Sunteți pe pagina 1din 1

Reflexe amare fostei mele pule

de Ion Minulescu Cnd vezi trecnd fetie care te bag-n boal, Cnd vezi attea e i-attea pulpe goale, i cnd constai c pula rmne venic moale, C doarme n izmene i nu vrea s se scoale, Cnd o tiam pe vremuri atta de fudul, i chiar neobrzat i venic nestul, M-ntreb cu-amrciune de ce-i mai zice pul? Cnd astzi nu servete dect pentru piare? i chiar i-atunci cnd pi , te pi pe picioare? n loc s-i zic pul, s-i zic pitoare! S-i zic gumilastic sau chiar veceu anume, Da pentru veche-i faim i marelui renume, S nu-i mai zic pul pentru nimic n lume! C numele de pul legat e de futai, De ce s-o cheme pul, atunci cnd trec alai, Pe strad mii de pizde, s fac pe niznai? Mai bine s i-o tai i la pisici s-o dai. Pe vremuri de vedea o fust, se ridica pe burt i se scula de-un metru, pe ct era de scurt, C azi n loc de burt se trage nspre craci, C ai ajuns acuma pe dnsa s te caci, Cnd inima i ochii-i poftesc i-ai vrea s fui, Ea doarme, n-o a nici snii desfcui Nici bucile n-o salt sub fonetul mtsii Pi s nu-i fui Cristosu' i Adormirea m-sii? De-aceea n amintirea mreelor victorii i preacinstind trecutul ncununat de glorii Gsesc c-i o insult zadarnic, cumplit, C-aceast rmi uscat, smochinit, Care-a ajuns o biat ciosvrt inutil, Acest strpitur creia-i plngi de mil, Aceast ccreaz, acest ciot de canul, S poarte nc titlul imperial... de Pul.