Sunteți pe pagina 1din 1

monahale remarcabile, asceti imbundti{ifi, simpli ascultdtori, copigti sau cdrturari, dintre care unii vor ajunge

Aprecierile istorice exacte 9i cumpinite ale economului D. Furtuni din finalul tezei sale sunt valabile gi astdzi; ele rneritA redate ?n intregime: ,<<Paisianlsmul> este ultimulgi cel mai mare curent de inilfare a mdndstirilor la noi. CercetAnd cu luare-aminte firul istoric al acestor mindstiri, nu va gdsi nimeniin Bucovina ca giin Moldova, in Jara RomAneasci toatd ca Siin Oltenia, o maifericiti epoci de ridicare a prestigiului monahismului nostru, care ne-a dovedit ci in adevir infiligeazi o treapti superioari in ordinea morali, Nemuritoarele osteneli gi <nevoinfe> lnsd pe tirAmul moralau fost unite in curentul lui Paisie cu indeletnicirile culturale: ceata numeroasi a tilmicitorilor, a <dascililors care ne-au ldsat atfrtea traduceri din ci(ile Sfinlilor PdrinlificAnd inceputul literaturiiteologice la noi; harniciitranscriitori de cd(i bisericegticare socoteau o datorie deosebiti ca sd lase in biblioteca ministirii citeva manuscrise folositoare de suflet; in sfArFit, smeri{ii cititori srguinciogi care zilnic igi imbundtileau sufletul privind in ci(ile <de obgte> ale mdnistirii lor - tofi acegtia vorbesc Ai astizi, prin ceea ce ne-au lisat , despre curentul inaugurat de stare{ul Paisie de ta Neam!, gi se numesc in insernnirilor lor <ucenici> ai fericitului stare!. Cernica 9i CEldiruganii au simst printre cele dintAi mEnEstiri imdwirea ucenicilor lui Paisie. Am vazut cum Gheorghe starelul, prietenul gi ucenicul de aproape al lui Paisie, a introdus normele sau in cele dou6 mln6stiri care au devenit astfel abgdf sau cum se zicea pe atunci regula acestuia ' chinovii. Nu se va g[si alt starel care s[ fi - in chip asemin6tor normele <paisiene>>, gi care si fi urmat ftcut nigte adev6rate gcoli duhovnicegti din m6nestirile sale, precum a izbutit sd facd starepl Gheorghe din Cemica gi Cild[rugani. $i de asemenea nu se poate aduce un exemplu mai potrivit in ceea ce privegte rolul migc6rii culturale pi morale pornite de c[tre Paisie decAt studiind activitatea ucenicilor acestuia in Cernica gi Cild5rugani
de bine au fost inzestrate ia inceput ctitoriile lui Vornicului Cernica gi a lui Matei Basarab, eie au avut o existen![ gubredd gi o prea mic6 importanp veacuri de-a rdndul. Vantul pustiirii sufla in cele din urmd asupra lor. $i numai o datd cu venirea in ele a ucenicilor lui Paisie, adicd indatE ce a intrat in cuprinsul lor hdrnici4 spiritul de gospodirie, dragostea de,carte bisericeascd gi de viala

ln adev5r, oricdt

inaltd rnonahal[,- sfintel6 lEcaguri au reinviat. Din uitate gi plrnsite au devenit fltiute:Ei prefuite, obgtii qi chinovii <mai deosebite de altele>>, rnEndstiri de cilugdri numerogi 9i sdrguinciogi care igi luminau " mintea gi deprindeau evlavia. E drept cd nici Cernica" nici CaldSruganii n-au ajuns la insemndtatea . :'cultural[ a mlnSstirii Neamfului: le=a lipsit mai ales tipografia. Dar gi din,s6nul ior au iegit arhierei de ', valoare neintreeutl gi unii cdtugdri clrturari,.aga cl din punct de,vedere al organizaliei monahale gi al mediului cultural bisericesc, ele vin imediat dupl mindstirea Neamfului cu car-e aveau neintrerupte

leglturi.

'Decisecuvinelauddcurentuluibinef6c[torczrreleuneapetoate!''137..'

'37

D. FuRTLIN\ op. cit.,p. I i2-113. 133