P. 1
37060027 Pedagogie Curs 4

37060027 Pedagogie Curs 4

|Views: 35|Likes:
Published by zzzxxxc

More info:

Published by: zzzxxxc on Mar 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/21/2012

pdf

text

original

FINALITATILE EDUCATIEI In functie de gradul de generalitate, finalitatile educatiei se expnma prm

idealul, scopurile si obiectivele educationale.
• Finalitatile educatiei • Continutul finalitatii • Nivelulla care se refera

Idealul educational exprima cerintele si aspiratiile intr-o anumita etapa
istorica, sub forma modelului de personalitate deziderabil. Scopurile educatiei reprezinta anticiparea mentala si finalitatea actiunii de formare a omului. Sunt multiple, diverse si se realizeaza prin intermediul obiectivelor.

Obiectivele educationale
Sunt enunturi cu caracter anticipativ, care descriu 0 intentie pedagogica, un rezultat asteptat la finalul procesului de instruire, concretizat intr-o schimbare la nivelul personalitatii educatilor.

Idealul educativ
Etimologic, termenul provine din latinescul idealis, care semnifica "existent in mintea no astra" , "ceea ce poseda perfectiunea la care aspiram".

Idealul, exprima, in esenta sa, modelul sau tipul de personalitate solicitat de conditiile sociale ale unei etape istorice si pecare educatia este chemata sa-I formeze in procesul desfasurarii ei (Stanciu, 1999, Stan, 2001).
EI este categoria de generalitate maximala care surprinde paradigma de personalitate, oarecum abstracta, proiectul devenirii umane la un moment dat, intr-o societate data; instanta valorica din care iradiaza norme, principii, stategii, scopuri si obiective determinate, care directioneaza procesul de formare al tinerei generatii (Cucos,1999). Prin intermediul lui, societatea isi proiecteaza propriile sale aspiratii in legatura cu achizitiile fundamentale ale membrilor sai, pe care educatia urmeaza sa Ie realizeze (Stan, 2001). Idealul educatibv a evoluat de la 0 epoca istorica la alta, cunoscand diferentieri in cadrul diverse lor societati (Stanciu, 1999): • in antichitate, in Atena, idealul educational urmarea dezvoltarea armonioasa a personalitatii, in plan estetic, moral, fizic si militar (kalokagathia), iar in Sparta viza indeosebi dezvoltarea fizica si militara; • in feudalism idealul a cunoscut doua modele distincte: idealul clerical (concepea personalitatea ca rezultat al insusirii celor 7 arte liberale: gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, geometria, astronomia si muzica) si idealul cavaleresc (concepea person~litatea ca rezultat asl insusirii celor 7 virtuti cavaleresti: calaria, manuirea spadei, van~toarea, inotul, sahul, cantul si recitarea de versuri);
1

scopurile care il detaliaza sunt variate. Scopurile educative Reprezinta finalitati educationale cu nivel me diu de generalitate care se realizeaza in intervale medii de timp. 1999). Valoarea pedagogica a oricarui ideal educativ depinde de echilibrul pe care reuseste sa-l stabileasca intre posibilitate si realitate (Stanciu. psihologica si pedagogic a. Dupa cum se observa. posibilitatile efective de care dispune educationala pentru a transpune in practica idealul respectiv (Stan. idealul educativ realizeaza jonctiunea intre ceea ce este si ceea ce trebuie sa devina omul prin procesul educativ. actiunea Ca imagine sintetica a dimensiunilor sociala. 2 . • dimensiunea psihologica -. idealul personalitatii complexe. multiple. 2001). Geissler (citat de Cucos 1999. 2001). 1999). idealul educational nu este un model standard impus 0 data pentru totdeauna. multilaterale (faza industrializarii avansate) si idealul personalitatii creatoare (societatea postindustrial a). 2001) identifica patru perechi de scopuri: • scopuri materiale (centrate pe asimilarea de informatii intr-o perspectiva sistemica) versus scopuri formale (se focalizeaza pe subiect si vizeaza modelarea aptitudinilor si cultivarea personalitatii). Stan.• in Renastere idealul concepea personalitatea ca "homo universale". datorita diversitatii situatiilor educative. vizeaza tendinta generala de dezvoltare a ace lei societati si care va anticipa unele stari posibile. • in epoca modema se impune idealul personalitatii eficiente intr-o activitate productiva (faza de industrializare timpurie). ci un model dinamic. Daca idealul educativ este general si unitar. ce permite redimensionari in functie de campul de posibilitati in care are loc educatia (Cucos. se refera la tipul de personalitate pe care societatea il solicita. scopurile trebuie sa detalieze continutul idealului educational (Cucos. 1999). Ele sunt anticipari mentale ale diverse lor actiuni de formare a personalitatii umane si se refera la rezultate ce urmeaza sa se obtina in cadrul unui sir de actiuni educationale (Stan. • dimensiunea pedagogica -. De dorit este ca intre scop si ideal sa se stabileasca 0 relatie de continuitate si adecvare. Idealul educational se caracterizeaza prin urmatoarele trei dimensiuni: • dimensiunea sociala -.

care sa conduca la un "spor calitativ" al acestuia. Trecerea de la ideal educationalla scopuri educationale. . se aleg strategiile de predare. referindu-se la lectii sau secvente de lectii. JLdu~ . ele fixeaza nu numai · functia si criteriul . identificabile) versus scopuri comportamentale (urmaresc formarea si interiorizarea unor actiuni si deprinderi). Obiectivele educationale se deduc din scopurile educatiei. ca urmare a im licarii ace r-o actlvI e IllSructlv-e ucativa (Stanciu. Nerealizarea unor obiective 3 . se transmit continuturile invatarii.obiectivele sau scopurile recupereaza secvente mai mari sau mai mici ale idealului educational (Cucos. ® reus ita. ~ . 1999). 1999). printr-un proces de "epurari si decantari valorice". pe baza obiectivelor se selecteaza. Ele sunt enunturi care descriu in termeni exacti rezultatele asteptate a fi obtinute la finalul unei secve~e instruire (Stan. Pot fi definite astfel: eIiIififUrl"u caracter intentional care anticipeaza 0 c modificare'ill personalitatea educatului.• scopuri de continut (orienteaza educatia spre continuturi dinainte stiute. formele de organizare a procesului de invatamant. cievaluativa deobiectivele al acelei reusite. evaluare.~ scolare -. • scopuri specifice disciplinelor (caracteristice fiecarei materii) versus scopuri supradisciplinare (constante urmarite la toate disciplinele). se organizeaza. masurabile si observabile (Cucos. invatare.~. Obiective educationale Sunt finalitati care au un nivel redus de generalitate si se realizeaza in intervale reduse de timp.. definibile. prin scopuri -. locurile cele mai adecvate de realizare a activitatii de predare-invatare. si de la acestea la obiective poarta numele de derivare. Intotdeauna ele se refera la achizitii de incorporat.masurare devin criterii de ~. • scopuri utilitare (vizeaza formarea unor deprinderi cerute imediat de activitatea practica) versus scopuri nepragmatice (vizeaza formarea unor conduite fara 0 finalitate practica imediata). 2001). IUt @care tmtstaa~ticipare a r~zultatejQ. redate in termeni de comportamente concrete. Sensurile de deplasare pe axa finalitatilor se poate schimba in functie de realitati si conjuncturi socio-istorice: . 1999). functia de reglare a procesului de invatamant -.idealul poate fi revitalizat de jos in sus de la obiective -. !Q Functiile obiectivelor: • functia de orientare axiologica a procesului de invatamant -. vizibile. Desigur. exprima necesitatea ca educatorii sa constientizeze sistemul de valori care sa Ie orienteze activitatea practica. orice obiectiv valmticipa 0 realitate functia ~e ll=lCa. ele poarta pecetea idealului educativ existent la un moment dat.

ormelor directie. de tip metodologic . C2: a doua de selectie. care a obiectl"veior (Cerghit si Vlasceanu. obiective ale activitatii de predare-invatare la sfarsitul 4 . cu participarea tuturor cadrelor didactice (Jinga."":?Curriculum-ul National a adus in ro amele scolare obiectivele cadru si obiectivele de re ennta. 1999). in cadmJ ei.--J ~ erfectionarea obiectivelor: lrectIe e tIp axiologic. care constituie 0 Qunte intre obiectivele genet:.biective generale. si. iar pe de alta parte. sistematizare si definirevizeaza perfectionarea criteriilor.ale si cele concrete (operationale). 1998).e. 7. care subliniaza ca obi~ctivele constituie expresia valorilOl: generaI-umane. ~ltima directie. __'__ ". - ._ . 1999). Autorii belgieni V. la mvelul clclului si at tipulUl de scoala se are in vedere realizarea oblectivelor intermediare. 1999).2 Clasificarea obiectivelor educationale a) In mod obisnuit . . • Obiective intermediare/specifice.obiective de referinta -. Stanciu. domeniile si tipurile de schimbari preconiz~te pentru intreaga durata a studiilor. Directii majore pentru . Raliandu-ne la conceptia lui Stanciu (1999) Ie yom incadra nivelului de generalitate intermediar: rct- obiective cadru -.> Dacl:i la nivelul sistemului de invatamant se urmareste realizarea ooor obiective 'generale. . pe care educatii Ie asimileaza pnllliiiermediul educatiei._~. --:. individualizarea obiectiveJor. 1999. Istrate. 1999).ye care obiectivele 0 introduc in moaexpIicit (Bloom. De Lansheere considera ca obiectivele generale cuprind finalitatile si scopurile.dec1anseaza reglarea prin mecanismele conexiunii inverse (Cucos. si G. citat de Stanciu. fiecarui capitol (Stanciu. presupune cu necesitate raportarea la 0 tabela de valori. . citat de Stanciu. cu obiectivele educationale se opereaza la trei niveluri: • Q. obi~ctive cu un grad mai In~~ de~eneralitate si complexitate... . citat de Stanciu.'_"_"_. Ele sunt precizate in programele scolar. 1999). prin care trebuie sa se tina cont de particularitatile de varsta si individuale ale elevilor (Cerghit si Vlasceanu. centrate pe formarea unor capacitati sf atitudini specifice unei discipline de invatamant intr-un cic1u scolar. Ele se diferentiaza dupa nivelurile si tipurile de invatamant si dupa importanta relativa a obiectelor soot s ecifice fiecarei discipliQe de inva amant. cu ajutorul carora se precizeaza finalitatile slstemulUl SI ale diferitelor sale subsistem3e~. Teoria pedagogica nu a c1arificat inca aspectele care privesc integrarea lor in contextul general al obiectiveloe educationale.

BibliografiL o o o o o o J Manuale si ghiduri de implementare Ce obiective vor trebui trecute"in planurile de lectii ? In cadrul procesului de evaluare. la sfarsitul unei activitati instructiv-educative. o Obiectivele generale ale disciplinelor scolare. sau a unei >- 5 . Obiectivele-cadru. ( • Obiective concrete/operationale. iar ultimele se vor realiza prin intermediul obiectivelor operationale. Curriculum-ul National include urmatoarele componente: 1. Curriculum-ul de baza include: o Obiective1e educationale generale ale sistemului de invatamant. Curriculum-ul de baza: documente reglatoare ingloband acei indici care prin natura lor asigura coerenta procesului de invatamant SiJl_. obiectivele cadru vor constitui capacitatile. 1999). pentru a nu se confunda cu cele_()Jl~~ati()EaleStanciu. deci. o Obiective1e generale transdisciplinare. Curriculum-ul pe discipline cuprinde: Conceptia disciplinei. au caracter concret si sunt realizate in diferite situatii de invatare. 1n proiectul de lectie vor fi trecute obiectivele de referinta si cele operationale. o Obiectivele pe trepte si niveluri educationale. 1999). iar cele operationale vor fi baza itemilor de evaluare. o o 2. Obiectivele de referinta pe clasa. Continuturile invatarii. Fiecarui obiectiv cadru ii corespund mai multe obiective de referinta. Ele exprima comportamente observabile si masurabile care trebuie sa fie atinse de catre cei care se educa.1"~zult1!telQrjpstruirii si in baza carom se elaboreaza cele1alte compon@nt@ ale paradigmei curriculare. Sugestii de evaluare. cele de referinta subcapacitatile. Sugestii metodologice. o Standarde1e curriculare (in curs de dezvoltare). Obiectivele generale ale disciplinei. o Obiectivele pe arii curriculare.fiecarui an de studiu si urmaresc progresul in formarea de competente si insusirea cunostintelor de la un an de studiu la altul (Stanciu. o Planul de invatamant de baza (planul cadru). Sarcina operationalizarii obiectivelor revine fiec~rui cadru didactic. avand in vedere faptul ca obiectjvele de referinta vor fi trecute intr-o maniera generala.

pentru fiecare din cele trei domenii (cognitiv. • Afective (formarea convingerilor. Potolea. 1998). • Cognitive (vizeaza asimilarea de cunostinte si formarea unor deprinderi si capacitati intelectuale) (Cretu.. r Ionescu 2001 . consolidare.a. conduitele motrice) (Cretu. Realizarea taxonomiilor a avut la baza doua mQ(\ele (Stanciu.R.S. 1999): • MQdelul morfologic.l). din care au rezultat domeniile cognitiv. Jinga. ••.Smith s. afectiv. Valorizare 3.Krathwohl. R A. si reprezint~ teoria care vizeaza regulile.Bloom (Anexa nr. De Blook. afectiv. 1998).. 1999). Au fost elaborate mai muUe taxonomji. ~ de diferentiere si ordo oc sihice im licate.. Evaluare 5. Radu. . Clasificarea obiectivelor didactice.Brune-=. ea mal e a ora a axonomle este cea alui D'Hainau!. Comprehensiune 1. a:. Obiectivul fundamental al lectiei evidentiaza sensul in care va fi valorificat continutul ideatic al lectiei (comunicare. Sinteza 4. Istrate.. . Jinga. 2001). • Psihomotorii (operatiile manuale. Aplicare 2. 1999. • pentru domenjul p~iltomotor: J. 1999. • Unii autori adauga si moral sau psihosocial (Jinga. De Corte. Istrate. • Modelul clasificarii ierarhice (initiat de Bloom) si care are doua dimensiuni: @.Percepere 1. lege). reguli. (Simpson) D.sImpson.r. 1999. Istrate.secvente de activitati.. • pentru domeniul afectiv: R.meniul cognitiv~ (Bloom) Domelliul afectiv __ (Krathwohl) ~ -------- 6 . 1998. Achizitia cunostintelor Domeniul psihomoto.. conditioneaza modul de or" . recapitulare. Reactie 2.. 1998).. nomos -. dupa domeniul activitatii psihice implicate in invatare a dus la impartirea acestora in: .a (Ionescu.Kibler.E.N. psihomotor. Reactie dirijata 3. Istrate. etc).S. c~iterijJe slasificaril.Dave. Receptare I.. 1998). 1999.I. D'Hainaut _s. Analiza 4.de contjnut -. Dintre acestea amintim: • pentru domeniul coenitjy: B. Radu. care "prin tipologia iJ}terdisciplinara a demersurilor" se apropie dejOgica dldactica (Stanciu. Istrate. J. fundamentat de conceptia despre inteligenta a lui Guilford. Caracterizare 5.Gronlund. Termenul taxonomie provine din Iilriba greaca (taxis -.Harrow s. sentimentelor si atitudinilor) (Cretu. L.Qr (Ionescu. Jinga. Taxonomiile (clasificari) pentru fiecare domeriIu sunt redate succesiv in tabelul urmator(Cretu.D. 2001). sistematizare. Reactie complexa 5. H. Dispozitie 2. ~ El determina categoria/tipul din care face parte lectia si.a.. Automatism 4. 1988): 6. ordine. Jinga.. psihomotor). totodata. E. Organizare 3.

®· (j) • Organiza~a dominante. CB). 1999): (D. este actul preparator pentru 0 deprindere motorie si se bazeaza pe stfmulare si descifrare senzoriala. ate in vedere componentele din care se constituie 0 deprindere. in contexte diferite. 1998. extrapolare. Ionescu&Radu. reformulare. implica deprinderile eficiente. @ • Evaluarea -. pe criterii de coerenta. <:i) • Reactia_-. dupa care distingem (Jinga&lstrate. datelor factuale. Clasificarea i ivelor se face luand drept citeriu si tipul de activitate (predominant JR. Pentru domeniul cognitiv. rigoare. inte ectua a sau actlOna a . @ · Analiza semnifica descompunerea unui pentru a partile situatii noi. vizeaza formarea unor deprinderisi capacitati. presupune raspunsul voluntar la aceste valori. H' -. 2001): ® . achizitionarea de cunostinte dintr-unjnfQrmat~.1or -. cunostinte si valori asimilate 7 . eficienta etc. principiilor. implica pretuirea si preferinta elevului pentru valori. teoriilor. echivaleaza cu capacitatile de ordin creativ. vizeaza cunoasterea terminologiei. ® . Comprehensiune~ -. iIi Domeniul psihomotor utilizeaza ca principiu ierarhic de ordonare gradul de stapanire aI une! deprinderi pentru a indeplini 0 activitate motori~ (Cretu. 1998). presupune transpunere. materializandu-se in producerea unei lucrari personale. se refera la faptul ca sistemul de valori constituit exprima personalitatea elevului. (J). • Obiective formative_-. vizeaza utilizarea cunostintelormaterial in rezolva sale componente. implica formularea judecatilor de valoare in legatura cu 0 anumita problema. posibilitatea de a opera cu sistemul de informatii. exigente si acordarea atentiei. presupune constientizarea de catre eleva prezentei unor valori. rezumarea unei comumcan. norme .'geactia complexa -. 1999. G . definitiilor. Dispoziti~ . @ • Sinteza -. Achizitia cunostinte. Yalorizarea -.Tabelul nr 4: Modelul taxonomic al obiectivelor educationale (dupa Cretu. criteriul principal de organizare il constituie ordonarea obiectivelor de la simplu la complex astfel (Cretu.-aeactia dirijata reprezinta deprinderea finalizata. 1. -. Este pusa in evidenta prin operatii de redare. . ~i!)i.-._Aplicarea-. sub forma evidentierii consecintelor etc. reproducere. acceptarea acestora. c) • Obiectjye anumit vizeaza cunoasterea. C1>. 1999): (j). relevarea relatiilor dintre aceste parti etc.Do niul afectiv. omeniu. Perce perea -. Automammul-. Jinga. implica ierarhizarea valorilor in sistem si stabilirea valorilor ~ • Caracteriz~rea -. adopta drept criteriu de clasificare interiorizarea unei norme sau va ori retu. Istrate. se refera la stare a de pregatire pentru a putea efectua un act motor. -. interpretare. recunoastere. : c:D • Recepta~a -.

cat si performantele cele mai generale care ar trebui atinse de ei la capatul scolaritatii. ca efect al pregatirii lor. Jinga. Ea ne apare ca 0 rezu1tanta a cunostintelor. • Obiective secundare (auxiliare).in procesul de instruire d) Daca se ia drept criteriu de clasificare importanta acordata unui obiectiv in cadrul unui subsistem de instruire. deprinderilor. vizand atat parcursul scolar al elevilor in ansamblul sau. de a desfasura corespunzator 0 activitate. 1998) o competenta este aptitudinea unei persoane de a indeplini 0 actiune. 0 lucrare etc. aptitudinilor. fiind percepute ca un mecanism reglator la nivelul curriculum-ului national. o competenta data genereaza anumite obiective educationale. citati de Stanciu. solutiona 0 problema. care trebuie sa tina seama de nivelurile de anliza in interpretarea obiectivelor (Cerghit. in timp ce acestea. Obiectivele generale transdisciplinare constituie primul nivel de concretizare a obiectivelor educationale generale. dominante). atitudinilor si trasaturilor temperamental-caracteriologice de care dispune individul in scopul indeplinirii unei sarcini. devenind astfel obiective educationale ale procesului respectiv. acestea consemneaza asteptarile societatii. abilitatilor. Aceste cunostinte. Definita la un nivel de abstractizare. vizand sintetic cunostintele (a sti). obiectivul didactic exprima 0 intentie pedagogic a. \DasceaQu). deprinderi etc trebuie formate si/sau dezvo1tate in cadrul procesului instructiv-educativ prin forme si metode specifice de instruire. Istrate. Deosebirea dintre 0 competenta si un obiectiv educational consta in aceea ca. in timp ce prima este 0 cerinta fata de educati. descrie un comportament dorit. Relatia competenta -. Putem afirma ca formularea obiectivelor reprezinta 0 activitate complexa. obiectiv educational (dupa Istrate. concretizandu-se intr-un ansamblu de capacitati. daca sunt corect formulate asigura realizarea competentei dorite Obiectivele educationale generale constituie 0 categorie curriculara esentiala. un rezu1tat asteptat de la elevii respectivi. priceperilor. 1999): Figura nr 8· Njyelurile de analiza in intetptetarea obiectivelor (dupa Cetghit. unei discipline de invatamant sau unei activitati didactice concrete. Obiectivele generale constituie expresia optiooilor politicii educationale. Obiectivele generale transdisciplinare soot modele care reies din structura personalitatii si din cea a experientei sociale in sens larg. precum si articolului de personalitate care se propune a fi format. Vlasceanu. in virtutea carora se poate lua 0 decizie. distingem (Jinga. capacitatile (a sti sa faci) si atitudinile (a sti sa fii) pe care elevii ar trebui sa Ie interiorizeze in cadrul intregului parcurs scolaro 8 . 1998): • Obiective principale (fundamentale. executa 0 misiune.

• Formarea autonomiei morale. Planul-cadru pentru clasele X-XII este documentul reglator care delimiteaza ariile curriculare. pe 0 parte. un caracter transdisciplinar. Aceasta categorie pedagogica transpune obiectivele transdisciplinare la nivelul unor obiecte de studiu inrudite sau al unor grupe integrate de discipline. • Dezvoltarea competentelor functionale esentiale pentru reusita sociala: comunicare. Acest tip de obiective are de asemenea. precum si testele de evaluare. prietenii etc. de a formula si de a rezolva probleme pe baza relationarii cunostintelor din diferite domenii. ariile curriculare: limba si comunicare. De exemplu. sursa formularii obiectivelor de referinta ale fiecarei discipline. • Valorizarea propriilor experiente in scopul unei orientari profesionale optime pentru piata muncii si/sau pentru invatamantul superior. Cu alte cuvinte este yorba despre obiectivele transdisciplinare vizand actiunea educativa pe parcursul unei anumite trepte de invatamant (invatamantul primar. capacitati ti atitudini care se structureaza prin studierea anumite discipline. Ca si in cazul altor tipuri de obiective generale. gandire critic a. matematica si stiinte. gimnazial si liceal etc.). Obiectivele pe arii curriculare. concretizat insa in cadrul unui anum it ciclu de mai multi ani scolari. • Cultivarea expresivitatii si a sensibilitatii in scopul implinirii personale si al promovarii unei vieti sociale de calitate. acestea comporta in formulare un anumit grad de abstractie. obiectele de studiu si alocarea in timp minima si maxima aferenta acestora. necesitatea sincronizarii cu finalitatile invatamantului liceal romanesc si.Obiectivele pe trepte si niveluri. in consecinta. iar pe de alta parte a obiectivelor de evaluare elaborate de catre profesor. stiinte socio-umane etc. sursa formularii obiectivelor de referinta ale fiecarei discipline. Stindardele curriculare asigura conexiunea dintre curriculum si evaluare. Obiectivele generale pe discipline deriva din obiectivele pe arii curriculare si includ principalele categorii de cunostinte. Obiectivele generale constituie. Pe baza lor se vor elabora nivelurile de performanta ale elevilor. luarea deciziilor. mediul profesional. prelucrarea si utilizarea contextuala a unor informatii complexe. Planul de baza se constituie din doua elemente: curriculum-ul nucleu si curriculum-ul optional. iar pe de alta parte. Finalitati. cu ale invatamantului european este evidenta: • formarea capacitatii de a reflecta asupra lumii. In concordanta cu politica educationala promovata in contextul re forme i invatamantului. 9 . • Dezvoltarea capacitatii de integrare activa in grupuri sociale diferite: familia. In baza planului propus pot fi elaborate diferite variante ale planului de invatamant la nivelul de unitate scolara.

situandu-se alaturi de finalitatile pe sistem si pe cicluri de scolaritate. dar si alaturi de curriculum-ul de baza.Stindardele constituie 0 categorie curriculara de baza. 10 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->