Baze legislative din sistemul de invatamant din Romania.

Legea nvmntului stipuleaz la art. 5 alineat (1) c: Cetenii Romniei au drepturi egale de acces la toate nivelurile i formele de nvmnt, indiferent de condiia social i material, de sex, ras, naionalitate, apartenena politic sau religioas. Sistemul naional de educaie este constituit din ansamblul unitilor i instituiilor de nvmnt de diferite tipuri, niveluri i forme de organizare a activitii de instruire i educare. Acesta cuprinde uniti i instituii de stat i particulare. nvmntul este organizat pe niveluri, asigurnd coerena i continuitatea instruirii i educaiei.

Sistemul naional de nvmnt are urmtoarea structur: 1. nvmnt precolar: se organizeaz pentru copii n vrsta de 36/7 ani, n grdinie de copii cu program normal, prelungit i sptmnal: grupa mic; grupa mijlocie; grupa mare; an pregtitor pentru coal.

2. nvmnt general obligatoriu, cu durata de opt ani: primar (clasele I-IV); nvmnt secundar inferior gimnaziu (clasele V-VIII/IX).

3. nvmntul secundar superior: liceu, cu clasele IX/X-XII /XIII, nvmntul profesional anii I-II/III.

4. nvmnt postliceal de diferite profiluri. 5. nvmnt superior: de scurt durat / colegii, de lung durat, postuniversitar.

6.Educaie permanent.

Noua lege a educatiei: La terminarea ciclului obligatoriu elevii vor da un examen transcurricular n urma cruia vor obine o certificare a unui anumit nivel de competen. i la sfritul ciclului liceal va exista un astfel de examen la nivel naional. Admiterea la liceu se va face pe baza unui portofoliu educaional. Bacalaureatul va avea 3 probe scrise. Clasa pregtitoare va fi introdus n nvmntul obligatoriu ncepnd de la vrsta de 6 ani mplinii iar terminarea nvmntului obligatoriu a fost fixat la 16 ani. Fixarea vrstei de 16 ani pentru terminarea nvmntului obligatoriu a fost introdus n lege ca o msur de a diminua abandonul colar (mai ales n mediul rural) dar i pentru c, de la 16 ani, este legal ca o persoan s munceasc. Trecerea clasei a IX a la gimnaziu se va face ntr-o perioad de 2-3 ani.

Curriculumul va urmri formarea de competene i nu memorarea mecanic iar evalurile vor fi gndite ca un proces de remediere i nu doar ca o constatare a unei stri de fapt. Evaluarea transcurricular prevzut la final de ciclu urmrete s mute accentul de pe materiile la care se dau examene ctre toate celelalte materii prevzute n programa colar. Actuala program va fi redus cu 25% i 25% din timpul alocat predrii unei discipline va fi la dispoziia profesorului i acesta va decide n legtur cu utilizarea lui. Aceast ultim prevedere a fost introdus tocmai pentru ca profesorul s-i poat adapta predarea n funcie de caracteristicile copilului, clasei, etc.

Numrul maxim de ore pe sptmn pentru elevi va fi redus: La nvmntul primar de la o medie de 25 de ore pe sptmn la o medie de 20 de ore pe sptmn; La nvmntul gimnazial de la o medie de 30 de ore pe sptmn la o medie de 25 de ore pe sptmn; Numrul de ore pe sptmn va fi redus i n nvmntul liceal dar fr precizri foarte clare;

Reducerea numrului de ore pe sptmn pentru elevi va fi corelat cu introducerea programului coal dup coal. Elevul va rmne la coal pentru a-i pregti temele pentru a doua zi iar cadrele didactice care predau n coal vor fi cele care vor asigura programul coal dup coal. Prinii vor semna un contract cu instituia de nvmnt. Pentru chiul, printele poate plti amenzi ntre 100 i 1.000 de lei sau poate fi pus s munceasc n folosul comunitii.

Consiliul de administraie al colii va fi compus din: o treime cadre didactice o treime prini o treime reprezentani ai comunitii locale iar directorul va fi ales de consiliul de administraie directorul va conduce coala mpreun cu consiliul de administraie. Educatorii i nvtorii din coli vor fi nlocuii de profesori. Pentru aceasta va fi nevoie de ase ani de studiu. Profesorii vor face un an de stagiu obligatoriu. De asemenea, examenul de titularizare dispare. Adic titularizarea n nvmnt este nlocuit cu titularizarea pe post. Cadrele didactice vor finaliza studiile cu examen de licen dup care vor urma un master didactic.

Alternativele educationale reprezinta variante de organizare scolara, care propun modificari ale anumitor aspecte legate de formele oficiale de organizare a activitatii instructiv-educativeIn cadrul sistemului de invatamant din Romania, prin initiativele realizate la nivel central, teritorial si local, dupa 1990, sunt institutionalizate urmatoarele alternative educationale, aplicabile in invatamantul preprimar si primar, cu deschideri spre invatamantul secundar: Waldorf, Montessori, Step by step.

STEP-BY-STEP

Programul Step by Step promoveaza modele educationale centrate pe elev, educatia individuala si sustine necesitatea de a-l face pe copil constient ca tot ce se intampla in viata este interdependent. De asemenea, el pune accent pe colaborarea scolii cu familiile elevilor, pe implicarea parintilor acestora in conceperea si organizarea activitatilor din scoala.

Activitatile didactice se bazeaza pe munca in grupuri si isi propun sa ii invete pe copii sa isi dezvolte un simt al identitatii si pretuirii de sine, sa coopereze, sa se respecte unii pe altii si sa se integreze in comunitatea elevilor. Modalitatile de lucru pe grupuri alterneaza, atat datorita modului de dispunere a mobilierului, cat si metodelor aplicate, care reclama organizarea elevilor in formatii de lucru de diferite marimi.

MONTESSORI

Educatia Montessori, in viziunea celei care a fundamentat-o dr. Maria Montessori, isi propune sa invete copilul sa gandeasca si sa actioneze independent, intr-o maniera responsabila.

Filosofia metodei de educatie Montessori se bazeaza pe preocuparea de a oferi tuturor copiilor oportunitatea de a se dezvolta la potentialul lor maxim si libertatea de a gasi solutii pentru propriile lor probleme. Automotivarea fiind considerata cheia invatarii complete, copilul si invatarea sunt situate pe primul loc, iar predarea si programa de educatie pe locul al doilea.

Educatorii Montessori pledeaza pentru conceperea unui mediu de instruire bazat pe obiecte mici, usor de manipulat si detaliate din punct de vedere vizual. Metoda de educatie este o metoda stiintifica, bazata pe observarea obiectiva a copilului, pe pregatirea mediului de instruire pe baza observatiilor realizate si pe conceperea programei de educatie in mod creativ, functie de nevoile copilului.

WALDORF

Pedagogia Waldorf urmareste sa dezvolte personalitatea copilului ansamblul ei si sa isi orienteze oferta de predare functie de particularitatile diferitelor trepte de varsta ale copiilor si de cerintele acestor trepte. Ea nu este orientata spre oferirea unei anumite pregatiri profesionale inguste sau unei specializari. Esenta acestei pedagogii este considerata relatia elevprofesor.

- Profesorul tine legatura cu parintii elevilor, astfel incat activitatea sa pedagogica are o caracteristica mai personala. Cel putin o data pe semestru, parintii elevilor se intalnesc cu toti profesorii clasei in vederea imbunatatirii activitatii didactice.

- Profesorul preda materia cu cuvinte proprii, fara a recurge la carti didactice, iar elevii isi confectioneaza propriile carti, adica niste caiete bine alcatuite si ilustrate, care contin esentialul lectiei predate, redat pe baza memoriei. Astfel, fiecare caiet are amprenta personalitatii autorului.

- Evaluarea in scolile Waldorf nu se bazeaza pe probe, teste, extemporale, teze sau examene, ci are in vedere toti factorii ce permit sa fie evaluata personalitatea elevului: scrisul, dedicatia, forma, fantezia, logica si flexibilitatea gandirii, stilul, ortografia si, desigur, cunostintele reale.