Vocabularul

Vocabularul limbii romane

:
A. COMPONENTELE VOCABULARULUI I. VOCABULARUL FUNDAMENTAL (FONDUL PRINCIPAL LEXICAL) cuprinde aproximativ 1.500 de cuvinte cunoscute şi utilizate de toţi vorbitorii de limbă română şi este format din: a) cuvinte foarte vechi (moştenite sau împrumutate din alte limbi); b) cuvinte folosite frecvent în vorbire; c) cuvinte cu mai multe sensuri (polisemantice); d) cuvinte care intră în componenţa unor locuţiuni sau expresii specifice limbii române. Cuvintele care compun vocabularul fundamental al limbii române denumesc: - părţi ale corpului omenesc: cap, ochi, gură, picior,braţ etc; - alimente: apă, lapte, pâine, brânză, carne etc; - obiecte de strictă necesitate şi acţiuni frecvente:casă, masă, a mânca, a merge, a face, a respira, a sta, a locui etc. - păsări şi animale (în special domestice): pui, găină,câine, pisică, porc, vacă, oaie, cal etc; - arbori şi fructe: castan, plop, stejar, măr, păr -pere,nuc - nucă, cais - caisă etc; - grade de rudenie: mamă, tată, fiu, fiică, bunic etc; - zilele săptămânii: luni, joi, duminică etc; - momente ale zilei, anotimpuri, luni: dimineaţa,iarna, iunie etc; - culori folosite des: alb, negru, roşu, verde etc; - conjuncţii, prepoziţii, numerale: dar, şi, peste, trei,mie etc. II. MASA VOCABULARULUI cuprinde restul cuvintelor (aproximativ 90% din totalul cuvintelor) şi este compusă din: - arhaisme; - regionalisme; - elemente de jargon şi de argou; - neologisme; - termeni tehnici şi ştiinţifici. 1. Arhaismele sunt cuvinte, expresii, fonetisme, forme gramaticale şi construcţii sintactice care au dispărut din limba comună şi sunt de mai multe feluri: • arhaisme lexicale - cuvinte vechi, ieşite din uz fie din cauză că obiectul sau profesia nu mai există, fie că au fost înlocuite de alte cuvinte: ienicer, caimacam, paharnic, logofăt, bejanie, opaiţ, colibă etc. • arhaisme fonetice - cuvinte cu forme vechi de pronunţare, ieşite din uzul actual: pre, a îmbla, mezul etc; • arhaisme gramaticale - forme gramaticale vechi şi structuri sintactice învechite: * morfologice: aripe, inime, iernei, palaturi etc.; * sintactice: Gazeta de Transilvania; 2. Regionalismele sunt cuvintele şi formele de limbă specifice vorbirii dintr-o anumită regiune: barabulă (cartof), curechi (varză), dadă (soră mai mare), sămădău (porcar), sabău (croitor), cucuruz (porumb);

O. 4. electron. 5.detaliu. incapabil. madam'. cu scopul de a nu fi înţeleşi: biştari (bani). dezaproba. Limbajul tehnic cuprinde cuvinte şi expresii specifice unui domeniu al tehnicii: bielă. folosite de vorbitorii unor grupuri sociale restrânse.deces. literă. Elementele de jargon au fost adesea satirizate de Alecsandri şi Caragiale pentru ilustrarea snobismului personajelor. Derivarea cu prefixe Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete adăugate înaintea rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou: străbun.K.3. necinstite. catgut. (a) bănui . fotosinteză. prefixele se pot clasifica: .celest. pizza etc. ştachetă. prăpastie . ceresc . derbi. Mijloacele de imbogatire a vocabularului sunt INTERNE EXTERNE. reaşeza Clasificare: • După vechimea lor. împăduri. • din limba engleză: star. moarte . Mijloacele interne de imbogatire a vocabularului sunt Derivarea Compunerea Schimbarea valorii gramaticale. 7. fabulă.. Elementele de jargon sunt cuvinte sau expresii din alte limbi. cheie franceză. polinom etc. recamier etc. week-end. poezie. B. tact etc. spaghete. penalii etc Împrumuturile neologice au prilejuit formarea unor dublete sinonimice: cutremur seism. • din limba germană: sortiment.(a) suspecta.abis etc 6. mititica (închisoare). biblic. DERIVAREA 1. look. naşpa (urat) etc. amănunt . • din limba franceză: monument. a ciordi (a fura). înnoda. bară de direcţie. întrebuinţate de anumite persoane cu intenţia de a impresiona şi a-şi evidenţia o pretinsă superioritate culturală: bonjour. pictură etc. mişto (frumos sau batjocură). Limbajul ştiinţific cuprinde cuvinte şi expresii folosite în diferite domenii ale ştiinţei: bisturiu. Neologismele sunt cuvinte împrumutate recent din alte limbi: • limba latină savantă: colocviu. pârnaie. Elementele de argou sunt cuvinte sau expresii. curcan (poliţist). • din limba italiană: capodoperă. adjectiv.

-uş (bebeluş). omo-. debloca. inter-.cu ajutorul cărora se formează antonimele cuvintelor de bază: des-. -ime (tinerime). bio. mulţi-. care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mari decât cele obişnuite: . dezorientat. etc. -ică (rămurică). deoarece sufixele pot da sensuri noi cuvintelor derivate: .oaie (căsoaie). de-. rescrie .înfrunzit . incomplet. ne-. descompune. "lipsit de" . tele-. Derivarea cu sufixe Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcină pentru a forma un cuvânt nou: bunic (bun+ic).diminutivale. im-. -cioară (mescioară). auto. poli. -uleţ (ursuleţ). răzgândi. Atenţie! • A nu se confunda prefixele cu elementele de compunere. numite şi prefixoide: aero-. frunziş (frunz+iş) Clasificarea sufixelor se poate face: a) din punct de vedere semantic (al sensului). a unui birou.care neagă sensul cuvântului: ne-. in-.prefixe cu sensul "fără".-prefixe vechi (moştenite sau împrumutate): în-.uţă (căsuţă) etc. -ioară (bolnăvioară). hemo-. -ăraie (fumăraie). dez-. . ante-. con-. ireal . macro-.prefixe care exprimă ideea de repetiţie: ras-. stră-. -el (băieţel). răz-. mono-.neînfrunzit. micro-. răz-. des-. pseudo. -et (brădet).prefixe negative . -prefixe neologice (noi): a-. . răstălmăci.ărie (rufărie). Dubla prefixare constă în adăugarea înaintea rădăcinii sau a cuvântului de bază a două prefixe: pădure . . frunză . băietoi) etc. . care a fost împrumutat cu acest prefix (anti-) din limba italiană şi s-a fixat în limba română în această formă: ex: Ei aşteptau în anticameră ca să fie primiţi pentru un interviu.an (băietan). hidro-. 2. -iş (tufiş). ultra-. di-. orto-.(a) înfrunzi . • Din punct de vedere al sensului.(referitor la cai). neimportant. hipo. se foloseşte cuvântul anticameră. anormal Atenţie! Pentru a denumi camera de aşteptare situată înaintea unei alte camere. a-. bi-. prefixele sunt: .(a) împăduri . etc. -oi (măturoi.pentru denumirea unei colectivităţi (ajută la formarea unor substantive colective): . re-. -işte . in. i-. -andru (copilandru).(a) reîmpăduri. geo-.augmentative. etc. care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mici decât cele obişnuite: -aş (copilaş).

2.iu (auriu).pentru denumirea unei noţiuni abstracte: . . -cios (mâncăcios)...agiu (camionagiu). -ist (fochist). -er (oier). -ământ (jurământ). . -iza (ironiza). -ărie (copilărie).anţă (cutezanţă). . -pentru indicarea modalităţii (sufixe adverbiale): -eşte (lumeşte)..al (săptămânal).ătate (singurătate). -inţă (folosinţă). . -os (lemnos) etc... -uriu (fumuriu). -ar (inelar). Sinteze de limba română.. p. -eală (ameţeală). . cit.pentru denumirea agentului (autor al acţiunii sau meseriaş): . despre. -ătură (învăţătură). -ar (fierar).. -bil (locuibil) . .ar (cenuşar). Derivarea parasintetică Derivatele parasintetice sunt cuvintele formate în acelaşi timp cu sufix şi cu prefix: împădurit = îm + pădur + it . -iş (pieptiş) etc.verbale: -ăi (behăi). contopire: cumsecade. -at (pistruiat). -ime (isteţime).substantivale: -ar (cronicar).ie (sclavie).. abreviere: ..prefix radical sufix Compunerea Este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului „prin care două sau mai multe cuvinte (de obicei în calitate de unităţi lexicale distincte) se unesc şi dau naştere unui cuvânt nou" (Theodor Hristea. -bil (locuibil). -tor (judecător) etc. .(porumbişte) etc. -âş (tărâş) etc. -iş (grăpiş). Radu Ionescu. -ăni (clănţăni). -eşte (româneşte). -ism (huliganism)...niţă (zaharniţă) etc. . 3. alăturare (parataxă): de la. -aş (nevoiaş). b) din punct de vedere morfologic. -eală (greşeală). ed.pentru denumirea însuşirii (sufixe adjectivale) . -aş (cosaş). deoarece unele sufixe sunt specifice anumitor părţi de vorbire: . Atenţie! Se pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt derivat (dubla sufixare): grădină + sufixul -ar = grădinar + sufixul -ie = grădinăr/e bute + sufixul -oi = butoi + sufixul -aş = butoiaş bute + sufixul -oi = butoi + sufixul aş = butoiaş 3. -ui (gălbui). -aş (mărginaş). Compunerea se realizează prin: 1. . -ătate (bunătate). -ură (arsură) etc.adjectivale: -al (anual).adverbiale: -âş (târâş). -iu (cenuşiu)...pentru denumirea instrumentului: . -ui (a bubui) etc.. -ător (tocător). -esc (prietenesc). 95). -cios (mâncăcios). . -eaţă (dulceaţă) etc. -os (lemnos) etc.

câteşpatru. argintului-viu. . . argint-viu. scurtcircuit.F. . nicicând. deseori. Aleodor-împărat. oricând. niciun. niciunde. Păunaşul-Codrilor. clarvăzător. nemaiauzind.substantive compuse dintr-un substantiv şi un substantiv cu formă de genitiv: floarea-soarelui (florii-soarelui). .nume de personaje istorice şi literare: Ali-Baba.adjective formate din cuvinte întregi existente şi independente în limbă: binecuvântat. douăzeci. LeheniGară. desigur.substantive de tipul: prim-ministru (prim-ministrului).cuvinte compuse din substantiv + prepoziţie untdelemn. .C. deînmulţit. bunăvoinţă. atotştiutor. fărădelege. . nemaiauzit. .iniţiale şi cuvinte: F.substantive compuse dintr-un substantiv precedat/urmat de un adjectiv: bunăcredinţă. nemaivăzănd.E. Se scriu cu cratimă: -substantive compuse din două substantive cu formă de nominativ-acuzativ. Atenţie! În cazul altor compuse se modifică al doilea termen: nord-vest (nord-vestul).conjuncţii compuse: aşadar. Zăna-Zorilor. Atenţie! La asemenea tip de compuse. reaua-voinţa. .verbe compuse cu adverbul bine şi verbe în componenţa cărora intră elemente de compunere care nu există şi independent în limbă: a binecuvânta. dintâi. . despre. ROMPRES MODAROM TAROM Atenţie la scrierea cuvintelor compuse! • Se scriu într-un cuvânt: . întrucât. Corvinul ASIROM. cu mai: nemaivăzut. .iniţiale: C. . degrabă. . rea-voinţă. vasăzică. niciunii.unele interjecţii: iacătă.cuvinte compuse dintr-un substantiv precedat de un adjectiv propriu-zis sau de un numeral: bunăstare.R.numerale compuse: unsprezece..prepoziţii compuse: dinspre. precum. . dinăuntru. . nicio. deplin.redactor-şef (redactorului-şef). a binevoi.nume geografice ori teritorial-administrative: Bistriţa-Năsăud. -adverbe de tipul: deasupra. lungmetraj. . binefăcător. . dreptunghi. . tustrei. se modifică primul termen: buna-credinţă.C.Maria.anumite nume de familie sau nume de persoane compuse: Ana.. IonescuTismana etc.pronumele si adjectivele pronominale negative niciunul. . niciunele. niciuna.verbe la modurile participiu şi gerunziu forma negativă. Caraş-Severin. Baba-Cloanţa. primul termen schimbându-şi forma: câine-lup (câini-lup).cuvinte compuse din prepoziţie + substantiv sau verb la supin: demâncare.C.

drepu credincios. nord-american. Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea este mijlocul intern de imbogatire a vocabularului prin care se formeaza cuvinte noi prin trecerea de la o parte de vorbire la alta. Substantive(care denumesc elemente legate de timp) PREPOZI|II din Adverbe=>Deasupra crengii s-a asezat o pasare.turca. Pronume=>Acesti brazi sunt mici. ADJECTIVE din Verbe la participiu=>Privem lumina filtrata prin ramuri Verbe la gerunziu=>{mi placeau pletele fluturande ale ei. altele sunt imprumutate din diverse limbi iar altele sunt formate in interiorul limbii. Verbe la participiu=>A terminat de recoltat multumita lui Mijloacele externe de imbogatire a limbii romane sunt imprumuturile (cele mai noi sunt Neologismele). liber-cugetător.italiana.. . literar-tnuzi cal. instructiv-educativ. nounăscut. aşa-zis.adjective de genul: albastru-azuriu. ADVERBE din Adjective=>Vorbeste frumos despre natura. Imprumuturile pot fi facute pe cale directa cale indirecta. In limba romana. Prin conversiune se pot obtine: SUBSTANTIVE din adjective=>Am intrat in adancul intunecat al padurii. Substantive=>Picta frumos gratie talentului. unele cuvinte sunt mostenite din limba latina. propriu-zis. Verbe la gerunziu=>Suferindul privea trist sprefrunze Adverbe=>{ntelegea suferinta aproapelui sau. Verbe le participiu=>Ratacitii in padure se sperie. Adverbe=>Mi-am luat haina gata. austroungar. Pronume=>Nu-mi pierd vremea cu niste nimicuri Interjectii=>N-a ascultat oful meu.germana). Verbe la supin=>Mersul prin padure imi place.maghiara) noi(din:franceza. Verbe la participiu=>Canta inganat. sud-american. Imprumuturile pot fi vechi(din:slava.engleza.greaca.

radical muncă(cuv.cuvânt de bază grădinar .muncitor ( radical) * Radicalul poate conţine alternanţe fonetice: floare .FAMILIA LEXICALA Familia lexicală reprezintă totalitatea cuvintelor înrudite ca sens. cuvintele derivate.străbunic cuv. -ar + suf. FAMILIA DE CUVINTE .C.-easă grădinăresc .pădurar . de bază. cuvintele realizate prin compunere şi prin schimbarea valorii gramaticale. b) Radicalul este elementul comun care se întâlneşte la cuvintele ce formează o familie lexicală.florar c) Cuvintele derivate sunt cuvinte formate cu ajutorul prefixelor sau/şi al sufixelor lexicale: grădină .grădin + suf. -esc grădinărit .grădin + suf. -ar + suf.grădin + suf.grădin + suf. -ar grădinăreasa .radical .grădin + suf. a) Cuvântul de bază este cuvântul de la care se porneşte în alcătuirea unei familii lexicale.(a) reîmpăduri . de bază) . -iţă pădure . Notă: *Radicalul poate fi identic sau nu cu termenul de bază: bun bunic . Ea este formată din cuvântul de bază.păduros .(a) împăduri . -it grădiniţă . formate de la acelaşi cuvânt de bază şi având acelaşi radical.-ar + suf.pădurice .

petrecere: De ziua lui a dat o masă mare. deoarece.totalitatea sunetelor sau literelor din care este alcătuit.o formă .D. După numărul de sensuri. mâncare: Am luat masa în oraş.cuvinte cu două sau mai multe sensuri (proprii!): a ieşi: a răsări: A ieşit un ghiocel. . a se imprima: Am scris apăsat şi mi-a ieşit şi pe partea cealaltă. masă obiect de mobilă: Mi-am cumpărat o masă ovală.cuvinte care au un singur înţeles: natriu. CUVÂNTUL . a părăsi: El a ieşit din casă. Sensul unui cuvânt este dat de context. SENSUL CUVINTELOR ÎN CONTEXT Unitatea de bază a vocabularului este cuvântul care are: . considerat izolat. CLASIFICAREA CUVINTELOR I. ospăţ. cuvintele sunt: • monosemantice . antibiotic.unul sau mai multe sensuri. dar într-un context anumit acesta are o singură semnificaţie. apleca: Măria a ieşit în oraş. infarct. neuron. • polisemantice . a scăpa: Mi-a ieşit un pantof din picior. a se desfăşura: Spectacolul a ieşit bine. cuvântul poate avea mai multe sensuri. a realiza: Irinei i-a ieşit o compunere frumoasă. .

figurat 1. folosit pentru a forma o imagine artistică: "Pe-un picior de plai. propriu: a) de bază b) secundar 2. După legătura dintre sensul lor şi noţiunile pe care le denumesc. îmbăiere. spălare: Copiii fac baie în lac. cada: Apa din baie e fierbinte. Pe-o gură de rai" . 2. Sensul figurat este sensul neobişnuit al unui cuvânt. El a căzut într-o gură de canal. baie camera de baie: Ea a făcut curăţenie în baie. (cavitate bucală) b) Sensul propriu secundar rezultă dintr-o asemănare şi depinde strict de context: Maşina s-a lovit de piciorul podului. II. conducător: Tudor Vladimirescu a fost capul revoluţiei din 1821. minte. extremitate: Cerşeşte la capul podului. inteligenţă: Cine n-are cap. vai de picioare. Sensul propriu: a) Sensul propriu de bază este înţelesul obişnuit al unui cuvânt: El şi-a rupt un picior.cap: parte a corpului: Şi-a pus o căciulă pe cap. cuvintele pot avea: sens: 1. (parte a corpului omenesc) Irina a băgat o bomboană în gură.

ştiinţă. repede=iute.) meşteşug. pronume: el—dânsul. vorbă etc. Există mai multe tipuri de sinonime: a) Sinonimele totale .autentic Sursa principală a sinonimiei o constituie împrumuturile şi de aceea multe sinonime sunt neologice: limpede/clar.sunt puţine la număr şi se stabilesc între cuvinte vechi. adverbe: mereu-totdeauna. În cazul acestor sinonime nu se realizează o identitate a termenilor seriei sinonimice şi se optează pentru unul dintre ele. a o lua la sănătoasa = a fugi. cinstit/onest. SINONIMELE SINONIMELE sunt cuvintele cu formă diferită şi înţeles identic sau foarte asemănător. porumb=cucuruz. adjective: prietenesc=amical. (înv. dexteritate. uşurinţă. păpuşoi etc. ingeniozitate. (pop. între cuvinte vechi şi cuvinte mai noi: bun=preţios. dibăcie.) apucătură. dalac=antrax. adânc/abis. a-şi lua nasul la purtare = a se obrăznici. (a) îngădui/(a) permite. valoros.veritabil .) maravet. verbe: a reuşi-a izbuti.E. varză=curechi. moarte/deces. cuvântare. practică. timp=vreme. formându-se astfel o serie sinonimică: adevărat . a se da de-a rostogolul. Mic dicţionar de sinonime abilitate (subst. talent. (a) cere/(a) solicit a etc. îndemânare. iscusinţă. Notă: * Sinonimul şi cuvântul înlocuit trebuie să fie aceeaşi parte de vorbire: substantive: noroc=şansă. .sunt cele mai frecvente şi se realizează. amănunt/detaliu.destoinicie. gustos. blând. în funcţie de particularităţile contextului.real . Un cuvânt poate avea mai multe sinonime. de obicei.) . b) Sinonimele parţiale . pricepere. a se da de-a dura = a se rostogoli. Se poate stabili o relaţie de sinonimie şi între o expresie şi un cuvânt sau între două expresii: a băga de seamă = a observa. — pom: Mărul e un pom. cuvânt= discurs. regionale şi cuvinte literare sau între denumirile populare şi termenii tehnico-ştiinţifici: inimă=cord. (reg.meşterie. numerale: întâiul—primul. a i se urca la cap. isteţime. cupru=alamă. prepoziţie: către=spre Un cuvânt cu mai multe sensuri are sinonime pentru fiecare sens: arbore — copac: Bradul e un copac.

inexactitate.limbă. desăvârşit. ipocrizie.cult.) a pripăşi. a se remarca. (fam. desăvârşire (subst. potrivit. contraindicat. a suprima. integral. născocire. (pop.) . cultivat. fiţă. (livr. neînfricare. primejdios.decent.îndreptăţire. a stăpâni. reverenţios. scăzut. cutezanţă. trecător. (sport) dispută. a primi. limbaj (subst. agresiv. naz. harnic (adj.temporar. a desfiinţa.adânc.) scăiâmbăială. zbenguială..) rezistent. (pop. a conduce. neobosit. manierat. întrecere. motivare. eminent. motivaţie (subst.) pernicios. obscur. instruit. grai. . silitor. curaj.) .ales.) . brutal.) năbădaie. aristocrat. erudit. vremelnic. a dirigui. (pop. a invalida.) . select. toană. exprimare. vătămător.). minciună. • (adj. a rezilia. bătăios. a infirma. ştiutor.) a impresiona. negativ.) pricopsit. politicos. perfidie. vitejie. perfect profund.) . bravură (subst. muncitor. meci. superior. capriciu (subst. fandoseală.) .) . adv.) voinicie. a înduioşa.chef.activ. violent. a domni.) -joacă. rar. neadevăr. joc (subst. zburdălnicie. tare. argument. stricător.) . (a) anula (vb.) . raţiune.) a cuvânta.) perfecţionare.) . învăţat. (livr. vorbire.) .a abroga. a relata. efemer (adj. neostenit. fason. tenace. (arh. elaborare. moft.comun. a desfiinţa. sârguincios. (reg. a mişca. a tulbura.bărbăţie. perfecţiune. temeritate. stilat.a cârmui.concepere. deplin. scornire.) . suprem.) . nociv (adj. complet.) a oblădui. a spune. respectuos.) noimă. falsitate (subst. (a) guverna (vb. a sensibiliza. plenitudine. partidă. plăsmuire. maimuţăreală. fantezie. elegant. a se evidenţia. inventare.absolut (adj. nestăpânit.a adăposti.) laborios. creare. duplicitate. a mărturisi. păgubitor. vrednic.) . îndrăzneală. imaginare (subst. distins (adj. zelos. prefăcătorie. citit (adj. justificare. stil. redus. făţărnicie. rejudiciabil. remarcabil.a declara. sclifoseală. mijlociu. ilustru. (pop. deosebit. a revoca. (a) afirma (vb. modest. schimbător. (pop. zbânţuială.) a ocârmui. poftă. a zice. cuviincios (adj. eroism. periculos. viclenie. mediocru (adj.) . a sălăşlui.) . (a) găzdui (vb.dăunător.) . total. (pop. (pop. pieritor. temei. neînfricare. educat.) şic. politicos. solid. (a) emoţiona (vb.

regulă. înduioşător. sfruntare.) . a ţinti. mişcător. neruşinare. succes (subst. satisfacţie (subst. nestricat.numeral. a judeca. a dori. reuşită. ozonat (adj.a chibzui. F. proaspăt. a reflecta. revoltă (subst. Am dat cu lac pe unghii.a aspira. a râvni. fiind alcătuite din aceleaşi sunete şi la care nu diferă nici accentul se numesc omofone: mii — mii de roiuri de albine .) . (arh.) . revoluţie. putere. tevatură.) . sfiicios.) . copii/copii.) .) . • Omonimele care se scriu la fel se numesc omografe.izbândă. mângâiere.bucurie. necuviinţă. emoţionant. bun. (a) tinde (vb. memoriu (arh.cerere. forţă.) . tulburător. a visa. precept (subst. Eu am o rochie nouă. energie. — mi-i drag de el -pronume + verb . mulţumire.duios. sfios (adj. îrinâ poartă pantofi cu toc. impetuozitate. petiţie (subst. Ei au plantat lângă poartă un brad.obrăznicie (subst. vigoare (subst. vitalitate. răscolitor. nevătămator. tupeu. timid.ruşinos. principiu. vibrant.) . impresionant. salubru. El a luat nota nouă la istorie.) . dar cu înţeles total diferit: Barca pluteşte pe lac.) .insolenţă. OMONIMELE OMONIMELE sunt cuvinte cu formă identică şi acelaşi corp fonetic.răscoală. a pretinde.oxigenat. la unele fiind diferit accentul: acele/acele. nealterat. purificat. vlagă.învăţătură. răzmeriţă. • Omonimele care se pronunţă la fel. desfătare. curat. aroganţă. neobrăzare.) simţitor. povaţă. a medita. trufie. ispravă. plăcere. robusteţe. rebeliune. tărie.) . impertinenţă.dinamism. a jindui. a năzui.) jalbă. patetic (adj. (a) raţiona (vb. normă. a gândi. a cugeta. victorie.

Mai am doar doi lei în buzunar. Atenţie! * A nu se confunda cuvintele polisemantice cu omonimele care au şi ele aceeaşi formă . dar care sunt părţi de vorbire diferite: Noi: — adjectiv: Am caiete noi. —cred c-ar vrea o prăjitură .lexicale.totale . a) Omonimele lexicale pot fi: .omonimele care au forme flexionare identice: leu / leu---------lei / lei Mai am doar un leu în buzunar. . — pronume: Noi plecăm imediat. Nouă: — adjectiv: Am o rochie nouă. Am văzut mulţi lei la Zoo.conjuncţie + verb. De la circ a scăpat un leu.morfologice. Omonimele sunt de mai multe feluri: . . .lexico-gramaticale.parţiale .verb. — verb: El poartă o vestă verde.car: —car ghiozdanul în spate . Poartă: — substantiv: Am o poartă mare. — numeral: Am obţinut nota nouă la istorie.omonimele nu au forme flexionare identice: Masa: mese (de bucătărie) mase (de oameni) Bandă: bande (de răufăcători) benzi (magnetice) b) Omonimele lexico-gramaticale sunt cuvinte cu formă identică.

adjective: bun # rău. bancă . * Unele cuvinte sunt polisemantice în anumite contexte şi omonime în altele.din parc. cinstit # necinstit. bun # rău.omonimele nu au legătură de sens între ele: bancă . fiind derivate din sensul primar: masă . negative sau privative): confirma # infirma. dar este omonim cu sensul de mulţime: în faţa catedralei era o masă de oameni. Deosebirea se face avându-se în vedere următoarele: . masă .mâncare. împacheta # despacheta. lipit # dezlipit etc. adverbe: Atenţie! sus # jos. închide # deschide. cuvântul masă. este polisemantic.obiect de mobilier. În situaţiile de mai sus. verbe: a da # a lua. • Antonimia se realizează şi între un cuvânt şi o locuţiune: a opri # a da drumul Notă: Perechea de antonime trebuie să fie compusă din părţi de vorbire de acelaşi fel: substantive: bucurie # tristeţe. sus # jos etc.unde se depun banii. ospăţ. înalt # scund. De exemplu. • Antonimia se poate realiza şi cu ajutorul prefixelor (prefixe antonimice. egal # inegal. -cuvintele polisemantice au sensuri apropiate. . G. ANTONIMELE ANTONIMELE sunt cuvinte cu formă diferită şi cu înţeles opus: mare # mic.şi înţelesuri diferite.

conflicte familiare în loc de conflicte familiale (familiar = intim. eronat. PARONIMELE PARONIMELE sunt cuvinte cu formă aproape identică (uneori diferă un singur sunet) şi cu sensuri diferite. alene sus # jos tinereţe # bătrâneţe vinovat # nevinovat H. Mic dicţionar de antonime alb # negru bun # rău. apropiat. Ei i-am făcut un compliment. ilegal efemer # etern. De pilda. greşit a cumpăra # a vinde drept # nedrept. aparte. malefic corect # incorect. nevrednic nu sunt antonimele cuvintelor bun. Complementul este de mai multe feluri. vrednic. familial = legat de familie) localitatea originală în loc de localitatea originară (original = deosebit. antonimia se stabileşte pentru fiecare sens mai important al cuvântului respectiv: drept # nedrept. injust. Atenţie! * Criteriul după care o pereche de cuvinte e considerată pereche paronimică este cel al atracţiei (confuzie paronimică).• In cazul cuvintelor polisemantice. originar — de origine) . inechitabil. drept # stâng • La stabilirea perechilor antonimice este bine să nu se piardă din vedere sensul cuvintelor. evidenţiindu-şi în felul acesta gradul de incultură. cuvinte ca nebun. veşnic. Pronumele este o parte de vorbire. nepieritor frig # cald înnoda # a deznoda lumină # întuneric. Fiecare om are un nume şi un prenume. a rămâne pe loc mic # mare a mobiliza # a imobiliza a pierde # a câştiga repede # încet. beznă a merge # a sta. curat. Vorbitorul foloseşte cuvântul uzual în locul celui mai puţin cunoscut. necurat. drept # strâmb.

vers – viers. atlaz – atlas. a gera – a gira. monah – monarh.Mic dicţionar de paronime abilitate (pricepere) . maestru – maistru. Există o serie de pleonasme admise. a colabora – a corobora. consideraţie) . cunoscut). libret (arie muzicală) . a indispune) .orar (program pe ore).arbitrar (după bunul plac).dependinţă (încăpere auxiliară: baie. (a) investi .livret (legitimaţie militară). vulgar). petrolier (referitor la petrol. în primul rând pentru faptul că au in vedere expresivitatea formării şi accentuarea ideii: am văzut cu ochii mei. emigraţie (expatriere) . a însera – a insera. mai superior. original (neobişnuit. Omonime: . a învesti – a investi. zăcăminte). revine din nou etc. Pleonasm Pleonasmul reprezinta cu utilizarea alăturată a mai multor cuvinte sau construcţii cu acelaşi înţeles.familiar (intim. glacial – glaciar. destinat familiei) . deferenţă (respect.temporar (de scurtă durată. conjunctură – conjectură. bucătărie. rece) .fragrant. carbonier (care se referă la cărbune) . cămară). ani de zile. foarte vast. o demnitate).(a) inerva (în biologie. navă pentru transportul petrolului) . solicitare – solicitudine. Pleonasmul constituie o greşeală de limbă: moş bătrân.iminent (care nu poate fi oprit). flagrant.agilitate (sprinteneală. complement (parte de propoziţie) . apropiat. solidar – solitar. companie – campanie. propriu unei persoane) . textual) . avansaţi în faţă.apropriere (acţiunea de a însuşi un lucru străin) arbitral (hotărât de arbitru) . glacial (de gheaţă. obârşie). supleţe). o funcţie. oral (transmis prin viu grai.ordinar (obişnuit.diferenţă (deosebire). apropiere (acţiunea de a se apropia) . a revela – a releva.petrolifer (bogat în petrol.originar (privitor la origine. temporal (care indică timpul) . reflecţie – reflexie. dependenţă (a fi dependent de ceva) .(a) învesti (a acorda unei persoane un drept. literal (cuvânt cu cuvânt.glaciar (eră glaciară). A adapta – a adopta.imigraţie (a se stabili într-o ţară străină). verbal) . despre terminaţiile unui organ sau ale unui ţesut). ordinal (care indică ordinea unor obiecte) . eminent (remarcabil. ampoutaţie – imputaţie. (a) enerva (a înfuria. excepţional) .carbonifer (ramură industrială care se ocupă cu extracţia şi prelucrarea cărbunelui). măgulire). momentan).(a face o investiţie financiară) . I. familial (privitor la familie. miner – minier.literar (referitor la literatură). apoziţie – opoziţie.compliment (laudă.

Franc Gol Golf Gută Nouă Palat Liliac Marcă Mediu Milă Mină Pompă Pol Rasă Râs Rug Stat Sol Vază Vier Tors Toc Top Tură .

corect – 1p. Notă : Se acordă 1 p. • Definiţi radicalul (rădăcina) şi pleonasmul – 1p: 2. Costea Evaluare sumativă – Vocabularul Clasa a VI-a 1. din oficiu Prof. 4. 5.. 4.Definiţii: • Precizaţi care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului – 1p. etern. Dr. • 2 cuvinte compuse. 6.. Ilustraţi în exemple omonimia cuvintelor mai. • 2 cuvinte compuse. • Definiţi radicalul (rădăcina) şi pleonasmul – 1p: 2. Daţi antonimele cuv. M. Daţi exemple de : • 2 cuvinte derivate cu prefix.1p.Evaluare sumativă – Vocabularul Clasa a VI-a 1. leu – 2p. leu – 2p. abilitate. Daţi sinonimele cuv. Dr. Dr. abilitate. Daţi exemple de : • 2 cuvinte derivate cu prefix.1p. 3. distins. 5. Daţi exemple de : • 2 cuvinte derivate cu prefix. Precizaţi minimum 4 categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental (cu exemple) – 1 p. Daţi exemple de : • 2 cuvinte derivate cu prefix. 3.. Costea . distins. Notă : Se acordă 1 p. M.. • 2 cuvinte derivate cu sufix. • 2 neologisme – 2p. • Definiţi radicalul (rădăcina) şi pleonasmul – 1p: 2. M. 5. • 2 neologisme – 2p. etern. 6. 3.1p. • 2 cuvinte compuse. Ilustraţi în exemple omonimia cuvintelor mai. Precizaţi minimum 4 categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental (cu exemple) – 1 p. distins. corect – 1p. • 2 cuvinte compuse. leu – 2p. Daţi sinonimele cuv. 3. abilitate. • 2 cuvinte derivate cu sufix. Notă : Se acordă 1 p din oficiu Prof. etern. • 2 cuvinte derivate cu sufix. Daţi antonimele cuv. Ilustraţi în exemple omonimia cuvintelor mai. 6. Notă : Se acordă 1 p din oficiu Prof. Daţi sinonimele cuv.1p. Costea Evaluare sumativă – Vocabularul Clasa a VI-a 1. • 2 neologisme – 2p. Ilustraţi în exemple omonimia cuvintelor mai. 6. M.Definiţii: • Precizaţi care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului – 1p. din oficiu Prof. corect – 1p. Costea Evaluare sumativă – Vocabularul Clasa a VI-a 1. Daţi sinonimele cuv. • 2 cuvinte derivate cu sufix. abilitate. Daţi antonimele cuv. leu – 2p. 4. • 2 neologisme – 2p. corect – 1p. 5.Definiţii: • Precizaţi care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului – 1p. Precizaţi minimum 4 categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental (cu exemple) – 1 p. Dr.Definiţii: • Precizaţi care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului – 1p. • Definiţi radicalul (rădăcina) şi pleonasmul – 1p: 2. 4. distins. Precizaţi minimum 4 categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental (cu exemple) – 1 p. Daţi antonimele cuv. etern.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful