Sunteți pe pagina 1din 3

Industria metalurgic

Industria metalurgic este o ramur a industriei grele, principala productoare de mijloace de producie. Cuprinde: 1. Industria extractiv a minereurilor feroase i siderurgia 2. Industria extractiv a minereurilor neferoase i metalurgia neferoas 3. Industria constuciilor de maini i a prelucrrii metalelor Industria extractiv a minereurilor feroase i siderurgia. -materiile prime de baz sunt minereurile de fier. -cele mai mari cantiti se extrag din minele Ghelari i Teliuc (E Munilor Poiana Rusc) -cantiti mai mici la Ocna de Fier (Munii Dognecei), la Lueta (Munii Harghitei) i la Bioara (Cluj) -mare parte din minereu se import
1.

-se mai folosesc la fabricarea fontelor: manganul, vanadiul, cromul etc -exploatri de mangan lnga Vatra Dornei (Iacobeni) -combustibili: cocsul metalurgic din huia de la Petroani insuficent de aceea se import -centre siderurgice cu furnale: Galai, Hunedoara, Clan, Reia, Vlahia -Galai cel mai mare centru siderurgic din ar materie prim de import aduse pe Dunre; -Hunedoare minereu de fier din apropiere (minele Ghelari si Teliuc) dar si din import -Clan se produce font de turntorie semicocs din huil din E depresiunii Petroani -Reia font, oeluri, laminate de calitate; uzin de cocs pe baza carbunelui de la Anina; minereuri de fier de la Ocna de Fier i din import -Vlahia produce font de turntorie minereu de la Lueta -alte centre mai puin importante: Cmpia Turzii, Tulcea, Bucureti, Roman, IaI, Buzu, Trgovite, Clrai 2. Industria extractiv a minereurilor neferoase si metalurgia neferoas. -produce metale cu ntrebuinri industriale diferite: aluminiu, cupru -rezervele de aluminiu sunt limitate; restul sunt mai puin limitate -metalele neferoase se mpart n: -metale colorate (cupru, plumb, zinc, aluminiu) -metale auro-argentifere -metale rare (molibden, wolfram, antimoniu, nichel, cobalt, uraniu, mercur) a. Metalele colorate cuprul, plumbul, zincul -minereuri complexe la poalele munilor Guti, n mprejurimile oraului Baia Mare -se extrag n minele de la Baia Sprie, Cavnic, Biu, Nistru, Baia Bora, n depresiunea Maramure -zcminte cuprifere se exploateaz la: Toroiaga (jud. Maramure), Leu Ursului, Crucea, Fundu Moldovei (jud. Suceava), Blan (jud. Harghita), Bia si Deva (jud. Hunedoare) i la Mina Altn-Tepe (jud. Tulcea) -extracia industrial se face prin procese tehnologice complexe la Baia Mare, Zlatna si Roia-Poieni

-zcminte de plumb munii Guti -metalul se obine prin topire la Baia Mare -alte centre de extracie: Ruschia (m-ii Poiana Rusc) i Muncelu Mic -folosit la fabiricarea camerelor de plumb, evi pentru ap potabil, n tipografie -este o industrie foarte nociv -zincul fabricare de tabl, electrozi pentru elemente galvanice -se extrage din minereurile de la Nistru i Ilba, Muncelu Mic -se prelucreaza la Copa Mica -aluminiul mare rspndire pe glob -industrie aeronautic, aliaje uoare, conductori electrici -se obine din bauxit (oxid de aluminiu hidratat) care se gasete n munii Pdurea Craiului: Roia, Vrciorog -alumina se prelucreaz la Oradea i Tulcea (de import) -aluminiul se obine la Slatina b. Metalele auro-argentifere -Aurul exploatat de daci dinaintea stpnirii romane exploatri dezvoltate nc din periaoda antic -1. Munii Metaliferi Valea Arieului Valea Mureului centre: Cricior-Brad, Roia Montan, Baia de Arie, Bucium, Scrmb, Bia -2. Baia Mare aurul+argint alturi de alte minereuri neferoase Guti -obinerea si rafinarea se face la Baia Mare i Zlatna c. Matelele rare -rezerve cu totul reduse, in munii Apuseni -mercurul minele de la Izvorul Ampoiului (jud. Alba) -molibden i wolfram la Bia (jud. Bihor) -extragerea este dificil 3. Industria constuciilor de maini i a prelucrrii metalelor. -creat i dezvoltat dupa al II-lea rzboi mondial -noi ramuri care produc utilaj perolier, produse electronice, de mecanica fin si optic, mainiunelte diverse, locomotive, autovehicule -principalele ramuri ale industriei construciilor de maini pot fi grupate astfel:
a. Industria de utilaje si agregate tehnologice furnizeaz echipament pentru numeroase ramuri ale industriei si anume: -Utilaj petrolier pentru foraje i rafinrii care se fabric la Ploieti cel mai mare centru, Trgovite, Cmpina, Braov, Bacu Romnia este printre primele ri n acest domeniu -Utilaj minier necesar activitii in subteran i la zi (ciocane pneumatice, compresoare, excavatoare etc). Se fabric la Satu Mare, Baia Mare, Petroani, Sibiu, Trgu Jiu -Maini unelte strunguri, freze etc produse la Bucureti, Arad, Trgovite, Roman etc. La Oradea: maini-unelte si utilaj greu, la Sibiu prese hidraulice, la Reia reductoare, la Rnov scule, la Braov, Brlad, Alexandria si Ploieti rulmeni -Utilaj i echipament industrial pentru dotarea altor ramuri (industria siderurgic, chimic, materiale de contrucii, prelucrarea lemnului, industria textil si alimentar), fabricat n numeroarea ntreprinderi din Bucureti (una dintre cele mai mari ntreprinderi de maini grele din Europa), Reita, Brila, Iai (maini grele), Cluj-Napoca (maini grele). La Trgu Mure utilaje pentru ind. textil. La Sibiu aparate de control si msur, mecanic fin la Sinaia etc.

b. Industria electotehnic si electronic -producie de motoare electrice, transformatoare, generatoare, turboreactoare, motoare Diesel etc. -mai produce: aparate de radio, acumulatoare, aparate de uz casnic -ntreprinderile cele mai mari sunt la Bucureti (aparataj electric, televizoare, centrale telefonice, ascensoare, motoare Diesel, echipament de automatizare, calculatoare electronice), Craiova, Timioara, Scele, Piteti -alte centre pentru industria electrotehni: Botoani, Zalu, IaI, Cluj-Napoca, Bistria, Vaslui, Gieti, Trgu-Mure Industria de tractoare, maini si utilaje agricole produce tractoare agricole de mai multe tipuri la Braov, tractoare speciale la Craiova si tractoare pe enile la Miercurea-Ciuc. Se fabric semntori si combine, grape, cultivatoare, secertori. Principalul centru este Bucureti, urmat de Craiova, Timioara, Boca, Tople, Botoani, Medgidia
c.

d. Industria mijloacelor de transport -produce material rulant pentru ci ferate, autovehicule, nave i aparate de zbor -primele locomotive la Reia in 1872, apoi la Bucureti -locomotive: Craiova, Bucureti, Reia -vagoane: Arad, Bucurti, Drobeta-Turnu Severin, Caracal -utilaje pentru material rulant: Buzu, Bal, Braov, Pacani, Miercurea-Ciuc -autovehicule: Braov (autocamioane), Bucureti (autobuze, microbuze, autoutilitare, troleibuze), Piteti, Craiova, Timioara (autoturisme de ora) i la Cmpulung (autoturisme de teren). La Mra (Sibiu) autobasculante -transporturi navale: nave mineraliere, tancuri petroliere, cargouri, remorchere fluviale si maritime: Galai, Drobeta-Turnu Severin, Oltenia i Brila. Galai cel mai mare antier fluvial din ar se produc nave maritime de capaciti pn la 30.000 tdw. La Constana este principalul antier naval maritim nave mineraliere de pn la 65.000 tdw i nave petroliere de mare tonaj (165.000 tdw). Un nou antier naval se afl la Mangalia. -aparate de zbor (avioane de pasageri, coal, utilitare, elicoptere i planoare) se fabric la Bucureti, Braov, Craiova i Bacu La cele de mai sus se adaug producia bunurilor metalice de uz gospodresc: vase emailate produse la Media, maini de gtit la Satu Mare
e.