1. Algoritmul general de modelare si analiza cu MEF Start Modelare cu E.F.

Modelare Incarcari Modelare Constrangeri Verificare model Analiza Rezultat e Optimizar e Stop

Modelarea domeniului geometric Modelare material

Modelarea modelului geometric se realizeaza prin descrierea formei si dimensiunilor pieselor mecanice respective a structurilor mecanice complexe de tip ansamblu. Modelarea geometrica se face cu modelatorul geometric al softului bazat pe fem sau cu un modelator geometric specializat, urmand ca fisierul sa fie apoi importat inapoi in softul cu MEF. Modelarea materialului urmareste definirea parametrilor mecanici si tematici ai materialului. Acest lucru poate fi realizat prin alegerea materialului din biblioteca de material fie prin descrierea acestor parametrii de catre utilizator.Impartirea in el finite in software se numeste MESH, poate fi realizata automat de catre utilizator sau semiautomat cu impplicarea utilizatorului. Modelarea incarcarilor se poate realize prin definirea sarcinilor exterioare care actioneaza asupra elementului mecanic. Pt modelarea incarcarilor se indica zona de actiune a acestora valoarea incarcarilor si tipul acestora(forta , presiune, moment, acceleratie gravitational, temperature, deplasari impuse etc ). Modelarea constrangerilor consta in indicarea zonelor partilor component ale sist. Mechanic care au constrangeri de deplasare precum si a rescxtrictilor de deplasare rel;ativa dintre elementele component ale sist. mecanic. Analiza este realizata im mod automat fara interventia utilizatorului. Vizualizarea rezultatului se poate realize prin generearea imaginii deformate sau animate a modelului; vizualizarea campuli de deplasare si tensiunii prin codul culorilor. In urma studului

rezultatelor de poare ajunge la operatia de optimizare a modelului prin modificarea formei si dimensiunilor acestuia.

2. Tipuri de probleme rezolvate prin MEF Dupa tipul campurilor -problemele pot fi de analiza mecanica (sarcinile exterioare sunt reprezentate de forte, momente, presiuni sau deplasari) sau de tip campuri termice (in acest caz sarcinile exterioare sunt reprezentate de fluxuri de temperaturi) In functie de tipul domeniului problemei -cu domeniu unidimensional(domenii la care dimensiunea dupa o axa este mult mai mare decat dimensiunea dupa o axa este mult mai mare decat dimensiunea dupa celelante axe), arbori, osii, bare, curele, lanturi, fire. -cu domeniu bidimensional la care dimensiunea dupa o axa este mult mai mica decat celelante 2 axe( domeniu de tip lamela, placi, membrane) -cu domeniu tridimensional(dimensiunile dupa cele 3 axe sunt comparabile ca ordin de marime) Probleme cu domeniu combinat In functie de dependente variabile in timp , problemele pot fi cu analiza statica sau dinaminca 3. Materiale utilizate in modelarea materialelor finite Materialele izotrope au proprietati fizice independente de directia la care se raporteaza iar cele anizotrope cu proprietati dependente pe directia la care se raporteaza.Proprietatile de izotropie si omogenitate nu se conditioneaza reciproc. Materiale elastic sunt material care dupa actiunea unei sarcini exterioare isi revin la forma si dimensiunile initiale, materialele plastic nu respecta conditia de mai sus . Parametri care sunt precizati in problem de analiza mecanica sunt : modulul de elasticitate longitudinal (mod lui Y?oung) , coef lui Poisson si densitatea de material . Pt prob de analiza termica se indica pt material urmatorii parametrii: caldura specifica care cuantifica cap unui material de a acumula caldura c, coef de conductivitate termica, coef de dilatatie liniara .

4. Elemente finite utilizate pentru modelarea dom. Geometrice Elementele finite utilizare pentru modelarea domeniului geometric : In functie de tipul domeniului -tip linie(pentru domeniul unidimensional) -tip suprafata(pentru domeniu bidimensional) -tip volum(pentru domeniu tridimensional) In functie de tipul gradului de aproximare - e.f. liniar(polinom de aproximare de gradul 1 ) - e.f. neliniar (polinom de aproximare de gradul 2) - e.f. cubic(polinom de gradul 3) In calculul aceleasi pb. pot fi utilizate elemente finite cu polinom de aprox diferite. In cazul dom bidimensional se poate realiza impartirea dom in elemente finite de ord 1( pentru zone cu geometrie simpla) si in e.f. de ordin 2 (pentru zone cu geometrie complicata).

5. Parametri utilizati in MEF a domenilor geometrice -cazul dom. unidimensional ; - element finit de tip bara solicitat la tractiune sau compresiune. Parametri de intrare sunt aria sectiunii transversale si caract. materialului. Param de iesire sunt deplasarile nodale. -cazul dom bidimensional; - placa plana in stare plana de tensiuni. Datele de intrare se refera la grosimea placii si la caract. de material. Datele de iesire sunt reprez. de forte nodale si de reactiune, tensiunile elemen. in plane diferite si deplasari nodale - placa plana in stare plana de def. Datele de intrare se ref. la grosimea placii. Datele de iesire sunt repr. ca la placa plana . -placa spatiala. Date de intrare grosime si material. Date de iesire idem mai sus. - cazul dom. tridimensional -datele de intrare se refera la caract. materialului. Date de iesire sunt identice cu cazul bidimensional

6. Elementele finite special EF de tip inertial sau masic este un ef la care datele de intrare se refera la masa , moment de inertie respective matricea de inertie. Datele de iesire se refera la forte modale si deplasari. EF de tip rigid este un EF multinodal care contine un nod independent si mai multe noduri dependente. Datele de intrare se ref. la nr. gradelor de libertate anulate ale nodurilor dependente fata de nodul independent. Ef de tip arc este un EF binodal la care datele de intrare se refera la rigiditatea liniara . datele de iesire se refera la deplararile nodale, fortele nodale si fortele interne. EF de tip vown pt domenii tridimensionale. In functie de tip, gradul polinomului de aproximare , elementele finite pot fi liniare, parabolic(pt polinoame de gradul 2), oblice(pt polinoame de gr 3) 7. Alegerea elementelor finite si a schemei de discretizare Aceasta alegere se realizeaza in functie de considerente economice,timp de rezolvare, metode de analiza, posibilitati de pre si de post procesare, precizia rezultatelor . Alegerea schemei de discretizare se realizeaza astfel incat sa se realizeze o diferenta minima intre Solutia aproximativa a problemei a si Solutia exacta Pt realizarea convergentei se pot utilize elemente finite de ordin superior cu un grad de finite micsorat sau elemente fin de ordin inferior cu un grad de finite marit 8. Aprecierea abaterilor E.F. obtinute Factorul de aspect repr. raportul dintre max lungimilor muchiilo si min lungimilor acestora pt. un E.F.
c d

b a

Fa=max(a,b,c,d)/min(a,b,c,d) Factorul de ingustare: max rapoartelor lungimilor muchiilor opuse ale unu E.F.

Fi=max(a/c, c/a, b/d, d/b)

Abaterea unghiurilor interioare se def ca max ala baterilor unghiurilor unu E.F. de la valoarea de 60 sau 90 a unui E.F. ideal. Abaterea de la planeitate se def. ca max al unghiurilor diedre dintre normalele la planele definite de catre 3 noduri. Pt fiecare tip de E.F. se asociaza un set de valori pt. parametri care deffonesc prop. fizice si geometrice ale materialului.