Viaa lui Aristotel Unul dintre cei mai mari filozofi care au existat , Aristotel , s-a nscut n oraul

Stagira din peninsula Chalcis n anul 384 . Hr. . Tatl su , medicul Nicomah , venise mpreun cu familia sa n Chalcis , din Mesenia , n secolul VIII sau VII . Hr. . Nicomah nu era doar un simplu medic , ci un om cu carte , care a scris chiar dou lucrri literare . Evident , viitorul micului Aristotel a fost influenat i de tatl su , care l-a iniiat n arta medical , fiind , desigur, deosebit de destoinic , de vreme ce a fost medic regal la curtea macedonean . Mama sa , Phaetis , era din Stagira , lucru ce a fost demonstrat i prin retragerea lui Aristotel , cnd a fost ncolit de dumanii si politici , pe o proprietate din Stagira , motenire matern . Dei Stagira , oraul natal al lui Aristotel , era pe grani cu regatul mecedonean , el nu a fost semigrec aa cum au crezut o vreme unii autori. Aristotel , pleac din Stagira la vrsta de 17 ani , pn atunci fiind sub instruirea tatlui su i la curtea regal (pn la 15 ani) i sub directa ndrumare a lui Proxenos , dup pilda prinilor si . La 18 ani Aristotel sosete la vestita Academie atenian unde l-a avut ca profesor pe Platon . Spre surprinderea lui , afl c acesta a fugit din cetate ca s scape de suprarea tiranului Denys cel Tnr . Aristotel va fi dezamgit de aceast veste , care-i amna ntlnirea cu gloria filozofic de atunci , i lng cel care atepta nerbdtor s se desvreasc . Deocamdat , cum am zis , conductorul Academiei nu se afla n cetate , dar Aristotel e decis s-l atepte . Aceti trei ani , ct rectorul Academiei i va consuma iluziile politice

don quijoteti , ncercnd din nou s conving fr succes conductorii Syracuzei de valabilitatea ideilor sale despre statul ideal , i vor folosi lui Aristotel s se pregteasc temeinic pentru a se ridica la nivelul teoretic al comunitii filozofice n care intrase . Cu banii pe care-i avea a descoperit destul de uor c negustorii atenieni erau pricepui i n valorificarea manuscriselor filozofice ori tiinifice . Acestea constituiau n acel moment pentru el marfa cea mai de pre pe care o avea Atena , i n achiziionarea ei nu i-a cruat cu nimic avutul . Noul care nsemnase geneza filozofiei n Grecia apruse pe coastele Asiei Mici , n Ionia , la interseciile drumurilor comerciale care legau Orientul de bazinul mediteranean , n cetile nfloritoare cum erau Foceea , Milet , Efes , frmntate de micri sociale care se reflectau , inevitabil , i n diversitatea poziiile filozofice . Caracterul materialist al primei filozofii greceti nu i-a putut scpa lui Aristotel . Din ceea ce s-a spus i din doctrinele filozofilor cu care am conferit , iat deci ceea ce am cules : pe de o parte , cei mai vechi filozofi consider principiul ca fiind corporal (cci apa i focul i elementele analoge sunt corpuri) la unii acest principiu corporal e unic , la alii el este multiplu , ns i unii , i alii l concep ca fiind de natura materiei .(Metafizica , Tricot , pag. 27) Opera scris n vremea aceasta poart anumite caracteristici i reflect gradul de pregtire , influenele i strduinele de orientare ale tnrului filozof . Aristotel scrie cu nflcrare , mai ales dialoguri (precum se vede , nvcelul accepta i imita tehnica de compoziie a maestrului , fr s-l poat ajunge ns nici n strlucirea artistic a expresiei , nici n adncimea ideilor ). S zicem ns c deocamdat , n Academie , filozoful nostru e nc tnr i pasionat cercetarea teoretic , absorbit mai presus de orice exactitate i adevr , de evidena raional a ntemeierii concluziilor i

de oglindirea ntocmai a faptelor . Aristotel se cstorete cu Pythia , cu care a dus o via linitit i afectuoas . Filozoful a avut din aceast cstorie o copil care purta numele mamei i pe care , cnd i ntocmete testamentul , o destineaz ca soie lui Nicanor , fiul lui Proxenos , primul su tutore-educator. Pythia , soia , a murit , probabil imediat dup ntoarcerea lui Aristotel la Atena , n 335 . Hr. sau , eventual , n timpul vreunei cltorii n aceast cetate . Asta se deduce din testamentul lui n care stabilete ca osemintele primei soii s fie aezate n acelai mormnt cu ale sale , ceea ce poate s nsemne c ele se aflau undeva n preajma Atenei , deoarece aducerea lor din ndeprtata Macedonie sau din alt parte nu putea fi uor de ndeplinit. Teoretic , Aristotel s-a ndeprtat i mai mult de Platon , cutndu-i propriul su drum filozofic , adncind cercetrile tiinifice i lund poziie critic i mai accentuat fa de doctrina ideilor. n calmul acestor preocupri tiinifice , mbinate cu tihna unei familii n care i-a gsit toat mulumirea omenete posibil , cci fericirea adevrat o gusta n contemplarea teoretic , l-a gsit pe Aristotel chemarea regelui Filip al Macedoniei , care dorea s-l aib dascl i educator fiului su Alexandru , atunci n vrst de abia treisprezece ani . Se deschide astfel o nou perioad , de aproximativ un deceniu , n care evenimentul cel mai de seam , rmas legendar n istorie prin faima celor doi actori principali ai si , a fost activitatea de instruire i educare a lui Alexandru care n curnd avea s fie cel Mare , unul din cei mai ntreprinztori i temerari rzboinici ai istoriei . Asupra sfritului lui Aristotel au existat iari felurite versiuni printre autorii vechi. Unii spuneau c s-ar fi otrvit de teama continurii unui proces , n care , dei el era ntemeietorul logicii , nu se putea apra deoarece

nici nu era ascultat de ctre instan ; alii , c s-ar fi aruncat n canalul Eurit care separ Eubeea de restul Greciei , diperat c nu poate s explice mareele , fenomen foarte sensibil n acest punct al Mediteranei , iar alii , care sunt cei mai de crezut afirm c ar fi murit normal , de o boal de care suferise toat viaa . Deci , n opinia mea , Aristotel este ntemeietorul de necontestat al logicii care a fost din totdeauna modelul demn de urmat al oamenilor care gndesc i se exprim logic sau a celor care doreau s devin astfel de oameni.

Fizica aristotelica
Aristotel este parintele stiintelor naturii, carora el le-a inchinat cele mai multe dintre lucrarile sale. Ca intemeietorul stiintelor naturii, Aristotel a fost singura autoritate in acest domeniu timp de 18 veacuri. Desigur, stiinta lui enciclopedica are multe lacune si multe erori, aceasta din pricina metodei gresite si mai

ales din pricina ca el se fundamenteaza de cele mai multe ori pe credintele populare. Dar Aristotel a fost miscat de o nazuinta fierbinte de a descoperi adevarul si de o neistovita tendinta de a intinde stiinta-cat mai departe in imperiul naturii. Asa se face ca Aristotel a reusit, cu mijloacele precare pe care el le avea la dispozitie, sa intemeieze o serie de stiinte. 1) Fizica. Aristotel afirma ca naturii ii apartine tot ceea ce are materia in sine cat si schimbarea starii acesteia. Stiinta despre natura este teoria despre miscare. Miscarea este, dupa Aristotel, de trei feluri : a) schimbarea spatiala sau de loc; b) schimbarea calitativa sau materiala; c) schimbarea cantitativa . In limbajul modern primul fel de schimbare constituie temeiul mecanicii, al doilea al chimiei, iar al treilea al fenomenelor organice. Interesant este ca Aristotel n-a avut nici o intelegere pentru mecanica si matematica. Dimpotriva, el a combatut vehement atat teoria pitagoreica despre numere cat si speculatiile matematice ale lui Platon. Filozofia lui despre natura se fundamenteaza pe metafizica sa si pe viziunea sa teleologica despre evolutia lumii. Intreaga natura este o uriasa unitate ordonata in vederea unui scop ultim de "Primul miscator", asa ca temeiul acesteia nu este de natura mecanica ci teleologica, el este un scop sau cauza finala. Din aceasta cauza fiecare aparitie a naturii presupune : a) cele patru principii metafizice : materie, forma, cauza si scop - care pot fi insa reduse la materie si forma - si b) miscare, spatiu si timp. Dar oricat de interesanta este aceasta teorie despre lucruri, ea a constituit totusi o piedica in caleafundamentarii stiintelor naturii pe temeiuri matematice si pe o explicare cauzala. Din aceasta pricina, fizica, bunaoara, nu s-a putut dezvolta, ca o stiinta independenta, decat la sfarsitul evului mediu, cand a apus autoritatea lui Aristotel. Meritul mare al lui Aristotel nu consta in domeniul fizicii teoretice, in care el se afla mult in urma lui Democrit, ci in descrierea naturii, mai ales a celei organice. Pentru Aristotel, lumea exista din vesnicie. Din aceasta pricina nu se poate lamuri producerea si inceputurile ei, ci numai structurarea acesteia. Aristotel afirma ca partea cea mai desavarsita a universului este spatiul ceresc plin de eter, a carui miscare circulara este produsa de catre divinitate. Acestuia ii apartine lumea astrelor fixe ce este dirijata de spirite insufletite si rationale. Mai jos decat acestea se afla sfera planetelor - inclusiv luna si soarele - iar mai jos se afla lumea "sublunara" a trecatorului si a nedesavarsitului, globul nostru pamantesc, ce formeaza centrul universului. Pamantul este cel mai indepartat de "Primul Miscator" : de Divinitate. El este constituit din patru elemente : foc, aer, apa si pamant, din amestecul carora se produc lucrurile din lume. 2) Biologia. Din aceste elemente se formeaza mai intai partile organismului, de ex. oasele si carnea animalelor, apoi din acestea partile ce nu sunt la fel: fata, mainile cu partile lor interioare. Animalele inferioare s-au nascut din noroi, iar cele superioare din animale de acelasi fel. Animalele nevertebrate si lipsite de sange sunt inferioare celor vertebrate si cu sange. In ierarhea organicului, ce progreseaza spre o desavarsire din ce in ce mai mare, inferiorul se afla in slujba a ceea ce este superior ca de ex. plantele in slujba animalelor,

animalele in slujba omului. Femininul este mai putin desavarsit decat masculinul: cel dintai se ra porta la cel de al doilea ca materia fata de forma. Peste tot se face simtita teleologia pentru a culmina in conceptul de organism. Aristotel recunoaste ca forma cea mai desavarsita ce s-a realizat pe pamant este omul si anume barbatul: acesta este scopul ultim al naturii.