FINALITATILE EDUCATIEI In functie de gradul de generalitate, finalitatile educatiei se expnma prm

idealul, scopurile si obiectivele educationale.
• Finalitatile educatiei • Continutul finalitatii • Nivelulla care se refera

Idealul educational exprima cerintele si aspiratiile intr-o anumita etapa
istorica, sub forma modelului de personalitate deziderabil. Scopurile educatiei reprezinta anticiparea mentala si finalitatea actiunii de formare a omului. Sunt multiple, diverse si se realizeaza prin intermediul obiectivelor.

Obiectivele educationale
Sunt enunturi cu caracter anticipativ, care descriu 0 intentie pedagogica, un rezultat asteptat la finalul procesului de instruire, concretizat intr-o schimbare la nivelul personalitatii educatilor.

Idealul educativ
Etimologic, termenul provine din latinescul idealis, care semnifica "existent in mintea no astra" , "ceea ce poseda perfectiunea la care aspiram".

Idealul, exprima, in esenta sa, modelul sau tipul de personalitate solicitat de conditiile sociale ale unei etape istorice si pecare educatia este chemata sa-I formeze in procesul desfasurarii ei (Stanciu, 1999, Stan, 2001).
EI este categoria de generalitate maximala care surprinde paradigma de personalitate, oarecum abstracta, proiectul devenirii umane la un moment dat, intr-o societate data; instanta valorica din care iradiaza norme, principii, stategii, scopuri si obiective determinate, care directioneaza procesul de formare al tinerei generatii (Cucos,1999). Prin intermediul lui, societatea isi proiecteaza propriile sale aspiratii in legatura cu achizitiile fundamentale ale membrilor sai, pe care educatia urmeaza sa Ie realizeze (Stan, 2001). Idealul educatibv a evoluat de la 0 epoca istorica la alta, cunoscand diferentieri in cadrul diverse lor societati (Stanciu, 1999): • in antichitate, in Atena, idealul educational urmarea dezvoltarea armonioasa a personalitatii, in plan estetic, moral, fizic si militar (kalokagathia), iar in Sparta viza indeosebi dezvoltarea fizica si militara; • in feudalism idealul a cunoscut doua modele distincte: idealul clerical (concepea personalitatea ca rezultat al insusirii celor 7 arte liberale: gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, geometria, astronomia si muzica) si idealul cavaleresc (concepea person~litatea ca rezultat asl insusirii celor 7 virtuti cavaleresti: calaria, manuirea spadei, van~toarea, inotul, sahul, cantul si recitarea de versuri);
1

2 . idealul educativ realizeaza jonctiunea intre ceea ce este si ceea ce trebuie sa devina omul prin procesul educativ. 1999). multiple. Daca idealul educativ este general si unitar. datorita diversitatii situatiilor educative. De dorit este ca intre scop si ideal sa se stabileasca 0 relatie de continuitate si adecvare. Ele sunt anticipari mentale ale diverse lor actiuni de formare a personalitatii umane si se refera la rezultate ce urmeaza sa se obtina in cadrul unui sir de actiuni educationale (Stan. Dupa cum se observa. Geissler (citat de Cucos 1999. Valoarea pedagogica a oricarui ideal educativ depinde de echilibrul pe care reuseste sa-l stabileasca intre posibilitate si realitate (Stanciu. ce permite redimensionari in functie de campul de posibilitati in care are loc educatia (Cucos. scopurile care il detaliaza sunt variate. scopurile trebuie sa detalieze continutul idealului educational (Cucos. • in epoca modema se impune idealul personalitatii eficiente intr-o activitate productiva (faza de industrializare timpurie). • dimensiunea pedagogica -. 1999). idealul educational nu este un model standard impus 0 data pentru totdeauna. se refera la tipul de personalitate pe care societatea il solicita. multilaterale (faza industrializarii avansate) si idealul personalitatii creatoare (societatea postindustrial a). idealul personalitatii complexe. psihologica si pedagogic a. 2001). • dimensiunea psihologica -. vizeaza tendinta generala de dezvoltare a ace lei societati si care va anticipa unele stari posibile. Stan. Scopurile educative Reprezinta finalitati educationale cu nivel me diu de generalitate care se realizeaza in intervale medii de timp. actiunea Ca imagine sintetica a dimensiunilor sociala. posibilitatile efective de care dispune educationala pentru a transpune in practica idealul respectiv (Stan. ci un model dinamic. 1999).• in Renastere idealul concepea personalitatea ca "homo universale". 2001) identifica patru perechi de scopuri: • scopuri materiale (centrate pe asimilarea de informatii intr-o perspectiva sistemica) versus scopuri formale (se focalizeaza pe subiect si vizeaza modelarea aptitudinilor si cultivarea personalitatii). Idealul educational se caracterizeaza prin urmatoarele trei dimensiuni: • dimensiunea sociala -. 2001).

1999). Obiectivele educationale se deduc din scopurile educatiei. Obiective educationale Sunt finalitati care au un nivel redus de generalitate si se realizeaza in intervale reduse de timp. !Q Functiile obiectivelor: • functia de orientare axiologica a procesului de invatamant -. prin scopuri -. Pot fi definite astfel: eIiIififUrl"u caracter intentional care anticipeaza 0 c modificare'ill personalitatea educatului. pe baza obiectivelor se selecteaza. definibile. Desigur. formele de organizare a procesului de invatamant.obiectivele sau scopurile recupereaza secvente mai mari sau mai mici ale idealului educational (Cucos. functia de reglare a procesului de invatamant -. . Trecerea de la ideal educationalla scopuri educationale. ele fixeaza nu numai · functia si criteriul . evaluare. si de la acestea la obiective poarta numele de derivare. JLdu~ . referindu-se la lectii sau secvente de lectii. exprima necesitatea ca educatorii sa constientizeze sistemul de valori care sa Ie orienteze activitatea practica. vizibile. cievaluativa deobiectivele al acelei reusite. identificabile) versus scopuri comportamentale (urmaresc formarea si interiorizarea unor actiuni si deprinderi). Sensurile de deplasare pe axa finalitatilor se poate schimba in functie de realitati si conjuncturi socio-istorice: . redate in termeni de comportamente concrete. locurile cele mai adecvate de realizare a activitatii de predare-invatare. 1999). orice obiectiv valmticipa 0 realitate functia ~e ll=lCa. IUt @care tmtstaa~ticipare a r~zultatejQ. ele poarta pecetea idealului educativ existent la un moment dat. Ele sunt enunturi care descriu in termeni exacti rezultatele asteptate a fi obtinute la finalul unei secve~e instruire (Stan. se aleg strategiile de predare.~. masurabile si observabile (Cucos. se transmit continuturile invatarii. ~ . ® reus ita.. care sa conduca la un "spor calitativ" al acestuia.• scopuri de continut (orienteaza educatia spre continuturi dinainte stiute.masurare devin criterii de ~. • scopuri utilitare (vizeaza formarea unor deprinderi cerute imediat de activitatea practica) versus scopuri nepragmatice (vizeaza formarea unor conduite fara 0 finalitate practica imediata). Intotdeauna ele se refera la achizitii de incorporat.~ scolare -. 2001). 1999). invatare.idealul poate fi revitalizat de jos in sus de la obiective -. printr-un proces de "epurari si decantari valorice". se organizeaza. • scopuri specifice disciplinelor (caracteristice fiecarei materii) versus scopuri supradisciplinare (constante urmarite la toate disciplinele). Nerealizarea unor obiective 3 . ca urmare a im licarii ace r-o actlvI e IllSructlv-e ucativa (Stanciu.

biective generale. • Obiective intermediare/specifice.2 Clasificarea obiectivelor educationale a) In mod obisnuit . .ye care obiectivele 0 introduc in moaexpIicit (Bloom. pe care educatii Ie asimileaza pnllliiiermediul educatiei.e.> Dacl:i la nivelul sistemului de invatamant se urmareste realizarea ooor obiective 'generale. care subliniaza ca obi~ctivele constituie expresia valorilOl: generaI-umane. cu obiectivele educationale se opereaza la trei niveluri: • Q. . citat de Stanciu. Ele sunt precizate in programele scolar. care a obiectl"veior (Cerghit si Vlasceanu. C2: a doua de selectie. - .dec1anseaza reglarea prin mecanismele conexiunii inverse (Cucos. Ele se diferentiaza dupa nivelurile si tipurile de invatamant si dupa importanta relativa a obiectelor soot s ecifice fiecarei discipliQe de inva amant. 1999. cu ajutorul carora se precizeaza finalitatile slstemulUl SI ale diferitelor sale subsistem3e~.'_"_"_._~. Raliandu-ne la conceptia lui Stanciu (1999) Ie yom incadra nivelului de generalitate intermediar: rct- obiective cadru -. . citat de Stanciu. si G. 1999). --:. 1999). ormelor directie. obi~ctive cu un grad mai In~~ de~eneralitate si complexitate. Stanciu. Teoria pedagogica nu a c1arificat inca aspectele care privesc integrarea lor in contextul general al obiectiveloe educationale. 1999). fiecarui capitol (Stanciu. Istrate. de tip metodologic . 1999). care constituie 0 Qunte intre obiectivele genet:."":?Curriculum-ul National a adus in ro amele scolare obiectivele cadru si obiectivele de re ennta. prin care trebuie sa se tina cont de particularitatile de varsta si individuale ale elevilor (Cerghit si Vlasceanu.--J ~ erfectionarea obiectivelor: lrectIe e tIp axiologic. Directii majore pentru . 7. ~ltima directie. si.ale si cele concrete (operationale). in cadmJ ei. la mvelul clclului si at tipulUl de scoala se are in vedere realizarea oblectivelor intermediare._ .. citat de Stanciu. .. De Lansheere considera ca obiectivele generale cuprind finalitatile si scopurile. presupune cu necesitate raportarea la 0 tabela de valori. 1999). cu participarea tuturor cadrelor didactice (Jinga. iar pe de alta parte. 1998). individualizarea obiectiveJor. sistematizare si definirevizeaza perfectionarea criteriilor. centrate pe formarea unor capacitati sf atitudini specifice unei discipline de invatamant intr-un cic1u scolar.obiective de referinta -. __'__ ". Autorii belgieni V. obiective ale activitatii de predare-invatare la sfarsitul 4 . domeniile si tipurile de schimbari preconiz~te pentru intreaga durata a studiilor.

Obiectivele generale ale disciplinei. Curriculum-ul National include urmatoarele componente: 1. Sugestii de evaluare. avand in vedere faptul ca obiectjvele de referinta vor fi trecute intr-o maniera generala. o Obiectivele pe trepte si niveluri educationale. cele de referinta subcapacitatile.fiecarui an de studiu si urmaresc progresul in formarea de competente si insusirea cunostintelor de la un an de studiu la altul (Stanciu. Sugestii metodologice. 1999). BibliografiL o o o o o o J Manuale si ghiduri de implementare Ce obiective vor trebui trecute"in planurile de lectii ? In cadrul procesului de evaluare. Fiecarui obiectiv cadru ii corespund mai multe obiective de referinta. o Obiectivele generale ale disciplinelor scolare. au caracter concret si sunt realizate in diferite situatii de invatare. la sfarsitul unei activitati instructiv-educative. Curriculum-ul pe discipline cuprinde: Conceptia disciplinei. 1n proiectul de lectie vor fi trecute obiectivele de referinta si cele operationale. obiectivele cadru vor constitui capacitatile. o Planul de invatamant de baza (planul cadru). deci. o Obiectivele pe arii curriculare. ( • Obiective concrete/operationale. o o 2. Obiectivele-cadru.1"~zult1!telQrjpstruirii si in baza carom se elaboreaza cele1alte compon@nt@ ale paradigmei curriculare. o Obiective1e generale transdisciplinare. 1999). sau a unei >- 5 . Continuturile invatarii. iar ultimele se vor realiza prin intermediul obiectivelor operationale. Ele exprima comportamente observabile si masurabile care trebuie sa fie atinse de catre cei care se educa. Curriculum-ul de baza: documente reglatoare ingloband acei indici care prin natura lor asigura coerenta procesului de invatamant SiJl_. pentru a nu se confunda cu cele_()Jl~~ati()EaleStanciu. Sarcina operationalizarii obiectivelor revine fiec~rui cadru didactic. o Standarde1e curriculare (in curs de dezvoltare). iar cele operationale vor fi baza itemilor de evaluare. Obiectivele de referinta pe clasa. Curriculum-ul de baza include: o Obiective1e educationale generale ale sistemului de invatamant.

psihomotor.meniul cognitiv~ (Bloom) Domelliul afectiv __ (Krathwohl) ~ -------- 6 . • pentru domenjul p~iltomotor: J. Obiectivul fundamental al lectiei evidentiaza sensul in care va fi valorificat continutul ideatic al lectiei (comunicare. Radu. a:. fundamentat de conceptia despre inteligenta a lui Guilford. 2001). Jinga. Jinga. • pentru domeniul afectiv: R. 1999): • MQdelul morfologic.Percepere 1. Realizarea taxonomiilor a avut la baza doua mQ(\ele (Stanciu.a (Ionescu. Valorizare 3.Dave. 2001). conditioneaza modul de or" . 1998). Istrate. r Ionescu 2001 . (Simpson) D. E. 1999. din care au rezultat domeniile cognitiv.a.Harrow s.. Reactie dirijata 3. Caracterizare 5.Kibler. Organizare 3. 1999. care "prin tipologia iJ}terdisciplinara a demersurilor" se apropie dejOgica dldactica (Stanciu. • Afective (formarea convingerilor. Potolea. recapitulare. Istrate. • Unii autori adauga si moral sau psihosocial (Jinga.a. c~iterijJe slasificaril. ordine. 1998). psihomotor).l). 1998.Qr (Ionescu. 1998).. Termenul taxonomie provine din Iilriba greaca (taxis -. J.D. D'Hainaut _s. Istrate. dupa domeniul activitatii psihice implicate in invatare a dus la impartirea acestora in: . Analiza 4. ea mal e a ora a axonomle este cea alui D'Hainau!.Krathwohl.. sentimentelor si atitudinilor) (Cretu.secvente de activitati. R A. afectiv.. Sinteza 4. 1999)..Smith s. • Modelul clasificarii ierarhice (initiat de Bloom) si care are doua dimensiuni: @.. Dintre acestea amintim: • pentru domeniul coenitjy: B. De Corte. afectiv. ••. L. .sImpson. pentru fiecare din cele trei domenii (cognitiv. Comprehensiune 1.R. H. 1999. Jinga.S. Achizitia cunostintelor Domeniul psihomoto...Bloom (Anexa nr. Automatism 4. . si reprezint~ teoria care vizeaza regulile. Istrate. Aplicare 2.de contjnut -. Evaluare 5. Dispozitie 2. Taxonomiile (clasificari) pentru fiecare domeriIu sunt redate succesiv in tabelul urmator(Cretu. ~ de diferentiere si ordo oc sihice im licate. Reactie complexa 5.I.. lege).N.E. Clasificarea obiectivelor didactice. Radu.. 1999. consolidare. Reactie 2.r. 1998). ~ El determina categoria/tipul din care face parte lectia si. De Blook. conduitele motrice) (Cretu. Au fost elaborate mai muUe taxonomji. nomos -..Brune-=. totodata.S. etc). Istrate. 1988): 6. Receptare I. • Cognitive (vizeaza asimilarea de cunostinte si formarea unor deprinderi si capacitati intelectuale) (Cretu. • Psihomotorii (operatiile manuale. Jinga. reguli. sistematizare.Gronlund.

norme . <:i) • Reactia_-. Achizitia cunostinte. exigente si acordarea atentiei. Automammul-. C1>. se refera la stare a de pregatire pentru a putea efectua un act motor. pe criterii de coerenta. @ • Evaluarea -. ~i!)i. presupune transpunere. cunostinte si valori asimilate 7 . posibilitatea de a opera cu sistemul de informatii.1or -. iIi Domeniul psihomotor utilizeaza ca principiu ierarhic de ordonare gradul de stapanire aI une! deprinderi pentru a indeplini 0 activitate motori~ (Cretu. presupune raspunsul voluntar la aceste valori. implica deprinderile eficiente. reformulare. . principiilor. reproducere. 1999): (j). implica pretuirea si preferinta elevului pentru valori.Tabelul nr 4: Modelul taxonomic al obiectivelor educationale (dupa Cretu._Aplicarea-. Perce perea -. extrapolare. vizeaza utilizarea cunostintelormaterial in rezolva sale componente. dupa care distingem (Jinga&lstrate. (J). Dispoziti~ . vizeaza formarea unor deprinderisi capacitati. 2001): ® . eficienta etc. presupune constientizarea de catre eleva prezentei unor valori. @ • Sinteza -. ®· (j) • Organiza~a dominante. Yalorizarea -. sub forma evidentierii consecintelor etc. CB). definitiilor. relevarea relatiilor dintre aceste parti etc. ® . ate in vedere componentele din care se constituie 0 deprindere. teoriilor.-aeactia dirijata reprezinta deprinderea finalizata. implica formularea judecatilor de valoare in legatura cu 0 anumita problema. materializandu-se in producerea unei lucrari personale. omeniu. Comprehensiune~ -. acceptarea acestora. achizitionarea de cunostinte dintr-unjnfQrmat~. -. recunoastere. vizeaza cunoasterea terminologiei. H' -. Istrate. interpretare.Do niul afectiv. rigoare. 1. este actul preparator pentru 0 deprindere motorie si se bazeaza pe stfmulare si descifrare senzoriala. in contexte diferite.-. -. • Obiective formative_-. 1998). @ · Analiza semnifica descompunerea unui pentru a partile situatii noi.'geactia complexa -. criteriul principal de organizare il constituie ordonarea obiectivelor de la simplu la complex astfel (Cretu. Jinga. datelor factuale. 1998. se refera la faptul ca sistemul de valori constituit exprima personalitatea elevului. implica ierarhizarea valorilor in sistem si stabilirea valorilor ~ • Caracteriz~rea -. Pentru domeniul cognitiv. inte ectua a sau actlOna a . c) • Obiectjye anumit vizeaza cunoasterea. G . 1999): (D. Clasificarea i ivelor se face luand drept citeriu si tipul de activitate (predominant JR. Este pusa in evidenta prin operatii de redare. Ionescu&Radu. : c:D • Recepta~a -. rezumarea unei comumcan. adopta drept criteriu de clasificare interiorizarea unei norme sau va ori retu. echivaleaza cu capacitatile de ordin creativ. 1999.

1998): • Obiective principale (fundamentale. deprinderilor. acestea consemneaza asteptarile societatii. citati de Stanciu. priceperilor. Obiectivele generale transdisciplinare soot modele care reies din structura personalitatii si din cea a experientei sociale in sens larg. 0 lucrare etc. in virtutea carora se poate lua 0 decizie. daca sunt corect formulate asigura realizarea competentei dorite Obiectivele educationale generale constituie 0 categorie curriculara esentiala. in timp ce prima este 0 cerinta fata de educati. dominante). Deosebirea dintre 0 competenta si un obiectiv educational consta in aceea ca. Jinga. Aceste cunostinte. Vlasceanu. vizand atat parcursul scolar al elevilor in ansamblul sau. executa 0 misiune. abilitatilor. Relatia competenta -. atitudinilor si trasaturilor temperamental-caracteriologice de care dispune individul in scopul indeplinirii unei sarcini. \DasceaQu). obiectiv educational (dupa Istrate. • Obiective secundare (auxiliare). 1999): Figura nr 8· Njyelurile de analiza in intetptetarea obiectivelor (dupa Cetghit. 1998) o competenta este aptitudinea unei persoane de a indeplini 0 actiune. obiectivul didactic exprima 0 intentie pedagogic a. un rezu1tat asteptat de la elevii respectivi. de a desfasura corespunzator 0 activitate. care trebuie sa tina seama de nivelurile de anliza in interpretarea obiectivelor (Cerghit. descrie un comportament dorit. Putem afirma ca formularea obiectivelor reprezinta 0 activitate complexa. solutiona 0 problema. unei discipline de invatamant sau unei activitati didactice concrete. Obiectivele generale constituie expresia optiooilor politicii educationale. Ea ne apare ca 0 rezu1tanta a cunostintelor. ca efect al pregatirii lor. concretizandu-se intr-un ansamblu de capacitati. Definita la un nivel de abstractizare. devenind astfel obiective educationale ale procesului respectiv. precum si articolului de personalitate care se propune a fi format. distingem (Jinga. Obiectivele generale transdisciplinare constituie primul nivel de concretizare a obiectivelor educationale generale.in procesul de instruire d) Daca se ia drept criteriu de clasificare importanta acordata unui obiectiv in cadrul unui subsistem de instruire. aptitudinilor. capacitatile (a sti sa faci) si atitudinile (a sti sa fii) pe care elevii ar trebui sa Ie interiorizeze in cadrul intregului parcurs scolaro 8 . Istrate. deprinderi etc trebuie formate si/sau dezvo1tate in cadrul procesului instructiv-educativ prin forme si metode specifice de instruire. in timp ce acestea. vizand sintetic cunostintele (a sti). o competenta data genereaza anumite obiective educationale. fiind percepute ca un mecanism reglator la nivelul curriculum-ului national. cat si performantele cele mai generale care ar trebui atinse de ei la capatul scolaritatii.

Cu alte cuvinte este yorba despre obiectivele transdisciplinare vizand actiunea educativa pe parcursul unei anumite trepte de invatamant (invatamantul primar. iar pe de alta parte. Finalitati. prietenii etc. luarea deciziilor. de a formula si de a rezolva probleme pe baza relationarii cunostintelor din diferite domenii. • Valorizarea propriilor experiente in scopul unei orientari profesionale optime pentru piata muncii si/sau pentru invatamantul superior. Planul-cadru pentru clasele X-XII este documentul reglator care delimiteaza ariile curriculare.Obiectivele pe trepte si niveluri. In baza planului propus pot fi elaborate diferite variante ale planului de invatamant la nivelul de unitate scolara. sursa formularii obiectivelor de referinta ale fiecarei discipline. pe 0 parte. • Cultivarea expresivitatii si a sensibilitatii in scopul implinirii personale si al promovarii unei vieti sociale de calitate. iar pe de alta parte a obiectivelor de evaluare elaborate de catre profesor. gandire critic a. In concordanta cu politica educationala promovata in contextul re forme i invatamantului. mediul profesional. Pe baza lor se vor elabora nivelurile de performanta ale elevilor. capacitati ti atitudini care se structureaza prin studierea anumite discipline. • Dezvoltarea capacitatii de integrare activa in grupuri sociale diferite: familia. un caracter transdisciplinar. De exemplu. gimnazial si liceal etc. Planul de baza se constituie din doua elemente: curriculum-ul nucleu si curriculum-ul optional. • Formarea autonomiei morale. ariile curriculare: limba si comunicare. Obiectivele generale pe discipline deriva din obiectivele pe arii curriculare si includ principalele categorii de cunostinte. precum si testele de evaluare. necesitatea sincronizarii cu finalitatile invatamantului liceal romanesc si. Acest tip de obiective are de asemenea. acestea comporta in formulare un anumit grad de abstractie. stiinte socio-umane etc. Stindardele curriculare asigura conexiunea dintre curriculum si evaluare. 9 . • Dezvoltarea competentelor functionale esentiale pentru reusita sociala: comunicare. concretizat insa in cadrul unui anum it ciclu de mai multi ani scolari.). matematica si stiinte. Ca si in cazul altor tipuri de obiective generale. cu ale invatamantului european este evidenta: • formarea capacitatii de a reflecta asupra lumii. Obiectivele pe arii curriculare. Aceasta categorie pedagogica transpune obiectivele transdisciplinare la nivelul unor obiecte de studiu inrudite sau al unor grupe integrate de discipline. sursa formularii obiectivelor de referinta ale fiecarei discipline. prelucrarea si utilizarea contextuala a unor informatii complexe. obiectele de studiu si alocarea in timp minima si maxima aferenta acestora. in consecinta. Obiectivele generale constituie.

situandu-se alaturi de finalitatile pe sistem si pe cicluri de scolaritate.Stindardele constituie 0 categorie curriculara de baza. dar si alaturi de curriculum-ul de baza. 10 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful