Sunteți pe pagina 1din 10

Curs 4 obligatii Efectele contractului -acordul bilateral de vointa ce da nastere, modifica sau stinge situatii juridice -efectele sunt

tocmai raporturile obligationale care se nasc din contract sau care sunt modificate prin contract=> drepturi si obligatii nascute, modificate sau stinse din contract intra in categoria efectelor contractelor -distinctie intre efectele contractului si efectele obligatiilor -efectele obligatiilor se refera la obligatii deja nascute si au in vedere evolutia raporuturilor obligationale de la nastere pana la incetarea lor -observam ca efectele contractelor sunt guvernate de 2 mari principii : Principiul fortei obligatorii Principiul relativitatii

-pentru a stabili intinderea efectelor contractului trebuie sa vedem care e continutul contractului -trebuie sa vedem care sunt clauzele contractuale, intelesul lor pentru ca din aceste clauze se nasc efectele contractului -este vorba de o operatie de multe ori necesara si prealabila de interpretare -uneori (de putine ori) redactorii contractelor au claritatea necesara pentru a evita orice sfera de indoiala prvind intelesul contractului -e nevoie de interpretarea contractelor pentru a stabili continutul acestuia -nu confundam interpretarea contractelor cu proba contractelor -inainte de a fi interpretat, contractul trebuie dovedid -nu trebuie sa confundam interpretarea contractului cu operatiunea logica a calificarii acestuia(=stabilirea apartenentei unui contract la o categorie de contracte din cele pe care le-am stabilit cand am discutat clasificareacontractelor) -calificarea poate sa indentifice tipul de contract numit care are o anumita reglementare in legislatie -intre calificare si interpretare exita o stransa legatura -de multe ori pentru a califica contractul este nevoie in prealabil de interpretarea clauzelor pentru a descifra natura contractului -odata stabilita natura contractului pe aceasta baza, operatiunea de interpretare poate continua pentru a stabili interesul tuturor clauzelor contractuale -in toate aceste etape trebuie sa se tina seama de mai mutle reguli:

-aceste reguli de interpretare alcatuiesc un sistem care are fie o fundamentare obiectiva, fie una subiectiva, fie uneori una mixta -sistemul subiectiv se bazeaza pe ideea ca vointa reala a partilor are prioritate si interpretarea contractului de catre judecator in raport cu aceasta vointa reala a partilor -sistemul obiectiv tine seama de forma de exprimare a vointei si de imprejurarile obiective din care poate fi descifrata vointa -sistemele mixte combina cele 2 fundamente -atat in noul, cat si in vechiul cod s-a adoptat un sistem mixt, punand accentul pe criteriul vointei reale -asadar, este vorba de un sistem preponderent subiectiv, ajustat insa cu anumite elemente obiective -art1266-1269 -art 1266=> intre vointa exprimata (sensul literal al termenilor) si vointa reala trebuie sa aiba prioritate vointa reala -aceasta prioritate devine utila numai cand intre exprimarea vointei si continutul ei real exista o contradictie -daca intre forma si continut exista armonie nu mai este nevoie de nicio interpretare -atunci cand citim un contract, interpretarea este necesara numai in masura in care observam neconcordante intre ce au scris partile si ce pare sa se desluseasca dincolo de ce au scris partile in contract -daca nicio parte nu contesta ce e in contract, nu e loc de interpretare -prioritatea vointei reale opereaza cand o neconcordanta devine vizibila pentru cei care citesc contractul, vor sa-l execute sau nu vor sa-l execute -asemenea neconcordante intre exprimare si vointa reala nu se confunda cu situatia in care in mod deliberat partile incheie un contract aparent si un contract secret(simulatie) -stabilirea vointei reale inseamna descifrarea cauzei actului juridic -cauza e cea care delimiteaza campul vointei juridice si ne ajuta sa stabilim realitatea acesteia -sunt elemente obiective din care insa poate fi desprinsa vointa reala a partilor -art.1272 : simplifica modul de incheiere al contractelor si sprijina pe cei care nu au experienta juridica si abilitatea necesara pentru a redacta toate clauzele contractuale -acest articol aproprie interpreatarea de sistemul obiectiv, deoarece nu mai tine seama de vointa reala a partilor -pe langa aceste 2 regimuri generale mai exista mai multe reguli speciale

1. Regula interpretarii sistematice a contractului( daca se observa ca o clauza e neclara o putem deslusi doar intelegand intregul contractul ) art. 1267-1268 2.Clauzele indoielnice(art...?) 3. Daca partile au dat un exemplu in contract, excutarea contractului nu se reduce la acel exemplu daca partile nu au vrut sa se reduca la acel exemplu Reguli subsidiare( in realitate nu toate regulile de interpretare se aplica simultan) 4. art 1269 in dubio pro reo -aceste reguli se aplica impreuna daca e vorba de cele principale si ulterior se aplica cele subsidiare -odata ce am stabilit continutul, putem vedea si efectele Principiul fortei obligatorii -art 1270 -afirma ca intre parti contractul are forta legii, dar ca dincolo de sfera partilor aceasta forta nu mai exista -partile fac legea pentru ele, dar nu si pentru altii => apare implicit principiul relativitatii -odata incheiat, contractul naste drepturi si obligatii intre parti care trebuie respectate de catre acestea cu forta legii -aceasta forta se intemeiaza pe un fundament moral si juridic -aceste 2 fundamente tin seama de un scop social -fundamentul moral presupune respectarea cuvantului dat -fundamentul juridic are in vedere faptul ca odata realizat acordul de vointa, din acel moment efectele juridice se produc si ele nu mai pot fi ignorate de parti, deoarece legea interzice ignorarea lor -nicio comunitate nu poate avea coerenta in absenta unei tesaturi de relatii obligatorii care tin uniti membrii acelei societati -cele mai importante sunt cele nascute din contract -contractul este sursa principala a coeziunii oricarei societati moderne -in strasa legatura cu principiul fortei obligatorii exista un principiu al simetriei( mutuus consensus, mutuus dissensus) -art 1270 alin 2 -cunoaste exceptii care sunt exceptii si de la principiul fortei obligatorii

Denuntarea unilaterala -art 1276 -prin vointa unei singure parti contractul inceteaza -poate sa faca asta numai daca exista o clauza stabilita de parti care permite asta -cel care are acest drept nu poate sa o faca daca a inceput executarea contractului -aceasta idee e valabila pentru contractele cu executare dintr-o data -in cazul celor cu executare succesiva, e nevoie de un preaviz si efectele se produc dupa expirarea termenului de preaviz -nu produce efecte in privinta prestatiilor executate deja -e posibil ca o parte sa isi fi executat, iar cealalta sa nu isi fi executat obligatiile sau nu in mod corespunzator=>toate oblig anterioare trebuie executate=>partea care nu a executat trebuie sa execute -putem avea si un pret al denuntarii contractului( clauza de denuntare cu titlu oneros )=> pana nu executi prestatia, denuntarea nu poate opera -articolul este supletiv -este vorba de contracte cu executare succesiva cu termen -art1277 clauza legala de denuntare pentru contractele cu executare succesiva fara termen Teoria impreviziunii -art 1271 -executarea contractului devine excesiva( nu mai e vorba de schimbari rezonabile intre valorile prestatiilor) -trebuia ca disproportia sa se fi produs dupa incheierea contractului -schimbarile nu puteau fi avute in vedere si nici nu au fost avute -partile nu si-au asumat riscul schimbarii prestatiilor care poate fi expresa sau sa rezulte indirect din modul in care e redactat contractul -debitorul a incercat negocierea adaptarii rezonabile a contractului -diferenta conditie si impreviziune -conditia este o imprejurare data de parti prin acord -daca partile stipulau ce se intampla intr-o atare situatie, era vorba de asumarea riscurilor -intr-un caz, conditia afecteaza existenta, iar in cazul impreviziunii avem deja contractul

-diferenta intre imprejurari viitoare care determina imposibilitatea executarii( riscul contractual ) si situatia impreviziunii -in cazul impreviziunii, nu avem o imposibilitate obiectiva de executare Decesul in cazul contractelor intuitu personae -la moartea comodatarului inceteaza comodatul( e intuitu personae intotdeauna) -la mandat, decesul uneia dintre parti duce la incetarea mandatului -alteori legiuitorul intervine si schimba vointa partilor( mai ales in materia contractelor de locatiune s-a intamplat) -s-au prelungit astfel termenele unor contracte de locatiune -sunt situatii in care un contract devine imposibil de exexcutat fie in mod temporar, fie in mod definitiv -daca imposibilitatea e temporara, se suspenda executarea contractului pe durata in care actioneaza cauza de imposibilitatea de executare -daca imposibilitatea e definitiva si absoluta atunci se considera desfiintat contractul Principiul relativitatii -in terminis in art. 1280 -daca drepturile si obligatiile se nasc intre parti, acestea privesc doar partile si nu tertii -art 1282 -forta obligatorie actioneaza nu numai asupra partilor, ci si asupra succesorilor acestora -daca se produc si efecte fata de terti, suntem in prezenta unor exceptii de la principiu -sunt admise exceptii sub aspect activ numai: un tert poate sa dobandeasca drepturi( sunt interzise cele sub aspect pasiv ) -in dreptul muncii insa, in cazul contractului colectiv de munca, avem si exceptii sub aspect pasiv -distinctie intre opozabilitate si ideea ca nu se produc efecte juridice fata de terti -pentru a compatibiliza ideile trebuie sa vedem ce intelegem prin opozabilitate si efecte -art 1281 -distinctie intre contract ca act juridic si contract ca realitate juridica -ca act, el are semnificatie intre parti si succesorii partilor -fata de terti, chiar daca ei nu au participat, nu este inexistent, pentru ei exista ca realitate juridica

-principul neminem laedere(obligatia generala negativa de a nu pagubi pe nimeni) spune ca trebuie sa respectam realitati juridice create de altii -tertii trebuie sa respecte contractele ca realitate juridica -si partile si tertii pot sa invoce contractele ca realitati sociale in sens larg -partile pot invoca un contract pe care l-au incheiat intr-un proces cu tertii -sunt multiple ipoteze in care un contract poate fi invocat ce catre terti sau impotriva lor ca realitate juridica -daca o parte incalca, contractul raspunderea e contractuala, daca un tert incalca drepturile partilor din contract, raspunderea lui va fi delictuala -sub aspect probatoriu, daca se face proba intre parti a contractului, trebuie sa fie urmate regulile de proba a actului juridic, fata de terti nu se aplica aceste reguli -aceste idei subliniaza foarte clar ideea de diferenta intre opozabilitate si de relativitate( ele sunt complementare ) Parti=persoanele care in mod direct sau prin reprezentant incheie un contract Terti= cei care nici direct, nici indirect nu participa la incheierea contractului Succesori=nu sunt terti si nici parti( sens larg- nu cel din materia succesiunii) Succesori : Universali Cu titlu universal Cu titlu particular

-cei universali primesc totul -cei cu titlu universal primesc cate o cota parte -aceste categorii se afla exact in pozitia partilor=> forta obligatorie a contractelor priveste partile si succesorii universali si cu titlu universal Dar fata de cei cu titlu particular ? -ipoteza: se incheie un contract prin care A transmite un drept lui B( B=succesor cu titlu particular a lui A) -pe langa dreptul primit in contract, primeste toate celelalte drepturi si obligatii ale lui A? => Nu -totusi, daca exista drepturi si obligatii legate de dreptul transmis, se poate pune problema daca se transmite dreptul sau nu -trebuie sa vedem ce fel de legatura trebuie sa exista intre dreptul transmis prin contract si celelalte drepturi si obligatii ale transmitatorului ( cat de stransa trebuie sa fie)

-unii au zis ca numai drepturile si obligatiile accesorii se transmit, altii au zis ca e suficient sa avem o asemenea legatura care in momentul trasmiterii sa lase fara interes alte drepturi in patrimoniul transmitatorului si astfel se transmit odata cu dreptul transmit -de principiu, se pot transmite drepturi catre succesorii cu titlu particular ca manifestare a fortei obligatorii Dar obligatiile? -in principiu, nu -daca inainte de a transmite dreptul catre succesorul cu titlu particular, daca transmitatorul a diminuat acest drept printr-un contract cu o alta persoana, succesorul va obtine numai acest drept diminuat -daca e vorba de un drept de proprietate, iar transmitatorul inainte de transmitere a grevat dreptul respectiv, atunci el va transmite numai nuda proprietate, iar dobanditorul va trebui sa respecte uzufructul sau orice alt drept real principal -situatia obligatiilor propter rem si situatia obligatiilor scriptae in rem(opozabilitate largita a obligatiilor) -art 1282(2) -se cer anumite conditii: de exemplu existenta unui contract cu data certa inainte de transmitere(conditie de publicitate) -creditor chirografar= nu au garantii reale, ei sunt avanzi-cauza -de regula, ei sunt simplii terti( ei suporta efectele contractului ca orice tert) -contractul le este opozabil ca oricarui tert -cand debitorul savarseste acte frauduloase sau face simulatii, atunci creditorii chirografari se diferentiaza de restul tertilor=> nu numai ca nu le este contractul opus cu forta obligatorie si nu numai ca nu trebuie sa il respecte, intr-o asemenea situatie, ei pot sa desfiinteze contractul pe baza actiunii pauliene sau pe baza actiunii in simulatie -ei au puteri mai mari decat tertii obisnuiti -ei nu sunt avanzi-cauza, ei nu sunt succesori Exceptii de la principiul relativitatii -cele sub aspect activ -stipulatia pentru altul -este un contract incheiat intre promitent care se obliga fata de o alta pers, stipulant, ca va executa o prestatie in favoarea unui tert, tert beneficiar -natura jur: este o figura juridica distincta, reglementata ca atare in Codul Civil

-fiind vorba de un contract, stipulatia trebuie sa indeplineasca toate conditiile generale de validitate a contractelor, inclusiv de forma -deobicei, stipulatia e un contract numit sau nenumit ce are o clauza in favoarea unui tert -stipulatia trebuie sa indeplineasca forma ceruta de contractul de baza ! ! ! -stipulatia mai trebuie sa indeplineasca 2 conditii speciale: sa existe animus stipulandi( intentia de a stipula - sa rezulte fara echivoc) sa existe un beneficiar al stipulatiei, o persoana determinata sau determinabila in momentul in care se executa obligatia promitentului -art.1285 -trebuie sa existe cel tarziu in momentul executarii prestatiei, daca nu, stipulatia profita stipulantului( daca nu vrea, atunci mostenitorilor) -3 categorii de efecte: 1.efecte intre stipulant si promitent 2.efecte intre promitent si tert beneficiar 3.efecte intre tert beneficiar si stipulant 1. pe de-o parte sunt efectele care rezulta din contractul de baza si care pot sa fie drepturi si obligatii reciproce intre stipulant si promitent -intereseaza faptul ca se naste obligatia promitentului fata de stipulant de a executa prestatia fata de tertul beneficiar -promitentul are o obligatie fata de stipulant , dar obligatia trebuie executata fata de tertul beneficiar=> o dedublare a obligatiei, avem 2 creditori ai obligatiei -stipulantul poate pretinde executarea obligatiei fata de tertul beneficiar=> o actiune in executare sitlita sau in daune sau actiune in rezolutiune sau reziliere 2. efectul principal este nasterea dreptului beneficiarul ca efect direct al stipulatiei( acest drept nu mai trece prin patrimoniul stipulantului) -tertul beneficiar nu va suporta concursul creditorului sau mostenitorilor stipulantului -in plus, avand acest drept, tertul are si el o actiune impotriva promitentului -al 2-lea creditor al obligatiei, poate cere executarea obligatiei direct fata de el -poate cere executarea silita, daune, dar nu rezolutiunea sau rezilierea -desi se naste direct in patrimoniul tertului beneficiar dreptul, nu inseamna ca il impiedica pe tert sa refuze dreptul

=>acceptarea stipulatiei de catre tertul beneficiar -el are un drept potestativ care este grefat pe dreptul dobanditorului prin stipulatie -dreptul de a ccepta sau de a refuza dreptul din stipulatie -imediat ce s-a incheiat stipulatia, dreptul se naste direct in patrimoniul tertului beneficiar -daca accepta, dreptul se consolideaza in patrimoniul tertului beneficiar -daca refuza, dreptul se desfiinteaza retroactiv din momentul stipulatiei -dreptul va profita in acest caz stipulantului sau mostenitorilor acestuia sau unui tert beneficiar secundar, etc -stipulantul mai are un drept de a revoca stipulatia = manifestarea unilaterala de vointa a stipulantului prin care revoca stipulatia -el nu revoca insusi contractul, ci stipulatia in sensul ca nu se mai produce stipulatia fata de tertul beneficiar -dreptul va profita stipulantului ( nu se desfiinteaza contractul) -conditii revocare Art.1286-7 -se limiteaza in timp posibilitatea de revocare a stipulatiei -numai stipulantul poate revoca, nu si mostenitorii si creditorii( nu se poate executa calea actiunii oblice) -asta nu inseamna ca daca stipulatia respectiva are caracter fraudulos ca nu ar putea introduce actiunea pauliana creditorii -daca e o donatie indirecta si se incalca rezerva succesorala, mostenitorii vor putea ataca stpulatia pentru reducerea liberalitatilor excesive -stipulantul nu poate revoca stipulatia daca promitentulul are interesul sa o execute fara sa ii ceara in prealabil acordul 3. nu exista niste efecte predeterminate, ele depind de fiecare caz in parte -e posibil sa se faca o liberalitate, o donatie indirecta catre tertul beneficiar, sa se stinga o datorie sau sa se acorde un imprumut -trebuie analizat de la caz la caz ce s-a urmarit prin stipulatie -aparenta exceptie de la principiul relativitatii: conventia de porte-forte(promisiunea faptei altuia) Art1283

-este un contract prin care debitorul se obliga fata de creditor sa determine o alta persoana sa execute o prestatie fata de creditor -e aparenta pentru ca nu se naste nicio obligatie sau vreun drept fata de tert, ci numai intre parti -tertul a carui fapta este promisa va fi obligat doar cand el se va angaja juridic fata de creditor -debitorul si-asuma o obligatie de rezultat, de a convinge tertul sa se angajeze fata de creditor -in masura in care tertul se va angaja juridic fata de creditor, atunci debitorul initial e liberat de raportul juridic, deoarece si-a executat obligatia -se naste atunci obligatia tertului fata de creditor -este introdusa ideea de fidejusiune -in masura in care dupa ce tertul se obliga fata de creditor, debitorul anterior il garanteaza fata de creditor, atunci el va trebui sa execute obligatia fata de creditor -este vorba de un contract disctinct fata de cel de porte-forte -in masura in care obligatia de rezultat nu e atinsa, debitorul poate executa el obligatia care ar fi trebui executata de tert si sa fie astfel liberat -validitatea promisiunii: conditiile generale ale contractului si intentia clara si neindoielnica de a promite fapta altuia