Primavara Copilariei 14 f Buna

Primavara Copilariei 14 f BunaScribd Upload a Document Search Documents Explore DocumentsBooks - FictionBooks - Non-fictionHealth & MedicineBrochures/CatalogsGovernment DocsHow

-To Guides/ManualsMagazines/NewspapersRecipes/MenusSchool Work+ all categoriesFeaturedRecentPeopleAuthorsStudentsResearchersPublishersGovernment & NonprofitsBusinessesMusiciansArtists & DesignersTeachers+ all categoriesMost FollowedPopularMagda Nicolae We're using Facebook to personalize your experience.Learn More·DisableView Public ProfileMy DocumentsMy CollectionsMy ShelfMessagesNotificationsSettingsHelpLog OutYou're looking at our new docum ent page format. If you prefer the old one, click here. Have any thoughts? Leave us your feedback. ×inShare0Embed DocCopy LinkReadcastCollectionsCommentsGo BackDownload 1 Nr. 14 septembrie – octombrie - noiembrie 2010ISSN 1843 – 6757revistăon-line -Realizareşi tehnoredactare : prof. Nicoletta HuştiucŞcoala cu cls. I-VIII ,,Ioan Mihu”G.P.N. Vinerea, Cugir, jud.Alba 2 M ă mici, t ă tici, bunici, v ă invit ă m s ă citi ţ i revista noastr ă ! Minunatele ei pagini v ă a ş teapt ă ! -revist ă dedicat ă copiilor de pretutindeni, cadrelor didactice, dar pe care o pot citi deopotriv ă fr ăţ iorii mai mari, p ă rin ţ ii ş i de ce nu, bunicii- ,,-Hai mai bine despre copil ă rie să povestim, că ci ea singur ă este vesel ă şi nevinovat ă !” Ion Creang ă Sigla noastr ă Culorile copil ă rieiDin cuprins :1. Vorbind cu toamna2. Părinţii trebuie să ştie !3. Proiecte noi4. Educator, învăţător, profesor5. Creaţie în...recreaţie6. Jocuri deosebite7. Toamna de ieri, de azi8.Ţara noastrăaur poartă...9. Musafirii povestesc10. Ecologieşi armonie11. Pagina din jurnal12. Din activităţile noastre13. Drumuri de poveste14. Hai săcolorăm ! 3 În livadă Meri, perişi chiar gutuiAre Dinu în livada lui.Zi de zi la ei priveşteŞi cu drag îi îngrijeşte.Fructele se coc pe rândVitaminele oricând.Mâncând zilnic un măr gustosDinu e tare sănătos.Prof. Cecilia TelehoiuG.P.N. Mircea Vodă ConstanţaSfatul măruluiDin livadăa luatUn măr roşu, parfumatŞi l-a dus la el acasă,Chiar l-a aşezat pe masă.-Spală-mă, nu fii gr ă bit!I-a spus mărul pr ăfuit.Murdar nu măfolosiTe-ai putea îmbolnăvi.Copilul l-a ascultatŞi îndatăl-a spălat.Mărul i-îi dăcu plăcereVitamineşi putere.Prof. Cecilia Telehoiu, G.P.N.Mircea Vodă, Constanţa 4Poezii, poezii, pentru noi, pentru copiied. Maria Brumar, G.P.P. Agnita, jud. SibiuCE POT FACE CU MÂNUŢACe face mânuţa mea ?Ea mângâie-aşaşi-aşa ! (o mânămângâie pe cealaltă)Dar şi pişcă, au, au, au ! (o mânăpişcăpe alta) Nu îmi place, nu mai vreau !Gâdilă, ha, ha, ha, ha !(gâdilături sub braţ)Căci ne place, nu-i aşa ?Scarpină, o, o, o ! ( se scarpinăpe picioare)Şi aplaudă, bravo ! (bătăi din palme)Ea dansează: hop, hop, hop !(se învârte în aer)Şi-apoi se ascunde…stop ! (mâinile la spate)CUM SUNTCând sunt liniştit,Te privesc zâmbind,Când sunt furios,Măîmbrac pe dos.Vesel dacăsunt,Râd cu nasu-n vânt,Când mă-nbolnăvescAbia te privesc, Dacă-s supărat,Măascund sub pat,Iar când mi-e somnic, Nu mai spun nimic.Sădormim un pic… 5 Corpul meuCapul meu micuţ, rotundEu cu mâna îl atingŞi simt părul mătăsos,Iar apoi, fruntea mai jos.Chiar sub frunte ochişori,Rumenişi calzi obr ă jori,Un nas mic, douăurechi,O guriţă şi-apoi trecGât subţire, trunchi vânjos,Mâinile le duc mai jos,Umeri, coate, degeţeleBune săte joci cu ele.Picioruşele-mi-îndoiŞi genunchii amândoi.Tălpi micuţe în papuci, Numai bune săalergi.CopilulSunt copil caşi voiOchişorii mei sunt doiAm un nas micşi o gur ă Ca săgust o pr ă jitur ă.Cu urechile audŞi maiştiu s-aplaudCu mânuţele micuţeHărnicele furnicuţe.Prof. Cristina Cobzuc,Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1 „Lumea copilăriei”Gura Humorului 6ŞCOALA CU CLASELE I – VIII „CLOŞCA” CĂRPINIŞ, jud. AlbaCLASELE I - IVÎNV. SONIA CRÂSNICSALUTARE TUTUROR!!!Suntem un grup de 14 elevi în cele patru clase. Împreunăam hotărât săpornimîntr-o călătorie spre a cunoaşteşi a descoperi lumea de la lucrurile familiare pânăla stele.Cei din clasa I ne vom str ădui sădescifr

o posibilăcauzăfiind problematicade mediu actuală şi de ce nu. miros. se popularizeazăîn rândul copiilor planteleşi animalele ocrotite din judeţdar şi dinţar ă.ăm tainele cititului. pe care va imprima palma saşi a prietenului său.. rebusuri. sunet. iar cei care cu emoţieşi-au prezentat realizările au adusmagia ca de fiecare dată.Asociaţia Ovidiu Rom a premiat ca în fiecare an dascălii care prin munca lor auar ătat cămisiunea de a aduce „Fiecare copil înşcoală” nu e tocmai uşoar ă şi că schimbarea depinde în primul rând de ei. Nu uitaţi săscrieţi numele copiilor.Prof. 7 CERCUL DE PROTECŢIA MEDIULUIDE LA CLUBUL COPIILOR TG.Suntem înclasa I. Ceau şu Silvana-Alisa 8Oglinzi de astăvară Oglinda vizuală Săfim mici pictori sau . stimulând interesulcopiilor prin aplicaţii practice.noi toţi suntem Picaso.Văaşteptăm cu dragşi în acest nou anşcolar! Prof. numeroasele concursuri (interjudeţene. Cărbuneşti urmăreşteformarea deprinderilor de îngrijireşi ocrotire a mediului înconjur ător. Am început cu 1 atelier de var ăsi cuo grupăde 50 de copii. săschimbăm impresii.Prof. Invitaţiiveniţi din judeţeleţării au putut vedea oglindităîn imaginişi poveşti activitatea dinatelierele de var ă ŞOTRON. voluntari din comunităţile aplicante în proiect veniţi la Roşia Montanăau petrecut câteva ore formând o echipăcare va promova parteneriatul public . inovativăcarevine în sprijinul copiilor şi al dascălilor în educaţie.P. iar ceilalţi prin cercetareşi explorare vom str ă bate oceanul cunoaşterii pentru a ne lărgiorizonturile.Compania Roşia MontanăGold Corporation. Ne continuăm drumul spre necunoscutşi în acest anşcolar.Asociaţia Edu Caleidoscopcare are ca scopdezvoltarea comunităţilor locale prin desf ăşurarea activităţilor formativ-educativeşisocialeşi responsabilizarea societăţii civile în cadrul parteneriatelor de responsabilitatesocială.Apoi se va organiza expoziţia. cadre didactice. apoi ei vor picta cu îndrăzneală. Alba . CĂRBUNEŞTICercul de Protec ţ ia Mediuluidin cadrul Clubului Copiilor Tg.. pentru ca de la 1 octombriesăînceapăcursurile.În cadrul cercului de Protec ţ ia Mediuluise studiazălegislaţia în vigoare privind protecţia mediului. săcunoaştem aceastălume minunatăcareînseamnăculoare. săcunoaştemşi noi câte ceva despre activităţile elevilor de laalteşcoli. înr ămând în prealabil lucr ările.PARTENERIATEşi FIECARE COPIL ÎNŞCOALĂ.Înscrierile la acest cerc se fac în fiecare an în perioada 1-30 septembrie la sediulClubului Copiilor Tg. Vinerea. Liliana Mursa. o metodologie alternativă.Cei 70 de invitaţi. încheie activităţile care s-au desf ăşurat pe perioada verii.N. Str. etc. jocuri. suntem dornici să învăţăm lucruri minunate. Trandafirilor nr. gânduri.După5 ani de parteneriat local în educaţie am creat un ONG care a preluat portofoliul desf ăşur ării activităţilor. excursiişi drumeţii.privat la nivelul comunităţilor locale pentru dezvoltareagândirii. Alba 9 5 ani de Parteneriat pentru EducaţieConferinţa de bune practici. jud. primari. în cadrul parteneriatului pentru educaţie. săpăşim în lumea de basm a lecturilor. dimensiune.Anul 2010 a avut o dublăsemnificaţie pentru ceea ce înseamnăEDUCAŢIE.program deresponsabilitate socială. scrisuluişi socotitului.În aceşti ani am avut alături de noi oameni care cred în puterea educaţiei de aschimba în bine viitorul generaţilor . Nicoletta Huştiuc. ghicitori. Asociaţia Ovidiu Rom a sărbătorit10 ani de activitate în Româniaşi 5 ani de când la Roşia Montanăs-a desf ăşurat primulatelier de var ă ŞOTRON. Cugir.. atingere. Cărbuneşti.Sunt foarte mulţi copii interesaţi de acest cerc. gust. G. vizite. iar în cei 5 ani reţeauaşcolilor care au desf ăşurat ateliere a ajunsla un număr de 25şi 500 de copii participanţi la atelierele de var ă. comunicăriişi creativităţii la nivel individualşi instituţional în contextuldezvoltării durabile a societ ăţii româneşti.Oglinda prietenieiPalmele prietenilor Fiecare copil va avea 2 coli albe. jud. umbr ă.Au fost 5 ani în care am dezvoltat o reţea de cadre didactice formate pemetodologia propusăde Asociaţia Ovidiu Rom.Preşedinte Asociaţia Edu Caleidoscop.Şcoala cu clasele I-IV Gura Roşiei. se formeazăprin educaţie o conduităadecvatăproblematiciimediului înconjur ător. naţionaleşi chiar internaţionale) la care am participatşi la care am obţinut valoroase premii.Acesta va fi un mic dar pentru bunicaşi mămica sau de ce nuşi mătuşica la finalul atelierului. 110. păreri.”Vom desena copiilor în creion. sătransformăm fiecare paginăa manualelor într-un prilej de bucurie.

iar alţii încă stăteau prinşi de mâna caldăa mamei. a. dansaţişi-aici!Când pă puşile se distrează Şi funduleţul le dansează.10 Toamna în sărbătoriSEPTEMBRIE1 septembrie .ŞTAFETĂ Desf ăşurare joc:participanţii stau în cerc. Era totul plin de flori. să construiascăo cupolărotundăetc.Dansaţi aici. Ne-au spus ce putem deveni pesteani. dar în acea zi a fost altfel. Poate unele le uitasem de emoţie.Purecii sar din calea lui. scriem. d. uite oglinda fermecată! Am desenatşi am scris ceeaceştiam .Dansaţi aici. Alba 12Un început minunat!Am pornit în marea aventur ăa cunoaşterii noi.Dansaţi aici. Dacăel atinge un alt jucător acesta r ămâne împietrit loculuişi nu se mai poate mişca.ZIUA CUNOŞTINŢELOR 3 septembrie – ZIUA ARMATEI NAŢIONALE8 septembrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂPENTRU ALFABETIZARE11 septembrie – 135 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUIŞT. alţii săne povestească.VALURI ÎN VÂNTDesf ăşurare joc:este nevoie de o pânzămare dintr-un material uşor. aşa cum ne îndrumădoamna mereu. probădeosebit de antrenată şi amuzantă. jud. Jucătorul cu paharul plin seapropie de vecinul său sin stângaşi f ăr ăsăfoloseascămâinile toarnăapa din paharul său în paharul celuilalt. O. 13ŞTAFETA ÎNVÂRTITĂ Desf ăşurare joc: membrii fiecărei echipe vor trebui săparcurgăun traseudelimitatşi săefectueze anumite operaţiuni dupăce în prealabil se învârt de10 ori în jurul unui jalon. dansaţişi-aici !Când pă puşile se distrează Obosescşi-atunci . Ei trebuie să îndeplineascămai multe sarcini: săschimbe rolurile între ei mergând pe sub pânză.Deodatăuşa clasei s-a deschisşi au păşit cuşi mai mare emoţie foştii elevi ai doamneiînvăţătoare care acum sunt pentru prima datăstudenţi. m.ÎMPIETRIŢIIDesf ăşurare joc:un jucător este urmăritorul. dansaţişi-aici!Când pă puşile se distrează. săarunce pânza în susşi săo prindăsălase un obiect săruleze pe pânzădintr-o parte în cealaltă. cei 15 exploratori din clasa I aiŞcolii cuclasele I-IV Gura Roşiei.Dansaţi. dansaţi mânuţe mici. Câinele prinde un purice .G. Urmăritorul poate arunca fularul iar pe cine atinge fularul este noulurmăritor.PURECIIDesf ăşurare joc: un jucător este un câine pe care îl supăr ăpurecii. dansaţi funduleţe de pici.Elevii clasei I. Toţii copii vor ţine paharul numai cu dinţii. socotim.Şi că pşorul lor dansează Dansaţi.Ş. Petru căeste bătrân el nu mai vede (el închide ochii). căr ţişi emoţie. învăţătoare LILIANA MURSA 13 Păpuşile dansatoareCând pă puşile se distrează Mânuţele lor aşa dansează:Dansaţi. Pureciiapoi sar iar ăde trei ori. dansaţişi-aici!Când pă puşile se distrează Şi picioarele lor dansează Dansaţi. citim. Se pot faceşi cu mai mulţi „purici”.P. se încearcăa nu se pierde multăapăpânăla ultimul.Pentru cine sămai ai ochi? A. săfacăvaluri prin ridicareaşi coborârea pânzei. fiecareţine între dinţi un pahar din plastic gol. Eldoreşte săîi prindă. Cunoşteam clasaşişcoala. unii dornici săr ăsfoiască.Prof. ne-au ar ătat cădrumul e lung dar plin de bucuriişi realizări.Şi tot aşa. Apoi ei încearcăsă fluture pânza. Olar Simona.Fiecare jucător o prinde de margini de jur împrejur. dar dupătrei sărituri ei obosescşi trebuie săseopreascăpe loc. săridice pânza susşi cât mai întinsă. Un pahar este umplut cu apă.N Tărtăria. ne jucăm într-unanume fel. dansaţi picioare mici. Astfel să pot număra boabele de orez.Dansaţi aici. dansaţi capete mici. apo devine acesta câine. El poate fi readus laviaţăprintr-o atingere sau o vorbăprietenoasă: „Trezeşte-te” a unui alt jucător. suntem la activităţi.A trecut ceva timp. IOSIF(poetromân)15 septembrie – 120 DE ANI DE LA NAŞTEREA ACTRIŢEI AGATHACHRISTIE (scriitoare engleză)21 septembrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA PĂCII26 septembrie – ZIUA LIMBILOR EUROPENEOCTOMBRIE1 octombrie – 350 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI DANIEL DEFOE(scriitor englez)1 octombrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA MUZICII4 octombrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA ANIMALELOR 5 octombrie – ZIUA BIBLIOTECCARULUI5 octombrie – ZIUA PEDAGOGULUI7 octombrie – 100 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EUSEBIU CAMILAR (scriitor român)12 octombrie – 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI LUCIANOPAVAROTTI (tenor italian)NOIEMBRIE5 noiembrie – 130 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI MIHAILSADOVEANU (scriitor român)20 noiembrie – 100 DE ANI DE LA MOARTEA LUI LEV TOLSTOI(scriitor rus)27 noiembrie – 125 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI LIVIU REBREANU(scriitor român)29 noiembrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA CĂR ŢII30 noiembrie – 175 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI MARK TWAIN(scriitor american) 11 JOCURI DE TEAM BULDINGContinuare din nr.Variantă: dacăse joacăîn încă pere în loc de apăse poate lua orez.

Celor mari nici nu le pasă Câte griji pe noi ne-apasă!Cad problemele pe noiSi cu mereşi cu oi. câte luniTu pe toate săle-aduniAtâta timp cât stai laşcoală Din toamnăpână-n primăvară..Câţi paşi faci pânălaşcoală... mi se pare căaşputea spune posibilă. educatoarea având libertateasăle adapteze grupei proprii..Destul de mult timp în viaţa zilnicăam fost adepta principiului căeste nevoie de clase speciale.Provocarea de a-mi întări afirmaţiile despre aceşti copii .Să ştii ce e înmulţirea!Săfaci bine împărţirea. DAR EGALIPornind de la articolul din constituţia României... mac.P. jud.. G....Cu”de-atâtea ori mai mult”.se-aşază.2.*****Strig-o raţămac în curteAlta măcăie pe punte.. Maria Brumar...ştiu cum se poate.. cataractă congenitală şi fibroplazie retrolentală)...Cam multe vrea: săchibzuieşti.Dupăacest aspect de a fi acceptatăcu ..Câţi stropi curg prin robinete..vreţi sămăsuraţi!*****Cinci petale are-o floareSi sunt sute-n stratul meuCâte sunt ele de toate?Socoteşte cănu-i greu!*****Părul face zeci de pereMii de miezuri sunt în nuciDin livadăde-ţi voi cere... iar Mihai se bucur ăde aprecierea meaşia colegilor.1.diferiţi”..D. am reuşit săcolabor ăm foarte bine..E-o lume de poveşti la mateDar cei isteţi. mai cad zece. ai numaratCâte frunze au picat?*****Si-ncănu le-am spus pe toateCâteştim noi de la mate:Câte fete-nşcoală-nvaţă.. Matematica! DIFERIŢI. Trebuie săpresupunem că sunt inegali pentru a-i trata egal.educaţiespecială“ pentru copiii ..diferiţi“.. nu a fost greu deoarece elevii clasei mele au înţeles poate dintr-o privire cătrebuie săotratăm pe Cosmina caşi pe un copil egal. pomi ori animale.... de ce spun acestlucru pentru căîn anulşcolar 2009-2010 am început sălucrez cu un băieţel cu tetraparezăspastică.. la început prinsocializare.R ăspuns. mâine cad două Iar a treia zi cad nouă....toţi copiii sunt egali”.Câţi saci macinăo moară.Câţi metri are o aţă.....P.Flori...Câte stele sunt pe cer. dar dupăce am intat în sistemuleducativ rând pe rând am ajuns la concluzia căintegrareaşi chiar principiul unei singureşcoli pentruţoţi.....Câţi edili la primărie…Căsuntem mici..Căte fiinţe sunt de toate?Socoteşte de se poate!*****Bate vântul ne-ncetatFrunza-n tei s-a supăratCad azi trei...Vântule.. de o . De aceea pentru a putea acordaatenţia cuvenităunui copil chiar dacăeste diferit trebuie privitegal de cei din jurul lui. dar egali a venit în acest anşcolar când în clasa I am o fetiţăminunatădiagnosticatăcu AO( Uoeităsechelar ă..“Cu-atât mai mic”. a comunităţiişcolareîntr-adevăr pentru toţi copiii f ăr ăexcepţie.. deşi nu am înţeles prea bine acest certificat medical înmomentul în care mi-a fost înmânat de mama ei cu ochii în lacrimi am înţeles cădacăacei ochişorifrumoşi ai Cosminei nu pot săperceapădecăt lumină şi întuneric trebuie ca în viaţa ei săfac totul casăapar ăculoare..Noi săfacem mici probleme.TeutschAgnita/Sibiu)Mate-matematicaToţi spun că-i materie grea.3.Mac...Kilogrameşi pisoiNumere puse-n careu…Doamne!. care prevede că.Pătru M.ne e tot mai greu!Ba mai nou.......Ce număr au zece ghete…Câte păsări trec în zbor. i-au fost prezentate componentele claseişi prin exerciţiiCosmina a reuşit săfacăfaţăcerinţelor şcolarităţii. ni se dau teme ... Am pornit la drum prin a aduce culoare în viaţa Cosminei. Din primelezile a fost înconjuratăcu multădragoste...Nescrise încă-n nici o carteDe noi . Scoala G..Si-acum vine întrebarea:Cât de-adâncăeste valea?Si-ncăuna mai uşoară:Puntea câţi metri măsoară?*****Pisicuţa f ărărostS-a aşezat într-un colţ Privea motăneii care... suntemcondamnaţi săcomitem ilegalităţi.mieunau care de care.. Sibiu 14 15De-ale matematicii(De la una din activitătile noastre: cls a III-a A înv.Vărugăm săcalculaţi:*****Fuge trenu-n goana mareViteza-i de acceleratCe distanţălasă-n urmă?Poate ..” mai mare”.elevii inventate!Toţi acei ce ne-ascutaţi..Dar azi… aşa cum ni se cereIat-am compus nişte probleme.. sau se pot pune muzică şi atunci se transformă în joc muzical.. Agnita.deşi la început stângace. mac de zeci de oriMăcăie alte surori.Ed.Sau săluăm pe rând. tratând elevii egal. iute în patCăci e timpul de culcat !Se executămişcările sugerate de textul poeziei.. exact săîi găseşti..nimeni nuştie!..Milimetri pe echer.Câte vin în urma lor!Câte bile-s în cutie..şi astfel am acţionat în formarea identităţii..Pânăsăptămâna treceMai cadşapte..Ce producţie aduci?*****Câte zile.Să-ncerce chiar a se jucaCu “doamna”.

. multe fructe aşteptate de toţi copiii.7 Deva . educatoare.Văzând cât de frumos e sculptat de copii . iar la scena din dumbravăea a exclamat . s-a hotărât săplece în căutarea unor tovar ăşi de joacă..Bunădimineaţa.. Partea în care am decorat dovlecii a fost foarte îndr ăgităde copii. în momentul în care copiiivizionau filmul .Dumbrava minunată“. S-au gândit săse întoarcăla coşul cu nuci pentru a pleca acasăcu dovlecii.Cum stătea el pe gânduri.. Rostogolindu-se pe str ăzi a văzut copii zglobii gr ă bindu-se spre gr ădiniţă.Nr. gutui aurii. Mare le-a fost mirareacând au găsit.plăcere în colectivul clasei deşi am avut în una dinzile un moment care m-a pus pe gândurişi m-a f ăcut sămăgândesc de douăori când cer ajutorulcolegilor Cosminei ( Georgiana o fetiţătot din clasa I cu defect de vorbire mi-a spus . ce săvezi ? Surpriză! În coşse ospăta o mică .O fetiţăcu codiţeşi un băieţel bruneţel în vacanţăla bunici au plecat la plimbare prin gr ădină. copii frumosi ! spune dovlecelul . am înţeles cătrebuie săacţionezşi în schimbareamentalităţii părinţilor.Dionisiu Popoviciu” Tăuţi. Prin tot ceea ce am f ăcutşi fac în continuare pentru Cosmina cel mai mult îmidoresc săapar ăîn viaţa Cosminei o armonie de culori. S-aluat dupăeişi a ajuns într-o gr ădiniţăplinăde copii frumoşi. În lanul de porumb se aflau doidovleci care priveau cum oamenii se gr ă besc săumple coşurile cu porumb copt . dar acea fericire era puţin umbrită. Au strâns în coşnuci. Au întâlnit în cale un nuc. dar salvarea a venit de la Crina o fetiţădin clasa a III-a care sare foarte des atât în ajutorulei.nu te obligănimeni săo ajuţi dacănu vrei” atunci Georgiana aspus . văzu o căruţătrecând pe acolo. căci filmul rula pentru toţi . pere.Şi asa a mai trecut o toamnăminunată şi plinăde roade.. Părinţii au compus câteva povestioare dr ăgute pentrucopii. dar şi al lui Mihai. da aşa a ‘isşi mami sănu mai ajut’’.Autori : Roncea CristinaHrubi FeliciaDovlecelul fermecatÎntr-o gr ădinăfrumoasăa r ăsărit dintr-un vrej căţărat pe gard. Grupa „Florilor”. la micădistanţă. într-o zi de toamnă. iar coşul l-au lăsat jos pentru a găsişi alte fructe. plictisindu-se singur.În coşul pentru fructe.ce peisajextraordinar –super “. părinţi !Institutor Ciurea Daniela 18 Bostanii – bucuria copiilorE toamnă! Oamenii gospodari se pregătesc săculeagărecolta. încărcatăcu de toate: struguri roşii. chipul îi radia de fericire.Oare ce se va întâmpla cu noi ? Cu siguranţănoi vom r ămâne stă pânii lanuluişi vom aveasoareşi luminădin belşug !Ei nuştiau căde fapt vor deveni nişte felinare f ăcute de copiii care abia aşteptau revenireatoamnei.zărit-o” să ptămâna trecutăla ora de opţional .. sperând săgăseascăo gr ădiniţăpentru dovlecei.L-au înconjuratşi au început fiecare să-i deseneze ochişori. educatoareleşi părinţii. Măprimiţişi pe mine săma joc cu voi ?. Cânda crescut măricel. luat de la bunicuţa s-au gândit săpunăfructele coapte pentru a-i face osurprizăbunicului.Cei doi dovleci pe nume Bondocelşi Cotocel încep săvorbeascăîntre ei speriaţi de faptul că vor r ămâne singuri pe câmp. Săprofitam cât mai mult deaceste întâlniri copii.P. acea paletăde culori pe care Cosmina a. în iarba verde-gălbuie au găsit o mulţime denuci.do’mna eusătulat ’e Co’mina” deşi am înţeles mesajul am pus-o sărepete ce-a zis )o clipăam r ămas f ăr ă replică.Buna dimineaţa..Literatur ăpentru copii”.egal dar diferit “ …. Dupăo noapte friguroasăle veni rândul săajungăbucuria copiilor. dovlecelul radiazăde fericireşi din acea zi îi aşteaptă luminosşi zâmbitor în fiecare dimineaţă. galbeni. al încântării simţurilor. Alba 17 Sărbatoarea dovlecilorGr ădiniţa P.Văzând cănu găseşteo gr ădiniţăpentru dovlecei s-a hotărât săr ămânăla gr ădiniţa copiilor. iar pe jos. prin spusele: . S-a rostogolit pânăîn căruţă şi acălătorit pânăîn oraş..Inst. Au participat preşcolarii grupei. năsuc.. cuminţişi jucăuşi.. lucrând în echipe.Zice Cotocel:. negri. Guran Liliana Gabriela Şcoala. dovlecel ! au r ăspuns copiii. Am r ă pitşi noi câtevamomente din acest anotimpşi ne-am bucurat împreunăîn cadrul unui atelier de lucru.Toamna este un anotimp al belşugului . guriţă....Când au găsit cosul.Autori :Cârstea AndreeaMuntean AdamVoişan CristinaGaş par Ana-Maria 19 Pocănelşi BocănelA venit toamna ! Toamna bună şi bogată. doi dovlecei gălbiori. un dovlecel micşi galben. Te primim. Toatalumea s-a bucurat de aceste momente de relaxareşi bunădispoziţie. dar hai săte ajutăm săsemeni puţincu noi. jud.

într-o toamnăfrumoasă şi caldă.. micuţii săi nepoţei promoveazăun joc. Proiectul se adreseazăîn acelaşi timptuturor persoanelor.Copil.-Ha!În picioare avea ciubote cu cataramă. bunicuţa s-a dus săia castronul pentru a face plăcinta.dovleci durduliişi galbeni. un papion mult prea mare pentru construcţia sa firavă şi-o pălarie cam pleoştită.Sub privirile pătrunzătoare ale bătrânului.Burduca. uita să-şi îndeplineascăunele sarcinigospodăreştişi multe altele. purta straieomeneşti. copiii s-au culcat având în camera lor cele doua sculpturi în dovleac. iar când dădea jos pălăria apăreaucâteva fire de păr zburlite. porci. au înconjurat castronul ca pe un duşmanşi cu pofta lor bine cunoscută. se nă pustir ăasupralui înfulecând pe ner ăsuflate bucăţile gustoase de dovleac. încare”pretindea” căavea boacănele tuturor copiilor.Era de-oşchioapă. bunica se gândi săfacănepoţeilor..-„Un spiriduş”-îngânăPavel-aveaşi el unul în copilărie. Dupăvara ceaînsorită. ar ătând o veverităce se căţăra pe un copac.. Spiriduş?cu copilăria ta. Odatăcu ea.-„Un spiriduş”.Avea ochii marişi pătrunzători. încât trezi purceluşii cu o nuieluşă şi începu să-i dojenească:Niciodatăsănu vămai atingeţi de lucrurile care nu sunt ale voastre !Autori :Draia RaduApostol Cipriana 20 CUFĂRUL AMINTIRILOR Într-o duminicădupăamiază. învăţătorilor şi profesorilor dinşcolile publice din România. pere.P.iar în mâinile-i firave căra permanent un cuf ăr.G.Din miezul dovlecilor. chinuit de bătrâneţeşifr ământări. S-au dus acasă şi s-au gândit săarate bunicii recolta lor . 11 Oneşti. Buniculşi băiatul ausculptat din coaja dovlecilor doua feţisoare zâmbitoare. chiar în curte. o delicioasăplăcintăcu dovleac. gr ădinile s-au umplut de roade: mere. o razăde soare îi mângâie jucăuşchipul.Şi tocmai când”brava”mai bine. nr.Bătrânului îi apăru un surâs pe buze. arunca mâncarea care nu-i plăcea.. Dragodana... jud.Dupa cină. Prin acest Program dorim: · săaducem .R... epayment sau prin poştă. spiriduş” –strigar ăcei doi copii in cor.nimic ! Gol ! Văzu purceluşii dormind la soare cu bur ţile pline. Susţin Educaţia (www..ro Bucuresti.-Unde eşti tu..sustineducatia. Dâmboviţa 21 Autor: ed. Într-o zi.Pavel ieşi din casăhotărât să-şiscoatăgândurileşi nepoţeii la plimbare.înv.preşcolar: Radu Zoica.Supărarea bunicii fu atât de mare.silitor la învăţătur ăera unori poznaş. G.N. au dat de castronul cu bostani .... a lăsat dovlecii tăiaţişi pregătiţi pentru plăcinta într-un castron. cu tot. organizaţiilor şi instituţiilor din România care pot ajutaşi îşi doresc săsprijinerealizarea proiectelor propuse de dăscali.Jud. se aşezăpe o băncuţăretrasăca să-şi tragăsufletul.P.E înconjurat de un adevărat cimitir de frunze. prin donaţii bancare. printre ramurileîndoliate. 13 octombrie 2010– Asociaţia Românăpentru Educaţia Tinerilor (A.Era tare guraliv!Şi întotdeauna apărea doar atunci când părinţii soseau acasă. trebuia să-şicapete libertatea la joacă. A mers în gr ădină şi cu mult drag a ales câţiva bostaniauriişi durdulii. jucându-se prinogradă. Pentru cămai avea ceva treabăprin ogradă. oriunde ar privi. bunicaşi fetiţa au copt o plăcintădelicioasă. a sosit toamna cea bogată.ro ) este un program ce se adresează educatorilor.N.veveriţă.-Bunicule!Bunicule!Mergem acasă?Bătrânul se trezeşte din visare. Le-au datşinume: Pocănelşi Bocănel. doi dovleci cu care s-au lăudatşi la întoarcerea în gr ădiniţă!Autori :Samartean DacianaBode IoanaPurceluşiişi plăcinta de dovleacEra odatăo fermăunde tr ăiau multe animale: găini.dornici de a oferi copiilor condiţii mai bune de studiu. BacăuIdée: materialul se poate imprima pe format A2şi folosi cu drag la clasă! Succes! 22 A fost lansat Programul Sustin Educatia! / www.sustineducatia.T.)lanseaza aziProgramul Sustin Educatia. iar el .E.umbla la borcanele cudulceaţădin cămar ă. ele zac moarte lânga el. destinat în întregime cadrelordidactice.Între timp. Cornelia Hurmuzache.. apărea „el”şi dădea totul în vileag.. gâşte. Făr ăsăstea prea mult pe gândurişi parcăînţelegându-se din priviri.. înainte de terminareavacanţei.-„Spiriduş. copilul Pavel. Dar când se apropie de castron . Ducându-şi nepoţeii de mânăse îndreptăcătre parcul dinapropierea casei lor. care erau foarte neastâmpăraţi. roşii.!Prof..Dupăceşi-a terminat treaba prin ogradă. vacişi oi. trei la număr. purceluşii de la fermă.strigăBianca. de altfel. un program national de micro-finanţări pentru proiecte educaţionale.. nasul drept.. prin obţinerea definanţări provenite din donaţii private. avea un frac negru str ălucitor..

Discutarea testelor în colectivul clasei. machete. companii. putând duce uneori la descoperirea timpurie a talentelor autentice. o mascăplânge”-Prof.. se potadresa copiilor cu nevoi speciale.care oglindesc gradul de pregătire a elevului în comparaţie cu cerinţele programeişcolare.David Prodan’’ SălişteaProf. asociaţiineguvernamentale.Văinvităm săsusţineţi educaţia alături de noi. care duce uneori la destăinuiri ce înlesnesc pătrunderea în viaţaafectivăa acestora. dezvoltându-le spiritul criticşi autocriticCompunerileelevilor constituie un produs semnificativ al activităţii lor. sport. softuri educaţionale. Activitatea fundamentalăa elevului.ro. de oriunde dinţar ă.· săcontribuim la dotarea cât mai multor săli de clasăcu resurse de bază şi auxiliare pentruactivităţi educative formaleşi non-formale.literatur ă.Confecţiilerealizate de elevi permit pătrunderea mai adâncăîn sfera individualităţii. Proiectele eligibile în cadrulProgramului Susţin Educaţia: pot fi din orice domeniu (matematica.şi pot cuprinde activităţi educative formale. modalităţi de participareşi donaţii lawww.Programul Susţin Educaţiaeste un program initiat deA.În activitatea de cunoaştere a elevilor nu ne putem baza pe informaţiile obţinute printr-osingura metodă.Prin apropierea de elevi. planşe.O mascărâde. pânăla cele mai complexe examene. muzică. Varietatea acestor creaţii ne permite sădescoperim noi aspecteale personalităţii. toate constituie activităţi care evidenţiazăaptitudinişi preocupări ale elevilor.Creaţiileliterare timpurii.Caracterul testelor de evaluare contribuie la formarea unei opinii asupra nivelului decunoştinţeşi în sublinierea anumitor tr ăsături individuale.în parteneriat cuAsocia ţia Invictus. precumşi gradul de pricepereşi îndemanare practică. discutareaşi aprecierea unor astfel de compunericontribuie la dezvoltarea capacităţii de exprimareşi poate servi ca stimulent pentru activitateacreatoare de mai târziu. realizarea ingenioasăa machetei uneicontrucţii. Este necesar ăîntrebuinţarea unui sistem de tehnicişi metode în măsur ăsăreflectezeactivităţile multiple. pot cuprinde o gama largăderesurse (căr ţi. reprezentanţi mediaşi persoane individuale care doresc săcontribuie lafurnizarea resurselor educative atât de necesare înşcolişi gr ădiniţe.).Şcoala cu clasele I-VIII .T. Ele nearatăîn mod direct interesele copiilor.Nu este acelaşi lucru dacăelevii au fostsolicitaţi săr ăspundăla anumite întrebări sau sătrateze pe larg un subiect sau altul. echipament de laborator. câtşi non-formale. fiind învăţătura.E. săle punăîn practică.Mai multe informaţii despre Program. evidenţierea unor aspecte pozitiveşi sublinierea celor maifrecvente greşeli stimuleazăla elevi autoreflecţia.Cristiana Anca.. ecologie. la cunoaşterea realizărilor pe care leobţine în practicaşcolar ă. încercările originale muzicale. Nicoletta .sustineducatia.la viaţăcât mai multe proiecte educative destinate preşcolarilor şi elevilor. Între acestea se aflătestele de evaluare curente. preşedinte Asociaţia Aret 23 Cunoaşterea copiilor prin produsele activităţii lorProdusele activităţii elevilor reprezintăcăi de cunoaştere a acestoraşi ofer ăposibilitatea pătrunderii în esenţa individualităţii lor.). în primul rând. înşcoalăori în afara ei.· săar ătam căeducaţia de calitate este posibilă şi depinde de fiecare dintre noi. Corectarea. etc. începând de la rezolvarea celor mai simple problemeşi elaborarea temelor pentru acasă. etc. o deosebităsemnificaţie prezintă ceea ce realizează şcolarul mic din proprie iniţiativă.R. Compunerile libere pot da câmp larg imaginaţiei. fizică. Manciulea Mihaela Elena 24 25 Reciclareşi refolosire la grădiniţăprin confecţionarea măştilor pentru carnaval-material pentru concursul . mulaje.studierea produselor muncii sale se refer ă. pot fi depistateşi alte forme ale activităţii lor.Creaţiile originale sunt expresii ale interesului elevilor şi ale tendinţelor de valorificare aînclinaţiilor şi aptitudinilor acestora. Cu toţii dorim săfacem viitorul prin educaţia copiilor. Compunerile stimuleazăanalizaşi aprecierea sistematicăa însuşirilor personaleşi a faptelor fiecăruia.ce reuneşte parteneri din toate sectoarele societăţii – instituţii ale statului. Nu este acelaşilucru dacăelevul trebuie săredea cunoştinţele învăţate ori săle prelucreze. Pelângăceea ce confecţioneazăelevii în orele de abilităţi practice. întreaga personalitate a fiecărui elev.

am adunat resturi de hârie. Cum asta? Cam cum arată schema de la circuitul apei în natur ă. cur ăţireaşi prelucrarea în bunuri utilizabile similare sau diferite. reciclaţi! 26 De ce copacii î şi schimbăculoarea toamna?Era odatăo vreme în care frunzele copacilor nu-şi schimbau culoarea toamna. Cel mai indicat este să folosim materiale pe care pământul le poate absorbi naturalşi reintegra. le adunăm în Cutia verde.-Dacăe tristă. fiecare emiţând ipotezeşi susţinându-le cu argumente puternice. poate este din cauza frigului ? se întrebau mestecenii. cutie pe care amamenajat-o special pentru reciclare. plopii. Lor le plăcea râsul ei. comparativ cu a începe producţia cu materiale primare.ruginiu.Deviza noastr ă: . Unele deşeuri pot firevalorificate. Reciclarea elimina poluareaşi conservăresursele naturale. jud. astfel încât utilizarea lor în procesul de fabricaţie presupune o activitate mai curată şi un consum mai mic de energie.Materialele recuperate au fost deja purificateşi prelucrate anterior.Ocrotiţi natura! Reduceţi. bineînţeles căaceastăcutieverde ne e de mare ajutor. galben.HuştiucGrupa mare AlbinuţeleG. obosiţi de atâta fremătat. portocaliu. bătrânul stejar. ea se întreba care era motivul tristeţii sale.Am învăţat copiii cătrebuie sărefolosim hârtia.obiectele care nu ne mai trebuie le donăm sau le găsim o nouăîntrebuinţare.Astfel. le-amrearanjat astfel încât oricine vede rodul muncii noastre săr ămânăimpresionat.Reciclare înseamnăcolectarea separatăa deşeurilor (sticlă. să aduci chiar o mică. plastic. oamenii deveneau posomorâţi o datăcu sosirea frigului. Ele cădeau pe pământşi r ămâneau verzi. Deşeurile sunt păr ţi din materii prime sau dinmaterialele care r ămân în urma folosirii lor şi care nu mai pot fi utilizate. În următoarea etapă. Am ales modelele. Vinerea. nu mai tăiem alţi copaci.Plopul întreba cu un aer gânditor:-Poate pentru cănoi ne pierdem frunzele?-Dar ei îi place atât de mult sămeargăpe covorul verdeşi moale pe care noi îl întindem pentru ea. care îşi fac griji pentru oameni. fiindcăun copac plânge când este tăiat.Suntem ecologişti voioşi.Analize detaliate au evidentiat faptul ca aceste beneficii de mediu ale reciclării sunt cu mult maieficiente decat orice alte actiuni de protejare a mediului. Înacele locuri tr ăia o fetiţăcare nu f ăcea nici ea excepţie de la regulă… Plimbându-se prin păduricea preferată. Nimic nu se pierde. bucăţi de cutii sau chiar cutii. avem grijăce facem cu materialele din plastic. dar nu reuşir ăsăgăseascăunr ăspuns. ei hotărâr ăsăse adreseze copacului cel mai înţelept din pădure. refolosiţi.-Ce se întâmplămicuţei noastre prietene ? Ce putem face pentru a o ajuta ?Mestecenii. copacii examinar ăproblema sub toate aspectele. r ăspundeau fagii. natura o iubim!”.. roşu.Şi-a pus un palton căldurosşi căciuliţă. ci de conservarea energieişi a resurselor naturaleşi prevenirea poluării prinutilizarea. str ălucirea din ochi.-Nu. Tocmai de aceeea ne-am gândit săconfecţionăm măşti pentru carnival din materialerefolosibile. le-am împodobit. Cam asa ar ar ăta teoria. dintre care amintesc câteva. Într-o zi. săpoţi. confecţionarea.N. dar însemnatăcontribuţie la protejarea mediului înconjur ător. dupăplecarea fetiţei spre casă. Acesta zâmbişi spuse:-Am ascultat cu foarte mare atenţie discuţia voastr ă şi sunt încântat săvăd căîn jurul meu tr ăiesccopaci atât de bunişi de generoşi. hârtie). Cugir.dar practica e altfel. în procesul de fabricaţie.Reciclarea conserva energia. a materialelor rezultate din reciclareşi mai puţin a celor primare. nu acesta este motivul. Copacii din aceastăpădure erau foarteneliniştiţi văzând atâta supărare în ochii fetiţei. totul se refoloseşte.E deosebit săpoţi contribui la îmbunătăţirea mediului înconjur ător. Cel mai mare beneficiu de mediu al reciclării este legat nu dedepozitarea reziduurilor. materialele corespunzătoareşi ne-am apucat serios de lucruExistăanumite avantaje ale reciclării. împreunăcu preşcolarii.Astfel.obiectau ceilalţi copaci. Alba Reciclarea este una din metode de a proteja planeta de poluare. o datăcu venirea toamnei? Când cerul . ei începur ăsăexamineze într-un mod foarteserios situaţia. brute. Mult mai puţinăenergie este necesar ăpentru a transformamaterialele reciclate în produse noi. carton. teii fremătau. încă p de mic.P. Principiul e simplu: refolosimhârtia pânăne plictisim. Tocmaide aceea când lucr ăm cu hârtiaşi ne r ămân bucăţele. Caşi cerul. în special pentru micuţa noastr ă prietenă. Mi-a venit o idee: de ce sănu ne pictăm frunzele în culori diferite. plimbărileei gânditoare. În sfâr şit.

Sensul educaţiei religioase porneşte de la faptul ca.7 DevaReligios dintru început si increstinat odatăcu formarea sa ca popor. Educaţia moral-religioasa trebuie sa .Cercetările in domeniul psihologiei copilului ne arata ca educaţia moral-religioasa este posibilade la cea mai frageda vârsta. daca toate celelalte domenii au o valoare integrativa. prin care nu numai copiii au întotdeauna deinvatat dar si oamenii. când fetiţa ieşi în stradă. A doua zi.necunoscut contemporanilor : principiul coeducarii.Toamnă. uimiţi de atâta înţelepciune.Invatamantul romanesc nu a fost numai laic sau numai religios. Nr. toamnă-mbelşugată. împlinind caracterulecumenic al invataturii religioase. tu.De-a lungul secolelor. iar preşcolarii cu tr ăsăturile de voinţa si caracter in formare suntreceptivi la influentele exercitate asupra lor.În legume eşti bogată. Alergând printre copaci.Dupăvara cea cu flori. îşi mişcar ăbucuroşi ramurileşi frunzele pentru a salutaideea grozavă şi atât de simplăa bunicului Stejar. morala.Bucuroşi. estetica. pentru ca El estesingurul model formativ existenţial. religia seconstituie ca o valoare ce da sens integrator celorlalte direcţii ale cunoaşterii.P.Poartaşcolilor deschizi. Ce ziceţi ?Copacii. la Dumnezeu. Nr. munca. estetice. aceştia îl vor căuta pe Hristos in adâncul sufletului lor.Struguri dulci în vii atârnă. Grădiniţa P. ne raportam la fiinţa divina. Dar noi putem săne color ăm noi înşineşi săacoperim pământul cu culorile soarelui: galbenaprinsşi roşu călduros.6. ca nişte mii de jerbe de aur. Eaapeleazăsi isi găseşte unele premise care o fortifica in educaţia civica. Ei hotărâr ăsă-şi schimbe culorile f ăr ăa mai pierdetimp. este cunoaşterea si adorarea luiDumnezeu : cunoaşterea fiind partea teoretica.Studiul religiei trebuie sa conducăpe fiecare copil la înţelegerea deplina a relaţiei dintre religie siviata. etice racordate la personalitatea fiecăruia dintre noi simaterializarea in comportamente integratoare in viata comunitatii. bucurie.devine tristşi întunecat.Popescu Monica. care este o realitatea fiinţei lui. cls. 13-15)”. Acest element poate fi cultivat prininfluente educative deoarece copilul dovedeşte o inclinare proprie spre educaţie.Prin educaţia religioasa trebuie sa realizam o cultivare a spiritului. Aceasta credinţa isi are r ădăcinile adânc înfipte ininvatatura Bisericii – „Mama a neamului romanesc” aşa cum a numit-o pe drept cuvânt NicolaeIorga. Ciurea Daniela . vorbeşte si filosoful culturii si esteticianul Tudor Vianu care. Biserica si Scoala au plămădit adevăraţi creştini si romani. In cultivarea sufletului educaţia religioasa nu este unilaterala.In aspiraţia noastr ăspre perfecţiune.a VIII-a E. aparatori si creatori de înaltevalori spiritual-morale si materiale.Celor mari si celor mici. o-ntinzi.Izbucnind într-un râs zglobiu. Ne ajuta sa construim unsistem de valori spirituale.În livezi fructe ne-ngână. Despre sensul si importantaeducaţiei religioase.De aceea Mântuitorul nostru Iisus Hristos pune copilul in mijlocul activităţii Sale prin indemnul :„Lăsaţi copiii sa vina la Mine (Marcu. Copacii se privir ăzâmbind cusubînţelesuri.X. Mitrache Ofelia 27 Scrieri de toamnă ToamnaToamna cea îmbrobodită. voinici. scriind despreinteracţiunea valorilor preciza ca. Deva 28 O abordare interdisciplinarăa religieiInst. văzu cătoţi pomiişi pământul erau acoperiţi de soare. educaţia a fost strâns legata de religie. suferinţa si bine. adorarea aspectul. fetiţa ridica cu picioarele razele soarelui de pe pământ. ea de gr ă bi spre păduricea ei.prof. sufletul copilului se afla instare de predispoziţie spre educaţie si religiozitate. neamul nostru romanesc adăinuit prin vremi cu credinţa in Hristos. inca de la naştere.Şcoala .Unul din obiectivele-cadru ale religiei ca obiect de studiu. Daca vom reuşi sa sădim in sufletele copiilor tainacea mare a credinţei.P. istoriceşte a fost aşezat pe bazecreştine. practic constând in morala siaspect religios.Aştepta să-i vinălocul. el fiind capabil de tr ăiri religioase datoritaelementului esenţial primit prin Botez – credinţa ca dispoziţie.Educaţia creştina are ca scop mântuirea si transformarea sufleteasca dupăidealul pe carecreştinismul îl infatiseaza prin viata Mântuitorului Iisus Hristos. Mântuitorul introduce un nou principiu educativ. familie.A ta mână.. sfioşi.Şi cu drag noi te primim.Cu o mie de culori. soarele îşi face apariţia totmai rar.Alice Voinescu”Drobeta Turnu Severin.Ţie toamnă-ţi mulţumim.Educatoare: Popa Adriana-BiancaGrădiniţa P.

dar poate apareşi în stări pasive. în faţa acestor opere atât de inspirateşi totodatăpline de adevăr. dorinţele. din viaţa interioar ăafiecăruia. nr . instinctive. dar destulde eficientăîn planul emoţiilor şi sentimentelor: transpunerea copilului în locul elementului dinnatur ăcare a suferit o agresiune din partea omului. căel. copilul va realiza cătrebuie săacorde “drept la existenţă” tuturor elementelor mediuluidin jurul său. o vizităla muzeu. oricât de insignifiantăar fi.un desen animat.care sfâr şeşte prin a te emoţiona estetic. Interesulşi dragostea pentru natur ăsunt. simţurile sunt por ţile acesteicetati sau întăriturile lui.Educaţia ecologicăare semnificaţia deprinderii unui anumit mod de a înţelege relaţia dintreomşi mediul de viaţă. Este tot atât de adevărat că frumosul are demnitatea sa.înceapăinca din primii ani de viata in familie. deprinderi de conduita si sentimente cu ajutorul cărora sădevină o adevăratăpersoanădeshisăcomuniunii cu Dumnezeu.Pentru a le forma copiilor o conduităecologicăputem porni de la o ideee simplă. un spectacol.Institutor: Irimescu Axenia Veronica GrupŞcolar „Vasile Cocea” Moldoviţa. când vocabularul este în formare. prin intermediul culorii. poate săafecteze în mod distructivnatura.Frumosul exercităo nestăvilităchemare asupra fiinţei umane. modul lui de a gândi. Treptat va înţelege căorice acţiune de distrugere sau exterminarea de orice fel este câtse poate de dăunătoare pentru căstricăechilibrul naturii. cişi al plantelor şi animalelor. am realizat în cadrul proiectului tematic ”Eu si familia mea” lagrupa micã-mijlocie: „Gr ăunţe pentru puişorul din curtea bunicii”.Odatăcu demararea Proiectului Naţional Ecogr ădiniţa printr-o strânsă şi eficientăcolaborarea noastr ă.În faţa artei infantile. Pus în postura celui agresatşi care nu se poateapăra singur. înf ăţişând cu spontaneitate universul copilăriei. Apoi se continua potrivit nivelului de înţelegere a copilului pentru a seforma in sufletul acestuia impresii. alinieişi a formei. deşi destinat omului creator. jud.O vizităîntr-un atelier meşteşugăresc.Educaţia este posibilăîn toate perioadele vieţii omeneşti. însăeducaţia prin artă şi pentru artătrebuie săvinăîn întâmpinarea acestor mici artişti.Copiii pot gusta încăde la fragedăvârstădin plin bucuria creaţiei. a punctului. Se poate spune ca sufletul cel mai propice pentru educaţie este sufletulcurat al copilului. impunându-şi propria lor viziunedespre lumea înconjur ătoare.Inspiraţia copiilor apare în condiţii emoţionaleşi mentale deosebite. Sufletul copilului poate fi întărit ca o cetate. la majoritatea copiilor. În plus.Suceava.comportamenteleşi convingerile formate copiilor la o vârstăcât mai fragedă.Manifestările copiilor de a modela sunt cât se poate de fireşti. de asemenea educaţia religioasa este posibila in vârsta copilăriei deoarece însuşi sufletul copilului are in interiorul sau cele necesare pentru acestea. educatoareşi a copiilor din grupele pe care le-am condus.11 Alba IuliaProtecţia naturii devine tot mai mult una dintre cele mai importante preocupări ale societăţiicontemporane.P. au rolul lor stimulativ în educarea creativităţii copilului. Mureşan NiculinaGrădiniţa cu P. un teatru de pă puşi. se pot extrage următoarele tr ăsăturiale educaţiei religioase :Continuare în nr. universul lor sufletesc. din sentimentele care-l stă pânesc pe copil în anumite împrejur ări. copilul îşi exprimăadecvatşi mai deplin emoţiile. ale căror bogăţii sunt „descoperiri fericite”şi nu rezultatul unor cercetări laborioase. organizatşidesf ăşurat. 15 29 Jucându-ne cu plastilină În perioada preşcolar ă. percepţiile.Din încercările de a surprinde specificul educaţiei religioase. nu ne putemopri în a recunoaşte împreunăcu Baudelaire că„geniul înseamnăcopilărie regăsitădupăplac”. ale ficăruia dintre noi. dragostea de frumos este de ovârstăcu umanitatea. un diafilm sau o poveste. „Pr ă jituri pentru musafiri”. în deplin acord cu obiectivele educaţiei ecologice activităţi care săr ăspundăinteresuluide formare educativă şi optim .Jucându-ne cu plastilină. scenădin povestea „ScufiţaRoşie”.sunt cele care se păstrezăcel mai bine toatăviaţa. preocupările. în lipsa unor cuvinteşi a unor expresii verbale completeşi complexe. am planificat. iar fiecare acţiune negativăa noastr ă. care nu este numai al său. nu se „predă” cu uşurinţăoricui. Preşcolarii trebuie să realizeze căproblemele mediului înconjur ător sunt ale lumii întregi. GPN Moldoviţa 30 COPIII – PRIETENI AI NATURIIEd. dovedind încăo datăcă.

Nr. 7 – structura P. obiectivele urmarite vizeazăformarea unuicolectiv unitşi disciplinat care săfacăfaţăcu succes cerinţelor activităţilor zilnice alegr ădiniţei. de aceea experimentele fac parte din activitătiledorite de grupa noastr ă. anotimpul hărniciei” . Nicoletta HuştiucG. Vinerea.P.Pâng florile de pe câmpieŞi păsărelele în zbor.G.Spre bucuria tuturor:Şi apaşi câmpia verdeŞi aerul îmbietor Şi florişi păsărişi insecteŞi animale. las săvie.7 Deva. Nicoletta Huştiuc. prof.P. puişor.. activitate practicăîn care am realizat colaje. măgăteşteUite-aşa pe româneşteCu opinci. îşi propun stabilirea unei atmosfere plăcuteîn care muzica. educatoarelegrupei.În picioare-am opincuţePe cap.Te rog.Continuare în nr.P.prezentare de carte « Culori de toamnă» . nr.Măîmbracă. pe lângăoferirea unui mediu protector şi stimulator.am decorat clasa cu lucr ări colectiveşi multe roadeşi flori aletoamnei . Ilie Elenaşi inspectorşcolar înv.Iar la gât mi-am pus mărgeleTot dintr-ale mamei mele.. cugir..mai multe convorbiri printre care ce ne-a plăcut cel mai mult. drumeţii.Ca săîţi fieţie bine. ascultăglasul lor Şi nu lăsa planeta dragă.« Micuţa vr ă jitoare » .RomânaşulIată-mă.G. plimbări. precumşi viitorului programşcolar. 4 Deva 37 POEZII CU MESAJ ECOLOGICÎN LEAGĂNUL PLANETEIAud cum plânge firul ierbiiŞi fluturii pe înserat.Căci omul azi. preşcolar prof.Prof. Hunedoara 325 noiembrie2010 – 130 de anide lanaştereascriitoruluiromân Mihail Sadoveanu(1880-1961) ToamnaCu rochiţăar ămieŞi frunze îngălbeniteZâna toamnăo săvieCu fructeşi cu codiţe. teme ce se pot realiza prin observări spontane. 10 fetiţeşi 16 băieţi.Am acţionat pentru crearea unui cadru ambiental cât mai plăcutşi ecologic care săneserveascăca suport pentru organizarea activităţilor.P. nr.Mi-am propus o planificare a activităţilor ecologice care săcompleteze cunoştinţele dinactivităţile de cunoaşterea mediuluişi prin care am selectat acele teme care prezintăinteres deosebitşi-l implicăpe copil. 4 Deva. P.P. sunt românaş Tata zice că-s fecior Iar ămama. literatura.Poezii culeseşi folosite deed.P. socialul dialogheazăîntre eleşiimplicit cu copiii. trandafiri japonezi. Jocul insăîi capteazăsi îi atrage îndescoperirea a tot ce îi înconjoar ă. cu zurgălăiCum stăbine la flăcăiŞi cu cuşma pe-o urecheCa săle fiu drag la fete.Coşurişi hambare plineVine toamna..În acest anşcolar. dar dr ăguţă.concepute pentru acoperirea problematicilor educaţiei ecologice îngr ădiniţă. 4 DevaSuntem grupa mare/pregătitoare .P. 15 31 GR ĂDINIŢA P. Hunedoara 36 RomâncuţaIată-măsunt româncuţă Sunt micuţă. Ilie Elenaşi Berbeceanu Gabriela. jud..Distruge tot ce-a fost lăsat.Săgeamăde durerişi dor!Respectătot ce-a fost creat.. jud.P. frumuşele. Vinerea 34 35E toamnăiar !GrupaMargaretelor văsalută şi văîmbr ăţişeazăcu drag !Am discutat cu doamnele educatoare despre acest frumos anotimpşiam f ăcut mai multe activităţi interesante despre care vrem săvăspunemşivouă:. dragăcopile.Plâng pomii ar şi de prin pădureŞi dulcea apăde izvor.. miscarea.multe jocuri muzicale cu textşi cânt .activitate practica « Ornăm sandvişuri cu legume « urmatăde masafestivă« Sărbătoarea toamnei » .N. programe artistice adecvate cu ocazia unor evenimenteecologice..Nr. jud.excursii. veritabile colecţii de cactuşişi violete de Parma.Am altiţă-n patru iţeCu pumnaşi mititelaşiPoale mândre c-ale meleMititele.Toamna . cu nepăsare.Ploişi vânturi reciFrunze pe poteciUmbreluţe deseToamna săînveţe.Ascultătu. Alba 33 Din colecţia . Dan Sanda.. G.P. care fatămareSe mândreşte căle are?Amşişor ţuri tot frumoaseCum leştie mama coase.Spune.N. convorbiri.În anulşcolar 2010-2011.Ed.Văîmbr ăţiseazăcu drag . năframa cu floriIar la brâu port tricolor.nr. câte-or fi. vizite.PITICII” formatădintr-un număr de 26 de preşcolari. activităţi practice.P.Cu legume colorateFructe mai înmiresmate. Berbeceanu Gabriela.În leagănul planetei vii!CÂT NU E PREA .doamna educatoare Crişan Titianaşi doamnaeducatoare Cean Luminiţa de la G.Regulile grupei realizate împreună”.P.nr 7-G.« Margaretele » . Am amplasat în sala de grupăplanteornamentale: ficuşi impunători. artele plastice.

cu acoperişul roşuşistraturile de flori frumos aranjate. Cristi este în grupa pregătitoareşi se pregăteşte sămeargălaşcoală. . de sus. prin fereastra deschisăa văzut acelaşi cireş. pentru-a te ajuta un pic.Săne-amintim c-am poluat pământulCe-a fost lăsat sădăinuiască-n veci!Cât pe pământ mai picur ăcu rouă.Cât florile-şi emanăfin parfumul. f ăcându-i voios cu mâna. totul se vedea din ascunzătoarealui..un băieţel la fel de năzdr ăvănel. zile de-a rândul. ca prinvis.BACĂUÎmi semeni mult.Şi de atunci au r ămas prieteni. stropii grei ne r ăcoresc pe frunteSăne-amintim cămai sunt multe de f ăcut! 38 Cât vântul linşopteşte printre frunze. Nu văamăgiţi: Dumnezeu nu se lasăbatjocorit:Căci ceea ce va semăna omul. apoi plin de cercei roşii ce se ascundeau printre frunze.ION CREANGĂ”. Nu hăitui căţeluşaCare latr ăpe maidan! Nu tulbura cristalinulApei limpezi de izvor.Fiindcătoate-n lumea asta.Şi. hăt! la prânz.Toate îşi au rostul lor..Cât încăapa-i bunăde băut. copii gălăgioşi.Cristi sare sprinten din pat. dragul meu.Te zbaţi s-ajungi acolo sus pe culme. Voi fi foarte ocupat fiindcăva trebui săînvăţsăscriuşisăcitesc. încercând să-l trezească. P.Ce.Şi cum îi aude glasul.Sădevii om mare. părea mai degrabăcăsuţa piticilor din poveste…Acum. Se simţea bine între crengile bătrânului Cireş.dator eştiSăle îngrijeşti de zor!Dumnezeu te-a pus pe tinePeste tot stă pânitor Şi apoiţi-a dat porunca:Fii vajnic ocrotitor!Autor. căte aşteaptăo nouăzi de lucru !Este bunul său prieten. se ascundea în frunzişul desşi de acolo urmărea forfota de pe stradă. cu sfaturi de la mine. când voia săfie singur.Vom vieţui în Leagănul-Pământ.…Şi a venitşi ziua aceea. De multe ori stăde vorbăcuvechiul său prieten despre acest lucru.Cu paşi micuţi.aceea vaşi secera”Galateni 6. în vârf. îl ducea pânăîn dreptul ferestrei deschiseşi stătea aşa cu el. se întorcea uşor şi. peste cateva luni voi fişcolar. CIREŞUL povestireCristi este un băieţel-năzdr ăvănel care locuieşte într-o casăfrumoasăla periferia oraşului în carelocuiescşi euşi care. somnorosule.Ca săpoţi tr ăi uşor! Nu împuşca porumbelulCeţi-a fost trimis ca solŞi apăr ăpe PământTot ce-ţi e folositor. Sunt prieteni de mult timp. în timp ce se îndrepta spreşcoală. Dar Cireşul? Credeţicăavea astâmpăr? Nici vorba! Din când în când frunzele-i tremurau ca scuturate de vânt. maiîntâi plin de flori ce-i umpleau camera de miresme. Nu risipi bobul galbenŞi nici rodul pomilor! Nu strivi biata furnică Ce trudeşte pe ogor. cuMica lui dragălângăel ar fi stat în pat până. Iar Cireşul îl aştepta cu bucurieşi-l ridica.Sănu ucizi”.În noul nostru drum. dar mai micşi mai somnoros.Dar Mica îl lua în braţe. era puţin lucru ca . î ţi spun cu interes:Săai noroc în toateşi foarte multSUCCES! 39 PRIETENUL MEU. în fiecare dimineaţă. îl vedea pe Cristi cu ghiozdanul în spate. Cireşul din faţa casei. mângâindu-l. maşini alergând în susşi-n jos pe stradă.MOINEŞTI. P.Iar capra neagr ăsaltăpe poteci. puiule de om!R ăsarişi creşti asemeni unui pom. Când auzea glasul blând al mamei sau când îi simţea mâna caldăpe frunte. e vremea săte trezeşti! Hai.7PORUNCA Nu schilodi rândunicaCeţi-a ciripit la geam.LUCICA NECHIFOR G. vorbea întruna f ăr ăsăoboseascădespre ce va face el când va fişcolar. În fiecare dimineaţăse aud douăciocănituri în geamurmate de un glas prietenos :-Gata. care îl ajutăsăse trezeascăla timp.Când se întorcea de la gr ădiniţăvenea întotdeauna să-şi salute prietenul. merge voios la gr ădiniţă.Chiar şi gr ădiniţa se vedea de acolo.era lafel ca în braţele ocrotitoare ale Micăi.Eu sunt aici. despre Insula piraţilor sau despre fantasticele aventuriale lui Harry Potter. Nici pe harnica albină Ce strange mierea cu spor! Nu pârjoli iarba verdeCe hr ăneşte-ntreg popor De păsărişi animale. zi de zi. deschide fereastraşi îşi salutăprietenul drag.Îţi faci un mic locşor prin lume.Iar tu.Şi Cristi vorbea. pânăcedeschidea ochii. Îi era dragălui Cristi gr ădiniţa lui. Cireşul ascultar ă bdător şi din când în când îşi clătina uşor frunzele pentru a alunga somnul care-i dădea târcoale.Cât trandafirul nu-şi ascunde faţa. Abia aştept să-ţi citesc despre Zâna Zorilor.Uneori. Cu Mica de mânăbaiatul a pornit emoţionat spreşcoală. pânăsus.TÂRZIU!Cât păsări gureşe mai ciripesc în crâng..Şi. omule.Cât vara.Cât soarele nu ne topeşte încă. dintr-un om mai mic.Oameni gr ă biţi.-Ştii. ed. cu braţele sale puternice.Să-nlături răulşi să-nveţi ce-i bine..Săînvăţăm săpreţuim viaţa!Cât fumul gros n-a înecat planeta.Cât roiuri de albine robotesc pe câmp. de cândCristi era în grupa mică.

Ea pregăteşte Natura înaintea gerurilor puternice.Deodatăspre el s-a îndreptat vesel un băieţelşi a început să-l mângâie cu drag. o bătrânăbufniţă. Mitrache OfeliaŞcoala “Alice Voinescu”Drobeta Turnu Severin 42 Nu trebuie sămâncăm niciodatăgrăbit sau nervos. Toate acestea se întâmplăTOAMNA. E linişte profundă. intervine înţeleptul pădurii. jud. Este ultima parte din cele patru păr ţi ale anului. cişi o prescripţie medicală. Câmpiile sunt acoperite de grâul care devine auriu sub razelesoarelui. Eaîntrebăatunci pe înţeleptul pădurii. Acum aştepta cu ner ă bdare săafle tot ce f ăcuse Cristi în acea zi.prietenul său cel mai bun sătr ăiascăprima lui zi deşcoală?Şi era atât de mic!Cum se va descurca ?!Dar iatăcăbăiatul a intrat pe poartărâzând . Este perioada în care îmi este cel mai cald. este minunat! Câteodată. când venea de laşcoală. cotiturile mele se împobobesc cu o mieşi una de flori. Spune-mi mai departe ce vezi!-Apoi. dar zilele sunt mai lungi. Ceea ce este amuzant este că ele formeazăun strat protector pentru ciuperci. Am mai f ăcut câţiva paşişi privirea mi-a fost atrasă de un pomişor ce se legăna uşor sub adierea vântului. îi plăcuse laşcoală!Cireşul s-a mai liniştit. cum se numeşte ea. În acest moment. Albinele vin la culesîn florile mele. Pur şi simplu tu tocmai mi-ai vorbit despreVAR Ă.P.apare un bătrân cu hainăroşie într-o sanie… El măfelicităpentru vâscul meu frumos. continuăpoteca. sunt bătrână!Prof. Este enervant!-Îţi voi explica eu tot. mai puţin eu. totul o ia de la capăt…Acum te las. toatălumea. Am deasupra meaun cer albastruşi nişte norişori vagabonzi. mai întâi.împodobit cu bobiţe roşii. încât copacii îşi pierd de spaimăfrunzele galbene. Văd în pomi semne care promit o recoltăbogatăde fructe.NR. ai zice căDoamna Natur ăvrea săreînceapătotul de la zero! Norinegri udămereu pământul meu cu ploi care fac băltoace mari. Oamenii care încearcăsămănânceşi . copii ?PROFESOR: IOANA CHIRICI G.-Euştiu toate astea. Apoi.Şi aşa. zilele sunt mai scurteşi nopţile mai lungi. Dar pe acel loc se ridica acum un bloc delocuinţe în faţa căruia.Şi în fiecare zi. Ea acoper ătot cu o plapumăalbăcaşi cum ar vrea săo ascundăpe Doamna Natur ă.Şi sunt atâtea insecte care dauspectacole de balet în aer când se lasăseara! Pe scurt. pare să ştiece se petrece. lor nu le place frigulşi atunci pleacăspreţări mai calde. gălăgioşi. Băiatul s-a aşezatlângăelşi a început să-i povestească. ea se pregăteşte sădeace are mai bun. Vreau săascult mai departe povestea ta. de cetotul este aşa?-Pentru căDoamna Natur ăface foarte bine lucrurile. De-abia dacămai pot vedea rândunicile care vin să-mi spună“la revedere”. Este nu numai oregulăde politete. râde bătrâna bufniţă.-Acum . e aşa de frig încât o pudr ăfină albăcade din cer.P.5 SLATINA. Aceasta îi zise:-Uită-te în jur şi spune-mi ce vezi. Unde mai văzusem euaceastăimagine?Voi văamintiţi. paşii m-au purtat pestr ăduţa liniştităde la periferia oraşuluiAm căutat cu privirea căsuţa cochetăstr ă juităde un cireş. Ele se numescanotimpuri. Cristi se oprea mai întâi lângăprietenul său. Ce fericit era Cireşul ! Simţea cănimenişi nimic nu va putea săstrice prietenia lor…Şi au trecut aniişi odatăcu ei multe schimbări s-au petrecut peste tot în oraş. fluturii se joacă. viaţa noastrăeste destul de stresată. Sănu bemşi sănu vorbimcu gura plină. Era un pui de cireşce încerca să-şi facăloc spre soare. se jucau caţiva copii. stăteau de vorbă şiapoi se apuca de lecţii. Domnul Vânt cântăuneori atâtde puternic.Soarele este atât de puternic! Altfel.Înţelegeţi. totul pare adormit. Aceasta este PRIMĂVARA! Ce mai vezi?-Oh! Acum nuştiu de ce. GrădiniţaGhiocel Moineşti. alţii au deja unfrunzişstufos. Îmi place aceastămare sărbătoare. câmpiile pustii. JUDEŢUL OLT 40 Mandalăcreatădeed. Spune-mi. Chiar şi florile parcăs-au înmulţit ca prin farmec. Mai grave sunt discuţiileneplăcute din timpul mesei. totul în jurul meu este magnific! Florile pomilor audevenit fructe ademenitoare. Ieri. Murariu Mioara. Iubesc aceastăperioadă. Copacii sunt unii plini de muguri. Bacău 41 Cele patru anotimpuriEra odatăo căr ăruie ce se tot mira de ce nu a văzut niciodatăfaţa Doamnei Natur ă. primesc vizita păsărelelor care îşiconstruiesc cuiburi pentru puişorii lor.-Ei bine. Săne bucurăm de prilejulpe care ni-l oferăo masăîmpreunăcu familia. Pentru mine e timpul sămăculc. înţeleptule?-IARNA! r ăspunse bufniţa.Şi într-o anumitănoapte. Săle evitămşi săne impunem săfim calmi.Şi eleşi eu suntem acoperite cu un covor pufos roşu-auriu. Copacii sunt goi.

Evita ţ i să -i spune ţ i “nu este bine”. Nu-l l ă sa ţ i niciodat ă să şi-i câ ştige singur.. Când are probleme serioase.Şi cu poftăsămâncămSăne vitaminizam. Ignat Florentina. Faceţi totul în locul lui.10. iar printr-oanalogie se pot găsişi altele.Dar mai ales ce mâncaţi.Şi cărniţa este bună. Strângeţi ceea ce aruncăpe jos. Faceţi-i pe placşi împliniţi-i toate dorinţele în materie de confortşi hrană. 11. dar l ă sa ţ i-i spiritul să se hr ă nească cu de şeuri.6.P. dar la fel de reale. profesorii şi poli ţ i ştii.Toamna. Când spune cuvinte urâte. JUD HUNEDOARACREAŢIE PROPRIE TOAMNA.1. cişiprilej de incidente. IN PARCUL CU TEICovoraşpufos de frunzePe alei frumos se-ntinde.Mâncaţi fructe si legume.Consumaţi multe lactate.8. "nu maiştiu ce sămăi fac. Este nu numai o lipsăde respect faţăde musafiri.. Mai târziu .totul va merge r ău în familie.dragă A sosit la noi degrabă Şi ne-aduce coşul plinCu legumeşi cu vin. Daniela Pintea Ilea şi clasele simultane conduse în acest an cu drag. privind aceşti mici…temerari!Prof.2. Este de prost gust să ţinemdegetul mic uşor ridicat când mâncăm sau când bem.Copacii plâng că-s goi. Nu-i asiguraţi nici o formare spirituală.Galbeneşi ar ămiiŞi mai multe ruginiiDau covorului culoareŞi-l gătesc de sărbătoare. A ştepta ţ i-vă la o via ţă grea. SÂRBI. Danc Mihaela-ElenaG. I-VIII nr. mai târziu . Asigura şi-l că to ţ i s-auunit împotriva lui ..Sunt sănătoaseşi bune. Ne vom abţine de la orice discuţii sau observaţiidezagreabile spuse copiilor cu care suntem în vizită.. În felul acesta va creşte cu convingerea că toatălumea trebuie să-i ofere orice are el nevoie. 7.TOAMNAToamna cea bogată.Dacăvoi măascultaţi.Florile stau triste afar ă. Dar aveţigrijăsăi le satisfaceţi cu vârf şi îndesat. profesor psiholog.Şi in coşzâna ne-aduceFructe multe. Aceasta îl va face să cread ă că esteamuzant. daţi-i copilului tot ce vrea. Primul gând care îmi vine în minte este legatde câteva "reguli" pe care le-am aflat cu câţiva ani în urmă şi pe care mi le-am notat cu ideea căsigur îmi vor folosi într-ozi.Calciul să-l fixaţi în oase. scuzaţi-văspunând : “niciodatănu amştiut ce sămăfaccu el”.Asortate în panereSăne bucur ăm de ele.Dar asta se întâmplă Când toamna e la noi!ZÂNA BUNĂ Zâna bunămănumescPe copii îi ocrotescŞi le spun cu bunătateSăfie atenţi la toate. in parcul cu teiÎncântăsi ochii mei.foarte multe." . aceştia n-au ce căuta în sufragerie oricât demult i-am iubi. Trebuie săfim atenţi ca buzelesa fie mereu închise în timpul mestecatului. COM. În felul acesta ei nu vor fişocaţi când. 9. iar el un persecutat . pentru că i-a ţ i putea dezvolta un complez devinovăţ ie.săpovesteascăînacelaşi timp fac o impresie dezagrabilă.Rugămintea mea ar fi:Spuneţi mai departe copii!Caşi alţi copilaşiMicuţeişi dr ăgălaşiSăcunoascăsfatul meuŞi să-l urmeze mereu! 48 Săne mai amintim de-o toamnă…când eramşi noişcolari.Ca săcreşteţi mari copii. Da ţ i copilului câ ţ i bani de buzunar vrea.4. râde ţ i în fa ţ a lui . Lă sa ţ i-l să citească orice text şi să asculte orice muzică îi cade în mână . cu cls.12.5. copleşindu-l.Multe proteine adună. 2 Cugir. Certaţi-vădes în prezenţa copiilor.Dacăavem câini sau pisici. asta l-ar putea face să cread ă că societatea este împotriva lui. Fi ţ i de partea lui în disputele cu vecinii . Aşteptaţi pânăva împlini 21 de anişi lăsaţi-latunci “sădecidăpentru sine”. Ave ţ i grijă să steriliza ţ i bine vesela şi paharele.". Probabil ve ţ i avea nevoie să fi ţ i preg ă ti ţ i pentru ea.la deschiderea anuluişcolar De multe ori doar imaginile vorbesc…despre .Fiţi atenţi cum văpurtaţi. Alba 46 47 Ed.ILIA. care săne ajute să conştientizăm modul în care se poate influenţa negativ sau pozitiv caracterul copilului nostru încăde lavârsta cea mai mică. întrebări sau afirmaţii de felul : "cu ceam greşit ?" sau . când va fi arestat de poli ţ ie. deliciosDin struguraşi este stors.N. Par simple la prima vedere.Vinul dulce.Frunze moarte cad de-acumaŞi le-mbr ăţişeazăbruma. astfel încât săse obişnuiascăaarunca responsabilitatea asupra altora. jud.TOAMNAA sosit toamna la noiCu r ăceală şi cu ploi.. Încăde mic."i-am oferit tot ceşi-a dorit.Şc. din partea părinţilor în special...Fiţi atenţi cum văîmbr ăcaţi. 3.Aveţi nevoie de calorii.Şi sfatul meu îl urmaţi.Extras din “Codul bunelor maniere” 43 44 45 CUM SĂFACI DIN PROPRIUL TĂU COPIL UN DERBEDEUAuzim tot mai des în ultimul timp.afirmaţii care sunt sigur ăcănimănui nu-i sunt str ăine.

câtşi prin mijloace moderne. Kian îşi aminteşte căacolo mai era un băieţel cu acelaşi numeşi căde fiecare dată când copii îl strigau pe acel băieţel.Şcoala Căiuţi.P. 1 al revistei grupei noastre: iatăcoperta.P.scribd. Alba 49 Din colecţia AŞA DA. masterand la Universitatea din Birmingham. AŞA NU 50 Viaţa de elev dincolo de RomâniaIran: sistemul de învăţământ înşcoala primară. Marea Britanie Am săvorbesc astăzi despre cum învaţă şcolarii din clasele primare în Iran.Prieteni suntem. Kian îşi aminteşte cum cele câtevaeducatoare.ro. 15Sociolog Victoria Baltag. G.Copiii trebuie săînveţe de mici cum săfieresponsabili. e tot revistăon-line!Citiţi cu draghttp://www. La ora de creativitateşi jocuri. jud.ro/proiecte-in-desfasurare/007-verde-si-culoare / Video GrădiniţaÎnvăţarea se poate realiza atât prin mijloaceclasice.Clinchet pentru bucuria muncii împlinite”. plin de culoare.Micii ecologişti”Parteneriat Naţional . G.noi!Şcoala cu cls.originar din Teheran. să creadăîn Dumnezeu. Vinerea.Şi ce bine seînvaţăatunci când cele douăse combină! Dorimsăfolosim mijloace audio/vizuale în activităţilenoastre zilnice de la gr . iniţiat de noi.N. I-IV Tărtăria. cum săaibăgrijăde lucruri pe care le deţin în comun.sustineducatia. Kian a fost ferit de aceastăfrică:de fiecare datăcând treceau avioanele irakiene deasupra casei lor. jud Bacău 54 Proiectele noastre lawww.. sperând ca astfel copii vor socializaşi cu el..radioclipa. Se poate săaducem natura mai aproape de sala încare învăţăm? Vrem sămergem la gr ădi cumare dragşi săînvăţăm totul despre planteşicum săle îngrijim. Copilulştia căavioanele irakiene aduc guma de mestecat. Mulţi copii au r ămas cu traume psihice cauzate defrica produsăde bombardamentele avioanelor irakiene. Astfel.www.Space”Program internaţional e twinning . Nicoletta Huştiuc. G.. prof. auzul zgomotului produs de avionele din Irak aducea bucurieşi nicidecum spaimăpe chipul copilului.P. În Iran la acea vremese obişnuia ca femeile sănu muncească. prietenii noştriPrograme educaţionale EcogrădiniţaSăcitim pentru mileniul IIIParteneriat cuŞcoala I-IV VinereaParteneriat cu G.sustineducatia. AlbaPompierii.com/doc/40733835/Albinute-harnicute Program extracurricular . jud.Continuare în nr. îl învăţau să-şi asculte părinţii.. . Interviu cuZarrin Kian. să respecte regulile societăţii.P.oraşul nu avea prea multe gr ădiniţe.nr.Călătorie înţara mea”. Astfel. cum săîmpartă şicum săse bucure de ce-i frumos în colţul lor de lume.P. Aşadar. Astfel a avut ocazia sa înveţeideograme pentru a-l ajuta mai tarziu săscrie litereşi cifre. Kian nu-şi aminteşte prea multe lucruri. colegeleşi colega Gabriela Tosa. etc. obligaţia lor fiind grija faţăde copii. al 4-lea an de desf ăşurare.Personajul istorisirii mele este Kian Zarrin. student la Universitatea din Birmingham.N. mai verde.ro Verdeşi culoareVrem ca locul în care ne jucămşi învăţăm să fie mai curat..Despre gradiniţă. Aflăde ce lucruri avem nevoie!http://www. întorceaşi el capul. ediţia a III-aParteneriat Naţional . în special Capitala..Dupăîncheierea r ăzboiului dintre Iranşi Irak. nicidecumcăvor sa îl omoare. Kian obişnuia să-şi întrebe mamacând mai aduc guma de mestecat avioanele Irakienilor (sic)..Perioada de gr ădiniţăa lui Kian coincide cu momentul în care Irakul continua să bombardeze Iranul. prieteni vom rămâne”Parteneriat Naţional .Les couleurs de l enfance”A apărut nr.Kian avusese norocul de a se naşte într-o familie înstărităce i-a asiguratfrecventarea unei gr ădiniţe particulare din Teheran.Clipa copiilor”-parteneriat cu Radio Clipa. capitala fostului măreţ şi puternic aşezământ al Persiei.Lecţiile de cultur ăcivicănu lipseau.. Cugir. student la Universitatea din Birminghm.Sărbătorile de iarnă”Program internaţional e twinning . Vinerea. îşi aştepta cu mare dor fratele mai mare săse întoarcăde laşcoală. VinereaParteneriat Naţional .N. 9 Alba Iulia. De multe ori se întorcea trist acasăfiindcănimeni nu vroia sa-ivorească.Marea Britanie 51 52 53 Parteneriate în care suntem implicaţi noi. mama lui îi aduceagumăde mestecat. sa-şi păstreze camera în care doarme curată şi ordonată.îngrijitoare de copiicum le numeşte el.

Primavara Copilariei 14 f Buna 2.Vartejul .Avem nevoie de ajutorul vostru ca săle dăm exemple copiilor. GabrielaBerbeceanu. înv. ed.La revedere. Mihaela Danc. Ajută-i săcontinue descoperirile. Cecilia Telehoiu 56 BIBLIOTECANAŢIONALĂ A ROMÂNIEIISSN1843 – 6757 ISSN1843 – 6757 Biblioteca Naţională a României 42 / 56Leave a Comment Comment must not be empty.ed. prof.026 Reads More InfoDownload or PrintThis is a private document. inst. Micuţii preşcolari învaţăde pe acum cum săse poarte cu căr ţileşi ce au decâştigat.prof. Niculina Mureşan. Ioana Chirici. Elena Ilie..SubmitCharacters: . Silvana Ceauşu. Sonia Crâsnic. înv. ed. Am descoperit că lângănoi sunt o mulţime de prieteni închişi înrafturile bibliotecii pentru copii.. Zoica Radu. prof.prof.James Clavell . prof. prof. prof.sustineducatia. insp. Mioara Murariu.prof. psih. Lucica Nechifor. înv. lucrul cu cartea. ed. Luminiţa Cean. inst..ădiniţă.inst.. prof. Cristina Cobzuc.14Responsabilitatea pentru originalitateaşi conţinutul articolelor revineîn exclusivitate autorilor acestora:Cristiana Anca. Ofelia Mitrache. Maricica Popov. Florentina Ignat. Magdalena Nicolae.ro/proiecte-in-desfasurare/005-video-gradinita/ Prietena din bibliotecă Vrem săînvăţăm cât mai mult. Andreea Chirilă. oferindu-le căr ţile potrivite!http://www. jocuri. ed. Margareta Pătru. Liliana Guran. inst. iar pentru astaavem nevoie de prieteni.CAPITOLUL 6 From tiberiu2907 964 p.CAPITOLUL 52 From tiberiu2907 964 p. Simona Olar.noi citim totuşi prin imagini. Sanda Dan.prof. Uploaded by FRANTA7 0 inShareEmbed Doc Copy Link Readcast Add To Collection Comments Related Documents 964 p.ed. Daniela Pintea Ilea. soc. Contribuieşi tu laeducaţia lor!http://www. înv. Micuţii sunt la vârsta la care prind repedetot ce văd. Antonela Căprar. purtând culorile toamnei în priviri . Chiar dacănuştim săcitim.. Copiilor le-ar plăcea săvizioneze o poveste pe care doar auauzit-o. ed. SubmitCharacters: 400 Comment must not be empty. Vrem caîmpreunăsădescoperim aceşti prietenişi să ştim căvorba . Axenia Irimescu. Maria Brumar. Liliana Mursa. prof.ed. Victoria Baltag. Cornelia Hurmuzache. Daniela Ciurea. Titiana Crişan. ed. Mihaela Manciulea.prof. ed. Degeaba îi spunem unui preşcolar: „Afost odata un castel…” f ăr ăsăi-l ar ătăm.când ai un prieten eşti bogat”este adevarată.sustineducatia. Mariana Bădulescu. Elena Mihăilă. Adriana Popa.. prieteni dragi!Mulţumim colaboratorilor!Nr. ed. va zice:„Unde-i castelul? Cum arată?”. prof.prof..ro/proiecte-in-desfasurare/001-prietena-dinbiblioteca/ 55 .

(Coord) . J..Language:EnglishChoose the language in which you want to experience Scribd:EnglishEspañolPortuguês (Brasil) .Volum 2From stefan.Danion Vasile REPERE-Duhovnicul-Rugaciunea-PostulFrom Emma_m481 p.Adams. Calistrat de la Barnova .rile Pustiite.balcan313870 p.Arsenie Boca .Cararea ImparatieiFrom ServantOfGod158 p.XIIIFrom krestonosetsPrev· Next 481 p.From dragomirnaPrev· Next 19 p. J.Conexiuni_Septembrie_2005From api_11797_dorinfathe177 p.Lordul David LindsayFrom fakiruPrev· Next 290 p.Titus Crişciu .Îngustime sufleteascăArsenie Boca Cararea ImparatieiFrom ServantOfGod79 p.EXUVII 4Revista Liceului Teoretic Nicolae Balcescu.From tiberiu2907 Next 63 p.PRIMAVARA COPILARIEI 16From FRANTA727 p..com/scribdAboutPressBlogPartner sScribd 101Web StuffSupportFAQDevelopers / APIJobsTermsCopyrightPrivacyCopyright © 2012 Scribd Inc.Antologia 1 Cu CopertiFrom ioan pustanPrev· Next 20 p.Cararea Imparatie2From Cristian Nistor12 p.com/scribdfacebook.tematica Neuitatele VacanteFrom realcrimson85 p.Cum sa ne mantuim vol.Cararea Imparatiei 2From Duinea Victorel28 p.Veronika se hotaraste sa moaraFrom dana2208Prev· Next 0 p.1 BlankCd]From fakiru626 p.Treptele infernului de Ion MoraruFrom krestonosetsPrevUpload a Document Search Documents Follow Us!scribd.Danion Vasile.19 Dervisul [v 1.Capitolul XVII .Mangaiere.danion vasile despre infruntarea necazurilorFrom Deak Zsolt208 p.Opinii.Capitolul I .9From edi6661918Prev· Next 20 p. valori şi credinţe.v0.Karl May . nr 3 .TRENULFrom krestonosets481 p.Nr3 Final A5From Claudiu80is79 p.Revista OctFrom diana_nPrev· Next 410 p. Ne vorbeste Par.Cararea ImparatieiArsenie Boca .tineriisisexualitateacompletFrom mmgg2947 p. p 41-50From oapahideanu290 p.com/scribdtwitter. 2Extrase din Sfintii Parinti despre mantuire .Ce urmăreşte DumnezeuArsenie Boca Cararea ImparatieiFrom ServantOfGodPrev· Next 79 p.Opere Vol.La plantaţieFrom fakiru290 p.Paulo Coelho .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful