Sunteți pe pagina 1din 7

Despre Ubuntu pentru imigran ii Windows

Este destul de greu s treci de la un sistem de operare, pe care poate l-ai folosit muli ani, la altul complet diferit. ns Ubuntu nu este chiar aa diferit de Windows. La baza ambelor filozofii st aducerea calculatorului mai aproape de oameni. Din proprie experien v spun c sunt puine lucruri pe care putem s le facem pe Windows i nu putem (nc) pe Ubuntu. Ca interfa, Ubuntu seamn mai degrab cu Mac OS 10. Acesta din urm este ludat de ctre adepi pentru interfaa prietenoas, dar criticat de ceilali pentru lipsa portabilitii nu funcioneaz dect pe calculatoarele Macintosh. Ubuntu, poate cu puin efort (https://help.ubuntu.com/community/DualBoot/MacOSX), poate fi folosit i pe Mac. Fr niciun efort suplimentar, se poate instala Ubuntu, fie ca sistem de operare principal (Restart i boot-ezi de pe CD/DVD), fie ca sistem secundar, ca i cum ar fi program pe Windows. n ambele cazuri, la pornirea calculatorului vei putea alege ntre vechiul Windows i Ubuntu. n acest articol am s prezint cteva componente cu care poate v-ai obinuit le Windows i nu tii de unde s le apucai la Ubuntu. M adresez celor care au cel puin cunotine elementare de folosirea calculatoarelor cu sistem de operare Windows. Unele paragrafe pot fi destinate utilizatorilor mai avansai.

Cum instalez i rulez programe?

Poate ai mai auzit poveti de demult cnd toate programele se instalau din linia de comand acum nu mai este cazul dect foarte rar. Unele programe de Linux n zilele noastre vin cu un instalator grafic (iubita filozofie Next Next Finish), aa cum este la Windows. Dar exist o modalitate i mai simpl prin programul Ubuntu Software Center: Doar deschidei Centrul Sofware, cutai programul dorit, apsai Install i introducei parola n dialogul care apare. n cteva minute, programul este descrcat de pe internet, instalat i gata de folosit.

Conceptul ar trebui s fie familiar celor care dein un SmartPhone iPhone sau Android. Unele programe nu apar n Software Center, dar ofer pachete (cu extensia .deb) care sunt instalate, pn la urm tot prin Software Center. Programele astfel instalate nu apar pe Desktop, ci n meniul Ubuntu. Pentru a-l accesa uor, apsai tasta Win (ntre Ctrl i Alt) i ncepei s tastai numele programului sau navigai pn l gsii. Cutarea se face aproape instantaneu indiferent de performanele calculatorului. Ce este de remarcat i ciudat pentru un imigrant Windows este absena extensiei .exe de la executabile. Pe Linux nu exist o extensie clar, ci mai degrab managerul de fiiere folosete proprieti setabile pentru a decide ce program este executabil. Ar fi o bre de securitate dac nu ar fi administrat corect: programele nu i pot seta iconia cu care fiierul este afiat n file-browser, deci din start scpm de imaginile virusate. n plus, Ubuntu are obiceiul de a opri de la executie programele suspecte trebuie setat explicit din fereastra de proprieti c un anumit fiier este executabil. Acestea sunt unele motive pentru care Ubuntu Linux este ludat ca fiind mai sigur.

Bara de programe

Taskbar-ul de la Ubuntu 11.04 i mai noi seamn ca filozofie cu cel de la Windows 7: pe lng iconiele ferestrelor, se pot fixa anumite programe. Dar leg[tura se cam oprete aici. Bara se afl pe marginea din stnga, nu conine Sistem Tray ca la Windows i se ascunde automat. E posibil ca la urmtoarea versiune de Ubuntu s apar un progrmel din care s o reglm. Totui, mai are balta pete. Mie mi place s instalez un program numit Avant Window Navigator pe care l folosesc pe post de bar de programe. Acesta seamn puin cu lansatorul de programe de la Mac. Cei care doresc ceva care s semene leit, pot ncerca programul Cairo Dock. Ambele programe sunt disponibile n Ubuntu Software Center.

Messenger

Fie c folosii Yahoo!Messenger sau Windows Messenger, pe Ubuntu nu vei mai folosi aceste servicii din programele oficiale. Ubuntu vine construit cu un program de mesagerie instant numit Empathy. Este un fel de Super-Multi-Messenger. Din acelai program, se poate sta la chat pe mai multe conturi de Yahoo, MSN, Facebook i alte servicii pe care poate nu le cunoatei :)

Din Ubuntu Software Center, putei descrca i alte programe asemntoare cum ar fi Pidgin sau,

favoritul meu, Kopete.

Internet Explorer

Poate nu folosii chiar Internet Explorer pentru a naviga pe WWW, dar dac o facei va trebui s v reprofilai pe alt browser mai serios. Browserul standard pe Ubuntu este Mozilla Firefox, cu care muli ar trebui s fii obinuii. Din Ubuntu Software Center, din pcate, nu se pot descrca toate browserele mari, dar poate fi descrcat Chromium, pe care este bazat Google Chrome. Dac vrei neaprat Chrome sau Opera, acestea ofer pachete instalabile (.deb) special pentru Ubuntu

Office

Situaia nu e foarte bun, dup prerea mea, n cazul pachetelor Office. Microsoft probabil nu va lansa prea curnd vreun program pe Linux (nu exist cumprtori), deci Microsoft Office nu va rula nativ pe Ubuntu. Putei instala programul Wine destinat rulrii executabilelor Windows i apoi s ncercai s instalai una din versiuni (Office 2007 funcioneaz acceptabil). Dar, putei ncerca alternativele. Ubuntu vine cu LibreOffice preinstalat, un pachet care de obicei poate citi (nu foarte bine) fiierele generate de Microsoft Office, dar are i formate proprii, n care este indicat s salvai fiierele. Favoritul meu, n momentul de fa, ns, este programul Lotus Symphony, pe care l-am prezentat n urm cu ceva timp la coala Web.

Photoshop & co.


Nici Photoshop nu va avea prea curnd o versiune pentru Linux, dar folosind Wine (programul de care am menionat la seciunea anterioar), se pot instala i rula diferite versiuni, cu mai mult sau mai puin succes. Cel mai popular program de editare grafic disponibil i pe Linux este GIMP. Acesta este, ns, mult diferit de Photoshop. Alt program de editare popular pe Windows este Paint.NET care are un corespondent neoficial: Pinta (din Ubuntu Software Center). Acesta, dei are nite lacune, este uor de folosit, la fel ca Paint.NET

Multimedia

Exist o distribuie bazat pe Ubuntu destinat Multimedia, potrivit pentru televizoare, ca s vedei c Ubuntu i Linux nu stau ru din acest punct de vedere. Dar eu am s m refer doar la Multimedia pentru orice calculator. Ubuntu (standard) vine cu un Video-player numit Totem (l gsii sub denumirea de Movie Player). Este un player destul de interesant, dar are o problem: multe codec-uri nu sunt instalate. Are i o rezolvare: de fiecare dat cnd i ceri s deschid un format pe care nu l cunoate, se ofer s l instaleze. Asta e bine pentru c vor fi instalate doar codec-urile pe care le folosim, dar enervant la nceput, cnd nu e instalat niciun codec interesant. Un player foarte popular ntre utilizatorii Windows este VLC. Acesta exist i pentru Linux i poate fi instalat din Software Center.

Torrent

i clienii de BitTorrent sunt foarte bine reprezentai pe Linux. Ubuntu vine preinstalat cu Transmission, dar din Software Center mai pot fi instalai i alii mai evoluai. Preferatul meu este Ktorrent.

Control Panel

Nu tiu voi, dar mie mi place s am toate controalele undeva, pentru ca atunci cnd vreau s pot s setez orice la sistemul de operare. n Windows avem Control Panel, iar n Ubuntu avem System Settings. l accesm din butonul de stingere din colul din dreapta-sus, dar i din meniul Ubuntu pe

ramura Themes&Tweaks (Ubuntu 11.4, la 11.10 este n System).

Win+R

Pe Windows foloseam destul de des combinaia de taste Win(butonul Windows)+R pentru a primi o fereastr din care puteam s rulez rapid o comand. De exemplu fereastra de comand a Windowsului nu tiu dac am deschis-o vreodat altfel. Pe Ubuntu nu funcioneaz aceast combinaie, dar o combinaie asemntoare este Alt+F2. Pe deasupra, la Ubuntu mai primim i sugestii utile. O alt combinaie util, dac v place s vjucai prin linia de comand, este Ctrl+Alt+T care deschide terminalul.

Task Manager

Orice ar spune fanaticii Linux, problema programelor care se blocheaz exist i aici (parc ceva mai puin). Mai ales dac ai obiceiul meu de a stoarce i ultima resurs a calculatorului, indiferent de ce nseamn asta, e bine s ai la ndemn un mecanism de a opri aceste procese. Task Manager-ul Ubuntu se numete System Monitor i se gsete n meniul Ubuntu la categoria System i arat chiar i icoana aplicaiei, dac exit, minimiznd astfel ansele de a opri ce nu trebuie. ntr-un tab separat apare i ocuparea resurselor, mult mai sugestiv dect la Windows, dup prerea mea.

Singurul necaz este c nu putem s l accesm aa rapid. Task manager-ul de la Windows aprea la un click dup combinaia Ctrl+Alt+Delete sau la click-dreapta pe bara de programe. Din pcate, System Monitor este doar un program la care trebuie navigat din meniul Ubuntu.

Epilog

Nu m ateptam ca acest articol s se ntind chiar att de mult, dar sper c am dovedit c trecerea de la Windows la Ubuntu nu este chiar aa abrupt, cel puin pentru majoritatea oamenilor. n numele comunitii de utilizatori Linux, permite-mi s i urez Bun venit!

S-ar putea să vă placă și

  • PHP 1 Introducere
    PHP 1 Introducere
    Document14 pagini
    PHP 1 Introducere
    Adrian Cornel
    Încă nu există evaluări
  • 5 - Combinatorica
    5 - Combinatorica
    Document116 pagini
    5 - Combinatorica
    Adrian Cornel
    Încă nu există evaluări
  • 5 - Combinatorica
    5 - Combinatorica
    Document116 pagini
    5 - Combinatorica
    Adrian Cornel
    Încă nu există evaluări
  • Linux in Loc de Mac
    Linux in Loc de Mac
    Document8 pagini
    Linux in Loc de Mac
    Adrian Cornel
    0% (1)
  • Comparare 7zip vs. WinRAR
    Comparare 7zip vs. WinRAR
    Document2 pagini
    Comparare 7zip vs. WinRAR
    Adrian Cornel
    Încă nu există evaluări
  • Tehnici de Progreamare 1.recursivitate
    Tehnici de Progreamare 1.recursivitate
    Document37 pagini
    Tehnici de Progreamare 1.recursivitate
    Adrian Cornel
    Încă nu există evaluări
  • 09 - Arbori Binari
    09 - Arbori Binari
    Document31 pagini
    09 - Arbori Binari
    mihai_cvi1191
    Încă nu există evaluări
  • PSD07nou C
    PSD07nou C
    Document75 pagini
    PSD07nou C
    Adrian Cornel
    Încă nu există evaluări
  • PSD06nou C
    PSD06nou C
    Document40 pagini
    PSD06nou C
    Adrian Cornel
    Încă nu există evaluări
  • PSD04nou C
    PSD04nou C
    Document43 pagini
    PSD04nou C
    Adrian Cornel
    Încă nu există evaluări
  • PSD05nou C
    PSD05nou C
    Document31 pagini
    PSD05nou C
    Adrian Cornel
    Încă nu există evaluări
  • PSD01nou C
    PSD01nou C
    Document75 pagini
    PSD01nou C
    Adrian Cornel
    Încă nu există evaluări
  • PSD03nou C
    PSD03nou C
    Document39 pagini
    PSD03nou C
    Adrian Cornel
    Încă nu există evaluări
  • PSD02nou C
    PSD02nou C
    Document48 pagini
    PSD02nou C
    Adrian Cornel
    Încă nu există evaluări
  • PSD00nou C
    PSD00nou C
    Document5 pagini
    PSD00nou C
    Adrian Cornel
    Încă nu există evaluări