CUPRINS

CATRE CITITOR CAPITOLUL 1. FLUXUL CIRCULAR AL VENITULUI SI PRODUCTIEI…… 1.1 Sectoarele institutionale ale economiei nationale……………………….. 1.2 Operatiuni ale agentilor economici………………………………………. 1.3 Fluxuri si stocuri…………………………………………………………... 1.4 Fluxul circular al venitului si productiei………………………………… CAPITOLUL 2. BANII SI SISTEMUL BANCAR………………………………… 2.1 Moneda si rolul sau în economie…………………………………………. 2.2 Sistemul bancar……………………………………………………………. 2.3 Oferta de moneda…………………………………………………………. 2.4 Cererea de moneda………………………………………………………… 2.4 Echilibrul pietei monetare………………………………………………… CAPITOLUL 3. INDICATORII MACROECONOMICI…………………………. 3.1 Produsul intern brut……………………………………………………… 3.2 Produsul national brut…………………………………………………… 3.3 Produsul intern brut……………………………………………………… 3.4 Produsul national net si venitul national………………………………… CAPITOLUL 4. CHELTUIELILE AGREGATE SI PRODUSUL INTERN BRUT……………………………………………………………… 4.1 Consumul si economiile………………………………………………….. 4.2 Investitiile…………………………………………………………………. 4.3 Echilibrul produsului intern brut………………………………………..

CAPITOLUL 5. CERERA AGREGATA SI OFERTA AGREGATA…………… 5.1 Cererea agregata…………………………………………………………... 5.2 Oferta agregata……………………………………………………………. 5.3 Echilibrul macroeconomic………………………………………………… CAPITOLUL 6. MODELUL IS-LM……………………………………………….. 6.1 Piata bunurilor si curba IS……………………………………………….. 6.2 Piata monetara si curba LM……………………………………………… 6.3 Echilibrul pe termen scurt……………………………………………….. CAPITOLUL 7. SOMAJUL SI INFLATIA………………………………………… 7.1 Somajul……………………………………………………………………… 7.2 Inflatia………………………………………………………………………. 7.3 Relatia inflatie-somaj………………………………………………………. CAPITOLUL 8. CRESTEREA ECONOMICA……………………………………… 8.1 Natura cresterii economice…………………………………………………. 8.2 Factorii cresterii economice………………………………………………… 8.3 Beneficiile si costurile cresterii economice………………………………… 8.4 Teorii si modele ale cresterii economice…………………………………… 8.5 Politici de crestere economica………………………………………………

CAPITOLUL 9. BALANTA DE PLATI SI CURSUL DE SCHIMB……………….. 9.1 Balanta de plati externe……………………………………………………… 9.2 Piata valutara si cursul de schimb…………………………………………… 9.3 Sistemele cursurilor de schimb………………………………………………. CAPITOLUL 10. POLITICI MACROECONOMICE…………………………………. 10.1 Obiective si instrumente de politica economica……………………………… 10.2 Politica fiscala si politica monetara…………………………………………... 10.3 Politicile ofertei………………………………………………………………… BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………

CAPITOLUL 1. FLUXUL CIRCULAR AL VENITULUI SI PRODUCTIEI

Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege:
• • • • • Cum se pot agrega agentii economici în cadrul sectoarelor institutionale Care sunt operatiunile la care participa agentii economici Ce se întelege prin notiunile de flux si stoc În ce mod sunt legate menajele si firmele prin intermediul veniturilor si cheltuielilor Cum functioneaza împreuna diferitele componente ale economiei – menaje, firme, guvern, piete financiare etc.

1. 2. 3. 4.

Sectoarele institutionale ale economiei nationale Operatiuni ale agentilor economici Fluxuri si stocuri Fluxul circular al venitului si productiei

Economiile de piata functioneaza prin actiunile a numerosi agenti economici liberi, animati de realizarea propriilor interese. Descrierea vietii economice presupune cunoasterea acestor agenti economici, a naturii operatiunilor economice la care participa precum si a fluxurilor reale sau monetare care apar în cadrul circuitului economic între multitudinea de unitati economic e elementare: întreprinderi publice sau private, consumatori, organisme publice, agenti economici rezidenti si nerezidenti etc.

1.1 Sectoarele institutionale ale economiei nationale
Descrierea circuitului economic presupune înainte de toate precizarea n otiunii de agent sau unitate economica si gruparea acestora în functie de criterii diverse. Agentul economic reprezinta o persoana sau un grup de persoane (fizice si/sau juridice) care participa la viata economica, având functii bine determinate în cadrul acesteia. În cadrul unei economii pot fi întâlniti agenti economici rezidenti si nerezidenti. Agentii economici rezidenti cuprind persoanele fizice si juridice care au o legatura mai strânsa cu teritoriul economiei respective decât cu teritoriile altor e conomii. Altfel spus, acesti agenti economici au centru de interes pe teritoriul tarii la care ne raportam. Ei desfasoara operatiuni economice (productie, distributie, finantare, consum) în economia respectiva pentru o perioada mai îndelungata (cel putin u n an). Persoanele fizice si juridice care nu sunt rezidente se numesc nerezidente. Nerezidentii sunt rezidenti în alte economii. Unitatile rezidente, participante la activitatile economice dintr-o economie pot avea sau nu nationalitatea tarii unde actioneaza. Un agent economic national al unei tari A poate fi rezident în economia altei tari B. În mod analog, un rezident în economia tarii A poate fi agent economic national al tarii B. Agentii economici pot fi priviti ca agenti economici elementari si agenti economici agregati. Agentii economici elementari sunt entitati primare, actionând ca subiecti de sine statatori ai vietii economice. Ei au o contabilitate proprie, dispun de autonomie decizionala si exercita o functie principala. Agentii economici agregati rezulta din gruparea agentilor economici elementari care îndeplinesc functii similare. Agregarea agentilor economici se poate realiza dupa ramura de activitate (pe tipuri de activitati), dupa forma de organizare, dupa functiile economice îndeplinite sau criteriul institutional.

investitiile. achizitiile nete de terenuri si active incorporale. consumul de capital fix.Administratii private. finantând astfel economia. Acest sector cuprinde unitati care presteaza servicii nemarfare pentru colectivitate si redistribuie veniturile. În acest sens. consumul final. importurile. exporturile. Aici sunt incluse ansamblul persoanelor fizice aflate în calitate de consumatori si. Aceste unitati economice au ca activitate principala productia de bunuri si servicii – exclusiv serviciile financiare – destinate vânzarii: societati comerciale private. sunt incluse în aceasta categorie productia de bunuri si servicii.Menaje sau gospodarii. Aceste operatiuni se refera la formarea si circulatia veniturilor. menajele ofera bunuri si servicii marfa nefinanciare. Resursele lor sunt constituite din contributiile voluntare ale menajelor. ele mobilizeaza resursele banesti temporar disponibile si le redistribuie. consumurile intermediare. Administratiile publice si uneori cele private ofera servicii nemarfare care nu presupun plata unei sume în schimbul lor (de exemplu. Veniturile obtinute. Aceste institutii asigura o plata în caz de realizare a riscului. alte transferuri curente precum impozitele directe si indirecte si contributiile sociale. Operatiunile pe care le efectueaza agentii economici se pot structura în trei mari categorii: (1) Operatiuni asupra bunurilor si serviciilor.Institutii de asigurari.Conform acestui ultim criteriu agentii economici se grupeaza în mai multe sectoare institutionale dupa cum urmeaza: . pe de o parte. În aceasta categorie sunt cuprinse bancile – banca centrala si bancile comerciale precum si alte organisme financiare specializate. în calitate de producatori atunci când productia este organizata în cadrul întreprinderilor individuale.Strainatatea (restul lumii sau exteriorul). Transferurile în capital vizeaza. cooperative. întreprinderi publice. impozitele pe capital (prelevari din donatii si succesiuni în cazul transferurilor cu titlu gratuit). În aceasta ultima ipostaza. eventual. Aceste operatiuni privesc crearea. profiturilor. . transformarea. În cadrul operatiilor de repartitie.Societati si cvasi-societati non-financiare. serviciile de învatamânt sau sanatate). (2) Operatiuni de repartitie. . Cea mai mare a agentilor economici efectueaza operatiuni financiare fara ca acestea sa reprezinte activitatea lor principala. Aici sunt incluse partidele politice.2 Operatiuni ale agentilor economici În vederea realizarii propriilor interese agentii economici desfasoara o serie de operatiuni. Acest sector sintetizeaza relatiile dintre unitatile rezidente si cele nerezidente. Bunurile si serviciile au caracter marfar si nemarfar. cea mai mare pondere o detin transferurile curente. În mod 2 . . circulatia si utilizarea bunurilor si serviciilor. .Institutii de credit.Administratii publice. sunt destinate satisfacerii nevoilor de consum. asociatiile culturale. sprijinirea investitiilor prin acordarea de prime si diverse subventii iar. exista administratii publice centrale (guvernul si alte organisme ale administratiei centrale). Operatiunile de repartitie descriu astfel distribut ia veniturilor rezultate din productie precum si redistribuirea asigurata de administratiile publice. în schimbul primelor contractuale si a cotizatiilor voluntare care le sunt varsate. sindicatele. Resursele lor provin din varsaminte obligatorii de la alte sectoare. pe de alta parte. Unitatile economice apartinând acestui sector au însa ca functie principala realizarea de operatiuni financiare. 1. Sunt cuprinsi astfel toti acei agenti economici care produc pentru piata. administratii publice locale si administratii de securitate sociala. ofera bunuri comerciale si obtin pe aceasta baza venituri. Ele se refera la obtinerea salariilor. formarea veniturilor de transfer operate prin administratiile publice. . Cele cu caracter marfar se schimba pe piata contra unui pret. Impozitele percepute de stat si de colectivitatile locale fac obiectul redistribuirii catre întreprinderi sub forma subventiilor de exploatare (sume ce permit întreprrinderilor sa vânda la un pret inferior costurilor de productie) sau catre menaje. cu precadere din plata muncii dar si din unele transferuri efectuate de alte sectoare. primite direct sau indirect. În mod concret. Acestea reprezinta organisme fara scop lucrativ care furnizeaza unor grupuri speciale de menaje servicii marfare si nemarfare. Ele sunt oferite de ansamblul sectoarelor institutionale. dobânzilor. În mod concret. Ele cuprind transferuri curente si transferuri în capital. Acestea sunt extrem de diverse si constituie premisa tranzactiilor economice. .

O ultima categorie de operatiuni financiare este reprezentata de rezervele tehnice de asigurare care sunt o datorie a companiilor de asigurare fata de asigurati. Pentru analiza urmatoare o importanta deosebita prezinta doua tipuri de variabile: de flux si de stoc. Aceasta rezulta din investitia în noua 3 . O alta categorie este reprezentata de acele instrumente de finantare rezultate dintr-un acord între creditor si debitor în contrapartida unui transfer de moneda. monedei metalice. este cunoscuta drept depreciere. Suplimentarea capitalului înseamna investitie. Deprecierea (pierderea din valoarea autoturismului) este un flux.3 Fluxuri si stocuri Prezentarea fluxului circular al venitului si productiei face apel la diferite marimi economice. Operatiunile financiare se afla în legatura cu fluxurile de creante si datorii existente între diferite sectoare institutionale. Astfel. Alte unitati au nevoie de finantare caci nevoile lor sunt mai mari decât resursele disponibile. proprietarul vinde autoturismul din 1995 si îl înlocuieste cu un autoturism din 1998. Exemple de fluxuri sunt venitul. respectiv fluxuri de venituri si cheltuieli. În acelasi timp. Exemple de stocuri sunt sumele de bani aflate în conturi bancare. Spre deosebire de acest tip de variabile cu o dimensiune temporala. valoarea infrastructurii telefonice a Romtelecom. Acest stoc a scazut de la 2000 unitati monetare în 2001 la 1600 unitati monetare în 2002. bunuri negociabile. Institutiile financiare contribuie la repartitia veniturilor acordând dobânzi si dividende sau beneficiind de dobânzi si dividende. Acest flux este de 400 unitati monetare pe an (sau echivalent lunar 33. titlurilor. În general.analog. consumul si economiile. Unele unitati economice dispun de resurse care exced la un moment dat nevoile lor. Toate aceste variabile sunt masurate în unitati monetare la o anumita data. moneda. Desi bunuri precum casele. valoarea unei masini sau unei case. ca rezultat al uzurii sau trecerii timpului. fie în simple înscrieri în conturi deschise la institutiile specializate.33 unitati monetare). obligatiuni si actiuni. autoturismele. unei cesionari dintr-un bun sau unei prestari de servicii. exprimate de regula numeric si variabile în timp. Ele dispun astfel de capacitate de finantare. Reducerea valorii echipamentelor. în masura în care îsi gasesc creditori. Operatiile financiare cuprind o prima categorie de instrumente de plasament a caror achizitie depinde de decizia creditorului de a constitui o rezerva de mijloc de plata însotita de alegerea între diverse plasamente . Operatiunile agentilor economici au loc prin intermediul schimbului pe piata. între agentii economici au loc permanente fluxuri de bunuri si servicii si. exista o multitudine de transferuri de venituri între un stat si restul lumii. stocul de capital din iunie 2002 ar putea fi bineînteles 3000 unitati monetare. Operatiunile financiare se refera la crearea si circulatia mijloacelor de plata. variabila de stoc masoara o cantitate care exista la un moment dat de timp. echipamentele sunt stocuri. unitati monet are pe luna sau pe an. În intervalul 1 iunie 2001 – 1 iunie 2002 valoarea de piata a autoturismului scade la 1600 unitati monetare. Schimbarea stocului de capital din iunie 2001 pâna în iunie 2002 este bineînteles nu 1400 unitati monetare ci 1000 unitati monetare. O variabila macroeconomica de flux corespunde unui proces care apare continuu si este masurat pentru o perioada data de timp. Sa ne imaginam ca la 1 iunie 2001 o persoana dispune de un autoturism fabricat în 1995 care are o valoare de piata de 2000 unitati monetare. cotizatiile sociale sunt redistribuite sub forma prestatiilor sociale. variabilele economice pot fi clasificate în diverse moduri.mijloace de plata internationale. plasare si finantare. Dimensiunea acestor variabile este data în unitati monetare pe unitatea de timp: de exemplu. valoarea avioanelor firmei Tarom. a carui valoare este de 3000 unitati monetare. achizitia de echipament suplimentar sau uzura lor fizica sunt fluxuri. se îndatoreaza si devin debitori. Stocurile de mecanisme fizice si echipamente sunt numite capital. (3) Operatiuni financiare. Ultimele se materializeaza fie printr-un suport de tipul biletelor de banca. Aceste unitati economice. Operatiile financiare constituie contrapartida celei mai mari parti a operatiilor asupra bunurilor si serviciilor sau a operatiilor de repartitie deoarece aceste operatii presupun cel mai adesea moneda si creditul. În acest caz s-au investit în total 1400 unitati monetare (1400 este diferenta dintre 3000 unitati monetare cât valoareaza autoturismul mai nou si 1600 valoarea autoturismului mai vechi). Valoarea autoturismului la 1 iunie în fiecare an este un stoc. Daca în mai 2002. 1.

nici un agent economic din aceasta economie nu vinde bunuri si servicii în strainatate si nici nu achizitioneaza bunuri si servicii din afara. care poate fi evident pozitiva sau negativa dupa cum nivelul apei creste sau scade. Daca fluxul prin robinet este mai mare decât fluxul prin canal. Presupunem ca menajele poseda toti factorii de productie si cumpara bunuri de consum final. Mai precis. un robinet si un canal. Presupunem o economie închisa. Diferenta dintre cele doua fluxuri de apa constituie investitia neta. Exporturile si importurile lipsesc în consecinta pentru aceasta economie. Si invers. Daca e stocul existent excede stocul dorit se impune o actiune corectiva care sa reduca fluxul de intrare. stocul de apa scade deoarece cantitatea de apa ce se scurge este superioara cantitatii de apa care intra în cada. fluxurile (precum venitul national si cheltuielile) vor fi determinate de stocuri (precum oferta de moneda). Diferenta dintre investitia bruta si deprecierea capitalului este cunoscuta drept investitie neta. putem gândi ca apa din cada reprezinta stocul de capital. Aceasta economie poate fi vizualizata apelând la figura 1. În cazul firmelor. O alta ipoteza de lucru consta la absenta sectorului guvernamental. Presupunem ca rata scurgerii apei prin canal este o constanta care nu poate fi controlata. Daca invers. Toate costurile de productie pot fi vazute drept plati pentru achizitionarea factorilor de productie.4 Fluxul circular al venitului si productiei Fluxul circular al venitului si productiei reprezinta fluxul de bunuri si servicii dintre gospodarii si firme echilibrat de fluxul de plati efectuate în schimbul acestora. de 1400 unitati monetare minus deprecierea vechiului autoturism de 400 unitati monetare. stocul de apa scade. Astfel. deprecierii.1. O analogie utila pentru a ilustra distinctia dintre fluxuri si stocuri este una fizica în care exista o cada. În analiza economica care urmeaza. iar apa care intra prin robinet si cea care iese prin canal sunt fluxuri. care nu are nici-un fel de relatii cu exteriorul. În acest exemplu exista doua fluxuri si un stoc. pentru achizitionarea de bunuri si servicii de la firme (F). atunci când stocul existent este mai mic decât cel dorit. ne vom apropia din ce în ce mai mult de modelul economiilor reale. fluxul prin canal este mai mare decât fluxul prin robinet. apa curge în si se scurge din cada. în mod voluntar. stocul de apa din cada creste. actiunea corectiva urmareste accelerarea fluxului de intrare. Daca prin deschiderea robinetului cantitatea de apa care intra în cada excede cantitatea care se scurge din cada stocul de apa creste. În termenii conceptelor de stoc de capital. Presupunem în continuare ca cineva vrea sa mentina stocul d apa la un anumit nivel. 1. presupunem ca firmele vând integral bunurile si serviciile produse menajelor. fiind nevoite sa închirieze toti factorii necesari productiei de bunuri si servicii de la menaje.1 Fluxurile reale si fluxurile monetare într-o economie simplificata 4 . nu exista relatii de împrumut cu exteriorul. cunoscuta drept investitie bruta. Pentru a întelege în mod corect conceptele de output (produs) agregat. venit si cheltuiala agregata putem recurge la prezentarea unei economii mult mai simpla decât cea în care traim. iar stocul este determinat de cele doua fluxuri. iar profiturile obtinute din activitatile desfasurate ajung tot la menaje (proprietarii firmelor apartin de fapt sectorului menaje). Invers. respectiv. prin introducerea unor ipoteze suplimentare. Pe de alta parte. Aceasta înseamna lipsa impozitelor precum si a cheltuielilor publice. atunci când robinetul este închis. De asemenea. Fluxul circular de baza În cadrul economiei exista doua sectoare institutionale: menajele si firmele. Apa din cada este un stoc. Presupunem ca în cada exista o cantitate de apa. Figura 1. Treptat.masina. Se observa astfel ca stocul determina fluxul în sensul ca actiunile individuale care ajusteaza fluxurile sunt declansate de nivelul stocului. robinetul este deschis si nu exista dop la canal. investitie si depreciere prezentate prin referirea la autoturisme. iar apa care intra în cada si cea care se scurge din cada corespund inv estitiei brute si. Toate cheltuielile sunt efectuate de menaje (M). consideram ca acestea nu poseda nici un factor de productie.

exista egalitatea: Venit = Cheltuiala = Valoare output Acest exemplu privind o economie simplificata a permis evidentierea egalitatii dintre venit. din care economisesc o parte. Putem considera ca firmele notate cu FC produc. Este. În aceste conditii. consideram existenta a doua tipuri de firme: firme producatoare de bunuri de consum (F C) si firme producatoare de bunuri de capital (FK). menajele furnizeaza firmelor factori de productie. Daca menajele. În aceste conditii. Menajele ofera factori de productie atât producatorilor de bunuri de consum cât si producatorilor de bunuri de capital. Fluxul de cheltuieli de la menaje catre firme. primind în schimb un venit pentru serviciile furnizate.1 trebuie sa fie mai mic decât fluxul de venit primit de menaje de la firme. firmele încaseaza mai putin decât cedeaza menajelor. Mai întâi. firmele ar înregistra fie câstiguri. Figura 1.Venit (Y) Factori de productie M F Bunuri si servicii Cheltuieli de consum (C) Între menaje si firme exista doua tipuri de fluxuri: fluxuri reale si fluxuri monetare. adica valoarea outputului acestora. atunci cheltuielile de consum trebuie sa fie inferioare venitului.Y si de cheltuieli . Fiecare flux real (de factori de productie si de bunuri si servicii) este însotit de un flux monetar în sens opus (de venituri . Altfel spus. echipamente. constructii ceea ce constituie de fapt inputuri pentru procese de productie viitoare. hrana. Acest venit este cheltuit pentru achizitionarea bunurilor si serviciilor necesare furnizate de catre firme. devine evident ca într-o astfel de economie valoarea venitului primit de menaje de la firme trebuie sa fie egala cu valoarea cheltuielilor de consum pe care le fac menajele. cheltuiala si o utput. de asemenea. de exemplu. menajele nu cheltuiesc întregul venit de care dispun pentru consumul curent. prezentat în figura 1.2 evidentiaza fluxurile reale si monetar e care se produc între diferitele tipuri de firme si menaje. În schimb. producatorii notati cu F K realizeaza tehnologii. În caz contrar. evident ca valoarea bunurilor si serviciilor produse de firme. îmbracaminte si multe alte bunuri si servicii pe care menajele le consuma în mod obisnuit. cheltuiala si output. furnizoare în ultima instanta de factori de productie.C). ceea ce afecteaza egalitatea anterioara. 5 . fie pierderi care nu sunt transferate menajelor. este egala cu valoarea cheltuielilor ocazionate de cumpararea bunurilor si serviciilor. obtin un anumit venit. Economiile menajelor În lumea reala. O parte din venit este economisita si destinata satisfacerii nevoilor viitoare. Pentru a întelege efectul introducerii economiilor menajelor asupra relatiei venit national. în urma serviciilor factorilor de productie.

vom renunta la aceasta ipoteza. consideram ca nici producatorii de bunuri de capital si nici menajele nu cumpara bunuri de capital. Economiile menajelor nu reprezinta plati directe nici pentru bunuri de consum si nici pentru bunuri de capital si din acest motiv nu apar pe figura ca un flux între cele doua sectoare institutionale. Cele doua tipuri de firme platesc si asigura venituri menajelor. Producatorii de bunuri de capital ofera.Figura 1.2. un sector agregat denumit simplu firme (F).3 Fluxurile reale si fluxurile monetare într-o economie simplificata cu economisire si investitie Venit (Y) 6 . fluxul de bunuri de capital de la un tip de firme la altul si fluxul de cheltuieli reprezentând investitii pentru aceste bunuri dispar. Fluxurile reale din economie sunt constituite pe de o parte din servicii ale factorilor care se deruleaza între menaje si cele doua categorii de producatori iar. în locul a doua fluxuri de servicii ale factorilor catre firme exista unul singur. din bunuri de capital. furnizate consumatorilor finali. bunurile lor producatorilor de bunuri de consum. la rândul lor.2 Fluxurile reale si fluxurile monetare într-o economie cu economisire si investitie Venit Factori de productie Venit Factori de productie M Fc Fk Bunuri si servicii Bunuri de capital Cheltuieli de investitii Economii Cheltuieli de consum Producatorii de bunuri de consum (FC) ofera bunuri de consum menajelor. Fluxul de cheltuieli ale menajelor pentru bunurile si serviciile achizitionate de la firme este identic cu cel anterior. În plus. ci unul si gur care reprezinta suma n celor doua fluxuri. Aceste economii sunt prezentate ca un flux dinspre menaje sau retrageri din fluxul circular. Fluxurile financiare sunt opuse ca sens fluxurilor de bunuri si de factori de productie. Acest ultim tip de producatori efectueaza cheltuieli pentru investitii. formeaza de fapt o singura categorie. si de bunuri de consum. menajele economisesc o parte din venitul lor. În mod similar. Ulterior. Figura 1. Pentru a face aceasta reprezentare mai simpla ne putem imagina ca cele doua tipuri de firme FC si FK. nu vor mai exista doua fluxuri de venituri de la firme catre menaje. pe de alta parte. privit ca suma a fluxurilor din figura 1.3 arata fluxul de cheltuieli pentru investitii ca încasari nete ale firmelor. achizitionând bunuri de capital de la producatorii acestora. ci pur si simplu ca un flux dinspre menaje. Pentru moment. Figura 1. Menajele fac cheltuielile de consum care reprezinta fluxuri monetare pentru producatorii de bunuri de consum. Ca urmare. achizitionate de producatorii de bunuri de consum. Prin agregarea tuturor firmelor din economie într-un singur sector.

Menajele cheltuiesc pentru consum o parte din venit (C). Pe baza încasarilor. Investitiile constituie injectii în fluxul circular al venitului. Pietele de c apital. însa prezinta doar fluxurile financiare. furnizeaza mecanismul care asigura relationarea variabilelor economii si investitii. 7 .3. Menajele îsi plaseaza economiile în tipuri diferite de active financiare. excluzând fluxurile de factori de productie si pe cele de bunuri si servicii. Deoarece economiile reprezinta un venit necheltuit. Figura 1. piete pe care oamenii se împrumuta.Factori de productie M F Bunuri si servicii Cheltuieli de consum (C) Economii Investitii Figura 1.4 Fluxurile monetare într-o economie cu economisire si investitie Y M F C S I Se observa în aceasta figura ca firmele platesc iar menajele obtin un venit (Y). ele nu pot constitui transferuri directe de resurse catre firme. Economiile pe care menajele le realizeaza din venitul lor si investitiile pe care firmele le fac pentru bunurile de capital sunt într-un anume sens legate între ele. iar o alta parte o economisesc (S). firmele fac cheltuieli pentru investitii (I) în vederea achizitionarii de bunuri de capital menite sa asigure dezvoltarea viitoare. iar firmele se împrumuta într-o varietate de moduri de la menaje pentru a-si sustine activitatea investitionala.4 reproduce figura 1.

Tabelul 1. Pentru a întelege acest lucru. este evident ca suma dintre consum si economii trebuie sa fie egala cu venitul menajelor: Y=C+S Penultima expresie spune ca valoarea întregului venit trebuie sa fie egala cu cheltuiala la nivelul ansamblului economiei.6 unitati monetare. Firmele nu poseda nimic. iar profiturile pe care ele le realizeaza ajung la menaje sub forma de venit al factor ilor. cheltuieli intermediare si veniturile factorilor Tip cheltuieli /venituri Cheltuiala pentru Veniturile Cheltuiala pentru bunurile si servic iile factorilor bunuri si servicii finale intermediare 50 Pretul de cumparare ale unui baton de ciocolata 40 Pretul de vânzare al angrosistului 36 Pretul de vânzare al producatorului 2 Venitul producatorului de lapte 4 Venitul producatorului de cacao • • • • • 8 . • salarii platite lucratorilor . Restul reprezinta cheltuiala pentru bunuri si servicii intermediare sau plata factorilor de productie. fie pentru consum fie pentru economisire. angrosistul cumpara ciocolata de la producatorul sau pentru un pret unitar de 36 unitati monetare. Deci. devine evident ca veniturile obtinute de menaje de la firme trebuie sa fie egale cu cheltuielile efectuate de menaje pentru achizitionarea bunurilor de consum plus cheltuielile firmelor pentru bunurile de investitii: Y=C+I În mod similar cu cazul firmelor.Sa privim din nou. Privind sectorul firme se observa trei sageti. tot ceea ce trebuie facut este de a recunoaste ca valoarea bunurilor si serviciilor produse este egala cu valoarea plasata asupra lor de cumparatorii finali ai acestor bunuri si servicii. Valoarea outputului din economie este egala. Din aceste 162 unitati monetare doar 50 unitati monetare reprezinta cheltuiala pe bunuri si servicii finale. Cheltuiala totala în magazinul de ciocolata este 162 unitati monetare (50 + 40 + 36 + 2 + 4 + 4 + 6 + 14 + 6). Sa întelegem aceste diferente cu ajutorul unui exemplu. La rândul sau. pe baza figurii 1. Aceste cheltuieli sunt prezentate în tabelul 1. În aceste conditii. conceptele de venit. se observa în aceeasi figura 1. cu venitul sau cu cheltuiala. Profitul unitar este de 6 unitati monetare si este distribuit actionarilor.4. asa cum s-a mentionat anterior. Aceasta valoare este valoarea cheltuielilor de consum plus cheltuiala pentru investitie. doua conducând catre acest sector si una având drept punct de pornire acest sector. Productia unei ciocolate ocazioneaza urmatoarele cheltuieli: • lapte – 2 unitati monetare. Cheltuieli finale. Pretul acestuia este de 50 unitati monetare. • boabe de cacao – 4 unitati monetare. • electricitate . • zahar – 4 unitati monetare. venitul. una catre si doua sageti dinspre acest sector. cheltuiala si outputul sunt iarasi egale în aceasta reprezentare mai realista a economiei.4 trei sageti pentru sectorul menaje. Un baton de ciocolata este achizitionat de la un vânzator en-gros pentru pretul de 40 unitati monetare.14 unitati monetare. plata factorilor de productie si cheltuiala pentru bunuri si servicii intermediare. Ne reamintim ca tot ceea ce firmele primesc urmeaza sa fie folosit pentru plati. Presupunem un student care decide sa cumpere un baton de ciocolata de la magazinul din incinta universitatii. Deoarece menajele trebuie sa dispuna de veniturile lor. output si cheltuiala cuprinse în aceasta reprezentare a economiei. Conceptul de cheltuiala are acum o sfera mai larga deoarece include atât cheltuiala pentru investitie cât si cheltuiala pentru consum. Trebuie însa efectuata o distinctie clara între cheltuiala pentru bunuri finale.

1. Ele apar datorita unor forme specifice a structurii industriale. cheltuiala pentru bunuri si servicii intermediare s-ar putea diminua cu 36 unitati monetare.5 Fluxurile monetare într-o economie cu economisire.5 arata relatia dintre menaje. surprinzând doar fluxurile monetare. cheltuiala pentru bunuri si servicii finale ramâne tot 50 unitati monetare. de exemplu.• • • • • • Venitul producatorului de zahar Venitul producatorilor de electricitate Salariile producatorilor de ciocolata Profiturile producatorilor de ciocolata Profitul angrosistului Profitul detailistului Total 50 4 6 14 6 4 10 50 - Prima coloana a acestui tabel surprinde valoarea cheltuielii (cheltuiala pentru bunuri si servicii finale) pentru un baton de ciocolata. Alaturi de cele doua categorii de agenti economici. În mod asemanator si veniturile ar ramâne tot 50 unitati monetare. producatorului. Fig. Indiferent de aceasta schimbare. Figura 1. putându-se modifica odata cu aceasta. Figura 1. profitul angrosistului ar disparea.5 prezinta acest tip de economie. investitie si sector guvernamental Y M GUV F T G C S I 9 . De exemplu. În schimb. În a doua coloana sunt evidentiate veniturile câstigate de toti cei implicati în producerea ciocolatei. firme si guvern. Din punctul de vedere al macroeconomiei. fiind transferat. avem si guvernul (GUV). Calculul cheltuielilor pentru bunuri si servicii intermediare precum si pentru bunuri si servicii finale implica contabilitatea aceluiasi lucru de doua ori (sau chiar de mai multe ori daca exista mai multe stadii intermediare) ceea ce este cunoscut drept “dubla contabilitate”. Cheltuielile guvernamentale si impozitele Consideram acum o economie cu sector guvernamental. datele cuprinse în ultima coloana sunt nerelevante. menaje si firme. Prezenta guvernului presupune evidentierea a doua noi fluxuri: fluxul impozitelor (T) si fluxul cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri si servicii (G). Ultima coloana înregistreaza doar tranzactiile intermediare. daca producatorul vinde direct detailistului batonul de ciocolata pentru un pret de 40 unitati monetare.

fiind din acest motiv denumite plati de transfer.5 ca firmele platesc venituri (Y) si primesc cheltuieli de consum (C). cheltuielile de investitie ale firmelor precum si cheltuielile guvernului pentru bunuri si servicii. Valoarea bunurilor si serviciilor cumparate de menaje (C). Agentii economici straini cumpara bunuri si servicii din economia interna. Deoarece. chiar în cadrul unei reprezentari mai complicate a economiei. obtinem relatia urmatoare: Y=C+I+G În ceea ce priveste menajele. firmele realizeaza încasari din cheltuielile pentru bunuri si servicii efectuate de guvern (G). beneficiaza de încasari de pe urma cheltuielilor de consum ale menajelor (C) si a cheltuielilor de investitii (I). 10 . Ne putem imagina aceste plati de transfer drept impozite negative. Fluxurilor monetare dintre menaje. menajele primesc în continuare venituri (Y) de la firme. ca si mai înainte.5. Ele îsi folosesc aceste venituri fie cumparând bunuri de consum (C). egalitatea venit. care decid sa-si partajeze veniturile obtinute în consum. Uneori. precum asigurarea pentru somaj. aceleasi firme din interiorul economiei pot achizitiona bunuri din exterior. pentru simplificarea analizei. Firmele. economii si impozite. Se observa în figura 1. firmele nu poseda factori de productie. Partea stânga a figurii 1.6 evidentiaza sectoarele institutionale cunoscute la care se adauga restul lumii (R). Menajele cumpara bunuri sau servicii importate. Iar platile totale sub forma impozitelor (T) pot fi privite drept impozite nete. În schimb. cheltuiala guvernamentala (G) si cheltuiala pentru investitie (I). finantate prin diverse operatii pe piata capitalurilor. Figura 1. în ultima instanta. consideram absenta sa. nu reprezinta cheltuiala guvernamentala pentru bunuri si servicii. adica export (E) si import (X). De asemenea. Restul lumii Consideram acum ca agentii economici r ealizeaza afaceri cu parteneri externi. Relatiile cu exteriorul se concretizeaza în schimbul de bunuri si servicii. tot ceea ce ele primesc ajunge la menaje. Desi un asemenea flux poate fi usor figurat. transferând bani în favoarea vânzatorilor acestor bunuri. Deci. obtinem: Y=C+S+T Si în cadrul acestui tip de economie trebuie sa avem cheltuiala totala egala cu venitul.În cadrul acestui tip de economie. egale cu diferenta dintre impozitele brute platite de menaje si transferurile nete de la guvern catre menaje. guvernul primeste impozite si face o serie de cheltuieli pentru bunuri si servic ii. De asemenea. ele reprezinta transferuri monetare de la guvern catre menaje. cheltuiala si output agregat se pastreaza. În consecinta.6 este identica cu figura 1. este posibil ca unele menaje sa importe direct bunuri si servicii din strainatate. nu numai venitul si cheltuiala sunt egale ci si outputul este egal cu fiecare dintre aceste marimi. Însa notiunea de cheltuiala cuprinde acum cheltuielile pentru consum. fie economisind (S). achizitionându-le de la firmele interne. fie platind impozite (T). ceea ce genereaza un flux monetar dinspre exterior spre firmele din interiorul economiei. Trebuie mentionat faptul ca anumite plati efectuate de guvern. firme (I) si guvern (G) reprezinta valoarea bunur ilor si serviciilor produse în cadrul economiei sau outputul economiei. firme si guvern li se adauga acum fluxurile de acelasi tip între economia interna si exterior. Ca si în cazul exemplelor anterioare cu o economie simpla.

pe de alta parte. Prin valoarea neta întelegem diferenta dintre achizitiile brute ale rezidentilor straini (exporturi) si cheltuiala pentru bunuri provenite din exterior ale rezidentilor interni (importuri). Totusi. Pornind de la toate aceste fluxuri obtinem urmatoarea relatie: Y = C + I + G + E -X Partea dreapta a acestei relatii reprezinta cheltuielile totale nete pentru outputul intern. fiind de fapt plati pentru serv iciile factorilor de productie furnizati de menaje. economii si impozite. În acelasi timp. De asemenea. O parte din bunurile de consum sunt importate. constituind iesiri pentru firme.6 Fluxurile monetare într-o economie cu economisire. Cheltuiala totala este egala cu cheltuielile de consum ale menajelor (C). aceasta situatie nu este evidentiata direct în conturile menajelor. firmele încaseaza de la agentii economici externi contravaloarea exporturilor (E). investitie. si alocarii venitului de catre menaje pentru consum. egalitatea dintre venit si cheltuiala se pastreaza. de la guvern (G) si de la menaje (C) pentru bunurile si serviciile furnizate. Firmele platesc venituri menajelor (Y) dar platesc si agentilor economici externi pentru bunurile si serviciile importate de la acestia (X). Totodata exista un flux net de fonduri catre firme menit sa asigure cheltuielile de investitii (I). Se cunoaste doar faptul ca venitul (Y) este egal cu consumul (C) plus economiile (S) plus impozitele (T). În fapt. Se stie ca menajele consuma bunuri de consum. Aunci când p rivim firmele obtinem o imagine putin diferita.Fig. Venitul reprezinta fluxul monetar dinspre firme catre menaje. sector guvernamental si tranzactii cu restul lumii Y E M GUV F R T G X C S I Se observa în aceasta figura ca nu exista nici-o schimbare la nivelul fluxurilor catre si dinspre menaje. valoarea achizitiilor bunurilor de capital de catre firme (I). valoarea outputului este egala cu venitul (sau cu cheltuiala). Pe baza egalitatii dintre venit si cheltuiala. din care o parte provin din productia interna. fiind aduse de firmele care le vând efectiv consumatorilor finali. obtinem relatia urmatoare: I +G+E=S+T+X Aceeasi relatie poate fi rescrisa în modul urmator: 11 . 1. si patru fluxuri tot monetare legate de ceea ce firmele încaseaza de la alti agenti economici. pe de o parte. Exista doua fluxuri monetare referitoare la ceea ce fimele platesc altor agenti economici. cheltuielile guvernului pentru bunuri si servicii (G) si valoarea n a cheltuielilor eta strainilor pentru outputul intern.

(I – S) + (G – T) + (E – X) = 0 Primul termen al acestei relatii. reprezinta deficitul bugetar. 12 . (I – S). daca firmele investesc mai mult decât economisesc menajele exista doua posibilitati. O alta modalitate de realizare a egalitatii anterioare consta în a presupune c a guvernul cheltuieste mai mult decât încaseaza sub forma de impozite. (G – T). (E – X). Ultimul termen. De exemplu. Fie avem un deficit al balantei comerciale (importurile sunt superioare exporturilor). Suma celor trei termeni trebuie sa fie întotdeauna nula. reprezinta excedentul investitiilor în raport cu economiile pentru sectorul privat al economiei. astfel încât bunuri de capital suplimentare sa fie obtinute de firme. de natura sa permita guvernului sa achizitioneze resurse în exces în raport cu impozitele colectate. astfel ca guvernul realizeaza unele economii ceea ce permite într-adevar firmelor sa acumuleze bunuri de capital suplimentare. Fie cheltuiala guvernului este mai mica decât impozitele. În acest caz trebuie ca investitiile sa fie inferioare economiilor sau sa existe deficit al balantei comerciale cu restul lumii. Cel de al doilea termen. Exista modalitati diferite de a interpreta aceasta egalitate. corespunde surplusului balantei comerciale.

3.CAPITOLUL 2.1 Moneda si rolul sau în economie Moneda reprezinta ansamblul mijloacelor de plata utilizabile în mod direct pentru reglarea tranzactiilor pe diferite piete. 4. Unele instrumente 16 . 2. de regula natiunea. 2. Recunoasterea generala si utilizarea monedei în tranzactii este însa conditionata de încrederea detinatorilor în valoarea lor. Aparitia si evolutia banilor este strâns legata de dezvoltarea productiei si a schimbului de bunuri. Ea reprezinta un activ general acceptat si de utilitate pentru toti agentii economici participanti la schimb. Orice economie de piata se bazeaza pe existenta unui sistem bancar care. 5. Gradul de dezvoltare a sistemului bancar exercita o influenta covârsitoare asupra aspectelor de natura economica si sociale proprii fiecarei economii. actioneaza în vederea unei bune functionari a acesteia. BANII SI SISTEMUL BANCAR Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • • • • Ce sunt banii si care este rolul lor în economie Ce sunt bancile si care este rolul lor în cadrul economiei de piata Care sunt componentele masei monetare si care este continutul acestora În ce consta actiunea agentilor bancari asupra ofertei de moneda Cum se formeaza si care sunt motivele cererii de moneda Cum se realizeaza echilibrul pietei monetare 1. împreuna cu alte institutii. Nimeni nu-si poate imagina functionarea unei economii moderne în afara existentei banilor. încredere care se manifesta în cadrul unui comunitati. Moneda si rolul sau în economie Sistemul bancar Oferta de moneda Cererea de moneda Echilibrul pietei monetare Moneda (banii) reprezinta un element cheie într-o economie de schimburi monetare.

în care indivizii produc si consuma doar bunuri realizate de ei însisi.monetare pot fi folosite si în afara frontierelor nu numai în interior. trocul a fost disociat în doua tranzactii separate în timp si spatiu. Banii . Aceasta presupune drept conditie esentiala dubla coincidenta de dorinte. fiind în fapt ratiunea majora a aparitiei si utilizarii banilor. 17 . Alte probleme evidente în cadrul schimburilor bazate pe troc sunt legate de indivizibilitatea anumitor marfuri. indiferent de loc si timp. Costurile tranzactionale ridicate impuse de existenta trocului mentin volumul schimburilor la un nivel scazut. se revine partial la practica trocului. banii reprezinta un mijloc de schimb general. costurile de transport.intermediar al schimburilor Aceasta functie este considerata drept cea mai importanta. capatând atribute de monede internationale (valute liber convertibile). de exemplu în conditii de hiperinflatie. Atunci când însa banii nu-si mai pot îndeplini corespunzator rolul de mijloc de schimb. vânzarea (schimbul bunurilor contra bani) si cumpararea (schimbul banilor pe bunuri). praful de pusca. care la rându-i. banii se dovedesc de prisos. De asemenea. Un alt inconvenient al trocului îl reprezinta lipsa numitorului comun prin care sa se masoare în mod unitar valorile tuturor bunurilor destinate schimbului. trocul. Toate bunurile ajung sa fie schimbate pe unul si acelasi bun.) pâna la forma moderna a banilor. ceea ce astazi nu poate sa apara decât cu totul întâmplator. Utilitatea banilor este indirecta. fiind legata de utilitatea bunurilor si serviciilor posibile de achizitionat de pe piata. banii nu se justifica nici în forma primara a schimbului. poate fi schimbat pe toate celelalte bunuri. si costurile stocarii marfurilor pâna la momentul derularii efective a tranzactiilor. vitele etc. Astfel. Specializarea producatorilor si cresterea importantei schimbului au determinat în mod obiectiv aparitia si evolutia banilor începând cu banii marfa (pietrele pretioase. A. Functiile atribuite banilor sunt în mod traditional trei: • intermediar al schimburilor • etalon al valorii • instrument de rezerva de valoare. În cadrul acestei forme bunurile se schimba în mod direct între ele. Moneda înlatura trocul si permite amplificarea considerabila a schimburilor în conditii mult mai facile. acceptat ca mijloc de plata atât pentru bunuri cât si pentru serviciile factorilor de productie. În economiile moderne. Într-o economie de subzistenta. tutunul. capabile sa produca un numar impresionant de bunuri.

valoarea banilor fluctueaza în timp. Agentii economici dispun astfel de posibilitatea utilizarii în timp a rezultatelor activitatii lor.instrument de rezerva de valoare Banii reprezinta un mijloc mult mai comod de pastrare a puterii de cumparare comparativ cu alte active. iar cel care împrumuta nu va rambursa în viitor o valoare superioara celei obtinuta. Banii . În realitate. În consecinta.2 Sistemul bancar Bancile reprezinta institutii financiare care concentreaza mijloace de plata si acorda credite agentilor economici solicitanti asigurând functionarea echilibrata a economiei. de exemplu în cazul indicatorilor sintetici. De unde rezulta un numar impresionant de preturi. 2. de asemenea. Folosirea monedei ca etalon de masura asigura dezvoltarea schimburilor datorita mai multor motive.B. Aceeasi posibilitate o ofera banii si la nivel macroeconomic. serviciilor si activelor indiferent de natura lor. Prin mobilizarea. valoarea banilor trebuie sa fie relativ stabila. Totusi. Valoarea bunurilor se exprima prin pret. Banii . aflate în cautare de fonduri si cele care dispun de fonduri si urmaresc realizarea unor plasamente rentabile. Pentru a fi însa un mijloc corespunzator de rezerva de valoare. în timp ce într-o economie fara moneda fiecare bun trebuie exprimat în raport de toate celelalte 99. În aceste conditii. utilizarea preturilor comporta unele dificultati legate mai ales de posibilitatea distorsionarii lor de catre monopoluri sau ignorarea externalitatilor. în prezent. greu de evidentiat si. 18 . un consum diferit) permitând efectuarea de cheltuieli în viitor. Într-o economie cu moneda exista doar 100 de preturi. în timp ce o alta parte este economisita (de fapt. printre care si cel al unei economii considerabile d e informatie. iar acesta la rândul sau în termeni monetari. valoarea creata de ansamblul agentilor economici într-o perioada data de timp. mai ales. Pentru a întelege acest lucru este suficient sa ne imaginam o economie în care se tranzactioneaza 100 de bunuri diferte. Prin aducerea la un numitor comun a valorii unor bunuri eterogene devine posibila si însumarea acestora. cel care economiseste va regasi în viitor valoarea bunurilor si serviciilor al caror consum îl sacrifica în prezent. exprimând. foarte greu de utilizat în practica schimburilor. transferul si repartizarea disponibilitatilor financiare bancile asigura legatura dintre unitatile economice.etalon al valorii Banii reprezinta o unitate de masura folosita pentru aprecierea si compararea valorii bunurilor. Din acest motiv banii reprezinta instrumentul de conservare cel mai bun pe termen scurt. C. O parte din venitul lor va fi folosit pentru satisfacerea nevoilor imediate. în timp ce pe termen lung alte active îndeplinesc mai bine acest rol. averea unui individ sau activele unei firme pot fi exprimate în termeni monetari.

(3) Gestionarea conturilor deponentilor. diferitele institutii si societati. Forma moderna de organizare si functionare bancara a fost însa întruchipata de Banca din Amsterdam (1609) si Banca Angliei (1694). 19 . (2) Acordarea de credite agentilor economici. Primele banci au aparut în secolul 16. publice si mixte. în strânsa legatura cu dezvoltarea productiei si a comertului. urmatoarele: (1) Atragerea de disponibilitati monetare . primind în schimb dobânda. (6) Vânzari – cumparari de valuta si alte operatiuni valutare . (5) Crearea de instrumente financiare proprii si efectuarea de tranzactii cu asemenea instrumente. temporar disponibile de la diferiti agenti economici. conditionând întreaga viata economica si progresul acesteia. Aceasta structurare corespunde specificitatii componentelor sistemului bancar. În acest mod. frecvent utilizata este clasificarea bancilor în banci de emisiune si banci comerciale. În ciuda diversitatii sistemului bancar. Sumele acordate drept credite au ca surse capitalul proriu al bancilor precum si soldul activ între depunerile si solicitarile de restituire ale clientilor. Functiile îndeplinite de sistemul bancar sunt. populatia si statul apeleaza la banci în vederea pastrarii capitalurilor si veniturilor. literatura economica distinge patru tipuri de banci: • banci de emisiune • banci de depozit • banci de afaceri • banci specializate. Ele pretind si încaseaza dobânda. creditând doar agenti economici solvabili si doar proiecte viabile. în principal. Din punct de vedere al formei de proprietate bancile sunt private. la solicitarea acestora. la Venetia. Genova si Milano. Din acest motiv. locul si rolul bancilor în economie a crescut în mod continuu. în vederea completarii capitalurilor proprii.Bancile au o istorie îndelungata. (4) Organizarea înfiintarii de societati comerciale si operatiuni cu titlurile de valoare . platind în schimb clientilor creditori dobânda. Diferenta între rata dobânzii perceputa si acordata de banci reprezinta premisa obtinerii profitului bancar. desfasurându-si activitatea pe baze lucrative. desi în prezent se manifesta o tendinta de universalizare a functiilor îndeplinite de acestea. Aceste disponibilitati aveau sa constituie ulterior sursa pentru credit. bancile selecteaza riscurile. În tot acest timp. Momentul premergator aparitiei lor -a l reprezentat separarea zarafilor din rândul negustorilor ale caror prime îndeletniciri erau schimbul monedelor si pastrarea disponibilitatilor banesti. ceea ce a facut din zarafi primii bancheri. primesc comisioane pentru serviciile prestate. Întreprinzatorii.

operatii de bursa. persoane fizice si/sau juridice. Ea detine majoritatea rezervelor bancilor comerciale si organizeaza platile prin compensatie între banci. Bancile de depozit Bancile de depozit sau comerciale reprezinta intermediari financiari. viramente etc. biletul de banca reprezenta o creanta a detinatorului asupra unui activ existent în depozitele bancii emitente. Functiile si atributiile bancii centrale îi sunt conferite prin sistemul legislativ. Banca centrala joaca. În prezent. Totodata. din interior sau exterior. în timp ce excesul emisiunii genereaza risc inflationist. ceea ce face din banca centrala un instrument al statului. B. rolul de corespondent cu celelalte banci din strainatate cu care îsi coreleaza politica monetara. Banca Centrala reprezinta institutia unica de emisiune. Initial. banca de emisiune sau banca centrala are un rol major în economie. în cazuri bine justificate. C. Atributia sa principala este de a asigura stabilitatea monetara si de a veghea la compatibilitatea acesteia cu expansiunea economica. Ele îsi procura mijloacele financiare prin depuneri la vedere sau pe termen. organizate sub forma societatilor comerciale si a caror functionare este autorizata de banca centrala. de asemenea. Prin constituirea depozitelor si acordarea de credite celorlalte banci banca centrala este recunoscuta drept banca a bancilor. Este stiut faptul ca o insuficienta a emisiunii provoaca un risc deflationist. emisiunea bancnotelor este independenta de activul bancii centrale însa în concordanta cu nevoile de lichiditate ale economiei si cu obiectivele de politica monetara si bugetara ale tarii. cuprinzând si operatii de scontare. bancnote si moneda divizionara. oricât de mici si de numeroase ar fi acestea. Principala functie a bancilor de depozit rezida în constituirea de depozite si acordarea de credite agentilor economici. detinând monopolul punerii în circulatie a biletelor de banca. Banca de emisiune Prin functiile îndeplinite si relatiile complexe cu celelalte banci.A. banca centrala autorizeaza înfiintarea si functionarea unei banci în cadrul teritoriului national si asigura supervizarea sistemului bancar în general. subscriere de bonuri de Tezaur. prevenind evenimente care l-ar putea deregla. Banca centrala conlucreaza cu Trezoreria acordându-i. creditele solicitate. Activitatea lor este însa mult mai diversificata. de credit si valutara. Bancile de afaceri 20 . Rolul bancii centrale de institutie de emisiune s-a diminuat în timp ca urmare a amplificarii circulatiei banilor de cont.

Acestea pot îndeplini functii monetare având însa un grad de lichiditate mai scazut si presupunând cel putin consum de timp. creditul financiar (credit ipotecar pe termen lung particularilor si împrumuturi colectivitatilor publice locale. bancile de afaceri se implica tot mai mult în procesele de achizitii si fuziuni ca forma principala de realizare a concentrarii si centralizarii economice. ridicate. existente la un moment dat într-o economie. banci populare (crediteaza întreprinderi mici cu caracter comercial sau industrial). D. banci de comert exterior (sustin agentii economici care desfasoara rela tii cu strainatatea). ele pot acorda credite sau investi. în general. Numerarul Numerarul reprezinta activele caracterizate prin lichiditate perfecta. mediu si lung în agricultura). Ele investesc capitalul propriu. În schimbul unei prime de asigurare ele garanteaza despagubirea în caz de producere a riscului. De asemenea. acorda credite pe termen lung întreprinderilor existente sau în formare si finanteaza proiecte de investitii.Bancile de afaceri au un rol tot mai însemnat în economiile moderne unde nevoile de capitaluri sunt. unor activitati distincte. În aceasta categorie de banci sunt cuprinse: casele de credit agricol (acorda credite pe termen scurt. De asemenea.3 Oferta de moneda Masa monetara si structura ei Rolul activ pe care îl joaca moneda de economie presupune mai întâi cunoasterea si definirea masei monetare si a componentelor sale. Masa monetara reprezinta ansamblul mijloacelor de plata. 21 . cu o gama larga de diferentieri si cu statute diferite de la tara la tara. Bancile specializate Bancile specializate includ o retea extinsa de institutii de credit. 2. Masa monetara reprezinta o marime eterogena. Acest instrument monetar se poate converti rapid în bunuri si servicii sau stinge imediat o datorie. respectiv de lichiditate. uneori în conditii preferentiale. în structura ei regasindu-se urmatoarele active. conform opiniei majoritatii monetaristilor: • numerarul • banii de cont • depozitele la termen • alte active. Aceste banci acorda credite speciale. în timp ce ultimele constituie disponibilitati semimonetare. În cadrul sistemului financiar-bancar un loc important îl ocupa si societatile de asigurari. Primele doua componente reprezinta disponibilitatile banesti propriu-zise. A.

având trasaturi si functii asemanatoare monedei. în general reprezentate de actiuni si obligatiuni. Plata salariilor. Depozitele la termen Depozitele la termen precum si cele în vederea economisirii sunt de asemenea incluse în structura masei monetare. Noile instrumente. În functie de durata plasamentului se pot identifica active pe termen scurt. prin utilizarea cartilor de credit. gradul de lichiditate este mai scazut în cazul depozitelor la termen. Activele pe termen scurt se bucura de un grad de lichiditate mai ridicat în comparatie cu cele pe termen lung. Titularul unui astfel de cont se poate folosi de suma respectiva la dorinta prin utilizarea cecurilor în vederea facilitarii diverselor tranzactii comerciale sau financiare. În ultimul timp. având acelasi grad de lichiditate si functiuni cu activul anterior. motivul reprezentându-l obtinerea unei dobânzi superioare. a bunurilor achizitionate sau a serviciilor prestate se realizeaza prin utilizarea cecurilor sau. ci dupa un preaviz adresat bancii. în masura în care pot substitui moneda propriu-zisa (moneda efectiva si de cont). Modalitatea platii prin cecuri este larg utilizata în tranzactiile dintre agentii economici din tarile dezvoltate. cu atât costul de oportunitate corespunzator dorintei pentru lichiditate creste. Agregatele monetare Analiza detaliata a masei monetare presupune recurgerea la agregatele monetare. C. biletele de trezorerie si pe termen lung. Operatiile se efectueaza într-un timp scurt. D. se constata o dinamica accentuata a acestora comparativ cu cele la vedere. în conditii de siguranta si cu costuri extrem de reduse. mai recent. Numerarul se poate transforma cu usurinta în conturi la vedere.B. extind sfera de cuprindere a masei monetare. 22 . case de economii si alte institutii financiare. Spre deosebire de primele componente ale masei monetare. Banii de cont Banii de cont se refera la disponibilitatile în conturi curente sau la vedere. Depozitele la termen se constituie în plasamente la banci. dupa cum si acestea pot deveni numerar. Retragerea disponibilitatilor pentru efectuarea platilor nu se poate realiza în orice moment. Cu cât diferenta între dobânda pentru un cont de depozit la termen si cea pentru contul curent este mai mare. Iar o crestere a dobânzii va determina restrângerea numerarului sau a contului curent si va extinde quasimoneda. Alte active Diferitele titluri aflate în circulatie pe piata financiar-monetara completeaza structura masei monetare. precum cambiile. Produsele pietei financiar-monetare sunt supuse unui proces continuu de inovare. biletele la ordin.

Agregatul monetar reprezinta o parte constitutiva a masei monetare (disponibilitati monetare si semimonetare), parte autonomizata prin functiile ei specifice, prin agentii economici specializati care emit instrumentele de schimb si de plata, prin institutiile financiar-bancare care le pun în circulatie, prin fluxurile reale pe care le mijlocesc. Agregatul monetar reprezinta un instrument util politicii monetare, motiv pentru care selectarea agregatelor monetare trebuie sa ofere raspunsuri asupra caracterului politic ii monetare si efectului acesteia în economia reala. Numarul si structura agregatelor monetare difera în general de la tara la tara, în functie de etapa de dezvoltare si evolutia economica specifica, de stadiul pietei financiare sau de cerintele imediate sau de perspectiva ale practicii monetare. În acest sens exista modele diverse promovate de diferite scoli. Scoala americana, considerata moderna, se distinge de cea franceza, cu o traditie îndelungata în domeniu, si fiecare de cea austriaca, germana sau italiana. În SUA se opereaza cu 6 agregate, în Franta cu 4 agregate iar în Anglia cu 7. Agregatele monetare pot fi definite prin integrarea succesiva a produselor monetare create în scopul asigurarii lichiditatii agentilor financiari sau nefinanciari. În functie de acest criteriu s-au construit agregatele monetare simbolizate cu M1, M2, M3 si L. Primul agregat monetar - M1, reprezinta masa monetara în sens restrâns. El grupeaza în structura sa numerarul, bancnote si moneda divizionara, si banii de cont din disponibilitatile în conturi la vedere si în alte categorii de conturi deschise la bancile comerciale si la asimilatele acestora si asupra carora pot fi trase cecuri. Reprezentând partea cea mai activa a masei monetare sau lichiditatea primara, aceste componente raspund întru totul continutului monedei si facilitatilor sale. Stingerea datoriilor si mijlocirea tranzactiilor se face în acest caz fara consum de timp si fara riscul diminuarii activelor detinatorului. Agregatul monetar M1 se caracterizeaza printr-un grad înalt de flexibilitate, fiind afectat direct si rapid de evolutiile din economie. Banii în sens restrâns pot fi transformati fara costuri tranzactionale suplimentare în quasi-bani. Cel de al doilea agregat monetar - M2, reprezinta masa monetara în sens larg. El cuprinde în plus fata de M1 ansamblul plasamentelor la termen si în vederea economisirii posibil de transformat în lichiditati prin emisiunea de cecuri cu preaviz. Aceasta parte reprezinta lichiditatea secundara sau quasi-moneda. Disponibilitatile monetare astfel incluse în M2 apartin agentilor rezidenti non-bancari si sunt gestionate de institutiile financiare. Al treilea agregat monetar - M3, cuprinde pe lânga componentele lui M2 active cu un grad mai redus de lichiditate precum certificate de depozit, bonuri de casa, conturi de economii pe termen mediu si alte titluri emise de agentii economici pe piata financiar-monetara. Ultimul agregat monetar - L, include în plus fata de M3 titluri emise pe termen mediu si lung cu caracter negocia bil si posibil de transformat în lichiditati.
23

În România structura masei monetare poarta amprenta procesului tranzitiei la economia de piata. Agregatele monetare întâlnite sunt M1 si M2 cuprinzând moneda efectiva si quasi-moneda. În M1 sunt cuprinse, asa cum s-a vazut, numerarul si depozitele la vedere ale firmelor, operabile prin cecuri. Quasi-banii includ, potrivit definitiei Bancii Nationale a României, urmatoarele: economiile populatiei (la CEC sau la banci), depozitele la termen ale agentilor economici (inclusiv certificatele de depozit), depozitele conditionate ale agentilor economici (acreditive, depozite pentru investitii etc.), conturile în valuta ale rezidentilor (persoane fizice si juridice). Ponderea numerarului în cadrul masei monetare este d aproximativ 20%, e tendinta fiind de scadere pe masura ce se vor introduce în practica curenta instrumente de decontare fara numerar (cecuri, carti de credit si de debit). În schimb, quasi-banii reprezentau la jumatatea anului 1994 57% în totalul masei monetare, marcând o crestere comparativ cu anii anteriori. În economiile caracterizate printr-o inflatie accentuata acest fapt este apreciat drept pozitiv, atenuându-se astfel un factor de presiune inflationista. Existenta mai multor masuri pentru masa monetara confirma ambiguitatea termenului de "oferta de moneda". În plus, deciziile agentilor economici afecteaza marimea agregatelor monetare. De exemplu, decizia de transformare a depozitelor la termen în depozite la vedere va determina cresterea primului agregat monetar în timp ce urmatoarele vor ramâne nemodificate. În adoptarea masurilor de politica monetara, banca centrala are nevoie nu doar de o imagine globala asupra masei monetare ci si de una detaliata. Una dintre cele mai importante componente ale masei monetare si care înregistreaza o dinamica accentuata o reprezinta depozitele bancare. Controlul ofertei de moneda, de care responsabila este banca centrala, presupune supervizarea activitatii celorlalte banci în procesul creatiei monetare. Creatia monetara În asigurarea ofertei de moneda sunt implicati trei categorii de agenti monetari: bancile comerciale, banca centrala si Trezoreria. Mijloacele de plata puse la dispozitia agentilor economici se prezinta sub forma creantelor asupra intermediarilor monetari, reprezentând contrapartidele masei monetare. Creatia monetara constituie un proces continuu de asigurare cu lichiditati a economiei, ceea ce imprima o tendinta ascendenta masei monetare si o schimbare a structurii sale. Creatia monetara consta în transformarea creantelor asupra agentilor nebancari în mijloace de plata imediat utilizabile pentru efectuarea platilor. A. Creatia de moneda prin bancile comerciale Bancile comerciale pot crea moneda la solicitarile agentilor economici privind completarea capitalurilor proprii.
24

Pentru a raspunde cerintelor formulate de întreprinderi, de persoane fizice sau de Trezorerie, banca achizitioneaza trei tipuri de active: (1) Creante asupra întreprinderilor si particularilor. Prin operatiunea de scontare bancile comerciale cumpara active financiare pe termen scurt precum cambii si bilete la ordin. Acestea îsi au originea într-o operatiune de vînzare anterioara si exprima creanta detinatorului asupra unei terte persoane fizice sau juridice. Astfel, bancile comerciale pun în circulatie mijloace de plata suplimentare în schimbul unei creante asupra agentilor economici interni. (2) Creante asupra strainatatii. Banca comerciala achizitioneaza devize straine de la un client exportator. Aceste devize nu reprezinta moneda pe teritoriul unei tari, ci o creanta asupra unei tari straine. La cererea detinatorului, devizele straine sunt convertite de catre bancile comerciale în moneda nationala, punându-se de fapt în circulatie mijloace de plata suplimentare în schimbul unei creante asupra altui stat. (3) Creante asupra Trezoreriei. Statul se confrunta frecvent cu insuficienta resurselor bugetare, motiv pentru care în vederea finantarii deficitului sunt emise bonuri de tezaur. Achizitia acestor active se face fie la initiativa Trezoreriei, în cazul subscrierii de catre banca a bonurilor de tezaur, fie la initiativa clientilor care doresc scontarea acestor titluri. În fiecare din aceste cazuri, bancile comerciale creeaza moneda printr-un simplu înscris în contul vânzatorului. Este vorba în fapt de monetizarea unor active monetare. Valoarea acestor active figureaza în activul bilantului bancii, iar valoarea monedei create la pasiv. Mecanismul descris se poate derula si în sens invers. În acest caz nu se va mai vorbi de procesul creatiei monetare ci de cel al distrugerii monetare. Cantitatea de moneda se va reduce atunci când bancile comerciale recupereaza la scadenta valoarea activelor aflate în portofoliu. În practica, procesul creatiei monetare domina pe cel de distrugere monetara astfel încât masa monetara creste. Acordarea de credite are drept premiza existenta de lichiditati la banca, fiind deci determinata de marimea depozitelor. Creditele astfel obtinute de agentii economici vor fi utilizate, în cea mai mare parte, pentru plati cu ajutorul cecurilor, în favoarea altor agenti economici. Banca beneficiarului care va primi aceste sume în depozit va dispune de posibilitati suplimentare de creditare. Creditul initial se afla deci la originea de noi credite confirmând astfel maxima engleza dupa care "împrumuturile produc depozite" (loans make deposits). Daca sistemul bancar ar fi alcatuit dintr-o singura banca, nu s ridica -ar probleme de lichiditate. S-ar opera doar cu moneda scripturala a respectivei banci, existând certitudinea transformarii creditelor acordate în depozite aflate la aceasta banca. În realitate, sistemul monetar comporta existenta unui numar mare de banci. Într-un sistem complex apar astfel probleme de comunicare interbancare, ceea ce reclama un mecanism general de compensare în functionarea caruia intervine si banca centrala.
25

. Suma totala a depozitelor se poate deduce facând apel la logica matematica elementara: M = 5000 + 3750 + 2812.5000 x 0. Suma maxima pe care banca o poate acorda sub forma de credit va fi doar de 3750 unitati monetare (5000 . Ele vor ajunge sub forma de depozite la alte banci (sau aceeasi banca) care vor proceda în mod analog.1. Procesul de multiplicare a creditului Banca A B C D X Depozite noi 5000 3750 2812. Noile credite vor creste sumele în conturile beneficiarilor si mai departe ale celor în favoarea carora se fac platile. Pentru simplificare vom considera ca nu se fac plati în numerar.. Aceasta actioneaza în sensul reducerii posibilitatilor de multiplicare a creditului. sau 26 . Masa monetara va spori astfel în "unde" succesive însa din ce în ce mai lent datorita rezervelor obligatorii. fie sa suplimenteze creditele acordate ceea ce i-ar aduce dobânda. fiecare depozit fiind diminuat prin cedare partiala bancii de emisiune.5 703. Tabelul 2. iar depozitul initial de 5000 unitati monetare. Pentru ilustrarea procesului de multiplicare al creditului vom folosi un exemplu.4 20000 Credite noi 3750 2812.50 unitati monetare. Procesul poate continua însa dimensiunea creditelor ulterioare este din ce în ce mai mica.1 527.5 + . Fie sa pastreze aceste rezerve fara a obtine astfel nici-un venit suplimentar. Vom privilegia în continuare aceasta a doua alternativa.5 2109.4 1582. Într-o astfel de situatie banca are la dispozitie doua posibilitati. asa cum se observa în tabelul 2. Aceasta acorda un credit în baza acestui depozit nu mai mare de 2812.1. Aceasta suma în urma achitarii unei plati de catre beneficiarul creditului poate ajunge la o alta banca. Presupunem ca rezervele de lichiditati ale unei banci comerciale în moneda centrala sunt excedentare la un moment dat. Acordarea creditelor se va face însa în limita permisa de rata rezervelor obligatorii (minime).5 2109.25).Creatia de moneda prin intermediul bancilor comerciale se analizeaza cu ajutorul teoriei multiplicatorului creditului. deci un venit suplimentar.05 15000 Rezerve 1250 937. totalitatea creditelor acordate fiind numai creatia bancilor comerciale.4 5000 Procesul se va încheia când întreg depozitul initial (5000) se mobilizeaza la banca de emisiune sub forma rezervelor. Rata rezervelor minime va fi de 25%.

În cazul în care noile depozite nu vor atinge nivelul de 20000 unitati monetare înseamna ca în sistemul bancar exista exces peste rezervele necesare. Titularii de credite pot solicita bancii creditoare ca o parte din disponibilitati sa îmbrace forma de numerar.m. reducând în acelasi timp si posibilitatea de creditare. Creatia de moneda prin banca centrala Creatia de moneda prin banca centrala are un mecanism asemanator cu cel al oricarui intermediar financiar. Bancile pot stimula cererea de credite prin reducerea ratei dobânzii. Variatia cotelor rezervelor obligatorii reprezinta totodata si un instrument de politica monetara. este necesara o anumita cerere pentru creditare. în preajma sarbatorilor) bancile pot proceda la cresterea ratelor rezervelor. Daca celelalte banci mentin ratele dobânzilor se poate produce un flux de lichiditati catre acestea. În acest caz marimea depozitelor în functie de care se acorda creditele se diminueaza si odata cu ele proportiile multiplicarii. În anumite circumstante. În al doilea rând. Se produc astfel scurgeri din circuitul banilor scripturali. Mecanismul creatiei monetare presupune în primul rând existenta în sistemul bancar a lichiditatilor necesare sustinerii creditului. de fapt o creanta asupra siesi. Modificarea ratelor rezervelor necesare (obligatorii) poate asigura expansiunea masei monetare într-o masura mai mare sau mai mica. adica inversul ratei rezervelor obligatorii. Este posibil ca cererea de creditare sa fie mai redusa în raport de posibilitatile bancilor. rezulta ca multiplicatorul creditului este K = 1/r. Aceasta decizie ar duce însa si la o diminuare a ratei dobânzii platita deponentilor. Este putin probabil ca o banca sa recurga în mod unilateral la aceasta masura. Exemplul anterior prezentat a avut ca premisa circulatia doar a monedei scripturale. În exemplul de fata. lipsind prima banca de posibilitatea majorarii creditelor. iar cresterea masei monetare este de 15000 u. Aceasta emisiune se realizeaza în 27 . 3  3  3 M = 5000 + 5000 ⋅   + 5000 ⋅   +.+5000 ⋅    4  4  4 2 n Restrângând expresia se obtine: Daca rata rezervelor obligatorii este r. ceea ce permite continuarea procesului. Banca centrala achizitioneaza active nonmonetare si emite moneda. când se anticipeaza retrageri mai ample (de exemplu. deci a costului creditului. Acestea vor fi determinate printre altele de preferinta pentru numerar a publicului si de politica bancii centrale. B. multiplicatorul este 4... . Este însa mult mai realist a lua înconsiderare si prezenta numerarului.

Astfel. apare ca un împrumut indirect acordat Trezoreriei. fara ca aceasta sa reprezinte determinantul major al ofertei de moneda. Banca centrala realizeaza monetizarea acestor devize. Emisiunea de moneda în favoarea Trezoreriei detine ponderea în cele mai multe cazuri. creante asupra economiei si creante asupra strainatatii. Daca banca centrala nu acorda decât foarte rar în mod direct un credit. C. curba ofertei de moneda este pozitiv înclinata în raport cu rata dobânzii (figura 2. Banca comerciala la rândul sau poate sa le cedeze Bancii centrale. exprimând putere de cumparare în exterior. Creatia monetara prin intermediul Trezoreriei. Agentii economici nationali care desfasoara relatii de schimb cu strainatatea intra în posesia devizelor straine. o creanta asupra statului se monetizeaza. (1) Creante asupra Trezoreriei. În masura în care acestia au nevoie de moneda centrala. Modelele keynesiste considera totusi ca rata dobânzii exercita o influenta direct proportionala asupra ofertei de moneda.legatura cu aceleasi tipuri de creanta întâlnite în cazul bancilor comerciale: creante asupra Trezoreriei. Atunci când nu dispune de sumele necesare efectuarii platilor se poate folosi de propria moneda. mobilizând titluri reprezentând aceste credite (cambii). în schimb preia prin operatiunea de rescontare creditele acordate de bancile comerciale. 28 . Trezoreria se confrunta adeseori cu insuficienta resurselor datorita decalajului în timp între cheltuielile efectuate. cu caracter intermitent. devenind moneda scripturala. ei cedeaza devizele unei banci comerciale. Cum oferta de moneda este determinata. Oferta de moneda si rata dobânzii Teoriile monetare considera în general oferta de moneda independenta de rata dobânzii. asa cum s vazut prin -a actiunea sectorului bancar (autoritatile monetare controleaza direct stocul de bani al economiei). Trezoreria efectueaza cea mai mare parte a platilor sale prin intermediul bancilor comerciale si prin banca centrala.1a). oferind în schimb propria moneda si sporind pe aceasta baza masa monetara. Procesul se deruleaza în sens invers când banca centrala va ceda devize straine contra activelor monetare nationale. deoarece potrivit legii are functii bancare. (3) Creante asupra economiei.1b). Aportul Trezoreriei la creatia de moneda este însa redus comparativ cu creatia monetara datorata bancii centrale sau bancilor comerciale. Achizitionarea bonurilor de tezaur. Din acest motiv. (2) Creante asupra strainatatii. cu caracter continuu si încasarea veniturilor. curba ofertei de moneda în functie de rata dobânzii apare sub forma unei perpendiculare pe abscisa (figura 2. fara ca în conturile Trezoreriei sa fi existat acoperirea necesara. În contextul amplificarii relatiilor economice externe sporeste rolul bancii centrale în creatia de moneda pe baza achizitionarii acestor devize. asigurându-se în acest mod si cresterea rezervei valutare a tarii.

Fig. .1 Oferta de moneda si rata dobânzii Rata dobânzii Oferta Rata de moneda dobânzii Oferta de moneda 0 Cantitatea oferita de moneda 0 Cantitatea oferita de moneda b) Dependenta de rata dobânzii a) Independenta de rata dobânzii Ratiunile unei relatii directe între oferta de moneda si rata dobânzii constau în urmatoarele: . În acelasi sens.o rata a dobânzii mai mare.o rata a dobânzii mai ridicata schimba structura depozitelor la banci în favoarea celor la termen si. încurajeaza bancile în acordarea de credite. datorata de exemplu cresterii cererii de credit. sporind în consecinta masa monetara. împreuna cu o preferinta mai redusa a publicului pentru numerar. creaza sursele pentru amplificarea procesului de creditare. 2. 29 .

din aceleasi ratiuni cu ale menajelor. (3) Motivul precautiei. El deriva din functia banilor de mijloc de schimb. Se poate usor deduce ca masa monetara este determinata de fiecare din celelalte elemente ale relatiei anterioare. Banii sunt ceruti pentru ca prin intermediul lor se pot efectua tranzactii. Bineînteles ca destinatia cheltuielilor unei întreprinderi este diferita de cea a menajelor. permite stingerea oricarei datorii. ei sunt un bun lichid prin excelenta. întreprinderile simt nevoia sa retina în mod permanent o parte din disponibilitatile lor sub forma lichida.actioneaza si sporirea depunerilor agentilor economici din strainatate atrasi de perspectiva unui plasament mai avantajos. Cererea de moneda apare în traditia clasica ca o modalitate indirecta a cererii de bunuri. în cadrul comunitatii în care sunt acceptati. cantitatea de moneda multiplicata prin viteza de circulatie a banilor trebuie sa fie egala la echilibru cu volumul valoric al tranzactiiilor. retinerea unei cantitati de bani sub aceeasi forma (lichida) este datorata unor circumstante imprevizibile precum cheltuieli neasteptate în viitor sau achizitii avantajoase. el identifica patru mobiluri ale cererii de bani exprimata prin "preferinta pentru lichiditate": (1) Motivul venitului. Unele sunt de natura economica. Un prim motiv al cererii de bani este cel tranzactional. În acest sens. Ecuatia schimburilor a lui I. Aceasta obliga în orice moment la pastrarea unei parti din venituri sub forma lichida. Banii reprezinta un activ deosebit de celelalte active. Keynes se distanteaza de conceptia clasica apreciind ca moneda este ceruta si ca bun în sine. În general.4 Cererea de moneda Cererea de bani se refera la dorinta obtinerii monedei de catre agentii economici. 30 . 2. se accepta existenta mai multor motive ale detinerii de moneda. (2) Motivul întreprinderii. iar altele au o determinare psihologica. în timp ce cheltuielile acestora au o frecventa mai mare. menajele obtin si încaseaza venituri la intervale diferite de timp. nu doar pentru a facilita achizitia altor bunuri. Transmiterea lor de la un agent la altul. Fisher exprima relatia dintre cererea si oferta de monedî: MV=PT unde M = cantitatea de moneda V = viteza de circulatie a banilor P = nivelul general al preturilor T = volumul tranzactiilor în termeni reali Deci conform acestei relatii.

mai pe scurt.2 se observa ca cererea de bani datorata motivului tranzactiei si precautiei este aproape verticala. atunci rata dobânzii are un rol crucial. retragându-i doar atunci când nevoia achizitiei de bunuri o impune. Daca cumva detin hârtii de valoare. Pentru rate înalte sumele lichide retinute în acest scop ar fi usor diminuate. ei dovedindu-se un activ superior acestora. se vor achizitiona hârtii de valoare. Pornind de la aceste mobiluri. În aceasta situatie. în timp ce ultimul pe cea de rezerva de valoare. banii sunt preferati valorilor mobiliare.Componenta L2 reprezinta cererea de moneda în scopul speculatiei. Keynes construieste o functie a cererii de moneda notata cu L si care are doua componente: . cresterea venitului national determinând cresterea cererii de bani si invers. În general. existând doar motivul speculatiei.Componenta L1 reprezinta cantitatea de bani ceruta de agentii economici derivând din primele trei motive sau. daca pretul a atins un nivel scazut anticipându-se apoi o crestere. Influenta ratei dobânzii ar putea fi mai semnificativa asupra cererii datorita motivului precautiei. Acesti factori pot influenta cererea de moneda în ambele sensuri. Relatia este directa. La rate înalte ale dobânzii oamenii vor fi determinati sa-si pastreze banii în conturi la banci. orice speculant este animat de perspectiva câstigului de capital. oamenii vor decide vânzarea lor înainte ca pretul sa fi scazut foarte mult.(4) Motivul speculatiei. Se poate observa ca speculatia. Aceasta functie a cererii de moneda mai poate fi influentata si de alti factori precum frecventa încasarilor. Cei care doresc achizitionarea acestor active vor prefera sa astepte daca preturile înregistreaza tendinta de scadere. indiferent ca se refera la active reale sau financiare. El aplica în practica principiul de a cumpara ieftin si de a vinde scump. În schimb. reprezinta un arbitraj continuu între activele monetare si cele nonmonetare. optând deci tot pentru bani lichizi. . L1 = L1 (Y) cu L’1 > 0 Relatia cu rata dobânzii (i) este mai degraba nesemnificativa. 31 . În figura 2. Daca oamenii au de ales între bani sub forma lichida si active financiare. sezonalitate sau utilizarea unor mijloace moderne de plata (carti de credit). motivul tranzactional si cel precautional. ideea speculatiei apare asociata achizitiei activelor financiare (actiuni si obligatiuni) sau reale (imobile). Din examinarea acestor mobiluri ale cererii de moneda se constata ca primele trei privilegiaza functia banilor de mijloc de schimb. Factorul esential care influenteaza aceasta componenta îl constituie nivelul venitului national (Y).

de fapt un prag minim (trapa de lichiditate) pentru care cererea de moneda devine infinit elastica în raport cu rata dobânzii (figura 2.2 Cererea de moneda datorata motivului tranzactiei si precautiei Rata dobânzii L1 0 Cantitatea ceruta de moneda Deci relatia dintre cererea de moneda în scop speculativ si rata dobânzii este invers proportionala: L2 = L2 (i) cu L’2 < 0 Descresterea lui L2 în functie de rata dobânzii este valabila pentru un nivel al sau superior lui im. cresterea ratei dobânzii stimuleaza preferinta pentru detinerea activelor financiare si deci renuntarea la lichiditate. 2. Fig.3 Cererea de bani în scop speculativ Rata dobânzii L2 im 32 .Reprezentând pretul renuntarii la lichiditate. În schimb. atunci când rata dobânzii se diminueaza preferinta pentru lichiditate este stimulata în dauna detinerii activelor financiare. Fig.3). 2.

5 Echilibrul pietei monetare Piata monetara reprezinta întâlnirea si confruntarea între cererea de moneda si oferta de moneda. Figura 2. 33 .5 surprinde pe acelasi grafic cererea si oferta de moneda. i) = L1 (Y) + L2 (i) Graficul ce descrie functia compusa este prezentat în figura 2. sporirea venitului national (Y) va deplasa curba spre dreapta. Coordonatele punctului de intersectie al celor doua curbe.4 Cererea totala de moneda Rata dobânzii L2 im L 0 L1 Cantitatea ceruta de moneda 2. Orice alt factor în afara ratei dobânzii care influenteaza rata dobânzii va determina deplasarea spre stânga sau spre dreapta a curbei cererii de moneda.0 Cantitatea ceruta de moneda Cererea totala de moneda se obtine prin însumarea functiilor L1 si L2: L (Y. i*) determina simultan rata dobânzii si cantitatea de moneda tranzactionata la echilibru.4. în timp ce utilizarea pe scara larga a cartilor de credit deplaseaza cererea de moneda spre stânga. si reprezinta curba preferintei pentru lichiditate. De exemplu. Fig. (M*. 2.

În mod similar. stimuleaza cererea care excede nivelul ofertei de moneda. dorinta de achizitionare a hârtiilor de valoare se amplifica. în oferta sau în ambele concomitent. Mai multi detinatori de active vor dori sa le vânda pe piata financiara. rata dobânzii aflata sub nivelul sau de echilibru. În acest caz. O modificare survenita în cerere. 2. determinând reducerea preturilor activelor financiare si sporind astfel rata dobânzii. deplaseaza curbele si conduce la un nou echilibru al cantitatii de moneda si al ratei dobânzii. Ajustarile succesive între cererea si oferta de moneda vor conduce rata dobânzii si cantitatea de moneda tranzactionata spre nivelul lor de echilibru. detinerea activelor financiare devine indezirabila preferându-se moneda. 34 .5 Echilibrul pe piata monetara Daca rata dobânzii ar fi superioara nivelului sau de echilibru ar exista un exces al ofertei de moneda în raport cu cererea de moneda. Derularea acestui proces va conduce rata dobânzii spre nivelul sau de echilibru. Oferta de moneda se diminueaza concomitent cu cresterea cererii de moneda îndeosebi în scop speculativ.Fig. La acest nivel al ratei dobânzii. Cresterea cererii de valori mobiliare se traduce însa în cresterea preturilor titlurilor si scaderea ratei dobânzii.

structural si calitativ. În mod frecvent. venitul national (VN). Daca primii masoara rezultatele economice la nivelul agentului economic individual. Punctul de plecare în determinarea indicatorilor macroeconomici îl reprezinta cei microeconomici. În functie de nivelul la care se calculeaza acesti indicatori. exprimati tot valoric si a caror marime este conditionata nu numai de rezultatele activitatii corespunzatoare perioadei de calcul. 3. produsul national brut (PNB). 2. analiza macroeconomica face apel si la calculul altor indicatori. Produsul intern brut Produsul national brut Produsul intern net Produsul national net si venitul national Activitatile economice ce se desfasoara în cadrul unei economii nationale se concretizeaza într-o gama variata de bunuri si servicii. de protectie sociala etc. INDICATORII MACROECONOMICI Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • Care sunt principalii indicatori macroeconomici si care este continutul acestora Care sunt modalitatile de exprimare ale rezultatelor macroeconomice Ce este deflatorul PIB si care sunt deosebirile dintre acesta si indicele preturilor de consum 1.CAPITOLUL 3. ultimii exprima performanta la nivelul ansamblului economiei nationale. produsul national net (PNN). 4. Evaluarea acestora sub aspect fizic sau valoric se realizeaza cu ajutorul indicatorilor economici Indicatorul economic exprima numeric evolutia unei marimi economice în conditii date de spatiu si timp. pot exista indicatori microeconomici si macroeconomici. În rândul acestora se pot aminti venitul disponibil al economiei si venitul personal. ca si interdependentele dintre diferitele subsisteme ale economiei nationale. Indicatorii sintetici cei mai folositi în calculele macroeconomice sunt produsul intern brut (PIB). produsul intern net (PIN). ci si de o serie de procese legate de veniturile din afara economiei sau de politica fiscala. El reflecta procesele si fenomenele economice din punct de vedere cantitativ. .

încasânduse 50000 unitati monetare. Sa consideram urmatoarea situatie. deci. Produsele realizate de firma de panificatie sunt vândute consumatorilor. de obicei. le ignoram în acest moment. Întreaga productie de grâu este vânduta unei unitati de morarit. PIB.1 Produsul intern brut Produsul intern brut este considerat adesea drept cea mai buna masura statistica a performantei unei economii. este o variabila de flux si nu de stoc. avem în vedere produsele si serviciile realizate în cursul perioadei de calcul si care nu mai sunt folosite pentru producerea altor bunuri. Faptul de a nu retine în calculul PIB aceste bunuri intermediare permite evitarea dublei înregistrari si.Indicatorii rezultativi ai economiei nationale pot fi evaluati atât în preturile pietei cât si în preturile factorilor. iar aceasta reprezinta productia bruta. PIB = p1q1 + p2q2 38 . Exprimarea valorica a PIB. Valoarea productiei realizate în cursul anului se obtine prin însumarea valorilor aferente fiecarui bun în parte. La o privire mai atenta se observa ca valoarea productiei de grâu se regaseste de trei ori în Bunurile finale. sunt destinate a intra direct în consum. 3. Daca se însumeaza valoarea productiei fiecarui agent economic realizate se obtin 100000 unitati monetare. care realizeaza faina. Perioada folosita pentru calculul PIB este. retinute în calculul PIB. în cantitatile q1 si q2 si vândute la preturile p1 si respectiv p2. Presupunem. un trimestru sau un an. desi exista. Este însa cifra 100000 unitati monetare o imagine corecta a ceea ce s-a realizat în economie ? Cu siguranta nu. În cazul în care acestea vor face obiectul utilizarii într -un proces de productie ulterior vorbim de productie intermediara. El exprima valoarea de piata a bunurilor si serviciilor finale produse de agentii economici care actioneaza în interiorul tarii în cursul unei perioade date. obtinerea unei imagini deformate a rezultatelor macroeconomice. Când vorbim de bunurile finale. pentru simplificare. fiind vândute consumatorilor finali. si de fapt a tuturor indicatorilor macroeconomici. reprezinta unica posibilitate de însumare a bunurilor eterogene realizate î cadrul n economiei nationale. o economie în care se produc doar doua bunuri diferite 1 si 2. dupa cum includ sau nu impozitele indirecte. Intrarile intermediare pentru productia de grîu. Aceasta este vînduta unei firme de panificatie la pretul de 30000 unitati monetare. Presupunem un fermier a carei recolta de grâu este la nivelul unui an de 20000 unitati monetare. ca indicator care masoara valoarea productiei finale în cursul unei perioade.

iar, în cazul general, pentru o economie cu n bunuri:

• • •

Calculul PIB se realizeaza, în general, pornind de la trei metode: metoda valorii adaugate metoda cheltuielilor sau a utilizarii productiei finale metoda veniturilor

(1) Metoda valorii adaugate În esenta, aceasta metoda consta în calculul valorii adaugate brute obtinute în unitatile din interiorul tarii si agregarea lor pe ramuri si pe ansamblul economiei nationale. Pentru obtinerea valorii adaugate brute se recurge la scaderea din valoarea productiei a consumului intermediar. Presupunem un bun 1 realizat la un moment dat si vândut în cursul perioadei la pretul de 1000 unitati monetare. Consideram ca acest bun este folosit pentru producerea altui bun vândut ulterior la pretul de 2000 unitati monetare. Cum PIB include doar valoarea bunurilor finale, rezulta ca doar ultimul produs va fi inclus în PIB, nu si primul. Valoarea PIB va spori în consecinta cu 2000 unitati monetare. Calculul PIB se poate realiza pornind de la valoarea adaugata în fiecare moment al productiei. Daca consideram pentru primul produs valoarea adaugata de 1000 unitati monetare. (nu exista consum intermediar), valoarea adaugata în cazul celui de-al doilea produs devine 1000 unitati monetare (2000 - 1000). Suma valorilor adaugate, se observa, este egala cu valoarea bunurilor finale (2000). În concluzie PIB poate fi considerat drept valoarea adaugata totala realizata de ansamblul firmelor dintr-o economie nationala. (2) Metoda cheltuielilor Aceasta metoda consta în însumarea tuturor cheltuielilor efectuate în cadrul unei economii nationale pentru achizitionarea de bunuri materiale si servicii la preturile pietei mai putin cele privitoare la bunurile si serviciile importate. Din aceasta perspectiva PIB va include în structura sa consumul privat (C), investitiile brute (I), cheltuielile guvernamentale sau consumul public (G) si exportul net (En). Consumul privat sau consumul personal exprima cheltuielile de consum ale menajelor ocazionate de achizitionarea bunurilor materiale si serviciilor destinate satisfacerii nevoilor acestora. Din punct de vedere al naturii bunurilor de consum, acestea cuprind bunuri durabile, non-durabile si servicii. Bunurile durabile sunt cele a caror folosire se realizeaza pe parcursul unei perioade îndelungate (de exemplu echipamente electronice). Bunurile non-durabile sunt cele folosite de regula pentru o perioada scurta de timp (de exemplu alimentele sau articolele de î bracaminte). m

39

Serviciile se refera la prestatiile efectuate de indivizi sau firme în favoarea consumatorilor. Investitiile se refera la achizitionarea de bunuri pentru utilizari viitoare. Aceasta componenta a PIB include la rândul sau urmatoarele categorii de investitii: - investitii menite sa sporeasca capacitatile de productie existente (formarea neta de capital); - investitiile destinate înlocuirii capitalului fix uzat (investitia de înlocuire); - valoarea de piata a locuintelor nou construite; - modificarea stocurilor anuale de materii prime, materiale, combustibili, produse finite etc. Însumarea acestor elemente reprezinta investitiile brute sau formarea bruta de capital. Cheltuielile guvernamentale sau consumul public se refera la cheltuielile administratiei centrale si administratiilor locale pentru achizitionarea de bunuri si servicii. Cheltuielile guvernamentale nu includ platile de transfer catre indivizi precum prestatiile de securitate sociala. Acestea reprezinta realocari ale venitului existent, nefiind efectuate în schimbul unor bunuri sau servicii. Exportul net surprinde relatiile de schimb cu alte tari. Se calculeaza scazând din valoarea bunurilor si serviciilor exportate catre agentii economici apartinând altor tari (E) valoarea bunurilor si serviciilor furnizate de acestia, deci importurile (X). (3) Metoda veniturilor Aceasta metoda consta în agregarea veniturilor agentilor economici din activitatea economica si din patrimoniu. În acest sens, în calculul PIB sunt incluse salariile r eprezentând recompensarea muncii, profitul ce revine întreprinzatorilor si veniturile din proprietate, precum rente si dobânzi. La acestea se adauga consumul de capital fix (amortizarea). PIB nominal versus PIB real. PIB poate fi exprimat utilizând doua tipuri de preturi: preturi curente si preturi constante. Preturile constante reprezinta de fapt preturile curente ale unei perioade anterioare. Prin utilizarea preturilor curente se obtine PIB nominal, în timp ce exprimarea bunurilor si serviciilor finale în preturi constante conduce la PIB real. Pentru o economie în care se obtin n bunuri, PIB nominal va rezulta din însumarea valorii curente a bunurilor si serviciilor finale.

PIB real va fi obtinut ponderând cantitîtile curente cu preturile unei perioade anterioare, considerata drept referinta:

40

Se observa ca PIB nominal poate creste ca urmare a influentei separate sau concomitente a preturilor si cantitatilor diferitelor bunuri produse, în timp ce PIB real doar ca urmare a cantitatilor, preturile ramânând neschimbate. Din aceasta perspectiva, afirmatia ca PIB reprezinta o buna masura a nivelului bunastarii trebuie privita mai ales în corelatie cu dimensiunea PIB real. Cresterea PIB nominal nu reflecta întotdeauna îmbunatatirea conditiilor de viata si a bunastarii. Este posibil ca acesta sa înregistreze o crestere când preturile marcheazî o dinamica accentuata, chiar daca cantitatile de bunuri pot sa se reduca. Societatea nu va fi astfel capabila sa raspunda cerintelor consumatorilor într-o masura mai mare comparativ cu o perioada anterioara. Raportul dintre PIB nominal si cel real reprezinta deflatorul PIB:

Deflatorul PIB compara pretul bunurilor într-un an cu pretul acelorasi bunuri într-un an considerat de baza. Cu ajutorul deflatorului se poate determina evolutia preturilor în cadrul unei economii. Astfel, daca deflatorul PIB este de 150% în anul 1 si raportarea se face fata de anul 0, preturile au marcat în acest interval o crestere cu 50%. Totodata cunoasterea deflatorului si a PIB nominal permite determinarea PIB real: PIB n = PIBr x deflatorul PIB Deflatorul PIB nu reprezinta singurul indice care exprima dinamica preturilor. Cel mai frecvent se calculeaza indicele preturilor de consum, pe baza studierii evolutiei preturilor unui cos de bunuri de consum în cursul unei perioade date. Totusi între cei doi indici exista si câteva deosebiri. O prima deosebire rezida în sfera lor de cuprindere. Deflatorul PIB include preturile tuturor bunurilor si serviciilor produse în timp ce preturile cuprinse în indicele preturilor de consum se refera doar la bunurile achizitionate de consumatori. În consecinta o crestere a preturilor bunurilor cumparate de firme sau guvern este reflectata de deflator nu însa si de indicele preturilor de consum. O a doua diferenta între cei doi indici este aceea ca preturile bunurilor importate afecteaza indicele preturilor de consum nu însa si deflatorul. Aceasta

41

în tara sau strainatate. o ultima diferenta provine din structura celor doi indici. iar deflatorul un indice de tip Paasche. spre deosebire de PIB care exprima venitul total obtinut în interiorul economiei atât de agentii nationali cât si straini. Indicele preturilor de consum este din acest motiv un indice de tip Laspeyres. O analiza comparativa a celor doi indici privind impactul cresterii preturilor asupra costului vietii nu releva superioritatea neta a unuia sau altuia. 2 Produsul national brut Produsul national brut exprima valoarea de piata a bunurilor si serviciilor finale produse de agentii nationali într-o perioada determinata. venitul obtinut de aceasta este inclus în PNB-ul tarii al carei cetatean este. PNB pp = PIBpp + SVABpp În functie de marimea acestui sold. Faptul ca mai multi agenti economici obtin venituri în cadrul tarii careia îi apartin face ca marimea PIB sa fie relativ apropiata de cea a PNB. PNB în preturile pietei se calculeaza pornind de la PIB. PNB poate fi mai mare. în timp ce indicele de tip Paasche subestimeaza efectul preturilor asupra bunastarii. în timp ce produsele si serviciile ce-l compun exprimate în preturile pietei reflecta sintetic oferta nationala. în timp ce deflatorul comporta o structura variabila determinata de bunurile realizate în anul respectiv. dar este inclus si în PIB-ul tarii pe teritoriul careia firma îsi desfasoara activitatea. Astfel. mai mic sau egal cu valoarea PIB. PNB privilegiaza caracterul national. În ultimul timp 42 . În fine. prin corectarea acestuia cu soldul valorii adaugate al agentilor nationali din strainatate si al agentilor straini din interiorul tarii (SVAB). Daca o persoana a unei tari este angajata de o firma a aceleiasi tari care-si desfasoara activitatea însa într-o alta tara. de exemplu. Deci. daca venitul factorilor nationali care îsi desfasoara activitatea în strainatate este superior venitului factorilor straini care îsi desfasoara activitatea în teritoriul national atunci PNB este mai mare decât PIB. 3. indiferent de locul de desfasurare a activitatilor. Indicele preturilor de consum se determina pe baza unui cos dat de bunuri (cantitatile anului de baza) si având ponderi fixe în consum. În conditiile cresterii preturilor indicele de tip Laspeyres (indicele preturilor de consum) tinde sa supraestimeze aceasta crestere si efectul ei asupra costului vietii. PNB reprezinta un indicator important al cererii agregate.datorita continutului PIB care cuprinde doar bunurile si serviciile produse în interiorul tarii. exprimând venitul obtinut de agentii nationali chiar daca acestia actioneaza în exteriorul tarii. Privit prin prisma cheltuielilor totale ale agentilor economici pentru bunuri si servicii.

CCF PNNpf = PIBpp .Iindn+ SVAB – CCF 43 . în cursul unei perioade determinate de timp.CCF = PNB pf + Iindn . 3.CCF PNNpp = PIB pp + SVAB . el exprima valoarea productiei finale brute realizata în interiorul tarii de toti agentii economici.3 Produsul intern net Deoarece PIB include si consumul de capital fix (amortizarea). Acesta se calculeaza scazând din PIB consumul de capital fix: PIN = PIB – CCF Exprimarea PIN în preturile factorilor presupune diminuarea PIN în preturile pietei cu impozitele indirecte nete: PIN pf = PINpp – Iindn Calculul PIN se poate efectua pe baza acelorasi metode ca si cele de la determinarea PIB. În consecinta. Produsul national net se poate determina pornind si de la PNB sau PIB: PNNpp = PNB pp . PNN = PNB – CCF Produsul national net se deosebeste de produsul national net prin valoarea neta a productiei finale realizate de agentii nationali în strainatate (se adauga) si cea a agentilor straini pe teritoriul tarii pentru care se calculeaza indicatorul (se scade). 3. Produsul intern net (PIN) reprezinta valoarea neta de piata a bunurilor si seviciilor finale produse de agentii economici ce actioneaza în interiorul unei economii nationale.4 Produsul national net si venitul national Produsul national net exprima valoarea neta de piata a bunurilor si serviciilor finale obtinute de agentii economici nationali în cursul unei perioade determinate. cu precizarea ca cel mai frecvent se apeleaza la metoda valorii adaugate si cea a veniturilor. PNN poate fi mai mare.se constata ca în analiza si deciziile de politica economica se foloseste tot mai mult marimea PIB. mai mic sau egal cu PIN.

La nivelul menajelor se poate determina venitul personal si venitul disponibil. profiturile corporatiilor si dobânzile nete. rente. veniturile proprietarilor. 44 .Vcas + Vmr Veniturile cuvenite altor sectoare cas includ contributiile pentru asigurari sociale. alocatii pentru copii. ajutoarele de boala.Produsul national net exprimat în preturile factorilor reprezinta venitul national. Calculat pentru acest sector. din venitul personal al menajelor a taxelor personale (pe venituri si proprietate) se obtine venitul disponibil al menajelor. El va include deci compensarea salariatilor. S-a precizat mai devreme ca analiza macroeconomica apeleaza si la alti indicatori precum venitul disponibil al economiei nationale si venitul personal. Veniturile menajelor provenite în urma redistribuirii includ transferurile catre menaje care vor cuprinde ajutoarele de somaj. VPM = VN . venitul personal (VPM) se obtine prin diminuarea venitului national cu veniturile cuvenite altor sectoare (Vcas) si adaugarea unei sume reprezentând veniturile menajelor provenite în urma redistribuirii (Vmr). investitiile nete si economisirea. Prin scaderea. pensii si dobânzile platite populatiei. Venitul national este expresia veniturilor încasate de proprietarii factorilor de productie ca urmare a contributiei lor la crearea bunurilor si serviciilor. profiturile nedistribuite precum si impozitele pe veniturile firmelor. Venitul national disponibil (VND) se obtine prin adaugarea la venitul national a soldului transferurilor cu strainatatea (STS): VND = VN + STS Destinatiile acestuia sunt: consumul privat si public.

de cauza si efect a activitatii economice.CAPITOLUL 4. CHELTUIELILE AGREGATE SI PRODUSUL INTERN BRUT Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • • Functia de consum si functia de economisire Ce sunt investitiile si care sunt factorii care le determina Care sunt relatiile dintre venit. Echilibrul produsului intern brut Economistii clasici si neoclasici au privilegiat în studiul lor productia de bunuri. Raporturile dintre evolutia venitului disponibil si modificarile înregistrate de consumul si economisirea globala sunt evidentiate cu ajutorul conceptelor de înclinatie (propensiune) la consum si respectiv economisire: . Economiile (S) reprezinta partea de venit disponibil neconsumata în prezent si destinata a sustine consumul viitor. 4. Începând cu Keynes. Analiza efectuata în continuare corespunde perspectivei keynesiene. permitând lui Keynes sa-si formuleze propria teorie privind fluctuatiile economice. Multiplicatorul investitiilor surprinde efectul conjugat asupra activitatii economice a consumului si investitiilor. Keynes privilegiaza rolul venitului în determinarea consumului. Spre deosebire de clasici pentru care cantitatea ceruta dintr-un bun era conditionata de pret. consum. El construieste o functie de consum global prin care stabileste o relatie la nivel macroeconomic între consum si venitul global disponibil. Investitiile 3.1 Consumul si economiile Venitul disponibil realizat de agentii economici are ca prima destinatie consumul (C). datorita impactului pe care acestea îl au asupra nivelului activitatii economice si efect pentru ca fiecare este determinat de numeroase variabile economice. Cauza. prin lucrarea sa fundamentala “Teoria generala a folosirii mâinii de lucru. Ele depind deopotriva de consum si de venitul disponibil. a dobânzii si a banilor”. Functia de consum si functia de economisire. Atât consumul cât si investitiile apar în dubla ipostaza. prin achizitionarea de bunuri si servicii. La un nivel dat al venitului disponibil cu cât consumul este mai mare cu atât economiile sunt mai reduse si invers. Aceasta functie joaca un rol cheie în analiza macroeconomica. Consumul si economiile 2. analiza economica releva rolul esential al consumului (C) si investitiilor (I) în cadrul economiei. economii si investitii din perspectiva keynesista Echilibrul produsului intern brut 1. Consumul este orientat spre satisfacer ea în mod direct a nevoilor solvabile prezente.

înclinatia marginala la consum reprezinta proportia venitului suplimentar destinata consumului în cursul unei perioade date. Se calculeaza ca raport între consumul global si venitul global la un moment dat: . consum si economii. înclinatia marginala spre economii se obtine raportând sporul economiilor la cresterea venitului disponibil: Suma înclinatiilor medii la consum si economisire este 1.1.înclinatia marginala la economii surprinde sporul economisirii datorate cresterii venitului cu o unitate. În mod analog cu înclinatia marginala spre consum.înclinatia medie la consum reprezinta proportia din venitul disponibil cheltuita pentru consumul curent de bunuri si servicii. Pentru a demonstra acest lucru se pleaca de la ecuatia: V=C+S de unde împartind prin V se obtine: V C S = + V V V adica Acelasi rezultat este valabil si pentru înclinatiile marginale: Graficul 4. Tabelul 4.înclinatia medie la economisire exprima ponderea economiilor în cadrul venitului disponibil si se calculeaza prin raportarea marimii absolute a economiilor la volumul venitului disponibil. Se obtine prin raportarea consumului aditional la sporul venitului: .1 a) si b) surprinde relatia functionala între venitul disponibil. pornind de la datele cuprinse în tabelul 4..1 Calculul înclinatiilor spre consum si spre economisire 50 . la un moment dat: .

8 0.8 0.2 Din analiza datelor si a graficelor prezentate se pot desprinde urmatoarele concluzii: .8 0.8 0.94 0.90 -0.2 0. Se spune ca în acest caz exista 51 .1 . consumul poate chiar excede venitul (la stânga punctului H).a) a fost trasata o linie la 45 0. dar nu cu o cantitate egala cu cresterea venitului". astfel încât oricare ar fi nivelul venitului. se constata ca la niveluri joase de venit consumul apare foarte ridicat.Cresterea de venit antreneaza cresterea atât a consumului cât si a economiilor. 4.2 0.2 0. Economisirea este în acest caz nula.8 0.1 1.04 0.8 0.96 0. Înclinatia medie la consum si cea marginala sunt egale cu unitatea.10 0.8 0. Fig.08 0.8 0.2 0.8 0.3 1.1 Functia de consum si functia de economisire În figura 4.1.2 0.3 -0.2 0.2 0.2 0. rata consumului fiind superioara lui 1. Într-o prima faza.Perioada 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 V 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 C +10 +18 +26 +34 +42 +50 +58 +66 +74 +82 +90 S -10 -8 -6 -4 -2 0 +2 +4 +6 +8 +10 C S C S 1.0.05 1 0. Aceasta linie la 450 reprezinta doar o dreapta de referinta si nu o functie de consum realista.8 -0. fapt confirmat de legea psihologica fundamentala a lui Keynes.8 1.91 0.09 0. acesta este cheltuit integral pentru consum (V = C).8 0. pentru ca ponderea sa sa scada pe masura ce venitul atinge cote mai înalte.05 0 0.06 0. În realitate. reprezentând relatia dintre consum si venitul disponibil. Cresterea consumului este însa mai slaba comparativ cu cea a venitului. 1 Conform acestei legi "oamenii tind sa-si sporeasca nivelul consumului pe masura ce venitul lor creste.92 0.2 0.

Menajele cu venit mai ridicat consumau si economiseau mai mult ceea ce confirma faptul ca înclinatia marginala spre consum era superioara lui zero si inferioara unitatii. iar c = înclinatia marginala la consum ( c = ∆ C / ∆ V) Aceasta functie permite a calcula nivelul consumului corespunzator oricarui nivel al venitului. vânzari de active fizice sau financiare).(Ca + cV) = . De exemplu. pentru un consum autonom de 10 unitati monetare si o înclinatie marginala spre consum de 0. Kuznets realizeaza un studiu privind evolutia consumului si a veniturilor reale disponibile ale familiilor în SUA pentru o perioada lunga.Pe baza concluziilor anterioare. Venitul disponibil era. rata consumului era stabila. Panta functiei de consum este data chiar de înclinatia marginalî la consum. functia de economisire se poate deduce pornind de la functia de consum: V=C+S S=V -C S = V . . economisirea.8. ceea ce infirma conjectura lui Keynes ca rata consumului ar fi scazut la cresterea venitului. El a constatat ca.Se observa ca economiile devin posibile doar dupa un un anumit nivel al venitului. se poate construi o functie de consum având urmatoarea forma: C = Ca + c V unde.Ca + sV Ulterior lui Keynes s-au facut numeroase demersuri pentru a se verifica valabilitatea functiei sale de consum. consumul superior venitului disponibil fiind asigurat pe seama împrumuturilor sau prelevarilor din active anterior acumulate (retrageri de la banci. vazut drept primul determinant al consumului. Înclinatia 52 .Ca + (1.8 V. incompresibil chiar si atunci când venitul este nul. Din forma generala a functiei de consum se deduce ca înclinatia medie spre consum este superioara înclinatiei marginale: Cum a doua destinatie a venitului disponibil o reprezinta. Dincolo de acest punct consumul devine inferior venitului. ca si functia de economisire sunt functii crescatoare de venit. cuprinsa între anii 1869 si 1938. Primele studii au demonstrat faptul ca ac easta functie de consum reflecta în general corect comportamentul consumatorilor. Ca = consumul autonom. Aceasta diferenta între consum si venitul disponibil reprezinta consumul autonom (Ca). Pentru o economie în ansamblul sau venitul disponibil nu atinge niciodata nivelul zero. Pentru un nivel al venitului de 100 unitati monetare. Aceasta este constanta atunci când functia este reprezentata printr-o dreapta. Totodata aceste studii au demonstrat ca menajele cu venit mai ridicat economiseau o parte proportional mai mare de venit si deci înclinatia medie spre consum scade pe masura ce venitul sporea. Cum cresterea consumului este mai slaba în raport cu cresterea venitului (înclinatia marginala spre consum este inferioara lui 1).8. panta functiei de consum este 0. de asemenea. numit prag de economisire. în ciuda cresterilor de venit de-a lungul acestei perioade.c) V S = . functia de consum are forma C = 10 + 0. permitând agentilor economici sa economiseasca. consumul devine 90 unitati monetare. . reprezentata pr in dreapta CC’. În cazul de fata.Functia de consum. S. În cazul de fata acest prag de economisire corespunde unui nivel al venitului de 50 unitati monetare. În 1946. dreapta CC’ este mai putin abrupta decât linia la 45 0. .dezeconomisire.

Pornind de aici s-au încercat diverse explicatii pentru a se demonstra compatibilitatea celor doua functii. Aceasta functie este asemanatoare celei sugerata de Keynes.2.marginala spre consum. este reprezentata în figura 4. au prezentat fiecare o functie de consum menita sa rezolve contradictia dintre cele doua functii. ceea ce implica faptul ca la venituri mari corespunde o înclinatie medie la consum joasa. aflate în opozitie evidenta (figura 4. Functia de consum pe termen scurt si pe termen lung În anii ′50 Franco Modigliani si Milton Friedman. Daca se considera ca individul se asteapta sa mai traiasca T ani si sa se pensioneze peste R ani. respectiv venit. atunci functia de consum devine: C = α W + βV În conditiile unui comportament identic al indivizilor în cadrul societatii. Pe termen lung însa. averea si venitul cresc simultan si proportional. functia de consum era liniara de tipul C = cV. Se considera ca individul doreste sa-si mentina în general nivelul de consum de la un an la altul. dat fiind nivelul venitului. se pot identifica doua functii de consum. Economisirea realizata în perioada activa a vietii. împiedicând reducerea înclinatiei medii la consum odata cu cresterea venitului. una pe termen scurt si o alta pe termen lung. Fig. 4. În consecinta. Functia de consum data de modelul ciclului vietii. iar avutia sa este W si venitul câstigat V. inferioara unitatii era aproximativ constanta si egala cu înclinatia medie. odata cu debutul pensionarii). a functiei de consum. Functa de consum depinde în consecinta de nivelul avutiei generale si de venitul national. Înclinatia medie la consum este: C / V = α (W / V) + β Pe termen scurt. 53 . Cresterea avutiei determina deplasarea în sus. Daca se noteaza 1/ T cu α si R/ T cu β. averea individului nu variaza proportional cu venitul.2). functia de consum agregata este similara celei individuale cu singura deosebire ca W si V sunt privite de data aceasta la scara societatii. raportul W / V ramânând constant si deci si înclinatia medie la consum. α si β reprezinta înclinatiile marginale spre consum relativ la avutie si. Din aceasta perspectiva. permite mentinerea consumului chiar si atunci c când venitul se diminueaza (de regula.3. Primul dintre ei porneste de la constatarea lui Fisher si anume ca venitul obtinut de-a lungul vietii influenteaza nivelul consumului. paralel. atunci se poate construi o functie de consum de forma: C = (W +RV) / T Termenul din dreapta semnifica nivelul resurselor anuale ale consumatorului obtinut prin divizarea resurselor totale (averea initiala plus venitul obtinut pâna la pensionare) la numarul de ani pe care îi mai are de trait. cu venit mai ridi at.

4. si invers în caz contrar. reprezentând deci raportul dintre venitul permanent si venitul curent. în cazul unui fermier factorii climatici pot asigura un venit tranzitoriu mai ridicat sau mai scazut. dupa Friedman. Fiecare din aceste doua componente are o serie de factori determinanti. Venitul are.Fig. o evolutie aleatorie. fiind improbabila existenta sa în viitor. Se mai poate aminti cu titlu ilustrativ. Functia de consum este în consecinta data de venitul permanent. doua componente si anume venitul permanent si venitul tranzitoriu: V = Vp + Vt Prima componenta. Pe termen lung însa. un nivel de instruire ridicat asigura un venit permanent ridicat. înclinatia medie spre consum va scadea. Astfel. Functia de consum bazata pe ipotezele ciclului vietii Milton Friedman explica în schimb comportamentul consumatorului cu ajutorul ipotezelor venitului permanent. fiind asteptat sa se mentina în viitor. consumul fiind proportional cu acesta: C = α Vp unde α este o constanta. Frie dman apreciaza ca anilor cu venit ridicat le corespund înclinatii medii joase. teoria lui J. Duesenberry. Toate aceste modele ale functiei de consum evidentiaza faptul ca venitul perioadei nu poate fi considerat singurul determinant al consumului. venitul permanent nu tine seama de fluctuatiile pe termen scurt. Înclinatia medie la consum este: C / V = α V p / V. Cele doua modele prezentate aici nu sunt însa singurele orientate spre concilierea celor doua functii de consum.3. Considerând ca fluctuatiile anuale ale venitului sunt dominate de venitul tranzitoriu. în schimb. consumul permanent si consumul tranzitoriu: C = Cp + C t Se considera ca venitul permanent este cel care determina nivelul consumului. tot temporar. Venitul tranzitoriu are. Daca venitul curent excede temporar venitul permanent. ipoteza lui Keynes este simultan precizata si criticata. Implicatiile unei astfel de concluzii vizeaza pertinenta politicilor de relansare prin 54 . De exemplu. ceea ce determina constanta înclinatiei medii spre consum. variatia în venit este data de componenta permanenta. în timp ce. Consumul ca si venitul prezinta doua componente.

investitiile nete. Decizia de investitie se produce într-un climat caracterizat prin incertitudine. Formarea neta de capital se refera la investitiile nete în timp ce formarea bruta este egala cu cea neta la care se adauga marimea amortizarii.evolutia preturilor factorilor de productie si a produselor. adica în bunuri fizice de capital. În contabilitatea nationala se foloseste conceptul de formare bruta si formare neta de capital pentru a surprinde efectul anual de acumulare al bunurilor capital. Spre deosebire de bunurile de consum.2 Investitiile În sens economic. Investitiile corespunzatoare primelor doua situatii sunt investitii private. Ele pot confirma sau infirma asteptarile întreprinzatorului. Eficienta politicilor de relansare keynesiste nu este însa respinsa. Acestea asigura sporirea capacitatii productive. Pentru un agent economic întreprinzator confruntat cu un pret de achizitie al capitalului P si care anticipeaza o durata de utilizare de n ani si încasari viitoare V corespunzatoare fiecarui an. În acest context se înscriu: .multiplicatorul de cheltuiala.variatia stocurilor. Desi. motiv pentru care întreprinzatorul îsi asuma în mod voluntar anumite riscuri. Firma poate realiza o crestere de capital. A prevedea randamentul investitiilor în viitor se dovedeste în fapt o operatie extrem de dificila. sporul de venit viitor este cu atât mai mare cu cât înclinatia medie la consum este mai ridicata. conform teoriei keynesiste. . Costurile functionarii firmei cresc în consecinta. . Efectul acestor politici este doar mai slab decât cel asteptat. bunurile capital nu satisfac în mod direct nevoile umane. cu atât mai improbabila cu cât investitia este mai costisitoare. în sfera investitiilor sunt incluse si investitiile financiare (achizitionarea de titluri de valoare). . în timp ce în ultimul caz sunt investitii publice. prin care se asigura sporirea capitalului fix. 55 . În functie de destinatia acestor bunuri se pot distinge urmatoarele categorii de investitii: . care permit înlocuirea echipamentelor uzate si mentinerea stocului de capital fix. A. Eficienta marginala a capitalului Orice investitie genereaza în mod normal încasar i pentru o perioada mai lungî de timp. având aceiasi semnificatie cu cel de rata a randamentului în raport cu costul. 4. se i poate determina eficienta marginala a capitalului 1 notata cu e. de menaje (cu exceptia întreprinderilor individuale) pentru investitiile în locuinte sau administratii pentru achizitionarea echipamentelor colective. Asa cum se va vedea în continuare.durata de utilizare a capitalului. dat fiind evolutia destul de incerta a unor variabile economice. Din acest motiv analiza urmatoare va avea în vedere doar investitiile reale. investitiile reprezinta ansamblul cheltuielilor orientate spre achizitionarea bunurilor capital. Fisher cu câtiva ani înaintea lui Keynes.starea economiei nationale si mondiale etc.investitii de înlocuire . caz în care o parte din capital ramâne neutilizat. pe baza formulei urmatoare: 1 Conceptul de eficienta marginala a capitalului a fost introdus de J. Decizia de investitii poate fi privita la nivel de întreprindere (societati si cvasisocietati nonfinanciare si întreprinderi individuale) pentru investitiile productive. acestea nu au ca rezultat sporirea capitalului si a avutiei societatii ci doar o schimbare a dreptului de proprietate. . utilizat de I. dar se poate confrunta cu o evolutie indezirabila a cererii de exemplu. M. în mod obisnuit. contribuind la crearea de noi b unuri indiferent daca acestea sunt de consum final sau tot de investitii. Keynes. iar existenta sa pe piata devine amenintata.

asa cum se observa în figura 4. Daca pesimismul domina starea de spirit a întreprinzatorilor.4. atunci exista argumente în favoarea proiectului de investitie. presupusa la acest nivel al analizei ca determinata exogen.Realizarea investitiei va depinde nu doar de eficienta marginala a capitalului ci si de rata nominala a dobânzii. Daca în schimb. Fig. O stare de optimism conduce la o eficienta marginala superioara a capitalului si la un nivel al investitiei superior celui initial. eficienta marginala a capitalului excede rata dobânzii existenta pe piata.4 Functia de investitie Acelasi nivel al ratei dobânzii poate corespunde unor niveluri diferite ale investitiei.5.5 Deplasarea functiei de investitie 56 . 4. la aceeasi rata a dobânzii avem I 2 < I 0. I1 > I 0. Se deduce de aici existenta unei relatii inverse între investitie si rata dobânzii (i): Grafic functia de investitie este prezentata în figura 4. Fig. Functia de investitie se poate deplasa spre stânga sau spre dreapta dupa cum întreprinzatorii se dovedesc mai pesimisti sau mai optimisti cu privire la evolutia vânzarilor si a profiturilor. investirea în active financiare. respectiv achizitionarea titlurilor de valoare. Modificarea ratei dobânzii într-un sens sau altul poate conduce în consecinta la renuntarea sau validarea unor proiecte de investitii. Agentii economici dispunând de o suma data de bani au ca alternativa la efectuarea investitiei în active reale. 4. atunci agentul economic va renunta la proiectul sau de achizitionare a bunurilor capital. aferenta investitiei în active financiare este superioara eficientei marginale a capitalului. Daca rata dobânzii.

profituri. El a fost fundamentat de Kahn în 1931 si reluat ulterior de Keynes în Teoria generala.4 0 ∆V t 1000 750 562. dobânzi sau rente. B.5 421.4 0 57 . mai mari în aceeasi masura pentru alti agenti economici. fie un caracter structural.5 421. Acest efect este relevat de conceptul de multiplicator al investitiilor. si deci venituri.9 316. amploarea acestor unde succesive tinde catre zero. Multiplicatorul de investitie în cazul unei investitii suplimentare unice Perioada 1 2 3 4 5 ∞ ∆It 1000 0 0 0 0 0 ∆C t 0 750 562. Proportia în care acest venit suplimentar se împarte în consum (C) si economii (S) depinde de marimea înclinatiei marginale spre consum si respectiv spre economii. Explicarea principiului de multiplicare are drept premiza faptul ca ceea ce pentru un agent economic reprezinta cheltuiala pentru un altul înseamna venit.2. În rândul politicilor economice cu efect asupra investitiilor amintim politica monetara (prin rata dobânzii).9 316. Politica de investitii poate fi indirecta în ceea ce priveste investitiile private si directa relativ la investitiile efectuate de administratiile publice. iar cea spre economii 1/4. Aparitia unor tehnologii moderne.Nivelul investitiilor este de asemenea influentat de ritmul introducerii progresului tehnic. La limita.2. ∆V =k ∆ I unde k reprezinta coeficientul de multiplicare. În consecinta. crestere superioara cheltuielii initiale. Tabelul 4. Multiplicatorul de investitii Cresterea investitiilor stimuleaza cererea si activitatea economica. Aceasta investitie suplimentara conduce la încasari. Toate acestea determina deplasarea curbei cererii de investitii. Masurile de politica economica reclamate de activitatea investitionala pot avea fie un caracter conjunctural. politica fiscala (deduceri fiscale) sau politica bugetara (subventionarea anumitor proiecte investitionale). Pe aceasta baza sporeste capacitatea de productie si oferta de bunuri si servicii. orientând fluxurile de capitaluri catre acele sectoare care asigura cresterea economica. Un alt factor al investitiilor îl repr ezinta politicile economice . multiplicatorul investitiilor este superior lui 1. Procesul continua în unde succesive. afectate în permanenta de o cheltuiala diminuata a agentilor economici. investitia initiala de 1000 unitati monetare va genera o cheltuiala suplimentara în prima instanta de 750 unitati monetare si deci acelasi nivel de venituri suplimentare pentru alti agenti economici. Presupunem ca investitia efectuata într -o ramura oarecare sporeste cu 1000 unitati monetare (∆I = 1000). Aceste venituri în functie de factorii de productie iau forma de salarii. Daca presupunem ca înclinatia marginala spre consum este 3/4. Notiunea de multiplicator al investitiilor arata ca o cheltuiala suplimentara determina o crestere a venitului national. cresterile de venit fiind însa din ce în ce mai mici. ameliorarea metodelor de productie si îmbunatatirea calitatii produselor constituie un impuls pentru cresterea investitiilor. În mod normal. partajat la rându-i în consum si economii. asa cum se poate observa în tabelul 4. preantâmpinând scaderea ritmului investitiilor si fluctuatii majore în activitatea economica. atunci înseamna ca suplimentul de consum va fi 750 unitati monetare. iar cel de economii 250 unitati monetare.

vom considera i fluenta modificarii cererii de bunuri asupra investitiei de capital fix. Desigur. + cn).75 3 x 1000) + .) = = ∆I (1 + c + c2 + . Daca aceasta crestere se estimeaza a fi doar pe termen scurt..75 x 1000) + (0. aceasta se aplica tuturor categoriilor de investitii. În cazul unei investitii repetate în timp.= = 1000 (1 + 0. Expresia de mai sus reprezinta o progresie geometrica care restrânsa urmatoare: conduce la ecuatia Prin urmare.= = 1000 + (0.Daca însumam datele din ultima coloana obtinem venitul suplimentar generat de investitia suplimentara initiala de 1000 unitati monetare. C. multiplicatorul investitiilor este 4. Altfel spus. Si invers. subutilizarea unor factori de productie.. Variatia venitului apare astfel functie directa de suplimentul de investitie injectat în sistem.75 + 0. cu singura deosebire ca la limita s-ar fi ajuns la o plafonare a cresterii venitului. Principiul acceleratorului Principiul acceleratorului evidentiaza relatia existenta între modificarea cererii de bunuri de consum si cea a investitiilor. multiplicatorul investitiilor este mai mare si deci efectul investitiilor asupra venitului va fi mai important.752 x 1000) + (0. Acesta este egal cu suma seriei infinite: Σ∆V = 1000 + 750 + 562.. cu atât multiplicatorul este mai redus. iar în conditiile mentinerii raportului capital fix-productie. În general. În exemplul de mai sus. .. în practica nu orice crestere a cererii de bunuri determina cresterea imediata a investitiilor.. altfel spus coeficientul capitalului: Kf / Q = β cu β > 1 Cresterea cerer ii de bunuri determina cresterea productiei. o investitie suplimentara de 1000 unitati monetare va conduce la o crestere de productie si de activitate de 4000 unitati monetare (4 x 1000).5 + . În cazul de fata. iar înclinatia marginala spre economisire mai mare.75 3 + . multiplicatorul investitiilor k este : Se observa ca pentru un nivel mai ridicat al înclinatiei marginale spre consum si un nivel mai scazut al înclinatiei marginale spre economisire.. în prima perioada. s-a considerat o inves titie suplimentara efectuata o singura data. cu cât înclinatia marginala spre consum este mai joasa. Pentru ca efectul de multiplicare sa se realizeze se impune asigurarea anumitor conditii în economie printre care existenta unor capacitati de productie nefolosite si. n Presupunem existenta unui raport determinat între nivelul capitalului fix (Kf) si cel al productiei (Q). mai general. s-ar fi obtinut acelasi rezultat.752 + 0. fara a fi urmata de un proces similar în perioadele urmatoare. sporul de investitii se determina prin aplicarea coeficientului capitalului la sporul cererii bunurilor de consum: ∆I =β ∆QC Nivelul si dinamica investitiilor apar deci determinate de nivelul si dinamica cantitatii de bunuri. firmele decid sa-si sporeasca 58 . . În continuare.

Astfel. investitiile urmeaza dinamica cererii de bunuri de consum. care sunt efectiv realizate. Daca cresterea cererii se apreciaza a fi de durata. 4. Agentii economici dispun de un nivel limitat al veniturilor disponibile. capitalul fix trebuie sa ajunga la 1200 unitati monetare. venitului si ocuparii la nivel macroeconomic. decid sa-si sporeasca investitiile si odata cu acestea si productia. cunoscut fiind faptul ca valoarea si durata lor de utilizare sunt în general mari. Tinând însa seama de investitia de înlocuire. Modelul prezentat are denumirea de accelerator. cele efective cuprind aceleasi categorii de cheltuieli. investitie. Modificarea de 20% a cererii apare deci amplificata la nivelul investitiilor (30%). Astfel. Presupunem valoarea echipamentelor de 1000 unitati monetare iar productia realizata cu ajutorul lor de 250 unitati monetare.3.productia altfel decât sporind capitalul fix: de exemplu. indiferent de ceea ce agentii economici si-au planificat. în anumite conditii. achizitiile guvernamentale planificate si exportul net planificat. firme.1 Cheltuielile agregate Pentru prezentarea echilibrului produsului intern brut trebuie mai întâi precizata distinctia dintre cheltuielile planificate (estimate sau intentionate) si cele actuale sau efective. Coeficientul capitalului este în consecinta 4. nu exista sector guvernamental. deoarece modificarea cererii apare amplificata la nivelul bunurilor investitionale.3. atunci apare justificata decizia de achizitionare a echipamentelor. Daca însa cererea evolueaza în sens contrar asteptarilor. crescând timpul efectiv lucrat. Cheltuiala agregata planificata nu coincide întotdeauna cu cheltuiala agregata actuala. firmele care estimeaza o cerere ridicata pentru produsele lor. Capitalul fix are o durata de utilizare de 10 ani. 4.3 Echilibrul produsului intern brut Folosim în continuare notiunile de consum. iar economiile sunt rezultatul efortului menajelor. În consecinta. Deci .2 Echilibrul PIB într-o economie închisa si fara sector public Pentru evidentierea nivelului outputului. AE = C + I + G + E – X Spre deosebire de cheltuielile estimate. Aceste cheltuieli planificate cuprind în functie de natura agentilor economici (menaje. De ex emplu. investitia totala va fi de 300 unitati monetare (100 investitie de înlocuire + 200 investitie neta). Sa ilustram principiul acceleratorului apelând la un exemplu concret. agenti straini) consumul planificat. Cheltuielile pe care agentii economici doresc si pot sa le efectueze în limita veniturilor proprii formeaza împreuna cheltuielile agregate planificate (AE). cheltuiala agregata planificata poate fi superioara sau inferioara celei actuale. cheltuieli guvernamentale si exporturi nete pentru a explica nivelurile de echilibru ale outputului. În acest caz cererea de echipamente va scadea. investitiile actuale ale firmelor depasesc investitiile planificate. Abaterea dintre cheltuiala agregata planificata si cea actuala se poate produce atât la nivel global cât si la nivelul componentelor individuale. guvern. ceea ce reclama o investitie de înlocuire anuala de 100 unitati monetare Daca cererea de bunuri sporeste cu 20% deci de la 250 la 300 u unitati . care le determina volumul cheltuielilor pentru achizitionarea bunurilor si serviciilor.3. Principiul acceleratorului poate fi privit si în sensul scaderii cererii de bunuri nu doar al cresterii. venitului si ocuparii folosim datele prezentate în tabelul 4. firmele nu vor reusi sa vânda întreaga productie si vor constitui stocuri din produsele nevândute. 4. De asemenea. Pentru simplificarea prezentarii consideram în acest moment ca nu exista depreciere a capitalului iar venitul net din strainatate este zero. PIB constituie o masura pentru outputul intern si este 59 . investitiile planificate. monetare atunci pentru a o satisface este nevoie de o crestere identica de capital fix (20%).

PIB de echilibru este de 370 miliarde unitati monetare.egal cu venitul national si cu venitul disponibil. urmeaza un declin neintentionat al stocurilor în valoare de 15 miliarde unitati monetare.) (3) 275 290 305 320 335 350 365 380 395 410 (miliarde u. Pe baza datelor din tabel.m. Acesta este outputul total pe care economia este capabila sa-l sustina si la care productia si cheltuiala se afla în echilibru. economia genereaza o rata anuala de cheltuire peste nivelul suficient de achizitionare a productiei de 310 miliarde unitati monetare.) (2) 270 290 310 330 350 370 390 410 430 450 Consumul (C) Economii (S) Investitie (I) Cheltuieli agregate (C+ I) Acumulari neintentionate de stocuri (miliarde u. Tabelul 4. Daca avem în vedere doar sectorul privat al economiei.venit. La acest nivel nu exista nici supraproductie care ar genera stocuri de bunuri nevândute si reducerea viitoare a productiei si nici insuficienta productiei existente astfel încât sa merite extinderea acesteia.m.m. Deoarece în sectorul afacerilor se produce mai putin decât achizitioneaza cumparatorii. cheltuielile agregate sunt egale cu suma dintre consum si investitia bruta planificata. Celelalte niveluri de output real conduc catre situatii de dezechilibru. care împreuna cu o investitie planificata de de 20 miliarde unitati monetare. Producatorii sunt dispusi a oferi fiecare din cele zece niveluri de output pe baza anticiparii obtinerii unor încasari identice în urma vânzarilor lor. Acest output odata produs va genera suma totala tocmai suficienta pentru achizitionarea sa.) (8) Crestere Crestere Crestere Crestere Crestere Echilibru Descrestere Descrestere Descrestere Descrestere (milioane persoane) (1) 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 (miliarde u. De exemplu. conduce la cheltuieli agregate de 325 miliarde unitati monetare. masurat prin intermediul PIB. Daca producatorii anticipeaza obtinerea unor încasari mai mari atunci ei vor creste outputul realizat. Se observa ca exista doar un singur nivel al outputului real care asigura echilibrul cu volumul total al cheltuielilor. output si venituri (miliarde u.) (5) 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 (miliarde u.m. De exemplu. unui niv el al outputului real de 310 miliarde unitati monetare îi corespunde un consum de 305 miliarde unitati monetare.) (4) -5 0 5 10 15 20 25 30 35 40 (miliarde u. sectorul productiv ar putea produce un output în valoare de 270 miliarde unitati monetare numai daca se anticipeaza încasari de 270 miliarde unitati monetare. Functia cheltuielilor agregate indica sumele totale ce vor fi cheltuite pentru fiecare nivel posibil de output .m. În consecinta. Sectorul firmelor va ajusta acest dezechilibru dintre cheltuielile agregate si outputul real sporind productia.3 Determinarea nivelurilor de echilibru ale ocuparii.m. În aceste conditii. outputului si venitului într-o economie cu sector privat Niveluri posibile de ocupare Outputul real intern (venitul si PIB) (miliarde u. El corespunde egalitatii dintre cantitatea totala de bunuri produsa si cantitatea totala cumparata (C + I). Nivelul de echilibru al outputului reprezinta acel nivel de output.m.) (7) -25 -20 -15 -10 -5 0 +5 +10 +15 +20 Tendinta pentru ocupare. nu exista nici un motiv pentru care producatorii sa fie tentati sa-si modifice volumul de activitate si deci PIB. care este egal cu cheltuielile agregate. posibil de realizat în economie. Cheltuielile agregate sunt prezentate în coloana a sasea. Aceasta înseamna ca venitul disponibil al menajelor este egal cu valoarea outputului total. Un nivel mai ridicat al outputului înseamna mai multe locuri de munc a si un nivel superior 60 .) (6) 295 310 325 340 355 370 385 400 415 430 În coloana a doua a tabelului sunt prezentate nivelurile posibile ale outputului total.

Astfel. aceste cheltuieli vor determina cresterea outputului intern. Deci. Reducerea PIB real înseamna mai putine locuri de munca si un nivel mai redus de venit. u. adica cheltuielile agregate (C + I).6 Echilibrul cheltuieli agregate – output intern Cheltuiala privata (C + I = PIB) C+I Echilibru C Cheltuieli agregate I = 20 mld. în acest caz PIB. Se observa ca si cheltuiala agregata creste concomitent cu outputul si venitul. Pentru orice nivel de output superior lui 370 miliarde unitati monetare. 270 290 310 330 350 370 390 410 430 450 Produsul intern real (PIB) Sa analizam aceeasi situatie însa în maniera grafica. În figura 4. Fig. în timp ce economiile cresc cu 5 miliarde unitati monetare. Deci. d Între timp. Presupunem acum ca outputul real se situeaza peste nivelul de 370 miliarde unitati monetare. care este functie crescatoare de venit. În cazul problemei bazate pe datele din tabelul 4.3. Acest fapt se datoreaza înclinatiei marginale spre consum. Productia se va reduce în fiecare caz.6 s-a trasat mai întâi linia la 450 ale carei puncte se caracterizeaza prin aceea ca variabila masurata pe abscisa. care este inferioara unitatii. Panta curbei cheltuielii agregate este aceeasi cu cea a curbei consumului. astfel încât outputul se va îndrepta spre nivelul sau de echilibru. în cazul datelor din tabel. ci economisita. u. firmele planifica sa investeasca o suma identica si anume egala cu 20 miliarde unitati monetare. De exemplu.m. În aceeasi figura este reprezentat consumul. Nivelul de echilibru al PIB este nivelul corespunzator intersectiei dintre curba cheltuielilor agregate si linia la 450. iar firmele aflate în imposibilitatea de recuperare integrala a costurilor si obtinere a profitului deci reducerea productiei. C = 350 mld. orice nivel al outputului real inferior nivelului de 370 miliarde unitati monetare determina aceeasi reactie din partea firmelor. o parte din venitul disponibil nu va fi cheltuita. însa nu în aceeasi masura. Keynes afirma. însa deplasata spre în sus cu o valoare egala cu cea a investitiei. Abscisa (PIB) si ordonata (cheltuielile agregate) punctului de intersectie sunt 61 . asa cum de altfel legea psihologica fundamentala a lui J. este egala cu variabila masurata pe ordonata. În mod constant. O parte din productie nu se va vinde. precum si cheltuielile agregate. 4.m. stocurile au crescut neintentionat.de venit. cheltuielile agregate cresc cu 15 miliarde unitati monetare la fiecare 20 miliarde unitati monetare suplimentare de venit. pentru un output real de 410 miliarde unitati monetare cheltuielile agregate reprezinta 400 miliarde unitati monetare. Curba cheltuielilor agregate este paralela curbei consumului. cu 10 miliarde unitati monetare. situatia se va repeta cu singura deosebire ca nivelul acumularilor neintentionate de stocuri variaza. Pentru fiecare nivel al outputului. daca cheltuielile agregate exced outputul intern.M. îndreptându-se spre nivelul sau de echilibru. cheltuieli agregate inferioare outputului real determina r educerea productiei.

în timp ce în al doilea caz. venit si locuri de munca. cheltuielile agregate reprezinta suma dintre consum. importurile depasesc în valoare exporturile. pozitive sau negative. De exemplu. pentru nivelurile posibile ale PIB mai mici de 370 miliarde unitati monetare. În cazul unei economii deschise. aflata în interactiune cu exteriorul. pentru un nivel al PIB de 310 miliarde unitati monetare. economia doreste sa cheltuiasca în exces în raport cu ceea ce produce. consumul si investitiile brute însumeaza 400 miliarde unitati monetare. dupa caz. sa presupunem. Este evident ca nici un nivel al PIB situat deasupra punctului de echilibru nu este sustenabil deoarece suma dintre consum si investitiile brute este inferioara PIB.egale. În cele ce urmeaza consideram o economie deschisa. Punctele aflate pe curba cheltuielilor agregate sunt situate deasupra liniei la 450. achizitiile efectuate de agentii economici din strainatate contribuie la cresterea productiei. Mai întâi. exporturile nete sunt pozitive. Acest nivel de echilibru este de 370 miliarde unitati monetare. Consumul este 350 miliarde unitati monetare. se impune ca din marimea cheltuielilor agregate sa fie deduse cheltuielile reprezentând bunurile importate. În schimb. Exporturile trebuie privite din acest motiv drept componenta a cheltuielilor agregate. Pentru a nu supraevalua valoarea productiei interne. Astfel. investitii brute si exporturile nete. nivelul PIB de 370 miliarde unitati monetare va fi mentinut pentru o perioada nelimitata. orientându-se spre nivelul de echilibru de 370 miliarde unitati monetare. Consideram în continuare doua situatii posibile pentru exporturile nete. venitului si crearea de noi locuri de munca. În primul caz. AE = C + I + E – X Pentru simplificarea analizei presupunem ca exporturile nete sunt independente de nivelul PIB. În mod asemanator cu consumul si investitiile. iar investitia este 20 miliarde unitati monetare. exporturile creaza output intern. 4. valoarea exporturilor depasind. importurile depasesc în valoare exporturile cu aceeasi marime (5 miliarde unitati monetare) indiferent de marimea PIB. valoarea exporturilor excede pe cea a importurilor. Stocurile se reduc. consumul si investitiile împreuna sunt de 325 miliarde unitati monetare. Pentru nivelul PIB de 410 miliarde unitati monetare. Examinam în continuare efectelor exporturilor nete asupra venitului. Stocurile de produse nevândute cresc la niveluri indezirabile determinând producatorii sa-si reduca volumul de activitate si sa se orienteze spre nivelul de 370 miliarde unitati monetare. ocuparii si outputului. iar producatorii sunt incitati sa sporeasca productia. Atât timp cât nu intervine vreo modificare la nivelul cheltuielilor agregate. 4.7). în mod constant valoarea importurilor cu 5 miliarde unitati monetare pentru orice nivel posibil al PIB. Desi bunurile si serviciile au ca destinatie exteriorul. Fig. Din acest motiv. Se observa pe graf ic ca într-o asemenea situatie punctele corespunzatoare cheltuielilor agregate se situeaza sub linia la 450. adica importuri. exista si fluxuri de bunuri si servicii provenind din strainatate. prin luarea în calcul a exporturilor si importurilor. exporturile nete sunt reprezentate grafic printr-o dreapta paralela axei orizontale si situata deasupra acesteia (figura 4.7 Exporturile nete Exporturile nete Exporturi nete pozitive +5 62 .3 Schimburile internationale si echilibrul PIB Prezentarea anterioara s-a situat în ipoteza unei economii închise. În cea de a doua situatie. Din acest motiv exporturile nete apar tot sub forma unei drepte situata de data aceasta sub axa orizonatala. Exporturile nete pot fi.3.

Includerea exportur ilor nete în cadrul cheltuielilor agregate. nivelu l de echilibru al PIB este de 370 miliarde unitati monetare. intersectia dintre noua curba a cheltuielilor agregate si linia la 450 se produce pentru un nivel al PIB de 390 miliarde unitati monetare. În absenta sectorului extern. o crestere a cheltuielilor agregate cu 5 miliarde unitati monetare provoaca cresterea PIB cu 20 miliarde unitati monetare. Curba cheltuielilor agregate reprezentând suma consumului si a investitiilor brute este identica cu cea din tabelul 4.8 sunt prezentate ambele curbe ale cheltuielilor agregate în functie de nivelul exporturilor nete.8 Exporturile nete si PIB de echilibru Cheltuiala privata C + I + En1 Cheltuieli agregate cu exporturi nete pozitive C+I C + I + En2 Cheltuieli agregate cu exporturi nete negative 350 370 390 410 Produsul intern real (PIB) Se constata ca exporturile nete pozitive cresc cheltuielile agregate la un nivel superior nivelului corespunzator unei economii închise.350 -5 370 390 410 PIB real Exporturi nete negative Curba cheltuielilor agregate se poate situa la un nivel mai ridicat sau mai scazut dupa cum exporturile nete sunt fie pozitive fie negative. Astfel.6. investitii si exporturi nete este egala cu marimea PIB. cheltuielile agregate sunt acum mai mari cu 5 miliard e unitati monetare. 63 . deplaseaza curba anterioara a cheltuielilor agregate spre în sus si paralel cu o marime egala cu cea a exporturilor nete. Se observa pe graficul din figura 4. Acest fapt produce o crestere mai ampla a PIB. Efectul de multiplicare este în acest caz de 4. venitului si ocuparii.8 ca nivelul de echilibru al PIB si venitului este superior nivelului de 370 miliarde unitati monetare. Se poate verifica acest nivel adaugând marimea exporturilor nete fiecarui nivel al cheltuielilor agregate în tabelul 4. Presupunem ca valoarea exporturilor excede valoarea importurilor. pentru fiecare nivel al PIB. Astfel. Doar la acest nivel cheltuielile agregate sunt egale cu PIB. Mai precis.3 si figura 4.3 si apoi calculând nivelul la care suma dintre consum. Fig. În figura 4. iar curba lor se intersecteaza cu linia la 450. 4.

) (8) 315 330 345 360 375 390 405 420 435 450 (miliarde u. exporturile nete negative genereaza efecte contrare. Coloanele 1. odata cu el. pentru orice nivel al PIB. adica impozitele pe venituri mai putin “impozitele negative” (platile de transfer) provin integral din impozitele personale.3.m.m. • nivelul general al preturilor este constant.m.În schimb.m.) (5) 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 (miliarde u. Spre deosebire de cheltuielile private.) (2) 275 290 305 320 335 350 365 380 395 410 (miliarde u.) (1) 270 290 310 330 350 370 390 410 430 450 Consumul (C) Economii (S) Investitie (I) Exporturi Nete milia rde Exporturi Importuri (E) (M) (miliarde u.3 si 4 sunt identice cu cele din tabelul 4. PIB va scadea si. modificarea lor nu afecteaza în nici un sens valoarea însumata a consumului si investitiilor. independenta de nivelul PIB. Dimensiunea cheltuielilor guvernamentale afecteaza nivelul PIB. sunt supuse direct controlului public.) (6) 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 Cheltuieli guvernamentale Cheltuieli agregate (C+ I + En + G) (miliarde u.) (4) 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 (miliarde u.m.4 Sectorul public si echilibrul PIB Consideram acum o alta componenta a cheltuielilor agregate si anume cheltuielile guvernamentale.m. Desi venitul disponibil scade sub nivelul venitului personal cu marimea impozitelor pe venituri. cheltuielile guvernamentale. În cazul de fata o reducere a cheltuielilor agregate cu 5 miliarde unitati monetare face ca PIB sa scada cu 20 m iliarde unitati monetare.4 Determinarea efectului cheltuielilor guvernamentale asupra PIB de echilibru Outputul real intern (venitul disponibil = PIB) (miliarde u.) (7) 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 Tabelul 4. PIB. • cheltuielile guvernamentale nu se afla în relatie cu cheltuiala privata a economiei. Urmatoarele doua coloane cuprind date privind exporturile nete 64 . • impozitele totale colectate reprezinta o marime fixa.3. Pentru a simplifica prezentarea influentei cheltuielilor guvernamentale asupra variabilelor mentionate precizam urmatoarele ipoteze: • investitiile si exporturilor nete sunt independente de nivelul PIB. precum si impozitele.) (3) -5 0 5 10 15 20 25 30 35 40 (miliarde u. • impozitele nete guvernamentale. Tabelul 4. Ele sunt determinate exogen si sunt constante indiferent de nivelul PIB.2.m.4 arata efectul cheltuielilor guvernamentale asupra PIB. venitului si ocuparii la nivel macroeconomic. Reducerea cheltuielilor agregate cu o anumita marime provoaca o reducere mai ampla a PIB. Cheltuielile agregate sporesc fata de situatia anterioara cu marimea cheltuielilor guvernamentale: AE = C + I + G + E – X Presupunem ca guvernul decide sa cheltuiasca 20 miliarde unitati monetare pentru achizitionarea bunurilor si serviciilor. Venitul national si Venitul personal ramân constante. Cheltuielile guvernamentale si impozitele sunt pârghii la îndemâna guvernului prin care acesta poate promova stabilitatea economica.m. 4. venitul si ocuparea. Ca urmare.

de exemplu. Se poate usor demonstra ca daca cheltuielile guvernamentale se reduc. cresterea cheltuielilor guvernamentale cu 20 miliarde unitati monetare. Multiplicatorul de cheltuiala publica este în acest caz egal cu 4. nivelul de echilibru al PIB se va reduce cu 40 miliarde unitati monetare. Se observa ca si cheltuielile guvernamentale au un efect multiplicator asupra PIB. reducerea impozitelor determina scaderea cheltuielilor agregate si a PIB. Cresterea impozitelor determina reducerea cheltuielilor agregate si mai departe a PIB. modificarea impozitelor influenteaza în sens contrar modificarea PIB. În schimb. Se observa ca intersectia dintre dreapta cheltuielilor agregate si linia la 450 se produce la un nivel superior al PIB comparativ cu cazul absentei cheltuielilor guvernamentale. Fig. PIB creste cu 80 miliarde unitati monetare atingând nivelul de 550 miliarde unitati monetare. Existenta sectorului public face ca dreapta cheltuielilor agregate sa se deplaseze spre în sus cu o marime egala cu cea a cheltuielilor guvernamentale. întocmai ca si cresterea cheltuielii private. 65 . de la 20 miliarde unitati monetare la 10 miliarde unitati monetare. Cresterea cheltuielilor guvernamentale. În absenta cheltuielilor guvernamentale PIB de echilibru era de 370 miliarde unitati monetare. determina cresterea cheltuielilor agregate si a PIB de echilibru. Cresterea cheltuielilor guvernamentale cu 20 miliarde unitati monetare. 4. Astfel. Prin includerea în cheltuielile agregate a cheltuielilor guvernamentale PIB de echilibru creste la 450 miliarde unitati monetare. provoaca o crestere a PIB de echilibru cu 80 miliarde unitati monetare (de la 370 la 450 miliarde unitati monetare). În general. asa cum de altfel se poate observa în coloana 8. Efectul reducerii cheltuielilor guvernamentale corespunde multiplicatorului mentionat anterior. provocând scaderea PIB. Reducerea cheltuielilor guvernamentale face ca dreapta cheltuielilor agregate sa se deplaseze spre în jos.(pentru simplificarea prezentarii consideram valoarea exporturilor egala cu cea a importurilor) si cheltuielile guvernamentale. provoaca aceasta crestere mai ampla a PIB. Prin adaugarea cheltuielilor guvernamentale la cheltuiala privata se obtine un nivel mai înalt al cheltuielilor agregate.9 Cheltuielile guvernamentale si PIB de echilibru Cheltuielile agregate (C+ I+En+G ) C + I + En + G C + I+ En C Cheltuieli guvernamentale 20 370 450 Produsul intern real (PIB) În figura 4. presupunând ca nu sunt finante prin cresterea impozitelor pe venituri.9 cheltuielile guvernamentale sunt reprezentate printr-o dreapta situata deasupra axei orizontale.

Putem vorbi în acest sens de cererea de autoturisme. outputul real si somajul sunt afectate de cresterea cererii agregate 1. strict necesare analizei macroeconomice. cunoscute din capitolul 3.1 Cererea agregata Cererea agregata priveste cererea pentru bunuri si servicii în totalitatea lor sau pentru outputul real. firme. Niciunul dintre agentii economici care alcatuiesc categoriile mentionate nu cere din toate bunurile si serviciile existente si nici nu au aceeasi pondere în cheltuielile totale efectuate în cursul unei perioade de timp. În cazul de fata. CEREREA AGREGATA SI OFERTA AGREGATA Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • • • • Factorii care determina panta curbei cererii agregate Cauzele deplasarilor curbei cererii agregate Factorii care determina pantele curbelor ofertei agregate pe termen scurt si pe termen lung Cauzele deplasarilor curbei ofertei agregate Factorii care determina cantitatea agregata de bunuri si servicii produse si nivelul general al preturilor la care bunurile si serviciile sunt vândute Modul în care preturile. Uneori. Ea poate fi divizata în numeroase componente. Componentele cererii agregate. ci nivelul general al preturilor. Cererea agregata reprezinta ansamblul cheltuielilor planificate de catre menaje. de exemplu computere). sunt: . furnizat de deflatorul PIB. un asemenea proces de dezagregare detaliata se dovedeste util. nu pretul unui bun sau serviciu individual prezinta importanta. guvernului si strainatatii. guvern si strainatate pentru achizitionarea de bunuri si servicii finale în conditiile nivelurilor date ale preturilor. firmelor. cererea de locuinte etc. Restabilirea echilibrului macroeconomic presupune actiunea separata si conjugata asupra cererii si ofertei agregate. ocuparii si somajului precum si nivelului general al preturilor. Pentru macroeconomie o clasificare de genul acesta nu este necesara. Echilibrul macroeconomic Conceptele de cerere si oferta agregata sunt esentiale pentru întelegerea nivelului si fluctuatiilor rezultatelor macroeconomice. 5. iar pentru nivelul general al preturilor putem apela la deflatorul PIB. Oferta agregata 3. Varietatea bunurilor care sunt incluse în produsul national este imensa. Pentru masurarea cantitatii agregate de bunuri si servicii folosim PIB real (PIB evaluat în preturi constante). Din acest motiv. Cererea agregata 2. Notiunile de cerere si oferta sunt cunoscute din abordarea microeconomica. nu intereseaza cererea si oferta unui anumit bun. cererea agregata se divide într-un numar redus de componente. De asemenea. ci cererea si oferta ansamblului de bunuri si servicii care alcatuiesc PIB real. cererea de bere. Unele bunuri sunt cerute de catre menaje.CAPITOLUL 5. altele de catre guvern iar altele de catre strainatate. altele de catre producatori. Cererea agregata depinde de deciziile menajelor.

Miscarea de-a lungul curbei cererii agregate corespunde situatiei în care preturile oricarui bun sau ale tuturor bunurilor si serviciilor se pot modifica. 5. curba cererii agregate. determina modificarea fluxurilor financiare si reale la nivelul economiei. iar reducerea pretului conduce la sporirea cantitatii cerute.5 1.- Consumul personal (C). b) Curba cererii pietei pentru un bun dat este trasata considerându-se ca venitul consumatorilor este constant. Se stie ca o modificare a veniturilor consumatorilor conduce la o alta curba a cererii pietei pentru acel bun. Investitiile (I). Altfel spus.5 la 1. exprimate prin produsul intern brut real.5 A CA 1000 2000 3000 4000 Produsul intern brut real (unitati monetare) B Curbele cererii agregate si cererii pietei Se observa ca forma curbei cererii agregate este asemanatoare curbei cererii întâlnite la nivelul unei piete. cresterea pretului antreneaza reducerea cantitatii cerute. reprezinta o lista de cantitati asociata unei liste de preturi. Totodata. În cazul de fa cresterea nivelului general al preturilor de la 0. politica fiscala si politic a monetara etc.0 0. Venitul national nominal nu ramâne în mod necesar constant odata ce apar schimbari în cererea agregata. Curba cererii agregate evidentiaza cantitatile cerute de PIB real corespunzatoare fiecarui nivel al deflatorului PIB. 69 . cerute. Exportul net (En). Curba cererii agregate nu este acelasi lucru cu volumul total de bunuri si servicii cumparate efectiv. atât curba cererii agregate cât si cea a cererii la nivelul unei piete date interactioneaza cu curbele corespunzatoare ale ofertei.0 antreneaza reducerea cantitatii ta. Asemenea schimbari. corelate cu nivelul general al preturilor. masurata în termeni reali – cererea agregata reala .1 Curba cererii agregate Nivelul general al preturilor 1. a) Curba cererii pietei pentru un bun dat este construita pe ipoteza ca preturile celorla lte bunuri ramân constante si doar pretul bunului analizat se modifica. întocmai ca si curba cererii individuale. a carei reprezentare grafica este data în figura 5. determinând conditiile de echilibru. Ea reprezinta mai degraba un ansamblu de cantitati de bunuri si servicii care sunt dorite a fi achizitionate pentru fiecare nivel dat al preturilor si în circumstante date (venit al consumatorilor. ceteris paribus. Legea cererii se confirma în ambele cazuri.). Adica.si nivelul general al preturilor.1. de la 2000 la 1000 unitati monetare. Fig. Si totusi cele doua curbe se deosebesc fundamental cel putin prin doua aspecte. Consumul public (G). O asemenea relatie ne conduce la curba cererii agregate (CA). Ca urmare. În acest capitol examinam mai întâi relatia dintre cheltuiala totala planificata pentru bunuri si servicii finale. situata dupa caz la stânga sau la dreapta celei initiale. se produce concomitent si cresterea sau scaderea venitului national nominal.

Consumatorii vor achizitiona o cantitate mai mica de bunuri si servicii dupa cresterea preturilor comparativ cu perioada anterioara acestei cresteri. Consumul real este stimulat iar cererea agregata creste. atunci cantitatea ceruta se reduce în conditiile în care preturile altor pantofi sport nu se modifica. Panta curbei cererii agregate Cererea agregata este functie descrescatoare în raport cu nivelul general al preturilor. odata cu aceasta. Analizam în continuare modul în care deciziile privind nivelurile reale ale acestor componente sunt afectate de schimbari în nivelul preturilor. În mod similar. adica efectul de avere. Efectul de substitutie se refera la posib ila înlocuire a unui bun cu un altul. O asemenea relatie exista si între cantitatea ceruta de PIB real si nivelul general al preturilor pe baza efectului de substitutie. În concluzie. veniturile nominale ale consumatorilor cresc proportional cu cresterea nivelului general al preturilor. 70 . Surprindem în continuare unul dintre aceste motive si anume efectul de substitutie intertemporal. O parte a averii lor. De exem plu. de exemplu. Puterea de cumparare a banilor scade si. efectului de venit. O crestere a nivelului general al preturilor poate fi sinonima. posibil. Înclinatia curbei cererii agre gate este determinata de fiecare componenta a sa. în parte. Si. Efectul de substitutie intertemporal priveste modificarea cantitatii cerute de PIB real datorita modificarii pretului relativ dintre bunurile si serviciile prezente si cele viitoare. Daca acceptam existenta unei relatii între nivelul real al averii agentilor economici si achizitiile acestora. efectului de substitutie si. Un venit real mai mic face posibila achizitia unei cantitati mai reduse de bunuri si servicii. Sa analizam în continuare efectul cresterii nivelului general al preturilor asupra fiecarei componente a cererii agregate. În general. La un nivel mai ridicat al preturilor. Cu cât nivelul general al preturilor este mai ridicat. cererea de pantofi sport marca Nike creste. consumatorii nu sunt protejati complet de efectele inflatiei. Daca. Câstigurile producatorilor si vânzatorilor de bunuri si servicii cresc în aceeasi proportie. cel putin în parte. si valoarea reala a disponibilitatilor banesti. Modificarea cantitatii cerute la o variatie a pretului unui bun este usor de înteles. date fiind celelalte conditii. averea reala se reduce. Cresterea nivelului preturilor are impact si asupra valorii activelor reale si financiare de care dispun agentii economici si care constituie averea lor. Efectul de venit priveste consecintele modificarii nivelului preturilor asupra venitului. În consecinta. atunci când raportul dintre preturile pantofilor sport se modifica. Presupunem ca nivelul general al preturilor înregistreaza o crestere. cu prezenta fenomenului inflationist. celelate conditii ramânând neschimbate. cel putin în parte. Aceste câstiguri suplimentare se regasesc în veniturile menajelor prin intermediul platii factorilor si a profiturilor. se poate accepta ca merita asteptat. Pe masura ce pretul unui bun scade relativ la preturile altor bunuri. astfel ca agentii economici se simt mai putin bogati decât înainte de cresterea preturilor si vor decide reducerea achizitiilor. Exista în consecinta substituirea pant ofilor sport marca Reebok cu alte marci. bunurile si serviciile pot fi achizitionate în p erioada urmatoare pentru mai putin decât pretul acelorasi bunuri si servicii în prezent la care se adauga dobânda câstigata prin amânarea achizitiilor. ca urmare a modificarii preturilor lor relative. se poate rationa la reducerea nivelului general al preturilor. se afla în conturi bancare cu o valoare nominala fixata. Se stie faptul ca panta negativa a curbei cererii unui poate fi atribuita. putem considera ca sporirea nivelului g eneral al preturilor determina reducerea cantitatii totale de bunuri si servicii. Consumul. Puterea de cumparare a unei unitati monetare creste si firesc si valoarea reala a disponibilitatilor monetare ale consumatorilor. Cresterea nivelului preturilor reduce puterea de cumparare a venitului nominal. cu atât mai probabil se va renunta a se cumpara în prezent si decide cumpararea de bunuri si servicii în viitor. sub forma de bani. Exista în acest sens mai multe motive care explica panta negativa a curbei cererii agregate. oamenii vor realoca venitul lor substituind în favoarea bunului devenit relativ mai ieftin. daca pretul unor pantofi sport marca Reebok creste.Relatia dintre nivelul general al preturilor si cheltuielile efectuate de ansamblul consumatorilor face ca panta curbei cererii agregate sa fie negativa. consumul real variaza în sens invers modificarii nivelului general al preturilor.

Ratele mai înalte ale dobânzilor cresc costul împrumutarii banilor si descurajeaza investitiile în capital real. Din acest motiv. daca dimensiunea elementelor bugetului este fixata în termeni nominali. deoarece cu aceeasi suma de bani se poate cumpara mai putin. Cheltuielile guvernamentale. În conditiile unei rate de schimb constante. Schimbarea nivelului general al preturilor determina în consecinta modificari în valorile reale ale fiecarei componente a cererii agregate. orice crestere a pretului unei unitati de cantitate antreneaza cresterea cheltuielilor. De exemplu. În consecinta. exporturile nete ale tarii X. De exemplu. a bunurilor achizitionate de guvern si a exporturilor va face ca veniturile reale ale menajelor sa scada si ele. În raport cu modificarea nivelului general al preturilor. ci si cererea agregata a altor tari. În aceste conditii. curba cererii agregate are panta negativa. Efectul schimbarilor în nivelul general al preturilor nu este acelasi pentru orice element al cheltuielilor bugetare. modificarile investitiei planificate. Cunoasterea elasticitatii cererii agregate reprezinta de asemenea un aspect important al analizei macroeconomice. însa pentru perioada în curs achizitiile în termeni reali se reduc. cumparatorii din tara X se orienteaza spre achizitia în mai mare masura a bunurilor si serviciilor din import decât spre achizitionarea bunurilor din productia interna. presupunem a cum ca cererea agregata este relativ inelastica. În concluzie. în timp ce bunurile si serviciile provenind din tara Y devin relativ mai ieftine pentru cumparatorii din tara X. În schimb. cheltuiala planificata reala se modifica într-o mai mica masura. achizitiile guvernamentale. În conditiile unei oferte de moneda constante se ajunge la un nivel mai ridicat al ratelor dobânzilor. Investitia reala este de asemenea afectata de modi icarile nivelului general al f preturilor. Elasticitatea cererii agregate Examinarea valorilor reale ale consumului. investitiilor. guvernul ar putea decide cresterea bugetului alocat unor asemenea activitati în perioada urmatoare. Preturile bunurilor si serviciilor înregistreaza ritmuri diferite de crestere de la o tara la alta. Daca cursul de schimb între monedele celor doua tari ramâne neschimbat. reducerea nivelului general al preturilor creste investitiile reale planificate. modificarea nivelului general al preturilor într-o tara afecteaza nu numai cantitatea agregata ceruta din bunurile si serviciile proprii. Aceasta înseamna ca la o modificare procentuala data a nivelului preturilor. În schimb. cel putin pe termen scurt. O analiza completa a efectelor modificarii nivelului general al preturilor asupra exporturilor nete presupune însa luarea în calcul a schimbarilor produse în ratele de schimb. Pentru a evidentia relatia dintre exporturile nete si nivelul general al preturilor presupunem doua tari X si Y. Consideram ca nivelul preturilor creste în tara X iar în tara Y ramâne constant. O crestere a nivelului preturilor care reduce cererea reala de bunuri achizitionate în scopul investitiei. componenta a cererii agregate. bunurile si serviciile exportate de tara X în tara Y devin mai scumpe. Exporturile nete. cresterea preturilor reduce cantitatea de armament achizitionata. daca decizia guvernului este adoptata în termeni nominali. Putem asimila aceasta situatie unui efect de substitutie internationala. cumpararile de bunuri si servicii ale menajelor vor scadea. cresterea nivelului general al preturilor reduce investitiile planificate în termeni reali prin efectul asupra ratelor dobânzilor. scad atunci când nivelul preturilor în aceasta tara creste. Cresterea nivelului preturilor conduce la cresterea cererii de moneda. Cheltuielile de consum în termeni reali scad odata cu cresterea preturilor prin efectul generat de interactiunea dintre componentele cererii agregate. Ca urmare. Probabil. 71 . modificarea valorii reale a unei componente a cererii agregate afecteaza si celelalte componente. scad în termeni reali pe masura ce nivelul preturilor creste. Datorita relatiilor economice externe existente între tari. daca guvernul decide cumpararea de armament în termeni de cantitate. În plus.Investitia. cheltuielilor guvernamentale si exportului net indica faptul ca fiecare componenta a cererii agregate reale se modifica în sens opus modificarii nivelului preturilor. a cheltuielilor guvernamentale si a exporturilor nete vor afecta veniturile reale ale menajelor. Aceasta înseamna ca bunurile fabricate în exterior pot fi achizitionate cu mai putin decât pretul acelorasi bunuri produse în interior.

Trasarea curbei cererii agregate s-a realizat în conditiile în care anticipatiile erau presupuse constante. tinând seama de diferentele în ipotezele care tin de clauza “ceteris paribus”. Analizam în continuare doar trei dintre factorii care antreneaza deplasarea într-un sens sau altul a cererii agregate: anticipatiile. averea la nivelul economiei. 72 .5 iar cantitatea de produs national real ceruta este 2000 unitati monetare. Daca cererea agregata este inelastica. Aceasta curba este relativ inelastica de-a lungul segmentului cuprins între punctele A si B. Putem retine cu titlu de exemplu modificarile produse în populatia totala. În schimb. veniturile viitoare si profiturile viitoar e anticipate. În punctul A nivelul pretului este 0.Se stie ca tipul elasticitatii cererii pentru un bun determina un anumit sens de miscare pentru încasarile obtinute prin vânzarea bunului în conditiile modificarii pretului. altele decât nivelul preturilor. vor decide reducerea cheltuielilor pentru bunuri si servicii determinând concomitent scaderea cererii agregate. daca se anticipeaza o rata mai mica a inflatiei cererea agregata se reduce. rata cu care firmele îsi modifica stocul de capital e (determinata printre altele de ritmul schimbarilor tehnice si tehnologice si starea de spirit a întreprinzatorilor). Ca urmare cererea agregata creste. Anticipari privind veniturile viitoare. asa cum de altfel era de asteptat pentru o curba a cererii agregate inelastice. Ca urmare.1. Deplasarile curbei cererii agregate Ca si în cazul curbei cererii unui bun. planificând sa cheltuiasca mai mult acum pentru bunuri si servicii si sa pastreze o cantitate mai mica de moneda si alte active financiare. Daca însa consumatorii devin pesimisti privind veniturile lor în viitor. Pe masura ce ne îndreptam spre punctul B. Anticiparea unor venituri mai ridicate în viitor conduce deci la cresterea cererii agregate. Acest efect se datoreaza faptului ca un anumit procent de crestere a pretului nu este însotit de o crestere a încasarii pe unitatea de cantitate suficient de mare pentru a compensa reducerea procentuala mai ampla a cantitatii vândute. deoarece cresterea pretului are un efect relativ mai slab asupra cantitatii vândute. Anticiparea unei rate înalte a inflatiei în perioada urmatoare reduce valoarea reala asteptata a banilor si altoar active în viitor. cererea agregata nominala tinde sa creasca pe masura ce se produce o miscare spre în sus de-a lungul curbei cererii agregate relativ inelastice. Consideram o curba a cererii agregate de tipul celei din figura 5. Ant icipatiile privind conditiile economice viitoare modifica deciziile agentilor economici în prezent si antreneaza deplasarea curbei cererii agregate. Cererea agregata nominala reprezinta cererea totala pentru ansamblul bunurilor si serviciilor finale exprimata în termenii preturilor curente. o schimbare în conditiile pietei.5 la 1. Cererea agregata nominala este astfel egala cu produsul dintre cererea agregata reala si nivelul preturilor.5 · 2000 unitati monetare sau 1000 unitati monetare. un anumit procent de crestere al preturilor va determina o reducere procentuala mai slaba a cererii agregate reale.5 iar cantitatea ceruta de produs intern scade de la 2000 unitati monetare la 1000 unitati monetare. nivelul pretului creste de la 0. fie spre dreapta. Inflatia asteptata. venitul real si averea restului lumii. Cererea agregata nominala corespunzatoare punctului A este 0. Aceasta determina indivizii sa considere mai avantajoase achizitiile în prezent. cererea guvernului (determinata de numeroase considerente politice si social ). o crestere a pretului este însotita de cresterea încasarilor. Daca consumatorii devin mai optimisti privind viitorul lor atunci ei pot creste cheltuielile planificate pentru orice nivel dat al preturilor. De exemplu. va determina deplasarea curbei cererii agregate fie spre stânga. daca cererea pentru un bun este elastica în raport cu pretul. Atunci când însa cererea unui bun este relativ inelastica. Pe baza unui rationament similar putem arata ca elasticitatea cererii agregate determina modul cum cererea agregata nominala este afectata de modificarea nivelului mediu al preturilor. Analizam trei dintre aceste aspecte si anume inflatia asteptata. încasarile vor scadea. Anticipatiile. sursele deplasarilor celor doua curbe sunt diferite. datorita de exemplu încetinirii cresterii economice. Ca urmare cererea agregata nominala devine în punctul B 1500 unitati monetare. Totusi. iar acesta din urma creste. modificarile politicii guvernamentale si schimbarile din economia mondiala. Cererea agregata nominala este mai mare în punctul B decât în punctul A. Urmarea acestui fapt poate fi reducerea încasarilor producatorilor si chiar o recesiune economica.

73 .0) 1.5 1. 5. înregistreaza o rata înalta de crestere economica. prin intermediul exporturilor nete. Cantitatea de bunuri importate din tara X creste. Fig. reduce cererea agregata. partener major pentru tara X.5 CA1 1000 2000 3000 CA2 4000 Produsul intern brut real (unitati monetare) Modificari în economia mondiala. Un exemplu în acest sens îl constituie cresterea economica înregistrata la nivelul Uniunii Europene. Iar. când toate celelalte conditii ramân neschimbate. Cererea agregata se deplaseaza în aceste conditii spre stânga. Evenimentele produse în alte tari afecteaza cererea agregata dintr-o tara X. Cresterea cheltuielilor guvernamentale (pentru ameliorarea infrastructurii rutiere sau pentru construirea unor edificii cu caracter socio-cultural). la scaderea cheltuielilor de consum. Consideram ca o alta tara Y. reducerea cheltuielilor pentru înarmare.2 Deplasarea curbei cererii agregate Nivelul preturilor (anul de baza=1. Atunci când se figureaza o singura curba a cererii agregate se considera ca atât în politica fiscala cât si în cea monetara nu intervin schimbari. În figura 5. mai departe. Totodata. Cresterea veniturilor reale ale consumatorilor din aceasta zona se concretizeaza în cresterea exporturilor României (dar si a altor tari) catre Uniunea Europeana si cresterea cererii agregate. Decizia bancii centrale de a creste sau reduce cantitatea de moneda din economie este însotita de cresterea cererii de bunuri si servicii finale si deci de deplasarea spre dreapta sau spre stânga a cererii agregate. Acelasi efect asupra cererii agregate genereaza cresterea platilor de transfer si implicarea mai ampla a statului în programele sociale. modificarea ritmului creatiei monetare afecteaza rata dobânzii si în consecinta cheltuielile menajelor pentru bunuri de folosinta îndelungata si ale firmelor pentru bunurile de capital. În mod similar. deplaseaza curba cererii agregate spre dreapta. Anticiparea unor sanse reale de a obtine profituri mai ridicate în viitor determina decizia de crestere a investitiilor planificate pentru orice nivel al pretului si cresterea cererii agregate. cresterea ratei de impozitare a profiturilor reduce investitiile producatorilor. Modificari în politica guvernamentala. Consumatorii tarii Y vor creste cheltuielile pentru bunuri si servicii atît indigene cît si de import.Anticipari privind profiturile viitoare.2 este prezentata situatia deplasarii spre dreapta a curbei cererii agregate determinata de o anumita evolutie în viitor a variabilelor economice prezentate. Nivelurile asteptate ale vânzarilor si profiturilor în viitor determina volumul investitiilor în prezent. Daca în schimb producatorii anticipeaza reducerea viitoare a profiturilor ei reduc volumul investitiilor provocând scaderea cererii agregate. Modificarile în politica fiscala afecteaza curba cresterii agregate. Cererea agregata este afectata nu numai de politica fiscala.0 0. astfel ca cererea agregata în cazul acestei tari se deplaseaza spre dreapta. cresterea impozitelor pe salariu conduce la reducerea veniturilor disponibile ale consumatorilor si. În schimb. dar si de politica monetara. în conditiile detensionarii contextului international. Achizitionarea unei noi tehnologii determina cresterea productivitatii muncii si veniturilor posesorilor factorilor de productie.

Preturile relative ale bunurilor importate si exportate se modifi a. În cazul termenului lung. În mod echivalent. În consecinta. Asemenea situatii posibile conduc în cazul ansamblului producatorilor la forme diferite ale curbei ofertei agregate. Presupunem ca un autoturism produs în Germania poate fi achizitionat cu 7000 euro sau cu 196 milioane lei (cursul de schimb fiind 1 euro = 28000 lei). În mod similar. astfel încât cantitatile agregate cerute si oferite sunt egale pe pietele bunurilor si serviciilor. care este o medie ponderata a preturilor bunurilor finale incluse în cadrul acestui indicator. Curba ofertei agregate surprinde cantitatile de produs intern real disponibile pentru vânzare la niveluri diferite de pret. însa preturile factorilor de productie (salarii. Sa ilustram aceasta situatie cu ajutorul unui exemplu. cererea de autoturisme a cumparatorilor din România pentru produsele fabricate în strainatate este mai mare comparativ cu situatia initiala. mai ales când c ratele de schimb nu se ajusteaza corespunzator. Daca rata inflatiei în România este de 25% iar pretul autoturismului românesc se modifica în aceeasi masura. Cresterea pretului unui bun. Toate variabilele care privesc evenimentele din economia mondiala sunt presupuse constante atunci când se traseaza curba cererii agregate. curba ofertei agregate presupune asemanari dar si deosebiri comparativ cu curba ofertei unui bun dat. cel mai firesc. în urma ajustarii salariilor pentru realizarea echilibrului dintre cantitatile de munca cerute si oferite. în termenii deflatorului PIB. Pentru construirea curbei ofertei agregate trebuie acordata o atentie deosebita distinctiei dintre preturile bunurilor finale si cele ale factorilor de productie. 74 . preturile materiilor prime) ramân constante. se va decide cumpararea autoturismului românesc. cumparatorul din România va achizitiona produsul din exterior. cumparatorul din România poate decide si de aceasta data achizitionarea autoturismului fabricat în Germania. Conceptul de oferta agregata priveste oferta tuturor bunurilor si serviciilor sau oferta outputului agregat sau produsul intern real. în conditiile aceluiasi pret în lei pentru autoturismul românesc. daca cursul de schimb devine 1 euro = 25000 lei.5 milioane lei. Termenul scurt si termenul lung în macroeconomie Termenul scurt în macroeconomie se refer a la acea perioada de timp în care preturile bunurilor si serviciilor se modifica ca raspuns la modificarile produse în cerere si oferta.Un alt factor extern care afecteaza cererea agregata a tarii X consta în modificarea nivelului preturilor în tara Y. Nivelul preturilor bunurilor finale poate fi determinat. astfel încât pretul în lei al autoturismului produs în Germania devine inferior pretului autoturismului fabricat în România. Termenul lung în macroec onomie corespunde unei perioade de timp suficient de lunga în care preturile tuturor factorilor de productie se ajusteaza în urma oricarei modificari. un indice al preturilor inputurilor arata nivelul mediu al preturilor factorilor de productie de baza (munca. sporeste cantitatea oferita.2 Oferta agregata Oferta agregata reprezinta cantitatea totala de bunuri si servicii pe care producatorii doresc si pot sa o realizeze în functie de nivelul mediu al preturilor din economie. poate fi achizitionat cu 182 milioane lei sau 6500 euro. în conditiile în care costurile unitare de productie nu se modifica. atunci. Si într-un caz si în celalalt. resurse naturale) si al bunurilor intermediare (energie. În schimb. 5. cu performante identice cu cele ale autoturismului produs în Germania. exista ocupare deplina. hârtie) utilizate pentru producerea PIB. otel. capital. Cantitatea agregata este rezultatul însumarii cantitatilor tuturor bunurilor si serviciilor finale realizate de producatorii interni. atunci. în mod normal. Daca un autoturism produs în tara. cresterea importurilor determina reducerea cererii agregate în cazul României si cresterea cererii agregate în cazul Germaniei. atunci pretul sau devine 227. Daca deprecierea leului în raport cu euro este mai mica de 25%. asa cum s-a precizat. cresterea pretului unui bun însotita de cresterea în aceeasi masura a costurilor determina mentinerea cantitatii oferite. pietele muncii si pietele altor factori de productie. În schimb. somajul se afla la rata sa naturala. Cererea agregata pentru tara X se deplaseaza într-un sens sau altul în functie de raportul dintre dinamica preturilor în cele doua tari. În mod similar cu cazul curbei cererii agregate.

cantitatea de output re oferita va ramâne constanta. În aceste conditii. cantitatea oferita de fiecare v întreprinzator este constanta. Acei întreprinzatori care se împotrivesc cresterilor salariale se pot confrunta cu riscul unor greve de mai lunga sau mai scurta durata (cantitatea de munca oferita devine zero) dar si cu riscul pierderii celor mai calificati si mai mobili lucratori în favoarea altor întreprinzatori dispusi sa mentina câstigurile reale ale lucratorilor lor în conditii de inflatie. al al caror obiectiv îl reprezinta profitul. Presupunem acum ca întreprinzatorii se asteapta ca preturile tuturor inputurilor sa creasca proportional ori de câte ori preturile bunurilor finale cresc. Ea constituie în acelasi timp curba ofertei agregate pe termen lung (OATL).5 2000 3000 4000 Produs intern brut real (unitati monetare) (a) Curba ofertei agregate pe termen lung 1000 1000 2000 3000 4000 Prod us intern brut real (unitati monetare) (b) Curba ofertei agregate pe termen scurt 75 . lucratorii vor solicita cresterea salariilor pentru a-si mentine nivelul de trai. reduce la jumatate salariile reale si cantitatea de bunuri si servicii achizitionate. Putem concluziona ca daca exista presupunerea ca producatorii se asteapta ca preturile inputurilor sa fie flexibile în aceeasi masura cu preturile bunurilor finale.0 0. salariile reale vor scadea în aceeasi masura în care preturile bunurilor finale au crescut. Producatorii. dublarea preturilor bunurilor finale. decid cât de mult sa produca tinând seama atât de preturile obtinute pentru bunurile realizate cât si de preturile suportate pentru inputurile folosite. Multe bunuri precum petrolul. gazele naturale sau alte forme de energie sunt atât bunuri finale cât si inputuri. Exista doua motive ale unei asemenea posibilitati.0) 1. Acest tip de oferta agregata corespunde nivelului natural al outputului real.5 OATS 1. curba ofertei agregate este verticala (figura 5. Oricât de ridicat ar fi ni elul preturilor. Una dintre consecintele posibile este aceea ca ambele niveluri de preturi se modifica în aceeasi proportie. care vor reusi sa-si dubleze încasarile. 5. Fig. 2. preturile vor creste si pe acele piete unde aceleasi bunuri constituie inputuri productive. Ce se va întâmpla în aceste conditii cu outputul total real ? Cel mai firesc.0) OATL Nivelul preturilor (anul de baza=1. deoarece pe termen lung preturile inputurilor tind sa se modifice proportional cu preturile bunurilor finale. profiturile ramân neschimbate în termeni reali. nu va exista nici un motiv pentru întreprinzatori de a produce mai mult sau mai putin dupa modificarea preturilor decât anterior. Atunci când nivelul mediu al preturilor bunurilor finale înregistreaza o crestere creste si costul vietii. Daca cresterile acestor preturi sunt strict proportionale.Curba ofertei agregate pe termen lung Cea mai importanta ipoteza pe care se bazeaza curba ofertei agregate se refera la ceea ce producatorii se asteapta sa se întâmple cu nivelul mediu al preturilor inputurilor atunci când nivelul mediu al preturilor bunurilor finale se modifica. energia electrica. De exemplu. 1. În conditiile în care salariile nominale ramân constante. Si tot constanta va fi si cantitatea oferita de ansamblul întreprinzatorilor. vor fi în masura sa raspunda unei asemenea solicitari.3 Curbele ofertei agregate Nivelul preturilor (anul de baza=1. Daca prin confruntarea cererilor si ofertelor corespunzatoare acestor bunuri preturile cresc pe pietele unde ele sunt vândute ca bunuri finale.3a). Astfel. Producatorii.

preturile inputurilor nu se modifica decât dupa renegocierea contractelor. este adesea util a face urmatoarea ipoteza: atunci când preturile bunurilor finale se modifica. cu atât mai mare va fi cantitatea agregata de bunuri si servicii oferite precum si nivelul ocuparii. sa zicem un an. Stocurile de capital circulant. Deplasarile curbei ofertei agregate pe termen scurt Deosebirile dintre nivelul preturilor bunurilor finale si ale inputurilor. unii întreprinzatori pot închiria cladiri. Cresterea generalizata a preturilor în economie va face ca acest producator sa fie nevoit sa plateasca însa mai mult pentru productia viitoare.3b). o asemenea decizie nu se produce instantaneu. reducându-si stocurile de capital circulant. pe de alta parte. ci dupa un anumit timp. modificarea preturilor inputurilor va determina revizuirea cantitatii produse precum si a preturilor de vânzare. si cu atât mai redus va fi somajul. Preturile unor inputuri sunt fixate în baza unor contracte pe termen lung. masura în care se petrece ajustarea depinde de mai multe conditii si difera de la un input la altul. producatorii se asteapta ca pentru o anumita perioada de timp. Cu cât mai mare va fi nivelul preturilor. Curba ofertei agregate pozitiv înclinate este cunoscuta drept curba ofertei agregate pe termen scurt. Daca întreprinzatorii se asteapta ca preturile inputurilor sa se ajusteze doar partial pe termen scurt. De asemenea. Folosind modelul cererii si ofertei. Doar dupa un anumit timp. Contractele pe termen lung. ei vor sesiza oportunitatile de îmbunatatire a profiturilor când cererea pentru produsele lor creste. În consecinta. Alti factori afecteaza doar 76 . preturile tuturor inputurilor sa ramâna constante si doar apoi vor decide modificarea simultana a preturilor acestora în acord cu modificarea anterioara a preturilor bunurilor finale. Unii factori determina deplasarea concomitenta a curbei ofertei agregate pe termen scurt si curbei ofertei agregate pe termen lung. el va produce si vinde mai multe autoturisme. pe de o parte si. Schimbarea nivelului preturilor bunurilor finale. Cunoasterea incompleta a efectelor modificarii conditiilor pietei. Însa. În aceste conditii chiar daca preturile bunurilor finale înregistreaza o crestere. În aceste conditii. deoarece ea surprinde reactia producatorilor la modificarea circumstantelor de pe piata înainte ca preturile inputurilor sa se ajusteze complet. La un asemenea moment el dispune de o cantitate data de capital circulant necesara continuarii productiei. Unele schimbari produse în cerere au efect limitat asupra preturilor inputurilor. Exista însa suficiente motive pentru a considera ca o asemenea ajustare se produce în mod gradual. acest producator cons tata ca o crestere a cererii pentru bunul sau este parte a unei cresteri mai ample produse în cadrul cererii agregate. Într-o prima faza. determinat prin interactiunea cererii si ofertei la nivel national. Chiar daca ajustarea preturilor inputurilor este graduala pe termen scurt. dintre ajustarile pe termen lung si pe termen scurt constituie elemente necesare pentru a întelege deplasarile curbelor ofertei agregate. Consideram un producator de autoturisme care se confrunta la un moment dat cu o crestere a cererii pentru produsele sale.Curba ofertei agregate pe termen scurt Analiza anterioara a presupus o ajustare instantanee a preturilor inputurilor la modificarea preturilor bunurilor finale. poate fi apreciat ca având efect nesemnificativ asupra pretului fainii. în conditiile unor preturi ale factorilor de productie nemodificate sau în curs de ajustare. Stocurile de capital circulant tind sa atenueze efectul asupra preturilor inputurilor. Ca urmare. producatorii pot decide cresterea preturilor bunurilor produse si/sau cresterea cantitatii oferite. Pentru a-si creste productia firmele solicita prelungirea programului de lucru si/sau angajarea de forta de munca suplimentara. Contractele încheiate de sindicate cu patronatul privind negocierea salariilor la anumite intervale de timp constituie un exemplu în acest sens. achizitiona combustibil sau beneficia de servicii de transport pe baza unor întelegeri pe termen lung. o crestere a cererii de pâine produsa într-un spatiu geografic restrâns. De exemplu. acolo unde opereaza producatorul de pâine. atunc i când întreprinzatorii se asteapta la o ajustare graduala a preturilor inputurilor. conduce la o crestere a cantitatii de bunuri si servicii oferite si la o variatie a ocuparii si somajului. Acest gen de ajustare a preturilor inputurilor este evident o ipoteza comoda de lucru si o aproximare a unui proces de ajustare mult mai complex care se produce în lumea reala. curba ofertei agregate pe termen scurt are panta pozitiva (figura 5.

salariile trebuie sa fie suficient de ridicate pentru a incita lucratorii sa munceasca. În anul de baza. care este de asemenea egal cu nivelul de echilibru pe termen lung. date fiind preturile inputurilor. de asemenea. care de asemenea vor costa dublu. preturile inputurilor si preturile bunurilor finale sunt corela te în sensurile mentionate anterior. nivelul mediu al preturilor bunurilor finale a crescut la 2. În aceasta situatie. dat fiind nivelul de 1. preturile inputurilor si preturile bunurilor finale vor fi iarasi într-o relatie de echilibru. în echilibru. dat fiind costul vietii determinat de preturile bunurilor de consum. În cazul acestei noi situatii de echilibru. Aceasta înseamna ca. ceea ce este tocmai suficient pentru a-si mentine nivelul de trai initial. Cu cât preturile factorilor de productie sunt mai ridicate cu atât mai mari vor fi costurile de productie iar cantitatile oferite vor fi mai reduse pentru fiecare nivel al preturilor. 2.0 pe termen scurt. economia se poate misca în sus sau în jos de-a lungul curbei ofertei agregate pe termen scurt într-un orizont scurt de timp pentru care preturile inputurilor sunt asteptate sa ramâna neschimbate. Analizam mai întâi deplasarile curbei ofertei agregate pe termen scurt. Punctul A este deci pe curba ofertei agregate pe termen lung. 77 . Curba ofertei agregate pe termen scurt intersecteaza curba ofertei agregate pe termen lung în punctul corespunzator nivelului preturilor inputurilor asteptat sa domine pe termen scurt. O astfel de situatie corespunde pe grafic punctu lui B. Atunci când economia este în echilibru pe termen lung la nivelul natural al outputului real. La echilibru.4.0. situatia în anul de baza este reprezentata prin punctul A.0 atât nivelului mediu al preturilor inputurilor cât si nivelului mediu al preturilor bunurilor finale pentru acel an. arata cum firmele vor reactiona la schimbarile în cererea agregata. permitându-si sa plateasca inputurile folosite. În graficul din figura 5.0. care este de fapt o linie verticala corespunzatoare nivelului natural al outputului real. Consideram ca economia se afla la un moment dat în echilibru pe termen lung. se poate trasa o noua curba a ofertei agregate pe termen scurt. care trece prin punctul A. Pe baza analizei de mai sus putem concluziona: 1. iar preturile inputurilor au avut timp suficient pentru a se ajusta complet. Presupunem ca dupa un anumit numar de ani. economia se poate orienta catre un nou echilibru. Preturile factorilor de productie influenteaza curba ofertei agregate pe termen scurt prin efectul produs asupra costurilor.curba ofertei agregate pe termen scurt si lasa nemodificata curba ofertei agregate pe termen lung. serviciilor si factorilor de productie sunt. În acest caz. Aceasta ultima curba a ofertei agregate arata modul în care firmele reactioneaza la schimbarile în cererea agregata daca ele se asteapta ca preturile inputurilor sa ramâna la noul nivel de 2. OATS2.0 al preturilor inputurilor. sau se poate misca în sus sau în jos de-a lungul curbei ofertei agregate pe termen lung într-un orizont lung de timp pentru care inputurile sunt asteptate sa se ajusteze proportional cu preturile bunurilor finale. Asociem valoarea 1. preturile bunurilor finale si serviciilor pe care firmele le vând si preturile inputurilor pe care le realizeaza sunt corelate în urmatoarele moduri: 1. preturile bunurilor finale trebuie sa fie situate la acele niveluri care permit obtinerea unor încasari suficiente pentru a acoperi costurile tuturor inputurilor si pentru a obtine profituri normale. Nivelul asteptat al preturilor inputurilor este tocmai cheia cla uzei “ceteris paribus” pe baza careia s-a construit curba ofertei pe termen scurt. Singurele influente asupra curbei ofertei agregate pe termen scurt care nu afecteaza curba ofertei agregate pe termen lung sunt exercitate de modificarea salariilor si preturilor altor factori de productie. Curba ofertei agregate pe termen scurt OATS1. Din punctul A. La echilibru. care trece prin punctul B. În timp. pietele bunurilor. cresterea salariilor si preturilor celorlalti factori de productie reduce oferta agregata pe termen scurt. pe masura ce conditiile economice se modifica. preturile inputurilor de munca trebuie sa fie corespunzatoare echilibrului dintre cererea si oferta pe piata muncii. În consecinta. Lucratorii vor obtine salarii nominale de doua ori mai mari decât anterior. sa-si sporeasca calificarea si sa-si amelioreze astfel competentele profesionale. Outputul real este egal cu nivelul sau natural. Firmele vor vinde productiile lor la un pret de doua ori mai mare. astfel încât sa ajunga la nivelul mediu de 2. Curba ofertei agregate pe termen scurt se deplaseaza spre în sus deoarece nivelul preturilor inputurilor la care firmele se asteapta atunci când ele îsi întocmesc planurile de productie pe termen scurt a crescut.

O cantitate mai mare de capital si o forta de munca mai productiva determina o cantitate mai mare de output agregat. Forta de munca. Tehnologia. Pe baza modelului prezentat în acest capitol. economia îsi poate extinde productia sa potentiala prin cresterea fortei de munca. Îmbunatatirea tehnologiilor determina cresterea ofertei agregate. O modificare a nivelului asteptat al preturilor inputurilor va determina deplasarea spre în sus sau spre în jos a curbei ofertei agregate pe termen scurt catre un nou punct de intersectie cu curba ofertei agregate pe termen lung. acceptând însa posibilitatea modificarii curbei ofertei agregate pe termen scurt. cresterea stocului de capital si dezvoltarea noilor tehnologii. considerati esentiali în cresterea productiei la nivel macroeconomic.0 1. În afara acestor factori. Abordarea ulterioara a cresterii economice obliga însa la analiza pe baza modificarii curbei ofertei agregate pe termen lung. Stocul de capital. chiar daca populatia ocupata ramâne constanta sau stocul de capital nu se modifica.0) 3.4 Deplasarea curbei ofertei agregate pe termen scurt Nivelul preturilor (anul de baza =1. adica de nivelul outputului real care poate fi produs cu o tehnologie si resurse productive date atunci când somajul este la rata sa naturala. Asa cum o întreprindere cu mai multi lucratori realizeaza o cantitate de bunuri mai mare tot asa o economie în care populatia ocupata sporeste obtine un nivel mai ridicat de PIB real. 5. Între cresterea fortei de munca si cresterea outputului exista o legatura directa.0 Nivelul natural al outputului real 1000 2000 3000 4000 Produs intern nominal (unitati monetare) Deplasarile curbei ofertei agregate pe termen lung Modificarea preturilor factorilor de productie nu afecteaza curba ofertei agregate pe termen lung.0 2. În timp. În acelasi sens actioneaza investitiile pentru formarea si instruirea fortei de munca. Curba ofertei agregate pe termen lung a fost construita presupunându-se ca “celelalte conditii ramân neschimbate”. Cele mai dezvoltate economii demonstreaza importanta crescânda a asimilarii si introducerii în productie a noilor tehnologii în cresterea productivitatii muncii si obtinerea unui standard ridicat al nivelului de trai. Se stie ca o crestere pe termen lung conduce la o deplasare spre dreapta a curbei posibilitatilor de productie. Se stie ca oferta agregata pe termen lung se refera la cantitatile oferite de PIB real în conditiile în care salariile si preturile altor factori de productie s au modificat în aceeasi masura cu preturile bunurilor finale. În aceste conditii PIB real nu se modifica deoarece nu mai exista nici un stimulent de schimbare a nivelului outputului real. Presupunem în continuare ca aceasta curba a ofertei pe termen lung ramâne nemodificata. mai pot fi amintiti factorii naturali. modificarile structurale precum si introducerea unor noi stimulente precum cele fiscale. descoperirea de noi resurse naturale.0 OATL OATS2 Nivelul asteptat pretului inputului=2 OATS1 B A N Nivelul asteptat al pretului inputului=1. 78 . Pozitionarea acesteia depinde de nivelul actual al outputului real.2. Fig. deci capitalul uman. acelasi tip de crestere poate fi reprezentat printr-o crestere a nivelului natural al outputului real si o deplasare spre dreapta a curbei ofertei agregate pe term en lung.

pe termen scurt cu curba ofertei agregate pe termen lung. Semnificatia intersectiei celor trei curbe consta în urmatoarele: 1.0 3. data fiind pozitia initiala a echilibrului pe termen lung.5 Echilibrul pe termen scurt si echilibrul pe termen lung Nivelul preturilor (anul de baza= 1.0) 4. 3. dat fiind nivelul asteptat al preturilor inputurilor utilizat în trasarea curbei ofertei agregate pe termen scurt. Pozitia pe ordonata a intersectiei curbelor ofertei pe termen scurt si pe termen lung indica nivelul asteptat al preturilor inputurilor. împreuna cu cunoasterea surselor deplasarilor fiecarei curbe. Intersectia celor trei curbe în punctul E0 indica nivelul preturilor si produsul intern real care corespunde conditiilor de echilibru atât pe termen scurt cât si pe termen lung. 79 .5. Echilibrul macroeconomic corespunde situatiei în care cererea agregata este egala cu oferta agregata. Economia poate fi în echilibru pe termen lung numai la punctul în care curba cererii agregate intersecteaza curba ofertei agregate pe termen lung. permit desprinderea unor reguli de baza pentru analiza situatiilor corespunzatoare modelului cererii si ofertei agregate. Intersectia dintre curba ofertei agregate pe termen scurt si curba cererii agregate corespunde întotdeauna punctului de echilibru pe termen scurt al economiei.0 2.5). În acest sens. Altfel spus. Începem prin a considera reactia economiei la cresterea cererii agregate.3 Echilibrul macroeconomic Modelul cererii si ofertei agregate permite efectuarea predictiilor privind modificarea PIB real si a nivelului preturilor. economia aflându-se în situatia de echilibru atât pe termen scurt cât si pe termen lung. Intersectia dintre curba cererii agregate initiale (CA1) si curba ofertei agregate pe termen lung indica nivelul preturilor la care cheltuielile planificate reale sunt egale cu nivelul natural al outputului real al economiei. Intersectia dintre curba ofertei agregate pe termen scurt si curba cererii agregate indica nivelul preturilor bunurilor finale si produsul intern real pentru care oferta agregata este egala cu cererea agregata. Preturile inputurilor si preturile bunurilor finale se afla într-o relatie de echilibru pe termen lung la intersectia dintre curba ofertei agregate. Fig. 2.0 OATL OATS1 E1 1. 4. Aceste patru caracteristici ale echilibrului pe termen scurt si pe termen lung sunt esentiale pentru a întelege modelul cererii si ofertei agregate. Sa analizam mecanismul prin care aceste variabile macroeconomice sunt afectate. echilibrul macroeconomic se realizeaza atunci când cantitatea ceruta de PIB real este egala cu cantitatea oferita de PIB real. Acestea. Interactiunea dintre curba cererii agregate si curba ofertei agregate pe termen scurt si pe termen lung conduce la echilibrul macroeconomic pe termen scurt si echilibrul macroeconomic pe termen lung. 5.0 E0 N 1000 2000 CA1 4000 Nivelul natural al outputului real CA2 Produsul intern brut real (unitati monetare) 3000 Efectele pe termen scurt ale cresterii cererii agregate Modificarea cererii agregate influenteaza PIB real si nivelul general al preturilor. se impune combinarea cererii si ofertei agregate si determinarea pe aceasta baza a echilibrului macroeconomic. Intersectia dintre cererea agregata initiala si oferta agregata pe termen scurt si pe termen lung se produce în punctul E 0 (figura 5.

fapt ce va determina deplasarea spre dreapta a curbei cererii agregate.0) = OATL E3 OATS 3 Echilibrul final pe termen lung 4. reactiile -a producatorilor pe termen scurt la modificarea cererii se bazeaza pe presupunerea ca preturile inputurilor nu se ajusteaza imediat la schimbarea cererii bunurilor finale. Individual sau împreuna.0. producatorii vor reactiona la cresterea cererii în parte prin cresterea outputului si în parte prin cresterea preturilor. CA2. ne putem imagina ca s-a produs o crestere a cheltuielilor de consum. aceste reactii sunt evidentiat e într-o miscare spre în sus si catre dreapta de-a lungul curbei ofertei agregate pe termen scurt OATS 1.6 Ajustarea pe termen lung si pe termen scurt prin cererea agregata Nivelul preturilor (anul de baza 1. Economia se afla acum deasupra nivelului ocuparii depline. efectul imediat al cresterii cererii agregate reale va fi un declin neplanificat al stocurilor. De exemplu.Presupunem ca la un moment dat economia se situeaza în punctul E0 (figura 5.0. Aceasta noua pozitie corespunde echilibrului pe termen scurt pentru economie care este valabil cât timp curbele cererii agregate si ofertei agregate pe termen scurt ramân în pozitiile aratate. Fig. În figura 5. De asemenea. cu efect cel putin asupra cheltuielilor publice. unde OATS1 se intersecteaza cu CA2. care-i trasata în ipoteza anticiparii ca preturile inputurilor ramân la nivelul initial de 1. Constatând ca bunurile realizate sunt vândute mai rapid decât sunt produse. Motivul consta în faptul ca nivelul preturilor bunurilor finale nu este egal în acest punct cu nivelul asteptat al preturilor inputurilor. sau ca investitiile planificate au sporit pe fondul unei stari de optimism evidente a întreprinzatorilor sau ca exporturile au crescut.6. Cheltuiala planificata reala înregistreaza o crestere. Preturile bunurilor finale au crescut totusi la nivelul de 2. acesti factori pot conduce la o noua curba a cererii agregate. Asa cum s explicat anterior. PIB real este si el superior nivelului 80 . Atunci când economia ajunge în punctul E1.0 Nivelul natural al outputului real E0 CA1 N 1000 2000 3000 4000 Produsul national real (unitati monetare) Tranzitia catre un nou echilibru pe termen lung Punctul unde curbele OATS 1 si CA2 se intersecteaza reprezinta doar punctul de echilibru pe termen scurt al economiei. de la CA1 la CA 2. cheltuiala planificata si produsul national revin la echilibru iar reducerea stocurilor înceteaza.0. 5. poate deplasa curba cererii agregate. Preturile asteptate ale inputurilor sunt înca la nivelul 1.0 OATS 2 Puncte tranzitorii ale echilibrului pe termen scurt E2 2. nu însa si punctul de echilibru pe termen lung. cu o rata a somajului inferioara nivelului sau natural.0 Echilibrul initial pe termen lung OATS 1 E1 CA2 1. În aceste conditii. Oricare ar fi cauza. politica guvernamentala. Cauzele cresterii cererii agregate sunt multiple.0 3. corespunzator punctului E1. acela unde curba OATS1 se intersecteaza cu curba ofertei agregate pe termen lung. producatorii îsi modifica în mod corespunzator planurile de productie.6).

Cu cât mai redus va fi nivelul preturilor. Preturile inputurilor vor continua deci sa se ajusteze gradual. În schimb. Outputul real va reveni la nivelul sau natural (în conditiile unor costuri mai ridicate). curba cererii agregate ramâne la CA2. Procesul gradual prin care preturile asteptate ale inputurilor se ajusteaza dupa preturile bunurilor finale este încheiat. cum PIB real scade sub nivelul corespunzator termenului lung. iar somajul creste deasupra ratei sale naturale. În 2 1 cadrul procesului de ajungere la punctul E2. nu constituie un punct de echilibru pe termen lung. Curba ofertei agregate pe termen scurt se depl seaza spre dreapta si. Consideram ca s-a ajuns la curba ofertei agregate OATS3. Punctul E3 este un punct de intersectie comun al celor trei curbe. Oricând nivelul preturilor bunurilor finale este superior nivelului asteptat al preturilor inputurilor. cu atât mai mare va fi puterea de cumparare a salariilor. Aceasta situatie nu se poate mentine pe termen nelimitat. 81 . Ele se afla iarasi în dezechilibru cu nivelul asteptat al preturilor inputurilor. iar costurile firmelor cresc relativ la preturile outputului. Economia este acum iarasi la echilibru atât pe termen scurt cât si pe termen lung. Dat fiind nivelul neschimbat al cererii agregate. cresterea pretului bunurilor si serviciilor finale nu este însotita de modificarea salariilor si a preturilor altor factori de productie. Am analizat pâna acum doar consecintele asupra PIB real si nivelului preturilor în urma cresterii cererii agregate. Ca urmare a acestor reactii. Când s-a ajuns în aceasta pozitie. Cât timp preturile bunurilor si serviciilor cresc iar salariile nu se modifica firmele cunosc o scadere în termeni reali a costurilor cu mâna de lucru. Presupunem ca dupa o anumita perioada. a treptat.0. Totusi. reducând PIB real si restaurând ocuparea deplina. iar firmele temându-se de reducerea personalului si productiei. intersectia cu curba cererii agregate CA2 este la punctul E3 care este de asemenea punctul unde CA2 intersecteaza curba ofertei agregate pe termen lung. preturile inputurilor se vor ajusta gradual la schimbarea produsa la nivelul preturilor bunurilor finale.corespunzator termenului lung. Noul nivel al preturilor inputurilor va deveni esential pentru asteptarile privind afacerile în anul urmator. preturile inputurilor tind sa creasca. ca si punctul E . Nivelul costurilor relativ la preturi va fi identic cu cel initial. cresterea nivelului asteptat al preturilor inputurilor este prezentata ca o deplasare spre în sus a curbei ofertei agregate. punctul E . consimt în timp la satisfacerea acestor revendicari. În cazul de fata avem în vedere deplasarea ofertei agregate pe termen scurt de la OATS 1 la OATS 2.0 si sunt într-o relatie consistenta unele cu celelalte.0.6 arata ce se întâmpla pe masura ce aceasta ajustare are loc. lucratorii solicita salarii majorate. economia poate ramâne la punctul E3 pe termen nelimitat. În timp. economia se va muta de-a lungul curbei cererii agregate de la E1 la E2.0. O reducere însa a cererii agregate genereaza efecte opuse celor prezentate mai sus. care este acum de 2. iar rata somajului va reveni la nivelul ratei sale naturale. puterea de cumparare a salariilor se reduce. ele s-ar putea confrunta cu pierderea celor mai buni angajati si s-ar vedea nevoite sa angajeze lucratori mai putin productivi. preturile inputurilor cresc la nivelul de 2. Pe masura ce acest lucru se desfasoara.7. curba ofertei agregate pe termen scurt va continua sa se deplaseze spre în sus. În caz contrar. acolo unde OATS 2 se intersecteaza cu CA2. Figura 5. Atât preturile inputurilor cât si preturile outputurilor au atins nivelul de 4. În aceste circumstante. atingând nivelul de 2. firmele vor reactiona la noul nivel asteptat mai ridicat al preturilor inputurilor prin cresterea preturilor lor si reducerea outputului. O succesiune de pozitii intermediare viitoare pot fi observate pe masura ce curba ofertei agregate se deplaseaza spre în sus de-a lungul curbei cererii agregate. sa zicem un an. generând noi pozitii de echilibru. Pe baza unui rationament similar se poate constata mai întâi. PIB real revine la nivelul de termen lung iar ocuparea deplina este restabilita. În acest moment. OATS 2 intersecteaza acum curba ofertei agregate pe termen lung la noul nivel asteptat al preturilor inputurilor de 2. Presupunând ca nici o alta schimbare în cheltuielile planificate nu mai are loc. alaturându-se cresterii preturilor bunurilor finale care a avut loc pe masura ce economia s-a mutat din punctul E0 în punctul E1. Daca nu va mai exista nici o deplasare viitoare a cererii agregate. Grafic. preturile bunurilor finale au crescut iarasi.

Impactul produs în epoca de Keynes a fost extraordinar. iar politicile macroeconomice puse în practica dupa cel de al doilea razboi mondial au la baza perspectiva keynesista. iar. toate cele trei piete. care a publicat în 1937 o lucrare intitulata “Mr. 1 Termenul de macroeconomie a fost folosit pentru prima data de norvegianul R. J. Centrul de greutate s-a mutat dinspre analiza microeconomica spre analiza macroeconomica. reducerea severa a volumului activitatii economice si gradului de utilizare a capacitatilor de productie. Î ntr-un asemenea context. S-a sugerat interventia ampla a statului în economie si promovarea unor politici de stimulare a cererii agregate. scaderea veniturilor reale si puterii de cumparare. Aparitia “Teoriei generale“ a marcat o ruptura în raport cu traditia.CAPITOLUL 6. . pe de alta parte. piata activelor financiare si monedei (piata monetara) si piata muncii. Promotorii acestei teorii considerau ca o orice economie de piata dispune de capacitatea de autoreglare. Începem prin a examina separat piata bunurilor si piata monetara. analizam modul cum aceste piete sunt corelate si este asigurat echilibrul pe termen scurt al economiei. Daca oferta de bunuri este egala cu cererea de bunuri si daca oferta de moneda este egala cu cererea de moneda atunci cererea de munca poate fi mai mica decât oferta de munca. Frish în 1933. Apoi. Aceasta lucrare îl consacra drept fondator al macroeconomiei1. unde cei care cauta un loc de munca se întâlnesc cu cei care ofera locuri de munca. pe de o parte. Hicks. daca apar probleme în plan economic sau social. O asemenea sarcina si a asumat-o J. M. economia revenind în scurt timp la starea de echilibru. acestea sunt trecatoare. Lucrarea lui Hicks simplifica economia considerând trei tipuri de piete: piata bunurilor si serviciilor luate împreuna (piata bunurilor). Piata bunurilor si curba IS 2. Echilibrul pe termen scurt Marea Depresiune (1929 – 1933) a relevat limitele teorie neo-clasice. ideile keynesiste fie nu au fost întelese. MODELUL IS-LM Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • Relatia dintre PIB real si rata dobânzii care asigura echilibrul pietei bunurilor Relatia dintre PIB real si rata dobânzii care asigura echilibrul pietei monetare Echilibrul economiei pe termen scurt 1. Or. Keynes publica în 1936 “Teoria generala a folosirii mîinii de lucru si a banilor”. Esenta punctului de vedere keynesista este ca. Astfel. fie au fost primite cu ostilitate. Piata monetara si curba LM 3. În aceste conditii se impunea o interpretare accesibila a “Teoriei generale”. aceste piete sunt interdependente. Cei mai multi economisti devin keynesisti. în special pentru economistii adepti în continuare a teoriei clasice. prima parte a deceniului al treilea al secolului trecut s-a caracterizat prin dezechilibre economice si sociale de o amploare deosebita: cresterea extrema a somajului. la momentul aparitiei. Nu pot fi simultan în echilibru. Datorita caracterului sau revolutionar. Keynes and the classics: a suggested interpretation”.

u. cheltuiala de echilibru se realizeaza pentru un nivel al PIB real de 400 miliarde unitati monetare. Curba IS nu constituie o relatie de tipul cauza-efect.m. curba IS sugereaza ca daca PIB real este 400 miliarde unitati monetare. 1 Piata bunurilor si curba IS Cheltuiala agregata planificata depinde atât de PIB real cât si de rata dobânzii. rata dobânzii si PIB real.) (5) 400 600 800 Figura 6. pentru curba AE 1.m.1 sunt prezentate date privind cheltuiala agregata (AE). Aceasta noua relatie între rata dobânzii si PIB real este obtinuta în conditiile echilibrului pe piata monetara. Celelalte doua curbe ale cheltuielii agregate corespund ratelor dobânzii de 4% si.m. Pentru determinarea ratei dobânzii si PIB real este însa nevoie de o relatie suplimentara. consumul este functie crescatoare de PIB real iar. Unele relatii dintre variabilele economice sunt de tipul cauza-efect. respectiv 3%. Ea poate fi privita în doua moduri. curba AE 1 reprezinta cheltuiala agregata planificata pentru un nivel al ratei dobânzii de 5%. iar rata dobânzii pe axa verticala.1a s-au trasat cele trei curbe ale cheltuielii agregate. Cu cât nivelul ratei dobânzii este mai redus cu atât investitia planificata si cheltuiala agregata sunt mai mari. A2 si A3.1b prezinta relatia dintre rata dobânzii si PIB real în conditii de echilibru a cheltuielii agregate.1. cheltuiala guvernamentala si exportul net. Figura 6. Tabelul 6. u.2b.1 Cheltuiala agregata si PIB real Rata dobânzii (%) (1) 5 4 3 AE1 (mld. A22 si A33 este curba IS. pentru 1 curbele AE 2 si AE3 cheltuiala de echilibru se realizeaza pentru un PIB real de 600 mld.) (3) 520 600 680 AE 3 (mld. În figura 6. Iar. Astfel. Punctele A11. se trateaza celelalte puncte din graficul 6. Curba IS arata combinatiile dintre rata dobânzii si PIB real pentru car e cheltuiala agregata este la nivelul sau de echilibru. u. Linia la 450 cuprinde toate punctele pentru care cheltuiala agregata este egala cu PIB real.1 evidentiaza grafic modul în care se obtine curba IS. investitia planificata se reduce concomitent cu cresterea ratei dobânzii. unitati monetare (punctul A ).) (4) 640 720 800 PIB real (mld. daca rata dobânzii este 5%. Pe baza relatiilor existente între variabilele mentionate se poate obtine curba IS. În mod similar. u. Linia care uneste punctele A11. 86 .6. cunoscute din capitolul 4. cheltuiala de echilibru corespunde unui nivel al PIB real de 400 mld. investitia. Sau. rezultat din intersectia curbei cheltuielii agregate si linia la 450. De exemplu. Pentru fiecare dintre cele trei curbe exista doar un singur nivel de echilibru. atunci cheltuiala agregata planificata este egala cu PIB real numai daca PIB real este 400 miliarde unitati monetare. sunt consumul personal. Aceasta înseamna ca daca rata dobânzii este 5%. Curba IS arata combinatiile dintre PIB real si rata dobânzii pentru care cheltuiala agregata planificata este egala cu PIB real. Pe de o parte. A22 si A33 corespund punctelor A1. respectiv 800 mld. Componentele cheltuielii planificate. PIB real este figurat pe axa orizontala. unitati monetare (punctul A2) si. De exemplu.) (2) 400 480 560 AE2 (mld.m. curba cererii de investitii evidentiaza investitia (efect) pentru fiecare nivel al ratei dobânzii (cauza). pe de alta parte. De exemplu. atunci rata dobânzii pentru care cheltuiala agregata planificata este egala cu PIB real este de 5%. În tabelul 6. pe baza datelor din tabelul 6. unitati monetare (punctul A3).

2 Piata monetara si curba LM Cantitatea ceruta de moneda depinde de nivelul preturilor. u.) (a) Cheltuiala agregata si PIB real Rata dobânzii (%) 5 A11 4 A 22 3 A 33 IS 0 400 600 (b) Curba IS 800 PIB real (mld. 6. cantitatea ceruta de moneda în termeni reali (raportul dintre cantitatea de moneda si nivelul preturilor) creste odata cu cresterea PIB real si scade când rata dobânzii creste.Fig. m. În conditiile unui nivel al preturilor. În acelasi timp. PIB real si rata dobânzii. u. m.) 6. exista un nivel dat al cantitatii reale de moneda aflate pe piata. Cresterea nivelului general al preturilor determina cresterea cantitatii cerute de moneda. 87 . Oferta de moneda depinde de actiunile bancii centrale precum si ale altor banci si intermediari financiari.1 Cheltuiala agregata si curba IS Cheltuiala agregata 1000 A E3 A3 800 A E2 A2 600 A E1 A1 400 400 600 800 PIB real (mld.

) (3) 450 500 550 M c3 (mld. În tabelul 6.2 sunt prezentate date privind cantitatile cerute de moneda (Mc) în conditiile unor niveluri diferite ale ratelor dobânzilor precum si oferta de moneda (Mo) si PIB real. Cantitatea reala de moneda depinde de PIB real si de rata dobânzii. u. de asemenea. este de 500 miliarde unitati monetare. Consideram. De exemplu.m. cantitatea reala ceruta de moneda este de 500 miliarde unitati monetare. m. PIB real este 400 miliarde unitati monetare. u.) (4) 500 550 600 Mo (mld. u.m.m. astfel ca oferta reala de moneda ramâne 500 miliarde unitati monetare.Echilibrul pietei monetare se realizeaza atunci când cantitatea reala ceruta de moneda este egala cu cantitatea oferita în termeni reali. Echilibrul pietei monetare este un echilibru de stoc.2 Cantitatea de moneda si PIB real Rata dobânzii (%) Mo Rata dobânzii (%) LM B3 5 5 B33 B2 4 M c3 4 B22 M c2 B1 3 M c1 3 B11 0 500 Cantitatea reala de moneda (mld.) (6) 400 600 800 Fig.) (a) (b) Presupunem ca oferta de moneda. u.2 evidentiaza cantitatea reala ceruta de moneda pentru fiecare nivel al ratei dobânzii în conditiile variatiei PIB real sau cantitatea reala ceruta de moneda pentru fiecare nivel al PIB real atunci când rata dobânzii se modifica. u. Cantitatile cerute de moneda au tendinta sa creasca pe masura ce rata dobânzii se reduce. De exemplu. Alternativ. determinata prin actiunile sectorului bancar. ca deflatorul PIB este 100%.) (5) 500 500 500 PIB real (mld. u.) 0 400 600 800 1000 PIB real (mld. Echilibrul pietei monetare se realizeaza atunci când cantitatea reala de moneda este egala cu cantitatea oferita de moneda de 500 miliarde unitati monetare. Tabelul 6.m.m. 6. u. cantitatea reala ceruta de moneda este de 400 miliarde unitati monetare. Egalitatea dintre cantitatea ceruta de moneda si cantitatea oferita conduce la un set de combinatii dintre rata dobânzii si PIB real. iar cantitatea ceruta de moneda este 500 miliarde unitati monetare (egala cu cantitatea oferita de 88 . daca rata dobânzii este 4% iar PIB real 600 miliarde unitati monetare. m. pentru o rata a dobânzii de 5% si un PIB real de 400 miliarde unitati monetare.) (2) 400 450 500 M c2 (mld.2 Cantitatea de moneda si PIB real Rata dobânzii (%) (1) 5 4 3 M c1 (mld.3 si 4 din tabelul 6. Coloanele 2.

iar PIB real este 400 miliarde unitati monetare. Rata dobânzii si PIB real se situeaza la acel nivel care asigura echilibrul dintre cheltuiala planificata si PIB real. m. Cantitatea oferita de moneda este 500 miliarde unitati monetare iar oferta de moneda. u. Curba LM arata combinatiile dintre PIB real si rata dobânzii la care cantitatea ceruta de moneda este egala cu cantitatea oferita de moneda.2b. curba cererii de moneda este Mc1. trasata pe baza relatiei dintre rata dobânzii si PIB real în conditiile echilibrului pietei monetare. Punctele care asigura echilibrul pietei monetare. B 22 si B33 corespunzatoare nivelului ratelor dobânzilor si PIB real atunci când se realizeaza echilibrul pietei monetare. Cresterea PIB real antreneaza cresterea cererii de moneda. B2 si B3. Echilibrul pentru PIB real si rata dobânzii se obtine la intersectia celor doua curbe. respectiv pe piata monetara. Fig. De exemplu. perfect inelastica în raport cu rata dobânzii. curba LM nu este de tipul cauza-efect. apare grafic ca o dreapta pozitiv înclinata. aceste relatii permit obtinerea nivelurilor ratei dobânzii si PIB real care asigura echilibrul simultan pe cele doua piete. Curba LM spune ca daca cantitatea reala oferita de moneda este 500 miliarde unitati monetare. 6. curba LM cuprinde toate combinatiile dintre rata dobânzii si PIB real la care piata monetara este în echilibru. piata monetara este în echilibru. 6. Curba LM este prezentata în figura 6.3 au fost trasate cele doua curbe. Cele trei curbe ale cererii de moneda intersecteaza curba ofertei de moneda la niveluri diferite ale ratei dobânzii. atunci echilibrul pietei monetare se realizeaza pentru o rata a dobânzii de 3%.3 Echilibrul pe termen scurt Deducerea curbelor IS si LM a permis obtinerea unei relatii între rata dobânzii si PIB real în conditiile echilibrului pe piata bunurilor si. atunci pentru echilibrarea pietei monetare PIB real trebuie sa fie 400 miliarde unitati monetare.2b sunt trecute mai întâi punctele B11. Rata dobânzii si PIB real corespund 89 .moneda) când rata dobânzii este 3%. daca cantitatea oferita de moneda este 500 miliarde unitati monetare iar rata dobânzii este 3%. iar rata dobânzii care asigura echilibrul pietei monetare este 3%. atunci când PIB real este 400 1 miliarde unitati monetare.3 Echilibrul IS -LM Rata dobânzii (%) 6 5 IS A11 B22 B 33 LM 4 A 22 3 B11 A 33 0 400 600 800 1000 PIB real (mld. Punctul A este un punct situat pe curba IS si 22 reprezinta un punct al cheltuielii agregate de echilibru. Curba LM. Astfel. sunt notate cu B . În figura 6.2a este prezentat echilibrul pietei monetare.) În figura 6. iar ratele dobânzilor care echilibreaza piata monetara înregistreaza tendinta de crestere. În figura 6. apare grafic ca o dreapta perpendiculara pe abscisa. Întocmai ca si curba IS. Altfel spus. IS si LM. pentru un PIB real de 400 miliarde unitati monetare si o rata a dobânzii de 3%. Prin unirea acestor puncte se obtine curba LM. Împreuna. corespunzatoare fiecarei cereri de moneda. Punctul B22 este un punct situat pe curba LM si reprezinta un punct al echilibrului pietei monetare. Sau.

punctul A . face ca cererea reala de moneda sa creasca si odata cu aceasta si rata dobânzii. un asemenea punct nu se mai afla pe curba IS. economia nu se afla la punctul de intersectie dintre curbele IS si LM urmeaza ajustari repetate care conduc economia spre acest punct. unitati monetare nu asigura si echilibrul pietei monetare. la un moment dat. unitati monetare. În conditiile date. la care rata dobânzii difera de 4% iar PIB real de 600 mld. unitati monetare. Iar daca cheltuiala agregata planificata este superioara PIB real. PIB real si rata dobânzii continua sa creasca pâna când se ajunge la punctul de intersectie dintre curbele IS si LM.egalitatii dintre cantitatea reala ceruta de moneda si oferta de moneda. Pentru orice alt punct. Pentru o rata a dobânzii de 3% si un PIB real de 400 mld. Ajustarea ratei dobânzii la un nivel de 3% conduce la echilibrul pietei monetare si deci situarea de-a lungul curbei LM. nu exista echilibru concomitent pentru piata bunurilor si piata monetara. atunci PIB real va creste. piata bunurilor si piata monetara se afla simultan în echilibru. o rata a 11 dobânzii de 5% si un PIB real de 400 mld. unitati monetare) excede PIB real. în urma acestor ajustari. În schimb. Sporirea PIB real. Putem concluziona ca atunci când. rata dobânzii este 4% iar PIB real este 600 mld. În schimb. Astfel. De exemplu. La punctul de intersectie exista atât echilibru de flux pentru piata bunurilor cât si echilibru de stoc pentru piata monetara. unitati monetare cheltuiala agregata planificata (640 mld. Rata dobânzii este prea ridicata sau PIB real este la un nivel prea redus pentru asigurarea echilibrului pietei monetare. este situat pe curba IS si c orespunde echilibrului pietei bunurilor. 90 .

având consecinte directe si extrem de severe asupra indivizilor. cel putin pe termen scurt. cantitatile de munca oferite si cantitatile de munca cerute se echilibreaza. Politicile de reducere a inflatiei au fost adesea însotite de cresterea somajului. Ea trebuie în acelasi timp sa asigure premisele cresterii si dezvoltarii economice. prin amploare. sunt fenomene macroeconomice care. Si se afla 93 . SOMAJUL SI INFLATIA Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • • • • Ce este somajul si care sunt formele sale Care sunt masurile de diminuare a somajului Ce este inflatia si cum se masoara aceasta Care sunt efectele inflatiei Care sunt masurile de diminuare a inflatiei Care este relatia dintre inflatie si somaj 1. pentru un nivel dat al salariilor. Politica macroeconomica are din acest punct de vedere o sarcina dificila. intensitate. 7. Inflatia 3. Pierderea locului de munca se asociaza reducerii standardului de viata si chiar aparitiei unor probleme de ordin psihologic.somaj Somajul si inflatia. Somajul si inflatia sunt corelate îndeaproape. dupa cum încercarile de atenuare a somajului au generat inflatie. Iar aceste aspecte devin suficiente pentru a justifica frecventa cu care problematica somajului este abordata în cadrul dezbaterilor politice. Somajul 2.CAPITOLUL 7. durata si efecte în plan economic si social influenteaza decisiv functionarea economiei în ansamblul sau. Piata muncii poate fi în echilibru daca. Relatia inflatie .1 Somajul Definirea si efectele somajului Somajul reprezinta un fenomen prezent în toate economiile de piata.

precizate chiar în lege. Resursele de munca se constituie din populatia totala. Unele masuri. Rata de activitate a unei populatii date se determina ca raport între populatia activa si populatia totala: 94 . Populatia inactiva cuprinde persoanele care nu au un loc de munca si nici nu cauta unul (copiii d vârsta prescolara. Costul somajului este cu atât mai mare cu cât se prelungeste perioada de cautare a unui loc de munca. În mod concret. gasirea unui loc de munca. determina economia sa functioneze în interiorul si nu pe curba posibilitatilor de productie. incluzând populatia ocupata si somerii. Totusi alte masuri. afectarea statutului social. somajul reprezinta excedentul ofertei fata de cererea de munca. în mod involuntar. multe din aceste probleme sunt eludate în rapoartele statistice privind somajul. ceea ce se traduce în cresterea nivelului de trai. Somajul este în general asociat persoanelor care. militarii în termen.. Populatia totala cuprinde populatia inactiva si populatia activa. în timp ce acordarea ajutorului de somaj reduce povara acestuia. nivelul de calificare. agravarea starii de sanatate. nevoia unor resurse tot mai mari alocate de societate pentru întretinerea somerilor aflata adesea în discordanta cu posibilitatile societatii în acest sens etc. vârsta la care se încheie scolarizarea si cea de pensionare etc. Pe baza acestor variabile se pot determina indicatori precum rata de activitate si gradul de ocupare. sunt criticate de economisti datorita efectelor adverse generate. în functie de raportul dintre cei care îsi gasesc loc de munca si cei care îsi pie rd locul de munca. somajul poate înregistra tendinta de crestere sau de scadere. fiind influentate de structura pe vârste a populatiei. elevii si e studentii. îsi înceteaza activitatea si se afla la un moment dat în imposibilitatea gasirii si ocuparii unui loc de munca. femeile casnice). populatia activa cuprinde toate persoanele care furnizeaza forta de munca disponibila pentru productia de bunuri si servicii. În sensul dat de Biroul International al Muncii. În termenii acestei piete. cel putin pentru un segment de someri. precum programele de instruire vor permite. Desi sunt evidente. Studiul somajului permite identificarea cauzelor de producere a sa si fundamentarea pe aceasta baza a politicilor de combatere si atenuare a efectelor sale. mai putine locuri de munca disponibile în raport cu oferta de munca. Aceste persoane se constituie de fapt în oferta de munca. Resursele de munca pot varia semnificativ în timp. În termenii economiei pozitive un numar mai mare de locuri de munca înseamna o productie si venituri mai mari. În schimb. Pierderea de output rezultata din existenta somajului înseamna în mod firesc mai putine bunuri puse la dispozitia populatiei.în dezechilibru daca ofertele si cererile de munca nu se echilibreaza. În timp. pensionarii. alaturi de pierderea de venit pentru cei aflati într-o asemenea situatie mai apar probleme de genul: reducerea abilitatilor profesionale. fiecare dintre acestea având alti determinanti.

rata de activitate P A .populatie apta de munca Acest din urma indicator se afla într-o relatie de inversa proportionalitate cu nivelul si rata somajului.I. Persoanele care nu au un loc de munca nu sunt în mod necesar someri.ra = (P A / PT) 100 unde. somerul este orice persoana care are mai mult de 15 ani si îndeplineste concomitent urmatoarele conditii: • este apta de munca • nu are un loc de munca si nu desfasoara o activitate în scopul obtinerii unor venituri • este disponibila sa înceapa lucrul în urmatoarele 15 zile daca s-ar gasi imediat un loc de munca • cauta efectiv un loc de munca. Potrivit acestei definitii.populatie activa disponibila 95 .M.populatie totala Gradul de ocupare a fortei de munca se determina prin relatia: ro = (P O / PAM) 100 unde.). Definitia asupra somajului a Biroului International al Muncii (B. dar care au lucrat. este cea mai raspândita si. organizatie din sistemul Natiunilor Unite. mai putin decât durata obisnuita de lucru si cauta o activitate cu program complet sau o activitate suplimentara ori sunt disponibile în urmatoarele 15 zile pentu o asemenea activitate. P O . ci si relativ ca rata a somajului. Rata somajului se determina prin raportarea numarului somerilor la populatia activa disponibila: rs = (P S / PAD) 100 unde. Nivelul somajului poate fi analizat nu numai absolut ca numar.populatie aflata în situatie de somaj P AD . populatia subocupata include acele p ersoane care au un loc de munca (ocupate). evident.populatie ocupata P AM . independent de vointa lor. P S . ra .populatie activa P T . acceptata de tarile lumii. utilizând diferite metode în acest scop Unii economisti apreciaza ca trebuie sa se stabileasca indicatori ai subocuparii care sa permita luarea în considerare a situatiilor intermediare între viata activa si somaj. Astfel.

militari în termen Populatia activa disponibila Populatia activa ocupata Someri Rata somajului (someri/ populatia activa disponibila) (Milioane persoane) 22. sex si mediu de provenienta (urban sau rural).5 10. durata. 96 .2 milioane persoane Femei casnice.0 milioane persoane Populatia în vârsta de munca.Analiza somajului presupune o structurare a acestuia dupa calificare.5 10. volumul vânzarilor. Exemplu: Determinarea numarului somerilor si a ratei somajului Se cunosc urmatoarele date la nivelul unei economii nationale: • • • • • Populatia totala: 22. dar inapta Resursele de mâna de lucru Femei casnice.0 1.3 0. determinate de factorii diversi: (1) Somajul prin insuficienta cererii se manifesta atunci când întreprinderile sunt nevoite sa-si reduca productia si. Rezolvare: Calculele sunt sintetizate în urmatorul tabel: Indicator Populatia totala Populatia în afara limitelor pentru vârsta de munca Populatia în vârsta de munca Populatia în vârsta de munca. studenti. elevi. respectiv. studenti. elevi.8 milioane persoane Populatia activa ocupata: 10. grupe de vârsta.8 11. domeniul sursa. militari în termen: 0.2 12.0 milioane persoane Se cere sa se calculeze numarul somerilor si rata somajului. dar inapta: 0.5 13% Cauzele si fomele somajului Somajul care exista la un moment dat este o combinare a mai multor forme de somaj.0 12.5 0.5 milioane persoane Populatia în afara limitelor pentru vârsta de munca: 10.

în schimb. declinul productiei în sectorul minier) generate de schimbari în cererea de bunuri si servicii sau de modificari de ordin tehnologic care afecteaza profitabilitatea angajarii. Întreprinderile nu vor sau nu pot sa produca mai mult si. trebuie presupus ca variatiile nominale si nu reale ale salariilor si ale preturilor influenteaza comportamentul salariatilor. nici sa angajeze forta de munca suplimentara. Keynes (1883-1946) a descris pe larg acest tip de somaj în doua situatii: . De unde aparitia probabila a somajului involuntar. Economia nu dispune de capacitatea de a crea locuri de munca pe masura cresterii ofertei de munca. piata bunurilor de consum si piata monetara se poate face doar prin cantitati. Aceasta explicatie se bazeaza pe o functionare deficitara a sistemului pietelor generata de rigiditatea preturilor.Când preturile sunt considerate "rigide": ajustarea între piata muncii. cu efect asupra nivelului ocuparii. dar si atunci când întreprinderile apreciaza ca nu au conditii de productie care sa le permita obtinerea unor profituri suficiente. (2) Somajul prin insuficienta productiei. deoarece economistul J. cererea coexista cu penuria si cresterea preturilor. În acest caz. El priveste numarul de someri rezultat în urma declinului PIB – ului real în cursul perioadelor de contractie sau recesiune a activitatii economice.M. caci cresterea concomitenta a preturilor si salariilor îi determina sa ofere mai multa munca. În perioadele de expansiune un asemenea tip de somaj înregistreaza o reducere semnificativa. Altii. ca urmare. 97 . Un asemenea tip de somaj este determinat în consecinta de insuficienta mobilitate a fortei de munca. când economia functioneaza sub potentialul sau. contribuind astfel la reducerea somajului. iar somajul persista.ceea ce echivaleaza cu o cerere mai mica si mai mult somaj. El poate avea drept cauza modificarile survenite în structurile economice (de exemplu. Acestia sufera de ceea ce se numeste "iluzie monetara". Drept urmare. ceea ce înseamna ca indivizii nu gasesc locuri de munca la salariul curent. . industriilor sau localizarilor geografice si structura cererii de forta de munca. (5) Somajul structural apare pe perioade lungi de timp si este datorat neconcordantei dintre structura fortei de munca în termenii calificarilor. se manifesta atunci când oferta este inferioara cererii. atunci variatiile ocuparii rezulta din interventiile autoritatii monetare. (4) Somajul conjunctural desemneaza somajul legat de fluctuatiile pe termen scurt din activitatile economice. nu vor accepta sa lucreze la salariul curent aflându-se în situatia de somaj voluntar.Daca se admite ca preturile "flexibile" permit realizarea unui echilibru global. Somajul de acest tip apare mai ales în perioade de reconstructie sau de tranzitie. fiind deci reversibil. Acest somaj este de tip keynesian. O asemenea situatie poate fi asociata penuriei unui bun sau lipsei echipamentului de productie. (3) Somajul frictional reprezinta somajul prezent pe perioade scurte de timp si este datorat timpului necesar întâlnirii dintre cei care cauta un loc de munca si cei care care ofera locuri de munca.

În rândul altor masuri întreprinse în vederea reducerea somajului se înscriu: • spijinirea pregatirii si calificarii celor aflati în cautarea unui loc de munca. ci si negative. consecintele pot fi nu numai pozitive. 2 Inflatia Definirea si efectele inflatiei Inflatia reprezinta o problema majora pentru teoria si practica economica. Autoritatile guvernamentale trebuie sa asigure conditiile necesare manifestarii liberei initiative si sa încurajeze înfiintarea de noi întreprinderi printr-o legislatie stimulativa. În mod evident. Uneori. interesul autoritatilor se orienteaza spre reducerea somajului si realizarea ocuparii depline. aceste masuri au un efect direct sau indirect asupra somajului. La -au sfârsitul anilor ’60 si în anii ’70 inflatia a devenit o problema primordiala pentru lumea occidentala. • trecerea la noi forme de angajare. 7.În orice economie. În general. inflatia reprezinta: 98 . Masuri de diminuare a somajului Modalitatile concrete de actiune pentru realizarea ocuparii depline si atenuarea somajului difera de la tara la tara si de la o perioada la alta. ceea ce permite sa se obtina cu ajutorul factorilor de productie volumul cel mai important al productiei. Potrivit unor definitii sintetice. fiscale) acordate întreprinderilor care angajeaza someri. masurile de diminuare a somajului trebuie privite drept componente ale politicii economice de stimulare a cresterii economice pe termen lung. de genul genul celor cu timp partial sau contracte de munca pe durata determinata. în practica. Factorul cu cel mai mare impact asupra ocuparii pe piata muncii îl reprezinta cresterea investitiilor. • crearea unor institutii care sa fluidizeze circulatia informatiilor pe piata muncii astfel încât ocuparea unui loc de munca sa se realizeze mai rapid. De aceea. • crearea de posibilitati suplimentare de angajare pin reducerea timpului de munca sau a duratei vietii active. Ocuparea deplina este volumul de ocupare caracterizat prin utilizarea întregii cantitati de munca disponibile. Ea constituie totodata un fenomen cu care toate tarile s confruntat în timp. Faptul ca multe dintre tari au reusit sa reduca ritmul de crestere al preturilor demonstreaza ca inflatia este un fenomen care poate fi combatut. este imposibil sa se ajunga la un grad de ocupare de 100%. cele mai multe dintre guverne considera ca atingerea unui grad ridicat de ocupare este compatibila cu o rata a somajului redusa (4-5%). În general. • facilitati diverse (de exemplu.

M. • Redistribuirea veniturilor: inflatia genereaza redistribuirea veniturilor reale în favoarea persoanelor cu venituri nominale variabile (proprietari) si în defavoarea persoanelor cu venituri nominale fixe (angajati cu salarii fixe. sistemul de distribuire a venitului. • cresterea preturilor sa se generalizeze si sa se prelungeasca fara perspective clare de încetare. • cresterea preturilor fondata pe mecanisme macroeconomice. Albertini considera ca nu orice crestere a preturilor este de natura inflationista. al balantei de plati externe pecum si al utilizarii resurselor. 99 • • . repartitie. Daca preturile interne cresc mai rapid decât preturile externe. aceasta în conditiile în care deprecierea cursului de schimb nu acopera diferenta dintre inflatia intena si cea externa. Natura unui proces inflationist poate fi evidentiata si pin compararea procesului cu cel al deflatiei si dezinflatiei. deciziile de productie si de investitii devin tot mai dificile. Atunci când rata inflatiei înregistreaza fluctuatii semnificative. Pentru a exista inflatie sunt necesare urmatoarele conditii: • preturile nationale sa creasca mai rapid decât preturile internationale. pensionari etc. atunci competitivitatea exportului tinde sa se reduca. Inflatia este considerata o problema majora datorita efectelor pe care le genereaza în planul redistribuirii veniturilor. exista dezinflatie daca rata inflatiei de 20% în cursul unui an este urmata de o rata de crestere a preturilor în anul urmator de 15%. • cresterea respectiva sa aiba efecte economice si sociale patologice dureroase pentru ansamblul economiei nationale. De exemplu. Deflatia consta în scaderea durabila pe termen lung a nivelului general al preturilor. crestere diferentiata pe categorii de bunuri si servicii ale factorilor de productie. caracterizate prin interdependente între toate partile si mecanismele economiei: formarea preturilor.) Incetitudinea în afaceri: inflatia tinde sa mareasca gradul de incertitudine în derularea afacerilor.• cresterea generalizata si durabila a majoritatii preturilor. J. • un fenomen autoîntretinut de crestere a nivelului general al preturilor si nu un fenomen izolat si accidental. Dezinflatia se manifesta prin încetinirea durabila si autoîntretinuta a ritmului de crestere a nivelului general al preturilor. al incertitudinii în afaceri. Balanta de plati externe : inflatia poate contribui la înrautatirea balantei de plati externe.

cresterea costurilor determinata de sporirea salariilor se conjuga cu o crestere a cererii. Acordarea de credite si altor agenti economici solicitanti poate avea tot un impact inflationist. Acesti factori de declansare si întretinere a fenomenului inflationist nu pot fi separati. O rata a dobânzii redusa. Friedman inflatia “este peste tot si întotdeauna un fenomen monetar”. Ca urmare. Cauzele si formele inflatiei Una dintre temele legate de inflatie. Astfel. Asemenea interdependente dintre cauzele infla tiei pot fi evidentiate cu ajutorul spiralei inflationiste (figura 7. Alti economisti considera ca puseul inflationist este datorat excesului de cerere. Pentru J. în timp ce economista Joan Robinson acorda cea mai mare importanta variatiilor de profit. banii aflati în circulatie vor creste. a costurilor. salarii) se dovedeste inflationista atunci când devine un fenomen autoîntretinut.• Utilizarea resurselor: derularea activitatilor economice într-un mediu inflationist reclama utilizarea unor resurse suplimentare îndeosebi în ceea ce priveste asigurarea infomatiilor necesare în scopul contacararii efectelor negative ale cresterii preturilor. K.1). Astfel. existenta unor resurse banesti relativ mari aflate la dispozitia bancilor comerciale împreuna cu o analiza superficiala a destinatiilor creditelor constituie factori favorizanti ai producerii inflatiei Inflatia poate fi datorata si cresterii costurilor. care a constituit în timp subiectul unor controverse între economisti. Cresterea cantitatii de bani în circulatie si sporirea veniturilor nominale ale populatiei constituie suportul pentru efectuarea unor cheltuieli tot mai mari. o reprezinta analiza inflatiei ca fenomen monetar. În alte situatii. materiale. Cresterea preturilor elementelor care compun costurile de productie (materii prime. inflatia îsi are originea în deciziile eronate ale agentilor economici specializati privind suplimentarea cantitatii de bani în circulatie. factorul cu ponderea cea mai mare în inflatia pin costuri îl reprezinta cresterea salariilor nominale. Statul se împrumuta pentru a consuma si nu pentru a produce suplimentar bunuri. Cresterea preturilor determinata de cresterea cererii poate conduce ulterior la majorarea salariilor si. Restabilirea echilibrului dintre cerere si oferta se realizeaza doar în urma cresterii preturilor. ci priviti în interdependenta lor. mai departe. Dupa M. Conform unei asemenea relatii cresterea 100 . deficitul bugetar poate sustine si el procesul inflationist. Galbraith. Cererea solvabila se dovedeste prea puternica la un anumit nivel de pret în raport cu o oferta rigida. Atunci când statul are cheltuieli mai mari decât veniturile pe care le mobilizeaza se împrumuta la banca centrala pentru acoperirea acestei diferente. fara ca nevoile circulatiei sa fi crescut.

se pot identifica urmatoarele forme de inflatie: .Hiperinflatia. unde ritmul de crestere al preturilor nu depaseste 6%. . cu un ritm mediu de crestere al preturilor pâna la 34% pe an. . În asemenea conditii.preturilor antreneaza cresterea salariilor. deflatorul PIB. Fig. 7. iar multe schimburi îmbraca forma trocului. IPC este un indice de tip Laspeyres care se calculeaza ca o medie aritmetica ponderata a indicilor individuali de preturi (ip ): 101 . indicele costului vietii etc.1 Spirala inflationista Cererea solvabila superioara ofertei de bunuri la pretul curent Preturile cresc pentru restabilirea egalitatii dintre cerere si oferta Revendicari salariale Disponibilitatile monetare cresc mai rapid decât productia Dinamica salariilor superioara dinamicii productiei Masurarea inflatiei Masurarea inflatiei se realizeaza apelând la mai mai multi indicatori precum: indicele preturilor de consum (IPC).Inflatie moderata. Indicele preturilor de consum reprezinta un indicator care caracterizeaza evolutia de ansamblu a preturilor marfurilor cumparate si tarifelor serviciilor utilizate de catre populatie. Astfel. Inflatia poate fi analizata si dupa ordinul de marime.Inflatie rapida. în care preturile cresc cu peste 10% (inflatie cu doua cifre). scade încrederea în moneda nationala.Inflatie galopanta. În perioada postbelica. unde rata inflatiei lunare este mai mare de 50%. unde cresterea preturilor tinde spre 10% pe an. iar acestea la rândul lor cresterea preturilor. . într-o anumita perioada (perioada curenta) fata de o perioada anterioara (perioada de baza). provocând dezechilibre economice si sociale puternice.Inflatie târâtoare. s-a impus ca instrument principal de masurare a inflatiei indicele preturilor de consum. .

Exemplu: Determinarea indicelui preturilor de consum si a ratei inflatiei Se cunosc urmatoarele date referitoare la dinamica preturilor bunurilor si serviciilor de consum în decursul unui an: Bunuri si servicii de consum Ponderea cheltuielilor aferente aferente cumpararilor de bunuri si servicii în cosul de consum 47% 41% 12% Indicii preturilor bunurilor si serviciilor de consum Alimentare Nealimentare Servicii 165% 155% 175% Se cere sa se calculeze indicele general al preturilor bunurilor si serviciilor de consum si rata inflatiei. În sfârsit.structura cheltuielilor de consum efectuate de catre populatie în decursul unui an pentru procurarea de bunuri si servicii de consum. prin agregari succesive se calculeaza indicii la nivel de produs. p1 – preturile în cele doua perioade. q1 . Astfel.. se calculeaza pretul/tariful mediu lunar la nivel national pentru fiecare sortiment. 102 .indici individuali de pret ( ip = = Σ ip Y0 p1 ) p0 Y0 . Apoi.cantitatile în cele doua perioade ip . mai întâi se calculeaza preturile/tarifele medii lunare pentru fiecare sortiment la nivelul fiecarui punct de vânzare din centrul de culegere. Calculul IPC presupune mai multe etape.Σp1 q0 IPC = Σp0 q0 unde. subgrupa si grupa (marfuri alimentare. marfuri nealimentare. p0 . q0 . Indicele sintetic de preturi (IPC) se calculeaza dupa formula: Σ Ig Y0g IPC = Σ Y0 g = Σ Ig Y0g Σ Y0g = 1 (100) Rata inflatiei se calculeaza scazând 100% din IPC. dupa care se stabilesc indicii individuali de pret la nivel national. servicii).

Ele se amelioreaza odata cu asimilarea experientelor din tarile care au o btinut succese în combaterea fenomenului inflationist. În conditiile unei inflatii anticipate. fimelor sau guvernului se afla sub incidenta unor factori inflationisti aleatori.Rezolvare: Calculele sunt sintetizate în urmatorul tabel: Bunuri si servicii de consum Ponderea cheltuielilor aferente aferente cumpararilor de bunuri si servicii în cosul de consum Indicii preturilor bunurilor si serviciilor de consum Contributia bunurilor si serviciilor de consum la fomarea indicelui general al preturilor bunurilor si serviciilor de consum 77. Însa.10% Alimentare Nealimentare Servicii TOTAL 47% 41% 12% 100% 165% 155% 175% - Indicele general al preturilor bunurilor si serviciilor de consum: 16. Politici de reducere a inflatiei Inflatia are efecte profunde si dezechilibrante asupra economiei reale. Acest tip de inflatie genereaza costuri sociale sensibil mai mici comparativ cu inflatia neanticipata. agentii economici sunt în masura sa-si adapteze comportamentul la intensitatea inflatiei în perspectiva si sa ia decizii pertinente relativ la afacerile personale. factorii de decizie macroeconomica sunt în permanenta preocupati de initierea unor masuri de reducere a inflatiei si combatere a efcetelor sale negative. Rata inflatiei: 62. 103 . Atunci când preturile cresc. asteptarile pot sa se confime sau nu.00% 162. Acestia au o anumita intuitie despre cresterea viitoare a preturilor. iar aceasta în raport cu anticiparile proprii sau ale factorilor de decizie macroeconomica. al unei previziuni eronate. În acest ultim caz. programele de activitate ale menajelor. Rata de crestere pe care oamenii cred ca o vor înregistra preturile este numita rata inflatiei asteptate.55% 63. Ca urmare.2. În cazul în care rata inflatiei curente este egala cu rata inflatiei asteptate se vorbeste despre inflatie anticipata.1%. inflatia este neanticipata. În cazul contrar. cei mai multi oameni devin în mod firesc îngrijorati.55% 21.1%. Politicile antiinflationiste sunt în continua diversificare. Inflatia poate fi anticipata sau neanticipata.

aplicata pe o durata de timp mai îndelungata. Si invers. Adoptarea unei asemenea masuri. reducând nevoia împrumuturilor a caror destinatie este consumul. Cresterea productivitatii si eficientizarea activitatii firmelor conduce la reducerea costurilor medii. cu cât rata inflatiei este mai mare cu atât rata somajului este mai redusa. Banca centrala are din acest punct de vedere un rol esential.2 Curba Phillips Rata inflatiei 104 . având în vedere acest obiectiv.Pornind de la cauzele care genereaza inflatie se pot imagina masuri de politica economica cu actiune asupra cererii si ofertei agregate. controlul veniturilor si costurilor salariale reprezinta o alta masura de influentare a cererii agregate. De asemenea. poate fi însa însotita de cresterea somajului. Politica de combatere a inflatiei pornind dinspre sustinerea ofertei agregate are efecte ample si durabile.3 Relatia inflatie-somaj În 1958. concurentei etc. economistul A. presupune însa realizarea consensului dintre patronate si sindicate. În rândul masurilor vizând cererea agregata se înscrie mai întâi controlul masei monetare.W. Datorita relatiei direct proportionale între prima variabila si rata inflatiei curba Phillips este interpretata de majoritatea economistilor ca surprinzând relatia dintre rata somajului si rata inflatiei. pune în evidenta o relatie inversa între rata de cestere a salariilor nominale si rata somajului. Fig. cresterea profiturilor si a competitivitatii. pornind de la datele statistice privind economia britanica între 1861-1957. Mai precis. costurilor. O asemenea decizie. Deficitul bugetar poate fi mentinut în limitele necesare. Restrictionarea cresterii masei monetare se poate realiza prin cresterea ratei dobânzii cu influenta directa asupra dimensiunii activitatii de creditare.2). Phillips. Aceste masuri pot fi de natura monetara si fiscala. este necesara încurajarea procesului de creditare al acelorasi agenti economici 7. 7. O alta masura de control a cererii agregate este aceea a restrictiilor la efecturea cheltuielilor publice. unei rate a inflatiei mai redusa îi corespunde o rata a somajului mai ridicata (figura 7. Guvernul poate stimula acest proces acordând subventii si stimulente fiscale firmelor care investesc în tehnologie moderna. Totodata. în concordanta cu stadiul de dezvoltare al economiei. Acest lucru se datoreaza efectelor profunde asupra productivitatii.

Analiza întreprinsa asupra celor doua fenomene de dezechilibru evidentiaza caracterul deosebit de complex al fiecaruia si al relatiei dintre ele. Începând cu aceasta perioada relansarea ratelor de crestere a fost însotita de o puternica inflatie si de cresterea somajului. Chiar daca într-o prima etapa ea se reduce putin si inflatia progreseaza ulterior rata somajului revine la nivelul de echilibru. astfel încât sa întretina ideea ca salariul real creste desi inflatia se accelereaza. Pornind de la curba lui Phillips se poate determina variatia previzibila pentru salariul monetar. lucratorii cresc într-o prima etapa cantitatea oferita de munca. iar în anumite cazuri ea nici nu exista. Pentru aceasta. ele vor trebui sa sporeasca cantitatea de moneda în fiecare perioada. Studiile econometrice au demonstrat ca relatia lui Phillips este foarte instabila. Monetaristii au vazut în aceasta concluzie o confirmare a ipotezei lor si anume ca exista o rata naturala a somajului împotriva careia politic a conjuncturala este lipsita de eficienta. salariatii revin la situatia initiala reducând cantitatea oferita de munca. Relatia lui Phillips a fost folosita de decidentii de politica economica pâna la începutul anilor ’70 pentru temperarea somajului. Atunci când însa constata ca preturile au crescut în acelasi ritm cu salariile. convinsi fiind ca salariul real a crescut. altfel spus. Atunci când autoritatile provoaca prin crearea de moneda o crestere a preturilor si a salariilor. cu stabilitatea preturilor. Daca se doreste reducerea somajului. Friedman apreciaza ca practicarea deficitului bugetar va fi permanent însotita de inflatie si somaj. Somajul aparut în conditii non-inflationiste este denumit somaj natural. ceea ce face ca somajul sa creasca. Milton Friedman a interpretat curba lui Phillips în conditii non-inflationiste.Rata somajului Graficul evidentiaza existenta unei singure rate a somajului compatibila cu o rata nula a inflatiei sau. Coexistenta inflatiei cu un somaj ridicat si restrângerea activitatilor economice este denumita stagflatie. Agentii economici anticipeaza inflatia si se adapteaza rapid la schimbari. Astfel. fapt care releva. la 105 . Rata naturala a somajului reprezinta acea rata a somajului asociata unei rate stabile a inflatiei. monetaristii au procedat la corectarea ei cu anticiparile agentilor economici. singurul rezultat al actiunii autoritatilor este provocarea unei accelerari a inflatiei la un nivel al ocuparii neschimbat.

fiscala si bugetara. caracterul dificil al conceperii si punerii în practica a masurilor de politica economica generala. de politica monetara. 106 .rândul sau.

8. Natura cresterii economice 2. urmareste în mod constant realizarea cresterii economice. produsul national brut sau venitul national. Concomitent. Aceste modificari. Fiecare guvern îsi propune corelarea politicilor sale macroeconomice astfel încât sa creeze premizele realizarii unei cresteri economice de natura sa sustina o dezvoltare durabila a economiei. surprinse prin indicatorii economici agregati. Cresterea economica se afla sub incidenta a numerosi factori atât interni cât si externi. cresterea economica semnifica ansamblul modificarilor înregistrate de rezultatele macroeconomice într-un anumit cadru spatial si temporal. CRESTEREA ECONOMICA Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • • Ce este cresterea economica si cum poate fi ea masurata Care sunt tipurile de crestere economica Care sunt beneficiile si costurile presupuse de cresterea economica Care sunt politicile de realizare a cresterii economice 1. Politici de crestere economica Fiecare tara. cresterea economica consta în cresterea cantitativa a activitatilor si sporirea capacitatii productive a unei tari într-un anumit orizont de timp. motiv pentru care exista numeroase preocupari privind estimarea acestor costuri în vederea realizarii unei rate optime de crestere economica. Teorii si modele ale cresterii economice 5. În sens larg. indiferent de nivelul sau de dezvoltare.1 Natura cresterii economice Delimitari conceptuale Exista o diversitate de opinii cu privire la continutul cresterii economice. Aprecierea cresterii economice se bazeaza pe cunoasterea evolutiei indicatorilor macroeconomici ai rezultatelor în termeni reali precum produsul intern brut. Factorii cresterii economice 3. cresterea economica implica anumite costuri. În sens restrâns. Realizând o delimitare între punctele de vedere existente se poate contura o abordare în sens larg si una în sens restrâns a cresterii economice.CAPITOLUL 8. O rata înalta a cresterii economice este însotita de cresterea nivelului de trai si alte avantaje pentru cetatenii unei tari. pot fi atât pozitive cât si negative. Beneficiile si costurile cresterii economice 4. Marimea nominala a acestor indicatori trebuie corelata cu nivelul 113 .

8. PIB ⁄ locuitor nu înregistreaza o evolutie liniara în cursul unei perioade date de timp. Aceasta presupune o rata identica de crestere a rezultatelor economice absolute si a populatiei totale. Fiecare factor al cresterii economice. însa se mentin sub control unele corelatii fundamentale de echilibru. de capit al fix. aceasta reprezinta singura reactie sociala rationala.deflatorului. pe de o parte. iar cresterea economica este identificabila printr-o crestere sustinuta a produsului intern brut real de-a lungul unei perioade de timp. Cresterea economica negativa semnifica situatia în care nivelul rezultatelor macroeconomice înregistreaza o tendinta de scadere. si a generat chiar de la început critici vehemente cu privire la aplicarea si dezirabilit atea unei astfel de strategii. generat de activitatile umane. În acelasi timp. identificam dimensiunea calitativa a cresterii economice caracterizata prin cresterea productivitatii muncii. Cifra obtinuta va fi o estimare a ratei medii anuale de crestere a capacitatii productive a tarii. eficientei investitiilor. cu pretul unor compromisuri în domeniul eficientei economice si al bunastarii sociale. se urmarea crearea unei situatii de stabilitate economica si ecologica. se propuneau solutii de ajutorare a tarilor cu nivel redus de dezvoltare în vederea eliminarii decalajelor fata de tarile dezvoltate economic. structurala si calitativa. Regasim aici mai întâi dimensiunea cantitativa a cresterii economice care consta în cresterea separata sau simultana a cantitatii de munca. Din aceasta perspectiva. indiferent de natura sa. Cresterea economica zero semnifica situatia în care nivelul rezultatelor macroeconomice pe locuitor ramâne constant pentru perioada de analiza. Exista trei factori principali ai ratei cresterii economice: • Cresterea resurselor de munca • Cresterea stocului de capital • Progresul tehnic Pe termen lung. Rata anuala de crestere economica a unei tari poate fi cel mai bine masurata prin cresterea procentuala medie a produsului intern brut pe locuitor de-a lungul unei perioade de mai multi ani (pentru a exclude oscilatiile conjuncturale ale activitatii economice de ansamblu). Astfel. bazata pe frânarea cresterii demografice si economice. 114 . Sustinatorii ratei de crestere zero considerau ca. ″Limitele cresterii ″. în conditiile caracterului tot mai restrictiv al resurselor naturale si al nivelului tot mai ridicat al poluarii. presupunând ca rata somajului este în general aceeasi la începutul si sfârsitul perioadei. iar pe de alta parte al acelorasi modificari simultan la nivelul tuturor factorilor de productie. reducerea consumului de resurse pe unitatea de produs etc. Din ratiuni de politica economica sunt utilizate si conceptele de crestere economica zero si crestere economica negativa. În general. cresterea economica apare ca rezultat al modificarilor conjugate ale acestor dimensiuni ale fiecarui factor de productie. variatia indicatorilor macroeconomici se raporteaza la variatia populatiei totale. are o tripla dimensiune: cantitativa. Apoi. Cresterea economica zero a fost mentionata în primul raport catre Clubul de la Roma.2 Factorii cresterii economice Cresterea economica se afla sub incidenta unor factori directi si indirecti. cresterea economica presupune atât cresterea cantitativa a factorilor cât si cresterea calitatii si a eficientei cu care acesti factori sunt utilizati. adica cu dinamica preturilor pentru intervalul de timp în care este studiat procesul cresterii economice. Deoarece adesea dinamica macroeconomica este corelata cu dinamica demografica. de resurse naturale etc. În mod frecvent este utilizat PIB.

dupa caz. Cresterea fortei de munca este determinata la rându-i de urmatorii factori: • Cresterea naturala a populatiei • Migratia internatio nala • Rata de participare a) Cresterea naturala a populatiei este deteminata de diferenta dintre rata natalitatii si rata mortalitatii. grija pentru batrâni. unde preponderenta ca influenta asupra cresterii PIB este influenta conjugata a dimensiunilor calitative a factorilor cresterii. mediul institutional determina proportiile de combinare ale factor ilor de crestere economica generând. În schimb. Cresterea populatiei provoaca odata cu cresterea fortei de munca si cresterea numarului de consumatori. atunci cresterea naturala a populatiei va conduce eventual la o crestere a outputului de bunuri si servicii pe locuitor. atitudini si convingeri privind casatoria si marimea familiei. o crestere rapida a populatiei determina cresterea proportiei tinerilor în cadrul fortei de munca. Outputul pe locuitor înregistreaza o crestere iar bunastarea sociala se amelioreaza. este limitata în timp si în spatiu. populatia este relativ stabila. Modul în care laturile cantitativa si calitativa ale cresterii economice interactioneaza si contribuie la cresterea economica depinde de dimensiunea structurala a economiei. repartizarea resurselor pe ramuri si activitati. se impune promovarea pentru fiecara tara a tipului de crestere economica intensiva. Ratele natalitatii si mortalitatii sunt de asemenea influentate de factori precum accesul la facilitatile medicale. Tehnologiile utilizate. influenta cresterii dimensiunii cantitative a factorilor cresterii economice. Din acest motiv. crescând în timp dependenta persoanelor inactive si pensionate în cadrul populatiei. celelalte conditii ramânând constante. Alte tari. capabile sa absoarba si sa genereze permanent progres tehnic. Rezultatul se concretizeaza într-o cantitate mai mare de bunuri si servicii.Se stie însa ca resursele se caracterizeaza prin raritatea lor în raport cu nevoile umane. pentru o crestere a bunastarii sociale potentiale trebuie ca g > n. o rata de crestere mai slaba a populatiei tinde sa creasca proportia celor mai vârstnici aflati în activitate. O forta de munca mai tânara este asociata cu un potential mai mare de mobilitate geografica si ocupationala comparativ cu o forta de munca mai vârstnica. Rata cresterii populatiei este influentata de un complex de factori sociali precum obiceiuri. 115 . Daca populatia unei tari este inferioara marimii sale “optime”. În general. Numarul celor care intra în forta de munca excede numarul celor care parasesc forta de munca. În multe tari dezvoltate. influenta eficientei utilizarii factorilor asupra cresterii rezultatelor macroeconomice pe locuitor este practic nelimitata. sprijinul acordat persoanelor cu copii etc. Pentru ca outputul pe locuitor sa creasca si deci si bunastarea sociala potentiala este necesar ca rata cresterii economice cauzata de cresterea populatiei sa depaseasca rata cresterii populatiei. preponderenta în cazul dezvoltarii de tip extensiv. În schimb. Chiar daca într-o etapa de dezvoltare progresul a fost realizat printr-o crestere economica de tip extensiv. Cresterea fortei de munca Cresterea ofertei de munca poate permite unei tari sa produca cantitati mai mari de bunuri si servicii. Daca notam rata cresterii economice cu g si rata cresterii populatiei cu n. cunosc reduceri ale numarulu i tinerilor care intra în forta de munca datorita reducerii ratei natalitatii la sfârsitul anilor ′60 si în anii ′70. efecte favorabile sau nefavorabile. flexibilitatea în realocarea resurselor în functie de circumstante în cadrul economiei. Cresterea economica intensiva constituie deja o trasatura definitorie pentru tarile dezvoltate economic. Curba posibilitatilor de productie se deplaseaza în aceste conditii spre dreapta.

c) el afecteaza doar productivitatea capitalului (progres tehnic orientat spre capital). Progresul tehnic Progresul tehnic reprezinta o alta sursa posibila de crestere economica. ci mai degraba esecul asimilarii acestor tehnologii. oportunitatile de angajare si probabil. reglementari sindicale si atitudini sa participe la activitatea economica. contribuie la sporirea stoculu i de resurse productive al unei tari. cererea pentru produse va creste si noi locuri de munca vor fi create. Mobilitatea internationala a fortei de munca este determinata de o serie de factori precum diferentele de limba. Un exemplu în acest sens îl 116 . întocmai ca si cresterea fortei de munca. create pentru a le înlocui pe cele uzate. Deoarece cel mai evident efect al introducerii progresului tehnic consta în reducerea cantitatii de munca cerute pentru a realiza o anumita activitate. Datele statistice demonstreaza ca în ultimele decenii progresul tehnic a generat somaj tehnologic. De exemplu. Daca progresul tehnic este neutral si astfel cresterea productivitatii capitalului si productivitatii muncii se realizeaza în aceeasi proportie atunci. Se constata ca efectul progresului tehnic asupra unei cai de crestere de echilibru al unei tari depinde de masura în care: a) el creste în aceeasi proportie productivitatea întregului capital si întregii forte de munca. îmbunatatirii echipamentelor. Rata de participare este determinata de marimea în care diferite grupe de vârsta si sexe în cadrul populatiei sunt abilitate prin lege. Exista însa puncte de vedere si studii care demonstreaza ca nu introducerea tehnologiilor moderne este cauza în sine a somaju lui. obiceiuri si traditii între tari. economiile sunt necesare sustinerii investitiilor. obiceiuri. fapt ce face ca unele tari sa se confrunte cu existenta unor ramuri ale caror produse ramân necompetitive pe pietele internationale. În masura în care introducerea noilor tehnologii creste productiv itatea si reduce costurile. teama de extinderea somajului tehnologic este destul de raspândita. inclusiv a acelor echipamente noi. d) el afecteaza doar productivitatea muncii (progres tehnic orientat spre munca) Progresul tehnic rapid poate fi însa însotit de cresterea somajului. inventiilor sau cresterii nivelului de pregatire profesionala. El poate lua forma unor tehnici de productie mai performante. Este important de retinut faptul ca investitia (care asigura producerea mai multor bunuri de consum în viitor) cere reducerea în prezent a consumului si canalizarea unei parti mai importante a resurselor spre productia diferitelor forme de capital. cresterea duratei de scolarizare si reducerea vârstei de pensionare contribuie la reducerea ratei de participare. în conditiile unor randamente de scara constante. progresul tehnic reprezinta tot ceea ce are drept rezultat îmbunatatirea calitatii stocului de capital sau fortei de munca. Pe de alta parte. Efectul progresului tehnic consta în cresterea productivitatii stocului de capital si a fortei de munca. c) Rata de participare reflecta proportia populatiei economic activa î totalul populatiei. O n crestere a acestei rate echivaleaza cu o crestere în marimea fortei de munca. destul de important.b) Migratia internationala reprezinta fluxurile de persoane dintre tari si este determinata de gradul mobilitatii internationale a muncii. atât veche cât si noua. Altfel spus. b) el creste productivitatea numai a noului capital si a muncii. outputul va creste în aceeasi proportie. legislatia privind imigratia. Dezvoltarea tehnologiei microelectronice face posibila introducerea pe scara larga a echipamentelor controlate prin computer într-un numar important de domenii. Altfel spus. Imigratia neta tinde sa creasca forta de munca a unei tari în timp ce emigratia neta tinde sa o reduca. legislatia privind drepurile salariale egale între femei si barbati ar putea creste rata de participare a fortei de munca feminine. Cresterea stocului de capital Cresterea stocului de capital prin investitie neta. traditie.

O crestere a venitului national real poate impune costuri pentru societate sub forma poluarii. costul de oportunitate al cresterii rezida în consumul curent sacrificat. în ciuda introducerii computerelor. În orice societate exista persoane ale caror venituri sunt reduse si depind de ceea ce ofera guvernul. este posibil ca atunci când exista crestere economica sa se modifice redistribuirea venitului în încercarea de a obtine o mai mare echitate fara a provoca înrautatirea situatiei cuiva în termeni absoluti. Astfel. Pe baza anumitor date de prognoza se sugereaza faptul ca ritmul cresterii economice se poate reduce în viitor. Totusi. unde. Resursele naturale sunt limitate iar multe dintre ele sunt epuizabile. Punctul de vedere dupa care cresterea economica permite economiilor sa elimine saracia este controversat. b) Cresterea economica poate elimina saracia. zgomotului si supraaglomerarilor urbane. b) Cresterea economica are un cost de oportunitate. Principalele aspecte relativ la costurile impuse de procesul cresterii economice constau în urmatoarele: a) Cresterea economica implica o schimbare de care unele persoane beneficiaza iar altele probabil nu se pot bucura. c) Cresterea continua poate sa nu fie posibila pentru multa vreme. Cresterea economica presupune pentru societate unele costuri. Aceste persoane sunt beneficiare în consecinta ale procesului de crestere economica. exista puncte de vedere dupa care este de preferat o crestere economica mai redusa în prezent pentru a asigura regenerarea resurselor. d) Cresterea economica poate determina externalitati negative. Corecta evaluare a acestor costuri si includerea lor în estimarile venitului national real permite o apreciere mai realista a beneficiilor cresterii economice de natura sa fundamenteze oportunitatea policilor guvernamentale. Când cresterea economica este creata prin investitii de resurse în bunuri de capital. Daca ea este privita în termeni relativi atunci ea va exista întotdeauna (data fiind o distributie constanta a venitului si averii) indiferent daca exista sau nu crestere economica.3 Beneficiile si costurile cresterii economice Cresterea economica reprezinta unul dintre obiectivele majore ale oricarui guvern. fapt ce a facut ca în teoria economica sa apara puncte de vedere dupa care este pusa la îndoiala dezirabilitatea unei rate înalte de crestere. Astfel. Saracia poate fi privita în termeni relativi sau absoluti. saracul ramâne exact în aceeasi pozitie relativa ca mai înainte si astfel exista înca saracie. Cu cât o tara aloca mai multe resurse productiei de bunuri de capital. precum pensionarii si somerii. De exemplu. de care altfel s-ar fi profitat în prezent.constituie domeniul bancar. cu atât mai rapida va fi cresterea economica asteptata si cu atât mai mare va fi cantitatea de bunuri de consum posibil de produs în viitor. progresul tehnic poate crea locuri de munca noi. 8. daca orice persoana se bucura de o crestere cu 10% a venitului sau. c) Cresterea economica poate redistribui venitul fara sa provoace reducerea bunastarii altor persoane. nivelul de ocupare a fost mentinut si chiar s-a ameliorat prin diversificare si oferirea de noi servicii clientilor. De exemplu. Trebuie însa precizat ca realizarea cresterii economice în sine nu provoaca în mod necesar îmbunatatirea redistribuirii venitului. însa anumite persoane îsi pierd locurile de munca. consumul curent este sacrificat pentru a permite o rata de consum mai înalta în viitor. Cresterea venitului real pe locuitor face posibil ca o cantitate mai mare de bunuri si servicii sa devina disponibila pentru consumul fiecarui individ. Dezirabilitatea unui asemenea proces apare justificata cel putin din urmatoarele motive: a) Cresterea economica determina cresterea nivelului de trai. 117 . Nevoia de reîncadrare a celor ce si-au pierdut locul de munca impune costuri semnificative pentru societate.

Cresterea cererii pentru utilizarea stocului de cunostinte impulsioneaza cercetarea si dezvoltarea tehnologica si. Pe termen lung însa rata economisirii nu afecteaza rata cresterii economice. Th. Dornbusch. Solow. Modelul Harrod-Domar evidentiaza trei mari probleme: posibilitatea unei cresteri sustinute. Romer si R. La scurt timp dupa acest model. E. Acestia au descris evolutia economiei în termenii pamântului limitat si al populatiei în crestere. P. Modelul neoclasic al cresterii economice explica modul în care acumularea de capital si schimbarile tehnolo gice influenteaza cresterea economiei. El a folosit concepte noi aflate în relatie cu cresterea economica precum multiplicatorul si acceleratorul. Samuelson. Noile modele de crestere economica surprindeau noile realitati ale economiilor capitaliste caracterizate prin aparitia de noi industrii si tehnologii.4 Teorii si modele ale cresterii economice Teoriile si modelele crester ii economice evidentiaza modalitatile prin care activitatea prezenta o influenteaza pe cea viitoare si identifica sursele care pot asigura o crestere continua. Sporirea ratei economisirii conduce la cresterea venitului pâna la nivelul starii stationare. se poate ajunge la o criza profunda în economie. Fara masuri de stopare a cresterii populatiei. În secolul al XX-lea preocuparile pentru analiza cresterii economice s-au intensificat. cresterea economica. Trebuie mai întâi mentionat J. noua deschidere în teoria cresterii economice presupune progresul tehnic ca fiind endogen. Th. în functie de dinamica realitatii economice si de evolutia instrumentelor de analiza economica. Kalecki. ca urmare. Spre deosebire de celelalte tipuri de resurse. R. De exemplu. Dupa cel de al doilea razboi mondial s-a realizat sinteza propriu-zisa dintre abordarea macroeconomica si abordarea dinamica. Cresterea sustinuta pe termen lung a PIB/locuitor este determinata de progresul tehnologic. R. Lucas. Harrod si E. În modelul sau de crestere economica progresul tehnologic este privit doar ca factor exogen. Spre deosebire de modelul neoclasic traditional. Harrod. Acumularea de capital se asociaza de regula cu o acumulare de cunostinte. care se înscriu în linia keynesista. pentru depasirea fazei de recesiune si asigurarea cresterii economice.R. în cazul stocului de cunostinte nu mai functioneaza legea randamentelor descrescatoare. constau tocmai în stimularea cererii agregate. Smith.Keynes al carui model macroeconomic de crestere evidentia influenta cresterii cererii agregate asupra venitului national. R. pe termen lung. J. în timp ce populatia sporeste în progresie geometrica. Solow arata ca. Analiza moderna dezvoltata prin noile teorii are la baza acumularea de capital. determinata de cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica. Politicile propuse de el. era concluzia lui Malthus.8. rata economisirii determina marimea stocului de capital si nivelul productiei. Primele preocupari privind cresterea economica apartin clasicilor englezi: A. Cresterea economisirii publice si stimularea economisirii private încurajeaza acumularea capitalului si deci cresterea economica. rezultând din deciziile agentilor economici interesati de cresterea profitului. Analiza economistilor clasici nu surprindea însa contributia progresului tehnic la cresterea productiei. El a conceput un model de crestere economica stabila inspirat din modelul Harrod-Domar. M. La constituirea unei teorii a cresterii economice. Domar au elaborat doua noi modele de crestere economica. probabilitatea cresterii sustinute în conditii de ocupare deplina si stabilitatea sau instabilitatea ratei garantate de crestere economica. Malthus aprecia ca productia bunurilor de consum creste în progresie aritmetica. Solow. Aceste teorii au evoluat în timp. În anii ′80 a aparut Noua teorie a cresterii ai carei initiatori sunt P. Hicks. Malthus si D. Datorita asemanar ilor de fond dintre aceste modele se obisnuieste a fi prezentate împreuna sub numele de modelul Harrod-Domar. au contribuit în mod decisiv R. 118 . F Perroux. Ricardo.M. componenta distincta a stiintei economice. Un rol deosebit în cadrul acestei abordari l a avut R. Domar.

Presupunând ca economia a atins deja nivelul ocuparii depline iar preturile sunt stabile. Politica fiscala si monetara pot fi utilizate pentru deplasarea unei parti din resurse dinspre productia de bunuri de consum spre producerea de bunuri de capital.8. aceasta politica se însoteste de cresterea sensibila în prezent a cererii fara a provoca si cresterea pe masura a ofertei de bunuri de consum ea poate genera mai degraba presiune inflationista. 5 Politici de crestere economica Presupunând ca obiectivul guvernului consta în sporirea ratei de crestere economica putem aprecia ca politicile guvernamentale sunt corespunzatoare daca prin iintermediul lor este influentata cresterea fortei de munca. Iar o crestere a preturilor dincolo de un anumit prag descurajeaza procesul investitional. cresterea stocului de capital precum si calitatea muncii si capitalului unei tari. pentru ameliorarea infrastructurii. crescând impozitele si directionând venitul spre cresterea cheltuielilor pentru crearea de capital. ajutorul financiar pentru firmele care îsi desfasoara activitatea în zonele defavorizate. o politic a monetara constând în rate scazute ale dobânzilor si cresterea accesului la credite poate încuraja firmele sa investeasca mai mult si astfel sa creasca stocul de capital. sanatate si cercetare contribuie fiecare si împreuna la cresterea capacitatii productive a unei tari. Cresterea cheltuielilor pentru instruire. Politica fiscala poate avea sanse mai mari de succes în sensul stimularii cresterii economice. pentru educatie. guvernul poate fi capabil sa mentina cererea agregata neschimbata. 119 . O astfel de politica de reducere a consumului agregat (venitul disponibil se reduce) si crestere a investitiei agregate genereaza o rata superioara de crestere economica. Daca însa. În acest sens.

valutare. venitului si ocuparii Care sunt sistemele cursurilor de schimb 1. Piata valutara si cursul de schimb 3. Aceste probleme sunt în mare masura determinate de aspecte monetare si apar în conditiile utilizarii diferitelor monede nationale. în balanta comerciala si balanta de plati externe. financiare si monetare cu alte tari. care surprinde valoric încasarile si platile din export si. aspect promovat de Fondul Monetar International. Ea se întocmeste bilateral. Balanta de plati reprezinta un set de conturi care arata tranzactiile economice care au loc între rezidentii într-o tara si rezidentii în alte tari în timpul unei perioade date de timp. Acestea reprezinta aspectele ″vizibile″ ale relatiilor economice externe. financiare (bancare. balanta de plati reprezinta un instrument statistico-economic care evidentiaza încasarile si platile pentru o tara în virtutea relatiilor economice. 9. b) balanta serviciilor. Contul curent Contul curent sau ba lanta curenta include urmatoarele componente: a) balanta comerciala. indiferent de nivelul sau de dezvoltare. Serviciile internationale în cazul unei tari sunt fie ″servicii proprii″. prestate în favoarea altor tari. Mai precis. Acestea reprezinta aspectele ″invizibile″ ale relatiilor economice externe. balanta de plati a unei tari cuprinde contul curent si contul de capital.CAPITOLUL 9. În vederea asigurarii comparabilitatii internationale se impune uniformizarea gruparii posturilor din balantele de plati externe ale tarilor. Sistemele curs urilor de schimb Capitolul de fata abordeaza problema dezechilibrului balantei de plati si cursului de schimb. BALANTA DE PLATI SI CURSUL DE SCHIMB Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • • Ce reprezinta balanta de plati externe si care sunt implicatiile dezechilibrului balantei de plati Ce este piata valutara si cum se determina cursul de schimb de echilibru Care sunt efectele modificarilor cursului de schimb asupra balantei de plati. În termeni generali. regional si global. care include încasarile si platile pentru servicii diverse de genul celor turistice. de shipping. fie ″servicii primite″. Balanta de plati 2.1 Balanta de plati Fiecare tara. îndeosebi. Importurile si exporturile ‘vizibile’ constau în comertul fizic cu marfuri. de regula un an. prestate de alte tari si de care tara de referinta beneficiaza. . asigurari) etc. respectiv din import pentru o tara. Racordarea fiecarei tari la fluxurile economice internationale îsi afla expresia. de transport. participa la schimburile economice cu celelalte tari.

Contributia serviciilor la deficitul contului curent este de 16. Contul de capital Contul de capital sau balanta miscarilor de capital cuprinde în esenta miscarile de capital pe termen scurt si pe termen scurt între o tara de referinta si alte tari. salarii platite specialistilor straini etc. multe dintre acestea fiind proiectate pentru a specula diferentele dintre ratele dobânzilor la nivel internationa. care cuprinde investitiile directe (de exemplu. Contul de capital înregistreaza un excedent la nivelul anului 1998. salarii repatriate de emigranti. ajutoare private etc. balanta transferurilor curente a înregistrat un sold pozitiv. a contului de capital si a rezervelor.71%. Stagnarea exporturilor si cresterea importurilor au contribuit la nivelul anului 1998 la un grad redus de acoperire a importurilor din exporturi de numai 76. fapt datorat cresterii intrarilor nete provenite din influxuri de transferuri private. un exces al importurilor în raport cu exporturile genereaza deficitul contului curent. În mod concret. contul de capital include: a) balanta miscarilor de capital pe termen scurt . O alta parte a acestui deficit a fost acoperit pe seama rezervelor valutare. privesc 382 milioane dolari ce au contribuit si ele la finantarea deficitului contului curent. care reflecta toate formele de împrumut pe termen scurt si investitii pe termen lung.785 miliarde dolari. Cum orice tranzactie trebuie sa aiba o sursa de finantare. d) balanta transferurilor unilaterale . c) balanta rezervelor valutare internationale. care priveste încasarile si platile cu titlu de venituri precum dividende. b) balanta miscarilor de capital pe termen lung. profituri.611 miliarde dolari. pentru înfiintarea si controlul unei întreprinderi într-o tara straina). investitiile de portofoliu (care implica achizitia de titluri de valoare ale unei firme sau guvern strain) si împrumuturile interguvernamentale. care cuprin de transferurile economiilor banesti ale emigrantilor. trebuie sa fie zero. ajutoare publice.74%). În orice balanta de plati exista un capitol referitor la erori si omisiuni care. Prezentam în tabelul 9. care reprezinta formarea si utilizarea rezervelor valutare internationale precum si folosirea creditelor primite de la Fondul Monetar International. excesul exporturilor în raport cu importurile provoaca surplusul contului curent.c) balanta veniturilor.1 balanta de plati a României pe anul 1998. donatii. sub forma de transferuri banesti de la nerezidenti. fara a se putea preciza în mod evident sursa lor. despagubiri. Este cazul acelor tranzactii care sunt necesare pentru a acoperi orice surplus sau deficit din contul curent. În schimb. dobânzi. conducând la scaderea acestora. Aceasta cifra demonstreaza faptul ca România a vândut agentilor economici straini mai mult decât a cumparat active reale si finaciare în valoare de 1. asistenta PHARE si bilaterala. Toate fluxurile monetare care rezulta din exporturile ‘vizibile’ si ‘invizibile’ sunt înregistrate în partea de debit a conturilor. rente. În aces te conditii. în cazul de fata. Deficitul pozitiei venituri (în deficitul contului curent de 17%) este datorat în principal platilor de dobânzi aferente datoriei externe pe termen mediu si lung. Deficitul contului curent este datorat în cea mai mare parte deficitului balantei comerciale (86. În schimb. Se observa existenta unui deficit al contului curent de 2. Aceste tranzactii includ modificarile la nivelul rezervelor oficiale si intrarile si iesirile de valuta.07%. a contului curent. suma soldurilor celor trei balante. Excedentul intrarilor de capital în raport cu iesirile de capital a permis acoperirea celei mai mari parti a deficitului contului curent. 124 .

Aceasta diferent a este egala ca marime cu modificarea rezervelor oficiale de schimb.transferuri curente primite .Anul 1998 (milioane dolari SUA) 1. • un surplus al balantei de plati exista atunci când valoarea intrarilor autonome excede valoarea iesirilor autonome. dobânzi Sold balanta veniturilor d) Transferuri curente .503 166 679 . aceasta nu înseamna ca balanta de plati este întotdeauna în echilibru.Tabelul 9. investitii directe si de portofoliu. Acest fapt a condus multi analisti sa se concentreze asupra soldului contului 125 . este dificil de facut distinctia dintre tranzactiile financiare autonome si cele de acomodare din conturi.intrari de capital .513 750 133 Sold balanta transferurilor 617 Sold contul curent 2.transferuri curente platite 8 300 10 911 . Daca definim acele tranzactii care apar numai datorita unui deficit sau surplus în restul conturilor ca o acomodare si cele care se produc independent de orice aspecte de genul celor de mai sus ca autonome.iesiri de capital Rezerve Erori si omisiuni 5 790 4 005 + 843 + 382 Modificarile la nivelul rezervelor oficiale si intrarile si iesirile de valuta asigura faptul ca balanta de plati va fi întotdeauna în echilibru în sens contabil.1 Balanta de plati externe a României .export (FOB) . Astfel. Din nefericire.2 611 1 208 1 711 .import servicii Sold balanta serviciilor c) Venituri . Totusi. putem defini deficitul sau surplusul balantei de plati în felul urmator: • un deficit al balantei de plati exista atunci când valoarea iesirilor autonome excede valoarea intrarilor autonome. deficitul sau excedentul balantei de plati poate fi privit prin prisma diferentei dintre contul curent si cel de capital. Contul curent a) Balanta comerciala (bunuri) . dobânzi . investitii directe si de portofoliu. Contul de capital -3 010 .intrari de venituri din munca.iesiri de venituri din munca.import (FOB) Sold balanta comerciala b) Servicii -export servicii .

În schimb. De exemplu. b) în cazul deficitului va exista o presiune spre în jos asupra cursului de schimb al monedei nationale. pe baza unei metode de cotare. atunci când o tara cunoaste un deficit si un nivel ridicat al somajului. În cazul surplusului. Controlul importurilor poate fi realizat în mai multe modalitati. Este evident ca aceasta tara nu va putea apela la infinit la rezervele sale valutare sau la surse de împrumut externe. trebuie examinata piata valutara si factorii care determina echilibrul cursului de schimb. Dintr-o asemenea perspectiva. Cursul de schimb reprezinta rata la care o moneda poate fi schimbata pe o alta moneda sau. Un astfel de dezechilibru are doua implicatii majore: a) în cazul deficitului. înainte de o analiza în detaliu a acestor probleme. Din nefericire. În mod normal. tara îsi va reduce rezervele valutare si va deveni din ce în ce mai îndatorata în exterior. în vederea realizarii tranzactiilor internationale. putând accepta sau nu modificari ale cursului de schimb. Exista doua tipuri de cotari pe piata valutara: cotarea directa si cotarea indirecta. contingentarea importurilor presupune un plafon maxim impus marfurilor de import. cursul de schimb nominal reprezinta un pret în moneda nationala pentru a obtine un tip anume de marfuri care sunt devizele straine. 126 . proiectata sa corecteze balanta de plati.2 Piata valutara si cursul de schimb Deoarece exista o diversitate de monede nationale se impune convertirea monedei nationale în monede straine si invers. exista riscul ca o astfel de masura sa afecteze nivelul tehnologic al proceselor de productie prin reducerea accesului la tehnologia moderna a altor state. o politica expansionista poate fi potrivita în cazul surplusului balantei de plati. asemenea politici pot intra în conflict cu obiective interne precum ocuparea deplina. o politica de reducere a cererii. Aceasta poate oferi însa o imagine deformata a starii de îndatorare a unei tari. pe piata valutara de la Londra. b) controlul importurilor. deprecierea cursului de schimb este potrivita pentru corectarea deficitului. cotarea se face astfel: o lira sterlina este egala cu x dolari SUA. fapt care reclama analiza pozitiei întregii balantei de plati externe.curent când interpreteaza conturile. Piata valutara permite convertirea monedelor în mod eficient concomitent cu stabilirea ratelor de schimb. inclusiv cererea pentru importuri. Cotarea indirecta presupune în schimb ca unitatea monetara nationala se exprima în unitati valutare. 9. De exemplu. politica fiscala si politica monetara restrictiva ar putea fi indicate. Conceputa ca o masura de politica comerciala protectionista. Fiecare presupune însa atât avantaje cât si dezavantaje. pe piata valutara din România un dolar SUA este egal cu x unitati monetare nationale. preturile stabile sau cresterea economica. c) modificarea cursului de schimb. O asemenea masura este de natura sa reduca cererea agregata. Cererile si ofertele pentru fiecare dintre devizele convertibile sunt consecinta schimburilor de bunuri si miscarilor de capitaluri între natiuni. În cazul unui deficit. tinde sa agraveze rata somajului. Într-un caz concret. contingentarea importurilor poate împiedica agravarea deficitului balantei de plati. aceasta tara va acumula rezerve valutare (cu pretul deficitelor altor tari) si se poate confrunta cu o presiune inflationista atunci când fluxul net de valuta spre interior creste sensibil oferta interna de bani. În cazul surplusului. autoritatile monetare ale statului se pot implica. Acest tip de cotare este cel mai frecvent folosit pe pietele valutare. sa reduca în acelasi timp p resiunea inflationista si sa faca exporturile mai competitive pe pietele externe. Exprimarea cursului valutar se realizeaza într-o maniera specifica. altfel spus. Cotarea directa consta în faptul ca pretul unei unitati de valuta se exprima în moneda nationala. În ultima instanta. pretul unei monede în termenii altei monede. iar aprecierea cursului pentru corectarea surplusului. Pe de alta parte. exista o presiune în sens contrar asupra cursului de schimb. Sa consideram acum actiunile posibile pentru o tara în cazul unui dezechilibru persistent al balantei de plati. Presupunem acum ca o tara cunoaste fie un deficit fie un surplus persistent. De exemplu. Totusi. Exista în acest sens trei posibilitati principale: a) politici bazate pe cerere.

are loc o depreciere nominala a cursului de schimb. Cursul real de schimb se determina pe baza urmatoarei formule: er = e I w ⁄ Id unde Iw reprezinta indicele preturilor internationale. Cursul de schimb spot este rata la care o moneda poate fi schimbata în mod curent cu o alta moneda. dupa cum cursul real de schimb este superior sau inferior cursului de schimb din perioada initiala.Cursul de schimb valutar poate fi nominal sau real. Existenta pietei valutare la termen permite celor ce efectueaza schimbul sa se asigure împotriva riscului pietei 127 . iar competitivitatea produselor nationale se amelioreaza. de obicei 90 de zile. importurile sunt stimulate iar exporturile descurajate. în timp ce pe piata caselor de schimb valutar operatiunile se desfasoara în favoarea persoanelor fizice. case de schimb si clientii lor. mai ales ca valuta în cont. exporturile sunt stimulate iar importurile descurajate. Invers. Deprecierea reala sau aprecierea reala se calculeaza pe baza relatiei: ∆ er = Ier – 1 unde Ier reprezinta indicele cursului real de schimb în perioada 1 comparativ cu perioada 0 si este egal cu raportul dintre cursul real de schimb în perioada 1 si cursul de schimb în perioada 0 (er ⁄ e0). Piata valutara consituie un sistem de relatii dintre banci. Pe piata bancara se desfasoara operatiuni rezervate persoanelor juridice. În acest caz. În România. Pe baza acestor tranzactii se realizeaza reglementarea platilor si încasarilor care apar în procesul schimburilor cu strainatatea precum si derularea operatiunilor speculative. în timp ce rata de schimb forward reprezinta cursul de schimb agreat pentru o data prestabilita în viitor. Cursul real de schimb (er) exprima pretul relativ al bunurilor din strainatate în raport cu bunurile nationale exprimate în moneda nationala. În conditiile cotarii directe. prin intermediul carora se efectueaza vânzari si cumparari de valute. Cursul nominal de schimb (e) reprezinta pretul unei unitati monetare exprimat într-o alta unitate monetara. daca cursul de schimb înregistreaza o crestere în perioada 1 comparativ cu perioada 0. o reducere a cursului de schimb înseamna aprecierea nominala a cursului în perioada 1 comparativ cu perioada 0. Astfel. Cursul real de schimb poate fi considerat un indicator de competitivitate. o scadere a cursului de schimb real releva reducerea competitivitatii produselor nationale pe pietele externe. Cursul de schimb se determina pe piata valutara. pe care sunt stabilite cursurile de schimb aferente. Piata valutara poate fi nationala si internationala. Cresterea sa evidentiaza faptul ca preturile straine exprimate în moneda nationala sporesc în raport cu preturile nationale. Cursul real de schimb poate înregistra o depreciere reala sau o apreciere reala într-un anumit interval de timp. iar I d reprezinta indicele preturilor interne în perioada 1 comparativ cu perioada 0. piata valutara se compune din piata bancara si piata caselor de schimb valutar. Deprecierea nominala sau aprecierea nominala a cursului de schimb ∆e se calculeaza pe baza relatiei urmatoare: ∆e = Ie – 1 unde I e reprezinta indicele cursului nominal de schimb în perioada 1 comparativ cu perioada 0 si este egal cu raportul cursurilor nom inale în cele doua perioade (e1 ⁄ e0). adica depuneri la vedere si depuneri la termen ale unor sume în valuta în conturi deschise la banci. Invers. În functie de momentul efectuarii tranzactiilor exista piata la vedere (spot) si piata la termen (forward). Obiectul principal al operatiunilor pe aceasta piata specifica îl constituie devizele convertibile sub diferite forme.

Putem începe deci prin examinarea cererii României privind exporturile SUA.20 dolari. De exemplu. Aceasta înseamna ca exista doar doua monede nationale.valutare si conduce la aparitia unui tip de activitati speculative si arbitraj al ratelor dobânzilor. Speculatia. importatorul decide sa se protejeze împotriva riscului printr-o cumparare de valuta la termen. realizând un profit de 200 dolari. Pretul exporturilor SUA este masurat în dolari si este figurat 128 . poate fi recomandat pentru investitori sa-si transfere fondurile pe termen scurt de la Londra la New York. la 90 de zile rata dobânzii la New York este mai mare decât la Londra. Daca. iar oferta de dolari depinde doar de cererea SUA pentru importurile din România (deoarece dolarii sunt oferiti în schimbul leilor pentru a plati bunurile si serviciile provenind din România). Sa ilustram aceasta situatie presupunând cazul unui importator care contracteaza o datorie pe care trebuie sa o achite la o data în viitor. Riscul pietei valutare consta în posibilitatea modificarii între timp a cursului de schim b astfel încât sa apara o pierdere pentru el. speculatorilor si arbitragistilor. Hedging. De aceea. Fiecare tara realizeaza schimburi externe având ca unic partener cealalta tara. Banca va pretinde un comision pentru acest serviciu efectuat importatorului. Obiectivul acestui tip de actiune consta în alocarea de fonduri între centre financiare diferite ca raspuns la diferentele dintre ratele dobânzilor si realizarea celui mai mare randament posibil. Ea se datoreaza faptului ca importatorii din România doresc sa achizitioneze bunuri si servicii din SUA. Sa analizam pe scurt aceste trei situatii. de exemplu. Consideram mai întâi cererea de dolari. Determinarea cursului de schimb Deoarece cursul de schimb reprezinta pretul unei monede în termenii altei monede. el ar putea primi cele 1000 lire sterline si (prin cresterea ratei spot la 1 lira sterlina egala cu 2. b) ignoram activitatea investitorilor. la rândul lor. speculatorilor si celor care realizeaza un aribraj pe baza ratelor dobânzii. Hedgingul valutar consta în actiunea specifica a unui cumparator sau vânzator orientata spre compensarea eventualelor câstiguri sau pierderi provenite din infirmarea anticipatiilor speculative privind cursul de schimb. Aceasta înseamna ca el intra în contact cu o banca pentru a cumpara o cantitate de valuta la o data corespunzatoare în viitor la un curs de schimb acceptat acum (curs ‘forward’). prin fortele cererii si ofertei. Cererea si oferta unei monede pe pietele internationale sunt.1 unde CC reprezinta curba cererii României pentru exporturile SUA. presupunem ca în ultima zi a unei perioade de 90 de zile cursul forward este 1 lira sterlina egala cu 2 dolari. În consecinta.20 dolari) ar putea vinde aceasta suma pentru 2200 dolari. tranzactia se justifica sau nu în functie de diferentele ratelor dobânzii între cele doua centre financiare si diferenta între cursul forward pentru a 90 zi si cursul spot. În 90 de zile. În acest sens. El ar putea lua decizia sa cumpere sa zicem 1000 lire sterline forward pentru 2000 de dolari. determinate prin activitatile celor care efectueaza schimbul. Pentru aceasta ei trebuie sa converteasca lirele strerline în dolari la rata spot si în acelasi timp ei trebuie sa evite riscul valutar prin asigurarea convertirii sumelor supuse arbitrajului înapoi în lire la cursul forward. Arbitrajul pe baza dobânzii. România si Statele Unite. se efectueaza concomitent o vânzare si o cumparare de valuta la termen. Aceasta este ilustrata în figura 9. Pentru a simplifica analiza si a asigura întelegerea mai buna a determinarii cursului de schimb de echilibru facem doua ipoteze: a) consideram comertul între doua tari. Un speculator american crede ca rata spot la sfârsitul acestei perioade cursul va fi 1 lira sterlina egala cu 2. Unii speculatori încearca sa obtina un avantaj din diferenta dintre cursul la termen pentru o anumita perioada de timp si cursul spot asteptat sa existe la finele acelei perioade de timp. Aceasta înseamna ca cererea de dolari depinde doar de cererea României pentru exporturile SUA (deoarece exportatorii din SUA pretind plata pentru marfurile exportate în dolari). nivelul sau de echilibru trebuie determinat pe o piata libera. lei si dolari si definim cursul de schimb ca pretul unui dolar în lei.

Curba CC. Deprecierea cursului de schimb a dolarului conduce la o crestere a cererii de bunuri în România pentru fiecare nivel al pretului în dolari. Fig.3. Aceasta reduce pretul în lei al exporturilor SUA si face astfel mai ieftine marfurile americane pentru cumparatorii din România. Fig. În consecinta. Oferta de dolari se datoreaza faptului ca importatorii din SUA doresc sa cumpere bunuri din România. În acest caz. iar volumul exporturilor SUA este figurat pe abscisa. reprezinta curba cerer ii SUA pentru bunurile din 129 . o reducere a cursului de schimb apentru dolar determina o crestere a cererii de dolari. Curba cererii pentru dolari este din acest motiv descrescatoare. curba cererii României pentru marfurile importate din SUA se va deplasa spre dreapta catre C’C’ în figura 9.2 Cererea de dolari Cursul de schimb ($⁄ lei) 32000 lei 30000 lei Cererea de dolari P 0Q0 P 0Q1 Dolari Sa analizam acum oferta de dolari. 9. trebuie examinata cererea SUA pentru importuri. cursul de schimb al leului se apreciaza în raport cu dolarul.1. 9. prezentata în figura 9.1 Efectul unei deprecieri a dolarului asupra cererii României pentru exporturile SUA Pretul exporturilor SUA C′ C ($) A P0 C’ Q1 C Q0 Volumul exporturilor SUA Presupunem ca rata de schimb a dolarului se depreciaza de la 1$ = 32000 lei la 1$ = 30000 lei. Concomitent. valoarea în dolari a exporturilor SUA creste la P0Q1. corespunzator punctului A. asa cum se poate vedea în figura 9. Presupunem ca la nivelul initial. cererea totala de dolari (egala cu valoarea totala a exporturilor SUA) este P0Q0. Asa cum se observa pe grafic.pe ordonata.2. Cu alte cuvinte.

Daca aceasta este elastica. Daca cererea SUA pentru importuri este inelastica atunci volumul importurilor se reduce într-o proportie mai mica decât cresc preturile. Acest fapt genereaza cresterea pretului în dolari a bunurilor din România. volumul importurilor scade într-o proportie mai mare decât cresc preturile. Presupunem acum. facându-le mai scumpe pentru importatorii din SUA. 9.4 Oferta de dolari Cursul de schimb ($⁄ lei) Cursul de schimb ($⁄ lei Oferta de dolari 32000 30000 Oferta de dolari P 1Q1 P 0Q0 (a) Dolari P 0Q 0 (b) P 1Q1 Dolari Trebuie acum sa determinam daca oferta de dolari a crescut sau s-a redus în urma aprecierii leului în raport cu dolarul. astfel ca oferta totala de dolari va creste. curba ofertei de dolari este crescatoare asa cum se poate observa în figura 9. În 130 . pentru care oferta totala de dolari (egala cu valoarea totala a importurilor SUA din România) este P0Q 0.3 Efectul unei deprecieri a dolarului asupra cererii pentru importuri a SUA Pretul importurilor SUA ($) C D P1 P0 B C 0 Q1 Q0 Volumul importurilor SUA Fig. astfel ca valoarea totala a importurilor si oferta totala de dolari vor scadea. Altfel spus. 9. Raspunsul depinde de elasticitatea cererii SUA pentru importuri.4a. trebuie sa realizam comparatia dintre P1Q1 si P0Q0. Oferta de dolari este acum P 1Q1. Consideram nivelul initial la punctul B.România. În acest caz. Cererea SUA pentru importuri va scadea si aceasta este aratata ca o miscare de-a lungul curbei cererii în figura 9.3 din punctul B în punctul D. ca si mai înainte. ca are loc deprecierea dolarului. Fig.

acest caz. În figura 9.4b. daca cursul de schimb este e3 oferta de dolari excede cererea de dolari. În schimb. se observa. De exemplu. 131 . 9. daca cursul de schimb este e cererea de dolari pe piata valutara excede 2 oferta de dolari. Toate celelalte cursuri de schimb sunt cursuri de dezechilibru. în continuare. La cursurile de schimb de dezechilibru e5 si e6 fortele concurentiale actioneaza în sensul îndepartarii cursului de schimb de pozitia de echilibru. Echilibrul stabil si instabil Cursul de schimb de echilibru este determinat prin egalitatea cererii si ofertei de dolari. Pentru a simplifica analiza consideram. cazul în care oferta de dolari este descrescatoare si mai putin abrupta decât curba cererii. dar în acest 4 moment este instabil. 9. curba ofertei va fi descrescatoare asa cum se observa în figura 9. SUA si România. pe baza figurii 9. cursul de schimb se orienteaza spre nivelul de echilibr u atunci când se situeaza la alt nivel decât cel de echilibru. În conditii de libera concurenta. În figura 9. Fig. Fig. comertul între aceleasi doua tari. iar curba ofertei de dolari este verticala.5. daca curba cererii este unitar elastica.6 Un echilibru instabil pe piata valutara Curs de schimb O ($) e6 e4 e5 C ($) C O Dolari Efectele unei modificari a cursului de schimb Analizam în continuare efectele asupra economiei unei tari aparute în urma deprecierii monedei sale nationale. oferta de dolari ar putea ramâne nemodificata. În schimb. presupunând ca fiecare reprezinta pentru cealalta ″restul lumii″. echilibrul este stabil. Cursul de schimb e este un curs de echilibru.6.5 acest curs de echilibru corespunde lui e1.5 Un echilibru stabil pe piata valutara Curs de schimb C ($) e3 e1 e2 O O ($) C Dolari Analizam în continuare.

Ignorând cheltuielile guvernamentale si impozitarea. Pretul în dolari al exporturilor nu este afectat în mod direct de depreciere. deprecierea va creste valoarea totala a importurilor. Cu cât elasticitatea cererii pentru exporturile SUA este mai mare cu atât mai mare va fi cresterea valorii totale a exporturilor consecutiva acestei deprecieri. Daca notam cu em elasticitatea cerer ii pentru importuri a SUA putem rezuma acest efect dupa cum urmeaza: • daca em < 1. iar • daca em > 1. astfel ca poate raspunde usor unei cresteri a cererii. b) modificarile venitului sunt ignorate. Acest mecanism trebuie luat în calcul în examinarea efectelor deprecierii. Efectele deprecierii asupra preturilor trebuie corelate cu eventualele modificari ale venitului national. ca aceasta conditie sa nu poata fi îndeplinita pe termen lung. 132 . iar pe de alta parte. Dupa o anumita perioada. Soldul balantei comerciale. sa zicem un an. pentru România poate aparea un deficit al balantei comerciale ca urmare a aprecierii leului în raport cu dolarul. Aceste modificari de preturi vor genera cresterea cererii pentru exporturile SUA si reducerea cererii SUA pentru importuri. o crestere a venitului national care la rândul sau va creste cererea de importuri. Consideram aceasta problema în contextul unui model keynesist simplu. Desi elasticitatile cererii în comertul international sunt dificil de estimat. se cunoaste. utilizând conditia injectii = retrageri pentru nivelul de echilibru al venitului. Astfel. datele existente sugereaza ca suma elasticitatilor este sensibil mai mare de unu pe termen lung. deprecierea poate mai întâi sa determine deteriorarea balantei comerciale. Presupunând ca exista initial o pozitie de echilibru. În mod evident ceea ce se petrece cu balanta comerciala a SUA depinde atât de elasticitatea cererii pentru exporturile SUA (ex) cât si de elasticitatea cererii pentru importuri a SUA (em). Numai daca cererea pentru exporturile SUA este perfect inelastica valoarea totala ramâne nemodificata. asigurând ameliorarea balantei comerciale. Consideram mai întâi efectul asupra preturilor în urma unei deprecieri. De as emenea. poate fi definit ca diferenta dintre valoarea exporturilor si valoarea importurilor.O depreciere a dolarului va afecta imediat preturile relative ale bunurilor supuse schimbului: pretul în lei al exporturilor SUA va scadea iar pretul în dolari pentru importurile SUA va creste. Este posibil totusi. creste cererea pentru importuri si scade cererea pentru exporturi în cazul României. Deprecierea dolarului asigura cel mai firesc cresterea valorii totale a exporturilor SUA. însa cererea creste pe masura ce pretul leului se reduce. În schimb. Efectul unei deprecieri asupra valorii totale a importurilor SUA este mai putin sigur deoarece la acest moment pretul dolarului creste direct prin depreciere fiind necesara o reducere semnificativa a cererii pentru ca valoarea totala a importurilor sa scada. Abordarea bazata pe absorbtie Sa consideram acum efectul de venit în urma deprecierii dolarului. Aceasta relatie este cunoscuta sub numele de conditia Marshall – Lerner. pe de o parte. cresterea acestei diferente poate fi privita drept o ameliorare în masura în care asigura trecerea de la deficit catre un surplus al balantei comerciale. pornind de la doua ipoteze: a) oferta este puternic elastica. deprecierea va reduce valoarea totala a importurilor. Aceasta analiza este uneori numita abordarea bazata pe absorbtie. Una dintre cauze este aceea a timpului necesar importatorilor unei tari de a gasi oferte alternative ca urmare a unei cresteri a preturilor importurilor. este necesar un anumit timp si pentru cumparatorii americani sa-si creasca achizitiile lor privind bunurile provenite din România în urma unei reduceri a preturilor. În acelasi timp. prin intermediul multiplicatorului. În cazul SUA. importatorii si exportatorii ar trebui sa reactioneze la modificarea preturilor. putem scrie ca la echilibru exista: E – X = S – I. Cât timp se produc aceste modificari la nivelul cererii ele vor afecta balantele de plati ale ambelor tari. Modificarile venitului vor determina schimbari în cererea pentru importuri si mai departe asupra balantei comerciale. Acest lucru este important deoarece o crestere a valorii exporturilor SUA va induce. balanta comerciala se va ameliora ca urmare a unei deprecieri daca ex + em > 1.

importurile devin relativ mai ieftine pentru cumparatorii interni.8 unde nivelul initial de echilibru este Y. însa la acest moment se deschide un gap inflationist egal cu BA. 9. somajul si deficitul balantei comerciale. efectul iluziei monetare si efectul asupra disponibilitatilor banesti reale. Fig. o depreciere a monedei va avea drept efect deplasarea spre în sus si catre dreapta a liniei E – X catre (E – X)’ si cresterea nivelului de echilibru al venitului la Y’ e. asa cum se poate observa în figura 9. Problema modalitatilor prin care inflatia poate reduce cheltuiala interna (numita uneori absorbtie) este larg abordata în literatura economica. Se observa ca ameliorarea deficitului este mai mica decât cea sugerata prin analiza anterioara privind efectul asupra preturilor. nivelul de echilibru al venitului este realizat când valoarea planificata a exporturilor minus importurile (E – X) este egala cu valoarea planificata a economiilor minus investitiile (S – I). corespunzator venitului în conditiile ocuparii depline. cresterea venitului real este de o importanta deosebita. Aceasta inflatie a preturilor monetare si a veniturilor monetare va face exporturile SUA mai putin competitive pe piata mondiala iar. ameliorarea balantei comerciale ar putea fi AB în figura 9. pot fi abordate prin politica deprecierii cursului de schimb. 133 . Determinarea acestui echilibru este prezentata grafic în figura 9. în acelasi timp. Pentru a arata aceasta. Ca urmare.7.Altfel spus. cererea crescuta pentru exporturi si substitute de import creaza inflatie prin excesul cererii.7. inflatia compenseaza efectele deprecierii iar linia (E – X)’ se muta înapoi catre nivelul initial (E – X). Pe scurt. Acesta reprezinta un caz unde cele doua probleme. Astfel. însa luarea în calcul a cresterii venitului face ca ameliorarea sa fie doar AC. iar investitiile si exporturile sunt autonome în raport de venit. E – X catre (E – X)’. De fapt. Sa analizam acest lucru prin evidentierea a trei efecte: efectul redistribuirii venitului. presupunem ca în economie exista ocuparea deplina. acolo unde exista un deficit egal cu AC. somajul se reduce partial iar deficitul este eliminat. În conditiile ignorarii modificarii de venit. Deprecierea f monedei nationale va deplasa.I Venitul national (E – X)’ E–X Presupunem pozitia initiala în punctul C. ca si mai înainte.7 Efectele unei deprecieri a dolarului asupra balantei comerciale si nivelului venitului national E – X’ S– I B Ye C 0 A Y’e S. Dat fiind faptul ca relatia Marshall – Lerner este satisfacuta si ca exista unele resurse neutilizate în cadrul econom iei. unde economiile si importurile sunt direct legate de venit. Deoarece outputul nu poate fi extins pe termen scurt. devine posibil pentru balanta comerciala sa se amelioreze deoarece resursele sunt eliberate din ramurile care produc pentru piata interna si orientate spre ramurile care produc pentru piata externa.

veniturile au crescut în aceeasi masura cu preturile. prin intermediul politicii de venituri) concomitent cu deprecierea monedei. ei considera ca cererea totala de moneda este o functie stabila a monedei de venitul national si rata dobânzii.Fig. chiar daca exista initial ocupare deplina.8 Efectele unei deprecieri în conditiile ocuparii depline E – X’ S– I B Yf C 0 Y’e S. Totodata. 134 . oamenii observa cum valoarea reala a disponibilitatilor monetare se dim inueaza odata cu cresterea preturilor.I Venitul national A (E – X)’ E–X a) Efectul de redistribuire. Pe termen scurt. Ei pun accent deosebit pe rolul jucat de piata monetara asupra determinarii pozitiei balantei de plati. În general. b) Efectul iluziei monetare. Ei vor încerca sa refaca valoarea lor în termeni reali încercând sa-si reduca cheltuielile si sa creasca economiile. guvernele pot gasi de cuviinta impunerea unui control direct asupra costurilor factorilor interni (de exemplu. c) Efectul asupra disponibilitatilor banesti reale. Conform acestui efect cu un stoc nominal de bani. deprecierea unei monede poate creste profiturile (în special pentru ramurile ce produc pentru export si substitute pe ntru import) cu pretul salariilor. Teoria lor este mai generala decât abordarea bazata pe absorbtie deoarece se aplica mai degraba întregii balante de plati decât balantei comerciale. în medie. Daca înclinatia marginala spre consum a celor ce obtin profit este mai mica decât cea a celor ce obtin salarii atunci cheltuiala interna va scadea. 9. devin e posibil ca o depreciere a dolarului sa amelioreze balanta comerciala a SUA. în plus. Daca. Daca ne putem baza pe unul sau mai multe dintre efectele de mai sus pentru a reduce absorbtia. se anticipeaza ca o crestere a preturilor la import va exercita o anumita presiune inflationista prin costuri. Pentru ca acest lucru sa functioneze trebuie ca oamenii sa acorde atentie doar preturilor în sensul ca ei observa cum cresc preturile însa nu observa ca si salariile cresc în aceeasi masura. motiv pentru care guvernele acompaniaza deprecierea monedei natio nale cu politici fiscale si monetare de reducere a cheltuielilor. argumentul consta în faptul ca preturile mai mari vor determina oamenii sa-si reduca cheltuielile în ciuda faptului ca. Aici. Abordarea monetarista Monetaristii considera ca problemele balantei de plati sunt în esenta probleme de natura monetara. nu poate fi acordata o atentie deosebita acestor efecte.

adica efectuarea în conditii de eficienta si siguranta a platilor internationale. fara interventia autoritatilor monetare. Altele sunt folosite în prezent. s Eficienta oricarui sistem al cursului de schimb poate fi. flotarea libera a cursului de schimb asigura corectarea dezechilibrelor balantei de plati externe. 135 . Daca se opteaza pentru fluctuarea valorii monedei proprii în raport cu alte valute. fara a genera tensiuni majore în cadrul propriilor economii. c) Lichiditate. Daca se opteaza pentru fixarea valorii monedei proprii în termenii altor monede se pune în mod firesc problema mecanismului sau de realizare si a celui de ajustare a balantei de plati. Ea furnizeaza deci o masura a cresterii ofertei de moneda care s-ar putea produce în absenta dezechilibrului platilor. Altfel spus. Implicatia acestei politici consta în faptul ca o tara ar trebui sa-si limiteze cresterea ofertei de moneda daca doreste sa mentina echilibrul balantei de plati. Sistemul practicat trebuie sa permita tarilor sa-si corecteze dezechilibrele privind platile externe. pozitia echilibrului balantei de plati este egala cu diferenta dintre cererea totala de moneda si creatia interna de moneda. atunci este necesara o anumita rezerva valutara pentru o interventie eficienta. Sistemul cursului de schimb trebuie sa genereze încrederea agentilor de schimb. În consecinta. Unele au fost practicate si testate în trecut.Dupa cum se stie. în cazul unei tari un deficit genereaza un exces de oferta al monedei proprii urmat de o presiune în jos asupra cursului de schimb. iar alte si teme sunt doar propuse. apare problema gradului de flexibilitate acceptat si a masurii în care un anumit grad de certitudine si stabilitate poate fi asigurat. guvernele trebuie sa decida asupra modului în care moneda proprie este legata de monedele altor tari. Daca sistemul adoptat impune bancilor centrale interventia pe piata valutara pentru stabilizarea cursului. Sistemele cursului de schimb sunt numeroase. Efectele unei devalorizari în acest context ar putea fi corectarea unui deficit prin generarea inflatiei (în conditiile în care o tara se afla initial la rata naturala a somajului) care ar putea reduce valoarea reala a ofertei de moneda pâna când cererea si oferta de disponibilitati monetare reale ar fi egalizate. un surplus poate provoca un exces de cerere pentru moneda proprie ceea ce determina o presiune spre în sus asupra cursului de schimb. oferta de bani este egala cu creatia interna de bani (D) plus orice flux din strainatate ocazionat de efectuarea platilor catre agentii economici interni sau minus orice flux catre agentii economici straini (notat cu ∆R sau modificarea neta a rezervelor). Sistemul cursurilor de schimb flexibile (flotante) Sistemul cursurilor de schimb flexibile preupune modificarea cursului de schimb în functie de raportul dintre cerere si oferta pe piata valutara.3 Sistemele curs urilor de schimb Una dintre cele mai importante decizii ale guvernelor consta în alegerea sistemului cursului de schimb.D Aceasta înseamna ca va apare un deficit daca autoritatile cresc oferta de moneda astfel încât aceasta ajunge sa depaseasca cererea de moneda. fara riscul unor pierderi mari. cel putin în parte. iar ∆R = L . Utilizând simbolurile anterioare putem scrie ca la echilibru: L = M = D + ∆R. echilibrul pe piata monetara cere ca cererea de bani (L) sa fie egala cu oferta de bani (M). fiind în prezent abandonate. b) Încredere. În aceste conditii. 9. Deducem în plus din analiza de mai sus faptul ca cea mai relevanta masura a modificarilor ofertei de bani este data de conceptul de extindere a creditului intern. Un asemenea mecanism de ajustare a condus pe cei mai multi monetaristi sa sustina cresterea flexibilitatii cursurilor de schimb precum si faptul ca ratele flexibile tind sa izoleze tarile de inflatia din restul lumii. Extinderea creditului intern poate fi definita drept modificarea ofe nationale de moneda plus orice deficit sau rtei minus surplusul balantei de plati. Totusi. În schimb. De exemplu. evaluata în functie de îndeplinirea urmatoarelor caracteristici: a) Ajustare.

Incertitudinea.Mecanismul de ajustare automata propriu sistemului cursurilor flexibile constituie cel mai important avantaj al sistemului.9 prezinta un model al evolutiei cursului de schimb fara speculatie si cu speculatie destabilizatoare. Friedman considera ca deoarece speculatorii tind sa fie bine informati si urmaresc profitul. Instabilitatea astfel produsa afecteaza eficienta mecanismului de ajustare. lasând cursului de schimb sa rezolve problemele dezechilibrelor externe. Pentru a ilustra aceasta situatie analizam cazul aparitiei unui deficit. descurajati prin efectul riscului cursului de schimb. se poate argumenta ca pentru a face profit speculatorii cumpara moneda atunci când cursul de schimb este sub nivelul mediu si vând când cursul de schimb este peste nivelul mediu. sistemul cursurilor flexibile genereaza fluctuatii ample ale cursului de schimb. aparitia unui surplus ar putea genera un exces de cerere pentru propria moneda ceea ce ar mari si mai mult surplusul. Promotorii aces tui sistem considera ca guvernele ar trebui sa-si concentreze politicile lor asupra problemelor interne legate de inflatie si somaj. Pe termen scurt. Excesul de oferta al monedei unei tari ar putea provoca deprecierea cursului si determina chiar un deficit mai mare. în anumite conditii. Aceste constatari conduc la concluzia ca cerintele de ajustare si lichiditate sunt îndeplinite. Deoarece cumpararile conduc spre crestere cursul de schimb iar vânzarile spre scadere. ceea ce determina costuri suplimentare. Fig. sistemul cursurilor de schimb flexibile se poate confrunta cu dificultati. Aceasta activitate tinde sa exercite o presiune în plus asupra deprecierii.10 prezinta efectul stabilizator asupra cursului de schimb în urma speculatiei. De asemenea. Figura 9. Speculatorii antici eaza deprecierea în continuare si decid p cumpararea de monede mai puternice în vederea câstigului viitor de capital. Figura 9. atunci aceasta activitate tinde sa stabilizeze cursul de schimb. Dezavantajele proprii sistemului cursurilor de schimb flexibile constau în urmatoarele: a) Incertitudinea. guvernele nu mai sunt nevoite sa pastreze cantitati mari de valuta deoarece autoritatile monetare nu mai intervin pe piata valutara pentru stabilizarea cursului. poate afecta criteriul încrederii în sistem. b) Riscul neîndeplinirii conditiei Marshall-Lerner. operând pe piata la termen. În mod similar. Daca conditia de elasticitate nu este îndeplinita.9 Speculatie destabilizatoare Curs de schimb Cu speculatie Fara speculatie Timp 136 . Analizam mai întâi efectul de destabilizare provocat de speculatii. Importatorii si exportatorii pot fi. 9. Pe de alta parte. În fapt. Pentru contracararea acestui risc ei pot recurge la operatii de hedging. Presupunem ca moneda unei tari sufera un proces de depreciere în raport cu monedele altor tari. speculatiile pe piata valutara pot avea influente destabilizatoare sau stabilizatoare asupra cursului de schimb. indusa prin sistemul cursurilor flexibile. activitatile lor sunt mai degraba stabilizatoare. c) Riscul destabilizarii prin speculatii. Se cunoaste faptul ca elasticitatile sunt probabil destul de mari pe termen lung. însa sufic ient de mici pe termen scurt. Un motiv în plus de îndoiala asupra aspectelor de ajustare si încredere în sistemul cursurilor flexibile consta în posibilitatea unor fluctuatii mai mult sau mai putin ample determinate de activitatea speculatorilor.

Tarile care înregistreaza deficit pierd aur. b) existenta unei relatii rigide între rezervele de aur ale tarii si oferta de bani. promovat de FMI. Mentionam doua dintre acestea si anume: a) tarilor membre li se cerea sa stabileasca paritatea monedelor lor în termeni d aur sau e de dolar si sa o mentina într-o plaja de 1%. Ei stiu cu certitudine cursul de schimb în prezent si în viitor. fapt ce determina ca valoarea unei monede sa fie fixata în raport cu orice alta moneda a altei tari. Ricardo. S-ar putea însa ridica problema lichiditatii deoarece oferta mondiala de aur este finita si ar putea ajunge la un punct dincolo de care nu mai poate creste. Unii economisti apreciaza ca o oferta limitata de aur ar tempera tentativa guvernelor de crestere în mod excesiv a ofertei de bani. În sistemul etalon aur valoarea fiecarei monede este fixata în functie de aur. acest sistem presupune îndeplinirea urmatoarelor conditii: a) utilizarea aurului ca singur mijloc de schimb international. agentii de schimb au încredere în sistem. Ajustarea dezechilibrelor se poate realiza prin mecanismul propus de D. o anumita cantitate de aur este egala ca valoare cu o unitare monetara a unei tari X si cu doua unitati monetare a unei tari Y. 137 . iar balanta comerciala se amelioreaza. Presupunând ca sistemul cursurilor de schimb este fixat în mod permanent pe baza etalonului aur. salariile si preturile scad facând exporturile mai competitive. iar balanta comerciala se revine la echilibru. volumul schimburilor ar putea fi împiedicat sa creasca. de exemplu. urmareste înlaturarea dezavantajelor sistemului bazat pe aur dar si evitarea instabilitatii si incertitudinii sistemului cursurilor fixe. 9. În varianta sa extrema. Exista mai multe reguli ale acestui sistem. atunci cursul de schimb între cele doua tari este: o unitate monetara a tarii X este egala cu doua unitati monetare a tarii Y. Daca. Sistemul cursurilor de schimb. c) flexibilitatea salariilor si precturilor si functionarea “teoriei cantitative a banilor”. Scaderea ofertei de bani determinata de deficitul acumulat genereaza mai degraba somaj decât reducerea preturilor. Un alt obiectiv al sistemului FMI consta în stabilizarea si stimularea comertului mondial. În aceste sens pot fi mentionate sistemul etalon aur si sistemul promovat de FMI. În aceste conditii.10 Speculatie stabilizatoare Curs de schimb Fara speculatie Cu speculatie Timp Sistemul cursurilor de schimb fixe Principala caracteristica a unui astfel de sistem consta în fixarea valorii unei monede în functie de monedele altor tari.Fig. Tarile care înregistreaza surplus acumuleaza aur. Principala problema a mecanismului de ajustare este legata de flexibilitatea salariilor si preturilor precum si de functionarea teorie cantitative a banilor. oferta lor de moneda creste. O alta problema a sistemul etalon aur este legata de caracterul costisitor al obtinerii aurului înainte de a deveni mijloc de schimb international. oferta lor de moneda scade. salariile si preturile cresc facând exporturile mai putin competitive.

În mod normal. însa progresele realizate în prima perioada au fost modeste. În consecinta. Acest sistem presupunea de fapt un compromis. în care abaterea permisa între cea mai slaba si cea mai puternica moneda este de 2. s convocat o conferinta interguvernamentala -a pentru stabilirea demersurilor urmatoare. Politicile deflationiste necesare pentru corectarea deficitelor au agravat somajul. devalorizarea odata produsa este deosebit de puternica si constituie un soc pentru agentii de schimb. Cele mai multe tari tind sa amâne devalorizarea pâna în ultima clipa când se manifesta criza monetara internationala. Numai daca aceste politici esuau iar deficitul înca persista s-ar fi ajuns la devalorizarea monedei. Însa un dezechilibru persistent impunea ajustarea prin intermediul politicii de devalorizare sau revalorizare. ceea ce face ca sarcina ajustarii sa fie împartita între tara cu moneda slaba si tara cu moneda puternica. Acesta primea de la membrii sai o cota sub forma de aur si valuta si oferea în schimb ECU. b) pot apare conflicte între politicile economice. ei provoaca o presiune suplimentara asupra monedei slabe. Sistemul monetar european este menit sa creeze o zona de stabilitate monetara. o tara nu putea continua sa-l sustina pe termen nelimitat. Se poate aprecia ca activitatea speculatorilor provoaca devalorizarea sau o accentueaza dincolo de nivelul necesar restabilirii echilibrului. Speculatorii.b) nici unei tari membre nu i se permitea sa modifice paritatile fara înstiintarea fondului. Sistemul monetar european (SME) În 1969 este adoptat Planul Barre. Un element cheie al SME îl constituie moneda unica europeana (European Currency Unit). în special pentru tarile cu deficit si rate înalte de somaj. prin cumpararea sau vânzarea monedelor pe piata valutara. Bancile centrale era sfatuite sa intervina atunci când se ajungea la 75% din limita stabilita. În interventia lor aceste banci erau sprijinite si asistate prin Fondul de Cooperare pentru Moneda Europeana. Astfel. care propunea crearea unei uniuni economice si monetare în trei etape.25%. Dezechilibrele pe termen scurt erau sustinute prin interventia fondului de stabilizare a tarilor membre. Tara respectiva putea recurge la politici monetare si fiscale deflationiste încercând sa corecteze deficitul. Atunci când aceasta limita este atinsa se impune interventia bancilor centrale ale ambelor tari. Se pot identifica trei deficiente majore ale sistemului FMI: a) este dificil pentru un guvern sa decida când si cât de mult sa devalorizeze. Prin crearea unei zone de stabilitate financiara mecanismul ratelor de schimb faciliteaza dezvoltarea comertului între tarile membre. Initial. În acest scop. Rezervele sale puteau ajunge la un nivel foarte scazut iar obtinerea de credite devenea din ce în ce mai dificila. fiind alcatuit dintr-un cos de monede europene. Mecanismul ratelor de schimb (ERM) Mecanismul ratelor de schimb reprezinta un sistem de cursuri de schimb fixe. Mecanismul ratelor de schimb asigura mentinerea unei mai mari stabilitati a cursurilor de schimb si eliminarea presiunilor speculative. urmat în 1971 de raportul Werner care prevedea crearea unei uniuni economice si monetare (UEM) în 1980. ar putea pierde prea putin vânzând monedele slabe si cumparând monede puternice. cursul de schimb trebuia mentinut în limita stabilita. Aceste neajunsunsuri ale sistemului FMI a determinat abandonarea sistemului în 1972 si introducerea unei mai mari flexibilitati în sistemul monetar international. 138 . Tratatul a fost semnat la Maastricht în februarie 1992 si a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. Daca schimbarea propusa era mai mare de 10% devenea necesar votul majoritatii membrilor pentru acceptarea schimbarii paritatii. reducând inflatia si cererea pentru importuri. anticipând devalorizarea. SME a intrat oficial în vigoare la 13 martie 1979. Marea Britanie nu a participat la ERM în primul rând datorita temerii ca astfel ar putea fi împiedicata devalorizarea lirei supraevaluate. Constructia concreta a acestui sistem s-a realizat de abia dupa aprobarea la Madrid a raportului Delors. Daca un deficit persista. ECU a fost initial folosit ca moneda de cont. c) speculatia poate fi destabilizatoare. care sa protejeze economiile tarilor membre de fluctuatiile cursurilor de schimb.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful