P. 1
MACROECONOMIE

MACROECONOMIE

|Views: 66|Likes:
Published by jacqueline_bz

More info:

Published by: jacqueline_bz on Mar 23, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/14/2013

pdf

text

original

CUPRINS

CATRE CITITOR CAPITOLUL 1. FLUXUL CIRCULAR AL VENITULUI SI PRODUCTIEI…… 1.1 Sectoarele institutionale ale economiei nationale……………………….. 1.2 Operatiuni ale agentilor economici………………………………………. 1.3 Fluxuri si stocuri…………………………………………………………... 1.4 Fluxul circular al venitului si productiei………………………………… CAPITOLUL 2. BANII SI SISTEMUL BANCAR………………………………… 2.1 Moneda si rolul sau în economie…………………………………………. 2.2 Sistemul bancar……………………………………………………………. 2.3 Oferta de moneda…………………………………………………………. 2.4 Cererea de moneda………………………………………………………… 2.4 Echilibrul pietei monetare………………………………………………… CAPITOLUL 3. INDICATORII MACROECONOMICI…………………………. 3.1 Produsul intern brut……………………………………………………… 3.2 Produsul national brut…………………………………………………… 3.3 Produsul intern brut……………………………………………………… 3.4 Produsul national net si venitul national………………………………… CAPITOLUL 4. CHELTUIELILE AGREGATE SI PRODUSUL INTERN BRUT……………………………………………………………… 4.1 Consumul si economiile………………………………………………….. 4.2 Investitiile…………………………………………………………………. 4.3 Echilibrul produsului intern brut………………………………………..

CAPITOLUL 5. CERERA AGREGATA SI OFERTA AGREGATA…………… 5.1 Cererea agregata…………………………………………………………... 5.2 Oferta agregata……………………………………………………………. 5.3 Echilibrul macroeconomic………………………………………………… CAPITOLUL 6. MODELUL IS-LM……………………………………………….. 6.1 Piata bunurilor si curba IS……………………………………………….. 6.2 Piata monetara si curba LM……………………………………………… 6.3 Echilibrul pe termen scurt……………………………………………….. CAPITOLUL 7. SOMAJUL SI INFLATIA………………………………………… 7.1 Somajul……………………………………………………………………… 7.2 Inflatia………………………………………………………………………. 7.3 Relatia inflatie-somaj………………………………………………………. CAPITOLUL 8. CRESTEREA ECONOMICA……………………………………… 8.1 Natura cresterii economice…………………………………………………. 8.2 Factorii cresterii economice………………………………………………… 8.3 Beneficiile si costurile cresterii economice………………………………… 8.4 Teorii si modele ale cresterii economice…………………………………… 8.5 Politici de crestere economica………………………………………………

CAPITOLUL 9. BALANTA DE PLATI SI CURSUL DE SCHIMB……………….. 9.1 Balanta de plati externe……………………………………………………… 9.2 Piata valutara si cursul de schimb…………………………………………… 9.3 Sistemele cursurilor de schimb………………………………………………. CAPITOLUL 10. POLITICI MACROECONOMICE…………………………………. 10.1 Obiective si instrumente de politica economica……………………………… 10.2 Politica fiscala si politica monetara…………………………………………... 10.3 Politicile ofertei………………………………………………………………… BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………

CAPITOLUL 1. FLUXUL CIRCULAR AL VENITULUI SI PRODUCTIEI

Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege:
• • • • • Cum se pot agrega agentii economici în cadrul sectoarelor institutionale Care sunt operatiunile la care participa agentii economici Ce se întelege prin notiunile de flux si stoc În ce mod sunt legate menajele si firmele prin intermediul veniturilor si cheltuielilor Cum functioneaza împreuna diferitele componente ale economiei – menaje, firme, guvern, piete financiare etc.

1. 2. 3. 4.

Sectoarele institutionale ale economiei nationale Operatiuni ale agentilor economici Fluxuri si stocuri Fluxul circular al venitului si productiei

Economiile de piata functioneaza prin actiunile a numerosi agenti economici liberi, animati de realizarea propriilor interese. Descrierea vietii economice presupune cunoasterea acestor agenti economici, a naturii operatiunilor economice la care participa precum si a fluxurilor reale sau monetare care apar în cadrul circuitului economic între multitudinea de unitati economic e elementare: întreprinderi publice sau private, consumatori, organisme publice, agenti economici rezidenti si nerezidenti etc.

1.1 Sectoarele institutionale ale economiei nationale
Descrierea circuitului economic presupune înainte de toate precizarea n otiunii de agent sau unitate economica si gruparea acestora în functie de criterii diverse. Agentul economic reprezinta o persoana sau un grup de persoane (fizice si/sau juridice) care participa la viata economica, având functii bine determinate în cadrul acesteia. În cadrul unei economii pot fi întâlniti agenti economici rezidenti si nerezidenti. Agentii economici rezidenti cuprind persoanele fizice si juridice care au o legatura mai strânsa cu teritoriul economiei respective decât cu teritoriile altor e conomii. Altfel spus, acesti agenti economici au centru de interes pe teritoriul tarii la care ne raportam. Ei desfasoara operatiuni economice (productie, distributie, finantare, consum) în economia respectiva pentru o perioada mai îndelungata (cel putin u n an). Persoanele fizice si juridice care nu sunt rezidente se numesc nerezidente. Nerezidentii sunt rezidenti în alte economii. Unitatile rezidente, participante la activitatile economice dintr-o economie pot avea sau nu nationalitatea tarii unde actioneaza. Un agent economic national al unei tari A poate fi rezident în economia altei tari B. În mod analog, un rezident în economia tarii A poate fi agent economic national al tarii B. Agentii economici pot fi priviti ca agenti economici elementari si agenti economici agregati. Agentii economici elementari sunt entitati primare, actionând ca subiecti de sine statatori ai vietii economice. Ei au o contabilitate proprie, dispun de autonomie decizionala si exercita o functie principala. Agentii economici agregati rezulta din gruparea agentilor economici elementari care îndeplinesc functii similare. Agregarea agentilor economici se poate realiza dupa ramura de activitate (pe tipuri de activitati), dupa forma de organizare, dupa functiile economice îndeplinite sau criteriul institutional.

sprijinirea investitiilor prin acordarea de prime si diverse subventii iar. ele mobilizeaza resursele banesti temporar disponibile si le redistribuie. . Ele sunt oferite de ansamblul sectoarelor institutionale. impozitele pe capital (prelevari din donatii si succesiuni în cazul transferurilor cu titlu gratuit). cea mai mare pondere o detin transferurile curente.Strainatatea (restul lumii sau exteriorul). investitiile. alte transferuri curente precum impozitele directe si indirecte si contributiile sociale. sunt incluse în aceasta categorie productia de bunuri si servicii. asociatiile culturale. pe de alta parte. întreprinderi publice. circulatia si utilizarea bunurilor si serviciilor. Aceste institutii asigura o plata în caz de realizare a riscului. ofera bunuri comerciale si obtin pe aceasta baza venituri. importurile. În mod 2 . exporturile. În mod concret. Unitatile economice apartinând acestui sector au însa ca functie principala realizarea de operatiuni financiare. Impozitele percepute de stat si de colectivitatile locale fac obiectul redistribuirii catre întreprinderi sub forma subventiilor de exploatare (sume ce permit întreprrinderilor sa vânda la un pret inferior costurilor de productie) sau catre menaje. Ele se refera la obtinerea salariilor. serviciile de învatamânt sau sanatate). În acest sens. Cele cu caracter marfar se schimba pe piata contra unui pret. eventual. Aici sunt incluse ansamblul persoanelor fizice aflate în calitate de consumatori si. administratii publice locale si administratii de securitate sociala. . Aceste operatiuni se refera la formarea si circulatia veniturilor. .Conform acestui ultim criteriu agentii economici se grupeaza în mai multe sectoare institutionale dupa cum urmeaza: . consumurile intermediare. menajele ofera bunuri si servicii marfa nefinanciare. Acest sector cuprinde unitati care presteaza servicii nemarfare pentru colectivitate si redistribuie veniturile. Transferurile în capital vizeaza. cooperative. . În aceasta ultima ipostaza.Menaje sau gospodarii. pe de o parte. cu precadere din plata muncii dar si din unele transferuri efectuate de alte sectoare. în calitate de producatori atunci când productia este organizata în cadrul întreprinderilor individuale. Veniturile obtinute. . În mod concret.Administratii publice. consumul final. (2) Operatiuni de repartitie.2 Operatiuni ale agentilor economici În vederea realizarii propriilor interese agentii economici desfasoara o serie de operatiuni. Aceste operatiuni privesc crearea. Ele cuprind transferuri curente si transferuri în capital. dobânzilor. Operatiunile de repartitie descriu astfel distribut ia veniturilor rezultate din productie precum si redistribuirea asigurata de administratiile publice. finantând astfel economia. Acest sector sintetizeaza relatiile dintre unitatile rezidente si cele nerezidente.Institutii de credit. Resursele lor provin din varsaminte obligatorii de la alte sectoare. Sunt cuprinsi astfel toti acei agenti economici care produc pentru piata.Societati si cvasi-societati non-financiare. achizitiile nete de terenuri si active incorporale. Acestea sunt extrem de diverse si constituie premisa tranzactiilor economice.Institutii de asigurari. consumul de capital fix. Administratiile publice si uneori cele private ofera servicii nemarfare care nu presupun plata unei sume în schimbul lor (de exemplu. Resursele lor sunt constituite din contributiile voluntare ale menajelor. primite direct sau indirect. transformarea. Acestea reprezinta organisme fara scop lucrativ care furnizeaza unor grupuri speciale de menaje servicii marfare si nemarfare. exista administratii publice centrale (guvernul si alte organisme ale administratiei centrale). În aceasta categorie sunt cuprinse bancile – banca centrala si bancile comerciale precum si alte organisme financiare specializate. în schimbul primelor contractuale si a cotizatiilor voluntare care le sunt varsate.Administratii private. sunt destinate satisfacerii nevoilor de consum. . Operatiunile pe care le efectueaza agentii economici se pot structura în trei mari categorii: (1) Operatiuni asupra bunurilor si serviciilor. În cadrul operatiilor de repartitie. Cea mai mare a agentilor economici efectueaza operatiuni financiare fara ca acestea sa reprezinte activitatea lor principala. formarea veniturilor de transfer operate prin administratiile publice. sindicatele. Aceste unitati economice au ca activitate principala productia de bunuri si servicii – exclusiv serviciile financiare – destinate vânzarii: societati comerciale private. profiturilor. Aici sunt incluse partidele politice. 1. Bunurile si serviciile au caracter marfar si nemarfar.

Sa ne imaginam ca la 1 iunie 2001 o persoana dispune de un autoturism fabricat în 1995 care are o valoare de piata de 2000 unitati monetare. între agentii economici au loc permanente fluxuri de bunuri si servicii si. valoarea avioanelor firmei Tarom. Deprecierea (pierderea din valoarea autoturismului) este un flux. Schimbarea stocului de capital din iunie 2001 pâna în iunie 2002 este bineînteles nu 1400 unitati monetare ci 1000 unitati monetare. Spre deosebire de acest tip de variabile cu o dimensiune temporala. achizitia de echipament suplimentar sau uzura lor fizica sunt fluxuri. bunuri negociabile. O ultima categorie de operatiuni financiare este reprezentata de rezervele tehnice de asigurare care sunt o datorie a companiilor de asigurare fata de asigurati. În acest caz s-au investit în total 1400 unitati monetare (1400 este diferenta dintre 3000 unitati monetare cât valoareaza autoturismul mai nou si 1600 valoarea autoturismului mai vechi). Valoarea autoturismului la 1 iunie în fiecare an este un stoc. stocul de capital din iunie 2002 ar putea fi bineînteles 3000 unitati monetare. este cunoscuta drept depreciere. Stocurile de mecanisme fizice si echipamente sunt numite capital.33 unitati monetare). O alta categorie este reprezentata de acele instrumente de finantare rezultate dintr-un acord între creditor si debitor în contrapartida unui transfer de moneda. În intervalul 1 iunie 2001 – 1 iunie 2002 valoarea de piata a autoturismului scade la 1600 unitati monetare. 1.analog.3 Fluxuri si stocuri Prezentarea fluxului circular al venitului si productiei face apel la diferite marimi economice. ca rezultat al uzurii sau trecerii timpului. Aceasta rezulta din investitia în noua 3 . a carui valoare este de 3000 unitati monetare. moneda. Aceste unitati economice. Daca în mai 2002. Ele dispun astfel de capacitate de finantare. valoarea unei masini sau unei case. O variabila macroeconomica de flux corespunde unui proces care apare continuu si este masurat pentru o perioada data de timp. În general. titlurilor. Pentru analiza urmatoare o importanta deosebita prezinta doua tipuri de variabile: de flux si de stoc. fie în simple înscrieri în conturi deschise la institutiile specializate. Toate aceste variabile sunt masurate în unitati monetare la o anumita data. echipamentele sunt stocuri. Acest flux este de 400 unitati monetare pe an (sau echivalent lunar 33. exista o multitudine de transferuri de venituri între un stat si restul lumii. Ultimele se materializeaza fie printr-un suport de tipul biletelor de banca. valoarea infrastructurii telefonice a Romtelecom. Reducerea valorii echipamentelor. Suplimentarea capitalului înseamna investitie. Operatiunile agentilor economici au loc prin intermediul schimbului pe piata. consumul si economiile. obligatiuni si actiuni. cotizatiile sociale sunt redistribuite sub forma prestatiilor sociale. Dimensiunea acestor variabile este data în unitati monetare pe unitatea de timp: de exemplu. autoturismele. Institutiile financiare contribuie la repartitia veniturilor acordând dobânzi si dividende sau beneficiind de dobânzi si dividende. unitati monet are pe luna sau pe an. Operatiunile financiare se refera la crearea si circulatia mijloacelor de plata. proprietarul vinde autoturismul din 1995 si îl înlocuieste cu un autoturism din 1998.mijloace de plata internationale. respectiv fluxuri de venituri si cheltuieli. Alte unitati au nevoie de finantare caci nevoile lor sunt mai mari decât resursele disponibile. unei cesionari dintr-un bun sau unei prestari de servicii. Exemple de stocuri sunt sumele de bani aflate în conturi bancare. Operatiile financiare cuprind o prima categorie de instrumente de plasament a caror achizitie depinde de decizia creditorului de a constitui o rezerva de mijloc de plata însotita de alegerea între diverse plasamente . Exemple de fluxuri sunt venitul. monedei metalice. variabila de stoc masoara o cantitate care exista la un moment dat de timp. în masura în care îsi gasesc creditori. exprimate de regula numeric si variabile în timp. Operatiunile financiare se afla în legatura cu fluxurile de creante si datorii existente între diferite sectoare institutionale. plasare si finantare. Operatiile financiare constituie contrapartida celei mai mari parti a operatiilor asupra bunurilor si serviciilor sau a operatiilor de repartitie deoarece aceste operatii presupun cel mai adesea moneda si creditul. (3) Operatiuni financiare. variabilele economice pot fi clasificate în diverse moduri. Unele unitati economice dispun de resurse care exced la un moment dat nevoile lor. Desi bunuri precum casele. În acelasi timp. se îndatoreaza si devin debitori. Astfel. Acest stoc a scazut de la 2000 unitati monetare în 2001 la 1600 unitati monetare în 2002.

Mai precis. Daca invers. În analiza economica care urmeaza. venit si cheltuiala agregata putem recurge la prezentarea unei economii mult mai simpla decât cea în care traim. care nu are nici-un fel de relatii cu exteriorul. actiunea corectiva urmareste accelerarea fluxului de intrare.4 Fluxul circular al venitului si productiei Fluxul circular al venitului si productiei reprezinta fluxul de bunuri si servicii dintre gospodarii si firme echilibrat de fluxul de plati efectuate în schimbul acestora. care poate fi evident pozitiva sau negativa dupa cum nivelul apei creste sau scade. fiind nevoite sa închirieze toti factorii necesari productiei de bunuri si servicii de la menaje. iar stocul este determinat de cele doua fluxuri. fluxurile (precum venitul national si cheltuielile) vor fi determinate de stocuri (precum oferta de moneda). apa curge în si se scurge din cada. prin introducerea unor ipoteze suplimentare. Presupunem o economie închisa. atunci când robinetul este închis. presupunem ca firmele vând integral bunurile si serviciile produse menajelor. putem gândi ca apa din cada reprezinta stocul de capital. Pentru a întelege în mod corect conceptele de output (produs) agregat. Pe de alta parte. Aceasta economie poate fi vizualizata apelând la figura 1.1 Fluxurile reale si fluxurile monetare într-o economie simplificata 4 . fluxul prin canal este mai mare decât fluxul prin robinet. stocul de apa scade deoarece cantitatea de apa ce se scurge este superioara cantitatii de apa care intra în cada.masina. iar apa care intra în cada si cea care se scurge din cada corespund inv estitiei brute si. Fluxul circular de baza În cadrul economiei exista doua sectoare institutionale: menajele si firmele. Presupunem ca în cada exista o cantitate de apa. Diferenta dintre investitia bruta si deprecierea capitalului este cunoscuta drept investitie neta. pentru achizitionarea de bunuri si servicii de la firme (F). stocul de apa scade. O alta ipoteza de lucru consta la absenta sectorului guvernamental. În cazul firmelor. 1. De asemenea. Aceasta înseamna lipsa impozitelor precum si a cheltuielilor publice. În acest exemplu exista doua fluxuri si un stoc. în mod voluntar. atunci când stocul existent este mai mic decât cel dorit. iar apa care intra prin robinet si cea care iese prin canal sunt fluxuri. O analogie utila pentru a ilustra distinctia dintre fluxuri si stocuri este una fizica în care exista o cada. Daca fluxul prin robinet este mai mare decât fluxul prin canal. cunoscuta drept investitie bruta. Daca prin deschiderea robinetului cantitatea de apa care intra în cada excede cantitatea care se scurge din cada stocul de apa creste. consideram ca acestea nu poseda nici un factor de productie. Treptat. iar profiturile obtinute din activitatile desfasurate ajung tot la menaje (proprietarii firmelor apartin de fapt sectorului menaje). deprecierii. Apa din cada este un stoc. stocul de apa din cada creste. Exporturile si importurile lipsesc în consecinta pentru aceasta economie. respectiv. Figura 1. Daca e stocul existent excede stocul dorit se impune o actiune corectiva care sa reduca fluxul de intrare. În termenii conceptelor de stoc de capital. robinetul este deschis si nu exista dop la canal. de 1400 unitati monetare minus deprecierea vechiului autoturism de 400 unitati monetare. Toate costurile de productie pot fi vazute drept plati pentru achizitionarea factorilor de productie. Diferenta dintre cele doua fluxuri de apa constituie investitia neta. Toate cheltuielile sunt efectuate de menaje (M). Astfel.1. Presupunem ca rata scurgerii apei prin canal este o constanta care nu poate fi controlata. un robinet si un canal. investitie si depreciere prezentate prin referirea la autoturisme. Presupunem în continuare ca cineva vrea sa mentina stocul d apa la un anumit nivel. nici un agent economic din aceasta economie nu vinde bunuri si servicii în strainatate si nici nu achizitioneaza bunuri si servicii din afara. nu exista relatii de împrumut cu exteriorul. Invers. Si invers. Presupunem ca menajele poseda toti factorii de productie si cumpara bunuri de consum final. Se observa astfel ca stocul determina fluxul în sensul ca actiunile individuale care ajusteaza fluxurile sunt declansate de nivelul stocului. ne vom apropia din ce în ce mai mult de modelul economiilor reale.

furnizoare în ultima instanta de factori de productie. Mai întâi. din care economisesc o parte. Daca menajele. de asemenea. În aceste conditii. menajele furnizeaza firmelor factori de productie. firmele ar înregistra fie câstiguri. primind în schimb un venit pentru serviciile furnizate. Figura 1. firmele încaseaza mai putin decât cedeaza menajelor. Este. consideram existenta a doua tipuri de firme: firme producatoare de bunuri de consum (F C) si firme producatoare de bunuri de capital (FK). exista egalitatea: Venit = Cheltuiala = Valoare output Acest exemplu privind o economie simplificata a permis evidentierea egalitatii dintre venit.1 trebuie sa fie mai mic decât fluxul de venit primit de menaje de la firme.2 evidentiaza fluxurile reale si monetar e care se produc între diferitele tipuri de firme si menaje. O parte din venit este economisita si destinata satisfacerii nevoilor viitoare. menajele nu cheltuiesc întregul venit de care dispun pentru consumul curent. În caz contrar. fie pierderi care nu sunt transferate menajelor. este egala cu valoarea cheltuielilor ocazionate de cumpararea bunurilor si serviciilor. de exemplu. echipamente. Fiecare flux real (de factori de productie si de bunuri si servicii) este însotit de un flux monetar în sens opus (de venituri . producatorii notati cu F K realizeaza tehnologii. obtin un anumit venit.Y si de cheltuieli . Economiile menajelor În lumea reala. atunci cheltuielile de consum trebuie sa fie inferioare venitului. cheltuiala si output. Menajele ofera factori de productie atât producatorilor de bunuri de consum cât si producatorilor de bunuri de capital. 5 . Pentru a întelege efectul introducerii economiilor menajelor asupra relatiei venit national. În schimb. evident ca valoarea bunurilor si serviciilor produse de firme. îmbracaminte si multe alte bunuri si servicii pe care menajele le consuma în mod obisnuit. cheltuiala si o utput. devine evident ca într-o astfel de economie valoarea venitului primit de menaje de la firme trebuie sa fie egala cu valoarea cheltuielilor de consum pe care le fac menajele. în urma serviciilor factorilor de productie. Acest venit este cheltuit pentru achizitionarea bunurilor si serviciilor necesare furnizate de catre firme. prezentat în figura 1. În aceste conditii. Altfel spus. constructii ceea ce constituie de fapt inputuri pentru procese de productie viitoare. Fluxul de cheltuieli de la menaje catre firme. ceea ce afecteaza egalitatea anterioara. hrana. Putem considera ca firmele notate cu FC produc.C).Venit (Y) Factori de productie M F Bunuri si servicii Cheltuieli de consum (C) Între menaje si firme exista doua tipuri de fluxuri: fluxuri reale si fluxuri monetare. adica valoarea outputului acestora.

Figura 1. furnizate consumatorilor finali. fluxul de bunuri de capital de la un tip de firme la altul si fluxul de cheltuieli reprezentând investitii pentru aceste bunuri dispar. Prin agregarea tuturor firmelor din economie într-un singur sector. Menajele fac cheltuielile de consum care reprezinta fluxuri monetare pentru producatorii de bunuri de consum. ci pur si simplu ca un flux dinspre menaje. Figura 1. achizitionând bunuri de capital de la producatorii acestora. Ulterior. bunurile lor producatorilor de bunuri de consum. un sector agregat denumit simplu firme (F). consideram ca nici producatorii de bunuri de capital si nici menajele nu cumpara bunuri de capital. ci unul si gur care reprezinta suma n celor doua fluxuri. Cele doua tipuri de firme platesc si asigura venituri menajelor. si de bunuri de consum. formeaza de fapt o singura categorie.2 Fluxurile reale si fluxurile monetare într-o economie cu economisire si investitie Venit Factori de productie Venit Factori de productie M Fc Fk Bunuri si servicii Bunuri de capital Cheltuieli de investitii Economii Cheltuieli de consum Producatorii de bunuri de consum (FC) ofera bunuri de consum menajelor.2.3 arata fluxul de cheltuieli pentru investitii ca încasari nete ale firmelor. Producatorii de bunuri de capital ofera. vom renunta la aceasta ipoteza. menajele economisesc o parte din venitul lor. pe de alta parte. privit ca suma a fluxurilor din figura 1. la rândul lor. Acest ultim tip de producatori efectueaza cheltuieli pentru investitii. din bunuri de capital.3 Fluxurile reale si fluxurile monetare într-o economie simplificata cu economisire si investitie Venit (Y) 6 . Fluxurile reale din economie sunt constituite pe de o parte din servicii ale factorilor care se deruleaza între menaje si cele doua categorii de producatori iar. Aceste economii sunt prezentate ca un flux dinspre menaje sau retrageri din fluxul circular. În plus. Pentru moment. în locul a doua fluxuri de servicii ale factorilor catre firme exista unul singur. Fluxurile financiare sunt opuse ca sens fluxurilor de bunuri si de factori de productie. Pentru a face aceasta reprezentare mai simpla ne putem imagina ca cele doua tipuri de firme FC si FK. achizitionate de producatorii de bunuri de consum. nu vor mai exista doua fluxuri de venituri de la firme catre menaje. În mod similar. Fluxul de cheltuieli ale menajelor pentru bunurile si serviciile achizitionate de la firme este identic cu cel anterior. Ca urmare. Figura 1. Economiile menajelor nu reprezinta plati directe nici pentru bunuri de consum si nici pentru bunuri de capital si din acest motiv nu apar pe figura ca un flux între cele doua sectoare institutionale.

ele nu pot constitui transferuri directe de resurse catre firme. 7 . Economiile pe care menajele le realizeaza din venitul lor si investitiile pe care firmele le fac pentru bunurile de capital sunt într-un anume sens legate între ele. Investitiile constituie injectii în fluxul circular al venitului. Pietele de c apital. Menajele cheltuiesc pentru consum o parte din venit (C). Figura 1. Deoarece economiile reprezinta un venit necheltuit. piete pe care oamenii se împrumuta. Menajele îsi plaseaza economiile în tipuri diferite de active financiare. Pe baza încasarilor.Factori de productie M F Bunuri si servicii Cheltuieli de consum (C) Economii Investitii Figura 1.3. iar firmele se împrumuta într-o varietate de moduri de la menaje pentru a-si sustine activitatea investitionala. furnizeaza mecanismul care asigura relationarea variabilelor economii si investitii. firmele fac cheltuieli pentru investitii (I) în vederea achizitionarii de bunuri de capital menite sa asigure dezvoltarea viitoare.4 Fluxurile monetare într-o economie cu economisire si investitie Y M F C S I Se observa în aceasta figura ca firmele platesc iar menajele obtin un venit (Y). excluzând fluxurile de factori de productie si pe cele de bunuri si servicii.4 reproduce figura 1. iar o alta parte o economisesc (S). însa prezinta doar fluxurile financiare.

Deoarece menajele trebuie sa dispuna de veniturile lor. iar profiturile pe care ele le realizeaza ajung la menaje sub forma de venit al factor ilor. Cheltuiala totala în magazinul de ciocolata este 162 unitati monetare (50 + 40 + 36 + 2 + 4 + 4 + 6 + 14 + 6). Sa întelegem aceste diferente cu ajutorul unui exemplu. pe baza figurii 1. • boabe de cacao – 4 unitati monetare. cheltuieli intermediare si veniturile factorilor Tip cheltuieli /venituri Cheltuiala pentru Veniturile Cheltuiala pentru bunurile si servic iile factorilor bunuri si servicii finale intermediare 50 Pretul de cumparare ale unui baton de ciocolata 40 Pretul de vânzare al angrosistului 36 Pretul de vânzare al producatorului 2 Venitul producatorului de lapte 4 Venitul producatorului de cacao • • • • • 8 . Aceste cheltuieli sunt prezentate în tabelul 1. Conceptul de cheltuiala are acum o sfera mai larga deoarece include atât cheltuiala pentru investitie cât si cheltuiala pentru consum. output si cheltuiala cuprinse în aceasta reprezentare a economiei. Un baton de ciocolata este achizitionat de la un vânzator en-gros pentru pretul de 40 unitati monetare. cheltuiala si outputul sunt iarasi egale în aceasta reprezentare mai realista a economiei. este evident ca suma dintre consum si economii trebuie sa fie egala cu venitul menajelor: Y=C+S Penultima expresie spune ca valoarea întregului venit trebuie sa fie egala cu cheltuiala la nivelul ansamblului economiei. plata factorilor de productie si cheltuiala pentru bunuri si servicii intermediare. conceptele de venit. angrosistul cumpara ciocolata de la producatorul sau pentru un pret unitar de 36 unitati monetare.4. Profitul unitar este de 6 unitati monetare si este distribuit actionarilor. Trebuie însa efectuata o distinctie clara între cheltuiala pentru bunuri finale. una catre si doua sageti dinspre acest sector. În aceste conditii.14 unitati monetare. Aceasta valoare este valoarea cheltuielilor de consum plus cheltuiala pentru investitie. devine evident ca veniturile obtinute de menaje de la firme trebuie sa fie egale cu cheltuielile efectuate de menaje pentru achizitionarea bunurilor de consum plus cheltuielile firmelor pentru bunurile de investitii: Y=C+I În mod similar cu cazul firmelor. Productia unei ciocolate ocazioneaza urmatoarele cheltuieli: • lapte – 2 unitati monetare. asa cum s-a mentionat anterior. se observa în aceeasi figura 1. Pretul acestuia este de 50 unitati monetare. Firmele nu poseda nimic. Valoarea outputului din economie este egala. Presupunem un student care decide sa cumpere un baton de ciocolata de la magazinul din incinta universitatii. tot ceea ce trebuie facut este de a recunoaste ca valoarea bunurilor si serviciilor produse este egala cu valoarea plasata asupra lor de cumparatorii finali ai acestor bunuri si servicii.Sa privim din nou. fie pentru consum fie pentru economisire. Restul reprezinta cheltuiala pentru bunuri si servicii intermediare sau plata factorilor de productie. venitul. doua conducând catre acest sector si una având drept punct de pornire acest sector. Cheltuieli finale.4 trei sageti pentru sectorul menaje. cu venitul sau cu cheltuiala. • electricitate .6 unitati monetare. Tabelul 1. Pentru a întelege acest lucru. Deci. Din aceste 162 unitati monetare doar 50 unitati monetare reprezinta cheltuiala pe bunuri si servicii finale. • salarii platite lucratorilor . Privind sectorul firme se observa trei sageti. • zahar – 4 unitati monetare. Ne reamintim ca tot ceea ce firmele primesc urmeaza sa fie folosit pentru plati. La rândul sau.

fiind transferat. În schimb. firme si guvern. cheltuiala pentru bunuri si servicii intermediare s-ar putea diminua cu 36 unitati monetare. Fig. menaje si firme. Figura 1. În a doua coloana sunt evidentiate veniturile câstigate de toti cei implicati în producerea ciocolatei. De exemplu. de exemplu.5 arata relatia dintre menaje. Calculul cheltuielilor pentru bunuri si servicii intermediare precum si pentru bunuri si servicii finale implica contabilitatea aceluiasi lucru de doua ori (sau chiar de mai multe ori daca exista mai multe stadii intermediare) ceea ce este cunoscut drept “dubla contabilitate”. Ele apar datorita unor forme specifice a structurii industriale.• • • • • • Venitul producatorului de zahar Venitul producatorilor de electricitate Salariile producatorilor de ciocolata Profiturile producatorilor de ciocolata Profitul angrosistului Profitul detailistului Total 50 4 6 14 6 4 10 50 - Prima coloana a acestui tabel surprinde valoarea cheltuielii (cheltuiala pentru bunuri si servicii finale) pentru un baton de ciocolata. datele cuprinse în ultima coloana sunt nerelevante. putându-se modifica odata cu aceasta. investitie si sector guvernamental Y M GUV F T G C S I 9 . avem si guvernul (GUV). surprinzând doar fluxurile monetare. daca producatorul vinde direct detailistului batonul de ciocolata pentru un pret de 40 unitati monetare. În mod asemanator si veniturile ar ramâne tot 50 unitati monetare. profitul angrosistului ar disparea. Cheltuielile guvernamentale si impozitele Consideram acum o economie cu sector guvernamental. 1. Indiferent de aceasta schimbare. Figura 1. Alaturi de cele doua categorii de agenti economici.5 Fluxurile monetare într-o economie cu economisire. Ultima coloana înregistreaza doar tranzactiile intermediare.5 prezinta acest tip de economie. cheltuiala pentru bunuri si servicii finale ramâne tot 50 unitati monetare. Prezenta guvernului presupune evidentierea a doua noi fluxuri: fluxul impozitelor (T) si fluxul cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri si servicii (G). producatorului. Din punctul de vedere al macroeconomiei.

consideram absenta sa. Uneori. ca si mai înainte. Trebuie mentionat faptul ca anumite plati efectuate de guvern. ele reprezinta transferuri monetare de la guvern catre menaje. Restul lumii Consideram acum ca agentii economici r ealizeaza afaceri cu parteneri externi. În schimb. Deci. obtinem relatia urmatoare: Y=C+I+G În ceea ce priveste menajele.5 ca firmele platesc venituri (Y) si primesc cheltuieli de consum (C). Valoarea bunurilor si serviciilor cumparate de menaje (C). precum asigurarea pentru somaj. egalitatea venit. Firmele. adica export (E) si import (X). menajele primesc în continuare venituri (Y) de la firme. În consecinta. Ca si în cazul exemplelor anterioare cu o economie simpla. este posibil ca unele menaje sa importe direct bunuri si servicii din strainatate. transferând bani în favoarea vânzatorilor acestor bunuri. fie platind impozite (T). nu reprezinta cheltuiala guvernamentala pentru bunuri si servicii.6 este identica cu figura 1. fiind din acest motiv denumite plati de transfer. beneficiaza de încasari de pe urma cheltuielilor de consum ale menajelor (C) si a cheltuielilor de investitii (I). cheltuiala guvernamentala (G) si cheltuiala pentru investitie (I). Se observa în figura 1. achizitionându-le de la firmele interne. 10 . firmele nu poseda factori de productie. Iar platile totale sub forma impozitelor (T) pot fi privite drept impozite nete. De asemenea.6 evidentiaza sectoarele institutionale cunoscute la care se adauga restul lumii (R). fie economisind (S).În cadrul acestui tip de economie. Deoarece. firme si guvern li se adauga acum fluxurile de acelasi tip între economia interna si exterior. chiar în cadrul unei reprezentari mai complicate a economiei. obtinem: Y=C+S+T Si în cadrul acestui tip de economie trebuie sa avem cheltuiala totala egala cu venitul. cheltuielile de investitie ale firmelor precum si cheltuielile guvernului pentru bunuri si servicii. Desi un asemenea flux poate fi usor figurat. Relatiile cu exteriorul se concretizeaza în schimbul de bunuri si servicii. Agentii economici straini cumpara bunuri si servicii din economia interna. care decid sa-si partajeze veniturile obtinute în consum. în ultima instanta.5. Ele îsi folosesc aceste venituri fie cumparând bunuri de consum (C). De asemenea. pentru simplificarea analizei. Fluxurilor monetare dintre menaje. guvernul primeste impozite si face o serie de cheltuieli pentru bunuri si servic ii. cheltuiala si output agregat se pastreaza. egale cu diferenta dintre impozitele brute platite de menaje si transferurile nete de la guvern catre menaje. Partea stânga a figurii 1. Ne putem imagina aceste plati de transfer drept impozite negative. aceleasi firme din interiorul economiei pot achizitiona bunuri din exterior. tot ceea ce ele primesc ajunge la menaje. economii si impozite. Menajele cumpara bunuri sau servicii importate. nu numai venitul si cheltuiala sunt egale ci si outputul este egal cu fiecare dintre aceste marimi. finantate prin diverse operatii pe piata capitalurilor. firmele realizeaza încasari din cheltuielile pentru bunuri si servicii efectuate de guvern (G). Figura 1. ceea ce genereaza un flux monetar dinspre exterior spre firmele din interiorul economiei. firme (I) si guvern (G) reprezinta valoarea bunur ilor si serviciilor produse în cadrul economiei sau outputul economiei. Însa notiunea de cheltuiala cuprinde acum cheltuielile pentru consum.

Firmele platesc venituri menajelor (Y) dar platesc si agentilor economici externi pentru bunurile si serviciile importate de la acestia (X). cheltuielile guvernului pentru bunuri si servicii (G) si valoarea n a cheltuielilor eta strainilor pentru outputul intern. Se cunoaste doar faptul ca venitul (Y) este egal cu consumul (C) plus economiile (S) plus impozitele (T). De asemenea. pe de alta parte. valoarea outputului este egala cu venitul (sau cu cheltuiala). Totodata exista un flux net de fonduri catre firme menit sa asigure cheltuielile de investitii (I). si alocarii venitului de catre menaje pentru consum. din care o parte provin din productia interna. pe de o parte. 1. si patru fluxuri tot monetare legate de ceea ce firmele încaseaza de la alti agenti economici. constituind iesiri pentru firme. Cheltuiala totala este egala cu cheltuielile de consum ale menajelor (C). În fapt. obtinem relatia urmatoare: I +G+E=S+T+X Aceeasi relatie poate fi rescrisa în modul urmator: 11 . egalitatea dintre venit si cheltuiala se pastreaza. investitie. fiind aduse de firmele care le vând efectiv consumatorilor finali. Pe baza egalitatii dintre venit si cheltuiala. de la guvern (G) si de la menaje (C) pentru bunurile si serviciile furnizate. aceasta situatie nu este evidentiata direct în conturile menajelor.6 Fluxurile monetare într-o economie cu economisire. În acelasi timp.Fig. Venitul reprezinta fluxul monetar dinspre firme catre menaje. sector guvernamental si tranzactii cu restul lumii Y E M GUV F R T G X C S I Se observa în aceasta figura ca nu exista nici-o schimbare la nivelul fluxurilor catre si dinspre menaje. economii si impozite. Exista doua fluxuri monetare referitoare la ceea ce fimele platesc altor agenti economici. firmele încaseaza de la agentii economici externi contravaloarea exporturilor (E). O parte din bunurile de consum sunt importate. Se stie ca menajele consuma bunuri de consum. valoarea achizitiilor bunurilor de capital de catre firme (I). fiind de fapt plati pentru serv iciile factorilor de productie furnizati de menaje. Aunci când p rivim firmele obtinem o imagine putin diferita. Prin valoarea neta întelegem diferenta dintre achizitiile brute ale rezidentilor straini (exporturi) si cheltuiala pentru bunuri provenite din exterior ale rezidentilor interni (importuri). Pornind de la toate aceste fluxuri obtinem urmatoarea relatie: Y = C + I + G + E -X Partea dreapta a acestei relatii reprezinta cheltuielile totale nete pentru outputul intern. Totusi.

astfel ca guvernul realizeaza unele economii ceea ce permite într-adevar firmelor sa acumuleze bunuri de capital suplimentare. Suma celor trei termeni trebuie sa fie întotdeauna nula. corespunde surplusului balantei comerciale. daca firmele investesc mai mult decât economisesc menajele exista doua posibilitati. reprezinta excedentul investitiilor în raport cu economiile pentru sectorul privat al economiei. reprezinta deficitul bugetar. (G – T). O alta modalitate de realizare a egalitatii anterioare consta în a presupune c a guvernul cheltuieste mai mult decât încaseaza sub forma de impozite. De exemplu. de natura sa permita guvernului sa achizitioneze resurse în exces în raport cu impozitele colectate. Exista modalitati diferite de a interpreta aceasta egalitate. astfel încât bunuri de capital suplimentare sa fie obtinute de firme. Fie avem un deficit al balantei comerciale (importurile sunt superioare exporturilor). Ultimul termen. Fie cheltuiala guvernului este mai mica decât impozitele. 12 . În acest caz trebuie ca investitiile sa fie inferioare economiilor sau sa existe deficit al balantei comerciale cu restul lumii. (I – S). Cel de al doilea termen.(I – S) + (G – T) + (E – X) = 0 Primul termen al acestei relatii. (E – X).

Ea reprezinta un activ general acceptat si de utilitate pentru toti agentii economici participanti la schimb.1 Moneda si rolul sau în economie Moneda reprezinta ansamblul mijloacelor de plata utilizabile în mod direct pentru reglarea tranzactiilor pe diferite piete. actioneaza în vederea unei bune functionari a acesteia. împreuna cu alte institutii. Recunoasterea generala si utilizarea monedei în tranzactii este însa conditionata de încrederea detinatorilor în valoarea lor. 2. 2. BANII SI SISTEMUL BANCAR Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • • • • Ce sunt banii si care este rolul lor în economie Ce sunt bancile si care este rolul lor în cadrul economiei de piata Care sunt componentele masei monetare si care este continutul acestora În ce consta actiunea agentilor bancari asupra ofertei de moneda Cum se formeaza si care sunt motivele cererii de moneda Cum se realizeaza echilibrul pietei monetare 1. încredere care se manifesta în cadrul unui comunitati. Moneda si rolul sau în economie Sistemul bancar Oferta de moneda Cererea de moneda Echilibrul pietei monetare Moneda (banii) reprezinta un element cheie într-o economie de schimburi monetare. Nimeni nu-si poate imagina functionarea unei economii moderne în afara existentei banilor. de regula natiunea.CAPITOLUL 2. 4. 3. 5. Unele instrumente 16 . Gradul de dezvoltare a sistemului bancar exercita o influenta covârsitoare asupra aspectelor de natura economica si sociale proprii fiecarei economii. Orice economie de piata se bazeaza pe existenta unui sistem bancar care. Aparitia si evolutia banilor este strâns legata de dezvoltarea productiei si a schimbului de bunuri.

Utilitatea banilor este indirecta. În cadrul acestei forme bunurile se schimba în mod direct între ele. indiferent de loc si timp. Astfel.monetare pot fi folosite si în afara frontierelor nu numai în interior.) pâna la forma moderna a banilor. de exemplu în conditii de hiperinflatie. tutunul. fiind legata de utilitatea bunurilor si serviciilor posibile de achizitionat de pe piata. ceea ce astazi nu poate sa apara decât cu totul întâmplator. banii reprezinta un mijloc de schimb general. vânzarea (schimbul bunurilor contra bani) si cumpararea (schimbul banilor pe bunuri). 17 . Aceasta presupune drept conditie esentiala dubla coincidenta de dorinte. în care indivizii produc si consuma doar bunuri realizate de ei însisi. praful de pusca. Costurile tranzactionale ridicate impuse de existenta trocului mentin volumul schimburilor la un nivel scazut. De asemenea. capatând atribute de monede internationale (valute liber convertibile). Specializarea producatorilor si cresterea importantei schimbului au determinat în mod obiectiv aparitia si evolutia banilor începând cu banii marfa (pietrele pretioase. Într-o economie de subzistenta. banii nu se justifica nici în forma primara a schimbului. capabile sa produca un numar impresionant de bunuri. costurile de transport. Moneda înlatura trocul si permite amplificarea considerabila a schimburilor în conditii mult mai facile. banii se dovedesc de prisos. vitele etc. se revine partial la practica trocului. Alte probleme evidente în cadrul schimburilor bazate pe troc sunt legate de indivizibilitatea anumitor marfuri. Functiile atribuite banilor sunt în mod traditional trei: • intermediar al schimburilor • etalon al valorii • instrument de rezerva de valoare. Toate bunurile ajung sa fie schimbate pe unul si acelasi bun. trocul. acceptat ca mijloc de plata atât pentru bunuri cât si pentru serviciile factorilor de productie. Atunci când însa banii nu-si mai pot îndeplini corespunzator rolul de mijloc de schimb. A. si costurile stocarii marfurilor pâna la momentul derularii efective a tranzactiilor. Banii . care la rându-i.intermediar al schimburilor Aceasta functie este considerata drept cea mai importanta. În economiile moderne. fiind în fapt ratiunea majora a aparitiei si utilizarii banilor. poate fi schimbat pe toate celelalte bunuri. trocul a fost disociat în doua tranzactii separate în timp si spatiu. Un alt inconvenient al trocului îl reprezinta lipsa numitorului comun prin care sa se masoare în mod unitar valorile tuturor bunurilor destinate schimbului.

Banii . valoarea creata de ansamblul agentilor economici într-o perioada data de timp. transferul si repartizarea disponibilitatilor financiare bancile asigura legatura dintre unitatile economice. 2. 18 . utilizarea preturilor comporta unele dificultati legate mai ales de posibilitatea distorsionarii lor de catre monopoluri sau ignorarea externalitatilor.instrument de rezerva de valoare Banii reprezinta un mijloc mult mai comod de pastrare a puterii de cumparare comparativ cu alte active. Aceeasi posibilitate o ofera banii si la nivel macroeconomic. serviciilor si activelor indiferent de natura lor. iar acesta la rândul sau în termeni monetari. valoarea banilor fluctueaza în timp. în timp ce o alta parte este economisita (de fapt. printre care si cel al unei economii considerabile d e informatie. iar cel care împrumuta nu va rambursa în viitor o valoare superioara celei obtinuta. în prezent. cel care economiseste va regasi în viitor valoarea bunurilor si serviciilor al caror consum îl sacrifica în prezent. exprimând. de exemplu în cazul indicatorilor sintetici. aflate în cautare de fonduri si cele care dispun de fonduri si urmaresc realizarea unor plasamente rentabile. un consum diferit) permitând efectuarea de cheltuieli în viitor. Pentru a întelege acest lucru este suficient sa ne imaginam o economie în care se tranzactioneaza 100 de bunuri diferte.etalon al valorii Banii reprezinta o unitate de masura folosita pentru aprecierea si compararea valorii bunurilor. În consecinta. În aceste conditii.2 Sistemul bancar Bancile reprezinta institutii financiare care concentreaza mijloace de plata si acorda credite agentilor economici solicitanti asigurând functionarea echilibrata a economiei. de asemenea. în timp ce într-o economie fara moneda fiecare bun trebuie exprimat în raport de toate celelalte 99. Folosirea monedei ca etalon de masura asigura dezvoltarea schimburilor datorita mai multor motive. averea unui individ sau activele unei firme pot fi exprimate în termeni monetari. în timp ce pe termen lung alte active îndeplinesc mai bine acest rol. De unde rezulta un numar impresionant de preturi. O parte din venitul lor va fi folosit pentru satisfacerea nevoilor imediate. Totusi. foarte greu de utilizat în practica schimburilor. Prin aducerea la un numitor comun a valorii unor bunuri eterogene devine posibila si însumarea acestora. Prin mobilizarea. Într-o economie cu moneda exista doar 100 de preturi. Pentru a fi însa un mijloc corespunzator de rezerva de valoare. valoarea banilor trebuie sa fie relativ stabila. Banii . Agentii economici dispun astfel de posibilitatea utilizarii în timp a rezultatelor activitatii lor. greu de evidentiat si.B. În realitate. C. Din acest motiv banii reprezinta instrumentul de conservare cel mai bun pe termen scurt. mai ales. Valoarea bunurilor se exprima prin pret.

diferitele institutii si societati. Ele pretind si încaseaza dobânda. desi în prezent se manifesta o tendinta de universalizare a functiilor îndeplinite de acestea. Aceasta structurare corespunde specificitatii componentelor sistemului bancar. la solicitarea acestora. în principal. platind în schimb clientilor creditori dobânda. populatia si statul apeleaza la banci în vederea pastrarii capitalurilor si veniturilor. frecvent utilizata este clasificarea bancilor în banci de emisiune si banci comerciale. locul si rolul bancilor în economie a crescut în mod continuu. (6) Vânzari – cumparari de valuta si alte operatiuni valutare . Diferenta între rata dobânzii perceputa si acordata de banci reprezinta premisa obtinerii profitului bancar. urmatoarele: (1) Atragerea de disponibilitati monetare .Bancile au o istorie îndelungata. Din punct de vedere al formei de proprietate bancile sunt private. Momentul premergator aparitiei lor -a l reprezentat separarea zarafilor din rândul negustorilor ale caror prime îndeletniciri erau schimbul monedelor si pastrarea disponibilitatilor banesti. în vederea completarii capitalurilor proprii. (4) Organizarea înfiintarii de societati comerciale si operatiuni cu titlurile de valoare . În ciuda diversitatii sistemului bancar. Din acest motiv. creditând doar agenti economici solvabili si doar proiecte viabile. Forma moderna de organizare si functionare bancara a fost însa întruchipata de Banca din Amsterdam (1609) si Banca Angliei (1694). (5) Crearea de instrumente financiare proprii si efectuarea de tranzactii cu asemenea instrumente. Aceste disponibilitati aveau sa constituie ulterior sursa pentru credit. Sumele acordate drept credite au ca surse capitalul proriu al bancilor precum si soldul activ între depunerile si solicitarile de restituire ale clientilor. (3) Gestionarea conturilor deponentilor. ceea ce a facut din zarafi primii bancheri. În tot acest timp. bancile selecteaza riscurile. Întreprinzatorii. conditionând întreaga viata economica si progresul acesteia. primind în schimb dobânda. în strânsa legatura cu dezvoltarea productiei si a comertului. Primele banci au aparut în secolul 16. desfasurându-si activitatea pe baze lucrative. publice si mixte. temporar disponibile de la diferiti agenti economici. 19 . Genova si Milano. În acest mod. literatura economica distinge patru tipuri de banci: • banci de emisiune • banci de depozit • banci de afaceri • banci specializate. Functiile îndeplinite de sistemul bancar sunt. la Venetia. (2) Acordarea de credite agentilor economici. primesc comisioane pentru serviciile prestate.

Prin constituirea depozitelor si acordarea de credite celorlalte banci banca centrala este recunoscuta drept banca a bancilor. B. Banca de emisiune Prin functiile îndeplinite si relatiile complexe cu celelalte banci. emisiunea bancnotelor este independenta de activul bancii centrale însa în concordanta cu nevoile de lichiditate ale economiei si cu obiectivele de politica monetara si bugetara ale tarii. subscriere de bonuri de Tezaur. de credit si valutara. Este stiut faptul ca o insuficienta a emisiunii provoaca un risc deflationist. banca de emisiune sau banca centrala are un rol major în economie. ceea ce face din banca centrala un instrument al statului. bancnote si moneda divizionara.A. Totodata. creditele solicitate. prevenind evenimente care l-ar putea deregla. Principala functie a bancilor de depozit rezida în constituirea de depozite si acordarea de credite agentilor economici. detinând monopolul punerii în circulatie a biletelor de banca. Bancile de depozit Bancile de depozit sau comerciale reprezinta intermediari financiari. C. Activitatea lor este însa mult mai diversificata. în timp ce excesul emisiunii genereaza risc inflationist. banca centrala autorizeaza înfiintarea si functionarea unei banci în cadrul teritoriului national si asigura supervizarea sistemului bancar în general. Ea detine majoritatea rezervelor bancilor comerciale si organizeaza platile prin compensatie între banci. oricât de mici si de numeroase ar fi acestea. Initial. organizate sub forma societatilor comerciale si a caror functionare este autorizata de banca centrala. operatii de bursa. În prezent. cuprinzând si operatii de scontare. biletul de banca reprezenta o creanta a detinatorului asupra unui activ existent în depozitele bancii emitente. Functiile si atributiile bancii centrale îi sunt conferite prin sistemul legislativ. Banca Centrala reprezinta institutia unica de emisiune. Atributia sa principala este de a asigura stabilitatea monetara si de a veghea la compatibilitatea acesteia cu expansiunea economica. rolul de corespondent cu celelalte banci din strainatate cu care îsi coreleaza politica monetara. din interior sau exterior. Rolul bancii centrale de institutie de emisiune s-a diminuat în timp ca urmare a amplificarii circulatiei banilor de cont. Banca centrala joaca. Ele îsi procura mijloacele financiare prin depuneri la vedere sau pe termen. Bancile de afaceri 20 . de asemenea. viramente etc. Banca centrala conlucreaza cu Trezoreria acordându-i. persoane fizice si/sau juridice. în cazuri bine justificate.

Numerarul Numerarul reprezinta activele caracterizate prin lichiditate perfecta. uneori în conditii preferentiale. acorda credite pe termen lung întreprinderilor existente sau în formare si finanteaza proiecte de investitii. Acest instrument monetar se poate converti rapid în bunuri si servicii sau stinge imediat o datorie. ele pot acorda credite sau investi. În aceasta categorie de banci sunt cuprinse: casele de credit agricol (acorda credite pe termen scurt. ridicate. Aceste banci acorda credite speciale.3 Oferta de moneda Masa monetara si structura ei Rolul activ pe care îl joaca moneda de economie presupune mai întâi cunoasterea si definirea masei monetare si a componentelor sale. De asemenea. Acestea pot îndeplini functii monetare având însa un grad de lichiditate mai scazut si presupunând cel putin consum de timp. în timp ce ultimele constituie disponibilitati semimonetare. respectiv de lichiditate. în structura ei regasindu-se urmatoarele active. cu o gama larga de diferentieri si cu statute diferite de la tara la tara. bancile de afaceri se implica tot mai mult în procesele de achizitii si fuziuni ca forma principala de realizare a concentrarii si centralizarii economice. Ele investesc capitalul propriu. Bancile specializate Bancile specializate includ o retea extinsa de institutii de credit. în general. unor activitati distincte. D. În cadrul sistemului financiar-bancar un loc important îl ocupa si societatile de asigurari. Masa monetara reprezinta o marime eterogena. mediu si lung în agricultura).Bancile de afaceri au un rol tot mai însemnat în economiile moderne unde nevoile de capitaluri sunt. De asemenea. creditul financiar (credit ipotecar pe termen lung particularilor si împrumuturi colectivitatilor publice locale. existente la un moment dat într-o economie. banci populare (crediteaza întreprinderi mici cu caracter comercial sau industrial). 21 . conform opiniei majoritatii monetaristilor: • numerarul • banii de cont • depozitele la termen • alte active. banci de comert exterior (sustin agentii economici care desfasoara rela tii cu strainatatea). A. Primele doua componente reprezinta disponibilitatile banesti propriu-zise. Masa monetara reprezinta ansamblul mijloacelor de plata. 2. În schimbul unei prime de asigurare ele garanteaza despagubirea în caz de producere a riscului.

în conditii de siguranta si cu costuri extrem de reduse. Plata salariilor. Activele pe termen scurt se bucura de un grad de lichiditate mai ridicat în comparatie cu cele pe termen lung. în general reprezentate de actiuni si obligatiuni. motivul reprezentându-l obtinerea unei dobânzi superioare. ci dupa un preaviz adresat bancii. C. se constata o dinamica accentuata a acestora comparativ cu cele la vedere. Alte active Diferitele titluri aflate în circulatie pe piata financiar-monetara completeaza structura masei monetare. mai recent. Noile instrumente. Operatiile se efectueaza într-un timp scurt. Produsele pietei financiar-monetare sunt supuse unui proces continuu de inovare. în masura în care pot substitui moneda propriu-zisa (moneda efectiva si de cont). biletele de trezorerie si pe termen lung. Cu cât diferenta între dobânda pentru un cont de depozit la termen si cea pentru contul curent este mai mare. Depozitele la termen se constituie în plasamente la banci. având trasaturi si functii asemanatoare monedei. case de economii si alte institutii financiare. prin utilizarea cartilor de credit. Numerarul se poate transforma cu usurinta în conturi la vedere. D. Retragerea disponibilitatilor pentru efectuarea platilor nu se poate realiza în orice moment. gradul de lichiditate este mai scazut în cazul depozitelor la termen. Banii de cont Banii de cont se refera la disponibilitatile în conturi curente sau la vedere. Depozitele la termen Depozitele la termen precum si cele în vederea economisirii sunt de asemenea incluse în structura masei monetare. 22 . Spre deosebire de primele componente ale masei monetare. dupa cum si acestea pot deveni numerar. extind sfera de cuprindere a masei monetare. Titularul unui astfel de cont se poate folosi de suma respectiva la dorinta prin utilizarea cecurilor în vederea facilitarii diverselor tranzactii comerciale sau financiare. a bunurilor achizitionate sau a serviciilor prestate se realizeaza prin utilizarea cecurilor sau. Modalitatea platii prin cecuri este larg utilizata în tranzactiile dintre agentii economici din tarile dezvoltate. precum cambiile. cu atât costul de oportunitate corespunzator dorintei pentru lichiditate creste.B. În ultimul timp. Iar o crestere a dobânzii va determina restrângerea numerarului sau a contului curent si va extinde quasimoneda. având acelasi grad de lichiditate si functiuni cu activul anterior. Agregatele monetare Analiza detaliata a masei monetare presupune recurgerea la agregatele monetare. În functie de durata plasamentului se pot identifica active pe termen scurt. biletele la ordin.

Agregatul monetar reprezinta o parte constitutiva a masei monetare (disponibilitati monetare si semimonetare), parte autonomizata prin functiile ei specifice, prin agentii economici specializati care emit instrumentele de schimb si de plata, prin institutiile financiar-bancare care le pun în circulatie, prin fluxurile reale pe care le mijlocesc. Agregatul monetar reprezinta un instrument util politicii monetare, motiv pentru care selectarea agregatelor monetare trebuie sa ofere raspunsuri asupra caracterului politic ii monetare si efectului acesteia în economia reala. Numarul si structura agregatelor monetare difera în general de la tara la tara, în functie de etapa de dezvoltare si evolutia economica specifica, de stadiul pietei financiare sau de cerintele imediate sau de perspectiva ale practicii monetare. În acest sens exista modele diverse promovate de diferite scoli. Scoala americana, considerata moderna, se distinge de cea franceza, cu o traditie îndelungata în domeniu, si fiecare de cea austriaca, germana sau italiana. În SUA se opereaza cu 6 agregate, în Franta cu 4 agregate iar în Anglia cu 7. Agregatele monetare pot fi definite prin integrarea succesiva a produselor monetare create în scopul asigurarii lichiditatii agentilor financiari sau nefinanciari. În functie de acest criteriu s-au construit agregatele monetare simbolizate cu M1, M2, M3 si L. Primul agregat monetar - M1, reprezinta masa monetara în sens restrâns. El grupeaza în structura sa numerarul, bancnote si moneda divizionara, si banii de cont din disponibilitatile în conturi la vedere si în alte categorii de conturi deschise la bancile comerciale si la asimilatele acestora si asupra carora pot fi trase cecuri. Reprezentând partea cea mai activa a masei monetare sau lichiditatea primara, aceste componente raspund întru totul continutului monedei si facilitatilor sale. Stingerea datoriilor si mijlocirea tranzactiilor se face în acest caz fara consum de timp si fara riscul diminuarii activelor detinatorului. Agregatul monetar M1 se caracterizeaza printr-un grad înalt de flexibilitate, fiind afectat direct si rapid de evolutiile din economie. Banii în sens restrâns pot fi transformati fara costuri tranzactionale suplimentare în quasi-bani. Cel de al doilea agregat monetar - M2, reprezinta masa monetara în sens larg. El cuprinde în plus fata de M1 ansamblul plasamentelor la termen si în vederea economisirii posibil de transformat în lichiditati prin emisiunea de cecuri cu preaviz. Aceasta parte reprezinta lichiditatea secundara sau quasi-moneda. Disponibilitatile monetare astfel incluse în M2 apartin agentilor rezidenti non-bancari si sunt gestionate de institutiile financiare. Al treilea agregat monetar - M3, cuprinde pe lânga componentele lui M2 active cu un grad mai redus de lichiditate precum certificate de depozit, bonuri de casa, conturi de economii pe termen mediu si alte titluri emise de agentii economici pe piata financiar-monetara. Ultimul agregat monetar - L, include în plus fata de M3 titluri emise pe termen mediu si lung cu caracter negocia bil si posibil de transformat în lichiditati.
23

În România structura masei monetare poarta amprenta procesului tranzitiei la economia de piata. Agregatele monetare întâlnite sunt M1 si M2 cuprinzând moneda efectiva si quasi-moneda. În M1 sunt cuprinse, asa cum s-a vazut, numerarul si depozitele la vedere ale firmelor, operabile prin cecuri. Quasi-banii includ, potrivit definitiei Bancii Nationale a României, urmatoarele: economiile populatiei (la CEC sau la banci), depozitele la termen ale agentilor economici (inclusiv certificatele de depozit), depozitele conditionate ale agentilor economici (acreditive, depozite pentru investitii etc.), conturile în valuta ale rezidentilor (persoane fizice si juridice). Ponderea numerarului în cadrul masei monetare este d aproximativ 20%, e tendinta fiind de scadere pe masura ce se vor introduce în practica curenta instrumente de decontare fara numerar (cecuri, carti de credit si de debit). În schimb, quasi-banii reprezentau la jumatatea anului 1994 57% în totalul masei monetare, marcând o crestere comparativ cu anii anteriori. În economiile caracterizate printr-o inflatie accentuata acest fapt este apreciat drept pozitiv, atenuându-se astfel un factor de presiune inflationista. Existenta mai multor masuri pentru masa monetara confirma ambiguitatea termenului de "oferta de moneda". În plus, deciziile agentilor economici afecteaza marimea agregatelor monetare. De exemplu, decizia de transformare a depozitelor la termen în depozite la vedere va determina cresterea primului agregat monetar în timp ce urmatoarele vor ramâne nemodificate. În adoptarea masurilor de politica monetara, banca centrala are nevoie nu doar de o imagine globala asupra masei monetare ci si de una detaliata. Una dintre cele mai importante componente ale masei monetare si care înregistreaza o dinamica accentuata o reprezinta depozitele bancare. Controlul ofertei de moneda, de care responsabila este banca centrala, presupune supervizarea activitatii celorlalte banci în procesul creatiei monetare. Creatia monetara În asigurarea ofertei de moneda sunt implicati trei categorii de agenti monetari: bancile comerciale, banca centrala si Trezoreria. Mijloacele de plata puse la dispozitia agentilor economici se prezinta sub forma creantelor asupra intermediarilor monetari, reprezentând contrapartidele masei monetare. Creatia monetara constituie un proces continuu de asigurare cu lichiditati a economiei, ceea ce imprima o tendinta ascendenta masei monetare si o schimbare a structurii sale. Creatia monetara consta în transformarea creantelor asupra agentilor nebancari în mijloace de plata imediat utilizabile pentru efectuarea platilor. A. Creatia de moneda prin bancile comerciale Bancile comerciale pot crea moneda la solicitarile agentilor economici privind completarea capitalurilor proprii.
24

Pentru a raspunde cerintelor formulate de întreprinderi, de persoane fizice sau de Trezorerie, banca achizitioneaza trei tipuri de active: (1) Creante asupra întreprinderilor si particularilor. Prin operatiunea de scontare bancile comerciale cumpara active financiare pe termen scurt precum cambii si bilete la ordin. Acestea îsi au originea într-o operatiune de vînzare anterioara si exprima creanta detinatorului asupra unei terte persoane fizice sau juridice. Astfel, bancile comerciale pun în circulatie mijloace de plata suplimentare în schimbul unei creante asupra agentilor economici interni. (2) Creante asupra strainatatii. Banca comerciala achizitioneaza devize straine de la un client exportator. Aceste devize nu reprezinta moneda pe teritoriul unei tari, ci o creanta asupra unei tari straine. La cererea detinatorului, devizele straine sunt convertite de catre bancile comerciale în moneda nationala, punându-se de fapt în circulatie mijloace de plata suplimentare în schimbul unei creante asupra altui stat. (3) Creante asupra Trezoreriei. Statul se confrunta frecvent cu insuficienta resurselor bugetare, motiv pentru care în vederea finantarii deficitului sunt emise bonuri de tezaur. Achizitia acestor active se face fie la initiativa Trezoreriei, în cazul subscrierii de catre banca a bonurilor de tezaur, fie la initiativa clientilor care doresc scontarea acestor titluri. În fiecare din aceste cazuri, bancile comerciale creeaza moneda printr-un simplu înscris în contul vânzatorului. Este vorba în fapt de monetizarea unor active monetare. Valoarea acestor active figureaza în activul bilantului bancii, iar valoarea monedei create la pasiv. Mecanismul descris se poate derula si în sens invers. În acest caz nu se va mai vorbi de procesul creatiei monetare ci de cel al distrugerii monetare. Cantitatea de moneda se va reduce atunci când bancile comerciale recupereaza la scadenta valoarea activelor aflate în portofoliu. În practica, procesul creatiei monetare domina pe cel de distrugere monetara astfel încât masa monetara creste. Acordarea de credite are drept premiza existenta de lichiditati la banca, fiind deci determinata de marimea depozitelor. Creditele astfel obtinute de agentii economici vor fi utilizate, în cea mai mare parte, pentru plati cu ajutorul cecurilor, în favoarea altor agenti economici. Banca beneficiarului care va primi aceste sume în depozit va dispune de posibilitati suplimentare de creditare. Creditul initial se afla deci la originea de noi credite confirmând astfel maxima engleza dupa care "împrumuturile produc depozite" (loans make deposits). Daca sistemul bancar ar fi alcatuit dintr-o singura banca, nu s ridica -ar probleme de lichiditate. S-ar opera doar cu moneda scripturala a respectivei banci, existând certitudinea transformarii creditelor acordate în depozite aflate la aceasta banca. În realitate, sistemul monetar comporta existenta unui numar mare de banci. Într-un sistem complex apar astfel probleme de comunicare interbancare, ceea ce reclama un mecanism general de compensare în functionarea caruia intervine si banca centrala.
25

Aceasta acorda un credit în baza acestui depozit nu mai mare de 2812.25). Suma maxima pe care banca o poate acorda sub forma de credit va fi doar de 3750 unitati monetare (5000 . Acordarea creditelor se va face însa în limita permisa de rata rezervelor obligatorii (minime). Presupunem ca rezervele de lichiditati ale unei banci comerciale în moneda centrala sunt excedentare la un moment dat. asa cum se observa în tabelul 2. totalitatea creditelor acordate fiind numai creatia bancilor comerciale.5000 x 0. Ele vor ajunge sub forma de depozite la alte banci (sau aceeasi banca) care vor proceda în mod analog.5 2109.5 + .4 1582. Procesul de multiplicare a creditului Banca A B C D X Depozite noi 5000 3750 2812. Într-o astfel de situatie banca are la dispozitie doua posibilitati. deci un venit suplimentar. Rata rezervelor minime va fi de 25%. Pentru simplificare vom considera ca nu se fac plati în numerar.. Suma totala a depozitelor se poate deduce facând apel la logica matematica elementara: M = 5000 + 3750 + 2812. Aceasta actioneaza în sensul reducerii posibilitatilor de multiplicare a creditului. Noile credite vor creste sumele în conturile beneficiarilor si mai departe ale celor în favoarea carora se fac platile. Tabelul 2.50 unitati monetare. Fie sa pastreze aceste rezerve fara a obtine astfel nici-un venit suplimentar. Pentru ilustrarea procesului de multiplicare al creditului vom folosi un exemplu.05 15000 Rezerve 1250 937.Creatia de moneda prin intermediul bancilor comerciale se analizeaza cu ajutorul teoriei multiplicatorului creditului. . Procesul poate continua însa dimensiunea creditelor ulterioare este din ce în ce mai mica. sau 26 .1. Vom privilegia în continuare aceasta a doua alternativa.1.1 527.4 5000 Procesul se va încheia când întreg depozitul initial (5000) se mobilizeaza la banca de emisiune sub forma rezervelor. iar depozitul initial de 5000 unitati monetare.5 2109. Masa monetara va spori astfel în "unde" succesive însa din ce în ce mai lent datorita rezervelor obligatorii. fiecare depozit fiind diminuat prin cedare partiala bancii de emisiune.4 20000 Credite noi 3750 2812.5 703. Aceasta suma în urma achitarii unei plati de catre beneficiarul creditului poate ajunge la o alta banca. fie sa suplimenteze creditele acordate ceea ce i-ar aduce dobânda.

În al doilea rând.+5000 ⋅    4  4  4 2 n Restrângând expresia se obtine: Daca rata rezervelor obligatorii este r. multiplicatorul este 4. 3  3  3 M = 5000 + 5000 ⋅   + 5000 ⋅   +. Titularii de credite pot solicita bancii creditoare ca o parte din disponibilitati sa îmbrace forma de numerar. În cazul în care noile depozite nu vor atinge nivelul de 20000 unitati monetare înseamna ca în sistemul bancar exista exces peste rezervele necesare. lipsind prima banca de posibilitatea majorarii creditelor. când se anticipeaza retrageri mai ample (de exemplu. Banca centrala achizitioneaza active nonmonetare si emite moneda. ceea ce permite continuarea procesului.. rezulta ca multiplicatorul creditului este K = 1/r. Variatia cotelor rezervelor obligatorii reprezinta totodata si un instrument de politica monetara. Se produc astfel scurgeri din circuitul banilor scripturali. Bancile pot stimula cererea de credite prin reducerea ratei dobânzii. Aceasta emisiune se realizeaza în 27 . .. Aceasta decizie ar duce însa si la o diminuare a ratei dobânzii platita deponentilor. Este posibil ca cererea de creditare sa fie mai redusa în raport de posibilitatile bancilor. iar cresterea masei monetare este de 15000 u. B.m. este necesara o anumita cerere pentru creditare. deci a costului creditului. Modificarea ratelor rezervelor necesare (obligatorii) poate asigura expansiunea masei monetare într-o masura mai mare sau mai mica. în preajma sarbatorilor) bancile pot proceda la cresterea ratelor rezervelor. În exemplul de fata. Creatia de moneda prin banca centrala Creatia de moneda prin banca centrala are un mecanism asemanator cu cel al oricarui intermediar financiar. reducând în acelasi timp si posibilitatea de creditare. adica inversul ratei rezervelor obligatorii. Este însa mult mai realist a lua înconsiderare si prezenta numerarului. Exemplul anterior prezentat a avut ca premisa circulatia doar a monedei scripturale. de fapt o creanta asupra siesi. În acest caz marimea depozitelor în functie de care se acorda creditele se diminueaza si odata cu ele proportiile multiplicarii. Mecanismul creatiei monetare presupune în primul rând existenta în sistemul bancar a lichiditatilor necesare sustinerii creditului. Este putin probabil ca o banca sa recurga în mod unilateral la aceasta masura. Acestea vor fi determinate printre altele de preferinta pentru numerar a publicului si de politica bancii centrale. În anumite circumstante. Daca celelalte banci mentin ratele dobânzilor se poate produce un flux de lichiditati catre acestea.

asigurându-se în acest mod si cresterea rezervei valutare a tarii. Din acest motiv. Creatia monetara prin intermediul Trezoreriei. Trezoreria efectueaza cea mai mare parte a platilor sale prin intermediul bancilor comerciale si prin banca centrala. Trezoreria se confrunta adeseori cu insuficienta resurselor datorita decalajului în timp între cheltuielile efectuate. Banca comerciala la rândul sau poate sa le cedeze Bancii centrale. Atunci când nu dispune de sumele necesare efectuarii platilor se poate folosi de propria moneda. o creanta asupra statului se monetizeaza. Emisiunea de moneda în favoarea Trezoreriei detine ponderea în cele mai multe cazuri. cu caracter intermitent. Astfel. (1) Creante asupra Trezoreriei. ei cedeaza devizele unei banci comerciale. Cum oferta de moneda este determinata. Procesul se deruleaza în sens invers când banca centrala va ceda devize straine contra activelor monetare nationale. curba ofertei de moneda este pozitiv înclinata în raport cu rata dobânzii (figura 2. Banca centrala realizeaza monetizarea acestor devize. deoarece potrivit legii are functii bancare. cu caracter continuu si încasarea veniturilor. În contextul amplificarii relatiilor economice externe sporeste rolul bancii centrale în creatia de moneda pe baza achizitionarii acestor devize. curba ofertei de moneda în functie de rata dobânzii apare sub forma unei perpendiculare pe abscisa (figura 2. Modelele keynesiste considera totusi ca rata dobânzii exercita o influenta direct proportionala asupra ofertei de moneda. Aportul Trezoreriei la creatia de moneda este însa redus comparativ cu creatia monetara datorata bancii centrale sau bancilor comerciale. oferind în schimb propria moneda si sporind pe aceasta baza masa monetara. Daca banca centrala nu acorda decât foarte rar în mod direct un credit. În masura în care acestia au nevoie de moneda centrala. creante asupra economiei si creante asupra strainatatii. fara ca în conturile Trezoreriei sa fi existat acoperirea necesara. Agentii economici nationali care desfasoara relatii de schimb cu strainatatea intra în posesia devizelor straine.legatura cu aceleasi tipuri de creanta întâlnite în cazul bancilor comerciale: creante asupra Trezoreriei. C. mobilizând titluri reprezentând aceste credite (cambii). asa cum s vazut prin -a actiunea sectorului bancar (autoritatile monetare controleaza direct stocul de bani al economiei). apare ca un împrumut indirect acordat Trezoreriei.1a). Achizitionarea bonurilor de tezaur.1b). în schimb preia prin operatiunea de rescontare creditele acordate de bancile comerciale. devenind moneda scripturala. Oferta de moneda si rata dobânzii Teoriile monetare considera în general oferta de moneda independenta de rata dobânzii. (2) Creante asupra strainatatii. exprimând putere de cumparare în exterior. (3) Creante asupra economiei. 28 . fara ca aceasta sa reprezinte determinantul major al ofertei de moneda.

Fig. 29 . creaza sursele pentru amplificarea procesului de creditare. . încurajeaza bancile în acordarea de credite. 2. sporind în consecinta masa monetara.o rata a dobânzii mai ridicata schimba structura depozitelor la banci în favoarea celor la termen si. datorata de exemplu cresterii cererii de credit. În acelasi sens.o rata a dobânzii mai mare.1 Oferta de moneda si rata dobânzii Rata dobânzii Oferta Rata de moneda dobânzii Oferta de moneda 0 Cantitatea oferita de moneda 0 Cantitatea oferita de moneda b) Dependenta de rata dobânzii a) Independenta de rata dobânzii Ratiunile unei relatii directe între oferta de moneda si rata dobânzii constau în urmatoarele: . împreuna cu o preferinta mai redusa a publicului pentru numerar.

ei sunt un bun lichid prin excelenta. în cadrul comunitatii în care sunt acceptati. din aceleasi ratiuni cu ale menajelor. el identifica patru mobiluri ale cererii de bani exprimata prin "preferinta pentru lichiditate": (1) Motivul venitului. iar altele au o determinare psihologica. cantitatea de moneda multiplicata prin viteza de circulatie a banilor trebuie sa fie egala la echilibru cu volumul valoric al tranzactiiilor. Cererea de moneda apare în traditia clasica ca o modalitate indirecta a cererii de bunuri. În general. Aceasta obliga în orice moment la pastrarea unei parti din venituri sub forma lichida. menajele obtin si încaseaza venituri la intervale diferite de timp. Banii sunt ceruti pentru ca prin intermediul lor se pot efectua tranzactii.4 Cererea de moneda Cererea de bani se refera la dorinta obtinerii monedei de catre agentii economici. 30 . întreprinderile simt nevoia sa retina în mod permanent o parte din disponibilitatile lor sub forma lichida. Keynes se distanteaza de conceptia clasica apreciind ca moneda este ceruta si ca bun în sine. nu doar pentru a facilita achizitia altor bunuri. El deriva din functia banilor de mijloc de schimb. Un prim motiv al cererii de bani este cel tranzactional. în timp ce cheltuielile acestora au o frecventa mai mare. se accepta existenta mai multor motive ale detinerii de moneda.actioneaza si sporirea depunerilor agentilor economici din strainatate atrasi de perspectiva unui plasament mai avantajos. 2. permite stingerea oricarei datorii. Ecuatia schimburilor a lui I. retinerea unei cantitati de bani sub aceeasi forma (lichida) este datorata unor circumstante imprevizibile precum cheltuieli neasteptate în viitor sau achizitii avantajoase. (2) Motivul întreprinderii. Se poate usor deduce ca masa monetara este determinata de fiecare din celelalte elemente ale relatiei anterioare. Banii reprezinta un activ deosebit de celelalte active. (3) Motivul precautiei. Unele sunt de natura economica. Bineînteles ca destinatia cheltuielilor unei întreprinderi este diferita de cea a menajelor. Fisher exprima relatia dintre cererea si oferta de monedî: MV=PT unde M = cantitatea de moneda V = viteza de circulatie a banilor P = nivelul general al preturilor T = volumul tranzactiilor în termeni reali Deci conform acestei relatii. În acest sens. Transmiterea lor de la un agent la altul.

La rate înalte ale dobânzii oamenii vor fi determinati sa-si pastreze banii în conturi la banci. banii sunt preferati valorilor mobiliare. Relatia este directa. oamenii vor decide vânzarea lor înainte ca pretul sa fi scazut foarte mult. mai pe scurt. motivul tranzactional si cel precautional. cresterea venitului national determinând cresterea cererii de bani si invers. ei dovedindu-se un activ superior acestora.Componenta L2 reprezinta cererea de moneda în scopul speculatiei. existând doar motivul speculatiei. optând deci tot pentru bani lichizi. . Keynes construieste o functie a cererii de moneda notata cu L si care are doua componente: . sezonalitate sau utilizarea unor mijloace moderne de plata (carti de credit). în timp ce ultimul pe cea de rezerva de valoare. În schimb. 31 . Influenta ratei dobânzii ar putea fi mai semnificativa asupra cererii datorita motivului precautiei. În general. daca pretul a atins un nivel scazut anticipându-se apoi o crestere. Factorul esential care influenteaza aceasta componenta îl constituie nivelul venitului national (Y). El aplica în practica principiul de a cumpara ieftin si de a vinde scump. ideea speculatiei apare asociata achizitiei activelor financiare (actiuni si obligatiuni) sau reale (imobile). retragându-i doar atunci când nevoia achizitiei de bunuri o impune. În aceasta situatie. Acesti factori pot influenta cererea de moneda în ambele sensuri. Daca oamenii au de ales între bani sub forma lichida si active financiare. În figura 2. atunci rata dobânzii are un rol crucial. Aceasta functie a cererii de moneda mai poate fi influentata si de alti factori precum frecventa încasarilor. reprezinta un arbitraj continuu între activele monetare si cele nonmonetare. Din examinarea acestor mobiluri ale cererii de moneda se constata ca primele trei privilegiaza functia banilor de mijloc de schimb. se vor achizitiona hârtii de valoare.2 se observa ca cererea de bani datorata motivului tranzactiei si precautiei este aproape verticala. indiferent ca se refera la active reale sau financiare. Se poate observa ca speculatia. Daca cumva detin hârtii de valoare.(4) Motivul speculatiei. orice speculant este animat de perspectiva câstigului de capital. Pentru rate înalte sumele lichide retinute în acest scop ar fi usor diminuate. Pornind de la aceste mobiluri.Componenta L1 reprezinta cantitatea de bani ceruta de agentii economici derivând din primele trei motive sau. Cei care doresc achizitionarea acestor active vor prefera sa astepte daca preturile înregistreaza tendinta de scadere. L1 = L1 (Y) cu L’1 > 0 Relatia cu rata dobânzii (i) este mai degraba nesemnificativa.

3 Cererea de bani în scop speculativ Rata dobânzii L2 im 32 .2 Cererea de moneda datorata motivului tranzactiei si precautiei Rata dobânzii L1 0 Cantitatea ceruta de moneda Deci relatia dintre cererea de moneda în scop speculativ si rata dobânzii este invers proportionala: L2 = L2 (i) cu L’2 < 0 Descresterea lui L2 în functie de rata dobânzii este valabila pentru un nivel al sau superior lui im. cresterea ratei dobânzii stimuleaza preferinta pentru detinerea activelor financiare si deci renuntarea la lichiditate. Fig. de fapt un prag minim (trapa de lichiditate) pentru care cererea de moneda devine infinit elastica în raport cu rata dobânzii (figura 2. 2.3). În schimb.Reprezentând pretul renuntarii la lichiditate. Fig. 2. atunci când rata dobânzii se diminueaza preferinta pentru lichiditate este stimulata în dauna detinerii activelor financiare.

33 . si reprezinta curba preferintei pentru lichiditate. în timp ce utilizarea pe scara larga a cartilor de credit deplaseaza cererea de moneda spre stânga.5 Echilibrul pietei monetare Piata monetara reprezinta întâlnirea si confruntarea între cererea de moneda si oferta de moneda. Fig.0 Cantitatea ceruta de moneda Cererea totala de moneda se obtine prin însumarea functiilor L1 si L2: L (Y.4 Cererea totala de moneda Rata dobânzii L2 im L 0 L1 Cantitatea ceruta de moneda 2.4. i) = L1 (Y) + L2 (i) Graficul ce descrie functia compusa este prezentat în figura 2. Figura 2. i*) determina simultan rata dobânzii si cantitatea de moneda tranzactionata la echilibru. (M*.5 surprinde pe acelasi grafic cererea si oferta de moneda. Orice alt factor în afara ratei dobânzii care influenteaza rata dobânzii va determina deplasarea spre stânga sau spre dreapta a curbei cererii de moneda. De exemplu. 2. Coordonatele punctului de intersectie al celor doua curbe. sporirea venitului national (Y) va deplasa curba spre dreapta.

Fig. deplaseaza curbele si conduce la un nou echilibru al cantitatii de moneda si al ratei dobânzii. 2. O modificare survenita în cerere. determinând reducerea preturilor activelor financiare si sporind astfel rata dobânzii. Derularea acestui proces va conduce rata dobânzii spre nivelul sau de echilibru. detinerea activelor financiare devine indezirabila preferându-se moneda. 34 . în oferta sau în ambele concomitent.5 Echilibrul pe piata monetara Daca rata dobânzii ar fi superioara nivelului sau de echilibru ar exista un exces al ofertei de moneda în raport cu cererea de moneda. În acest caz. Cresterea cererii de valori mobiliare se traduce însa în cresterea preturilor titlurilor si scaderea ratei dobânzii. stimuleaza cererea care excede nivelul ofertei de moneda. Mai multi detinatori de active vor dori sa le vânda pe piata financiara. La acest nivel al ratei dobânzii. Oferta de moneda se diminueaza concomitent cu cresterea cererii de moneda îndeosebi în scop speculativ. rata dobânzii aflata sub nivelul sau de echilibru. În mod similar. dorinta de achizitionare a hârtiilor de valoare se amplifica. Ajustarile succesive între cererea si oferta de moneda vor conduce rata dobânzii si cantitatea de moneda tranzactionata spre nivelul lor de echilibru.

ca si interdependentele dintre diferitele subsisteme ale economiei nationale. 3. exprimati tot valoric si a caror marime este conditionata nu numai de rezultatele activitatii corespunzatoare perioadei de calcul. ci si de o serie de procese legate de veniturile din afara economiei sau de politica fiscala. 2. În mod frecvent. Evaluarea acestora sub aspect fizic sau valoric se realizeaza cu ajutorul indicatorilor economici Indicatorul economic exprima numeric evolutia unei marimi economice în conditii date de spatiu si timp. Punctul de plecare în determinarea indicatorilor macroeconomici îl reprezinta cei microeconomici. pot exista indicatori microeconomici si macroeconomici. produsul national net (PNN). El reflecta procesele si fenomenele economice din punct de vedere cantitativ. În rândul acestora se pot aminti venitul disponibil al economiei si venitul personal. INDICATORII MACROECONOMICI Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • Care sunt principalii indicatori macroeconomici si care este continutul acestora Care sunt modalitatile de exprimare ale rezultatelor macroeconomice Ce este deflatorul PIB si care sunt deosebirile dintre acesta si indicele preturilor de consum 1. . produsul national brut (PNB). În functie de nivelul la care se calculeaza acesti indicatori. venitul national (VN). de protectie sociala etc. 4. analiza macroeconomica face apel si la calculul altor indicatori. ultimii exprima performanta la nivelul ansamblului economiei nationale. produsul intern net (PIN). structural si calitativ. Indicatorii sintetici cei mai folositi în calculele macroeconomice sunt produsul intern brut (PIB). Produsul intern brut Produsul national brut Produsul intern net Produsul national net si venitul national Activitatile economice ce se desfasoara în cadrul unei economii nationale se concretizeaza într-o gama variata de bunuri si servicii. Daca primii masoara rezultatele economice la nivelul agentului economic individual.CAPITOLUL 3.

Intrarile intermediare pentru productia de grîu. El exprima valoarea de piata a bunurilor si serviciilor finale produse de agentii economici care actioneaza în interiorul tarii în cursul unei perioade date. Presupunem un fermier a carei recolta de grâu este la nivelul unui an de 20000 unitati monetare. Aceasta este vînduta unei firme de panificatie la pretul de 30000 unitati monetare. PIB = p1q1 + p2q2 38 . Exprimarea valorica a PIB.1 Produsul intern brut Produsul intern brut este considerat adesea drept cea mai buna masura statistica a performantei unei economii. o economie în care se produc doar doua bunuri diferite 1 si 2. Faptul de a nu retine în calculul PIB aceste bunuri intermediare permite evitarea dublei înregistrari si. Produsele realizate de firma de panificatie sunt vândute consumatorilor. de obicei. în cantitatile q1 si q2 si vândute la preturile p1 si respectiv p2.Indicatorii rezultativi ai economiei nationale pot fi evaluati atât în preturile pietei cât si în preturile factorilor. 3. Perioada folosita pentru calculul PIB este. încasânduse 50000 unitati monetare. Este însa cifra 100000 unitati monetare o imagine corecta a ceea ce s-a realizat în economie ? Cu siguranta nu. care realizeaza faina. Presupunem. un trimestru sau un an. le ignoram în acest moment. La o privire mai atenta se observa ca valoarea productiei de grâu se regaseste de trei ori în Bunurile finale. si de fapt a tuturor indicatorilor macroeconomici. Sa consideram urmatoarea situatie. este o variabila de flux si nu de stoc. avem în vedere produsele si serviciile realizate în cursul perioadei de calcul si care nu mai sunt folosite pentru producerea altor bunuri. obtinerea unei imagini deformate a rezultatelor macroeconomice. retinute în calculul PIB. ca indicator care masoara valoarea productiei finale în cursul unei perioade. fiind vândute consumatorilor finali. pentru simplificare. desi exista. sunt destinate a intra direct în consum. În cazul în care acestea vor face obiectul utilizarii într -un proces de productie ulterior vorbim de productie intermediara. Valoarea productiei realizate în cursul anului se obtine prin însumarea valorilor aferente fiecarui bun în parte. Întreaga productie de grâu este vânduta unei unitati de morarit. Daca se însumeaza valoarea productiei fiecarui agent economic realizate se obtin 100000 unitati monetare. dupa cum includ sau nu impozitele indirecte. Când vorbim de bunurile finale. iar aceasta reprezinta productia bruta. deci. PIB. reprezinta unica posibilitate de însumare a bunurilor eterogene realizate î cadrul n economiei nationale.

iar, în cazul general, pentru o economie cu n bunuri:

• • •

Calculul PIB se realizeaza, în general, pornind de la trei metode: metoda valorii adaugate metoda cheltuielilor sau a utilizarii productiei finale metoda veniturilor

(1) Metoda valorii adaugate În esenta, aceasta metoda consta în calculul valorii adaugate brute obtinute în unitatile din interiorul tarii si agregarea lor pe ramuri si pe ansamblul economiei nationale. Pentru obtinerea valorii adaugate brute se recurge la scaderea din valoarea productiei a consumului intermediar. Presupunem un bun 1 realizat la un moment dat si vândut în cursul perioadei la pretul de 1000 unitati monetare. Consideram ca acest bun este folosit pentru producerea altui bun vândut ulterior la pretul de 2000 unitati monetare. Cum PIB include doar valoarea bunurilor finale, rezulta ca doar ultimul produs va fi inclus în PIB, nu si primul. Valoarea PIB va spori în consecinta cu 2000 unitati monetare. Calculul PIB se poate realiza pornind de la valoarea adaugata în fiecare moment al productiei. Daca consideram pentru primul produs valoarea adaugata de 1000 unitati monetare. (nu exista consum intermediar), valoarea adaugata în cazul celui de-al doilea produs devine 1000 unitati monetare (2000 - 1000). Suma valorilor adaugate, se observa, este egala cu valoarea bunurilor finale (2000). În concluzie PIB poate fi considerat drept valoarea adaugata totala realizata de ansamblul firmelor dintr-o economie nationala. (2) Metoda cheltuielilor Aceasta metoda consta în însumarea tuturor cheltuielilor efectuate în cadrul unei economii nationale pentru achizitionarea de bunuri materiale si servicii la preturile pietei mai putin cele privitoare la bunurile si serviciile importate. Din aceasta perspectiva PIB va include în structura sa consumul privat (C), investitiile brute (I), cheltuielile guvernamentale sau consumul public (G) si exportul net (En). Consumul privat sau consumul personal exprima cheltuielile de consum ale menajelor ocazionate de achizitionarea bunurilor materiale si serviciilor destinate satisfacerii nevoilor acestora. Din punct de vedere al naturii bunurilor de consum, acestea cuprind bunuri durabile, non-durabile si servicii. Bunurile durabile sunt cele a caror folosire se realizeaza pe parcursul unei perioade îndelungate (de exemplu echipamente electronice). Bunurile non-durabile sunt cele folosite de regula pentru o perioada scurta de timp (de exemplu alimentele sau articolele de î bracaminte). m

39

Serviciile se refera la prestatiile efectuate de indivizi sau firme în favoarea consumatorilor. Investitiile se refera la achizitionarea de bunuri pentru utilizari viitoare. Aceasta componenta a PIB include la rândul sau urmatoarele categorii de investitii: - investitii menite sa sporeasca capacitatile de productie existente (formarea neta de capital); - investitiile destinate înlocuirii capitalului fix uzat (investitia de înlocuire); - valoarea de piata a locuintelor nou construite; - modificarea stocurilor anuale de materii prime, materiale, combustibili, produse finite etc. Însumarea acestor elemente reprezinta investitiile brute sau formarea bruta de capital. Cheltuielile guvernamentale sau consumul public se refera la cheltuielile administratiei centrale si administratiilor locale pentru achizitionarea de bunuri si servicii. Cheltuielile guvernamentale nu includ platile de transfer catre indivizi precum prestatiile de securitate sociala. Acestea reprezinta realocari ale venitului existent, nefiind efectuate în schimbul unor bunuri sau servicii. Exportul net surprinde relatiile de schimb cu alte tari. Se calculeaza scazând din valoarea bunurilor si serviciilor exportate catre agentii economici apartinând altor tari (E) valoarea bunurilor si serviciilor furnizate de acestia, deci importurile (X). (3) Metoda veniturilor Aceasta metoda consta în agregarea veniturilor agentilor economici din activitatea economica si din patrimoniu. În acest sens, în calculul PIB sunt incluse salariile r eprezentând recompensarea muncii, profitul ce revine întreprinzatorilor si veniturile din proprietate, precum rente si dobânzi. La acestea se adauga consumul de capital fix (amortizarea). PIB nominal versus PIB real. PIB poate fi exprimat utilizând doua tipuri de preturi: preturi curente si preturi constante. Preturile constante reprezinta de fapt preturile curente ale unei perioade anterioare. Prin utilizarea preturilor curente se obtine PIB nominal, în timp ce exprimarea bunurilor si serviciilor finale în preturi constante conduce la PIB real. Pentru o economie în care se obtin n bunuri, PIB nominal va rezulta din însumarea valorii curente a bunurilor si serviciilor finale.

PIB real va fi obtinut ponderând cantitîtile curente cu preturile unei perioade anterioare, considerata drept referinta:

40

Se observa ca PIB nominal poate creste ca urmare a influentei separate sau concomitente a preturilor si cantitatilor diferitelor bunuri produse, în timp ce PIB real doar ca urmare a cantitatilor, preturile ramânând neschimbate. Din aceasta perspectiva, afirmatia ca PIB reprezinta o buna masura a nivelului bunastarii trebuie privita mai ales în corelatie cu dimensiunea PIB real. Cresterea PIB nominal nu reflecta întotdeauna îmbunatatirea conditiilor de viata si a bunastarii. Este posibil ca acesta sa înregistreze o crestere când preturile marcheazî o dinamica accentuata, chiar daca cantitatile de bunuri pot sa se reduca. Societatea nu va fi astfel capabila sa raspunda cerintelor consumatorilor într-o masura mai mare comparativ cu o perioada anterioara. Raportul dintre PIB nominal si cel real reprezinta deflatorul PIB:

Deflatorul PIB compara pretul bunurilor într-un an cu pretul acelorasi bunuri într-un an considerat de baza. Cu ajutorul deflatorului se poate determina evolutia preturilor în cadrul unei economii. Astfel, daca deflatorul PIB este de 150% în anul 1 si raportarea se face fata de anul 0, preturile au marcat în acest interval o crestere cu 50%. Totodata cunoasterea deflatorului si a PIB nominal permite determinarea PIB real: PIB n = PIBr x deflatorul PIB Deflatorul PIB nu reprezinta singurul indice care exprima dinamica preturilor. Cel mai frecvent se calculeaza indicele preturilor de consum, pe baza studierii evolutiei preturilor unui cos de bunuri de consum în cursul unei perioade date. Totusi între cei doi indici exista si câteva deosebiri. O prima deosebire rezida în sfera lor de cuprindere. Deflatorul PIB include preturile tuturor bunurilor si serviciilor produse în timp ce preturile cuprinse în indicele preturilor de consum se refera doar la bunurile achizitionate de consumatori. În consecinta o crestere a preturilor bunurilor cumparate de firme sau guvern este reflectata de deflator nu însa si de indicele preturilor de consum. O a doua diferenta între cei doi indici este aceea ca preturile bunurilor importate afecteaza indicele preturilor de consum nu însa si deflatorul. Aceasta

41

în timp ce deflatorul comporta o structura variabila determinata de bunurile realizate în anul respectiv. iar deflatorul un indice de tip Paasche. Indicele preturilor de consum se determina pe baza unui cos dat de bunuri (cantitatile anului de baza) si având ponderi fixe în consum. Daca o persoana a unei tari este angajata de o firma a aceleiasi tari care-si desfasoara activitatea însa într-o alta tara. Indicele preturilor de consum este din acest motiv un indice de tip Laspeyres. indiferent de locul de desfasurare a activitatilor. PNB în preturile pietei se calculeaza pornind de la PIB. venitul obtinut de aceasta este inclus în PNB-ul tarii al carei cetatean este. În conditiile cresterii preturilor indicele de tip Laspeyres (indicele preturilor de consum) tinde sa supraestimeze aceasta crestere si efectul ei asupra costului vietii. o ultima diferenta provine din structura celor doi indici. O analiza comparativa a celor doi indici privind impactul cresterii preturilor asupra costului vietii nu releva superioritatea neta a unuia sau altuia. În ultimul timp 42 . exprimând venitul obtinut de agentii nationali chiar daca acestia actioneaza în exteriorul tarii.datorita continutului PIB care cuprinde doar bunurile si serviciile produse în interiorul tarii. PNB privilegiaza caracterul national. 3. spre deosebire de PIB care exprima venitul total obtinut în interiorul economiei atât de agentii nationali cât si straini. prin corectarea acestuia cu soldul valorii adaugate al agentilor nationali din strainatate si al agentilor straini din interiorul tarii (SVAB). PNB pp = PIBpp + SVABpp În functie de marimea acestui sold. PNB reprezinta un indicator important al cererii agregate. Privit prin prisma cheltuielilor totale ale agentilor economici pentru bunuri si servicii. în tara sau strainatate. În fine. Deci. în timp ce produsele si serviciile ce-l compun exprimate în preturile pietei reflecta sintetic oferta nationala. mai mic sau egal cu valoarea PIB. daca venitul factorilor nationali care îsi desfasoara activitatea în strainatate este superior venitului factorilor straini care îsi desfasoara activitatea în teritoriul national atunci PNB este mai mare decât PIB. Astfel. dar este inclus si în PIB-ul tarii pe teritoriul careia firma îsi desfasoara activitatea. de exemplu. PNB poate fi mai mare. în timp ce indicele de tip Paasche subestimeaza efectul preturilor asupra bunastarii. 2 Produsul national brut Produsul national brut exprima valoarea de piata a bunurilor si serviciilor finale produse de agentii nationali într-o perioada determinata. Faptul ca mai multi agenti economici obtin venituri în cadrul tarii careia îi apartin face ca marimea PIB sa fie relativ apropiata de cea a PNB.

în cursul unei perioade determinate de timp. 3. Acesta se calculeaza scazând din PIB consumul de capital fix: PIN = PIB – CCF Exprimarea PIN în preturile factorilor presupune diminuarea PIN în preturile pietei cu impozitele indirecte nete: PIN pf = PINpp – Iindn Calculul PIN se poate efectua pe baza acelorasi metode ca si cele de la determinarea PIB.CCF = PNB pf + Iindn . În consecinta. 3.se constata ca în analiza si deciziile de politica economica se foloseste tot mai mult marimea PIB. mai mic sau egal cu PIN.CCF PNNpp = PIB pp + SVAB . el exprima valoarea productiei finale brute realizata în interiorul tarii de toti agentii economici. cu precizarea ca cel mai frecvent se apeleaza la metoda valorii adaugate si cea a veniturilor.3 Produsul intern net Deoarece PIB include si consumul de capital fix (amortizarea).CCF PNNpf = PIBpp .Iindn+ SVAB – CCF 43 . PNN poate fi mai mare. Produsul national net se poate determina pornind si de la PNB sau PIB: PNNpp = PNB pp .4 Produsul national net si venitul national Produsul national net exprima valoarea neta de piata a bunurilor si serviciilor finale obtinute de agentii economici nationali în cursul unei perioade determinate. Produsul intern net (PIN) reprezinta valoarea neta de piata a bunurilor si seviciilor finale produse de agentii economici ce actioneaza în interiorul unei economii nationale. PNN = PNB – CCF Produsul national net se deosebeste de produsul national net prin valoarea neta a productiei finale realizate de agentii nationali în strainatate (se adauga) si cea a agentilor straini pe teritoriul tarii pentru care se calculeaza indicatorul (se scade).

rente. 44 . veniturile proprietarilor.Produsul national net exprimat în preturile factorilor reprezinta venitul national. Calculat pentru acest sector. din venitul personal al menajelor a taxelor personale (pe venituri si proprietate) se obtine venitul disponibil al menajelor. La nivelul menajelor se poate determina venitul personal si venitul disponibil. investitiile nete si economisirea. Venitul national este expresia veniturilor încasate de proprietarii factorilor de productie ca urmare a contributiei lor la crearea bunurilor si serviciilor.Vcas + Vmr Veniturile cuvenite altor sectoare cas includ contributiile pentru asigurari sociale. alocatii pentru copii. Venitul national disponibil (VND) se obtine prin adaugarea la venitul national a soldului transferurilor cu strainatatea (STS): VND = VN + STS Destinatiile acestuia sunt: consumul privat si public. profiturile nedistribuite precum si impozitele pe veniturile firmelor. S-a precizat mai devreme ca analiza macroeconomica apeleaza si la alti indicatori precum venitul disponibil al economiei nationale si venitul personal. El va include deci compensarea salariatilor. VPM = VN . Veniturile menajelor provenite în urma redistribuirii includ transferurile catre menaje care vor cuprinde ajutoarele de somaj. venitul personal (VPM) se obtine prin diminuarea venitului national cu veniturile cuvenite altor sectoare (Vcas) si adaugarea unei sume reprezentând veniturile menajelor provenite în urma redistribuirii (Vmr). profiturile corporatiilor si dobânzile nete. ajutoarele de boala. pensii si dobânzile platite populatiei. Prin scaderea.

Aceasta functie joaca un rol cheie în analiza macroeconomica. Analiza efectuata în continuare corespunde perspectivei keynesiene. Echilibrul produsului intern brut Economistii clasici si neoclasici au privilegiat în studiul lor productia de bunuri. Economiile (S) reprezinta partea de venit disponibil neconsumata în prezent si destinata a sustine consumul viitor. prin lucrarea sa fundamentala “Teoria generala a folosirii mâinii de lucru. prin achizitionarea de bunuri si servicii. Keynes privilegiaza rolul venitului în determinarea consumului. Ele depind deopotriva de consum si de venitul disponibil. Cauza. Raporturile dintre evolutia venitului disponibil si modificarile înregistrate de consumul si economisirea globala sunt evidentiate cu ajutorul conceptelor de înclinatie (propensiune) la consum si respectiv economisire: . economii si investitii din perspectiva keynesista Echilibrul produsului intern brut 1. CHELTUIELILE AGREGATE SI PRODUSUL INTERN BRUT Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • • Functia de consum si functia de economisire Ce sunt investitiile si care sunt factorii care le determina Care sunt relatiile dintre venit. analiza economica releva rolul esential al consumului (C) si investitiilor (I) în cadrul economiei. permitând lui Keynes sa-si formuleze propria teorie privind fluctuatiile economice. Consumul este orientat spre satisfacer ea în mod direct a nevoilor solvabile prezente. datorita impactului pe care acestea îl au asupra nivelului activitatii economice si efect pentru ca fiecare este determinat de numeroase variabile economice. Atât consumul cât si investitiile apar în dubla ipostaza. consum. de cauza si efect a activitatii economice. Functia de consum si functia de economisire.CAPITOLUL 4. 4. Consumul si economiile 2. a dobânzii si a banilor”. Spre deosebire de clasici pentru care cantitatea ceruta dintr-un bun era conditionata de pret. Începând cu Keynes. Multiplicatorul investitiilor surprinde efectul conjugat asupra activitatii economice a consumului si investitiilor. La un nivel dat al venitului disponibil cu cât consumul este mai mare cu atât economiile sunt mai reduse si invers.1 Consumul si economiile Venitul disponibil realizat de agentii economici are ca prima destinatie consumul (C). El construieste o functie de consum global prin care stabileste o relatie la nivel macroeconomic între consum si venitul global disponibil. Investitiile 3.

Pentru a demonstra acest lucru se pleaca de la ecuatia: V=C+S de unde împartind prin V se obtine: V C S = + V V V adica Acelasi rezultat este valabil si pentru înclinatiile marginale: Graficul 4. În mod analog cu înclinatia marginala spre consum.înclinatia marginala la consum reprezinta proportia venitului suplimentar destinata consumului în cursul unei perioade date. Se obtine prin raportarea consumului aditional la sporul venitului: . pornind de la datele cuprinse în tabelul 4.1. consum si economii.înclinatia medie la consum reprezinta proportia din venitul disponibil cheltuita pentru consumul curent de bunuri si servicii. înclinatia marginala spre economii se obtine raportând sporul economiilor la cresterea venitului disponibil: Suma înclinatiilor medii la consum si economisire este 1.înclinatia medie la economisire exprima ponderea economiilor în cadrul venitului disponibil si se calculeaza prin raportarea marimii absolute a economiilor la volumul venitului disponibil. Se calculeaza ca raport între consumul global si venitul global la un moment dat: .. Tabelul 4.1 a) si b) surprinde relatia functionala între venitul disponibil.1 Calculul înclinatiilor spre consum si spre economisire 50 . la un moment dat: .înclinatia marginala la economii surprinde sporul economisirii datorate cresterii venitului cu o unitate.

Cresterea consumului este însa mai slaba comparativ cu cea a venitului.8 0. În realitate. 4. consumul poate chiar excede venitul (la stânga punctului H).3 1.2 Din analiza datelor si a graficelor prezentate se pot desprinde urmatoarele concluzii: .92 0.2 0.04 0. 1 Conform acestei legi "oamenii tind sa-si sporeasca nivelul consumului pe masura ce venitul lor creste.1 1.8 0.0.8 0. fapt confirmat de legea psihologica fundamentala a lui Keynes.8 0.8 0.8 0.05 1 0.2 0. dar nu cu o cantitate egala cu cresterea venitului".06 0.90 -0.1.8 1. Economisirea este în acest caz nula. pentru ca ponderea sa sa scada pe masura ce venitul atinge cote mai înalte.2 0.8 0.1 . rata consumului fiind superioara lui 1.2 0. se constata ca la niveluri joase de venit consumul apare foarte ridicat.8 -0. Fig.09 0.2 0. Înclinatia medie la consum si cea marginala sunt egale cu unitatea.05 0 0. astfel încât oricare ar fi nivelul venitului.Perioada 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 V 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 C +10 +18 +26 +34 +42 +50 +58 +66 +74 +82 +90 S -10 -8 -6 -4 -2 0 +2 +4 +6 +8 +10 C S C S 1.10 0.94 0.8 0. Aceasta linie la 450 reprezinta doar o dreapta de referinta si nu o functie de consum realista. Se spune ca în acest caz exista 51 .8 0.2 0.Cresterea de venit antreneaza cresterea atât a consumului cât si a economiilor. acesta este cheltuit integral pentru consum (V = C).2 0. reprezentând relatia dintre consum si venitul disponibil. Într-o prima faza.1 Functia de consum si functia de economisire În figura 4.3 -0.91 0.2 0.8 0.a) a fost trasata o linie la 45 0.2 0.96 0.08 0.

cuprinsa între anii 1869 si 1938. În 1946. S. rata consumului era stabila. iar c = înclinatia marginala la consum ( c = ∆ C / ∆ V) Aceasta functie permite a calcula nivelul consumului corespunzator oricarui nivel al venitului. El a constatat ca. Menajele cu venit mai ridicat consumau si economiseau mai mult ceea ce confirma faptul ca înclinatia marginala spre consum era superioara lui zero si inferioara unitatii. Pentru un nivel al venitului de 100 unitati monetare.Ca + sV Ulterior lui Keynes s-au facut numeroase demersuri pentru a se verifica valabilitatea functiei sale de consum. numit prag de economisire. Totodata aceste studii au demonstrat ca menajele cu venit mai ridicat economiseau o parte proportional mai mare de venit si deci înclinatia medie spre consum scade pe masura ce venitul sporea. ceea ce infirma conjectura lui Keynes ca rata consumului ar fi scazut la cresterea venitului. Aceasta este constanta atunci când functia este reprezentata printr-o dreapta. De exemplu. în ciuda cresterilor de venit de-a lungul acestei perioade. consumul devine 90 unitati monetare.dezeconomisire. vazut drept primul determinant al consumului.Ca + (1.Pe baza concluziilor anterioare. ca si functia de economisire sunt functii crescatoare de venit. de asemenea.8. Ca = consumul autonom. vânzari de active fizice sau financiare). panta functiei de consum este 0.Se observa ca economiile devin posibile doar dupa un un anumit nivel al venitului. .c) V S = . consumul superior venitului disponibil fiind asigurat pe seama împrumuturilor sau prelevarilor din active anterior acumulate (retrageri de la banci.Functia de consum. Dincolo de acest punct consumul devine inferior venitului. Panta functiei de consum este data chiar de înclinatia marginalî la consum.8. . În cazul de fata acest prag de economisire corespunde unui nivel al venitului de 50 unitati monetare.(Ca + cV) = . functia de economisire se poate deduce pornind de la functia de consum: V=C+S S=V -C S = V . Pentru o economie în ansamblul sau venitul disponibil nu atinge niciodata nivelul zero. incompresibil chiar si atunci când venitul este nul. . pentru un consum autonom de 10 unitati monetare si o înclinatie marginala spre consum de 0. Aceasta diferenta între consum si venitul disponibil reprezinta consumul autonom (Ca). reprezentata pr in dreapta CC’. permitând agentilor economici sa economiseasca. se poate construi o functie de consum având urmatoarea forma: C = Ca + c V unde.8 V. Înclinatia 52 . Cum cresterea consumului este mai slaba în raport cu cresterea venitului (înclinatia marginala spre consum este inferioara lui 1). Kuznets realizeaza un studiu privind evolutia consumului si a veniturilor reale disponibile ale familiilor în SUA pentru o perioada lunga. Venitul disponibil era. economisirea. functia de consum are forma C = 10 + 0. Primele studii au demonstrat faptul ca ac easta functie de consum reflecta în general corect comportamentul consumatorilor. În cazul de fata. Din forma generala a functiei de consum se deduce ca înclinatia medie spre consum este superioara înclinatiei marginale: Cum a doua destinatie a venitului disponibil o reprezinta. dreapta CC’ este mai putin abrupta decât linia la 45 0.

functia de consum era liniara de tipul C = cV. aflate în opozitie evidenta (figura 4. Daca se noteaza 1/ T cu α si R/ T cu β.marginala spre consum. Înclinatia medie la consum este: C / V = α (W / V) + β Pe termen scurt. cu venit mai ridi at. Cresterea avutiei determina deplasarea în sus. Daca se considera ca individul se asteapta sa mai traiasca T ani si sa se pensioneze peste R ani. ceea ce implica faptul ca la venituri mari corespunde o înclinatie medie la consum joasa. Primul dintre ei porneste de la constatarea lui Fisher si anume ca venitul obtinut de-a lungul vietii influenteaza nivelul consumului. a functiei de consum. împiedicând reducerea înclinatiei medii la consum odata cu cresterea venitului. Functa de consum depinde în consecinta de nivelul avutiei generale si de venitul national. În consecinta. averea individului nu variaza proportional cu venitul. au prezentat fiecare o functie de consum menita sa rezolve contradictia dintre cele doua functii. inferioara unitatii era aproximativ constanta si egala cu înclinatia medie. 4. iar avutia sa este W si venitul câstigat V. Pe termen lung însa. Functia de consum pe termen scurt si pe termen lung În anii ′50 Franco Modigliani si Milton Friedman. Aceasta functie este asemanatoare celei sugerata de Keynes. Economisirea realizata în perioada activa a vietii. este reprezentata în figura 4.3. dat fiind nivelul venitului.2). α si β reprezinta înclinatiile marginale spre consum relativ la avutie si. functia de consum agregata este similara celei individuale cu singura deosebire ca W si V sunt privite de data aceasta la scara societatii. Fig. paralel. se pot identifica doua functii de consum. raportul W / V ramânând constant si deci si înclinatia medie la consum. atunci functia de consum devine: C = α W + βV În conditiile unui comportament identic al indivizilor în cadrul societatii. Se considera ca individul doreste sa-si mentina în general nivelul de consum de la un an la altul. Din aceasta perspectiva. Functia de consum data de modelul ciclului vietii. permite mentinerea consumului chiar si atunci c când venitul se diminueaza (de regula. una pe termen scurt si o alta pe termen lung. 53 . Pornind de aici s-au încercat diverse explicatii pentru a se demonstra compatibilitatea celor doua functii. atunci se poate construi o functie de consum de forma: C = (W +RV) / T Termenul din dreapta semnifica nivelul resurselor anuale ale consumatorului obtinut prin divizarea resurselor totale (averea initiala plus venitul obtinut pâna la pensionare) la numarul de ani pe care îi mai are de trait.2. averea si venitul cresc simultan si proportional. odata cu debutul pensionarii). respectiv venit.

în schimb. Duesenberry. De exemplu.Fig. Frie dman apreciaza ca anilor cu venit ridicat le corespund înclinatii medii joase. Functia de consum este în consecinta data de venitul permanent. tot temporar. în timp ce. în cazul unui fermier factorii climatici pot asigura un venit tranzitoriu mai ridicat sau mai scazut. Fiecare din aceste doua componente are o serie de factori determinanti. venitul permanent nu tine seama de fluctuatiile pe termen scurt. Cele doua modele prezentate aici nu sunt însa singurele orientate spre concilierea celor doua functii de consum.3. Considerând ca fluctuatiile anuale ale venitului sunt dominate de venitul tranzitoriu. variatia în venit este data de componenta permanenta. un nivel de instruire ridicat asigura un venit permanent ridicat. Venitul tranzitoriu are. Pe termen lung însa. consumul permanent si consumul tranzitoriu: C = Cp + C t Se considera ca venitul permanent este cel care determina nivelul consumului. Venitul are. ipoteza lui Keynes este simultan precizata si criticata. Astfel. înclinatia medie spre consum va scadea. dupa Friedman. fiind improbabila existenta sa în viitor. reprezentând deci raportul dintre venitul permanent si venitul curent. consumul fiind proportional cu acesta: C = α Vp unde α este o constanta. fiind asteptat sa se mentina în viitor. Daca venitul curent excede temporar venitul permanent. ceea ce determina constanta înclinatiei medii spre consum. Se mai poate aminti cu titlu ilustrativ. Înclinatia medie la consum este: C / V = α V p / V. o evolutie aleatorie. Toate aceste modele ale functiei de consum evidentiaza faptul ca venitul perioadei nu poate fi considerat singurul determinant al consumului. Functia de consum bazata pe ipotezele ciclului vietii Milton Friedman explica în schimb comportamentul consumatorului cu ajutorul ipotezelor venitului permanent. si invers în caz contrar. Consumul ca si venitul prezinta doua componente. doua componente si anume venitul permanent si venitul tranzitoriu: V = Vp + Vt Prima componenta. teoria lui J. 4. Implicatiile unei astfel de concluzii vizeaza pertinenta politicilor de relansare prin 54 .

pe baza formulei urmatoare: 1 Conceptul de eficienta marginala a capitalului a fost introdus de J. În functie de destinatia acestor bunuri se pot distinge urmatoarele categorii de investitii: .durata de utilizare a capitalului.starea economiei nationale si mondiale etc. Eficienta politicilor de relansare keynesiste nu este însa respinsa. Acestea asigura sporirea capacitatii productive. iar existenta sa pe piata devine amenintata. Efectul acestor politici este doar mai slab decât cel asteptat. sporul de venit viitor este cu atât mai mare cu cât înclinatia medie la consum este mai ridicata. . . Decizia de investitii poate fi privita la nivel de întreprindere (societati si cvasisocietati nonfinanciare si întreprinderi individuale) pentru investitiile productive. Investitiile corespunzatoare primelor doua situatii sunt investitii private. conform teoriei keynesiste.investitiile nete. În acest context se înscriu: . care permit înlocuirea echipamentelor uzate si mentinerea stocului de capital fix. Din acest motiv analiza urmatoare va avea în vedere doar investitiile reale. Fisher cu câtiva ani înaintea lui Keynes. Firma poate realiza o crestere de capital. . Desi. Eficienta marginala a capitalului Orice investitie genereaza în mod normal încasar i pentru o perioada mai lungî de timp. Keynes. Decizia de investitie se produce într-un climat caracterizat prin incertitudine. Spre deosebire de bunurile de consum. dar se poate confrunta cu o evolutie indezirabila a cererii de exemplu. Asa cum se va vedea în continuare. caz în care o parte din capital ramâne neutilizat. utilizat de I. prin care se asigura sporirea capitalului fix. 55 . adica în bunuri fizice de capital.2 Investitiile În sens economic. se i poate determina eficienta marginala a capitalului 1 notata cu e.multiplicatorul de cheltuiala. bunurile capital nu satisfac în mod direct nevoile umane. în mod obisnuit. .evolutia preturilor factorilor de productie si a produselor. motiv pentru care întreprinzatorul îsi asuma în mod voluntar anumite riscuri. M. investitiile reprezinta ansamblul cheltuielilor orientate spre achizitionarea bunurilor capital. 4. În contabilitatea nationala se foloseste conceptul de formare bruta si formare neta de capital pentru a surprinde efectul anual de acumulare al bunurilor capital. acestea nu au ca rezultat sporirea capitalului si a avutiei societatii ci doar o schimbare a dreptului de proprietate. A prevedea randamentul investitiilor în viitor se dovedeste în fapt o operatie extrem de dificila. în timp ce în ultimul caz sunt investitii publice. Formarea neta de capital se refera la investitiile nete în timp ce formarea bruta este egala cu cea neta la care se adauga marimea amortizarii. Pentru un agent economic întreprinzator confruntat cu un pret de achizitie al capitalului P si care anticipeaza o durata de utilizare de n ani si încasari viitoare V corespunzatoare fiecarui an. dat fiind evolutia destul de incerta a unor variabile economice.variatia stocurilor. de menaje (cu exceptia întreprinderilor individuale) pentru investitiile în locuinte sau administratii pentru achizitionarea echipamentelor colective. A. Costurile functionarii firmei cresc în consecinta. având aceiasi semnificatie cu cel de rata a randamentului în raport cu costul. Ele pot confirma sau infirma asteptarile întreprinzatorului. cu atât mai improbabila cu cât investitia este mai costisitoare.investitii de înlocuire . contribuind la crearea de noi b unuri indiferent daca acestea sunt de consum final sau tot de investitii. în sfera investitiilor sunt incluse si investitiile financiare (achizitionarea de titluri de valoare).

Realizarea investitiei va depinde nu doar de eficienta marginala a capitalului ci si de rata nominala a dobânzii. Daca rata dobânzii. investirea în active financiare. 4. Daca pesimismul domina starea de spirit a întreprinzatorilor. presupusa la acest nivel al analizei ca determinata exogen. Se deduce de aici existenta unei relatii inverse între investitie si rata dobânzii (i): Grafic functia de investitie este prezentata în figura 4. I1 > I 0. Agentii economici dispunând de o suma data de bani au ca alternativa la efectuarea investitiei în active reale.4.5 Deplasarea functiei de investitie 56 .5. la aceeasi rata a dobânzii avem I 2 < I 0. Functia de investitie se poate deplasa spre stânga sau spre dreapta dupa cum întreprinzatorii se dovedesc mai pesimisti sau mai optimisti cu privire la evolutia vânzarilor si a profiturilor. 4. atunci exista argumente în favoarea proiectului de investitie. respectiv achizitionarea titlurilor de valoare. asa cum se observa în figura 4. Modificarea ratei dobânzii într-un sens sau altul poate conduce în consecinta la renuntarea sau validarea unor proiecte de investitii. eficienta marginala a capitalului excede rata dobânzii existenta pe piata. atunci agentul economic va renunta la proiectul sau de achizitionare a bunurilor capital. Fig. Fig.4 Functia de investitie Acelasi nivel al ratei dobânzii poate corespunde unor niveluri diferite ale investitiei. O stare de optimism conduce la o eficienta marginala superioara a capitalului si la un nivel al investitiei superior celui initial. Daca în schimb. aferenta investitiei în active financiare este superioara eficientei marginale a capitalului.

9 316. Tabelul 4. Daca presupunem ca înclinatia marginala spre consum este 3/4. partajat la rându-i în consum si economii. Explicarea principiului de multiplicare are drept premiza faptul ca ceea ce pentru un agent economic reprezinta cheltuiala pentru un altul înseamna venit. crestere superioara cheltuielii initiale. atunci înseamna ca suplimentul de consum va fi 750 unitati monetare. Notiunea de multiplicator al investitiilor arata ca o cheltuiala suplimentara determina o crestere a venitului national. politica fiscala (deduceri fiscale) sau politica bugetara (subventionarea anumitor proiecte investitionale). Procesul continua în unde succesive. Presupunem ca investitia efectuata într -o ramura oarecare sporeste cu 1000 unitati monetare (∆I = 1000). Aceasta investitie suplimentara conduce la încasari. Proportia în care acest venit suplimentar se împarte în consum (C) si economii (S) depinde de marimea înclinatiei marginale spre consum si respectiv spre economii. dobânzi sau rente. fie un caracter structural. ameliorarea metodelor de productie si îmbunatatirea calitatii produselor constituie un impuls pentru cresterea investitiilor. B. Aceste venituri în functie de factorii de productie iau forma de salarii. Multiplicatorul de investitie în cazul unei investitii suplimentare unice Perioada 1 2 3 4 5 ∞ ∆It 1000 0 0 0 0 0 ∆C t 0 750 562.4 0 57 . Multiplicatorul de investitii Cresterea investitiilor stimuleaza cererea si activitatea economica. mai mari în aceeasi masura pentru alti agenti economici. asa cum se poate observa în tabelul 4. Toate acestea determina deplasarea curbei cererii de investitii.2. investitia initiala de 1000 unitati monetare va genera o cheltuiala suplimentara în prima instanta de 750 unitati monetare si deci acelasi nivel de venituri suplimentare pentru alti agenti economici.9 316. În rândul politicilor economice cu efect asupra investitiilor amintim politica monetara (prin rata dobânzii).Nivelul investitiilor este de asemenea influentat de ritmul introducerii progresului tehnic. Un alt factor al investitiilor îl repr ezinta politicile economice . ∆V =k ∆ I unde k reprezinta coeficientul de multiplicare. orientând fluxurile de capitaluri catre acele sectoare care asigura cresterea economica. iar cea spre economii 1/4. Masurile de politica economica reclamate de activitatea investitionala pot avea fie un caracter conjunctural.4 0 ∆V t 1000 750 562. Pe aceasta baza sporeste capacitatea de productie si oferta de bunuri si servicii. amploarea acestor unde succesive tinde catre zero. afectate în permanenta de o cheltuiala diminuata a agentilor economici. Politica de investitii poate fi indirecta în ceea ce priveste investitiile private si directa relativ la investitiile efectuate de administratiile publice. multiplicatorul investitiilor este superior lui 1.5 421. La limita. El a fost fundamentat de Kahn în 1931 si reluat ulterior de Keynes în Teoria generala. profituri. În consecinta.2. În mod normal. Aparitia unor tehnologii moderne. si deci venituri. iar cel de economii 250 unitati monetare. Acest efect este relevat de conceptul de multiplicator al investitiilor. preantâmpinând scaderea ritmului investitiilor si fluctuatii majore în activitatea economica.5 421. cresterile de venit fiind însa din ce în ce mai mici.

Daca însumam datele din ultima coloana obtinem venitul suplimentar generat de investitia suplimentara initiala de 1000 unitati monetare. În exemplul de mai sus. Daca aceasta crestere se estimeaza a fi doar pe termen scurt.. Variatia venitului apare astfel functie directa de suplimentul de investitie injectat în sistem.. În continuare.75 3 + ..5 + .75 x 1000) + (0. Pentru ca efectul de multiplicare sa se realizeze se impune asigurarea anumitor conditii în economie printre care existenta unor capacitati de productie nefolosite si. în prima perioada.752 + 0. iar în conditiile mentinerii raportului capital fix-productie. aceasta se aplica tuturor categoriilor de investitii. În cazul de fata. cu singura deosebire ca la limita s-ar fi ajuns la o plafonare a cresterii venitului. multiplicatorul investitiilor k este : Se observa ca pentru un nivel mai ridicat al înclinatiei marginale spre consum si un nivel mai scazut al înclinatiei marginale spre economisire. s-a considerat o inves titie suplimentara efectuata o singura data.75 3 x 1000) + .75 + 0. fara a fi urmata de un proces similar în perioadele urmatoare. o investitie suplimentara de 1000 unitati monetare va conduce la o crestere de productie si de activitate de 4000 unitati monetare (4 x 1000).. multiplicatorul investitiilor este mai mare si deci efectul investitiilor asupra venitului va fi mai important. + cn). vom considera i fluenta modificarii cererii de bunuri asupra investitiei de capital fix. subutilizarea unor factori de productie.= = 1000 + (0. firmele decid sa-si sporeasca 58 . multiplicatorul investitiilor este 4. iar înclinatia marginala spre economisire mai mare. Acesta este egal cu suma seriei infinite: Σ∆V = 1000 + 750 + 562..) = = ∆I (1 + c + c2 + .752 x 1000) + (0. s-ar fi obtinut acelasi rezultat. Desigur. . cu atât multiplicatorul este mai redus. Expresia de mai sus reprezinta o progresie geometrica care restrânsa urmatoare: conduce la ecuatia Prin urmare. cu cât înclinatia marginala spre consum este mai joasa. Altfel spus. n Presupunem existenta unui raport determinat între nivelul capitalului fix (Kf) si cel al productiei (Q). C. Si invers. Principiul acceleratorului Principiul acceleratorului evidentiaza relatia existenta între modificarea cererii de bunuri de consum si cea a investitiilor. .= = 1000 (1 + 0. altfel spus coeficientul capitalului: Kf / Q = β cu β > 1 Cresterea cerer ii de bunuri determina cresterea productiei. sporul de investitii se determina prin aplicarea coeficientului capitalului la sporul cererii bunurilor de consum: ∆I =β ∆QC Nivelul si dinamica investitiilor apar deci determinate de nivelul si dinamica cantitatii de bunuri. În cazul unei investitii repetate în timp.. în practica nu orice crestere a cererii de bunuri determina cresterea imediata a investitiilor. mai general. În general.

De ex emplu. În acest caz cererea de echipamente va scadea. AE = C + I + G + E – X Spre deosebire de cheltuielile estimate.productia altfel decât sporind capitalul fix: de exemplu. deoarece modificarea cererii apare amplificata la nivelul bunurilor investitionale. Pentru simplificarea prezentarii consideram în acest moment ca nu exista depreciere a capitalului iar venitul net din strainatate este zero. cunoscut fiind faptul ca valoarea si durata lor de utilizare sunt în general mari. firmele care estimeaza o cerere ridicata pentru produsele lor. investitiile planificate.3. 4.3 Echilibrul produsului intern brut Folosim în continuare notiunile de consum. Modificarea de 20% a cererii apare deci amplificata la nivelul investitiilor (30%). Cheltuiala agregata planificata nu coincide întotdeauna cu cheltuiala agregata actuala. atunci apare justificata decizia de achizitionare a echipamentelor. Capitalul fix are o durata de utilizare de 10 ani. nu exista sector guvernamental. Modelul prezentat are denumirea de accelerator. Deci . ceea ce reclama o investitie de înlocuire anuala de 100 unitati monetare Daca cererea de bunuri sporeste cu 20% deci de la 250 la 300 u unitati . monetare atunci pentru a o satisface este nevoie de o crestere identica de capital fix (20%). De asemenea. investitiile urmeaza dinamica cererii de bunuri de consum. iar economiile sunt rezultatul efortului menajelor. Daca însa cererea evolueaza în sens contrar asteptarilor. cele efective cuprind aceleasi categorii de cheltuieli. guvern. Agentii economici dispun de un nivel limitat al veniturilor disponibile. Tinând însa seama de investitia de înlocuire. crescând timpul efectiv lucrat. cheltuiala agregata planificata poate fi superioara sau inferioara celei actuale. decid sa-si sporeasca investitiile si odata cu acestea si productia. Sa ilustram principiul acceleratorului apelând la un exemplu concret. Cheltuielile pe care agentii economici doresc si pot sa le efectueze în limita veniturilor proprii formeaza împreuna cheltuielile agregate planificate (AE). 4. Astfel. investitie. venitului si ocuparii la nivel macroeconomic. Aceste cheltuieli planificate cuprind în functie de natura agentilor economici (menaje. venitului si ocuparii folosim datele prezentate în tabelul 4. În consecinta. agenti straini) consumul planificat. în anumite conditii. Principiul acceleratorului poate fi privit si în sensul scaderii cererii de bunuri nu doar al cresterii.2 Echilibrul PIB într-o economie închisa si fara sector public Pentru evidentierea nivelului outputului. indiferent de ceea ce agentii economici si-au planificat. firme. cheltuieli guvernamentale si exporturi nete pentru a explica nivelurile de echilibru ale outputului.3. Daca cresterea cererii se apreciaza a fi de durata. investitia totala va fi de 300 unitati monetare (100 investitie de înlocuire + 200 investitie neta). firmele nu vor reusi sa vânda întreaga productie si vor constitui stocuri din produsele nevândute. achizitiile guvernamentale planificate si exportul net planificat. care sunt efectiv realizate.3.1 Cheltuielile agregate Pentru prezentarea echilibrului produsului intern brut trebuie mai întâi precizata distinctia dintre cheltuielile planificate (estimate sau intentionate) si cele actuale sau efective. Astfel. care le determina volumul cheltuielilor pentru achizitionarea bunurilor si serviciilor. investitiile actuale ale firmelor depasesc investitiile planificate. Coeficientul capitalului este în consecinta 4. 4. Abaterea dintre cheltuiala agregata planificata si cea actuala se poate produce atât la nivel global cât si la nivelul componentelor individuale. PIB constituie o masura pentru outputul intern si este 59 . capitalul fix trebuie sa ajunga la 1200 unitati monetare. Presupunem valoarea echipamentelor de 1000 unitati monetare iar productia realizata cu ajutorul lor de 250 unitati monetare.

sectorul productiv ar putea produce un output în valoare de 270 miliarde unitati monetare numai daca se anticipeaza încasari de 270 miliarde unitati monetare. În aceste conditii. El corespunde egalitatii dintre cantitatea totala de bunuri produsa si cantitatea totala cumparata (C + I). Functia cheltuielilor agregate indica sumele totale ce vor fi cheltuite pentru fiecare nivel posibil de output . Sectorul firmelor va ajusta acest dezechilibru dintre cheltuielile agregate si outputul real sporind productia. Acesta este outputul total pe care economia este capabila sa-l sustina si la care productia si cheltuiala se afla în echilibru.) (3) 275 290 305 320 335 350 365 380 395 410 (miliarde u.) (6) 295 310 325 340 355 370 385 400 415 430 În coloana a doua a tabelului sunt prezentate nivelurile posibile ale outputului total.m. posibil de realizat în economie. Cheltuielile agregate sunt prezentate în coloana a sasea. Se observa ca exista doar un singur nivel al outputului real care asigura echilibrul cu volumul total al cheltuielilor.) (7) -25 -20 -15 -10 -5 0 +5 +10 +15 +20 Tendinta pentru ocupare.m.) (8) Crestere Crestere Crestere Crestere Crestere Echilibru Descrestere Descrestere Descrestere Descrestere (milioane persoane) (1) 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 (miliarde u. output si venituri (miliarde u.egal cu venitul national si cu venitul disponibil. Nivelul de echilibru al outputului reprezinta acel nivel de output. Acest output odata produs va genera suma totala tocmai suficienta pentru achizitionarea sa. Daca producatorii anticipeaza obtinerea unor încasari mai mari atunci ei vor creste outputul realizat.) (2) 270 290 310 330 350 370 390 410 430 450 Consumul (C) Economii (S) Investitie (I) Cheltuieli agregate (C+ I) Acumulari neintentionate de stocuri (miliarde u.m.m. economia genereaza o rata anuala de cheltuire peste nivelul suficient de achizitionare a productiei de 310 miliarde unitati monetare. Daca avem în vedere doar sectorul privat al economiei.) (4) -5 0 5 10 15 20 25 30 35 40 (miliarde u.m. De exemplu. Aceasta înseamna ca venitul disponibil al menajelor este egal cu valoarea outputului total. nu exista nici un motiv pentru care producatorii sa fie tentati sa-si modifice volumul de activitate si deci PIB.3 Determinarea nivelurilor de echilibru ale ocuparii.venit. PIB de echilibru este de 370 miliarde unitati monetare. Celelalte niveluri de output real conduc catre situatii de dezechilibru. outputului si venitului într-o economie cu sector privat Niveluri posibile de ocupare Outputul real intern (venitul si PIB) (miliarde u. masurat prin intermediul PIB. La acest nivel nu exista nici supraproductie care ar genera stocuri de bunuri nevândute si reducerea viitoare a productiei si nici insuficienta productiei existente astfel încât sa merite extinderea acesteia. Producatorii sunt dispusi a oferi fiecare din cele zece niveluri de output pe baza anticiparii obtinerii unor încasari identice în urma vânzarilor lor. care este egal cu cheltuielile agregate. conduce la cheltuieli agregate de 325 miliarde unitati monetare. De exemplu. Tabelul 4. cheltuielile agregate sunt egale cu suma dintre consum si investitia bruta planificata. Un nivel mai ridicat al outputului înseamna mai multe locuri de munc a si un nivel superior 60 . care împreuna cu o investitie planificata de de 20 miliarde unitati monetare.m. Deoarece în sectorul afacerilor se produce mai putin decât achizitioneaza cumparatorii. urmeaza un declin neintentionat al stocurilor în valoare de 15 miliarde unitati monetare.m. unui niv el al outputului real de 310 miliarde unitati monetare îi corespunde un consum de 305 miliarde unitati monetare. Pe baza datelor din tabel.) (5) 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 (miliarde u. În consecinta.

d Între timp. Productia se va reduce în fiecare caz. orice nivel al outputului real inferior nivelului de 370 miliarde unitati monetare determina aceeasi reactie din partea firmelor. asa cum de altfel legea psihologica fundamentala a lui J. Fig. Presupunem acum ca outputul real se situeaza peste nivelul de 370 miliarde unitati monetare. Nivelul de echilibru al PIB este nivelul corespunzator intersectiei dintre curba cheltuielilor agregate si linia la 450. care este functie crescatoare de venit. îndreptându-se spre nivelul sau de echilibru.m. ci economisita. Panta curbei cheltuielii agregate este aceeasi cu cea a curbei consumului. este egala cu variabila masurata pe ordonata.3. Deci. însa deplasata spre în sus cu o valoare egala cu cea a investitiei. 4. Acest fapt se datoreaza înclinatiei marginale spre consum.m. Curba cheltuielilor agregate este paralela curbei consumului. firmele planifica sa investeasca o suma identica si anume egala cu 20 miliarde unitati monetare.de venit. De exemplu. În figura 4.6 Echilibrul cheltuieli agregate – output intern Cheltuiala privata (C + I = PIB) C+I Echilibru C Cheltuieli agregate I = 20 mld. Abscisa (PIB) si ordonata (cheltuielile agregate) punctului de intersectie sunt 61 . O parte din productie nu se va vinde. aceste cheltuieli vor determina cresterea outputului intern. Se observa ca si cheltuiala agregata creste concomitent cu outputul si venitul. 270 290 310 330 350 370 390 410 430 450 Produsul intern real (PIB) Sa analizam aceeasi situatie însa în maniera grafica. Pentru fiecare nivel al outputului.6 s-a trasat mai întâi linia la 450 ale carei puncte se caracterizeaza prin aceea ca variabila masurata pe abscisa. astfel încât outputul se va îndrepta spre nivelul sau de echilibru. care este inferioara unitatii. cheltuieli agregate inferioare outputului real determina r educerea productiei. situatia se va repeta cu singura deosebire ca nivelul acumularilor neintentionate de stocuri variaza. Astfel. u. În cazul problemei bazate pe datele din tabelul 4. În mod constant. în timp ce economiile cresc cu 5 miliarde unitati monetare. daca cheltuielile agregate exced outputul intern. cu 10 miliarde unitati monetare. C = 350 mld. în cazul datelor din tabel. iar firmele aflate în imposibilitatea de recuperare integrala a costurilor si obtinere a profitului deci reducerea productiei. pentru un output real de 410 miliarde unitati monetare cheltuielile agregate reprezinta 400 miliarde unitati monetare. o parte din venitul disponibil nu va fi cheltuita.M. însa nu în aceeasi masura. în acest caz PIB. Pentru orice nivel de output superior lui 370 miliarde unitati monetare. În aceeasi figura este reprezentat consumul. cheltuielile agregate cresc cu 15 miliarde unitati monetare la fiecare 20 miliarde unitati monetare suplimentare de venit. precum si cheltuielile agregate. adica cheltuielile agregate (C + I). stocurile au crescut neintentionat. u. Keynes afirma. Deci. Reducerea PIB real înseamna mai putine locuri de munca si un nivel mai redus de venit.

valoarea exporturilor depasind. importurile depasesc în valoare exporturile cu aceeasi marime (5 miliarde unitati monetare) indiferent de marimea PIB. Consumul este 350 miliarde unitati monetare. Mai întâi. adica importuri. în timp ce în al doilea caz. achizitiile efectuate de agentii economici din strainatate contribuie la cresterea productiei.7). Examinam în continuare efectelor exporturilor nete asupra venitului. dupa caz. Din acest motiv. exporturile nete sunt reprezentate grafic printr-o dreapta paralela axei orizontale si situata deasupra acesteia (figura 4. În mod asemanator cu consumul si investitiile. Punctele aflate pe curba cheltuielilor agregate sunt situate deasupra liniei la 450. în mod constant valoarea importurilor cu 5 miliarde unitati monetare pentru orice nivel posibil al PIB. sa presupunem. Desi bunurile si serviciile au ca destinatie exteriorul. Exporturile trebuie privite din acest motiv drept componenta a cheltuielilor agregate. consumul si investitiile brute însumeaza 400 miliarde unitati monetare. În cea de a doua situatie. În cele ce urmeaza consideram o economie deschisa. iar investitia este 20 miliarde unitati monetare. exista si fluxuri de bunuri si servicii provenind din strainatate. investitii brute si exporturile nete. Stocurile se reduc. 4. cheltuielile agregate reprezinta suma dintre consum. De exemplu. venit si locuri de munca. În schimb. exporturile creaza output intern. Pentru a nu supraevalua valoarea productiei interne.7 Exporturile nete Exporturile nete Exporturi nete pozitive +5 62 . iar producatorii sunt incitati sa sporeasca productia. În primul caz.3. valoarea exporturilor excede pe cea a importurilor. Exporturile nete pot fi. Stocurile de produse nevândute cresc la niveluri indezirabile determinând producatorii sa-si reduca volumul de activitate si sa se orienteze spre nivelul de 370 miliarde unitati monetare. ocuparii si outputului. Astfel.3 Schimburile internationale si echilibrul PIB Prezentarea anterioara s-a situat în ipoteza unei economii închise. În cazul unei economii deschise. nivelul PIB de 370 miliarde unitati monetare va fi mentinut pentru o perioada nelimitata. Se observa pe graf ic ca într-o asemenea situatie punctele corespunzatoare cheltuielilor agregate se situeaza sub linia la 450. Este evident ca nici un nivel al PIB situat deasupra punctului de echilibru nu este sustenabil deoarece suma dintre consum si investitiile brute este inferioara PIB. Fig. Din acest motiv exporturile nete apar tot sub forma unei drepte situata de data aceasta sub axa orizonatala. Atât timp cât nu intervine vreo modificare la nivelul cheltuielilor agregate. importurile depasesc în valoare exporturile. 4. orientându-se spre nivelul de echilibru de 370 miliarde unitati monetare. Consideram în continuare doua situatii posibile pentru exporturile nete. se impune ca din marimea cheltuielilor agregate sa fie deduse cheltuielile reprezentând bunurile importate. consumul si investitiile împreuna sunt de 325 miliarde unitati monetare. economia doreste sa cheltuiasca în exces în raport cu ceea ce produce. Acest nivel de echilibru este de 370 miliarde unitati monetare. prin luarea în calcul a exporturilor si importurilor. venitului si crearea de noi locuri de munca. aflata în interactiune cu exteriorul. pozitive sau negative.egale. pentru nivelurile posibile ale PIB mai mici de 370 miliarde unitati monetare. exporturile nete sunt pozitive. AE = C + I + E – X Pentru simplificarea analizei presupunem ca exporturile nete sunt independente de nivelul PIB. pentru un nivel al PIB de 310 miliarde unitati monetare. Pentru nivelul PIB de 410 miliarde unitati monetare.

Presupunem ca valoarea exporturilor excede valoarea importurilor. cheltuielile agregate sunt acum mai mari cu 5 miliard e unitati monetare. Se observa pe graficul din figura 4.3 si figura 4. venitului si ocuparii. deplaseaza curba anterioara a cheltuielilor agregate spre în sus si paralel cu o marime egala cu cea a exporturilor nete. În absenta sectorului extern. o crestere a cheltuielilor agregate cu 5 miliarde unitati monetare provoaca cresterea PIB cu 20 miliarde unitati monetare. investitii si exporturi nete este egala cu marimea PIB. Se poate verifica acest nivel adaugând marimea exporturilor nete fiecarui nivel al cheltuielilor agregate în tabelul 4. iar curba lor se intersecteaza cu linia la 450.8 Exporturile nete si PIB de echilibru Cheltuiala privata C + I + En1 Cheltuieli agregate cu exporturi nete pozitive C+I C + I + En2 Cheltuieli agregate cu exporturi nete negative 350 370 390 410 Produsul intern real (PIB) Se constata ca exporturile nete pozitive cresc cheltuielile agregate la un nivel superior nivelului corespunzator unei economii închise. nivelu l de echilibru al PIB este de 370 miliarde unitati monetare. Astfel.8 ca nivelul de echilibru al PIB si venitului este superior nivelului de 370 miliarde unitati monetare.350 -5 370 390 410 PIB real Exporturi nete negative Curba cheltuielilor agregate se poate situa la un nivel mai ridicat sau mai scazut dupa cum exporturile nete sunt fie pozitive fie negative. În figura 4. intersectia dintre noua curba a cheltuielilor agregate si linia la 450 se produce pentru un nivel al PIB de 390 miliarde unitati monetare.8 sunt prezentate ambele curbe ale cheltuielilor agregate în functie de nivelul exporturilor nete. 63 . Includerea exportur ilor nete în cadrul cheltuielilor agregate. Doar la acest nivel cheltuielile agregate sunt egale cu PIB.6. Curba cheltuielilor agregate reprezentând suma consumului si a investitiilor brute este identica cu cea din tabelul 4. Efectul de multiplicare este în acest caz de 4.3 si apoi calculând nivelul la care suma dintre consum. pentru fiecare nivel al PIB. Acest fapt produce o crestere mai ampla a PIB. Astfel. 4. Fig. Mai precis.

În schimb.) (6) 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 Cheltuieli guvernamentale Cheltuieli agregate (C+ I + En + G) (miliarde u. Reducerea cheltuielilor agregate cu o anumita marime provoaca o reducere mai ampla a PIB.4 arata efectul cheltuielilor guvernamentale asupra PIB. adica impozitele pe venituri mai putin “impozitele negative” (platile de transfer) provin integral din impozitele personale.3. Cheltuielile guvernamentale si impozitele sunt pârghii la îndemâna guvernului prin care acesta poate promova stabilitatea economica.) (3) -5 0 5 10 15 20 25 30 35 40 (miliarde u. Ele sunt determinate exogen si sunt constante indiferent de nivelul PIB.m. Coloanele 1. 4. Desi venitul disponibil scade sub nivelul venitului personal cu marimea impozitelor pe venituri.3. modificarea lor nu afecteaza în nici un sens valoarea însumata a consumului si investitiilor.) (5) 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 (miliarde u.) (8) 315 330 345 360 375 390 405 420 435 450 (miliarde u.m.m. Pentru a simplifica prezentarea influentei cheltuielilor guvernamentale asupra variabilelor mentionate precizam urmatoarele ipoteze: • investitiile si exporturilor nete sunt independente de nivelul PIB. sunt supuse direct controlului public.2. • cheltuielile guvernamentale nu se afla în relatie cu cheltuiala privata a economiei. Tabelul 4. precum si impozitele.m.) (1) 270 290 310 330 350 370 390 410 430 450 Consumul (C) Economii (S) Investitie (I) Exporturi Nete milia rde Exporturi Importuri (E) (M) (miliarde u. În cazul de fata o reducere a cheltuielilor agregate cu 5 miliarde unitati monetare face ca PIB sa scada cu 20 m iliarde unitati monetare. odata cu el.) (4) 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 (miliarde u. Urmatoarele doua coloane cuprind date privind exporturile nete 64 . Spre deosebire de cheltuielile private. Cheltuielile agregate sporesc fata de situatia anterioara cu marimea cheltuielilor guvernamentale: AE = C + I + G + E – X Presupunem ca guvernul decide sa cheltuiasca 20 miliarde unitati monetare pentru achizitionarea bunurilor si serviciilor. exporturile nete negative genereaza efecte contrare.m. Dimensiunea cheltuielilor guvernamentale afecteaza nivelul PIB.m. cheltuielile guvernamentale. • impozitele nete guvernamentale. • impozitele totale colectate reprezinta o marime fixa. PIB va scadea si. venitului si ocuparii la nivel macroeconomic.4 Determinarea efectului cheltuielilor guvernamentale asupra PIB de echilibru Outputul real intern (venitul disponibil = PIB) (miliarde u.m. • nivelul general al preturilor este constant. Venitul national si Venitul personal ramân constante.m. PIB. pentru orice nivel al PIB.) (2) 275 290 305 320 335 350 365 380 395 410 (miliarde u.) (7) 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 Tabelul 4.4 Sectorul public si echilibrul PIB Consideram acum o alta componenta a cheltuielilor agregate si anume cheltuielile guvernamentale. Ca urmare. venitul si ocuparea. independenta de nivelul PIB.3 si 4 sunt identice cu cele din tabelul 4.

Multiplicatorul de cheltuiala publica este în acest caz egal cu 4. Existenta sectorului public face ca dreapta cheltuielilor agregate sa se deplaseze spre în sus cu o marime egala cu cea a cheltuielilor guvernamentale. provoaca o crestere a PIB de echilibru cu 80 miliarde unitati monetare (de la 370 la 450 miliarde unitati monetare). de la 20 miliarde unitati monetare la 10 miliarde unitati monetare.9 cheltuielile guvernamentale sunt reprezentate printr-o dreapta situata deasupra axei orizontale.(pentru simplificarea prezentarii consideram valoarea exporturilor egala cu cea a importurilor) si cheltuielile guvernamentale. Prin includerea în cheltuielile agregate a cheltuielilor guvernamentale PIB de echilibru creste la 450 miliarde unitati monetare. Fig. reducerea impozitelor determina scaderea cheltuielilor agregate si a PIB. Se observa ca si cheltuielile guvernamentale au un efect multiplicator asupra PIB. asa cum de altfel se poate observa în coloana 8.9 Cheltuielile guvernamentale si PIB de echilibru Cheltuielile agregate (C+ I+En+G ) C + I + En + G C + I+ En C Cheltuieli guvernamentale 20 370 450 Produsul intern real (PIB) În figura 4. Cresterea cheltuielilor guvernamentale cu 20 miliarde unitati monetare. întocmai ca si cresterea cheltuielii private. Astfel. de exemplu. provoaca aceasta crestere mai ampla a PIB. Prin adaugarea cheltuielilor guvernamentale la cheltuiala privata se obtine un nivel mai înalt al cheltuielilor agregate. nivelul de echilibru al PIB se va reduce cu 40 miliarde unitati monetare. PIB creste cu 80 miliarde unitati monetare atingând nivelul de 550 miliarde unitati monetare. Efectul reducerii cheltuielilor guvernamentale corespunde multiplicatorului mentionat anterior. modificarea impozitelor influenteaza în sens contrar modificarea PIB. În general. 65 . Reducerea cheltuielilor guvernamentale face ca dreapta cheltuielilor agregate sa se deplaseze spre în jos. Cresterea cheltuielilor guvernamentale. Cresterea impozitelor determina reducerea cheltuielilor agregate si mai departe a PIB. provocând scaderea PIB. Se observa ca intersectia dintre dreapta cheltuielilor agregate si linia la 450 se produce la un nivel superior al PIB comparativ cu cazul absentei cheltuielilor guvernamentale. În absenta cheltuielilor guvernamentale PIB de echilibru era de 370 miliarde unitati monetare. presupunând ca nu sunt finante prin cresterea impozitelor pe venituri. cresterea cheltuielilor guvernamentale cu 20 miliarde unitati monetare. 4. În schimb. determina cresterea cheltuielilor agregate si a PIB de echilibru. Se poate usor demonstra ca daca cheltuielile guvernamentale se reduc.

În cazul de fata. ci cererea si oferta ansamblului de bunuri si servicii care alcatuiesc PIB real. Uneori. Notiunile de cerere si oferta sunt cunoscute din abordarea microeconomica. Pentru macroeconomie o clasificare de genul acesta nu este necesara. outputul real si somajul sunt afectate de cresterea cererii agregate 1. altele de catre producatori. un asemenea proces de dezagregare detaliata se dovedeste util. altele de catre guvern iar altele de catre strainatate. ocuparii si somajului precum si nivelului general al preturilor. 5. Pentru masurarea cantitatii agregate de bunuri si servicii folosim PIB real (PIB evaluat în preturi constante). nu intereseaza cererea si oferta unui anumit bun. nu pretul unui bun sau serviciu individual prezinta importanta. guvern si strainatate pentru achizitionarea de bunuri si servicii finale în conditiile nivelurilor date ale preturilor. furnizat de deflatorul PIB. CEREREA AGREGATA SI OFERTA AGREGATA Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • • • • Factorii care determina panta curbei cererii agregate Cauzele deplasarilor curbei cererii agregate Factorii care determina pantele curbelor ofertei agregate pe termen scurt si pe termen lung Cauzele deplasarilor curbei ofertei agregate Factorii care determina cantitatea agregata de bunuri si servicii produse si nivelul general al preturilor la care bunurile si serviciile sunt vândute Modul în care preturile. Cererea agregata depinde de deciziile menajelor. Echilibrul macroeconomic Conceptele de cerere si oferta agregata sunt esentiale pentru întelegerea nivelului si fluctuatiilor rezultatelor macroeconomice. Oferta agregata 3. de exemplu computere). cererea agregata se divide într-un numar redus de componente. sunt: . Unele bunuri sunt cerute de catre menaje. cererea de locuinte etc. firme. Niciunul dintre agentii economici care alcatuiesc categoriile mentionate nu cere din toate bunurile si serviciile existente si nici nu au aceeasi pondere în cheltuielile totale efectuate în cursul unei perioade de timp. guvernului si strainatatii. ci nivelul general al preturilor. firmelor. iar pentru nivelul general al preturilor putem apela la deflatorul PIB. Varietatea bunurilor care sunt incluse în produsul national este imensa.CAPITOLUL 5. cunoscute din capitolul 3. Cererea agregata reprezinta ansamblul cheltuielilor planificate de catre menaje. Din acest motiv.1 Cererea agregata Cererea agregata priveste cererea pentru bunuri si servicii în totalitatea lor sau pentru outputul real. Cererea agregata 2. Restabilirea echilibrului macroeconomic presupune actiunea separata si conjugata asupra cererii si ofertei agregate. De asemenea. Ea poate fi divizata în numeroase componente. cererea de bere. Putem vorbi în acest sens de cererea de autoturisme. Componentele cererii agregate. strict necesare analizei macroeconomice.

de la 2000 la 1000 unitati monetare.). În cazul de fa cresterea nivelului general al preturilor de la 0.5 la 1. corelate cu nivelul general al preturilor.- Consumul personal (C).5 A CA 1000 2000 3000 4000 Produsul intern brut real (unitati monetare) B Curbele cererii agregate si cererii pietei Se observa ca forma curbei cererii agregate este asemanatoare curbei cererii întâlnite la nivelul unei piete. Fig.1. a) Curba cererii pietei pentru un bun dat este construita pe ipoteza ca preturile celorla lte bunuri ramân constante si doar pretul bunului analizat se modifica. Si totusi cele doua curbe se deosebesc fundamental cel putin prin doua aspecte. se produce concomitent si cresterea sau scaderea venitului national nominal.5 1. masurata în termeni reali – cererea agregata reala . situata dupa caz la stânga sau la dreapta celei initiale. a carei reprezentare grafica este data în figura 5. O asemenea relatie ne conduce la curba cererii agregate (CA).si nivelul general al preturilor. ceteris paribus. b) Curba cererii pietei pentru un bun dat este trasata considerându-se ca venitul consumatorilor este constant. reprezinta o lista de cantitati asociata unei liste de preturi.1 Curba cererii agregate Nivelul general al preturilor 1. Curba cererii agregate nu este acelasi lucru cu volumul total de bunuri si servicii cumparate efectiv. Curba cererii agregate evidentiaza cantitatile cerute de PIB real corespunzatoare fiecarui nivel al deflatorului PIB. Asemenea schimbari. Investitiile (I). atât curba cererii agregate cât si cea a cererii la nivelul unei piete date interactioneaza cu curbele corespunzatoare ale ofertei. Consumul public (G). politica fiscala si politic a monetara etc. Miscarea de-a lungul curbei cererii agregate corespunde situatiei în care preturile oricarui bun sau ale tuturor bunurilor si serviciilor se pot modifica. întocmai ca si curba cererii individuale. determinând conditiile de echilibru. Legea cererii se confirma în ambele cazuri. Ca urmare. curba cererii agregate. Exportul net (En). Venitul national nominal nu ramâne în mod necesar constant odata ce apar schimbari în cererea agregata. cerute. cresterea pretului antreneaza reducerea cantitatii cerute. 69 . Ea reprezinta mai degraba un ansamblu de cantitati de bunuri si servicii care sunt dorite a fi achizitionate pentru fiecare nivel dat al preturilor si în circumstante date (venit al consumatorilor. Totodata. determina modificarea fluxurilor financiare si reale la nivelul economiei. Se stie ca o modificare a veniturilor consumatorilor conduce la o alta curba a cererii pietei pentru acel bun.0 antreneaza reducerea cantitatii ta.0 0. iar reducerea pretului conduce la sporirea cantitatii cerute. Altfel spus. exprimate prin produsul intern brut real. Adica. 5. În acest capitol examinam mai întâi relatia dintre cheltuiala totala planificata pentru bunuri si servicii finale.

cererea de pantofi sport marca Nike creste. cel putin în parte. Aceste câstiguri suplimentare se regasesc în veniturile menajelor prin intermediul platii factorilor si a profiturilor. consumatorii nu sunt protejati complet de efectele inflatiei. putem considera ca sporirea nivelului g eneral al preturilor determina reducerea cantitatii totale de bunuri si servicii. În general. 70 . Cresterea nivelului preturilor reduce puterea de cumparare a venitului nominal. si valoarea reala a disponibilitatilor banesti. bunurile si serviciile pot fi achizitionate în p erioada urmatoare pentru mai putin decât pretul acelorasi bunuri si servicii în prezent la care se adauga dobânda câstigata prin amânarea achizitiilor. O parte a averii lor. Înclinatia curbei cererii agre gate este determinata de fiecare componenta a sa. atunci când raportul dintre preturile pantofilor sport se modifica. Câstigurile producatorilor si vânzatorilor de bunuri si servicii cresc în aceeasi proportie. Surprindem în continuare unul dintre aceste motive si anume efectul de substitutie intertemporal. Panta curbei cererii agregate Cererea agregata este functie descrescatoare în raport cu nivelul general al preturilor. odata cu aceasta. atunci cantitatea ceruta se reduce în conditiile în care preturile altor pantofi sport nu se modifica. O asemenea relatie exista si între cantitatea ceruta de PIB real si nivelul general al preturilor pe baza efectului de substitutie. sub forma de bani. daca pretul unor pantofi sport marca Reebok creste. efectului de substitutie si. În concluzie. În mod similar. Daca. O crestere a nivelului general al preturilor poate fi sinonima. Consumul. Consumul real este stimulat iar cererea agregata creste. se poate accepta ca merita asteptat. cel putin în parte. Cresterea nivelului preturilor are impact si asupra valorii activelor reale si financiare de care dispun agentii economici si care constituie averea lor.Relatia dintre nivelul general al preturilor si cheltuielile efectuate de ansamblul consumatorilor face ca panta curbei cererii agregate sa fie negativa. se poate rationa la reducerea nivelului general al preturilor. La un nivel mai ridicat al preturilor. efectului de venit. astfel ca agentii economici se simt mai putin bogati decât înainte de cresterea preturilor si vor decide reducerea achizitiilor. Efectul de venit priveste consecintele modificarii nivelului preturilor asupra venitului. Puterea de cumparare a unei unitati monetare creste si firesc si valoarea reala a disponibilitatilor monetare ale consumatorilor. Analizam în continuare modul în care deciziile privind nivelurile reale ale acestor componente sunt afectate de schimbari în nivelul preturilor. averea reala se reduce. adica efectul de avere. Pe masura ce pretul unui bun scade relativ la preturile altor bunuri. Efectul de substitutie se refera la posib ila înlocuire a unui bun cu un altul. Efectul de substitutie intertemporal priveste modificarea cantitatii cerute de PIB real datorita modificarii pretului relativ dintre bunurile si serviciile prezente si cele viitoare. date fiind celelalte conditii. posibil. Sa analizam în continuare efectul cresterii nivelului general al preturilor asupra fiecarei componente a cererii agregate. Puterea de cumparare a banilor scade si. De exem plu. oamenii vor realoca venitul lor substituind în favoarea bunului devenit relativ mai ieftin. Un venit real mai mic face posibila achizitia unei cantitati mai reduse de bunuri si servicii. celelate conditii ramânând neschimbate. Consumatorii vor achizitiona o cantitate mai mica de bunuri si servicii dupa cresterea preturilor comparativ cu perioada anterioara acestei cresteri. cu prezenta fenomenului inflationist. Daca acceptam existenta unei relatii între nivelul real al averii agentilor economici si achizitiile acestora. veniturile nominale ale consumatorilor cresc proportional cu cresterea nivelului general al preturilor. Presupunem ca nivelul general al preturilor înregistreaza o crestere. Cu cât nivelul general al preturilor este mai ridicat. de exemplu. În consecinta. Exista în acest sens mai multe motive care explica panta negativa a curbei cererii agregate. cu atât mai probabil se va renunta a se cumpara în prezent si decide cumpararea de bunuri si servicii în viitor. ca urmare a modificarii preturilor lor relative. Se stie faptul ca panta negativa a curbei cererii unui poate fi atribuita. consumul real variaza în sens invers modificarii nivelului general al preturilor. în parte. Si. Exista în consecinta substituirea pant ofilor sport marca Reebok cu alte marci. Modificarea cantitatii cerute la o variatie a pretului unui bun este usor de înteles. se afla în conturi bancare cu o valoare nominala fixata.

Daca cursul de schimb între monedele celor doua tari ramâne neschimbat. achizitiile guvernamentale. Exporturile nete. Elasticitatea cererii agregate Examinarea valorilor reale ale consumului. Ratele mai înalte ale dobânzilor cresc costul împrumutarii banilor si descurajeaza investitiile în capital real. exporturile nete ale tarii X. presupunem a cum ca cererea agregata este relativ inelastica. daca decizia guvernului este adoptata în termeni nominali. bunurile si serviciile exportate de tara X în tara Y devin mai scumpe. Datorita relatiilor economice externe existente între tari. cel putin pe termen scurt. Preturile bunurilor si serviciilor înregistreaza ritmuri diferite de crestere de la o tara la alta. În conditiile unei rate de schimb constante. Aceasta înseamna ca bunurile fabricate în exterior pot fi achizitionate cu mai putin decât pretul acelorasi bunuri produse în interior. 71 . cheltuiala planificata reala se modifica într-o mai mica masura. investitiilor. Probabil. însa pentru perioada în curs achizitiile în termeni reali se reduc. modificarea nivelului general al preturilor într-o tara afecteaza nu numai cantitatea agregata ceruta din bunurile si serviciile proprii. Aceasta înseamna ca la o modificare procentuala data a nivelului preturilor. În plus. De exemplu. a cheltuielilor guvernamentale si a exporturilor nete vor afecta veniturile reale ale menajelor. În schimb. reducerea nivelului general al preturilor creste investitiile reale planificate. curba cererii agregate are panta negativa. în timp ce bunurile si serviciile provenind din tara Y devin relativ mai ieftine pentru cumparatorii din tara X.Investitia. Ca urmare. cumpararile de bunuri si servicii ale menajelor vor scadea. În raport cu modificarea nivelului general al preturilor. cumparatorii din tara X se orienteaza spre achizitia în mai mare masura a bunurilor si serviciilor din import decât spre achizitionarea bunurilor din productia interna. În schimb. Investitia reala este de asemenea afectata de modi icarile nivelului general al f preturilor. cresterea preturilor reduce cantitatea de armament achizitionata. Putem asimila aceasta situatie unui efect de substitutie internationala. a bunurilor achizitionate de guvern si a exporturilor va face ca veniturile reale ale menajelor sa scada si ele. În aceste conditii. componenta a cererii agregate. O analiza completa a efectelor modificarii nivelului general al preturilor asupra exporturilor nete presupune însa luarea în calcul a schimbarilor produse în ratele de schimb. daca guvernul decide cumpararea de armament în termeni de cantitate. Schimbarea nivelului general al preturilor determina în consecinta modificari în valorile reale ale fiecarei componente a cererii agregate. guvernul ar putea decide cresterea bugetului alocat unor asemenea activitati în perioada urmatoare. Cheltuielile de consum în termeni reali scad odata cu cresterea preturilor prin efectul generat de interactiunea dintre componentele cererii agregate. În concluzie. modificarea valorii reale a unei componente a cererii agregate afecteaza si celelalte componente. Pentru a evidentia relatia dintre exporturile nete si nivelul general al preturilor presupunem doua tari X si Y. cresterea nivelului general al preturilor reduce investitiile planificate în termeni reali prin efectul asupra ratelor dobânzilor. O crestere a nivelului preturilor care reduce cererea reala de bunuri achizitionate în scopul investitiei. Efectul schimbarilor în nivelul general al preturilor nu este acelasi pentru orice element al cheltuielilor bugetare. De exemplu. În consecinta. Cresterea nivelului preturilor conduce la cresterea cererii de moneda. Consideram ca nivelul preturilor creste în tara X iar în tara Y ramâne constant. Cunoasterea elasticitatii cererii agregate reprezinta de asemenea un aspect important al analizei macroeconomice. modificarile investitiei planificate. scad atunci când nivelul preturilor în aceasta tara creste. scad în termeni reali pe masura ce nivelul preturilor creste. ci si cererea agregata a altor tari. deoarece cu aceeasi suma de bani se poate cumpara mai putin. orice crestere a pretului unei unitati de cantitate antreneaza cresterea cheltuielilor. În conditiile unei oferte de moneda constante se ajunge la un nivel mai ridicat al ratelor dobânzilor. daca dimensiunea elementelor bugetului este fixata în termeni nominali. Din acest motiv. Cheltuielile guvernamentale. cheltuielilor guvernamentale si exportului net indica faptul ca fiecare componenta a cererii agregate reale se modifica în sens opus modificarii nivelului preturilor.

Pe masura ce ne îndreptam spre punctul B. rata cu care firmele îsi modifica stocul de capital e (determinata printre altele de ritmul schimbarilor tehnice si tehnologice si starea de spirit a întreprinzatorilor). Cererea agregata nominala corespunzatoare punctului A este 0. Cererea agregata nominala este mai mare în punctul B decât în punctul A. altele decât nivelul preturilor. datorita de exemplu încetinirii cresterii economice. Anticipari privind veniturile viitoare. Pe baza unui rationament similar putem arata ca elasticitatea cererii agregate determina modul cum cererea agregata nominala este afectata de modificarea nivelului mediu al preturilor.5 iar cantitatea ceruta de produs intern scade de la 2000 unitati monetare la 1000 unitati monetare. Aceasta curba este relativ inelastica de-a lungul segmentului cuprins între punctele A si B. Cererea agregata nominala reprezinta cererea totala pentru ansamblul bunurilor si serviciilor finale exprimata în termenii preturilor curente. venitul real si averea restului lumii. Anticipatiile. Cererea agregata nominala este astfel egala cu produsul dintre cererea agregata reala si nivelul preturilor. Totusi.Se stie ca tipul elasticitatii cererii pentru un bun determina un anumit sens de miscare pentru încasarile obtinute prin vânzarea bunului în conditiile modificarii pretului. tinând seama de diferentele în ipotezele care tin de clauza “ceteris paribus”.1. În punctul A nivelul pretului este 0. vor decide reducerea cheltuielilor pentru bunuri si servicii determinând concomitent scaderea cererii agregate. planificând sa cheltuiasca mai mult acum pentru bunuri si servicii si sa pastreze o cantitate mai mica de moneda si alte active financiare. Daca cererea agregata este inelastica. sursele deplasarilor celor doua curbe sunt diferite.5 · 2000 unitati monetare sau 1000 unitati monetare. Ca urmare cererea agregata creste. Putem retine cu titlu de exemplu modificarile produse în populatia totala. Anticiparea unei rate înalte a inflatiei în perioada urmatoare reduce valoarea reala asteptata a banilor si altoar active în viitor. Inflatia asteptata. Atunci când însa cererea unui bun este relativ inelastica. o crestere a pretului este însotita de cresterea încasarilor. va determina deplasarea curbei cererii agregate fie spre stânga. Daca însa consumatorii devin pesimisti privind veniturile lor în viitor. Analizam trei dintre aceste aspecte si anume inflatia asteptata. cererea guvernului (determinata de numeroase considerente politice si social ). Acest efect se datoreaza faptului ca un anumit procent de crestere a pretului nu este însotit de o crestere a încasarii pe unitatea de cantitate suficient de mare pentru a compensa reducerea procentuala mai ampla a cantitatii vândute. încasarile vor scadea. Deplasarile curbei cererii agregate Ca si în cazul curbei cererii unui bun. Analizam în continuare doar trei dintre factorii care antreneaza deplasarea într-un sens sau altul a cererii agregate: anticipatiile. În schimb. Urmarea acestui fapt poate fi reducerea încasarilor producatorilor si chiar o recesiune economica. daca se anticipeaza o rata mai mica a inflatiei cererea agregata se reduce. Ca urmare cererea agregata nominala devine în punctul B 1500 unitati monetare. averea la nivelul economiei.5 iar cantitatea de produs national real ceruta este 2000 unitati monetare. asa cum de altfel era de asteptat pentru o curba a cererii agregate inelastice. fie spre dreapta. Ca urmare. 72 .5 la 1. un anumit procent de crestere al preturilor va determina o reducere procentuala mai slaba a cererii agregate reale. iar acesta din urma creste. Ant icipatiile privind conditiile economice viitoare modifica deciziile agentilor economici în prezent si antreneaza deplasarea curbei cererii agregate. Daca consumatorii devin mai optimisti privind viitorul lor atunci ei pot creste cheltuielile planificate pentru orice nivel dat al preturilor. Aceasta determina indivizii sa considere mai avantajoase achizitiile în prezent. daca cererea pentru un bun este elastica în raport cu pretul. veniturile viitoare si profiturile viitoar e anticipate. deoarece cresterea pretului are un efect relativ mai slab asupra cantitatii vândute. modificarile politicii guvernamentale si schimbarile din economia mondiala. cererea agregata nominala tinde sa creasca pe masura ce se produce o miscare spre în sus de-a lungul curbei cererii agregate relativ inelastice. Trasarea curbei cererii agregate s-a realizat în conditiile în care anticipatiile erau presupuse constante. Anticiparea unor venituri mai ridicate în viitor conduce deci la cresterea cererii agregate. Consideram o curba a cererii agregate de tipul celei din figura 5. o schimbare în conditiile pietei. nivelul pretului creste de la 0. De exemplu.

la scaderea cheltuielilor de consum. reducerea cheltuielilor pentru înarmare. reduce cererea agregata. partener major pentru tara X.5 1.Anticipari privind profiturile viitoare. modificarea ritmului creatiei monetare afecteaza rata dobânzii si în consecinta cheltuielile menajelor pentru bunuri de folosinta îndelungata si ale firmelor pentru bunurile de capital. Decizia bancii centrale de a creste sau reduce cantitatea de moneda din economie este însotita de cresterea cererii de bunuri si servicii finale si deci de deplasarea spre dreapta sau spre stânga a cererii agregate.2 este prezentata situatia deplasarii spre dreapta a curbei cererii agregate determinata de o anumita evolutie în viitor a variabilelor economice prezentate. Nivelurile asteptate ale vânzarilor si profiturilor în viitor determina volumul investitiilor în prezent. înregistreaza o rata înalta de crestere economica. dar si de politica monetara.0 0. cresterea ratei de impozitare a profiturilor reduce investitiile producatorilor. Cresterea cheltuielilor guvernamentale (pentru ameliorarea infrastructurii rutiere sau pentru construirea unor edificii cu caracter socio-cultural). Fig. 5.5 CA1 1000 2000 3000 CA2 4000 Produsul intern brut real (unitati monetare) Modificari în economia mondiala. Cererea agregata se deplaseaza în aceste conditii spre stânga. Achizitionarea unei noi tehnologii determina cresterea productivitatii muncii si veniturilor posesorilor factorilor de productie. Modificarile în politica fiscala afecteaza curba cresterii agregate. în conditiile detensionarii contextului international. Cresterea veniturilor reale ale consumatorilor din aceasta zona se concretizeaza în cresterea exporturilor României (dar si a altor tari) catre Uniunea Europeana si cresterea cererii agregate. Consumatorii tarii Y vor creste cheltuielile pentru bunuri si servicii atît indigene cît si de import. Modificari în politica guvernamentala. 73 . Totodata. În mod similar.2 Deplasarea curbei cererii agregate Nivelul preturilor (anul de baza=1. Daca în schimb producatorii anticipeaza reducerea viitoare a profiturilor ei reduc volumul investitiilor provocând scaderea cererii agregate. cresterea impozitelor pe salariu conduce la reducerea veniturilor disponibile ale consumatorilor si. Anticiparea unor sanse reale de a obtine profituri mai ridicate în viitor determina decizia de crestere a investitiilor planificate pentru orice nivel al pretului si cresterea cererii agregate. deplaseaza curba cererii agregate spre dreapta. În figura 5. prin intermediul exporturilor nete. când toate celelalte conditii ramân neschimbate. Evenimentele produse în alte tari afecteaza cererea agregata dintr-o tara X. Acelasi efect asupra cererii agregate genereaza cresterea platilor de transfer si implicarea mai ampla a statului în programele sociale.0) 1. Un exemplu în acest sens îl constituie cresterea economica înregistrata la nivelul Uniunii Europene. Consideram ca o alta tara Y. Cererea agregata este afectata nu numai de politica fiscala. Atunci când se figureaza o singura curba a cererii agregate se considera ca atât în politica fiscala cât si în cea monetara nu intervin schimbari. Iar. Cantitatea de bunuri importate din tara X creste. În schimb. mai departe. astfel ca cererea agregata în cazul acestei tari se deplaseaza spre dreapta.

cu performante identice cu cele ale autoturismului produs în Germania. în mod normal. poate fi achizitionat cu 182 milioane lei sau 6500 euro. În mod echivalent. asa cum s-a precizat. atunci. astfel încât pretul în lei al autoturismului produs în Germania devine inferior pretului autoturismului fabricat în România. în termenii deflatorului PIB. Toate variabilele care privesc evenimentele din economia mondiala sunt presupuse constante atunci când se traseaza curba cererii agregate. exista ocupare deplina. cumparatorul din România poate decide si de aceasta data achizitionarea autoturismului fabricat în Germania. Presupunem ca un autoturism produs în Germania poate fi achizitionat cu 7000 euro sau cu 196 milioane lei (cursul de schimb fiind 1 euro = 28000 lei). Pentru construirea curbei ofertei agregate trebuie acordata o atentie deosebita distinctiei dintre preturile bunurilor finale si cele ale factorilor de productie. Termenul scurt si termenul lung în macroeconomie Termenul scurt în macroeconomie se refer a la acea perioada de timp în care preturile bunurilor si serviciilor se modifica ca raspuns la modificarile produse în cerere si oferta. somajul se afla la rata sa naturala. Asemenea situatii posibile conduc în cazul ansamblului producatorilor la forme diferite ale curbei ofertei agregate. astfel încât cantitatile agregate cerute si oferite sunt egale pe pietele bunurilor si serviciilor. atunci pretul sau devine 227. Conceptul de oferta agregata priveste oferta tuturor bunurilor si serviciilor sau oferta outputului agregat sau produsul intern real.Un alt factor extern care afecteaza cererea agregata a tarii X consta în modificarea nivelului preturilor în tara Y. Daca rata inflatiei în România este de 25% iar pretul autoturismului românesc se modifica în aceeasi masura. Termenul lung în macroec onomie corespunde unei perioade de timp suficient de lunga în care preturile tuturor factorilor de productie se ajusteaza în urma oricarei modificari. În cazul termenului lung. Nivelul preturilor bunurilor finale poate fi determinat. curba ofertei agregate presupune asemanari dar si deosebiri comparativ cu curba ofertei unui bun dat.5 milioane lei. preturile materiilor prime) ramân constante. Cantitatea agregata este rezultatul însumarii cantitatilor tuturor bunurilor si serviciilor finale realizate de producatorii interni. cererea de autoturisme a cumparatorilor din România pentru produsele fabricate în strainatate este mai mare comparativ cu situatia initiala. un indice al preturilor inputurilor arata nivelul mediu al preturilor factorilor de productie de baza (munca. Cresterea pretului unui bun. cumparatorul din România va achizitiona produsul din exterior. Sa ilustram aceasta situatie cu ajutorul unui exemplu. 74 . 5. În schimb. resurse naturale) si al bunurilor intermediare (energie. care este o medie ponderata a preturilor bunurilor finale incluse în cadrul acestui indicator. Cererea agregata pentru tara X se deplaseaza într-un sens sau altul în functie de raportul dintre dinamica preturilor în cele doua tari. se va decide cumpararea autoturismului românesc. Daca un autoturism produs în tara. mai ales când c ratele de schimb nu se ajusteaza corespunzator. Preturile relative ale bunurilor importate si exportate se modifi a. daca cursul de schimb devine 1 euro = 25000 lei. cel mai firesc. otel. cresterea importurilor determina reducerea cererii agregate în cazul României si cresterea cererii agregate în cazul Germaniei. În mod similar. pietele muncii si pietele altor factori de productie. Si într-un caz si în celalalt. În schimb. În consecinta. Daca deprecierea leului în raport cu euro este mai mica de 25%. capital.2 Oferta agregata Oferta agregata reprezinta cantitatea totala de bunuri si servicii pe care producatorii doresc si pot sa o realizeze în functie de nivelul mediu al preturilor din economie. cresterea pretului unui bun însotita de cresterea în aceeasi masura a costurilor determina mentinerea cantitatii oferite. hârtie) utilizate pentru producerea PIB. sporeste cantitatea oferita. însa preturile factorilor de productie (salarii. Curba ofertei agregate surprinde cantitatile de produs intern real disponibile pentru vânzare la niveluri diferite de pret. în conditiile aceluiasi pret în lei pentru autoturismul românesc. în urma ajustarii salariilor pentru realizarea echilibrului dintre cantitatile de munca cerute si oferite. În mod similar cu cazul curbei cererii agregate. în conditiile în care costurile unitare de productie nu se modifica. atunci.

Daca cresterile acestor preturi sunt strict proportionale. Presupunem acum ca întreprinzatorii se asteapta ca preturile tuturor inputurilor sa creasca proportional ori de câte ori preturile bunurilor finale cresc. Acei întreprinzatori care se împotrivesc cresterilor salariale se pot confrunta cu riscul unor greve de mai lunga sau mai scurta durata (cantitatea de munca oferita devine zero) dar si cu riscul pierderii celor mai calificati si mai mobili lucratori în favoarea altor întreprinzatori dispusi sa mentina câstigurile reale ale lucratorilor lor în conditii de inflatie. Acest tip de oferta agregata corespunde nivelului natural al outputului real. Producatorii. curba ofertei agregate este verticala (figura 5. nu va exista nici un motiv pentru întreprinzatori de a produce mai mult sau mai putin dupa modificarea preturilor decât anterior. reduce la jumatate salariile reale si cantitatea de bunuri si servicii achizitionate. Putem concluziona ca daca exista presupunerea ca producatorii se asteapta ca preturile inputurilor sa fie flexibile în aceeasi masura cu preturile bunurilor finale.0 0.5 OATS 1. Daca prin confruntarea cererilor si ofertelor corespunzatoare acestor bunuri preturile cresc pe pietele unde ele sunt vândute ca bunuri finale. cantitatea de output re oferita va ramâne constanta. Producatorii. dublarea preturilor bunurilor finale. preturile vor creste si pe acele piete unde aceleasi bunuri constituie inputuri productive. Ce se va întâmpla în aceste conditii cu outputul total real ? Cel mai firesc.Curba ofertei agregate pe termen lung Cea mai importanta ipoteza pe care se bazeaza curba ofertei agregate se refera la ceea ce producatorii se asteapta sa se întâmple cu nivelul mediu al preturilor inputurilor atunci când nivelul mediu al preturilor bunurilor finale se modifica. cantitatea oferita de fiecare v întreprinzator este constanta. Ea constituie în acelasi timp curba ofertei agregate pe termen lung (OATL). Fig. În aceste conditii. De exemplu. Astfel. energia electrica. Atunci când nivelul mediu al preturilor bunurilor finale înregistreaza o crestere creste si costul vietii. Exista doua motive ale unei asemenea posibilitati.3a). al al caror obiectiv îl reprezinta profitul.0) OATL Nivelul preturilor (anul de baza=1. profiturile ramân neschimbate în termeni reali.3 Curbele ofertei agregate Nivelul preturilor (anul de baza=1. decid cât de mult sa produca tinând seama atât de preturile obtinute pentru bunurile realizate cât si de preturile suportate pentru inputurile folosite. În conditiile în care salariile nominale ramân constante. 2. salariile reale vor scadea în aceeasi masura în care preturile bunurilor finale au crescut. 1. lucratorii vor solicita cresterea salariilor pentru a-si mentine nivelul de trai. deoarece pe termen lung preturile inputurilor tind sa se modifice proportional cu preturile bunurilor finale. Una dintre consecintele posibile este aceea ca ambele niveluri de preturi se modifica în aceeasi proportie. gazele naturale sau alte forme de energie sunt atât bunuri finale cât si inputuri. care vor reusi sa-si dubleze încasarile. vor fi în masura sa raspunda unei asemenea solicitari. Oricât de ridicat ar fi ni elul preturilor. Multe bunuri precum petrolul.5 2000 3000 4000 Produs intern brut real (unitati monetare) (a) Curba ofertei agregate pe termen lung 1000 1000 2000 3000 4000 Prod us intern brut real (unitati monetare) (b) Curba ofertei agregate pe termen scurt 75 .0) 1. Si tot constanta va fi si cantitatea oferita de ansamblul întreprinzatorilor. 5.

acolo unde opereaza producatorul de pâine. Stocurile de capital circulant tind sa atenueze efectul asupra preturilor inputurilor. Exista însa suficiente motive pentru a considera ca o asemenea ajustare se produce în mod gradual. acest producator cons tata ca o crestere a cererii pentru bunul sau este parte a unei cresteri mai ample produse în cadrul cererii agregate. preturile inputurilor nu se modifica decât dupa renegocierea contractelor. Preturile unor inputuri sunt fixate în baza unor contracte pe termen lung. pe de alta parte. achizitiona combustibil sau beneficia de servicii de transport pe baza unor întelegeri pe termen lung. deoarece ea surprinde reactia producatorilor la modificarea circumstantelor de pe piata înainte ca preturile inputurilor sa se ajusteze complet. Doar dupa un anumit timp. masura în care se petrece ajustarea depinde de mai multe conditii si difera de la un input la altul. Chiar daca ajustarea preturilor inputurilor este graduala pe termen scurt. Deplasarile curbei ofertei agregate pe termen scurt Deosebirile dintre nivelul preturilor bunurilor finale si ale inputurilor. si cu atât mai redus va fi somajul. Daca întreprinzatorii se asteapta ca preturile inputurilor sa se ajusteze doar partial pe termen scurt. Cunoasterea incompleta a efectelor modificarii conditiilor pietei. Unii factori determina deplasarea concomitenta a curbei ofertei agregate pe termen scurt si curbei ofertei agregate pe termen lung. ei vor sesiza oportunitatile de îmbunatatire a profiturilor când cererea pentru produsele lor creste. el va produce si vinde mai multe autoturisme. determinat prin interactiunea cererii si ofertei la nivel national. conduce la o crestere a cantitatii de bunuri si servicii oferite si la o variatie a ocuparii si somajului. Curba ofertei agregate pozitiv înclinate este cunoscuta drept curba ofertei agregate pe termen scurt. Ca urmare. poate fi apreciat ca având efect nesemnificativ asupra pretului fainii. producatorii pot decide cresterea preturilor bunurilor produse si/sau cresterea cantitatii oferite. Acest gen de ajustare a preturilor inputurilor este evident o ipoteza comoda de lucru si o aproximare a unui proces de ajustare mult mai complex care se produce în lumea reala. o asemenea decizie nu se produce instantaneu. La un asemenea moment el dispune de o cantitate data de capital circulant necesara continuarii productiei. În aceste conditii chiar daca preturile bunurilor finale înregistreaza o crestere. reducându-si stocurile de capital circulant. cu atât mai mare va fi cantitatea agregata de bunuri si servicii oferite precum si nivelul ocuparii. preturile tuturor inputurilor sa ramâna constante si doar apoi vor decide modificarea simultana a preturilor acestora în acord cu modificarea anterioara a preturilor bunurilor finale. este adesea util a face urmatoarea ipoteza: atunci când preturile bunurilor finale se modifica. în conditiile unor preturi ale factorilor de productie nemodificate sau în curs de ajustare. Cu cât mai mare va fi nivelul preturilor. dintre ajustarile pe termen lung si pe termen scurt constituie elemente necesare pentru a întelege deplasarile curbelor ofertei agregate. Contractele pe termen lung. Cresterea generalizata a preturilor în economie va face ca acest producator sa fie nevoit sa plateasca însa mai mult pentru productia viitoare. În consecinta. Consideram un producator de autoturisme care se confrunta la un moment dat cu o crestere a cererii pentru produsele sale. Însa. Pentru a-si creste productia firmele solicita prelungirea programului de lucru si/sau angajarea de forta de munca suplimentara. Folosind modelul cererii si ofertei. Schimbarea nivelului preturilor bunurilor finale. modificarea preturilor inputurilor va determina revizuirea cantitatii produse precum si a preturilor de vânzare. Alti factori afecteaza doar 76 . ci dupa un anumit timp. De asemenea. atunc i când întreprinzatorii se asteapta la o ajustare graduala a preturilor inputurilor. curba ofertei agregate pe termen scurt are panta pozitiva (figura 5. În aceste conditii. Stocurile de capital circulant. Contractele încheiate de sindicate cu patronatul privind negocierea salariilor la anumite intervale de timp constituie un exemplu în acest sens. Într-o prima faza. Unele schimbari produse în cerere au efect limitat asupra preturilor inputurilor.3b). producatorii se asteapta ca pentru o anumita perioada de timp. pe de o parte si.Curba ofertei agregate pe termen scurt Analiza anterioara a presupus o ajustare instantanee a preturilor inputurilor la modificarea preturilor bunurilor finale. o crestere a cererii de pâine produsa într-un spatiu geografic restrâns. unii întreprinzatori pot închiria cladiri. De exemplu. sa zicem un an.

În cazul acestei noi situatii de echilibru. care este de fapt o linie verticala corespunzatoare nivelului natural al outputului real. date fiind preturile inputurilor. preturile inputurilor si preturile bunurilor finale vor fi iarasi într-o relatie de echilibru. La echilibru.curba ofertei agregate pe termen scurt si lasa nemodificata curba ofertei agregate pe termen lung. care trece prin punctul B. nivelul mediu al preturilor bunurilor finale a crescut la 2. În aceasta situatie. care trece prin punctul A. sau se poate misca în sus sau în jos de-a lungul curbei ofertei agregate pe termen lung într-un orizont lung de timp pentru care inputurile sunt asteptate sa se ajusteze proportional cu preturile bunurilor finale. salariile trebuie sa fie suficient de ridicate pentru a incita lucratorii sa munceasca.0. Firmele vor vinde productiile lor la un pret de doua ori mai mare. preturile bunurilor finale trebuie sa fie situate la acele niveluri care permit obtinerea unor încasari suficiente pentru a acoperi costurile tuturor inputurilor si pentru a obtine profituri normale. La echilibru. Aceasta înseamna ca.0. Din punctul A. Lucratorii vor obtine salarii nominale de doua ori mai mari decât anterior. dat fiind nivelul de 1.0 atât nivelului mediu al preturilor inputurilor cât si nivelului mediu al preturilor bunurilor finale pentru acel an. 2. care este de asemenea egal cu nivelul de echilibru pe termen lung. 77 . În graficul din figura 5. serviciilor si factorilor de productie sunt. Analizam mai întâi deplasarile curbei ofertei agregate pe termen scurt. pe masura ce conditiile economice se modifica. Presupunem ca dupa un anumit numar de ani. Preturile factorilor de productie influenteaza curba ofertei agregate pe termen scurt prin efectul produs asupra costurilor. în echilibru. situatia în anul de baza este reprezentata prin punctul A. Nivelul asteptat al preturilor inputurilor este tocmai cheia cla uzei “ceteris paribus” pe baza careia s-a construit curba ofertei pe termen scurt. dat fiind costul vietii determinat de preturile bunurilor de consum. Punctul A este deci pe curba ofertei agregate pe termen lung. preturile inputurilor de munca trebuie sa fie corespunzatoare echilibrului dintre cererea si oferta pe piata muncii. În anul de baza. Asociem valoarea 1. arata cum firmele vor reactiona la schimbarile în cererea agregata. economia se poate misca în sus sau în jos de-a lungul curbei ofertei agregate pe termen scurt într-un orizont scurt de timp pentru care preturile inputurilor sunt asteptate sa ramâna neschimbate. Cu cât preturile factorilor de productie sunt mai ridicate cu atât mai mari vor fi costurile de productie iar cantitatile oferite vor fi mai reduse pentru fiecare nivel al preturilor. permitându-si sa plateasca inputurile folosite. sa-si sporeasca calificarea si sa-si amelioreze astfel competentele profesionale. OATS2. O astfel de situatie corespunde pe grafic punctu lui B. Atunci când economia este în echilibru pe termen lung la nivelul natural al outputului real. iar preturile inputurilor au avut timp suficient pentru a se ajusta complet. economia se poate orienta catre un nou echilibru. se poate trasa o noua curba a ofertei agregate pe termen scurt. Singurele influente asupra curbei ofertei agregate pe termen scurt care nu afecteaza curba ofertei agregate pe termen lung sunt exercitate de modificarea salariilor si preturilor altor factori de productie. pietele bunurilor.0 pe termen scurt. Curba ofertei agregate pe termen scurt OATS1. Curba ofertei agregate pe termen scurt intersecteaza curba ofertei agregate pe termen lung în punctul corespunzator nivelului preturilor inputurilor asteptat sa domine pe termen scurt. Consideram ca economia se afla la un moment dat în echilibru pe termen lung.4. astfel încât sa ajunga la nivelul mediu de 2. Pe baza analizei de mai sus putem concluziona: 1. care de asemenea vor costa dublu. Outputul real este egal cu nivelul sau natural. Aceasta ultima curba a ofertei agregate arata modul în care firmele reactioneaza la schimbarile în cererea agregata daca ele se asteapta ca preturile inputurilor sa ramâna la noul nivel de 2. preturile inputurilor si preturile bunurilor finale sunt corela te în sensurile mentionate anterior. În acest caz. cresterea salariilor si preturilor celorlalti factori de productie reduce oferta agregata pe termen scurt. Curba ofertei agregate pe termen scurt se deplaseaza spre în sus deoarece nivelul preturilor inputurilor la care firmele se asteapta atunci când ele îsi întocmesc planurile de productie pe termen scurt a crescut. preturile bunurilor finale si serviciilor pe care firmele le vând si preturile inputurilor pe care le realizeaza sunt corelate în urmatoarele moduri: 1.0 al preturilor inputurilor. de asemenea. În timp. ceea ce este tocmai suficient pentru a-si mentine nivelul de trai initial. În consecinta.

78 .0) 3. cresterea stocului de capital si dezvoltarea noilor tehnologii.0 OATL OATS2 Nivelul asteptat pretului inputului=2 OATS1 B A N Nivelul asteptat al pretului inputului=1. Cele mai dezvoltate economii demonstreaza importanta crescânda a asimilarii si introducerii în productie a noilor tehnologii în cresterea productivitatii muncii si obtinerea unui standard ridicat al nivelului de trai.2. În acelasi sens actioneaza investitiile pentru formarea si instruirea fortei de munca.0 2. chiar daca populatia ocupata ramâne constanta sau stocul de capital nu se modifica. economia îsi poate extinde productia sa potentiala prin cresterea fortei de munca. Pozitionarea acesteia depinde de nivelul actual al outputului real. descoperirea de noi resurse naturale. adica de nivelul outputului real care poate fi produs cu o tehnologie si resurse productive date atunci când somajul este la rata sa naturala. Fig. Abordarea ulterioara a cresterii economice obliga însa la analiza pe baza modificarii curbei ofertei agregate pe termen lung. deci capitalul uman. 5. modificarile structurale precum si introducerea unor noi stimulente precum cele fiscale. Asa cum o întreprindere cu mai multi lucratori realizeaza o cantitate de bunuri mai mare tot asa o economie în care populatia ocupata sporeste obtine un nivel mai ridicat de PIB real. Presupunem în continuare ca aceasta curba a ofertei pe termen lung ramâne nemodificata. mai pot fi amintiti factorii naturali. O cantitate mai mare de capital si o forta de munca mai productiva determina o cantitate mai mare de output agregat. Curba ofertei agregate pe termen lung a fost construita presupunându-se ca “celelalte conditii ramân neschimbate”. Forta de munca. Se stie ca oferta agregata pe termen lung se refera la cantitatile oferite de PIB real în conditiile în care salariile si preturile altor factori de productie s au modificat în aceeasi masura cu preturile bunurilor finale.4 Deplasarea curbei ofertei agregate pe termen scurt Nivelul preturilor (anul de baza =1. În afara acestor factori. Între cresterea fortei de munca si cresterea outputului exista o legatura directa. Stocul de capital. Tehnologia.0 Nivelul natural al outputului real 1000 2000 3000 4000 Produs intern nominal (unitati monetare) Deplasarile curbei ofertei agregate pe termen lung Modificarea preturilor factorilor de productie nu afecteaza curba ofertei agregate pe termen lung. În aceste conditii PIB real nu se modifica deoarece nu mai exista nici un stimulent de schimbare a nivelului outputului real.0 1. Se stie ca o crestere pe termen lung conduce la o deplasare spre dreapta a curbei posibilitatilor de productie. considerati esentiali în cresterea productiei la nivel macroeconomic. O modificare a nivelului asteptat al preturilor inputurilor va determina deplasarea spre în sus sau spre în jos a curbei ofertei agregate pe termen scurt catre un nou punct de intersectie cu curba ofertei agregate pe termen lung. Pe baza modelului prezentat în acest capitol. acceptând însa posibilitatea modificarii curbei ofertei agregate pe termen scurt. acelasi tip de crestere poate fi reprezentat printr-o crestere a nivelului natural al outputului real si o deplasare spre dreapta a curbei ofertei agregate pe term en lung. În timp. Îmbunatatirea tehnologiilor determina cresterea ofertei agregate.

Acestea.0) 4. permit desprinderea unor reguli de baza pentru analiza situatiilor corespunzatoare modelului cererii si ofertei agregate. Intersectia dintre curba ofertei agregate pe termen scurt si curba cererii agregate corespunde întotdeauna punctului de echilibru pe termen scurt al economiei. Echilibrul macroeconomic corespunde situatiei în care cererea agregata este egala cu oferta agregata.5). 4. Începem prin a considera reactia economiei la cresterea cererii agregate. Preturile inputurilor si preturile bunurilor finale se afla într-o relatie de echilibru pe termen lung la intersectia dintre curba ofertei agregate. Economia poate fi în echilibru pe termen lung numai la punctul în care curba cererii agregate intersecteaza curba ofertei agregate pe termen lung. 79 . se impune combinarea cererii si ofertei agregate si determinarea pe aceasta baza a echilibrului macroeconomic. Intersectia dintre cererea agregata initiala si oferta agregata pe termen scurt si pe termen lung se produce în punctul E 0 (figura 5. 5. Semnificatia intersectiei celor trei curbe consta în urmatoarele: 1. În acest sens.0 3. Altfel spus. 3. data fiind pozitia initiala a echilibrului pe termen lung.5 Echilibrul pe termen scurt si echilibrul pe termen lung Nivelul preturilor (anul de baza= 1. echilibrul macroeconomic se realizeaza atunci când cantitatea ceruta de PIB real este egala cu cantitatea oferita de PIB real. pe termen scurt cu curba ofertei agregate pe termen lung.0 E0 N 1000 2000 CA1 4000 Nivelul natural al outputului real CA2 Produsul intern brut real (unitati monetare) 3000 Efectele pe termen scurt ale cresterii cererii agregate Modificarea cererii agregate influenteaza PIB real si nivelul general al preturilor. Fig. Intersectia celor trei curbe în punctul E0 indica nivelul preturilor si produsul intern real care corespunde conditiilor de echilibru atât pe termen scurt cât si pe termen lung. 2. Pozitia pe ordonata a intersectiei curbelor ofertei pe termen scurt si pe termen lung indica nivelul asteptat al preturilor inputurilor. Sa analizam mecanismul prin care aceste variabile macroeconomice sunt afectate. Intersectia dintre curba ofertei agregate pe termen scurt si curba cererii agregate indica nivelul preturilor bunurilor finale si produsul intern real pentru care oferta agregata este egala cu cererea agregata. Intersectia dintre curba cererii agregate initiale (CA1) si curba ofertei agregate pe termen lung indica nivelul preturilor la care cheltuielile planificate reale sunt egale cu nivelul natural al outputului real al economiei. economia aflându-se în situatia de echilibru atât pe termen scurt cât si pe termen lung. Aceste patru caracteristici ale echilibrului pe termen scurt si pe termen lung sunt esentiale pentru a întelege modelul cererii si ofertei agregate. Interactiunea dintre curba cererii agregate si curba ofertei agregate pe termen scurt si pe termen lung conduce la echilibrul macroeconomic pe termen scurt si echilibrul macroeconomic pe termen lung.0 OATL OATS1 E1 1. dat fiind nivelul asteptat al preturilor inputurilor utilizat în trasarea curbei ofertei agregate pe termen scurt.5.0 2. împreuna cu cunoasterea surselor deplasarilor fiecarei curbe.3 Echilibrul macroeconomic Modelul cererii si ofertei agregate permite efectuarea predictiilor privind modificarea PIB real si a nivelului preturilor.

Atunci când economia ajunge în punctul E1.0.6 Ajustarea pe termen lung si pe termen scurt prin cererea agregata Nivelul preturilor (anul de baza 1. care-i trasata în ipoteza anticiparii ca preturile inputurilor ramân la nivelul initial de 1. corespunzator punctului E1. poate deplasa curba cererii agregate. Preturile bunurilor finale au crescut totusi la nivelul de 2.6). acesti factori pot conduce la o noua curba a cererii agregate. producatorii vor reactiona la cresterea cererii în parte prin cresterea outputului si în parte prin cresterea preturilor. acela unde curba OATS1 se intersecteaza cu curba ofertei agregate pe termen lung. cu efect cel putin asupra cheltuielilor publice.0 3. politica guvernamentala. fapt ce va determina deplasarea spre dreapta a curbei cererii agregate. În figura 5. 5. De asemenea. aceste reactii sunt evidentiat e într-o miscare spre în sus si catre dreapta de-a lungul curbei ofertei agregate pe termen scurt OATS 1.0. cu o rata a somajului inferioara nivelului sau natural. Asa cum s explicat anterior. Oricare ar fi cauza. cheltuiala planificata si produsul national revin la echilibru iar reducerea stocurilor înceteaza. nu însa si punctul de echilibru pe termen lung. sau ca investitiile planificate au sporit pe fondul unei stari de optimism evidente a întreprinzatorilor sau ca exporturile au crescut. unde OATS1 se intersecteaza cu CA2. În aceste conditii. Economia se afla acum deasupra nivelului ocuparii depline. Aceasta noua pozitie corespunde echilibrului pe termen scurt pentru economie care este valabil cât timp curbele cererii agregate si ofertei agregate pe termen scurt ramân în pozitiile aratate.0 Echilibrul initial pe termen lung OATS 1 E1 CA2 1.0. De exemplu.0) = OATL E3 OATS 3 Echilibrul final pe termen lung 4. reactiile -a producatorilor pe termen scurt la modificarea cererii se bazeaza pe presupunerea ca preturile inputurilor nu se ajusteaza imediat la schimbarea cererii bunurilor finale. PIB real este si el superior nivelului 80 . Preturile asteptate ale inputurilor sunt înca la nivelul 1. Cauzele cresterii cererii agregate sunt multiple. Cheltuiala planificata reala înregistreaza o crestere.Presupunem ca la un moment dat economia se situeaza în punctul E0 (figura 5. Fig.0 OATS 2 Puncte tranzitorii ale echilibrului pe termen scurt E2 2. CA2. Motivul consta în faptul ca nivelul preturilor bunurilor finale nu este egal în acest punct cu nivelul asteptat al preturilor inputurilor.0 Nivelul natural al outputului real E0 CA1 N 1000 2000 3000 4000 Produsul national real (unitati monetare) Tranzitia catre un nou echilibru pe termen lung Punctul unde curbele OATS 1 si CA2 se intersecteaza reprezinta doar punctul de echilibru pe termen scurt al economiei. producatorii îsi modifica în mod corespunzator planurile de productie. de la CA1 la CA 2. Individual sau împreuna. efectul imediat al cresterii cererii agregate reale va fi un declin neplanificat al stocurilor. Constatând ca bunurile realizate sunt vândute mai rapid decât sunt produse. ne putem imagina ca s-a produs o crestere a cheltuielilor de consum.6.

cresterea nivelului asteptat al preturilor inputurilor este prezentata ca o deplasare spre în sus a curbei ofertei agregate. În schimb. preturile bunurilor finale au crescut iarasi. Cu cât mai redus va fi nivelul preturilor. Atât preturile inputurilor cât si preturile outputurilor au atins nivelul de 4.corespunzator termenului lung. Dat fiind nivelul neschimbat al cererii agregate. curba ofertei agregate pe termen scurt va continua sa se deplaseze spre în sus. punctul E . ele s-ar putea confrunta cu pierderea celor mai buni angajati si s-ar vedea nevoite sa angajeze lucratori mai putin productivi.0 si sunt într-o relatie consistenta unele cu celelalte. puterea de cumparare a salariilor se reduce.0. cu atât mai mare va fi puterea de cumparare a salariilor. ca si punctul E . În 2 1 cadrul procesului de ajungere la punctul E2. Grafic. Ca urmare a acestor reactii. Curba ofertei agregate pe termen scurt se depl seaza spre dreapta si. Pe baza unui rationament similar se poate constata mai întâi. a treptat. cresterea pretului bunurilor si serviciilor finale nu este însotita de modificarea salariilor si a preturilor altor factori de productie. iar costurile firmelor cresc relativ la preturile outputului. Economia este acum iarasi la echilibru atât pe termen scurt cât si pe termen lung. Am analizat pâna acum doar consecintele asupra PIB real si nivelului preturilor în urma cresterii cererii agregate. Daca nu va mai exista nici o deplasare viitoare a cererii agregate. În caz contrar. Punctul E3 este un punct de intersectie comun al celor trei curbe. preturile inputurilor tind sa creasca. alaturându-se cresterii preturilor bunurilor finale care a avut loc pe masura ce economia s-a mutat din punctul E0 în punctul E1. În acest moment. economia poate ramâne la punctul E3 pe termen nelimitat. lucratorii solicita salarii majorate. Procesul gradual prin care preturile asteptate ale inputurilor se ajusteaza dupa preturile bunurilor finale este încheiat. În cazul de fata avem în vedere deplasarea ofertei agregate pe termen scurt de la OATS 1 la OATS 2. Preturile inputurilor vor continua deci sa se ajusteze gradual. Ele se afla iarasi în dezechilibru cu nivelul asteptat al preturilor inputurilor. PIB real revine la nivelul de termen lung iar ocuparea deplina este restabilita. nu constituie un punct de echilibru pe termen lung. preturile inputurilor se vor ajusta gradual la schimbarea produsa la nivelul preturilor bunurilor finale. Oricând nivelul preturilor bunurilor finale este superior nivelului asteptat al preturilor inputurilor. reducând PIB real si restaurând ocuparea deplina. O reducere însa a cererii agregate genereaza efecte opuse celor prezentate mai sus. firmele vor reactiona la noul nivel asteptat mai ridicat al preturilor inputurilor prin cresterea preturilor lor si reducerea outputului. Noul nivel al preturilor inputurilor va deveni esential pentru asteptarile privind afacerile în anul urmator. sa zicem un an. acolo unde OATS 2 se intersecteaza cu CA2. Outputul real va reveni la nivelul sau natural (în conditiile unor costuri mai ridicate). Presupunem ca dupa o anumita perioada. Figura 5. generând noi pozitii de echilibru. În aceste circumstante.7. curba cererii agregate ramâne la CA2. Aceasta situatie nu se poate mentine pe termen nelimitat. Totusi. iar somajul creste deasupra ratei sale naturale. Presupunând ca nici o alta schimbare în cheltuielile planificate nu mai are loc. În timp. iar firmele temându-se de reducerea personalului si productiei. cum PIB real scade sub nivelul corespunzator termenului lung. care este acum de 2. OATS 2 intersecteaza acum curba ofertei agregate pe termen lung la noul nivel asteptat al preturilor inputurilor de 2. Pe masura ce acest lucru se desfasoara. consimt în timp la satisfacerea acestor revendicari. Când s-a ajuns în aceasta pozitie. 81 . Cât timp preturile bunurilor si serviciilor cresc iar salariile nu se modifica firmele cunosc o scadere în termeni reali a costurilor cu mâna de lucru. atingând nivelul de 2.6 arata ce se întâmpla pe masura ce aceasta ajustare are loc. intersectia cu curba cererii agregate CA2 este la punctul E3 care este de asemenea punctul unde CA2 intersecteaza curba ofertei agregate pe termen lung. Nivelul costurilor relativ la preturi va fi identic cu cel initial. Consideram ca s-a ajuns la curba ofertei agregate OATS3. iar rata somajului va reveni la nivelul ratei sale naturale.0.0. preturile inputurilor cresc la nivelul de 2. economia se va muta de-a lungul curbei cererii agregate de la E1 la E2. O succesiune de pozitii intermediare viitoare pot fi observate pe masura ce curba ofertei agregate se deplaseaza spre în sus de-a lungul curbei cererii agregate.

Nu pot fi simultan în echilibru. Lucrarea lui Hicks simplifica economia considerând trei tipuri de piete: piata bunurilor si serviciilor luate împreuna (piata bunurilor). ideile keynesiste fie nu au fost întelese. unde cei care cauta un loc de munca se întâlnesc cu cei care ofera locuri de munca. toate cele trei piete. Începem prin a examina separat piata bunurilor si piata monetara. 1 Termenul de macroeconomie a fost folosit pentru prima data de norvegianul R. Aceasta lucrare îl consacra drept fondator al macroeconomiei1. Echilibrul pe termen scurt Marea Depresiune (1929 – 1933) a relevat limitele teorie neo-clasice. iar politicile macroeconomice puse în practica dupa cel de al doilea razboi mondial au la baza perspectiva keynesista. Promotorii acestei teorii considerau ca o orice economie de piata dispune de capacitatea de autoreglare. Cei mai multi economisti devin keynesisti. Frish în 1933. Apoi. prima parte a deceniului al treilea al secolului trecut s-a caracterizat prin dezechilibre economice si sociale de o amploare deosebita: cresterea extrema a somajului. . În aceste conditii se impunea o interpretare accesibila a “Teoriei generale”. Or. Datorita caracterului sau revolutionar. Keynes publica în 1936 “Teoria generala a folosirii mîinii de lucru si a banilor”.CAPITOLUL 6. S-a sugerat interventia ampla a statului în economie si promovarea unor politici de stimulare a cererii agregate. Piata bunurilor si curba IS 2. acestea sunt trecatoare. Esenta punctului de vedere keynesista este ca. pe de o parte. fie au fost primite cu ostilitate. reducerea severa a volumului activitatii economice si gradului de utilizare a capacitatilor de productie. Aparitia “Teoriei generale“ a marcat o ruptura în raport cu traditia. Astfel. la momentul aparitiei. care a publicat în 1937 o lucrare intitulata “Mr. daca apar probleme în plan economic sau social. pe de alta parte. scaderea veniturilor reale si puterii de cumparare. aceste piete sunt interdependente. economia revenind în scurt timp la starea de echilibru. Keynes and the classics: a suggested interpretation”. J. Impactul produs în epoca de Keynes a fost extraordinar. iar. Centrul de greutate s-a mutat dinspre analiza microeconomica spre analiza macroeconomica. Î ntr-un asemenea context. Hicks. piata activelor financiare si monedei (piata monetara) si piata muncii. Daca oferta de bunuri este egala cu cererea de bunuri si daca oferta de moneda este egala cu cererea de moneda atunci cererea de munca poate fi mai mica decât oferta de munca. în special pentru economistii adepti în continuare a teoriei clasice. MODELUL IS-LM Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • Relatia dintre PIB real si rata dobânzii care asigura echilibrul pietei bunurilor Relatia dintre PIB real si rata dobânzii care asigura echilibrul pietei monetare Echilibrul economiei pe termen scurt 1. O asemenea sarcina si a asumat-o J. M. Piata monetara si curba LM 3. analizam modul cum aceste piete sunt corelate si este asigurat echilibrul pe termen scurt al economiei.

respectiv 3%. De exemplu. u. cheltuiala de echilibru corespunde unui nivel al PIB real de 400 mld. Pe baza relatiilor existente între variabilele mentionate se poate obtine curba IS.1 Cheltuiala agregata si PIB real Rata dobânzii (%) (1) 5 4 3 AE1 (mld.1. În figura 6. Linia la 450 cuprinde toate punctele pentru care cheltuiala agregata este egala cu PIB real.1b prezinta relatia dintre rata dobânzii si PIB real în conditii de echilibru a cheltuielii agregate. curba cererii de investitii evidentiaza investitia (efect) pentru fiecare nivel al ratei dobânzii (cauza). investitia. Astfel. În tabelul 6. Iar. Unele relatii dintre variabilele economice sunt de tipul cauza-efect. investitia planificata se reduce concomitent cu cresterea ratei dobânzii. Punctele A11.2b. Curba IS arata combinatiile dintre rata dobânzii si PIB real pentru car e cheltuiala agregata este la nivelul sau de echilibru. Figura 6. atunci rata dobânzii pentru care cheltuiala agregata planificata este egala cu PIB real este de 5%. Pe de o parte. cunoscute din capitolul 4.) (5) 400 600 800 Figura 6.1 sunt prezentate date privind cheltuiala agregata (AE).1 evidentiaza grafic modul în care se obtine curba IS. u. Aceasta înseamna ca daca rata dobânzii este 5%. rezultat din intersectia curbei cheltuielii agregate si linia la 450. consumul este functie crescatoare de PIB real iar. sunt consumul personal.) (4) 640 720 800 PIB real (mld. În mod similar. daca rata dobânzii este 5%. u. De exemplu. Curba IS arata combinatiile dintre PIB real si rata dobânzii pentru care cheltuiala agregata planificata este egala cu PIB real. unitati monetare (punctul A3). Pentru determinarea ratei dobânzii si PIB real este însa nevoie de o relatie suplimentara. unitati monetare (punctul A ). Pentru fiecare dintre cele trei curbe exista doar un singur nivel de echilibru.m. cheltuiala de echilibru se realizeaza pentru un nivel al PIB real de 400 miliarde unitati monetare. Ea poate fi privita în doua moduri.m.1a s-au trasat cele trei curbe ale cheltuielii agregate. A22 si A33 corespund punctelor A1. Cu cât nivelul ratei dobânzii este mai redus cu atât investitia planificata si cheltuiala agregata sunt mai mari. pentru 1 curbele AE 2 si AE3 cheltuiala de echilibru se realizeaza pentru un PIB real de 600 mld. atunci cheltuiala agregata planificata este egala cu PIB real numai daca PIB real este 400 miliarde unitati monetare. curba AE 1 reprezinta cheltuiala agregata planificata pentru un nivel al ratei dobânzii de 5%. Aceasta noua relatie între rata dobânzii si PIB real este obtinuta în conditiile echilibrului pe piata monetara. A22 si A33 este curba IS.m. u. Componentele cheltuielii planificate. Sau.) (3) 520 600 680 AE 3 (mld. pe de alta parte. se trateaza celelalte puncte din graficul 6. unitati monetare (punctul A2) si. De exemplu. Tabelul 6. pe baza datelor din tabelul 6. Linia care uneste punctele A11. respectiv 800 mld.6. Curba IS nu constituie o relatie de tipul cauza-efect. A2 si A3.) (2) 400 480 560 AE2 (mld. 86 . pentru curba AE 1. PIB real este figurat pe axa orizontala.m. Celelalte doua curbe ale cheltuielii agregate corespund ratelor dobânzii de 4% si. 1 Piata bunurilor si curba IS Cheltuiala agregata planificata depinde atât de PIB real cât si de rata dobânzii. curba IS sugereaza ca daca PIB real este 400 miliarde unitati monetare. cheltuiala guvernamentala si exportul net. rata dobânzii si PIB real. iar rata dobânzii pe axa verticala.

m. cantitatea ceruta de moneda în termeni reali (raportul dintre cantitatea de moneda si nivelul preturilor) creste odata cu cresterea PIB real si scade când rata dobânzii creste. u. u. În acelasi timp.Fig. În conditiile unui nivel al preturilor. PIB real si rata dobânzii. 2 Piata monetara si curba LM Cantitatea ceruta de moneda depinde de nivelul preturilor. 6.1 Cheltuiala agregata si curba IS Cheltuiala agregata 1000 A E3 A3 800 A E2 A2 600 A E1 A1 400 400 600 800 PIB real (mld. exista un nivel dat al cantitatii reale de moneda aflate pe piata. m. Cresterea nivelului general al preturilor determina cresterea cantitatii cerute de moneda. 87 .) 6. Oferta de moneda depinde de actiunile bancii centrale precum si ale altor banci si intermediari financiari.) (a) Cheltuiala agregata si PIB real Rata dobânzii (%) 5 A11 4 A 22 3 A 33 IS 0 400 600 (b) Curba IS 800 PIB real (mld.

u. de asemenea.) 0 400 600 800 1000 PIB real (mld. Alternativ. Tabelul 6. Echilibrul pietei monetare este un echilibru de stoc.) (3) 450 500 550 M c3 (mld. De exemplu.2 Cantitatea de moneda si PIB real Rata dobânzii (%) Mo Rata dobânzii (%) LM B3 5 5 B33 B2 4 M c3 4 B22 M c2 B1 3 M c1 3 B11 0 500 Cantitatea reala de moneda (mld. cantitatea reala ceruta de moneda este de 400 miliarde unitati monetare. ca deflatorul PIB este 100%.) (2) 400 450 500 M c2 (mld. Echilibrul pietei monetare se realizeaza atunci când cantitatea reala de moneda este egala cu cantitatea oferita de moneda de 500 miliarde unitati monetare.2 Cantitatea de moneda si PIB real Rata dobânzii (%) (1) 5 4 3 M c1 (mld. Coloanele 2. u.m. De exemplu. u.m. Cantitatile cerute de moneda au tendinta sa creasca pe masura ce rata dobânzii se reduce. u.3 si 4 din tabelul 6.2 sunt prezentate date privind cantitatile cerute de moneda (Mc) în conditiile unor niveluri diferite ale ratelor dobânzilor precum si oferta de moneda (Mo) si PIB real. u.m. daca rata dobânzii este 4% iar PIB real 600 miliarde unitati monetare. PIB real este 400 miliarde unitati monetare.) (6) 400 600 800 Fig. pentru o rata a dobânzii de 5% si un PIB real de 400 miliarde unitati monetare. determinata prin actiunile sectorului bancar.m.) (4) 500 550 600 Mo (mld. Egalitatea dintre cantitatea ceruta de moneda si cantitatea oferita conduce la un set de combinatii dintre rata dobânzii si PIB real.Echilibrul pietei monetare se realizeaza atunci când cantitatea reala ceruta de moneda este egala cu cantitatea oferita în termeni reali. Cantitatea reala de moneda depinde de PIB real si de rata dobânzii. m. m.) (a) (b) Presupunem ca oferta de moneda. cantitatea reala ceruta de moneda este de 500 miliarde unitati monetare.m.) (5) 500 500 500 PIB real (mld. 6. u. astfel ca oferta reala de moneda ramâne 500 miliarde unitati monetare. iar cantitatea ceruta de moneda este 500 miliarde unitati monetare (egala cu cantitatea oferita de 88 . Consideram.2 evidentiaza cantitatea reala ceruta de moneda pentru fiecare nivel al ratei dobânzii în conditiile variatiei PIB real sau cantitatea reala ceruta de moneda pentru fiecare nivel al PIB real atunci când rata dobânzii se modifica. În tabelul 6. este de 500 miliarde unitati monetare. u.

daca cantitatea oferita de moneda este 500 miliarde unitati monetare iar rata dobânzii este 3%. Rata dobânzii si PIB real se situeaza la acel nivel care asigura echilibrul dintre cheltuiala planificata si PIB real. pentru un PIB real de 400 miliarde unitati monetare si o rata a dobânzii de 3%. sunt notate cu B . respectiv pe piata monetara. Rata dobânzii si PIB real corespund 89 . În figura 6.3 Echilibrul IS -LM Rata dobânzii (%) 6 5 IS A11 B22 B 33 LM 4 A 22 3 B11 A 33 0 400 600 800 1000 PIB real (mld. m.3 Echilibrul pe termen scurt Deducerea curbelor IS si LM a permis obtinerea unei relatii între rata dobânzii si PIB real în conditiile echilibrului pe piata bunurilor si. corespunzatoare fiecarei cereri de moneda. apare grafic ca o dreapta perpendiculara pe abscisa. De exemplu. atunci când PIB real este 400 1 miliarde unitati monetare.3 au fost trasate cele doua curbe. trasata pe baza relatiei dintre rata dobânzii si PIB real în conditiile echilibrului pietei monetare. Altfel spus. iar rata dobânzii care asigura echilibrul pietei monetare este 3%. B2 si B3. Fig. Cantitatea oferita de moneda este 500 miliarde unitati monetare iar oferta de moneda. IS si LM. Cele trei curbe ale cererii de moneda intersecteaza curba ofertei de moneda la niveluri diferite ale ratei dobânzii. iar ratele dobânzilor care echilibreaza piata monetara înregistreaza tendinta de crestere. iar PIB real este 400 miliarde unitati monetare. B 22 si B33 corespunzatoare nivelului ratelor dobânzilor si PIB real atunci când se realizeaza echilibrul pietei monetare. Punctul A este un punct situat pe curba IS si 22 reprezinta un punct al cheltuielii agregate de echilibru. 6.) În figura 6. Astfel.2a este prezentat echilibrul pietei monetare. Împreuna. piata monetara este în echilibru. curba LM cuprinde toate combinatiile dintre rata dobânzii si PIB real la care piata monetara este în echilibru. u.moneda) când rata dobânzii este 3%. curba LM nu este de tipul cauza-efect. Curba LM spune ca daca cantitatea reala oferita de moneda este 500 miliarde unitati monetare. Sau. Curba LM este prezentata în figura 6.2b sunt trecute mai întâi punctele B11. În figura 6. Întocmai ca si curba IS. atunci echilibrul pietei monetare se realizeaza pentru o rata a dobânzii de 3%. Prin unirea acestor puncte se obtine curba LM. Punctele care asigura echilibrul pietei monetare. Echilibrul pentru PIB real si rata dobânzii se obtine la intersectia celor doua curbe. perfect inelastica în raport cu rata dobânzii. Punctul B22 este un punct situat pe curba LM si reprezinta un punct al echilibrului pietei monetare. Curba LM arata combinatiile dintre PIB real si rata dobânzii la care cantitatea ceruta de moneda este egala cu cantitatea oferita de moneda. Cresterea PIB real antreneaza cresterea cererii de moneda. 6. curba cererii de moneda este Mc1. apare grafic ca o dreapta pozitiv înclinata. aceste relatii permit obtinerea nivelurilor ratei dobânzii si PIB real care asigura echilibrul simultan pe cele doua piete. Curba LM. atunci pentru echilibrarea pietei monetare PIB real trebuie sa fie 400 miliarde unitati monetare.2b.

Sporirea PIB real. În conditiile date. Iar daca cheltuiala agregata planificata este superioara PIB real. rata dobânzii este 4% iar PIB real este 600 mld. în urma acestor ajustari. De exemplu. 90 . În schimb. La punctul de intersectie exista atât echilibru de flux pentru piata bunurilor cât si echilibru de stoc pentru piata monetara. În schimb. o rata a 11 dobânzii de 5% si un PIB real de 400 mld. Pentru o rata a dobânzii de 3% si un PIB real de 400 mld. punctul A . face ca cererea reala de moneda sa creasca si odata cu aceasta si rata dobânzii. piata bunurilor si piata monetara se afla simultan în echilibru. unitati monetare. unitati monetare) excede PIB real. nu exista echilibru concomitent pentru piata bunurilor si piata monetara. economia nu se afla la punctul de intersectie dintre curbele IS si LM urmeaza ajustari repetate care conduc economia spre acest punct.egalitatii dintre cantitatea reala ceruta de moneda si oferta de moneda. un asemenea punct nu se mai afla pe curba IS. este situat pe curba IS si c orespunde echilibrului pietei bunurilor. PIB real si rata dobânzii continua sa creasca pâna când se ajunge la punctul de intersectie dintre curbele IS si LM. unitati monetare. Pentru orice alt punct. unitati monetare nu asigura si echilibrul pietei monetare. la care rata dobânzii difera de 4% iar PIB real de 600 mld. Putem concluziona ca atunci când. unitati monetare cheltuiala agregata planificata (640 mld. atunci PIB real va creste. la un moment dat. Astfel. Ajustarea ratei dobânzii la un nivel de 3% conduce la echilibrul pietei monetare si deci situarea de-a lungul curbei LM. Rata dobânzii este prea ridicata sau PIB real este la un nivel prea redus pentru asigurarea echilibrului pietei monetare.

7. Inflatia 3. Relatia inflatie . cantitatile de munca oferite si cantitatile de munca cerute se echilibreaza.1 Somajul Definirea si efectele somajului Somajul reprezinta un fenomen prezent în toate economiile de piata. cel putin pe termen scurt. Ea trebuie în acelasi timp sa asigure premisele cresterii si dezvoltarii economice.CAPITOLUL 7. Piata muncii poate fi în echilibru daca. sunt fenomene macroeconomice care. pentru un nivel dat al salariilor. Si se afla 93 . având consecinte directe si extrem de severe asupra indivizilor. intensitate.somaj Somajul si inflatia. durata si efecte în plan economic si social influenteaza decisiv functionarea economiei în ansamblul sau. Somajul si inflatia sunt corelate îndeaproape. SOMAJUL SI INFLATIA Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • • • • Ce este somajul si care sunt formele sale Care sunt masurile de diminuare a somajului Ce este inflatia si cum se masoara aceasta Care sunt efectele inflatiei Care sunt masurile de diminuare a inflatiei Care este relatia dintre inflatie si somaj 1. dupa cum încercarile de atenuare a somajului au generat inflatie. Pierderea locului de munca se asociaza reducerii standardului de viata si chiar aparitiei unor probleme de ordin psihologic. Politicile de reducere a inflatiei au fost adesea însotite de cresterea somajului. Politica macroeconomica are din acest punct de vedere o sarcina dificila. prin amploare. Somajul 2. Iar aceste aspecte devin suficiente pentru a justifica frecventa cu care problematica somajului este abordata în cadrul dezbaterilor politice.

populatia activa cuprinde toate persoanele care furnizeaza forta de munca disponibila pentru productia de bunuri si servicii. în mod involuntar. femeile casnice). Costul somajului este cu atât mai mare cu cât se prelungeste perioada de cautare a unui loc de munca. fiind influentate de structura pe vârste a populatiei. Totusi alte masuri. În termenii economiei pozitive un numar mai mare de locuri de munca înseamna o productie si venituri mai mari. vârsta la care se încheie scolarizarea si cea de pensionare etc. în timp ce acordarea ajutorului de somaj reduce povara acestuia. În sensul dat de Biroul International al Muncii. ceea ce se traduce în cresterea nivelului de trai. incluzând populatia ocupata si somerii. Rata de activitate a unei populatii date se determina ca raport între populatia activa si populatia totala: 94 . fiecare dintre acestea având alti determinanti. militarii în termen. afectarea statutului social. Somajul este în general asociat persoanelor care. determina economia sa functioneze în interiorul si nu pe curba posibilitatilor de productie. Pe baza acestor variabile se pot determina indicatori precum rata de activitate si gradul de ocupare. În termenii acestei piete. Populatia inactiva cuprinde persoanele care nu au un loc de munca si nici nu cauta unul (copiii d vârsta prescolara. Resursele de munca pot varia semnificativ în timp. gasirea unui loc de munca. precum programele de instruire vor permite. Pierderea de output rezultata din existenta somajului înseamna în mod firesc mai putine bunuri puse la dispozitia populatiei. îsi înceteaza activitatea si se afla la un moment dat în imposibilitatea gasirii si ocuparii unui loc de munca.în dezechilibru daca ofertele si cererile de munca nu se echilibreaza. pensionarii. cel putin pentru un segment de someri. în functie de raportul dintre cei care îsi gasesc loc de munca si cei care îsi pie rd locul de munca. Studiul somajului permite identificarea cauzelor de producere a sa si fundamentarea pe aceasta baza a politicilor de combatere si atenuare a efectelor sale. precizate chiar în lege. mai putine locuri de munca disponibile în raport cu oferta de munca. nivelul de calificare. somajul poate înregistra tendinta de crestere sau de scadere. Unele masuri. Resursele de munca se constituie din populatia totala. Desi sunt evidente. alaturi de pierderea de venit pentru cei aflati într-o asemenea situatie mai apar probleme de genul: reducerea abilitatilor profesionale.. agravarea starii de sanatate. multe din aceste probleme sunt eludate în rapoartele statistice privind somajul. nevoia unor resurse tot mai mari alocate de societate pentru întretinerea somerilor aflata adesea în discordanta cu posibilitatile societatii în acest sens etc. Aceste persoane se constituie de fapt în oferta de munca. În schimb. În timp. somajul reprezinta excedentul ofertei fata de cererea de munca. elevii si e studentii. sunt criticate de economisti datorita efectelor adverse generate. În mod concret. Populatia totala cuprinde populatia inactiva si populatia activa.

evident.I.populatie activa disponibila 95 .ra = (P A / PT) 100 unde. P O .populatie totala Gradul de ocupare a fortei de munca se determina prin relatia: ro = (P O / PAM) 100 unde. mai putin decât durata obisnuita de lucru si cauta o activitate cu program complet sau o activitate suplimentara ori sunt disponibile în urmatoarele 15 zile pentu o asemenea activitate. somerul este orice persoana care are mai mult de 15 ani si îndeplineste concomitent urmatoarele conditii: • este apta de munca • nu are un loc de munca si nu desfasoara o activitate în scopul obtinerii unor venituri • este disponibila sa înceapa lucrul în urmatoarele 15 zile daca s-ar gasi imediat un loc de munca • cauta efectiv un loc de munca. acceptata de tarile lumii. organizatie din sistemul Natiunilor Unite. P S . ci si relativ ca rata a somajului.populatie activa P T .M. utilizând diferite metode în acest scop Unii economisti apreciaza ca trebuie sa se stabileasca indicatori ai subocuparii care sa permita luarea în considerare a situatiilor intermediare între viata activa si somaj. dar care au lucrat.populatie aflata în situatie de somaj P AD . Definitia asupra somajului a Biroului International al Muncii (B. independent de vointa lor.populatie apta de munca Acest din urma indicator se afla într-o relatie de inversa proportionalitate cu nivelul si rata somajului. Rata somajului se determina prin raportarea numarului somerilor la populatia activa disponibila: rs = (P S / PAD) 100 unde. populatia subocupata include acele p ersoane care au un loc de munca (ocupate). Nivelul somajului poate fi analizat nu numai absolut ca numar. Persoanele care nu au un loc de munca nu sunt în mod necesar someri.populatie ocupata P AM . Potrivit acestei definitii.).rata de activitate P A . Astfel. ra . este cea mai raspândita si.

determinate de factorii diversi: (1) Somajul prin insuficienta cererii se manifesta atunci când întreprinderile sunt nevoite sa-si reduca productia si.8 milioane persoane Populatia activa ocupata: 10.2 12. Rezolvare: Calculele sunt sintetizate în urmatorul tabel: Indicator Populatia totala Populatia în afara limitelor pentru vârsta de munca Populatia în vârsta de munca Populatia în vârsta de munca.2 milioane persoane Femei casnice. studenti. respectiv.3 0. sex si mediu de provenienta (urban sau rural). elevi. Exemplu: Determinarea numarului somerilor si a ratei somajului Se cunosc urmatoarele date la nivelul unei economii nationale: • • • • • Populatia totala: 22. dar inapta: 0. durata.5 milioane persoane Populatia în afara limitelor pentru vârsta de munca: 10.0 milioane persoane Populatia în vârsta de munca.5 13% Cauzele si fomele somajului Somajul care exista la un moment dat este o combinare a mai multor forme de somaj. militari în termen Populatia activa disponibila Populatia activa ocupata Someri Rata somajului (someri/ populatia activa disponibila) (Milioane persoane) 22. studenti.8 11. militari în termen: 0. elevi.0 1. 96 . dar inapta Resursele de mâna de lucru Femei casnice.5 10.5 0.0 milioane persoane Se cere sa se calculeze numarul somerilor si rata somajului.0 12.Analiza somajului presupune o structurare a acestuia dupa calificare. domeniul sursa. volumul vânzarilor.5 10. grupe de vârsta.

dar si atunci când întreprinderile apreciaza ca nu au conditii de productie care sa le permita obtinerea unor profituri suficiente. .Daca se admite ca preturile "flexibile" permit realizarea unui echilibru global. cu efect asupra nivelului ocuparii. (3) Somajul frictional reprezinta somajul prezent pe perioade scurte de timp si este datorat timpului necesar întâlnirii dintre cei care cauta un loc de munca si cei care care ofera locuri de munca. se manifesta atunci când oferta este inferioara cererii.M. În perioadele de expansiune un asemenea tip de somaj înregistreaza o reducere semnificativa. în schimb. Keynes (1883-1946) a descris pe larg acest tip de somaj în doua situatii: . Acestia sufera de ceea ce se numeste "iluzie monetara". De unde aparitia probabila a somajului involuntar. contribuind astfel la reducerea somajului. 97 . (5) Somajul structural apare pe perioade lungi de timp si este datorat neconcordantei dintre structura fortei de munca în termenii calificarilor. Un asemenea tip de somaj este determinat în consecinta de insuficienta mobilitate a fortei de munca. Altii. (4) Somajul conjunctural desemneaza somajul legat de fluctuatiile pe termen scurt din activitatile economice. iar somajul persista. ca urmare. când economia functioneaza sub potentialul sau. nu vor accepta sa lucreze la salariul curent aflându-se în situatia de somaj voluntar. industriilor sau localizarilor geografice si structura cererii de forta de munca. Acest somaj este de tip keynesian. În acest caz. atunci variatiile ocuparii rezulta din interventiile autoritatii monetare. ceea ce înseamna ca indivizii nu gasesc locuri de munca la salariul curent. deoarece economistul J. Aceasta explicatie se bazeaza pe o functionare deficitara a sistemului pietelor generata de rigiditatea preturilor. piata bunurilor de consum si piata monetara se poate face doar prin cantitati. Drept urmare. cererea coexista cu penuria si cresterea preturilor. fiind deci reversibil. Somajul de acest tip apare mai ales în perioade de reconstructie sau de tranzitie. declinul productiei în sectorul minier) generate de schimbari în cererea de bunuri si servicii sau de modificari de ordin tehnologic care afecteaza profitabilitatea angajarii.Când preturile sunt considerate "rigide": ajustarea între piata muncii. El priveste numarul de someri rezultat în urma declinului PIB – ului real în cursul perioadelor de contractie sau recesiune a activitatii economice. (2) Somajul prin insuficienta productiei. caci cresterea concomitenta a preturilor si salariilor îi determina sa ofere mai multa munca. trebuie presupus ca variatiile nominale si nu reale ale salariilor si ale preturilor influenteaza comportamentul salariatilor. Economia nu dispune de capacitatea de a crea locuri de munca pe masura cresterii ofertei de munca. Întreprinderile nu vor sau nu pot sa produca mai mult si. nici sa angajeze forta de munca suplimentara.ceea ce echivaleaza cu o cerere mai mica si mai mult somaj. El poate avea drept cauza modificarile survenite în structurile economice (de exemplu. O asemenea situatie poate fi asociata penuriei unui bun sau lipsei echipamentului de productie.

aceste masuri au un efect direct sau indirect asupra somajului. masurile de diminuare a somajului trebuie privite drept componente ale politicii economice de stimulare a cresterii economice pe termen lung. De aceea. 2 Inflatia Definirea si efectele inflatiei Inflatia reprezinta o problema majora pentru teoria si practica economica. Uneori. cele mai multe dintre guverne considera ca atingerea unui grad ridicat de ocupare este compatibila cu o rata a somajului redusa (4-5%). este imposibil sa se ajunga la un grad de ocupare de 100%. • trecerea la noi forme de angajare. Autoritatile guvernamentale trebuie sa asigure conditiile necesare manifestarii liberei initiative si sa încurajeze înfiintarea de noi întreprinderi printr-o legislatie stimulativa. Faptul ca multe dintre tari au reusit sa reduca ritmul de crestere al preturilor demonstreaza ca inflatia este un fenomen care poate fi combatut. Ea constituie totodata un fenomen cu care toate tarile s confruntat în timp. 7. În general. În mod evident. de genul genul celor cu timp partial sau contracte de munca pe durata determinata. consecintele pot fi nu numai pozitive. În general.În orice economie. în practica. Potrivit unor definitii sintetice. Masuri de diminuare a somajului Modalitatile concrete de actiune pentru realizarea ocuparii depline si atenuarea somajului difera de la tara la tara si de la o perioada la alta. • crearea unor institutii care sa fluidizeze circulatia informatiilor pe piata muncii astfel încât ocuparea unui loc de munca sa se realizeze mai rapid. interesul autoritatilor se orienteaza spre reducerea somajului si realizarea ocuparii depline. inflatia reprezinta: 98 . ceea ce permite sa se obtina cu ajutorul factorilor de productie volumul cel mai important al productiei. În rândul altor masuri întreprinse în vederea reducerea somajului se înscriu: • spijinirea pregatirii si calificarii celor aflati în cautarea unui loc de munca. • facilitati diverse (de exemplu. Ocuparea deplina este volumul de ocupare caracterizat prin utilizarea întregii cantitati de munca disponibile. Factorul cu cel mai mare impact asupra ocuparii pe piata muncii îl reprezinta cresterea investitiilor. ci si negative. La -au sfârsitul anilor ’60 si în anii ’70 inflatia a devenit o problema primordiala pentru lumea occidentala. fiscale) acordate întreprinderilor care angajeaza someri. • crearea de posibilitati suplimentare de angajare pin reducerea timpului de munca sau a duratei vietii active.

caracterizate prin interdependente între toate partile si mecanismele economiei: formarea preturilor. J. • un fenomen autoîntretinut de crestere a nivelului general al preturilor si nu un fenomen izolat si accidental. Natura unui proces inflationist poate fi evidentiata si pin compararea procesului cu cel al deflatiei si dezinflatiei. 99 • • . Daca preturile interne cresc mai rapid decât preturile externe. Deflatia consta în scaderea durabila pe termen lung a nivelului general al preturilor.) Incetitudinea în afaceri: inflatia tinde sa mareasca gradul de incertitudine în derularea afacerilor. repartitie. Atunci când rata inflatiei înregistreaza fluctuatii semnificative. Albertini considera ca nu orice crestere a preturilor este de natura inflationista. Dezinflatia se manifesta prin încetinirea durabila si autoîntretinuta a ritmului de crestere a nivelului general al preturilor. • Redistribuirea veniturilor: inflatia genereaza redistribuirea veniturilor reale în favoarea persoanelor cu venituri nominale variabile (proprietari) si în defavoarea persoanelor cu venituri nominale fixe (angajati cu salarii fixe. al balantei de plati externe pecum si al utilizarii resurselor. De exemplu. • cresterea preturilor fondata pe mecanisme macroeconomice. pensionari etc. M. • cresterea preturilor sa se generalizeze si sa se prelungeasca fara perspective clare de încetare. Pentru a exista inflatie sunt necesare urmatoarele conditii: • preturile nationale sa creasca mai rapid decât preturile internationale. • cresterea respectiva sa aiba efecte economice si sociale patologice dureroase pentru ansamblul economiei nationale. atunci competitivitatea exportului tinde sa se reduca. deciziile de productie si de investitii devin tot mai dificile. Inflatia este considerata o problema majora datorita efectelor pe care le genereaza în planul redistribuirii veniturilor. aceasta în conditiile în care deprecierea cursului de schimb nu acopera diferenta dintre inflatia intena si cea externa. Balanta de plati externe : inflatia poate contribui la înrautatirea balantei de plati externe. exista dezinflatie daca rata inflatiei de 20% în cursul unui an este urmata de o rata de crestere a preturilor în anul urmator de 15%. al incertitudinii în afaceri. sistemul de distribuire a venitului.• cresterea generalizata si durabila a majoritatii preturilor. crestere diferentiata pe categorii de bunuri si servicii ale factorilor de productie.

existenta unor resurse banesti relativ mari aflate la dispozitia bancilor comerciale împreuna cu o analiza superficiala a destinatiilor creditelor constituie factori favorizanti ai producerii inflatiei Inflatia poate fi datorata si cresterii costurilor. Cresterea preturilor elementelor care compun costurile de productie (materii prime. Cresterea cantitatii de bani în circulatie si sporirea veniturilor nominale ale populatiei constituie suportul pentru efectuarea unor cheltuieli tot mai mari. Asemenea interdependente dintre cauzele infla tiei pot fi evidentiate cu ajutorul spiralei inflationiste (figura 7. materiale. Cresterea preturilor determinata de cresterea cererii poate conduce ulterior la majorarea salariilor si. Pentru J. Atunci când statul are cheltuieli mai mari decât veniturile pe care le mobilizeaza se împrumuta la banca centrala pentru acoperirea acestei diferente. o reprezinta analiza inflatiei ca fenomen monetar. Statul se împrumuta pentru a consuma si nu pentru a produce suplimentar bunuri. salarii) se dovedeste inflationista atunci când devine un fenomen autoîntretinut. Dupa M. inflatia îsi are originea în deciziile eronate ale agentilor economici specializati privind suplimentarea cantitatii de bani în circulatie. Acesti factori de declansare si întretinere a fenomenului inflationist nu pot fi separati. În alte situatii. care a constituit în timp subiectul unor controverse între economisti. Conform unei asemenea relatii cresterea 100 . banii aflati în circulatie vor creste. Friedman inflatia “este peste tot si întotdeauna un fenomen monetar”. O rata a dobânzii redusa. în timp ce economista Joan Robinson acorda cea mai mare importanta variatiilor de profit. Alti economisti considera ca puseul inflationist este datorat excesului de cerere. Cererea solvabila se dovedeste prea puternica la un anumit nivel de pret în raport cu o oferta rigida. Galbraith. mai departe.1).• Utilizarea resurselor: derularea activitatilor economice într-un mediu inflationist reclama utilizarea unor resurse suplimentare îndeosebi în ceea ce priveste asigurarea infomatiilor necesare în scopul contacararii efectelor negative ale cresterii preturilor. Astfel. Acordarea de credite si altor agenti economici solicitanti poate avea tot un impact inflationist. Astfel. Restabilirea echilibrului dintre cerere si oferta se realizeaza doar în urma cresterii preturilor. fara ca nevoile circulatiei sa fi crescut. Cauzele si formele inflatiei Una dintre temele legate de inflatie. cresterea costurilor determinata de sporirea salariilor se conjuga cu o crestere a cererii. a costurilor. factorul cu ponderea cea mai mare în inflatia pin costuri îl reprezinta cresterea salariilor nominale. ci priviti în interdependenta lor. K. Ca urmare. deficitul bugetar poate sustine si el procesul inflationist.

. se pot identifica urmatoarele forme de inflatie: . provocând dezechilibre economice si sociale puternice.Inflatie galopanta. Inflatia poate fi analizata si dupa ordinul de marime. unde cresterea preturilor tinde spre 10% pe an. În perioada postbelica. .Inflatie rapida. . într-o anumita perioada (perioada curenta) fata de o perioada anterioara (perioada de baza).preturilor antreneaza cresterea salariilor. cu un ritm mediu de crestere al preturilor pâna la 34% pe an. IPC este un indice de tip Laspeyres care se calculeaza ca o medie aritmetica ponderata a indicilor individuali de preturi (ip ): 101 .Inflatie târâtoare. iar acestea la rândul lor cresterea preturilor.1 Spirala inflationista Cererea solvabila superioara ofertei de bunuri la pretul curent Preturile cresc pentru restabilirea egalitatii dintre cerere si oferta Revendicari salariale Disponibilitatile monetare cresc mai rapid decât productia Dinamica salariilor superioara dinamicii productiei Masurarea inflatiei Masurarea inflatiei se realizeaza apelând la mai mai multi indicatori precum: indicele preturilor de consum (IPC). Astfel. Indicele preturilor de consum reprezinta un indicator care caracterizeaza evolutia de ansamblu a preturilor marfurilor cumparate si tarifelor serviciilor utilizate de catre populatie. unde rata inflatiei lunare este mai mare de 50%. în care preturile cresc cu peste 10% (inflatie cu doua cifre). iar multe schimburi îmbraca forma trocului. deflatorul PIB.Inflatie moderata. unde ritmul de crestere al preturilor nu depaseste 6%.Hiperinflatia. În asemenea conditii. . Fig. s-a impus ca instrument principal de masurare a inflatiei indicele preturilor de consum. scade încrederea în moneda nationala. 7. indicele costului vietii etc.

.Σp1 q0 IPC = Σp0 q0 unde. prin agregari succesive se calculeaza indicii la nivel de produs. servicii). p0 .cantitatile în cele doua perioade ip . 102 . Exemplu: Determinarea indicelui preturilor de consum si a ratei inflatiei Se cunosc urmatoarele date referitoare la dinamica preturilor bunurilor si serviciilor de consum în decursul unui an: Bunuri si servicii de consum Ponderea cheltuielilor aferente aferente cumpararilor de bunuri si servicii în cosul de consum 47% 41% 12% Indicii preturilor bunurilor si serviciilor de consum Alimentare Nealimentare Servicii 165% 155% 175% Se cere sa se calculeze indicele general al preturilor bunurilor si serviciilor de consum si rata inflatiei. mai întâi se calculeaza preturile/tarifele medii lunare pentru fiecare sortiment la nivelul fiecarui punct de vânzare din centrul de culegere. q1 . marfuri nealimentare. se calculeaza pretul/tariful mediu lunar la nivel national pentru fiecare sortiment. q0 . Indicele sintetic de preturi (IPC) se calculeaza dupa formula: Σ Ig Y0g IPC = Σ Y0 g = Σ Ig Y0g Σ Y0g = 1 (100) Rata inflatiei se calculeaza scazând 100% din IPC. Astfel.structura cheltuielilor de consum efectuate de catre populatie în decursul unui an pentru procurarea de bunuri si servicii de consum. Calculul IPC presupune mai multe etape. p1 – preturile în cele doua perioade. În sfârsit. dupa care se stabilesc indicii individuali de pret la nivel national. subgrupa si grupa (marfuri alimentare. Apoi.indici individuali de pret ( ip = = Σ ip Y0 p1 ) p0 Y0 .

1%. Acestia au o anumita intuitie despre cresterea viitoare a preturilor. fimelor sau guvernului se afla sub incidenta unor factori inflationisti aleatori.00% 162. agentii economici sunt în masura sa-si adapteze comportamentul la intensitatea inflatiei în perspectiva si sa ia decizii pertinente relativ la afacerile personale. În cazul contrar. programele de activitate ale menajelor. Acest tip de inflatie genereaza costuri sociale sensibil mai mici comparativ cu inflatia neanticipata. cei mai multi oameni devin în mod firesc îngrijorati. Rata inflatiei: 62. Politicile antiinflationiste sunt în continua diversificare.55% 21. În cazul în care rata inflatiei curente este egala cu rata inflatiei asteptate se vorbeste despre inflatie anticipata. asteptarile pot sa se confime sau nu. Rata de crestere pe care oamenii cred ca o vor înregistra preturile este numita rata inflatiei asteptate.1%. În conditiile unei inflatii anticipate. Inflatia poate fi anticipata sau neanticipata. Însa. Ele se amelioreaza odata cu asimilarea experientelor din tarile care au o btinut succese în combaterea fenomenului inflationist. Ca urmare. Politici de reducere a inflatiei Inflatia are efecte profunde si dezechilibrante asupra economiei reale. În acest ultim caz. al unei previziuni eronate.Rezolvare: Calculele sunt sintetizate în urmatorul tabel: Bunuri si servicii de consum Ponderea cheltuielilor aferente aferente cumpararilor de bunuri si servicii în cosul de consum Indicii preturilor bunurilor si serviciilor de consum Contributia bunurilor si serviciilor de consum la fomarea indicelui general al preturilor bunurilor si serviciilor de consum 77.2. inflatia este neanticipata.55% 63.10% Alimentare Nealimentare Servicii TOTAL 47% 41% 12% 100% 165% 155% 175% - Indicele general al preturilor bunurilor si serviciilor de consum: 16. 103 . factorii de decizie macroeconomica sunt în permanenta preocupati de initierea unor masuri de reducere a inflatiei si combatere a efcetelor sale negative. iar aceasta în raport cu anticiparile proprii sau ale factorilor de decizie macroeconomica. Atunci când preturile cresc.

Deficitul bugetar poate fi mentinut în limitele necesare. Si invers. Fig. Cresterea productivitatii si eficientizarea activitatii firmelor conduce la reducerea costurilor medii. Restrictionarea cresterii masei monetare se poate realiza prin cresterea ratei dobânzii cu influenta directa asupra dimensiunii activitatii de creditare. O asemenea decizie. în concordanta cu stadiul de dezvoltare al economiei. Adoptarea unei asemenea masuri.2 Curba Phillips Rata inflatiei 104 . cresterea profiturilor si a competitivitatii. aplicata pe o durata de timp mai îndelungata. concurentei etc. Phillips.2). având în vedere acest obiectiv. Banca centrala are din acest punct de vedere un rol esential. De asemenea. 7. Datorita relatiei direct proportionale între prima variabila si rata inflatiei curba Phillips este interpretata de majoritatea economistilor ca surprinzând relatia dintre rata somajului si rata inflatiei.3 Relatia inflatie-somaj În 1958. poate fi însa însotita de cresterea somajului. pune în evidenta o relatie inversa între rata de cestere a salariilor nominale si rata somajului. Totodata. cu cât rata inflatiei este mai mare cu atât rata somajului este mai redusa. presupune însa realizarea consensului dintre patronate si sindicate.Pornind de la cauzele care genereaza inflatie se pot imagina masuri de politica economica cu actiune asupra cererii si ofertei agregate. unei rate a inflatiei mai redusa îi corespunde o rata a somajului mai ridicata (figura 7. Politica de combatere a inflatiei pornind dinspre sustinerea ofertei agregate are efecte ample si durabile. Mai precis. pornind de la datele statistice privind economia britanica între 1861-1957. În rândul masurilor vizând cererea agregata se înscrie mai întâi controlul masei monetare. controlul veniturilor si costurilor salariale reprezinta o alta masura de influentare a cererii agregate.W. Acest lucru se datoreaza efectelor profunde asupra productivitatii. reducând nevoia împrumuturilor a caror destinatie este consumul. economistul A. Aceste masuri pot fi de natura monetara si fiscala. costurilor. este necesara încurajarea procesului de creditare al acelorasi agenti economici 7. O alta masura de control a cererii agregate este aceea a restrictiilor la efecturea cheltuielilor publice. Guvernul poate stimula acest proces acordând subventii si stimulente fiscale firmelor care investesc în tehnologie moderna.

Pentru aceasta. Începând cu aceasta perioada relansarea ratelor de crestere a fost însotita de o puternica inflatie si de cresterea somajului. Atunci când autoritatile provoaca prin crearea de moneda o crestere a preturilor si a salariilor. Monetaristii au vazut în aceasta concluzie o confirmare a ipotezei lor si anume ca exista o rata naturala a somajului împotriva careia politic a conjuncturala este lipsita de eficienta. cu stabilitatea preturilor. Milton Friedman a interpretat curba lui Phillips în conditii non-inflationiste. Relatia lui Phillips a fost folosita de decidentii de politica economica pâna la începutul anilor ’70 pentru temperarea somajului. Chiar daca într-o prima etapa ea se reduce putin si inflatia progreseaza ulterior rata somajului revine la nivelul de echilibru. Atunci când însa constata ca preturile au crescut în acelasi ritm cu salariile. ceea ce face ca somajul sa creasca. ele vor trebui sa sporeasca cantitatea de moneda în fiecare perioada. Pornind de la curba lui Phillips se poate determina variatia previzibila pentru salariul monetar. salariatii revin la situatia initiala reducând cantitatea oferita de munca.Rata somajului Graficul evidentiaza existenta unei singure rate a somajului compatibila cu o rata nula a inflatiei sau. monetaristii au procedat la corectarea ei cu anticiparile agentilor economici. fapt care releva. Rata naturala a somajului reprezinta acea rata a somajului asociata unei rate stabile a inflatiei. Coexistenta inflatiei cu un somaj ridicat si restrângerea activitatilor economice este denumita stagflatie. Astfel. convinsi fiind ca salariul real a crescut. lucratorii cresc într-o prima etapa cantitatea oferita de munca. Friedman apreciaza ca practicarea deficitului bugetar va fi permanent însotita de inflatie si somaj. singurul rezultat al actiunii autoritatilor este provocarea unei accelerari a inflatiei la un nivel al ocuparii neschimbat. la 105 . Studiile econometrice au demonstrat ca relatia lui Phillips este foarte instabila. astfel încât sa întretina ideea ca salariul real creste desi inflatia se accelereaza. Somajul aparut în conditii non-inflationiste este denumit somaj natural. iar în anumite cazuri ea nici nu exista. altfel spus. Daca se doreste reducerea somajului. Agentii economici anticipeaza inflatia si se adapteaza rapid la schimbari. Analiza întreprinsa asupra celor doua fenomene de dezechilibru evidentiaza caracterul deosebit de complex al fiecaruia si al relatiei dintre ele.

fiscala si bugetara. 106 .rândul sau. de politica monetara. caracterul dificil al conceperii si punerii în practica a masurilor de politica economica generala.

surprinse prin indicatorii economici agregati. Concomitent. CRESTEREA ECONOMICA Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • • Ce este cresterea economica si cum poate fi ea masurata Care sunt tipurile de crestere economica Care sunt beneficiile si costurile presupuse de cresterea economica Care sunt politicile de realizare a cresterii economice 1. 8. Teorii si modele ale cresterii economice 5. motiv pentru care exista numeroase preocupari privind estimarea acestor costuri în vederea realizarii unei rate optime de crestere economica. Beneficiile si costurile cresterii economice 4. În sens restrâns. Politici de crestere economica Fiecare tara. Marimea nominala a acestor indicatori trebuie corelata cu nivelul 113 . cresterea economica consta în cresterea cantitativa a activitatilor si sporirea capacitatii productive a unei tari într-un anumit orizont de timp. indiferent de nivelul sau de dezvoltare. Aceste modificari. Fiecare guvern îsi propune corelarea politicilor sale macroeconomice astfel încât sa creeze premizele realizarii unei cresteri economice de natura sa sustina o dezvoltare durabila a economiei. O rata înalta a cresterii economice este însotita de cresterea nivelului de trai si alte avantaje pentru cetatenii unei tari. produsul national brut sau venitul national. Cresterea economica se afla sub incidenta a numerosi factori atât interni cât si externi. pot fi atât pozitive cât si negative. Aprecierea cresterii economice se bazeaza pe cunoasterea evolutiei indicatorilor macroeconomici ai rezultatelor în termeni reali precum produsul intern brut. În sens larg.CAPITOLUL 8. Realizând o delimitare între punctele de vedere existente se poate contura o abordare în sens larg si una în sens restrâns a cresterii economice. Natura cresterii economice 2. urmareste în mod constant realizarea cresterii economice. cresterea economica implica anumite costuri.1 Natura cresterii economice Delimitari conceptuale Exista o diversitate de opinii cu privire la continutul cresterii economice. Factorii cresterii economice 3. cresterea economica semnifica ansamblul modificarilor înregistrate de rezultatele macroeconomice într-un anumit cadru spatial si temporal.

114 . însa se mentin sub control unele corelatii fundamentale de echilibru. iar cresterea economica este identificabila printr-o crestere sustinuta a produsului intern brut real de-a lungul unei perioade de timp. în conditiile caracterului tot mai restrictiv al resurselor naturale si al nivelului tot mai ridicat al poluarii. 8. are o tripla dimensiune: cantitativa. indiferent de natura sa. structurala si calitativa. de resurse naturale etc. În general. cu pretul unor compromisuri în domeniul eficientei economice si al bunastarii sociale. adica cu dinamica preturilor pentru intervalul de timp în care este studiat procesul cresterii economice. iar pe de alta parte al acelorasi modificari simultan la nivelul tuturor factorilor de productie. Cifra obtinuta va fi o estimare a ratei medii anuale de crestere a capacitatii productive a tarii. aceasta reprezinta singura reactie sociala rationala. presupunând ca rata somajului este în general aceeasi la începutul si sfârsitul perioadei. În acelasi timp. Fiecare factor al cresterii economice. Astfel. bazata pe frânarea cresterii demografice si economice. pe de o parte. În mod frecvent este utilizat PIB. Cresterea economica zero semnifica situatia în care nivelul rezultatelor macroeconomice pe locuitor ramâne constant pentru perioada de analiza. reducerea consumului de resurse pe unitatea de produs etc. ″Limitele cresterii ″. Din ratiuni de politica economica sunt utilizate si conceptele de crestere economica zero si crestere economica negativa.2 Factorii cresterii economice Cresterea economica se afla sub incidenta unor factori directi si indirecti. Cresterea economica zero a fost mentionata în primul raport catre Clubul de la Roma. cresterea economica apare ca rezultat al modificarilor conjugate ale acestor dimensiuni ale fiecarui factor de productie. Cresterea economica negativa semnifica situatia în care nivelul rezultatelor macroeconomice înregistreaza o tendinta de scadere. Rata anuala de crestere economica a unei tari poate fi cel mai bine masurata prin cresterea procentuala medie a produsului intern brut pe locuitor de-a lungul unei perioade de mai multi ani (pentru a exclude oscilatiile conjuncturale ale activitatii economice de ansamblu). Apoi. Exista trei factori principali ai ratei cresterii economice: • Cresterea resurselor de munca • Cresterea stocului de capital • Progresul tehnic Pe termen lung. se urmarea crearea unei situatii de stabilitate economica si ecologica. Din aceasta perspectiva. variatia indicatorilor macroeconomici se raporteaza la variatia populatiei totale. PIB ⁄ locuitor nu înregistreaza o evolutie liniara în cursul unei perioade date de timp. Deoarece adesea dinamica macroeconomica este corelata cu dinamica demografica. de capit al fix. eficientei investitiilor. cresterea economica presupune atât cresterea cantitativa a factorilor cât si cresterea calitatii si a eficientei cu care acesti factori sunt utilizati.deflatorului. Regasim aici mai întâi dimensiunea cantitativa a cresterii economice care consta în cresterea separata sau simultana a cantitatii de munca. si a generat chiar de la început critici vehemente cu privire la aplicarea si dezirabilit atea unei astfel de strategii. identificam dimensiunea calitativa a cresterii economice caracterizata prin cresterea productivitatii muncii. se propuneau solutii de ajutorare a tarilor cu nivel redus de dezvoltare în vederea eliminarii decalajelor fata de tarile dezvoltate economic. generat de activitatile umane. Aceasta presupune o rata identica de crestere a rezultatelor economice absolute si a populatiei totale. Sustinatorii ratei de crestere zero considerau ca.

Rata cresterii populatiei este influentata de un complex de factori sociali precum obiceiuri. o rata de crestere mai slaba a populatiei tinde sa creasca proportia celor mai vârstnici aflati în activitate. preponderenta în cazul dezvoltarii de tip extensiv. atunci cresterea naturala a populatiei va conduce eventual la o crestere a outputului de bunuri si servicii pe locuitor.Se stie însa ca resursele se caracterizeaza prin raritatea lor în raport cu nevoile umane. Modul în care laturile cantitativa si calitativa ale cresterii economice interactioneaza si contribuie la cresterea economica depinde de dimensiunea structurala a economiei. Pentru ca outputul pe locuitor sa creasca si deci si bunastarea sociala potentiala este necesar ca rata cresterii economice cauzata de cresterea populatiei sa depaseasca rata cresterii populatiei. Cresterea populatiei provoaca odata cu cresterea fortei de munca si cresterea numarului de consumatori. celelalte conditii ramânând constante. atitudini si convingeri privind casatoria si marimea familiei. efecte favorabile sau nefavorabile. În schimb. Cresterea economica intensiva constituie deja o trasatura definitorie pentru tarile dezvoltate economic. Curba posibilitatilor de productie se deplaseaza în aceste conditii spre dreapta. Numarul celor care intra în forta de munca excede numarul celor care parasesc forta de munca. dupa caz. Alte tari. influenta cresterii dimensiunii cantitative a factorilor cresterii economice. cunosc reduceri ale numarulu i tinerilor care intra în forta de munca datorita reducerii ratei natalitatii la sfârsitul anilor ′60 si în anii ′70. Rezultatul se concretizeaza într-o cantitate mai mare de bunuri si servicii. o crestere rapida a populatiei determina cresterea proportiei tinerilor în cadrul fortei de munca. influenta eficientei utilizarii factorilor asupra cresterii rezultatelor macroeconomice pe locuitor este practic nelimitata. În general. Din acest motiv. Daca notam rata cresterii economice cu g si rata cresterii populatiei cu n. În multe tari dezvoltate. O forta de munca mai tânara este asociata cu un potential mai mare de mobilitate geografica si ocupationala comparativ cu o forta de munca mai vârstnica. Daca populatia unei tari este inferioara marimii sale “optime”. Tehnologiile utilizate. 115 . În schimb. Cresterea fortei de munca este determinata la rându-i de urmatorii factori: • Cresterea naturala a populatiei • Migratia internatio nala • Rata de participare a) Cresterea naturala a populatiei este deteminata de diferenta dintre rata natalitatii si rata mortalitatii. grija pentru batrâni. se impune promovarea pentru fiecara tara a tipului de crestere economica intensiva. unde preponderenta ca influenta asupra cresterii PIB este influenta conjugata a dimensiunilor calitative a factorilor cresterii. Cresterea fortei de munca Cresterea ofertei de munca poate permite unei tari sa produca cantitati mai mari de bunuri si servicii. repartizarea resurselor pe ramuri si activitati. pentru o crestere a bunastarii sociale potentiale trebuie ca g > n. capabile sa absoarba si sa genereze permanent progres tehnic. Outputul pe locuitor înregistreaza o crestere iar bunastarea sociala se amelioreaza. Chiar daca într-o etapa de dezvoltare progresul a fost realizat printr-o crestere economica de tip extensiv. flexibilitatea în realocarea resurselor în functie de circumstante în cadrul economiei. este limitata în timp si în spatiu. Ratele natalitatii si mortalitatii sunt de asemenea influentate de factori precum accesul la facilitatile medicale. mediul institutional determina proportiile de combinare ale factor ilor de crestere economica generând. crescând în timp dependenta persoanelor inactive si pensionate în cadrul populatiei. sprijinul acordat persoanelor cu copii etc. populatia este relativ stabila.

Un exemplu în acest sens îl 116 . Progresul tehnic Progresul tehnic reprezinta o alta sursa posibila de crestere economica. cresterea duratei de scolarizare si reducerea vârstei de pensionare contribuie la reducerea ratei de participare. Altfel spus. d) el afecteaza doar productivitatea muncii (progres tehnic orientat spre munca) Progresul tehnic rapid poate fi însa însotit de cresterea somajului. c) el afecteaza doar productivitatea capitalului (progres tehnic orientat spre capital). cererea pentru produse va creste si noi locuri de munca vor fi create. Pe de alta parte.b) Migratia internationala reprezinta fluxurile de persoane dintre tari si este determinata de gradul mobilitatii internationale a muncii. Mobilitatea internationala a fortei de munca este determinata de o serie de factori precum diferentele de limba. Rata de participare este determinata de marimea în care diferite grupe de vârsta si sexe în cadrul populatiei sunt abilitate prin lege. În masura în care introducerea noilor tehnologii creste productiv itatea si reduce costurile. fapt ce face ca unele tari sa se confrunte cu existenta unor ramuri ale caror produse ramân necompetitive pe pietele internationale. Datele statistice demonstreaza ca în ultimele decenii progresul tehnic a generat somaj tehnologic. Efectul progresului tehnic consta în cresterea productivitatii stocului de capital si a fortei de munca. Se constata ca efectul progresului tehnic asupra unei cai de crestere de echilibru al unei tari depinde de masura în care: a) el creste în aceeasi proportie productivitatea întregului capital si întregii forte de munca. reglementari sindicale si atitudini sa participe la activitatea economica. în conditiile unor randamente de scara constante. b) el creste productivitatea numai a noului capital si a muncii. Este important de retinut faptul ca investitia (care asigura producerea mai multor bunuri de consum în viitor) cere reducerea în prezent a consumului si canalizarea unei parti mai importante a resurselor spre productia diferitelor forme de capital. obiceiuri. teama de extinderea somajului tehnologic este destul de raspândita. destul de important. De exemplu. outputul va creste în aceeasi proportie. c) Rata de participare reflecta proportia populatiei economic activa î totalul populatiei. progresul tehnic reprezinta tot ceea ce are drept rezultat îmbunatatirea calitatii stocului de capital sau fortei de munca. create pentru a le înlocui pe cele uzate. Dezvoltarea tehnologiei microelectronice face posibila introducerea pe scara larga a echipamentelor controlate prin computer într-un numar important de domenii. economiile sunt necesare sustinerii investitiilor. Altfel spus. legislatia privind imigratia. traditie. ci mai degraba esecul asimilarii acestor tehnologii. inventiilor sau cresterii nivelului de pregatire profesionala. Daca progresul tehnic este neutral si astfel cresterea productivitatii capitalului si productivitatii muncii se realizeaza în aceeasi proportie atunci. obiceiuri si traditii între tari. Deoarece cel mai evident efect al introducerii progresului tehnic consta în reducerea cantitatii de munca cerute pentru a realiza o anumita activitate. atât veche cât si noua. îmbunatatirii echipamentelor. Exista însa puncte de vedere si studii care demonstreaza ca nu introducerea tehnologiilor moderne este cauza în sine a somaju lui. El poate lua forma unor tehnici de productie mai performante. întocmai ca si cresterea fortei de munca. Imigratia neta tinde sa creasca forta de munca a unei tari în timp ce emigratia neta tinde sa o reduca. inclusiv a acelor echipamente noi. Cresterea stocului de capital Cresterea stocului de capital prin investitie neta. oportunitatile de angajare si probabil. O n crestere a acestei rate echivaleaza cu o crestere în marimea fortei de munca. contribuie la sporirea stoculu i de resurse productive al unei tari. legislatia privind drepurile salariale egale între femei si barbati ar putea creste rata de participare a fortei de munca feminine.

De exemplu. 8. Saracia poate fi privita în termeni relativi sau absoluti. c) Cresterea economica poate redistribui venitul fara sa provoace reducerea bunastarii altor persoane. Cresterea economica presupune pentru societate unele costuri. saracul ramâne exact în aceeasi pozitie relativa ca mai înainte si astfel exista înca saracie. Astfel. cu atât mai rapida va fi cresterea economica asteptata si cu atât mai mare va fi cantitatea de bunuri de consum posibil de produs în viitor. unde. Aceste persoane sunt beneficiare în consecinta ale procesului de crestere economica. c) Cresterea continua poate sa nu fie posibila pentru multa vreme. Nevoia de reîncadrare a celor ce si-au pierdut locul de munca impune costuri semnificative pentru societate. De exemplu. b) Cresterea economica are un cost de oportunitate. Astfel. progresul tehnic poate crea locuri de munca noi. O crestere a venitului national real poate impune costuri pentru societate sub forma poluarii.3 Beneficiile si costurile cresterii economice Cresterea economica reprezinta unul dintre obiectivele majore ale oricarui guvern. Cresterea venitului real pe locuitor face posibil ca o cantitate mai mare de bunuri si servicii sa devina disponibila pentru consumul fiecarui individ. Pe baza anumitor date de prognoza se sugereaza faptul ca ritmul cresterii economice se poate reduce în viitor. Trebuie însa precizat ca realizarea cresterii economice în sine nu provoaca în mod necesar îmbunatatirea redistribuirii venitului. daca orice persoana se bucura de o crestere cu 10% a venitului sau. zgomotului si supraaglomerarilor urbane. în ciuda introducerii computerelor. Principalele aspecte relativ la costurile impuse de procesul cresterii economice constau în urmatoarele: a) Cresterea economica implica o schimbare de care unele persoane beneficiaza iar altele probabil nu se pot bucura. de care altfel s-ar fi profitat în prezent. însa anumite persoane îsi pierd locurile de munca. d) Cresterea economica poate determina externalitati negative. 117 . Când cresterea economica este creata prin investitii de resurse în bunuri de capital.constituie domeniul bancar. nivelul de ocupare a fost mentinut si chiar s-a ameliorat prin diversificare si oferirea de noi servicii clientilor. Cu cât o tara aloca mai multe resurse productiei de bunuri de capital. b) Cresterea economica poate elimina saracia. Punctul de vedere dupa care cresterea economica permite economiilor sa elimine saracia este controversat. fapt ce a facut ca în teoria economica sa apara puncte de vedere dupa care este pusa la îndoiala dezirabilitatea unei rate înalte de crestere. precum pensionarii si somerii. exista puncte de vedere dupa care este de preferat o crestere economica mai redusa în prezent pentru a asigura regenerarea resurselor. Totusi. Dezirabilitatea unui asemenea proces apare justificata cel putin din urmatoarele motive: a) Cresterea economica determina cresterea nivelului de trai. Resursele naturale sunt limitate iar multe dintre ele sunt epuizabile. În orice societate exista persoane ale caror venituri sunt reduse si depind de ceea ce ofera guvernul. Corecta evaluare a acestor costuri si includerea lor în estimarile venitului national real permite o apreciere mai realista a beneficiilor cresterii economice de natura sa fundamenteze oportunitatea policilor guvernamentale. consumul curent este sacrificat pentru a permite o rata de consum mai înalta în viitor. costul de oportunitate al cresterii rezida în consumul curent sacrificat. Daca ea este privita în termeni relativi atunci ea va exista întotdeauna (data fiind o distributie constanta a venitului si averii) indiferent daca exista sau nu crestere economica. este posibil ca atunci când exista crestere economica sa se modifice redistribuirea venitului în încercarea de a obtine o mai mare echitate fara a provoca înrautatirea situatiei cuiva în termeni absoluti.

probabilitatea cresterii sustinute în conditii de ocupare deplina si stabilitatea sau instabilitatea ratei garantate de crestere economica. Romer si R. constau tocmai în stimularea cererii agregate. Solow arata ca. au contribuit în mod decisiv R. El a folosit concepte noi aflate în relatie cu cresterea economica precum multiplicatorul si acceleratorul. Cresterea cererii pentru utilizarea stocului de cunostinte impulsioneaza cercetarea si dezvoltarea tehnologica si. cresterea economica. M. R. Cresterea sustinuta pe termen lung a PIB/locuitor este determinata de progresul tehnologic. R. determinata de cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica. Ricardo. Th. Primele preocupari privind cresterea economica apartin clasicilor englezi: A. Solow. În modelul sau de crestere economica progresul tehnologic este privit doar ca factor exogen. Modelul neoclasic al cresterii economice explica modul în care acumularea de capital si schimbarile tehnolo gice influenteaza cresterea economiei. Cresterea economisirii publice si stimularea economisirii private încurajeaza acumularea capitalului si deci cresterea economica. La constituirea unei teorii a cresterii economice. Sporirea ratei economisirii conduce la cresterea venitului pâna la nivelul starii stationare.4 Teorii si modele ale cresterii economice Teoriile si modelele crester ii economice evidentiaza modalitatile prin care activitatea prezenta o influenteaza pe cea viitoare si identifica sursele care pot asigura o crestere continua. E. J. Harrod. în cazul stocului de cunostinte nu mai functioneaza legea randamentelor descrescatoare. Datorita asemanar ilor de fond dintre aceste modele se obisnuieste a fi prezentate împreuna sub numele de modelul Harrod-Domar. în functie de dinamica realitatii economice si de evolutia instrumentelor de analiza economica. noua deschidere în teoria cresterii economice presupune progresul tehnic ca fiind endogen. 118 . Politicile propuse de el. rezultând din deciziile agentilor economici interesati de cresterea profitului. pentru depasirea fazei de recesiune si asigurarea cresterii economice. Th. Hicks. Noile modele de crestere economica surprindeau noile realitati ale economiilor capitaliste caracterizate prin aparitia de noi industrii si tehnologii. De exemplu. în timp ce populatia sporeste în progresie geometrica. P. Spre deosebire de modelul neoclasic traditional. În secolul al XX-lea preocuparile pentru analiza cresterii economice s-au intensificat.8. R. Acumularea de capital se asociaza de regula cu o acumulare de cunostinte. F Perroux. Spre deosebire de celelalte tipuri de resurse. pe termen lung.M. Lucas. Aceste teorii au evoluat în timp. Kalecki. Samuelson. Solow.R. Un rol deosebit în cadrul acestei abordari l a avut R. Smith. Domar au elaborat doua noi modele de crestere economica. rata economisirii determina marimea stocului de capital si nivelul productiei. Acestia au descris evolutia economiei în termenii pamântului limitat si al populatiei în crestere.Keynes al carui model macroeconomic de crestere evidentia influenta cresterii cererii agregate asupra venitului national. Analiza economistilor clasici nu surprindea însa contributia progresului tehnic la cresterea productiei. Dornbusch. ca urmare. Trebuie mai întâi mentionat J. Malthus si D. La scurt timp dupa acest model. componenta distincta a stiintei economice. Dupa cel de al doilea razboi mondial s-a realizat sinteza propriu-zisa dintre abordarea macroeconomica si abordarea dinamica. Malthus aprecia ca productia bunurilor de consum creste în progresie aritmetica. În anii ′80 a aparut Noua teorie a cresterii ai carei initiatori sunt P. Fara masuri de stopare a cresterii populatiei. Harrod si E. se poate ajunge la o criza profunda în economie. Analiza moderna dezvoltata prin noile teorii are la baza acumularea de capital. Modelul Harrod-Domar evidentiaza trei mari probleme: posibilitatea unei cresteri sustinute. Domar. El a conceput un model de crestere economica stabila inspirat din modelul Harrod-Domar. Pe termen lung însa rata economisirii nu afecteaza rata cresterii economice. care se înscriu în linia keynesista. era concluzia lui Malthus.

O astfel de politica de reducere a consumului agregat (venitul disponibil se reduce) si crestere a investitiei agregate genereaza o rata superioara de crestere economica. guvernul poate fi capabil sa mentina cererea agregata neschimbata. aceasta politica se însoteste de cresterea sensibila în prezent a cererii fara a provoca si cresterea pe masura a ofertei de bunuri de consum ea poate genera mai degraba presiune inflationista. cresterea stocului de capital precum si calitatea muncii si capitalului unei tari. Cresterea cheltuielilor pentru instruire. 5 Politici de crestere economica Presupunând ca obiectivul guvernului consta în sporirea ratei de crestere economica putem aprecia ca politicile guvernamentale sunt corespunzatoare daca prin iintermediul lor este influentata cresterea fortei de munca. Politica fiscala si monetara pot fi utilizate pentru deplasarea unei parti din resurse dinspre productia de bunuri de consum spre producerea de bunuri de capital. Presupunând ca economia a atins deja nivelul ocuparii depline iar preturile sunt stabile. pentru educatie. Iar o crestere a preturilor dincolo de un anumit prag descurajeaza procesul investitional. sanatate si cercetare contribuie fiecare si împreuna la cresterea capacitatii productive a unei tari. În acest sens.8. o politic a monetara constând în rate scazute ale dobânzilor si cresterea accesului la credite poate încuraja firmele sa investeasca mai mult si astfel sa creasca stocul de capital. crescând impozitele si directionând venitul spre cresterea cheltuielilor pentru crearea de capital. pentru ameliorarea infrastructurii. ajutorul financiar pentru firmele care îsi desfasoara activitatea în zonele defavorizate. Politica fiscala poate avea sanse mai mari de succes în sensul stimularii cresterii economice. Daca însa. 119 .

Serviciile internationale în cazul unei tari sunt fie ″servicii proprii″. 9. . Balanta de plati 2. Ea se întocmeste bilateral. aspect promovat de Fondul Monetar International. indiferent de nivelul sau de dezvoltare. BALANTA DE PLATI SI CURSUL DE SCHIMB Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • • Ce reprezinta balanta de plati externe si care sunt implicatiile dezechilibrului balantei de plati Ce este piata valutara si cum se determina cursul de schimb de echilibru Care sunt efectele modificarilor cursului de schimb asupra balantei de plati. Acestea reprezinta aspectele ″invizibile″ ale relatiilor economice externe. financiare (bancare. Balanta de plati reprezinta un set de conturi care arata tranzactiile economice care au loc între rezidentii într-o tara si rezidentii în alte tari în timpul unei perioade date de timp. balanta de plati a unei tari cuprinde contul curent si contul de capital. de transport.CAPITOLUL 9.1 Balanta de plati Fiecare tara. Importurile si exporturile ‘vizibile’ constau în comertul fizic cu marfuri. Mai precis. de shipping. b) balanta serviciilor. care surprinde valoric încasarile si platile din export si. îndeosebi. participa la schimburile economice cu celelalte tari. Acestea reprezinta aspectele ″vizibile″ ale relatiilor economice externe. În termeni generali. prestate de alte tari si de care tara de referinta beneficiaza. valutare. respectiv din import pentru o tara. asigurari) etc. financiare si monetare cu alte tari. Sistemele curs urilor de schimb Capitolul de fata abordeaza problema dezechilibrului balantei de plati si cursului de schimb. Aceste probleme sunt în mare masura determinate de aspecte monetare si apar în conditiile utilizarii diferitelor monede nationale. venitului si ocuparii Care sunt sistemele cursurilor de schimb 1. în balanta comerciala si balanta de plati externe. balanta de plati reprezinta un instrument statistico-economic care evidentiaza încasarile si platile pentru o tara în virtutea relatiilor economice. fie ″servicii primite″. Piata valutara si cursul de schimb 3. prestate în favoarea altor tari. regional si global. În vederea asigurarii comparabilitatii internationale se impune uniformizarea gruparii posturilor din balantele de plati externe ale tarilor. Contul curent Contul curent sau ba lanta curenta include urmatoarele componente: a) balanta comerciala. de regula un an. care include încasarile si platile pentru servicii diverse de genul celor turistice. Racordarea fiecarei tari la fluxurile economice internationale îsi afla expresia.

785 miliarde dolari. în cazul de fata. un exces al importurilor în raport cu exporturile genereaza deficitul contului curent. multe dintre acestea fiind proiectate pentru a specula diferentele dintre ratele dobânzilor la nivel internationa. sub forma de transferuri banesti de la nerezidenti. care priveste încasarile si platile cu titlu de venituri precum dividende.07%.1 balanta de plati a României pe anul 1998. profituri. donatii. pentru înfiintarea si controlul unei întreprinderi într-o tara straina). care cuprinde investitiile directe (de exemplu. Deficitul pozitiei venituri (în deficitul contului curent de 17%) este datorat în principal platilor de dobânzi aferente datoriei externe pe termen mediu si lung. c) balanta rezervelor valutare internationale. care reflecta toate formele de împrumut pe termen scurt si investitii pe termen lung.74%). Stagnarea exporturilor si cresterea importurilor au contribuit la nivelul anului 1998 la un grad redus de acoperire a importurilor din exporturi de numai 76. care reprezinta formarea si utilizarea rezervelor valutare internationale precum si folosirea creditelor primite de la Fondul Monetar International. dobânzi. În aces te conditii. ajutoare private etc. contul de capital include: a) balanta miscarilor de capital pe termen scurt . trebuie sa fie zero. În schimb. Contul de capital înregistreaza un excedent la nivelul anului 1998. a contului curent. Contributia serviciilor la deficitul contului curent este de 16. 124 . Este cazul acelor tranzactii care sunt necesare pentru a acoperi orice surplus sau deficit din contul curent. În mod concret. despagubiri. fapt datorat cresterii intrarilor nete provenite din influxuri de transferuri private. privesc 382 milioane dolari ce au contribuit si ele la finantarea deficitului contului curent. Aceste tranzactii includ modificarile la nivelul rezervelor oficiale si intrarile si iesirile de valuta. salarii platite specialistilor straini etc. Cum orice tranzactie trebuie sa aiba o sursa de finantare.611 miliarde dolari.c) balanta veniturilor. conducând la scaderea acestora. balanta transferurilor curente a înregistrat un sold pozitiv. rente. Excedentul intrarilor de capital în raport cu iesirile de capital a permis acoperirea celei mai mari parti a deficitului contului curent. asistenta PHARE si bilaterala. fara a se putea preciza în mod evident sursa lor. ajutoare publice. b) balanta miscarilor de capital pe termen lung. În orice balanta de plati exista un capitol referitor la erori si omisiuni care. suma soldurilor celor trei balante. Aceasta cifra demonstreaza faptul ca România a vândut agentilor economici straini mai mult decât a cumparat active reale si finaciare în valoare de 1. Deficitul contului curent este datorat în cea mai mare parte deficitului balantei comerciale (86. O alta parte a acestui deficit a fost acoperit pe seama rezervelor valutare. d) balanta transferurilor unilaterale . Contul de capital Contul de capital sau balanta miscarilor de capital cuprinde în esenta miscarile de capital pe termen scurt si pe termen scurt între o tara de referinta si alte tari. Toate fluxurile monetare care rezulta din exporturile ‘vizibile’ si ‘invizibile’ sunt înregistrate în partea de debit a conturilor. Prezentam în tabelul 9. Se observa existenta unui deficit al contului curent de 2.71%. a contului de capital si a rezervelor. care cuprin de transferurile economiilor banesti ale emigrantilor. În schimb. investitiile de portofoliu (care implica achizitia de titluri de valoare ale unei firme sau guvern strain) si împrumuturile interguvernamentale. excesul exporturilor în raport cu importurile provoaca surplusul contului curent. salarii repatriate de emigranti.

Contul curent a) Balanta comerciala (bunuri) .1 Balanta de plati externe a României . aceasta nu înseamna ca balanta de plati este întotdeauna în echilibru. Din nefericire.iesiri de venituri din munca.Anul 1998 (milioane dolari SUA) 1.export (FOB) .intrari de capital . investitii directe si de portofoliu. Aceasta diferent a este egala ca marime cu modificarea rezervelor oficiale de schimb.import (FOB) Sold balanta comerciala b) Servicii -export servicii .Tabelul 9. dobânzi Sold balanta veniturilor d) Transferuri curente . Acest fapt a condus multi analisti sa se concentreze asupra soldului contului 125 . • un surplus al balantei de plati exista atunci când valoarea intrarilor autonome excede valoarea iesirilor autonome.intrari de venituri din munca. Totusi.2 611 1 208 1 711 . este dificil de facut distinctia dintre tranzactiile financiare autonome si cele de acomodare din conturi. putem defini deficitul sau surplusul balantei de plati în felul urmator: • un deficit al balantei de plati exista atunci când valoarea iesirilor autonome excede valoarea intrarilor autonome. Daca definim acele tranzactii care apar numai datorita unui deficit sau surplus în restul conturilor ca o acomodare si cele care se produc independent de orice aspecte de genul celor de mai sus ca autonome.503 166 679 .iesiri de capital Rezerve Erori si omisiuni 5 790 4 005 + 843 + 382 Modificarile la nivelul rezervelor oficiale si intrarile si iesirile de valuta asigura faptul ca balanta de plati va fi întotdeauna în echilibru în sens contabil.import servicii Sold balanta serviciilor c) Venituri .513 750 133 Sold balanta transferurilor 617 Sold contul curent 2. dobânzi .transferuri curente primite . Contul de capital -3 010 . deficitul sau excedentul balantei de plati poate fi privit prin prisma diferentei dintre contul curent si cel de capital. investitii directe si de portofoliu. Astfel.transferuri curente platite 8 300 10 911 .

putând accepta sau nu modificari ale cursului de schimb. b) în cazul deficitului va exista o presiune spre în jos asupra cursului de schimb al monedei nationale. iar aprecierea cursului pentru corectarea surplusului. În cazul surplusului. c) modificarea cursului de schimb. În schimb. pretul unei monede în termenii altei monede. exista o presiune în sens contrar asupra cursului de schimb. În ultima instanta. pe piata valutara de la Londra. În mod normal. altfel spus. pe piata valutara din România un dolar SUA este egal cu x unitati monetare nationale. Totusi. Exprimarea cursului valutar se realizeaza într-o maniera specifica. Aceasta poate oferi însa o imagine deformata a starii de îndatorare a unei tari. tara îsi va reduce rezervele valutare si va deveni din ce în ce mai îndatorata în exterior. exista riscul ca o astfel de masura sa afecteze nivelul tehnologic al proceselor de productie prin reducerea accesului la tehnologia moderna a altor state. Cotarea indirecta presupune în schimb ca unitatea monetara nationala se exprima în unitati valutare. Fiecare presupune însa atât avantaje cât si dezavantaje. Exista doua tipuri de cotari pe piata valutara: cotarea directa si cotarea indirecta. Sa consideram acum actiunile posibile pentru o tara în cazul unui dezechilibru persistent al balantei de plati. Un astfel de dezechilibru are doua implicatii majore: a) în cazul deficitului. Cotarea directa consta în faptul ca pretul unei unitati de valuta se exprima în moneda nationala. fapt care reclama analiza pozitiei întregii balantei de plati externe. b) controlul importurilor. În cazul unui deficit. inclusiv cererea pentru importuri. Acest tip de cotare este cel mai frecvent folosit pe pietele valutare. Este evident ca aceasta tara nu va putea apela la infinit la rezervele sale valutare sau la surse de împrumut externe. preturile stabile sau cresterea economica. Cursul de schimb reprezinta rata la care o moneda poate fi schimbata pe o alta moneda sau. proiectata sa corecteze balanta de plati. tinde sa agraveze rata somajului. Cererile si ofertele pentru fiecare dintre devizele convertibile sunt consecinta schimburilor de bunuri si miscarilor de capitaluri între natiuni. Presupunem acum ca o tara cunoaste fie un deficit fie un surplus persistent. cotarea se face astfel: o lira sterlina este egala cu x dolari SUA. De exemplu. 9. asemenea politici pot intra în conflict cu obiective interne precum ocuparea deplina. pe baza unei metode de cotare. contingentarea importurilor presupune un plafon maxim impus marfurilor de import. înainte de o analiza în detaliu a acestor probleme. contingentarea importurilor poate împiedica agravarea deficitului balantei de plati. cursul de schimb nominal reprezinta un pret în moneda nationala pentru a obtine un tip anume de marfuri care sunt devizele straine. Controlul importurilor poate fi realizat în mai multe modalitati. De exemplu. autoritatile monetare ale statului se pot implica. sa reduca în acelasi timp p resiunea inflationista si sa faca exporturile mai competitive pe pietele externe. O asemenea masura este de natura sa reduca cererea agregata. o politica expansionista poate fi potrivita în cazul surplusului balantei de plati. Piata valutara permite convertirea monedelor în mod eficient concomitent cu stabilirea ratelor de schimb. politica fiscala si politica monetara restrictiva ar putea fi indicate. 126 . Într-un caz concret. Din nefericire.curent când interpreteaza conturile. aceasta tara va acumula rezerve valutare (cu pretul deficitelor altor tari) si se poate confrunta cu o presiune inflationista atunci când fluxul net de valuta spre interior creste sensibil oferta interna de bani.2 Piata valutara si cursul de schimb Deoarece exista o diversitate de monede nationale se impune convertirea monedei nationale în monede straine si invers. în vederea realizarii tranzactiilor internationale. Pe de alta parte. De exemplu. atunci când o tara cunoaste un deficit si un nivel ridicat al somajului. În cazul surplusului. trebuie examinata piata valutara si factorii care determina echilibrul cursului de schimb. Exista în acest sens trei posibilitati principale: a) politici bazate pe cerere. o politica de reducere a cererii. Dintr-o asemenea perspectiva. Conceputa ca o masura de politica comerciala protectionista. deprecierea cursului de schimb este potrivita pentru corectarea deficitului.

În functie de momentul efectuarii tranzactiilor exista piata la vedere (spot) si piata la termen (forward). adica depuneri la vedere si depuneri la termen ale unor sume în valuta în conturi deschise la banci. prin intermediul carora se efectueaza vânzari si cumparari de valute. dupa cum cursul real de schimb este superior sau inferior cursului de schimb din perioada initiala. iar I d reprezinta indicele preturilor interne în perioada 1 comparativ cu perioada 0. Cursul real de schimb (er) exprima pretul relativ al bunurilor din strainatate în raport cu bunurile nationale exprimate în moneda nationala. În acest caz. mai ales ca valuta în cont. de obicei 90 de zile. Cursul real de schimb se determina pe baza urmatoarei formule: er = e I w ⁄ Id unde Iw reprezinta indicele preturilor internationale. Invers. o reducere a cursului de schimb înseamna aprecierea nominala a cursului în perioada 1 comparativ cu perioada 0. Piata valutara consituie un sistem de relatii dintre banci. Piata valutara poate fi nationala si internationala. o scadere a cursului de schimb real releva reducerea competitivitatii produselor nationale pe pietele externe. Cresterea sa evidentiaza faptul ca preturile straine exprimate în moneda nationala sporesc în raport cu preturile nationale. în timp ce rata de schimb forward reprezinta cursul de schimb agreat pentru o data prestabilita în viitor. Pe baza acestor tranzactii se realizeaza reglementarea platilor si încasarilor care apar în procesul schimburilor cu strainatatea precum si derularea operatiunilor speculative. Cursul real de schimb poate înregistra o depreciere reala sau o apreciere reala într-un anumit interval de timp. iar competitivitatea produselor nationale se amelioreaza. Deprecierea reala sau aprecierea reala se calculeaza pe baza relatiei: ∆ er = Ier – 1 unde Ier reprezinta indicele cursului real de schimb în perioada 1 comparativ cu perioada 0 si este egal cu raportul dintre cursul real de schimb în perioada 1 si cursul de schimb în perioada 0 (er ⁄ e0). piata valutara se compune din piata bancara si piata caselor de schimb valutar. pe care sunt stabilite cursurile de schimb aferente. Cursul real de schimb poate fi considerat un indicator de competitivitate. case de schimb si clientii lor.Cursul de schimb valutar poate fi nominal sau real. importurile sunt stimulate iar exporturile descurajate. În conditiile cotarii directe. Astfel. daca cursul de schimb înregistreaza o crestere în perioada 1 comparativ cu perioada 0. În România. Deprecierea nominala sau aprecierea nominala a cursului de schimb ∆e se calculeaza pe baza relatiei urmatoare: ∆e = Ie – 1 unde I e reprezinta indicele cursului nominal de schimb în perioada 1 comparativ cu perioada 0 si este egal cu raportul cursurilor nom inale în cele doua perioade (e1 ⁄ e0). Invers. în timp ce pe piata caselor de schimb valutar operatiunile se desfasoara în favoarea persoanelor fizice. Cursul de schimb spot este rata la care o moneda poate fi schimbata în mod curent cu o alta moneda. Obiectul principal al operatiunilor pe aceasta piata specifica îl constituie devizele convertibile sub diferite forme. Cursul de schimb se determina pe piata valutara. Cursul nominal de schimb (e) reprezinta pretul unei unitati monetare exprimat într-o alta unitate monetara. exporturile sunt stimulate iar importurile descurajate. Pe piata bancara se desfasoara operatiuni rezervate persoanelor juridice. Existenta pietei valutare la termen permite celor ce efectueaza schimbul sa se asigure împotriva riscului pietei 127 . are loc o depreciere nominala a cursului de schimb.

el ar putea primi cele 1000 lire sterline si (prin cresterea ratei spot la 1 lira sterlina egala cu 2. Aceasta înseamna ca exista doar doua monede nationale. Determinarea cursului de schimb Deoarece cursul de schimb reprezinta pretul unei monede în termenii altei monede. se efectueaza concomitent o vânzare si o cumparare de valuta la termen. Unii speculatori încearca sa obtina un avantaj din diferenta dintre cursul la termen pentru o anumita perioada de timp si cursul spot asteptat sa existe la finele acelei perioade de timp. Un speculator american crede ca rata spot la sfârsitul acestei perioade cursul va fi 1 lira sterlina egala cu 2. Daca. Sa analizam pe scurt aceste trei situatii. În acest sens. De aceea. În 90 de zile. Riscul pietei valutare consta în posibilitatea modificarii între timp a cursului de schim b astfel încât sa apara o pierdere pentru el. Hedgingul valutar consta în actiunea specifica a unui cumparator sau vânzator orientata spre compensarea eventualelor câstiguri sau pierderi provenite din infirmarea anticipatiilor speculative privind cursul de schimb.1 unde CC reprezinta curba cererii României pentru exporturile SUA. Obiectivul acestui tip de actiune consta în alocarea de fonduri între centre financiare diferite ca raspuns la diferentele dintre ratele dobânzilor si realizarea celui mai mare randament posibil. realizând un profit de 200 dolari. de exemplu. Pentru aceasta ei trebuie sa converteasca lirele strerline în dolari la rata spot si în acelasi timp ei trebuie sa evite riscul valutar prin asigurarea convertirii sumelor supuse arbitrajului înapoi în lire la cursul forward. Banca va pretinde un comision pentru acest serviciu efectuat importatorului. la rândul lor. Aceasta înseamna ca cererea de dolari depinde doar de cererea României pentru exporturile SUA (deoarece exportatorii din SUA pretind plata pentru marfurile exportate în dolari). România si Statele Unite. Fiecare tara realizeaza schimburi externe având ca unic partener cealalta tara. poate fi recomandat pentru investitori sa-si transfere fondurile pe termen scurt de la Londra la New York. Pentru a simplifica analiza si a asigura întelegerea mai buna a determinarii cursului de schimb de echilibru facem doua ipoteze: a) consideram comertul între doua tari. Cererea si oferta unei monede pe pietele internationale sunt. Consideram mai întâi cererea de dolari. De exemplu. În consecinta. Speculatia. presupunem ca în ultima zi a unei perioade de 90 de zile cursul forward este 1 lira sterlina egala cu 2 dolari. Arbitrajul pe baza dobânzii. la 90 de zile rata dobânzii la New York este mai mare decât la Londra. speculatorilor si arbitragistilor. importatorul decide sa se protejeze împotriva riscului printr-o cumparare de valuta la termen. tranzactia se justifica sau nu în functie de diferentele ratelor dobânzii între cele doua centre financiare si diferenta între cursul forward pentru a 90 zi si cursul spot.20 dolari.20 dolari) ar putea vinde aceasta suma pentru 2200 dolari. determinate prin activitatile celor care efectueaza schimbul. lei si dolari si definim cursul de schimb ca pretul unui dolar în lei. Pretul exporturilor SUA este masurat în dolari si este figurat 128 . Sa ilustram aceasta situatie presupunând cazul unui importator care contracteaza o datorie pe care trebuie sa o achite la o data în viitor. Aceasta înseamna ca el intra în contact cu o banca pentru a cumpara o cantitate de valuta la o data corespunzatoare în viitor la un curs de schimb acceptat acum (curs ‘forward’). Putem începe deci prin examinarea cererii României privind exporturile SUA.valutare si conduce la aparitia unui tip de activitati speculative si arbitraj al ratelor dobânzilor. prin fortele cererii si ofertei. Ea se datoreaza faptului ca importatorii din România doresc sa achizitioneze bunuri si servicii din SUA. Hedging. b) ignoram activitatea investitorilor. El ar putea lua decizia sa cumpere sa zicem 1000 lire sterline forward pentru 2000 de dolari. Aceasta este ilustrata în figura 9. iar oferta de dolari depinde doar de cererea SUA pentru importurile din România (deoarece dolarii sunt oferiti în schimbul leilor pentru a plati bunurile si serviciile provenind din România). speculatorilor si celor care realizeaza un aribraj pe baza ratelor dobânzii. nivelul sau de echilibru trebuie determinat pe o piata libera.

Concomitent. 9. valoarea în dolari a exporturilor SUA creste la P0Q1. În acest caz. Presupunem ca la nivelul initial. În consecinta. o reducere a cursului de schimb apentru dolar determina o crestere a cererii de dolari.3.2 Cererea de dolari Cursul de schimb ($⁄ lei) 32000 lei 30000 lei Cererea de dolari P 0Q0 P 0Q1 Dolari Sa analizam acum oferta de dolari.1 Efectul unei deprecieri a dolarului asupra cererii României pentru exporturile SUA Pretul exporturilor SUA C′ C ($) A P0 C’ Q1 C Q0 Volumul exporturilor SUA Presupunem ca rata de schimb a dolarului se depreciaza de la 1$ = 32000 lei la 1$ = 30000 lei. Curba cererii pentru dolari este din acest motiv descrescatoare. Asa cum se observa pe grafic. prezentata în figura 9. trebuie examinata cererea SUA pentru importuri. Deprecierea cursului de schimb a dolarului conduce la o crestere a cererii de bunuri în România pentru fiecare nivel al pretului în dolari. cererea totala de dolari (egala cu valoarea totala a exporturilor SUA) este P0Q0. Curba CC. Oferta de dolari se datoreaza faptului ca importatorii din SUA doresc sa cumpere bunuri din România. corespunzator punctului A.1. Cu alte cuvinte. iar volumul exporturilor SUA este figurat pe abscisa. Fig.2. cursul de schimb al leului se apreciaza în raport cu dolarul.pe ordonata. asa cum se poate vedea în figura 9. curba cererii României pentru marfurile importate din SUA se va deplasa spre dreapta catre C’C’ în figura 9. reprezinta curba cerer ii SUA pentru bunurile din 129 . Aceasta reduce pretul în lei al exporturilor SUA si face astfel mai ieftine marfurile americane pentru cumparatorii din România. Fig. 9.

Altfel spus. Acest fapt genereaza cresterea pretului în dolari a bunurilor din România. curba ofertei de dolari este crescatoare asa cum se poate observa în figura 9. ca are loc deprecierea dolarului.3 din punctul B în punctul D. Daca cererea SUA pentru importuri este inelastica atunci volumul importurilor se reduce într-o proportie mai mica decât cresc preturile. Consideram nivelul initial la punctul B. În acest caz. astfel ca valoarea totala a importurilor si oferta totala de dolari vor scadea. Cererea SUA pentru importuri va scadea si aceasta este aratata ca o miscare de-a lungul curbei cererii în figura 9. 9. Fig. ca si mai înainte. pentru care oferta totala de dolari (egala cu valoarea totala a importurilor SUA din România) este P0Q 0. În 130 . astfel ca oferta totala de dolari va creste. volumul importurilor scade într-o proportie mai mare decât cresc preturile.4 Oferta de dolari Cursul de schimb ($⁄ lei) Cursul de schimb ($⁄ lei Oferta de dolari 32000 30000 Oferta de dolari P 1Q1 P 0Q0 (a) Dolari P 0Q 0 (b) P 1Q1 Dolari Trebuie acum sa determinam daca oferta de dolari a crescut sau s-a redus în urma aprecierii leului în raport cu dolarul. Presupunem acum.3 Efectul unei deprecieri a dolarului asupra cererii pentru importuri a SUA Pretul importurilor SUA ($) C D P1 P0 B C 0 Q1 Q0 Volumul importurilor SUA Fig.România. Daca aceasta este elastica. trebuie sa realizam comparatia dintre P1Q1 si P0Q0. Oferta de dolari este acum P 1Q1.4a. Raspunsul depinde de elasticitatea cererii SUA pentru importuri. 9. facându-le mai scumpe pentru importatorii din SUA.

cursul de schimb se orienteaza spre nivelul de echilibr u atunci când se situeaza la alt nivel decât cel de echilibru. dar în acest 4 moment este instabil. daca curba cererii este unitar elastica. echilibrul este stabil. În figura 9. pe baza figurii 9. 9. cazul în care oferta de dolari este descrescatoare si mai putin abrupta decât curba cererii. SUA si România.6 Un echilibru instabil pe piata valutara Curs de schimb O ($) e6 e4 e5 C ($) C O Dolari Efectele unei modificari a cursului de schimb Analizam în continuare efectele asupra economiei unei tari aparute în urma deprecierii monedei sale nationale. curba ofertei va fi descrescatoare asa cum se observa în figura 9. În schimb. iar curba ofertei de dolari este verticala. Fig. În schimb. daca cursul de schimb este e3 oferta de dolari excede cererea de dolari.5 acest curs de echilibru corespunde lui e1. Toate celelalte cursuri de schimb sunt cursuri de dezechilibru. În figura 9. comertul între aceleasi doua tari.5 Un echilibru stabil pe piata valutara Curs de schimb C ($) e3 e1 e2 O O ($) C Dolari Analizam în continuare.4b. daca cursul de schimb este e cererea de dolari pe piata valutara excede 2 oferta de dolari. Echilibrul stabil si instabil Cursul de schimb de echilibru este determinat prin egalitatea cererii si ofertei de dolari.6. 9. De exemplu. oferta de dolari ar putea ramâne nemodificata. Cursul de schimb e este un curs de echilibru.5. În conditii de libera concurenta. Pentru a simplifica analiza consideram. în continuare.acest caz. presupunând ca fiecare reprezinta pentru cealalta ″restul lumii″. 131 . se observa. La cursurile de schimb de dezechilibru e5 si e6 fortele concurentiale actioneaza în sensul îndepartarii cursului de schimb de pozitia de echilibru. Fig.

este necesar un anumit timp si pentru cumparatorii americani sa-si creasca achizitiile lor privind bunurile provenite din România în urma unei reduceri a preturilor. Dupa o anumita perioada. creste cererea pentru importuri si scade cererea pentru exporturi în cazul României. Soldul balantei comerciale. ca aceasta conditie sa nu poata fi îndeplinita pe termen lung. În acelasi timp. Una dintre cauze este aceea a timpului necesar importatorilor unei tari de a gasi oferte alternative ca urmare a unei cresteri a preturilor importurilor. În schimb. putem scrie ca la echilibru exista: E – X = S – I. pe de o parte. Desi elasticitatile cererii în comertul international sunt dificil de estimat. sa zicem un an. deprecierea va reduce valoarea totala a importurilor. Aceste modificari de preturi vor genera cresterea cererii pentru exporturile SUA si reducerea cererii SUA pentru importuri. iar pe de alta parte. Ignorând cheltuielile guvernamentale si impozitarea. Daca notam cu em elasticitatea cerer ii pentru importuri a SUA putem rezuma acest efect dupa cum urmeaza: • daca em < 1. Presupunând ca exista initial o pozitie de echilibru. prin intermediul multiplicatorului. Pretul în dolari al exporturilor nu este afectat în mod direct de depreciere. poate fi definit ca diferenta dintre valoarea exporturilor si valoarea importurilor. 132 . deprecierea va creste valoarea totala a importurilor. iar • daca em > 1. asigurând ameliorarea balantei comerciale. datele existente sugereaza ca suma elasticitatilor este sensibil mai mare de unu pe termen lung. Efectul unei deprecieri asupra valorii totale a importurilor SUA este mai putin sigur deoarece la acest moment pretul dolarului creste direct prin depreciere fiind necesara o reducere semnificativa a cererii pentru ca valoarea totala a importurilor sa scada. pornind de la doua ipoteze: a) oferta este puternic elastica. b) modificarile venitului sunt ignorate. deprecierea poate mai întâi sa determine deteriorarea balantei comerciale. pentru România poate aparea un deficit al balantei comerciale ca urmare a aprecierii leului în raport cu dolarul. importatorii si exportatorii ar trebui sa reactioneze la modificarea preturilor. balanta comerciala se va ameliora ca urmare a unei deprecieri daca ex + em > 1. Efectele deprecierii asupra preturilor trebuie corelate cu eventualele modificari ale venitului national. însa cererea creste pe masura ce pretul leului se reduce. De as emenea. cresterea acestei diferente poate fi privita drept o ameliorare în masura în care asigura trecerea de la deficit catre un surplus al balantei comerciale. Cât timp se produc aceste modificari la nivelul cererii ele vor afecta balantele de plati ale ambelor tari. Modificarile venitului vor determina schimbari în cererea pentru importuri si mai departe asupra balantei comerciale. Acest lucru este important deoarece o crestere a valorii exporturilor SUA va induce. În mod evident ceea ce se petrece cu balanta comerciala a SUA depinde atât de elasticitatea cererii pentru exporturile SUA (ex) cât si de elasticitatea cererii pentru importuri a SUA (em). Abordarea bazata pe absorbtie Sa consideram acum efectul de venit în urma deprecierii dolarului. Astfel. se cunoaste. Numai daca cererea pentru exporturile SUA este perfect inelastica valoarea totala ramâne nemodificata. Deprecierea dolarului asigura cel mai firesc cresterea valorii totale a exporturilor SUA. astfel ca poate raspunde usor unei cresteri a cererii. În cazul SUA. utilizând conditia injectii = retrageri pentru nivelul de echilibru al venitului.O depreciere a dolarului va afecta imediat preturile relative ale bunurilor supuse schimbului: pretul în lei al exporturilor SUA va scadea iar pretul în dolari pentru importurile SUA va creste. Aceasta analiza este uneori numita abordarea bazata pe absorbtie. o crestere a venitului national care la rândul sau va creste cererea de importuri. Acest mecanism trebuie luat în calcul în examinarea efectelor deprecierii. Consideram aceasta problema în contextul unui model keynesist simplu. Consideram mai întâi efectul asupra preturilor în urma unei deprecieri. Aceasta relatie este cunoscuta sub numele de conditia Marshall – Lerner. Este posibil totusi. Cu cât elasticitatea cererii pentru exporturile SUA este mai mare cu atât mai mare va fi cresterea valorii totale a exporturilor consecutiva acestei deprecieri.

8 unde nivelul initial de echilibru este Y. ameliorarea balantei comerciale ar putea fi AB în figura 9. importurile devin relativ mai ieftine pentru cumparatorii interni. cresterea venitului real este de o importanta deosebita. Ca urmare. în acelasi timp. Dat fiind faptul ca relatia Marshall – Lerner este satisfacuta si ca exista unele resurse neutilizate în cadrul econom iei. Astfel. Determinarea acestui echilibru este prezentata grafic în figura 9. o depreciere a monedei va avea drept efect deplasarea spre în sus si catre dreapta a liniei E – X catre (E – X)’ si cresterea nivelului de echilibru al venitului la Y’ e. devine posibil pentru balanta comerciala sa se amelioreze deoarece resursele sunt eliberate din ramurile care produc pentru piata interna si orientate spre ramurile care produc pentru piata externa.7. Problema modalitatilor prin care inflatia poate reduce cheltuiala interna (numita uneori absorbtie) este larg abordata în literatura economica. nivelul de echilibru al venitului este realizat când valoarea planificata a exporturilor minus importurile (E – X) este egala cu valoarea planificata a economiilor minus investitiile (S – I). 9. însa la acest moment se deschide un gap inflationist egal cu BA. somajul si deficitul balantei comerciale. De fapt. cererea crescuta pentru exporturi si substitute de import creaza inflatie prin excesul cererii.Altfel spus. Fig. presupunem ca în economie exista ocuparea deplina.7 Efectele unei deprecieri a dolarului asupra balantei comerciale si nivelului venitului national E – X’ S– I B Ye C 0 A Y’e S. 133 . însa luarea în calcul a cresterii venitului face ca ameliorarea sa fie doar AC. efectul iluziei monetare si efectul asupra disponibilitatilor banesti reale.7. inflatia compenseaza efectele deprecierii iar linia (E – X)’ se muta înapoi catre nivelul initial (E – X). Sa analizam acest lucru prin evidentierea a trei efecte: efectul redistribuirii venitului. corespunzator venitului în conditiile ocuparii depline. ca si mai înainte. asa cum se poate observa în figura 9. Deprecierea f monedei nationale va deplasa. Aceasta inflatie a preturilor monetare si a veniturilor monetare va face exporturile SUA mai putin competitive pe piata mondiala iar. somajul se reduce partial iar deficitul este eliminat. Se observa ca ameliorarea deficitului este mai mica decât cea sugerata prin analiza anterioara privind efectul asupra preturilor. pot fi abordate prin politica deprecierii cursului de schimb. acolo unde exista un deficit egal cu AC. Pe scurt. E – X catre (E – X)’. unde economiile si importurile sunt direct legate de venit. Acesta reprezinta un caz unde cele doua probleme.I Venitul national (E – X)’ E–X Presupunem pozitia initiala în punctul C. Pentru a arata aceasta. În conditiile ignorarii modificarii de venit. iar investitiile si exporturile sunt autonome în raport de venit. Deoarece outputul nu poate fi extins pe termen scurt.

Teoria lor este mai generala decât abordarea bazata pe absorbtie deoarece se aplica mai degraba întregii balante de plati decât balantei comerciale. 134 . b) Efectul iluziei monetare. prin intermediul politicii de venituri) concomitent cu deprecierea monedei. argumentul consta în faptul ca preturile mai mari vor determina oamenii sa-si reduca cheltuielile în ciuda faptului ca. Daca ne putem baza pe unul sau mai multe dintre efectele de mai sus pentru a reduce absorbtia.Fig. Pe termen scurt. motiv pentru care guvernele acompaniaza deprecierea monedei natio nale cu politici fiscale si monetare de reducere a cheltuielilor. în medie. 9. Daca. guvernele pot gasi de cuviinta impunerea unui control direct asupra costurilor factorilor interni (de exemplu. Pentru ca acest lucru sa functioneze trebuie ca oamenii sa acorde atentie doar preturilor în sensul ca ei observa cum cresc preturile însa nu observa ca si salariile cresc în aceeasi masura.I Venitul national A (E – X)’ E–X a) Efectul de redistribuire. se anticipeaza ca o crestere a preturilor la import va exercita o anumita presiune inflationista prin costuri. Totodata. În general. c) Efectul asupra disponibilitatilor banesti reale. Aici. Conform acestui efect cu un stoc nominal de bani. Ei vor încerca sa refaca valoarea lor în termeni reali încercând sa-si reduca cheltuielile si sa creasca economiile. deprecierea unei monede poate creste profiturile (în special pentru ramurile ce produc pentru export si substitute pe ntru import) cu pretul salariilor. chiar daca exista initial ocupare deplina. oamenii observa cum valoarea reala a disponibilitatilor monetare se dim inueaza odata cu cresterea preturilor. veniturile au crescut în aceeasi masura cu preturile. Abordarea monetarista Monetaristii considera ca problemele balantei de plati sunt în esenta probleme de natura monetara. în plus. nu poate fi acordata o atentie deosebita acestor efecte. devin e posibil ca o depreciere a dolarului sa amelioreze balanta comerciala a SUA. Daca înclinatia marginala spre consum a celor ce obtin profit este mai mica decât cea a celor ce obtin salarii atunci cheltuiala interna va scadea. Ei pun accent deosebit pe rolul jucat de piata monetara asupra determinarii pozitiei balantei de plati.8 Efectele unei deprecieri în conditiile ocuparii depline E – X’ S– I B Yf C 0 Y’e S. ei considera ca cererea totala de moneda este o functie stabila a monedei de venitul national si rata dobânzii.

apare problema gradului de flexibilitate acceptat si a masurii în care un anumit grad de certitudine si stabilitate poate fi asigurat. Totusi. În consecinta. 135 . adica efectuarea în conditii de eficienta si siguranta a platilor internationale. echilibrul pe piata monetara cere ca cererea de bani (L) sa fie egala cu oferta de bani (M). pozitia echilibrului balantei de plati este egala cu diferenta dintre cererea totala de moneda si creatia interna de moneda. În schimb. Daca se opteaza pentru fluctuarea valorii monedei proprii în raport cu alte valute. c) Lichiditate.3 Sistemele curs urilor de schimb Una dintre cele mai importante decizii ale guvernelor consta în alegerea sistemului cursului de schimb. oferta de bani este egala cu creatia interna de bani (D) plus orice flux din strainatate ocazionat de efectuarea platilor catre agentii economici interni sau minus orice flux catre agentii economici straini (notat cu ∆R sau modificarea neta a rezervelor). Efectele unei devalorizari în acest context ar putea fi corectarea unui deficit prin generarea inflatiei (în conditiile în care o tara se afla initial la rata naturala a somajului) care ar putea reduce valoarea reala a ofertei de moneda pâna când cererea si oferta de disponibilitati monetare reale ar fi egalizate. atunci este necesara o anumita rezerva valutara pentru o interventie eficienta. Daca sistemul adoptat impune bancilor centrale interventia pe piata valutara pentru stabilizarea cursului. Sistemul practicat trebuie sa permita tarilor sa-si corecteze dezechilibrele privind platile externe.Dupa cum se stie. Sistemul cursului de schimb trebuie sa genereze încrederea agentilor de schimb. Ea furnizeaza deci o masura a cresterii ofertei de moneda care s-ar putea produce în absenta dezechilibrului platilor. Sistemul cursurilor de schimb flexibile (flotante) Sistemul cursurilor de schimb flexibile preupune modificarea cursului de schimb în functie de raportul dintre cerere si oferta pe piata valutara. Extinderea creditului intern poate fi definita drept modificarea ofe nationale de moneda plus orice deficit sau rtei minus surplusul balantei de plati. fara riscul unor pierderi mari. Unele au fost practicate si testate în trecut. Un asemenea mecanism de ajustare a condus pe cei mai multi monetaristi sa sustina cresterea flexibilitatii cursurilor de schimb precum si faptul ca ratele flexibile tind sa izoleze tarile de inflatia din restul lumii. Sistemele cursului de schimb sunt numeroase. fara a genera tensiuni majore în cadrul propriilor economii. evaluata în functie de îndeplinirea urmatoarelor caracteristici: a) Ajustare. Deducem în plus din analiza de mai sus faptul ca cea mai relevanta masura a modificarilor ofertei de bani este data de conceptul de extindere a creditului intern. Implicatia acestei politici consta în faptul ca o tara ar trebui sa-si limiteze cresterea ofertei de moneda daca doreste sa mentina echilibrul balantei de plati. s Eficienta oricarui sistem al cursului de schimb poate fi. fiind în prezent abandonate. iar ∆R = L . fara interventia autoritatilor monetare.D Aceasta înseamna ca va apare un deficit daca autoritatile cresc oferta de moneda astfel încât aceasta ajunge sa depaseasca cererea de moneda. un surplus poate provoca un exces de cerere pentru moneda proprie ceea ce determina o presiune spre în sus asupra cursului de schimb. Altfel spus. Altele sunt folosite în prezent. 9. b) Încredere. cel putin în parte. De exemplu. în cazul unei tari un deficit genereaza un exces de oferta al monedei proprii urmat de o presiune în jos asupra cursului de schimb. flotarea libera a cursului de schimb asigura corectarea dezechilibrelor balantei de plati externe. iar alte si teme sunt doar propuse. guvernele trebuie sa decida asupra modului în care moneda proprie este legata de monedele altor tari. Daca se opteaza pentru fixarea valorii monedei proprii în termenii altor monede se pune în mod firesc problema mecanismului sau de realizare si a celui de ajustare a balantei de plati. Utilizând simbolurile anterioare putem scrie ca la echilibru: L = M = D + ∆R. În aceste conditii.

Presupunem ca moneda unei tari sufera un proces de depreciere în raport cu monedele altor tari. Speculatorii antici eaza deprecierea în continuare si decid p cumpararea de monede mai puternice în vederea câstigului viitor de capital. Instabilitatea astfel produsa afecteaza eficienta mecanismului de ajustare. Figura 9. Figura 9. atunci aceasta activitate tinde sa stabilizeze cursul de schimb. Incertitudinea. Aceste constatari conduc la concluzia ca cerintele de ajustare si lichiditate sunt îndeplinite. Excesul de oferta al monedei unei tari ar putea provoca deprecierea cursului si determina chiar un deficit mai mare. Importatorii si exportatorii pot fi.9 Speculatie destabilizatoare Curs de schimb Cu speculatie Fara speculatie Timp 136 . Dezavantajele proprii sistemului cursurilor de schimb flexibile constau în urmatoarele: a) Incertitudinea. 9. Pentru a ilustra aceasta situatie analizam cazul aparitiei unui deficit. c) Riscul destabilizarii prin speculatii. operând pe piata la termen. se poate argumenta ca pentru a face profit speculatorii cumpara moneda atunci când cursul de schimb este sub nivelul mediu si vând când cursul de schimb este peste nivelul mediu.10 prezinta efectul stabilizator asupra cursului de schimb în urma speculatiei. Daca conditia de elasticitate nu este îndeplinita. În fapt. poate afecta criteriul încrederii în sistem. guvernele nu mai sunt nevoite sa pastreze cantitati mari de valuta deoarece autoritatile monetare nu mai intervin pe piata valutara pentru stabilizarea cursului. în anumite conditii. Deoarece cumpararile conduc spre crestere cursul de schimb iar vânzarile spre scadere. De asemenea. lasând cursului de schimb sa rezolve problemele dezechilibrelor externe. Analizam mai întâi efectul de destabilizare provocat de speculatii. b) Riscul neîndeplinirii conditiei Marshall-Lerner. Pe de alta parte. ceea ce determina costuri suplimentare. Pentru contracararea acestui risc ei pot recurge la operatii de hedging. Pe termen scurt. indusa prin sistemul cursurilor flexibile. însa sufic ient de mici pe termen scurt.Mecanismul de ajustare automata propriu sistemului cursurilor flexibile constituie cel mai important avantaj al sistemului. Se cunoaste faptul ca elasticitatile sunt probabil destul de mari pe termen lung. descurajati prin efectul riscului cursului de schimb. aparitia unui surplus ar putea genera un exces de cerere pentru propria moneda ceea ce ar mari si mai mult surplusul. Aceasta activitate tinde sa exercite o presiune în plus asupra deprecierii. Fig. Promotorii aces tui sistem considera ca guvernele ar trebui sa-si concentreze politicile lor asupra problemelor interne legate de inflatie si somaj. În mod similar. Un motiv în plus de îndoiala asupra aspectelor de ajustare si încredere în sistemul cursurilor flexibile consta în posibilitatea unor fluctuatii mai mult sau mai putin ample determinate de activitatea speculatorilor. speculatiile pe piata valutara pot avea influente destabilizatoare sau stabilizatoare asupra cursului de schimb. Friedman considera ca deoarece speculatorii tind sa fie bine informati si urmaresc profitul. activitatile lor sunt mai degraba stabilizatoare. sistemul cursurilor flexibile genereaza fluctuatii ample ale cursului de schimb. sistemul cursurilor de schimb flexibile se poate confrunta cu dificultati.9 prezinta un model al evolutiei cursului de schimb fara speculatie si cu speculatie destabilizatoare.

oferta lor de moneda scade. salariile si preturile scad facând exporturile mai competitive. În aceste conditii. Ei stiu cu certitudine cursul de schimb în prezent si în viitor. salariile si preturile cresc facând exporturile mai putin competitive. fapt ce determina ca valoarea unei monede sa fie fixata în raport cu orice alta moneda a altei tari. iar balanta comerciala se amelioreaza. oferta lor de moneda creste. Mentionam doua dintre acestea si anume: a) tarilor membre li se cerea sa stabileasca paritatea monedelor lor în termeni d aur sau e de dolar si sa o mentina într-o plaja de 1%. atunci cursul de schimb între cele doua tari este: o unitate monetara a tarii X este egala cu doua unitati monetare a tarii Y. S-ar putea însa ridica problema lichiditatii deoarece oferta mondiala de aur este finita si ar putea ajunge la un punct dincolo de care nu mai poate creste. O alta problema a sistemul etalon aur este legata de caracterul costisitor al obtinerii aurului înainte de a deveni mijloc de schimb international. acest sistem presupune îndeplinirea urmatoarelor conditii: a) utilizarea aurului ca singur mijloc de schimb international. de exemplu. iar balanta comerciala se revine la echilibru. Principala problema a mecanismului de ajustare este legata de flexibilitatea salariilor si preturilor precum si de functionarea teorie cantitative a banilor. 9. Un alt obiectiv al sistemului FMI consta în stabilizarea si stimularea comertului mondial. promovat de FMI.Fig. Scaderea ofertei de bani determinata de deficitul acumulat genereaza mai degraba somaj decât reducerea preturilor. o anumita cantitate de aur este egala ca valoare cu o unitare monetara a unei tari X si cu doua unitati monetare a unei tari Y. 137 . volumul schimburilor ar putea fi împiedicat sa creasca. Presupunând ca sistemul cursurilor de schimb este fixat în mod permanent pe baza etalonului aur. Tarile care înregistreaza surplus acumuleaza aur. Sistemul cursurilor de schimb. Exista mai multe reguli ale acestui sistem. agentii de schimb au încredere în sistem. b) existenta unei relatii rigide între rezervele de aur ale tarii si oferta de bani.10 Speculatie stabilizatoare Curs de schimb Fara speculatie Cu speculatie Timp Sistemul cursurilor de schimb fixe Principala caracteristica a unui astfel de sistem consta în fixarea valorii unei monede în functie de monedele altor tari. În varianta sa extrema. Daca. Tarile care înregistreaza deficit pierd aur. c) flexibilitatea salariilor si precturilor si functionarea “teoriei cantitative a banilor”. În aceste sens pot fi mentionate sistemul etalon aur si sistemul promovat de FMI. Unii economisti apreciaza ca o oferta limitata de aur ar tempera tentativa guvernelor de crestere în mod excesiv a ofertei de bani. În sistemul etalon aur valoarea fiecarei monede este fixata în functie de aur. urmareste înlaturarea dezavantajelor sistemului bazat pe aur dar si evitarea instabilitatii si incertitudinii sistemului cursurilor fixe. Ricardo. Ajustarea dezechilibrelor se poate realiza prin mecanismul propus de D.

devalorizarea odata produsa este deosebit de puternica si constituie un soc pentru agentii de schimb. b) pot apare conflicte între politicile economice. Numai daca aceste politici esuau iar deficitul înca persista s-ar fi ajuns la devalorizarea monedei. Se poate aprecia ca activitatea speculatorilor provoaca devalorizarea sau o accentueaza dincolo de nivelul necesar restabilirii echilibrului. Sistemul monetar european este menit sa creeze o zona de stabilitate monetara. Un element cheie al SME îl constituie moneda unica europeana (European Currency Unit). urmat în 1971 de raportul Werner care prevedea crearea unei uniuni economice si monetare (UEM) în 1980. care propunea crearea unei uniuni economice si monetare în trei etape. În mod normal. Initial. Politicile deflationiste necesare pentru corectarea deficitelor au agravat somajul. Constructia concreta a acestui sistem s-a realizat de abia dupa aprobarea la Madrid a raportului Delors.25%. c) speculatia poate fi destabilizatoare. în care abaterea permisa între cea mai slaba si cea mai puternica moneda este de 2. În acest scop. fiind alcatuit dintr-un cos de monede europene. Aceste neajunsunsuri ale sistemului FMI a determinat abandonarea sistemului în 1972 si introducerea unei mai mari flexibilitati în sistemul monetar international. Astfel. ECU a fost initial folosit ca moneda de cont. ei provoaca o presiune suplimentara asupra monedei slabe. ceea ce face ca sarcina ajustarii sa fie împartita între tara cu moneda slaba si tara cu moneda puternica. în special pentru tarile cu deficit si rate înalte de somaj. ar putea pierde prea putin vânzând monedele slabe si cumparând monede puternice. Mecanismul ratelor de schimb (ERM) Mecanismul ratelor de schimb reprezinta un sistem de cursuri de schimb fixe. Speculatorii. Atunci când aceasta limita este atinsa se impune interventia bancilor centrale ale ambelor tari. Daca schimbarea propusa era mai mare de 10% devenea necesar votul majoritatii membrilor pentru acceptarea schimbarii paritatii. Daca un deficit persista. Se pot identifica trei deficiente majore ale sistemului FMI: a) este dificil pentru un guvern sa decida când si cât de mult sa devalorizeze. 138 . însa progresele realizate în prima perioada au fost modeste. care sa protejeze economiile tarilor membre de fluctuatiile cursurilor de schimb. cursul de schimb trebuia mentinut în limita stabilita. Marea Britanie nu a participat la ERM în primul rând datorita temerii ca astfel ar putea fi împiedicata devalorizarea lirei supraevaluate. SME a intrat oficial în vigoare la 13 martie 1979. Prin crearea unei zone de stabilitate financiara mecanismul ratelor de schimb faciliteaza dezvoltarea comertului între tarile membre. Însa un dezechilibru persistent impunea ajustarea prin intermediul politicii de devalorizare sau revalorizare. prin cumpararea sau vânzarea monedelor pe piata valutara. Tara respectiva putea recurge la politici monetare si fiscale deflationiste încercând sa corecteze deficitul. Tratatul a fost semnat la Maastricht în februarie 1992 si a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. Mecanismul ratelor de schimb asigura mentinerea unei mai mari stabilitati a cursurilor de schimb si eliminarea presiunilor speculative. anticipând devalorizarea.b) nici unei tari membre nu i se permitea sa modifice paritatile fara înstiintarea fondului. Dezechilibrele pe termen scurt erau sustinute prin interventia fondului de stabilizare a tarilor membre. Rezervele sale puteau ajunge la un nivel foarte scazut iar obtinerea de credite devenea din ce în ce mai dificila. Cele mai multe tari tind sa amâne devalorizarea pâna în ultima clipa când se manifesta criza monetara internationala. În interventia lor aceste banci erau sprijinite si asistate prin Fondul de Cooperare pentru Moneda Europeana. Bancile centrale era sfatuite sa intervina atunci când se ajungea la 75% din limita stabilita. o tara nu putea continua sa-l sustina pe termen nelimitat. s convocat o conferinta interguvernamentala -a pentru stabilirea demersurilor urmatoare. În consecinta. Acest sistem presupunea de fapt un compromis. reducând inflatia si cererea pentru importuri. Sistemul monetar european (SME) În 1969 este adoptat Planul Barre. Acesta primea de la membrii sai o cota sub forma de aur si valuta si oferea în schimb ECU.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->