Sunteți pe pagina 1din 7

CURS INTRODUCERE N PSIHOLOGIE

Starile de constiinta modificata


sinteza -

Titular curs:

Student:

ianuarie/Bucuresti 2011

Starile de constiinta modificata

CUPRINS
CUPRINS...................................................................................................................................................2

Introducere
Constientul este unul dintre cele mai importante niveluri de organizare a vietii psihice a individului, care a fost afirmat, cand negat cu vehementa. Cei care l-au negat au fost behavioristii deoarece pentru ei constiinta nu are nici o insemnatate fiind eliminata din psihologie. Pentru introspectionisti, toata viata psihica este constienta. Asadar constiinta poate fi definita ca fiind totul sau nimic. Ne oprim asupra problematicii referitoare la configuratiile constiintelor deoarece

Page 2

Starile de constiinta modificata

constiinta nu este omogena, identica cu ea insasi in fiecare moment, dimpotriva, ea este neomogena, trece de la o expresie la alta, fapt care face ca si rolul ei sa fie diferit. Starea de constiinta a unei persoane se supune fara greutate schimbarii. Pentru cei mai multi dintre psihologi, o stare modificata a constiintei exista oricand are loc o trecere de la modelul obisnuit de functionare mentala la o stare ce pare diferita persoanei care traieste schimbarea. Rezulta din aceasta definitie faptul ca starile constiintei sunt personale, deci subiective. Charles Tart, unul dintre psihologii americani care s-a ocupat cu studiul starilor de constiinta arata ca individual este concomitent beneficiarul si victima selectiilor particulare facute de cultura in care traieste. Starile modificate ale constiintei pot varia de la placerea trairilor unei reverie viu-colorate, pana la confuzie si denaturare perceptuala datorata intoxicatiei cu droguri. Definim starile de constiinta ca fiind configuratia elementelor componente ale constiintei (psihice sau neurologice), asa cum se prezinta ea la un moment dat si pentru o perioada determinata de timp.

Stari de constiinta modificata


Din tot ceea ce se intampla in jurul nostru acum, din toate informatiile stocate si amintirile evenimentelor trecute, ne putem concentra atentia doar asupra catorva stimuli la un moment dat. Ignoram , selectam si respingem tot timpul, asadar constiinta este intr-o continua schimbare. Constiinta divizata O functie importanta a constiintei este controlul actiunilor noastre. Dar anumite activitati fiind practicate destul de des, acestea devin obisnuinta. Cu cat o actiune devine mai automatizata, cu atat mai putin necesita un control constient. Insa aceste procese automatizate pot avea si consecinte negative; de exemplu, atunci cand un sofer cunoaste strada, poate trece pe laga semnele de circulatie fara sa le ia in seama. Disocierea constiintei Psihiatrul francez Perre janet a fost cel care a elaborate conceptual de disociere. El a propus explicatia ca in conditii specific anumite ganduri si actiuni se disocieaza de restul constiintei si functioneaza in afara acesteia. Acesta difera de conceptual Freudian de refulare, intrucat amintirile si gandurile dissociate sunt accesibile constiintei dar amintirile refulate nu pot fi aduse in constiinta. Cele mai severe exemple sunt demonstrate prin cazurile de personalitate multipla. Personaliatea multipla reprezinta existent a doua sau mai multe personalitati bine dezvoltate si integrate in acelasi individ. Disocierea initiala pare sa apara ca raspuns la un evenimet traumatizant din copilarie, copilul facand fata unei problem dureroase prin crearea unei late personalitati care sa suporte socul situatie dificile. In cele mai multe cazuri, fiecare personalitate are propiul nume, varsta, precum si un set specific de amintiri si comportamente caracteristice; diferite personalitati se pot diferentia la scris, in talent artistic sau chiar in cunostinte de limbi straine. Pot aparea chiar si modificari fiziologice (activitati cerebrale) Somnul La prima vedere , in timpul somnului individul este inconstient, nedandu-si seama de sine, de altii, de evenimentele inconjuratoare etc. Datorita prezentei in timpul somnului a gandurilor, a imaginilor si emotiilor, psihologii il plaseaza printre aceste stari de constiinta. Un alt argument ar

Page 3

Starile de constiinta modificata

fi acela ca Este posibil sa trezesti o persoana din somn, dar nu este posibil sa trezesti una inconstienta (Malimsi Birch, 1998, p. 210, citat din Zlate, 2009). Ca stare de constiinta modificata , somnul filtreaza si incorporeaza stimuli externi in activitatile neuronale, in desfasurare, de exemplu, in vise. Freud la timpul sau, considera ca somnul indeplineste in viata omului doua functii majore: una biologica, consta in asigurarea relaxarii organismului si alta psihologica, concretizata in stingerea interesului pentru lumea externa. Desi este demonstrat faptul ca somnul indeplineste functii majore in existenta umana, privarea de somn actioneaza ca o suprasolicitare , epuizand rezervele functionale ale organismului iar prelungirea lui l-ar putea transforma intr-o piedica in calea existentei omului. O mare importanta o are trecerea de la o stare la alta, de la starea de veghe la cea de somn sau invers, acest fenomen fiind intalnit si la animale unde trecerea de la veghe la somn ia forma hibernarii. Analiza comparativa a celor doua stari arata ca acestea sunt opuse. In starea de veghe activitatea electrica a scoartei cerebrale, inregistrata cu ajutorul electroencefalografiei, prezinta ritmuri frecvente si de mica amplitudine, fiind desincronizata, in timp ce in starea de somn se inregistreaza ritmuri lente si de mare amplitudine, sincronizate, cu exceptia somnului profund, cand ritmurile sunt relativ asemanatoare. Creierul uman nu este inactiv in timpul somnului deoarece acesta receptioneaza stimuli, reactionand la unii dintre ei si coordoneaza diferite functii ale organismului. Insa aceste activitati sunt realizate in alte conditii si au o alta finalitate decat in timpul starii de veghe. Somnul influenteaza diferentiat memoria si uitarea. Cercetarile au demonstrat ca el favorizeaza retinerea unui material fara nici un sens, ceea ce i-a determinat pe unii autori sa afirme ca omul uita cu mai multa usurinta dupa o perioada de activitate decat dupa una de somn. O alta relatie a fost stabilita intre somn si personalitate. S-a constatat ca cei ce dorm putin tind a fi energici, eficienti, in timp ce indivizii care dorm mai mult sunt depresivi, anxiosi, critici. De asemenea cele doua categorii de indivizi se diferentiaza intre ele si prin calitatea trebuintelor: cei care dorm putin au trebuinte inalte, pe cand cei care dorm mult au trebuinte joase, primare. Descoperirea invatarii in somn, a fost exploatata la un moment dat nu doar stiintific, ci si comercial. Rezultatele arata ca, de regula, pot fi retinute, unele raspunsuri la intrebarile prezentate in timpul somnului, materialul putand fi reprodus in proportie de 50%. Narcolepsia si apnea sunt doua tulburari de somn relativ rare, dar severe. O persoana narcoleptica poate adormi in timpul desfasurarii unei activitati. In cazuri severe , aceste episoade pot aparea de cateva ori pe zi si pot dura de la cateva secunde pana la 15-30 de minute. Aproximativ unul dintr-o mie de indivizi sufera de narcolepsie idiopatica si alte forme mai usoare. Aceasta boala este una ereditara. Prin apnee, individului i se opreste respiratia in timpul somnului, aceasta reactie provocand trezirea subiectului pentru a putea respira. Majoritatea oamenilor au cateva apnee pe noapte, dar persoanele cu probleme severe de somn pot avea cateva sute de apnee pe noapte. Aceasta este intalnita mai ales la oamenii mai in varsta. Cercetariile au aratat ca in timpul somnului individul se misca, efectuand 20-60 miscari in decursul a celor 8 ore de somn. Acesta scasneste din dinti, sforaie, manifesta o anumita excitabilitate senzoriala, care este diferita in functie de stimul si de semnificatia lui. Somnambulismul reprezinta o manifestare nocturna neepileptica, in cele mai multe cazuri de origine psihoreactiva, aparand la copii instabili, iritabili, la care intervin o serie de conflicte emotionale, stari anxioase sau traume psihice legate de mediul familial, scolar sau social. Episodul

Page 4

Starile de constiinta modificata

se manifesta cel mai adesea in prima parte a noptii in care copilul se ridica, executa miscari necoordonate, dupa care coboara din pat si umbla prin camera uneori parasind locuinta. Visul Ca stare de constiinta modificata el este mai complex decat somnul, desi apare pe fondul lui. Desi multi oameni nu-si amintesc dimineata visele, dovada somnului REM sugereaza faptul ca cei care nu-si amintesc, viseaza la fel de mult ca si cei care-si amintesc. O lectura neatenta a lui Freud te poate duce la niste concluzii eronate. Mai intai acesta afirma ca visul este un factor perturbator al somnului dupa care spune ca nu am putea dormi mai bine fara prezenta viselor deoarece visul, departe de a fi un factor de tulburare a somnului, asa cum i se reproseaza, este protector al somnului, pe care il apara impotriva a ceea ce este susceptibil sa-l tulbure (ibidem, p.143, citat din Zlate, 2009). La om exista nevoia de a visa, prin vis, Eul completandu-si si desavarsindu-si experienta sa organizata si semnificativa, de aceea visul indeplineste independent de somn, o importanta functiie adaptativa. Relatia dintre experienta reala si experienta onirica este complexa datorita faptului ca nu doar experinta reala este incadrata in cea onirica, ci si invers. Din punct de vedere psihologic, o importanta deosebita o prezinta studiul continutului viselor. Freud deosebea un continut manifest al visului (naratiunea visului) si un continut latent (ideile ascunse ale visului). Transformarea visului latent in vis manifest este denumita elaborarea visului, pe cand activitatea inversa, care ne duce de la vis manifest la cel latent, interpretarea visului. Visele nu au doar un continut sexual asa cum afirma Freud ci in expresia visului isi gasesc continutul dorintele constiente ale individului, activitatile lui personal-relevante, preocuparile cognitive si afective cotidiene precum si stresul zilnic, starile de anxietate sau teama etc. Mecanismele psihice puse in functiune in timpul elaborarii visului arata ca visul este o forma de meditatie, de activitate a creierului, care in functie de evolutia fazelor somnului, poate avea carecter regresiv sau nonregresiv. Cei mai multi dintre cercetatori au argumentat faptul ca el reprezinta o forma aparte, particulara de gandire, asa numita gandire in imagini sau gandire onirica ce opereaza cu coduri figurative., preponderant vizuale. Este posibila controlarea viselor, acesta putand fi utilizat si ca tehnica terapeutica.. Este greu de presupus in ce masura influenteaza viata reala manipularea in acest mod a viselor. Totusi, nu trebuie sa subestimam efectele ei. Visul lucid reprezinta cel mai important mod de a controla constient visele. Definirea data de La Berge este aceea ca visarea lucida este un fenomen de visare present la persoanele care sunt constiente de faptul ca viseaza. Acesta pretinde ca visele lucide permit rezolvarea unor conflicte din timpul somnului in masura in care acestea sunt emotional satisfacatoare. Hipnoza Este una dintre cele mai complexe si contradictorii stari psihice. Este un fenomen cu aparenta de supranatural care s-a aflat multa vreme in domeniul magiei si a suscitat cele mai contradictorii intrebari si opinii. Aceasta a fost introdusa fie in randul fenomenelor parapsihologice, fie in randul celor patologice. Charcot, marele psihiatru francez, considera hipnoza un fenomen patologic datorita faptului ca receptivitatea hipnotica este intalnita doar la persoanele isterice care, dupa ce isi recapata echilibrul nu mai pot fi hipnotizate. Henri Baruk compara hipnoza cu starea de

Page 5

Starile de constiinta modificata

catalepsie deoarece atunci omul devine pasiv, un fel de robot sau o papusa articulata care doar suporta influentele externe, el fiind deposedat de mijloacele de expresie si actiune. Ati psihologi sau intrebat daca hipnoza este o stare speciala a constiintei sau una comuna, obisnuita, ajunganduse la concluzia ca reprezinta o stare particulara de constiinta modificata. Insa acest punct de vedere a fost contestat de altii, dupa opinia carora hipnoza n-ar representa decat o stare de inalta motivare a constiintei. In psihologia americana se confrunta doua modalitati de intelegere a hipnozei: ca stare sau nonstare de constiinta modificata , ca proces special sau proces psihosocial, ca trasatura sau situatie. Teoreticienii starii mentin hipnoza ca inductoare a unei stari unice de constiinta, spre deosebire de teoreticienii nonstarii, care considera ca, hipnoza nu este o stare fiziologica distincta, ceea ce conteaza, fiind puterea influentei sociale a hipnozei si nu transa starii modificate de constiinta. Ca o definitie practica, se afirma ca hipnoza este o procedura practicata de o persoana cu insusiri speciale capabila a induce in subiect conditii de sugestibilitate crescuta, astfel incat aceasta sa execute anumite actiuni sau sa-si modifice comportamentul. Diversificarea conceptiilor asupra naturii hipnozei reprezinta o alta consecinta a contradictiilor generate de complexitatea fenomenului. In momentul de fata exista doua asemenea conceptii opuse: hipnoza este o stare de somn partial, un somn incomplete iar la polul opus hipnoza este o stare apropiata de starea de veghe, o alta expresie mai speciala a starii de veghe. Unul dintre argumentele primei conceptii este termenul hipnoza care vine din grecescul hypnosis, care inseamna somn. Pavlov este cel care emite ipoteza ca hipnoza s-ar datora inhibarii anumitor zone corticale iar datorita faptului ca hipnoza si somnul ar avea la baza un mecanism comun, inhibitia, cele doua fenomene sunt asemanatoare. Cea dea doua conceptie are doua argumente invocate in spijinul ei. Unul este de ordin neurofiziologic: inregistrarile curentilor bioelectrici din creier atesta prezenta in timpul starii de hipnoza a undelor prezente si in starea de veghe. Un alt argument este cel de ordin psihologic: performantele obtinute in timpul hipnozei nu difera calitativ de cele din timpul starii de veghe. Deoarece intre hipnoza si somn si intre starea de veghe si hipnoza exista atat asemanari cat si deosebiri, rezulta ca hipnoza este o stare a constiintei, amplasata intre starea de veghe si cea de somn, insa mai aproape de starea de veghe decat cea de somn.. Hipnoza este un fenomen remarcabil nu prin neputinta explicarii si conceptualizarii ei, ci prin utilitatea ei practica. Este folosita ca hipnoterapie, fiind aplicata la tratarea starilor de anxietate, a celor fobice, depresive, isterice, obsesive; ca metoda de cercetare in psihologia experimentala; ca procedeu auxiliar in unele ramuri aplicative ale psihologiei. Nu trebuiesc uitate efectele negative ale acesteia. Ea nu suspenda de tot constiinta, dar o repliaza spre ea insasi, o inchide in ea insasi. De asemenea acesta influenteza constiinta morala. Subiectului hipnotizat, aflandu-se fara aparare, i se pot sugera orice idei, chiar contrar modelului sau etic obisnuit.

Page 6

Starile de constiinta modificata

Page 7