Sunteți pe pagina 1din 28
DIN SUMAR: • Sisteme de transmisiune cu spectru împrăştiat , • Flanger dublu •

DIN SUMAR:

Sisteme de transmisiune

cu spectru împrăştiat

,

Flanger dublu

Circuite integrate amplificatoare pentru

Radioreceptoare MF

TDA 7000

Transceiller"

QRP (1)

Modificarea VFC transceiverul ,

COMORIINESTIMABILE ALE ŞTIINŢEI ŞI TEHNICII

,.•.

radiodiluziune de la eera II func:ţion.aC In ,.
radiodiluziune de la
eera II func:ţion.aC In
,.
aoeslui sector
aoeslui sector
de la eera II func:ţion.aC In ,. aoeslui sector r " expuMln~ sau coIecţlI origîniole. .
de la eera II func:ţion.aC In ,. aoeslui sector r " expuMln~ sau coIecţlI origîniole. .

r "

expuMln~

sau coIecţlI origîniole.

. . ler decA aceste

Pentru cA. I v3IorI In domenio ll punefea In valoare a """'do
Pentru cA.
I
v3IorI In domenio ll
punefea In valoare a
"""'do

nic:l ln

T"EHNIUM a

valoare a """'do nic:l ln T"EHNIUM a ·i de studio , • pita a lui Vasilesw
valoare a """'do nic:l ln T"EHNIUM a ·i de studio , • pita a lui Vasilesw
valoare a """'do nic:l ln T"EHNIUM a ·i de studio , • pita a lui Vasilesw

·i de studio

nic:l ln T"EHNIUM a ·i de studio , • pita a lui Vasilesw Karpen f pilele
,
,

• pita

a lui Vasilesw Karpen f pilele

1("). Este construit! dintr-un sistem geoornetric din slidA

pe care se atIA bobin8te intercalat douA benzi din

r

(de 24 K) ,1 platlnA , scufundat. In acid sulfu r lc

concentrat Sistemul este compus din două

ti un elac\rOmOlor pendular, CU contacte de revenire,

C3re a~ră un ciclu de pendulare de circa 2 secunde.

identice

le

A.t:lN$1li piLIi ~

dupA un principiu tnsufie;ent

I eIedrochlmic

"
"

demonstrat, de aproxmativ 50 de anii

Şerban Naicu

Redacto r şef : i ng . Ş ERBAN NAICU

Abonamentele la revista TEHNIUM se pot oontracta la toate oticflle poştale din ţara şi prin fillalele

RQOIPET SA, revista figur.1nd la poziţia 4385 din catalogul Presei Interne.

Periodicitate : apariţie lunară.

Pr., abonament :

xlQ!lIeVnumilr

de revistă.

• Materialele Tn vedefea publicării se trimit recomandat pe adrese : Bucur.,II , OP 42 , CP 88 . Le

aşteptăm cu deosebit Interes. Even tual, meoţiona~ şi un număr de telefori la care pUte~ fi c:ontacta~.

• Articolele nepublicate nu se restituie.

ELECTRON ICA LA Z I

ELECTRON ICA LA Z I SISTEME DE TRANSMISIUNE CU SPECTRU IMPRĂşTIAT , ing. Şerban Naicu ing.

SISTEME DE TRANSMISIUNE

CU SPECTRU IMPRĂşTIAT

, ing. Şerban Naicu

ing. Gheorghe Coslea

IMPRĂşTIAT , ing. Şerban Naicu ing. Gheorghe Coslea 1 Sistemele de t",n.smqiune cu spec l ru

1 Sistemele de t",n.smqiune cu

spec l ru

Impr ăşt lat , $81,1

d i str i buit

(~ad specb'Um systems) au la bazA

un concept care dateazăde la iJI"'itul

celui de-al doilea rărtloi mondial.

PlecAnd de ta teoriile

lu i Norberl

WÎ8fl8fşiClaude Shannon. mferito;r,re

la proprietli~1eIIftI'Malekr aleatoare , 1

sistemul de poziţionare globalA

(G . P .S.), precum ,1 In lelelonia

celulară. ŞI a5tfol , dll la aplicaliile

militare fi cele profesionale, pană la

cele comercial e şi chiar al e I ndustriei

da larg coosum, nu a lost d!!Cât Un

lIingur pas. Articolul delaţă nu !şi propune

cititorII

Internaţ i de ma l

multe

amlnunte fi informAm cA este In cu

de apl,uilili o carte 8 aceIo!"aŞi autori,

referitoare la subleaul comunica~~or

cu spectru ImprAştiat. "" ca'e. Ia

apari~8, revista noastn1. o va semnala

ImpreunA cu modalitatea In caf.

aoeasla se poate proc:uf8.

1
1
cu modalitatea In caf. aoeasla se poate proc:uf8. 1 - ~. ~ !" 1 Figura 1
- ~.
-
~.

~

!"

1

In caf. aoeasla se poate proc:uf8. 1 - ~. ~ !" 1 Figura 1 pseudoalaatoare, s-a
In caf. aoeasla se poate proc:uf8. 1 - ~. ~ !" 1 Figura 1 pseudoalaatoare, s-a

Figura 1

pseudoalaatoare, s-a ajuns ca. dupii

un deceniu de elorturi su sllnule,

labomtoarele specializate din Stalele

Uni l e ele Americii

primele In,I;'1lalli operaţionale In

sA d lspună de

o abordare eKMustiv;1;f1 $ubilldului. /:8,. este foarte vast, ci doar o aucdntă

trecere In revistăa principalelor tMloid

da imF>flmentara a sistemelor lIHU.II spedrum ti a parfOlTTlanlalor sale . Pe

Conc. ptul da spactru Imprlftlat. c.n.ct.arlatlel. Avantaja

Spectrul unul semnal este

In domeniul

reprezentel$ll

::estuia

frecvenţa. Un elstem cu spectru

un mod de

lTansrrisia . In /:8AJ SIl1TII"\aIUI ocupi o

bandă de frecvenţe mult mai mare

decat cea necesari pentru transm~eraa Informaliel ln banda de baza . Altfel SPUI. samnalul este

tmpr;'lştiat (dislribu~) cu sjutorul unu l

cod , /:8re este Independent de rn.aj.

la recep!ie este sintlltizlltă o replici ldanlidi fi acestui cod, C888 ce pennite

revenirea de la. bandalirgitJ la banda

Ingusti (adlci , dezlmpra,tlerea semnalu lui) ,1 refaca rea datelor'

informaţie.

Caracteristicile de bazA ale

semnalului cu spectn.llm~at sunt

următoarele:

- purtatoar.a R.F. este un semnal plaudoaleatorlu. Intr-o banda foarte larga:

este

Tmpriştiat reprezin tA

• banda In <ad~

perioada 1959-1960.

Comunicaţiile care utiliZead ac entă modaiilate de lucru (Im~~ erea spectrului) eu constituit, panA nu demult doar apanajul

In D!/tl- - . - " • -- Figura 2
In
D!/tl-
-
.
- "
--
Figura 2

aplical iilor mili ta re. In speci al

domeniul comunicaţiilor tactice, In

condiţiide bruiaj intens ti al radiodir1ăni

racheteklf. Dar, In uRimii ani. datorită unei de:tYoltări exp lozive a te tmlcilor cu

spectru Impră,tiat, a rie aplicaţiilor

acestora s-a extins rapid. In multe alt6 domenii: S6CretiZarea comunicaţiiklf, comba terea propagării mul ti căi a

undelor radio . comunicaţî,1e prin satel iţi

1, m a i recent. rad ion a vlga ţia ,i localizarea de persoane (sau obiecte) In orice PUnC1 de pe Terra . folosind

,

T EHNIUM a Nr. 10/ 1997

1

ELECTRONI CA LA ZI Figura 3 mult miii m t",nsmittrli dat e lor • informa~e
ELECTRONI CA LA ZI Figura 3 mult miii m t",nsmittrli dat e lor • informa~e

ELECTRONI CA LA ZI

ELECTRONI CA LA ZI Figura 3 mult miii m t",nsmittrli dat e lor • informa~e ~

Figura 3

mult miii m

t",nsmittrli dat e lor • informa~e ~ tehnicile de modula)ie COf1ven)ionale:

decflt 08

neceu"

recepţia este posibili f~ind

, secvenţel • cod 1010slte la eml,le

pencrv lflrgirea spectrului, cu secvenţa cod g&ooratA sincron le recepţie.

tehnici

sp,ci.le

de corel.,ie

Ut lllz-.rea

I is te me lor

de

fund.menUirile teoretice ale funclloni,;1 acestor sistem. de

comunice!'; cu spec tru Imprt,liat,

ceea

nec,., ta un . parat

matematic 8lid. d ne vom rezuma la prezentarea prinopilor de funcjoonare

ale aces tora . Vor fi pre!,ntate

c,

ar

este oblinut prin modula!la BPSK a lN'IIIi purt:itoare de RF cu o Ma.lenJI dogitatfl pseudo;r.Teatoare . Davi a !iile de

f;ul sunt de t180" ,1 respeetlv K.,goo, unde KzO,I,2,3.

In Ilgur.

1 e st" prezentală

Ichem a bloc IlmplificatA a unul modut8tor al unul sistem eu secvenţă·

frecvenl" .1 formele de uncl A ale

d i re ct A,

p re cum ~I spectrele de

djy

1or

semnale.

La intrare. mix.eruJui Khilibrat (modu lalorulu l) se aplic:.li purtAtoa re a R.F. fi sacven!B pllluooaleatoare, iar la 1.,lrea ace,.ula est. generat semntluJ secvenţl

:l;rectj,.

t,.nsmisivn. w spe<:l1\I Imprfl,ti.t olert <) serie de avantaje, dintre care

amintim:

InllH.C8·p=~i1bill• imunita t e

naturale C6UXate de djflll'ite fenomene,

cum

B4---===---O~ZlŞ.[~==

~ de I( IL~~~Jj ~I~r~~1!l =1~~I~li ~:~ ~1~:-~~~'_J"L~_ ,,,'I_ ro _ -'--" ,

--

,,,' I _ ro _ -'--" , - - Figura 4 schemele sislem.lor raspecliY" acestora,

Figura 4

schemele

sislem.lor raspecliY"

acestora, formele de undă" spectrele

. Ie

to,lnc!ionaraa

de lrecven!fI a le sermalelor ~"ucnte.

bloc

almpliflcate

S.cye nla

(OS- OIrect Sequency) Sistamele de Iransmlllu ", cu specl/Il Impr fl ş tie t care ullllzeazii

1,

d irecti

modula~a W sKYenţJ d"

ce le mal făspflndlte, din Iceastă

categorie.

etl

.unt

Sermalul eu SpeCtl\llmlriftiat

.,

I

int

cAzutAe r1

J'-~

eu SpeCtl\llmlriftiat ., I int cAzutA e r1 J'-~ • Urgim ar II lurtu n ll.

Urgim

ar

II

lurtu n ll.

magnet ic.,

propagare. multicAi e undelor r.dio,

precum , 1 1. cele

provocate, de

exemplu, bnIiejuI raIifo:

pOllbllltă)1 de secretizare

deosebi t e .1. men ]ulul. deoar.ce

cod

p udoeleatoare de cfl tle datele·

mesaj alplate

• perechi de emilfllOfi re<:eptori

lolosind purtatoare aleatoare pot lucno

In ace" ,1 band ă , cu Interferen, fI Intercanal fi cocan.al mlrlimfl:

zoluţie fotrt e bu nă In timp

modlfic.,e.

,

s ecyen)el

de

fa~ In mod n.tu,.l:

o

prin detecţie coerentlli OI

aenmajului de

bend ă

.~

lergă ,

cere

permite

ecourilor,' btuillut.ll,

pre cum ,1 o prec iz ie deoseb llfl •

mflsu,."rilor In d;sla n!i,

Metod e

d.

reellu rl

e

slll temelor cu s pectru Impii,tlal

ExistA, In principiu, doWo tahnk:I

de bazA de realizare a semnalului de

de bancii. lobulul

prin ei p. 1 al semnalului cu l8Cven!A dired fl (OS) este de dou " ori lrecven ţa

de leevenţ.lid' cod folO$itlli CII semnal

modulator. Fiecare din lobi laIeraIi are

o \ărgtmede bandă II9iIIă eu lrecven!&

de moduJaţie.

receplle se elec tu ead

de modul a rea 51mnalulul cu spectru ''''''',tiat n ligura 2 esle prezentati schem a bloC Il mplil;c'li a unu l democJulator (corel.tor) . 1unul l;Stern

La

tip cu.pedru Im~tlll (cu secven!i

rect;'i ,1 eu sali

di

cale, prin dlye rse combinaţii, dau

naşl_ unor div!lfS. tlsteme hibrida

de frecvenţă) .i altele

(eu

lIipIe>'ano

In tmp " cele !rei ~purI

de modula~e hiblidfl). Ace ste patl\l tipuri principe le de modulelle a semnalelor de tip cu ,~ru lmprt,tial sunt prezent"e .ua:in~ ", cele ce urmeazA.

Nu

vor

fi

praze nta ta

. icl

", cele ce urmeazA. Nu vor fi praze nta ta . icl - ~ - -
", cele ce urmeazA. Nu vor fi praze nta ta . icl - ~ - -
", cele ce urmeazA. Nu vor fi praze nta ta . icl - ~ - -
- ~
-
~

-

-

'-'"---

~·_o

Figura 5

2

TE HNIUM . Nr. 1011997

fi

ELECTRONI CA LA ZI

fi ELECTRONI CA LA ZI Intrucat banda semnalulu i cu secven!ă cIlrectă limitead cAştigul de proces

Intrucat banda semnalulu i cu

secven!ă

cIlrectălimitead

cAştigulde

proces al sistemului, pentru ob!inerea u nu l ca,tig de proces căt mai bun, pentru realizarea l.nOr legăturiIn medii

putemlc perturbate , este ne<:8Sară o

2, S81tul de fr ecv enlti (FH ·

Frequency Hopping)

Mod ul aţ ia cu

s al turi

de

C a

~I Tn

Frequency Hopping) Mod ul aţ ia cu s al turi de C a ~I Tn cU

cU secvenţă dir e ctă, pr e cum ,1

spectrale de fre cv e nţ ă ~i formele de

acest uia

ur>dă asOOate afe diverselor semnale,

Este utiliUlt un mixer identic cu

cel din figura atlIerioară(modulator), la

ap !ic3ndu· se

secvenţa de cod pseudoaleatoare,

perlecl sincronă cu cea gen er.ltă da

em~ător, iar la lefire r&a.lperăndu-se purtă toarea da RF,

emisle, tncâlla'leşirea mixllf\ll

rBC8p!ie) Se va ob\ine In permanenţă

(de la

frecven!a Inte rm e diară "

Inglob eaZă Informa~a din band a de

baz ă ).

(care

Int ră rile

pur t ăto a re a modulată BPSK ,1 bandă cAt m a i largă ,

c a zul sis temu lui

precedent (cu secvenţă directă)orice

s e mn a l car e n u este o replică a referinlei locale e5te Imprăş~Bt prin

mu lti plicare QJ aceasta. Filtrul trece-

după mln r (co re la to.)

rejeclează toale componen tele situate In afara bertVi sale.

bandă de

componen tele situate In afara bertVi sale. bandă de Figura 6 3, Multlpluarea In timp (T.H.)

Figura 6

3, Multlpluarea In timp (T.H.) de modulape

re prezi ntA, de fapt. modulaţia In impulsuri, secvenţa p$eudoaleatoare fiind foloslt~ pe nt ru a comuta

recep!la

as igur3ndu_se prin utiliza rea unei secvenţe de cod iden t i ce şi perlect sincronă cu cea de la emisie. Diferen ţa Intre "sal1ul de frecve n!ă" şi 'saltul In timp " consta In a ceea In primul caz frecvenţa d e

em iTAtorul

Ace a stă teh nică

Schemele bloc ale emiţătorului receptorului la un si stem cu

secvenţă direet'i sunt prazental e In

frecven\ă fac e parle din famil ia sistem elor shlft kevino ("poartll periodică"). car., este In fapt vechiul FSK la care nu se mal ofera doar două frecven!e, ci un numllr foarte mare de

frecvenţe. Un astfe l da si stem QJ salt de frecven ţă oper eazA QJ sute, sau

chiar mii de frecvenţe. Sistemul real are de ales Intre un numărfoane mare de frecv e nţe dispu se a le ator. Intr -o bandă fo arte largă , fi ecare fiind

ON/OFF,

f igura 3 , und e avem următoarele

i:

• OSCI, OSC2 • oscilatoarele

locale de la emisle şi, re spectiv,

• M· modulatonJl de la emisie:

• D· demodulatorul de la

no ta ţi

recepţie;

recepţie:

• SPA. gen.,ratoarele de referinţăps&Udoaleatoare; AP· amplificatorul de putere:

• AR- ampllficatorul de

radiofrecvenţ ă:

_ Ml(. mixerul;

- FT8- fiHrul trec&-bandă.

A ceste scheme bloC conţin

practic etaj~e de frecvenţă maltă ale

unui emiţător,1receptor care lucrew

n

te hnic a

secvenţe l d ir e ct e ,1

ilustrează modul cum se lmpră~tie,şi

I

r es p e ctiv. de zlmpră,tie (restrlng e ) spectrul semll8lu1ul. Oscilatoarele locale (OSCI ,i OSC2) de la em isie şi d e l a rocep~e

generează frecvenţe legate prin

relaţia : Iose, +fFIosc:2. Mixerui (In receplor) am estecă semnalul Fes recepţionat CU semll8lul

fos+~ generat i a recep~e. rezu~and Ta

aemnalul

de

frecvenţă

le~lre

emi sie este schimbată la ~ecare b~ de

cod. iar la cel de-al doj!ea frecvenţa

em iţător ului se sch i m b ă doa r I n

moment e l e de trarlZiţie din S " CVflfl \ol

de cod . Ac e st lucru de te rmi nă simplificare a moeIulatorului.

o

secve n! el

pseudoaleatoare.

un

sinte t izator d e frecvenţă , capabl t

raspundă cu o frecven!ă. le o anumită

stare a secvenţeipseudoaleatoare. In

mod ideal, la Ieşirea unul astfel de

s istem Va tr e bui

un

p e

ba za

selectată

E ste .

deci,

necesar

Schema bloc simplificată e

cu "s a ~ de

sist e mului d e lransmisiune

timp" este ilustratăIn figura 5. Această

181vl1că d e modula~ e poete fi utiHzată

pentru a reduce In t

sisteme prin Implementarea accesului m u~iplu cu diviziune m timp (TDHA),

rleţele Intre

ave m,

b e nZ i

la

momen t dat, O singu.~ frecve ntă .

Pra cttc Insă, sp&ctruI conţine. pe lănQă

Acest ~cru Inseamnli emi\Aloarele

la momen te b ine

determinate de tim p, receptoarele

em it

doritA ,

la te ral e

pe

rand,

frecvenţă

genera t e de salt ~i Inte rm od ula~i.

ScIlema bloc simplificată B unui

primind astf el infonna ~e cu Interferenţe

sistem de transmisiune cu spe ctru

minime.

Imp ră~t iat , c a r e u ti li zează s a ltul de

In

priv i nT a r eje cl lel

frecvenţa,este prezentatăIn fig ura

Acesta operează cu un numărde patru

frecvenţe.

Sintetlzatorul de frecvenţăde la

recepţie operează sincron cu cel dela

interferen!elor. 'saltul de ~mp" nu este foarte avantajos In a plica~ile militare el este folosit In combinaţie CIJ "u ltul de

frecven!ă'.

, , intermed ia ră ~, care va pa rcurg e fi~rul fi ti trece-bandA
,
,
intermed ia ră ~, care va pa rcurg e fi~rul
fi
ti
trece-bandA FTB.
"
d e
semnalului rezultat prin modulaţie
BPSK este dubl A. iar la modulaţia
OPSK această IArglme de bandă
Lă rgimea
ba ndă
a
scade la ju măta te, d ar ,i cA~tigul d
- "0'
proces al sistemului se
reduce
Figura 7
propotl!onal.

3

TE HNIUM . Nr. 10/ 1997

ELECT RONICA L.A ZI 4. Modul-J1e hlbrldl Ne vom refer i In cele ce urmeazila
ELECT RONICA L.A ZI 4. Modul-J1e hlbrldl Ne vom refer i In cele ce urmeazila
ELECT RONICA L.A ZI 4. Modul-J1e hlbrldl Ne vom refer i In cele ce urmeazila

ELECT RONICA L.A ZI

4. Modul-J1e hlbrldl Ne vom refer i In cele ce urmeazila tIei TIpuri de tehnici de modul.tie hibrida: FHJOS. THlFH fi

"""S.

a)

Mod ull! ' a

" u

it

d .

Dup ă cum a pune ,1 numel •. aceastA moduIa~e 11(8 ca rezultat un

aetmal CU secvenj /li directi • • cărui

~dirKt.l ~(FHIDS)

cU secv e n!a directi

pute unul

ooreapunzător-caituiulde ffecvenll .ln

80HI Ie i,

samnalul de referinţj local

deYIne un hibrid FHIDS. care este apoi

semn. lel e

multlpllc ~t cu l o a te

rec:epponate.

b) Mod ullfl. "1l1t d.

timpi

II h de frec'I.oţ.I~ (TWfH)

Este utilizatA cu predilec~e In

si tua fi ile In cara. In lr-o le lea radio

-

predilec~e In si tua fi ile In cara. In lr-o le lea radio - - •

-

• - - _- _o
-
-
_- _o

AgUIO

8

da realizat. S is tam ul THlF H 'controle.ză' In timp toeta ITallllmlslila . astfel Inci t

t~1OWeIe dorita fi cele nedori!e

nU InIllIImlt niciodatA In acet l lImp. Mal muh decAt atAI. em~itorul dorit fi cat nadoril pot fi programa'e si tranlm~ă pe fraevanle diferite , i ta

momente de timp di1e~'t.

cI MOd u l"lla " ilit In timpi

I_

n~

d l

cUi~ (TM/OS)

modul a lla cu ueven lA d i r.e" ,1

multiplexarea In cod nu petITIÎIe ac:oes

At unci

când

se

ut ilizeazA

.uficOent ln legAtura radkI. sallul In timp "a do~ed it a fl foiol ltor In ve :jerea

ridIcAriI parametI'iIor !ICO!SI'~'mulipTu.

flrespediv flgW1l

9b swnt prezentate Ichemele bloc: ale unuI emilita fi reoeptor func4ionAnd In

ace.sI' l8Iri;;l de rnoo:kIle!io(THrt)Sl.

In figura b

Allfe l,

pan!lu

a

' adAuga '

mul tip lexarea In timp la Un sis tem cu

 

secvenţa d irec ti . eate

neeeli rA

frecvanli I:6nllal i ',

ra'

periodic.

trebui. s '" opIru

un numir mara de

comuta rea ON/OFF, la

momente

Spectrul unul eaemenea semnal esta

e

mllitoa

re,

dispuse

la

dll tan,

preell e de timp. a tr.nscelverulul

llustnot In ngur. S. l.obIJ PI " lcipaI (OS)

vari

bile Inlra e la. Acalt

sisleme

(etmtatorlrec:eplOf).

c

fII le dlllribuit In Jurul fr ecvenle' or dispooibile pentru &alt. AceastA tehnIc.!I

Ire o buni

pemru accal multiplu . modl,ll.lie h ibri d'" eate

Ac

d modul_ !ia (FHlD S)

apab ~ltat

ath\

rac:ornandati In situll!ile cind s-a atillII

Un mllXlm posibil pentN secvenle

odOiIlaatoara (S PA) I a u exis ti o

II mlta r. a numlrulu l de c a nela

dispoNbiIa penIn.I salL

Un em llitor FH/ DS are o scnemi bloc simplificatA ea cea din flg l,lra 1 ,lar un recepIOr FHlDS ea cal din 1Igura • . Inlcrmaţi.de trantmi. ln forma digltali fIIte Inclusi In s e cvenla

pe

~ ·AceaaflaecvenjAde

II lt

. Modu latorul echi librat ea 1a de Ilpui

SPSt< sau OPSK.

'nt ra codul OS , 1 codul FH existli sincronism , adică, In timpul In

care

Irecvenl' de amlsla v.

ta InInsmid o lIOf1iune din OS,

pentru slnteUzal oNI de fracvenli

cod fu rn lz

azi ,1 m odelul d

riman.

neschlm bati. DacI, secven\8 OS este muH mal rapidă decit 018 de sa~ FH.

De

sun t em l, ; In tr,un s ingur ean'l dlsponibil.

re,epiorulul.

demodulatoNI (cor e laiorul ) uti li zat pentru dezl mp rA, iie r". ',p e c trulul

emis Nle o superpozi!ie • ooreIalorulLi

mulfl bi!i din rn:o<fu!a~a OS

schema

,.

4

ulllizeazl'l codarea simpli. In primul

rAneI ea o metodl de adresare , mal

a 18l, ,1 a bil dupi

ImprA,tl. spactNI de Ir.cvan,A al

ac

p

nlr\l

s8m"'IuILi.

Aceasli telvlică de modulaţle

In sistemele

de radiotelefonia, In eare a ccasul

multiplu

se .Ci\ilaazi eli ~

,1

adresarea

dlserată

reprllintă o;:eIa mai mportante cerinţe

Bibliog rafie

, Spread Spactrum Systemt ' OiXon

R.C

Jom

Wltay & Sona. New York;

- Stud iu de li borato r , Institutul dt

Cerc etă ri E l e e l ra n l ca ' Silleme de

comur-.::alie cu spectru distribuit, Pop

Eugtn , .• .

1

comur-.::alie cu spectru distribuit, Pop Eugtn , .• . 1 ,. COl .,.     --

,.

COl

.,.

 
 

--

-

a l·

.-

-

~.

bl.

-
-

~

-

~ --

- -

I

-~ • -

-~

-~ • -
-~ • -

-

-~ • -
-~ • -
-~ • -

~

I

1=

~

~.

I

I ~- =" cu EMITATOR -=- .~ •
I
~- ="
cu
EMITATOR
-=-
.~

-

~ --

RECEPTOR

9

F~U f a

TE HNIU M e Nr . 1011997

AUDIO

AUDIO EFECTE SONORE iN TEHNiCĂ ANALOGiCĂ SI DIGITALĂ (IV) , FLANGER DUBLU Aurel ia n L

EFECTE SONORE iN TEHNiCĂ ANALOGiCĂ SI DIGITALĂ (IV)

,

FLANGER DUBLU

Aurel ia n L ă z ă roi u i n g .

Că tă lin

L ăză roi u

o O G
o
O
G
L ă z ă roi u i n g . Că tă lin L ăză roi

Introduce"

Flanger .118 denumirea datA

unul procesor audio realizat cu linii de

1 eno.wgie.

a,a cum se prezint6 In flil ura lb .

Ac"te mexlme ,1mini me se

deplaseau't peri«tie pe axa frecvenţei.

cu consednţe percIIj)luele deosllbite. Pentr u ce el ectul sA fie cA t mei

puncIe de maxmi fi

lntOrZienI. care prOduc:e un efect_

pr"llnant. este

r

CIIlntarziertla

foarte

aprecia'

ca •• constA In

semn a lelor aud io sA

rieze lntr-un

modifica,e. period icA a spectrului

st. Acest ,faci

mnslulul

proc

creeazj audiTiv •• nza!i. da lunet

rotilor (roIOf

oood).

aerian. zbufll,lor.

*'11 de Inl0ar0&fa periodică faţă-spala

domenitJ cAt mal larg. Iar raj)or\Ullflllll

amplitudinea maxlmelor fi m,nirne/or

sille cAI mal mara. In acest mat.nlll prezentăm un II.nlle, dubiu. de mare elicien!.li .

in Ir>eh.ierea acestei scurte Introd ucer i . I'r.cI~A m cA datorill fIOIIbiIitfl!i de comutare afazel .atit pe \InUl din l re lIange<e. eat ,i pe traseu l sem nalulu i diract. rezu ltl practic o Infinitate de variatii care pot nintroduse

In .pectrullemnalu!ul pro08lal.

care pot n introduse In .pectrullemnalu!ul pro08lal. In n8ng 1 dub lu p. care 11 propunem.

In n8ng

1 dub lu p. care 11

propunem.

r.z ultat

e~clusiv al

e~pelimen'elor pe<ton,le. IIm folo$~

dou'" dintr. c.l. mal cunoscu te ,1

ecc"lblle

circulle

Int.grate

.peci, lI nte penh·

In"rzierea

-

Int.grate .peci, lI nte penh· In"rzierea - Figura 1 • sursei $OnOr'. u.-i . acest efect

Figura 1

• sursei $OnOr'. u.-i . acest efect

aminteşte da leding-;JI ca,e apar. 'a

recep!ion",'

po. turilo.

da

mdiodifuziune sil\)81818 ma'" disla,,!ii .

In

aceastA

sltu8,le,

undele

o la clromagnellee sosue la IOCIJ'

recep!;ei pe " clecalale 101 Iimp

Fenomenul

diferite, fi deci ,

lazA.

le ma ter ia liznzA prin Importante

modrticâri periodica ale Inlenl~ă~ 1 , 1

spedn,llu; semnalelor audio rf!dal8 dt

radioreceptor.

Eh,clul

produs de flangof

elecIJOnică analogîcA. Ne rmarim la

inlegra'e

circuitele

( PHllIPS ) ,i T CA350 (I TT) . a cAror

eapacilate este de 512. relpectiv 180

TDAI022

-t----",----~,. unlta~de sloC3r1!1lcomUlare. Am optat

pent

CllpadtJ~diferite. petI(n.I CII ceItI dou.li earaclllristid de transfer IA nu fie IdenUce ; In ac"t f. l. de, i sun t controlstll prin intllrmediul aeelui3.f1 generator de taci. liniile de lntArziere produc varia~J lpectrllle sumatll mult mal complexe. ler rezultatele j)erceptuale lunI mult mii

impresionante.

Schema prcx;.so""tul e st. pr.unlati In figura 3. Ivand In

b) .

ac"te cl rcu lle Integrate cu

PlQCl8$OrU1a1e

ilat eu <bJ .li liriide

Intirziere. Induse In conligura~a din ngura 2 . Da tori ta faplul ui cA cefe dou A linII a u Inlarz len difenle . de~i sunl

controlale de acelafl generator de tact.

rhp un,ulln Irecven!A este foarte

comj)le~ , 1 Intr-o

permanenti

modificare. d_rece (lllneratOf\/l de tact .Sle modulat In Irecv.ntA.

Imaginaţi.vA dou' carllcteflsllci de transfer asamănAtoere c:elei din fillura

I b. a~ateln pennanentA modificare pe

ua frecvent el ,1luprapus.: apar

structura IA unnAtoe

• un etaj dll intrarII realQat cu

cu amplificator de tenl iune fi ~Itru . trece-

tranzis torul

taje:

rol

TI .

dublu:

permite objintrN l,jI'\Or noi modatiti!l

expresive In muzica u,oar' , prin

1mbogApr". g am ai d. 10nori lAli . .pee illce Ipa, ,,lor la rgi f i descl'li'.e . suglrind dinam ism<J1 fi spaţ ialitalaa \ sursei sOr>Ore. Proce soru l care lace pOl ltl ,IA

:;1 e51e rea lizal

periodic inlal"$8Cllri fl lnler1en.>n,e In

d lferile j)uncte ale spectru lui . In

punctel. de Intersecţ ia po l apA rea m,)(ÎmII "m inime al cAror raport In amj)liludine tinde spre Infinil. In cazul nangarului dublu. Referitor la perlod lcitatea de v. rill~e a frecvenle! da tact . a08asta treD ul e scAz utA pentr u Ilenger In

ge n era l. f i I n mod spec ia l pent"" lIangervt dubl u. COrIaeI. rnoo!utatla "In lreCVfln\li a g_ratorulul de tact face cu lin lemnal sÎnuso'dal de frecvenţA loarte jonA. lub IHz. de

preferinţti 0 .1 + O.2SHz. P rofunzimea

de modulaţie trebuie si asigure un

baleiaj allrecventel de lact pe un domervu da s.o~ .

;0.". ~rea el~1ui .1111 de grea

20dB fi este necesara penII\J a adapta

t.ns lu nile

le,irea

uz ua le

de

h'

+

penII\J a adapta t.ns lu nile le,irea uz ua le de h' + - " Figura

-

"

Figura 2

otl~nerea acestui el

~pici.Dup! eum

ftgu~ l a. sem

1uf

printr-o ~nie de IJlIJl7lera conlrolalA

adecvat. inclusA Intr-o configu ra"e

poate observa In

direet

est. mlut

cu umnalul proc.sal caru l. I ••

Imp<iml o IntArzlere variabilA periodH:.

In acest fel . s.mnalul complex rezultat

In urma mixArii.• ste caracterizat prin

Importan le

a unl)l'

da torii'" apll ritie l !n spec!

modificAri sp.clrala .

TE HN I UM . Nr. 10/ 1997

5

,<--"'------------------------------------------------------------------------

AUDIO preamp lif ica toarllior le Intrarea circui te lor int
AUDIO preamp lif ica toarllior le Intrarea circui te lor int

AUDIO

preamp lif ica toarllior

le

Intrarea

circui te lor int egrate TOA t 02 2 şi

TCA350 .

· 'rece-jos ·

" lUrul

prelntAmpină apariţia distorsiuniJor de

in te ,module!;" 1 " c 8'l ul

p roce săr ii

semnalelor a udio Cu componen te

pulernice la frecvenl e loalte:

un e l a] delazor ,,, ,, Iizal Cu

tranz istorul

d istr ib uită In circui t el e colector ~i emitor. la bornele acestor r1Qistoafl'

d& sarcină apar s emna l e a udio egale ,

darln contrafazli:

. • Iinii~ de lnlarzieru propriu-lis" .

rea liza te cu oe!e două cirru~e ., tegrnte special i zat e , respecti v lOA 1022 şi

TCA350, Modul de con ectare fi

ci rcuite le de polarizara al e acestor

T2 , Cu sarcina 8ga l

Concret. frecvenla de tăiere a ftllrelor

la 6,3 kHz. i ar panta da

atenuare este de -&lBJoetavă pentru filtrul de intra re şi de ·12dB/octavă p(lntru Mrale de le~ire. In figura 4 este prezentată schema 9'Ilneratorului Oi/azic de tact,

care a sig ur ă funcţio narea circu~elor

integrale TDA1022 ~i TCA350. Modul

per!orman, e le

a fost stabi li t ă

d e

control

şi

generatorulul bifa zic sunt specifice

aplical lel care vizează obţinerea

efactului menJionat In structura general orulu l de tact observăm două unit'ip:

In

ten siune, re aliz at cu două porţi Irwarsoare, conectate In confoguraţie

oscilatorul

con trolat

S t abilir ea fre cvenţ e i limită

supefioa ră l a 500k Hz , pentru ambale

corespunde

valOlii maxim admise pentru frecventa de lact a circuitelor integrale TDA 1022

şi TCA3SO .

Tranzistoarele T1·T4 $Uni de tip NPN. oricare din seria BC (BCI07 ,

BC171 , 8C173 ) , Oio o' el e o'l n osolatorul contrul at In teM iuoe $Il ni OJ silidu de tip 1N 4148. iarcel elane sunt c.u germ aniu, de ti p AA I17 sau similare. Allmentarea procesorului se face de la o sursă de tensiune bine

finm tă şi stabi lizată prin Int ermed iul

de tip 18\5

slabiHzatoru lui mono1i tic sau 78L15.

d

a

l

it

ă

ţ

i

d e

co nt rol,

mo

,- ,,, •• ,. '" ,~ ~ )f.: ~ .- ;., ~ .- • .-
,-
,,,
••
,.
'"
,~
~ )f.:
~ .- ;.,
~
.-
.-
.n\,
"
"
~
.-
"
~
.-
-
~ ~
~
.f
.;,
T
T
T
.,.
circuite Inl egrele au fos t simplificate la
••
max i mum, obţinând suplimentar ~i
eompalibilizarea cu restul montajului.
••
Ambe le circuite sunl cont,Di at e de
clltre acela,1genemtor de tact De
d
.r
r
remarcat câl ini a de Intăfl:iere raa li~atfl
.,
.~
"" ''''''
CU TDAI022 pfime~te semnal audio
din cirouil ul de emitor al defazorului. In
timp ce TCA350 poate primi sem",,'
,.
••
Fl guro
3
audio In fază sau In contrafază;
- etajele de l8Ş,re realizate cu
tra !\li5toarele T3 " T4 , cu rol dublu:
de astabil. Oscilatorul are două I~iri
alimentarea circuitului
f iU re ·trec e· Jos· de ordinul doi şi
repetoare pe emitor, FiU re le sunt
neces are pen tru elimin are a
com""",entelor reziduale de tact , In
complementare.
,ar
conlrolul
",.,. '"
f••~
mal pulin
frecvenţei se poa te face maroual sau
i
anume
cu
p lusul pe
automat:
I
,.
1: masa corespun de
,
-
generatorul
de semnal

sCOP'JllmbunătfI~nimponulul semnall

zgomot:

_ mlxerul p~$iv de ie~ire, c are

semna le l or

re a li zează s u ma r ea

tntflfl: iate cu semnalul dired, In fază

sau In contrafază.

Ff1!<;V8nţa de tăiere , i panta de

aten u are

s t ructura etaje lor de in trare lie~ ire au

f ost stahillt e In

concordan ţă cu

din

ce lor

ale

Ire l

fiII re

valoara~ minimă a frecvenţei de tact , care este si frecventă de esan~onare.

sinusoldal de frocven~ foarte joasa,

car e mod ul ează In frecv e n!ă

oscilatorul controlat In tensiune. Penlru valoril e di n schemă,

domeniul de varia~e a frecvenţeide

tact este cuprins Intre t 2.5kHz , 1

SOOk H z pentru control manu a l şi Intre

14 .S kHz şi 5 00 kH z p ent ru control

automat. In acest din urmă caz, domeniul de baleiaj eSle de 35:1 , iar

perlodicilatea eSla de aproximat iv 0,3Hz (pen tru Cx= IIIF) .

R.gl~}e ,i mobură"

Pentru efectuarea operapilor de r eg l a j şi a mlisurărilor c e se impun, sunt neces are un genera to r de a udiofrecv e n!~ şi un osciloscop bine

eta lon a 1. c e ea ce permile fo losi rea

a ces t ui a

tensiunilor ,1 a freevenţelor.

R"9 I~jullncepe cu generatoru l

bifaz lc de taci . Se poz itlonează

pen t ru

~i

măs u rarea

6

TEHNIUM . Nr. 10/1997

AUDIO

AUDIO curso"''' ' '' um i, eglabllelOf SR3 ,i SR4 pOlenpometrui PI se roteşte
AUDIO curso"''' ' '' um i, eglabllelOf SR3 ,i SR4 pOlenpometrui PI se roteşte

curso"''' ' '' um i, eglabllelOf SR3 ,i

SR4

pOlenpometrui PI se roteşte l"capătul corespunzâtor plusulul sursei de

alimentare. ia, 53 se comulli In pozitia

M. Se oonecIeazăoscik>scopul pe una

din l e,'rile de lac i şi s e măsoară

perioada semnalului dreplungtllular vizualizat pe ecran, care trebuie

l a

cursei,

ju mătatea

corespundă unei

frecvlln'fI

de

12,S+ 13kHz,

SfI

roteşte Pl

la

extremitatea cealaltă, pentru care

frecvflnJa trebuie sa r'e de aproximativ SOOkHz (reglabil:' din fflZi!llorul marcaj

CU a s terisc). Reg lajul

de

generatorului

semnal sinusoidal de frecvenţă toane

joasă se face cu 53 In poz~ia M; pe contactul coreSpIJlIZător pun<;lullJi Ase

conectează os"';loscopul. Din reglajul

coordonat al semiregl a bil e lor SR3 şi

SR4 se urmăreşte obţinerea unul

s e mnal sinusoldal fară limi tăr i. cu

excursi" IrIIre 2V şl13V.

Se cuplauă osciloscopul pe

una dintre ieşirilegeneralO<\llui de laci

,1 se trece comutatorul S31n pozi~a A .

Pe ecranul osciloscopului se va vi zuali za modu la!ia de frecven ţă li

semnalului

dreptunghiular;

profunzimea acest e i modul aţ il se

In termedi ul

poten, lome!rului Pl . Domen iul de baleia j trabu i a fie cuprins Inlra 14 , 5

pr i n

rag leaZă

,1 SOO kHz (Iim~a superioară reg labilă

din r ez is torul marcal cu asterisc ~I conectat la punctul A al comul8torului S3) .

Pentru reglarea procesorului pr"!'riu-zls, se conectaază Inlrtirile de tact ala circuitelor integrate mAI022

şi TCA3SO cu Ieş irile corespunzătoare

ale circuitului integrat MMC4049 din

s t ructura generatorulul bifazl c. Se cursoarele

pozlllonează

semireglabilelor

SRI.

S R2

t i

orieare aII tip do samnal. Concl8t. se la Intr ar ea procesorului un semnal comple x . CU amplrtudinea de maximum 300mVrms: ia,irea se conectează la un amplificator de putare. Cu comutatorul S3 1n poLipaA. prin action.area comutatoarelor S 1. S2

oscibscopul pe em~orullranzislorului T4 şi se reglează SR2 pană l a

~I a poIen~omatrulu l PI , s e obţin ce l a

mai interasante tipuri de Mnger dublu. dinamic. negativ sau pozitiv. Cu

Intregului procesor. Se cuplează oscilo5copul ~ Ie,ire şi se comută S3 In pozi~aA.Pe ecranul osciioscopulvi. slnusoida de IkH z va fi supusă unor i mporlante modificări periodice. La anumite momente. semnalul se anulaad total; dacă acest lucru nu sa

Intămplli. trebu ie reglal mixerul de Ieşire, Inlocuind t emporar rezis t oarele marcate cu asleri5C cu semireglab ile de 25k!l şlSOkn.Se trece S31n pozj~a

M şi s e raglead conjugat ac e sle

semireglabile pănă la obţinerea celor ma l pronunţata min ime. pentru semnale de intrare a cliror frecven tă

variazăIntre 100 ,1 1000Hz. Precizâm aceste i v ar iaţ ii, 8s t e cunoscut sub

cii va lori la indicata!n schemă (pentru

pozi!il al a

distorsiun i.

care limilează. Apoi se conectează

osciloscopul pe em~owI tranzistorului

T3 ,i se reglează SR 1 pană la

obţ inerea unui semnal ma.>< im şi fără

ap lică

Se

conectează

obţinarea semnalului maxim, fliră distorsiuni.

In ~nal,se verilicli funcţionarea

comutatorul S31n poziţia M, se obţin variante d e ftanger st ati c neg a tiv şi

pozitiv. pentru diferite

comut a toarelor SI, S2 şi

potenţiometrulul

P l

.

Dacă

potenţiometrulPI se lnlocuieştecu un

poIanţiomatru pedaiA şi sa limiteazil domeniul variaPei frecvenţei de tact.

ut il izatorul poate In terveni

asupra

structurii spectra le num a i In anum~ e

momante ,1 Intr

,

manieră adecvatli

secvenţei sonora eare sa procesează.

Acast afact. prin care utilizatorul modul d e evoluţ ia a lntărzierii. vite za . f orm a şi profunzimea

con trolea lă

denumirea de who-phas&.

cele două rezistoare din structura mixerului da iaşlre. marcate cu asterisc). corespund exemplarelorda TDAI022 şi T CA350 folos i te In montajul experimental . Pentru alte

Pentru

a

li mita

v

ar

iaţ ia

frecvenţei de tact la domeniul SO"SOOkHz. poIen!iornalru l pedaiA de 101(0 se Inseriaza spre plusul sursei da alimentara cu un rez istor de

exemplara,l a care factorul de inserţie

15+221<0.

poat e

difere

cu

1"3dB .

S8

la l onarea

acestor

Concl uzII

rezlSloare, In scopul ob!inarli unul

Hangar cu rejeqie de OBI puţin 60dB.

Proba de funcţionare

Probele de func!ionare reală a unui tlanger sa fac. de obice i, pe semnal CU spectru larg şidens (zgomot alb sau roz, aplauze etc.). dar datorită eftcientei ri"dieate a hngerulul dubiU, efectu l poate II pus In evidenţă pa

In acest material am prezentat un " anger dubl u de mare

exper im e nte

personala. Printr

simplă modificare

razultat

encienţă,

al

unor

,

(pr in ca re se reduca domeniul de

variaţie a frecvenţai de tact. dar

permi!Andu-i utilizatorului un control direct al aoastela), se ob~ne un who- phasarperforrnant.

potanţiometrului Pl la jumlita tea

cursei; comutalorul S I se

lrece In poZiPa centralli, iar S3 In poz~la M.

., .,. , o • ~ ". ~ ,p ,p Se ap lk:ă la in
.,
.,.
,
o
~
".
~
,p
,p
Se
ap lk:ă la in trarea
~*
T
],
.
,.
"
~
'.
'
".
v
X
""
'"
.
~ ~ ":t
"
,.
o
,
" ~
'1''1<'
,.,. Lti--iI--
o
o
Figura 4
TE HNIUM . Nr. 10/1997
7

procesorului un semnal sinusoldal cu frecvan!a de 1 kH z şi ampl iludin ea de 2SO"300mVrms. Se verilicli forma sem nalului pe cele douA Ieşiri ala defazorulul. DacA apar dlslorsiuni. se modifică valorile razlsto arelor din r~!ea ua de polarizare a tranzistorului

defazorulul. DacA apar dlslorsiuni. se modifică valorile razlsto arelor din r~!ea ua de polarizare a tranzistorului
AUDIO CIRCUITE INTEGRATE AMPLIFICATOARE PENTRU CĂSTI , ing. Aurelian Mateescu Circuitul integrat K4>I74YH17 ambelor

AUDIO

CIRCUITE INTEGRATE AMPLIFICATOARE PENTRU CĂSTI

,

ing. Aurelian Mateescu

Circuitul integrat K4>I74YH17

ambelor canale:

pltntru

amphfieator 1; 7. conUlune boolltrap pentru

ampHfiee tor 1:

8. boma (+) pent ru ampllftcatorul 1;

9. ietire amplificator 1:

10. neconec:ta~

1 1 . boma H amţ>lifiQ.tor 1:

12 . int'are nel nverso"e ampli1leelor 1: .

13. Intrere nel nverlo.re

p enl ru

pentru

IImplillc:ator 2:

14 . boma H empliflcator 2:

15 neconectat

16. ~i re amplillc:ator 2 .

in flgu

1 esle prezentati

schema electrici peotru furqionarH

In reg.m SI Seolibiitateala iltrare

es:e de

estll de 40Cl1eanal.

2 es tll p rezentati

scheml e'ectricA de funcţionare a celor doui IMtI !!<icatolre lucrind In ounte pe o .arenA oomunl al valoara

20mV Rezistlll'ţ8 de sardn.l

In I lgu

Cle 500. ~ lovrad $.1IttollllllSte de ~""'W

.,. W • W • .,. .~ ~ - •
.,.
W •
W •
.,.
.~
~
- •

-

0.101'''

este produs In Comunitatea Statelor

Independente ,1 u te .destIna t

construcţiei de C81'loloane player

6 . Int"r lt ne lnv'rlo a re

- ." ,-, = , " . ~~ * '~ "~jJ - "" • "
-
."
,-,
=
,
" .
~~
*
'~
"~jJ
-
""
"
,
w
".
~
,
' ."1')
.
"
.
".
~
".
,~
.
,
• ."
r~
-
~
~
U<
'.
.
.~
• ~-
~
''-
Figura
1
port ab il e (wa lkma-n) . Circuitul
elte
Incaplulll l In mu A pJastlcl , ""
.~ •
gaber itul
10lt7.2 lt1 . 75
ITIITI
, 1 18
prezird 10 capsuIt OIL I6.
Caract
tatlcl lehnlu oenlru
"
Ua =3 V
,1 te mp e ratur a mediului
am ~ant de 2S ' C:
• cu
ntul 'conlum a" In lipsa
.,.
"
slllTlOaIuIui = SmA;

- tenslUllllii de zgomol la i8fjre. pe

sareln-A de 400, la fl"ecvenţa d1120kHz,

esta de O,06mV:

- ooeI\I:M:!o~de 1I."m

(\81

"',kHz, Ui

~_"lntenWl'II

somV.

fb

OO)

este de 2OdB;

- 00811ciantul de distorsiuni armPl lk:e

(pentru putere de le,i re de IOmW.

f=IKH~ este de·l %:

In

Pout= I OmW) est' de IdB:

lkHz . Rs =40n,

-

diferenţa Intra canale la amplificare

te n.lun e

(I a

.,.

• blinda de frecvtll"l!i reprodusA"

20+20.000Hz;

• tensiu

de alimentare 1,6

(I,6V:

- 18OIIUOII3 nomin8lA 3V:

-tenslJneataintrara: maxim 15OmV;

impodiInţade

_ temperatura

amblant:-25+55'C.

LegA turile

urmiloarele:

rei"': minima 300;

pllnl'u

la

pinl

mediul

lunI

1. boma (. ) pentru amptificatorul 2:

2. neoor-.:tat:

mediul lunI 1. boma (. ) pentru amptificatorul 2: 2. neoor-.:tat: pentru •• .~ - 2

pentru

mediul lunI 1. boma (. ) pentru amptificatorul 2: 2. neoor-.:tat: pentru •• .~ - 2

••

.~ - 2
.~
-
2

8

TE HNIUM • Nr. 10/1997

LABO RATO R

LABO RATO R RADIORECEPTOA RE M.F. CU TDA7000 In g . Şerban Nalc u
LABO RATO R RADIORECEPTOA RE M.F. CU TDA7000 In g . Şerban Nalc u
LABO RATO R RADIORECEPTOA RE M.F. CU TDA7000 In g . Şerban Nalc u

RADIORECEPTOA RE M.F. CU TDA7000

In g . Şerban Nalc u

LABO RATO R RADIORECEPTOA RE M.F. CU TDA7000 In g . Şerban Nalc u

Clrcultu! Integret TDA1000 repr ez intA u n recep t or radio, cu modutalie de frecvenţA,care se poate tl ta cu un numAr m i ni m de

r

componente externe. Are dimenlNnI

reduse (caplul a S0 T1 0 2HE de plastic, cu 18 pioi DIL) , i un p~ de oott acceptabil . Este produs de IIrma

Pt1lllps.

C i rcuitu l i nt egrat conţine un

sistem FLL (Ftaquency LocIced Loop),

avAnd frecven!, intermediarA de doar

10 kHz (mult d if eriti de frecvenţe le

I ntermediare trad l~ona le: 4551&1z l a

m.t.tlI.lnlern eliminA Iemn aTele de zgomot de la Intrare , lIIII\6ndtioM astlel recepJia fald a unor P!O\Irame .

Cin:Uiuf Integat TOA1OOO are

prevAzute Intern (din construCJie) etale

sp&d ated estlnate d oprească llIdiap

~ a unor semnale electrice.

Ci r cuitul Integr., TOA 7000 Include urmAtoerele funcţiiInteme:

• eta] de Intrare RF:

- mbu.,:

- oscilalor local:

a mpliflcatorn;m~8tor F I:

- demodulBtor de fazll:

Sub nici un motiv nu se deplf! tensiunea meJdmi de 12V.

ve

Cu ren t ul

'consumat - (Ia

Vp:4.5V) este tipicde SmA. 00rr0emA

lrecv,nlelor de Intrare elte cuptint Inlre 1,5-0-ttOMHz , ceee ce acoperi to",IA banda UUS (MF). Se utilizeazA,

f8C8P!l1 benzii MF·

In speciei . penlnI

CCIR cuprinsA Intre 81,5-0-1Q8MHz. Tens iunea de audlo1recvanli

IUrnlutlIa iefiIe (J:1inu12), II' o $i!Ofdnt,

de 22kfI, esla tipic de 1SmV.

Sens ibilitat e ", l a limltara (·3d 8 ) (a vind

Intra rea In Impedenle

MA , 1 10,1MHz la M.F.). - detector mu te: sur18l _ 75 0 ,1
MA
, 1
10,1MHz
la
M.F.).
- detector mu te:
sur18l _ 75 0 ,1 circu itul m.u.lI.
5etectivitatel FI se obţine cu ajutorul
• comutator mulll.
UJlOf filtre active RC.
Schema bloc internA B cin:u~ulul
Unicul regIaj care este neo.sar,
integrat elte prezentatA In flguf1Il .
dezaf;fival este tipic de 1,5~iV.
Semnalul maxim admlslbll
(impedan!, surael-15fl) es'a tipic de
pentru lelect
frecvenJetor
Tensiunea de alimentare alntegl'llIIului
Vp, (pinu15) ere valori reoomandate de
"","v.
receplionate, este cel al circuitului
rezon ant el Ol(;il alorulul . Cireuilul de
catalog cuprinse
2,7,1 IO V."
Tens iunea oscilalorulul (Intre
oinij 5 ,1 6 ai cIrcu~ulul Integrat) es'e
~
F-ii-
TDA7000
:~
~'t-"'.
1,:,-
-"'-
~
:;-,
;;l
r
.!>L
-
:,.'
-
X
-
r
X]
X
>
-----
-----
I~
I~
-
---
&;
.
l<':'::=
[>
~
~
~
./
"-
• -If-
-If-
"
:±.~
-;;; •
:Y
.~
:-
1- ±
~
T
,
FiQUrO
~
Toiim

-

,

, ~q .pl., dll'l t;Onduc to. CuEm. cu diametru! de O,5mm, avind <1>"'S,5mm ,I)o;5rrm, Bobona L2,
, ~q .pl., dll'l t;Onduc to. CuEm. cu diametru! de O,5mm, avind <1>"'S,5mm ,I)o;5rrm, Bobona L2,

~q

.pl., dll'l t;Onduc to. CuEm. cu

diametru! de O,5mm, avind <1>"'S,5mm ,I)o;5rrm, Bobona L2, situatitn tio1::uitu! de at;O,d, formati din 4 spl.e din conductor CuEm de O,5mm fi • •e <1>:4,5mm , ia. 1-3nvn. Bobinele.unI realizate In aer (pe corpul unor spirala

di ame tru l

COl'tipuJ'\2Ator),

burghle

-

,vind

I ,SV In

rilla).

Ali turl (le bobina L2, pentru

LABORATOR

R~ """"'_(vOOmuUl ·

face cu ajutorul pOIe",iometnJ lu; P

(22kn).

Alim,n"raa CII tensiune a montajului .e face de le O su.sA

stabiliZat:. de "5V (sau trei baterii de

le O su.sA stabiliZat:. de "5V (sau trei baterii de S. pol rec epliona corect posturile

S. pol rec epliona corect

posturile , 1e!ror semn,1 depa~!1te nivelul de eirci 10)lV (su b care

Intervine drcu~ulll1llll).

Ca antan! de recePlie se poate u~~z,a o miei anl 8f11 lal8.copidl (5aU pu' flslmplu un condtx:tor de d res t m

lungune).

'hr-:"r -",-""C->";:.c:.;: . eallzarea a cord ului ser v esc Figuro 2 condenn t oe.ele C t 5 (tri m er de 4+20pFj In terie cu CU (56pF).

SelectJvitatea receplON!ui este a.lgurat' de cAtre dlver.ele filt.e

aClive , Interne circullului integr at ,

cuprinsA Intre Vp;.() , 5V şi Vp;+O,SV .

Putere, dlSlpată lotală se

pre;tinti CII In figUri 2. Ne propunem . In t;Ontinuare. prezantarel unor scheme de

radiorecaptoare MF uUIiz:iIind cin::uiIuI

Integrat TOA1000.in cele ce urmeazi vom prfIzenta lIlzIIi ~tfel

de rldloreceptoare, Iar In nu mArli1 viil or ,1 revi. tei noast re IncA un radio-

receplor.

In

numerele

vilto.r e.

In

lunc ll e d e

Intaresul cllllo.llor. vom prezenta ,chemele unor

.adlorec eptoare

comple ~ e. Ilareofon i ce. utililAnd ti alte â'cuite din

gam':

TOA70tOT.

TOA1020T. TDA10 21T etc.

Un prim radio-

receplor cu modul a ţie d e

mal

81 ,5

, 08MHz

con \ln'nd doar douA Inducl an!e (,1 ece lea foarie simplu de re aliz at)

,1

oor.del'l$lll oare. Bobina LI ,

cilOJltuI deinlrare (antanA). con!iroe 5

.ituati In

dot"8J1e receP\iOMrea

UrIOO' It8\ill'ille (posturi preregtate) se

poala "tgUrI ·lT18IT'IQfilI'ea·_sIon!

pnn lubItJtulfea lrimerului C15 prin grupuri de condensatoare f ix e,

0ac.Ii

acordate cu oOllde

de ,ule de pF pAni la căţiva nF)

c:onect&le la ponil intagralUb.

Redarea lunelului se face In

saloare

(cu

1eri

O" ;li; -* , ~I . ----jt " , ,- O" " " • =
O"
;li;
-*
,
~I
.
----jt
"
,
,-
O"
"
"
=
~
:-;r.;
f'
~
"
r-
••
"
~
a
~~
1.::
"'
,-
,
o"'
~"
' . -
~p
"
-
f
'
a
~
,~
T
"
,
O"
,~
-
,.
"
,
±-
"
,
O"
x:
L"
-
It-
,
O"
-
" "
.:.'
i-
"
,-
,

Figuro 3

semnalului de audiofrecvanţ.li pănă la

ni velul necesar atacului aceste i a licindu-S8 cu etajul amplifi ca t or. realizat cu tranzistoarele TI . T2 ~ T3.

-

:;

J,

-

~ (FM), care poate recepfIona banda de UUS cuprinsI Intre freeve"ţele

esta

dl

prezenlal ,,, I lgu .a 3. Sa

rema.că sl mpi il atea schemei , casc A (de 320) , amp li fic area

conactal8

a aces tora se

dele rminA pttn lneerc:ă ri practice. P la j a de lrecvenjl se regleaz.li pttn ajustarea dllla", el d lnt,e sp lrele boblnel L2

comutator. Valoa

prin Inlerm adlu l un ul

dllla", el d lnt,e sp lrele boblnel L2 comutator. Valoa prin Inlerm adlu l un ul

Figura

dllla", el d lnt,e sp lrele boblnel L2 comutator. Valoa prin Inlerm adlu l un ul
4
4

10

TEHNIUM. Nr_1011997

LA.BORATOR

LA.BORATOR Figura 6 cu " l In fi g ura 1) , 1 cond_atoara l de
LA.BORATOR Figura 6 cu " l In fi g ura 1) , 1 cond_atoara l de
LA.BORATOR Figura 6 cu " l In fi g ura 1) , 1 cond_atoara l de

Figura 6

cu " l In fi g ura 1) , 1cond_atoara l

de l a piR ti

respeel iv C II ti C 12. UrmeazA Un al doi!ea a~QP&tIpcnaI (n.otatlF FILTER pe schema din flgura 1 cara

c u

condensaToarllla de

pinii 10 " "ai

clmiluloi IntagrtlT ( edICt C4 ti CS I un

fiI1ru '"IrfK:&.bandi". CoRd_al ON! de

la pinul 17 al

circuitului inTegor;ot TOA7000, respectiv Cg, inTră IR a lcătu lr.a demodulatorulul

delrecvenţă,

fo rm ează ,

6 , 1 g a l lu i TO A7 000 .

Imp reun A

(~"'J.

Cablajul acestui montaj est.

pr.zental In figu rII. 4a (pa".a

( pa" ea

plantau\ eu component.) . Schema unul alt receptor MF.

ma l perform an t . Ia care ludi! i l

poata face dlrectda la un difuzor, .".

p latati) ,irespectIv 4b

-"

le O) .

P"Zanlală In figu~ S.

ap lică ,

cad.ill8

SatnnaIuI captat d. anteni

pr in

i ntermed i u l

C I ~C1,1IIpn.o113

al e1rcuitu lul int&gral ,i d. acolo

mixarulullntarn, unda acest lemnal

sa adunA cu c.1 provenl1 d. Ia OIcilalOfullocal intern (VCQ- Voitag.

Conlroled Oscillator)

din TOA7000.b) ,

t

Intra pinii 5 , 1 6 ai c;'cu~ul ul ln lag

1111 conectata eI~'" .xterna

d. acon:! al. osciJatorulul: acestea

CU\I~ In QlP8C11aIN diodeo IIIMbp

O V (va riabi lă cu tensiunea ln\Ien.ă aplica le bome) ~ indvct.a~ L

Cu lIjutonJ potarojiomatrului P2

s.

polariur. a diodel v" iup ,id.ci

acordul

dori<

InducuRţa L ar. I2OnH, fiind UU ' A din conductor d. 0.6mm CuEm CU 4I:6rrm (5 splra le 2mm una

r

dloreeeptoNlul pe poslul

face reglajul acesl"" tensiuni de

livrat semnalul de Joasă frec"an ! '

{avdio-fracveRIăJ, a"ARd un RIval de

7DmVw, Coodensatorul conectat lrmI

acest piR , 1 m asă (CI6) realizeazA dezeccentJ.<area 18ffin<I""ul de joasă

do
do

Panlrv a pulea fi redal cu ajutorul unul difuzor (de an ), -.tMIIuI de AF livrat le piool2 al tul TDA7000

este amplifice' eu aju'orul g reuil lrlui

Int.gral CI2, de tip lM36e. Ampllflcerea semnalului poate varia Intre O,1200, prin intermediul reglaj lAuI allgvrat cu ajutorul poCenţiometruiui

amesTllcul

(FI) având 70kHz. AcasTa asle

celulă d.

".

La pIrIul 2 al kI, TOA7000 as PL Cablajul celui d.·al doll rec;eptor pnlzan1,,"1 este
La pIrIul 2 al kI, TOA7000 as
PL
Cablajul celui d.·al doll
rec;eptor pnlzan1,,"1 este da.t In flgurf t.
61 (p
plac,,"tă) , i 6b ( pari
plentală cu 00IT1I0I1&1 ~.).Sa remarci,
In ambotla Ulurl, dimensiunile ewam
d e rad u . e al e celO( dou ă cabiaJa , Ş;
acest monlaJ are tenslunaa d.
aUmanlare d. ~5V.
Poata fi
utilă (dacă sunetul radai
lIIlI parazili) o lCIlIf\IIIlI a montajului,
In spacial in zona ~
radio (lR
jurul c:ir\::uIIIAIi TDA7000 fi al bobineI).
BlbHografla
,
.
L.
Haul
Parl.ur,
jurul c:ir\::uIIIAIi TDA7000 fi al bobineI). BlbHografla , . L. Haul Parl.ur, ," Data Handbook, FIgU"O

,"

Data Handbook,

FIgU"O 5

jurul c:ir\::uIIIAIi TDA7000 fi al bobineI). BlbHografla , . L. Haul Parl.ur, ," Data Handbook, FIgU"O
jurul c:ir\::uIIIAIi TDA7000 fi al bobineI). BlbHografla , . L. Haul Parl.ur, ," Data Handbook, FIgU"O
LABORATOR pH-METRU ELECTRONIC TERMOCOMPENSAT i ng . Nicolae Sfetcu elementuL esenţiaL aL acestuL Instrumant de

LABORATOR

pH-METRU ELECTRONIC TERMOCOMPENSAT

ing . Nicolae Sfetcu

elementuL esenţiaL aL acestuL Instrumant de mAsurA il repreZlnU!. a~ton.rI opern!lOnal cu curent de

ali mentare !oMe mic (CI '. figurii 1)

de ordinul zecimilor de picoamperl (va loaraa a cestui a creşte cu

temperlltura). Clrcu~ullntegratOP-80

(Pr_ 1onMonoOthics lne.) prezird, un curenl d. alimen ta re ti"lc de 150

(OMEGA PNE- '304. de ellllmplu) sau

o c:on5tfUC\le proprie, dar In ambele

cazuri se r.a ll zeazA o c a libr are c:orespunu.tO;llra. Tensiunea de ia?, a sondel pH depinde linear de pH.y1 , 1temperatura .olu~elsupud mAsurAtorilor (proba). Oup" o primi amplificar e cU CI ' , semnalul rezulta t se aplicA unul amplifk:iltor controlat In curent (CI2), care eSle comendat de un semnal dependent de lempelatLri. pentru a compen.a Khimblrile t. nsiunii de

,

circu~ulul 01:1 m8fl\iOn;lt efi

H poate Ulilila o londA pH standard

m8fl\iOn;lt efi H poate Ulilila o londA pH standard , , nvn , Figura 1 "
, , nvn , Figura 1
,
,
nvn
,
Figura 1

"

Ulilila o londA pH standard , , nvn , Figura 1 " 1 tondeI pH dalorate
Ulilila o londA pH standard , , nvn , Figura 1 " 1 tondeI pH dalorate

1 tondeI pH dalorate varieţiIor

d~ temparatLri ale probei. SemnilIuI aplicat la Intr.rea de control a CI2 ( pentru compensarea varia!Îilor de

'. mperatu

)este

gene-rat de sursa de

rllen"!1. de tensiune de precizie (CI3),

la

tab ,lI za " V ., de +2 , SV, cât ,1

lB?lrea V. a cârui tenSIune variazA In

lunc!ie de temp.raturA. le,i'e a V. (+2,SV) este ull llzatA atAI p.ntru

,. "re I

care •• loIos.,te at31tensiunea doi

a~mentJre. unei pArţi d,n montaj, cât

fi pentru generarea tensiunii negiltive

de alimantare a CI1, prin uliHzarea

lnI*Ii ~

ampllficalOafe operaţionale ale CU.

I""rea dependantj da temperatur.li a

CI3 este aplicatăauccesiv aHor douA amplificatoare Opaf1lţiona!i:l ale CI4, semnalul rezultant Illnd cel care comandA,ln curent , CI2 ( eu temperalUf1I • lenslu rii de ta VT eSli da 1,9mVr C) In fina l , semna l ul de l a ieşirea CI2 esta eplie8t amplillcatorulul ~na181 CI4 , rezylLAnd o dapandan,A , dupl realiZiireil coreeţiilor,de 1V/pH,pentru 2SpHS12. Acurateţea mlisurAtorilor poate atll'9II O,OlpH la 2S"C " O,05pH

pentru IntlfValui O·C

Tantiune. rezultanlJi se apIicti

Wlltmetrulul dlg~aI, rMlizat cu CIS ti

C16. al dry l afi,il i ndid direct valoare. pH.ulyl probel. Pentru ere,terea preciziei de afi,are a \IOItmetrului se utillzeazl un comutator 2x2{k),perW pH<10 , I pertn.l ~ 1 0, Montalul trabyie re alizat cy loolle mare a tan~e, da t oritA aKtrem d8 mici cu Cilr. 5e lucmază, In speci.lla InLrarea CI I . Oin aeaas\.ll cauz", dacA esla poaibll. partea de calltal corespunztitoa'. trebuie

a unuia din oeIe patru

riaţia tipică

70· C.

eu,en~ lor

lamtoamperl l a "2S ' C ,i 500

fafriQafl1*Î la .12S"C . EI 8Sle uIiIilat ca bulrer, da!OrltA impedanţei extrem

de mari , sond.

lir de argint Intro du& In cuv a de mAsurere a pH-ulul solutiei, cuvă legatA la milA pentru a sa realiza