Primavara Copilariei 14 f BunaScribd Upload a Document Search Documents Explore DocumentsBooks - FictionBooks - Non-fictionHealth & MedicineBrochures/CatalogsGovernment DocsHow

-To Guides/ManualsMagazines/NewspapersRecipes/MenusSchool Work+ all categoriesFeaturedRecentPeopleAuthorsStudentsResearchersPublishersGovernment & NonprofitsBusinessesMusiciansArtists & DesignersTeachers+ all categoriesMost FollowedPopularMagda Nicolae We're using Facebook to personalize your experience.Learn More·DisableView Public ProfileMy DocumentsMy CollectionsMy ShelfMessagesNotificationsSettingsHelpLog OutYou're looking at our new docum ent page format. If you prefer the old one, click here. Have any thoughts? Leave us your feedback. ×inShare0Embed DocCopy LinkReadcastCollectionsCommentsGo BackDownload 1 Nr. 14 septembrie – octombrie - noiembrie 2010ISSN 1843 – 6757revistăon-line -Realizareşi tehnoredactare : prof. Nicoletta HuştiucŞcoala cu cls. I-VIII ,,Ioan Mihu”G.P.N. Vinerea, Cugir, jud.Alba 2 M ă mici, t ă tici, bunici, v ă invit ă m s ă citi ţ i revista noastr ă ! Minunatele ei pagini v ă a ş teapt ă ! -revist ă dedicat ă copiilor de pretutindeni, cadrelor didactice, dar pe care o pot citi deopotriv ă fr ăţ iorii mai mari, p ă rin ţ ii ş i de ce nu, bunicii- ,,-Hai mai bine despre copil ă rie să povestim, că ci ea singur ă este vesel ă şi nevinovat ă !” Ion Creang ă Sigla noastr ă Culorile copil ă rieiDin cuprins :1. Vorbind cu toamna2. Părinţii trebuie să ştie !3. Proiecte noi4. Educator, învăţător, profesor5. Creaţie în...recreaţie6. Jocuri deosebite7. Toamna de ieri, de azi8.Ţara noastrăaur poartă...9. Musafirii povestesc10. Ecologieşi armonie11. Pagina din jurnal12. Din activităţile noastre13. Drumuri de poveste14. Hai săcolorăm ! 3 În livadă Meri, perişi chiar gutuiAre Dinu în livada lui.Zi de zi la ei priveşteŞi cu drag îi îngrijeşte.Fructele se coc pe rândVitaminele oricând.Mâncând zilnic un măr gustosDinu e tare sănătos.Prof. Cecilia TelehoiuG.P.N. Mircea Vodă ConstanţaSfatul măruluiDin livadăa luatUn măr roşu, parfumatŞi l-a dus la el acasă,Chiar l-a aşezat pe masă.-Spală-mă, nu fii gr ă bit!I-a spus mărul pr ăfuit.Murdar nu măfolosiTe-ai putea îmbolnăvi.Copilul l-a ascultatŞi îndatăl-a spălat.Mărul i-îi dăcu plăcereVitamineşi putere.Prof. Cecilia Telehoiu, G.P.N.Mircea Vodă, Constanţa 4Poezii, poezii, pentru noi, pentru copiied. Maria Brumar, G.P.P. Agnita, jud. SibiuCE POT FACE CU MÂNUŢACe face mânuţa mea ?Ea mângâie-aşaşi-aşa ! (o mânămângâie pe cealaltă)Dar şi pişcă, au, au, au ! (o mânăpişcăpe alta) Nu îmi place, nu mai vreau !Gâdilă, ha, ha, ha, ha !(gâdilături sub braţ)Căci ne place, nu-i aşa ?Scarpină, o, o, o ! ( se scarpinăpe picioare)Şi aplaudă, bravo ! (bătăi din palme)Ea dansează: hop, hop, hop !(se învârte în aer)Şi-apoi se ascunde…stop ! (mâinile la spate)CUM SUNTCând sunt liniştit,Te privesc zâmbind,Când sunt furios,Măîmbrac pe dos.Vesel dacăsunt,Râd cu nasu-n vânt,Când mă-nbolnăvescAbia te privesc, Dacă-s supărat,Măascund sub pat,Iar când mi-e somnic, Nu mai spun nimic.Sădormim un pic… 5 Corpul meuCapul meu micuţ, rotundEu cu mâna îl atingŞi simt părul mătăsos,Iar apoi, fruntea mai jos.Chiar sub frunte ochişori,Rumenişi calzi obr ă jori,Un nas mic, douăurechi,O guriţă şi-apoi trecGât subţire, trunchi vânjos,Mâinile le duc mai jos,Umeri, coate, degeţeleBune săte joci cu ele.Picioruşele-mi-îndoiŞi genunchii amândoi.Tălpi micuţe în papuci, Numai bune săalergi.CopilulSunt copil caşi voiOchişorii mei sunt doiAm un nas micşi o gur ă Ca săgust o pr ă jitur ă.Cu urechile audŞi maiştiu s-aplaudCu mânuţele micuţeHărnicele furnicuţe.Prof. Cristina Cobzuc,Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1 „Lumea copilăriei”Gura Humorului 6ŞCOALA CU CLASELE I – VIII „CLOŞCA” CĂRPINIŞ, jud. AlbaCLASELE I - IVÎNV. SONIA CRÂSNICSALUTARE TUTUROR!!!Suntem un grup de 14 elevi în cele patru clase. Împreunăam hotărât săpornimîntr-o călătorie spre a cunoaşteşi a descoperi lumea de la lucrurile familiare pânăla stele.Cei din clasa I ne vom str ădui sădescifr

G. comunicăriişi creativităţii la nivel individualşi instituţional în contextuldezvoltării durabile a societ ăţii româneşti. cadre didactice. Nicoletta Huştiuc. ghicitori. Trandafirilor nr. sătransformăm fiecare paginăa manualelor într-un prilej de bucurie.Înscrierile la acest cerc se fac în fiecare an în perioada 1-30 septembrie la sediulClubului Copiilor Tg. atingere.În cadrul cercului de Protec ţ ia Mediuluise studiazălegislaţia în vigoare privind protecţia mediului. săcunoaştem aceastălume minunatăcareînseamnăculoare.Sunt foarte mulţi copii interesaţi de acest cerc. Am început cu 1 atelier de var ăsi cuo grupăde 50 de copii.PARTENERIATEşi FIECARE COPIL ÎNŞCOALĂ. Cugir. CĂRBUNEŞTICercul de Protec ţ ia Mediuluidin cadrul Clubului Copiilor Tg.privat la nivelul comunităţilor locale pentru dezvoltareagândirii. iar în cei 5 ani reţeauaşcolilor care au desf ăşurat ateliere a ajunsla un număr de 25şi 500 de copii participanţi la atelierele de var ă. păreri. gânduri. rebusuri.Anul 2010 a avut o dublăsemnificaţie pentru ceea ce înseamnăEDUCAŢIE. Alba .Apoi se va organiza expoziţia.După5 ani de parteneriat local în educaţie am creat un ONG care a preluat portofoliul desf ăşur ării activităţilor.Preşedinte Asociaţia Edu Caleidoscop. stimulând interesulcopiilor prin aplicaţii practice.program deresponsabilitate socială. se formeazăprin educaţie o conduităadecvatăproblematiciimediului înconjur ător. Alba 9 5 ani de Parteneriat pentru EducaţieConferinţa de bune practici. apoi ei vor picta cu îndrăzneală. 110. primari. numeroasele concursuri (interjudeţene. jud.Prof. inovativăcarevine în sprijinul copiilor şi al dascălilor în educaţie. pentru ca de la 1 octombriesăînceapăcursurile.Oglinda prietenieiPalmele prietenilor Fiecare copil va avea 2 coli albe.. umbr ă. pe care va imprima palma saşi a prietenului său. Cărbuneşti urmăreşteformarea deprinderilor de îngrijireşi ocrotire a mediului înconjur ător.ăm tainele cititului. gust.Asociaţia Edu Caleidoscopcare are ca scopdezvoltarea comunităţilor locale prin desf ăşurarea activităţilor formativ-educativeşisocialeşi responsabilizarea societăţii civile în cadrul parteneriatelor de responsabilitatesocială. o posibilăcauzăfiind problematicade mediu actuală şi de ce nu.noi toţi suntem Picaso. dimensiune.Au fost 5 ani în care am dezvoltat o reţea de cadre didactice formate pemetodologia propusăde Asociaţia Ovidiu Rom.N. înr ămând în prealabil lucr ările. suntem dornici să învăţăm lucruri minunate. 7 CERCUL DE PROTECŢIA MEDIULUIDE LA CLUBUL COPIILOR TG. săpăşim în lumea de basm a lecturilor.Prof. se popularizeazăîn rândul copiilor planteleşi animalele ocrotite din judeţdar şi dinţar ă. Ne continuăm drumul spre necunoscutşi în acest anşcolar.P. scrisuluişi socotitului.”Vom desena copiilor în creion.Şcoala cu clasele I-IV Gura Roşiei. etc. Ceau şu Silvana-Alisa 8Oglinzi de astăvară Oglinda vizuală Săfim mici pictori sau .Suntem înclasa I. iar cei care cu emoţieşi-au prezentat realizările au adusmagia ca de fiecare dată..Compania Roşia MontanăGold Corporation. iar ceilalţi prin cercetareşi explorare vom str ă bate oceanul cunoaşterii pentru a ne lărgiorizonturile. Invitaţiiveniţi din judeţeleţării au putut vedea oglindităîn imaginişi poveşti activitatea dinatelierele de var ă ŞOTRON. excursiişi drumeţii.În aceşti ani am avut alături de noi oameni care cred în puterea educaţiei de aschimba în bine viitorul generaţilor . jud. naţionaleşi chiar internaţionale) la care am participatşi la care am obţinut valoroase premii. vizite.Văaşteptăm cu dragşi în acest nou anşcolar! Prof. Cărbuneşti. jocuri. o metodologie alternativă. voluntari din comunităţile aplicante în proiect veniţi la Roşia Montanăau petrecut câteva ore formând o echipăcare va promova parteneriatul public . Asociaţia Ovidiu Rom a sărbătorit10 ani de activitate în Româniaşi 5 ani de când la Roşia Montanăs-a desf ăşurat primulatelier de var ă ŞOTRON..Cei 70 de invitaţi. Liliana Mursa. săcunoaştemşi noi câte ceva despre activităţile elevilor de laalteşcoli. sunet. săschimbăm impresii. Nu uitaţi săscrieţi numele copiilor. Str. în cadrul parteneriatului pentru educaţie. Vinerea. încheie activităţile care s-au desf ăşurat pe perioada verii.Asociaţia Ovidiu Rom a premiat ca în fiecare an dascălii care prin munca lor auar ătat cămisiunea de a aduce „Fiecare copil înşcoală” nu e tocmai uşoar ă şi că schimbarea depinde în primul rând de ei. miros.Acesta va fi un mic dar pentru bunicaşi mămica sau de ce nuşi mătuşica la finalul atelierului.

Fiecare jucător o prinde de margini de jur împrejur.Şi că pşorul lor dansează Dansaţi. Petru căeste bătrân el nu mai vede (el închide ochii).Dansaţi aici. fiecareţine între dinţi un pahar din plastic gol. dar dupătrei sărituri ei obosescşi trebuie săseopreascăpe loc. ne jucăm într-unanume fel. aşa cum ne îndrumădoamna mereu. Apoi ei încearcăsă fluture pânza. cei 15 exploratori din clasa I aiŞcolii cuclasele I-IV Gura Roşiei. Jucătorul cu paharul plin seapropie de vecinul său sin stângaşi f ăr ăsăfoloseascămâinile toarnăapa din paharul său în paharul celuilalt. dansaţi funduleţe de pici. căr ţişi emoţie.10 Toamna în sărbătoriSEPTEMBRIE1 septembrie .Dansaţi aici.Ş. Toţii copii vor ţine paharul numai cu dinţii.G. dansaţi mânuţe mici.Deodatăuşa clasei s-a deschisşi au păşit cuşi mai mare emoţie foştii elevi ai doamneiînvăţătoare care acum sunt pentru prima datăstudenţi. O.Dansaţi aici. dar în acea zi a fost altfel.ŞTAFETĂ Desf ăşurare joc:participanţii stau în cerc.Purecii sar din calea lui. dansaţişi-aici!Când pă puşile se distrează Şi picioarele lor dansează Dansaţi. iar alţii încă stăteau prinşi de mâna caldăa mamei.Dansaţi. jud. Câinele prinde un purice . scriem.Prof. săfacăvaluri prin ridicareaşi coborârea pânzei.ÎMPIETRIŢIIDesf ăşurare joc:un jucător este urmăritorul.ZIUA CUNOŞTINŢELOR 3 septembrie – ZIUA ARMATEI NAŢIONALE8 septembrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂPENTRU ALFABETIZARE11 septembrie – 135 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUIŞT. Olar Simona. Astfel să pot număra boabele de orez.N Tărtăria. m.VALURI ÎN VÂNTDesf ăşurare joc:este nevoie de o pânzămare dintr-un material uşor. Poate unele le uitasem de emoţie. d. săarunce pânza în susşi săo prindăsălase un obiect săruleze pe pânzădintr-o parte în cealaltă. apo devine acesta câine. învăţătoare LILIANA MURSA 13 Păpuşile dansatoareCând pă puşile se distrează Mânuţele lor aşa dansează:Dansaţi. El poate fi readus laviaţăprintr-o atingere sau o vorbăprietenoasă: „Trezeşte-te” a unui alt jucător.Şi tot aşa. 13ŞTAFETA ÎNVÂRTITĂ Desf ăşurare joc: membrii fiecărei echipe vor trebui săparcurgăun traseudelimitatşi săefectueze anumite operaţiuni dupăce în prealabil se învârt de10 ori în jurul unui jalon. Era totul plin de flori. dansaţişi-aici!Când pă puşile se distrează. Se pot faceşi cu mai mulţi „purici”.Dansaţi aici. Ei trebuie să îndeplineascămai multe sarcini: săschimbe rolurile între ei mergând pe sub pânză. ne-au ar ătat cădrumul e lung dar plin de bucuriişi realizări.P. alţii săne povestească. Pureciiapoi sar iar ăde trei ori. dansaţişi-aici !Când pă puşile se distrează Obosescşi-atunci . unii dornici săr ăsfoiască.Pentru cine sămai ai ochi? A. Ne-au spus ce putem deveni pesteani.Variantă: dacăse joacăîn încă pere în loc de apăse poate lua orez. Cunoşteam clasaşişcoala. Un pahar este umplut cu apă.A trecut ceva timp. Urmăritorul poate arunca fularul iar pe cine atinge fularul este noulurmăritor.Elevii clasei I. a. citim. socotim.PURECIIDesf ăşurare joc: un jucător este un câine pe care îl supăr ăpurecii. dansaţi picioare mici. Alba 12Un început minunat!Am pornit în marea aventur ăa cunoaşterii noi. dansaţişi-aici!Când pă puşile se distrează Şi funduleţul le dansează. IOSIF(poetromân)15 septembrie – 120 DE ANI DE LA NAŞTEREA ACTRIŢEI AGATHACHRISTIE (scriitoare engleză)21 septembrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA PĂCII26 septembrie – ZIUA LIMBILOR EUROPENEOCTOMBRIE1 octombrie – 350 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI DANIEL DEFOE(scriitor englez)1 octombrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA MUZICII4 octombrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA ANIMALELOR 5 octombrie – ZIUA BIBLIOTECCARULUI5 octombrie – ZIUA PEDAGOGULUI7 octombrie – 100 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EUSEBIU CAMILAR (scriitor român)12 octombrie – 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI LUCIANOPAVAROTTI (tenor italian)NOIEMBRIE5 noiembrie – 130 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI MIHAILSADOVEANU (scriitor român)20 noiembrie – 100 DE ANI DE LA MOARTEA LUI LEV TOLSTOI(scriitor rus)27 noiembrie – 125 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI LIVIU REBREANU(scriitor român)29 noiembrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA CĂR ŢII30 noiembrie – 175 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI MARK TWAIN(scriitor american) 11 JOCURI DE TEAM BULDINGContinuare din nr. se încearcăa nu se pierde multăapăpânăla ultimul. suntem la activităţi. dansaţi capete mici. Eldoreşte săîi prindă. probădeosebit de antrenată şi amuzantă. Dacăel atinge un alt jucător acesta r ămâne împietrit loculuişi nu se mai poate mişca. săridice pânza susşi cât mai întinsă. uite oglinda fermecată! Am desenatşi am scris ceeaceştiam . să construiascăo cupolărotundăetc.

. sau se pot pune muzică şi atunci se transformă în joc muzical. exact săîi găseşti. care prevede că.... Matematica! DIFERIŢI.Să ştii ce e înmulţirea!Săfaci bine împărţirea. mac. mâine cad două Iar a treia zi cad nouă..toţi copiii sunt egali”.Să-ncerce chiar a se jucaCu “doamna”..Ce producţie aduci?*****Câte zile.. Scoala G. nu a fost greu deoarece elevii clasei mele au înţeles poate dintr-o privire cătrebuie săotratăm pe Cosmina caşi pe un copil egal.Dupăacest aspect de a fi acceptatăcu .. iute în patCăci e timpul de culcat !Se executămişcările sugerate de textul poeziei...... Agnita.Mac.educaţiespecială“ pentru copiii .Câţi edili la primărie…Căsuntem mici.... ni se dau teme .“Cu-atât mai mic”.Pânăsăptămâna treceMai cadşapte.Câte stele sunt pe cer. suntemcondamnaţi săcomitem ilegalităţi. la început prinsocializare.Căte fiinţe sunt de toate?Socoteşte de se poate!*****Bate vântul ne-ncetatFrunza-n tei s-a supăratCad azi trei.Celor mari nici nu le pasă Câte griji pe noi ne-apasă!Cad problemele pe noiSi cu mereşi cu oi.. dar dupăce am intat în sistemuleducativ rând pe rând am ajuns la concluzia căintegrareaşi chiar principiul unei singureşcoli pentruţoţi. deşi nu am înţeles prea bine acest certificat medical înmomentul în care mi-a fost înmânat de mama ei cu ochii în lacrimi am înţeles cădacăacei ochişorifrumoşi ai Cosminei nu pot săperceapădecăt lumină şi întuneric trebuie ca în viaţa ei săfac totul casăapar ăculoare.R ăspuns. De aceea pentru a putea acordaatenţia cuvenităunui copil chiar dacăeste diferit trebuie privitegal de cei din jurul lui.Pătru M... cataractă congenitală şi fibroplazie retrolentală). iar Mihai se bucur ăde aprecierea meaşia colegilor.vreţi sămăsuraţi!*****Cinci petale are-o floareSi sunt sute-n stratul meuCâte sunt ele de toate?Socoteşte cănu-i greu!*****Părul face zeci de pereMii de miezuri sunt în nuciDin livadăde-ţi voi cere.. dar egali a venit în acest anşcolar când în clasa I am o fetiţăminunatădiagnosticatăcu AO( Uoeităsechelar ă. educatoarea având libertateasăle adapteze grupei proprii.Câţi paşi faci pânălaşcoală... Sibiu 14 15De-ale matematicii(De la una din activitătile noastre: cls a III-a A înv...P...... de o .. ai numaratCâte frunze au picat?*****Si-ncănu le-am spus pe toateCâteştim noi de la mate:Câte fete-nşcoală-nvaţă.........Cu”de-atâtea ori mai mult”.Vântule.Dar azi… aşa cum ni se cereIat-am compus nişte probleme. jud.Destul de mult timp în viaţa zilnicăam fost adepta principiului căeste nevoie de clase speciale... Maria Brumar........se-aşază.Noi săfacem mici probleme. mai cad zece.Câţi metri are o aţă.Flori.elevii inventate!Toţi acei ce ne-ascutaţi... DAR EGALIPornind de la articolul din constituţia României...Sau săluăm pe rând.Ce număr au zece ghete…Câte păsări trec în zbor.Ed.. Trebuie săpresupunem că sunt inegali pentru a-i trata egal. Din primelezile a fost înconjuratăcu multădragoste..Câţi saci macinăo moară.Nescrise încă-n nici o carteDe noi . câte luniTu pe toate săle-aduniAtâta timp cât stai laşcoală Din toamnăpână-n primăvară.Cam multe vrea: săchibzuieşti.Kilogrameşi pisoiNumere puse-n careu…Doamne!..1. mi se pare căaşputea spune posibilă..” mai mare”.Provocarea de a-mi întări afirmaţiile despre aceşti copii .3. de ce spun acestlucru pentru căîn anulşcolar 2009-2010 am început sălucrez cu un băieţel cu tetraparezăspastică..TeutschAgnita/Sibiu)Mate-matematicaToţi spun că-i materie grea..Milimetri pe echer.ne e tot mai greu!Ba mai nou.. i-au fost prezentate componentele claseişi prin exerciţiiCosmina a reuşit săfacăfaţăcerinţelor şcolarităţii. G...Câte vin în urma lor!Câte bile-s în cutie. a comunităţiişcolareîntr-adevăr pentru toţi copiii f ăr ăexcepţie.diferiţi”...deşi la început stângace.... Am pornit la drum prin a aduce culoare în viaţa Cosminei.*****Strig-o raţămac în curteAlta măcăie pe punte.Si-acum vine întrebarea:Cât de-adâncăeste valea?Si-ncăuna mai uşoară:Puntea câţi metri măsoară?*****Pisicuţa f ărărostS-a aşezat într-un colţ Privea motăneii care.. am reuşit săcolabor ăm foarte bine. mac de zeci de oriMăcăie alte surori.E-o lume de poveşti la mateDar cei isteţi.P....2.Vărugăm săcalculaţi:*****Fuge trenu-n goana mareViteza-i de acceleratCe distanţălasă-n urmă?Poate ..şi astfel am acţionat în formarea identităţii.diferiţi“..D.. tratând elevii egal. pomi ori animale.ştiu cum se poate..mieunau care de care.nimeni nuştie!...Câţi stropi curg prin robinete.

Măprimiţişi pe mine săma joc cu voi ?.. ce săvezi ? Surpriză! În coşse ospăta o mică . plictisindu-se singur. iar coşul l-au lăsat jos pentru a găsişi alte fructe. Partea în care am decorat dovlecii a fost foarte îndr ăgităde copii.. într-o zi de toamnă. Prin tot ceea ce am f ăcutşi fac în continuare pentru Cosmina cel mai mult îmidoresc săapar ăîn viaţa Cosminei o armonie de culori. Săprofitam cât mai mult deaceste întâlniri copii.. chipul îi radia de fericire.Autori :Cârstea AndreeaMuntean AdamVoişan CristinaGaş par Ana-Maria 19 Pocănelşi BocănelA venit toamna ! Toamna bună şi bogată.7 Deva . Cânda crescut măricel. Guran Liliana Gabriela Şcoala.Cei doi dovleci pe nume Bondocelşi Cotocel încep săvorbeascăîntre ei speriaţi de faptul că vor r ămâne singuri pe câmp. dovlecel ! au r ăspuns copiii.P.Zice Cotocel:. năsuc. Au strâns în coşnuci.Autori : Roncea CristinaHrubi FeliciaDovlecelul fermecatÎntr-o gr ădinăfrumoasăa r ăsărit dintr-un vrej căţărat pe gard. jud. dovlecelul radiazăde fericireşi din acea zi îi aşteaptă luminosşi zâmbitor în fiecare dimineaţă. cuminţişi jucăuşi.nu te obligănimeni săo ajuţi dacănu vrei” atunci Georgiana aspus . dar acea fericire era puţin umbrită. iar la scena din dumbravăea a exclamat . acea paletăde culori pe care Cosmina a.Inst. da aşa a ‘isşi mami sănu mai ajut’’. Grupa „Florilor”. multe fructe aşteptate de toţi copiii. am înţeles cătrebuie săacţionezşi în schimbareamentalităţii părinţilor. prin spusele: . negri. galbeni.O fetiţăcu codiţeşi un băieţel bruneţel în vacanţăla bunici au plecat la plimbare prin gr ădină. Dupăo noapte friguroasăle veni rândul săajungăbucuria copiilor. Am r ă pitşi noi câtevamomente din acest anotimpşi ne-am bucurat împreunăîn cadrul unui atelier de lucru.plăcere în colectivul clasei deşi am avut în una dinzile un moment care m-a pus pe gândurişi m-a f ăcut sămăgândesc de douăori când cer ajutorulcolegilor Cosminei ( Georgiana o fetiţătot din clasa I cu defect de vorbire mi-a spus . în momentul în care copiiivizionau filmul . În lanul de porumb se aflau doidovleci care priveau cum oamenii se gr ă besc săumple coşurile cu porumb copt ...do’mna eusătulat ’e Co’mina” deşi am înţeles mesajul am pus-o sărepete ce-a zis )o clipăam r ămas f ăr ă replică. copii frumosi ! spune dovlecelul . Toatalumea s-a bucurat de aceste momente de relaxareşi bunădispoziţie..Nr. S-aluat dupăeişi a ajuns într-o gr ădiniţăplinăde copii frumoşi.Când au găsit cosul. pere.Dionisiu Popoviciu” Tăuţi.Oare ce se va întâmpla cu noi ? Cu siguranţănoi vom r ămâne stă pânii lanuluişi vom aveasoareşi luminădin belşug !Ei nuştiau căde fapt vor deveni nişte felinare f ăcute de copiii care abia aşteptau revenireatoamnei. s-a hotărât săplece în căutarea unor tovar ăşi de joacă. dar şi al lui Mihai. părinţi !Institutor Ciurea Daniela 18 Bostanii – bucuria copiilorE toamnă! Oamenii gospodari se pregătesc săculeagărecolta. guriţă. căci filmul rula pentru toţi . văzu o căruţătrecând pe acolo. în iarba verde-gălbuie au găsit o mulţime denuci..egal dar diferit “ …. dar hai săte ajutăm săsemeni puţincu noi..Cum stătea el pe gânduri. S-a rostogolit pânăîn căruţă şi acălătorit pânăîn oraş. educatoare.. educatoareleşi părinţii. iar pe jos. la micădistanţă. lucrând în echipe. un dovlecel micşi galben. Au întâlnit în cale un nuc.. dar salvarea a venit de la Crina o fetiţădin clasa a III-a care sare foarte des atât în ajutorulei. Rostogolindu-se pe str ăzi a văzut copii zglobii gr ă bindu-se spre gr ădiniţă. încărcatăcu de toate: struguri roşii.Şi asa a mai trecut o toamnăminunată şi plinăde roade.Toamna este un anotimp al belşugului . al încântării simţurilor.Buna dimineaţa.Dumbrava minunată“.În coşul pentru fructe.zărit-o” să ptămâna trecutăla ora de opţional .Văzând cât de frumos e sculptat de copii ... Te primim. doi dovlecei gălbiori.Văzând cănu găseşteo gr ădiniţăpentru dovlecei s-a hotărât săr ămânăla gr ădiniţa copiilor. gutui aurii.Bunădimineaţa. Părinţii au compus câteva povestioare dr ăgute pentrucopii.L-au înconjuratşi au început fiecare să-i deseneze ochişori. sperând săgăseascăo gr ădiniţăpentru dovlecei. luat de la bunicuţa s-au gândit săpunăfructele coapte pentru a-i face osurprizăbunicului. Alba 17 Sărbatoarea dovlecilorGr ădiniţa P. Au participat preşcolarii grupei. Mare le-a fost mirareacând au găsit. S-au gândit săse întoarcăla coşul cu nuci pentru a pleca acasăcu dovlecii..ce peisajextraordinar –super “.Literatur ăpentru copii”.

. doi dovleci cu care s-au lăudatşi la întoarcerea în gr ădiniţă!Autori :Samartean DacianaBode IoanaPurceluşiişi plăcinta de dovleacEra odatăo fermăunde tr ăiau multe animale: găini.. Cornelia Hurmuzache. trei la număr. un program national de micro-finanţări pentru proiecte educaţionale... G. Dragodana.Era tare guraliv!Şi întotdeauna apărea doar atunci când părinţii soseau acasă. jud. au dat de castronul cu bostani . vacişi oi. gr ădinile s-au umplut de roade: mere. bunicaşi fetiţa au copt o plăcintădelicioasă.dornici de a oferi copiilor condiţii mai bune de studiu. nr. bunica se gândi săfacănepoţeilor..G. nasul drept. roşii. chinuit de bătrâneţeşifr ământări.. copiii s-au culcat având în camera lor cele doua sculpturi în dovleac.sustineducatia. se aşezăpe o băncuţăretrasăca să-şi tragăsufletul. a sosit toamna cea bogată.. Prin acest Program dorim: · săaducem . ar ătând o veverităce se căţăra pe un copac. prin obţinerea definanţări provenite din donaţii private. oriunde ar privi.E. arunca mâncarea care nu-i plăcea...silitor la învăţătur ăera unori poznaş. purceluşii de la fermă.!Prof. încare”pretindea” căavea boacănele tuturor copiilor.. spiriduş” –strigar ăcei doi copii in cor. copilul Pavel.Din miezul dovlecilor. apărea „el”şi dădea totul în vileag. jucându-se prinogradă. trebuia să-şicapete libertatea la joacă.-„Un spiriduş”-îngânăPavel-aveaşi el unul în copilărie. Într-o zi.Dupăceşi-a terminat treaba prin ogradă..N.Copil. Ducându-şi nepoţeii de mânăse îndreptăcătre parcul dinapropierea casei lor.preşcolar: Radu Zoica. au înconjurat castronul ca pe un duşmanşi cu pofta lor bine cunoscută. bunicuţa s-a dus săia castronul pentru a face plăcinta. care erau foarte neastâmpăraţi. pere. A mers în gr ădină şi cu mult drag a ales câţiva bostaniauriişi durdulii. ele zac moarte lânga el.. încât trezi purceluşii cu o nuieluşă şi începu să-i dojenească:Niciodatăsănu vămai atingeţi de lucrurile care nu sunt ale voastre !Autori :Draia RaduApostol Cipriana 20 CUFĂRUL AMINTIRILOR Într-o duminicădupăamiază.sustineducatia. cu tot..Sub privirile pătrunzătoare ale bătrânului. Buniculşi băiatul ausculptat din coaja dovlecilor doua feţisoare zâmbitoare. a lăsat dovlecii tăiaţişi pregătiţi pentru plăcinta într-un castron.R. Susţin Educaţia (www. Dâmboviţa 21 Autor: ed.Pavel ieşi din casăhotărât să-şiscoatăgândurileşi nepoţeii la plimbare.T.ro Bucuresti. Odatăcu ea.)lanseaza aziProgramul Sustin Educatia.. se nă pustir ăasupralui înfulecând pe ner ăsuflate bucăţile gustoase de dovleac.strigăBianca. Spiriduş?cu copilăria ta..iar în mâinile-i firave căra permanent un cuf ăr. Făr ăsăstea prea mult pe gândurişi parcăînţelegându-se din priviri..Era de-oşchioapă. micuţii săi nepoţei promoveazăun joc.înv. de altfel. iar el .dovleci durduliişi galbeni.N. organizaţiilor şi instituţiilor din România care pot ajutaşi îşi doresc săsprijinerealizarea proiectelor propuse de dăscali. Dar când se apropie de castron . o razăde soare îi mângâie jucăuşchipul.P. avea un frac negru str ălucitor.-Bunicule!Bunicule!Mergem acasă?Bătrânul se trezeşte din visare.. S-au dus acasă şi s-au gândit săarate bunicii recolta lor .E înconjurat de un adevărat cimitir de frunze. destinat în întregime cadrelordidactice. învăţătorilor şi profesorilor dinşcolile publice din România.Avea ochii marişi pătrunzători. 13 octombrie 2010– Asociaţia Românăpentru Educaţia Tinerilor (A. înainte de terminareavacanţei.-„Spiriduş. BacăuIdée: materialul se poate imprima pe format A2şi folosi cu drag la clasă! Succes! 22 A fost lansat Programul Sustin Educatia! / www. gâşte. Pentru cămai avea ceva treabăprin ogradă. chiar în curte.Bătrânului îi apăru un surâs pe buze. Dupăvara ceaînsorită. într-o toamnăfrumoasă şi caldă.umbla la borcanele cudulceaţădin cămar ă.Jud.nimic ! Gol ! Văzu purceluşii dormind la soare cu bur ţile pline..Şi tocmai când”brava”mai bine.veveriţă.. o delicioasăplăcintăcu dovleac.Burduca. porci. 11 Oneşti. iar când dădea jos pălăria apăreaucâteva fire de păr zburlite.. un papion mult prea mare pentru construcţia sa firavă şi-o pălarie cam pleoştită.Între timp. prin donaţii bancare.P.Dupa cină. Proiectul se adreseazăîn acelaşi timptuturor persoanelor. uita să-şi îndeplineascăunele sarcinigospodăreştişi multe altele.-„Un spiriduş”.-Unde eşti tu.ro ) este un program ce se adresează educatorilor.Supărarea bunicii fu atât de mare. Le-au datşinume: Pocănelşi Bocănel. purta straieomeneşti. printre ramurileîndoliate. epayment sau prin poştă.-Ha!În picioare avea ciubote cu cataramă.

· săcontribuim la dotarea cât mai multor săli de clasăcu resurse de bază şi auxiliare pentruactivităţi educative formaleşi non-formale. o deosebităsemnificaţie prezintă ceea ce realizează şcolarul mic din proprie iniţiativă.ce reuneşte parteneri din toate sectoarele societăţii – instituţii ale statului. fiind învăţătura. încercările originale muzicale.· săar ătam căeducaţia de calitate este posibilă şi depinde de fiecare dintre noi. preşedinte Asociaţia Aret 23 Cunoaşterea copiilor prin produsele activităţii lorProdusele activităţii elevilor reprezintăcăi de cunoaştere a acestoraşi ofer ăposibilitatea pătrunderii în esenţa individualităţii lor. dezvoltându-le spiritul criticşi autocriticCompunerileelevilor constituie un produs semnificativ al activităţii lor. toate constituie activităţi care evidenţiazăaptitudinişi preocupări ale elevilor.în parteneriat cuAsocia ţia Invictus. companii.literatur ă.Nu este acelaşi lucru dacăelevii au fostsolicitaţi săr ăspundăla anumite întrebări sau sătrateze pe larg un subiect sau altul. Activitatea fundamentalăa elevului. precumşi gradul de pricepereşi îndemanare practică. o mascăplânge”-Prof. Pelângăceea ce confecţioneazăelevii în orele de abilităţi practice. reprezentanţi mediaşi persoane individuale care doresc săcontribuie lafurnizarea resurselor educative atât de necesare înşcolişi gr ădiniţe. pânăla cele mai complexe examene.R. de oriunde dinţar ă.studierea produselor muncii sale se refer ă. Nu este acelaşilucru dacăelevul trebuie săredea cunoştinţele învăţate ori săle prelucreze.Şcoala cu clasele I-VIII . softuri educaţionale. se potadresa copiilor cu nevoi speciale. Ele nearatăîn mod direct interesele copiilor.la viaţăcât mai multe proiecte educative destinate preşcolarilor şi elevilor. asociaţiineguvernamentale. Corectarea. Varietatea acestor creaţii ne permite sădescoperim noi aspecteale personalităţii.şi pot cuprinde activităţi educative formale. mulaje.În activitatea de cunoaştere a elevilor nu ne putem baza pe informaţiile obţinute printr-osingura metodă.Creaţiileliterare timpurii. sport.Discutarea testelor în colectivul clasei. etc. Este necesar ăîntrebuinţarea unui sistem de tehnicişi metode în măsur ăsăreflectezeactivităţile multiple.Prin apropierea de elevi.sustineducatia.). ecologie.Caracterul testelor de evaluare contribuie la formarea unei opinii asupra nivelului decunoştinţeşi în sublinierea anumitor tr ăsături individuale.Confecţiilerealizate de elevi permit pătrunderea mai adâncăîn sfera individualităţii. câtşi non-formale.E.T. Compunerile stimuleazăanalizaşi aprecierea sistematicăa însuşirilor personaleşi a faptelor fiecăruia. echipament de laborator. discutareaşi aprecierea unor astfel de compunericontribuie la dezvoltarea capacităţii de exprimareşi poate servi ca stimulent pentru activitateacreatoare de mai târziu. evidenţierea unor aspecte pozitiveşi sublinierea celor maifrecvente greşeli stimuleazăla elevi autoreflecţia. muzică. la cunoaşterea realizărilor pe care leobţine în practicaşcolar ă. începând de la rezolvarea celor mai simple problemeşi elaborarea temelor pentru acasă. Între acestea se aflătestele de evaluare curente... înşcoalăori în afara ei. machete. pot cuprinde o gama largăderesurse (căr ţi.Văinvităm săsusţineţi educaţia alături de noi.David Prodan’’ SălişteaProf. Manciulea Mihaela Elena 24 25 Reciclareşi refolosire la grădiniţăprin confecţionarea măştilor pentru carnaval-material pentru concursul . fizică.Programul Susţin Educaţiaeste un program initiat deA. realizarea ingenioasăa machetei uneicontrucţii. putând duce uneori la descoperirea timpurie a talentelor autentice.care oglindesc gradul de pregătire a elevului în comparaţie cu cerinţele programeişcolare.Cristiana Anca. Nicoletta . care duce uneori la destăinuiri ce înlesnesc pătrunderea în viaţaafectivăa acestora.Mai multe informaţii despre Program.). planşe. întreaga personalitate a fiecărui elev. în primul rând. Cu toţii dorim săfacem viitorul prin educaţia copiilor. modalităţi de participareşi donaţii lawww.ro.Creaţiile originale sunt expresii ale interesului elevilor şi ale tendinţelor de valorificare aînclinaţiilor şi aptitudinilor acestora. pot fi depistateşi alte forme ale activităţii lor. Compunerile libere pot da câmp larg imaginaţiei. etc. săle punăîn practică. Proiectele eligibile în cadrulProgramului Susţin Educaţia: pot fi din orice domeniu (matematica.O mascărâde.

bucăţi de cutii sau chiar cutii. hârtie). cutie pe care amamenajat-o special pentru reciclare. Am ales modelele. plimbărileei gânditoare. nu mai tăiem alţi copaci. nu acesta este motivul. carton. Cugir. Cel mai mare beneficiu de mediu al reciclării este legat nu dedepozitarea reziduurilor.. le-amrearanjat astfel încât oricine vede rodul muncii noastre săr ămânăimpresionat. plastic. comparativ cu a începe producţia cu materiale primare. bătrânul stejar. am adunat resturi de hârie.obiectau ceilalţi copaci.-Nu. str ălucirea din ochi.Am învăţat copiii cătrebuie sărefolosim hârtia. reciclaţi! 26 De ce copacii î şi schimbăculoarea toamna?Era odatăo vreme în care frunzele copacilor nu-şi schimbau culoarea toamna. Mult mai puţinăenergie este necesar ăpentru a transformamaterialele reciclate în produse noi. Principiul e simplu: refolosimhârtia pânăne plictisim. astfel încât utilizarea lor în procesul de fabricaţie presupune o activitate mai curată şi un consum mai mic de energie. în procesul de fabricaţie. cur ăţireaşi prelucrarea în bunuri utilizabile similare sau diferite. în special pentru micuţa noastr ă prietenă. Cam asa ar ar ăta teoria.HuştiucGrupa mare AlbinuţeleG. Reciclarea elimina poluareaşi conservăresursele naturale. fiecare emiţând ipotezeşi susţinându-le cu argumente puternice. Deşeurile sunt păr ţi din materii prime sau dinmaterialele care r ămân în urma folosirii lor şi care nu mai pot fi utilizate. Tocmai de aceeea ne-am gândit săconfecţionăm măşti pentru carnival din materialerefolosibile. Nimic nu se pierde. obosiţi de atâta fremătat.-Ce se întâmplămicuţei noastre prietene ? Ce putem face pentru a o ajuta ?Mestecenii.Reciclare înseamnăcolectarea separatăa deşeurilor (sticlă. natura o iubim!”.Astfel.Deviza noastr ă: . galben. materialele corespunzătoareşi ne-am apucat serios de lucruExistăanumite avantaje ale reciclării. avem grijăce facem cu materialele din plastic. dintre care amintesc câteva. oamenii deveneau posomorâţi o datăcu sosirea frigului. r ăspundeau fagii.Ocrotiţi natura! Reduceţi. portocaliu. Acesta zâmbişi spuse:-Am ascultat cu foarte mare atenţie discuţia voastr ă şi sunt încântat săvăd căîn jurul meu tr ăiesccopaci atât de bunişi de generoşi. ei hotărâr ăsăse adreseze copacului cel mai înţelept din pădure. a materialelor rezultate din reciclareşi mai puţin a celor primare. Lor le plăcea râsul ei.-Dacăe tristă. teii fremătau.P. să aduci chiar o mică. dupăplecarea fetiţei spre casă.dar practica e altfel.Suntem ecologişti voioşi.Materialele recuperate au fost deja purificateşi prelucrate anterior. o datăcu venirea toamnei? Când cerul .E deosebit săpoţi contribui la îmbunătăţirea mediului înconjur ător. Tocmaide aceea când lucr ăm cu hârtiaşi ne r ămân bucăţele. le adunăm în Cutia verde. Mi-a venit o idee: de ce sănu ne pictăm frunzele în culori diferite. confecţionarea.Plopul întreba cu un aer gânditor:-Poate pentru cănoi ne pierdem frunzele?-Dar ei îi place atât de mult sămeargăpe covorul verdeşi moale pe care noi îl întindem pentru ea. plopii. Ele cădeau pe pământşi r ămâneau verzi. Alba Reciclarea este una din metode de a proteja planeta de poluare. Vinerea.obiectele care nu ne mai trebuie le donăm sau le găsim o nouăîntrebuinţare. bineînţeles căaceastăcutieverde ne e de mare ajutor. jud.Astfel. ci de conservarea energieişi a resurselor naturaleşi prevenirea poluării prinutilizarea. săpoţi. fiindcăun copac plânge când este tăiat. le-am împodobit.N. brute. dar însemnatăcontribuţie la protejarea mediului înconjur ător. ei începur ăsăexamineze într-un mod foarteserios situaţia. Cel mai indicat este să folosim materiale pe care pământul le poate absorbi naturalşi reintegra. încă p de mic. copacii examinar ăproblema sub toate aspectele. Caşi cerul. dar nu reuşir ăsăgăseascăunr ăspuns.ruginiu. Copacii din aceastăpădure erau foarteneliniştiţi văzând atâta supărare în ochii fetiţei.Şi-a pus un palton căldurosşi căciuliţă. refolosiţi. Înacele locuri tr ăia o fetiţăcare nu f ăcea nici ea excepţie de la regulă… Plimbându-se prin păduricea preferată. totul se refoloseşte. ea se întreba care era motivul tristeţii sale. roşu. Cum asta? Cam cum arată schema de la circuitul apei în natur ă. Într-o zi. împreunăcu preşcolarii. Unele deşeuri pot firevalorificate.Reciclarea conserva energia. poate este din cauza frigului ? se întrebau mestecenii.Analize detaliate au evidentiat faptul ca aceste beneficii de mediu ale reciclării sunt cu mult maieficiente decat orice alte actiuni de protejare a mediului. În sfâr şit. care îşi fac griji pentru oameni. În următoarea etapă.

inca de la naştere. el fiind capabil de tr ăiri religioase datoritaelementului esenţial primit prin Botez – credinţa ca dispoziţie. Copacii se privir ăzâmbind cusubînţelesuri. Despre sensul si importantaeducaţiei religioase.X.A ta mână.Celor mari si celor mici. ne raportam la fiinţa divina.devine tristşi întunecat. Grădiniţa P. Educaţia moral-religioasa trebuie sa .Aştepta să-i vinălocul. munca. Mântuitorul introduce un nou principiu educativ.Dupăvara cea cu flori.Izbucnind într-un râs zglobiu. sfioşi. aparatori si creatori de înaltevalori spiritual-morale si materiale. Acest element poate fi cultivat prininfluente educative deoarece copilul dovedeşte o inclinare proprie spre educaţie.În livezi fructe ne-ngână.De-a lungul secolelor.In aspiraţia noastr ăspre perfecţiune. aceştia îl vor căuta pe Hristos in adâncul sufletului lor. Aceasta credinţa isi are r ădăcinile adânc înfipte ininvatatura Bisericii – „Mama a neamului romanesc” aşa cum a numit-o pe drept cuvânt NicolaeIorga. pentru ca El estesingurul model formativ existenţial.P.7 DevaReligios dintru început si increstinat odatăcu formarea sa ca popor. cls. daca toate celelalte domenii au o valoare integrativa. A doua zi.a VIII-a E. tu. etice racordate la personalitatea fiecăruia dintre noi simaterializarea in comportamente integratoare in viata comunitatii. Biserica si Scoala au plămădit adevăraţi creştini si romani. estetice. Nr. când fetiţa ieşi în stradă. Ei hotărâr ăsă-şi schimbe culorile f ăr ăa mai pierdetimp. educaţia a fost strâns legata de religie.necunoscut contemporanilor : principiul coeducarii.Popescu Monica. Ne ajuta sa construim unsistem de valori spirituale. văzu cătoţi pomiişi pământul erau acoperiţi de soare. adorarea aspectul. care este o realitatea fiinţei lui. fetiţa ridica cu picioarele razele soarelui de pe pământ. scriind despreinteracţiunea valorilor preciza ca. împlinind caracterulecumenic al invataturii religioase. ca nişte mii de jerbe de aur.6. îşi mişcar ăbucuroşi ramurileşi frunzele pentru a salutaideea grozavă şi atât de simplăa bunicului Stejar.Prin educaţia religioasa trebuie sa realizam o cultivare a spiritului. 13-15)”.De aceea Mântuitorul nostru Iisus Hristos pune copilul in mijlocul activităţii Sale prin indemnul :„Lăsaţi copiii sa vina la Mine (Marcu. Ciurea Daniela .Şi cu drag noi te primim. o-ntinzi. prin care nu numai copiii au întotdeauna deinvatat dar si oamenii. Eaapeleazăsi isi găseşte unele premise care o fortifica in educaţia civica. Deva 28 O abordare interdisciplinarăa religieiInst. istoriceşte a fost aşezat pe bazecreştine.În legume eşti bogată. morala. ea de gr ă bi spre păduricea ei.Unul din obiectivele-cadru ale religiei ca obiect de studiu. bucurie. familie. estetica. practic constând in morala siaspect religios.Şcoala . neamul nostru romanesc adăinuit prin vremi cu credinţa in Hristos.Studiul religiei trebuie sa conducăpe fiecare copil la înţelegerea deplina a relaţiei dintre religie siviata. Alergând printre copaci. sufletul copilului se afla instare de predispoziţie spre educaţie si religiozitate..Educaţia creştina are ca scop mântuirea si transformarea sufleteasca dupăidealul pe carecreştinismul îl infatiseaza prin viata Mântuitorului Iisus Hristos. la Dumnezeu.Cu o mie de culori. toamnă-mbelşugată. vorbeşte si filosoful culturii si esteticianul Tudor Vianu care. Dar noi putem săne color ăm noi înşineşi săacoperim pământul cu culorile soarelui: galbenaprinsşi roşu călduros.Sensul educaţiei religioase porneşte de la faptul ca. Mitrache Ofelia 27 Scrieri de toamnă ToamnaToamna cea îmbrobodită. Daca vom reuşi sa sădim in sufletele copiilor tainacea mare a credinţei. religia seconstituie ca o valoare ce da sens integrator celorlalte direcţii ale cunoaşterii.Struguri dulci în vii atârnă. soarele îşi face apariţia totmai rar.Cercetările in domeniul psihologiei copilului ne arata ca educaţia moral-religioasa este posibilade la cea mai frageda vârsta.Toamnă. este cunoaşterea si adorarea luiDumnezeu : cunoaşterea fiind partea teoretica.Alice Voinescu”Drobeta Turnu Severin. suferinţa si bine. uimiţi de atâta înţelepciune. voinici.Educatoare: Popa Adriana-BiancaGrădiniţa P. iar preşcolarii cu tr ăsăturile de voinţa si caracter in formare suntreceptivi la influentele exercitate asupra lor.Invatamantul romanesc nu a fost numai laic sau numai religios.prof.Bucuroşi.Ţie toamnă-ţi mulţumim.P. Ce ziceţi ?Copacii.Poartaşcolilor deschizi. Nr. In cultivarea sufletului educaţia religioasa nu este unilaterala.

nu se „predă” cu uşurinţăoricui. universul lor sufletesc. căel. copilul va realiza cătrebuie săacorde “drept la existenţă” tuturor elementelor mediuluidin jurul său.comportamenteleşi convingerile formate copiilor la o vârstăcât mai fragedă. înf ăţişând cu spontaneitate universul copilăriei. un teatru de pă puşi.care sfâr şeşte prin a te emoţiona estetic.Inspiraţia copiilor apare în condiţii emoţionaleşi mentale deosebite.Educaţia este posibilăîn toate perioadele vieţii omeneşti. un spectacol. Treptat va înţelege căorice acţiune de distrugere sau exterminarea de orice fel este câtse poate de dăunătoare pentru căstricăechilibrul naturii. au rolul lor stimulativ în educarea creativităţii copilului. 15 29 Jucându-ne cu plastilină În perioada preşcolar ă. am planificat. nr . ale ficăruia dintre noi.Institutor: Irimescu Axenia Veronica GrupŞcolar „Vasile Cocea” Moldoviţa. jud. Apoi se continua potrivit nivelului de înţelegere a copilului pentru a seforma in sufletul acestuia impresii. dragostea de frumos este de ovârstăcu umanitatea. copilul îşi exprimăadecvatşi mai deplin emoţiile. când vocabularul este în formare. un diafilm sau o poveste. iar fiecare acţiune negativăa noastr ă. în deplin acord cu obiectivele educaţiei ecologice activităţi care săr ăspundăinteresuluide formare educativă şi optim .sunt cele care se păstrezăcel mai bine toatăviaţa. modul lui de a gândi. „Pr ă jituri pentru musafiri”. o vizităla muzeu.În faţa artei infantile. alinieişi a formei. dar destulde eficientăîn planul emoţiilor şi sentimentelor: transpunerea copilului în locul elementului dinnatur ăcare a suferit o agresiune din partea omului. nu ne putemopri în a recunoaşte împreunăcu Baudelaire că„geniul înseamnăcopilărie regăsitădupăplac”. din sentimentele care-l stă pânesc pe copil în anumite împrejur ări. Preşcolarii trebuie să realizeze căproblemele mediului înconjur ător sunt ale lumii întregi. am realizat în cadrul proiectului tematic ”Eu si familia mea” lagrupa micã-mijlocie: „Gr ăunţe pentru puişorul din curtea bunicii”. impunându-şi propria lor viziunedespre lumea înconjur ătoare. Se poate spune ca sufletul cel mai propice pentru educaţie este sufletulcurat al copilului. a punctului. din viaţa interioar ăafiecăruia.Jucându-ne cu plastilină.Din încercările de a surprinde specificul educaţiei religioase.înceapăinca din primii ani de viata in familie. prin intermediul culorii.un desen animat. dorinţele.P. În plus. deşi destinat omului creator. însăeducaţia prin artă şi pentru artătrebuie săvinăîn întâmpinarea acestor mici artişti. la majoritatea copiilor. se pot extrage următoarele tr ăsăturiale educaţiei religioase :Continuare în nr.Educaţia ecologicăare semnificaţia deprinderii unui anumit mod de a înţelege relaţia dintreomşi mediul de viaţă. simţurile sunt por ţile acesteicetati sau întăriturile lui. ale căror bogăţii sunt „descoperiri fericite”şi nu rezultatul unor cercetări laborioase. care nu este numai al său. în faţa acestor opere atât de inspirateşi totodatăpline de adevăr. scenădin povestea „ScufiţaRoşie”.O vizităîntr-un atelier meşteşugăresc.11 Alba IuliaProtecţia naturii devine tot mai mult una dintre cele mai importante preocupări ale societăţiicontemporane. Interesulşi dragostea pentru natur ăsunt.Odatăcu demararea Proiectului Naţional Ecogr ădiniţa printr-o strânsă şi eficientăcolaborarea noastr ă. cişi al plantelor şi animalelor. Sufletul copilului poate fi întărit ca o cetate. Pus în postura celui agresatşi care nu se poateapăra singur. percepţiile. instinctive. organizatşidesf ăşurat. GPN Moldoviţa 30 COPIII – PRIETENI AI NATURIIEd. dar poate apareşi în stări pasive. în lipsa unor cuvinteşi a unor expresii verbale completeşi complexe. Este tot atât de adevărat că frumosul are demnitatea sa. poate săafecteze în mod distructivnatura. Mureşan NiculinaGrădiniţa cu P.Copiii pot gusta încăde la fragedăvârstădin plin bucuria creaţiei. dovedind încăo datăcă. deprinderi de conduita si sentimente cu ajutorul cărora sădevină o adevăratăpersoanădeshisăcomuniunii cu Dumnezeu. oricât de insignifiantăar fi.Pentru a le forma copiilor o conduităecologicăputem porni de la o ideee simplă.Manifestările copiilor de a modela sunt cât se poate de fireşti. educatoareşi a copiilor din grupele pe care le-am condus. de asemenea educaţia religioasa este posibila in vârsta copilăriei deoarece însuşi sufletul copilului are in interiorul sau cele necesare pentru acestea.Frumosul exercităo nestăvilităchemare asupra fiinţei umane. preocupările.Suceava.

artele plastice. cu nepăsare.Măîmbracă.nr.. Am amplasat în sala de grupăplanteornamentale: ficuşi impunători.activitate practica « Ornăm sandvişuri cu legume « urmatăde masafestivă« Sărbătoarea toamnei » . 4 Deva 37 POEZII CU MESAJ ECOLOGICÎN LEAGĂNUL PLANETEIAud cum plânge firul ierbiiŞi fluturii pe înserat. preşcolar prof.În picioare-am opincuţePe cap. miscarea.Ed. precumşi viitorului programşcolar. Alba 33 Din colecţia . socialul dialogheazăîntre eleşiimplicit cu copiii.RomânaşulIată-mă.P. programe artistice adecvate cu ocazia unor evenimenteecologice.Cu legume colorateFructe mai înmiresmate. 15 31 GR ĂDINIŢA P. Nicoletta Huştiuc. plimbări.P. Jocul insăîi capteazăsi îi atrage îndescoperirea a tot ce îi înconjoar ă. Dan Sanda.N. educatoarelegrupei. Vinerea 34 35E toamnăiar !GrupaMargaretelor văsalută şi văîmbr ăţişeazăcu drag !Am discutat cu doamnele educatoare despre acest frumos anotimpşiam f ăcut mai multe activităţi interesante despre care vrem săvăspunemşivouă:. convorbiri. care fatămareSe mândreşte căle are?Amşişor ţuri tot frumoaseCum leştie mama coase. vizite.Ploişi vânturi reciFrunze pe poteciUmbreluţe deseToamna săînveţe. activităţi practice. Nicoletta HuştiucG.nr 7-G.P. trandafiri japonezi. Ilie Elenaşi inspectorşcolar înv.concepute pentru acoperirea problematicilor educaţiei ecologice îngr ădiniţă.Iar la gât mi-am pus mărgeleTot dintr-ale mamei mele.« Margaretele » .excursii.Mi-am propus o planificare a activităţilor ecologice care săcompleteze cunoştinţele dinactivităţile de cunoaşterea mediuluişi prin care am selectat acele teme care prezintăinteres deosebitşi-l implicăpe copil.Te rog.Coşurişi hambare plineVine toamna.prezentare de carte « Culori de toamnă» . năframa cu floriIar la brâu port tricolor.În leagănul planetei vii!CÂT NU E PREA . 10 fetiţeşi 16 băieţi. nr. las săvie.Continuare în nr. literatura.P. prof. frumuşele.P. P. 7 – structura P. drumeţii..P..Poezii culeseşi folosite deed. obiectivele urmarite vizeazăformarea unuicolectiv unitşi disciplinat care săfacăfaţăcu succes cerinţelor activităţilor zilnice alegr ădiniţei.G. puişor. ascultăglasul lor Şi nu lăsa planeta dragă.În acest anşcolar. G.PITICII” formatădintr-un număr de 26 de preşcolari. pe lângăoferirea unui mediu protector şi stimulator.mai multe convorbiri printre care ce ne-a plăcut cel mai mult.Văîmbr ăţiseazăcu drag .N.Ascultătu. teme ce se pot realiza prin observări spontane. Berbeceanu Gabriela. cu zurgălăiCum stăbine la flăcăiŞi cu cuşma pe-o urecheCa săle fiu drag la fete.P. 4 Deva. câte-or fi.G..Plâng pomii ar şi de prin pădureŞi dulcea apăde izvor.Spune. Hunedoara 36 RomâncuţaIată-măsunt româncuţă Sunt micuţă.Distruge tot ce-a fost lăsat. dar dr ăguţă. dragăcopile. sunt românaş Tata zice că-s fecior Iar ămama. Ilie Elenaşi Berbeceanu Gabriela. anotimpul hărniciei” . activitate practicăîn care am realizat colaje.Prof. de aceea experimentele fac parte din activitătiledorite de grupa noastr ă.Săgeamăde durerişi dor!Respectătot ce-a fost creat. veritabile colecţii de cactuşişi violete de Parma.Căci omul azi. cugir.P. îşi propun stabilirea unei atmosfere plăcuteîn care muzica.doamna educatoare Crişan Titianaşi doamnaeducatoare Cean Luminiţa de la G.Nr..P.P.multe jocuri muzicale cu textşi cânt ..Am altiţă-n patru iţeCu pumnaşi mititelaşiPoale mândre c-ale meleMititele.« Micuţa vr ă jitoare » . jud. jud. măgăteşteUite-aşa pe româneşteCu opinci..Pâng florile de pe câmpieŞi păsărelele în zbor.7 Deva.. nr. Vinerea.Spre bucuria tuturor:Şi apaşi câmpia verdeŞi aerul îmbietor Şi florişi păsărişi insecteŞi animale. 4 DevaSuntem grupa mare/pregătitoare .Ca săîţi fieţie bine.Regulile grupei realizate împreună”.am decorat clasa cu lucr ări colectiveşi multe roadeşi flori aletoamnei . Hunedoara 325 noiembrie2010 – 130 de anide lanaştereascriitoruluiromân Mihail Sadoveanu(1880-1961) ToamnaCu rochiţăar ămieŞi frunze îngălbeniteZâna toamnăo săvieCu fructeşi cu codiţe.Toamna .P.Nr.În anulşcolar 2010-2011.Am acţionat pentru crearea unui cadru ambiental cât mai plăcutşi ecologic care săneserveascăca suport pentru organizarea activităţilor. jud..

P.Şi Cristi vorbea. zi de zi.Cu paşi micuţi. părea mai degrabăcăsuţa piticilor din poveste…Acum.Iar capra neagr ăsaltăpe poteci. Nu risipi bobul galbenŞi nici rodul pomilor! Nu strivi biata furnică Ce trudeşte pe ogor.Te zbaţi s-ajungi acolo sus pe culme. Abia aştept să-ţi citesc despre Zâna Zorilor. îl ducea pânăîn dreptul ferestrei deschiseşi stătea aşa cu el.Săînvăţăm săpreţuim viaţa!Cât fumul gros n-a înecat planeta. copii gălăgioşi.Sădevii om mare.Şi cum îi aude glasul.. Când auzea glasul blând al mamei sau când îi simţea mâna caldăpe frunte. .Uneori.Vom vieţui în Leagănul-Pământ.. hăt! la prânz.…Şi a venitşi ziua aceea.Fiindcătoate-n lumea asta.7PORUNCA Nu schilodi rândunicaCeţi-a ciripit la geam.LUCICA NECHIFOR G. ed.Oameni gr ă biţi.Cât florile-şi emanăfin parfumul. încercând să-l trezească. în vârf. deschide fereastraşi îşi salutăprietenul drag.Săne-amintim c-am poluat pământulCe-a fost lăsat sădăinuiască-n veci!Cât pe pământ mai picur ăcu rouă. dragul meu.-Ştii. despre Insula piraţilor sau despre fantasticele aventuriale lui Harry Potter. Cristi este în grupa pregătitoareşi se pregăteşte sămeargălaşcoală.. În fiecare dimineaţăse aud douăciocănituri în geamurmate de un glas prietenos :-Gata.Cristi sare sprinten din pat.TÂRZIU!Cât păsări gureşe mai ciripesc în crâng.Cât roiuri de albine robotesc pe câmp.Toate îşi au rostul lor. somnorosule.În noul nostru drum. cu acoperişul roşuşistraturile de flori frumos aranjate. stropii grei ne r ăcoresc pe frunteSăne-amintim cămai sunt multe de f ăcut! 38 Cât vântul linşopteşte printre frunze. De multe ori stăde vorbăcuvechiul său prieten despre acest lucru. omule.Eu sunt aici.Dar Mica îl lua în braţe. peste cateva luni voi fişcolar. Iar Cireşul îl aştepta cu bucurieşi-l ridica. puiule de om!R ăsarişi creşti asemeni unui pom. care îl ajutăsăse trezeascăla timp. prin fereastra deschisăa văzut acelaşi cireş. pânăsus. zile de-a rândul.. ca prinvis.Şi. dintr-un om mai mic.Şi.Cât vara. maiîntâi plin de flori ce-i umpleau camera de miresme. de cândCristi era în grupa mică.Iar tu. merge voios la gr ădiniţă. Sunt prieteni de mult timp. f ăcându-i voios cu mâna.Şi de atunci au r ămas prieteni. î ţi spun cu interes:Săai noroc în toateşi foarte multSUCCES! 39 PRIETENUL MEU.un băieţel la fel de năzdr ăvănel. Voi fi foarte ocupat fiindcăva trebui săînvăţsăscriuşisăcitesc. căte aşteaptăo nouăzi de lucru !Este bunul său prieten. se ascundea în frunzişul desşi de acolo urmărea forfota de pe stradă. în timp ce se îndrepta spreşcoală.MOINEŞTI.dator eştiSăle îngrijeşti de zor!Dumnezeu te-a pus pe tinePeste tot stă pânitor Şi apoiţi-a dat porunca:Fii vajnic ocrotitor!Autor. vorbea întruna f ăr ăsăoboseascădespre ce va face el când va fişcolar. de sus.Cât încăapa-i bunăde băut. CIREŞUL povestireCristi este un băieţel-năzdr ăvănel care locuieşte într-o casăfrumoasăla periferia oraşului în carelocuiescşi euşi care. dar mai micşi mai somnoros. Dar Cireşul? Credeţicăavea astâmpăr? Nici vorba! Din când în când frunzele-i tremurau ca scuturate de vânt. apoi plin de cercei roşii ce se ascundeau printre frunze. totul se vedea din ascunzătoarealui. Nu hăitui căţeluşaCare latr ăpe maidan! Nu tulbura cristalinulApei limpezi de izvor. în fiecare dimineaţă. cu sfaturi de la mine. Nici pe harnica albină Ce strange mierea cu spor! Nu pârjoli iarba verdeCe hr ăneşte-ntreg popor De păsărişi animale.aceea vaşi secera”Galateni 6. Îi era dragălui Cristi gr ădiniţa lui.era lafel ca în braţele ocrotitoare ale Micăi. Cireşul ascultar ă bdător şi din când în când îşi clătina uşor frunzele pentru a alunga somnul care-i dădea târcoale. Cireşul din faţa casei. e vremea săte trezeşti! Hai. când voia săfie singur.Când se întorcea de la gr ădiniţăvenea întotdeauna să-şi salute prietenul.Să-nlături răulşi să-nveţi ce-i bine. pentru-a te ajuta un pic.Cât trandafirul nu-şi ascunde faţa. maşini alergând în susşi-n jos pe stradă.Sănu ucizi”.Chiar şi gr ădiniţa se vedea de acolo. îl vedea pe Cristi cu ghiozdanul în spate. mângâindu-l.Cât soarele nu ne topeşte încă. P. era puţin lucru ca . se întorcea uşor şi.Îţi faci un mic locşor prin lume. pânăcedeschidea ochii. Se simţea bine între crengile bătrânului Cireş. Cu Mica de mânăbaiatul a pornit emoţionat spreşcoală.BACĂUÎmi semeni mult. Nu văamăgiţi: Dumnezeu nu se lasăbatjocorit:Căci ceea ce va semăna omul.Ce.ION CREANGĂ”.Ca săpoţi tr ăi uşor! Nu împuşca porumbelulCeţi-a fost trimis ca solŞi apăr ăpe PământTot ce-ţi e folositor. cu braţele sale puternice. cuMica lui dragălângăel ar fi stat în pat până.

intervine înţeleptul pădurii. mai întâi. Este ultima parte din cele patru păr ţi ale anului.Şi în fiecare zi. Ea pregăteşte Natura înaintea gerurilor puternice. Ele se numescanotimpuri. Sănu bemşi sănu vorbimcu gura plină. Apoi. Am mai f ăcut câţiva paşişi privirea mi-a fost atrasă de un pomişor ce se legăna uşor sub adierea vântului. totul pare adormit. toatălumea. Este perioada în care îmi este cel mai cald. paşii m-au purtat pestr ăduţa liniştităde la periferia oraşuluiAm căutat cu privirea căsuţa cochetăstr ă juităde un cireş. Aceasta îi zise:-Uită-te în jur şi spune-mi ce vezi. Ea acoper ătot cu o plapumăalbăcaşi cum ar vrea săo ascundăpe Doamna Natur ă. Eaîntrebăatunci pe înţeleptul pădurii. Văd în pomi semne care promit o recoltăbogatăde fructe. Toate acestea se întâmplăTOAMNA. încât copacii îşi pierd de spaimăfrunzele galbene. Ieri. este minunat! Câteodată. Vreau săascult mai departe povestea ta. Bacău 41 Cele patru anotimpuriEra odatăo căr ăruie ce se tot mira de ce nu a văzut niciodatăfaţa Doamnei Natur ă.Şi sunt atâtea insecte care dauspectacole de balet în aer când se lasăseara! Pe scurt. înţeleptule?-IARNA! r ăspunse bufniţa. câmpiile pustii.prietenul său cel mai bun sătr ăiascăprima lui zi deşcoală?Şi era atât de mic!Cum se va descurca ?!Dar iatăcăbăiatul a intrat pe poartărâzând . Pur şi simplu tu tocmai mi-ai vorbit despreVAR Ă. gălăgioşi. Albinele vin la culesîn florile mele. Ceea ce este amuzant este că ele formeazăun strat protector pentru ciuperci. e aşa de frig încât o pudr ăfină albăcade din cer. Chiar şi florile parcăs-au înmulţit ca prin farmec. Aceasta este PRIMĂVARA! Ce mai vezi?-Oh! Acum nuştiu de ce.Deodatăspre el s-a îndreptat vesel un băieţelşi a început să-l mângâie cu drag. cum se numeşte ea. Copacii sunt goi. stăteau de vorbă şiapoi se apuca de lecţii. Dar pe acel loc se ridica acum un bloc delocuinţe în faţa căruia. Acum aştepta cu ner ă bdare săafle tot ce f ăcuse Cristi în acea zi. Era un pui de cireşce încerca să-şi facăloc spre soare. dar zilele sunt mai lungi. Unde mai văzusem euaceastăimagine?Voi văamintiţi. Îmi place aceastămare sărbătoare. Mitrache OfeliaŞcoala “Alice Voinescu”Drobeta Turnu Severin 42 Nu trebuie sămâncăm niciodatăgrăbit sau nervos.Înţelegeţi.P. mai puţin eu.Şi eleşi eu suntem acoperite cu un covor pufos roşu-auriu. Copacii sunt unii plini de muguri. Am deasupra meaun cer albastruşi nişte norişori vagabonzi. Ce fericit era Cireşul ! Simţea cănimenişi nimic nu va putea săstrice prietenia lor…Şi au trecut aniişi odatăcu ei multe schimbări s-au petrecut peste tot în oraş. Iubesc aceastăperioadă. GrădiniţaGhiocel Moineşti.P. Mai grave sunt discuţiileneplăcute din timpul mesei.împodobit cu bobiţe roşii. alţii au deja unfrunzişstufos.Şi aşa.-Acum . cotiturile mele se împobobesc cu o mieşi una de flori.Soarele este atât de puternic! Altfel. o bătrânăbufniţă. Băiatul s-a aşezatlângăelşi a început să-i povestească. îi plăcuse laşcoală!Cireşul s-a mai liniştit. pare să ştiece se petrece. de cetotul este aşa?-Pentru căDoamna Natur ăface foarte bine lucrurile. jud. Este nu numai oregulăde politete. De-abia dacămai pot vedea rândunicile care vin să-mi spună“la revedere”. ea se pregăteşte sădeace are mai bun. cişi o prescripţie medicală. viaţa noastrăeste destul de stresată. fluturii se joacă. sunt bătrână!Prof. JUDEŢUL OLT 40 Mandalăcreatădeed. Este enervant!-Îţi voi explica eu tot.-Euştiu toate astea. când venea de laşcoală. Săne bucurăm de prilejulpe care ni-l oferăo masăîmpreunăcu familia. E linişte profundă. continuăpoteca. se jucau caţiva copii. zilele sunt mai scurteşi nopţile mai lungi. lor nu le place frigulşi atunci pleacăspreţări mai calde. Spune-mi. Domnul Vânt cântăuneori atâtde puternic.-Ei bine. râde bătrâna bufniţă. totul în jurul meu este magnific! Florile pomilor audevenit fructe ademenitoare. Oamenii care încearcăsămănânceşi . Murariu Mioara. În acest moment.NR. Cristi se oprea mai întâi lângăprietenul său. Câmpiile sunt acoperite de grâul care devine auriu sub razelesoarelui.apare un bătrân cu hainăroşie într-o sanie… El măfelicităpentru vâscul meu frumos. ai zice căDoamna Natur ăvrea săreînceapătotul de la zero! Norinegri udămereu pământul meu cu ploi care fac băltoace mari. Săle evitămşi săne impunem săfim calmi. Spune-mi mai departe ce vezi!-Apoi. totul o ia de la capăt…Acum te las. Pentru mine e timpul sămăculc. copii ?PROFESOR: IOANA CHIRICI G. primesc vizita păsărelelor care îşiconstruiesc cuiburi pentru puişorii lor.5 SLATINA.Şi într-o anumitănoapte.

ILIA.Toamna. Lă sa ţ i-l să citească orice text şi să asculte orice muzică îi cade în mână . daţi-i copilului tot ce vrea. 2 Cugir. deliciosDin struguraşi este stors.Dacăvoi măascultaţi. Evita ţ i să -i spune ţ i “nu este bine”.Dacăavem câini sau pisici.Şi in coşzâna ne-aduceFructe multe. mai târziu .4.Şc. dar l ă sa ţ i-i spiritul să se hr ă nească cu de şeuri.. I-VIII nr.Şi sfatul meu îl urmaţi.1.12. profesorii şi poli ţ i ştii. Da ţ i copilului câ ţ i bani de buzunar vrea. Este de prost gust să ţinemdegetul mic uşor ridicat când mâncăm sau când bem.TOAMNAA sosit toamna la noiCu r ăceală şi cu ploi. Fi ţ i de partea lui în disputele cu vecinii .Vinul dulce. Strângeţi ceea ce aruncăpe jos.8. Nu-i asiguraţi nici o formare spirituală.Asortate în panereSăne bucur ăm de ele. A ştepta ţ i-vă la o via ţă grea. JUD HUNEDOARACREAŢIE PROPRIE TOAMNA. aceştia n-au ce căuta în sufragerie oricât demult i-am iubi. care săne ajute să conştientizăm modul în care se poate influenţa negativ sau pozitiv caracterul copilului nostru încăde lavârsta cea mai mică.Rugămintea mea ar fi:Spuneţi mai departe copii!Caşi alţi copilaşiMicuţeişi dr ăgălaşiSăcunoascăsfatul meuŞi să-l urmeze mereu! 48 Săne mai amintim de-o toamnă…când eramşi noişcolari.P. Când are probleme serioase. Trebuie săfim atenţi ca buzelesa fie mereu închise în timpul mestecatului. "nu maiştiu ce sămăi fac. întrebări sau afirmaţii de felul : "cu ceam greşit ?" sau . Primul gând care îmi vine în minte este legatde câteva "reguli" pe care le-am aflat cu câţiva ani în urmă şi pe care mi le-am notat cu ideea căsigur îmi vor folosi într-ozi.. SÂRBI. cişiprilej de incidente.Copacii plâng că-s goi. privind aceşti mici…temerari!Prof.5.". Nu-l l ă sa ţ i niciodat ă să şi-i câ ştige singur. În felul acesta va creşte cu convingerea că toatălumea trebuie să-i ofere orice are el nevoie. din partea părinţilor în special.TOAMNAToamna cea bogată. Aceasta îl va face să cread ă că esteamuzant.totul va merge r ău în familie. În felul acesta ei nu vor fişocaţi când. 3.Şi cărniţa este bună. Par simple la prima vedere. Probabil ve ţ i avea nevoie să fi ţ i preg ă ti ţ i pentru ea. Faceţi-i pe placşi împliniţi-i toate dorinţele în materie de confortşi hrană.. iar printr-oanalogie se pot găsişi altele. Când spune cuvinte urâte.Galbeneşi ar ămiiŞi mai multe ruginiiDau covorului culoareŞi-l gătesc de sărbătoare.6.Multe proteine adună.afirmaţii care sunt sigur ăcănimănui nu-i sunt str ăine." . Danc Mihaela-ElenaG. iar el un persecutat .Calciul să-l fixaţi în oase. jud.10.dragă A sosit la noi degrabă Şi ne-aduce coşul plinCu legumeşi cu vin. Mai târziu ..foarte multe.Fiţi atenţi cum văpurtaţi.săpovesteascăînacelaşi timp fac o impresie dezagrabilă.Frunze moarte cad de-acumaŞi le-mbr ăţişeazăbruma.Consumaţi multe lactate..Extras din “Codul bunelor maniere” 43 44 45 CUM SĂFACI DIN PROPRIUL TĂU COPIL UN DERBEDEUAuzim tot mai des în ultimul timp.Sunt sănătoaseşi bune. Faceţi totul în locul lui.Aveţi nevoie de calorii.. dar la fel de reale. Încăde mic.Florile stau triste afar ă. 9.N. Ave ţ i grijă să steriliza ţ i bine vesela şi paharele. 11.Fiţi atenţi cum văîmbr ăcaţi. râde ţ i în fa ţ a lui . când va fi arestat de poli ţ ie.Ca săcreşteţi mari copii. Certaţi-vădes în prezenţa copiilor. pentru că i-a ţ i putea dezvolta un complez devinovăţ ie.Şi cu poftăsămâncămSăne vitaminizam.Mâncaţi fructe si legume. Dar aveţigrijăsăi le satisfaceţi cu vârf şi îndesat. Este nu numai o lipsăde respect faţăde musafiri. astfel încât săse obişnuiascăaarunca responsabilitatea asupra altora. COM. asta l-ar putea face să cread ă că societatea este împotriva lui. in parcul cu teiÎncântăsi ochii mei. cu cls.la deschiderea anuluişcolar De multe ori doar imaginile vorbesc…despre . copleşindu-l. IN PARCUL CU TEICovoraşpufos de frunzePe alei frumos se-ntinde. Alba 46 47 Ed. profesor psiholog. Asigura şi-l că to ţ i s-auunit împotriva lui .. scuzaţi-văspunând : “niciodatănu amştiut ce sămăfaccu el”."i-am oferit tot ceşi-a dorit. Aşteptaţi pânăva împlini 21 de anişi lăsaţi-latunci “sădecidăpentru sine”.2. Ignat Florentina.Dar mai ales ce mâncaţi.Dar asta se întâmplă Când toamna e la noi!ZÂNA BUNĂ Zâna bunămănumescPe copii îi ocrotescŞi le spun cu bunătateSăfie atenţi la toate. Daniela Pintea Ilea şi clasele simultane conduse în acest an cu drag. 7. Ne vom abţine de la orice discuţii sau observaţiidezagreabile spuse copiilor cu care suntem în vizită.

scribd. Mulţi copii au r ămas cu traume psihice cauzate defrica produsăde bombardamentele avioanelor irakiene.. nicidecumcăvor sa îl omoare. obligaţia lor fiind grija faţăde copii. sperând ca astfel copii vor socializaşi cu el. cum săîmpartă şicum săse bucure de ce-i frumos în colţul lor de lume..N. jud. Kian îşi aminteşte cum cele câtevaeducatoare. 1 al revistei grupei noastre: iatăcoperta. în special Capitala. . jud Bacău 54 Proiectele noastre lawww. Astfel a avut ocazia sa înveţeideograme pentru a-l ajuta mai tarziu săscrie litereşi cifre.originar din Teheran. cum săaibăgrijăde lucruri pe care le deţin în comun.sustineducatia.Şcoala Căiuţi. masterand la Universitatea din Birmingham. mama lui îi aduceagumăde mestecat. I-IV Tărtăria. AŞA NU 50 Viaţa de elev dincolo de RomâniaIran: sistemul de învăţământ înşcoala primară.. Nicoletta Huştiuc. Vinerea. prietenii noştriPrograme educaţionale EcogrădiniţaSăcitim pentru mileniul IIIParteneriat cuŞcoala I-IV VinereaParteneriat cu G.Space”Program internaţional e twinning . 15Sociolog Victoria Baltag. VinereaParteneriat Naţional . plin de culoare.P... Cugir.oraşul nu avea prea multe gr ădiniţe.P.N.ro/proiecte-in-desfasurare/007-verde-si-culoare / Video GrădiniţaÎnvăţarea se poate realiza atât prin mijloaceclasice.Clipa copiilor”-parteneriat cu Radio Clipa. De multe ori se întorcea trist acasăfiindcănimeni nu vroia sa-ivorească.Micii ecologişti”Parteneriat Naţional .Perioada de gr ădiniţăa lui Kian coincide cu momentul în care Irakul continua să bombardeze Iranul. îl învăţau să-şi asculte părinţii. auzul zgomotului produs de avionele din Irak aducea bucurieşi nicidecum spaimăpe chipul copilului.ro Verdeşi culoareVrem ca locul în care ne jucămşi învăţăm să fie mai curat.Dupăîncheierea r ăzboiului dintre Iranşi Irak.P.îngrijitoare de copiicum le numeşte el.P. Se poate săaducem natura mai aproape de sala încare învăţăm? Vrem sămergem la gr ădi cumare dragşi săînvăţăm totul despre planteşicum săle îngrijim. Aflăde ce lucruri avem nevoie!http://www. G. iniţiat de noi.Personajul istorisirii mele este Kian Zarrin. Aşadar. Kian obişnuia să-şi întrebe mamacând mai aduc guma de mestecat avioanele Irakienilor (sic). prieteni vom rămâne”Parteneriat Naţional . AlbaPompierii.Marea Britanie 51 52 53 Parteneriate în care suntem implicaţi noi. Astfel. sa-şi păstreze camera în care doarme curată şi ordonată. 9 Alba Iulia. Interviu cuZarrin Kian.com/doc/40733835/Albinute-harnicute Program extracurricular .P. Kian a fost ferit de aceastăfrică:de fiecare datăcând treceau avioanele irakiene deasupra casei lor.sustineducatia.Despre gradiniţă. întorceaşi el capul.radioclipa.Şi ce bine seînvaţăatunci când cele douăse combină! Dorimsăfolosim mijloace audio/vizuale în activităţilenoastre zilnice de la gr . mai verde. student la Universitatea din Birminghm. prof.Clinchet pentru bucuria muncii împlinite”.Kian avusese norocul de a se naşte într-o familie înstărităce i-a asiguratfrecventarea unei gr ădiniţe particulare din Teheran.Lecţiile de cultur ăcivicănu lipseau.Les couleurs de l enfance”A apărut nr. al 4-lea an de desf ăşurare. e tot revistăon-line!Citiţi cu draghttp://www. Marea Britanie Am săvorbesc astăzi despre cum învaţă şcolarii din clasele primare în Iran..www. să creadăîn Dumnezeu. etc. G.Continuare în nr.. Alba 49 Din colecţia AŞA DA. colegeleşi colega Gabriela Tosa. jud.nr. La ora de creativitateşi jocuri.Copiii trebuie săînveţe de mici cum săfieresponsabili. capitala fostului măreţ şi puternic aşezământ al Persiei.ro.N.Prieteni suntem. Vinerea.Sărbătorile de iarnă”Program internaţional e twinning .noi!Şcoala cu cls. Kian nu-şi aminteşte prea multe lucruri. student la Universitatea din Birmingham. ediţia a III-aParteneriat Naţional . îşi aştepta cu mare dor fratele mai mare săse întoarcăde laşcoală. Copilulştia căavioanele irakiene aduc guma de mestecat.Călătorie înţara mea”.. să respecte regulile societăţii. câtşi prin mijloace moderne. G. În Iran la acea vremese obişnuia ca femeile sănu muncească. Kian îşi aminteşte căacolo mai era un băieţel cu acelaşi numeşi căde fiecare dată când copii îl strigau pe acel băieţel. Astfel.

Daniela Ciurea.. prieteni dragi!Mulţumim colaboratorilor!Nr. Cornelia Hurmuzache..prof.Avem nevoie de ajutorul vostru ca săle dăm exemple copiilor. inst. Margareta Pătru. Simona Olar. Zoica Radu. Liliana Guran. înv.. Elena Mihăilă. Degeaba îi spunem unui preşcolar: „Afost odata un castel…” f ăr ăsăi-l ar ătăm. va zice:„Unde-i castelul? Cum arată?”.sustineducatia. ed. oferindu-le căr ţile potrivite!http://www. Chiar dacănuştim săcitim.sustineducatia.ed. Lucica Nechifor. Victoria Baltag. prof. Daniela Pintea Ilea. Elena Ilie. prof. ed. Adriana Popa. Sanda Dan..La revedere. Ioana Chirici. Vrem caîmpreunăsădescoperim aceşti prietenişi să ştim căvorba . înv. Magdalena Nicolae. jocuri. Contribuieşi tu laeducaţia lor!http://www. Copiilor le-ar plăcea săvizioneze o poveste pe care doar auauzit-o. ed.inst. Mihaela Manciulea..ed. psih.CAPITOLUL 6 From tiberiu2907 964 p. Uploaded by FRANTA7 0 inShareEmbed Doc Copy Link Readcast Add To Collection Comments Related Documents 964 p. ed. Mioara Murariu. soc.prof. Micuţii preşcolari învaţăde pe acum cum săse poarte cu căr ţileşi ce au decâştigat.. Cristina Cobzuc.când ai un prieten eşti bogat”este adevarată. ed. Mariana Bădulescu. Ofelia Mitrache.prof.CAPITOLUL 52 From tiberiu2907 964 p.. ed.prof. Maria Brumar. Silvana Ceauşu. Axenia Irimescu. Micuţii sunt la vârsta la care prind repedetot ce văd.noi citim totuşi prin imagini. Florentina Ignat. Titiana Crişan. prof. prof.ro/proiecte-in-desfasurare/001-prietena-dinbiblioteca/ 55 . Liliana Mursa. Mihaela Danc. ed. înv. Am descoperit că lângănoi sunt o mulţime de prieteni închişi înrafturile bibliotecii pentru copii.14Responsabilitatea pentru originalitateaşi conţinutul articolelor revineîn exclusivitate autorilor acestora:Cristiana Anca.Vartejul . Ajută-i săcontinue descoperirile. Maricica Popov. Niculina Mureşan. inst. insp.James Clavell .ădiniţă.ed.026 Reads More InfoDownload or PrintThis is a private document. GabrielaBerbeceanu.prof. iar pentru astaavem nevoie de prieteni. înv. prof. ed. lucrul cu cartea.ro/proiecte-in-desfasurare/005-video-gradinita/ Prietena din bibliotecă Vrem săînvăţăm cât mai mult. Antonela Căprar. prof. Andreea Chirilă. Luminiţa Cean. SubmitCharacters: 400 Comment must not be empty. prof. purtând culorile toamnei în priviri . Sonia Crâsnic. inst.SubmitCharacters: . Cecilia Telehoiu 56 BIBLIOTECANAŢIONALĂ A ROMÂNIEIISSN1843 – 6757 ISSN1843 – 6757 Biblioteca Naţională a României 42 / 56Leave a Comment Comment must not be empty.prof. prof.Primavara Copilariei 14 f Buna 2.

Lordul David LindsayFrom fakiruPrev· Next 290 p.Arsenie Boca .19 Dervisul [v 1.9From edi6661918Prev· Next 20 p. (Coord) .Paulo Coelho .Opinii.tematica Neuitatele VacanteFrom realcrimson85 p.1 BlankCd]From fakiru626 p.Ce urmăreşte DumnezeuArsenie Boca Cararea ImparatieiFrom ServantOfGodPrev· Next 79 p.Cararea ImparatieiArsenie Boca .Îngustime sufleteascăArsenie Boca Cararea ImparatieiFrom ServantOfGod79 p.Opere Vol.From dragomirnaPrev· Next 19 p.Treptele infernului de Ion MoraruFrom krestonosetsPrevUpload a Document Search Documents Follow Us!scribd.Cararea Imparatie2From Cristian Nistor12 p.danion vasile despre infruntarea necazurilorFrom Deak Zsolt208 p.Language:EnglishChoose the language in which you want to experience Scribd:EnglishEspañolPortuguês (Brasil) .Danion Vasile.From tiberiu2907 Next 63 p.Mangaiere.com/scribdAboutPressBlogPartner sScribd 101Web StuffSupportFAQDevelopers / APIJobsTermsCopyrightPrivacyCopyright © 2012 Scribd Inc. Calistrat de la Barnova .rile Pustiite.La plantaţieFrom fakiru290 p..Revista OctFrom diana_nPrev· Next 410 p.Cum sa ne mantuim vol.Karl May .Titus Crişciu . 2Extrase din Sfintii Parinti despre mantuire .Nr3 Final A5From Claudiu80is79 p.Capitolul I .com/scribdfacebook.Volum 2From stefan..v0. p 41-50From oapahideanu290 p.Danion Vasile REPERE-Duhovnicul-Rugaciunea-PostulFrom Emma_m481 p.Cararea Imparatiei 2From Duinea Victorel28 p.tineriisisexualitateacompletFrom mmgg2947 p.PRIMAVARA COPILARIEI 16From FRANTA727 p.Veronika se hotaraste sa moaraFrom dana2208Prev· Next 0 p. J.EXUVII 4Revista Liceului Teoretic Nicolae Balcescu. Ne vorbeste Par.TRENULFrom krestonosets481 p.Conexiuni_Septembrie_2005From api_11797_dorinfathe177 p.Cararea ImparatieiFrom ServantOfGod158 p.XIIIFrom krestonosetsPrev· Next 481 p. nr 3 .com/scribdtwitter.Capitolul XVII .Antologia 1 Cu CopertiFrom ioan pustanPrev· Next 20 p. valori şi credinţe. J.Adams.balcan313870 p.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful