FINALITATILE EDUCATIEI In functie de gradul de generalitate, finalitatile educatiei se expnma prm

idealul, scopurile si obiectivele educationale.
• Finalitatile educatiei • Continutul finalitatii • Nivelulla care se refera

Idealul educational exprima cerintele si aspiratiile intr-o anumita etapa
istorica, sub forma modelului de personalitate deziderabil. Scopurile educatiei reprezinta anticiparea mentala si finalitatea actiunii de formare a omului. Sunt multiple, diverse si se realizeaza prin intermediul obiectivelor.

Obiectivele educationale
Sunt enunturi cu caracter anticipativ, care descriu 0 intentie pedagogica, un rezultat asteptat la finalul procesului de instruire, concretizat intr-o schimbare la nivelul personalitatii educatilor.

Idealul educativ
Etimologic, termenul provine din latinescul idealis, care semnifica "existent in mintea no astra" , "ceea ce poseda perfectiunea la care aspiram".

Idealul, exprima, in esenta sa, modelul sau tipul de personalitate solicitat de conditiile sociale ale unei etape istorice si pecare educatia este chemata sa-I formeze in procesul desfasurarii ei (Stanciu, 1999, Stan, 2001).
EI este categoria de generalitate maximala care surprinde paradigma de personalitate, oarecum abstracta, proiectul devenirii umane la un moment dat, intr-o societate data; instanta valorica din care iradiaza norme, principii, stategii, scopuri si obiective determinate, care directioneaza procesul de formare al tinerei generatii (Cucos,1999). Prin intermediul lui, societatea isi proiecteaza propriile sale aspiratii in legatura cu achizitiile fundamentale ale membrilor sai, pe care educatia urmeaza sa Ie realizeze (Stan, 2001). Idealul educatibv a evoluat de la 0 epoca istorica la alta, cunoscand diferentieri in cadrul diverse lor societati (Stanciu, 1999): • in antichitate, in Atena, idealul educational urmarea dezvoltarea armonioasa a personalitatii, in plan estetic, moral, fizic si militar (kalokagathia), iar in Sparta viza indeosebi dezvoltarea fizica si militara; • in feudalism idealul a cunoscut doua modele distincte: idealul clerical (concepea personalitatea ca rezultat al insusirii celor 7 arte liberale: gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, geometria, astronomia si muzica) si idealul cavaleresc (concepea person~litatea ca rezultat asl insusirii celor 7 virtuti cavaleresti: calaria, manuirea spadei, van~toarea, inotul, sahul, cantul si recitarea de versuri);
1

multiple. • dimensiunea psihologica -. De dorit este ca intre scop si ideal sa se stabileasca 0 relatie de continuitate si adecvare. Daca idealul educativ este general si unitar. • in epoca modema se impune idealul personalitatii eficiente intr-o activitate productiva (faza de industrializare timpurie). Dupa cum se observa. idealul educational nu este un model standard impus 0 data pentru totdeauna. scopurile care il detaliaza sunt variate. • dimensiunea pedagogica -. multilaterale (faza industrializarii avansate) si idealul personalitatii creatoare (societatea postindustrial a). Scopurile educative Reprezinta finalitati educationale cu nivel me diu de generalitate care se realizeaza in intervale medii de timp. vizeaza tendinta generala de dezvoltare a ace lei societati si care va anticipa unele stari posibile. idealul educativ realizeaza jonctiunea intre ceea ce este si ceea ce trebuie sa devina omul prin procesul educativ. psihologica si pedagogic a. 2 .• in Renastere idealul concepea personalitatea ca "homo universale". ce permite redimensionari in functie de campul de posibilitati in care are loc educatia (Cucos. posibilitatile efective de care dispune educationala pentru a transpune in practica idealul respectiv (Stan. 2001). scopurile trebuie sa detalieze continutul idealului educational (Cucos. actiunea Ca imagine sintetica a dimensiunilor sociala. Stan. 1999). Geissler (citat de Cucos 1999. ci un model dinamic. idealul personalitatii complexe. 2001) identifica patru perechi de scopuri: • scopuri materiale (centrate pe asimilarea de informatii intr-o perspectiva sistemica) versus scopuri formale (se focalizeaza pe subiect si vizeaza modelarea aptitudinilor si cultivarea personalitatii). Ele sunt anticipari mentale ale diverse lor actiuni de formare a personalitatii umane si se refera la rezultate ce urmeaza sa se obtina in cadrul unui sir de actiuni educationale (Stan. 1999). Valoarea pedagogica a oricarui ideal educativ depinde de echilibrul pe care reuseste sa-l stabileasca intre posibilitate si realitate (Stanciu. Idealul educational se caracterizeaza prin urmatoarele trei dimensiuni: • dimensiunea sociala -. se refera la tipul de personalitate pe care societatea il solicita. 2001). datorita diversitatii situatiilor educative. 1999).

care sa conduca la un "spor calitativ" al acestuia. Obiectivele educationale se deduc din scopurile educatiei. • scopuri specifice disciplinelor (caracteristice fiecarei materii) versus scopuri supradisciplinare (constante urmarite la toate disciplinele). • scopuri utilitare (vizeaza formarea unor deprinderi cerute imediat de activitatea practica) versus scopuri nepragmatice (vizeaza formarea unor conduite fara 0 finalitate practica imediata). locurile cele mai adecvate de realizare a activitatii de predare-invatare.~ scolare -. pe baza obiectivelor se selecteaza. functia de reglare a procesului de invatamant -.~. cievaluativa deobiectivele al acelei reusite. formele de organizare a procesului de invatamant. !Q Functiile obiectivelor: • functia de orientare axiologica a procesului de invatamant -. Intotdeauna ele se refera la achizitii de incorporat. se organizeaza. 1999). 1999). Pot fi definite astfel: eIiIififUrl"u caracter intentional care anticipeaza 0 c modificare'ill personalitatea educatului. IUt @care tmtstaa~ticipare a r~zultatejQ. si de la acestea la obiective poarta numele de derivare. exprima necesitatea ca educatorii sa constientizeze sistemul de valori care sa Ie orienteze activitatea practica.obiectivele sau scopurile recupereaza secvente mai mari sau mai mici ale idealului educational (Cucos. Obiective educationale Sunt finalitati care au un nivel redus de generalitate si se realizeaza in intervale reduse de timp. ~ . orice obiectiv valmticipa 0 realitate functia ~e ll=lCa. ele poarta pecetea idealului educativ existent la un moment dat. printr-un proces de "epurari si decantari valorice". Trecerea de la ideal educationalla scopuri educationale. masurabile si observabile (Cucos. ca urmare a im licarii ace r-o actlvI e IllSructlv-e ucativa (Stanciu. . ele fixeaza nu numai · functia si criteriul .• scopuri de continut (orienteaza educatia spre continuturi dinainte stiute. 2001).idealul poate fi revitalizat de jos in sus de la obiective -. prin scopuri -. Nerealizarea unor obiective 3 . ® reus ita. invatare. evaluare. Sensurile de deplasare pe axa finalitatilor se poate schimba in functie de realitati si conjuncturi socio-istorice: . se transmit continuturile invatarii. referindu-se la lectii sau secvente de lectii. vizibile. 1999). se aleg strategiile de predare.masurare devin criterii de ~. definibile. redate in termeni de comportamente concrete. identificabile) versus scopuri comportamentale (urmaresc formarea si interiorizarea unor actiuni si deprinderi).. Ele sunt enunturi care descriu in termeni exacti rezultatele asteptate a fi obtinute la finalul unei secve~e instruire (Stan. JLdu~ . Desigur.

citat de Stanciu. fiecarui capitol (Stanciu. Autorii belgieni V. 1999)."":?Curriculum-ul National a adus in ro amele scolare obiectivele cadru si obiectivele de re ennta. care a obiectl"veior (Cerghit si Vlasceanu. 1999). • Obiective intermediare/specifice. De Lansheere considera ca obiectivele generale cuprind finalitatile si scopurile. citat de Stanciu. Teoria pedagogica nu a c1arificat inca aspectele care privesc integrarea lor in contextul general al obiectiveloe educationale. Ele se diferentiaza dupa nivelurile si tipurile de invatamant si dupa importanta relativa a obiectelor soot s ecifice fiecarei discipliQe de inva amant. C2: a doua de selectie.biective generale. Stanciu. Directii majore pentru . prin care trebuie sa se tina cont de particularitatile de varsta si individuale ale elevilor (Cerghit si Vlasceanu. cu obiectivele educationale se opereaza la trei niveluri: • Q.ye care obiectivele 0 introduc in moaexpIicit (Bloom. ~ltima directie. 7. si G. . individualizarea obiectiveJor.obiective de referinta -. . 1999. 1999). 1999). --:.ale si cele concrete (operationale).'_"_"_._~. centrate pe formarea unor capacitati sf atitudini specifice unei discipline de invatamant intr-un cic1u scolar.. __'__ ". sistematizare si definirevizeaza perfectionarea criteriilor.2 Clasificarea obiectivelor educationale a) In mod obisnuit .. la mvelul clclului si at tipulUl de scoala se are in vedere realizarea oblectivelor intermediare. 1998). ormelor directie. . si. pe care educatii Ie asimileaza pnllliiiermediul educatiei. obi~ctive cu un grad mai In~~ de~eneralitate si complexitate. care subliniaza ca obi~ctivele constituie expresia valorilOl: generaI-umane.dec1anseaza reglarea prin mecanismele conexiunii inverse (Cucos.> Dacl:i la nivelul sistemului de invatamant se urmareste realizarea ooor obiective 'generale._ . 1999). de tip metodologic . care constituie 0 Qunte intre obiectivele genet:. presupune cu necesitate raportarea la 0 tabela de valori. Istrate. cu ajutorul carora se precizeaza finalitatile slstemulUl SI ale diferitelor sale subsistem3e~. Ele sunt precizate in programele scolar. citat de Stanciu. obiective ale activitatii de predare-invatare la sfarsitul 4 . domeniile si tipurile de schimbari preconiz~te pentru intreaga durata a studiilor. in cadmJ ei. cu participarea tuturor cadrelor didactice (Jinga. Raliandu-ne la conceptia lui Stanciu (1999) Ie yom incadra nivelului de generalitate intermediar: rct- obiective cadru -.--J ~ erfectionarea obiectivelor: lrectIe e tIp axiologic. . iar pe de alta parte. - .e.

Ele exprima comportamente observabile si masurabile care trebuie sa fie atinse de catre cei care se educa. sau a unei >- 5 .fiecarui an de studiu si urmaresc progresul in formarea de competente si insusirea cunostintelor de la un an de studiu la altul (Stanciu. Curriculum-ul pe discipline cuprinde: Conceptia disciplinei. avand in vedere faptul ca obiectjvele de referinta vor fi trecute intr-o maniera generala. o o 2. Continuturile invatarii. Curriculum-ul National include urmatoarele componente: 1. cele de referinta subcapacitatile. deci. Curriculum-ul de baza: documente reglatoare ingloband acei indici care prin natura lor asigura coerenta procesului de invatamant SiJl_. au caracter concret si sunt realizate in diferite situatii de invatare. iar cele operationale vor fi baza itemilor de evaluare. la sfarsitul unei activitati instructiv-educative. 1n proiectul de lectie vor fi trecute obiectivele de referinta si cele operationale. ( • Obiective concrete/operationale. obiectivele cadru vor constitui capacitatile. o Obiectivele pe arii curriculare. pentru a nu se confunda cu cele_()Jl~~ati()EaleStanciu. Fiecarui obiectiv cadru ii corespund mai multe obiective de referinta. Obiectivele generale ale disciplinei. Sarcina operationalizarii obiectivelor revine fiec~rui cadru didactic. Curriculum-ul de baza include: o Obiective1e educationale generale ale sistemului de invatamant. o Standarde1e curriculare (in curs de dezvoltare). o Planul de invatamant de baza (planul cadru). o Obiectivele generale ale disciplinelor scolare.1"~zult1!telQrjpstruirii si in baza carom se elaboreaza cele1alte compon@nt@ ale paradigmei curriculare. Sugestii metodologice. 1999). Sugestii de evaluare. Obiectivele de referinta pe clasa. o Obiective1e generale transdisciplinare. o Obiectivele pe trepte si niveluri educationale. iar ultimele se vor realiza prin intermediul obiectivelor operationale. 1999). Obiectivele-cadru. BibliografiL o o o o o o J Manuale si ghiduri de implementare Ce obiective vor trebui trecute"in planurile de lectii ? In cadrul procesului de evaluare.

Valorizare 3. Radu. Jinga.Percepere 1.l). ea mal e a ora a axonomle este cea alui D'Hainau!. • pentru domenjul p~iltomotor: J... • pentru domeniul afectiv: R. D'Hainaut _s. Reactie dirijata 3. Achizitia cunostintelor Domeniul psihomoto. ~ El determina categoria/tipul din care face parte lectia si. Caracterizare 5. Sinteza 4.a. Evaluare 5. Istrate. J. Reactie complexa 5. a:.a.Dave. Jinga. sentimentelor si atitudinilor) (Cretu. Istrate. Realizarea taxonomiilor a avut la baza doua mQ(\ele (Stanciu. psihomotor). De Blook. ordine. 1999.. sistematizare. Dispozitie 2. r Ionescu 2001 . 1988): 6. fundamentat de conceptia despre inteligenta a lui Guilford.Smith s.meniul cognitiv~ (Bloom) Domelliul afectiv __ (Krathwohl) ~ -------- 6 . 1998). Potolea.Harrow s. R A.de contjnut -.Bloom (Anexa nr. Aplicare 2. ~ de diferentiere si ordo oc sihice im licate.Krathwohl. consolidare. conduitele motrice) (Cretu. E.a (Ionescu. • Psihomotorii (operatiile manuale. Organizare 3. 1998). dupa domeniul activitatii psihice implicate in invatare a dus la impartirea acestora in: . Reactie 2. 1999. totodata.. Termenul taxonomie provine din Iilriba greaca (taxis -. nomos -. Istrate. Jinga. (Simpson) D. care "prin tipologia iJ}terdisciplinara a demersurilor" se apropie dejOgica dldactica (Stanciu.N.r.. • Afective (formarea convingerilor. recapitulare. 1999). afectiv. pentru fiecare din cele trei domenii (cognitiv.I.Brune-=.. Radu. Jinga. • Modelul clasificarii ierarhice (initiat de Bloom) si care are doua dimensiuni: @. Clasificarea obiectivelor didactice. Receptare I. 1999): • MQdelul morfologic. Comprehensiune 1.. 1998). Dintre acestea amintim: • pentru domeniul coenitjy: B. Taxonomiile (clasificari) pentru fiecare domeriIu sunt redate succesiv in tabelul urmator(Cretu. 2001).secvente de activitati.Kibler. Au fost elaborate mai muUe taxonomji. etc). 1999.Gronlund. 2001).R. lege). Istrate.D. c~iterijJe slasificaril. . De Corte. . H..Qr (Ionescu. Analiza 4. • Unii autori adauga si moral sau psihosocial (Jinga. si reprezint~ teoria care vizeaza regulile. ••.. • Cognitive (vizeaza asimilarea de cunostinte si formarea unor deprinderi si capacitati intelectuale) (Cretu..E.S. conditioneaza modul de or" .S. 1998). afectiv. Obiectivul fundamental al lectiei evidentiaza sensul in care va fi valorificat continutul ideatic al lectiei (comunicare. 1998. psihomotor. Istrate. L. din care au rezultat domeniile cognitiv.sImpson. Automatism 4. 1999.. reguli.

acceptarea acestora. vizeaza cunoasterea terminologiei. H' -. presupune constientizarea de catre eleva prezentei unor valori. : c:D • Recepta~a -. c) • Obiectjye anumit vizeaza cunoasterea. eficienta etc. 1998). 1999): (D. implica pretuirea si preferinta elevului pentru valori. pe criterii de coerenta. echivaleaza cu capacitatile de ordin creativ. CB). vizeaza utilizarea cunostintelormaterial in rezolva sale componente. implica ierarhizarea valorilor in sistem si stabilirea valorilor ~ • Caracteriz~rea -. 1. -. materializandu-se in producerea unei lucrari personale. Comprehensiune~ -. principiilor. vizeaza formarea unor deprinderisi capacitati. sub forma evidentierii consecintelor etc. cunostinte si valori asimilate 7 . Este pusa in evidenta prin operatii de redare. este actul preparator pentru 0 deprindere motorie si se bazeaza pe stfmulare si descifrare senzoriala. datelor factuale. Dispoziti~ . ®· (j) • Organiza~a dominante. • Obiective formative_-.'geactia complexa -. 1999. iIi Domeniul psihomotor utilizeaza ca principiu ierarhic de ordonare gradul de stapanire aI une! deprinderi pentru a indeplini 0 activitate motori~ (Cretu.-. Istrate. se refera la faptul ca sistemul de valori constituit exprima personalitatea elevului. inte ectua a sau actlOna a .1or -. adopta drept criteriu de clasificare interiorizarea unei norme sau va ori retu. Yalorizarea -. presupune raspunsul voluntar la aceste valori. extrapolare. ® . Pentru domeniul cognitiv. dupa care distingem (Jinga&lstrate. Ionescu&Radu. Perce perea -. @ • Evaluarea -. Achizitia cunostinte. implica formularea judecatilor de valoare in legatura cu 0 anumita problema. @ • Sinteza -. . Jinga. C1>. <:i) • Reactia_-._Aplicarea-. presupune transpunere. recunoastere. se refera la stare a de pregatire pentru a putea efectua un act motor. rigoare.Tabelul nr 4: Modelul taxonomic al obiectivelor educationale (dupa Cretu. (J). Clasificarea i ivelor se face luand drept citeriu si tipul de activitate (predominant JR. implica deprinderile eficiente.-aeactia dirijata reprezinta deprinderea finalizata. @ · Analiza semnifica descompunerea unui pentru a partile situatii noi. 1999): (j). ate in vedere componentele din care se constituie 0 deprindere. Automammul-. -. relevarea relatiilor dintre aceste parti etc. interpretare. rezumarea unei comumcan. 1998. G .Do niul afectiv. posibilitatea de a opera cu sistemul de informatii. 2001): ® . norme . in contexte diferite. achizitionarea de cunostinte dintr-unjnfQrmat~. teoriilor. definitiilor. reformulare. omeniu. reproducere. exigente si acordarea atentiei. ~i!)i. criteriul principal de organizare il constituie ordonarea obiectivelor de la simplu la complex astfel (Cretu.

acestea consemneaza asteptarile societatii. fiind percepute ca un mecanism reglator la nivelul curriculum-ului national. concretizandu-se intr-un ansamblu de capacitati. 1999): Figura nr 8· Njyelurile de analiza in intetptetarea obiectivelor (dupa Cetghit. • Obiective secundare (auxiliare). care trebuie sa tina seama de nivelurile de anliza in interpretarea obiectivelor (Cerghit. unei discipline de invatamant sau unei activitati didactice concrete. de a desfasura corespunzator 0 activitate. Relatia competenta -. distingem (Jinga. 1998): • Obiective principale (fundamentale. Putem afirma ca formularea obiectivelor reprezinta 0 activitate complexa. daca sunt corect formulate asigura realizarea competentei dorite Obiectivele educationale generale constituie 0 categorie curriculara esentiala. vizand atat parcursul scolar al elevilor in ansamblul sau.in procesul de instruire d) Daca se ia drept criteriu de clasificare importanta acordata unui obiectiv in cadrul unui subsistem de instruire. Istrate. vizand sintetic cunostintele (a sti). capacitatile (a sti sa faci) si atitudinile (a sti sa fii) pe care elevii ar trebui sa Ie interiorizeze in cadrul intregului parcurs scolaro 8 . ca efect al pregatirii lor. in timp ce prima este 0 cerinta fata de educati. executa 0 misiune. devenind astfel obiective educationale ale procesului respectiv. atitudinilor si trasaturilor temperamental-caracteriologice de care dispune individul in scopul indeplinirii unei sarcini. in virtutea carora se poate lua 0 decizie. Jinga. Definita la un nivel de abstractizare. Obiectivele generale transdisciplinare soot modele care reies din structura personalitatii si din cea a experientei sociale in sens larg. deprinderi etc trebuie formate si/sau dezvo1tate in cadrul procesului instructiv-educativ prin forme si metode specifice de instruire. deprinderilor. solutiona 0 problema. o competenta data genereaza anumite obiective educationale. Obiectivele generale constituie expresia optiooilor politicii educationale. priceperilor. dominante). Aceste cunostinte. 0 lucrare etc. descrie un comportament dorit. in timp ce acestea. Obiectivele generale transdisciplinare constituie primul nivel de concretizare a obiectivelor educationale generale. \DasceaQu). cat si performantele cele mai generale care ar trebui atinse de ei la capatul scolaritatii. precum si articolului de personalitate care se propune a fi format. Ea ne apare ca 0 rezu1tanta a cunostintelor. un rezu1tat asteptat de la elevii respectivi. citati de Stanciu. abilitatilor. obiectivul didactic exprima 0 intentie pedagogic a. 1998) o competenta este aptitudinea unei persoane de a indeplini 0 actiune. obiectiv educational (dupa Istrate. Vlasceanu. aptitudinilor. Deosebirea dintre 0 competenta si un obiectiv educational consta in aceea ca.

Cu alte cuvinte este yorba despre obiectivele transdisciplinare vizand actiunea educativa pe parcursul unei anumite trepte de invatamant (invatamantul primar. sursa formularii obiectivelor de referinta ale fiecarei discipline. iar pe de alta parte. concretizat insa in cadrul unui anum it ciclu de mai multi ani scolari. cu ale invatamantului european este evidenta: • formarea capacitatii de a reflecta asupra lumii. Planul de baza se constituie din doua elemente: curriculum-ul nucleu si curriculum-ul optional. matematica si stiinte. Obiectivele pe arii curriculare. capacitati ti atitudini care se structureaza prin studierea anumite discipline. Obiectivele generale constituie. precum si testele de evaluare. de a formula si de a rezolva probleme pe baza relationarii cunostintelor din diferite domenii. De exemplu. Finalitati. Obiectivele generale pe discipline deriva din obiectivele pe arii curriculare si includ principalele categorii de cunostinte. Aceasta categorie pedagogica transpune obiectivele transdisciplinare la nivelul unor obiecte de studiu inrudite sau al unor grupe integrate de discipline. un caracter transdisciplinar. gimnazial si liceal etc.). stiinte socio-umane etc. Stindardele curriculare asigura conexiunea dintre curriculum si evaluare. pe 0 parte.Obiectivele pe trepte si niveluri. gandire critic a. • Dezvoltarea capacitatii de integrare activa in grupuri sociale diferite: familia. In baza planului propus pot fi elaborate diferite variante ale planului de invatamant la nivelul de unitate scolara. Planul-cadru pentru clasele X-XII este documentul reglator care delimiteaza ariile curriculare. acestea comporta in formulare un anumit grad de abstractie. Acest tip de obiective are de asemenea. prietenii etc. • Valorizarea propriilor experiente in scopul unei orientari profesionale optime pentru piata muncii si/sau pentru invatamantul superior. luarea deciziilor. in consecinta. • Cultivarea expresivitatii si a sensibilitatii in scopul implinirii personale si al promovarii unei vieti sociale de calitate. • Formarea autonomiei morale. sursa formularii obiectivelor de referinta ale fiecarei discipline. obiectele de studiu si alocarea in timp minima si maxima aferenta acestora. 9 . iar pe de alta parte a obiectivelor de evaluare elaborate de catre profesor. In concordanta cu politica educationala promovata in contextul re forme i invatamantului. prelucrarea si utilizarea contextuala a unor informatii complexe. Pe baza lor se vor elabora nivelurile de performanta ale elevilor. mediul profesional. necesitatea sincronizarii cu finalitatile invatamantului liceal romanesc si. ariile curriculare: limba si comunicare. • Dezvoltarea competentelor functionale esentiale pentru reusita sociala: comunicare. Ca si in cazul altor tipuri de obiective generale.

10 .Stindardele constituie 0 categorie curriculara de baza. situandu-se alaturi de finalitatile pe sistem si pe cicluri de scolaritate. dar si alaturi de curriculum-ul de baza.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.