Convertorui ana!

ogic-digital MMC7107
produs la "Microelectronica" permite construi-
rea relativ a unor aparate de
digilale cu bune.
In materialul de este descris un voltme-
Iru care tensiuni continue n gemete
2, 20, 200, 500 V, cu o precizie de O,SO/o. Aflfa-
rea se face cu 3'1,-, digili (cap de 1999)
cu LED-uri. Se 2,5
Alimentarea este din
sau patru elemente de acumulator Ni-Cd
VOLTMETRU
DIGITAL
cu MMC710
FII . GH.
Principiul de lucru
al convertorulul
Pentru cititorii nefamiHarizali cu circuitul
MMC71Q7, este realizet n teh-
nologie CMOS toate componentele
necesare conversiei analogic-digitale a unei
tensiuni continue. EI pe princi-
piul cu panta Fiecare ciclu de
pe care I convertorul cu-
prinde trei faze:
1. Reglalul aul om.t . 1 zero-ului.
snt deconecate de la terminale snt scurt-
circuitate intern la .. comun" al
; .. analogice a circuitului. Tensiunea de la ie-
Sirea acestei offset-ului. este
ntr-un condensator exterior ea
va servi. n fazele Ia compensarea
offset-lui . Pe de ,parte. n
este memorata ntr-un alt condensator (Cref)
tensiunea sursei de poate
li sau circuitului.
2. Integrarea semnaluluI. in in-
trari le nu mal sint scurtClrcultate pe ele se
tensiunea de masura (semnalul). Ea
este ntr-un curent care se
unui integrator. pentru un timp T
o
(fig. 1.).
Condensatorul de integrare (Cint) se
liniar la o tensiune V cu semna-
lul de la intrare. In figura 1 s-a exemplificat
tensiunii pe Cint pentru cazul unei
tensiuni de intrare oarecare (dreapta A)
pentru cazul dublului acesteia (dreapta 8).
Panta dreptelor este Ia sfillitul
acestei laze. Cint se la valoa-
rea VI. respectiv V2. Tot n fazA se
face determinarea semnalului. care
este pe de o parte iar pe de parte
la luarea deciziei de aplicare a ten-
siunii de ntr-un sens sau altul. n
faza a treia.
3. De-I n.tegrare. .emnalulul sau Integrare.
relerlntel. In etapa. tensiunea de rele-
de Crel) este la in-
trare. n sens contrar semnalului care a lost
n faza este
intr-un curent care con-
densatorul de integrare. Tensiunea pe acesta
dreapta A'. respetiv 8'. n exem-
plele date n figura 1. Panta acestor
dreple esle de valoarea
Spunem are loc de-integrarea
semnalului sau integrarea (cu sens
invers semnalului).
Intervalul de timp scurs ntre nceputul lazei
a treia momentul cnd un comparator sesi-
trecerea prin zero a tensiunii pe Cint
este cu tensiunea V de pe
Cinl. deci cu semnalul triunghiu-
rilor dreptunghice care au pe A' 8' ca ipote-
mAsurarea acestui timp (T,.
respectiv T 2, n exemplele noastre)
w
B
,
..... -
A/ I ..... ,. t>.
........... : ................
".
T.
T,

INTEGRAREA
SEMNALULUI
INTEGRAREA
semnalului. cronometrare
se face prin impulsuri-
lor produse de un oscilator intern.
Circuitul o parte cuprinznd
oscilatorul . un div[zor de
toarele. memoriile decoder/driver-ale pentru
... cu LED-uri avnd ano-
dul comun. precum "It n bloc de control al
fazelor descrise mai sus.
T
40
u
Ose 1
Test .J..
100k Ose. 1
5V
K 1 I
100p ase. l
2
Test
ReI. HI
5,ljc
.),
Ref.Lo
, ,,
HI
15k

} ( rei
'"

K 1.1
lM
Comun
1 V 10
! n Hi
8.2 H
,
100n

In Le
1 M
..J., AutO-lero
820 k
,
470 k
Bufler

220 ni
250 k Integrater
,
8H I

V
25k ;!::
.L
. G1
9.1 k
,
Cl
25k I
,
,
Al
. -1 ,
el ,
,
r-

,
,
1
B'
Timpul

v

V
1 '-"


-
l
."
D 1


C1
5v ...
o N
B1
[lJ
-
o
."
Al
c
4


f1
o M
o G1
CI]
j
- El .,;
u 01


C1 10
--


B1 I
i] ,
"

-
Al

F1
ro
-
>
u
El
r
>
o
000
NN

Dl
Bl
K1Tr
Fl
"
r
,
AI 64
r
'
,
G4
r
10
,
,
,
,
L ____________________________ ..1
TEHNIUM SUPLIMENT
in de tensiunea de (0,1...1
V) capul de poate fi oricare, n intervalul
0,2 ... 2 V. La tensiuni mici este nevoie de o re-
cea producnd fluctua-
ale valorii
Schema voHmelrulul
Schema voltmetrului digital propus pentru
realizare este n figura 2, iar alimentarea
(redresor de + 5 Vl200 mA convertor
-_ 5 V/1 mA) este n figura 3.
In figura 2 la intrare un divizor re-
zistiv cu de intrare pe
orice (10 M!l). Din componente uzuale
(cu toleran1e mari) se valorile
de 9 MII. 900 kl!. 90 k!l respectIV.
10 kll, necesare divizorulUl. Reglajul
inseriat cu rezisten1a se
face pentru acestor valori exacte.
cu un aparat digital de calitate.
teoretic scala cea mai mare este de
2000 V (divizor 1/1 0(0), tensiunea cea
mai mare la intrare trebuie nu de-
500 V, riscului de
gere a comutatorului sau izola-
testerelor.
de 1 M!l, cu intrarea, li-
curentul de intrare la valori acceptate
de integrat (+100 ",Al n cazul unor supraten-
siuni la 100 V pe scala 2 V mai mari pe
celelalte scale.
condensatorul conectate la pi
nii 38-39 de lucru a os-
cilatorului intern. care este de dorit fie 40
kHz. valoare ce o a vir-
furilor reziduale de 50 Hz.
lui K2 aprinderea tutu-
ror segmentelor (testarea lor)
Pe pinul 36 se tensiunea de
de pe un diVizor co-
nectat intre + 5 V Si pinu! 31 (comun) menti-
nut de un Zener intern la -2,8 V fata de v'.
C12-MMC 4049
15 11 11
IOOk 470p
Pentru cap de 2 V. tensiunea de refe-
(ntre pinii 34- 35) se la 1,000
V, cu un instrument de calitate.
Condensatorul de auto-zero in-
tegrare, trebuie fie de foarte calitate
(cu pierderi dielectrice neglijabile) . . Pentru
Cint se folie de ca
dielectric. Asimetrii n ten-
siuni in sensuri diferite la intrare
pot fi provocate de calitatea
toare a lui Cint.
Terminalele 2 ... 22 ... 24 se direct
la catozii segmentelor ale ali-
sajului cu LED-uri. Oriver-ele integratuJui asi-
cca 8 mA/segment. cu pinului
19. unde curentul este dublu pentru alimenta-
rea in paralel a segmente ce constituie
cifra 1 a diQitului 4. Virgulele se
Aparatul se printr-o fiabilitate o precizie Gamele
e fucru sn\: 0-1 V, 0-10 V, 0-100 V, 0-10 kHz 0-100 kHz.
Este utilizat un convertor tensiune-timp, care un impuls t
u tensiunea de intrare. Pe perioada t, N impulsurile
ate de generatorul G. iar rezultatul este de A. Blocul de co-
C aduce la O la lui K2. ca
ste cu deosebirea t depinde de domeniul de selec-
I
80136
>

-
.}
-
"
IN4003
-sv

-

10 )1/16 V
z
3
"
aprind pnn secl,unea K' 2 a comutatotulUi
K1
Alimentarea se face de la un redresor stabi
lizat ce 5-5.5 VJ200 mA, care
poate fi procurat din sau construit. Un
grup de patru acumulatoare Ni-Cd de 2 Ah
permit alimentarea de
Comutatorul K3 modul de alimen-
tare, avind o 2 in care se face
carea acumulatoarelor.
Sursa -5V circuitului
MMC7107 este un convertor simplu cu
cele inversoare "de putere" din capsula
MMC4049. din ele sint conectate ca un
oscilator, iar celelalte patru sint legate in pa-
ralel pentru a furniza un curent mai mare. In
tensiunea. este de cca -4 V
pentru schemei.
'SV
Schema este n La 1-2 a lui K2. montajul
e la Q un impuls de cca 0,6 ms, care se la resetarea
N pentru intrarea de tact a bistabilului 1. O se folo-
pentru resetarea celuilalt bistabil O, care face parte din fi-
nd folosit pentru (overllow).
GeneratoruJ G este realizat cu T5 T6, lui ncepnd la apari-
ia nivelului .IJ" logic pe Ql.
[6 li ffi 49:) R9
f::rK121 I Q( 3A
Le-
ConvertoruJ U-t este realizat cU T1-T4 n. Bistabilull
ura aCE)stuia cu partea de C.
R2, R3 cu RI un divizor de intrare. Pen-
ru gamele precizate, R2-=9Rl, R3-=99Rl. Ele vor fi de precizie me-
pentru a simplifica reglajuL De R4 R5 depinde t in ca
Ele se aleg experimental n jurul valorilor de 5,6 k!l, respectiv
6 k!l.
Etalonarea este Se Uin cu un voltme-
ru industrial). Se K2 prin se P la
Cind se ca se intervine asupra lui R4 R5.
ventual se poate actiona asupra lui C5 C2. Se alternativ etalo-
area pe toate de lucru.
Tt-T7 snt SC-uri. sint cu anod conwn, Pentru alimentare se
ate folosi un integrat 7805 (5 V/1 A). COnsumur mediu al aparatului este
e 200 mA.
Comutatorul KI are 3x5
TEHNIUM SUPLIMENT
"'
o
U.,e
1(1)
3
C ele generatoare prezentate mal jos
sni deosebit de simple. putnd fi abor-
date de orice constructor amator. Cu
simplitatea ele produc semnale Rx
sinusoidale cu faclor de distorsiune
de nivel destul de reduse n
banda de audiofrecvent (20.. 20000 Hz).
Caracteristica acestor generat oare
prezentate o constituie faptul ele folosesc
amplificatoare cu de intrare foarte
mare, de ordinul a 10'0. __ 10'20. impe-
foarte este la generate- ev
7'
(
I
I
2

lKn T
O
o r" )
T1 ( ::"'\.
Sub
G 1) 10Kn

-Iz- S;
71- [TI

"'
25V
2,2Kn
-22 V
1
T3 ,.-
100pFI25V
\...: ro Od8
SRJ. l!!,
lKn
-20
SbOn
700n
-40
GENERATOARE
Rx
DE

47011
<?' 24V/SOmA
L
lIn lE
,
SIRE
rul realizat cu componente di scret e prin folo-
sirea unui tranzist or MOS, iar la cel cu circui t
integrat , printr- un amplifi cator BI-
FET. unor de intrare
foarte mari face pentru vari erea frec-
generate, folOsirea unui condensator
variabi l dublu cu capacitate de cca
350 pF. Fol osirea unui condensator variabi l,
de varianta cu dubl u, pre-
unele avantaje asupra nu vom
i nsista aici .
Parametri . Cele generatoare
domeniul de prin trei subdo-
menii: 20 .. 200 Hz; 200 ... 2000 Hz; 2 .. . 20 kHz.
Factorul de distorsiune la
de 1 kHz este de 0.3% pentru primul generator
AUREUAN
CATALIN
de 0.1% pentru cel de-al doil ea. Nivelul
semnalelor generate la ambele gene-
ratoare, n limitele zO, 25 dB. Ampli tudi nea
semnalului de este de 2 Vrms pentru
primul generator de 1 Vr ms pentr u cel de-al
doilea. de a ambelor genera-
t oare este sub 1 kO.
Functionare. Cele generatoare
pe principiul sel ective Wien -
care semnalul ui
- n bucla de pozitiva a am-
pl if icatorul ui. Stabi lizarea amplitudinii
ilor se prin introducerea n bucla de
a unui .bec cu in-
La generatorul din fi!;lura 1, re-
Wien o selec-
FRICVINTIITRU

Cu circuite integrate 555 se poate realiza un ce poate semnale
la 50 kHz in patru game.
semnalului se pe un instrument indicator gradat n scala 0- 5. La aparat
mai o LED.
Alimentarea se de la o de 9 V.
Pri n etajul format c\l TI se impulsuri care se integratelor 555. la
o tensiune cu se valorile di n nu snI
necesare reglaje la punerea in Semnalul de intrare trebui e o amplitudine
de circa 5 V.
+ 9V
B( 1()7
R3
7
R9
, SY
1 kJl
lM
n.rtJO
T1
n lk!l
R1
R4 6 K
(1 1 Jl
SOHz
15nF D1
R1 (1 eJ
lN914 OkJl
Z iln!-:.lQnF
1
le 2
555
6
4 S
(S
R14
I'on
F
IMn.

(6
10nF:I,
-- -

ntre amplificatorul ui format din
tranzi st oarel e T1 . T2. T3 intrarea acest ui a.
mai precis poarta tranzistorul ui T1 . Circui tul
de este conectat intre
ampl ificatorul ui sursa tranzistorului TI.
La generatorul din figura 2. Wien
o intre ie-
ampl ificatorului intrarea
neinversoare a. acestuia. Circuitul de
este conectat ntre amplifica-
torul ui intrarea inversoare.
DetalII constructive, Cele generatoare
folosesc pentru modificarea un
condensator dublu cu aer, de tipul celor din
rad ioreceptoare, cu capacitatea de
325 ... 350 pF. Trebuie remarcat punctul co-
mun al celor condensatoare nu este co-
nectat la in condensatorul
se pe o care la rindul ei
se va fixa pe aparatul ui. De asemenea.
se atrage asupra eficiente a
acestui condensator a lui a rezis-
toarelor din cit mai departe de
tran,fltlrmatorul de al alimentatorului. Se
prelungirea axul ui condensato-
rului variabil cu un alt ax din material izolant
TESTER
D ispozitivul este deosebit de util
i n controlul rapid efici ent al tranzistoarel or
bipolare.
Ca blocuri un oscilator
cu por1i NAND ale unui..CDB400 partea de
decodare a tranzistorului pro-
bat . din integratul iJM339
TIL31 2 sau si mil ar, cu componente pasive afe-
rente.
Impul suril e d rept unghi ul are de
produse de osci lator sosesc in baza
tranzistorului testat prin de 6,8 k!l.
Acestea fac ca tranzisto[ ul se
SE\. alternativ. In de valoarea
impulsului, cind tranzistorul conduce sau nu,
lace ca pe se li tera " p.' co-
tranzistoarelor npn sau litera "H"
tran zistoarel or pnp. Pentru
tranzistoarel e defecte se deosebesc ca-
zuri:
1 - stins;
2 - in scurtcircuit:
ac - stins;
BE sau EC - segmentele a c
iar e, f, g snt aprinse permanent.
Punctul zecimal al din
momentul tensiunii de alimentare, in-
dicind oscilatorului.
Alimentarea testerului se poate face de la o
de -+-5 V sau de la 4 baterii
R16 cu un mic stabilizator paralel.
TEHNIUM SUPLIMENT
Rx
CV1;
1
Il'
r
CTI
I
I
I
I

I
;
I
-
-
Rx
de ... 50 mm lungime.
Rezistoarele Ax vor fi introduse n circuit
prin intermediul t lnui comutator cu 2x3
Valoarea acestora este de 22 Mil pentru dome-
niul 200 ... 2000 Hz, de 2.2 MO pentru domeniul
200. _.2000 Hz i?i de 220 kn pentru domeniul
2 .. 20 kHz. Prin folosirea unui comutator cu
2)(4 pozilii a l ui Ax cu valoarea de 22 kO se
un domeniu suplimentar, respectiv 20 ..
200 kHz. Semnalul de este disponibil
prin intermediul unui divizor cu trei trepte de
nivel : O dB, -20 dB -40 dS.
se rezistorul de 4700 (din
oricare cu un liniar de
500 fl/l W se cursorul acestuia
la intrarea divizorului, aste
a amplitudi ni i semnalului, n
rul trepte de nivel.
Pentru generatorul din figura 1, tranzistorul
T1 este un MOS cu canal p, de tip AOS01.
SR 2
10
1
+ 12V
56Ka.

6
560a
OI

2Ka
2 4
- 12V
470.1.

24V
SRI

500.'1, 22_'

acest tranzistor este protejat contra sar-
cinilor electrostatice, res-
pectarea de manipulare folosire
specifice dispozitivelor MOS.) Tranzistorul T2 I
este npn, de tip BC108B sau BCH1B. Tran-
zistorul T3 este pnp, de medie putere, de tip
2N29Q4 sau B0138. -
Sursa de alimentare trebuie asigure o
tensiune de 22 V, la un curent de 50 mA.
Amplificatorul folosit in genera-
torul din figura 2 este de lip LF357, LF356 sau
orice alt A.O. BIFET. Dioda 01 este de comu-
tal ie, de exemplu de tip lN4148. 'Sursa de al i-
mentare este cu tensiuni de :1:12 V un
curent de cca 25 mA.
Pentru ambele generatoare se
surse de tensiune bine stabilizate filtrate.
Becul cu este de tip telefonic,
de 24 V/SO mA. Generatoarele vor fi montate
n cutii metalice.

TRANZISTOARE
100,;;f:.
l'

6,Skn. "r,k.lL
'1
+
1iul 1k ... L
G /.
50
R
r, S f) 1
O dB
-20 l
--"'--o
-
lE
,
SIRE 2
Reglare. Se
semireglabiJe condensatorul variabil la ju-
cursei, i ar comutatorul de domenii pe
200 ... 2000 Hz. Se un osci-
loscop la generatorufuL Se
generatorul se cursorul semireglabi-
lului SAt cind semnalul vizualizat pe os-
ciloscop este perfect sinusoidal. La generato-
rul din figura 2, reducerea la minimum a dis-
torsiunitor armonice se din reglajul
adecvat al semireglabilului SR2, care in-
regimul optim al la
Schimbarea Ultima operatie
n ajustarea valorii condensatorului semiregla-
bil CTI (5 ... 30 pF) ta unei va-
riatii minime a amplitudinii semnalului, cnd se
condensatorul variabil de la o
la alta, pe oricare dintre cele trei subdomenii
de
+5V
3x1N4001
14
1
Pd
AI 1
A4
3
CI
9
4')1)1
U
5
+S'..i
7
,
"
2
8 A3
14
),)
10
' b
, 7
13
'IL312
,

6
FRICII.TIITRU
,
(2. .. O.1.,J'
-.r



A

Uotl8:
c,
e;,1)0'"
1 [

''''' )",r
,f----'-o


,
,
,
,
izro""
"', ,
10""
,
,
,
,
,
,
, ,
\ Le ___ R; 8
\ \ rov l ___________ .l
propus domeniul 10 Hz-l00 kHz, semnalul
la intrare trebuind o valoare mai mare de 0,5 Vvv.
Aparatul nu este extrem de precis, dar avantajul citi r ii di
recte a pe care o Tranzistorul folosit este de tip
EFT333 sau EFT343. Prin semnalului de unul din
cele patru condensatoare impulsuri cu polaritate
Impulsurile rezultate se pe grupul de format
din diodele 01-02. Tensiunea ce se la bornele A B este
cu astfel inc!! instrumentul de
se poate etalona direct in hertzi. Instrumentul are sensibilitatea
de 100 l'A.
TRANZISTORMETRU
Verificarea a unui tranzistor se poate realiza
cu montajul cind tranzistorul supus este
in stare in se aude un semnal de frec
iar o LED tipul de tranzistor. Transfor
matorul Tr este luai de la un etaj de al unui aparat ra-
dio ("Mamaia", "Zefir" etc.).
( l00n. 56kn S6k.ll 10k.Q 100n 41
>
n )J f
Tl T4
k:=>-+
W'\ "i:l- 11p' ..tE 22<lQ ro; J6
\0'- ""Jp' i 6JV
T :-RI \07 1:-:1 '1-_-= __ -=-""
tt

..J.. !t,7k.n. 470n.
Te. -- tO
,,':;" '9 m
4" l r T lkn.
I C testat .

apacimetrul are scara li!fiara este marcheaza diviziunea . .1"' pe scala instrumen rele etalon de cap de scala. aC!iomnd P3. P4
C
conceput astfel inct masoare capa- tului; P5 pe a comutato
in plaja 0+1 .. F. in cIOci domenii _ pentru scarile 10 nF. 100 nF 1 .. F se rului de game,
de masura (100 pF; 1 nF; tO nF; 100 nF procedeaza n mod similar cu condensaloa Marcarea reperelor 2. 3, 4,5, 6.7.8 9 pe
si I .. F la cap de scala), scala inslrumentului se poate face utilizind
Montajul cuprinde un generator de semnale condensatQare cu capacitate cunoscuta (eta
dreptunghiulare realizat cu doua NANO Ion), de exemplu: 200 pF; 3 nF; 0,5 .. F; 700 pF
n cazul in care dupa reglaje se con-
ralel).. . . . I t stata ca unele potentiometresemireglabile
Avantajul unui Circuit mtegrat l (PI-P5) sint la "capat" (respectiv aproape de
CMOS intrunasemenea montaj consta in valorile maxime sau minime ale rezistentei). i n
"faptul ca amplitudinea semnalului dreptul" vederea imbunatatirii precizi ei reglajului. aces"
ghlul ar este constanta, mdlferent de tea vor fi inlocuite cu potentiometre de 12 kIl
acestuia, corespunzatoare domeniului de ma
sura ales, De asemenea. consumul de curent
al montajului este extrem de redus,
Semnalul debitat de etajul separator este
trecut prin condensatorul de masurat, dublat
in amplitudme redresat prin diodele 01
D2 (IN4148 sau echivalente). filtrat prin con
densatorul C6 Si masurat prin miliam
permetrul care are 1 mA la cap de scata
Condensatoarele Cl-C5 trebuie sa fie de
buna calitate stabile in timp. Valoarea lor nu
este critica. Calibrarea fiecarei scari n parte
se realizeaza din potentiometrele semiregla
bile de 47 kll corespunzatoare.
Pensa de masura (bornele de conectare a
condensatoarelor de masurat) trebuie sa aiba
o constructie cu capacitati parazlte minime,
La o constructie corespunzatoare ampla
sare corecta a lui 01 02. dupa pornirea
aparatului. cu bornele de masura n "gol" (fara
condensatoare). instrumentul va indica ,,0 ..
Calibrarea aparatului se realizeaza cu. con '
densatoare etalon pentru fiecare gama n
parte, asI/eI:
- se conecteaza un condensator de 100 pF
la bornele Cx se actioneaza Pl pna cnd in
miliampermetrului este, maxima (cap
de unde se traseaza pe scala diYizunea
,,10 - comutatorul este pe ,, 100 pF'
- se trece comutatorul pe pozitia .. 1 nF'
se pune un condensator de 1 nF in pensa
se P2 cind acul instrumentului
ajunge la diviziunea ,,10". Tot pe scala
se scoate condensatorul etalon de 1 nF si se
reintroduce cel de 100 pF. in dreptul acului se
p1
p1 PS41kJt \
I
C2 --O \
\
1,
snf
..JF
(4 .jl
2nf
--o
"
100nf..lp..,
h
01
(6\

la minima) sau-cu
cite rezistenta de precizie de 33-37 k!l si un
potenliometru semireglabil de 12 kJl in serie.
Dupa aceste operatii se reia reglajul de celi
brare a aparatului. nsa numai in gamele de
masura la care s-au operat modificarI.
Alimentarea se face de la o sursa de 9 V
TEHNIUM SUPLIMENT
p,10I)kJi.
10'ikQ Bt"!0126
...
270nF
4 kL
,1k
h>
,1a,

lN7S4J\
1NJ'i4A
181}Jl
9V ,
Cu o punte Wien din tranzistoarele
ereche TI, T2 T3, T4, in montajul Darling-
n, se un generator de semnale
inusoidale comutabil pe trei domenii din Kla.
I b cu reglaj tin din dubl u
e 50 kO; 20 Hz-200 Hz; 200 Hz-2 kHz; 2
Hz-20 kHz.
Tranzistoarele sint cu germanlu. foarte
,ne iTlperecheate. cu un factor de amplificare
al mare de 50. de tipul EFT319 (de radlofrec-
en\a)
Dih colectorul lui T2 se ia semnal pentru
ranzistorul T5 (EFT 321-323). formator de
emnale triunghiulare cu triggerul T6, T7
BC107) se semnale drepunghiulare
u aceea:,li ca a celor sinusoidale.
Amplitudinea semnalului se con-

"
V'
'!
Instrumentul condensatoare pe 5 game de valori: 50 pF; 500 pF:
5000 pF, 50 nF 0,5 )'F. Cu un circuit ",A709 se un multivibrator a
se pe fiecare de Semnalul de la multi ... i-
brator se la un voltmelru electronic pin intermediul condensatorului
supus se face cu un instrument de 50,11A. Circuitul
p.A709 se poale nlocui cu ROB709, produs I.C,C.E. OA95 se poate inlocui cu
EFD108.
Alimentarea se face simetric stabilizat cu diode Zener (de 6,2 V +6.8
Vl
Cu Pl se simetria semnalului oscilatorului, cu P2 amplitudinea.
P3-P6 servind la reglarea gamelor.
Pentru gama de 0,5 ",F se bornele 1 3. reg6nd scala cu P7
GENEIRATOR
DE SEMNALE
termistorului de 10 kn montat
n baza lui T6. '
La i9$ire sini disponibile semnale sinuSO-
oale, drepunghiulare triunghiulare.
dublu de 50 kO se pune pe
panou se direct n hertzi, un
generator etalon.
Comutatorul Kla,b mufa de i9$ire se pun
pe panoul frontal cu necesare. Dupa
se poate monta la un potenlio-
metru pentru contrOlul amplitudinii.
Alimentarea montajului se face cu o
de tensiune de 12 V. foarte bine


IOk.1l
TEHNI UM SUPLIMENT
_12V
2lkJl
r--'
. 1 I
1
I

uul
""' 1 I
-o,-
7
8
FRECVENTE ETALON
LISTA DE COMPONENTE
Rl"S60 Il; R2=22Q Il; R3=1,8 kl1; R4=180 Il:
R5=3,3k!l; R6- R7=4.7kll; R8=22QJI; C:=1(r.-40
pF; e2:2200 "F/25 v; C3=470 "F/25 v; C4 la
C12=10 nF.
:r
211
" \ 2 3 4
, ,

; ,
L

13/Q &


CI'4
, , ,
L
.
L


",
, / CI '8
123456
" .
D
e foarte multe ori, n de
laborator avem nevqje de
etalon sau baze de timp, pentru a
. comanda unele aparate cum ar fi
osciloscoape, ceasuri, vobulos-
coapa elc. Montajul propus are in componenta
sa un cu proprie de
de 10 MHz de la care, prin cu 10, se
pol obtine submultipli la valoarea 1/100
",.

CI- 5
2 3 4 5 6
L

",
-v
CI-Il
.
__ """-"'-___ --'
CAPACIMETRU
.
C
apacimertrul propus este probabil
cel mai simplu ieftin din categoria
capacimetrelor analogice. Principala
a sa este circuitul 4093,
care se la de 28 de lei.
E;lementul indicator este un simplu LED nu
un microampermetru.
C.1. CMOS 4093 (de exemplu MMC4093,
C04093, MC14093, HCF4093, F4093, V4093.
K561 TL 1 etc.) patru circuite. de tip
trigger-Schmitl. Fiecare dintre aceste circuite
ca NANO cu intrari,
cu de trigger-Schmitt pe ambele
Principala a acestui C.1. este
aceea de formator, deoarece el poate trans-
forma un semnal cu o oarecare n
semnal dreptunghiular. mai poate fi
folosit ca astabil, cu un minim de
componente externe, respectiv un condensator
un rezistor. In de noi se
face uz de ambele n plus. este
de NAND.
terminalelor acestui C.1. este n figura
1. iri capacimetrul prezentat se folosesc numai
1 2. Celelalte pot fi legate.
n paralel pe poarta 2, pentru curentu-
lui de
Descriere. Principiul de este
total deosebit de cel al capacimetrelor
analogice prezentate n diferite reviste.
rind schema din figura 2, se vede
narea capacimetrului se pe compara-
rea tensiunilor de la bornele condensatoarelor
Ce e)l, raportate la tensiunile de histerezis
ale triggerului-Schmilt . Condensatorul Ce este
un condensator cu valoare bine
constituie condensatorul etalon; C)I este con-
densatorul a valoare fie
Aceste condensatoare sint
incluse in circuitele 1, care un
AURELIAN CATALIN
generator dual cu punct comun.
Tensiunea de (rampele
de de la bornele celor
condensatoare se celor
ale 2. Parametrii acestor tensiuni
depind de cursorului poten1iometrului
Pl starea la 2.
Cind Cx(SAI+Pla)<Ce(SA2+Plb), starea lo-
la 2 este LOW, iar LED-ul
conectat la este stins. Cind
C)I(SA1+Pla)>Ce(SA2+Plb), la 2
apar impulsuri HIGH de dreptunghiu-
rezultate din triggeruJui-Schmitl
asupra impulsuri lor triunghiulare aplicate la
intrare. impulsurile de la 2
au o suficient de mare
primelor cinci domenii de
ochiului, LED-ul pare aprins continuu.
impulsurilor este
ultimelor domenii), LED-ul va
lumina intermitent. Schimbarea la
2, de LED prin aprindere,
corespunde produselor RC din cele
circuite ale generatorului dual. In acea-
situalie, raportul (delimitate
de cursorul PI) este egal cu
raportul celor condensatoare. De aici
raport de divizare al poten-
PI ii corespunde o subdi-
viziune a condensatorului Ce.
Capacimetrul descris poate capaci-
cuprinse ntre 10 pF 100 ,.,F. Acoperirea
acestui domeniu se face prin schimbarea
condensatorului etalon Ce, a valoare va
deteflpina subdomeniul de cum

e.
100 pF
1 oF
10 nF
100 nF
1 ,F
10 ,.,F
100 "F
e,
10 .. 100 pf
0.1 .. . 1 nF
1 ... 10 nF
10 ... 100 nF
0,1 ... 1 "F
1...10 ,.,F
10 ... 100 ,.,F
Constructorul poate opta pentru un
mai mic de subdomenii; n primele
cinci subdomenii snt uzual suficiente.
Introducerea condensalorului Ce n montaj
se va face prin intermediul unui comutator.
Condensatoarele etalon vor fi selectate la un
capacimetru de precizie. Pl
este cu de Mon- ,
tajul se va alimenta de la o de tensiune
de 10 ... 12 V. Se conec-
tarea unui condensator de 100 nF pe termina-
lele de alimentare ale C.I., respectiv 7 14.
Etalonare. Citirea valorii condensatorului e)l
se face prin intermediul unei scale etalonate.
Scala se va fixa pe panoul aparatului, sub
butonul indicator al Pl. in
vederea scalei, se SAI
SR2 la mijlocul oeursei. iar comutatorul de
domeniu, respectiv Ce, pe valoarea de 100 nF.
Se butonul poten\iometrului Pl
aproape de limita din stinga
conectat la SR2). La bornele e)l se
un condensator de 10 nF. Se
SR2 la sesizarea de
stare, de LED. in dreptul butonu-
lui indicator se va marca pe diviziunea
0,1. Se butonul Pl
aproape de limita din dreapta. Se conec-
la bornele e)l un condensator de 100 nF
se SRI la semnalizarea
TEHNIUM SUPLIMENT
Oscilalorul pOf1i (NI N2)
dintr-un circuil CDB400HE, care semna-
lul se celorlalte PO!1 ce
un trigger-Schmill, la 10
MHz. In continuare, semnalul trece prin 9
circuite CDB490, divizoare cu 10,
pe rind 1 MHz, 100 kHz, 10 kHz. 1 kHz, 100
"fiz, 10 Hz, 1 Hz, 0,1 Hz, 0,01 Hz.
in oscilator valorile pieselor sint alese in
fet Incit lavQrizeze frecventa de 10 MHz.
In serie cu cristalul da este montat un
condensator semiv8riabit care reglajul


1-
I
111
I
de stare. in dreptul butonului
indicator se va marca pe diviziunea 1.
COflect1nd la bornele Cx condensaloare din
zece in zece nanolarazi, se scala in
punctele intermediare cuprinse Intre 0,1 1.
Pentru In timp, cele
+
exact al
Pentru extreme ale condensatofului
se oblin 9 999 500 Hz 10 (XX) SOO Hz, deci o
de O,OOS%.
la lui CI-8 se semnal cu
de 1 Hz. unde este montatli o diodA
LED ce emite cu frecventa
(l/s). Baza de timp a montajului este coman-
prin butonul Kt . Acesta, In A
(oprit), un nivel logic O la intrarea lui
N5. N5 are atunci un nivel t
N6 trece in O. N7 N8 trec in nivel 1
,0
+
semireglabile vor li de calitate, iar
terminarea cursoarele acestora se
vor bloca.
Mod de 100o.lre. Pentru se po-
butonul indicator spre capitul din
dreapta se pune comutatorul de domeniu In
de 100 pF. in orice
snt blocat e.
Trecerea lui Kl n B conduce la
unui nivel O la N7 N8.
repectiv la deblocarea circuitului C0B490. Sint
utilizate circuite NAND pentru comanda
un circuit NAND nu
poate alimenta decit 'A (N5, N6, N7
N8 lac parte din COB400).
Alimentarea cu energie este prin
CI-l, care este tot un circuit integrat, de tipul
7805. Redresarea se cu o punte.
o
"
r
------;:==;::::;;::=:::;---, s-ar afla potenliometrul comutatorul,
I in lipsa unui condensator la bornele Cx,
\...J
LED-ul va li apri ns. La conect area condensa-
lorului, acesta este mai mare de 100 pF, .
LED-ul se stinge. Se trece comutatorul pe
valori din ce in ce mai mari ale CA, la
aprinderea LED-ului. Apoi se butonul
indicator pinii la stingerea LED-ul uI. Se
diviziunea la care se butonul se
cu vatoarea C.,
comutatorului.
1

2

1 3
4
L _
5

5
,';(1 ..,
L_,

TEHNIUM SUPLIMENT
:4 .. V
'3
'"
,
..
,
:0
9
8
I '
L
2
Cx

100K
1
2
Ce

5
2
4
560n
II
-------
9
I
o
4\6
CAPACIMETRU DIGITAL
Pentru cei care dispun de un Irecvenlmetru
digit al recomandam realizarea unui monlaJ
(adaptor) simplu pentru masurarea dlgitala a
capacilal ilof.
Montajul, conform hgurii 1. este realizat cu
un singur Clrcui! integrat de ind,-
gena,jlE555. care functioneaza in regIm asta-
bil (osciialor). Forma de unda generata este
prezentata in figura 2. Desigur, timp" 11 S' 12,
deci implicit dlJt8ta unei periode intreg' T,
la Rl si R2 date, Sint lunetle de valoarea capa-
tOlale din1re punctele A si B (CAB). res-
pectiv de Cx si de cea a sem.reglabilului de
calibrare Cv (care Cuprinde capacitalile pa-
raZite din montaJ),
in asemenea avem:
(1) 1,:-: (R, + R
2
)' C .....
B
In2
(2) t 2 "" R2 'C"B'ln2
(3) T = tI + t
2
= (R
I
+ 2R
2
) . C
Ae
' In2
Din 3 rezultA la Yalori date pentru
Rl R2 avem:
(4) T = k . CAB
durata unei perioade generate &ste
direct cu CAB'
oscUatiiior generate este de
relatia:
(5) f =
Avnd in vedere cele de mal sus. rezulta ca
vor li avantajall cel al caror per-
mite directa a duratei unei pe
rioade. In acest caz citirea este directa; din
valoarea citita se scade durata aferenta lui Cv
se obllne Cx cautat in cazul in care apara-
lui numai Irecvenla (f). se va calcula
intii T. din care. scazind valoarea aferenta lui
Cv. se obtme Cx-ul
De remarcat este laptul ca un caz aparte il
repreZinta masurarea condensatoarelor elec
trolitice. al caror curent de fuga mare impune
valori mici pentru AI A2. lucru ce se reali-
zeaza prin legarea in paralel cu aceslea. cu
ajutorul comutatorulUI dublu K. care
neaza simultan KI K2. a lui RH1i R22 de
valoare corespunzatoare
Precizia masuratorii este determinata de ca-
litatea rezistentelor utilizate (Al
R2. repectiv RtI R22) de cea a con-
densatorului de calibrare Cv. respectiv de a
utilizat.
Allmentarea montajuluI se face dintr-o sursa
stabilizata cu tensiunea cuptinsa intre 5 si
12 V Consumul nu 30 mA
Modul de utilizate
- se alimenteaza corecl adaptorul se cu-
pleaza la intrarea
- cu K dechls bornele Cx libere se cali-
breaza adaptorul prin rohrea axului lui Cv
pina cind se o01ine indicalia 10 respectiv.
100 kHz pe Irecvenlmetru. ceea ce cores-
punde la CAB.::100 pF;
- se introduce un condensator cu valoare
mica intre bornele Cx. Daca se o011Oe. de
exemplu. indica\ia respectiv 3.000
kHz. inseamna ca respectivul condensator are
CAB=3333.3 pF. Prin urmare C.=C .-l00=
3333.3 - 100 = 3233.3 pF In mod identic. Ia
o indicalle de respectiv 66.666 kHz
obtinem penlru Cx.:SO pF Este evident ca
penlru valori ale lui Cx mal mari de 0.1 ca-
librarea esle inutila intrucit eroarea maxima
ob\mula. in orice a lui Cv. este ne
semnificativa in cu valoarea masu-
rata comparabila cu "fuga" datorata coefi-
cientului termic al capacitatii,
Este important ca inainte de conectare la
bornele Cx, condensatoarele de masurat sa fie
descarcale, De asemenea, condensatoarele
electrolitice vor fi conectate cu pOlaritatea co-
recta (minusul la masa).
Pentru o mai orientare. in tabelul
.alaturat se dau citeva valori intermediare, ci-
We pentru diverse capacitati CAB. functie de
pozitia lui K
Or. Ing. I OSI F LfNGVAY, YOSAVN, m.a.tru 'nternll'onl] ... por1ulul

R1
0,1 Mll

S-::12V)
1kJl. 1-
K2 '-" 8
9 Y+ 4 1kll.
R2 R DESC. ALO -'- (2
2kil. 191 i I ps O 1-"-3 : FfIDlfNJMETru
L..----+ ....... ::;-t6
pJ
( 1QnF
2

(VIJ'1
inG)(. 7
x
'o- '-+-__ 10_nF-,
ALI' Ei' .'-
K
Deschis

nch,s

T
, ,
[AB
l00pF
200pF
SOOpF
1000(1'
10000pF
lrf
2 nF
10nF
.-
100nF
luF
'- -
T


SQus
100""
l000us
lu
s
2us
10 US
l00
u
s
1 ms
R4
1k..D..
...
1
2
f
100kHz
SOkH
20kHz
10kHz
lkHz
lMHz
SOOkHz
l00kHz
10kHz
lkHz
,.
f:

TEHNIUM SUPLIMENT

Ahmentarea se face de la cu tenSiune
stabilizata. pentru a nu avea probleme cu ba-
teriile. care pot da o indlca\ie in cazul
In care sinI descarcate. f n cel mal rau caz, ali-
mentarea se face de la o baterie plata de
4,5 V.
Tensiunea aHernativa din secundarul trans-
tormatorului de retea este redresata de 4
diode montate in punte. Slabilizarea se face
cu ajutorul unei diode Zener si al unuI tranZIS-
tor de tiP EFT321 ... 353 Indicatorul de
nare al aparatului este un LED de 20 mA.
Aparatul mai poseda, de asemenea. un indica-
tor format din doua LED-uri de 20 mA, care
arata comutatorului de polaritate (pnp
sau npn).
O particularitate a aparatului consta in fap-
tul ca i nstrumentul indicator nu mai necesita
inversarea polarita!i. prin comutator. aceasta
facindu-se printr-o punte de diode punctl-
forme ( EFD108). Jnstrumentul folosit este un
miliampermetru de 0.15 .. 0.2 mA, La masura-
rea lui ICO se deconecteaza $untul prin apa-
sarea butonului B.
Bornele pentru introducerea t ranZi storulUI
vor fi patru. in ordinea E. B. C. E. pentru a pu-
tea cu tranzistoarele de ti-
pul BD elc. (cu dispunerea terminaieior in or-
dinea B. C. E).
R1

100n
R2
IN 4145
10kJt
2N29QS
Rl
10kn
10k
R'
r
'
;Okn.
10pF
RS
2,2 kD.
_ n figura 1 este aratata SChema de prinCIp,U
l
a unui generator caro oscileaza pe frec-
de 455 kHz care eSle modulat in
amplitudine cu un semnal audio de apt c.,-
mativ 1 00_0 Hz. Generatorul de audiolrec-
venla este un Circuit basculan! asta bit realizat
cu tranzistoarele TI T2. de tipul EFT323 Un
circuit bas..culant astabll poale li realizat Ile
dupa o schema Simetr ica cu cuplaj cole<;-
lor-baza, fie dupa o schema aSlmetrica cu cu
plaJ pe emitor In montalul de fala s-a utilizat
prima varianta men1ionata Etajul oscilator pe
frecventa de 455 kHz este realizat cu 1tanZI$-
lorui T3 ( EFT317 sau echlvalen') este mo-
dulat n amplitudine. Bobina circuitului osei
lant.LI are 165 de spite din sirma de cupru
emeilat 00,1 mm, CU o priza la spira 30. Bo-
bina de L2 are 40 de spire din
sirma. Aceste infasurari sint dispuse pe o car-
casa cu diametrul de 6 mm. prevazuta cu miez
de ferita. Detaliile constructive referitoare la
bObina sint aratate in figura 2 Regr.nd poziila
miezului de lema. cit SI valoarea trimerului de
10-40 pF. se obtine frecvenla de oscila\le do-
rita (455 kHz), Amplitudinea semnalulUI de
455 kHz se cu ajutorul rezistoruiui
var iabil de 100 Il. legat n colectorul tranzisto-
rului T3, Semnalul audio de aproximativ 1 IIHz
este aplicat pe baza T3 prin in-
termediul rezistorului vanabil de 50 kn Cu
ajutorul acestui rezlstor se poale regla gradul
de de la vatoarea zero pina la 1
Practic. pentru reglarea montajulUI se proca-
TEHNIUM SUPLIMENT
BITAMITRU
220V
"
lco
t
P
\'!.-,:
rl5mA
21kll.
SEMNALE
DREPTUNGHIULAR
Montalul reprezinta un osciialor realizat
dupa o schema ce ofera la sem-
nale dreptunghlulare. Frecventa semnalelor de
IIlSlfe se poate regla inlr-o plaja foarle targa (4
decade) . MontaJul este realizat pe baza circui-
tului inlegrat .8M393N. circuit ce contine doua
comparatoare independente S' un el al comun
de alimentare
Se poate ut iliza de asemenea. Circuitul
JlM2903N sau (iM339//.lM2901 Primul amplifica-
deazs in fetul urmator: semnalul obtmut la
bornele de eSle vizualizal pe ecranul
unui OSCltOSCOp Si se regleaza valorile celor
doua rezistoare variabile pina cind se obtme
lor este conectal ca trigger-Schmitt
la o tensiune liniar variabila.
de a acestei tensiuni liniar
depinde de curent ul de a
torului Ct . de valoarea
si R2. Tranzistorul 2N2905 este
nerator de curent constant .
AI doilea amplificator OO'"P'"
niar cu o lenSlune .:
R4 La apar
Tensiunea de alimentare,
ales pentru compatibi litate ',,;,1
grate TTl. Daca
pune. se poate mari tensiunea de :-
notate in schema se
capsula cu 8 terminale a Circuitului
un semnat pentru care gradul de
este aprQlclmativ 30%. Acordarea
frecventa intermediara
superheterodlna (care
d,ara de 455 kHzj este
losi nd acest aparat:
filtru de cel mai apropial
dat de generator si
rita al fillrului
in dIfuzor.
utilizat o baterie

2
,
1/(n l.SKn 10Kn 33n
1
10 Kn ,hoon
,
5
50Kn

[
RATDR

Generatorul acesta ofera posibilitatea de unghiul are format sistem clasic, cu trei
alegere ntre 15 rapoarte de impuls, determi- din cele patru pOl"\i inversoare ale integratului
nate cu precizie, a fi nevoie de calibrare. 4011 Semnalul Iese din pinul 10 (poarta N3)
Generatorul este compus din doua circuite intra n pinul 14 (clock " ceas) al integratu-
Integrate CMOS Primut. un integrat du- Jui 4017 acestui semnal este deter-
al-in-I lne cu 14 pinl (din ser ia 4000). este un minata de valoarea condensatorului C (pentru
4011 , care cuprinde 4 pOl"\i trigger-Schmitl in- cele patru ale lui C, vezi tabelul din
versoare: al doilea este 4017, tot un CMOS, figura 1). cu comutatorul Kl cu pa-
numara tor de<:!'adic tot dual-in-tine, dar cu tru poziPi de poten\ometrul ui de 1
16 pini. MO
cum se vede n figura 1. divizo- Raportul de impuls la (pinul 3 al lui
rului zecimal 4017 snt conectate la un comu- C12) este egal cu raportul de divizare multlpli-
tator cu 8 Una dintre este selec- cat cu 100%. Daca, de exemplu, consideram
de acest comutator adusa pe intra- 5 (pinut 1) a tui CI2, raportul de divi-
rea de RESET a integratului. De aici rezulta o zare va fi 100%.5,,20%. Mai precis, din 100 de
stare divizoare, care poate fi on- diviziuni de timp, pe 20 de diViziuni
A
cest generator are o uti litate deosebita
in depanarea radioreceptoarelor MF
chiar a canalelor de sunet ale televizoa-
relor. Prin tatonarea condensatorului
de 47 pF din oscilator se pot genera
semnale pentru normele UUS, OIRT CGIR
pentru benzile 1 2 de televiziune .
Tranzistorul T2 este un oscilator Hartley. n
al circuil oscilan! se dioda varicap
68139. Din poten\lomelrul de 100 kll se re-
gleaza tensiunea de polarizare a dio-
dei . respectiv capacitat ea acesteia, care im-
pune de l ucru. Tot n cursorul po-
este o AF
provenita de la osci latorul cu de defa-
zare filtru trece-sus, construit cu tranzistorul
BC107.
Ult imul tranzistor este un ampl ificator RF
cuplat capacitiv cu oscilatorul modulat n baza
tot capacitiv cu sarcina, n colector. Sarcina
poate fi o fir cu lungimea sub 1 m, sau
ch)ar intrarea radioreceptorului depanat.
I n caz semnalul este prea puternic (dls-
care ar fi raportul de divizare intre 2 9. semnal la starea 1, iar pe restul de 80 de divi -
este de la O (zero) a divi- ziuni semnal ta starea zero. Aceste semnale se La pinul 12 al integral ului 4017 avem o ie-
zorului, atunci este cea la care ra- numai pe nelf"lversoare A (fig. 1) cu divizare de Astfel, la acest
portul de impuls al semnalUlui de intrare va fi Pe inversoare B, alcatuita din N4 (a pa- pin impulsurile intrate n "cioc'" la pinul 14
divizat de tra a integral ului 4011). vom pe les cu frecventa de 10 ori mai Forma im-
Raportul de impuls al semnalului de 20 de diviziuni starea zero. iar pe restul de 80 pulsului implica o stare 1, care cit 5
va fi independent de de i ntrare: de sIa rea 1. socotim 50% din semnale "c lock" , care o stare zero, care
fapt. va depinde numai de comutatoru- (de pe pin.J.l 1 4) le prImim prin A sau B, un timp egal, mai departe
lui K2. reiese ca din comutatorul K2 ( fI 9. 1) Pent ru raporturile de divizare sau de imputs
Pentru completarea montajului. acesta este A B putem ob1ine n totat 15 rapoarte de nu este necesara nici o calibrare.
precedat de un generator de impulsuri drept- impuls diferite. Amplitudinile semnalelor de depind
r
-----------------------------------------, de tensiunea de al i mentare, care este
intre 3 15 V (cu un consum de 10- 15 mA) .
Deoarece alimentarea se face pe un interval
C f
100nF 7H, 200Hz K2
1
7 H, k H,
10 F 700 Hz .
,
1
100pF 7kHz 200k Hz
( 100 10 lnF 100
t 1
0F
r }PF
lQOklL Kl 22k
L _
Nl i N4 - [J1_4011
2
830 C500
Rl
lkO
lW
R2
1000

20V
O:;A
SOV
R3
100
Pl SkO
C2 C3
0,1
de 12 V, am indicat n figura 2 o co-
Tinnd seama de consumul mi-
nim de curent al montajului. se poate folosi
un transformator cu 220 V n primar cu 20 V
n secundar, la un curent de 0,2 A. Diodele
OZI OZ2 pot fi doua diode PL a ten-
siune dea maximum 15 V la ie-
Tensiunea la se regleaza din Pl, iar
controlul se face cu voltmetrul V.
Tranzistorul B0238 nu are nevoie de radia-
tor.
Alimenlatorul , cu unele mici
poate devef)i o de tensiune
In acest caz:
- secundarul transformatoruiui se bobi-
pent ru 24 V 2 A; _
- puntea redresoare se ia la 30 V 2 A (se
pot utiliza Fl02- FI12);
- diodele Zener 01 si 02 se i au la tensiuni
a suma sa fio;! de circa 20 V,
- tranzistorul T2 se cu un pnp
mai puternic se pune pe radiator:
- dioda DUS se cu F112.
Cu aceste orice amator poate
construi o reglabila de tensiune conti -
nua, 3..:. 20 V la 1 A.
R4
lkfi
lW
3 ... .15V-l0mA


C5100nF
CI2
}..(
Cll

7

TEHNtUM SUPLIMENT
torsiuni AF n receptor), se poate nsena o re-
zistenta de atenuare cu antena Bobina oscila
torului are 4 spire, cu priza la jumatate SI'
recomanda carcasele folosite la receptoarelt,
UUS din de RF are 25 de splre
bobinate pe un miez de fenTa de 3 mm, de do-
rit fiind ca bobinajul sa se faca . vrac.
La reglai, cursoarele semlreglabUelor vor fi
date catre capetele "reci"' Din trimerul de
5-15 pF se cauta situarea in mijlocul benzii
UUS. potenliometrul allindu-se ntr-o
mediana, Daca nu esle posibil, se incearca
.. celor patru spire ale bobinei. pre-
ferabil cele dintre emi tor masa, Apoi, cu po-
tenl iomelrul la cite unul din capete, se aJus-
teaza semireglabilele pentru capetele de
banda UUS Reglajele se fac cu ajutorul unUI
radioreceptor come!ciai Sursa de alimentare
trebuie stabilizata. In locul generatorului AF
pe cursorul potenliometrului poate fi introdus
un semnal provenit de fa un microfon
printr-un condensator de decuplare
GENERATOR
DE TV
Schema a generatorului este im-
perl ita i n cinci blocuri operat ional e: patru
multivibratoare astabile plus osc,latorul mOdu-
lat de
Oscilatorul de purtatoare Video poate emite
semnal n intervalul cuprins intre banda
III - TV banda IV- TV, respectiv ntre cana-
lele 10 24 TV.
Mullivibralorul . format din doua NOR
(IC3) din elementele C3, R2, P2, RI3, furni-
impulsuri pentru sincronizare orizon-
t<11a. Aceste impulsuri aj ung la una din
NANO. terminalul 9 de la ICI Semnalul este
amplificat de Integrat (terminalele 12,
13. II ), care n final moduleaz8 . etajul de ra-

In timp. aceste impulsuri servesc la
blocarea multivibratorului format cu doua sec-
tiuni IC2 a C7. R6. P4, Acest ultim
multvibrator. Cnd nu este blocat prin ICI
(terminalele 1. 2. 3). bare verticale
Impulsurile de cadre Snt lurnizate de tC3
uus

grupul RI, PI, C2. Doua sec- Ir----------------------------------------------'I Iiuni ale l ui IC2 cu C8, A4,
R5. P3 realizeaza sincroniza-
rea orizontala; ccmdensatorul
C5 barele onzon
tale.
ReZistenta AS eSle calcu
latil spre a pune in evidenta
barele
Impulsurile de sincronizare
cadre de la pinul 3 al 1C3 snt
largi atunci este plantat
grupul C4, R3 care le limi-
teaza le da o masura co-
respunzatoare, apoi le aplica
pinului 8 de la ICI Tot im
pulsuri de cadre ajung la
pinii 12. 13 din ICI
Comutatorul S2 selecteaza
modul de lucru prin punerea
la masa a bareior orizontale,
a barelol verticale sau permi-
terea ambelor bar-e pentru
apantia Oscilatoru!
RF sau generatorul de purta-
toare are un montaj absoluT
clasic pentru stabilitatea
mai mare a cirCui-
lui oscilant este format chiar
din folie de pe circuitul impri-
mal,
TEHNIUM SUPLIMENT
. ,: 1 40'11

-,:.,./ Il
lOpF
,
'''CI14GII 1.'CI2400'
114('114011
11 " R8
---fi
" '"''
, ..
1I4C124001
'''''
'"
.. "
,.,
.. "
B o
4
S
tabilizatorul prezentat n figura in
citeva calitali care I fac
deosebit de ulii n lucrari de labo-
rator de
domeniul de regla] al tensiunii de
0+24 V;
- curentul maxim in sarcina: 3 A;
- curentul de scurtcircuit: maximum
3.5 mA;
- componenta alternativa pe sarcina
<10 mV;
la suprasarcina scurteir-
cult.
in principiu, acest stabilizator liniar
este compus dintr-un amplificator de
eroare 1, ce comanda un triplet de tran-
zistoare T1. T2, T3. o sursa de tensiune
de bine stablhzata. reahzata cu
dlOdele 09, 010. 011. re-
intrare. a unei din tensiunea al-
ternativa ce mai pe condensatorul
de filtraj aplicarea ei la inver-
soare a amplificatorului de eroare. Regla-
jul se face pnn vizualiza re oscilosco-
pul pe sarcina la minimizare din
PL
Tensiunea de se la ie-
ului 2. Valoarea sa este
A
Ustab = (U z +2U
o
) (H T)' S-a ales
" o Zener cu U = 6,2 V (OZ6V2) a
termid este cu
nalul 4, R12, R13. R14 con-
densatorul ca. Acesta din urma are rOlul
de a permite tensiunii de
la conectarea la prin ntrzierea
tensiunii de (de refe-
la intrarea inversoare.
Redresorul este compus din diodele
de';,. de ",mn opus 'J
,

o,""
,\,\...-- CO
\f\9'
01, 02. 03, 04, de tipul F402. FS02
Fl12. Se pot utiliza 3PM, dar cu-
rentul mediu redresat pe care 11 suporta
este la limita.
leaua de R19, R20, R21 doua
circuite de cu 3
4.
Reducerea componentei alternative la
se face prin preluarea. chiar de la
10.
-
diode 010 011. Ustab = 25,4 V.
Modificarea tensiunii de se face
din poten1iometrele P2 P3.
Amplificatoarele opera1ionale 3 4
dau o caracteristica de U-I de
forma aratata in figura. limitarea curen-
tului se face cu ajutorul
3. dioda 012. R11 una din
RS. R9. RID in paralel cu R7. intoarcerea
caracteristicii se realizeaza cu
R, q2..,.vw
Amplificatoarele snt n-
corporate ntr-un singur cip de tipul
8M324. Tensiunea maxima de alimentare
este de 32 V. n montaj. alimentarea inte-
gratului se face la cea 30 V prin R2
diodele Zener 05 06. Cu con-
densatorului de filtraj electrolilic, C5, ce-
lelalte condensaloare vor fi de tipul pla-
cheta, neinductille, la tensiuni de lucru
de minimum 100 V.
"

...
<t
.(f '.lI\.
11'(JO,5
u.

1(7 , ....
r-C:lJ.J.d---r----r--r,{...;h--+--=+-+-- ;' 1
"
".
7
,
, '"
".
<,

1tt41i8
Du
'<

3
+
.',
U:.f"t
2
'"


?, 8,2k ...
'"
14.3/a.J
m
oRu, -
.2<.1 ( ,,-
ff.J3'Ullf!
?,
FII'!
".
TEHNIUM SUPLI MENT

'" n Ilgura alalurata este prezentat un stabil!-
I
zstor care furnizeaza doua tensiuni iden-
tice. una pozlliva cealalta negativa.
de de masa O V. Aceasta
schema reprezinta o tipica a CirCUitu-
lui integrat ROB1468, Stabilizarea tenSiunii
negat ive se face prin "urmarirea" tenSiunii po-
zitive. Protectia la scurtci rcuit. pe ambele ra-
muri de este aceea de l imi tare a curen-
tului prin mtermediul de 0,470/1
W cirCUitul intern al integratului (pinii 4, 5 si
\O. II). lala C teva din circuitu-
lui integrat ROB1468 extinse la aplicapa de
la\8_
- tensiuni de mirare ,,30 V;
- maxi ma a tensiunii de < 10
mV (pent r u vanalii ale tensiunii de intrare n
'" 22ilet
M
o'tajul prOpuS reprezinta o solulle mo
derna eficace pentru o sursa de 5 V
necesara, de el!;emplu, la allmenlarea
Circuitelor unU! calculator
. Date tehnice
- tenSiunea de intrare este cuprinsa intre
10 V 40 Vc.C. (maximum 60 V);
- tensiunea de U .. " 5 V :tl'IU:
- curentul de sarcina k.. " 5 A:
- de lucru - 200 kHz
Sursa eSle construita in jurul unUI stabiliza
tor monolitiC bipolar de tipul LTl074. produs
de firma americana LINEAR TECHNOLOGY
Pe cip sint montate allt partea de putere. cit
oSCllatorul. Circuitul de control. monitorul
rii. Circuitul permite utilizarea sa in diverse
conligura)ii de comutatoare, are o
de lucru limitare interna de curent
ajuslabila. Un mUltiplicator analogic in curba
de permite un raspuns rapid la variap
Ile tensiuni! de intrare. Circuitul este prezentat
in doua variante de incapsulare. S I anume
TO-220 modificat cu 5 Plnl Sll!1 cu 11
plnl in linie
SupUment realizat de redaqla TEHNIUM
Redactor , ef Ing. 1.
Secretar general de redaqle
tlz. ALEX.
KRI$TA FILIP
Redactor: Ing. MIHAI COORNAI
Corectura: VICTORIA STAN
Olctllogratla: MIHAELA
Prezentarea A.
TEHNtUM SUPLI MENT
tre 18 V 30 V sarCina nominala);
- rejeC\ia tensiunii de > 75 d8
- coeficientul de temperatura al tensiunu
stabilizate: 0,4 mV/oC
Tranzistoarele sefle externe 80681, 80682
se vor ";l0nta pe radiatoare cu suprafala de
cel 100 cm2. Alte tipUri de tranzistoare
ce se pot utiliza 8D237, 8D238 sau 80441 ,
80442. De asemenea se pot fol osi
Darlington (dublell, triplell) ce vor duce n II-
nal la posibilitatea marifll curentului de
La punerea n in gol, se va ajusta
dupa valoarea tensiunii de pozi-
tIVe intre 12 V 15 V din pOlen\iometrul de
100 k!l, apoI obllnerea unei aceleiasi valori ne-
gative se va asigura din potenliomelrul de 500
n


Ing. MIHAI CODRNAI
STABILIZATOR 5V/5A
Ing. AURELIAN MATEESCU
I
-
Administratia
Editura " Presa - S.A.
/
-
Tiparul IMPRIMERIA CORESI - BUCUl'8ftl
@ Copyright Tehnlum 1991
15 Iei
' 3;
........
MULTIMETRU
;>
PORTABIL
c ;>
:;
:;
1
1

'"
-



'"
- ..
'"
o
o

"
o

'"
CI
'"
t:
o


,
-
....
t
1
'"
6,>-
"
MID
Firma MID o de clrculle Inlegrale, simple speclallzale,
Penlru mullileslere pule11 procura prin MID clrcullele 7106 7107, ale apllC8\1I sini
prezenlale chiar n publlcalle.
Rellnell: MID, lelel"n 595356, program: luni-vineri, nlre orele 11-17; Bd. Nicolae TIIu-
lescu nr. 26, bloc 22, elaj 14, ap. 53, seclor 1,