Sunteți pe pagina 1din 27

PRINGIPIILE ECONOMIEI SANITARE

Economia sanitari: - este o parte a gtiinlei economr'ce; - este o aplicafie a gtiin{elor economice care studiazi modul

in care sunt

(pacienli, medici, politicieni, etc). $tiinfele economice se ocupd cu studiul produceii gi alodii bunurilor gi seruiciitor in condi{iile unor resurse limitate, in condifiile in care existd rdspunsul la : ce bunuri gi servicii trebuiesc produse in ce mod trebuie produse aceste bunuri gi servicii citre cine trebuie repartizate bunurile gi serviciile produse

r . .

Sistemele economice sunt : . sr'sfemulde piald: o se produce un schimb liber de produse gi factori de produclie, o proprietatea resurselor productive este privatd gi o alocarea resurselor se face sul: formd automatS, I5s6nd sd
e{ei .,,,r" *tiTifffiii":"*Z?,i;':Esratoare o schimburile sunt diriiate total de ouvern gi .o toate resursele productive sunt in proprietatea statului
pi

are

in practici sistemete economice sunt mixte, combinate. Cererea 9i oferta

Cererea reprezitd cantitatea de bu.nuisau serwbii pe care cumpardtorii sunt dispuEi sd le cumpere,la un pre{ dat, la un anumit moment. Conform leqii cererii, dacd pre{ul unui bun sau unui seruiciu cregte, cantitatea
cerutd scade,

r r

cererea de servicii de ingrijiri de s6n5tate este inelastici in raport cu


pre[ul: cererea scade intr-o propo(ie mai micd dec6t cregterea pre{ului.

cu toate acestea, persoanele cu venituri mici au o mai mare elasticitate a cererii pentru serviciile de ingrijiri de sdndtate in

raport cu pre{ul dec6t persoanele cu venituri mari. Factori care influenleazd cererea, inafari de pre!:

venitulcump6ritorilor; pre{ul bunurilor substitutive (cele care se pot inlocui); pre{ul bunurilor complementare (cele carg se asociazi in consum); prelul bunurilor in viitor.

-t -

llc

Oferta reprezinti cantitatea de bunuri sau seryrbff pe care producdtorii sunt dispugi sd le ofere, la un pre[ dat, [a un anumit moment. Conform leqii ofertei, dacS pre{ul unui bun sau al unui serviciu cregte, cantitatea oferit5 de cltre fumizor cregte, daci pre{ul scade, cantitatea oferitl
scade.

Factorii care influenteazi oferta, in afara

prefului:

' -

costul de produclie; profitabilitatea bunurilor/serviciilor altemative; profitabilitatea produselorcomplementare; anticip6rile privind modificarea pre[ului in viitor; scopul urmirit de producltor.
:

Studiul ofertei-de ingrijiri de sinitate este util pentru

estimarea costurilor serviciilor oferite compararea costurilor diverselor servicii evaluarea posibiftAfilg.t de a reduce costurile de personal sau de a inlocui o categorie de personaf qJ,4lta cercetarea pielelor pent;:,g:lft"gprse gi modul cum funcfioneazi evatuarea impactglui pe',,ff$ fljverse_le sisteme de remunerare il au asupra
comporta mentu I ui fu rnizoril$rde Se-rvici '
:'i'

'. ,"

'i1 i':

.",.:','

.'i " 'i :

stsTEFduL pE PTETE iru SATUATATE


de vedere al ecorrornigtilor, deoar!3if

Sdndfafeo este mai putin impertgnlf decat ingrijirite de sdndtafe, din punct

r .'

nu poate avea ctracter comerci are doar valoare de utilizare gi nu valoare de schimb ' nu poate fi considerat5 trn bun de 'larg consum deoarece nu poate fi cumpdrati in mod direct a$a cum se pot cumpira serviciile de

1t pEnsiderate

',1

bunuri de larg conCum

producitorul de servicii de
$trndtate (medicul) 9i sumpiritorul acestora (pacientul) !9 ang in asimetrie de informa{ie cqnp.U-matorul este nesigur asupra

sinEtate.

calitttiiprodusutui
@rer.qa de servicii este impreviiioili gi nu are caracter

regulat costul serviciilor de ingrijire a sinit5tii este destul de mare

*"t-

tVevora de s&ndtate

in

Este capacitatea de a beneficia de pe urma uneistiri ftzice sau p-sihice, aga fel inc&t indlvidul si-Si poatd desflsura activitatea in cadrul societitii.

inqniire ae sandriate Este capacitatea de a beneficia de pe urma unuitratament. f"levoia

*e

Cererea pentru s#rdtafe Depinde de cererea - o alimentatie sinitoasi - retea de canalizare

pentru:

nfri; i't:tiitiii"i d* sdnatale I Este derivatd din cererea pentru sdndtate I deoaree sunt invers propofiionale

adici ctt c6t este mai mare ceterea corespunz6toare I pentru sindtate cu atAt este mai - igiend I scizuti cererea pentru ingrijiri - exerciliu fizic I - consum moderat de aloool - absenla fumatului - condifii bune de locuit - ocupalii care nu implicE risc, etc. Este influenlatd de : I Este influen{atd de factori care {in de pacient - nivelulde educa(ie t- venitul indivizilor o nevoi percepute I - modul de apr.eciere gi o caracteristici personale (v6rst5, sex, I rasd) - valoare acordatd de individ I propriei stiri de sdnitate I o educa{ielnivel de cunogtinle - perceperea importan{ei vie{ii, I o comportament fald de ingrijirea de culturii,etc sine I
:

,n o venit cerrerea de sinatate o

serviciile de sdnitate costul serviciilor accesibilitate comportamentul profesionigtilor ingrijirilepreventive educa{ia pentru s5ndtate societate nivelde dezvoltare socio -economici ara:cteristici demografice (mirime, structura pe grupe de v6rsti) perceperea valorii stdrii de sinState

o o o o o o o o

in sinitate, ca gi alte domenii, piefele au 2 componente:

1. Cererea - rol al consumatorilor 2, Oferta - rol al producitoritor

*4-

tq

guvemului. Dar de fapt, in toate sistemele existi un grad de intervenlie a guvernului, gi pe de altE parte in slstemele pubtice mecanismele de pia(i
funclioneaz6.

Pia{a este un mecanism de echilibrare a cererii gi ofefieictre permite schimbul de bunui gi seruicii fntre consumatori gi producdtori, tdrd si fie nevoie de intervenlia

Preful este cel care realizeazlechilibrul intre cerere gi oferti. - Produc5torii igi vind produsele. - Consumatoriiigi cheltuiesc veniturile de care dispun, in funclie de dorinle gi la un anumit pre[. - intr-un sistem de pia[E perfect, atit consumatorii cAt gi producitorii sunt satisficu{i de rezultatul schimbului realizat. - La pre[ul de echilibru, producdtorii vor putea sI vind5, tot ce doresc, realizdnd profit, gi consumatorii vor putea si cumpere ce vor, mirindu-gi utilitatea. Situa[ia fiind denumild echitibru de piall. Piafa stabilegte punctulii.p,gare cererea ega]eazd oferta, punctul de echilibru, cand se atinge un anumit prEtr,$i4r anumiti cantitate de produs. CAnd se produce egalarea cantitSgi de de btp'liii.f#,Iute de consumatoriinseamn5 ci nu existi risipS. Mecanismele de pia!5 asiSUS{", a echilibrului.
',-

qi

in stnatate, cump5rdtorii
pot

dg, 6r:rfieji, hU trnt pacienlii gi de aeeea nu intotdeauna nevoile gi dorinlele beneficiariQf;qHh pe{lgctate in mod direct in ceea ce cumpdr5torii ':' ''". tt '.'

"

''i''it'

gi doresc si plSteasc5. '' '' piafa serviciilor de silnftatg gghinnpurile au loc intre 3 p5(i Pe
majore:
1.
i.r

componenete

2. 3.

se fac tripartit. TOR / FURN


,.

Bunuri / servicii - Gomunicaie Contrihtrfie

asiErriri
Gomunicire

oferti
,a

Comunicare oferti

(dupi Reinhardt)

_4-

FINANTAREIT SISTEMELOR
2. 3. 4.
5,
Majoritatea

DE

SAruATATE

1.

finanfarea de la bugetul de stat finanlarea prin asiguriri sociale de sdndtate finantarea prin asigurdrile private de sdndtate finanfarea prin plifi directe finanfarea comunitard

modalitate are avantaje gi dezavantaie gi nici una nu este idealS.

lirilor folosesc modalitSli

combinate

de finanlare Eeoarece fiecare

1.

Finanlarea de la bugetul de stat

Er.@ generale: taxe de imporUexport, impozite de la agenfi economici, - impozite


impozite pe salarii, pe venitulglobal taxe cu destinafie speciali pentru sinitate alte venituri: donatii de la UNICEF, OMS, Banca Mondial5.

, . '

Fondurile sunt colectate la bugetul de stat, apoi sunt alocate sectorului sanitar. Acoperirea este generalS. Persoanele contribuind in funclie de venit 9i nu in funcfie de riscul individual.

Asiguririle de sinitateu
indeplinesc 2 roluri importante: - pun laolalti riscurile individuale ale unui numir mare de persoane fiecare dintre acestea av6nd o probabilitate micd a unui eveniment nedorit; - se oferi posibilitatea unei persoane s5-gi transfere riscul financiar asupra societSlii de asigui'Eri, prin plata unei prime, in contul cireia asiguratorul acceptd si plSteasci anumite beneficii. atunci cind se produce un accident nedorit care este prevdzut in polifa de asigurare.

t-

lt

Existd 2 tipuri mari de asigurdri de sdndtate: asigurarea asigurarea privati.

Este o modalitate prin care multe din f5rile medii sau mari igi acoperi intr-o propo(ie sem n ificativd che ltui elile din sectorul sanitar.

sociali gi respectiv

1.

Finanfarea prin asigurtri sociale de

sinitate.

este obligatorie persoanele eligibile trebuie sd se inscrie gi sI plSteasci prima corespunzitoare primele gi beneficiile sunt stabilite prin legisla{ia in vigoare, put6nd fie private modificate cu mai multi ugurin!6 decit cel

si

asigurafi percep faptul ce plStesc pentu serviciile con gtientiz eazl cd,sdntrtatea costd"

Deasebirile intre asigurarea sociald gi cea guvernamentald: asigurarea socialS nu este un drept al tuturor ci doar al acelora care sunt eligibili gi igi pldtesc cqntribu{ia

de sdnitate gi

deci

contribu{iile sunt destinate unor fondur:i specia}e, fiind separate, cel pufin teoretic de alte impozite gi taxe sistemul asigurdrilor de sinitate trebuie si gi r"nenlin5 solvabilitatea prin mijloace proprii; cei ce colecteazd gi administreazi fondurile sunt rdspunzitori exist6nd o mai mare transparen!5 fafd de contribuabili.

CUm se face finantarea asiquririlor sociale de

sinitate: contribuliile sunt obligatorii, de obiceiin p5(iegale, din partea angajatorilor

gi

din partea angajalilor, sub forma unui procent; pt :.lgricultori, de ex. se calculeazd sub formd de procent din venitul glooal al persoanelor respective sau din salariul mediu pe economie. de asemenea in acest sistem, guvernul contribuie cu fonduri in scopul finanprii: programe de interes in sectorul nalional, construc[ii gi reabilitfiri in sectorul sanitar, dotarea cu aparaturd de inalti performan!5,etc.; de asemenea ar trebui sE fie incluse gi persoanele defavorizate. Asigurdrile sociale de sdndtate* sunt de 2 felui, din punct de vedere at modutui de ',': : administrare al asiguriri sociale de sdndtate a.d.ministrate de citre guvern, prin agen[ii guvernamentale asiour6ri istrate sau orivate (modelul, Bismarck

fonduilor

Asiguririte sociale de s{slfate aOmnistrate de c{tre casete de asigurdri,


publice
96,1;

private (modelul Bismarck)

ar

rolul guvemului este de


eligibile

obligativitatea asiguririi de

citre

persoanele

cetdfenii au posibilitatea de a alege intre mai multe fonduri de asigur5ri publice sau private are avantajul neamestecului politiu.rlui, reducerea birocrafiei, competi{ie intre fondurile de asiguriri, ducind la cregterea catit5liiaclului medical atragd persoane sdndtoase in Dezavantaje; fondurile de aslgurdri incearcd tineri in detrimentul v6rstnicilor. Asiour?rea de sinitate detrimentul celor bolnave, privati. voluntard este oferiti de companii de asigurare nohprofit, pe baze individuale sau de grup: este calculati in func{ie de riscr.rl propriu de boald; mirimea contribufiei dlferi ?n funclie de pachetul de servicii care vor fi fumizate, la care se adug6 chettuielile administrative gimarginea de profit; rcprezintd o surs5 suplimentari de venit pentru sindtate.

si

Singurul stat din lume, SUA, care are un sistem de sindtate bazat majoritar pe asigurdri private de sdnitate, este consecinla puternicelor interese exerciate de interesele de grup gi lobby-ului suslinut de comunitatea medicalS gi a societdlilor de asigur5ri. Totugi gi aici guvernul asiguri asistenfd medicalS grupurilor defavorizate prin intermediul a 2 programe: MEDICAID: destinat celorfoarte sdraci; MEDICARE: destinat virstnicilor gi persoanelor cu handicap (pt 38 de milioane persoane); 15 % din americani nu au nici o for:rni de asigurare medicald.

2.
Existi mai multe !!E1i-de-p!ata:

Finan{area prin

plifi directe

- plata in totalitate a seryiciilor se realizeazd, de regulS in sistemul privat - co - plata: o sumd fixd pentru fiecare viziti medicalS - in sistemul public - co - asigurarea: un anumit procent din costul vizitei medicale-in sistemul public Aceste moduri de pld{iau fost g6ndite pentru efecte pozitive - reducereaserviciilornon-necesare - cregterea calitSlii serviciilor - cregterea eficien{ei alocative.
:
'

3. Finanfarea comunitard
Este posibil de aplicat in comunitdfile rurale. Presupune ca membrii comunitS[ii si plSteasci in avans o contribu[ie in scopul ob[inerii unui pachet de servicii medicale pentru cind vor fi necesare. Aceste contribu{ii acoperd o parte din costuri, restul fiind subven{ionat de c5tre guvern. Finanlarea comunitari poate fi incurajati de guvern prin misuri legislative, asisten{d

tehnici gifinanciari.

a:r

5
tJ

l+.
-:

lv ,l

METODE

DE PLATA ALE

SERVICIILOR

DE

SANATATE

in re[eaua serviciilor de sindtate, ingriiirile sunt rar cumpdrate direct de pacien[i. De obicei, interesele acestora sunt reprezentate de un organism, cum ar fi casele de asigurdri (CAS), DSPJ sau o alti autoritate locald. Echipa care cumoirS inoriiirj hebuie s5 fie motivat6 pentru a qlmpdra eficace gi de calitate. Motva[ii: etica profestonali, plata in funcfie de - performanfele profesionale, posibilitatea de a face carieri,etc. Pe de att6 parte, personalul medical din unititile producitoare este reprezentat de un Manager, care trebuie sd fie motivat pentru a negocia in cele mai bune conditii contractul incheiat, sE realizeze condi[iile contractului. in Concluzie, plataserviciilor de sdnitate se fae: fie direct de Ia beneficiar la producitor

fie prin te(i plititori.


:

Metodolosia este diferentiat5

plata per serviciu: pe unitE{i de mlsurd specifice (vizita medicalS, act medical propriu-zis, consultalie, nr. cazuri spitali;:arte). Acesta este un risc al plStitorului deoarece furnizorul gi consumatorul au tendinla de a cregte numdrul consumurilor. Metoda a fost utilizati pentru plata spitalelor, centre medicale, plata medicilor cu practici individualS.

plata per caz: modalitate de rambursare ?n care unitatea de platd

este

reprezentatA de pachetu!, de- servicii ritedicale sau respectiv episodul de boalS; este o modalitate de Etgtf, pgntru spitale, unitatea de platd fiind de regulS bolnavul internat; ptata- eSte in, sumi fix5 stabiliti prin contract, indiferent de complexitatea cazului; furni4grul,de servicii este incurajat sd scurteze durata de spitalizare, perioada pre $iu pqpt - operatorie sau reducerea consultaliilor de control; de"asemenea furni4iifql es"t]t tentat sE preia cazuri mai putin severe; pt5titorul preia riscul incidenlei in oregl'ere a azurilor.

-'i i;

Ptata per zi de ingijiri/spitalizare:.,peqlig fiecare zi de ingrijire sau spitalizare furnizorul Primegte o sumi fixd; mp-dal.it$lg de plati pentru spitale sau centre de sdn6tate; furnizorii sunt incurajati sfiptg_lgn"geascd spitalizarea cu atdt mai mult cu cAt, de regulS ultimile zile de spftgli4gf.e'sunt mai pulin costisitoare; duce la cregterea ratei de utilizare a patului $ eUgqedimensionarea spitalelor.
,._.'.r''

'

:-

pre-platd: ia irl considerare costurile mgdii gi pu costurile reale ale unui c;1z; ex. DRG (diagnostic related groups) penfiillpRitalizdri; ?n SUA au fost deja introduse aceste sisteme de pre-plati gi in serti.glila.embulatorii. Riscul pldtitorului este mai mic deoarece limiteazi tendinla fumi2pJglUl de a consuma cdt mai mult pe caz gi risculde suprautilizare a serviciilor m_gEi$ie este micgorat; din 2003 gi in prezent pentru aproape toate spitalele din 'Sfurrania se folosegtd modalitatea de .:' i. rambursare prin siistemul

DRG.

l-

f{

capitatie.: ia in considerafie nur,nirul de pacienli inscrigi pe lista proprie a unui medic de farnitie; este o surnE fixd pe fiecare pacient, dar poate varia pe criteriu medicilor si-gi atragi c6t mai mul{i de vArstl sau sex; este o competifie pacienli pe listle proprii; veniturile fumizorilor nu depind de numdrul serviciilor prestate; dimpotrivd eficienla este daci furnizorul menfine sindtatea asigura{ilor de pe lista sa sbu cit mai puline servicii medicale; Ia noi se folgsegte ca mod de platd pa(ial6 a niedicilor de fanriti; elimini stimulentele directe*de furnizare a cdt mai multor servicii; se folosegte atunci cAnd se doregte acoperirea cu servicii a popula{iei in asisten{a medicalS primar6.

plata prin salariu: reprezinti plata c5tre medici a unor sume fixe, lunare sau anuale, indiferent de numdrul pacien{ilor trata[i sau de cantitatea, respectiv costul serviciilor furnizate de c5tre acegtia; medicul plStit prin salariu suportd un risc financiar foarte redus; el nu are stimulente pentru a minimiza activitatea dar nici pentru a o-cregte; riscul este de a fi constrAns sd trateze cit mai mulli pacienli; este modul de platd a medicilor din spitale gi toate unitS(ile sanitare ambulatorii de specialeitate din sistemul public.
buget gtobal: este o sumi fixi care se pldtegte in avans prevdzut cu anumite limite maxime; este calculat pe baze istorice; s-a folosit si pentru spitalele din Romdnia pAnS ?nainte de introducerea sistemul DRG (pre-plati); este caracteristic sistemelor de plati na[ionale de tip Beveridge sau centralizate tip Semagko; furnizorul preia riscr.rrile in ceea ce privergte numdrul interndrilor, costul fiecdrui serviciu, durata de spitalizare gi chiar numdrul de pacien{i, gi deci el este incurajat si reduci toate acestea; la veniturile realizate de la te(ii pldtitori prin bugetul global, se pot ad6uga venituri di,'ecte de Ia pacienli, prin co-pli{i, sau din alte surse decit tumizarea de servicii medicale: inchiriere de spalii, parcare,
etc.; acea

compozilie de servicii gi pacien{i care si maximizeze profiturile obfinute. De aceea, anumite metode de platd au incercat si incorporeze in structura lor stimulente financiare pentru astfel de situalii: - indice case mix - in sistemul DRG - plati diferen(iatd de diagnostic

in orezenF mai multor olititori de servicii, furnizorii au tendinla de a selecta

adoptarea unor ple{i prestabilite


shifting,etc.

ea raspuns la

cost-

Pl5(ile pentru cheltuielile de capital au fost abordate diferit'

Uneori cheltuielile de capital constitue


operalional.

o linie bugetar#un buget:Separ?t de cel

iheltuielile pentru activitatea de invdtdmdnt destSgurati in unitdlile medicale sunt in general pldtite separat - linii bugetare separate sau ajustiri specifice.

-A-

.'

-nrFoRsrA

SisiEna$lon

.pE

sAr,rArAre

inletegerea reformtlor care au loe ip glS poate fi facilitatd de examinarea relaliilpr economice dintre utilizatori, furnizorii de s6rvicii gi ,,te(ul pldtitoi' (fondul de asigurfri, casele de asigurdri, administra(ia de Etali, t t Schimbirile pot fi revotrtiye, (brutale saq S,ilgpfigFse) ori evolqtive. 'ili::ii!
' ';

Schimbirile revolutive: p'ssupun modificiri'$tfugturale, de fond, ca gi cele au gqnerat modelele descrise anterior (Beveridge-;,Bismark, Semagko) dar ca gi rcare incercirile care se fac in prezent tn !5rile Europei Centrale 9i de rdsdrii. Acestel vizeazd in principal, proprietatea asqora factorilor de p{oduc{ie, sursele gi sistemul de finanlare a SlS, alocarea resurselor, sistemele de platd a fumizorilor de ingrijiri. Schimbirile evolutive care au krc in {5rile ql economie de pia[i stiOitiiata (Marea Britanie, Olanda, Germania,etc.) iru dus la ameliorarea sistemelor existente fird inlocuirea lor, distrugerqa gi destr,rx;turarea acestora.

' -- .

..,9-

''

firi

Principiile reformelor de sinitate (din Politica Europeand a oMS,


,,Sindtate pentru to!i") :

2. 3. 4.

1.

egalitatea ganselor etica acliunilor de politicd sanitard participarea activd a popula[iei promovarea sinitS{ii gi prevenirea bolilor

5.

prioritatea ingrijirilor primare de

"

6. acliunea intersectoriali 7. cooperarea interna[ionali


SIS din Eurtrpa sunt:
gi

sinitate

Obiectivele reformelorin

1. echilibrarea resurselor financiare (teritorial gi intre categorii de servicii)

2.

4. 5. 6. 7.

ofertE)

controlul costurilor reducerea inechitS$lor intre ofert5 gi accesul la servicii imbundt6tirea gradului de satisfac[ie a furnizorilor gi utilizatorilor de ingrijiri. amelioarea eficacititii gi impactului SIS asupra stirii de sindtate (output 9i outcome) reducerea utilizdrii inadecvate a tehnologiilor moderne corectarea stimul5rii inadecvate a consumului medical (consumul indus de

introducerea competi[iei controlate: intre furnizorii de asigur5ri 8. separarea fumizorilor de servicii (medici, spitale) de cump5ritori (delindtori de fonduri). 9. stabilirea unor rela{ii contractuale intre fumizorii gi cumpirdtorii de servicii 10. plata medicilor gi a institu[iilor pe baza unor criterii de performantd 11. introducerea unor mecanisme pe bazd de asigurare d calitiilii ingrijirilor de sEnitate. 12. descentralizarea StS prin deconcentrare, devolu{ie gi delegarea autoriti{ii.

tI
t5

Criterii de evaluare gi comparare

a reformelor

structurale ale SIS democratice 9i regulile unei cu anterioare pentru a le face conmrdante economii de piali in formare Transformarea in per:ipada de tranzilie este anevoioasd, cu capcane,

modifice Jirile din Europa Centrali cauti sEprincipiile baze]e

2. in perioadele de tranzi[ie starea de sdndtate a populaliei inregistreazd


degradare continui, accentudndu-se decalajul fa!5 de ldrile dezvolatate

costisitoare gi de duratd. Reformele din aceste firi nu se pot produce decit in concordanfi 9i odatd cu schimbirile de fond care au loc in sistemele econsmice 9i sociale na[ionale din care fac parte. Reformele din firile Europei Centrale trebuie si aibd in ryedere: 1. recunoagterea rolului sindtdlii in dezvoltarea social6; sporirea necontrolatd a cheltuielilor in sinitate poate avea un impact negativ in cregterea economici.

3.

inadecvar ea bazei materiale de morbiditate

a serviciilor la nevoile modelului actual al nivelului

ineficinefa serviciilor preventive

lipsuri

in

asigurarea

cu

medicamente 9i

materiale sanitare

4. S. lipsurile gi distorsiunile financiare din SIS: subfinanfare, ineficienli

consumabile formarea, distribuirea gi utilizarea inadecvati a personalului sanitar

6.

intern5, gregit orientate, dificultSli in transformarea practici bugetare birocratice, cheltuieli sectorului de finanfare dezvoltarea necontrolati a sectorultri medicinel private

Prioritili in reformarea sistemelor ingrijirilor de s{nitate in ftrile Europei


Gentrale Ei de

'tisirit

2. modificarea metodelor de planificare gi gestionare 3. menlinerea unei largi accesibilit5(i 4. de2voltarea serviciilor de sin5tate comunitari 5. dezvolatrea serviciilor preventive bazate pe factorii de risc prevalenli
6.
imbun5t5{irea sistemului de formare a personalului de sindtate

1. descentralizarea

SIS

- .-'..,.)
,,:\
,!::.

-.

r:..r

.r|

,.;-1j

'ti :ti

:,: ::<

L*
-a'

*Jq- O '-.j

' :-i-

Strategia de reformi a serviciilor de sinitate din Rominia


Strategia de reformd a serviciilor de sinitate este rezultatul unor decizii care au inclus concluziile reztrltate din analiza unor specialigti ce s-au desfSgurat in timp:

activitatea de dezvoltare a strategiei din 1998 (baza imprumutului Bdncii Mondiale) agenda reformei sistemului de-sindtate iniliate de Guvemul Romdniei in 2002 strategia nalionalS de ralionalizare a serviciilor spitalicegti din ianuarie 2003 proiectul GVG de planiflcare gi reglementare a sistemului de servicii de
s6nEtate.

Ultima strategie este rezultatul armonizdrii cu Stratesia National5 de Rationalizare a Seviciilor de Sinitate a Ministerului Sinitifli, elaborati in aprilie 2 004 cu contribulia lnstitutului Nalional de Cercetare gi Dezvoltare in Sdndtate INCDS, constituind baza recomandirilor cdtre guvernul RomAniei pentru aprobarea strategiei. Perioada de timp necesar6 evoluliei strategiei este de 10 ani. lmplementarea elementelor Strategiei a inceput in 2003, iar implementarea tuturor aspectelor strategiei nu este anticipati a avea loc inainte de sfdrgitul anului 2 A13l,2 O14. modificatd in funcfie de condifiile gi prioritd[ile aflate in schimbare.

in aceast5 perioadd de timp este nevoie ca Strategia si fie actualizatd

gi

Viziuni

Persoanele cu afectiuni cronici (DZ, HT, afecliuni ale aparatului respirator, astmul dar nu gi afec{iunilor psihice sau tuberculoza) vor beneficia de o retea locald de fumizori de servicii de sdnHtate care ii vor ajuta s5-gi menlini starea de bine acas5, la "lucru" sau in comunitate; cei ce vor dispune de mijloace financiare corespunzdtoare .ror putea alege gi servicii private care vor deveni accesibile. Romina va dispune de un sector spitalicesc de ?naltd performanti, care sd fie ugor accesibil ceti{enilor @ au nevoie de servicii de urgen(i, servicii de traumatologice, alte boli ce pun viala in pericol sau boli cronice grave, cum ar fi tbc; aceslte spitale vor fi bine Ooiate unde tratamentul intens'iv se face cu modalit6li de diagnostic aitratament eficiente; serviciile prestate aici vor putea fi continuate de asisten(a comunitari sau la domiciliu, dupd cum e cazul. Serviciile spitalicegti, serviciile de asistenli primari gi alte servicii de sdnitate vor fi realizate de un personal motivat si bine preodtit, dedicat furnizdrii serviciilor de sindtate sigure gi de inalti calitate.

Obiectivele preconizate ale strategie


f

2. imbundtS[irea 3. imbun5tdtirea

. imbundt5firea

accesului populaliei la serviciile de sdnitate. calitdfii serviciilor de sdnEtate. eficientei serviciilor de sdnEtate.

0e

Strateqia va mntribui la:

imbundti{irea substanfiald a calit5$i serviciilor spitalicegti; extinderea serviciilor non spitalicegti, cum ar fi cele de asistenta primari;
se doregte un echilibru intre:

incluz6nd medicina de familie, ingrijirile la domiciliu, ingrijirile comunitare gi alte servicii non-spitalicegti. Strategia Na$onald de Ralionalizare a Seruiciilor de Sdndfafe are g obiective majore'. Obiectivul 1. : crearea unui sector al seMciilor spitalicegti performant, de calitate, modem (eficient, eficace, accesibil) care include gi servicii ambulatorii integrate -

i. serviciile spitalicegti, asisten{a ?n ambulatoriu (la nivelul .. spitalului gi al comunit6fii]; ii. serviciile de spitalizare de zi gi serviciile de asisten{i primar6,

spitalizare de zi, chirurgia de zi.

Obiectivul 2, : extinderea serviciilor de asisten{i primari ca de ex. ingrijiri la domiciliu, asigurarea cu medicamente in arnbulatoriu, centre de sinitate multifuncfionale, gi integrarea serviciilor ambulatorii cu cele spitalicegti in conformitate cu programele de sdnitate.

Obiectivul 3.

: asiguftrrea unei finanfiri adecvate gi sustenabi]e pentru stimularea performanteispitalelor, in concordanli ur politicile de sinitate 9i cu planulde paturi.
Obiectivul 4.: inchiderea, transformarea sau reskucturarea unititilor spitalicegti care nu

sunt necesaie sau sunt subutilizate, in vederea reducerii pierderilor financiare; reducerea numirului intemirilor gi a duratei medii de spitalizare, conmmitent cu
cregterea ratei de ocupar a paturilor, precurn gi imbunitSlirea rezultatelor spitalelor.

Obiectivul 5. : imbundtifirea sistemelor de conducere gi management operafional gi fumizarea unei capacitifi crescute de a conduce gi monitoriza reformele strategice de sinitate.
Obiectivul 6. : adaptarea cadrului de reglementare de la nivel central pentru a permite implementarea rapid5 a reformelor din sectorul de sdnitate gi descentralizarea ulterioard a managementului operafional gi financiar in vederea gisirii celor mai bune solulii pentru nevoile locale, inclusiv servicii pentru populalia defavorizati sau vulnenabili.

: dezvoltarea unui organism modem de acreditare a serviciilor de sdndtate a unor sisteme de monitorizate a managementului calitafii. 9i
Obiectivul 7. Obiectivul 8.: cregterea participirii sectorului privat in finantarea serviciiior de sinitate, permi{End competitia'fumizorilor pentru fonduri suplimentare, altele decdt Fondul asiguririlor obligatorii de sinitate. Obiectivul 9. : transferul ingrijirilor fumizate pentru cazurile sociale gi pentru virstnici cdtre unitifi ale Ministerului Muncii, Solidaritifii Sociale, etc, gi/sau autoriti{ilor locale, astfel inc6t spitalele sd se poatd concentra pe fumizarea ingrijirilor actlte.

-+-

Managementul serviciilor medicale din Rominia


in Romdnia, dupd cel de al doilea rdzboi mondial p6nd in 1990,, sistemul de sindtate F fost unul de tlp Qemascko, finan{at gi controlat de stat, centralizat gi cu libertate de opliune limitati , dar accesibil pentru to.ti.
Procesul de reform{ al sistemului de s{ntrtate din Romf,nia a tnceput ln 1g90. Problemele sistemului de slnitate au fost analizAte gi s-au stabitit urmitoarele recomandiri : crearea unui fond nafional public de asigurdri de s5nitate independent, descentralizat gi care si se auto-administreze; crearea unor fonduri altemative private de asigurdri de sdndtate ; descentralizarea serviciilor de sdnltate ; mutarea accentului cdtre serviciile primare de sdnitate ; autonomia spitalelor in utilizarea resurselor ; '':ri crearea gi implementarea unui slstem de acreditare a furnizorilor de servicii de sdndtate, at6t pentru institu{ii cit gi pentru personal; Din 1994 a ?nceput trecerea spre un sistem de asigurdri sociale de sindtate mai descentralizat, pluralist, cu rela(ii contractuale intre fondurile de asigurdri gi furnizorii de servicii medicale.

,i ;ia; t

In prezent,

in

Romdnia, dreptul

la ocrotirea sdndtd{ii esfe

gara

ntat pin

Astfel, in ciuda cregterii cererii populaliei pentru serviciile de asistenti primar6, majoritatea fondurilor disponibile sunt directionate in continuare spre spitale. Obiectivul reformei sanitare este ca fonduille pentru spitale sd fie in jur de 50-55 o/o dar in realitate spitalele consumd in continuare mai mult de 65 o/o din totalul fondurilor alocate sindt5ti i.

Costitu{ie. La 1 ianuarie 1999 a intrat in vigoare Legea 14511997 privind Asigurdrile Sociale de SSniiate, principiite de func[ionare fiind cele concepute de Bismarck: solidaritate, libertatea de alegere a furnizorului de servicii, concurenla intre furnizorii de servicii de sdndtate, asigurarea calitS(ii serviciilor. respectarea pacientului gi garantarea confiden{ialit5fii actului medical. lmplementarea reformei sistemului de sdn6tate a cunoscut diferite ritmuri: inaintare, stagnare, regres, reveniri, reludri. Schimbdrile politice, consecutive alegerilor s-au reflectat gi in modul de implementare a reformei sistemului de slndtate. lnconsecventele in reforma sistemului de sinitate au condus spre actuala crizd a sistemului, cea mai ampl5 gi mai addnci crizd cunoscutd de sistemul de sdndtate din Rominia. Dupd aplicarea Legii de Asigurdri Sociale de Sdndtate, contribuliile la fondul asiguririlor de sdndtate au devenit principala sursd de finantare a sistemului sanitar. La aceasta se adaugtr taxe gi impozite generale care sunt alocate pentru sdnitate. Cu toate cd dupi introducerea acestui sistem, alocdrile au crescut fa{5 de perioada de la inceputul anilor 1990, sitemul de sdndtate a intrat intr-o stare de subfinan{are cronicd datoratd unor fluxuri finaciare inconstante gestionate necorespunzdtor gi uneori alocate altor domenii decAt cel sanitar,

-t -

t?

gi ai serviciilor de Examinarea catorva din ihdicatorii stdrii de sdndtate sdndfafea sandtate ne permite identificarea problemelor care caracterizeazd poputatiei Romdniei 9i starea sistemului sanitar'
Serviciile de nivel ter{iar --"'ln-.rori

rpit"r"l6iigi desfdqoari activitatea 30000 de medici-qi 100000 de este variabila de la o regiune la cadre medii. Dar distribu{ia acestor resurse umane paturi Ia 1000 de locuitori fald de alta. Ex. municipiul Bucureqti dispune de 10,28 mediape[ardcareestedeT,4patullal000delocuitori. performant"l" +iLrelor ?omanegti sunt mai scizute atat fala de Europa de a.paturilor se menfine Vest cfit gi fa[d de unele [dri est - errop"ne. Rata de..ocupare propo(iei intemiritor non-necesare la ra un nivel ridicat mai ates printr-o .reiter. a in spitale prin lipsa clasificdt'ii 2o-2sa/o. Aceasta duce la cregterea cheltuielilor pentru cronici' internarea unor Spili"[r'in rpit"r" cu paturi pdn1.ru acuti 9i Spitale asisten!5 post-spitaliceasci' cazurlmedico-so"Lr", fiirt" iniegrdrii cu serviciiie de 9i dotarea statul rom6n a investit sume considerabile pentru modemizarea fost ficute dotSrire au terhnicd a uno6pitrt", mai ares universitare. Nu intotdeauna au fost luate in calcul cheltuielile in func(ie de n"""tiiati ii nu intotdeauna aparaturii' suplimentare determinate de amortizarea sau intrelierea -bazat pe caz, DRG, poate imbunitS[i performanle Noul siste; ;; finafare m}suri adecvate de serviciilor spitaliceqti in condi{iile in care va fi corelat cu
.

spitalele

-,.

reorganizare.'

lngrijirile primare de sinitate 9i ambutatorii de specialitate 1 950 de locuitori La nivel nriionri lucreazi 1''t 0C0 de n':edici - 1 medic la milioane de care fumizeazh servicii medicale pentru o populalie de aprox 22 locuitori, consumSnd doar 8% ciin fondul destinat sdnitdtii' reformat' Din punct de vedere al orgarrizdrii in esenld acesi sector a fost de

Totugi calitatea serviciilor fumizate este relativ modestS' Echipamentul celelate dcmenii de diagnostic ai tratament este'aproape inexistent iar integrarea cu asisten{d medicald este vag5. in acest Una Oin expticaliile iosibile pentru fenomenele negative inregistrate o/o inten{ia reformei. sector o constitue subfinaniarea cronic e'. 8 fa(d de 15 % cat era locali de decizie in ceea ce O altd explicatie o constitue lipsa de implicare a factorilor privegte sus[inerea activitif i medicilor de familie'

Asistenla ambulatorie de specialitate se asigurS prin ambulatoriile spitalelor, centrele de diagnostic ai tratament gi cabinete medicale individuale ale medicilor specialigti, care iunclioneazl in mediul urban qi rural'
a fost Asisten{a cu medicamente: cheltuiala p9n1q:ery{ate per capita in Romdnia de maxim 37 $ USO in perioada tsba-2000. Din aceastS sumd 17 $ au fost dar in urma cheltuie[i pentru medicamente, fapt ce ne plaseaza in fa{a Albaniei

celorlalte liri euroPene. 20A2la"nivelul de Cheltuielile pentru medicamente a crescut an de an ajungAnd pentru familiile sdrace ponderea cheltuielilor cu medicamente 500 milioanb S uio. an poate insemna o povard destul de grea, aceasta in condiliilor in care in fiecare

il

*2'-

contributia personald a pacientului a crescut de la 2541o/a in 2000 la 35 yo in prezent. ln plus, ?n mediul rural, pe lSngd problema costurilor medicamentelor se constate o reducere a accesibilita$i la medicamente intrucAt numErul gi densitatea farmaciilor sunt deosebit de reduse. Resursele umane Nivelul asigurdrii populaliei cu medici este inferior mediei europene, distribufia este inegal6, ca gi distribu{ia resursele materiale. Matdistribu{ia se constat5 at6t in urban fa(5 de rural dar este inegald gi pe judete giregiuni, Ponderea cheltuielilor cu salariile personalului medico-sanitar raportate la totalul cheltuielilor sistemului d scdzut de la 60% in 1990 sub 40% in prezent. O stimulare financiari adecvat5 a personalului medical ar putea fi ?n mdsur5 si conducd gi la o cregtere a calitd{ii actului medical. Declinul economic dupd 1990 gi-a pus amprenta gi asupra stdrii de sdndtate a populaliei, Sdrdcia, poiarizarea sociaie, propo(ia m"re a popula[iei din mediul rural au influen{at nivelul sdndtdfii generale. Deciziile strategice inadecvate ?n reforma sEndtdfii au contribuit la amplificarea efectelor negative ale unei culturi sanitare precare a populaliei gi a unor factori comportamentali preexisten[i. Reforma de succes in sdndtate este condi[ionati de o bund cunoagtere nu doar a particularitdlilor locale ale sistemului sanitar ci gi a factorilor economici gi sociali a cdror amelioare. poate conduce la imbundtS{irea st6rii de sdn6tate a poputiliei. - Populatia in vdrstd de pesfe 60 de ani gipesle reprezinti 18,9 % din poputtia tirii = 4,2 miliaane, gi ponderea sa va cregte in viitor, concomitent cu cei de ,,vArsta a patra" - Ponderea persoanelor 0-19 anies.te de 25 o/o - Popula{ia intrc 20-64 de anieste de 56.1 %. Nevoile popula{iei de peste 60 de ani in consumul de servicii medicale este de 4 ori mai mare dec6t ale persoanelor tinere. Perspectiva est'e aparifia de probleme economice gi socio-sanitare grave gi trebuie si se giseascd o solufie fezabilS in viitor. Excedentul natural este negativ, din 1992, prin sctrderea nataliti(ii asociatd cu cregterea mortalit5fii generale. in mediul ruraltriiegte aproapeYz din pbplu[ia ldrii:4Z.io/a. Rata brutd a mortalitS{ii este de 1,65 ori mai mare in rural decit in urban, din motive de cregtere a gradului de imbdtr6nire a populaliei gi carenie in serviciile de

sdndtate. Asigurarea cu medici in mediut rural este micd: 58,2 medici la 100 000 locuitori, de aproape 5 ori mai micd dec6t rata medie de asigurare cu medici in urban: 301,4 medici la 100 000 locuitori. Zonele cele mai pufin acoperite cu medici sunt in mediul rural din zona de Nord gi Est a RomAniei. lnegaliti{ile teritoriale dar gi slaba calitate a serviciilor medicale este prin absenfa motivalieifinanciare gi a condi{iilor de via{d.

Fdrd amelioararea sistemului de sdnatate in mediul rural care 56 conducd la reducerea dezechilibrelor fald de mediul urban, este putin probabil _ ca pe termen mediu - nivelul general al stdrii de sdndtate in Rominia sE se imbunitdteascd.

-3 -

DMV (durata medie de via[{} este un indicator care reflectl ansambtul conditiilor economice, sociale, de mediu gi sanitare in care popula{ia trEieqte 9i i$i desfdgoard activitatea, fiind corelat cu produsul nalional brut pe cap de locuitor' Speranfa de viaft ta nagtere in Romfrnia este mai mici cu 4-5 an4fa{d de lirile v6st+uiopene gi cu 2 ani fa(d de media {drilor CEE Degi se inregistreazd o ugoard ameliorare in ultimii 3 ani, durata medie de viald este sub nivetul riajorit6fii fdrilbr europene, mai scdzutd la bdrba{i fa{d de femei: 67,6 ani fal6 de 74, 8 ani, 9i mai scdzutd ?n mediul rural' Mbrtalitatea infantila este indicatorul de sdndtate care exprimd in modul cel mai scddere a mortalitalii o fregnant nivelul de via{d al unei populalii. Este pe ugoard primele locuri la mortalitatea infa-ntile, in ultimii ani, dar Rominia se situeazd infantilS in Europa: 18,4 decese la 1 000 nEscuti vii' gi la mortalitaiea generale=eqi este in scidere, RomAnia se situeazd printre utti*ite i6ri europen-e, la acest capitol: 11 %o. in ultimite 3 decenii se constatd scdderea ponderii deceselor prin boli repiratorii gi boli infecto-contagioase in special la femei, cregterea deceselor prin tumori canceroase la tineri 9i sexul feminin, cregterea ponderii deceselor piin accidente ia birba{ii tineri gi a bolilor cardiovasculare la adultul tindr 9i v3rstnici. Modelut de mortalitate din Romlnia este dominat de bolile cardio-vasculare, fapt ce dovedegte slaba educage fa[6 de sindtate a populatiei, capaciti{ii slabe de interven[ie iapidd a sistemului, in special a celui de urgen[5, dar 9i faptul c5 factorii de risc ce le insolesc debuteazdin copildrie 9i vor afecta aceastd populalie ia v6i'std
adultd.

proiedeelor terapeutice noi farmacologice, chirurgicale, imunologice sau radiologice' be ar"menea, imbdtrAnirea, stressul, exigentele vietii zilnice 9i detenninisrnul factoritor genetici fac ca sdndtatea mintal5 sd constitue o problemd majord de sdnitate. Strrdcia ta nivetul comunittr(ilor gi gospod{riilor este unul din factorii importan{i care influen{eazi sdndtatea gi cregte cpnsumul medical potenlial qi real. SSrdcia se asociaz5 condi{iilor necorespunzitoare de igiend, malnutri$e, educa{ie generald 9i sanitari precar5, favorizeazd comportamente ddunitoare sinitSlii, cregte susceptibititatea fafd de boald Ei scade adresabilitatea la serviciile de sdndtate.

este dominati de o cregtere realS a bolilor cronice netrasmisibile, depistlrii lor intr-o nrlsuri mai mare gi prin introducerea tehnologiilor diagnostice modeme gi creqterii duratei de supravie(uire a bolilor ca urmare a
Morbiditatea

in Ronrinia,

Factorii compoftamentali principali care influenleazi negativ starea de s{n{tate: - prevalenta fumatului asociat cu tendin[a crescdtoare a cancerului bronho-

pulmonar la birba{i consumutde atcool, care situeaz5 Rominia pe locul2 in Europa (2002) consu,n ul de drogun care se extinde alarnrant in rAndul tinerilor.

Aceste tendinle exprimd neimplinirile din acliunile individuale gi colective privind educatia pentru sinltate gi promovarea sdnitSlii, nivelul scdzut de culturS, condiiiile nefavorabile de via{d gi fragilitatea psiho-socrald.

-4-

&

*avr'v,vi Ae LG;,gLgIr 6ewim'pn


,t

Pacientul este definit de legiuitor ca ftlnd percoana sanafoasa sau bolnaya care uti lizeaza servic ii le de sanatate.

Art. 34 din Constitutia Romaniei garanteaza dreptul cetateanului roman la


ocrotirea sanatatii, statul roman obligandu-se sa ia toate masufrle necesare pentru asig u rarea sa n atatii populatiei.

cr:ee*rza un cadru institutional @re are drept scop pacientului si a corpului medical cu drepturile pe care pacientul le are familiarizarea in cadrul sistemului de ingrijiri de sanatate, pentru a putea beneficia de ingrijiri de cea mai bUna calitate de care societatea dispune la un moment dat.

act normativ prin care se

tn acest sens, pentru a proteja cel mai important drept al omuJui, dreptul la o vigla sanatoasa, legiuitorul roman a adoptat Legea drepturilor pacientului nr. 4612003,

La adoptarea aceste legi au fost avute in vedere principiile pqntru promovarea drepturiior pacientilor in statete europene membre ale Orqanjza..tiei Mondiale a
Sanatatii.

Leae4
1.

sanitari de stat asistenla medicald; asistenla n"itn"i" de s_intrtate: ce sunt programele, atribu{iile Z. in realizar", piogr"rnelor, finanlarea programelor nafionale. . . cabinetul 3. Asistenla meJiiJi primar6:.iPS, medicul de famitie' asisten{ei de medicina Je familie, serviciile furnizate in cadrulpreventive' primare (intervenliid; nece.sitate de urgenfi, aclivitali curative, ingriiiii''ia dbmiciliu, paliative, consiliere, invSldmAnt' primare,

domeniile principale, principiile funcliile Sinitatea sin6tdlii puoi-,""; autoritilile.'de sin5tate publicS;.. inspeclia farmaceutici.

i!; ifii," ;fi#iA #,r gi publici:


u

oPna /'\"

ii.gi"*"

cercetare, ,up6rt1; rolul gi obligaliile asistenlei medicale medicari de urgenli gi de prim 4. sistemul nafion"t a"

"sistenla

piimului ajutor calificat; serviciile de urgenli reanimare " gii mrnicipiului Bucuregti; serviciile mobile de urgenfi,in.. caz de gi descarceraie (SMUitDI . asistenla de - urgen!6 accidente coteciive, calamitdli gi dezastre in faza prespitaliceasci 5. Asistenfa medicall comunitari: organizare '9i funclionare; " 9omaj, t"rlilijrii (nivet economic sub pragul sdriciei,aflate in nivel faze educalional sc5zut, dizabilitdti, boli cronice, boli to*inif", v6rsta a treia), obiectivele 9i acordarea serviciilor de asistenfi medicald comunitari'

privati "iuto'calificat:primul{ut.ordebazdgiprimulajutorcalificat ,!i"tun1a meOicari publicd de.urgent6, asistenla medicali J" ,rgdnli; acordarea asistenlei pubtice medicale gi tehnice de judelene

,rg"nia gi

6. Efectuarea prelevirii 9i transplantul de organe, fesuturi 9i

celule de originl umanl


donatorul, fesuluri

9i

celule de origind umand, transplantul,

in scop terapeutic: donarea

9i

finan!area 7. Soitatele: orqanizare si functionare, conducere' finanlare'


t?

8. Asigurrrile sociale de sindtate: obiective; asigurafii; drepturile 9i obligafiile asigurafilor; ser.vicii medicale suportate din ronout nalional unic de asigurdri sociale de sindtate; servicii medieale
dispozitive gi alte mij,loace terapeutice; servicii medicale de ingrijiri la domiciliu gi alte servicii speciale; servicii speciale care nu lunt suportate din fondul de asiguriri, asigurarea calitilii, evaluarea

profilactice; curative; medicamentele, materiale

sanitare,

9. Gardul european gi cardul nafionat de asigurlri sociate de

de servicii medicale; Bnan{area serviciilor, medicamentelor, utilizarea gi administrarea fondului; oryanizarea caselor de aslguriri de sindtate, atribuliile cAS; or$anele de conducere, serviciul med ical ; obl ig afiile CAS ; control ul.
furnizoritor
;

10. Aslguriri voluntare de slnitate: asiguriri suptimentare gi asiguriri complementare; contraclul de asigurare votuntar6; relafii furnizorilor de servicii medicale cu societi{ile de asiguriri 11. 12.
voluntare de

sinltate.

sinitate.

alcool.

Finanfarea unor cheltuieli de sinitate: taxa pe viciu : tutun

gi

13. Exercitarea profesiei de medic dentist, Organizarea gi funcfionarea GMD din R. 14. Exercitarea profesiei de farmacist, Organizarea gi funcfionarea CFR. 15. Rlspunderea civill a personaturui medicat gi a furnizorilor
farmacist, asistent medical, moaga; malpraxis-ul este eroarea profesionalS sivirgiti in exercitarea actului medicat sau medico-

GMR,

Exercitarea profesiei de medic, organizarea gi func{ionarea

de produse gi servicii medicate, sanitare si farmaceutice: ripunderea civili a personalului: medic, medic dentist,

procedura de stabilire a cazurilor de rispundere civild. 16.__infllnfarea, organlzarea gr func{lonarea gcolil Naftonale de Sinltate Pubtici gi Management Sanitar. 17. Medicamentul: ce este, domenii de aplicare, punere pe piali, testdri, medicamente homeopate, farmacovigilenfa, etichetaie, ambalare, clasificare.

farmaceulic, generatoare de prejudicii asupra pacientului, implicind rispunderea civird a personatutui meaicrl gi a furnizorului de produse gi servicii medicale sanitare gi farmaceutice; rdspundrea civird a furnizorilor de servicii; acordul pacientului informat, obligativitatea asiguririi asistenfei medicale

rf2-

LEGEA drepturilor pacientului nr' 46 din


CAPITOLUL l: DisPozitii gererale Art. 1 in sensul Prezentei legi: a) prin pacient se infetege persoana serviciile de sEnState;

2{ ianuarie 2003

sinitoas6 sau bolnavi care ulilizeazd


c71re

B) prin

aiscriminiii se intelege distinc$ a

situafii sirnilare

prsonale; ,"uloa"f", r"tiiliri"pt rnilor polttice sau a*ipatie'i medicare, serviciire comunitare si c) prin ingrijiri a"'Laliaiit ie irntliegt."*i"iit"
serviciile @nexe acttllui' rnedicat;

p" i"urasei, ser,,rlri, viistei, apartenenlei etnice' originii nalionale

se face intre prsoane aflate in

d)prinintervenliemedicallseintelegeorice.exarninare'tratamentsaualtact ori de reabilitare;

ai.gnostic preventiv, terapeutic medical in scop i*t"rr$ ingrilifie acordate unui pacient cu mijloacele e) prin ingrijiri t"r-i""rr" "" este posibirS imbunitalirea prognozei de tratarnent disponibite, atunci can--o nu-mai si in$ijirile acordatein apropierea decesului' fatate a strrii Afi..2 care societatea pacienlii au dreptur ra ingrijiri nredicare de cea mai inarta caritate de finaneiare si rnateriale' dispune, in conformitate cu resursele urnaRer

i"

d";;;E:'pt**

Art.3 Pacientut are drcptul

discriminare

de a

fi

rcspec-tat

ca persoani umani' firi nici


l

Art. 4 -!-::r^ medicale disponibile, pacientur are dreptur de a fi informat cr: privire ra serviciire -^-r:^. precum si la rnodul de a le utiliza'

r-----CAPIToLULII:Dreptulpacientuluilainformaliamedicali

iuinizoritordeseruiciidesiFdt?te' f,_ ^ s.3^rarmal asupra ronrrrirnr si obiceiurilor r pe 6F,rrr' requlitor

fil J*,*tur
Art. 6

are dreptur

o:

tI

informat asupra identititii si statuturui orofesionar

ar

: {-t{:rmat

Pacientr.rt are drePtul de a fi !

Art,7

informat in cazul in care pacientur are dreptur de a decide daci mai doreste si fie i-ar cauza suferin[5. informaliile pr"=*i"t" de catle medic Art. B pacientului intr-un limbai respectuos' clar' cu lnformaliile se aduc la cunostinld in cazulE care.-e.pacientul nu slnoaste minimalizarea terminotogiei de rp""irrit"ie; in llmba matema ori in limba pe romina,, informaliile i se aouc i" "'io"tin!i limba va cSuta o alti formS de comunicare' care o cunoaste sau, dupS caz, se

*;t h p

Art

spitalizirii

Pacientul are dreptul si solicite si s5.primeascf;, Ia extemare, un rezumat scris al inv.estig_a[iilor, diagnosticttlui, tratamentului si ingrijirilor acordate pe perioada

CAPITOLUL lll: Consinrftrmtntut pacientului privind interventia medicali Art. 13 Pacientul are dreptul sI refuzq satl sI opreascl o interventie medicala asumAndu-si, ?n scris, rEspunderea pentru decizia opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului.

sa-

in

Art. 15

de urgen[a, personalul medical are dreptul exprimare anterioari a voinlei acestuia.

14 CAnd pacientul nu ?si poate erprirna voin,ta, dar este

{rt.

si

necesari o interven{ie medicald deduca acordul paaieutului dintr-o -

':i"'

cazul

in care pacientut necesitl ,tj

i:.,i' (1) in cazul in care fumizorii de servicij medigg]$ Fg0glder6 cl intervenfia este irn interesul pacientului, iar reprezentantut leg?pr[6jlJ..#:"!E isi dea consimlimantu sE consimfimdntul,

infelegere. Ad.1i

consim[Smlntul reprezentankrlui legal nu mai este necesar; Art. -:,1." in cazul in care se cere consimfdmantul reprezentantului lggat, pacientul trebuie s5 tJa-plcitatea fie implicat in procesul de tuare a deciziei atit lui de

intervenlie, medicatr

de

urgen!&,

16

"ii
='

ti,fi6

(2) Comisia de arbitraj este constituiti


spitale sidin 2 medici pentru pacien[ii din

Art.

18

...'.

Aft. 'l Y -5, .:*..' ' ConStmjimintul pacientului este oU!,9glg.q.g- !n cazul participirii safe in inv5lam6ntut rnedical clinic sila cer,cetarea stiintffii'Nu pot fi folosite pentru rercetare stiinlitice persoanele care nu sunt capabile fffiCiprime voinla, cr.r excap{ia obfinerii consim[ImAntului. de la reprezenli$Hl l"grl si dacl cercetirrea este fdcutd si ?n interesul .1:.,,::ii.:'r:'r:'r Art. 20

pacientului.

-4

CAPITOLUL lV: Dreptul pacientului

la confidenfialitatea informafiilor si viafa privati

4r1.21 Toate informafiile privind starea pacientului, rezultatele investigafiilor, diagnosticul, prognosticttl, tratamentttf, dateb personale sunt eonfide{iale Jnil1. decesul acestuia. "iorpE

411..22

lnforma[iile cu carcter confden{ial pt fi furnizate numai in cazui in care pacientul consimfimintul explicit sau daci legea o cere in mod '.ri.di p-fi.24 "*pi"r.
Art. 25 (1) ot'i'ce amestec in viafa privati, familiali a pacientului este interzis

cAPlroLUL v. Drepturile pacienturui in domeniul reproducerii Art.26


Art.27 Pacientul are dreptul la informafii, educafie si servicii necesare dezvoltdrii unei vieti sexuale normale si sdnitifii reproducerii. fEri nici o discriminare. Art. 28 (1) Dreptul femeii de a hotiri dac6 si aib5 sau nu copii este garantat, cu exceplia cazului previzut la art.26. (2) Pacientul, prin seruiciile de sindtate, are dreptul sd aleagi cele mai sigure metodeprivind s6ndtatea reproducerii. (3) Orice pacient ai-e dreptul la metocle de planificare familialS eficiente si lipsite de

riscuri.

CAPITOLUL Vt: Drepturile pacientutui ta tratament si Art. 29


(1)

ingrijiri medicale
face

zile de la data irstririi in vigoare a prezentei legi si se aduc la cunostin{a publicului. Art. 30 (1) lnterven{iile rnedicale asupra pacientului se pot efectua numai daci existd condiliile de dotare;neoesare si personal acreditat. (2) Se excepteazd de la prevederile alin. (1) cazurile de urgen{i apirute in situa{ii extreme. Art. 31 Pacientut arg dreptut Ia inqriiiri terminale pentru a outea muri in demnitate.
CAPITOLUL Vll: Sanctiuni Art 37

(2) Criteriite medizle privind sel6ctarea pacienlilor pentru anumite tipuri de tratament se elaboreazi de citre Ministerul Sindtifii si Familieiin termen de 30 de

*5JI

a mnfiden{ialititii datelor despre ale rnedical, preqym si a bebrlalte drepturi oacient si a confidentiaiit4ii a6Uui caz, rdspunderea disciplinar6' oacientului prevdzute in prezent" p"*Ira' *t*prm prevederitor lesale'
Nerespectarea de

citre

qe-rygnar.ulmedico-sanitar

5#;;";, J; il;;

la;]f.fr' irit
"l "

De asemenea , art. 3g c*n Legea nr. orevede obligatia cetatenlloi t"m"oi ieritoriul Romaniei de:

g5/2006 prMnd refornp in domeniur sanatatii oricaror alte percoane aflate pe


1

-asesuPuRemasurilordeprevenlre,s.igo-lbatereabolilortransmisibile' de igiena sl sanatate publica,

_ de ,"=p"Jt iniocmai noi.tl" si a - de " oferi informatiile solicitate institulrea conditiilor pentru _ de a "i"riiit"-privind pentru promovarea sanatatii individului si a
"pli""'m."rrir. prevenire, i,oolnavirilor si
PoPulatiei-

asigurati te au inlirt"."r ."ii'ffioi o"ri"nti" de drepturile confertte prin [ege:

enumera oBLIGATIILE pe care pacientii asemenea, art. 219 din aceeasi lege De sociale de sanaEte pentru a putea

de famitie; a)sa se inscie pe tista unui medic

b)sa

anunte medicut sanatate;

de famitie ori de

cate ori

awr modifiari in

starea lor de

c)saseprezintetaantroateteprofitadicesipeiodiestabititeprinantractul.cadru; de famitie sr casa de asigurai asupra d)sa anunte in termen de 15 zite medicur ra incadrarea lor intrmodifrcariror datetor de identitate o anumita categorie de asigurati;

saiL

modifrcaritor referitoare

indiatiite mdicului; e)sa respe cte cu strictete tratamentut si

}sa

aiba o

anduita civitizata fata de

personalut

nitar;

g)sa achite contributia datorata fondutui'si


stabitite Pri n contractul+adru ;

suma reprezentand

aplata' in conditiile
:

h)sa

prezinte furnizoritor calitatea de asigurat-

de servicii rnediare

docurnentere iustifieative care atesta

pentru anumite situatii, regiuitorur roman a tinut seama de gravitatea consecintelor pentru care a incadrat ca si infractiuni incarcarii uno, oliigriii'ii pao.r,titor, fapt venerica si transmitere a faptele de zaoainiJre a comoaterii ooiitor, di contaminare de la tratamentul medical' sindromului imunodeficitar dobandit si de sustragere

penal, infractiunea de zadamicire a cornbaterii rn sensur prevederiror codurui masurilor privitoare la bolilor, pr"r"rri" ae a,t 308, conita in nerespectarea ca urmare raspandirea prevenirea ,"u **naterea bolitor molipsitoare, daca a avut

-r lo *

unei boli, si se pedepseste cu incfiisoare de la o luna la doi ani sau cu amenda.

lar infractiunea de contaminare venerica si transmitere a sindromului imunodeficitar dobandit, reglementata de art 309, onsta in transmiterea unei
boli venerice sau a sindrornului imunodeficitar dobandrt prin ac't sexual, de orice natura, cLt o persoana de sex dlferit sau de acelasi sex slu prin acte de perversiune sexuala de catre o persoana care stie ca sufera de o asemenea boala, pedeapsa stabilita de legiuitor fiind inchisoarea de la unu la cinci ani in cazul contaminarii venerice si inchisoarea de la cinci la cincisprezece ani in eaul transmiterii SIDA. Ca si masura de sigunanta, alin. 3 al art. 309 instituie obligarea inculpatului la tratament medical, masura ce trebuie luata in mod inperativ de catre instanta de judecata, sustragerea de la executarea acestei masuri de siguranta constituind o infactiune pedepsita cu inchisoarea de la trei luni la un an sau e, amenda. Chiar daca in Legea nr.46f2003 nu exista un capitol distinct privitor la obligatiile pacientilor, acestia trebuie sa aiba tot timpul in vedere un principiu consacrat de art.

57 din legea fundamentala a Romaniei, constand in aceea ca atat cetatenii romani, caf si cetatenii straini si apatrizii trebuie sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce drepturile si libertatile celorlalti, deci fara a cornite un abuz de drept. Prin urmare, pacientul

trebuie sa iti exercite drepturile conferite de lege de o asemenea maniera incat sa se mentina un echitibru intre drepturile aeestuia si obligatlile sale fata de corpul medical si fata de ceilalti semeni ai sai, pentru ca nurnai astfel sistemul de sanatate poate functiona in mod corect in societatea romaneasca, iar pacientul se poate bucura intradevar de drepturile sale.

DREPTURILE ASIGURATULUI
Sistemul de AsigurSri de S6nitate din Rominia reprezint6 principalul sistem de finanlare a-ocrotirii s5n5t6[ii populafiei, care asigura accesul la.'un pachet de servicii de baza pentru asigurati ce cuprinde servicii medicale, servicii de ingrijire a sanatatii,medicamente,ma1erialesanitaresidispoltivemedicale.

in sistemul de asigur5ri sociale de s6n5tate, drepturile pacienfit,of funt:

1. Se aleag6 liber medicului de familie, medicr:lui specialisl din ambulatoriu,


unitatea ipitaliceascd, precum sa se asigure.

si

casa de asigurari de san'qtgtg la care doregte

2. Sa se inscrie pe lista unui medic de familie evaluat pgfrlYit lggii, suport6nd


3.

4.
5.

cheltuielile de transport daca optiunea este pentru un medic din alt-ilggplitate. Sa schimbe medicul de familie ales dupa expirarea a cel putin e- Dni .dg la data ' ::-: inscrierii pe tistele Sa beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiafg SQ0itare si dispozitive medicale din pachetul de bazi in mod echitabilgi 1eO]s,+l$jqelolY . putin un @ntrol periodic in fiecare an suportgt diQ fendul de Sa efectu eze asigurari sociale de sanatate

acestuia.

el

*7-

6'

Sd beneficieze de servicii de asisten{i rnedicali preventiva gi de promovare a sdnit6{il, curn ar fi: monitonzarea evolutiel sarcinii si lauziei, indiferent de statulul de asigurat alfemeii

urmarirea dezvoltarii fizicesi psihornotorii a sr.rgarului si copilului. controale periodice in.vederea depistarii boliior o poilrea consecinte majore in morbiditate si mortalitate. servicii medicale din cachuf prograrnului de imunizari. servicii medicale stornatologice preventlve trimestnie, pep,tru copiii p6n6 la varsta de 18 ani, $ semesfia/e, pentru tinerti in varsia'JJi" r a 5"; la 26 de ani, dac5 sunt elevi, studenli, ;i A; nu realizeaz1 venituri din munca. "*ni"i

ilii"

g?ffi iiJi,trf"i#fl:*fl$AffS j:?jH,;":ff

asistenta stomatglogica-11. Sa beneficieze de-tratament g=ioi"irpeutic si de recuperare'12' Sa benefieseze de dispozitive medicale si atte *"t"ii"r" specifice.13. sa beneficieze dg si ingriiiri medicate n-aornicitiu.la. "g*,gii confidentialitatea datelor, in speciit.in eea e priveste diagnosticul G" ,. garanteze si sa fie informat in cazud-tr:akmentelor medicale,frs. sa r" i-rrro*"i"r tratamentul. 1s. pufin o dat5 de an, prin casa de asigurdri evidenfa cdreia ; ;fla--"rrpr" serviciitor tig*sfmdtate.in

Sa beneficieze de servicii medieale in anrbulatorfu (oferite de medicul de familie si medicul de specialitate) si spitale af,late in relatii contractuale cu o""1" de asigurari.g sa beneficieze de medicamente cu si fara mntributie personata .g. sa beneficieze de servicii medicale de urgenta sitransport sanitar.10. Sa benefcieze de unete servicii de
7

'

ij*ni#;:sl"obnenciezede

Fumizorii de seruicii-medi@6:''ii-g,9lu"fia sd infarmeze asupra seruiciitor medicate de care beneficiazd pacienfii"lii sunt supoiate din fondut asigurdilor sociate de sdndtate (pachetut ae Oaiel*t-..;r,

*4 i.l

tuenumrlE

PRTMIRE DE sAruArare $Ps)


i,r.,:;;r.,,1

DEFINITIE.'sunt ingrijiri sanitare esen{iale, bazate pe metode gi tehnologii practice, pertinente din punct de vedere gtiin{ific Ai acceptabile din punct de vedere social, f5cute si fie accesibile in rnod universal indivizilor gi familiilor din comunitate, prin totala lor participare, gi la un cost pe care comunitatea gi fara pot sI giJ permiti si il men{in5 in fiecare stadiu al dezvalt5rii lor, in sprijinul increderii in sine gi al autodetermindrii .

ips:

formeazd o parte integrantd a sistemului de sdndtate gi de fapt reprezinti funclia centrald a acestuia; sunt parte integrant5 gi a dezvoltirii globale sociale gi economice a comunit5lii; rcprezintd primut nivel at contactului dintre indivizi. familie si comunitate cu sistemul de sinitate national: incearcd si apropie pe cit posibil activitatea din domeniul s5ndtS[ii de mediul de via{E gi de munci al oamenlilor, contituind primul element al unui proces continuu de ingrijire a sdndtifii.

Principii care stau la bazaiPS:

familie care poate depista mai ugor factorii de risc: asigur! ingrijirea bolnavilor cronici la domiciliu. ..r. tehnologie corepunzdtoare accptatS, eficientd din punct de vedere al costului, ieftini gi disponibilS pe plan local. {. abordarea multisectorialS - integrarea se face prin servicii sociale gi ONG-uri; cuprinde activit5li ce se ocupd de nutrilie, educa[ie, cqnditii de locuit, api

* distribu{ia echitabil5 - serviciile de s5ndtate sd fie in mod egal accesibile in urbanlrural, bogafi/s draa; * implicarea comunitSfii - participarea activ5 la deciziile ce privesc propria sindtate, implicarea fiecErui individ la promovarea propriei sinitdfi; {. concentrarea asupra activitSlii de prevenlie - rol important al medicului de -

potabili etc.
fPS

caracteristici :
.rt'

1. Reflectd gi rezult5 din condi{iile economice gi caractqfisticile socio-culturale gi politice ale lirii gi comunitd[ii sale gi se bazeazd pe aplieeree rezultatelor relevante ale serviciilor de cercetare social5, biomedical5 gi'gqllitard gi pe
experienla din domeniul s5nitSlii

publice.

'

.,.:

2.

Cuprind principalele probleme legate de sdndtate in cadrut nmunif[f!!,furniz6nd servicii de promovare, preventive, curative gi de recuperare coresPqnu{toare.

t!

3. iPS inctud ca gi componente

de bazi ; educatia pentru problemele predominante de srnitate; promovarea unei alimentafii corecte; asigurarea cu api potabit5 ln cantitate adecvati gi de calitate ; sanitafia de bazd: ingrijirile acordate mameigi copitului, inclusiv planning familial; q, imunizarea impotriva bolilor infec{ioase prevenirea gicontrolul boli{or endemice dinzoni; tratament adecvat pentru bolile curente gi v5t5mirilor; asigurarea cu medicamente esenfiale.

majore;

4. iPS irnplic6

in afarl de sectorul sanitar toate sec-toarefe legate de acesta gi 1'J::::*,_o^":,r:r,i'1,-illi:l?1":ic3mq1it3re,,inspecialagddr[r*-z".rchnia


gi alte

sectoare gi cer un efort coordonat din partea tuturor accestor sectoare.

5.

99r 9i promoveazd din partea tuturor indivizilor gi a comunit5tii o autodeterminare gi participarea la planificarea, organizaiea, S] oontrolut fPS, utiiizfuo maxirnum resursele diJponibile io."t", na(ionale precum gi alte resurse'itsponiblle.

i,9

,oiaiiii]i

6.

7.

.a

j{i

-0.(,