P. 1
Primavara Copilariei 14 f Buna

Primavara Copilariei 14 f Buna

|Views: 17|Likes:
Published by Magda Nicolae

More info:

Published by: Magda Nicolae on Mar 18, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/25/2013

pdf

text

original

Primavara Copilariei 14 f BunaScribd Upload a Document Search Documents Explore DocumentsBooks - FictionBooks - Non-fictionHealth & MedicineBrochures/CatalogsGovernment DocsHow

-To Guides/ManualsMagazines/NewspapersRecipes/MenusSchool Work+ all categoriesFeaturedRecentPeopleAuthorsStudentsResearchersPublishersGovernment & NonprofitsBusinessesMusiciansArtists & DesignersTeachers+ all categoriesMost FollowedPopularMagda Nicolae We're using Facebook to personalize your experience.Learn More·DisableView Public ProfileMy DocumentsMy CollectionsMy ShelfMessagesNotificationsSettingsHelpLog OutYou're looking at our new docum ent page format. If you prefer the old one, click here. Have any thoughts? Leave us your feedback. ×inShare0Embed DocCopy LinkReadcastCollectionsCommentsGo BackDownload 1 Nr. 14 septembrie – octombrie - noiembrie 2010ISSN 1843 – 6757revistăon-line -Realizareşi tehnoredactare : prof. Nicoletta HuştiucŞcoala cu cls. I-VIII ,,Ioan Mihu”G.P.N. Vinerea, Cugir, jud.Alba 2 M ă mici, t ă tici, bunici, v ă invit ă m s ă citi ţ i revista noastr ă ! Minunatele ei pagini v ă a ş teapt ă ! -revist ă dedicat ă copiilor de pretutindeni, cadrelor didactice, dar pe care o pot citi deopotriv ă fr ăţ iorii mai mari, p ă rin ţ ii ş i de ce nu, bunicii- ,,-Hai mai bine despre copil ă rie să povestim, că ci ea singur ă este vesel ă şi nevinovat ă !” Ion Creang ă Sigla noastr ă Culorile copil ă rieiDin cuprins :1. Vorbind cu toamna2. Părinţii trebuie să ştie !3. Proiecte noi4. Educator, învăţător, profesor5. Creaţie în...recreaţie6. Jocuri deosebite7. Toamna de ieri, de azi8.Ţara noastrăaur poartă...9. Musafirii povestesc10. Ecologieşi armonie11. Pagina din jurnal12. Din activităţile noastre13. Drumuri de poveste14. Hai săcolorăm ! 3 În livadă Meri, perişi chiar gutuiAre Dinu în livada lui.Zi de zi la ei priveşteŞi cu drag îi îngrijeşte.Fructele se coc pe rândVitaminele oricând.Mâncând zilnic un măr gustosDinu e tare sănătos.Prof. Cecilia TelehoiuG.P.N. Mircea Vodă ConstanţaSfatul măruluiDin livadăa luatUn măr roşu, parfumatŞi l-a dus la el acasă,Chiar l-a aşezat pe masă.-Spală-mă, nu fii gr ă bit!I-a spus mărul pr ăfuit.Murdar nu măfolosiTe-ai putea îmbolnăvi.Copilul l-a ascultatŞi îndatăl-a spălat.Mărul i-îi dăcu plăcereVitamineşi putere.Prof. Cecilia Telehoiu, G.P.N.Mircea Vodă, Constanţa 4Poezii, poezii, pentru noi, pentru copiied. Maria Brumar, G.P.P. Agnita, jud. SibiuCE POT FACE CU MÂNUŢACe face mânuţa mea ?Ea mângâie-aşaşi-aşa ! (o mânămângâie pe cealaltă)Dar şi pişcă, au, au, au ! (o mânăpişcăpe alta) Nu îmi place, nu mai vreau !Gâdilă, ha, ha, ha, ha !(gâdilături sub braţ)Căci ne place, nu-i aşa ?Scarpină, o, o, o ! ( se scarpinăpe picioare)Şi aplaudă, bravo ! (bătăi din palme)Ea dansează: hop, hop, hop !(se învârte în aer)Şi-apoi se ascunde…stop ! (mâinile la spate)CUM SUNTCând sunt liniştit,Te privesc zâmbind,Când sunt furios,Măîmbrac pe dos.Vesel dacăsunt,Râd cu nasu-n vânt,Când mă-nbolnăvescAbia te privesc, Dacă-s supărat,Măascund sub pat,Iar când mi-e somnic, Nu mai spun nimic.Sădormim un pic… 5 Corpul meuCapul meu micuţ, rotundEu cu mâna îl atingŞi simt părul mătăsos,Iar apoi, fruntea mai jos.Chiar sub frunte ochişori,Rumenişi calzi obr ă jori,Un nas mic, douăurechi,O guriţă şi-apoi trecGât subţire, trunchi vânjos,Mâinile le duc mai jos,Umeri, coate, degeţeleBune săte joci cu ele.Picioruşele-mi-îndoiŞi genunchii amândoi.Tălpi micuţe în papuci, Numai bune săalergi.CopilulSunt copil caşi voiOchişorii mei sunt doiAm un nas micşi o gur ă Ca săgust o pr ă jitur ă.Cu urechile audŞi maiştiu s-aplaudCu mânuţele micuţeHărnicele furnicuţe.Prof. Cristina Cobzuc,Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1 „Lumea copilăriei”Gura Humorului 6ŞCOALA CU CLASELE I – VIII „CLOŞCA” CĂRPINIŞ, jud. AlbaCLASELE I - IVÎNV. SONIA CRÂSNICSALUTARE TUTUROR!!!Suntem un grup de 14 elevi în cele patru clase. Împreunăam hotărât săpornimîntr-o călătorie spre a cunoaşteşi a descoperi lumea de la lucrurile familiare pânăla stele.Cei din clasa I ne vom str ădui sădescifr

Acesta va fi un mic dar pentru bunicaşi mămica sau de ce nuşi mătuşica la finalul atelierului. CĂRBUNEŞTICercul de Protec ţ ia Mediuluidin cadrul Clubului Copiilor Tg.. suntem dornici să învăţăm lucruri minunate..Prof. Trandafirilor nr.”Vom desena copiilor în creion. Vinerea.P. numeroasele concursuri (interjudeţene.În aceşti ani am avut alături de noi oameni care cred în puterea educaţiei de aschimba în bine viitorul generaţilor . pe care va imprima palma saşi a prietenului său. sătransformăm fiecare paginăa manualelor într-un prilej de bucurie. G. apoi ei vor picta cu îndrăzneală. ghicitori. Cugir. gust. naţionaleşi chiar internaţionale) la care am participatşi la care am obţinut valoroase premii.program deresponsabilitate socială. miros.Compania Roşia MontanăGold Corporation. săpăşim în lumea de basm a lecturilor. rebusuri. sunet. voluntari din comunităţile aplicante în proiect veniţi la Roşia Montanăau petrecut câteva ore formând o echipăcare va promova parteneriatul public .Sunt foarte mulţi copii interesaţi de acest cerc. 110. păreri. Ceau şu Silvana-Alisa 8Oglinzi de astăvară Oglinda vizuală Săfim mici pictori sau . jud. iar ceilalţi prin cercetareşi explorare vom str ă bate oceanul cunoaşterii pentru a ne lărgiorizonturile.Şcoala cu clasele I-IV Gura Roşiei. Nicoletta Huştiuc. Invitaţiiveniţi din judeţeleţării au putut vedea oglindităîn imaginişi poveşti activitatea dinatelierele de var ă ŞOTRON.Apoi se va organiza expoziţia.ăm tainele cititului. 7 CERCUL DE PROTECŢIA MEDIULUIDE LA CLUBUL COPIILOR TG. Cărbuneşti urmăreşteformarea deprinderilor de îngrijireşi ocrotire a mediului înconjur ător. pentru ca de la 1 octombriesăînceapăcursurile. cadre didactice. săcunoaştemşi noi câte ceva despre activităţile elevilor de laalteşcoli. etc. vizite. Alba . inovativăcarevine în sprijinul copiilor şi al dascălilor în educaţie.Înscrierile la acest cerc se fac în fiecare an în perioada 1-30 septembrie la sediulClubului Copiilor Tg. Liliana Mursa. scrisuluişi socotitului. jocuri.Anul 2010 a avut o dublăsemnificaţie pentru ceea ce înseamnăEDUCAŢIE. umbr ă. gânduri. înr ămând în prealabil lucr ările.După5 ani de parteneriat local în educaţie am creat un ONG care a preluat portofoliul desf ăşur ării activităţilor.În cadrul cercului de Protec ţ ia Mediuluise studiazălegislaţia în vigoare privind protecţia mediului. Cărbuneşti. Nu uitaţi săscrieţi numele copiilor. Ne continuăm drumul spre necunoscutşi în acest anşcolar. excursiişi drumeţii. stimulând interesulcopiilor prin aplicaţii practice.Asociaţia Edu Caleidoscopcare are ca scopdezvoltarea comunităţilor locale prin desf ăşurarea activităţilor formativ-educativeşisocialeşi responsabilizarea societăţii civile în cadrul parteneriatelor de responsabilitatesocială. iar în cei 5 ani reţeauaşcolilor care au desf ăşurat ateliere a ajunsla un număr de 25şi 500 de copii participanţi la atelierele de var ă. iar cei care cu emoţieşi-au prezentat realizările au adusmagia ca de fiecare dată. Asociaţia Ovidiu Rom a sărbătorit10 ani de activitate în Româniaşi 5 ani de când la Roşia Montanăs-a desf ăşurat primulatelier de var ă ŞOTRON. atingere.Oglinda prietenieiPalmele prietenilor Fiecare copil va avea 2 coli albe.Preşedinte Asociaţia Edu Caleidoscop. comunicăriişi creativităţii la nivel individualşi instituţional în contextuldezvoltării durabile a societ ăţii româneşti. Str. primari. se popularizeazăîn rândul copiilor planteleşi animalele ocrotite din judeţdar şi dinţar ă.noi toţi suntem Picaso.PARTENERIATEşi FIECARE COPIL ÎNŞCOALĂ.Prof. Alba 9 5 ani de Parteneriat pentru EducaţieConferinţa de bune practici. săcunoaştem aceastălume minunatăcareînseamnăculoare.Au fost 5 ani în care am dezvoltat o reţea de cadre didactice formate pemetodologia propusăde Asociaţia Ovidiu Rom.Cei 70 de invitaţi. o metodologie alternativă. o posibilăcauzăfiind problematicade mediu actuală şi de ce nu. Am început cu 1 atelier de var ăsi cuo grupăde 50 de copii.privat la nivelul comunităţilor locale pentru dezvoltareagândirii. se formeazăprin educaţie o conduităadecvatăproblematiciimediului înconjur ător.Suntem înclasa I.Văaşteptăm cu dragşi în acest nou anşcolar! Prof. încheie activităţile care s-au desf ăşurat pe perioada verii.Asociaţia Ovidiu Rom a premiat ca în fiecare an dascălii care prin munca lor auar ătat cămisiunea de a aduce „Fiecare copil înşcoală” nu e tocmai uşoar ă şi că schimbarea depinde în primul rând de ei. jud. săschimbăm impresii.N. dimensiune. în cadrul parteneriatului pentru educaţie..

Jucătorul cu paharul plin seapropie de vecinul său sin stângaşi f ăr ăsăfoloseascămâinile toarnăapa din paharul său în paharul celuilalt. Olar Simona. a. citim. IOSIF(poetromân)15 septembrie – 120 DE ANI DE LA NAŞTEREA ACTRIŢEI AGATHACHRISTIE (scriitoare engleză)21 septembrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA PĂCII26 septembrie – ZIUA LIMBILOR EUROPENEOCTOMBRIE1 octombrie – 350 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI DANIEL DEFOE(scriitor englez)1 octombrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA MUZICII4 octombrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA ANIMALELOR 5 octombrie – ZIUA BIBLIOTECCARULUI5 octombrie – ZIUA PEDAGOGULUI7 octombrie – 100 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EUSEBIU CAMILAR (scriitor român)12 octombrie – 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI LUCIANOPAVAROTTI (tenor italian)NOIEMBRIE5 noiembrie – 130 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI MIHAILSADOVEANU (scriitor român)20 noiembrie – 100 DE ANI DE LA MOARTEA LUI LEV TOLSTOI(scriitor rus)27 noiembrie – 125 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI LIVIU REBREANU(scriitor român)29 noiembrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA CĂR ŢII30 noiembrie – 175 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI MARK TWAIN(scriitor american) 11 JOCURI DE TEAM BULDINGContinuare din nr. săridice pânza susşi cât mai întinsă. Poate unele le uitasem de emoţie.G.P. dansaţi capete mici. m. dansaţişi-aici!Când pă puşile se distrează Şi picioarele lor dansează Dansaţi. O. dansaţi mânuţe mici. învăţătoare LILIANA MURSA 13 Păpuşile dansatoareCând pă puşile se distrează Mânuţele lor aşa dansează:Dansaţi. Alba 12Un început minunat!Am pornit în marea aventur ăa cunoaşterii noi. Eldoreşte săîi prindă. Ei trebuie să îndeplineascămai multe sarcini: săschimbe rolurile între ei mergând pe sub pânză. dar dupătrei sărituri ei obosescşi trebuie săseopreascăpe loc. aşa cum ne îndrumădoamna mereu. Astfel să pot număra boabele de orez. Apoi ei încearcăsă fluture pânza. Cunoşteam clasaşişcoala. dansaţi funduleţe de pici.A trecut ceva timp. socotim.N Tărtăria. să construiascăo cupolărotundăetc.Dansaţi aici. Câinele prinde un purice . uite oglinda fermecată! Am desenatşi am scris ceeaceştiam . se încearcăa nu se pierde multăapăpânăla ultimul. ne-au ar ătat cădrumul e lung dar plin de bucuriişi realizări. Se pot faceşi cu mai mulţi „purici”. Urmăritorul poate arunca fularul iar pe cine atinge fularul este noulurmăritor. Ne-au spus ce putem deveni pesteani. unii dornici săr ăsfoiască. dansaţişi-aici!Când pă puşile se distrează. dar în acea zi a fost altfel.ÎMPIETRIŢIIDesf ăşurare joc:un jucător este urmăritorul. fiecareţine între dinţi un pahar din plastic gol. d. cei 15 exploratori din clasa I aiŞcolii cuclasele I-IV Gura Roşiei. Dacăel atinge un alt jucător acesta r ămâne împietrit loculuişi nu se mai poate mişca.Deodatăuşa clasei s-a deschisşi au păşit cuşi mai mare emoţie foştii elevi ai doamneiînvăţătoare care acum sunt pentru prima datăstudenţi. iar alţii încă stăteau prinşi de mâna caldăa mamei. ne jucăm într-unanume fel.Prof.Dansaţi aici. Era totul plin de flori. Un pahar este umplut cu apă.ZIUA CUNOŞTINŢELOR 3 septembrie – ZIUA ARMATEI NAŢIONALE8 septembrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂPENTRU ALFABETIZARE11 septembrie – 135 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUIŞT.Ş. dansaţi picioare mici. dansaţişi-aici!Când pă puşile se distrează Şi funduleţul le dansează.Elevii clasei I.10 Toamna în sărbătoriSEPTEMBRIE1 septembrie . apo devine acesta câine. scriem. probădeosebit de antrenată şi amuzantă. jud. dansaţişi-aici !Când pă puşile se distrează Obosescşi-atunci .Variantă: dacăse joacăîn încă pere în loc de apăse poate lua orez.Şi tot aşa.Purecii sar din calea lui. căr ţişi emoţie. alţii săne povestească. Pureciiapoi sar iar ăde trei ori. săarunce pânza în susşi săo prindăsălase un obiect săruleze pe pânzădintr-o parte în cealaltă.Şi că pşorul lor dansează Dansaţi.ŞTAFETĂ Desf ăşurare joc:participanţii stau în cerc.Fiecare jucător o prinde de margini de jur împrejur. El poate fi readus laviaţăprintr-o atingere sau o vorbăprietenoasă: „Trezeşte-te” a unui alt jucător. Toţii copii vor ţine paharul numai cu dinţii.Dansaţi aici. suntem la activităţi. 13ŞTAFETA ÎNVÂRTITĂ Desf ăşurare joc: membrii fiecărei echipe vor trebui săparcurgăun traseudelimitatşi săefectueze anumite operaţiuni dupăce în prealabil se învârt de10 ori în jurul unui jalon.PURECIIDesf ăşurare joc: un jucător este un câine pe care îl supăr ăpurecii.VALURI ÎN VÂNTDesf ăşurare joc:este nevoie de o pânzămare dintr-un material uşor.Dansaţi aici.Dansaţi. săfacăvaluri prin ridicareaşi coborârea pânzei.Pentru cine sămai ai ochi? A. Petru căeste bătrân el nu mai vede (el închide ochii).

Dupăacest aspect de a fi acceptatăcu .Pătru M.. la început prinsocializare... a comunităţiişcolareîntr-adevăr pentru toţi copiii f ăr ăexcepţie..P.. tratând elevii egal..diferiţi“.... de o .şi astfel am acţionat în formarea identităţii. iute în patCăci e timpul de culcat !Se executămişcările sugerate de textul poeziei.Destul de mult timp în viaţa zilnicăam fost adepta principiului căeste nevoie de clase speciale.Ed....Mac.Câţi saci macinăo moară. nu a fost greu deoarece elevii clasei mele au înţeles poate dintr-o privire cătrebuie săotratăm pe Cosmina caşi pe un copil egal..vreţi sămăsuraţi!*****Cinci petale are-o floareSi sunt sute-n stratul meuCâte sunt ele de toate?Socoteşte cănu-i greu!*****Părul face zeci de pereMii de miezuri sunt în nuciDin livadăde-ţi voi cere.Dar azi… aşa cum ni se cereIat-am compus nişte probleme. mac.D.educaţiespecială“ pentru copiii ..deşi la început stângace. pomi ori animale..Cam multe vrea: săchibzuieşti..2.. mai cad zece.. mi se pare căaşputea spune posibilă.Ce număr au zece ghete…Câte păsări trec în zbor.“Cu-atât mai mic”..Câţi metri are o aţă.” mai mare”..Câţi paşi faci pânălaşcoală. câte luniTu pe toate săle-aduniAtâta timp cât stai laşcoală Din toamnăpână-n primăvară....*****Strig-o raţămac în curteAlta măcăie pe punte.... educatoarea având libertateasăle adapteze grupei proprii.. mac de zeci de oriMăcăie alte surori.. jud.Căte fiinţe sunt de toate?Socoteşte de se poate!*****Bate vântul ne-ncetatFrunza-n tei s-a supăratCad azi trei.Nescrise încă-n nici o carteDe noi .. mâine cad două Iar a treia zi cad nouă.Cu”de-atâtea ori mai mult”.Provocarea de a-mi întări afirmaţiile despre aceşti copii .......Kilogrameşi pisoiNumere puse-n careu…Doamne!.Sau săluăm pe rând.P. am reuşit săcolabor ăm foarte bine. Am pornit la drum prin a aduce culoare în viaţa Cosminei. Matematica! DIFERIŢI.. care prevede că. Agnita.Vărugăm săcalculaţi:*****Fuge trenu-n goana mareViteza-i de acceleratCe distanţălasă-n urmă?Poate ... suntemcondamnaţi săcomitem ilegalităţi.se-aşază.. exact săîi găseşti.1.Noi săfacem mici probleme. i-au fost prezentate componentele claseişi prin exerciţiiCosmina a reuşit săfacăfaţăcerinţelor şcolarităţii.Câte stele sunt pe cer. de ce spun acestlucru pentru căîn anulşcolar 2009-2010 am început sălucrez cu un băieţel cu tetraparezăspastică.toţi copiii sunt egali”... Trebuie săpresupunem că sunt inegali pentru a-i trata egal... De aceea pentru a putea acordaatenţia cuvenităunui copil chiar dacăeste diferit trebuie privitegal de cei din jurul lui.. ni se dau teme .mieunau care de care.Ce producţie aduci?*****Câte zile..Să-ncerce chiar a se jucaCu “doamna”. Scoala G.Celor mari nici nu le pasă Câte griji pe noi ne-apasă!Cad problemele pe noiSi cu mereşi cu oi. cataractă congenitală şi fibroplazie retrolentală)...... deşi nu am înţeles prea bine acest certificat medical înmomentul în care mi-a fost înmânat de mama ei cu ochii în lacrimi am înţeles cădacăacei ochişorifrumoşi ai Cosminei nu pot săperceapădecăt lumină şi întuneric trebuie ca în viaţa ei săfac totul casăapar ăculoare....Pânăsăptămâna treceMai cadşapte.nimeni nuştie!... sau se pot pune muzică şi atunci se transformă în joc muzical.Flori..Si-acum vine întrebarea:Cât de-adâncăeste valea?Si-ncăuna mai uşoară:Puntea câţi metri măsoară?*****Pisicuţa f ărărostS-a aşezat într-un colţ Privea motăneii care. DAR EGALIPornind de la articolul din constituţia României. ai numaratCâte frunze au picat?*****Si-ncănu le-am spus pe toateCâteştim noi de la mate:Câte fete-nşcoală-nvaţă...E-o lume de poveşti la mateDar cei isteţi. Din primelezile a fost înconjuratăcu multădragoste. Sibiu 14 15De-ale matematicii(De la una din activitătile noastre: cls a III-a A înv.TeutschAgnita/Sibiu)Mate-matematicaToţi spun că-i materie grea. dar egali a venit în acest anşcolar când în clasa I am o fetiţăminunatădiagnosticatăcu AO( Uoeităsechelar ă.. dar dupăce am intat în sistemuleducativ rând pe rând am ajuns la concluzia căintegrareaşi chiar principiul unei singureşcoli pentruţoţi..Câte vin în urma lor!Câte bile-s în cutie.elevii inventate!Toţi acei ce ne-ascutaţi.. Maria Brumar..Milimetri pe echer..Vântule.........Să ştii ce e înmulţirea!Săfaci bine împărţirea. iar Mihai se bucur ăde aprecierea meaşia colegilor..ne e tot mai greu!Ba mai nou.Câţi edili la primărie…Căsuntem mici. G.3.Câţi stropi curg prin robinete..R ăspuns..ştiu cum se poate..diferiţi”.

Când au găsit cosul. dar hai săte ajutăm săsemeni puţincu noi. al încântării simţurilor. Prin tot ceea ce am f ăcutşi fac în continuare pentru Cosmina cel mai mult îmidoresc săapar ăîn viaţa Cosminei o armonie de culori. năsuc.Bunădimineaţa. iar la scena din dumbravăea a exclamat . într-o zi de toamnă. dovlecel ! au r ăspuns copiii. plictisindu-se singur. Săprofitam cât mai mult deaceste întâlniri copii... educatoare. am înţeles cătrebuie săacţionezşi în schimbareamentalităţii părinţilor. Toatalumea s-a bucurat de aceste momente de relaxareşi bunădispoziţie.Dumbrava minunată“.. Cânda crescut măricel. S-a rostogolit pânăîn căruţă şi acălătorit pânăîn oraş.Inst... un dovlecel micşi galben. părinţi !Institutor Ciurea Daniela 18 Bostanii – bucuria copiilorE toamnă! Oamenii gospodari se pregătesc săculeagărecolta. gutui aurii. Am r ă pitşi noi câtevamomente din acest anotimpşi ne-am bucurat împreunăîn cadrul unui atelier de lucru. Au strâns în coşnuci. sperând săgăseascăo gr ădiniţăpentru dovlecei. încărcatăcu de toate: struguri roşii.Oare ce se va întâmpla cu noi ? Cu siguranţănoi vom r ămâne stă pânii lanuluişi vom aveasoareşi luminădin belşug !Ei nuştiau căde fapt vor deveni nişte felinare f ăcute de copiii care abia aşteptau revenireatoamnei. Alba 17 Sărbatoarea dovlecilorGr ădiniţa P.zărit-o” să ptămâna trecutăla ora de opţional . Grupa „Florilor”. Rostogolindu-se pe str ăzi a văzut copii zglobii gr ă bindu-se spre gr ădiniţă. pere. educatoareleşi părinţii.. acea paletăde culori pe care Cosmina a...Literatur ăpentru copii”.P. Partea în care am decorat dovlecii a fost foarte îndr ăgităde copii.7 Deva . negri. Măprimiţişi pe mine săma joc cu voi ?.L-au înconjuratşi au început fiecare să-i deseneze ochişori.. galbeni.do’mna eusătulat ’e Co’mina” deşi am înţeles mesajul am pus-o sărepete ce-a zis )o clipăam r ămas f ăr ă replică.Toamna este un anotimp al belşugului . doi dovlecei gălbiori. S-au gândit săse întoarcăla coşul cu nuci pentru a pleca acasăcu dovlecii. dar şi al lui Mihai.Văzând cât de frumos e sculptat de copii . prin spusele: . Au participat preşcolarii grupei.Cum stătea el pe gânduri. în iarba verde-gălbuie au găsit o mulţime denuci... în momentul în care copiiivizionau filmul .Autori : Roncea CristinaHrubi FeliciaDovlecelul fermecatÎntr-o gr ădinăfrumoasăa r ăsărit dintr-un vrej căţărat pe gard. lucrând în echipe.ce peisajextraordinar –super “.egal dar diferit “ …. jud.Cei doi dovleci pe nume Bondocelşi Cotocel încep săvorbeascăîntre ei speriaţi de faptul că vor r ămâne singuri pe câmp. Mare le-a fost mirareacând au găsit.Nr. Au întâlnit în cale un nuc. da aşa a ‘isşi mami sănu mai ajut’’. Părinţii au compus câteva povestioare dr ăgute pentrucopii. dar salvarea a venit de la Crina o fetiţădin clasa a III-a care sare foarte des atât în ajutorulei. Te primim.Şi asa a mai trecut o toamnăminunată şi plinăde roade. la micădistanţă.plăcere în colectivul clasei deşi am avut în una dinzile un moment care m-a pus pe gândurişi m-a f ăcut sămăgândesc de douăori când cer ajutorulcolegilor Cosminei ( Georgiana o fetiţătot din clasa I cu defect de vorbire mi-a spus . multe fructe aşteptate de toţi copiii.. În lanul de porumb se aflau doidovleci care priveau cum oamenii se gr ă besc săumple coşurile cu porumb copt . chipul îi radia de fericire.Văzând cănu găseşteo gr ădiniţăpentru dovlecei s-a hotărât săr ămânăla gr ădiniţa copiilor.În coşul pentru fructe. Guran Liliana Gabriela Şcoala. văzu o căruţătrecând pe acolo. luat de la bunicuţa s-au gândit săpunăfructele coapte pentru a-i face osurprizăbunicului.nu te obligănimeni săo ajuţi dacănu vrei” atunci Georgiana aspus . iar coşul l-au lăsat jos pentru a găsişi alte fructe. s-a hotărât săplece în căutarea unor tovar ăşi de joacă. iar pe jos. ce săvezi ? Surpriză! În coşse ospăta o mică .Autori :Cârstea AndreeaMuntean AdamVoişan CristinaGaş par Ana-Maria 19 Pocănelşi BocănelA venit toamna ! Toamna bună şi bogată. S-aluat dupăeişi a ajuns într-o gr ădiniţăplinăde copii frumoşi. Dupăo noapte friguroasăle veni rândul săajungăbucuria copiilor. cuminţişi jucăuşi. dovlecelul radiazăde fericireşi din acea zi îi aşteaptă luminosşi zâmbitor în fiecare dimineaţă. guriţă. copii frumosi ! spune dovlecelul . căci filmul rula pentru toţi . dar acea fericire era puţin umbrită.O fetiţăcu codiţeşi un băieţel bruneţel în vacanţăla bunici au plecat la plimbare prin gr ădină.Zice Cotocel:.Dionisiu Popoviciu” Tăuţi.Buna dimineaţa..

un papion mult prea mare pentru construcţia sa firavă şi-o pălarie cam pleoştită. Dar când se apropie de castron .. iar el .Şi tocmai când”brava”mai bine.. bunica se gândi săfacănepoţeilor. nasul drept.Copil.. Buniculşi băiatul ausculptat din coaja dovlecilor doua feţisoare zâmbitoare.înv.. iar când dădea jos pălăria apăreaucâteva fire de păr zburlite.T.. încât trezi purceluşii cu o nuieluşă şi începu să-i dojenească:Niciodatăsănu vămai atingeţi de lucrurile care nu sunt ale voastre !Autori :Draia RaduApostol Cipriana 20 CUFĂRUL AMINTIRILOR Într-o duminicădupăamiază. învăţătorilor şi profesorilor dinşcolile publice din România. Prin acest Program dorim: · săaducem . Le-au datşinume: Pocănelşi Bocănel.Bătrânului îi apăru un surâs pe buze. o razăde soare îi mângâie jucăuşchipul.. au dat de castronul cu bostani . cu tot. uita să-şi îndeplineascăunele sarcinigospodăreştişi multe altele.. prin donaţii bancare. printre ramurileîndoliate.!Prof. gr ădinile s-au umplut de roade: mere. jud. care erau foarte neastâmpăraţi.Dupăceşi-a terminat treaba prin ogradă.iar în mâinile-i firave căra permanent un cuf ăr. purta straieomeneşti. a lăsat dovlecii tăiaţişi pregătiţi pentru plăcinta într-un castron. Făr ăsăstea prea mult pe gândurişi parcăînţelegându-se din priviri.)lanseaza aziProgramul Sustin Educatia..-„Un spiriduş”. gâşte. S-au dus acasă şi s-au gândit săarate bunicii recolta lor .Supărarea bunicii fu atât de mare.Avea ochii marişi pătrunzători. vacişi oi. Susţin Educaţia (www.strigăBianca.Din miezul dovlecilor.Burduca.veveriţă.Era tare guraliv!Şi întotdeauna apărea doar atunci când părinţii soseau acasă. organizaţiilor şi instituţiilor din România care pot ajutaşi îşi doresc săsprijinerealizarea proiectelor propuse de dăscali. a sosit toamna cea bogată. Spiriduş?cu copilăria ta.. se nă pustir ăasupralui înfulecând pe ner ăsuflate bucăţile gustoase de dovleac. jucându-se prinogradă. purceluşii de la fermă.-„Un spiriduş”-îngânăPavel-aveaşi el unul în copilărie.N. Dragodana.sustineducatia. Dupăvara ceaînsorită. au înconjurat castronul ca pe un duşmanşi cu pofta lor bine cunoscută. trei la număr. 13 octombrie 2010– Asociaţia Românăpentru Educaţia Tinerilor (A.preşcolar: Radu Zoica.E. Pentru cămai avea ceva treabăprin ogradă.-Bunicule!Bunicule!Mergem acasă?Bătrânul se trezeşte din visare.sustineducatia. destinat în întregime cadrelordidactice. bunicaşi fetiţa au copt o plăcintădelicioasă. se aşezăpe o băncuţăretrasăca să-şi tragăsufletul.. înainte de terminareavacanţei.-„Spiriduş.nimic ! Gol ! Văzu purceluşii dormind la soare cu bur ţile pline. Cornelia Hurmuzache. o delicioasăplăcintăcu dovleac. roşii. BacăuIdée: materialul se poate imprima pe format A2şi folosi cu drag la clasă! Succes! 22 A fost lansat Programul Sustin Educatia! / www.G. A mers în gr ădină şi cu mult drag a ales câţiva bostaniauriişi durdulii. doi dovleci cu care s-au lăudatşi la întoarcerea în gr ădiniţă!Autori :Samartean DacianaBode IoanaPurceluşiişi plăcinta de dovleacEra odatăo fermăunde tr ăiau multe animale: găini. epayment sau prin poştă. oriunde ar privi..Era de-oşchioapă.. de altfel. un program national de micro-finanţări pentru proiecte educaţionale. avea un frac negru str ălucitor.-Unde eşti tu. pere. copilul Pavel..Pavel ieşi din casăhotărât să-şiscoatăgândurileşi nepoţeii la plimbare. Odatăcu ea.dovleci durduliişi galbeni. chiar în curte. chinuit de bătrâneţeşifr ământări.ro ) este un program ce se adresează educatorilor. trebuia să-şicapete libertatea la joacă.N. Ducându-şi nepoţeii de mânăse îndreptăcătre parcul dinapropierea casei lor. apărea „el”şi dădea totul în vileag.P.-Ha!În picioare avea ciubote cu cataramă....umbla la borcanele cudulceaţădin cămar ă..R.E înconjurat de un adevărat cimitir de frunze. bunicuţa s-a dus săia castronul pentru a face plăcinta.Sub privirile pătrunzătoare ale bătrânului. ele zac moarte lânga el. încare”pretindea” căavea boacănele tuturor copiilor. într-o toamnăfrumoasă şi caldă. spiriduş” –strigar ăcei doi copii in cor.. arunca mâncarea care nu-i plăcea.Dupa cină.ro Bucuresti. 11 Oneşti. Proiectul se adreseazăîn acelaşi timptuturor persoanelor.Jud. nr. copiii s-au culcat având în camera lor cele doua sculpturi în dovleac. prin obţinerea definanţări provenite din donaţii private..silitor la învăţătur ăera unori poznaş. ar ătând o veverităce se căţăra pe un copac. Dâmboviţa 21 Autor: ed. G. porci.dornici de a oferi copiilor condiţii mai bune de studiu.. Într-o zi.Între timp. micuţii săi nepoţei promoveazăun joc.P.

evidenţierea unor aspecte pozitiveşi sublinierea celor maifrecvente greşeli stimuleazăla elevi autoreflecţia.Nu este acelaşi lucru dacăelevii au fostsolicitaţi săr ăspundăla anumite întrebări sau sătrateze pe larg un subiect sau altul. ecologie. realizarea ingenioasăa machetei uneicontrucţii. Ele nearatăîn mod direct interesele copiilor. machete. reprezentanţi mediaşi persoane individuale care doresc săcontribuie lafurnizarea resurselor educative atât de necesare înşcolişi gr ădiniţe. softuri educaţionale. o mascăplânge”-Prof. Manciulea Mihaela Elena 24 25 Reciclareşi refolosire la grădiniţăprin confecţionarea măştilor pentru carnaval-material pentru concursul . Pelângăceea ce confecţioneazăelevii în orele de abilităţi practice. Compunerile stimuleazăanalizaşi aprecierea sistematicăa însuşirilor personaleşi a faptelor fiecăruia.O mascărâde. Corectarea. Între acestea se aflătestele de evaluare curente. pot cuprinde o gama largăderesurse (căr ţi. o deosebităsemnificaţie prezintă ceea ce realizează şcolarul mic din proprie iniţiativă. dezvoltându-le spiritul criticşi autocriticCompunerileelevilor constituie un produs semnificativ al activităţii lor.sustineducatia. la cunoaşterea realizărilor pe care leobţine în practicaşcolar ă.În activitatea de cunoaştere a elevilor nu ne putem baza pe informaţiile obţinute printr-osingura metodă.ro. pânăla cele mai complexe examene. începând de la rezolvarea celor mai simple problemeşi elaborarea temelor pentru acasă.· săcontribuim la dotarea cât mai multor săli de clasăcu resurse de bază şi auxiliare pentruactivităţi educative formaleşi non-formale. pot fi depistateşi alte forme ale activităţii lor.. putând duce uneori la descoperirea timpurie a talentelor autentice. Cu toţii dorim săfacem viitorul prin educaţia copiilor. companii. planşe. care duce uneori la destăinuiri ce înlesnesc pătrunderea în viaţaafectivăa acestora.în parteneriat cuAsocia ţia Invictus.Programul Susţin Educaţiaeste un program initiat deA. asociaţiineguvernamentale. Nu este acelaşilucru dacăelevul trebuie săredea cunoştinţele învăţate ori săle prelucreze.Discutarea testelor în colectivul clasei. Compunerile libere pot da câmp larg imaginaţiei. sport. echipament de laborator. Varietatea acestor creaţii ne permite sădescoperim noi aspecteale personalităţii..R. Proiectele eligibile în cadrulProgramului Susţin Educaţia: pot fi din orice domeniu (matematica.care oglindesc gradul de pregătire a elevului în comparaţie cu cerinţele programeişcolare.şi pot cuprinde activităţi educative formale. încercările originale muzicale.Prin apropierea de elevi. discutareaşi aprecierea unor astfel de compunericontribuie la dezvoltarea capacităţii de exprimareşi poate servi ca stimulent pentru activitateacreatoare de mai târziu. modalităţi de participareşi donaţii lawww.Caracterul testelor de evaluare contribuie la formarea unei opinii asupra nivelului decunoştinţeşi în sublinierea anumitor tr ăsături individuale.· săar ătam căeducaţia de calitate este posibilă şi depinde de fiecare dintre noi.E. Nicoletta . de oriunde dinţar ă. etc. precumşi gradul de pricepereşi îndemanare practică.David Prodan’’ SălişteaProf. se potadresa copiilor cu nevoi speciale.Creaţiileliterare timpurii.Creaţiile originale sunt expresii ale interesului elevilor şi ale tendinţelor de valorificare aînclinaţiilor şi aptitudinilor acestora.T. fiind învăţătura.la viaţăcât mai multe proiecte educative destinate preşcolarilor şi elevilor. muzică.Cristiana Anca.Şcoala cu clasele I-VIII . toate constituie activităţi care evidenţiazăaptitudinişi preocupări ale elevilor. Este necesar ăîntrebuinţarea unui sistem de tehnicişi metode în măsur ăsăreflectezeactivităţile multiple.ce reuneşte parteneri din toate sectoarele societăţii – instituţii ale statului. înşcoalăori în afara ei.studierea produselor muncii sale se refer ă. fizică. mulaje. preşedinte Asociaţia Aret 23 Cunoaşterea copiilor prin produsele activităţii lorProdusele activităţii elevilor reprezintăcăi de cunoaştere a acestoraşi ofer ăposibilitatea pătrunderii în esenţa individualităţii lor. etc. în primul rând.).Văinvităm săsusţineţi educaţia alături de noi.literatur ă. săle punăîn practică. câtşi non-formale.Confecţiilerealizate de elevi permit pătrunderea mai adâncăîn sfera individualităţii. Activitatea fundamentalăa elevului.).Mai multe informaţii despre Program. întreaga personalitate a fiecărui elev.

copacii examinar ăproblema sub toate aspectele. carton. ci de conservarea energieişi a resurselor naturaleşi prevenirea poluării prinutilizarea. Înacele locuri tr ăia o fetiţăcare nu f ăcea nici ea excepţie de la regulă… Plimbându-se prin păduricea preferată. obosiţi de atâta fremătat.-Nu. Principiul e simplu: refolosimhârtia pânăne plictisim.obiectau ceilalţi copaci.Deviza noastr ă: . Nimic nu se pierde.Suntem ecologişti voioşi. în special pentru micuţa noastr ă prietenă. Cam asa ar ar ăta teoria.Şi-a pus un palton căldurosşi căciuliţă. oamenii deveneau posomorâţi o datăcu sosirea frigului. plastic. Cel mai mare beneficiu de mediu al reciclării este legat nu dedepozitarea reziduurilor. le-am împodobit. Cum asta? Cam cum arată schema de la circuitul apei în natur ă. portocaliu.dar practica e altfel. avem grijăce facem cu materialele din plastic. să aduci chiar o mică.Materialele recuperate au fost deja purificateşi prelucrate anterior.-Dacăe tristă. Mi-a venit o idee: de ce sănu ne pictăm frunzele în culori diferite. Alba Reciclarea este una din metode de a proteja planeta de poluare. cur ăţireaşi prelucrarea în bunuri utilizabile similare sau diferite. Vinerea. Tocmaide aceea când lucr ăm cu hârtiaşi ne r ămân bucăţele. str ălucirea din ochi. fiindcăun copac plânge când este tăiat. Caşi cerul. plopii. ei hotărâr ăsăse adreseze copacului cel mai înţelept din pădure. săpoţi.P. refolosiţi. dintre care amintesc câteva. Am ales modelele.Reciclare înseamnăcolectarea separatăa deşeurilor (sticlă. Cugir. hârtie). totul se refoloseşte.HuştiucGrupa mare AlbinuţeleG. le adunăm în Cutia verde.Ocrotiţi natura! Reduceţi. Acesta zâmbişi spuse:-Am ascultat cu foarte mare atenţie discuţia voastr ă şi sunt încântat săvăd căîn jurul meu tr ăiesccopaci atât de bunişi de generoşi. încă p de mic. o datăcu venirea toamnei? Când cerul .Am învăţat copiii cătrebuie sărefolosim hârtia. a materialelor rezultate din reciclareşi mai puţin a celor primare.N. am adunat resturi de hârie. r ăspundeau fagii.. galben. în procesul de fabricaţie. confecţionarea.-Ce se întâmplămicuţei noastre prietene ? Ce putem face pentru a o ajuta ?Mestecenii.E deosebit săpoţi contribui la îmbunătăţirea mediului înconjur ător. reciclaţi! 26 De ce copacii î şi schimbăculoarea toamna?Era odatăo vreme în care frunzele copacilor nu-şi schimbau culoarea toamna.obiectele care nu ne mai trebuie le donăm sau le găsim o nouăîntrebuinţare. bineînţeles căaceastăcutieverde ne e de mare ajutor. le-amrearanjat astfel încât oricine vede rodul muncii noastre săr ămânăimpresionat.ruginiu. nu acesta este motivul. Deşeurile sunt păr ţi din materii prime sau dinmaterialele care r ămân în urma folosirii lor şi care nu mai pot fi utilizate. cutie pe care amamenajat-o special pentru reciclare. Copacii din aceastăpădure erau foarteneliniştiţi văzând atâta supărare în ochii fetiţei. teii fremătau. ea se întreba care era motivul tristeţii sale. ei începur ăsăexamineze într-un mod foarteserios situaţia. împreunăcu preşcolarii. Ele cădeau pe pământşi r ămâneau verzi. bucăţi de cutii sau chiar cutii. care îşi fac griji pentru oameni. Unele deşeuri pot firevalorificate. Cel mai indicat este să folosim materiale pe care pământul le poate absorbi naturalşi reintegra. natura o iubim!”.Astfel.Astfel. dupăplecarea fetiţei spre casă. Mult mai puţinăenergie este necesar ăpentru a transformamaterialele reciclate în produse noi. astfel încât utilizarea lor în procesul de fabricaţie presupune o activitate mai curată şi un consum mai mic de energie. Reciclarea elimina poluareaşi conservăresursele naturale.Plopul întreba cu un aer gânditor:-Poate pentru cănoi ne pierdem frunzele?-Dar ei îi place atât de mult sămeargăpe covorul verdeşi moale pe care noi îl întindem pentru ea. În următoarea etapă. jud. fiecare emiţând ipotezeşi susţinându-le cu argumente puternice. nu mai tăiem alţi copaci.Analize detaliate au evidentiat faptul ca aceste beneficii de mediu ale reciclării sunt cu mult maieficiente decat orice alte actiuni de protejare a mediului. bătrânul stejar. materialele corespunzătoareşi ne-am apucat serios de lucruExistăanumite avantaje ale reciclării. În sfâr şit. poate este din cauza frigului ? se întrebau mestecenii. roşu. Într-o zi. dar însemnatăcontribuţie la protejarea mediului înconjur ător. comparativ cu a începe producţia cu materiale primare. dar nu reuşir ăsăgăseascăunr ăspuns. Tocmai de aceeea ne-am gândit săconfecţionăm măşti pentru carnival din materialerefolosibile. brute. Lor le plăcea râsul ei.Reciclarea conserva energia. plimbărileei gânditoare.

Unul din obiectivele-cadru ale religiei ca obiect de studiu. In cultivarea sufletului educaţia religioasa nu este unilaterala. la Dumnezeu. etice racordate la personalitatea fiecăruia dintre noi simaterializarea in comportamente integratoare in viata comunitatii.Struguri dulci în vii atârnă. ne raportam la fiinţa divina. adorarea aspectul. pentru ca El estesingurul model formativ existenţial. Dar noi putem săne color ăm noi înşineşi săacoperim pământul cu culorile soarelui: galbenaprinsşi roşu călduros.Cercetările in domeniul psihologiei copilului ne arata ca educaţia moral-religioasa este posibilade la cea mai frageda vârsta.a VIII-a E. munca. Grădiniţa P.Studiul religiei trebuie sa conducăpe fiecare copil la înţelegerea deplina a relaţiei dintre religie siviata. sfioşi.Invatamantul romanesc nu a fost numai laic sau numai religios.Aştepta să-i vinălocul. familie.Bucuroşi. Aceasta credinţa isi are r ădăcinile adânc înfipte ininvatatura Bisericii – „Mama a neamului romanesc” aşa cum a numit-o pe drept cuvânt NicolaeIorga. toamnă-mbelşugată.X.Educaţia creştina are ca scop mântuirea si transformarea sufleteasca dupăidealul pe carecreştinismul îl infatiseaza prin viata Mântuitorului Iisus Hristos. morala. Acest element poate fi cultivat prininfluente educative deoarece copilul dovedeşte o inclinare proprie spre educaţie.Poartaşcolilor deschizi. care este o realitatea fiinţei lui. cls.Sensul educaţiei religioase porneşte de la faptul ca. este cunoaşterea si adorarea luiDumnezeu : cunoaşterea fiind partea teoretica. ca nişte mii de jerbe de aur. scriind despreinteracţiunea valorilor preciza ca. Ce ziceţi ?Copacii. 13-15)”. el fiind capabil de tr ăiri religioase datoritaelementului esenţial primit prin Botez – credinţa ca dispoziţie. îşi mişcar ăbucuroşi ramurileşi frunzele pentru a salutaideea grozavă şi atât de simplăa bunicului Stejar. Nr.Izbucnind într-un râs zglobiu. uimiţi de atâta înţelepciune. o-ntinzi. Eaapeleazăsi isi găseşte unele premise care o fortifica in educaţia civica. când fetiţa ieşi în stradă. Educaţia moral-religioasa trebuie sa .Popescu Monica. ea de gr ă bi spre păduricea ei.Toamnă. istoriceşte a fost aşezat pe bazecreştine. inca de la naştere.Alice Voinescu”Drobeta Turnu Severin. suferinţa si bine.De aceea Mântuitorul nostru Iisus Hristos pune copilul in mijlocul activităţii Sale prin indemnul :„Lăsaţi copiii sa vina la Mine (Marcu. Copacii se privir ăzâmbind cusubînţelesuri.P. Ei hotărâr ăsă-şi schimbe culorile f ăr ăa mai pierdetimp.In aspiraţia noastr ăspre perfecţiune. aparatori si creatori de înaltevalori spiritual-morale si materiale.Şcoala . împlinind caracterulecumenic al invataturii religioase. estetice. Ciurea Daniela .În legume eşti bogată.A ta mână. iar preşcolarii cu tr ăsăturile de voinţa si caracter in formare suntreceptivi la influentele exercitate asupra lor. Daca vom reuşi sa sădim in sufletele copiilor tainacea mare a credinţei. daca toate celelalte domenii au o valoare integrativa. văzu cătoţi pomiişi pământul erau acoperiţi de soare.Şi cu drag noi te primim.Celor mari si celor mici. religia seconstituie ca o valoare ce da sens integrator celorlalte direcţii ale cunoaşterii.prof. sufletul copilului se afla instare de predispoziţie spre educaţie si religiozitate. voinici. Biserica si Scoala au plămădit adevăraţi creştini si romani. bucurie.În livezi fructe ne-ngână.. Mântuitorul introduce un nou principiu educativ. Despre sensul si importantaeducaţiei religioase. educaţia a fost strâns legata de religie. Mitrache Ofelia 27 Scrieri de toamnă ToamnaToamna cea îmbrobodită. soarele îşi face apariţia totmai rar. Nr. vorbeşte si filosoful culturii si esteticianul Tudor Vianu care.Dupăvara cea cu flori. neamul nostru romanesc adăinuit prin vremi cu credinţa in Hristos. A doua zi.necunoscut contemporanilor : principiul coeducarii. Alergând printre copaci.Prin educaţia religioasa trebuie sa realizam o cultivare a spiritului.De-a lungul secolelor. estetica. Ne ajuta sa construim unsistem de valori spirituale.devine tristşi întunecat. aceştia îl vor căuta pe Hristos in adâncul sufletului lor. prin care nu numai copiii au întotdeauna deinvatat dar si oamenii. practic constând in morala siaspect religios. fetiţa ridica cu picioarele razele soarelui de pe pământ. tu.P. Deva 28 O abordare interdisciplinarăa religieiInst.7 DevaReligios dintru început si increstinat odatăcu formarea sa ca popor.Educatoare: Popa Adriana-BiancaGrădiniţa P.Cu o mie de culori.Ţie toamnă-ţi mulţumim.6.

11 Alba IuliaProtecţia naturii devine tot mai mult una dintre cele mai importante preocupări ale societăţiicontemporane. oricât de insignifiantăar fi. se pot extrage următoarele tr ăsăturiale educaţiei religioase :Continuare în nr. Pus în postura celui agresatşi care nu se poateapăra singur. când vocabularul este în formare. organizatşidesf ăşurat.înceapăinca din primii ani de viata in familie. scenădin povestea „ScufiţaRoşie”. în deplin acord cu obiectivele educaţiei ecologice activităţi care săr ăspundăinteresuluide formare educativă şi optim . În plus.Odatăcu demararea Proiectului Naţional Ecogr ădiniţa printr-o strânsă şi eficientăcolaborarea noastr ă.Inspiraţia copiilor apare în condiţii emoţionaleşi mentale deosebite. poate săafecteze în mod distructivnatura. educatoareşi a copiilor din grupele pe care le-am condus.un desen animat. preocupările.Institutor: Irimescu Axenia Veronica GrupŞcolar „Vasile Cocea” Moldoviţa. la majoritatea copiilor.Frumosul exercităo nestăvilităchemare asupra fiinţei umane. din viaţa interioar ăafiecăruia. copilul îşi exprimăadecvatşi mai deplin emoţiile. nu ne putemopri în a recunoaşte împreunăcu Baudelaire că„geniul înseamnăcopilărie regăsitădupăplac”. care nu este numai al său. Preşcolarii trebuie să realizeze căproblemele mediului înconjur ător sunt ale lumii întregi. percepţiile. Se poate spune ca sufletul cel mai propice pentru educaţie este sufletulcurat al copilului. Mureşan NiculinaGrădiniţa cu P. un teatru de pă puşi. jud. a punctului. nu se „predă” cu uşurinţăoricui. cişi al plantelor şi animalelor. ale ficăruia dintre noi. Sufletul copilului poate fi întărit ca o cetate. nr . alinieişi a formei. simţurile sunt por ţile acesteicetati sau întăriturile lui.O vizităîntr-un atelier meşteşugăresc. impunându-şi propria lor viziunedespre lumea înconjur ătoare. Apoi se continua potrivit nivelului de înţelegere a copilului pentru a seforma in sufletul acestuia impresii. dar destulde eficientăîn planul emoţiilor şi sentimentelor: transpunerea copilului în locul elementului dinnatur ăcare a suferit o agresiune din partea omului. Interesulşi dragostea pentru natur ăsunt.Jucându-ne cu plastilină. modul lui de a gândi. Este tot atât de adevărat că frumosul are demnitatea sa.comportamenteleşi convingerile formate copiilor la o vârstăcât mai fragedă. copilul va realiza cătrebuie săacorde “drept la existenţă” tuturor elementelor mediuluidin jurul său.Educaţia ecologicăare semnificaţia deprinderii unui anumit mod de a înţelege relaţia dintreomşi mediul de viaţă. ale căror bogăţii sunt „descoperiri fericite”şi nu rezultatul unor cercetări laborioase. însăeducaţia prin artă şi pentru artătrebuie săvinăîn întâmpinarea acestor mici artişti. înf ăţişând cu spontaneitate universul copilăriei. iar fiecare acţiune negativăa noastr ă.Suceava.Educaţia este posibilăîn toate perioadele vieţii omeneşti.Pentru a le forma copiilor o conduităecologicăputem porni de la o ideee simplă. deprinderi de conduita si sentimente cu ajutorul cărora sădevină o adevăratăpersoanădeshisăcomuniunii cu Dumnezeu. prin intermediul culorii. dar poate apareşi în stări pasive.sunt cele care se păstrezăcel mai bine toatăviaţa.În faţa artei infantile. dragostea de frumos este de ovârstăcu umanitatea. în faţa acestor opere atât de inspirateşi totodatăpline de adevăr.Manifestările copiilor de a modela sunt cât se poate de fireşti. un diafilm sau o poveste. instinctive. dovedind încăo datăcă.care sfâr şeşte prin a te emoţiona estetic. dorinţele. deşi destinat omului creator. Treptat va înţelege căorice acţiune de distrugere sau exterminarea de orice fel este câtse poate de dăunătoare pentru căstricăechilibrul naturii.P. am planificat. un spectacol. 15 29 Jucându-ne cu plastilină În perioada preşcolar ă. o vizităla muzeu. din sentimentele care-l stă pânesc pe copil în anumite împrejur ări. universul lor sufletesc. în lipsa unor cuvinteşi a unor expresii verbale completeşi complexe.Din încercările de a surprinde specificul educaţiei religioase. au rolul lor stimulativ în educarea creativităţii copilului. GPN Moldoviţa 30 COPIII – PRIETENI AI NATURIIEd. căel. „Pr ă jituri pentru musafiri”. am realizat în cadrul proiectului tematic ”Eu si familia mea” lagrupa micã-mijlocie: „Gr ăunţe pentru puişorul din curtea bunicii”. de asemenea educaţia religioasa este posibila in vârsta copilăriei deoarece însuşi sufletul copilului are in interiorul sau cele necesare pentru acestea.Copiii pot gusta încăde la fragedăvârstădin plin bucuria creaţiei.

Vinerea.Mi-am propus o planificare a activităţilor ecologice care săcompleteze cunoştinţele dinactivităţile de cunoaşterea mediuluişi prin care am selectat acele teme care prezintăinteres deosebitşi-l implicăpe copil. nr.Am altiţă-n patru iţeCu pumnaşi mititelaşiPoale mândre c-ale meleMititele. activitate practicăîn care am realizat colaje. Berbeceanu Gabriela.« Micuţa vr ă jitoare » . sunt românaş Tata zice că-s fecior Iar ămama. anotimpul hărniciei” .În picioare-am opincuţePe cap.. pe lângăoferirea unui mediu protector şi stimulator. jud. care fatămareSe mândreşte căle are?Amşişor ţuri tot frumoaseCum leştie mama coase.. măgăteşteUite-aşa pe româneşteCu opinci.Poezii culeseşi folosite deed. dar dr ăguţă.G.Spune.doamna educatoare Crişan Titianaşi doamnaeducatoare Cean Luminiţa de la G.Căci omul azi.. de aceea experimentele fac parte din activitătiledorite de grupa noastr ă.concepute pentru acoperirea problematicilor educaţiei ecologice îngr ădiniţă. las săvie. programe artistice adecvate cu ocazia unor evenimenteecologice.Nr. artele plastice.N.mai multe convorbiri printre care ce ne-a plăcut cel mai mult. plimbări.Ca săîţi fieţie bine. îşi propun stabilirea unei atmosfere plăcuteîn care muzica.P. jud. socialul dialogheazăîntre eleşiimplicit cu copiii.P.PITICII” formatădintr-un număr de 26 de preşcolari..« Margaretele » .Ploişi vânturi reciFrunze pe poteciUmbreluţe deseToamna săînveţe.Te rog.nr. Jocul insăîi capteazăsi îi atrage îndescoperirea a tot ce îi înconjoar ă.Nr.Pâng florile de pe câmpieŞi păsărelele în zbor. 4 Deva 37 POEZII CU MESAJ ECOLOGICÎN LEAGĂNUL PLANETEIAud cum plânge firul ierbiiŞi fluturii pe înserat.P. Ilie Elenaşi Berbeceanu Gabriela.Ascultătu.RomânaşulIată-mă. G. cu zurgălăiCum stăbine la flăcăiŞi cu cuşma pe-o urecheCa săle fiu drag la fete. Ilie Elenaşi inspectorşcolar înv. 15 31 GR ĂDINIŢA P. Nicoletta HuştiucG.În anulşcolar 2010-2011.G.Plâng pomii ar şi de prin pădureŞi dulcea apăde izvor. frumuşele. Nicoletta Huştiuc.P.În acest anşcolar. dragăcopile. educatoarelegrupei. preşcolar prof.prezentare de carte « Culori de toamnă» .P. teme ce se pot realiza prin observări spontane. cu nepăsare.Am acţionat pentru crearea unui cadru ambiental cât mai plăcutşi ecologic care săneserveascăca suport pentru organizarea activităţilor.Prof. Am amplasat în sala de grupăplanteornamentale: ficuşi impunători. jud. cugir..Văîmbr ăţiseazăcu drag .Continuare în nr.nr 7-G. activităţi practice.7 Deva.Toamna . miscarea.P.P.Spre bucuria tuturor:Şi apaşi câmpia verdeŞi aerul îmbietor Şi florişi păsărişi insecteŞi animale.. vizite. Alba 33 Din colecţia .multe jocuri muzicale cu textşi cânt .Distruge tot ce-a fost lăsat. 4 DevaSuntem grupa mare/pregătitoare . năframa cu floriIar la brâu port tricolor.. 4 Deva.P.Coşurişi hambare plineVine toamna.Iar la gât mi-am pus mărgeleTot dintr-ale mamei mele.Săgeamăde durerişi dor!Respectătot ce-a fost creat.activitate practica « Ornăm sandvişuri cu legume « urmatăde masafestivă« Sărbătoarea toamnei » .N. Hunedoara 36 RomâncuţaIată-măsunt româncuţă Sunt micuţă. 10 fetiţeşi 16 băieţi. convorbiri. drumeţii. Hunedoara 325 noiembrie2010 – 130 de anide lanaştereascriitoruluiromân Mihail Sadoveanu(1880-1961) ToamnaCu rochiţăar ămieŞi frunze îngălbeniteZâna toamnăo săvieCu fructeşi cu codiţe.. obiectivele urmarite vizeazăformarea unuicolectiv unitşi disciplinat care săfacăfaţăcu succes cerinţelor activităţilor zilnice alegr ădiniţei.Ed.Regulile grupei realizate împreună”. ascultăglasul lor Şi nu lăsa planeta dragă. literatura.În leagănul planetei vii!CÂT NU E PREA . Vinerea 34 35E toamnăiar !GrupaMargaretelor văsalută şi văîmbr ăţişeazăcu drag !Am discutat cu doamnele educatoare despre acest frumos anotimpşiam f ăcut mai multe activităţi interesante despre care vrem săvăspunemşivouă:. precumşi viitorului programşcolar. veritabile colecţii de cactuşişi violete de Parma.excursii. trandafiri japonezi.Cu legume colorateFructe mai înmiresmate. Dan Sanda. prof..am decorat clasa cu lucr ări colectiveşi multe roadeşi flori aletoamnei . nr. câte-or fi.P. 7 – structura P.Măîmbracă. P.P.P. puişor.

MOINEŞTI. mângâindu-l.Sădevii om mare. stropii grei ne r ăcoresc pe frunteSăne-amintim cămai sunt multe de f ăcut! 38 Cât vântul linşopteşte printre frunze.Cât soarele nu ne topeşte încă. Când auzea glasul blând al mamei sau când îi simţea mâna caldăpe frunte. în fiecare dimineaţă..Săînvăţăm săpreţuim viaţa!Cât fumul gros n-a înecat planeta. puiule de om!R ăsarişi creşti asemeni unui pom. cuMica lui dragălângăel ar fi stat în pat până.aceea vaşi secera”Galateni 6.Şi cum îi aude glasul. ed.Fiindcătoate-n lumea asta. pânăsus. omule.-Ştii.Te zbaţi s-ajungi acolo sus pe culme.Când se întorcea de la gr ădiniţăvenea întotdeauna să-şi salute prietenul. apoi plin de cercei roşii ce se ascundeau printre frunze. . dragul meu. Nu văamăgiţi: Dumnezeu nu se lasăbatjocorit:Căci ceea ce va semăna omul.dator eştiSăle îngrijeşti de zor!Dumnezeu te-a pus pe tinePeste tot stă pânitor Şi apoiţi-a dat porunca:Fii vajnic ocrotitor!Autor. era puţin lucru ca . maiîntâi plin de flori ce-i umpleau camera de miresme. Dar Cireşul? Credeţicăavea astâmpăr? Nici vorba! Din când în când frunzele-i tremurau ca scuturate de vânt.7PORUNCA Nu schilodi rândunicaCeţi-a ciripit la geam. Sunt prieteni de mult timp. totul se vedea din ascunzătoarealui. Se simţea bine între crengile bătrânului Cireş. Cristi este în grupa pregătitoareşi se pregăteşte sămeargălaşcoală.În noul nostru drum.Vom vieţui în Leagănul-Pământ. îl ducea pânăîn dreptul ferestrei deschiseşi stătea aşa cu el..Cât florile-şi emanăfin parfumul. peste cateva luni voi fişcolar. pânăcedeschidea ochii.Cât trandafirul nu-şi ascunde faţa.Eu sunt aici. îl vedea pe Cristi cu ghiozdanul în spate. Abia aştept să-ţi citesc despre Zâna Zorilor. de sus.Oameni gr ă biţi.Iar tu. CIREŞUL povestireCristi este un băieţel-năzdr ăvănel care locuieşte într-o casăfrumoasăla periferia oraşului în carelocuiescşi euşi care.Dar Mica îl lua în braţe.Şi Cristi vorbea. f ăcându-i voios cu mâna.Cât vara.Cristi sare sprinten din pat. zi de zi. De multe ori stăde vorbăcuvechiul său prieten despre acest lucru. Voi fi foarte ocupat fiindcăva trebui săînvăţsăscriuşisăcitesc.Să-nlături răulşi să-nveţi ce-i bine. se întorcea uşor şi. se ascundea în frunzişul desşi de acolo urmărea forfota de pe stradă. când voia săfie singur.. dintr-un om mai mic. Nici pe harnica albină Ce strange mierea cu spor! Nu pârjoli iarba verdeCe hr ăneşte-ntreg popor De păsărişi animale. maşini alergând în susşi-n jos pe stradă.un băieţel la fel de năzdr ăvănel. copii gălăgioşi. zile de-a rândul. P. în vârf.Cu paşi micuţi.Ca săpoţi tr ăi uşor! Nu împuşca porumbelulCeţi-a fost trimis ca solŞi apăr ăpe PământTot ce-ţi e folositor. prin fereastra deschisăa văzut acelaşi cireş.…Şi a venitşi ziua aceea.Cât roiuri de albine robotesc pe câmp.Cât încăapa-i bunăde băut. P. Îi era dragălui Cristi gr ădiniţa lui. dar mai micşi mai somnoros. cu sfaturi de la mine. Iar Cireşul îl aştepta cu bucurieşi-l ridica. deschide fereastraşi îşi salutăprietenul drag. Nu risipi bobul galbenŞi nici rodul pomilor! Nu strivi biata furnică Ce trudeşte pe ogor.Toate îşi au rostul lor.Şi. vorbea întruna f ăr ăsăoboseascădespre ce va face el când va fişcolar. Cireşul ascultar ă bdător şi din când în când îşi clătina uşor frunzele pentru a alunga somnul care-i dădea târcoale. Cu Mica de mânăbaiatul a pornit emoţionat spreşcoală.Iar capra neagr ăsaltăpe poteci.Ce.TÂRZIU!Cât păsări gureşe mai ciripesc în crâng.Sănu ucizi”. încercând să-l trezească. hăt! la prânz.Şi de atunci au r ămas prieteni.Îţi faci un mic locşor prin lume. ca prinvis.ION CREANGĂ”.Uneori. În fiecare dimineaţăse aud douăciocănituri în geamurmate de un glas prietenos :-Gata. Cireşul din faţa casei.era lafel ca în braţele ocrotitoare ale Micăi. pentru-a te ajuta un pic. cu acoperişul roşuşistraturile de flori frumos aranjate. de cândCristi era în grupa mică. părea mai degrabăcăsuţa piticilor din poveste…Acum.Săne-amintim c-am poluat pământulCe-a fost lăsat sădăinuiască-n veci!Cât pe pământ mai picur ăcu rouă. cu braţele sale puternice. î ţi spun cu interes:Săai noroc în toateşi foarte multSUCCES! 39 PRIETENUL MEU. în timp ce se îndrepta spreşcoală. merge voios la gr ădiniţă. e vremea săte trezeşti! Hai. Nu hăitui căţeluşaCare latr ăpe maidan! Nu tulbura cristalinulApei limpezi de izvor. care îl ajutăsăse trezeascăla timp.BACĂUÎmi semeni mult..Şi. căte aşteaptăo nouăzi de lucru !Este bunul său prieten. despre Insula piraţilor sau despre fantasticele aventuriale lui Harry Potter.Chiar şi gr ădiniţa se vedea de acolo. somnorosule.LUCICA NECHIFOR G.

Câmpiile sunt acoperite de grâul care devine auriu sub razelesoarelui. Aceasta este PRIMĂVARA! Ce mai vezi?-Oh! Acum nuştiu de ce. Văd în pomi semne care promit o recoltăbogatăde fructe. Pur şi simplu tu tocmai mi-ai vorbit despreVAR Ă. Vreau săascult mai departe povestea ta. De-abia dacămai pot vedea rândunicile care vin să-mi spună“la revedere”. ea se pregăteşte sădeace are mai bun. Apoi. cum se numeşte ea. Am deasupra meaun cer albastruşi nişte norişori vagabonzi. jud.5 SLATINA.Şi în fiecare zi. Ceea ce este amuzant este că ele formeazăun strat protector pentru ciuperci. Spune-mi. Mai grave sunt discuţiileneplăcute din timpul mesei.împodobit cu bobiţe roşii. JUDEŢUL OLT 40 Mandalăcreatădeed. Cristi se oprea mai întâi lângăprietenul său. Ieri. totul pare adormit. Toate acestea se întâmplăTOAMNA. stăteau de vorbă şiapoi se apuca de lecţii. Acum aştepta cu ner ă bdare săafle tot ce f ăcuse Cristi în acea zi. fluturii se joacă. gălăgioşi. Chiar şi florile parcăs-au înmulţit ca prin farmec. Oamenii care încearcăsămănânceşi . GrădiniţaGhiocel Moineşti. mai puţin eu.-Ei bine. continuăpoteca. ai zice căDoamna Natur ăvrea săreînceapătotul de la zero! Norinegri udămereu pământul meu cu ploi care fac băltoace mari.Înţelegeţi. Domnul Vânt cântăuneori atâtde puternic. dar zilele sunt mai lungi. îi plăcuse laşcoală!Cireşul s-a mai liniştit.apare un bătrân cu hainăroşie într-o sanie… El măfelicităpentru vâscul meu frumos.Şi eleşi eu suntem acoperite cu un covor pufos roşu-auriu. sunt bătrână!Prof. Unde mai văzusem euaceastăimagine?Voi văamintiţi. Iubesc aceastăperioadă. mai întâi. Sănu bemşi sănu vorbimcu gura plină. Eaîntrebăatunci pe înţeleptul pădurii. copii ?PROFESOR: IOANA CHIRICI G. Ce fericit era Cireşul ! Simţea cănimenişi nimic nu va putea săstrice prietenia lor…Şi au trecut aniişi odatăcu ei multe schimbări s-au petrecut peste tot în oraş. primesc vizita păsărelelor care îşiconstruiesc cuiburi pentru puişorii lor. totul în jurul meu este magnific! Florile pomilor audevenit fructe ademenitoare. câmpiile pustii.Deodatăspre el s-a îndreptat vesel un băieţelşi a început să-l mângâie cu drag. râde bătrâna bufniţă. Ele se numescanotimpuri. încât copacii îşi pierd de spaimăfrunzele galbene. Este enervant!-Îţi voi explica eu tot.Şi aşa. toatălumea.P. de cetotul este aşa?-Pentru căDoamna Natur ăface foarte bine lucrurile.NR. E linişte profundă.-Euştiu toate astea. Mitrache OfeliaŞcoala “Alice Voinescu”Drobeta Turnu Severin 42 Nu trebuie sămâncăm niciodatăgrăbit sau nervos. lor nu le place frigulşi atunci pleacăspreţări mai calde. paşii m-au purtat pestr ăduţa liniştităde la periferia oraşuluiAm căutat cu privirea căsuţa cochetăstr ă juităde un cireş. e aşa de frig încât o pudr ăfină albăcade din cer.Şi sunt atâtea insecte care dauspectacole de balet în aer când se lasăseara! Pe scurt. când venea de laşcoală. Pentru mine e timpul sămăculc. Am mai f ăcut câţiva paşişi privirea mi-a fost atrasă de un pomişor ce se legăna uşor sub adierea vântului. intervine înţeleptul pădurii. Ea acoper ătot cu o plapumăalbăcaşi cum ar vrea săo ascundăpe Doamna Natur ă. viaţa noastrăeste destul de stresată. Este nu numai oregulăde politete. Este perioada în care îmi este cel mai cald. Aceasta îi zise:-Uită-te în jur şi spune-mi ce vezi. Dar pe acel loc se ridica acum un bloc delocuinţe în faţa căruia. zilele sunt mai scurteşi nopţile mai lungi. cişi o prescripţie medicală. Copacii sunt unii plini de muguri. Spune-mi mai departe ce vezi!-Apoi.P. Băiatul s-a aşezatlângăelşi a început să-i povestească. Este ultima parte din cele patru păr ţi ale anului. pare să ştiece se petrece. totul o ia de la capăt…Acum te las. înţeleptule?-IARNA! r ăspunse bufniţa. Săne bucurăm de prilejulpe care ni-l oferăo masăîmpreunăcu familia. Bacău 41 Cele patru anotimpuriEra odatăo căr ăruie ce se tot mira de ce nu a văzut niciodatăfaţa Doamnei Natur ă. Săle evitămşi săne impunem săfim calmi. cotiturile mele se împobobesc cu o mieşi una de flori.prietenul său cel mai bun sătr ăiascăprima lui zi deşcoală?Şi era atât de mic!Cum se va descurca ?!Dar iatăcăbăiatul a intrat pe poartărâzând . alţii au deja unfrunzişstufos. se jucau caţiva copii. Copacii sunt goi.Soarele este atât de puternic! Altfel. Murariu Mioara. o bătrânăbufniţă. Îmi place aceastămare sărbătoare. În acest moment. este minunat! Câteodată.-Acum . Era un pui de cireşce încerca să-şi facăloc spre soare.Şi într-o anumitănoapte. Ea pregăteşte Natura înaintea gerurilor puternice. Albinele vin la culesîn florile mele.

copleşindu-l. Primul gând care îmi vine în minte este legatde câteva "reguli" pe care le-am aflat cu câţiva ani în urmă şi pe care mi le-am notat cu ideea căsigur îmi vor folosi într-ozi.6.Florile stau triste afar ă. I-VIII nr. 2 Cugir. cu cls.5. profesor psiholog.TOAMNAToamna cea bogată.dragă A sosit la noi degrabă Şi ne-aduce coşul plinCu legumeşi cu vin.. Încăde mic."i-am oferit tot ceşi-a dorit. privind aceşti mici…temerari!Prof.la deschiderea anuluişcolar De multe ori doar imaginile vorbesc…despre . Aşteptaţi pânăva împlini 21 de anişi lăsaţi-latunci “sădecidăpentru sine”.4.10. in parcul cu teiÎncântăsi ochii mei.2.totul va merge r ău în familie.ILIA. A ştepta ţ i-vă la o via ţă grea. Trebuie săfim atenţi ca buzelesa fie mereu închise în timpul mestecatului.afirmaţii care sunt sigur ăcănimănui nu-i sunt str ăine.TOAMNAA sosit toamna la noiCu r ăceală şi cu ploi.12. iar el un persecutat . Ignat Florentina.săpovesteascăînacelaşi timp fac o impresie dezagrabilă.Şi sfatul meu îl urmaţi. cişiprilej de incidente. Certaţi-vădes în prezenţa copiilor. întrebări sau afirmaţii de felul : "cu ceam greşit ?" sau . Faceţi totul în locul lui.N. Daniela Pintea Ilea şi clasele simultane conduse în acest an cu drag.Calciul să-l fixaţi în oase.Dar asta se întâmplă Când toamna e la noi!ZÂNA BUNĂ Zâna bunămănumescPe copii îi ocrotescŞi le spun cu bunătateSăfie atenţi la toate. daţi-i copilului tot ce vrea. 7. Evita ţ i să -i spune ţ i “nu este bine”. Alba 46 47 Ed. 9. Danc Mihaela-ElenaG.P.Frunze moarte cad de-acumaŞi le-mbr ăţişeazăbruma. râde ţ i în fa ţ a lui . pentru că i-a ţ i putea dezvolta un complez devinovăţ ie. "nu maiştiu ce sămăi fac.Consumaţi multe lactate.Şi cu poftăsămâncămSăne vitaminizam. În felul acesta va creşte cu convingerea că toatălumea trebuie să-i ofere orice are el nevoie.Extras din “Codul bunelor maniere” 43 44 45 CUM SĂFACI DIN PROPRIUL TĂU COPIL UN DERBEDEUAuzim tot mai des în ultimul timp. În felul acesta ei nu vor fişocaţi când.Sunt sănătoaseşi bune. profesorii şi poli ţ i ştii. din partea părinţilor în special. Mai târziu .1. Este de prost gust să ţinemdegetul mic uşor ridicat când mâncăm sau când bem.Galbeneşi ar ămiiŞi mai multe ruginiiDau covorului culoareŞi-l gătesc de sărbătoare. dar l ă sa ţ i-i spiritul să se hr ă nească cu de şeuri. Aceasta îl va face să cread ă că esteamuzant. dar la fel de reale. mai târziu ..Fiţi atenţi cum văpurtaţi. Este nu numai o lipsăde respect faţăde musafiri.Dacăvoi măascultaţi.Dar mai ales ce mâncaţi. Probabil ve ţ i avea nevoie să fi ţ i preg ă ti ţ i pentru ea. aceştia n-au ce căuta în sufragerie oricât demult i-am iubi. Dar aveţigrijăsăi le satisfaceţi cu vârf şi îndesat.Dacăavem câini sau pisici. astfel încât săse obişnuiascăaarunca responsabilitatea asupra altora. 11. JUD HUNEDOARACREAŢIE PROPRIE TOAMNA.Şi in coşzâna ne-aduceFructe multe. Când are probleme serioase. asta l-ar putea face să cread ă că societatea este împotriva lui. Nu-i asiguraţi nici o formare spirituală. Asigura şi-l că to ţ i s-auunit împotriva lui .." .Şc..Ca săcreşteţi mari copii..Copacii plâng că-s goi.8.Fiţi atenţi cum văîmbr ăcaţi. SÂRBI.Rugămintea mea ar fi:Spuneţi mai departe copii!Caşi alţi copilaşiMicuţeişi dr ăgălaşiSăcunoascăsfatul meuŞi să-l urmeze mereu! 48 Săne mai amintim de-o toamnă…când eramşi noişcolari. iar printr-oanalogie se pot găsişi altele. Ne vom abţine de la orice discuţii sau observaţiidezagreabile spuse copiilor cu care suntem în vizită. Da ţ i copilului câ ţ i bani de buzunar vrea. Când spune cuvinte urâte. care săne ajute să conştientizăm modul în care se poate influenţa negativ sau pozitiv caracterul copilului nostru încăde lavârsta cea mai mică. Fi ţ i de partea lui în disputele cu vecinii . Faceţi-i pe placşi împliniţi-i toate dorinţele în materie de confortşi hrană. scuzaţi-văspunând : “niciodatănu amştiut ce sămăfaccu el”. Strângeţi ceea ce aruncăpe jos.. IN PARCUL CU TEICovoraşpufos de frunzePe alei frumos se-ntinde.Multe proteine adună. Nu-l l ă sa ţ i niciodat ă să şi-i câ ştige singur.. Ave ţ i grijă să steriliza ţ i bine vesela şi paharele.Şi cărniţa este bună. COM. deliciosDin struguraşi este stors. când va fi arestat de poli ţ ie.Aveţi nevoie de calorii.foarte multe. jud.Asortate în panereSăne bucur ăm de ele.Mâncaţi fructe si legume.Toamna. 3. Par simple la prima vedere. Lă sa ţ i-l să citească orice text şi să asculte orice muzică îi cade în mână .Vinul dulce.".

iniţiat de noi.Sărbătorile de iarnă”Program internaţional e twinning . ediţia a III-aParteneriat Naţional . în special Capitala.. În Iran la acea vremese obişnuia ca femeile sănu muncească. Mulţi copii au r ămas cu traume psihice cauzate defrica produsăde bombardamentele avioanelor irakiene. plin de culoare.N.Personajul istorisirii mele este Kian Zarrin. . îşi aştepta cu mare dor fratele mai mare săse întoarcăde laşcoală. prof.Şi ce bine seînvaţăatunci când cele douăse combină! Dorimsăfolosim mijloace audio/vizuale în activităţilenoastre zilnice de la gr .Perioada de gr ădiniţăa lui Kian coincide cu momentul în care Irakul continua să bombardeze Iranul. student la Universitatea din Birmingham.www. Vinerea. al 4-lea an de desf ăşurare. nicidecumcăvor sa îl omoare. să creadăîn Dumnezeu. AlbaPompierii.Despre gradiniţă.noi!Şcoala cu cls.Dupăîncheierea r ăzboiului dintre Iranşi Irak. să respecte regulile societăţii. Astfel.Space”Program internaţional e twinning . jud. Astfel a avut ocazia sa înveţeideograme pentru a-l ajuta mai tarziu săscrie litereşi cifre. sperând ca astfel copii vor socializaşi cu el.N. I-IV Tărtăria. întorceaşi el capul. e tot revistăon-line!Citiţi cu draghttp://www.Continuare în nr..nr.Prieteni suntem. masterand la Universitatea din Birmingham. Marea Britanie Am săvorbesc astăzi despre cum învaţă şcolarii din clasele primare în Iran.Călătorie înţara mea”. prieteni vom rămâne”Parteneriat Naţional .radioclipa.P. Interviu cuZarrin Kian. De multe ori se întorcea trist acasăfiindcănimeni nu vroia sa-ivorească. Copilulştia căavioanele irakiene aduc guma de mestecat. colegeleşi colega Gabriela Tosa. îl învăţau să-şi asculte părinţii.Clipa copiilor”-parteneriat cu Radio Clipa.. Aşadar. 1 al revistei grupei noastre: iatăcoperta. Alba 49 Din colecţia AŞA DA. G.sustineducatia.originar din Teheran.com/doc/40733835/Albinute-harnicute Program extracurricular . Kian îşi aminteşte cum cele câtevaeducatoare.Kian avusese norocul de a se naşte într-o familie înstărităce i-a asiguratfrecventarea unei gr ădiniţe particulare din Teheran. mai verde.. Kian îşi aminteşte căacolo mai era un băieţel cu acelaşi numeşi căde fiecare dată când copii îl strigau pe acel băieţel. auzul zgomotului produs de avionele din Irak aducea bucurieşi nicidecum spaimăpe chipul copilului. 15Sociolog Victoria Baltag. jud.. jud Bacău 54 Proiectele noastre lawww. capitala fostului măreţ şi puternic aşezământ al Persiei.Lecţiile de cultur ăcivicănu lipseau. cum săîmpartă şicum săse bucure de ce-i frumos în colţul lor de lume. obligaţia lor fiind grija faţăde copii. Aflăde ce lucruri avem nevoie!http://www. Se poate săaducem natura mai aproape de sala încare învăţăm? Vrem sămergem la gr ădi cumare dragşi săînvăţăm totul despre planteşicum săle îngrijim..N.îngrijitoare de copiicum le numeşte el. Kian nu-şi aminteşte prea multe lucruri. Kian obişnuia să-şi întrebe mamacând mai aduc guma de mestecat avioanele Irakienilor (sic). 9 Alba Iulia.ro.P.ro/proiecte-in-desfasurare/007-verde-si-culoare / Video GrădiniţaÎnvăţarea se poate realiza atât prin mijloaceclasice.Micii ecologişti”Parteneriat Naţional ..scribd.P. Vinerea.Clinchet pentru bucuria muncii împlinite”.P. Astfel. VinereaParteneriat Naţional . AŞA NU 50 Viaţa de elev dincolo de RomâniaIran: sistemul de învăţământ înşcoala primară. Kian a fost ferit de aceastăfrică:de fiecare datăcând treceau avioanele irakiene deasupra casei lor.Les couleurs de l enfance”A apărut nr. Nicoletta Huştiuc. cum săaibăgrijăde lucruri pe care le deţin în comun.Marea Britanie 51 52 53 Parteneriate în care suntem implicaţi noi.ro Verdeşi culoareVrem ca locul în care ne jucămşi învăţăm să fie mai curat. La ora de creativitateşi jocuri. G.P.oraşul nu avea prea multe gr ădiniţe. mama lui îi aduceagumăde mestecat.Copiii trebuie săînveţe de mici cum săfieresponsabili. prietenii noştriPrograme educaţionale EcogrădiniţaSăcitim pentru mileniul IIIParteneriat cuŞcoala I-IV VinereaParteneriat cu G. câtşi prin mijloace moderne.. Cugir. sa-şi păstreze camera în care doarme curată şi ordonată. etc. G.sustineducatia.Şcoala Căiuţi. student la Universitatea din Birminghm.

jocuri. Contribuieşi tu laeducaţia lor!http://www. Florentina Ignat. inst.SubmitCharacters: . înv. înv.sustineducatia. Liliana Mursa. Cristina Cobzuc.026 Reads More InfoDownload or PrintThis is a private document. inst. SubmitCharacters: 400 Comment must not be empty. Copiilor le-ar plăcea săvizioneze o poveste pe care doar auauzit-o.Primavara Copilariei 14 f Buna 2.CAPITOLUL 6 From tiberiu2907 964 p. ed.ed.ed. Victoria Baltag. soc.prof. Sanda Dan. Sonia Crâsnic. Liliana Guran. Ioana Chirici. prieteni dragi!Mulţumim colaboratorilor!Nr. iar pentru astaavem nevoie de prieteni. Daniela Pintea Ilea. va zice:„Unde-i castelul? Cum arată?”.prof. oferindu-le căr ţile potrivite!http://www.James Clavell . lucrul cu cartea. ed. prof. Daniela Ciurea.ădiniţă.. Maria Brumar..Vartejul . Axenia Irimescu.prof. Andreea Chirilă.sustineducatia.noi citim totuşi prin imagini.CAPITOLUL 52 From tiberiu2907 964 p. ed. înv. Zoica Radu.când ai un prieten eşti bogat”este adevarată. Ajută-i săcontinue descoperirile.Avem nevoie de ajutorul vostru ca săle dăm exemple copiilor. Cecilia Telehoiu 56 BIBLIOTECANAŢIONALĂ A ROMÂNIEIISSN1843 – 6757 ISSN1843 – 6757 Biblioteca Naţională a României 42 / 56Leave a Comment Comment must not be empty.prof. Am descoperit că lângănoi sunt o mulţime de prieteni închişi înrafturile bibliotecii pentru copii. Chiar dacănuştim săcitim.ro/proiecte-in-desfasurare/005-video-gradinita/ Prietena din bibliotecă Vrem săînvăţăm cât mai mult.La revedere. Mioara Murariu. înv. Mihaela Danc. Simona Olar. Cornelia Hurmuzache. Vrem caîmpreunăsădescoperim aceşti prietenişi să ştim căvorba . insp. Degeaba îi spunem unui preşcolar: „Afost odata un castel…” f ăr ăsăi-l ar ătăm. Uploaded by FRANTA7 0 inShareEmbed Doc Copy Link Readcast Add To Collection Comments Related Documents 964 p.. Luminiţa Cean. Mihaela Manciulea. Adriana Popa. ed. prof. Magdalena Nicolae. purtând culorile toamnei în priviri . ed. inst. ed. Elena Mihăilă. prof.prof. Silvana Ceauşu.. prof. GabrielaBerbeceanu. Mariana Bădulescu.. Antonela Căprar. Maricica Popov. Ofelia Mitrache.. prof.ro/proiecte-in-desfasurare/001-prietena-dinbiblioteca/ 55 . Micuţii preşcolari învaţăde pe acum cum săse poarte cu căr ţileşi ce au decâştigat. prof.prof. Micuţii sunt la vârsta la care prind repedetot ce văd. Titiana Crişan.. Elena Ilie. ed.14Responsabilitatea pentru originalitateaşi conţinutul articolelor revineîn exclusivitate autorilor acestora:Cristiana Anca. Margareta Pătru.inst. prof. Lucica Nechifor.ed. Niculina Mureşan. prof. psih. ed.

Capitolul I .9From edi6661918Prev· Next 20 p.TRENULFrom krestonosets481 p.Mangaiere.Lordul David LindsayFrom fakiruPrev· Next 290 p.com/scribdfacebook. valori şi credinţe. 2Extrase din Sfintii Parinti despre mantuire . nr 3 .danion vasile despre infruntarea necazurilorFrom Deak Zsolt208 p.Volum 2From stefan.com/scribdAboutPressBlogPartner sScribd 101Web StuffSupportFAQDevelopers / APIJobsTermsCopyrightPrivacyCopyright © 2012 Scribd Inc.XIIIFrom krestonosetsPrev· Next 481 p.Titus Crişciu .Cararea ImparatieiFrom ServantOfGod158 p.EXUVII 4Revista Liceului Teoretic Nicolae Balcescu. Ne vorbeste Par.Arsenie Boca .rile Pustiite..Cararea ImparatieiArsenie Boca .Opere Vol.tematica Neuitatele VacanteFrom realcrimson85 p. p 41-50From oapahideanu290 p.Ce urmăreşte DumnezeuArsenie Boca Cararea ImparatieiFrom ServantOfGodPrev· Next 79 p. J.PRIMAVARA COPILARIEI 16From FRANTA727 p.Karl May .balcan313870 p. Calistrat de la Barnova .From dragomirnaPrev· Next 19 p. (Coord) .Danion Vasile REPERE-Duhovnicul-Rugaciunea-PostulFrom Emma_m481 p.Paulo Coelho . J.Îngustime sufleteascăArsenie Boca Cararea ImparatieiFrom ServantOfGod79 p.Cum sa ne mantuim vol.Cararea Imparatie2From Cristian Nistor12 p.tineriisisexualitateacompletFrom mmgg2947 p.Nr3 Final A5From Claudiu80is79 p..Antologia 1 Cu CopertiFrom ioan pustanPrev· Next 20 p.Capitolul XVII .Danion Vasile.com/scribdtwitter.Cararea Imparatiei 2From Duinea Victorel28 p.19 Dervisul [v 1.Revista OctFrom diana_nPrev· Next 410 p.Treptele infernului de Ion MoraruFrom krestonosetsPrevUpload a Document Search Documents Follow Us!scribd.Language:EnglishChoose the language in which you want to experience Scribd:EnglishEspañolPortuguês (Brasil) .Veronika se hotaraste sa moaraFrom dana2208Prev· Next 0 p.Conexiuni_Septembrie_2005From api_11797_dorinfathe177 p.La plantaţieFrom fakiru290 p.Opinii.1 BlankCd]From fakiru626 p.From tiberiu2907 Next 63 p.Adams.v0.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->