Primavara Copilariei 14 f BunaScribd Upload a Document Search Documents Explore DocumentsBooks - FictionBooks - Non-fictionHealth & MedicineBrochures/CatalogsGovernment DocsHow

-To Guides/ManualsMagazines/NewspapersRecipes/MenusSchool Work+ all categoriesFeaturedRecentPeopleAuthorsStudentsResearchersPublishersGovernment & NonprofitsBusinessesMusiciansArtists & DesignersTeachers+ all categoriesMost FollowedPopularMagda Nicolae We're using Facebook to personalize your experience.Learn More·DisableView Public ProfileMy DocumentsMy CollectionsMy ShelfMessagesNotificationsSettingsHelpLog OutYou're looking at our new docum ent page format. If you prefer the old one, click here. Have any thoughts? Leave us your feedback. ×inShare0Embed DocCopy LinkReadcastCollectionsCommentsGo BackDownload 1 Nr. 14 septembrie – octombrie - noiembrie 2010ISSN 1843 – 6757revistăon-line -Realizareşi tehnoredactare : prof. Nicoletta HuştiucŞcoala cu cls. I-VIII ,,Ioan Mihu”G.P.N. Vinerea, Cugir, jud.Alba 2 M ă mici, t ă tici, bunici, v ă invit ă m s ă citi ţ i revista noastr ă ! Minunatele ei pagini v ă a ş teapt ă ! -revist ă dedicat ă copiilor de pretutindeni, cadrelor didactice, dar pe care o pot citi deopotriv ă fr ăţ iorii mai mari, p ă rin ţ ii ş i de ce nu, bunicii- ,,-Hai mai bine despre copil ă rie să povestim, că ci ea singur ă este vesel ă şi nevinovat ă !” Ion Creang ă Sigla noastr ă Culorile copil ă rieiDin cuprins :1. Vorbind cu toamna2. Părinţii trebuie să ştie !3. Proiecte noi4. Educator, învăţător, profesor5. Creaţie în...recreaţie6. Jocuri deosebite7. Toamna de ieri, de azi8.Ţara noastrăaur poartă...9. Musafirii povestesc10. Ecologieşi armonie11. Pagina din jurnal12. Din activităţile noastre13. Drumuri de poveste14. Hai săcolorăm ! 3 În livadă Meri, perişi chiar gutuiAre Dinu în livada lui.Zi de zi la ei priveşteŞi cu drag îi îngrijeşte.Fructele se coc pe rândVitaminele oricând.Mâncând zilnic un măr gustosDinu e tare sănătos.Prof. Cecilia TelehoiuG.P.N. Mircea Vodă ConstanţaSfatul măruluiDin livadăa luatUn măr roşu, parfumatŞi l-a dus la el acasă,Chiar l-a aşezat pe masă.-Spală-mă, nu fii gr ă bit!I-a spus mărul pr ăfuit.Murdar nu măfolosiTe-ai putea îmbolnăvi.Copilul l-a ascultatŞi îndatăl-a spălat.Mărul i-îi dăcu plăcereVitamineşi putere.Prof. Cecilia Telehoiu, G.P.N.Mircea Vodă, Constanţa 4Poezii, poezii, pentru noi, pentru copiied. Maria Brumar, G.P.P. Agnita, jud. SibiuCE POT FACE CU MÂNUŢACe face mânuţa mea ?Ea mângâie-aşaşi-aşa ! (o mânămângâie pe cealaltă)Dar şi pişcă, au, au, au ! (o mânăpişcăpe alta) Nu îmi place, nu mai vreau !Gâdilă, ha, ha, ha, ha !(gâdilături sub braţ)Căci ne place, nu-i aşa ?Scarpină, o, o, o ! ( se scarpinăpe picioare)Şi aplaudă, bravo ! (bătăi din palme)Ea dansează: hop, hop, hop !(se învârte în aer)Şi-apoi se ascunde…stop ! (mâinile la spate)CUM SUNTCând sunt liniştit,Te privesc zâmbind,Când sunt furios,Măîmbrac pe dos.Vesel dacăsunt,Râd cu nasu-n vânt,Când mă-nbolnăvescAbia te privesc, Dacă-s supărat,Măascund sub pat,Iar când mi-e somnic, Nu mai spun nimic.Sădormim un pic… 5 Corpul meuCapul meu micuţ, rotundEu cu mâna îl atingŞi simt părul mătăsos,Iar apoi, fruntea mai jos.Chiar sub frunte ochişori,Rumenişi calzi obr ă jori,Un nas mic, douăurechi,O guriţă şi-apoi trecGât subţire, trunchi vânjos,Mâinile le duc mai jos,Umeri, coate, degeţeleBune săte joci cu ele.Picioruşele-mi-îndoiŞi genunchii amândoi.Tălpi micuţe în papuci, Numai bune săalergi.CopilulSunt copil caşi voiOchişorii mei sunt doiAm un nas micşi o gur ă Ca săgust o pr ă jitur ă.Cu urechile audŞi maiştiu s-aplaudCu mânuţele micuţeHărnicele furnicuţe.Prof. Cristina Cobzuc,Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1 „Lumea copilăriei”Gura Humorului 6ŞCOALA CU CLASELE I – VIII „CLOŞCA” CĂRPINIŞ, jud. AlbaCLASELE I - IVÎNV. SONIA CRÂSNICSALUTARE TUTUROR!!!Suntem un grup de 14 elevi în cele patru clase. Împreunăam hotărât săpornimîntr-o călătorie spre a cunoaşteşi a descoperi lumea de la lucrurile familiare pânăla stele.Cei din clasa I ne vom str ădui sădescifr

o metodologie alternativă. rebusuri.Prof. primari.După5 ani de parteneriat local în educaţie am creat un ONG care a preluat portofoliul desf ăşur ării activităţilor. inovativăcarevine în sprijinul copiilor şi al dascălilor în educaţie. stimulând interesulcopiilor prin aplicaţii practice. jocuri. CĂRBUNEŞTICercul de Protec ţ ia Mediuluidin cadrul Clubului Copiilor Tg.Acesta va fi un mic dar pentru bunicaşi mămica sau de ce nuşi mătuşica la finalul atelierului. Ceau şu Silvana-Alisa 8Oglinzi de astăvară Oglinda vizuală Săfim mici pictori sau . numeroasele concursuri (interjudeţene. pe care va imprima palma saşi a prietenului său.Au fost 5 ani în care am dezvoltat o reţea de cadre didactice formate pemetodologia propusăde Asociaţia Ovidiu Rom.Suntem înclasa I.Asociaţia Ovidiu Rom a premiat ca în fiecare an dascălii care prin munca lor auar ătat cămisiunea de a aduce „Fiecare copil înşcoală” nu e tocmai uşoar ă şi că schimbarea depinde în primul rând de ei.N. în cadrul parteneriatului pentru educaţie. încheie activităţile care s-au desf ăşurat pe perioada verii. săpăşim în lumea de basm a lecturilor.Şcoala cu clasele I-IV Gura Roşiei. G.. o posibilăcauzăfiind problematicade mediu actuală şi de ce nu. cadre didactice.ăm tainele cititului.Văaşteptăm cu dragşi în acest nou anşcolar! Prof. Cărbuneşti urmăreşteformarea deprinderilor de îngrijireşi ocrotire a mediului înconjur ător. Am început cu 1 atelier de var ăsi cuo grupăde 50 de copii.P. Ne continuăm drumul spre necunoscutşi în acest anşcolar. Cugir. voluntari din comunităţile aplicante în proiect veniţi la Roşia Montanăau petrecut câteva ore formând o echipăcare va promova parteneriatul public .Compania Roşia MontanăGold Corporation. Nicoletta Huştiuc. săcunoaştemşi noi câte ceva despre activităţile elevilor de laalteşcoli. jud. sătransformăm fiecare paginăa manualelor într-un prilej de bucurie.program deresponsabilitate socială. etc..În cadrul cercului de Protec ţ ia Mediuluise studiazălegislaţia în vigoare privind protecţia mediului.În aceşti ani am avut alături de noi oameni care cred în puterea educaţiei de aschimba în bine viitorul generaţilor .. se formeazăprin educaţie o conduităadecvatăproblematiciimediului înconjur ător.Cei 70 de invitaţi.Asociaţia Edu Caleidoscopcare are ca scopdezvoltarea comunităţilor locale prin desf ăşurarea activităţilor formativ-educativeşisocialeşi responsabilizarea societăţii civile în cadrul parteneriatelor de responsabilitatesocială. vizite. Str. 7 CERCUL DE PROTECŢIA MEDIULUIDE LA CLUBUL COPIILOR TG. Trandafirilor nr. sunet. înr ămând în prealabil lucr ările. Cărbuneşti. excursiişi drumeţii. Alba 9 5 ani de Parteneriat pentru EducaţieConferinţa de bune practici. ghicitori.noi toţi suntem Picaso.Apoi se va organiza expoziţia. săschimbăm impresii.privat la nivelul comunităţilor locale pentru dezvoltareagândirii. apoi ei vor picta cu îndrăzneală. iar cei care cu emoţieşi-au prezentat realizările au adusmagia ca de fiecare dată. suntem dornici să învăţăm lucruri minunate. gânduri. gust. dimensiune. Alba .PARTENERIATEşi FIECARE COPIL ÎNŞCOALĂ.”Vom desena copiilor în creion. pentru ca de la 1 octombriesăînceapăcursurile. umbr ă.Oglinda prietenieiPalmele prietenilor Fiecare copil va avea 2 coli albe. Vinerea. jud. săcunoaştem aceastălume minunatăcareînseamnăculoare. Invitaţiiveniţi din judeţeleţării au putut vedea oglindităîn imaginişi poveşti activitatea dinatelierele de var ă ŞOTRON. se popularizeazăîn rândul copiilor planteleşi animalele ocrotite din judeţdar şi dinţar ă.Sunt foarte mulţi copii interesaţi de acest cerc.Preşedinte Asociaţia Edu Caleidoscop. iar în cei 5 ani reţeauaşcolilor care au desf ăşurat ateliere a ajunsla un număr de 25şi 500 de copii participanţi la atelierele de var ă. scrisuluişi socotitului. naţionaleşi chiar internaţionale) la care am participatşi la care am obţinut valoroase premii. Nu uitaţi săscrieţi numele copiilor.Anul 2010 a avut o dublăsemnificaţie pentru ceea ce înseamnăEDUCAŢIE. Asociaţia Ovidiu Rom a sărbătorit10 ani de activitate în Româniaşi 5 ani de când la Roşia Montanăs-a desf ăşurat primulatelier de var ă ŞOTRON. păreri. comunicăriişi creativităţii la nivel individualşi instituţional în contextuldezvoltării durabile a societ ăţii româneşti.Înscrierile la acest cerc se fac în fiecare an în perioada 1-30 septembrie la sediulClubului Copiilor Tg. atingere. Liliana Mursa.Prof. iar ceilalţi prin cercetareşi explorare vom str ă bate oceanul cunoaşterii pentru a ne lărgiorizonturile. miros. 110.

dansaţi capete mici. aşa cum ne îndrumădoamna mereu. Poate unele le uitasem de emoţie. jud. Se pot faceşi cu mai mulţi „purici”.PURECIIDesf ăşurare joc: un jucător este un câine pe care îl supăr ăpurecii.10 Toamna în sărbătoriSEPTEMBRIE1 septembrie . iar alţii încă stăteau prinşi de mâna caldăa mamei. săridice pânza susşi cât mai întinsă.Fiecare jucător o prinde de margini de jur împrejur.Prof. dansaţi mânuţe mici. Jucătorul cu paharul plin seapropie de vecinul său sin stângaşi f ăr ăsăfoloseascămâinile toarnăapa din paharul său în paharul celuilalt.Variantă: dacăse joacăîn încă pere în loc de apăse poate lua orez. Ei trebuie să îndeplineascămai multe sarcini: săschimbe rolurile între ei mergând pe sub pânză.ZIUA CUNOŞTINŢELOR 3 septembrie – ZIUA ARMATEI NAŢIONALE8 septembrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂPENTRU ALFABETIZARE11 septembrie – 135 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUIŞT. Apoi ei încearcăsă fluture pânza. El poate fi readus laviaţăprintr-o atingere sau o vorbăprietenoasă: „Trezeşte-te” a unui alt jucător. socotim.Dansaţi aici. dar în acea zi a fost altfel. Pureciiapoi sar iar ăde trei ori.Dansaţi aici. Alba 12Un început minunat!Am pornit în marea aventur ăa cunoaşterii noi. uite oglinda fermecată! Am desenatşi am scris ceeaceştiam .Pentru cine sămai ai ochi? A. a. dansaţişi-aici!Când pă puşile se distrează. 13ŞTAFETA ÎNVÂRTITĂ Desf ăşurare joc: membrii fiecărei echipe vor trebui săparcurgăun traseudelimitatşi săefectueze anumite operaţiuni dupăce în prealabil se învârt de10 ori în jurul unui jalon. se încearcăa nu se pierde multăapăpânăla ultimul. Ne-au spus ce putem deveni pesteani.Şi tot aşa. Un pahar este umplut cu apă.N Tărtăria. Era totul plin de flori. citim. săarunce pânza în susşi săo prindăsălase un obiect săruleze pe pânzădintr-o parte în cealaltă. alţii săne povestească.A trecut ceva timp. ne jucăm într-unanume fel. apo devine acesta câine. dansaţişi-aici!Când pă puşile se distrează Şi funduleţul le dansează.Dansaţi aici.Dansaţi. dansaţişi-aici!Când pă puşile se distrează Şi picioarele lor dansează Dansaţi. Dacăel atinge un alt jucător acesta r ămâne împietrit loculuişi nu se mai poate mişca. IOSIF(poetromân)15 septembrie – 120 DE ANI DE LA NAŞTEREA ACTRIŢEI AGATHACHRISTIE (scriitoare engleză)21 septembrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA PĂCII26 septembrie – ZIUA LIMBILOR EUROPENEOCTOMBRIE1 octombrie – 350 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI DANIEL DEFOE(scriitor englez)1 octombrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA MUZICII4 octombrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA ANIMALELOR 5 octombrie – ZIUA BIBLIOTECCARULUI5 octombrie – ZIUA PEDAGOGULUI7 octombrie – 100 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EUSEBIU CAMILAR (scriitor român)12 octombrie – 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI LUCIANOPAVAROTTI (tenor italian)NOIEMBRIE5 noiembrie – 130 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI MIHAILSADOVEANU (scriitor român)20 noiembrie – 100 DE ANI DE LA MOARTEA LUI LEV TOLSTOI(scriitor rus)27 noiembrie – 125 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI LIVIU REBREANU(scriitor român)29 noiembrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA CĂR ŢII30 noiembrie – 175 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI MARK TWAIN(scriitor american) 11 JOCURI DE TEAM BULDINGContinuare din nr. Olar Simona.Purecii sar din calea lui. ne-au ar ătat cădrumul e lung dar plin de bucuriişi realizări.Elevii clasei I. dansaţişi-aici !Când pă puşile se distrează Obosescşi-atunci .Dansaţi aici. căr ţişi emoţie. dansaţi picioare mici. învăţătoare LILIANA MURSA 13 Păpuşile dansatoareCând pă puşile se distrează Mânuţele lor aşa dansează:Dansaţi. Urmăritorul poate arunca fularul iar pe cine atinge fularul este noulurmăritor. săfacăvaluri prin ridicareaşi coborârea pânzei. probădeosebit de antrenată şi amuzantă.Deodatăuşa clasei s-a deschisşi au păşit cuşi mai mare emoţie foştii elevi ai doamneiînvăţătoare care acum sunt pentru prima datăstudenţi. Astfel să pot număra boabele de orez. Toţii copii vor ţine paharul numai cu dinţii. Câinele prinde un purice . Eldoreşte săîi prindă. cei 15 exploratori din clasa I aiŞcolii cuclasele I-IV Gura Roşiei. dansaţi funduleţe de pici. suntem la activităţi.G. d. O.ŞTAFETĂ Desf ăşurare joc:participanţii stau în cerc.ÎMPIETRIŢIIDesf ăşurare joc:un jucător este urmăritorul. Petru căeste bătrân el nu mai vede (el închide ochii). Cunoşteam clasaşişcoala. dar dupătrei sărituri ei obosescşi trebuie săseopreascăpe loc.Şi că pşorul lor dansează Dansaţi. m. să construiascăo cupolărotundăetc. fiecareţine între dinţi un pahar din plastic gol. unii dornici săr ăsfoiască.VALURI ÎN VÂNTDesf ăşurare joc:este nevoie de o pânzămare dintr-un material uşor.Ş.P. scriem.

de o ... G... dar egali a venit în acest anşcolar când în clasa I am o fetiţăminunatădiagnosticatăcu AO( Uoeităsechelar ă.vreţi sămăsuraţi!*****Cinci petale are-o floareSi sunt sute-n stratul meuCâte sunt ele de toate?Socoteşte cănu-i greu!*****Părul face zeci de pereMii de miezuri sunt în nuciDin livadăde-ţi voi cere.. educatoarea având libertateasăle adapteze grupei proprii.TeutschAgnita/Sibiu)Mate-matematicaToţi spun că-i materie grea. la început prinsocializare... Trebuie săpresupunem că sunt inegali pentru a-i trata egal.Noi săfacem mici probleme.....Pânăsăptămâna treceMai cadşapte.2..Dupăacest aspect de a fi acceptatăcu ... Maria Brumar...Să ştii ce e înmulţirea!Săfaci bine împărţirea.elevii inventate!Toţi acei ce ne-ascutaţi.....Câţi metri are o aţă.. Agnita. i-au fost prezentate componentele claseişi prin exerciţiiCosmina a reuşit săfacăfaţăcerinţelor şcolarităţii... iar Mihai se bucur ăde aprecierea meaşia colegilor. care prevede că.toţi copiii sunt egali”.” mai mare”..Câte vin în urma lor!Câte bile-s în cutie..R ăspuns...diferiţi“.Cam multe vrea: săchibzuieşti.Nescrise încă-n nici o carteDe noi .Ce producţie aduci?*****Câte zile.. Scoala G.Mac...Milimetri pe echer.. mac.ne e tot mai greu!Ba mai nou. tratând elevii egal.Să-ncerce chiar a se jucaCu “doamna”.Vărugăm săcalculaţi:*****Fuge trenu-n goana mareViteza-i de acceleratCe distanţălasă-n urmă?Poate .Sau săluăm pe rând.. deşi nu am înţeles prea bine acest certificat medical înmomentul în care mi-a fost înmânat de mama ei cu ochii în lacrimi am înţeles cădacăacei ochişorifrumoşi ai Cosminei nu pot săperceapădecăt lumină şi întuneric trebuie ca în viaţa ei săfac totul casăapar ăculoare.P...Si-acum vine întrebarea:Cât de-adâncăeste valea?Si-ncăuna mai uşoară:Puntea câţi metri măsoară?*****Pisicuţa f ărărostS-a aşezat într-un colţ Privea motăneii care. de ce spun acestlucru pentru căîn anulşcolar 2009-2010 am început sălucrez cu un băieţel cu tetraparezăspastică. nu a fost greu deoarece elevii clasei mele au înţeles poate dintr-o privire cătrebuie săotratăm pe Cosmina caşi pe un copil egal.nimeni nuştie!.3. mi se pare căaşputea spune posibilă.. suntemcondamnaţi săcomitem ilegalităţi.Destul de mult timp în viaţa zilnicăam fost adepta principiului căeste nevoie de clase speciale. sau se pot pune muzică şi atunci se transformă în joc muzical. Sibiu 14 15De-ale matematicii(De la una din activitătile noastre: cls a III-a A înv.Câte stele sunt pe cer.“Cu-atât mai mic”..Câţi saci macinăo moară.Căte fiinţe sunt de toate?Socoteşte de se poate!*****Bate vântul ne-ncetatFrunza-n tei s-a supăratCad azi trei.Pătru M... Matematica! DIFERIŢI....Câţi edili la primărie…Căsuntem mici. Din primelezile a fost înconjuratăcu multădragoste.deşi la început stângace. ai numaratCâte frunze au picat?*****Si-ncănu le-am spus pe toateCâteştim noi de la mate:Câte fete-nşcoală-nvaţă.. am reuşit săcolabor ăm foarte bine.E-o lume de poveşti la mateDar cei isteţi. dar dupăce am intat în sistemuleducativ rând pe rând am ajuns la concluzia căintegrareaşi chiar principiul unei singureşcoli pentruţoţi.... iute în patCăci e timpul de culcat !Se executămişcările sugerate de textul poeziei..se-aşază... exact săîi găseşti.Cu”de-atâtea ori mai mult”. mac de zeci de oriMăcăie alte surori.Câţi stropi curg prin robinete..mieunau care de care.Vântule.P.. cataractă congenitală şi fibroplazie retrolentală).. DAR EGALIPornind de la articolul din constituţia României.Kilogrameşi pisoiNumere puse-n careu…Doamne!. ni se dau teme . a comunităţiişcolareîntr-adevăr pentru toţi copiii f ăr ăexcepţie.diferiţi”.. mai cad zece. jud....Flori.Celor mari nici nu le pasă Câte griji pe noi ne-apasă!Cad problemele pe noiSi cu mereşi cu oi..Ed......D.. Am pornit la drum prin a aduce culoare în viaţa Cosminei... pomi ori animale...Dar azi… aşa cum ni se cereIat-am compus nişte probleme. De aceea pentru a putea acordaatenţia cuvenităunui copil chiar dacăeste diferit trebuie privitegal de cei din jurul lui..ştiu cum se poate.şi astfel am acţionat în formarea identităţii.Provocarea de a-mi întări afirmaţiile despre aceşti copii ..Câţi paşi faci pânălaşcoală.....*****Strig-o raţămac în curteAlta măcăie pe punte.Ce număr au zece ghete…Câte păsări trec în zbor. câte luniTu pe toate săle-aduniAtâta timp cât stai laşcoală Din toamnăpână-n primăvară...educaţiespecială“ pentru copiii . mâine cad două Iar a treia zi cad nouă.1..

Cum stătea el pe gânduri.Inst.plăcere în colectivul clasei deşi am avut în una dinzile un moment care m-a pus pe gândurişi m-a f ăcut sămăgândesc de douăori când cer ajutorulcolegilor Cosminei ( Georgiana o fetiţătot din clasa I cu defect de vorbire mi-a spus .Autori : Roncea CristinaHrubi FeliciaDovlecelul fermecatÎntr-o gr ădinăfrumoasăa r ăsărit dintr-un vrej căţărat pe gard. educatoare.Literatur ăpentru copii”. Au întâlnit în cale un nuc. Alba 17 Sărbatoarea dovlecilorGr ădiniţa P.Văzând cănu găseşteo gr ădiniţăpentru dovlecei s-a hotărât săr ămânăla gr ădiniţa copiilor. galbeni. luat de la bunicuţa s-au gândit săpunăfructele coapte pentru a-i face osurprizăbunicului. al încântării simţurilor.În coşul pentru fructe. Săprofitam cât mai mult deaceste întâlniri copii. la micădistanţă.. S-au gândit săse întoarcăla coşul cu nuci pentru a pleca acasăcu dovlecii.Şi asa a mai trecut o toamnăminunată şi plinăde roade. negri. iar la scena din dumbravăea a exclamat .L-au înconjuratşi au început fiecare să-i deseneze ochişori. dar acea fericire era puţin umbrită. dar şi al lui Mihai. guriţă. încărcatăcu de toate: struguri roşii. Rostogolindu-se pe str ăzi a văzut copii zglobii gr ă bindu-se spre gr ădiniţă.Bunădimineaţa.. un dovlecel micşi galben.Buna dimineaţa.nu te obligănimeni săo ajuţi dacănu vrei” atunci Georgiana aspus .. năsuc.Zice Cotocel:. dovlecel ! au r ăspuns copiii. da aşa a ‘isşi mami sănu mai ajut’’. chipul îi radia de fericire.do’mna eusătulat ’e Co’mina” deşi am înţeles mesajul am pus-o sărepete ce-a zis )o clipăam r ămas f ăr ă replică. în iarba verde-gălbuie au găsit o mulţime denuci. iar pe jos. Au participat preşcolarii grupei. Prin tot ceea ce am f ăcutşi fac în continuare pentru Cosmina cel mai mult îmidoresc săapar ăîn viaţa Cosminei o armonie de culori. Grupa „Florilor”.7 Deva ...Nr. am înţeles cătrebuie săacţionezşi în schimbareamentalităţii părinţilor.Dumbrava minunată“. dar hai săte ajutăm săsemeni puţincu noi. lucrând în echipe. părinţi !Institutor Ciurea Daniela 18 Bostanii – bucuria copiilorE toamnă! Oamenii gospodari se pregătesc săculeagărecolta.Oare ce se va întâmpla cu noi ? Cu siguranţănoi vom r ămâne stă pânii lanuluişi vom aveasoareşi luminădin belşug !Ei nuştiau căde fapt vor deveni nişte felinare f ăcute de copiii care abia aşteptau revenireatoamnei. Mare le-a fost mirareacând au găsit.Dionisiu Popoviciu” Tăuţi. Dupăo noapte friguroasăle veni rândul săajungăbucuria copiilor. Au strâns în coşnuci.. gutui aurii. Măprimiţişi pe mine săma joc cu voi ?.egal dar diferit “ ….. ce săvezi ? Surpriză! În coşse ospăta o mică .. Guran Liliana Gabriela Şcoala. doi dovlecei gălbiori. cuminţişi jucăuşi. Cânda crescut măricel.Cei doi dovleci pe nume Bondocelşi Cotocel încep săvorbeascăîntre ei speriaţi de faptul că vor r ămâne singuri pe câmp. s-a hotărât săplece în căutarea unor tovar ăşi de joacă.O fetiţăcu codiţeşi un băieţel bruneţel în vacanţăla bunici au plecat la plimbare prin gr ădină. văzu o căruţătrecând pe acolo. În lanul de porumb se aflau doidovleci care priveau cum oamenii se gr ă besc săumple coşurile cu porumb copt .. Am r ă pitşi noi câtevamomente din acest anotimpşi ne-am bucurat împreunăîn cadrul unui atelier de lucru. într-o zi de toamnă. plictisindu-se singur. copii frumosi ! spune dovlecelul .Văzând cât de frumos e sculptat de copii .ce peisajextraordinar –super “. Partea în care am decorat dovlecii a fost foarte îndr ăgităde copii.. iar coşul l-au lăsat jos pentru a găsişi alte fructe.Autori :Cârstea AndreeaMuntean AdamVoişan CristinaGaş par Ana-Maria 19 Pocănelşi BocănelA venit toamna ! Toamna bună şi bogată. căci filmul rula pentru toţi . sperând săgăseascăo gr ădiniţăpentru dovlecei. S-a rostogolit pânăîn căruţă şi acălătorit pânăîn oraş.Toamna este un anotimp al belşugului . dar salvarea a venit de la Crina o fetiţădin clasa a III-a care sare foarte des atât în ajutorulei. Părinţii au compus câteva povestioare dr ăgute pentrucopii. educatoareleşi părinţii. Te primim.zărit-o” să ptămâna trecutăla ora de opţional . multe fructe aşteptate de toţi copiii. jud.. pere. acea paletăde culori pe care Cosmina a. Toatalumea s-a bucurat de aceste momente de relaxareşi bunădispoziţie.Când au găsit cosul. în momentul în care copiiivizionau filmul ..P. S-aluat dupăeişi a ajuns într-o gr ădiniţăplinăde copii frumoşi. prin spusele: .. dovlecelul radiazăde fericireşi din acea zi îi aşteaptă luminosşi zâmbitor în fiecare dimineaţă.

. BacăuIdée: materialul se poate imprima pe format A2şi folosi cu drag la clasă! Succes! 22 A fost lansat Programul Sustin Educatia! / www. încare”pretindea” căavea boacănele tuturor copiilor. avea un frac negru str ălucitor.iar în mâinile-i firave căra permanent un cuf ăr. învăţătorilor şi profesorilor dinşcolile publice din România. un program national de micro-finanţări pentru proiecte educaţionale.Dupa cină.ro Bucuresti. Susţin Educaţia (www.P.Burduca. jucându-se prinogradă. jud. oriunde ar privi.silitor la învăţătur ăera unori poznaş. nasul drept.Copil.Între timp. bunicuţa s-a dus săia castronul pentru a face plăcinta.ro ) este un program ce se adresează educatorilor.T.... destinat în întregime cadrelordidactice. o delicioasăplăcintăcu dovleac. Proiectul se adreseazăîn acelaşi timptuturor persoanelor. într-o toamnăfrumoasă şi caldă. 11 Oneşti. S-au dus acasă şi s-au gândit săarate bunicii recolta lor .Era tare guraliv!Şi întotdeauna apărea doar atunci când părinţii soseau acasă. vacişi oi.-Ha!În picioare avea ciubote cu cataramă. iar când dădea jos pălăria apăreaucâteva fire de păr zburlite.dornici de a oferi copiilor condiţii mai bune de studiu.. Odatăcu ea. gâşte. Ducându-şi nepoţeii de mânăse îndreptăcătre parcul dinapropierea casei lor. chinuit de bătrâneţeşifr ământări. copiii s-au culcat având în camera lor cele doua sculpturi în dovleac. spiriduş” –strigar ăcei doi copii in cor.. printre ramurileîndoliate.Şi tocmai când”brava”mai bine.umbla la borcanele cudulceaţădin cămar ă.!Prof. se nă pustir ăasupralui înfulecând pe ner ăsuflate bucăţile gustoase de dovleac.-„Un spiriduş”-îngânăPavel-aveaşi el unul în copilărie..P. uita să-şi îndeplineascăunele sarcinigospodăreştişi multe altele. iar el .. purceluşii de la fermă. un papion mult prea mare pentru construcţia sa firavă şi-o pălarie cam pleoştită.veveriţă.. 13 octombrie 2010– Asociaţia Românăpentru Educaţia Tinerilor (A..R.Supărarea bunicii fu atât de mare.Era de-oşchioapă..-Unde eşti tu.strigăBianca.. pere. înainte de terminareavacanţei. Buniculşi băiatul ausculptat din coaja dovlecilor doua feţisoare zâmbitoare... copilul Pavel. ele zac moarte lânga el.preşcolar: Radu Zoica. Făr ăsăstea prea mult pe gândurişi parcăînţelegându-se din priviri.. Dupăvara ceaînsorită. prin donaţii bancare. A mers în gr ădină şi cu mult drag a ales câţiva bostaniauriişi durdulii.G.înv.N. încât trezi purceluşii cu o nuieluşă şi începu să-i dojenească:Niciodatăsănu vămai atingeţi de lucrurile care nu sunt ale voastre !Autori :Draia RaduApostol Cipriana 20 CUFĂRUL AMINTIRILOR Într-o duminicădupăamiază. Dragodana. organizaţiilor şi instituţiilor din România care pot ajutaşi îşi doresc săsprijinerealizarea proiectelor propuse de dăscali.Bătrânului îi apăru un surâs pe buze.sustineducatia.. roşii. doi dovleci cu care s-au lăudatşi la întoarcerea în gr ădiniţă!Autori :Samartean DacianaBode IoanaPurceluşiişi plăcinta de dovleacEra odatăo fermăunde tr ăiau multe animale: găini. o razăde soare îi mângâie jucăuşchipul. bunica se gândi săfacănepoţeilor. nr. a lăsat dovlecii tăiaţişi pregătiţi pentru plăcinta într-un castron.Pavel ieşi din casăhotărât să-şiscoatăgândurileşi nepoţeii la plimbare. bunicaşi fetiţa au copt o plăcintădelicioasă.nimic ! Gol ! Văzu purceluşii dormind la soare cu bur ţile pline. cu tot.)lanseaza aziProgramul Sustin Educatia. a sosit toamna cea bogată. arunca mâncarea care nu-i plăcea.. Spiriduş?cu copilăria ta. micuţii săi nepoţei promoveazăun joc.Dupăceşi-a terminat treaba prin ogradă.Din miezul dovlecilor. Dâmboviţa 21 Autor: ed. Pentru cămai avea ceva treabăprin ogradă.. porci.Avea ochii marişi pătrunzători. apărea „el”şi dădea totul în vileag. se aşezăpe o băncuţăretrasăca să-şi tragăsufletul.sustineducatia. care erau foarte neastâmpăraţi. Într-o zi.Jud. chiar în curte.-Bunicule!Bunicule!Mergem acasă?Bătrânul se trezeşte din visare.Sub privirile pătrunzătoare ale bătrânului. trei la număr.dovleci durduliişi galbeni. epayment sau prin poştă.N.. ar ătând o veverităce se căţăra pe un copac.. de altfel.-„Un spiriduş”.-„Spiriduş. Cornelia Hurmuzache. Le-au datşinume: Pocănelşi Bocănel. au înconjurat castronul ca pe un duşmanşi cu pofta lor bine cunoscută. prin obţinerea definanţări provenite din donaţii private. gr ădinile s-au umplut de roade: mere.E. trebuia să-şicapete libertatea la joacă. Prin acest Program dorim: · săaducem . G. purta straieomeneşti. Dar când se apropie de castron .E înconjurat de un adevărat cimitir de frunze. au dat de castronul cu bostani .

Programul Susţin Educaţiaeste un program initiat deA.· săar ătam căeducaţia de calitate este posibilă şi depinde de fiecare dintre noi. o mascăplânge”-Prof.care oglindesc gradul de pregătire a elevului în comparaţie cu cerinţele programeişcolare.sustineducatia. Pelângăceea ce confecţioneazăelevii în orele de abilităţi practice.şi pot cuprinde activităţi educative formale. Corectarea. întreaga personalitate a fiecărui elev. precumşi gradul de pricepereşi îndemanare practică. pânăla cele mai complexe examene.studierea produselor muncii sale se refer ă. etc.la viaţăcât mai multe proiecte educative destinate preşcolarilor şi elevilor. în primul rând. etc. la cunoaşterea realizărilor pe care leobţine în practicaşcolar ă. pot fi depistateşi alte forme ale activităţii lor. Compunerile stimuleazăanalizaşi aprecierea sistematicăa însuşirilor personaleşi a faptelor fiecăruia. de oriunde dinţar ă. preşedinte Asociaţia Aret 23 Cunoaşterea copiilor prin produsele activităţii lorProdusele activităţii elevilor reprezintăcăi de cunoaştere a acestoraşi ofer ăposibilitatea pătrunderii în esenţa individualităţii lor. companii.). Manciulea Mihaela Elena 24 25 Reciclareşi refolosire la grădiniţăprin confecţionarea măştilor pentru carnaval-material pentru concursul . planşe.Creaţiileliterare timpurii. Varietatea acestor creaţii ne permite sădescoperim noi aspecteale personalităţii. asociaţiineguvernamentale. Nu este acelaşilucru dacăelevul trebuie săredea cunoştinţele învăţate ori săle prelucreze. Ele nearatăîn mod direct interesele copiilor. o deosebităsemnificaţie prezintă ceea ce realizează şcolarul mic din proprie iniţiativă.literatur ă. încercările originale muzicale.Şcoala cu clasele I-VIII . Compunerile libere pot da câmp larg imaginaţiei. săle punăîn practică. Între acestea se aflătestele de evaluare curente.R. echipament de laborator. Activitatea fundamentalăa elevului. Cu toţii dorim săfacem viitorul prin educaţia copiilor.David Prodan’’ SălişteaProf. modalităţi de participareşi donaţii lawww. câtşi non-formale.ce reuneşte parteneri din toate sectoarele societăţii – instituţii ale statului.. Este necesar ăîntrebuinţarea unui sistem de tehnicişi metode în măsur ăsăreflectezeactivităţile multiple. se potadresa copiilor cu nevoi speciale. softuri educaţionale. Nicoletta .Discutarea testelor în colectivul clasei. machete.Mai multe informaţii despre Program. putând duce uneori la descoperirea timpurie a talentelor autentice. fiind învăţătura.În activitatea de cunoaştere a elevilor nu ne putem baza pe informaţiile obţinute printr-osingura metodă. care duce uneori la destăinuiri ce înlesnesc pătrunderea în viaţaafectivăa acestora. Proiectele eligibile în cadrulProgramului Susţin Educaţia: pot fi din orice domeniu (matematica. ecologie.).· săcontribuim la dotarea cât mai multor săli de clasăcu resurse de bază şi auxiliare pentruactivităţi educative formaleşi non-formale. sport. realizarea ingenioasăa machetei uneicontrucţii.Cristiana Anca. fizică. mulaje.E.în parteneriat cuAsocia ţia Invictus.Nu este acelaşi lucru dacăelevii au fostsolicitaţi săr ăspundăla anumite întrebări sau sătrateze pe larg un subiect sau altul. reprezentanţi mediaşi persoane individuale care doresc săcontribuie lafurnizarea resurselor educative atât de necesare înşcolişi gr ădiniţe.T.. toate constituie activităţi care evidenţiazăaptitudinişi preocupări ale elevilor.Creaţiile originale sunt expresii ale interesului elevilor şi ale tendinţelor de valorificare aînclinaţiilor şi aptitudinilor acestora. discutareaşi aprecierea unor astfel de compunericontribuie la dezvoltarea capacităţii de exprimareşi poate servi ca stimulent pentru activitateacreatoare de mai târziu.O mascărâde.ro. dezvoltându-le spiritul criticşi autocriticCompunerileelevilor constituie un produs semnificativ al activităţii lor. muzică.Caracterul testelor de evaluare contribuie la formarea unei opinii asupra nivelului decunoştinţeşi în sublinierea anumitor tr ăsături individuale. evidenţierea unor aspecte pozitiveşi sublinierea celor maifrecvente greşeli stimuleazăla elevi autoreflecţia.Confecţiilerealizate de elevi permit pătrunderea mai adâncăîn sfera individualităţii.Prin apropierea de elevi.Văinvităm săsusţineţi educaţia alături de noi. începând de la rezolvarea celor mai simple problemeşi elaborarea temelor pentru acasă. înşcoalăori în afara ei. pot cuprinde o gama largăderesurse (căr ţi.

Suntem ecologişti voioşi.Materialele recuperate au fost deja purificateşi prelucrate anterior. bucăţi de cutii sau chiar cutii. Înacele locuri tr ăia o fetiţăcare nu f ăcea nici ea excepţie de la regulă… Plimbându-se prin păduricea preferată. poate este din cauza frigului ? se întrebau mestecenii. oamenii deveneau posomorâţi o datăcu sosirea frigului.obiectele care nu ne mai trebuie le donăm sau le găsim o nouăîntrebuinţare. Am ales modelele. cur ăţireaşi prelucrarea în bunuri utilizabile similare sau diferite. Alba Reciclarea este una din metode de a proteja planeta de poluare. jud. Cel mai mare beneficiu de mediu al reciclării este legat nu dedepozitarea reziduurilor. ei începur ăsăexamineze într-un mod foarteserios situaţia. astfel încât utilizarea lor în procesul de fabricaţie presupune o activitate mai curată şi un consum mai mic de energie. ea se întreba care era motivul tristeţii sale.-Dacăe tristă. care îşi fac griji pentru oameni. Cam asa ar ar ăta teoria. Vinerea. plopii. totul se refoloseşte. cutie pe care amamenajat-o special pentru reciclare.dar practica e altfel.-Nu. teii fremătau. Mult mai puţinăenergie este necesar ăpentru a transformamaterialele reciclate în produse noi. natura o iubim!”. în procesul de fabricaţie. am adunat resturi de hârie.obiectau ceilalţi copaci. roşu. Deşeurile sunt păr ţi din materii prime sau dinmaterialele care r ămân în urma folosirii lor şi care nu mai pot fi utilizate. ci de conservarea energieişi a resurselor naturaleşi prevenirea poluării prinutilizarea. încă p de mic. Lor le plăcea râsul ei. Într-o zi. galben. În următoarea etapă. Principiul e simplu: refolosimhârtia pânăne plictisim. le adunăm în Cutia verde. portocaliu. Caşi cerul. o datăcu venirea toamnei? Când cerul . dintre care amintesc câteva. hârtie). Copacii din aceastăpădure erau foarteneliniştiţi văzând atâta supărare în ochii fetiţei.Reciclarea conserva energia.Analize detaliate au evidentiat faptul ca aceste beneficii de mediu ale reciclării sunt cu mult maieficiente decat orice alte actiuni de protejare a mediului. dar însemnatăcontribuţie la protejarea mediului înconjur ător. brute. reciclaţi! 26 De ce copacii î şi schimbăculoarea toamna?Era odatăo vreme în care frunzele copacilor nu-şi schimbau culoarea toamna.Am învăţat copiii cătrebuie sărefolosim hârtia. dar nu reuşir ăsăgăseascăunr ăspuns. În sfâr şit. plimbărileei gânditoare. le-am împodobit.-Ce se întâmplămicuţei noastre prietene ? Ce putem face pentru a o ajuta ?Mestecenii. fiindcăun copac plânge când este tăiat. săpoţi. Reciclarea elimina poluareaşi conservăresursele naturale. Cum asta? Cam cum arată schema de la circuitul apei în natur ă. bătrânul stejar.HuştiucGrupa mare AlbinuţeleG. r ăspundeau fagii. fiecare emiţând ipotezeşi susţinându-le cu argumente puternice.Reciclare înseamnăcolectarea separatăa deşeurilor (sticlă.ruginiu. carton. Cel mai indicat este să folosim materiale pe care pământul le poate absorbi naturalşi reintegra. nu acesta este motivul.Ocrotiţi natura! Reduceţi. obosiţi de atâta fremătat.. confecţionarea. dupăplecarea fetiţei spre casă. plastic. copacii examinar ăproblema sub toate aspectele. să aduci chiar o mică. le-amrearanjat astfel încât oricine vede rodul muncii noastre săr ămânăimpresionat.P.Plopul întreba cu un aer gânditor:-Poate pentru cănoi ne pierdem frunzele?-Dar ei îi place atât de mult sămeargăpe covorul verdeşi moale pe care noi îl întindem pentru ea. str ălucirea din ochi. în special pentru micuţa noastr ă prietenă. Nimic nu se pierde.E deosebit săpoţi contribui la îmbunătăţirea mediului înconjur ător. împreunăcu preşcolarii. bineînţeles căaceastăcutieverde ne e de mare ajutor.N. Mi-a venit o idee: de ce sănu ne pictăm frunzele în culori diferite.Şi-a pus un palton căldurosşi căciuliţă. materialele corespunzătoareşi ne-am apucat serios de lucruExistăanumite avantaje ale reciclării.Deviza noastr ă: .Astfel. Unele deşeuri pot firevalorificate.Astfel. nu mai tăiem alţi copaci. Tocmai de aceeea ne-am gândit săconfecţionăm măşti pentru carnival din materialerefolosibile. refolosiţi. avem grijăce facem cu materialele din plastic. Acesta zâmbişi spuse:-Am ascultat cu foarte mare atenţie discuţia voastr ă şi sunt încântat săvăd căîn jurul meu tr ăiesccopaci atât de bunişi de generoşi. ei hotărâr ăsăse adreseze copacului cel mai înţelept din pădure. a materialelor rezultate din reciclareşi mai puţin a celor primare. Cugir. Ele cădeau pe pământşi r ămâneau verzi. Tocmaide aceea când lucr ăm cu hârtiaşi ne r ămân bucăţele. comparativ cu a începe producţia cu materiale primare.

suferinţa si bine. Daca vom reuşi sa sădim in sufletele copiilor tainacea mare a credinţei.necunoscut contemporanilor : principiul coeducarii.Alice Voinescu”Drobeta Turnu Severin. ca nişte mii de jerbe de aur. Acest element poate fi cultivat prininfluente educative deoarece copilul dovedeşte o inclinare proprie spre educaţie. religia seconstituie ca o valoare ce da sens integrator celorlalte direcţii ale cunoaşterii. este cunoaşterea si adorarea luiDumnezeu : cunoaşterea fiind partea teoretica.Studiul religiei trebuie sa conducăpe fiecare copil la înţelegerea deplina a relaţiei dintre religie siviata. Despre sensul si importantaeducaţiei religioase.Cercetările in domeniul psihologiei copilului ne arata ca educaţia moral-religioasa este posibilade la cea mai frageda vârsta. fetiţa ridica cu picioarele razele soarelui de pe pământ. Grădiniţa P. pentru ca El estesingurul model formativ existenţial.Şcoala . adorarea aspectul. scriind despreinteracţiunea valorilor preciza ca. ne raportam la fiinţa divina.De-a lungul secolelor. Ciurea Daniela . Alergând printre copaci. Dar noi putem săne color ăm noi înşineşi săacoperim pământul cu culorile soarelui: galbenaprinsşi roşu călduros. bucurie. estetica. Eaapeleazăsi isi găseşte unele premise care o fortifica in educaţia civica. Mântuitorul introduce un nou principiu educativ. împlinind caracterulecumenic al invataturii religioase.Educatoare: Popa Adriana-BiancaGrădiniţa P.. practic constând in morala siaspect religios. tu.Bucuroşi. voinici.P. îşi mişcar ăbucuroşi ramurileşi frunzele pentru a salutaideea grozavă şi atât de simplăa bunicului Stejar. iar preşcolarii cu tr ăsăturile de voinţa si caracter in formare suntreceptivi la influentele exercitate asupra lor. Ei hotărâr ăsă-şi schimbe culorile f ăr ăa mai pierdetimp. inca de la naştere.7 DevaReligios dintru început si increstinat odatăcu formarea sa ca popor. daca toate celelalte domenii au o valoare integrativa. munca. Nr. Nr.Cu o mie de culori. familie. toamnă-mbelşugată.Dupăvara cea cu flori.Unul din obiectivele-cadru ale religiei ca obiect de studiu. văzu cătoţi pomiişi pământul erau acoperiţi de soare.Izbucnind într-un râs zglobiu. morala.Aştepta să-i vinălocul.Popescu Monica.Struguri dulci în vii atârnă.X. estetice. care este o realitatea fiinţei lui.In aspiraţia noastr ăspre perfecţiune.P.Toamnă. cls. aceştia îl vor căuta pe Hristos in adâncul sufletului lor. vorbeşte si filosoful culturii si esteticianul Tudor Vianu care. sfioşi.Şi cu drag noi te primim. istoriceşte a fost aşezat pe bazecreştine. el fiind capabil de tr ăiri religioase datoritaelementului esenţial primit prin Botez – credinţa ca dispoziţie. Copacii se privir ăzâmbind cusubînţelesuri.6. uimiţi de atâta înţelepciune. educaţia a fost strâns legata de religie. Ce ziceţi ?Copacii. neamul nostru romanesc adăinuit prin vremi cu credinţa in Hristos.Sensul educaţiei religioase porneşte de la faptul ca. etice racordate la personalitatea fiecăruia dintre noi simaterializarea in comportamente integratoare in viata comunitatii.De aceea Mântuitorul nostru Iisus Hristos pune copilul in mijlocul activităţii Sale prin indemnul :„Lăsaţi copiii sa vina la Mine (Marcu. In cultivarea sufletului educaţia religioasa nu este unilaterala.În legume eşti bogată.Invatamantul romanesc nu a fost numai laic sau numai religios. sufletul copilului se afla instare de predispoziţie spre educaţie si religiozitate. soarele îşi face apariţia totmai rar. Educaţia moral-religioasa trebuie sa . o-ntinzi.Prin educaţia religioasa trebuie sa realizam o cultivare a spiritului.devine tristşi întunecat. la Dumnezeu. Deva 28 O abordare interdisciplinarăa religieiInst.Ţie toamnă-ţi mulţumim.Celor mari si celor mici. 13-15)”.În livezi fructe ne-ngână.prof. A doua zi. Biserica si Scoala au plămădit adevăraţi creştini si romani.a VIII-a E.Educaţia creştina are ca scop mântuirea si transformarea sufleteasca dupăidealul pe carecreştinismul îl infatiseaza prin viata Mântuitorului Iisus Hristos. când fetiţa ieşi în stradă. aparatori si creatori de înaltevalori spiritual-morale si materiale.Poartaşcolilor deschizi. prin care nu numai copiii au întotdeauna deinvatat dar si oamenii. Aceasta credinţa isi are r ădăcinile adânc înfipte ininvatatura Bisericii – „Mama a neamului romanesc” aşa cum a numit-o pe drept cuvânt NicolaeIorga.A ta mână. Mitrache Ofelia 27 Scrieri de toamnă ToamnaToamna cea îmbrobodită. Ne ajuta sa construim unsistem de valori spirituale. ea de gr ă bi spre păduricea ei.

nr .Suceava.11 Alba IuliaProtecţia naturii devine tot mai mult una dintre cele mai importante preocupări ale societăţiicontemporane. din viaţa interioar ăafiecăruia.Copiii pot gusta încăde la fragedăvârstădin plin bucuria creaţiei. Preşcolarii trebuie să realizeze căproblemele mediului înconjur ător sunt ale lumii întregi.comportamenteleşi convingerile formate copiilor la o vârstăcât mai fragedă. dovedind încăo datăcă.sunt cele care se păstrezăcel mai bine toatăviaţa.Educaţia ecologicăare semnificaţia deprinderii unui anumit mod de a înţelege relaţia dintreomşi mediul de viaţă.Din încercările de a surprinde specificul educaţiei religioase. am planificat. copilul îşi exprimăadecvatşi mai deplin emoţiile. modul lui de a gândi. care nu este numai al său. simţurile sunt por ţile acesteicetati sau întăriturile lui. nu se „predă” cu uşurinţăoricui.Inspiraţia copiilor apare în condiţii emoţionaleşi mentale deosebite. de asemenea educaţia religioasa este posibila in vârsta copilăriei deoarece însuşi sufletul copilului are in interiorul sau cele necesare pentru acestea.Pentru a le forma copiilor o conduităecologicăputem porni de la o ideee simplă. însăeducaţia prin artă şi pentru artătrebuie săvinăîn întâmpinarea acestor mici artişti. impunându-şi propria lor viziunedespre lumea înconjur ătoare. 15 29 Jucându-ne cu plastilină În perioada preşcolar ă. iar fiecare acţiune negativăa noastr ă. percepţiile.înceapăinca din primii ani de viata in familie.un desen animat. Pus în postura celui agresatşi care nu se poateapăra singur. ale căror bogăţii sunt „descoperiri fericite”şi nu rezultatul unor cercetări laborioase. un diafilm sau o poveste.P. în faţa acestor opere atât de inspirateşi totodatăpline de adevăr. deprinderi de conduita si sentimente cu ajutorul cărora sădevină o adevăratăpersoanădeshisăcomuniunii cu Dumnezeu. Treptat va înţelege căorice acţiune de distrugere sau exterminarea de orice fel este câtse poate de dăunătoare pentru căstricăechilibrul naturii. cişi al plantelor şi animalelor. Interesulşi dragostea pentru natur ăsunt. în deplin acord cu obiectivele educaţiei ecologice activităţi care săr ăspundăinteresuluide formare educativă şi optim . la majoritatea copiilor. dar destulde eficientăîn planul emoţiilor şi sentimentelor: transpunerea copilului în locul elementului dinnatur ăcare a suferit o agresiune din partea omului. Este tot atât de adevărat că frumosul are demnitatea sa. a punctului. când vocabularul este în formare. jud. „Pr ă jituri pentru musafiri”. înf ăţişând cu spontaneitate universul copilăriei. Mureşan NiculinaGrădiniţa cu P. în lipsa unor cuvinteşi a unor expresii verbale completeşi complexe. se pot extrage următoarele tr ăsăturiale educaţiei religioase :Continuare în nr. un spectacol. În plus. dragostea de frumos este de ovârstăcu umanitatea. organizatşidesf ăşurat. prin intermediul culorii. deşi destinat omului creator. Apoi se continua potrivit nivelului de înţelegere a copilului pentru a seforma in sufletul acestuia impresii. preocupările. dar poate apareşi în stări pasive. ale ficăruia dintre noi. educatoareşi a copiilor din grupele pe care le-am condus.Frumosul exercităo nestăvilităchemare asupra fiinţei umane. universul lor sufletesc.O vizităîntr-un atelier meşteşugăresc.Odatăcu demararea Proiectului Naţional Ecogr ădiniţa printr-o strânsă şi eficientăcolaborarea noastr ă. copilul va realiza cătrebuie săacorde “drept la existenţă” tuturor elementelor mediuluidin jurul său. alinieişi a formei. GPN Moldoviţa 30 COPIII – PRIETENI AI NATURIIEd.care sfâr şeşte prin a te emoţiona estetic. Sufletul copilului poate fi întărit ca o cetate.Manifestările copiilor de a modela sunt cât se poate de fireşti. instinctive. am realizat în cadrul proiectului tematic ”Eu si familia mea” lagrupa micã-mijlocie: „Gr ăunţe pentru puişorul din curtea bunicii”. scenădin povestea „ScufiţaRoşie”. din sentimentele care-l stă pânesc pe copil în anumite împrejur ări. căel. poate săafecteze în mod distructivnatura. un teatru de pă puşi. nu ne putemopri în a recunoaşte împreunăcu Baudelaire că„geniul înseamnăcopilărie regăsitădupăplac”. dorinţele. au rolul lor stimulativ în educarea creativităţii copilului.Educaţia este posibilăîn toate perioadele vieţii omeneşti.Institutor: Irimescu Axenia Veronica GrupŞcolar „Vasile Cocea” Moldoviţa. Se poate spune ca sufletul cel mai propice pentru educaţie este sufletulcurat al copilului. oricât de insignifiantăar fi. o vizităla muzeu.Jucându-ne cu plastilină.În faţa artei infantile.

4 DevaSuntem grupa mare/pregătitoare .P. jud.Toamna . Vinerea 34 35E toamnăiar !GrupaMargaretelor văsalută şi văîmbr ăţişeazăcu drag !Am discutat cu doamnele educatoare despre acest frumos anotimpşiam f ăcut mai multe activităţi interesante despre care vrem săvăspunemşivouă:.P.Continuare în nr. programe artistice adecvate cu ocazia unor evenimenteecologice. 15 31 GR ĂDINIŢA P.am decorat clasa cu lucr ări colectiveşi multe roadeşi flori aletoamnei . preşcolar prof.P. vizite. educatoarelegrupei. drumeţii.mai multe convorbiri printre care ce ne-a plăcut cel mai mult.Ascultătu.În leagănul planetei vii!CÂT NU E PREA . P.Cu legume colorateFructe mai înmiresmate. Hunedoara 36 RomâncuţaIată-măsunt româncuţă Sunt micuţă. Ilie Elenaşi inspectorşcolar înv. Vinerea.P.P. artele plastice. Berbeceanu Gabriela. Hunedoara 325 noiembrie2010 – 130 de anide lanaştereascriitoruluiromân Mihail Sadoveanu(1880-1961) ToamnaCu rochiţăar ămieŞi frunze îngălbeniteZâna toamnăo săvieCu fructeşi cu codiţe..Ca săîţi fieţie bine. socialul dialogheazăîntre eleşiimplicit cu copiii.Văîmbr ăţiseazăcu drag . Jocul insăîi capteazăsi îi atrage îndescoperirea a tot ce îi înconjoar ă. prof.N. jud.Poezii culeseşi folosite deed. Am amplasat în sala de grupăplanteornamentale: ficuşi impunători.În acest anşcolar.excursii.Plâng pomii ar şi de prin pădureŞi dulcea apăde izvor.« Margaretele » .. 7 – structura P. activităţi practice..P. literatura.multe jocuri muzicale cu textşi cânt . 4 Deva 37 POEZII CU MESAJ ECOLOGICÎN LEAGĂNUL PLANETEIAud cum plânge firul ierbiiŞi fluturii pe înserat. G.G..P..doamna educatoare Crişan Titianaşi doamnaeducatoare Cean Luminiţa de la G. pe lângăoferirea unui mediu protector şi stimulator. convorbiri. activitate practicăîn care am realizat colaje.Nr.nr.Spune.Ed. cu zurgălăiCum stăbine la flăcăiŞi cu cuşma pe-o urecheCa săle fiu drag la fete. Nicoletta Huştiuc. nr. măgăteşteUite-aşa pe româneşteCu opinci. Dan Sanda. cu nepăsare.Regulile grupei realizate împreună”. obiectivele urmarite vizeazăformarea unuicolectiv unitşi disciplinat care săfacăfaţăcu succes cerinţelor activităţilor zilnice alegr ădiniţei.Te rog. ascultăglasul lor Şi nu lăsa planeta dragă.Mi-am propus o planificare a activităţilor ecologice care săcompleteze cunoştinţele dinactivităţile de cunoaşterea mediuluişi prin care am selectat acele teme care prezintăinteres deosebitşi-l implicăpe copil.În anulşcolar 2010-2011. Ilie Elenaşi Berbeceanu Gabriela. năframa cu floriIar la brâu port tricolor. frumuşele.P. precumşi viitorului programşcolar. anotimpul hărniciei” .G.prezentare de carte « Culori de toamnă» . puişor. jud.Nr.PITICII” formatădintr-un număr de 26 de preşcolari. teme ce se pot realiza prin observări spontane.. 10 fetiţeşi 16 băieţi.P. veritabile colecţii de cactuşişi violete de Parma.Ploişi vânturi reciFrunze pe poteciUmbreluţe deseToamna săînveţe..« Micuţa vr ă jitoare » . Nicoletta HuştiucG. miscarea.RomânaşulIată-mă.P.În picioare-am opincuţePe cap.Măîmbracă.Am altiţă-n patru iţeCu pumnaşi mititelaşiPoale mândre c-ale meleMititele.Spre bucuria tuturor:Şi apaşi câmpia verdeŞi aerul îmbietor Şi florişi păsărişi insecteŞi animale.Prof.concepute pentru acoperirea problematicilor educaţiei ecologice îngr ădiniţă. trandafiri japonezi. dar dr ăguţă.Distruge tot ce-a fost lăsat. de aceea experimentele fac parte din activitătiledorite de grupa noastr ă. sunt românaş Tata zice că-s fecior Iar ămama.activitate practica « Ornăm sandvişuri cu legume « urmatăde masafestivă« Sărbătoarea toamnei » ..nr 7-G.7 Deva.Pâng florile de pe câmpieŞi păsărelele în zbor. las săvie. îşi propun stabilirea unei atmosfere plăcuteîn care muzica.Căci omul azi. dragăcopile..Am acţionat pentru crearea unui cadru ambiental cât mai plăcutşi ecologic care săneserveascăca suport pentru organizarea activităţilor. care fatămareSe mândreşte căle are?Amşişor ţuri tot frumoaseCum leştie mama coase.N. Alba 33 Din colecţia . nr.Coşurişi hambare plineVine toamna. 4 Deva.P.Săgeamăde durerişi dor!Respectătot ce-a fost creat. plimbări.Iar la gât mi-am pus mărgeleTot dintr-ale mamei mele. câte-or fi. cugir.

Iar tu. cu sfaturi de la mine. stropii grei ne r ăcoresc pe frunteSăne-amintim cămai sunt multe de f ăcut! 38 Cât vântul linşopteşte printre frunze.LUCICA NECHIFOR G.Cât florile-şi emanăfin parfumul. În fiecare dimineaţăse aud douăciocănituri în geamurmate de un glas prietenos :-Gata.Şi de atunci au r ămas prieteni. Dar Cireşul? Credeţicăavea astâmpăr? Nici vorba! Din când în când frunzele-i tremurau ca scuturate de vânt. copii gălăgioşi. când voia săfie singur. De multe ori stăde vorbăcuvechiul său prieten despre acest lucru. părea mai degrabăcăsuţa piticilor din poveste…Acum.7PORUNCA Nu schilodi rândunicaCeţi-a ciripit la geam. despre Insula piraţilor sau despre fantasticele aventuriale lui Harry Potter. căte aşteaptăo nouăzi de lucru !Este bunul său prieten. prin fereastra deschisăa văzut acelaşi cireş.Eu sunt aici.Şi.-Ştii.Ca săpoţi tr ăi uşor! Nu împuşca porumbelulCeţi-a fost trimis ca solŞi apăr ăpe PământTot ce-ţi e folositor. în vârf.Cu paşi micuţi.Şi. dragul meu.Sănu ucizi”. Nu văamăgiţi: Dumnezeu nu se lasăbatjocorit:Căci ceea ce va semăna omul. cuMica lui dragălângăel ar fi stat în pat până.Dar Mica îl lua în braţe.BACĂUÎmi semeni mult. se ascundea în frunzişul desşi de acolo urmărea forfota de pe stradă. ed. dintr-un om mai mic.Oameni gr ă biţi. în timp ce se îndrepta spreşcoală.Cât soarele nu ne topeşte încă.Fiindcătoate-n lumea asta. î ţi spun cu interes:Săai noroc în toateşi foarte multSUCCES! 39 PRIETENUL MEU. Când auzea glasul blând al mamei sau când îi simţea mâna caldăpe frunte. P. . de cândCristi era în grupa mică.ION CREANGĂ”.Sădevii om mare.Uneori. maşini alergând în susşi-n jos pe stradă. apoi plin de cercei roşii ce se ascundeau printre frunze. merge voios la gr ădiniţă.dator eştiSăle îngrijeşti de zor!Dumnezeu te-a pus pe tinePeste tot stă pânitor Şi apoiţi-a dat porunca:Fii vajnic ocrotitor!Autor.În noul nostru drum.Te zbaţi s-ajungi acolo sus pe culme. în fiecare dimineaţă. Se simţea bine între crengile bătrânului Cireş. totul se vedea din ascunzătoarealui. Nu hăitui căţeluşaCare latr ăpe maidan! Nu tulbura cristalinulApei limpezi de izvor.Săînvăţăm săpreţuim viaţa!Cât fumul gros n-a înecat planeta. îl vedea pe Cristi cu ghiozdanul în spate. cu acoperişul roşuşistraturile de flori frumos aranjate. încercând să-l trezească. de sus. îl ducea pânăîn dreptul ferestrei deschiseşi stătea aşa cu el. vorbea întruna f ăr ăsăoboseascădespre ce va face el când va fişcolar. pânăsus.un băieţel la fel de năzdr ăvănel.Şi Cristi vorbea.…Şi a venitşi ziua aceea. peste cateva luni voi fişcolar.Îţi faci un mic locşor prin lume. pentru-a te ajuta un pic.TÂRZIU!Cât păsări gureşe mai ciripesc în crâng. somnorosule. zile de-a rândul. Iar Cireşul îl aştepta cu bucurieşi-l ridica. Cristi este în grupa pregătitoareşi se pregăteşte sămeargălaşcoală. hăt! la prânz. puiule de om!R ăsarişi creşti asemeni unui pom. omule.Ce. Abia aştept să-ţi citesc despre Zâna Zorilor. mângâindu-l.Iar capra neagr ăsaltăpe poteci.Cât roiuri de albine robotesc pe câmp. Îi era dragălui Cristi gr ădiniţa lui. CIREŞUL povestireCristi este un băieţel-năzdr ăvănel care locuieşte într-o casăfrumoasăla periferia oraşului în carelocuiescşi euşi care.Chiar şi gr ădiniţa se vedea de acolo. deschide fereastraşi îşi salutăprietenul drag.Vom vieţui în Leagănul-Pământ.Când se întorcea de la gr ădiniţăvenea întotdeauna să-şi salute prietenul. ca prinvis.MOINEŞTI. Cireşul din faţa casei. maiîntâi plin de flori ce-i umpleau camera de miresme.Şi cum îi aude glasul.. se întorcea uşor şi. Cu Mica de mânăbaiatul a pornit emoţionat spreşcoală. f ăcându-i voios cu mâna..Toate îşi au rostul lor. Cireşul ascultar ă bdător şi din când în când îşi clătina uşor frunzele pentru a alunga somnul care-i dădea târcoale. Voi fi foarte ocupat fiindcăva trebui săînvăţsăscriuşisăcitesc..era lafel ca în braţele ocrotitoare ale Micăi. Nici pe harnica albină Ce strange mierea cu spor! Nu pârjoli iarba verdeCe hr ăneşte-ntreg popor De păsărişi animale.Cât încăapa-i bunăde băut.Cât trandafirul nu-şi ascunde faţa.Să-nlături răulşi să-nveţi ce-i bine. cu braţele sale puternice.Săne-amintim c-am poluat pământulCe-a fost lăsat sădăinuiască-n veci!Cât pe pământ mai picur ăcu rouă..Cât vara. P. Nu risipi bobul galbenŞi nici rodul pomilor! Nu strivi biata furnică Ce trudeşte pe ogor.aceea vaşi secera”Galateni 6. zi de zi. care îl ajutăsăse trezeascăla timp. pânăcedeschidea ochii. era puţin lucru ca . Sunt prieteni de mult timp. e vremea săte trezeşti! Hai. dar mai micşi mai somnoros.Cristi sare sprinten din pat.

Ieri.împodobit cu bobiţe roşii. Îmi place aceastămare sărbătoare.Şi în fiecare zi. totul o ia de la capăt…Acum te las. Era un pui de cireşce încerca să-şi facăloc spre soare. totul în jurul meu este magnific! Florile pomilor audevenit fructe ademenitoare.P. Băiatul s-a aşezatlângăelşi a început să-i povestească. Pur şi simplu tu tocmai mi-ai vorbit despreVAR Ă. Sănu bemşi sănu vorbimcu gura plină. Vreau săascult mai departe povestea ta. mai întâi. pare să ştiece se petrece. Aceasta este PRIMĂVARA! Ce mai vezi?-Oh! Acum nuştiu de ce.-Euştiu toate astea. mai puţin eu.-Acum . când venea de laşcoală. Este ultima parte din cele patru păr ţi ale anului.Înţelegeţi. Ea pregăteşte Natura înaintea gerurilor puternice.Şi aşa. râde bătrâna bufniţă. Spune-mi. Cristi se oprea mai întâi lângăprietenul său. Aceasta îi zise:-Uită-te în jur şi spune-mi ce vezi. continuăpoteca. Este enervant!-Îţi voi explica eu tot. Unde mai văzusem euaceastăimagine?Voi văamintiţi.5 SLATINA. cişi o prescripţie medicală. alţii au deja unfrunzişstufos. Câmpiile sunt acoperite de grâul care devine auriu sub razelesoarelui. îi plăcuse laşcoală!Cireşul s-a mai liniştit. primesc vizita păsărelelor care îşiconstruiesc cuiburi pentru puişorii lor.-Ei bine. Pentru mine e timpul sămăculc. Ele se numescanotimpuri. Săne bucurăm de prilejulpe care ni-l oferăo masăîmpreunăcu familia. Ea acoper ătot cu o plapumăalbăcaşi cum ar vrea săo ascundăpe Doamna Natur ă. Dar pe acel loc se ridica acum un bloc delocuinţe în faţa căruia.Deodatăspre el s-a îndreptat vesel un băieţelşi a început să-l mângâie cu drag. Ceea ce este amuzant este că ele formeazăun strat protector pentru ciuperci. De-abia dacămai pot vedea rândunicile care vin să-mi spună“la revedere”. Am deasupra meaun cer albastruşi nişte norişori vagabonzi. sunt bătrână!Prof.Şi într-o anumitănoapte. Copacii sunt goi.apare un bătrân cu hainăroşie într-o sanie… El măfelicităpentru vâscul meu frumos. GrădiniţaGhiocel Moineşti. Iubesc aceastăperioadă. stăteau de vorbă şiapoi se apuca de lecţii. este minunat! Câteodată. Murariu Mioara. cotiturile mele se împobobesc cu o mieşi una de flori. Eaîntrebăatunci pe înţeleptul pădurii.Şi sunt atâtea insecte care dauspectacole de balet în aer când se lasăseara! Pe scurt. copii ?PROFESOR: IOANA CHIRICI G. jud. cum se numeşte ea. intervine înţeleptul pădurii. încât copacii îşi pierd de spaimăfrunzele galbene. se jucau caţiva copii. Chiar şi florile parcăs-au înmulţit ca prin farmec. viaţa noastrăeste destul de stresată. Spune-mi mai departe ce vezi!-Apoi. gălăgioşi.Şi eleşi eu suntem acoperite cu un covor pufos roşu-auriu. Domnul Vânt cântăuneori atâtde puternic.Soarele este atât de puternic! Altfel.P. câmpiile pustii. Este perioada în care îmi este cel mai cald. JUDEŢUL OLT 40 Mandalăcreatădeed. Albinele vin la culesîn florile mele. de cetotul este aşa?-Pentru căDoamna Natur ăface foarte bine lucrurile. e aşa de frig încât o pudr ăfină albăcade din cer. toatălumea. Mitrache OfeliaŞcoala “Alice Voinescu”Drobeta Turnu Severin 42 Nu trebuie sămâncăm niciodatăgrăbit sau nervos. În acest moment. Am mai f ăcut câţiva paşişi privirea mi-a fost atrasă de un pomişor ce se legăna uşor sub adierea vântului. dar zilele sunt mai lungi. paşii m-au purtat pestr ăduţa liniştităde la periferia oraşuluiAm căutat cu privirea căsuţa cochetăstr ă juităde un cireş. Mai grave sunt discuţiileneplăcute din timpul mesei. totul pare adormit. Săle evitămşi săne impunem săfim calmi.prietenul său cel mai bun sătr ăiascăprima lui zi deşcoală?Şi era atât de mic!Cum se va descurca ?!Dar iatăcăbăiatul a intrat pe poartărâzând . Oamenii care încearcăsămănânceşi .NR. Acum aştepta cu ner ă bdare săafle tot ce f ăcuse Cristi în acea zi. Copacii sunt unii plini de muguri. ai zice căDoamna Natur ăvrea săreînceapătotul de la zero! Norinegri udămereu pământul meu cu ploi care fac băltoace mari. Toate acestea se întâmplăTOAMNA. Bacău 41 Cele patru anotimpuriEra odatăo căr ăruie ce se tot mira de ce nu a văzut niciodatăfaţa Doamnei Natur ă. lor nu le place frigulşi atunci pleacăspreţări mai calde. Este nu numai oregulăde politete. înţeleptule?-IARNA! r ăspunse bufniţa. o bătrânăbufniţă. Ce fericit era Cireşul ! Simţea cănimenişi nimic nu va putea săstrice prietenia lor…Şi au trecut aniişi odatăcu ei multe schimbări s-au petrecut peste tot în oraş. zilele sunt mai scurteşi nopţile mai lungi. fluturii se joacă. ea se pregăteşte sădeace are mai bun. E linişte profundă. Văd în pomi semne care promit o recoltăbogatăde fructe. Apoi.

Primul gând care îmi vine în minte este legatde câteva "reguli" pe care le-am aflat cu câţiva ani în urmă şi pe care mi le-am notat cu ideea căsigur îmi vor folosi într-ozi. cişiprilej de incidente.8. SÂRBI. Strângeţi ceea ce aruncăpe jos. Da ţ i copilului câ ţ i bani de buzunar vrea. Danc Mihaela-ElenaG. În felul acesta va creşte cu convingerea că toatălumea trebuie să-i ofere orice are el nevoie. Probabil ve ţ i avea nevoie să fi ţ i preg ă ti ţ i pentru ea.10. Trebuie săfim atenţi ca buzelesa fie mereu închise în timpul mestecatului. COM.N.. mai târziu .Ca săcreşteţi mari copii. asta l-ar putea face să cread ă că societatea este împotriva lui.12.Toamna.Dacăvoi măascultaţi. profesor psiholog. scuzaţi-văspunând : “niciodatănu amştiut ce sămăfaccu el”. profesorii şi poli ţ i ştii. când va fi arestat de poli ţ ie. astfel încât săse obişnuiascăaarunca responsabilitatea asupra altora. Evita ţ i să -i spune ţ i “nu este bine”.Şi cărniţa este bună.Şi cu poftăsămâncămSăne vitaminizam.săpovesteascăînacelaşi timp fac o impresie dezagrabilă.Dar mai ales ce mâncaţi. Aşteptaţi pânăva împlini 21 de anişi lăsaţi-latunci “sădecidăpentru sine”. Faceţi-i pe placşi împliniţi-i toate dorinţele în materie de confortşi hrană. Lă sa ţ i-l să citească orice text şi să asculte orice muzică îi cade în mână .Fiţi atenţi cum văîmbr ăcaţi. iar el un persecutat ..la deschiderea anuluişcolar De multe ori doar imaginile vorbesc…despre . copleşindu-l. Certaţi-vădes în prezenţa copiilor. Aceasta îl va face să cread ă că esteamuzant. 3.Sunt sănătoaseşi bune. Faceţi totul în locul lui.6.Asortate în panereSăne bucur ăm de ele. 2 Cugir.Şc. Asigura şi-l că to ţ i s-auunit împotriva lui . Nu-i asiguraţi nici o formare spirituală.Mâncaţi fructe si legume. IN PARCUL CU TEICovoraşpufos de frunzePe alei frumos se-ntinde. "nu maiştiu ce sămăi fac."i-am oferit tot ceşi-a dorit.2. JUD HUNEDOARACREAŢIE PROPRIE TOAMNA.4.Multe proteine adună.Florile stau triste afar ă. Fi ţ i de partea lui în disputele cu vecinii . iar printr-oanalogie se pot găsişi altele.ILIA. Daniela Pintea Ilea şi clasele simultane conduse în acest an cu drag.TOAMNAToamna cea bogată. dar l ă sa ţ i-i spiritul să se hr ă nească cu de şeuri. A ştepta ţ i-vă la o via ţă grea. Ne vom abţine de la orice discuţii sau observaţiidezagreabile spuse copiilor cu care suntem în vizită. aceştia n-au ce căuta în sufragerie oricât demult i-am iubi. Mai târziu . jud. 9. pentru că i-a ţ i putea dezvolta un complez devinovăţ ie.TOAMNAA sosit toamna la noiCu r ăceală şi cu ploi..".Rugămintea mea ar fi:Spuneţi mai departe copii!Caşi alţi copilaşiMicuţeişi dr ăgălaşiSăcunoascăsfatul meuŞi să-l urmeze mereu! 48 Săne mai amintim de-o toamnă…când eramşi noişcolari. Încăde mic. din partea părinţilor în special.5.Aveţi nevoie de calorii. Par simple la prima vedere.Şi in coşzâna ne-aduceFructe multe.totul va merge r ău în familie. in parcul cu teiÎncântăsi ochii mei. Ave ţ i grijă să steriliza ţ i bine vesela şi paharele. cu cls.1.Calciul să-l fixaţi în oase. 7. deliciosDin struguraşi este stors.P.Şi sfatul meu îl urmaţi. Când spune cuvinte urâte.Galbeneşi ar ămiiŞi mai multe ruginiiDau covorului culoareŞi-l gătesc de sărbătoare.. I-VIII nr. Alba 46 47 Ed. care săne ajute să conştientizăm modul în care se poate influenţa negativ sau pozitiv caracterul copilului nostru încăde lavârsta cea mai mică.Dar asta se întâmplă Când toamna e la noi!ZÂNA BUNĂ Zâna bunămănumescPe copii îi ocrotescŞi le spun cu bunătateSăfie atenţi la toate. 11. Dar aveţigrijăsăi le satisfaceţi cu vârf şi îndesat.Dacăavem câini sau pisici. Nu-l l ă sa ţ i niciodat ă să şi-i câ ştige singur. Ignat Florentina.Extras din “Codul bunelor maniere” 43 44 45 CUM SĂFACI DIN PROPRIUL TĂU COPIL UN DERBEDEUAuzim tot mai des în ultimul timp. râde ţ i în fa ţ a lui .Consumaţi multe lactate. dar la fel de reale." .afirmaţii care sunt sigur ăcănimănui nu-i sunt str ăine.Vinul dulce.. Este nu numai o lipsăde respect faţăde musafiri. Când are probleme serioase.Frunze moarte cad de-acumaŞi le-mbr ăţişeazăbruma. privind aceşti mici…temerari!Prof.Fiţi atenţi cum văpurtaţi. În felul acesta ei nu vor fişocaţi când.. întrebări sau afirmaţii de felul : "cu ceam greşit ?" sau . Este de prost gust să ţinemdegetul mic uşor ridicat când mâncăm sau când bem.dragă A sosit la noi degrabă Şi ne-aduce coşul plinCu legumeşi cu vin.. daţi-i copilului tot ce vrea.foarte multe.Copacii plâng că-s goi.

capitala fostului măreţ şi puternic aşezământ al Persiei. Kian a fost ferit de aceastăfrică:de fiecare datăcând treceau avioanele irakiene deasupra casei lor.Les couleurs de l enfance”A apărut nr.Personajul istorisirii mele este Kian Zarrin. sa-şi păstreze camera în care doarme curată şi ordonată. Kian îşi aminteşte cum cele câtevaeducatoare.Clipa copiilor”-parteneriat cu Radio Clipa. îl învăţau să-şi asculte părinţii.P. .originar din Teheran. iniţiat de noi.radioclipa.Perioada de gr ădiniţăa lui Kian coincide cu momentul în care Irakul continua să bombardeze Iranul.nr. AlbaPompierii.Dupăîncheierea r ăzboiului dintre Iranşi Irak.Şcoala Căiuţi. student la Universitatea din Birmingham. îşi aştepta cu mare dor fratele mai mare săse întoarcăde laşcoală.Prieteni suntem. În Iran la acea vremese obişnuia ca femeile sănu muncească. Astfel. să creadăîn Dumnezeu. 1 al revistei grupei noastre: iatăcoperta. să respecte regulile societăţii.Continuare în nr.noi!Şcoala cu cls. jud. al 4-lea an de desf ăşurare.. G. Aflăde ce lucruri avem nevoie!http://www. cum săaibăgrijăde lucruri pe care le deţin în comun. 15Sociolog Victoria Baltag. în special Capitala. cum săîmpartă şicum săse bucure de ce-i frumos în colţul lor de lume.Space”Program internaţional e twinning . G. AŞA NU 50 Viaţa de elev dincolo de RomâniaIran: sistemul de învăţământ înşcoala primară.Copiii trebuie săînveţe de mici cum săfieresponsabili..scribd. student la Universitatea din Birminghm.sustineducatia.sustineducatia. nicidecumcăvor sa îl omoare. plin de culoare.Lecţiile de cultur ăcivicănu lipseau..oraşul nu avea prea multe gr ădiniţe.îngrijitoare de copiicum le numeşte el.Şi ce bine seînvaţăatunci când cele douăse combină! Dorimsăfolosim mijloace audio/vizuale în activităţilenoastre zilnice de la gr .P. Se poate săaducem natura mai aproape de sala încare învăţăm? Vrem sămergem la gr ădi cumare dragşi săînvăţăm totul despre planteşicum săle îngrijim. Interviu cuZarrin Kian.Despre gradiniţă.www. Kian nu-şi aminteşte prea multe lucruri. obligaţia lor fiind grija faţăde copii.N. 9 Alba Iulia. jud. e tot revistăon-line!Citiţi cu draghttp://www. jud Bacău 54 Proiectele noastre lawww. De multe ori se întorcea trist acasăfiindcănimeni nu vroia sa-ivorească.P. auzul zgomotului produs de avionele din Irak aducea bucurieşi nicidecum spaimăpe chipul copilului..com/doc/40733835/Albinute-harnicute Program extracurricular . câtşi prin mijloace moderne. La ora de creativitateşi jocuri. sperând ca astfel copii vor socializaşi cu el. Mulţi copii au r ămas cu traume psihice cauzate defrica produsăde bombardamentele avioanelor irakiene. mama lui îi aduceagumăde mestecat.ro. Marea Britanie Am săvorbesc astăzi despre cum învaţă şcolarii din clasele primare în Iran. colegeleşi colega Gabriela Tosa. I-IV Tărtăria. întorceaşi el capul.Clinchet pentru bucuria muncii împlinite”. mai verde.Marea Britanie 51 52 53 Parteneriate în care suntem implicaţi noi.P. Vinerea. prietenii noştriPrograme educaţionale EcogrădiniţaSăcitim pentru mileniul IIIParteneriat cuŞcoala I-IV VinereaParteneriat cu G. Vinerea.ro Verdeşi culoareVrem ca locul în care ne jucămşi învăţăm să fie mai curat. masterand la Universitatea din Birmingham. G..ro/proiecte-in-desfasurare/007-verde-si-culoare / Video GrădiniţaÎnvăţarea se poate realiza atât prin mijloaceclasice. Kian îşi aminteşte căacolo mai era un băieţel cu acelaşi numeşi căde fiecare dată când copii îl strigau pe acel băieţel.. Nicoletta Huştiuc.Kian avusese norocul de a se naşte într-o familie înstărităce i-a asiguratfrecventarea unei gr ădiniţe particulare din Teheran.Sărbătorile de iarnă”Program internaţional e twinning . Aşadar.. VinereaParteneriat Naţional .Micii ecologişti”Parteneriat Naţional .P. prof. Kian obişnuia să-şi întrebe mamacând mai aduc guma de mestecat avioanele Irakienilor (sic). Cugir. ediţia a III-aParteneriat Naţional .N. prieteni vom rămâne”Parteneriat Naţional ..Călătorie înţara mea”.N. Astfel. etc. Astfel a avut ocazia sa înveţeideograme pentru a-l ajuta mai tarziu săscrie litereşi cifre. Alba 49 Din colecţia AŞA DA. Copilulştia căavioanele irakiene aduc guma de mestecat.

Uploaded by FRANTA7 0 inShareEmbed Doc Copy Link Readcast Add To Collection Comments Related Documents 964 p.CAPITOLUL 52 From tiberiu2907 964 p.SubmitCharacters: . inst. Ajută-i săcontinue descoperirile. Luminiţa Cean. Mariana Bădulescu. prof. Mihaela Manciulea. Titiana Crişan. Sonia Crâsnic. iar pentru astaavem nevoie de prieteni. insp. lucrul cu cartea. Simona Olar. jocuri. ed. prieteni dragi!Mulţumim colaboratorilor!Nr.14Responsabilitatea pentru originalitateaşi conţinutul articolelor revineîn exclusivitate autorilor acestora:Cristiana Anca. ed.La revedere. Vrem caîmpreunăsădescoperim aceşti prietenişi să ştim căvorba .când ai un prieten eşti bogat”este adevarată. prof. Mioara Murariu. Lucica Nechifor.James Clavell . ed.. Ofelia Mitrache.ro/proiecte-in-desfasurare/005-video-gradinita/ Prietena din bibliotecă Vrem săînvăţăm cât mai mult. Sanda Dan. Axenia Irimescu.noi citim totuşi prin imagini... Liliana Mursa. SubmitCharacters: 400 Comment must not be empty. Daniela Ciurea. prof.Vartejul . Cecilia Telehoiu 56 BIBLIOTECANAŢIONALĂ A ROMÂNIEIISSN1843 – 6757 ISSN1843 – 6757 Biblioteca Naţională a României 42 / 56Leave a Comment Comment must not be empty.Avem nevoie de ajutorul vostru ca săle dăm exemple copiilor. Degeaba îi spunem unui preşcolar: „Afost odata un castel…” f ăr ăsăi-l ar ătăm. Daniela Pintea Ilea. prof. purtând culorile toamnei în priviri . soc. Andreea Chirilă.ro/proiecte-in-desfasurare/001-prietena-dinbiblioteca/ 55 .prof. Cristina Cobzuc.ed. Am descoperit că lângănoi sunt o mulţime de prieteni închişi înrafturile bibliotecii pentru copii...prof. Victoria Baltag.prof.prof. Ioana Chirici. Magdalena Nicolae. înv. prof.Primavara Copilariei 14 f Buna 2. Cornelia Hurmuzache.ed. GabrielaBerbeceanu. înv. inst. prof.CAPITOLUL 6 From tiberiu2907 964 p. ed. Antonela Căprar. inst.inst. Mihaela Danc. Contribuieşi tu laeducaţia lor!http://www. prof. ed.ădiniţă. ed. Zoica Radu. Copiilor le-ar plăcea săvizioneze o poveste pe care doar auauzit-o. oferindu-le căr ţile potrivite!http://www. Florentina Ignat. Elena Ilie. înv. înv. Elena Mihăilă. Niculina Mureşan. Maria Brumar. Liliana Guran. prof.. Chiar dacănuştim săcitim..prof.sustineducatia. Micuţii sunt la vârsta la care prind repedetot ce văd. psih. Maricica Popov. Adriana Popa.prof.026 Reads More InfoDownload or PrintThis is a private document. ed. Silvana Ceauşu. Micuţii preşcolari învaţăde pe acum cum săse poarte cu căr ţileşi ce au decâştigat. Margareta Pătru.ed. va zice:„Unde-i castelul? Cum arată?”. ed.sustineducatia.

TRENULFrom krestonosets481 p. Ne vorbeste Par.Conexiuni_Septembrie_2005From api_11797_dorinfathe177 p.9From edi6661918Prev· Next 20 p.Nr3 Final A5From Claudiu80is79 p.Cararea Imparatie2From Cristian Nistor12 p.La plantaţieFrom fakiru290 p. Calistrat de la Barnova .Danion Vasile REPERE-Duhovnicul-Rugaciunea-PostulFrom Emma_m481 p.From dragomirnaPrev· Next 19 p.Revista OctFrom diana_nPrev· Next 410 p.Antologia 1 Cu CopertiFrom ioan pustanPrev· Next 20 p.v0.Treptele infernului de Ion MoraruFrom krestonosetsPrevUpload a Document Search Documents Follow Us!scribd.Îngustime sufleteascăArsenie Boca Cararea ImparatieiFrom ServantOfGod79 p.Cararea ImparatieiArsenie Boca .Capitolul I .1 BlankCd]From fakiru626 p..Veronika se hotaraste sa moaraFrom dana2208Prev· Next 0 p.XIIIFrom krestonosetsPrev· Next 481 p.PRIMAVARA COPILARIEI 16From FRANTA727 p.tematica Neuitatele VacanteFrom realcrimson85 p.Arsenie Boca .Titus Crişciu . valori şi credinţe.Adams. p 41-50From oapahideanu290 p.Mangaiere. 2Extrase din Sfintii Parinti despre mantuire .balcan313870 p.com/scribdfacebook.Cararea ImparatieiFrom ServantOfGod158 p.Paulo Coelho .Language:EnglishChoose the language in which you want to experience Scribd:EnglishEspañolPortuguês (Brasil) . J.com/scribdtwitter.rile Pustiite.com/scribdAboutPressBlogPartner sScribd 101Web StuffSupportFAQDevelopers / APIJobsTermsCopyrightPrivacyCopyright © 2012 Scribd Inc.danion vasile despre infruntarea necazurilorFrom Deak Zsolt208 p.Volum 2From stefan. J.tineriisisexualitateacompletFrom mmgg2947 p.Opinii.Danion Vasile.19 Dervisul [v 1. (Coord) .EXUVII 4Revista Liceului Teoretic Nicolae Balcescu.Karl May ..Lordul David LindsayFrom fakiruPrev· Next 290 p.Cararea Imparatiei 2From Duinea Victorel28 p.Opere Vol.Cum sa ne mantuim vol.Ce urmăreşte DumnezeuArsenie Boca Cararea ImparatieiFrom ServantOfGodPrev· Next 79 p.From tiberiu2907 Next 63 p.Capitolul XVII . nr 3 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful