Vocabularul limbii romane

:
A. COMPONENTELE VOCABULARULUI I. VOCABULARUL FUNDAMENTAL (FONDUL PRINCIPAL LEXICAL) cuprinde aproximativ 1.500 de cuvinte cunoscute şi utilizate de toţi vorbitorii de limbă română şi este format din: a) cuvinte foarte vechi (moştenite sau împrumutate din alte limbi); b) cuvinte folosite frecvent în vorbire; c) cuvinte cu mai multe sensuri (polisemantice); d) cuvinte care intră în componenţa unor locuţiuni sau expresii specifice limbii române. Cuvintele care compun vocabularul fundamental al limbii române denumesc: - părţi ale corpului omenesc: cap, ochi, gură, picior,braţ etc; - alimente: apă, lapte, pâine, brânză, carne etc; - obiecte de strictă necesitate şi acţiuni frecvente:casă, masă, a mânca, a merge, a face, a respira, a sta, a locui etc. - păsări şi animale (în special domestice): pui, găină,câine, pisică, porc, vacă, oaie, cal etc; - arbori şi fructe: castan, plop, stejar, măr, păr -pere,nuc - nucă, cais - caisă etc; - grade de rudenie: mamă, tată, fiu, fiică, bunic etc; - zilele săptămânii: luni, joi, duminică etc; - momente ale zilei, anotimpuri, luni: dimineaţa,iarna, iunie etc; - culori folosite des: alb, negru, roşu, verde etc; - conjuncţii, prepoziţii, numerale: dar, şi, peste, trei,mie etc. II. MASA VOCABULARULUI cuprinde restul cuvintelor (aproximativ 90% din totalul cuvintelor) şi este compusă din: - arhaisme; - regionalisme; - elemente de jargon şi de argou; - neologisme; - termeni tehnici şi ştiinţifici. 1. Arhaismele sunt cuvinte, expresii, fonetisme, forme gramaticale şi construcţii sintactice care au dispărut din limba comună şi sunt de mai multe feluri: • arhaisme lexicale - cuvinte vechi, ieşite din uz fie din cauză că obiectul sau profesia nu mai există, fie că au fost înlocuite de alte cuvinte: ienicer, caimacam, paharnic, logofăt, bejanie, opaiţ, colibă etc. • arhaisme fonetice - cuvinte cu forme vechi de pronunţare, ieşite din uzul actual: pre, a îmbla, mezul etc; • arhaisme gramaticale - forme gramaticale vechi şi structuri sintactice învechite: * morfologice: aripe, inime, iernei, palaturi etc.; * sintactice: Gazeta de Transilvania; 2. Regionalismele sunt cuvintele şi formele de limbă specifice vorbirii dintr-o anumită regiune: barabulă (cartof), curechi (varză), dadă (soră mai mare), sămădău (porcar), sabău (croitor), cucuruz (porumb);

fabulă. Elementele de jargon sunt cuvinte sau expresii din alte limbi. penalii etc Împrumuturile neologice au prilejuit formarea unor dublete sinonimice: cutremur seism. înnoda. Limbajul ştiinţific cuprinde cuvinte şi expresii folosite în diferite domenii ale ştiinţei: bisturiu. B. Limbajul tehnic cuprinde cuvinte şi expresii specifice unui domeniu al tehnicii: bielă. naşpa (urat) etc. moarte . mişto (frumos sau batjocură). ştachetă. pârnaie. Derivarea cu prefixe Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete adăugate înaintea rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou: străbun. necinstite. ceresc . dezaproba.celest. folosite de vorbitorii unor grupuri sociale restrânse. fotosinteză.deces. adjectiv. recamier etc. Elementele de argou sunt cuvinte sau expresii.abis etc 6. look.3. derbi. Mijloacele de imbogatire a vocabularului sunt INTERNE EXTERNE. prăpastie . madam'. electron. Elementele de jargon au fost adesea satirizate de Alecsandri şi Caragiale pentru ilustrarea snobismului personajelor. literă. 7. amănunt . Neologismele sunt cuvinte împrumutate recent din alte limbi: • limba latină savantă: colocviu. pictură etc. • din limba engleză: star. mititica (închisoare). tact etc.. week-end. (a) bănui . spaghete. Mijloacele interne de imbogatire a vocabularului sunt Derivarea Compunerea Schimbarea valorii gramaticale. • din limba germană: sortiment. curcan (poliţist). poezie. polinom etc. 4.K. catgut. împăduri. cu scopul de a nu fi înţeleşi: biştari (bani). bară de direcţie.detaliu. reaşeza Clasificare: • După vechimea lor. O. a ciordi (a fura). DERIVAREA 1. cheie franceză. • din limba franceză: monument. pizza etc. prefixele se pot clasifica: . 5. întrebuinţate de anumite persoane cu intenţia de a impresiona şi a-şi evidenţia o pretinsă superioritate culturală: bonjour. incapabil. • din limba italiană: capodoperă.(a) suspecta. biblic.

omo-. ultra-. -cioară (mescioară). macro-. auto. con-. ireal . bio. băietoi) etc.care neagă sensul cuvântului: ne-. răstălmăci. -iş (tufiş).augmentative. -el (băieţel). Derivarea cu sufixe Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcină pentru a forma un cuvânt nou: bunic (bun+ic). neimportant.prefixe care exprimă ideea de repetiţie: ras-. bi-.înfrunzit . prefixele sunt: .prefixe cu sensul "fără". 2. i-. etc. . -uş (bebeluş). care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mici decât cele obişnuite: -aş (copilaş). ne-. deoarece sufixele pot da sensuri noi cuvintelor derivate: . re-. -uleţ (ursuleţ).(referitor la cai).cu ajutorul cărora se formează antonimele cuvintelor de bază: des-. -oi (măturoi. de-. a-.(a) înfrunzi . rescrie .(a) reîmpăduri. geo-. in. răz-. ante-. anormal Atenţie! Pentru a denumi camera de aşteptare situată înaintea unei alte camere. pseudo. -ăraie (fumăraie). debloca.-prefixe vechi (moştenite sau împrumutate): în-. poli.an (băietan).pentru denumirea unei colectivităţi (ajută la formarea unor substantive colective): . -andru (copilandru).prefixe negative . etc. . hipo. -ică (rămurică).ărie (rufărie).oaie (căsoaie). se foloseşte cuvântul anticameră. di-. micro-. -ime (tinerime).diminutivale. dez-. . "lipsit de" . etc. hidro-. -işte . a unui birou. incomplet. -prefixe neologice (noi): a-. răz-. dezorientat. -et (brădet). -ioară (bolnăvioară). im-. mulţi-. numite şi prefixoide: aero-. Dubla prefixare constă în adăugarea înaintea rădăcinii sau a cuvântului de bază a două prefixe: pădure . des-. mono-. tele-. Atenţie! • A nu se confunda prefixele cu elementele de compunere.uţă (căsuţă) etc. frunză .(a) împăduri . hemo-. care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mari decât cele obişnuite: . inter-. • Din punct de vedere al sensului. in-. . orto-. descompune. care a fost împrumutat cu acest prefix (anti-) din limba italiană şi s-a fixat în limba română în această formă: ex: Ei aşteptau în anticameră ca să fie primiţi pentru un interviu. răzgândi. stră-. frunziş (frunz+iş) Clasificarea sufixelor se poate face: a) din punct de vedere semantic (al sensului).neînfrunzit.

niţă (zaharniţă) etc. -iş (pieptiş) etc.pentru denumirea instrumentului: . -ist (fochist).ie (sclavie).. -eaţă (dulceaţă) etc. -er (oier).. ed. -iu (cenuşiu).(porumbişte) etc. alăturare (parataxă): de la. -aş (cosaş). -aş (nevoiaş). -ar (fierar).. deoarece unele sufixe sunt specifice anumitor părţi de vorbire: . -inţă (folosinţă). -ui (a bubui) etc.. despre..pentru denumirea însuşirii (sufixe adjectivale) . . -âş (tărâş) etc. abreviere: . . 3. . -pentru indicarea modalităţii (sufixe adverbiale): -eşte (lumeşte). Compunerea se realizează prin: 1. cit. .iu (auriu).verbale: -ăi (behăi).substantivale: -ar (cronicar).. -bil (locuibil) .. -eală (greşeală).al (săptămânal).. .ar (cenuşar). .adjectivale: -al (anual). -iza (ironiza). b) din punct de vedere morfologic. Derivarea parasintetică Derivatele parasintetice sunt cuvintele formate în acelaşi timp cu sufix şi cu prefix: împădurit = îm + pădur + it .anţă (cutezanţă). -ământ (jurământ). Radu Ionescu. -ătate (bunătate). p. -tor (judecător) etc. . contopire: cumsecade.ătate (singurătate).. -esc (prietenesc). Atenţie! Se pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt derivat (dubla sufixare): grădină + sufixul -ar = grădinar + sufixul -ie = grădinăr/e bute + sufixul -oi = butoi + sufixul -aş = butoiaş bute + sufixul -oi = butoi + sufixul aş = butoiaş 3..pentru denumirea unei noţiuni abstracte: . -ură (arsură) etc.. -iş (grăpiş).adverbiale: -âş (târâş). -cios (mâncăcios). -ăni (clănţăni). -os (lemnos) etc. -ător (tocător). -eşte (româneşte). Sinteze de limba română. . -uriu (fumuriu). -ătură (învăţătură). -at (pistruiat). -ime (isteţime).. . -cios (mâncăcios). -eală (ameţeală).. -ar (inelar). 95). 2. -bil (locuibil). -ărie (copilărie). -ism (huliganism).. -ui (gălbui).agiu (camionagiu).pentru denumirea agentului (autor al acţiunii sau meseriaş): . . -aş (mărginaş).prefix radical sufix Compunerea Este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului „prin care două sau mai multe cuvinte (de obicei în calitate de unităţi lexicale distincte) se unesc şi dau naştere unui cuvânt nou" (Theodor Hristea. -os (lemnos) etc.

.cuvinte compuse din substantiv + prepoziţie untdelemn. nemaiauzind. Atenţie! La asemenea tip de compuse. lungmetraj. degrabă.anumite nume de familie sau nume de persoane compuse: Ana.redactor-şef (redactorului-şef). deseori. Corvinul ASIROM. . reaua-voinţa. Zăna-Zorilor.C. Atenţie! În cazul altor compuse se modifică al doilea termen: nord-vest (nord-vestul).C.adjective formate din cuvinte întregi existente şi independente în limbă: binecuvântat. oricând. . douăzeci. deplin.substantive de tipul: prim-ministru (prim-ministrului). . . câteşpatru.verbe la modurile participiu şi gerunziu forma negativă. .nume geografice ori teritorial-administrative: Bistriţa-Năsăud. Se scriu cu cratimă: -substantive compuse din două substantive cu formă de nominativ-acuzativ. deînmulţit. atotştiutor. despre.substantive compuse dintr-un substantiv şi un substantiv cu formă de genitiv: floarea-soarelui (florii-soarelui). niciun. nemaivăzănd. desigur.cuvinte compuse dintr-un substantiv precedat de un adjectiv propriu-zis sau de un numeral: bunăstare. niciunii. bunăvoinţă. . . . niciunele. binefăcător. .C. nemaiauzit. IonescuTismana etc. . Păunaşul-Codrilor.R.numerale compuse: unsprezece.iniţiale şi cuvinte: F. niciunde. vasăzică.pronumele si adjectivele pronominale negative niciunul.substantive compuse dintr-un substantiv precedat/urmat de un adjectiv: bunăcredinţă. Aleodor-împărat.F. dinăuntru. a binevoi. .E.Maria. rea-voinţă. -adverbe de tipul: deasupra. nicicând. Baba-Cloanţa. tustrei. ROMPRES MODAROM TAROM Atenţie la scrierea cuvintelor compuse! • Se scriu într-un cuvânt: . argint-viu.cuvinte compuse din prepoziţie + substantiv sau verb la supin: demâncare. LeheniGară. clarvăzător.nume de personaje istorice şi literare: Ali-Baba. . Caraş-Severin. . . dintâi.conjuncţii compuse: aşadar. .prepoziţii compuse: dinspre. niciuna. fărădelege.unele interjecţii: iacătă. primul termen schimbându-şi forma: câine-lup (câini-lup). nicio. .iniţiale: C. cu mai: nemaivăzut. scurtcircuit.. precum. dreptunghi. argintului-viu.verbe compuse cu adverbul bine şi verbe în componenţa cărora intră elemente de compunere care nu există şi independent în limbă: a binecuvânta. . întrucât.. se modifică primul termen: buna-credinţă.

Verbe la supin=>Mersul prin padure imi place. sud-american. drepu credincios. Pronume=>Nu-mi pierd vremea cu niste nimicuri Interjectii=>N-a ascultat oful meu.engleza. Pronume=>Acesti brazi sunt mici. Prin conversiune se pot obtine: SUBSTANTIVE din adjective=>Am intrat in adancul intunecat al padurii. nord-american. ADVERBE din Adjective=>Vorbeste frumos despre natura. altele sunt imprumutate din diverse limbi iar altele sunt formate in interiorul limbii. literar-tnuzi cal. . aşa-zis.maghiara) noi(din:franceza.adjective de genul: albastru-azuriu. Substantive=>Picta frumos gratie talentului. Adverbe=>Mi-am luat haina gata.turca. Verbe la gerunziu=>Suferindul privea trist sprefrunze Adverbe=>{ntelegea suferinta aproapelui sau.greaca. austroungar. Verbe la participiu=>Canta inganat. In limba romana.germana). propriu-zis. Imprumuturile pot fi vechi(din:slava.italiana. ADJECTIVE din Verbe la participiu=>Privem lumina filtrata prin ramuri Verbe la gerunziu=>{mi placeau pletele fluturande ale ei. instructiv-educativ. nounăscut. Verbe le participiu=>Ratacitii in padure se sperie. Substantive(care denumesc elemente legate de timp) PREPOZI|II din Adverbe=>Deasupra crengii s-a asezat o pasare. unele cuvinte sunt mostenite din limba latina. Verbe la participiu=>A terminat de recoltat multumita lui Mijloacele externe de imbogatire a limbii romane sunt imprumuturile (cele mai noi sunt Neologismele).. liber-cugetător. Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea este mijlocul intern de imbogatire a vocabularului prin care se formeaza cuvinte noi prin trecerea de la o parte de vorbire la alta. Imprumuturile pot fi facute pe cale directa cale indirecta.

-ar + suf.florar c) Cuvintele derivate sunt cuvinte formate cu ajutorul prefixelor sau/şi al sufixelor lexicale: grădină .(a) împăduri .păduros .-ar + suf.grădin + suf. b) Radicalul este elementul comun care se întâlneşte la cuvintele ce formează o familie lexicală. FAMILIA DE CUVINTE .radical . de bază. -it grădiniţă . cuvintele realizate prin compunere şi prin schimbarea valorii gramaticale.grădin + suf.FAMILIA LEXICALA Familia lexicală reprezintă totalitatea cuvintelor înrudite ca sens.C.pădurice .muncitor ( radical) * Radicalul poate conţine alternanţe fonetice: floare .grădin + suf.(a) reîmpăduri . -ar grădinăreasa . -esc grădinărit . cuvintele derivate.radical muncă(cuv.grădin + suf. -iţă pădure . de bază) .pădurar .grădin + suf. a) Cuvântul de bază este cuvântul de la care se porneşte în alcătuirea unei familii lexicale. -ar + suf. formate de la acelaşi cuvânt de bază şi având acelaşi radical. Ea este formată din cuvântul de bază.-easă grădinăresc .cuvânt de bază grădinar . Notă: *Radicalul poate fi identic sau nu cu termenul de bază: bun bunic .străbunic cuv.

. antibiotic. .o formă . După numărul de sensuri. a se desfăşura: Spectacolul a ieşit bine. SENSUL CUVINTELOR ÎN CONTEXT Unitatea de bază a vocabularului este cuvântul care are: . a scăpa: Mi-a ieşit un pantof din picior. cuvântul poate avea mai multe sensuri. CUVÂNTUL . mâncare: Am luat masa în oraş. apleca: Măria a ieşit în oraş.D. CLASIFICAREA CUVINTELOR I.unul sau mai multe sensuri. a realiza: Irinei i-a ieşit o compunere frumoasă.cuvinte cu două sau mai multe sensuri (proprii!): a ieşi: a răsări: A ieşit un ghiocel. a se imprima: Am scris apăsat şi mi-a ieşit şi pe partea cealaltă. deoarece. neuron.totalitatea sunetelor sau literelor din care este alcătuit. dar într-un context anumit acesta are o singură semnificaţie. a părăsi: El a ieşit din casă. considerat izolat. masă obiect de mobilă: Mi-am cumpărat o masă ovală. • polisemantice . Sensul unui cuvânt este dat de context. ospăţ.cuvinte care au un singur înţeles: natriu. infarct. petrecere: De ziua lui a dat o masă mare. cuvintele sunt: • monosemantice .

El a căzut într-o gură de canal. Sensul propriu: a) Sensul propriu de bază este înţelesul obişnuit al unui cuvânt: El şi-a rupt un picior.cap: parte a corpului: Şi-a pus o căciulă pe cap. baie camera de baie: Ea a făcut curăţenie în baie. propriu: a) de bază b) secundar 2. II. (cavitate bucală) b) Sensul propriu secundar rezultă dintr-o asemănare şi depinde strict de context: Maşina s-a lovit de piciorul podului. figurat 1. inteligenţă: Cine n-are cap. folosit pentru a forma o imagine artistică: "Pe-un picior de plai. vai de picioare. Pe-o gură de rai" . minte. extremitate: Cerşeşte la capul podului. spălare: Copiii fac baie în lac. (parte a corpului omenesc) Irina a băgat o bomboană în gură. Sensul figurat este sensul neobişnuit al unui cuvânt. 2. cuvintele pot avea: sens: 1. îmbăiere. După legătura dintre sensul lor şi noţiunile pe care le denumesc. conducător: Tudor Vladimirescu a fost capul revoluţiei din 1821. cada: Apa din baie e fierbinte.

real . isteţime. prepoziţie: către=spre Un cuvânt cu mai multe sensuri are sinonime pentru fiecare sens: arbore — copac: Bradul e un copac. verbe: a reuşi-a izbuti. (reg.autentic Sursa principală a sinonimiei o constituie împrumuturile şi de aceea multe sinonime sunt neologice: limpede/clar. numerale: întâiul—primul. cupru=alamă. practică. între cuvinte vechi şi cuvinte mai noi: bun=preţios. . dibăcie. cinstit/onest. repede=iute. porumb=cucuruz. amănunt/detaliu.) meşteşug. Se poate stabili o relaţie de sinonimie şi între o expresie şi un cuvânt sau între două expresii: a băga de seamă = a observa. cuvânt= discurs. (a) îngădui/(a) permite. — pom: Mărul e un pom. iscusinţă. blând. dexteritate. îndemânare. moarte/deces. timp=vreme. pricepere. în funcţie de particularităţile contextului. Există mai multe tipuri de sinonime: a) Sinonimele totale . pronume: el—dânsul. gustos. dalac=antrax. cuvântare. a-şi lua nasul la purtare = a se obrăznici.E. valoros. a se da de-a rostogolul. (pop. adjective: prietenesc=amical.) . (înv.meşterie. ştiinţă. varză=curechi. păpuşoi etc. adverbe: mereu-totdeauna. a i se urca la cap.) maravet. de obicei. Mic dicţionar de sinonime abilitate (subst. talent. vorbă etc.) apucătură. În cazul acestor sinonime nu se realizează o identitate a termenilor seriei sinonimice şi se optează pentru unul dintre ele.sunt puţine la număr şi se stabilesc între cuvinte vechi. ingeniozitate. regionale şi cuvinte literare sau între denumirile populare şi termenii tehnico-ştiinţifici: inimă=cord. Notă: * Sinonimul şi cuvântul înlocuit trebuie să fie aceeaşi parte de vorbire: substantive: noroc=şansă.destoinicie. a o lua la sănătoasa = a fugi.veritabil . (a) cere/(a) solicit a etc.sunt cele mai frecvente şi se realizează. a se da de-a dura = a se rostogoli. Un cuvânt poate avea mai multe sinonime. SINONIMELE SINONIMELE sunt cuvintele cu formă diferită şi înţeles identic sau foarte asemănător. formându-se astfel o serie sinonimică: adevărat . adânc/abis. b) Sinonimele parţiale . uşurinţă.

a desfiinţa.) . (a) anula (vb.) . exprimare.) . distins (adj. modest. (fam. a zice. a suprima. vătămător. deosebit.) . (a) găzdui (vb.) şic. a tulbura.) a cuvânta. neînfricare. redus. justificare. remarcabil. cuviincios (adj. a spune. respectuos. (a) afirma (vb. brutal. perfecţiune. născocire. curaj.) scăiâmbăială. grai. păgubitor.) a impresiona.temporar. prefăcătorie. zelos. a dirigui. fason. a înduioşa. a desfiinţa. (pop. vremelnic.comun. (pop. instruit. (a) emoţiona (vb. total. învăţat. suprem. poftă. plăsmuire. tare. deplin. limbaj (subst. neobosit. . potrivit.) .) . harnic (adj.) pernicios. select. partidă. meci.activ. moft. stil. a revoca. vitejie. a infirma. neînfricare.îndreptăţire. contraindicat. manierat. pieritor. întrecere. a relata. stricător. periculos. motivaţie (subst.) . toană. agresiv. sclifoseală. mediocru (adj. (a) guverna (vb. vrednic. perfidie. îndrăzneală.) perfecţionare. temeritate. efemer (adj. creare. violent. neadevăr. (livr.a abroga.bărbăţie. bravură (subst.a declara. fandoseală. mijlociu. a se remarca. scăzut. citit (adj. silitor. erudit.) a pripăşi. a domni.) noimă. (sport) dispută.) pricopsit.) a ocârmui. făţărnicie. (reg. ştiutor.limbă. elaborare. a rezilia. vorbire. ilustru. minciună.).) . complet. temei. muncitor. a se evidenţia. capriciu (subst. nestăpânit. inventare. zburdălnicie. a mărturisi. (pop. (pop. scornire. desăvârşire (subst. solid.decent.. educat. bătăios. neostenit. duplicitate. eminent. maimuţăreală.dăunător. nociv (adj. schimbător.cult. imaginare (subst. plenitudine. politicos. superior. viclenie.) voinicie.) năbădaie. reverenţios. (pop. trecător. a invalida. a sălăşlui. a primi. sârguincios. ipocrizie. (arh. adv. (pop.) . politicos. a mişca. a conduce. zbenguială. argument.chef. fiţă. zbânţuială.absolut (adj.adânc. (livr.) . (pop. aristocrat. stilat. motivare.) . negativ.concepere. tenace. • (adj.inexactitate.) . a stăpâni. primejdios.a adăposti. a sensibiliza.) .ales.) . cutezanţă.) .) rezistent.) laborios.) a oblădui. perfect profund. elegant. falsitate (subst. joc (subst.a cârmui. rar.) -joacă. integral.) . eroism. fantezie.) . rejudiciabil. obscur. cultivat. naz. desăvârşit. raţiune.

tupeu.oxigenat.insolenţă. memoriu (arh. îrinâ poartă pantofi cu toc. nevătămator. a visa. victorie. emoţionant. • Omonimele care se scriu la fel se numesc omografe. sfruntare. principiu. copii/copii. plăcere. nealterat. mişcător.cerere. precept (subst.obrăznicie (subst. reuşită. a pretinde. a medita. vlagă.) . sfios (adj. (arh. răzmeriţă.) . ispravă.numeral. neruşinare. putere. bun. succes (subst. revoltă (subst. la unele fiind diferit accentul: acele/acele. a gândi. timid. forţă.ruşinos.) jalbă.) . Am dat cu lac pe unghii. mulţumire. aroganţă.răscoală. purificat. nestricat. patetic (adj. tevatură. povaţă. normă.a aspira. trufie.) . desfătare. — mi-i drag de el -pronume + verb . Eu am o rochie nouă. a reflecta. a ţinti.) .) . vitalitate. (a) tinde (vb. rebeliune.) .bucurie. robusteţe.) simţitor. ozonat (adj. impetuozitate.) . a cugeta. a jindui. • Omonimele care se pronunţă la fel. răscolitor. neobrăzare. vibrant. energie. OMONIMELE OMONIMELE sunt cuvinte cu formă identică şi acelaşi corp fonetic. Ei au plantat lângă poartă un brad. necuviinţă. vigoare (subst. fiind alcătuite din aceleaşi sunete şi la care nu diferă nici accentul se numesc omofone: mii — mii de roiuri de albine . (a) raţiona (vb. El a luat nota nouă la istorie. sfiicios.) . regulă. a râvni. a dori.izbândă. dar cu înţeles total diferit: Barca pluteşte pe lac.dinamism.) . petiţie (subst. a năzui.învăţătură.duios. F. tulburător. revoluţie. curat.) . impresionant. salubru. impertinenţă. a judeca. proaspăt.a chibzui. satisfacţie (subst. mângâiere.) . înduioşător. tărie.

dar care sunt părţi de vorbire diferite: Noi: — adjectiv: Am caiete noi.morfologice. . Omonimele sunt de mai multe feluri: .car: —car ghiozdanul în spate .omonimele care au forme flexionare identice: leu / leu---------lei / lei Mai am doar un leu în buzunar.lexico-gramaticale. — numeral: Am obţinut nota nouă la istorie. —cred c-ar vrea o prăjitură . De la circ a scăpat un leu. Poartă: — substantiv: Am o poartă mare. .verb. Atenţie! * A nu se confunda cuvintele polisemantice cu omonimele care au şi ele aceeaşi formă . Mai am doar doi lei în buzunar.totale .lexicale. — pronume: Noi plecăm imediat. — verb: El poartă o vestă verde. . Nouă: — adjectiv: Am o rochie nouă. a) Omonimele lexicale pot fi: .parţiale .omonimele nu au forme flexionare identice: Masa: mese (de bucătărie) mase (de oameni) Bandă: bande (de răufăcători) benzi (magnetice) b) Omonimele lexico-gramaticale sunt cuvinte cu formă identică.conjuncţie + verb. Am văzut mulţi lei la Zoo.

negative sau privative): confirma # infirma. verbe: a da # a lua. ospăţ. adjective: bun # rău. De exemplu. egal # inegal. fiind derivate din sensul primar: masă . masă .şi înţelesuri diferite. este polisemantic. • Antonimia se poate realiza şi cu ajutorul prefixelor (prefixe antonimice. Deosebirea se face avându-se în vedere următoarele: .obiect de mobilier. bancă .omonimele nu au legătură de sens între ele: bancă . G. cinstit # necinstit. sus # jos etc. * Unele cuvinte sunt polisemantice în anumite contexte şi omonime în altele.din parc.mâncare. • Antonimia se realizează şi între un cuvânt şi o locuţiune: a opri # a da drumul Notă: Perechea de antonime trebuie să fie compusă din părţi de vorbire de acelaşi fel: substantive: bucurie # tristeţe. bun # rău. În situaţiile de mai sus. închide # deschide.unde se depun banii. . -cuvintele polisemantice au sensuri apropiate. lipit # dezlipit etc. cuvântul masă. împacheta # despacheta. înalt # scund. ANTONIMELE ANTONIMELE sunt cuvinte cu formă diferită şi cu înţeles opus: mare # mic. dar este omonim cu sensul de mulţime: în faţa catedralei era o masă de oameni. adverbe: Atenţie! sus # jos.

antonimia se stabileşte pentru fiecare sens mai important al cuvântului respectiv: drept # nedrept. aparte. necurat. alene sus # jos tinereţe # bătrâneţe vinovat # nevinovat H. eronat. vrednic. cuvinte ca nebun. nepieritor frig # cald înnoda # a deznoda lumină # întuneric. De pilda. malefic corect # incorect. Complementul este de mai multe feluri. drept # stâng • La stabilirea perechilor antonimice este bine să nu se piardă din vedere sensul cuvintelor. curat. injust. conflicte familiare în loc de conflicte familiale (familiar = intim. drept # strâmb. Atenţie! * Criteriul după care o pereche de cuvinte e considerată pereche paronimică este cel al atracţiei (confuzie paronimică). Fiecare om are un nume şi un prenume. nevrednic nu sunt antonimele cuvintelor bun. evidenţiindu-şi în felul acesta gradul de incultură. PARONIMELE PARONIMELE sunt cuvinte cu formă aproape identică (uneori diferă un singur sunet) şi cu sensuri diferite. originar — de origine) . Mic dicţionar de antonime alb # negru bun # rău. a rămâne pe loc mic # mare a mobiliza # a imobiliza a pierde # a câştiga repede # încet. beznă a merge # a sta. ilegal efemer # etern. Ei i-am făcut un compliment. Pronumele este o parte de vorbire. veşnic. Vorbitorul foloseşte cuvântul uzual în locul celui mai puţin cunoscut. familial = legat de familie) localitatea originală în loc de localitatea originară (original = deosebit. greşit a cumpăra # a vinde drept # nedrept.• In cazul cuvintelor polisemantice. inechitabil. apropiat.

imigraţie (a se stabili într-o ţară străină).agilitate (sprinteneală.glaciar (eră glaciară). mai superior. conjunctură – conjectură. flagrant. despre terminaţiile unui organ sau ale unui ţesut). o demnitate). măgulire). destinat familiei) . a însera – a insera.petrolifer (bogat în petrol. momentan).apropriere (acţiunea de a însuşi un lucru străin) arbitral (hotărât de arbitru) . complement (parte de propoziţie) . apoziţie – opoziţie. monah – monarh. cunoscut). avansaţi în faţă. o funcţie.iminent (care nu poate fi oprit).fragrant. verbal) .(a) inerva (în biologie. apropiere (acţiunea de a se apropia) .(a) învesti (a acorda unei persoane un drept. original (neobişnuit. literal (cuvânt cu cuvânt. atlaz – atlas.originar (privitor la origine. temporal (care indică timpul) . solicitare – solicitudine. apropiat. miner – minier. a gera – a gira. maestru – maistru.carbonifer (ramură industrială care se ocupă cu extracţia şi prelucrarea cărbunelui). dependenţă (a fi dependent de ceva) . cămară).compliment (laudă. glacial – glaciar. textual) .ordinar (obişnuit. libret (arie muzicală) . A adapta – a adopta. consideraţie) . Există o serie de pleonasme admise.dependinţă (încăpere auxiliară: baie. solidar – solitar. ampoutaţie – imputaţie. deferenţă (respect.orar (program pe ore).arbitrar (după bunul plac). bucătărie. carbonier (care se referă la cărbune) . obârşie).familiar (intim. glacial (de gheaţă. revine din nou etc.literar (referitor la literatură). ani de zile. Omonime: . vers – viers. ordinal (care indică ordinea unor obiecte) . a învesti – a investi. (a) investi . oral (transmis prin viu grai. rece) . supleţe). (a) enerva (a înfuria.temporar (de scurtă durată. a indispune) . familial (privitor la familie. emigraţie (expatriere) .livret (legitimaţie militară). a colabora – a corobora.diferenţă (deosebire). Pleonasmul constituie o greşeală de limbă: moş bătrân. I. Pleonasm Pleonasmul reprezinta cu utilizarea alăturată a mai multor cuvinte sau construcţii cu acelaşi înţeles. reflecţie – reflexie.(a face o investiţie financiară) . navă pentru transportul petrolului) .Mic dicţionar de paronime abilitate (pricepere) . petrolier (referitor la petrol. a revela – a releva. zăcăminte). în primul rând pentru faptul că au in vedere expresivitatea formării şi accentuarea ideii: am văzut cu ochii mei. vulgar). propriu unei persoane) . eminent (remarcabil. companie – campanie. foarte vast. excepţional) .

Franc Gol Golf Gută Nouă Palat Liliac Marcă Mediu Milă Mină Pompă Pol Rasă Râs Rug Stat Sol Vază Vier Tors Toc Top Tură .

1p. Notă : Se acordă 1 p. Costea Evaluare sumativă – Vocabularul Clasa a VI-a 1. • 2 neologisme – 2p. • 2 cuvinte derivate cu sufix. Ilustraţi în exemple omonimia cuvintelor mai. 4. distins. Precizaţi minimum 4 categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental (cu exemple) – 1 p. • 2 cuvinte compuse.Definiţii: • Precizaţi care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului – 1p. Precizaţi minimum 4 categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental (cu exemple) – 1 p. • Definiţi radicalul (rădăcina) şi pleonasmul – 1p: 2. Daţi antonimele cuv. leu – 2p. • 2 cuvinte derivate cu sufix. M. M. corect – 1p. din oficiu Prof. abilitate. Daţi exemple de : • 2 cuvinte derivate cu prefix.1p. • 2 neologisme – 2p. abilitate. Ilustraţi în exemple omonimia cuvintelor mai. etern.Definiţii: • Precizaţi care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului – 1p. Ilustraţi în exemple omonimia cuvintelor mai. Dr. leu – 2p. • 2 cuvinte compuse.. Costea Evaluare sumativă – Vocabularul Clasa a VI-a 1. Daţi exemple de : • 2 cuvinte derivate cu prefix. distins. • 2 cuvinte derivate cu sufix. etern. distins. Daţi sinonimele cuv. • Definiţi radicalul (rădăcina) şi pleonasmul – 1p: 2. 3. etern. Dr. abilitate. 6. 6. Costea .Evaluare sumativă – Vocabularul Clasa a VI-a 1. 3. din oficiu Prof. 5. Notă : Se acordă 1 p din oficiu Prof.Definiţii: • Precizaţi care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului – 1p. Daţi sinonimele cuv. Notă : Se acordă 1 p. 3. • 2 neologisme – 2p. distins.1p. 5. Daţi antonimele cuv. Dr. Costea Evaluare sumativă – Vocabularul Clasa a VI-a 1.. 6. • 2 neologisme – 2p. • Definiţi radicalul (rădăcina) şi pleonasmul – 1p: 2. M. 4. • 2 cuvinte derivate cu sufix. 5. M. corect – 1p. Ilustraţi în exemple omonimia cuvintelor mai. leu – 2p. leu – 2p. 5. • Definiţi radicalul (rădăcina) şi pleonasmul – 1p: 2. 4. 3. Daţi antonimele cuv.. Daţi antonimele cuv. 4. Dr. Precizaţi minimum 4 categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental (cu exemple) – 1 p.1p. Daţi exemple de : • 2 cuvinte derivate cu prefix. corect – 1p. Notă : Se acordă 1 p din oficiu Prof. • 2 cuvinte compuse. Daţi exemple de : • 2 cuvinte derivate cu prefix. Daţi sinonimele cuv. • 2 cuvinte compuse. etern.. corect – 1p. abilitate. 6.Definiţii: • Precizaţi care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului – 1p. Precizaţi minimum 4 categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental (cu exemple) – 1 p. Daţi sinonimele cuv.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.