1u"s

&fi

3 = fr,ho t&i

l.

SISTEMIJI, MUSCULAR ORO-TACI AL

Muqchii sistemului oro-facial produc mobilizarea nandihulei' nrigcdrile funcliilor molorii specifice

buzelor, lirnbii 5i vilulu.i palarin, asigurand realizarea acestui sislem'

1.

l. 0RGANIZAREA

FUNC'| IOI'iiAt,A A SISTEMUI,U I MU$CULAR ORO-FACIAI

Organizarea musculaturii privind confr:rma!ia, dimensiuaile, inserliile estv astfel constituitd ca sX realizsze o eficien{d cit mai mare cu minimurr de eiiirt. Randamentul cel mai mare al mugchiului se realizeaz5 cffnd forla gensrati de rnugchi se aplicd perpend'icular pe rezistenla de deplasat. Sisteruul ,nuscular al apar*lului oro-laci*l e$te organizat pe principiul grupelor rnusculate antagoniste, cea ce oferi posibilitatea efectudrii unor miqc,ri de amplitudini variate gi asigurarea unui echilibru dinanric al elementului
de deplasat.

Grupele musculare din regiunea oro-firciald se pot clasifica in - muqchii rnobilizatori ai mandibulsi; - muqchii pieloqi ai lclei;

mugchii limbii;
mug,:hii vdlului palatului, laringelui" faringelui:

* muqchii regiunilor inve$inate.

1"1,1. Mugchii mobilizatori ai manrlibulei

w,

.M,

mandibulei tn: - mugchii ridic5tori ai mandibulei; - mu5chii coborAlor:i ai mandibulei; * mu:;chii ProPulsori; till * mu5chii diductori w

Cuprind grupele musculare care asigurl rnigcirile complexe ale rnandibulei, clasificate dupl funciia lor 9i direclia de trtiSclrc pc t'trc 0 imr:rimi

(),i,
a a I

si:' ru !,9 !!:! !.!. -l i, I Ll.l.l, MuSthii iditdtari ui nuuulil;ulei sttnt., a. tttulchii lcmportli: iur nr\unir prrnerpale pc \cuanrd Jitsclor [elnl)oriri,. li'i:Ji:i1:i; ;.Tl::i:: Drn nur)('r i.' ' 'i1""' n'""rj""'it. mul.r'iut rernpo.rl n
,

citttttul ':> --

iltil\.il!ilr

oro ltt itt

. .

l6

t""'tu'ul

,n nur,-

antelior" cu dileclic aproaps velt:icale, d*plaseazd rnandjbrria

" relropulsia mandibulci, avin. rol ln mi5cirile rapide cu contact ociut*l in rnasticalia lejerd. b. Muqehii *u*ur""i..:::-i:rer;i pe arcaria zigonraricE qi l.a[a exrern?i a unghiului goniac. Masa musuulard zr rnaseterului se difercnliazi ln trei fascicurc:
tri

'' rascicurui rriilociu, are o incrinare oblici sprc inapoi, rearizeazi depla.. silrea mandibulei in sus gi inapor; fascicurur posreri.r. aie {'ibre cu pozilie oriz.ntari, rearizeaz,aretropulriir rnr n d i bu te i tiind astfcl an iagonisr pt*igo:,iiuor-,;,;;;;"r,l Mulch:iul temporal paiticipi "l la: - deplasarea mandibulei in sus pclsteriori 9i migclrile de laterulirate;

-mu$chiul stilolrioidian, ritlicii osul hioid iar odat5 cu el;i scheletul tarrneelui, llli$carc !l!-uscbil de ilnportorlti pentru deglutjliei , mlr$chr i subh roi rliclr i : lr. slernohiliidial! (cctnecteae:i stelrul. carf ilaj u l pusteliol prl omoplal), rn, sternotiloid $i osul hioid), nr. onahioidian {sc inseri rirotr.lian, m. tit<lhioidian. Contraclia acestor lxu$clti cnbcarl tri stabilizeaz'i osul hioid, favorlrind artiuuea de decchrdcre I grrrii.:r Illulcirll()r suptahroidicni Mulchir hioidieni in raport cu acfiunca lor se pot clasil'ica in:
dian, care sunt

avantaj rnecaric feficienra mecalici.l

tuscicLrlul superficiaj at rnaseterului ;,ri.;,;.i;;;:;, yi posterior; fasciculul mijlociu al maseterului cu rraiect u"rii""t; fasciculul profund al maseterului * trri".r'r,_.rfiU. Acest aranjament al fibrelor lu"..u rrrrq.hiri *"r*r*. sii aibi

c. Muqchiur pterigoitrian i*tern are fibrere orientate obric de sus in j's. dtnspre inainte spre inapoi gi dinduntru litlicare. propulsic gi cliducric nlo,,dibrrlri.-"dr,*S";;:;;:'realiz6nd migclri de

;lili$]f';X:l'jllill,L'"i"

i"i.p."a_"i"A. gradul rcariz-caza *ii"aiip"i*'"r""

cel rnai bun protruziei

ridicitori ai hioidului cind se colltractfi simu]1a11 qi an o inse4ie fixd pe rnandibull. Contracfia sitnultanil a muqchiior rnilohioiclieni ridici planseul bucai fi secundar aplici linlba pc bnlta palalind, care apnsl, ca un piston, bolul alimentar spre faringe, cleci ace;ti muSchi participI direct la tinlpul bucal al deglutiliei. in caz",l cinc!,strl lrioid este llx't tle ceilalli mulc1i hioidieni, conractria simultnn6 a mugchilor suprahioidieni (excepfie rn. slilohioi<iian) determin)i coborirea mandibulei. - mugchii subhioidieni: sternocleiclerhioidian, s{crnoliroidian, tirohieridian, -lo1i nTugehii subhioidieni sunt coboritori ai osului hioid, cind se omohioidian. simul(an 5i au inserlie fixd pe stern gi clavicu16. M. tirohioidieri ridicS ,ontracte laringele, cAnd capitul hioidian esle fixet pe nl. suprahioidieni, avind astlel rol
in timpul faringion al deglutiliei^ Prin interrnediul mugchilor suprahioidieni, musch.ii subhioitiieni pol cieveni cohorilori ai mandibulei daci punciul fix al inse4iilor lor il oonsiituie sternul 9i clavicula. Contraclia bilaterali 5i simuitani a muqchilor ornohioidieni deplaseazl hioidul inapoi. 1.1,7,3, Mu;chii propulsori ni Mandihulei proiecte{zii inrlinte osul mmdibular, realizind milcarea de proprrlsie- lin accasti categorie de nnSchr sr:nt inclugi: - rn. ptcrigoitlian cxtgrn, constituit clin doud fascicule: lascicultrl superior oriental uqor obiic citre ?nafar'6, in jos, inapoi 5i fasciculul iniierior cu dircclie aproape orizonttild. Acestn reprezinfd principalul rnu;chi ptopulsot;

- mutchii suprahioidieni: digaslric, stilohioidian' rnilohioidian, gilniohioi-

'r';i;;;*,;."p;i;;

"

1,.1,,1,2. Magchii t'abo16rori ui nandiburei a.sigura cotrnrdrea niandiburci yi rleschiJclca gurii. [)or fi clasificati in: a. nrugchii coboritori propriu_ziqi ai mandihulei ce cuprintl: - mu5chiul milnhioidian care imprlund _cr, o adevirald diafragnri ce f1rq.e1z.A.plan;eul gur;i,rti, purteu opus6 realirrrazii "et -' supra*rilohii:ridian gi unul submilohioiiian; '- ^' Jciinrirand asrf.el un erri -,utupchiul geniohi<iidian se prezinta ca un mu;chr aplotizat de sus in.jos: rnrrlchirrl digastric. llAnlcc;lc anterior. nrulchi coboard.rnandibula dupa cc usr:l hroid .Acegti a fost fixat de ,nitlchi i ilfrah joi<.lrcn i (subhioidisni r. stabiliz-eaz,a osul rrioicr qi asrfel

- m. m&seler. prin fasciculul supcrlicial: - m. plerigoidian itrtern, cu actiune prerpttlsoare

secundari

b. mu;chii cotrorAtori indirgcfi ai mandibulei

parricipi rtui;chiui digasrric, pdntecele posterior;

1,1.1,4. Mugchii retopulsori suni reprezentali de m. lcnporali iprin f'asciculul posterior), m. Inasetct {prin l'asciculul superficial) 5i m pterigoidian intenr' Grupele antagoniste ale tru$chilor mobilizatoli ai nrandibulei sunt;
a.

reprezentafi de:
-,

iJr"", l, *rr".lria

cuprin<i mugchii carc

rnarrcliburei. Ei suil1

in sens verlical:

nr.

rirlicltori: tu{$ctcr, Pterigoi.liail inlern, fase;iculul anteriol"

9i al

mijlociu al tenrporaluiui;

rn. cchoritori; geuiohioidiart" milohioidian. pinleccle anlcrior digsstricului. ptet'igoidian crrcrn;

i)4
-

t y uln l.*Jt,ld i:,!

w
r ; q i,,
a?4,

i:" in scns sagital:

' ci.teilul nttttulnr ott-.lariul

r:F--

{t5
se

" m. ;:ropulsori: pteligoidian .xtern,

rnaseleruh:i;

intern^ fascicuiul sriperlicial

al

,, m. retropulsoti: fasciculul postcrir:r a) ternporalulur, lascjcr:lr:t *... 1"und al masr:terutrui, geniohioidian, pAniecc

tricului;

n";;;;; ;i ,i,i;..

c. in plan transversal: m. pterigoidian exlerl, in coatraclie unihtcrali

1,1,2. Mugchii pietogi ai fe{ci

cooxi0rlal itsigilriin(l hriifiinca stnelclol, inlensrt.rlc:t \()uri. in lirrpul glolei ln tirnpu) expiraliei ;i al inspirului se coniLacla r?rufchii dilalalori rli (acurei, i:rriugele esle ridicilt in sls qi ir:ainte. smiterii sunelelor inalte L,aringele este un organ cu lnare lnohilililte. l-arirgelc *slc ridigal l'erli*al * oLrlin inainte la liecrrc dcillutilie, la cxpiralie forlata gi in limpui enritetii sLrnetclor'inaltt I aringelc cnbulrr'a in tlnlpul inspiraliei 5i in cntiterea sunetelor joase
rclaxea,;d

in tinlpul vorlririi sru oinlall:ui. t1:u$cllii lal^insclui se co'ttracll satl

pielo'i ai ll'1er sunt mulchi subriri. aplarizali, au rrrra sdu arnh..l.. __ . Jnserlil fnobile la niiclul fegumerfillui, prin contraclia lor tea,zeazd._p,..r;;;: tatea felci- Mu$chii pielogi ai lelei iocalizali in iurui orificiilor (,rrr$;i;;;, rali, ai narinei, ai frntei palpebrale) actionear,d ca,riruiarori sau c.nsrrictorr :li accstor urificii. Mugchiul orbic.laru] buzelor aro un rnl de,sebit in sugere (succliurre), ir: pre.hcnsiunea alinrentelor, in rnas.ticalie, in pronunlia labiale f,b_" "p"), ir pr,n'n1ia v.calelor,.o',, .u',, in ,"uiprt, .unur, fiuierat, "onuoon*lo, sd'ltat. erc.
1"t.3. Muqchit timbii Mugchii i'rrinseci gi extrinscci ai rimbii ivezi capitorui Limbr: din voruurur I, pag' I i3) su't considerati inipreruri cu nrugcirii oro-'faciari ca mu5crri auxilirri ai masticaliei, interveninti in menlinerea alimentelar pe supralala ooluzali 3i deplasarea lor pe o arcadd sau alta" ' ,3

t,,t.,llj,

1.1,4.3.

M ugc lzii

fttti

gt: I u

Faringele este un coltduct tliltsculo-lner.llbrailos cll (lirccfie verticalS la onl, parie 6i laringelc, gura sitLrat la rdspantia dintre cavit&1iia nazali' bucald, pe de o esofagului, pe de

altl parte" Eolul alimcnl.ar 5i coloana de acr, lrec obiigatoriu prin farings irrcrucilindu-5i drunturile. Faringele sstt] $i o culi de re?onan(i. Afecliunile iaringiene se in$ofcsc de iulburlri de deglutilie, rcspira{ie, fonalie. Musculalura laringeiui cste replezeniati de cinci pelechi de rnu;clri dintre care trei sunl corstrictoti gi doi ridiciilori- Contracfit succcsivi gi coordonati a mu$chilor conslriclori dcterrninl undn perislallicS ce concluee bolul alirnenlar
spre eso1a8,

Mugchii ridiciitori ai laringelui riditri laringele $i cariilaiui tiroid in tinpul faringian al cleglutiliei. Paralizia rnrii;chilor conslrictori ai laringelui (clil'terie, leziuni bulbare) precum $i contt,rgliile spsstiee (tetatros, hi$terie. tulbare) fac imposibil[ rtegluiilia, alinrentele refuland {ipre losele nazalc sau spre laringe.

t.L4, Mugchii vltului palarului, laringelui, faringelui

rolul de a inehids nazofaringele in timpui degluti!iei;:rerechi ;i de a separa caviri!rer bucai! de bucofaringe qi de laringe in tirnpul ctigluiillei'6i al fbnaliei. prirr cor,
1.1.4.t. MuEchii vdlului yttatului cuprind cinci
de muqchi carc
nu

I'1.5, Mugchii rsgiunil{}r inveeinate (mugchii nsociati aptratului dentr-maxilar)

Muqchii regiunilor invecinate cuprind o serie de grupe tnusculare, care, in mod secundar 1i asuciat, tlobilizeazi rnandihula sttu pnrlicipil la elecluares funcliilor priucipale ale aparalului dento-trlaxilal (masticalia, deglLriifia, fbna{ia. :,' nimica). Din aceastl grupi de utr;chi asoeiali rclineur: 1,,. '.- rn. pielosul gdtului: ridicd pielea g&tului exprim/ind frica. groaza;

deglurilie, fr:nafie gi respir.alie.

dintre.cllyitatea bucali gi cea faringiaild cantribuind electir, la mastieifit,

traclia $i relaxarea coordonati a nu5chilc,i valului palatin se nrodificd istmr:riJr

1,1,4.2.^llfuschii laingelui pol fi grupali !n dou$ grupe artagoniste ; mupchii c'nstrictori ai grotei care silni yi arlducr'ri ai coa*ieror vrrrr.. utulchi inervati de ne^'ui recurent. pa'arizia u'ilateralii ;t nervurui rccrrcrlr el:lerniinS c voce bitorrali; - rnu;chii diiatttori ai glotei care depjirtcazl coarcle]e vocale.

- m. flexori ai capului, dintre care sternocleidomastoidianul imprirni ,, (piitl ,il. lapului miqcarea de flexie (pritt corltraclie bilaterali), inclinarea latelald ii 9ontraclis unilaterali) sau lotarea (contraclic contr-alaterali). De aselnenea, esle
:i.a. 11{

rnuschi inspiraior acces{}rnl;

,$.,

- m. extetrsori ai capului prin tonicllatea ior n:el;fin capul in pr:ziiia rie ibru pe cOloana cervicalil. Hipertr:nia rnugehiior cxlgn5ori cleiertnlni. crt , retrognalia mandibulari ir.rl hipertonia nruSchiloL tlexori ai capuilti
nd pnrgna!ia nrandibulari

t66

_
Pr,nfipalli mutchi
Dcnurniren muSchrutui

_:.!::::!1"t" !!!!:n !;orin

Tabelqt

rEffi ', .lr.

.cirtorrut ,rust:ttlut

tto-lttial
I

161

ti

aparstqlui dctrro-rnerilar.(drp{ Boboe, 1996 modificat) llrc^ alir Acfiu[e

('obor:lrea nrrndibulei

;:;i;;,;.;,
(rfirclrrul gurii)
Piitrnt al

F
|

i*chitlc or:ijiciui

1r'1'r,pr: hLrzul" 'r i r nll, i r)c llrntr

i:trcal i Arc rlot',1 liLrcicuie ce l' l*''',r' "' I^.nil\rstrri

I

Digastrir" pintec
Anteriar

N. milohioidian. ramlri din r. alveolar inferior

ll

relr0Duhin

Icr
mandibuln; ln degluritic

()bscrvalii

bulei slPelb{rc N. l'atial Trrge coutislrr ill !os ti in alartr

Digastric, ptnrtre posterior

Ra$lur, din n. facial Acline indirecti de !'oborarc a mandihllei

Il)itrf,l xl
Canin

LrtrTci

lnlerinnE

Mil0llioidian

muri din inf!rior

t'enrohioidinn Muqchiul pielos nl
sAtului rascrcul

N. nilohioidian, ran. alveolar

slTeri.r Aprsi buza sitperioari

ridicd osul lrioid gi lrage irrninte laringclc; , ol c,)hoari nrandihula

aJ

in nasticalie cobo oboAri

hioirlll.
R.amuri din n. hipoglos

ridici
llnciriv inferior

Ridici osul hroid

%

cobonri mcndihuh

5i

. l'acial

Pterigoidianrxtum,'N.nro,,,ti,-tu,

ridici prclca giruJui

Coboarri conrisura tr

Ment0nts

Rklicii $i flrc procmincrti buza inlirioara. increttte pielen birbiei

silperior

Propulsor, cobcritor 9i Propulsia se insolc5rc ir de o coborAre in A'fM: ;lisare anteriuari

lluccinator
I I

Pterigoidian exrem,

lrscicrrl rnfenor

N. sundibrlsr

otatic
idicd

si

j
I

Ternporal n) fascicul anterior

jn
|

rcnrpurrl p.oiuna

qrandibrrtr

'
J J

"n'
b) fascicl| rnijlociu
eJ lascicul

fa.cicolc in sus,i

Rczuitdnra cclor rrcj

u

p0sterirr

N. tenrporal prcfund mij loc iu

il,lTlf:'n't'o*no
Maseter a, lascicul supcrficial b) fascicul p'ofund
.

Innndrbula Al:tsticaror{i tocrlon I i volli fuciculul posrL . .crr^puisla man,lihulci

irqlra

l lrtxp0r.

I.2. R.I'CEPTC}RI' MUSCULART

Reeepiorii tt]usculari sunt de tip lxectlllo-rec.plori cuprinzinri: {llsurile nsuro-mus;ularc $i organ$le tentlinoase Colgi. in principai, ca $i corp[scnlii Pacini, tennina(iile libere nenielinizalc
1.2.1. Fusul netlro-muscular

.i,_-*_ mnselcrin mascteiln

pterigoidim
I

JMnstrcarorir frci;ro. (lch Djr; fasciculul | i nntcrirrr

enrc.rla
I

. DtrC,a,rrrrrni( gr in

srr..

tntlucnli toailc

put(,r

ld,lrilui. a;calcr Tirof Ridi"ilor !i dctLrmiD,

lasupra rcg. gohlscc, !

llterigoidiarl jntpn

n rectr. obtic;r in su!. in runiru $l rn:ilnte

ltnt'cdrr de larcralitrte
I

liusul ueuro-lluscular ssle * f'orlnaliune prnplitoepti"'i agez'ati irr paralel cu fibrele musculare slriatc axtrafus*le.

0rbiculantl extem

:* ;---- ^-ln :r)1uc i.:trtuuJ huial

:-

pJrlen opu,i conrrd( lr

prrrrregrc

1.?.1,l.

"Srrserara

Iusatui neuro'ntuscts|ar

trsciuulr ,lrn

Fiecare fus tteuro-muscular *on!ile aproxirnilfiv zece I'ibre rnrtsculltrc invelite cle o capsul{ d* lcsut cr:njuciiv. Accstc flbre ntLtscttlare cll cfit*clerc

l!,?--

*
(r r)r('z*ra slrrrtii'rJririli l.r eirpcrc, sf
I:ibrclc itrtrrfusalc

s*yr,,,!:.!,,!r:sti!

crr'ri1'11;11g'

SjYt!:!! ! "t " :11"

"

r It

d( :I

i u

r6t

f;,1;;i:,.,'"'

"".:li,,::li;,i:;lt,,l"l;;l,ll"F',-li,,i'irln,'.'",
J

r)urllese trbrt' ir)trilrrisrr(.

,,,,,.,,r,,.

"ii
j:

Arlbcle tipuri .le librc illtr{lrsale iri0zinlii ilctivilatc contrac,ild numai in

zona caPctel0r striate.

:*n j::llr:
- lll)rf
<iilatati, rar t.

Cu sac

se

;.p.; ;;;;ia strialii:

nuclcrr.Care pr.czintd nut.lc,li

TI$[*,1,ili:;T:i,t;,;::,x",tjli;:i:::lij]lxj;i::
adLrnafi

1,2"1.2. Iuerva1iu ser:.iIivii u.fibre|*r intru.fusuIe

intr-o zoni

'errraiii,

,nr. ll.filt'tculantnuclcar,lacarenucleiisuntagezafisenrral,intl-un$irunil
ferminatrl in br:chel

lnervalia senziiivi a libreir:r inlraf!sale esle asigurat:i ile: a. fibrc senzitive primare sau anulo-spirale. iiunt ternlirlalii atre fibrelor aferentc de tip la. cu vitezi de conducere rapidn (70"120 rrtlsec.). Acestea se i:rlzgoari in jurtrl zonelor cu sac ttttclear. cu nuclei in lan!, transmit infr:nna{iile kinestezice rnusculare ptivind gradr:i de intinderc al rnu;chiului, peLnrillnd adaptarea tr:rnici dc postuii gi mi$care, la varialia lungimii 5i vitczei cle intindere
muscularl; b. fibre scnzitive secuncl:rre. sr.rnt termina{ii "in buchet" ale fibrelnr senzi' tivs de grup 11, sunt localizate numai la oapetele fibrelor cu nuclei in lan;. Au rol in sesizarea qi semlalarea alungirii inslantanee a muqchiului. 1.2.1,3, Inerva|ia nto{ori c Jibrelor ktlruJusate

tferenla B
la ttbrele Srfi"af usala

lnerwa{ia nrolorie a fibrelor intralusalc este $siguratii de libre lervo&$e cu diametru de 3-6 micrometri, ca constituie aproapc 30% tlin {'ibrele ridlcinii venlrale, aparlin grupului A gama din tsrlanger gi Oass*r, se nultes{. fibre galra eferente sau sisternr.rl nervilor rnotori mici. Aceste fil:re inerveazd oxclusiv fusurils neuro-musculare av&rtd doui tipuri histologice de tttrninalii. "in placi", pe fibrele inlrafusale cLt sac nLicle*r, terrrtinalii ale f'ihrelur
gama "dinamice";

lererrla

Termrhaf.aj anuio spirale

-""ouadrilat", pe librele inlraiilsalc cu lanl nuclear, terminalir ale tjbrelor

gama "statice". De asenrenca, ncuronii rno(ori mari, beta incryeazA al6t fibreie intralusaie cit gi fibrele extraf'usale. Stirnularca axonilor motori gama 5i bela produce doni tipuri lunclionale de rispunsuri 5i anurnc:

a. rispuns
esle

intinsi incet, numirul irnpulsurilor transmise prin fibrele senzitive

"rliltic": cind

porliunca reseptoarc

fusr.rlui tteuro-musculat
esle

Terfiinstii
fn buchei

Aferente primare I
Afere.n{e secundsre

ll

direct proporfir:nal cu gradul tle intindere al iusuluj 5i durcazi ceteva minrte (ateta timp cdl receptorul este intins). I{dspunsul siatic este dependent rie fibrele cu lan! nuclear, fibre inervate atat de terr:rinafii anrrkr-spirale cdt qi de cele "in buchet". Se realize*zi coniraclia nruqchiului pe toaiX peri$ada cil rnugchiul este mcnlinut la o lungime cxccsivd. b. r[spuns "dinamic": se declanqeaz6 Q c0ntraclie instanranee putcr"nici cind lungirnea fr.rsului cre:;le rapid. blr:sc, iar nun:itul eie irnpulsuri transmise prin fibrele senzilive prilrare gste ftrarte mare, cleoarece aceste lihre rXspund extrerr de activ ia o rati rapid,i de schirlbare a lunginrii lirsul*t. Chiar daci lungirnea Ilsului se modiilci numai cu o {i-rcliune clc-nricro:lelru intr-un tilnp

Fig, t, $rhema fusului ,teuro-trlorcul{r

f thtlri

(ianug. igrf , na.lifrtall

exllem de scurt (o fracliunc de secundi) librclc prilnar* trilnsmit e:plosiv numiml inpulsurilor iu exces. lrt]edial ce lungimea lusului inceteazfi si oieasc:i, rata impulsu.ilor revinc ia ul nivel jnlcrir:r cclui static {1.i9. 2)

l?0
F

Sntttnlu

Rulitu (ioti.

Si\!c rt il I ilt il1.

I 0

tt

t,-

li

i t!

ibri exirallsald

Nerv

Inrpulsuri in $ervul senziliv

Muschi ln repaus

a. rsuronl gatna dtnarlici. carc ir:t:rvr:azi nurtrar capiltul f,i:r.elor cu sac rruclear inducind riu rlspuus cxploziv rnuscular in timp re risgrLl:sul sL&tjc estc putenric rrfeLrrar .Stirrrulrrrr'u rilrcnrclor clinarnice cr.;1e sensibilitatca j'usului la flttl \ aflJllCI (lc lllil{il113. ir. neurorti glrrna statici, r:are inervr:lazii libr.clc cu nuclei in lanl indtcind riispunsui ,{tatic, cate are n:icii inl]r:cn!i asr:pra rispLrnsLrlLri Lirnltrrrc. Siirrrulareir t-l'erenlclor statice cLe;te scrrsibilitalea firsului la lungirle eorlslanlri, de rcpaus. ln condilii .or:nrlc ri*d cxisli u't numil redui de excitalii prirr ueur.nirl uarrro, lusrrrilc ncurr)-r'llusculare trirnil impLrlsrrri qonfir)ue prin fibielc senzilive, [rtintlerca Ilsillui rleterrnina cre$telca ratei d9 i11]l)u1srrIi, ial scLrrtarca incluce sciderea ratei dc imprrlsut'i senzitive, Astf"cl, 1!suriie ncr:r.o-nrrrscrriare pot tril.uite la midr.rva spiniirii: scmnale "pozilive", adici ru nLrrnir crescnl rle irrprrlsur.i. inclic?ind mlrj\'lriullti; * semnals "llclialiv0". cind rrumiir.r"rl r1e i*4rulsuri c$t{r sub nivelul nornrl semnifioind cd mulchiul llu este intin$. Ambele liptri de rlspunsuri ale fusului n*uro-muscular.sunt intportante
creSlcrL'il lrrnginrii

Muschi intins

Creslereo drscdrcdrilor prin elerenta T

pentru eontr<llrrl conttaciiei rnuscularc.

Contralul descdredrilor g$mc eferer*e

Mulchi contraclat

Cresieiea descdrcdriior F|n eferenia tr-infinderea

ht r r:lchii riui

in vedcren realizarii conrrulului postur.al. . Alli I'aclori pr:t, de asemenea, influenla descircirile gama eferente. As1l.cl, anxietatea cregte dcscirriirile in neuroni iar reflcxele tentlinoase sutll hipertl{tivc. Slimularea cutanati, mai ales de agenfi nocivi. cre,gte tlescircirile gani e l'erente la fisurile neuro-tnnsculare rlin flixorii ilisilateraii cn sciider.ea ii.rpulsurilor la extenscri. 1.2.1,5,

llieuronii lnoiori ai sisleurului gana ei.erent sunt regla!i dc trarir_lrile dsscsndente cu origine in dilerite arii corticale. prin aceste cii, sensibilitatea l'ustrriior nerrro-nruscr:larc poaie ti aiust&tA gi mocii{,icati irr {lnctie de nectsitigi,

Fig. 1, Fusurilt nenro-t|Lcqlare in diferlte eonditii..lc $tlmtlnre {da1ti Gatong, I 997, utot:li,licati

Refl*al. mie*atic

cand.recsptorul lusului se scurteaza, aceast6 schimbare momeoraila fihrele senzilive prirnare. De indata ,"*"[i.,*t il; ::-"L:,]':.11,:"rile,prin. rroua tungime. rcapar inrputsuri in flbrete ta. Rdspunsui "" dinanriu ::.1:r:t-Tlii cslc deIen(ienl de slirnularea frbrelor cu sac nuclear, fibre inervate numai ilc termiaalii plimare Ia.

lusurilor reurcr-. urusculore eslc tcflerui nrusculnr la infindcrc numit 3i r*{lcxul miotatic (fig. "}). - Principiul reflexului miotatic: intinderea rnr,r;chiului deterrnind excilarea lusurilor :rcuro-nruscrrlare induc6nd rellex contractia unui mare nurlir de fibre din acelagi mugchi sau in mugchii sincrgici apropiali.

C'ca rnai sirnpla rn:rnil'cstare a funcXionirii

Circuitul nouronal :ll reflexului nriota(ic

Fibrele senzrtir c dc tip la, cr: oligine in i'usirrile teur6-r.nuscul&re, inlr,i in ridricina dursalli a rrraduvcr ipinnrii 5i trec direct in rornul tntefior al substanlei cenulii. Aioi, lac sinapsi cu neurcxul lltotor cilre se telrrillii in nru$chiu1 rie ongtne al fusurilor nelro-rllrsoulare. prinlr-r: placi rnotorie. l)eci, este r.r cale mono-

1,7"1,1. Controlnt rdspunsnlui

gami
,.,^....,.N.,'rnn,i i rprln'

tlinsnic Si stettic prin trctrcnul nrolor

nlolori garirr ai iusului ncurc.rnIscnlar se pot impirri in d(]uI

sinapticii, plin care senrnalul detel.lltinat de excitar.ea lusurilor neirro-:.nusculare sc.intoarce irrapor lr rnrrechi, intirziere* sinaptici ilind rrilirnd, Mediatorul chilnic rrl sjnansci e.'1tral.' (.stc f, ltrrrlrt:itul

SisIgril l 4trscilIst oto-ft]ci.tI

.13

Riiddcina Ccrsal5

- Neur0n nrolor
Afe r"errle

ngur0muscular

senziliie
de la organul

lendinos Golgr

(fibre I

b )

Rridiicina venlrala

'..
Fig. J, Circuitul neuronal al rl.lex{lul miotall{ {dapd Guytott, }996, modi/icat)

Aiernle serrzilive *ruscular (fibreta)

de la

lusrl

n8u:.0 -

Ierrlrnal.i' nroiclrir ex lra lus ale

f ig. 4.

FP fibr e

cale este r'riultisinaptici, prczeniand o

urma - sh se tdn.ltrne, monosinaptic, in neuronir motori anteriori; doud cli: ., mulripiii inrerneuroni ,--,,"^-:1jl-.::li:l'i conectali cuaeuronul ai,r iulstanla cenupie a miduvej \neuronr tnlercatan)

,"1-",rirJii]:.".nire prin fibrole senzirive

sccundare pot

{rlttt>d GtrrtotrN. I 99f ,

Ciilc rftlexului niolitic nodilicil)

intarri"re-airaisrrriierii semnarurui (tig

moto$<jin eornul anterjor. Aceastl

4).

opune scurtXrii mugchiului"

aga

Func{ii}e fusurilor neuro-muscutare Reflexui nliotatic pozitir.. inducc contracfia mLri;t.hiului cleclangara dc irtinderea sa' deci scopurie intin<Je.ii muvchiurui. lrl ,"nl-"r miotatic ncgarir sc

nunitul "stalus quo" al mugchiului.

Deci, rsfrexul rniotatic tilde.s[ rnenfind lurgimea constanta a nugcrriurLri,

se genereazil potenlrale_tle ailiunc in ".f. **"rirl"i"**i"rr.:,, intermediul neuronului motor alfa ;nir. .nrriru"1;a'muqctriului, "r,"i"fiir. respeciiv scurtarea.-sa_ Cdnd rrugchiul este scur!at. ucac.l porenliaiel" termi'afiile senzitive, motorii 5i rrupchiul t" ur r.ti*,-.Jrpecriv ;;'*;t,;;;';" se va intintj*, iar ciclul se reia.

Fusurile neuro-muscurafe gi conexiulire reflexe realizeazh conlucreazi la menginerea lungimri.m.qchiului: rtaca,r*q"l,iuf un feetl-back ce i,rtinr'1n"fiu sau pasivJ

Fusuril* neuro-musculare au rol 1i in activitatea molorie voluntnril. semnalele r.ansrrise din cortexul rTroror'determinx *i*urron

at6t stinrurarea

neuronilor motori alfa cil 5i a neulonilor garnn prinlr-un mecanism nunrit coaotivare. Aeeasta produce contraclja sirnultarrl a fihrelor intrafusale glt $i extrafusale. Soopul oontrocliei, fibrelor intralirsale in acelagi timp cu fibrele extrafusale. din mugchiul scheletic este dublu 9i anunre: * ace&sta pistreazi lungimea po{iunii receptoare a fusului din ntugchiul in schimbare in opozilie cu contrac{ia rnugchiului (rnuSchiul se contr$ctii, sc sculteazl, dar lungimea porfiunii receptoare ldrnine aceiaEiJ; * urenline lunelia de amrrlizare a fusului, indif'er-ent de modilicarea lurrgimii muqchiului, evitiindu-se astlel varialiik de lungirrre a fusului in sensul unei supraintinCeri sau aduniri, (plieri) excesive, sitLratii in care fusul ru ar funcliona in condi!ii optime . Sistemul gama eferent este excitat prin seu:nale din reg:iunca iacilitatuare, bulbo-reticulald 6i secundiu' de irnpulsuri lransrnisc in rria bulbo-reliculatl din cerebel, nncleii bazali, cnrtex cerebral. Sistenrui {'acilitiltor bulbr:-rcliculal esre in principal responsabil de conlraciiilc rrugchilor artigravitalionali carc au o trtre densitale de fusuli rreurcl-musculare. in aoeste condilii, nrec*nismul gama elcrcnt

lry
lrc

.f il,

ril n I il Ilult, u r t,,,,..

impor{nntii iu aurorlizarca mi;ciili}or rlileritclor pdrgi ale cor;::r:hti in tirrrppl t:rersului sau alerglrii. Ula din cele mai irnporr.anf( lunc!ii aic firs'rilor neurr),rr-luscurdre rqr. , "r. * sralriliaa pozifia corpului. pcntru accasrfl r,isreurur r""il,rrr,ii r,uit;_;;;::,,r.: lrJnsl'irc_ \cr)l*rlc n'irr rrhrcrc ncr\oiliu gn'ra r:r fibr"rc r:r,,.;rrlrra,,,i-'i'._,' ,lclcrr)llnilnd conttf,cliJ.(t11L'lcl()r..,lriat( ii il)trll(lcrui.l tc!,tltnir (ct:tttle ,", cu ln(lrr^cerch.(lc D('trnli,ild,ic at.tirrrrt'irr tibrelr rccL.ltoire ..\(ftv.1cil "o,,,1", i,, :,.,.|-.. rrIl)r r JLI\ufllir rn rml'c]c pargi ale uner trticrrlrtij rlclcnrrini.r,,,rn.,," ,,.,t,.., l rnugchil.r de (, nr.rtc;i dc rlra l rrtr.rrlrlici rczulrind,r"l,ilirr,."r;i,;.;;,,:.,"1 artteulalrel. ln c,'ntinuJrc oricc tbrli _c tin,lc rir rrr,rlrrlizuzc ,rf c,,t:,rn','., aceasu pozilie estc auihiiatd pr;nrr-url r*flcx $lioratic cle mar* sensibiliiaie Aspectele clinice ale reflexului rniotxfic in examinarea crinicd curentii expr,rarea reircxeror orteo-ten.iinoaso nrr o Lrvrnplu: reftexut rorutian perculia. ,,, .ii".rli,r. L::]::?'tl ]]rltonryrirmrr5chiului cvadriceps fet'('xc. . rerrciorrulLri iniliazf, un rerlex ", miotaric dina,,rii urmat de extcnsia ganibei pe coapsi (prin contraclia cvadricepsuh"ri)_ R"r};;,; este sc,lzr!1 satl ,.bsent cdnd impulsurile lacilira torii sunl dcprimate sru atrolite. Compresiunca 11* nrlrrrii trirrtnralS. riistrugetca uttor zorre rilrr,..,.. tcrui mr:tor cotrltalal(rrll ilelclttritri cxilcL.rhi.rr.r rcilexului rrrrrlian. ftDra
1,2.?. {}rganul rerndlnrrs Gnlgi

ffi *ur.r,*, il,u.\rrtnt,,t,. w>,'#:

.*,

tu,'.tt

I .i:{
lf.l

Ii3]ilA

qtcir)RC1})

.rl:r

f.x6;laiig

LrcL]!l pclrsina0tr

,-.--

5hnrirl

rrr?rn:

REri EX nt
ldt4td un inlerneuron

fLryi[
(itr:ot, lra4, n{.lil;.ilr)

. Organul tcnrlinas Col.qi cuprindc o relea de lcrminalii ncrvoa$'e b$tonald, ininpsulatc, yirintr-c lirsciculele rendonului {iig. 5). La .iiccare'orgen ti:ndinos Goigi sunt conectaie in serie inir.e l{tl l5 fibre rnusculare.

ig, 6" Reflcx!l dt nrxir ti rcfl.rul dr eltr$iic inrrsci$uti

seuzilive.

n:elrul l6 micrometri, conduc ra;rid inlonrraliilc

Fibrele seneilive clin organul tenciinos (irrl;ri fac parte din grupul Ib, suilt mielinizate. au dji-

!'ig. 5. orgarul rcndinor Colzi ( luJ ti ( itt'tr>t, i 9 l) 6. nod i t.ai li 1

C)rganul tcndinns (iolgi este siimular rjc tensiunea realizalS irt mu;chi, dcci deteot.alil tensilune;t muscularji sprc deosebire de lirsr"rriic r)eurr),n]lt5clllilrc clrc dr:tcclrazi lunurrtie., :. variali ile lungintii rnLrlelriuliri. Aceste fihre sen:.,itiv* llhi transmit imrui, sunle atalt local in rnitluva spinnrii clt gi pe Jriilr ir>ceirdcnte sprc {.archcl {lrri1 gaJlu,iiu }p :, e('rcbcloltju tt: r.rirczir dc 120 rrr \r,r..):eil:l\:j ooltorul cerebral. Srrnnaiul lr:cal trreriular ericrii

inhibitor, carc la riinclul siu inhibir rroioneur*nul din cornul anl* spinrlii t)eci, stimular$a lli:rrelor lb dintr-un mu5;hi esle urmatd de prodrrcercr unor potclrtiale dc inhibilie poslsinaplica in neurouul rnotot carc lnervcaz.{ rnngchiul a cirol fib!'e lb au flsr {,xcitate (flg. 6i. Acesi circi.iit loclrl inhibil direct un anumit n.mgchi iXrd sai atictezc 11ru$chii xliaccn[i" Pentru ci organul Coigr eslc siluai in serje c,u fibrclc ntuseulare. esle stirnulat atit de intindelea pasil'5 a tendonului eil;i dc cont:-ac!ia arlivi,t mu5chiului. Clradul de slimulare pr"in intindorc pasivd nrr cqtr' ,1tilrc ircrllru c i fibrclc clasriec prL.irLr o,rr"." p,ilt" din intinr1elr. StimLrli'uea obiE;rluili cste produ\i prin ((,ntriiLlia nt:gchiului;i astlei r:rganul (i*1g! funclioncazi ca un - transduulor in circuirul de llcri-back care rerleaz6 folta m**culari. i,ii' Organul tendinos Colgi are rloui tipurl .le liispunsurl. rispLrnsul dinanrjc: clinti tcnsiunea trutchiLlitii ci-e;tt rapici, insloillalli:il; ..i., ' rilspunsrrl sr.rtiu: .1e repirr:s -.au lli;it] caro csle direcl ptop:ortional *u '-lensitrnta rrrLrsclrirrlLri lir ult irrr'rrlcrrl rl,rt .:8$rior al rnadLrvei

,#1

t76

SilraranilA llodiea ,

iFnust utut rtr'io, iot

,

_.-.,:::,-1:

t,l

totalitate. Acest eilegl se numeste reaclia de intindcre ("i,,;*,;";. il"";i;"," .il alungrrc esl.e ur rT)ccanlsm pr()lccliv de prcvcnire r r,,r,"r;;''1ui.i;;i;':i; t'1, dcsprindr.rii tcndonulrri drn inscrlia osoa;a Fl.exia pasrvi a c(,rului indrrce imcdial urr rcflcx tlc inrindcrc ir'rrrr.,.L,,., t'rccps lntinderea activeat; reflcx*r invers inrinderii. Rczislcnla r, ,'i. .:l1t:.il b.,lut sc flcur(.azi Fle.xia prsivd inrtnct"',ni,r.t-ii,l ,t',,;',:':; 'r.*i"li,,i, :lrl1ng,,*1 $i $i crctuJ se poatc rclur. un alt rol ar organurui te.trinos (iorgi estc tlc a egaliza rorlele contrai.ire -. rnuscularc scpnrate: fibrcle carc rcalizc:rzi i,lensiLrn" i,, ..r., ,,,,',, L lllr.]:. rr)lrbate retlcx' iar ccle carc reariz,:azi o rensiurrc prea rnici rnr crcvcrrr rrr.ri excitate pgntru cd reflexur tre inhibilie rsrc abscnr. Asrfer se pr*ua r.r.rrnii.'i,, anumiie zone ale mugchikrr irnde u'nulndr mic de tibrc aunt suprzrlgns,orlarc. Rczisten{a muqchiului Ia intindere este definili ca tonusul mu;chiului. . lJn mugchi, a ciirui nerv nrotor afost seclionai. are o micd rezisrenfi ra'ioii;,;i;;;;; se spune cii esle fl*sc. Mu;chiul hipertonic lspastic) este acei mu$chi in caie rezistenla la ilrindere este rnare clatoritl refl*xeior tle intindere hipeLa.rive i;rr" aceste.doud aspecte (flasc tri spastic) este starea de tonus no,u,,iti. i, g*,,"r,,f. muqchii sunt hipotonici cind rata descdrclrilor pe neuronul ganra e|erinr cste mici 5i sunt hipertonici cind rala este nrare.
1,2.3. Corpusculii pncini

creiirsrea rcnsiunii rrugchiului stir'urcazi ci'ganui (i'rgr, scr'1irartrr r.ii., fansrris in miduva spinirir cieter'rinii rrfrcxur irhiLr]tor rr ,",,i.ir,,ir,,i ,.rp,Jlli' Acest.reflex acliongazi ca un :necalisnr de leed-baek negatll, carc nr.,.i.dezvollarea unei tensiuni prea mari, in r.,u;crri- ca;ci rc;;iu;;;x i^ -,,i.],f,],":: respectiv in tendon devrine extremi, ef'ectur inhibitor declansai a" ) poate fi aga de mare i'c6t si indr:cd o relaxarc instanterice ".-*',li'iil] ,, ,;;i;il,,)::'I

ffiouo*' IW ln.-rlatir scnzrll\r r iusurilgr usuro-rruscuiare clitt ntugch i maslicalori I ff".," rycur.,ia ic ttcurot'tii unipolari,llnri {1in nucleul urezencetalic al trigeI # ]-."utui Aecsrrr lrcc rird si lsci stnapsil in gangli0nul G:sser. Prclttngiril* I f l"".ux neurotri (lau e,rlateralc care fornrcazi conexiuni cu ncuronii Irtotrri alfa ai rnoto;' al i inui.n,t,,, r'iriicitrri. cJin nucleut reprczinlilrigeurenuiui. Se constiluie, astiei. srJporlul r:rlorfoltrgic al reilexltlui I , ;;;;,' reflexc nrtrlosrnirptice ce I miot,,tic lnrlrdibular lllasclulill .Existen!a rercptorilor t.iolgi in iruichii lraslicalori esle o probielri | I contrt,vcrsala Stirrruiarca receptorilol.(iillgi ar. inducc rnhihilia mctoneuronilor ridrclitori, in nod sirr:ilar c' ceea cc se prodrice in cazul ai Lii. 'ru$chilor i ,"it.*.tur rni{)tatic( llv rlcrnbrelor, Receptorii fusali din rnr:'schri g$tuiui intervin I inOit.., irr corrtrotul rrrilc{rik::' lltaslioatorii. Pozilia capuiui ar* 0 influenlil I importanta asuprl rittrrrtltt' 1t lortei de milslicilllc
{
)

I
I

I
I

t.-1.

ToNU$ul, MU$cuLAR

I i I I | I I I I
I

l onusul trtuscular rcprczinti starea tJe u;'nrf, contraclie (.semicontraclie) a muschiului slriar in rcpaus, lbnusul nrr.rscular este o stare liziologici {lndamentali r mu;chilut schclctici gi poate avea nrai multe forme: - tonus rh' lepaus. - l0nu5 Llc n{rstltril rnnus de dl;tudincl t'Jlrus cic uomDorlillllcnl fon,rsul rrruscular oaracterizeazi nr,Eohir in ot'ganismul inlact. are ' tttate valiabilitatc in funelrr elc o multitirdinc de faclori Lf . L Mecanisttte tottigenc
t.
.Jll'
,1.it

l-4 mierorn*tri, sunl stimrilali rapresiu'e, miqcari rapicre, vibralii iirtro 9i mdsurii la intindere. Snnt ve.ilnbili dctectori cl" ncccicra;ie.
1.2.4,

Corpusculii Pacini sunt_inervati senzitiv de fibre nervoase cu o grosimc

I
de

nricri

r;.i.

Termirrtiile liirere nemielinizate

ti::.

,Termi'afiile libere nernielinizate $unt ire f'apt recelllori ai <tureri:i ra ni'erol mu;chiului 1i terrdr:anelor. Acegti receptor.i sunt activali in cursitl oboselii, spasmului, isch*niei prin contraclii tnusiulare prelungite.
1,2"5. Re{eptorii din nusculatura .sistemuIui oro-facial neuro-tnusculare in schimb nrugchii coboratori ai nrandibulei au un nrrrnir re,lrr:
cle

!3, *&

ir*
,#*i
'$#s
,.$$*::,

in mugchii rirlicirori ai mandiburei cxistii ,n nurni.r ir:poriant do

ir-rsurr

ffi
;ffi

lusuri neuro-rrrrr$culars.

ffi,

Rolui plincipal in realizarca mecanismelor mnigette il are sistotttul nervos' sti reflexul rnedular miotalic (de inlindere). Arcul reflex rniotalie cuPrinde: - rcccptor: fusul neuro-muscular; - cdi senzitive: af'erenlele de tip Ia 9i ll; - ccutrit rnedulari; cii efergnte: motoneurolli alla pentr"u fibrele extrafu-tale 9i tlLoloncttront galna Dentru fibrele intral'usaie. !'usul nettto-nusc.Lrlat intervine in control"rl nervos, inconStient aJ conlrac{iei muscr:la|e, in cursril nTiScdrii Xi ai contrac!iri siatice strslinutc Ilcliexrri miolati* oste influen;at de centrli suprarnedulari din irunchiul ccleblal, nu0leri bazali, fr:r'rnaiiufiea reticulalA, corlexul frrrltal gi cerebel. Impo$anla funclionaid n tonrsului tnuscuiar esle corrtplexi: * tLn'sril'ele Jbnd, dc posturi asiguri fixitatea rrticulrliilor 9i attt.:!lzarea elastici ri nriicirj lor"i
La originea nrecanismului tonigen

I 7lJ

,9aarundt Ralite

Coaiil

tg
f$

- ercttetea lonu$il1ili ntuscular estc un clentr:n{ illlporlant in p|ccesLrl lenil0gsnezii;

cular tie fond.

de

- in stirile crnofionale strcssanfe ar( l,), r, rIe;1.'rf a lorrusujt:r

rtrrr,.

'l( ar r' rrd rlr ll'rcllrl'ilj \'1') Il( l nr; g h A lert'ntrlc !'rr tlirl( srrllt lst$trrdie Ir crirrricl]r \' \'ll \!l lrt si prtrt iti"lii'' '' "''"tt"': lI riue cnrtrrrtdt it "ut't" i'".,"'..J*rJ:ll;]]l r"\rtrI.r \ r'l'\\ irtc\c't:r '|r(

Srlr,,"t

iltn' nttr ot't ld ltt!

1,3.2"'lbnusul mugchilcr masticaaori 'Ibnusul tnuscular caraclerizeazd at^t starca tlc repaus mandibular r:iir.r starea de *rigcarc, in srarsa. dc rep&us $i ,t" i;,;;;;'-;;,,.ii;;;;:;,'"J,,:l.Ji nuSchilor rnasricatori are r'l de.a'menline l"i,r"lia reralie spatriard irtr(, clivelscle segmcnre sclif lerice nrobile ale .*tr",ritai;i " rriuf ;"..
1.3.2.1. Roht I
m

|! |'

;l:l:ii,:,,'.,1'J',i,,i'fii,"""'"'|"u'"r reticriiil[ intefvjnt irr r';glarea tonusiriu'i f;iix "tb't'''t1u '\trrv:t ca..'r'r'st.ttttt t':icr:' ti' i;t'tritag'arnr L,,',.'i^l;:,'i'i:l'J,,lilX;i;';..';'
dt'scitrcrtrc a neutunttlut

Itoi,r.'intlt'tcccreilerc;t'ttt'i"'iifi"iilll()l('l)itll(''ltllu:ttnlr'trtti'-'taJiireittrc:' '"""*'l:";ili::ll"il""t"tn,."..' ccrehclul irrr c'r !(xrrrllu(lr'.'r'J:';,',:i",[i:;i.i:ll

L
II I

; "rf, $i";,;i;;;'; ,':,.'11',:lll'ru,'Ji-1 $l;11'XT;; ;;;ilita."i,cuiteie

Cerebclul. Prin lnlcrln(

oton euron

u I

ui alf{t

Tr:nusul rnugchilor masticatori este realizat in principal de cilrc *tot*neuron,l aifa din nucieii. motori ai nervilor cranieni prezinli un rilm toligen propriu dc clusciircalc "or.rpu,rra,u.i, "rra a ,,ro,,irr'oitn, Ficc;rrc rxorr rl ncrrronului ,rlla dirr nu.l"uf *,rio, al u;gc,nelrulrir. inerveazi un nu',ar variabil de J,ibre striafe, anuniti topergrafie bine stabilitij a nuclc*lui motor trigelrinnl. ne""i;;; nremenco. existi o alternanld a activititii unitdlir0r nrororii t'c isrgura t.,.usLrr in dc\carc; inrpulsrrri tonigenc. iar alicle run, in ,"n0,,.r.-- -' "r.r"t"r,,rri, sensur cd unele Ar.rnrajele accstei aclivjlgli aitcrnanrc surrt,
turugch

I |
I
I

ronic'i*,tl,ll,-'''
'tni"i"tii

I,

pcriri'rrte vctrite tle la fusttrr]c :,i;:ii::l';l tle tcglarc atltollrilri :r l(\lltlsulur ,"na*ur tlc'al lltugcltri cobortttrrt tlttttu'trtttstttlarc mandihulci prezi"ta 'rtaimu'f'-'f"'"'i

i;l:;:li':'r'.il
1

I, ITi;i*",'J,r":
.'.
,, ,,

r$

consumul energetic esle lnic. Motoneuronur gama, din nuereul trigen:inai,.inlervine incrirect in realizar"ra . leinusrlui muscrrlar prin aclirrrre asupra ibrclor intrafLrsarc ale fusurrri neuro, ntuscular. 1,3.2.2, Replnred $crivitfilii tortite

i;

.mu6chiul nu obosc$1e; actil,iratfra tonrci nu cste obositoare

nului. Nlodularelr I "n'tuiiiii6i it,"urnn,lgrlnlcf,tcpt'n'"i"it"t;""t1ll'relcintraftr':lc'sirrtiiarrtncillrtirtJcrt I bruscc.

.Jil,l,",1J"li[:;JJJ;;;iiu [uittriior ttcrtro'ntrrscttlrre

i*t*-t**r m t: ::#,* "q' dr: t"']'"*l'

i,',

itt nitir;t:r tnczcttccraiic ar trilremese realizcaza Prrn lntrlo

pcntrLr

I I. I I | I I

* mutoneurax*lui alfa

Acssr circuit asigurii n rrec'enl' consrar;d de descdrcare a impursuri':r i' ttrotofieuLonrJl alfa crrind cre$re riecventa de rlesciircar.e iar tonusur rnrgchiror masricatori tinde sr creasci, intervine ncrrorLri intercarar Rensharv c*re i,rriha nrotoneuronnr arfa. cilc,itrri Rrns|161t' r'nclioneazi astiel ca un limilatol ric li ecven{ii,

clfcutte: a. eircuitul neuronului rnlcrcairr ilcni.haw care prin ncuronu] Rensha* tealizeazd rin mecanism de inhibigie recurent. ticciriLi'lunrn motor higenli'rr. Ncuronul intercalar Renshaw are o sinnpsi axo_somaticd c, itr acesla trinti|: o ccrlalerald recurenli pe corpul neuronului ntotoneuronul all: intercalar.

propria sa in'inot"'''rlti'n"it""i '"'r"*uiui t", 5i tlirrarlic-c'..faz.'rti;,iil'i.t,,r, rrrrrni; rcariia nruiculrrc irrar srdlicc ,,""'g"'r.i - "-ittintlerca tr] brtrsci it rnulchiului i'':!01c1 t'irrrrtir tnai tnrrr J"lcritrtna ttrr iii"i"ttlcrc'lcnta' rlc tazic'i a rcflcxulrri "ti"i"'it f" intirtdcle tLt'o frervcttti ilc 'lu:cirelrc';t'asa risprrn. sith f"ttnt '""11i"1'''oii':" sldl(a dc l)ojltrrr' miot:litc su:rl caprbilc sr asigutu Llt r--20 sec lteacliilc 'laricc fuzie c antierar ilr1i'rtralt. p' ':in'r''*olliilc "nl' l'].iil,lll,.f,:tl;:i ritrii t 1t -""'"ii"irt*"r mi(rtalic nlase terin art :rtelca;i "i1:t::i:l':''i'l:lil"i''";"il'"rtl tnrttdi"ttrct ori.'are alt r)dlcxres '"n'* ''iuLii'l'1""''t]"''" '"lr,:':]':.:'*,Xlil;,:i'1"'u"' indttce tcllex iont!-ilclia lltilsctcrultli

Rcflexlll rnirrtllit masclerin iltdusi de (()ntrailld reflcra a irllul llllrlchi Rcllextrl rniotatie rcptczittli mlotatte sti la brza c()iltrirclrrr
I '.t.-1.

'

'

'tr

'

t'3'3t'u,l:::f;):,,i'rntur*t-J'ttncrianstectercltcxutuirniatatit
n

-- roceptorul:
ma$etsr;

lcul rflleKulrr rrric,tlrtir r)rilqL'1(rilr "t',,,-tr,.liru-,,,,,rrr,li,re .irr, rrrrrs iriul nt reptsze lll'lt r1': l'u:rul ile

(illc,t r Jet(,lt;i ithr,,lr,rrriilr,,spira le. pygllln^ clin nuclcul n:ezgitccllrli

t

* _*
;

--:t::::1,:!" ll$t, !:al!"

,T

nuclcul ,riiio, of trigernenului clnel tu Ju t. c fi'rtn rli :,,,,n,,r.r,,,^r.,",.." ".r.r! n tri'ettttcrtulttt cli'crDr, ,llLtltl "t:"'t't tnasctcr i i'r pt,,r.iint "rFan mtr5chi .rdit rror, .l' ,,,r";lill;littl j.xiil)till:ircd rcll(,\trluj . l]trselt'fl:tj I)crJrjtid mr .|.5'n'i';'.'J,'l;i;,'lli*:?:':1.r'i'

,io.,n.,,,,i,,i ., ;,1;;il,ix;.':jiijli,:ilillll_;,llllll,:;l:i:ll lil ll;i,.:,,ilj::l::1,.; * centrr:i nervos:

2.

'

llca

r irnprcunr ( rr . | ,l:ri:l
c

)oirc:r{ilre ,,, ; o;"1'c'.ma5clcrul 'c alli irrtr-rr Pr rnrnc+rc este Lrn r.cnorrcitrtie. rc.. *^*r"ii",o_,,prfr'ril)aneJlla lut Reflcxul nt'n'tri" rr (ie aiirPtar( vrrillrorale, "l',;;;';;;5;,i lil s(rli' il:lrilt ;'r'ri,:r,, ""lllilra "'' Jrer.rcxrrr nrir,ldri( ,,rr..,",.,]'"-"..^'." , scrreglc lir tncttl ttt ltrirs-ctcnrlu i li .,oir i't1:letcrin ,i, rliis,r:,rea ,,anrriburci ","i,," li::ii:; lil';:i,r; ';ii:lll ifi;:ilil'jl];,:lil ,l:f;l,,i,l' \'s convenibiiir. Slilbirca tnnic;iiii, ;;t, t'oborirca manclibtrlrr J , ' "-'"- l'u\LurA ror ueur nrict*a litsttrt ibrc k,i arru rrr-J;;;i;. :;,;l::.]: inticc alu"gJ iri'nriclr!u|o'rrlUicnlare gi ercilari-' nuiur. r)c aici. stirnr:lrrl al trrq.t:, rciri()rrl a'a c,ctermirrd uil:]"."lii ',,,.r"ri,nnlor'ui-,i.irnt"t""t'trolic llls" r" r+rcreJ r(lrrrisrr;,, n.l.":,",.ri"i.rl':;;t:*l;:;ijll,t,.ll:l rn scrrs rJ ridicarji ci. "i a(liunua c,inrini,,
i I
.

rn"sct'',uiuj;;il;"';;;Jl:"j;l,li'

gL:r;1

1;11"

FIZIOLOGTA ARTICU

l.:{'ll rl'I'nM P(}l{0-3''IANr'l Btjl'ARE

Articulatia ternp0ro,mandii:tliarn (A-f'M) estc cr:nsitleratii cce trai ct tairticulalic drn organisniul lllnall taie ptin struclura partictrlar?i par-licipi t"t i"ri,r_"r*o frrnc!iilor i,rrorii dc baz.it a\t sisterntLlui r:ro-lacial: ruasiica,tia,
Lrlcxa

rleglutilia, fonatia.

ATil srahile;te legitura mobili r,lintre baza craniului ;i r-nandihuli pe de rr dontare parte, iar pe de alti [arre, permite r'igciirile s'pralelei articulat*
ir:ferioare pe cea superioari
anaratulLri dcttto-rnaxilar'

in

vederea eleetuiir-ii func{iilrrr esenliale aie

1,3,3.2. lt eg ta re a

re.f7 ex a t u

i tt ir*tttic

. ,,,'.,,;,:
,,,,,,,

Rellexul ,nir)liltrc masclcrin cste inflrrcnl;rt tle: _a, aferen[elc scnz{

rn a seterin

in >1,r1iu.

..X;"Ji, ?:;iJi:::::?;iic,, *tin illil.'':i rctlrttalczi, ,:rt,.l tare :i:ii drviatril. ;j;';;;':].:

;:i:iilf

\c,il
e

itr

r,,orrrcnl, poziri:r

urrrrlrr,

nlt:;ililli;i:lii ;fj:i :::$,i:igi .i:,;i:illit n{:illjlii;;nil,, *s;;;j;;;;r,;i Ai:;ill"L';:jii;lli,l, jil,.Ji;n::lti;ll::linj;ii,l:;;ii

rispuns;lui;
!olltls itc rond crcscut, cirr0 cregle
aniplitudirrea prrn srrbslan ga rcr iculatii c arr ir,,,,ic Jcazi buc/a gain,r. Lxcltareit lahil inlLrJui trca tolrusrl l nrase!crin"rr r csri bLrio-rrrorrir;; ;;';;;,1';rt"tr ,,"unt^'i'"iin';i;';i,ii:l,t;i;illl';:; sta..ra rerjculard rr";ti,r,u.r'i".t-1a

prcsiunile alveoill-<lentar. 5i sisiemelc traiecrorial* deniare, care preiau toate **rr"itut. r1c 11in1i pentru a le dispersa pe loalA sttprat)lla craniani ATM pnaie ,"oii.o rniqcAri loar1e variate dxlo;'itd laxii;i!ii liga*entelttr abse.lei de crestc in direi:lia 'i osoase htjurul cavitnlii glenoiile. l\'Ii;cirilc AI'M au o predominauld sagitala. sau transtcrsali, sau vertical6' in laporl cu tipul dinamic maslicalor' a tvfiq"ur*u AIM catacteristicl pentru specia umani este o tnilcare cle tlanslaiie conclilului ;i a tneniscului, asociatd cil tniScarea de rota{ie il lui in limpu} deschidctri 1i al ni;carilol clt lal*rriilatc' MaloclLrziile dcntare dcti:rminF tulbur[ri in sisterr-Lul cic reglarc, o;Lre se ntateria{izeazii in iczitlni nnr*dortlale satl
articuiarc.

Rslatiilcdintrur\ll\'l;;iarriculaiiadcnlarisunlalnortizatedesindcsn'iozele

l1

prin concxiuni \cltihulu-nror,rri;.

2"1.

lvlt)RIr0l,0GtA Al'M

tJaln.i.l., l-'pr.i.".:'l:,i:ii: pr in Lrue l:r tama crcirc r.nisul rlc rnrhcl< r(;ri .re runus ale *ur.,r,ir^,13ji'l]rtjlu j ux-cllalr Stirnulii 'esribplrr, '^'"' (rdi ir rrc lnuSchilor d,n .isrcrnul ;nar.i ,,,.,,t, , I)()zrriii dirpulri l;n;; "ri,,"u,.,1"' rttrnttl ;i l'nr1u Lie ,rrt'i.ii,. nt.rr,li(mi. de,n,,1151ssig p. i,.r." *i.ll',t'l*l'o l,u:re conrraLr;t,;r;;;.;i;;J:'::'l:lf:ifi" cul)rrncliil ronr(a a nlu$etrit,rr .'uie, :iJirnc'nrelur, rn,,sri.utln, ;;;;i..:on'''' in poziiru'Jc vegl,e n. ropi."l' .it.'',.'," .., |eJ. nrlrnica rir sc p(,r rl.jitisLrru \crlr., rr ealrrrlui ,r..,i,'i,,";r")ii,, ,r
piirli,

i1"i:;:

vine in raport

A"l"lvlcstesinguraarticr-tlalier,riohilaaaptrntuluidtnlo.nraxjl;tt.cirre n iltA ltticnlafie' mult trai rnobili, realizeid de dinli'

",

2.1.L Supraftle osoase

por'1iitt,le Suprafala osoasi articulrrii crani;init este repro?cntdtl de o tonu*ri itutrai*ul articular) 3i rie o por!iune poslerioari.conctlvi: nrllnil''i cavitale are er clirectie 116licii

de ,, fibrocartiiaj, Cavii'rea gier.icli ip.e in:fc,; ;i spLe linia rne<liar,i Dirirn*tlele calitiilii glonoido sunl de: 20 rltn o'nt".|,-pirrt.iioi,20-J5 mrn iu scirs trarsvcrsol,6-7 mr.n adincitre, dccl diamglrul

ClrnoiJi!;op.r.iii