Primavara Copilariei 14 f BunaScribd Upload a Document Search Documents Explore DocumentsBooks - FictionBooks - Non-fictionHealth & MedicineBrochures/CatalogsGovernment DocsHow

-To Guides/ManualsMagazines/NewspapersRecipes/MenusSchool Work+ all categoriesFeaturedRecentPeopleAuthorsStudentsResearchersPublishersGovernment & NonprofitsBusinessesMusiciansArtists & DesignersTeachers+ all categoriesMost FollowedPopularMagda Nicolae We're using Facebook to personalize your experience.Learn More·DisableView Public ProfileMy DocumentsMy CollectionsMy ShelfMessagesNotificationsSettingsHelpLog OutYou're looking at our new docum ent page format. If you prefer the old one, click here. Have any thoughts? Leave us your feedback. ×inShare0Embed DocCopy LinkReadcastCollectionsCommentsGo BackDownload 1 Nr. 14 septembrie – octombrie - noiembrie 2010ISSN 1843 – 6757revistăon-line -Realizareşi tehnoredactare : prof. Nicoletta HuştiucŞcoala cu cls. I-VIII ,,Ioan Mihu”G.P.N. Vinerea, Cugir, jud.Alba 2 M ă mici, t ă tici, bunici, v ă invit ă m s ă citi ţ i revista noastr ă ! Minunatele ei pagini v ă a ş teapt ă ! -revist ă dedicat ă copiilor de pretutindeni, cadrelor didactice, dar pe care o pot citi deopotriv ă fr ăţ iorii mai mari, p ă rin ţ ii ş i de ce nu, bunicii- ,,-Hai mai bine despre copil ă rie să povestim, că ci ea singur ă este vesel ă şi nevinovat ă !” Ion Creang ă Sigla noastr ă Culorile copil ă rieiDin cuprins :1. Vorbind cu toamna2. Părinţii trebuie să ştie !3. Proiecte noi4. Educator, învăţător, profesor5. Creaţie în...recreaţie6. Jocuri deosebite7. Toamna de ieri, de azi8.Ţara noastrăaur poartă...9. Musafirii povestesc10. Ecologieşi armonie11. Pagina din jurnal12. Din activităţile noastre13. Drumuri de poveste14. Hai săcolorăm ! 3 În livadă Meri, perişi chiar gutuiAre Dinu în livada lui.Zi de zi la ei priveşteŞi cu drag îi îngrijeşte.Fructele se coc pe rândVitaminele oricând.Mâncând zilnic un măr gustosDinu e tare sănătos.Prof. Cecilia TelehoiuG.P.N. Mircea Vodă ConstanţaSfatul măruluiDin livadăa luatUn măr roşu, parfumatŞi l-a dus la el acasă,Chiar l-a aşezat pe masă.-Spală-mă, nu fii gr ă bit!I-a spus mărul pr ăfuit.Murdar nu măfolosiTe-ai putea îmbolnăvi.Copilul l-a ascultatŞi îndatăl-a spălat.Mărul i-îi dăcu plăcereVitamineşi putere.Prof. Cecilia Telehoiu, G.P.N.Mircea Vodă, Constanţa 4Poezii, poezii, pentru noi, pentru copiied. Maria Brumar, G.P.P. Agnita, jud. SibiuCE POT FACE CU MÂNUŢACe face mânuţa mea ?Ea mângâie-aşaşi-aşa ! (o mânămângâie pe cealaltă)Dar şi pişcă, au, au, au ! (o mânăpişcăpe alta) Nu îmi place, nu mai vreau !Gâdilă, ha, ha, ha, ha !(gâdilături sub braţ)Căci ne place, nu-i aşa ?Scarpină, o, o, o ! ( se scarpinăpe picioare)Şi aplaudă, bravo ! (bătăi din palme)Ea dansează: hop, hop, hop !(se învârte în aer)Şi-apoi se ascunde…stop ! (mâinile la spate)CUM SUNTCând sunt liniştit,Te privesc zâmbind,Când sunt furios,Măîmbrac pe dos.Vesel dacăsunt,Râd cu nasu-n vânt,Când mă-nbolnăvescAbia te privesc, Dacă-s supărat,Măascund sub pat,Iar când mi-e somnic, Nu mai spun nimic.Sădormim un pic… 5 Corpul meuCapul meu micuţ, rotundEu cu mâna îl atingŞi simt părul mătăsos,Iar apoi, fruntea mai jos.Chiar sub frunte ochişori,Rumenişi calzi obr ă jori,Un nas mic, douăurechi,O guriţă şi-apoi trecGât subţire, trunchi vânjos,Mâinile le duc mai jos,Umeri, coate, degeţeleBune săte joci cu ele.Picioruşele-mi-îndoiŞi genunchii amândoi.Tălpi micuţe în papuci, Numai bune săalergi.CopilulSunt copil caşi voiOchişorii mei sunt doiAm un nas micşi o gur ă Ca săgust o pr ă jitur ă.Cu urechile audŞi maiştiu s-aplaudCu mânuţele micuţeHărnicele furnicuţe.Prof. Cristina Cobzuc,Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1 „Lumea copilăriei”Gura Humorului 6ŞCOALA CU CLASELE I – VIII „CLOŞCA” CĂRPINIŞ, jud. AlbaCLASELE I - IVÎNV. SONIA CRÂSNICSALUTARE TUTUROR!!!Suntem un grup de 14 elevi în cele patru clase. Împreunăam hotărât săpornimîntr-o călătorie spre a cunoaşteşi a descoperi lumea de la lucrurile familiare pânăla stele.Cei din clasa I ne vom str ădui sădescifr

pe care va imprima palma saşi a prietenului său. iar cei care cu emoţieşi-au prezentat realizările au adusmagia ca de fiecare dată.Asociaţia Edu Caleidoscopcare are ca scopdezvoltarea comunităţilor locale prin desf ăşurarea activităţilor formativ-educativeşisocialeşi responsabilizarea societăţii civile în cadrul parteneriatelor de responsabilitatesocială. gust.Prof.Preşedinte Asociaţia Edu Caleidoscop.N.Cei 70 de invitaţi. Am început cu 1 atelier de var ăsi cuo grupăde 50 de copii. 110. jud.. Invitaţiiveniţi din judeţeleţării au putut vedea oglindităîn imaginişi poveşti activitatea dinatelierele de var ă ŞOTRON.ăm tainele cititului.Înscrierile la acest cerc se fac în fiecare an în perioada 1-30 septembrie la sediulClubului Copiilor Tg. Str. miros.În aceşti ani am avut alături de noi oameni care cred în puterea educaţiei de aschimba în bine viitorul generaţilor . încheie activităţile care s-au desf ăşurat pe perioada verii..privat la nivelul comunităţilor locale pentru dezvoltareagândirii. vizite. Alba 9 5 ani de Parteneriat pentru EducaţieConferinţa de bune practici.Apoi se va organiza expoziţia. Cărbuneşti. Ceau şu Silvana-Alisa 8Oglinzi de astăvară Oglinda vizuală Săfim mici pictori sau . cadre didactice.”Vom desena copiilor în creion. naţionaleşi chiar internaţionale) la care am participatşi la care am obţinut valoroase premii.Şcoala cu clasele I-IV Gura Roşiei. jud. apoi ei vor picta cu îndrăzneală. etc. ghicitori. Trandafirilor nr.Prof. pentru ca de la 1 octombriesăînceapăcursurile.PARTENERIATEşi FIECARE COPIL ÎNŞCOALĂ. sătransformăm fiecare paginăa manualelor într-un prilej de bucurie. iar în cei 5 ani reţeauaşcolilor care au desf ăşurat ateliere a ajunsla un număr de 25şi 500 de copii participanţi la atelierele de var ă. Nicoletta Huştiuc.program deresponsabilitate socială. comunicăriişi creativităţii la nivel individualşi instituţional în contextuldezvoltării durabile a societ ăţii româneşti. CĂRBUNEŞTICercul de Protec ţ ia Mediuluidin cadrul Clubului Copiilor Tg. săcunoaştemşi noi câte ceva despre activităţile elevilor de laalteşcoli. Cugir.Văaşteptăm cu dragşi în acest nou anşcolar! Prof.În cadrul cercului de Protec ţ ia Mediuluise studiazălegislaţia în vigoare privind protecţia mediului. primari.Sunt foarte mulţi copii interesaţi de acest cerc. G.Au fost 5 ani în care am dezvoltat o reţea de cadre didactice formate pemetodologia propusăde Asociaţia Ovidiu Rom. umbr ă. se formeazăprin educaţie o conduităadecvatăproblematiciimediului înconjur ător. Cărbuneşti urmăreşteformarea deprinderilor de îngrijireşi ocrotire a mediului înconjur ător.Oglinda prietenieiPalmele prietenilor Fiecare copil va avea 2 coli albe. Nu uitaţi săscrieţi numele copiilor.Compania Roşia MontanăGold Corporation.Suntem înclasa I. Asociaţia Ovidiu Rom a sărbătorit10 ani de activitate în Româniaşi 5 ani de când la Roşia Montanăs-a desf ăşurat primulatelier de var ă ŞOTRON. voluntari din comunităţile aplicante în proiect veniţi la Roşia Montanăau petrecut câteva ore formând o echipăcare va promova parteneriatul public . săcunoaştem aceastălume minunatăcareînseamnăculoare. gânduri. o metodologie alternativă. în cadrul parteneriatului pentru educaţie.Acesta va fi un mic dar pentru bunicaşi mămica sau de ce nuşi mătuşica la finalul atelierului.Anul 2010 a avut o dublăsemnificaţie pentru ceea ce înseamnăEDUCAŢIE. se popularizeazăîn rândul copiilor planteleşi animalele ocrotite din judeţdar şi dinţar ă. rebusuri. 7 CERCUL DE PROTECŢIA MEDIULUIDE LA CLUBUL COPIILOR TG.noi toţi suntem Picaso. păreri. săpăşim în lumea de basm a lecturilor. numeroasele concursuri (interjudeţene. iar ceilalţi prin cercetareşi explorare vom str ă bate oceanul cunoaşterii pentru a ne lărgiorizonturile. scrisuluişi socotitului. suntem dornici să învăţăm lucruri minunate.P. excursiişi drumeţii. Alba . jocuri. săschimbăm impresii.După5 ani de parteneriat local în educaţie am creat un ONG care a preluat portofoliul desf ăşur ării activităţilor.Asociaţia Ovidiu Rom a premiat ca în fiecare an dascălii care prin munca lor auar ătat cămisiunea de a aduce „Fiecare copil înşcoală” nu e tocmai uşoar ă şi că schimbarea depinde în primul rând de ei. dimensiune. Vinerea. Liliana Mursa. inovativăcarevine în sprijinul copiilor şi al dascălilor în educaţie. stimulând interesulcopiilor prin aplicaţii practice. atingere. o posibilăcauzăfiind problematicade mediu actuală şi de ce nu. sunet.. înr ămând în prealabil lucr ările. Ne continuăm drumul spre necunoscutşi în acest anşcolar.

Urmăritorul poate arunca fularul iar pe cine atinge fularul este noulurmăritor.P.ÎMPIETRIŢIIDesf ăşurare joc:un jucător este urmăritorul.ZIUA CUNOŞTINŢELOR 3 septembrie – ZIUA ARMATEI NAŢIONALE8 septembrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂPENTRU ALFABETIZARE11 septembrie – 135 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUIŞT. fiecareţine între dinţi un pahar din plastic gol.Elevii clasei I. Ei trebuie să îndeplineascămai multe sarcini: săschimbe rolurile între ei mergând pe sub pânză. Se pot faceşi cu mai mulţi „purici”. Astfel să pot număra boabele de orez. Un pahar este umplut cu apă. Jucătorul cu paharul plin seapropie de vecinul său sin stângaşi f ăr ăsăfoloseascămâinile toarnăapa din paharul său în paharul celuilalt. a.VALURI ÎN VÂNTDesf ăşurare joc:este nevoie de o pânzămare dintr-un material uşor. Cunoşteam clasaşişcoala. aşa cum ne îndrumădoamna mereu.ŞTAFETĂ Desf ăşurare joc:participanţii stau în cerc. apo devine acesta câine.A trecut ceva timp. jud. Eldoreşte săîi prindă. socotim. Apoi ei încearcăsă fluture pânza. El poate fi readus laviaţăprintr-o atingere sau o vorbăprietenoasă: „Trezeşte-te” a unui alt jucător. ne jucăm într-unanume fel.Dansaţi aici.Purecii sar din calea lui.PURECIIDesf ăşurare joc: un jucător este un câine pe care îl supăr ăpurecii. dansaţişi-aici !Când pă puşile se distrează Obosescşi-atunci . d. iar alţii încă stăteau prinşi de mâna caldăa mamei. dansaţi picioare mici. învăţătoare LILIANA MURSA 13 Păpuşile dansatoareCând pă puşile se distrează Mânuţele lor aşa dansează:Dansaţi. alţii săne povestească. săridice pânza susşi cât mai întinsă. dansaţişi-aici!Când pă puşile se distrează Şi funduleţul le dansează.Deodatăuşa clasei s-a deschisşi au păşit cuşi mai mare emoţie foştii elevi ai doamneiînvăţătoare care acum sunt pentru prima datăstudenţi. dar dupătrei sărituri ei obosescşi trebuie săseopreascăpe loc. Era totul plin de flori.Dansaţi aici.N Tărtăria.Pentru cine sămai ai ochi? A. săarunce pânza în susşi săo prindăsălase un obiect săruleze pe pânzădintr-o parte în cealaltă. Petru căeste bătrân el nu mai vede (el închide ochii). IOSIF(poetromân)15 septembrie – 120 DE ANI DE LA NAŞTEREA ACTRIŢEI AGATHACHRISTIE (scriitoare engleză)21 septembrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA PĂCII26 septembrie – ZIUA LIMBILOR EUROPENEOCTOMBRIE1 octombrie – 350 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI DANIEL DEFOE(scriitor englez)1 octombrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA MUZICII4 octombrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA ANIMALELOR 5 octombrie – ZIUA BIBLIOTECCARULUI5 octombrie – ZIUA PEDAGOGULUI7 octombrie – 100 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EUSEBIU CAMILAR (scriitor român)12 octombrie – 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI LUCIANOPAVAROTTI (tenor italian)NOIEMBRIE5 noiembrie – 130 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI MIHAILSADOVEANU (scriitor român)20 noiembrie – 100 DE ANI DE LA MOARTEA LUI LEV TOLSTOI(scriitor rus)27 noiembrie – 125 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI LIVIU REBREANU(scriitor român)29 noiembrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA CĂR ŢII30 noiembrie – 175 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI MARK TWAIN(scriitor american) 11 JOCURI DE TEAM BULDINGContinuare din nr. căr ţişi emoţie. scriem. Poate unele le uitasem de emoţie.Şi tot aşa. 13ŞTAFETA ÎNVÂRTITĂ Desf ăşurare joc: membrii fiecărei echipe vor trebui săparcurgăun traseudelimitatşi săefectueze anumite operaţiuni dupăce în prealabil se învârt de10 ori în jurul unui jalon. se încearcăa nu se pierde multăapăpânăla ultimul. Alba 12Un început minunat!Am pornit în marea aventur ăa cunoaşterii noi.10 Toamna în sărbătoriSEPTEMBRIE1 septembrie . Dacăel atinge un alt jucător acesta r ămâne împietrit loculuişi nu se mai poate mişca. dansaţişi-aici!Când pă puşile se distrează. dansaţi funduleţe de pici. dansaţişi-aici!Când pă puşile se distrează Şi picioarele lor dansează Dansaţi. uite oglinda fermecată! Am desenatşi am scris ceeaceştiam . Olar Simona. Toţii copii vor ţine paharul numai cu dinţii. ne-au ar ătat cădrumul e lung dar plin de bucuriişi realizări. Ne-au spus ce putem deveni pesteani. probădeosebit de antrenată şi amuzantă. cei 15 exploratori din clasa I aiŞcolii cuclasele I-IV Gura Roşiei.Ş.Şi că pşorul lor dansează Dansaţi.Dansaţi aici. dar în acea zi a fost altfel.Dansaţi.Fiecare jucător o prinde de margini de jur împrejur.Variantă: dacăse joacăîn încă pere în loc de apăse poate lua orez. O. Pureciiapoi sar iar ăde trei ori. m. săfacăvaluri prin ridicareaşi coborârea pânzei.Dansaţi aici. dansaţi capete mici. dansaţi mânuţe mici. să construiascăo cupolărotundăetc. Câinele prinde un purice .Prof. citim.G. unii dornici săr ăsfoiască. suntem la activităţi.

E-o lume de poveşti la mateDar cei isteţi.mieunau care de care.vreţi sămăsuraţi!*****Cinci petale are-o floareSi sunt sute-n stratul meuCâte sunt ele de toate?Socoteşte cănu-i greu!*****Părul face zeci de pereMii de miezuri sunt în nuciDin livadăde-ţi voi cere. Am pornit la drum prin a aduce culoare în viaţa Cosminei.3....diferiţi”.şi astfel am acţionat în formarea identităţii.... De aceea pentru a putea acordaatenţia cuvenităunui copil chiar dacăeste diferit trebuie privitegal de cei din jurul lui.se-aşază. care prevede că. ni se dau teme . pomi ori animale... G....Milimetri pe echer. jud..Nescrise încă-n nici o carteDe noi .Cu”de-atâtea ori mai mult”...Mac.. Scoala G..Destul de mult timp în viaţa zilnicăam fost adepta principiului căeste nevoie de clase speciale.R ăspuns.. Maria Brumar. mâine cad două Iar a treia zi cad nouă. sau se pot pune muzică şi atunci se transformă în joc muzical.Să ştii ce e înmulţirea!Săfaci bine împărţirea. mi se pare căaşputea spune posibilă.Ce număr au zece ghete…Câte păsări trec în zbor.... câte luniTu pe toate săle-aduniAtâta timp cât stai laşcoală Din toamnăpână-n primăvară.Flori...toţi copiii sunt egali”. i-au fost prezentate componentele claseişi prin exerciţiiCosmina a reuşit săfacăfaţăcerinţelor şcolarităţii.ne e tot mai greu!Ba mai nou... ai numaratCâte frunze au picat?*****Si-ncănu le-am spus pe toateCâteştim noi de la mate:Câte fete-nşcoală-nvaţă...Provocarea de a-mi întări afirmaţiile despre aceşti copii ...P.TeutschAgnita/Sibiu)Mate-matematicaToţi spun că-i materie grea..Să-ncerce chiar a se jucaCu “doamna”... de o ....Dupăacest aspect de a fi acceptatăcu ..Sau săluăm pe rând. iar Mihai se bucur ăde aprecierea meaşia colegilor.“Cu-atât mai mic”.. cataractă congenitală şi fibroplazie retrolentală).Pânăsăptămâna treceMai cadşapte..Dar azi… aşa cum ni se cereIat-am compus nişte probleme.Cam multe vrea: săchibzuieşti..Pătru M.. suntemcondamnaţi săcomitem ilegalităţi. Din primelezile a fost înconjuratăcu multădragoste.Ed. am reuşit săcolabor ăm foarte bine.. mac de zeci de oriMăcăie alte surori..Ce producţie aduci?*****Câte zile.. exact săîi găseşti.2....” mai mare”.... educatoarea având libertateasăle adapteze grupei proprii. iute în patCăci e timpul de culcat !Se executămişcările sugerate de textul poeziei..Câţi saci macinăo moară..ştiu cum se poate..nimeni nuştie!. a comunităţiişcolareîntr-adevăr pentru toţi copiii f ăr ăexcepţie.. Agnita....Câţi edili la primărie…Căsuntem mici.Si-acum vine întrebarea:Cât de-adâncăeste valea?Si-ncăuna mai uşoară:Puntea câţi metri măsoară?*****Pisicuţa f ărărostS-a aşezat într-un colţ Privea motăneii care.P. Sibiu 14 15De-ale matematicii(De la una din activitătile noastre: cls a III-a A înv.. de ce spun acestlucru pentru căîn anulşcolar 2009-2010 am început sălucrez cu un băieţel cu tetraparezăspastică.Câţi stropi curg prin robinete. la început prinsocializare.Câţi paşi faci pânălaşcoală.elevii inventate!Toţi acei ce ne-ascutaţi.Kilogrameşi pisoiNumere puse-n careu…Doamne!.diferiţi“.deşi la început stângace.1.. nu a fost greu deoarece elevii clasei mele au înţeles poate dintr-o privire cătrebuie săotratăm pe Cosmina caşi pe un copil egal..Câte stele sunt pe cer.... mac.*****Strig-o raţămac în curteAlta măcăie pe punte..Vântule..Căte fiinţe sunt de toate?Socoteşte de se poate!*****Bate vântul ne-ncetatFrunza-n tei s-a supăratCad azi trei.. DAR EGALIPornind de la articolul din constituţia României. tratând elevii egal.. dar dupăce am intat în sistemuleducativ rând pe rând am ajuns la concluzia căintegrareaşi chiar principiul unei singureşcoli pentruţoţi.D.educaţiespecială“ pentru copiii . dar egali a venit în acest anşcolar când în clasa I am o fetiţăminunatădiagnosticatăcu AO( Uoeităsechelar ă.Noi săfacem mici probleme.. Matematica! DIFERIŢI. mai cad zece.Câte vin în urma lor!Câte bile-s în cutie..Celor mari nici nu le pasă Câte griji pe noi ne-apasă!Cad problemele pe noiSi cu mereşi cu oi.. deşi nu am înţeles prea bine acest certificat medical înmomentul în care mi-a fost înmânat de mama ei cu ochii în lacrimi am înţeles cădacăacei ochişorifrumoşi ai Cosminei nu pot săperceapădecăt lumină şi întuneric trebuie ca în viaţa ei săfac totul casăapar ăculoare... Trebuie săpresupunem că sunt inegali pentru a-i trata egal....Câţi metri are o aţă..Vărugăm săcalculaţi:*****Fuge trenu-n goana mareViteza-i de acceleratCe distanţălasă-n urmă?Poate ..

plictisindu-se singur.Zice Cotocel:. Te primim.Literatur ăpentru copii”. un dovlecel micşi galben.. încărcatăcu de toate: struguri roşii. dar hai săte ajutăm săsemeni puţincu noi.. iar coşul l-au lăsat jos pentru a găsişi alte fructe. da aşa a ‘isşi mami sănu mai ajut’’. văzu o căruţătrecând pe acolo. luat de la bunicuţa s-au gândit săpunăfructele coapte pentru a-i face osurprizăbunicului.Cei doi dovleci pe nume Bondocelşi Cotocel încep săvorbeascăîntre ei speriaţi de faptul că vor r ămâne singuri pe câmp. dar şi al lui Mihai.. Prin tot ceea ce am f ăcutşi fac în continuare pentru Cosmina cel mai mult îmidoresc săapar ăîn viaţa Cosminei o armonie de culori. Mare le-a fost mirareacând au găsit. am înţeles cătrebuie săacţionezşi în schimbareamentalităţii părinţilor.Când au găsit cosul. dovlecelul radiazăde fericireşi din acea zi îi aşteaptă luminosşi zâmbitor în fiecare dimineaţă.Oare ce se va întâmpla cu noi ? Cu siguranţănoi vom r ămâne stă pânii lanuluişi vom aveasoareşi luminădin belşug !Ei nuştiau căde fapt vor deveni nişte felinare f ăcute de copiii care abia aşteptau revenireatoamnei. dovlecel ! au r ăspuns copiii. într-o zi de toamnă. căci filmul rula pentru toţi . jud. Guran Liliana Gabriela Şcoala. Au strâns în coşnuci.În coşul pentru fructe. Alba 17 Sărbatoarea dovlecilorGr ădiniţa P. Rostogolindu-se pe str ăzi a văzut copii zglobii gr ă bindu-se spre gr ădiniţă.Dumbrava minunată“. Săprofitam cât mai mult deaceste întâlniri copii.Nr. prin spusele: . în momentul în care copiiivizionau filmul . lucrând în echipe.Inst.. Părinţii au compus câteva povestioare dr ăgute pentrucopii. educatoareleşi părinţii. pere. Partea în care am decorat dovlecii a fost foarte îndr ăgităde copii. părinţi !Institutor Ciurea Daniela 18 Bostanii – bucuria copiilorE toamnă! Oamenii gospodari se pregătesc săculeagărecolta. gutui aurii.Buna dimineaţa.. dar salvarea a venit de la Crina o fetiţădin clasa a III-a care sare foarte des atât în ajutorulei.nu te obligănimeni săo ajuţi dacănu vrei” atunci Georgiana aspus .zărit-o” să ptămâna trecutăla ora de opţional . cuminţişi jucăuşi.egal dar diferit “ …. Au participat preşcolarii grupei.Toamna este un anotimp al belşugului .7 Deva .P. năsuc. În lanul de porumb se aflau doidovleci care priveau cum oamenii se gr ă besc săumple coşurile cu porumb copt .Autori :Cârstea AndreeaMuntean AdamVoişan CristinaGaş par Ana-Maria 19 Pocănelşi BocănelA venit toamna ! Toamna bună şi bogată.O fetiţăcu codiţeşi un băieţel bruneţel în vacanţăla bunici au plecat la plimbare prin gr ădină. în iarba verde-gălbuie au găsit o mulţime denuci.. dar acea fericire era puţin umbrită.Dionisiu Popoviciu” Tăuţi. negri. doi dovlecei gălbiori.. Măprimiţişi pe mine săma joc cu voi ?. sperând săgăseascăo gr ădiniţăpentru dovlecei.Cum stătea el pe gânduri.Văzând cănu găseşteo gr ădiniţăpentru dovlecei s-a hotărât săr ămânăla gr ădiniţa copiilor. s-a hotărât săplece în căutarea unor tovar ăşi de joacă. al încântării simţurilor.. multe fructe aşteptate de toţi copiii. Dupăo noapte friguroasăle veni rândul săajungăbucuria copiilor.plăcere în colectivul clasei deşi am avut în una dinzile un moment care m-a pus pe gândurişi m-a f ăcut sămăgândesc de douăori când cer ajutorulcolegilor Cosminei ( Georgiana o fetiţătot din clasa I cu defect de vorbire mi-a spus ...Bunădimineaţa.Şi asa a mai trecut o toamnăminunată şi plinăde roade. educatoare. iar la scena din dumbravăea a exclamat ...Autori : Roncea CristinaHrubi FeliciaDovlecelul fermecatÎntr-o gr ădinăfrumoasăa r ăsărit dintr-un vrej căţărat pe gard. chipul îi radia de fericire. S-au gândit săse întoarcăla coşul cu nuci pentru a pleca acasăcu dovlecii. acea paletăde culori pe care Cosmina a. iar pe jos. S-a rostogolit pânăîn căruţă şi acălătorit pânăîn oraş.ce peisajextraordinar –super “. ce săvezi ? Surpriză! În coşse ospăta o mică . Cânda crescut măricel.L-au înconjuratşi au început fiecare să-i deseneze ochişori. Am r ă pitşi noi câtevamomente din acest anotimpşi ne-am bucurat împreunăîn cadrul unui atelier de lucru.do’mna eusătulat ’e Co’mina” deşi am înţeles mesajul am pus-o sărepete ce-a zis )o clipăam r ămas f ăr ă replică. Grupa „Florilor”. copii frumosi ! spune dovlecelul . guriţă.Văzând cât de frumos e sculptat de copii . Toatalumea s-a bucurat de aceste momente de relaxareşi bunădispoziţie. S-aluat dupăeişi a ajuns într-o gr ădiniţăplinăde copii frumoşi. la micădistanţă. Au întâlnit în cale un nuc.. galbeni.

T.. înainte de terminareavacanţei.N.!Prof.. A mers în gr ădină şi cu mult drag a ales câţiva bostaniauriişi durdulii. se aşezăpe o băncuţăretrasăca să-şi tragăsufletul. Buniculşi băiatul ausculptat din coaja dovlecilor doua feţisoare zâmbitoare. apărea „el”şi dădea totul în vileag..Din miezul dovlecilor. G.-„Spiriduş.dornici de a oferi copiilor condiţii mai bune de studiu. spiriduş” –strigar ăcei doi copii in cor. S-au dus acasă şi s-au gândit săarate bunicii recolta lor .Era de-oşchioapă. nasul drept..Între timp. Odatăcu ea. epayment sau prin poştă.Pavel ieşi din casăhotărât să-şiscoatăgândurileşi nepoţeii la plimbare..P. într-o toamnăfrumoasă şi caldă. iar când dădea jos pălăria apăreaucâteva fire de păr zburlite. 13 octombrie 2010– Asociaţia Românăpentru Educaţia Tinerilor (A. cu tot. a lăsat dovlecii tăiaţişi pregătiţi pentru plăcinta într-un castron. prin obţinerea definanţări provenite din donaţii private. arunca mâncarea care nu-i plăcea.N.. pere. destinat în întregime cadrelordidactice. bunicaşi fetiţa au copt o plăcintădelicioasă.. Susţin Educaţia (www. Le-au datşinume: Pocănelşi Bocănel. învăţătorilor şi profesorilor dinşcolile publice din România.)lanseaza aziProgramul Sustin Educatia. prin donaţii bancare. purta straieomeneşti.R. roşii. ar ătând o veverităce se căţăra pe un copac.P. a sosit toamna cea bogată.E.strigăBianca. Proiectul se adreseazăîn acelaşi timptuturor persoanelor.. de altfel. avea un frac negru str ălucitor. Dar când se apropie de castron . au dat de castronul cu bostani .veveriţă.G. ele zac moarte lânga el. încare”pretindea” căavea boacănele tuturor copiilor. trei la număr. printre ramurileîndoliate..Supărarea bunicii fu atât de mare. care erau foarte neastâmpăraţi. Într-o zi.. nr.Burduca.umbla la borcanele cudulceaţădin cămar ă.E înconjurat de un adevărat cimitir de frunze. încât trezi purceluşii cu o nuieluşă şi începu să-i dojenească:Niciodatăsănu vămai atingeţi de lucrurile care nu sunt ale voastre !Autori :Draia RaduApostol Cipriana 20 CUFĂRUL AMINTIRILOR Într-o duminicădupăamiază.înv.-„Un spiriduş”. doi dovleci cu care s-au lăudatşi la întoarcerea în gr ădiniţă!Autori :Samartean DacianaBode IoanaPurceluşiişi plăcinta de dovleacEra odatăo fermăunde tr ăiau multe animale: găini. au înconjurat castronul ca pe un duşmanşi cu pofta lor bine cunoscută. o razăde soare îi mângâie jucăuşchipul.-Bunicule!Bunicule!Mergem acasă?Bătrânul se trezeşte din visare...ro Bucuresti. chinuit de bătrâneţeşifr ământări. copiii s-au culcat având în camera lor cele doua sculpturi în dovleac.sustineducatia..dovleci durduliişi galbeni.Copil. Făr ăsăstea prea mult pe gândurişi parcăînţelegându-se din priviri.. un program national de micro-finanţări pentru proiecte educaţionale. BacăuIdée: materialul se poate imprima pe format A2şi folosi cu drag la clasă! Succes! 22 A fost lansat Programul Sustin Educatia! / www.Sub privirile pătrunzătoare ale bătrânului.-Ha!În picioare avea ciubote cu cataramă. purceluşii de la fermă. porci. iar el . 11 Oneşti. Spiriduş?cu copilăria ta.Era tare guraliv!Şi întotdeauna apărea doar atunci când părinţii soseau acasă..preşcolar: Radu Zoica. gr ădinile s-au umplut de roade: mere.. jucându-se prinogradă. se nă pustir ăasupralui înfulecând pe ner ăsuflate bucăţile gustoase de dovleac. organizaţiilor şi instituţiilor din România care pot ajutaşi îşi doresc săsprijinerealizarea proiectelor propuse de dăscali. Pentru cămai avea ceva treabăprin ogradă.Şi tocmai când”brava”mai bine. Prin acest Program dorim: · săaducem . un papion mult prea mare pentru construcţia sa firavă şi-o pălarie cam pleoştită.Jud. Dragodana.sustineducatia.. copilul Pavel.Avea ochii marişi pătrunzători.ro ) este un program ce se adresează educatorilor.Bătrânului îi apăru un surâs pe buze. jud.Dupăceşi-a terminat treaba prin ogradă. oriunde ar privi.iar în mâinile-i firave căra permanent un cuf ăr.-Unde eşti tu. Dâmboviţa 21 Autor: ed. bunica se gândi săfacănepoţeilor. trebuia să-şicapete libertatea la joacă... Ducându-şi nepoţeii de mânăse îndreptăcătre parcul dinapropierea casei lor. gâşte.-„Un spiriduş”-îngânăPavel-aveaşi el unul în copilărie. chiar în curte.nimic ! Gol ! Văzu purceluşii dormind la soare cu bur ţile pline. Dupăvara ceaînsorită.silitor la învăţătur ăera unori poznaş. Cornelia Hurmuzache. bunicuţa s-a dus săia castronul pentru a face plăcinta. o delicioasăplăcintăcu dovleac. uita să-şi îndeplineascăunele sarcinigospodăreştişi multe altele.Dupa cină. micuţii săi nepoţei promoveazăun joc. vacişi oi..

). se potadresa copiilor cu nevoi speciale.Caracterul testelor de evaluare contribuie la formarea unei opinii asupra nivelului decunoştinţeşi în sublinierea anumitor tr ăsături individuale. Manciulea Mihaela Elena 24 25 Reciclareşi refolosire la grădiniţăprin confecţionarea măştilor pentru carnaval-material pentru concursul . săle punăîn practică. Corectarea. întreaga personalitate a fiecărui elev.şi pot cuprinde activităţi educative formale. preşedinte Asociaţia Aret 23 Cunoaşterea copiilor prin produsele activităţii lorProdusele activităţii elevilor reprezintăcăi de cunoaştere a acestoraşi ofer ăposibilitatea pătrunderii în esenţa individualităţii lor. încercările originale muzicale. de oriunde dinţar ă.studierea produselor muncii sale se refer ă. fizică. Compunerile libere pot da câmp larg imaginaţiei.ro.literatur ă. discutareaşi aprecierea unor astfel de compunericontribuie la dezvoltarea capacităţii de exprimareşi poate servi ca stimulent pentru activitateacreatoare de mai târziu.R. putând duce uneori la descoperirea timpurie a talentelor autentice.Programul Susţin Educaţiaeste un program initiat deA. la cunoaşterea realizărilor pe care leobţine în practicaşcolar ă.O mascărâde.T.care oglindesc gradul de pregătire a elevului în comparaţie cu cerinţele programeişcolare. pânăla cele mai complexe examene. pot cuprinde o gama largăderesurse (căr ţi. mulaje.în parteneriat cuAsocia ţia Invictus. câtşi non-formale. planşe.Văinvităm săsusţineţi educaţia alături de noi. modalităţi de participareşi donaţii lawww. care duce uneori la destăinuiri ce înlesnesc pătrunderea în viaţaafectivăa acestora. ecologie. Pelângăceea ce confecţioneazăelevii în orele de abilităţi practice. Nicoletta .În activitatea de cunoaştere a elevilor nu ne putem baza pe informaţiile obţinute printr-osingura metodă. reprezentanţi mediaşi persoane individuale care doresc săcontribuie lafurnizarea resurselor educative atât de necesare înşcolişi gr ădiniţe. începând de la rezolvarea celor mai simple problemeşi elaborarea temelor pentru acasă.Prin apropierea de elevi. sport. machete. toate constituie activităţi care evidenţiazăaptitudinişi preocupări ale elevilor. softuri educaţionale.David Prodan’’ SălişteaProf. Cu toţii dorim săfacem viitorul prin educaţia copiilor.. Varietatea acestor creaţii ne permite sădescoperim noi aspecteale personalităţii. precumşi gradul de pricepereşi îndemanare practică. muzică. în primul rând. realizarea ingenioasăa machetei uneicontrucţii. înşcoalăori în afara ei. o deosebităsemnificaţie prezintă ceea ce realizează şcolarul mic din proprie iniţiativă. o mascăplânge”-Prof. Compunerile stimuleazăanalizaşi aprecierea sistematicăa însuşirilor personaleşi a faptelor fiecăruia. fiind învăţătura. etc.Mai multe informaţii despre Program.la viaţăcât mai multe proiecte educative destinate preşcolarilor şi elevilor. Între acestea se aflătestele de evaluare curente.· săcontribuim la dotarea cât mai multor săli de clasăcu resurse de bază şi auxiliare pentruactivităţi educative formaleşi non-formale. companii.Nu este acelaşi lucru dacăelevii au fostsolicitaţi săr ăspundăla anumite întrebări sau sătrateze pe larg un subiect sau altul. Activitatea fundamentalăa elevului. pot fi depistateşi alte forme ale activităţii lor. Este necesar ăîntrebuinţarea unui sistem de tehnicişi metode în măsur ăsăreflectezeactivităţile multiple. echipament de laborator.· săar ătam căeducaţia de calitate este posibilă şi depinde de fiecare dintre noi.Cristiana Anca. Nu este acelaşilucru dacăelevul trebuie săredea cunoştinţele învăţate ori săle prelucreze.Şcoala cu clasele I-VIII . evidenţierea unor aspecte pozitiveşi sublinierea celor maifrecvente greşeli stimuleazăla elevi autoreflecţia. Ele nearatăîn mod direct interesele copiilor. Proiectele eligibile în cadrulProgramului Susţin Educaţia: pot fi din orice domeniu (matematica.ce reuneşte parteneri din toate sectoarele societăţii – instituţii ale statului.Discutarea testelor în colectivul clasei. dezvoltându-le spiritul criticşi autocriticCompunerileelevilor constituie un produs semnificativ al activităţii lor.Creaţiile originale sunt expresii ale interesului elevilor şi ale tendinţelor de valorificare aînclinaţiilor şi aptitudinilor acestora.Creaţiileliterare timpurii. asociaţiineguvernamentale.Confecţiilerealizate de elevi permit pătrunderea mai adâncăîn sfera individualităţii..sustineducatia. etc.E.).

Înacele locuri tr ăia o fetiţăcare nu f ăcea nici ea excepţie de la regulă… Plimbându-se prin păduricea preferată.Am învăţat copiii cătrebuie sărefolosim hârtia. ei începur ăsăexamineze într-un mod foarteserios situaţia. Cel mai mare beneficiu de mediu al reciclării este legat nu dedepozitarea reziduurilor.P. Alba Reciclarea este una din metode de a proteja planeta de poluare.obiectau ceilalţi copaci. dupăplecarea fetiţei spre casă. dar însemnatăcontribuţie la protejarea mediului înconjur ător. Reciclarea elimina poluareaşi conservăresursele naturale. Lor le plăcea râsul ei. confecţionarea.Ocrotiţi natura! Reduceţi. cutie pe care amamenajat-o special pentru reciclare.Reciclare înseamnăcolectarea separatăa deşeurilor (sticlă. în special pentru micuţa noastr ă prietenă.N. refolosiţi. În sfâr şit. avem grijăce facem cu materialele din plastic. poate este din cauza frigului ? se întrebau mestecenii. obosiţi de atâta fremătat.E deosebit săpoţi contribui la îmbunătăţirea mediului înconjur ător. astfel încât utilizarea lor în procesul de fabricaţie presupune o activitate mai curată şi un consum mai mic de energie. Unele deşeuri pot firevalorificate. Ele cădeau pe pământşi r ămâneau verzi. carton. Deşeurile sunt păr ţi din materii prime sau dinmaterialele care r ămân în urma folosirii lor şi care nu mai pot fi utilizate.obiectele care nu ne mai trebuie le donăm sau le găsim o nouăîntrebuinţare. dintre care amintesc câteva. copacii examinar ăproblema sub toate aspectele. natura o iubim!”. săpoţi. brute. o datăcu venirea toamnei? Când cerul .ruginiu. fiecare emiţând ipotezeşi susţinându-le cu argumente puternice. să aduci chiar o mică. ci de conservarea energieişi a resurselor naturaleşi prevenirea poluării prinutilizarea. oamenii deveneau posomorâţi o datăcu sosirea frigului. totul se refoloseşte.Reciclarea conserva energia. care îşi fac griji pentru oameni. Tocmaide aceea când lucr ăm cu hârtiaşi ne r ămân bucăţele.dar practica e altfel. galben. dar nu reuşir ăsăgăseascăunr ăspuns. portocaliu. în procesul de fabricaţie. materialele corespunzătoareşi ne-am apucat serios de lucruExistăanumite avantaje ale reciclării. plopii. Acesta zâmbişi spuse:-Am ascultat cu foarte mare atenţie discuţia voastr ă şi sunt încântat săvăd căîn jurul meu tr ăiesccopaci atât de bunişi de generoşi.HuştiucGrupa mare AlbinuţeleG. Mi-a venit o idee: de ce sănu ne pictăm frunzele în culori diferite. Am ales modelele. cur ăţireaşi prelucrarea în bunuri utilizabile similare sau diferite. ei hotărâr ăsăse adreseze copacului cel mai înţelept din pădure.Astfel. împreunăcu preşcolarii. le adunăm în Cutia verde. plimbărileei gânditoare. le-am împodobit. am adunat resturi de hârie.Suntem ecologişti voioşi. hârtie). Tocmai de aceeea ne-am gândit săconfecţionăm măşti pentru carnival din materialerefolosibile. bătrânul stejar.Plopul întreba cu un aer gânditor:-Poate pentru cănoi ne pierdem frunzele?-Dar ei îi place atât de mult sămeargăpe covorul verdeşi moale pe care noi îl întindem pentru ea. str ălucirea din ochi. comparativ cu a începe producţia cu materiale primare.Deviza noastr ă: . fiindcăun copac plânge când este tăiat. plastic. reciclaţi! 26 De ce copacii î şi schimbăculoarea toamna?Era odatăo vreme în care frunzele copacilor nu-şi schimbau culoarea toamna. Cam asa ar ar ăta teoria.Analize detaliate au evidentiat faptul ca aceste beneficii de mediu ale reciclării sunt cu mult maieficiente decat orice alte actiuni de protejare a mediului. bucăţi de cutii sau chiar cutii.-Nu. Cum asta? Cam cum arată schema de la circuitul apei în natur ă. Principiul e simplu: refolosimhârtia pânăne plictisim.. Nimic nu se pierde. bineînţeles căaceastăcutieverde ne e de mare ajutor. nu mai tăiem alţi copaci.Şi-a pus un palton căldurosşi căciuliţă. Cel mai indicat este să folosim materiale pe care pământul le poate absorbi naturalşi reintegra. încă p de mic. Cugir. Copacii din aceastăpădure erau foarteneliniştiţi văzând atâta supărare în ochii fetiţei. În următoarea etapă.Astfel. a materialelor rezultate din reciclareşi mai puţin a celor primare. le-amrearanjat astfel încât oricine vede rodul muncii noastre săr ămânăimpresionat. Într-o zi. Vinerea. jud. Mult mai puţinăenergie este necesar ăpentru a transformamaterialele reciclate în produse noi. teii fremătau. r ăspundeau fagii. ea se întreba care era motivul tristeţii sale. Caşi cerul. roşu.-Ce se întâmplămicuţei noastre prietene ? Ce putem face pentru a o ajuta ?Mestecenii.Materialele recuperate au fost deja purificateşi prelucrate anterior. nu acesta este motivul.-Dacăe tristă.

A doua zi.Toamnă. 13-15)”. Despre sensul si importantaeducaţiei religioase. istoriceşte a fost aşezat pe bazecreştine. soarele îşi face apariţia totmai rar.De aceea Mântuitorul nostru Iisus Hristos pune copilul in mijlocul activităţii Sale prin indemnul :„Lăsaţi copiii sa vina la Mine (Marcu. daca toate celelalte domenii au o valoare integrativa. toamnă-mbelşugată. îşi mişcar ăbucuroşi ramurileşi frunzele pentru a salutaideea grozavă şi atât de simplăa bunicului Stejar.În legume eşti bogată. Ei hotărâr ăsă-şi schimbe culorile f ăr ăa mai pierdetimp.Cu o mie de culori.A ta mână. Dar noi putem săne color ăm noi înşineşi săacoperim pământul cu culorile soarelui: galbenaprinsşi roşu călduros.Şcoala .devine tristşi întunecat. Ciurea Daniela . Mitrache Ofelia 27 Scrieri de toamnă ToamnaToamna cea îmbrobodită.7 DevaReligios dintru început si increstinat odatăcu formarea sa ca popor. Mântuitorul introduce un nou principiu educativ. Grădiniţa P. Nr.Educatoare: Popa Adriana-BiancaGrădiniţa P.Celor mari si celor mici. Alergând printre copaci. el fiind capabil de tr ăiri religioase datoritaelementului esenţial primit prin Botez – credinţa ca dispoziţie.Cercetările in domeniul psihologiei copilului ne arata ca educaţia moral-religioasa este posibilade la cea mai frageda vârsta. sufletul copilului se afla instare de predispoziţie spre educaţie si religiozitate. religia seconstituie ca o valoare ce da sens integrator celorlalte direcţii ale cunoaşterii. suferinţa si bine. munca. tu.a VIII-a E. ca nişte mii de jerbe de aur. inca de la naştere.Poartaşcolilor deschizi.. iar preşcolarii cu tr ăsăturile de voinţa si caracter in formare suntreceptivi la influentele exercitate asupra lor. Daca vom reuşi sa sădim in sufletele copiilor tainacea mare a credinţei. Deva 28 O abordare interdisciplinarăa religieiInst. văzu cătoţi pomiişi pământul erau acoperiţi de soare.P. Aceasta credinţa isi are r ădăcinile adânc înfipte ininvatatura Bisericii – „Mama a neamului romanesc” aşa cum a numit-o pe drept cuvânt NicolaeIorga.În livezi fructe ne-ngână. estetica.necunoscut contemporanilor : principiul coeducarii.Alice Voinescu”Drobeta Turnu Severin.Unul din obiectivele-cadru ale religiei ca obiect de studiu.Aştepta să-i vinălocul.Studiul religiei trebuie sa conducăpe fiecare copil la înţelegerea deplina a relaţiei dintre religie siviata. voinici.Popescu Monica. In cultivarea sufletului educaţia religioasa nu este unilaterala. care este o realitatea fiinţei lui.P. Biserica si Scoala au plămădit adevăraţi creştini si romani. împlinind caracterulecumenic al invataturii religioase. prin care nu numai copiii au întotdeauna deinvatat dar si oamenii. sfioşi. adorarea aspectul. morala. ea de gr ă bi spre păduricea ei.Şi cu drag noi te primim. Educaţia moral-religioasa trebuie sa . scriind despreinteracţiunea valorilor preciza ca. cls. estetice. la Dumnezeu. Acest element poate fi cultivat prininfluente educative deoarece copilul dovedeşte o inclinare proprie spre educaţie.De-a lungul secolelor. vorbeşte si filosoful culturii si esteticianul Tudor Vianu care. Eaapeleazăsi isi găseşte unele premise care o fortifica in educaţia civica. aceştia îl vor căuta pe Hristos in adâncul sufletului lor. uimiţi de atâta înţelepciune.Educaţia creştina are ca scop mântuirea si transformarea sufleteasca dupăidealul pe carecreştinismul îl infatiseaza prin viata Mântuitorului Iisus Hristos. este cunoaşterea si adorarea luiDumnezeu : cunoaşterea fiind partea teoretica.prof.6. ne raportam la fiinţa divina. Copacii se privir ăzâmbind cusubînţelesuri. neamul nostru romanesc adăinuit prin vremi cu credinţa in Hristos. practic constând in morala siaspect religios. educaţia a fost strâns legata de religie.Invatamantul romanesc nu a fost numai laic sau numai religios. Nr. o-ntinzi.Dupăvara cea cu flori. bucurie. etice racordate la personalitatea fiecăruia dintre noi simaterializarea in comportamente integratoare in viata comunitatii. familie.Izbucnind într-un râs zglobiu.Prin educaţia religioasa trebuie sa realizam o cultivare a spiritului. fetiţa ridica cu picioarele razele soarelui de pe pământ. Ce ziceţi ?Copacii. când fetiţa ieşi în stradă. aparatori si creatori de înaltevalori spiritual-morale si materiale.X.Sensul educaţiei religioase porneşte de la faptul ca.In aspiraţia noastr ăspre perfecţiune.Struguri dulci în vii atârnă. pentru ca El estesingurul model formativ existenţial.Bucuroşi. Ne ajuta sa construim unsistem de valori spirituale.Ţie toamnă-ţi mulţumim.

Educaţia ecologicăare semnificaţia deprinderii unui anumit mod de a înţelege relaţia dintreomşi mediul de viaţă.În faţa artei infantile. universul lor sufletesc.11 Alba IuliaProtecţia naturii devine tot mai mult una dintre cele mai importante preocupări ale societăţiicontemporane.care sfâr şeşte prin a te emoţiona estetic. în lipsa unor cuvinteşi a unor expresii verbale completeşi complexe. însăeducaţia prin artă şi pentru artătrebuie săvinăîn întâmpinarea acestor mici artişti. un teatru de pă puşi. Preşcolarii trebuie să realizeze căproblemele mediului înconjur ător sunt ale lumii întregi.înceapăinca din primii ani de viata in familie. deşi destinat omului creator. cişi al plantelor şi animalelor. Pus în postura celui agresatşi care nu se poateapăra singur. modul lui de a gândi. din viaţa interioar ăafiecăruia.Pentru a le forma copiilor o conduităecologicăputem porni de la o ideee simplă.comportamenteleşi convingerile formate copiilor la o vârstăcât mai fragedă.Inspiraţia copiilor apare în condiţii emoţionaleşi mentale deosebite. Apoi se continua potrivit nivelului de înţelegere a copilului pentru a seforma in sufletul acestuia impresii. oricât de insignifiantăar fi. Sufletul copilului poate fi întărit ca o cetate. am planificat. se pot extrage următoarele tr ăsăturiale educaţiei religioase :Continuare în nr.Din încercările de a surprinde specificul educaţiei religioase. alinieişi a formei.Suceava.Educaţia este posibilăîn toate perioadele vieţii omeneşti.Jucându-ne cu plastilină. preocupările. în faţa acestor opere atât de inspirateşi totodatăpline de adevăr. nu ne putemopri în a recunoaşte împreunăcu Baudelaire că„geniul înseamnăcopilărie regăsitădupăplac”. percepţiile. căel. de asemenea educaţia religioasa este posibila in vârsta copilăriei deoarece însuşi sufletul copilului are in interiorul sau cele necesare pentru acestea. jud. nu se „predă” cu uşurinţăoricui.Frumosul exercităo nestăvilităchemare asupra fiinţei umane. Interesulşi dragostea pentru natur ăsunt. prin intermediul culorii. care nu este numai al său. Treptat va înţelege căorice acţiune de distrugere sau exterminarea de orice fel este câtse poate de dăunătoare pentru căstricăechilibrul naturii. Se poate spune ca sufletul cel mai propice pentru educaţie este sufletulcurat al copilului. iar fiecare acţiune negativăa noastr ă. înf ăţişând cu spontaneitate universul copilăriei. copilul îşi exprimăadecvatşi mai deplin emoţiile. am realizat în cadrul proiectului tematic ”Eu si familia mea” lagrupa micã-mijlocie: „Gr ăunţe pentru puişorul din curtea bunicii”.sunt cele care se păstrezăcel mai bine toatăviaţa. deprinderi de conduita si sentimente cu ajutorul cărora sădevină o adevăratăpersoanădeshisăcomuniunii cu Dumnezeu. în deplin acord cu obiectivele educaţiei ecologice activităţi care săr ăspundăinteresuluide formare educativă şi optim . dar poate apareşi în stări pasive. Este tot atât de adevărat că frumosul are demnitatea sa. instinctive. a punctului. un diafilm sau o poveste. organizatşidesf ăşurat. simţurile sunt por ţile acesteicetati sau întăriturile lui.Institutor: Irimescu Axenia Veronica GrupŞcolar „Vasile Cocea” Moldoviţa. un spectacol. dorinţele. poate săafecteze în mod distructivnatura. educatoareşi a copiilor din grupele pe care le-am condus. Mureşan NiculinaGrădiniţa cu P. o vizităla muzeu.Odatăcu demararea Proiectului Naţional Ecogr ădiniţa printr-o strânsă şi eficientăcolaborarea noastr ă.Copiii pot gusta încăde la fragedăvârstădin plin bucuria creaţiei.O vizităîntr-un atelier meşteşugăresc. ale ficăruia dintre noi.Manifestările copiilor de a modela sunt cât se poate de fireşti. „Pr ă jituri pentru musafiri”. dar destulde eficientăîn planul emoţiilor şi sentimentelor: transpunerea copilului în locul elementului dinnatur ăcare a suferit o agresiune din partea omului.un desen animat. nr . GPN Moldoviţa 30 COPIII – PRIETENI AI NATURIIEd. la majoritatea copiilor. impunându-şi propria lor viziunedespre lumea înconjur ătoare. scenădin povestea „ScufiţaRoşie”. copilul va realiza cătrebuie săacorde “drept la existenţă” tuturor elementelor mediuluidin jurul său. dovedind încăo datăcă. dragostea de frumos este de ovârstăcu umanitatea. 15 29 Jucându-ne cu plastilină În perioada preşcolar ă.P. au rolul lor stimulativ în educarea creativităţii copilului. ale căror bogăţii sunt „descoperiri fericite”şi nu rezultatul unor cercetări laborioase. când vocabularul este în formare. din sentimentele care-l stă pânesc pe copil în anumite împrejur ări. În plus.

socialul dialogheazăîntre eleşiimplicit cu copiii.În picioare-am opincuţePe cap. 4 DevaSuntem grupa mare/pregătitoare . îşi propun stabilirea unei atmosfere plăcuteîn care muzica. de aceea experimentele fac parte din activitătiledorite de grupa noastr ă. Jocul insăîi capteazăsi îi atrage îndescoperirea a tot ce îi înconjoar ă. 7 – structura P. Vinerea.N.P.Regulile grupei realizate împreună”.7 Deva.P.doamna educatoare Crişan Titianaşi doamnaeducatoare Cean Luminiţa de la G.Coşurişi hambare plineVine toamna. jud. jud.. năframa cu floriIar la brâu port tricolor. Alba 33 Din colecţia .P. vizite. programe artistice adecvate cu ocazia unor evenimenteecologice. miscarea. puişor. convorbiri.nr.Ca săîţi fieţie bine.Toamna . ascultăglasul lor Şi nu lăsa planeta dragă. sunt românaş Tata zice că-s fecior Iar ămama. cu nepăsare. Vinerea 34 35E toamnăiar !GrupaMargaretelor văsalută şi văîmbr ăţişeazăcu drag !Am discutat cu doamnele educatoare despre acest frumos anotimpşiam f ăcut mai multe activităţi interesante despre care vrem săvăspunemşivouă:. Hunedoara 325 noiembrie2010 – 130 de anide lanaştereascriitoruluiromân Mihail Sadoveanu(1880-1961) ToamnaCu rochiţăar ămieŞi frunze îngălbeniteZâna toamnăo săvieCu fructeşi cu codiţe.. Dan Sanda. teme ce se pot realiza prin observări spontane.P. câte-or fi. 4 Deva.. nr.multe jocuri muzicale cu textşi cânt . dragăcopile. care fatămareSe mândreşte căle are?Amşişor ţuri tot frumoaseCum leştie mama coase.PITICII” formatădintr-un număr de 26 de preşcolari. cugir. 10 fetiţeşi 16 băieţi.Am altiţă-n patru iţeCu pumnaşi mititelaşiPoale mândre c-ale meleMititele.activitate practica « Ornăm sandvişuri cu legume « urmatăde masafestivă« Sărbătoarea toamnei » . Nicoletta HuştiucG.P. frumuşele. Nicoletta Huştiuc.Ed..P. măgăteşteUite-aşa pe româneşteCu opinci. educatoarelegrupei. Ilie Elenaşi Berbeceanu Gabriela. P.RomânaşulIată-mă. trandafiri japonezi.. las săvie.Plâng pomii ar şi de prin pădureŞi dulcea apăde izvor.« Micuţa vr ă jitoare » .În leagănul planetei vii!CÂT NU E PREA . artele plastice.Ascultătu..Te rog. Berbeceanu Gabriela.Spre bucuria tuturor:Şi apaşi câmpia verdeŞi aerul îmbietor Şi florişi păsărişi insecteŞi animale.am decorat clasa cu lucr ări colectiveşi multe roadeşi flori aletoamnei . prof. cu zurgălăiCum stăbine la flăcăiŞi cu cuşma pe-o urecheCa săle fiu drag la fete. nr. pe lângăoferirea unui mediu protector şi stimulator. drumeţii. Hunedoara 36 RomâncuţaIată-măsunt româncuţă Sunt micuţă.În anulşcolar 2010-2011.G.P. Ilie Elenaşi inspectorşcolar înv.Măîmbracă.P. plimbări. Am amplasat în sala de grupăplanteornamentale: ficuşi impunători. precumşi viitorului programşcolar.Poezii culeseşi folosite deed.mai multe convorbiri printre care ce ne-a plăcut cel mai mult.. literatura.În acest anşcolar.Spune. 15 31 GR ĂDINIŢA P.prezentare de carte « Culori de toamnă» .N.Ploişi vânturi reciFrunze pe poteciUmbreluţe deseToamna săînveţe. preşcolar prof.concepute pentru acoperirea problematicilor educaţiei ecologice îngr ădiniţă.P.Pâng florile de pe câmpieŞi păsărelele în zbor.Continuare în nr.Distruge tot ce-a fost lăsat.P.Săgeamăde durerişi dor!Respectătot ce-a fost creat. G.« Margaretele » .Iar la gât mi-am pus mărgeleTot dintr-ale mamei mele.Nr.Căci omul azi. jud. anotimpul hărniciei” .Nr. activităţi practice.Cu legume colorateFructe mai înmiresmate.Văîmbr ăţiseazăcu drag ..G. 4 Deva 37 POEZII CU MESAJ ECOLOGICÎN LEAGĂNUL PLANETEIAud cum plânge firul ierbiiŞi fluturii pe înserat.P.Mi-am propus o planificare a activităţilor ecologice care săcompleteze cunoştinţele dinactivităţile de cunoaşterea mediuluişi prin care am selectat acele teme care prezintăinteres deosebitşi-l implicăpe copil. obiectivele urmarite vizeazăformarea unuicolectiv unitşi disciplinat care săfacăfaţăcu succes cerinţelor activităţilor zilnice alegr ădiniţei.Prof.Am acţionat pentru crearea unui cadru ambiental cât mai plăcutşi ecologic care săneserveascăca suport pentru organizarea activităţilor.nr 7-G. dar dr ăguţă.. activitate practicăîn care am realizat colaje. veritabile colecţii de cactuşişi violete de Parma.excursii.

Nici pe harnica albină Ce strange mierea cu spor! Nu pârjoli iarba verdeCe hr ăneşte-ntreg popor De păsărişi animale. stropii grei ne r ăcoresc pe frunteSăne-amintim cămai sunt multe de f ăcut! 38 Cât vântul linşopteşte printre frunze.Cu paşi micuţi. cu sfaturi de la mine. Sunt prieteni de mult timp. pânăsus.. dar mai micşi mai somnoros.Sădevii om mare.aceea vaşi secera”Galateni 6..Şi. Voi fi foarte ocupat fiindcăva trebui săînvăţsăscriuşisăcitesc. vorbea întruna f ăr ăsăoboseascădespre ce va face el când va fişcolar.7PORUNCA Nu schilodi rândunicaCeţi-a ciripit la geam. îl vedea pe Cristi cu ghiozdanul în spate. merge voios la gr ădiniţă.Cât încăapa-i bunăde băut. omule.era lafel ca în braţele ocrotitoare ale Micăi. de cândCristi era în grupa mică. care îl ajutăsăse trezeascăla timp.Te zbaţi s-ajungi acolo sus pe culme.TÂRZIU!Cât păsări gureşe mai ciripesc în crâng. somnorosule. copii gălăgioşi.Ca săpoţi tr ăi uşor! Nu împuşca porumbelulCeţi-a fost trimis ca solŞi apăr ăpe PământTot ce-ţi e folositor. maşini alergând în susşi-n jos pe stradă. în timp ce se îndrepta spreşcoală.Săînvăţăm săpreţuim viaţa!Cât fumul gros n-a înecat planeta. Dar Cireşul? Credeţicăavea astâmpăr? Nici vorba! Din când în când frunzele-i tremurau ca scuturate de vânt. încercând să-l trezească. dragul meu. f ăcându-i voios cu mâna. P. când voia săfie singur. Abia aştept să-ţi citesc despre Zâna Zorilor. zi de zi. ed. în fiecare dimineaţă.…Şi a venitşi ziua aceea.Uneori. cu braţele sale puternice.un băieţel la fel de năzdr ăvănel. ca prinvis.Şi de atunci au r ămas prieteni.Îţi faci un mic locşor prin lume. apoi plin de cercei roşii ce se ascundeau printre frunze.Fiindcătoate-n lumea asta. Nu hăitui căţeluşaCare latr ăpe maidan! Nu tulbura cristalinulApei limpezi de izvor. era puţin lucru ca . Nu risipi bobul galbenŞi nici rodul pomilor! Nu strivi biata furnică Ce trudeşte pe ogor. Iar Cireşul îl aştepta cu bucurieşi-l ridica.Chiar şi gr ădiniţa se vedea de acolo. Se simţea bine între crengile bătrânului Cireş. De multe ori stăde vorbăcuvechiul său prieten despre acest lucru. Cireşul ascultar ă bdător şi din când în când îşi clătina uşor frunzele pentru a alunga somnul care-i dădea târcoale.. cu acoperişul roşuşistraturile de flori frumos aranjate. P. se întorcea uşor şi. Când auzea glasul blând al mamei sau când îi simţea mâna caldăpe frunte.Cât florile-şi emanăfin parfumul. . Cireşul din faţa casei.Iar tu. Îi era dragălui Cristi gr ădiniţa lui.Cât soarele nu ne topeşte încă.Săne-amintim c-am poluat pământulCe-a fost lăsat sădăinuiască-n veci!Cât pe pământ mai picur ăcu rouă. CIREŞUL povestireCristi este un băieţel-năzdr ăvănel care locuieşte într-o casăfrumoasăla periferia oraşului în carelocuiescşi euşi care. părea mai degrabăcăsuţa piticilor din poveste…Acum. pânăcedeschidea ochii. hăt! la prânz.Şi Cristi vorbea.MOINEŞTI. despre Insula piraţilor sau despre fantasticele aventuriale lui Harry Potter. î ţi spun cu interes:Săai noroc în toateşi foarte multSUCCES! 39 PRIETENUL MEU. totul se vedea din ascunzătoarealui.LUCICA NECHIFOR G. pentru-a te ajuta un pic.Oameni gr ă biţi.Vom vieţui în Leagănul-Pământ. e vremea săte trezeşti! Hai.Şi.dator eştiSăle îngrijeşti de zor!Dumnezeu te-a pus pe tinePeste tot stă pânitor Şi apoiţi-a dat porunca:Fii vajnic ocrotitor!Autor. puiule de om!R ăsarişi creşti asemeni unui pom.Iar capra neagr ăsaltăpe poteci.Cât roiuri de albine robotesc pe câmp.Cât vara. prin fereastra deschisăa văzut acelaşi cireş. de sus.Când se întorcea de la gr ădiniţăvenea întotdeauna să-şi salute prietenul. căte aşteaptăo nouăzi de lucru !Este bunul său prieten.BACĂUÎmi semeni mult. se ascundea în frunzişul desşi de acolo urmărea forfota de pe stradă.Dar Mica îl lua în braţe. îl ducea pânăîn dreptul ferestrei deschiseşi stătea aşa cu el. mângâindu-l. zile de-a rândul.Sănu ucizi”.Cristi sare sprinten din pat..Cât trandafirul nu-şi ascunde faţa. dintr-un om mai mic. deschide fereastraşi îşi salutăprietenul drag. în vârf. Cristi este în grupa pregătitoareşi se pregăteşte sămeargălaşcoală.În noul nostru drum.Să-nlături răulşi să-nveţi ce-i bine. Cu Mica de mânăbaiatul a pornit emoţionat spreşcoală. cuMica lui dragălângăel ar fi stat în pat până. Nu văamăgiţi: Dumnezeu nu se lasăbatjocorit:Căci ceea ce va semăna omul. maiîntâi plin de flori ce-i umpleau camera de miresme.Ce. peste cateva luni voi fişcolar.-Ştii. În fiecare dimineaţăse aud douăciocănituri în geamurmate de un glas prietenos :-Gata.ION CREANGĂ”.Toate îşi au rostul lor.Şi cum îi aude glasul.Eu sunt aici.

E linişte profundă. Eaîntrebăatunci pe înţeleptul pădurii. râde bătrâna bufniţă. Este perioada în care îmi este cel mai cald. e aşa de frig încât o pudr ăfină albăcade din cer. Chiar şi florile parcăs-au înmulţit ca prin farmec.prietenul său cel mai bun sătr ăiascăprima lui zi deşcoală?Şi era atât de mic!Cum se va descurca ?!Dar iatăcăbăiatul a intrat pe poartărâzând . când venea de laşcoală. Domnul Vânt cântăuneori atâtde puternic. mai puţin eu.Deodatăspre el s-a îndreptat vesel un băieţelşi a început să-l mângâie cu drag. Văd în pomi semne care promit o recoltăbogatăde fructe. Cristi se oprea mai întâi lângăprietenul său. Pentru mine e timpul sămăculc. Aceasta îi zise:-Uită-te în jur şi spune-mi ce vezi. câmpiile pustii. stăteau de vorbă şiapoi se apuca de lecţii. JUDEŢUL OLT 40 Mandalăcreatădeed. Ea pregăteşte Natura înaintea gerurilor puternice. se jucau caţiva copii.-Acum .-Ei bine. paşii m-au purtat pestr ăduţa liniştităde la periferia oraşuluiAm căutat cu privirea căsuţa cochetăstr ă juităde un cireş. gălăgioşi. Bacău 41 Cele patru anotimpuriEra odatăo căr ăruie ce se tot mira de ce nu a văzut niciodatăfaţa Doamnei Natur ă. Acum aştepta cu ner ă bdare săafle tot ce f ăcuse Cristi în acea zi. Copacii sunt unii plini de muguri. Spune-mi. Ieri.Şi eleşi eu suntem acoperite cu un covor pufos roşu-auriu. Săne bucurăm de prilejulpe care ni-l oferăo masăîmpreunăcu familia. Pur şi simplu tu tocmai mi-ai vorbit despreVAR Ă.apare un bătrân cu hainăroşie într-o sanie… El măfelicităpentru vâscul meu frumos. cotiturile mele se împobobesc cu o mieşi una de flori. În acest moment. Săle evitămşi săne impunem săfim calmi. Ce fericit era Cireşul ! Simţea cănimenişi nimic nu va putea săstrice prietenia lor…Şi au trecut aniişi odatăcu ei multe schimbări s-au petrecut peste tot în oraş.Şi într-o anumitănoapte. continuăpoteca. Am mai f ăcut câţiva paşişi privirea mi-a fost atrasă de un pomişor ce se legăna uşor sub adierea vântului. totul o ia de la capăt…Acum te las. Câmpiile sunt acoperite de grâul care devine auriu sub razelesoarelui. Ceea ce este amuzant este că ele formeazăun strat protector pentru ciuperci. De-abia dacămai pot vedea rândunicile care vin să-mi spună“la revedere”. Spune-mi mai departe ce vezi!-Apoi. fluturii se joacă. Murariu Mioara. totul pare adormit. Oamenii care încearcăsămănânceşi . Este nu numai oregulăde politete. o bătrânăbufniţă. jud. copii ?PROFESOR: IOANA CHIRICI G. înţeleptule?-IARNA! r ăspunse bufniţa. încât copacii îşi pierd de spaimăfrunzele galbene. zilele sunt mai scurteşi nopţile mai lungi.NR. Apoi. ai zice căDoamna Natur ăvrea săreînceapătotul de la zero! Norinegri udămereu pământul meu cu ploi care fac băltoace mari.Şi în fiecare zi.5 SLATINA.Şi aşa. de cetotul este aşa?-Pentru căDoamna Natur ăface foarte bine lucrurile. Am deasupra meaun cer albastruşi nişte norişori vagabonzi. toatălumea. Îmi place aceastămare sărbătoare. Aceasta este PRIMĂVARA! Ce mai vezi?-Oh! Acum nuştiu de ce.Soarele este atât de puternic! Altfel. Sănu bemşi sănu vorbimcu gura plină. Mitrache OfeliaŞcoala “Alice Voinescu”Drobeta Turnu Severin 42 Nu trebuie sămâncăm niciodatăgrăbit sau nervos.P. cişi o prescripţie medicală. primesc vizita păsărelelor care îşiconstruiesc cuiburi pentru puişorii lor. Copacii sunt goi. Ele se numescanotimpuri. este minunat! Câteodată. lor nu le place frigulşi atunci pleacăspreţări mai calde. sunt bătrână!Prof. Albinele vin la culesîn florile mele. îi plăcuse laşcoală!Cireşul s-a mai liniştit. Era un pui de cireşce încerca să-şi facăloc spre soare. Unde mai văzusem euaceastăimagine?Voi văamintiţi. dar zilele sunt mai lungi. Dar pe acel loc se ridica acum un bloc delocuinţe în faţa căruia.împodobit cu bobiţe roşii. GrădiniţaGhiocel Moineşti. cum se numeşte ea. pare să ştiece se petrece. Ea acoper ătot cu o plapumăalbăcaşi cum ar vrea săo ascundăpe Doamna Natur ă.Înţelegeţi. totul în jurul meu este magnific! Florile pomilor audevenit fructe ademenitoare. viaţa noastrăeste destul de stresată. Este enervant!-Îţi voi explica eu tot. Este ultima parte din cele patru păr ţi ale anului. Iubesc aceastăperioadă. intervine înţeleptul pădurii. Băiatul s-a aşezatlângăelşi a început să-i povestească.-Euştiu toate astea. ea se pregăteşte sădeace are mai bun. Toate acestea se întâmplăTOAMNA.Şi sunt atâtea insecte care dauspectacole de balet în aer când se lasăseara! Pe scurt. mai întâi. Mai grave sunt discuţiileneplăcute din timpul mesei. Vreau săascult mai departe povestea ta.P. alţii au deja unfrunzişstufos.

2.. din partea părinţilor în special. deliciosDin struguraşi este stors. pentru că i-a ţ i putea dezvolta un complez devinovăţ ie.Galbeneşi ar ămiiŞi mai multe ruginiiDau covorului culoareŞi-l gătesc de sărbătoare. jud.TOAMNAToamna cea bogată.afirmaţii care sunt sigur ăcănimănui nu-i sunt str ăine.12. Ne vom abţine de la orice discuţii sau observaţiidezagreabile spuse copiilor cu care suntem în vizită.. Danc Mihaela-ElenaG. "nu maiştiu ce sămăi fac. SÂRBI. În felul acesta ei nu vor fişocaţi când.Şi sfatul meu îl urmaţi. dar la fel de reale.Toamna. in parcul cu teiÎncântăsi ochii mei.Aveţi nevoie de calorii. Nu-l l ă sa ţ i niciodat ă să şi-i câ ştige singur.săpovesteascăînacelaşi timp fac o impresie dezagrabilă.4.Fiţi atenţi cum văîmbr ăcaţi. Aşteptaţi pânăva împlini 21 de anişi lăsaţi-latunci “sădecidăpentru sine”. Mai târziu . Strângeţi ceea ce aruncăpe jos.Dar asta se întâmplă Când toamna e la noi!ZÂNA BUNĂ Zâna bunămănumescPe copii îi ocrotescŞi le spun cu bunătateSăfie atenţi la toate.Calciul să-l fixaţi în oase. Încăde mic. Asigura şi-l că to ţ i s-auunit împotriva lui . mai târziu .Dacăvoi măascultaţi.Ca săcreşteţi mari copii.Şc. Este nu numai o lipsăde respect faţăde musafiri. Certaţi-vădes în prezenţa copiilor.P. Aceasta îl va face să cread ă că esteamuzant.Multe proteine adună."i-am oferit tot ceşi-a dorit. daţi-i copilului tot ce vrea. Este de prost gust să ţinemdegetul mic uşor ridicat când mâncăm sau când bem. Când are probleme serioase.Şi cărniţa este bună. Fi ţ i de partea lui în disputele cu vecinii .ILIA. Trebuie săfim atenţi ca buzelesa fie mereu închise în timpul mestecatului.la deschiderea anuluişcolar De multe ori doar imaginile vorbesc…despre . 7.N. care săne ajute să conştientizăm modul în care se poate influenţa negativ sau pozitiv caracterul copilului nostru încăde lavârsta cea mai mică.. copleşindu-l. Evita ţ i să -i spune ţ i “nu este bine”.1.Şi in coşzâna ne-aduceFructe multe.Dar mai ales ce mâncaţi.. Lă sa ţ i-l să citească orice text şi să asculte orice muzică îi cade în mână . Faceţi totul în locul lui.Dacăavem câini sau pisici.Mâncaţi fructe si legume.Consumaţi multe lactate. când va fi arestat de poli ţ ie. Ignat Florentina. privind aceşti mici…temerari!Prof.Vinul dulce. A ştepta ţ i-vă la o via ţă grea.Asortate în panereSăne bucur ăm de ele.. profesor psiholog. iar el un persecutat . scuzaţi-văspunând : “niciodatănu amştiut ce sămăfaccu el”. 11. Când spune cuvinte urâte. cu cls." .Sunt sănătoaseşi bune. Ave ţ i grijă să steriliza ţ i bine vesela şi paharele.Fiţi atenţi cum văpurtaţi. Primul gând care îmi vine în minte este legatde câteva "reguli" pe care le-am aflat cu câţiva ani în urmă şi pe care mi le-am notat cu ideea căsigur îmi vor folosi într-ozi. aceştia n-au ce căuta în sufragerie oricât demult i-am iubi.Copacii plâng că-s goi. COM. întrebări sau afirmaţii de felul : "cu ceam greşit ?" sau .10. iar printr-oanalogie se pot găsişi altele.8.Rugămintea mea ar fi:Spuneţi mai departe copii!Caşi alţi copilaşiMicuţeişi dr ăgălaşiSăcunoascăsfatul meuŞi să-l urmeze mereu! 48 Săne mai amintim de-o toamnă…când eramşi noişcolari. cişiprilej de incidente. JUD HUNEDOARACREAŢIE PROPRIE TOAMNA. I-VIII nr.foarte multe. Par simple la prima vedere. asta l-ar putea face să cread ă că societatea este împotriva lui.. Da ţ i copilului câ ţ i bani de buzunar vrea.Şi cu poftăsămâncămSăne vitaminizam.. profesorii şi poli ţ i ştii. 9. IN PARCUL CU TEICovoraşpufos de frunzePe alei frumos se-ntinde. Dar aveţigrijăsăi le satisfaceţi cu vârf şi îndesat.5.totul va merge r ău în familie. râde ţ i în fa ţ a lui . dar l ă sa ţ i-i spiritul să se hr ă nească cu de şeuri.Florile stau triste afar ă. astfel încât săse obişnuiascăaarunca responsabilitatea asupra altora. Daniela Pintea Ilea şi clasele simultane conduse în acest an cu drag. Faceţi-i pe placşi împliniţi-i toate dorinţele în materie de confortşi hrană.dragă A sosit la noi degrabă Şi ne-aduce coşul plinCu legumeşi cu vin. Alba 46 47 Ed. 3. În felul acesta va creşte cu convingerea că toatălumea trebuie să-i ofere orice are el nevoie. Nu-i asiguraţi nici o formare spirituală.Frunze moarte cad de-acumaŞi le-mbr ăţişeazăbruma. Probabil ve ţ i avea nevoie să fi ţ i preg ă ti ţ i pentru ea.Extras din “Codul bunelor maniere” 43 44 45 CUM SĂFACI DIN PROPRIUL TĂU COPIL UN DERBEDEUAuzim tot mai des în ultimul timp.TOAMNAA sosit toamna la noiCu r ăceală şi cu ploi.". 2 Cugir.6.

prof.Copiii trebuie săînveţe de mici cum săfieresponsabili. îl învăţau să-şi asculte părinţii. .P.Şi ce bine seînvaţăatunci când cele douăse combină! Dorimsăfolosim mijloace audio/vizuale în activităţilenoastre zilnice de la gr .Marea Britanie 51 52 53 Parteneriate în care suntem implicaţi noi. în special Capitala. întorceaşi el capul.Prieteni suntem. jud.N. 9 Alba Iulia.Clinchet pentru bucuria muncii împlinite”. student la Universitatea din Birmingham. G.P. nicidecumcăvor sa îl omoare. Alba 49 Din colecţia AŞA DA.N. sa-şi păstreze camera în care doarme curată şi ordonată.P. Marea Britanie Am săvorbesc astăzi despre cum învaţă şcolarii din clasele primare în Iran. jud.ro.. Mulţi copii au r ămas cu traume psihice cauzate defrica produsăde bombardamentele avioanelor irakiene. e tot revistăon-line!Citiţi cu draghttp://www.P. etc.Space”Program internaţional e twinning .nr. al 4-lea an de desf ăşurare.www. VinereaParteneriat Naţional .sustineducatia. Astfel a avut ocazia sa înveţeideograme pentru a-l ajuta mai tarziu săscrie litereşi cifre.. Kian îşi aminteşte căacolo mai era un băieţel cu acelaşi numeşi căde fiecare dată când copii îl strigau pe acel băieţel.N. Kian a fost ferit de aceastăfrică:de fiecare datăcând treceau avioanele irakiene deasupra casei lor. mama lui îi aduceagumăde mestecat. G. câtşi prin mijloace moderne.Dupăîncheierea r ăzboiului dintre Iranşi Irak.Sărbătorile de iarnă”Program internaţional e twinning . Nicoletta Huştiuc.. De multe ori se întorcea trist acasăfiindcănimeni nu vroia sa-ivorească. Kian obişnuia să-şi întrebe mamacând mai aduc guma de mestecat avioanele Irakienilor (sic). Vinerea. Copilulştia căavioanele irakiene aduc guma de mestecat. I-IV Tărtăria. colegeleşi colega Gabriela Tosa. Astfel.originar din Teheran.Les couleurs de l enfance”A apărut nr.Personajul istorisirii mele este Kian Zarrin. iniţiat de noi. plin de culoare. sperând ca astfel copii vor socializaşi cu el. Aşadar. să respecte regulile societăţii.P. Interviu cuZarrin Kian.Perioada de gr ădiniţăa lui Kian coincide cu momentul în care Irakul continua să bombardeze Iranul.com/doc/40733835/Albinute-harnicute Program extracurricular .. La ora de creativitateşi jocuri. Vinerea..ro Verdeşi culoareVrem ca locul în care ne jucămşi învăţăm să fie mai curat. Cugir.. auzul zgomotului produs de avionele din Irak aducea bucurieşi nicidecum spaimăpe chipul copilului. jud Bacău 54 Proiectele noastre lawww.sustineducatia.oraşul nu avea prea multe gr ădiniţe.Clipa copiilor”-parteneriat cu Radio Clipa.ro/proiecte-in-desfasurare/007-verde-si-culoare / Video GrădiniţaÎnvăţarea se poate realiza atât prin mijloaceclasice. prieteni vom rămâne”Parteneriat Naţional . prietenii noştriPrograme educaţionale EcogrădiniţaSăcitim pentru mileniul IIIParteneriat cuŞcoala I-IV VinereaParteneriat cu G. masterand la Universitatea din Birmingham. obligaţia lor fiind grija faţăde copii. Astfel. În Iran la acea vremese obişnuia ca femeile sănu muncească.radioclipa.Şcoala Căiuţi.îngrijitoare de copiicum le numeşte el.Lecţiile de cultur ăcivicănu lipseau.Continuare în nr. G.noi!Şcoala cu cls. Aflăde ce lucruri avem nevoie!http://www. student la Universitatea din Birminghm.Kian avusese norocul de a se naşte într-o familie înstărităce i-a asiguratfrecventarea unei gr ădiniţe particulare din Teheran. să creadăîn Dumnezeu. cum săaibăgrijăde lucruri pe care le deţin în comun.. 15Sociolog Victoria Baltag. ediţia a III-aParteneriat Naţional . Kian nu-şi aminteşte prea multe lucruri. 1 al revistei grupei noastre: iatăcoperta.. cum săîmpartă şicum săse bucure de ce-i frumos în colţul lor de lume. Kian îşi aminteşte cum cele câtevaeducatoare.Despre gradiniţă.scribd. îşi aştepta cu mare dor fratele mai mare săse întoarcăde laşcoală. AlbaPompierii. Se poate săaducem natura mai aproape de sala încare învăţăm? Vrem sămergem la gr ădi cumare dragşi săînvăţăm totul despre planteşicum săle îngrijim. AŞA NU 50 Viaţa de elev dincolo de RomâniaIran: sistemul de învăţământ înşcoala primară. capitala fostului măreţ şi puternic aşezământ al Persiei.Călătorie înţara mea”.Micii ecologişti”Parteneriat Naţional . mai verde.

Zoica Radu.James Clavell . insp.ed. Daniela Ciurea. Liliana Guran. Margareta Pătru. Copiilor le-ar plăcea săvizioneze o poveste pe care doar auauzit-o. Cornelia Hurmuzache. ed. Florentina Ignat. inst. Niculina Mureşan. prof. purtând culorile toamnei în priviri .prof. înv.prof. Mihaela Danc. ed. ed.sustineducatia.noi citim totuşi prin imagini. ed. soc.sustineducatia. înv. Maricica Popov.. Victoria Baltag. Vrem caîmpreunăsădescoperim aceşti prietenişi să ştim căvorba . prof. Sonia Crâsnic. Magdalena Nicolae. prof. Simona Olar. Antonela Căprar.. ed. Cecilia Telehoiu 56 BIBLIOTECANAŢIONALĂ A ROMÂNIEIISSN1843 – 6757 ISSN1843 – 6757 Biblioteca Naţională a României 42 / 56Leave a Comment Comment must not be empty. inst. lucrul cu cartea.prof. Degeaba îi spunem unui preşcolar: „Afost odata un castel…” f ăr ăsăi-l ar ătăm. Contribuieşi tu laeducaţia lor!http://www.ro/proiecte-in-desfasurare/001-prietena-dinbiblioteca/ 55 .prof.. ed. ed.La revedere. psih. Axenia Irimescu.. Daniela Pintea Ilea. va zice:„Unde-i castelul? Cum arată?”. Silvana Ceauşu. Am descoperit că lângănoi sunt o mulţime de prieteni închişi înrafturile bibliotecii pentru copii. Liliana Mursa.CAPITOLUL 52 From tiberiu2907 964 p. prof. Ofelia Mitrache. ed. Titiana Crişan. Lucica Nechifor. prieteni dragi!Mulţumim colaboratorilor!Nr. Elena Ilie. Uploaded by FRANTA7 0 inShareEmbed Doc Copy Link Readcast Add To Collection Comments Related Documents 964 p..Vartejul . Adriana Popa. Mariana Bădulescu. Chiar dacănuştim săcitim. iar pentru astaavem nevoie de prieteni.inst. Cristina Cobzuc.prof. Ajută-i săcontinue descoperirile.ădiniţă. Mihaela Manciulea.Primavara Copilariei 14 f Buna 2. Andreea Chirilă. Luminiţa Cean. înv. SubmitCharacters: 400 Comment must not be empty.ed.ed. prof..când ai un prieten eşti bogat”este adevarată. Ioana Chirici.CAPITOLUL 6 From tiberiu2907 964 p.14Responsabilitatea pentru originalitateaşi conţinutul articolelor revineîn exclusivitate autorilor acestora:Cristiana Anca. Maria Brumar. inst. Micuţii sunt la vârsta la care prind repedetot ce văd. înv. prof. Elena Mihăilă. Mioara Murariu. oferindu-le căr ţile potrivite!http://www.026 Reads More InfoDownload or PrintThis is a private document.SubmitCharacters: .Avem nevoie de ajutorul vostru ca săle dăm exemple copiilor.. GabrielaBerbeceanu. jocuri.ro/proiecte-in-desfasurare/005-video-gradinita/ Prietena din bibliotecă Vrem săînvăţăm cât mai mult. Micuţii preşcolari învaţăde pe acum cum săse poarte cu căr ţileşi ce au decâştigat. prof.prof. Sanda Dan. prof.

Arsenie Boca .Danion Vasile.Ce urmăreşte DumnezeuArsenie Boca Cararea ImparatieiFrom ServantOfGodPrev· Next 79 p.v0.Cararea Imparatiei 2From Duinea Victorel28 p.com/scribdAboutPressBlogPartner sScribd 101Web StuffSupportFAQDevelopers / APIJobsTermsCopyrightPrivacyCopyright © 2012 Scribd Inc.Lordul David LindsayFrom fakiruPrev· Next 290 p.Cum sa ne mantuim vol.Cararea Imparatie2From Cristian Nistor12 p.Veronika se hotaraste sa moaraFrom dana2208Prev· Next 0 p.Volum 2From stefan.Titus Crişciu .rile Pustiite. p 41-50From oapahideanu290 p.Adams.danion vasile despre infruntarea necazurilorFrom Deak Zsolt208 p.Antologia 1 Cu CopertiFrom ioan pustanPrev· Next 20 p..balcan313870 p.1 BlankCd]From fakiru626 p.com/scribdtwitter.From tiberiu2907 Next 63 p.Îngustime sufleteascăArsenie Boca Cararea ImparatieiFrom ServantOfGod79 p.com/scribdfacebook.Paulo Coelho . Calistrat de la Barnova .9From edi6661918Prev· Next 20 p.Cararea ImparatieiArsenie Boca .tineriisisexualitateacompletFrom mmgg2947 p.XIIIFrom krestonosetsPrev· Next 481 p.Revista OctFrom diana_nPrev· Next 410 p. (Coord) . J.Opere Vol.tematica Neuitatele VacanteFrom realcrimson85 p.Treptele infernului de Ion MoraruFrom krestonosetsPrevUpload a Document Search Documents Follow Us!scribd.Conexiuni_Septembrie_2005From api_11797_dorinfathe177 p.Capitolul XVII .Opinii. valori şi credinţe.TRENULFrom krestonosets481 p.Karl May .19 Dervisul [v 1.Danion Vasile REPERE-Duhovnicul-Rugaciunea-PostulFrom Emma_m481 p.EXUVII 4Revista Liceului Teoretic Nicolae Balcescu. nr 3 .From dragomirnaPrev· Next 19 p.Cararea ImparatieiFrom ServantOfGod158 p.PRIMAVARA COPILARIEI 16From FRANTA727 p.Language:EnglishChoose the language in which you want to experience Scribd:EnglishEspañolPortuguês (Brasil) .Capitolul I . J. Ne vorbeste Par.Mangaiere.Nr3 Final A5From Claudiu80is79 p.La plantaţieFrom fakiru290 p. 2Extrase din Sfintii Parinti despre mantuire ..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful