Influenta stilului de atasament in structurarea personalitatii si a stilurilor de coping

Prof. dr. Doina COSMAN, Dr. Minodora MANEA, Catedra de Psihologie Clinica si Sanatate Mintala, Universitatea de Medicina si Farmacie Iuliu Hatieganu Cluj-Napoca

Introducere Cercetari mai vechi focalizate pe analiza atasamentului, precum si integrari recente ale datelor legate de dezvoltarea socio-cognitiva atrag atentia asupra faptului ca influentele socio-culturale incep sa isi faca simtita prezenta asupra individului inca de timpuriu. Iar intrebarea nu mai este daca experientele primilor ani de viata isi pun amprenta asupra personalitatii viitoare, ci in ce fel isi exercita influenta si care sunt procesele ce mediaza aceasta relatie. Cercetarile actuale incearca sa stabileasca in ce mod interactiunile timpurii au impact asupra reprezentarilor propriei persoane sau a reprezentarilor celorlalti. Astfel, legatura dintre atasamentul timpuriu, memoria autobiografica, dezvoltarea conceptului de sine, implicit a personalitatii in totalitatea ei si mecanismele de coping se situeaza la interfata trasaturii innascute de personalitate si capacitatea de ajustarereajustare sociala.

Teoria atasamentului are o importanta fundamentala pentru intelegerea tulburarilor grave ale personalitatii. Cercetatori precum Safran si Segal (1990), Liotti (1991), dar si Carlo Perris (1988, 1989, 1991) i-au semnalat importanta din perspectiva dezvoltarii vulnerabilitatii individuale in