Sunteți pe pagina 1din 4

Celula stem (denumit i celul su) este definit ca o celul care, prin diviziune, produce dou celule ce au capacitatea

de a rmne n stadiul de celul stem (pstrnd astfel caracterul nedifereniat) sau de a sediferenia n urma unor diviziuni succesive. n acest fel, celula stem se poate divide fie simetric (caz n care rezult fie dou noi celule stem, fie dou celule difereniate) (Imagine,stadiul 1), fie asimetric (rezultnd o celul stem i o celul difereniat) (Imagine,stadiul 2). Capacitatea celulei stem de a da natere unei celule identice se numete auto-nnoire (self-renewal), iar cea de a da natere unor alte tipuri de celule se numete difereniere. Pot fi clasificate n funcie de plasticitate sau ct de versatile pot fi n dezvoltarea lor, care mai trziu se vor dezvolta n celule stem totipotente, pluripotente i unipotente. Celulele totipotente sunt cele mai versatile. Cnd cei 23 cromozoni fertilizeaz oul d natere zigotului care este considerat celula totipotent, avnd potenialul de a genera toate celulele i esuturile care vor da natere la embrion. Celulele pluripotente sunt asemntoare cu cele totipotente n sensul n care pot da natere la toate categoriile de esuturi dar spre deosebire de acestea nu pot dezvolta un ntreg organism, fiind responsabile doar de crearea organelor. n a patra zi, o parte din celule se difereniaz i alctuiesc ceea ce mai trziu va deveni placenta i stratul exterior. Celulele stem se mai pot mpri n dou mari categorii: embrionare i adulte. Celulele stem embrionare (ESC) pot da natere oricrui alt tip de celul/esut (pluripotenialitate), i pot fi obinute din esut embrionar. Utilizarea lor este ns limitat din considerente etice. Expresia unor factori (transcription factors) ca Oct-4, Nanog i Sox-2 este caracteristic acestor celule. n contrast, celulele stem din esuturile adulte au o capacitate de difereniere mai limitat (mono-, bi- sau multipotenialitate), i anume pot da natere doar unor celule caracteristice esutului din care provin. Este remarcabil c, ntr-un mediu de cretere optim, celulele stem din mduva osoas i cele din sngele cordonului ombilical au o capacitate de difereniere mult mai mare dect cele provenind din alte esuturi. Studii recente sugereaz c celulele stem ar putea fi responsabile pentru rezistena la terapiile convenionale a unor tipuri de cancer (mamar, leucemii) (2). n urma unor modificri, celulele stem ar putea fi folosite pentru regenerare tisular (miocard, esut hepatic, epiderm, etc.), condiia preliminar fiind nelegerea factorilor extrinseci ce controleaz celulele stem, deoarece, n lipsa acestora, pluripotena lor poate rezulta n formarea unor tumori. n 2007, Premiul Nobel pentru Medicin i Fiziologie a fost acordat cercettorilor Mario R. Capecchi, Sir Martin J. Evans, i Oliver Smithies pentru "descoperirea principiilor de introducere a unor modificri genetice specifice prin utilizarea celulelor stem embrionare". Celula stem este definita ca o celula care, prin diviziune, produce doua celule care au capacitatea de a ramane in stadiul de celula stem (pastrand astfel caracterul nediferentiat) sau de a se diferentia in urma unor diviziuni succesive. In ultimul timp am auzit foarte des de denumirea "celule stem" si ne-am intrebat ce sunt aceste celule si ce au ele in plus fata de celelalte celule din organismul uman. De fapt aceste celule stem sunt nespecializate inca, adica nu au inca o functie definita, ele mai pot fi numite si "celule blank", ceea ce inseamna ca soarta lor este nedecisa inca, dar ele au un mare potential, putand sa preia orice specializare este necesara.

Celul stem

Celulele stem - "Medicina viitorului sta in celulele stem", spun oamenii de stiinta din intreaga lume. Fiind deja identificate in corpul uman, este o chestiune de timp pana cand vor putea fi utilizate ca metoda de terapie spun cercetatorii, care dedica celulelor stem o mare parte din studii. Celulele stem stau la baza formarii oricarui tip de celula din organism si pot fi folosite pentru inlocuirea celor care se degradeaza pe parcursul vietii. In acest fel, celula stem se poate divide fie simetric (caz in care rezulta doua noi celule stem, fie doua celule diferentiate), fie asimetric (rezultand o celula stem si o celula diferentiata. Capacitatea celulei stem de a da nastere unei celule identice se numeste auto-innoire, iar cea de a da nastere altor tipuri de celule se numeste diferentiere. Proprietatile celulelor stem le fac utile diferitelor specialitati clinice, precum si cercetarii medicale, insa folosirea lor ridica probleme etice si in prezent, datorita faptului ca celule stem pluripotente provin de la un alt organism viu, considerat o fiinta in sine, si anume embrionul uman (cu varsta cuprinsa intre 2 zile si 8-9 saptamani). Argumentele in favoarea depasirii acestei bariere de ordin etic sunt utilizarea celulelor stem embrionare in potentiala vindecare a unor boli grave, printre care si diferite tipuri de cancere, precum si faptul ca recoltarea lor sa face doar de la embrionii furnizati de clinicile de fertilizare. Cercetarile despre celulele stem reprezinta cunostinte evoluate despre modul cum un organism se dezvolta dintr-o singura celula si cum celulele sanatoase inlocuiesc pe cele bolnave intr-un organism. Acest domeniu promitator al stiintei conduce, de asemenea, pe cercetatori spre investigarea posibilitatii de a trata boli pe baza terapiilor ce se sprijina pe celule, arie deseori numita medicina regenerativa ori reparativa. Celulele stem reprezinta unul dintre cele mai fascinante domenii ale biologiei din zilele noastre. Dar ca multele domenii in curs de dezvoltare de necesitate stiintifica, cercetarile legate de celulele stem ridica intrebari stiintifice la fel de rapid precum genereaza noi descoperiri. In urma unor modificari, celulele stem ar putea fi folosite pentru regenerare tisulara (miocard, tesut hepatic, epiderma, etc), conditia preliminara fiind intelegerea factorilor extrinsecice controleaza celulele stem. deoarece, in lipsa acestora, pluripotenta lor poate rezulta in formarea unor tumori. Cercetatorii au descoperit ca celulele stem ale timusului pot fi reprogramate in celule stem ale foliculilor pilosi. Procesul se bazeaza pe modificarea mediului de crestere a celulelor. Rezultatele demonstreaza ca este posibil sa se converteasca celule stem fara manipulare genetica. Ectodermul, mezodermul si endodermul sunt cele 3 foite ale embrionului din care se formeaza fiecare parte a organismului. Ectodermul este originea pielii si a nervilor, endodermul formeaza intestinele, ficatul, pancreasul, timusul si alte organe, iar mezodermul este sursa muschilor, a oaselor si a sangelui. Oamenii de stiinta au considerat ca limitele dintre aceste foite nu pot fi incalcate, adica celulele dintr-un anumit strat nu pot deveni celule ale altui strat fara a fi modificate genetic, dar rezultatele acestui ultim studiu publicat in revista Nature demonstreaza ca limitele sunt mai labile, iar unele celule pot sa treaca in alt strat.

Echipa formata din cercetatori de la Ecole Polytechnique Federale de Lausanne (EPFL) si University of Edinburgh au transformat celule stem timice, cu originea in endoderm, in celule stem ale pielii, cu originea in ectoderm. Descoperirile au fost facute cultivand celulele stem ale timusului intr-un mediu de crestere specific celulelor stem ale foliculilor pilosi. Celulele transplantate au crescut piele si par pentru mai mult de 12 luni. Concluzia a fost ca mediul de crestere poate reprograma celulele stem sa genereze tesuturi care in mod normal se dezvolta din alte tipuri de celule stem. In ultimii ani, celulele stem au devenit speranta vindecarii unui numar foarte mare de boli, tocmai prin particularitatea celulelor stem pluripotente de a se transforma in orice celula a organismului. Din pacate raportul dintre beneficii si riscuri a fost ignorat, iar cazurile de reactii nedorite nu raman ipotetice. Am scris mai demult despre formarea unei tumori din celule stem folosite in tratament, iar acum s-a raportat un nou caz in Journal of the American Society of Nephrology. Dupa tratamentul cu celule stem, pacientei i s-au dezvoltat mase vasculare si de maduva in interiorul rinichiului injectat cu celule stem. Aceasta complicatie nu era recunoscuta ca fiind posibila. Celulele stem au fost recoltate de la pacienta, iar injectarea lor s-a facut intr-o clinica privata. Dupa cateva luni, unul dintre rinichi a inceput sa sangereze si a fost nevoie de extirparea lui. Rinichiul ramas a devenit insuficient, iar pacienta a decedat din cauza unei infectii. S-a propus studierea conditiilor in care apar astfel de mase la injectarea celulelor stem, cu scopul de a le evita in viitor. Cercetatorii de la The Genome Institute of Singapore (GIS) si de la The Scripps Research Institute (TSRI) au reusit sa construiasca o harta cu modificarile care apar in genomul uman in timpul dezvoltarii embrionare. Studiul a fost publicat in jurnalul Genome Research si reprezinta un pas important in diferentierea celulelor stem spre diferite organe in laborator. S-a cartat metilarea intregii secvente ADN dupa care s-au comparat 3 tipuri de celule reprezentand 3 stadii de evolutie: celule stem embrionare, celule stem embrionare diferentiate catre celule similare celulelor tegumentare, celule derivate din tegument. Celulele corpului uman au aceeasi secventa ADN, epigenetica ocupandu-se cu studiul partilor genomului care sunt active in diferite tipuri de celule pentru a determina caracteristici diferite (neuron, celula musculara etc). Metilarea ADN-ului este un proces critic in transformarea celulelor stem pluripotente (care se pot transforma in sute de tipuri de celule) in celule stem diferentiate (care formeaza diferite organe ale corpului uman). Cercetatorii japonezi au reusit sa obtina celule stem embrionare din masele de minte (al 3-lea molar). Noua sursa are 2 avantaje principale: - se evita problemele etice pe care le ridica recoltarea de la embrioni - celulele au fost recoltate de la molari pastrati 3 ani la rece, deci conservarea nu este o problema.

Celulele stem au abilitatea sa se diferentieze in orice tip de celula a organismului, putand fi folosite, teoretic, pentru vindecarea oricarei boli somatice. Practic exista o mare problema: dificultatea de a determina celulele stem sa se diferentieze (transforme) intr-un anumit tip de celula.Diabetul zaharat de tip 1 este o boala datorata productiei scazute de insulina de catre celulele pancreatice, deci in cazul asta celulele stem ar trebui diferentiate in celule pancreatice (beta). Recent, oamenii de stiinta au descoperit o metoda prin care sa determine celulele stem sa secrete factorul de transcriptie PAX4, proteina care stimuleaza diferentierea celulelor stem in celule pancreatice (beta) in proportie de 20%. De asemenea, s-a reusit separarea celulelor beta de restul celulelor si se spera ca acestea vor secreta insulina dupa injectarea lor in organism.