Sunteți pe pagina 1din 9

Mai nou e deschis si cel mai mare acvariu din Europa de Est, care merita vizitat.

Sulina, Sf Gheorge si multe alte locatii faine din Delta care merita vazute, muzee, monumentul independentei si alte locatii de prin imprejurimi, munti, pesteri, manastiri etc etc etc. A, si normal baruri, cluburi... :p
Evalueaza / Raporteaza

18 Mai 2009 13:57

TPI a rspuns:

Danaiv acvariul nu e la monument, in drum spre el daar monumentul e prea departe, nu trimite oamenii la capatul orasului :p
Evalueaza / Raporteaza

22 Mai 2009 17:33

Raspuns anonim:

Ma numesc Cristina si sunt din Tulcea. Daca vrei sa vizitezi Tulcea ai ce vedea. In primul rand nu omite delta. Ca trasee sunt: 1 Tulcea - canalul Mila 35 - garlele Sireasa, Sontea - canalul Olguta - Dunarea Veche satul Mila 23 - Crisan - maliuc - Tulcea 2 Tulcea - Victoria - canalele Litcov, Crisan - Caraorman - Crisan - Maliuc - Tulcea 3 Tulcea - Maliuc - Crisan - canalul Crisan - Caraorman - canalul Caraorman - lacurile Puiu, Rosu, Rosulet - canalul Rosu - Imputita - canalul Bursuca - Sulina - Tulcea 4 Murighiol - canalele Dunavat, Dranov - golful Holbina - lacul Razim - Gura Portitei 5 Jurilovca - Gura Portitei 6 Crisan - Dunarea Veche - canalul Eracle - garla Lopatna - canalul Lopatna - Trei Iezere 7 Crisan - Dunarea Veche - canalul Magearu - Dunarea Veche - bratul Sulina - Crisan Alte trasee sunt: Traseul nr. 1:

Tulcea - Canalul Mila 35 - Girla Sireasa - Girla Sontea - Canalul Olguta - Dunarea Veche - Mila 23 sat - Crisan Traseul nr. 2: Tulcea - Canalul Litcov - Canalul Crisan - Caraorman - Hotelul Lebada - Maliuc Tulcea Traseul nr. 3: Tulcea - Maliuc - Hotelul Lebada - Canalul Crisan - Caraorman - Lacul Puiu - Popas BTT Rosu - Lacul Rosu - mputita - Canalul Busurca - Sulina Tulcea Traseul nr. 4: Murighiol - Canalul Dunavat - Canalul Dranov - Golful Holbina - Lacul Razim - Gura Portitei Traseul nr. 5: Jurilovca - Gura Portitei Traseul nr. 6: Hotelul Lebada - Dunarea Veche - Canalul Eracle - Girla Lopatna - Canalul Lopatna Lacul Trei Iezere Traseul nr. 7: Hotelul Lebada - Dunarea Veche - Canalul Magearu - Dunarea Veche - Bratul Sulina - Hotelul Lebada Traseul nr. 8: Traseul turistic Tulcea Chilia Veche pe ruta: mun. Tulcea - canalele: Mila 36 Sireasa Sontea Razboinita Stipoc Pardina - loc. Chilia Veche Traseul nr. 9: Tur Chilia pe ruta: loc. Chilia Veche - brat Chilia - bratul Babina - bratul Cernovca canal Sulimanca - Lacul Merheiu Mic - Lacul Merhei - Lacul Matita - Lacul Babina canal Radacinoasele -canal Pardina -loc. Chilia Veche Traseul nr. 10: Tur Sf. Gheorghe pe ruta: loc. Sf. Gheorghe -canalele: Zaton Buhaz Palade Crasnicol - bratul Sf.Gheorghe - loc. Sf. Gheorghe Traseul nr. 11: Traseul turistic Sulina Periprava, pe ruta: Sulina - can. Cardon - can. Sfistofca Periprava Traseul nr. 12: Traseul turistic Sulina- Periprava, pe ruta: Sulina - can. Cardon - Golful Musura bratul Musura - bratul Stambulul Vechi - brat Chilia Periprava Traseul nr. 13: Tur Uzlina pe ruta: loc. Uzlina - can. Uzlina - lacurile: Uzlina si Isac - canal Isac 3 grla Perivolovca - brat Sf. Gheorghe - loc. Uzlina - cu extensie lac Isac- canal Isac 2canal Litcov - canal Ceamurlia - can. Crisan - brat Sulina - Centru de Informare si Documentare Ecologica Crisan Traseul nr. 14:

Traseul turistic Jurilovca Periboina - Istria pe ruta: loc. Jurilovca - lacul Golovita canal V - lacul Sinoe - cherhana Periboina - punctul Cetatea Istriei - canalul II - lacul Zmeica - lacul Golovita - loc. Jurilovca Traseul nr. 15: Traseul turistic Tulcea - Mila 23 pe ruta: mun. Tulcea - bratul Sulina - canal M.22 garla Sontea - Dunarea Veche - loc. Mila 23 Traseul nr. 16: Traseul Crisan - Mila 23 pe ruta: loc. Crisan - Dunarea Veche - canal Bogdaproste lacurile: Bogdaproste - La amiaza - Trei Iezere - garla Lopatna - canal Eracle Dunarea Veche - loc. Mila 23 Traseul nr. 17: Traseul Sulina - Sf. Gheorghe pe ruta: oras Sulina - canalele: Busurca Imputita cordon litoral Tataru - loc. Sf. Gheorghe Traseul nr. 18: Traseul Sulina Sf. Gheorghe, pe ruta: oras Sulina: canal Busurca- canal Rosu Imputita - lac. Rosulet - cherhana Rosulet - lac Rosu - baza turistica Rosu - lacul Puiu - can. Mocansca - lac Erenciuc - brat Sf. Gheorghe - loc. Sf. Gheorghe. Traseul nr. 19: Lac Casla- Garla Somova- Lac Potica- Lac Parches Lac Telincea Alte puncte de atractie: Muzeul Delta Dunarii (fondat 1950; istorie, colectii ornitologice, malacologie, acvariu) - Muzeul de arta plastica (inclusiv opere ale artistilor dobrogeni) - Arhitectura civila de epoca- Biserici- Moscheia Azzizie (sec. XIX) - Colnicul Horei : vestigiile cetatii Agyssus (parc arheologic) - Monumentul Independentei (1879, fondat in prezenta dr. Carol Davila) (realizat de George Vasilescu, inaugurat in 1904, refacut in 1932 si 1977) - Belvedere sau "cum nu se afla multe in toata tara" (Nicolae Iorga) - Bazilica Paleocrestina de la Niculitel, monument cu o deosebita importanta istorica, dateaza din sec. IV-V. Numele celor 4 martiri: Zotikos, Attalos, Camasis si Philippos sunt inscrise pe peretii criptei. - Centru economic roman in apropiere de Murighiol. (Poarta de Nord) - Halmyris (Murighiol), In aceasta cetate au fost descoperite in anul 2001 cele mai vechi Sfinte Moaste de pe teritoriul tarii noastre. Ele apartin preotului Epictet si monahului Astion, crestini martirizati in timpul imparatului roman Diocletian. - Cetatea halstatian - aspect sptur Sapaturi arheologice intr-o asezare fortificata din prima epoca a fierului pe malul lacului Babadag - Cetatea Enisala. cetate medievala., apare mentionata prima data in sec XV in cronica lui Sukrullah care aminteste de cetatile cucerite in Dobrogea, in campania din 138889,de catre Baiazid I Ildaram. Probabil contruita de genovezi in sec XIII

- Ibida - Poarta de vest Cetate romano - bizantina unde au fost escavate ziduri cu turn si o basilica crestina din secolul IV dCr - Argamum - necropola greac Cetate intemeiata de greci in sec VII Cr strajuind Raselm-ul la Capul Dolosman. - Argamum - Basilica II i anexe In aceasta asezare - prima de pe teritoriul romanesc atestata de un izvor antic - se afla ruinele unei basilici de forma rectangulara, despartita in trei nave prin trei siruri de coloane. - Mnstirea Coco Construirea manastirii Coco este inceputa in anul 1833 de catre trei calugari romani de la Muntele Athos. Forma actuala a manastirii este incheiata in 1913. In tot ansamblul ei, in arhitectura sa si prin pitorescul locului unde este amplasata, Manastirea Cocos este una dintre cele mai frumoase manastiri din Dobrogea si din Romania, Pictura din Biserica Manastirii apartine italianului F. de Biasse . - Manastirea Celic-Dere Manastirea Celic-Dere - manastire de maici - a fost infiintata in anul 1840. Intre anii 1910 - 1914 este cladita frumoasa si mareata biserica, singura de la noi din tara in care se afla suprapuse doua biserici, dupa planul Bisericii Kremlin din Moscova. - Manastirea Saon Asezamantul monahal a fost infiintat in anul 1846, iar biserica veche a acestuia, avand hramul "Inaltarea Domnului", dateaza din anul 1881. Pictura bisericii noi, realizata de arhim. Sofian Boghiu, este o adevarata opera de arta. Biserici din Tulcea: - Biserica Sfantu Gheorghe -Catedrala Sfantu Nicolae - Babadag, Geamia Gazi Ali Paa - Jurilovca, Biserica Sfnta Paraschiva - Slava Rusa, Biserica Acopermntul Maicii Domnului - Manastirea Vovidenia, biserica mare - Manastirea Vovidenia, biserica mic - Podgoria Curtea Regala unde vizitam podgoria si aflam secretele fabricarii renumitului vin dobrogean apoi luam masa si participam la o degustare profesionala de vinuri de colectie. In Dobrogea, vita de vie poate fi cultivata oriunde. Insa la Sarica Niculitel, la fiecare pas, incotro te intorci, sunt locuri bune pentu vii. Relieful regiunii, format dintr-o succesiune de coline si terenuri plane, larg invalurat, nu ridica probleme pentu viticultura; lumina si caldura sunt peste tot din belsug; solul are o buna structura si fertilitate si contine toate elementele chimice de care vita de vie are nevoie. Apa din precipitatii nu este catusi de putin in prisos, fapt care constitute o buna premisa pentru obtinerea unor vinuri de inalta calitate.

Vizita, masa si degustarea dureaza in jur de 3 ore. - Manastirea Saon. - Manastirea Vovidenia Etcihete: dobrogea, manastiri Situata la cca 50 km departare de Tulcea, n comuna Slava Cercheza, a fost construita n secolul XVII, fiind unica mnastire de maici de rit vechi din lume. Mnstirea Vovidenia i are istoricul nc din secolul XVII-lea, cnd n acest loc au venit clugri rui care au nfptuit un mic schit cu chilii de lemn. Neavnd loca de nchinare, au despdurit un loc pe care au construit o biseric mic de lemn. Stareul ntorcndu-se n Rusia a adus Icoana Maicii Domnului din Kazan, de unde i trage i numele biserica mic actual. Nu dup mult timp pe acest loc au venit credincioi rui de rit vechi (lipoveni) care au nfiripat n jurul acestei vetre satul Slava Rus. Clugrii s-au retras n zona mpdurit, unde au construit o alt biseric, tot din lemn, pe locul unde se afl acum Mnstirea Uspenia. Mai trziu, o vduv bogat din Rusia a vizitat schitul care era prsit i dup revenirea ei din Moscova mpreun cu slujnica sa i cteva maici au pus bazele unei mnstiri de maici construind chilii i ducnd o via de sine. n urma inundaiei din 1850 care a distrus chiliile i rmnnd numai biserica care le-a dat speran i punnd ncrederea n Dumnezeu, au plecat n Moscova i primind ajutoare au revenit i au construit alte chilii pe un loc mai nalt, unde se afl acum mnstirea. n prezent n mnstire sunt dou biserici : o biseric mare cu hramul Intrarea Maicii Domnului, prznuit la data de 21 noiembrie pe stil vechi i 4 decembrie pe stil nou, i o biseric mic (de iarn) cu hramul Icoana Maicii Domnului din Kazani, prznuit de dou ori pe an odat vara pe data de 8 iulie (st. v.) 21 iulie (st. n.) i toamna pe data de 22 octombrie (st. v.) 4 noiembrie (st.n.) - Manastirea Uspenia Etcihete: dobrogea, manastiri Situata n apropierea Manastirii Vovidenia, in satul Slava Cercheza, Manastirea Uspenia a fost ridicata n sercolul XVII, fiind unica mnastire de calugari de rit vechi din lume. n sec. al XVll-lea se produce raskolul n Biserica Ortodoxa Rusa ca rezultat al reformei patriarhului Nikon, pe timpul domniei tarului Alexei Mihailovici, cnd rusii staroveri (pastratori ai credintei vechi) au fost denumiti n mod eronat raskolnici, schismatici (denumiri pe care nu le acceptam). n sinodul Bisericii ntrunit n 1654 au fost adoptate urmatoarele modificari: semnul crucii cu doua degete sa se faca cu trei, osana Alliluia sa se repete de trei ori si nu de doua, miscarea n jurul analogului din Biserica (pupitrul pe care se aseaza Evanghelia) sa se faca nu dupa directia de rotatie a soarelui ci invers, n loc de Isus sa se scrie Iisus, proscomidia sa se faca pe cinci prescuri n loc de sapte, etc. Protopopul Avvakum, una dintre cele mai luminoase personalitati spirituale din acea vreme, nefiind de acord cu aceste modificari, a fost ars pe rug in 1682. ntre 1675-1695 sunt arsi pe rug peste 20000 de oameni. n clipe de

disperare, mpotrivirea fata de tarism s-a manifestat si prin exodul credinciosilor de rit vechi n codri, n tinuturi ct mai ndepartate si chiar peste granita, n alte tari. Se preconizeaza ca pe la sfrsitul sec. al XVll-lea, un grup de calugari credinciosi rusi s-a stabilit n nordul Dobrogei de astazi, care pe vremea aceea era sub dominatie turca, si, mai precis, n valea dintre satele Slava Rusa, Slava Cercheza si Fntna Mare (fostul Bajbunar), numita Valea Bajbunarului. Aici au gasit zona propice supravietuirii ct si pastrarii n bune conditii si siguranta a credintei ortodoxe de rit vechi si a culturii proprii. La nceput, au trait ascunsi n padure, locuind n colibe si hrube. Venirea si asezarea lor n aceasta vale se preconizeaza a fi ntre anii 1680-1769, cnd este construit si primul lacas de nchinaciune. Staret la acea vreme era ieromonahul Evfrosin, era de fapt si preotul manastirii. Acesta va muri la scurta vreme, iar manastirea rusa ortodoxa de rit vechi (nu stil vechi) va ramne fara preot multa vreme, pna n anul 1846 cnd rusii lipoveni si-l vor alege ca mitropolit pe fostul mitropolit al Bosniei, care era fara eparhie la acea vreme, AMBROSIE. Acesta a hirotonit foarte multi preoti si episcopi pentru credinciosii ortodocsi de rit vechi din Romnia. De la nceputuri si pna n prezent, manastirea se autogospodareste. Ocupatia la acea vreme ca si acum a calugarilor este MOLITVA, rugaciunea de zi de zi, apoi activitatile administrativ-gospodaresti. n manastire exista doua biserici: Biserica mare cu hramul USPENIA, care n traducere nseamna ADORMIREA MAICII DOMNULUI (SFNTA MARIA), sarbatorit pe 28-29 august (stil nou), adunndu-se pelerini de pe ntregul teritoriu romnesc si nu numai. Biserica a fost sfintita n 1883 de catre cel de-al treilea ierarh al manastirii, arhiepiscopul Irinarh. Cea de-a doua biserica, mai mica (biserica de iarna) cu hramul SFINTILOR ARHANGHELI MIHAIL SI GAVRIIL a fost sfintita n anul 1860 de catre cel de-al doilea mitropolit al nostru, Kiril, si de episcopul local Arcadie al ll-lea. Hramul este sarbatorit pe 21 noiembrie (stil nou). Amintim ca n ziua de 29 august, de hramul USPENIA, se sfinteste apa n manastire si se spala sfintele moaste. - Parcul National Muntii Macin - Atractii turistice Desi pare a fi dominat peisajul specific stepelor euroasiatice, parcul ecologic de la Macin este dominat de zonele forestiere care difera de la o vale la alta, de la un versant la altul. Pe versantul nord-vestic al muntelui predomina padurile falnice de fag, in timp ce pe cel sudic ponderea o detin zonele forestiere cu arbori pitici caracteristici zonelor balcanice. In putinele oaze de verdeata de pe versantul sudic al muntelui traieste o fauna deosebit de rara cum ar fi balaurul dobrogean, cateva specii de broasca testoasa, mai multe specii de reptile care nu se mai intalnesc altundeva in Europa, dar si o sumedenie de pasari de prada si o mare varietate de fluturi. In nordul Dobrogei a aparut inca o oportunitate capabila sa contribuie, impreuna cu Delta Dunarii, la dezvoltarea turistica a judetului Tulcea. Muntii Macinului constituie o atractie irezistibila pentru turistii iubitori de peisaj si de

natura salbatica. Turism pe muntele pitic Accesul turistilor este permis de catre Administratia Parcului National Muntii Macinului doar din localitatile Macin, Greci, Cerna, Balabancea, Hamcearca, Nifon si Luncavita. Drumurile nationale pe care se poate ajunge in aceste localitati sunt DN 22A si DN 22D dispre Tulcea, Braila si Galati. Viorel Rosca, directorul Parcului Muntii Macinului, spune ca au fost autorizate sase trasee turistice: spre varful Tutuianu cu plecare din satul Luncavita pana in satul Greci; din satul Greci spre localitatea Nifon, parcurgand mai multe varfuri si vai cu peisaj selenar; din Balabancea spre Cerna cu tinta spre varful Crapcea; drumul spre Valea Vinului din Cerna spre Hamcearca; drumul din Greci spre Cozluc si escaladarea dinspre Greci a Culmii Pricopanului. Aceste trasee nu pot fi parcurse de turisti decat insotiti de agentii ecologi ai Parcului. Chiar daca inaltimile escladate de turisti sunt mici, pericolele sunt imense. Grohotisurile abrupte, dar si reptilele, dintre care cele mai multe foarte veninoase pot pune oricand in pericol viata turistilor neavizati care se abat de la potecile autorizate pentru acces. Administratia Parcului National Muntii Macinului a accesat mai multe surse de finantare de la Uniunea Europeana pentru amenajarea celor sase trasee turistice, cat si pentru sprijinirea operatorilor de turism din vecinatatea parcului pentru realizarea bazelor turistice. In localitatile Macin, Greci si Luncavita au fost construite cu aceste fonduri popasuri turistice si pensiuni turistice pentru a face fata numarului tot mai mare de turisti veniti in ultimii doi ani sa viziteze salbaticia fabuloasa din cei mai vechi munti ai Romaniei. Alimente sanatoase Ambitia localnicilor din Macin, Greci si Luncavita care s-au specializat deja in activitati turistice este de a folosi in pensiunile lor doar alimente ecologice din fermele localnicilor care practica agricultura ecologica. Pe Valea Fagilor sau pe Valea Teilor, situate la poalele acestor munti pitici, sunt amplasate mai multe stupine ce apartin localnicilor. In programul drumetiilor initiate de administratorii parcului ecologic au fost incluse popasuri la respectivele stupine, dar si la cateva stane de pe alte vai. Mod de formare Muntii Macin sunt cei mai vechi din tara, formati in timpul orogenezei hercinice in urma cu 300-400 milioane de ani. Acesti munti, tociti de povara milioanelor de ani, sunt inclusi de geografi in Podisul Dobrogei si reprezinta singura zona din Europa in care coexista ecosistemele specifice stepei pontic-balcanice, padurile submediteraneene si balcanice si numeroase specii de fauna si flora foarte rare. In partea de nord-vest a muntelui relieful este foarte accidentat, greu accesibil, de o salbaticie fascinanta. Aici se remarca culmea muntoasa cea mai inalta, Culmea Pricopanului. In acest parc ecologic altitudinea variaza, dramatic, pe distante foarte mici, intre cativa metri si cateva sute de metri. Culmile golase si grohotisurile inaccesibile alterneaza intr-o ingemanare greu de descris cu zonele forestiere. - Un obiectiv obligatoriu de vazut in orasul Tulcea este Acvariul din cadrul Muzeului

Delta Dunarii, situat langa Crucea Rosie si Circa, cam pe acolo. La ora actuala, este de departe, cel mai avansat muzeu din Romania. Fata de Acvariul din Constanta, bazinele sunt mult mai curate si mai bine luminate, diversitatea mult mai mare, bazinele de apa sarata excelent amenajate si prezentate. In plus restul Muzeului este plin de informatii folositoare si bine prezentate. Programul de vizitare este de marti pana duminica, orele 10:00-18:00. Taxa de intrare 10 lei. Taxa foto 20 lei. - Padurea Letea, un peisaj de poveste, o padure ca in legendele cu zane. Cea mai nordica padure subtropicala din Europa, formata pe grindul nisipos Letea din fasii de padure (hasmacuri) dezvoltate printre dunele de nisip. Mergand prin padure treci printr-o uluitoare schimbare de peisaj, de la padure subtropicala la desert in numai 2300 de metri. In Padurea Letea se gasesc 500 de specii de plante si peste 3000 de specii de animale, dintre care mai mult de 2000 sunt insecte, adica peste 70% din speciile de animale din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (RBDD), grindul Letea fiind considerat de specialisti drept unul din cele mai interesante medii naturale din Romania Vegetatia este formata din stejarul de lunca (Quercus robur), stejarul brumariu (Quercus pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (Populus nigra), frasinul de lunca (Fraxinus angustifolia), frasinul de balta (Fraxinus pallisiae), parul (Pyrus pyraster), teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus foliacea) si foarte rar arinul negru (Alnus glutinosa), completata de un subarboret bogat (Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Evonymus europaeus, Cornus mas, Cornus sanguinea, Rhamnus frangula, Rhamnus cathartica, Viburnum opulus, Berberis vulgaris, s.a.). Pe langa acestea mai sunt si plantele cataratoare care au dat faima acestor locuri: Periploca graeca, Hedera helix, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba. In covorul vegetal se intalnesc si alte specii rare: volbura de nisip (Convolvulus persicus), brandusa de nisip (Merendera sobolifera) si carcel (Ephedra dystachia). Pasarile sunt reprezentate de codalb (Haliaeetus albicilla), soimuletul de seara (Falco vespertinus), pupaza (Upupa epops), dumbraveanca (Coracias garrulus), prigoria (Merops apiaster) etc. Cateva raritati herpetologice fac parte din aceasta fauna: soparla de nisip (Eremias arguta) si vipera de stepa (Vipera ursinii renardi). Pe langa toate acestea, cei mai impotanti sunt caii salbatici si cei salbaticiti. Cateva sute de cai salbatici traiesc in Padurea Letea si pe pajistile din imprejurimi. Nu este nimic mai spectaculos decat o herghelie de cai salbatici ce trec in galop peste dunele de nisip In 1930, o parte a Padurii Letea a fost pusa sub ocrotire, iar in 1938 a devenit rezervatie naturala. In 1980, Padurea Letea a fost declarata Rezervatie a Biosferei, iar zece ani mai tarziu a fost inclusa ca zona strict protejata in RBDD. - Titlu: Curbanul grecilor Locatie: Sat Izvoarele, Delta Dunarii Descriere: Azi este Curbanul, sarbatoare importanta a comunitatii grecesti din

Romania. Curbanul grecilor se srbtorete odat cu Sfntul Gheorghe pe rit vechi. In ziua de Curban, barbatii greci din sat taie cel putin un miel, pentru a-l cinsti pe patronul spiritual al zilei, animalul sacrificat fiind preparat intr-un mod special. Dupa ce este taiat, mielul este umplut cu mirodenii care se amesteca cu orez si maruntaiele acestuia, acest fel de mincare, curbanul, preparindu-se doar o data pe an si doar de sarbatoarea pe rit vechi a Sfintului Gheorghe. Mai mult, satul nostru este singura localitate din tara unde toti etnicii pregatesc acest fel de mincare, a declarat primarul comunei Izvoarele, Niculache Peiciu. El a spus ca un alt motiv de bucurie pentru etnicii greci din Izvoarele este faptul ca in aceasta zi toti cei care s-au nascut aici revin acasa. In timp ce barbatii sacrifica si pregatesc mieii, femeile, imbracate in haine de sarbatoare, merg la biserica, unde aprind luminari si se roaga pentru familie sa izbindeasca in incercarile grele, cum a izbindit Sfintul Gheorghe in lupta cu balaurul. Dupa slujba de la biserica, toti membrii familiei tamiiaza casa, apoi animalul sacrificat este bagat intr-un cuptor special facut, unde va sta patru ore. In jurul orei 14.00, toti membrii familiei si oaspetii se asaza la masa si incepe sarbatoarea, aceasta sfirsindu-se in noapte. Cred ca iti vor fi de folos toate informatiile.