P. 1
Tehnium 01 1991

Tehnium 01 1991

|Views: 48|Likes:
Published by iifoarte
Colectie Revista Tehnium 1970-2006
Colectie Revista Tehnium 1970-2006

More info:

Published by: iifoarte on Mar 22, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/06/2013

pdf

text

original

ANUL XXI - NR.

242
SUMAR
CITITORII Ă . ....... pag. 2,---3
Indicator de ţ
Sonerie muzicala
Amplificator de banda
larga
Ţ ÎN
Ă .......... pag. 4--5
Experiment
Identificarea dispozitivelor
optoelectronice
ABC
CQ-VO .......................... pag. 6---7
Sintetizor de ţ
Filtru AF
HI-FI ........................... pag. 8---9
Minicasetofon
Balans stereo
Preamplificator pentru cap
de casetofon
LABORATOR .................. pag. 10---11
Linii de întîrziere pentru
efecte sonore
SERVICE ...................... pag. 12· ·-13
ICF-7601 17601 L
Ă .................. pag. 14
ţ În programare
ATELIER ....................... pag. 15
ţ TI88F
LA CEREREA
CITITORILOR ................. pag. 16--17
Introducere În televiziune
Depanare TV
Amplificator În punte
pentru automobil
Ă ............... pag. 18---19
Ceas cu alarma
Circuitul hibrid SANKEN
SI-1125H
AUTO ......................... pag 20---21
Tester pentru acumulatoare
Dispozitiv pentru depresat
ş presat ş silence
REVISTA REViSTELOR .......... pag. 22
Adaptor
Verificator
Regl aj de ton
MAGAZIN TEHNIUM ............ pag. 23
PUBLICITATE .................. pag. 24
ELECTROCONTACT ş
ADRESA Ţ "TEHNIUM",
Ş Ţ PRESEI LIBERE NR. 1.
COD 79784. OF. P.T.T.R. 33.
SECTORUL 1. TELEFON: 18 35 66-17 60 10/2059
Ţ 15 LEI
-
INDICATOR
DE Ţ
SILVIU UNC3UREANU
Montajul prezentat este un indicator al ţ "cursorului ţ
trului" în cazul corectorului de ton comandat digital În 5 ţ Montajul se
ă pe sumatorul de 4 ţ CDB483 care ă suma dintre infor-
ţ În cod binar ă de ă ă ş ă de ţ SAU EX-
CLUSIV În cazul ţ 0715 ş ţ în cod binar ă
de CDB454, care ă ţ a ă În cazul ţ 075 ş
25731 ale ă ă Astfel, În cazul ă ţ joase sau
Înalte, cele 15 trepte vor fi ş (-15, -14, -13, -12, ... ), respectiv cele 16
trepte în cazul ă ( ... +13, +14, +15, +16). ţ de mijloc a "po-
ţ ă de ţ ,,11 110" va fi ş ă (-O).
Cablajul este realizat În varianta dublu placat, cu vederea dinspre par-
tea cu piese. Se vor respecta regulile de lucru cu circuite TTL decuplînd
circuitele cu condensatoare ceramice de 0,1 ţ La trasarea imprimatului,
liniile de alimentare vor fi ş
o
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
O
1
1
O
O
1
1
O
O
1
1
O
O
1
1
O
O
1
1
O
O
1
1
O
O
1
1
O
O
1
1
O
O
O
O
1
1
1
1
O
O
O
O
1
1
1
1
O
O
O
O
1
1
1
1
O
O
O
O
1
1
1
1
O
O
O
O
O
O
O
O
1
1
1
1
1
1
1
1
O
O
O
O
O
O
O
O
1
1
1
1
1
1
1
1
BS
max
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
1
1
O
O
1
1,
O
O
1
1
O
O
1
1
O
O
O
O
1
1
O
O
1
1
O
O
1
1
O
O
1
1
1
1
1
1
O
O
O
O
1
1
1
1
O
O
O
O
O
O
O
O
1
1
1
1
O
O
O
O
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
1
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
1
1
1
1
1
1
1
1
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
1
O
O
O
1
1
O
O
O
·0
1
1
O
O
1
1
O
O
O
1
1
O
O
1
1
O
O
O
O
1
1
O
O
1
1
1
O
O
O
O
O
O
1
1
1
1
O
O
O
O
O
O
O
1
1
1
1
O
O
O
O
O
O
1
1
1
O
O
O
O
O
O
1
1
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
1
1
O
O
O
O
O
O
O
1
1
1
1
1
1
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
O
1
1
1
1
1
1
1
SONERIE Ă
Elav.CORNELIU FÂURESCU.
Soneria ă a carei slhema
de principiu este prezentata in fi-
gura 1 emite triluri sonore la atinge-
rea .senzorului S.
Montajul propriu-zis este realizat
pe baza multivibratorului format
din tranzistoarele T1, T2 ş piesele
aterente.
La atingerea senzorului S, pe
baza tranzistorului T1. apare o ten-
siune de polarizare care îl deschide,
punînd În ţ multivibratorul
a ă ă este o ă tele-
ă ş ă avînd o ţ ă
ă de circa 70 n. Capsula te-
ă va emite. pe timpul atinQe-
2
ţ
rii senzorului, trilud sonore a ă
tonalitate este ă În prin-
cipal de valorile ă ţ C2, a re-
ţ R2 ş de ţ elec-
ă ă de pielea degetului
care închide circuitul senzorului S.
ţ asupra valorilor acestor
componente, În sensul ă sau
ş ă lor, se poate modifica to-
nalitatea sunetului ţ
ă ă ă ş ă ă
periodice a condensatorului C1
prin ţ R2. ţ ă
emitor a tranzistorului T1 ş dioda
D. se ă o modulare a sune-
m
n
p
220
a e
..n.
COS 446 E
A B C
7 2
6 2
S1 S2
15
VQE22B
R5 + R 11 = 270.n.
I1 -:- 15 CoB 406E
P1 + F}. CoB 486E
+ 5v
+5v
ţ
-
9" 02 EF0108 CoB
454 E
QA Qs Qc Qo BSmax

LA CI 5,7
tului emis, ţ triluri me-
lodice.
ţ asupra valorii conden-
satorului C1, se poate ţ o nuan-
ţ a acestui tril.
Prin înlocuirea diodei D cu com-
ponentele T3 ş C3, ş cum se
ă În figura 2. se pot ţ triluri
mai variate ş mai ă
Valoarea condensatorului C3 se
poate alege experimental În dome-
niul 500-10000 pF.
Alimentarea montajului se face
de la o ă de tensiune ă
de 9--12 V (eventual baterii).
Consumul montajului În repaus
este practic nul, iar În timpul func-
ţ ă curentul absorbit de !a
ă este de maximum 25 mA. In
aceste ţ montajul se poate
al.imenta din baterii, durata de ex-
ploatare apropiindu-se de durata
de conservare a acestora.
Senzorul . S se poate realiza În mai
multe variante, în ţ de imagi-
ţ constructorul.ui. Personal l-am
realizat. conform ţ din figura
3, din ă ă ţ de ă cosito-
ă de 0,5 mm pe care le.,.am fixat cu
ş ţ direct de tocul de lemn al
ş În locul butonului soneriei ori-
ginale.
Pe aceste ă ţ am cositorit
cele doua fire ale ţ origi-
nale, iar restul montajului l-am am-
plasat în apartament, Într-o cutie de
plastic, ă contorul electric.
ă faptului ă ţ re·
ă dintre cele ă ă ţ ale
senzorului, ş foarte mare (de or-
dinul megaohmilOr), ă in-
trarea ă În ţ a
montajului ă ă atingerea senzoru-
lui, am ă În ă rezis-
ţ R3, care reduce sensibilitatea
ţ asigurînd ţ
normala a soneriei.
În cazul În care ţ a dintre
cele ă elemente ale senzorului
este suficient de mare sau se do-
ş ă ă ţ montaju-
lui, ţ R3 se poate omite.
Tranzistoarefe folosite În schema
se pot înlocui cu altele similare. ă
TEHNIUM 1/1991
I
10k.Q.
de ă ă
Ing. AURELIAN MATEESCU
Amplificatorul descris În acest
articol este proiectat pentru a lucra
În echipamentele pentru ţ
ţ TV.
1. Caracteristici tehnice:
- banda de ţ ă 950 -;- 1 750
MHz;
- neliniaritatea caracteristicii
:S ±1 dB;
-- ş În putere? 20 dB;
- factorul de zgomot :S 4 dB.
Amplificatorul ă tranzis-
toare BFG65 special concepute
pentru acest tip de amplificatoare
de ă ţ ă ş ă ă
de ă firma Philips.
Caracteristicile acestui tranzistor
sînt:
- ş În putere (Ia 2 GHz,
Ic = 15 mA, V
CE
= 8 V, tamb = 25°C),
tipic 11 dB;
- ş În c.c. (Ia Ic = 15 mA,
V
CE
= 5 V). tipic 100;
de = 15
a ţ negativ ţ
montajului. T1 ş T2 vor fi cu siliciu,
alegîndu-se exemplare cu un cu-
rent rezidual cît mai redus, iar T3 ş
dioda O vor fi cu germaniu.
ă conform schemelor
prezentate, soneria va ţ de
la prima Încercare. Modificarea
netului emis, În ţ de prefe-
ţ constructorului, se poate
ţ ţ asupra valorii
ă ţ C1, C2 ş C3.
ş cum am ţ la început,
tonalitatea sunetului ţ de-
pinde ş de ţ ă a
pielii degetului care închide circuÎ-
tul senzorului S. Din ă ă
sunetul emis la atingerea senzoru-
lui de ă o ă Cu o rezis-
ţ ă mai mare a pielii va avea o to-
nalitate mai ă iar cel ţ la
atingerea senzorului de ă o per-
ă cuo ţ ă mai ă a
pielii va avea o tonalitate mai ridi-
ă realizÎndu-se astfel o "perso-
nalizare" a sunetului emis de sone-
rie.
TEHNIUM 1/1991
mA, V
CE
= 8 V, T
amb
= 25°C), tipic
7,5 GHz;
- puterea totala ă ::; 300
mW;
- factorul de zgomot, la 2 GHz ::;
3 dB;
- capsula SOT-103;
- ş cip se ă ca:
BFQ66 -- SOT-173; BFQ65 - SOT-37;
BFQ67 - SOT-23.
2. Descrierea amplificatorului
Amplificatorul este compus din
ă etaje echipate cu cîte un tran-
zistor BFG65 ş etajele corespun-
ă pentru a se asigura regimul
optim de lucru În c.c. al tranzistoa-
relor de ă ţ ă Tensiunea
colector-emitor a fiecarui etaj este
ă la cca 7 V. Curentul de emi-
tor al etajului al doilea este de cca
15 mA, ceea ce corespunde ampli-
ă maxime. Primul etaj are cu-
rentul de emitor în jurul valorii de
s
tUa
49,9.n
1 nF
H
OUT
9 mA. pentru a se minimiza zgom*?>tui
etajului. astfel ca, folosind o
ţ de 10 n pentru cuplajul cu cir-
cuitul de antena de 75 n, zgomotul
nu ş ş 4 dB.
Pentru reducerea ţ
parazite ce pot introduce efecte de
dispersie, la intrarea ş ş am-
plificatorului se va' prefera utiliza-
rea de condensatoare cip.
Figura 2 prezinta cablajul ş mo-
dul de amplasare a componente-
lor. Bobinele au ă con-
ţ
L 1 - linie CuAg 00.6 mm, cu lun-
gimea de cea 12 mm ş ţ
de 8 -;- 10 nH;
L2, L3 - 2 spire CuEm 00,6 mm,
bobinate pe un dom cu 0 3 mm.
ă constructive:
- se vor utiliza rezistoare nein-
ductive, de ţ cu ă
metalica;
- se vor reduce la minimum co-
nexiunile ş terminalele componen-
telor;
- cele ă ţ (RF ş c.c.)
se vor separa printr-un perete me-
talic;
- montajul va fi ecranat În cutie
de ă de ţ cositorit;
- se vor respecta toate precau-
ţ ş ă pentru lucrul
În Înalta ţ
BIBliOGRAFIE
Phiiips Technical Publication,
• 131/1984;
Mihai ă ş ţ TV la
mare ţ
1 IOOJL
11< 1
. te
"1,111 th!
{-}
9-12V
(+)
3
de aproximativ 11 V -;- 14,5 V.
ţ constata din masuratorile
precedente ca este relativ ş de
gasit un releu pentru care ecartul
(histerezisul) ..lU = U
a
- U
e
sa fie de
cca 3,5 V, dar ideea de a ţ
un astfel de exemplar care sa aiba ş
pragurile propuse (U
e
= 11 V; U
a
=
14,5 V) este practic inacceptabila.
Nici nu ne intereseaza, de fapt, pra-
gurile în sine, ci doar ecartul lor, de-
, superior Umax = 14,5 V (în caz con-
trar, releul se afla deja ş
contactele K1 sînt deschise ş în-
carcatorul nu ş Prin ur-
mare, daca U < 14,5 V, releul ramÎne
momentan În repaus, K1 sînt În-
chise ş Începe Încarcarea. La atin-
gerea pragului U = Umax releul an-
ş contactele K1 se des-
chid ş Încarcarea se Întrerupe. Pe
masura ce bateria se descarca prin
din ta" de an clan sare a releului, bon-
tactele sale K2 (tot normal Închise.
ca ş K 1) se vor departa;deschizÎnd
circuitul ţ ţ R,
ce duce la devierea întregului cu-
rent furnizat de Dz ş P prin .bobina
releului. Rezultatul îl constituie an-
ş ferma a releului, cu ţ
unui curent sporit prin dioda Zener
În perioadele de repaus (Ia nevoie
se va folosi o dioda Zener de putere
mai mare). Orientativ, R se poate ta-
tona În plaja (1 -;- 3).Rr.
Cu un releu electromagnetic
adecvat, doua rezistoare si doua
diode uzuale, ţ realiza' un dis-
pozitiv de cuplare/decuplare auto-
ă incredibil de simplu ş ş
eficient ş destul de precis pentru o
larga gama de ţ practice.
Pentru a va convinge mai bine, am
ales un exemplu concret de utili-
zare, ş anume ă acumula-
toarelor auto de la un redresor sim-
plu (transformator de ţ punte
redresoare plus un element serie de
limitare În curent, de tip pasiv, cum
ar fi un bec sau un rezistor de pu-
tere). Intercalarea dispozitivului
permite În acest caz ţ au-
tomata a tensiunii la bornele bate-
EXPERIMENT
Cel de-al doilea artificiu -- intro-
ducerea ţ P în para-
lel cu Dz --- ofera posibilitatea co-
rectarii fine a pragurilor Umax ş
"Umln pentru un releu ş o dioda Ze-
ner date, Prin scaderea valorii dp.
r
Rel.
(N.IJ
+
O
1N4007
15V
cc ReteQ
F407 etc.
220VN
L
+
Rei.
DZ
(UZ)
U
a
-
Ia
Rr
U
e
riei între doua limite prestabilite
(dorite), Umin ş Umax. Este vorba,
ş despre ţ În care acu-
mulatorul se foloseste in alte sco-
puri decît cele automobilistice (de
ă ca sursa tampon pentru ali-
mentarea unor ţ de alarma
sau de iluminare În caz de avarie
etc.) ş cînd avem .. _- cu atît mai mult
• - interesul de a-I ş În ţ
suficient de bine Încarcat, fara ne-
cesitatea unor prea dese supraIJe-
gheri ş verificari directe.
Ideea experimentului propus plea-
ca de la constatarea banala ca orice
releu electromagnetic are. prin
ţ o tensiune aproximativ
constanta de ş ferma, U
a
,
dar ş o tensiune specifica de elibe-
rare, Ue, Întotdeauna mai mica de-
cît Ua. Luînd la întîmplare mai multe
exemplare de relee cu tensiunea
nominala între 6 V ş 12 V ş cu re-
ţ bobinei, Rr, de ordinul a
200--400 !l). ţ constata ca pra-
gurile Ua ş Ue ţ sînt sufi-
cient de stabile. atît timp cît nu se
modifica ţ de lucru a releului
ş ţ mecanica sa interna.
Masuratorile le ţ efectua folo-
sind o sursa reglabila de tensiune
continua. ş cum se arata în figura
1. Dioda D are rolul cunoscut de a
proteja sursa ş voltmetrul Împo-
triva tensiunilor inalte de autoin-
ţ la întreruperea brusca a cu-
rentului prin bobina releului.
Revenind la ţ propusa, sa
presupunem ca acumulatorul în
cauza are tensiunea nominala de
12 V ş ca ne-ar conveni practic o
plaja totala de ţ Umin -;- Umax
4
A
Rel. modificat
(+ )
U
a
+ Uz
Ia I'\J Ta
I'\J
Rr
,
Ue N Ue+UZ
N
( - )
BC).
oarece ne este extrem de simplu sa
le ă cu pastrarea sufi-
cient de ă a ţ ..lU, de
pilda ş cum se sugereaza În fi-
gura 2.
Concret, sa zicem ca am ales un
exemplar de releu pentru care am
determinat practic: U
a
= 9 V; U
e
=
5,5 V; la 30 mA; Rr = 300 n. Pentru
a "translata" aceste praguri la noile
valori dorite, U
a
' = U
max
= 14,5 V
ş respectiv, U
e
' = U
min
= 11 V,
avem nevoie de o cadere de ten-
siune de Uz = U
a
' U
a
= 14.5 V -
- 9 V = 5,5 V, deci putem folosi o
dioda Zener din seria PL5V6Z.
eventual cu sortare aproximativa
pentru 5.5 V (vom reveni asupra
acestui aspect),
Releul nostru modificat va an-
ş deci ferm la cca 14,5 V ş va
reveni În repaus (eliberarea ar-
maturii) la cca 11 V, deci s-ar parea
ca problema propusa e ca ş rezol-
vata.
La ţ de încarcare exis-
ă (figura 3) vom adauga doar
blocul figurat În dreapta liniei punc-
tate, înlocuind În ş timp ve-
chiul întrerupator de alimentare
printr-o pereche de contacte normal
Închise ale re/eului, K1 (evident,
acestea trebuind sa suporte tensiu-
nea de ţ ş curentul absorbit de
primarul transformatorul ui).
Atunci cînd se conecteaza ali-
mentarea de la ţ (eventual tot
dintr-un intrerupator, plasat În serie
cu contactele K 1), tensi unea bate-
riei este foarte probabil sub pragul
O
+
Balast
+
ă ă
Acumulator
(tra nsformato r
12 V
+ redresor)
U
p
K2
( N.!.)
Rel.
R
consumatorul sau (nefigurat În
schema), tensiunea U scade, dar
numai pîna la pragul U = Umin, cînd
releul se elibereaza, contactele K 1
se reînchid. Începînd un nou ciclu
de incarcare.
O analiza mai atenta a montajului
-- indeosebi prin experimentare --
a scos Însa în ţ cîteva po-
ţ neajunsuri, ş anume:
--- modificarea în timp (prin ,.îm-
batrînire") a tensiunii maxime
pina la care poate ajunge acu-
mulatorul dat sau necesitatea
reajustarii pragului Umax atunci
cînd se inlocuieste acumula-
torul; .
-- probabilitatea ridicata a unor
ş mai ţ ferme ale
releului, data fiind ţ ex-
trem de lenta a tensiunii bate-
rlel, cu ţ nefaste
asupra contactelor K 1;
--- necesitatea sortarii cît de cît
precise a diode; Zener în func-
ţ de caracteristicile releului
folosit ş dupa cum am vazut
mai sus, ş În ţ de starea
bateriei).
Fara prea multe comentarii. va
sugeram În figura 4 doua posibile
ţ de remediere a acestor nea-
junslJri
în primul rînd. ş ferma
a releului poate fi ţ prin in-
troducerea ţ R în paralel
cu bobina acestuia. Atît timp cît re-
leul se afla în repaus. curentul "fur-
nizat" de dioda Zener (într-o mic:'!
masura ş de P) se divide prin relelJ
ş prin R, În ţ ce depinde de
raportul Rr IR. La cea mai mica "ten-
O
reglaj (înseriate) a lui p, grupului
ţ Rr II R i se furnizeaza un
spor de curent ţ de curentul
principal. preponderent, dat de
dioda Zener), avînd drept conse-
ţ reducerea pragului Umax
Atunci cînd releul este deja anclan-
ş deci contactele K2 deschise.
"sporul" de curent îi revine doar bo-
binei releului, Întîrziind astfel elibe-
rarea armaturii. Aceasta "Întîrziere"
se traduce. evident, prin diminua-
rea pragului dt; eliberare Umin,
care va scadea ceva mai mult decît
pragul de ş Umax.
Desigur, noi urm'arim prin intro-
ducerea ţ P doar
mici ţ ale pragurilor rezuJtate
din alegerea releului ş a diodei Ze-
ner, Îndeosebi în ce ş pragul
maxim (dependent, cum spuneam,
ş de starea bateriei). Prin urmare.
vom folosi valori relativ mari pentru
P În raport cu ţ echiva-
lenta a grupului Rr II R. De pilda,
daca releul are Rr = 300 n si daca
ş ferma am asigurat-o
luînd R = 450 n, dioda Zener va "ve-
dea" o ţ de sarcina Rr II R =
= 180 o. Rezulta un curent maxim
prin dioda (în momentul ş
releului) de cca 9 V/180 n = 50 mA.
O ţ mica, de pilda În jur de
10% din acest curent. adica de cca
5 mA. ne conduce astfel la o valoare
de reglaj a lui P de aproximativ 5.5 VI
5 mA = 1,1 k'!l Putem folosi deci un
ţ ţ liniar de 2.5---3 kn
sau, mai bine, o ţ serie
P = 1 kO plus un .r..ezistor fix de ordi-
nul a 1 kn.
Va lasam dumneavoastra place-
rea de a aprofunda În continuare
aceasta idee ş --- de ce nu? --- de a
ţ modelul propus de uti-
lizare practica), nu Înainte Însa de a
atrage ţ asypra ă ţ releu-
lui ţ In mod deosebit,
daca se apeleaza la varianta din fi-
gura 4, se va verifica atent izolarea
perfecta a perechilor de contacte
K 1 ş K2, pentru a nu risca "scapa-
rea" tensiunii de ţ spre compo-
nentele dispozitivului ş implicit
spre acumulator.
TEHNIUM 1/1991
identificarea ş testarea
DISPOZITIVELOR OPTOELECTRONICE
(URMARE DIN NR. TRECUT)
ă numeroase metode de
abordare posibile, toate aVÎ nd ă
la ă ş ă a
principiului de ţ pentru
tipurile de D.O.E. investigate. Va-
rianta pentru care am optat aici, În
urma unei ţ îndelungate
(care nu a fost ă de surprize
ă este aceea de identifi-
care prin excluziune ă De
fapt, mobilul acestui articol l-a con-
stituit tocmai o astfel,ge ă
ş ă CÎ nd am descoperit ă o
ă ă ă cu ă ă
pentru ţ ii mai deosebite - fi-
ind foarte ă - s-a dovedit În
realitate a fi un LED cu emisie În in-
ş u.
Într-o prima etapa de testare ne
sînt suficiente ca accesorii un mul-
timetru ş (AVO-metru) ş un
ş ţ capacel opac etc.)
care sa permita "ecranarea" foarte
buna a dispozitivului ţ de ilumi-
narea ambianta, naturala sau artifi-
ciala. Acesta din urma poate fi ş
improvizat, În ţ de tipul
capsulei D.O.E., de exemplu folo-
sind un segment de tub ş ne-
gru, strangulat (îndoit) la unul din
capete ş petrecut fest, peste
capsula dispozitivului, cu celalalt
capat.
Toate verificarile le vom face la
început În doua ţ extreme, ş
anume cu fereastra obturata com-
plet (în întuneric), respectiv cu fe-
reastra iluminata. Putem folosi ca
sursa de lumina o veioza cu bec de
40--60 W. plasata la ţ de cca
0,5 m.
1. Celula ă
Cel mai mult ne-ar bucura daca
dispozitivul nostru neidentificat ar
fi o ă ă ş aceste
componente sînt deocamdata mai
ţ raspindite.
Simbolul acestui dispozitiv, indi-
cat În figura 1, este derivat sugestiv
din cel al sursei de tensiune conti-
nua, pentru ă proprietatea defini-
torie a celulei fotovoltaice o repre-
zinta tocmai generarea unei ten-
siuni continue la borne, atunci cînd
fereastra este iluminata.
Constructiv, celula fotovoltaica
incorporeaza o ţ semicon-
ductoare pn (de obicei cu siliciu),
avînd ţ activa (accesibila
luminii prin fereastra) de dimen-
siuni macroscopice --- milimetri sau
centimetri ţ ---, deci vizibila cu
ochiul liber, de regula de forma
patrata sau dreptunghiulara, de cu-
loare neagra (închisa).
Prin urmare, În Întuneric complet
(cu fereastra obturata), celula foto·
voltaica se comporta ca o ă se-
miconductoare, adica ea conduu'
atunci cînd i se aplica o tensiuGl'
ă (plus pe anod ş minus pe
catod) superioara pragului intern,
respectiv este blocata atunci cînd i
se. aplica o tensiune inversa.
In ţ de iluminare a feres-
trei, celula trebuie sa debiteze ten-
siune continua, cu plusul tot la
anod si minusul la catod. Prin ur-
mare, ea va debita prin circuitul de
sarcina (care poate fi considerat
chiar voltmetrul de testare) un cu-
rent "invers" În raport cu ţ
de curent direct ţ În ca-
zul diodelor semiconductoare.
În figura 2 sînt sintetizate rezulta-
tele calitative ce trebuie sa le ţ
nem În cazul testarii cu voltmetrul,
iar În figura 3 cele corespunzatoare
testarii cu ohmmetrul, daca dispo-
zitivul nostru este Într-adevar o ce-
lula fotovoltaica "buna".
Daca nu --- nu, deci vom merge
mai departe. Daca insa testarile
confirma ţ vom putea
trece la verificarea propriu-zisa a
ţ (curentul debitat În
ţ de iluminare) ş la ţ
specifice, conform schemelor exis-
tente.
(CONTINUARE ÎN NR.. VIITOR)
ABC ABC ABC
(URMARE DIN NR. TRECUT)
ă constatare ne aduce
aminte din nou de legea lui Ohm ş
. de reprezentarea. ă a rezis-
ţ electrice. ă lucru-
rile se petrec ca ş cum În interiorul
sursei (bateriei) ar exista o rezis-
ţ ă ă Ri, aproximativ con-
ă care ar prelua ţ de
tensiune ce intervin, sub forma
unor ă interne de tensiune ce
se ă prin ş i lege a lui
Ohm.
uj = .lU = Ri . I
ă ă deci, sursa
ă printr-o ţ "min-
ă ă ă din generatorul de
ţ ă electromotoare E (E U
o
, =
tensiunea ..î n goi") ş ţ in-
ă Ri. Simplificat, circuitul se re-
duce la cel din figura 12, unde pu-
tem considera la fel de bine ă am
avea de-a face cu o ă de ten-
siune ă ă E, cu re-
ţ ă ă ă ă În se-
rie cu cele ă ţ Ri ş
Pe baza legîi lui Ohm ş a formulei
de grupare în serie a ţ
deducem:
Ef(Rj + R) (58)
sau
E = Ri' 1+ R . I (59)
TEHNIUM 1/1991
Tensiunea la bornele P-M ale
bateriei, ş i cu tensiu nea la
bornele ţ externe R, este
U = R • 1. Prin urmare, putem scrie
E = U + Ri • I (60)
sau ă
U = E - Ri . I (61)
ţ echivalente (58)-(61)
ă numele de legea lui Ohm ge-
ă (sau pentru intregul cir-
cuit), iar reprezentarea lor ă
este tocmai cea ă ă de noi în fi-
gura 11.
Pentru cazul particular I = O (în
experimentul nostru, cazul Ro = 00)
ţ inem U = Uo E, ă tocmai
tensiunea la borne ..î n gol" sau ţ
electromotoare, iar pentru R = O
(scurtcircuit la bornele bateriei, pe
care nu ă ă ă ă "reali-
ţ practic), ă U = ş
1 = Ise = EfRi (62)
ţ acum de ce am extra-
polat graficul din figura 11 ă la
ţ cu axa absciselor ş de
ce am notat tocmai cu Isc abscisa
acestui punct. Mai mult, ă
ă ă se ş valoarea eu-
rentului de scurtcircuit, Isc, se
poate calcula ş ţ in-
ă Ri a sursei, inversÎnd reiat ia
(62):

1+1
\,c
A
A
A
A
celulei fotovol-
tai ce cu un voltmetru ce
avind 0,6-3 V la cap de
ă
a) În intuneric, tensiune prac-
tic ă in ambele sensuri.
b) Cu fereastra ă ten-
siune ă cu plusul la
anod ş minusul la catod.
b1) ă (spre dreap-
ta) a acului cînd plusul volt-
este la anod ş mi-
nusul la catod.
b2) ţ
la catod
ABC ABC ABC
Pentru a determina orientativ re-
ţ interna Ri a unei. surse nu
este ă necesar sa ă efectiv
graficul U--I ş sa-I extrapolam ca
În figura 11, pînâ la ţ Isc
cu axa curentului. De ă putem
masura tensiunile la borne, U1 si
U2, pentru ă ă ţ diferite
de curent, 11, respectiv 12 (sa zicem
12 > 11, caz În care vom avea, evi-
dent, U1 > U2). Aplicînd apoi legea
lui Ohm generalizata
U
E Ma
U1
O,6+1A
cc
l
3,5+3,8 V
O,3A
U = E - Ri . I (61)
pentru ,.ambele .. puncte" de ă
rare, M1 (11, U1) ş M2(12, U2) ş
efectuînd ţ ă
U = U, - U
2
= -Rj (l , - 1
2
) = -R
i

de unde deducem
U, - U
2
R = - - = ---- = t90 (64)
I 1
2
- 1,
(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
1
ISC
5
SINTETIZOR DE FRECVENTA
,
Se ş faptul ă puritatea
semnalului emis sau ţ
precizia ţ ş mai ales stabi-
litatea de ţ ă depind În cea
mai mare parte de ţ
oscilatorului variabil din echipa-
mentul de trafic. ă firmele con-
structoare de ă radio pen-
tru ţ nu mai întîm-
pina ă ţ deosebite În realiza-
rea sintetizoarelor, radioamatorii
sînt ş În ă ă datorita
multiplilor factori care se ivesc ş
astfel recurg de obicei la VFO, VFX
sau VXO.
Simplitatea unui VFO ş stabilita-
tea de ţ ă sînt ă ţ
greu de realizat. Uneori un VFO de
mare stabilitate are complexitatea
unui receptor. Stabilitatea este pa-
rametrul care ă o pondere ri-
ă În rîndul ţ unei
aparaturi de trafic radio. ă În
emisiunile tip AM, o instabilitate de
1 kHz nu ă foarte tare, iar
o ţ ă de 50 Hz
(100 Hz) se poate uneori neglija, În
SSB o ţ a ţ de 100 Hz
se simte foarte bine, iar în telegrafie
pO,ate duce la pierderea ă
In continuare se va ă modul
cum s-a realizat un sintetizor cu ur-
ă ţ
-- plaja ă de 30 MHz, În
vederea ă Într-un transceiver
pentru gama 0 ... 30 MHz:
- modificarea ţ cu o
ţ ă prin ş de 10 Hz;
-- ş ă a ţ
de lucru a transceiverului;
-- schimbarea ţ prin in-
termediul unor taste tip "up-down"
cu ş de 10 Hz, 1 kHz, 100 kHz sau
1 MHz pe ă
- realizat numai cu piese de fa-
ţ ă
sînt utilizate ţ cu valori
Ing. A. NICOLAE, V03DKM
01-1
comune (numai ă ă ţ
ă parcurgem, pe scurt, cîteva
ţ care ă ţ aleasa
În cazul sintetizorului cu bucle mul-
tiple PLL.
Sintetizoarele de ţ ă sînt
circuite care ă semnale cu
ţ ă ă într-o banda
ă cu ş ş pornind
de la un semnal de ţ ă
Circuitele cu ă ă (PLL)
au în ţ lor (fig. 1) un di-
vizor programabil, DP, un osci/ator
comandat În tensiune, VCO, un fil-
tru trece-jos, FT J, un detector de
ă DO, ş un generator de refe-
ţ ă Ri;F. ă N este factorul de
divizare - al lui Op, ă pentru
VCO ţ
f
o
= N . f
REF
ţ fREF nu poate fi mic-
ş ă oricît de mult deoarece FTJ
ă o ţ ă de ă mica,
ce va avea ca urmare o ă a Ş
",tigului În bucla ş ţ ţ
de ţ ă
Pentru a ş raportul de divi·
zare N, crescînd În acest fel ş
În ă ş deci stabilitatea, se utili-
ă o mixare ca În figura 2. Prin-
tre avantajele acestei scheme se
ă ă
- VCO poate lucra pe ţ
mari;
- DP se poate realiza cu circuite
CMOS;
- se reduce factorul de divizare
total, crescînd astfel banda de cap-
ă
- fREF poate fi ă cu ecartul
de ţ ă
În scopul ă circuitelor
CMOS ş a unor ţ mari ale
VCO se ă metoda cu factor
de divizare fix, Q ş p, cu
ă sau patru rate de divizare
+40..8)
(modul variabil). Schema din figura
3 ţ ă astfel:
- ă ă programabile A
ş B se ă pentru o divi-
zare cu N:
- ă ă A ă divi-
zarea cu P+1 de A ori, ă care ă
comanda de divizare cu P de B-A
ori;
- la ş ciclului se repro-
ă A ş B.
Factorul de divizare este:
N = A(P + 1) + '(B A)P = BP + A
Pentru ecart mic ş ă ă ş
folosesc mai multe bucle PLL. In
figura 4 se ă un exemplu de sinte-
tizor ce poate furniza în gama
100 ... 200 MHz un ă de frec-
ţ cu ecartul de 25; 12,5 sau 10
kHz. Divizoarele se pot realiza cu
circuite CMOS, ţ ă
prescalerul care ă circuite
ECL. Prima ă cu VC01 furni-
ă ecartul de 1 MHz, iar cea de-a
doua ecartul fin.
Cu aceasta ne apropiem de sinte-
tizoarele de fliare ţ ă utili-
zate pe echipamentele moderne de
trafic radio.
Schema-bloc ă în conti-
nuare se ă la sintetizorul utili-
zat de firma Yaesu pe transceiverul
FT-ONE (fig. 5). Printre perfor-
ţ se ţ ă
- acoperirea unui domeniu de
30 MHz;
- ţ ă de 10 Hz;
- ş ţ de lucru a
transceiverului, care este ă
de ţ ă
Prima ţ ă ă a
transceiverului este de 73,115 MHz
ş ca urmare, sintetizorul ă
banda 73,115 ... 102,11499 MHz.
Este vorba de un sistem PLL al-
ă din patru bucle, fiecare avînd
în compunerea sa un VCO, presca-
ler, divizor programabil ş detector
de ă Bucla PLL4 are un VCO
care ă ş de 1 MHz. Di-
vizorul programabil DP3 poate
ă ţ printr-un ă Întreg, cu-
prins Între 3 ş 32. Pentru a evita uti-
lizarea unor rapoarte de divizare
mari se ă mixerul M4. Frec-
ţ VC04 se ă cu VC03 ş
numai ţ (3 ... 32 MHz) se pre-
ă În ă Bucla PLL3 reali-
ă un ş maxim deoarece nu
ă divizoare. Aici se reali-
ă cumularea efectelor din bu-
clele PLL 1 ş PLL2. PLL 1 furnizeaza
ş de sute de hertzi prin interme-
diul oscilatorului VC01. ţ
acestuia se divide prin 100 (01). Ca
ţ ă se ă un semnal de
10 kHz (REF1) provenit de la un os-
cilator cu ţ (X01) ă doua
ă succesive (02 ş 03). X01
1/1QQ1
89MHz c::::::J
:r:
REF1
10kHz
t
PLL1
f
REF4

REF 1,2
10kHz
ă ş semnalul necesar mi-
ă (M1) cu ţ lui VC01.
ţ se ă În bucla
prin intermediul divizorului progra-
mabil DP1. PLL2 furnizeaza ş de
zeci de kilohertzi, ţ În urma
ă prin DP2. Tot aceasta
ă ă ş ş de 10 Hz
ţ În urma ă digi-
tale a etajului VXO.
Pornind de la ideea utilizarii bu-
clelor multiple s-a conceput un sis-
tem PLL original (fig. 6) care are,
printre avantajele ţ la În-
ceputul articolului, ş pe acela ca
ă numai ă cristale de
ţ dintre care unul de 10,7 MHz
cu o ă ă În lumea ra-
dioamatorilor. De asemenea, sînt
folosite numai circuite CMOS, be-
neficiind asfel de un consum redus
de energie; sînt ş ă ţ
nesemnificative de utilizare a circu-
itelor TTL În divizorul zecimal din
bucla megahertzilor (un circuit
CDB400 ş unul CDB490).
Sistemul PLL este compus din
patru bucle, fiecare avînd În com-
punerea sa (minimum) un VCO, un
54,2B .. .54,28009MH,
c::::l
J:
detector de ă ş un filtru trece*
jos. Bucla PLL 1 ş PLL2 ţ cîte
un divizor programabil, iar PLL4 are
În ţ ă un prescaler divizor
cu 10.
PLL 1 ă ş de 'sute de
hertzi prin intermediul oscilatorului
comandat În tensiune VC01. Ca r@-
ţ se utilizeaza un semnal de
100 Hz pr9venit de la baza de timp
ă In urma unei ă prin
100 se ţ ţ necesara
buclei PLL3. ţ se ă
între 30000 ş 39 999 Hz, cu o rezo-
ţ de 1 Hz. Cu ajutorul acesteia
se ă oscilatorul VC03.
Pentru a avea un ş mare În
bucla nu s-a introdus divizarea.
Astfel, semnalul furnizat de VC03
este mixat cu cel de 10 MHz preluat
de la oscilatorul cu< ţ al bazei de
timp. Se ţ o ţ ă Între
9,97 ş MHz, cu ţ
de 1 Hz. In acest mod s-a ţ
semnalul care ă modificarea
celor patru cifre mai ţ semnifi-
cative din valoarea ă a frecven-
ţ sintetizorului.
(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
HD X04x8 [>
1),7MHz
HDt@-1 Referinte BT
10 MHz 1 + ,
PLL4 --+
lOM Hz SkHz 100Hz
PLL2
1
Programator
PLL1'"
7
Pentru cei care ţ un minica-
setofon (numai cu redare) a carui
parte electronica de audiofrec-
ţ este defecta, propun un mon-
taj simplu ş performant de Înlocu-
ire a acesteia.
Conceperea montajului a pornit
de la ideea utilizarii unui numar cît
mai redus de componente, avînd În
vedere gabaritul mic impus de
ţ disponibil.
In principiu, schema este formata
din doua canale identice. Fiecare
canal cuprinde cîte trei tranzis-
toare, unul de zgomot redus. cu sili-
ciu ş altele oua de medie putere,
cu germaniu, cîte doua amplifica-
toare ţ ş componentele
pasive adiacente.
Caracteristic acestui montaj este
folosirea primului tranzistor T1 (T'1)
de tip BC416 (pnp). atît pentru am-
plificarea cu zgomot cît mai mic a
semnalului provenit de la capul de
redare, cît ş pentru stabilirea unui
ţ static În colector apropiat
de jumatatea tensiunii de alimen-
tare.
Acest ţ este "repetat"
pÎna la ş de ş Ţ cont
de ţ de ş se impune
ca tensiunile În punctele A ş A' sa
fie cît mai apropiate Între ele ca va-
loare statica. pentru a nu aparea o
de curent continuu
Importanta prin ş În conse-
ţ T1 si T'l se aleg cu factorii
beta cît mai ţ unul de cela-
lalt. Din ţ R1 (R'1) se re-
gleaza prin tatonari "mediana" ten-
siunii de iesire.
Masurarea ţ în A (A')
se face indirect, prin masurarea
tensiunii statice la ş
Reglarea volumului se face prin
modificare, cu ajutorul ţ
trului P(P') a amplificarii etajului cu
ţ de caracteristica a capului
de redare A01 (A01'). Amplificarea
variaza în raport de circa 20 dB, cu
mici abateri în jurul acestei valori în
ţ de ţ ţ
R5, R6 ş P (R5', R6', P').
De remarcat ca tensiunea de an-
mentare poate varia în limite largi,
între 3 V ş 20--25 V. în ţ de
tensiunea maxima suportata de
componente. De asemenea, amplifi-
carea globala ş excursia tensiunii
de ş variaza ţ cu ten-
siunea de alimentare, ţ ast-
fel ţ unei puteri de ş re-
marcabile în ţ date, pe sar-
cina relativ mare (8--16 n/2---3 W).
BALANS STEREO
Ing. EMIL MARIAN
În ţ oricarui amplifi-
cator stereo de ţ este
prezent etajul care ă egali-
zarea ă pe cele doua ca-
nale L ş R. Acest etaj ă denu-
mirea de etajul balans. EI ţ
ă practic prin modificarea si-
ă antagonista a ă
celor ă canale. Reglajul ţ
al amplificarii se face prin ţ
rea unui ţ liniar dublu.
Acest lucru ă doua inconve-
niente. În primul rînd, este necesar
un reglaj ţ precis --- egalizarea
amplificarii celor doua canale L ş R
pentru ş nivel al semnalului
de intrare. AI doilea inconvenient îl
prezinta ţ liniar du-
biu, componenta scumpa ş preten-
ţ care se poate defecia ş
dupa un numar de ore de ţ
nare. Datorita realizarii lui com-
pacte, în cazul ţ unei defec-
ţ doar la unul dintre ţ
metre, el trebuie înlocuit complet.
Pentru eliminarea inconvenien-
telor specificate anterior a fost rea-
8
lizata o schema electrica ce ţ
doar un singur ţ liniar
care ă ă efectuarea reg!aju-
lui balans. Schema ă este
ă ă
Ţ
MONTAJULUI:
tensiunea de alimentare U
a
= 18 V;
ţ de intrare Zi = 120 k!l;
ţ de ş Zo = 85 O;
tensiunea de intrare maxima
Ui max = 1,5 V
RMS
;
amplificarea montajului A = 22
dB;
reglajul amplificarii jA = ± 6 dB;
raportul semnal/zgomot SIN 2: 65
dB;
distorsiuni armonice totale THD
:s 0,3 %;
distorsiuni de ţ TID
:s 0,2 %.
Montajul este compus din doua
etaje de amplificare conectate În
ă Polarizarea celor doua
,/
/'
Se impune, la utilizarea acestuia
cu tensiuni de alimentare ridicate ş
sarcina sub 8 n, montarea unor ra-
diatoare pentru tranzistoarele fi-
nale.
Pentru o tensiune de alimentare
mica (3 V ş sub ă -valoare)
este ă montarea unei diode
D in serie cu ţ ă de
emitor a tranzistoarelor de intrare
pentru a "simetriza" excursia sem-
nalului de ş Prin ş
alimentarii, caderea de tensiune
pe dioda fiind relativ constanta
(0,6---0.7 V), aceasta nu va mai in-
ţ semnificativ simetrizarea
despre care am amintit anterior.
tranzistoare proprii etajelor de am-
plificare a fost astfel ă Încît ă
asigure ţ montajului în-
tr-o gama ă de temperaturi.
Grupul R3-R4-R'3 ă o
bucla de ţ ă care mo-
1 (ANAL
ţ R7 (RT) ar putea lipsi
dar montarea ei duce la mi ... " ..." ... "".
timpw1ui de ş a ţ
lui static de iesire la valoarea din
punctul A(A') în momentul în
se ă montajul din
de energie.
Deoarece folosirea a ă con-
densatoare pentru cele ă ca-.
nale audio ar duce la ş
ţ necesar pentru celei
componente, ţ totala
placii de cablaj imprimat, s-a recurs
la un artificiu interesant: utilizarea
unui singur condensator electroli·
tic la ş de ă pentru
bele canale.
difica simultan amplificarea celor
doua montaje similare proprii celor
ă canale L ş R, în ţ de
ţ cursorului ţ
R4.
care se ă frec-
ă drastice sînt mai diferite
naturi. Primul motiv este acela datorat ă de ă a
ă ă ce Doi sînt foarte im-
viteza benzii ş ă ţ întrefierului C8-
redare. Cu cît viteza de a benzii este mai mare cu
mult material magnetic pentru captarea cîm-
""" ......... ot ..... care ă foarte ceea ce ş
înt,rofii",,,, cînd de ă a semnalului înregistrat
ă cu ă semnalul de ş se ă
cele ă margini vor avea ş
tic.
Un alt motiv Jil pierderilor în domeniul ţ Înalte se dato-
ă ă stratului magnetic, ă ţ ă în
ă ş o ă cu cîmpul magnetic coercitiv la un anumit
moment dat CÎnd, oricît, ar mai ş cîmpul, ă la o va-
loare ă fenomenul de demagnetizare a benzii, cît ş
pierderi În capul magnetic, atît la înregistrare cît ş la
redare.
Un alt efect se ă ă curentului de premagnetizare.
Acest curent de ă fro, .. ,,"" .... t6 60 kHz ş 120 kHz) este folosit
la înregistrarea semnalului a ă ă ţ raportul sem-
nal/zgomot ş a ş ţ este ă
(Ia un Aivel mai mare cu dB) pentru de ş Problema
care apare este aceea ă un efect al acestei ă
este ş ţ Înalte. 1-0'''''''''''0',",' este mai la
aceste ţ pentru ă ele au un nivel (imprimat pe
mic ş sînt mai "susceptibile" la ş
ă
de re-
poate
pina apro-
sa. ţ unei
ă la V se va ţ o ă de ş mai
mare sau ă cu 400 ă pentru aplicarea sa la orice fel
de ţ de amplificare ş ă
TEHNIUM 1/1991 9
n functie de valoarea
maxime a' semnalului se vor calcula
filtrele trece-jo-s_de la intrarea
irea liniei, incluse în scheme
scopul
(ft): 5 ... 500
lui de intrare:
- tensiunea a semnalu-
lui de intrare: 2.5 Vrms;
'- raportul semnal/zgomot pen-
tru f
t
2: 3 f
s
: 74 dB;
atenuarea de ţ - 3 d8;
distorsiunile armonice: 1%;
tensiunea de alimentare:
-15 V (-10 ... -18);
curentul de alimentare: 'DO =
0.3".0.5 mA;
-- capsula: 16 terminale. DIL;
_. gama temperaturilor de func-
ţ -20° ... +60°.
Schema ă de folosire a aces-
tui C.1. ş valorile componentelor ex-
terioare care ă ţ de
pOlarizare sînt indicate În figura 5.
A tragem atent ia ca i ntegratele
special izate pentru Î ntÎ rziere analo-
ă sînt destul de scumpe În com-
ţ cu C.1. de uz general; de aici
ş îndemnul insistent de a respecta
cu ţ ie ţ iife de ă
manipulare ş fQlosire, specifice
C.1. de tip MOS. In ţ ele
vor fi ă cu terminalele intro-
duse În burete metalizat (conduc-
tor) sau înveJite În staniol si se va
evita manipularea lor Nu se
vor atinge terminalele cu obiecte
metalice ş ţ pensete).
C.1. nu se vor introduce s Î nu vor fi
scoase din socluri cînd aparatul
este sub tensiune. Nu se va ă ş
tensiunea de alimentare de 15 V
'(max. 18 V) ş nu se va inversa pola-
ritatea sursei de alimentare. Letco-
nul ş aparatele de verjficare (gene-
rator, voltmetru electronic, oscilo-
scop ş ţ vor ficonec-
tate la priza de ă
Montajele propuse mai jos sînt
atît de simple Încît pot fi abordate ş
de ă ă cu conditia res-
ă Întocmai a schemei si a ve-
ă componentelor electronice
(active ş pasive) folosite în montaj.
Precizam ă toate componentele
indicate În cele ă scheme de
mai jos se ă În magazinele
noastre de specialitate.
10
Cel
de suma-
cu
C.l.i, ş C.1.4 sînt cu SR
mare, dar se pot folosi ş A.O.
741. . ..
Generatorul de tact bifazic folosit
pentru comanda liniei de Întîrziere
este realizat cu C.1.5. care contine
patru ţ NAND, dintre care doua
conectate În ţ de asta-
bil, iar celelalte ă folosite ca
buffere. Generatorul este de tip
OCT. controlat de un semnal infra-
sonor produs de qeneratorui de
respectiv limitele
ţ ie ale ţ de tact.
ţ P4 regleaza 'Yn"",eon"""
de functii În dome-
9 Hz. Acest ţ iometru
sa fie logaritmic Ş cuplat cu
,..,..",t",to<> de 25 kn spre ţ
Si ş la
A Sl
ş
L-______ ______ ______________ ________ +V
741J
CI2=TDA 1022
Cr5, Cl6 = MMC 40'tl. V4011 O
3,9K.Q CI 6
470K.l1
1
neze.
ş s-au
nu ă nici un
montajele sa nu ţ io-
Pentru cei care ă ă
de laborator este ă mai jos
procedura de verificare ş re-
glare a celor ă montaje, Cu
C.l.-TDA1022 scos din montaj se
masoara mai întîi tensiunile de c.c.
În diferite puncte, ţ de ă Pe
intrarile neinversoare ale A.O.
trebuie ă ă ă ă din
tensiunea de alimentare. La cel de-al
doilea montaj se vor ă ten ..
siunile pe colectorul T1 ş emitorul
T2; cele ă tensiuni trebuie ă fie
egale ş apropiate de ă ten-
siunii de alimentare. Pe soclul lui
TDA1022 trebuie ă se ă
ă tensiuni:
--- pecontacteie 16 ş 8+12 se va
ă tensiunea de alimentare;
pe contactul 5 se ă o ten-
siune de 1 V (cursorul
TEHNIUM
Apoi corespun-
ă 5 Hz Se
ă S3 pe ţ a ş c; fac-
torul de umplere al impulsuriior
dreptunghiulare se va modifica
ţ ial. Se ă oscilo-
scopul pe pozit ia triunghiular a co-
mutatorului S2. Cu S3 În b, pe osci-
loscop se va vizualiza un semnal
triunghiular, perfect simetric. Co-
mutînd 33 În a sau c, pe osciloscop
se vor vedea rampe iir.iare cres-
ă respectiv ă
Se ă osci!oscopu! pe
ţ sinusoidal a comutatoruiui
S2, iar comutatorul S3 se \Ia fixa în
ţ b. În ă ţ ie, osci-
loscopul ă un semnal
sinusoidal cu ă foarte ă
ă ă ă forma ă
a semnalului sinusoidal se ţ
t 12 V
acestora.
se cupleaza un osciloscop
cu dou3 canale (sau cu comutator
electronic) ş B
ă
sinusoide ca În fi-
9. Prin intermediul caroiajului
ecran se ă timpul
de linie, egal
Între cele ă sinu-
pe axa X. .
n lipsa aparatelor de laborator,
cele doua montaje pot fi verificate
direct, auditiv. În acest scop, pentru
a da posibiiitatea aparatului de a se
"manifesta" ş ă ş ura" În ă
plenitudinea, se ă la intrare un
semnal cu spectrul larg ş dens.
Acest semnal poate proveni de la
un generator de zgomot alb (analo-
gic) ._- cu ă Zener - S8.U digi-
tai, cu registru de-deplasare). sau
de. ia un magnetofon care ă o
ă pe care au fost ! nreglstrate
aplauze sau sunete ţ inute de
ă Se actioneaza ţ
trele. observi nd influenta ă
reglaj asupra spectrului' sunetuluI
procesat stabilindu-se astfel ş
efectul dorit.
toare la
Întîrzierii sau unor
parametri
Cea mai solut ie ar fi aceea
de a folosi linii de Întîrziere cu capa-
citate mare (2048 .. .4 096). O ă
ţ pentru marirea timpului de
Întîrziere, cu pastrarea relativ ne-
schimbata a consta î fi
Înserierea a sau trei linii de Î n-
n figura 10 se arata modul de î n-
seriere a doua C.I.-TDA1022. Numa-
rul C.!.lnseriate este Însa limitat de
ş zgomotului. Apelînd
oarametri
mul la
profesionale
config ţ ie
reducerea distorsiunilor armon!ce
ş ţ raportului
zgomot. .
Specifice, acestei ţ iil i
este modur de aplicare a semnale-
lor de intrare pe c.e.le ă C.I. Cele
ă linii de Întîrziere sînt atacate
în ă pe ă de semnal
ş În ă pe ă de tact, asi-
gurîndu-se astfel ţ dife-
ţ ă
S-au ţ urmatorii parametri,
care. prin valorile lor, ne scutesc de
comentarii:
-- caracteristica de frecventa: 20
HZ.,.15 000 Hz; .
.- distorsiuni armonice totale:
0,12
rc
; (1 kHz);
- raport semnal/zgomot: -70 dBA"
- nivelul de limitare la intrare
+6 dB (k = 10();
- factorul de insertie: +2 dB
- timp de Întîrziere:' 0,3 ... 3 mili-
secunde (pentru C.I.-TCA350).
11
[MAIN BOARql
Ql
2SK238-K16
Q2
2SK508-K51
Q3
2SK209-Y
SW2-IO
2nd MIX
D12
1 SS279
L15: Tracking
Adjustment
"'m",w"'"""""""",,,,,,,,,,,,,,,,,",,,,,,,"""S',"""'"m'""",,""""""'"'''''''''''','''''''''''"""M""""",",'",,,,',' STELOAN NICU LESCU J CRISTiAN
,-"n,,,,,,,,,, .. 'u;:. DIN MR. TRECUT)
8. Se ă variabilele
Urmeaza a se testa care
terminat prima. ă s-a
(ceea ce se traduce
se
1250lF THEN GO Ta 1270
1255 LET R=R+1 : LELJ=J+1
1260 GO TO 1250
1270 IF J > Q THEN GO TO 1300
1275 LET R=R+1 : Ţ J=J+1
1280 GO TO 1270
1285 REM
ele.
:LET
1290 REM ă generarea lui D, care va avea T elemente.
1295 REM
1300 LET T=O
1310 LET 1=1
1320 LET J=1
1330 IF I>P OR J>Q THEN GO TO 1400
14
MIRCEA Ă
1340iF
1350lF
1360lF
1370 GO Ta 1330
THEN LET 1=1+1
THEN LET J=J+1
THEN LET T=T+1
LET 1=1+1
ă determinarea
î390 REM mile ş B).
E
THEN LET P=P+1 : LET
2130
LET f(=1
K=O THEN GO TO 2210
2160 LET
,2170 FOR 1=2 TO N
IF V(I-1»V(I) THEN LET
LET
2'190 NEXT 1
2200 GO TO 2150 .
NmCULESCU
între ţ
2210 REM S-a terminat ordonarea ă a lui V ş ur-
2220 REM ă detElrminarea lui 8.
2230 LET Q=1 : LET 8(1)=V(1)
2240 FOR 1=2 TO N
2250 IF V(I-1)<>V(I) THEN LET Q=Q+1 : LET B(Q)=V{I)
2260 NEXT I
2270 RETURN
ţ
ţ ENO ş fizic al unui program) i. s-a dat ă
3000 pentru a fi linia de program (avînd În vedere Ş cele doua sub-
programe) cu ă cel mai mare.
(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
TEHNIUM 1/1991
Se ca reali-
zate CI-CMOS au cîteva
Un
este
creaza la ţ mai
8-10 MHz, De cele mai multe ori
frecvente mai ridi-
, În cazul
90-100
10 Hz,
se face În 20
noile ţ acest
face 'in 10,000004 secunde! ă ne
rul.
o ă ă care "bîl-
sau n!-l ă ş rapid vernie-
La o ţ de 100 Hz nu avem
probleme, dar ă dorim precizia
de 10 Hz (0,1 secunde) fiecare citire
se face la 0,2 secunde, care este ac-
ceptabil, dar jenant (5 citiri pe se-
ă In loc de cca 10 citiri În noile
ţ
Probleme deosebite se aun cînd
ă ă În ţ ă un diviz'or cu 2,
pentru a acoperi ţ de pÎna
la cc.a 100 MHz, cu o ţ de 10
Hz, In acest caz, baza de timp tre-
buie dublata (0,2 s din comutatorul
K1a), Fiecare citire ar fi din 0,4 În 0,4
secunde, Utilizînd Însa ţ
ş cum se descrie în articolul de
ţ ă acest timp revine la 0,200004
secunde, ţ ă de 0,4 secunde, care
este deja inaccesibil.
Cele ă artificii utilizate (1 ş 2)
permit o citire ă la ţ
ridicate, chiar la o ţ de 10
Hz (ne referim cînd 'îl ă pen-
tru trafic, În alte scopuri nu se pun
probleme deosebite, rezolvînd doar
ridicarea ţ de citire). Cele
ă probleme prezentate se pot
trata separat, dupa ţ Prima
este relativ simplu de adaptat pe un
Fm CMOS actual. Cea de-a doua
ţ este mai ă Nu se
pun probleme, normal, ă se
ă un nou Fm.
Schema de principiu
1. O ă ă pe scurt par-
tea de intrare. Semnalul amplificat
ş format se ă pe poarta 1/4
T4S00 prin intermediul unui comu-
tator K 1 b ţ numai ă se
ă ş divizorul cu doi executat
cu CI9-74S112 sau similar).
TEHNIUM 1/1991
jkl'o l!iz
5ff
z
Semnalele sînt la nivel' TTL. CI6-
74196 este un numarator cu 10, cu
reset la nivel 1, Tranzistorul T 4 este
un adaptor de nivel ţ
CMOS/TTL), ă inversare, ă
ş pentru resetarea ş de 4543
pe pin 11 (PE) se face la ş ni-
vel. Similar se ă ş cu tranzis-
torul T5, baza lui fiind legata la baza
de timp de la Fm actual ce deservea
direct poarta CMOS,
C17-CDB407 este un buffer cu co-
lector în gol ce ă tensiuni mai
mari decît TTL (30 V) ş este utilizat
ca ţ ă TTLlCMOS Între primul
ă ă ş primul decodor din li-
nia de afisare. Nu este ă le-
garea CI8-4543 la ş ş nici ă
ă 40192 ş restul de deco-
doare (7 buc.) deoarece În rest
schema este ă ă se
face Înainte (Up),
Semnalul divizat cu 74196 nu este
compatibil cu ă ă ă
(40192), avînd niveluri diferite ş lu-
crînd În ă Adaptarea se face
cu tranzistorul T3, care lucreaza ca
inversor ş adaptor de nivel. ş
din colectorul lui este deja compati-
ă cu intrarea ă numa-
ă (40192) pe pin 5, pin 4 fiind la
nivelul 1, Efectuînd cele de mai sus,
ţ un Fm capabil sa numere
ţ Înalte utiiizÎnd doar 3-4
ă ţ CI- TTL. Trebuie sa amintim
ă pragul de sus depinde de realiza-
rea ă
De exemplu, ă legaturile
ţ de intrare ş CI6 sînt lungi, uti-
lizam aici socluri pentru CI, capa-
ă ţ reziduale mari etc., ţ
ă va fi de cca 30-35 MHz,
ş CI6 ă bine la ţ
mari, uneori chiar peste 60 MHz. O
ă cu ş ţ sensi-
bilitatea de la intrare scade, deci
ţ la etajul de amplificare-for-
mare ..
2. Partea de operare' ş comanda
este ţ ă Sa ă
ţ fenomenele. În ţ ope-
ţ sînt comandate de circuitul
basculant C14-4013 ş registrul de
deplasare CI5-4015, Pornind de la
oseilator cu un O = 1 MHz, cele trei
capsule 4518 (CI1, C12, C13) fac o
divizare de 1Q6, furnizînd la iesire
un semnal de 1 Hz. Daca ţ
ă este de 10 Hz, se va utiliza
doar' 1/2 C13. Cascadarea lor se
face pe intrarea ENABLE. În
aceasta ţ la intrare se utili-
cîte unul din O va fi la nivel mare
deplasarea ă din tact in
tact),
01 ţ bascula (O), 02 face
transcrierea datelor din sirul 4543 la
pin 1 (LD), 03 ş toate numa-
ă inclusiv CI1-CI3, unde
"am ă cîteva impulsuri de
care nu avem nevoie.
Urmatoarea deplasare pe Q4
obliga bascularea celei de-a doua
bascule (02-401;3J, deschizînd poa!-
ta. (Se reseteaza pe urma ş CI5,) In
acest moment începe ă
Poarta va fi ă timp de o se-
ă bascula ă divizarea cu
doi a ţ de tact de 1 Hz, La
urmatorul impuls la CK (CJ4) se În-
chide poarta ş pornesc operatiile
amintite mai sus, cele doua bascuie
din 4013 ş starea, deci
toate ţ decurg În cîteva mi-
crosecunde.
Ca o ă ă autorul
nu are posibilitatea ă livreze circuI-
te imprimate, film etc., toate realiza-
rile fiind unicate, executate manual
Doresc mult succes celor care
vor sa realizeze cele de mai sus, În
totalitate sau ţ
15
clasic
casetof.oane.
ă ia aceste
ca:3etofc)arle este ă de
de lucru ă &-10 kHz.
La cele audio
mm
ele" Schema
imprimat lungul benzii pe una ă În
din . ă ţ ş orice ondulare, sînt m,." .. t·.:>ta
ă sau capului tambur,
magnetic vor afecta nivelul si calita- (standard
tea reproducerii acestui canal. Cres- play),
terea ă ţ receptoarelor TV, cît ş petele audio montate la 138
0
a ţ consumatorilor a dus la ţ ă de cele video, la o ă ţ ce
necesitatea producerii unor video- permite ca pista audio ă fie mij-
casetofoane la care sunetul ă fie nu locul pistei video
numai stereo, dar ă se încadreze si ce ă ţ pistei
În normele de ă fidelitate com- ă ţ pistei
parabile cu cele ale sistemelor au- de numai 26
dio. ă era necesitatea men- audio canal este plasat pe pista vi-
ţ ă ţ între apara- deo a canalului video 1 si canalul 1
tele noi ş cele deja existente pe ţ ă audio E?ste plasat pe pista video ca-
ă ă ă afecteze calitatea semnalu- nal 2. In figura 58 este ilustrat prin-
lui video. S-a realizat un sistem la cipiul În
care sunetul este modulat În frec- adîncime. timp ce C8-
ţ ă ş imprimat pe ă cu aju- . puiul audio este mai mare (1 ,um),
torul unor capete audio separate, întrefierui capului video are aproxi-
montate pe tamburul rotativ al ca- mativ 0,3 ,um. Din acest motiv, cÎm-
petelor video. În acest mod, viteza pul magnetic ai capului audio
ă ă creste de la ă mai mult În adîncimea
2,339 cmls la 485 emis.' ţ stratului de oxid al benzii. Atenua-
video este ă apoi peste rea de aproximativ 12 dB ă
cea audio, ş ţ pe de imprimarea semnalului video
aceasta, dar ă suficient pentru peste cel audio depinde ş de
a nu afecta redarea. ţ reci- benzii folosite (al
ă este ă la un nivel accep- Unele modele de videocasetofoane
tabil prin alegerea ă a frec- sînt stereofonice numai pe pistele
ţ ă audio ş utiliza- Hi-Fi, avînd lista ă mo-
rea unui alt azimut la capetele au- ă cel.e mai recente ă
dio. Semnalele audio ă În ă un sunet stereofonic pe pista
ţ ă ă ă de radio- ă ă ă ă de Hi-Fi.
ţ ă Reducerea nivelului cu
aproximativ 12dB de ă supraÎn-
(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
s
'c, flale SlfIUS;OI(::!ale, f1rArltlllnnt1li
pentru orice ""i,of'tr,."..,i",j
6 ă banda 20 Hz-20 kHz,
de ş ire de numai ±0,2 dB.
este compatibil TTL
se ă la o tensiune de 9 ş ă doar mA.
ţ este de 490 de lei.
7. de ţ pentru laborator
I n .. flgura '7 este ă schema ă a unui generator de
ţ cu ţ deosebite. Montajul ă simultan trei
forme de unda:. smusOidal, dreptunghiular ş triunghiular. Gama de
ţ e este de 15 H z pî ă la 30 kHz.
ţ este de 690 de lei ă ă sursa de alimentare sau de 990
de Iei Impreuna cu aceasta.
16
CAP VIDEO
CAP AUDIO
58
10nF
TEHNIUMd/1991
AMPLIFICATOR ÎN PUNTE
PENTRU AUTOMOBIL
Pentru a ţ o putere ridicata
cu un amplificator alimentat la o
tensiune redusa (+12 V în ţ se
pot folosi urmatoarele metode:
--- utilizarea transformatoarelor de
ş amplificatorul ă sar-
cina ca o ţ ă foarte ă ş
fiind capabil ă furnizeze un curent
mare ă ă distorsiuni armonice im-
portante. Dezavantajul consta în
faptul ă acesta este greu, are un
gabarit mare ş este scump, ceea ce
a dus la abandonarea acestei me-
tode;
-- ridicarea tensiunii furnizate
de' acumutator ă apel la
convertizoare continuu-continuu.
Este tot un procedeu scump, dar
permite ţ a zeci sau chiar
peste o ă de ţ (Ia aparatele
ţ
-- montarea În punte a doua am-
plificatoare identice la care semna-
lul de intrare este injectat în opo-
ţ de faza în cele doua intrari,
ţ ţ la ş a unei
tensiuni de semnal vîrf la vîrf, dubla
ţ de cazul clasic (teoretic vor-
bind).
La un amplificator clasic ş
se face între punctul "cald" ş masa
(eventual +E). La amplificatorul în
punte, ş este ă între
ă puncte "calde" ş celor
ă amplificatoare), neavînd punct
de masa.
Amplificatorul În punte din !igura
este un montaj tip push-pull. In ca-
zul În care acest amplificator este
folosit pe post de "booster" (deci se
monteaza În ă cu un amplifi-
cator de mica putere deja existent),
intrarea se face prin divizorul rezis-
tiv R1 = 100 0, R3 = 56 !l figurat
punctat. Daca amplificatorul estp.
precedat doar de preamplificator,
acest divizor se ă Filtrul tre-
ce-jos R5 = 1,5 kn, C1 = 1 nF evita
patrunderea de impulsuri ţ
diverse, produse de automobil. In
baza primului tranzistor T1 se intra
printr-un condensator electrolitic
(C3 = 4,7 j.LF). Emitorul acestuia
este legat la ş printr-o ţ de
ţ care stabilizeaza punctul
static de ţ Curentul de
colector al lui T1 este injectat În
baza lui T3 al carui colector are
drept ă circuitul de polarizare
a tranzistoarelor de ş (finale) ş
un "bootstrap" (C11 = 33 j.LF). Fina-
lele sint perechi complementare: de
exemplu (T11 ş T7), colectorul lUi
T11 este conectat În emitorul lui T7.
o ţ ă asigurînd o ţ ne-
ă În curent. Dubletul va avea
un ş În curent practic egal cu
produsul factorilor (3 al fiecarui
tranzistor. ţ ă de un dublet de tip
Darlington, avantajul consta În
comportamentul superior la satu-
ţ
R11

[3,7V)
Toate kiturile sînt ţ de ţ ă de ţ
montare ş reglare.
Firma ă ă mai poate furniza la cerere:
- ţ soft;
- ţ calculatoare compatibile SPECTRUM;
- programe de calcul pentru amatori;
- editare ă
- receptoare de satelit;
- prindere ă ş feed-horn;
- sistem de ă de la ţ ă a antenelor parabolice;
- ţ ă aparate ş ţ ii electronice casate În vederea
ă componentelor.
Primim sugestii ş ţ pentru noi ţ referitoare la kituri.
500kQ Ă
7.5k9
TEHNIUM 1/1991
AI doilea tranzistor de putere,
T13, este montat În mod analog.
Tranzistorul T2 este montat cu
baza la ă din semireglabilul
Rv1 echilibrÎndu-se amplificatorul.
Puterea amplificatorului este, bi-
ţ ţ de tensiunea de
alimentare, de aceea vom da pute-
rea În ţ de coeficientul de dis-
torsiuni armonice 8. Astfel, pentru o
tensiune de alimentare E = 12 V si
8 = 1 %, puterea de ş va fi de 9 W
pe o ă de 4 n. ă tensiunea
R19
4,7k.n.
1kJ.'l..
\", ... .',/"",\,.; ;'·:i
".
[20
1 hF
ş la E = +15 V, vom ţ
putere de 15,2 W (pentru Rs =·4 H.
tensiunea de semnal pe sarcina fi-
ind 7,8 V). Sensibilitatea de intrare
este de 2,1 V pentru Po = 15,2 W (Ia
E = 15 V). Pentru E = 12 V ş putere
maxima, sensibilitatea devine 1,8 V.
Raportul semnal/zgomot este mai
mare de 90 dB. ţ tranzis-
toarele finale se ă pe un ra-
diator cu ţ minima de 50
cm
2
fiecare, izolate cu ţ de
ă
(32
470 1
}JF
13,6 V
, ....,;: ..•.• ' ..•.••...' .•.•........ ' .... ' .•" .•..•. '.'.•............•••...• ' ........• ' ....•.•...... ' .......••....... ' ....••.....••• ' .... , ....•....•.. ' ........•.... ' .. ' •........•..•....•... ' •.•.... : .•...••. , ..., ..... ··.'·'·.···,.···.'····· •. ········' •. ······1.······.
ş
cititori ,
.. Toplet ... organizeaza In cursul
..• Hercula"e un simpozion
. .... ş ş un concurs
ţ elevilor din clasele
... ,colile din ă Amintim ă aceste
ş ş bucurai:ie o participare inter-
ţ valoroase. referate ş ă
ş diplome. In-
,legate de participarea celor
ş .•·.la 'Clubul "Electro': Toplel,
ş 1611, tele-
: Ş 299, telex: 74245.
17
1. PREZENTARE Ă
ş utilizatori ai ceasului
auto echipat cu MMC351, În varianta
ţ reclama ţ "sone-
riei", adica a ţ de alarmare. În
acest sens, a fost prezentata În pagi-
nile revistei o schema (1) care utili-
zeaza· 9 circuite CMOS suplimen-
tare. ţ ă de aceasta schema, am
avut În vedere reducerea numarului
de circuite integrate CMOS, cunos-'
cînd ă de procurare. limi-
1 MMC
+
"PMSEC
LED
6 T-
"AM'
verde
TAM SEC
tate sorti mental ş economic, ale ma-
ă ţ amatorilor.
Modul de alarmare a fost con-
ceput ca un adaptor conectabil cu o
ă de ceas auto existenta.
Programarea alarmei se face cu un
comutator cu 2 ţ pentru zeci
de ore ş cu 3 ţ de comutator
tip BCD (Binary Coded Decimal)
pentru ore, zeci de minute ş res-
pectiv, minute.
Alarma poate fi ă În
timpul ţ (a.m.) sau al ă
amiezii (p.m.) cu ajutorul unui co-
mutator cu doua ţ AM/PM, În
ţ cu ş AM a circuitului
MMC351, vizualizat a printr-un LED
verde.
Alarmarea se face cu un semnal
sonor cu ţ de 1 024 Hz mo-
dulat cu 1 Hz ş dureaza un minut
daca nu este anulata. Alarma poate
fi anulata prin intermediul unui co-
mutator cu revenire, la fel ca la cea-
surile mecanice. Pentru zilele de
odihna alarmarea poate fi În preala-
bil ă cu ş comutator. Si-
ţ În care alarma este ă
este semnalizata de un LED ş
Consumul modulului de alarmare
este practic neglijabil, dar devine
semnificativ pentru durata al armei.
Sursa de alimentare trebuie adap-
ă acestui scop.
2. Ţ SCHEMEI
Pentru a evita confuziile generate
de ţ diferite, am figurat În de-
taliul din figura 1 circuitul MMC351
cu ş sale, schema modulului
de alarmare propriu-zis fiind pre-
ă în figura 2.
18
CEAS
ş ţ G6 va fi În LOW, ceea
'echivaleaza cu inhibarea a
Circuitul de anulare man
CU Ă
alarmei este constituit din
G8 ş din componentele
La ţ comutatorului
ş ţ G8 ş ă
fapt confirmat ş de LE
Ă
35'1
Q2 Q?> Q4
a 9 AO
G.2 Q3 Q4
2
In figura 3 este p
schema sursei de alimentare
ă de autor. ţ ă
Ing. VICTOR DAVID
ţ În schema ă a
telor CMOS de tip ... t'rlml1IT'
Alarmarea se face pe durata
...... ţ dintre ţ ceasu-
lui cu ţ din blocul comuta-
toarelor de programare K3, KD3,
face obligatorie alimentarea mon·
tajului cu tensiune ă .
Pentru amatorii care doresc
___ B KD2, KD 1. ţ se ă
pentru fiecare ţ a multi-
ă - pentru fiecare digit - cu
ajutorul circuitului CI1 ş al diode-
ţ unui receptor radio În
locul alarmei electronice, În figura 4
este ă o ţ ă
care permite cu ajutorul
unui comutator. In ţ RADIO a
acestui comutator se ă pre-
ţ de 1 024 Hz ş de
1 Hz pe intrarea ţ G7 ş se ali-
menteaza timp de un minut radiore-
ceptorul prin intermediul contacte-
lor releului.
00
lor aferente; astfel, pinul 2 al circui-
tului CI2 va fi În LOW la ţ
ş respectiv, În HIGH la necoinci-
ţ ă

Intre ţ ă apar
"pauze"; conform datelor de catalog
ale circuitului MMC351 (2), durata
unei ţ ă 22% dintr-un
ciclu complet. Acest fapt impune
realizarea unui circuit SAU cu dio-
3. DETALII CONSTRUCTIVE Ş
REGLAJE
deie de la intrarea ţ G5 (pinul 1)· Modulul de alarmare poate fi În-
cu scopul de a ţ În HIGH ie- casetat ă cu ceasul pro·
ş ţ G5 (pinul 3) În timpul priu-zis, ş ş comenzile, cu
pauzelor mai sus amintite. ţ comutatorului K1, fiind
Putem concluziona ă În cazul amplasate pe panoul frontal, ă
ţ la ş ţ G5 cum se sugereaza În figura 5. Co-
avem permanent nivel HIGH, ceea mutatorul K1 de anulare a al armei,
ce ţ în starea de blocare montat pe capacul superior al case-
tranzistorul T1. Intrarea ţ G6 tei, poate fi o ă de calculator.
este În LOW ă ă ă con- Modulul de alarmare ţ
densatorului C4 prin ţ R5. constructiv, o ă de circuit im-
Se ă ă ă pe ă primat ş un subansamblu consti-
ţ G7 avem simultan HIGH, se tuit din comutatoarele de progra-
ţ ă alarma. mare, cu diodele ş ţ afe-
Analog, În cazul ţ rente cositorite direct pe aceste ca-
ş ţ G5 trece În LOW cel mutatoare; În schema ă din
ţ pentru o ţ ă din ciclul figura 2, acest subansamblu apare
ă dar suficient pentru sub linia ă
ca, deschizînd tranzistorul T1, sa fie Cablajul imprimat, al ă desen
ă condensatorul C4. Con- este prezentat În figura 6a, este de
stanta de timp T5C4 este astfel tip simplu placat, ceea ce atrage
ă Încît la intrarea ţ G6 sa utilizarea unor ş figurate
avem o tensiune mai mare decît prin segmente cf,e dreapta pe dese-
p,ragul triggerului-Schmitt, deci ie- nul de echipare din figura 6b.
v+
AM TAM
Q1 Q2 Q3 Q4
R-t-4TK
G-1, ... ,G4-Cli
MMC4030
A a C D
ca
410p
Diodele 1>\. ... ,1>2;-21)( -1N4148
G5,:;''l G8 • Cl2.
MMC 4093
I
I
,
I

4x",20K
TEHNIUM 1/11)1)1
220V gv
"...."
TR "01
-trafo
sonerie
po- -1PMOS

C102 -

....."16V
ALARMA
:
\j-
v-


V+ ,..




-"OOn
Se recomanda alegerea conden-
satoarelelor ceramice multistrat si a
electroliticelor cu tantal. " .
Componentele C4, A5 trebuie
fie cît mai stabile cu .. temperatura.
Singurul reglaj este cel alsemire-
glabilului SA1: ţ ă este
cea pentru care poarta G8 comuta
la fiecare ţ a comutatorului
K1, ă ă a avea ţ ă ţ ă în-
tr-una din ă
Traductorul T este o ă tele-
ă ă
4. BIBLIOGRAFIE
1. Ilie ş - "Ceas cu
ă Tehni.um nr. 4/1990;
2. Ilie ş - "Data book -
MOS Integrated circuits" - second
edition, "Microelectronica", 1989;
3. 1. Ardelean, H. Giuroiu, L. Pe-
trescu - "Circuite integrate CMOS
-- Manual de utilizare", Editura
Tehnica. 1986.
/ANIJLARE ALARMÂ(K1)
.--_ft
RAD\O, AM Ă
O I /0 .'28 10 Q4
SEC
Cl2

o
Circuitul hibrid SI-1125H este un
amplificator audio de putere, pro-
dus de firma SANKEN-JAPONIA.
Circuitul este proiectat pentru
amplificatoare stereo HI-FI; el
poate debita o putere de 25 W, cu
distorsiuni armonice mai mici de
0,2%.
Valori ă absolute
Tensiune de
alimentare ±35 V
ă de
ţ (radiator) = 100°C
Caracteristici electrice
Ta = 25°C, ă 8 fi (4 fi)
Tensiune de
-'\N400"f
Re12V
....,---0
x-x
O
co\edcrT4
1fIIIOoj1:Jo---oOoOO O
Amplificare În
tensiune
ţ ă de intrare
Curent de repaus
40 dB
56 kfi
=50mA
in figurile ă se ă un
exemplu de realizare a cablajului
imprimat pentru un circuit SI-
1125H ş o ă de amplificator
stereo, cu ă circuite SI-1125H.
Aurellan ă ă
alimentare ±25 V (±22,5 V)
I
Curent de alimentare 0,8 A(1, 15 A)
Putere de ş 25 W
Distorsiuni armonice
totale la f=1 kHz ş
P = 25 W 0.2%
ă ţ de ă la
putere ă 10 Hz-20 kHz
Caracteristica de
ă la P = 1 W 10 Hz-100 kHz
. î"j
•• _________
H
M
O O
ă la cererea ă de dl. RUIAN TIBERIU, Str. Volnlcllor nr. 37,
bloc 609, ap. 20, Arad, referitoare la
z. : 6.2" 7.0V Z .... Di.. d. ( ) ooly lor 412 load
10 III
Starea de încarcare a baterii-
lor de acumulatoare auto (cu plumb-
acid sulfuric). ca ş în general, sta-
rea lor de ă eventual de
ă ţ se testeaza prin me-
tode specifice. avind la ă în pri-
mul rînd. masurarea ă ţ
ţ electrolitului. dar ş
ă ţ lor de tensiune la
borne în diferite ţ de ă
re/descarcare. Nu intram aici în de-
talii. literatura fiind ă de metode
ş ţ concrete În acest sens (iar
practica ş mai bogata. mergind
ă la aprecierea ochiometrica a
flamei rezultate În urma unui scurt-
circuit provocat la borne cu ... cheia
ă sau cu levierul). Vom face Însa
cuvenita precizare ca toate aceste
metode investigheaza -(sau ar tre-
bui ă investigheze. pentru a fi pe
deplin concludente) --- direct sau
indirect --- ş un alt parametru im-
portant al acumulatoarelor, anume
ţ lor ă
Intr-adevar, semnalul de ă
1kA
RS
P2 1kJl..
SOO.n.. P3
S-+10k .n.
1k..Cl..
privind starea necorespunzatoare a
bateriei îl da, de regula, caderea
ţ a tensiunii la borne
atunci· cînd solicitam un curent im-
portant (în special la ţ de-
marorului). Cauzele unei astfel de
stari pot fi multiple. începînd cu
ţ neadecvat a a electro-
litului, ă insuficienta. de-
gradarea contactelor externe etc. ş
mergînd ă la ă fi-
nal - .. îmbatrînirea" -- fireasca sau
ă În ţ de modul În
care am ş sa ţ ş sa ex-
ă bateria. Mai pot aparea,
desigur, ş accidente sau defecte
interne.
Indiferent care este cauza reala
(sau care sînt, caci adeseori inter-
vin simultan mai multe). efectul de
care vorbeam -- caderea pronun-
20
AUTO
TESTER
PENTRU
ACUMULATOARE
l
AI:3A
(Reglaj din P1)
L
12V/4SW
P1
2.Il./20W
ţ a tensiunii În sarCina mare -
poate fi pus în ţ ă la fel de bine
prin ă ţ interne a
baterlel.
Pentru ca am ajuns la subiectul
propriu-zis al articolului, precizez
din capul locului ă metoda nu se
pretinde ă ş nu ş pro-
pune - nici nu poate - ă substi-
tuie în întregime toate celelalte veri-
ficari ţ Mai apar. pe ici.
pe colo. din ă chiar În unele
ă de specialitate, ţ sau
pareri .. exclusiviste". ca de exemplu
ţ ă starea de Încarcare a
bateriei ar putea fi apreciata numai
prin ă ţ electroli-
tului. Din nefericire, aceste postulate
strict teoretice ne sînt adeseori de
prea mic folos atunci cînd ..... dam la
cheie" ş demarorul refuza sa por-
neasca.
ă propunem. deci, realizarea
unui tester care ă ă masura-
rea ţ interne a bateriei. de
ţ cu citire pe scala unui in-
strument divizat liniar ş etalonat di-
rect În ţ de ţ ă Pro-
blema pare deosebit de ă mai
ales ă ţ ă ş elementele
teoretice implicate, tratate în seria-
lul ASC. Numai ă valorile uzuale
foarte mici ale ţ Ri În
acest caz (orientativ de la zecimi ş
ă la miimi de ohm) ne pun de la
Început într-o ă ă fie
ne vedem ţ ă aplicam va-
ţ importante de curent, ..lI, pen-
tru a ă comod si suficient de
precis ţ corespunzatoare,
..lU. ale tensiunii la borne. fie. dim-
potriva. vom prefera sa lucram cu
ţ ..lI modeste (nepericuloas{"
ş neepuizante. ţ repetari
succesive la intervale mici de timp
ş de realizat, reglat fin ş masu-
rat), imaginînd În acest caz un dis-
pozitiv de ă ţ
suficient de ă a ţ lor
mici ..lU rezultate.
Pentru a ă fixa o imagine con-
ă ă ă exemplul "numeric"
al unui acumulator auto de 12 VI
45 A . h pentru care s-au determinat
experimental tensiunea la borne În
gol de cea 13 V = E ş ţ in-
terna Ri = 0.08 O. Daca vom masura
pe E cu un voltmetru ş
(uzual 25-30 V la cap de scala) ş
ă vom dori sa folosim acelasi
aparat pentru masurarea caderii
..lU, aceasta va trebui ă fie de cel
ţ 2--3 V pentru a asigura cît de
cît o precizie determinarii lui Ri.
Prin urmare. ..lI ar trebui sa fie cel
ţ de 25--38 A. Dimpotriva. daca
vom apela la o ş modesta de
curent. de ă ..lI = 3 A. ne vom ve-
dea ţ ă ă ţ de
tensiune ..lU de ordinul a 240 mV,
care abia ă pot fi percepute pe
scala voltmetrului ţ dara-
mite ă precis.
Din considerente practice am op-
tat pentru cea de-a doua varianta.
cititorul fiind deja avizat cu princi-
\;t
piui ă ă ţ ( ..
de tensiune"), tot .din articolele
cente de la ţ Singura
ă sau ţ ă -
va iJropun sa ne raspundem
impreuna, experimentînd ş v
--- este aceea ă si În ce masu
liniaritatea ţ ...W--j,l
ţ ş pentru ţ soli
lor extreme de ă În exploata-
rea uzuala a bateriei.
Un prim pas spre rezolvarea
blemei îl constituie montajul din fi ..
gura 1. pe care îl ţ chiar realiza
pentru familiarizare. ă cum se
observa, la bornele P(+) ş M(-) ale
bateriei sînt racordate. prin inter-
mediul ă K1 ş K2,
doua circuite separate. unul de rea-
lizare ş ă a ţ ..lI pro-
puse (3 A). iar ă de ă
a ţ ..lU corespunzatoare.
Nu insistam asupra circuitului de
sarcina, el putînd fi realizat În orice
aranjament dorit (alte tipuri de be-
curi. ţ diverse serie-para-
lel etef.). cu ţ de a asigura
ţ ş reglarea precisa a va-
ţ ..lI = 3 A pentru o ă sufi ...
cient de larga a tensiunii U. de ă
între 11 V ş 14.5 V.
Cel de-al doilea circuit are la ă
metoda de masurare ţ ă
.. ă cum urmeaza. Cu K1 deschis,
inchidem ă K2. reali·
zÎnd astfel În punctul A un ţ
constant ţ de ă respectiv o
tensiune constanta de cca 6,2 V În-
tre A si M. Stabilitatea acestei ten-
siuni În raport cu micile ţ ale
lui U poate fi ă foarte buna,
mai ales ă se ă diodele
Zener 01 ş 02 pentru o panta cît
mai ă a caracteristicii inverse
ţ interne cît mai mici).
Divizorul R3---P2---R4, eventual
modificat ca În detaliul din figura 2
pentru ţ unui reglaj mai fin,
are rolul de a asigura "copierea" În
punctul B a. ţ existent În
punctul A. In ă ţ voit ...
metrul V va indica. evident, zero.
ă ă exemplul nostru con ...
cret. cu tensiunea bateriei in gol de
aproximativ 13 V ş sa presupunem
ca am reglat fin circuitul de ă
(K1 Închis), ţ exact ..lI = 3 A.
Deschidem din nou pe K1 ş cu K2
inchis. aducem la zero voltmetrul.
adica manevrÎnd ţ
(respectiv P2 ş P3). ă În
punctul B ţ amintit, de cea
6.2 V.
(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)
TEHNIUM 1/1991
/
/8
......-
/2
/3
\
')
\.-
Surub CU
,
20
ă
,
de sprijin
1)(45
0
1)(45
0
44
TCU ........... 1/1001
DiSpozilivul ş '.' presat ş
sllence de la ţ cardanica a volan ului la
.. Dacia 1300" este destinat Înlocuirii acestor
ş în caz de ă Înlocuirea se face atunci
cînd cuplajul ă joc În corpul ţ
sau, în .cazurile cele mai frecvente, cînd vulcani-
zarea dintre cele doua ş cedeaza. În vede-
rea mentinerii În perfecta stare a sistemului de
ţ al autoturismului, de ţ a jocului
de la volan În limite admisibile, se procedeaza la
inlocuirea Întregului corp al cuplajului sau la în-
locuirea ă caz a uneia sau ambelor bucse si-
lence. ! .
Atelierele ţ ş repararii au-
toturismelor sînt dotate cu prese mecanice sau
hidraulice pentru schimbarea acestor bucse si-
lence. Presele sînt prevazute cu garnitu'ri de
ş ş dornuri adecvate ţ de presare ş
depresare a ş silence din corpul articu-
ţ cardanice. In lipsa acestor ă soferii
amatori pot efectua ş ţ folosi-
rea dispozitivului sus-amintit.
Dispozitivul de depresat ş presat ş si-
lence de la ţ ă a volanului este
format, conform figurii 1, din urmatoarele ă ţ
componente: ş cu cap hexagonal (1), ce
poate fi fixat Într-o ă prin strîngerea de
partea hexagonala, ş cu guler (2) ce se spri-
jina pe ţ ă a capului hexagonal ş
are rol de ghidare a ş de sprijin (3) În va-
rianta de depresare (figura 1) ş cu rol de sprijin
al corpului ţ cardanice În varianta de
presare a ş silence, conform figurii 2, ş
de presare (4), cu ă la ambele capete fron-
tale în vederea folosirii lor alternative, cît si a în-
globarii În acest ţ a gulerului de c'auciuc
vulcanizat dintre cele ă ă ă ale bucsei si-
lence" ş plata (6) plasata Între ţ 'hexa-
gonala (5) Ş ş de presare (4).
DEPRESAREA BUC$EI SILENCE
ă unei ţ de depresare
rapide, Inainte de efectuarea ă a aces-
teia _ se vor parcurge ă etape de
pregatire, care constau din:
a) ă ţ cu perie de ă a capetelor fron-
tale ale ş silence, presate În corpul arti-
ţ cardanice, În scopul ş ş de
sprijin ş al eliminarii depunerilor de praf dintre
ş ă a ş silence ş corpul arti-
ţ
b} cu ajutorul unei pensule se vor unge cu li-
chid de frÎna sau petrol ambele capete ale ş
stlence presate în corpul articulatiei cardanice.
Pentru depresarea unei ş silence se va
proceda ă cum ă ş (1) se va
prin.de Î,n menghina În c.apul hexagonal În ţ
verticala. Partea frontala a capului hexagonal va
dep ş partea superioara a bacurilor menghinei.
Pe axul ş se va introduce ş cu guler
(2) care ă ş de sprijin (3). Pe ş
cap hexagonal
70
150
ă de presare
lf'

'$
3
Ing. VLADIMIR Tl:.ÎTA
ş se introduce, prin gaura - ă ă ş interioa-
re, ş silence ă Corpul ţ se va
rezema pe ţ ă a ş de sprijin
(3). Se vor introduce În ordine ş de presare
(4), ş ă (6) ş ţ ă (5). Prin
strîngerea ţ (5) cu o cheie ă ş de
presare (4) va ţ asupra ă ş exterioare
a ş silence (7), dislocînd-o din alezajul cor-
pului ţ cardanice ş Împingînd-o În in-
teriorul ş de sprijin (3). Dupa scoaterea
ă a ş silence din corpul articulatiei
(8) se desfac ţ ă (5), ş ă
(6), ş de presare (4) ş se scoate corpul arti-
ţ cardanice În vederea presarii unei ş
silence noi.
PRESAREA UNEI BUC$E SILENCE NOI
Înainte de presarea unei ş silence noi se
vor efectua ă ţ de pregatire:
a) ă ţ ş ungerea cu un strat ţ de
ă sau unsoare:ale ă (alezajului) În
care va fi ă ş silence ă
b) realizarea prin pilire a unei ţ la unul
din capetele ă ă ş exterioare, a ş silence
de cca 15° pe lungimea de 2 mm. Conicitatea se
face în vederea ghidarii ş ă ş a
ş În alezajul corpului ţ cardanice;
c) aplicarea ..unui strat ţ de ă sau
unsoare (Rul 100 Ca
3
) pe ş ă a
ş silence, lucru ce va permite depunerea
unui efort mai mic în timpul presarii. Pentru pre-
sarea unei ş silence noi se va proceda În fe-
lul ă conform figurii 2, pe ş (1)
prins În menghina În ţ verticala se vor in-
troduce: ş cu guler (2), pe care se va sprijini
corpul ţ (8). introdus prin alezajul des-
tinat ă ş silence ă (7), ş de
presare (4) ce se ă pe peretele frontal al
ă ă ş exterioare a ş silence, ş ă
(6) ş ţ ă (5).
Prin strîngerea ţ (5), ş de prindere
(4) ţ ă asupra ă ă ş exterioare a buc-
ş silence (7), presînd-o pe Întreaga lungime În
corpul ţ Strîngerea se va face ă
cînd marginea ă a ş silence va lua
contact cu ţ ş cu guler (2), aceasta
avînd ş rol de limitator. ţ fiind terminata .
se ă la demontarea În sens invers
montarii a elementelor componente ale dispozi-
tivului, urmînd montarea ţ cardanice la
axul volanului. .
Figura 1: ţ elementelor componente
ale dispozitivului În vederea depresarii
uneia din ş silence uzate, din cor-
pul ţ cardanice a volanului: 1)
ş cu cap hexagonal; 2) ş ă cu gu-
ler; 3) ş de sprijin; 4) ş de pre-
sare; 5) ţ ă hexagonala; 6) ş ă
plata; 7) ş silence ă 8) corpul
ţ cardanice; 9) bacurile men-
ghinei.
Figura 2: Modul de ţ a elementelor
componente ale dispozitivului În vede-
rea pres arii unei ş silence noi În-
tr-unui din alezajele corpului articu-
ţ cardanice: 1) ş cu cap hexa-
gonal; 2) ş cu guler; 3) bacurile
f!1enghinei; 4) ş de presare; 5) piu-
ţ hexagonala; 6) ş ă 7)
ş ă silence noua; 8) corpul articu-
, ţ cardanice.
NOTA. In figurile 3, 4, 5 ş 6 sînt prezentate, ca o
varianta de ţ dimensiunile con-
structive ale elementelor componente
ale dispozitivuluj pentru presatul ş de-
presatul . ş silence În ţ
cardanica a volanului.
Ş ă cu guler
1 xL. 5
0
...-.
o
N
+
o-
t'Y"\
"6-
'&
8
21
ADAPTOR
Montajul ă o ţ ă mare de intrare, ă pen-
tru adaptarea dozelor p.ezoelectrice.
ă de ă este ă ş nivelul de ş
este suficIent pentru a excita un amplificator ş
Alimentarea se face cu tensiune de 12 V, bine ă
01
SC 212
02
SC 109
LE HAUT PARLEUR, 1513
03
SC109
3,3.0 +
500lL' 1 .. ; __
VERIFICATOR
Montajul ş la verificarea
ă tiristoarelor de ă putere.
Tiristorul se ă În ă
În serie cu un bec de 6,3 V/0,3 A.
ţ comutatorul este pe ţ
1, deci pe tiristor se ă o ten-
siune ă în cazul în care ti-
ristorul este În scurtcircuit, becul se
va aprinde. ._
Trecut comufatorul pe ţ 3,
becul nu trebuie ă lumineze ă
nu se ă comutatorul 82.
ă aceasta becul ramme
aprins, deci tiristorul este deschis.
Transformatorul se ş
pe un miez de 5,3 cm
2
, În primar
avînd 1 870 spire 0 0,18, iar În se-
cundar 65 spire 00,51. Dioda redre-
soare poate fi 1N4001.
RADIO TELEVIZIA
ELEKTRONIKA, 5/1990
REGLAJ DE TON
ţ acestui montaj ă în faptul ă ă un
eficient reglaj de ton, deci de control al caracteristicii de
ţ ă dar ş controlul volumului (pe fiecare canal), in-
clusiv balansul cînd este folosit În ă stereo.
Printre caracteristicile electrice ţ ă reglaj de
ton ±20 dB la 30 Hz ş 20 kHz ţ ă de 1 000 Hz; reglaj de vo-
lum de 56 dB la 2,5 kHz; ţ ă de intrare 140 kO; nivel
nominal de intrare 250 mV; ţ ă de ş de aproxi-
mativ 10 kO; nivel de ş 0,7 V-1 V; coeficient de distor-
siuni armonice nu mai mare de 0,03 %.
La intrare se ş un tranzistor FET din clasa BF245,
reglajul ă ţ din R8. Reglajul cores-
ă de ton se ă prin R20 pentru ţ
joase ş R22 pentru ţ înalte. ţ R29 fo-
ş pentru reglajul balansului.
De remarcat gama ă de valori ale tensiunii ce se pot
aplica stabilizatorului, care la ş ă o tensiune de
12 V.
Tranzistoarele au ă ţ KT3102 =
BC108; KT349 = BC178 = 2N727; KT315 = BC171; GT403
= ASY76 = EFT323. Dioda Zener 0814 se ş cu
PL9V1Z.
RADIO, 4/1980
22 TEHNIUM 1/1991

{;:
-r42v.c.c.
MUNTEANU PAUL - Giurgiu
Dispozitivul ă auto antifurt construit de Cooperativa "Radiotehnica" din ţ are o ă ă
destul de ă
Prin sesizor (o ă cu multe spire) este trecut firul de la cheia de contact ş cînd se face contactul, prin
acesta se preia un impuls care, prin C1 ş 01, se ă triggerului format din T1 ş T2. In aceste ţ triggerul bas-'
ă ş produce ş releului RL 1. Releul ă ş un timp determinat de valorile elementelor C2, P1.
Prin contactele releului RL 1 ş alimentarea ş circuitul bistabil T4, T5, ţ care va determina ţ
narea ă a releului RL2. Prin contactele acestui releu primesc alimentare pe rînd claxonul ş farurile.
Dispozitivul poate fi montat numai pe autoturismele ce se ă cu 12 V.


1
eL For
Ş PAUL - Cuglr
Circuitele integrate MA3005 ş MA3006 sînt realizate În tehnologia planar epitaxial, lucrînd ă la ţ
ă de 120 MHz, În gama de temperaturi -55°C -;- +125°C.
O ţ ă a acestor circuite o constituie montajul la care ă ţ ş anume UUS pentru
gama OIRT. '
Datele bobinelor sînt ă L 1 = 2 spire; L2 = 5 spire, diametrul de 7 mm, lungime 9 mm, ă _Ia spira 1,7;
L3 = 6 spire cu diametrul de 7 mm ş lungime 9 mm, prize la spirele 1 ş 2,5; L4 = 4,5 spire, diametrul 7 mm, lungime a
mm, ă la spira 1,5. Toate aceste bobine sînt construite din ă cu diametrul de 1 mm. Bobinele L5 ş L6 ă
un transformator FI - 10,7 MHz, la care L5 = 25 spire; L6 = 2 spire pe ă de transformator FI. L7 = La = 10 spire
CuEm 0,2 pe ă de ă
ş ing. 1. MIHAESCU
Secretar general de ţ fiz. ALEX. MARCULESCU
Redactori: K. F4LIP, ing. M. FLORESCU,
ţ E'ditura "Presa ă
Tiparul executat
la Combinatul Poligrafic
ş
CITITORII DIN Ă
Ă SE POT ABONA
PRIN "ROMPRESFILATE-
LI A" - SECTORUL EX-
PORT-IMPORT Ă
P.O.BOX 12-201, TELEX
10376, PRSFIR BUCU-
Ş CALEA GRIVITEI
NR. 64-66
ing. C.IVANCIOVICI, C. STANCULESCU
Secretariat: M. pAUN, M. NICOLAE
ă V. STAN
Grafica: 1. Ş
TEHNIUM 1/1991
t INDEX 442121
© :- Copyright Tehnium 1991
23
...:.. prin transmisie ă - dis-
tanta -- 1-30m
- prin reflexie -- distanta - 1-10 m
- palpatoare - distanta - 0,5-5 m
- cu ă ă ţ - 20mm
- Alimentare - 10... 30 Vcc,
12 Vcc, 24 Vec.
- 220 Vcc.
- Schema - tranzistor cu colec-
de ş tor in gol (npn)
- tranzistor euanod
i"9
01
- releu
(starea ă a ş - ,,1" logic
sau "O" logic).
TRANSFORMATOARE
MONOFAZATE USCATE TIP
TMA
- tensiunea de alimentare ă
220 V (primar)
- tensiuni secundare: 6, 12, 24, 48,
110,220 V
PRODUSE ELEC
PENTRU AUTOVEHICULE .
- Avertizo" pierdere lichid ă
- ţ stopuri
-- Avertizor ă tensiune bate-
rie
- Avertizor nefunctionare becuri
ţ
- Avertizor acusUc de avarie tip
auto
- Regulator electronic de tensiune
pentru alternatoare
- Traductor electronic de turatie
pentru motoare diesel
- Avertizorcombinat pentru auto-
vehicule
- puterea ă 20 VA; 48 VA
- ă ă ş ă _
- primar ş secundar pe carcasa
ă
- izolatie ă ă ţ ă de miez
.
ElECTROCONTACT - Ş 5tr. ş
Deal Nr. 46 bis, Cod 6800, Telefon 985/17172 -:- 5
Talex 24205

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->