Primavara Copilariei 14 f BunaScribd Upload a Document Search Documents Explore DocumentsBooks - FictionBooks - Non-fictionHealth & MedicineBrochures/CatalogsGovernment DocsHow

-To Guides/ManualsMagazines/NewspapersRecipes/MenusSchool Work+ all categoriesFeaturedRecentPeopleAuthorsStudentsResearchersPublishersGovernment & NonprofitsBusinessesMusiciansArtists & DesignersTeachers+ all categoriesMost FollowedPopularMagda Nicolae We're using Facebook to personalize your experience.Learn More·DisableView Public ProfileMy DocumentsMy CollectionsMy ShelfMessagesNotificationsSettingsHelpLog OutYou're looking at our new docum ent page format. If you prefer the old one, click here. Have any thoughts? Leave us your feedback. ×inShare0Embed DocCopy LinkReadcastCollectionsCommentsGo BackDownload 1 Nr. 14 septembrie – octombrie - noiembrie 2010ISSN 1843 – 6757revistăon-line -Realizareşi tehnoredactare : prof. Nicoletta HuştiucŞcoala cu cls. I-VIII ,,Ioan Mihu”G.P.N. Vinerea, Cugir, jud.Alba 2 M ă mici, t ă tici, bunici, v ă invit ă m s ă citi ţ i revista noastr ă ! Minunatele ei pagini v ă a ş teapt ă ! -revist ă dedicat ă copiilor de pretutindeni, cadrelor didactice, dar pe care o pot citi deopotriv ă fr ăţ iorii mai mari, p ă rin ţ ii ş i de ce nu, bunicii- ,,-Hai mai bine despre copil ă rie să povestim, că ci ea singur ă este vesel ă şi nevinovat ă !” Ion Creang ă Sigla noastr ă Culorile copil ă rieiDin cuprins :1. Vorbind cu toamna2. Părinţii trebuie să ştie !3. Proiecte noi4. Educator, învăţător, profesor5. Creaţie în...recreaţie6. Jocuri deosebite7. Toamna de ieri, de azi8.Ţara noastrăaur poartă...9. Musafirii povestesc10. Ecologieşi armonie11. Pagina din jurnal12. Din activităţile noastre13. Drumuri de poveste14. Hai săcolorăm ! 3 În livadă Meri, perişi chiar gutuiAre Dinu în livada lui.Zi de zi la ei priveşteŞi cu drag îi îngrijeşte.Fructele se coc pe rândVitaminele oricând.Mâncând zilnic un măr gustosDinu e tare sănătos.Prof. Cecilia TelehoiuG.P.N. Mircea Vodă ConstanţaSfatul măruluiDin livadăa luatUn măr roşu, parfumatŞi l-a dus la el acasă,Chiar l-a aşezat pe masă.-Spală-mă, nu fii gr ă bit!I-a spus mărul pr ăfuit.Murdar nu măfolosiTe-ai putea îmbolnăvi.Copilul l-a ascultatŞi îndatăl-a spălat.Mărul i-îi dăcu plăcereVitamineşi putere.Prof. Cecilia Telehoiu, G.P.N.Mircea Vodă, Constanţa 4Poezii, poezii, pentru noi, pentru copiied. Maria Brumar, G.P.P. Agnita, jud. SibiuCE POT FACE CU MÂNUŢACe face mânuţa mea ?Ea mângâie-aşaşi-aşa ! (o mânămângâie pe cealaltă)Dar şi pişcă, au, au, au ! (o mânăpişcăpe alta) Nu îmi place, nu mai vreau !Gâdilă, ha, ha, ha, ha !(gâdilături sub braţ)Căci ne place, nu-i aşa ?Scarpină, o, o, o ! ( se scarpinăpe picioare)Şi aplaudă, bravo ! (bătăi din palme)Ea dansează: hop, hop, hop !(se învârte în aer)Şi-apoi se ascunde…stop ! (mâinile la spate)CUM SUNTCând sunt liniştit,Te privesc zâmbind,Când sunt furios,Măîmbrac pe dos.Vesel dacăsunt,Râd cu nasu-n vânt,Când mă-nbolnăvescAbia te privesc, Dacă-s supărat,Măascund sub pat,Iar când mi-e somnic, Nu mai spun nimic.Sădormim un pic… 5 Corpul meuCapul meu micuţ, rotundEu cu mâna îl atingŞi simt părul mătăsos,Iar apoi, fruntea mai jos.Chiar sub frunte ochişori,Rumenişi calzi obr ă jori,Un nas mic, douăurechi,O guriţă şi-apoi trecGât subţire, trunchi vânjos,Mâinile le duc mai jos,Umeri, coate, degeţeleBune săte joci cu ele.Picioruşele-mi-îndoiŞi genunchii amândoi.Tălpi micuţe în papuci, Numai bune săalergi.CopilulSunt copil caşi voiOchişorii mei sunt doiAm un nas micşi o gur ă Ca săgust o pr ă jitur ă.Cu urechile audŞi maiştiu s-aplaudCu mânuţele micuţeHărnicele furnicuţe.Prof. Cristina Cobzuc,Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1 „Lumea copilăriei”Gura Humorului 6ŞCOALA CU CLASELE I – VIII „CLOŞCA” CĂRPINIŞ, jud. AlbaCLASELE I - IVÎNV. SONIA CRÂSNICSALUTARE TUTUROR!!!Suntem un grup de 14 elevi în cele patru clase. Împreunăam hotărât săpornimîntr-o călătorie spre a cunoaşteşi a descoperi lumea de la lucrurile familiare pânăla stele.Cei din clasa I ne vom str ădui sădescifr

pentru ca de la 1 octombriesăînceapăcursurile. iar în cei 5 ani reţeauaşcolilor care au desf ăşurat ateliere a ajunsla un număr de 25şi 500 de copii participanţi la atelierele de var ă. jud. Cărbuneşti. rebusuri. Trandafirilor nr. scrisuluişi socotitului. se formeazăprin educaţie o conduităadecvatăproblematiciimediului înconjur ător. jud.. Str. excursiişi drumeţii. iar ceilalţi prin cercetareşi explorare vom str ă bate oceanul cunoaşterii pentru a ne lărgiorizonturile.Anul 2010 a avut o dublăsemnificaţie pentru ceea ce înseamnăEDUCAŢIE. vizite.Înscrierile la acest cerc se fac în fiecare an în perioada 1-30 septembrie la sediulClubului Copiilor Tg.Cei 70 de invitaţi.Prof.. Ceau şu Silvana-Alisa 8Oglinzi de astăvară Oglinda vizuală Săfim mici pictori sau . săcunoaştemşi noi câte ceva despre activităţile elevilor de laalteşcoli. săpăşim în lumea de basm a lecturilor.PARTENERIATEşi FIECARE COPIL ÎNŞCOALĂ. umbr ă. suntem dornici să învăţăm lucruri minunate. Liliana Mursa. iar cei care cu emoţieşi-au prezentat realizările au adusmagia ca de fiecare dată. miros.noi toţi suntem Picaso.Au fost 5 ani în care am dezvoltat o reţea de cadre didactice formate pemetodologia propusăde Asociaţia Ovidiu Rom.Compania Roşia MontanăGold Corporation.ăm tainele cititului. Invitaţiiveniţi din judeţeleţării au putut vedea oglindităîn imaginişi poveşti activitatea dinatelierele de var ă ŞOTRON. Alba 9 5 ani de Parteneriat pentru EducaţieConferinţa de bune practici.Acesta va fi un mic dar pentru bunicaşi mămica sau de ce nuşi mătuşica la finalul atelierului.privat la nivelul comunităţilor locale pentru dezvoltareagândirii.. voluntari din comunităţile aplicante în proiect veniţi la Roşia Montanăau petrecut câteva ore formând o echipăcare va promova parteneriatul public . în cadrul parteneriatului pentru educaţie.În aceşti ani am avut alături de noi oameni care cred în puterea educaţiei de aschimba în bine viitorul generaţilor . atingere.Asociaţia Edu Caleidoscopcare are ca scopdezvoltarea comunităţilor locale prin desf ăşurarea activităţilor formativ-educativeşisocialeşi responsabilizarea societăţii civile în cadrul parteneriatelor de responsabilitatesocială.Oglinda prietenieiPalmele prietenilor Fiecare copil va avea 2 coli albe. Asociaţia Ovidiu Rom a sărbătorit10 ani de activitate în Româniaşi 5 ani de când la Roşia Montanăs-a desf ăşurat primulatelier de var ă ŞOTRON. Nu uitaţi săscrieţi numele copiilor. comunicăriişi creativităţii la nivel individualşi instituţional în contextuldezvoltării durabile a societ ăţii româneşti.Prof.Preşedinte Asociaţia Edu Caleidoscop. încheie activităţile care s-au desf ăşurat pe perioada verii. stimulând interesulcopiilor prin aplicaţii practice. 7 CERCUL DE PROTECŢIA MEDIULUIDE LA CLUBUL COPIILOR TG. 110.”Vom desena copiilor în creion.Sunt foarte mulţi copii interesaţi de acest cerc.program deresponsabilitate socială.Apoi se va organiza expoziţia. naţionaleşi chiar internaţionale) la care am participatşi la care am obţinut valoroase premii. numeroasele concursuri (interjudeţene. păreri. etc. o posibilăcauzăfiind problematicade mediu actuală şi de ce nu. săschimbăm impresii. Ne continuăm drumul spre necunoscutşi în acest anşcolar. o metodologie alternativă. primari. CĂRBUNEŞTICercul de Protec ţ ia Mediuluidin cadrul Clubului Copiilor Tg. Cugir. gânduri. cadre didactice. ghicitori. se popularizeazăîn rândul copiilor planteleşi animalele ocrotite din judeţdar şi dinţar ă.Şcoala cu clasele I-IV Gura Roşiei. gust. inovativăcarevine în sprijinul copiilor şi al dascălilor în educaţie. Cărbuneşti urmăreşteformarea deprinderilor de îngrijireşi ocrotire a mediului înconjur ător. Vinerea.Asociaţia Ovidiu Rom a premiat ca în fiecare an dascălii care prin munca lor auar ătat cămisiunea de a aduce „Fiecare copil înşcoală” nu e tocmai uşoar ă şi că schimbarea depinde în primul rând de ei. jocuri. sunet. înr ămând în prealabil lucr ările. sătransformăm fiecare paginăa manualelor într-un prilej de bucurie. Am început cu 1 atelier de var ăsi cuo grupăde 50 de copii. Nicoletta Huştiuc. săcunoaştem aceastălume minunatăcareînseamnăculoare. G.Suntem înclasa I. apoi ei vor picta cu îndrăzneală.După5 ani de parteneriat local în educaţie am creat un ONG care a preluat portofoliul desf ăşur ării activităţilor. Alba . pe care va imprima palma saşi a prietenului său.În cadrul cercului de Protec ţ ia Mediuluise studiazălegislaţia în vigoare privind protecţia mediului.P.N.Văaşteptăm cu dragşi în acest nou anşcolar! Prof. dimensiune.

ÎMPIETRIŢIIDesf ăşurare joc:un jucător este urmăritorul. iar alţii încă stăteau prinşi de mâna caldăa mamei. dansaţi picioare mici.P.Purecii sar din calea lui. Urmăritorul poate arunca fularul iar pe cine atinge fularul este noulurmăritor. cei 15 exploratori din clasa I aiŞcolii cuclasele I-IV Gura Roşiei.G. Eldoreşte săîi prindă.Fiecare jucător o prinde de margini de jur împrejur. IOSIF(poetromân)15 septembrie – 120 DE ANI DE LA NAŞTEREA ACTRIŢEI AGATHACHRISTIE (scriitoare engleză)21 septembrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA PĂCII26 septembrie – ZIUA LIMBILOR EUROPENEOCTOMBRIE1 octombrie – 350 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI DANIEL DEFOE(scriitor englez)1 octombrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA MUZICII4 octombrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA ANIMALELOR 5 octombrie – ZIUA BIBLIOTECCARULUI5 octombrie – ZIUA PEDAGOGULUI7 octombrie – 100 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EUSEBIU CAMILAR (scriitor român)12 octombrie – 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI LUCIANOPAVAROTTI (tenor italian)NOIEMBRIE5 noiembrie – 130 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI MIHAILSADOVEANU (scriitor român)20 noiembrie – 100 DE ANI DE LA MOARTEA LUI LEV TOLSTOI(scriitor rus)27 noiembrie – 125 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI LIVIU REBREANU(scriitor român)29 noiembrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA CĂR ŢII30 noiembrie – 175 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI MARK TWAIN(scriitor american) 11 JOCURI DE TEAM BULDINGContinuare din nr. aşa cum ne îndrumădoamna mereu. să construiascăo cupolărotundăetc. Astfel să pot număra boabele de orez.Pentru cine sămai ai ochi? A. El poate fi readus laviaţăprintr-o atingere sau o vorbăprietenoasă: „Trezeşte-te” a unui alt jucător.ŞTAFETĂ Desf ăşurare joc:participanţii stau în cerc. Era totul plin de flori. Cunoşteam clasaşişcoala. d. săridice pânza susşi cât mai întinsă. Toţii copii vor ţine paharul numai cu dinţii. dansaţi capete mici. uite oglinda fermecată! Am desenatşi am scris ceeaceştiam . Ne-au spus ce putem deveni pesteani.Dansaţi aici. se încearcăa nu se pierde multăapăpânăla ultimul. dansaţişi-aici!Când pă puşile se distrează Şi funduleţul le dansează. Apoi ei încearcăsă fluture pânza.Dansaţi aici.N Tărtăria. Poate unele le uitasem de emoţie. a. 13ŞTAFETA ÎNVÂRTITĂ Desf ăşurare joc: membrii fiecărei echipe vor trebui săparcurgăun traseudelimitatşi săefectueze anumite operaţiuni dupăce în prealabil se învârt de10 ori în jurul unui jalon.ZIUA CUNOŞTINŢELOR 3 septembrie – ZIUA ARMATEI NAŢIONALE8 septembrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂPENTRU ALFABETIZARE11 septembrie – 135 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUIŞT.Deodatăuşa clasei s-a deschisşi au păşit cuşi mai mare emoţie foştii elevi ai doamneiînvăţătoare care acum sunt pentru prima datăstudenţi. dansaţişi-aici!Când pă puşile se distrează.Elevii clasei I. apo devine acesta câine.10 Toamna în sărbătoriSEPTEMBRIE1 septembrie .Şi tot aşa. căr ţişi emoţie.Şi că pşorul lor dansează Dansaţi. săarunce pânza în susşi săo prindăsălase un obiect săruleze pe pânzădintr-o parte în cealaltă. probădeosebit de antrenată şi amuzantă. dansaţi funduleţe de pici. jud. Pureciiapoi sar iar ăde trei ori. Jucătorul cu paharul plin seapropie de vecinul său sin stângaşi f ăr ăsăfoloseascămâinile toarnăapa din paharul său în paharul celuilalt. suntem la activităţi. dar în acea zi a fost altfel. Olar Simona. Petru căeste bătrân el nu mai vede (el închide ochii). Se pot faceşi cu mai mulţi „purici”. Alba 12Un început minunat!Am pornit în marea aventur ăa cunoaşterii noi. scriem. alţii săne povestească. săfacăvaluri prin ridicareaşi coborârea pânzei. Ei trebuie să îndeplineascămai multe sarcini: săschimbe rolurile între ei mergând pe sub pânză. fiecareţine între dinţi un pahar din plastic gol. dar dupătrei sărituri ei obosescşi trebuie săseopreascăpe loc. unii dornici săr ăsfoiască. învăţătoare LILIANA MURSA 13 Păpuşile dansatoareCând pă puşile se distrează Mânuţele lor aşa dansează:Dansaţi. socotim. Un pahar este umplut cu apă.Dansaţi aici.Variantă: dacăse joacăîn încă pere în loc de apăse poate lua orez. dansaţi mânuţe mici.VALURI ÎN VÂNTDesf ăşurare joc:este nevoie de o pânzămare dintr-un material uşor. ne jucăm într-unanume fel. O.Dansaţi aici. m. dansaţişi-aici !Când pă puşile se distrează Obosescşi-atunci .Dansaţi.Prof.PURECIIDesf ăşurare joc: un jucător este un câine pe care îl supăr ăpurecii.A trecut ceva timp. citim. Câinele prinde un purice . ne-au ar ătat cădrumul e lung dar plin de bucuriişi realizări. Dacăel atinge un alt jucător acesta r ămâne împietrit loculuişi nu se mai poate mişca.Ş. dansaţişi-aici!Când pă puşile se distrează Şi picioarele lor dansează Dansaţi.

.Să ştii ce e înmulţirea!Săfaci bine împărţirea.. ni se dau teme ... dar dupăce am intat în sistemuleducativ rând pe rând am ajuns la concluzia căintegrareaşi chiar principiul unei singureşcoli pentruţoţi. jud..se-aşază.Kilogrameşi pisoiNumere puse-n careu…Doamne!.. mai cad zece.TeutschAgnita/Sibiu)Mate-matematicaToţi spun că-i materie grea. Agnita.diferiţi“.toţi copiii sunt egali”.” mai mare”. educatoarea având libertateasăle adapteze grupei proprii.Câte vin în urma lor!Câte bile-s în cutie.Câţi stropi curg prin robinete.Sau săluăm pe rând. a comunităţiişcolareîntr-adevăr pentru toţi copiii f ăr ăexcepţie.ne e tot mai greu!Ba mai nou..... sau se pot pune muzică şi atunci se transformă în joc muzical... deşi nu am înţeles prea bine acest certificat medical înmomentul în care mi-a fost înmânat de mama ei cu ochii în lacrimi am înţeles cădacăacei ochişorifrumoşi ai Cosminei nu pot săperceapădecăt lumină şi întuneric trebuie ca în viaţa ei săfac totul casăapar ăculoare. câte luniTu pe toate săle-aduniAtâta timp cât stai laşcoală Din toamnăpână-n primăvară.Destul de mult timp în viaţa zilnicăam fost adepta principiului căeste nevoie de clase speciale. dar egali a venit în acest anşcolar când în clasa I am o fetiţăminunatădiagnosticatăcu AO( Uoeităsechelar ă..vreţi sămăsuraţi!*****Cinci petale are-o floareSi sunt sute-n stratul meuCâte sunt ele de toate?Socoteşte cănu-i greu!*****Părul face zeci de pereMii de miezuri sunt în nuciDin livadăde-ţi voi cere... tratând elevii egal. DAR EGALIPornind de la articolul din constituţia României.mieunau care de care.Ce producţie aduci?*****Câte zile....2..Pânăsăptămâna treceMai cadşapte..Să-ncerce chiar a se jucaCu “doamna”.Dar azi… aşa cum ni se cereIat-am compus nişte probleme..Dupăacest aspect de a fi acceptatăcu ..nimeni nuştie!...D..P.Pătru M. de ce spun acestlucru pentru căîn anulşcolar 2009-2010 am început sălucrez cu un băieţel cu tetraparezăspastică.. iute în patCăci e timpul de culcat !Se executămişcările sugerate de textul poeziei.E-o lume de poveşti la mateDar cei isteţi.şi astfel am acţionat în formarea identităţii.Milimetri pe echer....Căte fiinţe sunt de toate?Socoteşte de se poate!*****Bate vântul ne-ncetatFrunza-n tei s-a supăratCad azi trei.educaţiespecială“ pentru copiii .Mac.. suntemcondamnaţi săcomitem ilegalităţi.. mac..Celor mari nici nu le pasă Câte griji pe noi ne-apasă!Cad problemele pe noiSi cu mereşi cu oi.Flori...Cam multe vrea: săchibzuieşti..Ce număr au zece ghete…Câte păsări trec în zbor.Câte stele sunt pe cer. mi se pare căaşputea spune posibilă..Noi săfacem mici probleme. Trebuie săpresupunem că sunt inegali pentru a-i trata egal..1... iar Mihai se bucur ăde aprecierea meaşia colegilor.. Scoala G.. nu a fost greu deoarece elevii clasei mele au înţeles poate dintr-o privire cătrebuie săotratăm pe Cosmina caşi pe un copil egal. cataractă congenitală şi fibroplazie retrolentală)...Nescrise încă-n nici o carteDe noi ... care prevede că.deşi la început stângace. Sibiu 14 15De-ale matematicii(De la una din activitătile noastre: cls a III-a A înv...... De aceea pentru a putea acordaatenţia cuvenităunui copil chiar dacăeste diferit trebuie privitegal de cei din jurul lui..P. i-au fost prezentate componentele claseişi prin exerciţiiCosmina a reuşit săfacăfaţăcerinţelor şcolarităţii...3.. Maria Brumar. mac de zeci de oriMăcăie alte surori...Provocarea de a-mi întări afirmaţiile despre aceşti copii ..ştiu cum se poate..Câţi paşi faci pânălaşcoală. Am pornit la drum prin a aduce culoare în viaţa Cosminei.. am reuşit săcolabor ăm foarte bine. Matematica! DIFERIŢI...... mâine cad două Iar a treia zi cad nouă...Câţi edili la primărie…Căsuntem mici..Vărugăm săcalculaţi:*****Fuge trenu-n goana mareViteza-i de acceleratCe distanţălasă-n urmă?Poate . G.R ăspuns. pomi ori animale.diferiţi”... Din primelezile a fost înconjuratăcu multădragoste.elevii inventate!Toţi acei ce ne-ascutaţi.Cu”de-atâtea ori mai mult”. la început prinsocializare.Ed.... ai numaratCâte frunze au picat?*****Si-ncănu le-am spus pe toateCâteştim noi de la mate:Câte fete-nşcoală-nvaţă.*****Strig-o raţămac în curteAlta măcăie pe punte. exact săîi găseşti.“Cu-atât mai mic”.Câţi metri are o aţă.Vântule.Si-acum vine întrebarea:Cât de-adâncăeste valea?Si-ncăuna mai uşoară:Puntea câţi metri măsoară?*****Pisicuţa f ărărostS-a aşezat într-un colţ Privea motăneii care....Câţi saci macinăo moară. de o .

părinţi !Institutor Ciurea Daniela 18 Bostanii – bucuria copiilorE toamnă! Oamenii gospodari se pregătesc săculeagărecolta. doi dovlecei gălbiori.. năsuc.. Au strâns în coşnuci. Partea în care am decorat dovlecii a fost foarte îndr ăgităde copii.Cum stătea el pe gânduri. pere. S-a rostogolit pânăîn căruţă şi acălătorit pânăîn oraş.Când au găsit cosul. Te primim.ce peisajextraordinar –super “..zărit-o” să ptămâna trecutăla ora de opţional . ce săvezi ? Surpriză! În coşse ospăta o mică . Am r ă pitşi noi câtevamomente din acest anotimpşi ne-am bucurat împreunăîn cadrul unui atelier de lucru. dar salvarea a venit de la Crina o fetiţădin clasa a III-a care sare foarte des atât în ajutorulei. Grupa „Florilor”. Toatalumea s-a bucurat de aceste momente de relaxareşi bunădispoziţie. gutui aurii.Inst.egal dar diferit “ …... S-aluat dupăeişi a ajuns într-o gr ădiniţăplinăde copii frumoşi.Văzând cât de frumos e sculptat de copii . în iarba verde-gălbuie au găsit o mulţime denuci. Măprimiţişi pe mine săma joc cu voi ?. al încântării simţurilor.O fetiţăcu codiţeşi un băieţel bruneţel în vacanţăla bunici au plecat la plimbare prin gr ădină.Oare ce se va întâmpla cu noi ? Cu siguranţănoi vom r ămâne stă pânii lanuluişi vom aveasoareşi luminădin belşug !Ei nuştiau căde fapt vor deveni nişte felinare f ăcute de copiii care abia aşteptau revenireatoamnei.Literatur ăpentru copii”. Cânda crescut măricel. luat de la bunicuţa s-au gândit săpunăfructele coapte pentru a-i face osurprizăbunicului. la micădistanţă.Zice Cotocel:.nu te obligănimeni săo ajuţi dacănu vrei” atunci Georgiana aspus .Autori : Roncea CristinaHrubi FeliciaDovlecelul fermecatÎntr-o gr ădinăfrumoasăa r ăsărit dintr-un vrej căţărat pe gard.. s-a hotărât săplece în căutarea unor tovar ăşi de joacă. Rostogolindu-se pe str ăzi a văzut copii zglobii gr ă bindu-se spre gr ădiniţă. în momentul în care copiiivizionau filmul .Dumbrava minunată“. într-o zi de toamnă.. Săprofitam cât mai mult deaceste întâlniri copii...P. chipul îi radia de fericire. educatoareleşi părinţii.Cei doi dovleci pe nume Bondocelşi Cotocel încep săvorbeascăîntre ei speriaţi de faptul că vor r ămâne singuri pe câmp.. copii frumosi ! spune dovlecelul . iar coşul l-au lăsat jos pentru a găsişi alte fructe. iar la scena din dumbravăea a exclamat . sperând săgăseascăo gr ădiniţăpentru dovlecei.Buna dimineaţa.Dionisiu Popoviciu” Tăuţi. guriţă.. jud. cuminţişi jucăuşi. lucrând în echipe. Au întâlnit în cale un nuc. galbeni.Şi asa a mai trecut o toamnăminunată şi plinăde roade..Autori :Cârstea AndreeaMuntean AdamVoişan CristinaGaş par Ana-Maria 19 Pocănelşi BocănelA venit toamna ! Toamna bună şi bogată.În coşul pentru fructe.Bunădimineaţa.do’mna eusătulat ’e Co’mina” deşi am înţeles mesajul am pus-o sărepete ce-a zis )o clipăam r ămas f ăr ă replică. Dupăo noapte friguroasăle veni rândul săajungăbucuria copiilor. multe fructe aşteptate de toţi copiii. Au participat preşcolarii grupei. Părinţii au compus câteva povestioare dr ăgute pentrucopii. Alba 17 Sărbatoarea dovlecilorGr ădiniţa P. negri. am înţeles cătrebuie săacţionezşi în schimbareamentalităţii părinţilor. În lanul de porumb se aflau doidovleci care priveau cum oamenii se gr ă besc săumple coşurile cu porumb copt .plăcere în colectivul clasei deşi am avut în una dinzile un moment care m-a pus pe gândurişi m-a f ăcut sămăgândesc de douăori când cer ajutorulcolegilor Cosminei ( Georgiana o fetiţătot din clasa I cu defect de vorbire mi-a spus . plictisindu-se singur. dar şi al lui Mihai. văzu o căruţătrecând pe acolo. un dovlecel micşi galben. dovlecelul radiazăde fericireşi din acea zi îi aşteaptă luminosşi zâmbitor în fiecare dimineaţă.7 Deva . Guran Liliana Gabriela Şcoala. Prin tot ceea ce am f ăcutşi fac în continuare pentru Cosmina cel mai mult îmidoresc săapar ăîn viaţa Cosminei o armonie de culori. dar acea fericire era puţin umbrită. acea paletăde culori pe care Cosmina a. iar pe jos. dovlecel ! au r ăspuns copiii. căci filmul rula pentru toţi .. dar hai săte ajutăm săsemeni puţincu noi. S-au gândit săse întoarcăla coşul cu nuci pentru a pleca acasăcu dovlecii. prin spusele: .Nr.Toamna este un anotimp al belşugului . Mare le-a fost mirareacând au găsit. da aşa a ‘isşi mami sănu mai ajut’’. educatoare.Văzând cănu găseşteo gr ădiniţăpentru dovlecei s-a hotărât săr ămânăla gr ădiniţa copiilor. încărcatăcu de toate: struguri roşii.L-au înconjuratşi au început fiecare să-i deseneze ochişori.

încât trezi purceluşii cu o nuieluşă şi începu să-i dojenească:Niciodatăsănu vămai atingeţi de lucrurile care nu sunt ale voastre !Autori :Draia RaduApostol Cipriana 20 CUFĂRUL AMINTIRILOR Într-o duminicădupăamiază. Făr ăsăstea prea mult pe gândurişi parcăînţelegându-se din priviri. de altfel. S-au dus acasă şi s-au gândit săarate bunicii recolta lor .... gr ădinile s-au umplut de roade: mere. micuţii săi nepoţei promoveazăun joc. iar el . Susţin Educaţia (www.iar în mâinile-i firave căra permanent un cuf ăr.dornici de a oferi copiilor condiţii mai bune de studiu. organizaţiilor şi instituţiilor din România care pot ajutaşi îşi doresc săsprijinerealizarea proiectelor propuse de dăscali.silitor la învăţătur ăera unori poznaş.Dupa cină. G. Prin acest Program dorim: · săaducem . apărea „el”şi dădea totul în vileag. Dâmboviţa 21 Autor: ed. înainte de terminareavacanţei.. BacăuIdée: materialul se poate imprima pe format A2şi folosi cu drag la clasă! Succes! 22 A fost lansat Programul Sustin Educatia! / www.N. într-o toamnăfrumoasă şi caldă. au dat de castronul cu bostani . trebuia să-şicapete libertatea la joacă. Dupăvara ceaînsorită. învăţătorilor şi profesorilor dinşcolile publice din România.P. încare”pretindea” căavea boacănele tuturor copiilor. prin obţinerea definanţări provenite din donaţii private.strigăBianca.dovleci durduliişi galbeni. vacişi oi.P. printre ramurileîndoliate.N. uita să-şi îndeplineascăunele sarcinigospodăreştişi multe altele. o razăde soare îi mângâie jucăuşchipul. un papion mult prea mare pentru construcţia sa firavă şi-o pălarie cam pleoştită. au înconjurat castronul ca pe un duşmanşi cu pofta lor bine cunoscută. 13 octombrie 2010– Asociaţia Românăpentru Educaţia Tinerilor (A. oriunde ar privi.Era tare guraliv!Şi întotdeauna apărea doar atunci când părinţii soseau acasă.sustineducatia. se nă pustir ăasupralui înfulecând pe ner ăsuflate bucăţile gustoase de dovleac.Şi tocmai când”brava”mai bine. pere. bunicaşi fetiţa au copt o plăcintădelicioasă. nr.-Bunicule!Bunicule!Mergem acasă?Bătrânul se trezeşte din visare.-Unde eşti tu.înv..veveriţă.-„Un spiriduş”. se aşezăpe o băncuţăretrasăca să-şi tragăsufletul..Avea ochii marişi pătrunzători. copiii s-au culcat având în camera lor cele doua sculpturi în dovleac. avea un frac negru str ălucitor. Spiriduş?cu copilăria ta. Dar când se apropie de castron . ar ătând o veverităce se căţăra pe un copac. gâşte.ro Bucuresti. porci. jucându-se prinogradă.Sub privirile pătrunzătoare ale bătrânului.Din miezul dovlecilor.E înconjurat de un adevărat cimitir de frunze.nimic ! Gol ! Văzu purceluşii dormind la soare cu bur ţile pline. epayment sau prin poştă. jud.T. A mers în gr ădină şi cu mult drag a ales câţiva bostaniauriişi durdulii.Supărarea bunicii fu atât de mare.-Ha!În picioare avea ciubote cu cataramă. ele zac moarte lânga el..!Prof. Buniculşi băiatul ausculptat din coaja dovlecilor doua feţisoare zâmbitoare. chiar în curte.. 11 Oneşti. roşii.Între timp..Bătrânului îi apăru un surâs pe buze. Odatăcu ea.Copil..-„Spiriduş. chinuit de bătrâneţeşifr ământări..R. o delicioasăplăcintăcu dovleac. Cornelia Hurmuzache. Proiectul se adreseazăîn acelaşi timptuturor persoanelor. Le-au datşinume: Pocănelşi Bocănel. Ducându-şi nepoţeii de mânăse îndreptăcătre parcul dinapropierea casei lor. copilul Pavel. Într-o zi. iar când dădea jos pălăria apăreaucâteva fire de păr zburlite.. doi dovleci cu care s-au lăudatşi la întoarcerea în gr ădiniţă!Autori :Samartean DacianaBode IoanaPurceluşiişi plăcinta de dovleacEra odatăo fermăunde tr ăiau multe animale: găini.ro ) este un program ce se adresează educatorilor. a lăsat dovlecii tăiaţişi pregătiţi pentru plăcinta într-un castron. bunica se gândi săfacănepoţeilor..Era de-oşchioapă. care erau foarte neastâmpăraţi.E.. Dragodana.sustineducatia..Dupăceşi-a terminat treaba prin ogradă.)lanseaza aziProgramul Sustin Educatia. un program national de micro-finanţări pentru proiecte educaţionale. purceluşii de la fermă. a sosit toamna cea bogată... prin donaţii bancare. purta straieomeneşti. Pentru cămai avea ceva treabăprin ogradă.. destinat în întregime cadrelordidactice. bunicuţa s-a dus săia castronul pentru a face plăcinta.umbla la borcanele cudulceaţădin cămar ă.preşcolar: Radu Zoica..-„Un spiriduş”-îngânăPavel-aveaşi el unul în copilărie. nasul drept..Burduca.Pavel ieşi din casăhotărât să-şiscoatăgândurileşi nepoţeii la plimbare. arunca mâncarea care nu-i plăcea. cu tot. trei la număr. spiriduş” –strigar ăcei doi copii in cor.Jud.G.

ro. Nicoletta .T. pot cuprinde o gama largăderesurse (căr ţi.· săar ătam căeducaţia de calitate este posibilă şi depinde de fiecare dintre noi. în primul rând.Mai multe informaţii despre Program. discutareaşi aprecierea unor astfel de compunericontribuie la dezvoltarea capacităţii de exprimareşi poate servi ca stimulent pentru activitateacreatoare de mai târziu. câtşi non-formale. încercările originale muzicale.ce reuneşte parteneri din toate sectoarele societăţii – instituţii ale statului. se potadresa copiilor cu nevoi speciale.sustineducatia. Nu este acelaşilucru dacăelevul trebuie săredea cunoştinţele învăţate ori săle prelucreze.În activitatea de cunoaştere a elevilor nu ne putem baza pe informaţiile obţinute printr-osingura metodă. Proiectele eligibile în cadrulProgramului Susţin Educaţia: pot fi din orice domeniu (matematica. Este necesar ăîntrebuinţarea unui sistem de tehnicişi metode în măsur ăsăreflectezeactivităţile multiple.Discutarea testelor în colectivul clasei.literatur ă. asociaţiineguvernamentale.O mascărâde. sport.Creaţiile originale sunt expresii ale interesului elevilor şi ale tendinţelor de valorificare aînclinaţiilor şi aptitudinilor acestora. companii.R. echipament de laborator. înşcoalăori în afara ei. pânăla cele mai complexe examene. Varietatea acestor creaţii ne permite sădescoperim noi aspecteale personalităţii. de oriunde dinţar ă.Programul Susţin Educaţiaeste un program initiat deA. preşedinte Asociaţia Aret 23 Cunoaşterea copiilor prin produsele activităţii lorProdusele activităţii elevilor reprezintăcăi de cunoaştere a acestoraşi ofer ăposibilitatea pătrunderii în esenţa individualităţii lor.Văinvităm săsusţineţi educaţia alături de noi. la cunoaşterea realizărilor pe care leobţine în practicaşcolar ă. fiind învăţătura. pot fi depistateşi alte forme ale activităţii lor. planşe.care oglindesc gradul de pregătire a elevului în comparaţie cu cerinţele programeişcolare.studierea produselor muncii sale se refer ă. realizarea ingenioasăa machetei uneicontrucţii. Manciulea Mihaela Elena 24 25 Reciclareşi refolosire la grădiniţăprin confecţionarea măştilor pentru carnaval-material pentru concursul . softuri educaţionale. Compunerile stimuleazăanalizaşi aprecierea sistematicăa însuşirilor personaleşi a faptelor fiecăruia. etc.).. etc. Compunerile libere pot da câmp larg imaginaţiei. machete. o mascăplânge”-Prof. precumşi gradul de pricepereşi îndemanare practică. Corectarea. care duce uneori la destăinuiri ce înlesnesc pătrunderea în viaţaafectivăa acestora. dezvoltându-le spiritul criticşi autocriticCompunerileelevilor constituie un produs semnificativ al activităţii lor.E.Cristiana Anca.şi pot cuprinde activităţi educative formale. Ele nearatăîn mod direct interesele copiilor. Pelângăceea ce confecţioneazăelevii în orele de abilităţi practice.Nu este acelaşi lucru dacăelevii au fostsolicitaţi săr ăspundăla anumite întrebări sau sătrateze pe larg un subiect sau altul. Cu toţii dorim săfacem viitorul prin educaţia copiilor.David Prodan’’ SălişteaProf. muzică. ecologie.Şcoala cu clasele I-VIII .· săcontribuim la dotarea cât mai multor săli de clasăcu resurse de bază şi auxiliare pentruactivităţi educative formaleşi non-formale.. Activitatea fundamentalăa elevului.Confecţiilerealizate de elevi permit pătrunderea mai adâncăîn sfera individualităţii.Caracterul testelor de evaluare contribuie la formarea unei opinii asupra nivelului decunoştinţeşi în sublinierea anumitor tr ăsături individuale. Între acestea se aflătestele de evaluare curente. fizică. mulaje. evidenţierea unor aspecte pozitiveşi sublinierea celor maifrecvente greşeli stimuleazăla elevi autoreflecţia. începând de la rezolvarea celor mai simple problemeşi elaborarea temelor pentru acasă.).în parteneriat cuAsocia ţia Invictus. o deosebităsemnificaţie prezintă ceea ce realizează şcolarul mic din proprie iniţiativă.la viaţăcât mai multe proiecte educative destinate preşcolarilor şi elevilor.Prin apropierea de elevi. reprezentanţi mediaşi persoane individuale care doresc săcontribuie lafurnizarea resurselor educative atât de necesare înşcolişi gr ădiniţe. putând duce uneori la descoperirea timpurie a talentelor autentice. toate constituie activităţi care evidenţiazăaptitudinişi preocupări ale elevilor. săle punăîn practică. modalităţi de participareşi donaţii lawww. întreaga personalitate a fiecărui elev.Creaţiileliterare timpurii.

plimbărileei gânditoare. Cum asta? Cam cum arată schema de la circuitul apei în natur ă. Unele deşeuri pot firevalorificate. Acesta zâmbişi spuse:-Am ascultat cu foarte mare atenţie discuţia voastr ă şi sunt încântat săvăd căîn jurul meu tr ăiesccopaci atât de bunişi de generoşi. a materialelor rezultate din reciclareşi mai puţin a celor primare. Înacele locuri tr ăia o fetiţăcare nu f ăcea nici ea excepţie de la regulă… Plimbându-se prin păduricea preferată. Nimic nu se pierde. astfel încât utilizarea lor în procesul de fabricaţie presupune o activitate mai curată şi un consum mai mic de energie. săpoţi.-Nu. r ăspundeau fagii. ei hotărâr ăsăse adreseze copacului cel mai înţelept din pădure. ea se întreba care era motivul tristeţii sale. Alba Reciclarea este una din metode de a proteja planeta de poluare. comparativ cu a începe producţia cu materiale primare. ei începur ăsăexamineze într-un mod foarteserios situaţia. le-am împodobit. roşu. galben. să aduci chiar o mică.Am învăţat copiii cătrebuie sărefolosim hârtia. Cel mai mare beneficiu de mediu al reciclării este legat nu dedepozitarea reziduurilor. nu acesta este motivul.Deviza noastr ă: . oamenii deveneau posomorâţi o datăcu sosirea frigului.Materialele recuperate au fost deja purificateşi prelucrate anterior. brute. Vinerea. fiindcăun copac plânge când este tăiat. obosiţi de atâta fremătat. Am ales modelele.Reciclare înseamnăcolectarea separatăa deşeurilor (sticlă.E deosebit săpoţi contribui la îmbunătăţirea mediului înconjur ător. totul se refoloseşte. bineînţeles căaceastăcutieverde ne e de mare ajutor. dar nu reuşir ăsăgăseascăunr ăspuns. copacii examinar ăproblema sub toate aspectele.obiectele care nu ne mai trebuie le donăm sau le găsim o nouăîntrebuinţare. Ele cădeau pe pământşi r ămâneau verzi. o datăcu venirea toamnei? Când cerul . În următoarea etapă. plopii. dupăplecarea fetiţei spre casă. le-amrearanjat astfel încât oricine vede rodul muncii noastre săr ămânăimpresionat. dar însemnatăcontribuţie la protejarea mediului înconjur ător. le adunăm în Cutia verde.Astfel.-Ce se întâmplămicuţei noastre prietene ? Ce putem face pentru a o ajuta ?Mestecenii. avem grijăce facem cu materialele din plastic. fiecare emiţând ipotezeşi susţinându-le cu argumente puternice. care îşi fac griji pentru oameni. portocaliu. Tocmai de aceeea ne-am gândit săconfecţionăm măşti pentru carnival din materialerefolosibile. nu mai tăiem alţi copaci. hârtie). poate este din cauza frigului ? se întrebau mestecenii. Cam asa ar ar ăta teoria. ci de conservarea energieişi a resurselor naturaleşi prevenirea poluării prinutilizarea. plastic. cur ăţireaşi prelucrarea în bunuri utilizabile similare sau diferite. Reciclarea elimina poluareaşi conservăresursele naturale. Caşi cerul. str ălucirea din ochi.P.ruginiu. materialele corespunzătoareşi ne-am apucat serios de lucruExistăanumite avantaje ale reciclării. Deşeurile sunt păr ţi din materii prime sau dinmaterialele care r ămân în urma folosirii lor şi care nu mai pot fi utilizate. în procesul de fabricaţie.Şi-a pus un palton căldurosşi căciuliţă. confecţionarea.obiectau ceilalţi copaci. împreunăcu preşcolarii. în special pentru micuţa noastr ă prietenă.N.Astfel. Mi-a venit o idee: de ce sănu ne pictăm frunzele în culori diferite. Mult mai puţinăenergie este necesar ăpentru a transformamaterialele reciclate în produse noi. Cel mai indicat este să folosim materiale pe care pământul le poate absorbi naturalşi reintegra.Analize detaliate au evidentiat faptul ca aceste beneficii de mediu ale reciclării sunt cu mult maieficiente decat orice alte actiuni de protejare a mediului.HuştiucGrupa mare AlbinuţeleG.dar practica e altfel. carton. Copacii din aceastăpădure erau foarteneliniştiţi văzând atâta supărare în ochii fetiţei. natura o iubim!”. teii fremătau. Lor le plăcea râsul ei.-Dacăe tristă. Într-o zi. cutie pe care amamenajat-o special pentru reciclare.. bucăţi de cutii sau chiar cutii.Suntem ecologişti voioşi. Cugir. Tocmaide aceea când lucr ăm cu hârtiaşi ne r ămân bucăţele.Reciclarea conserva energia. bătrânul stejar. În sfâr şit.Ocrotiţi natura! Reduceţi. am adunat resturi de hârie. Principiul e simplu: refolosimhârtia pânăne plictisim. încă p de mic. jud. refolosiţi. dintre care amintesc câteva.Plopul întreba cu un aer gânditor:-Poate pentru cănoi ne pierdem frunzele?-Dar ei îi place atât de mult sămeargăpe covorul verdeşi moale pe care noi îl întindem pentru ea. reciclaţi! 26 De ce copacii î şi schimbăculoarea toamna?Era odatăo vreme în care frunzele copacilor nu-şi schimbau culoarea toamna.

familie. religia seconstituie ca o valoare ce da sens integrator celorlalte direcţii ale cunoaşterii. prin care nu numai copiii au întotdeauna deinvatat dar si oamenii.. Grădiniţa P. Acest element poate fi cultivat prininfluente educative deoarece copilul dovedeşte o inclinare proprie spre educaţie.Şcoala . Educaţia moral-religioasa trebuie sa . Deva 28 O abordare interdisciplinarăa religieiInst. Alergând printre copaci.Izbucnind într-un râs zglobiu. ca nişte mii de jerbe de aur. îşi mişcar ăbucuroşi ramurileşi frunzele pentru a salutaideea grozavă şi atât de simplăa bunicului Stejar. Daca vom reuşi sa sădim in sufletele copiilor tainacea mare a credinţei.necunoscut contemporanilor : principiul coeducarii.6.Alice Voinescu”Drobeta Turnu Severin. soarele îşi face apariţia totmai rar.Sensul educaţiei religioase porneşte de la faptul ca. voinici.De-a lungul secolelor. bucurie. munca. daca toate celelalte domenii au o valoare integrativa.A ta mână. istoriceşte a fost aşezat pe bazecreştine. Copacii se privir ăzâmbind cusubînţelesuri. neamul nostru romanesc adăinuit prin vremi cu credinţa in Hristos.Invatamantul romanesc nu a fost numai laic sau numai religios.Şi cu drag noi te primim. cls. fetiţa ridica cu picioarele razele soarelui de pe pământ. toamnă-mbelşugată. A doua zi. estetice. aceştia îl vor căuta pe Hristos in adâncul sufletului lor.În legume eşti bogată. când fetiţa ieşi în stradă. ea de gr ă bi spre păduricea ei.Poartaşcolilor deschizi.Prin educaţia religioasa trebuie sa realizam o cultivare a spiritului.Popescu Monica.a VIII-a E. 13-15)”.Studiul religiei trebuie sa conducăpe fiecare copil la înţelegerea deplina a relaţiei dintre religie siviata. adorarea aspectul. uimiţi de atâta înţelepciune. Ne ajuta sa construim unsistem de valori spirituale. estetica. Aceasta credinţa isi are r ădăcinile adânc înfipte ininvatatura Bisericii – „Mama a neamului romanesc” aşa cum a numit-o pe drept cuvânt NicolaeIorga. Ce ziceţi ?Copacii. este cunoaşterea si adorarea luiDumnezeu : cunoaşterea fiind partea teoretica.X. inca de la naştere. văzu cătoţi pomiişi pământul erau acoperiţi de soare. pentru ca El estesingurul model formativ existenţial. o-ntinzi. Ei hotărâr ăsă-şi schimbe culorile f ăr ăa mai pierdetimp. scriind despreinteracţiunea valorilor preciza ca. care este o realitatea fiinţei lui. morala. suferinţa si bine.Dupăvara cea cu flori. la Dumnezeu.Struguri dulci în vii atârnă.Ţie toamnă-ţi mulţumim.De aceea Mântuitorul nostru Iisus Hristos pune copilul in mijlocul activităţii Sale prin indemnul :„Lăsaţi copiii sa vina la Mine (Marcu. Mitrache Ofelia 27 Scrieri de toamnă ToamnaToamna cea îmbrobodită. Eaapeleazăsi isi găseşte unele premise care o fortifica in educaţia civica. Mântuitorul introduce un nou principiu educativ.Celor mari si celor mici. Nr. Dar noi putem săne color ăm noi înşineşi săacoperim pământul cu culorile soarelui: galbenaprinsşi roşu călduros.Educatoare: Popa Adriana-BiancaGrădiniţa P.In aspiraţia noastr ăspre perfecţiune.7 DevaReligios dintru început si increstinat odatăcu formarea sa ca popor.prof. sufletul copilului se afla instare de predispoziţie spre educaţie si religiozitate. Nr.Unul din obiectivele-cadru ale religiei ca obiect de studiu.devine tristşi întunecat. el fiind capabil de tr ăiri religioase datoritaelementului esenţial primit prin Botez – credinţa ca dispoziţie. aparatori si creatori de înaltevalori spiritual-morale si materiale. practic constând in morala siaspect religios. vorbeşte si filosoful culturii si esteticianul Tudor Vianu care.Cercetările in domeniul psihologiei copilului ne arata ca educaţia moral-religioasa este posibilade la cea mai frageda vârsta. împlinind caracterulecumenic al invataturii religioase. tu.Toamnă.Cu o mie de culori. iar preşcolarii cu tr ăsăturile de voinţa si caracter in formare suntreceptivi la influentele exercitate asupra lor. Despre sensul si importantaeducaţiei religioase. ne raportam la fiinţa divina.P. educaţia a fost strâns legata de religie. Biserica si Scoala au plămădit adevăraţi creştini si romani.P.În livezi fructe ne-ngână. In cultivarea sufletului educaţia religioasa nu este unilaterala. Ciurea Daniela .Bucuroşi.Educaţia creştina are ca scop mântuirea si transformarea sufleteasca dupăidealul pe carecreştinismul îl infatiseaza prin viata Mântuitorului Iisus Hristos. sfioşi. etice racordate la personalitatea fiecăruia dintre noi simaterializarea in comportamente integratoare in viata comunitatii.Aştepta să-i vinălocul.

ale căror bogăţii sunt „descoperiri fericite”şi nu rezultatul unor cercetări laborioase. modul lui de a gândi.Jucându-ne cu plastilină. educatoareşi a copiilor din grupele pe care le-am condus. însăeducaţia prin artă şi pentru artătrebuie săvinăîn întâmpinarea acestor mici artişti. Treptat va înţelege căorice acţiune de distrugere sau exterminarea de orice fel este câtse poate de dăunătoare pentru căstricăechilibrul naturii. prin intermediul culorii.11 Alba IuliaProtecţia naturii devine tot mai mult una dintre cele mai importante preocupări ale societăţiicontemporane. care nu este numai al său.sunt cele care se păstrezăcel mai bine toatăviaţa. alinieişi a formei. preocupările. Preşcolarii trebuie să realizeze căproblemele mediului înconjur ător sunt ale lumii întregi.Manifestările copiilor de a modela sunt cât se poate de fireşti. dar poate apareşi în stări pasive. a punctului. deprinderi de conduita si sentimente cu ajutorul cărora sădevină o adevăratăpersoanădeshisăcomuniunii cu Dumnezeu. Se poate spune ca sufletul cel mai propice pentru educaţie este sufletulcurat al copilului. căel.Copiii pot gusta încăde la fragedăvârstădin plin bucuria creaţiei. nu se „predă” cu uşurinţăoricui. „Pr ă jituri pentru musafiri”. Pus în postura celui agresatşi care nu se poateapăra singur.Inspiraţia copiilor apare în condiţii emoţionaleşi mentale deosebite.Frumosul exercităo nestăvilităchemare asupra fiinţei umane. dovedind încăo datăcă. GPN Moldoviţa 30 COPIII – PRIETENI AI NATURIIEd. dragostea de frumos este de ovârstăcu umanitatea. dar destulde eficientăîn planul emoţiilor şi sentimentelor: transpunerea copilului în locul elementului dinnatur ăcare a suferit o agresiune din partea omului. ale ficăruia dintre noi. 15 29 Jucându-ne cu plastilină În perioada preşcolar ă. înf ăţişând cu spontaneitate universul copilăriei. percepţiile. când vocabularul este în formare. un teatru de pă puşi. se pot extrage următoarele tr ăsăturiale educaţiei religioase :Continuare în nr.Educaţia este posibilăîn toate perioadele vieţii omeneşti. Apoi se continua potrivit nivelului de înţelegere a copilului pentru a seforma in sufletul acestuia impresii. un diafilm sau o poveste. copilul îşi exprimăadecvatşi mai deplin emoţiile. dorinţele. în faţa acestor opere atât de inspirateşi totodatăpline de adevăr. un spectacol.O vizităîntr-un atelier meşteşugăresc. Interesulşi dragostea pentru natur ăsunt.Educaţia ecologicăare semnificaţia deprinderii unui anumit mod de a înţelege relaţia dintreomşi mediul de viaţă. universul lor sufletesc. nu ne putemopri în a recunoaşte împreunăcu Baudelaire că„geniul înseamnăcopilărie regăsitădupăplac”.înceapăinca din primii ani de viata in familie.comportamenteleşi convingerile formate copiilor la o vârstăcât mai fragedă. o vizităla muzeu. din sentimentele care-l stă pânesc pe copil în anumite împrejur ări. copilul va realiza cătrebuie săacorde “drept la existenţă” tuturor elementelor mediuluidin jurul său.care sfâr şeşte prin a te emoţiona estetic.În faţa artei infantile.Institutor: Irimescu Axenia Veronica GrupŞcolar „Vasile Cocea” Moldoviţa. cişi al plantelor şi animalelor. din viaţa interioar ăafiecăruia. simţurile sunt por ţile acesteicetati sau întăriturile lui. de asemenea educaţia religioasa este posibila in vârsta copilăriei deoarece însuşi sufletul copilului are in interiorul sau cele necesare pentru acestea. Este tot atât de adevărat că frumosul are demnitatea sa.Suceava. au rolul lor stimulativ în educarea creativităţii copilului. în lipsa unor cuvinteşi a unor expresii verbale completeşi complexe. În plus. poate săafecteze în mod distructivnatura. am realizat în cadrul proiectului tematic ”Eu si familia mea” lagrupa micã-mijlocie: „Gr ăunţe pentru puişorul din curtea bunicii”.Pentru a le forma copiilor o conduităecologicăputem porni de la o ideee simplă. la majoritatea copiilor. în deplin acord cu obiectivele educaţiei ecologice activităţi care săr ăspundăinteresuluide formare educativă şi optim . scenădin povestea „ScufiţaRoşie”. impunându-şi propria lor viziunedespre lumea înconjur ătoare. instinctive. deşi destinat omului creator. iar fiecare acţiune negativăa noastr ă.P. oricât de insignifiantăar fi. jud. am planificat. Sufletul copilului poate fi întărit ca o cetate.Din încercările de a surprinde specificul educaţiei religioase.un desen animat. nr . Mureşan NiculinaGrădiniţa cu P. organizatşidesf ăşurat.Odatăcu demararea Proiectului Naţional Ecogr ădiniţa printr-o strânsă şi eficientăcolaborarea noastr ă.

Nr.Căci omul azi. vizite..Toamna .Te rog.excursii.P.activitate practica « Ornăm sandvişuri cu legume « urmatăde masafestivă« Sărbătoarea toamnei » . cu nepăsare. preşcolar prof.Săgeamăde durerişi dor!Respectătot ce-a fost creat.RomânaşulIată-mă. socialul dialogheazăîntre eleşiimplicit cu copiii.P.Pâng florile de pe câmpieŞi păsărelele în zbor. 7 – structura P.Cu legume colorateFructe mai înmiresmate.În acest anşcolar. Vinerea.Prof.Mi-am propus o planificare a activităţilor ecologice care săcompleteze cunoştinţele dinactivităţile de cunoaşterea mediuluişi prin care am selectat acele teme care prezintăinteres deosebitşi-l implicăpe copil.Plâng pomii ar şi de prin pădureŞi dulcea apăde izvor. convorbiri.Spune.În picioare-am opincuţePe cap. Am amplasat în sala de grupăplanteornamentale: ficuşi impunători.. care fatămareSe mândreşte căle are?Amşişor ţuri tot frumoaseCum leştie mama coase.Ascultătu.Ca săîţi fieţie bine. nr. de aceea experimentele fac parte din activitătiledorite de grupa noastr ă.În anulşcolar 2010-2011. Ilie Elenaşi inspectorşcolar înv. artele plastice.Am altiţă-n patru iţeCu pumnaşi mititelaşiPoale mândre c-ale meleMititele. veritabile colecţii de cactuşişi violete de Parma.. nr. activităţi practice. miscarea.7 Deva. năframa cu floriIar la brâu port tricolor.P.P.Iar la gât mi-am pus mărgeleTot dintr-ale mamei mele.În leagănul planetei vii!CÂT NU E PREA .P. 4 Deva 37 POEZII CU MESAJ ECOLOGICÎN LEAGĂNUL PLANETEIAud cum plânge firul ierbiiŞi fluturii pe înserat. jud. anotimpul hărniciei” . literatura.concepute pentru acoperirea problematicilor educaţiei ecologice îngr ădiniţă.Ploişi vânturi reciFrunze pe poteciUmbreluţe deseToamna săînveţe.Coşurişi hambare plineVine toamna. Nicoletta HuştiucG..Nr. 4 DevaSuntem grupa mare/pregătitoare . cu zurgălăiCum stăbine la flăcăiŞi cu cuşma pe-o urecheCa săle fiu drag la fete.Am acţionat pentru crearea unui cadru ambiental cât mai plăcutşi ecologic care săneserveascăca suport pentru organizarea activităţilor. puişor. prof. Hunedoara 325 noiembrie2010 – 130 de anide lanaştereascriitoruluiromân Mihail Sadoveanu(1880-1961) ToamnaCu rochiţăar ămieŞi frunze îngălbeniteZâna toamnăo săvieCu fructeşi cu codiţe.« Micuţa vr ă jitoare » ..N..Ed. 10 fetiţeşi 16 băieţi. las săvie.prezentare de carte « Culori de toamnă» . dar dr ăguţă. câte-or fi... jud.Regulile grupei realizate împreună”.mai multe convorbiri printre care ce ne-a plăcut cel mai mult.P.Continuare în nr. Alba 33 Din colecţia . Berbeceanu Gabriela.nr 7-G. dragăcopile.P. precumşi viitorului programşcolar. Hunedoara 36 RomâncuţaIată-măsunt româncuţă Sunt micuţă. 4 Deva.doamna educatoare Crişan Titianaşi doamnaeducatoare Cean Luminiţa de la G.P. jud.Poezii culeseşi folosite deed. teme ce se pot realiza prin observări spontane.Văîmbr ăţiseazăcu drag . Dan Sanda. măgăteşteUite-aşa pe româneşteCu opinci.nr.Spre bucuria tuturor:Şi apaşi câmpia verdeŞi aerul îmbietor Şi florişi păsărişi insecteŞi animale. G. 15 31 GR ĂDINIŢA P.P.G. pe lângăoferirea unui mediu protector şi stimulator.PITICII” formatădintr-un număr de 26 de preşcolari.Măîmbracă. educatoarelegrupei. Jocul insăîi capteazăsi îi atrage îndescoperirea a tot ce îi înconjoar ă. programe artistice adecvate cu ocazia unor evenimenteecologice.Distruge tot ce-a fost lăsat.G. activitate practicăîn care am realizat colaje. cugir. frumuşele. plimbări. Nicoletta Huştiuc. P. trandafiri japonezi. drumeţii. obiectivele urmarite vizeazăformarea unuicolectiv unitşi disciplinat care săfacăfaţăcu succes cerinţelor activităţilor zilnice alegr ădiniţei. ascultăglasul lor Şi nu lăsa planeta dragă.N. Vinerea 34 35E toamnăiar !GrupaMargaretelor văsalută şi văîmbr ăţişeazăcu drag !Am discutat cu doamnele educatoare despre acest frumos anotimpşiam f ăcut mai multe activităţi interesante despre care vrem săvăspunemşivouă:. îşi propun stabilirea unei atmosfere plăcuteîn care muzica.P. sunt românaş Tata zice că-s fecior Iar ămama.multe jocuri muzicale cu textşi cânt . Ilie Elenaşi Berbeceanu Gabriela.am decorat clasa cu lucr ări colectiveşi multe roadeşi flori aletoamnei ..« Margaretele » .P.

…Şi a venitşi ziua aceea. pânăcedeschidea ochii. în vârf. somnorosule. Când auzea glasul blând al mamei sau când îi simţea mâna caldăpe frunte. Se simţea bine între crengile bătrânului Cireş. î ţi spun cu interes:Săai noroc în toateşi foarte multSUCCES! 39 PRIETENUL MEU. maşini alergând în susşi-n jos pe stradă.dator eştiSăle îngrijeşti de zor!Dumnezeu te-a pus pe tinePeste tot stă pânitor Şi apoiţi-a dat porunca:Fii vajnic ocrotitor!Autor.Cât vara.Cristi sare sprinten din pat. pentru-a te ajuta un pic.Cât încăapa-i bunăde băut. P. De multe ori stăde vorbăcuvechiul său prieten despre acest lucru.-Ştii..Să-nlături răulşi să-nveţi ce-i bine. omule. dragul meu.Chiar şi gr ădiniţa se vedea de acolo.Cât roiuri de albine robotesc pe câmp. când voia săfie singur. încercând să-l trezească. de sus. se întorcea uşor şi. Cristi este în grupa pregătitoareşi se pregăteşte sămeargălaşcoală. Cu Mica de mânăbaiatul a pornit emoţionat spreşcoală. copii gălăgioşi. Abia aştept să-ţi citesc despre Zâna Zorilor. Nu risipi bobul galbenŞi nici rodul pomilor! Nu strivi biata furnică Ce trudeşte pe ogor. hăt! la prânz.Oameni gr ă biţi. Îi era dragălui Cristi gr ădiniţa lui. cuMica lui dragălângăel ar fi stat în pat până. prin fereastra deschisăa văzut acelaşi cireş. maiîntâi plin de flori ce-i umpleau camera de miresme. Sunt prieteni de mult timp. deschide fereastraşi îşi salutăprietenul drag. Iar Cireşul îl aştepta cu bucurieşi-l ridica. peste cateva luni voi fişcolar. despre Insula piraţilor sau despre fantasticele aventuriale lui Harry Potter.ION CREANGĂ”. care îl ajutăsăse trezeascăla timp. în timp ce se îndrepta spreşcoală. zi de zi.Când se întorcea de la gr ădiniţăvenea întotdeauna să-şi salute prietenul. . puiule de om!R ăsarişi creşti asemeni unui pom.Săînvăţăm săpreţuim viaţa!Cât fumul gros n-a înecat planeta. zile de-a rândul.Îţi faci un mic locşor prin lume. vorbea întruna f ăr ăsăoboseascădespre ce va face el când va fişcolar. merge voios la gr ădiniţă.LUCICA NECHIFOR G. cu braţele sale puternice.Cât florile-şi emanăfin parfumul.Toate îşi au rostul lor.Iar capra neagr ăsaltăpe poteci.aceea vaşi secera”Galateni 6.. În fiecare dimineaţăse aud douăciocănituri în geamurmate de un glas prietenos :-Gata.Iar tu. dar mai micşi mai somnoros. Voi fi foarte ocupat fiindcăva trebui săînvăţsăscriuşisăcitesc.Uneori.. CIREŞUL povestireCristi este un băieţel-năzdr ăvănel care locuieşte într-o casăfrumoasăla periferia oraşului în carelocuiescşi euşi care.Ce. Cireşul din faţa casei.BACĂUÎmi semeni mult.Eu sunt aici. cu acoperişul roşuşistraturile de flori frumos aranjate.MOINEŞTI. cu sfaturi de la mine. ed..TÂRZIU!Cât păsări gureşe mai ciripesc în crâng.Sănu ucizi”.Şi.Dar Mica îl lua în braţe. dintr-un om mai mic.În noul nostru drum.Şi cum îi aude glasul. ca prinvis. stropii grei ne r ăcoresc pe frunteSăne-amintim cămai sunt multe de f ăcut! 38 Cât vântul linşopteşte printre frunze.era lafel ca în braţele ocrotitoare ale Micăi. Nici pe harnica albină Ce strange mierea cu spor! Nu pârjoli iarba verdeCe hr ăneşte-ntreg popor De păsărişi animale. P.Şi Cristi vorbea.Cât soarele nu ne topeşte încă. apoi plin de cercei roşii ce se ascundeau printre frunze. îl vedea pe Cristi cu ghiozdanul în spate. căte aşteaptăo nouăzi de lucru !Este bunul său prieten. totul se vedea din ascunzătoarealui. în fiecare dimineaţă.Te zbaţi s-ajungi acolo sus pe culme. Dar Cireşul? Credeţicăavea astâmpăr? Nici vorba! Din când în când frunzele-i tremurau ca scuturate de vânt. f ăcându-i voios cu mâna. de cândCristi era în grupa mică.Fiindcătoate-n lumea asta. părea mai degrabăcăsuţa piticilor din poveste…Acum.un băieţel la fel de năzdr ăvănel.Ca săpoţi tr ăi uşor! Nu împuşca porumbelulCeţi-a fost trimis ca solŞi apăr ăpe PământTot ce-ţi e folositor. Cireşul ascultar ă bdător şi din când în când îşi clătina uşor frunzele pentru a alunga somnul care-i dădea târcoale. era puţin lucru ca .Cât trandafirul nu-şi ascunde faţa.Vom vieţui în Leagănul-Pământ.Sădevii om mare. se ascundea în frunzişul desşi de acolo urmărea forfota de pe stradă.Cu paşi micuţi. Nu văamăgiţi: Dumnezeu nu se lasăbatjocorit:Căci ceea ce va semăna omul.7PORUNCA Nu schilodi rândunicaCeţi-a ciripit la geam. îl ducea pânăîn dreptul ferestrei deschiseşi stătea aşa cu el.Săne-amintim c-am poluat pământulCe-a fost lăsat sădăinuiască-n veci!Cât pe pământ mai picur ăcu rouă. pânăsus. e vremea săte trezeşti! Hai. Nu hăitui căţeluşaCare latr ăpe maidan! Nu tulbura cristalinulApei limpezi de izvor.Şi de atunci au r ămas prieteni.Şi. mângâindu-l.

mai puţin eu.Deodatăspre el s-a îndreptat vesel un băieţelşi a început să-l mângâie cu drag. Mai grave sunt discuţiileneplăcute din timpul mesei. este minunat! Câteodată. Câmpiile sunt acoperite de grâul care devine auriu sub razelesoarelui. Unde mai văzusem euaceastăimagine?Voi văamintiţi. totul în jurul meu este magnific! Florile pomilor audevenit fructe ademenitoare. Pur şi simplu tu tocmai mi-ai vorbit despreVAR Ă. Chiar şi florile parcăs-au înmulţit ca prin farmec. Ceea ce este amuzant este că ele formeazăun strat protector pentru ciuperci. înţeleptule?-IARNA! r ăspunse bufniţa. Iubesc aceastăperioadă. E linişte profundă. zilele sunt mai scurteşi nopţile mai lungi. Domnul Vânt cântăuneori atâtde puternic. Am deasupra meaun cer albastruşi nişte norişori vagabonzi. Săle evitămşi săne impunem săfim calmi. fluturii se joacă. Spune-mi.NR. o bătrânăbufniţă. ea se pregăteşte sădeace are mai bun.5 SLATINA. Este perioada în care îmi este cel mai cald.Soarele este atât de puternic! Altfel. GrădiniţaGhiocel Moineşti. Ieri. alţii au deja unfrunzişstufos. Era un pui de cireşce încerca să-şi facăloc spre soare. Este enervant!-Îţi voi explica eu tot. paşii m-au purtat pestr ăduţa liniştităde la periferia oraşuluiAm căutat cu privirea căsuţa cochetăstr ă juităde un cireş. cum se numeşte ea.P. râde bătrâna bufniţă. Este nu numai oregulăde politete.împodobit cu bobiţe roşii.Şi sunt atâtea insecte care dauspectacole de balet în aer când se lasăseara! Pe scurt. Ea pregăteşte Natura înaintea gerurilor puternice. primesc vizita păsărelelor care îşiconstruiesc cuiburi pentru puişorii lor.-Ei bine. Ele se numescanotimpuri. jud. stăteau de vorbă şiapoi se apuca de lecţii. gălăgioşi. Pentru mine e timpul sămăculc. ai zice căDoamna Natur ăvrea săreînceapătotul de la zero! Norinegri udămereu pământul meu cu ploi care fac băltoace mari. cotiturile mele se împobobesc cu o mieşi una de flori. intervine înţeleptul pădurii. Acum aştepta cu ner ă bdare săafle tot ce f ăcuse Cristi în acea zi. copii ?PROFESOR: IOANA CHIRICI G. totul pare adormit. Murariu Mioara. viaţa noastrăeste destul de stresată.apare un bătrân cu hainăroşie într-o sanie… El măfelicităpentru vâscul meu frumos. câmpiile pustii. Sănu bemşi sănu vorbimcu gura plină. Mitrache OfeliaŞcoala “Alice Voinescu”Drobeta Turnu Severin 42 Nu trebuie sămâncăm niciodatăgrăbit sau nervos. Copacii sunt unii plini de muguri.P. Albinele vin la culesîn florile mele. Săne bucurăm de prilejulpe care ni-l oferăo masăîmpreunăcu familia. când venea de laşcoală. Vreau săascult mai departe povestea ta. Toate acestea se întâmplăTOAMNA. În acest moment.Şi eleşi eu suntem acoperite cu un covor pufos roşu-auriu. Aceasta îi zise:-Uită-te în jur şi spune-mi ce vezi. Ce fericit era Cireşul ! Simţea cănimenişi nimic nu va putea săstrice prietenia lor…Şi au trecut aniişi odatăcu ei multe schimbări s-au petrecut peste tot în oraş. dar zilele sunt mai lungi. Ea acoper ătot cu o plapumăalbăcaşi cum ar vrea săo ascundăpe Doamna Natur ă. îi plăcuse laşcoală!Cireşul s-a mai liniştit.Înţelegeţi. Apoi. Am mai f ăcut câţiva paşişi privirea mi-a fost atrasă de un pomişor ce se legăna uşor sub adierea vântului.Şi în fiecare zi. Bacău 41 Cele patru anotimpuriEra odatăo căr ăruie ce se tot mira de ce nu a văzut niciodatăfaţa Doamnei Natur ă. mai întâi.-Acum . Cristi se oprea mai întâi lângăprietenul său. Este ultima parte din cele patru păr ţi ale anului. Aceasta este PRIMĂVARA! Ce mai vezi?-Oh! Acum nuştiu de ce. De-abia dacămai pot vedea rândunicile care vin să-mi spună“la revedere”. Văd în pomi semne care promit o recoltăbogatăde fructe.-Euştiu toate astea. Spune-mi mai departe ce vezi!-Apoi.Şi aşa. Băiatul s-a aşezatlângăelşi a început să-i povestească.Şi într-o anumitănoapte. cişi o prescripţie medicală. continuăpoteca. JUDEŢUL OLT 40 Mandalăcreatădeed. lor nu le place frigulşi atunci pleacăspreţări mai calde. Copacii sunt goi. încât copacii îşi pierd de spaimăfrunzele galbene.prietenul său cel mai bun sătr ăiascăprima lui zi deşcoală?Şi era atât de mic!Cum se va descurca ?!Dar iatăcăbăiatul a intrat pe poartărâzând . pare să ştiece se petrece. Dar pe acel loc se ridica acum un bloc delocuinţe în faţa căruia. sunt bătrână!Prof. toatălumea. Îmi place aceastămare sărbătoare. se jucau caţiva copii. Oamenii care încearcăsămănânceşi . Eaîntrebăatunci pe înţeleptul pădurii. totul o ia de la capăt…Acum te las. de cetotul este aşa?-Pentru căDoamna Natur ăface foarte bine lucrurile. e aşa de frig încât o pudr ăfină albăcade din cer.

Şi cu poftăsămâncămSăne vitaminizam.1. Evita ţ i să -i spune ţ i “nu este bine”. În felul acesta ei nu vor fişocaţi când. mai târziu . "nu maiştiu ce sămăi fac.Dar asta se întâmplă Când toamna e la noi!ZÂNA BUNĂ Zâna bunămănumescPe copii îi ocrotescŞi le spun cu bunătateSăfie atenţi la toate.totul va merge r ău în familie. deliciosDin struguraşi este stors. JUD HUNEDOARACREAŢIE PROPRIE TOAMNA. când va fi arestat de poli ţ ie.12. Ignat Florentina...Sunt sănătoaseşi bune. I-VIII nr. Lă sa ţ i-l să citească orice text şi să asculte orice muzică îi cade în mână .săpovesteascăînacelaşi timp fac o impresie dezagrabilă. astfel încât săse obişnuiascăaarunca responsabilitatea asupra altora. Primul gând care îmi vine în minte este legatde câteva "reguli" pe care le-am aflat cu câţiva ani în urmă şi pe care mi le-am notat cu ideea căsigur îmi vor folosi într-ozi. În felul acesta va creşte cu convingerea că toatălumea trebuie să-i ofere orice are el nevoie. Da ţ i copilului câ ţ i bani de buzunar vrea.Rugămintea mea ar fi:Spuneţi mai departe copii!Caşi alţi copilaşiMicuţeişi dr ăgălaşiSăcunoascăsfatul meuŞi să-l urmeze mereu! 48 Săne mai amintim de-o toamnă…când eramşi noişcolari.Ca săcreşteţi mari copii.Extras din “Codul bunelor maniere” 43 44 45 CUM SĂFACI DIN PROPRIUL TĂU COPIL UN DERBEDEUAuzim tot mai des în ultimul timp.6.Dacăvoi măascultaţi. copleşindu-l. Dar aveţigrijăsăi le satisfaceţi cu vârf şi îndesat. Daniela Pintea Ilea şi clasele simultane conduse în acest an cu drag. Faceţi-i pe placşi împliniţi-i toate dorinţele în materie de confortşi hrană. Mai târziu . 9. jud. 11.Şc.Toamna. Aşteptaţi pânăva împlini 21 de anişi lăsaţi-latunci “sădecidăpentru sine”. Aceasta îl va face să cread ă că esteamuzant. Nu-i asiguraţi nici o formare spirituală.Fiţi atenţi cum văîmbr ăcaţi. iar printr-oanalogie se pot găsişi altele..dragă A sosit la noi degrabă Şi ne-aduce coşul plinCu legumeşi cu vin.P. pentru că i-a ţ i putea dezvolta un complez devinovăţ ie. Alba 46 47 Ed. 3.N. întrebări sau afirmaţii de felul : "cu ceam greşit ?" sau .Şi sfatul meu îl urmaţi. scuzaţi-văspunând : “niciodatănu amştiut ce sămăfaccu el”. in parcul cu teiÎncântăsi ochii mei.Asortate în panereSăne bucur ăm de ele."i-am oferit tot ceşi-a dorit. IN PARCUL CU TEICovoraşpufos de frunzePe alei frumos se-ntinde. Faceţi totul în locul lui.foarte multe.4. asta l-ar putea face să cread ă că societatea este împotriva lui. A ştepta ţ i-vă la o via ţă grea.Şi cărniţa este bună. Încăde mic.Frunze moarte cad de-acumaŞi le-mbr ăţişeazăbruma.Şi in coşzâna ne-aduceFructe multe.Fiţi atenţi cum văpurtaţi. iar el un persecutat . dar la fel de reale. profesor psiholog.Aveţi nevoie de calorii. Trebuie săfim atenţi ca buzelesa fie mereu închise în timpul mestecatului.. râde ţ i în fa ţ a lui . Par simple la prima vedere. Când spune cuvinte urâte. profesorii şi poli ţ i ştii.afirmaţii care sunt sigur ăcănimănui nu-i sunt str ăine. aceştia n-au ce căuta în sufragerie oricât demult i-am iubi.TOAMNAA sosit toamna la noiCu r ăceală şi cu ploi.".Galbeneşi ar ămiiŞi mai multe ruginiiDau covorului culoareŞi-l gătesc de sărbătoare.Vinul dulce. Certaţi-vădes în prezenţa copiilor. Nu-l l ă sa ţ i niciodat ă să şi-i câ ştige singur.5.2.la deschiderea anuluişcolar De multe ori doar imaginile vorbesc…despre .Florile stau triste afar ă.8. cu cls. Danc Mihaela-ElenaG.Mâncaţi fructe si legume.Dacăavem câini sau pisici. Când are probleme serioase. 7. privind aceşti mici…temerari!Prof. Este nu numai o lipsăde respect faţăde musafiri.. 2 Cugir. Probabil ve ţ i avea nevoie să fi ţ i preg ă ti ţ i pentru ea. Strângeţi ceea ce aruncăpe jos. cişiprilej de incidente. COM.TOAMNAToamna cea bogată.Multe proteine adună.Consumaţi multe lactate. daţi-i copilului tot ce vrea. care săne ajute să conştientizăm modul în care se poate influenţa negativ sau pozitiv caracterul copilului nostru încăde lavârsta cea mai mică. dar l ă sa ţ i-i spiritul să se hr ă nească cu de şeuri. SÂRBI. Ave ţ i grijă să steriliza ţ i bine vesela şi paharele. Este de prost gust să ţinemdegetul mic uşor ridicat când mâncăm sau când bem. Asigura şi-l că to ţ i s-auunit împotriva lui .Copacii plâng că-s goi.Dar mai ales ce mâncaţi. Ne vom abţine de la orice discuţii sau observaţiidezagreabile spuse copiilor cu care suntem în vizită. din partea părinţilor în special.10..Calciul să-l fixaţi în oase." .ILIA. Fi ţ i de partea lui în disputele cu vecinii ..

Kian a fost ferit de aceastăfrică:de fiecare datăcând treceau avioanele irakiene deasupra casei lor.. jud. AlbaPompierii. sa-şi păstreze camera în care doarme curată şi ordonată.Călătorie înţara mea”.sustineducatia.Lecţiile de cultur ăcivicănu lipseau. La ora de creativitateşi jocuri.P. Alba 49 Din colecţia AŞA DA. Kian nu-şi aminteşte prea multe lucruri. Kian obişnuia să-şi întrebe mamacând mai aduc guma de mestecat avioanele Irakienilor (sic).scribd.ro. Marea Britanie Am săvorbesc astăzi despre cum învaţă şcolarii din clasele primare în Iran. 9 Alba Iulia.Prieteni suntem.Marea Britanie 51 52 53 Parteneriate în care suntem implicaţi noi. îşi aştepta cu mare dor fratele mai mare săse întoarcăde laşcoală. etc. Interviu cuZarrin Kian.N..www.sustineducatia. întorceaşi el capul.P..Clipa copiilor”-parteneriat cu Radio Clipa..noi!Şcoala cu cls.originar din Teheran.Despre gradiniţă.Continuare în nr. sperând ca astfel copii vor socializaşi cu el.ro Verdeşi culoareVrem ca locul în care ne jucămşi învăţăm să fie mai curat.Personajul istorisirii mele este Kian Zarrin. mama lui îi aduceagumăde mestecat. Vinerea. e tot revistăon-line!Citiţi cu draghttp://www.nr. să respecte regulile societăţii. îl învăţau să-şi asculte părinţii. I-IV Tărtăria.Les couleurs de l enfance”A apărut nr. . mai verde. G. 15Sociolog Victoria Baltag... Se poate săaducem natura mai aproape de sala încare învăţăm? Vrem sămergem la gr ădi cumare dragşi săînvăţăm totul despre planteşicum săle îngrijim. nicidecumcăvor sa îl omoare. al 4-lea an de desf ăşurare. VinereaParteneriat Naţional . jud Bacău 54 Proiectele noastre lawww. prof. Copilulştia căavioanele irakiene aduc guma de mestecat.oraşul nu avea prea multe gr ădiniţe. G. în special Capitala.P. Astfel.Şcoala Căiuţi.îngrijitoare de copiicum le numeşte el. câtşi prin mijloace moderne. Kian îşi aminteşte cum cele câtevaeducatoare.. În Iran la acea vremese obişnuia ca femeile sănu muncească. masterand la Universitatea din Birmingham.radioclipa. student la Universitatea din Birminghm. Aflăde ce lucruri avem nevoie!http://www. 1 al revistei grupei noastre: iatăcoperta.P. iniţiat de noi. AŞA NU 50 Viaţa de elev dincolo de RomâniaIran: sistemul de învăţământ înşcoala primară.Dupăîncheierea r ăzboiului dintre Iranşi Irak. auzul zgomotului produs de avionele din Irak aducea bucurieşi nicidecum spaimăpe chipul copilului. cum săîmpartă şicum săse bucure de ce-i frumos în colţul lor de lume. ediţia a III-aParteneriat Naţional . Nicoletta Huştiuc.Clinchet pentru bucuria muncii împlinite”.Micii ecologişti”Parteneriat Naţional . jud. student la Universitatea din Birmingham. colegeleşi colega Gabriela Tosa. Astfel..Şi ce bine seînvaţăatunci când cele douăse combină! Dorimsăfolosim mijloace audio/vizuale în activităţilenoastre zilnice de la gr .P. obligaţia lor fiind grija faţăde copii.N. Vinerea.com/doc/40733835/Albinute-harnicute Program extracurricular . prieteni vom rămâne”Parteneriat Naţional . plin de culoare. Cugir. capitala fostului măreţ şi puternic aşezământ al Persiei. cum săaibăgrijăde lucruri pe care le deţin în comun. Aşadar. De multe ori se întorcea trist acasăfiindcănimeni nu vroia sa-ivorească.ro/proiecte-in-desfasurare/007-verde-si-culoare / Video GrădiniţaÎnvăţarea se poate realiza atât prin mijloaceclasice. Mulţi copii au r ămas cu traume psihice cauzate defrica produsăde bombardamentele avioanelor irakiene. să creadăîn Dumnezeu.Sărbătorile de iarnă”Program internaţional e twinning .Kian avusese norocul de a se naşte într-o familie înstărităce i-a asiguratfrecventarea unei gr ădiniţe particulare din Teheran.Copiii trebuie săînveţe de mici cum săfieresponsabili.Perioada de gr ădiniţăa lui Kian coincide cu momentul în care Irakul continua să bombardeze Iranul.N. Astfel a avut ocazia sa înveţeideograme pentru a-l ajuta mai tarziu săscrie litereşi cifre. G.Space”Program internaţional e twinning . prietenii noştriPrograme educaţionale EcogrădiniţaSăcitim pentru mileniul IIIParteneriat cuŞcoala I-IV VinereaParteneriat cu G. Kian îşi aminteşte căacolo mai era un băieţel cu acelaşi numeşi căde fiecare dată când copii îl strigau pe acel băieţel.

purtând culorile toamnei în priviri . ed.prof.Vartejul .. Andreea Chirilă. Zoica Radu. prof.prof. Magdalena Nicolae. Micuţii sunt la vârsta la care prind repedetot ce văd. Sanda Dan.prof. Ioana Chirici. Contribuieşi tu laeducaţia lor!http://www. Elena Mihăilă.ădiniţă. Liliana Mursa. Uploaded by FRANTA7 0 inShareEmbed Doc Copy Link Readcast Add To Collection Comments Related Documents 964 p. ed. prof.. inst. Mioara Murariu. ed.când ai un prieten eşti bogat”este adevarată.. Adriana Popa. Maricica Popov. insp.La revedere. prof. Elena Ilie. psih. Axenia Irimescu. soc. Daniela Ciurea. Antonela Căprar. Chiar dacănuştim săcitim. inst.CAPITOLUL 52 From tiberiu2907 964 p. va zice:„Unde-i castelul? Cum arată?”. Mihaela Danc.CAPITOLUL 6 From tiberiu2907 964 p.Avem nevoie de ajutorul vostru ca săle dăm exemple copiilor. Sonia Crâsnic. Cristina Cobzuc.prof.. înv..SubmitCharacters: . prof. GabrielaBerbeceanu. Titiana Crişan.ed. Luminiţa Cean..14Responsabilitatea pentru originalitateaşi conţinutul articolelor revineîn exclusivitate autorilor acestora:Cristiana Anca. Mariana Bădulescu.noi citim totuşi prin imagini. Victoria Baltag. jocuri. Simona Olar. SubmitCharacters: 400 Comment must not be empty. Ofelia Mitrache.ed.sustineducatia. înv. Margareta Pătru.. Mihaela Manciulea.James Clavell . Liliana Guran. Vrem caîmpreunăsădescoperim aceşti prietenişi să ştim căvorba . Ajută-i săcontinue descoperirile. înv. ed. Degeaba îi spunem unui preşcolar: „Afost odata un castel…” f ăr ăsăi-l ar ătăm. Cecilia Telehoiu 56 BIBLIOTECANAŢIONALĂ A ROMÂNIEIISSN1843 – 6757 ISSN1843 – 6757 Biblioteca Naţională a României 42 / 56Leave a Comment Comment must not be empty. Am descoperit că lângănoi sunt o mulţime de prieteni închişi înrafturile bibliotecii pentru copii.Primavara Copilariei 14 f Buna 2. ed. iar pentru astaavem nevoie de prieteni. Maria Brumar.inst. ed. Micuţii preşcolari învaţăde pe acum cum săse poarte cu căr ţileşi ce au decâştigat.prof. Niculina Mureşan. ed. prof.prof.ro/proiecte-in-desfasurare/001-prietena-dinbiblioteca/ 55 . Florentina Ignat. Lucica Nechifor. prieteni dragi!Mulţumim colaboratorilor!Nr. Silvana Ceauşu.026 Reads More InfoDownload or PrintThis is a private document. inst. ed.sustineducatia.ro/proiecte-in-desfasurare/005-video-gradinita/ Prietena din bibliotecă Vrem săînvăţăm cât mai mult. lucrul cu cartea.ed. Daniela Pintea Ilea. prof. Copiilor le-ar plăcea săvizioneze o poveste pe care doar auauzit-o. prof. oferindu-le căr ţile potrivite!http://www. prof. Cornelia Hurmuzache. înv.

tematica Neuitatele VacanteFrom realcrimson85 p.Cararea Imparatiei 2From Duinea Victorel28 p.9From edi6661918Prev· Next 20 p.Capitolul XVII ..Opere Vol.com/scribdtwitter.Danion Vasile.danion vasile despre infruntarea necazurilorFrom Deak Zsolt208 p.Lordul David LindsayFrom fakiruPrev· Next 290 p.19 Dervisul [v 1.PRIMAVARA COPILARIEI 16From FRANTA727 p. valori şi credinţe.Titus Crişciu .Adams.Arsenie Boca . Ne vorbeste Par.rile Pustiite.Nr3 Final A5From Claudiu80is79 p.v0.Conexiuni_Septembrie_2005From api_11797_dorinfathe177 p. Calistrat de la Barnova .From dragomirnaPrev· Next 19 p.Antologia 1 Cu CopertiFrom ioan pustanPrev· Next 20 p.From tiberiu2907 Next 63 p.tineriisisexualitateacompletFrom mmgg2947 p. nr 3 .Karl May . (Coord) .Îngustime sufleteascăArsenie Boca Cararea ImparatieiFrom ServantOfGod79 p.com/scribdAboutPressBlogPartner sScribd 101Web StuffSupportFAQDevelopers / APIJobsTermsCopyrightPrivacyCopyright © 2012 Scribd Inc.Paulo Coelho .Mangaiere. J.1 BlankCd]From fakiru626 p.Volum 2From stefan.Capitolul I .Ce urmăreşte DumnezeuArsenie Boca Cararea ImparatieiFrom ServantOfGodPrev· Next 79 p.Opinii. J.com/scribdfacebook.Cararea ImparatieiFrom ServantOfGod158 p.La plantaţieFrom fakiru290 p.TRENULFrom krestonosets481 p.Language:EnglishChoose the language in which you want to experience Scribd:EnglishEspañolPortuguês (Brasil) .Danion Vasile REPERE-Duhovnicul-Rugaciunea-PostulFrom Emma_m481 p.balcan313870 p.Revista OctFrom diana_nPrev· Next 410 p.EXUVII 4Revista Liceului Teoretic Nicolae Balcescu.Cararea ImparatieiArsenie Boca .Cararea Imparatie2From Cristian Nistor12 p.Veronika se hotaraste sa moaraFrom dana2208Prev· Next 0 p..Cum sa ne mantuim vol.XIIIFrom krestonosetsPrev· Next 481 p. p 41-50From oapahideanu290 p.Treptele infernului de Ion MoraruFrom krestonosetsPrevUpload a Document Search Documents Follow Us!scribd. 2Extrase din Sfintii Parinti despre mantuire .

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.