Vocabularul limbii romane

:
A. COMPONENTELE VOCABULARULUI I. VOCABULARUL FUNDAMENTAL (FONDUL PRINCIPAL LEXICAL) cuprinde aproximativ 1.500 de cuvinte cunoscute şi utilizate de toţi vorbitorii de limbă română şi este format din: a) cuvinte foarte vechi (moştenite sau împrumutate din alte limbi); b) cuvinte folosite frecvent în vorbire; c) cuvinte cu mai multe sensuri (polisemantice); d) cuvinte care intră în componenţa unor locuţiuni sau expresii specifice limbii române. Cuvintele care compun vocabularul fundamental al limbii române denumesc: - părţi ale corpului omenesc: cap, ochi, gură, picior,braţ etc; - alimente: apă, lapte, pâine, brânză, carne etc; - obiecte de strictă necesitate şi acţiuni frecvente:casă, masă, a mânca, a merge, a face, a respira, a sta, a locui etc. - păsări şi animale (în special domestice): pui, găină,câine, pisică, porc, vacă, oaie, cal etc; - arbori şi fructe: castan, plop, stejar, măr, păr -pere,nuc - nucă, cais - caisă etc; - grade de rudenie: mamă, tată, fiu, fiică, bunic etc; - zilele săptămânii: luni, joi, duminică etc; - momente ale zilei, anotimpuri, luni: dimineaţa,iarna, iunie etc; - culori folosite des: alb, negru, roşu, verde etc; - conjuncţii, prepoziţii, numerale: dar, şi, peste, trei,mie etc. II. MASA VOCABULARULUI cuprinde restul cuvintelor (aproximativ 90% din totalul cuvintelor) şi este compusă din: - arhaisme; - regionalisme; - elemente de jargon şi de argou; - neologisme; - termeni tehnici şi ştiinţifici. 1. Arhaismele sunt cuvinte, expresii, fonetisme, forme gramaticale şi construcţii sintactice care au dispărut din limba comună şi sunt de mai multe feluri: • arhaisme lexicale - cuvinte vechi, ieşite din uz fie din cauză că obiectul sau profesia nu mai există, fie că au fost înlocuite de alte cuvinte: ienicer, caimacam, paharnic, logofăt, bejanie, opaiţ, colibă etc. • arhaisme fonetice - cuvinte cu forme vechi de pronunţare, ieşite din uzul actual: pre, a îmbla, mezul etc; • arhaisme gramaticale - forme gramaticale vechi şi structuri sintactice învechite: * morfologice: aripe, inime, iernei, palaturi etc.; * sintactice: Gazeta de Transilvania; 2. Regionalismele sunt cuvintele şi formele de limbă specifice vorbirii dintr-o anumită regiune: barabulă (cartof), curechi (varză), dadă (soră mai mare), sămădău (porcar), sabău (croitor), cucuruz (porumb);

biblic. Derivarea cu prefixe Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete adăugate înaintea rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou: străbun. poezie. Elementele de jargon au fost adesea satirizate de Alecsandri şi Caragiale pentru ilustrarea snobismului personajelor. adjectiv. electron. a ciordi (a fura).(a) suspecta. literă. tact etc. week-end. cheie franceză. bară de direcţie. amănunt . necinstite. 5. împăduri. catgut. fabulă.detaliu. spaghete.abis etc 6. Elementele de jargon sunt cuvinte sau expresii din alte limbi. pizza etc. penalii etc Împrumuturile neologice au prilejuit formarea unor dublete sinonimice: cutremur seism. 4. întrebuinţate de anumite persoane cu intenţia de a impresiona şi a-şi evidenţia o pretinsă superioritate culturală: bonjour.K. madam'. • din limba engleză: star. B. Limbajul ştiinţific cuprinde cuvinte şi expresii folosite în diferite domenii ale ştiinţei: bisturiu. Mijloacele interne de imbogatire a vocabularului sunt Derivarea Compunerea Schimbarea valorii gramaticale. recamier etc. pârnaie. • din limba italiană: capodoperă. DERIVAREA 1. ceresc . ştachetă. moarte . Elementele de argou sunt cuvinte sau expresii. prăpastie .deces. look. polinom etc. naşpa (urat) etc.celest. prefixele se pot clasifica: . incapabil. pictură etc. curcan (poliţist). (a) bănui . dezaproba. 7.3. reaşeza Clasificare: • După vechimea lor. mititica (închisoare). Mijloacele de imbogatire a vocabularului sunt INTERNE EXTERNE. derbi. • din limba germană: sortiment. mişto (frumos sau batjocură). O. Neologismele sunt cuvinte împrumutate recent din alte limbi: • limba latină savantă: colocviu. Limbajul tehnic cuprinde cuvinte şi expresii specifice unui domeniu al tehnicii: bielă. folosite de vorbitorii unor grupuri sociale restrânse. înnoda. fotosinteză.. • din limba franceză: monument. cu scopul de a nu fi înţeleşi: biştari (bani).

Dubla prefixare constă în adăugarea înaintea rădăcinii sau a cuvântului de bază a două prefixe: pădure . . omo-.uţă (căsuţă) etc. răz-. etc. dez-. -oi (măturoi. răz-. -prefixe neologice (noi): a-. ultra-.care neagă sensul cuvântului: ne-. "lipsit de" .neînfrunzit.prefixe care exprimă ideea de repetiţie: ras-. care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mici decât cele obişnuite: -aş (copilaş). numite şi prefixoide: aero-. -işte . mulţi-. poli. deoarece sufixele pot da sensuri noi cuvintelor derivate: . im-. -andru (copilandru). ante-. • Din punct de vedere al sensului. inter-. incomplet. rescrie . -iş (tufiş).cu ajutorul cărora se formează antonimele cuvintelor de bază: des-. frunziş (frunz+iş) Clasificarea sufixelor se poate face: a) din punct de vedere semantic (al sensului). micro-. etc. anormal Atenţie! Pentru a denumi camera de aşteptare situată înaintea unei alte camere. -et (brădet). răzgândi. in. Atenţie! • A nu se confunda prefixele cu elementele de compunere. frunză . se foloseşte cuvântul anticameră. hidro-. -cioară (mescioară). macro-. prefixele sunt: . orto-. mono-.(a) reîmpăduri. -ime (tinerime). care a fost împrumutat cu acest prefix (anti-) din limba italiană şi s-a fixat în limba română în această formă: ex: Ei aşteptau în anticameră ca să fie primiţi pentru un interviu.prefixe cu sensul "fără". neimportant.augmentative. bi-.ărie (rufărie). re-. care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mari decât cele obişnuite: .(referitor la cai). pseudo. răstălmăci. hipo.înfrunzit .an (băietan). des-. 2.prefixe negative . in-. i-.diminutivale. . . stră-. ireal . debloca. -ică (rămurică).(a) împăduri . de-.-prefixe vechi (moştenite sau împrumutate): în-.oaie (căsoaie). tele-. di-. bio. băietoi) etc. Derivarea cu sufixe Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcină pentru a forma un cuvânt nou: bunic (bun+ic). ne-. -el (băieţel). -ăraie (fumăraie). a-. hemo-. etc. dezorientat. -uleţ (ursuleţ). . geo-.(a) înfrunzi . -ioară (bolnăvioară).pentru denumirea unei colectivităţi (ajută la formarea unor substantive colective): . con-. -uş (bebeluş). a unui birou. descompune. auto.

. -ătură (învăţătură). -bil (locuibil).pentru denumirea unei noţiuni abstracte: . -ărie (copilărie). Derivarea parasintetică Derivatele parasintetice sunt cuvintele formate în acelaşi timp cu sufix şi cu prefix: împădurit = îm + pădur + it . -pentru indicarea modalităţii (sufixe adverbiale): -eşte (lumeşte).pentru denumirea instrumentului: . -aş (mărginaş). -ime (isteţime)..ar (cenuşar). -uriu (fumuriu)...verbale: -ăi (behăi)... p. -aş (nevoiaş). -ăni (clănţăni)...substantivale: -ar (cronicar). -iş (pieptiş) etc. -eaţă (dulceaţă) etc. Compunerea se realizează prin: 1. alăturare (parataxă): de la. Radu Ionescu. . -ar (fierar). abreviere: .iu (auriu).pentru denumirea agentului (autor al acţiunii sau meseriaş): .(porumbişte) etc.niţă (zaharniţă) etc. -cios (mâncăcios).. 3. -ătate (bunătate). -ism (huliganism). b) din punct de vedere morfologic. . -eală (ameţeală).. -tor (judecător) etc. .adverbiale: -âş (târâş). -inţă (folosinţă). .. .ătate (singurătate). -ământ (jurământ). . -os (lemnos) etc. -iş (grăpiş)... . Sinteze de limba română. Atenţie! Se pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt derivat (dubla sufixare): grădină + sufixul -ar = grădinar + sufixul -ie = grădinăr/e bute + sufixul -oi = butoi + sufixul -aş = butoiaş bute + sufixul -oi = butoi + sufixul aş = butoiaş 3. 2. -er (oier). . contopire: cumsecade. -at (pistruiat). -iu (cenuşiu). -iza (ironiza). -cios (mâncăcios).al (săptămânal).adjectivale: -al (anual). -esc (prietenesc). -eşte (româneşte).agiu (camionagiu). -ui (a bubui) etc..prefix radical sufix Compunerea Este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului „prin care două sau mai multe cuvinte (de obicei în calitate de unităţi lexicale distincte) se unesc şi dau naştere unui cuvânt nou" (Theodor Hristea. despre. . -âş (tărâş) etc. -ist (fochist).ie (sclavie). -ar (inelar). -ui (gălbui). -ură (arsură) etc. 95). ed.pentru denumirea însuşirii (sufixe adjectivale) .anţă (cutezanţă). -bil (locuibil) . deoarece unele sufixe sunt specifice anumitor părţi de vorbire: . -ător (tocător). . -os (lemnos) etc. -aş (cosaş). -eală (greşeală). cit.

Păunaşul-Codrilor. Atenţie! În cazul altor compuse se modifică al doilea termen: nord-vest (nord-vestul). . argint-viu. . dreptunghi. scurtcircuit. rea-voinţă. . niciuna.iniţiale şi cuvinte: F.E. Caraş-Severin. . binefăcător. atotştiutor.substantive compuse dintr-un substantiv şi un substantiv cu formă de genitiv: floarea-soarelui (florii-soarelui). . Zăna-Zorilor. lungmetraj.C. niciunele. tustrei.C. .nume de personaje istorice şi literare: Ali-Baba. nemaiauzind.conjuncţii compuse: aşadar. a binevoi. niciunii. deseori. deînmulţit. .nume geografice ori teritorial-administrative: Bistriţa-Năsăud. niciunde. se modifică primul termen: buna-credinţă. . . argintului-viu.substantive de tipul: prim-ministru (prim-ministrului). câteşpatru.cuvinte compuse din prepoziţie + substantiv sau verb la supin: demâncare. bunăvoinţă. cu mai: nemaivăzut. despre. dinăuntru.anumite nume de familie sau nume de persoane compuse: Ana. -adverbe de tipul: deasupra.unele interjecţii: iacătă. degrabă. nicio.C. Corvinul ASIROM. niciun. Aleodor-împărat. ROMPRES MODAROM TAROM Atenţie la scrierea cuvintelor compuse! • Se scriu într-un cuvânt: .iniţiale: C. precum. .cuvinte compuse dintr-un substantiv precedat de un adjectiv propriu-zis sau de un numeral: bunăstare.adjective formate din cuvinte întregi existente şi independente în limbă: binecuvântat. fărădelege. desigur. . oricând. reaua-voinţa.verbe la modurile participiu şi gerunziu forma negativă.numerale compuse: unsprezece. IonescuTismana etc..substantive compuse dintr-un substantiv precedat/urmat de un adjectiv: bunăcredinţă. douăzeci. Baba-Cloanţa. . Atenţie! La asemenea tip de compuse.F.cuvinte compuse din substantiv + prepoziţie untdelemn. întrucât.pronumele si adjectivele pronominale negative niciunul. dintâi. nemaiauzit. LeheniGară.Maria. deplin. nemaivăzănd. . .verbe compuse cu adverbul bine şi verbe în componenţa cărora intră elemente de compunere care nu există şi independent în limbă: a binecuvânta. nicicând. . vasăzică. primul termen schimbându-şi forma: câine-lup (câini-lup).redactor-şef (redactorului-şef). Se scriu cu cratimă: -substantive compuse din două substantive cu formă de nominativ-acuzativ. .. .R. . clarvăzător.prepoziţii compuse: dinspre.

ADVERBE din Adjective=>Vorbeste frumos despre natura. sud-american. Imprumuturile pot fi vechi(din:slava. literar-tnuzi cal..greaca. . Pronume=>Nu-mi pierd vremea cu niste nimicuri Interjectii=>N-a ascultat oful meu. Substantive=>Picta frumos gratie talentului. nord-american. Verbe la gerunziu=>Suferindul privea trist sprefrunze Adverbe=>{ntelegea suferinta aproapelui sau.maghiara) noi(din:franceza. instructiv-educativ. unele cuvinte sunt mostenite din limba latina. nounăscut. Verbe la participiu=>A terminat de recoltat multumita lui Mijloacele externe de imbogatire a limbii romane sunt imprumuturile (cele mai noi sunt Neologismele).germana). altele sunt imprumutate din diverse limbi iar altele sunt formate in interiorul limbii. Verbe le participiu=>Ratacitii in padure se sperie. austroungar. Imprumuturile pot fi facute pe cale directa cale indirecta. propriu-zis.turca.adjective de genul: albastru-azuriu. Verbe la supin=>Mersul prin padure imi place. drepu credincios. ADJECTIVE din Verbe la participiu=>Privem lumina filtrata prin ramuri Verbe la gerunziu=>{mi placeau pletele fluturande ale ei. Prin conversiune se pot obtine: SUBSTANTIVE din adjective=>Am intrat in adancul intunecat al padurii.engleza. liber-cugetător. In limba romana. aşa-zis. Pronume=>Acesti brazi sunt mici.italiana. Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea este mijlocul intern de imbogatire a vocabularului prin care se formeaza cuvinte noi prin trecerea de la o parte de vorbire la alta. Adverbe=>Mi-am luat haina gata. Substantive(care denumesc elemente legate de timp) PREPOZI|II din Adverbe=>Deasupra crengii s-a asezat o pasare. Verbe la participiu=>Canta inganat.

radical muncă(cuv. -esc grădinărit . Ea este formată din cuvântul de bază.păduros . FAMILIA DE CUVINTE . -iţă pădure .pădurar . formate de la acelaşi cuvânt de bază şi având acelaşi radical. a) Cuvântul de bază este cuvântul de la care se porneşte în alcătuirea unei familii lexicale.grădin + suf. de bază) .pădurice .grădin + suf. b) Radicalul este elementul comun care se întâlneşte la cuvintele ce formează o familie lexicală. -ar + suf.C.(a) reîmpăduri .-easă grădinăresc . -ar grădinăreasa . Notă: *Radicalul poate fi identic sau nu cu termenul de bază: bun bunic . -it grădiniţă . de bază.(a) împăduri . -ar + suf.grădin + suf.FAMILIA LEXICALA Familia lexicală reprezintă totalitatea cuvintelor înrudite ca sens.cuvânt de bază grădinar .-ar + suf.grădin + suf.radical .străbunic cuv.grădin + suf. cuvintele derivate.muncitor ( radical) * Radicalul poate conţine alternanţe fonetice: floare .florar c) Cuvintele derivate sunt cuvinte formate cu ajutorul prefixelor sau/şi al sufixelor lexicale: grădină . cuvintele realizate prin compunere şi prin schimbarea valorii gramaticale.

unul sau mai multe sensuri. . a scăpa: Mi-a ieşit un pantof din picior. mâncare: Am luat masa în oraş. Sensul unui cuvânt este dat de context. a se desfăşura: Spectacolul a ieşit bine. dar într-un context anumit acesta are o singură semnificaţie.D.o formă . ospăţ. cuvintele sunt: • monosemantice . CUVÂNTUL . masă obiect de mobilă: Mi-am cumpărat o masă ovală. a realiza: Irinei i-a ieşit o compunere frumoasă. CLASIFICAREA CUVINTELOR I. infarct. SENSUL CUVINTELOR ÎN CONTEXT Unitatea de bază a vocabularului este cuvântul care are: . neuron. apleca: Măria a ieşit în oraş. petrecere: De ziua lui a dat o masă mare. • polisemantice . a se imprima: Am scris apăsat şi mi-a ieşit şi pe partea cealaltă. deoarece.cuvinte care au un singur înţeles: natriu. antibiotic. După numărul de sensuri. . cuvântul poate avea mai multe sensuri.totalitatea sunetelor sau literelor din care este alcătuit.cuvinte cu două sau mai multe sensuri (proprii!): a ieşi: a răsări: A ieşit un ghiocel. considerat izolat. a părăsi: El a ieşit din casă.

El a căzut într-o gură de canal. propriu: a) de bază b) secundar 2. folosit pentru a forma o imagine artistică: "Pe-un picior de plai. îmbăiere. cuvintele pot avea: sens: 1. Sensul figurat este sensul neobişnuit al unui cuvânt. II. (cavitate bucală) b) Sensul propriu secundar rezultă dintr-o asemănare şi depinde strict de context: Maşina s-a lovit de piciorul podului. minte. spălare: Copiii fac baie în lac. 2. cada: Apa din baie e fierbinte. (parte a corpului omenesc) Irina a băgat o bomboană în gură. Pe-o gură de rai" . figurat 1.cap: parte a corpului: Şi-a pus o căciulă pe cap. vai de picioare. Sensul propriu: a) Sensul propriu de bază este înţelesul obişnuit al unui cuvânt: El şi-a rupt un picior. După legătura dintre sensul lor şi noţiunile pe care le denumesc. baie camera de baie: Ea a făcut curăţenie în baie. extremitate: Cerşeşte la capul podului. conducător: Tudor Vladimirescu a fost capul revoluţiei din 1821. inteligenţă: Cine n-are cap.

(a) îngădui/(a) permite. între cuvinte vechi şi cuvinte mai noi: bun=preţios. a-şi lua nasul la purtare = a se obrăznici. cuvântare. (a) cere/(a) solicit a etc. vorbă etc. b) Sinonimele parţiale . a se da de-a dura = a se rostogoli. (înv. a i se urca la cap. ştiinţă. — pom: Mărul e un pom. blând. regionale şi cuvinte literare sau între denumirile populare şi termenii tehnico-ştiinţifici: inimă=cord. amănunt/detaliu.destoinicie. Există mai multe tipuri de sinonime: a) Sinonimele totale . prepoziţie: către=spre Un cuvânt cu mai multe sensuri are sinonime pentru fiecare sens: arbore — copac: Bradul e un copac.veritabil . dexteritate. adânc/abis. (pop. a o lua la sănătoasa = a fugi. cuvânt= discurs.real . păpuşoi etc.) maravet. talent. porumb=cucuruz. valoros. a se da de-a rostogolul. de obicei. cupru=alamă. timp=vreme. iscusinţă. (reg. moarte/deces.E. numerale: întâiul—primul.sunt cele mai frecvente şi se realizează. formându-se astfel o serie sinonimică: adevărat . Un cuvânt poate avea mai multe sinonime. ingeniozitate.) . adjective: prietenesc=amical. adverbe: mereu-totdeauna.meşterie. în funcţie de particularităţile contextului. Notă: * Sinonimul şi cuvântul înlocuit trebuie să fie aceeaşi parte de vorbire: substantive: noroc=şansă.) apucătură. pricepere. varză=curechi.) meşteşug. isteţime. Se poate stabili o relaţie de sinonimie şi între o expresie şi un cuvânt sau între două expresii: a băga de seamă = a observa. Mic dicţionar de sinonime abilitate (subst. SINONIMELE SINONIMELE sunt cuvintele cu formă diferită şi înţeles identic sau foarte asemănător. practică. dibăcie. gustos. verbe: a reuşi-a izbuti. . dalac=antrax. uşurinţă. pronume: el—dânsul.sunt puţine la număr şi se stabilesc între cuvinte vechi. repede=iute. În cazul acestor sinonime nu se realizează o identitate a termenilor seriei sinonimice şi se optează pentru unul dintre ele. cinstit/onest. îndemânare.autentic Sursa principală a sinonimiei o constituie împrumuturile şi de aceea multe sinonime sunt neologice: limpede/clar.

neadevăr. politicos. justificare.) . a suprima. a tulbura. (pop.) . neînfricare. plăsmuire. capriciu (subst. (reg. stricător. nestăpânit. a mişca. mijlociu. (a) emoţiona (vb.) a pripăşi. plenitudine. (pop. inventare.inexactitate. învăţat. redus. a zice. erudit. contraindicat. pieritor. a desfiinţa. manierat. sârguincios. (livr. select. trecător. a rezilia. bătăios. a domni. desăvârşit. a mărturisi. neostenit. minciună. bravură (subst. vrednic..) a impresiona.a cârmui. eminent. potrivit. fiţă. creare. scornire. (a) găzdui (vb. reverenţios. muncitor.) .) . a spune. prefăcătorie. . stil.ales. falsitate (subst. nociv (adj. a sălăşlui. rar.) rezistent. temei. argument. tenace. maimuţăreală.dăunător. viclenie.) . deplin.) . vremelnic. modest. integral.) scăiâmbăială. cutezanţă. neobosit. fantezie.adânc. (pop.) şic. deosebit. ilustru. elegant. duplicitate. • (adj. zelos. întrecere. a revoca.) pricopsit. (livr.) . elaborare. obscur. ipocrizie. suprem. silitor.temporar.concepere. periculos.) . motivaţie (subst. adv.) .) . raţiune. a se evidenţia. moft. exprimare. rejudiciabil. schimbător. (a) anula (vb. (sport) dispută. vorbire.) a ocârmui. solid. a sensibiliza. a înduioşa. imaginare (subst. a relata.absolut (adj. superior. (a) afirma (vb. perfect profund. (fam. (pop. fason.chef.) a oblădui.) a cuvânta.a adăposti. (pop. a invalida. a dirigui.). (a) guverna (vb. cultivat. sclifoseală. brutal. (pop. fandoseală. tare. păgubitor. zbânţuială.) . primejdios. a primi. vătămător.a declara. motivare. instruit.) noimă. perfidie. vitejie. eroism. zbenguială.limbă.) năbădaie. negativ. desăvârşire (subst. temeritate. (arh.) . născocire. neînfricare. ştiutor.) . îndrăzneală.) laborios. respectuos. toană.) .îndreptăţire.) . făţărnicie.cult. poftă.decent. limbaj (subst. meci.activ. naz.comun.) pernicios.) . a infirma. joc (subst.bărbăţie. politicos. educat.) . (pop. a stăpâni. complet. mediocru (adj. total. distins (adj. stilat. a desfiinţa.) perfecţionare. zburdălnicie. harnic (adj. curaj. aristocrat. citit (adj. scăzut.) voinicie. remarcabil. grai. agresiv. a se remarca. cuviincios (adj. perfecţiune. a conduce. violent. partidă.) -joacă. efemer (adj.a abroga.

neobrăzare. • Omonimele care se scriu la fel se numesc omografe.) . Ei au plantat lângă poartă un brad. sfruntare. a jindui.) . ispravă.insolenţă. victorie. petiţie (subst.dinamism.bucurie. nealterat. a gândi. Am dat cu lac pe unghii. nevătămator. vlagă. F. Eu am o rochie nouă. răzmeriţă. robusteţe. (arh.) . plăcere. forţă. (a) raţiona (vb.ruşinos.) simţitor. revoltă (subst. impetuozitate. mângâiere. satisfacţie (subst. — mi-i drag de el -pronume + verb .) . îrinâ poartă pantofi cu toc. răscolitor. a reflecta. OMONIMELE OMONIMELE sunt cuvinte cu formă identică şi acelaşi corp fonetic. a judeca. a visa. impertinenţă.izbândă. rebeliune. vigoare (subst.) .) . vibrant. • Omonimele care se pronunţă la fel. a dori.duios. tupeu. emoţionant. normă. a pretinde. regulă. fiind alcătuite din aceleaşi sunete şi la care nu diferă nici accentul se numesc omofone: mii — mii de roiuri de albine . a medita. reuşită.) .numeral. a râvni.cerere. revoluţie. neruşinare. trufie.obrăznicie (subst. timid. energie. purificat. putere.răscoală. principiu. mulţumire.) . aroganţă.a aspira. a ţinti. bun. tărie. tevatură. (a) tinde (vb. sfios (adj. vitalitate. copii/copii. nestricat.) .) jalbă. impresionant.) . povaţă. mişcător. proaspăt. memoriu (arh. a cugeta.a chibzui. sfiicios. tulburător. curat. patetic (adj. salubru.) . precept (subst.) . necuviinţă. El a luat nota nouă la istorie.învăţătură. ozonat (adj. la unele fiind diferit accentul: acele/acele. succes (subst. înduioşător. a năzui. desfătare. dar cu înţeles total diferit: Barca pluteşte pe lac.oxigenat.

totale . —cred c-ar vrea o prăjitură . Omonimele sunt de mai multe feluri: . Mai am doar doi lei în buzunar.car: —car ghiozdanul în spate . Am văzut mulţi lei la Zoo.lexicale. — numeral: Am obţinut nota nouă la istorie. dar care sunt părţi de vorbire diferite: Noi: — adjectiv: Am caiete noi.conjuncţie + verb. Nouă: — adjectiv: Am o rochie nouă.omonimele care au forme flexionare identice: leu / leu---------lei / lei Mai am doar un leu în buzunar. — verb: El poartă o vestă verde.parţiale . De la circ a scăpat un leu.omonimele nu au forme flexionare identice: Masa: mese (de bucătărie) mase (de oameni) Bandă: bande (de răufăcători) benzi (magnetice) b) Omonimele lexico-gramaticale sunt cuvinte cu formă identică. . a) Omonimele lexicale pot fi: . Poartă: — substantiv: Am o poartă mare.lexico-gramaticale. . Atenţie! * A nu se confunda cuvintele polisemantice cu omonimele care au şi ele aceeaşi formă . — pronume: Noi plecăm imediat. .morfologice.verb.

verbe: a da # a lua. ANTONIMELE ANTONIMELE sunt cuvinte cu formă diferită şi cu înţeles opus: mare # mic. egal # inegal.omonimele nu au legătură de sens între ele: bancă .şi înţelesuri diferite. Deosebirea se face avându-se în vedere următoarele: .obiect de mobilier. De exemplu. cuvântul masă. -cuvintele polisemantice au sensuri apropiate. • Antonimia se realizează şi între un cuvânt şi o locuţiune: a opri # a da drumul Notă: Perechea de antonime trebuie să fie compusă din părţi de vorbire de acelaşi fel: substantive: bucurie # tristeţe. este polisemantic. lipit # dezlipit etc. * Unele cuvinte sunt polisemantice în anumite contexte şi omonime în altele. cinstit # necinstit.mâncare. bun # rău.unde se depun banii. adjective: bun # rău. închide # deschide. ospăţ. G.din parc. adverbe: Atenţie! sus # jos. În situaţiile de mai sus. înalt # scund. sus # jos etc. dar este omonim cu sensul de mulţime: în faţa catedralei era o masă de oameni. masă . . negative sau privative): confirma # infirma. fiind derivate din sensul primar: masă . • Antonimia se poate realiza şi cu ajutorul prefixelor (prefixe antonimice. împacheta # despacheta. bancă .

aparte. Mic dicţionar de antonime alb # negru bun # rău. apropiat. antonimia se stabileşte pentru fiecare sens mai important al cuvântului respectiv: drept # nedrept. Pronumele este o parte de vorbire. drept # stâng • La stabilirea perechilor antonimice este bine să nu se piardă din vedere sensul cuvintelor. eronat. ilegal efemer # etern. nepieritor frig # cald înnoda # a deznoda lumină # întuneric. Vorbitorul foloseşte cuvântul uzual în locul celui mai puţin cunoscut. Ei i-am făcut un compliment. curat. veşnic. Complementul este de mai multe feluri. Atenţie! * Criteriul după care o pereche de cuvinte e considerată pereche paronimică este cel al atracţiei (confuzie paronimică). De pilda. vrednic. originar — de origine) . PARONIMELE PARONIMELE sunt cuvinte cu formă aproape identică (uneori diferă un singur sunet) şi cu sensuri diferite. Fiecare om are un nume şi un prenume. beznă a merge # a sta. a rămâne pe loc mic # mare a mobiliza # a imobiliza a pierde # a câştiga repede # încet. alene sus # jos tinereţe # bătrâneţe vinovat # nevinovat H. familial = legat de familie) localitatea originală în loc de localitatea originară (original = deosebit. malefic corect # incorect. necurat. greşit a cumpăra # a vinde drept # nedrept.• In cazul cuvintelor polisemantice. cuvinte ca nebun. injust. conflicte familiare în loc de conflicte familiale (familiar = intim. inechitabil. drept # strâmb. evidenţiindu-şi în felul acesta gradul de incultură. nevrednic nu sunt antonimele cuvintelor bun.

companie – campanie.originar (privitor la origine. A adapta – a adopta. oral (transmis prin viu grai. apropiat. o funcţie. monah – monarh. Omonime: . vulgar). ordinal (care indică ordinea unor obiecte) . a revela – a releva. excepţional) . temporal (care indică timpul) . deferenţă (respect. dependenţă (a fi dependent de ceva) .glaciar (eră glaciară). a indispune) .ordinar (obişnuit.(a) învesti (a acorda unei persoane un drept.apropriere (acţiunea de a însuşi un lucru străin) arbitral (hotărât de arbitru) . (a) investi . mai superior. solidar – solitar. Există o serie de pleonasme admise. conjunctură – conjectură.fragrant.familiar (intim. avansaţi în faţă. carbonier (care se referă la cărbune) .temporar (de scurtă durată. rece) .agilitate (sprinteneală. textual) .(a) inerva (în biologie.diferenţă (deosebire). a însera – a insera. o demnitate). emigraţie (expatriere) . măgulire). a învesti – a investi. Pleonasmul constituie o greşeală de limbă: moş bătrân. apoziţie – opoziţie.livret (legitimaţie militară). apropiere (acţiunea de a se apropia) . navă pentru transportul petrolului) . reflecţie – reflexie. propriu unei persoane) . glacial – glaciar.(a face o investiţie financiară) . supleţe). maestru – maistru.petrolifer (bogat în petrol. atlaz – atlas. foarte vast. momentan). cunoscut). revine din nou etc. petrolier (referitor la petrol. obârşie). eminent (remarcabil. verbal) . cămară). I.compliment (laudă. despre terminaţiile unui organ sau ale unui ţesut). bucătărie. glacial (de gheaţă. în primul rând pentru faptul că au in vedere expresivitatea formării şi accentuarea ideii: am văzut cu ochii mei. Pleonasm Pleonasmul reprezinta cu utilizarea alăturată a mai multor cuvinte sau construcţii cu acelaşi înţeles. ampoutaţie – imputaţie.Mic dicţionar de paronime abilitate (pricepere) . complement (parte de propoziţie) . (a) enerva (a înfuria. vers – viers. zăcăminte).literar (referitor la literatură). destinat familiei) .imigraţie (a se stabili într-o ţară străină).iminent (care nu poate fi oprit). consideraţie) . miner – minier.carbonifer (ramură industrială care se ocupă cu extracţia şi prelucrarea cărbunelui). a gera – a gira. libret (arie muzicală) . solicitare – solicitudine. literal (cuvânt cu cuvânt. familial (privitor la familie. flagrant.arbitrar (după bunul plac).dependinţă (încăpere auxiliară: baie. a colabora – a corobora. ani de zile. original (neobişnuit.orar (program pe ore).

Franc Gol Golf Gută Nouă Palat Liliac Marcă Mediu Milă Mină Pompă Pol Rasă Râs Rug Stat Sol Vază Vier Tors Toc Top Tură .

etern. • Definiţi radicalul (rădăcina) şi pleonasmul – 1p: 2. distins. 3. 4. • 2 cuvinte derivate cu sufix. 3.Definiţii: • Precizaţi care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului – 1p.Evaluare sumativă – Vocabularul Clasa a VI-a 1. etern. din oficiu Prof.Definiţii: • Precizaţi care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului – 1p. abilitate. • 2 cuvinte compuse. Dr. • 2 neologisme – 2p. etern. Daţi antonimele cuv. abilitate. Notă : Se acordă 1 p din oficiu Prof. din oficiu Prof. Daţi sinonimele cuv. abilitate. Daţi exemple de : • 2 cuvinte derivate cu prefix. corect – 1p.1p. • 2 neologisme – 2p. 4. distins.. • Definiţi radicalul (rădăcina) şi pleonasmul – 1p: 2. M. Costea Evaluare sumativă – Vocabularul Clasa a VI-a 1. Precizaţi minimum 4 categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental (cu exemple) – 1 p.1p. etern. Costea . distins. 5. Daţi exemple de : • 2 cuvinte derivate cu prefix. • 2 cuvinte derivate cu sufix. abilitate. • 2 cuvinte derivate cu sufix. Costea Evaluare sumativă – Vocabularul Clasa a VI-a 1.Definiţii: • Precizaţi care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului – 1p. 6. Daţi sinonimele cuv. • Definiţi radicalul (rădăcina) şi pleonasmul – 1p: 2. Precizaţi minimum 4 categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental (cu exemple) – 1 p. leu – 2p. • 2 cuvinte compuse. Notă : Se acordă 1 p din oficiu Prof. • 2 cuvinte compuse. • 2 neologisme – 2p.Definiţii: • Precizaţi care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului – 1p. Ilustraţi în exemple omonimia cuvintelor mai. Daţi antonimele cuv. Notă : Se acordă 1 p. corect – 1p. corect – 1p. leu – 2p. • 2 neologisme – 2p. Daţi exemple de : • 2 cuvinte derivate cu prefix. Daţi exemple de : • 2 cuvinte derivate cu prefix. Daţi antonimele cuv. 6. Ilustraţi în exemple omonimia cuvintelor mai. Daţi sinonimele cuv. 4. 6. 5.. distins.. Daţi antonimele cuv. 5. M. • 2 cuvinte derivate cu sufix. M. Notă : Se acordă 1 p. 6. Precizaţi minimum 4 categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental (cu exemple) – 1 p. Ilustraţi în exemple omonimia cuvintelor mai. Daţi sinonimele cuv. Precizaţi minimum 4 categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental (cu exemple) – 1 p. M. 5.1p. 3. Dr. • Definiţi radicalul (rădăcina) şi pleonasmul – 1p: 2. corect – 1p. Ilustraţi în exemple omonimia cuvintelor mai. 4.1p. Costea Evaluare sumativă – Vocabularul Clasa a VI-a 1. leu – 2p. Dr. • 2 cuvinte compuse. 3.. leu – 2p. Dr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful