FINALITATILE EDUCATIEI In functie de gradul de generalitate, finalitatile educatiei se expnma prm

idealul, scopurile si obiectivele educationale.
• Finalitatile educatiei • Continutul finalitatii • Nivelulla care se refera

Idealul educational exprima cerintele si aspiratiile intr-o anumita etapa
istorica, sub forma modelului de personalitate deziderabil. Scopurile educatiei reprezinta anticiparea mentala si finalitatea actiunii de formare a omului. Sunt multiple, diverse si se realizeaza prin intermediul obiectivelor.

Obiectivele educationale
Sunt enunturi cu caracter anticipativ, care descriu 0 intentie pedagogica, un rezultat asteptat la finalul procesului de instruire, concretizat intr-o schimbare la nivelul personalitatii educatilor.

Idealul educativ
Etimologic, termenul provine din latinescul idealis, care semnifica "existent in mintea no astra" , "ceea ce poseda perfectiunea la care aspiram".

Idealul, exprima, in esenta sa, modelul sau tipul de personalitate solicitat de conditiile sociale ale unei etape istorice si pecare educatia este chemata sa-I formeze in procesul desfasurarii ei (Stanciu, 1999, Stan, 2001).
EI este categoria de generalitate maximala care surprinde paradigma de personalitate, oarecum abstracta, proiectul devenirii umane la un moment dat, intr-o societate data; instanta valorica din care iradiaza norme, principii, stategii, scopuri si obiective determinate, care directioneaza procesul de formare al tinerei generatii (Cucos,1999). Prin intermediul lui, societatea isi proiecteaza propriile sale aspiratii in legatura cu achizitiile fundamentale ale membrilor sai, pe care educatia urmeaza sa Ie realizeze (Stan, 2001). Idealul educatibv a evoluat de la 0 epoca istorica la alta, cunoscand diferentieri in cadrul diverse lor societati (Stanciu, 1999): • in antichitate, in Atena, idealul educational urmarea dezvoltarea armonioasa a personalitatii, in plan estetic, moral, fizic si militar (kalokagathia), iar in Sparta viza indeosebi dezvoltarea fizica si militara; • in feudalism idealul a cunoscut doua modele distincte: idealul clerical (concepea personalitatea ca rezultat al insusirii celor 7 arte liberale: gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, geometria, astronomia si muzica) si idealul cavaleresc (concepea person~litatea ca rezultat asl insusirii celor 7 virtuti cavaleresti: calaria, manuirea spadei, van~toarea, inotul, sahul, cantul si recitarea de versuri);
1

2001) identifica patru perechi de scopuri: • scopuri materiale (centrate pe asimilarea de informatii intr-o perspectiva sistemica) versus scopuri formale (se focalizeaza pe subiect si vizeaza modelarea aptitudinilor si cultivarea personalitatii).• in Renastere idealul concepea personalitatea ca "homo universale". psihologica si pedagogic a. Dupa cum se observa. 1999). se refera la tipul de personalitate pe care societatea il solicita. 1999). idealul personalitatii complexe. idealul educational nu este un model standard impus 0 data pentru totdeauna. idealul educativ realizeaza jonctiunea intre ceea ce este si ceea ce trebuie sa devina omul prin procesul educativ. Daca idealul educativ este general si unitar. multilaterale (faza industrializarii avansate) si idealul personalitatii creatoare (societatea postindustrial a). • dimensiunea pedagogica -. ci un model dinamic. Geissler (citat de Cucos 1999. 1999). 2 . vizeaza tendinta generala de dezvoltare a ace lei societati si care va anticipa unele stari posibile. scopurile trebuie sa detalieze continutul idealului educational (Cucos. Scopurile educative Reprezinta finalitati educationale cu nivel me diu de generalitate care se realizeaza in intervale medii de timp. datorita diversitatii situatiilor educative. Stan. 2001). scopurile care il detaliaza sunt variate. 2001). posibilitatile efective de care dispune educationala pentru a transpune in practica idealul respectiv (Stan. Ele sunt anticipari mentale ale diverse lor actiuni de formare a personalitatii umane si se refera la rezultate ce urmeaza sa se obtina in cadrul unui sir de actiuni educationale (Stan. multiple. • dimensiunea psihologica -. • in epoca modema se impune idealul personalitatii eficiente intr-o activitate productiva (faza de industrializare timpurie). actiunea Ca imagine sintetica a dimensiunilor sociala. De dorit este ca intre scop si ideal sa se stabileasca 0 relatie de continuitate si adecvare. ce permite redimensionari in functie de campul de posibilitati in care are loc educatia (Cucos. Valoarea pedagogica a oricarui ideal educativ depinde de echilibrul pe care reuseste sa-l stabileasca intre posibilitate si realitate (Stanciu. Idealul educational se caracterizeaza prin urmatoarele trei dimensiuni: • dimensiunea sociala -.

Obiectivele educationale se deduc din scopurile educatiei. Obiective educationale Sunt finalitati care au un nivel redus de generalitate si se realizeaza in intervale reduse de timp. printr-un proces de "epurari si decantari valorice". se transmit continuturile invatarii. redate in termeni de comportamente concrete. referindu-se la lectii sau secvente de lectii.obiectivele sau scopurile recupereaza secvente mai mari sau mai mici ale idealului educational (Cucos. definibile.. !Q Functiile obiectivelor: • functia de orientare axiologica a procesului de invatamant -. exprima necesitatea ca educatorii sa constientizeze sistemul de valori care sa Ie orienteze activitatea practica.• scopuri de continut (orienteaza educatia spre continuturi dinainte stiute. Ele sunt enunturi care descriu in termeni exacti rezultatele asteptate a fi obtinute la finalul unei secve~e instruire (Stan.~. . ~ . formele de organizare a procesului de invatamant. ele fixeaza nu numai · functia si criteriul . si de la acestea la obiective poarta numele de derivare.masurare devin criterii de ~. care sa conduca la un "spor calitativ" al acestuia.idealul poate fi revitalizat de jos in sus de la obiective -. ca urmare a im licarii ace r-o actlvI e IllSructlv-e ucativa (Stanciu. Sensurile de deplasare pe axa finalitatilor se poate schimba in functie de realitati si conjuncturi socio-istorice: . JLdu~ . 2001). • scopuri utilitare (vizeaza formarea unor deprinderi cerute imediat de activitatea practica) versus scopuri nepragmatice (vizeaza formarea unor conduite fara 0 finalitate practica imediata). locurile cele mai adecvate de realizare a activitatii de predare-invatare. masurabile si observabile (Cucos. IUt @care tmtstaa~ticipare a r~zultatejQ. 1999). se organizeaza. identificabile) versus scopuri comportamentale (urmaresc formarea si interiorizarea unor actiuni si deprinderi). ® reus ita. invatare. • scopuri specifice disciplinelor (caracteristice fiecarei materii) versus scopuri supradisciplinare (constante urmarite la toate disciplinele). 1999). orice obiectiv valmticipa 0 realitate functia ~e ll=lCa.~ scolare -. evaluare. vizibile. Trecerea de la ideal educationalla scopuri educationale. Desigur. 1999). cievaluativa deobiectivele al acelei reusite. prin scopuri -. Intotdeauna ele se refera la achizitii de incorporat. ele poarta pecetea idealului educativ existent la un moment dat. functia de reglare a procesului de invatamant -. Nerealizarea unor obiective 3 . pe baza obiectivelor se selecteaza. se aleg strategiile de predare. Pot fi definite astfel: eIiIififUrl"u caracter intentional care anticipeaza 0 c modificare'ill personalitatea educatului.

Ele se diferentiaza dupa nivelurile si tipurile de invatamant si dupa importanta relativa a obiectelor soot s ecifice fiecarei discipliQe de inva amant._ . ~ltima directie. 1999). Stanciu.ale si cele concrete (operationale).. __'__ ". sistematizare si definirevizeaza perfectionarea criteriilor. iar pe de alta parte. citat de Stanciu. 1999).dec1anseaza reglarea prin mecanismele conexiunii inverse (Cucos. Ele sunt precizate in programele scolar. individualizarea obiectiveJor. la mvelul clclului si at tipulUl de scoala se are in vedere realizarea oblectivelor intermediare.> Dacl:i la nivelul sistemului de invatamant se urmareste realizarea ooor obiective 'generale. pe care educatii Ie asimileaza pnllliiiermediul educatiei. Directii majore pentru . domeniile si tipurile de schimbari preconiz~te pentru intreaga durata a studiilor. . Istrate. 1999)._~. fiecarui capitol (Stanciu. . presupune cu necesitate raportarea la 0 tabela de valori. cu ajutorul carora se precizeaza finalitatile slstemulUl SI ale diferitelor sale subsistem3e~. si. citat de Stanciu.ye care obiectivele 0 introduc in moaexpIicit (Bloom. care constituie 0 Qunte intre obiectivele genet:. 1999. 7."":?Curriculum-ul National a adus in ro amele scolare obiectivele cadru si obiectivele de re ennta. obiective ale activitatii de predare-invatare la sfarsitul 4 . 1999).2 Clasificarea obiectivelor educationale a) In mod obisnuit . si G. 1999).e. .obiective de referinta -. De Lansheere considera ca obiectivele generale cuprind finalitatile si scopurile. --:. care a obiectl"veior (Cerghit si Vlasceanu. C2: a doua de selectie. centrate pe formarea unor capacitati sf atitudini specifice unei discipline de invatamant intr-un cic1u scolar. de tip metodologic . prin care trebuie sa se tina cont de particularitatile de varsta si individuale ale elevilor (Cerghit si Vlasceanu. 1998). . • Obiective intermediare/specifice. in cadmJ ei. Teoria pedagogica nu a c1arificat inca aspectele care privesc integrarea lor in contextul general al obiectiveloe educationale. Raliandu-ne la conceptia lui Stanciu (1999) Ie yom incadra nivelului de generalitate intermediar: rct- obiective cadru -. cu obiectivele educationale se opereaza la trei niveluri: • Q. - .. obi~ctive cu un grad mai In~~ de~eneralitate si complexitate.'_"_"_.--J ~ erfectionarea obiectivelor: lrectIe e tIp axiologic. cu participarea tuturor cadrelor didactice (Jinga. ormelor directie. care subliniaza ca obi~ctivele constituie expresia valorilOl: generaI-umane. Autorii belgieni V. citat de Stanciu.biective generale.

o Obiectivele pe trepte si niveluri educationale.1"~zult1!telQrjpstruirii si in baza carom se elaboreaza cele1alte compon@nt@ ale paradigmei curriculare. Sugestii metodologice. o o 2. sau a unei >- 5 . pentru a nu se confunda cu cele_()Jl~~ati()EaleStanciu. deci. Sarcina operationalizarii obiectivelor revine fiec~rui cadru didactic. Curriculum-ul de baza include: o Obiective1e educationale generale ale sistemului de invatamant. 1999). Curriculum-ul de baza: documente reglatoare ingloband acei indici care prin natura lor asigura coerenta procesului de invatamant SiJl_. cele de referinta subcapacitatile. 1999). o Obiective1e generale transdisciplinare. Obiectivele generale ale disciplinei. Curriculum-ul National include urmatoarele componente: 1. avand in vedere faptul ca obiectjvele de referinta vor fi trecute intr-o maniera generala. Ele exprima comportamente observabile si masurabile care trebuie sa fie atinse de catre cei care se educa. BibliografiL o o o o o o J Manuale si ghiduri de implementare Ce obiective vor trebui trecute"in planurile de lectii ? In cadrul procesului de evaluare. iar ultimele se vor realiza prin intermediul obiectivelor operationale. Obiectivele-cadru. o Standarde1e curriculare (in curs de dezvoltare). Fiecarui obiectiv cadru ii corespund mai multe obiective de referinta. Continuturile invatarii. obiectivele cadru vor constitui capacitatile. Curriculum-ul pe discipline cuprinde: Conceptia disciplinei. o Obiectivele pe arii curriculare. o Planul de invatamant de baza (planul cadru). Sugestii de evaluare. la sfarsitul unei activitati instructiv-educative. iar cele operationale vor fi baza itemilor de evaluare.fiecarui an de studiu si urmaresc progresul in formarea de competente si insusirea cunostintelor de la un an de studiu la altul (Stanciu. au caracter concret si sunt realizate in diferite situatii de invatare. o Obiectivele generale ale disciplinelor scolare. ( • Obiective concrete/operationale. Obiectivele de referinta pe clasa. 1n proiectul de lectie vor fi trecute obiectivele de referinta si cele operationale.

Valorizare 3. Realizarea taxonomiilor a avut la baza doua mQ(\ele (Stanciu.Kibler. Termenul taxonomie provine din Iilriba greaca (taxis -.secvente de activitati.Bloom (Anexa nr.Gronlund. ea mal e a ora a axonomle este cea alui D'Hainau!. Caracterizare 5. E..a. dupa domeniul activitatii psihice implicate in invatare a dus la impartirea acestora in: . 1999): • MQdelul morfologic. Jinga. • Modelul clasificarii ierarhice (initiat de Bloom) si care are doua dimensiuni: @. Istrate. sistematizare.D. care "prin tipologia iJ}terdisciplinara a demersurilor" se apropie dejOgica dldactica (Stanciu. r Ionescu 2001 . psihomotor). Radu. Comprehensiune 1. . 1988): 6.de contjnut -. sentimentelor si atitudinilor) (Cretu. ordine. 1998.a. fundamentat de conceptia despre inteligenta a lui Guilford... Potolea..Dave. Reactie complexa 5. conduitele motrice) (Cretu. Dintre acestea amintim: • pentru domeniul coenitjy: B. Analiza 4. ~ El determina categoria/tipul din care face parte lectia si. 1998). H. Automatism 4.R. a:. • pentru domeniul afectiv: R.Krathwohl..Harrow s. . afectiv. Evaluare 5. L. si reprezint~ teoria care vizeaza regulile. lege). 1998).Smith s. Achizitia cunostintelor Domeniul psihomoto. De Blook. ••.. Receptare I. 1998).r. recapitulare. Istrate.Qr (Ionescu... totodata.meniul cognitiv~ (Bloom) Domelliul afectiv __ (Krathwohl) ~ -------- 6 . J. etc). 1999). Istrate.. 1999. Jinga. Aplicare 2. Taxonomiile (clasificari) pentru fiecare domeriIu sunt redate succesiv in tabelul urmator(Cretu. psihomotor.S. De Corte.a (Ionescu.l). D'Hainaut _s. Obiectivul fundamental al lectiei evidentiaza sensul in care va fi valorificat continutul ideatic al lectiei (comunicare. Istrate. nomos -. c~iterijJe slasificaril..I. conditioneaza modul de or" . Dispozitie 2. din care au rezultat domeniile cognitiv. Clasificarea obiectivelor didactice. 1999.Brune-=. Reactie dirijata 3. 2001). reguli. • Afective (formarea convingerilor.E. R A. • Cognitive (vizeaza asimilarea de cunostinte si formarea unor deprinderi si capacitati intelectuale) (Cretu. 2001). Au fost elaborate mai muUe taxonomji. ~ de diferentiere si ordo oc sihice im licate. 1999.sImpson. Jinga. Sinteza 4.N.. Radu.S. • Unii autori adauga si moral sau psihosocial (Jinga. (Simpson) D.Percepere 1. Reactie 2. Organizare 3. 1999. 1998). • pentru domenjul p~iltomotor: J. afectiv. Istrate. pentru fiecare din cele trei domenii (cognitiv. consolidare. • Psihomotorii (operatiile manuale. Jinga.

Automammul-. implica deprinderile eficiente. 1999): (j). se refera la faptul ca sistemul de valori constituit exprima personalitatea elevului. @ • Evaluarea -. H' -. 1998). @ • Sinteza -. . materializandu-se in producerea unei lucrari personale. : c:D • Recepta~a -. 1999. extrapolare. vizeaza utilizarea cunostintelormaterial in rezolva sale componente. Clasificarea i ivelor se face luand drept citeriu si tipul de activitate (predominant JR. <:i) • Reactia_-. CB). este actul preparator pentru 0 deprindere motorie si se bazeaza pe stfmulare si descifrare senzoriala. inte ectua a sau actlOna a . rigoare. Ionescu&Radu.Do niul afectiv. principiilor. posibilitatea de a opera cu sistemul de informatii. @ · Analiza semnifica descompunerea unui pentru a partile situatii noi. Comprehensiune~ -. cunostinte si valori asimilate 7 . C1>. acceptarea acestora. ® . criteriul principal de organizare il constituie ordonarea obiectivelor de la simplu la complex astfel (Cretu.-.Tabelul nr 4: Modelul taxonomic al obiectivelor educationale (dupa Cretu. Achizitia cunostinte. ate in vedere componentele din care se constituie 0 deprindere. echivaleaza cu capacitatile de ordin creativ. Dispoziti~ . in contexte diferite. 1999): (D. presupune constientizarea de catre eleva prezentei unor valori. norme . teoriilor. dupa care distingem (Jinga&lstrate. implica ierarhizarea valorilor in sistem si stabilirea valorilor ~ • Caracteriz~rea -. pe criterii de coerenta. interpretare. vizeaza cunoasterea terminologiei. (J). definitiilor. • Obiective formative_-. adopta drept criteriu de clasificare interiorizarea unei norme sau va ori retu. c) • Obiectjye anumit vizeaza cunoasterea._Aplicarea-. Este pusa in evidenta prin operatii de redare. Istrate. se refera la stare a de pregatire pentru a putea efectua un act motor. implica formularea judecatilor de valoare in legatura cu 0 anumita problema. reformulare. ®· (j) • Organiza~a dominante. -. relevarea relatiilor dintre aceste parti etc. omeniu. exigente si acordarea atentiei. G . 1. Yalorizarea -. 1998. ~i!)i. rezumarea unei comumcan.'geactia complexa -.-aeactia dirijata reprezinta deprinderea finalizata. reproducere. -. recunoastere. 2001): ® .1or -. implica pretuirea si preferinta elevului pentru valori. eficienta etc. Jinga. vizeaza formarea unor deprinderisi capacitati. presupune transpunere. presupune raspunsul voluntar la aceste valori. sub forma evidentierii consecintelor etc. Pentru domeniul cognitiv. iIi Domeniul psihomotor utilizeaza ca principiu ierarhic de ordonare gradul de stapanire aI une! deprinderi pentru a indeplini 0 activitate motori~ (Cretu. Perce perea -. datelor factuale. achizitionarea de cunostinte dintr-unjnfQrmat~.

capacitatile (a sti sa faci) si atitudinile (a sti sa fii) pe care elevii ar trebui sa Ie interiorizeze in cadrul intregului parcurs scolaro 8 . 0 lucrare etc. devenind astfel obiective educationale ale procesului respectiv. priceperilor. obiectiv educational (dupa Istrate. 1998): • Obiective principale (fundamentale. cat si performantele cele mai generale care ar trebui atinse de ei la capatul scolaritatii. Obiectivele generale transdisciplinare soot modele care reies din structura personalitatii si din cea a experientei sociale in sens larg. solutiona 0 problema. Obiectivele generale constituie expresia optiooilor politicii educationale. vizand sintetic cunostintele (a sti). ca efect al pregatirii lor. \DasceaQu). Definita la un nivel de abstractizare. Obiectivele generale transdisciplinare constituie primul nivel de concretizare a obiectivelor educationale generale. obiectivul didactic exprima 0 intentie pedagogic a. acestea consemneaza asteptarile societatii. daca sunt corect formulate asigura realizarea competentei dorite Obiectivele educationale generale constituie 0 categorie curriculara esentiala. un rezu1tat asteptat de la elevii respectivi. in timp ce acestea. fiind percepute ca un mecanism reglator la nivelul curriculum-ului national. de a desfasura corespunzator 0 activitate. care trebuie sa tina seama de nivelurile de anliza in interpretarea obiectivelor (Cerghit. concretizandu-se intr-un ansamblu de capacitati. Putem afirma ca formularea obiectivelor reprezinta 0 activitate complexa. Aceste cunostinte. in timp ce prima este 0 cerinta fata de educati. 1998) o competenta este aptitudinea unei persoane de a indeplini 0 actiune. Vlasceanu. vizand atat parcursul scolar al elevilor in ansamblul sau. distingem (Jinga. in virtutea carora se poate lua 0 decizie. deprinderilor. citati de Stanciu. abilitatilor. descrie un comportament dorit. deprinderi etc trebuie formate si/sau dezvo1tate in cadrul procesului instructiv-educativ prin forme si metode specifice de instruire. aptitudinilor. precum si articolului de personalitate care se propune a fi format. executa 0 misiune. unei discipline de invatamant sau unei activitati didactice concrete. Relatia competenta -. Istrate. Ea ne apare ca 0 rezu1tanta a cunostintelor. • Obiective secundare (auxiliare). dominante). Jinga. atitudinilor si trasaturilor temperamental-caracteriologice de care dispune individul in scopul indeplinirii unei sarcini. o competenta data genereaza anumite obiective educationale.in procesul de instruire d) Daca se ia drept criteriu de clasificare importanta acordata unui obiectiv in cadrul unui subsistem de instruire. Deosebirea dintre 0 competenta si un obiectiv educational consta in aceea ca. 1999): Figura nr 8· Njyelurile de analiza in intetptetarea obiectivelor (dupa Cetghit.

sursa formularii obiectivelor de referinta ale fiecarei discipline.). iar pe de alta parte. Stindardele curriculare asigura conexiunea dintre curriculum si evaluare. Acest tip de obiective are de asemenea. un caracter transdisciplinar. matematica si stiinte. Planul-cadru pentru clasele X-XII este documentul reglator care delimiteaza ariile curriculare. Obiectivele generale pe discipline deriva din obiectivele pe arii curriculare si includ principalele categorii de cunostinte. gandire critic a. in consecinta. • Formarea autonomiei morale. sursa formularii obiectivelor de referinta ale fiecarei discipline. In concordanta cu politica educationala promovata in contextul re forme i invatamantului. obiectele de studiu si alocarea in timp minima si maxima aferenta acestora. mediul profesional. Ca si in cazul altor tipuri de obiective generale. stiinte socio-umane etc. prelucrarea si utilizarea contextuala a unor informatii complexe. • Valorizarea propriilor experiente in scopul unei orientari profesionale optime pentru piata muncii si/sau pentru invatamantul superior. prietenii etc. luarea deciziilor. ariile curriculare: limba si comunicare. • Cultivarea expresivitatii si a sensibilitatii in scopul implinirii personale si al promovarii unei vieti sociale de calitate. 9 . • Dezvoltarea competentelor functionale esentiale pentru reusita sociala: comunicare. cu ale invatamantului european este evidenta: • formarea capacitatii de a reflecta asupra lumii. Cu alte cuvinte este yorba despre obiectivele transdisciplinare vizand actiunea educativa pe parcursul unei anumite trepte de invatamant (invatamantul primar. gimnazial si liceal etc. In baza planului propus pot fi elaborate diferite variante ale planului de invatamant la nivelul de unitate scolara. capacitati ti atitudini care se structureaza prin studierea anumite discipline. Obiectivele generale constituie. concretizat insa in cadrul unui anum it ciclu de mai multi ani scolari. De exemplu. Pe baza lor se vor elabora nivelurile de performanta ale elevilor.Obiectivele pe trepte si niveluri. Finalitati. pe 0 parte. iar pe de alta parte a obiectivelor de evaluare elaborate de catre profesor. de a formula si de a rezolva probleme pe baza relationarii cunostintelor din diferite domenii. acestea comporta in formulare un anumit grad de abstractie. Obiectivele pe arii curriculare. necesitatea sincronizarii cu finalitatile invatamantului liceal romanesc si. Planul de baza se constituie din doua elemente: curriculum-ul nucleu si curriculum-ul optional. Aceasta categorie pedagogica transpune obiectivele transdisciplinare la nivelul unor obiecte de studiu inrudite sau al unor grupe integrate de discipline. precum si testele de evaluare. • Dezvoltarea capacitatii de integrare activa in grupuri sociale diferite: familia.

10 . dar si alaturi de curriculum-ul de baza. situandu-se alaturi de finalitatile pe sistem si pe cicluri de scolaritate.Stindardele constituie 0 categorie curriculara de baza.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful