UNIVERSITATEA DUNAREA de JOS GALATI Facultatea de ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR Specializarea MANAGEMENT

REFERAT

CHINA

PROFESOR INDRUMATOR:

Lect. Univ. Dr. Doina Iacob

STUDENTI:

Petrisor Cristina- Larisa Chirila Gabriela

2011

CHINA
Suprafata: 9.596.961 km 2 Populatia: 1.171.000.000 loc. Capitala: Beijing ASEZARE: In SE-ul Asiei, din Asia Central pn in Pacific. POPULATIA: Republica Popular Chinez este natiunea cea mai numeroas din lume cu peste 1,17 miliarde de cetteni, aproape un sfert din totalul populatiei globului. Majoritatea (94%) este concentrat pe litoralul din SE si in cmpii, unde densitatea atinge 500-1000 loc./km2. Aproximativ 70% locuiesc la tar in sate cu circa 2000 locuitori. Urbanizarea si natalitatea sunt controlate de stat. China este imprtit in 23 de provincii, trei municipalitti sub jurisdictie guvernamental si trei regiuni de granit autonome. RELIGIA: Religiile dominante sunt confucianismul (un sistem de valori sociale si politice care pune accent pe venerarea strmosilor), budismul si islamismul. In Tibet sunt budisti lamaisti. Dup 1949, sub conducerea guvernului comunist, religia a fost combtut, desi libertatea de a crede intr-o religie era garantat prin Constitutia din 1954. In timpul Revolutiei culturale de la mijlocul anilor 1960, institutiile religioase au fost distruse, dar din 1978 guvernul a devenit mai tolerant fat de ceremoniile religioase, totusi exist un pericol continuu de tulburri etnice, in special intre budistii din Tibet si musulmanii din regiunea Xinjiang. LIMBA: Limba chinez are multe dialecte. Vorbirea curent, mandarina, bazat pe un dialect nordic (vorbit si in jurul capitalei Beijing), a devenit limba national. Guvernul comunist a promovat acest dialect inaintea tuturor celorlalte forme de chinez si acum este vorbit de aproape dou treimi din populatie. Un rezultat al acestui fapt este c limba scris si cea vorbit sunt mai aproape dect au fost vreodat. Pe lng mandarin, limbile din China se clasific in trei mari familii lingvistice. Familia lingvistic ural-altaic include grupurile lingvistice turcice,

mongolice si tungusice, familia lingvistic mon-khmer si familia lingvistic indo-european. ECONOMIA: - se bazeaz pe agricultur care ocup 10% din suprafat si antreneaz 60% din populatia activ. INDUSTRIA: Este a treia productoare de energie electric. Prima baz siderurgic este China De Nord . China este prima productoare de minereu de fier i oel. Zhongguo, adic imperiul din mijloc sau din centrul lumii, reprezint una dintre cele mai vechi civilizaii ale lumii, cu o cultur strlucitoare i cu o istorie indelungat. Inveniile antice chineze - tiparul, busola, praful de puc, bancnota de hartie, succesele din domeniile astronomiei, matematicii i medicinei, doctrina lui Confucius - filosof, ideolog, educator, muzician, au avut importante contribuii i au influenat substanial tiina i cultura. Republica Popular Chinez este o ar aflat de circa 25 de ani intr-o puternic expansiune economic. In prezent este o mare putere asiatic, iar peste 20 de ani va deveni cu siguran o mare putere mondial. China s-a dezvoltat rapid incepand din anul 1977, dup iniierea de ctre Deng Xiao Ping a reformelor economice i recunoaterea erorilor din perioada 1966-1976, in care s-a derulat o sangeroas i primitiv revoluie cultural", ale crei urmri se intalnesc i astzi la nivel doctrinar, mai ales la populaia din zonele rurale. Incepand cu anul 1992, ratele anuale de cretere economic depesc, in medie, 10%, ceea ce asigur o puternic evoluie a economiei, in ansamblu i a industriei, in special, dar care genereaz alte probleme,cu profunde implicaii sociale: poluarea, creterea numrului de omeri, aglomerarea urban excesiv. Din punct de vedere administrativ, China este alctuit din 23 provincii, cinci regiuni autonome, patru municipaliti dependente doar de activitatea centrelor (Beijing, Tianjin, Shanghai, Chongqing) i dou regiuni administrative speciale (Hong-Kong i Macao). In China, mai mult decat in alte ri asiatice, indelungata tradiie cultural i bogata civilizaie a rii ii pun puternic amprenta asupra evoluiei actuale a economiei i societii. Conceptele confucianiste de drept, moral, demnitate ii anim i astzi pe chinezi in activitatea pe care o desfoar, indiferent de domeniul de activitate.

Tinerii au preocupri permanente de a inva foarte bine pentru a-i putea servi eficient ara. Fr indoial c aici transpare i orientarea Partidului Comunist Chinez i a conducerii rii, care sprijin creterea rolului educaiei in nsamblul preocuprilor economice i culturale naionale.

Contextul socio-economic chinez: Transformrile puternice de natur

economic i social petrecute in China in ultimele dou decenii au reuit s modifice substanial structura proprietii i structura economiei. In prezent, in China, structura proprietii este urmtoarea: 50% proprietate de stat, 20% proprietate privat i 30% diverse forme de proprietate mixt, aceasta insemnand proprietate mixt a statului chinez i a altor state sau proprietate privat mixt intre chinezi i investitori strini. In acest context, se poate afirma c exist o economie complex, in care ponderea sectoarelor tradiionale are o structur specific: 18% din PIB este generat de sectorul primar al economiei - agricultura, piscicultura, silvicultura, creterea animalelor; 50% din PIB provine din sectorul secundar al economiei industrie, construcii; 32% din PIB este asigurat de sfera larg a serviciilor, al treilea sector al economiei. Dei PIB total plaseaz China pe locul apte in lume, respectiv pe primul loc intre rile in curs de dezvoltare, i cu toate c a crescut de zece ori in ultimul deceniu, PIB pe locuitor se situeaz la nivelul de 1000 USD anual. Dei China ocup primul loc in lume in realizarea unor produse industriale -oel, carbon, ingrminte chimice, produse electronice, exist o puternic supraproducie la altele - lan, bumbac, iar, in ansamblu, exist o structur industrial neraional i insuficient utilizat. Cauza principal a acestei situaii o reprezint nivelul slab de dezvoltare tehnologic, meninandu-se o rmanere medie in urm de circa zece ani fa de rile dezvoltate i chiar de 20-30 ani in unele domenii economice, precum industriile de varf. Ca urmare, productivitatea muncii este sczut, meninandu-se mult sub nivelul celei inregistrate in rile dezvoltate din punct de vedere economic. Puine sunt domeniile economice in care China exceleaz din punct de vedere calitativ; ca regul, nu se poate afirma c exist alt avantaj competitiv decat cel cantitativ. In afara cauzelor generate de randamente i productiviti sczute, o alt cauz major este reprezentat de faptul c structura industrial a diferitelor regiuni este asemntoare, intrucat unul dintre scopurile prioritare ale dezvoltrii economice din ultimele dou decenii a fost acoperirea cererii

interne enorme fr a se putea acorda atenie problemelor ecologice, de calitate i eficien. O important i recent trstur economic este reprezentat de existena unui puternic i variat sector bancar. In China exist un numr mare de bnci comerciale i de investiii, care acoper intreg teritoriul rii. Dintre acestea menionm: Banca pentru Industrie i Comer a Chinei, Banca pentru Comunicaii i Infrastructur, Banca pentru Agricultur, Banca Comercianilor. Acestora li se adaug numeroase bnci regionale. Majoritatea covaritoare a bncilor sunt de stat, alimentate cu fonduri de la bugetul naional, dar i prin imprumuturi externe. In anul 2004 erau autorizate s funcioneze 64 de bnci din 19 ri din toat lumea. Ritmul alert al dezvoltrii economice actuale justific existena acestora, intrucat finaneaz diverse programe economice i sociale stabilite prin programe guvernamentale. Economia Chinei se dezvolt in mod planificat, iar statul intervine in toate domeniile vieii economice i sociale, prin intermediul planului cincinal elaborat de ctre guvern. Rolul planificrii a crescut cu fiecare perioad de cinci ani scurs de la crearea, la 1 octombrie 1949,a Republicii Populare Chineze. Din punct de vedere politic, in China rolul dominant in planificarea intregii activiti revine Partidului Comunist, alturi de acesta exist alte opt partide politice, toate ins de orientare comunist. Din punct de vedere social, in China exist patru principale grupri: Federaia Naional a Sindicatelor, Federaia Naional a Tinerilor, Federaia Naional a Femeilor, Federaia Naional din Industrii i Comer. In ultimii ani au aprut i alte elemente care influeneaz viaa economico-social din China, precum i managementul organizaiilor. Revenirea la China a regiunii Hong-Kong i a regiunii Macao, tensiunile aprute in Taiwan, problema controlului natalitii (9,2 la mia de locuitori in anul 2000), problema imbtranirii rapide a populaiei (25% din populaia mondial in varst de peste 60 ani se afl in China), criza economic i cea financiar care au afectat Asia de SudEst in anul 1998 sunt tot atatea probleme crora China le-a fcut fa sau pe care se pregtete s le intampine in anii urmtori.

Marci emblematice chineze China Mobile Cu 200 de milioane de abonai i 75% din piaa continental, transportatorul este n prezent cel mai mare furnizor de servicii de telefonie mobil.China Mobile brand este puternic susinut de publicitate, activiti de promovare, si aliante strategice, dup cum reiese din acordul de parteneriat puternic cu Sony Ericsson. China Telecom China fix-line telefon i provider de internet ne putem atepta la o cretere constant n calitate de ar va depi n curnd Statele Unite ca cea mai mare pia Net. Acesta opereaz reele n 20 de provincii din sudul i vestul Chinei, i Net China, care opereaz n partea de nord. In acelai domeniu acioneaz i ali cinci prestatori de servicii de telecomunicaii: Unicom, Mobile, Railcom, ChinaSat, ChinaNet. La randul su, acest holding s-a divizat in anul 2004 in China Telecom Sud i China Conim Group. Sistemul de impozitare a profiturilor practicat in China este conceput astfel incat s stimuleze activitile de producie ale firmelor care realizeaz exporturi sau ale firmelor care beneficiaz de investiii strine considerabile. Ping An Asigurri de via primul pe lista aciunilor sale de peste mri, Ping An are o multime de bani pentru a cheltui pe pia i construirea unei fore de vnzri. Aceasta a fost prima companie de asigurare de a integra cu valori mobiliare, trusturi, servicii bancare, gestionarea activelor, servicii i anuitate. Lenovo China No. 1 productor de computere prima pagina a ziarelor in 2005, cand a cumparat afacerile IBM-ului de PC-uri, ajungand instantaneu la un nivel global greu. Lenovo se bucur de o cot de 30% din piaa PC-uri n China i este bine cotat naintea rivalilor strini, cum ar fi Dell si HP la domiciliu.

Tsingtao Aceasta bere este printre cele mai cunoscute branduri din China de peste mri, reprezentnd jumtate din toate exporturile de bere. CULTURA si RELATIILE INTER-UMANE: Cultura sa neintrerupta s-a raspandit de-a lungul secolelor pe tot cuprinsul Asiei de Est, unde influenta sa este evidenta in muzica, dans, pictura, religie, filosofie, arhitectura, teatru, structura si gestionarea societatii si, mai presus de toate, in limba si literatura. Occidentalii care considera China o tara apartinand Lumii a Treia, relativ inapoiata din punct de vedere al tehnologiei nesofisticate, infrastructurii razlete, igienei ingrozitoare, poluarii scapate de sub control, politicii invechite si comunicarii neadecvate, cad in capcana de a judeca gresit, de a subestima si a nu intelege forta si impactul pe care poporul chinez il are asupra vecinilor sai si, altfel spus, asupra lumii in general. China se considera Chung-Kuo Regatul din Mijloc, centrul Universului si locul in care se pastreaza cel mai vechi stil de viata din lume. Cei mai avantajai beneficiari ai reformei educaionale derulate in China sunt absolvenii invmantului superior i studenii. Acetia sunt cei care reuesc s ocupe locuri demunc in firme mixte, in filialele din alte ri ale firmelor chineze sau s-i deschid proprii afaceri in domeniul serviciilor. Chinezii sunt capabili sa-si exprime admiratia fata de creatiile artistice europene, in felul lor, la fel cum apreciaza si eficienta sistemului politic si progresul tehnologic american, britanic si francez. Ei se simt superiori in domeniul valorilor spirituale si morale. In masura in care majoritatea popoarelor considera ca normele lor sunt cele corecte si ca numai comportamentul lor este cu adevarat exemplar acest lucru nu este surprinzator in sine. Cu toate acestea, chinezii, asemenea rusilor si musulmanilor, combina simtul dreptatii morale cu critica acerba la adresa societatilor occidentale. Ei considera ca marile natiuni europene, foste glorii imperiale Anglia, Franta, Spania si Portugalia se afla in declin, decadere, dezintegrare spirituala. Ei sunt de parere ca, de pilda, cultura americana a inceput sa decada inainte de a atinge apogeul. Japonezii, care pe vremuri studiau cu seriozitate filosofiile si preceptele chineze, au cedat in fata materialismului si societatii de consum. Rusia nu a fost niciodata admirata. Care sunt aceste valori chineze superioare?

Chinezii nu se lasa pana nu ti le spun. Iata care sunt acestea, in acceptiunea lor: modestia toleranta pietatea filiala, amabilitatea, chibzuinta, rabdarea, respectul pentru cei varstnici, sinceritatea, loialitatea, relatiile familiale stranse, traditia, calitatea de a fi demni de incredere, stoicismul, tenacitatea, sacrificiul de sine, bunatatea, moderatia, patriotismul, ascetismul, sarguinta, armonia fata de toti, opozitia fata de coruptie, invatatura, respectul fata de ierarhie, generozitatea, adaptabilitatea, constiinciozitatea, simtul datoriei, mandria (sa nu se faca de ras), nepretentiosi, prieteniile, recunostinta pentru favoruri, impartialitatea, puritatea, blandetea, intelepciunea Un occidental care cu greu razbeste in aceasta lista de valori autoatribuite s-ar putea intreba unde le este modestia si impartialitatea, insa in general chinezii isi vad de vietile lor, mai ales la nivel individual, demonstrand multe din aceste caracteristici. Indiferent care este parerea lor despre noi, nu putem sa nu ne dam seama ca ei sunt muncitori, constiinciosi, rabdatori, nepretentiosi si cumpatati. In general par sa se afle in armonie unii cu altii (buni coechipieri), iar fata de noi sunt, de obicei, amabili si docili. Pentru a intelege de ce chinezul isi vede de treburile lui intr-un mod bine organizat, respectuos, ar trebui sa analizam cateva dintre principiile de baza ale conceptiilor si filosofiilor lor. Cea mai importanta influenta o are confucianismul. In conceptia confucianista, stabilitatea societatii chineze se bazeaza pe relatiile inegale intre oameni. Invataturile confucianiste de baza pot fi rezumate astfel: Respectarea relatiilor inegale. Familia reprezinta prototipul intregii organizari sociale. Suntem membrii unui grup, nu indivizi. Trebuie sa te comporti moral fata de ceilalti. Fiecare trebuie sa-si pastreze reputatia intacta. Educatia si efortul sustinut trebuie pretuite. Trebuie sa ai masura in toate. Pastreaza-ti calmul, evita extremele. Fereste-te de indulgenta. Acestia sunt, printre altii: Taoismul insistenta asupra unui stil de viata sanatos, asupra vegetarianismului corespunzator si generozitatii spiritului. Budismul atingerea armoniei prin meditatie. Venerarea stramosilor figurile din trecut influenteaza puternic actiunile prezente. Feng shui superstitia legata de "vant si apa", care afecteaza deciziile privind construirea cladirilor si dispunerea mobilei, oglinzilor si usilor. Fitoterapia si acupunctura sunt frecvent utilizate si se bucura de incredere. Anii animali fiecarui individ ii sunt atribuite calitatile

unui animal. Ceea ce le-ar putea parea europenilor niste superstitii invechite reprezinta pentru chinezi realitatea de astazi. Daca te-ai nascut in anul Calului, ei vor deduce ca esti energic si nu vor incerca sa se puna cu tine. Daca esti sobolan, vor avea mare grija cand trateaza cu tine, pentru ca esti istet, curajos si abil. S-ar putea sa te considere ghinionist pentru ca biroul tau are doua usi in linie dreapta, insa politetea lor innascuta ii va impiedica sa ti-o spuna. Amabili, vor fi de acord cu majoritatea propunerilor tale de afaceri, mai ales daca pui in ele multa pasiune. Vor sa evite nota discordanta. Te vor lasa mai degraba sa astepti o jumatate de ora in statia de autobuz decat sa te dezamageasca dandu-ti vestea ca autobuzul plecase chiar inainte de sosirea ta. In China, colectivismul este foarte puternic avandu-si originea in economiile agrare timpurii si este imbunatatit in scrierile lui Confucius; nu este rodul comunismului, chiar daca regimul comunist l-a considerat util. Un chinez face parte din patru grupuri de baza si in cadrul fiecaruia dintre ele este, intr-o oarecare masura, prizonier - unitatea de lucru (danwei), familia, scoala si comunitatea. Obligatiile sale fata de fiecare grup, de care nu se poate indeparta, nu ii ingaduie practic nici un fel de mobilitate sociala sau geografica. Nici un occidental nu este obisnuit cu atatea constrangeri, prin urmare ii este greu sa inteleaga faptul ca chinezii sunt cu mainile legate cand este vorba sa ia o decizie care necesita modificari neasteptate sau independenta de actiune. Lipsa mobilitatii le creeaza chinezilor probleme suplimentare in ceea ce priveste pierderea reputatiei. Exemplu: Un american care a cazut in dizgratie in New York poate sa o ia de la capat saptamana urmatoare in California. Chinezilor care se fac de ras le va trebui mult curaj sa traiasca in urmatorii 40 de ani in aceeasi comunitate, loc de munca sau mediu academic. Mai rau este ca nu au numai o singura reputatie de pastrat. Diversele lor indatoriri sociale (enuntate de Confucius) ii obliga sa insemne multe pentru multi. Prin traditie, chinezii au fost inchisi in sistemul familiei "extinse", in care relatiile dintre copii si parinti, unchi si matusi, veri, nepoti, familia sotului si a sotiei si o multime de relatii indepartate atat in China, cat si in strainatate sunt mult mai stranse decat orice relatii dintre occidentali.

Avantajele "interconectarii" unui asemenea sistem sunt evidente, insa interdependenta profunda pe care o implica poate fi o sursa considerabila de stres. Responsabilitatile suplimentare fata de prietenii de scoala, profesori si vecini maresc tensiunea. Cu toate acestea, in regimul comunist, implicarea individului in danwei sau unitatea de lucru era cea care le crea cele mai mari obligatii. Relatia mergea mult mai departe decat platirea salariilor pentru prestarea unor servicii, danwei solutioneaza dispute, administreaza dispozitiile guvernamentale, se ocupa de asigurarea de locuinte, asistenta medicala, ingrijire zilnica (a copiilor mici) si gradinite, organizeaza modalitati de petrecere a timpului liber, picnicuri, pune la dispozitie case de vacanta si se ingrijeste de pregatirile pentru inmormantari. Nucleul vieii sociale in China nu il reprezint familia, aa cum se intampl in rile occidentale, ci grupul socio-profesional in care aproape fiecare membru al familiei (copil, printe, bunic) ii petrece cea mai mare parte a zilei. Astfel, copiii ii petrec o mare parte din timp la coal, printre educatori i colegi; studenii - in faculti, biblioteci sau campusuri universitare, unde i locuiesc, chiar dac prinii lor se afl in acelai ora; adulii - la serviciu, care ocup in medie 11 ore pe zi, incluzand i o pauz pentru mas i odihn, in jurul pranzului, cand, din cauza oboselii, i a cldurii, productivitatea muncii este mai mic; bunicii se reunesc in grupuri de vecini sau foti colegi de serviciu. Tot la coal, facultate, serviciu sau in cartier se servesc i mesele de pranz i de sear, in cantine. Familia tradiional se reunete la sfaritul sptmanii, dei exist situaii in care in organizaiile economice sau cele educaionale se programeaz activiti i in zilele de sambt i/sau duminic. Chinezii se simt foarte bine impreun, chiar i in locuri aglomerate, unde obinuiesc s ii petreac puinul timp liber. Vizitarea unor muzee, a unor locuri cu deosebit rezonan istoric sau cultural le ofer posibilitatea de a-i cunoate istoria, cultura i civilizaia, dar i recentele realizri economice i sociale. Membrii unui asemenea grup etnic sau profesional se individualizeaz de cei ai altor grupuri prin elemente specifice de vestimentaie-epci, tricouri, insigne, geni de pe care nu lipsesc denumirea organizaiei din care provin i inta vizitei lor, dar i printr-o

permanent exprimare verbal foarte sonor, generat de entuziasm, dar i de caracterul extrem de sonor al limbii chineze han, limba oficial a rii vorbit de circa 94% din populaia Chinei. In aceste condiii, comunicarea este fireasc, uoar i direct, in cadrul grupului iar barierele dintre aspectele formale i cele informale aproape c nu exist. In cadrul organizaiilor se menin mult timp stabile aceste relaii care iau adesea forma ajutorului mutual. PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI CHINEZ In anul 2004 in China funcionau circa 212.000 firme de stat, cu 10% mai puine decat in anul 2000. Valoarea patrimoniului acestor firme depea 1100 miliarde USD, cu 20% mai mult decat in anul 2000. In cadrul acestora, se evideniaz organizaiile mari, intrucat primele 10.000 totalizau 90% din valoarea patrimoniului total. Alturi de acestea funcionau circa 350.000 firme strine i firme mixte, al cror capital era estimat la circa 300 miliarde USD, iar valoarea contractelor se situa la valoarea de 700 miliarde USD. Cu toate acestea, in China predomin, din punct de vedere numeric, firmele mici, familiale sau individuale, in numr de circa 20 milioane, dispersate pe intregul teritoriu locuibil al rii. Calitatea produselor sau a serviciilor oferite acestor firme este sczut din cauza insuficientei lor a puterii economice; acestea reprezint ins un debueu pentru omerii provenii de la firmele de stat aflate in reorganizare. Dei economia Chinei se dezvolt alert, iar PIB-ul este pe locul apte in lume, in clasamentul primelor 500 de firme din lume nu apare decat Banca Naional a Chinei. Cele mai rspandite grupuri economice din China sunt grupurile industriale i holdingurile naionale. Grupurile industriale chineze acioneaz in domeniul extraciei, transportului, prelucrrii i distribuiei energiei electrice, petrolului, crbunelui, precum i in domeniul producerii ingrmintelor chimice. Toate acestea sunt domenii strategice, aflate sub controlul guvernului. Grupurile industriale se caracterizeaz printrun portofoliu de afaceri pentru care exist competene comune, iar rentabilitatea grupului i, mai ales, valoarea nou creat depind in mod direct de felul in care managementul de nivel superior creeaz, conduce i utilizeaz relaiile dintre unitile componente ale grupului. Producia de resurse energetice i petroliere este controlat de stat, costurile unitare de producie

sunt mici, iar preurile de vanzare sunt sczute i constante (preul unui litru de benzin CO 97 la pomp este de numai 0,25-0,28 USD). Strategia grupurilor industriale urmrete idel i servete realizrii orientrilor de ansamblu ale economiei chineze. Holdingurile naionale beneficiaz de autonomie din partea statului, ele acionand eficient din punct de vedere economic i managerial pe baza principiilor economiei de pia. Unitile de afaceri componente ale unui holding sunt organizate sub form de filiale sau de uniti, grupate in funcie de ramura de activitate. Din punct de vedere managerial, la nivel central se realizeaz planificarea strategic i se stabilesc mecanismele de control. Celelalte activiti manageriale (organizarea, comunicarea, motivare) sunt descentralizate la nivelul componentelor holdingului. Sistemul de impozitare a profiturilor practicat in China este conceput astfel incat s stimuleze activitile de producie ale firmelor care realizeaz exporturi sau ale firmelor care beneficiaz de investiii strine considerabile. Exist o gam variat de cote de impozit, dar i scutiri de impozite pentru firmele de producie sau pentru cele care acioneaz in domeniul tehnologiei avansate. Diferenele in cont i de criteriul geografic. La 11 decembrie 2001 China a devenit membr a Organizaiei Mondiale a Comerului, dup negocieri care au durat 15 ani. Una dintre consecinele acestui fapt este i angajamentul 132 asumat de China de a renuna la tratamentul fiscal preferenial, permiand astfel derularea liber, nediscriminatorie a comerului cu firme din alte ri.