SCURT ISTORIC AL BURSELOR

Finante

SCURT ISTORIC AL BURSELOR

BURSA - este o piata pe care se ofera si se desfac, dupa o procedura speciala, marfuri sau valori mobiliare. Denumirea institutiei se pare ca vine de la numele unei vechi familii de hangii, Van den Bursen, care a in fiintat la Bruges ( in Flandra - Belgia de azi ) un local numit Hotel des Bourses, in holul caruia se negociau periodic metale pretioase ( aur, argint, platina ) precum si hirtii de valoare. Bursele de valori sunt piete caracteristice economiilor de piata n cadrul carora se pot tranzactiona, dupa o procedura speciala, valori mobiliare. Aparitia burselor este legata, dupa unele opinii , de marile lucrari publice realizate de Imperiul Roman, care necesitau capitaluri importante. Constituirea de drumuri publice , de monumente a facut necesara asocierea numerosilor detinatori de economii, fractionarea efortului de investire ntre mai multi asociati. In secolul al 13-lea , la Toulouse, ctiva negustori puternici au avut ideea creerii primei societati pe actiuni cunoscuta n Franta : "Les Moulins du Basacle et du Chateau de Toulouse". Proprietatea acestei societati a fost divizata ntre mai multe persoane care puteau vinde sau schimba partile detinute. Inventatorul uneia din primele valori mobiliare este regele Francois I, care emite pentru prima data un imprumut public de tip obligatar n Franta pentru finantarea unui razboi cu milanezii. In sensul contemporan al termenului , bursa de valori apare la Amsterdam, cnd se emit pentru prima data pe piata actiuni, care sunt schimbate n cantitati mari si cotate n functie de legea cererii si a ofertei. Aparitia acestor actiuni este legata de constituirea "Companiei Indiilor Orientale", care avea nevoie de capitaluri mari necesare realizarii expeditiilor sale coloniale. Un punct de reper important l reprezinta infiintarea burselor de la Lyon (1548), Toulouse (1549), Rouen (1561), Paris (1563) si Bordeaux (1571). Aparitia societatilor anonime si a actionarilor care permit materializarea de asocieri a constituit momentul de nflorire a burselor de valori. Marile nume inscrise la cota reflecta activitatea industriala si financiara care ia un avint important n secolul al -lea: transportul pe calea ferata, industria siderurgica, a exploatarii carbunelui, gazului metan si electricitatii, marile banci , etc. Factorii dinamizatori ai secolului trecut i-au constituit mai intai membrii marii burghezii financiare, urmata de mica burghezie atrasa mai ales de imprumuturile

obligatare realizate adesea de catre stat. Piata financiara franceza era n aceasta perioada mai mult obligatara, n timp ce Londra sau Berlinul aveau o piata de actiuni mai dinamica. ncepnd din a doua jumatate a secolului al -lea , Londra devine prima piata bursiera din lume, pentru ca ulterior Wall Street-ul sa cucereasca aceasta pozitie . La sfrsitul secolului al 20-lea, n lupta pentru ntietate a aparut un nou rival, bursa japoneza, Kabuto-cho , care are toate sansele sa devina prima piata financiara mondiala.

LONDON STOCK EXCHANGE

Bursa de Valori din Londra ( London Stock Exchange ), grupeaza in prezent diverse piete pentru listarea diferitelor titluri: cea principala, unde se tranzactioneaza cele mai importante actiuni din Marea Britanie precum si din lume, Alternative Investment Market, destinata pentru companiile tinere, aflate in faza de crestere techMark, o noua piata pe care pot fi listate actiuni ale companiilor care activeaza in domeniul tehnologiilor de varf. Cum prima societate pe actiuni a fost fondata la Londra in 1553 (Compania Muscovy), acest tip de companie a cunoscut treptat o larga dezvoltare in Anglia, ceea ce a dus la aparitia unor persoane specializate in tranzactionarea titlurilor emise de astfel de societati (actiuni), adica a brokerilor, actionand ca intermediari pentru investitori. In 1760, un grup de 150 de brokeri au format un club la o cafenea din Londra, unde se intalneau pentru a tranzactiona titluri, iar in 1773, membrii clubului au votat pentru schimbarea numelui acestuia (Jonathan Coffee House) cu cel de Bursa de Valori (Stock Exchange). Bursa de la Londra s-a dezvoltat rapid, impulsionata si de noile descoperiri ale stiintei si tehnicii, s-au deschis mai mult de 20 de burse de valori in tara care au operat independent pana in 1973, cand a avut loc integrarea tuturor pietelor din Marea Britanie pe care se tranzactioneaza titluri de valoare. Din 1986, Bursa de la Londra a devenit o companie privata cu raspundere limitata, iar sistemul de tranzactionare s-a schimbat, de la tranzactionarea in ringul Bursei trecandu-se la cea prin intermediul telefonului si calculatorului din camere de tranzactionare separate. In iunie 1995, Bursa de la Londra a lansat o noua piata de tranzactionareAlternative Investment Market ( AIM ), accesibila si firmelor mai mici, nou infiintate sau aflate in accensiune, care nu indeplinesc conditiile de listare impuse de piata principala. De la data infiintarii si pana in prezent, peste 400 de companii si-au listat actiunile pe acesta piata alternativa, in timp ce peste 50 de societati, initial tranzactionate pe AIM, au trecut pe piata principala a Bursei de la Londra. In prezent,

la Bursa de la Londra exista sisteme de tranzactionare diferite, in functie de performantele companiilor listate. Astfel, pentru actiunile incluse in indicele FTSE 100 (precum si actiunile de rezerva ale indicelui FTSE 100 - cele care din diferite motive nu mai fac parte din cosul indicelui) s-a introdus in octombrie 1997 sistemul SETS, care asigura o tranzactionare in intregime automata. In cadrul acestui sistem, in momentul in care ordinele de vanzare si de cumparare se potrivesc sub aspectul pretului si cantitatii, ele se executa automat. Pentru celelalte actiuni, in cadrul sistemului SEAQ formatorii de piata sunt obligati sa afiseze in piata, de-a lungul intregii sedinte de tranzactionare si pentru toate actiunile la care au cotatii, pretul de cumparare si cel de vanzare, precum si cantitatile pe care sunt dispusi sa le tranzactioneze la preturile afisate. Aceste cotatii sunt ferme, in timp ce preturile pentru tranzactii mai mari pot fi negociate. La Bursa de la Londra erau listate in 1998 peste 12160 de titluri (actiuni ale companiilor din Marea Britanie, actiuni ale unor companii intrnationale, titluri emise de guvernul Marii Britanii, obligatiuni emise de companii sau autoritati administrative locale, euroobligatiuni, certificate de depozit, optiuni). La Bursa de la Londra erau listate 2900 de companii, din care 500 din afara Marii Britanii. In 1998 s-a atins, al optulea an consecutiv, un volum anual record de tranzactionare-1037 miliarde de lire sterline pentru actiunile societatilor din Marea Britanie (in crestere cu 2,4% fata de 1997) si 2183 miliarde de lire sterline pentru sectorul international (cu 51% mai mult fata de anul precedent). Volumul mediu zilnic de tranzactionare pentru actiunile companiilor engleze a fost in 1998 de 4,1 miliarde de lire sterline, realizat in peste 63900 de tranzactii in fiecare zi. Valoarea medie a unei tranzactii a fost in 1998 de 64000 de lire sterline pentru titlurile societatilor britanice si de 386000 de lire sterline pentru titlurile cotate in sectorul international.

NEW YORK STOCK EXCHANGE - NYSE

Bursa de Valori din New York (New York Stock Exchange), cea mai mare bursa de valori din lume, si-a inceput activitatea inca din secolul al XVIII-lea, cand a fost initial destinata pentru a servi la plata datoriilor de razboi ale guvernului nou-createlor State Unite ale Americii. Ulterior s-a dezvoltat in asa masura incat sa indeplineasca rolul primordial pe care o piata bursiera organizata il are: procurarea capitalului pentru societatile listate, prin mobilizarea disponibilitatilor banesti ale investitorilor individuali si institutionali. In anul 1790, in Statele Unite se puteau tranzactiona doar doua tipuri de titluri: obligatiuni de razboi emise pentru a acoperi o datorie de razboi de 80 de milioane de dolari si actiunile primei banci centrale americane, Bank of United States. Brokerii si dealerii vindeau si cumparau aceste titluri in birouri, cafenele, piete in jurul Wall Street. In lipsa unui loc bine stabilit si a unui program de tranzactionare, vanzatorii si cumparatorii trebuiau sa se caute unii pe altii prin tot orasul, ceea ce facea ca aceasta piata sa nu aiba o prea mare lichiditate.

Abia in 17 mai 1792 toate aceste probleme au fost rezolvate, brokerii newyorkezi semnand un document prin care conveneau sa tranzactioneze titlurile doar intre ei. In acest fel, cea mai mare bursa de valori din lume si-a inceput existenta datorita unui simplu document intitulat The Buttonwood Agreement, al carui nume a fost inspirat dupa locul de intalnire al brokerilor , sub un copac la numarul 68 Wall Street. De abia un sfert de secol mai tarziu, in 1817, brokerii de pe Wall Street au dat organizatiei lor un nume: New York Stock and Exchange Board ( scurtat in 1836 la New York Stock Exchange) si au impus reguli stricte de desfasurare a tranzactiilor precum si desemnarea unui presedinte. In 1817, la Bursa din New York erau listate treizeci de titluri (actiuni). In fiecare zi lucratoare presedintele sedintei striga numele celor treizeci de actiuni, una cate una ( sistemul "call" ). La fiecare nume, brokerii faceau oferte de cumparare si de vanzare pentru titlul respectiv, in cadrul unei licitatii deschise. Atunci ca si acum, numai brokerii membrii ai bursei puteau vinde si cumpara titluri in ringul de tranzactionare. In 1817, dreptul de a deveni membru al bursei costa 25 de dolari, in timp ce in prezent un loc ("seat") in ringul de tranzactionare costa aproximativ 1 milion de dolari, pentru a deveni membru al bursei fiind necesara si respectarea unor conditii financiare si profesionale foarte stricte. Expansiunea spre vest a tinerei natiuni americane, conditiile economice favorabile precum si inventarea telefonului (prin intermediul caruia tranzactiile au devenit accesibile investitorilor din toate colturile Statelor Unite) au facut necesare, in 1872, extinderea duratei sesiunilor si renuntarea la sistemul "call" in favoarea tranzactionarii continue a tuturor titlurilor listate, pastrand insa licitatia. In prezent, alaturi de New York Stock Exchange in Statele Unite functioneaza alte sase burse de valori ( American, Boston, Cincinnati, Chicago, Pacific si Philadelphia Stock Exchange), precum si piata extrabursiera Nasdaq (OTC-Over The Counter Market) unde sunt tranzactionate actiunile companiilor care nu indeplinesc conditiile de listare impuse de burse. Din 1978, cele opt piete au fost legate printr-o retea electronica de comunicatii numita Intermarket Trading System ( ITS ), care permite tranzactionarea prin intermediul calculatorului pe oricare din pietele mentionate. New York Stock Exchange este o piata de licitatie, tranzactionarea titlurilor listate avand loc prin intalnirea in ringul bursei a ordinelor deschise de vanzare si cumparare ale membrilor NYSE, care actioneaza in numele investitorilor lor individuali sau institutionali. Fiecare actiune listata la bursa din New York este alocata unui broker specializat, care tranzactioneaza numai o anumita categorie de titluri intr-un loc bine definit. Toate vanzarile si cumpararile respectivelor actiuni au loc in acest loc fix, numit post de tranzactionare

( trading post ). Vanzatorii si cumparatorii, reprezentati de brokerii din ring, se intalnesc in acest loc pentru a obtine cel mai bun pret pentru un anumit titlu. La inceputul fiecarei zi de tranzactionare, pe baza mecanismului cerere-oferta, brokerii specialisti fixeaza pretul de piata pentru fiecare din actiunile lor. De asemenea, ei executa ordinele brokerilor din ring si mentin o piata ordonata a titlurilor, cu minime fluctuatii pe parcursul sedintei de tranzactionare. Indiscutabil, bursa de la New York este cea mai mare din lume. http://www.scritube.com/economie/finante/SCURT-ISTORIC-ALBURSELOR21422.php Termenul de burs desemneaz o instituie cu putere de autoreglementare, specific economiei de pia liber - bursa - ca form organizat de schimb de mrfuri i valori. n esen, noiunea indic locul de ntlnire a negustorilor i oamenilor de afaceri, n sensul unui spaiu de concentrare a cererii i ofertei. Bursa este o pia, care se particularizeaz prin obiectul tranzaciilor i modulde organizare i funcionare. n domeniul dreptului se apreciaz c bursele sunt instituii unde se negociaz (se vnd i se cumpr) valori mobiliare sau mrfuri, dup o procedur anumit i numai de ctre anumii intermediari, sub supravegherea autoritilor. Formarea i afirmarea bursei exprim nsi definirea relaiilor de schimb, a pieei ca structur de baz a economiei de pia moderne. Odat cu consacrarea bursei, relaiile de schimb ajung la deplin extindere i maturizare, primind rolul central n reglarea mecanismului de pia. n vederea alegerii emitenilor, investitorii (sau speculatorii) apeleaz la mai multe metode, cele mai importante fiind analiza tehnic i analiza fundamental. 1. Repere cronologice ale Bursei franceze Piata bursiera francez are un inalt nivel de centralizare.pe langa bursa din Paris, in Frana mai exist burse de valori la Bordeaux, Lille, Lyon, Marseille, Nancy si Nantes dar bursa de la Paris concentreaz 96% din actiuni i 95% din obligaiuni (in anul 1985).de aici rezult c bursa de la Paris este bursa francez reprezentativ, celelalte burse avand o importanta regional . Piaa valorilor mobiliare din Frana este una din cele mai vechi piee din lume. n 1724, 60 de ageni de schimb (agents de change) au primit dreptul exclusiv de a tranzaciona aciuni i obligaiuni. n 1807 aceast profesie a fost legiferat de ctre Codul Comercial al lui Napoleon. Agenii de schimb i-au pstrat monopolul cu operaiuni n baza de comision pn la mijlocul anilor 80 ai sec. XX. n Frana se emit un numr mare de valori mobiliare, ns piaa obligaiunilor depete pe cea a aciunilor de 4 ori. Dup volumul capitalizrii Frana ocup locul 4 n lume, poziia dominant ocupnd Parisul, cruia i revin 100% din totalitatea tranzaciilor cu aciuni. Pn n 1967 n Frana activau 7 burse de valori, fondate de agenii de schimb, n 1967 a fost fondat prin fuziunea agenilor de schimb Compania Naional a Agenilor de schimb (Companie National des Agents de Change), care 1968 s-a renumit Societatea Burselor Franceze. Din 1962 printr-un decret special a fost unificat piaa aciunilor, iar din 1986 a fost introdus la Bursa de Valori de la Paris sistema C.A.C. (Cotation Assistee en Contenu), ceea ce a permis unificarea tuturor burselor franceze. Aceast sistem este analogic cu sistema CATS de la bursa din Toronto i sistema japonez CORES. Ea permite oricrui membru al Societii Burselor Franceze s efectueze tranzacii on-

line la Bursa de la Paris. 2. Caracteristicile pieelor bursiere Natura specific a bursei este dat de o serie de caracteristici ce vor fi prezentate mai pe larg n cele ce urmeaz. Pia de mrfuri: Bursele sunt locuri de concentrare a cererii i ofertei pentru mrfuri, precum i pentru diferitele tipuri de hrtii de valoare. Dac la nceputul lor, pieele bursiere erau organizate pentru tranzacionarea n egal msur a mrfurilor i valorilor, ulterior s-a produs o separare ntre cele dou categorii de burse. Bursele sunt centre ale vieii comerciale, piee unde se tranzacioneaz mrfuri, titluri pe mrfuri, active monetare i financiare, care au anumite caracteristici: - sunt generice; se individualizeaz prin msurare, numrare sau cntrire - sunt fungibile; pot fi nlocuite unele prin altele - au caracter standardizabil; marfa poate fi mprit pe loturi omogene - sunt depozitabile; permit executarea obligaiilor contractuale la o anumit perioad de la ncheierea tranzaciei - au un grad redus de prelucrare; meninerea caracterului de produs de mas, nedifereniat, omogen. http://facultate.regielive.ro/proiecte/banci/piata-financiara-din-paris-55376.html