Interpretarea Viselor

Psihanaliza Interpretar ea Viselor’Visele sunt raspunsuri la intrebari pe care nu stim sa le formulam’ Marcio Barrios

1

Interpretarea Viselor
I. Domeniul si istoricul psihanalizei

A) Definitie si domeniu Psihanaliza este metoda instituita de Sigmund Freud care are ca obiect cunoasterea profunda a vietii sufletesti a omului atat in starea de normalitate psihica, cat si de boala, in scopul instituirii in cel de-al doilea caz a masurilor adecvate de terapie. In lucrarea sa Cinci lectii asupra psihanalizei, S. Freud mentioneaza cazul unei bolnave de isterie cu tulburari neurologice si somatice pe care a tratat-o prin hipnoza. Ulterior, in faza posthipnotica, erau rediscutate evenimentele traite in trecut de catre pacienta si care aveau pentru aceasta o valoare psihotraumatizanta, in directa legatura cu tabloul clinic actual. Discutia medicului cu bolnava a realizat, printr-un proces de asociatie si constientizare a acestei legaturi, o amendare completa a simptomatologiei clinice. Bolnava a numit acest procedeu terapeutic neobisnuit tratamentul prin conversatie (talking cure) sau de curatire a hornurilor (chimney sweeping). S. Freud pune la baza acestui proces de vindecare mecanismul de catharsis, un procedeu care goleste sau curata viata psihica a individului de un continut patologic conflictual de factura psihotraumatizanta trait anterior si exprimat actual prin tabloul clinic respectiv. Putem considera ca aceasta observatie clinica reprezinta punctul de plecare al studiilor de psihanaliza. D. Lagache, referindu-se la continutul si obiectivele psihanalizei, face urmatoarea sinteza a problemei: 1) psihanaliza reprezinta o metoda de investigatie a proceselor psihice; 2) psihanaliza este o tehnica de tratament a tulburarilor nevrotice; 3) psihanaliza este o doctrina de cunoastere psihologica, morala si culturala a omului si a societatii, avand virtuti de explicare a semnificatiilor acestor domenii. Metoda psihanalizei nu consta in interogarea bolnavului, ci din analiza discursului sau, unul cat mai liber posibil, neinfluentat si
2

Interpretarea Viselor
nedirijat de catre o alta persoana in scopul obtinerii unei expresii spontane a gandirii subiectului, reprezentand confidentele acestuia. In acest sens, metoda psihanalizei vizeaza urmatoarele obiective: a) Subiectul sa ia cunostiinta de originile reale ale suferintelor sale intime, sa le masoare pe masura ce le evoca, incepand cu cele mai indepartate evenimente ale copilariei sale pana in prezent. b) Sa le retraiasca intr-o situatie actuala concreta impreuna cu analistul, printr-un proces de transfer afectiv. Aceasta reprezinta tehnica liberei asociatii care se completeaza cu analiza viselor pacientului. Evoluand in aceasta directie, psihanaliza a dus la descoperirea unor noi aspecte, deosebit de interesante si anume: a) Sexualitatea infantila; b) Complexul Oedip si relatia sa cu comportamentul sexual al adultului; c) Rolul fundamental al sexualitatii in geneza nevrozelor si psihozelor. Pornind de la datele de observatie practica ale bolnavilor sai, cu ajutorul metodelor mai sus mentionate, S. Freud a creat teoria psihanalizei, care comporta urmatoarele elemente constitutive:
1) Existenta

unei instante a personalitatii denumita inconstient si care este depozitara pulsiunilor sau a tendintelor instinctive primare. Aceste pulsiuni sunt dupa Freud de doua feluri. Unele provin din instinctul de viata (Eros), a carui energie denumita libido reprezinta elanul sexual, iar celelalte provin din instinctul de moarte (Thanatos), care este orientat catre agresivitate si distrugere.

2) Existenta unei instante reprezentata de Eul constient si actual, in relatie directa cu mediul familial( in perioada copilariei) si cu mediul social( in cursul vietii individului) 3) Prezenta intre cele doua instante a unei zone intermediare, denumita subconstient sau preconstient, cu rolul de cenzura, de reglare dinamica a procesului de
3

este depozitarul tuturor pulsiunilor noastre. in viata constienta sub forma de complexe. pulsiunilor. viata sa interioara sau sfera inconstientului. S. c) Aceste interventii ale inconstientului in sfera constienta se transforma in comportamente si actiuni. avand la baza motivatiile fictive ale inconstientului sau pulsiunile acestuia. sub influenta lumii reale externe. 2) Acumuleaza(memoreaza) experientele externe si asigura acomodarea(adaptarea) persoanei la acestea.Interpretarea Viselor exteriorizare a pulsiunilor inconstientului in sfera Eului constient. S. b) Eul constient. formata din cele trei instante: a) Inconstientul. Freud sunt urmatoarele: 1) Asigura identitatea si autoafirmarea persoanei. aceasta este instanta intermediara intre realitatea lumii externe si realitatea psihica a persoanei. si ulterior. Pornind de la analiza cazului Ana O. Caracteristicile Eului dupa S. aparut ca un invelis cortical sub influenta factorilor educationali si a modelului familial in perioada copilariei. conflicte. denumita inconstient. b) Interventia acestei sfere. in interiorul caruia individul inmagazineaza propriile sale experinte. Pe baza acestor concluzii. reprezentand prima si cea mai veche dintre instantele personalitatii. Freud construieste o schema generala de organizare a aparatului psihic uman. 3) Exercita o inconstientului. simptome clinice.. la care se refera in lucrarea sa Cinci lectii despre psihanaliza . presiune regland represiva asupra astfel dinamica 4 . Freud ajunge la urmatoarele concluzii cu valoare atat medicala cat si psihoterapeutica: a) Existenta unui psihism inconstient.

Intr-un articol stiintific publicat in anul 1911. detronand astfel constiinta din rolul sau conducator al persoanei umane si inlocuind-o cu pulsiunile instinctuale. religioase. culturale. Freud scrie referitor la psihanaliza ca trei doctrine au schimbat profund gandirea europeana. ca ultima faza a acesteia. S. sociale. • • Pana la constituirea sa intr-o doctrina bine conturata despre om si viata psihica. dezvoltandu-se in prelungirea Eului sub influenta factorilor represivimodelatori ai modelului socio-cultural extern(valori morale. ci reprezinta rezultatul unei indelungate evolutii pe calea selectiei naturale. Teoria lui Freud care a demonstrat ca nu Eul este fundamentul si motorul vietii psihice.Interpretarea Viselor 4) Eul este ghidat de impulsurile venite din interior(inconstient) si exterior(lume). O valoare deosebita pentru intelegerea istoriei psihanalizei o constituie cercetarea fazei prepsihanalitice referitoare la om. 6) Cresterea neplacerii se manifesta prin sentimentul de pericol care declanseaza ca un semnal de reactie angoasa. el asigurand in felul acesta o stare de echilibru intre placere si neplacere. juridice. 5) Eul evita neplacera si cauta sa obtina placerea. ci inconstientul. Teoria lui Darwin care a demonstrat ca omul nu este creatia privilegiata a lui Dumnezeu. c) Supra-Eul este cea de-a treia instanta in cadrul sistemului de organizare a personalitatii. etc). la viata psihica. Acestea sunt urmatoarele: • Teoria lui Copernic care a demonstrat ca nu Pamantul ci Soarele este centrul sistemului nostru planetar. psihanaliza a parcurs un drum istoric lung. 5 . operand o adevarata revolutie in stiinte.

Doua directii principale se desprind in sensul acesta: a) Pe de o parte o directie care considera psihologia si psihiatria ca stiinte pozitive. psihologia a identificat viata psihica cu viata constiintei. conceptie vehiculata in secolele al XIX-lea si al XXlea de teoriile gestaltiste. considerandu-se in sensul acesta ca orice fenomen psihic este insotit de constiinta despre el insusi (J. prin urmare dimensiunea ontologica a persoanei. de nervismul pavlovian si de neuropsihologie. b) Viata psihica era privita ca experienta a vietii interioare. b) Pe de alta parte. atat psihologia cat si psihiatria sunt considerate ca fiind stiinte umane intrucat prin natura obiectului lor ele studiaza un aspect fundamental al stiintelor umane. Aceste puncte de vedere care s-au confruntat permanent in istoria stiintelor umane si a psihologiei. Freud este ca viata psihica reprezinta expresia functiei unui aparat caruia noi ii atribuim o extensie spatiala si pe care il presupunem format din mai multe parti sau instante. cuprinzand creierul si depasindu-l concomitent prin natura acestor instante. idei care ne vin de la Platon si sunt continuate pana la Freud. inscrise in seria stiintelor biologice.P. sfarsesc prin a-l face si mai imprecis. respectiv a creierului?  Viata psihica a individului este in primul rand o manifestare pura a vietii constiintei. Freud incercand sa depaseasca aceasta dilema a naturii vietii psihice. 6 . isi pune urmatoarele intrebari:  Viata psihica este manifestarea unui organ somatic.Interpretarea Viselor Pana la S.Carrier). acela de a fi si de a se infatisa. a actelor acesteia? Raspunsul lui S. Freud. S. departe de a clarifica domeniul si obiectul psihologiei. behavioriste. Din punct de vedere istoric au existat doua directii de gandire referitoare la viata psihica: a) Viata psihica era apreciata ca manifestare exterioara pura si exclusiva. mai contradictoriu.

a unei stari de tensiune interioara. tragedia ca si psihanaliza isi construiesc solutia terapeutica pe catharsis. conform preceptului delfic gnothi seauton(cunoaste-te pe tine insuti). spunand ca intocmai unei moase care aduce pe lume copii. Republica). implica o solutie purificatoare(catharsisul). Pentru filosoful atenian toate cunostiintele noastre sunt depozitate in interiorul sufletului nostru. Mai mult. D. Astfel. Discutia trebuie insa condusa cu o anumita abilitate. Existenta vietii interioare i-a fost relevata lui Socrate de prezenta interioara a daimonion-ului sau . pe care il numea vocea interioara sau semn divin. Este ceea ce Socrate i-a demonstrat lui Menon. Barrucand). pe care acesta este obligat sa o cunoasca si sa o cultive permanent. Plecand de la acest fapt. in care. La tragicii greci. In istoria civilizatiei europene. ca suferinta interioara. Enachescu). In felul acesta. constientizate de catre individ in cadrul dialogului cu un altul. structura dramatica se desfasoara in sensul unui scenariu care urmareste rezolvarea unui conflict. catharsisul corespunde unei modificari a structurii personalitatii legata de luarea la cunostiinta a unei stari psihologice 7 . Dar Socrate este cel care pelcand de la daimonion-ului sau interior. Este metoda dialecticii.arta mositului). prefigurand in felul acesta existenta inconstientului in mitul pesterii (Platon. Tragedia. pot fi aduse la suprafata. fapt care situeaza tragedia in acelasi plan cu psihoterapia si psihanaliza de mai traziu(D. Socrate isi numea metoda maieutica(maieutike. participa personaje dramatice.Interpretarea Viselor Istoria psihanalizei se constituie in felul acesta ca o prelungire si concluzie a unei lungi istorii de descoperire si analiza a vietii interioare care incepe cu Socrate si ajunge la Freud(C. pentru a putea conduce interlocutorul catre aflarea adevarului. Socrate vorbeste despre acele imagini primordiale pe care le pastram in interiorul nostru ca pe niste umbre (arhetipurile). printr-un anumit exercitiu. pe tot parcursul vietii sale. mai ales in ceea ce priveste modalitatea in care sunt puse intrebarile. aratandu-i ca sclavul sau stie teorema lui Pythagora. el moseste sufletul aducand la lumina idei. pune bazele psihanalizei. sub forma unor reminesciente(anamnesis) despre care noi nu avem cunostiinta si care. In sensul acesta. alaturi de corifeu si cor. Barrucand afirma ca in toate situatiile. Socrate pune probema vietii sufletesti ca pe o stare interioara particulara a omului. tragedia se constituie ca un veritabil grup psihoterapeutic. primul care pune problema vietii interioare este Socrate. Efectul urmarit este de catharsis.

Influentat de doctrina teologica crestina. Aceste motive ascund un sentiment reprezentat prin iubirea de sine. Ea reprezinta factorul care sta la baza tuturor actiunilor noastre. absolut. viata umana. ca sentiment fundamental. Fr. Secolul al XIX-lea. Pentru acesta psihicul se organizeaza in trei instante si anume: viata animala. considerat in plan doctrinar ca un important precursor a lui S. cand de fapt el este condus de aceasta forta nobila interioara. aduce contributii extrem de importante si numeroase la edificarea si cunoasterea vietii interioare ca sediu al sufletului. A. Maine de Biran vorbeste despre aperceptie si admite existenta vietii interioare. Acesta identifica Eul cu un lucru care gandeste si a carui esenta este de a gandi. Fr. viata spiritului. Ceea ce este important la Descartes este faptul ca acesta trateaza pasiunile ca pe niste stari sufletesti si nu ca pe nsite trasaturi morale . El distinge omul exterior care se afla in raport cu realitatea externa si omul interior sau viata spiritului care este Eul ce se manifesta interior. Aceasta trasatura specific umana este cea care trebuie cultivata in primul rand. o dorinta violenta si obscura de a domina lucrurile. Maine de Biran afirma ca Dumnezeu este pentru sufletul uman ceea ce este sufletul pentru corp. afirma ca mobilurile actelor noastre pun in evidenta cu pregnanta o vointa de putere . In aceeasi perioada. independent de factorii rationali.Interpretarea Viselor afective conflictuale refulate. Leibniz crede ca viata psihica nu este in totalitatea ei cunoscuta si ca notiunea de inconstient este necesara pentru a putea explica natura umana a instinctului nostru animal. inaugurand in felul acesta un important capitol al psihologiei. esenta a valorilor spirituale pure. de sfera altor discipline in general odata cu Descartes. Plecand de la aceasta teza. inca de la inceputurile sale. traita de exemplu cu ocazia unei reprezentari dramatice sau a unei psihoterapii. avand un caracter pulsional. Freud. persoanele si lumea in general. La Rochefoucauld afirma ca ratiunea profunda a actelor noastre nu rezida in motivele nobile care se ofera in mod obisnuit. ajungand sa conchida in acest sens ca omul crede adesea ca se conduce singur. despreinse de canoanele oricarei morale si pe care o 8 . Nietzsche ajunge la edificarea unei tipologii umane cu caracter suprem. reprezentata prin Supraom(Ubermensch).Schopenhauer considera ca exista in fiecare fiinta vie o vointa oarba si subterana a carei dinamica se afla la originea insasi a vietii. Psihologia incepe sa se desprinda de morala si religie. Nietzsche.

el fiind cel care pregateste terenul propice al manifestarii pulsiunilor refulate ale inconstientului. Ceea ce este absolut real si valoros in teoria si practica lui Fr. mai ales pentru efectele sale spectaculare. Mesmer este faptul ca acesta descoperise fenomenul psihologic al sugestiei. B) Precursorii psihanalizei In secolul al XIX-lea face cariera.Charcot prezenta aceste rezultate in celebrele sale demonstratii practice Lecons de Mardi in fata unui auditoriu elevat din Parisul epocii romantice. creandu-se concomitent un val urias de publicitate in jurul acestor demonstratii.Interpretarea Viselor reprezinta printr-un proces de identificare proiectiva prin Zarathustra. Prin aceasta el anticipeaza Supra-Eul moral. Mesmer.Charcot. Bernheim considera isteria spre deosebire de Charcot ca pe o nevroza. utilizand metoda sugestiei induse in stare de hipnoza.M. Din acest moment psihanaliza se poate dezvolta.M. Nietzsche pregateste transferul vietii interioare in planul psihologiei si al psihanalizei. acuzandu-l pe Fr. inaugurand odata cu aceasta o noua directie in practica medicala si anume psihoterapia. o forta psiho-biologica apreciata ca avand efecte terapeutice salutare asupra bolnavilor. Mesmer. utilizand in acest sens hipnoza ca pe o metoda de vindecare prin inductie sugestiva a 9 . Mesmer de practici nemedicale. J. Concomitent cu studiile lui Charcot asupra isteriei care se desfasurau la Paris. Daca prima jumatate a secolului al XIX-lea este dominata de magnestismul animal a lui Fr. Acesta. reuseste sa obtina la pacientele internate in Clinica de la Salpetriere tablouri clinice de isterie de un mare polimorfism. fatorul subiectiv. Primita initial cu mult entuziasm. alcatuit atat din medici cat si din intelectuali de toate formatiile. considerandu-l ca pe imaginea ideala a spiritului uman si fixeaza valorile sufletesti in aceasta instanta a personalitatii de care trebuie sa depinda totul. intai la Viena. Efectul era spectaculos. Fr. cea de-a doua jumatate este dominata de figura celebra a lui J. se efectuau studii similare si in alte centre medicale. apoi la Paris medicul austriac Fr. teoria este ulterior refuzata si abandonata definitiv in urma criticilor aduse de Facultatea de Medicina de la Paris care infirma tezele mesmeriene. dar si un mit al persoanei lui Charcot. emotional afectiv este extrem de important. Operand separatia valorilor spirituale si sufletesti de valorile oricarei morale. descoperitorul magnetismului animal. profesor de neurologie la Facultatea de Medicina din Paris. La Nancy. Faptul trebuie retinut intrucat in materie de sugestologie si hipnoza.

Janet si studiile acestuia. In anul 1893 J. In anul 1885 face un stagiu la Paris. trateaza prin hipnoza un caz de isterie utilizand in mod invers metoda lui Charcot. de data aceasta la Clinica de la Nancy unde ii cunoaste pe Liebault si Bernheim cu care va studia hipnotismul si sugestia in tratamentul simptomelor clinice ale isteriei. Freud se naste la 6 mai 1856. Freud comunica rezultatele lor referitoare la isterie pe care le vor publica in 1895 in lucrarea Studii asupra isteriei . P. Modul de gandire clinica era absolut contrar celui practicat de Charcot. fapt ce ridica problema unor stari sau instante psihice diferite de sfera constiintei. care producea simptome clinice prin inductie.Charcot de la Salpetriere. Breuer si S. impreuna cu J. creand tablouri clinice prin inductie sugestiva pe cand Bernheim le sugera amendarea simptomelor clinice desfiintandu-le prin acelasi mecanism de inductie sugestiva. Breuer. consacrandu-i vaste si importante studii. Janet afirma ca personalitatea umana comporta mai multe etaje dintre care noi nu cunoastem decat etajul constiintei. in orasul Freiberg din Moravia. S. Ambele experimente au pus in lumina faptul ca simptomatologia isterica apare sau dispare numai in conditiile in care constiinta clara a individului este suprimata. Majoritatea comportamentelor care nu implica o participare a constiintei depind de un psihism cvasiconstient reprezentat prin formele inferioare ale constiintei. in cazul lui Bernheim inductia sugestiva avea rol psihoterapeutic. Janet denumeste aceste mecanisme si fenomenul care este legat de ele automatismul psihologic. In anii 1891 si 1892. La varsta de 5 ani se muta cu familia sa la Viena unde studiaza cursul secundar si apoi urmeaza tot aici Facultatea de Medicina fiind interesat in mod deosebit de studiul sistemului nervos. fundamentand totodata o noua doctrina psihologica si o 10 . Freud. in stare de hipnoza. In anul 1889 face un nou stagiu. in Imperiul Austro-Ungar. inductia sugestiva era patoplastica. Aici asista la faimoasele Lecons de Mardi cu demonstratii clinice si discutii asupra isteriei.M. la celebra Clinica de Neurologie a lui J. P. Concomitent insa il cunoaste si pe P. In cazul tehnicii utilizate de Charcot. ulterior numite de E. C) Rasturnarea Freudiana Cel care a sintetizat cunostiintele anterioare si a definit cadrul psihanalizei a fost S. Kretschmer stari hiponoice. mai exact in cursul somnului hipnotic. Charcot le sugera pacientelor aflate in stare de hipnoza simptomele bolii. Freud si Breuer vor utiliza metoda inductiei hipnotice in scopul stergerii simptomelor clinice.Interpretarea Viselor simptomelor clinice ale bolii.

arta. Aici. S. Dupa anul 1920 asistam la o modificare a teoriei psihanalitice si o extindere a sa operata de insusi S. Moise si monoteismul.Adler care pune accentul pe rolul agresivitatii si al vointei de putere.Jung care se distanteaza de S. Intre anii 1895 si 1905. aceste aspecte le regasim in lucrarea Dincolo de principiul placerii(1920) . Psihopatologia vietii cotidiene(1901). S. anul mortii sale la Londra. iar in jurul lui S.Bleuer si C. S. Psihanaliza va cunoaste o dezvoltare considerabila intre anii 19051920. Simptom.G. religie. Intalnirea dintre S.Ferenczi de la Budapesta. si cel a lui C. Apar astfel curente disidente in psihanaliza: cel a lui A. Freud de acesta .Freud. Aceste din urma aspecte au dus la separarea unora dintre adeptii lui S. Freud isi expune in mod independent primele sale formulari teoretice referitoare la psihanaliza in lucrari devenite celebre: Interpretarea viselor(1899). E.G. Regis si A.Freud procedeaza apoi la o reevaluare a organizarii sistemului personalitatii sau a aparatului psihic in urmatoarele 3 instante: a) Sinele. libido. precum si in ceea ce priveste modul de a considera incosntientul. Eros) b) Pulsiuni ale mortii si agresivitatii( Thanatos) S.Freud si noii sai elevi nu a avut ca efect numai adoptarea si difuzarea psihanalizei ci si ridicarea unor probleme si a unor intrebari din partea acestora referitoare atat la doctrina teoretica cat si la metoda practica. c) Supra-Eul. b) Eul. Este vorba de E. boala. Angoasa si civilizatie c) Psihanaliza postfreudiana 11 . al psihanalizei si al psihoterapiei.Jones de la Londra. K. Freud imparte pulsiunile in urmatoarele grupe: a) Pulsiuni ale vietii( sexualitate.Interpretarea Viselor noua forma de tratament a bolilor psihice. mitologie. Trei eseuri asupra sexualitatii si Lapsusul si relatia sa cu inconstientul(1905). S.Jung de la Zurich. cuprinzand preconstientul si cenzura totodata. Freud prin respingerea pansexualismului acestuia in materie de pulsiuni. cuprinzand constiinta morala pana in 1939.Freud va mai elabora cateva lucrari care extind sfera psihanalizei asupra stiintelor umane( morala. cand publica Introducere in narcisim(1914) si Complexul lui Oedip. Abraham de la Berlin. Hesnard de la Paris. Inhibitie. societate. sediu al pulsiunilor si dorintelor refulate. etc) si anume: Totem si tabu. E.Freud se constituie o echipa de tineri speciliasti care vor ilustra ulterior domeniul psihiatriei.

dar mai ales dupa moartea acestuia. pe pulsiunile agresivitatii si pe dorinta de putere ca forma finala catre care tinde orice comportament. dar si prin modificarile pe care le-a suferit dupa Freud in plan doctrinar si. psihanaliza devine o psihologie abisala avand ca obiect principal inconstientul.Adler pune accentul pe autoritate. Acesta cuprinde mai multe instante: inconstientul instinctogen ca sediu al pulsiunilor primare. Freud studiaza raporturile Eului cu Lumea si descrie mecanismele de aparare a Eului.Jung.Interpretarea Viselor Psihanaliza nu a avut o evolutie continua si uniforma. a fost imbogatita de numeroase contributii. experienta psihologica individuala.etc.Jung revizuieste psihanaliza in special in problema inconstientului caruia ii acorda o valoare esentiala dar al carui continut il extinde. Pentru el. legende. C. A. 12 .G. a dependentei prelungite de aceasta si a consecintelor sale in procesul de formare si maturizare a personalitatii individuale. etc O. ca mod de autorealizare a persoanei. psihanaliza inca din timpul vietii lui S. reprezentate prin curentele disidente.G. Klein scoate in evidenta importanta primei copilarii. Acesta nu poate fi numai sediul exclusiv al pulsiunii sexuale.Freud. depozitarul tuturor experientelor ancestrale ale umanitatii sub forma arhetipurilor. mai cu seama. arta. starile complexuale. adesea zguduita de crize interioare. inconstientul individual ca sediu al experientelor psihologiei personale a individului. inconstientul colectiv. In acest sens nu se poate vorbi de un singur inconstient. Cele mai importante curente disidente care s-au desprins din psihanaliza ortodoxa freudiana au fost psihanaliza lui A. W. problema sexualitatii si a traumatismului sexual in viata individului. orice pulsiune a Eului. A. dar si simptomele clinico-nevrotice ale individului. in planul aplicarii sale practice in psihoterapie si educatie. starile de angoasa. Aici isi au loc arhetipurile. a fixatiilor emotionale din aceasta perioada dar si rolul psihotraumatizant al frustrarilor afective si al carentelor educationale pentru viitorul individ. Limbajul inconstientului este simbolic si se exprima in mituri.Stekel studiaza pulsiunile sexuale. M. religii. Rank studiaza psihanalitic etapele vietii individuale punand problema traumatismului nasterii individului ca separare a copilului de mama.Adler si cea a lui C. Dincolo de curentele sale disidente. Ea are o istorie tensionata.

datorita valorii. iar referirea la mitul antic este numai un motiv. axa doctrinei psihanalitice reprezentata de complexul lui Oedip nu pare a rezista la o analiza critica atenta si profunda. ea se infatiseaza ca o constructie care mitologizeaza persoana umana. Esential este faptul ca psihanaliza s-a impus cu un prestigiu deosebit in arena stiintelor umane si a medicinei. J. ea a sfarsit prin a se impune. Prin noua imagine despre om pe care psihanaliza o instituie. Lacan procedeaza si el la o analiza minutioasa a dezvoltare a personalitatii individului si concomitent a discursului psihanalitic. Cu toate acestea. Mai mult. In al doilea rand. Un alt aspect care pare a marca o anumita fragilitate a doctrinei psihanalitice este reprezentat de ceea ce remarca N. stadiilor de semnificatiei aspecte prin o veritabila D) Observatii critice Inca de la aparitia sa. J. oferind in acest din 13 . compelxe ideoafective sau simptome nevrotice. noutatii si importantei sale practice.Interpretarea Viselor K.Freud intelege prin compelxul lui Oedip e un fenomen care nu a fost semnalat decat in aria culturala eurpoeana. intrucat la baza vietii noastre psihice stau pulsiunile care nesatisfacute se convertesc in focare de tensiune psihica ducand la stari conflictuale. L. O critica a psihanalizei scoate insa in evidenta o suma de aspecte care ridica numeroase semne de intrebare.Berdiaev si anume ca in conformitate cu spiritul psihanalizei. Ea vine sa explice aspectele de cunoastere psihologica a individului si sa dea o noua viziune clinica asupra patologiei psihiatrice. natura persoanei umane este considerata a fi funciarmente bolnava. ceea ce S. Szondy realizeaza o analiza minutioasa a pulsiunilor inconstientului si elaboreaza o metoda de psihodiagnostic al pulsiunilor. Horney face studii extinse asupra relatiilor dintre conflict si mediu. a rolului si semnificatiei psihotraumatismelor pentru personalitatea individului. fiind privita adesea cu rezerva sau chiar respinsa categoric.Starobinski aprofundeaza aceste analiza semantica aplicata la psihanaliza realizand interpretare a discursului psihanalitic.atat in sfera stiintelor umane cat si in psihologie si medicina. ca o forma de gandire de care nu putem sa nu tinem seama si ca un praxis indispensabil. psihanaliza a fost supusa unor critici vehemente.

Constanta este obtinuta pe de o parte prin descarcarea energiei existente. principiul realitatii. Principiile psihanalizei Prin principiile fundamentale ale psihanalizei intelegem principiile sau legile cele mai generale care. Ele sunt urmatoarele: principiul constantei. ale istoriei. II.Fromm). aparand ca reglator al functionarii aparatului psihic. compulsiunea la repetitie. suma excitatiilor externe si de aparare si descarcare(abreactie) fata de cresterea tensiunii de origine interna. artei si culturii sau faptele de antropologie(B. iar pe de alta parte prin evitarea a ceea ce ar putea creste cantitatea de excitatie si apararea impotriva acestei cresteri. Freud. conduita si experientele persoanei umane. principiul inertiei neuronale. Principiul constantei Acesta este principiul conform caruia aparatul psihic tinde sa mentina la un nivel psihic cat mai scazut posibil sau cel putin cat mai constant cu putinta cantitatea de excitatie pe care el o contine. 2. guverneaza viata mentala. societatii. Cl. 1. dupa S. Principiul inertiei neuronale Acesta este principiul de funtionare a sistemului neuronal. Din motivele mai sus mentionate.Interpretarea Viselor urma caz un pretios si eficient instrument terapeutic. Levi-Strauss). in conformitate cu care neuronii tind sa evacueze complet cantitatile de energie pe care le primesc. in cadrul sau. 14 . Principiul constantei sta la baza teoriei economice freudiene. principiul constantei se afla intr-un raport strans cu principiul placerii. precum si situatiile conflictuale de factura individuala sau crizele sociale (E. dezvoltarii si evolutiei personalitatii. In plus mentalitatea psihanalitica s-a impus ca mod de a gandi si interpreta majoritatea fenomenelor familiei. Este un mecanism de descarcare energetica neuronala. principiul placerii/neplacerii. principiul Nirvanei. Malinowski. El cauta sa mentina constanta.

Dupa S. Principiul placerii este corelat si cu principiul realitatii. principiul placerii este un principiu economic. In masura in care neplacerea este legata de cresterea cantitatii de excitatie. Principiul placerii/neplacerii Acesta este un principiu care guverneaza functionarea mentala. o stare de liniste si fericire interioara perfecta.Interpretarea Viselor 3. 5. ansamblul activitatii psihice avand ca scop sa evite neplacerea si sa procure placerea. Principiul Nirvanei Acest principiu desemneaza tendinta aparatului psihic de a reduce la zero sau macar de a reduce cat mai mult posibil orice cantitate de excitatie de origine externa sau interna. Freud existenta unei stranse relatii intre cele doua principii ale placerii si constantei. Ele se acomodeaza progresiv cu realitatea. la inceput.Freud. Principiul realitatii Principiul realitatii impreuna cu principiul placerii reprezinta pentru S. 4. cautarea satisfactiei nu se mai efectueaza pe caile cele 15 . decat sa se descarce. Nirvana desemneaza stingerea dorintei umane. Se remarca la S. prinicpiul Nirvanei exprima tendinta pulsiunii de moarte.Freud cele doua mari principii care guverneaza intreaga functionare a aparatului psihic. Termenul de Nirvana exprima in primul rand o legatura profunda intre placere si aneantizare. totala. Freud de la Fechner (principiul de palcere a actiunii) conform caruia nu numai ca finalitatea urmarita de actiunea umana este placerea dar si actele noastre sunt determinate de placerea sau de neplacerea procurate in prezent de reprezentarea actiunii de indeplinit sau a consecintelor sale. Prin placere se intelege satisfacerea unei nevoi. Pulsiunile nu cauta. singura care le permite prin deturnari si amanari necesare sa atinga satisfactia cautata. motiv pentru care el se diferentiaza de constanta sau de homeostazie. iar palcerea de reducere a acesteia. sa se satisfaca pe caile cele mai scurte. El formeaza un cuplu cu principiul placerii pe care il modifica in masura in care reuseste sa se impuna ca principiu reglator. Principiul placerii a fost preluat de S. Reiese de aici modul in care raportul placere/realitate pune o problema care este ea insasi dependenta de semnificatia data in psihanaliza termenului de placere. In acest caz. aneantizarea individualitatii.

axata doar pe jocul principiului placerii si al celui al realitatii. Din punct de vedere topic. el este definitoriu pentru sistemul preconstient/constient. 6. Compulsiunea la repetitie Acest principiu al psihanalizei are doua acceptiuni: a) In sfera psihopatologiei el reprezinta sau desemneaza procesul incoercibil si de origine inconstienta prin care subiectul se plaseaza activ in situatii neplacute repesctand experiente vechi. E. si anume cu caracterul lor conservator. principiul realitatii corespunde unei transformari a energiei libere in energie legata. o tendinta restituitiva proprie Eului. dincolo de aceste aspecte legate de functionarea vietii psihice. acesta intrucat in psihanaliza. Se poate desprinde din cele de mai sus faptul ca principiile psihanalizei specifice acestui domeniu au in primul rand un caracter dinamic si prin aceasta ele exprima un anumit regim de functionare a aparatului psihic uman. psihanaliza cauta sa fundamenteze interventia principiului realitatii pe un tip de energie pulsionala care e pus cu precadere in serviciul Eului.Bibring distinge urmatoarele doua aspecte principale: o tendinta repetitiva. acest principiu desemneaza un factor autonom. ci accepta deturnari si isi amana realizarea in functie de conditiile impuse de mediul exterior. Psihanaliza considera in general simptomele ca fiind fenomene de repetitie. subiectul are impresia foarte vie ca este vorba de ceva pe deplin motivat in actualitate. principiile psihanalizei sunt in conformitate cu modalitatea de 16 .principiul palcerii este pus in serviciul Sinelui. Referitor la compulsiunea la repetitie. fara a-si aminti de prototipul lor. b) In sfera psihanalizei. Din punct de vedere dinamic. ireductibil in ultima analiza la o dinamica conflictuala. In plus. proprie Sinelui.Interpretarea Viselor mai scurte. sau dimpotriva . Din punct de vedere economic. simptomul reproduce mai mult sau mai putin deghizat anumite elemente ale unui conflict din trecutul bolnavului. intrucat din punct de vedere genetic principiul realitatii ii succede principiului placerii. Ea este pusa in mod esential in legatura cu caracterul cel mai generos al pulsiunilor.

egal ca durata si desfasurare. In timpul somnului se realizeaza o stare de relaxare psihica si somatica cu efecte restauratoare. conduce la reducerea aproape completa a tensiunilor intrapsihice a persoanei. Analizand natura proceselor psihice.Freud considera somnul ca pe o intoarcere la viata prenatala . procesul de exteriorizare si expresie a Eului in lumea externa. inconstientul este cel care apare primul. Somnul si visele Somnul si viata psihica E. ea reprezentand o atittudine reactiva a Eului fata de lume. sufletul reprezinta experienta interna. sustine R. In cadrul acestei relatii. Pentru autorul citat. E. Aceasta experienta interna si imediata este diferentiata prin doi poli: Eul si lumea externa. Acest raport este reprezentat prin urmatoarele aspecte:procesul de perceptie a lumii de catre Eu. Guardini. afectivitatea are un rol important. prin intermediul sau creandu-se conditii similare acelui 17 . starea de hipnoza. fiecareia dintre ele corespunzandu-i principii dinamice diferite. Un somn calm. S. tulburarile intelectuale din cursul schizofreniei).Interpretarea Viselor organizare a sistemului perosnalitatii in instante specifice. Kretschmer pleaca in explicarea naturii somnului de la analiza modului de organizare a vietii sufletesti. Acest autor mentioneaza ca din punct de vedere cronobiologic. Tot ceea ce reprezinta experienta interioara sau Eul este un produs al actiunii reciproce care se exercita intre Eu si Lume. Somnul natural este considerat a fi un mod periodic indispensabil de restaurare psihica care se desfasoara dupa un ritm cotidian. Kretschmer distinge doua grupe principale si anume: procesele psihice constiente(constiinta) si procesele psihice inconstiente sau hipnotice(visul. III. starile crepusculare. In sfera psihanalizei. Somnul este manifestarea prin care organismul da satisfactie nevoii de repaus a individului. isteria. pe cand constientul este instanta psihica supra-adaugata acestuia. directa si imediata a unei persoane.

caracterizat prin scaderea voltajului traseului E. respiratie calma si regulata. cu o mare valoare in viata psihica a omului. Visul: Dificultati si abordari preliminare 18 . lente si elemente polifazice) Stadiile D si E caracteristice fazei de somn profund cu unde mari si regulate pe E.M (rapid eyes movements). reprezentat prin vis. Din punct de vedere neuropsihologic. sentimentul de protectie.E.G. Pe baza electroencefalogramelor (E. intuneric.E.G a unor varfuri de unde ample si a complexelor kappa(unde mari negative. In continuare vom face o analiza a visului atat din punct de vedere psihologic cat mai ales psihanalitic. caracterizat prin aparitia pe E. Aceasta perioada a somnului consta din urmatoarele tipuri de manifestari: miscari globale ale corpului. caracterizat prin rarirea undelor alpha pe traseul E.G Stadiul B. Somnul apare si ca o atitudine de aparare impotriva unei realitati neplacute sau a unei tensiuni intrapsihice penibile pentru individ.Interpretarea Viselor tip de existenta reprezentate prin caldura. Fiecare dintre acestea are caracteristici si o dinamica proprie. Caracteristica somnului este reversibilitatea sa. • Somnul paradoxal apare la un interval de 10 minute de la adormirea individului si se repeta de 3-6 ori pe noapte. izolare. cu imobilitate si relaxare musculara.E.G) .E. se descriu cinci stadii pentru acest tip de somn: • • • Stadiul A.G Stadiul C.E. absenta excitatiilor externe. miscari rapide ale globilor oculari sau faza R. In timpul desfasurarii somnului se produce un fenomen psihologic extrem de complex si interesant. somnul este de doua feluri: somnul lent si somnul paradoxal. spre deosebire de starile de stupoare sau starile comatoase. Somnul lent corespunde starii de adormit. neregularitatea ritmurilor cardiace si respiratorii.E.

Prin natura sa incarcata de mister. 19 . In cultura. Pentru S. neinteligibile. Ca si S. A. Elementul central al experientelor traite de individ il reprezinta pulsiunile. careia trebuie sa i se acorde o importanta deosebita. SchultzHencke apreciaza ca nu putem intelege majoritatea viselor decat apeland la regulile generale ale experientelor traite care fac parte din antropologia psihologica.Porot defineste visul ca fiind fenomenul psihologic care apare in timpul somnului. uneori in contradictie flagranta cu realitatea. Vorbind despre vise. legata in primul rand de satisfacerea pulsiunilor individuale. pe care trebuie sa le consideram de fiecare data ca pe o compensare a starii constientului raportandu-le la o situatie existentiala anterioara si particulara a vietii celui care viseaza. individul este inclinat sa admita calitatea de realitate obiectiva a visului. Cu toate acestea. Visele pot fi confuze.Freud. Visul ne apare ca o experienta psihologica. astfel incat prin ele divinitatea anunta omenirea sau avertiza asupra unor viitoare situatii la care trebuie sa se astepte. visul este considerat ca un fel de experienta paralela cu cea a vietii cotidiene. Acest fapt se datoreaza naturii speciale a visului care reprezinta o experienta sufleteasca deosebit de acuta. chiar absurde. prin care situatii conflictuale sunt rezolvate intr-o maniera deturnata.Freud afirma ca acestea reprezinta calea regala de sublimare a pulsiunilor refulate ale inconstientului unei persoane. motiv pentru care ele vor constitui factorul central al tematicii si al dinamicii viselor.Freud. studiul viselor trebuie bazat pe o anumita conceptie despre om. fascinandu-l si nelinistindu-l totodata. de vie si de intens traita de individ. intrucat ea fie corecteaza fie previne situatii actuale sau viitoare. prin continutul sau insolit. C. visul este in viata mentala a fiintelor normale un fenomen obisnuit. Homer credea ca visele au virtuti oraculare. Considerandu-le ca fiind trimise de zei. alcatuit dintr-o serie de imagini a caror desfasurare constituie o situatie dramatica mai mult sau mai putin completa si coerenta.G.Interpretarea Viselor Visul nu este un fenomen psihic izolat. El face parte dintr-un ansamblu de experiente sufletesti intime traite de persoana umana. visul a exercitat o atractie puternica asupra omului. S. Intrucat omul si experientele sale apartin antropologiei psihologice.Jung considera visele ca fiind o autoprezentare a proceselor inconstientului. H.

Este cazul visului regelui Nabucodonosor cu cele sapte vaci grase si cele sapte vaci slabe.Jung distinge doua categorii de vise si anume: • Vise net conturate. • Orice vis are un rol compensator pentru individ. constiinta si visul se completeaza reciproc ele neputand functiona separat. In cazul viselor profetice este pusa in actiune functia transcedenta cu ajutorul careia individul gaseste solutii generale la o realitate tensionata. Aceasta vine sa completeze si sa intareasca teza psihanalitica referitoare la vis. si anume: experienta constiintei sau viata Eului. si experienta visului sau viata inconstientului. 20 . Una se reflecta in cealalta. Acestea sunt visele mari. C.Interpretarea Viselor C. H. Vise mai putin clare. cu detalii mai sterse sau chiar lipsite de acestea reprezentand imagini in raport cu marile probleme ale lumii si ale vietii. afirmand ca de fapt existenta visului pune in discutie. pe care H. conflictuala sau inchisa pe care este chemat sa o rezolve. Schultz-Hencke merge mai departe cu analiza si interpretarea viselor. bogate in detalii si care se raporteaza la o problema strict personala a individului. compensarea consta intr-o mai buna adaptare a individului la problemele sale cotidiene.Jung leaga atat travaliul oniric cat si continutul viselor de temele arhetipale ale sferei inconstientului care sunt exteriorizate in cursul viselor sub forma de imagini si simboluri. In virtutea acestei teze.G. Acest din urma caz este exemplificat prin visele profetice din Biblie. Considerand ca visele isi au originea in inconstient. Acestea sunt visele mici si ele isi au originea in sfera proprie si subiectiva a inconstientului personal. se dau raspunsuri la unele probleme tipic suprapersonale cu caracter universal uman care framanta individul. doua forme de experienta sufleteasca. In cazul viselor mari. In cazul viselor mici. Pentru el arhetipurile reprezinta materialul din care se construiesc scenele din cursul visului. in sfera vietii psihice.G. Este un fapt cert: intre constiinta clara si starea de vis exista un paralelism absolut. Observatia este extrem de interesanta intrucat pune in evidenta aspecte functionale si caracteristici de complementaritate intre constient si inconstient sau intre Eu si Sine.Schultz-Hencke il considera ca pe o dubla imagine in oglinda. si ele isi au originea in sfera obiectiva a inconstientului colectiv.

Oferirea unor solutii compensatorii la situatiile conflictuale. In cursul acestui tratament s-a constat ca bolnavii invocau visele in chip de simptome. Aducerea in sfera Eului a pulsiunilor refulate si prin aceasta favorizarea unei descarcari a tensiunii psihice a inconstientului. S-a presupus atunci ca si visele trebuie sa aiba un sens. visul devine un obiect de cercetare psihanalitica. respectiv luarea la cunostiinta a continutului arhetipal al inconstientului colectiv. cu metafizica. Rezolvarea unor relatii interumane in plan imaginar. H. fenomen caruia i se da putina importanta. Intalnirea individului cu transcendentul. Contributia la maturtizarea individului. Aceasta a constituit punctul de plecare al tratamentului psihanalitic. Trairea plenara.Interpretarea Viselor considerat ca un fragment al trairii umane. poate chiar imposibila. in loc de a urma ordinea cronologica. ne vom incepe expunerea invers. Ca pregatire pentru studiul nevrozelor. cu caracter dramatic ale vietii individuale. • • • • • • • S-a facut intr-o zi descoperirea ca simptomele morbide ale unor nevrotici au sens. Viata persoanei lipsite de vis ar fi incompleta. prezentand pentru noi avantajul inestimabil de a putea fi constatat la toti oamenii. ci si prin aceea ca visul insusi este un simptom nevrotic. Totusi. Sublimarea unor situatii speciale ale vietii sau a unor tendinte individuale. In acest fel. inclusiv la cei sanatosi. Schultz-Hencke atribuie visului Retrairea amintirilor uitate de individ ca pulsiuni refulate. Aceasta rasturnare in ordinea expunerii se justifica nu numai prin faptul ca studiul viselor reprezinta cea mai buna introducere pentru studiul nevrozelor. Fenomen obisnuit. Stabilind aspectele urmatoarele functii: • • amintite. lipsit in aparenta de 21 . Stimularea produselor imaginatiei. vom demonstra sensul viselor. libera a universului afectiv uman.

Dar de unde la luam? Sunt atatea deosebiri. Mourly-Vold. Ce este somnul? Aceasta este o problema biologica sau fiziologica in care multe lucruri sunt inca discutabile. au ramas doua mari volume de cercetari experimentale asupra somnului cu referire aproape in exclusivitate la efectele produse de modificarile de pozitie a membrelor. prin urmare. adesea visam cand ne trezim in mod spontan sau cand suntem treziti din somn in chip violent.Interpretarea Viselor orice valoare practica. Ce este asadar un vis? Este greu sa raspundem printr-o definitie. Este vorba in plus despre un obiect de studiu al carui caracter este in opozitie cu toate exigentele stiintei exacte. ca si actele ratate cu care are in comun faptul ca se produce la oameni sanatosi. O idee deliranta. data fiind incertitudinea amintirii sale? A interpreta inseamna a gasi un sens ascuns. Dar visul? Cel mai adesea el nici nu poate fi povestit. De la un autor norvegian. de exemplu. de un obiect in legatura cu care cercetatorul nu are nici o certitudine. visul se prezinta investigarii noastre in conditii mai degraba defavorabile. Cand cineva isi expune visul. Este posibil ca intre vis si somn sa existe raporturi inca si mai intime. Aceasta definire o gasim deja la Aristotel. se prezinta cu contururi bine delimitate. Astfel. Esentiale vor fi acele caracteristici pe care le vom putea arata ca fiind comune pentru toate visele. Ar trebui sa reliefam carcateristicile esentiale ale visului. Iata-ne. ca nu adauga detalii imaginare. Suntem adesea treziti de un vis. Singura contributie pretioasa la cunoasterea visului pentru care suntem datori stiintei exacte se refera la influenta pe care o exercita asupra continutului viselor excitatiile corporale care se produc in timpul somnului. stare in care 22 . Somnul este o stare in care individul care doarme nu constientizeaza nimic despre lumea exterioara. si in toate directiile. care delimiteaza domeniul nostru. J. visul ne apare ca o stare intermediara intre somn si intre starea de veghe. ce ne garanteaza exactitatea naratiunii sale. condusi in domeniul somnului. Prima dintre caracteristicile comune tuturor viselor este faptul ca se produc in timpul somnului. Este limpede ca visele reprezinta o manifestare a vietii psihice in timpul somnului si ca daca aceasta ofera anumite similitudini cu viata psihica din starea de veghe. In consecinta nu vom incerca sa dam o definitie acolo unde este de ajuns sa indicam un subiect pe care toata lumea il cunoaste. ea este de asemenea particularizata prin deosebiri considerabile. ce ne dovedeste ca el nu-si deformeaza visul in timp ce povesteste.

decat de o excitatie care ne tulbura. G. unii dintre noi se incovriga si dau corpului lor. Daca ar fi insa asa. In raport cu aceasta lume am venit fara s-o fi dorit. visul. din faptul ca avem de transpus imaginile in cuvinte. ca nici o a activitate psihica nu ar trebui sa aiba loc in timpul somnului. insa este mult mai greu s-o intelegem si s-o descriem. dificultatea de a povesti un vis rezulta. presupunand ca ele corespund diverselor stari intermediare dintre somn si veghe. de asemenea. pe masura ce visul dobandeste mai multa valoare. Tendinta biologica a somnului pare deci sa constea in relaxare. o atitudine asemanatoare cu aceea pe care o aveau in pantecele mamei. in timp ce nu este vorba. Adorm. V-as putea desena visul meu. ar trebui sa ne dam seama 23 . apare mai curand ca un accesoriu rau venit. intr-adevar. Procesele psihologice ale somnului difera cu totul de acelea ale starii de veghe. In consecinta. in parte. ne scufundam din cand in cand in starea in care ne gaseam inainte de a veni pe lume. ne aflam intr-o asemenea situatie incat nu o putem suporta neintrerupt. dar totdeauna si pretutindeni domina imaginile. de idei. Se crede ca somnul fara vise este cel mai bun.Interpretarea Viselor interesul sau se afla cu totul detasat de aceasta lume. S-ar putea incerca explicarea tuturor acestor variatii ale visului. diverselor faze ale somnului incomplet. spune adesea persoana care viseaza. un continut mai bogat si o claritate mai mare. In consecinta.Th. iar caracteristica sa psihologica in stingerea interesului pentru lumea exterioara. Percepem adesea imagini vizuale care pot fi uneori insotite de sentimente. sa suprimam pana si ultimele resturi ale oricarei activitati psihice. care sunt activitati ale starii de veghe. este tocmai pentru ca nu am reusit sa realizam starea de repaus foet-al. in timpul somnului. visul nu ar trebui sa aiba nici o semnificatie. Exista si o a doua caracteristica comuna? Cu siguranta. de impresii furnizate de alte simturi decat de vaz. atunci cand sunt obosit de aceasta lume si de stimulii ei. Visele nu ar fi altceva decat aceste resturi si ar parea ca. poate. Daca somnul este ceea ce am aratat. atunci. singurul care-si merita numele. departe de a face obligatoriu parte din el. Altfel se petreceau lucrurile cu actele ratate. In plus. dar n-as sti sa vi-l povestesc. Traim in somn multe evenimente in care credem.Fechner formuleaza undeva supozitia ca scena pe care se desfasoara visele este diferita de aceea a reprezentarilor starii de veghe. Daca survine o activitate psihica. in existenta noastra intrauterina. Ma scufund in somn tocmai retragandu-ma din lumea exterioara si luand masuri de precautie impotriva excitatiilor din afara.

in pravalia lui Jean Marie Farina. Vom cita cateva experimente selectate dintre cele mai vechi. Pe unele dintre ele Maurry le-a incercat pe sine insusi. i s-a picurat apa pe frunte. ar fi sa atribuim vietii psihice facultatea de a-si modifica profunzimea somnului cu o viteza si cu o usurinta care nu au corespondent in realitate.Interpretarea Viselor din ce in ce mai limpede ca este vorba despre un vis. furnizandu-ne dovada ca excitatiile suportate in timpul somnului transpar in vis. Ma hotarasc sa asist. caci in visele de acest gen viata psihica se apropie cel mai mult de ceea ce este in starea de veghe. si care constituie. cu care era legat printr-o multime de aventuri extravagante. Este singurul aspect de o importanta exceptionala in care psihologia experimentala ne-ar putea da concursul. spre a incerca. Deci putem spune ca aceasta explicatie nu rezista. Hildebrandt. si fiecare dintre noi a avut prilejul sa confirme aceasta constatare prin observatii personale. hoinaresc pe camp pana intrun sat vecin . ca sa ma odihnesc intru in cimitirul din preajma bisericii. in sfarsit. transpira din belsug si bea vin alb de Orvieto. iar el a visat sa se afla la Cairo. a visat ca se afla in Italia. Este vorba de trei vise comunicate de un observator ager. insa cum se face foarte cald. toate trei. Din raporturile care exista intre vise si starea de somn. Cunoastem multe cercetari referitoare la aceasta problema. pornind de la caracteristicile comune tuturor viselor. trezindu-ma. Sau a fost ciupit usor de ceafa si a visat indata ceva cu un plasture si un medic care il ingrijise in copilarie. Vom renunta deocamdata sa cautam sensul visului. In timpul somnului i s-a dat sa miroasa aoa de colonie. sa le intelegem mai bine. A admite explicatia pe care am enuntat-o. am conchis ca visul este o reactie la o excitatie care tulbura somnul. El mai sta nemiscat cateva clipe. inclusiv acelea ale lui Mourly-Vold. apoi incepe sa se miste si deodata sunetele sale devin limpezi si patrunzatoare. Este intradevar duminica si curand trebuie sa inceapa slujba. 24 . aud clopotarul suind in clopotnita si zaresc sus de tot clopotul mic care trebuie sa anunte imediat inceperea rugaciunii. Sau. cu cartea de rugaciuni in mana. reactii la zgomotul produs de un ceas desteptator: ’Ma plimb intr-o dimineata de primavara. Ceea ce frapeaza in aceste vise provocate experimental ne va aparea poate si cu mai multa claritate intr-o alta serie de vise declansate prin exercitii. unde vad locuitorii in haine de sarbatoare indreptandu-se in numar mare spre biserica. Taraia ceasul desteptator’. Indeletnicindu-ma cu citirea diverselor inscriptii mortuare.

impiedicandu-se chiar in pragul usii. Trebuie sa fac o plimbare cu sania. Strazile sunt acoperite de o patura groasa de zapada. Vedem asadar cum se produce un vis. instalez tava cu jaratic. ci clopotelul unei sonerii. dar aflam totodata ceva in plus. sunt deosebit de coerente. nu se constata precis de ce ea se manifesta sub cutare forma data. ca de exemplu aventurile extravagante din visul care are ca obiect odiocolonul. Este o zi senina de iarna. ii spun. Se mai poate obiecta in legatura cu visele lui Maury faptul ca daca se vede excitatia manifestandu-se in vis. Din nou asteptare. Dar. spre a interpreta excitatia care provoaca desteptarea.Interpretarea Viselor O a doua combinatie. fac pregatirile de rigoare: imi pun suba. Primesc raspunsul obisnuit in asemenea imprejurari ceea ce nu ma impiedica sa urmaresc cu neliniste servitoarea. dar sunt obligat sa astept multa vreme pana sunt anuntat ca sania e in fata usii. Vraful de portelan pe care il poarta ea mi se pare in pericol de a-si pierde echilibrul. in visele lui Maury vedem adaugandu-se efectului direct al excitatiei o multime de efecte secundare. vasele fragile cad si se imprastie pe parchet in mii de cioburi. in adevar. Iat-o. in mana cu o stiva de cateva duzini de farfurii. Si de data aceasta este vorba pur si simplu de zgomotul soneriei ceasului desteptator. Persoana care viseaza nu recunoaste soneria ceasului desteptator. Tocmai in visele care 25 . aventuri imposibil de explicat prin aceasta. cu o violenta care sfasie brusc panza de paianjen a visului. Trasatura lor comuna consta in aceea ca situatia se rezolva totdeauna printr-un zgomot care mai apoi este recunoscut ca fiind produs de soneria ceasului desteptator. pana ce haturile dau cailor semnalul de plecare. La trezire constat ca este zgomotul ceasului-desteptator. intreaga ta incarcatura va cadea la pamant’. In afara de aceasta. Vad o fata de la bucatarie indreptandu-se de-a lungul culoarului spre sufragerie. Acestia se pun in miscare si zurgalaii incep sa faca sa rasune muzica lor ienicereasca bine cunoscuta. ’Ia seama. Al treilea exemplu.iata-ma in sanie. ci ea inlocuieste zgomotul acesta prin altul si de fiecare data interpreteaza diferit excitatia care intrerupe somnul. care nu decurge nicidecum din natura excitatiei. cu un zornait inspaimantator. In sfarsit. Curand bag de seama insa ca este vorba de un zgomot persistent care nu este propriu-zis un zornait. a intelege visul ar fi tocmai sa putem explica de ce persoana care viseaza alege tocmai cutare zgomot si nu altul. contrar majoritatii viselor. pline de sens si. De ce? La aceasta intrebare nu avem nici un raspuns: s-ar spune ca este vorba aici de ceva arbitrar. Aceste vise sunt foarte frumoase. Inainte de a urca.

de exemplu. singura aceasta stimulare nu epuizeaza intotdeauna continutul actului savarsit. aceasta interpretare fiind confirmata de faptul ca persoana care a visat a fost nevoita. blonzi si cu tenul delicat infruntandu-se intr-o pozitie de lupta. Macbeth de Shakespeare este o piesa de circumstanta. citind cateva exemple frumoase in sprijinul tezei sale. ’sa-si extraga din maxilar un dinte lung’. Cand vede. intocmai ca excitatia senzoriala exterioara. excitatia unui organ intern nu explica din vis decat ceea ce corespunde reactiei directe a excitatiei si ne lasa in incertitudine in ceea ce priveste provenienta celorlalte parti ale visului. o pune intr-o relatie. ’doua siruri de baieti frumosi. Aceasta latura a travaliului care are loc in cursul visului trebuie sa ne intereseze. precipitandu-se unii contra altora. numai unele vise permit sa se banuiasca participarea excitatiilor care-si au punctul de plecare intr-un organ intern. o inlocuieste prin altceva. a insistat indeosebi asupra raportului de la cauza la efect care exista intre excitatiile care isi au sursa in organele interne si vise. scrisa cu prilejul 26 . dupa aceasta scena. deoarece tocmai tinand seama de aceasta vom avea sansa sa ne apropiem mai mult de ceea ce constituie esenta visului. Visul nu reproduce excitatia ca atare: el o prelucreaza. Sa notam totusi o particularitate a viselor pe care o reliefeaza studiul excitatiilor interne. si putem admite impreuna cu Scherner ca visul tinde inainte de toate sa reprezinte prin obiecte asemanatoare organul care genereaza excitatia. atacandu-se reciproc. Din nefericire interpretarea lor este expusa acelorasi obiectii. apoi separandu-se ca sa revina pe pozitiile lor initiale si luand de la capat lupta’. Nu mai putin plauzibila pare explicatia care atribuie unei iritatii intestinale un vis in care autorul vede ’culoare lungi. Cand intreprindem ceva sub imboldul unei stimualari. o indica printr-o aluzie. sinuoase’.Interpretarea Viselor provoaca desteptarea apare cea mai mare sansa de a stabili influenta excitatiilor intrerupatoare de somn. intr-un numar mare de cazuri interpretarea printr-o excitatie interna este incerta sau nedemonstrabila. care s-a ocupat mult de vise (1861). prima interpretare care se prezinta este ca sirurile de baieti sunt reprezentarea simbolica a celor doua siraguri de dinti. In sfarsit. cum sa mai regasim excitatia care poate ca a actionat in timpul somnului? Schener. Nu ne trezim intotdeauna ca urmare a unui vis si cand ne amintim dimineata de visul din cursul noptii. stramte. Trebuie deci sa admitem ca excitatiile interne sunt susceptibile sa indeplineasca acelasi rol cu excitatiile care provin din exterior.

Iata un alt vis de acest gen . In continuare vom reda un vis rational care apartine unui tanar : ’Plimbandu-ma pe strada Karntner. poate ca vom reusi mai mult facand apel la deosebirile care le separa. fara a ne revela nimic din esenta sa. Celalalt fragment al visului nu constituie o reminiscenta directa. cel dintai. este pe de o parte foarte greu de inteles. a reunit pe crestetul sau coroanele a trei tari. cetoase. pe cand excitatie oculara nu declanseaza vise decat in cazuri extrem de rare? Deoarece caracterele comune tuturor viselor nu sunt de nici un ajutor pentru explicarea acestora. Doua doamne si un domn se aseaza la masa mea. Ar fi un rezultat apreciabil sa putem face asemenea afirmatii despre toate visele. limpezi. dar se aseamana intr-o anumita masura cu un eveniment petrecut cu cativa ani mai inainte. La inceput sunt contrariat si nu vreau sa-i privesc.’. In majoritatea viselor nu intalnim nici un fapt in legatura cu starea de veghe. Evenimentele din care se compune visul au cel mai adesea forma vizuala. ne aflam deocamdata in ignoranta. pentru ca tot va trebui sa-l imbracam din nou in piele’. Ma duc apoi la restaurant. Sa ne oprim putin si sa vedem daca nu cumva acestea din urma nu ne permit sa le explicam pe celelalte. In final ridic ochii si constat ca sunt foarte eleganti. explica ea grandoarea si enigmele sale? Este posibil ca excitatiile exterioare si interne care actioneaza in timpul somnului asupra omului sa nu serveasca decat la declansarea visului. Celalalt caracter comun tuturor viselor. al unei doamne. rezonabile. Visul reproduce o conversatie pe care ea o avusese aproape aidoma cu sotul ei in ziua care a precedat visul. singularitatea lor psihica. iar pe de alta parte nu ofera nici un punct de sprijin pentru cercetari ulterioare. pe unde trece in mod obisnuit si ca se intalnise intr-adevar cu domnul X. Ce concluzii desprindem din aceste doua vise sobre? Ca in anumite vise putem regasi reproducerea unor evenimente din starea de veghe sau a unor episoade legate de aceste evenimente.Interpretarea Viselor suirii pe tron a unui rege care. iar in ceea ce priveste factorii care determina visele absurde si nebunesti. dar sunt si vise pline de sens. Sotul ei o intreaba: ’N-ar trebui sa acordam pianul?’. Dar aceasta imprejurare istorica epuizeaza oare continutul piesei. Visele sunt adesea lipsite de sens. Autorul visului remarca in legatura cu aceasta ca in seara precedenta el se aflase cu adevarat pe strada Karntner. Stim numai ca ne aflam in fata unei 27 . La care ea raspunde: ’E inutil. ma intalnesc cu domnul X. cu care fac cativa pasi impreuna. Oare excitatiile dau vreo explicatie acestui fapt? In vis este vorba in fond de excitatia pe care am resimtit-o? Dar de ce este visul vizual. absurde.

Ele constituie materia prima a productiei poetice. Impotriva oricarei asteptari. anumite travestiri sau abrevieri autorul operelor de imaginatie creeaza situatii pe care le plaseaza in romane. ci mai curand de reprezentari: stim ca imaginam. care isi canalizeaza intreaga ambitie in succesele amoroase. ca nu vedem ci gandim. atunci cand. cunoaste ’visele in stare de veghe’: acestea sunt produse ale imaginatiei. altele sunt mentinute. fenomene foarte generale care se observa atat la persoanele sanatoase. semnificatia sa este clara. Continutul acestor produse ale imaginatiei este dominat de o motivatie foarte transparenta. dar si de ce si in ce scop reproduce visul cutare eveniment cunoscut intamplat cu totul recent. un sediment al cunostiintelor acumulate. nu este vorba nici de perceptii. pe care nu trebuie totusi sa-l utilizam fara precautie. este eroul viselor sale in stare de veghe. Aceste vise se observa la varsta care precede pubertatea. dar ele persista uneori pana la adanci batranete. aceste vise nu au nici o legatura cu starea de somn. cu timpul si poarta marca care atesta influenta noii situatii. Asa cum o arata numele lor. ci constituie ca sa spunem asa. La tineri domina visele de ambitie. 28 . la femei. Sunt scene si evenimente in care egoismul. dezvoltate pana la stadiul unor istorii complicate si adaptate conditiilor schimbatoare ale vietii.Interpretarea Viselor probleme. ambitia. ne vine un ajutor dintr-o directie pe care nu am luat-o in considerare. Unele dintre ele sunt abandonate dupa o scurta perioada de timp. si dispar la varsta adulta. ca in cazurile pe care le-am prezentat anterior. visele in stare de veghe sunt foarte variate si au o soarta variata. Limbajul care nu datoreaza nimic hazardului. nuvele sau piese de teatru. Ele tin pasul. limbajul. pentru a fi inlocuite. cat si la bolnavi si pe care oricine le poate cerceta pe sime insusi. direct sau prin identificare manifesta cu altcineva. nevoia de putere sau dorintele erotice ale persoanei care viseaza astfel isi gasesc satisfacerea. iar in ceea ce priveste al doilea caracter comun. Dar adesea sesizam si la barbati trebuinta erotica si pe fundalul acesta toate succesele si ispravile erotice ale acestor visatori nu au ca scop decat cucerirea admiratiei si favorurilor femeilor. nici de halucinatii. Ceea ce distinge in mod deosebit aceste productii imaginare este faptul ca au primit denumirea de ’vise cu cohii deschisi’ si efectiv ele nu prezinta nici unul din cele doua caracteristici comune viselor propriu zise. ca sa spunem asa. Dar intotdeauna visatorul in cauza. primul loc este ocupat de visele erotice. Dorim sa stim nu numai ce inseamna visul. caci tocmai imprimandu-le viselor in stare de veghe anumite transformari. adesea incepand cu a doua copilarie. Pe langa aceasta.

reprezentat prin imaginile onirice propriu-zise. Acest mecanism psihologic se realizeaza printr-o elaborare inconstienta a gandirii preconstiente(S. Se mai poate ca aceasta asemanare de nume sa se intemeieze pe un caracter psihic pe care inca nu-l cunoastem.G. Pornind de la aceste date.Jung. pe care il cautam. etc). nu trebuie considerate ca fiind mai reale decat visele propriu-zise. Freud urmatoarele: a) Condensarea-aglutinarea. iar procesul prin care acestea se transforma in continut manifest se numeste travaliu oniric. Structura visului Orice vis este constituit din imagini care sunt reunite in scenarii de complexitate diferita in raport cu tematica lor de referinta. sensul imaginilor din cursul visului. Mecanismele care participa la realizarea acestui proces sunt dupa S. C. oferite de experienta anterioara a individului. Acest continut al viselor este compus din doua elemente si anume: a) Continutul manifest. Pentru C. Travaliul oniric consta in transformarile continutului latent in continut manifest sau in imagini onirice.G. asa cum i se infatiseaza ele persoanei care viseaza b) Continutul latent.Jung distinge cele doua forme de vis amintite mai sus: visele mici si visele mari. Imaginile onirice provin din transformarea figurativ-simbolica a continutului latent al visului(pulsiuni refulate. sursa continutului latent al viselor il reprezinta temele arhetipale sau complexele individului.Interpretarea Viselor Acestea si-au primit numele probabil datorita faptului ca. reprezentand semnificatia continutului manifest . cu caracter simbolic.consta in formarea unor imagini noi din elemente disparate. complexe ideoafective. Este posibil de asemenea sa fim indreptatiti sa dam prea mare importanta acestei asemanari de nume. 29 .Freud). arhetipuri. b) Deplasarea.consta in transferul unei incarcaturi afective a unui obiect catre un alt obiect de substitutie sau deplasarea sensului obiectului primar catre un altul. fiind in relatie directa inteligibila cu motivele care stau la baza lor. in ceea ce priveste raporturile lor cu realitatea.

inlaturarea unei indoieli. neobisnuite. Ne vom referi in continuare la doua dintre metode si anume: metoda lui Freud si metoda lui Jung. unii autori au emis teza conform careia visul si continutul acestuia se pot apropia din punct de vedere tematic de delir si de continutul gandirii delirante. ireale. La baza visului stau pulsiunile. imagine care are ca rol transportarea tensiunii intrapsihice din inconstient in afara acestuia. Interpretarea viselor in psihanaliza se face dupa mai multe tehnici. date de o transformare a personalitatii individului de factura patologica.Interpretarea Viselor c) Dramatizarea.consta in extragerea esentialului si in redarea sau reprezentarea schematica sau stilizata a imaginilor onirice. fiecare exprimand o anumita conceptie referitoare la om si suflet. Este inconstestabil faptul ca atat visul cat si delirul sunt expresia unei realitati sufletesti diferite de cea externa. inexistente in realitate dar care exprima formal-concret sensurile noi pe care le exprima starile de tensiune conflictuala ale inconstientului intr-o maniera alegoricosimbolica. 30 .consta in crearea unor imagini simbolice noi. Bazandu-se pe considerentele mai sus mentionate. concrete.consta in formarea unei idei abstracte printro imagine cu o mare incarcatura afectiva. etc. cu concursul inconstientului.Freud spune ca orice vis in curs de formare impune. pe cand delirul are la origine o alterare a aparatului logic al gandirii in planul organizarii sale manifest-formale si motivatia unui continut latent. ambele constituind o realitate diferita de cea a lumii obiective externe. complexele si arhetipurile inconstientului. fabuloase sau terifiante. Ceea ce remarca visul este fie satisfacerea unei pulsiuni. e) Neomorfizarea. ceva anume din partea Eului. d) Simbolizarea. Nu trebuie insa identificate aceste doua forme de experiente subiective sufletesti. Semnificatia si interpretarea viselor S. fie lichidarea unui conflict.

prin metoda liberei asociatii de catre subiectul condus de psihanalist. atat cele mici. In consecinta. Metoda lui S. universale.G.G. In raport cu continutul lor tematic. 2.Jung Pentru C.Interpretarea Viselor 1. etc. grupandu-le in scenarii dupa schema unei drame clasice.Freud de interpretare a viselor consta in descifrarea semnificatiei continutului latent. visele pot fi de mai multe feluri. o totalitate mai mult sau mai putin realizata in intregime analoaga unei drame. b) Visele conflictuale sau visele care au o tematica conflictuala legata de situatii de viata ale individului care-l pun in imposibilitatea de a se manifesta liber sau care dimpotriva readuc in prim-plan conflicte pe care acesta nu le poate rezolva si care-l domina. tendinte refulate. Din acest punct de vedere am preferat sa deosebim urmatoarele categorii: a) Visele compensatorii. care prin desfasurarea lor refac o situatie dezagreabila sau chiar o experienta esuata din viata individului prin aportul unei reparatii compensatorii. individuale cat si cele mari. cu caracter simbolic al visului. Intelesul acesta este cel care luand forma continutului latent cuprinde conflicte.G. dorinte. Astfel.Jung distinge urmatoarele parti ale visului: 1) Expunerea actiunii 2) Personajele 3) Climatul actiunii sau intriga 4) Solutia actiunii onirice Toate aceste elemente ale dramei onirice se desfasoara extrem de rapid si ele impun o observatie si o atentie deosebite din partea analistului. visele se pot decupa in elementele lor componente. Metoda lui C. 31 . continutul manifest al visului apare ca un veritabil limbaj purtator de sens. In sensul acesta. C. simptome nevrotice.Jung.Freud Metoda lui S. visul este un tip particular de Gestalt.

agresivitate si pericol. Acestea. legate de experiente speciale ale bolnavului psihic sau ale unor persoane cu tulburari clinice latente. in special de inferioritate sau de culpabilitate. Separate de simptomatologia clinica mentionata sunt visele bolnavei. indiferent de forma lor. contrare modului de a gandi si de a actiona ale individului . cu caracter anxios. catastrofa. d) Cosmarele sunt vise terifiante.E. in special in plan moral. pentru a exemplifica aspectele mai sus mentionate. visele bolnavei constituie un material extrem de pretios care ajuta la intelegerea schimbarii personalitatii 32 . Bolnava a dezvoltat o averistate in raport cu tendintele sexuale agresive ale sotului sau. fiind legate de o problematica supraindividuala. au o tendinta bizar-terifianta din punct de vedere emotional-afectiv toate avand ca centru de referinta agresivitatea sexuala a sotului bolnavei. extrem de frcvente. Ele sunt legate de situatii conflictuale care au generat stari complexuale. cu care era obligata sa aiba raporturi sexuale de factura perversa. IV. redata intr-o maniera simbolica extrem de complexa si de o mare varietate.Interpretarea Viselor c) Visele penibile. de o incarcatura simbolica extrem de complexa si de greu de descifrat. care a luat tabloul clinic al unei schizofrenii paranoide.B. cu o puternica incarcatura anxioasa. au rolul de a satisface Eul individual si de a descarca intr-o forma sublimata inconstientul de tensiunea pulsiunilor sale acumulate. al carei tablou clinic s-a dezvoltat in relatie directa cu conflictele frecvente dintre aceasta si sotul sau. e) Visele absurde sunt vise aparent inexplicabile. Din punct de vedere psihanalitic. Toate visele. f) Visele profetice sunt vise cu caracter de premonitie care au la baza lor materialul arhetipal ce este depozitat in sfera inconstientului colectiv si care redau intr-o forma simbolica deosebit de complexa framantarile individului sau ale grupului social al acestuia. torturand persoana si fiind legate in special de trairi anterioare sau de situatii de amenintare. alcoolic si psihopat sadic. primejdie. De pilda. cazul bolnavei L. Studii de caz Vom analiza in continuare cateva vise ale unor bolnavi pishici.

In prima scena(1). cate doi in fiecare san. fixarea acestora in abdomen si in regiunea dorsala cu raportul sexual vaginal si cel anal la care este supusa bolnava de catre sotul ei. pisica a dat nastere la patru pisoi. dupa maturarea pisoilor. In cele doua gauri ale sanilor. acesti patru pisoi au intrat in corpul bolnavei pe care lau traversat. pisoii cu lichidul seminal. care s-au fixat doi in abdomen si doi in regiunea dorsala. deosebit de semnificative in sensul celor mentionate mai sus. Vom prezenta in continuare doua dintre visele bolnavei. Visul este extrem de interesant si cu o mare semnificatie simbolica. ne-o prezinta pe bolnava gravida cu pisoii. iar nasterea bucala ca pe un fenomen de conversiune prin care este exprimata starea de dezgust si de repulsie a bolnavei legata tot de perversiunile sexuale ale sotului ei(relatii orale). bolnava ii expulzeaza pe gura cu suferinta si dezgust. avand ca tema traumatismele sale psihosexuale. 33 . bolnava dezbracata este atacata de o pisica care ii zgarie si ii devoreaza sanii. Visul intitulat de bolnava Nasterea pisicilor este un cosmar desfasurat in patru scenarii. In acest cadru identificam pisica cu persoana agresiva a sotului bolnavei. In cea de-a patra scena (4). a trairilor sale legate de traumele sexuale si a reprezentarii onirice a acestora.Interpretarea Viselor acesteia. A treia scena(3). care reproduce intr-o maniera simbolica starile conflictuale ale acesteia. In cea de-a doua scena(2).

. Acest vis reproduce angoasa bolnavei legata de incest in care concentreaza agresivitatea sexuala si fizica a sotului ei. stare permanenta de anxietate.M.Interpretarea Viselor Nasterea pisicilor Al doilea vis al aceleiasi bolnave este intitulat Monstrul si se situeaza pe aceeasi linie a viselor simbolice cu semnificatie legata de traumatismele psihosexuale si agresivitatea sotului ei. Planul desenului este impartit in doua sectoare de o linie oblica. el va dori. In zona din stanga a desenului este reprodus monstrul despre care bolnava spune: Copilul incepe sa creasca rapid. la care travaliul oniric este organizat in scenarii strict delimitate si cu o succesiune ordonata. Acestea redau intr-o forma 34 . Spre deosebire de visul precedent. Talentat la desen. cu cel de-al treilea picior sa aiba contact sexual cu mama sa. bolnavul a reprodus. insomnii. topograf intr-o intreprindere miniera. I. un monstru cu patru maini si patru picioare pe care-l priveste. cu nivel cultural mediu. visul acesta este centrat in special pe obiectul psihotraumatismului. somn nelinistit populat de cosmaruri. neliniste interioara sub forma unor cenestopatii difuze. in cursul spitalizarii mai multe din visele sale. Bolnavul acuza cefalee. barbat de 35 de ani. este internat pentru alcoolism cronic. In zona din dreapta este prezentata bolnava care a dat nastere pe gura a unui copil anormal.

frica acestuia de alcool si pericolul iminent la care este expus.Interpretarea Viselor simbolica continutul conflictual legat de starea clinica actuala a bolnavului. A doua secventa exprima sfarsitul inevitabil al acestei experiente patologice: moartea. de care acesta se apara acoperindu-si ochii. amenintat de obiectele care simbolizeaza consumul de alcool ( canile). Prima secventa il infatiseaza pe bolnav in interiorul casei sale. 35 . Visul se desfasoara in doua secvente. Visul intitulat Dezastrul reda cu o mare incarcatura anxioasa.

Prin obloanele trase vedeam cum razboinicii se apropie si am inceput sa trag cu prastia.viata bolnavei. Nu aveam arme si cum pe masa erau niste carti de joc am avut ideea confectionarii unor arme. fiind expresia unor conflicte psihice profunde legate de traumele psihosexuale. fara o legatura inteligibila intre ele. in cazul bolnavului I.. strapuns de o sageata in inima.C. tendintele acestuia. izolare. Am plecat de la cabana cu convingerea ca nu-l voi mai vedea pe Pana-Alba .B. Aspectul are in vedere gandirea logica. licentiata in filologie. S-a ordonat retragerea. cu vocea joasa. In tabloul clinic al bolnavei se remarca o stare de nesiguranta de sine.. lipsa de protectie. complexele dar si elementele compensatorii. a spus ca el este Pana-Alba si ca vrea sa ma ajute. 36 . acestea desfasurandu-se sub forma unor scenarii onirice succesive.. visele au caracterul unor cosmaruri al caror obiect este clar exprimat si de al carui pericol bolnavul este terorizat: consumul de alcool. care au o mare incarcatura simbolica. cu arcul in mana si care. Bolnava relateaza astfel visul: Mergeam pe potecile unei paduri cu vegetatie luxurianta. irational. Simteam ca ne paste un pericol.M. Dintr-un desis a aparut un barbat frumos. adesea cu un caracter aparent absurd.E.Interpretarea Viselor Spre deosebire de visele bolnavei L. De fapt visele reproduc in mod secvential conflictele inconstiente ale bolnavului. Visul are numeroase simboluri:  Potecile unei paduri cu vegetatie luxurianta. este internata pentru tulburari nevrotice aparute in urma unor grave conflicte conjugale cu sotul ei. Visul Pana-Alba este imaginea simbolica a nevoii de protectie din partea unui partener ideal. E. In analiza viselor specialistii noteaza o anumita organizare secventiala. Am taiat fasii numai popii. Deodata din departare au inceput tam-tamurile si atunci am stiut ca sunt pieile-rosii. impodobit cu pene multicolore in jurul capului. Mi s-a spus ca a cazut eroic. sentimentul nerealizarii si al esecului in viata de familie. Acestea se pot vedea din urmatoarele exemple. Cel care era lovit in frunte cadea mort. am impaturit fasiile taiate si cu ajutorul unor elastice am facut un fel de prastie. femeie de 33 de ani. Aceste aspecte se regasesc in visele sale Pana-Alba si Pescuitul cu pisica. tensiune anxioasa. A indicat un fel de cabana in care mam refugiat. frustrarile.

realizarea dorintei sublimate a relatiei cu barbatul. care revine. Am prins pisica vie de capatul sforii si am aruncat-o in apa. femeie de 30 de ani.rigoarea cotidiana.spatiu deschis posibilitatilor si surprizelor. Am aruncat si eu undita cu rama. M.  Lacul.  Cartile de joc.  Pana-Alba. Ne-am intors si in spatele nostru era un lac. Fericita.. Am tras undita si pisica tinea cu dintii si ghearele un peste de toata frumusetea. a norocului.solutia salvarii.barbat amabil. Era foarte atasata in copilarie de tatal ei. am repetat operatia si de fiecare data pisica imi scotea cate un peste. Mama era 37 .  Pescuitul. obligativitatea. Atunci un coleg s-a oferit sa-mi dea o pisica cu care voi pescui mai multi pesti.  Sageata si moartea lui Pana-Alba.imaginea idealizata a barbatului catre care aspira.  Colegul. Imediat.  Pisica.activitate libera.nesiguranta si insatisfactia vietii. oferit de salvatorul Pana-Alba.sacrificarea salvatorului Visul Pescuitul cu pisica are semnificatie simbolica compensatorie in raport cu esecul familial legat de conflictele cu sotul ei.  Cabana. prezinta importante tulburari nevrotice legate de o situatie oedipiana nerezolvata.transferul propriilor probleme asupra adversarului.  Prastia. dar nu am prins nimic. protector. desenator tehnic cu nivel cultural mediu.simbolul sigurantei.  Pestele.simbolul agresivitatii. dar fiind multe persoane inaintea noastra ne-am plictisit si cineva a propus sa pescuim.Interpretarea Viselor  Ne paste un pericol. Asteptam liftul cu mai multi colegi de birou. Interpretarea simbolica a acestui vis este urmatoarea:  Liftul. constrangerea. pe marginea caruia se gaseau mai multi pescari.V. undita a inceput sa trepideze. relatia sa cu barbatul care ii ofera pisica. destindere. salvator.  Rama. anularea complexului de inferioritate.complex de inferioritate.

podul. Am primit urmatorul raspuns: Cum iti gasesti timp sa alergi sa te interesezi de toti. frigiditate. declansata de conflictele conjugale cu sotul ei si reintoarecerea compensatorie la persoana tatalui. pe care o refuza. pe care le redam in continuare.  Copilul bolnav-simbolul situatiei conflictuale din propria casa. 38 . Am ajuns la o casa necunoscuta unde era un copil bolnav. respectiv familia sa. brutalizari fizice. Tematica simbolica a visului este clara:  Rau. viata mea ar fi decurs cu totul altfel. Fii mai egoista si cauta sa-ti aranjezi singura fericirea in viata. tandru. Al doilea vis al bolnavei este in relatie directa cu conflictele sale de ordin conjugal. M-am gandit mult la tatal meu care daca traia si era sanatos. echilibrat.. sotul ideal este un om superior. asa cum se poate vedea in continuare.simbolul familiei sale. Ma privea cu multa duiosie si afectiune. Pentru M. Era tare trist. Visul este o scena simbolica de regresiune. de la care are ceva de invatat. legaturi extraconjugale ale sotului. daca va trai acest copil. Mi-a venit atunci ideea sa merg la o baba care stia sa ghiceasca sa o intreb daca mai erau sanse de salvare. Tulburarile nevrotice apar la scurta vreme dupa casatorie si sunt legate de conflicte de ordin emotional-afectiv.Interpretarea Viselor deosebit de severa. dar pentru tine nu gasesti timp niciodata? Gasesti ca esti prea fericita? De sotul dumitale nu vei scapa niciodata.  Casa necunoscuta. in timp ce tatal o ocrotea. mi-a cerut un pahar cu bere apoi s-a culcat langa mine in pat si m-a imbratisat. atat de suparata incat daca m-ar fi intrebat daca vreau sa mor i-as fi raspuns bucuroasa ca da. Intrebandu-l ce doreste. legata de o situatie oedipiana nerezolvata a bolnavei. Aceste aspecte apar in cateva dintre visele bolnavei. sa fie linistit. Apare o stare de anxietate. o batea adesea. Eram tare suparata.simbolul drumului in viata. L-am visat pe tatatl meu. de repulsie fata de sotul ei. care este decedat. Treceam un rau foarte lat peste un pod. L-am visat ca a venit la mine si s-a asezat pe marginea patului. fiind perceput adesea ca un complice.V. El trebuie sa fie ceva care sa semene a parinte-prieten-sot.

in ciuda promisiunii ca el insusi va primi ca recompensa cateva cirese. ni-l explica. nu avem nevoie nici de analiza. O fetita de 3 ani si 3 luni face prima sa calatorie de mare. clare. Deformarea viselor se observa si la copii. ea nu vrea sa paraseasca vaporul si se pune pe un plans amar. drept rasplata. VISELE COPIILOR Visele copiilor sunt scurte. In anumite imprejurari. in chip incontestabil. si se cunosc vise apartinand unor copii intre 5-8 ani care prezinta deja toate caracterele viselor de la varste mai inaintate. Spre a intelege aceste vise. In momentul debarcarii. neechivoce. chiar si la persoanele adulte putem observa vise de un tip absolut infantil. usor inteligibile si sunt totusi. nici de aplicarea unei tehnici speciale. Prin analiza acestor vise infantile putem foarte usor si cu multa certitudine sa obtinem asupra naturii visului lamuriri care. gasim o serie de vise care prezinta un caracter pe care il putem numi infantil si din care putem regasi eventual mostre si la copii mai in varsta. vise. a). A doua zi 39 . dar trebuie sa-l completam printr-o relatare privind viata copilului.simbolul Supra-Eului si al cenzurii. coerente. dar si al unui Alter-Ego care se revolta fata de atitudinea bolnavei de acceptare a propriilor situatii conflictuale. El o face in mod vadit fara nici o tragere de inima. Visul este reactia din timpul somnului la acest eveniment din starea de veghe. Un baietel in varsta de 22 de luni este insarcinat sa ofere cuiva. se vor dovedi decisive si universal valabile. chiar de timpuriu. Sa citam cateva exemple care vor servi drept baza pentru concluziile noastre ulterioare.  Fii mai egoista. 1). Cu toate acestea. un cosulet cu cirese. Exista intotdeauna un eveniment care petrecandu-se in ziua care precedeaza visul. dupa cum ne este permis sa speram. Nu trebuie sa chestionam copilul care isi povesteste visul. b). Durata calatoriei i se paruse prea scurta.compensarea conflictelor prin intarirea propriului Eu. A doua zi dimineata el povesteste ca a visat ca ’He(r)mann a papat toate ciresele’. daca ne limitam cercetarile la varstele cuprinse intre inceputurile posibil de cunoscut ale activitatii psihice si al patrulea sau al cincilea an de viata.Interpretarea Viselor  Baba care ghiceste.

in apropiere de Hallstatt. Continutul manifest si ideile latente se confunda si coincid in aceste vise. nici o eroare nu este posibila. Visele copiilor nesuferind nici o deformare. anume ca pentru a se ajunge la cabana se urca timp de 6 ore o scara in trepte. Ne putem numai intreba cum am omis la inceput ca somnul poate fi tulburat de excitatii nu numai corporale ci si psihice. c). 4). Visul insceneaza realizarea directa. aceste vise ale copiilor nu sunt lipsite de sens: ele reprezinta acte psihice inteligibile. cu ajutorul ocheanului. De la locuinta sa din Aussee se vedea foarte bine muntele Dachstein si. Ori de cate ori se zarea un munte. el povesti vesel: ’Am visat ca asta noapte am fost la Simonyhitte’. Excursia incepuse intr-o dispozitie vesela. In ceea ce priveste amanuntele. Aceste 3 vise sunt suficiente pentru toate lamuririle pe care le-am putea dori. 2). curiozitatea fiind foarte mare. 3). stingerea 40 . se putea distinge Simonyhitte. Dupa cum vedem. dar a doua zi dimineata. Un baietel de 5 ani si 3 luni este dus intr-o excursie la Escherntal.Interpretarea Viselor dimineata ea povesteste: ’Noaptea eu am fost cu vaporul pe mare’. copilul intreba: ’E muntele Dachstein?’. complete. Devenea tot mai taciturn pe masura ce primea raspunsuri negative si sfarsi prin a nu mai scoate nici un cuvant. Stim totusi ca somnul adultului este cel mai adesea tulburat prin excitatii psihice intrucat ele impiedica realizarea conditiei psihice a adormirii. Deci el luase parte la excursie in vederea acestei vizite. In visele copiilor nimic nu ne indica actiunea unor astfel de excitatii somatice. visele fiind cu totul inteligibile si usor de cuprins dintr-o singura privire. refuzand sa ia parte la o mica ascensiune spre o cascada. dar nu stim cu ce rezultat. Visul infantil este o reactie la un eveniment al zilei care lasa in urma sa regret. Aceasta nu constituie insa un motiv ca sa abandonam explicatia etiologica a viselor prin excitatie. el se referi la unul despre care auzise vorbindu-se mai inainte. Au crezut cu totii ca este obosit. a acestei dorinte. El auzise vorbindu-se ca Hallstatt se afla la poalele muntelui Dachstein. nevoalata. nu cer nici un efort de interpretare. Trebuie sa intregim aceasta povestire. Copilul se straduise adesea sa o zareasca. Deformarea nu constituie deci un caracter natural al visului. spunand ca acel voiaj durase timp mai indelungat decat sustinea copilul. o tristete. care il interesa foarte mult. asupra acestui aspect. o dorinta nesatisfacuta.

in asa fel ca somnul sa poate continua. 6). Adultul nu adoarme deoarece exita sa-si intrerupa viata activa. In interpretarea visului. nu mai putin constanta. In calitate de reactie la excitatia psihica. El nu poate evita sa ne prilejuiasca anumite tulburari. in realitate. realizarea dorintei constituie continutul visului: aceasta este una dintre caracteristicile fundamentale ale visului.Interpretarea Viselor oricarui interes pentru lumea exterioara. Deci pana si in visele copiilor. Pornind de aici. aceasta excitatie psihica. pe care il apara impotriva a ceea ce este susceptibil sa-l tulbure. ci reprezinta o dorinta realizata sub forma ueni manifestari psihice halucinatorii. Numai ca urmare a unor cercetari aprofundate si cuprinzand un material faptic abundent vom putea demonstra ca excitantul visului trebuie sa fie intotdeauna o dorinta si nu o preocupare. 41 . atunci fragmentul de vis: il vad pe fratele meu inchis intr-o lada ar trebui sa fie tradus nu prin fratele meu se restrange ci prin as dori ca fratele meu sa se restranga. asa cum i se reproseaza. Dorinta este excitantul visului. cea de a doua are sansa cea mai mare de a fi acceptata fara opozitie. este data de dorinta nesatisfacuta la acre el reactioneaza prin vis. visul trebuie sa aiba drept functie indepartarea acestei excitatii. O alta caracteristica. Prin ce mijloc dinamic se achita visul de aceasta functie? Este un lucru pe care inca il ignoram. fratele meu trebuie sa se restranga. ne-ar fi trezit cu siguranta. sa facem drumul invers al acestei mici transformari. prin scandalul lor nocturn. atat de simple. Calatoresc pe mare: acesta este continutul visului. o deformare a gandirii latente a visului: este transformarea gandului in eveniment trait in vis. aceasta va lasa insa intacta cealalta caracteristica a visului. asa cum paznicul de noapte este obligat sa faca el insusi zgomot urmarindu-i pe acei care. fara ajutorul visului nu am fi dormit deloc. trebuie intai de toate. Daca ar fi adevarat ca apare aici una din caracteristicile cele mai generale ale visului. vom ajunge la drumul cel mai scurt la concluzii asupra functiei visului. departe de a fi un factor de tulburare a somnului. perturbatoare de somn. un proiect sau un repros. visul este protector al somnului. Tocmai lui ii datoram putinul somn de care ne bucuram. Gresim crezand ca fara vise am fi dormit mai bine. As dori sa calatoresc pe mare : aceasta este dorinta excitant a visului. activitatea sa legata de lucrurile care il intereseaza. La copil. 5). dar ceea ce putem afirma inca de pe acum. persista deosebirea intre ideea latenta si continutul manifest. consta in aceea ca visul nu exprima simplu un gand. Din cele doua caracteristici generale ale visului pe care le-am reliefat.

atunci intelegem ca desfasurarea visului are ca efect suprimarea excitatiei nocturne si satisfacerea dorintei. La acesta din urma distingem o tendinta perturbatoare si o tendinta perturbata. posibile in conditiile starii de somn. Insusi limbajul curent pare a presupune faptul ca principala caracteristica a viselor consta in satisfacerea unor dorinte. fara a face sa intervina inconstientul. deoarece epica viselor in stare de veghe implica si ea satisfacerea de dorinte si se manifesta ca atare numai in scopul acestei satisfaceri. nu apartin in realitate decat unei anumite categorii si unui anumit numar de vise. Sa spunem in treacat. 7). este mentinut aici tocmai cel mai putin sigur. sarcina noastra dusa la bun sfarsit. Daca n-ar exista decat vise infantile. o indeparteaza. o epuizeaza printr-un fel caracteristic de traire. o suprima. daca ele apartin si viselor mai putin transparente. din cele doua caracteristici principale ale visului. asadar cu dorinta care tinde staruitor la satisfacerea sa: de fapt pana in prezent nu cunoastem alta excitatie psihica susceptibila sa tulbure somnul. Astfel. fara sa mai fie nevoie sa interogam pe autorul visului. ca daca evenimentele traite in vis nu sunt decat reprezentari transformate. Cat despre tendinta perturbatoare. In cazul visului tendinta perturbata nu poate fi alta decat tendinta de a dormi. Deci si visul ar rezulta dintr-un compromis. incercam o dorinta care se cere a fi satisfacuta. Avand in vedere cele doua caracteristici ale visului putem relua comparatia intre acesta si actul ratat. o inlocuim cu excitatia psihica. S-a constatat in repetate randuri ca acele caracteristici.Interpretarea Viselor in loc de a reproduce pur si simplu excitatia. continuam sa dormim. aceste vise in stare de veghe nu sunt altceva decat impliniri ale dorintelor ambitioase si erotice dar desi viu reprezentate. al caror continut manifest nu prezinta nici un raport cu persistenta unei dorinte din timpul zilei. iar in actul ratat ca atare vedem un compromis intre aceste doua tendinte. deci vise in stare de veghe nocturne. carora am inceput prin a le atribui o importanta generala. ceea ce nu ne permite sa ne 42 . Aceeasi schema se aplica visului. el depinzand de starea de somn si nefiind realizabil in starea de veghe. Asemenea vise au suferit o deformare considerabila. fara a recurge la asociatia libera. In realitate. Satisfacandu-ne dorinta. Avem o satisfacere partiala si o suprimare partiala a ambelor componente. 8). pe cand celalalt dispare. aceste impliniri de dorinte sunt numai ganduri si nu iau niciodata forma de fenomene halucinatorii ale vietii psihice. In timp ce dormim. Deci este vorba de a sti daca caracteristicile generale pe care ni le ofera visele copiilor sunt mai stabile. problema noastra ar fi solutionata.

Interpretarea Viselor
pronuntam imediat asupra lor. De asemenea, prevedem ca pentru a explica aceasta deformare vom avea nevoie de tehnica psihanalitica de care ne-am putut dispensa cu prilejul obtinerii cunostiintelor referitoare la visele copiilor. Exista totusi un grup de vise nedeformate care, ca si visele copiilor, apar ca impliniri ale unor dorinte. Sunt acele vise care, pe tot parcursul vietii sunt provocate de imperioase trebuinte organice: foame, sete, nevoile sexuale. Ele constituie asadar impliniri de dorinte efectuate ca reactie la excitatii interne. Vom folosi drept exemplu tabloul Visul detinutului al lui Schwind, expus la Galeria Schack din Munchen, care nu poate avea alt continut decat tema evadarea. Ceea ce este excelent sesizat este ca evadarea trebuie trebuie sa aiba loc pe fereastra, pentru ca pe acolo a patruns raza de lumina care a pus capat somnului captivului. Gnomii cocotati unul peste altul reprezinta pozitiile succesive pe care ar trebui sa le ia detinutul spre a ajunge pana la fereastra. In toate celelalte vise, cu exceptia viselor copiilor si a celor de tip infantil, deformarea, asa cum am spus, constituie un obstacol in calea noastra. N-am putea afirma ca si acestea reprezinta impliniri de dorinte, cum suntem inclinati sa credem; continutul lor manifest nu ne dezvaluie nimic in legatura cu excitatia psihica ce le sta la origine si ne este peste putinta sa dovedim ca si ele tintesc la indepartarea sau la anularea acestei excitatii. Aceste vise trebuie interpretate, adica talmacite, deformarea lor trebuie inlaturata si continutul lor manifest inlocuit prin continutul lor latent: numai atunci vom putea sa judecam daca datele valabile pentru visele infantile sunt valabile si pentru toate celelalte vise, fara exceptie. Cenzura visului Studiul viselor copiilor ne-a dezvaluit geneza, esenta si functia visului. Visul este un mijloc de suprimare a excitatiilor (psihice) care tulbura somnul, aceasta suprimare facandu-se cu ajutorul satisfacerii halucinatorii a unor trebuinte. In ceea ce priveste visele adultilor, nu am putut explica decat un singur grup, cuprinzand indeosebi pe acelea pe care le-am calificat drept vise de tip infantil. Cand ne aflam in prezenta unui vis de un alt gen, admitem, ca urmare a diverselor aprecieri si prin analogie cu conceptia despre actele ratate, ca el constituie un substitut deformat al unui continut care ne este recunoscut si la care trebuie sa-l raportam.
43

Interpretarea Viselor
Deformarea operata de vis este ceea ce il face straniu sau incomprehensibil. Vrem sa stim mai multe lucruri in acest sens: mai intai care este originea sa, dinamismul sau; apoi functia pe care o indeplineste si in sfarsit modul in care actioneaza. Putem spune in consecinta, ca deformarea operata de vis este produsul travaliului psihic care se desfasoara in vis. Vom face referire in continuare la visul unei doamne in varsta, foarte cultivata si stimata. Acest vis nu a fost supus analizei. Referenta pretindea ca pentru persoanele care se ocupa de psihanaliza, el nu are nevoie de nici o interpretare. Autoarea visului insasi nu l-a interpretat, dar l-a judecat si l-a condamnat ca si cum ea ar fi fost capabila sa-l interpreteze. Iata de exemplu cum s-a pronuntat ea in aceasta privinta:’si cand te gandesti ca acest vis atat de oribil si de stupid a fost visat de o femeie de 50 de ani, care zi si noapte nu are decat grija copilului sau!’. Si acum iata acum visul referitor la asistenta amoroasa...’Ea se duce la spitalul militar nr1. si ii spune plantonului ca doreste sa vorbeasca cu medicul sef caruia vrea sa-i ofere serviciile sale pentru spital. Spunand acestea, ea subliniaza in asa fel cuvantul servicii incat subofiterul observa indata ca este vorba de servicii intr-ale amorului. Vazand ca are de a face cu o doamna in varsta, dupa ce ezita putin, o lasa sa treaca. Dar in loc de a ajunge la medicul sef, ea nimereste intr-o incapere larga si intunecoasa, in care o multime de ofiteri si medici militari stau in jurul unei mese lungi. Ea se adreseaza cu oferta sa unui medic primar, care o intelege de la primele cuvinte. Iata textul discursului ei, asa cum l-a pronuntat in vis: ’Eu, ca si multe alte femei si fete tinere din Viena suntem gata sa... cu soldatii, ofiterii, fara deosebire...’. la aceste cuvinte ea aude (tot in vis) un murmur. Dar expresia, cand jenata, cand malitioasa, care apare pe fetele ofiterilor, ii confirma ca toti cei de fata o luau cat se poate de serios. Doamna continua:’Stiu ca hotararea noastra poate sa para bizara, noi o luam insa cat se poate de in serios. Soldatul aflat pe front nu este intrebat daca vrea sa nu sa moara’. Urmeaza o perioada lunga de tacere penibila. Medicul primar o ia de mijloc si ii spune: ’Scumpa doamna, se presupunem ca am ajuns la aceasta...’(murmure). Ea se desprinde din imbratisarea lui, gandindu-se ca si el e la fel cu toti ceilalti, si raspunde:’Dumnezeule, eu sunt o femeie in etate si s-ar putea ca niciodata sa nu ma aflu in aceasta situatie. Pe de alta parte totusi, o conditie trebuie indeplinita: va trebui sa se tina seama de varsta, nu va trebui ca o femeie in varsta si un tinerel...(murmure); ar fi
44

Interpretarea Viselor
oribil’. Medicul primar: ’Va inteleg perfect!’. Cativa ofiteri, printre care se afla unul care i-a facut curte in tinerete, izbucnesc in ras si doamna isi exprima dorinta de a fi condusa la medicul sef, pe care il cunoaste, ca sa puna lucrurile la punct. Dar, spre marea ei mirare, constata ca nu cunoaste numele acestui medic. Cu toate acestea, medicul primar ii arata politicos si respectuos, o scara de fier, in spirala si stramta, care duce direct la etajele superioare si ii recomanda sa urce pana la etajul doi. Pe cand urca, se aude un ofiter spunand: ’E o hotarare colosala, fie femeia tanara sau batrana. Toate respectele mele’. Cu constiinta de asi implini o datorie, ea urca o scara interminabila. Acelasi vis s-a repetat de doua ori in interval de cateva saptamani, cu unele modificari( cu remarca doamnei) cu totul neinsemnate si absurde. Acest vis se desfasoara ca o fantezie diurna; el denota o remarcabila continuitate si unele detalii de continut ar fi putut sa fie clarificate, daca s-ar fi aratat vreo grija pentru asemenea lamuriri, ceea ce nu s-a intamplat. Pentru noi cel mai important si cel mai interesant fapt este ca visul prezinta anumite lacune, nu in rememorare, ci in continut. In trei randuri continutul este ca si epuizat; discursul doamnei fiind de fiecare data intrerupt printr-un murmur. Cum visul nu a fost supus nici unei analize, propriu-zis nu avem dreptul sa ne pronuntam cu privire la sensul sau. Exista totusi aluzii, ca aceea implicata in cuvintele servicii intr-ale amorului ,care indreptatesc unele concluzii, dar in special fragmentele de discurs care preced murmurul au nevoie de completare, ceea ce nu se poate face decat intr-un singur sens bine determinat. Procedand la restituirile necesare, constatam ca, spre a-si indeplini o indatorire cetateneasca, autoarea visului este gata sa-si puna propria persoana la dispozitia soldatilor si ofiterilor, pentru satisfacerea trebuintelor lor erotice. Aceasta fantezie nu se exprima insa in vis. Tocmai acolo unde contextul pare sa implice confesiunea, aceasta e inlocuita in continutul manifest printr-un murmur indiscret, ea apare sters sau este suprimata. Uneori cenzura nu se exercita asupra unor pasaje incredintate tiparului. Autorul, prevazand ca anumite pasaje se vor lovi de obstacolul cenzurii, le-a atenuat in prealabil, le-a modificat usor sau s-a multumit sa atinga in treacat sau sa faca pur si simplu aluzie la ceea ce avea, ca sa spunem asa, in varful penitei sale. Ziarul nu apare in acest caz cu spatii albe, insa anumite perifraze si obscuritati va vor dezvalui cu usurinta eforturile pe care autorul le-a facut ca sa evite interventia cenzurii oficiale.
45

plasandu-ne mai intai din punct de vedere al instantei insasi reprezentate de cenzura. care consta tocmai in detasarea de orice interes fata de lumea exterioara. impunandu-si atenuari. trebuie incriminata interventia cenzurii visului. ci si obiecte carora acordul unanim al umanitatii le-a conferit un caracter sacru: barbatul isi indreapta alegerea sa asupra mamei si surorii. Dorim sa cercetam prin intermediul caror tendinte si impotriva caror tendinte se exercita cenzura. pe cand altele au lasat amintiri clare si distincte. trebuie sa admitem ca aceasta a suferit actiunea cenzurii. careia trebuie sa-i atribuim un anumit rol in deformarea operata de vise. De altfel. tendintele impotriva carora este dirijata cenzura viselor trebuie descrise. femeia asupra tatalui si fratelui(visul doamnei in varsta de 50 de ani era si el incestuos. simtindu-se de acord cu ele. In acest caz putem afirma ca acestea sunt tendinte blamabile. in judecata sa din starea de veghe. de naiv am putea spune. Aceste dorinte cenzurate si care primesc in vis o expresie deformata. libidoul ei fiind in mod incontestabil dirijat catre fiul ei). isi alege nu numai femeia altuia. aceasta cenzura se exercita dupa cea de-a doua modalitate. nedeterminat si indoielnic. au fost si ele victima unei cenzuri. aluzii la gandurile autentice. aproximatii. Acest sacro egoismo al visului sigur ca nu este lipsit de legatura cu tendinta noastra din somn. omise sau acoperite de murmur. Tendintele prin care se exercita cenzura sunt acelea pe care autorul visului. insa intr-un mod atat de fatis. nu exista vis in care eul autorului visului sa nu joace rolul principal cu toate ca el stie foarte bine a se disimula in continutul manifest. Aceatsa se manifesta rar. ca in visul de care ne ocupam aici. ca sunt lucruri la care nu indraznim sa gandim sau la care nu gandim decat cu oroare. Noi sustinem ca pasajele din discursul doamnei. le recunoaste ca fiind ale sale. isi alege obiectele fara a intalni nici o rezistenta si isi alege de preferinta obiectele interzise. Ne referim direct la o cenzura a visului. Dar. acelora condamnate de mult de educatia noastra estetica si acelora care contrazic toate regulile de restrictie morala. Cel mai adesea. indecente din punct de vedere etic. Ori de cate ori continutul manifest prezinta lacune. ceea ce numim noi libido. Eul eliberat de orice piedica morala cedeaza tuturor cerintelor instinctului sexual.Interpretarea Viselor Sa retinem aceasta analogie. afirmand ca ori de cate ori ne gasim in prezenta unui element oniric foarte sters. sunt inainte de toate manifestari ale unui egoism fara margini si fara scrupule. Pofte pe care le credem straine naturii umane se dovedesc destul de puternice ca sa provoace 46 . estetic si social. Cautarea placerii. Putem merge chiar mai departe.

adesea putem interpreta un vis fara nici o dificultate. conditiile in care el traieste si trairile care au precedat visul. il putem talmaci. elementul insusi fiind un simbol al gandirii inconstiente a visului. fara a putea spune care sunt acestea. sa interpretam un vis fara a mai chestiona pe autorul acestuia. nu am sustinut ca cenzura ar fi singurul factor care produce deformarea. frati. iar studiul mai aprofundat al visului ne permite intr-adevar sa constatam ca si alti factori participa pe langa cenzura la producerea acestui fenomen. departe de a simboliza orice. Vom spune inainte de toate ca in calitate de talmaciri stabile. Ura isi croieste drum liber. Cand cunoastem simbolurile uzuale ale viselor. Un asemenea tur de forta este magulitor pentru interpret si il impune fata de autorul visului. Dorintele de razbunare. liber. Raportului constant existent intre elementul unui vis si talmacirea sa ii dam numele de raport simbolic. Simbolistica constituie capitolul cel mai interesant al teoriei viselor. care de altfel nu ar fi capabil sa adauge nimic la simbol. nu alege in acest scop decat anumite elemente ale ideilor latente ale visului. Dar. inconstiente. simbolurile realizeaza intr-o oarecare masura idealul vechii si popularei interpretari a viselor. el constituie o relaxare binefacatoare fata de efortul penibil la care obliga interogarea autorului visului. surori sunt departe de a fi manifestari exceptionale in vise. Ele ne permit.Interpretarea Viselor vise. Presupunem ca aceasta comparatie cere anumite conditii. fireste. Esenta raportului simbolic consta intr-o comparatie. interpretarile intrepinse in stare de veghe dovedesc ca nici cenzura nu pare a fi destul de severa fata de aceste dorinte. Nu tot ceea ce poate fi comparat cu un obiect sau proces apare in vis ca simbol al acestui obiect sau proces. visul. Simbolistica este 47 . a dori moartea persoanelor celor mai iubite. Dar nu ajunge o comparatie oarecare pentru ca acest raport sa se stabileasca. in anumite circumstante. personalitatea autorului visului. si ca de asemenea poate fi o aluzie referitoare la acest substrat sau reprezentarea sa figurata. Pe de alta parte. Aceste dorinte cenzurate par sa urce dintr-un adevarat infern. Simbolistica Visului Am stabilit ca deformarea care ne impiedica sa intelegtem visul este efectul unei cenzuri care isi exercita activitatea impotriva dorintelor inacceptabile. parinti. Am stabilit ca elementul unui vis este poate fi fata de substratul acestuia ceea ce este partea fata de intreg. ca sa zicem asa.

Mai putin tandre sunt visele in care apar copii. ar fi ciudat ca asociatia sa nu ne faca sa o descoperim. insecte. copiii. Acest fapt a fost recunoscut deja de Scherner. vom aborda un domeniu ale carui obiecte si continut sunt reprezentate de o simbolistica extrem de bogata si variata. Ne aflam aici in fata unei disproportii remarcabile. reprezinta femei. de care ne putem agata. care au ca simboluri mici animale. acelea cu balcoane. ca ea se confunda adesea cu aceea de substituire. frati sau surori. Casa este aceea care constituie singura reprezentare tipica. Corpul uman in ansamblul sau. Obiectele care isi gasesc in vise o reprezentare simbolica sunt putin numeroase. Moartea iminenta este inlocuita in vis prin plecare. Exista insa altele in legatura cu care suntem obligati sa ne intrebam unde trebuie sa cautam factorul comun. de reprezentare. al organelor genitale. In afara de acestea. Adesea ne vedem in vis alunecand pe fatada caselor.Interpretarea Viselor astfel limitata din toate directiile. fratii. Casele cu peretii netezi reprezinta barbati. visele in care figureaza parintii se desfasoara intr-o atmosfera de pietate. Se vede aici cum se pierd pe nesimtite granitele dintre cele doua genuri de reprezentari: simbolurile si aluziile. care dorea sa-i atribuie o importanta de prim ordin . In unele simboluri. ca insusi autorul visului sa n-o cunoasca si sa nu se foloseasca de ea. goliciunea prin haine si uniforme. fara a sti nimic in legatura cu ea. Este domeniul vietii sexuale. Trebuie sa convenim de asemenea ca notiunea de simbol nu este inca net delimitata. incercand in timpul acestor descinderi cand placere. comparatia care le serveste de baza este evidenta. nasterea si alte cateva lucruri. al actelor sexuale. parintii. regele si regina sau alte personaje respectabile. Parintii au ca simboluri imparatul si imparateasa. Abandonand aceasta enumerare mai degraba saraca. simbolurile care le desemneaza sunt 48 . cand angoasa. sinistre. prin anumite prevestiri obscure. ba mai mult. autorul visului sa nu se arate nicidecum dispus sa recunoasca respectiva comparatie atunci cand ii este infatisata. Pe cand continuturile simbolizate sunt putin numeroase. cu alte cuvinte ca intre acea persoana si autorul visului exista o relatie paternitate/maternitate. normala a persoanei umane ca intreg. Majoritatea simbolurilor din vise sunt simboluri sexuale. daca simbolul este o comparatie. fie ca scoatem pe cineva din apa sau ca suntem noi scosi. al relatiilor sexuale. moartea. Nasterea este aproape intotdeauna reprezentata de o actiune in care apa este principalul factor: visam fie ca ne aruncam in apa sau ca iesim din apa. acel tertium comparationis al presupusei comparatii. In acest fel. ca ea se apropie chiar si de notiunea de aluzie.

pumnale. Insusirea deosebita pe care o are acesta de a invinge gravitatia. Nu mai putin inteligibila este reprezentarea membrului masculin prin obiecte din care curge un lichid: robinet. spade. Partea principala a aparatului genital masculin si cea mai vrednica de interes pentru ambele sexe. isi gaseste substitutele simbolice mai intai in obiectele care ii sunt asemanatoare prin forma. Dintre psihanalisti. in asa fel ca fiecare obiect poate fi exprimat prin simboluri multiple. pilele pentru unghii. cum ar fi lampile cu suspensor. umbrele. avand toate aproape aceeasi valoare. In ceea ce priveste aparatul genital al barbatului. avioanelor si chiar a dirijabilelor Zeppelin. arbori. creioanele cu mina mobila. izvoare tasnitoare ca si prin alte obiecte susceptibile de alungiri. dar chiar si un experimentator atat de impartial ca Mourly-Vold a ajuns la aceleasi concluzii. adica: bastoane. dar mai ales faimosul simbol al sarpelui. de a simboliza erectia. de o multime de reprezentari pe care le putem numi simbolice si in care cel mai adesea este evident factorul comun al comparatiei. In sfarsit 49 . in intregul sau.Interpretarea Viselor extraordinar de numeroase. ibrice. sabii sau chiar arme de foc cum ar fi pusti. Dar visul cunoaste si un alt mijloc. ca si penisul. El face din organul sexual insasi esenta persoanei si o pune sa zboare. adica revolverul. vom cita reptilele si pestii. Printre simbolurile sexuale masculine mai putin inteligibile. De ce palaria si mantaua au capatat aceeasi semnificatie? Nu este usor sa ghicim acest lucru. pot patrunde in interiorul unui corp producand raniri: arme ascutite de toate felurile cum ar fi cutite. dar semnificatia lor simbolica este inconstestabila. apoi in obiecte care. pistoale si in mod deosebit arma care prin forma sa se preteaza in mod special la aceasta comparatie. creioanele.Federn este acela care a stabilit aceatsa interpretare cu ajutorul unor dovezi cu neputinta de respins. Asemenea obiecte se intalnesc cel mai frecvent in simbolistica viselor si interpretarea lor nu prezinta nici o dificultate. a creat reprezentarea simbolica cu ajutorul baloanelor. mult mai expresiv. In cosmarurile fetelor. P. etc. urmarirea de catre un om inarmat cu un cutit sau cu o arma de foc joaca un rol esential. prezinta importanta simbolica indeosebi numarul sacru trei. insusire care formeaza o parte a fenomenului erectiei. in urma experintelor sale care constau in a da bratelor si picioarelor in timpul somnului pozitii artificiale. Visul dispune pentru organele sexuale ale omului. stalpi. ciocanele si alte instrumente sunt incontestabil reprezentari simbolice ale organului sexual masculin depinde de o conceptie simpla legata de acest organ. Faptul ca tocurile de scris.

Interpretarea Viselor ne putem intreba daca substituirea organului sexual masculin printr-un alt membru. vase si sticle. Simbolul camera se include aici in acela de casa. ca raportandu-se la aceasta categorie. Dintre animale. echitatia. piersici. 50 . cufere. privita ca o pedeapsa pentru masturbare. lazi. O reprezentare cu totul deosebita este caderea unui dinte. smulgerea unei ramuri sunt reprezentari subtil simbolice ale onanismului. Unele simboluri ca dulapuri. Aparatul genital al femeii este reprezentat in mod simbolic prin toate obiectele a caror caracteristica consta in aceea ca circumscriu o cavitate in care poate fi introdus ceva: mine. ascensiunea ca si accidentele violente. ca si obiectele facute din aceste materiale ca masca si cartea. isi afla reprezentarea simbolica in mere. buzunare. paduri. ale coprului feminin. fructe in general. dintre edificii. Topografia complicata a aparatului genital al femeii determina adesea reprezentarea acestuia sub forma unui peisaj. coborarea brusca. Satisfactia sexuala obtinuta fara concursul unei persoane de sex opus este simbolizata prin tot felul de executii muzicale. Simbolurile destinate sa reprezinte in mod special raporturile sexuale sunt mai putin numeroase in vise decat s-ar crede. chiar si in vis. ca de exemplu faptul de a fi zdrobit de un automobil. cuptoare si mai ales camere se raporteaza mai degraba la uter decat la aparatul genital propriu-zis. extractia unei masele. apa. Mai au semnificatie simbolica anumite materiale.etc. biserica si capela. trebuie considerata de asemenea ca fiind simbolica. activitatile ritmice ca dansul. pe cand impozantul mecanism al aparatului genital al barbatului este simbolizat sub forma tuturor felurilor de masini complicate. Vaporul face si el parte din aceasta serie. gropi. pesteri. simbolul acesta semnifica in mod cert castrarea. persoanei iubite. greu de descris. melcii si scoicile sunt incontestabil simboluri feminine. Un alt simbol interesant al aparatului genital al femeii este reprezentat de ladita cu bijuterii: giuvaer si comoara sunt dezmierdarile adresate. mai mari.. Alunecarea. Trebuie considerati ca facand parte din aparatul genital sanii care. cu stanci. Putem cita. Sa mai citam dintre organele corpului. gura ca simbol al orificiului vaginal si. Pilozitatea zonelor genitale la cele doua sexe este reprezentata in vis sub aspectul unei paduri. cum ar fi lemnul si hartia. cum ar fi mana sau piciorul. intre altele prin cantatul la pian. ca si celelalte emisfere.usa si portal devenind la randu-le simboluri care desemneaza orificiul genital. dulciurile servesc adesea la simbolizarea palcerii sexuale. al unui tufis.

papucul desemneaza simbolic organele genitale ale femeii. Tot asa. mantaua serveste la desemnarea unui barbat. Incepand nu cu ceea ce reprezinta simbolul. Toate acestea raman de neinteles atat timp cat nu suntem la curent cu dezvoltarea reprezentarilor sexuale ale oamenilor. de altfel simbolurile cele mai frapante. Muntele. apoi a instinctelor rele. formele corpului. Fructul nu desemneaza copilul. a patimilor. este in chip manifest un simbol masculin. dar uneori si feminina. al feminitatii. Am mentionat deja peisajul. Animalele salbatice servesc la reprezentarea in primul rand a oamenilor pasionati. ci sanul. stanca sunt simboluri ale organului sexual masculin. arma. ca buzunarul. nu vom reusi sa intelegem ratiunea care a facut din el un simbol al maternitatii. un simbol masculin desemneaza o parte a aparatului genital feminin. panza sunt in general simboluri feminine. cu semnificatie in gen masculina.Interpretarea Viselor Utilizarea si talmacirea acestor simboluri sunt mai putin simple decat sar crede initial. Mugurii si florile semnaleaza organele genitale ale femeii si in special virginitatea. cu toate ca adesea dintr-un alt punct de vedere decat cel sexual. nume care i-a fost dat de portughezii care au descoperit-o. Cravata care atarna pe piept si care nu este purtata de femei. Cuvantul german Holz( lemn) ar avea aceeasi radacina cu cuvantul grecesc óɕŋ. completand aceasta cercetare cu cateva consideratii referitoare in special la simbolurile al caror factor comun ramane obscur. gradina un simbol frecvent al organului sexual feminin. hainele. In limba 51 . Alteori. uniformele sunt simboluri destinate sa exprime goliciunea. deoarece ea era pe atunci acoperita de paduri. pantoful. vom trece in revista domeniile din care au fost imprumutate simbolurile sexuale. materie bruta. ci cu simbolul insusi. In anumite cazuri aceasta ambiguitate a simbolurilor poate sa nu fie decat aparenta. Multe simboluri desemneaza un organ genital in general: acesta este cazul simbolurilor in care apare un copil mic. ca reprezentare a aparatului genital al femeii. care inseamna materie. Si una si alta comporta multe aspecte care contrazic asteptarile noastre. constatam faptul incredibil ca deosebirile sexuale sunt adesea abia schitate in reprezentarile simbolice. daca nu chemam in ajutor lingvistica comparata. In ceea ce priveste lemnul. si invers. Un simbol obscur de acest gen este palaria. Or. Dar adesea se intampla ca un cuvant generic sa sfarseasca prin a desemna un obiect particular. In consecinta. cutia sunt exceptate de utilizarea simbolica bisexuala. Lenjeria alba. poate orice acoperamant de cap in general. o fetita sau un baietel. exista in Atlantic o insula numita Madera.

Plecarea simbolizeaza in vis moartea. Materia din care e facut un lucru este ca un fel de mama a acestuial. sau pur si simplu o mama. marturiseste a fi chiar mama acestuia. analoage acelora care se manifesta in vis.Interpretarea Viselor portugheza Madeira inseamna tocmai lemn. In miturile privitoare la nasterea eroilor. Deci tocmai aceasta straveche conceptie s-a perpetuat in folosirea simbolului lemn pentru femeie. Recunoastem in cuvantul madeira cuvantul latin materia usor modificat. fiecare om isi petrece prima faza a existentei sale in apa. scufundarea in apa si salvarea din apa joaca un rol predominant. ceea ce vrea sa spuna ca te nasti sau esti nascut. Fiecaruia dintre noi. fara a sti poate ca s-a folosit astfel de un simbol sexual. inclusiv stramosii omului. sa mearga cu impolitetea pana acolo incat sa trateze o femeie drept lada batrana . pe de alta parte. insotea mumia in acest voiaj. adica in lichidul amniotic din uterul mamei si a se naste inseamna pentru el a iesi din apa. Rank a stabilit ca este vorba aici de reprezentarile simbolice ale nasterii. ca ea a plecat intr-o calatorie. Etimologistii sunt aceia care au facut verosimila presupunerea ca vaporul este o reprezentare simbolica a femeii: substantivul Schiff (vapor) care servea initial pentru 52 . atunci cand un copil cere vesti despre o persoana pe care n-a mai vazut-o de mult. i s-a intamplat. expresii care nu au fost intotdeauna intelese exact si a caror interpretare a facut loc multor neintelegeri. daca este vorba despre o persoana raposata. mama. Cand visam ca ne-a salvat o persoana de la inec. Mai sunt apoi numeroasele exemplare din cartea mortilor care. exista obiceiul de a i se raspunde. supuse de O. ca un Baedecker. descind din animale acvatice. Toti cunoscatorii vechilor mituri stiu cat de importanta era reprezentarea unei calatorii in imparatia mortii in religia Egiptului antic. o persoana care a salvat un copil din apa. Or cuvantul materia este un derivat de la mater. mama. In Noul Testament se spune: femeia este un vas fragil. Naterea este cu regularitate exprimata in vis printr-o relatie cu apa: te scufunzi in apa sau iesi din apa. Cartile sfinte ale evreilor sunt intesate de expresii imprumutate din simbolistica sexuala. Simbolistica sexuala nu este nici ea proprie doar visului. si care la randu-i inseamna materie in general. De cand locurile de ingropaciune au fost separate de locuinte. De altfel. aceasta ultima calatorie a mortului a devenit o realitate.Rank unei analize comparate. facem din aceasta persoana mama. Acest simbol poate fi considerat ca punand in evidenta o dubla legatura cu adevarul transformismului: pe de o parte toate mamiferele terestre. in mit. fiecare mamifer. fie si numai o singura data in viata.

De unde provine cunoasterea acestor raporturi simbolice? Limbajul curent nu ne furnizeaza decat o parte infirma a acesteia. moarta si-a dezvaluit prezenta. Cand. sau mai curand a castrarii considerate ca pe o pedeapsa pentru acest pacat. pandant pe care putini il cunosc. ci are si numeroase analogii mitologice. amintindu-i lui Periandru ca el isi bagase painea intr-un cuptor rece. Smulgerea unei ramuri. In plus. Melissa. cat despre simbolurile din vise. Faptul ca cuptorul este simbolul femeii si al uterului ne este confirmat de legenda greceasca privitoare la Periandru din Corint si consoarta sa. nu ar fi in realitate decat o modificare a cuvantului Schaff (strachina). expresie voalata. multe dintre ele nu le regasim in alte domenii. prin care aceste raporturi ajung sa se exprime. In al treilea rand. nimic nu este mai putin indicat decat sa ataci intreaga problema pornind de la vis. inlocuiesc circumciziunea prin extractia unui dinte.Interpretarea Viselor a desemna un vas de argila. ca reprezentare simbolica a onanismului. dupa ce si-a ucis din gelozie femeia iubita. este reprezentarea onanismului. a conjurat umbra acesteia sa-i dea vesti despre sine. iar simbolistica viselor nu este decat un mic sector al acestuia. Multe simboluri folosite in alt mod nu se manifesta in vis sau nu apar decat rareori.S. tiranul. Dar ceea ce este cu totul deosebit. nu corespunde numai semnificatiilor vulgare ale acestui act. simbolistica din toate celelalte domenii nu este in mod necesar si exclusiv sexuala.Kraus si care constituie o mina de informatii fara egal pentru ceea ce priveste viata sexuala a popoarelor. citim ca in unele regiuni ale Germaniei se spune despre o femeia care a nascut: i s-a surpat cuptorul. chiar vecine cu cele dintai. publicata de F. In Anthropophyteia. stim ca unele triburi primitive de pe continentul african practica circumciziunea ca ritual al puterbatii (spre a celebra intrarea tanarului in varsta virilitatii). potrivit istoricului Herodot. In al doilea rand aceste raporturi simbolice nu apartin propriu-zis autorului vislui si nu caracterizeaza doar travaliul care are loc in cursul viselor. Numeroasele analogii pe care le pot oferi alte domenii sunt cel mai adesea ignorate de autorii viselor. destinata sa desemneze un act pe care nici o alta persoana nu-l putea cunoastea. prin caderea sau scoaterea unui dinte: intr-adevar. pe cand in vise simbolurile servesc 53 . sau nu le regasim decat ici-colo. pe cand alte triburi. Domeniul simbolicului este extrem de intins. antropologia ne ofera un pandant la aceasta reprezentare.

pentru ca si in acest caz am avea de rezolvat problema talmacirii limbajului simbolic al visului in cel al gandirii noastre din starea de veghe. acre pastreaza ceva din aceste vechi conditii de viata. Interesul sexual s-a transferat astfel in domeniul muncii. Primele sunete articulate au servit la comunicarea ideilor si la chemarea partenerului sexual. H. prezinta atatea simboluri legate de viata sexuala. cu privire la aceste raporturi. cuvantul s-a detasat de semnificatia sa sexuala. viosul nu ne-ar fi mai inteligibil.Sperber( din Upsala). Acest lucru nu este nici el usor de explicat. celalalt munca activa. a sustinut ca trebuintele sexuale au jucat un rol dintre cele mai importante in geneza si dezvoltarea limbii. fiind acompaniata de cuvinte si expresii ritmic repetate. Trebuie insa sa retinem ideea ca exista raporturi deosebit de stranse intre simbolurile veritabile si viata sexuala. de ce in general armele si uneltele slujesc de simboluri masculine. Munca era efectuata in comun.Interpretarea Viselor aproape in exclusivitate la exprimarea obiectelor si raporturilor sexuale. pe cand tesaturile si obiectele casnice sunt simboluri feminine. spre a se fixa definitiv in domeniul muncii. Beneficiem de curand. ea ne deschide o posibilitate de a intelege simbolistica viselor. Cel de-al patrulea punct de vedere ne readuce la punctul de plecare si ne orienteaza in directia care ne este trasata. Putin cate putin. Simboluri initial sexuale vor fi capatat ulterior o alta utilizare. ale carui lucrari sunt independente de psihanaliza. 54 . In acest fel cuvantul lansat in cursul muncii in comun avea doua sensuri. Raportul simbolic ar fi supravietuitorul vechii identitati de cuvinte. de a intelege de ce visul. Un lingvist. dezvoltarea ulterioara a radacinilor limbii a insotit organizarea muncii in comunitatea umana primitiva. de o importanta contributie. S-ar spune ca omul primitiv nu s-a resemnat sa munceasca decat facand din aceasta echivalentul si substitutul activitatii sexuale. Este evident ca nu putem raspunde acestor intrebari cat timp nu ne ocupam decat de simbolistica viselor. chiar si daca cenzura viselor nu ar exista. care fusese asimilata cu acest act. aceasta schimbare de destinatie antrenand degradarea lor treptata. dupa ce au nascocit un cuvant nou cu semnificatie sexuala. Acelasi lucru s-a petrecut si la generatiile ulterioare care. unul acre exprima actul sexual. prin trecerea de la reprezentarea simbolica la alta forma de reprezentare. l-au aplicat unui gen nou de munca. Daca ipoteza pe care am schitat-o este exacta. obiectele care au purtat altadata aceleasi nume ca obiectele legate de sfera si viata sexuala ar aparea astazi in vise in calitate de simboluri din aceasta sfera si din aceasta viata. Am spus ca.

Cu toate ca condensarea obscurizeaza visul. nu avem totusi impresia ca ea ar fi un efect al cenzurii. Condensarea se efectueaza printr-unul din urmatoarele trei procedee: 1) Unele elemente latente sunt pur si simplu eliminate. independent de cenzura. adica niciodata nu se intampla ca visul manifest sa fie mai intins decat visul latent si sa aiba un continut mai bogat. un element manifest poate sa corespunda simultan mai multor elemente 55 . fiind usor de demonstrat ca trasaturile comune care constituie conditia formarii lor sunt create in mod intentionat acolo unde acestea lipsesc. Procesul de elaborare oniric este puternic angrenat in producerea acestor structuri compozite. Elaborarea Visului Primul efect al procesului de elaborare al unui vis consta in condensarea acestuia din urma. Am putea sa-i atribuim mai degraba cauze de ordin mecanic sau economic in procesul oniric. dar ea in general exista si de aceea este considerabila. decat fragmente din anumite 3) Elementele latente care au trasaturi comune se regasesc fuzionate in visul manifest. Nu se observa niciodata contrariul. in asa fel ca putem obtine o interpretare aparent satisfacatoare a unui vis. totusi cenzura isi are aici partea sa de contributie. Vrem sa spunem prin aceasta ca continutul visului manifest este mai redus decat acela al visului latent. 2) Visul manifest nu contine ansambluri ale visului latent. de exemplu prin alegerea expresiei verbale pentru o idee data.Interpretarea Viselor Simbolistica este deci un al doilea factor de deformare al viselor. Ea face posibila reunirea intr-un vis manifest a doua serii de idei latente cu totul diferite. Condensarea poate uneori lipsi. Condensarea mai are ca efect tulburarea. complicarea raporturilor intre elementele visului latent si acelea ale visului manifest. In acest fel. ca el reprezinta in consecinta un fel de traducere abreviata a acestuia. aceasta urmarind acelasi scop: sa faca visul bizar si de neinteles. avand prin aceasta si posibilitatea unei interpretari de ordin superior. Efectele condensarii pot fi absolut extraordinare. Putem insa presupune ca este confortabil pentru cenzura sa se slujeasca de simbolistica.

Cuvantul de spirit se serveste adesea de o aluzie. accentul psihic este transferat de pe un element important pe un altul. In gandirea in stare de veghe aluzia trebuie sa fie usor inteligibila si trebuie sa avem intre aluzie si gandirea veritabila un raport de continut. el inlocuieste aceasta asociatie de continut prin una exterioara putin uzitata. stim . in consecinta ea este cifrata. Deplasarea se exprima in doua feluri: in primul rand. fara a respecta conditia asociatiei intre continuturi. 56 . o transcriptie care nu este nici o traducere cuvant cu cuvant sau semn cu semn. despre aceasta avem unele cunostiinte prealabile. intre altele. Travaliul de elaborare onirica opereaza deci o transcriptie cu totul neobisnuita a ideilor viselor. Din fericire. ca ideile care apar in legatura cu un element manifest nu trebuie utilizate treptat. un element latent este inlocuit nu printr-unul din propriile sale elemente constitutive. dupa cum un element latent poate participa la mai multe elemente manifeste: este vorba deci despre un fel de incrucisare. nici ceea ce s-ar putea numi o inlocuire prin reprezentare. in al doilea rand. in ordinea succesiunii lor. ci prin ceva mai indepartat. in cursul interpretarii unui vis. pe ambiguitatea de sensuri pe care o are un cuvant. etc. bazata pe o similitudine tonala. Aici aluzia nu prezinta decat rapoturi cu totul exterioare si foarte indepartate de elementul pe care il inlocuieste. interpretarea aluziei lasa impresia unui cuvant de spirit ratat sau a unei explicatii fortate. Un al doilea efect al procesului de elaborare onirica consta din deplasare. in asa fel ca visul apare altfel centrat si straniu. si cand vrem sa ajungem la elementul vizat. cuvantul de spirit si-ar rata total efectul daca nu am putea parcurge fara dificultate drumul de la aluzie la obiectul acesteia. nici o selectie calauzita de o anumita regula. Adesea trebuie asteptat ca intregul vis sa-si fi gasit interpretarea. ca acest fenomen este in intregime opera cenzurii viselor. trase de par. Cenzura viselor nu-si atinge scopul decat daca izbuteste sa faca de negasit drumul ce duce de la aluzie la substratul ei. mai putin important. El respecta totusi in mod riguros conditia inteligibilitatii. Constatam de asemenea. Dar deplasarea prin aluzie care are loc in vis se sustrage acestor doua limitari. Inlocuirea printr-o aluzie exista si in gandirea noastra in stare de veghe.Interpretarea Viselor latente. dar cu o anumita diferenta. situatie in care reliefam un element in dauna multor altora: ne aflam a ceva cu totul diferit si mult mai complicat. ca atunci cand nu reproducem decat consoanele unui cuvant omitand vocalele. deci printr-o aluzie.

Este evident ca acest rezultat nu este usor de obtinut. aflam o multime de lucruri la care nu ne asteptam. In general. Nu este insa mai putin adevarat ca imaginile vizuale joaca un rol esential in formarea viselor. Spre a va face o idee de dificultatile pe care le prezinta. visul ar fi absurd pentru ca activitatea psihica al carei efect este acesta si-a pierdut orice capacitate de a formula o judecata critica. conjuctii. pe de alta parte. Al treilea efect al procesului de elaborare onirica este. Ne servim adesea de acest mijloc in gandirea din starea de veghe. In ceea ce priveste persoanele si obiectele concrete despre care este vorba in articolul propus. nimic din ideile latente ale visului nu corespunde acestor indoieli si incertitudini. etc. Urmarind confruntarea intre ideile latente ale viselor si visele manifeste care le inlocuiesc. spre a produce un efect comic. ca insasi absurditatea viselor are semnificatia sa deosebita. inchipuiti-va ca ati preluat sarcina inlocuirii unui articol de fond politic printr-o serie de ilustratii. Se poate afirma ca asupra acestei chestiuni opozitia dintre conceptia medicala si conceptia psihanalitica despre vis atinge culmea acuitatii. El consta dintr-o transformare a ideilor in imagini vizuale. Potrivit celei dintai. anume daca un element dat s-a manifestat realmente in vis. de asemenea. daca este exact elementul invocat sau presupus si nu altul. adica sa treceti de la scrierea cu semne grafice la scrierea prin semne figurative. potrivit conceptiei noastre. Aceasta parte a procesului de prelucrare onirica este cea mai constanta. dar va veti lovi de mari dificultati de indata ce veti aborda reprezentarea concreta a cuvintelor abstracte si a partilor de vorbire care exprima relatiile dintre idei: particule. ele sunt exclusiv efectul cenzurii si trebuie 57 . din punct de vedere psihologic. In cursul activitatii de interpretare aflam. cel mai interesant. multe idei isi conserva forma proprie si apar ca atare sau in calitate de cunostinte in visul manifest. ceea ce corespunde indoielilor si incertitudinilor atat de des exprimate de autorul visului. va va fi usor si poate chiar comod sa le inlocuiti prin imagini.Interpretarea Viselor Deplasarea de accent constituie un mijloc mai neobisnuit de exprimare a gandurilor. in acest fel aflam. de indata ce s-a formulat judecata ’e absurd’. Aceasta nu inseamna ca toate elementele constitutive ale ideilor onirice ar suferi aceasta transformare. imaginile vizuale nu sunt singura forma pe care o imbraca ideile in vis. visul devine absurd de indata ce este exprimata critica cuprinsa curpinsa in insesi ideile visului.

in limbajul vorbit s-a recurs la o intonatie si la gesturi care variaza cu sensul dat cuvantului. adica de o imagine care. Contrariile sunt tratate in acelasi fel ca si analogiile si sunt exprimate de preferinta prin acelasi element manifest. Inversiunile de acest gen se produc in vis in mai multe feluri. tocmai iepurele il fugareste adesea pe vanator. partial izbutite. isi gaseste o fericita analogie in dezvoltarea limbii. hurry ( a se grabi)ruhe (odihna). Astfel. este posibil sa semnifice numai acest contrariu. Iata cateva exemple extrase din comparatia intre limbile engleza si germana: Topf (vas. Astfel. numai dupa intelesul general putem sa decidem alegerea noastra in ceea ce priveste interpretarea. de suprimare. ca si cum totul s-ar petrece intr-o lume rasturnata. sau sa exprime ambele sensuri simultan. iar in scriere cuvantul era insotit de un ’determinativ’. etc. oala)-pot. Se scria deci Ken-tare. Stim deja ca elementele analoage ale materialului latent sunt inlocuite in visul manifest prin condensari. clar-obscur. boat (ambarcatiune)-tub. Ken insemna initial tare si slab. insotindu-se cuvantul cu o imagine care reprezenta un om stand in picioare. In vis. capabil sa exprime contrariul sau. ca si in alte limbi mai noi. un element al visului manifest. In vechea limba egipteana. Aceasta explica de ce nu apare in vis reprezentarea. mare-mic sunt exprimate prin aceeasi radacina. insotindu-se cuvantul cu o imagine care reprezenta un barbat chircit. Multi lingvisti au constatat ca in limbile cele mai vechi.Interpretarea Viselor considerate ca fiind expresia unei tentative. O alta particularitate a procesului de elaborare onirica isi gaseste pandantul in dezvoltarea limbii. care caracterizeaza procesul de elaborare onirica. dupa cum se scria Ken-slab. antonimele puternicslab. 58 . de refulare. Una din constatarile cele mai uimitoare este aceea referitoare la modul in care procesul de elaborare onirica prelucreaza opozitiile care exista in cuprinsul visului latent. sunete oranduite intr-o ordine rasturnata. de raporturi intre doua persoane. insa nu era destinata pronuntarii. In afara de aceasta. adesea se intampla ca acelasi cuvant sa prezinte. inlocuirea a ceva prin contrariul acestuia. Pentru a se evita neintelegerile ce pot rezulta din folosirea unor cuvinte atat de ambivalente. in vechea limba egipteana. in vis se produc inversari de situatii. pentru acelasi sens. univoca cel putin a lui ’nu’. Acest mod ciudat de a opera. Cunoastem deja inversarea sensului.

sa exageram importanta procesului de elaborare onirica. Numai ulterior cuvntele au fost atasate acestor imagini si constituite in idei. trebuie sa ne ferim de a incerca sa explicam o parte a visului manifest prin alta. trebuie sa dispara tot ceea ce dezvoltarea imaginiloramintire si transformarea lor in idei au putut aduce ca achizitii noi. ideile latente concepute verbal. pe de alta parte. a deplasa. mai inante ca in culise sa fi rasturnat focul de arma care trebuia sa-l ucida. Acesta ar fi asadar travaliul de elaborare a viselor. de a transforma in imagini concrete. nici sa-i acordam o incredere fara rezerve. de preferinta de natura vizuala. in realitate. sau mai exact. Sunt apoi vise in care ordinea elementelor este total intervertita. in asa fel ca figurile care rezulta nu corespund deloc contururilor originare ale acestor fragmente. fazele lor preliminare sunt constituite din impresii senzoriale. din imagini-amintire privind aceste impresii. o prelucrare secundara a viselor care isi asuma sarcina transformarii intrun tot aproape coerent a datelor celor mai imediate ale visului. o evolutie retrograda si. care trebuie sa urmeze in mod firesc. Este ca la teatrul de balci. toate ideile noastre au ca punct de plecare imaginile concrete. visul seamana mai curand cu un mozaic facut din fragmente de diferite pietre cimentate intre ele. in asa fel ca seria antecedenta sau cauzala ia locul aceleia. Activitatea sa se epuizeaza in efectele pe care le-am enumerat. Or. In general. dar asezand materialul intr-o ordine adesea absolut incomprehensibila si completand-o acolo unde acest lucru pare necesar. Procesul de prelucrare onirica imprima deci ideilor o tratare orientata regresiv. cu elemente intercalate. Exista.Interpretarea Viselor Succesiunea evenimentelor sufera de asemenea o inversiune. evident. materialul lor primar. In majoritatea cazurilor. Aceste particularitati ale procesului de elaborare onirica trebuie considerate drept trasaturi arhaice. a condensa. Ele sunt de asemenea inerente vechilor sisteme de exprimare. a supune apoi totul unei 59 . In procesul de elaborare este vorba. Nu trebuie. Spre a incheia. vechilor limbi si scrieri. sa formulam cateva consideratii suplimentare. si care prezinta aceleasi dificultati in legatura cu unele observatii critice. a efectua o reprezentare plastica. in asa fel incat daca cineva vrea sa gaseasca sensul acestora. unde eroul cade mort teapan. in cursul acestei regresiuni. ele trebuie interpretate incepand cu finalul si sfarsind cu inceputul. ca si cum visul ar fi conceput ca un tot coerent si ar dispune de o reprezentare pragmatica.

de asemenea. ’Visul’ nu este altceva decat rezultatul procesului de elaborare onirica.Interpretarea Viselor elaborari secundare. Cat despre femeia care figureaza in a doua imagine. prin analogie cu procesul de elaborare onirica. Travaliul de elaborare onirica este un proces de un ordin cu totul particular. cu toate ca este intr-o sambata. nu a comis niciodata si nu ar fi capabil sa comita un asemenea pacat. Aceste condensari. discursurile auzite sau pronuntate in vise sunt ecouri sau juxtapuneri de discursuri auzite sau pronuntate in ziua in care a precedat visul. Judecatile. In afara de cateva rare exceptii. deplasari. Analiza unor vise 1. cum ar fi evolutia limbii si a gandirii.Iata un vis alcatuit din doua imagini succinte: Unchiul celui care viseaza fumeaza o tigara. total lipsite de sens sau simple copii de calcule existente in ideile latente ale visului. transformari regresive de idei in imagini sunt noutati a caror cunoastere constituie principala recompensa a eforturilor psihanalitice. uimirea. caruia nu-i cunoastem inca ceva analog in viata psihica. putem constata raporturi care leaga studiile psihanalitice de alte domenii. In legatura cu prima imagine. acelea pe care le gasim in visul manifest sunt cel mai adesea juxtapuneri de numere. competentei procesului de elaborare onirica. Procesul de elaborare nu poate compune nici discursuri. aprecierile critice. Pe de alta parte. aparente de calcul. O femeie im saruta si il mangaie ca pe copilul ei. concluziile formulate in vise nu sunt niciodata efectele travaliului de elaborare. Dar care? Cum el exclude categoric realitatea actului unchiului sau. Calculele scapa. Este ciudat ca s-a putut abuza de datele psihanalizei pentru a se face aceasta confuzie. ’In cazul in 60 . nu-i vine in minte decat mama sa. nu sunt decat rareori expresia unei reflectii asupra visului: cel mai adesea sunt fragmente de idei latente care trec in visul manifest. aceste discursuri fiind introduse in ideile latente in calitate de materiale sau in calitate de excitatii ale visului. Desigur exista o legatura intre aceste doua imagini sau idei. dupa ce au suferit anumite modificari si o oarecare adaptare reciproca. suntem tentati sa stabilim intre cele doua imagini o relatie de dependenta temporala. om pios. el este deci forma pe care acest proces o imprima ideilor latente. aceasta este tot ce poate acest proces sa realizeze si nimic in plus. autorul visului (care este evreu) ne spune ca unchiul sau.

are multa vreme vise ciudate. cand un baset negru se precipita indaratul meu si ma musca de calcai. Simbolurile ne-ar fi aici de putin ajutor. lucru care mi s-a intamplat de multe ori. ca sa desparta cainii incaierati. Cateodata disparutul. ca in cursul procesului de elaborare toate relatiile dintre ideile visului sunt suprimate. fara a fi avut vreodata ocazia sa ma aproprii de ea. 3. 13 iulie 1910: Spre dimineata am urmatorul vis: Cobor pe bicicleta o strada din Tubingen. ca insasi aceste idei sunt reduse la stadiul de materiale brute si ca sarcina interpretarii este sa reconstituie aceste relatii disparute. nici scena care urmeaza nu ma fac sa traiesc vreo senzatie neplacuta). Am afirmat anterior. 2. caci nu stie ca este mort. Acesta inseamna ca mangaierile schimbate cu mama constituie un lucru la fel de putin permis ca si faptul de a fuma sambata pentru un evreu pios. Numai ca in visul manifest tanara nu apare.Interpretarea Viselor care unchiul meu. intalnind-o adesea pe strada. As fi fost foarte fericit ca aceasta ocazie sa-mi fi fost data de baset. fiind mentinut doar cainile care o intovarasea. Cand cineva pierde o ruda pretuita. s-ar decide sa puna tigara in gura sambata. Dar autorul visului ne aduce la cunostiinta urmatoarele: ’Eram. Faptul ca se vede in vis mergand pe bicicleta constituie reproducerea directa a situatiei de care isi aminteste: n-o intalnea pe tanara si cainele ei decat cand era pe bicicleta. Mai aflam ca fata de care ii placea era vazuta intotdeauna in tovarasia acelui caine de rasa. caci imi plac mult animalele si cred ca am surprins cu placere acelasi sentiment si la dansa’. este ca si cum m-as lasa dezmierdat de mama’. El adauga ca adesea i s-a intamplat sa intervina. Urmatorul vis apartine unui student la medicina din Munchen. Ceva mai departe sar de pe bicicleta. pe cand daca ar sti acest lucru el ar muri numaidecat. cucernicia intruchipata. visul imi apare in toata limpezimea. Se poate ca doamnele care radeau de el sa fi fost evocate in locul fetei. cu toate ca este mort. nu sunt suficiente pentru clarificarea acestui aspect. cu multa indemanare si spre marea uimire a spectatorilor. de catva timp indragostit de o fata pe care n-o cunosteam decat din vedere. Atunci ma trezesc si. In fata mea stau asezate doua domane in varsta care ma privesc cu un aer batjocoritor. continua sa traiasca. in care apar compromisurile cele mai uimitoare intre certitudinea mortii si nevoia de a-l reinvia pe cel decedat. (Nici muscatura. Lamuririle sale ulterioare. ma asez pe o treapta si incep sa ma apar impotriva animalului care latra cu turbare. chiar in momentul trecerii la starea de somn la cea de veghe. altadata el este pe jumatate 61 .

Autorul visului a operat in acest caz o condensare. el. Avem insa aici una din acele numeroase impreciziuni care se constata adesea in vise. deoarece nu dintele trebuie extras. ca 62 . n-a manifestat niciodata nici cea mai mica nerabdare. Tocmai aceasta extractie.Interpretarea Viselor mort si pe jumatate viu si fiecare din aceste stari se distinge prin semne particulare. Dezgroparea sa nu corespunde realitatii. vom reda visul unui om care si-a pierdut tatal de mai multi ani. fiul. a incercat o durere de dinti. Dar autorul visului relateaza ca. Stim ca aceasta interpretare populara este inexacta sau ca nu este exacta decat intr-un sens special adica in calitate de butada. Dar acesta i-a spus: ’Nu face sa-ti scoti dintele. Iti voi pune in dinte ceva care va ucide nervul. spune deodata autorul visului. Nimic surprinzator. ca si despre atitudinea sa fata de acesta. aceasta inseamna ca vei pierde pe cineva din familie. In consecinta. scoate-l’. Tata a murit. ca sa-ti extrag leacul’. Unde sa gasim in general acea tertium comparationis care a facut posibila condensarea pe care o constatam in visul manifest? Trebuie totusi sa avem aici un raport intre tata si dinte. Tata a murit:o stim. daca in visul manifest a rezultat ceva absurd. si s-a dus la dentist. facand sa fuzioneze la un loc tatal mort si dintele ucis si totusi pastrat. vom fi cu atat mai mirati sa regasim aceasta tema in spatele tututor celorlate fragmente ale continutului visului. In continuare. pentru ca nu tot ce tine de dinte se poate aplica tatalui. deoarece autorul visului ne marturiseste ca el stie ca atunci cand visezi ca iti cade un dinte. Autorul visului incepe sa povesteasca despre boala si moartea tatalui sau. Are el dreptate? Nu intru totul. dar el a fost dezgropat si este prost dispus. in aparenta foarte indepartate). tratamentul si ingrijirile l-au costat pe fiu o multime de bani. Revino peste trei zile. El voise sa trateze dintele bolnav dupa prescriptia religiei mozaice: ’Daca un dinte te face sa suferi. n-a exprimat niciodata dorinta de a vedea terminate toate acestea. ci partea sa devitalizata. corespunde dezgroparii. nu s-a plans niciodata. (Aici visul trece la alte lucruri. El se lauda ca a dovedit intotdeauna fata de tatal sau un sentiment de piepate conforma cu preceptele religioase. El continua sa traiasca dupa dezgropare si autorul visului face tot posibilul ca sa nu observe aceasta. cum nu corespund realitatii niic detaliile ulterioare ale visului. Boala tatalui a durat mult. atunci cand s-a intors de la inmormantarea tatalui sau. Si totusi. trebuie sa ai rabdare.

Dar fraza ’autorul visului face tot posibilul ca (tatal) sa nu observe aceasta’. ’Stiti voi in ce hal imi cade parul. care porunceste sa-l smulga de indata ce acesta este o cauza de durere si de nemultumire. de aceasta data. adica daca ar fi dorit ca moartea sa puna capat existentei inutile. daca merge tot asa. Fata de tata voia de asemnea sa procedeze dupa legea care. Capul apare aici drept reprezentare a 63 . proasta dispozitie pe seama tatalui sau. Fata de dinte el voia sa procedeze dupa legea mozaica. dureroase si costisitoare a acestuia. Nici o reminiscenta. Rezulta o plaga sangeranda. capul tau va fi mainepoimanine gol ca o poponeata’. visate de o tanara femeie in cursul aceleiasi nopti. sa suporti cu rabdare incercarea si sa-ti interzici orice intentie de aversiune fata de obiectul care constituie cauza durerii. Ea traverseaza salonul din apartamentul sau si se loveste cu capul de lustra care atarna de plafon. ’Este prost dispus’: aceasta poate fi foarte bine o aluzie la cuvintele dentistului ca nu este imbucuratoare perspectiva pierderii unui dinte din acel loc. mi-a spus ieri mama. nici o amintire referitoare la vreun eveniment realmente petrecut anterior. fiind cu totul de inteles faptul ca tanarul face tot ce-i sta in putinta spre a ascunde tatalui viata sa sexuala. Lamuririle pe care ea le furnizeaza ne indica cu totul o alta directie. Singura concluzie semnificativa decurge totusi din complexul onanismului. este deosebit de rafinata avand drept scop sa ne sugereze concluzia ca el este mort. spune sa nu te plangi de cheltuieli si de necazuri. dar in privinta carora se pune intrebarea: de ce visam lucruri atat de indiferente? Vom cita un exemplu de acest gen: trei vise legate unul de altul. Am incercat in repetate randuri sa abordam acele vise sobre si banale care nu contin nimic absurd sau straniu. El a identificat dintele cu tatal. ca si asigurarii dentistului ca dintele va putea fi conservat. Copila mea. in virtutea unei inversiuni operate de procesul de elaborare. 4. Dar aceasta propozitie poate ca se raporteaza si la proasta dispozitie prin care copilul care a atins varsta pubertatii isi tradeaza sau se teme sa nu-si tradeze preocuparile sexuale exagerate. a). in continutul visului manifest. Analogia intre cele doua situatii ar fi fost insa mai deplina daca fiul ar fi dovedit fata de tata aceleasi sentimente ca fata de dinte.Interpretarea Viselor intotdeauna s-a conformat cu strasnicie legii mozaice. Celelalte detalii ale visului manifest se explica prin complexul onanismului. Nu fara o anumita usurare pentru sine a transferat autorul visului. ’El este in viata’ : aceasta idee corespunde tot atat de bine dorintei de reinviere.

pe atunci. Ar putea fi posibile inca multe alte sensuri. 5. ca si de rezultatele la care ajunsese si de care era. stie. Stie ca urmele raporturilor sexuale sunt usor de recunoscut si s-a temut multa vreme de aceasta dovada. provine din scoaterea unui copac. Ea sta in fata sertarului biroului ei. Inca un vis care trebuie interpretat cu ajutorul simbolurilor. deschis pentru public din anul 1766. al carei continut ii este atat de familiar incat isi da numaidecat seama de cel mai neinsemnat amestec al unei maine straine. Sertarul biroului. dar intreaga sa fraza slujeste exprimarea unei alte idei care reveleaza semnificatia simbolica a faptului. intrebarea il mira. teorie sexuala care numara multi adepti printre fetele care nu au atins inca varsta maturitatii. ’El se plimba impreuna cu tatal sau intr-un loc care cu siguranta este Praterul(vestit parc situat in partea estica a Vienei. vis remarcabil si convingator. Tatal sau il intreaba la ce servesc toate acestea. circumstanta cu totul exceptionala ale carei elemente nu le cunoastem cu exactitate. Ar fi vorba deci. reprezentarea simbolica a organului sexual al femeii. Ea da in vis peste un sant adanc care. caci se vede rotonda si inaintea acesteia o mica ridicatura de care este atasat un balon captiv care pare destul de dezumflat. din ordinul imparatului Iosif al II-lea). Tatal ar vrea 64 . fara sa posede nici cea mai neinsemnata cunostinta teoretica cu privire la interpretarea viselor. ca urmare a unei vatamari pricinuite de penis. potrivit careia fetele ar avea la inceput aceleasi organe sexuale ca si baietii si ca numai in urma castrarii (smulgerea copacului) organele sexuale ale femeii ar avea forma cunoscuta. foarte mandra. Semnificatia simbolica a lustrei este evidenta: toate obiectele alungite sunt simboluri ale organului sexual masculin. dar nu da catusi de putin explicatia care i se cere. Interesul susciat de aceste trei vise consta indeosebi in cunostiintele de care da dovada autoarea viselor: ea isi aminteste de perioada investigatiilor sale infantile asupra misterelor vietii sexuale. In legatura cu aceasta ea observa ca copacul insusi lipseste. de o sangerare a partii inferioare a corpului. Acest vis se raporteaza in special la o alta conceptie sexuala infantila. Sosesc apoi intr-o curte in care se intinde o mare placa de fier. prin faptul ca insusi autorul sau a talmacit toate simbolurile. Crede a nu fi vazut copacul in vis. este ca orice sertar. cutie sau caseta. b). alba. alte lamuriri date de autoarea visului ne arata ca este vorba despre credinta ei potrivit careia menstruatia ar fi provocata de raporturile sexuale cu barbatul. in vecinatatea Dunarii. c).Interpretarea Viselor partii opuse a corpului.

La capatul acestui sant se afla o lunga platforma. dar. In vis. Lucrul acesta il stim de multa vreme. El ii spune atunci ca ar fi de ajuns sa anunte paznicul: va putea in acest fel sa ia cat va voi. o scara duce intr-un sant ai carei pereti sunt capitonati ca de exemplu un fotoliu din piele. in viata reala. trebuie s-o faca pe fata. Autorul visului. Tatal nepunand niciodata. era urmat de o lunga platforma la capatul careia incepea un alt sant: aici este vorba de detalii biografice. trebuie sa consideram aceasta idee a visului ca pe o dorinta sau sa nu o acceptam decat in mod conditionat: ’Daca as fi cerut tatalui meu lamuriri cu privire la organele sexuale. Autorul visului da el insusi urmatoarea interpretare: ’Rotonda reprezinta organele genitale. a fost inca din prima zi socat de incorectitudinea procedeelor prin care in general se castiga bani. sa ajunga la vigoarea de altadata. Sa traducem mai exact toate acestea: rotonda este regiunea fesiera pe care copilul o socoate in general ca facand parte din aparatul genital..Interpretarea Viselor sa desprinda o bucata mare. Curtea in care se afla intinsa placa de fier alba nu trebuie considerata ca fiind esentialmente un simbol: ea face parte din localul in care isi exercita tatal negotul. De aceea trebuie sa dam ideii despre care am vorbit mai sus urmatoarea dezvoltare: ’Daca i-as fi cerut tatalui meu lamuriri. Din curtea aceasta. cu alte cuvinte care este scopul si functia organelor genitale. 65 . care isi ajuta tatal in afaceri.. asemenea intrebare. aceasta interpretare se acorda cu faptul ca secretul onanismului este exprimat prin contrariul sau (fiul care ii spune tatalui ca. tatal il intreaba ce inseamna toate acestea. dar priveste in jurul sau ca sa vada daca nu-l observa cineva. ne spunea autorul visului. insa autorul visului ne da el insusi o alta explicatie: aceasta semnifica onanismul. in plus. mica ridicatura din fata acestei rotonde reprezinta testiculele. iar balonul captiv nu este altceva decat penisul meu a carui capacitate de erectie este diminuata de catava vreme’.. dupa care incepe un alt sant’. cerand ingaduinta paznicului). el m-ar fi inselat asa cum isi inseala clientii’.’. gratie tratamentului. Dupa ce a avut catva timp raporturi sexuale normale frecvente. Primul sant. daca vrea sa ia o bucata de metal alb. autorul visului se afla actualmente in dificultate in ceea ce priveste savarsirea actului sexual din cauza unor inhibitii si spera ca. Tatal voia sa desprinda o bucata din placa de metal alb: putem vedea foarte bine in aceasta intentie reprezentarea necinstei comerciale.

cum stam cu aceasta realizare? Fireste ca va trebui sa gasim explicatii pentru atatea vise cu continut penibil si in special pentru vise angasante. Contribuie la aceasta faptul ca afectele fiind adesea extrem de rezistente. problema care ar merita sa fie studiata pentru ea insasi. In acest caz.Interpretarea Viselor Realizarea Dorintelor Procesul de elaborare a viselor consta. fara a tine seama de realizarea dorintelor. o excitatie care tulbura somnul. Afirmanduse ca visul este o realizare de dorinte. Aceasta intrebare este semnificativa: ea a devenit. intentia nu ramane mai putin laudabila. Poti sa visezi bauturi. oamenii manifesta o aversiune instinctiva pentru noutatile intelectuale. inainte de a fi inteles sa le interpretam. Aceasta aversiune se manifesta intre altele prin faptul ca fiecare noutate este de indata redusa la cele mai mici dimensiuni ale sale. in esenta. Astfel. Daca dorinta nu a fost satisfacuta. asadar. nu ar trebui sa avem in vis senzatii penibile: in aceasta privinta criticii profani par a avea dreptate. Aceasta transformare constituie un fapt enigmatic. intrebarea criticilor nostri profani. pentru cosmaruri. In mod sigur v-ati intrebat adesea ’Ce se intampla. Daca visul este o realizare de dorinte. intocmai cum nu ne potolim setea atunci cand visam ca bem. prin realizarea unei dorinte. Trebuie sa spunem: Ut desint vires. tamen est laudanda voluntas. Sub acest aspect. analiza ar trebui sa demonstreze ca ideile latente sunt mult mai penibile decat acelea din care se compune visul manifest. numai decat se pune intrebarea: dar in definitv. trebuie sa te trezesti ca sa bei. In ceea ce priveste noua teorie a viselor. Admitem in aceasta situatie ca procesul de elaborare onirica nu si-a atins scopul. condensata intr-un cliseu. Dupa cum se stie. Dar sunt trei situatii complexe la care acestia nu au reflectat. cu realizarea dorintelor despre care pretindeti ca este scopul procesului de elaborare onirica?’. Aceste cazuri de nereusita sunt departe de a fi rare. ne aflam pentru prima oara in fata problemei sentimentelor in vis. insa daca ti-e intr-adevar sete. Am supus interpretarii o serie de vise. dintr-o transformare de idei in trairi halucinatorii. Prima: se poate intampla ca procesul de elaborare sa nu fi reusit pe deplin sa creeze o realizare a dorintei si un reziduu de afecte penibile sa treaca din continutul latent in visului manifest. Visele infantile ne-au dovedit ca procesul de elaborare onirica tinteste sa suprime. procesul de elaborare onirica nu reuseste decat cu greu sa le schimbe sensul. Nu am putut spune acelasi lucru despre deformarea viselor. tocmai realizarea dorintelor reprezinta acest cliseu. intre altele. in 66 .

In atitudinea cu privire la dorintele din visele sale. ca ea s-a realizat sau este pe cale sa se realizeze in pofida cenzurii. pentru ca se afla in stare de izolare. Angoasa este un indiciu ca dorinta respinsa s-a dovedit mai puternica decat cenzura. de care profanul nu tine seama. Deci realizarea lor nu-i poate aduce placere. La aceasta absurda observatie vom raspunde ca tocmai in astfel de vise tendinta de realizare a dorintelor se vadeste cel mai clar. mult mai importanta si mai profunda. Angoasa care insoteste aceasta realizare apare in locul cenzurii. Realizarea unei dorinte ar trebui sa fie in mod indubitabil o sursa de placere. pana la un moment dat am reusit sa le reprimam. Ceea ce este adevarat despre cosmarurile nedeformate trebuie sa fie si despre acelea care au suferit o deformare partiala si despre alte vise neplacute ale caror senzatii penibile se apropie probabil. iar criticii nostri sunt in drept sa afirme ca visul este atat de putin realizarea unei dorinte incat chiar si un continut inofensiv este aici intovarasit de un sentiment penibil. neintelegand ca cel dintai poate fi modificat fara ca aceasta sa aduca vreo atingere exteriorizarii sentimentului corespondent. Iar experienta ne arata ca acest contrariu. El le respinge. care isi mai asteapta inca explicatia. se exprima sub forma angoasei. departe de a fi bine-venita. pe cand cosmarul nu poate fi definit decat ca o realizare fatisa a unei dorinte respinse. Afectul de angoasa pe care il incercam astfel in vis este angoasa in fata fortei acestor dorinte pe care. noi stim ca atitudinea autorului fata de dorintele sale este o atitudine cu totul deosebita. O alta solutie complexa. ci dimpotriva. In visele manifeste de acest gen exista deci dezacord intre sentiment si continut. dar a unei dorinte care. insa sudate prin elemente comune intime.Interpretarea Viselor alternativa in care procesul de elaborare onirica a izbutit sa transforme in realizare de dorinta continutul penibil al ideilor latente. Eroarea provine din faptul ca acei care nu sunt edificati asupra nevrozelor isi imagineaza ca intre continut si sentiment exista o legatura indisolubila. le cenzureaza. respinsa. autorul de vise aoare astfel ca sumarea a doua persoane. iar visul deformat obisnuit reprezinta realizarea deghizata a unei dorinte refulate. Cosmarul este adesea o realizare nevoalata a unei dorinte. se intampla ca sentimentul penibil care insoteste aceste idei sa treaca ca atare in visul manifest. Dar pentru cine? Fireste ca acela care traieste dorinta. este urmatoarea. pe scurt nu vrea sa auda de ele. este una refulata. Putem in acest caz afirma ca visul infantil reprezinta realizarea fatisa a unei dorinte admise si promovate. mai mult sau 67 . Or.

orice manifestare exterioara. Tocmai acestei diminuari a cenzurii din timpul noptii isi datoreaza dorintele interzise posibilitatea de a se manifesta. intr-un caz dat. Dar in timpul noptii. In timpul zilei. Cum se explica ca dorinta este destul de puternica incat sa scape cenzurii? Aceasta poate sa depinde tot atat de bine de dorinta. Ca aceasta suprimare a cenzurii nu constituie o grosolana lipsa de prevedere. Putem acum sa adaugam ca aceasta variabilitate prezinta un caracter mult mai larg si ca cenzura nu se aplica intotdeauna cu aceeasi vigoare aceluiasi element care trebuie reprimat. visul si-a ratat functia. fara ca natura sa sa fi fost modificata. este suprimata sau cel putin considerabil diminuata. avem insa impresia ca cel mai adesea cenzurii ii datoram aceasta schimbare in raporturile reciproce ale fortelor care interactioneaza. Exista nevrotici suferind de insomnie care au marturisit ca insomnia lor a fost la inceput voluntara. ea se serveste de ultimul mijloc pe care-l are la indemana. Daca. impotriva cenzurii. intentiile noastre nepermise. in loc de deformare. Se intampla paznicului sa-l trezeasca pe cel care doarme. facand sa intervina somnul cu cosmar. In aceste cazuri. Frica de vise si frica de urmarile acestei slabiria cenzuriiii impiedicau sa adoarma. fiecare element fiind tratat cu o severitate de un grad de asemenea variabil. i se intampla sa se arate neputincioasa fata de o dorinta pe care cauta sa o suprime. Ni se intampla totusi sa ne continuam somnul chiar si atunci cand visul incepe sa devina suspect si sa ne nelinisteasca. cat si de cenzura. si continuam sa dormim. Starea de somn paralizeaza intreaga noastra motilitate. Ne spunem. Am comparat visul cu paznicul de noapte. in favoarea singurei dorinte a visului. deplina sa realizare. nu pot realiza nimic 68 . chiar in cazul in care intra in actiune. de angoasa.Interpretarea Viselor mai putin. cenzura. ca nu stim de ce dorintele reprimate se manifesta tocmai in cursul noptii spre a ne tulbura somnul. in timp ce dormim: ’Nu-i decat un vis’. Nu putem solutiona aceasta problema decat tinand seama de natura starii de somn. Stim de acum ca intensitatea cu care se manifesta cenzura variaza de la un caz la altul. acela care are sarcina de a ne proteja somnul impotriva factorilor de perturbare. ca multe alte functii ale vietii psihice. Cosmarul este in general urmat de trezire. Din motive necunoscute. la un moment dat dorinta poate dobandi o intensitate excesiva. cel mai adesea somnul ne este intrerupt inainte ca dorinta reprimata a visului sa-si fi atins. in legatura cu aceasta. atunci cand el se simte prea slab ca sa indeparteze singur factorul perturbator sau pericolul. este usor de vazut. in general. aceste dorinte sunt supuse unei riguroase cenzuri care le interzice. Remarcam.

dar sudate intre ele. realizarea dorintei. realizata cu ajutorul unei dorinte inconstiente. cealalta poate varia. rezultatele furnizate de munca de interpretare a viselor sunt incarcate de atatea incertitudini incat o reducere sigura a visului manifest la ideile latente devina imposibila. este o caracteristica constanta. Incertitudini si Critici 1. este inofensiv. cu toate ca suntem obligati sa-l neglijam in unele situatii practice. sa-l lasam deci sa-si faca mendrele si sa ne continuam somnul. nu stim niciodata sigur daca cutare element dat al visului trebuie sa 69 . Pe langa aceasta. in pofida aplicarii corecte a tehnicilor. Daca. Una dintre caracteristici. Singurul element esential al visului este constituit de procesul de elaborare care actioneaza asupra materialului reprezentat de idei. deoarece lucrurile folosite in calitate de simboluri nu inceteaza din acest motiv sa fie ceea ce sunt. caz in care visul reprezinta o dorinta latenta actuala. Fiind numai un vis. Nu avem dreptul sa ignoram acest lucru in teorie. iar aceasta situatie linistitoare isi gaseste expresia in remarca cu totul rezonabila a celui care doarme. dar care nu apartine visului:’Nu-i decat un vis’. In sprijinul opiniei dvs veti spune ca mai inainte de toate nu se stie niciodata daca cutare element dat al visului trebuie sa fie inteles in sensul propriu sau in sens simbolic. observatie care face parte din viata nocturna. Se poate sa fi avut impresia ca. interpretarea este lasata cu totul la chemarea interpretului. Si cum asupra acestui aspect nu dispunem de nici un criteriu de decizie obiectiva. ca urmare a juxtapunerii contrariilor efectuata de procesul de elaborare. asemanator unei pedepse. iar continutul visului sufera o transformare care are ca scop realizarea acestei dorinte. practic. ea poate fi tot o dorinta.Interpretarea Viselor altceva decat visul care. in al treilea rand va reamintiti analogia pe care am stabilit-o intre autorul visului luptand impotriva dorintelor sale si personajul fictiv alcatuit din doua individualitati distincte. veti constata lesne ca exista un alt motiv pentru ca realizarea unei dorinte sa aiba un efect extrem de dezagreabil. Aceasta aditiune indispensabila nu este altceva decat dorinta. de asemenea inconstienta. Observatia analitica ne arata totodata ca procesul de elaborare onirica nu se margineste sa le dea acestor idei expresia arhaica sau regresiva pe care o cunoasteti: el adauga acestora cu regularitate un plus ce nu face parte din ideile latente ale zilei. dar constituie ca sa spunem asa forta motrice a formarii visului.

neascultand decat de prima lor impresie. In 1857 insa. Lor interpretarile li se par cautate si fortate. le displac. O alta serie de obiectii se leaga strans de impresia de care nici dvs nu ati scapat. In sfarsit. Probabil ca putini dintre dvs ignora faptul ca o situatie analoaga s-a produs cu prilejul descifrarii inscriptiilor babiloniene. iar rezultatele obtinute de analisti avand o instruire buna confirma acest lucru. 70 . Rawlinson. Hincks. patru traduceri independente ale unei inscriptii cuneiforme care tocm ai fusese descoperita si dupa ce a comparat cele patru texte. Este cu adevarat amuzant sa vezi graba si increderea de sine cu care oamenii se pronunta asupra unei probleme spinoase a psihologiei inconstientului. a putut enunta ca ele erau sufiecient de asemanatoare ca sa justifice increderea in rezultatele obtinute si certitudinea unor noi progrese. se complace sa opuna un scepticism dispretuitor dificultatilor si incertitudinilor unei contributii stiintifice. Sau mai puteti presupune ca eroarea nu tine de vis. a carui intindere pare incompatibila cu certitudinea obiectiva a rezultatelor. A fost o vreme cand opinia publica a mers pana acolo incat sa taxeze drept mistificatori pe cei care au descifrat inscriptiile cuneiforme. avand in vedere frecventa inversiunilor in vis. arbitrariul interpretului se poate exercita intr-un spatiu excesiv de vast. In al treilea rand. Royal Asiatic Society a intreprins o proba decisiva. veti invoca faptul de a fi auzit spunandu-se ca rar putem afirma cu certitudine ideea potrivit careia interpretarea data este singura cu putinta: ne pandeste astfel riscul de a trece pe langa interpretarea cea mai verosimila. I-a invitat pe patru dintre cei mai eminenti specialisti. daca trebuie considerat ca fiind el ca atare sau ca fiind contrariul sau: un nou prilej pentru interpret de a actiona potrivit vointei sale. chiar daca are preocupari stiintifice. in aceste conditii. Iar concluzia dvs va fi ca. Fox Talbot si Oppert ca sa-i trimita. artificiale. anume ca multe dintre solutiile pe care suntem obligati sa le acceptam ca urmare a interpretarilor noastre par fortate. Publicul profan.Interpretarea Viselor fie inteles in sens negativ sau in sens pozitiv. Aceasta determinare poate fi impinsa destul de departe. trase de par. considerand toata aceasta cercetare drept sarlatanie. ci ca insuficientele interpretarii noastre decurg din inexactitatile conceptiilor si ipotezelor noastre. deci deplasate si adesea chiar comice. in plic sigilat. 2. Gradul de inteligibilitate reala a visului nu poate fi determinat decat prin exercitiu si experienta. interpretului ii este ingaduit sa considere ca inversiune oricare fragment al visului.

se impune de la sine cun un fel de necesitate.Interpretarea Viselor deci ele sunt false. se apropie mult de conceptia medicala a visului. fie ca ne furnizeaza suficiente materiale. In masura in care ea isi propune sa caracterizeze viata psihica inconstienta din care fac parte ideile latente ale visului. sunt in mod firesc inerente tuturor sistemelor de exprimare primitive. iar toata aceasta munca de interpretare nu are nici o valoare. Autorul visului este acela care fie ne furnizeaza dintr-o data talmacirea. Admitand ca intre un element latent al visului si substitutul sau manifest pot exista legaturi dintre cele mai neasteptate si singulare. foarte impresionati afland ca impotriva conceptiei noastre despre vis au adus obiectii chiar si unele persoane care. aceasta afirmatie nu este nici noua. ca ea. cand ingenioase in aparenta. departe de a cere o sagacitate deosebita. fara indoiala. in afara de pregatirea viitorului. Veti fi. in general. gratie carora solutia. Situatia de care ne ocupam caracterizeaza indeosebi rezultatele deplasarii care constituie mijlocul cel mai puternic de care dispune cenzura viselor. 3. Am aratat deja ca aceasta afirmatie se bazeaza pe confuzia intre vis si ideile latente ale visului. prin inexactitatea lor. in calitate de psihanalisti. s-au ocupat vreme indelungata de interpretarea viselor. cand comice. Pe o confuzie si mai suparatoare se bazeaza afirmatia ca in spatele fiecarui vis 71 . nu facem decat sa ne conformam numeroaselor experiente furnizate de exemplele carora. elementul manifest dat ne ramane pentru totdeauna incomprehensibil. prin urmare. Acestea sunt insa aluzii greu de recunoscut ca atare. nici completa deoarece activitatea psihica inconstienta se ocupa. gratie unei idei care ii vine direct in legatura cu visul. Ar fi fost de mirare ca o sursa atat de bogata de noi erori sa fi ramas neutilizata si astfel confuzia de notiuni si generalizarile nejustificate la care s-au pretat unii in legatura cu aceasta au generat afirmatii care. nu le-am gasit noi insine solutia. Tocmai prin intermediul acestui mijloc cenzura onirica creeaza structuri substitutive pe care noi le-am desemnat ca aluzii. nu tine cont de procesul de elaborare onirica. Daca autorul visului nu ne vine in ajutor prin unul sau altul din aceste doua mijloace. de multe alte lucruri. Nici o clipa nu le trece prin minte ideea ca ar putea exista o ratiune ca interpretarile sa serveasca drept argument impotriva caracterului concludent al interpretarilor noastre privind visele. aluzii carora este greu sa le gasim substratul si care se leaga de acest substrat prin asociatii exterioare foarte singularizate si adesea cu totul bizare.

Ca exemplu de generalizare nejustificata operata pe baza catorva exemple autentice. Stekel). Faptele pe care se intemeiaza aceasta obiectie sunt cu totul de inteles si nu aduc nici un prejudiciu teoriei visului. inca nesatisfacute. ideile provocate de medic pot sa apara in visul manifest sau sa fie descoperite in continutul latent al visului. intocmai ca si celelalte interese afective ale zilei. Ca si ceilalti agenti excitatori ai viselor. profesata de filosofia idealista. iar altii vise de palingenezie (pretinsa nastere a sufletului dupa moarte. Putem sugera autorului visului tema visului. dar este imposibil sa actionam asupra secventelor visului. Resturile diurne care declanseaza visul provin din preocuparile intense ale vietii in stare de veghe. Aceasta obiectie pierde insa din valoare. care face abstractie de pulsiuni si care vizeaza reprezentarea functiilor psihice superioare (H. 4. la randu-i. termenul semnifica o regenerare morala) (W. S-a incercat compromiterea valorii obiective a cercetarilor asupra visului.Interpretarea Viselor gasim ’clauza mortii’. altii vise legate de vointa de putere. Mecanismul procesului de elaborare si dorinta inconstienta a visului scapa oricarei influente din afara. Examinand excitatiile somatice ale visului am recunoscut ca particularitatea si autonomia vietii onirice se dezvaluie in reactia prin care visul raspunde excitatiilor corporale si psihice pe care le primeste. invocandu-se faptul ca subiectii supusi tratamentului psihanalitic isi ajusteaza visele in conformitate cu teoriile preferate de medicii lor. sa furnizeze visului excitanti psihici si sa actioneze asemenea celor somatici care il influenteaza in timpul somnului pe cel ce doarme. Daca cuvintele si sugestiile medicului au dobandit pentru pacient o anumita importanta. Nu stim exact ce poate sa insemne aceasta formula. In mod figurat. Silberer). vom cita afirmatia potrivit careia ar fi susceptibil de doua interpretari: interpretarea zisa psihanalitica si interpretarea zisa analogica. dar presupunem ca ea decurge din confuzia care se face intre vis si personalitatea integrala a autorului visului. In acest fel obiectia de care ne ocupam aici si care ar dori sa puna la indoiala obiectivitatea cercetarilor asupra visului este 72 . unii pretinzand ca au indeosebi vise sexuale. ele se intercaleaza in ansamblul resturilor diurne si pot. daca ne referim ca oamenii au visat inainte de a fi fost inventat tratamentul psihanalitic in stare sa-i ghideze si sa le dirijeze visele si ca subiectii supusi astazi tratamentului aveau obisnuinta sa viseze inainte de a fi fost tratati.

Trebuie multe luni si chiar multi ani de munca asidua ca sa dovedim ca simptomele unui caz de maladie nevrotica poseda un sens. impulsurile senzoriale periferice penetreaza ariile corticale in timpul somnului iar comenzile corticale motorii pot ajunge la neuronii motori alfa din maduva spinarii in timpul unor stadii specifice ale acestuia. slujesc o intentie si se explica prin datele biografice ale persoanei suferinde. Dimpotriva. deoarece izolarea de mediul inconjurator este departe de a fi completa chiar in stadiile cele mai profunde ale somnului. Astazi se stie precis ca cea de-a treia caracteristica nu este corecta. capatam certitudinea ca si nevroza se bazeaza pe o alterare a raporturilor care exista in mod normal intre diferitele forte ale vietii psihice. dobandind astfel o confirmare a tuturor ipotezelor psihanalizei cu privire la inconstientul proceselor psihice.Interpretarea Viselor intemeiata la randu-i pe o confuzie care echivaleaza visul cu materialele visului. 73 . Cealalta conceptie sustine ca somnul si starea constienta reprezinta forme speciale ale activitatii mintale. prin faptul ca in acest timp functiile mintale dispar. Nu exista un alt domeniu in care studiul sa ne convinga mai repede de exactitatea tezelor psihanalizei. 3) in timpul acestuia se produce o intrerupere completa a functiilor senzoriale si motorii care leaga creierul de mediul inconjurator. Exista doua conceptii cu privire la somn. 2) are un ritm independent de conditiile externe. nu avem nevoie decat de efortul catorva ore spre a obtine acelasi rezultat fata de un vis care la inceput ni se prezinta confuz si neinteligibil. desi outputul neuronilor motori este inhibat in mod activ (Kelly. adaugam rapiditatea transformarii care face din autorul visului un om in stare de veghe si cu judecata. Hesiod considera somnul ca un „frate al mortii”. Abordarea Somnului din Perspectiva Neuropsihologica. Iar daca la perfecta analogie care exista intre formarea unui vis si aceea a unui simptom nevrotic. 1991). Conceptia veche aseamana somnul cu moartea. Somnul . Astfel. Pieron afirma ca somnul are trei caracteristici: 1) este periodic necesar. la mecanismele la care se supun acestea si la tendintele ce se manifesta prin intermediul acestor procese.

factorul necrotic tumoral. obtinand adormirea pentru o perioada de 2-6 ore. la care s-a indus somnul prin stimulare electrica talamica. o monopeptida. somnul era considerat ca un fenomen pasiv. Pentru a demonstra acest fapt. in timpul somnului. Datorita acestui fapt.Interpretarea Viselor Cu toate acestea definitia lui Pieron este interesanta prin faptul ca ne atrage atentia asupra ciclului somn-veghe. iar la adult ciclul circadian este monofazic. Deoarece administrarea acestei peptide (Trp-Ala-Gly-Asp-Ala-Ser-Gly-Glu) in ventriculii cerebrali a marit frecventa undelor EEG lente de tipul delta caracteristice somnului si a redus activitatea locomotorie. In timpul vietii. Pieron sugera ca activitatea fizica si mintala din timpul zilei produce substante chimice care induc somnul si ca. somnul are o anumita periodicitate: la nou nascut exista un ciclu somn-veghe polifazic. prostaglandinele. interleukina-1. una izolata din sange si alta izolata din lichidul cefalorahidian. a fost emisa teoria conform careia o importanta functie auxiliara a somnului este aceea de optimizare a proceselor antiinfectioase. autorul a extras lichid cafalorahidian de la cainii tinuti treji cateva zile pe care l-a injectat apoi in sistemul ventricular al altor caini. peptidele vasoactive intestinale si serotonina. Majoritatea cercetatorilor au demonstrat ca aceasta peptida usor hipnotica traverseaza lent si cu dificultate bariera hematoencefalica. peptidele delta inductoare de somn. in anul 1977. cu ajutorul noilor tehnici de biochimie. In afara accentuarii somnului. ea a fost numita peptida inductoare de somn delta. Intre 1950 si 1960 cercetarile au revolutionat teoriile cu privire la somn prin recunoasterea caracterului activ al acestuia si a succesiunilor sale ciclice controlate de sisteme neurochimice strans corelate. Cealalta peptida a putut fi concentrata de catre 74 . prezinta importanta mai mare doua peptide. In 1913. Astfel. aceste substante mai actioneaza si asupra temperaturii corpului precum si asupra raspunsului imun. Totusi. Printre acestia includem: neuramil peptidele. Pana in anul 1950. s-a reusit sa se descopere si sa se caracterizeze multi factori care induc somnul. lipopolizaharidele. in potentarea somnului. In ultimii 20 de ani. Schoenenberger si Monnier au izolat din sangele iepurilor. acesti produsi chimici sunt distrusi. la copil apare un pattern bifazic caracterizat prin somnul de dupa amiaza.

Pe preparatele de encefal izolat (transsectiune efectuata intre bulb si maduva spinarii) autorul a inregistrat la nivelul telencefalului un ciclu somn-veghe normal. Bremer a sectionat nervii senzoriali ai trunchiului cerebral din preparatul de encefal izolat. paraclorofenilalanina care blocheaza sinteza serotoninei inhiba somnul. in particular a trigemenului si acusticovestibularului si prin urmare si ciclul somn-veghe normal. Pentru sustinerea acestei ipoteza. Exista date care demonstreaza ca serotonina si muramil peptidele formeaza legaturi atat pe macrofage cat si in creier. Aceasta relatie agonista dintre neurotransmitator si un anume imunomodulator prezinta interes prin faptul ca afinitatea pentru receptorii serotoninici este marcat alterata in cazul privarii somnuli. Astfel. Ca urmare a acestor experiente. cu greutatea moleculara mai mica de 500 mareste durata somnului cu unde lente si diminueaza activitatea locomotorie a subiectilor care o primesc. cerebral sau din LCR). Muramil peptidele actioneaza asupra somnului prin intermediul sistemului serotoninergic. cu privire la rolul sistemului reticular ascendent in producerea somnului. similara celei din creierul izolat. In anul 1936. Bremer a tras concluzia ca telencefalul izolat din preparatul de creier izolat doarme in permanenta din cauza insuficientei inputurilor senzoriale de trezire. Ipoteza anterioara. cert este ca debutul acestuia este indus in mod activ.Interpretarea Viselor Pappenheimer si colab (1975) prin filtrarea lichidului cerebrospinal prelevat de la caprele private de somn. face parte din conceptul de somn pasiv. Analizele chimice au aratat ca factorul respectiv este un peptidoglycan care contine un rest de acid muramic. Efectuand preparate de creier izolat (sectionarea mezencefalului intre coliculii superiori si inferiori) Bremer a observat aparitia unor trasee EEG tipice de somn. Bremer a demonstrat pe cale neurofiziologica ca somnul este o functie cerebrala pasiva. Acest factor. Indiferent de factorul care provoaca somnul (sanguin. 75 . Fiecare muramil peptida cu proprietati somnogene s-a dovedit a fi pirogenica si imunoactiva. in timp ce encefalul izolat pastreaza inputurile senzoriale ale nervilor cranieni. dupa care a obtinut o stare continua de somn a telencefalului. Acest fapt este contracarat complet de muramil peptide.

Astfel. Moruzzi (1959) a demonstrat ca si acesti neuroni apartin formatiei reticulate. Aceasta ipoteza de somn pasiv produs prin deaferentarea functionala a sistemului reticulat activator ascendent a dominat cercetarea somnului pe o perioada de multi ani. Astfel. 1946. Lipsett si colab. fie de nucleul tractului solitar. leziunile mediane. 1962). aria preoptica si nucleul suprachiasmatic. care afectau proiectiile rostrale ale formatiei reticulate. Astazi putini sunt cei care accepta aceasta concluzie. care intrerupeau caile senzoriale ascendente directe.Interpretarea Viselor Bremer a afirmat ca stimulii care trezesc in mod natural telencefalul sunt transmisi rostral prin caile senzoriale normale. Ulterior. Moruzzi si Magoun au mai constatat ca in cazul sectionarii trunchiului cerebral la nivel mediopontin. In acelasi timp.. Diminuarea acestei activitati duce la aparitia somnului. In anul 1949.. in timp ce trunchiul cerebral caudal are neuronii necesari pentru somn. sunt esentiale pentru inducerea somnului normal. nu modificau semnificativ balanta dintre somn si veghe. care apartin hipotalamusului si portiunii telencefalice adiacente bazale. la cativa milimetri caudal de sectiunea mezencefalica a lui Bremer. Studiile recente sugereaza ca regiunea trunchiului cerebral care induce somnul poate fi reprezentata fie de nucleii rafeului (colectie de celule serotoninergice aflate pe linia mediana a bulbului ). au fost descrise cazuri de somnolenta si coma la bolnavii cu leziuni mezencefalice precum si stari de hipersomnie cu trezire. Datele de mai sus sunt relevante pentru intelegerea comelor aparute ca urmare a lezarii trunchiului cerebral. 76 .care activeaza cortexul cerebral si mentin treaz telencefalul. autorii au ajuns la concluzia ca proiectiile ascendente ale formatiei reticulate alimentate cu colaterale din sistemul senzorial specific au o activitate tonica. Aceasta a sugerat ca formatia reticulata rostrala contine o populatie neuronala a caror activitate este necesara pentru trezire. Moruzzi si Magoun au efectuat leziuni partiale in mezencefalul pisicilorin urma carora au constatat ca leziunile tegmentale laterale. duceau la aparitia unui comportament stupuros si a unui traseu EEG cu unde delta caracteristice somnului. pisicile nu puteau sa doarma. Cel putin doua arii. care simulau un somn natural la pacientii cu leziuni hipotalamice posterioare (Davison si colab. In schimb.

s-au remarcat proiectiile anatomice neuronale la locul de injectare si s-a putut inlocui o stare comportamentala de trezire cu una REM. neuronii rafeului isi inceteaza activitatea. Amestecul de agonisti colinergici format din muscarina si nicotina (carbacolul) s-a dovedit a fi eficace in atragerea somnului REM. ramanand in aceasta stare in toate episoadele REM. S-a sugerat ca acest pattern se datoreaza suprimarii de catre acesti neuroni a varfurilor ponto-geniculo-occipitale (PGO). Acest fapt demonstreaza ca somnul REM apare ca rezultat al activitatii unor grupe neuronale diferite. iar inactivitatea din timpul somnului cu miscari oculare rapide indica terminarea inhibitiei. Ambele efecte pot fi atenuate prin aplicarea prealabila a tratamentului cu paraclorofenilalanina (Kelly. Majoritatea neuronilor serotoninergici din nucleii rafeului dorsal si din substanta cenusie periapeductala au o activitatea maxima in timpul trezirii si una drastic redusa in timpul somnului REM. Marcarea retrograda a fost prezenta intr-o larga retea din trunchiul cerebral care includea nucleii cu si fara neuroni colinergici cunoscuti. Jouvet si Delorome (1965) au demonstrat ca acesti neuroni inhiba activitatea REM. In initierea somnului cu miscari oculare rapide (REM) sunt implicate regiuni distincte din trunchiul cerebral. Distructia ariei preoptice la sobolan duce la aparitia unei insomnii abrupte. 1991). Microinjectiile de agonisti colinergici efectuate in tegmentul pontin al pisicilor prelungesc somnul REM. Populatia de celule din trunchiul cerebral implicata in inducerea sau mentinerea somnului REM secreta acetilcolina sau este sensibila la acest neurotransmitator. inputurile lor au fost delimitate de Quattrochi si colab. Printre ultimii se numara aglomerarile celulare aminergice din rafeul dorsal si din locus ceruleus. 77 .Interpretarea Viselor Aplicarea directa a serotoninei pe aria preoptica si stimularea electrica a acesteia pot induce unde lente de somn. Prin conjugarea carbacolului cu microsfere fluorescente. In faza de trecere de la somnul cu unde lente la REM. care utilizeaza transmitatori diferiti. Desi aceste arii de activare a somnului REM nu au nici un neuron colinergic. (1989).

Unii cercetatori se refera la zona de la baza creierului situata rostral de chiasma optica ca la o arie sincronizatoare importanta a prozencefalului.Interpretarea Viselor Hobson si colab. deoarece stimularea bilaterala a acesteia la o pisica cu comportament alert provoaca somnul. Reglarea somnului reclama participarea obligatorie a hipotalamusului. In cazul excitarii celei de-a doua zone. Reglarea somnului. Hess (1924). 78 . (1975) au atras atentia asupra rolului acetilcolinei in somnul REM si a monoaminelor in somnul cu unde lente. Ei au delimitat doua populatii neuronale interconectate care pot fi activate sau inhibate in timpul somnului REM. nereprezentand o caracteristica a somnului REM. importanta functiei hipotalamice in reglarea somnului. ceea ce dovedeste ca nu exista un centru al somnului. cu miscarile oculare rapide si cu contractiile musculare. ci a activitatii motorii per se. Ulterior. acest somn sau o stare asemanatoare pot fi produse de stimulari chimice si electrice in variate structuri ale trunchiului cerebral. Aceste caracteristici l-au determinat pe Hobson si colab. O populatie de celule colinergice situata in campul tegmental gigantocelular actioneaza rapid si intr-o maniera fazica in toate perioadele somnului REM. Siegel si Mc Ginty au constatat ca descarcarea celulelor tegmentale gigante coreleaza strans cu miscarile alerte ale animalelor treze. in emotii si in unele stari psihocomportamentale este de necontestat. folosind metoda excitatiei punctiforme a aratat ca in hipotalamus ar exista o zona dinamogena (mediala si posterioara) si o zona trofogena (antero-laterala). autorul a putut induce somnul la animalele de experienta. sistem de alerta si de mentinere a starii de veghe. Somnul ar fi o rezultanta a depresiunii activitatii sistemului reticulat activator ascendent. Totusi. Ea coreleaza cu varfurile PGO. De fapt. (1975) sa afirme ca patternul intrinsec de alternare a activitatii celulelor colinergice cu cele noradrenergice poate fi luat in consideratie si in ciclicitatea dintre somnul REM si cel cu unde lente. O alta populatie de celule monoaminergice din locus ceruleus si din nucleii rafeului au o activitate scazuta in timpul somnului REM.

Ranson (1939) a considerat hipotalamusul posterior centrul trezirii. iar ulterior Nauta (1940) a postulat ca hipotalamusul anterior este centrul somnului. a hipocampului.Interpretarea Viselor Teoria potrivit careia somnul este un proces activ a fost din ce in ce mai mult acceptata. Ciclul somn-veghe are ca substrat sistemul reticulat activator si inhibitor ascendent. Astfel. nemaiputand determina activitatea celorlalte circuite neuronale sau a cortexului si deci. a capului nucleului caudat. distructia hipotalamusului anterior la animale induce insomnia. Mai tarziu. da hipersomnolenta si sincronizare EEG. odata cu elucidarea influentei sistemului reticulat ascendent. a nucleilor talamici intralaminali. White (1940) si Kaufman (1970) au aratat ca stimularea hipotalamusului anterior produce la om si la animale un comportament ireprosabil si ca excitatia hipotalamusului posterior la animale provoaca trezirea. a elementelor sistemului limbic. nici trezirea. Formatiunea reticulata pontina si nucleii rafeului constituie centrii inferiori legati de producerea somnului paradoxal. cu pastrarea formatiunii mezencefalice adiacente. somnul a fost privit ca o forma a unei necesitati fiziologice data de participarea activa a sistemului reticulat inhibitor din punte si hipotalamus. a ariilor preoptica si supraoptica. Coma apare ca rezultat al pierderii activitatii sistemului reticulat activator sau al intreruperii conexiunilor acestuia cu telencefalul. in timp ce structurile hipnogene rostrale aflate sub influenta celor doua sisteme reticulate ascendente (activator si inhibitor) sunt legate de somnul lent sau sincronizat. Observatia conform careia stimularea precisa a hipotalamusului posterior produce desincronizare EEG si trezire a fost reprodusa la om 79 . Distructia hipotalamusului posterior. somnul sau un comportament de somn a putut fi indus de stimularea a numeroase arii corticale. Datorita acestui fapt. precum si a variatelor regiuni ale trunchiului cerebral. a complexului amigdaloid. ca in starile de somn si coma initiala. in timp ce distructia hipotalamusului posterior la animale si la om da somnolenta. Trezirea generala data de hipotalamusul posterior si de tegmentul mezencefalic cere un nivel mai scazut de activare a sistemului reticulat activator ascendent decat este necesar pentru a mentine o activitate mintala pe deplin constienta. nucleul suprachiasmatic si pineala. chiar dupa aplicarea unor stimuli puternici. Invers. stupoarea si coma.

leziunile hipotalamice posterioare si mezencefalice rostrale in timpul studiilor sale asupra encefalitei letargice. (1970). Lezarea hipotalamusului anterior produce trezire prelungita si hiperkinezie.Interpretarea Viselor de catre Sano si colab. miscari oculare rapide. Leziunile hipotalamice. Leziunile mici stereotaxice ale hipotalamusului posterior produc la om o hipersomnolenta temporara. Ca rezultat noi ne reamintim numai visele de dimineata. Acesti centri sunt conectati prin intermediul sistemului reticulat activator si inhibitor cu alti nuclei asemanatori din trunchiul cerebral. dar studiile de fiziologie moderna au aratat ca fiecare individ viseaza in cicluri regulate de mai multe ori in fiecare noapte. Anterior se credea ca visele sunt rare. 1988). fapt masurabil prin frecventa evenimentelor fazice (varfuri PGO. Descoperirea corelatiei stranse dintre somnul REM si visele vizuale la om a dus la schimbarea multor notiuni cu privire la vise. Probabilitatea reamintirii unui vis scade la zero in timpul episoadelor cu unde lente care au loc la 8 minute dupa somnul REM. In timpul unei singure nopti de somn. 1991). Ciclul somn-veghe cunoaste o normalizare mai rapida dupa leziunile hipotalamusului posterior decat dupa leziunile mezencefalice (Plum si colab. probabil legate de ramanerea in functiune numai a sistemului reticulat activator. intensitatea fiziologica a succesiunii perioadelor REM se accentueaza.. Visele si fiziologia somnului. par a fi mai intinse si slab localizate. prin contractia muschilor urechii 80 . tulburarea ciclului somn-veghe dureaza mai multe saptamani (Genovesi si colab. care sunt cel mai vechi si cel mai emotional continut psihologic (Kelly. Ratiunea conform careia visele erau considerate rareare in vedere faptul ca ele nu erau bine evocate (Hobson. 1954).. prin decerebrare mediocoliculara. 1978). de a caror buna functionare depinde normalitatea ciclului somn-veghe. Von Economo (1930) a fost primul care a facut asociatia dintre somnolenta. La animale. care duc la modificarea ritmului somnveghe sau la inversarea lui. Pana la descoperirea neurotransmitatorilor se considera ca ciclul somn-veghe normal este determinat de centrul inhibitor din hipotalamusul anterior si de centrul excitator al trezirii din hipotalamusul posterior.

Visele sunt in primul rand vizuale. iar miscarile oculare sunt probabil activate fazic de catre acelasi mecanism neuronal care sugereaza imageria viselor. ambele tind sa fie sincronizate (Hobson. Lungimea narativa a unui vis coreleaza pozitiv cu durata somnului REM (Dement. asociatia pentru studierea psihofiziologiei somnului si a tulburarilor acestuia (Association of sleep disorders centers and the Association for the psychophysiological study for sleep) a publicat prima clasificare completa a tulburarilor somnului si trezirii. Tulburarile somnului. Dupa cum am vazut. neregularitatile cardiorespiratorii si prin spasmele In reamintirea continutului viselor un rol important il are cresterea paralela a succesiunii perioadelor REM. prin musculare). legate de experienta perceptiva din starea de veghe. Cei cu orbire congenitala au vise auditive iar cei ce-si pierd gradat vederea pierd si abilitatea viselor vizuale. 1988). 3) tulburarea programului de somn-trezire manifestata prin disruptia sistemului.Interpretarea Viselor medii. In acest sens pledeaza afirmatia conform careia miscarile oculare sunt in relatie cu imageria viselor. starilor sufletesti si chiar asupra intregii vieti. 4) parasomniile. In plus. Prin urmare. alti 20% 81 . In anul 1979. Aceasta clasificare include patru categorii principale: 1) tulburarea initierii si mentinerii somnului (insomnia). 1965). In tarile industrializate. Somnul nu reprezinta un comportament izolat. Visele bogate in evenimente sunt asociate cu perioadele REM mai frecvent decat visele inactive. intensitatea tonusului emotional si interventia imageriei vizuale. aproximativ 15% din populatie are probleme cronice serioase cu somnul. 2) somnolenta excesiva sau hipersomniile (apneea somnului sau narcolepsia). somnul nu este un proces unitar deoarece este constituit dintr-o multitudine de fenomene biologice. datorita faptului ca tulburarile sale se reflecta asupra performantelor.

genunchii se pliaza. midriaza cu reflex fotomotor absent. inexcitabilitate electrica totala la muschii fetei. etc). Narcolepsia. paloare sau vasodilatatie. In anul 1957. degetele lasa sa le scape orice obiect. Yoss si Daly au descris simptomele ce caracterizeaza narcolepsia. exprima o stare caracterizata printr-o nevoie subtila si irezistibila de a dormi. etc. accese de ras. iar bolnavul se prabuseste murmurand ceva sau pronuntand cateva cuvinte neinteligibile. iar caderea este lenta fara a provoca raniri. sincopa denumita cataplexie. disolutia tonusului este generala. obligand persoana sa cada sau sa se intinda fara a-si pierde cunostinta. pescuitul. Acest episod de inhibitie musculara apare in timp ce persoana sta intinsa in 82 . In aceste conditii. miscari involuntare. oboseala intensa. gura se intredeschide. stimularile senzitive. persoana ramane imobila si incapabila de orice miscare. capul se inclina cu barbia in piept. descrisa de Gelineau in 1880. pleoapele se inchid. In cazul pacientilor internati in serviciile de psihiatrie proportia ajunge pana la 70%. care apare in cursul zilei dupa o senzatie de curbatura si constrictie cefalica si care se produce la intervale din ce in ce mai apropiate. caldura. Brusc. caracterizat prin disolutia tonusului de postura si prin inhibitia completa a motilitatii voluntare. fapt ce deosebeste acest fenomen de caderea brutala hipertonica din epilepsie. Autorii care au putut face un examen neurologic au observat abolirea reflexelor miotatice. Narcolepsia. este brusc si uneori previzibil datorita semnelor premonitorii cunoscute de bolnav (constrictie. etc). de obicei de scurta durata. Toti autorii au fost frapati de existenta unui factor declansator de natura emotionala (rasul. descoperind ca in afara atacurilor de somn. joaca. mandibula se lasa. Inhibitia tonusului de postura are o intindere si o intensitate variabila. bratele cad de-a lungul corpului.Interpretarea Viselor acuza insomnie intermitenta. prezenta semnului lui Babinsky si a unui reflex fotomotor lent. Disolutia tonica este progresiva. Atacul cataplectic. Al treilea simptom al narcolepsiei este paralizia somnului. pacientul narcoleptic poate sa-si piarda brusc tonusul muscular. Cataplexia nu este legata in mod obligatoriu de narcolepsie. tulburari de ritm cardiac. In marile accese cataplectice.

Cele patru simptome reflecta imixtiunea proprietatilor inhibitoare normale ale REM in starea de trezire (atacul de somn sau cataplexia) sau in tranzitia dintre veghe si somn (paralizia somnului si halucinatiile). -si cu crizele de akinezie partiala (Andre Thomas). al carei atac se caracterizeaza printr-o cadere brusca de scurta durata fara convulsii. pacientul are adesea o respiratie superficiala. Cataplexia si paralizia somnului narcolepticilor pot avea cauze comune (Kelly.Interpretarea Viselor pat si se lasa dusa de somn sau se trezeste. La aproximativ 50% din cazuri. Ca rezultat. la care lipseste factorul emotional declansator si care se asociaza cu tulburari de constienta ce persista. la care caderea brusca se asociaza cu pierderea cunostintei. debutul somnului REM. Hishikawa si colab. Al patrulea simptom este constituit din halucinatia hipnagogica auditiva sau vizuala. pacientii narcoleptici pot intra aproape direct din starea de veghe in somnul REM. (1976) au constat ca narcolepticii nu pot dormi la cerere mai mult decat subiectii normali. De fapt. 1991). aspectul REM apare la narcoleptici in 10 minute de la debutul somnului. Al saselea semn al narcolepsiei se refera la diminuarea latentei somnului voluntar. in care diskaliemia nu da simptome rapide si scurte ca in catalepsie. Paralizia somnului si halucinatiile apar la putini narcoleptici. .. Constient. dar prezinta hemiclonii ale corpului. al cincilea simptom definitoriu. Diagnosticul diferential se face cu: maladia lui Unverrich. in care bolnavul constient cade pentru scurt timp. . cu senzatie de instrainare si dezorientare si cu amnezie mai mult sau mai putin complexa. Un narcoleptic poate adormi la cerere in 2 minute. . . precedate de chinte de tuse si furnicatura laringiana. dar cu pierdere de cunostinta. este considerat ca simptom de diagnostic al narcolepsiei (Honda. -cu epilepsia statica a lui Ramsay Hunt.cu paralizia familiala periodica. dar incapabil de a se misca sau vorbi. 1988. in timp ce subiectilor normali le trebuie un interval de aproximativ 15 minute ca sa adoarma. Ea apare numai la debutul somnului de zi sau de noapte. 1989). niciodata intalnite in cataplexie.cu derobarea partiala a membrelor inferioare.cu tulburarile circulatorii vertebro-bazilare. Ambele simptome pot fi legate de activarea masiva a sistemului inhibitor descendent din trunchiul cerebral unde isi 83 . Kryger si colab.cu ictusul laringian al lui Charcot .

(1998) au avut ocazia de a inregistra la un subiect narcoleptic de 48 de ani internat pentru cataplexii frecvente 5 episoade paroxistice. Paralizia somnului se manifesta prin incapacitatea de a mobiliza membrele. prin imagerie cu rezonanta magnetica. narcolepticii prezinta deviatii excesive ale stadiilor somnului. la neuronii motori spinali. Un studiu asemanator cataplexiei poate fi indus la animale prin injectarea directa de carbacol (agonist colinergic) in formatiunea reticulata pontina dorsala (Miler si Dement. In general. Parasomniile somnului paradoxal ale subiectilor narcoleptici. In ciuda abilitatii de a adormi rapid si a intra imediat in prima perioada a REM. semn narcoleptic cunoscut sub denumirea de fragmentare a somnului REM. 1974). Pierderea tonusului muscular in timpul somnului REM nu se extinde la ochi si nici la muschii urechii medii. in timpul stadiului de somn REM. 1984). a carei distructie duce la somn REM fara atonie ( Kryger si colab. in special puntea. capul si de a respira cu o amplitudine normala asociata cu o angoasa importanta. din care 3 in cursul noptii si 2 in cursul unui test iterativ de latenta a adormirii (TILA) care a urmat polisomnografia nocturna. manifestate in special in intervalul de la somnul REM la stadiul 1 al somnului cu unde lente (Scwitch. dar in narcolepsia simptomatica secundara intervin leziuni cerebrale (tumori cerebrale) si leziuni care afecteaza trunchiul cerebral. narcolepsia idiopatica implica o combinatie de factori genetici si de mediu. corespunde foarte bine ariei pontine. Somnul REM este frecvent intrerupt. Tulburarile de comportament in somnul paradoxal (TCSP) se caracterizeaza prin pierderea intermitenta a atoniei in cursul somnului paradoxal (SP) si prin aparitia unei activitati motrice elaborate asociata cu o activitate onirica. Ondze si colab. Clinic. Guilleminault si Anagnos (1998) au comunicat primul raport in care releva. narcolepticii au un interval de timp REM mai scurt decat normalii si o arhitectura perturbata a somnului.. subiectul avea 84 . semnale anormale pontine la pacientii cu narcolepsie. 1989). Regiunea de inducere a starii respective de atonie.Interpretarea Viselor are originea si care ajunge. Cel mai adesea. In timpul atacului cataplectic si al paraliziei somnului pacientii pot misca ochii. fara somn REM.

amfetaminei favorizeaza controlul somnolentei si al atacurilor de somn prin sintetizarea transmitatorului la terminalele nervoase. Primele 3 episoade s-au produs in al 3-lea ciclu al somnului. care blocheaza reabsortia norepinefrinei si serotoninei de catre terminalele presinaptice. Concluzia lui Ondze si colab (1998) releva incapacitatea de a se ridica in timpul paraliziei somnului. 85 . Drogurile care accentueaza transmiterea la nivelul sinapselor centrale catecolaminergice afecteaza diferentiat si diferitele simptome ale narcolepsiei. Acest fapt sugereaza ca simptomele narcolepsiei. Antidepresivele triciclice. Stimulentele de tipul d. Aceasta tulburare a aparut la pacientul lui Ondze si colab (1998) in forma intermediara intre PS si TCSP. chiar daca debuteaza tardiv in decada a doua. miscarile corporale si aparitia lor in timpul somnului paradoxal sugereaza mai mult TCSP. 1982. “nu”. 1983 si 1984). miscari oculare rapide. previn cataplexia. dar nu au nici un efect asupra atacului de somn. ce merg de la somn pana la coma. in care se inglobeaza diverse tulburari ale constientei. . reflecta activitatile separate ale populatiilor neuronale (Mendelson si colab. Prin urmare. dar nu au nici un efect asupra celorlalte simptome ale narcolepsiei. s-au reliefat diferentele dintre somnul normal si cel patologic. unde teta si in dinti de fierastrau. Polisomnografia a notat descarcari musculare.Interpretarea Viselor secuse ale capului si miscari ale buzelor cu bomanituri si cuvinte inaudibile sau de tip “nu pot”. etc. “mi-e teama” . Initial. prin bruschetea aparitiei si imposibilitatea de a se sustrage influentei sale. s-a considerat ca hipersomnia nu se distinge de somnul normal decat prin profunzimea si durata sa. Hipersomniile. atonia musculara incompleta. medicamentele eficace in tratarea atacului de somn au un efect slab asupra cataplexiei si invers. Cu toate acestea. ca si componentele fiziologice ale somnului REM. Ulterior. iar al treilea a avut loc cu 11 minute inaintea terminarii SP. primul debutand la 27 de minute dupa SP. Narcolepsia are o puternica componenta ereditara. Al 4-lea si al 5-lea episod s-au produs in timpul celei de-a doua si a treia sesiuni a TILA.

in care pierderea cunostintei nu este completa. Aceasta dualitate electrica corespunde celor doua tipuri de hipersomnii. bolnavul poate intelege cuvintele rostite cu voce tare si poate raspunde cu o oarecare luciditate. spre deosebire de cele paroxistice din cadrul narcolepsiei. fapt pentru care sunt raportate ipotetic la unele perturbari functionale. care merg de la somnolenta la coma. In concluzie.Interpretarea Viselor Somnul patologic este insotit de anomalii electrice sau de o activitate electrica comparabila cu somnul fiziologic. hipnoza. la care in afara semnelor descrise anterior autorii au semnalat debutul in copilarie (3 cazuri). Hipersomnia idiopatica a fost descrisa pentru prima data in anul 1976 de catre Roth. depinde de localizarea si intinderea leziunii cerebrale. Gradul tulburarilor de constienta. o somnolenta diurna mai mult sau mai putin permanenta si sieste tipice de durata lunga neodihnitoare. narcolepsia si coma. somnolenta diurna permanenta sau recurenta si sieste mai mult sau mai putin odihnitoare. absenta epileptica. o durata care atinge mai multe ore. in adolescenta (7 cazuri) si la varsta adulta (2 cazuri). de neinvins. saptamani. Hipersomniile simptomatice prelungite au. ce merg de la somn la coma. Unele se sprijina pe date anatomoclinice ce arata ca leziuni encefalitice provoaca diverse tulburari ale starii de constienta. 86 . durata. desi nu se instaleaza brutal. (1998) au raportat 12 cazuri de insomnie idiopatica polisimptomatica. cu episoade de somn cu durata normala sau lunga. imediata si rapida a somnului constituie criterii de diferentiere a somnului fiziologic de sincopa. trezire placuta. In descrierea sa initiala autorul distinge forme polisimptomatice caracterizate printr-un episod principal de somn de lunga durata. Altele nu au la baza modificari anatomice decelabile. profunzimea precum si reversibilitatea completa. zile. autorii arata ca hipersomnia idiopatica polisimptomatica se caracterizeaza printr-o durata maxima de somn in decursul celor 24 de ore. Dauvilliers si colab. o mare dificultate de trezire. sau luni. si forme monosimptomatice mai prost caracterizate. Aceasta atipire putin profunda. In acest timp. narcoza. in afara cazului cand este vorba despre un somn compensator. Un somn care depaseste 10 ore la adult si 12 ore la copil poate fi considerat ca anormal. Forme polisimptomatice ale hipersomniei idiopatice. este penibila. Somnolenta este o stare intermediara intre veghe si somn. Modul de instalare.

dar se diferentiaza de aceasta prin absenta tulburarilor neurovegetative grave si prin posibilitatea unei treziri tranzitorii printr-o stimulare forte. Evolutia merge catre disparitie sau coma. Exista si o forma insomnica a encefalitei epidemice. Febra. vasculare. insomnie si sindrom narcoleptic. continua sau paroxistica. Sechelele se pot manifesta prin somnolenta. Uneori. luni. tumorale. ca si la somnolenta. bolnavul se trezeste pentru nevoi fiziologice sau pentru a bea si manca. Letargia este o tulburare de vigilenta sau reglare a starii somnveghe. Instalarea letargiei se face brusc sau progresiv.Interpretarea Viselor In absenta stimularilor exterioare. culcandu-se oriunde. traumatice. ea poate fi confundata cu coma. Astfel. obnubilare sau terpoare. asociata uneori cu insomnie nocturna. paraliziile oculare si prostratia complexa reprezinta un tablou clinic care denota o atingere mezodiencefalica. Maladia somnului este o alta boala infectioasa. hipersomnia este profunda si poate dura mai multe saptamani sau luni. Ea duce la o perturbare 87 . somnolenta se instaleaza din nou. tripanosomiaza realizeaza o serie de stari intermediare intre vigilenta normala si un somn profund sau coma. Acestea nu sunt decat simptome clinice ale numeroaselor afectiuni (infectioase. Clinic. endocrine) pe care le vom aminti in continuare. Encefalita letargica (Cruchet si Von Economo) sau epidemica realizeaza cele mai pure hipersomnii continui. apare inversarea ritmului nictemeral. zile. al carei tablou clinic dominant este hipersomnia diurna de profunzime variabila. Perioadele de somnolenta sunt intrerupte si urmate de faze de excitatie. Starea intrerupta de o excitatie violenta conserva un grad cert de obnubilare si torpoare intelectuala. bolnavul poate fi trezit prin excitatii slabe. Cand debutul este brutal. ani. dupa care readoarme. de insomnii sau delir. In formele severe. Adesea. aceasta este provocata de hipnoza sau de produsi anestezici (narcoza). iar durata este de ore. bolnavii in plina sanatate simt o invincibila nevoie de a dormi. metabolice. Uneori. dar adoarme cand are un moment de liniste. In forma ambulatorie a encefalitei epidemice bolnavul poate lucra. Initial. Somnolenta si letargia pot exista izolat sau asociate cu confuzii mintale.

o categorie distincta. cresterea presiunii intracraniene si a hidrocefaliei. uneori insomnie.Interpretarea Viselor profunda de organizare a somnului cu rasunet asupra fazelor I si IV. respectand stadiul miscarilor oculare. dar se asociaza cu o stare de torpoare. hipersomnia poate fi un simptom insotitor al tumorilor cerebrale. In afara hipertensiunii sau hipotensiunii cerebrale. interesand nucleii nervilor oculomotori. poate avea o localizare diversa. o deteriorare intelectuala progresiva. hipersomnia poate fi intalnita in toate sindroamele de hipertensiune intracraniana. Astfel. Encefalopatia Gayet-Wernicke are ca simptome dominante tulburari de constienta. timp in care bolnavul doarme toata ziua si toata noaptea. somnolenta intretaiata de perioade de agitatie. paralizii ale nervilor oculomotori si tulburari de echilibru. care evolueaza catre o stare confuzionala cu crize de agitatie si delir. infundibulo-tuberiana si mezencefalica. Encefalitele vaccinale dau de obicei forme letargice. Hipersomniile din cursul proceselor expansive intracraniene formeaza. cu apatie si indiferenta afectiva. Encefalitele virale cu virusi neurotropi se insotesc de cele mai multe ori de hipersomnii. dar poate fi trezit. constituind uneori unicul semn. situate in partea superioara a trunchiului cerebral periependimar. Afectiunea este determinata de leziuni cu caracter hemoragic. generator de hipersomnii. Encefalitele melitococice constituie o complicatie a brucelozei iar hipersomnia este o manifestare a unei afectiuni cerebrale. 88 . somnolenta sau letargie. Insomnia sau inversarea ritmului nictemeral sunt rare in cursul encefalitelor si apartin formelor delirante. In concluzie. provocata mai frecvent de alcoolism. In tumorile de trunchi cerebral apar sindroame clinice determinate de lezarea acestuia si de viteza cu care se dezvolta blocarea LCR. Procesul expansiv. in cadrul encefalitelor sau a meningoencefalitelor constatam o atingere selectiva a substantei cenusii de la nivelul calotei mezencefalice si a regiunii hipotalamice posterioare. obnubilare intelectuala. realizand o vascozitate a gandirii de intensitate variata. de asemenea. Ea este atribuita unei carente de vitamina B1. care comprima regiunea hipotalamica posterioara. lentoare si saracire a ideatiei. Tabloul dominant este constituit din torpoare.

Distinctia este data de absenta rezolutiei musculare. atingeri oculare si tulburari de somn. Sindromul hemoragic din partea superioara a pedunculilor este frecvent si se caracterizeaza clinic printr-o oftalmoplegie disociata sau completa. care prin intermediul unei hernii temporale comprima trunchiul cerebral. leziunile traumatice ale trunchiului cerebral superior sunt susceptibile de a antrena hipersomnii prelungite. Somnul hipnotic echivaleaza cu o stare de somn fiziologic indus. Hipersomniile de origine traumatica sunt mai putin studiate. 89 . Tulburarile de vigilenta si somn. in special a trunchiului cerebral superior sau a unui hematom intracranian. Hipersomniile simptomatice din cursul afectiunilor psihiatrice sunt mai putin frecvente. existenta miscarilor palpebrale. akinezia si oftalmoplegia bilaterala sunt adesea revelatoare de tulburari circulatorii in partea superioara a trunchiului cerebral. Sunt de semnalat si somnul. contractia membrelor si a maxilarului.Interpretarea Viselor Hipersomniile de origine vasculara cerebrala (ischimie sau hemoragie) se asociaza cu paralizii oculare sa cerebeloase ce constituie semne de mare valoare diagnostica. Somnolenta este un semn important al hemoragiilor din calota pedunculara. De interes deosebit sunt leziunile localizate in trunchiul cerebral care infiltreaza substanta reticulata. Dally (1974) a observat o tendinta irezistibila la somn dupa socuri psihice. mioclonii. Se admite ca aceste leziuni vasculare ale trunchiului cerebral localizate in teritoriul pedunculo-protuberential posterior pot uneori realiza integral semiologia nevraxitei epidemice cu agitatie psihomotorie. melancolice si catatonice sunt insotite de veritabile hipersomnii si adormiri spontane. Uneori. sindroamele korsakoviene acute. dupa disparitia unei fiinte dragi. letargia simpla sau complicata cu contracturi. De asemenea. tendinta de conservare a atitudinilor. starile maniacale. Astfel de insomnii sunt interpretate ca un fel de protest impotriva evenimentelor neplacute care vin sa afecteze cursul existentei sau ca o maniera de sustragere de la consecintele penibile ale unui eveniment. reactia la stimulii nociceptivi aplicati pe piele si pe mucoase. asociata cu perturbari de coordonare motrica si mai ales de somn. nevrozele angoase. Ele se datoreaza unei contuzii cerebrale. catalepsia si moartea aparenta isterica.

care alunga somnul si antreneaza trezirea. oboseala psihica. poliglobulie si insuficienta cardiaca dreapta. Modificarea ritmului respirator.Interpretarea Viselor Hipersomniile reactionale pot aparea in unele situatii afective sau conflictuale importante. Dupa cataclisme poate aparea la supravietuitori o stare de stupoare sau de somn irezistibil. confuziei sau hiperexcitabilitatii sexuale. care a fost precizat de Levin in 1936. se caracterizeaza prin aparitia unor perioade lungi de somn. care pot persista multe zile dupa perioada de somn. globale sau mioclonii care pot ajunge pana la crize convulsive. Este bine cunoscuta aparitia somnului consecutiv unei sarcini dificile sau a unor situatii de analiza a activitatii. La acesti bolnavi se presupune posibilitatea existentei unei anomalii a chemoreceptorilor chemoreceptorilor fata de presiunea O2 si CO2. Somnul nocturn este agitat din acelasi motiv al aparitiei anomaliilor respiratorii cu pauze care duc la numeroase treziri. Hipoxia si hipercapnia par sa joace un rol esential in aparitia acceselor de somn. relevat prin pauze de 20-40 s este urmata de o inspiratie profunda. descris de catre Burwell si colab (1956). se traduce prin accese de somnolenta. tulburari de comportament de tipul agitatiei. Sindromul apare la persoane tinere. ce antreneaza hipoxemie cu hipercapnie acidotica. Debutul poate fi progresiv relevat prin perioade de foame sau senzatie de frig. 1) Sindromul Pickwick. sunt cunoscute si studiate doua tipuri de hipersomnii a caror explicatie fiziopatologica nu este inca elucidata. iar faza de somn cu miscari oculare poate sa nu se produca. cianoza. intre 10 si 30 de ani. Acestea sunt asociate cu miscari partiale. de sex masculin. In clinica. cu insuficienta respiratorie prin hiperventilatie. care apar la persoane tinere obeze. a caror durata poate varia de la 1 la 3 saptamani. Faza de somn lent profund este rar atinsa. 2) Sindromul Klein-Levin. La acestea se adauga o foame excesiva (bulimie) si tulburari de comportament de tip depresiv sau de expresie confuzoonirica. 90 .

Interpretarea Viselor In timp nictemerului. cosmarurile si groaza. dar ea se asociaza cu degenerari ale functiilor de baza (foame. enurezisul poate fi determinat de anomaliile tractului urinar. tulburarea comportamentului REM. cu ochii deschisi si cu o fata inexpresiva. tulburari schizofrenice. 1991). este dificil de trezit pacientul din somn. enurezisul nocturn nu este cauzat de vise. de fapt ca si aparitia sa. etc) care depind in mare parte de dereglarile diencefalice si hipotalamice. mai rar la sete exagerata si la iritabilitate confuza. temperatura. Pe an apar aproximativ 3 astfel de episoade. Enurezisul nocturn al copiilor si al tinerilor apare independent de stadiul REM cu vise. sete. Somnambulismul se manifesta prin coborarea din pat si printrun mers initial instabil. Imediat dupa incident. etc). Cand comportamentul somnambulului devine mai complex si mai coordonat (evita obiectele. Parasomniile. acesta fiind confuz si incapabil de a-si aminti visele atunci cand se trezeste. mormaie sau vorbeste 91 . care sunt exagerate de somn sau apar exclusiv in timpul diferitelor stadii ale somnului. curata mesele. senzatii de depersonalizare. stare confuza. a carui cauza nu este cunoscuta. irezistibile. Fiziopatologia acestui sindrom nu este cunoscuta. hiperactivitate. Enurezisul idiopatic sau esential. de diabetul zaharat sau insipid si de epilepsie. s-a observat o perioada de somn agitat urmata de cateva secunde de liniste. de cistite. este corelat cu diminuarea capacitatii vezicii urinare si cu intarzierea maturarii controlului nervos respectiv. teroarea nocturna. dupa care se produce enurezisul. Studiile de laborator au evidentiat ca putine episoade enuretice (3 din 22) au legatura cu somnul REM (Kelly. somnambulismul. Aproape toti autorii insista asupra importantei semnelor psihice din acest sindrom (iritabilitate. se duce la baie. cum ar fi: enurezisul nocturn. perioadele de trezire au o durata de 5-9 ore si sunt insotite de o foame devoranta care duce la o crestere rapida in greutate. Parasomniile se caracterizeaza printr-o gama larga de comportamente normale. se produce fara o cauza aparenta. clarificand astfel unele mecanisme ale biologiei somnului normal. Intr-un episod enuretic tipic. Prin urmare. Ocazional. iar disparitia sindromului.

sa clarificat ca somnambulismul apare exclusiv in timpul somnului cu unde lente. In tulburarea comportamentului REM paralizia normala din acest stadiu al somnului lipseste. Daca este lasat in pace. In laborator. cel mai frecvent in prima treime a noptii cand predomina stadiul 3 si 4. Bruxismul nocturn caracterizat prin frecarea involuntara si energica a dintilor in cursul somnului afecteaza 15-20% din populatie. 1987). Astfel. devine clar ca starile somnambulice cu pasi lenti nu pot aparea in timpul episoadelor REM (Jacobson si colab. Din fericire. De fapt. 92 . fapt datorita caruia persoanele sar din pat si actioneaza conform visului. Mendelson. iar 44% lovesc partenerul de pat.. benzodiazepine. somnambulul se reintoarce in pat. cu remisiuni spontane in jurul varstei de 40 de ani. Tulburarile comportamentului REM apar la pisici in cadrul anumitor leziuni de trunchi cerebral. Cauza nu este cunoscuta. Intr-un studiu efectuat de Mahowald si Schenek (1989) se arata ca 85% din persoanele cu somn violent sufera leziuni . dar ipotezele fiziopatologice evoca rolul unor anomalii dentare sau al unui mecanism neurologic central. Ca si enurezisul. cosmarurile cu miscari violente ale acestor stari sunt adesea amenintatoare pentru partenerul de somn si periculoase pentru cel care viseaza. Aceasta tulburare inconstienta debuteaza in cursul varstei de 17-20 de ani si se mentine. pacientii raspund bine la medicamentatia anticonvulsivanta (clorazepam. Unii pacienti cu tulburari ale comportamentului REM prezinta leziuni de trunchi cerebral identificabile sau alte probleme neurologice. iar la trezire isi reaminteste putine despre activitatile nocturne sau despre vise. In astfel de situatii. somnambulismul apare aproape intotdeauna in stadiul 3 sau 4 al somnului cu unde lente. 1965. In timp ce majoritatea parasomniilor sunt inofensive. uneori serios. majoritatea celor cu somn violent nu au simptome de agresivitate in timpul zilei. In starea de veghe 50-60% din aceste persoane nu prezinta nici un deficit evident.Interpretarea Viselor incoerent). somnambulismul apare mai mult la copii decat la adulti si se diminueaza cu varsta. carbamazepin) (Kelly. ele apartin somnului REM fara prezenta paraliziei normale. uneori raspunde monosilabic la intrebari. Datorita inhibitiei intense descendente a neuronilor motori spinali si a paraliziei din timpul somnului REM. 1991).

la 30 de minute de la adormire. majoritatea viselor REM terifiante apar la primele ore ale diminetii. atinteste cu ochii mari unele obiecte imaginare. Imediat dupa atac. Ca si celelalte tulburari cu unde lente (enurezisul si somnambulismul). paralizie partiala. Aceste vise tulburatoare au adesea caracteristici fiziologice si psihologice exagerate. aceste episoade REM infricosatoare se refera si la cosmaruri. care reduce in mod selectiv somnul delta. paralel cu declinul stadiului 4 al somnului cu unde lente (unde delta). Atacurile de teroare nocturna (pavor nocturnus) ale copiilor sunt cel mai bine caracterizate. amintirea visului este rara si fragmentara iar in dimineata urmatoare nu-si mai aminteste nimic despre acel episod. care dureaza 1 sau 2 minute. fenomenele de vis cu grad inalt de anxietate care apar in timpul perioadei REM pot fi deosebite de cele care apar in timpul stadiilor somnului cu unde lente (Dement si colab. tulburarile somnului cu unde 93 . Visele inspaimantatoare apar in perioadele REM normale ale persoanelor de toate varstele. In timpul zilei. dilatare pupilara si dificultate respiratorie. Medicamentos. Adesea. fata se acopera de transpiratie iar respiratia se ingreuneaza. teroarea nocturna se diminueaza cu varsta de-a lungul somnului delta. La adulti. nu se asociaza cu deprimarea respiratiei si include varfuri pontogeniculo-occipitale. din punct de vedere fiziologic. pacientii respectivi prezinta anxietate care depaseste limitele normalului. Aceste vise infricosatoare care contin imagerii complexe.Interpretarea Viselor Teroarea nocturna. mai frecvent la copii si mai rar la adulti. copilul se ridica brusc din pat. Diazepamul poate suprima teroarea nocturna. Patternul evocarii fragmentare reprezinta o caracteristica a somnului cu unde lente (stadiul 3 si 4). cosmarurile si visele terifiante apar in stadiul somnului cu unde lente si REM. transpiratie. tipa. Prin urmare. 1975). In contrast. dupa perioada copilariei timpul somnului REM nu poate fi modificat in mod apreciabil si nici nu poate fi suprimat cu medicamentele respective. asemenea episoade sunt rare si se caracterizeaza prin oprimare respiratorie. Deoarece somnul REM este mai extensiv si mai intens decat somnul continuu. Clinic. ea poate fi complet inlaturata cu ajutorul benzodiazepinei. ce nu au putut fi masurate direct la om. Astfel. anxietate. expresie faciala fixa..

Interpretarea Viselor
lente si visele terifiante din perioadele REM trebuie tratate in mod diferit.

Apneea din timpul somnului. O alta tulburare a somnului se caracterizeaza prin perioade frecvente de pauze respiratorii denumite apnei ale somnului. Gastaut si colab. (1963) au descris un grup de pacienti cu apneea somnului care nu-si mai amintesc frecventele perioade de trezire nocturna si care acuza un somn prea accentuat sau indelungat. Acestia au fost incadrati in sindromul de apnee cu hipersomnolenta. Ulterior, Dement si colab. (1975) au descris un alt grup de pacienti cu tulburari asemanatoare, dar care acuzau insomnie prin faptul ca nu adormeau imediat dupa perioada de apnee. Ei reprezinta aproximativ 10% din pacientii cu apneea somnului. Apneea somnului afecteaza toate varstele, indiferent de sex. Totusi, aceasta tulburare este intalnita mai frecvent la varstnici. Ea a fost acuzata ca fiind unul din factorii sindromului de moarte brusca la copii. Unii cercetatori au constatat ca aproximativ 30% din persoanele de peste 65 de ani au apneea somnului, dar multe dintre acestea sunt asimptomatice, neinsotindu-se de alte degradari. Totusi, este greu de crezut ca apneea este singura tulburare. Uneori se asociaza cu suprimarea activitatii centrului respirator medular, timp in care diafragmul si muschii intercostali raman imobili (Kales si Kales, 1973). In perioada de apnee care dureaza 15-30 de secunde, oxigenul din sange scade, iar dioxidul de carbon creste, fapt care duce la stimularea centrului respirator si la reluarea functiei muschilor amintiti (Kelly, 1991). Adesea, plamanii nu se umplu cu aer din cauza colapsului muschilor orofaringieni aparut in contextul relaxarii muschilor corpului din timpul somnului cu unde lente. Dupa 1 minut, concentratia excesiva de dioxid de carbon din sange provoaca trezirea persoanei care doarme, dupa care tonusul muscular revine la normal. Dupa cateva secunde, individul adoarme iar ciclurile respective se pot repeta de aproximativ 1000 de ori pe noapte. Tulburarile neuropsihologice care apar la bolnavii cu apneea somnului pot fi secundare hipoxiei nocturne sau fragmentarii somnului. Kales si colab. (1985) si Pochat si colab . (1993) insista in mod
94

Interpretarea Viselor
particular asupra depresiei si asupra tulburarilor de memorie, de gandire, de invatare si de comunicare. Greenberg si colab. (1987) si Bacque si colab. (1996) au observat tulburari de atentie, tulburari ale eficacitatii motorii, ale abilitatilor grafice si constructive. Pentru a explica ansamblul acestor simptome, autorii de mai sus evoca posibilitatea existentei unor leziuni subcorticale. Simptomele de deteriorare corticala , afazia, apraxia si agnozia sunt in general absente. Sepala si colab. (1991) afirma ca dificultatile principale ale acestor pacienti vizeaza somnul, lucrul,aptitudinile mintale si in special sentimentul de a avea o sanatate proasta. Persoanele astfel afectate sunt in general obeze, hipertensive si cu tulburari de ritm cardiac, astfel incat primul act terapeutic se refera la cura de slabire. Perturbatiile psihologice ale acestui tip de boala se manifesta prin depresie cronica, anxietate, insomnie si acuze somatice (Bacque si colab. 1996). Somnolenta diurna si adormirile incoercibile aparute dupa pranz pot impiedica reluarea lucrului. Adormirile sunt direct responsabile si de accidentele rutiere care in acest caz se multiplica cu sapte (Findley si colab. 1988). Medicamentele pentru tratarea apneei somnului nu exista dar cand acest sindrom este provocatde obstructia cailor aeriene superioare poate fi incercat un tratament mecanic sau unul chirurgical. Tratamentul mecanic se refera la fixarea unei masti si la administrarea sub presiune a aerului in scopul mentinerii deschise a cailor aeriene ale gatului intre respiratii. Aceasta ventilatie cu presiune pozitiva ofera rezultate absolut eficace cu conditia sa fie tolerata in toate noptile. Tratamentul chirurgical (faringoplastia) are in vedere largirea cailor aeriene superioare prin ablatia uvulei si inlaturarea mucoasei si tesutului limfoid. Aceasta da rezultate bune la 50-60% din cazurile serioase (Kelly, 1991).

Insomnia. Insomnia este un simptom caracterizat prin imposibilitatea mentinerii duratei si calitatii somnului necesare activitatii normale din timpul zilei. 30% din cei care se prezinta la consultatie se plang de
95

Interpretarea Viselor
insomnie si de alte tulburari neintelese inca in mare parte. Pentru diferentierea tipurilor de insomnie, este necesara cunoasterea perioadelor somnului normal. Astfel, unii pacienti cu insomnie subestimeaza somnul real din timpul noptii. S-a constatat ca unele persoane care acuza insomnie dorm si viseaza normal dar somnul lor de dimineata este de calitate proasta si neodihnitor. Dement si colab. (1975) au examinta somnul la 127 de indivizi cu insomnie si au constatat ca timpul mediu de adormire este de 15 minute iar durata somnului este de 7 ore. Autorii au estimat ca 10-12% din persoanele cu insomnie au un somn fiziologic normal. Formal, acesti indivizi au fost incadrati in sindromul de pseudoinsomnie sau de agnozie a somnului. Alti 30% din indivizii examinati sunt mentiuni in stare de trezire de catre unele evenimente fiziologice involunatare, cele mai comune fiind spasmele periodice stereotipe, cunoscute sub denumirea de mioclonii nocturne. O alta conditie care duce la intarzierea debutului somnului se datoreaza impulsului irezistibil de miscare a membrelor, denumit sindromul picioarelor agitate. Prin urmare, 50% dintre persoanele cu insomnie dorm normal, dar somnul lor este tulburat de evenimente fizice de care nu-si dau seama. Studiile polisomnografice efectuate la pacientii cu insomnie cronica si acuze severe au relevat prezenta unor disfunctionalitati moderate ale somnului (scurtarea somnului, trezirea intermitenta, eficacitatea scazuta a somnului). La acestia, continuitatea din timpul stadiului cu unde lente este mai importanta decat desfasurarea timpului total de somn. Alte insomnii sunt determinate de diminuarea somnului delta, cel mai profund stadiu al somnului cu unde lente, in timp ce altele au la baza o temperatura mai ridicata a corpului, temperatura masurata rectal. Anticiparea insomniei poate juca un rol major la cel putin 15% din cazuri. Ea este clasificata in randul insomniilor psihofiziologice (Lydic si Biebuyck, 1988). Aceasta insomnie conditionata de locuinta si de mediul inconjurator dispare cand individul doarme la hotel sau in alta parte. Astfel, aproximativ 30% din insomnii se datoreaza tulburarilor emotionale, anxietatea fiind legata de dificultatea adormirii iar depresia de trezirea timpurie.

96

Unul din cei mai semnificativi determinanti ai somnului persoanelor normale este varsta. examene clinice. In societatea moderna disruptia ritmului circadian normal este determinata de calatoriile pe distante mari cu avionul. Ondze si colab. Insomnia familiala fatala. de unele activitati de afacere. chestionarul Pittsburgh. mioclonii si coma care duce la deces. testul de personalitate MMPI. Latenta normala pentru somnul REM este de 8090 de minute. Daca investigatiile si tratamentul pacientilor cu somnolenta diurna excesiva sunt oarecum precizate. insomnie la adormire si frecvente treziri nocturne in special in a doua parte a noptii.Interpretarea Viselor Kupfer si Foster (1972) au constat ca pacientii depresivi prezinta o scurtare a intervalului dintre debutul somnului si faza REM. Insomnia familiala fatala este o boala ereditara rara. La batrani. Din 97 . la 5-15 minute de la dormire. etc. dizartrie. de numarul fuselor orare traversate si de capacitatea de adaptare. de regimul din armata. Sindromul schimbarii rapide a fusului orar (Jet-Lag) determinat de schimbarea meridianelor se caracterizeaza prin somnolenta diurna excesiva. de lucrul in schimburile de noapte. abordarea si tratamentul subiectilor insomnici este imprecisa. Somnul batranilor. Progresiv sindromul se complica cu disfunctie neurovegetativa . problemele somnului se amplifica datorita faptului ca stadiul 4 al somnului cu unde lente diminueaza sau este virtual eliminat in decada a saptea de viata. chestionarul de topologie craniana si un examen polisomnografic pe timpul uneia sau a doua nopti. agenda trezirii si a somnului. Acest sindrom este tranzitor avand o durata de 214 zile in functie de varsta pacientului. Ulterior pacientii au fost urmariti prin consultatii timp de 3 luni pana la un an. Insomnia temporara este consecinta naturala a alterarii ritmului circadian. Patogenia acestei distructii talamice este insuficient cunoscuta. provocata de degenerescenta bilaterala a nucleilor anterior si dorsomedian din talamus. cu ajutorul unei metodologii riguroase constatand din interogatorii standardizate. (1998) au urmarit 100 de insomnici cronici.

In momentul de fata tratamentul medicamentos utilizat este cel cu benzodiazepine. Mai mult. cel mai utilizat in insomnii.iar benzodiazepinele le-o scade.Interpretarea Viselor aceasta cauza. Kryger si colab. fara a cauza modificari majore in activitatea motorie. Pacientii cu maladie Alzheimer dorm adesea in timpul zilei. Persoanele cu insomnie au in timpul somnului o temperatura corporala mai mare. fapt care se reflecta pozitiv asupra somnului cu unde lente (Sewitch. (1982) au constatat. din ratiuni inca putin cunoscute. batranii isi restabilesc cu dificultate ceasornicul biologic in cazul traversarii unor zone intinse. care induce cresterea dozei dependenta de latenta somnului. la sobolani.carbolina actioneaza direct asupra somnului normal reducandu-l. Cele mai multe medicamente utilizate pentru reducerea somnului (amfetaminele) provoaca alterari profunde ale activitatii motorii si ale altor comportamente. iar naoptea au un somn fragmentat. Aceste proprietati fac ca medicamentele respective sa fie eficace atat in tratamentul insomniei cat si in tulburarile somnului delta. care sunt implicati si in fiziologia reglarii somnului normal. dar piroteala normala de dupa amiaza este mai pronuntata la persoanele in varsta. 1987. 1989). din care adesea se trezesc. ele dau obisnuinta iar la intreruperea brusca a acestora apar simptome extrem de dezagreabile. Mendelson si colab. fara a determina modificari 98 . Mecanismul de inducere a somnului prin flurazepam implica receptorii neuronali benzodiazepinici. varstnicii consacra mai mult timp stadiului somnului cu unde lente. reducerea somnului cu unde lente (nu si a activitatii REM) si o trezire persistenta. In societatea noastra ritmul circadian al somnolentei este bifazic. prezenta unui antagonist al receptorilor benzodiazepinici (3 hydroxymethyl-βcarboline). desi benzodiazepinele sunt mai sigure decat barbituricele. mult timp considerat ca fiind stadiul cel mai odihnitor. Daca se va dovedi ca β. Benzodiazepinele ajuta pacientii sa aiba un somn mai mult continuu decat unul mai lung. deoarece ele imbunatatesc calitatea somnului si suprima somnul cu unde lente. Cu toate acestea. duce la cresterea stadiului 2 al somnului cu unde lente. Studiile polisomnografice au aratat ca flurazepamul. Scurtarea marcata a timpului de somn este adesea secundara si altor probleme de sanatate intalnite la varstnici.

Cei care dorm normal executa ajustari posturale majore. Cand o persoana adoarme. Stadiile somnului normal . Stadiul 3 si 4 al somnului cu unde lente ocupa aproape 15% si are loc in prima jumatate a perioadei de somn. in timp ce altii reactioneaza astfel la fiecare 5 minute (Mc Ginty si Szymusiak. 99 . in aceeasi perioada de timp. dar activitatea somatica nu este absenta. Ele apar in prima treime a noptii si dispar adesea complet mai tarziu. somnului cu unde lente predomina activitatea Frecventa batailor cardiace si tensiunea arteriala scad. Stadiul 2 al somnului cu unde lente ocupa aproximativ o jumatate din somnul total. In timpul parasimpatica. In stadiul 3 si 4 domina undele lente de somn (somnul delta). iar motilitatea gastrointestinala creste. Acesta ar putea fi folosit in tratamentul bolnavilor cu somnolenta excesiva. Metoda principala de monitorizare a stadiilor somnului uman este electroencefalograma (EEG). Urmatoarele 4 stadii ale somnului cu unde lente reprezinta stadii cu profunzimi succesive. aproximativ la fiecare 20 de minute. Stadiile 1-4 ale somnului cu unde lente caracterizate EEG prin frecvente din ce in ce mai lente si cu voltaj mai inalt corespund starilor de somn din ce in ce mai profund. catre dimineata. In timpul somnului cu unde lente muschii se relaxeaza. atunci medicamentul respectiv ar putea fi considerat ca un foarte bun somnolitic. Inregistrarile facute in stadiul 2 contin numeroase explozii caracteristice fusurilor de somn cu durata de 1-2 sec. Voltajul EEG cel mai scazut este inregistrat in stadiul 1.Interpretarea Viselor comportamentale motorii majore. Stadiul 1 al somnului non REM poate fi deosebit de stadiul 1 REM numai cu ajutorul electrooculografiei si a electromiografiei. iar la revenire parcurge aceleasi stadii in ordine inversa. 1990). EEG trece progresiv prin toate cele 4 stadii ale somnului cu unde lente intr-o perioada de 30-45 de minute. EEG inregistrata in stare de veghe este constituita din unde cu voltaj scazut si activitate rapida.

Stimularea continua cu frecventa inalta a nucleului talamic ventrointermediar (VIM) este eficace in tratamentul tremuraturilor severe. Aceasta stare de somn a fost denumita somn paradoxal. Multe miscari oculare din timpul somnului REM sunt lente si oscilatorii. Inregistrarile facute pe animale au relevat ca desi activitatea corticala este desincronizata. Proprietatea dramatica si fundamentala a acestui stadiu al somnului este reducerea homeostaziei (Kelly. In 1957. sunt adiacenti nucleului VIM. (1998) au studiat efectul stimularii VIM asupra genezei fusurilor de somn si au constatat ca arhitectura si calitatea somnului nu se modifica prin stimularea respectiva. in special cand EEG corticala are o desincronizare maxima. EEG devine desincronizata cu voltaj scazut. Dement si Kleitman au descris in timpul somnului cu desincronizare EEG. oscioarelor urechii medii si respiratiei. Stadiul 4 al somnului cu unde delta este cel mai dificil de intrerupt. Acest fapt se datoreaza suprimarii activitatii simpatice. implicati in geneza fusurilor somnului. La 90 de minute dupa debutul somnului apar numeroase modificari fiziologice abrupte. Acest stadiu activ al somnului a fost numit somn REM. somn activ si somn desincronizat. Acest pattern cerebral activ este cuplat cu pierderea tonusului muscular din intregul corp. 1991). Nucleii talamici reticulati.Interpretarea Viselor Pragul pentru trezirea din somnul cu unde lente variaza invers cu frecventa EEG. modificand-o in directia temperaturii ambiante.. miscarile oculare rapide (REM). Ritmul teta hipocampic este observat in starea de trezire. arnulf si colab. Autorii au ajuns la concluzia ca stimularea nucleului talamic VIM este selectiva si nu modifica fusurile somnului. Generatorul neuronal al ritmului teta este localizat in patura celulelor piramidale ale campului CA1 din girusul dintat si din cortexul entorinal. rapid. EEG hipocampica este inalt sincronizata cu unde teta (4-10 Hz). dar peste acestea se suprapun si izbucniri de miscari oculare rapide. Miscarile oculare rapide si activitatea fazica a muschiilor urechii medii coincid cu activitatea 100 . Cel care doarme pierde la un moment dat si abilitatea reglarii temperaturii corpului. Scapa de aceasta paralizie generalizata numai muschii scheletici care controleaza miscarile ochilor. asemanatoare dar nu identica cu cea a starii de trezire. Un alt semn este reprezentat de contractia severa a pupilelor (mioza).

De fapt. ce dirijeaza multe evenimente fazice ale somnului REM. Stadiul 4 din somnul cu unde lente si somnul REM au caracteristici distinctive pentru fiecare individ. fiecare somn REM este precedat de o perioada de somn lent si in mod normal. In timpul unei nopti tipice de somn. majoritatea persoanelor trezite din somnul REM isi amintesc rapid visele. in timp ce mai putin de jumatate din cele trezite din somnul cu unde lente nu raporteaza nici o activitate mintala. au capatat denumirea de varfuri ponto-geniculo-occipitale (PGO). 1989). Durata totala a somnului cu miscari oculare (REM) este in medie de o ora si jumatate pana la 2 ore. Prin urmare. profunzimea somnului nu reprezinta un parametru unitar. rata batailor cordului si fluxul sanguin coronarian (Kirbi si Verrier. adultul normal prezinta perioade de somn cu unde lente si perioade de somn REM. In general. fazica inregistrata la animale din diferite structuri ale trunchiului cerebral (partea dorsala a puntii. un om sau un animal care doarme se poate trezi spontan din somnul REM mult mai usor. Stadiile REM apar la intervale regulate si se succed de 4-6 ori pentru o durata de somn de 8 ore. este formata dintr-o lunga perioada de somn cu unde lente si dintr-o perioada REM de scurta durata. trigemenului si facialului). astfel incat orele de dimineata se asociaza in mod normal cu treziri mai frecvente. cu o durata de aproximativ 2 ore. Somnul cu unde lente. Aceste unde monofazice ascutite ce se propaga rostral de la punte. in timp ce durata somnului cu unde lente este de 6 ore. adica de 20-25% din durata totala a somnului. impreuna cu perioada mai lunga a REM au loc de preferinta in a doua jumatate a noptii. Dupa prima perioada REM intervalele dintre celelalte perioade REM ale unei nopti scad. care precede si care urmeaza unui stadiu REM este un somn superficial care face parte din stadiul 1 sau 2. generatoare a activitatii fazice. Prima parte a somnului.modificarile respiratorii. puntea. nu survine niciodata la debutul somnului de noapte. REM este cel mai usor stadiu al somnului. In acelasi timp. In timpul somnului REM creste pragul de trezire la stimulii mediului inconjurator astfel incat REM este considerat ca cel mai profund stadiu al somnului. in care includem activitatea muschilor urechii medii. in timp ce lungimea fiecarui episod REM tinde sa creasca. Dupa criteriul intern al trezirii. In fine. este considerata ca un pacemaker. Stadiile mai usoare ale somnului cu unde lente.Interpretarea Viselor electrica brusca. ale talamusului (nucleul geniculat lateral) si ale cortexului auditiv si vizual. spasmelor musculare. adica 75-80% din ansamblul somnului. nucleul motor al oculomotorului. Stadiul 4 al somnului 101 .

Dupa perioada neonatala. somnul si veghea devin progresiv stabile. astfel incat la varsta de 3-4 ani ritmul somn-veghe este bine instalat. Somnul REM ocupa aproximativ 80% din totalul timpului de somn al unui nou nascut prematur cu 10 saptamani si 60-65% din timpul de somn al unui nounascut prematur cu 2-4 saptamani. Somnul REM si stadiul 4 al somnului cu unde lente sunt afectate diferentiat de anumite medicamente. somnul REM al nounascutului umple o jumatate din timpul normal de somn zilnic de 16 ore. de prelungirea sa si de cresterea frecventei perioadelor REM. Prin urmare. Multi agenti psihoactivi. iar ciclurile de somn se modifica progresiv. Scurtarea somnului REM timp de cateva nopti este urmata de initierea sa precoce. in timp ce somnul REM este mai putin afectat de acesta. Patternul somnului se afla sub influenta diferitilor determinanti ontogenetici si filogenetici. 1991). 1989). La varsta de 2 ani.Interpretarea Viselor cu unde lente este mult mai influentat de timpul anterior fara somn. dupa care se diminueaza din nou la batranete.. cu atat si reboundul REM este mai lung si mai larg. se egalizeaza la varsta medie. La om necesarul de somn zilnic scade in perioada copilariei si adolescentei. a carei expresie variaza in cursul noptii. stadiul 4 al somnului cu unde lente poate fi redus de benzodiazepine intr-o masura mult mai mare decat somnul REM (Kelly. ciclul de somn constituit dintr-o perioada de somn cu unde lente si dintr-o perioada de somn REM poate fi considerat drept “unitate de somn”. Cu cat privarea este mai lunga. somnul REM scade abrupt la 30-35% din timpul 102 . Necesitatea somnului REM incepe in uter. Existenta unui mecanism compensator de recuperare a somnului REM pierdut sau suprimat sugereaza ca somnul REM este necesar din punct de vedere fiziologic. Cu alte cuvinte. De ex. in timp ce stadiul 4 raspunde mai putin la aceste droguri si mai mult la altele (Kryger si colab. Inevitabilitatea tulburarilor semnificative de somn la varstnici nu este inca destul de clara. dar in special alcoolul si barbituricele suprima somnul REM.. Cea mai evidenta modificare produsa odata cu maturarea patternului de somn uman implica numarul stadiilor REM si stadiul 4 al somnului cu unde lente. Privarea selectiva de somn REM pentru o perioada de 16 zile nu duce la aparitia unor tulburari psihologice serioase.

1972). iar la 10 ani se stabilizeaza la 25%. prin multiplicarea ciclurilor de somn nocturn si prin facilitarea atipirilor diurne. Studiile unor cercetatori au aratat o reducere marcata a somnului REM la subiectii mai tineri. nuctes= noapte. numarul ciclurilor de somn se diminueaza progresiv odata cu varsta si cu instalarea unui ritm nictemeral (gr. La batrani somnul prezinta o anumita dezorganizare sau involutie. In aceasta perioada apar bufeuri de unde lente. au sugerat ca somnul REM joaca un rol important in dezvoltarea sistemului nervos. Aceasta teorie are in vedere faptul ca somnul REM provoaca o activitate intensa a circuitelor neuronale si ca substanta cerebrala consuma in cursul somnului REM mai mult oxigen decat in timpul oricarui exercitiu fizic sau mintal din timpul perioadei vigile. disparand adesea dupa 60 de ani. dupa varsta de 2 ani. durata absoluta zilnica din somnul REM scade brusc de la 8 ore la nastere.Interpretarea Viselor de somn. miscarile respiratorii sunt neregulate. de amplitudine mijlocie (25-50µV). In anul 1966 Roffwarg si colab. se poate remarca faptul ca adormirea se produce adesea cu dificultate. Ritmul cardiac este instabil. la grupul de subiecti mai varstnici s-a relevat o distributie frapanta a stadiului 1 spre ultima treime a noptii. In ceea ce priveste somnul cu unde lente. iar complexul K si fusurile de somn sunt putin frecvente si imprecis conturate. somnul cu unde lente traducandu-se prin unde lente continue si generalizate. Apoi. s-a postulat ca somnul REM reprezinta o 103 . In aceasta perioada ritmul cardiac si cel respirator sunt stabile (Popoviciu. marcata indeosebi prin frecventa trezirilor nocturne. 1988). hemera= zi) stabil. Astfel. Astfel. stadiile 3 si 4 aparand mai ales in prima treime a noptii. Declinul stadiului 4 al somnului cu unde lente la batrani coreleaza cu cresterea numarului de treziri normale spontane si in ultima instanta cu revenirea la un pattern circadian bifazic de somn (aceasta echivaleaza cu atipirea de dupa amiaza).5-1.75 ore la debutul pubertatii (Campbell si Tobler. de multe ori intalninduse perioade de apnee de 10-20 de secunde ce alterneaza cu perioade de tahipnee. la 1. Curran si Franza. rol asemanator cu cel al exercitiilor fizice in dezvoltarea muschilor. Stadiul 4 al somnului cu unde lente scade exponential in tot timpul dezvoltarii si in perioada varstei mijlocii. 1984. 1987). Aceste modificari respiratorii pot realiza ritmuri de tip Cheyne-Stookes (Krueger si Karnovsky. A doua parte a noptii este mai stabila. Nux. Prin urmare.

Somnul REM al tuturor animalelor poate fi programat genetic. Dupa studiile lui Morrison (1988) asupra somnului REM fara atonie. comportamentul agresiv a fost observat in timpul REM numai in cazul in care leziunile au fost extinse in partea rostroventrala a mezencefalului. 1984). aceasta teorie nu explica de ce visele continua si dupa dezvoltarea completa a creierului (Kelly. Totusi. Din aceasta cauza. Din aceasta cauza. 104 . care ulterior se adauga repertoriului creierului matur (Gaillard. In anul 1965. furie. 1991). patternul instinctiv motor se formeaza la animalele tinere in timpul comportamentului de joc manifestat in stare de veghe. 1983). reglarea comportamentului motor din timpul somnului REM depinde de locul si marimea leziunilor experimentale din trunchiul cerebral. circuitele neuronale care controleaza secventele comportamentului instinctiv pot fi organizate in timpul somnului REM conform programului genetic. Intreruperea puternicei inhibitii motorii a starii REM releva la pisica un comportament lipsit de paralizie in timpul somnului REM.Interpretarea Viselor sursa potenta de stimulare interna necesara maturarii propriului creier. pentru punerea in practica a comportamentului instinctiv exista si alte posibilitati situate in afara somnului REM. Miscarile din timpul starii REM sunt strans legate de explozia varfurilor PGO din timpului somnului REM. Leziunile progresive si mai intinse ale formatiei reticulate pontine duc la desfasurarea progresiva si mai elaborata a comportamentului in timpul somnului REM. pregatire si explorare (Borbely si Valarx. De fapt. Totusi. in special a locus-ului ceruleus. Acest comportament specific fiecarei specii se manifesta prin atac. Astfel. Jouvet si Delorma au descoperit ca paralizia care apare in timpul somnului REM poate fi eliminata selectiv prin lezarea puntii. fuga. anticiparea acestei relatii a sugerat lui Morrison ca pisicile respective nu actioneaza in afara viselor.

Didactica si Pedagogica. Prelegeri de Psihanaliza. Ed. Tratat de Psihanaliza si Psihoterapie. • • 105 . Leonard Gavriliu) (1990). Ed. Bucuresti. Sigmund Freud (Traducere. Psihopatologia Vietii Cotidiene. Ed. Leon Danaila. Bucuresti.Interpretarea Viselor Bibliografie • Constantin Enachescu (2003). Iasi. Medicala. studiu introductiv si note: Dr. Tratat de neuropsihologie. Polirom. Introducere in Psihanaliza. Mihai Golu (2000).

Interpretarea Viselor 106 .

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.