Sunteți pe pagina 1din 45

18

I.CONTABILITATEA COMPONENTA A SISTEMULUI INFORMATIONAL Sistemul informational se compune dintr-un ansamblu de fluxuri informationale de informatii economice complexe care se obtin prin prelucrarea datelor furnizate de anumite surse si care sunt necesare pentru organizarea , conducerea si desfasurarea Un sistem este definit ca un ansamblu de oameni , masini, procedee , al carui tel este de a furniza informatii .Principala functie este de a furniza informatiile necesare cunoasterii activitatii economice in vederea luarii deciziilor pe toate treptele organizatorice.Importanta sistemului informational consta in faptul ca organizarea si conducerea activitatii economice presupune cunosterea permanenta a starii si a functionalitatii unitatilor patrimoniale.Sistemul informational ne ajuta sa observam modelul de utilizare al resurselor, sa sesizam si sa examinam deficientele existente, sa punem in valoare efectele pozitive. Clasificarea informatiilor economice: 1.Dupa continutul lor pot fi de planificare sau programare(informatii efective si de control) 2.Dupa formele de prezentare pot fi: orale, scrise si audio-vizuale 3.Dupa etaloanele informationale pot fi: cantitative si valorice( exprima activitatea in etalon banesc) 4.Dupa sfera de cuprindere pot fi: sintetice (care asigura cunoasterea generala de ansamblu a activitatii economice) si analitice (care fac posibila cunoasterea detaliata a activitatii desfasurate caracterizand amanuntit si complet activitatile din fiecare unitate patrimoniala) 5.Dupa scopul utilizarii :informatii de conducere sau dirijare, de raportare si de reglare. 6.In functie de raportarea in timp sunt: informatii active culese in timpul desfasurarii proceselor si fenomenelor economice , informatii pasive sau istorice si informatii previzionale Etalonul informational este o unitate de masura tip stabilita conventional si folosita la masurarea , evaluarea si exprimarea cantitativa si valorica a patrimoniului economic Etaloanele cantitative servesc pentru manevrarea si exprimarea cantitativa a obiectelor in unitati de masura specifice proprietatilor fizico chimice a acestora. Etaloanele cantitative pot fi : etalon natural, natural-conventional, etalonul timp, etalonul cantitativ complex. Etaloane valorice etalonul banesc este un etalon informational universal . Cu ajutorul acestuia se stabilesc preturile bunurilor , tarifelor, lucrarilor si serviciilor , costurilor , salariilor obligatiilor unitatilor.Sistemul de prelucrare a datelor este un ansamblu de procedee, de mijloace materiale si tehnice folosite in procesul de culegere , prelucrare , transmitere , folosire si pastrare a informatiilor economice. Circuitul informational desemneaza drumul pe care-l parcurg informatiile intre emitator si prelucrator si retur. Surse de date si informatii economice 1.Planificarea economica care furnizeaza date de plan si prognoza economica . 2.Evidenta economica furnizeaza date efective. Evidenta economica reprezinta un sistem unitar de inregistrare , urmarire si control documentar, cronologic si sistematic in etaloane cantitative si valorice pe baza unor principii stabilite a fenomenelor si proceselor economice in scopul cunoasterii activitatii desfasurate . Obiectivele evidentei economice sunt : -furnizarea informatiei necesare elaborarii planurilor si programelor de activitate economica -asigura urmarirea si controlul indeplinirii planurilor si programelor de activitate economica prin inregistrarea curenta a operatiilor si proceselor . -asigura pastrarea integritatii patrimoniului prin inregistrarea existentei , miscarii si transformarii elementelor patrimoniale.
1

28

-permite determinarea costului productiei , a veniturilor , cheltuielilor si rezultatelor financiare. -asigura informatiile necesare caracterizarii complexe si multilaterale , a activitatilor desfasurate in vederea elaborarii deciziilor. Felurile evidentei economice: A.Evidenta operativa B.Contabilitatea C. Statistica A.EVIDENTA OPERATIVA Evidenta operativa inregistreaza , urmareste si controleaza acele laturi ale activitatii a caror cunoastere prezinta o importanta imediata , se numeste operativa pentru ca obtinerea si folosirea informatiilor se efectueaza de regula in momentul si la locul producerii fenomenelor si proceselor economice , este denumita si evidenta tehnico-operativa pentru ca utilizeaza mijloacele tehnice de masurare si inregistrare automata a datelor precum si datorita faptilui ca reflecta procese si operatii cu caracter tehnic Caracteristici: -reflecta o mare diversitate de fenomene si procese economice -foloseste paralel toate tipurile de etaloane informationale spre deosebire de contabilitate care utilizeaza cu precadere etalonul valoric sau banesc -contin atat informatii de planificare cat si informatii efective . Nu are o metodologie unitara de prelucrare utilizand o diversificare de mijloace si procedee -inregistreaza, urmareste si controleaza numai partial anumite operatii si procese -are un rol completativ in sensul ca se reflecta unele operatii si procese economice care nu sunt cuprinse in obiectul celorlalte forme ale evidentei economice -se realizeaza de lucratorii diverselor sectoare de activitate B.CONTABILITATEA Contabilitatea inregistreaza , urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii ce pot fi exprimate valoric Conditiile contabilitatii sunt aceleasi ca la evidenta operativa : -sa fie organizata pe baza unor principii si norme fundamentate stiintific -sa fie atotcuprinzatoare incluzind toate sectoarele deactivitate -sa fie unitara fiind organizata si condusa dupa o metodologie si pe baza acelorasi principii la toate unitatile de acelasi fel -sa asigure operativ si eficient informatiile necesare utilizatorilor -sa fie simpla , clara, precisa, documentata si neintrerupta Particularitatile contabilitatii 1.Contabilitatea inregistreaza numai operatiile economice efectuate. 2.Operatiile economice se inregistreaza numai pe baza de documentate justificative, in timp ce in alte forme ale evidentei economice se pot inregistra fara aceste documente 3.Contabilitatea foloseste in principal etalonul banesc si numai ca o completare utilizeaza etaloanele cantitative 4.Contabilitatea are un obiect propriu de cercetare deosebit de obiectul celorlalte stiinte 5.Contabilitatea foloseste o metoda proprie de cercetare a obiectului sau Obiectivele contabilitatii 1.Sa furnizeze informatiile necesare elaborarii planurilor si programele de activitate economica
2

38

2.Sa asigure urmarirea si controlul valoric al activitatilor desfasurate prin inregistrarea cronologica a operatiilor economico-financiare si prelucrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului. 3.Sa asigure controlul integritatii patrimoniului prin inregistrarea existentelor si miscarilor elementelor pe categorii , pe locuri de depozitare 4.Sa furnizeze informatii necesare intocmirii documentelor de sinteza contabila care dau imaginea fidela a patrimoniului , a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute Felurile contabilitatii 1.Contabilitatea curenta inregistreaza zilnic pe baza de documente justificative existenta, miscarea si transformarea elementelor patrimoniale, precum si rezultatele financiare Contabilitatea curenta poate fi centralizata sau descentralizata . Contabilitatea curenta centralizata se caracterizeaza prin faptul ca toate lucrarile contabile sunt concentrate si executate de compartimentul contabilitate al unitatii .Contabilitatea curenta descentralizata se refera la faptul ca o parte din lucrarile contabile sunt executate in cadrul sectiilor de productie al santierelor 2.Contabilitatea periodica se realizeaza la sfarsitul perioadelor de gestiune in cadrul unitatilor macroeconomice sociale Functiile contabilitatii 1.Functia de inregistrare si prelucrare a datelor consta in consemnarea potrivit unor principii si reguli proprii a fenomenelor si proceselor economice exprimate valoric 2.Functia de informare consta in furnizarea informatiilor privind structura si dinamica patrimoniului, a situatiei financiare si rezultatele obtinute in scopul fundamentarii deciziilor Contabilitatea permite cunoasterea eficientei economice prin reflectarea activitatilor desfasurate 3.Functia de control gestionare consta in verificarea cu ajutorul informatiilor contabile, a modului de pastrare si utilizare a valorilor materiale si banesti , de gospodarire a resurselor , controlului respectarii disciplinei financiare 4.Functia juridica datele din contabilitate si din documentele primare servesc ca mijloc de proba in justie 5.Functia previzionala informatiile contabile servesc la fundamentarea programelor , la elaborarea bugetelor unitatilor patrimoniale .Contabilitatea firmei poate fi asigurata in doua circuite : contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune Contabilitatea financiara are la baza norme generale , unitare de organizare pentru toate unitatile patrimoniale.Are ca obiect inregistrarea operatiilor ce afecteaza patrimoniul unitatii in vederea stabilirii rezultatelor financiare Contabilitatea de gestiune are drept scop gestiunea interna a unitatii , calcularea costurilor interne ale produselor , lucrari si sectoare de activitate C.STATISTICA Statistica inregistreaza, prelucreaza si furnizeaza informatii privitoare la fenomene social economice de masa .Are o sfera de cuprindere mai mare decat celelalte forme ale evidentei economice.Foloseste fie etaloane cantitative , fie etalonul banesc separat, paralel sau simultan, dupa necesitati

48

II.OBIECTUL CONTABILITATII Produs al unei activitati practice si teoretice ndelungate ,contabilitatea s-a afirmat ca sistem de cunoastere si gestiune a resurselor economice ale societatii separate patrimonial Prima definitie data contabilitatii apartine italianului Luca Paciolo,fiind formulata n lucrarea sa Summa di arittmetica ,geometria,proportioni et proportionalita care a aparut la Venetia n anul 1494.El analizeaza contabilitatea ca un ansamblu de principii si reguli privind nregistrarea n partida dubla a averii ce apartine unui negustor precum si toate afacerile acestuia ,n ordinea n care au avut loc .In conceptia sa ,partida dubla este definita prin prisma ecuatiei de schimb dntre avere si capital . Referitor la obiectul contabilitatii exista trei conceptii 1.Conceptia Juridica conform acesteia obiectul de studiu al contabilitatii l constituie patrimoniul - reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica apartinnd unei persoane fizice sau juridice precum si bunurile la care se refera Deci contabilitatea este stiinta care elaboreaza procedeele de evidenta calcul,analiza si controlul n expresie valorica a existentei, starii, miscarii si transformarii patrimoniului Pentru ca un patrimoniu sa existe sunt necesare doua elemente : Subiectul de drepturi si obligatii ( persoana fizica sau juridica) Obiectele de drepturi si obligatii ( bunuri economice ) Bunurile economice n calitatea lor de obiecte de drepturi si obligatii formeaza substanta materiala a patrimoniului .Valoarea unui bun este expresia baneasca a acestuia Drepturile si obligatiile cu valoare economica ,exprimabile n bani ,exprima raportul de proprietate n cadrul carora se procura si gestioneaza bunurile Drepturile exista atunci cnd titularul de patrimoniu are calitatea de proprietar si ca urmare nu trebuie sa acorde un echivalent pentru bunurile din posesia si folosinta sa .Exista obligatii atunci cnd pentru bunurile care formeaza obiectul patrimoniului ,titularul trebuie sa dea un echivalent valoric sau sa ndeplineasca o anumita prestatie Din cele de mai sus se desprinde concluzia ca echilibrul intern al patrimoniului este expresia dublei determinari a valorilor economice separate patrimonial (bunuri economice = drepturi +obligatii ) Patrimoniul este constituit din totalitatea bunurilor economice privite sub dublu aspect Primul aspect (al componentei materiale )si al doilea al surselor de provenienta. Patrimoniul este alcatuit din doua parti : Activ Pasiv Patrimoniul se prezinta sub forma unui tablou avnd n stnga mijloacele sau bunurile economice sub aspectul componentei materiale iar n dreapta mijloacele economice sub aspectul surselor de provenienta 2.Conceptia Economica considera ca obiectul contabilitatii l constituie elaborarea si aplicarea procedeelor de evidenta ,calcul,analiza si control n expresie valorica a existentei starii ,miscarii si transformarii capitalului .Deci obiectul de studiu l constituie capitalul privit din doua puncte de vedere Al modului concret n care bunurile economice se investesc ,ntrebuinteaza consuma si se nlocuiesc Al modului de procurare si de dobndire al acestor bunuri
4

58

Dupa primul punct de vedere deosebim capital fix si capital circulant Capitalul fix este format din bunurile investite care participa la mai multe cicluri de exploatare si care se nlocuiesc dupa un anumit numar de ani de utilizare .Activele imobilizate se consuma treptat pe calea amortizarii Capitalul circulant este format din bunuri economice care se consuma sau si schimba forma de existenta si functionala dupa fiecare ciclu de exploatare finalizat Dupa modul de dobndire ,procurare ,finantare deosebim Capital propriu dobndit de catre agentul economic prin efortul proprietarilor (asociati sau actionari ) prin autofinantare (capitalizarea profitului ,amortizarilor si provizioanelor ) I prin subventii primite Capitalul propriu corespunde dreptului pe care l au investitorii asupra unitatii patrimoniale Capital strain denumit si capital mprumutat si atras ,cuprinde datoriile pe termen scurt ,mediu si lung fata de furnizori ,creditori ,salariati ,bugetul statului ,bugetul local etc.
BUNURI ECONOMICE = CAPITAL PROPRIU + OBLIGATII (CAPITAL STRAIN) CAPITAL PROPRIU = ACTIVE DATORII
CAPITAL FIX + CAPITAL CIRCULANT = CAPITAL PROPRIU +CAPITAL IMPRUMUTAT

3.Conceptia Financiara considera ca obiectul de studiu al contabilitatii l constitue elaborarea si aplicarea procedeelor de evidenta ,calcul ,analiza si control n expresie valorica a existentei starii miscarii si transformarii resurselor economice Dupa modul de utilizare sau ntrebuintare a resurselor deosebim : Utilizari durabile sau permanente sub forma bunurilor investite care corespund activelor imobilizate Utilizari ciclice ,temporare care se consuma dupa fiecare ciclu de exploatare ncheiat ( aprovizionare ,productie ,desfacere ) luand forma de bani ,stocuri ,creante .deci corespund activelor circulante Dupa originea si provenienta resurselor contabilitatea delimiteaza : Resurse permanente sau durabile , furnizate de catre proprietari (individual asociati sau actionari ) rezultat prin acumularea profitului , a amortizarilor si provizioanelor sub forma finantarilor sau imprumuturilor pe termen lung Resurse temporare asigurate de la terti (diversi) care urmeaza. in viitor sa fie platiti (furnizori ,banci )si a caror scadenta este mai mica de un an Pentru desemnarea provenientei , a surselor de finantare se utilizeaza in anumite situatii si notiunea de fonduri . Patrimoniu ACTIVE PASIVE Bunuri economice Bunuri economice (sub aspectul componentei materiale) (resurse) Capital fix Capital propriu Capital circulant Capital strain Utilizare durabila Aportul proprietarilor Utilizare temporara Aportul tertilor Specific pentru contabilitate este faptul ca e elaboreaza si aplica in practica procedeele cu ajutorul arora se asigura evidenta calculul analiza si controlul in expresie baneasca a existentei starii miscarii si transformarii patrimoniului S.M.T.P
5

68

In calitate de stiinta a evidentei , contabilitatea elaboreaza o teorie si o metoda proprie pe baza careia se asigura inregistrarea intr-o anumita ordine si pe baza unor principii normative a SMTP Ca stiinta a calculului economic ea masoara veniturile si cheltuielile determinand rezulatele obtinute REZULTATE=VENITURI CHELTUIELI Analiznd circuitul valorilor economice contabilitatea descompune acest circuit in elementele sale componente in vederea caracterizarii fiecarui element sau a fiecarei operatiuni in parte si in vederea determinarii influentei fiecarui element asupra rezultatelor .Controlul asupraoperatiunilor asigura integritatea elementelor patrimoniale ,eficienta activitatii desfasurate ,atestnd credibilitatea informatiilor furnizate de contabilitate ,starea elementelor patrimoniale este cercetata sub aspectul marimii elementelor patrimoniale .Miscarea si transformarea elementelor patrimoniale este cercetata sub aspectul modificarilor cantitative si calitative care au loc in structura si volumul patrimoniului . III.CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR ACTIVE PATRIMONIALE Criteriul cel mai utilizat pentru structurarea activelor patrimoniale are in vedere continutul ecomomic si natura activelor patrimoniale .Lichiditatea activelor patrimoniale vizeaza capacitatea fiecarui element de activ de a parcurge mai activ sau mai lent ntregul circuit de exploatare pana la transformarea lui in bani . Activele imobilizate denumite si bunuri de imobile cuprind toate acele valori economice de investitie a caror perioada de utilizare este mai mare de un an .Ele alcatuiesc baza si mijloacele de actiune ale ntreprinderii .Ca bunuri economice ,activele fixe se caracterizeaza atat prin durabilitatea lor mai indelungata cat si prin repetata lor participare la circiutul economic .Functia acestor bunuri este fixata in activitatea economica si sociala a ntreprinderii fara ca prin utilitatea lor sa se delimiteze ca bunuri destinate direct comercializarii .In consecinta ele nu se consuma sau nu se inlocuiesc dupa prima utilizare Activele imobilizate se diferentiaza in 3 grupe : A. Imobilizari necorporale B. Imobilizari corporale C. Imobilizari financiare A.Imobilizarile necorporale cuprind toate acele valori economice care nu imbraca fizic forma de bunuri materiale concrete a) Cheltuieli de constituire cuprind cheltuielile cu infiintarea ,dezvoltarea si fuziunea unitatilor patrimoniale ,cum sunt cele privind taxele si alte cheltuieli de inregistrare si inmatriculare ,cheltuieli privind emiterea si vanzarea de actiuni ,cheltuieli de prospectare a pietei si de publicitate Toate aceste cheltuieli sunt supuse amortizarii pe cel mult cinci ani b) Cheltuieli de cercetare si dezvoltare cuprind resursele economice alocate pentru tehnologiile noi ,produsele noi si investitii ,utile si eficiente in raport cu activitatea viitoare a unitatii patrimoniale .Aceste cheltuieli se amortizeaza in maximum cinci ani c) Concesiuni , brevete ,licente , marci de fabrica si alte drepturi similare cuprind toate cheltuielile efectuate pentru achizitionarea drepturilor de exploatare a unui bun ,activitate sau serviciu ,in cazul concesiunilor ,a unui brevet , a unui know how ,a unei licente ,a unei marci de fabrica si alte drepturi similare de proprietate industriala si intelectuala .Acest cheltuieli
6

78

sunt amortizate pe toata durata cat ntreprinderea a achizitionat dreptul de exploatare sau utilizare a unor astfel de imobilizari d) Fondul comercial reprezinta cheltuieli efectuate pentru mentinerea sau dezvoltarea potentialului de activitate al ntreprinderii ; exemplu clientela ,vadul comercial,firma , segmente de piata ,emblema,concurenta si alte legaturi comerciale.Marimea fondului comercial se amortizeaza pe toata durata in care aceasta genereaza un plus de valoare ntreprinderii cumparatoare B.Imobilizari corporale denumite active fixe tangibile ,cuprind bunurile materiale de folosinta indelungata in activitatea unei ntreprinderi .Ele se gasesc sub forma de terenuri si mijloace fixe (cladiri, constructii speciale , masini,utilaje si instalatii de lucru , aparate si instalatii de masurare , control si reglare ,mijloace de transport,animale si plantatii ; unelte, dispozitive ,instrumente , mobilier si aparatura birotica)Potrivit legislatiei din tara nostra sunt considerate mijloace fixe obiectul singular sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si indeplineste cumulativ doua conditii : are o valoare mai mare decat limita stabilita de lege si o durata normala de utilizare mai mare de un an .In cazul in care bunurile materiale procurate sau create de ntreprindere nu sunt terminate ele vor fi incluse in categoria imobilizarilor in curs sau investitiilor in curs Activele imobilizate corporale isi pierd in timp din valoare ca urmare a uzurii determinata de utilizarea lor , de actiunea agentilor naturii si progresul tehnic Constatarea contabila a pierderii de valoare suferita de imobilizarile corporale , cu exceptia terenurilor si includerea sa in costuri , poarta numele de amortizare .Sunt supuse amortizarii numai terenurile cu destinatie economica , dobandite de agenii economici prin acte de vanzare cumparare , sub forma de despagubiri in cazul exproprierilor C.Imobilizarile financiare denumite si investitii finaciare sau de portofoliu , cuprind valorile financiare investite de ntreprindere in patrimoniul altor sociateti sub forma titlurilor de valoare ,creantelor atasate participantilor ,imprumuturi acordate si alte imobilizari financiare ,a caror posesie durabila asigura realizarea unor venituri financiare sub forma dividendelor si a dobanzilor . a) Titluri de participare sau participatiile reprezinta titluri de valoare sub forma de actiuni ,parti sociale si alte valori similare investite de titularul de patrimoniu in capitalul altor societati .Detinerea acestor titluri de valoare permite exercitarea unei anumite influente notabile sau a unui control in gestiunea societatilor emitatoare de titlu Amortizarea participatiilor se realizeza sub forma dividendelordistribuite din profitul obtinut de societatea emitatoare de titluri de participatie b) Creantele drepturile generate de operatia de acordare de imprumuturi pe termen lung sau mediu ntreprinderilor asociate sau societatilor de grup cu care ntreprinderea are o relatie de participare .Imprumuturile acordate pe termen lung sau mediu reprezinta sumele acordate unor terti in baza contractelor de imprumut si pentru care se primesc dobanzi .Alte creante imobilizate cuprind garantiile si cautiunile depuse de unitatea patrimoniala la terti in vederea garantarii bunei executii a unei obligatii c) Titlurile dobandite pentru a realiza la scadenta ,pe un termen lung sau scurt , o anumita rentabilitate , fara interventii in gestiunea societatii unde sunt detinute ,reprezinta titlurile imobilizate ale activitatii de portofoliu
7

88

Alte imobilizari finaciare cuprind in special depozitele pe termen lung sub forma disponibilitatilor in conturi bancare sau in alte institutii financiare si forma disponibilitatilor acumulate pentru efectuarea unor plati importante prevazute in perioadele urmatoare Activele circulante denumite si active curente ,cuprind toate valorile economice sub forma stocurilor si productiei in curs de executie ,creantelor ,valorilor imobiliare de plasament si disponibilitatilor banesti .Din punct de vedere economic si financiar ,activele circulante se afla intr-o continua fluenta valorica ,ele isi schimba forma materiala si utilitatea (marfa,creanta,bani) in cadrul circuitului economic al patrimoniului .Cu ocazia finalizarii ciclului de exploatare diferite elemente ale activelor circulante sunt inlocuite continuu cu elemente de aceeasi natura.Sub aspectul lichiditatii ,caracteristica de baza a activelor circulante este aceea ca perioada de rotatie este mai mica de un an . Stocurile si productia in curs de executie reprezinta acele valori economice care prin natura si destinatia lor sunt folosite ca materii prime si materiale consumabile ,productia in curs de executie ,produse finite si semifabricate ,marfuri si ambalaje aflate in depozite spre vanzare etc. .Ele intervin in ciclu deexploatare al unitatii patrimoniale pentru afi consumate in primele faze de fabricatie ca materii prime si materiale consumabile ,vandute, in situatia in care au starea de marfa sau de produse finite , in curs de executie ,daca au calitatea de productie neterminata .In sfera stocurilor sunt incluse si obiectele de inventar si baracamente a)Obiectele de inventar sunt bunuri cu valoare mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe ,indiferent de durata lor de serviciu sau cu durata mai mica de un an ,indiferent de valoarea lor ,precum si bunurile asimilate acestora (echipament de protectie,echipament de lucru,scule imbracaminte speciala ,instrumentele,macanismele,dispozitivele si verificatoarele cu destinatie speciala ,modelele,stantele,si matritele si alte obiecte de asimilate) b)Baracamentele sunt bunuri achizitionate sau construite de unitatea patrimoniala pentru executarea lucrarilor si prestatiilor de constructii (baraci,podete etc) din care prin demintare sau demolare se recupereaza materiale Creantele sau valorile in curs de decontare reprezinta valorile economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice si pentru care urmeaza sa primeasca un echivalent valoric .Acest echivalent poate reprezenta o suma de bani o lucrare sau un serviciu .Toate persoanele fizice sau juridice care au beneiciat de valoarea avansata urmand sa dea echivalentul corespunzator ,poarta denumirea de debitori Clienti reprezinta creantele fata de terti determinate de vanzarea pe credit a bunurilor materiale , lucrarilor si serviciilor care fac obiectul activitatii ntreprinderii .In cadrul acestei forme de vanzare decontarea dntre ntreprindere si clienti intervine ulterior Efecte comerciale de primit reprezinta titlurile de valoare negociabile care atesta existenta unei creante in cadrul relatiilor comerciale ce poate fi decontata imediat sau pe termen scurt ,sunt creante asimilate clientilor Unitatea patrimoniala care vinde produse catre un client daca doreste sa aiba o certitudine mai mare in ceea ce priveste incasarea echivlentului valoric solicita clientului sau sa semneze un efect de comert (cambie) Cambia imbraca doua forme : - Trata este un inscris prin care creditorul (tragatorul) da ordin debitorului (trasul) sa achite la o anumita data (scadenta) unei atreia persoane numita beneficiar sau la ordinul acesteia o
d) 8

98

suma de bani determinata .Tragatorul dupa obtinerea acceptului din partea trasului remite trata catre beneficiar .Beneficiarul are posibilitatea sa pastreze efectul comercial pana la scadenta cand il reprezinta trasului pentru incasare sa transfere altei persoane dreptul de creanta asupra trasului .Acets transfer se face prin andosare (gir) adica prin inscrierea pe spatele tratei a mentiunii platiti lui . sau platiti la ordinul lui.dupa care urmeaza semnatura semnatura andosantului (cel care semneaza dreptul de creanta ) sa sconteze imediat (sa vanda) trata la o banca ,in acest caz banca retine scontul (echivalentul dobanzii care se cuvine bancii pentru achitarea anticipata a tratei ) si comisionul necesar pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de operatiile de scontare Biletul la ordin este tot un titlu de credit prin care se constata angajarea emitentului (semnatarului) de a plati el insusi beneficiarului sau la ordinul acestuia o suma de bani la o anumita data .bilete la ordin pot fi pastrate pana la scadenta ,pot fi transferate altei persoane ca drept de creanta sau pot fi scontate ,vandute imediat la o banca .in acest cz banca devine proprietara efectului si va incasa la scadenta creanta de la emitent . Toate creantele sau drepturile ,altele dacat cele asupra clientilor sunt separate prin structurile : avansuri acordate furnizorilor decontari cu asociatii pentru aportul in natura si/sau in bani al acestora datorat la constituirea capitalului social creante generate de relatiile de decontare cu personalul ,bugetul statului si alte organisme publice ,asigurarile sociale si fondul de somaj creantele privind decontarile in cadrul grupului pentru fondurile avansate direct sau indirect pe termen scurt de catre societati ,ntreprinderilor asociative sau in relatie de participare debitori diversi pentru creantele determinate de cesiunea (vanzarea ) titlurilor de plasament ,cesiunea activelor imobilizate ,garantiile depuse ,reclamatii ,pagube materiale creante reactivate si alte creante In afara creantelor pot fi incluse si valorile si dobanzile de incasat .Acestea cuprind creantele privind cecurile de incasat , efectele de incasat ,cupoanele de incasat detasabile din titlurile de valoare privind drepturile la dividende sau dobanzi ,precum si celelalte dobanzi neexpirate la inchiderea exercitiului Titlurile de plasament si disponibilitatile banesti denumite si valori financiare sau valori de trezorerie cuprind toate valorile economice care imbraca forma sau indeplinesc functia de bani ,avand cel mai inalt grad de lichiditate . Titlurile de plasament sunt titluri de valoare achizitionate in vederea realizarii unui castig pe termen scurt .Ele cuprind actiunile si obligatiunile dobandite pe termen scurt in vederea realizarii unui castig sau unui plus de valoare in momentul vanzarii lor .Plusul se realizeaza prin diferenta dntre pretul de vanzare mai mare si pretul de cumparare mai mic Instrumentele de trezorerie achizitionate cu scopul de a proteja diponibilitatile banesti sau de a realiza actiuni speculative .Protejarea sau acoperirea disponibilitatilor banesti se face raport cu fenomenul inflationist ,variatia puterii de cumparare a monedei (riscul de schimb )si riscul dobanzii .Sunt generatoare de dobanzi pentru ntreprinderea care le detine in activul sau
9

108

Disponibilitatile banesti in lei si devize se delimiteaza sub forma numerarului din casieria societatii , depozitele la banca in conturile curente sau de disponibil si prin alte valori financiare care , datorita naturii lor ,sunt convertibile imediat in disponibilitati banesti .Disponibilitatile sau depozitele create pot functiona la vedere sau la termen Daca nu actioneaza la vedere este recomandabil sa se utilizeze tehnica contului curent .Prin acest cont se inregistreaza toate operatiunile banesti ntre ntreprindere si banca .in situatia in care incasarile sunt mai mari decat platile soldul contului reprezinta disponibilitatile banesti iar in situatie inversa ,soldul exprima creditele acordate de banca .Din categoria disponibilitatiloe banesti fac parte si carnetele de cecuri cu limita de suma ,acreditivele si avansurile de trezorerie . carnetele de cecuri cu limita de suma exprima diponibilitatile banesti sub forma documentelor-valoare folosite pentru efectuarea platii unor categorii de prestari servicii sau achizitionari de marfuri .disponibilitatile banesti imobilizate in carneturi de cecuri se rezerva la banca intr-un cont separat acreditivul reprezinta lichiditatile pastrate la banca intr-un cont distinct la dispozitia furnizorului din care urmeaza a se efectua platile catre acesta pe masura livrarii marfurilor ,executarii lucrarilor si prestarii de servicii Structura patrimoniala denumita alte valori financiare sau de trezorerie se individualizeaza sub forma timbrelor fiscale si postale ,tichetelor si biletelor de calatorie biletelor de tratament si odihna Activele de regularizare si rectificative Activele rectificative corecteaza prin adunare sau scadere valoarea celorlalte elemente patrimoniale a) Amortizarile mijloacele fixe folosite in mai multe cicluri de productie isi pierd treptat din valoare ,se depreciaza .se deosebesc doua categorii de deprecieri : - depreciere reversibila apare cand are loc o scadere a valorii de utilitate a mijloacelor fixe pretul lor de piata este mai mic decat valoarea lor de intrare (inregistrare).Aceasta determinare se face la sfarsitul exercitiului financiar cu ocazia inventarierii si in acest caz se constituie provizioane pentru depreciere - depreciere ireversibila , are loc ca urmare a uzurii fizice si morale a mijloacelor fixe .in acest caz recuperarea treptata a valorii se face prin amortizare ,adica prin includerea ei in cheltuieli .Amortizarea se calculeaza pe toata durata de utilizare a mijlocului fix pana la recuperarea integrala a valorii lui. Exista 3 tipuri de amortizare : Amortizarea lineara presupune includerea unor cote fixe egale, din valoarea mijloacelor fixe in cheltuielile de exploatare,stabilite proportional cu numarul de ani ai duratei normate de utilizare
Amortismentul Anual = valoarea de intrare a mijlocului fix x procentul de amortizare x timpul

(A)

(VI)

(Pa)

(T)

Pa =100/durata normata de utilizare x 1/100 Timpul se ia in considerare din ziua punerii in functiune a mijlocului fix si poate fi exprimat in ani ,luni sau zile Amortizarea degresiva presupune amplificarea cotelor de amortizare lineara cu coeficienti de majorare care pot varia functie de durata de folosire 1,5 daca durata normata de utilizare a mijlocului fix de amortizat este ntre
10

118

2 5 ani 2 daca durata este ntre 5 - 10ani 2,5 pentru o durata mai mare de 10 ani Metodologia de calcul a amortismentelor este: - pentru primul an de folosire a mijlocului fix ,amortismentele se calculeaz sin varianta precedenta cu deosebirea ca procentul de amortizare se multiplica cu coeficientul corespunzator duratei de utilizare normata - pentru ceilalti ani amortizarea anuala se calculeaza inmultind valoarea neta contabila cu procentul de amortizare multiplicat . - in ultimii ani cand prin impartirea valorii nete contabile la numarul de ani de parcurs se obtine un rezultat mai mare decat anuitatea amortizarii se trece la metoda lineara pentru anii ramasi Amortizarea accelerata consta in includerea ,in primul an de functionare ,in cheltuielile de exploatare ale societatii a unui amortizari de pana la 50% din valoarea ramasa de amortizat ,dupa regimul linear ,prin raportare la numarul de ani ramai de parcurs Amortizarea ,indiferent de regimul de amortizare utilizat de unitatea patrimoniala ,nu genereaza plati pentru activitatea de trezorerie ,ci reprezinta o ursa de autofinantare a activitatii b) Provizioanele pentru deprecieri se constituie cand se constata o diminuare a valorii unor elemente care compun activul patrimonial .Provizioanele in general reprezinta acea parte din rezultatul financiar care este pusa deoparte pentru a face fata ulterior fie unei deprecieri sau pierderi a elementelor de activ fie unor cheltuieli care nu sunt inca efective dar care sunt probabile .Se calculeaza ca diferenta ntre valoarea de intrare a bunului in ntreprindere si valoarea sa comerciala actuala (la inventarul anual ) .Valoarea comerciala anuala este data de pretul presupus a fi acceptat de catre cumparator c) Diferentele de pret - sunt reprezentate ca active patrimoniale rectificative care corecteaza prin scadere valoarea de intrare a stocurilor .Ele apar in cazul in care evaluarea si inregistrarea stocurilor se face la preturi prestabilite sau standard , cu exceptia diferentelor de pret la marfuri. Activele de regularizare a) Cheltuieli in avans ,cuprind cheltuieli ocazionate in exercitiul curent dar care privesc rezultatele ,exercitiilor viitoare :chiriile,abonamentele ,taxele de locatie .primele de asigurare platite anticipat b) Diferentele de conversie activ acestea se determina ca diferente dntre valoarea de intrare a creantelor mai mare si valoarea convertibila mai mica la cursul de schimb de la data inchiderii exercitiului financiar

IV.CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR PASIVE PATRIMONIALE

11

128

Pasivul reprezinta sursele de finantare a bunurilor economice .Prin componenta sa delimiteaza clasificarea surselor de finantare in functie de modul de constituire (finantare proprie sau finantare straina ) si exigibilitatea lor (termenul de decontare mai mare sau mai mic de un an ) .Finantarea proprie este facuta direct de titularul de patrimoniu prin contributia sa materiala sub forma de capital social .Finantarea straina este asigurata de terte persoane in raport cu titularul de patrimoniu .Exigibilitatea surselor de finantare se refera la termenul lor de decontare In raport cu exigibilitatea surselor de finantare ,pasivele se grupeaza in : Capital permanent format din capitaluri proprii ,provizioane pentru riscuri si cheltuieli si datorii pe termen lung Datorii pe termen scurt sau curent ,formate din datoriile cu termen de decontare mai mic sau egal cu an Capitalurile proprii denumite si fonduri proprii corespund finantarii proprii a bunurilor economice aflate in circuitul patrimonial al societatii In structura capitalului propriu capitalul social are un caracter avansabil . Capitalul social se constitue la infiintarea societatii ,fiind o conditie de functionare si existenta a acesteia .Capitalul social se diferentiaza in : 1. Capital subscris varsat (depus) reprezinta partea din capitalul suscris care a fost fizic depusa de catre proprietarii ntreprinderii la dispozitia unitatii patrimoniale 2. Capital subscris nevarsat(nedepus) este capitalul pe care proprietarii ntreprinderilor s-au angajat sa-l puna la dispozitia unitatii patrimoniale cu ocazia infiintarii acesteia Capitalul se poate majora prin emisiunea de actiuni noi ,aporturi in bani sau/si natura, incorporarea de rezerve, capitalizarea profitului exercitiului precedent, transformarea de obligatiuni in actiuni etc.Reducerea capitalului se efectueaza prin : -rambursarea catre actionari sau asociati a unei parti din acesta , atunci cind reduce investitiile dintr-un sector sau ramura de activitate -acoperirea pierderilor inregistrate in decursul exercitiilor anterioare Capitalul social nu poate fi folosit pentru distribuirea de dividende Primele de capital sunt determinate de operatii de crestere a capitalului prin noi aporturi in natura sau fuziuni .Primele de emisiune reprezinta diferenta dntre pretul de emisiune al noilor actiuni (mai mare) si valoarea nominala a actiunilor (mai mica ). Primele de fuziune apar in cazul fuziunii a doua sau mai multe societati si reprezinta diferenta dntre valoarea contabila (intrinseca) a actiunilor si valoarea nominala Rezervele se caracterizeaza prin faptul ca ele se constituie si se datoreaza in raport cu cotele retinute din rezultatul exercitiului financiar .Structural rezervele se impart in:legale,statutare si alte rezerve.Rezervele legale se constituie anual intr-o anumita proportie din profitul brut sau din primele legate de capital fiind destinate protejarii capitalului , in cazul in care exercitiul financiar se incheie cu pierderi Rezervele statutare se constituie potrivit statutului societatii si contractului dntre asociati sau actionari.Alte rezerve sunt constituite din din profitul net prin hotarirea actionarilor in anul cind sunt obtinute rezultate financiare bune.Aceste rezerve sunt destinate pentru finantarea unor investitii in imobilizari corporale, acordarea de dividende si-n anii de exercitiu financiar care se incheie cu pierderi, pentru rascumparea propriilor actiuni in vederea anularii lor si reducerea capitalului social Rezultatul reportat , nerepartizat este reprezentat de partea din rezultatele anilor precedenti care nu au fost inca repartizate de AGA. Rezultatul reportat consta din profitul anilor

12

138

precedenti care urmeaza a fi repartizat pe destinatii sau din pierderea din anii precedenti care urmeaza a fi acoperita din rezerve sau alte surse. Fondurile sunt incadrate in categoria capitalurilor proprii , avand o destinatie bine determinata . Fondul de dezvoltare se constituie din amortizarea activelor imobilizate , din profitul net al societatilor comerciale si alte surse fiind destinat finantarii cheltuielilor privind investitiile.Fondul de participare la profit se creeaza pe seama profitului net si este destinat finantarii premiilor din profit acordate salariatilor . Subventiile pentru investitii sunt obtinute de la buget sau de la alte ntreprinderi interesate, fiind destinate achizitionarii sau crearii activelor imobilizate sau de a finanta activitati pe termen lung . Provizioanele reglementate sunt fonduri create pe seama cheltuielilor ,fiind destinate acoperirii fluctuatiilor privind rata dobanzii,de curs valutar si de preturi ,precum si pentru reglarea amortizarii derogatorii . Se contabilizeaza numai pe baza unor dispozitii legale deoarece ele au un regim fiscal propriu . Prin constituirea acestor provizioane pe seama cheltuielilor se realizeaza temporar un avantaj fiscal pentru ca se reduce profitul impozabil Ulterior cand preturile se stabilizeaza se revine asupra acestor provizioane fiind virate la venituri ceea ce determina o crestere a profitului Datoriile exprima capitalurile furnizate de terti pentru care unitatea trebuie sa acorde o prestatie sau un echivalent valoric .Este vorba despre creditele contactate de la banci sau alte institutii financiare,imprumuturile din emisiunea de obligatiuni ,precum si datoriile create in cadrul relatiilor de decontare ale unitatilor patrimoniale cu alte persoane fizice sau juridice Datoriile ca sursa de finantare sunt prezente si functioneaza din momentul nasterii obligatiilor fata de terti si pana in momentul rambursarii(in cazul creditelor) si platii lor (in cazul datoriilor generate de relatiile de decontare). Datoriile pot fi : financiare,comerciale,fiscale,salariale si sociale,datoriile privind relatiile de decontare cu asociatii si creditorii diversi. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt fonduri constituite la inchiderea exercitiului pe seama cheltuielilor ,pentru acele elemente de patrimoniu a caror realizare sau plata este probabila ,ori pentru cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare. Pasive de regularizare : Venituri inregistrate in avans cuprind toate veniturile provenite din incasarea anticipata a unor lucrari si servicii - Diferente de conversie pasiv beneficii latente ,diferente favorabile de curs valutar ntre data intrarii in patrimoniu a creantelor si obligatiunilor exprimate in devize si data inchiderii exercitiului financiar - Decontari din operatiuni in curs de clarificare cuprind operatiunile care nu pot fi inregistrate direct pe un element patrimonial de pasiv deoarece necesita cercetari si lamuriri suplimentare .

13

148

V.STRUCTURA CHELTUIELI - VENITURI Este caracteristica obiectului contabilitatii desemnnd transformarile cantitative si calitative in masa patrimoniului ca urmare a proceselor interne Destinatia cheltuielilor determina clasificarea lor in cheltuieli de exploatare, financiare, si exceptionale. Cheltuielile de exploatare sunt generate de realizarea obiectului de activitate al unitatii patrimoniale :fabricarea de produse, executarea de lucrari, prestarea de servicii comercializarea de marfuri ,etc. Ele constau in consum de materiale, salarii datorate personalului ,contributia la asigurarile sociale, la protectia sociala, servicii prestate de terti etc. Cheltuielile financiare privesc sconturile acordate clientilor (reduceri de pret,pentru incasarea creantelor inainte de termenul de scadenta ),diferentele nefavorabile de curs valutar,dobanzile la credite etc. Cheltuielile exceptionale se refera la amenzile si penalitatile achitate ,prerezervele create pentru riscuri si cheltuieli, amortismente si reduceri exceptionale de valoare. Finantarea tuturor acestor cheltuieli se efectueaza din veniturile unitatii , adica din sume ce revin titularului de patrimoniu ca rezultat al activitatii sale . Clasificarea veniturilor se face functie de sursa acestora, ca urmare veniturile pot fi :venituri din activitatea de exploatare,financiare,exceptionale Veniturile din activitatea de exploatare provin din vanzarea de produse finite sau marfuri, executarea de lucrari ,prestarea de servicii Venituri financiare sunt reprezentate de sconturi primite de la furnizori ,diferentele favorabile de curs valutar ,dobanzile la disponibilul banesc ,etc. Veniturile exceptionale rezulta din amenzile si penalitatile incasate ,recuperarile de amortismente si reducerile de valoare ,recuperarile din rezerve pentru riscuri si cheltuieli ,etc. Veniturile care depasesc cheltuielile societatii reprezinta profituri, iar cheltuielile care nu pot fi acoperite din venituri, pierderi Rezultatele financiare se impart la fel ca cheltuielile si veniturile, in rezultate din activitatea de exploatare (diferenta ntre veniturile din exploatare si cheltuielile corespunzatoare), rezultate din operatii financiare (diferenta dntre veniturile financiare si cheltuielile financiare), rezultate exceptionale (calculate ca diferenta ntre veniturile exceptionale si cheltuielile exceptionale).Daca din rezultatul total (suma algebrica a celor trei rezultate )se scade impozitul pe profit se determina rezultatul final (profit net sau pierdere )

14

158

VI.PRINCIPIILE CONTABILITATII Pentru ca cifrele sa fie reale, faptele evaluate corect, iar imaginea asupra unitatii economico-sociala fidela ,trebuie respectate o serie de principii si anume : 1.Fixitatea capitalului social Este un principiu mai mult juridic dect contabil. Capitalul unei societati este limita responsabilitatii sale vis--vis de creatierii sociali.Sumele sale nu pot fi modificate fara formalitati si publicitate. 2.Principiul regularitatii Documentele trebuie ntocmite si prezentate conform regulilor legale reglementate sau profesionale .Acest principiu determina necesitatea aparitiei unui ghid al profesiunii . 3.Principiul sinceritatii Deoarece o activitate absoluta nu este posibila, contabilitatea trebuie sa respecte sinceritatea: probitatea inventarului material , evaluarea, conformitatea documentelor publicate si a conturilor, claritatea, actualitatea n estimarea activelor la nchiderea exercitiului 4.Principiul noncompensatiei (necompensarii) Determina evitarea pierderii de informatii .Conform lui nu se compenseaza doua miscari in sens opus ,n acelasi cont; nu se compenseaza o cheltuiala cu un venit; nu se compenseaza o crestere cu o diminuare de valoare si nici un post de activ cu unul de pasiv 5.Principiul unicitatii sau intangibilitati bilantului Pentru exercitiu dat, o unitate economica-sociala nu poate ntocmi oficial si piblica dect un singur bilant .El este purtatorul legitim al unitatii asupra punctelor de vedere privind criteriul de evaluare, metoda folosita, etc. Datele bilantului de nchidere a exercitiului devin date ale bilantului de deschidere pentru exercitiul urmator. Rezulta identitatea situatiei la sfrsitul unui exercitiu si nceputul celui urmator . 6.Principiul independentei exercitiilor Timpul este impartit in perioade egale, numite exercitii, care sunt, n principiu, riguros independente unele de altele. Aceste perioade sunt de 12 luni; la sfrsitul fiecareia se stabilesc rezultatele financiare, iar la sfrsitul celei de-a 12a se procedeaza la nchiderea exercitiului. Potrivit acestui principiu, cheltuielile si veniturile aferente activitatii unitatii patrimoniale se delimiteaza n timp. Deci ele se trec la rezultatul exercitului financiar la care se refera. 7.Principiul permanentei metodelor sau al continuitatii Se refera la aplicarea acelorasi metode, reguli si procedee n cursul unui exercitiu. Presupune n acelasi timp, prezentarea contului de rezultate si a bilantului sub aceeasi forma, dupa aceeasi tehnica si criterii evaluare. Permanenta metodelor permite comparatii ntre exercitii 8.Principiul prudentei Este legat de functia juridica a contabilitatii .Intre doua eventualitati posibile se nregistreaza cea favorabila , rezultnd o diminuare a rezultatului. Diminuarile de valori trebuie nregistrate cnd apar ca probabilitati pentru viitor, n schimb cresterile de valori nu se nregistreaza pna nu devin certe si definitive prin obiectul si suma lor. 9.Principiul continuitatii activitatii Potrivit acestuia se presupune ca unitatea patrimoniala si continua n mod normal functionarea ntr-un viitor previzibil, fara a intra n stare de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii.

15

168

10.Principiul costului istoric Orice valoare economicain contabilitate este bazata pe costul de intrare consemnat n documentele justificative 11.Principiul dublei nregistrari Are n vedere faptul ca orice operatiune creeaza un raport valoric de echivalenta ntre intrari si iesiri, ntre mijloace si resurse, asigurnd raportul de echilibru ntre venituri, cheltuieli si rezultate sau ntre stocurile initiale si intrari pe de o parte si iesiri si stocuri finale pe de alta parte. 12.Principiul patrimoniului nchis Conform caruia operatiunile economice sunt analizate si reflectate n contabilitate numai din punct de vedere al unui singur titular care gestioneaza patrimoniul respectiv . VII.PROCEDEELE SI INSTRUMENTELE CONTABILITATII Procedeul indica cum trebuie lucrat pentru atingerea unui scop iar instrumentul indica mijlocul cu ajutorul caruia se realizeaza procedeul respectiv Metoda contabilitatii poate fi definita si prin suma procedeelor si instrumentelor utilizate pentru studierea obiectului ei. Procedeele metodei contabile sunt : 1.Generalizarea si sintetizarea informatiilor. Instrumentele utilizate de aceasta metoda: a) Bilantul contabil b) Contul de profit si pierderi 2.Gruparea si ordonarea informatiilor culese. Instrumentele utilizate pentru aceasta metoda: a) Contul b) Sistemul de conturi c) Balanta conturilor Procedeele comune mai multor discipline economice utilizate de contabiliate sunt: In activitatea practica aceste procedee si instrumente sunt utilizate ntr-o succesiune logica astfel : a) Observarea fenomenelor si proceselor referitoare la patrimoniu si consemnarea lor n documente b) Operatiunile consemnate n documente trebuie sa fie evaluate adica exprimate n unitati monetare c) Calculatia presupune utilizarea unui algoritm de calcul pe care se bazeaza toate procedeele metodei contabilitatii d) Operatiunile sunt supuse gruparii si ordonarii dupa criterii diferite n conturi e) Centralizarea si verificarea operatiunilor consemnate n conturi cu ajutorul balantei de verificare f) Inventarierea pentru constatarea faptica a existentei si starii elementelor patrimoniale si pentru punerea de acord a informatiilor din contabilitate g) Generalizarea si sintetizarea informatiilor cu ajutorul documentelor contabile de sinteza denumite bilantul contabil si contul de profit si pierderi Observatie. Bilantul este instrumentul prin care se ncheie un ciclu de nregistrari contabile dintr-o perioada de gestiune si n acelasi timp pe baza informatiilor din bilant se demareaza noul ciclu de prelucrare a datelor (se deschide noul exercitiu financiar)

16

178

VIII.DOCUMENTAREA OPERATIUNILOR ECONOMICE Documentarea ca procedeu al metodei contabilitatii este actiunea de culegere si consemnare n documentele economice a datelor privitoare la operatiile economice dintr-o unitate patrimoniala n momentul si la locul efectuarii lor. Documentele economice sunt acte scrise n care se consemneaza operatii n momentul si de regula la locul efectuarii lor si ca baza a nregistrarii lor n contabilitate. Documentele constituie suportul material principal al datelor privitoare la operatii economice cu ajutorul carora se realizeaza: - consemnarea informatiilor - culegerea datelor - prelucrarea datelor sau a informatiilor - circulatia datelor - sintetizarea informatiilor contabile - pastrarea (arhivarea) datelor Continutul documentelor se concretizeaza n elemente obligatorii care trebuie sa asigure reflectarea clara si completa a operatiilor economice pentru care se ntocmesc. Distingem urmatoarele elemente comune tuturor categoriilor de documente: 1 1. denumirea documentelor (factura,chitanta, aviz de expediere) 2 2. denumirea unitatii emitente, adresa sau compartimentul si sectorul care a ntocmit documentul,codul fiscal, numarul de nregistrare la Registrul comertului 3. numarul si data documentului 4. partile participante la efectuarea operatiei economice 5. continutul operatiei si justificarea efectuarii ei 6. datele cantitative si/sau valorice aferente operatiei economice efectuate 7. semnaturile persoanelor participante la efectuarea operatiilor economice consemnate, a celor care au ntocmit documentele si a persoanelor care raspund pentru executarea, continutul, legalitatea, oportunitatea, necesitatea si realitatea operatiilor. Alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiei n documente sunt elemente care difera de la o categorie de documente la alta si asigura detalierea operatiilor consemnate avnd un rol completativ. Functiile documentelor a) de consemnare letrica si cifrica ,cantitativa si valorica a operatiilor economice b) de acte justificative care stau la baza inregistrarii in contabilitatea curenta a operatiilor economice c) verificarea activitatilor desfasurate ,urmarind activitatea economica si financiara in cele mai mici detalii d) asigurarea integritatii patrimoniului ,pe baza lor stabilindu-se si angajndu-se raspunderi ,drepturi si obligatii cu privire la miscarile de valori e) de calculare corecta a costului productiei obtinute f) cu ajutorul lor stabilindu-se drepturile si obligatiile banesti ale unitatilor patrimoniale servind ca baza in cercetarea organelor judiciare Intocmirea documentelor economice Pe formulare tip n care sunt tiparite datele referitoare la elementele invariabile ,iar Pentru datele variabile se lasa locuri libere Marimea , continutul si formatul documentelor variaza n functie de: - natura operatiilor economice
17

188

- modul de ntocmire - mijloacele de prelucrare Intocmirea documentelor se face manual sau cu mijloace tehnice -Intocmirea manuala a documentelor se realizeaza cu cerneala ,pasta sau creion chimic -Intocmirea cu mijloace tehnice a documentelor cu masini de scris,cu masini de facturat sau contabilizat , cu calculatoare electronice Reguli de intocmire a documentelor In cazul documentelor intocmite in mai multe exemplare, toate exemplarele poarta acelasi numar In documentele de casa si de banca - datele cifrice trebuie repetate si n litere Nu se admit corecturi , in caz contrar acele documente se anuleaza, pastrandu-se in carnetele respective fara a se detasa ,intocmindu-se alte documente corecte (CEC-uri,ordine de plata, chitante).greselile facute cu ocazia intocmirii documentelor pot fi corectate cu respectarea anumitor reguli .Greselile din documente se corecteaza prin taierea textelor sau a sumelor scrise cu o linie in asa fel incat sa se poata citi ceea ce a fost scris, se scrie apoi deasupra textul sau suma corecta ,facndu-se mentiune , pe documuntul rectificat , asupra acestui fapt si confirmata prin semnaturile acelorasi persoane care au semnat initial documentul .Erorile descoperite in documente cu ocazia verificarilor ulterioare de catre serviciul contabilitate se aduc la cunostinta celor care le-a intocmit ,precum si a partilor interesate cu privire la operatia consemnata Calitatea si exactitatea informatiilor contabile este conditionata de : - intocmirea clara si concreta a documentelor -respectarea tuturor regulilor referotoare la continutul si forma documentelor -intocmirea la timp a documentelor Clasificarea documentelor Criterii de clasificare a)Dupa natura operatiilor documentele pot fi: - documente privind activitatea financiar contabila (n care se consemneaza activele imobilizate,activele circulante,salariile,pasivele,rezultatele financiare) - documente pentru alte activitati care nu constituie acte justificative pentru inregistrarile contabile b)Dupa functia pe care o indeplinesc documentele pot fi: - de dispozitie prin care se ordona a se executa o operatie economica; dispozitii de plata,dispozitii de livrare ,ordinul de plata ,comanda .Aceste documente nu fac dovada executarii efective a operatiei respective - de executie(justificative) cuprind date cu privire la executarea operatiilor economice. Ele servesc ca baza pentru inregistrarea operatiilor economice - mixte sau combinate reunesc trasaturile documentelor de dispozitie si a celor justificative .Aceste documente sunt initial documente de dispozitie, iar prin completarea lor cu date referitoare la execuatrea operatiilor respective ele devin documente justificative c)Dupa numarul operatiilor economice documentele pot fi : - documente singulare contin date privitoare la o singura operatie ;chitanta bon de consum, factura - documente cumulative sau centralizatoare contin date privind mai multe operatii economice de acelasi fel
18

198

d)Dupa momentul intocmirii si rolul in cadrul procesului informational - documente primare intocmite de regula in momentul si la locul efectuarii operatiilor (indeplinesc rolul de documente justificative) - documente secundare intocmite pe baza documentelor primare sau concomitent, asigurnd pregatirea datelor in vederea prelucrarii lor e)Dupa sfera de aplicare pot fi: - documente generale sau comune , utilizate in toate unitatile patrimoniale - documente specifice utilizate in anumite ramuri ale economiei f)Dupa forma de prezentarepot fi: - documente tipizate intocmite pe formulare tip strict determinate a caror folosire este obligatorie - documente netipizate intocmite pe formulare specifice , pe hartie simpla g)Dupa locul unde se intocmesc si circula pot fi: - documente interne intocmite in cadrul unitatii - documente externe intocmite in afara unitatii facturi, furnizori h)Dupa regimul de tiparire si folosire - documente intocmite pe formulare cu regim special ,cu un regim special de tiparire, numerotare,gestionare, evidenta,folosire si pastrare :chitante si chitante fiscale, CEC-uri, avize de insotire a marfii, facturile, foile de parcurs ,buletinele de cantarire analiza pentru valori materiale, cartele si bonuri de masa ,borderouri de achizitii - documente intocmite pe formulare cu reglementari exprese de tiparire, gestionare,folosire si justificare (marci postale ,timbre fiscale, bilete de calatorie ,certificate medicale, carnete de munca, autorizatiile de functionare , certificate de inmatriculare ,permise de calatorie ) - documente intocmite pe formulare cu regim uzual , nu sunt supuse anumitor restrictii privind tiparirea,numerotarea si justificarea lor Tipizarea documentelor Consta in elaborarea unor formulare de documente unitare (ca marime ,continut si destinatie) de un format strict determinat care simplifica intocmirea documentelor Scopurile urmarite : - reducerea cheltuielilor de imprimare - eliminarea paralelismelor in intocmirea si circulatia documentelor - cuprinderea in continutul lor a indicatorilor strict necesari procesului informational - proiectarea unor tipuri de documente care sa corespunda necesitatilor de prelucrare cu echipamente tehnice - satisfacerea cerintelor de informare a tuturor formelor evidentei economice Verificarea documentelor economice Inainte de a se inregistra in contabilitate documentele economice trebuiesc supuse unei verificari minutioase cu scopul descoperirii eventualelor erori, asigurndu-se exactitatea datelor contabile Verificarea formei consta in controlul intocmirii documentelor pe formulare corespunzatoare naturii operatiilor economice, completarea tuturor rubricilor ,existenta tuturor semnaturilor persoanelor imputernicite sa vizeze ,verificarea unor stersaturi sau corecturi fara a fi certificate
19

208

Verificarea aritmetica consta in controlul preluarii corecte in documente a datelor , stabilirea sau efectuarea corecta a calculelor aritmetice. Verificarea de fond consta in controlul realitatii ,necesitatii, oportunitatii si legalitatii operatiilor economice consemnate in documentul respectiv. a) verificarea realitatii operatiei economice are ca scop sa descopere daca operatia economica s-a efectuat la data,locul si-n conditiile prevazute in document b) necesitatea operatiei consta in aprecierea daca operatia inscrisa in document este utila activitatii unitatii si are o justificare economica c) verificarea oportunitatii urmareste daca momentul ales si locul stabilit pentru executarea unei operatii economice sunt eficiente pentru unitate d) legalitatea operatiei se aprecieaza prin raportarea ei la actele normative care reglementeaza genul respectiv de operatii economice (operatiile economice nu trebuie sa contravina legislatiei in vigoare) Circulatia documentelor Prin circulatia documentelor se intelege miscarea succesiva a acestora prin diferitele verigi ale unitatilor patrimoniale, din momentul intocmirii lor sau intrarii in unitate si pana la predarea lor la arhiva. Circulatia documentelor trebuie sa se faca intr-o ordine dinainte stabilita, nefiind permisa retinerea documentelor in mod nejustificat de catre un compartiment sau altul. Necesitatea circulatiei documentelor deriva din faptul ca datele din acelasi document sunt necesare mai multor compartiment si personale din unitate si nu se poate asigura cate un exemplar pentru fiecare utilizator Conditiile impuse de circulatia documentelor : -miscarea documentelor sa se faca pe caile cele mai scurte ,printr-un numar redus de verigi organizatorice (asigura operativitatea utilizarii informatiilor ) -in miscarea documentelor trebuie sa existe continuitate -rezolvarea problemelor de prelucrare a datelor din documente trebuie sa se faca complet si in termenul prevazut Organizarea circulatiei se face pe baza graficelor de circulatie.Graficul trebuie sa cuprinda : -documentele care se intocmesc -lucrarile de prelucrare in fiecare etapa a circulatiei -termenele de executare -persoanele care raspund -compartimentele la care se transmit Cerintele graficului de circulatie : -sa cuprinda toate lucrarile de evidenta, incepand cu intocmirea documentelor primare, inregistrarea lor in contabilitatea analitica si sintetica -sa stabileasca toti lucratorii care participa la intocmirea si prelucrarea documentelor -sa respecte normele cu privire la intocmirea documentelor. Intocmirea graficelor de circulatie a documentelor se face prin: -descrierea si analiza drumului parcurs de acestea -folosirea textului sau folosirea diferitelor tehnici de reprezentare grafica Graficele de circulatie pot fi : -grafice individuale ce cuprind operatiile si lucrarile contabile pe care le executa fiecare salariat,termenele de executare a acestora si compartimentele sau persoanele carora li se transmit.

20

218

-graficul pe compartimente sau de structura cuprinde toate lucrarile de evidenta ale unui anumit sector sau compartiment de activitate ,documentele care se intocmesc,termenele si executanti, compartimentele carora li se transmit. -graficele generale sau sintetice cuprind toate operatiile necesare unei anumite lucrari cu ungrad mai ridicat de complexitate Clasarea si pastrarea documentelor Faza finala a circulatiei documentelor constituie clasarea lor la dosar dupa rezolvarea completa si definitorie a acestora Prin clasare se ntelege aranjarea documentelor ntr-o anumita ordine strict determinata n scopul asigurarii, pastrarii lor n bune conditii si pentru a fi usor gasite n vederea obtinerii informatiilor necesare O clasare rationala si eficienta trebuie sa asigure posibilitatea gasirii cu usurinta a oricarui document, sa fie simpla, precisa, elastica (sa se poata utiliza la un numar mai mare de documente) sa fie potrivita specificului documentelor Criterii de clasare 1.Criteriul cronologic consta in gruparea documentelor in ordinea intocmirii lor (calendaristic) 2.Criteriul alfabetic impune clasarea in acelasi dosar a documentelor tinnd seama de denumirea unitatii la care se refera documentelor 3.Criteriul geografic asigura gruparea documentelor dupa judetul,municipiul sau orasul unde isi au sediul unitatile corespondente 4.Criteriul dupa obiect sau pe grupe de operatii economice consta in aranjarea documentelor pe categorii de probleme (mijloace fixe, active circulante banesti, livrarea marfii) Cel mai frecvent se foloseste o combinatie intre criteriul cronologic si criteriul pe grupe de operatii economice. Pastrarea documentelor trebuie sa asigure integritatea acestora si se poate face in doua moduri: -pentru anul curent, organizata in arhiva curenta a fiecarui sector sau compartiment -pentru anii precedenti, organizata in arhiva generala a unitatii Consultarea, folosirea si eliberarea de copii si extrase de pe documentele din arhiva se pot face numai in conditiile stabilirii prin acte normative in vigoare .In locul documentului eliberat se introduce copia certificata de pe documentul original , procesul verbal incheiat, aprobarea de eliberare a documentului si semnatura persoanei care a ridicat originalul Termenele de pastrare a documentelor sunt stabilite prin acte normative : -10ani de la data incheierii exercitiului :registrele de contabilitate si documentele justificative care stau la baza inregistrarii -50ani de la data incheierii exercitiului :state de salarii si bilantul contabil Dupa expirarea termenului de pastrare documentele se scot din arhiva generala si se predau la arhivele statului daca mai prezinta importanta sau interes sau se dau la topit daca numai prezinta utilitate practica. Reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse se face in termen de 30 zile de la constatare.In afara clasarii si arhivarii documentelor si registrelor contabile se organizeaza si clasarea si pastrarea altor purtatori de informatii :microfilme, benzi magnetice, dischete,discuri

21

228

IX.CONTUL SI SISTEMUL DE CONTURI Definim contul ca un model de evidenta si calcul n expresie valorica si uneori cantitativa a starii si miscarii elementelor patrimoniale, ca un model de nregistrare cronologica a evolutiei acestora. Orice cont deschis in contabilitatea curenta are un anumit continut economic determinat de insasi elementul patrimonial care se evidentiaza cu ajutorul sau si care poate fi : - bun economic de o anumita destinatie ca de exemplu: mijloc fix, materie prima , produs finit, marfa, numerar in casieria unitatii, disponibil la banca etc. - sursa de finantare in functie de modul de provenienta a bunurilor economice , ca de exemplu: capital social, credite bancare pe termen lung, mediu, scurt, datorii fata de furnizori, fata de bugetul statului etc. - proces economic care antreneaza venituri si cheltuieli pe fazele circuitului economic, ca de exemplu: aprovizionarea cu marfuri si materiale, productia de bunuri materiale, lucrari si servicii, vanzarea produselor si marfurilor - rezultat financiar care se prezinta sub forma de profit sau pierdere Dupa inregistrarea in conturi distincte a existentului de bunuri economice, surse de finantare sau procese economice la inceputul exercitiului financiar si a modificarilor acestora pe parcursul perioadei respective , se intocmeste la sfarsit pe baza datelor inregistrate in ele, bilantul contabil care reflecta situatia economica si financiara a unitatii patrimoniale in totalitatea ei .Aceasta inseamna ca obiectul contabilitatii se realizeaza nu prin intocmirea a cate unui bilant dupa fiecare operatie economica si financiara in parte , ci prin inregistrarea completa si neintrerupta in conturi, pe baza de documente, a tuturor operatiilor economice si financiare respective, urmand ca bilantul sa se intocmeasca la sfarsitul exercitiului financiar pentru generalizarea datelor din conturi .Pentru a da posibilitatea acestei generalizari contabilitatea foloseste la inregistrarea operatiilor economice si financiare in conturi, exprimarea valorica (etalonul banesc sau monetar ) In scopul controlului integritatii elementelor patrimoniale aflate in proprietatea intreprinderii atat sub aspect valoric cat si din punct de vedere cantitativ, la inregistrarea operatiilor economice si financiare respective in conturi se foloseste alaturi de etalonul monetar si etalonul natural.Spre deosebire insa de inregistrarile curente in conturi , la generalizarea periodica facuta cu ajutorul bilantului, nu se foloseste exprimarea cantitativa. Totalitatea conturilor folosite de contabilitatea curenta pentru reflectarea obiectului sau de studiu constituie sistemul conturilor . Ca elemente distincte ale sistemului de conturi si ca intrumente curente de lucru ale contabilitatii conturile trebuie sa raspunda tuturor cerintelor acesteia , indeplinind anumite functii , dintre carea cele mai importante sunt urmatoarele: - functia economica consta in aceea ca fiecare cont reflecta un anumit bun economic, sursa de finantare , proces economic, sau rezultat financiar , care determina insasi continutul economic al contului respectiv . - functia statistica rezida in aceea ca datele si informatiile furnizate de conturi stau la baza unor indicatori statistici, cum ar fi cei cu privire la volumul productiei globale, al productiei marfa etc - functia de calcul se intalneste la toate conturile si pe baza ei se calculeaza
22

238

situatia tuturor elementelor patrimoniale in diferite momente ale activitatii economice , se calculeaza costul efectiv al productiei , rezultatele financiare etc. - functia de control, pe care o indeplinesc conturile , consta in folosirea datelor si informatiilor furnizate de ele la controlul integritatii patrimoniului unitatii , controlul nivelului cheltuielilor de aprovizionare, de productie, de desfacere a produselor finite si marfurilor etc. - functia de grupare este indeplinita de toate conturile prin aceea ca in ele se inregistreaza bunurile economice, sursele de finantare si procese economice pe elemente omogene reflectindu-se in fiecare cont toate operatiile care se refera la un anume element - functia de sistematizare este realizata de fiecare cont in cadrul sau, prin inregistrarea distincta a operatiilor economice si financiare care provoaca modificari in sensul cresterii , majorarii, de acelea care determina scaderi , micsorari ale aceluiasi element . - functia contabila a conturilor consta intr-un anumit mod de inregistrare in cadrul lor a cresterilor si micsorarilor determinate de operatiile economice si financiare cu elementele patrimoniale la care se refera in raport cu continutul economic al conturilor respective.Deci functia contabila este determinata de continutul economic al conturilor si-n baza ei se asigura exercitarea de catre acestea , a tuturor celorlalte functii enumerate mai sus . Structura contului Elementele componente ale contului formeaza structura acestuia care este: - denumirea sau titlul contului - explicatia operatiei economice inregistrate in cont - debitul si creditul contului - rulajul contului - total sume - soldul contului 1. Denumirea sau titlul contului Pentru a se putea identifica din totalitatea conturilor , fiecare cont are o denumire stabilita cat mai aproape sau , daca este posibil sa se identifice cu denumirea elementului patrimonial pentru care se deschide 2. Explicatia operatiei economice inregistrate in cont Operatiile economice care au loc sunt consemnate in documente justificative, iar pe baza acestora se inregistreaza in conturi . Fiecare inregistrare este explicata fie descriptiv, fie contabil. Explicatia descriptiva presupune redarea pe scurt a operatiei economice inregistrate in cont .Explicatia contabila presupune ca in dreptul fiecarei sume inregistrate in cont , sa se inscrie simbolul contului corespondent 3. Debitul si Creditul contului Debitul este partea sau situatia din stanga a oricarui cont. Denumirea de debit vine de la latinescul debere a datora. Creditul este partea sau situatia din dreapta a oricarui cont .Denumirea de credit vine de la latinescul credere a avea incredere Continutul economic al debitului si creditului este diferit in functie de continutul economic al contului .Astfel daca conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli debitul reprezinta existentele si cresterile de active si cheltuieli , iar creditul reprezinta micsorarile de active si cheltuieli , pe o anumita perioada de timp. Daca conturile sunt deschise pentru pasive si venituri , debitul reprezinta micsorari de pasive si venituri , iar creditul reprezinta existente si cresteri de pasive si venituri , pe o anumita

23

248

perioada de timp. A inscrie o suma in debitul unui cont , inseamna a debita acel cont iar a inscrie o suma in creditul unui cont , inseamna credita acel cont. 4. Rulajul contului Totalitatea sumelor inscrise in cont , intr-o perioada de timp fara existentele initiale formeaza rulajul contului. Avem rulaj debitor si rulaj creditor .Continutul economic al rulajului contului este diferit , in functie de continutul economic al contului .Astfel , daca conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli , rulajul debitor reprezinta cresteri de active si cheltuieli , iar rulajul creditor reprezinta micsorari de active si cheltuieli , pe o perioada de timp. Daca conturile sunt deschise pentru pasive si venituri , rulajul debitor reprezinta micsorari de pasive si venituri , iar rulajul creditor reprezinta cresteri de pasive si venituri , pe o perioada de timp . 5. Total sume Totalitatea sumelor inscrise in cont intr-o perioada de timp , formate din existentele initiale si rulaje , reprezinta elementul contului numit total sume. Avem total sume debitoare si total sume creditoare. Continutul economic al elementului contului Total sume este diferit in functie de continutul economic al contului In cazul conturilor deschise pentru active , total sume debitoare se obtine insumind wexistentele initiale cu rulajul debitor si reprezinta cresteri.Total sume creditoare se identifica cu rulajul creditor si reprezinta micsorari de active, pe o perioada de timp In cazul conturilor deschise pentru pasive , total sume debitoare se identifica cu rulajul debitor si reprezinta micsorari de pasive , pe o perioada de timp .Total sume creditoare se obtine insumind existentele initiale cu rulajul creditor si reprezinta cresteri de pasive,pe o perioada de timp In cazul conturilor deschise pentru cheltuieli si venituri , total sume se identifica cu rulajele conturilor deoarece nu au existente initiale . Reguli de functionare a conturilor Pentru inregistrarea operatiilor economice in conturi trebuie sa se cunoasca regulile de functionare a conturilor .Se cunoaste ca in procesul de instruire in domeniul contabilitatii exista doua metode si anume : - pornind de la bilant la cont - pornind de la cont la bilant Prima regula de functionare a conturilor: -conturile de activ incep sa functioneze prin debitare si se debiteaza cu existentele initiale de active , preluate din activul bilantului initial -conturile de pasiv incep sa functioneze prin creditare si se crediteaza cu existentele initiale de pasive , preluate din pasivul bilantului initial A doua regula de functionare a conturilor: -conturile de activ se mai debiteaza cu cresterile de active si cheltuieli, determinate de operatiile economice, consemnate in documentele justificative -conturile de pasiv se mai crediteaza cu cresterile de pasive si venituri , determinate de operatiile economice , consemnate in documentele justificative A treia regula de functionare a conturilor: -conturile de activ se crediteaza cu micsorarile de cative si cheltuieli determinate de operatiile economice,consemnate in documentele justificative -conturile de pasiv se debiteaza cu micsorarile de pasive si venituri determinate de operatiile economice , consemnate in documente justificative A patra regula de functionare a conturilor :

24

258

-conturile de activ pot prezenta numai sold debitor si reprezinta existentele de activ la un moment dat -conturile de pasiv pot prezenta numai sold creditor si reprezinta existentele de pasiv la un moment dat Dubla inregistrare si corespondenta conturilor Inregistrarea corecta a operatiilor economice si financiare in conturi necesita cunoasterea nu numai a regulilor de functionare a conturilor ci si altor probleme determinate de trasaturile specifice ale metodei contabilitatii asa cum ar fi dubla inregistrare si corespondenta conturilor. Reflectarea operatiilor economice si financiare cu ajutorul bilantului contabil s-a facut prin modificarea a cel putin doua posturi , fie de aceeasi parte a bilantului , fie din ambele parti ale bilantului , concomitent cu aceeasi suma . Cum posturilor din bilant le corespund in contabilitatea curenta conturile aceasta inseamna ca reflectarea operatiilor respective in contabilitatea curenta se face cu ajutorul a cel putin doua conturi , fie de activ, fie de pasiv, fie unul de activ si celalalt de pasiv .Deci orice inregistrare economica sau financiara producand o dubla modificare de bilant se va reflecta in contabilitatea curenta printr-o dubla inregistrare in conturi , concomitent si cu aceeasi suma Rezulta ca dubla inregistrare consta in inregistrarea concomitenta si cu aceeasi suma a unei operatii economice sau financiare in doua conturi si anume in debitul unui cont si in creditul celuilalt cont Inregistrarea tuturor operatiilor economice si financiare in contabilitatea curenta pe baza dublei inregistrari , determina o legatura stransa intre conturile utilizate de aceasta , reunindu-le pe toate intr-un sistem coerent , astfel incit se creeaza posibilitatea reflectarii intergrale si ca un tot unitar a obiectului sau Legatura reciproca creata intre debitul unui cont si creditul altui cont stabilita cu ocazia inregistrarii operatiilor economice si financiare in contabilitatea curenta pe baza dublei inregistrari poarta denumirea de corespondenta conturilor , iar conturile intre care se stabileste o astfel de legatura se numesc conturi corespondente. Stabilirea corecta a conturilor corespondente pentru operatiile economice si financiare care fac obiectul inregistrarilor in contabilitatea curenta prezinta importanta deosebita , intrucat din corespondenta lor se poate deduce continutul economic al fiecarei operatii in parte fara a mai apela la documentele justificative si totodata se asigura intocmirea unor bilanturi reale In raport cu modificarile pe care le produc operatiile economice si financiare in bilant corespondenta conturilor se poate stabili fie numai intre conturile de activ , cand se produc modificari numai in activul bilantului, fie numai intre conturile de pasiv , cand se produc modificari numai in pasivul bilantului , fie intre conturile de activ si cele de pasiv, atunci cand operatia economica sau financiara produce modificari concomitente si cu aceeasi suma in ambele parti ale bilantului Analiza contabila a operatiunilor economice si financiare Analiza contabila consta in cercetarea pe baza de documente a fiecarei operatii economice sau financiare in parte prin descompunerea ei in elementele componente in scopul stabilirii conturilor corespondente si a partii acestora debit sau credit in care urmeaza sa se inregistreze operatia respectiva concomitent si cu aceeasi suma Efectuarea analizei contabile a operatiilor economice si financiare in vederea inregistrarii lor in conturi , parcurge in general urmatoarele etape : a)Stabilirea naturii si , respectiv a continutului operatiei economice sau financiare supusa analizei, adica ce se intelege prin operatia in cauza, la care se refera ea
25

268

b)Determinarea modificarilor pe care le produce operatia economica sau financiara in bilant , respectiv a elementelor de activ si de pasiv care se modifica , a sensului modificarilor in cauza si a continutului economic al acestora c)Stabilirea pe baza elementelor din bilant modificate , a conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze operatia economica sau financiara analizata d)Aplicarea regulilor de functionare a conturilor in vederea stabilirii partii conturilor corespondente debit sau credit- in care urmeaza sa se inregistreze operatia analizata, adica a formulei contabile. Formula contabila Reprezinta egalitatea valorica a sumelor inscrise in conturile corespondente si cuprinde urmatoarele componente : -contul corespondent debitor , scris intotodeauna in partea stanga a egalitatii -contul corespondent creditor , scris intotdeauna in partea dreapta a egalitatii -semnul =care reprezinta egalitatea valorica dintre sumele inscrise in conturile corespondente -sumele inscrise in conturile corespondente Daca la elementele formulei contabile de mai sus se adauga si alte componente cum sunt: data la care a avut loc operatia economica , documentul care sta la baza operatiei economice si explicatia descriptiva a operatiei economice obtinem articolul contabil Formulele contabile se pot clasifica din doua puncte de vedere diferite astfel: a) In functie de numarul conturilor corespondente sunt: -formule contabile simple -formule contabile complexe -formule contabile compuse Formulele contabile simple se intalnesc ori de cate ori se inregistreaza in contabilitate operatii economice care se genereaza modificari numai in doua elemente patrimoniale numite simple Formulele contabile complexe se intalnesc atunci cand se inregistreaza in contabilitate operatii economice care genereaza modificari in mai mult decat doua elemente patrimoniale. Ele se prezinta in doua variante : -Cu un singur cont corespondent debitor si doua sau mai multe conturi corespondente creditoare -cu un singur cont corespondent creditor si doua sau mai multe conturi corespondente debitoare Formule contabile compuse au doua sau mai multe conturi corespondente debitoare si doua sau mai multe conturi corespondente creditoare .Aceste formule nu sunt agreate in toate cazurile deoarece nu se regasesc conturile corespondente cu sumele adecvate. b) Dupa scopul pentru care se intocmesc - formule contabile intocmite conform normelor si instructiunilor de aplicare a planului de conturi , deci normale , corecte - formule contabile de corectare numite si de stornare Formulele contabile de corectare sau de stornare pot fi : 1)de stornare in negru 2)de stornare in rosu 1)Formulele de stornare in negru presupun inversarea formulei contabile eronat intocmite si intocmirea formulei contabile corecte

26

278

2)Formulele de stornare in rosu presupun intocmirea unei noi formule contabile eronate, dar cu sumele scrise cu o culoare rosie sau in lipsa acesteia cu sumele inscrise in chenar .Acest lucru se explica prin faptul ca orice suma inscrisa in cont cu culoare rosie sau chenar se scade, fiind cu semnul minus si prin aceasta se anuleaza rulajele ireale . Conturile sintetice si analitice In contabilitate pentru a se putea oglindi toate elementele patrimoniale din cadrul intreprinderii in totalitatea lor si pe partile componente, se folosesc doua feluri de conturi conturi sintetice si conturi analitice. Conturile sintetice sunt conturile de baza ale contabilitatii, cu ajutorul carora se reflecta bunurile economice, procesele economice si sursele de finantare a acestora in unitatea lor , grupate dupa caracteristicile generale, iar conturile analitice sunt folosite pentru a reflecta concomitent , partile componente ale elementelor patrimoniale inregistrate in conturile sintetice , dupa insusirile lor specifice. Conturile sintetice se folosesc din necesitatea generalizarii datelor referitoare la existenta si miscarea elementelor patrimoniale. Aceasta determina faptul ca toate operatiile economice si financiare inregistrate in aceste conturi trebuie sa fie exprimate in etalon monetar Spre deosebire de conturile sintetice care inregistreza elementele patrimoniale grupate dupa caracteristicile lor generale, conturile analitice inregistreaza elementele respective individualizate dupa insusirile specifice .Deci ele permit detalierea , adancirea, dezvoltarea conturilor sintetice , fiind socotite conturi detaliate ale conturilor sintetice Numarul conturilor analitice pe care le poate dezvolta un cont sintetic este determinat de natura bunurilor economice , a proceselor economice si a surselor de finantare reflectate in contul sintetic respectiv si de necesitatile de detaliere a cunoasterii continutului economic al acestora cu ajutorul informatiilor contabile. In fiecare unitate patrimoniala functioneaza in paralel si in strinsa legatura contabilitatea sintetica si contabilitatea analitica . Orice operatie economica sau financiara inregistrata in contabilitatea analitica este necesar a fi reflectata si in cea sintetica . Conturile analitice functioneaza dupa aceleasi regulidupa care functioneaza si contul sintetic de care apartin , deoarece in ambele categorii de conturi se inregistreaza aceleasi elemente patrimoniale si deci au acelasi continut economic. Cu toate acestea reflectarea operatiilor economice si finaciare in conturile analitice prezinta unele particularitati fata de conturile sintetice. Astfel spre deosebire de conturile sintetice in care elementele patrimoniale se inregistreaza numai valoric , in conturile analitice elementele respective se pot reflecta fie numai valoric ca si in conturile sintetice asa cum este cazul bunurilor economice nemateriale , procelor economice si surselor de finantare fie cantitativ si valoric in functie de natura elementelor respective ca in cazul bunurilor economice materiale , imobilizarilor corporale si stocurilor Utilizarea conturilor analitice prezinta o importanta deosebita pentru activitatea unitatii patrimoniale intrucat creeaza posibilitatea efectuarii controlului gestionar prin urmarirea existentului si miscarii fiecarui element patrimonial in parte pe partile componente , contribuind astfel la asigurarea integritatii patrimoniului. Aceasta intrucat se reflecta pe elemente patrimoniale distincte , intrarile,iesirile si stocurile, cantitativ si valoric, in cadrul fiacarui depozit, magazin sau sectie de productie a intreprinderii . De asemenea pe baza datelor din conturile analitice se pot stabili cu exactitate drepturile si obligatiile unitatii patrimoniale fata de alte persoane juridice si fizice, separat pentru fiecare dintre acestea , se determina costul productiei , separat pentru fiecare sectie atelier sau faza de fabricatie si in cadrul acestora pe produse , comenzi , lucrari si servicii
27

288

Importanta conturilor analitice consta si in adancirea procesului de sistematizare a informatiilor contabile , inceput cu ajutorul bilantului si continuat cu ajutorul conturilor sintetice. Aceasta sistematizare se concretizeaza in adancirea detalierii cunoasterii distincte a tuturor elementelor obiectului contabilitatii .Generalizarea informatiilor contabile se realizeaza prin centralizarea datelor din conturile sintetice cu ajutorul balantei de verificare si in final in cadrul bilantului unde apar numai soldurile conturilor sintetice Atat sistematizarea cat si generalizarea informatiilor contabile sunt posibile datorita legaturilor reciproce care exista intre conturile sintetice si conturile analitica Tehnici de inregistrare in conturi Crearea si folosirea conturilor ca modele de evidenta si calcul a circuitului economic al patrimoniului se pot realiza in conditiile folosirii mai multor tehnici de inregistrare cum sunt : a) Tehnica inregistrarii directe reprezinta regula in construirea conturilor necesare reflectarii circuitului patrimonial .Potrivit acestei tehnici exista o congruenta intre miscarea reala economica sau financiara si oglindirea ei in conturi. Cele doua conturi corespondente care se debiteaza si se crediteaza corespund celor doua elemente patrimoniale intre care se stabileste raportul de echivalenta specific miscarii de valoare economica. b) Tehnica inregistrarii indirecte este folosita pentru reflectarea pe o cale intermediara a miscarii economice sau financiare .In acest scop sunt utilizate conturi distincte de cele care s-ar putea asocia direct elementelor patrimoniale modificate c) Tehnica inregistrarii desfasurate -presupune folosirea unui numar mai mare de conturi corespondente decat cel implicat de miscarea economica sau financiara d) Tehnica inregistrarii in doua circuite - este determinata in special de comenzile informationale pe care trebuie sa le asigure sistemul de conturi in gestiunea interna a patrimoniului .Primul circuit denumit de evidenta sau gestiune financiara furnizeaza informatia de decontare a patrimoniului , iar cel de-al doilea , denumit operativ sau intern de gestiune asigura informatia de reflectare si control privind activitatea interna transformatoare e) Tehnica inregistrarii de lichidare sau inchidere se foloseste pentru operatiile de calcul si inchidere a soldului unor conturi care apar in cadrul inregistrarilor desfasurate. Pe aceasta cale se pune in evidenta soldul unui cont care se transfera in continuare altui cont .Ele nu sunt expresia sau nu corespund unor miscari reale economice sau financiare. f) Tehnica inregistrarii prin contragere utilizeaza un numar mai mic de inregistrari in conturi , ca rezultat al suprapunerii a doua miscari de valori economice efectuate simultan, fie prin inlocuirea lor partiala sau totala cu diverse aranjamente financiare. Evidenta cronologica Pentru a se putea inregistra in contabilitate , operatiile economice trebuie sa fie consemnate in documente primare , numite si documente justificative. Aceste documente primare se pot prelucra in contabilitate , fie document cu document, fie se centralizeaza pe anumite perioade de timp. Prelucrarea in contabilitate presupune mai intii , dupa parcurgerea etapelor analizei contabile , intocmirea formulelor contabile fie direct pe fiecare document , fie pe centralizatoare, operatie numita contare In practica contabila se intalnesc situatii cand trebuie sa se faca formulele contabile fara a avea la baza un document. Asa este cazul stornarilor a inchiderii conturilor de cheltuieli si venituri .in asemenea cazuri contarea se face pe un document tipizat numit Nota de Contabilitate.
28

298

Dupa ce s-a realizat contarea pe documentele primare, centralizatoare sau note de contabilitate, fiecare formula contabila se inscrie in ordine strict cronologica avand in vedere data la care au loc operatiile economice in documentul Registru Jurnal . Acest registru se prezinta sub forma legata, foi volante sau listari informatice in cazul prelucrarii automate a datelor. Unitatile patrimoniale pot utiliza un singur registru jurnal daca au un volum mai mic de operatiuni.Iar cele care au un volum mai mare de operatiuni pot utiliza pentru detaliere registrejurnal auxiliare cum ar fi : operatii de casa, de banca, decontari cu furnizorii, vanzari etc.Aceste unitati inregistreaza sumele centralizate din registrele auxiliare in Registrul-Jurnal general periodic , chiar lunar. Registru jurnal se numeroteaza si se parafeaza de catre organele in drept , la inceperea activitatii , la incetarea activitatii unitatii, precum si ori de cate ori este cazul.se arhiveaza de catre unitatea care este obligata sa-l pastreze impreuna cu documentele justificative care au stat la baza intocmirii lui. Operatiile economice inregistrate in registru jurnal primesc un numar de inregistrare , incepand cu 1 ianuarie sau cu data inceperii activitatii Evidenta cronologica sta la baza inregistrarii sistematice a operatiilor economice.Daca in evidenta cronologica , operatiile economice se inscriu in ordinea in care au loc , indiferent de felul operatiilor economice, in evidenta sistematica se separa informatiile economice dupa natura lor (dupa continutul economic).Evidenta sistematica se realizeaza cu ajutorul registrului Cartea Mare Clasificarea conturilor Clasificarea conturilor se poate face avand in vedere mai multe criterii , fiecare din ele da posibilitatea sa cunoastem trasaturile caracteristice si comune ale acestora Principalele criterii in functie de care se pot clasifica conturile sunt : a) Dupa functia economica conturi de activ - conturi de pasiv b) Dupa sfera de cuprindere - conturi sintetice sunt utilizate pentru grupe sau categorii omogene ale elementelor patrimoniale , din punct de vedere a continutului lor.Pentru agentii economici din Romania, exista conturi sintetice de gradul I si conturi sintetice de gradul II. Conturi sintetice de gradul I si conturi sintetice de gradul II. Conturile sintetice de gradul I sunt simbolizate cu trei cifre si sunt utilizate de catre unitatile patrimoniale mici si mijlocii Conturile sintetice de gradul II sunt simbolizate cu patru cifre si sunt utilizate obligatoriu de catre agentii economici mari - conturi analitice sunt detalieri ale conturilor sintetice si nu au un caracter de obligativitate. Deci ele se deschid facultativ , diferit de la unitate la unitate , in functie de necesitatile de informare ale factorilor de decizie c) Dupa continutul economic - conturi bilantiere (de situatie) -conturi deschise pentru active -conturi deschise pentru pasive - conturi de rezultate -conturi de cheltuieli -conturi de venituri - conturi de gestiune - conturi in afara bilantului

29

308

X.BALANTA DE VERIFICARE Balanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific al metodei contabilitatii care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi , legatura dintre conturile sintetice si bilant , legatura dintre conturile sintetice si conturile analitice, precum si centralizarea datelor contabilitatii curente. Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare , in care se inscriu datele valorice preluate din conturi. In cadrul balantei de verificare se obtin anumite egalitati structurale si globale proprii dublei inregistrari si corespondentei conturilor .Aceste egalitati exprima un echilibru permanent intre aceste date , de unde provine si denumirea de balanta. Balanta de verificare contine toate conturile folosite de o unitate patrimoniala , fiecare cont fiind inscris cu soldul initial , rulajele perioadei curente , totalul sumelor si soldul final de la sfarsitul lunii pentru care se incheie balanta respectiva Functiile balantei A. Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in conturi , prin intermediul diferitelor egalitati valorice care trebuie sa existe in cadrul balantei de verificare , precum si prin intermediul unor corelatii valorice stabilite cu ajutorul ei. B. Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant balanta de verificare concentreaza informatiile din toate conturile folosite in contabiliattea curenta a unitatii .Aceasta legatura se concretizeaza in faptul ca datele din bilantul anual reprezinta soldurile finale ale conturilor , preluate din balanta de verificare, prelucrate si grupate conform necesitatilor de intocmire a bilantului. C. Functia de legatura intre conturile sintetice si conturile analitice consta in intocmirea unor balante de verificare ale conturilor analitice pentru fiecare cont sintetic care se desfasoara pe conturi analitice. Cu ajutorul acestor balante se controleaza concordanta care trebuie sa existe intre datele inregistrate in contul sintetic si conturile sale analitice. D. Functia de centralizare a existentelor , miscarilor si transformarilor elementelor patrimoniale gruparea si centralizarea datelor inregistrate in conturi cu ajutorul balantei de verificare ofera conducerii unitatilor posibilitatea de a cunoaste totalul modificarilor intervenite in volumul si structura patrimoniului economic, rezultatele financiare obtinute in urma activitatilor desfasurate.Balanta de verificare asigura compararea datelor de la inceputul unei perioade de gestiune cu cele de la sfarsitul ei si cu alte perioade de gestiune expirate E. Functia de analiza a activitatii economice are un rol deosebit de important in analiza situatiei economico-financiare pe perioade scurte de timp, si in intervalul dintre doua bilanturi , fiind astfel singurul instrument care furnizeaza informatiile necesare conducerii operative a unitatilor patrimoniale.

30

318

Clasificarea balantelor de verificare Balantele de verificare se clasifica dupa mai multe criterii : 1. Dupa natura contuirlor pe care le contine -balante de verificare ale conturilor sintetice, se intocmesc pe baza datelor preluate din conturile sintetice si cuprind toate conturile sintetice folosite in contabilitatea curenta a unei unitati patrimoniale, intr-o perioada de gestiune -balante de verificare ale conturilor analitice se intocmesc inaintea elaborarii balantei conturilor sintetice pe baza datelor preluate din conturile analitice. Balantele de verificare analitice se intocmesc pentru fiecare cont sintetic care afost desfasurat pe conturi analitice 2. Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind : -Balanta de verificare cu o singura egalitate, se prezinta in doua variante fie ca o balanta a sumelor, fie ca o balanta a soldurilor Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare Sau Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare -Balanta conturilor cu doua egalitati , denumita si balanta sumelor si soldurilor rezulta din combinarea sumelor cu balanta soldurilor.Ea cuprinde patru coloane, doua pentru totalul sumelor debitoare si creditoare si doua coloane pentru soldurile finale, debitoare si creditoare.Egalitatile ei sunt : Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare si Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare -Balanta de verificare cu trei egalitati, se caracterizeaza prin separarea soldurilor initiale de rulajele lunii curente. Ea se intocmeste in doua variante: -balanta tabelara -balanta de verificare sah Egalitatile ei sunt: Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare si Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare si Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare Cu ajutorul acestei balante de verificare se poate stabili si urmatoarea corelatie :totalul rulajelor din balanta de verificare trebuie sa fie egal cu totalul rulajelor din evidenta cronologica(din Registrul Jurnal) .Desi reda volumul valoric al activitatii desfasurate intr-o perioada de gestiune, nu reflecta natura operatiilor efectuate.Pentru inlaturarea acestui neajuns se foloseste balanta de verificare cu trei egalitati in forma sah.Aceasta permite si redarea corespondentei conturilor in care s-au inregistrat operatiile economice in functie de continutul lor economic -balanta de verificare cu patru egalitati, este o combinare a balantei de sume si solduri cu balanta de rulaje lunare cu solduri initiale .De aceea ea mai poarta denumirea de balanta cu rulaje lunare cu sume precedente .Cu ajutorul ei se obtin urmatoarele egalitati

31

328

Totalul sumelor creditoare din balanta (perioada) precedenta Totalul rulajelor creditoare ale lunii curente Totalul sumelor creditoare la data intocmirii balantei Totalul soldurilor finale creditoare Balanta de verificare cu patru egalitati se intocmeste in doua variante, care iau nastere din continutul diferit al primelor coloane ,astfel : a)in cazul lunii ianuarie , balanta de verificare cu patru egalitati cuprinde soldurile initiale debitoare si creditoare iar egalitatea se stabileste intre aceste totaluri ale soldurilor initiale debitoare si creditoare b)la sfarsitul celorlalte luni ale anului primele doua coloane contin date privind totalul sumelor precedente debitoare si creditoare Intocmirea balantei de verificare Balantele de verificare se intocmesc lunar si ori de cate ori este necesar, in scopul verificarii exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi si pentru intocmirea bilantului contabil In vederea intocmirii balantei de verificare se efectueza urmatoarele lucrari : Se trec toate operatiile din evidenta cronologica (Registrul-Jurnal) in evidenta sistematica(Registrul Cartea Mare), pana la data cand urmeaza a se intocmi balanta de verificare. Se totalizeaza sumele din debitul si creditul conturilor deschise si se determina soldul lor Se transpun datele din conturi in formularul de balanta de verificare Se aduna coloanele balantei conturilor si se verifica egalitatile dintre coloanele perechi Identificarea erorilor de inregistrare contabila cu ajutorul balantelor de verificare Erorile de inregistrare contabila dupa posibilitatile de identificare se impart in doua categorii: A. Erorile de inregistrare contabila care se pot identifica prin lipsa unor egalitati valorice din cadrul balantelor de verificare tabelare ale conturilor sintetice.Din aceasta grupa de erori fac parte : Erori de intocmire a balantelor de verificare se grupeaza in a)erori ce se produc cu ocazia adunarii coloanelor balantei de verificare si care se identifica prin repetarea calculelor b)erori ce apar cu ocazia transcrierii sumelor , rulajelor si soldurilor conturilor din Registrul Cartea Mare in formularul de balanta .Aceste erori se identifica prin punctare adica prin confruntarea tuturor elementelor valorice transcrise in balanta de verificare cu cele din evidenta sistematica

Totalul sumelor debitoare din balanta (perioada) precedenta Totalul rulajelor debitoare ale lunii curente Totalul sumelor debitoare la data intocmirii balantei Totalul soldurilor finale debitoare

32

338

Erori de stabilire a elementelor valorice ale conturilor se datoreaza unor calcule gresite , efectuate cu ocazia stabilirii rulajelor, totalului sumelor si soldurilor conturilor.Identificarea si corectarea acestor erori se face prin repetarea calculelor din cadrul fiecarui cont in parte Erori de inregistrare in evidenta sistematica se datoreaza transcrierii gresite a unor sume din Registrul Jurnal in Cartea Mare .Identificarea lor se realizeaza prin punctarea intre cele doua registre Erori de stabilire a sumelor in formulele contabile din evidenta cronologica se datoreaza adunarii gresite a sumelor in cadrul formulelor contabile complexe in evidenta cronologica.Aceste erori se identifica prin refacerea calculelor formulelor contabile complexe si prin punctarea acestor inregistrari cu documentele care au stat la baza lor. Identificarea si inlaturarea acestor erori se face in ordine inversa celei in care s-au desfasurat lucrarile de intocmire a balantei de verificare . B. Erorile de inregistrare contabila care se pot identifica prin lipsa unor corelatii valorice din cadrul balantei de verificare sah a conturilor sintetice si a balantelor de verificare ale conturilor analitice. Principalele categorii de erori sunt : Omisiunile de inregistrarea contabila constau in faptul ca anumita operatii economice au ramas neinregistrate in contabilitatea curenta .Astfel de erori se identifica prin: punctarea documentelor care stau la baza inregistrarilor, fie ca urmare a reclamatiilor primite de la corespondentii unitatii in legatura cu operatiile economice respective.datorita acestor erori apar anumite anomalii in conturi cum ar fi : -solduri debitoare la conturi de pasiv sau solduri creditoare la conturi de activ -drepturi de creanta neincasate sau datorii banesti neachitate in termenele stabilite Erorile de compensatie se datoreaza transcrierii gresite a unor sume din documente in Registrul Jurnal sau din acesta in Registrul Cartea Mare .Identificarea acestor erori este posibila datorita soldurilor nefiresti ce apar la unele conturi analitice, precum si in urma reclamatiilor primite de la terti Erorile de imputatie se datoreaza transcrierii unor sume exacte ca marime din evidenta cronologica in evidenta sistematica atat in debit cat si in credit , insa nu in conturile la care trebuiau sa fie trecute ci in alte conturi care nu corespund continutului economic al operatiei respective.Aceste erori se identifica ca in cazul precedent Erorile de inregistrare in evidenta cronologica se produc datorita urmatoarelor cauze : -stabilirea gresita a unor conturi corespondente -inregistrarea unei operatii economice de doua ori -inversarea formulei contabile -intocmirea corecta a formulei contabile dar cu alta suma Aceste erori pot fi identificate cu ajutorul balantei de verificare sah , care pe langa unele egalitati valorice, reda si corespondenta conturilor.

33

348

XI.EVALUAREA PATRIMONIULUI IN CONTABILITATE Evaluarea reprezinta un procedeu al metodei contabile care consta in cuantificarea si exprimarea valorica in etalon banesc a existentei miscarii si transformarii patrimoniului economic pentru a-l reflecta in contabilitate. Sunt evaluate astfel: bunurile materiale, creantele, obligatiile, cheltuielile si veniturile, rezultatele financiare, folosindu-se in acest scop preturile si tarifele. Fara eveluare nu se poate realiza contabilitatea unitatilor patrimoniale. Continutul evaluarii consta in inmultirea elementelor patrimoniale supuse evaluarii exprimate cantitativ cu elementele banesti concretizate in preturi, tarife pentru costuri. Principiile evaluarii a) Principiul stabilirii obiectului evaluarii Obiectul evaluarii reprezinta totalitatea elementelor supuse evaluarii, delimitate in timp si spatiu. b) principiul valorii reale conform caruia elementele patrimoniale se evalueaza la valoarea reala in vederea asigurarii unui bilant real. Valoarea reala este valoarea de utilitate a bunului in momentul respectiv care se stabileste prin luarea in considerare a starii fizice, pretului de piata al bunurilor asemanatoare, amplasarea si utilitatea lor. In cazul creantelor si datoriilor valoarea de utilitate se determina tinandu-se seama de valoarea probabila care se va incasa, respectiv care trebuie platita c) Principiul alegerii formei de evaluare conform caruia evaluarea operatiunilor din categoria curenta se face la costuri de productie efective. d) Principiul prudentei conform caruia la evaluarea elementelor patrimoniale se tine seama de deprecieri, riscuri si pierderi posibile de inregistrare e) Principiul permanentei metodelor care presupune continuitatea in aplicarea normelor si regulilor utilizate in tot cursul exercitiului financiar si de la un exercitiu la altul pentru asigurarea comparabilitatii informatiilor. PRETURILE SI IMPLICATIILE LOR IN CONTABILITATE I. COSTURILE sunt formate din totalitatea cheltuielilor efectuate in vederea obtinerii produselor, lucrarilor sau serviciilor. Costurile se folosesc atat pentru evaluarea bunurilor achizitionate din afara unitatii (cost de achizitie). Se mai utilizeaza si notiunea de COST COMPLET sau COMERCIAL la care se evalueaza bunurile obtinute din productie proprie si vandute in afara unitatii. COSTUL DE ACHIZITIE (al materiei prime si materialelor) include: 1. pretul de cumparare negociat si inscris in factura primita de la furnizor 2. eventualele cheltuieli de transport, depozitare, manipulare suportate de cumparatori 3. unele cheltuieli accesorii efectuate in vederea punerii in stare de functionare a anumitor bunuri (mijloace fixe) 4. eventuale taxe nedeductibile COSTUL DE PRODUCTIE se compune din
34

358

1. costul de achizitie al materiei prime si materialelor consemnate 2. cheltuieli de prelucrare a materiei prime in vederea transformarii in produs finit (salarii directe, aditionale la salrii directe, amortizarea capitalului fix si cota din cheltuielile indirecte ce revin produsului respectiv) 3. cheltuieli generale ale sectiei COSTUL COMPLET (costul de desfacere sau comercial) cuprinde: 1. costul de productie al bunurilor livrate beneficiarilor 2. cheltuieli de desfacere pentru bunurile livrate si cheltuielile generale ale intreprinderii II. PRETURILE reprezinta suma sau valoarea care se incaseaza pentru bunurile vandute. Pentru furnizori ele sunt preturi de vanzare iar pentru cumparatori ele reprezinta preturi de cumparare sau achizitie. PRETURILE CU RIDICATA sunt preturi la care se vand bunurile intre agentii economici. Se compun din: 1. pretul producatorului care include: 1.1.costul complet al bunurilor vandute 1.2 profitul producatorului 2. pretul de livrare care include: 2.1 accize pentru unele bunuri 2.2 taxa pe valoarea adaugata (TVA deductibila) 2.3 comision PRETURILE CU AMANUNTUL sunt preturile la care se vand marfurile catre consumatorul final (populatie) si se compun din: 1. pretul cu ridicata 2. adaosul comercial care trebuie sa acopere cheltuielile de circulatie si profitul unitatii comerciale 3. TVA colectata Adaosul comercial declarat de unitatea care desface bunurile este destinat acoperirii cheltuielilor de circulatie ale acestora si realizarea unei rate a profitului in conditii de concurenta. Bunurile se mai pot evalua la pretul pietei adica suma la care se poate procura bunul in ziua evaluarii in functie de formarea preturilor pe baza cererii si ofertei. Mai intalnim in practica financiaro-contabila pretul de facturare, livrare pentru furnizare sau de achizitie pentru cumparatori si pret efectiv sau antecalculat de productie. III TARIFELE sunt elemente banesti asemanatoare preturilor cu ajutorul carora se evalueaza lucrarile executate si serviciile prestate, precum si munca depusa de salariati. Tarifele se formeaza asemanator cu preturile dar se porneste de la costurile de productie si nu de la cel complet deoarece lucrarile si serviciile nu necesita cheltuieli de desfacere. IV VALORILE au acelasi continut si rol in evaluare ca si preturile dar ele tin seama de pretul pietei la un moment dat. Principiul general de evaluare a elementelor patrimoniale in vederea evaluarii in contabilitate curenta consta in evaluarea la cost istoric denumit si valoare contabila. Momentele si formele de evaluare a elementelor patrimoniale Evaluarea elementelor patrimoniale se face in diferite momente ale desfasurarii activitatii economice: - la intrarea bunurilor in patrimoniu - la iesirea lor din patrimoniu - la inventariere
35

368

- cu ocazia inchiderii exercitiului economico-financiar. Evaluarea la intrarea in patrimoniu se realizeaza in functie de modul de dobandire: a) bunurile aduse ca aport in natura cu ocazia constituirii sau fuziunii unor unitati patrimoniale, se evalueaza la valoarea prevazuta in actul de evaluare, valoare determinata prin expertiza tehnica numita valoare de aport. b) bunurile dobandite prin titlul gratuit sau prin donatie se evalueaza la valoarea de utilitate in functie de pretul pietii. starea sau amplasarea bunurilor. Valoarea de utilitate reprezinta pretul presupus ca il accepta un client in functie de utilitatea bunurilor pentru unitatea respectiva. c) bunuri dobandite cu titlu oneros (contra plata se avalueaza la costul de achizitie) d) bunuri obtinute din productie proprie se inregistreaza la cost de productie efectiv e) creantele si datoriile sunt evaluate si inregistrate la valoarea nominala inscrisa in documentele justificative in care se consemneaza dreptul de creanta sau datoriile Aceste valori cu care se inregistreaza bunurile la intrare in patrimoniu se numesc valori de intrare sau valori de inregistrare contabila sau costul istoric. Evaluarea la iesirea din patrimoniu sau la trecerea in consum Bunurile iesite din unitate sau din depozite (vandute sau consumate) se evalueaza si se inregistreaza, se scad din gestiune, la valoare lor de intrare denumita si valoare de intrare; deoarece preturile unitare si implicit valoarea de intrare pentru acelasi bun pot diferi de la o intrare la alta, apar dificultati la stabilirea valorii de intrare pentru bunurile iesite intru cat ordinea iesirilor poate sa difere de ordinea intrarilor si deci se pune problema alegerii preturilor unitare care sa fie utilizate pentru evaluarea acestora. In acest scop se poate utiliza una din urmatoarele metode: a) Metoda primei intrari primei iesiri FIFO potrivit careia costul unitar de achizitie al primei intrari lot se atribuie primei iesiri; dupa epuizarea primului lot evaluarea se face la costul de achizitie al celui de-al doilea lot intrat s.a.m.d. Metoda prezinta dezavantajul ca in perioada de inflatie apare un profit brut mai mare decat cel real si unitatea va plati impozit pe profit mai mare. b) Metoda ultimului intrat primul iesit LIFO adica pentru iesiri se atribuie costurile de achizitie in ordine inversa intrarilor. Primele cantitati iesite se evalueaza la pretul de achizitie al ultimei intrari si dupa epuizarea lotului se face la preturile lotului achizitie inaintea acestuia s.a.m.d. Dezavantaj al metodei: in perioade de infaltie are loc micsorarea profitului brut al unitatii. c) Metoda costului unitar mediu ponderat CUMP calculat dupa fiecare intrare cu formula: valoarea stocului initial + valoarea intrarilor CUMP = ------------------------------------------------------------cantitatea din stocul initial + cantitatea intrata CUMP x cantitatea iesita = valoarea materialelor iesite d) Metoda costului standard presupune stabilirea unui pret unic de inregistrare a iesirilor de obicei pretul ce corespunde sursei principale de aprovizionare.
36

378

Diferentele intre pretul real si cel standard se inregistreaza in contabilitate intr-un cont separat. Pentru a calcula la valoarea reala se adauga la costul standard diferentele aferente. Evaluarea elementelor patrimoniale la inventariere Cu ocazia inventarierii elementelor patrimoniale se evalueaza la valoarea actuala de utilitate denumita si valoare de inventar. Valoarea de intrare (valoarea contabila sau costul istoric) se pune de acord cu rezultatele inventarierii. In acest scop valoarea de intrare se compara cu valoarea de utilitate stabilita. Din comparatie pot rezulta plusuri sau minusuri de valoare. Aceste diferente se solutioneaza diferit pentru active respectiv pasive. A. Cazul elementelor de activ a) diferentele constatate in plus nu se inregistreaza iar activele se mentin inregistrate in contabilitatea curenta la valoare lor de intrare sau cost istoric b) diferentele constatate in minus intre valoarea de inventariere si cea de intrare reprezinta o depreciere care poate fi: - ireversibila si atunci se inregistreaza ca amortizare iar imobilizarile depreciate se mentin la valoarea lor de intrare - reversibila (specifica stocurilor de active circulante in materiale). Pentru acestea se constituie provizioane, stocurile raman inregistrate in contabilitate la valoarea lor de intrare. B. Cazul elementelor de pasiv a) diferentele constatate in plus se inregistreaza prin constituirea unui provizion iar pasivele respective se mentin in contabilitatea curenta la valoarea lor de intrare b) diferentele constatate in minus nu se inregistreaza. Evaluarea la inchiderea exercitiului economico-financiar La sfarsitul perioadelor de gestiune, cu ocazia inchiderii exercitiului financiar, evaluarea prin bilant a elementelor patrimoniale se face astfel incat la valoarea de intrare nominala si valoarea contabila pusa de acord cu rezultatul inventarierii: a) diferentele constatate in plus sau minus pe teren fata de situatia faptica se inregistreaza in contabilitate pentru punerea de acord cu realitatea b) diferente valorice se inregistreaza conform evaluarii la inventarieie Reevaluarea patrimoniului economic Reevaluarea elementelor de activ si pasiv se face pe baza unei dispozitii legale in acest sens, de regula o hotarare a guvernului. Cu acest prilej valoarea de intrare a bunurilor se modifica astfel: valoarea de intrare se inlocuieste cu valoarea actuala.Diferentele dintre aceste valori se inregistreaza in contabilitate sub forma diferentei din reevaluare. Aceste diferente influienteaza diferite surse economice in masura si proportiile prevazute de actul normativ. XII.CALCULATIA CA PROCEDEU AL METODEI CONTABILITATII Calculatia ca procedeu al metodei contabilitatii reprezinta un ansamblu de operatii matematice utilizate pe tot parcursul ciclului de prelucrare a datelor si informatiilor furnizate de contabilitate, incepand cu prelucrarea documentelor primare si incheind cu prelucrarea cu calculul rezultatelor financiare si al indicatorilor de eficienta economicadin unitatile patrimoniale Clasificarea calculatiilor A.Din punct de vedere al momentului elaborarii calculatiilor in raport de procesele si fenomenele economice la care se refera , acestea sunt de doua feluri :
37

388

Antecalculatiile sunt acelea care se elaboreaza inainte de desfasurarea proceselor si fenomenelor economice la care se refera .Scopul fiind previzionarea unor indicatori care stau la baza adoptarii deceziilor privind desfasurarea proceselor si fenomenelor respective.in categoria antcalculatiilor sunt cuprinse : calculatii de proiect, de deviz, de buget, etc. Postcalculatii sunt acelea care se elaboreaza dupa desfasurarea proceselor si fenomenelor economice la care se refera .Acestea au drept scop determinarea indicatorilor efectivi cu privire la fenomenele si procesele economice la care se refera pentru a controla modul si masura in care s-au realizat previziunile prevazute in antecalculatii.Post calculatiile pot fi la randul lor: calculatii contabile, calculatii statistice si calculatii de analiza si control ale activitatii economico-financiare a unitatii patrimoniale in cauza. B.Dupa sfera de cuprindere a elementelor structurale ale indicatorilor economico financiari in continutul acestora : Calculatii totale sunt acelea care iau in considerare la stabilirea indicatorilor economico financiari toate elementele structurale ale acestora, motiv pentru care se mai numesc si calculatii complete . Calculatii partiale sunt acelea care iau in considerare la determinarea indicatorilor economico-financiari numai o parte dintre elementele structurale ale acestora , limitind deci continutul lor numai la anumite elemente , in functie de scopul urmarit C.Din punct de vedere al intervalului de timp la care se intocmesc po fi: Periodice sunt acelea care se intocmesc la intervale de timp egale Neperiodice sunt acelea care se intocmesc la intervale inegale de timp

Principiile calculatiei 1.Principiul determinarii obiectului calculatiei reprezinta punctul de plecare in organizarea calculatiei si este delimitat prin elementul pentru care se efectueaza calculatia. Cunoasterea obiectului calculatiei are importanta deosebita in scopul determinarii volumului cheltuielilor pe care le ocazioneaza o anumita entitate pentru care se calculeaza costul. 2.Principiul alegerii metodei de calculatie datorita marii diversitati a indicatorilor economico-financiari care se calculeaza in contabilitate si metodele de calculatie prin care se determina indicatorii in cauza sunt diferite. Astfel pnetru calculul costului productiei fabricate , de exemplu se pot utiliza diverse metode in functie de particularitatile tehnologiei si organizarii productiei , de continutul costului unitar al productiei , de obiectivele urmarite in activitatea de conducere a procesului de productie 3.Organizarea calculatiei contabile in concordanta cu celelalte forme de calculatie economica (previzionala si statistica) potrivit acestui principiu datele furnizate de diferitele componente ale sistemului informational economic se pot centraliza pentru calculul , analiza si controlul indicatorilor respectivi pe intreprinderi , ramuri si pe intreaga economie nationala pentru ca ele se determina in mod unitar in cadrul fiecareia dintre componentele mentionate si la nivelul fiecarei structuri organizatorice a economiei nationale 4.Delimitarea pe feluri de activitati a indicatorilor economico-financiari care fac obiectul calculatiei - potrivit acestui principiu este necesar ca datele si informatiile furnizate de contabilitate sa fie delimitate si localizate pe feluri de activitati , iar urmarirea si determinarea indicatorilor economico-financiari sa se faca in aceeasi structura .Astfel indicatorii respectivi trebuie sa contina date care se refera la o anumita activitate . 5.Delimitarea in timp a datelor si informatiilor pe baza carora se calculeaza indicatorii economico-financiari sau pe exercitii financiare potrivit acestui principiu datele si informatiile
38

398

care stau la baza calcularii unui anumit indicator trebuie sa provina numai din perioada la care se refera indicatorul in cauza pentru a caracteriza cu exactitate fenomenele la care se refera 6.Delimitarea in spatiu sau pe locuri de cheltuieli a datelor si informatiilor care stau la baza calcularii indicatorilor economico-financiari - consta in delimitarea datelor si informatiilor pe principalele procese la care se refera corespunzator sectoarelor de activitate in care se realizeaza functiile de baza ale intreprinderii XIII.INVENTARIEREA PATRIMONIULUI Inventarierea reprezinta procedeul de constatare faptica la o anumita data a existentei elementelor patrimoniale, din punct de vedere cantitativ, calitativ si valoric. Importanta inventarierii: contribuie la stabilirea corecta a indicatorilor de calcul si evidenta , contribuie la infaptuirea controlului asupra integritatii si corectei gestionari a patrimoniului unitatii, contribuie la mobilizarea rezervelor interne, accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante si respectarea disciplinei financiare etc. Clasificarea inventarierii A.Dupa sfera de cuprindere -inventariere generala care cuprinde intreg patrimoniul intreprinderii precum si bunurile apartinind altor unitati luate spre prelucrare de unitatea inventariata -inventarierea partiala cuprinde o parte a patrimoniului intreprinderii B.Dupa intervalul de timp la care se efectueaza -inventariere anuala in vederea stabilirii reale a elementelor patrimoniale pentru a fi trecute in bilant -inventariere periodica care are loc in cursul anului sau la intervale mai mari de 1an se efectueaza pentru verificarea existentei anumitor elemente patrimoniale -inventariere ocazionala se efectueaza in cursul anului fiind determinata de imprejurari speciale cum ar fi predare-primire de gestiune -inventariere inopinanta se efectueaza in cursul anului de catre conducerea unitatii Pregatirea inventarierii consta in stabilirea obiectului inventarierii si stabilirea sferei de cuprindere a inventarului. Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii, contabilii care tin evidenta gestiunii inventariate .Comisia de inventariere are obligatia sa sigileze locurile si caile de acces cu exceptia locului unde a inceput inventarierea, sa solicite o declaratie scrisa in care sa se mentioneze urmatoarele: -dace in gestiune exista plusuri sau bunuri apartinind tertilor -daca au fost efectuate operatiuni fara respectarea normelor legale -daca au documente neinregistrate in evidenta etc Inventarierea propriu zisa reprezinta etapa care marchiaza inceperea efectiva a inventarierii , continutul ei il reprezinta constatarea faptica , descrierea si evaluarea elementelor supuse inventarierii .Constatarea reprezinta stabilirea pe cale directa si concreta a existentei elementelor patrimoniale, a marimii si starii in care se gasesc ele la data cand are loc inventarierea .Existenta elementelor de activ se constata practic prin numerare , masurare, cantarire. De la aceasta regula fac exceptie bunurile aflate in ambalaje industriale cum ar fi lichidele a caror constatare se face prin sondaj .Inventarierea mijloacelor banesti aflate in conturi la banci se efectueaza prin urmarirea extraselor de cont ale bancilor, prin compararea acestora cu soldurile conturilor din evidenta proprie.
39

408

Pe baza constatarilor facute elementele inventariate se trec in listele de inventariere in care alaturi de cantitate si valoare se trec si caracteristicile proprii elemenetelor inventariate.Urmeaza confruntarea documentelor faptice cu constatarile di evidenta contabila proprie pentru a se afla rezulatatele inventarierii. Listele de inventar se semneaza de catre toti membrii comisiei de inventariere precum si de gestionarii carora li s-a efectuat inventarierea. Pe ultima fila a listelor de inventariere gestionarul trebuie sa mentioneze daca bunurile inventariate se afla in pastrarea sa.Daca exista bunuri care nu se pot inventaria valoric vor fi puse pe liste de inventariat cantitativ. Stabilirea si regularizarea rezultatelor inventarierii este ultima etapa care se inregistreaza in urma stabilirii diferentelor dintre constatarile faptice si inregistrarile din evidenta contabila. In cazul in care diferenta apare mai mare in urma constatarilor faptice fata de inscrisuri acestea se numesc plusuri in inventar care deobicei se inregistreaza, daca diferenta este nefavorabila atunci cand constatarile faptice sunt mai mici decat inregistrarile avem de-a face cu un minus in inventar , acesta lipsa fiind imputabila. In urma inventarierii se pot efectua regularizari prin compensari numai din punct de vedere cantitativ a plusurilor cu minusurile cu conditia ca diferentele sa apara la acelasi gestionar . Plusurile se inregistreza ca intrari in gestiune prin debitarea conturilor care indica plusul respectiv si creditarea conturilor de cheltuieli pe locuri de constatare a plusurilor respective Pentru inregistrarea minusurilor in contabilitate exista urmatoarele situatii : -daca vina apartine gestionarului se imputa acestuia la pretul cu amanuntul, diferenta dintre pretul de inregistrare a bunurilor constatate lipsa si pretul cu amanuntul se vireaza la bugetul statului -in cazul in care la inventariere pentru lipsa constatata nu s-au stabilit cauzele , lipsurile respective se inregistreaza in creditul conturilor de bunuri prin debitul contului decontari in curs de lamurire Acest din urma cont se inchide in momentul in care s-a stabilit cauza, cand nu este o persoana vinovata lipsa se trece pe cheltuieli , pe locuri de constatare a acesteia, cand este o persoana vinovata aceasta devine debitor si i se imputa in consecinta. In caz de calamitati naturale lipsurile se trec in debitul contului profit si pierderi . XIV.DOCUMENTELE CONTABILE DE SINTEZA Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie. In acest scop se intocmesc documentele contabile de sinteza prin care se determina situatia patrimoniului, situatia financiara si rezultatul obtinut. Documentul oficial folosit pentru finalizarea incheierii exercitiului financiar este bilantul contabil. Pe baza lui se asigura atat cunoasterea patrimoniului si a situatiei financiare, cat si a rezultatului exercitiului. In modelul de contabilitate din Romania, bilantul contabil in formatia sa completa este alcatuit din bilant, contul de profit si pierderi, anexa la bilant si raportul de gestiune care formeaza un tot indivizibil. In Romania s-au instrumentat doua modele de bilant contabil , sistem de baza si sistem simplificat .Modelul de baza se intocmeste de catre intreprinderile mari iar cel simplificat se intocmeste de catre intreprinderile mici si mijlocii. Bilantul contabil in sistem de baza se prezinta astfel : 1. Bilant 2. Contul de profit si pierderi 3. Anexa 3.1 Situatia activelor imobilizate
40

418

3.2 Situatia stocurilor si productiei in curs 3.3 Situatia creantelor si datoriilor 3.4 Situatia provizioanelor 3.5 Determinarea rezultatului fiscal 3.6 Repartizarea rezultatului exercitiului 3.7 Alte informatii privind regulile si metodele contabile si date complementare In varianta simplificata bilantul se prezinta astfel: 1. Bilant 2 Contul de profit si pierderi 3 Anexa 3.1 Situatia activelor imobilizate 3.2 Situatia stocurilor si productiei in curs 3.3 Situatia creantelor si datoriilor 3.4 Situatia provizioanelor 3.5 Informatii complementare relative 3.6 Alte informatii privind regulile si metodele contabile si date complementare Lucrari contabile de inchidere a exercitiului financiar Intocmirea bilantului si a documentelor de sinteza reprezinta un proces complex de agregare a datelor in vederea construirii indicatorilor economico-financiari privind situatia patrimoniului si rezultatele obtinute. Derularea acestui proces se concretizeaza intr-o suita de lucrari dintre care unele cu caracter preliminar , iar altele referitoare la redactarea sau completarea propriu-zisa a bilantului.Lucrarile preliminare sunt denumite lucrari contabile de inchidere a exercitiului fiind structurate astfel: 1.Stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere pentru centralizarea si controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta de verificare inainte de inventarierea patrimoniului. Relatiile de control proprii balantei sunt cele dintre debitul si creditul conturilor, inregistrarea cronologica si sistematica, inregistrarea sintetica si analitica. Dintre acestea cea care ofera informatia de control privind inregistrarea in conturi a tuturor documentelor justificative este aceea ca totalul rulajului debitor sau creditor din balanta trebuie sa fie egal cu totalul rulajului calculat in registrul jurnal general 2.Inventarierea generala a patrimoniului reprezinta lucrarea preliminara prin care se stabileste situatia reala a patrimoniului .Relatia proprie inventarului prin care se determina situatia reala a patrimoniului la un moment dat este de forma :
SNP = Activul inventariat la valoarea actuala Datoriile inventariate la valoarea actuala

3.Contabilitatea operatiilor de regularizare o data stabilite rezultatele inventarierii , plusurile si minusurile de inventar, se procedeaza la inregistrarea si decontarea lor gestionara. A efectua aceasta operatie inseamna a regulariza rezultatul inventarierii. In principiu plusurile se inregistreaza ca intrari in patrimoniu intreprinderii , iar minusurile se imputa. Amortizarea activelor imobilizate reprezinta, in principiu, o cheltuiala calculata si inregistrata la inchiderea exercitiului financiar . In acest scop amortizarea calculata in planul de amortizare sau fisa mijloacelor fixe se compara cu deprecierea determinata in listele de inventariere ca diferenta intre valoarea contabila de intrare si valoarea de inventar Provizioanele pentru deprecieri vizeaza acele elemente de activ neamortizabile a caror valoare de inventar la data inchiderii exercitiului este mai mica decat valoarea contabila de intrare. In situatia in care deprecierea calculata pe baza inventarului (valoarea contabila valoarea de inventar) este superioara provizionului constituit se constituie un provizion suplimentar iar inregistrarea in principiu este:
41

428

Conturi de cheltuieli cu amortizarile si provizioanele = Conturi de provizioane pentru deprecieri

In cazul in care deprecierea constatata pe baza inventarului este inferioara provizionului constituit, se diminueaza provizionul constituit cu diferenta corespunzatoare, facindu-se inregistrarea de principiu
Conturi de provizioane pentru deprecieri = Conturi de venituri din provizioane

Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie pentru finantarea acelor cheltuieli si pierderi a caror realizare sau plata este incerta, ori pentru cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare. Pentru a stabili corect rezultatul exercitiului este necesara separarea in timp a cheltuielilor si veniturilor inregistrate. Operatiile de regularizare a cheltuielilor si veniturilor genereaza urmatoarele tipuri de inregistrari contabile : a)cheltuieli constatate la inchiderea exercitiului ca fiind aferente exercitiului urmator sau de repartizat pe parcursul mai multor exercitii :
Cheltuieli inregistrate in avans = Conturi de cheltuieli

b)cota scadenta de cheltuieli preluate in exercitiul curent din exercitiul precedent, inregistrare efectuata pe baza scadentelor
Conturi de cheltuieli = Cheltuieli inregistrate in avans

c)venituri inregistrate in avans direct in conturile de venituri si transferate la inchiderea exercitiului asupra conturilor de regularizare
Conturi de venituri = Venituri inregistrate in avans

d)Cota scadenta din venituri preluate in exercitiul curent din exercitiul precedent, inregistrare efectuata pe baza de scadenta
Venituri inregistrate in avans = Conturi de venituri

In sfera delimitarilor in timp mai intra si contabilizarea diferentelor de conversie la cursul zilei (31XII) a creantelor si datoriilor in devize, diferentele de curs valutar favorabile sau nefavorabile privind lichiditatile in devize calculate la cursul zilei (31XII) Stabilirea balantei conturilor dupa inventariere Pentru a pregati informatia necesara inchiderii conturilor de bilant si a celor de venituri si cheltuieli se intocmeste balanta conturilor dupa inventariere. Aceeasi balanta furnizeaza si informatia necesara completarii bilantului contabil . Determinarea rezultatului exercitiului Pentru a stabili rezultatul exercitiului se procedeaza la inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri Folosind datele inregistrate in conturile de venituri si cheltuieli , inchiderea conturilor se prezinta astfel: a)inchiderea conturilor de cheltuieli Profit si pierderi = Conturi de cheltuieli b)inchiderea conturilor de venituri Conturi de venituri = Profit si pierdere c)se calculeaza si se plateste impozitul pe profit
Rezultatul impozabil = rezultatul contabil inainte de impozitare-deducerile fiscale-nededucerile fiscale -Impozitul datorat

Cheltuieli cu impozitul pe profit = Impozitul pe profit -Inchiderea contului de cheltuieli Profit si pierdere = cheltuieli cu impozitul pe profit -Plata impozitului pe profit Impozit pe profit = conturi curente la banci
42

438

Distribuirea profitului sau finantarea pierderii Potrivit prevederilor in vigoare din Romania , profitul bilantier se distribuie pe urmatoarele destinatii: acoperirea pierderilor din exercitiile anterioare; constituirea rezervelor legale, constituirea fondului de participare a salariatilor la profit; constituirea fondului de dezvoltare destinat modernizarii, retehnologizarii, si cresterii surselor proprii de finantare ; dividende de plata sau varsaminte la buget in functie de forma de proprietate; alte rezerve prevazute de lege si report pentru noul exercitiu Inregistrarea contabila este: Repartizarea profitului = % Rezerve Fondul de participare la profit Fondul de dezvoltare Dividende de plata Finantarea pierderilor se face in ordine, din profitul exercitiilor financiare urmatoare, din rezervele legale constituite si in ultima instanta , numai daca nu exista o alta solutie din capitalul social . Redactarea(completarea) bilantului contabil Lucrarile de completare a bilantului si contului de rezultate reprezinta, prin continutul lor in cea mai mare parte , operatii de prelucrare si transcriere a datelor din bilantul precedent si din balanta conturilor. Prin structura lor operatiile de prelucrare a datelor privind exercitiul curent constau din selectarea , gruparea si insumarea soldurilor din balanta conturilor Analiza pe baza de bilant contabil Analiza pe baza de bilant contabil are ca obiectiv degajarea informatiei contabile privind situatia financiara si rezultatul obtinut. In acest scop se procedeza la regruparea si restructurarea pozitiilor din bilant , contul de rezultate si anexa la bilant.Pe baza datelor din bilant se intocmeste tabloul de finantare si contul de rezultate cu solduri intermediare. Primul serveste la analiza echilibrului financiar, lichiditatii si solvabilitatii , iar cel de-al doilea la analiza rezultatelor. Analiza echilibrului financiar o asemenea analiza este centrata pe indicatorul denumit Fond de rulment, el exprima sursele permanente (mai mari de un an) pentru finantarea activelor circulante.
Fond de rulment = capitalul permanent activele imobilizate(la valoarea neta bilantiera) Capital permanent = capitaluri proprii + Datoriile pe termen lung Trezoreria = Necesarul in fond de rulment Fondul de rulment Trezoreria =disponibilitati datorii financiare pe termen scurt(credite bancare pe termen scurt) Necesarul de fond de rulment = activul circulant datoriile financiare pe termen scurt

Analiza rezultatului financiar se procedeaza la regruparea si restructurarea pozitiilor din contul Profit si pierdere

43

448

XV.PRINCIPALELE FORME DE CONTABILITATE Formele de contabilitate se deosebesc prin modul de prelucrare a datelor si prin structura registrelor folosite pentru inregistrarea cronologica si sistematica. Forma de contabilitate pe jurnale Caracteristica esentiala a formei de contabilitate pe jurnale este inregistrarea succesiva a informatiilor financiar contabile, mai inti cronologic in registrul-jurnal si apoi sistematic in registrul cartea mare , fara ca rulajele sa fie dezvoltate pe conturi corespondente . In acest caz registrul cartea-mare, poate fi constituit din Fise de cont pentru operatii diverse. In cadrul acestei forme de inregistrare se deschid fise de cont pentru operatii diverse pentru fiecare cont utilizat in care se preiau din registrul jurnal, toate sumele cu care respectivul cont s-a debitat si s-a creditat, cu indicarea simbolului conturilor corespondente si stabilirea soldului dupa fiecare operatie reportata. Forma de contabilitate pe jurnale se poate practica in doua variante: 1. forma clasica sau cu jurnal unic este recomandabila pentru intreprinderile mici unde volumul operatiilor ce pot fi inregistrate zilnic este limitat. Aceasta forma utilizeaza intr-o forma corelata urmatoarele registre de contabilitate: registru inventar, registru jurnal si registru cartea mare sub forma fiselor de cont pentru operatii diverse 2. forma evoluata sau cu jurnale multiple se caracterizeaza prin folosirea unui sistem de jurnale auxiliare, denumite si analitice, pentru fiecare tip de operatii economicofinanciare repetitive, cum ar fi: jurnalul operatiilor de casa si banca, jurnalul decontarilor cu furnizorii, jurnalul operatiilor diverse, jurnalul vanzarilor si altor iesiri. Lunar totalul inregistrarilor din registrele jurnal auxiliare se reporteaza in registrul-jurnal general. Forma de contabilitate maestru sah Caracteristica de baza a formei de contabilitate maestru-sah este reportarea cronologica a tuturor sumelor din registrul jurnal unic sau din registrele jurnal auxiliare in fisele sintetice cartea mare (sah) deschise separat pentru debitul si creditul fiecarui cont utilizat cu defalcare pe conturi corespondente. Lunar pe baza fiselor sintetice cartea-mare (sah) se intocmeste registrul cartea mare(propriu-zisa) sub forma fiselor de cont pentru operatii diverse sau direct balanta de verificare a conturilor contabile sintetice Forma de contabilitate jurnal cartea-mare Forma de conatbilitate jurnal cartea mare se bazeaza pe principiul inregistrarii unilaterale a operatiilor economice adica numai in creditul conturilor pentru care se deschid jurnale, in corespondenta cu conturile corespondente debitoare , dupa schema-sah , imbininduse evidenta cronologica cu evidenta sistematica, in cadrul fiecarui jurnal Documentele reprezentative ale acestei forme de contabilitate sunt jurnalele deschise pentru creditul fiecarui cont, astfel construite incat creditul fiecarui cont utilizat se afla intr-un singur jurnal de unde se reporteaza lunar , intr-o singura pozitie, in registrul cartea mare. Debitul fiecarui cont utilizat se regaseste in jurnalele diferitelor conturi creditoare cu care are corespondenta , din care se preiau in coloane distincte din registrul cartea mare astfel incat prin insumarea acestora se formeaza pentru fiecare cont utilizat , rulajul debitor .Astfel in registrul
44

458

cartea mare comparand rulajele debitoare cu cele creditoare si tinand seama si de eventualele solduri precedente se pot stabili lunar soldurile finale , a tuturor conturilor contabile sintetice utilizate. Alte forme de contabilitate Programele de calcul computerizat permit prelucrarea datelor ciclului contabil, in urma unei singure introduceri a acestora in baza de date, de regula pe baza articolului sau formulei contabile redactata fie direct pe documentele justificative ( primare sau centralizatoare) fie pe un document tipizat specializat NOTA de CONTABILITATE In functie de maniera de organizare a inregistrarii si prelucrarii computerizate a datelor in cadrul ciclului contabil in vederea realizarii diferitelor categorii de evidenta , respectiv, cronologice si sistematice, sintetice si analitice , pot fi identificate trei tipuri de prelucrari computerizate a informatiilor financiar contabile si anume: 1.Prelucrarea paralela in cadrul careia pornind de la introducerea datelor in sistem , pe baza Notei de contabilitate, softurile (programele) informatice definitiveaza prelucrarea acestora in fluxuri informationale paralele care asigura obtinerea concomitenta atat a evidentelor cronologice si sistematice cat si a celor sintetice si analitice 2.Prelucrarea succesiva in cadrul careia softurile informatice asigura transformarea evidentelor cronologice, si respectiv, analitice, in surse de date pentru validarea evidentelor sistematice, si respectiv, sintetice. 3. Prelucrarea integrata in cadrul careia categoriile perechi de evidente : cronologicosistematica; sintetico-analitica si sintetico-sistematica (analitica si cronologica) se realizeaza concomitent prin transcopiere.

45