P. 1
Rezolvare Model Varianta Bac 2012 M2

Rezolvare Model Varianta Bac 2012 M2

|Views: 974|Likes:
Published by Nita Lucyca

More info:

Published by: Nita Lucyca on Mar 17, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/02/2013

pdf

text

original

http://matematica.noads.

biz

Soluţii
Subiectul1 1.Folosim formulele de la progresii aritmetice an = a1 + (n − 1) r şi Sn = n (a1 + an ) . 2

Calculăm al 5-lea termen al progresiei: a5 = 5 + (5 − 1) ⋅ 2 = 13 . Calculăm suma primilor 5 termeni; 5(5 + 13) S5 = = 45 . 2 2.Ecuaţia dată are două soluţii reale egale dacă ∆ = 0 . ∆ = b 2 − 4ac = [ −( m + 1)]2 − 4 ⋅ 1 ⋅ m = ( m + 1) 2 − 4m = m 2 + 2m + 1 − 4m = m 2 − 2m + 1 = (m − 1)2 . Din condiţia ∆ = 0 obţinem: (m − 1)2 = 0 ⇒ m = 1 . 3.Intersecţia cu axa Ox Rezolvăm ecuaţia f ( x ) = 0 . f ( x ) = 0 ⇔ 2 x +1 − 1 = 0 ⇒ 2 x +1 = 1 ⇒ x + 1 = 0 ⇒ x = −1 . Punctul de intersecţie cu axa Ox este A( −1,0) . Intersecţia cu axa Oy Calculăm f (0) . f (0) = 20+1 − 1 = 2 − 1 = 1 . Punctul de intersecţie cu axa Oy este B(0,1) . n! n! k k 4.Folosim formulele An = şi Cn = . k !(n − k )! ( n − k )!

In cazul nostru avem: a+3 2 MN ⋅ NP ⋅ sin N 8 ⋅ 8 ⋅ sin N 16 1 ⇒ 16 = ⇒ 16 = 32 ⋅ sin N ⇒ sin N = = 6. ∗ c) M 2011 = {n ∈ N / An A2011 ≤ 2} . An . Ap se poate demonstra cu ajutorul unui determinant: m −1 m + 2 1 m m 1 n −1 n + 2 1 = n n 1 = 0 p −1 p + 2 1 p p 1 In calculul de mai sus am folosit proprietăţile determinanţilor: • Am adunat ultima coloană la prima coloană. Ap sunt coliniare. 5. An ( n − 1.a) A1 (0.4! 1⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ 4 2 C4 = = = 6. 4) .Condiţia de coliniaritate a vectorilor v1 şi v2 este: = . (4 − 1)! 1⋅ 2 ⋅ 3 2 1 In final avem: 2C4 − 3 A4 = 2 ⋅ 6 − 3 ⋅ 4 = 0 .Condiţia de coliniaritate a doi vectori in plan: u r r r u u r r r u r u u r a1 b1 Fie v1 = a1 i + b1 j şi v2 = a2 i + b2 j doi vectori in plan. n + 2) .biz Subiectul 2 1. An . 3) şi A2 (1. Ecuaţia dreptei A1 A2 se poate afla cu ajutorul unui determinant astfel: x y 1 0 3 1 = 0 ⇒ 3x + y − 3 − 4 x = 0 ⇒ x − y + 3 = 0 1 4 1 b) Am ( m − 1. p + 2) Coliniaritatea punctelor Am . m + 2) An ( n − 1. Rezultă că punctele Am . a2 b2 2 a = ⇒ a 2 + 3a − 4 = 0 care are soluţiile a1 = 1 şi a2 = −4 .noads. • Am inmulţit ultima coloana cu -2 şi am adunat rezultatul la coloana a doua. n + 2) Ap ( p − 1. 2!(4 − 2)! 1 ⋅ 2 ⋅ 1 ⋅ 2 4! 1⋅ 2 ⋅ 3 ⋅ 4 1 A4 = = =4. • Ultimul determinat este 0 deoarece are două coloane egale. Aria = 2 2 32 2 http://matematica.

y2 = 1 şi y3 = −5 . 2011. Conform punctelor a) şi b) polinomul f = X 3 + X 2 − 17 X + 15 este divizibil cu X − 3 şi X − 1 .1} Ecuaţia 2011 − n = 0 are soluţia n = 2011 . 2. Revenim la notaţia făcută: 3x = 3 ⇒ x = 1 3x = 1 ⇒ x = 0 3x = −5 care nu are soluţii. b)f este divizibil cu X − 1 ⇔ f (1) = 0 . Dar numărul 2011 − n este natural deci rezultă că 2011 − n ∈ {0. http://matematica. Ecuaţia in y se poate scrie sub forma ( y − 3)( y − 1)( y + 5) = 0 care are soluţiile y1 = 3 .a)Pentru aflarea catului şi restului se poate face schema de impărţire a celor două polinoame sau se poate face schema lui Horner. f (1) = 1 + m − 3 − 17 + 2m + 7 = 0 ⇒ 3m = 12 ⇒ m = 4 c)Facem notaţia 3x = y > 0 şi ecuaţia dată devine y 3 + y 2 − 17 y + 15 = 0 .A2011 (2010.biz An A2011 = (2010 − n + 1) 2 + (2013 − n − 2) 2 = (2011 − n ) 2 + (2011 − n ) 2 = 2(2011 − n ) 2 = 2011 − n 2 ≤ 2 Ecuaţia 2011 − n = 1 are două soluţii şi anume n = 2010 şi n = 2012 .a)Calculăm limitele laterale şi f(0): .2012} . Schema lui Horner este in felul următor: X3 X2 X1 X0 1 1 -17 15 3 1 4 -5 0 Din schema de mai sus obţinem restul egal cu 0 şi catul C ( X ) = X 2 + 4 X − 5 . Subiectul 3 1. 2013) ⇒ 2011 − n ≤ 2 . In final se obţine mulţimea M 2011 = {2010.noads.

x <0 x →0.biz f (0) = −4 . b) lim 2 x →4 16 − x x →4 (4 − x )(4 + x ) x →4 4 + x 8 Obs:In calculul limitei de mai sus am inlocuit f(x) cu a doua formulă deoarece dacă x tinde la 4 atunci evident că x este mai mare ca 0. Ecuaţia tangentei este y − f (−1) = f ′(− 1)( x + 1) f ( −1) = −2 . 2 2 2 . 4 Ecuaţia tangentei este y + 2 = −2( x + 1) ⇔ y + 2 = −2 x − 2 ⇔ y = −2 x − 4 . −4 Pentru x ≤ 0 avem f ( x ) = 2 . c)Tangenta la graficul unei funcţii in punctul de abscisă x0 se obţine cu formula y − f ( x0 ) = f ′( x0 )( x − x0 ) In cazul nostru x0 = −1 . Rezultă că funcţia este continuă in punctul x0 = 0 .−4 ls = lim f ( x ) = lim 2 = −4 x →0. f ′( x ) =  2 = = 2  2 2 ( x + 1) ( x + 1) 2  x +1 −8 f ′( −1) = = −2 . f ( x) x−4 −1 1 = lim = lim =− . x > 0 http://matematica.a) f 0 = 9 . 2.noads. x +1 Calculăm f ′( x ) pentru x < 0 : 2 2 8x  −4 ′ ( −4)′ ⋅ ( x + 1) − ( −4) ⋅ ( x + 1)′ . x >0 x →0. Aria = ∫ f1 ( x ) dx = ∫ ( 3x 2 + 6 x + 9 ) dx = ( x 3 + 3x 2 + 9 x ) = 1 + 3 + 9 − 0 = 13 0 0 c) f 2 ( x ) = 12 x + 12 x + 9 2 2 2 12 x + 12 x + 9 − 9 2 2 f2 ( x) − 9 x ⋅ e dx = ∫ ⋅ e x dx = ∫ (12 x + 12) ⋅ e x dx = ∫ (12 x + 12) ⋅ (e x )′dx = ∫1 x 1 1 1 x Folosim metoda de integrare prin părţi: 2 = ∫ (12 x + 12) ⋅ ( e x )′dx = (12 x + 12) ⋅ (e x ) − ∫ (12 x + 12)′ ⋅ ( e x )dx = 36 ⋅ e 2 − 24e − 12 ∫ e x dx = 1 1 1 1 2 2 2 2 = 36 ⋅ e − 24e − 12e 2 x 2 1 = 36 ⋅ e − 24e − 12( e − e) = 24e − 12e . Mulţimea primitivelor este 1 1 ∫ f ( x )dx = ∫ 9dx = 9 x + C 0 1 0 2 b) f1 ( x ) = 3 x + 6 x + 9 şi este pozitiva pe R deoarece are ∆ < 0 şi a=3>0. x < 0 x + 1 ld = lim f ( x ) = lim ( x − 4) = −4 x →0.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->