranta care duce la o crestere rapida in greutate. Parasomniile. Enurezisul nocturn al copiilor si al tinerilor apare independent de stadiul REM cu vise. a carui cauza nu este cunoscuta. Prin urmare. senzatii de depersonalizare. Fiziopatologia acestui sindrom nu este cunoscuta. teroarea nocturna. curata mesele. Ocazional. se duce la baie. dupa care se produce enurezisul. 1991). Imediat dupa incident. Cand comportamentul somnambulului devine mai complex si mai coordonat (evita obiectele. iar disparitia sindromului. acesta fiind confuz si incapabil de a-si aminti visele atunci cand se trezeste. care sunt exagerate de somn sau apar exclusiv in timpul diferitelor stadii ale somnului. etc) care depind in mare parte de dereglarile diencefalice si hipotalamice.Interpretarea Viselor In timp nictemerului. este dificil de trezit pacientul din somn. Parasomniile se caracterizeaza printr-o gama larga de comportamente normale. Studiile de laborator au evidentiat ca putine episoade enuretice (3 din 22) au legatura cu somnul REM (Kelly. mormaie sau vorbeste 91 . de fapt ca si aparitia sa. Aproape toti autorii insista asupra importantei semnelor psihice din acest sindrom (iritabilitate. este corelat cu diminuarea capacitatii vezicii urinare si cu intarzierea maturarii controlului nervos respectiv. Enurezisul idiopatic sau esential. cu ochii deschisi si cu o fata inexpresiva. s-a observat o perioada de somn agitat urmata de cateva secunde de liniste. Intr-un episod enuretic tipic. tulburari schizofrenice. clarificand astfel unele mecanisme ale biologiei somnului normal. Pe an apar aproximativ 3 astfel de episoade. de cistite. somnambulismul. etc). sete. stare confuza. hiperactivitate. de diabetul zaharat sau insipid si de epilepsie.

In laborator. uneori serios. somnambulismul apare mai mult la copii decat la adulti si se diminueaza cu varsta. 1987). somnambulismul apare aproape intotdeauna in stadiul 3 sau 4 al somnului cu unde lente. Aceasta tulburare inconstienta debuteaza in cursul varstei de 17-20 de ani si se mentine. Unii pacienti cu tulburari ale comportamentului REM prezinta leziuni de trunchi cerebral identificabile sau alte probleme neurologice. In astfel de situatii. Daca este lasat in pace. cu remisiuni spontane in jurul varstei de 40 de ani. benzodiazepine. sa clarificat ca somnambulismul apare exclusiv in timpul somnului cu unde lente. dar ipotezele fiziopatologice evoca rolul unor anomalii dentare sau al unui mecanism neurologic central. In starea de veghe 50-60% din aceste persoane nu prezinta nici un deficit evident. iar la trezire isi reaminteste putine despre activitatile nocturne sau despre vise. majoritatea celor cu somn violent nu au simptome de agresivitate in timpul zilei. somnambulul se reintoarce in pat. devine clar ca starile somnambulice cu pasi lenti nu pot aparea in timpul episoadelor REM (Jacobson si colab. Cauza nu este cunoscuta. cosmarurile cu miscari violente ale acestor stari sunt adesea amenintatoare pentru partenerul de somn si periculoase pentru cel care viseaza. De fapt. Tulburarile comportamentului REM apar la pisici in cadrul anumitor leziuni de trunchi cerebral. iar 44% lovesc partenerul de pat. uneori raspunde monosilabic la intrebari. Mendelson. Bruxismul nocturn caracterizat prin frecarea involuntara si energica a dintilor in cursul somnului afecteaza 15-20% din populatie. Intr-un studiu efectuat de Mahowald si Schenek (1989) se arata ca 85% din persoanele cu somn violent sufera leziuni . Datorita inhibitiei intense descendente a neuronilor motori spinali si a paraliziei din timpul somnului REM. Astfel. 1965. pacientii raspund bine la medicamentatia anticonvulsivanta (clorazepam. Ca si enurezisul. In tulburarea comportamentului REM paralizia normala din acest stadiu al somnului lipseste. carbamazepin) (Kelly. cel mai frecvent in prima treime a noptii cand predomina stadiul 3 si 4. In timp ce majoritatea parasomniilor sunt inofensive. 92 .. fapt datorita caruia persoanele sar din pat si actioneaza conform visului.Interpretarea Viselor incoerent). ele apartin somnului REM fara prezenta paraliziei normale. Din fericire. 1991).

mai frecvent la copii si mai rar la adulti. paralizie partiala. Atacurile de teroare nocturna (pavor nocturnus) ale copiilor sunt cel mai bine caracterizate. fenomenele de vis cu grad inalt de anxietate care apar in timpul perioadei REM pot fi deosebite de cele care apar in timpul stadiilor somnului cu unde lente (Dement si colab. amintirea visului este rara si fragmentara iar in dimineata urmatoare nu-si mai aminteste nimic despre acel episod. dilatare pupilara si dificultate respiratorie. Adesea. la 30 de minute de la adormire. expresie faciala fixa. Ca si celelalte tulburari cu unde lente (enurezisul si somnambulismul). Medicamentos. cosmarurile si visele terifiante apar in stadiul somnului cu unde lente si REM. tipa. Visele inspaimantatoare apar in perioadele REM normale ale persoanelor de toate varstele. In timpul zilei. care dureaza 1 sau 2 minute. Aceste vise tulburatoare au adesea caracteristici fiziologice si psihologice exagerate. Patternul evocarii fragmentare reprezinta o caracteristica a somnului cu unde lente (stadiul 3 si 4). ea poate fi complet inlaturata cu ajutorul benzodiazepinei. din punct de vedere fiziologic. transpiratie. atinteste cu ochii mari unele obiecte imaginare. Astfel. Deoarece somnul REM este mai extensiv si mai intens decat somnul continuu. Diazepamul poate suprima teroarea nocturna. ce nu au putut fi masurate direct la om. nu se asociaza cu deprimarea respiratiei si include varfuri pontogeniculo-occipitale. tulburarile somnului cu unde 93 . fata se acopera de transpiratie iar respiratia se ingreuneaza. pacientii respectivi prezinta anxietate care depaseste limitele normalului. Imediat dupa atac.Interpretarea Viselor Teroarea nocturna. Clinic.. Aceste vise infricosatoare care contin imagerii complexe. care reduce in mod selectiv somnul delta. aceste episoade REM infricosatoare se refera si la cosmaruri. dupa perioada copilariei timpul somnului REM nu poate fi modificat in mod apreciabil si nici nu poate fi suprimat cu medicamentele respective. majoritatea viselor REM terifiante apar la primele ore ale diminetii. teroarea nocturna se diminueaza cu varsta de-a lungul somnului delta. paralel cu declinul stadiului 4 al somnului cu unde lente (unde delta). 1975). asemenea episoade sunt rare si se caracterizeaza prin oprimare respiratorie. copilul se ridica brusc din pat. Prin urmare. anxietate. In contrast. La adulti.

Interpretarea Viselor
lente si visele terifiante din perioadele REM trebuie tratate in mod diferit.

Apneea din timpul somnului. O alta tulburare a somnului se caracterizeaza prin perioade frecvente de pauze respiratorii denumite apnei ale somnului. Gastaut si colab. (1963) au descris un grup de pacienti cu apneea somnului care nu-si mai amintesc frecventele perioade de trezire nocturna si care acuza un somn prea accentuat sau indelungat. Acestia au fost incadrati in sindromul de apnee cu hipersomnolenta. Ulterior, Dement si colab. (1975) au descris un alt grup de pacienti cu tulburari asemanatoare, dar care acuzau insomnie prin faptul ca nu adormeau imediat dupa perioada de apnee. Ei reprezinta aproximativ 10% din pacientii cu apneea somnului. Apneea somnului afecteaza toate varstele, indiferent de sex. Totusi, aceasta tulburare este intalnita mai frecvent la varstnici. Ea a fost acuzata ca fiind unul din factorii sindromului de moarte brusca la copii. Unii cercetatori au constatat ca aproximativ 30% din persoanele de peste 65 de ani au apneea somnului, dar multe dintre acestea sunt asimptomatice, neinsotindu-se de alte degradari. Totusi, este greu de crezut ca apneea este singura tulburare. Uneori se asociaza cu suprimarea activitatii centrului respirator medular, timp in care diafragmul si muschii intercostali raman imobili (Kales si Kales, 1973). In perioada de apnee care dureaza 15-30 de secunde, oxigenul din sange scade, iar dioxidul de carbon creste, fapt care duce la stimularea centrului respirator si la reluarea functiei muschilor amintiti (Kelly, 1991). Adesea, plamanii nu se umplu cu aer din cauza colapsului muschilor orofaringieni aparut in contextul relaxarii muschilor corpului din timpul somnului cu unde lente. Dupa 1 minut, concentratia excesiva de dioxid de carbon din sange provoaca trezirea persoanei care doarme, dupa care tonusul muscular revine la normal. Dupa cateva secunde, individul adoarme iar ciclurile respective se pot repeta de aproximativ 1000 de ori pe noapte. Tulburarile neuropsihologice care apar la bolnavii cu apneea somnului pot fi secundare hipoxiei nocturne sau fragmentarii somnului. Kales si colab. (1985) si Pochat si colab . (1993) insista in mod
94

Interpretarea Viselor
particular asupra depresiei si asupra tulburarilor de memorie, de gandire, de invatare si de comunicare. Greenberg si colab. (1987) si Bacque si colab. (1996) au observat tulburari de atentie, tulburari ale eficacitatii motorii, ale abilitatilor grafice si constructive. Pentru a explica ansamblul acestor simptome, autorii de mai sus evoca posibilitatea existentei unor leziuni subcorticale. Simptomele de deteriorare corticala , afazia, apraxia si agnozia sunt in general absente. Sepala si colab. (1991) afirma ca dificultatile principale ale acestor pacienti vizeaza somnul, lucrul,aptitudinile mintale si in special sentimentul de a avea o sanatate proasta. Persoanele astfel afectate sunt in general obeze, hipertensive si cu tulburari de ritm cardiac, astfel incat primul act terapeutic se refera la cura de slabire. Perturbatiile psihologice ale acestui tip de boala se manifesta prin depresie cronica, anxietate, insomnie si acuze somatice (Bacque si colab. 1996). Somnolenta diurna si adormirile incoercibile aparute dupa pranz pot impiedica reluarea lucrului. Adormirile sunt direct responsabile si de accidentele rutiere care in acest caz se multiplica cu sapte (Findley si colab. 1988). Medicamentele pentru tratarea apneei somnului nu exista dar cand acest sindrom este provocatde obstructia cailor aeriene superioare poate fi incercat un tratament mecanic sau unul chirurgical. Tratamentul mecanic se refera la fixarea unei masti si la administrarea sub presiune a aerului in scopul mentinerii deschise a cailor aeriene ale gatului intre respiratii. Aceasta ventilatie cu presiune pozitiva ofera rezultate absolut eficace cu conditia sa fie tolerata in toate noptile. Tratamentul chirurgical (faringoplastia) are in vedere largirea cailor aeriene superioare prin ablatia uvulei si inlaturarea mucoasei si tesutului limfoid. Aceasta da rezultate bune la 50-60% din cazurile serioase (Kelly, 1991).

Insomnia. Insomnia este un simptom caracterizat prin imposibilitatea mentinerii duratei si calitatii somnului necesare activitatii normale din timpul zilei. 30% din cei care se prezinta la consultatie se plang de
95

Interpretarea Viselor
insomnie si de alte tulburari neintelese inca in mare parte. Pentru diferentierea tipurilor de insomnie, este necesara cunoasterea perioadelor somnului normal. Astfel, unii pacienti cu insomnie subestimeaza somnul real din timpul noptii. S-a constatat ca unele persoane care acuza insomnie dorm si viseaza normal dar somnul lor de dimineata este de calitate proasta si neodihnitor. Dement si colab. (1975) au examinta somnul la 127 de indivizi cu insomnie si au constatat ca timpul mediu de adormire este de 15 minute iar durata somnului este de 7 ore. Autorii au estimat ca 10-12% din persoanele cu insomnie au un somn fiziologic normal. Formal, acesti indivizi au fost incadrati in sindromul de pseudoinsomnie sau de agnozie a somnului. Alti 30% din indivizii examinati sunt mentiuni in stare de trezire de catre unele evenimente fiziologice involunatare, cele mai comune fiind spasmele periodice stereotipe, cunoscute sub denumirea de mioclonii nocturne. O alta conditie care duce la intarzierea debutului somnului se datoreaza impulsului irezistibil de miscare a membrelor, denumit sindromul picioarelor agitate. Prin urmare, 50% dintre persoanele cu insomnie dorm normal, dar somnul lor este tulburat de evenimente fizice de care nu-si dau seama. Studiile polisomnografice efectuate la pacientii cu insomnie cronica si acuze severe au relevat prezenta unor disfunctionalitati moderate ale somnului (scurtarea somnului, trezirea intermitenta, eficacitatea scazuta a somnului). La acestia, continuitatea din timpul stadiului cu unde lente este mai importanta decat desfasurarea timpului total de somn. Alte insomnii sunt determinate de diminuarea somnului delta, cel mai profund stadiu al somnului cu unde lente, in timp ce altele au la baza o temperatura mai ridicata a corpului, temperatura masurata rectal. Anticiparea insomniei poate juca un rol major la cel putin 15% din cazuri. Ea este clasificata in randul insomniilor psihofiziologice (Lydic si Biebuyck, 1988). Aceasta insomnie conditionata de locuinta si de mediul inconjurator dispare cand individul doarme la hotel sau in alta parte. Astfel, aproximativ 30% din insomnii se datoreaza tulburarilor emotionale, anxietatea fiind legata de dificultatea adormirii iar depresia de trezirea timpurie.

96

Unul din cei mai semnificativi determinanti ai somnului persoanelor normale este varsta. chestionarul de topologie craniana si un examen polisomnografic pe timpul uneia sau a doua nopti. Insomnia familiala fatala. Insomnia temporara este consecinta naturala a alterarii ritmului circadian. Patogenia acestei distructii talamice este insuficient cunoscuta. Insomnia familiala fatala este o boala ereditara rara. chestionarul Pittsburgh.Interpretarea Viselor Kupfer si Foster (1972) au constat ca pacientii depresivi prezinta o scurtare a intervalului dintre debutul somnului si faza REM. In societatea moderna disruptia ritmului circadian normal este determinata de calatoriile pe distante mari cu avionul. de numarul fuselor orare traversate si de capacitatea de adaptare. Daca investigatiile si tratamentul pacientilor cu somnolenta diurna excesiva sunt oarecum precizate. agenda trezirii si a somnului. La batrani. mioclonii si coma care duce la deces. Progresiv sindromul se complica cu disfunctie neurovegetativa . de unele activitati de afacere. Ulterior pacientii au fost urmariti prin consultatii timp de 3 luni pana la un an. testul de personalitate MMPI. Din 97 . Sindromul schimbarii rapide a fusului orar (Jet-Lag) determinat de schimbarea meridianelor se caracterizeaza prin somnolenta diurna excesiva. dizartrie. (1998) au urmarit 100 de insomnici cronici. etc. de lucrul in schimburile de noapte. de regimul din armata. la 5-15 minute de la dormire. problemele somnului se amplifica datorita faptului ca stadiul 4 al somnului cu unde lente diminueaza sau este virtual eliminat in decada a saptea de viata. Latenta normala pentru somnul REM este de 8090 de minute. examene clinice. Somnul batranilor. cu ajutorul unei metodologii riguroase constatand din interogatorii standardizate. Acest sindrom este tranzitor avand o durata de 214 zile in functie de varsta pacientului. Ondze si colab. abordarea si tratamentul subiectilor insomnici este imprecisa. provocata de degenerescenta bilaterala a nucleilor anterior si dorsomedian din talamus. insomnie la adormire si frecvente treziri nocturne in special in a doua parte a noptii.

iar benzodiazepinele le-o scade. In momentul de fata tratamentul medicamentos utilizat este cel cu benzodiazepine. desi benzodiazepinele sunt mai sigure decat barbituricele.Interpretarea Viselor aceasta cauza. fara a determina modificari 98 . Scurtarea marcata a timpului de somn este adesea secundara si altor probleme de sanatate intalnite la varstnici. 1987. Daca se va dovedi ca β. dar piroteala normala de dupa amiaza este mai pronuntata la persoanele in varsta. Mecanismul de inducere a somnului prin flurazepam implica receptorii neuronali benzodiazepinici. Mendelson si colab. Studiile polisomnografice au aratat ca flurazepamul. 1989). Persoanele cu insomnie au in timpul somnului o temperatura corporala mai mare. varstnicii consacra mai mult timp stadiului somnului cu unde lente. Benzodiazepinele ajuta pacientii sa aiba un somn mai mult continuu decat unul mai lung. care sunt implicati si in fiziologia reglarii somnului normal. reducerea somnului cu unde lente (nu si a activitatii REM) si o trezire persistenta. care induce cresterea dozei dependenta de latenta somnului.carbolina actioneaza direct asupra somnului normal reducandu-l. Mai mult. prezenta unui antagonist al receptorilor benzodiazepinici (3 hydroxymethyl-βcarboline). Kryger si colab. din ratiuni inca putin cunoscute. la sobolani. iar naoptea au un somn fragmentat. Aceste proprietati fac ca medicamentele respective sa fie eficace atat in tratamentul insomniei cat si in tulburarile somnului delta. fapt care se reflecta pozitiv asupra somnului cu unde lente (Sewitch. cel mai utilizat in insomnii. Pacientii cu maladie Alzheimer dorm adesea in timpul zilei. din care adesea se trezesc. fara a cauza modificari majore in activitatea motorie. (1982) au constatat. deoarece ele imbunatatesc calitatea somnului si suprima somnul cu unde lente. mult timp considerat ca fiind stadiul cel mai odihnitor. ele dau obisnuinta iar la intreruperea brusca a acestora apar simptome extrem de dezagreabile. Cele mai multe medicamente utilizate pentru reducerea somnului (amfetaminele) provoaca alterari profunde ale activitatii motorii si ale altor comportamente. In societatea noastra ritmul circadian al somnolentei este bifazic. duce la cresterea stadiului 2 al somnului cu unde lente. Cu toate acestea. batranii isi restabilesc cu dificultate ceasornicul biologic in cazul traversarii unor zone intinse.

Stadiile 1-4 ale somnului cu unde lente caracterizate EEG prin frecvente din ce in ce mai lente si cu voltaj mai inalt corespund starilor de somn din ce in ce mai profund. iar motilitatea gastrointestinala creste. in aceeasi perioada de timp. iar la revenire parcurge aceleasi stadii in ordine inversa.Interpretarea Viselor comportamentale motorii majore. somnului cu unde lente predomina activitatea Frecventa batailor cardiace si tensiunea arteriala scad. dar activitatea somatica nu este absenta. Metoda principala de monitorizare a stadiilor somnului uman este electroencefalograma (EEG). Ele apar in prima treime a noptii si dispar adesea complet mai tarziu. 99 . Cei care dorm normal executa ajustari posturale majore. 1990). Acesta ar putea fi folosit in tratamentul bolnavilor cu somnolenta excesiva. EEG inregistrata in stare de veghe este constituita din unde cu voltaj scazut si activitate rapida. aproximativ la fiecare 20 de minute. Inregistrarile facute in stadiul 2 contin numeroase explozii caracteristice fusurilor de somn cu durata de 1-2 sec. Urmatoarele 4 stadii ale somnului cu unde lente reprezinta stadii cu profunzimi succesive. Stadiul 2 al somnului cu unde lente ocupa aproximativ o jumatate din somnul total. In stadiul 3 si 4 domina undele lente de somn (somnul delta). Stadiile somnului normal . catre dimineata. EEG trece progresiv prin toate cele 4 stadii ale somnului cu unde lente intr-o perioada de 30-45 de minute. In timpul parasimpatica. Cand o persoana adoarme. atunci medicamentul respectiv ar putea fi considerat ca un foarte bun somnolitic. Voltajul EEG cel mai scazut este inregistrat in stadiul 1. Stadiul 3 si 4 al somnului cu unde lente ocupa aproape 15% si are loc in prima jumatate a perioadei de somn. In timpul somnului cu unde lente muschii se relaxeaza. Stadiul 1 al somnului non REM poate fi deosebit de stadiul 1 REM numai cu ajutorul electrooculografiei si a electromiografiei. in timp ce altii reactioneaza astfel la fiecare 5 minute (Mc Ginty si Szymusiak.

La 90 de minute dupa debutul somnului apar numeroase modificari fiziologice abrupte. miscarile oculare rapide (REM). Acest fapt se datoreaza suprimarii activitatii simpatice. Stimularea continua cu frecventa inalta a nucleului talamic ventrointermediar (VIM) este eficace in tratamentul tremuraturilor severe. arnulf si colab. Acest pattern cerebral activ este cuplat cu pierderea tonusului muscular din intregul corp. Miscarile oculare rapide si activitatea fazica a muschiilor urechii medii coincid cu activitatea 100 . Proprietatea dramatica si fundamentala a acestui stadiu al somnului este reducerea homeostaziei (Kelly. EEG devine desincronizata cu voltaj scazut. Ritmul teta hipocampic este observat in starea de trezire. Acest stadiu activ al somnului a fost numit somn REM. dar peste acestea se suprapun si izbucniri de miscari oculare rapide. In 1957. Nucleii talamici reticulati. implicati in geneza fusurilor somnului. Cel care doarme pierde la un moment dat si abilitatea reglarii temperaturii corpului. Scapa de aceasta paralizie generalizata numai muschii scheletici care controleaza miscarile ochilor.. EEG hipocampica este inalt sincronizata cu unde teta (4-10 Hz). Dement si Kleitman au descris in timpul somnului cu desincronizare EEG. sunt adiacenti nucleului VIM. rapid.Interpretarea Viselor Pragul pentru trezirea din somnul cu unde lente variaza invers cu frecventa EEG. oscioarelor urechii medii si respiratiei. in special cand EEG corticala are o desincronizare maxima. modificand-o in directia temperaturii ambiante. Aceasta stare de somn a fost denumita somn paradoxal. Autorii au ajuns la concluzia ca stimularea nucleului talamic VIM este selectiva si nu modifica fusurile somnului. (1998) au studiat efectul stimularii VIM asupra genezei fusurilor de somn si au constatat ca arhitectura si calitatea somnului nu se modifica prin stimularea respectiva. Stadiul 4 al somnului cu unde delta este cel mai dificil de intrerupt. Un alt semn este reprezentat de contractia severa a pupilelor (mioza). Inregistrarile facute pe animale au relevat ca desi activitatea corticala este desincronizata. Multe miscari oculare din timpul somnului REM sunt lente si oscilatorii. 1991). somn activ si somn desincronizat. asemanatoare dar nu identica cu cea a starii de trezire. Generatorul neuronal al ritmului teta este localizat in patura celulelor piramidale ale campului CA1 din girusul dintat si din cortexul entorinal.

1989). REM este cel mai usor stadiu al somnului. in timp ce lungimea fiecarui episod REM tinde sa creasca. astfel incat orele de dimineata se asociaza in mod normal cu treziri mai frecvente. rata batailor cordului si fluxul sanguin coronarian (Kirbi si Verrier. In general. Dupa criteriul intern al trezirii. adica de 20-25% din durata totala a somnului. au capatat denumirea de varfuri ponto-geniculo-occipitale (PGO). In acelasi timp. spasmelor musculare. este formata dintr-o lunga perioada de somn cu unde lente si dintr-o perioada REM de scurta durata. profunzimea somnului nu reprezinta un parametru unitar. un om sau un animal care doarme se poate trezi spontan din somnul REM mult mai usor. fazica inregistrata la animale din diferite structuri ale trunchiului cerebral (partea dorsala a puntii. adica 75-80% din ansamblul somnului. Stadiul 4 al somnului 101 . nu survine niciodata la debutul somnului de noapte. adultul normal prezinta perioade de somn cu unde lente si perioade de somn REM. in timp ce mai putin de jumatate din cele trezite din somnul cu unde lente nu raporteaza nici o activitate mintala. trigemenului si facialului). Prin urmare. in timp ce durata somnului cu unde lente este de 6 ore. ce dirijeaza multe evenimente fazice ale somnului REM. nucleul motor al oculomotorului. In timpul somnului REM creste pragul de trezire la stimulii mediului inconjurator astfel incat REM este considerat ca cel mai profund stadiu al somnului. puntea. Prima parte a somnului. majoritatea persoanelor trezite din somnul REM isi amintesc rapid visele. generatoare a activitatii fazice. care precede si care urmeaza unui stadiu REM este un somn superficial care face parte din stadiul 1 sau 2.Interpretarea Viselor electrica brusca. Dupa prima perioada REM intervalele dintre celelalte perioade REM ale unei nopti scad. In timpul unei nopti tipice de somn. Stadiul 4 din somnul cu unde lente si somnul REM au caracteristici distinctive pentru fiecare individ. Stadiile mai usoare ale somnului cu unde lente. impreuna cu perioada mai lunga a REM au loc de preferinta in a doua jumatate a noptii. cu o durata de aproximativ 2 ore. fiecare somn REM este precedat de o perioada de somn lent si in mod normal. In fine. De fapt. in care includem activitatea muschilor urechii medii. Somnul cu unde lente.modificarile respiratorii. ale talamusului (nucleul geniculat lateral) si ale cortexului auditiv si vizual. este considerata ca un pacemaker. Aceste unde monofazice ascutite ce se propaga rostral de la punte. Durata totala a somnului cu miscari oculare (REM) este in medie de o ora si jumatate pana la 2 ore. Stadiile REM apar la intervale regulate si se succed de 4-6 ori pentru o durata de somn de 8 ore.

Interpretarea Viselor cu unde lente este mult mai influentat de timpul anterior fara somn. Cu alte cuvinte. De ex. 1989). Multi agenti psihoactivi. 1991). Cu cat privarea este mai lunga. in timp ce somnul REM este mai putin afectat de acesta. somnul si veghea devin progresiv stabile. stadiul 4 al somnului cu unde lente poate fi redus de benzodiazepine intr-o masura mult mai mare decat somnul REM (Kelly.. de prelungirea sa si de cresterea frecventei perioadelor REM. se egalizeaza la varsta medie. Necesitatea somnului REM incepe in uter. dupa care se diminueaza din nou la batranete.. Patternul somnului se afla sub influenta diferitilor determinanti ontogenetici si filogenetici. somnul REM al nounascutului umple o jumatate din timpul normal de somn zilnic de 16 ore. Cea mai evidenta modificare produsa odata cu maturarea patternului de somn uman implica numarul stadiilor REM si stadiul 4 al somnului cu unde lente. La varsta de 2 ani. Existenta unui mecanism compensator de recuperare a somnului REM pierdut sau suprimat sugereaza ca somnul REM este necesar din punct de vedere fiziologic. cu atat si reboundul REM este mai lung si mai larg. a carei expresie variaza in cursul noptii. Inevitabilitatea tulburarilor semnificative de somn la varstnici nu este inca destul de clara. ciclul de somn constituit dintr-o perioada de somn cu unde lente si dintr-o perioada de somn REM poate fi considerat drept “unitate de somn”. dar in special alcoolul si barbituricele suprima somnul REM. in timp ce stadiul 4 raspunde mai putin la aceste droguri si mai mult la altele (Kryger si colab. Dupa perioada neonatala. Prin urmare. La om necesarul de somn zilnic scade in perioada copilariei si adolescentei. Privarea selectiva de somn REM pentru o perioada de 16 zile nu duce la aparitia unor tulburari psihologice serioase. Somnul REM ocupa aproximativ 80% din totalul timpului de somn al unui nou nascut prematur cu 10 saptamani si 60-65% din timpul de somn al unui nounascut prematur cu 2-4 saptamani. Scurtarea somnului REM timp de cateva nopti este urmata de initierea sa precoce. iar ciclurile de somn se modifica progresiv. Somnul REM si stadiul 4 al somnului cu unde lente sunt afectate diferentiat de anumite medicamente. astfel incat la varsta de 3-4 ani ritmul somn-veghe este bine instalat. somnul REM scade abrupt la 30-35% din timpul 102 .

Astfel. s-a postulat ca somnul REM reprezinta o 103 . 1988). prin multiplicarea ciclurilor de somn nocturn si prin facilitarea atipirilor diurne. se poate remarca faptul ca adormirea se produce adesea cu dificultate. In anul 1966 Roffwarg si colab. iar complexul K si fusurile de somn sunt putin frecvente si imprecis conturate. stadiile 3 si 4 aparand mai ales in prima treime a noptii. miscarile respiratorii sunt neregulate. A doua parte a noptii este mai stabila. Nux. Aceste modificari respiratorii pot realiza ritmuri de tip Cheyne-Stookes (Krueger si Karnovsky. Apoi. marcata indeosebi prin frecventa trezirilor nocturne. La batrani somnul prezinta o anumita dezorganizare sau involutie. Studiile unor cercetatori au aratat o reducere marcata a somnului REM la subiectii mai tineri. numarul ciclurilor de somn se diminueaza progresiv odata cu varsta si cu instalarea unui ritm nictemeral (gr. de amplitudine mijlocie (25-50µV). 1984. hemera= zi) stabil. dupa varsta de 2 ani. Declinul stadiului 4 al somnului cu unde lente la batrani coreleaza cu cresterea numarului de treziri normale spontane si in ultima instanta cu revenirea la un pattern circadian bifazic de somn (aceasta echivaleaza cu atipirea de dupa amiaza). durata absoluta zilnica din somnul REM scade brusc de la 8 ore la nastere. Stadiul 4 al somnului cu unde lente scade exponential in tot timpul dezvoltarii si in perioada varstei mijlocii. Prin urmare. In aceasta perioada apar bufeuri de unde lente. la 1.Interpretarea Viselor de somn. 1987). In aceasta perioada ritmul cardiac si cel respirator sunt stabile (Popoviciu.75 ore la debutul pubertatii (Campbell si Tobler. de multe ori intalninduse perioade de apnee de 10-20 de secunde ce alterneaza cu perioade de tahipnee. 1972).5-1. Ritmul cardiac este instabil. Astfel. Curran si Franza. somnul cu unde lente traducandu-se prin unde lente continue si generalizate. nuctes= noapte. iar la 10 ani se stabilizeaza la 25%. la grupul de subiecti mai varstnici s-a relevat o distributie frapanta a stadiului 1 spre ultima treime a noptii. In ceea ce priveste somnul cu unde lente. rol asemanator cu cel al exercitiilor fizice in dezvoltarea muschilor. au sugerat ca somnul REM joaca un rol important in dezvoltarea sistemului nervos. disparand adesea dupa 60 de ani. Aceasta teorie are in vedere faptul ca somnul REM provoaca o activitate intensa a circuitelor neuronale si ca substanta cerebrala consuma in cursul somnului REM mai mult oxigen decat in timpul oricarui exercitiu fizic sau mintal din timpul perioadei vigile.

Totusi. care ulterior se adauga repertoriului creierului matur (Gaillard. pentru punerea in practica a comportamentului instinctiv exista si alte posibilitati situate in afara somnului REM. aceasta teorie nu explica de ce visele continua si dupa dezvoltarea completa a creierului (Kelly. furie. Dupa studiile lui Morrison (1988) asupra somnului REM fara atonie. in special a locus-ului ceruleus. 1984). pregatire si explorare (Borbely si Valarx. 1991). Acest comportament specific fiecarei specii se manifesta prin atac. reglarea comportamentului motor din timpul somnului REM depinde de locul si marimea leziunilor experimentale din trunchiul cerebral. In anul 1965. Din aceasta cauza. Din aceasta cauza. Leziunile progresive si mai intinse ale formatiei reticulate pontine duc la desfasurarea progresiva si mai elaborata a comportamentului in timpul somnului REM. circuitele neuronale care controleaza secventele comportamentului instinctiv pot fi organizate in timpul somnului REM conform programului genetic. Totusi. comportamentul agresiv a fost observat in timpul REM numai in cazul in care leziunile au fost extinse in partea rostroventrala a mezencefalului. Intreruperea puternicei inhibitii motorii a starii REM releva la pisica un comportament lipsit de paralizie in timpul somnului REM. Somnul REM al tuturor animalelor poate fi programat genetic. Jouvet si Delorma au descoperit ca paralizia care apare in timpul somnului REM poate fi eliminata selectiv prin lezarea puntii. patternul instinctiv motor se formeaza la animalele tinere in timpul comportamentului de joc manifestat in stare de veghe. anticiparea acestei relatii a sugerat lui Morrison ca pisicile respective nu actioneaza in afara viselor. De fapt. 104 .Interpretarea Viselor sursa potenta de stimulare interna necesara maturarii propriului creier. fuga. 1983). Miscarile din timpul starii REM sunt strans legate de explozia varfurilor PGO din timpului somnului REM. Astfel.

Iasi. • • 105 . Tratat de neuropsihologie. Tratat de Psihanaliza si Psihoterapie. Ed. Medicala. Ed. Leon Danaila. Bucuresti. Ed. Polirom. Didactica si Pedagogica. Sigmund Freud (Traducere. Prelegeri de Psihanaliza. studiu introductiv si note: Dr. Bucuresti. Introducere in Psihanaliza. Mihai Golu (2000).Interpretarea Viselor Bibliografie • Constantin Enachescu (2003). Psihopatologia Vietii Cotidiene. Leonard Gavriliu) (1990).

Interpretarea Viselor 106 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful