Specialitatea

Lacatus la reparatia automobilului

Tema sarcinii-Ambreiajul

Scoala Profesionala nr.6 Grupa L-33

Numele,Prenumele

Bejireanu Constantin

Profesorul

Bors Ion A.Madan

Director adjunct

Municipiul Chisinau 2012

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

Primele automobile
In 1887, este produsa prima masina a companiei Daimler. Caruta cu motor pe benzina Daimler a avut parte de primul test, la Esslingen si Cannstatt, in Germania. A fost primul vehicul motorizat cu patru roti al lui Gottlieb Daimler. "Benzina" nu avea nimic de a face cu Carl Benz; la momentul respectiv, Gottlieb Daimler fiind cel mai important concurent al lui Benz. Daimler, inginer a carui pasiune era insusi motorul, a creat si brevetat in 1885 primul motor care functiona pe baza de gazolina, prin combustie interna si era racit cu apa.

In motorul lui Daimler, apa circula in jurul blocului motor, prevenind supraincalzirea acestuia. Acelasi sistem este utilizat si in majoritatea automobilelor actuale. Primul vehicul motorizat, cu patru roti, al lui Daimler avea un motor cu un cilindru si o viteza maxima de 10 mile pe ora. Pana in 1899, concurentul german al lui Daimler, Benz & Co., devenise cel mai mare producator de masini din lume. In acelasi an, un bogat om de afaceri austriac pe nume Emile Jellinek a vazut cum un Daimler Phoenix a castigat o cursa la Nisa, Franta.

A fost atat de impresionat de masina lui Daimler, incat s-a oferit sa cumpere de la Daimler 36 de vehicule, in cazul in care acesta va crea un model mai puternic, cerand ca acest nou model sa poarte numele fiicei sale, Mercedes. Gottlieb Daimler nu avea sa culeaga niciodata roadele afacerii sale, insa corporatia sa urma sa aiba parte de succese nebanuite, chiar si fara el. Mercedes a initiat o revolutie in industria producatoare de masini. Noua masina era mai apropiata de sol decat celelalte vehicule ale vremii, si poseda anvelope mai late, pentru o abordare imbunatatita a virajelor.

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

Avea patru viteze, inclusiv marsarier si atingea o viteza maxima de 47 de mile/ora. Primul Mercedes avea un motor cu patru cilindri si este considerat de toata lumea ca fiind primul automobil modern. In primii sai ani, Mercedesul a stabilit un record mondial de viteza de 49.4 mile/ora la Nisa, Franta chiar pe circuitul care a determinat conceperea marcii. Pana in 1905, automobilele Mercedes au atins viteze de pana la 109 mile/ora.

Desi a fost intotdeauna retinut cu privire la cursele de masini, Carl Benz a realizat ca va trebui sa concureze cu Mercedesul lui Daimler pentru a pastra statutul companiei sale in industria de automobile. Timp de 20 de ani, automobilele Mercedes si Benz au concurat pe circuitele de curse din jurul lumii. In 1926, corporatiile Daimler si Benz au fuzionat. Fondatorii celor doua companii nu s-au intalnit niciodata. Elwood Haynes si Elmer Apperso au infiintat Haynes-Apperson Company in Kokomo, Indiana. Creditati cu faptul ca au construit prima masina americana propulsata de un motor pe gaz, Elwood Haynes a fost cel mai stralucit inventator din perioada timpurie a industriei auto. Compania a facut prima incursiune in producerea in masa a autovehiculelor. Impreuna, cei doi, se asteptau sa fabrice 50 de autovehicule pe an. Cunoscut mai mult ca metalurgist, Haynes a fost primul om care a construit o masina cu motorul din aluminiu, si caroserie cu otel nichelat. Haynes si Apperson au socat lumea cand au stabilit conditii de livrare a unei masini, din Kokomo in New York, aceasta fiind prima livrare la o distanta de 1000 de mile a unei masini in Statele

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

5 Mai 1914 - Erwin "Cannonball" Baker a inceput sa inregistreze stabilirea unor recorduri transcontinentale. Prima cursa s-a desfasurat cu o motocicleta, dupa aceasta cursa primind porecla de Cannonball, porecla data de un reporter din New York, care il compara cu trenul Cannonball. Baker a stabilit 143 de recorduri din 1910 pana in 1930.Primul a fost stabilit in 1914, conducand din coasta de Est pana la cea vestica o motocicleta in 11 zile.In 1915, Baker a condus din Los Angeles pana la New York, in 11 zile, 7 ore si 15 minute un Stutz Bearcat, iar anul urmator a condus un Cadillac 8 Roadster din Los Angeles pana in Times Square in 7 zile, 11 ore si 52 de minute, acompaniat de un reporter din Indianapolis.In 1926 el a condus un camion incarcat cu doua tone din New York pana in San Francisco intr-un timp record de 5 zile, 17 ore si 30 de minute, iar in 1928, el a batut "the 20th Century Limited train" din New York pana la Chicago.De asemenea in 1928, el a participat la cursa auto "Mount Washington Hillclimb" si a stabilit un record de 14 minute si 49 de secunde.

Cea mai importanta cursa a sa a fost in 1933, din New York pana in Los Angeles, intr-un GrahamPaige model 57 Blue Streak 8, stabilind un timp de 53 de ore, record care a ramas timp de 40 de ani.Alte recorduri au fost stabilite conducand:Ford Model T, Chrysler Imperials, Marmons, FalconKnights si Columbia Tigers.

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

Era 13 mai 1950 cand Campionatul Mondial de Formula 1, la Silverstone, Anglia. Startul a fost in "stilul rosu"; dominarea Alfa Romeo era teribila, nu mai putin de patru piloti fiind primii:Farina, Fagioli, Fangio si Parnell. Farina a castigat cursa iar Alfa primele trei locuri, doar Fangio fiind nevoit sa abandoneze din cauza unor probleme cu presiunea de ulei. Astazi se sarbatoresc 60 de ani de viata a Marelui Circ, si tot astazi Alfa Romeo sarbatoreste, ca fiind prima marca auto care a castigat formula 1.

|In August 1888 ea si-a condus fiii sai, Richard si Eugen, de 14 si 15 ani, intr-una din masinile Benz, Patent Motorwagen, din Manheim pana la Pforzheim, devenind prima persoana care a condus un automobil pe o distanta lunga.Distanta parcursa a fost de 106 km si a durat de la rasaritul soarelui pana la apus, in timpul cursei Bertha fiind nevoita sa rezolve mai multe probleme tehnice aparute pe traseu. Distantele parcurse de automobile pana in acea zi erau scurte si mereu asistate de mecanici. Desi scopul aparent al calatoriei era sa isi viziteze mama, Bertha a vrut sa ii arate sotului ei ca inventia lor are o mare aplicabilitate si va schimba modul oamenilor de a circula .

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

.AMBREIAJUL. DESTINAIE, CONDIII IMPUSE, CLASIFICARE Ambreiajul ndeplineste urmatoarele functii : Cuplarea progresiva a motorului, care se afla n functiune, cu restul transmisiei, permitnd automobilului pornirea pornirea dupa loc ; Decuplarea transmisiei de motor, la oprire ; Decuplarea si cuplarea transmisiei n timpul deplasarii automobilului pentru efectuarea schimbarii treptelor de viteza ; Protejarea celorlalte organe ale transmisiei la suprasarcini (prin patinare).

Pentru a realiza aceste functii, ambreiajul trebuie sa ndeplineasca anumite conditii, si anume : Sa permita o cuplare lina, fara socuri, ntre motor si transmisie, evitnd pornirea brusca de pe loc a automobilului si socurile n organele transmisiei ; n stare cuplata, sa asigure transmiterea momentului motor, fara patinare ; Sa asigure evacuarea caldurii ce se produce ntre suprafetele lui de frecare, n timpul cuplarii ; Sa permita decuplarea rapida si completa a motorului de restul transmisiei, pentru ca schimbarea treptelor cutiei de viteza sa se faca fara socuri ; Sa nu necesite eforturi mari pentru decuplare, din partea conducatorului auto (maxim 150 N la autoturisme si 250 N la autocamioane si autobuze) ; Sa aiba greutatea ct mai mica ; Sa fie echilibrat dinamic ; Sa ofere siguranta n exploatare ; Sa fie ct mai usor de ntretinut si reglat.

Clasificarea ambreiajelor se poate face dupa principiul de functionare si dupa tipul mecanismului de actionare . Dupa principiul de functionare, ambreiajele pot fi : cu frictiune (mecanice), hidraulice (hidrodinamice), electromagnetice si combinate.

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

Dupa tipul mecanismului de actionare, ambreiajele pot fi cu actionare mecanica, hidraulica, vacuumatica, electrica. La majoritatea autovehiculelor ambreiajul se fixeaza de volantul motorului, marind astfel momentul de inertie al acestuia, si constituie n cazul ambreajelor mecanice, un cuplaj de frictiune, prin care, cu ajutorul fortelor de frecare cuplul motorului se transmite la rotile motoare, prin transmisia autovehiculelor. n cazul ambreajelor hidraulice el joaca chiar rol de volant. Includerea ambreiajului n transmisia autovehiculului are drept scop compensarea principalelor dezavantaje ale motorului cu ardere interna, functionare instabila si mers neuniform al arborelui cotit. Ambreiajul 2 (fig.6.1) reprezinta un cuplaj de legatura ntre arborele cotit al motorului 1 si arborele primar al cutiei de viteze 3, fiind amplasat n vecinatatea volantului motorului, cu care este compatibil n dimensiuni.

Fig.6.1. Dispunerea ambreiajului n echipamentul de propulsie

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

Partea conducatoare reprezentata prin volantul 1 al motorului si mecanismul de ambreiaj 2, cuprinde totalitatea elementelor ambreiajului legate prin legaturi permanente cu arborele cotit al motorului. Partea conducatoare se afla ntotdeauna n acelasi regim de miscare cu arborele cotit al motrului. Fig.6.2. Compunerea generala a ambreiajului

Partea condusa reprezentata de discul de ambreiaj 3 si arborele ambreiaj (daca acesta exista ca piesa distincta), cuprinde totalitatea elementelor ambreiajului legate prin legaturi permanente de arborele primar al cutiei de viteze, cu care se afla n acelasi regim de miscare. Sistemul de actionare, reprezentat prin mansonul de decuplare 4, furca 5 si un dispozitiv extern de comanda 6, mecanic sau hidraulic, cuprinde totalitatea elementelor ce participa la stabilirea sau desfacerea legaturii, numita legatura de cuplare, dintre partea conducatoare si partea condusa. Starea cuplata a ambreiajului corespunde existentei legaturii de cuplare, iar starea decuplata corespunde desfacerii legaturii de cuplare. Trecerea ambreiajului din stare decuplata n stare cuplata se obtine n urma actiunii de debreiere, iar trecerea din starea cuplata n starea decuplata se obtine n urma debreierii.

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

Ambreiaj cu comanda hidraulica

1- pedala ambreiajului; 2- tija pompei centrale; 3- cilindrul pompei; 4- pistonul pompei; 5- arcul pistonului; 6- conducta; 7- cilindru receptor; 8- pistonul cilindrului receptor; 9- tija cilindrului receptor; 10- furca de debreiere; 11- surub de reglaj; 12- arc; 13- arcul pedalei; 14- arc; 15- discul condus; 16- placa de presiune; 17- arcul ambreiajului; 18- parghie de debreiere; 19- surub; 20- mansonul si rulmentul de presiune; 21- carcasa ambreiajului; 22- carcasa discului de presiune

Ambreiajul cu comanda hidraulica 1- pedala ambreiajului; 2- tija pompei centrale; 3- cilindrul pompei; 4- pistonul pompei; 5- arcul pistonului; 6- conducta; 7- cilindrul receptor; 8- pistonul cilindrului receptor; 9- tija cilindrului receptor; 10- furca de debreiere; 11surub de reglaj; 12- arc; 13- arcul pedalei; 14- arc; 15- discul condus; 16- placa de presiune; 17- arcul ambreiajului; 18- parghie de debreiere; 19- surub; 20- mansonul si rulmentul de presiune; 21- carcasa ambreiajului; 22- carcasa discului de presiune

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

- cilindrul receptor 7, fixat de carterul ambreiajului prin intermediul unor

suruburi; - conducta de legatura 6 dintre pompa si cilindru - furca de debreiere 10; - rulment de presiune 20 La apasarea pedalei ambreiajului 1, pistonul 4 din pompa centrala se deplaseaza si trimite lichidul prin conducta de legatura 6, la cilindrul receptor 7, prin intermediul tijei 9, pistonul cilindrului receptor va actiona furca 10, producand debreierea. La eliberarea pedalei ambreiajului 1, arcurile 12 si 13 readuc mecanismul in pozitia initiala.

Ambreiajul este format din doua placi: - una montata pe arborele motor; - una montata pe axul cutiei de viteze. Cu ajutorul pedalei de ambreiaj se realizeaza cuplarea sau decuplarea motorului de transmisie. Decuplarea si cuplarea motorului de transmisie sunt necesare la pornirea de pe loc a automobilului si n timpul mersului pentru schimbarea treptelor cutiei de viteze.

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

Dupa felul legaturii de cuplare se deosebesc:

- ambreiaje mecanice,tratate n aceasta lucrare: ambreiajele la care legatura de cuplare este reprezentata de fortele de frecare ce iau nastere n suprafetele frontale de contact ale partilor conducatoare si condusa sub actiunea unor forte normale de apasare dezvoltate n sistemele mecanice rigide sau elastice; - ambreiaje hidrodinamice (hidroambreiajele): ambreiajele la care legatura de cuplare se obtine printr-un lichid, dupa principiul de lucru al masinilor hidraulice rotative; - ambreiaje electromagnetice: ambreiajele la care legatura de cuplare este consecinta unui cmp electromagnetic indus ansamblului condus de ansamblul conducator. Un ambreiaj bine conceput si corespunzator reglat trebuie sa ndeplineasca o serie de cerinte, dintre care: - la decuplare sa asigure desfacerea rapida si totala a legaturii dintre motor si transmisie, pentru a da posibilitatea schimbarii treptelor de viteza fara socuri si pentru a prentmpina uzura prematura a ambreiajului prin existenta frecarii mecanice din suprafetele de contact atunci cnd automobilul este oprit cu motorul n functiune si din cutia de viteze cuplata; - la cuplare sa asigure cuplarea lina si completa a motorului cu transmisia, adica sa permita o crestere progresiva a momentului pe care l transmite, pentru a se evita

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

pornirea brusca din loc a automobilului si aparitia unor solicitari dinamice nsemnate n transmisie. Cum n fazele cuplarii ambreiajului o parte din energia motorului se transforma prin patinarea ambreiajului n caldura, ambreiajul trebuie sa fie capabil sa preia ntreaga caldura rezultata, fara a se produce cresteri periculoase de temperatura, si sa o cedeze cu usurinta mediului exterior; - n stare cuplata, n toate conditiile normale de functionare ale automobilului, sa asigure transmiterea integrala a momentului maxim al motorului, fara patinare, iar n regimurile n care pot aparea suprasarcini dinamice sa limiteze, prin patinare, cresterea momentului, evitndu-se astfel suprasolicitarea organelor transmisiei. De asemenea, fata de caracterul periodic variabil al momentului motorului si aleatoriu variabil al rezistentelor de naintare, ambreiajul trebuie sa asigure izolarea transmiterii vibratiilor de torsiune ntre motor si transmisie. n afara conditiilor impuse ambreiajului n diversele faze de functionare, acesta trebuie sa mai ndeplineasca urmatoarele: momentul de inertie al partii conduse, solidare la rotatie cu arborele primar al cutiei de viteze, sa fie ct mai mic, un moment mare prelungind durata de egalizare a vitezelor unghiulare ale rotilor dintate ce urmeaza a fi cuplate, pe toata durata de functionare, parametrii de

baza sa varieze ct mai putin, cuplate; pe toata durata de functionare, parametrii de baza sa varieze ct mai putin, eventualele reglaje impuse de corectarea parametrilor urmnd sa se mentina timp ndelungat; sa aiba durata de serviciu si o rezistenta la uzura ct mai mari; sa aiba dimensiuni geometrice si mase ct mai reduse; sa confere siguranta n functionare printr-o constructie simpla si ieftina.

n constructia de automobile, ambreiajele mecanice, de frictiune, au capatat raspndirea cea mai larga, dat fiind faptul ca ele satisfac n buna masura cerintele principale, respectiv: sunt simple, ieftine, sigure n exploatare, usor de manevrat si au momente de inertie mici ale pieselor partii conduse. Functionarea ambreiajelor mecanice este bazata pe folosirea fortelor de frecare ce apar ntre suprafetele partilor conduse si conducatoare ale acestora.

Alegerea tipului constructiv

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

Ambreiajele mecanice ntlnite n constructia de autoturisme sunt ambreiaje cu arcuri. Partea conducatoare, legata de arborele cotit 1 al motorului, cuprinde volantul 2, de care se monteaza, prin suruburile 3,carcasa 4 a mecanismului ambreiaj. Solidar n rotatie cu carcasa 4, avnd nsa fata de ceasta mobilitate relativa de translatie, se gaseste discul de presiune 5. Pentru realizarea fortei necesare mentinerii starii cuplate a ambreiajului, ntre carcasa 4 si discul de presiune 5 sunt montate precomprimat, arcurile periferice 7, respectiv arcul central diafragma 9. Arcurile periferice, dispuse echidistant pe periferia discului de presiune, sunt arcuri elicoidale din srma trasa cu caracteristica liniara. Starile de functionare ale ambreiajului sunt determinate prin modificarea sagetii elastice a arcurilor. Pentru aceasta, ambreiajul este prevazut cu prghiile de decuplare.

6. a) ambreiaj cu arcuri periferice

b)ambreiajul cu arc central diafragma

Fig.6.3. Schemele de organizare constructiva a ambreiajelor mecanice cu arcuri

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

La ambreiajul cu arc central diafragma rolul arcurilor de presiune si al prghiilor de decuplare este ndeplinit de un disc subtire din otel de forma tronconica, avnd o serie de brate elastice formate din taieturi. n mecanismul ambreiaj prezentat, arcul se sprijina, prin cercul bazei mari pe discul de presiune 5 si, prin reazamul 8 din zona mediana, de carcasa 4. Situarea arcului n diferite pozitii n caracteristica elastica, corespunzatoare starilor de functionare, se obtin prin modificarea naltimii trunchiului de con la actionarea cu o forta deformatoare asupra cercului bazei mici. Partea condusa este reprezentata prin ansamblul discului condus 10, montat prin caneluri pe arborele 11, care, n majoritatea cazurilor, este arborele primar al cutiei de viteze. Partea de comanda este reprezentata prin prghia 13 si prin mansonul de decupare 12.n stare normala, ambreiajul este cuplat. Starea "normal cuplata" este efectul arcurilor de presiune 7 (fig.6.3.a), respectiv al arcului diafragma 9 (fig.6.3.b), care, montate precomprimat ntre carcasa 4 si discul de presiune 5, n tendinta de destindere, vor realiza strngerea discului condus ntre volant si discul de presiune. Fortele normale de apasare dintre suprafetele conduse si suprafetele conducatoare vor determina aparitia fortelor de frecare, fiecare suprafata de frecare reprezentnd o cale de legatura dintre partile condusa si conducatoare. Fortele de frecare astfel generate, reduse n raport cu axa de rotatie, dau nastere momentului capabil al ambreiajului. Decuplarea ambreiajului se obtine cnd n partea de comanda se dezvolta o forta de decuplare Fd, sub actiunea caruia mansonul de decuplare 12, deplasat axial spre stnga, va rotii prghiile de decuplare a fortelor elastice ale arcului diafragma 9, n sens orar. Simultan cu preluarea de catre prghiile de decuplare a fortelor elastice ale arcurilor, prin comprimarea suplimentara a arcurilor, discul de presiune 5 este deplasat axial spre stnga, pna cnd se desface contactul cu frecare dintre partile conducatoare si condusa. Se obtine starea de debreiere (decuplarea motorului de transmisie). Ambreierea dupa debreiere ( recuplarea motorului de transmisie ) se obtine prin anularea fortei de decuplare Fd din partea de actionare, cnd, prin destinderea arcurilor n starea anterioara decuplarii, se realizeaza contactul cu frecare dintre partea conducatoare si partea condusa. Analiznd comparativ constructiile celor doua tipuri de ambreiaje, la ambreiajele cu arcuri periferice se constata urmatoarele: - apasarea discului de presiune pe suprafata de frecare se face uniform; - montarea arcurilor impune o serie de prevederi constructive legate de mentinerea lor contra actiunii fortei centrifuge la functionarea motorului si de evitarea actiunii directe a fluxului de caldura rezultat n fazele de patinare ale ambreiajului;

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

- prghiile de decuplare impun operatii laborioase de reglare pentru dispunerea capetelor inferioare ntr-un plan paralel cu planul mansonului de decuplare; - fiabilitate redusa datorita existentei unui numar mare de piese si cuple mobile si cu frecare ce intra n compunerea ambreiajului. Din analiza celor doua caracteristici rezulta urmatoarele: - actionarea ambreiajului cu arc diafragma este mai usoara deoarece forta necesara pentru mentinerea ambreiajului n pozitie decuplata este mai redusa la acest tip de ambreiaj - ambreiajul cu arc central diafragma prezinta o progresivitate ridicata la cuplare datorita elasticitatii mari a arcului diafragma;- ambreiajul cu arc central diafragma nu are tendinta de patinare la uzarea garniturilor, deoarece momentul capabil al ambreiajului se mentine n jurul valorii nominale de nou pe toata durata de functionare a ambreiajului (corespunzatoare uzarii garniturilor ) - toate elementele constructive sunt piese de revolutie, astfel ca echilibrarea ambreiajului se face fara dificultate. La ambreiajele cu arc central diafragma, n functie de sensul de actionare al fortei de decuplare, se disting doua tipuri: ambreiajul cu arc diafragma decuplabil prin comprimare, numit si ambreiaj de tip apasat si ambreiajul cu arc diafragma decuplabil

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

prin tractiune, numit si ambreiaj de tip tras.Constructia ambreiajului cu arc diafragma de tip apasat cuprinde n partea conducatoare: volantul 1 al motorului, carcasa ambreiajului 2, discul de presiune 3 si arcul diafragma 4, montat precomprimat n carcasa. Solidarizarea n rotatie dintre discul de presiune 3 si carcasa 2 se face prin intermediul lamelelor elastice multiple 5, care permit si translatiile relative dintre disc si carcasa necesare decuplarii si compensarii uzurilor.Aleg ambreiaj mecanic neautomat cu arc central diafragma de tip apasat.

Constructia ambreiajelor cu arc diafragma de tip tras difera prin modul de montare al arcului diafragma 1 precomprimat ntre carcasa 2 si discul de presiune 3 prin rezemarea de carcasa prin cercul bazei mari. Starea decuplata se obtine prin departarea mansonului de decuplare 4 de volantul motorului. . Principiul de functionare si clasificarea ambreiajelor mecanice

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

Functionarea ambreiajelor mecanice se bazeaza pe folosirea fortelor de frecare care apar ntre doua sau mai multe suprafete sub actiunea unei forte de apasare. O parte din suprafetele de frecare sunt solidare la miscare cu volantul motorului, iar o alta parte cu arborele de intrare n cutia de viteze. Schema de principiu a ambreiajului mecanic este reprezentata n figura 1.1. Pe volantul 1, solidar la miscare cu arborele cotit al motorului, este montata carcasa 5. Discul conducator (de presiune) 4 este solidar la rotatie cu volantul prin intermediul carcasei, care+i da si posibilitatea sa se deplaseze axial. Discul condus 2, asezat ntre volant si discul de presiune, este solidarizat la rotatie cu arborele primar 8, al cutiei de viteze si are posibilitatea de deplasare axiala, fiind fixat prin caneluri. Arcurile periferice 6, care realizeaza forta de apasare a discului de presiune pe discul condus,

sunt montate ntre carcasa ambreiajului si discul de presiune. Garniturile de frictiune2, cu care este prevazut discul condus, au rolul de a mari coeficientul de frecare al suprafetelor acestuia.

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

Fig.1 n mod normal, ambreiajul este cuplat, adica arcurile de presiune, actionnd asupra discului de presiune, mentin discul condus apasat pe volant. Datorita frecarii ce se produce, pe de o parte ntre volant si discul condus, iar pe de alta parte ntre discul condus si discul de presiune, momentul motor se transmite de la arborele cotit la arborele primar al cutiei de viteze si de aici, prin celelalte organe ale transmisiei, la rotile motoare. Cuplarea ambreiajului se face printr-o eliberare lina a pedalei, ceea ce permite arcurilor de presiune sa restabileasca legatura dintre suprafetele de frecare ale ambreiajului prin apasarea discului de presiune pe discul condus. Daca forta de apasare nu este suficient de mare, ambreiajul patineaza (suprafetele de frecare aluneca una fata de cealalta ), iar prin ele se transmite numai o parte din energia mecanica, cealalta parte transformndu-se n energie calorica ce ncalzeste amvreiajul si uzeaza garniturile de frictiune ale discului condus.

Ambreaiajele mecanice se clasifica :

Dupa forma geometrica a suprafetelor de frecare, n ambreiaje cu dicuri, cu saboti, cu conuri ;

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

Dupa numarul arcurilor de presiune si modul de dispunere a lor, n ambreiaje cu mai multe arcuri dispuse periferic si cu un singur arc central ; Dupa numarul discurilor conduse, n ambreiaje cu un singur disc (monodisc), co doua discuri (bidisc), cu mai multe discuri (polidisc) ; Dupa modul de obtinere a fortei de apasare, n ambreiaje simple (cu arcuri), semicentrifuge, centrifuge ; Dupa conditiile de lucru ale suprafetelor de frecare, n ambreiaje : uscate si umede (n ulei) ; Dupa tipul mecanismului de actionare, n ambreiaje : cu actionare mecanica si hidraulica ; Dupa modul de realizare a debraierii, n ambreiaje : cu decuplare manuala, semiautomata (cu servomecanism), automata. (Convertorul de Cuplu)

Ambreiaje hidrodinamice sau

Convertorul de Cuplu:Principii

La fel ca si masiniile cu transmisie manuala,masiniile cu transmisie automata au nevoie de o metoda de a lasa motorul sa se invarta liber in timp ce rotiile masinii se invart.Masiniile cu transmisie manuala folosesc pentru aceasta sarcina ambreiajul.Masiniile cu transmisie automata folosesc convertorul de cuplu.

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

Un convertor de cuplu este un fel de ambreiaj/cuplaj hidraulic (cuplaj prin lichid),ceea ce permite motorului de a se invarti independent fata de transmisie.Daca motorul functioneaza la o turatie redusa,de exemplu cand masina e oprita la semafor,cuplul transmis prin convertorul de cuplu este foarte mic,deci mentinerea masinii pe loc necesita doar apasarea usoara a franei. Daca ai apasa acceleratia in timp ce masina este oprita,ar trebui sa apesi mai tare pe frana pentru a mentine masina pe loc.Acest lucru se intampla pentru ca apasand pedala de acceleratie,motorul se tureaza,astfel pompand mai mult lichid in convertorul de cuplu,astfel transmitand mai mult cuplu rotiilor masinii.

In Interiorul Convertorului de Cuplu Cum se poate vedea in imaginea de mai jos,in interiorul carcasei foarte solide a convertorului de cuplu sunt patru componente:

Pompa Turbina Statorul Lichidul de transmisie

Carcasa convertorului de cuplu este conectata direct la motor prin volantul

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

de la iesirea motorului ,astfel carcasa se invarte impreuna cu motorul, la orice turatie,chiar si in regim de relanti.Aripioarele care au rolul pompei convertorului sunt atasate de carcasa,astfel si acestea se invartesc in permananta la turatia motorului.Schema de mai jos arata cum sunt componentele conectate in convertorul de cuplu.

Pompa din interiorul convertorului de cuplu este o pompa centrifugala.In timp ce se invarte lichidul este indepartat inspre partea extrema a pompei,la fel cum masina de spalat indeparteaza apa in timpul centrifugarii.Lichidul este dat afara,astfel se creaza vacum,ceea ce atrage mai mult lichid in pompa. Lichidul intra apoi in turbina,care este conectata direct la transmisie.Turbina transmite rotatia la transmisie,cea care apoi invarte

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

rotiile masinii.Lamele turbinei sunt curbate inapoi,ceea ce inseamna ca lichidul care intra in turbina din exterior trebuie sa isi schimbe directia inainte de a iesi prin centrul turbinei.Aceasta schimbare a directiei lichidului face turbina sa se invarta. Pentru a schimba directia unui obiect in miscare,trebuie sa ii aplici forta--nu conteaza daca daca acel obiect este o masina sau este un lichid.Si orice aplica forta unui obiect petru a-i schimba directia,si acel lucru va simti aceea forta,doar ca in directia opusa.Deci cum turbina cauzeaza lichidul sa isi schimbe directia,tot asa si lichidul cauzeaza turbina sa se invarta. Lichidul la iesirea turbinei are directia opusa decat cand a intrat.El se invarte exact in directia opusa a rotatiei pompei (si totodata a motorului,cum am mentionat pompa este conectata direct de carcasa convertorului de cuplu).Daca lichidului i-ar fi permis sa loveasca astfel pompa,ar solicita mult motorul,pierzandu-se astfel din eficienta si din putere.Tocmai de aceea convertorul de cuplu are stator. In urmatorul articol voi descrie aceasta piesa mai in detalii. Convertorul de Cuplu-Statorul Statorul se situeaza chiar in centrul convertorului de cuplu.Rolul lui este de a redirectiona lichidul care se intoarce de la turbina,inainte de a lovi pompa din nou.Acest lucru creste dramatic eficienta convertorului de cuplu.

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

Statorul are un design al paletelor sale foarte agresiv,astfel incat intoarce aproape complect directia lichidului.Un ambreiaj cu sens unic de rotatie (situat in interiorul statorului) cupleaza statorul de un arbore fix situat in cutia de viteza.Directia de rotire care este permisa de ambreiajul din interiorul statorului este ilustrata in imaginea de mai sus.Din cauza acestei configuratii statorul nu se poate invarti impreuna cu lichidul--se poate invarti doar in directia opusa,fortand lichidul sa isi schimbe directia in momentul in care loveste paletele statorului.

Un lucru interesant se intampla cand masina este in mers.Intr-un anumit punct,cand masina are are in jur de 65 km/h,si cand si pompa si turbina se invartesc la aproape acelasi viteza de rotatie (pompa intotdeauna se invarte putin mai repede).In acest moment,lichidul se intoarce de la turbina,intrand in pompa care deja se invarte in aceeasi directie cu care uleiul a intrat in ea,deci statorul in acest moment nu are nici un rol. Sa vedem in continuare ce beneficii are convertorul de cuplu si care sunt punctele lui slabe. Beneficii si Puncte Slabe In afara sarcinii foarte importante de a permite masinii tale sa se opreasca fara sa mai opresti motorul,convertorul de cuplu de fapt mareste cuplul motorului in anumite momente,de exeplu cand stai pe loc si accelerezi.Convertoarele de cuplu moderne pot inmulti cuplul masinii chiar si de trei ori.Acest lucru se intampla doar cand motorul se invarte mult mai repede decat transmisia. La viteze mai mari,rotatia transmisiei ajunge aproape la rotatia motorului.In situatia ideala transmisia s-ar inavrti exact la turatia motorului.Dar din cauza ca nu se intampla acest lucru se pierde putere.tocmai de aceea masiniile cu transmisie automata au un consum mai mare de combustibil. Pentru a rezolva aceasta problema,unele masini au convertor de cuplu cu un ambreiaj special care la viteze mai mari se cupleaza si astfel elimina pierderiile de putere,imbunatatind eficienta. Deci cel mai interesant lucru de tinut minte despre convertorul de cuplu si transmisia automata este ca transferul de rotatie si cuplu de la motor la cutia de viteza se face cu lichid.

AMBREIAJELE ELECTROMAGNETICE

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

Pentru usurarea conducerii automobilelor a luat extindere in ultimul timp o data cu folosirea cutiilor de viteze hidrodinamice , utilizarea ambreiajelor cu comanda automata . Dintre acestea fac parte si ambreiajele electromagnetice, a caror constructie poate sa difere in functie de modul in care se realizeaza legatura dintre partea condusa si partea conducatoare si anume : - ambreiajele cu umplere magnetica , la care solidarizarea partii conduse cu cea conducatoare se realizeaza prin magnetizarea pulberii , care umple cavitatea interioara a ambreiajului - ambreiajele fara pulbere magnetica , la care forta de cuplare este dat de un electromagnet alimentat de sursa de curent a automobilului . In ambreiajele din prima categorie , corpul de lucru il constituie pulberea magnetica de fier , care se afla intr-un spatiu inelar . Acest spatiu care leaga partea conducatoare a ambreiajului de cea condusa se afla dispus intre polii unor electromagneti .Prin conectarea infasurari de excitatie , alimentata de curentul furnizat de bateria de acumulatoare, particulele de pulbere se concentreaza de-a lungul liniilor de forta magnetice , formand niste lanturi magnetice care rigidizeaza pulberea transformand-o intr-un corp solid. In figura 13.8. este reprezentat un ambreiaj pulbere magnetica . Sistemul de cuplare este este incorporat in volant , executat din otel si constituind impreuna cu discul circuitul magnetic al ambreiajului .

Ambreiajele electromagnetice Functionarea

Ambreiajele electromagnetice sunt de doua feluri: cu pulberemagnetica, care prin magnetizare solidarizeaza partea condusa de cea conducatoare, cu curenti de inductie.Ambriajele cu curenti de inductie se folosesc in general la constructiea ambriajelor combinate impreuna cu ambreajele mecanice. In figura 2.10 este reprezentat un abriaj electromagnetic cu pulbere metalica (fier carbonil)

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

Pe volantul motorului 7 este fixate carcasa 2 a unei bobine de excitatie 3 Si coroana dintata4.Miezul electromagnetului 5 este fixat pe arboreale Primar 6 al cutiei de viteza prin caneluri.intre miez si carcasa magnetului exista un spatiu intre fier.Ambriajul este inchis etans in carcasa metalica 7 in interiorul careia se afla pulbere metalica. Bobina de axicitatie este alimentata

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

Cu current prin periile S de la generatorul cu current electric al autovehicului. Latrecerea curentului prin bobina de excitatie,fluxul magnetic se inchide prin pulbere metalica si partea condusa a ambriajului.particulele metalice formeaza lanturi magnetice situate in spatial dintre parte conducatoare si parte condusa, ambriajului, putindu-se astfel trasmite momentul motor la axul primar al cutiei de viteza. La o anumita valoare a curentului de excitatie lanturile magnetice sunt atit de puternice incit realizeaza o legatura rigida intre partea conducatoare si cea condusa,ambriajului. Si acceste ambriaje ca si acelea hidrodinamice permit o demarare lina a autovehiculului intrucit au o posibilitate de patinare mai mare de cit ambriajele mecanice. Un neajuns al ambriajelor elecromagnetice consta in faptul ca parte condusa, avind un moment de inertie mare ,creaza dificultati la schimbarea vitezelor.De asemenea,pulberele, cu timpul isi perd calitatile magnetice si trebuie schimbate

MATERIALUL UTILIZAT
Placa de presiune: se executa din fonta cenusie Fc 25 Discul de frectiune: se executa din C 120, fosfatat, =90 daN/ .

Inelul butucului se executa din otel de calitate OLC 35. Cu tratament termic: imbunatatire urmata de calire prin curenti de inalta frecventa; Parghiile de debraere se executa din otel 15 CO8 aplicandu-se un tratament termic de cementare, calire Furca de debraere se executa din otel de calitate OLC 60, care se supune unui tratament termic de calire

PROCESUL TEHNOLOGIC DE INTRETINERE

Intretinerea Ambreiajului

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

Intretinerea ambreajului cuprinde lucrari de ungeri control-verificare si reglare. Operatiile si periodicitatea lor sunt prezentate in tabel: Operatia Controlul si restabilirea nivelului lichidului de frana din rezervorul comenzii hidraulice Verificarea daca orificiul de aerisire din capacul rezervorului este astupat Ungerea axului pedalei de ambreaj Verificarea tensiunii arcurilor de tragere de la pedala de ambreaj si cilindru receptor Reglarea ambreajului (cursa libera a pedalei) Peridiocitatea, km echivalenti Zilnic; nivelul trebuie sa fie la din volumul rezervorului. Zilnic 6.000 12.000

12.000 , 24.000

Buna functionare a unui ambreaj este asigurata atunci cand bataia discului, masurata la marginea exterioara a inelului de frictiune, nu depaseste 0,5 mm si cand ambreajul este bine reglat. La un ambreaj bine reglat pedala are o cursa libera de 20-30 mm. La aceasta cursa libera corespunde un joc de 2-3mm intre capetele interioare ale parghiilor de debraere si rulmentului de presiune sau intre inelul de debraere si rulmentul de presiune. Pe masura subtierii discului ambreajului, ca urmare a uzurii garniturii de ferodou, cursa libera a pedalei se micsoreaza, concomitent micsorandu-se corespunzator si jocul la rulmentul de presiune. Pentru evitarea contactului permanent intre parghiile de debraere si inelul de presiune sau rulmentul de presiune, fapt ce conduce la degradarea ambreajului, este necesar sa se restabileasca jocul respectiv la valoarea indicata dupa fiecare 10.000 km echivalenti parcursi. Reglarea cursei libere a pedalei si deci si a jocului la rulmentul de presiune se face prin micsorarea distantei dintre cilindru receptor si capu exterior a furcii de debraere. Pentru aceasta se stabileste contrapiulita surubului inpingator al furcii, si se roteste surubul impingator pana cand la pedala se obtine o cursa libera de marimea celei indicate.

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

Efectuarea reglarii cursei libere a pedalei trebuie precedata obligatoriu de aerisirea instalatiei de comanda hidraulica a ambreajului.Operatia este asemanatoare cu cea a aerisirii instalatiei de franare cu actiune hidraulica. In acest scop se va actiona asupra surubului de aerisire.

DEFECTE SI REMEDIERI
Defectele in exploatare ale ambreajului se pot manifesta sub forma: ambreajul nu cupleza sau patineaza; ambreajul nu cupleaza; ambreajul cupleaza cu smucituri sau face zgomot. Ambreajul patineaza sau nu cupleaza. Defectul se constata mai ales la deplasarea autovehiculului in treapta de priza directa cu viteza redusa, cand motorul este accelerat iar tuartia sa creste brusc fara ca viteza automobilului sa se mareasca sensibil. Defectul are mai multe cause: -lipsa cursei libere a pedalei face ca furca ambreajului sa apese in permanent ape rulmentul de presiune ceea ce provoaca uzura mai rapida a lui si reduce prin apasarea discului de presiune asupra discului condus deoarece ambreajul cupleaza incomplet; Inlaturarea defectului consta in reglarea cursei libere a pedalei ambreajului la valoarea prescrisa de fabrica constructoare. -existenta uleiului pe suprafetei discului de franare se datoreaza patrunderii acestuia in ambreaj, ca urmare a pierderilor de ulei de la motor pe la palierul principal, a ungerii preabundente a rulmentului de presiune sau depasirii nivelului uleiului in carterul cutiei de viteze.

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

Inlaturarea defectului consta in spalarea garniturilor de frecare cu benzina sau daca au fost imbibate cu ulei se inlocuiesc. In acelasi timp va trebui eliminata cauza patrunderii uleiului in ambreaj. -slabirea sau decalirea arcurilor de presiune este urmarea folosirii indelungate si a supraincalzirii acestora. Remedierea consta in demontarea ambreajului vreificarea rigiditatii arcurilor de presiune si inlocuirea celor slabite. -uzura accentuate a garniturilor de fracare se datoreaza utilizarii necorespunzatoare sau indelungate a ambreajului. Garnituri uzate peste limita admisa se inlocuiesc. Ambreajul nu decupleaza. Defectul se manifesta la schimbarea treptelor de viteze cand arborele cotit nu se decupleaza de transmisie fiind insotit de un zgomot puternic mai ales la incercarea de decuplare a treptei I. Cauzele pot fi: existenta unei curse libere prea mari, deformarea discului de frecare, dereglarea sau ruperea pirghilor de decuplare, arcul ti diafragma deformat sau decalit, neetanseitatea la mecanismul de actionare hidraulic. -cursa libera a pedalei ambreajului, este prea mare datorita unui reglaj incorrect si a uzurilor mari a articulatiilor mecanismelor de comanda. Inlaturarea defectiunii consta in reglarea cursei libere a pedalei conform prescriptiilor constructorului. -deformarea discului de franare se produce mai ales ca urmare a supraincalzirii a reconditionarii defectuase. La decuplare ambreajul suprafetele deformate vor atinge atat suprafata discului de presiune cat sip e cea a volantului facand inposibila decuparea completa. Daca deformarea discului nu depaseste 0,3-0,4 mm acesta se indreapta in caz cotrar se inlocuieste. -degradarea parghiilor de decuplare conduce la o deplasare inclinata a discului de presiune fata de pozitia initiala iar decuplarea nu va fi completa. Defectiunea este insotita mai ales la inceputul decuplarii de o trepidatie usoara si de un zgomot metalic neritmic. Defectiunea se inlatura prin reglarea parghiilor de decuplare. -ruperea parghiilor de decuplare duce la o situatie similara degradarii lor numai ca zgomotul produs este permanent datorita lovirii continua a parghiilor rupte de discurile in rotatie. -defectiunile mecanismului de actionare hidraulic conduc la imposibilitatea decuplarii complete. Existenta arcului in instalatie provoaca o situatie similara. Ambreajul cupleaza cu smucituri sau face zgomote puternice. Defectul se datoreaza urmatoarele cause principale: spargerea discului de presiune, slabirea sau ruperea arcurilor discului condus, ruperea niturilor de fixare a garniturilor de frecare, dereglarea sau ruperea parghiilor de decuplare.

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

-spargerea discului de presiune se poate datora fabricatiei necorespunzatoare supraincalzirii si conducerii defectuoase. Remedierea consta in inlocuirea discului de presiune. -slabirea sau ruperea arcurilor discului condus se produce dupa o functionare indelungata sau manevra brutala a ambreajului. Remedierea consta in inlocuirea discului condus sau a arcurilor defecte. -ruperea niturilor de fixare a niturilor de fixare a garniturilor de frecare se datoreaza slabirii lor ca urmare a functionarii cu socuri a ambreajului sau montari gresite. Remedierea consta in inlocuirea discului de frictiune.

REPARAREA AMBREAJULUI
Demontarea ambreajului. Pentru a putea fi reparat, ambreajul trebuie demontat de pe motor. Acest lucru se poate face decat prin demontarea schimbatorului de viteze. Dupa demontarea de pe automobile, pentru a putea fi demontat in piese componente in vederea repararii, carcasa ambreajului se demonteaza, pentru usurinta operatiei, cu ajutorul unui dispozitiv special care serveste atat pentru demontare cat si pentru montare. Dupa demontare si spalare, se controleaza toate piesele componente. Evident, piesele care nu se pot repara se inlocuiesc. In cele ce urmeaza se prezinta sumar tehnologia de reparare a catorva repere ale ambreajului GFX 310 KZ de la automobilele ROMAN echipate cu motoare SAVIEM 797-05 Repararea placii de presiune. Material :se executa din fonta cenusie Fc 25 cu duritatea de 180-241 HB. Conditii tehnice de reformare. Placa de presiune se reformeaza atunci cand prezinta rizuri sau crapaturi ale suprafetei de lucru ce nu dispar prin strunjire la cota de minimum 320,5 mm sau cand grosimea sa este sub cota de 320,5 mm. Defecte. Defectele posibile pentru placa de presiune sunt : rizuri si uzuri pe suprafata de lucru, uzura sau deteriorarea locasului pentru parghia de debraere, uzura pentru boltul suportului, uzura supafetelor laterale de ghidare in carcasa, sparturi, rupture ale urechilor ghidajelor si bosajelor de centrare a resoartelor. Tehnologia de reparare. -rizurile se pot stabilii visual iar uzura prin masurarea cu sublerul. Aceste defecte se remediaza prin rectificare la o masina de rectificat plan sau prin strunjire fina la un strung parallel intr-un dispozitiv de prindere pana la disparitia lor respective cota minima 320,5 mm .

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

-uzura sau deteriorarea locasului parghiei se reconditioneaza prin frezarea locasurilor la cota de maxim 10,30mm si folosirea a doua saibe compresatoare cu grosimea 0,75-0,80 mm; saibele se vor asigura prin puncte de sudura. -uzura gaurilor pentru boltul suportului se recomanda prin alezarea locasului la cote de mm respective cota 123 0,05 mm, si folosirea unui bolt majorat coresounzator. -uzura suprafetelor laterale de ghidare in carcasa se elimina prin incarcarea cu sudura oxiacetilenica urmata de ajustarea prin frezare la cota nominala. -sparturile si rupturile urechilor ghidajelor si bosajelor de centrare a arcurilor se reconditioneaza prin sudare oxiacetilenica urmata de ajustarea la nivelul de baza . Repararea discului de frictiune.(Fig.1.4) Materiale : inelul butucului se executa din otel de calitate OLC 35 tratament termic prin imbunatatita urmata de calire cu curenti de inalta frecventa; duritatea : 50-60 HBC. Conditii tehnice de reformare. Inelul butucului se reformeaza cand przinta fisuri sau rupture. Acest reper nu se reconditioneaza ci se inlocuieste. Repararea parghiilor de debraere. Materiale :se executa din otel 15 CO8 aplicandu-se un tratament termic de cementare, calire; duritatea obtinuta trebuie sa fie de 60-63 HBC. Conditii tehnice de reformare: fisuri, sparturi ale corpului parghiei ,indifferent de marime si de pozitie; ruperea parghiei. Defecte: uzura suprafetei de actionare; uzura locaselor pentru bolturile de ghidare; uzura suprafetelor laterale in zona de contact; Tehnologia de reparare. -uzura suprafetei de actionare se elimina prin materiale cu pulberi urmata de rectificare la cota nominala 11mm respectand cota de R 8 la 72mm si 11mm. -uzura locaselor pentru boltul de ghidare se reconditioneaza prin alezare la cota mm si folosirea de bolturi majorate la cota mm. Dupa alezare, locasele se vor prelucra prin calibrare; se va respecta cota 16,5 0,05 mm intre ax. Evident se va aleza corespunzator si carcasa.

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

-uzura suprafetelor laterale in zona de contact se reconditioneaza prin rectificarea ambelor suprafete respectand cota de minim 8,50 mm si folosind a doua saiba corespunzatoare cu grosimea 0,500-0,525 mm sau prin incarcarea cu sudura electrica urmta de rectificare la cota nominala.

Fig.4 Repararea furcii de debraere.(Fig.1.5) Material: furca de debraere a ambreajului GFX 310 KZ se executa din otel de calitate OLC 60, care se supune unui tratament de calire, obtinandu-se o duritate de 58-63 HRC. Conditii tehnice de reformare rupturi ale bratelor furcii; fisuri sau rupture ale corpului furcii; Defecte furcile de debraere: uzura locasului sferic pentru articulatii; uzura locasului sferic cu fisa de comanda;.

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

Fig.5 Tehnologia de reparare. -uzura locasului sferic pentru articulatie se repara prin metalizarea cu pulberi urmata de rectificare la cota nominala sau prin rectificarea sferica a locasului la cota de reparatie si folosirea unui con sferic la cota majorata. -uzura locasului sferic pentru tija de comanda se inlatura prin metalizarea cu pulbere urmata de rectificare la cota nominala respectand cota de 1650,2 mm sau prin rectificare sferica a locasului la cota de reparatie si folosirea unei tije de comanda la cota majorata in mod corespunzator. -uzura suprafetei de fixare a mansonului de cuplare se reconditioneaza prin metalizarea cu pulbere urmata de rectificare la cota nominala sau prin rectificarea plana a ambelor suprafete si folosirea a doua saibe compensatoare de 0,5mm . -deteriorarea filetului gaurilor pentru suruburile de fixare a mansonului de cuplare se reconditioneaza prin largire si filetare la cota majorata . -uzura capetelor de actionare a mansonului de cuplare se repara prin metalizarea cu pulbere urmata de rectificare la cota nominala. Verificarea, asamblarea si reglarea ambreajului Verificarea ambreajului.(Fig.1.6) Verificarile necesare se fac ori de cate ori se demonteaza complet ambreajulu sau numai in cazul in care se remediaza sau se inlocuieste o piesa defecta.

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

Fig.6 La ambreaj se verifica in special urmatoarele: modul de montare a garniturilor de frecare pe discul condus, bataie frontala a discului condus la o anumita raza si rigiditatea arcurilor de presiune.

Fig.7 Asamblarea ambreajului. (Fig.1.7)Se asambleaza separat parghiile de debraere cu furcile, dupa care se monteaza pe placa de presiune. Apoi se trece la asamblarea ambreajului, asezand placa de presiune in dispozitivul care a servit la demontare.

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

Urmeaza reglarea parghiilor de debraere; toate parghiile treuie sa intre in contact cu rulmentul de presiune in acelasi timp. Reglarea parghiilor de debraere se pot executa fie in dispozitivul de montare-demontare, fie in stare montata pe volantul motorului. Discul condus se monteaza cu partea prelungita a butucului spre schimbatorul de viteze. Se monteaza ambreajul pe volanta tinanad seama de marcajul facut la demontare. Se centreaza discul cu un dorn canelat se insurubeaza progresiv apoi se strang suruburile de fixare a ambreajului. Se greseaza usor diafragma ambreajului cu unsoare. Reglarea ambreajului aceasta operatiune se executa in scopul asigurarii ambreieri si debraerii totale. Reglarea corecta a comenzii ambreajului evita uzura prematuar a rulmentului de presiune. Reglarea ambreajului consta din reglarea jocului rulmentului de presiune si din reglarea cursei libere a pedalei ambreajului.

N.S.S.M., P.S.I
Protectia muncii constituie un ansamblu de activitati institutionale avnd ca scop asigurarea celor mai bune conditii n desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii salariatilor si a altor persoane participante la procesul de munca. Normele de protectie a muncii stabilite prin prezenta lege reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca. Activitatea de protectie a muncii asigura aplicarea criteriilor ergonomice pentru mbunatatirea conditiilor de munca si pentru reducerea efortului fizic, precum si masuri adecvate pentru munca femeilor si a tinerilor. Preveerile prezentei legi se aplica tuturor persoanelor juridice si fizice la care activitatea se desfasoara cu personal angajat pe baza de contract individual de munca sau n alte conditii prevazute de lege. n sensul prezentei legi, prin persoane juridice si fizice se ntelege: agentii economici din sectorul public, privat si cooperatist, inclusiv cu capital strain, care desfasoara activitati pe teritoriul Romniei; autoritatile si institutiile publice, precum si agentii economici romni care efectueaza lucrari cu personal romn pe teritoriul altor tari n baza unor conventii internationale sau contractebilaterale; asociatiile, fundatiile si organizatiile non-profit, respectiv membrii asociatiilor familiale constituite cu respectarea prevederilor legale, persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanele fizice care angajeaza personal prin ncheierea unui contract individual de munca sau prin ncheirea unei conventii civile de prestari de servicii, potrivit legii.

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

Normele de protectie a muncii se aplica salariatiilor , membrilor cooperatori, persoanelor angajate cu conventii civile, cu exceptia celor care au drept obiect activitati casnice, precum si uceniciile, elevilor si studentilor n perioada efectuarii practicii profesionale. Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Ministrul Sanatatii prin organele lor de specialitate centrale si teritoriale, organizeaza, coordoneaza si cotroleaza activitatea de protectie a muncii. Ministrul Apararii Nationale, Ministrul de Interne si Ministrul Justitiei Directia generala a penitenciarelor, Ministrul finantelor - Garda financiara precum si serviciul Romn de Informatii, Serviciul de Informatii externe, Serviciul de telecomunicatii speciale si Serviciul de protectie si paza organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea de protectie a muncii din unitatile proprii, prin organele acestor ministere si servicii, pe baza prevederilor prezentei legi. Cercetarea, si nregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale, precum si autorizarea, din punct de vedere al protectiei muncii, a unitatilor din subordinea ministerelor si serviciilor mentionate mai sus se efectueaza de catre organele proprii. Ministerul Muncii si Protectiei sociale emite norme generale, normative si alte reglementari de interes national privind securitatea muncii si alte domenii ale protectiei muncii, potrivit legii, pentru toate unitatile, coordoneaza programul de elaborare a normelor specifice pe activitati si avizeaza normele, standardele si orice alte reglementari, initiate de alte organe, care contin prevederi sau au efect n acest domeniu, n scopul prevenirii accidentelor de munca si a bolilor preofesionale. Normele generale de protectia muncii cuprind regulii si masuri aplicabile n ntreaga economie nationala. Domeniile pentru care se elaboreaza normele generale de protectie a muncii sunt cuprinse n anexa nr. 1 la prezenta lege. Comisia nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare elaboreaza norme specifice activitatilor nucleare si exercita controlul cu privire la respectarea acestora. Activitatile din economia nationala pentru care se elaboreaza norme specifice de securitate a muncii sunt cuprinse n anexa nr. 2 la prezenta lege. Persoanele juridice si fizice sunt obligate sa elaboreze instructiuni proprii de aplicare a normelor de protectie a muncii, n functie de particularitatile proceselor de munca.

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

Ministrul sanatatii emite norme obligatorii privind igiena muncii si avizeaza standarde si acte normative, elaborate de alte organe, care privesc sanatatea salariatilor la locul de munca. Domeniile pentru care se elaboreaza normele de igiena a muncii sunt curinse n anexa nr. 1 la prezenta lege. Contractele colective de munca ce se ncheie la nivelul unitatilor, grupurilor de unitati, ramurilor de activitati, precum si la nivel national vor cuprinde, obligatoriu, clauze referitoare la protectia muncii, n conformitate cu prevederile prezentei legi, a caror aplicare sa asigure prevenirea accidentelor de munca si bolilor profesionale. n contractele individuale de munca, n conventiile civile, cu exceptia celor care au drept obiect activitati casnice, precum si n contractele de scolarizare vor fi stipulate clauze privind protectia muncii, stabilindu-se si raspunderea partilor. Conventiile internationale si contractele bilatetrale ncheiate de persoane juridice romne cu parteneri staini n vederea efectuarii de lucrari cu personal romn pe teritoriul altor tari, vor cuprinde clauze privind protectia muncii. n fuinctie de natura, complexitatea si riscurile specifice activitatii desfasurate, precum si de numarul salariatilor, persoanele juridice vor stabili personalul cu atributii n domeniul protectiei muncii sau dupa caz, vor organiza compartimente de protectia muncii. Desfasurarea activitatilor de productie sau a prestatiilor de servicii este conditionata de obtinerea autorizatiei de functionare din punct de vedere al protectiei muncii, emisa de catre inspectoratele teritoriale de munca, cu exceptia activitatilor desfasurate de unitatile din subordinea organelor si a serviciilor prevazute la art.4. Persoanele juridice si persoanele fizice au obligatia sa confirme anual la Inspectoratul Teritorial de Munca faptul ca se pastreaza conditiile initiale pentru care s-a eliberat autorizatia de functionare din punct de vedere al protectiei muncii. Cheltuielile aferente realizari masurilor de protectia muncii vor fi suportate de la capitolul alte cheltuieli de exploatare ale persoanelor juridice si persoanelor fizice precum si din sumele prevazute cu aceasta destinatie n bugetele institutiilor publice sau, dupa caz, din fondurile de investitii. Activitatile de interes national n domeniul protectiei muncii si surselor de acoperire a cheltuielilor necesare n vederea realizarii acestora se aproba de catre guvern, la propunerea Ministrului Muncii si Protectiei Sociale. Activitatile de cercetare stiintifica n domeniul protectiei muncii, de interes national, se finanteaza din fondurile prevazute pentru acestea, potrivit legii.

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

Ecologia
Impactul depozitelor de deseuri industriale si urbane asupra mediului In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica. Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt: modificari de peisaj si disconfort vizual; poluarea aerului; poluarea apelor de suprafata; modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate. Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale, in care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte. Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de suprafata contribuie la poluarea acestora cu substante organice si suspensii. Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe versanti influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora. Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii conceptului de dezvoltare durabila, se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologica si postmonitorizare (15-20 ani). In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna eliminarea de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30-300 specii/ha, fara a considera si populatia microbiologica a solului. In plus, biocenozele din vecinatatea depozitului se modifica in sensul ca: in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate; unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, in avantajul celor care isi gasesc hrana in gunoaie (sobolani, ciori). Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp la durata exploatarii depozitului, reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic initial, evolutia biosistemului fiind ireversibil modificata.

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala

Cuprins
Primele automobile-1 AMBREIAJUL. DESTINAIE, CONDIII IMPUSE, CLASIFICARE -5 Ambreiaj cu comanda hidraulica - 8 Alegerea tipului constructiv -11 Ambreiaje hidrodinamice - 18 AMBREIAJELE ELECTROMAGNETICE -22 MATERIALUL UTILIZAT- 25 Intretinerea Ambreiajului-25 DEFECTE SI REMEDIERI- 27 REPARAREA AMBREAJULUI- 29 Normele de protectie a muncii -34

Ambreiajul
Mas Coala Nr.document Semnat Data Coala