Vocabularul limbii romane

:
A. COMPONENTELE VOCABULARULUI I. VOCABULARUL FUNDAMENTAL (FONDUL PRINCIPAL LEXICAL) cuprinde aproximativ 1.500 de cuvinte cunoscute şi utilizate de toţi vorbitorii de limbă română şi este format din: a) cuvinte foarte vechi (moştenite sau împrumutate din alte limbi); b) cuvinte folosite frecvent în vorbire; c) cuvinte cu mai multe sensuri (polisemantice); d) cuvinte care intră în componenţa unor locuţiuni sau expresii specifice limbii române. Cuvintele care compun vocabularul fundamental al limbii române denumesc: - părţi ale corpului omenesc: cap, ochi, gură, picior,braţ etc; - alimente: apă, lapte, pâine, brânză, carne etc; - obiecte de strictă necesitate şi acţiuni frecvente:casă, masă, a mânca, a merge, a face, a respira, a sta, a locui etc. - păsări şi animale (în special domestice): pui, găină,câine, pisică, porc, vacă, oaie, cal etc; - arbori şi fructe: castan, plop, stejar, măr, păr -pere,nuc - nucă, cais - caisă etc; - grade de rudenie: mamă, tată, fiu, fiică, bunic etc; - zilele săptămânii: luni, joi, duminică etc; - momente ale zilei, anotimpuri, luni: dimineaţa,iarna, iunie etc; - culori folosite des: alb, negru, roşu, verde etc; - conjuncţii, prepoziţii, numerale: dar, şi, peste, trei,mie etc. II. MASA VOCABULARULUI cuprinde restul cuvintelor (aproximativ 90% din totalul cuvintelor) şi este compusă din: - arhaisme; - regionalisme; - elemente de jargon şi de argou; - neologisme; - termeni tehnici şi ştiinţifici. 1. Arhaismele sunt cuvinte, expresii, fonetisme, forme gramaticale şi construcţii sintactice care au dispărut din limba comună şi sunt de mai multe feluri: • arhaisme lexicale - cuvinte vechi, ieşite din uz fie din cauză că obiectul sau profesia nu mai există, fie că au fost înlocuite de alte cuvinte: ienicer, caimacam, paharnic, logofăt, bejanie, opaiţ, colibă etc. • arhaisme fonetice - cuvinte cu forme vechi de pronunţare, ieşite din uzul actual: pre, a îmbla, mezul etc; • arhaisme gramaticale - forme gramaticale vechi şi structuri sintactice învechite: * morfologice: aripe, inime, iernei, palaturi etc.; * sintactice: Gazeta de Transilvania; 2. Regionalismele sunt cuvintele şi formele de limbă specifice vorbirii dintr-o anumită regiune: barabulă (cartof), curechi (varză), dadă (soră mai mare), sămădău (porcar), sabău (croitor), cucuruz (porumb);

deces. reaşeza Clasificare: • După vechimea lor. literă. • din limba italiană: capodoperă. necinstite. împăduri. Mijloacele de imbogatire a vocabularului sunt INTERNE EXTERNE. 5.celest. • din limba engleză: star. 7. B. (a) bănui .abis etc 6. Derivarea cu prefixe Prefixele sunt sunetele sau grupul de sunete adăugate înaintea rădăcinii pentru a forma un cuvânt nou: străbun. recamier etc. adjectiv. tact etc. pictură etc. amănunt . Limbajul ştiinţific cuprinde cuvinte şi expresii folosite în diferite domenii ale ştiinţei: bisturiu. ştachetă. prăpastie . DERIVAREA 1. • din limba franceză: monument. a ciordi (a fura). prefixele se pot clasifica: . pizza etc. folosite de vorbitorii unor grupuri sociale restrânse. mititica (închisoare). Elementele de argou sunt cuvinte sau expresii.(a) suspecta.. electron. • din limba germană: sortiment.K. moarte . întrebuinţate de anumite persoane cu intenţia de a impresiona şi a-şi evidenţia o pretinsă superioritate culturală: bonjour. cheie franceză. derbi. week-end. look. cu scopul de a nu fi înţeleşi: biştari (bani). spaghete. mişto (frumos sau batjocură). bară de direcţie. Elementele de jargon sunt cuvinte sau expresii din alte limbi. Limbajul tehnic cuprinde cuvinte şi expresii specifice unui domeniu al tehnicii: bielă. Mijloacele interne de imbogatire a vocabularului sunt Derivarea Compunerea Schimbarea valorii gramaticale.3. poezie. penalii etc Împrumuturile neologice au prilejuit formarea unor dublete sinonimice: cutremur seism.detaliu. biblic. ceresc . incapabil. dezaproba. 4. O. madam'. fotosinteză. polinom etc. naşpa (urat) etc. Neologismele sunt cuvinte împrumutate recent din alte limbi: • limba latină savantă: colocviu. fabulă. pârnaie. Elementele de jargon au fost adesea satirizate de Alecsandri şi Caragiale pentru ilustrarea snobismului personajelor. curcan (poliţist). înnoda. catgut.

Dubla prefixare constă în adăugarea înaintea rădăcinii sau a cuvântului de bază a două prefixe: pădure . -işte . re-. -iş (tufiş).-prefixe vechi (moştenite sau împrumutate): în-. tele-. in-. micro-. auto. răz-. numite şi prefixoide: aero-. bio. etc. neimportant. ireal . răz-. di-. Atenţie! • A nu se confunda prefixele cu elementele de compunere. de-. care a fost împrumutat cu acest prefix (anti-) din limba italiană şi s-a fixat în limba română în această formă: ex: Ei aşteptau în anticameră ca să fie primiţi pentru un interviu.(referitor la cai). . mono-. poli. -uş (bebeluş). -andru (copilandru). macro-. -cioară (mescioară). geo-. ne-. pseudo. im-. orto-. prefixele sunt: . hipo.pentru denumirea unei colectivităţi (ajută la formarea unor substantive colective): . răzgândi. frunză . mulţi-.(a) reîmpăduri. stră-. -ică (rămurică). etc. . etc. 2. descompune. "lipsit de" . .augmentative. bi-. i-. con-. frunziş (frunz+iş) Clasificarea sufixelor se poate face: a) din punct de vedere semantic (al sensului). ante-. omo-. rescrie . des-. debloca. • Din punct de vedere al sensului.cu ajutorul cărora se formează antonimele cuvintelor de bază: des-. dez-. incomplet. hidro-. -et (brădet).înfrunzit . anormal Atenţie! Pentru a denumi camera de aşteptare situată înaintea unei alte camere. hemo-. Derivarea cu sufixe Sufixele sunt sunetele sau grupurile de sunete adăugate după rădăcină pentru a forma un cuvânt nou: bunic (bun+ic).neînfrunzit. -ime (tinerime). se foloseşte cuvântul anticameră. -el (băieţel).(a) împăduri . inter-. băietoi) etc. -prefixe neologice (noi): a-. care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mari decât cele obişnuite: . care formează cuvinte ce denumesc obiecte sau însuşiri considerate de vorbitor mai mici decât cele obişnuite: -aş (copilaş).oaie (căsoaie). răstălmăci. ultra-. a-.prefixe negative .(a) înfrunzi . -uleţ (ursuleţ).an (băietan).prefixe care exprimă ideea de repetiţie: ras-. dezorientat.care neagă sensul cuvântului: ne-.ărie (rufărie). in. a unui birou. -ioară (bolnăvioară). -oi (măturoi.uţă (căsuţă) etc.prefixe cu sensul "fără". deoarece sufixele pot da sensuri noi cuvintelor derivate: . -ăraie (fumăraie). .diminutivale.

.substantivale: -ar (cronicar). -iş (grăpiş). -cios (mâncăcios). 2. -esc (prietenesc). deoarece unele sufixe sunt specifice anumitor părţi de vorbire: . -os (lemnos) etc.ie (sclavie). p. -eaţă (dulceaţă) etc.. -iş (pieptiş) etc. -ământ (jurământ). -iza (ironiza). -eşte (româneşte). -ărie (copilărie).agiu (camionagiu). ed.pentru denumirea însuşirii (sufixe adjectivale) . -ar (inelar). Compunerea se realizează prin: 1.ătate (singurătate). -ător (tocător). -uriu (fumuriu). -aş (nevoiaş). -ime (isteţime). -ătate (bunătate). b) din punct de vedere morfologic.. alăturare (parataxă): de la.. . -ism (huliganism)..al (săptămânal).anţă (cutezanţă). -ui (gălbui).. -ăni (clănţăni).. . -cios (mâncăcios). -eală (greşeală). -inţă (folosinţă). Derivarea parasintetică Derivatele parasintetice sunt cuvintele formate în acelaşi timp cu sufix şi cu prefix: împădurit = îm + pădur + it .prefix radical sufix Compunerea Este mijlocul intern de îmbogăţire a vocabularului „prin care două sau mai multe cuvinte (de obicei în calitate de unităţi lexicale distincte) se unesc şi dau naştere unui cuvânt nou" (Theodor Hristea. -aş (mărginaş). . despre.pentru denumirea agentului (autor al acţiunii sau meseriaş): . Radu Ionescu.(porumbişte) etc.niţă (zaharniţă) etc.... Sinteze de limba română.ar (cenuşar).. .. .iu (auriu). -aş (cosaş).. -er (oier). -at (pistruiat). -ui (a bubui) etc. Atenţie! Se pot forma serii derivate atunci când baza unui cuvânt derivat este un alt derivat (dubla sufixare): grădină + sufixul -ar = grădinar + sufixul -ie = grădinăr/e bute + sufixul -oi = butoi + sufixul -aş = butoiaş bute + sufixul -oi = butoi + sufixul aş = butoiaş 3. -bil (locuibil) . -âş (tărâş) etc. -bil (locuibil). -pentru indicarea modalităţii (sufixe adverbiale): -eşte (lumeşte).. -ar (fierar). -tor (judecător) etc.adjectivale: -al (anual). abreviere: . -ură (arsură) etc. cit. -os (lemnos) etc. -eală (ameţeală). -ist (fochist).pentru denumirea instrumentului: . -ătură (învăţătură). -iu (cenuşiu). .verbale: -ăi (behăi). contopire: cumsecade. .pentru denumirea unei noţiuni abstracte: . .adverbiale: -âş (târâş). 3. 95).. .

iniţiale: C.Maria. despre.redactor-şef (redactorului-şef). Păunaşul-Codrilor.prepoziţii compuse: dinspre. deînmulţit.C. Caraş-Severin. -adverbe de tipul: deasupra. argint-viu. . Atenţie! La asemenea tip de compuse.cuvinte compuse dintr-un substantiv precedat de un adjectiv propriu-zis sau de un numeral: bunăstare. precum.unele interjecţii: iacătă. nicio.substantive de tipul: prim-ministru (prim-ministrului). deseori.conjuncţii compuse: aşadar. .nume geografice ori teritorial-administrative: Bistriţa-Năsăud. Aleodor-împărat. niciunde. .substantive compuse dintr-un substantiv şi un substantiv cu formă de genitiv: floarea-soarelui (florii-soarelui). nemaivăzănd. .. se modifică primul termen: buna-credinţă. clarvăzător. scurtcircuit.C. vasăzică. LeheniGară. Zăna-Zorilor.E.R. degrabă. niciunele.cuvinte compuse din substantiv + prepoziţie untdelemn. deplin.cuvinte compuse din prepoziţie + substantiv sau verb la supin: demâncare. argintului-viu. . atotştiutor. . cu mai: nemaivăzut. dreptunghi. . . ROMPRES MODAROM TAROM Atenţie la scrierea cuvintelor compuse! • Se scriu într-un cuvânt: . niciunii.pronumele si adjectivele pronominale negative niciunul. IonescuTismana etc. Baba-Cloanţa.substantive compuse dintr-un substantiv precedat/urmat de un adjectiv: bunăcredinţă. Se scriu cu cratimă: -substantive compuse din două substantive cu formă de nominativ-acuzativ. fărădelege. dintâi. nemaiauzit. niciuna. desigur. . .nume de personaje istorice şi literare: Ali-Baba. niciun. dinăuntru. rea-voinţă. Corvinul ASIROM. .verbe la modurile participiu şi gerunziu forma negativă. câteşpatru.anumite nume de familie sau nume de persoane compuse: Ana. tustrei. binefăcător. douăzeci. primul termen schimbându-şi forma: câine-lup (câini-lup). bunăvoinţă. Atenţie! În cazul altor compuse se modifică al doilea termen: nord-vest (nord-vestul). . . . nemaiauzind.F. reaua-voinţa.. întrucât.verbe compuse cu adverbul bine şi verbe în componenţa cărora intră elemente de compunere care nu există şi independent în limbă: a binecuvânta.numerale compuse: unsprezece.iniţiale şi cuvinte: F. . lungmetraj. .C. . . a binevoi.adjective formate din cuvinte întregi existente şi independente în limbă: binecuvântat. oricând. nicicând.

Verbe la participiu=>Canta inganat. Imprumuturile pot fi facute pe cale directa cale indirecta. ADVERBE din Adjective=>Vorbeste frumos despre natura. . sud-american. altele sunt imprumutate din diverse limbi iar altele sunt formate in interiorul limbii. liber-cugetător. literar-tnuzi cal.adjective de genul: albastru-azuriu.turca.engleza. austroungar. Verbe la participiu=>A terminat de recoltat multumita lui Mijloacele externe de imbogatire a limbii romane sunt imprumuturile (cele mai noi sunt Neologismele). instructiv-educativ. nounăscut. Substantive=>Picta frumos gratie talentului. nord-american. Pronume=>Acesti brazi sunt mici. Verbe la gerunziu=>Suferindul privea trist sprefrunze Adverbe=>{ntelegea suferinta aproapelui sau. ADJECTIVE din Verbe la participiu=>Privem lumina filtrata prin ramuri Verbe la gerunziu=>{mi placeau pletele fluturande ale ei. Adverbe=>Mi-am luat haina gata. Verbe le participiu=>Ratacitii in padure se sperie. Verbe la supin=>Mersul prin padure imi place.greaca. Pronume=>Nu-mi pierd vremea cu niste nimicuri Interjectii=>N-a ascultat oful meu. aşa-zis. Prin conversiune se pot obtine: SUBSTANTIVE din adjective=>Am intrat in adancul intunecat al padurii. Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea este mijlocul intern de imbogatire a vocabularului prin care se formeaza cuvinte noi prin trecerea de la o parte de vorbire la alta. In limba romana.italiana. Substantive(care denumesc elemente legate de timp) PREPOZI|II din Adverbe=>Deasupra crengii s-a asezat o pasare..germana). Imprumuturile pot fi vechi(din:slava. unele cuvinte sunt mostenite din limba latina. drepu credincios.maghiara) noi(din:franceza. propriu-zis.

cuvintele realizate prin compunere şi prin schimbarea valorii gramaticale.grădin + suf. formate de la acelaşi cuvânt de bază şi având acelaşi radical. Ea este formată din cuvântul de bază.FAMILIA LEXICALA Familia lexicală reprezintă totalitatea cuvintelor înrudite ca sens. -iţă pădure .grădin + suf.pădurar . -esc grădinărit . -ar grădinăreasa . cuvintele derivate.grădin + suf.(a) reîmpăduri . FAMILIA DE CUVINTE . -ar + suf.cuvânt de bază grădinar .(a) împăduri .-ar + suf. Notă: *Radicalul poate fi identic sau nu cu termenul de bază: bun bunic .muncitor ( radical) * Radicalul poate conţine alternanţe fonetice: floare .florar c) Cuvintele derivate sunt cuvinte formate cu ajutorul prefixelor sau/şi al sufixelor lexicale: grădină .străbunic cuv. de bază) . de bază.radical muncă(cuv. a) Cuvântul de bază este cuvântul de la care se porneşte în alcătuirea unei familii lexicale. -ar + suf.grădin + suf. b) Radicalul este elementul comun care se întâlneşte la cuvintele ce formează o familie lexicală. -it grădiniţă .grădin + suf.pădurice .-easă grădinăresc .păduros .C.radical .

mâncare: Am luat masa în oraş. masă obiect de mobilă: Mi-am cumpărat o masă ovală.cuvinte cu două sau mai multe sensuri (proprii!): a ieşi: a răsări: A ieşit un ghiocel. cuvintele sunt: • monosemantice . SENSUL CUVINTELOR ÎN CONTEXT Unitatea de bază a vocabularului este cuvântul care are: . infarct. apleca: Măria a ieşit în oraş. a realiza: Irinei i-a ieşit o compunere frumoasă. CUVÂNTUL . . . deoarece. Sensul unui cuvânt este dat de context. • polisemantice . ospăţ. a scăpa: Mi-a ieşit un pantof din picior. După numărul de sensuri.totalitatea sunetelor sau literelor din care este alcătuit.cuvinte care au un singur înţeles: natriu. neuron. antibiotic.o formă . cuvântul poate avea mai multe sensuri.unul sau mai multe sensuri. dar într-un context anumit acesta are o singură semnificaţie. considerat izolat. petrecere: De ziua lui a dat o masă mare. a se desfăşura: Spectacolul a ieşit bine. CLASIFICAREA CUVINTELOR I. a părăsi: El a ieşit din casă.D. a se imprima: Am scris apăsat şi mi-a ieşit şi pe partea cealaltă.

inteligenţă: Cine n-are cap. figurat 1. conducător: Tudor Vladimirescu a fost capul revoluţiei din 1821. 2. Pe-o gură de rai" . (cavitate bucală) b) Sensul propriu secundar rezultă dintr-o asemănare şi depinde strict de context: Maşina s-a lovit de piciorul podului. extremitate: Cerşeşte la capul podului. spălare: Copiii fac baie în lac. îmbăiere. minte. El a căzut într-o gură de canal.cap: parte a corpului: Şi-a pus o căciulă pe cap. baie camera de baie: Ea a făcut curăţenie în baie. II. vai de picioare. propriu: a) de bază b) secundar 2. Sensul propriu: a) Sensul propriu de bază este înţelesul obişnuit al unui cuvânt: El şi-a rupt un picior. După legătura dintre sensul lor şi noţiunile pe care le denumesc. folosit pentru a forma o imagine artistică: "Pe-un picior de plai. (parte a corpului omenesc) Irina a băgat o bomboană în gură. Sensul figurat este sensul neobişnuit al unui cuvânt. cuvintele pot avea: sens: 1. cada: Apa din baie e fierbinte.

(a) cere/(a) solicit a etc. verbe: a reuşi-a izbuti.destoinicie. (pop. SINONIMELE SINONIMELE sunt cuvintele cu formă diferită şi înţeles identic sau foarte asemănător. Se poate stabili o relaţie de sinonimie şi între o expresie şi un cuvânt sau între două expresii: a băga de seamă = a observa. pronume: el—dânsul.sunt puţine la număr şi se stabilesc între cuvinte vechi. blând.veritabil .) meşteşug. talent. b) Sinonimele parţiale . pricepere. ştiinţă. dalac=antrax. a i se urca la cap.) . .) apucătură. cupru=alamă.meşterie. a o lua la sănătoasa = a fugi. gustos. formându-se astfel o serie sinonimică: adevărat . adverbe: mereu-totdeauna. timp=vreme. a se da de-a rostogolul. — pom: Mărul e un pom. ingeniozitate. uşurinţă. practică. a-şi lua nasul la purtare = a se obrăznici. Există mai multe tipuri de sinonime: a) Sinonimele totale . isteţime. regionale şi cuvinte literare sau între denumirile populare şi termenii tehnico-ştiinţifici: inimă=cord.real . Mic dicţionar de sinonime abilitate (subst.sunt cele mai frecvente şi se realizează. moarte/deces. prepoziţie: către=spre Un cuvânt cu mai multe sensuri are sinonime pentru fiecare sens: arbore — copac: Bradul e un copac. dibăcie. între cuvinte vechi şi cuvinte mai noi: bun=preţios. Notă: * Sinonimul şi cuvântul înlocuit trebuie să fie aceeaşi parte de vorbire: substantive: noroc=şansă. varză=curechi.) maravet. (a) îngădui/(a) permite. a se da de-a dura = a se rostogoli. porumb=cucuruz. repede=iute.E. în funcţie de particularităţile contextului. îndemânare. adânc/abis. dexteritate. valoros.autentic Sursa principală a sinonimiei o constituie împrumuturile şi de aceea multe sinonime sunt neologice: limpede/clar. adjective: prietenesc=amical. Un cuvânt poate avea mai multe sinonime. cinstit/onest. vorbă etc. cuvântare. cuvânt= discurs. de obicei. În cazul acestor sinonime nu se realizează o identitate a termenilor seriei sinonimice şi se optează pentru unul dintre ele. (reg. numerale: întâiul—primul. păpuşoi etc. iscusinţă. (înv. amănunt/detaliu.

a declara. mijlociu. (pop.ales. neadevăr.). modest. desăvârşire (subst. plenitudine.concepere. nociv (adj.) . pieritor. muncitor. perfidie. cutezanţă. brutal.a abroga. fason. politicos. a se evidenţia. inventare. elegant. raţiune. a înduioşa. ipocrizie. distins (adj.) . falsitate (subst. stilat. curaj. desăvârşit. scăzut. ilustru. cuviincios (adj. făţărnicie. neobosit. citit (adj. bătăios. agresiv. periculos.decent. eroism. a spune. motivaţie (subst. tare.) pernicios. viclenie. perfecţiune.) a pripăşi. duplicitate.) a oblădui. . (a) guverna (vb. a mărturisi. (a) anula (vb. total. a se remarca. îndrăzneală.bărbăţie.cult. limbaj (subst. select. sclifoseală. plăsmuire. a infirma. poftă. manierat. nestăpânit. vorbire. aristocrat. potrivit. respectuos. vătămător. deosebit. argument. zelos.) năbădaie. zbenguială. a stăpâni. educat. a dirigui. harnic (adj. contraindicat. cultivat. (pop. negativ. adv. creare.îndreptăţire.) .) -joacă. temeritate. zburdălnicie. sârguincios. capriciu (subst. a revoca. a domni. (pop. vrednic. a suprima. (a) afirma (vb. exprimare. scornire. redus. justificare. rejudiciabil. a desfiinţa. reverenţios.) . schimbător. meci.adânc.. toană.) . a desfiinţa. (arh. perfect profund. complet. (pop. joc (subst. zbânţuială. bravură (subst. partidă. instruit. naz.) pricopsit. (pop.) . a mişca.) noimă. temei. vremelnic. a sensibiliza. elaborare. obscur.) .activ.) . minciună. deplin. a zice. (pop. superior. a tulbura. a relata. suprem.inexactitate. păgubitor.chef. fandoseală. fantezie.) . stil.) scăiâmbăială. (a) găzdui (vb.) rezistent.) . maimuţăreală.dăunător. stricător. născocire. solid. fiţă. trecător. a invalida. (fam.) a impresiona.) perfecţionare. moft. a conduce.) a cuvânta. efemer (adj. neînfricare. politicos. (pop.) a ocârmui. remarcabil. primejdios. rar. a primi. • (adj. vitejie.) şic.limbă. învăţat. eminent. erudit.a cârmui.) . a rezilia. întrecere. (livr. imaginare (subst. (sport) dispută. prefăcătorie. neînfricare. tenace. motivare.temporar.) .) . neostenit.) .comun. violent.a adăposti. a sălăşlui. (a) emoţiona (vb. integral. ştiutor. (livr.) . grai.) laborios.) . mediocru (adj.) . silitor.) voinicie. (reg.absolut (adj.

vigoare (subst. a medita.dinamism. rebeliune. regulă. impresionant.insolenţă. mişcător.) .) . memoriu (arh. • Omonimele care se pronunţă la fel. fiind alcătuite din aceleaşi sunete şi la care nu diferă nici accentul se numesc omofone: mii — mii de roiuri de albine .) simţitor. la unele fiind diferit accentul: acele/acele.) .cerere. Ei au plantat lângă poartă un brad. înduioşător. a judeca. plăcere.) . tărie. nevătămator. robusteţe. a jindui. neobrăzare. Am dat cu lac pe unghii. victorie. necuviinţă. tupeu. F. povaţă. trufie. dar cu înţeles total diferit: Barca pluteşte pe lac. Eu am o rochie nouă. vibrant.învăţătură. — mi-i drag de el -pronume + verb . nealterat. bun. normă. ozonat (adj. a gândi. tulburător. (arh. a năzui.oxigenat.) jalbă. proaspăt. aroganţă. reuşită. (a) tinde (vb.ruşinos.izbândă. El a luat nota nouă la istorie. ispravă. timid. principiu. a dori.duios. petiţie (subst. vlagă. răzmeriţă.) . vitalitate. îrinâ poartă pantofi cu toc. sfruntare. neruşinare. desfătare. impertinenţă. curat. răscolitor. copii/copii. sfios (adj.) . putere. precept (subst.) .obrăznicie (subst.) . a cugeta. OMONIMELE OMONIMELE sunt cuvinte cu formă identică şi acelaşi corp fonetic. tevatură.numeral. revoltă (subst.a aspira. purificat.) . a pretinde. satisfacţie (subst. impetuozitate. sfiicios. emoţionant. revoluţie. a visa.bucurie. nestricat. salubru. mângâiere. • Omonimele care se scriu la fel se numesc omografe. energie. a ţinti.a chibzui.) . (a) raţiona (vb.) . patetic (adj. mulţumire.) . forţă. a râvni. a reflecta.răscoală. succes (subst.

Atenţie! * A nu se confunda cuvintele polisemantice cu omonimele care au şi ele aceeaşi formă . —cred c-ar vrea o prăjitură . — pronume: Noi plecăm imediat. Nouă: — adjectiv: Am o rochie nouă.omonimele nu au forme flexionare identice: Masa: mese (de bucătărie) mase (de oameni) Bandă: bande (de răufăcători) benzi (magnetice) b) Omonimele lexico-gramaticale sunt cuvinte cu formă identică. De la circ a scăpat un leu.omonimele care au forme flexionare identice: leu / leu---------lei / lei Mai am doar un leu în buzunar.morfologice.verb. . Am văzut mulţi lei la Zoo.conjuncţie + verb. Omonimele sunt de mai multe feluri: . Poartă: — substantiv: Am o poartă mare.parţiale .lexicale. — numeral: Am obţinut nota nouă la istorie.lexico-gramaticale. . dar care sunt părţi de vorbire diferite: Noi: — adjectiv: Am caiete noi. a) Omonimele lexicale pot fi: . — verb: El poartă o vestă verde. Mai am doar doi lei în buzunar.totale .car: —car ghiozdanul în spate . .

mâncare. masă . -cuvintele polisemantice au sensuri apropiate. sus # jos etc. adjective: bun # rău. este polisemantic. negative sau privative): confirma # infirma. închide # deschide.omonimele nu au legătură de sens între ele: bancă .din parc.obiect de mobilier. * Unele cuvinte sunt polisemantice în anumite contexte şi omonime în altele. În situaţiile de mai sus. înalt # scund. . cuvântul masă. egal # inegal. lipit # dezlipit etc. cinstit # necinstit. bun # rău. verbe: a da # a lua. ospăţ. fiind derivate din sensul primar: masă .şi înţelesuri diferite. De exemplu. G. împacheta # despacheta. bancă . • Antonimia se realizează şi între un cuvânt şi o locuţiune: a opri # a da drumul Notă: Perechea de antonime trebuie să fie compusă din părţi de vorbire de acelaşi fel: substantive: bucurie # tristeţe.unde se depun banii. adverbe: Atenţie! sus # jos. dar este omonim cu sensul de mulţime: în faţa catedralei era o masă de oameni. • Antonimia se poate realiza şi cu ajutorul prefixelor (prefixe antonimice. Deosebirea se face avându-se în vedere următoarele: . ANTONIMELE ANTONIMELE sunt cuvinte cu formă diferită şi cu înţeles opus: mare # mic.

cuvinte ca nebun. beznă a merge # a sta. Vorbitorul foloseşte cuvântul uzual în locul celui mai puţin cunoscut. apropiat. necurat. a rămâne pe loc mic # mare a mobiliza # a imobiliza a pierde # a câştiga repede # încet. Complementul este de mai multe feluri. Ei i-am făcut un compliment. ilegal efemer # etern. injust. eronat. nepieritor frig # cald înnoda # a deznoda lumină # întuneric. vrednic. Fiecare om are un nume şi un prenume. evidenţiindu-şi în felul acesta gradul de incultură. drept # strâmb. alene sus # jos tinereţe # bătrâneţe vinovat # nevinovat H. drept # stâng • La stabilirea perechilor antonimice este bine să nu se piardă din vedere sensul cuvintelor. antonimia se stabileşte pentru fiecare sens mai important al cuvântului respectiv: drept # nedrept. De pilda. nevrednic nu sunt antonimele cuvintelor bun. Mic dicţionar de antonime alb # negru bun # rău. Atenţie! * Criteriul după care o pereche de cuvinte e considerată pereche paronimică este cel al atracţiei (confuzie paronimică). inechitabil. greşit a cumpăra # a vinde drept # nedrept. malefic corect # incorect.• In cazul cuvintelor polisemantice. familial = legat de familie) localitatea originală în loc de localitatea originară (original = deosebit. PARONIMELE PARONIMELE sunt cuvinte cu formă aproape identică (uneori diferă un singur sunet) şi cu sensuri diferite. originar — de origine) . curat. Pronumele este o parte de vorbire. aparte. veşnic. conflicte familiare în loc de conflicte familiale (familiar = intim.

supleţe). a învesti – a investi.apropriere (acţiunea de a însuşi un lucru străin) arbitral (hotărât de arbitru) . literal (cuvânt cu cuvânt. I. carbonier (care se referă la cărbune) . consideraţie) . solicitare – solicitudine. cunoscut).literar (referitor la literatură). dependenţă (a fi dependent de ceva) . excepţional) . cămară). (a) enerva (a înfuria. apropiat.Mic dicţionar de paronime abilitate (pricepere) . apoziţie – opoziţie.imigraţie (a se stabili într-o ţară străină). a revela – a releva. ordinal (care indică ordinea unor obiecte) . familial (privitor la familie. verbal) .(a face o investiţie financiară) .(a) învesti (a acorda unei persoane un drept. libret (arie muzicală) .diferenţă (deosebire). miner – minier. o funcţie.fragrant. navă pentru transportul petrolului) . A adapta – a adopta.arbitrar (după bunul plac). glacial – glaciar. flagrant. emigraţie (expatriere) . original (neobişnuit.temporar (de scurtă durată. vulgar). măgulire). atlaz – atlas. rece) . o demnitate). eminent (remarcabil.originar (privitor la origine. conjunctură – conjectură. a însera – a insera. în primul rând pentru faptul că au in vedere expresivitatea formării şi accentuarea ideii: am văzut cu ochii mei.livret (legitimaţie militară).glaciar (eră glaciară).(a) inerva (în biologie. petrolier (referitor la petrol. temporal (care indică timpul) .ordinar (obişnuit. (a) investi . ani de zile. glacial (de gheaţă. a indispune) .familiar (intim. revine din nou etc. despre terminaţiile unui organ sau ale unui ţesut). solidar – solitar.orar (program pe ore). apropiere (acţiunea de a se apropia) .dependinţă (încăpere auxiliară: baie. reflecţie – reflexie. destinat familiei) . Există o serie de pleonasme admise. momentan). monah – monarh.compliment (laudă. a gera – a gira.agilitate (sprinteneală. deferenţă (respect. Pleonasmul constituie o greşeală de limbă: moş bătrân. oral (transmis prin viu grai. avansaţi în faţă. textual) . foarte vast. zăcăminte). complement (parte de propoziţie) . maestru – maistru. a colabora – a corobora. mai superior. ampoutaţie – imputaţie. Pleonasm Pleonasmul reprezinta cu utilizarea alăturată a mai multor cuvinte sau construcţii cu acelaşi înţeles. vers – viers. bucătărie. Omonime: .iminent (care nu poate fi oprit).carbonifer (ramură industrială care se ocupă cu extracţia şi prelucrarea cărbunelui). companie – campanie. obârşie).petrolifer (bogat în petrol. propriu unei persoane) .

Franc Gol Golf Gută Nouă Palat Liliac Marcă Mediu Milă Mină Pompă Pol Rasă Râs Rug Stat Sol Vază Vier Tors Toc Top Tură .

Notă : Se acordă 1 p din oficiu Prof. • 2 neologisme – 2p. Ilustraţi în exemple omonimia cuvintelor mai. • Definiţi radicalul (rădăcina) şi pleonasmul – 1p: 2. etern.Definiţii: • Precizaţi care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului – 1p. 3. M. din oficiu Prof.Definiţii: • Precizaţi care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului – 1p.1p. abilitate. Notă : Se acordă 1 p. Precizaţi minimum 4 categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental (cu exemple) – 1 p. • 2 cuvinte derivate cu sufix. M. etern. Costea . Costea Evaluare sumativă – Vocabularul Clasa a VI-a 1. Daţi antonimele cuv.. 3. 6. Dr. Precizaţi minimum 4 categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental (cu exemple) – 1 p. din oficiu Prof.Definiţii: • Precizaţi care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului – 1p. • Definiţi radicalul (rădăcina) şi pleonasmul – 1p: 2. Notă : Se acordă 1 p. Notă : Se acordă 1 p din oficiu Prof. 4. Costea Evaluare sumativă – Vocabularul Clasa a VI-a 1. Ilustraţi în exemple omonimia cuvintelor mai. • 2 cuvinte derivate cu sufix. Daţi exemple de : • 2 cuvinte derivate cu prefix. leu – 2p. Daţi antonimele cuv. distins. 5. corect – 1p. 6. distins. • 2 cuvinte compuse. abilitate.. Dr.1p. • 2 neologisme – 2p. 6. corect – 1p. • 2 cuvinte compuse. distins. corect – 1p. Daţi antonimele cuv. • 2 neologisme – 2p. Daţi sinonimele cuv. 4. • 2 neologisme – 2p. Daţi sinonimele cuv.. M. 6. Ilustraţi în exemple omonimia cuvintelor mai. Daţi exemple de : • 2 cuvinte derivate cu prefix. Dr.1p. 3. 5..1p. Daţi exemple de : • 2 cuvinte derivate cu prefix. Daţi antonimele cuv. Precizaţi minimum 4 categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental (cu exemple) – 1 p. M. • Definiţi radicalul (rădăcina) şi pleonasmul – 1p: 2.Evaluare sumativă – Vocabularul Clasa a VI-a 1. • 2 cuvinte derivate cu sufix. distins. • 2 cuvinte derivate cu sufix. Precizaţi minimum 4 categorii de cuvinte care fac parte din vocabularul fundamental (cu exemple) – 1 p. 4. leu – 2p. • Definiţi radicalul (rădăcina) şi pleonasmul – 1p: 2. 5. • 2 cuvinte compuse. Dr. etern. etern. Daţi exemple de : • 2 cuvinte derivate cu prefix. 3. Daţi sinonimele cuv. Ilustraţi în exemple omonimia cuvintelor mai. Costea Evaluare sumativă – Vocabularul Clasa a VI-a 1. 4. • 2 cuvinte compuse.Definiţii: • Precizaţi care sunt mijloacele de îmbogăţire a vocabularului – 1p. abilitate. Daţi sinonimele cuv. leu – 2p. abilitate. corect – 1p. leu – 2p. 5.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful