P. 1
Structura unui referat

Structura unui referat

|Views: 585|Likes:
Published by despina_mircea

More info:

Published by: despina_mircea on Mar 20, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/18/2014

pdf

text

original

Structura unui referat ştiinţific 1. Ce este referatul ştiinţific?

Estetica este o formă a cunoaşterii filosofice şi, în această calitate, trebuie văzută ca un tip de activitate teoretică ce-şi propune rezolvarea unor probleme ce-i aparţin în exclusivitate. Din această perspectivă, estetica e o activitate intelectual - teoretică ce pune şi rezolvă probleme. Rezultatele strădaniilor intelectuale depuse în estetică iau forma cunoştinţelor (teze, principii etc.). Cunoştinţele sunt judecăţi care au pretenţia de valabilitate şi adevăr. Ca un enunţ să devină cunoştinţă trebuie să îndeplinească în mod necesar două condiţii: a) enunţul trebuie să fie comunicat celorlalţi prin diferite proceduri consacrate cultural şi social; b) enunţul în cauză trebuie să fie intersubiectiv testabil, adică să poată fi experimentat, în ordinea adevărului, de orice altă conştiinţă omenească. Plecând de la aceste premise, cunoştinţele estetice pot fi expuse în diverse configuraţii expresive şi tematice. Putem clasifica în mai multe tipologii modul în care aceste cunoştinţe sunt comunicate şi supuse evaluărilor critice. Fără să intrăm într-o analiza mai amplă, trebuie spus că după criteriul scopului şi al întinderii acestor lucrări, deosebim următoarele forme expresive precum: semnalarea, rezumatul, recenzia comentariul, articolul ştiinţific, eseul, studiul, monografia, tratatul. În sens general, articolul ştiinţific este forma publică cea mai răspândită de comunicare a rezultatelor unor cercetări întreprinse în lumea faptelor şi a bibliografiilor. Acesta reprezintă o luare de poziţie într-o anumită problemă controversată şi, prin consecinţă, angajarea unui punct de vedere personal, argumentat raţional, cu intenţia explicită ca rezultatele proprii să fie acceptate de comunitatea profesioniştilor domeniului sau a celor interesaţi. Prin urmare, un articol ştiinţific propune o interpretare a autorului ca rezultat al unor investigaţii personale, adică, alinierea la punctul său de vedere a unor dezbateri controversate, expuse public prin intermediul diferitelor forme de comunicare. Un articol ştiinţific exprimă, în foarte multe privinţe, punctele de vedere originale în cercetare reprezentând, se poate spune, forma principală în care este expusă astăzi creativitatea teoretică şi perspectivele originale de înţelegere într-un domeniu sau altul.

şi articole ştiinţifice. afirmarea unei perspective personale asupra unor chestiuni controversate. ştiinţa a argumentat că…. aşa consider…. eu am convingerea că… etc. trebuie să distingem între faza documentării şi faza elaborării. Evident că elaborarea unei referat este precedată de lectura bibliografiei asociate . În lumea universitară de pretutindeni. adică o expunere personală fără cercetări prealabile şi evaluări critice a celorlalte puncte de vedere în legătură cu problema vizată. nu se poate funda pe expresii: aşa cred eu…. Prin urmare. 2. argumentul 2. referatul ştiinţific este o comunicare a unui punct de vedere personal întemeiat după schema logică: punctul meu de vedere în chestiunea x… este…y.. referatul ştiinţific a devenit forma principală de evaluare a învăţării prin investigaţii personale. În rezumat. faptul că suntem originali şi posedăm o personalitate ce ar trebuie să impună respect şi admiraţie din partea celorlalţi.2…şi 3…etc. Desigur că el produce în final un punct de vedere personal.2 Referatul ştiinţific este o formă pedagogică de însuşire a standardelor legale şi teoretice. aşa mi-a spus profesorul x…. aşa cred eu…. pe o opţiune nejustificată. aşa se spune…. în viitor. aşa mi se pare…. Referatul ştiinţific nu este un eseu. Cine izbuteşte să producă un referat ştiinţific ce respectă toate standardele.Punctele de vedere contrare 1…. argumentul 3…. într-un referat ştiinţific se expun cercetările întreprinse de studenţi în perioada formării lor şi reprezintă forma cea mai rafinată de evaluare a învăţării şi creativităţii. prin care se exersează procedurile de învăţare implicate în dobândirea de competenţe necesare cercetării ştiinţifice şi comunicării publice a acestor cercetări. aşa simt eu…. pe care autorul vrea să-l impună celorlalţi. numai că acest punct de vedere nu se susţine pe o preferinţă arbitrată.. Bibliografia pe care am consultat-o este aceasta….. întreprinse în laboratoare şi biblioteci. afirmarea arbitrară a preferinţelor şi opiniile subiective arată mai degrabă cât de ignoranţi sunt într-o problemă sau alta şi. în cazul unui referat ştiinţific. formule care îşi au originea în ceea ce savantul francez Claude Levi-Strauss numea „eul detestabil”. Faze ale producerii unui referat ştiinţific a) Faza documentării şi lecturii În elaborarea unui referat pe o temă dată.. În alte cuvinte. Simplu spus. va dobândi şi competenţele necesare pentru a redacta şi publica. Rezultatul cercetările mele sunt….etc. nicidecum. ci pe argumentări raţionale şi întemeiate logic şi ştiinţific. nu se susţin din motivele…. z…Acesta se întemeiază pe următoarele argumente: argumentul 1.

Titlul . presupune exersarea resurselor logice şi argumentative de gândire. b) Faza redactării . Fiind vorba de texte dense. microscopică. cu o “lectură de adâncime”. ce probleme se află în cercetare şi comunicare.Times New Roman. deoarece sunt urmărite scopuri de învăţare şi formare intelectuală.). . În final. Titlul poate fi formulat expozitiv. dispusă în ordine alfabetică. 3 (trei) subcapitole cu titluri formulate explicit. Paragraf 1. iniţial trebuie să facem o “lectură de contact”. Se detaşează apoi “conceptele-ancoră”. Procedura trebuie să fie metodică. 3) Organizarea de conţinut .5. Font Size . se reformulează problema în termeni proprii. peste 5 pagini. Ea se realizează prin “survolarea” întregului text pentru a avea viziunea întregului. specificate la subsol (sistem footnotes) şi. Se descompun “conceptele-cheie” printr-o analiză a definiţiilor sau a contextelor în care apar. decât prin familiarizarea cu textele reprezentative pentru cea ce înseamnă filosofie şi estetică şi.Structura posibilă a unui referat ştiinţific 1) Standard de redactare: Referatul conţine 5 (cinci) pagini (nici mai mult. ideile care formează coloană vertebrală a textului. Trebui spus că adevărata lectură a bibliografiei filosofico-estetice. Font . Lectura începe cu ceea ce poate fi numit “lectură-exerciţiu”.3 temei sau subiectului acestuia. şi nici mai puţin. prin aprofundarea exerciţiului reflecţiei. Este bine ca toate aceste operaţii să fie realizate prin elaborarea unei fişe de lectură sau de un conspect. dar şi interogativ. Revenim. în funcţie de succesiunea ideilor şi raţionamentelor. 2) Structura: Referatul trebuie că cuprindă obligatoriu: titlu. Dezideratul acesta nu poate fi dus la bun sfârşit. Dacă posedăm numai tema. iar bibliografia nu este indicată. la sfârşit. se descompune apoi textul ales în funcţie de interesele noastre de cunoaştere. după felul nostru de exprimare şi se evaluează relevanţa răspunsului prin formularea unui punct de vedere propriu.12. condensat. asupra acelor capitole pe care le luăm ca „martor” în cercetarea noastră. totodată. cel puţin două citări de autor pe fiecare pagină.Orice referat începe cu un titlu care are funcţia unui semnal pentru cei cărora e adresat. atunci trebuie să facem noi înşine o investigaţie bibliografică. “conceptele-cheie”. sub 5 pagini) şi trebuie redactat la calculator în programul Microsoft Office Word după următoarele cerinţe: Style – Normal. lista bibliografiei consultate. apoi. El exprimă sintetic. abstract (redactat în font size 10 şi paragraf distanţa 1mm.

Subtitlu 2 – în acest punct al redactării. În alte cuvinte. metodele pe care le-am folosit sunt y…. Formulele uzitate des sunt: prezenta lucrare e o cercetare a problemei x….4 . explicit.Abstractul – orice referat este urmat după titlul de către un abstract lămuritor. . Referatul se încheie.Subtitlu 1 – după abstract este pus primul subtitlu care cuprinde următoarele etape ale redactării: se justifică importanţa şi relevanţa cercetării. care sunt avantajele adoptării punctului personal de vedere. se trec în revistă răspunsurile date şi se prezintă punctele contrare de vedere. interogaţiile la care vrea să răspundă referentul. se prezintă stadiul cercetării problemei deschise prin referiri la bibliografia parcursă. să o reţină şi să şi-o integreze în propriul său univers de valori. asupra problemei cercetate. operaţie ce trebuie organizată după principiul evidenţei logice şi clarităţii. critica punctele de vedere adverse se face prin indicarea unor limite de înţelegere sau prin incapacitatea acestora de la răspunde adecvat la solicitările interogaţiilor ce rezultă din problema deschisă. cu citări din lucrările „martor” pe care le-a parcurs. Se indică. De regulă. care sunt contextele de ei de apariţie. se formulează ipoteza de lucru. Sunt indicate concluziile. Autorul propune propriile sale concepte. prin raportare la istoricul problemei. desigur. de interogaţii şi rezolvări. Procesul de argumentare este însoţit de a evaluare critică a punctelor concurente de vedere (cu citările aferente). soluţiile propuse de către autor în urma argumentaţiei. a metodelor folosite şi a rezultatelor la care ajunge referentul. se arată. .. se formulează apoi. cu o concluzie generală pe care cititorul ar trebui să o ia în seama. concluziile cercetării sunt z….Subtitlu 3 – acest subtitlul este dedicat concluziilor şi evaluărilor finale. dar şi care sunt limitele fireşti ale oricărei perspective interpretative. indică ce legătură există între ele şi arată că punctul său de vedere este coerent şi în acord cu sarcinile pe care le impune problema deschisă şi cu stările de fapte pe care doreşte să le înţeleagă sau să le explice. fără apel la metafore inutile şi proceduri retorice fără conţinut de cunoaştere. . în câteva cuvinte. referentul îşi argumentează ipoteza de la care a plecat şi o întemeiază logic şi bibliografic. că referatul său face distincţia dintre problemele tratate şi problemele rămase deschise. . deopotrivă. ce îl informează. pe cititor asupra intenţiilor şi a perspectivelor cercetării. referentul arată că este conştient de faptul că propriile sale concluzii au puncte slabe şi tari.

2000. 2003. Bucureşti. Editura AXY. Bucureşti. . Ion Funeriu. Iaşi. Editura Universităţii din Bucureşti. 3. Editura Pontica.Bibliografia consultată – referatul se încheie cu bibliografia consultată. de această dată. Cum se face o teză de licenţă. Bucureşti. Andra Şerbănescu. 2001. 2004. Andrei Marga. Mihali Radu Solcanu.5 . bibliografie ce trebuie să-l convingă pe cititor că sursele de documentare consultate şi studiate sunt credibile şi relevante. 1999. 1992. Editura comunicare. Editura Univers Enciclopedic. Bucureşti. o teză de doctorat. în ordine alfabetică. Umberto Eco. Timişoara. Vasile Biriş. Cum se scrie un text. Editura Amarcord. Introducere în metodologia şi argumentarea filosofică. ziare. Cluj-Napoca. un articol ştiinţific în domeniul ştiinţelor socioumane. Editura Polirom. articol ştiinţific sau teză de doctorat se pot consulta următoarele resurse uşor de găsit în limba română: Septimiu Chelcea. Editura Dacia. Eseul filosofic. Jacqueline Russ. Bibliografie În această direcţie a redactării unui referat. Tehnici de elaborare a manuscrisului şi elementele de editare şi tehnoredactare computerizată. Cum să redactăm: o lucrare de licenţă. Metodele în filozofie.ro. Principii şi norme de redactare computerizată. dispusă. Tehnoredactare: cărţi reviste. Constanţa. 1998. 2005.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->