FINALITATILE EDUCATIEI In functie de gradul de generalitate, finalitatile educatiei se expnma prm

idealul, scopurile si obiectivele educationale.
• Finalitatile educatiei • Continutul finalitatii • Nivelulla care se refera

Idealul educational exprima cerintele si aspiratiile intr-o anumita etapa
istorica, sub forma modelului de personalitate deziderabil. Scopurile educatiei reprezinta anticiparea mentala si finalitatea actiunii de formare a omului. Sunt multiple, diverse si se realizeaza prin intermediul obiectivelor.

Obiectivele educationale
Sunt enunturi cu caracter anticipativ, care descriu 0 intentie pedagogica, un rezultat asteptat la finalul procesului de instruire, concretizat intr-o schimbare la nivelul personalitatii educatilor.

Idealul educativ
Etimologic, termenul provine din latinescul idealis, care semnifica "existent in mintea no astra" , "ceea ce poseda perfectiunea la care aspiram".

Idealul, exprima, in esenta sa, modelul sau tipul de personalitate solicitat de conditiile sociale ale unei etape istorice si pecare educatia este chemata sa-I formeze in procesul desfasurarii ei (Stanciu, 1999, Stan, 2001).
EI este categoria de generalitate maximala care surprinde paradigma de personalitate, oarecum abstracta, proiectul devenirii umane la un moment dat, intr-o societate data; instanta valorica din care iradiaza norme, principii, stategii, scopuri si obiective determinate, care directioneaza procesul de formare al tinerei generatii (Cucos,1999). Prin intermediul lui, societatea isi proiecteaza propriile sale aspiratii in legatura cu achizitiile fundamentale ale membrilor sai, pe care educatia urmeaza sa Ie realizeze (Stan, 2001). Idealul educatibv a evoluat de la 0 epoca istorica la alta, cunoscand diferentieri in cadrul diverse lor societati (Stanciu, 1999): • in antichitate, in Atena, idealul educational urmarea dezvoltarea armonioasa a personalitatii, in plan estetic, moral, fizic si militar (kalokagathia), iar in Sparta viza indeosebi dezvoltarea fizica si militara; • in feudalism idealul a cunoscut doua modele distincte: idealul clerical (concepea personalitatea ca rezultat al insusirii celor 7 arte liberale: gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, geometria, astronomia si muzica) si idealul cavaleresc (concepea person~litatea ca rezultat asl insusirii celor 7 virtuti cavaleresti: calaria, manuirea spadei, van~toarea, inotul, sahul, cantul si recitarea de versuri);
1

Scopurile educative Reprezinta finalitati educationale cu nivel me diu de generalitate care se realizeaza in intervale medii de timp. posibilitatile efective de care dispune educationala pentru a transpune in practica idealul respectiv (Stan. datorita diversitatii situatiilor educative. Valoarea pedagogica a oricarui ideal educativ depinde de echilibrul pe care reuseste sa-l stabileasca intre posibilitate si realitate (Stanciu. 2001). 1999). Daca idealul educativ este general si unitar. idealul personalitatii complexe.• in Renastere idealul concepea personalitatea ca "homo universale". 1999). actiunea Ca imagine sintetica a dimensiunilor sociala. Dupa cum se observa. scopurile trebuie sa detalieze continutul idealului educational (Cucos. 2 . vizeaza tendinta generala de dezvoltare a ace lei societati si care va anticipa unele stari posibile. 2001) identifica patru perechi de scopuri: • scopuri materiale (centrate pe asimilarea de informatii intr-o perspectiva sistemica) versus scopuri formale (se focalizeaza pe subiect si vizeaza modelarea aptitudinilor si cultivarea personalitatii). Idealul educational se caracterizeaza prin urmatoarele trei dimensiuni: • dimensiunea sociala -. multiple. scopurile care il detaliaza sunt variate. psihologica si pedagogic a. Stan. 2001). • dimensiunea pedagogica -. • dimensiunea psihologica -. idealul educational nu este un model standard impus 0 data pentru totdeauna. ce permite redimensionari in functie de campul de posibilitati in care are loc educatia (Cucos. multilaterale (faza industrializarii avansate) si idealul personalitatii creatoare (societatea postindustrial a). Ele sunt anticipari mentale ale diverse lor actiuni de formare a personalitatii umane si se refera la rezultate ce urmeaza sa se obtina in cadrul unui sir de actiuni educationale (Stan. 1999). se refera la tipul de personalitate pe care societatea il solicita. idealul educativ realizeaza jonctiunea intre ceea ce este si ceea ce trebuie sa devina omul prin procesul educativ. Geissler (citat de Cucos 1999. De dorit este ca intre scop si ideal sa se stabileasca 0 relatie de continuitate si adecvare. • in epoca modema se impune idealul personalitatii eficiente intr-o activitate productiva (faza de industrializare timpurie). ci un model dinamic.

printr-un proces de "epurari si decantari valorice". evaluare. formele de organizare a procesului de invatamant.obiectivele sau scopurile recupereaza secvente mai mari sau mai mici ale idealului educational (Cucos. Pot fi definite astfel: eIiIififUrl"u caracter intentional care anticipeaza 0 c modificare'ill personalitatea educatului. masurabile si observabile (Cucos. redate in termeni de comportamente concrete. Intotdeauna ele se refera la achizitii de incorporat. ele fixeaza nu numai · functia si criteriul .~ scolare -.. se aleg strategiile de predare. functia de reglare a procesului de invatamant -. ~ . • scopuri specifice disciplinelor (caracteristice fiecarei materii) versus scopuri supradisciplinare (constante urmarite la toate disciplinele). invatare. JLdu~ . IUt @care tmtstaa~ticipare a r~zultatejQ. pe baza obiectivelor se selecteaza.~. orice obiectiv valmticipa 0 realitate functia ~e ll=lCa. Desigur. Nerealizarea unor obiective 3 . exprima necesitatea ca educatorii sa constientizeze sistemul de valori care sa Ie orienteze activitatea practica. • scopuri utilitare (vizeaza formarea unor deprinderi cerute imediat de activitatea practica) versus scopuri nepragmatice (vizeaza formarea unor conduite fara 0 finalitate practica imediata). Trecerea de la ideal educationalla scopuri educationale. 1999). locurile cele mai adecvate de realizare a activitatii de predare-invatare. Obiectivele educationale se deduc din scopurile educatiei. care sa conduca la un "spor calitativ" al acestuia. 1999).• scopuri de continut (orienteaza educatia spre continuturi dinainte stiute. ® reus ita. prin scopuri -. vizibile.masurare devin criterii de ~. ca urmare a im licarii ace r-o actlvI e IllSructlv-e ucativa (Stanciu. definibile. .idealul poate fi revitalizat de jos in sus de la obiective -. 2001). identificabile) versus scopuri comportamentale (urmaresc formarea si interiorizarea unor actiuni si deprinderi). se organizeaza. Sensurile de deplasare pe axa finalitatilor se poate schimba in functie de realitati si conjuncturi socio-istorice: . !Q Functiile obiectivelor: • functia de orientare axiologica a procesului de invatamant -. ele poarta pecetea idealului educativ existent la un moment dat. referindu-se la lectii sau secvente de lectii. si de la acestea la obiective poarta numele de derivare. cievaluativa deobiectivele al acelei reusite. Obiective educationale Sunt finalitati care au un nivel redus de generalitate si se realizeaza in intervale reduse de timp. se transmit continuturile invatarii. Ele sunt enunturi care descriu in termeni exacti rezultatele asteptate a fi obtinute la finalul unei secve~e instruire (Stan. 1999).

domeniile si tipurile de schimbari preconiz~te pentru intreaga durata a studiilor. 1999).--J ~ erfectionarea obiectivelor: lrectIe e tIp axiologic. - . Teoria pedagogica nu a c1arificat inca aspectele care privesc integrarea lor in contextul general al obiectiveloe educationale. Ele sunt precizate in programele scolar. De Lansheere considera ca obiectivele generale cuprind finalitatile si scopurile. in cadmJ ei. .> Dacl:i la nivelul sistemului de invatamant se urmareste realizarea ooor obiective 'generale. 1999). la mvelul clclului si at tipulUl de scoala se are in vedere realizarea oblectivelor intermediare. care a obiectl"veior (Cerghit si Vlasceanu. si. ~ltima directie. individualizarea obiectiveJor._~. .ale si cele concrete (operationale). presupune cu necesitate raportarea la 0 tabela de valori. 1999).. C2: a doua de selectie. Directii majore pentru . __'__ ". centrate pe formarea unor capacitati sf atitudini specifice unei discipline de invatamant intr-un cic1u scolar. citat de Stanciu. Ele se diferentiaza dupa nivelurile si tipurile de invatamant si dupa importanta relativa a obiectelor soot s ecifice fiecarei discipliQe de inva amant. 1999). Stanciu.2 Clasificarea obiectivelor educationale a) In mod obisnuit . iar pe de alta parte. obi~ctive cu un grad mai In~~ de~eneralitate si complexitate.e. si G. cu participarea tuturor cadrelor didactice (Jinga. fiecarui capitol (Stanciu. care constituie 0 Qunte intre obiectivele genet:. Istrate. cu obiectivele educationale se opereaza la trei niveluri: • Q._ .. de tip metodologic .obiective de referinta -. 7.'_"_"_. Autorii belgieni V.biective generale. • Obiective intermediare/specifice. citat de Stanciu."":?Curriculum-ul National a adus in ro amele scolare obiectivele cadru si obiectivele de re ennta. sistematizare si definirevizeaza perfectionarea criteriilor. pe care educatii Ie asimileaza pnllliiiermediul educatiei. --:.ye care obiectivele 0 introduc in moaexpIicit (Bloom. . 1999.dec1anseaza reglarea prin mecanismele conexiunii inverse (Cucos. ormelor directie. . cu ajutorul carora se precizeaza finalitatile slstemulUl SI ale diferitelor sale subsistem3e~. 1998). care subliniaza ca obi~ctivele constituie expresia valorilOl: generaI-umane. obiective ale activitatii de predare-invatare la sfarsitul 4 . 1999). prin care trebuie sa se tina cont de particularitatile de varsta si individuale ale elevilor (Cerghit si Vlasceanu. Raliandu-ne la conceptia lui Stanciu (1999) Ie yom incadra nivelului de generalitate intermediar: rct- obiective cadru -. citat de Stanciu.

sau a unei >- 5 . Curriculum-ul National include urmatoarele componente: 1. Continuturile invatarii. Obiectivele de referinta pe clasa. au caracter concret si sunt realizate in diferite situatii de invatare. o Obiective1e generale transdisciplinare.fiecarui an de studiu si urmaresc progresul in formarea de competente si insusirea cunostintelor de la un an de studiu la altul (Stanciu. la sfarsitul unei activitati instructiv-educative. 1n proiectul de lectie vor fi trecute obiectivele de referinta si cele operationale. Obiectivele-cadru. o Standarde1e curriculare (in curs de dezvoltare). o o 2. ( • Obiective concrete/operationale. Sugestii de evaluare. o Obiectivele pe arii curriculare. iar cele operationale vor fi baza itemilor de evaluare. Obiectivele generale ale disciplinei. cele de referinta subcapacitatile. deci. Fiecarui obiectiv cadru ii corespund mai multe obiective de referinta. o Planul de invatamant de baza (planul cadru). Curriculum-ul de baza include: o Obiective1e educationale generale ale sistemului de invatamant. Curriculum-ul pe discipline cuprinde: Conceptia disciplinei. pentru a nu se confunda cu cele_()Jl~~ati()EaleStanciu.1"~zult1!telQrjpstruirii si in baza carom se elaboreaza cele1alte compon@nt@ ale paradigmei curriculare. iar ultimele se vor realiza prin intermediul obiectivelor operationale. 1999). Sugestii metodologice. Sarcina operationalizarii obiectivelor revine fiec~rui cadru didactic. obiectivele cadru vor constitui capacitatile. o Obiectivele generale ale disciplinelor scolare. Curriculum-ul de baza: documente reglatoare ingloband acei indici care prin natura lor asigura coerenta procesului de invatamant SiJl_. 1999). avand in vedere faptul ca obiectjvele de referinta vor fi trecute intr-o maniera generala. o Obiectivele pe trepte si niveluri educationale. BibliografiL o o o o o o J Manuale si ghiduri de implementare Ce obiective vor trebui trecute"in planurile de lectii ? In cadrul procesului de evaluare. Ele exprima comportamente observabile si masurabile care trebuie sa fie atinse de catre cei care se educa.

R A.Smith s.Qr (Ionescu. 1999). 1998. E.R. care "prin tipologia iJ}terdisciplinara a demersurilor" se apropie dejOgica dldactica (Stanciu. a:. Evaluare 5.Gronlund. • Unii autori adauga si moral sau psihosocial (Jinga. Dispozitie 2.E. Jinga. psihomotor). Sinteza 4.N. • Cognitive (vizeaza asimilarea de cunostinte si formarea unor deprinderi si capacitati intelectuale) (Cretu. Istrate. consolidare. H. (Simpson) D.I. Jinga. De Corte. 2001). Aplicare 2.Bloom (Anexa nr. totodata. dupa domeniul activitatii psihice implicate in invatare a dus la impartirea acestora in: ... ~ El determina categoria/tipul din care face parte lectia si.Percepere 1. Reactie complexa 5. lege). Istrate. De Blook. Valorizare 3. 1999): • MQdelul morfologic. 1998). Reactie dirijata 3. Organizare 3. Comprehensiune 1. r Ionescu 2001 .. si reprezint~ teoria care vizeaza regulile. Radu.. Analiza 4. J.Dave.a. Jinga.Krathwohl.. Jinga.de contjnut -. Istrate.sImpson. conditioneaza modul de or" . 1998). 1999. • pentru domeniul afectiv: R. Reactie 2. Au fost elaborate mai muUe taxonomji.D. Achizitia cunostintelor Domeniul psihomoto. Obiectivul fundamental al lectiei evidentiaza sensul in care va fi valorificat continutul ideatic al lectiei (comunicare. ~ de diferentiere si ordo oc sihice im licate.Kibler.. ordine. sentimentelor si atitudinilor) (Cretu.. L. 1999. ea mal e a ora a axonomle este cea alui D'Hainau!.r. c~iterijJe slasificaril. Realizarea taxonomiilor a avut la baza doua mQ(\ele (Stanciu.. 1998). ••. Automatism 4. Istrate. . afectiv.meniul cognitiv~ (Bloom) Domelliul afectiv __ (Krathwohl) ~ -------- 6 .. din care au rezultat domeniile cognitiv.secvente de activitati. etc).a. Istrate. nomos -. Receptare I. .a (Ionescu. 2001). Radu.Harrow s.S. D'Hainaut _s. fundamentat de conceptia despre inteligenta a lui Guilford. Caracterizare 5. 1999.Brune-=. conduitele motrice) (Cretu.S. Taxonomiile (clasificari) pentru fiecare domeriIu sunt redate succesiv in tabelul urmator(Cretu. sistematizare. Dintre acestea amintim: • pentru domeniul coenitjy: B. 1999. • pentru domenjul p~iltomotor: J. 1988): 6. pentru fiecare din cele trei domenii (cognitiv. 1998). recapitulare. Termenul taxonomie provine din Iilriba greaca (taxis -. Clasificarea obiectivelor didactice. reguli. • Psihomotorii (operatiile manuale. • Modelul clasificarii ierarhice (initiat de Bloom) si care are doua dimensiuni: @.. Potolea. afectiv. • Afective (formarea convingerilor.l). psihomotor..

presupune raspunsul voluntar la aceste valori. H' -. achizitionarea de cunostinte dintr-unjnfQrmat~. 2001): ® . 1999): (D. 1998. acceptarea acestora. este actul preparator pentru 0 deprindere motorie si se bazeaza pe stfmulare si descifrare senzoriala. dupa care distingem (Jinga&lstrate. inte ectua a sau actlOna a . Perce perea -. definitiilor. omeniu. rezumarea unei comumcan. sub forma evidentierii consecintelor etc. Dispoziti~ . c) • Obiectjye anumit vizeaza cunoasterea. vizeaza cunoasterea terminologiei. norme .Do niul afectiv. Yalorizarea -. Ionescu&Radu. <:i) • Reactia_-. -.Tabelul nr 4: Modelul taxonomic al obiectivelor educationale (dupa Cretu.'geactia complexa -. Comprehensiune~ -. Achizitia cunostinte. exigente si acordarea atentiei. ate in vedere componentele din care se constituie 0 deprindere. 1999): (j). (J). Pentru domeniul cognitiv. pe criterii de coerenta. iIi Domeniul psihomotor utilizeaza ca principiu ierarhic de ordonare gradul de stapanire aI une! deprinderi pentru a indeplini 0 activitate motori~ (Cretu. interpretare. -. reproducere. principiilor. implica deprinderile eficiente. Este pusa in evidenta prin operatii de redare. ® . teoriilor. adopta drept criteriu de clasificare interiorizarea unei norme sau va ori retu. implica formularea judecatilor de valoare in legatura cu 0 anumita problema. C1>. Istrate. CB). 1999. Clasificarea i ivelor se face luand drept citeriu si tipul de activitate (predominant JR. se refera la stare a de pregatire pentru a putea efectua un act motor. @ · Analiza semnifica descompunerea unui pentru a partile situatii noi. reformulare. vizeaza utilizarea cunostintelormaterial in rezolva sale componente. echivaleaza cu capacitatile de ordin creativ._Aplicarea-. ~i!)i.-aeactia dirijata reprezinta deprinderea finalizata. presupune transpunere. criteriul principal de organizare il constituie ordonarea obiectivelor de la simplu la complex astfel (Cretu. cunostinte si valori asimilate 7 . implica pretuirea si preferinta elevului pentru valori. . implica ierarhizarea valorilor in sistem si stabilirea valorilor ~ • Caracteriz~rea -. materializandu-se in producerea unei lucrari personale. G . recunoastere. posibilitatea de a opera cu sistemul de informatii. 1. relevarea relatiilor dintre aceste parti etc. presupune constientizarea de catre eleva prezentei unor valori. ®· (j) • Organiza~a dominante. @ • Sinteza -.1or -. 1998). extrapolare. @ • Evaluarea -. : c:D • Recepta~a -. Automammul-. • Obiective formative_-. Jinga.-. rigoare. vizeaza formarea unor deprinderisi capacitati. in contexte diferite. datelor factuale. eficienta etc. se refera la faptul ca sistemul de valori constituit exprima personalitatea elevului.

aptitudinilor. descrie un comportament dorit. concretizandu-se intr-un ansamblu de capacitati. deprinderi etc trebuie formate si/sau dezvo1tate in cadrul procesului instructiv-educativ prin forme si metode specifice de instruire. in timp ce acestea. atitudinilor si trasaturilor temperamental-caracteriologice de care dispune individul in scopul indeplinirii unei sarcini. citati de Stanciu. Putem afirma ca formularea obiectivelor reprezinta 0 activitate complexa. Ea ne apare ca 0 rezu1tanta a cunostintelor. in timp ce prima este 0 cerinta fata de educati. • Obiective secundare (auxiliare). \DasceaQu). Istrate. solutiona 0 problema. fiind percepute ca un mecanism reglator la nivelul curriculum-ului national. cat si performantele cele mai generale care ar trebui atinse de ei la capatul scolaritatii. capacitatile (a sti sa faci) si atitudinile (a sti sa fii) pe care elevii ar trebui sa Ie interiorizeze in cadrul intregului parcurs scolaro 8 . o competenta data genereaza anumite obiective educationale. distingem (Jinga. 1999): Figura nr 8· Njyelurile de analiza in intetptetarea obiectivelor (dupa Cetghit. obiectiv educational (dupa Istrate. Vlasceanu. priceperilor. Definita la un nivel de abstractizare. Aceste cunostinte. acestea consemneaza asteptarile societatii. unei discipline de invatamant sau unei activitati didactice concrete. 1998): • Obiective principale (fundamentale. in virtutea carora se poate lua 0 decizie. dominante). Deosebirea dintre 0 competenta si un obiectiv educational consta in aceea ca. Jinga. abilitatilor. vizand atat parcursul scolar al elevilor in ansamblul sau. devenind astfel obiective educationale ale procesului respectiv. de a desfasura corespunzator 0 activitate. vizand sintetic cunostintele (a sti). 1998) o competenta este aptitudinea unei persoane de a indeplini 0 actiune. Relatia competenta -. daca sunt corect formulate asigura realizarea competentei dorite Obiectivele educationale generale constituie 0 categorie curriculara esentiala. un rezu1tat asteptat de la elevii respectivi. Obiectivele generale constituie expresia optiooilor politicii educationale. 0 lucrare etc.in procesul de instruire d) Daca se ia drept criteriu de clasificare importanta acordata unui obiectiv in cadrul unui subsistem de instruire. Obiectivele generale transdisciplinare constituie primul nivel de concretizare a obiectivelor educationale generale. executa 0 misiune. ca efect al pregatirii lor. deprinderilor. precum si articolului de personalitate care se propune a fi format. obiectivul didactic exprima 0 intentie pedagogic a. Obiectivele generale transdisciplinare soot modele care reies din structura personalitatii si din cea a experientei sociale in sens larg. care trebuie sa tina seama de nivelurile de anliza in interpretarea obiectivelor (Cerghit.

Obiectivele pe trepte si niveluri. Finalitati. acestea comporta in formulare un anumit grad de abstractie. sursa formularii obiectivelor de referinta ale fiecarei discipline. 9 . iar pe de alta parte a obiectivelor de evaluare elaborate de catre profesor. gandire critic a. matematica si stiinte. • Dezvoltarea competentelor functionale esentiale pentru reusita sociala: comunicare. Obiectivele pe arii curriculare. Ca si in cazul altor tipuri de obiective generale. Planul de baza se constituie din doua elemente: curriculum-ul nucleu si curriculum-ul optional. precum si testele de evaluare. Acest tip de obiective are de asemenea. prietenii etc. In baza planului propus pot fi elaborate diferite variante ale planului de invatamant la nivelul de unitate scolara. de a formula si de a rezolva probleme pe baza relationarii cunostintelor din diferite domenii. mediul profesional. luarea deciziilor.). • Dezvoltarea capacitatii de integrare activa in grupuri sociale diferite: familia. • Formarea autonomiei morale. Planul-cadru pentru clasele X-XII este documentul reglator care delimiteaza ariile curriculare. un caracter transdisciplinar. • Cultivarea expresivitatii si a sensibilitatii in scopul implinirii personale si al promovarii unei vieti sociale de calitate. concretizat insa in cadrul unui anum it ciclu de mai multi ani scolari. cu ale invatamantului european este evidenta: • formarea capacitatii de a reflecta asupra lumii. stiinte socio-umane etc. De exemplu. in consecinta. obiectele de studiu si alocarea in timp minima si maxima aferenta acestora. Pe baza lor se vor elabora nivelurile de performanta ale elevilor. pe 0 parte. iar pe de alta parte. • Valorizarea propriilor experiente in scopul unei orientari profesionale optime pentru piata muncii si/sau pentru invatamantul superior. In concordanta cu politica educationala promovata in contextul re forme i invatamantului. capacitati ti atitudini care se structureaza prin studierea anumite discipline. gimnazial si liceal etc. Cu alte cuvinte este yorba despre obiectivele transdisciplinare vizand actiunea educativa pe parcursul unei anumite trepte de invatamant (invatamantul primar. Obiectivele generale constituie. Aceasta categorie pedagogica transpune obiectivele transdisciplinare la nivelul unor obiecte de studiu inrudite sau al unor grupe integrate de discipline. necesitatea sincronizarii cu finalitatile invatamantului liceal romanesc si. prelucrarea si utilizarea contextuala a unor informatii complexe. Obiectivele generale pe discipline deriva din obiectivele pe arii curriculare si includ principalele categorii de cunostinte. sursa formularii obiectivelor de referinta ale fiecarei discipline. Stindardele curriculare asigura conexiunea dintre curriculum si evaluare. ariile curriculare: limba si comunicare.

dar si alaturi de curriculum-ul de baza. situandu-se alaturi de finalitatile pe sistem si pe cicluri de scolaritate.Stindardele constituie 0 categorie curriculara de baza. 10 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful