P. 1
Vocabularul

Vocabularul

|Views: 1,590|Likes:
Published by Buzatu Alina

More info:

Published by: Buzatu Alina on Mar 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/05/2013

pdf

text

original

Vocabularul limbii romane

:
A. COMPONENTELE VOCABULARULUI I. VOCABULARUL FUNDAMENTAL (FONDUL PRINCIPAL LEXICAL) cuprinde aproximativ 1.500 de cuvinte cunoscute şi utilizate de toţi vorbitorii de limbă română şi este format din: a) cuvinte foarte vechi (moştenite sau împrumutate din alte limbi); b) cuvinte folosite frecvent în vorbire; c) cuvinte cu mai multe sensuri (polisemantice); d) cuvinte care intră în componenţa unor locuţiuni sau expresii specifice limbii române. Cuvintele care compun vocabularul fundamental al limbii române denumesc: - părţi ale corpului omenesc: cap, ochi, gură, picior,braţ etc; - alimente: apă, lapte, pâine, brânză, carne etc; - obiecte de strictă necesitate şi acţiuni frecvente:casă, masă, a mânca, a merge, a face, a respira, a sta, a locui etc. - păsări şi animale (în special domestice): pui, găină,câine, pisică, porc, vacă, oaie, cal etc; - arbori şi fructe: castan, plop, stejar, măr, păr -pere,nuc - nucă, cais - caisă etc; - grade de rudenie: mamă, tată, fiu, fiică, bunic etc; - zilele săptămânii: luni, joi, duminică etc; - momente ale zilei, anotimpuri, luni: dimineaţa,iarna, iunie etc; - culori folosite des: alb, negru, roşu, verde etc; - conjuncţii, prepoziţii, numerale: dar, şi, peste, trei,mie etc. II. MASA VOCABULARULUI cuprinde restul cuvintelor (aproximativ 90% din totalul cuvintelor) şi este compusă din: - arhaisme; - regionalisme; - elemente de jargon şi de argou; - neologisme; - termeni tehnici şi ştiinţifici. 1. Arhaismele sunt cuvinte, expresii, fonetisme, forme gramaticale şi construcţii sintactice care au dispărut din limba comună şi sunt de mai multe feluri: • arhaisme lexicale - cuvinte vechi, ieşite din uz fie din cauză că obiectul sau profesia nu mai există, fie că au fost înlocuite de alte cuvinte: ienicer, caimacam, paharnic, logofăt, bejanie, opaiţ, colibă etc. • arhaisme fonetice - cuvinte cu forme vechi de pronunţare, ieşite din uzul actual: pre, a îmbla, mezul etc; • arhaisme gramaticale - forme gramaticale vechi şi structuri sintactice învechite: * morfologice: aripe, inime, iernei, palaturi etc.; * sintactice: Gazeta de Transilvania; 2. Regionalismele sunt cuvintele şi formele de limbă specifice vorbirii dintr-o anumită regiune: barabulă (cartof), curechi (varză), dadă (soră mai mare), sămădău (porcar), sabău (croitor), cucuruz (porumb);

bară de direcţie.. Elementele de jargon sunt cuvinte sau expresii din alte limbi. fabulă. reaşeza Clasificare: • După vechimea lor. amănunt . madam'. Elementele de argou sunt cuvinte sau expresii. pârnaie. derbi. necinstite. polinom etc. fotosinteză. mişto (frumos sau batjocură). catgut. prăpastie . week-end. Mijloacele de imbogatire a vocabularului sunt INTERNE EXTERNE. curcan (poliţist). ştachetă. • din limba italiană: capodoperă. electron. dezaproba. mititica (închisoare). Elementele de jargon au fost adesea satirizate de Alecsandri şi Caragiale pentru ilustrarea snobismului personajelor. incapabil. recamier etc.celest. (a) bănui .(a) suspecta. Mijloacele interne de imbogatire a vocabularului sunt Derivarea Compunerea Schimbarea valorii gramaticale. împăduri. naşpa (urat) etc. • din limba germană: sortiment. DERIVAREA 1.deces. moarte . pictură etc. poezie. Limbajul tehnic cuprinde cuvinte şi expresii specifice unui domeniu al tehnicii: bielă. cheie franceză. folosite de vorbitorii unor grupuri sociale restrânse. B. tact etc. literă.3. penalii etc Împrumuturile neologice au prilejuit formarea unor dublete sinonimice: cutremur seism. pizza etc. 4. Neologismele sunt cuvinte împrumutate recent din alte limbi: • limba latină savantă: colocviu. • din limba franceză: monument. biblic. cu scopul de a nu fi înţeleşi: biştari (bani). • din limba engleză: star. spaghete. a ciordi (a fura). 7. înnoda. întrebuinţate de anumite persoane cu intenţia de a impresiona şi a-şi evidenţia o pretinsă superioritate culturală: bonjour.abis etc 6.detaliu. look. 5. prefixele se pot clasifica: . ceresc . Limbajul ştiinţific cuprinde cuvinte şi expresii folosite în diferite domenii ale ştiinţei: bisturiu. adjectiv.K. O. Derivarea cu prefixe Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete adăugate înaintea rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou: străbun.

mono-. des-. Derivarea cu sufixe Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcină pentru a forma un cuvânt nou: bunic (bun+ic).prefixe negative . -el (băieţel). bi-.(referitor la cai). descompune. di-. tele-. răz-. deoarece sufixele pot da sensuri noi cuvintelor derivate: . 2. pseudo. răstălmăci. băietoi) etc. bio. -ime (tinerime). de-.(a) înfrunzi . frunziş (frunz+iş) Clasificarea sufixelor se poate face: a) din punct de vedere semantic (al sensului). -oi (măturoi. stră-. ireal . . -ică (rămurică). micro-. geo-. -cioară (mescioară). -uleţ (ursuleţ). Dubla prefixare constă în adăugarea înaintea rădăcinii sau a cuvântului de bază a două prefixe: pădure .uţă (căsuţă) etc. se foloseşte cuvântul anticameră. ultra-. a-. care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mici decât cele obişnuite: -aş (copilaş).prefixe cu sensul "fără". hipo.prefixe care exprimă ideea de repetiţie: ras-.(a) reîmpăduri. a unui birou. -ioară (bolnăvioară). dez-.an (băietan). etc. con-. • Din punct de vedere al sensului.ărie (rufărie). in-. etc. care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mari decât cele obişnuite: .neînfrunzit. orto-. im-. mulţi-.pentru denumirea unei colectivităţi (ajută la formarea unor substantive colective): . i-. ne-.diminutivale. rescrie . "lipsit de" .augmentative. . . ante-. anormal Atenţie! Pentru a denumi camera de aşteptare situată înaintea unei alte camere. -işte . -et (brădet). prefixele sunt: . Atenţie! • A nu se confunda prefixele cu elementele de compunere. -andru (copilandru). poli. hemo-. debloca. etc.care neagă sensul cuvântului: ne-. -ăraie (fumăraie). dezorientat.(a) împăduri . . in. -uş (bebeluş). răzgândi. incomplet. frunză .oaie (căsoaie). auto. re-.înfrunzit . macro-. răz-.-prefixe vechi (moştenite sau împrumutate): în-. -prefixe neologice (noi): a-. -iş (tufiş). numite şi prefixoide: aero-. hidro-.cu ajutorul cărora se formează antonimele cuvintelor de bază: des-. neimportant. inter-. omo-. care a fost împrumutat cu acest prefix (anti-) din limba italiană şi s-a fixat în limba română în această formă: ex: Ei aşteptau în anticameră ca să fie primiţi pentru un interviu.

-esc (prietenesc). -iş (grăpiş). -eaţă (dulceaţă) etc. . -ăni (clănţăni). -aş (cosaş).pentru denumirea agentului (autor al acţiunii sau meseriaş): . . Sinteze de limba română.. -ământ (jurământ).. -ător (tocător). -eală (ameţeală). Radu Ionescu.. -ărie (copilărie).(porumbişte) etc. -os (lemnos) etc.. -uriu (fumuriu). 95). -eşte (româneşte). -cios (mâncăcios). -tor (judecător) etc. -ime (isteţime).ar (cenuşar).. -aş (nevoiaş). alăturare (parataxă): de la. -er (oier).adverbiale: -âş (târâş).. -ătate (bunătate).. -ătură (învăţătură). -ar (fierar).anţă (cutezanţă). -ui (a bubui) etc. -inţă (folosinţă). -iza (ironiza). -ism (huliganism). p. -ură (arsură) etc. -bil (locuibil). .verbale: -ăi (behăi).adjectivale: -al (anual). -eală (greşeală). Compunerea se realizează prin: 1. deoarece unele sufixe sunt specifice anumitor părţi de vorbire: . b) din punct de vedere morfologic.. -iu (cenuşiu).agiu (camionagiu).niţă (zaharniţă) etc. Atenţie! Se pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt derivat (dubla sufixare): grădină + sufixul -ar = grădinar + sufixul -ie = grădinăr/e bute + sufixul -oi = butoi + sufixul -aş = butoiaş bute + sufixul -oi = butoi + sufixul aş = butoiaş 3. despre. -bil (locuibil) . -at (pistruiat). 2. ... -ist (fochist). cit... -aş (mărginaş)... Derivarea parasintetică Derivatele parasintetice sunt cuvintele formate în acelaşi timp cu sufix şi cu prefix: împădurit = îm + pădur + it .prefix radical sufix Compunerea Este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului „prin care două sau mai multe cuvinte (de obicei în calitate de unităţi lexicale distincte) se unesc şi dau naştere unui cuvânt nou" (Theodor Hristea. -os (lemnos) etc.ie (sclavie). ed. -pentru indicarea modalităţii (sufixe adverbiale): -eşte (lumeşte). -ar (inelar). -iş (pieptiş) etc. -ui (gălbui). . -âş (tărâş) etc. . . contopire: cumsecade. .pentru denumirea însuşirii (sufixe adjectivale) . abreviere: .ătate (singurătate).iu (auriu). 3.pentru denumirea unei noţiuni abstracte: . -cios (mâncăcios). .substantivale: -ar (cronicar).pentru denumirea instrumentului: .al (săptămânal). .

deînmulţit. reaua-voinţa. .C. nemaiauzit.. LeheniGară. câteşpatru. deseori.unele interjecţii: iacătă. .cuvinte compuse dintr-un substantiv precedat de un adjectiv propriu-zis sau de un numeral: bunăstare.pronumele si adjectivele pronominale negative niciunul.substantive compuse dintr-un substantiv precedat/urmat de un adjectiv: bunăcredinţă. niciunele. . . . lungmetraj. . rea-voinţă. . niciun. . oricând. . vasăzică. precum. dreptunghi. primul termen schimbându-şi forma: câine-lup (câini-lup).conjuncţii compuse: aşadar. atotştiutor.R. -adverbe de tipul: deasupra. niciunde. Se scriu cu cratimă: -substantive compuse din două substantive cu formă de nominativ-acuzativ.cuvinte compuse din prepoziţie + substantiv sau verb la supin: demâncare.Maria.F. întrucât. Zăna-Zorilor. niciuna. despre. clarvăzător. .E. Păunaşul-Codrilor.substantive de tipul: prim-ministru (prim-ministrului). cu mai: nemaivăzut. Atenţie! La asemenea tip de compuse. .numerale compuse: unsprezece. binefăcător.redactor-şef (redactorului-şef).adjective formate din cuvinte întregi existente şi independente în limbă: binecuvântat. dintâi. douăzeci.prepoziţii compuse: dinspre. argint-viu. IonescuTismana etc.substantive compuse dintr-un substantiv şi un substantiv cu formă de genitiv: floarea-soarelui (florii-soarelui).verbe la modurile participiu şi gerunziu forma negativă. nicio. Atenţie! În cazul altor compuse se modifică al doilea termen: nord-vest (nord-vestul).C. nemaivăzănd.iniţiale şi cuvinte: F.verbe compuse cu adverbul bine şi verbe în componenţa cărora intră elemente de compunere care nu există şi independent în limbă: a binecuvânta. nicicând. . degrabă.cuvinte compuse din substantiv + prepoziţie untdelemn. se modifică primul termen: buna-credinţă. a binevoi.iniţiale: C. . tustrei. Aleodor-împărat. .anumite nume de familie sau nume de persoane compuse: Ana. nemaiauzind. desigur.. ROMPRES MODAROM TAROM Atenţie la scrierea cuvintelor compuse! • Se scriu într-un cuvânt: . fărădelege. deplin. . niciunii. . dinăuntru. Baba-Cloanţa. .nume de personaje istorice şi literare: Ali-Baba. argintului-viu.C. Corvinul ASIROM. scurtcircuit.nume geografice ori teritorial-administrative: Bistriţa-Năsăud. bunăvoinţă. Caraş-Severin. .

liber-cugetător.adjective de genul: albastru-azuriu. Verbe la participiu=>Canta inganat. ADJECTIVE din Verbe la participiu=>Privem lumina filtrata prin ramuri Verbe la gerunziu=>{mi placeau pletele fluturande ale ei. Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea este mijlocul intern de imbogatire a vocabularului prin care se formeaza cuvinte noi prin trecerea de la o parte de vorbire la alta.germana). ADVERBE din Adjective=>Vorbeste frumos despre natura. sud-american.italiana. Substantive(care denumesc elemente legate de timp) PREPOZI|II din Adverbe=>Deasupra crengii s-a asezat o pasare. Imprumuturile pot fi facute pe cale directa cale indirecta.maghiara) noi(din:franceza. nounăscut. Pronume=>Acesti brazi sunt mici. aşa-zis. austroungar. nord-american. Verbe la gerunziu=>Suferindul privea trist sprefrunze Adverbe=>{ntelegea suferinta aproapelui sau.engleza. In limba romana. . Verbe le participiu=>Ratacitii in padure se sperie. instructiv-educativ.greaca. unele cuvinte sunt mostenite din limba latina. altele sunt imprumutate din diverse limbi iar altele sunt formate in interiorul limbii. literar-tnuzi cal.turca. Substantive=>Picta frumos gratie talentului. Adverbe=>Mi-am luat haina gata. Prin conversiune se pot obtine: SUBSTANTIVE din adjective=>Am intrat in adancul intunecat al padurii. Verbe la participiu=>A terminat de recoltat multumita lui Mijloacele externe de imbogatire a limbii romane sunt imprumuturile (cele mai noi sunt Neologismele). Imprumuturile pot fi vechi(din:slava. Pronume=>Nu-mi pierd vremea cu niste nimicuri Interjectii=>N-a ascultat oful meu. Verbe la supin=>Mersul prin padure imi place.. propriu-zis. drepu credincios.

-easă grădinăresc .florar c) Cuvintele derivate sunt cuvinte formate cu ajutorul prefixelor sau/şi al sufixelor lexicale: grădină .radical .grădin + suf.cuvânt de bază grădinar . Ea este formată din cuvântul de bază. -it grădiniţă .străbunic cuv.-ar + suf. a) Cuvântul de bază este cuvântul de la care se porneşte în alcătuirea unei familii lexicale.FAMILIA LEXICALA Familia lexicală reprezintă totalitatea cuvintelor înrudite ca sens. FAMILIA DE CUVINTE . cuvintele derivate. formate de la acelaşi cuvânt de bază şi având acelaşi radical.grădin + suf. -ar + suf.păduros .grădin + suf.C. -esc grădinărit . b) Radicalul este elementul comun care se întâlneşte la cuvintele ce formează o familie lexicală. cuvintele realizate prin compunere şi prin schimbarea valorii gramaticale.grădin + suf. -ar grădinăreasa . Notă: *Radicalul poate fi identic sau nu cu termenul de bază: bun bunic . de bază) . -ar + suf.radical muncă(cuv.muncitor ( radical) * Radicalul poate conţine alternanţe fonetice: floare .pădurar .grădin + suf.(a) reîmpăduri .pădurice .(a) împăduri . de bază. -iţă pădure .

unul sau mai multe sensuri.cuvinte care au un singur înţeles: natriu.D. antibiotic. • polisemantice .totalitatea sunetelor sau literelor din care este alcătuit. CLASIFICAREA CUVINTELOR I. cuvintele sunt: • monosemantice . deoarece. neuron. a scăpa: Mi-a ieşit un pantof din picior. SENSUL CUVINTELOR ÎN CONTEXT Unitatea de bază a vocabularului este cuvântul care are: . mâncare: Am luat masa în oraş. cuvântul poate avea mai multe sensuri. Sensul unui cuvânt este dat de context.cuvinte cu două sau mai multe sensuri (proprii!): a ieşi: a răsări: A ieşit un ghiocel. După numărul de sensuri. dar într-un context anumit acesta are o singură semnificaţie. a se imprima: Am scris apăsat şi mi-a ieşit şi pe partea cealaltă. a realiza: Irinei i-a ieşit o compunere frumoasă. considerat izolat. petrecere: De ziua lui a dat o masă mare. CUVÂNTUL . . ospăţ. . a se desfăşura: Spectacolul a ieşit bine. a părăsi: El a ieşit din casă. infarct. apleca: Măria a ieşit în oraş.o formă . masă obiect de mobilă: Mi-am cumpărat o masă ovală.

extremitate: Cerşeşte la capul podului. El a căzut într-o gură de canal. figurat 1.cap: parte a corpului: Şi-a pus o căciulă pe cap. (parte a corpului omenesc) Irina a băgat o bomboană în gură. (cavitate bucală) b) Sensul propriu secundar rezultă dintr-o asemănare şi depinde strict de context: Maşina s-a lovit de piciorul podului. baie camera de baie: Ea a făcut curăţenie în baie. După legătura dintre sensul lor şi noţiunile pe care le denumesc. II. Pe-o gură de rai" . conducător: Tudor Vladimirescu a fost capul revoluţiei din 1821. inteligenţă: Cine n-are cap. îmbăiere. propriu: a) de bază b) secundar 2. folosit pentru a forma o imagine artistică: "Pe-un picior de plai. Sensul propriu: a) Sensul propriu de bază este înţelesul obişnuit al unui cuvânt: El şi-a rupt un picior. spălare: Copiii fac baie în lac. Sensul figurat este sensul neobişnuit al unui cuvânt. minte. cuvintele pot avea: sens: 1. cada: Apa din baie e fierbinte. 2. vai de picioare.

(a) îngădui/(a) permite. a-şi lua nasul la purtare = a se obrăznici.sunt cele mai frecvente şi se realizează. ştiinţă. talent. dexteritate. timp=vreme.) . b) Sinonimele parţiale . prepoziţie: către=spre Un cuvânt cu mai multe sensuri are sinonime pentru fiecare sens: arbore — copac: Bradul e un copac.E. dalac=antrax. Un cuvânt poate avea mai multe sinonime. Mic dicţionar de sinonime abilitate (subst. În cazul acestor sinonime nu se realizează o identitate a termenilor seriei sinonimice şi se optează pentru unul dintre ele. (a) cere/(a) solicit a etc. cuvântare. Există mai multe tipuri de sinonime: a) Sinonimele totale . gustos. cupru=alamă.autentic Sursa principală a sinonimiei o constituie împrumuturile şi de aceea multe sinonime sunt neologice: limpede/clar. uşurinţă. dibăcie. repede=iute. a o lua la sănătoasa = a fugi. în funcţie de particularităţile contextului. păpuşoi etc. vorbă etc. ingeniozitate. (pop. pronume: el—dânsul. varză=curechi. a se da de-a rostogolul. a se da de-a dura = a se rostogoli. pricepere. Se poate stabili o relaţie de sinonimie şi între o expresie şi un cuvânt sau între două expresii: a băga de seamă = a observa. isteţime. a i se urca la cap. practică.real . regionale şi cuvinte literare sau între denumirile populare şi termenii tehnico-ştiinţifici: inimă=cord. adjective: prietenesc=amical. de obicei.) maravet.) meşteşug. cinstit/onest. amănunt/detaliu. porumb=cucuruz. formându-se astfel o serie sinonimică: adevărat .veritabil . SINONIMELE SINONIMELE sunt cuvintele cu formă diferită şi înţeles identic sau foarte asemănător. iscusinţă.sunt puţine la număr şi se stabilesc între cuvinte vechi. . numerale: întâiul—primul. (reg.destoinicie.meşterie. îndemânare. valoros. adverbe: mereu-totdeauna. blând. moarte/deces. Notă: * Sinonimul şi cuvântul înlocuit trebuie să fie aceeaşi parte de vorbire: substantive: noroc=şansă. între cuvinte vechi şi cuvinte mai noi: bun=preţios. adânc/abis. — pom: Mărul e un pom. verbe: a reuşi-a izbuti. cuvânt= discurs. (înv.) apucătură.

redus. născocire. brutal. potrivit..) a oblădui. cultivat. manierat. (a) anula (vb.).cult. (a) emoţiona (vb. a se evidenţia. obscur. plăsmuire.temporar. a conduce. desăvârşire (subst. rar. tenace. a mărturisi. imaginare (subst. a dirigui.) scăiâmbăială. remarcabil.) . prefăcătorie. partidă. capriciu (subst.limbă. a zice. vremelnic.) voinicie.) . poftă. deosebit. stilat. toană. modest. (pop.) .) . fantezie.) a ocârmui. a rezilia. stricător.a adăposti.absolut (adj.) . neobosit. învăţat.bărbăţie.) . neînfricare. grai. motivaţie (subst. efemer (adj. a primi. nociv (adj. bravură (subst. silitor. sclifoseală.) . mijlociu. zbânţuială. fason.) a impresiona. (livr. select. eminent. politicos.) . temei. cuviincios (adj. desăvârşit.) perfecţionare. a sensibiliza. neînfricare.) . îndrăzneală. vorbire. elaborare.) . (a) găzdui (vb.) . temeritate.) pricopsit. a mişca. (pop. ipocrizie. inventare. a stăpâni.) . (a) guverna (vb.) a cuvânta. superior. elegant. trecător. a tulbura. tare. citit (adj. plenitudine.) pernicios. (arh. a desfiinţa. moft. primejdios. a relata.) . a invalida. ştiutor. (reg. maimuţăreală.) rezistent.) laborios. ilustru. reverenţios. a înduioşa. cutezanţă.îndreptăţire. negativ. a se remarca. mediocru (adj. justificare. a domni.a declara. adv. scornire. perfecţiune.) . bătăios. • (adj. erudit. creare. (pop. (a) afirma (vb. harnic (adj. pieritor. muncitor. zbenguială. nestăpânit. a spune.) a pripăşi. duplicitate.a cârmui. integral. motivare. meci.dăunător. a infirma. zburdălnicie. exprimare. vitejie. (pop. perfect profund. a revoca. raţiune. fiţă. violent. suprem. complet. naz.adânc. schimbător. (pop. educat. fandoseală. (pop.activ. sârguincios. contraindicat.) . neadevăr.decent. vrednic. (livr.comun. scăzut. (fam. deplin.concepere. făţărnicie. joc (subst. viclenie. întrecere.) noimă. aristocrat. stil.a abroga. zelos. limbaj (subst. perfidie.) şic. rejudiciabil. agresiv. . eroism.) . solid.chef.ales.) . a suprima.) năbădaie. neostenit. falsitate (subst. distins (adj. total. vătămător. respectuos. politicos. (sport) dispută. păgubitor.inexactitate. instruit. periculos. argument. a sălăşlui. a desfiinţa. (pop. curaj.) -joacă. minciună.

succes (subst.) . fiind alcătuite din aceleaşi sunete şi la care nu diferă nici accentul se numesc omofone: mii — mii de roiuri de albine . rebeliune. tărie. energie.) . neruşinare. a pretinde. a judeca. principiu. impresionant. patetic (adj.) jalbă. curat. Ei au plantat lângă poartă un brad. răscolitor. Eu am o rochie nouă. memoriu (arh. purificat. sfruntare. nealterat.numeral. neobrăzare. • Omonimele care se pronunţă la fel. a jindui. salubru.ruşinos. sfios (adj.a aspira.duios.) . aroganţă. a medita. a gândi. robusteţe. El a luat nota nouă la istorie. precept (subst.oxigenat. vlagă. nestricat. (a) raţiona (vb. regulă.izbândă. vibrant. victorie.) . revoluţie. ispravă. impertinenţă. copii/copii. normă. răzmeriţă.) simţitor. vitalitate.) .) . vigoare (subst. tupeu. plăcere.a chibzui. trufie. F. bun. petiţie (subst. la unele fiind diferit accentul: acele/acele.) . sfiicios. îrinâ poartă pantofi cu toc. ozonat (adj. necuviinţă. a râvni. (arh. înduioşător. tevatură. revoltă (subst. forţă.bucurie. povaţă.insolenţă. Am dat cu lac pe unghii. emoţionant. putere. • Omonimele care se scriu la fel se numesc omografe. timid. mulţumire.) .) . a cugeta. OMONIMELE OMONIMELE sunt cuvinte cu formă identică şi acelaşi corp fonetic.cerere. a reflecta. tulburător. reuşită. — mi-i drag de el -pronume + verb . proaspăt.) . mişcător. a dori. (a) tinde (vb.dinamism.) .răscoală.învăţătură. desfătare. satisfacţie (subst. mângâiere. dar cu înţeles total diferit: Barca pluteşte pe lac. nevătămator.obrăznicie (subst. a ţinti. a visa.) . impetuozitate. a năzui.

Nouă: — adjectiv: Am o rochie nouă.lexicale.parţiale . dar care sunt părţi de vorbire diferite: Noi: — adjectiv: Am caiete noi. Poartă: — substantiv: Am o poartă mare. De la circ a scăpat un leu. .lexico-gramaticale.morfologice. — numeral: Am obţinut nota nouă la istorie.car: —car ghiozdanul în spate . a) Omonimele lexicale pot fi: . Mai am doar doi lei în buzunar. —cred c-ar vrea o prăjitură . Atenţie! * A nu se confunda cuvintele polisemantice cu omonimele care au şi ele aceeaşi formă .conjuncţie + verb. . . Am văzut mulţi lei la Zoo. Omonimele sunt de mai multe feluri: . — pronume: Noi plecăm imediat.omonimele nu au forme flexionare identice: Masa: mese (de bucătărie) mase (de oameni) Bandă: bande (de răufăcători) benzi (magnetice) b) Omonimele lexico-gramaticale sunt cuvinte cu formă identică.omonimele care au forme flexionare identice: leu / leu---------lei / lei Mai am doar un leu în buzunar.totale . — verb: El poartă o vestă verde.verb.

• Antonimia se realizează şi între un cuvânt şi o locuţiune: a opri # a da drumul Notă: Perechea de antonime trebuie să fie compusă din părţi de vorbire de acelaşi fel: substantive: bucurie # tristeţe.din parc. Deosebirea se face avându-se în vedere următoarele: . negative sau privative): confirma # infirma. ospăţ. G. verbe: a da # a lua. fiind derivate din sensul primar: masă . cinstit # necinstit. . masă . adverbe: Atenţie! sus # jos. înalt # scund. sus # jos etc. închide # deschide. În situaţiile de mai sus.mâncare. împacheta # despacheta. ANTONIMELE ANTONIMELE sunt cuvinte cu formă diferită şi cu înţeles opus: mare # mic. egal # inegal. adjective: bun # rău. este polisemantic. • Antonimia se poate realiza şi cu ajutorul prefixelor (prefixe antonimice. dar este omonim cu sensul de mulţime: în faţa catedralei era o masă de oameni. bun # rău. lipit # dezlipit etc. * Unele cuvinte sunt polisemantice în anumite contexte şi omonime în altele.omonimele nu au legătură de sens între ele: bancă . De exemplu. bancă . -cuvintele polisemantice au sensuri apropiate.obiect de mobilier.unde se depun banii.şi înţelesuri diferite. cuvântul masă.

Pronumele este o parte de vorbire. a rămâne pe loc mic # mare a mobiliza # a imobiliza a pierde # a câştiga repede # încet. alene sus # jos tinereţe # bătrâneţe vinovat # nevinovat H. inechitabil.• In cazul cuvintelor polisemantice. evidenţiindu-şi în felul acesta gradul de incultură. Ei i-am făcut un compliment. eronat. conflicte familiare în loc de conflicte familiale (familiar = intim. beznă a merge # a sta. Vorbitorul foloseşte cuvântul uzual în locul celui mai puţin cunoscut. veşnic. aparte. Mic dicţionar de antonime alb # negru bun # rău. greşit a cumpăra # a vinde drept # nedrept. nepieritor frig # cald înnoda # a deznoda lumină # întuneric. apropiat. PARONIMELE PARONIMELE sunt cuvinte cu formă aproape identică (uneori diferă un singur sunet) şi cu sensuri diferite. drept # stâng • La stabilirea perechilor antonimice este bine să nu se piardă din vedere sensul cuvintelor. malefic corect # incorect. antonimia se stabileşte pentru fiecare sens mai important al cuvântului respectiv: drept # nedrept. ilegal efemer # etern. cuvinte ca nebun. originar — de origine) . curat. necurat. Atenţie! * Criteriul după care o pereche de cuvinte e considerată pereche paronimică este cel al atracţiei (confuzie paronimică). injust. drept # strâmb. Fiecare om are un nume şi un prenume. vrednic. nevrednic nu sunt antonimele cuvintelor bun. De pilda. Complementul este de mai multe feluri. familial = legat de familie) localitatea originală în loc de localitatea originară (original = deosebit.

cunoscut). companie – campanie. bucătărie. apropiat. foarte vast. ani de zile. libret (arie muzicală) . verbal) . a colabora – a corobora. despre terminaţiile unui organ sau ale unui ţesut).originar (privitor la origine. vers – viers. emigraţie (expatriere) .dependinţă (încăpere auxiliară: baie. cămară). zăcăminte). familial (privitor la familie. momentan). petrolier (referitor la petrol. vulgar).literar (referitor la literatură). rece) .familiar (intim. Omonime: . original (neobişnuit. literal (cuvânt cu cuvânt. a revela – a releva. avansaţi în faţă. a gera – a gira.carbonifer (ramură industrială care se ocupă cu extracţia şi prelucrarea cărbunelui). Pleonasmul constituie o greşeală de limbă: moş bătrân. ampoutaţie – imputaţie. mai superior. revine din nou etc. glacial – glaciar.orar (program pe ore). dependenţă (a fi dependent de ceva) . a indispune) . eminent (remarcabil. flagrant. A adapta – a adopta. Există o serie de pleonasme admise. navă pentru transportul petrolului) . atlaz – atlas. propriu unei persoane) . obârşie).livret (legitimaţie militară).ordinar (obişnuit. supleţe).imigraţie (a se stabili într-o ţară străină). solicitare – solicitudine. I.temporar (de scurtă durată. temporal (care indică timpul) .(a face o investiţie financiară) . oral (transmis prin viu grai. textual) . o demnitate). monah – monarh. Pleonasm Pleonasmul reprezinta cu utilizarea alăturată a mai multor cuvinte sau construcţii cu acelaşi înţeles. măgulire).diferenţă (deosebire). maestru – maistru. miner – minier.compliment (laudă. solidar – solitar.agilitate (sprinteneală. destinat familiei) .(a) inerva (în biologie.glaciar (eră glaciară). deferenţă (respect. reflecţie – reflexie. conjunctură – conjectură.iminent (care nu poate fi oprit). excepţional) .apropriere (acţiunea de a însuşi un lucru străin) arbitral (hotărât de arbitru) . (a) enerva (a înfuria. a însera – a insera.(a) învesti (a acorda unei persoane un drept. carbonier (care se referă la cărbune) . complement (parte de propoziţie) . consideraţie) .fragrant. apoziţie – opoziţie. ordinal (care indică ordinea unor obiecte) . (a) investi .arbitrar (după bunul plac).Mic dicţionar de paronime abilitate (pricepere) .petrolifer (bogat în petrol. apropiere (acţiunea de a se apropia) . în primul rând pentru faptul că au in vedere expresivitatea formării şi accentuarea ideii: am văzut cu ochii mei. a învesti – a investi. o funcţie. glacial (de gheaţă.

Franc Gol Golf Gută Nouă Palat Liliac Marcă Mediu Milă Mină Pompă Pol Rasă Râs Rug Stat Sol Vază Vier Tors Toc Top Tură .

leu – 2p. corect – 1p. • Definiţi radicalul (rădăcina) şi pleonasmul – 1p: 2. 3. Precizaţi minimum 4 categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental (cu exemple) – 1 p. din oficiu Prof.1p. Daţi sinonimele cuv. Daţi antonimele cuv. Dr. 3. Daţi exemple de : • 2 cuvinte derivate cu prefix. distins. • 2 neologisme – 2p.Definiţii: • Precizaţi care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului – 1p. Daţi exemple de : • 2 cuvinte derivate cu prefix. M.. 6. Notă : Se acordă 1 p din oficiu Prof. • 2 neologisme – 2p. 4. 5. • Definiţi radicalul (rădăcina) şi pleonasmul – 1p: 2. Costea Evaluare sumativă – Vocabularul Clasa a VI-a 1. Dr. Daţi antonimele cuv. Daţi antonimele cuv. abilitate. corect – 1p. distins. Notă : Se acordă 1 p. • 2 cuvinte derivate cu sufix. corect – 1p. etern. din oficiu Prof. abilitate.Definiţii: • Precizaţi care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului – 1p. Dr. 4. Dr. abilitate. Costea . Daţi exemple de : • 2 cuvinte derivate cu prefix. • 2 cuvinte derivate cu sufix.1p. abilitate. Daţi sinonimele cuv. M. Ilustraţi în exemple omonimia cuvintelor mai. • 2 cuvinte compuse.. • 2 cuvinte derivate cu sufix. • 2 neologisme – 2p. M. Daţi antonimele cuv. etern. 3.Evaluare sumativă – Vocabularul Clasa a VI-a 1. etern. 5. 5. • Definiţi radicalul (rădăcina) şi pleonasmul – 1p: 2. Notă : Se acordă 1 p. corect – 1p. Costea Evaluare sumativă – Vocabularul Clasa a VI-a 1..1p. Precizaţi minimum 4 categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental (cu exemple) – 1 p. 6. Daţi sinonimele cuv. • 2 neologisme – 2p. leu – 2p.Definiţii: • Precizaţi care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului – 1p. leu – 2p.. 4. Precizaţi minimum 4 categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental (cu exemple) – 1 p. distins. distins. 5. 4.1p. • 2 cuvinte derivate cu sufix. Ilustraţi în exemple omonimia cuvintelor mai. M. 6. etern. Costea Evaluare sumativă – Vocabularul Clasa a VI-a 1. Ilustraţi în exemple omonimia cuvintelor mai. • 2 cuvinte compuse. Daţi sinonimele cuv. Daţi exemple de : • 2 cuvinte derivate cu prefix. Precizaţi minimum 4 categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental (cu exemple) – 1 p. • 2 cuvinte compuse. 3. Notă : Se acordă 1 p din oficiu Prof. leu – 2p. 6. • Definiţi radicalul (rădăcina) şi pleonasmul – 1p: 2. Ilustraţi în exemple omonimia cuvintelor mai.Definiţii: • Precizaţi care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului – 1p. • 2 cuvinte compuse.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->