Sunteți pe pagina 1din 35

Introducere ........................................................................................................................................................3 Capitolul I..........................................................................................................................................................3 1. Caracterizarea oraului..................................................................................................................................3 1.1 Amplasarea geografic .Nivelul socio-economic al oraului.................................................................3 1.2. Resursele naturale..................................................................................................................................

5 Capitolul II........................................................................................................................................................5 2. Cantitatea si compozitia deseurilor menajere si asimilabile........................................................................6 2.1. Cantitatea reziduurilor menajere si asimilabile.....................................................................................6 2.2.Compozitia deseurilor menajere si asimilabile.......................................................................................7 2.3. Cantiti i tipuri de deeuri colectate n Romnia................................................................................8 Capitolul III.......................................................................................................................................................3 3. Colectarea i transportul deeurilor menajere i asimilabile........................................................................3 3.1. Situaia actuala a colectarii i transportului...........................................................................................3 3.2. Metode moderne de colectare si transport.............................................................................................4 Capitolul IV.......................................................................................................................................................3 4. Fluxul tehnologic pentru tratarea si valorificarea deeurilor ......................................................................3 4.1. Reciclarea hrtiei....................................................................................................................................3 4.2.Reciclarea sticlei.....................................................................................................................................5 4.3. Reciclarea maselor plastice....................................................................................................................6 4.4. Reciclarea textilelor ..............................................................................................................................8 4.5. Reciclarea materialelor din cauciuc ......................................................................................................8 4.6.Reciclarea deeurilor metalice................................................................................................................8 4.7. Compostarea deeurilor menajere organice...........................................................................................9 4.8. Cantiti de deeuri recuperate.............................................................................................................10 Capitolul V........................................................................................................................................................3 5.Condiii privind amplasarea depozitului de deeuri......................................................................................3 5.1. Conditii igienico-sanitare.......................................................................................................................3 5.2. Studiul hidro-geologic al terenului........................................................................................................3 5.3. Suprafaa necesar si timpul de exploatare a depozitului.....................................................................3 Capitolul VI.......................................................................................................................................................3 6. Construcia centrului de stocaj......................................................................................................................3 6.1.Pregatirea amplasamentului....................................................................................................................3 6.2. Depozitarea in straturi a deeurilor........................................................................................................4 6.3. Sistemul de drenare a apelor..................................................................................................................5 6.4. Folosina ulterioara a terenului..............................................................................................................5 Capitolul VII......................................................................................................................................................3 7. Monitorizarea centrului de stocaj................................................................................................................3 7.1. Monitorizarea in cursul exploatrii........................................................................................................3 7.2. Monitorizarea post- nchidere ...............................................................................................................3 BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................................................6

Introducere n prezent deeurile reprezint una dintre cele mai acute probleme legate de protecia mediului. Mari cantiti de deeuri sunt generate anual. Operatorii economici pot valorifica deeurile proprii, care pot fi tratate, reciclate sau pot fi dirijate ctre o instalaie de tratare sau un incinerator.
3

Deeurile nevalorificate sunt n general depozitate, unele activiti de gestionare a deeurilor pot prezenta un potenial risc pentru mediu, deoarece diferitele metode de gestionare implic emisia unor poluani n mediu. Gestionarea neadecvat a deeurilor conduce la numeroase cazuri de contaminare a solului i apei subterane, ameninnd sntatea uman. Agricultura, industria i alte activiti social-economice reprezint surse importante de generare a deeurilor. Aplicarea unui sistem durabil de gestionare a deeurilor trebuie s implice schimbri semnificative ale practicilor actuale. Implementarea acestor schimbri necesit participarea tuturor segmentelor societi-persoane fizice, ntreprinderi, firme, instituii social-economice, instituii de cercetare. Informaiile privind generarea deeurilor i practicile actuale de gestionare a acestora sunt importante n identificarea riscurilor poteniale pentru mediu i sntatea uman.

Capitolul I 1. Caracterizarea oraului 1.1 Amplasarea geografic .Nivelul socio-economic al oraului Baia Sprie este un ora minier, atestat documentar din anul 1329. Este situat n partea central-vestic a judeului Maramure, la est de municipiul Baia Mare, pe axa de circulaie rutiera ntre depresiunea Baia Mare i depresiunea Maramureului. Cu suprafaa totala de 9.602 ha, oraul cuprinde din punct de vedere teritorial-administrativ localitile Chiuzbaia, Tuii de Sus si Satu Nou de Sus . n conformitate cu recensmntul din martie 2002 oraul are o populaie de 16.626 locuitori. Relieful. Poziionat la poalele sud-estice a munilor Guti, oraul Baia Sprie se situeaz n categoria oraelor dezvoltate n zona de contact a doua importante uniti de relief dintre ntinsa depresiune colinara a Transilvaniei cu Carpaii Orientali. Altitudinea medie la care se afla oraul este de 380 metri. Clima. Din punct de vedere al climatologiei, zona Baia Sprie se caracterizeaz printr-o temperatura medie anuala cuprinsa ntre 9 si 110C, precipitaii abundente media anuala a acestora fiind de 979 mm. Regimul eolian blnd se datoreaz geomorfologiei favorizante, lipsind gerurile puternice si vnturile reci din nord sau sud-est. Solul. Din punct de vedere pedologic in zona predomina solurile podzolice. Sunt identificate soluri pseudogleice si aluviale specifice depunerilor sedimentare ale vilor tributare rului Ssar, precum si solurile brune de pdure si solurile montane acide specifice zonei forestiere i punilor. Nivelul socio-economic. Analiza mediului extern n ceea ce privete dezvoltarea i standardul de viaa este de mult o realitate ce trebuiete analizat foarte atent. Regenerarea zonelor industriale n declin, dezvoltarea regionala n sens general, reducerea omajului, trainingul vocaional si dezvoltarea locala sunt factori care pot stimula efectiv activitatea economic. Acest efort rmne n primul rnd de datoria investitorilor i a statelor membre a Uniunii Europene. Factori Externi: Atragerea investitorilor care au resurse financiare n implementarea tehnologiilor curate; Implementarea unor programe, proiecte de mediu, zona finanata preponderent de organismele internaionale; Dezvoltri n industriile i serviciile nepoluante de tehnologii nalte inclusiv n sectoarele Eco-Bussines, Eco-turism, Recycling; Aplicarea principiului Poluatorul Pltete; Reformarea sistemului de nvmnt tehnic local, in direciile eco, turism; Globalizarea;
3

Pericole/riscuri: Scparea de sub control a fenomenului polurii; Neconformarea cu cerinele legale de mediu a unor ageni/ activiti umane; Riscuri aferente infrastructurilor urbane (apa, canal) inclusiv n zonele de colectare-deversare (Ssar); Neaplicarea strategiilor modulare si a investiiilor mici cu impact mare asupra calitii mediului; Exploatarea iraionala a resurselor forestiere in zonele apropiate, efecte in timp scurt, mediu, lung; Poziionarea geografica (lng Ungaria si Ucraina) defavorabil din punct de vedere al mediului i polurii (apa, aer). Nivelul socio-economic. Analiza mediului intern Dat fiind faptul c oraul Baia Sprie este amplasat n apropierea minelor Baia Sprie, uior precum i dou flotaii de preparare a concentratelor de minereuri neferoase, se poate considera ca oraul este ntr-o zona critica din punct de vedere al polurii. Astfel valorificarea resurselor naturale, alturi de controlul riguros al polurii vor fi elemente cheie care vor influena major strategia si planurile de aciune viitoare ale localitii. Factori interni Capital si Mediu Natural (diversitate, varietate); Suprafaa forestiera si geomorfologia zonei; Atractivitatea zonei urbane si periurbane; Tendine pozitive n reducerea polurii; Expertiza umana ridicata n domeniul economic, natura, turism; Plan Judeean si Local de Aciune Pt. Mediu; Existena unor structuri-instituii organizate de: protecie civila, contra dezastrelor; Degradarea mediului natural (aer, apa, sol) si a ambientului urban; Funcionarea n continuare a unor companii industriale poluatoare; Lipsa programelor de conformare pentru toi agenii economici poluatori; Utilizarea ineficient a resurselor naturale, uzura a infrastructurilor specifice Imaginea unui ora poluat; Structura industriala (minerit) cu impact specific n arealul urban; Inexistenta unor sisteme integrate de management al mediului (Eco-management); Inexistenta unei gropi de gunoi ecologice; Insuficienta unor resurse-fonduri de mediu locale; Neaplicarea standardelor de mediu ISO14000.

1.2. Resursele naturale Rezervaii si arii naturale ocrotite Pe teritoriul administrativ al oraului Baia Sprie sunt declarate n baza Legii 5/2000, un numr de trei rezervaii i obiective naturale ocrotite, respectiv Lacul Albastru -Baia Sprie, Rezervaia fosilifera Chiuzbaia si Rezervaia geologica Creasta Cocosului. Vegetaia forestiera Suprafaa fondului forestier din raza oraului Baia Sprie este de 10558 hectare. n compoziia de ansamblu a arboretului predomina fagul 57%, alturi de care mai participa molidul 11%, gorunul si stejarul 16%, carpen 8%, mesteacn 1%, castan comestibil 1%, esene tari 3%, diverse rinoase 2%, esene moi 1%. Media anuala de masa lemnoasa ce se poate recolta este de 24,800 m3. Produsele accesorii ale pdurii reprezint acumulri cantitative incluse n ecosistem, n zona Baia Sprie posibilitatea anuala fiind urmtoarea: afine 18 tone, mure 17 tone, castane 2 tone zmeura 1 tona, ciuperci comestibile 6 tone, plante medicinale 1 tona. Fauna si flora ocrotita Flora ocrotita din zona Baia Sprie este reprezentata de castan comestibil, tisa, duglas albastru, aceste specii fiind incluse n zonele protejate sau declarate monumente ale naturii. Fauna ocrotita cuprinde 7 specii, respectiv: corbul, huhurezul, rsul, ursul, cerbul, cprioara, lupul. Apa potabila Alimentarea cu apa potabila a oraului se face prin captarea a 4 surse subterane (Trei Izvoare, Mohos, Ciontolan i Ceapa) i trei surse de suprafaa (Borza, Stnioara si Limpedea), capacitatea acestor surse fiind de 32 l/s. Eficiena facilitilor de captare este buna, nsa o problema majora este lipsa capacitilor de deznisipare si decantare. Tratarea apei potabile se face respectnd cele doua principii de tratare: - treapta mecanica cu filtre rapide cu nisip cuaros cu o capacitate de 30 l/s; - treapta chimica tratare cu soluie de clorura. Tipul alimentarii cu apa potabila n oraul Baia Sprie Populaie totala 15 790 Capitolul II Prin racord al Prin cimea in Prin cimea imobilului curte stradala 12. 360 3 424 6

2. Cantitatea si compozitia deseurilor menajere si asimilabile Funcionarea fiziologic a organismului uman, viaa de toate zilele a omului, activitatea lui economic sunt legate de formarea n localiti a o serie de reziduuri de caliti foarte variate i anume: deeuri menajere provenite din sectorul casnic sau din sectoare asimilabile cu acesta; deeuri asimilabile cu deeurile menajere provenite din industrie, comer, sectorul public sau administrativ, care au compoziie i proprieti similare cu deeurile menajere din sectorul casnic, existnd posibilitatea de a fi colectate, transportate, prelucrate si depozitate mpreuna cu acestea; deeuri din servicii municipale provenite din grdini, parcuri, piee, spatii verzi. Tratarea necorespunztoare a reziduurilor, acumularea lor peste msura in localiti, neutralizarea insuficient poate s faciliteze apariia unor boli, de asemenea pot provoca poluarea intr-o msura mai mare sau mai mica a micro sau macro mediului nconjurtor. Reziduurile provenite din diferite surse conin foarte des o gama variata de microorganisme printre care ageni patogeni rspunztori de boli infecioase. n condiii prielnice agenii patogeni pot tri n reziduuri timp ndelungat de unde ptrund n sol, apa, putnd astfel provoca infecii i prin contact direct. Dezvoltarea planificat privind evacuarea organizata a reziduurilor pornete din datele msurtorilor efectuate cu privire la cantitatea, calitatea i compoziia acestora. Cantitatea si calitatea de reziduuri au o mare importanta pentru determinarea capacitii unitilor de salubrizare precum i n stabilirea soluiilor tehnologice de colectare, neutralizare valorificare a acestora. Cantitatea si calitatea reziduurilor este un factor dependent de: Mrimea si caracterul localitii; Condiiile climatice; Sistemul de nclzire; Modul i nivelul de trai; Stadiul dezvoltrii tehnicii ambalajelor. 2.1. Cantitatea reziduurilor menajere si asimilabile Reziduurile menajere fiind strns legate de viaa casnica a oamenilor, cantitatea lor variaz, numrul populaiei, standardul de viaa, felul de hrana, condiiile climatice, anotimpurile anului. Astfel cantitile de reziduuri menajere urbane prezint varieti importante de la o tara la alta, de la un ora la altul, n funcie de clim, modul de viaa al locuitorilor, caracterul localitilor-industriale, agrare, administrative. Pentru determinarea cantitilor de reziduuri menajere se folosesc urmtoarele metode:

- metoda indicelui mediu de producere a reziduurilor menajere pe cap de locuitor care rezult din determinarea cantitilor de reziduuri menajere produse de un locuitor pe zi, din diferite zone caracteristice ale localitilor; - metoda gravimetrica direct care are la baza determinarea zilnica de reziduuri menajere produse si componentele acestora. In mediul rural s-au fcut foarte puine cercetri asupra reziduurilor menajere i din aceast cauz literatura de specialitate nu deine date concludente. n unele tari, n oraele n care figureaz instalaiile de valorificare (incinerare, compostare etc.) sunt arondate la aceste instalaii i reziduurile menajere rurale din suburbiile apropiate oraelor respective. Indicele de producere a reziduurilor menajere stradale depinde de foarte muli factori, printre care: natura strzilor, gradul de dezvoltare al localiti, sistemul de ntreinere i nivelul de civilizaie al cetenilor. Cantitatea deeurilor menajere colectate de la populaie: Cantitatea totala Mediul urban Mediul rural de deeuri solide Baia Sprie (t/an) Tauii de Sus (t/an) Chiuzbaia (t/an) 26 554 24 654 1 900 Nu se tine evidenta 2.2.Compozitia deseurilor menajere si asimilabile Parametrul de baza care determin calitatea reziduurilor este n primul rnd, compoziia (fizic si chimic) precum i ali factori ca: puterea caloric, umiditatea, raportul dintre carbon si azot (C/N), etc. Dup natura fizica compoziia reziduurilor menajere este eterogena si variaz n funcie de nivelul de trai, tehnico tiinific i de civilizaie al fiecrui popor, precum i de specificul regiunilor geografice. Principalele componente ale reziduurilor menajere sunt: metale, hrtie, materiale plastice, cauciuc, textile, piele, resturi alimentare, vesel spart, sticle si geamuri sparte, moloz de la reparaii, frunzi i paie, cenua, diverse. Compoziia medie a deeurilor menajere: Compoziia Materie Hrtie, carton plastic textile sticla altele deeurilor (%) organica 14% 35% 30% 14% 5% 2% Din punct de vedere chimic reziduurile menajere se mpart in: componente organice si componente anorganice. Materialele din reziduurilor menajere sunt grupate dup caracteristicile lor principale astfel: - materiale combustibile (hrtie, cartoane, plastice, cauciuc, textile, lemn, oase) - materiale fermentabile (resturi alimentare, fructe, legume, zarzavaturi, carne); - materiale inerte (metale, sticla, ceramica);
7

- materiale fine (cenua, zgura, pmnt). Din natura chimic, substanele care intra in compoziia reziduurilor menajere sunt: - substane celulozice; - substane albuminoide si proteinice; - substane grase; - substane minerale; - materiale plastice. Compoziia reziduurilor stradale este alctuita de regula din urmtoarele materiale: - praf, pmnt 60-80% din greutate; - frunze, lemne 5-8% din greutate; - hrtie, cartoane 2-4% din greutate; - de la antierele de construcii (moloz, piatra, crmizi, var) 3-5% din greutate; - resturi vegetale si minerale aruncate ntmpltor pe strzi i alei 0,1-0,2% din greutate; - materii fecale de la animalele de traciune 1-2% din greutate; - alte materiale provenite de la magazine, piee, populaie 2-4% din greutate. Determinarea compoziiei reziduurilor stradale se face la fel ca i n cazul reziduurilor menajere cu deosebirea ca reziduurile stradale vor fi calculate n funcie de tipul strzii, astfel: - strzi impermeabile : asfalt si pavele cu bitum ; - strzi permeabile: pavele rostuite cu nisip, pavaje din bolovani; - strzi provizorii: mpietriri simple sau pmnt. 2.3. Cantiti i tipuri de deeuri colectate n Romnia n anul 2004 cantitile totale de deeuri generate n Romnia au fost de aproximativ 36315 mii tone din care 99,4% reprezint deeuri nepericuloase i 0,6% deeuri periculoase. Cantitile de deeuri generate pe principalele categorii n anul 2004 sunt redate n tabelul urmtor: Cantiti de deeuri Periculoase Ne periculoase Total Mii tone % Mii tone % Mii tone % Deeuri din industria 1214,4 0,4 325386, 99,6 326600,8 100 extractiv 4 Deeuri din activiti 1048,4 3,7 27467,2 96,3 28515,6 100 industriale (exclus ind. extractiv) Deeuri municipale 8198,8 100 8198,8 100 Total deeuri 2262,8 0,6 36152,4 99,4 363315,2 100

n cadrul industriei extractive activitatea de extracie i preparare a crbunilor genereaz cea mai mare cantitate de deeuri, respectiv 94,4%. Cantitile de deeuri nepericuloase generate de activitile industriei extractive n 2004 sunt prezentate n tabelul urmtor. Activitatea industrial Cantitatea Mii tone % Extracia i prepararea crbunelui 308452 94,8 Extracia hidrocarburilor 1477,9 0,5 Extracia i prepararea minereului metalifer 11242,9 3,4 Alte activiti extractive 4213,6 1,3 Total 352386,4 100 Celelalte activiti care genereaz cantiti mari de deeuri sunt: industria prelucrtoare, producia transportul i distribuia de energie electric i termic, gaze ap, captarea tratarea i distribuia apei i construcii. Cantitile de deeuri nepericuloase generate n industria prelucrtoare i alte activiti economice n 2004 sunt prezentate n tabelul urmtor: Activitatea industrial economic Cantitatea Mii tone % Industria prelucrtoare 11323,6 41,2 Producia transportul i distribuia de 15784,8 57,5 energie electric i termic gaze i ap Captarea tratarea i distribuia apei 256,7 0,9 Construcii 87,6 0,3 Alte activiti 14,4 0,1 Total 27467,1 100 n anul 2004 deeurile periculoase generate n Romnia reprezint doar 0,6% din cantitatea total de deeuri i sunt prezentate n tabelul urmtor: Activitatea Cantitatea Mii tone % Industria extractiv 1214,4 53,7 Fabricarea lemnului i a produselor din lemn i plut 44,6 2 Industria de prelucrare a ieiului cocsificarea crbunelui 431 19 Fabricarea substanelor i produselor chimice 55,8 2,5 Industria metalurgic 383,5 16,9 Industria construciilor metalice i a produselor din metal 46,8 2 Industria de maini i echipamente 39,8 1,9 Industria altor mijloace de transport 23,5 1 Alte activiti 23,4 1 Total 2262,8 100
9

Colectarea deeurilor municipale n anul 2004 cantitatea de deeuri municipale colectat de firmele specializate a fost de aproximativ 6617 mii tone. Majoritatea cantitilor de deeu colectat, aproximativ 77% o reprezint deeurile menajere i asimilabile i sunt redate n tabelul urmtor: Categorii de deeuri Cantitatea Mii tone % Deeuri menajere i asimilabile 5161 76,8 Deeuri din construcii i demolri 714,4 10,7 Deeuri din serviciu municipale 840,2 12,5 Total 6716,6 100 Trei regiuni de dezvoltare colecteaz mai mult de 50% din cantitatea total de deeuri municipale, respectiv: 18,7% n regiunea Bucureti Ilfov; 16,3% n regiunea NV i 16,1% in regiunea Centru. n 2004 cantitatea de deeuri municipale generate pe cap de locuitor a fost de aproximativ 380 Kg n cretere fa de anul 2003 de 365Kg Procentul de valorificare a deeurilor municipale colectate a fost de 1,2%. n aceast categorie aproape 50% reprezint deeuri biodegradabile.

10

Capitolul III 3. Colectarea i transportul deeurilor menajere i asimilabile 3.1. Situaia actuala a colectarii i transportului n localitile Baia Mare, Baia Sprie, Tuii de Sus, activitatea de salubrizare a fost concesionata de ctre societatea comerciala SC Drusal SA, firma care asigura colectarea si transportul deeurilor menajere de la populaie i ageni economici. Deocamdat nu se realizeaz o precolectare selectiva, la sursa, a deeurilor menajere de la populaie, nu exista lanuri de colectare difereniat i deci posibilitatea de valorificare a celor recuperabile si refolosibile nu este posibil. Fiecare centru urban, respectiv rural, are stabilite amplasamente distincte pentru colectarea deeurilor menajere de la populaie i ageni economici. Administraia publica locala, dei are prin lege stabilite responsabiliti n ceea ce privete salubrizarea localitilor, amenajarea de puncte pentru colectarea selective a deeurilor de ambalaje, a elaborat doar n mica msura strategiile si planurile de management prevzute de legislaie. Se practica nc destul de des eliminarea deeurilor, n principal mase plastice, fier vechi, anvelope uzate, prin aruncarea acestora n albia rurilor sau la marginea satului. Frecvena colectrii deeurilor de la populaie se realizeaz difereniat de la un ora la altul, respectnd prevederile contractuale ncheiate ntre asociaiile de locatari si operatorii serviciilor de salubritate. n cazul gospodriilor individuale, colectarea se realizeaz sptmnal, planificarea fiind realizata pe cartiere si strzi, iar n cazul blocurilor de locuine de 2-3/saptamna, n funcie de capacitatea pubelelor, containerelor amplasate de operatori. De la agenii economici colectarea se realizeaz n baza frecvenei menionate n prevederile contractuale ncheiate sau la solicitare. Dotarea agenilor de salubritate pentru colectarea deeurilor menajere este: Ag. de salubritate SC. Drusal SA B-M Utilaje pentru colectarea deeurilor Pubele metalice Pubele plastic Nr. Capacitate (l) Nr. Capacitate (l) 2300 120 1700 240 Container Nr. Capacitate (l) 550 1100 150 4000

Transportul acestor recipiente la rampele organizate de deeuri menajere se realizeaz cu utilaje de transport specifice: autogunoiere compactoare, transportoare containere, tractoare cu remorca, autobasculante, autocamioane. n tabele se prezint dotarea existenta pentru transportul deeurilor.

Ag. de Utilaje pentru transportul deeurilor Autogunoiere Transportato Tractor cu Autosalubritate compactoare r containere remorca basculanta SC Drusal Nr. SA 6 Baia Mare 1 5 Capac. (m3) 10 16 12 Nr. 2 4 Capa c. 20 4 Nr Capa . c. 1 5

IFRON

Nr Capac. N Capa . r. c. 1 6 1 1 1 3

3.2. Metode moderne de colectare si transport In cazul reziduurilor solide, sistemul de evacuare cel mai des utilizat este folosirea mijloacelor de transport. Prima faza a procesului de evacuare a gunoaielor este faza care poate fi considerata precolectoare i care se realizeaz de ctre locatarii sau personalul de servicii al instituiilor i localurilor publice, magazinelor. La rndul ei, precolectarea are doua faze: - precolectarea primar care const din strngerea reziduurilor i depozitarea lor n recipieni mici construii special sau improvizai (9cutii, galei) la locul de producere. - precolectarea secundar care se refer la adunarea reziduurilor rezultate din precolectarea primar i depozitarea lor n containere pubele aezate n camere, platforme, ghene sau alte locuri, n cadrul blocurilor, locuinelor sau ansamblurilor de locuine. Cea mai buna, mai eficienta si mai igienica metoda de precolectare s-a dovedit a fi cea care folosete containere cu roi mici din cauciuc, cu capacitate de 1 100 l, care se ridic i se descarc n autogunoiere compactoare. Colectarea propriu-zisa este operaia de ridicare a reziduurilor de la punctele de colectare secundar i transportul lor la platformele de depozitare si neutralizare sau la instalaiile de valorificare. Exista mai multe sisteme de colectare adoptate att n funcie de specificul localitii (cu blocuri nalte, joase, cu locuri virane mprejur, la loc de deal sau cmpie) ct i datorit modului de gndire avut iniial de edilii localitii respective, sisteme care odat intrate n obinuina greu se mai schimba cu un altul nou, chiar dac in alte localitii sau ri exist i sisteme mai bune. Dup modul in care sunt transportate reziduurile exista urmtoare sisteme de colectare:

colectarea deschisa este aceea in care descrcarea reziduurilor se face n autovehicule de transportat deschise, prin golirea recipienilor, n general i acetia deschii sau fr capac. Acest sistem polueaz mediul nconjurtor i ar trebui abandonat. colectarea nchisa sau ermetica se face cu ajutorul recipienilor (pubele, containere) nchii prevzui cu capac, prin descrcare direct autogunoiere care, la rndul lor sunt dotate cu sisteme mecanice de ridicare golire a acestora in bene nchise. Este sistemul cel mai igienic si mai eficient care merita sa fie extins; Colectarea prin schimb de recipieni care const n schimbarea recipienilor plini, din punctele (platformele) de precolectare, cu alii goi. Colectarea n saci const de fapt tot n schimb de recipieni cu deosebirea c sacii pot fi nchii i nu mai sunt recuperai, (mai igienic si in acelai timp mai economic) existnd posibilitatea ca precolectarea s se fac difereniat direct de ctre locatari la locul de producere separndu-se de gunoiul menajer propriu-zis materialele refolosibile (hrtie, textile, plastic, metale). Avantajele sistemului in saci sunt: 1. manipularea si transportul sacilor nchii, bine legai, sunt uoare i simple, fr emanare de miros urat, degajare de praf sau zgomot. Nu sunt necesare vehicule scumpe cu sistem de ncrcare nchisa, se reduce numrul muncitorilor de manipulare i ncrcare; 2. nu mai este necesara operaia greoaie de curare i ntreinere sistematica a recipienilor; 3. se poate elimina suprastocarea nedorit a recipienilor n perioadele de vrf datorit cantitilor de gunoaie puternic variabile zilnic; 4. realizarea spatiilor de stocare mai simpla. Una dintre operaiile, poate cea mai importanta din activitatea de colectare a reziduurilor menajere, care trebuie sa tina seama att de condiiile impuse de mediul nconjurtor ct i de aspectul economic n care se include un consum apreciabil de carburani, o reprezint transportarea acestora de la rampele de precolectare la rampele de neutralizare sau la instalaiile de prelucrare si valorificare a materiilor refolosibile pe care le conin. In condiiile oraelor moderne, transportul este strict necesar sa se fac cu autovehicule care sa asigure si uurarea muncii fizice la ncrcarea din containere sau saci. Astfel in tara noastr cele mai rspndite vehicule folosite la transportul reziduurilor menajere, sunt: - autotransportor cu un container de 3 4 m3; - autocamion cu ncrcare si descrcare manual; - autobasculanta cu ncrcare manual si descrcare mecanic (prin basculare); - tractor cu una sau doua remorci, cu ncrcare si descrcare manual; - autotransportor cu un container si cu o remorca pe care sunt puse nc doua containere;
5

- autogunoiera compactoare pe SR 113 cu benzina; - autogunoiera compactoare pe ROMAN RP 10135 pe motorina; - autogunoiera pe ROMAN RD 10135 pe motorina; - autotransportor cu doua remorci si cinci containere de 3 4 m3 (un container pe autotransportor si cate doua containere pe doua remorci). Avantajul autogunoierei compactoare este datorit transportului reziduurilor compactate intr-o bena nchis, se respect condiiile impuse de igiena si de aspectul estetic, fr a se vedea gunoiul si a se mprtia mirosul urat al acestuia, mai ales in anotimpurile calde. 3.3. Propuneri i recomandari pentru colectare i transport Deoarece deocamdat nu se realizeaz o precolectare selectiva, la sursa, a deeurilor menajere de la populaie si nu exista lanuri de colectare difereniata a acestora, pentru o colectare cat mai buna a materialelor refolosibile de la populaie si uniti comerciale s-au propus unele masuri precum: instalarea la intrarea in blocuri a unor microcontainere pentru hrtie; amplasarea pe cartiere, la unitile comerciale, a unor containere pentru depozitarea sprturilor de sticla; predarea pe familii a unor saci din material plastic pentru colectarea hrtiei; amplasarea, la punctele de recolectare a reziduurilor menajere de la blocuri, a unor containere inscripionate pentru colectarea difereniata a materialelor refolosibile din gospodriile populaiei. In privina organizrii si dezvoltrii sistemului de colectare, preselectarea materialelor refolosibile direct de la populaie, fr a mai fi amestecate cu deeurile urbane, este cea mai avantajoasa metoda, ce merita a fi organizata corespunztor. Pentru asigurarea unor maini de colectare si transport care sa satisfac integral cerinele riguroase privind protecia sntii publice si a mediului, precum si necesitatea asigurrii eficientei economice a funcionarii sistemului cu costuri minime, se recomanda ca fiecare productor sa fac, pentru fiecare tip de maina, o analiza de funcionalitate, de risc si siguran si sa ia toate masurile pe care le considera necesare, pentru ca maina sa satisfac cerinele directivei si normelor europene, urmtoarele : sa asigure ncrcarea gunoaielor rapid si pe cat posibil fr mprtiere, degajare de praf si zgomot; sa asigure transportarea gunoaielor complet nchise si o descrcare rapida; sa fie echipate cu dispozitive de avansare continua a gunoaielor ncrcate si de repartizarea lor uniforma; construcia sa fie simpla si fiabila, exploatarea sigura, fara deranjamente lund in consideraie desele opriri si porniri, sa aib instalaii de pornire si frnare sigure;
6

vehiculele sa corespund prescripiilor valabile privind circulaia pe drumuri publice si sigurana circulaiei, lund in considerare si condiiile de teren; gazele de eapament trebuie sa fie filtrate, pentru a se ncadra in limitele admise de normele europene

Capitolul IV 4. Fluxul tehnologic pentru tratarea si valorificarea deeurilor Recuperarea si reciclarea deeurilor nu prezint o activitate de data recenta. Omenirea a ajuns la concluzia ca recuperarea si reutilizarea resurselor din deeuri reprezint mijloace de soluionare a unor contradicii dintre cerinele procesului de cretere economica si reducerea resurselor naturale. Reciclarea a fost impusa si de degradarea ecologica continua. In acest fel aciunea de reciclare conduce la protecia mediului nconjurtor. In acest sens multe ri europene au trecut la abordarea unitara a problematicii recuperrii si reciclrii resurselor refolosibile. In aceasta situaie a fost dezvoltata si activitatea de colectare a deeurilor. Prin aceste aciuni cantiti importante de materii prime sunt reciclate in diverse sectoare economice. Pentru a se realiza reciclarea deeurilor trebuie asigurata tehnologia si echipamentele necesare. Activitatea de recuperare si reciclare depinde foarte mult de evoluia produciei industriale, si a consumului intern. Reciclarea in tara noastr a fost organizata dup 1949. Se impune totui o organizare mai eficienta a reciclrii materialelor din tara noastr. Strategia reciclrii in tara noastr ar trebui sa aib urmtoarele obiective: - promovarea tehnologiilor curate cu consum sczut de materiale si a eco- produselor; - valorificarea superioara a deeurilor prin sistem adecvat de triere si colectare; - depozitarea numai a deeurilor ultime. Reciclarea si refolosirea deeurilor menajere si stradale se poate realiza daca este asigurata constant o sursa de deeuri care sa fie colectate si transportate cu o anumita regularitate. Foarte importanta este calitatea acestor deeuri. Calitatea se refera la cantitatea de materiale ce pot fi reciclate din aceste deeuri. Colectarea si refolosirea hrtiei, textilelor, maselor plastice, cauciucului si a sticlei prezint avantaje economice deosebite. 4.1. Reciclarea hrtiei Hrtia reciclata poate fi utilizata la obinerea de noi cantiti de hrtie. S-a constatat ca numai 25% din cantitile de hrtie existente in lume sunt reciclate. Hrtia se obine din pulpa de lemn. Daca s-ar recicla 50% din cantitile de hrtie folosita ar acoperi 75% din necesarul de hrtie noua , salvnd 10000000 acri de pdure folosita la prepararea hrtiei. Procesul de obinere a hrtiei este mare consumator de apa, energie si lemn. O tona de hrtie recuperata nlocuiete o tona de celuloza sau 4 m3 de masa lemnoasa, 800Kwh energie electrica si 250kg combustibil convenional. Prin tierea unui copac se distruge un lucru

cu o valoare estetica si biologica, deoarece acesta asigura hrana solului si ajuta la regenerarea aerului. Un singur ha de conifere retine anual 40 000 Kg de praf din natura. Pentru a produce o tona de hrtie sunt tiai cinci arbori maturi de 80-100 ani, ce pot produce in fiecare ora oxigenul necesar pentru 320 oameni si purifica 24 000 m3 aer, fapt pentru care pdurile sunt si supranumite aurul verde al Terei. De asemenea procesul de fabricare al hrtiei este un proces poluant datorat in special procesului de albire a hrtiei, care in final contribuie la contaminarea apelor uzate. Hrtia reciclata nltura parial acest proces. Numai ca hrtia nu poate fi reciclata la nesfrit deoarece se produce distrugerea fibrelor prin mrunire succesiva. Cu tehnologiile curente hrtia poate fi reciclata de cel mult 4 ori. Si in procesul de reciclare trebuie introduse permanent noi cantiti de fibra proaspta pentru a creste durata de viata a pulpei obinute din hrtie reciclata. Pentru o foarte buna reciclare a hrtiei sunt necesare cteva operaii suplimentare. In primul rnd trebuie ndeprtata cerneala prin splare, urmata de o serie de splri, curri si filtrri pentru eliminarea fibrelor foarte scurte. Fibrele lungi se utilizeaz in continuare la fabricarea hrtiei ce poate fi reciclata ulterior, iar din fibrele scurte se vor produce sorturi de hrtie ce nu vor fi reciclate ulterior, cum este hrtia igienica. Pentru a se obine produse vandabile pe pia ( hrtie de foarte buna calitate) hrtia ce urmeaz sa fie reciclata trebuie sa ndeplineasc anumite condiii: - hrtia trebuie sa fie pulpabil; - hrtia laminate nu poate fi reciclata; - folosirea unor cerneluri adecvate care pot fi uor ndeprtate prin splare; - gsirea unor noi uleiuri pentru legarea crilor si a revistelor, care s nu conduc la apariia unui reziduu lipicios la splarea hrtiei. Hrtia si cartonul ce urmeaz sa fie reciclate trebuie sa fie curate pentru a elimina pericolul de mbolnvire. Hrtia reciclata poate fi utilizata nu numai la obinerea de fibre pentru hrtie ci si la transformarea acestora pentru alte materiale cum sunt ambalajele pentru produse fragile, sau materiale necesare izolrii termice a cldirilor. Schema de reciclare a hrtiei din deeuri menajere: Hrtie uzata sursa: Hrtie uzata dup calitate (ziare, cartoane de ambalaje) Defibrarea. Defibrarea hrtiei in apa si crearea unor suspensii de fibre Sortarea/ Curirea ndeprtarea materialelor strine in mai multe trepte de sortare Separarea culorilor de tiprire pentru obinerea unei hrtii cat mai albe

ngroarea transportul lichidului prin ciururi pentru atingerea unei densiti de ridicare a amestecului de fibre Dispersarea mrunirea prilor nedorite coninute in amestecul de fibre care ngreuneaz procesul de producie Fibre de hrtie reciclate fibre secundare curate si cu valoare ridicata ca materie prima pentru fabricarea hrtiei 4.2.Reciclarea sticlei Sprturile de sticla se folosesc la fabricile de sticla ca materie prima, denumita material de adugire in procesul de fabricaie, in proporie de 30% pn la 90%, chiar 100%, in funcie de zona geografica unde se face recuperarea acestor materiale. Se tie ca sticla e un material energofag, consumnd in procesul de elaborare in proporii considerabile soda si gaz metan. Astfel cu o tona de sprturi de sticla se pot economisi 630 kg nisip cuaros , 40 kg feldspat, 112 kg calcar, 700 m3 gaz metan, iar dintr-o tona de cioburi se pot fabrica 3500 borcane si 2000 sticle diferite. In Marea Britanie firma Glass Manufacturers Federation se bazeaz pe sprturile de sticla ce se aduc de ctre populaie la centrele de colectare amplasate strategic in magazine, supermarketuri, de unde sunt colectate, si trimise la 11 ntreprinderi de reciclare unde sunt pisate, iar pulberea este vnduta productorilor de sticla pentru a fi reintrodusa in procesul de fabricaie ( dup ce au fost eliminate impuritile care nu sunt admise in tehnologia de fabricaie). Schema de reciclare a sticlei din deeuri menajere: Sticla uzata: Sursa - cioburi de sticla Sortare grosiera: materialele strine mari ( damigene, pungi din materiale plastice, hrtie carton) vor fi ndeprtate manual Mrunirea: Se va mruni grosier sticla uzata cu ajutorul unui concasor Separarea magnetica: Materialele metalice vor fi scoase cu magnei, iar materialele uoare vor fi aspirate cu ajutorul suflantelor tiprite pentru obinerea unei hrtii cat mai albe

Site( filtre): Cu ajutorul unei maini de ciuruit vor fi separate cioburile dup granulaiile lor Sortare fina/ Sortare pe culori: Materialele strine care filtreaz lumina vor fi separate cu ajutorul unui aparat de sortare opto-electroni Asigurarea calitii: Prelevarea de probe pentru asigurarea calitii Topirea sticlei: Cioburile de sticla separate pe culori sunt folosite ca materie prima secundara in cuptorul de topire 4.3. Reciclarea maselor plastice Colectarea si recuperarea maselor plastice implica avantaje de ordin economic si ecologic. In reziduurile menajere o cantitate apreciabila o reprezint masele plastice sub forma de polistiren, polietilena, policlorura de vinil, polistiren expandat. Astfel in unele tari, procentul de masa plastica in reziduurile menajere este : - in Belgia 75% - in SUA 55% - in Franta 45% - in Japonia 52% - in Romnia in circa 2 m3 de reziduuri menajere se gsesc in medie 4 kg de polietilena O tona de polietilena recuperate economisete 8 ton de petrol, si se pot fabrica 6000 m2 de folie de polietilena netransparenta, sau 3000 de saci pentru ambalaj. Recuperarea maselor plastice prezint dificulti mai ales la sortarea lor pe categorii, in funcie de densitate ( iar tehnologiile de valorificare uneori duc la obinerea unor produse de calitate inferioara celor obinute direct din materii prime.). In privina polurii , trebuie reinut ca masele plastice nu se degradeaz cu trecerea timpului. Materialele refolosibile din polietilena de joasa si nalta densitate , care se colecteaz sunt sub forma de: - folie, saci, pungi, sacose, huse, de la ambalajele textile, produsele alimentare, produsele chimice, sere, solare care au fost supuse radiaiilor solare , navete compartimentate si ne compartimentate, butoaie, canistre, pet-uri, flacoane, butelii, etc.

Aceste materiale colectate se vor spal cu apa si soluii chimice, astfel incit sa fie lipsite de impuriti, se sorteaz, dup care se taie buci, se macin sau granuleaz , de comun acord cu beneficiarul. Schema de reciclare a materialului plastic: Material plastic: buci de material plastic uzat amestecat de la staiile de sortare Splarea: Intr-o staie de splare plasticul va fi splat de etichete si de resturile de murdrie Mrunirea: Bucile de plastic se vor mcina pe cat posibil in fraciuni de dimensiunile unui grunte Amestecarea: Plasticul bine mcinat va fi amestecat cu uleiuri reziduale de la rafinria de iei si cu aport de cldura va fi complet fluidizat nclzirea: Amestecul va fi nclzit la temperatura de reacie (aprox 480 0C) si cu ajutorul pompelor de presiune mare va fi adus la presiunea de reacie ( 300 bar) Hidratarea: La aceste condiii de reacie vor ncepe sa se rup legturile carbonului si ale hidrogenului (ale plasticului). Energia termica eliberata ca si gazele de proces vor fi retrimise in ciclu

ieiul sintetic: ieiul sintetic este cea mai valoroasa materie prima si constituie sursa de materie prima pentru carburani si pentru produse de plastic preliminare

4.4. Reciclarea textilelor Este la fel de importanta ca si a celorlalte materiale refolosibile, insa e mai pretenioasa, deoarece se face separat ( mai ales daca e recuperata de la populaie), pe sorturi, culori, natura materialului astfel : - materiale refolosibile din: lna, in, bumbac, cnepa, mtase naturala, artificiala; - materiale refolosibile pe grupe de culori : culori deschise (gri, bej, roz, bleu, galben), culori medii ( rou, albastru, verde, kaki) si culori nchise (maro, bleumarin, violet, negru); - materiale refolosibile groase (covoare, paltoane, paturi, cuverturi, pulovere, sacouri, costume) si subiri (fuste, bluze, stamba, lenjerie, fete de masa, cmi). Aceste materiale se vor colecta cu sau fr nasturi, catarame, fermoare, dar se vor livra beneficiarilor fr aceste accesorii, se vor dezinfecta nainte de ambalare si livrare. 4.5. Reciclarea materialelor din cauciuc Sunt compuse din anvelope, camere de aer, fuste de hidroglisoare, benzi rulante dezafectate, nclminte, mbrcminte cauciucata. Depozitarea anvelopelor la centrele de colectare se face pe o perioada de cel mult 3 luni. Ele sunt supuse unui control pe dispozitive speciale, atunci cnd sunt destinate reaprii, iar dup efectuarea recepiei, fiecare anvelopa apta pentru reapare se cntrete si se marcheaz cu vopsea alba, pe ambele flancri, depozitarea fcndu-se in poziie verticala pe tipodimensiuni si sorturi, si se acoper mpotriva intemperiilor. Anvelopele utilizate pentru obinerea cauciucului regenerat sunt numai cele cu inserie textila. Camerele de aer vor fi livrate fr valvele metalice, fr noroi pe suprafaa. 4.6.Reciclarea deeurilor metalice Ambalajele metalice care sunt rezistente la coroziune si deformare sunt reciclabile 100%. Proprietile magnetice ale acestor materiale metalice faciliteaz sortarea lor magnetica de alte tipuri de materiale. Materialele metalice recuperate din deeuri nu diminueaz calitatea produselor obinute ulterior. Prin recuperarea acestor deeuri se poate realiza o mare economie financiara si economie de resurse energetice. Fraciunile metalice obinute din deeuri sunt in general mbogite naintea trimiterii lor la oelarii in scopul creterii concentraiei si in mod special pentru reducerea oxizilor si a resturilor de materiale neferoase. Schema de reciclare a cutiilor din tabla : Buci de cutii de tabla: Sursa: cutii de tabla separate magnetic si presate in pachete de la staiile de sortare

Topirea otelului brut: fr o alta preparare bucile de cutii din tabla intra in procesul de valorificare a deeurilor. mpreuna cu alte buci de otel vor fi adugate la fierul brut lichid din furnal. Pentru reducerea carbonului in fierul brut se va aduga oxigen. In urma acestei transformri a otelului brut se degaja cldura de reacie care va fi folosita pentru topirea bucilor de metal Turnare/laminare: Otelul brut lichid va fi turnat in blocuri. Prin laminare la cald sau la rece rezulta diferite produse din otel si tabla, care va fi suflat pentru protejarea coroziunii Tabla: tabla produsa va fi prelucrata in continuare pentru fabricarea de noi ambalaje. 4.7. Compostarea deeurilor menajere organice Compostarea este definita ca un proces biologic accelerat unde microorganismele, in special bacteriile, fungii si actinomicetele produc cldura, CO2, si apa, prin care materia organica moarta este convertita intr-un material omogen asemntor humusului numit compost. Cldura generata prin activitatea biologica creste in intervalul de 55 700C, temperatura la care numai microorganismele termofile pot supravieui, iar patogenele si seminele de buruieni fiind distruse. Compostarea se realizeaz prin procedee aerobe naturale si artificiale. Dup circa o luna materia este descompusa nu mai are miros urat si este nevtmtoare din punct de vedere sanitar. Prin acest sistem deeurile menajere pot fi tratate si valorificate. Scopul principal al compostrii este distrugerea agenilor patogeni umani, animalieri si vegetali. Pentru a se realiza o buna compostare deeurile trebuie meninute timp de 30 de zile la temp. de 500C. In zona de compostare trebuie evitata mprtierea mutelor, roztoarelor, degajarea prafului si a mirosului neplcut cat si poluarea aerului, solului, apelor de suprafaa si apelor freatice. Uzina de compostare trebuie sa fie asigurata cu o zona de protecie in jur de 200 500 m. In uzina trebuie construite bai si spltoare care sa previn infestarea muncitorilor. Compostarea este un procedeu ce transforma deeul nedorit si dezgusttor intr-un produs bun pentru sol. Rezultatul compostrii trebuie sa acopere cheltuielile legate de aceasta. Principalele construcii si instalaii pentru compostare sunt cu ventilaie naturala, sau cu ventilaie artificiala cu aerare forat si cu insuflare de aer. Compostarea este precedata de o prelucrare a reziduurilor in diferite instalaii.
9

Compostarea se va realiza dup recuperarea materialelor refolosibile. Dup aceasta operaie mrunirea este strict necesara. Acest proces are rolul de omogenizare a bacteriilor si a materialului supus compostrii. Dup compostare materialul este supus operaiei de cernere pentru a obine in funcie de cerinele beneficiarului un material cat mai omogen. Instalaiile de ciuruire sunt similare cu cele utilizate in exploatarea si prelucrarea resurselor minerale sau cu cele utilizate in construcii. Procesul de compostare are rolul de a asigura o buna protecie a mediului ambiant. Prin acest proces se pot controla gazele eliminate si mirosurile neplcute. Compostul rezultat poate fi utilizat direct in agricultura. Prin acest compost se realizeaz o reciclare a substanelor fertilizate si nutrienilor ( N, P, K). Materia organica ce poate fi tratata prin compostare este alctuita din: resturi menajere, deeuri vegetale, paie si deeuri agricole, rumegu, ramuri de copac. 4.8. Cantiti de deeuri recuperate Ca urmare a gradului redus de valorificare a deeurilor peste 90% din cantitatea de deeuri de tip indusrial generat n Romnia este eliminat prin depozitare. O situaie mai bun se prezint in cazul deeurilor municipale undegradul de valorificare este mai ridicat, eliminarea prin depozitare reprezentnd 70%. Cele mai mari cantiti de deeuri municipale depozitate seregsesc la regiunile de dezvoltare Bucurei- Ilfov, NV i Centru dup cum reiese din tabelul urmtor :
Regiunea NE SE SMuntenia SV Oltenia V NV Centru Bucureti Ilfov Total Depozite pt. deeuri municipale (nr) 35 23 36 33 37 35 51 4 254 Suprafaa (ha) 114 62 99 115 85 132 106 135 847 Cantitatea depozitat (mii tone) 860 731 577 364 684 1092 1080 1245 6633

Cantitile de deeuri municipale colectate, valorificate i eliminate pe categorii de deeuri n anul 2004 sunt prezentate n tabelul urmtor n mii tone:
Categorii de deeuri Deeuri menajere asimilabile- Total Deeuri menajere de la populaie n amestec Deeuri menajere i asimilabile din Deeu colectat 5161 3638,2 1458,6 10 Deeu valorificat 74,2 43,6 10,2 Deeuri eliminate 5086,8 3594, 6 1448,4

uniti economice comerciale, instituii uniti sanitare Deeuri menajere colectate separat Total Hrtie, carton Sticl Plastic Metale Biodegradabile Altele Deeuri voluminoase colectate separat Deeuri din servicii municipale Total Deeuri de curenia strzilor Deeuri din piee Deeuri din parcuri i grdini Deeuri din construcii i demolri Alte deeuri Deeuri municipale Total

47 10,2 8,4 8 2,1 5,9 12,4 17,2 840,2 657,3 84,2 98,7 646,4 69 6716,6

20,3 6,2 6,3 2,6 1,6 0,4 3,2 0,1 9,3 4,9 3,7 0,7 0,3 0 83,8

26,7 4 2,1 5,4 0,5 5,5 9,2 17,1 830,9 652,4 80,5 98 646,1 69 6632,8

11

Capitolul V 5.Condiii privind amplasarea depozitului de deeuri 5.1. Conditii igienico-sanitare In vederea prentmpinrii prejudiciilor igienice nedorite si a reducerii distantelor de protecie a fost necesara gsirea de ctre specialiti a unor soluii de depozitare a gunoaielor. Astfel s-au realizat si dezvoltat procedee de depozitare controlata a reziduurilor. 5.2. Studiul hidro-geologic al terenului Din punct de vedere geologic si hidrogeologic, rampele de depozitare controlata a reziduurilor menajere trebuie sa nu se situeze pe terenuri calcaroase si fisurate dect in cazul cnd in aval de depozit nu este nici o captare de apa potabila. Rampele de depozitare controlata trebuie sa fie realizate pe nisipuri nealuvionare. In aceasta categorie intra nisipurile din seria stratigrafica jurasic, cretacic si teriare. Aceste nisipuri, filtrante in funcie de grosimea stratului existent deasupra apelor subterane, pot asigura epurarea perfecta a apelor care strbat depozitul de reziduuri. Totodat, datorita permeabilitii stratului de nisip nu exista riscul unor acumulri de apa la baza depozitului, care sa mpiedice fermentarea aeroba a reziduurilor. Depozitele de reziduuri pot fi realizate pe terenuri de marne si argila care au avantajul impermeabilitii, nepermind ptrunderea apelor din depozit ctre pnza freatica. Depozitele pot fi situate si pe aluviuni uscate (secate de mult) ele au avantajul ca aceste aluviuni, formate din pietri, roci diferite si nisip, sunt in general permeabile si deci apele se scurg si se infiltreaz din depozit in perioadele uscate, dar au si dezavantajul ca in perioadele de inundaie a zonei, o parte din reziduuri stau sub apa si in consecina intra in fermentaie anaeroba. 5.3. Suprafaa necesar si timpul de exploatare a depozitului Suprafaa si volumul rampei trebuie sa aib o capacitate de depozitare a reziduurilor menajere din localitatea pentru care se construiete rampa, pe o perioada de mai muli ani. innd cont ca, cantitatea totala de deeuri este de 26 554t/an => 72,75t/zi => 4,375 kg/zi/loc Doar 2% din deeurile colectate vor fi depozitate, astfel avem de depozitat: . 72,75 2% = 1,455t/zi = 1455kg/zi Volumul de depozitare necesar pentru o zi:

3 tiind ca greutatea specifica a deeurilor () = 475 kg/m3 => V = 475kg / m 3 = 3,06m / zi Volumul necesar pentru un an: 3,06 m3/zi . 365 = 1118,05 m3/an Suprafaa necesara pentru un an: 1118,05 m3/an : 5 m = 223,61 m2/an Suprafaa necesara pentru 20 ani: 223,61 . 20 = 4472,2 m2

1455kg / zi

Proprietar Operator Localizare Zona Distanta deservita fata de zona locuita(m) Consiliul SC Satu Nou Baia 1100 local Drusal de Jos Mare Baia SA Baia Mare Sprie

Timp de Cap. exploatare totala (ani) proiectata (m3/an) 20 1118,05

Cap. construita (m3/an) 1118,05

Capitolul VI 6. Construcia centrului de stocaj 6.1.Pregatirea amplasamentului Amplasarea rampelor pentru depozitarea controlata a reziduurilor menajere trebuie sa fie bine studiata si de comun acord cu organele locale, agricole, de protecie a apelor, pe baza unor studii hidrologice si topografice care sa aib in vedere natura terenului, distanta pana la localiti aglomerate, direcia vanturilor dominante, poziia fata de sursele de apa si alte obiective pentru care trebuie pstrata o zona de protecie sanitara. Astfel: - terenul trebuie sa permit stabilirea masurilor pentru a evita riscurile unei poluri a apelor subterane sau de suprafaa prin infiltraiile sau scurgerile apelor meteoritice; - distanta unei rampe de depozitare controlata a reziduurilor menajere, admisa de Organizaia Mondiala a Sntii, trebuie sa fie de cel puin 200 m fata de anumite aglomeraii urbane sau rurale si de 500 1000m fata de sursele de apa. Direcia vanturilor dominante este de preferat sa fie dinspre obiectivele mai importante ctre rampa de depozitare si nu invers pentru ca aerul poluat din jurul rampei de depozitare controlata sa nu fie dirijat ctre aceste obiective sau localiti. In orice condiii, la amplasarea rampelor de depozitare a reziduurilor menajere, trebuie sa se tina seama de cota de inundabilitate, pentru a se lua toate masurile corespunztoare (eventuale ndiguiri) pentru protecia contra inundaiilor. Distanta depozitului de reziduuri fata de aceste obiective trebuie sa fie cea prescrisa in normativele sanitare si care, de la caz la caz, sa fie verificata prin calcule de autoepurare. Pentru prevenirea polurii apelor subterane se pot lua doua masuri: - reducerea la minimum a posibilitilor de dizolvare a srurilor din reziduuri, cu care se polueaz apele subterane; - mpiedecarea ca apele infectate din reziduuri sa ptrund in apele subterane. In primul caz, trebuie ca reziduurile sa fie cat mai bine compactate, ceea ce se poate obine cu utilaje grele de compactare. Un alt sistem de a mpiedica dizolvarea srurilor consta din presarea reziduurilor la presiuni foarte mari formndu-se baloturi, care sunt introduse in apa. In al doilea caz, un procedeu de prentmpinare a polurii apelor subterane, aplicat in mai multe tari, consta din impermeabilizarea stratului de la baza rampei de depozitare controlata. Pentru impermeabilizare, cele mai uzuale sunt sistemele clasice cu argila, compost bine compactat sau alte materiale care pot asigura o buna etanare. In ultimul timp s-a recurs si la folosirea unor materiale sintetice cum ar fi cauciucul butilic si altele. Dar cea mai sigura este betonarea fundului rampei .

6.2. Depozitarea in straturi a deeurilor

Tehnologia unei bune depozitari a reziduurilor trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii: - reziduurile menajere descrcate din autogunoiere sa se depoziteze in straturi cu o grosime medie de 1,5-2,0 m; - suprafaa de depunere trebuie sa fie acoperita de pmnt sau moloz de construcie sau cu alte materiale similare, dup fiecare 1,5 m nlime. - gunoaiele trebuie sa fie ntinse pe ntreaga suprafaa, pe cat posibil orizontal, in strat subire si compactat. - straturile noi de reziduuri menajere nu vor fi depuse dect dup ce temperatura stratului precedent, rezulta din fermentaia aeroba, a sczut pana la valoarea temperaturii solului natural;

- reziduurile menajere vor trebui sa fie suficient de compactate pentru a evita golurile mari de aer, care favorizeaz autoaprinderile si deci riscul incendierii rampei de depozitare; - compactarea trebuie fcut nct sa permit totui aerarea reziduurilor si deci sa asigure fermentarea aeroba; - este preferabil ca structurile de reziduuri menajere sa fie acoperite zilnic, cu un strat de 10-30 cm pmnt, nisip, sau alte materiale inerte. Aplicndu-se aceasta tehnologie, rampa de reziduuri menajere nu mai emite mirosuri neplcute, iar, datorita cantitii insuficiente de aer si temperaturii de fermentare, de cca. 60-70 C, larvele de mute ncep sa dispar, obolanii nu se mai pot dezvolta, microbii nu se mai mprtia si deci se evita maladiile microbiene si infecioase si poluarea mediului nconjurtor. Dup terminarea umplerii depozitului, suprafeele trebuie acoperite cu materiale adecvate pentru utilizarea ulterioara a terenurilor respective. Depozitul trebuie sa fie mprejmuit cu gard corespunztor pentru a mpiedica accesul persoanelor strine. Trebuie sa fie asigurate instalaii sanitare si mijloace de protecie necesare personalului muncitor. Se recomanda montarea la intrarea in depozit a unor cntare bascule. Apele reziduale evacuate prin conducte sau anuri trebuie dirijate spre cursurile de apa cele mai apropiate. 6.3. Sistemul de drenare a apelor Pe baza de studii cercetri si experiene, s-a constatat ca depozitarea reziduurilor menajere, chiar daca este controlata, creeaz probleme in ceea ce privete mediul. Pentru evitarea riscului polurii apelor subterane masurile propuse privesc in general impermeabilizarea fundului depozitului de depozitare controlata a reziduurilor menajere prin diferite metode cum ar fi impermeabilizarea unor folii de material plastic sau prin pulverizarea pe fundul depozitului a unui strat de creta comprimat cu rulou. Alte soluii prevd drenarea fundului cu drenuri in forma de spinare de peste si aceste drenuri conduc afluentul la un rezervor, de unde, prin pompare este evacuat in reeaua de canalizare. 6.4. Folosina ulterioara a terenului Depozitele de gunoaie umplute sunt adecvate pentru a fi valorificate in agricultura sau silvicultur. In aceste cazuri este necesar ca suprafaa gunoaielor sa fie acoperita cu un strat de pmnt de cel puin 50 cm. Este recomandata aplicarea pe suprafaa si a unui strat de compost. Daca terenurile respective se mpduresc, trebuie evitata sdirea unor soiuri de pomi cu rdcini adnci, ntruct dup putrezirea rdcinilor se vor forma o serie de canale prin care apele freatice pot fi poluate.

Se recomanda realizarea pe aceste terenuri de parcuri sau terenuri sportive cu plantarea unei vegetaii corespunztoare. Realizarea parcurilor trebuie proiectata dinainte si asigurata ncadrarea lor in ansamblu. Daca terenurile de depozitare sunt utilizate ca suprafee pentru construcii de locuine sau cldiri industriale trebuie sa se procedeze cu mare atenie ntruct pot aprea fenomene de coroziune, tasri sau alunecri care ar putea sa fie periculoase pentru construciile respective. Nu este permisa realizarea pe aceste terenuri cldiri de locuit cu mai multe niveluri sau de hale industriale care necesita o fundare adnca sau capacitate portanta mare. Trebuie avuta in vedere si corodarea rapida a diferitelor conducte pozate in aceste terenuri. Aceste terenuri pot fi folosite in principal pentru construirea de diferite depozite.

Capitolul VII 7. Monitorizarea centrului de stocaj 7.1. Monitorizarea in cursul exploatrii Un sistem de monitorizare si de evaluare eficient are o contribuie deosebit de importanta la atingerea obiectivelor si intelor de mediu. Monitorizarea este o activitate complexa. Majoritatea problemelor de mediu se schimb continuu, fiind influenate de populaie, presiuni de dezvoltare, schimbri legislative si aa mai departe. Reeaua de canalizare se face pentru a elimina apa care penetreaz structura solului si este condusa in afara depozitului. Membranele sintetice se utilizeaz pentru a preveni trecerea apei prin straturile superioare ale solului. Controlul si tratarea levigatului apele de adncime pot fi contaminate cu levigatul provenit din depozitele de deeuri. Cu maturizarea depozitului de deeuri scade cantitatea de levigat datorita CBO5. Sistemul de monitorizare al mediului este necesara pentru a asigura ca integritatea depozitului de deeuri este meninuta urmrind fiecare sursa de contaminare a mediului. Apa monitorizarea calitii apei este fcuta pentru urmrirea levigatului din depozitele de deeu. Aerul monitorizarea lui este necesara pentru evaluarea gradului de activitate biologica din depozitul de deeu. Solul monitoringul de mediu al solului include msurarea suprafeei de pmnt tasat. 7.2. Monitorizarea post- nchidere Perioada de urmrire post - nchiderea este de minim 30 ani , putnd fi prelungita daca prin programul de monitorizare post nchidere se constata ca depozitele nu sunt stabile si prezint un risc potenial pentru factorii de mediu. Planul de post nchidere cuprinde: -inspecia de rutina -ntreinerea infrastructurii -granulometrie si peisaj - sistem de control al drenajului - sistem de management al gazului - tratarea si colectarea infiltraiilor - sistem de monitorizare al mediului

Inspecia de rutina- se realizeaz pentru a caracteriza natura posibilitilor de nchidere a depozitului. Sistemul de administrare a gazului este necesar att timp cat gazul este produs. Acest sistem este instalat naintea nchiderii depozitului. Sondele de extracie si evile de colectare a gazului sunt instalate fie in reziduuri sau in capacul final de pe reziduuri cu ntreinere permanent. Colectarea si testarea scurgerilor cu depozitul nchis cu sistem de colectare a infiltraiilor instalate trebuie sa colecteze, transporte si trateze infiltraiile pe msura ce apar dup nchiderea depozitului Sistemul de monitorizare al mediului- aceste sisteme sunt proiectate in planul de nchidere si aprobate de ageniile de reglementari.

Concluzii Actualmente, in tara noastr se practica tratarea deeurilor abia dup ce acestea au fost generate. Recomandam reducerea cantitii deeurilor care se poate realiza prin: optimizarea resurselor folosite si reducerea poverii asupra mediului nconjurtor cauzata de generarea deeurilor in procesul de producie creterea durabilitii produselor reducerea numrului componentelor dintr-un produs si propunerea unei scheme de dezmembrare, reciclare si depozitare finala a produselor ce si-au epuizat durata de viata optimizarea rutelor de transport pentru a reduce risipa de resurse si uzura echipamentelor impunerea si respectarea unor masuri legislative implementarea tehnicilor noi de colectare si sortare a deeurilor, adoptarea tehnicilor noi si eficiente de tratare finala a reziduurilor

BIBLIOGRAFIE

1. V. Rojanschi, F. Bran, Ghe. Diaconu Protecia si ingineria mediului, Ed. 2. 3. 4. 5.


Economica, Bucuresti, 2002 I. Straut, Ana Olos Tratarea, reciclarea si depozitarea deeurilor, Risoprint, Cluj Napoca, 2001 Reciclarea, tratarea si depozitarea deeurilor industriale curs universitar Prof. Grad didactic I Ing. Geoprgeta Stanica Problema materialelor refolosibile sub aspect ecologic si economic, Colegiul Spiru Haret Ploieti www.baiasprie.com

S-ar putea să vă placă și