III.

CURRICULUMUL PSIHOLOGIEI N NVMNTUL ROMNESC ACTUAL

1. Semnificatiile termenului de curriculum In scoala romaneasca, termenul de curriculum patrunde din literatura anglo-saxona, dupa 1990, fiind asociat cu reforma invatamantului (Tyler este initiatorul termenului in sens pedagogic). S-au consacrat doua acceptiuni: a) in sens restrans, curriculum este chiar continutul invatamantului, definit ca ansamblu de cunostinte, priceperi, valori si comportamente concretizate in documentele scolare si concepute in functie de finalitati si de obiective atribuite scolii de catre fiecare societate (R. Rasseck si G. Vaideanu, 1984); b) in sens larg, curriculum exprima experienta de invatare-formare propusa de scoala prin activitati scolare si extrascolare; interdependenta dintre finalitati-continuturi-strategii de instruire-strategii de evaluare-timp - modelul pentagonal de abordare a curriculum-ului scolar propus de catre Dan Potolea in lucrarea Conceptualizarea curriculum-ului. O abordare multidimensionala, 2002; ansamblul tipurilor curriculare proiectate si aplicate in interdependenta: general, specializat, subliminal, informal, mandatat/oficial, de suport, corecurriculum, real/predat, realizat/invatat, testat/evaluat (T.Hussen, The International

Enciclopedia of Education, 1994). Curriculum National totalitatea documentelor scolare, a experientelor de invatareformare oferite de scoala intr-un sistem de invatamant national. Curriculum National precizeaza:

mediile curriculare: medii exterioare scolii (sistemul politic, economic, sociocultural, stiintific etc.); medii interne (organizarea sistemului national de invatamant);

ciclurile curriculare - periodizari ale scolaritatii, grupand mai multi ani de studiu, uneori chiar din cicluri scolare diferite (de ex., clasele III-VI), care au in comun anumite finalitati:

- ciclul achizitiilor fundamentale (grupa/clasa pregatitoare, cls.I-II) are ca obiective: acomodarea la cerintele sistemului scolar si alfabetizarea initiala (achizitii instrumentale: scris, citit, socotit); cunoasterea mediului apropiat; formarea motivatiei pentru invatare, inteleasa ca o activitate sociala; - ciclul de dezvoltare (cls.III-VI) are ca obiective: dezvoltarea achizitiilor lingvistice, a competentelor de folosire a limbii romane, a limbii materne si a limbilor straine, pentru exprimarea corecta si eficienta in situatii variate de comunicare; dezvoltarea capacitatii de a comunica, folosind diferite limbaje specializate; dezvoltarea gandirii autonome si a responsabilitatii fata de integrarea in mediul social; - ciclul de observare si orientare (cls.VII-IX) are ca obiectiv major orientarea in vederea optimizarii optiunii scolare si profesionale ulterioare; - ciclul de aprofundare (cls.X-XI) - are ca obiectiv major aprofundarea studiului in profilul si specializarea aleasa, asigurand in acelasi timp, o pregatire generala, pe baza trunchiului comun si a optiunilor din celelalte arii curriculare; - ciclul de specializare (cls.XII-XIII) - are ca obiectiv major prespecializarea in vederea integrarii eficiente in invatamantul universitar de profil sau pe piata muncii. Curriculum National are un grad ridicat de flexibilitate, oferind posibilitatea conceperii unor trasee curriculare diferentiate si personalizate. Aceasta flexibilizare se concretizeaza, in principal, in raportul dintre curriculum nucleu/obligatoriu/core-curriculum (65/70% continuturi/discipline obligatorii) si curriculum la decizia scolii/curriculum diferentiat (3530% - discipline/continuturi optionale). Aria curriculara cuprinde un grup de discipline, care au in comun anumite obiective de formare. Ariile curriculare sunt aceleasi pe toata durata scolaritatii, dar ponderea lor variaza in
Psihologie clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 2

functie de varsta elevilor si de specificul ciclurilor curriculare (1999-2000, s-a prevazut gruparea disciplinelor de studiu pe arii curriculare). Curriculum-ul este structurat in sapte arii curriculare, intre care exista un echilibru dinamic. Ariile curriculare din Planul-cadru de invatamant sunt: I. Limba si comunicare II. Matematica si Stiinte ale naturii III. Om si societate IV. Arte V. Educatie fizica si sport VI. Tehnologii VII. Consiliere si orientare

2. Criterii de selectare a continuturilor disciplinei Psihologie Selectia continuturilor disciplinei Psihologie, si nu doar a acestora, reprezinta o activitate extrem de importanta, dar in acelasi timp, extrem de complicata, dupa cum apreciaza Virgil Frunza (2003, p.155). Cunostintele nu pot fi invatate in mod constient decat daca in structura cognitiva a elevului exista idei la care sa poata fi raportate aceste cunostinte; mai mult, trainicia fixarii initiale a notiunilor noi depinde de unele variabile ale structurii cognitive: relevanta ideilor-ancora in structura cognitiva, claritatea lor, stabilitatea, capacitatea de discriminare a ideilor noi, arata David Ausubel si Floyd Robinson in lucrarea Invatarea in scoala (1981, p.175). Literatura psihopedagogica destinata curriculum-ului stabileste, in general, urmatoarele criterii de selectie si organizare a continuturilor disciplinelor de invatamant (I. Nicola, M. Stanciu, C. Cucos, E. De Corte, V. Frunza s.a.) : a. criterii filosofice; b. criterii epistemologice (de natura stiintifica);
Psihologie clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 3

c. criterii psihologice; d. criterii pedagogice. a. Criterii filosofice Selectionarea continuturilor dupa aceste criterii presupune ca alegerea cunostintelor si informatiilor oferite spre invatare elevilor sa tina cont de o multitudine de valori care contribuie maximal la formarea tipului de personalitate pe care scoala doreste sa-l edifice intr-o perioada istorica determinanta. Exemple: valorificarea optima si creativa a potentialului individual, afirmarea libera a personalitatii, deschidere fata de nou s.a., reprezinta valori esentiale, puncte de reper importante ale existentei omului contemporan, promovate prin procesul de predareinvatare a Psihologiei in liceu. De asemenea, respectarea acestor criterii presupune ca in selectia continuturilor sa se tina cont de: idealurile si nazuintele oamenilor, de asteptarile si aspiratiile lor, de respectarea conditiei umane (V. Frunza, 2003, p.159). b. Criterii epistemologice Mai importante decat alte categorii de criterii sunt cele de natura stiintifica pentru ca, respectarea acestora confera continuturilor un grad mare de rigurozitate, de coerenta si de reprezentativitate. Selectarea continutului esential necesar formarii tanarului, in conditiile societatii contemporane confruntate cu mutatii majore in domeniul stiintei, cu explozia informationala, cu tendinta reala de supraincarcare a programelor si manualelor scolare, trebuie sa constituie o prioritate a scolii de astazi. Accentul va fi pus pe acele elemente de continut cu un grad inalt de generalitate: categorii, teorii, principii, legi, reguli, notiuni, concepte si, abia in ultimul rand, pe date-fapteevenimente. In acest context, numerosi psihologi si pedagogi insista asupra principalelor tipuri de cunostinte ce urmeaza a fi transmise elevilor: cunostinte de baza indispensabile adaptarii cat mai bune a subiectului la conditiile de viata, cunostinte functionale care ajuta la structurarea gandirii subiectului si care permit asociatii, transferuri, aplicatii ulterioare (G.Mialaret, 1991),
Psihologie clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 4

cunostinte notionale, cu un grad mare de abstractizare si cunostinte procedurale (descriu moduri de operare cu referire directa la o serie de obiecte si situatii, contexte) (P. Oleron, 1972, R. Ghiglione, 1990). De exemplu, notiunile fundamentale specifice cu care opereaza Psihologia: psihic, sistem psihic uman, proces psihic, intelect etc. - au o mare putere explicativa si conditioneaza formarea altor notiuni, datorita valorii lor instrumentale ridicate - ex.: perceptie, reprezentare, gandire, memorie etc.. De asemenea, cunoasterea de catre elevi a legilor si principiilor fundamentale ale stiintei obiectivata intr-o disciplina de invatamant este o cerinta foarte importanta, deoarece legile si principiile exprima legaturile, raporturile esentiale dintre diferitele notiuni, ceea ce are drept efect marirea gradului de intelegere a unei unitati de continut sau chiar intelegerea unei intregi discipline scolare. De exemplu, la Psihologie, se vor intelege mai bine caracteristicile si particularitatile memoriei, in final, specificitatea acesteia, daca elevii vor cunoaste si legile care guverneaza acest proces psihic. Dimpotriva, necunoscandu-i legile, exista sanse mici de intelegere a modului de functionare a acesteia (Idem, 2003, p.160). Familiarizarea elevilor cu metodele specifice unei stiinte si formarea unor reprezentari corecte referitoare la evolutia stiintei in timp reprezinta, de asemenea, aspecte importante in procesul de selectare si organizare a continutului, cu un mare impact in planul intelegerii disciplinei respective. Profesorul trebuie sa asigure un optimum curricular, un raport intre ceea ce este definitoriu si perisabil in cunoastere. Trasatura definitorie a stiintei contemporane, interdisciplinaritatea, devine un criteriu semnificativ in selectionarea si, mai ales, organizarea continuturilor invatamantului, ceea ce inseamna ca vor trebui identificate acele continuturi care, prin natura lor, pot facilita transferuri disciplinare, metodologice, care poseda, cu alte cuvinte, un grad de similaritate mai accentuat si care nu sunt specifice unei singure discipline (de ex., unitatea de continut Conduita
Psihologie clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 5

psihosociala, necesita o abordare interdisciplinara, atat din punct de vedere psihologic, dar si sociologic, pedagogic, sociologic, filosofic etc.). c. Criterii psihologice Respectarea criteriilor de natura psihologica in selectia si organizarea continutului unei discipline de invatamant presupune un demers centrat pe cel ce invata (elev, student), respectand particularitatile sale de ordin psihologic, posibilitatile sale reale de asimilare, intelegere si aplicare, ritmul de invatare in raport cu unitatile de continut, gradul de maturizare intelectuala etc. In aceeasi masura, continuturile specifice unei discipline de invatamant trebuie selectate in asa fel incat sa contribuie maximal la dezvoltarea si amplificarea unor procese si activitati psihice cum ar fi: gandirea, limbajul, imaginatia, motivatia, sa contribuie la formarea unor capacitati si deprinderi de natura intelectuala etc. Psihologia, prin natura si specificul continutului sau, contribuie la formarea unor capacitati de autocunoastere esentiale in procesul de adaptare la conditiile impuse de societatea contemporana (deschidere la nou, receptivitate, gandire critica, relationare optima, capacitati de comunicare etc.). d. Criterii pedagogice Prezentand o importanta deosebita in procesul de selectare a continuturilor, respectarea criteriilor pedagogice vizeaza cu precadere urmatoarele aspecte (V. Frunza, 2003, M. Stanciu, 1999, I. Nicola, 1994):

gruparea cunostintelor sa se faca in jurul structurii logice fundamentale a stiintei respective, insistandu-se asupra tezelor si principiilor celor mai semnificative pentru intelegerea unor fenomene;

in selectia unor cunostinte si informatii trebuie sa se aiba in vedere nu numai valoarea lor intrinseca, ci si aportul pe care il au acestea in dobandirea unor achizitii in alte etape ale instruirii. Exemplu: cunostintele si informatiile de psihologie

Psihologie clasa a X-a, ciclul inferior al liceului

generala pe care elevii le asimileaza in clasa a X-a contribuie la dobandirea unor cunostinte si informatii specifice fie altor discipline psihologice (psihologie sociala), fie altor discipline socio-umane (sociologie, filosofie, economie, etc.); coerenta continuturilor; flexibilitatea programelor libertatea acordata profesorilor de a proiecta continuturi in concordanta cu nevoile, interesele elevilor.

realizarea unui echilibru intre cunostintele de cultura generala si cele de specialitate. sporirea ponderii valentelor formative ale disciplinei de studiu - achizitiile dobandite sa-si gaseasca o aplicabilitate larga in procesul de abordare a unor situatii problematice cu care se confrunta elevul, prin formarea unor deprinderi de utilizare a informatiilor.

3. Documente scolare care concretizeaza continuturile disciplinei Psihologie Continutul disciplinei Psihologie se obiectiveaza intr-o serie de documente dintre care cele mai importante sunt: planul de invatamant, programa scolara, manualul scolar, la care se adauga si altele cum ar fi: bateriile de teste, chestionare, atlase, diapozitive, filme, reviste de specialitate, softuri educationale etc. 3.1. Planul de invatamant Planul de invatamant este documentul oficial in care se structureaza continutul invatamantului pe niveluri si profiluri de scoli. Daca pentru clasele I-VIII, planul de invatamant a fost conceput ca un Plan-cadru comun (aceleasi discipline si numar de ore pentru toti elevii), pentru invatamantul liceal, s-au conceput Planuri-cadru diferentiate, pe filiere, profiluri si specializari, care permit o reala diversificare a parcursului scolar, raspunzand intereselor si aptitudinilor elevilor adolescenti. Planul de invatamant urmareste sa asigure atingerea de catre fiecare elev a unui grad suficient de autocunoastere si posibilitatea compatibilizarii intereselor personale de formare cu
Psihologie clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 7

oferta scolii si cu evolutiile previzibile ale mediului socio-profesional. In acest sens, includerea Psihologiei si a celorlalte discipline socio-umane in programul de pregatire a elevilor este pe deplin justificata. Tinand cont de caracteristicile varstei si fara a neglija elementele functionale ale unei culturi generale, dupa cum se arata in Planuri-cadru de invatamant pentru invatamantul preuniversitar (1999, p. 82), liceul este structurat pe filiere, profiluri si specializari, astfel: I. Filiera teoretica cu specializarile: filologie, stiinte sociale, matematica-informatica, stiinte ale naturii II. Filiera tehnologica, profil tehnic, specializarile: electronica si automatizari; electrotehnic; telecomunicatii; mecanic; lucrari publice-constructii; textile-pielarie; industrie alimentara; chimie si protectia factorilor de mediu; profil economic, specializarile: economic; turism si alimentatie publica; profil administrativ; profil agricol; profil silvicultura si forestier; profil agromontan III. Filiera vocationala, profil sportiv; profil militar; profil teologic; profil artistic specializarile: arte plastice, arhitectura, muzica, teatru, coregrafie; profil pedagogic, specializarile: invatator-educator, bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activitati extrascolare, pedagog scolar Aceasta structura a liceului presupune un model pe baza caruia sunt proiectate planuri specifice, precum si programe si manuale in concordanta cu specificul fiecarui profil si al fiecarei specializari. Planul de invatamant cuprinde urmatoarele informatii: - denumirea tipului de scoala, profil si specializari; - durata studiilor; - ariile curriculare, disciplinele de studiu si esalonarea lor pe ani de studiu; - numar de ore (maxim/minim)/saptamana plaja orara pe arii curriculare si discipline de studiu;
Psihologie clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 8

De exemplu, aria curriculara Om si societate beneficiaza la clasa a VIII-a de 6-7 ore, ceea ce inseamna ca toti elevii vor studia discipline din aceasta arie obligatoriu 6 ore, dar nu mai mult de 7. Daca este ales numarul maxim de ore pentru fiecare disciplina din cadrul ariei, nu se mai poate alege un optional din cadrul aceleiasi arii, ci se aprofundeaza continutul disciplinei obligatorii. Psihologia se studiaza in clasa a X-a si beneficiaza de un numar minim de ore/curriculum nucleu: 1h/sapt.si un nr.maxim de ore/curriculum nucleu aprofundat: 2h/sapt.. - structura anului scolar; - sistemul de evaluare.

3.2. Programa scolara Programa scolara este parte a Curriculumului National, este documentul oficial care obiectiveaza continutul invatamantului pentru fiecare disciplina de studiu. Pentru invatamantul preuniversitar se elaboreaza la nivelul Ministerului Educatiei, iar pentru invatamantul superior se elaboreaza de catre titularul de curs. Este principalul ghid in proiectarea si desfasurarea cu succes a activitatii didactice, mai ales ca, in anumite circumstante, ea suplineste lipsa unor manuale scolare. Programa scolara pentru Psihologie (clasa a X-a), centrata pe achizitiile finale ale invatarii, pe interesele si aptitudinile elevilor, precum si pe asteptarile societatii, cuprinde: nota de prezentare, competente generale, competente specifice si continuturi, valori si atitudini, sugestii metodologice. Componenta fundamentala a programei este cea referitoare la competente specifice si continuturi. Competentele specifice se definesc pe obiect de studiu si se formeaza pe parcursul unui an scolar. Ele sunt derivate din competentele generale, fiind etape in dobandirea acestora. Competentelor specifice li se asociaza prin programa unitati de continut.

Psihologie clasa a X-a, ciclul inferior al liceului

Programa de Psihologie (2004) organizeaza continutul tematic al disciplinei pe doua segmente: continut obligatoriu (trunchi comun/curriculum nucleu) si continut optional (curriculum diferentiat). Selectarea temelor din curriculum-ul diferentiat se face in functie de numarul minim/maxim alocat disciplinei in Planul-cadru de invatamant, dar si in functie de ritmurile de invatare ale elevilor, de interesul si motivatia acestora. Valorile si atitudinile apar in mod explicit sub forma unei liste separate in programa Psihologiei. Ele acopera intregul parcurs al invatamantului liceal si orienteaza dimensiunile axiologica si afectiv-atitudinala aferente formarii personalitatii din perspectiva Psihologiei. Sugestiile metodologice cuprind recomandari generale privind metodologia de aplicare a programei. Aceste recomandari se pot referi la: -desfasurarea efectiva a procesului de predare-invatare centrat pe formarea de competente; -identificarea celor mai adecvate metode si activitati de invatare; -dotari/materiale necesare pentru aplicarea in conditii optime a programei; -evaluarea continua. Programa scolara, conceputa astfel, centrata pe achizitiile elevilor, ofera o mare libertate de actiune didactica a profesorului, ramanad la latitudinea acestuia momentul cand va aborda continuturile propuse de programa.

Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaiei i cercetrii nr. 4598 / 31.08.2004

Psihologie clasa a X-a, ciclul inferior al liceului

10

MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII CONSILIUL NAIONAL PENTRU CURRICULUM

PROGRAME COLARE PENTRU CLASA A X-A

CICLUL INFERIOR AL LICEULUI

PSIHOLOGIE
Aprobat prin ordin al ministrului Nr. 4598 / 31.08.2004

Bucureti, 2004

Psihologie clasa a X-a, ciclul inferior al liceului

11

NOT DE PREZENTARE
Disciplina Psihologie reprezint la clasa a X-a, disciplina socio-uman, din cadrul ariei curriculare Om i societate. Studiul Psihologiei n liceu, alturi de studiul celorlalte tiine sociale i propune formarea personalitii autonome i creative n vederea dezvoltrii libere i armonioase a persoanei. Pentru ca un tnr s rspund adecvat unor realiti n schimbare, el trebuie s dispun nu doar de o solid pregtire profesional, ci i de competenele proprii gndirii critice, de capacitatea de inserie social activ, precum i de un set de atitudini i valori personalizate; el trebuie s posede motivaia i disponibilitatea de a reaciona pozitiv la schimbare ca premis a dezvoltrii personale. n acest orizont de ateptare, cunoaterea de sine i a celorlali devine esenial. Disciplina contribuie la formarea progresiv a competenelor - cheie stabilite de ctre Comisia European, ndeosebi n ceea ce privete: competenele interpersonale, interculturale i sociale a nva s nvei comunicarea n limba matern.

Prezentul curriculum acoper: - trunchiul comun (pentru clasele cu 1 or/sptmn) - trunchiul comun i curriculum-ul difereniat (pentru clasele cu 2 ore/sptmn). Coninuturile vizate prin curriculum-ul de baz i cele vizate prin curriculum-ul difereniat sunt prezentate n coloane diferite. Structura curriculum-ului include urmtoarele componente: Competene generale Competene specifice i uniti de coninut specifice trunchiului comun i curriculumului difereniat Valori i atitudini Sugestii metodologice. Elementele de noutate sunt legate de urmtoarele aspecte: reconsiderarea demersului curricular i didactic din perspectiva finalitilor: liceului studierii acestei discipline

orientarea ctre latura pragmatic a aplicrii curriculum-ului: corelarea dintre unitile de coninut i competenele specifice permite profesorului s realizeze conexiunea explicit ntre ceea ce se nva i scopul cu/pentru care se nva; corelaia propus are n vedere posibilitatea ca o anumit competen specific s poat fi atins prin diferite uniti de coninut, neexistnd o coresponden biunivoc ntre acestea;
12

Psihologie clasa a X-a, ciclul inferior al liceului

recomandarea unor valori i atitudini care s completeze dimensiunea cognitiv a nvrii cu cea afectiv-atitudinal i moral din perspectiva finalitilor educaiei; includerea unor sugestii metodologice care s orienteze spre modaliti didactice concrete de utilizare a curriculum-ului n proiectarea i realizarea activitilor de predare-nvare-evaluare. Demersul urmrit permite concomitent familiarizarea elevilor cu aspecte teoretice

eseniale i formarea unor competene de tip instrumental-practic, necesare n viaa privat i public. Principiul de baz al curriculum-ului este acela de a oferi elevilor, n cadrul fiecrui capitol, un numr mic de noiuni exersate n contexte diferite (teoretice i practice, fie reale, fie imaginare). Profesorii i pot centra atenia n mod difereniat asupra activitilor de nvare i asupra practicilor didactice. Diversitatea situaiilor concrete face posibil i necesar o diversitate de soluii didactice. Din aceast perspectiv, propunerile curriculum-ului nu trebuie privite ca reetare inflexibile. Echilibrul ntre diferite abordri i soluii va trebui s fie rezultatul proiectrii didactice personale i al cooperrii cu elevii fiecrei clase n parte.

Psihologie clasa a X-a, ciclul inferior al liceului

13

COMPETENE GENERALE

1. Utilizarea conceptelor specifice tiinelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoatere i explicare a unor fapte, evenimente, procese din viaa real 2. Aplicarea cunotinelor specifice tiinelor sociale n rezolvarea unor situaii problem, precum i n analizarea posibilitilor personale de dezvoltare 3. Cooperarea cu ceilali n rezolvarea unor probleme teoretice i practice, n cadrul diferitelor grupuri 4. Manifestarea unui comportament social activ i responsabil, adecvat unei lumi n schimbare 5. Participarea la luarea deciziilor i la rezolvarea problemelor comunitii

Psihologie clasa a X-a, ciclul inferior al liceului

14

COMPETENE SPECIFICE I UNITI DE CONINUT

Competene specifice

Coninuturi Trunchi comun

Curriculum difereniat

1.1. Identificarea proceselor psihice I. Procese psihice i rolul lor n i caracterizarea rolului lor n evoluia personalitii evoluia personalitii Psihicul i caracteristicile 1.2 Identificarea legturilor ntre acestuia procesele psihice Ipostazele psihicului 2.1. Analizarea unor procese psihice (incontient, pornind de la exemple concrete subcontient, 2.2 Evaluarea caracteristicilor contient) i relaiile unor procese psihice, prin dintre ele comparare i prin utilizarea unor Procese cognitive senzoriale instrumente -caracterizare general adecvate de msurare Senzaiile i percepiile 3.1 Relaionarea eficienta/ - Reprezentarea cooperarea cu ceilali n colectarea, interpretarea i evaluarea Procese cognitive superioare: informaiilor referitoare la procese i - Gndirea manifestri psihice - Memoria 4.1. Utilizarea cunotinelor de - Imaginaia psihologie n scopul adaptrii Limbajul conduitei proprii la situaii concrete Procese reglatorii: de via - Motivaia - Voina - Afectivitatea Atenia

Psihologie clasa a X-a, ciclul inferior al liceului

15

Competene specifice 1.3. Caracterizarea principalelor dimensiuni ale personalitii 2.3. Analizarea profilului propriei personaliti i a personalitii celorlali 3.2. Exemplificarea, prin cooperare cu ceilali, a unor trsturi ale personalitii necesare reuitei n activitate 4.2. Analizarea posibilitilor de dezvoltare personal din perspectiva cunotinelor de psihologie 5.1. Caracterizarea profilului unui participant responsabil i eficient la luarea deciziilor n comunitate

Coninuturi Trunchi comun II. Structura i dezvoltarea personalitii Caracterizarea general a personalitii

Curriculum difereniat

- Individ persoan personalitate Temperamentul Aptitudinile - Inteligena ca aptitudine general Caracterul Creativitatea

- Inteligene multiple

Diferene individuale n manifestarea personalitii Etape n dezvoltarea personalitii (copilria, adolescena, maturitatea, btrneea)

1.4. Recunoaterea unor tipuri de relaii interpersonale, a unor comportamente i atitudini sociale n situaii date 2.4. Evaluarea unor tipuri de comportament psihosocial n contexte situaionale date 3.3. Rezolvarea, prin cooperare cu ceilali a unor situaii problem cu ajutorul cunotinelor de psihologie 4.3. Adecvarea conduitei psihosociale la diferite situaii 5.2. Manifestarea unor comportamente prosociale necesare participrii la rezolvarea problemelor comunitii

III. Conduita psihosocial Imaginea de sine i percepia social a imaginii de sine Relaiile interpersonale i rolul lor n formarea i dezvoltarea personalitii Comportamente pro i antisociale

Atitudinile sociale i evoluia lor

Psihologie clasa a X-a, ciclul inferior al liceului

16

VALORI I ATITUDINI
Competenele generale i specifice care trebuie formate prin procesul de predare-nvareevaluare a disciplinei Psihologie au la baz i promoveaz urmtoarele valori i atitudini: Afirmarea liber a personalitii Relaionarea pozitiv cu ceilali ncrederea n sine i n ceilali Valorificarea optim i creativ a propriului potenial Echilibrul personal.

SUGESTII METODOLOGICE
Prezentul curriculum este un instrument de lucru care se adreseaz profesorilor ce predau disciplina Psihologie, fiind conceput n aa fel nct s le permit: - s orienteze elevii n cunoatere i comunicare prin apelul, n cunotin de cauz, la concepte i practici care in de cultivarea raionalitii; - s-i orienteze propria activitate nspre formarea la elevi a competenelor specifice domeniului; - s-i manifeste creativitatea didactic n adecvarea demersurilor didactice la particularitile elevilor cu care lucreaz. Sugestiile metodologice au n vedere deplasarea accentului de pe coninuturi pe competene, aa cum a fost propus prin programa colar. Unitile de coninut sunt prezentate ntr-o ordine care nu este obligatorie. Considerarea elevului ca subiect al activitii instructiv educative i orientarea acesteia spre formarea competenelor specifice presupun respectarea unor exigene ale nvrii durabile, printre care: - utilizarea unor metode active (de exemplu, nvarea prin descoperire, nvarea problematizat, nvarea prin cooperare, studiul de caz, simularea, jocul de roluri, analiza de text), care pot contribui la crearea cadrului educaional care ncurajeaz interaciunea social pozitiv, motivaia intrinsec i angajarea elevului n procesul de nvare, formarea capacitii de autoanaliz i de analiz a celorlali din punct de vedere psihologic; - rezolvarea de aplicaii care s permit, pe de o parte, exersarea noiunilor specifice disciplinei i construirea unor exemple pentru noiunile nsuite, iar pe de alt parte, rezolvarea unor situaii problem; - crearea de situaii-problem n contextul crora elevii s participe la exerciii de cunoatere i de autocunoatere, de ameliorare a propriilor trsturi de personalitate i a relaiilor cu ceilali; - aplicarea unor procedee i instrumente psihologice (cu o complexitate gradat) n scopul investigrii psihologice, a prelucrrii i interpretrii datelor obinute; - realizarea unor observaii, studii de caz, elaborarea de proiecte i portofolii, individual i n grupuri de lucru; - utilizarea unor strategii didactice care s permit alternarea formelor de activitate (individual, pe perechi i n grupuri mici); - utilizarea calculatorului, a tehnologiei informaiei i comunicaiei, a resurselor Internet n activitatea didactic, n calitatea lor de mijloace moderne de instruire. Se recomand folosirea unor activiti de nvare care s conduc la: consolidarea unor deprinderi de ordin cognitiv, cum sunt: analiza, sinteza, compararea, clasificarea, estimarea, rezumarea; dobndirea competenelor de comunicare adecvat n spaiul social.
17

Psihologie clasa a X-a, ciclul inferior al liceului

Evaluarea reprezint o component organic a procesului de nvare. Evaluarea trebuie s se realizeze n mod preponderent ca evaluare continu, formativ. Alturi de formele i instrumentele clasice de evaluare, recomandm utilizarea unor forme i instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematic a activitii i a comportamentului elevilor. Grupul de lucru pentru elaborarea programei colare: Prof. Eugen STOICA Prof. Angela TEILEANU Prof. Elena BLAN Prof. Florina OET Inspector de specialitate Ministerul Educaiei i Cercetrii Expert C.N.C., Grupul colar Nichita Stnescu, Bucureti coala Superioar Comercial Nicolae Kretzulescu, Bucureti Colegiul Naional Andrei aguna, Braov

Prof. Sorin SPINEANU- DOBROT Inspector de specialitate S.N.E.E.

Psihologie clasa a X-a, ciclul inferior al liceului

18

3.3. Manualul scolar de Psihologie In timp ce programa scolara enumera unitatile de continut cu relevanta maxima pentru elevi, manualul prezinta detaliat continuturile unei discipline de studiu (capitole, subcapitole). De asemenea, manualul cuprinde elemente precum: seturi de fise de lucru, teste prin care elevii se pot autoevalua, aplicatii, glosar de termeni, referinte bibliografice pentru fiecare tema abordata (daca manualul este mai elaborat), rezumatul ideilor etc. Cu cat prezentarea continuturilor la nivelul manualului este mai bogata, mai diversificata, cu atat asimilarea si intelegerea cunostintelor se vor realiza in conditii de mai mare eficienta. Dincolo de functiile pe care le indeplineste - functie de informare, functie formativa, functie stimulativ-motivationala, de ghidare a invatarii, de autoevaluare - manualul scolar trebuie sa respecte si anumite cerinte:

Cerinte de natura psihopedagogica manualul sa faciliteze asimilarea, intelegerea si aplicarea cunostintelor; continuturile prezentate trebuie sa fie accesibile, bine sistematizate, sa stimuleze munca independenta, invatarea prin descoperire, gandirea creativa etc.;

Cerinte de natura stiintifica continuturile prezentate sa fie corecte, bine structurate, inteligibile, abordate interdisciplinar etc.

Cerinte de natura igienica calitatea hartiei si a cernelii tipografice, lizibilitatea textului etc.;

Cerinte de natura estetica calitatea ilustratiilor folosite, a tehnoredactarii, a legarii etc.

Cerinte economice cost mic, rezistenta la deteriorare etc.

O inovatie importanta in materie de manuale scolare o reprezinta editarea de manuale alternative pentru aceeasi disciplina. Din punct de vedere psihopedagogic, aceasta inovatie este productiva in conditiile in care continuturile obiectivate in acestea trebuie sa fie compatibile cu anumite categorii de elevi, diferiti ca potential cognitiv, afectiv, motivational, ritm de lucru etc.
Psihologie clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 19

De ex., un elev cu posibilitati de invatare mai mari pentru disciplina Psihologie, mai motivat, va opta pentru un manual mai elaborat; dimpotriva, un elev mai putin interesat si mai putin dotat pentru aceeasi disciplina, Psihologia, are posibilitatea sa opteze pentru un manual mai bine ilustrat, mai putin elaborat, mai putin complicat. Totusi, manualele alternative trebuie sa respecte o conditie: sa prezinte continutul obligatoriu, de baza al disciplinei, pentru a asigura o pregatire unitara a elevilor la aceeasi disciplina. Diferentierile intre variante de manuale trebuie sa se refere mai ales la modul de prezentare a continuturilor, la materialul iconografic si la varietatea sarcinilor de lucru propuse spre rezolvare elevilor.

Chiar daca continuturile disciplinelor de invatamant sunt concretizate in planuri, programe si manuale care impun profesorului o normativitate evidenta, acest lucru nu inseamna ca in predarea efectiva a continuturilor catre elevi, cadrul didactic nu-si poate dovedi creativitatea (V. Frunza, 2003, p. 193). O serie de autori - M. Minder, J. S. Bruner, G. Mialaret, P. Oleron, R.Ghiglione, R. M. Gagne s.a. - au pus in evidenta acest fapt. De exemplu, raportarea creativa a cadrului didactic la programele si manualele scolare se poate realiza cand profesorul promoveaza, de pilda, principiul interdisciplinaritatii in abordarea unor teme specificate din programa disciplinei de invatamant (ex.: tema Limbajul poate fi abordata atat din perspectiva psihologica, dar si biologica, sociologica, lingvistica, etc.);

4. Modalitati de organizare a continuturilor disciplinei Psihologie In ultimii ani, modalitati si forme noi de organizare a continutului invatamantului tind sa se impuna, ca alternative la structurarea de tip monodisciplinar (academic), traditional, incercand diminuarea neajunsurilor acesteia: supraincarcarea programelor analitice, dificultatea de a realiza transferuri interdisciplinare, dificultati in aplicarea cunostintelor in diverse contexte de instruire si in diversele perimetre ale practicii...(V. Frunza, 2003, p.167-170).
Psihologie clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 20

Una dintre aceste modalitati o constituie perspectiva interdisciplinara. Interdisciplinaritatea, ca o adevarata punte de legatura intre disciplinele scolare, contribuie la reformarea vechilor programe de invatamant, concepute in maniera monodisciplinara, care se limitau sa stabileasca o lista de cunostinte de predat, avand in vedere o singura disciplina (L. DHainaut, Programe de invatamant si educatie permanenta, 1981, p.17). Interdisciplinaritatea a fost sustinuta inca de la inceputurile scolii, propunand o cunoastere unitara, dar treptat a fost limitata, pe masura ce societatea a evoluat catre specializare si superspecializare pe domenii de cunoastere si investigatie. Conceptul de interdisciplinaritate a fost definit dintr-o dubla perspectiva: a) epistemologica prin intersectia teoretico-metodologica a disciplinelor in procesul de cercetare: utilizarea unui limbaj comun care permite schimburi conceptuale si metodologice; b) pragmatica aplicare a solutiilor elaborate prin valorificarea mai multor stiinte la luarea unor decizii sau la proiectarea unor actiuni. Perspectiva interdisciplinaritatii asupra Psihologiei se poate realiza la mai multe niveluri:

La nivelul unor discipline/domenii de studiu invecinate, prin redefinirea acestora: psihosociologia, psiholingvistica, psihopedagogia etc.;

La nivelul problemelor abordate, a metodelor sau strategiilor de cunoastere, de investigatie (metoda analizei statistice a datelor, metoda analizei istorice, studiul de caz etc.);

La nivelul transferului de concepte, prin valorificarea conotatiilor si valentelor unui concept in diferite domenii de cunoastere - realizarea unor corelatii intre cunostintele de psihologie si cele de sociologie, pedagogie, filosofie, literature, biologie etc., cu conditia ca intre acestea sa existe intradevar un anumit grad de similaritate (ex.: conceptul de

Psihologie clasa a X-a, ciclul inferior al liceului

21

comportament poate fi analizat din perspectiva psihologica, dar si sociologica, filosofica, etica, politica, biologica etc.). In felul acesta se asigura o mai mare functionalitate a cunostintelor, in sensul in care acestea devin mai operationale, se transpun mai usor in practica, pot fi mai bine utilizate in rezolvarea unor probleme sau in desfasurarea unor activitati specifice (ex.: prezentarea legilor memoriei in stransa legatura cu invatarea, vazuta atat ca activitate psihica, cat si ca o componenta de baza a procesului de invatamant, alaturi de predare si evaluare). Conditii ale aplicarii interdisciplinaritatii: - interdisciplinaritatea se aplica in combinatie cu monodisciplinaritatea; - impune modificarea actualelor planuri si programe scolare; - trebuie asociata cu alte strategii moderne de organizare a continutului (modularizarea, informatizarea); - formarea initiala si continua a cadrelor didactice. O alta modalitate de organizare a continutului disciplinei Psihologie si de adecvare, in acelasi timp, la cerintele scolii contemporane, o reprezinta organizarea modulara, care consta in structurarea continutului in moduli didactici. Prin aceasta modalitate de organizare se urmareste flexibilizarea continutului in raport cu interesele si capacitatile elevilor. Ce este un modul didactic ? In conceptia lui DHainaut, modulul didactic reprezinta seturi de cunostinte, situatii didactice, activitati si mijloace materiale destinate studiului care trebuie sa satisfaca patru criterii fundamentale: sa prezinte sau sa defineasca un ansamblu de situatii de invatare; sa posede o functie proprie, specificata cu grija si sa vizeze obiective bine definite; sa propuna probe in vederea orientarii celui ce studiaza si/sau celui care preda si sa le ofere un feed-back;

sa poata sa se integreze in itinerariile si logicile invatarii (Idem, p. 245).

Psihologie clasa a X-a, ciclul inferior al liceului

22

Modulii difera ca grad de dificultate, nivel si ritm de lucru solicitat - ex.:exista moduli de recuperare pentru elevii cu dificultati in invatare, moduli de aprofundare a unor continuturi pentru elevii care manifesta un interes crescut fata de acestea, etc.. De asemenea, impartasind punctul de vedere al lui DHainaut, se pot concepe moduli cu caracter general - specifici mai multor profiluri si asigurand trunchiul comun aria disciplinelor obligatorii - ex.: Inteligenta si rolul sau in adaptarea optima si creativa la mediul social - dar si moduli care sa permita specializarea in diferite domenii - ex.: Normalitate si anormalitate psihica si psiho-sociala. Strategia de punere in aplicare a invatamantului modular presupune parcurgerea mai multor etape: - identificarea nevoilor elevilor in planul cunoasterii anumitor continuturi; - definirea obiectivelor/competentelor (cunostinte si deprinderi dobandite prin invatare, care sa permita identificarea si rezolvarea in contexte diferite a unor probleme specifice domeniului de studiu) si precizarea indicatorilor de reusita pe baza carora se realizeaza evaluarea periodica/formativa si sumativa a elevilor; - stabilirea continutului modulului, a activitatilor de invatare ale elevilor, precum si a strategiilor pedagogice specifice; - comunicarea proiectului pedagogic atat elevilor, cat si parintilor; - dispozitivul de reglare/control asupra evolutiei activitatilor desfasurate. Aplicarea organizarii modulare a continuturilor invatamantului presupune o pregatire minutioasa, dupa cum remarca M. Stanciu in lucrarea Reforma continuturilor invatamantului (1999). Ceea ce este demn de retinut este faptul ca modulul se concepe avand in vedere in primul rand elevul - competentele lui, interesele cognitive, posibilitatile etc. De altfel, modulii nu se elaboreaza pe materii de studiu, ci pe activitati de invatare. O alta modalitate moderna de organizare/structurare a continuturilor este cea de tip transdisciplinar/integrat, implicand sintetizarea si organizarea didactica a informatiilor din
Psihologie clasa a X-a, ciclul inferior al liceului 23

diferite domenii ale cunoasterii, urmarind construirea unei viziuni integrative asupra realitatii. Informatiile sunt organizate pe centre de interes/teme generale, avand la baza anumite obiective. Exemplu: in predarea disciplinelor socio-umane, se poate renunta la criteriul de organizare a informatiei axat pe logica interna a disciplinelor Logica, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie si se poate adopta drept criteriu integrativ, omul si societatea. Modalitatea de organizare transdisciplinara/integrata a continuturilor invatamantului este mai adecvata si mai productiva la nivelul invatamantului universitar/postuniversitar; ea presupune ca cei care acced la continuturi organizate astfel sa aiba deja cunostinte temeinice din diverse domenii ale cunoasterii pe care le-au asimilat prin intermediul celorlalte modalitati de structurare.

APLICATII:

Psihologie clasa a X-a, ciclul inferior al liceului

24

1. Analizati comparativ doua manuale alternative de psihologie elaborate pentru clasa a X-a. Incercati sa optati pentru unul din ele. Argumentati-va optiunea. 2. Analizati relatia dintre programa si manualul unei discipline. 3. Realizati un eseu pe tema Modalitati de receptare si accesibilizare a continutului disciplinei Psihologie prin intermediul literaturii, pornind de la aprecierea lui V. Pavelcu (Drama psihologiei, 1972): ... daca literatura, privita sub unghiul psihologic, reprezinta o treapta de explicitare, constientizare si obiectivare prin intermediul imaginii, a fenomenului subiectiv, psihic, sugerand prin materialul oferit un travaliu de analiza abstracta si stiintifica, am putea afirma ca, cu timpul, beletristica conctretizeaza unele adevaruri psihologice abstracte, efectuand astfel o operatie inversa, de la teoria abstracta la intuitie, de la concept si modelul abstract la imagine. 4. Realizati ilustrarea unor continuturi psihologice prin intermediul referintelor literare. 5. Comentati urmatoarea apreciere apartinand scriitorului Jose Ortega y Gasset (Meditatii despre Don Quijote, 1973): ...materia romanului nu este altceva decat psihologie imaginara ... se presupune in mod simplist ca psihologia din roman este aceeasi ca cea din realitate si ca, prin urmare, autorul nu poate face altceva decat sa o copieze pe aceasta din urma... Sufletele infatisate in roman nu au de ce sa fie la fel cu cele reale; e de ajuns sa fie posibile. Si aceasta psihologie a spiritelor posibile pe care am numit-o psihologie imaginara este singura care prezinta importanta in acest gen literar.

Psihologie clasa a X-a, ciclul inferior al liceului

25