Primavara Copilariei 14 f BunaScribd Upload a Document Search Documents Explore DocumentsBooks - FictionBooks - Non-fictionHealth & MedicineBrochures/CatalogsGovernment DocsHow

-To Guides/ManualsMagazines/NewspapersRecipes/MenusSchool Work+ all categoriesFeaturedRecentPeopleAuthorsStudentsResearchersPublishersGovernment & NonprofitsBusinessesMusiciansArtists & DesignersTeachers+ all categoriesMost FollowedPopularMagda Nicolae We're using Facebook to personalize your experience.Learn More·DisableView Public ProfileMy DocumentsMy CollectionsMy ShelfMessagesNotificationsSettingsHelpLog OutYou're looking at our new docum ent page format. If you prefer the old one, click here. Have any thoughts? Leave us your feedback. ×inShare0Embed DocCopy LinkReadcastCollectionsCommentsGo BackDownload 1 Nr. 14 septembrie – octombrie - noiembrie 2010ISSN 1843 – 6757revistăon-line -Realizareşi tehnoredactare : prof. Nicoletta HuştiucŞcoala cu cls. I-VIII ,,Ioan Mihu”G.P.N. Vinerea, Cugir, jud.Alba 2 M ă mici, t ă tici, bunici, v ă invit ă m s ă citi ţ i revista noastr ă ! Minunatele ei pagini v ă a ş teapt ă ! -revist ă dedicat ă copiilor de pretutindeni, cadrelor didactice, dar pe care o pot citi deopotriv ă fr ăţ iorii mai mari, p ă rin ţ ii ş i de ce nu, bunicii- ,,-Hai mai bine despre copil ă rie să povestim, că ci ea singur ă este vesel ă şi nevinovat ă !” Ion Creang ă Sigla noastr ă Culorile copil ă rieiDin cuprins :1. Vorbind cu toamna2. Părinţii trebuie să ştie !3. Proiecte noi4. Educator, învăţător, profesor5. Creaţie în...recreaţie6. Jocuri deosebite7. Toamna de ieri, de azi8.Ţara noastrăaur poartă...9. Musafirii povestesc10. Ecologieşi armonie11. Pagina din jurnal12. Din activităţile noastre13. Drumuri de poveste14. Hai săcolorăm ! 3 În livadă Meri, perişi chiar gutuiAre Dinu în livada lui.Zi de zi la ei priveşteŞi cu drag îi îngrijeşte.Fructele se coc pe rândVitaminele oricând.Mâncând zilnic un măr gustosDinu e tare sănătos.Prof. Cecilia TelehoiuG.P.N. Mircea Vodă ConstanţaSfatul măruluiDin livadăa luatUn măr roşu, parfumatŞi l-a dus la el acasă,Chiar l-a aşezat pe masă.-Spală-mă, nu fii gr ă bit!I-a spus mărul pr ăfuit.Murdar nu măfolosiTe-ai putea îmbolnăvi.Copilul l-a ascultatŞi îndatăl-a spălat.Mărul i-îi dăcu plăcereVitamineşi putere.Prof. Cecilia Telehoiu, G.P.N.Mircea Vodă, Constanţa 4Poezii, poezii, pentru noi, pentru copiied. Maria Brumar, G.P.P. Agnita, jud. SibiuCE POT FACE CU MÂNUŢACe face mânuţa mea ?Ea mângâie-aşaşi-aşa ! (o mânămângâie pe cealaltă)Dar şi pişcă, au, au, au ! (o mânăpişcăpe alta) Nu îmi place, nu mai vreau !Gâdilă, ha, ha, ha, ha !(gâdilături sub braţ)Căci ne place, nu-i aşa ?Scarpină, o, o, o ! ( se scarpinăpe picioare)Şi aplaudă, bravo ! (bătăi din palme)Ea dansează: hop, hop, hop !(se învârte în aer)Şi-apoi se ascunde…stop ! (mâinile la spate)CUM SUNTCând sunt liniştit,Te privesc zâmbind,Când sunt furios,Măîmbrac pe dos.Vesel dacăsunt,Râd cu nasu-n vânt,Când mă-nbolnăvescAbia te privesc, Dacă-s supărat,Măascund sub pat,Iar când mi-e somnic, Nu mai spun nimic.Sădormim un pic… 5 Corpul meuCapul meu micuţ, rotundEu cu mâna îl atingŞi simt părul mătăsos,Iar apoi, fruntea mai jos.Chiar sub frunte ochişori,Rumenişi calzi obr ă jori,Un nas mic, douăurechi,O guriţă şi-apoi trecGât subţire, trunchi vânjos,Mâinile le duc mai jos,Umeri, coate, degeţeleBune săte joci cu ele.Picioruşele-mi-îndoiŞi genunchii amândoi.Tălpi micuţe în papuci, Numai bune săalergi.CopilulSunt copil caşi voiOchişorii mei sunt doiAm un nas micşi o gur ă Ca săgust o pr ă jitur ă.Cu urechile audŞi maiştiu s-aplaudCu mânuţele micuţeHărnicele furnicuţe.Prof. Cristina Cobzuc,Grădiniţa cu Program Normal Nr. 1 „Lumea copilăriei”Gura Humorului 6ŞCOALA CU CLASELE I – VIII „CLOŞCA” CĂRPINIŞ, jud. AlbaCLASELE I - IVÎNV. SONIA CRÂSNICSALUTARE TUTUROR!!!Suntem un grup de 14 elevi în cele patru clase. Împreunăam hotărât săpornimîntr-o călătorie spre a cunoaşteşi a descoperi lumea de la lucrurile familiare pânăla stele.Cei din clasa I ne vom str ădui sădescifr

Cei 70 de invitaţi. Alba 9 5 ani de Parteneriat pentru EducaţieConferinţa de bune practici.P. dimensiune.program deresponsabilitate socială..Prof. inovativăcarevine în sprijinul copiilor şi al dascălilor în educaţie. atingere. Invitaţiiveniţi din judeţeleţării au putut vedea oglindităîn imaginişi poveşti activitatea dinatelierele de var ă ŞOTRON.Suntem înclasa I.Oglinda prietenieiPalmele prietenilor Fiecare copil va avea 2 coli albe. suntem dornici să învăţăm lucruri minunate. Str. Nicoletta Huştiuc. scrisuluişi socotitului. vizite.Compania Roşia MontanăGold Corporation. Ceau şu Silvana-Alisa 8Oglinzi de astăvară Oglinda vizuală Săfim mici pictori sau . săpăşim în lumea de basm a lecturilor. pentru ca de la 1 octombriesăînceapăcursurile. Cărbuneşti.noi toţi suntem Picaso. o posibilăcauzăfiind problematicade mediu actuală şi de ce nu. se formeazăprin educaţie o conduităadecvatăproblematiciimediului înconjur ător. apoi ei vor picta cu îndrăzneală.Prof. săcunoaştem aceastălume minunatăcareînseamnăculoare. iar cei care cu emoţieşi-au prezentat realizările au adusmagia ca de fiecare dată. o metodologie alternativă. voluntari din comunităţile aplicante în proiect veniţi la Roşia Montanăau petrecut câteva ore formând o echipăcare va promova parteneriatul public . 110.După5 ani de parteneriat local în educaţie am creat un ONG care a preluat portofoliul desf ăşur ării activităţilor. săschimbăm impresii. Nu uitaţi săscrieţi numele copiilor. sătransformăm fiecare paginăa manualelor într-un prilej de bucurie. excursiişi drumeţii. comunicăriişi creativităţii la nivel individualşi instituţional în contextuldezvoltării durabile a societ ăţii româneşti. G. păreri. etc. sunet. Liliana Mursa. pe care va imprima palma saşi a prietenului său.PARTENERIATEşi FIECARE COPIL ÎNŞCOALĂ. jud.Acesta va fi un mic dar pentru bunicaşi mămica sau de ce nuşi mătuşica la finalul atelierului. iar în cei 5 ani reţeauaşcolilor care au desf ăşurat ateliere a ajunsla un număr de 25şi 500 de copii participanţi la atelierele de var ă. Alba .Şcoala cu clasele I-IV Gura Roşiei. în cadrul parteneriatului pentru educaţie. jud. numeroasele concursuri (interjudeţene.. primari. jocuri.În aceşti ani am avut alături de noi oameni care cred în puterea educaţiei de aschimba în bine viitorul generaţilor . gânduri.Preşedinte Asociaţia Edu Caleidoscop. CĂRBUNEŞTICercul de Protec ţ ia Mediuluidin cadrul Clubului Copiilor Tg. naţionaleşi chiar internaţionale) la care am participatşi la care am obţinut valoroase premii. iar ceilalţi prin cercetareşi explorare vom str ă bate oceanul cunoaşterii pentru a ne lărgiorizonturile.Văaşteptăm cu dragşi în acest nou anşcolar! Prof. Ne continuăm drumul spre necunoscutşi în acest anşcolar.N.Sunt foarte mulţi copii interesaţi de acest cerc.Anul 2010 a avut o dublăsemnificaţie pentru ceea ce înseamnăEDUCAŢIE. cadre didactice. Cugir.”Vom desena copiilor în creion. înr ămând în prealabil lucr ările.Înscrierile la acest cerc se fac în fiecare an în perioada 1-30 septembrie la sediulClubului Copiilor Tg. Vinerea. 7 CERCUL DE PROTECŢIA MEDIULUIDE LA CLUBUL COPIILOR TG.Apoi se va organiza expoziţia. Asociaţia Ovidiu Rom a sărbătorit10 ani de activitate în Româniaşi 5 ani de când la Roşia Montanăs-a desf ăşurat primulatelier de var ă ŞOTRON.privat la nivelul comunităţilor locale pentru dezvoltareagândirii. stimulând interesulcopiilor prin aplicaţii practice. Cărbuneşti urmăreşteformarea deprinderilor de îngrijireşi ocrotire a mediului înconjur ător. umbr ă. rebusuri. încheie activităţile care s-au desf ăşurat pe perioada verii. Am început cu 1 atelier de var ăsi cuo grupăde 50 de copii. ghicitori. gust.Au fost 5 ani în care am dezvoltat o reţea de cadre didactice formate pemetodologia propusăde Asociaţia Ovidiu Rom. săcunoaştemşi noi câte ceva despre activităţile elevilor de laalteşcoli.Asociaţia Ovidiu Rom a premiat ca în fiecare an dascălii care prin munca lor auar ătat cămisiunea de a aduce „Fiecare copil înşcoală” nu e tocmai uşoar ă şi că schimbarea depinde în primul rând de ei.Asociaţia Edu Caleidoscopcare are ca scopdezvoltarea comunităţilor locale prin desf ăşurarea activităţilor formativ-educativeşisocialeşi responsabilizarea societăţii civile în cadrul parteneriatelor de responsabilitatesocială. se popularizeazăîn rândul copiilor planteleşi animalele ocrotite din judeţdar şi dinţar ă. miros.. Trandafirilor nr.În cadrul cercului de Protec ţ ia Mediuluise studiazălegislaţia în vigoare privind protecţia mediului.ăm tainele cititului.

Dacăel atinge un alt jucător acesta r ămâne împietrit loculuişi nu se mai poate mişca. jud. aşa cum ne îndrumădoamna mereu. unii dornici săr ăsfoiască. 13ŞTAFETA ÎNVÂRTITĂ Desf ăşurare joc: membrii fiecărei echipe vor trebui săparcurgăun traseudelimitatşi săefectueze anumite operaţiuni dupăce în prealabil se învârt de10 ori în jurul unui jalon. uite oglinda fermecată! Am desenatşi am scris ceeaceştiam . dar în acea zi a fost altfel.Prof. dansaţi picioare mici. socotim. Astfel să pot număra boabele de orez. învăţătoare LILIANA MURSA 13 Păpuşile dansatoareCând pă puşile se distrează Mânuţele lor aşa dansează:Dansaţi.ZIUA CUNOŞTINŢELOR 3 septembrie – ZIUA ARMATEI NAŢIONALE8 septembrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂPENTRU ALFABETIZARE11 septembrie – 135 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUIŞT. ne jucăm într-unanume fel.N Tărtăria. Era totul plin de flori. Alba 12Un început minunat!Am pornit în marea aventur ăa cunoaşterii noi. Apoi ei încearcăsă fluture pânza. căr ţişi emoţie. săridice pânza susşi cât mai întinsă. fiecareţine între dinţi un pahar din plastic gol. se încearcăa nu se pierde multăapăpânăla ultimul. dansaţişi-aici!Când pă puşile se distrează Şi funduleţul le dansează.ÎMPIETRIŢIIDesf ăşurare joc:un jucător este urmăritorul. m.G.Fiecare jucător o prinde de margini de jur împrejur. dansaţişi-aici!Când pă puşile se distrează. Ne-au spus ce putem deveni pesteani. citim. dar dupătrei sărituri ei obosescşi trebuie săseopreascăpe loc. El poate fi readus laviaţăprintr-o atingere sau o vorbăprietenoasă: „Trezeşte-te” a unui alt jucător. săfacăvaluri prin ridicareaşi coborârea pânzei. Se pot faceşi cu mai mulţi „purici”.Dansaţi.ŞTAFETĂ Desf ăşurare joc:participanţii stau în cerc. Urmăritorul poate arunca fularul iar pe cine atinge fularul este noulurmăritor. Poate unele le uitasem de emoţie. Olar Simona.Dansaţi aici.10 Toamna în sărbătoriSEPTEMBRIE1 septembrie . suntem la activităţi. O. săarunce pânza în susşi săo prindăsălase un obiect săruleze pe pânzădintr-o parte în cealaltă.Purecii sar din calea lui.Dansaţi aici. Un pahar este umplut cu apă.Elevii clasei I. a. Pureciiapoi sar iar ăde trei ori.Pentru cine sămai ai ochi? A.PURECIIDesf ăşurare joc: un jucător este un câine pe care îl supăr ăpurecii. dansaţişi-aici !Când pă puşile se distrează Obosescşi-atunci .Deodatăuşa clasei s-a deschisşi au păşit cuşi mai mare emoţie foştii elevi ai doamneiînvăţătoare care acum sunt pentru prima datăstudenţi. Ei trebuie să îndeplineascămai multe sarcini: săschimbe rolurile între ei mergând pe sub pânză. IOSIF(poetromân)15 septembrie – 120 DE ANI DE LA NAŞTEREA ACTRIŢEI AGATHACHRISTIE (scriitoare engleză)21 septembrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA PĂCII26 septembrie – ZIUA LIMBILOR EUROPENEOCTOMBRIE1 octombrie – 350 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI DANIEL DEFOE(scriitor englez)1 octombrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA MUZICII4 octombrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA ANIMALELOR 5 octombrie – ZIUA BIBLIOTECCARULUI5 octombrie – ZIUA PEDAGOGULUI7 octombrie – 100 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EUSEBIU CAMILAR (scriitor român)12 octombrie – 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI LUCIANOPAVAROTTI (tenor italian)NOIEMBRIE5 noiembrie – 130 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI MIHAILSADOVEANU (scriitor român)20 noiembrie – 100 DE ANI DE LA MOARTEA LUI LEV TOLSTOI(scriitor rus)27 noiembrie – 125 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI LIVIU REBREANU(scriitor român)29 noiembrie – ZIUA INTERNAŢIONALĂA CĂR ŢII30 noiembrie – 175 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI MARK TWAIN(scriitor american) 11 JOCURI DE TEAM BULDINGContinuare din nr.Dansaţi aici.VALURI ÎN VÂNTDesf ăşurare joc:este nevoie de o pânzămare dintr-un material uşor. dansaţi funduleţe de pici. Jucătorul cu paharul plin seapropie de vecinul său sin stângaşi f ăr ăsăfoloseascămâinile toarnăapa din paharul său în paharul celuilalt.Dansaţi aici. cei 15 exploratori din clasa I aiŞcolii cuclasele I-IV Gura Roşiei. dansaţişi-aici!Când pă puşile se distrează Şi picioarele lor dansează Dansaţi. dansaţi capete mici. Toţii copii vor ţine paharul numai cu dinţii. Petru căeste bătrân el nu mai vede (el închide ochii). Cunoşteam clasaşişcoala.A trecut ceva timp. d. ne-au ar ătat cădrumul e lung dar plin de bucuriişi realizări. probădeosebit de antrenată şi amuzantă. alţii săne povestească.P. dansaţi mânuţe mici.Variantă: dacăse joacăîn încă pere în loc de apăse poate lua orez.Şi tot aşa. Câinele prinde un purice .Şi că pşorul lor dansează Dansaţi. să construiascăo cupolărotundăetc. apo devine acesta câine. scriem. iar alţii încă stăteau prinşi de mâna caldăa mamei. Eldoreşte săîi prindă.Ş.

... Trebuie săpresupunem că sunt inegali pentru a-i trata egal.. iute în patCăci e timpul de culcat !Se executămişcările sugerate de textul poeziei. Am pornit la drum prin a aduce culoare în viaţa Cosminei.Nescrise încă-n nici o carteDe noi ..Noi săfacem mici probleme...Câte vin în urma lor!Câte bile-s în cutie. la început prinsocializare..Vântule..nimeni nuştie!..E-o lume de poveşti la mateDar cei isteţi..diferiţi“.se-aşază. mac de zeci de oriMăcăie alte surori.deşi la început stângace..Să-ncerce chiar a se jucaCu “doamna”.” mai mare”. care prevede că. mâine cad două Iar a treia zi cad nouă.Câţi saci macinăo moară. am reuşit săcolabor ăm foarte bine. de ce spun acestlucru pentru căîn anulşcolar 2009-2010 am început sălucrez cu un băieţel cu tetraparezăspastică. De aceea pentru a putea acordaatenţia cuvenităunui copil chiar dacăeste diferit trebuie privitegal de cei din jurul lui.... mi se pare căaşputea spune posibilă.... nu a fost greu deoarece elevii clasei mele au înţeles poate dintr-o privire cătrebuie săotratăm pe Cosmina caşi pe un copil egal.vreţi sămăsuraţi!*****Cinci petale are-o floareSi sunt sute-n stratul meuCâte sunt ele de toate?Socoteşte cănu-i greu!*****Părul face zeci de pereMii de miezuri sunt în nuciDin livadăde-ţi voi cere.elevii inventate!Toţi acei ce ne-ascutaţi. exact săîi găseşti.ne e tot mai greu!Ba mai nou.Sau săluăm pe rând.1.Ed....Dupăacest aspect de a fi acceptatăcu .Kilogrameşi pisoiNumere puse-n careu…Doamne!..Vărugăm săcalculaţi:*****Fuge trenu-n goana mareViteza-i de acceleratCe distanţălasă-n urmă?Poate . dar dupăce am intat în sistemuleducativ rând pe rând am ajuns la concluzia căintegrareaşi chiar principiul unei singureşcoli pentruţoţi..“Cu-atât mai mic”.P..Milimetri pe echer.... câte luniTu pe toate săle-aduniAtâta timp cât stai laşcoală Din toamnăpână-n primăvară.. Din primelezile a fost înconjuratăcu multădragoste.Să ştii ce e înmulţirea!Săfaci bine împărţirea.*****Strig-o raţămac în curteAlta măcăie pe punte...Câte stele sunt pe cer.R ăspuns. DAR EGALIPornind de la articolul din constituţia României..toţi copiii sunt egali”..Căte fiinţe sunt de toate?Socoteşte de se poate!*****Bate vântul ne-ncetatFrunza-n tei s-a supăratCad azi trei....Ce număr au zece ghete…Câte păsări trec în zbor.D.diferiţi”.Provocarea de a-mi întări afirmaţiile despre aceşti copii .. sau se pot pune muzică şi atunci se transformă în joc muzical..şi astfel am acţionat în formarea identităţii...Dar azi… aşa cum ni se cereIat-am compus nişte probleme.Pânăsăptămâna treceMai cadşapte. de o . G.... iar Mihai se bucur ăde aprecierea meaşia colegilor... ni se dau teme ....Destul de mult timp în viaţa zilnicăam fost adepta principiului căeste nevoie de clase speciale......TeutschAgnita/Sibiu)Mate-matematicaToţi spun că-i materie grea... mac......Cam multe vrea: săchibzuieşti....mieunau care de care.Câţi paşi faci pânălaşcoală. Scoala G..Cu”de-atâtea ori mai mult”.Si-acum vine întrebarea:Cât de-adâncăeste valea?Si-ncăuna mai uşoară:Puntea câţi metri măsoară?*****Pisicuţa f ărărostS-a aşezat într-un colţ Privea motăneii care.Ce producţie aduci?*****Câte zile. suntemcondamnaţi săcomitem ilegalităţi.Pătru M. mai cad zece..ştiu cum se poate. cataractă congenitală şi fibroplazie retrolentală). a comunităţiişcolareîntr-adevăr pentru toţi copiii f ăr ăexcepţie. jud.. pomi ori animale. deşi nu am înţeles prea bine acest certificat medical înmomentul în care mi-a fost înmânat de mama ei cu ochii în lacrimi am înţeles cădacăacei ochişorifrumoşi ai Cosminei nu pot săperceapădecăt lumină şi întuneric trebuie ca în viaţa ei săfac totul casăapar ăculoare. educatoarea având libertateasăle adapteze grupei proprii.Câţi metri are o aţă.. tratând elevii egal. ai numaratCâte frunze au picat?*****Si-ncănu le-am spus pe toateCâteştim noi de la mate:Câte fete-nşcoală-nvaţă. Sibiu 14 15De-ale matematicii(De la una din activitătile noastre: cls a III-a A înv.....educaţiespecială“ pentru copiii .Mac. dar egali a venit în acest anşcolar când în clasa I am o fetiţăminunatădiagnosticatăcu AO( Uoeităsechelar ă.3...Câţi stropi curg prin robinete..Flori.Celor mari nici nu le pasă Câte griji pe noi ne-apasă!Cad problemele pe noiSi cu mereşi cu oi. i-au fost prezentate componentele claseişi prin exerciţiiCosmina a reuşit săfacăfaţăcerinţelor şcolarităţii... Maria Brumar.Câţi edili la primărie…Căsuntem mici.2.P. Agnita. Matematica! DIFERIŢI.

s-a hotărât săplece în căutarea unor tovar ăşi de joacă. dovlecelul radiazăde fericireşi din acea zi îi aşteaptă luminosşi zâmbitor în fiecare dimineaţă.. văzu o căruţătrecând pe acolo. Au întâlnit în cale un nuc. în iarba verde-gălbuie au găsit o mulţime denuci. Au participat preşcolarii grupei.În coşul pentru fructe. Am r ă pitşi noi câtevamomente din acest anotimpşi ne-am bucurat împreunăîn cadrul unui atelier de lucru. cuminţişi jucăuşi. Guran Liliana Gabriela Şcoala.Zice Cotocel:.Oare ce se va întâmpla cu noi ? Cu siguranţănoi vom r ămâne stă pânii lanuluişi vom aveasoareşi luminădin belşug !Ei nuştiau căde fapt vor deveni nişte felinare f ăcute de copiii care abia aşteptau revenireatoamnei. năsuc. gutui aurii. iar la scena din dumbravăea a exclamat . dar şi al lui Mihai. un dovlecel micşi galben. doi dovlecei gălbiori. Mare le-a fost mirareacând au găsit. da aşa a ‘isşi mami sănu mai ajut’’.Literatur ăpentru copii”.do’mna eusătulat ’e Co’mina” deşi am înţeles mesajul am pus-o sărepete ce-a zis )o clipăam r ămas f ăr ă replică. în momentul în care copiiivizionau filmul .Nr. Dupăo noapte friguroasăle veni rândul săajungăbucuria copiilor. jud. copii frumosi ! spune dovlecelul . S-au gândit săse întoarcăla coşul cu nuci pentru a pleca acasăcu dovlecii. Rostogolindu-se pe str ăzi a văzut copii zglobii gr ă bindu-se spre gr ădiniţă.Toamna este un anotimp al belşugului ..Bunădimineaţa.ce peisajextraordinar –super “..Buna dimineaţa.7 Deva .. ce săvezi ? Surpriză! În coşse ospăta o mică .Şi asa a mai trecut o toamnăminunată şi plinăde roade.Văzând cănu găseşteo gr ădiniţăpentru dovlecei s-a hotărât săr ămânăla gr ădiniţa copiilor. Cânda crescut măricel.O fetiţăcu codiţeşi un băieţel bruneţel în vacanţăla bunici au plecat la plimbare prin gr ădină.. Te primim. prin spusele: . sperând săgăseascăo gr ădiniţăpentru dovlecei.nu te obligănimeni săo ajuţi dacănu vrei” atunci Georgiana aspus .L-au înconjuratşi au început fiecare să-i deseneze ochişori. Măprimiţişi pe mine săma joc cu voi ?.. lucrând în echipe.Dionisiu Popoviciu” Tăuţi.. Au strâns în coşnuci. negri.plăcere în colectivul clasei deşi am avut în una dinzile un moment care m-a pus pe gândurişi m-a f ăcut sămăgândesc de douăori când cer ajutorulcolegilor Cosminei ( Georgiana o fetiţătot din clasa I cu defect de vorbire mi-a spus . pere.Autori : Roncea CristinaHrubi FeliciaDovlecelul fermecatÎntr-o gr ădinăfrumoasăa r ăsărit dintr-un vrej căţărat pe gard. dar salvarea a venit de la Crina o fetiţădin clasa a III-a care sare foarte des atât în ajutorulei. părinţi !Institutor Ciurea Daniela 18 Bostanii – bucuria copiilorE toamnă! Oamenii gospodari se pregătesc săculeagărecolta. iar coşul l-au lăsat jos pentru a găsişi alte fructe. guriţă. Săprofitam cât mai mult deaceste întâlniri copii. am înţeles cătrebuie săacţionezşi în schimbareamentalităţii părinţilor. plictisindu-se singur.Cum stătea el pe gânduri..Inst.zărit-o” să ptămâna trecutăla ora de opţional . Prin tot ceea ce am f ăcutşi fac în continuare pentru Cosmina cel mai mult îmidoresc săapar ăîn viaţa Cosminei o armonie de culori.P. S-a rostogolit pânăîn căruţă şi acălătorit pânăîn oraş.. Toatalumea s-a bucurat de aceste momente de relaxareşi bunădispoziţie. Părinţii au compus câteva povestioare dr ăgute pentrucopii. galbeni. încărcatăcu de toate: struguri roşii. educatoare.Văzând cât de frumos e sculptat de copii . multe fructe aşteptate de toţi copiii.Când au găsit cosul. Alba 17 Sărbatoarea dovlecilorGr ădiniţa P. al încântării simţurilor. educatoareleşi părinţii. Partea în care am decorat dovlecii a fost foarte îndr ăgităde copii.Cei doi dovleci pe nume Bondocelşi Cotocel încep săvorbeascăîntre ei speriaţi de faptul că vor r ămâne singuri pe câmp.egal dar diferit “ ….. chipul îi radia de fericire. iar pe jos.Autori :Cârstea AndreeaMuntean AdamVoişan CristinaGaş par Ana-Maria 19 Pocănelşi BocănelA venit toamna ! Toamna bună şi bogată. Grupa „Florilor”. dar hai săte ajutăm săsemeni puţincu noi. dovlecel ! au r ăspuns copiii. S-aluat dupăeişi a ajuns într-o gr ădiniţăplinăde copii frumoşi. căci filmul rula pentru toţi . într-o zi de toamnă.. la micădistanţă.. luat de la bunicuţa s-au gândit săpunăfructele coapte pentru a-i face osurprizăbunicului.. dar acea fericire era puţin umbrită. În lanul de porumb se aflau doidovleci care priveau cum oamenii se gr ă besc săumple coşurile cu porumb copt .Dumbrava minunată“. acea paletăde culori pe care Cosmina a.

Cornelia Hurmuzache. înainte de terminareavacanţei..Bătrânului îi apăru un surâs pe buze. nasul drept.Pavel ieşi din casăhotărât să-şiscoatăgândurileşi nepoţeii la plimbare.P.Jud. ele zac moarte lânga el. iar el . Odatăcu ea.. arunca mâncarea care nu-i plăcea. într-o toamnăfrumoasă şi caldă.E înconjurat de un adevărat cimitir de frunze.. micuţii săi nepoţei promoveazăun joc. se aşezăpe o băncuţăretrasăca să-şi tragăsufletul.. au înconjurat castronul ca pe un duşmanşi cu pofta lor bine cunoscută..!Prof. copiii s-au culcat având în camera lor cele doua sculpturi în dovleac.Supărarea bunicii fu atât de mare.ro ) este un program ce se adresează educatorilor.. 11 Oneşti... Spiriduş?cu copilăria ta. a lăsat dovlecii tăiaţişi pregătiţi pentru plăcinta într-un castron.sustineducatia.dornici de a oferi copiilor condiţii mai bune de studiu. printre ramurileîndoliate.dovleci durduliişi galbeni. doi dovleci cu care s-au lăudatşi la întoarcerea în gr ădiniţă!Autori :Samartean DacianaBode IoanaPurceluşiişi plăcinta de dovleacEra odatăo fermăunde tr ăiau multe animale: găini. prin donaţii bancare. G.. jud. Într-o zi.-Bunicule!Bunicule!Mergem acasă?Bătrânul se trezeşte din visare.Între timp.. încât trezi purceluşii cu o nuieluşă şi începu să-i dojenească:Niciodatăsănu vămai atingeţi de lucrurile care nu sunt ale voastre !Autori :Draia RaduApostol Cipriana 20 CUFĂRUL AMINTIRILOR Într-o duminicădupăamiază.-„Spiriduş. chinuit de bătrâneţeşifr ământări. epayment sau prin poştă.. Ducându-şi nepoţeii de mânăse îndreptăcătre parcul dinapropierea casei lor. oriunde ar privi.-Unde eşti tu.T. au dat de castronul cu bostani . gr ădinile s-au umplut de roade: mere. vacişi oi. avea un frac negru str ălucitor. copilul Pavel. un program national de micro-finanţări pentru proiecte educaţionale. învăţătorilor şi profesorilor dinşcolile publice din România. chiar în curte. pere. Pentru cămai avea ceva treabăprin ogradă.G. Le-au datşinume: Pocănelşi Bocănel.silitor la învăţătur ăera unori poznaş.Burduca.P..N.Din miezul dovlecilor.Era tare guraliv!Şi întotdeauna apărea doar atunci când părinţii soseau acasă. roşii.Avea ochii marişi pătrunzători. A mers în gr ădină şi cu mult drag a ales câţiva bostaniauriişi durdulii.iar în mâinile-i firave căra permanent un cuf ăr.Copil.înv.sustineducatia. destinat în întregime cadrelordidactice. a sosit toamna cea bogată.. de altfel... porci.R.umbla la borcanele cudulceaţădin cămar ă. o delicioasăplăcintăcu dovleac. organizaţiilor şi instituţiilor din România care pot ajutaşi îşi doresc săsprijinerealizarea proiectelor propuse de dăscali.Şi tocmai când”brava”mai bine. 13 octombrie 2010– Asociaţia Românăpentru Educaţia Tinerilor (A. o razăde soare îi mângâie jucăuşchipul. ar ătând o veverităce se căţăra pe un copac. jucându-se prinogradă. trei la număr. apărea „el”şi dădea totul în vileag. se nă pustir ăasupralui înfulecând pe ner ăsuflate bucăţile gustoase de dovleac. purta straieomeneşti. Proiectul se adreseazăîn acelaşi timptuturor persoanelor.)lanseaza aziProgramul Sustin Educatia. purceluşii de la fermă.ro Bucuresti. bunica se gândi săfacănepoţeilor.strigăBianca. trebuia să-şicapete libertatea la joacă.. cu tot. Făr ăsăstea prea mult pe gândurişi parcăînţelegându-se din priviri...E. Dâmboviţa 21 Autor: ed. Dupăvara ceaînsorită. iar când dădea jos pălăria apăreaucâteva fire de păr zburlite. care erau foarte neastâmpăraţi. nr..preşcolar: Radu Zoica. Susţin Educaţia (www. un papion mult prea mare pentru construcţia sa firavă şi-o pălarie cam pleoştită. bunicaşi fetiţa au copt o plăcintădelicioasă. Dar când se apropie de castron .-„Un spiriduş”.N.nimic ! Gol ! Văzu purceluşii dormind la soare cu bur ţile pline..Dupăceşi-a terminat treaba prin ogradă. Buniculşi băiatul ausculptat din coaja dovlecilor doua feţisoare zâmbitoare. gâşte. încare”pretindea” căavea boacănele tuturor copiilor.-Ha!În picioare avea ciubote cu cataramă. bunicuţa s-a dus săia castronul pentru a face plăcinta. S-au dus acasă şi s-au gândit săarate bunicii recolta lor .Era de-oşchioapă.Sub privirile pătrunzătoare ale bătrânului. prin obţinerea definanţări provenite din donaţii private.veveriţă.-„Un spiriduş”-îngânăPavel-aveaşi el unul în copilărie. BacăuIdée: materialul se poate imprima pe format A2şi folosi cu drag la clasă! Succes! 22 A fost lansat Programul Sustin Educatia! / www. uita să-şi îndeplineascăunele sarcinigospodăreştişi multe altele. spiriduş” –strigar ăcei doi copii in cor. Dragodana.Dupa cină. Prin acest Program dorim: · săaducem .

· săar ătam căeducaţia de calitate este posibilă şi depinde de fiecare dintre noi. discutareaşi aprecierea unor astfel de compunericontribuie la dezvoltarea capacităţii de exprimareşi poate servi ca stimulent pentru activitateacreatoare de mai târziu. planşe. pânăla cele mai complexe examene. Ele nearatăîn mod direct interesele copiilor. dezvoltându-le spiritul criticşi autocriticCompunerileelevilor constituie un produs semnificativ al activităţii lor.O mascărâde. Manciulea Mihaela Elena 24 25 Reciclareşi refolosire la grădiniţăprin confecţionarea măştilor pentru carnaval-material pentru concursul . sport.). evidenţierea unor aspecte pozitiveşi sublinierea celor maifrecvente greşeli stimuleazăla elevi autoreflecţia.care oglindesc gradul de pregătire a elevului în comparaţie cu cerinţele programeişcolare. etc.ce reuneşte parteneri din toate sectoarele societăţii – instituţii ale statului. la cunoaşterea realizărilor pe care leobţine în practicaşcolar ă.Prin apropierea de elevi. Compunerile stimuleazăanalizaşi aprecierea sistematicăa însuşirilor personaleşi a faptelor fiecăruia. Varietatea acestor creaţii ne permite sădescoperim noi aspecteale personalităţii. Proiectele eligibile în cadrulProgramului Susţin Educaţia: pot fi din orice domeniu (matematica. softuri educaţionale.David Prodan’’ SălişteaProf. etc. care duce uneori la destăinuiri ce înlesnesc pătrunderea în viaţaafectivăa acestora.). încercările originale muzicale. Compunerile libere pot da câmp larg imaginaţiei. Între acestea se aflătestele de evaluare curente.sustineducatia. machete.la viaţăcât mai multe proiecte educative destinate preşcolarilor şi elevilor. de oriunde dinţar ă.Programul Susţin Educaţiaeste un program initiat deA.Cristiana Anca. fiind învăţătura. o deosebităsemnificaţie prezintă ceea ce realizează şcolarul mic din proprie iniţiativă.şi pot cuprinde activităţi educative formale. Nu este acelaşilucru dacăelevul trebuie săredea cunoştinţele învăţate ori săle prelucreze. în primul rând. preşedinte Asociaţia Aret 23 Cunoaşterea copiilor prin produsele activităţii lorProdusele activităţii elevilor reprezintăcăi de cunoaştere a acestoraşi ofer ăposibilitatea pătrunderii în esenţa individualităţii lor.Creaţiileliterare timpurii. înşcoalăori în afara ei. pot cuprinde o gama largăderesurse (căr ţi. companii. câtşi non-formale.R. Este necesar ăîntrebuinţarea unui sistem de tehnicişi metode în măsur ăsăreflectezeactivităţile multiple. modalităţi de participareşi donaţii lawww. asociaţiineguvernamentale.ro..· săcontribuim la dotarea cât mai multor săli de clasăcu resurse de bază şi auxiliare pentruactivităţi educative formaleşi non-formale.studierea produselor muncii sale se refer ă. precumşi gradul de pricepereşi îndemanare practică. săle punăîn practică. ecologie. Pelângăceea ce confecţioneazăelevii în orele de abilităţi practice. pot fi depistateşi alte forme ale activităţii lor.T. mulaje.literatur ă. se potadresa copiilor cu nevoi speciale.Caracterul testelor de evaluare contribuie la formarea unei opinii asupra nivelului decunoştinţeşi în sublinierea anumitor tr ăsături individuale.Şcoala cu clasele I-VIII .Nu este acelaşi lucru dacăelevii au fostsolicitaţi săr ăspundăla anumite întrebări sau sătrateze pe larg un subiect sau altul.E. echipament de laborator. o mascăplânge”-Prof. fizică. Nicoletta .în parteneriat cuAsocia ţia Invictus. reprezentanţi mediaşi persoane individuale care doresc săcontribuie lafurnizarea resurselor educative atât de necesare înşcolişi gr ădiniţe. întreaga personalitate a fiecărui elev. putând duce uneori la descoperirea timpurie a talentelor autentice.Confecţiilerealizate de elevi permit pătrunderea mai adâncăîn sfera individualităţii. Cu toţii dorim săfacem viitorul prin educaţia copiilor. muzică.Mai multe informaţii despre Program. începând de la rezolvarea celor mai simple problemeşi elaborarea temelor pentru acasă. toate constituie activităţi care evidenţiazăaptitudinişi preocupări ale elevilor. Activitatea fundamentalăa elevului.Discutarea testelor în colectivul clasei.Creaţiile originale sunt expresii ale interesului elevilor şi ale tendinţelor de valorificare aînclinaţiilor şi aptitudinilor acestora.Văinvităm săsusţineţi educaţia alături de noi.În activitatea de cunoaştere a elevilor nu ne putem baza pe informaţiile obţinute printr-osingura metodă. realizarea ingenioasăa machetei uneicontrucţii. Corectarea..

în special pentru micuţa noastr ă prietenă. Copacii din aceastăpădure erau foarteneliniştiţi văzând atâta supărare în ochii fetiţei. Cel mai indicat este să folosim materiale pe care pământul le poate absorbi naturalşi reintegra. Caşi cerul. cur ăţireaşi prelucrarea în bunuri utilizabile similare sau diferite. ea se întreba care era motivul tristeţii sale. bucăţi de cutii sau chiar cutii. Unele deşeuri pot firevalorificate. să aduci chiar o mică. fiindcăun copac plânge când este tăiat.Reciclare înseamnăcolectarea separatăa deşeurilor (sticlă. plastic. Lor le plăcea râsul ei..Suntem ecologişti voioşi. a materialelor rezultate din reciclareşi mai puţin a celor primare. carton. le-amrearanjat astfel încât oricine vede rodul muncii noastre săr ămânăimpresionat. Am ales modelele.-Ce se întâmplămicuţei noastre prietene ? Ce putem face pentru a o ajuta ?Mestecenii. jud. copacii examinar ăproblema sub toate aspectele. oamenii deveneau posomorâţi o datăcu sosirea frigului. Într-o zi. Vinerea. Nimic nu se pierde. Cum asta? Cam cum arată schema de la circuitul apei în natur ă. Cam asa ar ar ăta teoria. Ele cădeau pe pământşi r ămâneau verzi. Cugir. dar nu reuşir ăsăgăseascăunr ăspuns. brute.P.Am învăţat copiii cătrebuie sărefolosim hârtia.Analize detaliate au evidentiat faptul ca aceste beneficii de mediu ale reciclării sunt cu mult maieficiente decat orice alte actiuni de protejare a mediului. le-am împodobit. nu mai tăiem alţi copaci. teii fremătau. ci de conservarea energieişi a resurselor naturaleşi prevenirea poluării prinutilizarea. ei hotărâr ăsăse adreseze copacului cel mai înţelept din pădure.Astfel. avem grijăce facem cu materialele din plastic. str ălucirea din ochi. Cel mai mare beneficiu de mediu al reciclării este legat nu dedepozitarea reziduurilor. hârtie). natura o iubim!”. dar însemnatăcontribuţie la protejarea mediului înconjur ător. cutie pe care amamenajat-o special pentru reciclare.Materialele recuperate au fost deja purificateşi prelucrate anterior. dupăplecarea fetiţei spre casă. Mi-a venit o idee: de ce sănu ne pictăm frunzele în culori diferite.ruginiu.-Nu. fiecare emiţând ipotezeşi susţinându-le cu argumente puternice. Principiul e simplu: refolosimhârtia pânăne plictisim. încă p de mic.HuştiucGrupa mare AlbinuţeleG.N. am adunat resturi de hârie. reciclaţi! 26 De ce copacii î şi schimbăculoarea toamna?Era odatăo vreme în care frunzele copacilor nu-şi schimbau culoarea toamna. confecţionarea.obiectau ceilalţi copaci. bineînţeles căaceastăcutieverde ne e de mare ajutor. Înacele locuri tr ăia o fetiţăcare nu f ăcea nici ea excepţie de la regulă… Plimbându-se prin păduricea preferată.Şi-a pus un palton căldurosşi căciuliţă. Acesta zâmbişi spuse:-Am ascultat cu foarte mare atenţie discuţia voastr ă şi sunt încântat săvăd căîn jurul meu tr ăiesccopaci atât de bunişi de generoşi. poate este din cauza frigului ? se întrebau mestecenii. galben. În următoarea etapă. nu acesta este motivul. Tocmai de aceeea ne-am gândit săconfecţionăm măşti pentru carnival din materialerefolosibile. Deşeurile sunt păr ţi din materii prime sau dinmaterialele care r ămân în urma folosirii lor şi care nu mai pot fi utilizate.Ocrotiţi natura! Reduceţi. refolosiţi. bătrânul stejar.Plopul întreba cu un aer gânditor:-Poate pentru cănoi ne pierdem frunzele?-Dar ei îi place atât de mult sămeargăpe covorul verdeşi moale pe care noi îl întindem pentru ea. totul se refoloseşte. ei începur ăsăexamineze într-un mod foarteserios situaţia. Mult mai puţinăenergie este necesar ăpentru a transformamaterialele reciclate în produse noi. r ăspundeau fagii. împreunăcu preşcolarii.E deosebit săpoţi contribui la îmbunătăţirea mediului înconjur ător. dintre care amintesc câteva. obosiţi de atâta fremătat. materialele corespunzătoareşi ne-am apucat serios de lucruExistăanumite avantaje ale reciclării. portocaliu. roşu. comparativ cu a începe producţia cu materiale primare.Astfel. o datăcu venirea toamnei? Când cerul . care îşi fac griji pentru oameni.Deviza noastr ă: .obiectele care nu ne mai trebuie le donăm sau le găsim o nouăîntrebuinţare. În sfâr şit. le adunăm în Cutia verde. Alba Reciclarea este una din metode de a proteja planeta de poluare. în procesul de fabricaţie. Reciclarea elimina poluareaşi conservăresursele naturale.-Dacăe tristă. astfel încât utilizarea lor în procesul de fabricaţie presupune o activitate mai curată şi un consum mai mic de energie. plopii. săpoţi.dar practica e altfel. Tocmaide aceea când lucr ăm cu hârtiaşi ne r ămân bucăţele.Reciclarea conserva energia. plimbărileei gânditoare.

Educaţia moral-religioasa trebuie sa . adorarea aspectul.X.De-a lungul secolelor.În livezi fructe ne-ngână.necunoscut contemporanilor : principiul coeducarii. ea de gr ă bi spre păduricea ei.Aştepta să-i vinălocul.Cu o mie de culori. ca nişte mii de jerbe de aur. In cultivarea sufletului educaţia religioasa nu este unilaterala. 13-15)”.Şcoala . aceştia îl vor căuta pe Hristos in adâncul sufletului lor.Educaţia creştina are ca scop mântuirea si transformarea sufleteasca dupăidealul pe carecreştinismul îl infatiseaza prin viata Mântuitorului Iisus Hristos. Biserica si Scoala au plămădit adevăraţi creştini si romani. scriind despreinteracţiunea valorilor preciza ca. Ce ziceţi ?Copacii. prin care nu numai copiii au întotdeauna deinvatat dar si oamenii. estetica. neamul nostru romanesc adăinuit prin vremi cu credinţa in Hristos. Daca vom reuşi sa sădim in sufletele copiilor tainacea mare a credinţei. Deva 28 O abordare interdisciplinarăa religieiInst. când fetiţa ieşi în stradă.Unul din obiectivele-cadru ale religiei ca obiect de studiu.Bucuroşi. inca de la naştere. Copacii se privir ăzâmbind cusubînţelesuri.De aceea Mântuitorul nostru Iisus Hristos pune copilul in mijlocul activităţii Sale prin indemnul :„Lăsaţi copiii sa vina la Mine (Marcu. tu.Educatoare: Popa Adriana-BiancaGrădiniţa P. care este o realitatea fiinţei lui.Şi cu drag noi te primim.Celor mari si celor mici. Eaapeleazăsi isi găseşte unele premise care o fortifica in educaţia civica. aparatori si creatori de înaltevalori spiritual-morale si materiale.Prin educaţia religioasa trebuie sa realizam o cultivare a spiritului. Ne ajuta sa construim unsistem de valori spirituale. Nr. sufletul copilului se afla instare de predispoziţie spre educaţie si religiozitate.P.Cercetările in domeniul psihologiei copilului ne arata ca educaţia moral-religioasa este posibilade la cea mai frageda vârsta. practic constând in morala siaspect religios. Dar noi putem săne color ăm noi înşineşi săacoperim pământul cu culorile soarelui: galbenaprinsşi roşu călduros. fetiţa ridica cu picioarele razele soarelui de pe pământ.a VIII-a E. împlinind caracterulecumenic al invataturii religioase.In aspiraţia noastr ăspre perfecţiune.A ta mână. iar preşcolarii cu tr ăsăturile de voinţa si caracter in formare suntreceptivi la influentele exercitate asupra lor. sfioşi. soarele îşi face apariţia totmai rar. pentru ca El estesingurul model formativ existenţial. Ei hotărâr ăsă-şi schimbe culorile f ăr ăa mai pierdetimp. voinici.Studiul religiei trebuie sa conducăpe fiecare copil la înţelegerea deplina a relaţiei dintre religie siviata.Ţie toamnă-ţi mulţumim. morala.Poartaşcolilor deschizi. educaţia a fost strâns legata de religie.Alice Voinescu”Drobeta Turnu Severin. Grădiniţa P. el fiind capabil de tr ăiri religioase datoritaelementului esenţial primit prin Botez – credinţa ca dispoziţie. îşi mişcar ăbucuroşi ramurileşi frunzele pentru a salutaideea grozavă şi atât de simplăa bunicului Stejar.7 DevaReligios dintru început si increstinat odatăcu formarea sa ca popor. etice racordate la personalitatea fiecăruia dintre noi simaterializarea in comportamente integratoare in viata comunitatii.6.Popescu Monica. ne raportam la fiinţa divina. este cunoaşterea si adorarea luiDumnezeu : cunoaşterea fiind partea teoretica. munca.În legume eşti bogată. uimiţi de atâta înţelepciune. estetice. cls.. văzu cătoţi pomiişi pământul erau acoperiţi de soare. Mântuitorul introduce un nou principiu educativ.prof.Sensul educaţiei religioase porneşte de la faptul ca. o-ntinzi. A doua zi. familie. daca toate celelalte domenii au o valoare integrativa. istoriceşte a fost aşezat pe bazecreştine.Dupăvara cea cu flori. vorbeşte si filosoful culturii si esteticianul Tudor Vianu care.Toamnă.Izbucnind într-un râs zglobiu. Acest element poate fi cultivat prininfluente educative deoarece copilul dovedeşte o inclinare proprie spre educaţie. Alergând printre copaci. bucurie. Despre sensul si importantaeducaţiei religioase. la Dumnezeu. suferinţa si bine. Mitrache Ofelia 27 Scrieri de toamnă ToamnaToamna cea îmbrobodită. Nr.P.Invatamantul romanesc nu a fost numai laic sau numai religios. religia seconstituie ca o valoare ce da sens integrator celorlalte direcţii ale cunoaşterii. Aceasta credinţa isi are r ădăcinile adânc înfipte ininvatatura Bisericii – „Mama a neamului romanesc” aşa cum a numit-o pe drept cuvânt NicolaeIorga.Struguri dulci în vii atârnă. Ciurea Daniela .devine tristşi întunecat. toamnă-mbelşugată.

copilul va realiza cătrebuie săacorde “drept la existenţă” tuturor elementelor mediuluidin jurul său. un teatru de pă puşi. deprinderi de conduita si sentimente cu ajutorul cărora sădevină o adevăratăpersoanădeshisăcomuniunii cu Dumnezeu. un spectacol.11 Alba IuliaProtecţia naturii devine tot mai mult una dintre cele mai importante preocupări ale societăţiicontemporane. dar poate apareşi în stări pasive. care nu este numai al său. cişi al plantelor şi animalelor.Odatăcu demararea Proiectului Naţional Ecogr ădiniţa printr-o strânsă şi eficientăcolaborarea noastr ă. am planificat. Interesulşi dragostea pentru natur ăsunt. dovedind încăo datăcă. în deplin acord cu obiectivele educaţiei ecologice activităţi care săr ăspundăinteresuluide formare educativă şi optim .Institutor: Irimescu Axenia Veronica GrupŞcolar „Vasile Cocea” Moldoviţa.P. modul lui de a gândi. impunându-şi propria lor viziunedespre lumea înconjur ătoare.un desen animat. dorinţele. „Pr ă jituri pentru musafiri”. la majoritatea copiilor. Este tot atât de adevărat că frumosul are demnitatea sa.Jucându-ne cu plastilină. se pot extrage următoarele tr ăsăturiale educaţiei religioase :Continuare în nr. copilul îşi exprimăadecvatşi mai deplin emoţiile.Manifestările copiilor de a modela sunt cât se poate de fireşti. instinctive.În faţa artei infantile. alinieişi a formei. În plus. oricât de insignifiantăar fi.Educaţia este posibilăîn toate perioadele vieţii omeneşti.înceapăinca din primii ani de viata in familie.Din încercările de a surprinde specificul educaţiei religioase. Se poate spune ca sufletul cel mai propice pentru educaţie este sufletulcurat al copilului. percepţiile. Treptat va înţelege căorice acţiune de distrugere sau exterminarea de orice fel este câtse poate de dăunătoare pentru căstricăechilibrul naturii. jud.care sfâr şeşte prin a te emoţiona estetic. de asemenea educaţia religioasa este posibila in vârsta copilăriei deoarece însuşi sufletul copilului are in interiorul sau cele necesare pentru acestea.Educaţia ecologicăare semnificaţia deprinderii unui anumit mod de a înţelege relaţia dintreomşi mediul de viaţă. organizatşidesf ăşurat. am realizat în cadrul proiectului tematic ”Eu si familia mea” lagrupa micã-mijlocie: „Gr ăunţe pentru puişorul din curtea bunicii”. nr . dar destulde eficientăîn planul emoţiilor şi sentimentelor: transpunerea copilului în locul elementului dinnatur ăcare a suferit o agresiune din partea omului. 15 29 Jucându-ne cu plastilină În perioada preşcolar ă. dragostea de frumos este de ovârstăcu umanitatea. Sufletul copilului poate fi întărit ca o cetate. educatoareşi a copiilor din grupele pe care le-am condus. din sentimentele care-l stă pânesc pe copil în anumite împrejur ări. universul lor sufletesc. simţurile sunt por ţile acesteicetati sau întăriturile lui. iar fiecare acţiune negativăa noastr ă. Apoi se continua potrivit nivelului de înţelegere a copilului pentru a seforma in sufletul acestuia impresii. nu se „predă” cu uşurinţăoricui.Copiii pot gusta încăde la fragedăvârstădin plin bucuria creaţiei. din viaţa interioar ăafiecăruia. o vizităla muzeu. au rolul lor stimulativ în educarea creativităţii copilului. prin intermediul culorii.Pentru a le forma copiilor o conduităecologicăputem porni de la o ideee simplă. a punctului.Suceava. Preşcolarii trebuie să realizeze căproblemele mediului înconjur ător sunt ale lumii întregi. Mureşan NiculinaGrădiniţa cu P.sunt cele care se păstrezăcel mai bine toatăviaţa. însăeducaţia prin artă şi pentru artătrebuie săvinăîn întâmpinarea acestor mici artişti. un diafilm sau o poveste. în lipsa unor cuvinteşi a unor expresii verbale completeşi complexe. nu ne putemopri în a recunoaşte împreunăcu Baudelaire că„geniul înseamnăcopilărie regăsitădupăplac”. ale ficăruia dintre noi. GPN Moldoviţa 30 COPIII – PRIETENI AI NATURIIEd. când vocabularul este în formare. ale căror bogăţii sunt „descoperiri fericite”şi nu rezultatul unor cercetări laborioase. Pus în postura celui agresatşi care nu se poateapăra singur. în faţa acestor opere atât de inspirateşi totodatăpline de adevăr. poate săafecteze în mod distructivnatura. căel. înf ăţişând cu spontaneitate universul copilăriei.O vizităîntr-un atelier meşteşugăresc. preocupările. scenădin povestea „ScufiţaRoşie”.comportamenteleşi convingerile formate copiilor la o vârstăcât mai fragedă.Inspiraţia copiilor apare în condiţii emoţionaleşi mentale deosebite. deşi destinat omului creator.Frumosul exercităo nestăvilităchemare asupra fiinţei umane.

7 Deva.nr.Mi-am propus o planificare a activităţilor ecologice care săcompleteze cunoştinţele dinactivităţile de cunoaşterea mediuluişi prin care am selectat acele teme care prezintăinteres deosebitşi-l implicăpe copil.Poezii culeseşi folosite deed.P.P. nr.Am acţionat pentru crearea unui cadru ambiental cât mai plăcutşi ecologic care săneserveascăca suport pentru organizarea activităţilor. dragăcopile. 4 Deva. 4 DevaSuntem grupa mare/pregătitoare . măgăteşteUite-aşa pe româneşteCu opinci. veritabile colecţii de cactuşişi violete de Parma.Căci omul azi. teme ce se pot realiza prin observări spontane.Nr. frumuşele. drumeţii..P.Iar la gât mi-am pus mărgeleTot dintr-ale mamei mele.P.N. jud.Regulile grupei realizate împreună”. 15 31 GR ĂDINIŢA P. Berbeceanu Gabriela. obiectivele urmarite vizeazăformarea unuicolectiv unitşi disciplinat care săfacăfaţăcu succes cerinţelor activităţilor zilnice alegr ădiniţei. sunt românaş Tata zice că-s fecior Iar ămama.Ca săîţi fieţie bine. programe artistice adecvate cu ocazia unor evenimenteecologice..P. câte-or fi.« Micuţa vr ă jitoare » .G. precumşi viitorului programşcolar.concepute pentru acoperirea problematicilor educaţiei ecologice îngr ădiniţă.mai multe convorbiri printre care ce ne-a plăcut cel mai mult. las săvie.Măîmbracă. plimbări. trandafiri japonezi. Nicoletta Huştiuc.multe jocuri muzicale cu textşi cânt . puişor. prof. pe lângăoferirea unui mediu protector şi stimulator. literatura. îşi propun stabilirea unei atmosfere plăcuteîn care muzica. Jocul insăîi capteazăsi îi atrage îndescoperirea a tot ce îi înconjoar ă.Cu legume colorateFructe mai înmiresmate.Săgeamăde durerişi dor!Respectătot ce-a fost creat. dar dr ăguţă. educatoarelegrupei. activităţi practice.am decorat clasa cu lucr ări colectiveşi multe roadeşi flori aletoamnei .. ascultăglasul lor Şi nu lăsa planeta dragă.Ascultătu. P. năframa cu floriIar la brâu port tricolor..PITICII” formatădintr-un număr de 26 de preşcolari.. cu nepăsare.RomânaşulIată-mă. Alba 33 Din colecţia .Toamna .În leagănul planetei vii!CÂT NU E PREA .P. Nicoletta HuştiucG. de aceea experimentele fac parte din activitătiledorite de grupa noastr ă.Spre bucuria tuturor:Şi apaşi câmpia verdeŞi aerul îmbietor Şi florişi păsărişi insecteŞi animale. G.N. preşcolar prof. Am amplasat în sala de grupăplanteornamentale: ficuşi impunători. cu zurgălăiCum stăbine la flăcăiŞi cu cuşma pe-o urecheCa săle fiu drag la fete. nr. Vinerea. artele plastice.doamna educatoare Crişan Titianaşi doamnaeducatoare Cean Luminiţa de la G.P. socialul dialogheazăîntre eleşiimplicit cu copiii.Am altiţă-n patru iţeCu pumnaşi mititelaşiPoale mândre c-ale meleMititele. Vinerea 34 35E toamnăiar !GrupaMargaretelor văsalută şi văîmbr ăţişeazăcu drag !Am discutat cu doamnele educatoare despre acest frumos anotimpşiam f ăcut mai multe activităţi interesante despre care vrem săvăspunemşivouă:.Continuare în nr..În picioare-am opincuţePe cap.P.Prof.Ed.prezentare de carte « Culori de toamnă» .P. care fatămareSe mândreşte căle are?Amşişor ţuri tot frumoaseCum leştie mama coase.« Margaretele » .. convorbiri. 4 Deva 37 POEZII CU MESAJ ECOLOGICÎN LEAGĂNUL PLANETEIAud cum plânge firul ierbiiŞi fluturii pe înserat.Te rog.În acest anşcolar. miscarea. Dan Sanda. cugir. 10 fetiţeşi 16 băieţi.Distruge tot ce-a fost lăsat. Hunedoara 325 noiembrie2010 – 130 de anide lanaştereascriitoruluiromân Mihail Sadoveanu(1880-1961) ToamnaCu rochiţăar ămieŞi frunze îngălbeniteZâna toamnăo săvieCu fructeşi cu codiţe. Hunedoara 36 RomâncuţaIată-măsunt româncuţă Sunt micuţă. 7 – structura P.nr 7-G.G.P.. jud. vizite.Văîmbr ăţiseazăcu drag .Spune.Nr.Pâng florile de pe câmpieŞi păsărelele în zbor. Ilie Elenaşi Berbeceanu Gabriela..În anulşcolar 2010-2011.Ploişi vânturi reciFrunze pe poteciUmbreluţe deseToamna săînveţe.activitate practica « Ornăm sandvişuri cu legume « urmatăde masafestivă« Sărbătoarea toamnei » . activitate practicăîn care am realizat colaje.Plâng pomii ar şi de prin pădureŞi dulcea apăde izvor.excursii.Coşurişi hambare plineVine toamna.P. Ilie Elenaşi inspectorşcolar înv. jud. anotimpul hărniciei” .

îl ducea pânăîn dreptul ferestrei deschiseşi stătea aşa cu el.Dar Mica îl lua în braţe.Fiindcătoate-n lumea asta. zi de zi.În noul nostru drum. Voi fi foarte ocupat fiindcăva trebui săînvăţsăscriuşisăcitesc.Şi cum îi aude glasul. îl vedea pe Cristi cu ghiozdanul în spate.7PORUNCA Nu schilodi rândunicaCeţi-a ciripit la geam. puiule de om!R ăsarişi creşti asemeni unui pom.Cât vara. P. când voia săfie singur.Cristi sare sprinten din pat.Cât trandafirul nu-şi ascunde faţa. cu braţele sale puternice. căte aşteaptăo nouăzi de lucru !Este bunul său prieten. Nu risipi bobul galbenŞi nici rodul pomilor! Nu strivi biata furnică Ce trudeşte pe ogor. dragul meu. somnorosule. Îi era dragălui Cristi gr ădiniţa lui.Chiar şi gr ădiniţa se vedea de acolo. f ăcându-i voios cu mâna.LUCICA NECHIFOR G.Şi.Iar capra neagr ăsaltăpe poteci. Când auzea glasul blând al mamei sau când îi simţea mâna caldăpe frunte.Să-nlături răulşi să-nveţi ce-i bine.Sădevii om mare. prin fereastra deschisăa văzut acelaşi cireş. merge voios la gr ădiniţă.Cu paşi micuţi.Toate îşi au rostul lor.Oameni gr ă biţi. î ţi spun cu interes:Săai noroc în toateşi foarte multSUCCES! 39 PRIETENUL MEU.Săînvăţăm săpreţuim viaţa!Cât fumul gros n-a înecat planeta. peste cateva luni voi fişcolar. pentru-a te ajuta un pic. în timp ce se îndrepta spreşcoală. apoi plin de cercei roşii ce se ascundeau printre frunze.Cât florile-şi emanăfin parfumul.. ca prinvis. se ascundea în frunzişul desşi de acolo urmărea forfota de pe stradă.. Cireşul ascultar ă bdător şi din când în când îşi clătina uşor frunzele pentru a alunga somnul care-i dădea târcoale.Săne-amintim c-am poluat pământulCe-a fost lăsat sădăinuiască-n veci!Cât pe pământ mai picur ăcu rouă. dar mai micşi mai somnoros.BACĂUÎmi semeni mult. cuMica lui dragălângăel ar fi stat în pat până.un băieţel la fel de năzdr ăvănel.-Ştii. În fiecare dimineaţăse aud douăciocănituri în geamurmate de un glas prietenos :-Gata. despre Insula piraţilor sau despre fantasticele aventuriale lui Harry Potter. . cu acoperişul roşuşistraturile de flori frumos aranjate.MOINEŞTI.ION CREANGĂ”. pânăcedeschidea ochii. care îl ajutăsăse trezeascăla timp.Cât roiuri de albine robotesc pe câmp. copii gălăgioşi.Cât încăapa-i bunăde băut.Şi Cristi vorbea.Şi de atunci au r ămas prieteni. Iar Cireşul îl aştepta cu bucurieşi-l ridica. CIREŞUL povestireCristi este un băieţel-năzdr ăvănel care locuieşte într-o casăfrumoasăla periferia oraşului în carelocuiescşi euşi care. Nu hăitui căţeluşaCare latr ăpe maidan! Nu tulbura cristalinulApei limpezi de izvor.Vom vieţui în Leagănul-Pământ. e vremea săte trezeşti! Hai. deschide fereastraşi îşi salutăprietenul drag.Şi.TÂRZIU!Cât păsări gureşe mai ciripesc în crâng. de sus.Ce. vorbea întruna f ăr ăsăoboseascădespre ce va face el când va fişcolar.Îţi faci un mic locşor prin lume. încercând să-l trezească.Eu sunt aici. Nu văamăgiţi: Dumnezeu nu se lasăbatjocorit:Căci ceea ce va semăna omul. Cristi este în grupa pregătitoareşi se pregăteşte sămeargălaşcoală. Abia aştept să-ţi citesc despre Zâna Zorilor. Nici pe harnica albină Ce strange mierea cu spor! Nu pârjoli iarba verdeCe hr ăneşte-ntreg popor De păsărişi animale. maşini alergând în susşi-n jos pe stradă. maiîntâi plin de flori ce-i umpleau camera de miresme.Sănu ucizi”. cu sfaturi de la mine. stropii grei ne r ăcoresc pe frunteSăne-amintim cămai sunt multe de f ăcut! 38 Cât vântul linşopteşte printre frunze.Când se întorcea de la gr ădiniţăvenea întotdeauna să-şi salute prietenul.dator eştiSăle îngrijeşti de zor!Dumnezeu te-a pus pe tinePeste tot stă pânitor Şi apoiţi-a dat porunca:Fii vajnic ocrotitor!Autor.aceea vaşi secera”Galateni 6.Ca săpoţi tr ăi uşor! Nu împuşca porumbelulCeţi-a fost trimis ca solŞi apăr ăpe PământTot ce-ţi e folositor.Te zbaţi s-ajungi acolo sus pe culme..Uneori. mângâindu-l.…Şi a venitşi ziua aceea. dintr-un om mai mic. de cândCristi era în grupa mică. se întorcea uşor şi.Iar tu. pânăsus. totul se vedea din ascunzătoarealui. în fiecare dimineaţă. Cireşul din faţa casei. ed. zile de-a rândul. era puţin lucru ca . Cu Mica de mânăbaiatul a pornit emoţionat spreşcoală. Sunt prieteni de mult timp. Se simţea bine între crengile bătrânului Cireş. în vârf. De multe ori stăde vorbăcuvechiul său prieten despre acest lucru.era lafel ca în braţele ocrotitoare ale Micăi. omule. Dar Cireşul? Credeţicăavea astâmpăr? Nici vorba! Din când în când frunzele-i tremurau ca scuturate de vânt. P. părea mai degrabăcăsuţa piticilor din poveste…Acum..Cât soarele nu ne topeşte încă. hăt! la prânz.

Ieri. pare să ştiece se petrece. copii ?PROFESOR: IOANA CHIRICI G. Chiar şi florile parcăs-au înmulţit ca prin farmec. JUDEŢUL OLT 40 Mandalăcreatădeed. mai întâi.P. îi plăcuse laşcoală!Cireşul s-a mai liniştit. Aceasta îi zise:-Uită-te în jur şi spune-mi ce vezi. de cetotul este aşa?-Pentru căDoamna Natur ăface foarte bine lucrurile. Este enervant!-Îţi voi explica eu tot. Este perioada în care îmi este cel mai cald.P. Băiatul s-a aşezatlângăelşi a început să-i povestească. Iubesc aceastăperioadă. dar zilele sunt mai lungi. Copacii sunt unii plini de muguri.Soarele este atât de puternic! Altfel. câmpiile pustii. Îmi place aceastămare sărbătoare. Spune-mi mai departe ce vezi!-Apoi. Este ultima parte din cele patru păr ţi ale anului. Văd în pomi semne care promit o recoltăbogatăde fructe. totul pare adormit. Mai grave sunt discuţiileneplăcute din timpul mesei. De-abia dacămai pot vedea rândunicile care vin să-mi spună“la revedere”. Copacii sunt goi. viaţa noastrăeste destul de stresată. E linişte profundă. stăteau de vorbă şiapoi se apuca de lecţii.NR. Era un pui de cireşce încerca să-şi facăloc spre soare. Săle evitămşi săne impunem săfim calmi. este minunat! Câteodată. Am mai f ăcut câţiva paşişi privirea mi-a fost atrasă de un pomişor ce se legăna uşor sub adierea vântului. fluturii se joacă. lor nu le place frigulşi atunci pleacăspreţări mai calde. Apoi. toatălumea. Domnul Vânt cântăuneori atâtde puternic. râde bătrâna bufniţă. Câmpiile sunt acoperite de grâul care devine auriu sub razelesoarelui. Albinele vin la culesîn florile mele. Este nu numai oregulăde politete. mai puţin eu. Cristi se oprea mai întâi lângăprietenul său.Şi în fiecare zi.Deodatăspre el s-a îndreptat vesel un băieţelşi a început să-l mângâie cu drag. Vreau săascult mai departe povestea ta. încât copacii îşi pierd de spaimăfrunzele galbene. primesc vizita păsărelelor care îşiconstruiesc cuiburi pentru puişorii lor. înţeleptule?-IARNA! r ăspunse bufniţa. Am deasupra meaun cer albastruşi nişte norişori vagabonzi.Şi eleşi eu suntem acoperite cu un covor pufos roşu-auriu. totul o ia de la capăt…Acum te las. e aşa de frig încât o pudr ăfină albăcade din cer. Pur şi simplu tu tocmai mi-ai vorbit despreVAR Ă.-Acum . În acest moment. Ceea ce este amuzant este că ele formeazăun strat protector pentru ciuperci. alţii au deja unfrunzişstufos. sunt bătrână!Prof. ai zice căDoamna Natur ăvrea săreînceapătotul de la zero! Norinegri udămereu pământul meu cu ploi care fac băltoace mari. continuăpoteca. Acum aştepta cu ner ă bdare săafle tot ce f ăcuse Cristi în acea zi. cişi o prescripţie medicală. Oamenii care încearcăsămănânceşi . cum se numeşte ea.5 SLATINA. o bătrânăbufniţă.Şi sunt atâtea insecte care dauspectacole de balet în aer când se lasăseara! Pe scurt. Spune-mi. Pentru mine e timpul sămăculc. Ele se numescanotimpuri. zilele sunt mai scurteşi nopţile mai lungi. ea se pregăteşte sădeace are mai bun. Dar pe acel loc se ridica acum un bloc delocuinţe în faţa căruia.apare un bătrân cu hainăroşie într-o sanie… El măfelicităpentru vâscul meu frumos. totul în jurul meu este magnific! Florile pomilor audevenit fructe ademenitoare. GrădiniţaGhiocel Moineşti.Înţelegeţi. Murariu Mioara.-Euştiu toate astea. se jucau caţiva copii.prietenul său cel mai bun sătr ăiascăprima lui zi deşcoală?Şi era atât de mic!Cum se va descurca ?!Dar iatăcăbăiatul a intrat pe poartărâzând . Toate acestea se întâmplăTOAMNA. Bacău 41 Cele patru anotimpuriEra odatăo căr ăruie ce se tot mira de ce nu a văzut niciodatăfaţa Doamnei Natur ă.Şi aşa. Ea acoper ătot cu o plapumăalbăcaşi cum ar vrea săo ascundăpe Doamna Natur ă. Unde mai văzusem euaceastăimagine?Voi văamintiţi. Ea pregăteşte Natura înaintea gerurilor puternice. Ce fericit era Cireşul ! Simţea cănimenişi nimic nu va putea săstrice prietenia lor…Şi au trecut aniişi odatăcu ei multe schimbări s-au petrecut peste tot în oraş. intervine înţeleptul pădurii.împodobit cu bobiţe roşii. cotiturile mele se împobobesc cu o mieşi una de flori. Mitrache OfeliaŞcoala “Alice Voinescu”Drobeta Turnu Severin 42 Nu trebuie sămâncăm niciodatăgrăbit sau nervos. jud.-Ei bine. când venea de laşcoală. paşii m-au purtat pestr ăduţa liniştităde la periferia oraşuluiAm căutat cu privirea căsuţa cochetăstr ă juităde un cireş.Şi într-o anumitănoapte. Eaîntrebăatunci pe înţeleptul pădurii. Aceasta este PRIMĂVARA! Ce mai vezi?-Oh! Acum nuştiu de ce. Sănu bemşi sănu vorbimcu gura plină. gălăgioşi. Săne bucurăm de prilejulpe care ni-l oferăo masăîmpreunăcu familia.

întrebări sau afirmaţii de felul : "cu ceam greşit ?" sau .Dar mai ales ce mâncaţi. Certaţi-vădes în prezenţa copiilor.Vinul dulce. Nu-i asiguraţi nici o formare spirituală.. 3.foarte multe. Când are probleme serioase. În felul acesta va creşte cu convingerea că toatălumea trebuie să-i ofere orice are el nevoie. Ave ţ i grijă să steriliza ţ i bine vesela şi paharele.afirmaţii care sunt sigur ăcănimănui nu-i sunt str ăine. Nu-l l ă sa ţ i niciodat ă să şi-i câ ştige singur.. I-VIII nr. Primul gând care îmi vine în minte este legatde câteva "reguli" pe care le-am aflat cu câţiva ani în urmă şi pe care mi le-am notat cu ideea căsigur îmi vor folosi într-ozi.Şc.Şi cărniţa este bună. scuzaţi-văspunând : “niciodatănu amştiut ce sămăfaccu el”. mai târziu .totul va merge r ău în familie. pentru că i-a ţ i putea dezvolta un complez devinovăţ ie. iar printr-oanalogie se pot găsişi altele. Strângeţi ceea ce aruncăpe jos. cişiprilej de incidente.Toamna.Consumaţi multe lactate.Şi in coşzâna ne-aduceFructe multe. profesorii şi poli ţ i ştii."i-am oferit tot ceşi-a dorit.Galbeneşi ar ămiiŞi mai multe ruginiiDau covorului culoareŞi-l gătesc de sărbătoare.Rugămintea mea ar fi:Spuneţi mai departe copii!Caşi alţi copilaşiMicuţeişi dr ăgălaşiSăcunoascăsfatul meuŞi să-l urmeze mereu! 48 Săne mai amintim de-o toamnă…când eramşi noişcolari. din partea părinţilor în special.ILIA. copleşindu-l. 11. când va fi arestat de poli ţ ie.Copacii plâng că-s goi.1..Asortate în panereSăne bucur ăm de ele. Dar aveţigrijăsăi le satisfaceţi cu vârf şi îndesat. Când spune cuvinte urâte.6. JUD HUNEDOARACREAŢIE PROPRIE TOAMNA. deliciosDin struguraşi este stors. Faceţi-i pe placşi împliniţi-i toate dorinţele în materie de confortşi hrană.Extras din “Codul bunelor maniere” 43 44 45 CUM SĂFACI DIN PROPRIUL TĂU COPIL UN DERBEDEUAuzim tot mai des în ultimul timp.Mâncaţi fructe si legume.Fiţi atenţi cum văpurtaţi..N.Dar asta se întâmplă Când toamna e la noi!ZÂNA BUNĂ Zâna bunămănumescPe copii îi ocrotescŞi le spun cu bunătateSăfie atenţi la toate. daţi-i copilului tot ce vrea. dar la fel de reale. Danc Mihaela-ElenaG.2. "nu maiştiu ce sămăi fac. Ne vom abţine de la orice discuţii sau observaţiidezagreabile spuse copiilor cu care suntem în vizită. SÂRBI. Da ţ i copilului câ ţ i bani de buzunar vrea. jud. iar el un persecutat . Alba 46 47 Ed.Ca săcreşteţi mari copii.Florile stau triste afar ă..Dacăvoi măascultaţi.Sunt sănătoaseşi bune. in parcul cu teiÎncântăsi ochii mei. Probabil ve ţ i avea nevoie să fi ţ i preg ă ti ţ i pentru ea.săpovesteascăînacelaşi timp fac o impresie dezagrabilă. Daniela Pintea Ilea şi clasele simultane conduse în acest an cu drag. privind aceşti mici…temerari!Prof. cu cls. Lă sa ţ i-l să citească orice text şi să asculte orice muzică îi cade în mână .la deschiderea anuluişcolar De multe ori doar imaginile vorbesc…despre . profesor psiholog." . Ignat Florentina. 9. care săne ajute să conştientizăm modul în care se poate influenţa negativ sau pozitiv caracterul copilului nostru încăde lavârsta cea mai mică. Faceţi totul în locul lui.. Mai târziu .10. aceştia n-au ce căuta în sufragerie oricât demult i-am iubi.Fiţi atenţi cum văîmbr ăcaţi. În felul acesta ei nu vor fişocaţi când. Fi ţ i de partea lui în disputele cu vecinii . Este de prost gust să ţinemdegetul mic uşor ridicat când mâncăm sau când bem.8. râde ţ i în fa ţ a lui . IN PARCUL CU TEICovoraşpufos de frunzePe alei frumos se-ntinde. Par simple la prima vedere.5. Încăde mic.TOAMNAToamna cea bogată. Evita ţ i să -i spune ţ i “nu este bine”. Aşteptaţi pânăva împlini 21 de anişi lăsaţi-latunci “sădecidăpentru sine”. COM. Trebuie săfim atenţi ca buzelesa fie mereu închise în timpul mestecatului.TOAMNAA sosit toamna la noiCu r ăceală şi cu ploi. asta l-ar putea face să cread ă că societatea este împotriva lui.dragă A sosit la noi degrabă Şi ne-aduce coşul plinCu legumeşi cu vin.P.Frunze moarte cad de-acumaŞi le-mbr ăţişeazăbruma. Este nu numai o lipsăde respect faţăde musafiri. astfel încât săse obişnuiascăaarunca responsabilitatea asupra altora.12. dar l ă sa ţ i-i spiritul să se hr ă nească cu de şeuri. A ştepta ţ i-vă la o via ţă grea. 2 Cugir.Aveţi nevoie de calorii.Şi sfatul meu îl urmaţi. Aceasta îl va face să cread ă că esteamuzant.Calciul să-l fixaţi în oase.". 7..Dacăavem câini sau pisici.Şi cu poftăsămâncămSăne vitaminizam.4. Asigura şi-l că to ţ i s-auunit împotriva lui .Multe proteine adună.

P. Alba 49 Din colecţia AŞA DA.com/doc/40733835/Albinute-harnicute Program extracurricular . mama lui îi aduceagumăde mestecat. etc.Copiii trebuie săînveţe de mici cum săfieresponsabili. prof. G. În Iran la acea vremese obişnuia ca femeile sănu muncească.P. îşi aştepta cu mare dor fratele mai mare săse întoarcăde laşcoală.N.Kian avusese norocul de a se naşte într-o familie înstărităce i-a asiguratfrecventarea unei gr ădiniţe particulare din Teheran. 9 Alba Iulia. mai verde.. capitala fostului măreţ şi puternic aşezământ al Persiei. cum săîmpartă şicum săse bucure de ce-i frumos în colţul lor de lume. jud.Les couleurs de l enfance”A apărut nr.Continuare în nr.www.N.Călătorie înţara mea”. G. prieteni vom rămâne”Parteneriat Naţional .Marea Britanie 51 52 53 Parteneriate în care suntem implicaţi noi. Aflăde ce lucruri avem nevoie!http://www. Mulţi copii au r ămas cu traume psihice cauzate defrica produsăde bombardamentele avioanelor irakiene. AŞA NU 50 Viaţa de elev dincolo de RomâniaIran: sistemul de învăţământ înşcoala primară. jud Bacău 54 Proiectele noastre lawww. masterand la Universitatea din Birmingham. sa-şi păstreze camera în care doarme curată şi ordonată. iniţiat de noi. Copilulştia căavioanele irakiene aduc guma de mestecat.Lecţiile de cultur ăcivicănu lipseau. al 4-lea an de desf ăşurare. Kian nu-şi aminteşte prea multe lucruri..P.Perioada de gr ădiniţăa lui Kian coincide cu momentul în care Irakul continua să bombardeze Iranul. Vinerea.Dupăîncheierea r ăzboiului dintre Iranşi Irak. 15Sociolog Victoria Baltag. câtşi prin mijloace moderne. în special Capitala. student la Universitatea din Birminghm. I-IV Tărtăria.noi!Şcoala cu cls.originar din Teheran.. sperând ca astfel copii vor socializaşi cu el.Şi ce bine seînvaţăatunci când cele douăse combină! Dorimsăfolosim mijloace audio/vizuale în activităţilenoastre zilnice de la gr .. e tot revistăon-line!Citiţi cu draghttp://www. Nicoletta Huştiuc.Şcoala Căiuţi.radioclipa.Prieteni suntem. . ediţia a III-aParteneriat Naţional .scribd. îl învăţau să-şi asculte părinţii.nr. Cugir.N..P. nicidecumcăvor sa îl omoare.îngrijitoare de copiicum le numeşte el.Sărbătorile de iarnă”Program internaţional e twinning . Aşadar. cum săaibăgrijăde lucruri pe care le deţin în comun. plin de culoare. student la Universitatea din Birmingham.Despre gradiniţă. Kian îşi aminteşte căacolo mai era un băieţel cu acelaşi numeşi căde fiecare dată când copii îl strigau pe acel băieţel.. La ora de creativitateşi jocuri. prietenii noştriPrograme educaţionale EcogrădiniţaSăcitim pentru mileniul IIIParteneriat cuŞcoala I-IV VinereaParteneriat cu G. Marea Britanie Am săvorbesc astăzi despre cum învaţă şcolarii din clasele primare în Iran. Astfel. G..Clipa copiilor”-parteneriat cu Radio Clipa.ro/proiecte-in-desfasurare/007-verde-si-culoare / Video GrădiniţaÎnvăţarea se poate realiza atât prin mijloaceclasice.Clinchet pentru bucuria muncii împlinite”. Astfel a avut ocazia sa înveţeideograme pentru a-l ajuta mai tarziu săscrie litereşi cifre. Kian obişnuia să-şi întrebe mamacând mai aduc guma de mestecat avioanele Irakienilor (sic). auzul zgomotului produs de avionele din Irak aducea bucurieşi nicidecum spaimăpe chipul copilului. jud. De multe ori se întorcea trist acasăfiindcănimeni nu vroia sa-ivorească.ro Verdeşi culoareVrem ca locul în care ne jucămşi învăţăm să fie mai curat. să respecte regulile societăţii. să creadăîn Dumnezeu.sustineducatia. Vinerea.Personajul istorisirii mele este Kian Zarrin. Astfel.Micii ecologişti”Parteneriat Naţional .sustineducatia. Se poate săaducem natura mai aproape de sala încare învăţăm? Vrem sămergem la gr ădi cumare dragşi săînvăţăm totul despre planteşicum săle îngrijim.oraşul nu avea prea multe gr ădiniţe.ro. întorceaşi el capul. colegeleşi colega Gabriela Tosa. Interviu cuZarrin Kian.P.. AlbaPompierii. Kian îşi aminteşte cum cele câtevaeducatoare. obligaţia lor fiind grija faţăde copii. Kian a fost ferit de aceastăfrică:de fiecare datăcând treceau avioanele irakiene deasupra casei lor. VinereaParteneriat Naţional . 1 al revistei grupei noastre: iatăcoperta.Space”Program internaţional e twinning .

prof. psih.La revedere. Uploaded by FRANTA7 0 inShareEmbed Doc Copy Link Readcast Add To Collection Comments Related Documents 964 p. Sonia Crâsnic. Elena Mihăilă. ed. Niculina Mureşan.prof. Maricica Popov. Luminiţa Cean.prof. SubmitCharacters: 400 Comment must not be empty. prof.Avem nevoie de ajutorul vostru ca săle dăm exemple copiilor.ed. Adriana Popa. Chiar dacănuştim săcitim. Cecilia Telehoiu 56 BIBLIOTECANAŢIONALĂ A ROMÂNIEIISSN1843 – 6757 ISSN1843 – 6757 Biblioteca Naţională a României 42 / 56Leave a Comment Comment must not be empty. Liliana Mursa.. înv. jocuri. Florentina Ignat.14Responsabilitatea pentru originalitateaşi conţinutul articolelor revineîn exclusivitate autorilor acestora:Cristiana Anca. prof. Margareta Pătru. Titiana Crişan.ădiniţă. Simona Olar.026 Reads More InfoDownload or PrintThis is a private document.. Maria Brumar. Mariana Bădulescu. Ioana Chirici. Sanda Dan.sustineducatia.James Clavell . Micuţii sunt la vârsta la care prind repedetot ce văd. Silvana Ceauşu. prof. prof. Victoria Baltag. Daniela Ciurea.noi citim totuşi prin imagini. lucrul cu cartea. Liliana Guran.. ed.Vartejul . înv. Vrem caîmpreunăsădescoperim aceşti prietenişi să ştim căvorba . GabrielaBerbeceanu. Mihaela Manciulea. Copiilor le-ar plăcea săvizioneze o poveste pe care doar auauzit-o. ed. Mioara Murariu. ed. ed. Elena Ilie. oferindu-le căr ţile potrivite!http://www.. Mihaela Danc.CAPITOLUL 6 From tiberiu2907 964 p. ed.prof. ed. Cristina Cobzuc. va zice:„Unde-i castelul? Cum arată?”.Primavara Copilariei 14 f Buna 2. inst. Daniela Pintea Ilea.ed.ro/proiecte-in-desfasurare/001-prietena-dinbiblioteca/ 55 . Antonela Căprar. prof. insp.. Axenia Irimescu. prof. Cornelia Hurmuzache. iar pentru astaavem nevoie de prieteni. Degeaba îi spunem unui preşcolar: „Afost odata un castel…” f ăr ăsăi-l ar ătăm. Zoica Radu. purtând culorile toamnei în priviri .ed.prof. Micuţii preşcolari învaţăde pe acum cum săse poarte cu căr ţileşi ce au decâştigat. Ajută-i săcontinue descoperirile.inst.prof.când ai un prieten eşti bogat”este adevarată. Lucica Nechifor. soc. Ofelia Mitrache. înv. Am descoperit că lângănoi sunt o mulţime de prieteni închişi înrafturile bibliotecii pentru copii.CAPITOLUL 52 From tiberiu2907 964 p.. inst.SubmitCharacters: . prieteni dragi!Mulţumim colaboratorilor!Nr. înv. Magdalena Nicolae. Andreea Chirilă.ro/proiecte-in-desfasurare/005-video-gradinita/ Prietena din bibliotecă Vrem săînvăţăm cât mai mult. inst.. Contribuieşi tu laeducaţia lor!http://www. ed.sustineducatia.prof. prof.

rile Pustiite.XIIIFrom krestonosetsPrev· Next 481 p.Cararea Imparatie2From Cristian Nistor12 p.Volum 2From stefan.Adams.Opere Vol. Calistrat de la Barnova .La plantaţieFrom fakiru290 p. J.TRENULFrom krestonosets481 p.danion vasile despre infruntarea necazurilorFrom Deak Zsolt208 p.Language:EnglishChoose the language in which you want to experience Scribd:EnglishEspañolPortuguês (Brasil) .Paulo Coelho .Karl May .9From edi6661918Prev· Next 20 p.Nr3 Final A5From Claudiu80is79 p.Îngustime sufleteascăArsenie Boca Cararea ImparatieiFrom ServantOfGod79 p.Titus Crişciu .From tiberiu2907 Next 63 p.1 BlankCd]From fakiru626 p.com/scribdfacebook.Danion Vasile.Mangaiere. J.balcan313870 p.Antologia 1 Cu CopertiFrom ioan pustanPrev· Next 20 p.Capitolul I . p 41-50From oapahideanu290 p.com/scribdAboutPressBlogPartner sScribd 101Web StuffSupportFAQDevelopers / APIJobsTermsCopyrightPrivacyCopyright © 2012 Scribd Inc.tematica Neuitatele VacanteFrom realcrimson85 p.tineriisisexualitateacompletFrom mmgg2947 p.Revista OctFrom diana_nPrev· Next 410 p.v0.Treptele infernului de Ion MoraruFrom krestonosetsPrevUpload a Document Search Documents Follow Us!scribd.Lordul David LindsayFrom fakiruPrev· Next 290 p.Danion Vasile REPERE-Duhovnicul-Rugaciunea-PostulFrom Emma_m481 p. 2Extrase din Sfintii Parinti despre mantuire .Cum sa ne mantuim vol.PRIMAVARA COPILARIEI 16From FRANTA727 p.Cararea ImparatieiFrom ServantOfGod158 p. nr 3 .Cararea Imparatiei 2From Duinea Victorel28 p.Cararea ImparatieiArsenie Boca . Ne vorbeste Par...Capitolul XVII .Arsenie Boca .From dragomirnaPrev· Next 19 p. (Coord) .19 Dervisul [v 1.Opinii. valori şi credinţe.Veronika se hotaraste sa moaraFrom dana2208Prev· Next 0 p.com/scribdtwitter.Conexiuni_Septembrie_2005From api_11797_dorinfathe177 p.Ce urmăreşte DumnezeuArsenie Boca Cararea ImparatieiFrom ServantOfGodPrev· Next 79 p.EXUVII 4Revista Liceului Teoretic Nicolae Balcescu.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.