Primavara Copilariei 14 f BunaScribd Upload a Document Search Documents Explore DocumentsBooks - FictionBooks - Non-fictionHealth & MedicineBrochures/CatalogsGovernment DocsHow

-To Guides/ManualsMagazines/NewspapersRecipes/MenusSchool Work+ all categoriesFeaturedRecentPeopleAuthorsStudentsResearchersPublishersGovernment & NonprofitsBusinessesMusiciansArtists & DesignersTeachers+ all categoriesMost FollowedPopularMagda Nicolae We're using Facebook to personalize your experience.Learn More·DisableView Public ProfileMy DocumentsMy CollectionsMy ShelfMessagesNotificationsSettingsHelpLog OutYou're looking at our new docum ent page format. If you prefer the old one, click here. Have any thoughts? Leave us your feedback. ×inShare0Embed DocCopy LinkReadcastCollectionsCommentsGo BackDownload 1 Nr. 14 septembrie – octombrie - noiembrie 2010ISSN 1843 – 6757revistăon-line -Realizareşi tehnoredactare : prof. Nicoletta HuştiucŞcoala cu cls. I-VIII ,,Ioan Mihu”G.P.N. Vinerea, Cugir, jud.Alba 2 M ă mici, t ă tici, bunici, v ă invit ă m s ă citi ţ i revista noastr ă ! Minunatele ei pagini v ă a ş teapt ă ! -revist ă dedicat ă copiilor de pretutindeni, cadrelor didactice, dar pe care o pot citi deopotriv ă fr ăţ iorii mai mari, p ă rin ţ ii ş i de ce nu, bunicii- ,,-Hai mai bine despre copil ă rie să povestim, că ci ea singur ă este vesel ă şi nevinovat ă !” Ion Creang ă Sigla noastr ă Culorile copil ă rieiDin cuprins :1. Vorbind cu toamna2. Părinţii trebuie să ştie !3. Proiecte noi4. Educator, învăţător, profesor5. Creaţie în...recreaţie6. Jocuri deosebite7. Toamna de ieri, de azi8.Ţara noastrăaur poartă...9. Musafirii povestesc10. Ecologieşi armonie11. Pagina din jurnal12. Din activităţile noastre13. Drumuri de poveste14. Hai săcolorăm ! 3 În livadă Meri, perişi chiar gutuiAre Dinu în livada lui.Zi de zi la ei priveşteŞi cu drag îi îngrijeşte.Fructele se coc pe rândVitaminele oricând.Mâncând zilnic un măr gustosDinu e tare sănătos.Prof. Cecilia TelehoiuG.P.N. Mircea Vodă ConstanţaSfatul măruluiDin livadăa luatUn măr roşu, parfumatŞi l-a dus la el acasă,Chiar l-a aşezat pe masă.-Spală-mă, nu fii gr ă bit!I-a spus mărul pr ăfuit.Murdar nu măfolosiTe-ai putea îmbolnăvi.Copilul l-a ascultatŞi îndatăl-a spălat.Mărul i-îi dăcu plăcereVitamineşi putere.Prof. Cecilia Telehoiu, G.P.N.Mircea Vodă, Constanţa 4Poezii, poezii, pentru noi, pentru copiied. Maria Brumar, G.P.P. Agnita, jud. SibiuCE POT FACE CU MÂNUŢACe face mânuţa mea ?Ea mângâie-aşaşi-aşa ! (o mânămângâie pe cealaltă)Dar şi pişcă, au, au, au ! (o mânăpişcăpe alta) Nu îmi place, nu mai vreau !Gâdilă, ha, ha, ha, ha !(gâdilături sub braţ)Căci ne place, nu-i aşa ?Scarpină, o, o, o ! ( se scarpinăpe picioare)Şi aplaudă, bravo ! (bătăi din palme)Ea dansează: hop, hop, hop !(se învârte în aer)Şi-apoi se ascunde…stop ! (mâinile la spate)CUM SUNTCând sunt liniştit,Te privesc zâmbind,Când sunt furios,Măîmbrac pe dos.Vesel dacăsunt,Râd cu nasu-n vânt,Când mă-nbolnăvescAbia te privesc, Dacă-s supărat,Măascund sub pat,Iar când mi-e somnic, Nu mai spun nimic.Sădormim un pic… 5 Corpul meuCapul meu micuţ, rotundEu cu mâna îl atingŞi simt părul mătăsos,Iar apoi, fruntea mai jos.Chiar sub frunte ochişori,Rumenişi calzi obr ă jori,Un nas mic, douăurechi,O guriţă şi-apoi trecGât subţire, trunchi vânjos,Mâinile le duc mai jos,Umeri, coate, degeţeleBune săte joci cu ele.Picioruşele-mi-îndoiŞi genunchii amândoi.Tălpi micuţe în papuci, Numai bune săalergi.CopilulSunt copil caşi voiOchişorii mei sunt doiAm un nas micşi o gur ă Ca săgust o pr ă jitur ă.Cu urechile audŞi maiştiu s-aplaudCu mânuţele micuţeHărnicele furnicuţe.Prof. Cristina Cobzuc,Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1 „Lumea copilăriei”Gura Humorului 6ŞCOALA CU CLASELE I – VIII „CLOŞCA” CĂRPINIŞ, jud. AlbaCLASELE I - IVÎNV. SONIA CRÂSNICSALUTARE TUTUROR!!!Suntem un grup de 14 elevi în cele patru clase. Împreunăam hotărât săpornimîntr-o călătorie spre a cunoaşteşi a descoperi lumea de la lucrurile familiare pânăla stele.Cei din clasa I ne vom str ădui sădescifr

primari. Alba . Vinerea. 7 CERCUL DE PROTECŢIA MEDIULUIDE LA CLUBUL COPIILOR TG.Asociaţia Ovidiu Rom a premiat ca în fiecare an dascălii care prin munca lor auar ătat cămisiunea de a aduce „Fiecare copil înşcoală” nu e tocmai uşoar ă şi că schimbarea depinde în primul rând de ei. Alba 9 5 ani de Parteneriat pentru EducaţieConferinţa de bune practici. naţionaleşi chiar internaţionale) la care am participatşi la care am obţinut valoroase premii.După5 ani de parteneriat local în educaţie am creat un ONG care a preluat portofoliul desf ăşur ării activităţilor. săschimbăm impresii.În cadrul cercului de Protec ţ ia Mediuluise studiazălegislaţia în vigoare privind protecţia mediului. iar cei care cu emoţieşi-au prezentat realizările au adusmagia ca de fiecare dată. Am început cu 1 atelier de var ăsi cuo grupăde 50 de copii.Compania Roşia MontanăGold Corporation.Sunt foarte mulţi copii interesaţi de acest cerc. o posibilăcauzăfiind problematicade mediu actuală şi de ce nu..Văaşteptăm cu dragşi în acest nou anşcolar! Prof. pe care va imprima palma saşi a prietenului său. atingere. iar în cei 5 ani reţeauaşcolilor care au desf ăşurat ateliere a ajunsla un număr de 25şi 500 de copii participanţi la atelierele de var ă. Cugir.privat la nivelul comunităţilor locale pentru dezvoltareagândirii. săpăşim în lumea de basm a lecturilor. miros.program deresponsabilitate socială.Acesta va fi un mic dar pentru bunicaşi mămica sau de ce nuşi mătuşica la finalul atelierului. voluntari din comunităţile aplicante în proiect veniţi la Roşia Montanăau petrecut câteva ore formând o echipăcare va promova parteneriatul public . jocuri. încheie activităţile care s-au desf ăşurat pe perioada verii. rebusuri. numeroasele concursuri (interjudeţene. cadre didactice. 110.P. gânduri.PARTENERIATEşi FIECARE COPIL ÎNŞCOALĂ. sătransformăm fiecare paginăa manualelor într-un prilej de bucurie. gust.Cei 70 de invitaţi. CĂRBUNEŞTICercul de Protec ţ ia Mediuluidin cadrul Clubului Copiilor Tg. sunet.”Vom desena copiilor în creion. Nu uitaţi săscrieţi numele copiilor. Cărbuneşti.Înscrierile la acest cerc se fac în fiecare an în perioada 1-30 septembrie la sediulClubului Copiilor Tg.Oglinda prietenieiPalmele prietenilor Fiecare copil va avea 2 coli albe.Anul 2010 a avut o dublăsemnificaţie pentru ceea ce înseamnăEDUCAŢIE.Prof.În aceşti ani am avut alături de noi oameni care cred în puterea educaţiei de aschimba în bine viitorul generaţilor .noi toţi suntem Picaso. Str.Prof. scrisuluişi socotitului. înr ămând în prealabil lucr ările. jud. Ceau şu Silvana-Alisa 8Oglinzi de astăvară Oglinda vizuală Săfim mici pictori sau . pentru ca de la 1 octombriesăînceapăcursurile. Cărbuneşti urmăreşteformarea deprinderilor de îngrijireşi ocrotire a mediului înconjur ător.. vizite. se popularizeazăîn rândul copiilor planteleşi animalele ocrotite din judeţdar şi dinţar ă.. săcunoaştemşi noi câte ceva despre activităţile elevilor de laalteşcoli. Nicoletta Huştiuc.Suntem înclasa I.Apoi se va organiza expoziţia. o metodologie alternativă. ghicitori. iar ceilalţi prin cercetareşi explorare vom str ă bate oceanul cunoaşterii pentru a ne lărgiorizonturile.Asociaţia Edu Caleidoscopcare are ca scopdezvoltarea comunităţilor locale prin desf ăşurarea activităţilor formativ-educativeşisocialeşi responsabilizarea societăţii civile în cadrul parteneriatelor de responsabilitatesocială. Invitaţiiveniţi din judeţeleţării au putut vedea oglindităîn imaginişi poveşti activitatea dinatelierele de var ă ŞOTRON. păreri.ăm tainele cititului. Ne continuăm drumul spre necunoscutşi în acest anşcolar.Au fost 5 ani în care am dezvoltat o reţea de cadre didactice formate pemetodologia propusăde Asociaţia Ovidiu Rom. excursiişi drumeţii. suntem dornici să învăţăm lucruri minunate. jud. Liliana Mursa.Şcoala cu clasele I-IV Gura Roşiei. inovativăcarevine în sprijinul copiilor şi al dascălilor în educaţie. în cadrul parteneriatului pentru educaţie. etc. Trandafirilor nr.N. stimulând interesulcopiilor prin aplicaţii practice. apoi ei vor picta cu îndrăzneală. dimensiune. umbr ă. G. săcunoaştem aceastălume minunatăcareînseamnăculoare. comunicăriişi creativităţii la nivel individualşi instituţional în contextuldezvoltării durabile a societ ăţii româneşti. se formeazăprin educaţie o conduităadecvatăproblematiciimediului înconjur ător.Preşedinte Asociaţia Edu Caleidoscop. Asociaţia Ovidiu Rom a sărbătorit10 ani de activitate în Româniaşi 5 ani de când la Roşia Montanăs-a desf ăşurat primulatelier de var ă ŞOTRON.

m. dansaţi funduleţe de pici. alţii săne povestească. Ei trebuie să îndeplineascămai multe sarcini: săschimbe rolurile între ei mergând pe sub pânză.ÎMPIETRIŢIIDesf ăşurare joc:un jucător este urmăritorul. uite oglinda fermecată! Am desenatşi am scris ceeaceştiam . Pureciiapoi sar iar ăde trei ori.G. căr ţişi emoţie. Toţii copii vor ţine paharul numai cu dinţii. Ne-au spus ce putem deveni pesteani.Elevii clasei I.ŞTAFETĂ Desf ăşurare joc:participanţii stau în cerc. săridice pânza susşi cât mai întinsă. probădeosebit de antrenată şi amuzantă. Olar Simona. Era totul plin de flori. IOSIF(poetromân)15 septembrie – 120 DE ANI DE LA NAŞTEREA ACTRIŢEI AGATHACHRISTIE (scriitoare engleză)21 septembrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA PĂCII26 septembrie – ZIUA LIMBILOR EUROPENEOCTOMBRIE1 octombrie – 350 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI DANIEL DEFOE(scriitor englez)1 octombrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA MUZICII4 octombrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA ANIMALELOR 5 octombrie – ZIUA BIBLIOTECCARULUI5 octombrie – ZIUA PEDAGOGULUI7 octombrie – 100 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EUSEBIU CAMILAR (scriitor român)12 octombrie – 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI LUCIANOPAVAROTTI (tenor italian)NOIEMBRIE5 noiembrie – 130 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI MIHAILSADOVEANU (scriitor român)20 noiembrie – 100 DE ANI DE LA MOARTEA LUI LEV TOLSTOI(scriitor rus)27 noiembrie – 125 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI LIVIU REBREANU(scriitor român)29 noiembrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA CĂR ŢII30 noiembrie – 175 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI MARK TWAIN(scriitor american) 11 JOCURI DE TEAM BULDINGContinuare din nr. învăţătoare LILIANA MURSA 13 Păpuşile dansatoareCând pă puşile se distrează Mânuţele lor aşa dansează:Dansaţi. suntem la activităţi. săfacăvaluri prin ridicareaşi coborârea pânzei. Astfel să pot număra boabele de orez. Petru căeste bătrân el nu mai vede (el închide ochii). Eldoreşte săîi prindă. săarunce pânza în susşi săo prindăsălase un obiect săruleze pe pânzădintr-o parte în cealaltă. a.Dansaţi aici. El poate fi readus laviaţăprintr-o atingere sau o vorbăprietenoasă: „Trezeşte-te” a unui alt jucător. aşa cum ne îndrumădoamna mereu. Urmăritorul poate arunca fularul iar pe cine atinge fularul este noulurmăritor. fiecareţine între dinţi un pahar din plastic gol. citim. dar dupătrei sărituri ei obosescşi trebuie săseopreascăpe loc.A trecut ceva timp. Un pahar este umplut cu apă. scriem.Şi tot aşa. Alba 12Un început minunat!Am pornit în marea aventur ăa cunoaşterii noi. dansaţişi-aici!Când pă puşile se distrează Şi picioarele lor dansează Dansaţi. Dacăel atinge un alt jucător acesta r ămâne împietrit loculuişi nu se mai poate mişca.Variantă: dacăse joacăîn încă pere în loc de apăse poate lua orez. jud. dansaţişi-aici !Când pă puşile se distrează Obosescşi-atunci .VALURI ÎN VÂNTDesf ăşurare joc:este nevoie de o pânzămare dintr-un material uşor. socotim.10 Toamna în sărbătoriSEPTEMBRIE1 septembrie .Deodatăuşa clasei s-a deschisşi au păşit cuşi mai mare emoţie foştii elevi ai doamneiînvăţătoare care acum sunt pentru prima datăstudenţi. iar alţii încă stăteau prinşi de mâna caldăa mamei. Cunoşteam clasaşişcoala.P. ne jucăm într-unanume fel. O. dansaţişi-aici!Când pă puşile se distrează. dansaţişi-aici!Când pă puşile se distrează Şi funduleţul le dansează. ne-au ar ătat cădrumul e lung dar plin de bucuriişi realizări. să construiascăo cupolărotundăetc. dansaţi capete mici.Purecii sar din calea lui. dansaţi picioare mici. se încearcăa nu se pierde multăapăpânăla ultimul.Dansaţi aici.Prof.Şi că pşorul lor dansează Dansaţi.Dansaţi aici. apo devine acesta câine. 13ŞTAFETA ÎNVÂRTITĂ Desf ăşurare joc: membrii fiecărei echipe vor trebui săparcurgăun traseudelimitatşi săefectueze anumite operaţiuni dupăce în prealabil se învârt de10 ori în jurul unui jalon.Dansaţi. unii dornici săr ăsfoiască. cei 15 exploratori din clasa I aiŞcolii cuclasele I-IV Gura Roşiei. Câinele prinde un purice .Pentru cine sămai ai ochi? A. dar în acea zi a fost altfel. dansaţi mânuţe mici. Se pot faceşi cu mai mulţi „purici”.ZIUA CUNOŞTINŢELOR 3 septembrie – ZIUA ARMATEI NAŢIONALE8 septembrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂPENTRU ALFABETIZARE11 septembrie – 135 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUIŞT. d.N Tărtăria.Dansaţi aici. Apoi ei încearcăsă fluture pânza.Ş. Poate unele le uitasem de emoţie. Jucătorul cu paharul plin seapropie de vecinul său sin stângaşi f ăr ăsăfoloseascămâinile toarnăapa din paharul său în paharul celuilalt.PURECIIDesf ăşurare joc: un jucător este un câine pe care îl supăr ăpurecii.Fiecare jucător o prinde de margini de jur împrejur.

. Am pornit la drum prin a aduce culoare în viaţa Cosminei.. de ce spun acestlucru pentru căîn anulşcolar 2009-2010 am început sălucrez cu un băieţel cu tetraparezăspastică..Dupăacest aspect de a fi acceptatăcu .Ce producţie aduci?*****Câte zile..E-o lume de poveşti la mateDar cei isteţi...TeutschAgnita/Sibiu)Mate-matematicaToţi spun că-i materie grea..*****Strig-o raţămac în curteAlta măcăie pe punte..1..vreţi sămăsuraţi!*****Cinci petale are-o floareSi sunt sute-n stratul meuCâte sunt ele de toate?Socoteşte cănu-i greu!*****Părul face zeci de pereMii de miezuri sunt în nuciDin livadăde-ţi voi cere.P. Trebuie săpresupunem că sunt inegali pentru a-i trata egal. educatoarea având libertateasăle adapteze grupei proprii..deşi la început stângace..Câţi stropi curg prin robinete... mi se pare căaşputea spune posibilă. mâine cad două Iar a treia zi cad nouă. câte luniTu pe toate săle-aduniAtâta timp cât stai laşcoală Din toamnăpână-n primăvară.” mai mare”.diferiţi”. exact săîi găseşti..Căte fiinţe sunt de toate?Socoteşte de se poate!*****Bate vântul ne-ncetatFrunza-n tei s-a supăratCad azi trei. suntemcondamnaţi săcomitem ilegalităţi.Dar azi… aşa cum ni se cereIat-am compus nişte probleme.Destul de mult timp în viaţa zilnicăam fost adepta principiului căeste nevoie de clase speciale... am reuşit săcolabor ăm foarte bine. mai cad zece.....Milimetri pe echer.... DAR EGALIPornind de la articolul din constituţia României. cataractă congenitală şi fibroplazie retrolentală).. De aceea pentru a putea acordaatenţia cuvenităunui copil chiar dacăeste diferit trebuie privitegal de cei din jurul lui.. mac de zeci de oriMăcăie alte surori....Câţi edili la primărie…Căsuntem mici....Ce număr au zece ghete…Câte păsări trec în zbor.se-aşază... jud. iar Mihai se bucur ăde aprecierea meaşia colegilor... dar dupăce am intat în sistemuleducativ rând pe rând am ajuns la concluzia căintegrareaşi chiar principiul unei singureşcoli pentruţoţi..Vântule..Provocarea de a-mi întări afirmaţiile despre aceşti copii . deşi nu am înţeles prea bine acest certificat medical înmomentul în care mi-a fost înmânat de mama ei cu ochii în lacrimi am înţeles cădacăacei ochişorifrumoşi ai Cosminei nu pot săperceapădecăt lumină şi întuneric trebuie ca în viaţa ei săfac totul casăapar ăculoare.Noi săfacem mici probleme.. nu a fost greu deoarece elevii clasei mele au înţeles poate dintr-o privire cătrebuie săotratăm pe Cosmina caşi pe un copil egal. de o .Pânăsăptămâna treceMai cadşapte. pomi ori animale.R ăspuns.. Agnita. mac. Maria Brumar.nimeni nuştie!. a comunităţiişcolareîntr-adevăr pentru toţi copiii f ăr ăexcepţie. ni se dau teme .elevii inventate!Toţi acei ce ne-ascutaţi..Celor mari nici nu le pasă Câte griji pe noi ne-apasă!Cad problemele pe noiSi cu mereşi cu oi...P... dar egali a venit în acest anşcolar când în clasa I am o fetiţăminunatădiagnosticatăcu AO( Uoeităsechelar ă.Cam multe vrea: săchibzuieşti. i-au fost prezentate componentele claseişi prin exerciţiiCosmina a reuşit săfacăfaţăcerinţelor şcolarităţii. tratând elevii egal..Să-ncerce chiar a se jucaCu “doamna”.diferiţi“. sau se pot pune muzică şi atunci se transformă în joc muzical..... Matematica! DIFERIŢI.Mac.Si-acum vine întrebarea:Cât de-adâncăeste valea?Si-ncăuna mai uşoară:Puntea câţi metri măsoară?*****Pisicuţa f ărărostS-a aşezat într-un colţ Privea motăneii care..toţi copiii sunt egali”.Vărugăm săcalculaţi:*****Fuge trenu-n goana mareViteza-i de acceleratCe distanţălasă-n urmă?Poate .. Sibiu 14 15De-ale matematicii(De la una din activitătile noastre: cls a III-a A înv.... ai numaratCâte frunze au picat?*****Si-ncănu le-am spus pe toateCâteştim noi de la mate:Câte fete-nşcoală-nvaţă..D...ne e tot mai greu!Ba mai nou.Pătru M.Câţi paşi faci pânălaşcoală.... care prevede că.Câte vin în urma lor!Câte bile-s în cutie..3....Câţi saci macinăo moară. G.“Cu-atât mai mic”. Scoala G.mieunau care de care.Sau săluăm pe rând..educaţiespecială“ pentru copiii ..Câte stele sunt pe cer.Flori...Câţi metri are o aţă.şi astfel am acţionat în formarea identităţii.Nescrise încă-n nici o carteDe noi ....Cu”de-atâtea ori mai mult”. la început prinsocializare. Din primelezile a fost înconjuratăcu multădragoste.ştiu cum se poate.2..Kilogrameşi pisoiNumere puse-n careu…Doamne!.Ed...Să ştii ce e înmulţirea!Săfaci bine împărţirea.. iute în patCăci e timpul de culcat !Se executămişcările sugerate de textul poeziei.

Oare ce se va întâmpla cu noi ? Cu siguranţănoi vom r ămâne stă pânii lanuluişi vom aveasoareşi luminădin belşug !Ei nuştiau căde fapt vor deveni nişte felinare f ăcute de copiii care abia aşteptau revenireatoamnei. copii frumosi ! spune dovlecelul . Partea în care am decorat dovlecii a fost foarte îndr ăgităde copii. Guran Liliana Gabriela Şcoala. părinţi !Institutor Ciurea Daniela 18 Bostanii – bucuria copiilorE toamnă! Oamenii gospodari se pregătesc săculeagărecolta.zărit-o” să ptămâna trecutăla ora de opţional .În coşul pentru fructe. Alba 17 Sărbatoarea dovlecilorGr ădiniţa P. Cânda crescut măricel.Bunădimineaţa. da aşa a ‘isşi mami sănu mai ajut’’..Cei doi dovleci pe nume Bondocelşi Cotocel încep săvorbeascăîntre ei speriaţi de faptul că vor r ămâne singuri pe câmp.. ce săvezi ? Surpriză! În coşse ospăta o mică . într-o zi de toamnă.do’mna eusătulat ’e Co’mina” deşi am înţeles mesajul am pus-o sărepete ce-a zis )o clipăam r ămas f ăr ă replică.. cuminţişi jucăuşi.egal dar diferit “ …. sperând săgăseascăo gr ădiniţăpentru dovlecei. Au întâlnit în cale un nuc. Am r ă pitşi noi câtevamomente din acest anotimpşi ne-am bucurat împreunăîn cadrul unui atelier de lucru.Dionisiu Popoviciu” Tăuţi. dar hai săte ajutăm săsemeni puţincu noi. la micădistanţă.Toamna este un anotimp al belşugului .Inst. iar la scena din dumbravăea a exclamat . educatoare..P. năsuc.Buna dimineaţa. chipul îi radia de fericire. Toatalumea s-a bucurat de aceste momente de relaxareşi bunădispoziţie. Măprimiţişi pe mine săma joc cu voi ?. S-aluat dupăeişi a ajuns într-o gr ădiniţăplinăde copii frumoşi. acea paletăde culori pe care Cosmina a.L-au înconjuratşi au început fiecare să-i deseneze ochişori. prin spusele: . încărcatăcu de toate: struguri roşii. negri. dar acea fericire era puţin umbrită. Rostogolindu-se pe str ăzi a văzut copii zglobii gr ă bindu-se spre gr ădiniţă. Te primim.. în iarba verde-gălbuie au găsit o mulţime denuci.plăcere în colectivul clasei deşi am avut în una dinzile un moment care m-a pus pe gândurişi m-a f ăcut sămăgândesc de douăori când cer ajutorulcolegilor Cosminei ( Georgiana o fetiţătot din clasa I cu defect de vorbire mi-a spus . educatoareleşi părinţii. Prin tot ceea ce am f ăcutşi fac în continuare pentru Cosmina cel mai mult îmidoresc săapar ăîn viaţa Cosminei o armonie de culori. gutui aurii. un dovlecel micşi galben. Dupăo noapte friguroasăle veni rândul săajungăbucuria copiilor. Au strâns în coşnuci. iar pe jos. doi dovlecei gălbiori.. iar coşul l-au lăsat jos pentru a găsişi alte fructe.Şi asa a mai trecut o toamnăminunată şi plinăde roade.Când au găsit cosul. s-a hotărât săplece în căutarea unor tovar ăşi de joacă. luat de la bunicuţa s-au gândit săpunăfructele coapte pentru a-i face osurprizăbunicului. guriţă.7 Deva .O fetiţăcu codiţeşi un băieţel bruneţel în vacanţăla bunici au plecat la plimbare prin gr ădină. Au participat preşcolarii grupei.Cum stătea el pe gânduri. S-au gândit săse întoarcăla coşul cu nuci pentru a pleca acasăcu dovlecii. Mare le-a fost mirareacând au găsit.Văzând cât de frumos e sculptat de copii . dar salvarea a venit de la Crina o fetiţădin clasa a III-a care sare foarte des atât în ajutorulei.Literatur ăpentru copii”. Grupa „Florilor”.Zice Cotocel:.. Săprofitam cât mai mult deaceste întâlniri copii.Dumbrava minunată“. S-a rostogolit pânăîn căruţă şi acălătorit pânăîn oraş. căci filmul rula pentru toţi . dovlecelul radiazăde fericireşi din acea zi îi aşteaptă luminosşi zâmbitor în fiecare dimineaţă..Autori :Cârstea AndreeaMuntean AdamVoişan CristinaGaş par Ana-Maria 19 Pocănelşi BocănelA venit toamna ! Toamna bună şi bogată. al încântării simţurilor.Autori : Roncea CristinaHrubi FeliciaDovlecelul fermecatÎntr-o gr ădinăfrumoasăa r ăsărit dintr-un vrej căţărat pe gard.Văzând cănu găseşteo gr ădiniţăpentru dovlecei s-a hotărât săr ămânăla gr ădiniţa copiilor. pere. În lanul de porumb se aflau doidovleci care priveau cum oamenii se gr ă besc săumple coşurile cu porumb copt .. Părinţii au compus câteva povestioare dr ăgute pentrucopii. lucrând în echipe. am înţeles cătrebuie săacţionezşi în schimbareamentalităţii părinţilor.... plictisindu-se singur. în momentul în care copiiivizionau filmul . dovlecel ! au r ăspuns copiii..ce peisajextraordinar –super “.Nr.nu te obligănimeni săo ajuţi dacănu vrei” atunci Georgiana aspus . văzu o căruţătrecând pe acolo. multe fructe aşteptate de toţi copiii. jud. dar şi al lui Mihai. galbeni.

purceluşii de la fermă. spiriduş” –strigar ăcei doi copii in cor.ro Bucuresti.Din miezul dovlecilor.. Spiriduş?cu copilăria ta.R.. Ducându-şi nepoţeii de mânăse îndreptăcătre parcul dinapropierea casei lor. doi dovleci cu care s-au lăudatşi la întoarcerea în gr ădiniţă!Autori :Samartean DacianaBode IoanaPurceluşiişi plăcinta de dovleacEra odatăo fermăunde tr ăiau multe animale: găini.. de altfel.Dupăceşi-a terminat treaba prin ogradă. chinuit de bătrâneţeşifr ământări.. Dragodana. 13 octombrie 2010– Asociaţia Românăpentru Educaţia Tinerilor (A.Pavel ieşi din casăhotărât să-şiscoatăgândurileşi nepoţeii la plimbare.G.silitor la învăţătur ăera unori poznaş.dovleci durduliişi galbeni. ele zac moarte lânga el.Şi tocmai când”brava”mai bine.iar în mâinile-i firave căra permanent un cuf ăr. încât trezi purceluşii cu o nuieluşă şi începu să-i dojenească:Niciodatăsănu vămai atingeţi de lucrurile care nu sunt ale voastre !Autori :Draia RaduApostol Cipriana 20 CUFĂRUL AMINTIRILOR Într-o duminicădupăamiază. a lăsat dovlecii tăiaţişi pregătiţi pentru plăcinta într-un castron. Făr ăsăstea prea mult pe gândurişi parcăînţelegându-se din priviri. prin donaţii bancare.P. jucându-se prinogradă. au înconjurat castronul ca pe un duşmanşi cu pofta lor bine cunoscută. Dar când se apropie de castron .Avea ochii marişi pătrunzători. oriunde ar privi. avea un frac negru str ălucitor.umbla la borcanele cudulceaţădin cămar ă.T. A mers în gr ădină şi cu mult drag a ales câţiva bostaniauriişi durdulii. 11 Oneşti. Dâmboviţa 21 Autor: ed. roşii. micuţii săi nepoţei promoveazăun joc.strigăBianca.. bunicuţa s-a dus săia castronul pentru a face plăcinta. iar el .E înconjurat de un adevărat cimitir de frunze. apărea „el”şi dădea totul în vileag. copilul Pavel. S-au dus acasă şi s-au gândit săarate bunicii recolta lor .Era de-oşchioapă.-Unde eşti tu. Buniculşi băiatul ausculptat din coaja dovlecilor doua feţisoare zâmbitoare.... copiii s-au culcat având în camera lor cele doua sculpturi în dovleac.Copil.. înainte de terminareavacanţei. o razăde soare îi mângâie jucăuşchipul.veveriţă.P. Susţin Educaţia (www. un papion mult prea mare pentru construcţia sa firavă şi-o pălarie cam pleoştită. care erau foarte neastâmpăraţi.Între timp. Le-au datşinume: Pocănelşi Bocănel. pere.Era tare guraliv!Şi întotdeauna apărea doar atunci când părinţii soseau acasă. chiar în curte. a sosit toamna cea bogată. nasul drept.dornici de a oferi copiilor condiţii mai bune de studiu..-„Un spiriduş”.nimic ! Gol ! Văzu purceluşii dormind la soare cu bur ţile pline. Dupăvara ceaînsorită.-„Spiriduş. un program national de micro-finanţări pentru proiecte educaţionale. purta straieomeneşti. arunca mâncarea care nu-i plăcea.Supărarea bunicii fu atât de mare.. nr. cu tot.E. Proiectul se adreseazăîn acelaşi timptuturor persoanelor. epayment sau prin poştă.înv.-Ha!În picioare avea ciubote cu cataramă.sustineducatia. printre ramurileîndoliate. BacăuIdée: materialul se poate imprima pe format A2şi folosi cu drag la clasă! Succes! 22 A fost lansat Programul Sustin Educatia! / www. organizaţiilor şi instituţiilor din România care pot ajutaşi îşi doresc săsprijinerealizarea proiectelor propuse de dăscali. gâşte. o delicioasăplăcintăcu dovleac. învăţătorilor şi profesorilor dinşcolile publice din România.Bătrânului îi apăru un surâs pe buze. Cornelia Hurmuzache. într-o toamnăfrumoasă şi caldă..Jud. bunicaşi fetiţa au copt o plăcintădelicioasă.. încare”pretindea” căavea boacănele tuturor copiilor. Pentru cămai avea ceva treabăprin ogradă. destinat în întregime cadrelordidactice..preşcolar: Radu Zoica.sustineducatia. gr ădinile s-au umplut de roade: mere..N.Sub privirile pătrunzătoare ale bătrânului. se nă pustir ăasupralui înfulecând pe ner ăsuflate bucăţile gustoase de dovleac. bunica se gândi săfacănepoţeilor. se aşezăpe o băncuţăretrasăca să-şi tragăsufletul.!Prof. au dat de castronul cu bostani . porci. ar ătând o veverităce se căţăra pe un copac. iar când dădea jos pălăria apăreaucâteva fire de păr zburlite. Într-o zi.-„Un spiriduş”-îngânăPavel-aveaşi el unul în copilărie.. trebuia să-şicapete libertatea la joacă...N. jud.)lanseaza aziProgramul Sustin Educatia.Burduca.Dupa cină.ro ) este un program ce se adresează educatorilor. prin obţinerea definanţări provenite din donaţii private.-Bunicule!Bunicule!Mergem acasă?Bătrânul se trezeşte din visare. vacişi oi. G. Prin acest Program dorim: · săaducem .. Odatăcu ea.. uita să-şi îndeplineascăunele sarcinigospodăreştişi multe altele. trei la număr.

sport.R. companii. Este necesar ăîntrebuinţarea unui sistem de tehnicişi metode în măsur ăsăreflectezeactivităţile multiple. dezvoltându-le spiritul criticşi autocriticCompunerileelevilor constituie un produs semnificativ al activităţii lor.Discutarea testelor în colectivul clasei.Cristiana Anca.O mascărâde.· săar ătam căeducaţia de calitate este posibilă şi depinde de fiecare dintre noi. înşcoalăori în afara ei. Nicoletta . ecologie.T.. în primul rând.). Cu toţii dorim săfacem viitorul prin educaţia copiilor. la cunoaşterea realizărilor pe care leobţine în practicaşcolar ă. Corectarea. reprezentanţi mediaşi persoane individuale care doresc săcontribuie lafurnizarea resurselor educative atât de necesare înşcolişi gr ădiniţe.ro. precumşi gradul de pricepereşi îndemanare practică. de oriunde dinţar ă.Caracterul testelor de evaluare contribuie la formarea unei opinii asupra nivelului decunoştinţeşi în sublinierea anumitor tr ăsături individuale. pot fi depistateşi alte forme ale activităţii lor. fiind învăţătura. discutareaşi aprecierea unor astfel de compunericontribuie la dezvoltarea capacităţii de exprimareşi poate servi ca stimulent pentru activitateacreatoare de mai târziu. Compunerile libere pot da câmp larg imaginaţiei. pot cuprinde o gama largăderesurse (căr ţi.Programul Susţin Educaţiaeste un program initiat deA.David Prodan’’ SălişteaProf. muzică.· săcontribuim la dotarea cât mai multor săli de clasăcu resurse de bază şi auxiliare pentruactivităţi educative formaleşi non-formale. Manciulea Mihaela Elena 24 25 Reciclareşi refolosire la grădiniţăprin confecţionarea măştilor pentru carnaval-material pentru concursul .şi pot cuprinde activităţi educative formale. pânăla cele mai complexe examene. evidenţierea unor aspecte pozitiveşi sublinierea celor maifrecvente greşeli stimuleazăla elevi autoreflecţia.literatur ă. putând duce uneori la descoperirea timpurie a talentelor autentice. Pelângăceea ce confecţioneazăelevii în orele de abilităţi practice. etc. preşedinte Asociaţia Aret 23 Cunoaşterea copiilor prin produsele activităţii lorProdusele activităţii elevilor reprezintăcăi de cunoaştere a acestoraşi ofer ăposibilitatea pătrunderii în esenţa individualităţii lor.în parteneriat cuAsocia ţia Invictus. modalităţi de participareşi donaţii lawww. echipament de laborator.Creaţiileliterare timpurii. planşe.la viaţăcât mai multe proiecte educative destinate preşcolarilor şi elevilor. toate constituie activităţi care evidenţiazăaptitudinişi preocupări ale elevilor.care oglindesc gradul de pregătire a elevului în comparaţie cu cerinţele programeişcolare. asociaţiineguvernamentale. întreaga personalitate a fiecărui elev. începând de la rezolvarea celor mai simple problemeşi elaborarea temelor pentru acasă.Creaţiile originale sunt expresii ale interesului elevilor şi ale tendinţelor de valorificare aînclinaţiilor şi aptitudinilor acestora.În activitatea de cunoaştere a elevilor nu ne putem baza pe informaţiile obţinute printr-osingura metodă. încercările originale muzicale. etc. Proiectele eligibile în cadrulProgramului Susţin Educaţia: pot fi din orice domeniu (matematica. fizică.sustineducatia. Nu este acelaşilucru dacăelevul trebuie săredea cunoştinţele învăţate ori săle prelucreze. Compunerile stimuleazăanalizaşi aprecierea sistematicăa însuşirilor personaleşi a faptelor fiecăruia.ce reuneşte parteneri din toate sectoarele societăţii – instituţii ale statului. Între acestea se aflătestele de evaluare curente. o mascăplânge”-Prof. câtşi non-formale. care duce uneori la destăinuiri ce înlesnesc pătrunderea în viaţaafectivăa acestora.studierea produselor muncii sale se refer ă. săle punăîn practică. o deosebităsemnificaţie prezintă ceea ce realizează şcolarul mic din proprie iniţiativă. Activitatea fundamentalăa elevului.Confecţiilerealizate de elevi permit pătrunderea mai adâncăîn sfera individualităţii.Şcoala cu clasele I-VIII .Văinvităm săsusţineţi educaţia alături de noi. machete. Ele nearatăîn mod direct interesele copiilor.E. se potadresa copiilor cu nevoi speciale. Varietatea acestor creaţii ne permite sădescoperim noi aspecteale personalităţii..Mai multe informaţii despre Program.). softuri educaţionale. mulaje.Nu este acelaşi lucru dacăelevii au fostsolicitaţi săr ăspundăla anumite întrebări sau sătrateze pe larg un subiect sau altul. realizarea ingenioasăa machetei uneicontrucţii.Prin apropierea de elevi.

Caşi cerul. cur ăţireaşi prelucrarea în bunuri utilizabile similare sau diferite. hârtie). Reciclarea elimina poluareaşi conservăresursele naturale. materialele corespunzătoareşi ne-am apucat serios de lucruExistăanumite avantaje ale reciclării. Cugir.Şi-a pus un palton căldurosşi căciuliţă.Suntem ecologişti voioşi. Copacii din aceastăpădure erau foarteneliniştiţi văzând atâta supărare în ochii fetiţei. nu mai tăiem alţi copaci. Deşeurile sunt păr ţi din materii prime sau dinmaterialele care r ămân în urma folosirii lor şi care nu mai pot fi utilizate. nu acesta este motivul. Alba Reciclarea este una din metode de a proteja planeta de poluare. portocaliu.N. oamenii deveneau posomorâţi o datăcu sosirea frigului. dupăplecarea fetiţei spre casă. ei începur ăsăexamineze într-un mod foarteserios situaţia. brute.obiectele care nu ne mai trebuie le donăm sau le găsim o nouăîntrebuinţare. Cum asta? Cam cum arată schema de la circuitul apei în natur ă. În următoarea etapă. Nimic nu se pierde. săpoţi. totul se refoloseşte. str ălucirea din ochi. o datăcu venirea toamnei? Când cerul . Unele deşeuri pot firevalorificate. r ăspundeau fagii. Lor le plăcea râsul ei. Tocmai de aceeea ne-am gândit săconfecţionăm măşti pentru carnival din materialerefolosibile.Reciclare înseamnăcolectarea separatăa deşeurilor (sticlă.obiectau ceilalţi copaci. confecţionarea.E deosebit săpoţi contribui la îmbunătăţirea mediului înconjur ător.Astfel. a materialelor rezultate din reciclareşi mai puţin a celor primare. dintre care amintesc câteva.Reciclarea conserva energia.Astfel.-Dacăe tristă. galben. Vinerea. bineînţeles căaceastăcutieverde ne e de mare ajutor.-Nu.dar practica e altfel. ea se întreba care era motivul tristeţii sale. le adunăm în Cutia verde. Cel mai indicat este să folosim materiale pe care pământul le poate absorbi naturalşi reintegra. Tocmaide aceea când lucr ăm cu hârtiaşi ne r ămân bucăţele. copacii examinar ăproblema sub toate aspectele. le-am împodobit.Analize detaliate au evidentiat faptul ca aceste beneficii de mediu ale reciclării sunt cu mult maieficiente decat orice alte actiuni de protejare a mediului. plimbărileei gânditoare. Cel mai mare beneficiu de mediu al reciclării este legat nu dedepozitarea reziduurilor. bătrânul stejar. am adunat resturi de hârie. fiindcăun copac plânge când este tăiat. avem grijăce facem cu materialele din plastic. Am ales modelele. natura o iubim!”.Ocrotiţi natura! Reduceţi. le-amrearanjat astfel încât oricine vede rodul muncii noastre săr ămânăimpresionat. împreunăcu preşcolarii. În sfâr şit. ci de conservarea energieişi a resurselor naturaleşi prevenirea poluării prinutilizarea. încă p de mic. refolosiţi.ruginiu. bucăţi de cutii sau chiar cutii.HuştiucGrupa mare AlbinuţeleG. Ele cădeau pe pământşi r ămâneau verzi. fiecare emiţând ipotezeşi susţinându-le cu argumente puternice. plastic.Deviza noastr ă: .Am învăţat copiii cătrebuie sărefolosim hârtia.. dar însemnatăcontribuţie la protejarea mediului înconjur ător. cutie pe care amamenajat-o special pentru reciclare. poate este din cauza frigului ? se întrebau mestecenii. Într-o zi. Mult mai puţinăenergie este necesar ăpentru a transformamaterialele reciclate în produse noi. Înacele locuri tr ăia o fetiţăcare nu f ăcea nici ea excepţie de la regulă… Plimbându-se prin păduricea preferată.Materialele recuperate au fost deja purificateşi prelucrate anterior. reciclaţi! 26 De ce copacii î şi schimbăculoarea toamna?Era odatăo vreme în care frunzele copacilor nu-şi schimbau culoarea toamna. teii fremătau. Cam asa ar ar ăta teoria. roşu. comparativ cu a începe producţia cu materiale primare. obosiţi de atâta fremătat. astfel încât utilizarea lor în procesul de fabricaţie presupune o activitate mai curată şi un consum mai mic de energie. în special pentru micuţa noastr ă prietenă. plopii. care îşi fac griji pentru oameni. carton. să aduci chiar o mică. ei hotărâr ăsăse adreseze copacului cel mai înţelept din pădure.-Ce se întâmplămicuţei noastre prietene ? Ce putem face pentru a o ajuta ?Mestecenii. Mi-a venit o idee: de ce sănu ne pictăm frunzele în culori diferite. Acesta zâmbişi spuse:-Am ascultat cu foarte mare atenţie discuţia voastr ă şi sunt încântat săvăd căîn jurul meu tr ăiesccopaci atât de bunişi de generoşi. în procesul de fabricaţie. Principiul e simplu: refolosimhârtia pânăne plictisim.Plopul întreba cu un aer gânditor:-Poate pentru cănoi ne pierdem frunzele?-Dar ei îi place atât de mult sămeargăpe covorul verdeşi moale pe care noi îl întindem pentru ea.P. dar nu reuşir ăsăgăseascăunr ăspuns. jud.

aceştia îl vor căuta pe Hristos in adâncul sufletului lor.Şi cu drag noi te primim. Ne ajuta sa construim unsistem de valori spirituale. 13-15)”.Popescu Monica. fetiţa ridica cu picioarele razele soarelui de pe pământ. ca nişte mii de jerbe de aur. aparatori si creatori de înaltevalori spiritual-morale si materiale. morala. Educaţia moral-religioasa trebuie sa . cls.De-a lungul secolelor.Struguri dulci în vii atârnă. Daca vom reuşi sa sădim in sufletele copiilor tainacea mare a credinţei.În legume eşti bogată. estetice. A doua zi. care este o realitatea fiinţei lui. împlinind caracterulecumenic al invataturii religioase.Ţie toamnă-ţi mulţumim. uimiţi de atâta înţelepciune. In cultivarea sufletului educaţia religioasa nu este unilaterala. suferinţa si bine. familie.X.Celor mari si celor mici.Prin educaţia religioasa trebuie sa realizam o cultivare a spiritului. Eaapeleazăsi isi găseşte unele premise care o fortifica in educaţia civica. ea de gr ă bi spre păduricea ei.a VIII-a E. Ciurea Daniela .A ta mână. Despre sensul si importantaeducaţiei religioase. adorarea aspectul.Unul din obiectivele-cadru ale religiei ca obiect de studiu. neamul nostru romanesc adăinuit prin vremi cu credinţa in Hristos. sfioşi. Dar noi putem săne color ăm noi înşineşi săacoperim pământul cu culorile soarelui: galbenaprinsşi roşu călduros.necunoscut contemporanilor : principiul coeducarii.devine tristşi întunecat.Dupăvara cea cu flori. el fiind capabil de tr ăiri religioase datoritaelementului esenţial primit prin Botez – credinţa ca dispoziţie. estetica. bucurie. practic constând in morala siaspect religios.De aceea Mântuitorul nostru Iisus Hristos pune copilul in mijlocul activităţii Sale prin indemnul :„Lăsaţi copiii sa vina la Mine (Marcu. Alergând printre copaci. Acest element poate fi cultivat prininfluente educative deoarece copilul dovedeşte o inclinare proprie spre educaţie. Nr. Ei hotărâr ăsă-şi schimbe culorile f ăr ăa mai pierdetimp. văzu cătoţi pomiişi pământul erau acoperiţi de soare. este cunoaşterea si adorarea luiDumnezeu : cunoaşterea fiind partea teoretica.. Aceasta credinţa isi are r ădăcinile adânc înfipte ininvatatura Bisericii – „Mama a neamului romanesc” aşa cum a numit-o pe drept cuvânt NicolaeIorga. istoriceşte a fost aşezat pe bazecreştine.Cercetările in domeniul psihologiei copilului ne arata ca educaţia moral-religioasa este posibilade la cea mai frageda vârsta. sufletul copilului se afla instare de predispoziţie spre educaţie si religiozitate.6. o-ntinzi. religia seconstituie ca o valoare ce da sens integrator celorlalte direcţii ale cunoaşterii. inca de la naştere.Educaţia creştina are ca scop mântuirea si transformarea sufleteasca dupăidealul pe carecreştinismul îl infatiseaza prin viata Mântuitorului Iisus Hristos.În livezi fructe ne-ngână. ne raportam la fiinţa divina. etice racordate la personalitatea fiecăruia dintre noi simaterializarea in comportamente integratoare in viata comunitatii.Şcoala . Biserica si Scoala au plămădit adevăraţi creştini si romani. iar preşcolarii cu tr ăsăturile de voinţa si caracter in formare suntreceptivi la influentele exercitate asupra lor.Studiul religiei trebuie sa conducăpe fiecare copil la înţelegerea deplina a relaţiei dintre religie siviata. Grădiniţa P. când fetiţa ieşi în stradă.7 DevaReligios dintru început si increstinat odatăcu formarea sa ca popor.Educatoare: Popa Adriana-BiancaGrădiniţa P.P. pentru ca El estesingurul model formativ existenţial.Alice Voinescu”Drobeta Turnu Severin. educaţia a fost strâns legata de religie. tu. voinici. vorbeşte si filosoful culturii si esteticianul Tudor Vianu care.Aştepta să-i vinălocul.Izbucnind într-un râs zglobiu.In aspiraţia noastr ăspre perfecţiune. la Dumnezeu.Invatamantul romanesc nu a fost numai laic sau numai religios. Nr.prof. munca. toamnă-mbelşugată.Bucuroşi. Ce ziceţi ?Copacii. îşi mişcar ăbucuroşi ramurileşi frunzele pentru a salutaideea grozavă şi atât de simplăa bunicului Stejar.Toamnă. Mântuitorul introduce un nou principiu educativ.Sensul educaţiei religioase porneşte de la faptul ca.Poartaşcolilor deschizi. daca toate celelalte domenii au o valoare integrativa.Cu o mie de culori. Copacii se privir ăzâmbind cusubînţelesuri.P. Deva 28 O abordare interdisciplinarăa religieiInst. Mitrache Ofelia 27 Scrieri de toamnă ToamnaToamna cea îmbrobodită. scriind despreinteracţiunea valorilor preciza ca. prin care nu numai copiii au întotdeauna deinvatat dar si oamenii. soarele îşi face apariţia totmai rar.

Pentru a le forma copiilor o conduităecologicăputem porni de la o ideee simplă.Odatăcu demararea Proiectului Naţional Ecogr ădiniţa printr-o strânsă şi eficientăcolaborarea noastr ă. Apoi se continua potrivit nivelului de înţelegere a copilului pentru a seforma in sufletul acestuia impresii. o vizităla muzeu. impunându-şi propria lor viziunedespre lumea înconjur ătoare. un spectacol. ale ficăruia dintre noi. jud. Pus în postura celui agresatşi care nu se poateapăra singur.Educaţia ecologicăare semnificaţia deprinderii unui anumit mod de a înţelege relaţia dintreomşi mediul de viaţă. scenădin povestea „ScufiţaRoşie”. copilul va realiza cătrebuie săacorde “drept la existenţă” tuturor elementelor mediuluidin jurul său. 15 29 Jucându-ne cu plastilină În perioada preşcolar ă. am realizat în cadrul proiectului tematic ”Eu si familia mea” lagrupa micã-mijlocie: „Gr ăunţe pentru puişorul din curtea bunicii”. am planificat. simţurile sunt por ţile acesteicetati sau întăriturile lui. dar destulde eficientăîn planul emoţiilor şi sentimentelor: transpunerea copilului în locul elementului dinnatur ăcare a suferit o agresiune din partea omului.P. ale căror bogăţii sunt „descoperiri fericite”şi nu rezultatul unor cercetări laborioase. dar poate apareşi în stări pasive. nr . Se poate spune ca sufletul cel mai propice pentru educaţie este sufletulcurat al copilului.comportamenteleşi convingerile formate copiilor la o vârstăcât mai fragedă. universul lor sufletesc. În plus. a punctului.Din încercările de a surprinde specificul educaţiei religioase.sunt cele care se păstrezăcel mai bine toatăviaţa.Frumosul exercităo nestăvilităchemare asupra fiinţei umane. la majoritatea copiilor. deşi destinat omului creator. GPN Moldoviţa 30 COPIII – PRIETENI AI NATURIIEd. prin intermediul culorii. care nu este numai al său. căel. în lipsa unor cuvinteşi a unor expresii verbale completeşi complexe.Jucându-ne cu plastilină.Institutor: Irimescu Axenia Veronica GrupŞcolar „Vasile Cocea” Moldoviţa. înf ăţişând cu spontaneitate universul copilăriei. în deplin acord cu obiectivele educaţiei ecologice activităţi care săr ăspundăinteresuluide formare educativă şi optim . dragostea de frumos este de ovârstăcu umanitatea.Suceava. preocupările. dovedind încăo datăcă. dorinţele. organizatşidesf ăşurat.înceapăinca din primii ani de viata in familie. Sufletul copilului poate fi întărit ca o cetate.În faţa artei infantile. cişi al plantelor şi animalelor. oricât de insignifiantăar fi. iar fiecare acţiune negativăa noastr ă.Educaţia este posibilăîn toate perioadele vieţii omeneşti. se pot extrage următoarele tr ăsăturiale educaţiei religioase :Continuare în nr. nu se „predă” cu uşurinţăoricui. deprinderi de conduita si sentimente cu ajutorul cărora sădevină o adevăratăpersoanădeshisăcomuniunii cu Dumnezeu.care sfâr şeşte prin a te emoţiona estetic.Inspiraţia copiilor apare în condiţii emoţionaleşi mentale deosebite. un diafilm sau o poveste.11 Alba IuliaProtecţia naturii devine tot mai mult una dintre cele mai importante preocupări ale societăţiicontemporane. alinieişi a formei. un teatru de pă puşi. Interesulşi dragostea pentru natur ăsunt. Mureşan NiculinaGrădiniţa cu P. au rolul lor stimulativ în educarea creativităţii copilului.O vizităîntr-un atelier meşteşugăresc. educatoareşi a copiilor din grupele pe care le-am condus. nu ne putemopri în a recunoaşte împreunăcu Baudelaire că„geniul înseamnăcopilărie regăsitădupăplac”. din sentimentele care-l stă pânesc pe copil în anumite împrejur ări.un desen animat. când vocabularul este în formare. instinctive.Copiii pot gusta încăde la fragedăvârstădin plin bucuria creaţiei. Este tot atât de adevărat că frumosul are demnitatea sa. percepţiile. din viaţa interioar ăafiecăruia. modul lui de a gândi. Preşcolarii trebuie să realizeze căproblemele mediului înconjur ător sunt ale lumii întregi. de asemenea educaţia religioasa este posibila in vârsta copilăriei deoarece însuşi sufletul copilului are in interiorul sau cele necesare pentru acestea. „Pr ă jituri pentru musafiri”. însăeducaţia prin artă şi pentru artătrebuie săvinăîn întâmpinarea acestor mici artişti. Treptat va înţelege căorice acţiune de distrugere sau exterminarea de orice fel este câtse poate de dăunătoare pentru căstricăechilibrul naturii. în faţa acestor opere atât de inspirateşi totodatăpline de adevăr. copilul îşi exprimăadecvatşi mai deplin emoţiile.Manifestările copiilor de a modela sunt cât se poate de fireşti. poate săafecteze în mod distructivnatura.

Ilie Elenaşi Berbeceanu Gabriela. Vinerea 34 35E toamnăiar !GrupaMargaretelor văsalută şi văîmbr ăţişeazăcu drag !Am discutat cu doamnele educatoare despre acest frumos anotimpşiam f ăcut mai multe activităţi interesante despre care vrem săvăspunemşivouă:. Alba 33 Din colecţia . 15 31 GR ĂDINIŢA P.P. jud. Jocul insăîi capteazăsi îi atrage îndescoperirea a tot ce îi înconjoar ă.P. Ilie Elenaşi inspectorşcolar înv. plimbări.Plâng pomii ar şi de prin pădureŞi dulcea apăde izvor.RomânaşulIată-mă.Pâng florile de pe câmpieŞi păsărelele în zbor..Toamna . ascultăglasul lor Şi nu lăsa planeta dragă. prof.Iar la gât mi-am pus mărgeleTot dintr-ale mamei mele. cu zurgălăiCum stăbine la flăcăiŞi cu cuşma pe-o urecheCa săle fiu drag la fete. măgăteşteUite-aşa pe româneşteCu opinci.N. Hunedoara 325 noiembrie2010 – 130 de anide lanaştereascriitoruluiromân Mihail Sadoveanu(1880-1961) ToamnaCu rochiţăar ămieŞi frunze îngălbeniteZâna toamnăo săvieCu fructeşi cu codiţe. năframa cu floriIar la brâu port tricolor.P.Coşurişi hambare plineVine toamna.Văîmbr ăţiseazăcu drag . vizite.concepute pentru acoperirea problematicilor educaţiei ecologice îngr ădiniţă. îşi propun stabilirea unei atmosfere plăcuteîn care muzica..Ca săîţi fieţie bine. veritabile colecţii de cactuşişi violete de Parma. cu nepăsare. 4 DevaSuntem grupa mare/pregătitoare . P.Mi-am propus o planificare a activităţilor ecologice care săcompleteze cunoştinţele dinactivităţile de cunoaşterea mediuluişi prin care am selectat acele teme care prezintăinteres deosebitşi-l implicăpe copil.. educatoarelegrupei.P.N. Nicoletta Huştiuc.G. jud. pe lângăoferirea unui mediu protector şi stimulator..« Micuţa vr ă jitoare » .P.Poezii culeseşi folosite deed.Ed.În leagănul planetei vii!CÂT NU E PREA .Am acţionat pentru crearea unui cadru ambiental cât mai plăcutşi ecologic care săneserveascăca suport pentru organizarea activităţilor.În anulşcolar 2010-2011.Am altiţă-n patru iţeCu pumnaşi mititelaşiPoale mândre c-ale meleMititele.am decorat clasa cu lucr ări colectiveşi multe roadeşi flori aletoamnei .activitate practica « Ornăm sandvişuri cu legume « urmatăde masafestivă« Sărbătoarea toamnei » . frumuşele. Dan Sanda.Continuare în nr. G.excursii.Te rog. Nicoletta HuştiucG. preşcolar prof. dar dr ăguţă.Prof. care fatămareSe mândreşte căle are?Amşişor ţuri tot frumoaseCum leştie mama coase.În picioare-am opincuţePe cap. 4 Deva 37 POEZII CU MESAJ ECOLOGICÎN LEAGĂNUL PLANETEIAud cum plânge firul ierbiiŞi fluturii pe înserat.mai multe convorbiri printre care ce ne-a plăcut cel mai mult. las săvie.Cu legume colorateFructe mai înmiresmate.Spune. Berbeceanu Gabriela.Distruge tot ce-a fost lăsat.G. precumşi viitorului programşcolar. 7 – structura P. 10 fetiţeşi 16 băieţi. teme ce se pot realiza prin observări spontane. programe artistice adecvate cu ocazia unor evenimenteecologice. obiectivele urmarite vizeazăformarea unuicolectiv unitşi disciplinat care săfacăfaţăcu succes cerinţelor activităţilor zilnice alegr ădiniţei. trandafiri japonezi. miscarea. artele plastice.Măîmbracă.Căci omul azi. Am amplasat în sala de grupăplanteornamentale: ficuşi impunători. convorbiri.. puişor.Ascultătu.« Margaretele » .prezentare de carte « Culori de toamnă» .Ploişi vânturi reciFrunze pe poteciUmbreluţe deseToamna săînveţe. câte-or fi.P. dragăcopile.. activitate practicăîn care am realizat colaje. activităţi practice.În acest anşcolar.. socialul dialogheazăîntre eleşiimplicit cu copiii.PITICII” formatădintr-un număr de 26 de preşcolari.P.P.Nr. 4 Deva.Regulile grupei realizate împreună”.P.Săgeamăde durerişi dor!Respectătot ce-a fost creat.nr 7-G.P. Vinerea.. jud. de aceea experimentele fac parte din activitătiledorite de grupa noastr ă. cugir.7 Deva. literatura.nr.. nr. drumeţii.doamna educatoare Crişan Titianaşi doamnaeducatoare Cean Luminiţa de la G. Hunedoara 36 RomâncuţaIată-măsunt româncuţă Sunt micuţă.P. anotimpul hărniciei” . sunt românaş Tata zice că-s fecior Iar ămama.multe jocuri muzicale cu textşi cânt . nr.Nr.Spre bucuria tuturor:Şi apaşi câmpia verdeŞi aerul îmbietor Şi florişi păsărişi insecteŞi animale.

Şi.LUCICA NECHIFOR G. totul se vedea din ascunzătoarealui.Săînvăţăm săpreţuim viaţa!Cât fumul gros n-a înecat planeta. despre Insula piraţilor sau despre fantasticele aventuriale lui Harry Potter. în timp ce se îndrepta spreşcoală. pânăsus.Şi Cristi vorbea.Sănu ucizi”. Cireşul ascultar ă bdător şi din când în când îşi clătina uşor frunzele pentru a alunga somnul care-i dădea târcoale. merge voios la gr ădiniţă. hăt! la prânz. de sus. zi de zi.Ca săpoţi tr ăi uşor! Nu împuşca porumbelulCeţi-a fost trimis ca solŞi apăr ăpe PământTot ce-ţi e folositor. deschide fereastraşi îşi salutăprietenul drag. Dar Cireşul? Credeţicăavea astâmpăr? Nici vorba! Din când în când frunzele-i tremurau ca scuturate de vânt. În fiecare dimineaţăse aud douăciocănituri în geamurmate de un glas prietenos :-Gata.7PORUNCA Nu schilodi rândunicaCeţi-a ciripit la geam.Vom vieţui în Leagănul-Pământ.Şi cum îi aude glasul.…Şi a venitşi ziua aceea.era lafel ca în braţele ocrotitoare ale Micăi. Nu văamăgiţi: Dumnezeu nu se lasăbatjocorit:Căci ceea ce va semăna omul. când voia săfie singur. pentru-a te ajuta un pic.Şi de atunci au r ămas prieteni. în fiecare dimineaţă.Cu paşi micuţi. prin fereastra deschisăa văzut acelaşi cireş. îl ducea pânăîn dreptul ferestrei deschiseşi stătea aşa cu el. se întorcea uşor şi. De multe ori stăde vorbăcuvechiul său prieten despre acest lucru. căte aşteaptăo nouăzi de lucru !Este bunul său prieten.Iar tu.Cât trandafirul nu-şi ascunde faţa.Să-nlături răulşi să-nveţi ce-i bine. Iar Cireşul îl aştepta cu bucurieşi-l ridica. Îi era dragălui Cristi gr ădiniţa lui. ed.Chiar şi gr ădiniţa se vedea de acolo. era puţin lucru ca . cu acoperişul roşuşistraturile de flori frumos aranjate.Sădevii om mare.MOINEŞTI.. Nu risipi bobul galbenŞi nici rodul pomilor! Nu strivi biata furnică Ce trudeşte pe ogor.BACĂUÎmi semeni mult. apoi plin de cercei roşii ce se ascundeau printre frunze.dator eştiSăle îngrijeşti de zor!Dumnezeu te-a pus pe tinePeste tot stă pânitor Şi apoiţi-a dat porunca:Fii vajnic ocrotitor!Autor.TÂRZIU!Cât păsări gureşe mai ciripesc în crâng.Dar Mica îl lua în braţe. Se simţea bine între crengile bătrânului Cireş. de cândCristi era în grupa mică. încercând să-l trezească. Voi fi foarte ocupat fiindcăva trebui săînvăţsăscriuşisăcitesc. somnorosule.Eu sunt aici. dar mai micşi mai somnoros.Iar capra neagr ăsaltăpe poteci.Cât încăapa-i bunăde băut.Şi. puiule de om!R ăsarişi creşti asemeni unui pom. părea mai degrabăcăsuţa piticilor din poveste…Acum.Cât florile-şi emanăfin parfumul. cu braţele sale puternice.În noul nostru drum. în vârf. Cireşul din faţa casei.Te zbaţi s-ajungi acolo sus pe culme.Cât soarele nu ne topeşte încă. dragul meu. Când auzea glasul blând al mamei sau când îi simţea mâna caldăpe frunte. f ăcându-i voios cu mâna.Oameni gr ă biţi. zile de-a rândul. care îl ajutăsăse trezeascăla timp. cu sfaturi de la mine..Ce.Fiindcătoate-n lumea asta. îl vedea pe Cristi cu ghiozdanul în spate. ca prinvis.Toate îşi au rostul lor. peste cateva luni voi fişcolar.ION CREANGĂ”.Îţi faci un mic locşor prin lume.Uneori. Sunt prieteni de mult timp.Săne-amintim c-am poluat pământulCe-a fost lăsat sădăinuiască-n veci!Cât pe pământ mai picur ăcu rouă. CIREŞUL povestireCristi este un băieţel-năzdr ăvănel care locuieşte într-o casăfrumoasăla periferia oraşului în carelocuiescşi euşi care.Cât vara. vorbea întruna f ăr ăsăoboseascădespre ce va face el când va fişcolar. Abia aştept să-ţi citesc despre Zâna Zorilor. Cristi este în grupa pregătitoareşi se pregăteşte sămeargălaşcoală. dintr-un om mai mic. Nu hăitui căţeluşaCare latr ăpe maidan! Nu tulbura cristalinulApei limpezi de izvor. cuMica lui dragălângăel ar fi stat în pat până... Cu Mica de mânăbaiatul a pornit emoţionat spreşcoală. stropii grei ne r ăcoresc pe frunteSăne-amintim cămai sunt multe de f ăcut! 38 Cât vântul linşopteşte printre frunze.Cristi sare sprinten din pat. î ţi spun cu interes:Săai noroc în toateşi foarte multSUCCES! 39 PRIETENUL MEU. Nici pe harnica albină Ce strange mierea cu spor! Nu pârjoli iarba verdeCe hr ăneşte-ntreg popor De păsărişi animale. mângâindu-l. e vremea săte trezeşti! Hai.un băieţel la fel de năzdr ăvănel. copii gălăgioşi.Când se întorcea de la gr ădiniţăvenea întotdeauna să-şi salute prietenul. omule. . maiîntâi plin de flori ce-i umpleau camera de miresme. se ascundea în frunzişul desşi de acolo urmărea forfota de pe stradă.Cât roiuri de albine robotesc pe câmp. maşini alergând în susşi-n jos pe stradă. pânăcedeschidea ochii.-Ştii. P. P.aceea vaşi secera”Galateni 6.

JUDEŢUL OLT 40 Mandalăcreatădeed. Am mai f ăcut câţiva paşişi privirea mi-a fost atrasă de un pomişor ce se legăna uşor sub adierea vântului.Şi eleşi eu suntem acoperite cu un covor pufos roşu-auriu. îi plăcuse laşcoală!Cireşul s-a mai liniştit. e aşa de frig încât o pudr ăfină albăcade din cer. Dar pe acel loc se ridica acum un bloc delocuinţe în faţa căruia. când venea de laşcoală. Toate acestea se întâmplăTOAMNA. Ieri.NR. continuăpoteca. Albinele vin la culesîn florile mele. Sănu bemşi sănu vorbimcu gura plină. de cetotul este aşa?-Pentru căDoamna Natur ăface foarte bine lucrurile. zilele sunt mai scurteşi nopţile mai lungi. Îmi place aceastămare sărbătoare. Cristi se oprea mai întâi lângăprietenul său. Este perioada în care îmi este cel mai cald. totul în jurul meu este magnific! Florile pomilor audevenit fructe ademenitoare.Şi sunt atâtea insecte care dauspectacole de balet în aer când se lasăseara! Pe scurt.-Acum . Aceasta este PRIMĂVARA! Ce mai vezi?-Oh! Acum nuştiu de ce.Şi aşa. totul pare adormit. Săne bucurăm de prilejulpe care ni-l oferăo masăîmpreunăcu familia. Am deasupra meaun cer albastruşi nişte norişori vagabonzi. dar zilele sunt mai lungi. Vreau săascult mai departe povestea ta. GrădiniţaGhiocel Moineşti. intervine înţeleptul pădurii. Aceasta îi zise:-Uită-te în jur şi spune-mi ce vezi. Băiatul s-a aşezatlângăelşi a început să-i povestească. totul o ia de la capăt…Acum te las.-Euştiu toate astea. este minunat! Câteodată. gălăgioşi. Chiar şi florile parcăs-au înmulţit ca prin farmec.5 SLATINA. stăteau de vorbă şiapoi se apuca de lecţii. pare să ştiece se petrece. se jucau caţiva copii. Pur şi simplu tu tocmai mi-ai vorbit despreVAR Ă. Văd în pomi semne care promit o recoltăbogatăde fructe.prietenul său cel mai bun sătr ăiascăprima lui zi deşcoală?Şi era atât de mic!Cum se va descurca ?!Dar iatăcăbăiatul a intrat pe poartărâzând . încât copacii îşi pierd de spaimăfrunzele galbene. Domnul Vânt cântăuneori atâtde puternic. Copacii sunt goi. Apoi.apare un bătrân cu hainăroşie într-o sanie… El măfelicităpentru vâscul meu frumos.-Ei bine. o bătrânăbufniţă. Iubesc aceastăperioadă. Oamenii care încearcăsămănânceşi .Şi în fiecare zi. Unde mai văzusem euaceastăimagine?Voi văamintiţi. Este nu numai oregulăde politete. În acest moment. Spune-mi mai departe ce vezi!-Apoi. Pentru mine e timpul sămăculc. Ceea ce este amuzant este că ele formeazăun strat protector pentru ciuperci. Acum aştepta cu ner ă bdare săafle tot ce f ăcuse Cristi în acea zi. viaţa noastrăeste destul de stresată. Este enervant!-Îţi voi explica eu tot. De-abia dacămai pot vedea rândunicile care vin să-mi spună“la revedere”. Este ultima parte din cele patru păr ţi ale anului. mai puţin eu. Copacii sunt unii plini de muguri. înţeleptule?-IARNA! r ăspunse bufniţa. mai întâi. cişi o prescripţie medicală. Spune-mi. primesc vizita păsărelelor care îşiconstruiesc cuiburi pentru puişorii lor. cum se numeşte ea. ai zice căDoamna Natur ăvrea săreînceapătotul de la zero! Norinegri udămereu pământul meu cu ploi care fac băltoace mari. Săle evitămşi săne impunem săfim calmi.împodobit cu bobiţe roşii.Înţelegeţi. copii ?PROFESOR: IOANA CHIRICI G. Mai grave sunt discuţiileneplăcute din timpul mesei. câmpiile pustii.P. Ea pregăteşte Natura înaintea gerurilor puternice. paşii m-au purtat pestr ăduţa liniştităde la periferia oraşuluiAm căutat cu privirea căsuţa cochetăstr ă juităde un cireş. Murariu Mioara. sunt bătrână!Prof. Bacău 41 Cele patru anotimpuriEra odatăo căr ăruie ce se tot mira de ce nu a văzut niciodatăfaţa Doamnei Natur ă. jud.Soarele este atât de puternic! Altfel. E linişte profundă. Eaîntrebăatunci pe înţeleptul pădurii. fluturii se joacă. Ea acoper ătot cu o plapumăalbăcaşi cum ar vrea săo ascundăpe Doamna Natur ă. alţii au deja unfrunzişstufos. cotiturile mele se împobobesc cu o mieşi una de flori. râde bătrâna bufniţă. Mitrache OfeliaŞcoala “Alice Voinescu”Drobeta Turnu Severin 42 Nu trebuie sămâncăm niciodatăgrăbit sau nervos.P. Câmpiile sunt acoperite de grâul care devine auriu sub razelesoarelui. lor nu le place frigulşi atunci pleacăspreţări mai calde.Deodatăspre el s-a îndreptat vesel un băieţelşi a început să-l mângâie cu drag. Ele se numescanotimpuri. ea se pregăteşte sădeace are mai bun.Şi într-o anumitănoapte. Ce fericit era Cireşul ! Simţea cănimenişi nimic nu va putea săstrice prietenia lor…Şi au trecut aniişi odatăcu ei multe schimbări s-au petrecut peste tot în oraş. toatălumea. Era un pui de cireşce încerca să-şi facăloc spre soare.

daţi-i copilului tot ce vrea.6.Galbeneşi ar ămiiŞi mai multe ruginiiDau covorului culoareŞi-l gătesc de sărbătoare.Fiţi atenţi cum văpurtaţi. Mai târziu .săpovesteascăînacelaşi timp fac o impresie dezagrabilă.Şi in coşzâna ne-aduceFructe multe.totul va merge r ău în familie.TOAMNAA sosit toamna la noiCu r ăceală şi cu ploi. jud.5. Când are probleme serioase. iar el un persecutat . I-VIII nr.Ca săcreşteţi mari copii. IN PARCUL CU TEICovoraşpufos de frunzePe alei frumos se-ntinde. cu cls. A ştepta ţ i-vă la o via ţă grea. Danc Mihaela-ElenaG. Nu-i asiguraţi nici o formare spirituală. Primul gând care îmi vine în minte este legatde câteva "reguli" pe care le-am aflat cu câţiva ani în urmă şi pe care mi le-am notat cu ideea căsigur îmi vor folosi într-ozi.P. din partea părinţilor în special. Este de prost gust să ţinemdegetul mic uşor ridicat când mâncăm sau când bem. Trebuie săfim atenţi ca buzelesa fie mereu închise în timpul mestecatului." .Rugămintea mea ar fi:Spuneţi mai departe copii!Caşi alţi copilaşiMicuţeişi dr ăgălaşiSăcunoascăsfatul meuŞi să-l urmeze mereu! 48 Săne mai amintim de-o toamnă…când eramşi noişcolari. Este nu numai o lipsăde respect faţăde musafiri. Nu-l l ă sa ţ i niciodat ă să şi-i câ ştige singur.Şi sfatul meu îl urmaţi.Şc. Lă sa ţ i-l să citească orice text şi să asculte orice muzică îi cade în mână . cişiprilej de incidente. râde ţ i în fa ţ a lui . 7. În felul acesta ei nu vor fişocaţi când.Mâncaţi fructe si legume. 2 Cugir. aceştia n-au ce căuta în sufragerie oricât demult i-am iubi.Toamna.TOAMNAToamna cea bogată. întrebări sau afirmaţii de felul : "cu ceam greşit ?" sau . "nu maiştiu ce sămăi fac.Aveţi nevoie de calorii.. mai târziu . 9. Evita ţ i să -i spune ţ i “nu este bine”. În felul acesta va creşte cu convingerea că toatălumea trebuie să-i ofere orice are el nevoie. Ignat Florentina.8.. Certaţi-vădes în prezenţa copiilor."i-am oferit tot ceşi-a dorit.12.4.Dar asta se întâmplă Când toamna e la noi!ZÂNA BUNĂ Zâna bunămănumescPe copii îi ocrotescŞi le spun cu bunătateSăfie atenţi la toate.2.Frunze moarte cad de-acumaŞi le-mbr ăţişeazăbruma.Dacăvoi măascultaţi.Vinul dulce. Par simple la prima vedere.dragă A sosit la noi degrabă Şi ne-aduce coşul plinCu legumeşi cu vin.N.Sunt sănătoaseşi bune.Calciul să-l fixaţi în oase. Ave ţ i grijă să steriliza ţ i bine vesela şi paharele. Asigura şi-l că to ţ i s-auunit împotriva lui . Faceţi-i pe placşi împliniţi-i toate dorinţele în materie de confortşi hrană.10. Faceţi totul în locul lui. profesorii şi poli ţ i ştii. pentru că i-a ţ i putea dezvolta un complez devinovăţ ie. dar l ă sa ţ i-i spiritul să se hr ă nească cu de şeuri.1. asta l-ar putea face să cread ă că societatea este împotriva lui. Probabil ve ţ i avea nevoie să fi ţ i preg ă ti ţ i pentru ea. Daniela Pintea Ilea şi clasele simultane conduse în acest an cu drag.. dar la fel de reale.Extras din “Codul bunelor maniere” 43 44 45 CUM SĂFACI DIN PROPRIUL TĂU COPIL UN DERBEDEUAuzim tot mai des în ultimul timp. iar printr-oanalogie se pot găsişi altele.ILIA. deliciosDin struguraşi este stors. Aceasta îl va face să cread ă că esteamuzant. COM. 3.. profesor psiholog.Consumaţi multe lactate. care săne ajute să conştientizăm modul în care se poate influenţa negativ sau pozitiv caracterul copilului nostru încăde lavârsta cea mai mică.afirmaţii care sunt sigur ăcănimănui nu-i sunt str ăine. astfel încât săse obişnuiascăaarunca responsabilitatea asupra altora. privind aceşti mici…temerari!Prof. Aşteptaţi pânăva împlini 21 de anişi lăsaţi-latunci “sădecidăpentru sine”.Copacii plâng că-s goi.Şi cărniţa este bună. SÂRBI. Da ţ i copilului câ ţ i bani de buzunar vrea.Florile stau triste afar ă. scuzaţi-văspunând : “niciodatănu amştiut ce sămăfaccu el”. Fi ţ i de partea lui în disputele cu vecinii .foarte multe.Dar mai ales ce mâncaţi... in parcul cu teiÎncântăsi ochii mei. Încăde mic.. 11.Asortate în panereSăne bucur ăm de ele. copleşindu-l. Ne vom abţine de la orice discuţii sau observaţiidezagreabile spuse copiilor cu care suntem în vizită. Dar aveţigrijăsăi le satisfaceţi cu vârf şi îndesat.la deschiderea anuluişcolar De multe ori doar imaginile vorbesc…despre . Alba 46 47 Ed.Şi cu poftăsămâncămSăne vitaminizam. JUD HUNEDOARACREAŢIE PROPRIE TOAMNA.".Multe proteine adună. Strângeţi ceea ce aruncăpe jos. când va fi arestat de poli ţ ie.Dacăavem câini sau pisici.Fiţi atenţi cum văîmbr ăcaţi. Când spune cuvinte urâte.

Clinchet pentru bucuria muncii împlinite”.N. prietenii noştriPrograme educaţionale EcogrădiniţaSăcitim pentru mileniul IIIParteneriat cuŞcoala I-IV VinereaParteneriat cu G.Personajul istorisirii mele este Kian Zarrin.Călătorie înţara mea”.Marea Britanie 51 52 53 Parteneriate în care suntem implicaţi noi.P. I-IV Tărtăria..www. La ora de creativitateşi jocuri.Micii ecologişti”Parteneriat Naţional .. nicidecumcăvor sa îl omoare.Perioada de gr ădiniţăa lui Kian coincide cu momentul în care Irakul continua să bombardeze Iranul. colegeleşi colega Gabriela Tosa.radioclipa. Nicoletta Huştiuc.nr. jud.Despre gradiniţă.noi!Şcoala cu cls.Kian avusese norocul de a se naşte într-o familie înstărităce i-a asiguratfrecventarea unei gr ădiniţe particulare din Teheran.Clipa copiilor”-parteneriat cu Radio Clipa.P. mai verde. auzul zgomotului produs de avionele din Irak aducea bucurieşi nicidecum spaimăpe chipul copilului.Lecţiile de cultur ăcivicănu lipseau. Vinerea.. Cugir. capitala fostului măreţ şi puternic aşezământ al Persiei. în special Capitala.. Vinerea. cum săîmpartă şicum săse bucure de ce-i frumos în colţul lor de lume. îl învăţau să-şi asculte părinţii.Şcoala Căiuţi. Aşadar.ro/proiecte-in-desfasurare/007-verde-si-culoare / Video GrădiniţaÎnvăţarea se poate realiza atât prin mijloaceclasice. AŞA NU 50 Viaţa de elev dincolo de RomâniaIran: sistemul de învăţământ înşcoala primară.P.Space”Program internaţional e twinning . 1 al revistei grupei noastre: iatăcoperta.Prieteni suntem.sustineducatia. Astfel a avut ocazia sa înveţeideograme pentru a-l ajuta mai tarziu săscrie litereşi cifre.Şi ce bine seînvaţăatunci când cele douăse combină! Dorimsăfolosim mijloace audio/vizuale în activităţilenoastre zilnice de la gr ..Copiii trebuie săînveţe de mici cum săfieresponsabili. etc. AlbaPompierii.com/doc/40733835/Albinute-harnicute Program extracurricular . obligaţia lor fiind grija faţăde copii.scribd.. Kian obişnuia să-şi întrebe mamacând mai aduc guma de mestecat avioanele Irakienilor (sic). Marea Britanie Am săvorbesc astăzi despre cum învaţă şcolarii din clasele primare în Iran. prof. VinereaParteneriat Naţional .. câtşi prin mijloace moderne. 15Sociolog Victoria Baltag. prieteni vom rămâne”Parteneriat Naţional .Les couleurs de l enfance”A apărut nr. Se poate săaducem natura mai aproape de sala încare învăţăm? Vrem sămergem la gr ădi cumare dragşi săînvăţăm totul despre planteşicum săle îngrijim. iniţiat de noi. student la Universitatea din Birminghm. Kian îşi aminteşte căacolo mai era un băieţel cu acelaşi numeşi căde fiecare dată când copii îl strigau pe acel băieţel. Interviu cuZarrin Kian. Astfel. masterand la Universitatea din Birmingham. îşi aştepta cu mare dor fratele mai mare săse întoarcăde laşcoală. e tot revistăon-line!Citiţi cu draghttp://www.N. jud Bacău 54 Proiectele noastre lawww. plin de culoare. În Iran la acea vremese obişnuia ca femeile sănu muncească. Alba 49 Din colecţia AŞA DA.ro Verdeşi culoareVrem ca locul în care ne jucămşi învăţăm să fie mai curat.Continuare în nr. Copilulştia căavioanele irakiene aduc guma de mestecat.Dupăîncheierea r ăzboiului dintre Iranşi Irak. Kian a fost ferit de aceastăfrică:de fiecare datăcând treceau avioanele irakiene deasupra casei lor.. mama lui îi aduceagumăde mestecat. G. .oraşul nu avea prea multe gr ădiniţe.P. G. student la Universitatea din Birmingham.P.N. Mulţi copii au r ămas cu traume psihice cauzate defrica produsăde bombardamentele avioanelor irakiene. ediţia a III-aParteneriat Naţional . Aflăde ce lucruri avem nevoie!http://www. sa-şi păstreze camera în care doarme curată şi ordonată. al 4-lea an de desf ăşurare.îngrijitoare de copiicum le numeşte el. jud.originar din Teheran. întorceaşi el capul. Kian îşi aminteşte cum cele câtevaeducatoare. să respecte regulile societăţii. sperând ca astfel copii vor socializaşi cu el.Sărbătorile de iarnă”Program internaţional e twinning .ro. De multe ori se întorcea trist acasăfiindcănimeni nu vroia sa-ivorească. 9 Alba Iulia.sustineducatia. cum săaibăgrijăde lucruri pe care le deţin în comun. Astfel. să creadăîn Dumnezeu. G. Kian nu-şi aminteşte prea multe lucruri.

Cecilia Telehoiu 56 BIBLIOTECANAŢIONALĂ A ROMÂNIEIISSN1843 – 6757 ISSN1843 – 6757 Biblioteca Naţională a României 42 / 56Leave a Comment Comment must not be empty. insp. prof. Elena Ilie.. Luminiţa Cean.sustineducatia. ed. Simona Olar. Margareta Pătru. Uploaded by FRANTA7 0 inShareEmbed Doc Copy Link Readcast Add To Collection Comments Related Documents 964 p. oferindu-le căr ţile potrivite!http://www. Andreea Chirilă.CAPITOLUL 52 From tiberiu2907 964 p. ed. inst.prof. Mariana Bădulescu. Micuţii sunt la vârsta la care prind repedetot ce văd. Axenia Irimescu. Liliana Guran. Ajută-i săcontinue descoperirile. Daniela Ciurea. înv.Primavara Copilariei 14 f Buna 2. GabrielaBerbeceanu. Magdalena Nicolae. Adriana Popa.prof. Antonela Căprar. Silvana Ceauşu. jocuri. Zoica Radu. Liliana Mursa. prof. Sonia Crâsnic. înv. Florentina Ignat.când ai un prieten eşti bogat”este adevarată. psih. Lucica Nechifor.prof. prof. Degeaba îi spunem unui preşcolar: „Afost odata un castel…” f ăr ăsăi-l ar ătăm. Copiilor le-ar plăcea săvizioneze o poveste pe care doar auauzit-o.SubmitCharacters: . Ioana Chirici.ro/proiecte-in-desfasurare/005-video-gradinita/ Prietena din bibliotecă Vrem săînvăţăm cât mai mult.. prof.ed. lucrul cu cartea.sustineducatia. Victoria Baltag. Titiana Crişan. ed. prof.. purtând culorile toamnei în priviri . înv.prof. Ofelia Mitrache.CAPITOLUL 6 From tiberiu2907 964 p. prof. Mihaela Danc. Chiar dacănuştim săcitim. inst. ed. inst.14Responsabilitatea pentru originalitateaşi conţinutul articolelor revineîn exclusivitate autorilor acestora:Cristiana Anca.ed. ed..prof..ădiniţă. Elena Mihăilă.ro/proiecte-in-desfasurare/001-prietena-dinbiblioteca/ 55 .James Clavell .Vartejul . Maricica Popov. prieteni dragi!Mulţumim colaboratorilor!Nr.prof. SubmitCharacters: 400 Comment must not be empty. ed. prof. Am descoperit că lângănoi sunt o mulţime de prieteni închişi înrafturile bibliotecii pentru copii. ed.Avem nevoie de ajutorul vostru ca săle dăm exemple copiilor.inst. Niculina Mureşan.026 Reads More InfoDownload or PrintThis is a private document. Mioara Murariu.. Contribuieşi tu laeducaţia lor!http://www. Vrem caîmpreunăsădescoperim aceşti prietenişi să ştim căvorba . înv. soc. Daniela Pintea Ilea.La revedere. Mihaela Manciulea.. va zice:„Unde-i castelul? Cum arată?”.noi citim totuşi prin imagini.ed. Micuţii preşcolari învaţăde pe acum cum săse poarte cu căr ţileşi ce au decâştigat. Cornelia Hurmuzache. prof. ed. Sanda Dan. Cristina Cobzuc. iar pentru astaavem nevoie de prieteni. Maria Brumar.

.Language:EnglishChoose the language in which you want to experience Scribd:EnglishEspañolPortuguês (Brasil) .EXUVII 4Revista Liceului Teoretic Nicolae Balcescu.Paulo Coelho . nr 3 .v0.Cum sa ne mantuim vol.tematica Neuitatele VacanteFrom realcrimson85 p. 2Extrase din Sfintii Parinti despre mantuire .rile Pustiite.Cararea ImparatieiArsenie Boca .tineriisisexualitateacompletFrom mmgg2947 p.From tiberiu2907 Next 63 p. valori şi credinţe.Ce urmăreşte DumnezeuArsenie Boca Cararea ImparatieiFrom ServantOfGodPrev· Next 79 p.com/scribdtwitter.From dragomirnaPrev· Next 19 p.Opinii.Cararea ImparatieiFrom ServantOfGod158 p.XIIIFrom krestonosetsPrev· Next 481 p.TRENULFrom krestonosets481 p. p 41-50From oapahideanu290 p.Nr3 Final A5From Claudiu80is79 p.Capitolul I .Revista OctFrom diana_nPrev· Next 410 p. J.Cararea Imparatiei 2From Duinea Victorel28 p.com/scribdAboutPressBlogPartner sScribd 101Web StuffSupportFAQDevelopers / APIJobsTermsCopyrightPrivacyCopyright © 2012 Scribd Inc.Opere Vol.Mangaiere. Calistrat de la Barnova . J.danion vasile despre infruntarea necazurilorFrom Deak Zsolt208 p.Antologia 1 Cu CopertiFrom ioan pustanPrev· Next 20 p.Conexiuni_Septembrie_2005From api_11797_dorinfathe177 p.Arsenie Boca .Îngustime sufleteascăArsenie Boca Cararea ImparatieiFrom ServantOfGod79 p..Karl May .Danion Vasile.balcan313870 p.Veronika se hotaraste sa moaraFrom dana2208Prev· Next 0 p.PRIMAVARA COPILARIEI 16From FRANTA727 p.com/scribdfacebook.9From edi6661918Prev· Next 20 p.Cararea Imparatie2From Cristian Nistor12 p.Treptele infernului de Ion MoraruFrom krestonosetsPrevUpload a Document Search Documents Follow Us!scribd.19 Dervisul [v 1.1 BlankCd]From fakiru626 p.La plantaţieFrom fakiru290 p.Capitolul XVII .Adams. Ne vorbeste Par. (Coord) .Danion Vasile REPERE-Duhovnicul-Rugaciunea-PostulFrom Emma_m481 p.Lordul David LindsayFrom fakiruPrev· Next 290 p.Volum 2From stefan.Titus Crişciu .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful