Vocabularul limbii romane

:
A. COMPONENTELE VOCABULARULUI I. VOCABULARUL FUNDAMENTAL (FONDUL PRINCIPAL LEXICAL) cuprinde aproximativ 1.500 de cuvinte cunoscute şi utilizate de toţi vorbitorii de limbă română şi este format din: a) cuvinte foarte vechi (moştenite sau împrumutate din alte limbi); b) cuvinte folosite frecvent în vorbire; c) cuvinte cu mai multe sensuri (polisemantice); d) cuvinte care intră în componenţa unor locuţiuni sau expresii specifice limbii române. Cuvintele care compun vocabularul fundamental al limbii române denumesc: - părţi ale corpului omenesc: cap, ochi, gură, picior,braţ etc; - alimente: apă, lapte, pâine, brânză, carne etc; - obiecte de strictă necesitate şi acţiuni frecvente:casă, masă, a mânca, a merge, a face, a respira, a sta, a locui etc. - păsări şi animale (în special domestice): pui, găină,câine, pisică, porc, vacă, oaie, cal etc; - arbori şi fructe: castan, plop, stejar, măr, păr -pere,nuc - nucă, cais - caisă etc; - grade de rudenie: mamă, tată, fiu, fiică, bunic etc; - zilele săptămânii: luni, joi, duminică etc; - momente ale zilei, anotimpuri, luni: dimineaţa,iarna, iunie etc; - culori folosite des: alb, negru, roşu, verde etc; - conjuncţii, prepoziţii, numerale: dar, şi, peste, trei,mie etc. II. MASA VOCABULARULUI cuprinde restul cuvintelor (aproximativ 90% din totalul cuvintelor) şi este compusă din: - arhaisme; - regionalisme; - elemente de jargon şi de argou; - neologisme; - termeni tehnici şi ştiinţifici. 1. Arhaismele sunt cuvinte, expresii, fonetisme, forme gramaticale şi construcţii sintactice care au dispărut din limba comună şi sunt de mai multe feluri: • arhaisme lexicale - cuvinte vechi, ieşite din uz fie din cauză că obiectul sau profesia nu mai există, fie că au fost înlocuite de alte cuvinte: ienicer, caimacam, paharnic, logofăt, bejanie, opaiţ, colibă etc. • arhaisme fonetice - cuvinte cu forme vechi de pronunţare, ieşite din uzul actual: pre, a îmbla, mezul etc; • arhaisme gramaticale - forme gramaticale vechi şi structuri sintactice învechite: * morfologice: aripe, inime, iernei, palaturi etc.; * sintactice: Gazeta de Transilvania; 2. Regionalismele sunt cuvintele şi formele de limbă specifice vorbirii dintr-o anumită regiune: barabulă (cartof), curechi (varză), dadă (soră mai mare), sămădău (porcar), sabău (croitor), cucuruz (porumb);

Limbajul ştiinţific cuprinde cuvinte şi expresii folosite în diferite domenii ale ştiinţei: bisturiu. Derivarea cu prefixe Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete adăugate înaintea rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou: străbun.3. tact etc. DERIVAREA 1. polinom etc. madam'. look. mişto (frumos sau batjocură). pârnaie. amănunt . 4. 5. biblic. B. derbi. reaşeza Clasificare: • După vechimea lor. folosite de vorbitorii unor grupuri sociale restrânse. adjectiv. fotosinteză. naşpa (urat) etc.abis etc 6. recamier etc. înnoda. week-end.deces. Neologismele sunt cuvinte împrumutate recent din alte limbi: • limba latină savantă: colocviu. 7. ceresc . cu scopul de a nu fi înţeleşi: biştari (bani). prăpastie . împăduri. cheie franceză. curcan (poliţist). poezie.(a) suspecta. spaghete.celest. • din limba italiană: capodoperă. (a) bănui . penalii etc Împrumuturile neologice au prilejuit formarea unor dublete sinonimice: cutremur seism. pizza etc. fabulă. întrebuinţate de anumite persoane cu intenţia de a impresiona şi a-şi evidenţia o pretinsă superioritate culturală: bonjour. bară de direcţie. literă. Mijloacele interne de imbogatire a vocabularului sunt Derivarea Compunerea Schimbarea valorii gramaticale. mititica (închisoare). Elementele de jargon sunt cuvinte sau expresii din alte limbi. Limbajul tehnic cuprinde cuvinte şi expresii specifice unui domeniu al tehnicii: bielă.detaliu. prefixele se pot clasifica: . electron. ştachetă. Elementele de jargon au fost adesea satirizate de Alecsandri şi Caragiale pentru ilustrarea snobismului personajelor. • din limba franceză: monument. • din limba engleză: star. O.. Elementele de argou sunt cuvinte sau expresii. incapabil. catgut. moarte . dezaproba. • din limba germană: sortiment. necinstite.K. a ciordi (a fura). Mijloacele de imbogatire a vocabularului sunt INTERNE EXTERNE. pictură etc.

numite şi prefixoide: aero-. -uleţ (ursuleţ). descompune. orto-. -andru (copilandru). poli. 2. a unui birou. -el (băieţel). inter-. frunziş (frunz+iş) Clasificarea sufixelor se poate face: a) din punct de vedere semantic (al sensului). i-. răstălmăci. debloca. rescrie . care a fost împrumutat cu acest prefix (anti-) din limba italiană şi s-a fixat în limba română în această formă: ex: Ei aşteptau în anticameră ca să fie primiţi pentru un interviu. răz-. incomplet. -cioară (mescioară). anormal Atenţie! Pentru a denumi camera de aşteptare situată înaintea unei alte camere.augmentative. in. bio. micro-. • Din punct de vedere al sensului.(a) reîmpăduri. frunză . -ică (rămurică).prefixe negative . răzgândi.(a) împăduri . etc. -ioară (bolnăvioară). Derivarea cu sufixe Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcină pentru a forma un cuvânt nou: bunic (bun+ic). se foloseşte cuvântul anticameră. .(referitor la cai).an (băietan).neînfrunzit. pseudo.prefixe care exprimă ideea de repetiţie: ras-. bi-.diminutivale. -ăraie (fumăraie). dezorientat. con-. -prefixe neologice (noi): a-. geo-.înfrunzit .oaie (căsoaie).-prefixe vechi (moştenite sau împrumutate): în-. ne-. Dubla prefixare constă în adăugarea înaintea rădăcinii sau a cuvântului de bază a două prefixe: pădure . hidro-. -uş (bebeluş). tele-. ireal . "lipsit de" . Atenţie! • A nu se confunda prefixele cu elementele de compunere.ărie (rufărie). -ime (tinerime). . re-. prefixele sunt: . a-. omo-. etc. in-. care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mari decât cele obişnuite: . -iş (tufiş). -et (brădet). de-.(a) înfrunzi .uţă (căsuţă) etc. im-. . di-.prefixe cu sensul "fără".pentru denumirea unei colectivităţi (ajută la formarea unor substantive colective): .cu ajutorul cărora se formează antonimele cuvintelor de bază: des-. hemo-. etc. -oi (măturoi. des-. stră-. macro-. răz-. care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mici decât cele obişnuite: -aş (copilaş). dez-. ante-. neimportant. ultra-. hipo. mono-. auto.care neagă sensul cuvântului: ne-. mulţi-. băietoi) etc. . -işte . deoarece sufixele pot da sensuri noi cuvintelor derivate: .

-ură (arsură) etc. -cios (mâncăcios).. Compunerea se realizează prin: 1. contopire: cumsecade. -ime (isteţime).(porumbişte) etc.ie (sclavie). .. Derivarea parasintetică Derivatele parasintetice sunt cuvintele formate în acelaşi timp cu sufix şi cu prefix: împădurit = îm + pădur + it .pentru denumirea unei noţiuni abstracte: .prefix radical sufix Compunerea Este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului „prin care două sau mai multe cuvinte (de obicei în calitate de unităţi lexicale distincte) se unesc şi dau naştere unui cuvânt nou" (Theodor Hristea. -iş (pieptiş) etc. b) din punct de vedere morfologic..verbale: -ăi (behăi). -iş (grăpiş). -os (lemnos) etc. . -eaţă (dulceaţă) etc.al (săptămânal). -ui (gălbui). . -ătură (învăţătură). deoarece unele sufixe sunt specifice anumitor părţi de vorbire: . ed.. 2. -inţă (folosinţă). . -ătate (bunătate). -aş (nevoiaş). . -eală (ameţeală).niţă (zaharniţă) etc. -esc (prietenesc). -uriu (fumuriu). -ământ (jurământ). . -âş (tărâş) etc.. -aş (cosaş). 95). -ărie (copilărie).. -ar (inelar).. . despre.adjectivale: -al (anual).. -aş (mărginaş). . alăturare (parataxă): de la. cit.pentru denumirea instrumentului: . -bil (locuibil). Atenţie! Se pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt derivat (dubla sufixare): grădină + sufixul -ar = grădinar + sufixul -ie = grădinăr/e bute + sufixul -oi = butoi + sufixul -aş = butoiaş bute + sufixul -oi = butoi + sufixul aş = butoiaş 3. . -ui (a bubui) etc..pentru denumirea agentului (autor al acţiunii sau meseriaş): .ătate (singurătate). -ist (fochist).substantivale: -ar (cronicar).. abreviere: . -er (oier). -ător (tocător). -at (pistruiat). -ar (fierar). -cios (mâncăcios). Radu Ionescu.. -iu (cenuşiu).agiu (camionagiu). . 3. -ism (huliganism). -eală (greşeală).. -iza (ironiza). -tor (judecător) etc. -pentru indicarea modalităţii (sufixe adverbiale): -eşte (lumeşte).ar (cenuşar). -ăni (clănţăni).. -bil (locuibil) .adverbiale: -âş (târâş). -os (lemnos) etc. Sinteze de limba română.iu (auriu). p.pentru denumirea însuşirii (sufixe adjectivale) .anţă (cutezanţă). -eşte (româneşte)..

dinăuntru.adjective formate din cuvinte întregi existente şi independente în limbă: binecuvântat. nicicând. . Zăna-Zorilor. primul termen schimbându-şi forma: câine-lup (câini-lup).E.nume geografice ori teritorial-administrative: Bistriţa-Năsăud. dreptunghi.substantive compuse dintr-un substantiv precedat/urmat de un adjectiv: bunăcredinţă.. tustrei. câteşpatru.iniţiale şi cuvinte: F.unele interjecţii: iacătă.nume de personaje istorice şi literare: Ali-Baba. niciunele.verbe la modurile participiu şi gerunziu forma negativă.C. . dintâi.F. Baba-Cloanţa. precum. -adverbe de tipul: deasupra. întrucât. . deseori.substantive compuse dintr-un substantiv şi un substantiv cu formă de genitiv: floarea-soarelui (florii-soarelui). . . despre. . nemaiauzit. IonescuTismana etc. nemaivăzănd. niciuna. bunăvoinţă. . niciunde. Aleodor-împărat.verbe compuse cu adverbul bine şi verbe în componenţa cărora intră elemente de compunere care nu există şi independent în limbă: a binecuvânta. niciunii.iniţiale: C. . . douăzeci. vasăzică. nicio. Se scriu cu cratimă: -substantive compuse din două substantive cu formă de nominativ-acuzativ. . nemaiauzind. oricând. . atotştiutor. a binevoi.R.. deînmulţit. . ROMPRES MODAROM TAROM Atenţie la scrierea cuvintelor compuse! • Se scriu într-un cuvânt: . deplin. cu mai: nemaivăzut. Caraş-Severin. rea-voinţă. Atenţie! În cazul altor compuse se modifică al doilea termen: nord-vest (nord-vestul). . .anumite nume de familie sau nume de persoane compuse: Ana. reaua-voinţa. .pronumele si adjectivele pronominale negative niciunul.prepoziţii compuse: dinspre. lungmetraj.cuvinte compuse din substantiv + prepoziţie untdelemn.conjuncţii compuse: aşadar.C.C. Atenţie! La asemenea tip de compuse. binefăcător. argintului-viu. Păunaşul-Codrilor. scurtcircuit. LeheniGară.numerale compuse: unsprezece. desigur. fărădelege. niciun. Corvinul ASIROM.cuvinte compuse din prepoziţie + substantiv sau verb la supin: demâncare.substantive de tipul: prim-ministru (prim-ministrului). degrabă.cuvinte compuse dintr-un substantiv precedat de un adjectiv propriu-zis sau de un numeral: bunăstare.Maria. . .redactor-şef (redactorului-şef). argint-viu. . se modifică primul termen: buna-credinţă. clarvăzător.

Verbe le participiu=>Ratacitii in padure se sperie. ADJECTIVE din Verbe la participiu=>Privem lumina filtrata prin ramuri Verbe la gerunziu=>{mi placeau pletele fluturande ale ei.italiana.turca.adjective de genul: albastru-azuriu.maghiara) noi(din:franceza. Adverbe=>Mi-am luat haina gata. nord-american. Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea este mijlocul intern de imbogatire a vocabularului prin care se formeaza cuvinte noi prin trecerea de la o parte de vorbire la alta. drepu credincios. Substantive(care denumesc elemente legate de timp) PREPOZI|II din Adverbe=>Deasupra crengii s-a asezat o pasare. Imprumuturile pot fi facute pe cale directa cale indirecta. aşa-zis. unele cuvinte sunt mostenite din limba latina. Verbe la gerunziu=>Suferindul privea trist sprefrunze Adverbe=>{ntelegea suferinta aproapelui sau. ADVERBE din Adjective=>Vorbeste frumos despre natura.engleza. In limba romana. sud-american. austroungar. Verbe la participiu=>Canta inganat. Imprumuturile pot fi vechi(din:slava.greaca. Verbe la participiu=>A terminat de recoltat multumita lui Mijloacele externe de imbogatire a limbii romane sunt imprumuturile (cele mai noi sunt Neologismele). altele sunt imprumutate din diverse limbi iar altele sunt formate in interiorul limbii. instructiv-educativ.. . Substantive=>Picta frumos gratie talentului. Prin conversiune se pot obtine: SUBSTANTIVE din adjective=>Am intrat in adancul intunecat al padurii. Pronume=>Acesti brazi sunt mici.germana). liber-cugetător. Pronume=>Nu-mi pierd vremea cu niste nimicuri Interjectii=>N-a ascultat oful meu. Verbe la supin=>Mersul prin padure imi place. propriu-zis. nounăscut. literar-tnuzi cal.

-iţă pădure .radical muncă(cuv.cuvânt de bază grădinar . cuvintele derivate. -ar + suf. -esc grădinărit . a) Cuvântul de bază este cuvântul de la care se porneşte în alcătuirea unei familii lexicale. -it grădiniţă .muncitor ( radical) * Radicalul poate conţine alternanţe fonetice: floare . Ea este formată din cuvântul de bază. b) Radicalul este elementul comun care se întâlneşte la cuvintele ce formează o familie lexicală.pădurice .grădin + suf.FAMILIA LEXICALA Familia lexicală reprezintă totalitatea cuvintelor înrudite ca sens.-ar + suf.grădin + suf. -ar + suf.păduros . de bază) .grădin + suf. cuvintele realizate prin compunere şi prin schimbarea valorii gramaticale.grădin + suf.pădurar . Notă: *Radicalul poate fi identic sau nu cu termenul de bază: bun bunic .(a) împăduri .-easă grădinăresc . -ar grădinăreasa .C. FAMILIA DE CUVINTE .străbunic cuv.radical .florar c) Cuvintele derivate sunt cuvinte formate cu ajutorul prefixelor sau/şi al sufixelor lexicale: grădină .(a) reîmpăduri . formate de la acelaşi cuvânt de bază şi având acelaşi radical. de bază.grădin + suf.

neuron. CUVÂNTUL . apleca: Măria a ieşit în oraş. masă obiect de mobilă: Mi-am cumpărat o masă ovală. După numărul de sensuri.cuvinte cu două sau mai multe sensuri (proprii!): a ieşi: a răsări: A ieşit un ghiocel.unul sau mai multe sensuri. a se desfăşura: Spectacolul a ieşit bine. cuvintele sunt: • monosemantice . deoarece. Sensul unui cuvânt este dat de context. ospăţ.o formă . . cuvântul poate avea mai multe sensuri. a realiza: Irinei i-a ieşit o compunere frumoasă. • polisemantice . . antibiotic. a părăsi: El a ieşit din casă. mâncare: Am luat masa în oraş. infarct. considerat izolat. a scăpa: Mi-a ieşit un pantof din picior.D. CLASIFICAREA CUVINTELOR I. petrecere: De ziua lui a dat o masă mare.totalitatea sunetelor sau literelor din care este alcătuit. dar într-un context anumit acesta are o singură semnificaţie. a se imprima: Am scris apăsat şi mi-a ieşit şi pe partea cealaltă.cuvinte care au un singur înţeles: natriu. SENSUL CUVINTELOR ÎN CONTEXT Unitatea de bază a vocabularului este cuvântul care are: .

minte. propriu: a) de bază b) secundar 2. II. (cavitate bucală) b) Sensul propriu secundar rezultă dintr-o asemănare şi depinde strict de context: Maşina s-a lovit de piciorul podului. vai de picioare. îmbăiere. conducător: Tudor Vladimirescu a fost capul revoluţiei din 1821. Pe-o gură de rai" . spălare: Copiii fac baie în lac. El a căzut într-o gură de canal. Sensul propriu: a) Sensul propriu de bază este înţelesul obişnuit al unui cuvânt: El şi-a rupt un picior. 2. cada: Apa din baie e fierbinte. extremitate: Cerşeşte la capul podului. cuvintele pot avea: sens: 1. baie camera de baie: Ea a făcut curăţenie în baie. figurat 1.cap: parte a corpului: Şi-a pus o căciulă pe cap. inteligenţă: Cine n-are cap. (parte a corpului omenesc) Irina a băgat o bomboană în gură. Sensul figurat este sensul neobişnuit al unui cuvânt. folosit pentru a forma o imagine artistică: "Pe-un picior de plai. După legătura dintre sensul lor şi noţiunile pe care le denumesc.

porumb=cucuruz. pricepere. uşurinţă. (înv. (a) îngădui/(a) permite. amănunt/detaliu. gustos. b) Sinonimele parţiale . între cuvinte vechi şi cuvinte mai noi: bun=preţios. practică. a-şi lua nasul la purtare = a se obrăznici. — pom: Mărul e un pom.) meşteşug. adverbe: mereu-totdeauna. (pop. a o lua la sănătoasa = a fugi.) . În cazul acestor sinonime nu se realizează o identitate a termenilor seriei sinonimice şi se optează pentru unul dintre ele. cupru=alamă. dalac=antrax.sunt cele mai frecvente şi se realizează. păpuşoi etc.autentic Sursa principală a sinonimiei o constituie împrumuturile şi de aceea multe sinonime sunt neologice: limpede/clar. în funcţie de particularităţile contextului. Mic dicţionar de sinonime abilitate (subst. blând. repede=iute. a se da de-a rostogolul.) maravet. formându-se astfel o serie sinonimică: adevărat . pronume: el—dânsul. . vorbă etc. SINONIMELE SINONIMELE sunt cuvintele cu formă diferită şi înţeles identic sau foarte asemănător.sunt puţine la număr şi se stabilesc între cuvinte vechi. Există mai multe tipuri de sinonime: a) Sinonimele totale . regionale şi cuvinte literare sau între denumirile populare şi termenii tehnico-ştiinţifici: inimă=cord. Se poate stabili o relaţie de sinonimie şi între o expresie şi un cuvânt sau între două expresii: a băga de seamă = a observa. (a) cere/(a) solicit a etc. Un cuvânt poate avea mai multe sinonime. varză=curechi. iscusinţă. adjective: prietenesc=amical. a i se urca la cap. isteţime. cinstit/onest.) apucătură. timp=vreme. verbe: a reuşi-a izbuti. dexteritate.meşterie. valoros. numerale: întâiul—primul. (reg. ştiinţă. prepoziţie: către=spre Un cuvânt cu mai multe sensuri are sinonime pentru fiecare sens: arbore — copac: Bradul e un copac. ingeniozitate. moarte/deces. dibăcie. cuvântare. a se da de-a dura = a se rostogoli. îndemânare.real .destoinicie. Notă: * Sinonimul şi cuvântul înlocuit trebuie să fie aceeaşi parte de vorbire: substantive: noroc=şansă. adânc/abis.veritabil .E. talent. cuvânt= discurs. de obicei.

) . (livr.) a pripăşi.comun. temeritate. (livr. a mişca. ipocrizie.concepere. (fam.) -joacă. suprem.) voinicie. poftă. făţărnicie.a abroga. violent. stil. redus. scăzut.îndreptăţire.) . limbaj (subst. a conduce. pieritor. vitejie. scornire. moft. (sport) dispută. minciună. eroism. a se evidenţia. a sălăşlui. zbânţuială.absolut (adj.) . trecător. vremelnic. duplicitate. negativ. justificare. capriciu (subst. a stăpâni.) a cuvânta.temporar. distins (adj. (a) emoţiona (vb. aristocrat. neostenit. ştiutor. politicos. neobosit.) . superior.adânc.) . perfecţiune.) a ocârmui. curaj. învăţat.activ. (a) găzdui (vb. perfidie. mijlociu. efemer (adj. muncitor. maimuţăreală.) rezistent. sclifoseală. a rezilia.) scăiâmbăială.dăunător. desăvârşit. (pop.) perfecţionare. joc (subst. (pop. desăvârşire (subst. eminent. .ales. (pop. (pop. prefăcătorie.a cârmui. creare. fiţă. elaborare. a suprima. complet. zbenguială. rejudiciabil. brutal. viclenie.) . modest. grai.) . inventare. vorbire.) . a dirigui. integral. reverenţios.cult.) laborios. a spune. a revoca. partidă. (pop.) pricopsit. fandoseală.limbă.) . ilustru. naz. nestăpânit. vătămător. periculos. a tulbura. motivaţie (subst. schimbător. • (adj.) şic. raţiune. a se remarca. (reg. toană. păgubitor. a desfiinţa. elegant. (pop. argument. obscur. neînfricare. a sensibiliza. (a) afirma (vb. a infirma. (a) guverna (vb.bărbăţie. a relata.) . agresiv. întrecere.) . neadevăr. îndrăzneală. stricător. a domni. a primi. deplin. potrivit. solid. tare.) a oblădui. primejdios.) . rar. zelos. neînfricare. select. citit (adj.a adăposti. falsitate (subst.). instruit. bătăios. fantezie. remarcabil.) a impresiona. harnic (adj. a mărturisi. imaginare (subst. manierat. politicos. (arh.) . meci. bravură (subst. deosebit. cuviincios (adj. (a) anula (vb. silitor.) năbădaie. zburdălnicie.chef. nociv (adj. educat. a invalida. cultivat. total. plăsmuire. plenitudine. cutezanţă. a înduioşa. temei.) pernicios. stilat. mediocru (adj.inexactitate.decent. erudit. născocire. a zice.) . adv.a declara. contraindicat. exprimare. a desfiinţa.) noimă. perfect profund. fason.. vrednic.) .) . (pop. tenace.) . motivare. sârguincios. respectuos.

aroganţă. putere. bun. la unele fiind diferit accentul: acele/acele. tevatură.) .bucurie. înduioşător. revoluţie. impertinenţă. forţă. F. tupeu. vibrant. mişcător. (arh. robusteţe.) . dar cu înţeles total diferit: Barca pluteşte pe lac. răscolitor. sfios (adj. neruşinare. impresionant. a dori. ozonat (adj.a aspira. neobrăzare. mulţumire.izbândă. a reflecta. memoriu (arh. a pretinde.răscoală.) . Eu am o rochie nouă. a medita. a judeca. fiind alcătuite din aceleaşi sunete şi la care nu diferă nici accentul se numesc omofone: mii — mii de roiuri de albine .a chibzui.) . răzmeriţă. petiţie (subst.numeral. necuviinţă. impetuozitate. desfătare. a gândi. satisfacţie (subst.) . nestricat. OMONIMELE OMONIMELE sunt cuvinte cu formă identică şi acelaşi corp fonetic. plăcere. tulburător.) .) .cerere.) simţitor.) jalbă.învăţătură. a visa. normă.) . emoţionant. curat. • Omonimele care se pronunţă la fel. Am dat cu lac pe unghii. a jindui.) .) . victorie. succes (subst. salubru. patetic (adj.obrăznicie (subst.dinamism.) . principiu. vigoare (subst. (a) raţiona (vb. regulă.duios. vitalitate. purificat. rebeliune. • Omonimele care se scriu la fel se numesc omografe.oxigenat. Ei au plantat lângă poartă un brad. nevătămator. sfruntare. revoltă (subst. a năzui.insolenţă. a cugeta. mângâiere. — mi-i drag de el -pronume + verb . a râvni. vlagă. copii/copii. sfiicios. tărie. energie. El a luat nota nouă la istorie. nealterat. îrinâ poartă pantofi cu toc. reuşită. timid. povaţă. proaspăt.ruşinos. (a) tinde (vb. precept (subst. trufie. ispravă. a ţinti.) .

Am văzut mulţi lei la Zoo.parţiale .omonimele nu au forme flexionare identice: Masa: mese (de bucătărie) mase (de oameni) Bandă: bande (de răufăcători) benzi (magnetice) b) Omonimele lexico-gramaticale sunt cuvinte cu formă identică. . dar care sunt părţi de vorbire diferite: Noi: — adjectiv: Am caiete noi. — pronume: Noi plecăm imediat.omonimele care au forme flexionare identice: leu / leu---------lei / lei Mai am doar un leu în buzunar. a) Omonimele lexicale pot fi: . De la circ a scăpat un leu.lexicale. Poartă: — substantiv: Am o poartă mare. .morfologice.verb. . Nouă: — adjectiv: Am o rochie nouă. — numeral: Am obţinut nota nouă la istorie.totale .lexico-gramaticale. — verb: El poartă o vestă verde.conjuncţie + verb. Omonimele sunt de mai multe feluri: . Mai am doar doi lei în buzunar. Atenţie! * A nu se confunda cuvintele polisemantice cu omonimele care au şi ele aceeaşi formă . —cred c-ar vrea o prăjitură .car: —car ghiozdanul în spate .

lipit # dezlipit etc. este polisemantic. egal # inegal. negative sau privative): confirma # infirma. masă . G. bun # rău.obiect de mobilier. * Unele cuvinte sunt polisemantice în anumite contexte şi omonime în altele.mâncare. împacheta # despacheta. verbe: a da # a lua. adverbe: Atenţie! sus # jos.unde se depun banii. De exemplu. înalt # scund. ANTONIMELE ANTONIMELE sunt cuvinte cu formă diferită şi cu înţeles opus: mare # mic. În situaţiile de mai sus. bancă . ospăţ.din parc. fiind derivate din sensul primar: masă . cuvântul masă. închide # deschide. Deosebirea se face avându-se în vedere următoarele: .omonimele nu au legătură de sens între ele: bancă .şi înţelesuri diferite. dar este omonim cu sensul de mulţime: în faţa catedralei era o masă de oameni. . cinstit # necinstit. -cuvintele polisemantice au sensuri apropiate. adjective: bun # rău. • Antonimia se realizează şi între un cuvânt şi o locuţiune: a opri # a da drumul Notă: Perechea de antonime trebuie să fie compusă din părţi de vorbire de acelaşi fel: substantive: bucurie # tristeţe. • Antonimia se poate realiza şi cu ajutorul prefixelor (prefixe antonimice. sus # jos etc.

nepieritor frig # cald înnoda # a deznoda lumină # întuneric. apropiat. Fiecare om are un nume şi un prenume. aparte. antonimia se stabileşte pentru fiecare sens mai important al cuvântului respectiv: drept # nedrept. Complementul este de mai multe feluri. Ei i-am făcut un compliment. necurat. Pronumele este o parte de vorbire. greşit a cumpăra # a vinde drept # nedrept. beznă a merge # a sta. alene sus # jos tinereţe # bătrâneţe vinovat # nevinovat H. Atenţie! * Criteriul după care o pereche de cuvinte e considerată pereche paronimică este cel al atracţiei (confuzie paronimică). malefic corect # incorect. nevrednic nu sunt antonimele cuvintelor bun. drept # strâmb. cuvinte ca nebun. originar — de origine) . inechitabil. Mic dicţionar de antonime alb # negru bun # rău. evidenţiindu-şi în felul acesta gradul de incultură. vrednic. eronat. conflicte familiare în loc de conflicte familiale (familiar = intim. injust. familial = legat de familie) localitatea originală în loc de localitatea originară (original = deosebit. ilegal efemer # etern. PARONIMELE PARONIMELE sunt cuvinte cu formă aproape identică (uneori diferă un singur sunet) şi cu sensuri diferite. De pilda. veşnic. Vorbitorul foloseşte cuvântul uzual în locul celui mai puţin cunoscut. a rămâne pe loc mic # mare a mobiliza # a imobiliza a pierde # a câştiga repede # încet. drept # stâng • La stabilirea perechilor antonimice este bine să nu se piardă din vedere sensul cuvintelor. curat.• In cazul cuvintelor polisemantice.

rece) .familiar (intim.literar (referitor la literatură).diferenţă (deosebire). deferenţă (respect. Omonime: . supleţe). (a) enerva (a înfuria. consideraţie) . eminent (remarcabil.temporar (de scurtă durată. cămară).fragrant. revine din nou etc.livret (legitimaţie militară). a gera – a gira. mai superior. solicitare – solicitudine. a colabora – a corobora.dependinţă (încăpere auxiliară: baie. apropiere (acţiunea de a se apropia) . flagrant.compliment (laudă.arbitrar (după bunul plac). miner – minier. a indispune) . a învesti – a investi. bucătărie. original (neobişnuit. verbal) . propriu unei persoane) . oral (transmis prin viu grai. I. vers – viers. Pleonasmul constituie o greşeală de limbă: moş bătrân. (a) investi . glacial (de gheaţă. carbonier (care se referă la cărbune) . temporal (care indică timpul) . dependenţă (a fi dependent de ceva) . navă pentru transportul petrolului) .orar (program pe ore). momentan). atlaz – atlas.(a face o investiţie financiară) .glaciar (eră glaciară). A adapta – a adopta. complement (parte de propoziţie) .petrolifer (bogat în petrol. textual) . apoziţie – opoziţie. zăcăminte). ampoutaţie – imputaţie.(a) învesti (a acorda unei persoane un drept. măgulire).Mic dicţionar de paronime abilitate (pricepere) . despre terminaţiile unui organ sau ale unui ţesut). cunoscut). a revela – a releva. o demnitate). libret (arie muzicală) . conjunctură – conjectură.apropriere (acţiunea de a însuşi un lucru străin) arbitral (hotărât de arbitru) . vulgar).(a) inerva (în biologie. obârşie). emigraţie (expatriere) .agilitate (sprinteneală. petrolier (referitor la petrol. monah – monarh. excepţional) . ani de zile. glacial – glaciar. Există o serie de pleonasme admise. în primul rând pentru faptul că au in vedere expresivitatea formării şi accentuarea ideii: am văzut cu ochii mei. a însera – a insera. apropiat. foarte vast. ordinal (care indică ordinea unor obiecte) . solidar – solitar. Pleonasm Pleonasmul reprezinta cu utilizarea alăturată a mai multor cuvinte sau construcţii cu acelaşi înţeles.iminent (care nu poate fi oprit). destinat familiei) . avansaţi în faţă. familial (privitor la familie.carbonifer (ramură industrială care se ocupă cu extracţia şi prelucrarea cărbunelui). companie – campanie.ordinar (obişnuit. reflecţie – reflexie. maestru – maistru. o funcţie. literal (cuvânt cu cuvânt.imigraţie (a se stabili într-o ţară străină).originar (privitor la origine.

Franc Gol Golf Gută Nouă Palat Liliac Marcă Mediu Milă Mină Pompă Pol Rasă Râs Rug Stat Sol Vază Vier Tors Toc Top Tură .

leu – 2p. • 2 cuvinte derivate cu sufix. Dr.. etern. Notă : Se acordă 1 p. abilitate. 6. Daţi sinonimele cuv. Daţi sinonimele cuv. Precizaţi minimum 4 categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental (cu exemple) – 1 p.. 4. Daţi exemple de : • 2 cuvinte derivate cu prefix. • 2 cuvinte derivate cu sufix.1p. 5. M.Definiţii: • Precizaţi care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului – 1p. • 2 cuvinte derivate cu sufix. Daţi antonimele cuv. 4. leu – 2p. • 2 cuvinte derivate cu sufix. • Definiţi radicalul (rădăcina) şi pleonasmul – 1p: 2. Precizaţi minimum 4 categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental (cu exemple) – 1 p.Definiţii: • Precizaţi care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului – 1p. etern. Daţi antonimele cuv. Daţi antonimele cuv. etern. 6. Notă : Se acordă 1 p din oficiu Prof. etern. • 2 cuvinte compuse. Daţi antonimele cuv. din oficiu Prof. • 2 neologisme – 2p. 3. Costea Evaluare sumativă – Vocabularul Clasa a VI-a 1. Daţi sinonimele cuv.. M. Costea . Ilustraţi în exemple omonimia cuvintelor mai. Dr. leu – 2p. corect – 1p. Daţi exemple de : • 2 cuvinte derivate cu prefix. • Definiţi radicalul (rădăcina) şi pleonasmul – 1p: 2. distins. • 2 cuvinte compuse. Ilustraţi în exemple omonimia cuvintelor mai.1p. • 2 cuvinte compuse.Evaluare sumativă – Vocabularul Clasa a VI-a 1. 5.Definiţii: • Precizaţi care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului – 1p. Notă : Se acordă 1 p din oficiu Prof. 3. 5. Daţi exemple de : • 2 cuvinte derivate cu prefix. Costea Evaluare sumativă – Vocabularul Clasa a VI-a 1. Dr. Notă : Se acordă 1 p. • 2 neologisme – 2p. M. Ilustraţi în exemple omonimia cuvintelor mai. abilitate. 5. distins. Precizaţi minimum 4 categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental (cu exemple) – 1 p. Costea Evaluare sumativă – Vocabularul Clasa a VI-a 1. 4. din oficiu Prof. Daţi sinonimele cuv.Definiţii: • Precizaţi care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului – 1p. 6. abilitate. 3. 4. • Definiţi radicalul (rădăcina) şi pleonasmul – 1p: 2. Precizaţi minimum 4 categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental (cu exemple) – 1 p.. Ilustraţi în exemple omonimia cuvintelor mai. • 2 neologisme – 2p. 6.1p.1p. Daţi exemple de : • 2 cuvinte derivate cu prefix. M. • 2 neologisme – 2p. abilitate. corect – 1p. distins. 3. Dr. • 2 cuvinte compuse. corect – 1p. corect – 1p. • Definiţi radicalul (rădăcina) şi pleonasmul – 1p: 2. distins. leu – 2p.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.