Vocabularul limbii romane

:
A. COMPONENTELE VOCABULARULUI I. VOCABULARUL FUNDAMENTAL (FONDUL PRINCIPAL LEXICAL) cuprinde aproximativ 1.500 de cuvinte cunoscute şi utilizate de toţi vorbitorii de limbă română şi este format din: a) cuvinte foarte vechi (moştenite sau împrumutate din alte limbi); b) cuvinte folosite frecvent în vorbire; c) cuvinte cu mai multe sensuri (polisemantice); d) cuvinte care intră în componenţa unor locuţiuni sau expresii specifice limbii române. Cuvintele care compun vocabularul fundamental al limbii române denumesc: - părţi ale corpului omenesc: cap, ochi, gură, picior,braţ etc; - alimente: apă, lapte, pâine, brânză, carne etc; - obiecte de strictă necesitate şi acţiuni frecvente:casă, masă, a mânca, a merge, a face, a respira, a sta, a locui etc. - păsări şi animale (în special domestice): pui, găină,câine, pisică, porc, vacă, oaie, cal etc; - arbori şi fructe: castan, plop, stejar, măr, păr -pere,nuc - nucă, cais - caisă etc; - grade de rudenie: mamă, tată, fiu, fiică, bunic etc; - zilele săptămânii: luni, joi, duminică etc; - momente ale zilei, anotimpuri, luni: dimineaţa,iarna, iunie etc; - culori folosite des: alb, negru, roşu, verde etc; - conjuncţii, prepoziţii, numerale: dar, şi, peste, trei,mie etc. II. MASA VOCABULARULUI cuprinde restul cuvintelor (aproximativ 90% din totalul cuvintelor) şi este compusă din: - arhaisme; - regionalisme; - elemente de jargon şi de argou; - neologisme; - termeni tehnici şi ştiinţifici. 1. Arhaismele sunt cuvinte, expresii, fonetisme, forme gramaticale şi construcţii sintactice care au dispărut din limba comună şi sunt de mai multe feluri: • arhaisme lexicale - cuvinte vechi, ieşite din uz fie din cauză că obiectul sau profesia nu mai există, fie că au fost înlocuite de alte cuvinte: ienicer, caimacam, paharnic, logofăt, bejanie, opaiţ, colibă etc. • arhaisme fonetice - cuvinte cu forme vechi de pronunţare, ieşite din uzul actual: pre, a îmbla, mezul etc; • arhaisme gramaticale - forme gramaticale vechi şi structuri sintactice învechite: * morfologice: aripe, inime, iernei, palaturi etc.; * sintactice: Gazeta de Transilvania; 2. Regionalismele sunt cuvintele şi formele de limbă specifice vorbirii dintr-o anumită regiune: barabulă (cartof), curechi (varză), dadă (soră mai mare), sămădău (porcar), sabău (croitor), cucuruz (porumb);

• din limba italiană: capodoperă.celest. curcan (poliţist). incapabil. Neologismele sunt cuvinte împrumutate recent din alte limbi: • limba latină savantă: colocviu. naşpa (urat) etc. B. fotosinteză. spaghete.detaliu. look. • din limba germană: sortiment. Derivarea cu prefixe Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete adăugate înaintea rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou: străbun. catgut. DERIVAREA 1. tact etc. Mijloacele de imbogatire a vocabularului sunt INTERNE EXTERNE.3. împăduri.. adjectiv. ceresc . dezaproba.deces. reaşeza Clasificare: • După vechimea lor. necinstite. prăpastie . amănunt . 4. polinom etc. Limbajul tehnic cuprinde cuvinte şi expresii specifice unui domeniu al tehnicii: bielă. mişto (frumos sau batjocură). biblic. • din limba franceză: monument. folosite de vorbitorii unor grupuri sociale restrânse. • din limba engleză: star.(a) suspecta.abis etc 6. pârnaie. Elementele de jargon sunt cuvinte sau expresii din alte limbi. (a) bănui . prefixele se pot clasifica: . a ciordi (a fura). recamier etc. madam'. derbi. pizza etc. poezie.K. Elementele de jargon au fost adesea satirizate de Alecsandri şi Caragiale pentru ilustrarea snobismului personajelor. Elementele de argou sunt cuvinte sau expresii. cheie franceză. ştachetă. întrebuinţate de anumite persoane cu intenţia de a impresiona şi a-şi evidenţia o pretinsă superioritate culturală: bonjour. fabulă. Limbajul ştiinţific cuprinde cuvinte şi expresii folosite în diferite domenii ale ştiinţei: bisturiu. înnoda. O. bară de direcţie. 7. Mijloacele interne de imbogatire a vocabularului sunt Derivarea Compunerea Schimbarea valorii gramaticale. 5. penalii etc Împrumuturile neologice au prilejuit formarea unor dublete sinonimice: cutremur seism. pictură etc. electron. week-end. moarte . mititica (închisoare). literă. cu scopul de a nu fi înţeleşi: biştari (bani).

ante-. a-.-prefixe vechi (moştenite sau împrumutate): în-. -oi (măturoi. ultra-. Derivarea cu sufixe Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcină pentru a forma un cuvânt nou: bunic (bun+ic). -uş (bebeluş). incomplet. rescrie . stră-. a unui birou. -andru (copilandru). hidro-. . des-. care a fost împrumutat cu acest prefix (anti-) din limba italiană şi s-a fixat în limba română în această formă: ex: Ei aşteptau în anticameră ca să fie primiţi pentru un interviu. tele-.oaie (căsoaie). -işte . -cioară (mescioară). re-. numite şi prefixoide: aero-. 2. debloca. micro-. . care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mari decât cele obişnuite: . -el (băieţel). etc. etc. răzgândi.neînfrunzit. frunză . . ne-. di-. dezorientat. mono-.ărie (rufărie). "lipsit de" .înfrunzit . -ăraie (fumăraie). macro-.cu ajutorul cărora se formează antonimele cuvintelor de bază: des-. im-. • Din punct de vedere al sensului. prefixele sunt: . poli. hipo.augmentative. in. ireal . in-. anormal Atenţie! Pentru a denumi camera de aşteptare situată înaintea unei alte camere. Dubla prefixare constă în adăugarea înaintea rădăcinii sau a cuvântului de bază a două prefixe: pădure . neimportant. bi-. care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mici decât cele obişnuite: -aş (copilaş).(a) înfrunzi .pentru denumirea unei colectivităţi (ajută la formarea unor substantive colective): .uţă (căsuţă) etc.prefixe cu sensul "fără". descompune. dez-. -ioară (bolnăvioară). răz-.prefixe negative . geo-. hemo-. băietoi) etc. omo-.an (băietan). bio. etc. -et (brădet). -ime (tinerime). -ică (rămurică). con-. răz-. se foloseşte cuvântul anticameră.prefixe care exprimă ideea de repetiţie: ras-. -uleţ (ursuleţ).(a) împăduri . deoarece sufixele pot da sensuri noi cuvintelor derivate: .(referitor la cai). Atenţie! • A nu se confunda prefixele cu elementele de compunere. mulţi-. inter-.care neagă sensul cuvântului: ne-. . -iş (tufiş). orto-. frunziş (frunz+iş) Clasificarea sufixelor se poate face: a) din punct de vedere semantic (al sensului). de-.(a) reîmpăduri. -prefixe neologice (noi): a-. răstălmăci. pseudo. auto. i-.diminutivale.

. Atenţie! Se pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt derivat (dubla sufixare): grădină + sufixul -ar = grădinar + sufixul -ie = grădinăr/e bute + sufixul -oi = butoi + sufixul -aş = butoiaş bute + sufixul -oi = butoi + sufixul aş = butoiaş 3.ie (sclavie).niţă (zaharniţă) etc. -ui (gălbui). .pentru denumirea unei noţiuni abstracte: .. Radu Ionescu. -bil (locuibil). -os (lemnos) etc. Compunerea se realizează prin: 1.pentru denumirea însuşirii (sufixe adjectivale) . -inţă (folosinţă).pentru denumirea instrumentului: .. -iş (grăpiş). -ărie (copilărie).. -er (oier).. -aş (cosaş). -ime (isteţime). .pentru denumirea agentului (autor al acţiunii sau meseriaş): . cit. -ar (inelar). -uriu (fumuriu). -cios (mâncăcios).agiu (camionagiu). .ătate (singurătate). . .prefix radical sufix Compunerea Este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului „prin care două sau mai multe cuvinte (de obicei în calitate de unităţi lexicale distincte) se unesc şi dau naştere unui cuvânt nou" (Theodor Hristea. -ui (a bubui) etc. Derivarea parasintetică Derivatele parasintetice sunt cuvintele formate în acelaşi timp cu sufix şi cu prefix: împădurit = îm + pădur + it . alăturare (parataxă): de la. -ătate (bunătate). -eală (greşeală)... .ar (cenuşar). . -cios (mâncăcios). -os (lemnos) etc. -âş (tărâş) etc.verbale: -ăi (behăi)..adjectivale: -al (anual). -pentru indicarea modalităţii (sufixe adverbiale): -eşte (lumeşte). -bil (locuibil) . contopire: cumsecade.anţă (cutezanţă). -ătură (învăţătură).. -ism (huliganism). -ăni (clănţăni). despre. -ar (fierar).. 3. -eală (ameţeală).(porumbişte) etc. abreviere: .. -aş (nevoiaş). 95). . -eaţă (dulceaţă) etc.. -ător (tocător). 2. ed.iu (auriu). -ist (fochist). -iş (pieptiş) etc. -tor (judecător) etc.. Sinteze de limba română. -iu (cenuşiu).adverbiale: -âş (târâş). deoarece unele sufixe sunt specifice anumitor părţi de vorbire: . -ământ (jurământ). -aş (mărginaş). -esc (prietenesc). -eşte (româneşte). . b) din punct de vedere morfologic. -iza (ironiza). p.. -at (pistruiat).substantivale: -ar (cronicar)..al (săptămânal). -ură (arsură) etc.

verbe la modurile participiu şi gerunziu forma negativă.C.conjuncţii compuse: aşadar. primul termen schimbându-şi forma: câine-lup (câini-lup). nicicând. degrabă. nicio. .. se modifică primul termen: buna-credinţă.nume geografice ori teritorial-administrative: Bistriţa-Năsăud.prepoziţii compuse: dinspre. .substantive compuse dintr-un substantiv precedat/urmat de un adjectiv: bunăcredinţă. ROMPRES MODAROM TAROM Atenţie la scrierea cuvintelor compuse! • Se scriu într-un cuvânt: . niciunde.unele interjecţii: iacătă. tustrei.anumite nume de familie sau nume de persoane compuse: Ana.C. niciun. .F.iniţiale şi cuvinte: F. câteşpatru. atotştiutor. . bunăvoinţă. Zăna-Zorilor. IonescuTismana etc. argint-viu.verbe compuse cu adverbul bine şi verbe în componenţa cărora intră elemente de compunere care nu există şi independent în limbă: a binecuvânta. . . LeheniGară. . Aleodor-împărat. desigur.cuvinte compuse din substantiv + prepoziţie untdelemn. lungmetraj.adjective formate din cuvinte întregi existente şi independente în limbă: binecuvântat.cuvinte compuse dintr-un substantiv precedat de un adjectiv propriu-zis sau de un numeral: bunăstare.R.. niciunii. deplin. -adverbe de tipul: deasupra. scurtcircuit. . . nemaiauzind. . Atenţie! La asemenea tip de compuse. reaua-voinţa. dintâi. despre. a binevoi.Maria.pronumele si adjectivele pronominale negative niciunul.E. precum. argintului-viu. oricând. douăzeci.numerale compuse: unsprezece.C. cu mai: nemaivăzut. nemaivăzănd. deseori. fărădelege. . .iniţiale: C. Corvinul ASIROM. niciuna. . nemaiauzit. întrucât. binefăcător. .nume de personaje istorice şi literare: Ali-Baba. . deînmulţit. Caraş-Severin. dreptunghi. niciunele. Se scriu cu cratimă: -substantive compuse din două substantive cu formă de nominativ-acuzativ. vasăzică. .cuvinte compuse din prepoziţie + substantiv sau verb la supin: demâncare. . Păunaşul-Codrilor. Atenţie! În cazul altor compuse se modifică al doilea termen: nord-vest (nord-vestul). . rea-voinţă. clarvăzător.substantive de tipul: prim-ministru (prim-ministrului).substantive compuse dintr-un substantiv şi un substantiv cu formă de genitiv: floarea-soarelui (florii-soarelui). dinăuntru.redactor-şef (redactorului-şef). Baba-Cloanţa.

ADJECTIVE din Verbe la participiu=>Privem lumina filtrata prin ramuri Verbe la gerunziu=>{mi placeau pletele fluturande ale ei. instructiv-educativ. In limba romana. Pronume=>Acesti brazi sunt mici. Prin conversiune se pot obtine: SUBSTANTIVE din adjective=>Am intrat in adancul intunecat al padurii.greaca.. Verbe la participiu=>A terminat de recoltat multumita lui Mijloacele externe de imbogatire a limbii romane sunt imprumuturile (cele mai noi sunt Neologismele). Imprumuturile pot fi facute pe cale directa cale indirecta. Imprumuturile pot fi vechi(din:slava. liber-cugetător.italiana.germana). . Verbe la gerunziu=>Suferindul privea trist sprefrunze Adverbe=>{ntelegea suferinta aproapelui sau. Substantive(care denumesc elemente legate de timp) PREPOZI|II din Adverbe=>Deasupra crengii s-a asezat o pasare. austroungar.turca. propriu-zis. Substantive=>Picta frumos gratie talentului. drepu credincios. unele cuvinte sunt mostenite din limba latina. altele sunt imprumutate din diverse limbi iar altele sunt formate in interiorul limbii. nord-american. Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea este mijlocul intern de imbogatire a vocabularului prin care se formeaza cuvinte noi prin trecerea de la o parte de vorbire la alta. nounăscut. Verbe la participiu=>Canta inganat. aşa-zis. Verbe la supin=>Mersul prin padure imi place. literar-tnuzi cal. ADVERBE din Adjective=>Vorbeste frumos despre natura. sud-american. Verbe le participiu=>Ratacitii in padure se sperie.adjective de genul: albastru-azuriu.engleza.maghiara) noi(din:franceza. Pronume=>Nu-mi pierd vremea cu niste nimicuri Interjectii=>N-a ascultat oful meu. Adverbe=>Mi-am luat haina gata.

de bază.grădin + suf. Notă: *Radicalul poate fi identic sau nu cu termenul de bază: bun bunic . formate de la acelaşi cuvânt de bază şi având acelaşi radical.FAMILIA LEXICALA Familia lexicală reprezintă totalitatea cuvintelor înrudite ca sens.pădurar .(a) reîmpăduri .grădin + suf.radical muncă(cuv. b) Radicalul este elementul comun care se întâlneşte la cuvintele ce formează o familie lexicală.cuvânt de bază grădinar . -ar grădinăreasa .(a) împăduri . -it grădiniţă .păduros .grădin + suf. -ar + suf. -ar + suf.grădin + suf. cuvintele realizate prin compunere şi prin schimbarea valorii gramaticale.radical .-easă grădinăresc . cuvintele derivate.pădurice . -iţă pădure .-ar + suf. -esc grădinărit .florar c) Cuvintele derivate sunt cuvinte formate cu ajutorul prefixelor sau/şi al sufixelor lexicale: grădină .muncitor ( radical) * Radicalul poate conţine alternanţe fonetice: floare . Ea este formată din cuvântul de bază. FAMILIA DE CUVINTE .C.străbunic cuv.grădin + suf. a) Cuvântul de bază este cuvântul de la care se porneşte în alcătuirea unei familii lexicale. de bază) .

cuvinte cu două sau mai multe sensuri (proprii!): a ieşi: a răsări: A ieşit un ghiocel. antibiotic. mâncare: Am luat masa în oraş. . . • polisemantice . apleca: Măria a ieşit în oraş. infarct. CUVÂNTUL . dar într-un context anumit acesta are o singură semnificaţie. cuvântul poate avea mai multe sensuri. a se imprima: Am scris apăsat şi mi-a ieşit şi pe partea cealaltă. ospăţ.unul sau mai multe sensuri.o formă .cuvinte care au un singur înţeles: natriu. CLASIFICAREA CUVINTELOR I. neuron. Sensul unui cuvânt este dat de context. După numărul de sensuri.totalitatea sunetelor sau literelor din care este alcătuit. a se desfăşura: Spectacolul a ieşit bine. deoarece. masă obiect de mobilă: Mi-am cumpărat o masă ovală. a scăpa: Mi-a ieşit un pantof din picior. cuvintele sunt: • monosemantice . a realiza: Irinei i-a ieşit o compunere frumoasă.D. a părăsi: El a ieşit din casă. petrecere: De ziua lui a dat o masă mare. considerat izolat. SENSUL CUVINTELOR ÎN CONTEXT Unitatea de bază a vocabularului este cuvântul care are: .

extremitate: Cerşeşte la capul podului. vai de picioare. Sensul propriu: a) Sensul propriu de bază este înţelesul obişnuit al unui cuvânt: El şi-a rupt un picior. 2. inteligenţă: Cine n-are cap. minte. conducător: Tudor Vladimirescu a fost capul revoluţiei din 1821. figurat 1. Pe-o gură de rai" . îmbăiere. folosit pentru a forma o imagine artistică: "Pe-un picior de plai. El a căzut într-o gură de canal. baie camera de baie: Ea a făcut curăţenie în baie. cuvintele pot avea: sens: 1. spălare: Copiii fac baie în lac. După legătura dintre sensul lor şi noţiunile pe care le denumesc. Sensul figurat este sensul neobişnuit al unui cuvânt. II. (parte a corpului omenesc) Irina a băgat o bomboană în gură.cap: parte a corpului: Şi-a pus o căciulă pe cap. propriu: a) de bază b) secundar 2. (cavitate bucală) b) Sensul propriu secundar rezultă dintr-o asemănare şi depinde strict de context: Maşina s-a lovit de piciorul podului. cada: Apa din baie e fierbinte.

pricepere. cuvânt= discurs. adânc/abis. dalac=antrax.sunt cele mai frecvente şi se realizează. isteţime. SINONIMELE SINONIMELE sunt cuvintele cu formă diferită şi înţeles identic sau foarte asemănător. (a) cere/(a) solicit a etc. formându-se astfel o serie sinonimică: adevărat . iscusinţă. între cuvinte vechi şi cuvinte mai noi: bun=preţios.autentic Sursa principală a sinonimiei o constituie împrumuturile şi de aceea multe sinonime sunt neologice: limpede/clar. (a) îngădui/(a) permite. talent.destoinicie.real . (înv. Un cuvânt poate avea mai multe sinonime. cupru=alamă. Mic dicţionar de sinonime abilitate (subst. a i se urca la cap. ingeniozitate. (reg.meşterie. regionale şi cuvinte literare sau între denumirile populare şi termenii tehnico-ştiinţifici: inimă=cord. păpuşoi etc. în funcţie de particularităţile contextului. uşurinţă.sunt puţine la număr şi se stabilesc între cuvinte vechi. Există mai multe tipuri de sinonime: a) Sinonimele totale . de obicei. vorbă etc.) apucătură. Notă: * Sinonimul şi cuvântul înlocuit trebuie să fie aceeaşi parte de vorbire: substantive: noroc=şansă. porumb=cucuruz. timp=vreme. a se da de-a dura = a se rostogoli. dibăcie. numerale: întâiul—primul. a o lua la sănătoasa = a fugi. b) Sinonimele parţiale . prepoziţie: către=spre Un cuvânt cu mai multe sensuri are sinonime pentru fiecare sens: arbore — copac: Bradul e un copac. a-şi lua nasul la purtare = a se obrăznici. Se poate stabili o relaţie de sinonimie şi între o expresie şi un cuvânt sau între două expresii: a băga de seamă = a observa. practică.) . (pop. moarte/deces. varză=curechi. a se da de-a rostogolul. adverbe: mereu-totdeauna. pronume: el—dânsul. adjective: prietenesc=amical.) maravet. — pom: Mărul e un pom. ştiinţă.E. dexteritate. cinstit/onest. verbe: a reuşi-a izbuti. gustos. blând. îndemânare.veritabil . valoros. În cazul acestor sinonime nu se realizează o identitate a termenilor seriei sinonimice şi se optează pentru unul dintre ele. amănunt/detaliu. repede=iute. cuvântare.) meşteşug. .

vătămător. joc (subst. neadevăr.ales.) . a sălăşlui.) . negativ. complet. exprimare. select.) a ocârmui. pieritor. justificare. a relata. prefăcătorie.concepere. plăsmuire. inventare.) . zburdălnicie. tare.) a oblădui.) . perfidie.) . a se evidenţia. (pop. a mişca.dăunător. minciună. primejdios. cutezanţă. silitor. grai. perfecţiune. citit (adj. păgubitor. imaginare (subst. instruit. a stăpâni. nociv (adj. falsitate (subst. zbânţuială.adânc. schimbător. cuviincios (adj. manierat. a conduce. (pop. elaborare.) .inexactitate. maimuţăreală. îndrăzneală. (livr. mijlociu.) .comun. (arh. violent. ilustru.) laborios. obscur. periculos. a primi.. politicos. a înduioşa. suprem.a cârmui. sârguincios. făţărnicie. desăvârşit.temporar. efemer (adj. a tulbura.) . muncitor. vitejie.) . creare. întrecere. viclenie. agresiv. redus.) noimă. perfect profund. a sensibiliza. partidă. trecător. fason. a desfiinţa. ştiutor. .) a pripăşi.îndreptăţire. (livr.) . bătăios. stil.) . modest.) .) rezistent.) perfecţionare. educat. a desfiinţa. toană. neînfricare.absolut (adj. rejudiciabil. nestăpânit. plenitudine. (pop.decent. cultivat. motivare. • (adj. a zice.) a impresiona. a rezilia. curaj. a spune. (a) guverna (vb. neînfricare. a invalida. raţiune. a se remarca.) şic.) . naz. aristocrat. integral. (a) găzdui (vb. total.a declara. eminent. deosebit. a suprima. politicos.a adăposti. stricător. elegant. meci.) . scăzut.) pernicios. (a) emoţiona (vb. desăvârşire (subst. a domni. limbaj (subst. (fam.a abroga. stilat. (a) afirma (vb. neostenit. a revoca.) voinicie.chef. temeritate. duplicitate. vremelnic. brutal. adv. (pop. născocire. superior. motivaţie (subst.) -joacă. contraindicat. fiţă.activ. scornire. fandoseală. sclifoseală.). (pop.) a cuvânta. bravură (subst. argument. eroism. (a) anula (vb. potrivit. a dirigui. mediocru (adj. deplin. harnic (adj. a mărturisi. neobosit. (pop.) năbădaie. poftă.limbă. capriciu (subst.) . temei. zelos. ipocrizie. rar.) pricopsit.) . a infirma. învăţat. reverenţios. zbenguială. tenace. remarcabil. (reg. vrednic.bărbăţie.) . (sport) dispută. vorbire.) scăiâmbăială. moft. solid. erudit. (pop. distins (adj. respectuos. fantezie.cult.

curat. tevatură. impertinenţă. petiţie (subst.cerere. sfruntare. înduioşător. vibrant. a gândi. succes (subst. tupeu. a ţinti. ispravă. (a) tinde (vb. — mi-i drag de el -pronume + verb .dinamism. îrinâ poartă pantofi cu toc. El a luat nota nouă la istorie. Ei au plantat lângă poartă un brad. putere. a râvni.a chibzui. robusteţe. a judeca. nealterat.) . vlagă. neruşinare.ruşinos. regulă. Am dat cu lac pe unghii. tulburător. a visa. impresionant. nevătămator. satisfacţie (subst. necuviinţă.răscoală. a jindui. neobrăzare. aroganţă. ozonat (adj.) . desfătare. purificat. mulţumire. copii/copii.oxigenat.) .) . rebeliune. dar cu înţeles total diferit: Barca pluteşte pe lac. vigoare (subst. răscolitor. proaspăt. a dori. (arh.) . (a) raţiona (vb. impetuozitate. timid.) . a pretinde.) jalbă. a cugeta. salubru.a aspira. revoltă (subst. sfios (adj.) . la unele fiind diferit accentul: acele/acele.obrăznicie (subst.izbândă. forţă.învăţătură. emoţionant. fiind alcătuite din aceleaşi sunete şi la care nu diferă nici accentul se numesc omofone: mii — mii de roiuri de albine . sfiicios. răzmeriţă.) simţitor.) .) . normă. a medita. a reflecta. principiu. reuşită. plăcere. a năzui. Eu am o rochie nouă. patetic (adj.numeral.insolenţă. vitalitate.duios. memoriu (arh. energie. trufie. mângâiere. F.) . • Omonimele care se pronunţă la fel. bun. nestricat. precept (subst. OMONIMELE OMONIMELE sunt cuvinte cu formă identică şi acelaşi corp fonetic.) . revoluţie. mişcător. • Omonimele care se scriu la fel se numesc omografe.bucurie. tărie.) . victorie. povaţă.

lexico-gramaticale. Poartă: — substantiv: Am o poartă mare. a) Omonimele lexicale pot fi: .omonimele care au forme flexionare identice: leu / leu---------lei / lei Mai am doar un leu în buzunar. Am văzut mulţi lei la Zoo. .totale .omonimele nu au forme flexionare identice: Masa: mese (de bucătărie) mase (de oameni) Bandă: bande (de răufăcători) benzi (magnetice) b) Omonimele lexico-gramaticale sunt cuvinte cu formă identică. —cred c-ar vrea o prăjitură . Mai am doar doi lei în buzunar. . Atenţie! * A nu se confunda cuvintele polisemantice cu omonimele care au şi ele aceeaşi formă . De la circ a scăpat un leu.parţiale . Omonimele sunt de mai multe feluri: . .morfologice. — numeral: Am obţinut nota nouă la istorie. Nouă: — adjectiv: Am o rochie nouă. — verb: El poartă o vestă verde. — pronume: Noi plecăm imediat. dar care sunt părţi de vorbire diferite: Noi: — adjectiv: Am caiete noi.conjuncţie + verb.verb.car: —car ghiozdanul în spate .lexicale.

masă . ANTONIMELE ANTONIMELE sunt cuvinte cu formă diferită şi cu înţeles opus: mare # mic. . În situaţiile de mai sus. • Antonimia se poate realiza şi cu ajutorul prefixelor (prefixe antonimice. înalt # scund.din parc.mâncare. bancă . este polisemantic. Deosebirea se face avându-se în vedere următoarele: . G. -cuvintele polisemantice au sensuri apropiate. * Unele cuvinte sunt polisemantice în anumite contexte şi omonime în altele. ospăţ.unde se depun banii. adverbe: Atenţie! sus # jos. egal # inegal. adjective: bun # rău. fiind derivate din sensul primar: masă .obiect de mobilier. dar este omonim cu sensul de mulţime: în faţa catedralei era o masă de oameni. închide # deschide. cinstit # necinstit. împacheta # despacheta. • Antonimia se realizează şi între un cuvânt şi o locuţiune: a opri # a da drumul Notă: Perechea de antonime trebuie să fie compusă din părţi de vorbire de acelaşi fel: substantive: bucurie # tristeţe.şi înţelesuri diferite. sus # jos etc.omonimele nu au legătură de sens între ele: bancă . bun # rău. lipit # dezlipit etc. negative sau privative): confirma # infirma. verbe: a da # a lua. cuvântul masă. De exemplu.

inechitabil. curat. malefic corect # incorect. beznă a merge # a sta. apropiat. drept # strâmb. Atenţie! * Criteriul după care o pereche de cuvinte e considerată pereche paronimică este cel al atracţiei (confuzie paronimică). nepieritor frig # cald înnoda # a deznoda lumină # întuneric. Fiecare om are un nume şi un prenume. vrednic. Complementul este de mai multe feluri. originar — de origine) . veşnic. greşit a cumpăra # a vinde drept # nedrept. antonimia se stabileşte pentru fiecare sens mai important al cuvântului respectiv: drept # nedrept. Pronumele este o parte de vorbire. drept # stâng • La stabilirea perechilor antonimice este bine să nu se piardă din vedere sensul cuvintelor. Ei i-am făcut un compliment. De pilda. PARONIMELE PARONIMELE sunt cuvinte cu formă aproape identică (uneori diferă un singur sunet) şi cu sensuri diferite. conflicte familiare în loc de conflicte familiale (familiar = intim. a rămâne pe loc mic # mare a mobiliza # a imobiliza a pierde # a câştiga repede # încet. familial = legat de familie) localitatea originală în loc de localitatea originară (original = deosebit. ilegal efemer # etern. necurat. Mic dicţionar de antonime alb # negru bun # rău. alene sus # jos tinereţe # bătrâneţe vinovat # nevinovat H.• In cazul cuvintelor polisemantice. injust. evidenţiindu-şi în felul acesta gradul de incultură. cuvinte ca nebun. nevrednic nu sunt antonimele cuvintelor bun. eronat. Vorbitorul foloseşte cuvântul uzual în locul celui mai puţin cunoscut. aparte.

a gera – a gira. măgulire).originar (privitor la origine. carbonier (care se referă la cărbune) . zăcăminte).livret (legitimaţie militară). deferenţă (respect. navă pentru transportul petrolului) .apropriere (acţiunea de a însuşi un lucru străin) arbitral (hotărât de arbitru) . ampoutaţie – imputaţie. miner – minier. solicitare – solicitudine.familiar (intim.iminent (care nu poate fi oprit). vulgar). textual) . companie – campanie. verbal) .temporar (de scurtă durată. emigraţie (expatriere) . avansaţi în faţă. (a) enerva (a înfuria.diferenţă (deosebire). temporal (care indică timpul) . monah – monarh.carbonifer (ramură industrială care se ocupă cu extracţia şi prelucrarea cărbunelui). Există o serie de pleonasme admise. mai superior.(a) învesti (a acorda unei persoane un drept. foarte vast. apropiat. a revela – a releva. supleţe). familial (privitor la familie.compliment (laudă. glacial – glaciar. ordinal (care indică ordinea unor obiecte) . Omonime: . a învesti – a investi. original (neobişnuit. glacial (de gheaţă. I. rece) . reflecţie – reflexie. excepţional) . despre terminaţiile unui organ sau ale unui ţesut). cunoscut). a însera – a insera. apropiere (acţiunea de a se apropia) . complement (parte de propoziţie) . literal (cuvânt cu cuvânt. revine din nou etc. destinat familiei) . o funcţie. A adapta – a adopta. oral (transmis prin viu grai. flagrant.orar (program pe ore). vers – viers. libret (arie muzicală) . solidar – solitar. atlaz – atlas. conjunctură – conjectură.(a face o investiţie financiară) . obârşie). dependenţă (a fi dependent de ceva) . în primul rând pentru faptul că au in vedere expresivitatea formării şi accentuarea ideii: am văzut cu ochii mei. bucătărie. consideraţie) .(a) inerva (în biologie. petrolier (referitor la petrol. a colabora – a corobora.Mic dicţionar de paronime abilitate (pricepere) . Pleonasmul constituie o greşeală de limbă: moş bătrân.petrolifer (bogat în petrol. ani de zile. (a) investi . o demnitate). momentan).ordinar (obişnuit. maestru – maistru. apoziţie – opoziţie. propriu unei persoane) . cămară).fragrant.agilitate (sprinteneală. a indispune) . eminent (remarcabil.arbitrar (după bunul plac).dependinţă (încăpere auxiliară: baie.imigraţie (a se stabili într-o ţară străină). Pleonasm Pleonasmul reprezinta cu utilizarea alăturată a mai multor cuvinte sau construcţii cu acelaşi înţeles.glaciar (eră glaciară).literar (referitor la literatură).

Franc Gol Golf Gută Nouă Palat Liliac Marcă Mediu Milă Mină Pompă Pol Rasă Râs Rug Stat Sol Vază Vier Tors Toc Top Tură .

.Definiţii: • Precizaţi care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului – 1p. Daţi exemple de : • 2 cuvinte derivate cu prefix. Notă : Se acordă 1 p.. 4. etern. • 2 neologisme – 2p. • 2 cuvinte compuse. abilitate. 3. leu – 2p. 4. Notă : Se acordă 1 p din oficiu Prof. Daţi sinonimele cuv. Dr. din oficiu Prof. 3.Definiţii: • Precizaţi care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului – 1p. • 2 neologisme – 2p. abilitate. Costea Evaluare sumativă – Vocabularul Clasa a VI-a 1. Dr. • 2 cuvinte derivate cu sufix. 5. etern. leu – 2p. • 2 cuvinte derivate cu sufix.. distins. distins. Notă : Se acordă 1 p din oficiu Prof. • 2 cuvinte compuse. Costea Evaluare sumativă – Vocabularul Clasa a VI-a 1. • Definiţi radicalul (rădăcina) şi pleonasmul – 1p: 2. leu – 2p. 6. 5. abilitate. 3. • 2 cuvinte compuse.Definiţii: • Precizaţi care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului – 1p. 5. 4. Daţi antonimele cuv. Dr. Daţi sinonimele cuv. Precizaţi minimum 4 categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental (cu exemple) – 1 p. • Definiţi radicalul (rădăcina) şi pleonasmul – 1p: 2. corect – 1p. Dr. M. • 2 cuvinte derivate cu sufix. Daţi exemple de : • 2 cuvinte derivate cu prefix. distins. Ilustraţi în exemple omonimia cuvintelor mai.1p. • Definiţi radicalul (rădăcina) şi pleonasmul – 1p: 2.Evaluare sumativă – Vocabularul Clasa a VI-a 1. Daţi sinonimele cuv. M. Daţi exemple de : • 2 cuvinte derivate cu prefix. Daţi sinonimele cuv. Precizaţi minimum 4 categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental (cu exemple) – 1 p. 4. Ilustraţi în exemple omonimia cuvintelor mai. 6. M. din oficiu Prof. Daţi antonimele cuv. Daţi antonimele cuv. Costea Evaluare sumativă – Vocabularul Clasa a VI-a 1. Ilustraţi în exemple omonimia cuvintelor mai. etern. M.Definiţii: • Precizaţi care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului – 1p. Precizaţi minimum 4 categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental (cu exemple) – 1 p. • Definiţi radicalul (rădăcina) şi pleonasmul – 1p: 2. • 2 cuvinte derivate cu sufix. 5. distins..1p. corect – 1p. Costea . Ilustraţi în exemple omonimia cuvintelor mai.1p. 3. Daţi antonimele cuv. • 2 cuvinte compuse. etern. corect – 1p. • 2 neologisme – 2p. abilitate. leu – 2p.1p. corect – 1p. 6. Notă : Se acordă 1 p. 6. Precizaţi minimum 4 categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental (cu exemple) – 1 p. • 2 neologisme – 2p. Daţi exemple de : • 2 cuvinte derivate cu prefix.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful