conversie energetica, transformnd energia mecanica n energie hidraulica si apoi din nou n energie mecanica la alti parametri cinematici

si dinamici fata de cei de la intrare. Scopul acestei transformari este acela de a realiza miscarea, la iesirea din motorul hidraulic, n conditii de forta sau cuplu impuse si cu viteze impuse. Sistemele de actionare hidraulice se mpart n doua mari categorii: hidrostatice, care nmagazineaza n agentul motor energie potentiala de tip hidrostatic caracterizata prin presiunea mediului hidraulic. n acest caz, energia potentiala a agentului motor se dezvolta pe o suprafata crend miscare si forta; hidrodinamice, care vehiculeaza agent motor ncarcat cu energie cinetica, materializata prin viteza acestuia, energie care se produce ntr-o pompa de tip centrifugal si care se transforma n energie mecanica ntr-un motor de tip turbina. Prezenta lucrare va analiza doar structura si simbolurile elementelor ce alcatuiesc sistemul de actionare hidrostatic. Sistemele de actionare hidrostatica se compun n general dintr-o pompa PH (figura 1.1.), elemente de distributie, reglare, control si protectie (EDRCP) si un motor hidraulic MH. Pompa PH , antrenata de motorul electric ME la cuplul Mi si turatia ni, aspira agentul motor din rezervorul Rz trimitndu-l spre elementele de directionare si reglare cu presiunea pp si debitul Qp. Elementele de reglare modifica presiunea si debitul agentului furnizat de pompa la alti parametri pm si Qm care sunt necesari actionarii motorului hidraulic MH pentru a se putea obtine la iesire cuplul Me sau forta Fe cu turatia ne sau viteza ve, utile actionarii organului de lucru OL. De la motorul MH agentul motor este retransmis la rezervorul Rz. Practic, ntr-un astfel de sistem au loc trei conversii energetice: - electro-mecanica, la nivelul motorului electric ME; PH); - hidro-mecanica, la nivelul motorului hidrostatic MH. 1 mecano-hidraulica, la nivelul generatorului hidrostatic (pompa

Figura 1.1. Sistemul de actionare hidrostatica 1.3. Desfasurarea lucrarii n cadrul lucrarii vor fi prezentate principalele elemente care intra n componenta sistemelor de actionare hidrostatica. Pentru ntelegere, va fi facuta o analiza de principiu a modului lor de functionare si se va stabili simbolizarea utilizata n schemele de actionare. Terminologia folosita n domeniul sistemelor de actionare hidrostatica este reglementata de STAS 6965 iar semnele conventionale folosite la reprezentarea n scheme a elementelor de actionare sunt reglementate de STAS 7145. Principalele componente ale sistemelor de actionare hidrostatice sunt: Pompele volumice (PH) - sunt ansamble care imprima mediului hidraulic de lucru energie hidrostatica caracterizata prin presiune (pP) si debit (QP). Ele receptioneaza energia mecanica produsa de o masina de forta si caracterizata de momentul Mi si turatia ni si o transforma n energie hidrostatica. Aproape toate pompele sunt actionate n miscare de rotatie. Motoarele hidrostatice (MH) - sunt ansamble care primesc energia hidrostatica produsa de pompa 454s186e (presiune X debit) si o transforma n energie mecanica de rotatie (moment X turatie) la motoarele rotative sau de translatie (forta X viteza) la motoarele hidraulice liniare (cilindri de forta), pentru antrenarea mecanismului actionat (OL). 2

Uneori aceleasi ansamble pot fi att pompe ct si motoare, depinznd de modul n care sunt montate. Unele pot functiona ntr-un singur sens (nereversibile), altele n ambele sensuri (reversibile). Din punct de vedere a variabilitatii debitului vehiculat se disting pompe si motoare cu debit constant si cu debit variabil. Simbolizarea pompelor si motoarelor rotative hidrostatice este n tabelul 1.1. Motoarele hidraulice rectilinii (cilindri hidraulici) sunt din punct de vedere constructiv de tip cilindru - piston, motiv pentru care se mai numesc si cilindri de forta. Tabelul 1.1. Pompe si motoare Pompe Motoare Pompe rotative motoare Cu debit constant, nereversibile Cu debit constant, reversibile Cu debit variabil, nereversibile Cu debit variabil, reversibile si

Din punctul de vedere al modului n care se realizeaza actionarea, respectiv al modului n care agentul motor actioneaza pe fetele pistonului, cilindri de forta pot fi: cu simplu sau cu dublu efect. Din punct de vedere al raportului dintre diametrul tijei si a pistonului, pot fi: - cu diametrul pistonului mai mare dect diametrul tijei; - cu diametrul pistonului egal cu cel al tijei, adica cu pistoane plunjer. Simbolizarea cilindrilor hidraulici este indicata n tabelul 1.2. Tabelul 1.2. Cilindri hidraulici 3 Simbolizare n

schema Cu simpla actiune, cu piston si tija unilaterala Cu simpla actiune, cu piston plonjor

Cu dubla actiune si tija unilaterala

Cu dubla actiune si tija bilaterala

Elementele de distributie au rolul de a dirija agentul motor spre diferitele conducte ale schemei hidraulice. Echipamentul de distributie al actionarii hidrostatice este constituit din: robinete distribuitoare, distribuitoare cu bila, distribuitoare cu sertar (sertarase distribuitoare) si supape de sens unic (supape de blocare). Sertarasele distribuitoare sunt cele mai raspndite elemente de distributie din sistemele de actionare hidrostatica si se ntlnesc ntr-o gama variata de solutii constructive de aceea, simbolizarea lor va cuprinde pe lnga simbolul propriu-zis si un cod numeric exprimat printr-o fractie ordinara unde la numarator se va nscrie numarul cailor hidraulice racordate la distribuitor iar la numitor, numarul fazelor de lucru pe care le poate realiza distribuitorul. Astfel ca 4/3 nseamna ca distribuitorul are 4 cai de racordare si 3 faze de lucru. n tabelul 1.3 este indicata simbolizarea distribuitoarelor. Tabelul 1.3. Sertarase distribuitoare Cu trei cai si doua pozitii de lucru Simbolizare n schema

Cu patru cai si doua pozitii de lucru

Cu patru cai si trei pozitii de lucru, cu centrul nchis

Cu patru cai si trei pozitii de lucru, cu centrul la pompa

Cu patru cai si trei pozitii de lucru, cu centrul la tanc

Cu patru cai si trei pozitii de lucru, cu centrul n tandem

Simbolizarea comenzii pentru comutarea distribuitoarelor n alta faza de lucru, se face printr-un dreptunghi alipit simbolului de baza (tabelul 1.4.), n dreapta sau n stnga lui. Tabelul 1.4. Felul comenzii Manuala cu arc Hidraulica Pneumatica Electromagnetica Simbolul

Supapele de blocare asigura transmiterea debitului ntr-o singura directie pe conductele pe care se monteaza. Sub aspect constructiv, supapele de blocare se ntlnesc n varianta cu scaun. Pe scaun poate presa o bila sau un taler conic. Simbolizarea acestor supape de sens este indicata n tabelul 1.5. Tabelul 1.5. Supape de sens Montajul Simbolizare schema Supapa simpla de blocare de traseu cu arc de panou Supapa simpla de blocare de traseu fara arc de panou Supapa de blocare cu fara arc comanda hidraulica de cu arc deblocare n

Supapele de presiune sunt destinate asigurarii presiunii dorite pe anumite circuite hidraulice. Ele pot fi n pozitie normala, neactionate, normal nchise sau normal deschise. Cele normal deschise au rol de supape de deversare (de descarcare) iar cele normal nchise au rol de supape de siguranta. Simbolizarea acestor supape este redata n tabelul 1.6. Tabelul 1.6. Supapa de presiune Supapa de presiune normal nchisa Supapa de presiune normal deschisa Supapa de presiune cu comanda diferentiala Supapa de siguranta (limitator de presiune cu actiune directa) Supapa de deversare (de descarcare) Simbolizare schema n

 Echipamentul de reglare a debitului pe circuitele hidraulice consta n montarea unor rezistente fixe sau reglabile (drosele) pe circuit, care lamineaza debitul de agent motor, fractionndu-l si administrndu-l la valoarea dorita motorului hidraulic. Din punct de vedere constructiv si al pozitiei de montare n schema hidraulica, droselele sunt de doua categorii: drosele de traseu, care se monteaza direct pe conductele schemei hidraulice si care pot fi cu sau fara supapa de sens; drosele de panou, care se monteaza pe panoul de comanda al instalatiei hidraulice si care sunt ntotdeauna nsotite de supape de sens. Simbolizarea acestor elemente de reglare a debitului este data n tabelul 1.7. Tabelul 1.7. Echipamentul de reglare a debitului Rezistenta hidraulica fixa Rezistenta reglabila (drosel) de traseu Drosel de panou n paralel cu o supapa de sens unic Simbolizare schema n

Echipamentul auxiliar al schemelor hidraulice se compune din: conducte, filtre, acumulatoar, rezervor (tanc), schimbator de caldura. Conductele asigura circulatia agentului motor catre diferitele elemente ale schemei. Simbolizarea lor este redata n tabelul 1.8. Tabelul 1.8. Conducte Simbolizarea Conducta de lucru Conducta de pilotare Intersectie de conducte cu racordare ntre ele Intersectie de conducte fara racordare 7

Filtrele sunt elemente destinate purificarii agentului motor. Ele au rolul sa retina att particulele mecanice ct si produsele de oxidare din agent. ntr-o schema hidraulica trebuie sa existe minim trei filtre si anume: filtrul de umplere si aerisire, filtrul pe conducta de aspiratie a pompei si un alt filtru montat n schema hidraulica. Acumulatoarele sunt elemente care nmagazineaza o parte a energiei hidrostatice furnizata de pompe, constituind pentru schema hidraulica o rezerva de energie hidrostatica. Acestea se monteaza pe o derivatie a conductei de refulare a pompei. Scopul acumulatoarelor hidraulice este de a prelua volume de lichid sub presiune si de a le restitui ori de cte ori este necesar. Rezervorul (tancul) are rolul de a furniza agentul motor schemei hidrostatice precum si de a limita temperaturile de functionare ale acesteia. Simbolizarea acestor elemente este redata n tabelul 1.9. Tabelul 1.9. Filtru Acumulator Rezervor (tanc)

Aparatele de masura si control au rolul de a masura si indica parametrii de lucru ai agentului motor: presiunea se masoara cu manometrul, debitul cu debitmetrul iar temperatura cu termometrul. Simbolizarea acestor aparate este indicata n tabelul 1.10. Tabelul 1.10. Manometru Debitmetru Termometru

n cadrul lucrarii se va analiza schema din figura 1.2. att ca pozitie a elementelor n schema ct si a rolului lor.

Figura 1.2. Schema hidraulica a ciclului de lucru avans rapid - avans lent - retragere rapida LUCRAREA NR. 2 Pompe cu roti dintate 1.1. Obiectivul lucrarii

Lucrarea si propune sa prezinte una dintre pompele cel mai des utilizate n instalatiile hidraulice de putere medie, pompa cu roti dintate. Larga ei utilizare se datoreste simplitatii constructive, a fiabilitatii ridicate si a ntretinerii usoare. Este o pompa cu debit constant deoarece datorita constructiei ei nu si poate modifica volumul specific. Pompa cu roti dintate realizeaza debite de pna la 1000 l/min si presiuni maxime de 250 bari. Ea nu se utilizeaza ca motor dect n cazuri rare datorita cuplului motor redus pe care l dezvolta. 1.2. Aspecte teoretice

Dupa numarul de roti dintate n angrenare si felul danturii pompele pot fi: cu doua roti (rotoare), care pot avea dantura exterioara sau interioara; cu mai multe roti dintate.

Cele mai raspndite sunt pompele cu doua roti dintate (figura 2.1.), cu dantura exterioara.

Figura 2.1.Pompa cu doua roti dintate egale, cu dantura exterioara Pompa preia agentul hidraulic prin orificiul de aspiratie A si l transporta prin golurile dintre dintii rotilor spre orificiul de refulare R. Cele doua roti dintate, una antrenoare si cealalta antrenata, se rotesc cu turatia n n interiorul carcasei. Turatia de antrenare a pompelor cu roti dintate nu depaseste 3000 rot/min. De regula, pentru siguranta si cresterea duratei de functionare, se recomanda ca turatia de antrenare sa fie de 1500 rot/min. Pentru calculul debitului se ia n considerare volumul de fluid ce este transportat ntre A si R la o rotatie, de catre o roata dintata. Conform figurii 2.1 acesta este: V1=0,5Dw1hl (1) 10 [mm3]

n care: Dw1 - diametrul de divizare al rotii dintate conducatoare [mm]; Dw1 = mz1 h - naltimea dintelui [mm]; h = 2m l - latimea rotii [mm]; l =
mm

z1 - numarul de dinti al rotii conducatoare; n1 - turatia rotii conducatoare [rot/min]; m - modulul rotii dintate [mm]. Debitul pompei va fi: Q=Dw1hz1ln1 (2) nlocuind n relatia (2) elementele geometrice ale rotii, n functie de modul si numarul de dinti si tinnd seama de unitatile de masura se obtine: Q=210-6m3z1 (3) La pompele cu trei rotoare debitul se dubleaza. Pentru calculul aproximativ al momentului de antrenare al pompei se ia n considerare volumul de agent transportat la o rotatie: V=2V1 (4) Iar momentul de antrenare va fi:
mn1

[l/min]

[Nm] (5) n care: p - presiunea de lucru [bari]; V - volumul [mm3] 1.3. Instalarea pompei volumice

11

Antrenarea mecanica a pompei se face fie coaxial cu arborele de intrare, prin intermediul unui cuplaj elastic, fie lateral fata de arborele de iesire, cnd transmiterea miscarii se face prin angrenaj, roti de curea sau lant. Conectarea pompei la reteaua hidraulica a instalatiei trebuie sa respecte urmatoarele reguli: - montarea obligatorie n apropierea orificiului de refulare a unei supape de siguranta pentru reglarea presiunii si deversarea excedentelor de debit ale pompei (figura 2.2); - la conectarea n serie a doua sau mai multe pompe este obligatorie ca cea din amonte sa aiba debitul ceva mai mare dect cea din aval, excedentul urmnd a fi eliminat continuu prin supapa (figura 2.3); - la conectarea n paralel a doua sau mai multe pompe se vor folosi supape de sens la conectarea pompelor, supape care fac posibila reglarea pompelor la presiuni diferite,precum si oprirea uneia fara a perturba functionarea celorlalte (figura 2.4).

Figura 2.2. Instalarea unei pompe

Figura 2.3. Pompe legate n serie 1.4. Desfasurarea lucrarii

Figura 2.4. Pompe legate n paralel

n cadrul lucrarii vor fi demontate, studiate si relevate diferite pompe cu roti dintate. n functie de diametrul arborelui de antrenare al pompei se vor alege trei motoare de acelasi diametru cu turatii diferite (na=750, 1000 si 1500 rot/min la mersul n gol). Se vor nota: tipul de motor, puterea si turatia la mersul n sarcina. Pentru fiecare motor se va calcula momentul de antrenare:

12

Ma=103 (6) unde: Pi - puterea la arborele motorului electric [W]

[Nmm]

ni -turatia la arborele motorului electric la mersul n sarcina [rot/min] Considernd randamentul pompei la iesirea din pompa: Pe (7) Se vor masura dimensiunile rotilor dintate ale pompei: diametrul exterior al rotii conducatoare (Da1); numarul de dinti a rotii conducatoare (z1); latimea rotii (l). Se va stabili si standardiza modulul rotilor, tinnd seama ca: =Pi = 0,9 se va determina puterea

[W]

[mm] (8) Conform STAS 822-82 modulul poate fi: 1; 1,125; 1,25; 1,375; 1,5; 1,75; 2; 2,25; 2,5; 2,75; 3; 3,5; 4 [mm] s.a. Se vor calcula debitele furnizate de pompa n conditiile antrenarii ei cu cele trei motoare alese, cu relatia: Q=210-6 m2z1lni (9) Facnd echilibrul puterilor la intrarea si iesirea din pompa: [l/min]

(10) Presiunea fluidului la iesirea din pompa va fi:

13

p= (11)

612

[bari]

Pentru cele trei motoare alese (cu turatii diferite), avnd acelasi diametru cu al pompei se va completa urmatorul tabel: Turatia motor electric la mers n gol 750 [rot/min] Tipul motorului Turatia motor electric la mers n sarcina [rot/min] Puterea motorului electric [W] Momentul de antrenare la motorul electric [N.mm] Debitul pompei [l/min] Presiunea de iesire din pompa [bari] LUCRAREA NR. 3 Pompe si motoare cu palete 1.1. Obiectivul lucrarii Lucrarea si propune sa prezinte o masina cu palete ce poate fi utilizata att ca pompa ct si ca motor, poate fi construita n varianta cu debit constant sau variabil, prezinta gabarit redus, lucreaza la presiuni medii (200 bari) si are fiabilitate ridicata. Se va urmari: cunoasterea constructiva a acestor pompe si motoare; calculul debitului si a turatiei ce se pot realiza n diverse conditii, n functie de parametri lor geometrici; modul de montare n instalatie. 1.2. Aspecte teoretice Pompele si motoarele cu palete se construiesc n doua variante: cu debit vehiculat constant si cu debit variabil. a) La cele cu debit constant, n conditiile antrenarii rotorului pompei cu turatie constanta, debitul refulat va fi constant iar n cazul alimentarii motorului cu palete cu debit constant, el furnizeaza o turatie constanta la iesirea din motor. 1000 1500

14

Dupa pozitia paletelor, pot fi: cu palete n rotor (cel mai des) sau cu palete n stator. Pompele si motoarele cu palete n rotor pot fi cu dubla actiune, cnd au doua perechi de camere de admisie si refulare (figura 3.1) sau cu actiune multipla cnd prezinta mai multe perechi de camere de admisie si refulare.

Figura 3.1.Pompe cu palete cu debit constant La aceste masini, statorul 1 are un alezaj oval iar n centrul lui se afla rotorul 2 prevazut cu paletele 3, antrenat n miscare de rotatie. n miscarea lor, paletele matura un spatiu variabil cuprins ntre stator si rotor. Acest spatiu se mareste n dreptul camerelor de aspiratie A1 si A2 creindu-se depresia necesara aspiratiei agentului motor si se micsoreaza n dreptul camerelor R1 si R2 realizndu-se refularea agentului din pompa. Functionarea ca motor se obtine alimentnd sub presiune camerele R1 si R2 si punnd n comunicatie cu rezervorul camerele A1 si A2. Fortele de presiune care actioneaza pe o suprafata mai mare n dreptul camerei de refulare vor creia un cuplu motor care antreneaza rotorul n miscare de rotatie n sens contrar celui indicat pe figura 3.1. Mentinerea paletelor n contact cu statorul se asigura prin arcuri sau cu presiune de ulei introdus n spatiul de sub palete: camerele a 1 si a2 primesc ulei sub presiune, iar camerele b1 si b2 sunt cuplate la rezervor. Camerele sunt plasate n flansele frontale ale pompei si comunica cu 15

spatiile de sub palete. La motoare este invers, camerele a1 si a2 au comunicatie cu rezervorul. Debitul refulat de pompa cu dubla actiune: Q=2l(r1-r2)[ (r1+r2)-bz/cos ]n (1) unde: r1 si r2 - sunt cele doua raze (minima si maxima) ale alezajului oval; l - latimea paletei; b - grosimea paletei; z - numarul de palete; - unghiul de nclinare a paletei (Figura 3.2); n - turatia primita de la motorul electric.

Figura 3.2.Schema de calcul al debitului pompei cu palete cu debit constant n cazul cnd masina functioneaza ca motor, turatia furnizata va fi:

(2) b) Cele cu debit variabil, se deosebesc de cele cu debit constant prin faptul ca axa rotorului este deplasata fata de cea a statorului cu 16

excentricitatea e. Uleiul este aspirat de pompa, prin camera de aspiratie A (figura 3.3), datorita depresiunii create, ca urmare a faptului ca volumul maturat de palete creste si este refulat n camera de refulare R, unde spatiului dintre rotor si stator descreste. Debitul refulat de pompa se regleaza prin modificarea excentricitatii e.

Figura 3.3.Pompe cu palete cu debit variabil Paletele sunt mentinute n contact cu statorul prin ghidare fortata sau fiind mpinse cu arcuri plasate sub palete. Ghidarea se asigura cu cepuri laterale, care culiseaza n flansele laterale. Camerele de sub palete, din rotor, au comunicatie cu spatiul dintre rotor si stator pentru evitarea depresiunii la aspiratie, sau comprimarii uleiului la refulare. Recircularea uleiului de sub palete se poate asigura prin practicarea n capacul pompei a unor camere care fac legatura ntre spatiul de sub paleta si spatiul dintre rotor si stator. Debitul unei pompe cu palete cu debit variabil are expresia: Q=2( D-bz)lne (3) unde: D - diametrul interior al alezajului statorului; 17

b - grosimea paletei; l - latimea paletei; z - numarul de palete; e - excentricitatea; n - turatia primita de la motorul electric. Aceste pompe se folosesc, n general, pentru debite mari si presiuni relativ mici, parametrii lor caracteristici fiind: Q = (150.1500) [l/min]; p = (50.70) [daN/cm2] n = (500.1500) [rot/min]; P = (2.50) [kW]. La functionarea ca motor, turatia motorului poate fi reglata, pentru un debit constant de alimentare, prin varierea excentricitatii e. Turatia motorului este data de expresia:

n= (4) unde: Q - debitul administrat motorului; celelalte notatii ramnnd ca la relatia (3). Pompele cu debit variabil pot beneficia de o serie de calitati si performante deosebite n conditiile cnd sunt construite cu regulatoare de putere. Pompele cu palete cu regulator de putere au scopul de a acorda debitul refulat de pompa cu presiunea din sistem. Astfel, cnd n sistemul hidraulic nu mai este necesar a se furniza debit de ulei (la capetele de cursa ale motoarelor de actionare, n fazele ciclului de lucru fara deplasare etc.) datorita cresterii presiunii n regulator se comanda reducerea debitului pompei aproape de valoarea zero. Pompele cu palete cu debit variabil prevazute cu regulator de putere au urmatoarele avantaje principale: 18

se mbunatateste bilantul energetic al sistemului de actionare prin acordarea automata a debitului refulat la necesitatile reale ale consumatorului; se micsoreaza temperatura uleiului ca urmare a reducerii debitului vehiculat; se simplifica sistemul de protectie al schemei hidraulice, prin supapa de presiune trecnd un debit mai mic; capacitatea rezervorului de ulei poate fi micsorata, reducnduse cantitatea medie de ulei vehiculata. Pompele cu regulator de putere se construiesc n doua variante: folosind deplasarea cu arc a statorului sau folosind deplasarea hidraulica a statorului. Pompa cu regulator folosind deplasarea cu arc a statorului (figura 3.4.) are statorul (4) format dintr-un inel deplasabil iar camera de refulare dispusa asimetric n raport cu axa pompei. Forta rezultanta F a presiunii din dreptul camerei de refulare se descompune n componentele F1 si F2 . Forta F2 este preluata de reazimele fixe ale arborelui rotorului iar forta F1 preseaza statorul deplasabil asupra resortului (2). Cnd forta F1 depaseste forta de pretensionare a resortului, atunci statorul este deplasat, reducndu-se excentricitatea e. surubul (1) regleaza forta de pretensionare a resortului (2), reglnd astfel presiunea la care are loc reducerea excentricitatii. n repaos, cnd pompa nu refuleaza ulei, arcul (2) deplaseaza statorul la excentricitatea reglata initial prin surubul (3).

19

Figura 3.4.Pompa cu palete cu regulator de putere folosind deplasarea cu arc a statorului 1.3. Desfasurarea lucrarii

n cadrul lucrarii vor fi demontate, studiate si relevate diferite pompe cu palete. Se vor masura dimensiunile paletelor (b, l) si ale alezajului statoric (r1; r2- pentru pompele cu debit constant si D- pentru pompele cu debit variabil), numarul paletelor (z) si nclinarea lor. Considernd ca pompa poate fi antrenata de trei motoare cu turatii diferite (n=750, 1000 si 1500 rot/min la mersul n gol), se vor calcula debitele furnizate de pompa n conditiile antrenarii ei cu cele trei motoare, cu relatia: - pentru pompa cu debit constant: Q=210-6l(r1-r2)[ (r1+r2) (5) - pentru pompa cu debit variabil: bz/cos ]n

20

Q=210-6( D (6)

bz)

lne

n cazul reglarii excentricitatii e la trei valori ntre maxim si minim. Facnd echilibrul puterilor la intrarea si iesirea din pompa:

(7) unde: =0,9 randamentul pompei. Presiunea fluidului la iesirea din pompa va fi:

p= (8)

[bari]

Pentru cele trei motoare de antrenare alese (cu turatii diferite), avnd acelasi diametru cu al pompei se va completa urmatorul tabel: Turatia motor electric la mers n gol 750 [rot/min] Tipul motorului Turatia motor electric la mers n sarcina [rot/min] Puterea motorului electric [W] Momentul de antrenare la motorul electric [Nmm] Debitul pompei [l/min] Presiunea de iesire din pompa [bari] LUCRAREA NR. 4 Pompe si motoare cu pistonase axiale 1.1. Obiectivul lucrarii 1000 1500

Lucrarea si propune sa prezinte pompele si motoarele cu pistonase axiale, masini hidraulice care au o mare raspndire datorita comportarii bune n exploatare, a fiabilitatii ridicate si a posibilitatilor de implementare n categorii de instalatii de mare diversitate. Pot realiza presiuni de pna la 21

700 bari si debite de peste 800 l/min. De asemenea, datorita echilibrarii radiale si axiale foarte bune, turatiile de antrenare pot depasi 3000 rot/min, iar n cazuri speciale pot ajunge la 20000 rot/min. 1.2. Aspecte teoretice

Pompele si motoarele cu pistonase axiale se construiesc n doua variante: cu debit, respectiv turatie constanta sau cu debit respectiv turatie variabila. Dupa modul de antrenare al blocului pistonaselor n raport cu discul antrenor se disting doua categorii principale de astfel de masini: - cu bloc nclinat; - cu disc nclinat. n ambele cazuri, blocul cilindrilor este antrenat n miscare de rotatie si datorita nclinarii dintre axa blocului cilindrilor si axa discului, pistonasele sunt obligate sa descrie o cursa h aspirnd ulei din camera A si refulndu-l n camera R. La constructiile cu debit variabil, se poate modifica unghiul de nclinare a discului si astfel cursa h a pistoanelor. La pompa cu pistonase axiale cu bloc nclinat (figura 4.1.) antrenarea se realizeaza prin arborele 6, care roteste discul 5 si acesta prin axul cardanic 4 pune n miscare de rotatie blocul pistonaselor 1. Pistoanele 2 sunt legate de discul 5 prin tijele 3 terminate cu articulatii sferice. Blocul pistonaselor 1 este etans fata de discul de distributie fix 7, n care se afla practicate camerele de aspiratie A si refulare R.

Figura 4.1. Pompa cu pistonase axiale cu bloc nclinat

22

Figura 4.2. Constructia unei pompe cu pistonase axiale cu bloc nclinat si debit constant Debitul pompei cu pistonase axiale cu bloc nclinat este dat de expresia: h.z.n

Q= (1)

unde: h - cursa pistoanelor; h = 2R.sin z - numarul de pistoane; n - turatia pompei; d - diametrul unui pistonas. La pompa cu pistonase axiale cu disc nclinat (figura 4.3) blocul pistonaselor 1 se roteste cu turatia n. Pistoanele 2, presate de arcuri asupra discului nclinat 5, executa o cursa de lungime h. Discul de distributie fix 6, contine camerele A si R.

23

Figura 4.3. Pompa cu pistonase axiale cu disc nclinat

Debitul acestei pompe, cu notatiile din figura 4.3., se scrie: D.tg

. .

Q= (2)

zn Desfasurarea lucrarii

1.3.

n cadrul lucrarii vor fi demontate, studiate si relevate pompe cu pistonase axiale. Dupa efectuarea masurarii dimensiunilor elementelor componente vor fi calculate debitele cu relatiile prezentate anterior (1 sau 2). Volumul de ulei refulat la o rotatie a blocului va fi: V=hz d2/4[mm3] (3) Iar debitul se va calcula n cazul actionarii cu motoare avnd turatia la mersul n gol de 3000 rot/min. Q=10-6hzn d2/4 [l/min] Adoptnd pentru presiune valori de 500, 600 si 700 bari, se va calcula momentul de antrenare al pompei cu relatia:

24

Ma=10-4 (4)

[Nm]

unde: p- presiunea [bar] ; V- volumul [mm3]. Puterea necesara pentru dezvoltarea presiunii p se va calcula cu relatia:

P= (5)

[KW] =0,9.

Se considera randamentul

Cu rezultatele obtinute se va completa tabelul de mai jos: Marimi caracteristice Volumul de ulei refulat la o rotatie [mm] Debitul [l/min] Valoarea presiunii [bari] Momentul de antrenare a pompei [Nm] Puterea necesara pentru dezvoltarea presiunii P [KW] Motorul electric de antrenare a pompei Turatia motorului la mers n sarcina LUCRAREA NR. 5 Analiza constructiv-functionala si calculul cilindrilor hidraulici 1.1. Obiectivul lucrarii

500

600

700

Lucrarea si propune sa analizeze solutiile constructiv - functionale ale cilindrilor hidraulici si cum trebuie facuta instalarea lor mecanica si hidraulica. Se va urmari: cunoasterea constructiva a unor cilindri hidraulici, calculul debitului de fluid necesar deplasarii pistonului cu o anumita viteza, presiunea necesara pe piston pentru dezvoltarea unei anumite forte axiale, realizarea diverselor scheme de actionare si varierea parametrilor de lucru. 25

1.2.

Aspecte teoretice

Cilindri hidraulici, cunoscuti si sub denumirea de motoare hidraulice liniare sau cilindri de forta, sunt elemente cu rol de executie. Ei realizeaza conversia energetica inversa: din energie hidrostatica n energie mecanica, caracterizata de doi parametri, forta si viteza. Aceste motoare au o larga raspndire datorita simplitatii constructive si a posibilitatii de realizare a unor forte mari si foarte mari de actionare. Datorita marii diversitati de motoare hidrostatice rectilinii, clasificarea acestora trebuie facuta din mai multe puncte de vedere, astfel: 1. Din punctul de vedere al modului n care agentul motor actioneaza pe fetele pistonului, se disting: 2. cilindri cu simplu efect (figura 5.1. j); cilindri cu dublu efect (figura 5.1. a, b, c, d). Din punctul de vedere al mobilitatii elementelor ele pot fi: cu cilindru fix si piston mobil (figura 5.1. a, c, e, g, l, j, k); cu cilindru mobil si piston fix (figura 5.1. b, d, f, h).

3. Din punct de vedere al raportului dintre diametrul tijei si al pistonului: cu diametrul pistonului mai mare dect diametrul tijei (figura 5.1.a,b,c, d, g);

cu diametrul tijei egal cu diametrul pistonului, numite si pistoane plonjoare (figura 5.1. e, f). 4. Din punct de vedere al numarului de motoare ce actioneaza acelasi organ de lucru: hidromotoare singulare (figura 5.1. a, b, c, d, h);

hidromotoare multiple, care pot fi cuplate n serie (figura 5.1. h, i, k) sau n paralel (figura 5.1. e, f, g).

26

Cilindri de forta se leaga n serie sau n paralel pentru a mari forta de actionare sau cursele de deplasare ale organului actionat.

Figura 5.1. Tipuri de cilindri hidraulici Solutiile de instalare mecanica pentru cilindri hidraulici sunt variate, depinznd de rolul functional n ansamblul din care acestia fac parte. Ei pot fi legati de organele pe care le actioneaza sau de batiu prin: 27

-capete filetate (figura 5.2. a); -capete cu ocheti (figura 2. b si c); -suport de legatura (figura 5.2. e); -flanse (figura 5.2. g); -articulatii pe corpul motorului (figura 5.2. d).

Figura 5.2. Instalarea mecanica a cilindrilor hidraulici Solutiile de instalare hidraulica ale cilindrilor sunt n functie de numarul cilindrilor ce se alimenteaza. Astfel, se disting: 1. Alimentare individuala a cilindrului (figura 5.3.) cu mai multe variante:

28

Figura 5.3. Solutii de instalare hidraulica a cilindrilor de forta a. Cilindrul alimentat de la pompa printr-un distribuitor cu doua pozitii (figura 5.3. a). Solutia nu permite pistonului sa stationeze dect la capatul de cursa, n pozitiile extreme. b. Cilindrul este alimentat de la pompa printr-un distribuitor cu trei pozitii (figura 5.3. b). Solutia permite blocarea pistonului n orice pozitie, pe toata lungimea cursei. c. Cilindrul este alimentat de la pompa printr-un distribuitor cu trei pozitii si doua supape antisoc (4 si 5), figura 5.3. c. Supapele montate ntre camerele cilindrului evita crearea suprapresiunii n conductele de legatura dintre distribuitor si cilindru. Suprapresiunea se poate datora unor forte externe care continua sa actioneze n momentul opririi bruste a pistonului. La depasirea presiunii ntr-una din camerele cilindrului, supapa se deschide spre cealalta camera, n care exista tendinta inversa, de vidare.

29

d. Pistonul cilindrului poate fi deplasat mecanic (figura 5.3. d), ntr-un sens sau altul, prin intermediul tijei, n momentul cnd distribuitorul (7) este n pozitie mediana. n aceasta pozitie, ambele camere ale cilindrului comunica cu rezervorul. e. Solutia permite marirea vitezei pistonului prin recircularea lichidului de la camera mica a cilindrului spre camera mare, lucru posibil datorita distribuitorului (8) cu patru pozitii (figura 5.3. e). 2. Alimentarea mai multor cilindri de la o singura pompa (figura 5.4.) cu mai multe variante:

Figura 5.4. Alimentarea mai multor cilindri de la o pompa a. Solutia este denumita "legare n paralel" (figura 5.4. a). Ea ofera posibilitatea actionarii simultane a doi sau mai multi cilindri prin comenzi aferente date de distribuitoare. n acest caz, n conditiile unei comenzi simultane, cilindri vor actiona n ordinea descrescatoare a presiunilor de lucru. b. Solutia este denumita "legare n serie" (figura 5.4. b). Este cazul unui multiplu de cilindri n care primul este alimentat de pompa iar 30

urmatorii de catre cilindrul imediat anterior. Solutia ofera posibilitatea deplasarii sincrone a cilindrilor cu viteze ce variaza n functie de caracteristicile lor dimensionale. 1.3 Desfasurarea lucrarii

Se va proiecta un cilindru hidraulic care trebuie sa dezvolte la tija o forta de mpingere Fi=200 daN, sa mpinga obiectul actionat cu o viteza de lucru vi=0,5 m/min pe o distanta c=300 mm si sa se retraga cu o viteza vt=2m/min. Presiunea dezvoltata de pompa 454s186e este p=3 MPa. Schema de functionare este data n figura 5.5.

Figura 5.5. Schema hidraulica Forta axiala pe piston: F=pSp (1) unde: Sp- este suprafata efectiva a pistonului:

Sp1=

sau Sp2=

D- diametrul interior al cilindrului; 31

d- diametrul tijei pistonului. Din relatia (1) va rezulta diametrul interior D:

D= (2) n care: - randamentul mecanic: = 0,85...0,9 Se recomanda ca raportul dintre diametrul pistonului si diametrul tijei sa fie:

Cursa acestor motoare este cuprinsa ntre valorile c=87,5...865 mm. n figura 5.6 este prezentata constructia unui cilindru hidraulic cu dublu efect.

Figura 5.6. Cilindru hidraulic cu dublu efect Debitul de lichid necesar n cilindru se calculeaza cu relatia:

Q= (3) 32

[l/min]

n care:

- este randamentul volumetric: =0,9

Puterea hidraulica de intrare n motor:

Pm= (4) unde: p [bari] ; Q [l/min]. Timpul necesar pentru parcurgerea cursei c:

[KW]

ti =

[min] sau tt=

[min]

Diametrul orificiilor de intrare-iesire:

di (5) Pentru vu se adopta valorile: p [bar] vu [m/min] 25 1,50 50 2,00 100 2,50 200 3,00 300 3,50

[mm]

Se va reprezenta cilindrul hidraulic la dimensiunile obtinute si se vor compara aceste dimensiuni cu cele date pentru cilindri standardizati. LUCRAREA NR.6 Analiza constructiv-functionala a distribuitoarelor cu sertar 1.1. Obiectivul lucrarii

Sertarasele distribuitoare sunt cele mai raspndite elemente de distributie din sistemul de actionare hidrostatic deoarece, pot fi folosite pentru game largi de debite si presiuni, permit frecvente ridicate de comutare, asigura o multitudine de functii de comanda, au forma constructiva si tehnologica simpla. 33

Din acest motiv, lucrarea si propune sa prezinte n detaliu aceasta aparatura precum si principalele probleme ce apar la proiectarea si la executia lor. 1.2. Aspecte teoretice

Echipamentul de distributie este destinat distribuirii sau dirijarii agentului motor spre diferite conducte ale schemei hidraulice. El trebuie sa prezinte siguranta n exploatare, rezistente locale si pierderi prin frecare minime, pierderi de debit reduse, comanda usoara si sensibilitate mare la schimbarea regimului de lucru, sa realizeze inversarea fara socuri a miscarii ntr-un timp ct mai scurt. Echipamentul de distributie al actionarii hidrostatice este constituit din: robinete distribuitoare, distribuitoare cu bila si distribuitoare cu sertar. Dintre toate aceste elemente de distributie, distribuitoarele cu sertar ocupa cel mai important loc, ele diferentiindu-se n functie de o serie de criterii cum ar fi: numarul de canale, schema de distributie si natura comenzii de comutare. Un distribuitor cu sertar se compune dintr-o parte fixa - corp -, o parte mobila - sertar - si anumite elemente de actionare. Functionarea lor se bazeaza pe translatarea si oprirea sertarului n corp, n anumite pozitii care asigura o corespondenta precisa a cailor de comunicatie prin care se face trecerea fluidului conform schemei de distributie. n figura 6.1. este prezentata schema unui distribuitor cu sertar cu rol de inversare a sensului de miscare a unui organ de lucru solidar cu pistonul motorului hidraulic. n figura 6.1. a pozitionarea sertarului permite fluidului refulat de pompa PH sa alimenteze camera 1 a motorului hidraulic MH producnd miscarea cu viteza v1 ca urmare a trecerii prin orificiile P si A. Trecerea spre rezervorul Rz a fluidului din camere 2 a motorului MH se face liber prin orificiile B si R2 . Comutnd n pozitia din figura 6.1. b, pompa PH alimenteza camera 2 producnd deplasarea cu viteza v2, datorita refularii fluidului prin orificiile P si B. n acest timp, scurgerea fluidului din camera 1 a motorului se face prin orificiile A si R1 catre rezervor.

34

Figura 6.1. Sertaras distribuitor pentru inversarea sensului de miscare Ca rezultat al combinatiei dintre numarul de orificii si pozitii ale sertarasului, exista o gama larga de distribuitoare. Conform STAS 7145 simbolizarea distribuitoarelor se face sub forma unei fractii ordinare: numaratorul, reprezinta numarul cailor hidraulice racordate la distribuitor iar numitorul, numarul fazelor pe care le realizeaza distribuitorul. La noi n tara sunt tipizate opt scheme de baza pentru distribuitoarele hidraulice notate 01...08, sase realizate pentru patru cai si doua pentru cinci cai hidraulice (figura 6.2).

35

Figura 6.2. Pozitii de comutare la distribuitoarele cu sertar Comanda acestor distribuitoare poate fi realizata n varianta: manuala (figura 6.3), mecanica, hidraulica, pneumatica (figura 6.4) si electro-magnetica(figura 6.5).

36

Figura 6.3. Comanda manuala

Figura 6.4. Comanda pneumatica

Figura 6.5. Comanda electro-magnetica Comanda manuala cu indexare asigura o pozitie stabila dupa comutare. Comenzile hidraulica si pneumatica sunt similare, numai ca agentul de lucru este altul. Comanda electromagnetica este nsa cea mai raspndita datorita avantajelor ei: prezinta posibilitatea automatizarii electrice a ciclurilor de lucru, asigura o frecventa mare a comutarilor. Comanda electromagnetica se poate face cu curent continuu sau curent alternativ.

37

Distribuitoarele ce functioneaza la debite mari (DN 13 mm) nu mai pot fi comandate cu maneta sau cu electromagneti, deoarece fortele dinamice axiale sunt mari, de aceea, deplasarea plunjerului n vederea comutarii se face printr-un alt sistem hidraulic. Aceasta comanda hidraulica ce se face prin intermediul altui distribuitor poarta denumirea de pilotare. Pilotarea sertaraselor poate fi obtinuta n doua variante: prin autopilotare (figura 6.6) sau prin pilotere exterioara.

Figura 6.6. Sertaras distribuitor autopilotat. 1.3. Desfasurarea lucrarii

Vor fi analizate constructiv si functional mai multe tipuri de distribuitoare pilotate si nepilotate. n conformitate cu cataloagele tehnice pentru aparatura hidraulica de distributie, se va urmari sistemul de simbolizare si de codificare pentru trei dintre tipurile de distribuitoare cu sertar analizate. Vor fi evidentiate traseele agentului hidraulic n functie de cele trei pozitii ale distribuitoarelor analizate. Se va realiza montajul din figura 6.7. si se va descrie rolul celor doua sertarase n diversele lor pozitii.

38

Figura 6.7. Ciclul AR-AL-RR cu reciclarea debitului LUCRAREA NR. 7 Analiza constructiv-functionala a aparaturii pentru reglarea presiunii 1.1. Obiectivul lucrarii

n cadrul sistemelor de actionare hidrostatica, aparatele pentru controlul presiunii, cunoscute sub denumirea de supape de presiune ocupa unul din primele locuri n ordinea importantei. Acest lucru este datorat faptului ca presiunea este unul din cei doi parametri prin care se exprima cantitativ puterea transmisa de catre actionarea hidraulica respectiva. Lucrarea si propune sa analizeze cele mai cunoscute tipuri de supape hidrostatice, att din punct de vedere constructiv si functional, ct si din punct de vedere al modului n care ele realizeaza anumite functii n cadrul sistemului. 39

1.2.

Aspecte teoretice

Supapele ce deservesc sistemele de actionare hidrostatice si se pot mparti, dupa rolul lor n sistem, n doua mari categorii: supape de presiune si supape de blocare (supape de sens unic). Supapele de presiune sunt destinate asigurarii presiunii dorite pe anumite circuite hidraulice. Din punct de vedere functional, se mpart n: - Supape de limitare a presiunii; - Supape de cuplare - decuplare; - Supape de reducere a presiunii. Supapele de limitare a presiunii asigura protectia instalatiei fata de suprapresiuni. Ele se ntlnesc n doua variante: Supape de deversare, care functioneaza normal deschise, ele deversnd la tanc diferenta dintre debitul constant al pompei si debitul variabil necesar motorului hidraulic. Supapa de deversare se monteaza n paralel cu pompa de debit constant (figura 7.1.).

Figura 7.1. Montarea n schema a schema a supapei de deversare siguranta

Figura 7.2. Montarea n supapei de

Supape de siguranta, functioneaza n general normal nchise si se monteaza n paralel cu o pompa cu debit variabil (figura 7.2). n acest caz, pompa va administra un debit corespunzator necesitatilor motorului hidraulic, dar cnd motorul ajunge la capat de cursa sau intra n 40

suprasarcina, depasindu-se n sistem presiunea nominala, supapa de siguranta SS se deschide si deverseaza la tanc tot debitul pompei. Din punctul de vedere al comenzii, supapele de presiune se clasifica n: - Supape cu comanda directa; - Supape cu comanda pilotata. Din punct de vedere constructiv, supapele de presiune se realizeaza n urmatoarele variante: supape cu bila; supape cu taler; supape cu plunjer.

Supapele de cuplare - decuplare sunt subordonate unui circuit hidraulic n care, atunci cnd se atinge presiunea impusa, se comanda alimentarea unui alt circuit hidraulic. Supapele de reducere a presiunii au drept scop reducerea presiunii la o valoare mai mica dect cea din sistem si mentinerea ei constanta indiferent de fluctuatia presiunii principale. Constructiv, n componenta supapelor de presiune (figura 7.3.) exista trei elemente importante: corpul supapei (1), elementul de nchidere (2) care poate fi de tip bila, taler sau plunjer si elementul elastic (3) prevazut sau nu cu mecanism de reglare a fortei (4).

41

a) normal nchisa deschisa Figura 7.3. Supape de presiune

b) normal

La supapele normal nchise (figura 7.3. a), elementul de nchidere obtureaza complet trecerea de la un orificiu la altul, fiind apasat pe scaunul din corp de catre un element elastic. La supapele normal deschise (figura 7.3. b), exista constructiv fanta h0 care permite scurgerea unui anumit debit de ulei de la un orificiu al supapei la celalalt. Aceasta fanta se poate modifica la valoarea h, n functie de nivelul presiunii controlat de supapa. Diversitatea solutiilor constructive ale supapelor deriva din preocuparea producatorilor de a realiza cele mai avantajoase variante privind asigurarea functiilor, a sigurantei n exploatare, a manevrabilitatii comode si a mbunatatirii tehnicilor de racordare. n figura 7.4, este reprezentata o supapa de presiune normal nchisa, cu pilot de comanda. Canalul Cx al acestei supape poate fi obturat, caz n care pilotarea se realizeaza prin comanda interna sau poate fi conectat la un circuit de comanda externa, caz n care diuza (5) se nlocuieste cu un dop filetat. n cazul pilotarii prin comanda interna, la un anumit nivel al presiunii se deschide supapa conica a pilotului (9), scade presiunea deasupra plunjerului (3) si schimbndu-se echilibrul fortelor pe cele doua fete ale sale el este mpins n sus, realizndu-se legatura direca P-T. 42

Figura 7.4. Supapa de presiune normal nchisa, pilotata 1-corp; 2-bucsa; 3-plunjer; 4-arc; 5-diuza; 6-corp pilot; 7-dop filetat; 8-scaun supapa pilot; 9-supapa pilot; 10-arc;11-ghidaj arc; 12-bila; 13surub de reglare Solutiile de instalare n schema a supapelor de presiune sunt prezentate n figura 7.5. Supapele normal nchise pot controla presiunea unui singur circuit (figura 7.5. a), sau a mai multor circuite nseriate (figura 7.5. b si c). n schema din figura 7.5. d, supapa normal nchisa (3) cu drenaj intern, nu serveste la reglarea presiunii din cilindrul (1) ce se afla n amonte de ea, ci la asigurarea unei anumite succesiuni de deplasare, dupa cum urmeaza: cilindrul (1) va intra n lucru numai dupa epuizarea cursei cilindrului (2), atunci cnd presiunea p depaseste valoarea de reglaj a supapei (3).

43

Fig.7.5. Solutii de instalare n schema a supapelor 1.3. Desfasurarea lucrarii

Se vor analiza solutiile constructive ale supapelor prezentate n figurile 7.3 si 7.4 pe modelele fizice similare. Se vor analiza solutiile de instalare n schema ale supapelor, prezentate n figura 7.5 si vor fi facute pentru fiecare caz n parte aprecieri asupra realizarii functiei supapei n cadrul sistemelor. Se va realiza montajul din figura 7.6 unde supapele au rolul de a crea presiuni diferite, care sa conduca la dezvoltarea de forte diferite, cnd pistonul cilindrului hidraulic se deplaseaza ntr-un sens sau n celalalt.

44

Figura 7.6. Reglarea presiunii n functie de sensul deplasarii LUCRAREA NR. 8 Analiza constructiv-functionala a aparaturii pentru reglarea debitului 1.1. Obiectivul lucrarii

Echipamentul de reglare a debitului este destinat reglarii vitezei sau turatiei motoarelor hidraulice, reglare realizata prin modificarea debitului administrat acestora. n schemele hidraulice, reglarea debitului se poate face n doua moduri: volumic (prin pompe cu debit variabil) si rezistiv. Desi are un randament energetic mai scazut, reglarea rezistiva este de preferat n instalatiile de puteri mici si mijlocii, datorita simplitatii constructive, a sensibilitatii sporite n ce priveste reglarea vitezei de deplasare a organului de lucru, manevrabilitatii usoare a aparaturii si usurintei efectuarii controlului. Lucrarea si propune sa prezinte constructia celor mai folosite aparate pentru reglarea rezistiva a debitului, montarea lor n schemele hidraulice, ntelegerea rolului pe care l au, precum si modul de alegere a lor pentru a corespunde scopului propus. 45

1.2.

Aspecte teoretice

Reglarea rezistiva a debitului consta n montarea n circuitul de alimentare al hidromotorului a unei rezistente hidraulice reglabile, cunoscuta sub denumirea de drosel. De obicei, la aceasta reglare pompa instalatiei este cu debit constant. Ea este nsotita de o supapa de deversare normal deschisa, care deverseaza la tanc diferenta dintre debitul pompei si debitul furnizat motorului, reglat prin drosel. n cazul droselelor, modificarea debitului se face prin marirea sau micsorarea unei fante de o anumita forma. Ecuatia de debit a unui drosel este de forma: Q= (1) n care: - coeficient de debit; =0,6...0,7

k - constanta n functie de tipul agentului hidraulic (pentru uleiuri minerale k=0,885); k= p - caderea de presiune pe drosel; p=1,5...3 bari S - suprafata fantei de trecere. Teoretic, debitul ce trece printr-un drosel variaza liniar cu suprafata fantei de trecere. Practic nsa, el se corecteaza cu o valoare datorata frecarii vscoase a agentului motor n timpul curgerii. Exista mai multe criterii de clasificare a droselelor, cel de baza fiind forma fantei de reglare (tronconica, circulara, inelara, dreptunghiulara, elicoidala). Dupa modul de montare n instalatie, ele pot fi: Drosele de traseu (figura 8.1) care se monteaza direct pe conductele schemei hidraulice si pot fi cu sau fara supapa de sens. Modificarea fantei de trecere a agentului (b), se realizeaza prin nsurubarea mansonului (2) pe corpul droselului (1). n interiorul corpului este prevazuta supapa (3), presata pe scaunul ei de catre resortul (5).

46

Figura 8.1.Drosel de traseu 1- corp; 2- element de reglare; 3- taler; 4- inel O; 5- arc; 6- limitator de cursa Drosele de panou (figura 8.2) se monteaza pe panoul de comanda al instalatiei hidraulice si sunt nsotite de obicei de supape de sens unic. Spre deosebire de droselele de traseu, droselele de panou asigura o reglare mai sensibila a debitului de trecere pe conducta pe care acestea sunt montate. Droselul de panou din figura 8.2 realizeaza modificarea suprafetei de trecere a fantei de droselare prin deplasarea axiala a plunjerului (4), care constituie elementul de reglare, fata de corpul (3). Droselul este prevazut cu o supapa de sens unic (5), care permite circulatia libera a agentului hidraulic n sens contrar celui controlat de drosel.

Figura 8.2. Drosel de panou 47

1- tambur gradat; 2- organ de indexare cu bila si arc; 3- corp; 4element de reglare; 5- supapa de sens; 6- element pentru numararea rotatiilor Droselele prezentate au dezavantajul ca nu mentin constanta viteza sau turatia organului de lucru antrenat. Ele se folosesc doar cnd rezistenta opusa organului de lucru este constanta sau daca modificarea vitezei sau turatiei cu sarcina variabila nu are o importanta deosebita. mbunatatirea stabilitatii vitezei motoarelor hidraulice alimentate cu pompe cu debit constant se realizeaza cu ajutorul regulatoarelor de debit (de viteza). Constructia regulatoarelor se realizeaza daca la un drosel simplu se ataseaza o supapa compensatoare (figura 8.3.)

Figura 8.3. Regulator de debit cu doua cai 1-tambur gradat; 2- capac; 3- corp; 4- element de reglare a debitului; 5- capac; 6- supapa compensatoare; 7- limitator de cursa Regulatoarele de debit se ntlnesc n doua variante: - cu doua cai (RD2), la care cele doua cai sunt pompa si motorul iar supapa compensatoare este normal deschisa;

48

- cu trei cai (RD3), la care cele trei cai sunt P, MH si tancul iar supapa compensatoare este normal nchisa. La regulatorul de debit cu doua cai, fanta f a supapei compensatoare joaca rolul de drosel autoreglabil, deschiderea ei fiind determinata de caderea de presiune pe drosel care trebuie sa ramna constanta. Daca rezistenta opusa la deplasarea organului de lucru creste, viteza lui va avea tendinta sa scada, astfel creste presiunea n MH. Aceasta presiune crescuta, va actiona asupra plunjerului supapei (6), marind fanta f, astfel ca un debit mai mare refulat de pompa P va trece prin fanta spre drosel la motorul hidraulic MH. Tendinta de scadere a vitezei este anulata de debitul sporit de ulei ce intra n MH si viteza se va mentine astfel constanta. Schemele de instalare a droselelor pentru reglarea vitezei sau turatiei motoarelor hidraulice sunt prevazute n figura 8.4.

Figura 8.4. Instalarea droselelor n schemele de actionare a motoarelor hidraulice 49

a.

Drosel pe conducta de admisie n motor - solutie simpla, permite motorului sa lucreze la presiunea efectiva dictata de sarcina. Nu este asigurata nsa concordanta debitului util (Q-q) cu sarcina S, pierznd total controlul vitezei n cazul aparitiei unei sarcini de sens contrar; Drosel pe conducta de evacuare din motor - se pastreaza controlul vitezei la aparitia sarcinii negative, dar solicita permanent sistemul la presiunea maxima a supapei de siguranta. Este nsa de preferat primei solutii; Drosel montat n derivatie - solutie eficienta energetic, deoarece descarcarea debitului excedentar nu se face prin supapa de siguranta la presiunea maxima de reglaj a acesteia, ci prin droselul nsusi, la presiunea efectiva data de sarcina S. Variatia debitului util cu sarcina este nsa si mai pronuntata ca n cazurile precedente; Regulator cu trei cai pe conducta de admisie n motor - solutie cu randament energetic bun (descarcarea excedentului de debit facndu-se prin supapa stabilizatoare la presiunea data de sarcina). Spre deosebire de cazul prezentat n figura 8.4.a, se asigura mentinerea aproximativ constanta a debitului util la variatia sarcinii S pozitiva; Regulator de debit cu doua cai montat pe conducta de evacuare din motor - desi cu randament energetic mai slab dect n cazul precedent (sistem mai solicitat, debitul q trecnd prin supapa de siguranta), este recomandat la sarcini pozitive ct si la sarcini negative. Regulator mixt - mbina calitatile regulatoarelor prezentate n figurile 8.4. d si 8.4. e, punnd nsa probleme dificile de natura constructiva. 1.3. Desfasurarea lucrarii

b.

c.

d.

e.

f.

n cadrul lucrarii de laborator se vor analiza din punct de vedere constructiv cele trei tipuri de aparate prezentate n figurile 8.1, 8.2 si 8.3, identificndu-se elementele componente, rolul lor n ansamblu si functionarea lor, pe modelele fizice existente n laborator. Pe standul de laborator, a carui schema este prezentata n figura 8.5, se va determina experimental caracteristica Qdr=f(pdr). 50

Caderea de presiune pe drosel va fi determinata cu ajutorul manometrelor (3) si (5), pentru diferite deschideri ale fantei de trecere a droselului. Debitul respectiv va fi stabilit cu ajutorul debitmetrului (8). Rezultatele masuratorilor vor fi centralizate n tabelul 1 si vor fi reprezentate grafic.

Figura 8.5. Stand de laborator 1- pompa; 2- supapa de siguranta; 3 si 5 -manometre; 4 -drosel; 6 distriduitor; 7 -supapa; 8 -debitmetru; 9 -termometru; 10 -filtru; 11 -schimbator de caldura Tabelul 1 Nr. crt. 1 2 3 4 p1 [bar] p2 [bar] pdr [bar] Qdr [l/min]

LUCRAREA NR. 9 Elemente de nmagazinare a energiei hidrostatice Acumulatoare 51

1.1.

Obiectivul lucrarii

Acumulatoarele sunt elemente ce nmagazineaza o parte a enrgiei hidro-statice furnizata de pompe, constituind pentru schema hidraulica o rezerva de energie hidrostatica. Acestea se monteaza pe o derivatie a conductei de refulare a pompei. Acumulatoarele pot ndeplini urmatoarele functii: - constituie o rezerva de lichid sub presiune furniznd instalatiei hidraulice un surplus de debit n cazul n care pompa folosita are un debit mai mic dect debitul necesar; - aplatizeaza vrfurile de presiune n schema hidraulica; - amortizeaza pulsatiile de presiune si debit ale pompelor, fapt ce conduce la un regim stabil de functionare al motoarelor hidraulice; - recupereaza energia de frnare: la frnarea motoarelor hidraulice energia poate fi stocata n acumulator. Lucrarea si propune sa prezinte cteve dintre cele mai folosite acumulatoare hidrostatice, precum si anumite particularitati legate de constructia si calculul acumulatoarelor cu camera elastica. 1.2. Aspecte teoretice

Dupa modul n care se realizeaza acumularea energiei, acumulatoarele se mpart n doua categorii: mecano-hidraulice si pneumohidraulice. Din prima categorie fac parte urmatoarele tipuri: cu greutati (gravitationale) (figura 9.1) si cu arc (figura 9.2). Cele pneumo-hidraulice pot fi: cu piston (figura 9.3), cu burduf (cu camera elastica) (figura 9.4) si cu membrana (figura 9.5).

52

Figura 9.1.Acumulator cu greutati: 9.2.Acumulator cu arc: 1-greutati; 2-pistonase; 3-cilindru. corp; 4-piston

Figura 1-capac; 2-arc; 3-

Figura 9.3. Acumulator cu piston: membrana: 1-gaz; 2-piston; 3-corp; 4-lichid. supapa.

Figura 9.4. Acumulator cu 1 si 3-corp; 2-membrana; 4-

53

Figura 9. 5.Acumulator cu burduf 1-burduf; 2-corp; 3-element de protectie; 4-racord; 6-supapa. Acumulatoarele pneumo-hidraulice sunt cele mai raspndite si se bazeaza pe principiul comprimarii unei mase de gaz, de obicei azotul, deasupra unui piston, ntr-un burduf, sau deasupra unei membrane. Acumulatoarele cu piston au avantajul unei fiabilitati ridicate la presiuni si temperaturi nalte. Nu se recomanda a fi folosite ca amortizoare de vibratii. Acumulatoarele cu burduf au avantajul unei sensibilitati ridicate si a unei constructii simple si compacte. Acumulatoarele cu membrana prezinta avantajul frecarilor reduse si pot avea forma cilindrica sau sferica. Presiunea gazului din acumulatorul pneumo-hidraulic se afla n raport cu volumul acestuia n relatia data de legea transformarii politropice: pVn=const. (1) n care: p - presiunea gazului; V- volumul gazului; n- exponent politropic (n=1,25). 1.3. Desfasurarea lucrarii

54

Utiliznd o schema ca cea din figura 9.6, adoptnd anumite valori pentru parametrii de lucru din sistem (p, Q) si pentru dimensiunile functionale ale motoarelelor, se va face calculul de dimensionare pentru acumulatorul A.

Figura 9.6. Schema de alimentare a trei motoare hidraulice liniare Presiunea de prencarcare trebuie aleasa astfel ca presiunea de lucru sa fie folosita ct mai eficient. n conditii politropice, ncarcarea maxima se calculeaza cu relatia: p1=p20,2.p30,8 (2) unde: p1 - presiunea de prencarcare a acumulatorului; p2, p3 - presiunea maxima respectiv minima din sistem. Volumul acumulatorului V1 se calculeaza cu relatia: [bar]

V1= (3)

[litri]

55

unde: Vx- volumul fluidului descarcat din acumulator [litri], se calculeaza cu:

Vx= (4) unde: Di,j - diametrul cilindrului oarecare [dm]; dj - diametrul tijei motoarelor diferentiale [dm]; si,j - cursa motoarelor [dm]; Ni,j - numarul de curse pe ciclu; Qp - debitul pompei [l/min]; tc - durata ciclului [min]. Volumul total al acumulatorului va fi dat de relatia: Vt (5) LUCRAREA NR.10 Elemente pentru pregatirea aerului conditionat 1.1 Obiectivul lucrarii Lucrarea urmareste sa initieze studentii n cunoasterea elementelor necesare prepararii aerului comprimat. Prepararea aerului comprimat prezinta etapele: curatirea de impuritati mecanice si de umezeala - n acest scop se folosesc filtrele de aer; mbogatirea fluxului de aer cu o anumita cantitate de ulei pulverizata n toata masa sa - n acest scop se folosesc ungatoarele de aer; reglarea presiunii aerului si mentinerea la o valoare constanta a ei - n acest scop se folosesc regulatoarele de presiune. =1,133V1 [litri]

56

Lucrarea are si scopul de a obisnui studentii cu alegerea si codul de comanda pentru elementele necesare prepararii aerului. 1.2 Aspecte teoretice Buna functionare a unei sistem pneumatic este asigurata numai n conditia pregatirii corespunzatoare a aerului comprimat nainte de a-l introduce n circuit. Pentru aceasta, aerul comprimat furnizat de compresor la cca. 4...6 bari trebuie supus unui proces de purificare pentru a se elimina impuritatile, iar pentru buna functionare a instalatiei de actionare, i se va mari capacitatea de ungere prin pulverizarea n masa sa a unor particule de ulei. Totodata se va regla atent valoarea presiunii de lucru, necesara n instalatia de actionare, n vederea atingerii parametrilor ceruti. Toate aceste operatii, efectuate cu elemente specifice, constituie procesul de preparare a aerului. Pentru efectuarea operatiilor de mai sus, se asambleaza n sensul de curgere a aerului, n ordine: un filtru, un regulator de presiune si un ungator cu ceata de ulei. Aceste elemente formeaza un tot unitar cunoscut sub denumirea de statie de preparare a aerului comprimat. n figura 10.1 este prezentata o astfel de statie n componenta careia intra: un filtru de aer 1, un regulator de presiune 5, prevazut cu manometrul 4 si un ungator de aer cu ceata de ulei 6. Constructia unui filtru care elimina impuritatile mai mari de 3 , ct si condensul, este redata n figura 10.2. Aerul este introdus prin orificiul I, apoi printr-un canal ngust intra n filtru, unde filtrarea se face n doua etape: - filtrarea prin centrifugare, produsa de o rampa elicoidala (12), care prin lovirea aerului de peretii paharului (4), produce decantarea apei si a particulelor solide n partea de jos a acestuia. Sub actiunea fortei centrifuge si datorita racirii aerului ca urmare a destinderii lui n zona de deasupra deflectorului superior (6), se produce condensarea particulelor foarte fine de apa, care antreneaza si microparticulele ramase n suspensie care cad pe deflectorul inferior (14), de unde ajung n partea inferioara a paharului transparent (4) formnd mpreuna cu apa condensata rezidul (3); - filtrarea fina, care se realizeaza cu ajutorul unui cartus filtrant (13), format din straturi de materiale sinterizate, care retine particulele foarte fine de impuritati. Aerul astfel filtrat iese prin orificiul E. Dupa o perioada de folosinta cartusul filtrant trebuie nlocuit deoarece caderea de presiune pe filtru devine mult prea mare si randamentul instalatiei scade. 57

Figura 10.1. Statie de preparare a aerului comprimat

Figura 10.2. Filtru de aer Nivelul condensului din pahar nu trebuie sa depaseasca limita maxima, de aceea paharul este prevazut n partea de jos cu un robinet de golire (2). 58

Montarea filtrelor n instalatie se face ntotdeauna n pozitie verticala, adica cu paharul n jos. Alegerea filtrelor se face, determinnd diametrul nominal tinnd cont de doi parametri principali: - debitul maxim de aer comprimat, necesar actionarii pneumatice; - caderea de presiune maxima acceptata, n instalatia de actionare. De obicei constructorii de elemente pneumatice furnizeaza caracteristica de debit pentru dimensionarea corecta a filtrelor (figura 10.3).

Figura 10.3. Caracteristica de debit a unui filtru Orice statie de preparare a aerului comprimat are dupa filtru un regulator de presiune. Reglarea presiunii optime este absolut necesara, deoarece de valorile acestui reglaj depinde fiabilitatea elementelor ce compun instalatia. Cresterea presiunii peste valoarea optima conduce la uzura rapida a elementelor de actionare, iar scaderea presiunii sub aceste valori determina ineficienta instalatiei. Regulatorul de presiune este o supapa normal deschisa cu o camera interioara, care are un dublu rol: reducerea presiunii aerului comprimat pna la o valoare optima si mentinerea acestei valori ct mai constanta. Cel mai des ntlnit regulator este cel cu membrana, prezentat n figura 10.4 Are o constructie relativ simpla ce consta dintr-un corp (7) asamblat prin suruburi cu capacul (1). ntre cele doua piese se fixeaza ansamblul de comparare compus din membrana elastica (9), executata din cauciuc cu insertie textila, discul (3) si talerul (2). Arcul (10) este pretensionat ntre talerele (2) si (11) de surubul (12). 59

Aerul patruns n regulator prin orificiul I, la presiunea pi, va trece spre iesirea E prin droselul format de organul de reglare n forma de taler (6). Pozitia talerului (6) este determinata de pozitia membranei (9) pe care o urmareste prin intermediul tijei (4), datorita fortei din arcul (10). Din echilibrul fortelor provenite din presiunea aerului ajuns prin orificiul (8), care actioneaza asupra talerului (3) si membranei (9), a fortelor provenite din arcurile (5) si (10) si a fortei elastice a membranei (9), se realizeaza o fanta f de trecere a aerului, ntre talerul (6) si scunul lui, spre conducta de iesire E, la presiunea pe. Fanta f joaca rolul unui drosel autoreglabil, prin care se limiteaza valoarea presiunii din conducta de iesire. Valoarea presiunii de iesire se stabileste n functie de forta din resortul (10), reglata manual de catre surubul (12), prin care se variaza fanta de droselare f. Mentinerea constanta a presiunii de iesire se realizeaza automat prin fortele care actioneaza asupra membranei. Daca presiunea de iesire creste, creste si presiunea care actioneaza asupra membranei, iar sub actiunea fortei din resortul (5), membrana si talerul coboara nchiznd fanta f. Astfel se mareste caderea de presiune pe fanta si presiunea la iesire scade pna la valoarea reglata. Valoarea presiunii de iesire se va citi la un manometru , asamblat direct n corpul regulatorului, asa cum se vede n figura 10.1. Avnd n vedere modul de reglare a presiunii, prin intermediul ansamblului de comparare, regulatorelor de presiune li se mai spune si balante de presiune.

60

Figura 10.4 Regulatorul de presiune Alegerea unui regulator de presiune se face pe baza debitului necesar reglat n instalatia de actionare proiectata. Diametrul nominal sau marimea racordurilor este o caracteristica care se determina cu relatia:

Dcalc=2 (1)

[m]

n care: Qnec - debitul de aer comprimat ce tranziteaza regulatorul [m3/s] w - viteza aerului, se accepta w=6 m/s. Alegerea se face n conditia Dn Dcalc, unde Dn este diametrul nominal al regulatorului ales din catalogul producatorului. Aerul comprimat care a fost filtrat si uscat, nu are capacitate de ungere si din acest motiv este necesara dispersarea n masa sa a unor particule de ulei cu dimensiuni de cca.5 si chiar mai mici. Aceste particule asigura ungerea elementelor componente ale instalatiei de 61

actionare. Pulverizarea particulelor se realizeaza cu ajutorul ungatoarelor, cunoscute sub denumirea de ungatore cu ceata de ulei. Instalatiile moderne de actionare pneumatica nu au nevoie de ungatoare deoarece elementele componente sunt livrate unse cu lubrifianti care si fac serviciul pe toata durata de functionare. Cu toate acestea, sunt instalatii care necesita lubrifierea aerului deoarece au componente ce nu pot fi unse pe viata. Toate ungatoarele se bazeaza pe acelasi principiu de functionare, si anume: creerea unei caderi de presiune prin trecerea curentului de aer, ce urmeaza a fi mbogatit n ulei, printr-o portiune de diametru mai mic (figura 10.5).

Figura 10.5.Ungator cu ceata de ulei Aerul patrunde n ungator prin orificiul I si sufera o prima accelerare ca urmare a spatiului ngust prin care trebuie sa treaca ntre corpul (9) si piesa speciala (10), prevazuta cu o portiune eliptica. Aceasta 62

piesa se poate roti n jurul axei verticale si astfel sa varieze sectiunea de trecere, ceeace are drept consecinta cresterea sau scaderea vitezei de curgere a aerului (sectiunea B-B). Totodata piesa (10) este prevazuta cu un canal radial, oblic fata de axa verticala, care este n comunicare cu orificiul de intrare si prin care circula o mica parte din aerul comprimat si care sufera o noua accelerare n spatiul ngust creat ntre piesa (10) si diuza (11) si de aici prin orificiile radiale ale piesei (12), patrunde n partea superioara a paharului (1). Ca urmare a depresiunii ce se produce, prin orificiul central al piesei (11) se extrage ulei din rezervorul secundar aflat sub capacul (7). Totodata, aceeasi depresiune determina absorbtia uleiului din pahar prin tubul imersat (13), supapa de sens unic (8) si tubul (6). Uleiul preluat din rezervorul secundar, este pulverizat n jetul de aer si patrunde sub forma de ceata n perna de aer aflata deasupra uleiului din pahar. Particulele mai mari de ulei se precipita datorita destinderii si numai aerul cu microparticule este antrenat n jetul de aer ce provine din circuitul principal spre orificiul de iesire E. Prin manevrarea droselului (4), aflat n corpul (9), se regleaza presiunea n rezervorul secundar aflat sub capacul (7), care are efect asupra debitului de ulei. La nchiderea droselului (4), debitul de ulei este la maxim, iar la deschiderea completa, debitul este nul. Pentru o buna functionare a ungatoarelor se recomanda ca: ungatoarele sa functioneze n pozitie verticala; nivelul de instalare sa fie superior elementelor pe care le deserveste; locul de montaj sa fie vizibil si usor accesibil n vederea umplerii cu ulei si a efectuarii reglajelor; trebuie ca la montaj sa fie respectat sensul de curgere indicat de fabricant. 1.3. Desfasurarea lucrarii n cadrul lucrarii vor fi demontate, studiate si analizate elementele de preparare a aerului. Dupa masurarea dimensiunii conductei de alimentare cu aer se va indica seria grupului F.R.C. modular, folosind catalogul pentru "Echipamente pneumatice pentru automatizari industriale" produs de SMC (pag. 1.19 - 1.55). Se va urmari realizarea montarii lor n sistemul de actionare pneumatic. LUCRAREA NR.11 63

Scheme de actionare cu un singur cilindru pneumatic cu comanda directa 1.1. Obiectivul lucrarii

La realizarea unei instalatii de automatizare cu actionare pneumatica, o prima etapa consta n ntocmirea unei scheme de principiu care sa redea n mod clar succesiunea operatiilor si fazelor care compun ciclul de functionare. Se stabilesc conditiile de pornire si oprire, conditiile de oprire n caz de avarie, precum si alte conditii specifice ciclului de lucru (temporizari, semnalizare optica sau sonora, posibilitati de reglaj a unor parametri etc.). Pe aceasta baza se trece la realizarea schemei functionale, n care sunt reprezentate cu ajutorul simbolurilor toate elementele care compun schema, precum si conexiunile dintre acestea, fara a se tine seama de amplasamentul real al acestor elemente. n general, orice problema de actionare, simpla sau complexa, poate fi solutionata n mai multe moduri. Schema optima este aceea care ndeplineste toate conditiile functionale impuse si este alcatuita dintr-un numar minim de elemente. Actionarile cu un singur motor pneumatic sunt utilizate frecvent pentru automatizarea unor operatii de prindere si alimentare cu piese, pentru deplasarea unor organe de lucru sau scule, precum si la dispozitivele de prehensiune ale manipulatoarelor si robotilor industriali. Lucrarea si propune sa obisnuiasca studentii cu ntocmirea schemelor functionale de actionare pneumatica, n cazul cnd acestea se realizeaza cu un singur cilindru pneumatic. Prin realizarea practica si studierea unor scheme reprezentative si module functionale tip se urmareste sa se nsuseasca metodologia, regulile de reprezentare si principiile generale ce stau la baza realizarii acestor scheme. 1.2. Aspecte teoretice

Pentru realizarea schemelor pneumatice, descrierea si ntelegerea ct mai usoara a functionarii acestora, se folosesc unele notatii si reguli de reprezentare specifice. Se folosesc pentru identificarea elementelor, litere si numere n diverse combinatii, care sa ilustreze ct mai clar elementul respectiv. Din consideratii didactice, pentru diversele scheme s-au adoptat urmatoarele notatii: 64

GPA - grup de preparare a aerului, compus din filtru + regulator (FR) sau filtru + regulator + lubrificator (FRL); C1, C2, C3....- motoare pneumatice liniare (cilindri cu piston sau cu membrana); MR1, MR2... - motoare pneumatice oscilante; DP1, DP2.....- distribuitoare pneumatice principale; D1, D2.... - distribuitoare pneumatice auxiliare; BP1, BP2...- distribuitore pneumatice cu comanda manuala de tip impuls (butoane pneumatice). ao, a1, bo, b1 - senzori de cursa: i=1,2..- numarul motorului; a1, b1 sau j=1 - senzorul pentru cursa maxima; ao, bo sau j=0 - senzorul pentru cursa minima (tija complet retrasa); DR1, DR2... - drosele simple; DC1, DC2... - drosele de cale; m1, m2... - comenzi manuale; x - semnale de intrare produse de senzori de cursa. Pozitionarea elementelor n schemele pneumatice se poate realiza n doua moduri: a) Dispunerea topografica - elementele sunt pozitionate n schema astfel nct sa sugereze dispunerea reala n instalatie. Aceasta dispunere se foloseste n cazul schemelor simple, cu numar redus de elemente, la care circuitele pot fi urmarite usor; b) Dispunerea pe nivele - elementele sunt grupate pe nivele astfel nct fluxul energetic si informational sa mearga de la partea inferioara a schemei catre partea superioara, iar secventele (fazele) ciclului de functionare sa se deruleze de la stnga la dreapta (figura 11.1). Nivelul superior este nivelul de "putere" (subsistemul de actionare) si cuprinde motoarele pneumatice, distribuitoarele principale si elementele de reglare a vitezelor (drosele). Motorul din stnga efectueaza prima cursa activa a ciclului, iar cel din dreapta ultima faza. Nivelul inferior cuprinde elementele de intrare (butoane, sesizore de cursa etc.). ntre aceste doua 65

nivele sunt amplasate pe nivelul "logic" elemente logice (SI, SAU etc.) si distribuitoare auxiliare care materializeaza diferite functii logice.

Figura 11.1. Dispunerea pe nivele a elementelor n schemele pneumatice Pentru alimentarea unui motor cu simpla actiune (simplu efect) schema 1- este necesar un distribuitor principal cu cel putin doua pozitii de lucru si trei orificii active (DP 3/2), notate cu P sau 1 - sursa de presiune, A sau 3 - atmosfera si C sau 3 - consumatorul, n acest caz camera activa a motorului. n cazul motoarelor cu dubla actiune (dublu efect), distribuitorul principal trebuie sa aiba minim doua pozitii de lucru si patru orificii active P (1), A (3), C1 (4), C2 (2). Majoritatea distribuitoarelor pneumatice sunt de tipul 5/2, cu doua orificii de atmosfera, notate cu A1 si A2. Pentru oprirea pistonului motorului pneumatic liniar n pozitii intermediare pe cursa este necesar ca distribuitorul principal sa aiba trei pozitii de lucru (4/3 sau 5/3), iar n pozitia centrala toate orificiile sa fie nchise (centru nchis). Reglarea vitezelor de deplasare se realizeaza cu ajutorul rezistentelor reglabile, denumite si drosele, care permit modificarea locala a sectiunii de curgere a aerului. La amplasarea acestora n scheme trebuie avute n vedere urmatoarele reguli: Pentru fiecare viteza reglata este necesar un drosel care se conecteaza n schema astfel nct sa nu influenteze si alte viteze; Se recomanda ca reglarea vitezelor sa se realizeze prin controlul debitului de evacuare si numai daca acest lucru nu este posibil, prin controlul debitului de admisie n motor. Controlul debitului de 66

evacuare permite o regla-re mai stabila a vitezei, dar aceasta solutie conduce la cresterea contrapresiunii n camera de evacuare a motorului si n consecinta la diminuarea fortei utile. 1.3. Desfasurarea lucrarii

Lucrarea este mpartita n doua parti: n prima parte se studiaza schemele existente pe standurile de laborator, care evidentiaza principiile de baza si modul de utilizare a diferitelor module functionale; n cea de-a doua parte, se concep schemele, care sa raspunda cerintelor impuse, se realizeaza si se testeaza practic. Actionarile pneumatice cu un singur motor se pot realiza cu comanda directa sau indirecta (pilotata) pentru fiecare faza, n ciclu automat unic cu impuls de initiere sau cu functionare continua (ciclu repetat). Aceste variante de utilizare sunt prezentate n exemplele urmatoare. Comanda directa se utilizeaza n cazul cnd distanta dintre punctul de comanda (n care se gaseste operatorul) si motorul pneumatic este relativ mica. Distribuitorul principal DP, cu pozitie preferentiala (monostabil figura 11.2) sau cu memorie (bistabil - figura 11.3 si figura 11.4), este actionat prin buton, prin maneta, prin pedala sau de catre un organ de masina.

Figura 11.2. Cilindru cu simpla actiune si revenire cu arc

67

Figura 11.3. Cilindru cu dubla actiune cu comanda manuala directa prin distribuitor bistabil si reglarea vitezei n ambele sensuri

Figura 11.4. Cilindru cu dubla actiune cu comanda manuala directa prin distribuitor cu centru nchis, cu reglarea vitezei n ambele sensuri n cazul schemei din figura 11.2 viteza pe cursa activa v1 este reglata prin controlul debitului admis, iar viteza de revenire v0 poate fi reglata, prin controlul debitului evacuat din motor.

68

n schema din figura 11.3 distribuitorul principal de tip 4/2 impune pentru reglajul vitezelor folosirea droselelor de cale, montate pe circuitele dintre motor si distribuitor. n schema din figura 11.4 pistonul poate fi oprit n pozitii intermediare ale cursei deoarece distribuitorul care deserveste motorul este de tipul 5/3 cu centru nchis. Reglarea vitezei n ambele sensuri se realizeaza cu drosele simple montate pe orificiile de atmosfera ale distribuitorului. Pistonul poate fi oprit n pozitii intermediare pe cursa. Daca distanta dintre cilindru si distribuitor este relativ mare, este totusi de preferat ca pentru reglarea vitezelor sa fie utilizate drosele de cale montate ca n figura 11.3. Se vor realiza schemele mentionate mai sus cu aparatura existenta n laborator si se va urmari functionarea instalatiei. LUCRAREA NR. 12 Scheme pneumatice functionale 1.1. Obiectivul lucrarii

Actionarile pneumatice participa functional n agregatele sau instalatiile deservite, ele oferind posibilitati de SELECTARE de semnal, SUCCESIUNE de operatii, MEMORARE s.a. n cadrul schemelor complexe pneumatice se ntlnesc asamblate ntre ele scheme functionale de sine statatoare care au rolul de a realiza anumite functii pneumatice de baza. Lucrarea si propune sa deprinda studentii cu posibilitatile de folosire a schemelor ce pot realiza pneumatic diverse functii (sI, SAU, NU, MEMORIE s.a.). 1.2. Aspecte teoretice

Comanda si alimentarea elementelor de executie - cilindri pneumatici, camere cu membrana etc. - se face cu ajutorul distribuitoarelor pneumatice. Prin combinarea acestor elemente si legarea lor n anumite moduri, se pot obtine diverse scheme FUNCIONALE, astfel: a) Functia sI (Fig.12.1) este un circuit pneumatic n care actiunea unui motor pneumatic liniar (MPL) se produce numai cnd alimentarea se face comandnd distribuitoarele D1 sI D2 montate n serie. 69

Aceasta schema se utilizeaza n cazurile: cnd vrem sa obligam un operator de la o masina sa comande o operatie att cu mna stnga ct si cu mna dreapta; cnd conditionam comanda manuala si de nchiderea unei usi de protectie; cnd se executa o actiune pe baza unor comenzi simultane din mai multe puncte, adica din punctul 1 si din punctul 2 si din 3 etc.

Fig.12.1. Functia sI

Fig.12.2. Functia SAU

b) Functia SAU (figura 12.2) consta dintr-un circuit n care actionarea cilindrului MPL poate fi facuta comandnd un distribuitor D1 SAU un alt distribuitor D2. Cele doua distribuitoare se monteaza n paralel iar ntre ele supapa dubla de sens SD, supapa ce permite alimentarea cilindrului prin distribuitorul D1 SAU prin distribuitorul D2. Aplicarea acestei scheme se utilizeaza cnd actionarea MPL se comanda dintr-un loc fix de munca sau din alte puncte disparate n jurul masinii. De exemplu o usa de la un garaj poate fi comandata local cu mna sau poate fi comandata de la distanta calcnd cu piciorul sau cu un vehicul peste un prag de comanda. c) Functia NU (figura 12.3) se aplica n cazul ntreruperii unei actiuni. Cilindrul MPL la capatul cursei NU va mai fi alimentat deoarece limitatorul de cursa montat pe tija actioneaza asupra distribuitorului D2, care la rndul sau va comanda schimbarea pozitiei lui D1, astfel ca MPL nu va mai fi alimentat. Aceasta functie se aplica n toate cazurile de oprire automata a unei actiuni la un anumit moment, de exemplu n scopul evitarii unei avarii la aparitia unei presiuni sau a unei temperaturi peste limitele admise.

70

Figura 12.3. Functia NU permanenta"

Figura 12.4. Functia "Memorie

d) Functia Memorie permanenta (figura 12.4) realizeaza mentinerea unei comenzi data sub forma unui impuls. Cilindrul MPL ramne alimentat, dupa ce distribuitorul D a primit o comanda scurta C1. Caracteristic acestui circuit este prezenta supapei duble de sens SD care, dupa ntreruperea comenzii C1, mentine distribuitorul D n pozitia 2, astfel facndu-se alimentarea n continuare a cilindrului pneumatic, deci supapa dubla SD a memorat permanent comanda C1. Datorita neetanseitatilor, aceasta stare se mentine totusi o perioada limitata de timp dar suficienta pentru a fi considerata practic "PERMANENT". Iesirea din starea de actionare, adica ntreruperea memoriei, se poate face prin diverse circuite suplimentare astfel: Distribuitorul D poate primi o comanda suplimentara C2 (figura 12.4); Pe conducta c se monteaza un al doilea distribuitor care la o comanda manuala sa puna MPL n legatura cu atmosfera si sa ntrerupa comanda distribuitorului D1; n circuitul primar de alimentare se monteaza un distribuitor D2 care la comanda manuala ntrerupe MEMORIA, oprind alimentarea MPL si a distribuitorului D. e) Functia Memorie temporara (figura 12.5) urmareste mentinerea (MEMORAREA) unei comenzi pe o perioada de timp limitata (TEMPORAR). Cilindrul pneumatic MPL este pus sub presiune att timp ct presiunea aerului din rezervorul R se mentine superioara presiunii aerului din distribuitorul D1 de alimentare, altfel spus, MPL este sub actiune TEMPORAR, att timp ct circuitul poate pastra (MEMORA) o comanda. Functionarea circuitului ncepe prin comanda mecanica a distribuitorului D2. Aerul comprimat trece prin D2, supapa de sens SS si umple rezervorul R. Cnd presiunea aerului a crescut peste presiunea din distribuitorul D1 se produce comutarea lui D1 si alimentarea cu aer a MPL. Dupa oprirea comenzii lui D2, droselul Dr permite temporizarea evacuarii aerului n atmosfera din rezervorul R, iar n momentul cnd presiunea a scazut sub presiunea aerului din distribuitorul D1, acest distribuitor si pierde comanda (MEMORIA) si ntrerupe alimentarea cilindrului MPL. Aceasta functie are multiple aplicatii, de exemplu: o piesa apucata de mna unui robot nu poate fi prelucrata att timp ct ea nu este suficient de bine 71

strnsa, att timp ct instalatia nu MEMOREAZA un efect de presiune datorat strngerii pneumatice a piesei.

Figura 12.5.Functia "Memorie temporara" "Interblocare" f) Functia Interblocare

Figura 12.6.Functia

Unele operatii sau procese tehnologice INTERZIC categoric efectuarea simultana a doua sau mai multe operatii. De exemplu: este interzisa efectuarea operatiei de desfacere a unei piese n timpul operatiei de prelucrare a acesteia. Operatorul poate gresi si uita sa respecte aceasta conditie. n sprijinul securitatii omului si a procesului tehnologic, comanda pentru actiunea primei operatii BLOGHEAZ comanda celui de al doilea element de executie, de asemenea si comanda celui de al doilea element de executie BLOCHEAZ actiunea primului element. Aceasta blocare reciproca dintre cele doua comenzi reprezinta functia de INTERBLOCARE. n figura 12.6 pentru realizarea functiei de INTERBLOCARE sunt doua linii de executie A1 si A2, comandate de comenzile C1 si C2 prin distribuitoarele D1 si D2. n pozitia normala distribuitoarele sunt pregatite pentru primirea comenzii. n momentul efectuarii comenzii C1 aerul comprimat actioneaza elementul de executie A1 si comanda distribuitorul D2, blocnd calea comenzii C2 spre actionarea A2 (D2 pe pozitia 2). Situatia este similara si cnd se emite, din starea de repaos, comanda C2 care produce blocarea comenzii C1 spre actionarea A1 (D1 pe pozitia 2). Astfel, cele doua comenzi C1 si C2 fiind INTERBLOCATE, schema nu permite efectuarea unei comenzi n timpul executarii celeilalte comenzi. n practica functiile descrise anterior sunt combinate ntre ele n cadrul unei scheme pneumatice. Schema efectuata trebuie sa corespunda functionarii instalatiei pe care o deserveste. 72

1.3.

Desfasurarea lucrarii

Pentru a ntelege cu usurinta aplicarea functiilor pneumatice se propune realizarea practica a schemei pneumatice care deserveste un agregat cu regim periculos de lucru: un cilindru pneumatic, montat pe batiul unei masini, urmeaza sa preseze ntr-o matrita o piesa din material granulos. Procesul de presare fiind periculos, operatorul trebuie obligat n acest timp sa paraseasca acest spatiu. Pentru aceasta, comanda operatiei trebuie efectuata de operant n alta ncapere. n cele ce urmeaza este propusa schema de actionare pneumatica (figura 12.7) a agregatului.

Figura 12.7. Schema de actionare pneumatica a unui agregat periculos Fazele procesului tehnologic, n care se vor recunoaste FUNCIILE pneumatice sunt: Faza I - Scoaterea de catre operant a piesei prelucrate si alimentarea matritei cu materialul brut. Faza II - Iesirea operatorului din camera de presare, nchiderea usii care la sfrsitul cursei sale comanda distribuitorul 3 SAU distribuitorul 4 (figura 12.7), care prin intermediul supapei duble de sens 12 alimenteaza distribuitorul limitator de cursa 11. Fiind la nceput de cursa, cilindrul pneumatic 13 tine distribuitorul 11 actionat, permitnd aerului comprimat sa comande distribuitorul 6 anulnd starea de siguranta n alimentare. 73

Faza III - Operatorul executa comanda cu mna stnga asupra distribuitorului 1 sI cu mna dreapta asupra distribuitorului 2. Se trimete astfel o comanda sub forma de impuls distribuitorului 7 prin intermediul unei supape de sens unic 8. Distribuitorul 7 MEMOREAZ PERMANENT comanda pe care o transmite distribuitorului 9. Distribuitorul 9 avnd functia de releu amplifica comanda primita, ntr-o actiune de alimentare a cilindrului pneumatic 13 cu aer comprimat la puterea necesara operatiei de presare. Faza IV - Are loc operatia de presare, n care timp tija cilindrului pneumatic si continua cursa activa pna la limita dinainte stabilita, prin pozitionarea unui distribuitor limitator de cursa 5. Faza V - La capatul cursei active, cama tijei cilindrului pneumatic 13, comanda distribuitorul limitator de cursa 5 si acesta anuleaza starea de alimentare permanenta a distribuitorului 10, care fiind nseriat cu distribuitorul 7 ntrerupe starea de comanda MEMORAT PERMANENT de distribuitorul 9. Distribuitorul 9 schimba sensul de alimentare al cilindrului, urmnd sa se desfasoare cursa de revenire a acestuia, pna la pozitia de repaos, stare n care este mentinut de alimentarea permanenta cu aer comprimat. Faza VI - Operatorul deschide usa si intra n camera matritei pentru pregatirea unei noi operatii. Usa elibereaza comanda distribuitoarelor 3 SAU 4 si prin aceasta pune n legatura cu atmosfera conductele de comanda, permitnd distribuitorului 6 sa asigure securitatea operatorului care lucreaza la matrita, anulndu-se astfel orice comanda a cilindrului pneumatic 13, de catre alte persoane din afara. LUCRAREA NR. 13 Scheme de actionare cu un singur cilindru pneumatic cu comanda indirecta 1.1. Obiectivul lucrarii

n cadrul lucrarii se urmareste ca prin realizarea practica si studierea unor scheme reprezentative si sa se nsuseasca metodologia, regulile de reprezentare si principiile generale ce stau la baza realizarii acestor scheme. 1.2. 74 Aspecte teoretice

Comanda indirecta se utilizeaza n cazul cnd punctul de comanda este mai departat de punctul de lucru. Pentru a nu se utiliza conducte de lungime mare, distribuitorul principal se plaseaza n apropierea motorului pneumatic, iar pentru comanda acestora se folosesc distribuitoare pilot de dimensiuni mai mici (de tipul butoanelor pneumatice BP) sau se foloseste comanda electrica. 1.3. Desfasurarea lucrarii

Se vor realiza practic schemele din figurile de mai jos, se va analiza functionarea lor si parametrii ce pot fi reglati.

Figura 13.1. Cilindru cu dubla actiune cu comanda manuala indirecta prin impulsuri, att pentru cursa de avans ct si pentru cursa de retragere n cazul din figura 13.1, distribuitorul cu memorie (bistabil) DP 5/2 memoreaza comenzile manuale de tip impuls. Functionarea este similara cu cea din figura 11.3, dar pentru obtinerea cursei de avans este necesar sa fie actionate simultan butoanele BP1 si BP2 (conditie de pornire).

75

Figura 13.2. Cilindru cu dubla actiune cu comanda indirecta prin impuls de initiere din doua puncte diferite Cilindrul din figura 13.2 efectueaza un ciclu unic de functionare avans-retragere, cu comanda indirecta prin impuls de initiere din doua puncte diferite (functia SAU) - BP1 sau BP2. Retragerea pistonului este comandata de sesizorul SC1, care la atingere va comanda schimbarea fazei de lucru a distribuitorului DP.

Figura 13.3. Cilindru cu dubla actiune cu pornire prin impuls manual 76

si temporizare n pozitia avansat Cilindrul din figura 13.3 efectueaza un ciclu unic de functionare avans-retragere, pornirea facndu-se prin impuls manual de la butonul m. Semnalul produs de sesizorul SC1 atinge valoarea necesara comutarii distribuitorului DP dupa un timp prestabilit prin reglarea sectiunii de umplere a capacitatii C din cadrul temporizatorului pneumatic de tip R-C.

Figura 13.4. Cilindru cu dubla actiune, cu ciclu automat repetat continuu, cu reglarea vitezelor pe ambele curse Pistonul cilindrului din figura 13.4 efectueaza cursa de avans cu viteza v1, reglarea facndu-se prin droselul DC1 si pe cea de retragere cu viteza v0, reglarea facndu-se prin droselul DC0. Miscarea se initiaza cnd se actioneaza pe pedala distribuitorului bistabil DB trecndu-l pe pozitia START. Ciclurile se repeta continuu pna ce distribuitorul bistabil este trecut pe pozitia STOP cnd pistonul se opreste n pozitia initiala (retras). Opritorii SC0 si SC1 limiteaza cursa pistonului, ei actionnd prin intermediul distribuitoarelor la care sunt conectati.

77

Figura 13.5. Cilindru cu dubla actiune pentru realizarea ciclului automat unic, avans rapid AR- avans de lucru AL- retragere rapida RR Cilindrul din figura 13.5 realizeaza un ciclu automat unic AR-ALRR, cu pornire prin impuls manual de la butonul BP. Astfel sunt comutate simultan distribuitoarele DP si D, iar pistonul ncepe miscarea de avans cu viteza vAR controlata de droselul DR1. Prin activarea sesizorului SC2, distribuitorul D este comutat pe pozitia initiala. Viteza de avans este acum controlata de droselul DR2, reglat la o sectiune de curgere mai mica dect cea a lui DR1. La sfrsitul cursei de avans este activat sesizorul SC1. Aceasta comanda comutarea distribuitorului principal DP pe pozitia initiala si nceperea cursei de revenire cu viteza reglabila vRR controlata de droselul de cale DC. Aplicatia 1. Studentul va stabili schema de actionare pneumatica a unui cilindru C cu dubla actiune si frnare la sfrsitul curselor, aflat n pozitia superioara n stare de repaos (figura 13.6). Cilindrul actioneaza capul de stantare al unei prese si el trebuie sa execute o miscare de coborre cu viteza reglabila numai daca operatorul apasa simultan, cu 78

ambele mini (conditie de securitate) butoanele pneumatice BP1 si BP2 de tip 3/2 NC si sa revina automat, imediat ce operatorul a eliberat unul sau ambele butoane. Se va realiza practic schema si se va testa functionarea.

Figura 13.6. Schita masinii de stantat piese cu actionare pneumatica Aplicatia 2. Studentul va stabili schema de actionare pneumatica a unui cilindru C care comanda nchiderea si deschiderea unei usi de la garaj (figura 13.7). Cnd usa este nchisa, tija cilindrului este retrasa. Deschiderea usii se realizeaza prin apasarea butonului pneumatic BP1, aflat pe o parte a usii, sau prin apasarea butonului pneumatic BP2, aflat pe cealalta parte a usii. nchiderea usii se realizeaza automat la eliberarea butoanelor, dupa un timp de stationare reglabil n pozitia "deschis". Vitezele sunt reglabile pe toate cursele. Se va realiza practic schema si se va testa functionarea ei.

Figura 13.7. Schita sistemului de nchidere-deschidere automata a unei usi de garaj

79