FINALITATILE EDUCATIEI In functie de gradul de generalitate, finalitatile educatiei se expnma prm

idealul, scopurile si obiectivele educationale.
• Finalitatile educatiei • Continutul finalitatii • Nivelulla care se refera

Idealul educational exprima cerintele si aspiratiile intr-o anumita etapa
istorica, sub forma modelului de personalitate deziderabil. Scopurile educatiei reprezinta anticiparea mentala si finalitatea actiunii de formare a omului. Sunt multiple, diverse si se realizeaza prin intermediul obiectivelor.

Obiectivele educationale
Sunt enunturi cu caracter anticipativ, care descriu 0 intentie pedagogica, un rezultat asteptat la finalul procesului de instruire, concretizat intr-o schimbare la nivelul personalitatii educatilor.

Idealul educativ
Etimologic, termenul provine din latinescul idealis, care semnifica "existent in mintea no astra" , "ceea ce poseda perfectiunea la care aspiram".

Idealul, exprima, in esenta sa, modelul sau tipul de personalitate solicitat de conditiile sociale ale unei etape istorice si pecare educatia este chemata sa-I formeze in procesul desfasurarii ei (Stanciu, 1999, Stan, 2001).
EI este categoria de generalitate maximala care surprinde paradigma de personalitate, oarecum abstracta, proiectul devenirii umane la un moment dat, intr-o societate data; instanta valorica din care iradiaza norme, principii, stategii, scopuri si obiective determinate, care directioneaza procesul de formare al tinerei generatii (Cucos,1999). Prin intermediul lui, societatea isi proiecteaza propriile sale aspiratii in legatura cu achizitiile fundamentale ale membrilor sai, pe care educatia urmeaza sa Ie realizeze (Stan, 2001). Idealul educatibv a evoluat de la 0 epoca istorica la alta, cunoscand diferentieri in cadrul diverse lor societati (Stanciu, 1999): • in antichitate, in Atena, idealul educational urmarea dezvoltarea armonioasa a personalitatii, in plan estetic, moral, fizic si militar (kalokagathia), iar in Sparta viza indeosebi dezvoltarea fizica si militara; • in feudalism idealul a cunoscut doua modele distincte: idealul clerical (concepea personalitatea ca rezultat al insusirii celor 7 arte liberale: gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, geometria, astronomia si muzica) si idealul cavaleresc (concepea person~litatea ca rezultat asl insusirii celor 7 virtuti cavaleresti: calaria, manuirea spadei, van~toarea, inotul, sahul, cantul si recitarea de versuri);
1

2001). actiunea Ca imagine sintetica a dimensiunilor sociala. 2 . datorita diversitatii situatiilor educative. De dorit este ca intre scop si ideal sa se stabileasca 0 relatie de continuitate si adecvare. 2001) identifica patru perechi de scopuri: • scopuri materiale (centrate pe asimilarea de informatii intr-o perspectiva sistemica) versus scopuri formale (se focalizeaza pe subiect si vizeaza modelarea aptitudinilor si cultivarea personalitatii). Daca idealul educativ este general si unitar. Scopurile educative Reprezinta finalitati educationale cu nivel me diu de generalitate care se realizeaza in intervale medii de timp. Geissler (citat de Cucos 1999. se refera la tipul de personalitate pe care societatea il solicita. idealul educativ realizeaza jonctiunea intre ceea ce este si ceea ce trebuie sa devina omul prin procesul educativ. 1999). • dimensiunea pedagogica -. posibilitatile efective de care dispune educationala pentru a transpune in practica idealul respectiv (Stan. multilaterale (faza industrializarii avansate) si idealul personalitatii creatoare (societatea postindustrial a). scopurile care il detaliaza sunt variate. ci un model dinamic. 2001). vizeaza tendinta generala de dezvoltare a ace lei societati si care va anticipa unele stari posibile. 1999). • in epoca modema se impune idealul personalitatii eficiente intr-o activitate productiva (faza de industrializare timpurie). psihologica si pedagogic a. scopurile trebuie sa detalieze continutul idealului educational (Cucos. idealul educational nu este un model standard impus 0 data pentru totdeauna.• in Renastere idealul concepea personalitatea ca "homo universale". Dupa cum se observa. Ele sunt anticipari mentale ale diverse lor actiuni de formare a personalitatii umane si se refera la rezultate ce urmeaza sa se obtina in cadrul unui sir de actiuni educationale (Stan. Idealul educational se caracterizeaza prin urmatoarele trei dimensiuni: • dimensiunea sociala -. • dimensiunea psihologica -. Stan. ce permite redimensionari in functie de campul de posibilitati in care are loc educatia (Cucos. idealul personalitatii complexe. 1999). Valoarea pedagogica a oricarui ideal educativ depinde de echilibrul pe care reuseste sa-l stabileasca intre posibilitate si realitate (Stanciu. multiple.

formele de organizare a procesului de invatamant. • scopuri specifice disciplinelor (caracteristice fiecarei materii) versus scopuri supradisciplinare (constante urmarite la toate disciplinele). referindu-se la lectii sau secvente de lectii. Obiectivele educationale se deduc din scopurile educatiei. se organizeaza. 2001). definibile.• scopuri de continut (orienteaza educatia spre continuturi dinainte stiute. JLdu~ . prin scopuri -. IUt @care tmtstaa~ticipare a r~zultatejQ. • scopuri utilitare (vizeaza formarea unor deprinderi cerute imediat de activitatea practica) versus scopuri nepragmatice (vizeaza formarea unor conduite fara 0 finalitate practica imediata). redate in termeni de comportamente concrete. Ele sunt enunturi care descriu in termeni exacti rezultatele asteptate a fi obtinute la finalul unei secve~e instruire (Stan. exprima necesitatea ca educatorii sa constientizeze sistemul de valori care sa Ie orienteze activitatea practica. ca urmare a im licarii ace r-o actlvI e IllSructlv-e ucativa (Stanciu. 1999). printr-un proces de "epurari si decantari valorice".masurare devin criterii de ~. si de la acestea la obiective poarta numele de derivare. Pot fi definite astfel: eIiIififUrl"u caracter intentional care anticipeaza 0 c modificare'ill personalitatea educatului. evaluare.idealul poate fi revitalizat de jos in sus de la obiective -. Obiective educationale Sunt finalitati care au un nivel redus de generalitate si se realizeaza in intervale reduse de timp. 1999). ele fixeaza nu numai · functia si criteriul . ® reus ita. ~ . Desigur. se aleg strategiile de predare. locurile cele mai adecvate de realizare a activitatii de predare-invatare. 1999). identificabile) versus scopuri comportamentale (urmaresc formarea si interiorizarea unor actiuni si deprinderi). pe baza obiectivelor se selecteaza.~. masurabile si observabile (Cucos.obiectivele sau scopurile recupereaza secvente mai mari sau mai mici ale idealului educational (Cucos. orice obiectiv valmticipa 0 realitate functia ~e ll=lCa. .~ scolare -. Trecerea de la ideal educationalla scopuri educationale. invatare. Sensurile de deplasare pe axa finalitatilor se poate schimba in functie de realitati si conjuncturi socio-istorice: . se transmit continuturile invatarii.. care sa conduca la un "spor calitativ" al acestuia. Intotdeauna ele se refera la achizitii de incorporat. Nerealizarea unor obiective 3 . ele poarta pecetea idealului educativ existent la un moment dat. cievaluativa deobiectivele al acelei reusite. vizibile. !Q Functiile obiectivelor: • functia de orientare axiologica a procesului de invatamant -. functia de reglare a procesului de invatamant -.

sistematizare si definirevizeaza perfectionarea criteriilor. Teoria pedagogica nu a c1arificat inca aspectele care privesc integrarea lor in contextul general al obiectiveloe educationale.ale si cele concrete (operationale). ~ltima directie. la mvelul clclului si at tipulUl de scoala se are in vedere realizarea oblectivelor intermediare.. care subliniaza ca obi~ctivele constituie expresia valorilOl: generaI-umane. prin care trebuie sa se tina cont de particularitatile de varsta si individuale ale elevilor (Cerghit si Vlasceanu. ormelor directie. Directii majore pentru ._~. centrate pe formarea unor capacitati sf atitudini specifice unei discipline de invatamant intr-un cic1u scolar. Istrate. citat de Stanciu. 1999). de tip metodologic . domeniile si tipurile de schimbari preconiz~te pentru intreaga durata a studiilor. C2: a doua de selectie._ . pe care educatii Ie asimileaza pnllliiiermediul educatiei. Ele se diferentiaza dupa nivelurile si tipurile de invatamant si dupa importanta relativa a obiectelor soot s ecifice fiecarei discipliQe de inva amant. obiective ale activitatii de predare-invatare la sfarsitul 4 .. 1999).dec1anseaza reglarea prin mecanismele conexiunii inverse (Cucos. De Lansheere considera ca obiectivele generale cuprind finalitatile si scopurile. 1999. Autorii belgieni V. fiecarui capitol (Stanciu. Raliandu-ne la conceptia lui Stanciu (1999) Ie yom incadra nivelului de generalitate intermediar: rct- obiective cadru -. cu obiectivele educationale se opereaza la trei niveluri: • Q. 7. __'__ ". cu participarea tuturor cadrelor didactice (Jinga. --:. .--J ~ erfectionarea obiectivelor: lrectIe e tIp axiologic. care a obiectl"veior (Cerghit si Vlasceanu. 1999). • Obiective intermediare/specifice. iar pe de alta parte. si G. in cadmJ ei."":?Curriculum-ul National a adus in ro amele scolare obiectivele cadru si obiectivele de re ennta.> Dacl:i la nivelul sistemului de invatamant se urmareste realizarea ooor obiective 'generale. 1999). individualizarea obiectiveJor. . Stanciu.'_"_"_. citat de Stanciu.2 Clasificarea obiectivelor educationale a) In mod obisnuit . care constituie 0 Qunte intre obiectivele genet:. si. 1998). Ele sunt precizate in programele scolar. 1999). obi~ctive cu un grad mai In~~ de~eneralitate si complexitate.e.biective generale. cu ajutorul carora se precizeaza finalitatile slstemulUl SI ale diferitelor sale subsistem3e~. citat de Stanciu.obiective de referinta -.ye care obiectivele 0 introduc in moaexpIicit (Bloom. . - . presupune cu necesitate raportarea la 0 tabela de valori. .

avand in vedere faptul ca obiectjvele de referinta vor fi trecute intr-o maniera generala. Curriculum-ul pe discipline cuprinde: Conceptia disciplinei. o Planul de invatamant de baza (planul cadru). obiectivele cadru vor constitui capacitatile. Sarcina operationalizarii obiectivelor revine fiec~rui cadru didactic. au caracter concret si sunt realizate in diferite situatii de invatare. Sugestii metodologice. o o 2. Curriculum-ul de baza: documente reglatoare ingloband acei indici care prin natura lor asigura coerenta procesului de invatamant SiJl_. o Obiectivele pe arii curriculare. 1n proiectul de lectie vor fi trecute obiectivele de referinta si cele operationale. Obiectivele-cadru. sau a unei >- 5 . cele de referinta subcapacitatile. o Standarde1e curriculare (in curs de dezvoltare).1"~zult1!telQrjpstruirii si in baza carom se elaboreaza cele1alte compon@nt@ ale paradigmei curriculare. o Obiectivele generale ale disciplinelor scolare. iar ultimele se vor realiza prin intermediul obiectivelor operationale. BibliografiL o o o o o o J Manuale si ghiduri de implementare Ce obiective vor trebui trecute"in planurile de lectii ? In cadrul procesului de evaluare. deci. 1999). pentru a nu se confunda cu cele_()Jl~~ati()EaleStanciu. Fiecarui obiectiv cadru ii corespund mai multe obiective de referinta. la sfarsitul unei activitati instructiv-educative. 1999). o Obiective1e generale transdisciplinare. Curriculum-ul National include urmatoarele componente: 1. o Obiectivele pe trepte si niveluri educationale. Ele exprima comportamente observabile si masurabile care trebuie sa fie atinse de catre cei care se educa. iar cele operationale vor fi baza itemilor de evaluare. Obiectivele de referinta pe clasa. Continuturile invatarii. Obiectivele generale ale disciplinei. ( • Obiective concrete/operationale. Sugestii de evaluare.fiecarui an de studiu si urmaresc progresul in formarea de competente si insusirea cunostintelor de la un an de studiu la altul (Stanciu. Curriculum-ul de baza include: o Obiective1e educationale generale ale sistemului de invatamant.

Istrate. si reprezint~ teoria care vizeaza regulile. Analiza 4. sentimentelor si atitudinilor) (Cretu. Reactie dirijata 3. De Corte. care "prin tipologia iJ}terdisciplinara a demersurilor" se apropie dejOgica dldactica (Stanciu. • Psihomotorii (operatiile manuale.Bloom (Anexa nr..N.Kibler.a. 2001).de contjnut -. R A.meniul cognitiv~ (Bloom) Domelliul afectiv __ (Krathwohl) ~ -------- 6 . Radu. Istrate. Comprehensiune 1. a:. c~iterijJe slasificaril. 1999. E. conduitele motrice) (Cretu. Istrate.sImpson. Istrate. 1998. Taxonomiile (clasificari) pentru fiecare domeriIu sunt redate succesiv in tabelul urmator(Cretu.Qr (Ionescu. dupa domeniul activitatii psihice implicate in invatare a dus la impartirea acestora in: .Brune-=. 1998). Achizitia cunostintelor Domeniul psihomoto. ea mal e a ora a axonomle este cea alui D'Hainau!.. Jinga.E. • Unii autori adauga si moral sau psihosocial (Jinga.a (Ionescu. 1998). Valorizare 3. lege).. fundamentat de conceptia despre inteligenta a lui Guilford.Gronlund.Dave. Dispozitie 2.R. conditioneaza modul de or" . Caracterizare 5. consolidare. Automatism 4. etc). ••. sistematizare. ordine. reguli.S. Au fost elaborate mai muUe taxonomji. ~ El determina categoria/tipul din care face parte lectia si.Smith s.. din care au rezultat domeniile cognitiv. (Simpson) D. Realizarea taxonomiilor a avut la baza doua mQ(\ele (Stanciu. L.Percepere 1. totodata. 1999. afectiv.. Jinga. • Cognitive (vizeaza asimilarea de cunostinte si formarea unor deprinderi si capacitati intelectuale) (Cretu. Sinteza 4. Jinga. Radu. Jinga. • Afective (formarea convingerilor. pentru fiecare din cele trei domenii (cognitiv. 1999): • MQdelul morfologic.a. • pentru domeniul afectiv: R. Potolea. ~ de diferentiere si ordo oc sihice im licate. Evaluare 5. 1998). Organizare 3.. Receptare I. Aplicare 2. D'Hainaut _s. Dintre acestea amintim: • pentru domeniul coenitjy: B. afectiv. J. Obiectivul fundamental al lectiei evidentiaza sensul in care va fi valorificat continutul ideatic al lectiei (comunicare. 1999. 1988): 6.D.. psihomotor. Clasificarea obiectivelor didactice. .I. 1999). Termenul taxonomie provine din Iilriba greaca (taxis -. Reactie 2.secvente de activitati.. • pentru domenjul p~iltomotor: J.l)..r. r Ionescu 2001 . • Modelul clasificarii ierarhice (initiat de Bloom) si care are doua dimensiuni: @.S. De Blook. Istrate. Reactie complexa 5.. recapitulare..Harrow s. 1999. nomos -. H. . 1998). 2001). psihomotor).Krathwohl.

implica ierarhizarea valorilor in sistem si stabilirea valorilor ~ • Caracteriz~rea -. extrapolare. Clasificarea i ivelor se face luand drept citeriu si tipul de activitate (predominant JR. 1999.Do niul afectiv. se refera la faptul ca sistemul de valori constituit exprima personalitatea elevului.1or -. Comprehensiune~ -. . presupune transpunere. • Obiective formative_-. norme . relevarea relatiilor dintre aceste parti etc. este actul preparator pentru 0 deprindere motorie si se bazeaza pe stfmulare si descifrare senzoriala. implica pretuirea si preferinta elevului pentru valori. Automammul-. in contexte diferite. 1998). ate in vedere componentele din care se constituie 0 deprindere. Jinga. C1>. pe criterii de coerenta. ~i!)i. Pentru domeniul cognitiv. omeniu. Istrate. Yalorizarea -. recunoastere. adopta drept criteriu de clasificare interiorizarea unei norme sau va ori retu. rezumarea unei comumcan. implica formularea judecatilor de valoare in legatura cu 0 anumita problema. rigoare. : c:D • Recepta~a -. G . iIi Domeniul psihomotor utilizeaza ca principiu ierarhic de ordonare gradul de stapanire aI une! deprinderi pentru a indeplini 0 activitate motori~ (Cretu. (J). <:i) • Reactia_-.'geactia complexa -. achizitionarea de cunostinte dintr-unjnfQrmat~. 1999): (D. dupa care distingem (Jinga&lstrate. exigente si acordarea atentiei. interpretare. reformulare. @ • Sinteza -. cunostinte si valori asimilate 7 . inte ectua a sau actlOna a . sub forma evidentierii consecintelor etc. 1. vizeaza cunoasterea terminologiei. principiilor. @ · Analiza semnifica descompunerea unui pentru a partile situatii noi. presupune constientizarea de catre eleva prezentei unor valori. definitiilor. vizeaza formarea unor deprinderisi capacitati. criteriul principal de organizare il constituie ordonarea obiectivelor de la simplu la complex astfel (Cretu. 1998. H' -._Aplicarea-. teoriilor. c) • Obiectjye anumit vizeaza cunoasterea.Tabelul nr 4: Modelul taxonomic al obiectivelor educationale (dupa Cretu.-. Ionescu&Radu. Este pusa in evidenta prin operatii de redare. vizeaza utilizarea cunostintelormaterial in rezolva sale componente. acceptarea acestora. posibilitatea de a opera cu sistemul de informatii. Dispoziti~ . reproducere. se refera la stare a de pregatire pentru a putea efectua un act motor. ® . ®· (j) • Organiza~a dominante. datelor factuale. implica deprinderile eficiente. echivaleaza cu capacitatile de ordin creativ. materializandu-se in producerea unei lucrari personale.-aeactia dirijata reprezinta deprinderea finalizata. CB). eficienta etc. presupune raspunsul voluntar la aceste valori. -. Perce perea -. @ • Evaluarea -. Achizitia cunostinte. -. 2001): ® . 1999): (j).

concretizandu-se intr-un ansamblu de capacitati. Ea ne apare ca 0 rezu1tanta a cunostintelor.in procesul de instruire d) Daca se ia drept criteriu de clasificare importanta acordata unui obiectiv in cadrul unui subsistem de instruire. Putem afirma ca formularea obiectivelor reprezinta 0 activitate complexa. abilitatilor. Obiectivele generale transdisciplinare soot modele care reies din structura personalitatii si din cea a experientei sociale in sens larg. in timp ce prima este 0 cerinta fata de educati. obiectiv educational (dupa Istrate. un rezu1tat asteptat de la elevii respectivi. atitudinilor si trasaturilor temperamental-caracteriologice de care dispune individul in scopul indeplinirii unei sarcini. Aceste cunostinte. in timp ce acestea. de a desfasura corespunzator 0 activitate. Jinga. unei discipline de invatamant sau unei activitati didactice concrete. fiind percepute ca un mecanism reglator la nivelul curriculum-ului national. 1998): • Obiective principale (fundamentale. o competenta data genereaza anumite obiective educationale. in virtutea carora se poate lua 0 decizie. 1998) o competenta este aptitudinea unei persoane de a indeplini 0 actiune. Istrate. Obiectivele generale constituie expresia optiooilor politicii educationale. \DasceaQu). executa 0 misiune. priceperilor. Deosebirea dintre 0 competenta si un obiectiv educational consta in aceea ca. cat si performantele cele mai generale care ar trebui atinse de ei la capatul scolaritatii. vizand atat parcursul scolar al elevilor in ansamblul sau. distingem (Jinga. ca efect al pregatirii lor. Definita la un nivel de abstractizare. deprinderi etc trebuie formate si/sau dezvo1tate in cadrul procesului instructiv-educativ prin forme si metode specifice de instruire. obiectivul didactic exprima 0 intentie pedagogic a. vizand sintetic cunostintele (a sti). dominante). citati de Stanciu. daca sunt corect formulate asigura realizarea competentei dorite Obiectivele educationale generale constituie 0 categorie curriculara esentiala. 1999): Figura nr 8· Njyelurile de analiza in intetptetarea obiectivelor (dupa Cetghit. care trebuie sa tina seama de nivelurile de anliza in interpretarea obiectivelor (Cerghit. Relatia competenta -. precum si articolului de personalitate care se propune a fi format. Obiectivele generale transdisciplinare constituie primul nivel de concretizare a obiectivelor educationale generale. aptitudinilor. devenind astfel obiective educationale ale procesului respectiv. deprinderilor. descrie un comportament dorit. 0 lucrare etc. Vlasceanu. capacitatile (a sti sa faci) si atitudinile (a sti sa fii) pe care elevii ar trebui sa Ie interiorizeze in cadrul intregului parcurs scolaro 8 . acestea consemneaza asteptarile societatii. solutiona 0 problema. • Obiective secundare (auxiliare).

necesitatea sincronizarii cu finalitatile invatamantului liceal romanesc si. Obiectivele generale constituie. Stindardele curriculare asigura conexiunea dintre curriculum si evaluare. • Dezvoltarea competentelor functionale esentiale pentru reusita sociala: comunicare. matematica si stiinte.Obiectivele pe trepte si niveluri. • Formarea autonomiei morale. Acest tip de obiective are de asemenea. sursa formularii obiectivelor de referinta ale fiecarei discipline. Obiectivele generale pe discipline deriva din obiectivele pe arii curriculare si includ principalele categorii de cunostinte. Planul-cadru pentru clasele X-XII este documentul reglator care delimiteaza ariile curriculare. Planul de baza se constituie din doua elemente: curriculum-ul nucleu si curriculum-ul optional. prelucrarea si utilizarea contextuala a unor informatii complexe. • Dezvoltarea capacitatii de integrare activa in grupuri sociale diferite: familia. De exemplu. iar pe de alta parte. cu ale invatamantului european este evidenta: • formarea capacitatii de a reflecta asupra lumii. In concordanta cu politica educationala promovata in contextul re forme i invatamantului. pe 0 parte. In baza planului propus pot fi elaborate diferite variante ale planului de invatamant la nivelul de unitate scolara. stiinte socio-umane etc. 9 . • Valorizarea propriilor experiente in scopul unei orientari profesionale optime pentru piata muncii si/sau pentru invatamantul superior. sursa formularii obiectivelor de referinta ale fiecarei discipline. Ca si in cazul altor tipuri de obiective generale. Pe baza lor se vor elabora nivelurile de performanta ale elevilor. precum si testele de evaluare. Aceasta categorie pedagogica transpune obiectivele transdisciplinare la nivelul unor obiecte de studiu inrudite sau al unor grupe integrate de discipline.). in consecinta. Cu alte cuvinte este yorba despre obiectivele transdisciplinare vizand actiunea educativa pe parcursul unei anumite trepte de invatamant (invatamantul primar. un caracter transdisciplinar. mediul profesional. obiectele de studiu si alocarea in timp minima si maxima aferenta acestora. concretizat insa in cadrul unui anum it ciclu de mai multi ani scolari. iar pe de alta parte a obiectivelor de evaluare elaborate de catre profesor. prietenii etc. Finalitati. gimnazial si liceal etc. capacitati ti atitudini care se structureaza prin studierea anumite discipline. Obiectivele pe arii curriculare. luarea deciziilor. gandire critic a. acestea comporta in formulare un anumit grad de abstractie. • Cultivarea expresivitatii si a sensibilitatii in scopul implinirii personale si al promovarii unei vieti sociale de calitate. ariile curriculare: limba si comunicare. de a formula si de a rezolva probleme pe baza relationarii cunostintelor din diferite domenii.

situandu-se alaturi de finalitatile pe sistem si pe cicluri de scolaritate.Stindardele constituie 0 categorie curriculara de baza. dar si alaturi de curriculum-ul de baza. 10 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful