CUPRINS

CATRE CITITOR CAPITOLUL 1. FLUXUL CIRCULAR AL VENITULUI SI PRODUCTIEI…… 1.1 Sectoarele institutionale ale economiei nationale……………………….. 1.2 Operatiuni ale agentilor economici………………………………………. 1.3 Fluxuri si stocuri…………………………………………………………... 1.4 Fluxul circular al venitului si productiei………………………………… CAPITOLUL 2. BANII SI SISTEMUL BANCAR………………………………… 2.1 Moneda si rolul sau în economie…………………………………………. 2.2 Sistemul bancar……………………………………………………………. 2.3 Oferta de moneda…………………………………………………………. 2.4 Cererea de moneda………………………………………………………… 2.4 Echilibrul pietei monetare………………………………………………… CAPITOLUL 3. INDICATORII MACROECONOMICI…………………………. 3.1 Produsul intern brut……………………………………………………… 3.2 Produsul national brut…………………………………………………… 3.3 Produsul intern brut……………………………………………………… 3.4 Produsul national net si venitul national………………………………… CAPITOLUL 4. CHELTUIELILE AGREGATE SI PRODUSUL INTERN BRUT……………………………………………………………… 4.1 Consumul si economiile………………………………………………….. 4.2 Investitiile…………………………………………………………………. 4.3 Echilibrul produsului intern brut………………………………………..

CAPITOLUL 5. CERERA AGREGATA SI OFERTA AGREGATA…………… 5.1 Cererea agregata…………………………………………………………... 5.2 Oferta agregata……………………………………………………………. 5.3 Echilibrul macroeconomic………………………………………………… CAPITOLUL 6. MODELUL IS-LM……………………………………………….. 6.1 Piata bunurilor si curba IS……………………………………………….. 6.2 Piata monetara si curba LM……………………………………………… 6.3 Echilibrul pe termen scurt……………………………………………….. CAPITOLUL 7. SOMAJUL SI INFLATIA………………………………………… 7.1 Somajul……………………………………………………………………… 7.2 Inflatia………………………………………………………………………. 7.3 Relatia inflatie-somaj………………………………………………………. CAPITOLUL 8. CRESTEREA ECONOMICA……………………………………… 8.1 Natura cresterii economice…………………………………………………. 8.2 Factorii cresterii economice………………………………………………… 8.3 Beneficiile si costurile cresterii economice………………………………… 8.4 Teorii si modele ale cresterii economice…………………………………… 8.5 Politici de crestere economica………………………………………………

CAPITOLUL 9. BALANTA DE PLATI SI CURSUL DE SCHIMB……………….. 9.1 Balanta de plati externe……………………………………………………… 9.2 Piata valutara si cursul de schimb…………………………………………… 9.3 Sistemele cursurilor de schimb………………………………………………. CAPITOLUL 10. POLITICI MACROECONOMICE…………………………………. 10.1 Obiective si instrumente de politica economica……………………………… 10.2 Politica fiscala si politica monetara…………………………………………... 10.3 Politicile ofertei………………………………………………………………… BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………

CAPITOLUL 1. FLUXUL CIRCULAR AL VENITULUI SI PRODUCTIEI

Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege:
• • • • • Cum se pot agrega agentii economici în cadrul sectoarelor institutionale Care sunt operatiunile la care participa agentii economici Ce se întelege prin notiunile de flux si stoc În ce mod sunt legate menajele si firmele prin intermediul veniturilor si cheltuielilor Cum functioneaza împreuna diferitele componente ale economiei – menaje, firme, guvern, piete financiare etc.

1. 2. 3. 4.

Sectoarele institutionale ale economiei nationale Operatiuni ale agentilor economici Fluxuri si stocuri Fluxul circular al venitului si productiei

Economiile de piata functioneaza prin actiunile a numerosi agenti economici liberi, animati de realizarea propriilor interese. Descrierea vietii economice presupune cunoasterea acestor agenti economici, a naturii operatiunilor economice la care participa precum si a fluxurilor reale sau monetare care apar în cadrul circuitului economic între multitudinea de unitati economic e elementare: întreprinderi publice sau private, consumatori, organisme publice, agenti economici rezidenti si nerezidenti etc.

1.1 Sectoarele institutionale ale economiei nationale
Descrierea circuitului economic presupune înainte de toate precizarea n otiunii de agent sau unitate economica si gruparea acestora în functie de criterii diverse. Agentul economic reprezinta o persoana sau un grup de persoane (fizice si/sau juridice) care participa la viata economica, având functii bine determinate în cadrul acesteia. În cadrul unei economii pot fi întâlniti agenti economici rezidenti si nerezidenti. Agentii economici rezidenti cuprind persoanele fizice si juridice care au o legatura mai strânsa cu teritoriul economiei respective decât cu teritoriile altor e conomii. Altfel spus, acesti agenti economici au centru de interes pe teritoriul tarii la care ne raportam. Ei desfasoara operatiuni economice (productie, distributie, finantare, consum) în economia respectiva pentru o perioada mai îndelungata (cel putin u n an). Persoanele fizice si juridice care nu sunt rezidente se numesc nerezidente. Nerezidentii sunt rezidenti în alte economii. Unitatile rezidente, participante la activitatile economice dintr-o economie pot avea sau nu nationalitatea tarii unde actioneaza. Un agent economic national al unei tari A poate fi rezident în economia altei tari B. În mod analog, un rezident în economia tarii A poate fi agent economic national al tarii B. Agentii economici pot fi priviti ca agenti economici elementari si agenti economici agregati. Agentii economici elementari sunt entitati primare, actionând ca subiecti de sine statatori ai vietii economice. Ei au o contabilitate proprie, dispun de autonomie decizionala si exercita o functie principala. Agentii economici agregati rezulta din gruparea agentilor economici elementari care îndeplinesc functii similare. Agregarea agentilor economici se poate realiza dupa ramura de activitate (pe tipuri de activitati), dupa forma de organizare, dupa functiile economice îndeplinite sau criteriul institutional.

Resursele lor provin din varsaminte obligatorii de la alte sectoare. primite direct sau indirect. În mod 2 . În aceasta ultima ipostaza. ele mobilizeaza resursele banesti temporar disponibile si le redistribuie. eventual. achizitiile nete de terenuri si active incorporale. exporturile. sprijinirea investitiilor prin acordarea de prime si diverse subventii iar. cooperative. exista administratii publice centrale (guvernul si alte organisme ale administratiei centrale). asociatiile culturale. . Aceste unitati economice au ca activitate principala productia de bunuri si servicii – exclusiv serviciile financiare – destinate vânzarii: societati comerciale private. dobânzilor. Cele cu caracter marfar se schimba pe piata contra unui pret.2 Operatiuni ale agentilor economici În vederea realizarii propriilor interese agentii economici desfasoara o serie de operatiuni. consumul final. Sunt cuprinsi astfel toti acei agenti economici care produc pentru piata. Acestea sunt extrem de diverse si constituie premisa tranzactiilor economice. Ele sunt oferite de ansamblul sectoarelor institutionale. Cea mai mare a agentilor economici efectueaza operatiuni financiare fara ca acestea sa reprezinte activitatea lor principala. sunt incluse în aceasta categorie productia de bunuri si servicii.Conform acestui ultim criteriu agentii economici se grupeaza în mai multe sectoare institutionale dupa cum urmeaza: . În cadrul operatiilor de repartitie. Aici sunt incluse ansamblul persoanelor fizice aflate în calitate de consumatori si.Menaje sau gospodarii. pe de o parte. Veniturile obtinute. administratii publice locale si administratii de securitate sociala. sindicatele. pe de alta parte. profiturilor. Aici sunt incluse partidele politice. Unitatile economice apartinând acestui sector au însa ca functie principala realizarea de operatiuni financiare. Resursele lor sunt constituite din contributiile voluntare ale menajelor. Acestea reprezinta organisme fara scop lucrativ care furnizeaza unor grupuri speciale de menaje servicii marfare si nemarfare. consumurile intermediare. În mod concret. (2) Operatiuni de repartitie. . În mod concret.Strainatatea (restul lumii sau exteriorul).Administratii publice. În aceasta categorie sunt cuprinse bancile – banca centrala si bancile comerciale precum si alte organisme financiare specializate. importurile. în schimbul primelor contractuale si a cotizatiilor voluntare care le sunt varsate. ofera bunuri comerciale si obtin pe aceasta baza venituri. investitiile. Ele cuprind transferuri curente si transferuri în capital. în calitate de producatori atunci când productia este organizata în cadrul întreprinderilor individuale. sunt destinate satisfacerii nevoilor de consum. Transferurile în capital vizeaza. serviciile de învatamânt sau sanatate).Institutii de credit. finantând astfel economia. . .Administratii private. Bunurile si serviciile au caracter marfar si nemarfar. întreprinderi publice. 1. Ele se refera la obtinerea salariilor. Aceste operatiuni privesc crearea. circulatia si utilizarea bunurilor si serviciilor. alte transferuri curente precum impozitele directe si indirecte si contributiile sociale. În acest sens. cea mai mare pondere o detin transferurile curente. Aceste institutii asigura o plata în caz de realizare a riscului. impozitele pe capital (prelevari din donatii si succesiuni în cazul transferurilor cu titlu gratuit). menajele ofera bunuri si servicii marfa nefinanciare. Operatiunile pe care le efectueaza agentii economici se pot structura în trei mari categorii: (1) Operatiuni asupra bunurilor si serviciilor. consumul de capital fix.Societati si cvasi-societati non-financiare. Aceste operatiuni se refera la formarea si circulatia veniturilor. Operatiunile de repartitie descriu astfel distribut ia veniturilor rezultate din productie precum si redistribuirea asigurata de administratiile publice. . Acest sector sintetizeaza relatiile dintre unitatile rezidente si cele nerezidente. Acest sector cuprinde unitati care presteaza servicii nemarfare pentru colectivitate si redistribuie veniturile. formarea veniturilor de transfer operate prin administratiile publice.Institutii de asigurari. Impozitele percepute de stat si de colectivitatile locale fac obiectul redistribuirii catre întreprinderi sub forma subventiilor de exploatare (sume ce permit întreprrinderilor sa vânda la un pret inferior costurilor de productie) sau catre menaje. . Administratiile publice si uneori cele private ofera servicii nemarfare care nu presupun plata unei sume în schimbul lor (de exemplu. transformarea. cu precadere din plata muncii dar si din unele transferuri efectuate de alte sectoare.

valoarea unei masini sau unei case. Sa ne imaginam ca la 1 iunie 2001 o persoana dispune de un autoturism fabricat în 1995 care are o valoare de piata de 2000 unitati monetare. Toate aceste variabile sunt masurate în unitati monetare la o anumita data. exprimate de regula numeric si variabile în timp. variabilele economice pot fi clasificate în diverse moduri. Exemple de fluxuri sunt venitul. Valoarea autoturismului la 1 iunie în fiecare an este un stoc. O variabila macroeconomica de flux corespunde unui proces care apare continuu si este masurat pentru o perioada data de timp. unei cesionari dintr-un bun sau unei prestari de servicii. Suplimentarea capitalului înseamna investitie.mijloace de plata internationale. exista o multitudine de transferuri de venituri între un stat si restul lumii. Unele unitati economice dispun de resurse care exced la un moment dat nevoile lor. valoarea infrastructurii telefonice a Romtelecom. în masura în care îsi gasesc creditori. Ultimele se materializeaza fie printr-un suport de tipul biletelor de banca. este cunoscuta drept depreciere. Reducerea valorii echipamentelor. obligatiuni si actiuni. Acest stoc a scazut de la 2000 unitati monetare în 2001 la 1600 unitati monetare în 2002.analog. În general. Operatiunile agentilor economici au loc prin intermediul schimbului pe piata. plasare si finantare. titlurilor. Aceste unitati economice. Alte unitati au nevoie de finantare caci nevoile lor sunt mai mari decât resursele disponibile. Operatiunile financiare se refera la crearea si circulatia mijloacelor de plata. O alta categorie este reprezentata de acele instrumente de finantare rezultate dintr-un acord între creditor si debitor în contrapartida unui transfer de moneda. achizitia de echipament suplimentar sau uzura lor fizica sunt fluxuri. cotizatiile sociale sunt redistribuite sub forma prestatiilor sociale. Deprecierea (pierderea din valoarea autoturismului) este un flux. Ele dispun astfel de capacitate de finantare. Schimbarea stocului de capital din iunie 2001 pâna în iunie 2002 este bineînteles nu 1400 unitati monetare ci 1000 unitati monetare. monedei metalice. Desi bunuri precum casele. bunuri negociabile. Operatiunile financiare se afla în legatura cu fluxurile de creante si datorii existente între diferite sectoare institutionale. proprietarul vinde autoturismul din 1995 si îl înlocuieste cu un autoturism din 1998. moneda. Institutiile financiare contribuie la repartitia veniturilor acordând dobânzi si dividende sau beneficiind de dobânzi si dividende. variabila de stoc masoara o cantitate care exista la un moment dat de timp. (3) Operatiuni financiare. Aceasta rezulta din investitia în noua 3 . autoturismele. stocul de capital din iunie 2002 ar putea fi bineînteles 3000 unitati monetare. consumul si economiile. 1. unitati monet are pe luna sau pe an. fie în simple înscrieri în conturi deschise la institutiile specializate. Acest flux este de 400 unitati monetare pe an (sau echivalent lunar 33. Exemple de stocuri sunt sumele de bani aflate în conturi bancare. Operatiile financiare constituie contrapartida celei mai mari parti a operatiilor asupra bunurilor si serviciilor sau a operatiilor de repartitie deoarece aceste operatii presupun cel mai adesea moneda si creditul. Operatiile financiare cuprind o prima categorie de instrumente de plasament a caror achizitie depinde de decizia creditorului de a constitui o rezerva de mijloc de plata însotita de alegerea între diverse plasamente . respectiv fluxuri de venituri si cheltuieli. între agentii economici au loc permanente fluxuri de bunuri si servicii si. Stocurile de mecanisme fizice si echipamente sunt numite capital. ca rezultat al uzurii sau trecerii timpului. a carui valoare este de 3000 unitati monetare. În intervalul 1 iunie 2001 – 1 iunie 2002 valoarea de piata a autoturismului scade la 1600 unitati monetare. echipamentele sunt stocuri. Dimensiunea acestor variabile este data în unitati monetare pe unitatea de timp: de exemplu.33 unitati monetare). În acest caz s-au investit în total 1400 unitati monetare (1400 este diferenta dintre 3000 unitati monetare cât valoareaza autoturismul mai nou si 1600 valoarea autoturismului mai vechi). valoarea avioanelor firmei Tarom. Daca în mai 2002. Pentru analiza urmatoare o importanta deosebita prezinta doua tipuri de variabile: de flux si de stoc. O ultima categorie de operatiuni financiare este reprezentata de rezervele tehnice de asigurare care sunt o datorie a companiilor de asigurare fata de asigurati.3 Fluxuri si stocuri Prezentarea fluxului circular al venitului si productiei face apel la diferite marimi economice. se îndatoreaza si devin debitori. Spre deosebire de acest tip de variabile cu o dimensiune temporala. Astfel. În acelasi timp.

cunoscuta drept investitie bruta. În cazul firmelor. Presupunem ca rata scurgerii apei prin canal este o constanta care nu poate fi controlata. care nu are nici-un fel de relatii cu exteriorul. Treptat. 1. În termenii conceptelor de stoc de capital. actiunea corectiva urmareste accelerarea fluxului de intrare. pentru achizitionarea de bunuri si servicii de la firme (F). presupunem ca firmele vând integral bunurile si serviciile produse menajelor.4 Fluxul circular al venitului si productiei Fluxul circular al venitului si productiei reprezinta fluxul de bunuri si servicii dintre gospodarii si firme echilibrat de fluxul de plati efectuate în schimbul acestora. Toate cheltuielile sunt efectuate de menaje (M). Exporturile si importurile lipsesc în consecinta pentru aceasta economie. Presupunem o economie închisa. venit si cheltuiala agregata putem recurge la prezentarea unei economii mult mai simpla decât cea în care traim. În acest exemplu exista doua fluxuri si un stoc. putem gândi ca apa din cada reprezinta stocul de capital. deprecierii. Aceasta înseamna lipsa impozitelor precum si a cheltuielilor publice. Pe de alta parte. nici un agent economic din aceasta economie nu vinde bunuri si servicii în strainatate si nici nu achizitioneaza bunuri si servicii din afara. Astfel. un robinet si un canal. care poate fi evident pozitiva sau negativa dupa cum nivelul apei creste sau scade. atunci când stocul existent este mai mic decât cel dorit. iar profiturile obtinute din activitatile desfasurate ajung tot la menaje (proprietarii firmelor apartin de fapt sectorului menaje). nu exista relatii de împrumut cu exteriorul. De asemenea. Daca invers. iar apa care intra prin robinet si cea care iese prin canal sunt fluxuri. Daca prin deschiderea robinetului cantitatea de apa care intra în cada excede cantitatea care se scurge din cada stocul de apa creste. Aceasta economie poate fi vizualizata apelând la figura 1. Diferenta dintre cele doua fluxuri de apa constituie investitia neta. iar stocul este determinat de cele doua fluxuri. consideram ca acestea nu poseda nici un factor de productie. Daca e stocul existent excede stocul dorit se impune o actiune corectiva care sa reduca fluxul de intrare. ne vom apropia din ce în ce mai mult de modelul economiilor reale. Si invers. atunci când robinetul este închis. stocul de apa din cada creste. în mod voluntar. Toate costurile de productie pot fi vazute drept plati pentru achizitionarea factorilor de productie. iar apa care intra în cada si cea care se scurge din cada corespund inv estitiei brute si. Se observa astfel ca stocul determina fluxul în sensul ca actiunile individuale care ajusteaza fluxurile sunt declansate de nivelul stocului. stocul de apa scade. O analogie utila pentru a ilustra distinctia dintre fluxuri si stocuri este una fizica în care exista o cada. În analiza economica care urmeaza. Presupunem în continuare ca cineva vrea sa mentina stocul d apa la un anumit nivel. Fluxul circular de baza În cadrul economiei exista doua sectoare institutionale: menajele si firmele. Presupunem ca în cada exista o cantitate de apa. Pentru a întelege în mod corect conceptele de output (produs) agregat. Figura 1. robinetul este deschis si nu exista dop la canal. stocul de apa scade deoarece cantitatea de apa ce se scurge este superioara cantitatii de apa care intra în cada. prin introducerea unor ipoteze suplimentare. Apa din cada este un stoc. fluxul prin canal este mai mare decât fluxul prin robinet. Diferenta dintre investitia bruta si deprecierea capitalului este cunoscuta drept investitie neta. Mai precis.1 Fluxurile reale si fluxurile monetare într-o economie simplificata 4 . fluxurile (precum venitul national si cheltuielile) vor fi determinate de stocuri (precum oferta de moneda). fiind nevoite sa închirieze toti factorii necesari productiei de bunuri si servicii de la menaje. Daca fluxul prin robinet este mai mare decât fluxul prin canal. Presupunem ca menajele poseda toti factorii de productie si cumpara bunuri de consum final.1.masina. de 1400 unitati monetare minus deprecierea vechiului autoturism de 400 unitati monetare. Invers. apa curge în si se scurge din cada. investitie si depreciere prezentate prin referirea la autoturisme. respectiv. O alta ipoteza de lucru consta la absenta sectorului guvernamental.

firmele ar înregistra fie câstiguri. îmbracaminte si multe alte bunuri si servicii pe care menajele le consuma în mod obisnuit.Y si de cheltuieli . prezentat în figura 1. În aceste conditii. ceea ce afecteaza egalitatea anterioara. este egala cu valoarea cheltuielilor ocazionate de cumpararea bunurilor si serviciilor. constructii ceea ce constituie de fapt inputuri pentru procese de productie viitoare.2 evidentiaza fluxurile reale si monetar e care se produc între diferitele tipuri de firme si menaje. Fiecare flux real (de factori de productie si de bunuri si servicii) este însotit de un flux monetar în sens opus (de venituri . firmele încaseaza mai putin decât cedeaza menajelor. Economiile menajelor În lumea reala. menajele nu cheltuiesc întregul venit de care dispun pentru consumul curent. Altfel spus. primind în schimb un venit pentru serviciile furnizate. în urma serviciilor factorilor de productie. Putem considera ca firmele notate cu FC produc. de asemenea. Menajele ofera factori de productie atât producatorilor de bunuri de consum cât si producatorilor de bunuri de capital. Figura 1. furnizoare în ultima instanta de factori de productie. Daca menajele. În schimb. Fluxul de cheltuieli de la menaje catre firme. evident ca valoarea bunurilor si serviciilor produse de firme. producatorii notati cu F K realizeaza tehnologii. atunci cheltuielile de consum trebuie sa fie inferioare venitului. cheltuiala si output. menajele furnizeaza firmelor factori de productie. O parte din venit este economisita si destinata satisfacerii nevoilor viitoare. În caz contrar. de exemplu.1 trebuie sa fie mai mic decât fluxul de venit primit de menaje de la firme. exista egalitatea: Venit = Cheltuiala = Valoare output Acest exemplu privind o economie simplificata a permis evidentierea egalitatii dintre venit. Mai întâi.Venit (Y) Factori de productie M F Bunuri si servicii Cheltuieli de consum (C) Între menaje si firme exista doua tipuri de fluxuri: fluxuri reale si fluxuri monetare. În aceste conditii. Pentru a întelege efectul introducerii economiilor menajelor asupra relatiei venit national. adica valoarea outputului acestora. devine evident ca într-o astfel de economie valoarea venitului primit de menaje de la firme trebuie sa fie egala cu valoarea cheltuielilor de consum pe care le fac menajele. Acest venit este cheltuit pentru achizitionarea bunurilor si serviciilor necesare furnizate de catre firme. hrana. echipamente.C). Este. obtin un anumit venit. din care economisesc o parte. cheltuiala si o utput. 5 . fie pierderi care nu sunt transferate menajelor. consideram existenta a doua tipuri de firme: firme producatoare de bunuri de consum (F C) si firme producatoare de bunuri de capital (FK).

2 Fluxurile reale si fluxurile monetare într-o economie cu economisire si investitie Venit Factori de productie Venit Factori de productie M Fc Fk Bunuri si servicii Bunuri de capital Cheltuieli de investitii Economii Cheltuieli de consum Producatorii de bunuri de consum (FC) ofera bunuri de consum menajelor. ci unul si gur care reprezinta suma n celor doua fluxuri. achizitionând bunuri de capital de la producatorii acestora.3 arata fluxul de cheltuieli pentru investitii ca încasari nete ale firmelor. Aceste economii sunt prezentate ca un flux dinspre menaje sau retrageri din fluxul circular. privit ca suma a fluxurilor din figura 1. un sector agregat denumit simplu firme (F). Menajele fac cheltuielile de consum care reprezinta fluxuri monetare pentru producatorii de bunuri de consum. Figura 1. fluxul de bunuri de capital de la un tip de firme la altul si fluxul de cheltuieli reprezentând investitii pentru aceste bunuri dispar.2. În mod similar. bunurile lor producatorilor de bunuri de consum. si de bunuri de consum. Pentru moment. formeaza de fapt o singura categorie. pe de alta parte. la rândul lor. Ca urmare. Fluxurile financiare sunt opuse ca sens fluxurilor de bunuri si de factori de productie. ci pur si simplu ca un flux dinspre menaje. consideram ca nici producatorii de bunuri de capital si nici menajele nu cumpara bunuri de capital. Acest ultim tip de producatori efectueaza cheltuieli pentru investitii. menajele economisesc o parte din venitul lor. în locul a doua fluxuri de servicii ale factorilor catre firme exista unul singur. Prin agregarea tuturor firmelor din economie într-un singur sector.3 Fluxurile reale si fluxurile monetare într-o economie simplificata cu economisire si investitie Venit (Y) 6 . Fluxul de cheltuieli ale menajelor pentru bunurile si serviciile achizitionate de la firme este identic cu cel anterior. Pentru a face aceasta reprezentare mai simpla ne putem imagina ca cele doua tipuri de firme FC si FK. achizitionate de producatorii de bunuri de consum. Economiile menajelor nu reprezinta plati directe nici pentru bunuri de consum si nici pentru bunuri de capital si din acest motiv nu apar pe figura ca un flux între cele doua sectoare institutionale. În plus. nu vor mai exista doua fluxuri de venituri de la firme catre menaje. Fluxurile reale din economie sunt constituite pe de o parte din servicii ale factorilor care se deruleaza între menaje si cele doua categorii de producatori iar. Ulterior.Figura 1. Figura 1. vom renunta la aceasta ipoteza. furnizate consumatorilor finali. din bunuri de capital. Producatorii de bunuri de capital ofera. Cele doua tipuri de firme platesc si asigura venituri menajelor.

Factori de productie M F Bunuri si servicii Cheltuieli de consum (C) Economii Investitii Figura 1.4 Fluxurile monetare într-o economie cu economisire si investitie Y M F C S I Se observa în aceasta figura ca firmele platesc iar menajele obtin un venit (Y). Deoarece economiile reprezinta un venit necheltuit. piete pe care oamenii se împrumuta. Pietele de c apital.3. furnizeaza mecanismul care asigura relationarea variabilelor economii si investitii. ele nu pot constitui transferuri directe de resurse catre firme. însa prezinta doar fluxurile financiare. Menajele cheltuiesc pentru consum o parte din venit (C). Menajele îsi plaseaza economiile în tipuri diferite de active financiare. Economiile pe care menajele le realizeaza din venitul lor si investitiile pe care firmele le fac pentru bunurile de capital sunt într-un anume sens legate între ele. Figura 1. excluzând fluxurile de factori de productie si pe cele de bunuri si servicii. Pe baza încasarilor. Investitiile constituie injectii în fluxul circular al venitului. firmele fac cheltuieli pentru investitii (I) în vederea achizitionarii de bunuri de capital menite sa asigure dezvoltarea viitoare. iar o alta parte o economisesc (S). iar firmele se împrumuta într-o varietate de moduri de la menaje pentru a-si sustine activitatea investitionala. 7 .4 reproduce figura 1.

Pretul acestuia este de 50 unitati monetare.Sa privim din nou. Tabelul 1. Cheltuieli finale. La rândul sau. venitul.4 trei sageti pentru sectorul menaje. • electricitate . iar profiturile pe care ele le realizeaza ajung la menaje sub forma de venit al factor ilor. se observa în aceeasi figura 1. angrosistul cumpara ciocolata de la producatorul sau pentru un pret unitar de 36 unitati monetare. Un baton de ciocolata este achizitionat de la un vânzator en-gros pentru pretul de 40 unitati monetare. fie pentru consum fie pentru economisire. Productia unei ciocolate ocazioneaza urmatoarele cheltuieli: • lapte – 2 unitati monetare. este evident ca suma dintre consum si economii trebuie sa fie egala cu venitul menajelor: Y=C+S Penultima expresie spune ca valoarea întregului venit trebuie sa fie egala cu cheltuiala la nivelul ansamblului economiei. Ne reamintim ca tot ceea ce firmele primesc urmeaza sa fie folosit pentru plati. În aceste conditii. doua conducând catre acest sector si una având drept punct de pornire acest sector. Sa întelegem aceste diferente cu ajutorul unui exemplu. conceptele de venit. cheltuiala si outputul sunt iarasi egale în aceasta reprezentare mai realista a economiei. Conceptul de cheltuiala are acum o sfera mai larga deoarece include atât cheltuiala pentru investitie cât si cheltuiala pentru consum. Deci. Profitul unitar este de 6 unitati monetare si este distribuit actionarilor. una catre si doua sageti dinspre acest sector. • boabe de cacao – 4 unitati monetare. Restul reprezinta cheltuiala pentru bunuri si servicii intermediare sau plata factorilor de productie. Pentru a întelege acest lucru. • salarii platite lucratorilor . Din aceste 162 unitati monetare doar 50 unitati monetare reprezinta cheltuiala pe bunuri si servicii finale.6 unitati monetare. tot ceea ce trebuie facut este de a recunoaste ca valoarea bunurilor si serviciilor produse este egala cu valoarea plasata asupra lor de cumparatorii finali ai acestor bunuri si servicii. Trebuie însa efectuata o distinctie clara între cheltuiala pentru bunuri finale. asa cum s-a mentionat anterior. pe baza figurii 1. Cheltuiala totala în magazinul de ciocolata este 162 unitati monetare (50 + 40 + 36 + 2 + 4 + 4 + 6 + 14 + 6). Deoarece menajele trebuie sa dispuna de veniturile lor. Privind sectorul firme se observa trei sageti.14 unitati monetare. Aceste cheltuieli sunt prezentate în tabelul 1.4. Presupunem un student care decide sa cumpere un baton de ciocolata de la magazinul din incinta universitatii. devine evident ca veniturile obtinute de menaje de la firme trebuie sa fie egale cu cheltuielile efectuate de menaje pentru achizitionarea bunurilor de consum plus cheltuielile firmelor pentru bunurile de investitii: Y=C+I În mod similar cu cazul firmelor. Valoarea outputului din economie este egala. output si cheltuiala cuprinse în aceasta reprezentare a economiei. cheltuieli intermediare si veniturile factorilor Tip cheltuieli /venituri Cheltuiala pentru Veniturile Cheltuiala pentru bunurile si servic iile factorilor bunuri si servicii finale intermediare 50 Pretul de cumparare ale unui baton de ciocolata 40 Pretul de vânzare al angrosistului 36 Pretul de vânzare al producatorului 2 Venitul producatorului de lapte 4 Venitul producatorului de cacao • • • • • 8 . cu venitul sau cu cheltuiala. Aceasta valoare este valoarea cheltuielilor de consum plus cheltuiala pentru investitie. • zahar – 4 unitati monetare. Firmele nu poseda nimic. plata factorilor de productie si cheltuiala pentru bunuri si servicii intermediare.

Fig. Figura 1. investitie si sector guvernamental Y M GUV F T G C S I 9 . firme si guvern. daca producatorul vinde direct detailistului batonul de ciocolata pentru un pret de 40 unitati monetare. În schimb. Figura 1. Ultima coloana înregistreaza doar tranzactiile intermediare. 1. cheltuiala pentru bunuri si servicii intermediare s-ar putea diminua cu 36 unitati monetare. avem si guvernul (GUV). De exemplu. profitul angrosistului ar disparea. datele cuprinse în ultima coloana sunt nerelevante. menaje si firme. fiind transferat. În a doua coloana sunt evidentiate veniturile câstigate de toti cei implicati în producerea ciocolatei. În mod asemanator si veniturile ar ramâne tot 50 unitati monetare. producatorului.5 prezinta acest tip de economie. Cheltuielile guvernamentale si impozitele Consideram acum o economie cu sector guvernamental. Alaturi de cele doua categorii de agenti economici. Ele apar datorita unor forme specifice a structurii industriale. putându-se modifica odata cu aceasta. Indiferent de aceasta schimbare.• • • • • • Venitul producatorului de zahar Venitul producatorilor de electricitate Salariile producatorilor de ciocolata Profiturile producatorilor de ciocolata Profitul angrosistului Profitul detailistului Total 50 4 6 14 6 4 10 50 - Prima coloana a acestui tabel surprinde valoarea cheltuielii (cheltuiala pentru bunuri si servicii finale) pentru un baton de ciocolata. Calculul cheltuielilor pentru bunuri si servicii intermediare precum si pentru bunuri si servicii finale implica contabilitatea aceluiasi lucru de doua ori (sau chiar de mai multe ori daca exista mai multe stadii intermediare) ceea ce este cunoscut drept “dubla contabilitate”.5 Fluxurile monetare într-o economie cu economisire.5 arata relatia dintre menaje. cheltuiala pentru bunuri si servicii finale ramâne tot 50 unitati monetare. Din punctul de vedere al macroeconomiei. Prezenta guvernului presupune evidentierea a doua noi fluxuri: fluxul impozitelor (T) si fluxul cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri si servicii (G). de exemplu. surprinzând doar fluxurile monetare.

De asemenea. Trebuie mentionat faptul ca anumite plati efectuate de guvern. pentru simplificarea analizei. guvernul primeste impozite si face o serie de cheltuieli pentru bunuri si servic ii. Firmele.5 ca firmele platesc venituri (Y) si primesc cheltuieli de consum (C). Relatiile cu exteriorul se concretizeaza în schimbul de bunuri si servicii. în ultima instanta. ele reprezinta transferuri monetare de la guvern catre menaje. obtinem: Y=C+S+T Si în cadrul acestui tip de economie trebuie sa avem cheltuiala totala egala cu venitul. consideram absenta sa. finantate prin diverse operatii pe piata capitalurilor. aceleasi firme din interiorul economiei pot achizitiona bunuri din exterior. firme si guvern li se adauga acum fluxurile de acelasi tip între economia interna si exterior.6 este identica cu figura 1. Deci. nu numai venitul si cheltuiala sunt egale ci si outputul este egal cu fiecare dintre aceste marimi. Fluxurilor monetare dintre menaje. achizitionându-le de la firmele interne. ceea ce genereaza un flux monetar dinspre exterior spre firmele din interiorul economiei. nu reprezinta cheltuiala guvernamentala pentru bunuri si servicii. Ele îsi folosesc aceste venituri fie cumparând bunuri de consum (C). Uneori.În cadrul acestui tip de economie. obtinem relatia urmatoare: Y=C+I+G În ceea ce priveste menajele. Deoarece. precum asigurarea pentru somaj. În consecinta. Desi un asemenea flux poate fi usor figurat. Menajele cumpara bunuri sau servicii importate. adica export (E) si import (X). economii si impozite. Valoarea bunurilor si serviciilor cumparate de menaje (C). care decid sa-si partajeze veniturile obtinute în consum. Însa notiunea de cheltuiala cuprinde acum cheltuielile pentru consum.6 evidentiaza sectoarele institutionale cunoscute la care se adauga restul lumii (R). cheltuiala guvernamentala (G) si cheltuiala pentru investitie (I). chiar în cadrul unei reprezentari mai complicate a economiei. cheltuielile de investitie ale firmelor precum si cheltuielile guvernului pentru bunuri si servicii. fiind din acest motiv denumite plati de transfer. fie platind impozite (T). Iar platile totale sub forma impozitelor (T) pot fi privite drept impozite nete. Agentii economici straini cumpara bunuri si servicii din economia interna. transferând bani în favoarea vânzatorilor acestor bunuri. Figura 1. fie economisind (S). ca si mai înainte. De asemenea.5. Ca si în cazul exemplelor anterioare cu o economie simpla. egale cu diferenta dintre impozitele brute platite de menaje si transferurile nete de la guvern catre menaje. firmele nu poseda factori de productie. În schimb. beneficiaza de încasari de pe urma cheltuielilor de consum ale menajelor (C) si a cheltuielilor de investitii (I). 10 . menajele primesc în continuare venituri (Y) de la firme. tot ceea ce ele primesc ajunge la menaje. este posibil ca unele menaje sa importe direct bunuri si servicii din strainatate. Ne putem imagina aceste plati de transfer drept impozite negative. Partea stânga a figurii 1. egalitatea venit. firmele realizeaza încasari din cheltuielile pentru bunuri si servicii efectuate de guvern (G). firme (I) si guvern (G) reprezinta valoarea bunur ilor si serviciilor produse în cadrul economiei sau outputul economiei. Restul lumii Consideram acum ca agentii economici r ealizeaza afaceri cu parteneri externi. Se observa în figura 1. cheltuiala si output agregat se pastreaza.

Totodata exista un flux net de fonduri catre firme menit sa asigure cheltuielile de investitii (I). constituind iesiri pentru firme. Se stie ca menajele consuma bunuri de consum. aceasta situatie nu este evidentiata direct în conturile menajelor. fiind aduse de firmele care le vând efectiv consumatorilor finali. egalitatea dintre venit si cheltuiala se pastreaza. Pornind de la toate aceste fluxuri obtinem urmatoarea relatie: Y = C + I + G + E -X Partea dreapta a acestei relatii reprezinta cheltuielile totale nete pentru outputul intern. si patru fluxuri tot monetare legate de ceea ce firmele încaseaza de la alti agenti economici. investitie. obtinem relatia urmatoare: I +G+E=S+T+X Aceeasi relatie poate fi rescrisa în modul urmator: 11 . Aunci când p rivim firmele obtinem o imagine putin diferita. pe de o parte. Pe baza egalitatii dintre venit si cheltuiala. Exista doua fluxuri monetare referitoare la ceea ce fimele platesc altor agenti economici. Prin valoarea neta întelegem diferenta dintre achizitiile brute ale rezidentilor straini (exporturi) si cheltuiala pentru bunuri provenite din exterior ale rezidentilor interni (importuri). Totusi. 1. valoarea outputului este egala cu venitul (sau cu cheltuiala). Se cunoaste doar faptul ca venitul (Y) este egal cu consumul (C) plus economiile (S) plus impozitele (T). fiind de fapt plati pentru serv iciile factorilor de productie furnizati de menaje. economii si impozite. În fapt. Cheltuiala totala este egala cu cheltuielile de consum ale menajelor (C). Firmele platesc venituri menajelor (Y) dar platesc si agentilor economici externi pentru bunurile si serviciile importate de la acestia (X). din care o parte provin din productia interna. pe de alta parte. De asemenea. valoarea achizitiilor bunurilor de capital de catre firme (I). si alocarii venitului de catre menaje pentru consum.Fig.6 Fluxurile monetare într-o economie cu economisire. de la guvern (G) si de la menaje (C) pentru bunurile si serviciile furnizate. Venitul reprezinta fluxul monetar dinspre firme catre menaje. În acelasi timp. firmele încaseaza de la agentii economici externi contravaloarea exporturilor (E). O parte din bunurile de consum sunt importate. sector guvernamental si tranzactii cu restul lumii Y E M GUV F R T G X C S I Se observa în aceasta figura ca nu exista nici-o schimbare la nivelul fluxurilor catre si dinspre menaje. cheltuielile guvernului pentru bunuri si servicii (G) si valoarea n a cheltuielilor eta strainilor pentru outputul intern.

reprezinta excedentul investitiilor în raport cu economiile pentru sectorul privat al economiei. (E – X).(I – S) + (G – T) + (E – X) = 0 Primul termen al acestei relatii. 12 . Fie avem un deficit al balantei comerciale (importurile sunt superioare exporturilor). (G – T). daca firmele investesc mai mult decât economisesc menajele exista doua posibilitati. O alta modalitate de realizare a egalitatii anterioare consta în a presupune c a guvernul cheltuieste mai mult decât încaseaza sub forma de impozite. În acest caz trebuie ca investitiile sa fie inferioare economiilor sau sa existe deficit al balantei comerciale cu restul lumii. Cel de al doilea termen. astfel ca guvernul realizeaza unele economii ceea ce permite într-adevar firmelor sa acumuleze bunuri de capital suplimentare. De exemplu. Suma celor trei termeni trebuie sa fie întotdeauna nula. de natura sa permita guvernului sa achizitioneze resurse în exces în raport cu impozitele colectate. corespunde surplusului balantei comerciale. (I – S). Ultimul termen. Exista modalitati diferite de a interpreta aceasta egalitate. Fie cheltuiala guvernului este mai mica decât impozitele. astfel încât bunuri de capital suplimentare sa fie obtinute de firme. reprezinta deficitul bugetar.

încredere care se manifesta în cadrul unui comunitati. de regula natiunea. 4. Orice economie de piata se bazeaza pe existenta unui sistem bancar care. Nimeni nu-si poate imagina functionarea unei economii moderne în afara existentei banilor. 5. actioneaza în vederea unei bune functionari a acesteia. 2.1 Moneda si rolul sau în economie Moneda reprezinta ansamblul mijloacelor de plata utilizabile în mod direct pentru reglarea tranzactiilor pe diferite piete. Aparitia si evolutia banilor este strâns legata de dezvoltarea productiei si a schimbului de bunuri. Gradul de dezvoltare a sistemului bancar exercita o influenta covârsitoare asupra aspectelor de natura economica si sociale proprii fiecarei economii. 3. Recunoasterea generala si utilizarea monedei în tranzactii este însa conditionata de încrederea detinatorilor în valoarea lor. BANII SI SISTEMUL BANCAR Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • • • • Ce sunt banii si care este rolul lor în economie Ce sunt bancile si care este rolul lor în cadrul economiei de piata Care sunt componentele masei monetare si care este continutul acestora În ce consta actiunea agentilor bancari asupra ofertei de moneda Cum se formeaza si care sunt motivele cererii de moneda Cum se realizeaza echilibrul pietei monetare 1. 2. Ea reprezinta un activ general acceptat si de utilitate pentru toti agentii economici participanti la schimb. Moneda si rolul sau în economie Sistemul bancar Oferta de moneda Cererea de moneda Echilibrul pietei monetare Moneda (banii) reprezinta un element cheie într-o economie de schimburi monetare.CAPITOLUL 2. Unele instrumente 16 . împreuna cu alte institutii.

acceptat ca mijloc de plata atât pentru bunuri cât si pentru serviciile factorilor de productie. Alte probleme evidente în cadrul schimburilor bazate pe troc sunt legate de indivizibilitatea anumitor marfuri. Într-o economie de subzistenta.) pâna la forma moderna a banilor. Toate bunurile ajung sa fie schimbate pe unul si acelasi bun. se revine partial la practica trocului. Utilitatea banilor este indirecta. vitele etc. Astfel. Specializarea producatorilor si cresterea importantei schimbului au determinat în mod obiectiv aparitia si evolutia banilor începând cu banii marfa (pietrele pretioase. 17 . fiind legata de utilitatea bunurilor si serviciilor posibile de achizitionat de pe piata. si costurile stocarii marfurilor pâna la momentul derularii efective a tranzactiilor. Un alt inconvenient al trocului îl reprezinta lipsa numitorului comun prin care sa se masoare în mod unitar valorile tuturor bunurilor destinate schimbului. banii se dovedesc de prisos. tutunul. trocul a fost disociat în doua tranzactii separate în timp si spatiu. trocul. Moneda înlatura trocul si permite amplificarea considerabila a schimburilor în conditii mult mai facile. poate fi schimbat pe toate celelalte bunuri. care la rându-i. în care indivizii produc si consuma doar bunuri realizate de ei însisi. Banii . Costurile tranzactionale ridicate impuse de existenta trocului mentin volumul schimburilor la un nivel scazut. În cadrul acestei forme bunurile se schimba în mod direct între ele. În economiile moderne. praful de pusca. banii reprezinta un mijloc de schimb general. de exemplu în conditii de hiperinflatie. Aceasta presupune drept conditie esentiala dubla coincidenta de dorinte. fiind în fapt ratiunea majora a aparitiei si utilizarii banilor. Functiile atribuite banilor sunt în mod traditional trei: • intermediar al schimburilor • etalon al valorii • instrument de rezerva de valoare. vânzarea (schimbul bunurilor contra bani) si cumpararea (schimbul banilor pe bunuri).intermediar al schimburilor Aceasta functie este considerata drept cea mai importanta. ceea ce astazi nu poate sa apara decât cu totul întâmplator. costurile de transport. A. capatând atribute de monede internationale (valute liber convertibile). De asemenea. banii nu se justifica nici în forma primara a schimbului. indiferent de loc si timp.monetare pot fi folosite si în afara frontierelor nu numai în interior. capabile sa produca un numar impresionant de bunuri. Atunci când însa banii nu-si mai pot îndeplini corespunzator rolul de mijloc de schimb.

iar acesta la rândul sau în termeni monetari. Aceeasi posibilitate o ofera banii si la nivel macroeconomic. un consum diferit) permitând efectuarea de cheltuieli în viitor. Banii .instrument de rezerva de valoare Banii reprezinta un mijloc mult mai comod de pastrare a puterii de cumparare comparativ cu alte active. în prezent. valoarea banilor fluctueaza în timp. Banii . 2.B. Agentii economici dispun astfel de posibilitatea utilizarii în timp a rezultatelor activitatii lor. utilizarea preturilor comporta unele dificultati legate mai ales de posibilitatea distorsionarii lor de catre monopoluri sau ignorarea externalitatilor. în timp ce într-o economie fara moneda fiecare bun trebuie exprimat în raport de toate celelalte 99. Într-o economie cu moneda exista doar 100 de preturi.2 Sistemul bancar Bancile reprezinta institutii financiare care concentreaza mijloace de plata si acorda credite agentilor economici solicitanti asigurând functionarea echilibrata a economiei. averea unui individ sau activele unei firme pot fi exprimate în termeni monetari. exprimând. Pentru a întelege acest lucru este suficient sa ne imaginam o economie în care se tranzactioneaza 100 de bunuri diferte. iar cel care împrumuta nu va rambursa în viitor o valoare superioara celei obtinuta. C. în timp ce o alta parte este economisita (de fapt. serviciilor si activelor indiferent de natura lor. aflate în cautare de fonduri si cele care dispun de fonduri si urmaresc realizarea unor plasamente rentabile. Totusi. în timp ce pe termen lung alte active îndeplinesc mai bine acest rol. Pentru a fi însa un mijloc corespunzator de rezerva de valoare. valoarea banilor trebuie sa fie relativ stabila. foarte greu de utilizat în practica schimburilor. De unde rezulta un numar impresionant de preturi. În aceste conditii. Prin mobilizarea. de asemenea. greu de evidentiat si. mai ales. transferul si repartizarea disponibilitatilor financiare bancile asigura legatura dintre unitatile economice. printre care si cel al unei economii considerabile d e informatie. 18 . cel care economiseste va regasi în viitor valoarea bunurilor si serviciilor al caror consum îl sacrifica în prezent. valoarea creata de ansamblul agentilor economici într-o perioada data de timp. Prin aducerea la un numitor comun a valorii unor bunuri eterogene devine posibila si însumarea acestora.etalon al valorii Banii reprezinta o unitate de masura folosita pentru aprecierea si compararea valorii bunurilor. În realitate. de exemplu în cazul indicatorilor sintetici. Valoarea bunurilor se exprima prin pret. O parte din venitul lor va fi folosit pentru satisfacerea nevoilor imediate. Din acest motiv banii reprezinta instrumentul de conservare cel mai bun pe termen scurt. În consecinta. Folosirea monedei ca etalon de masura asigura dezvoltarea schimburilor datorita mai multor motive.

în principal. Întreprinzatorii. Sumele acordate drept credite au ca surse capitalul proriu al bancilor precum si soldul activ între depunerile si solicitarile de restituire ale clientilor. (2) Acordarea de credite agentilor economici.Bancile au o istorie îndelungata. la Venetia. primesc comisioane pentru serviciile prestate. Aceasta structurare corespunde specificitatii componentelor sistemului bancar. platind în schimb clientilor creditori dobânda. Functiile îndeplinite de sistemul bancar sunt. Ele pretind si încaseaza dobânda. creditând doar agenti economici solvabili si doar proiecte viabile. primind în schimb dobânda. literatura economica distinge patru tipuri de banci: • banci de emisiune • banci de depozit • banci de afaceri • banci specializate. (4) Organizarea înfiintarii de societati comerciale si operatiuni cu titlurile de valoare . desi în prezent se manifesta o tendinta de universalizare a functiilor îndeplinite de acestea. la solicitarea acestora. Aceste disponibilitati aveau sa constituie ulterior sursa pentru credit. Genova si Milano. Momentul premergator aparitiei lor -a l reprezentat separarea zarafilor din rândul negustorilor ale caror prime îndeletniciri erau schimbul monedelor si pastrarea disponibilitatilor banesti. Din acest motiv. diferitele institutii si societati. frecvent utilizata este clasificarea bancilor în banci de emisiune si banci comerciale. locul si rolul bancilor în economie a crescut în mod continuu. populatia si statul apeleaza la banci în vederea pastrarii capitalurilor si veniturilor. 19 . bancile selecteaza riscurile. (6) Vânzari – cumparari de valuta si alte operatiuni valutare . ceea ce a facut din zarafi primii bancheri. desfasurându-si activitatea pe baze lucrative. Diferenta între rata dobânzii perceputa si acordata de banci reprezinta premisa obtinerii profitului bancar. conditionând întreaga viata economica si progresul acesteia. În acest mod. În ciuda diversitatii sistemului bancar. (3) Gestionarea conturilor deponentilor. urmatoarele: (1) Atragerea de disponibilitati monetare . În tot acest timp. Din punct de vedere al formei de proprietate bancile sunt private. temporar disponibile de la diferiti agenti economici. publice si mixte. în vederea completarii capitalurilor proprii. Forma moderna de organizare si functionare bancara a fost însa întruchipata de Banca din Amsterdam (1609) si Banca Angliei (1694). Primele banci au aparut în secolul 16. în strânsa legatura cu dezvoltarea productiei si a comertului. (5) Crearea de instrumente financiare proprii si efectuarea de tranzactii cu asemenea instrumente.

persoane fizice si/sau juridice. Bancile de afaceri 20 . în timp ce excesul emisiunii genereaza risc inflationist. creditele solicitate. C.A. în cazuri bine justificate. Este stiut faptul ca o insuficienta a emisiunii provoaca un risc deflationist. oricât de mici si de numeroase ar fi acestea. detinând monopolul punerii în circulatie a biletelor de banca. Totodata. Prin constituirea depozitelor si acordarea de credite celorlalte banci banca centrala este recunoscuta drept banca a bancilor. ceea ce face din banca centrala un instrument al statului. organizate sub forma societatilor comerciale si a caror functionare este autorizata de banca centrala. Initial. operatii de bursa. biletul de banca reprezenta o creanta a detinatorului asupra unui activ existent în depozitele bancii emitente. Banca centrala joaca. În prezent. Activitatea lor este însa mult mai diversificata. emisiunea bancnotelor este independenta de activul bancii centrale însa în concordanta cu nevoile de lichiditate ale economiei si cu obiectivele de politica monetara si bugetara ale tarii. Bancile de depozit Bancile de depozit sau comerciale reprezinta intermediari financiari. banca de emisiune sau banca centrala are un rol major în economie. banca centrala autorizeaza înfiintarea si functionarea unei banci în cadrul teritoriului national si asigura supervizarea sistemului bancar în general. Banca de emisiune Prin functiile îndeplinite si relatiile complexe cu celelalte banci. Principala functie a bancilor de depozit rezida în constituirea de depozite si acordarea de credite agentilor economici. subscriere de bonuri de Tezaur. de asemenea. din interior sau exterior. prevenind evenimente care l-ar putea deregla. Functiile si atributiile bancii centrale îi sunt conferite prin sistemul legislativ. Banca centrala conlucreaza cu Trezoreria acordându-i. Rolul bancii centrale de institutie de emisiune s-a diminuat în timp ca urmare a amplificarii circulatiei banilor de cont. Ele îsi procura mijloacele financiare prin depuneri la vedere sau pe termen. bancnote si moneda divizionara. rolul de corespondent cu celelalte banci din strainatate cu care îsi coreleaza politica monetara. viramente etc. de credit si valutara. cuprinzând si operatii de scontare. Banca Centrala reprezinta institutia unica de emisiune. B. Ea detine majoritatea rezervelor bancilor comerciale si organizeaza platile prin compensatie între banci. Atributia sa principala este de a asigura stabilitatea monetara si de a veghea la compatibilitatea acesteia cu expansiunea economica.

respectiv de lichiditate. D. bancile de afaceri se implica tot mai mult în procesele de achizitii si fuziuni ca forma principala de realizare a concentrarii si centralizarii economice. De asemenea. De asemenea. Bancile specializate Bancile specializate includ o retea extinsa de institutii de credit. în structura ei regasindu-se urmatoarele active. Masa monetara reprezinta o marime eterogena. ele pot acorda credite sau investi. În aceasta categorie de banci sunt cuprinse: casele de credit agricol (acorda credite pe termen scurt. În schimbul unei prime de asigurare ele garanteaza despagubirea în caz de producere a riscului. A. cu o gama larga de diferentieri si cu statute diferite de la tara la tara.3 Oferta de moneda Masa monetara si structura ei Rolul activ pe care îl joaca moneda de economie presupune mai întâi cunoasterea si definirea masei monetare si a componentelor sale. uneori în conditii preferentiale. mediu si lung în agricultura). Ele investesc capitalul propriu. în timp ce ultimele constituie disponibilitati semimonetare. În cadrul sistemului financiar-bancar un loc important îl ocupa si societatile de asigurari.Bancile de afaceri au un rol tot mai însemnat în economiile moderne unde nevoile de capitaluri sunt. Acest instrument monetar se poate converti rapid în bunuri si servicii sau stinge imediat o datorie. conform opiniei majoritatii monetaristilor: • numerarul • banii de cont • depozitele la termen • alte active. Numerarul Numerarul reprezinta activele caracterizate prin lichiditate perfecta. Masa monetara reprezinta ansamblul mijloacelor de plata. unor activitati distincte. 2. banci de comert exterior (sustin agentii economici care desfasoara rela tii cu strainatatea). Aceste banci acorda credite speciale. banci populare (crediteaza întreprinderi mici cu caracter comercial sau industrial). 21 . în general. ridicate. Primele doua componente reprezinta disponibilitatile banesti propriu-zise. creditul financiar (credit ipotecar pe termen lung particularilor si împrumuturi colectivitatilor publice locale. acorda credite pe termen lung întreprinderilor existente sau în formare si finanteaza proiecte de investitii. existente la un moment dat într-o economie. Acestea pot îndeplini functii monetare având însa un grad de lichiditate mai scazut si presupunând cel putin consum de timp.

case de economii si alte institutii financiare. se constata o dinamica accentuata a acestora comparativ cu cele la vedere. Operatiile se efectueaza într-un timp scurt. a bunurilor achizitionate sau a serviciilor prestate se realizeaza prin utilizarea cecurilor sau. mai recent. având acelasi grad de lichiditate si functiuni cu activul anterior. dupa cum si acestea pot deveni numerar. extind sfera de cuprindere a masei monetare. 22 . Depozitele la termen se constituie în plasamente la banci. D. în conditii de siguranta si cu costuri extrem de reduse. Titularul unui astfel de cont se poate folosi de suma respectiva la dorinta prin utilizarea cecurilor în vederea facilitarii diverselor tranzactii comerciale sau financiare. Cu cât diferenta între dobânda pentru un cont de depozit la termen si cea pentru contul curent este mai mare. în masura în care pot substitui moneda propriu-zisa (moneda efectiva si de cont). prin utilizarea cartilor de credit. Retragerea disponibilitatilor pentru efectuarea platilor nu se poate realiza în orice moment. precum cambiile. biletele de trezorerie si pe termen lung. Alte active Diferitele titluri aflate în circulatie pe piata financiar-monetara completeaza structura masei monetare. în general reprezentate de actiuni si obligatiuni. Modalitatea platii prin cecuri este larg utilizata în tranzactiile dintre agentii economici din tarile dezvoltate. având trasaturi si functii asemanatoare monedei. ci dupa un preaviz adresat bancii. În functie de durata plasamentului se pot identifica active pe termen scurt. Produsele pietei financiar-monetare sunt supuse unui proces continuu de inovare. Activele pe termen scurt se bucura de un grad de lichiditate mai ridicat în comparatie cu cele pe termen lung. cu atât costul de oportunitate corespunzator dorintei pentru lichiditate creste. Noile instrumente. Iar o crestere a dobânzii va determina restrângerea numerarului sau a contului curent si va extinde quasimoneda. Depozitele la termen Depozitele la termen precum si cele în vederea economisirii sunt de asemenea incluse în structura masei monetare. Plata salariilor. Spre deosebire de primele componente ale masei monetare. În ultimul timp. C.B. Numerarul se poate transforma cu usurinta în conturi la vedere. Agregatele monetare Analiza detaliata a masei monetare presupune recurgerea la agregatele monetare. biletele la ordin. motivul reprezentându-l obtinerea unei dobânzi superioare. Banii de cont Banii de cont se refera la disponibilitatile în conturi curente sau la vedere. gradul de lichiditate este mai scazut în cazul depozitelor la termen.

Agregatul monetar reprezinta o parte constitutiva a masei monetare (disponibilitati monetare si semimonetare), parte autonomizata prin functiile ei specifice, prin agentii economici specializati care emit instrumentele de schimb si de plata, prin institutiile financiar-bancare care le pun în circulatie, prin fluxurile reale pe care le mijlocesc. Agregatul monetar reprezinta un instrument util politicii monetare, motiv pentru care selectarea agregatelor monetare trebuie sa ofere raspunsuri asupra caracterului politic ii monetare si efectului acesteia în economia reala. Numarul si structura agregatelor monetare difera în general de la tara la tara, în functie de etapa de dezvoltare si evolutia economica specifica, de stadiul pietei financiare sau de cerintele imediate sau de perspectiva ale practicii monetare. În acest sens exista modele diverse promovate de diferite scoli. Scoala americana, considerata moderna, se distinge de cea franceza, cu o traditie îndelungata în domeniu, si fiecare de cea austriaca, germana sau italiana. În SUA se opereaza cu 6 agregate, în Franta cu 4 agregate iar în Anglia cu 7. Agregatele monetare pot fi definite prin integrarea succesiva a produselor monetare create în scopul asigurarii lichiditatii agentilor financiari sau nefinanciari. În functie de acest criteriu s-au construit agregatele monetare simbolizate cu M1, M2, M3 si L. Primul agregat monetar - M1, reprezinta masa monetara în sens restrâns. El grupeaza în structura sa numerarul, bancnote si moneda divizionara, si banii de cont din disponibilitatile în conturi la vedere si în alte categorii de conturi deschise la bancile comerciale si la asimilatele acestora si asupra carora pot fi trase cecuri. Reprezentând partea cea mai activa a masei monetare sau lichiditatea primara, aceste componente raspund întru totul continutului monedei si facilitatilor sale. Stingerea datoriilor si mijlocirea tranzactiilor se face în acest caz fara consum de timp si fara riscul diminuarii activelor detinatorului. Agregatul monetar M1 se caracterizeaza printr-un grad înalt de flexibilitate, fiind afectat direct si rapid de evolutiile din economie. Banii în sens restrâns pot fi transformati fara costuri tranzactionale suplimentare în quasi-bani. Cel de al doilea agregat monetar - M2, reprezinta masa monetara în sens larg. El cuprinde în plus fata de M1 ansamblul plasamentelor la termen si în vederea economisirii posibil de transformat în lichiditati prin emisiunea de cecuri cu preaviz. Aceasta parte reprezinta lichiditatea secundara sau quasi-moneda. Disponibilitatile monetare astfel incluse în M2 apartin agentilor rezidenti non-bancari si sunt gestionate de institutiile financiare. Al treilea agregat monetar - M3, cuprinde pe lânga componentele lui M2 active cu un grad mai redus de lichiditate precum certificate de depozit, bonuri de casa, conturi de economii pe termen mediu si alte titluri emise de agentii economici pe piata financiar-monetara. Ultimul agregat monetar - L, include în plus fata de M3 titluri emise pe termen mediu si lung cu caracter negocia bil si posibil de transformat în lichiditati.
23

În România structura masei monetare poarta amprenta procesului tranzitiei la economia de piata. Agregatele monetare întâlnite sunt M1 si M2 cuprinzând moneda efectiva si quasi-moneda. În M1 sunt cuprinse, asa cum s-a vazut, numerarul si depozitele la vedere ale firmelor, operabile prin cecuri. Quasi-banii includ, potrivit definitiei Bancii Nationale a României, urmatoarele: economiile populatiei (la CEC sau la banci), depozitele la termen ale agentilor economici (inclusiv certificatele de depozit), depozitele conditionate ale agentilor economici (acreditive, depozite pentru investitii etc.), conturile în valuta ale rezidentilor (persoane fizice si juridice). Ponderea numerarului în cadrul masei monetare este d aproximativ 20%, e tendinta fiind de scadere pe masura ce se vor introduce în practica curenta instrumente de decontare fara numerar (cecuri, carti de credit si de debit). În schimb, quasi-banii reprezentau la jumatatea anului 1994 57% în totalul masei monetare, marcând o crestere comparativ cu anii anteriori. În economiile caracterizate printr-o inflatie accentuata acest fapt este apreciat drept pozitiv, atenuându-se astfel un factor de presiune inflationista. Existenta mai multor masuri pentru masa monetara confirma ambiguitatea termenului de "oferta de moneda". În plus, deciziile agentilor economici afecteaza marimea agregatelor monetare. De exemplu, decizia de transformare a depozitelor la termen în depozite la vedere va determina cresterea primului agregat monetar în timp ce urmatoarele vor ramâne nemodificate. În adoptarea masurilor de politica monetara, banca centrala are nevoie nu doar de o imagine globala asupra masei monetare ci si de una detaliata. Una dintre cele mai importante componente ale masei monetare si care înregistreaza o dinamica accentuata o reprezinta depozitele bancare. Controlul ofertei de moneda, de care responsabila este banca centrala, presupune supervizarea activitatii celorlalte banci în procesul creatiei monetare. Creatia monetara În asigurarea ofertei de moneda sunt implicati trei categorii de agenti monetari: bancile comerciale, banca centrala si Trezoreria. Mijloacele de plata puse la dispozitia agentilor economici se prezinta sub forma creantelor asupra intermediarilor monetari, reprezentând contrapartidele masei monetare. Creatia monetara constituie un proces continuu de asigurare cu lichiditati a economiei, ceea ce imprima o tendinta ascendenta masei monetare si o schimbare a structurii sale. Creatia monetara consta în transformarea creantelor asupra agentilor nebancari în mijloace de plata imediat utilizabile pentru efectuarea platilor. A. Creatia de moneda prin bancile comerciale Bancile comerciale pot crea moneda la solicitarile agentilor economici privind completarea capitalurilor proprii.
24

Pentru a raspunde cerintelor formulate de întreprinderi, de persoane fizice sau de Trezorerie, banca achizitioneaza trei tipuri de active: (1) Creante asupra întreprinderilor si particularilor. Prin operatiunea de scontare bancile comerciale cumpara active financiare pe termen scurt precum cambii si bilete la ordin. Acestea îsi au originea într-o operatiune de vînzare anterioara si exprima creanta detinatorului asupra unei terte persoane fizice sau juridice. Astfel, bancile comerciale pun în circulatie mijloace de plata suplimentare în schimbul unei creante asupra agentilor economici interni. (2) Creante asupra strainatatii. Banca comerciala achizitioneaza devize straine de la un client exportator. Aceste devize nu reprezinta moneda pe teritoriul unei tari, ci o creanta asupra unei tari straine. La cererea detinatorului, devizele straine sunt convertite de catre bancile comerciale în moneda nationala, punându-se de fapt în circulatie mijloace de plata suplimentare în schimbul unei creante asupra altui stat. (3) Creante asupra Trezoreriei. Statul se confrunta frecvent cu insuficienta resurselor bugetare, motiv pentru care în vederea finantarii deficitului sunt emise bonuri de tezaur. Achizitia acestor active se face fie la initiativa Trezoreriei, în cazul subscrierii de catre banca a bonurilor de tezaur, fie la initiativa clientilor care doresc scontarea acestor titluri. În fiecare din aceste cazuri, bancile comerciale creeaza moneda printr-un simplu înscris în contul vânzatorului. Este vorba în fapt de monetizarea unor active monetare. Valoarea acestor active figureaza în activul bilantului bancii, iar valoarea monedei create la pasiv. Mecanismul descris se poate derula si în sens invers. În acest caz nu se va mai vorbi de procesul creatiei monetare ci de cel al distrugerii monetare. Cantitatea de moneda se va reduce atunci când bancile comerciale recupereaza la scadenta valoarea activelor aflate în portofoliu. În practica, procesul creatiei monetare domina pe cel de distrugere monetara astfel încât masa monetara creste. Acordarea de credite are drept premiza existenta de lichiditati la banca, fiind deci determinata de marimea depozitelor. Creditele astfel obtinute de agentii economici vor fi utilizate, în cea mai mare parte, pentru plati cu ajutorul cecurilor, în favoarea altor agenti economici. Banca beneficiarului care va primi aceste sume în depozit va dispune de posibilitati suplimentare de creditare. Creditul initial se afla deci la originea de noi credite confirmând astfel maxima engleza dupa care "împrumuturile produc depozite" (loans make deposits). Daca sistemul bancar ar fi alcatuit dintr-o singura banca, nu s ridica -ar probleme de lichiditate. S-ar opera doar cu moneda scripturala a respectivei banci, existând certitudinea transformarii creditelor acordate în depozite aflate la aceasta banca. În realitate, sistemul monetar comporta existenta unui numar mare de banci. Într-un sistem complex apar astfel probleme de comunicare interbancare, ceea ce reclama un mecanism general de compensare în functionarea caruia intervine si banca centrala.
25

Suma totala a depozitelor se poate deduce facând apel la logica matematica elementara: M = 5000 + 3750 + 2812. Aceasta suma în urma achitarii unei plati de catre beneficiarul creditului poate ajunge la o alta banca.4 20000 Credite noi 3750 2812.5 703.Creatia de moneda prin intermediul bancilor comerciale se analizeaza cu ajutorul teoriei multiplicatorului creditului. Aceasta acorda un credit în baza acestui depozit nu mai mare de 2812.5000 x 0. fiecare depozit fiind diminuat prin cedare partiala bancii de emisiune. fie sa suplimenteze creditele acordate ceea ce i-ar aduce dobânda. Noile credite vor creste sumele în conturile beneficiarilor si mai departe ale celor în favoarea carora se fac platile. Masa monetara va spori astfel în "unde" succesive însa din ce în ce mai lent datorita rezervelor obligatorii.1. deci un venit suplimentar. sau 26 . Rata rezervelor minime va fi de 25%. . Fie sa pastreze aceste rezerve fara a obtine astfel nici-un venit suplimentar. Pentru simplificare vom considera ca nu se fac plati în numerar.4 1582.25).5 + . totalitatea creditelor acordate fiind numai creatia bancilor comerciale.5 2109. iar depozitul initial de 5000 unitati monetare.4 5000 Procesul se va încheia când întreg depozitul initial (5000) se mobilizeaza la banca de emisiune sub forma rezervelor. Suma maxima pe care banca o poate acorda sub forma de credit va fi doar de 3750 unitati monetare (5000 . Tabelul 2. Într-o astfel de situatie banca are la dispozitie doua posibilitati.1 527. Procesul de multiplicare a creditului Banca A B C D X Depozite noi 5000 3750 2812. Presupunem ca rezervele de lichiditati ale unei banci comerciale în moneda centrala sunt excedentare la un moment dat. asa cum se observa în tabelul 2.05 15000 Rezerve 1250 937. Acordarea creditelor se va face însa în limita permisa de rata rezervelor obligatorii (minime). Aceasta actioneaza în sensul reducerii posibilitatilor de multiplicare a creditului. Vom privilegia în continuare aceasta a doua alternativa.5 2109. Procesul poate continua însa dimensiunea creditelor ulterioare este din ce în ce mai mica.. Pentru ilustrarea procesului de multiplicare al creditului vom folosi un exemplu.1. Ele vor ajunge sub forma de depozite la alte banci (sau aceeasi banca) care vor proceda în mod analog.50 unitati monetare.

În al doilea rând. Este putin probabil ca o banca sa recurga în mod unilateral la aceasta masura.m. ceea ce permite continuarea procesului. 3  3  3 M = 5000 + 5000 ⋅   + 5000 ⋅   +. Acestea vor fi determinate printre altele de preferinta pentru numerar a publicului si de politica bancii centrale. În cazul în care noile depozite nu vor atinge nivelul de 20000 unitati monetare înseamna ca în sistemul bancar exista exces peste rezervele necesare. Este posibil ca cererea de creditare sa fie mai redusa în raport de posibilitatile bancilor. În acest caz marimea depozitelor în functie de care se acorda creditele se diminueaza si odata cu ele proportiile multiplicarii. când se anticipeaza retrageri mai ample (de exemplu. Bancile pot stimula cererea de credite prin reducerea ratei dobânzii. Se produc astfel scurgeri din circuitul banilor scripturali. rezulta ca multiplicatorul creditului este K = 1/r. Exemplul anterior prezentat a avut ca premisa circulatia doar a monedei scripturale. este necesara o anumita cerere pentru creditare. de fapt o creanta asupra siesi.. B. multiplicatorul este 4. lipsind prima banca de posibilitatea majorarii creditelor. Variatia cotelor rezervelor obligatorii reprezinta totodata si un instrument de politica monetara. Daca celelalte banci mentin ratele dobânzilor se poate produce un flux de lichiditati catre acestea.+5000 ⋅    4  4  4 2 n Restrângând expresia se obtine: Daca rata rezervelor obligatorii este r. Mecanismul creatiei monetare presupune în primul rând existenta în sistemul bancar a lichiditatilor necesare sustinerii creditului. . reducând în acelasi timp si posibilitatea de creditare. Aceasta emisiune se realizeaza în 27 . Aceasta decizie ar duce însa si la o diminuare a ratei dobânzii platita deponentilor. în preajma sarbatorilor) bancile pot proceda la cresterea ratelor rezervelor. Banca centrala achizitioneaza active nonmonetare si emite moneda. iar cresterea masei monetare este de 15000 u.. adica inversul ratei rezervelor obligatorii. Modificarea ratelor rezervelor necesare (obligatorii) poate asigura expansiunea masei monetare într-o masura mai mare sau mai mica. deci a costului creditului. În anumite circumstante. Titularii de credite pot solicita bancii creditoare ca o parte din disponibilitati sa îmbrace forma de numerar. În exemplul de fata. Este însa mult mai realist a lua înconsiderare si prezenta numerarului. Creatia de moneda prin banca centrala Creatia de moneda prin banca centrala are un mecanism asemanator cu cel al oricarui intermediar financiar.

mobilizând titluri reprezentând aceste credite (cambii). oferind în schimb propria moneda si sporind pe aceasta baza masa monetara. Agentii economici nationali care desfasoara relatii de schimb cu strainatatea intra în posesia devizelor straine. Atunci când nu dispune de sumele necesare efectuarii platilor se poate folosi de propria moneda. Oferta de moneda si rata dobânzii Teoriile monetare considera în general oferta de moneda independenta de rata dobânzii. fara ca în conturile Trezoreriei sa fi existat acoperirea necesara. Creatia monetara prin intermediul Trezoreriei. în schimb preia prin operatiunea de rescontare creditele acordate de bancile comerciale. Cum oferta de moneda este determinata. Aportul Trezoreriei la creatia de moneda este însa redus comparativ cu creatia monetara datorata bancii centrale sau bancilor comerciale. Banca comerciala la rândul sau poate sa le cedeze Bancii centrale. creante asupra economiei si creante asupra strainatatii. asa cum s vazut prin -a actiunea sectorului bancar (autoritatile monetare controleaza direct stocul de bani al economiei). Achizitionarea bonurilor de tezaur. (3) Creante asupra economiei. În masura în care acestia au nevoie de moneda centrala. ei cedeaza devizele unei banci comerciale. exprimând putere de cumparare în exterior. 28 .1a). (2) Creante asupra strainatatii. apare ca un împrumut indirect acordat Trezoreriei. C. fara ca aceasta sa reprezinte determinantul major al ofertei de moneda. devenind moneda scripturala. curba ofertei de moneda este pozitiv înclinata în raport cu rata dobânzii (figura 2. Banca centrala realizeaza monetizarea acestor devize. Din acest motiv. Modelele keynesiste considera totusi ca rata dobânzii exercita o influenta direct proportionala asupra ofertei de moneda. cu caracter intermitent.legatura cu aceleasi tipuri de creanta întâlnite în cazul bancilor comerciale: creante asupra Trezoreriei. Daca banca centrala nu acorda decât foarte rar în mod direct un credit. Emisiunea de moneda în favoarea Trezoreriei detine ponderea în cele mai multe cazuri. asigurându-se în acest mod si cresterea rezervei valutare a tarii. (1) Creante asupra Trezoreriei. Trezoreria efectueaza cea mai mare parte a platilor sale prin intermediul bancilor comerciale si prin banca centrala.1b). o creanta asupra statului se monetizeaza. Trezoreria se confrunta adeseori cu insuficienta resurselor datorita decalajului în timp între cheltuielile efectuate. Procesul se deruleaza în sens invers când banca centrala va ceda devize straine contra activelor monetare nationale. deoarece potrivit legii are functii bancare. curba ofertei de moneda în functie de rata dobânzii apare sub forma unei perpendiculare pe abscisa (figura 2. Astfel. cu caracter continuu si încasarea veniturilor. În contextul amplificarii relatiilor economice externe sporeste rolul bancii centrale în creatia de moneda pe baza achizitionarii acestor devize.

împreuna cu o preferinta mai redusa a publicului pentru numerar. 2. În acelasi sens.1 Oferta de moneda si rata dobânzii Rata dobânzii Oferta Rata de moneda dobânzii Oferta de moneda 0 Cantitatea oferita de moneda 0 Cantitatea oferita de moneda b) Dependenta de rata dobânzii a) Independenta de rata dobânzii Ratiunile unei relatii directe între oferta de moneda si rata dobânzii constau în urmatoarele: . datorata de exemplu cresterii cererii de credit.o rata a dobânzii mai mare. creaza sursele pentru amplificarea procesului de creditare. încurajeaza bancile în acordarea de credite.Fig.o rata a dobânzii mai ridicata schimba structura depozitelor la banci în favoarea celor la termen si. . sporind în consecinta masa monetara. 29 .

În general. el identifica patru mobiluri ale cererii de bani exprimata prin "preferinta pentru lichiditate": (1) Motivul venitului. Fisher exprima relatia dintre cererea si oferta de monedî: MV=PT unde M = cantitatea de moneda V = viteza de circulatie a banilor P = nivelul general al preturilor T = volumul tranzactiilor în termeni reali Deci conform acestei relatii. Un prim motiv al cererii de bani este cel tranzactional. 30 . Aceasta obliga în orice moment la pastrarea unei parti din venituri sub forma lichida. menajele obtin si încaseaza venituri la intervale diferite de timp. Banii reprezinta un activ deosebit de celelalte active. (3) Motivul precautiei. În acest sens. (2) Motivul întreprinderii.actioneaza si sporirea depunerilor agentilor economici din strainatate atrasi de perspectiva unui plasament mai avantajos. cantitatea de moneda multiplicata prin viteza de circulatie a banilor trebuie sa fie egala la echilibru cu volumul valoric al tranzactiiilor. Bineînteles ca destinatia cheltuielilor unei întreprinderi este diferita de cea a menajelor. Keynes se distanteaza de conceptia clasica apreciind ca moneda este ceruta si ca bun în sine. Cererea de moneda apare în traditia clasica ca o modalitate indirecta a cererii de bunuri. iar altele au o determinare psihologica. retinerea unei cantitati de bani sub aceeasi forma (lichida) este datorata unor circumstante imprevizibile precum cheltuieli neasteptate în viitor sau achizitii avantajoase. în cadrul comunitatii în care sunt acceptati. din aceleasi ratiuni cu ale menajelor. Transmiterea lor de la un agent la altul. Se poate usor deduce ca masa monetara este determinata de fiecare din celelalte elemente ale relatiei anterioare. întreprinderile simt nevoia sa retina în mod permanent o parte din disponibilitatile lor sub forma lichida. ei sunt un bun lichid prin excelenta. El deriva din functia banilor de mijloc de schimb. permite stingerea oricarei datorii. se accepta existenta mai multor motive ale detinerii de moneda. 2.4 Cererea de moneda Cererea de bani se refera la dorinta obtinerii monedei de catre agentii economici. Unele sunt de natura economica. Banii sunt ceruti pentru ca prin intermediul lor se pot efectua tranzactii. nu doar pentru a facilita achizitia altor bunuri. Ecuatia schimburilor a lui I. în timp ce cheltuielile acestora au o frecventa mai mare.

motivul tranzactional si cel precautional. În aceasta situatie. ideea speculatiei apare asociata achizitiei activelor financiare (actiuni si obligatiuni) sau reale (imobile). mai pe scurt. Pornind de la aceste mobiluri. Keynes construieste o functie a cererii de moneda notata cu L si care are doua componente: . reprezinta un arbitraj continuu între activele monetare si cele nonmonetare. În general. oamenii vor decide vânzarea lor înainte ca pretul sa fi scazut foarte mult. retragându-i doar atunci când nevoia achizitiei de bunuri o impune. Factorul esential care influenteaza aceasta componenta îl constituie nivelul venitului national (Y). atunci rata dobânzii are un rol crucial. El aplica în practica principiul de a cumpara ieftin si de a vinde scump. În figura 2. optând deci tot pentru bani lichizi. Se poate observa ca speculatia. orice speculant este animat de perspectiva câstigului de capital. existând doar motivul speculatiei. cresterea venitului national determinând cresterea cererii de bani si invers. 31 .Componenta L2 reprezinta cererea de moneda în scopul speculatiei. ei dovedindu-se un activ superior acestora.2 se observa ca cererea de bani datorata motivului tranzactiei si precautiei este aproape verticala. .(4) Motivul speculatiei. Aceasta functie a cererii de moneda mai poate fi influentata si de alti factori precum frecventa încasarilor. Pentru rate înalte sumele lichide retinute în acest scop ar fi usor diminuate. banii sunt preferati valorilor mobiliare. Relatia este directa. În schimb. L1 = L1 (Y) cu L’1 > 0 Relatia cu rata dobânzii (i) este mai degraba nesemnificativa. daca pretul a atins un nivel scazut anticipându-se apoi o crestere. se vor achizitiona hârtii de valoare. Cei care doresc achizitionarea acestor active vor prefera sa astepte daca preturile înregistreaza tendinta de scadere. La rate înalte ale dobânzii oamenii vor fi determinati sa-si pastreze banii în conturi la banci.Componenta L1 reprezinta cantitatea de bani ceruta de agentii economici derivând din primele trei motive sau. Daca cumva detin hârtii de valoare. în timp ce ultimul pe cea de rezerva de valoare. indiferent ca se refera la active reale sau financiare. sezonalitate sau utilizarea unor mijloace moderne de plata (carti de credit). Daca oamenii au de ales între bani sub forma lichida si active financiare. Din examinarea acestor mobiluri ale cererii de moneda se constata ca primele trei privilegiaza functia banilor de mijloc de schimb. Influenta ratei dobânzii ar putea fi mai semnificativa asupra cererii datorita motivului precautiei. Acesti factori pot influenta cererea de moneda în ambele sensuri.

atunci când rata dobânzii se diminueaza preferinta pentru lichiditate este stimulata în dauna detinerii activelor financiare.3). Fig. cresterea ratei dobânzii stimuleaza preferinta pentru detinerea activelor financiare si deci renuntarea la lichiditate.Reprezentând pretul renuntarii la lichiditate.2 Cererea de moneda datorata motivului tranzactiei si precautiei Rata dobânzii L1 0 Cantitatea ceruta de moneda Deci relatia dintre cererea de moneda în scop speculativ si rata dobânzii este invers proportionala: L2 = L2 (i) cu L’2 < 0 Descresterea lui L2 în functie de rata dobânzii este valabila pentru un nivel al sau superior lui im. 2. Fig. 2. de fapt un prag minim (trapa de lichiditate) pentru care cererea de moneda devine infinit elastica în raport cu rata dobânzii (figura 2.3 Cererea de bani în scop speculativ Rata dobânzii L2 im 32 . În schimb.

5 surprinde pe acelasi grafic cererea si oferta de moneda.4 Cererea totala de moneda Rata dobânzii L2 im L 0 L1 Cantitatea ceruta de moneda 2. si reprezinta curba preferintei pentru lichiditate. i*) determina simultan rata dobânzii si cantitatea de moneda tranzactionata la echilibru. Coordonatele punctului de intersectie al celor doua curbe. 33 . De exemplu.4. Orice alt factor în afara ratei dobânzii care influenteaza rata dobânzii va determina deplasarea spre stânga sau spre dreapta a curbei cererii de moneda.5 Echilibrul pietei monetare Piata monetara reprezinta întâlnirea si confruntarea între cererea de moneda si oferta de moneda.0 Cantitatea ceruta de moneda Cererea totala de moneda se obtine prin însumarea functiilor L1 si L2: L (Y. în timp ce utilizarea pe scara larga a cartilor de credit deplaseaza cererea de moneda spre stânga. i) = L1 (Y) + L2 (i) Graficul ce descrie functia compusa este prezentat în figura 2. Figura 2. (M*. 2. sporirea venitului national (Y) va deplasa curba spre dreapta. Fig.

rata dobânzii aflata sub nivelul sau de echilibru. stimuleaza cererea care excede nivelul ofertei de moneda. determinând reducerea preturilor activelor financiare si sporind astfel rata dobânzii. Derularea acestui proces va conduce rata dobânzii spre nivelul sau de echilibru. La acest nivel al ratei dobânzii. În acest caz. deplaseaza curbele si conduce la un nou echilibru al cantitatii de moneda si al ratei dobânzii. în oferta sau în ambele concomitent.Fig. Cresterea cererii de valori mobiliare se traduce însa în cresterea preturilor titlurilor si scaderea ratei dobânzii. 34 . Mai multi detinatori de active vor dori sa le vânda pe piata financiara. Oferta de moneda se diminueaza concomitent cu cresterea cererii de moneda îndeosebi în scop speculativ.5 Echilibrul pe piata monetara Daca rata dobânzii ar fi superioara nivelului sau de echilibru ar exista un exces al ofertei de moneda în raport cu cererea de moneda. O modificare survenita în cerere. dorinta de achizitionare a hârtiilor de valoare se amplifica. detinerea activelor financiare devine indezirabila preferându-se moneda. Ajustarile succesive între cererea si oferta de moneda vor conduce rata dobânzii si cantitatea de moneda tranzactionata spre nivelul lor de echilibru. În mod similar. 2.

de protectie sociala etc. Indicatorii sintetici cei mai folositi în calculele macroeconomice sunt produsul intern brut (PIB). produsul intern net (PIN). structural si calitativ. 2. exprimati tot valoric si a caror marime este conditionata nu numai de rezultatele activitatii corespunzatoare perioadei de calcul. Punctul de plecare în determinarea indicatorilor macroeconomici îl reprezinta cei microeconomici. produsul national brut (PNB). analiza macroeconomica face apel si la calculul altor indicatori. 3. . pot exista indicatori microeconomici si macroeconomici. El reflecta procesele si fenomenele economice din punct de vedere cantitativ. Produsul intern brut Produsul national brut Produsul intern net Produsul national net si venitul national Activitatile economice ce se desfasoara în cadrul unei economii nationale se concretizeaza într-o gama variata de bunuri si servicii. În mod frecvent. ci si de o serie de procese legate de veniturile din afara economiei sau de politica fiscala. În rândul acestora se pot aminti venitul disponibil al economiei si venitul personal. Daca primii masoara rezultatele economice la nivelul agentului economic individual. 4. venitul national (VN). În functie de nivelul la care se calculeaza acesti indicatori. ca si interdependentele dintre diferitele subsisteme ale economiei nationale. Evaluarea acestora sub aspect fizic sau valoric se realizeaza cu ajutorul indicatorilor economici Indicatorul economic exprima numeric evolutia unei marimi economice în conditii date de spatiu si timp. produsul national net (PNN). ultimii exprima performanta la nivelul ansamblului economiei nationale. INDICATORII MACROECONOMICI Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • Care sunt principalii indicatori macroeconomici si care este continutul acestora Care sunt modalitatile de exprimare ale rezultatelor macroeconomice Ce este deflatorul PIB si care sunt deosebirile dintre acesta si indicele preturilor de consum 1.CAPITOLUL 3.

deci. ca indicator care masoara valoarea productiei finale în cursul unei perioade. PIB. Faptul de a nu retine în calculul PIB aceste bunuri intermediare permite evitarea dublei înregistrari si. Presupunem. Exprimarea valorica a PIB. avem în vedere produsele si serviciile realizate în cursul perioadei de calcul si care nu mai sunt folosite pentru producerea altor bunuri. un trimestru sau un an. Când vorbim de bunurile finale. o economie în care se produc doar doua bunuri diferite 1 si 2. Sa consideram urmatoarea situatie. retinute în calculul PIB. dupa cum includ sau nu impozitele indirecte. Daca se însumeaza valoarea productiei fiecarui agent economic realizate se obtin 100000 unitati monetare. Intrarile intermediare pentru productia de grîu. 3. pentru simplificare. reprezinta unica posibilitate de însumare a bunurilor eterogene realizate î cadrul n economiei nationale. Perioada folosita pentru calculul PIB este. sunt destinate a intra direct în consum. în cantitatile q1 si q2 si vândute la preturile p1 si respectiv p2.1 Produsul intern brut Produsul intern brut este considerat adesea drept cea mai buna masura statistica a performantei unei economii. care realizeaza faina. El exprima valoarea de piata a bunurilor si serviciilor finale produse de agentii economici care actioneaza în interiorul tarii în cursul unei perioade date. În cazul în care acestea vor face obiectul utilizarii într -un proces de productie ulterior vorbim de productie intermediara. este o variabila de flux si nu de stoc. le ignoram în acest moment. Produsele realizate de firma de panificatie sunt vândute consumatorilor.Indicatorii rezultativi ai economiei nationale pot fi evaluati atât în preturile pietei cât si în preturile factorilor. obtinerea unei imagini deformate a rezultatelor macroeconomice. Presupunem un fermier a carei recolta de grâu este la nivelul unui an de 20000 unitati monetare. Aceasta este vînduta unei firme de panificatie la pretul de 30000 unitati monetare. Este însa cifra 100000 unitati monetare o imagine corecta a ceea ce s-a realizat în economie ? Cu siguranta nu. fiind vândute consumatorilor finali. iar aceasta reprezinta productia bruta. si de fapt a tuturor indicatorilor macroeconomici. de obicei. desi exista. La o privire mai atenta se observa ca valoarea productiei de grâu se regaseste de trei ori în Bunurile finale. Valoarea productiei realizate în cursul anului se obtine prin însumarea valorilor aferente fiecarui bun în parte. încasânduse 50000 unitati monetare. PIB = p1q1 + p2q2 38 . Întreaga productie de grâu este vânduta unei unitati de morarit.

iar, în cazul general, pentru o economie cu n bunuri:

• • •

Calculul PIB se realizeaza, în general, pornind de la trei metode: metoda valorii adaugate metoda cheltuielilor sau a utilizarii productiei finale metoda veniturilor

(1) Metoda valorii adaugate În esenta, aceasta metoda consta în calculul valorii adaugate brute obtinute în unitatile din interiorul tarii si agregarea lor pe ramuri si pe ansamblul economiei nationale. Pentru obtinerea valorii adaugate brute se recurge la scaderea din valoarea productiei a consumului intermediar. Presupunem un bun 1 realizat la un moment dat si vândut în cursul perioadei la pretul de 1000 unitati monetare. Consideram ca acest bun este folosit pentru producerea altui bun vândut ulterior la pretul de 2000 unitati monetare. Cum PIB include doar valoarea bunurilor finale, rezulta ca doar ultimul produs va fi inclus în PIB, nu si primul. Valoarea PIB va spori în consecinta cu 2000 unitati monetare. Calculul PIB se poate realiza pornind de la valoarea adaugata în fiecare moment al productiei. Daca consideram pentru primul produs valoarea adaugata de 1000 unitati monetare. (nu exista consum intermediar), valoarea adaugata în cazul celui de-al doilea produs devine 1000 unitati monetare (2000 - 1000). Suma valorilor adaugate, se observa, este egala cu valoarea bunurilor finale (2000). În concluzie PIB poate fi considerat drept valoarea adaugata totala realizata de ansamblul firmelor dintr-o economie nationala. (2) Metoda cheltuielilor Aceasta metoda consta în însumarea tuturor cheltuielilor efectuate în cadrul unei economii nationale pentru achizitionarea de bunuri materiale si servicii la preturile pietei mai putin cele privitoare la bunurile si serviciile importate. Din aceasta perspectiva PIB va include în structura sa consumul privat (C), investitiile brute (I), cheltuielile guvernamentale sau consumul public (G) si exportul net (En). Consumul privat sau consumul personal exprima cheltuielile de consum ale menajelor ocazionate de achizitionarea bunurilor materiale si serviciilor destinate satisfacerii nevoilor acestora. Din punct de vedere al naturii bunurilor de consum, acestea cuprind bunuri durabile, non-durabile si servicii. Bunurile durabile sunt cele a caror folosire se realizeaza pe parcursul unei perioade îndelungate (de exemplu echipamente electronice). Bunurile non-durabile sunt cele folosite de regula pentru o perioada scurta de timp (de exemplu alimentele sau articolele de î bracaminte). m

39

Serviciile se refera la prestatiile efectuate de indivizi sau firme în favoarea consumatorilor. Investitiile se refera la achizitionarea de bunuri pentru utilizari viitoare. Aceasta componenta a PIB include la rândul sau urmatoarele categorii de investitii: - investitii menite sa sporeasca capacitatile de productie existente (formarea neta de capital); - investitiile destinate înlocuirii capitalului fix uzat (investitia de înlocuire); - valoarea de piata a locuintelor nou construite; - modificarea stocurilor anuale de materii prime, materiale, combustibili, produse finite etc. Însumarea acestor elemente reprezinta investitiile brute sau formarea bruta de capital. Cheltuielile guvernamentale sau consumul public se refera la cheltuielile administratiei centrale si administratiilor locale pentru achizitionarea de bunuri si servicii. Cheltuielile guvernamentale nu includ platile de transfer catre indivizi precum prestatiile de securitate sociala. Acestea reprezinta realocari ale venitului existent, nefiind efectuate în schimbul unor bunuri sau servicii. Exportul net surprinde relatiile de schimb cu alte tari. Se calculeaza scazând din valoarea bunurilor si serviciilor exportate catre agentii economici apartinând altor tari (E) valoarea bunurilor si serviciilor furnizate de acestia, deci importurile (X). (3) Metoda veniturilor Aceasta metoda consta în agregarea veniturilor agentilor economici din activitatea economica si din patrimoniu. În acest sens, în calculul PIB sunt incluse salariile r eprezentând recompensarea muncii, profitul ce revine întreprinzatorilor si veniturile din proprietate, precum rente si dobânzi. La acestea se adauga consumul de capital fix (amortizarea). PIB nominal versus PIB real. PIB poate fi exprimat utilizând doua tipuri de preturi: preturi curente si preturi constante. Preturile constante reprezinta de fapt preturile curente ale unei perioade anterioare. Prin utilizarea preturilor curente se obtine PIB nominal, în timp ce exprimarea bunurilor si serviciilor finale în preturi constante conduce la PIB real. Pentru o economie în care se obtin n bunuri, PIB nominal va rezulta din însumarea valorii curente a bunurilor si serviciilor finale.

PIB real va fi obtinut ponderând cantitîtile curente cu preturile unei perioade anterioare, considerata drept referinta:

40

Se observa ca PIB nominal poate creste ca urmare a influentei separate sau concomitente a preturilor si cantitatilor diferitelor bunuri produse, în timp ce PIB real doar ca urmare a cantitatilor, preturile ramânând neschimbate. Din aceasta perspectiva, afirmatia ca PIB reprezinta o buna masura a nivelului bunastarii trebuie privita mai ales în corelatie cu dimensiunea PIB real. Cresterea PIB nominal nu reflecta întotdeauna îmbunatatirea conditiilor de viata si a bunastarii. Este posibil ca acesta sa înregistreze o crestere când preturile marcheazî o dinamica accentuata, chiar daca cantitatile de bunuri pot sa se reduca. Societatea nu va fi astfel capabila sa raspunda cerintelor consumatorilor într-o masura mai mare comparativ cu o perioada anterioara. Raportul dintre PIB nominal si cel real reprezinta deflatorul PIB:

Deflatorul PIB compara pretul bunurilor într-un an cu pretul acelorasi bunuri într-un an considerat de baza. Cu ajutorul deflatorului se poate determina evolutia preturilor în cadrul unei economii. Astfel, daca deflatorul PIB este de 150% în anul 1 si raportarea se face fata de anul 0, preturile au marcat în acest interval o crestere cu 50%. Totodata cunoasterea deflatorului si a PIB nominal permite determinarea PIB real: PIB n = PIBr x deflatorul PIB Deflatorul PIB nu reprezinta singurul indice care exprima dinamica preturilor. Cel mai frecvent se calculeaza indicele preturilor de consum, pe baza studierii evolutiei preturilor unui cos de bunuri de consum în cursul unei perioade date. Totusi între cei doi indici exista si câteva deosebiri. O prima deosebire rezida în sfera lor de cuprindere. Deflatorul PIB include preturile tuturor bunurilor si serviciilor produse în timp ce preturile cuprinse în indicele preturilor de consum se refera doar la bunurile achizitionate de consumatori. În consecinta o crestere a preturilor bunurilor cumparate de firme sau guvern este reflectata de deflator nu însa si de indicele preturilor de consum. O a doua diferenta între cei doi indici este aceea ca preturile bunurilor importate afecteaza indicele preturilor de consum nu însa si deflatorul. Aceasta

41

în timp ce indicele de tip Paasche subestimeaza efectul preturilor asupra bunastarii. 3.datorita continutului PIB care cuprinde doar bunurile si serviciile produse în interiorul tarii. PNB reprezinta un indicator important al cererii agregate. PNB poate fi mai mare. În conditiile cresterii preturilor indicele de tip Laspeyres (indicele preturilor de consum) tinde sa supraestimeze aceasta crestere si efectul ei asupra costului vietii. Indicele preturilor de consum se determina pe baza unui cos dat de bunuri (cantitatile anului de baza) si având ponderi fixe în consum. În fine. Deci. spre deosebire de PIB care exprima venitul total obtinut în interiorul economiei atât de agentii nationali cât si straini. în timp ce produsele si serviciile ce-l compun exprimate în preturile pietei reflecta sintetic oferta nationala. O analiza comparativa a celor doi indici privind impactul cresterii preturilor asupra costului vietii nu releva superioritatea neta a unuia sau altuia. 2 Produsul national brut Produsul national brut exprima valoarea de piata a bunurilor si serviciilor finale produse de agentii nationali într-o perioada determinata. Daca o persoana a unei tari este angajata de o firma a aceleiasi tari care-si desfasoara activitatea însa într-o alta tara. prin corectarea acestuia cu soldul valorii adaugate al agentilor nationali din strainatate si al agentilor straini din interiorul tarii (SVAB). PNB pp = PIBpp + SVABpp În functie de marimea acestui sold. exprimând venitul obtinut de agentii nationali chiar daca acestia actioneaza în exteriorul tarii. daca venitul factorilor nationali care îsi desfasoara activitatea în strainatate este superior venitului factorilor straini care îsi desfasoara activitatea în teritoriul national atunci PNB este mai mare decât PIB. PNB în preturile pietei se calculeaza pornind de la PIB. venitul obtinut de aceasta este inclus în PNB-ul tarii al carei cetatean este. Faptul ca mai multi agenti economici obtin venituri în cadrul tarii careia îi apartin face ca marimea PIB sa fie relativ apropiata de cea a PNB. Astfel. de exemplu. Indicele preturilor de consum este din acest motiv un indice de tip Laspeyres. mai mic sau egal cu valoarea PIB. în timp ce deflatorul comporta o structura variabila determinata de bunurile realizate în anul respectiv. PNB privilegiaza caracterul national. Privit prin prisma cheltuielilor totale ale agentilor economici pentru bunuri si servicii. în tara sau strainatate. În ultimul timp 42 . o ultima diferenta provine din structura celor doi indici. indiferent de locul de desfasurare a activitatilor. dar este inclus si în PIB-ul tarii pe teritoriul careia firma îsi desfasoara activitatea. iar deflatorul un indice de tip Paasche.

3 Produsul intern net Deoarece PIB include si consumul de capital fix (amortizarea).4 Produsul national net si venitul national Produsul national net exprima valoarea neta de piata a bunurilor si serviciilor finale obtinute de agentii economici nationali în cursul unei perioade determinate. mai mic sau egal cu PIN.CCF PNNpf = PIBpp . 3. PNN poate fi mai mare. 3.se constata ca în analiza si deciziile de politica economica se foloseste tot mai mult marimea PIB. În consecinta. PNN = PNB – CCF Produsul national net se deosebeste de produsul national net prin valoarea neta a productiei finale realizate de agentii nationali în strainatate (se adauga) si cea a agentilor straini pe teritoriul tarii pentru care se calculeaza indicatorul (se scade). în cursul unei perioade determinate de timp.CCF PNNpp = PIB pp + SVAB .CCF = PNB pf + Iindn .Iindn+ SVAB – CCF 43 . cu precizarea ca cel mai frecvent se apeleaza la metoda valorii adaugate si cea a veniturilor. Produsul national net se poate determina pornind si de la PNB sau PIB: PNNpp = PNB pp . el exprima valoarea productiei finale brute realizata în interiorul tarii de toti agentii economici. Produsul intern net (PIN) reprezinta valoarea neta de piata a bunurilor si seviciilor finale produse de agentii economici ce actioneaza în interiorul unei economii nationale. Acesta se calculeaza scazând din PIB consumul de capital fix: PIN = PIB – CCF Exprimarea PIN în preturile factorilor presupune diminuarea PIN în preturile pietei cu impozitele indirecte nete: PIN pf = PINpp – Iindn Calculul PIN se poate efectua pe baza acelorasi metode ca si cele de la determinarea PIB.

ajutoarele de boala. profiturile corporatiilor si dobânzile nete. din venitul personal al menajelor a taxelor personale (pe venituri si proprietate) se obtine venitul disponibil al menajelor. Veniturile menajelor provenite în urma redistribuirii includ transferurile catre menaje care vor cuprinde ajutoarele de somaj. Venitul national disponibil (VND) se obtine prin adaugarea la venitul national a soldului transferurilor cu strainatatea (STS): VND = VN + STS Destinatiile acestuia sunt: consumul privat si public. Venitul national este expresia veniturilor încasate de proprietarii factorilor de productie ca urmare a contributiei lor la crearea bunurilor si serviciilor. investitiile nete si economisirea. venitul personal (VPM) se obtine prin diminuarea venitului national cu veniturile cuvenite altor sectoare (Vcas) si adaugarea unei sume reprezentând veniturile menajelor provenite în urma redistribuirii (Vmr). El va include deci compensarea salariatilor. profiturile nedistribuite precum si impozitele pe veniturile firmelor. alocatii pentru copii. veniturile proprietarilor. La nivelul menajelor se poate determina venitul personal si venitul disponibil. 44 . Prin scaderea.Vcas + Vmr Veniturile cuvenite altor sectoare cas includ contributiile pentru asigurari sociale. pensii si dobânzile platite populatiei. Calculat pentru acest sector.Produsul national net exprimat în preturile factorilor reprezinta venitul national. VPM = VN . rente. S-a precizat mai devreme ca analiza macroeconomica apeleaza si la alti indicatori precum venitul disponibil al economiei nationale si venitul personal.

Spre deosebire de clasici pentru care cantitatea ceruta dintr-un bun era conditionata de pret. datorita impactului pe care acestea îl au asupra nivelului activitatii economice si efect pentru ca fiecare este determinat de numeroase variabile economice. Consumul este orientat spre satisfacer ea în mod direct a nevoilor solvabile prezente. prin achizitionarea de bunuri si servicii. Analiza efectuata în continuare corespunde perspectivei keynesiene. 4.1 Consumul si economiile Venitul disponibil realizat de agentii economici are ca prima destinatie consumul (C). Raporturile dintre evolutia venitului disponibil si modificarile înregistrate de consumul si economisirea globala sunt evidentiate cu ajutorul conceptelor de înclinatie (propensiune) la consum si respectiv economisire: . Începând cu Keynes. Atât consumul cât si investitiile apar în dubla ipostaza. Consumul si economiile 2. Echilibrul produsului intern brut Economistii clasici si neoclasici au privilegiat în studiul lor productia de bunuri. CHELTUIELILE AGREGATE SI PRODUSUL INTERN BRUT Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • • Functia de consum si functia de economisire Ce sunt investitiile si care sunt factorii care le determina Care sunt relatiile dintre venit.CAPITOLUL 4. economii si investitii din perspectiva keynesista Echilibrul produsului intern brut 1. analiza economica releva rolul esential al consumului (C) si investitiilor (I) în cadrul economiei. Functia de consum si functia de economisire. permitând lui Keynes sa-si formuleze propria teorie privind fluctuatiile economice. consum. Economiile (S) reprezinta partea de venit disponibil neconsumata în prezent si destinata a sustine consumul viitor. Investitiile 3. de cauza si efect a activitatii economice. Ele depind deopotriva de consum si de venitul disponibil. Multiplicatorul investitiilor surprinde efectul conjugat asupra activitatii economice a consumului si investitiilor. Cauza. Keynes privilegiaza rolul venitului în determinarea consumului. Aceasta functie joaca un rol cheie în analiza macroeconomica. a dobânzii si a banilor”. prin lucrarea sa fundamentala “Teoria generala a folosirii mâinii de lucru. La un nivel dat al venitului disponibil cu cât consumul este mai mare cu atât economiile sunt mai reduse si invers. El construieste o functie de consum global prin care stabileste o relatie la nivel macroeconomic între consum si venitul global disponibil.

la un moment dat: . Se calculeaza ca raport între consumul global si venitul global la un moment dat: . Se obtine prin raportarea consumului aditional la sporul venitului: .înclinatia medie la consum reprezinta proportia din venitul disponibil cheltuita pentru consumul curent de bunuri si servicii.înclinatia marginala la economii surprinde sporul economisirii datorate cresterii venitului cu o unitate.1. consum si economii. Pentru a demonstra acest lucru se pleaca de la ecuatia: V=C+S de unde împartind prin V se obtine: V C S = + V V V adica Acelasi rezultat este valabil si pentru înclinatiile marginale: Graficul 4.1 a) si b) surprinde relatia functionala între venitul disponibil. înclinatia marginala spre economii se obtine raportând sporul economiilor la cresterea venitului disponibil: Suma înclinatiilor medii la consum si economisire este 1.înclinatia medie la economisire exprima ponderea economiilor în cadrul venitului disponibil si se calculeaza prin raportarea marimii absolute a economiilor la volumul venitului disponibil. Tabelul 4. pornind de la datele cuprinse în tabelul 4.înclinatia marginala la consum reprezinta proportia venitului suplimentar destinata consumului în cursul unei perioade date..1 Calculul înclinatiilor spre consum si spre economisire 50 . În mod analog cu înclinatia marginala spre consum.

dar nu cu o cantitate egala cu cresterea venitului".8 0.96 0. Într-o prima faza.8 0.Perioada 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 V 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 C +10 +18 +26 +34 +42 +50 +58 +66 +74 +82 +90 S -10 -8 -6 -4 -2 0 +2 +4 +6 +8 +10 C S C S 1.2 0.2 0.8 0.2 Din analiza datelor si a graficelor prezentate se pot desprinde urmatoarele concluzii: . În realitate. Cresterea consumului este însa mai slaba comparativ cu cea a venitului. Fig.8 0.92 0.Cresterea de venit antreneaza cresterea atât a consumului cât si a economiilor.8 0.05 1 0.09 0. acesta este cheltuit integral pentru consum (V = C).1. 1 Conform acestei legi "oamenii tind sa-si sporeasca nivelul consumului pe masura ce venitul lor creste.8 1.1 1. 4.10 0. rata consumului fiind superioara lui 1.2 0. reprezentând relatia dintre consum si venitul disponibil. se constata ca la niveluri joase de venit consumul apare foarte ridicat.3 1.3 -0.2 0.8 0.04 0.0. Economisirea este în acest caz nula. Înclinatia medie la consum si cea marginala sunt egale cu unitatea.2 0.8 -0. pentru ca ponderea sa sa scada pe masura ce venitul atinge cote mai înalte.1 .90 -0.2 0.2 0.8 0. fapt confirmat de legea psihologica fundamentala a lui Keynes.1 Functia de consum si functia de economisire În figura 4.2 0.8 0.8 0.06 0.2 0.91 0. Aceasta linie la 450 reprezinta doar o dreapta de referinta si nu o functie de consum realista.94 0. Se spune ca în acest caz exista 51 .8 0.05 0 0.08 0. consumul poate chiar excede venitul (la stânga punctului H).a) a fost trasata o linie la 45 0. astfel încât oricare ar fi nivelul venitului.

Pe baza concluziilor anterioare. În 1946. Venitul disponibil era. permitând agentilor economici sa economiseasca.8 V. Dincolo de acest punct consumul devine inferior venitului. reprezentata pr in dreapta CC’. consumul superior venitului disponibil fiind asigurat pe seama împrumuturilor sau prelevarilor din active anterior acumulate (retrageri de la banci. iar c = înclinatia marginala la consum ( c = ∆ C / ∆ V) Aceasta functie permite a calcula nivelul consumului corespunzator oricarui nivel al venitului.8. functia de consum are forma C = 10 + 0.Se observa ca economiile devin posibile doar dupa un un anumit nivel al venitului. Pentru un nivel al venitului de 100 unitati monetare. Kuznets realizeaza un studiu privind evolutia consumului si a veniturilor reale disponibile ale familiilor în SUA pentru o perioada lunga. în ciuda cresterilor de venit de-a lungul acestei perioade. Primele studii au demonstrat faptul ca ac easta functie de consum reflecta în general corect comportamentul consumatorilor.dezeconomisire.Functia de consum. Menajele cu venit mai ridicat consumau si economiseau mai mult ceea ce confirma faptul ca înclinatia marginala spre consum era superioara lui zero si inferioara unitatii. panta functiei de consum este 0. rata consumului era stabila. consumul devine 90 unitati monetare. Aceasta este constanta atunci când functia este reprezentata printr-o dreapta. .8. de asemenea.(Ca + cV) = . S.Ca + sV Ulterior lui Keynes s-au facut numeroase demersuri pentru a se verifica valabilitatea functiei sale de consum. Din forma generala a functiei de consum se deduce ca înclinatia medie spre consum este superioara înclinatiei marginale: Cum a doua destinatie a venitului disponibil o reprezinta. În cazul de fata acest prag de economisire corespunde unui nivel al venitului de 50 unitati monetare. . Cum cresterea consumului este mai slaba în raport cu cresterea venitului (înclinatia marginala spre consum este inferioara lui 1).Ca + (1. . economisirea. pentru un consum autonom de 10 unitati monetare si o înclinatie marginala spre consum de 0. vânzari de active fizice sau financiare). În cazul de fata. Aceasta diferenta între consum si venitul disponibil reprezinta consumul autonom (Ca).c) V S = . functia de economisire se poate deduce pornind de la functia de consum: V=C+S S=V -C S = V . El a constatat ca. Panta functiei de consum este data chiar de înclinatia marginalî la consum. De exemplu. numit prag de economisire. ceea ce infirma conjectura lui Keynes ca rata consumului ar fi scazut la cresterea venitului. se poate construi o functie de consum având urmatoarea forma: C = Ca + c V unde. incompresibil chiar si atunci când venitul este nul. Totodata aceste studii au demonstrat ca menajele cu venit mai ridicat economiseau o parte proportional mai mare de venit si deci înclinatia medie spre consum scade pe masura ce venitul sporea. dreapta CC’ este mai putin abrupta decât linia la 45 0. Pentru o economie în ansamblul sau venitul disponibil nu atinge niciodata nivelul zero. ca si functia de economisire sunt functii crescatoare de venit. Ca = consumul autonom. cuprinsa între anii 1869 si 1938. vazut drept primul determinant al consumului. Înclinatia 52 .

3. împiedicând reducerea înclinatiei medii la consum odata cu cresterea venitului. paralel. Din aceasta perspectiva. este reprezentata în figura 4. inferioara unitatii era aproximativ constanta si egala cu înclinatia medie. Daca se noteaza 1/ T cu α si R/ T cu β. aflate în opozitie evidenta (figura 4. atunci functia de consum devine: C = α W + βV În conditiile unui comportament identic al indivizilor în cadrul societatii. raportul W / V ramânând constant si deci si înclinatia medie la consum. functia de consum era liniara de tipul C = cV. functia de consum agregata este similara celei individuale cu singura deosebire ca W si V sunt privite de data aceasta la scara societatii. 53 . Înclinatia medie la consum este: C / V = α (W / V) + β Pe termen scurt. au prezentat fiecare o functie de consum menita sa rezolve contradictia dintre cele doua functii.2. Functia de consum data de modelul ciclului vietii. Functia de consum pe termen scurt si pe termen lung În anii ′50 Franco Modigliani si Milton Friedman. Aceasta functie este asemanatoare celei sugerata de Keynes. 4. iar avutia sa este W si venitul câstigat V. Functa de consum depinde în consecinta de nivelul avutiei generale si de venitul national. În consecinta. Pe termen lung însa. Fig. Pornind de aici s-au încercat diverse explicatii pentru a se demonstra compatibilitatea celor doua functii. ceea ce implica faptul ca la venituri mari corespunde o înclinatie medie la consum joasa. cu venit mai ridi at. a functiei de consum. α si β reprezinta înclinatiile marginale spre consum relativ la avutie si. respectiv venit. Primul dintre ei porneste de la constatarea lui Fisher si anume ca venitul obtinut de-a lungul vietii influenteaza nivelul consumului. una pe termen scurt si o alta pe termen lung. dat fiind nivelul venitului. odata cu debutul pensionarii). Se considera ca individul doreste sa-si mentina în general nivelul de consum de la un an la altul. se pot identifica doua functii de consum. averea si venitul cresc simultan si proportional. Economisirea realizata în perioada activa a vietii. Cresterea avutiei determina deplasarea în sus. atunci se poate construi o functie de consum de forma: C = (W +RV) / T Termenul din dreapta semnifica nivelul resurselor anuale ale consumatorului obtinut prin divizarea resurselor totale (averea initiala plus venitul obtinut pâna la pensionare) la numarul de ani pe care îi mai are de trait.marginala spre consum.2). averea individului nu variaza proportional cu venitul. Daca se considera ca individul se asteapta sa mai traiasca T ani si sa se pensioneze peste R ani. permite mentinerea consumului chiar si atunci c când venitul se diminueaza (de regula.

fiind asteptat sa se mentina în viitor. Considerând ca fluctuatiile anuale ale venitului sunt dominate de venitul tranzitoriu. Venitul tranzitoriu are. teoria lui J. ceea ce determina constanta înclinatiei medii spre consum. Functia de consum bazata pe ipotezele ciclului vietii Milton Friedman explica în schimb comportamentul consumatorului cu ajutorul ipotezelor venitului permanent. Frie dman apreciaza ca anilor cu venit ridicat le corespund înclinatii medii joase. Cele doua modele prezentate aici nu sunt însa singurele orientate spre concilierea celor doua functii de consum. Daca venitul curent excede temporar venitul permanent.3. consumul fiind proportional cu acesta: C = α Vp unde α este o constanta. tot temporar. De exemplu. dupa Friedman. în timp ce. în cazul unui fermier factorii climatici pot asigura un venit tranzitoriu mai ridicat sau mai scazut.Fig. Implicatiile unei astfel de concluzii vizeaza pertinenta politicilor de relansare prin 54 . ipoteza lui Keynes este simultan precizata si criticata. reprezentând deci raportul dintre venitul permanent si venitul curent. Venitul are. Se mai poate aminti cu titlu ilustrativ. înclinatia medie spre consum va scadea. Astfel. Functia de consum este în consecinta data de venitul permanent. Duesenberry. Consumul ca si venitul prezinta doua componente. variatia în venit este data de componenta permanenta. si invers în caz contrar. Pe termen lung însa. venitul permanent nu tine seama de fluctuatiile pe termen scurt. fiind improbabila existenta sa în viitor. consumul permanent si consumul tranzitoriu: C = Cp + C t Se considera ca venitul permanent este cel care determina nivelul consumului. 4. Fiecare din aceste doua componente are o serie de factori determinanti. o evolutie aleatorie. Toate aceste modele ale functiei de consum evidentiaza faptul ca venitul perioadei nu poate fi considerat singurul determinant al consumului. un nivel de instruire ridicat asigura un venit permanent ridicat. doua componente si anume venitul permanent si venitul tranzitoriu: V = Vp + Vt Prima componenta. în schimb. Înclinatia medie la consum este: C / V = α V p / V.

adica în bunuri fizice de capital. acestea nu au ca rezultat sporirea capitalului si a avutiei societatii ci doar o schimbare a dreptului de proprietate. cu atât mai improbabila cu cât investitia este mai costisitoare. Keynes. care permit înlocuirea echipamentelor uzate si mentinerea stocului de capital fix. 55 . Fisher cu câtiva ani înaintea lui Keynes. Ele pot confirma sau infirma asteptarile întreprinzatorului. în timp ce în ultimul caz sunt investitii publice. Investitiile corespunzatoare primelor doua situatii sunt investitii private. caz în care o parte din capital ramâne neutilizat. prin care se asigura sporirea capitalului fix. dat fiind evolutia destul de incerta a unor variabile economice. Firma poate realiza o crestere de capital. Asa cum se va vedea în continuare. de menaje (cu exceptia întreprinderilor individuale) pentru investitiile în locuinte sau administratii pentru achizitionarea echipamentelor colective. Eficienta marginala a capitalului Orice investitie genereaza în mod normal încasar i pentru o perioada mai lungî de timp. motiv pentru care întreprinzatorul îsi asuma în mod voluntar anumite riscuri.investitii de înlocuire . dar se poate confrunta cu o evolutie indezirabila a cererii de exemplu. în sfera investitiilor sunt incluse si investitiile financiare (achizitionarea de titluri de valoare). sporul de venit viitor este cu atât mai mare cu cât înclinatia medie la consum este mai ridicata. se i poate determina eficienta marginala a capitalului 1 notata cu e.multiplicatorul de cheltuiala. Eficienta politicilor de relansare keynesiste nu este însa respinsa.durata de utilizare a capitalului. în mod obisnuit. A prevedea randamentul investitiilor în viitor se dovedeste în fapt o operatie extrem de dificila. Spre deosebire de bunurile de consum. iar existenta sa pe piata devine amenintata. contribuind la crearea de noi b unuri indiferent daca acestea sunt de consum final sau tot de investitii. 4. Desi.investitiile nete. Efectul acestor politici este doar mai slab decât cel asteptat. pe baza formulei urmatoare: 1 Conceptul de eficienta marginala a capitalului a fost introdus de J. M. Decizia de investitii poate fi privita la nivel de întreprindere (societati si cvasisocietati nonfinanciare si întreprinderi individuale) pentru investitiile productive. Decizia de investitie se produce într-un climat caracterizat prin incertitudine. . . A. Din acest motiv analiza urmatoare va avea în vedere doar investitiile reale.2 Investitiile În sens economic.evolutia preturilor factorilor de productie si a produselor. În functie de destinatia acestor bunuri se pot distinge urmatoarele categorii de investitii: . .starea economiei nationale si mondiale etc. Acestea asigura sporirea capacitatii productive. Pentru un agent economic întreprinzator confruntat cu un pret de achizitie al capitalului P si care anticipeaza o durata de utilizare de n ani si încasari viitoare V corespunzatoare fiecarui an. utilizat de I. În acest context se înscriu: . având aceiasi semnificatie cu cel de rata a randamentului în raport cu costul. bunurile capital nu satisfac în mod direct nevoile umane. Formarea neta de capital se refera la investitiile nete în timp ce formarea bruta este egala cu cea neta la care se adauga marimea amortizarii. Costurile functionarii firmei cresc în consecinta. În contabilitatea nationala se foloseste conceptul de formare bruta si formare neta de capital pentru a surprinde efectul anual de acumulare al bunurilor capital. investitiile reprezinta ansamblul cheltuielilor orientate spre achizitionarea bunurilor capital. conform teoriei keynesiste.variatia stocurilor. .

presupusa la acest nivel al analizei ca determinata exogen. la aceeasi rata a dobânzii avem I 2 < I 0. Daca pesimismul domina starea de spirit a întreprinzatorilor. Fig.Realizarea investitiei va depinde nu doar de eficienta marginala a capitalului ci si de rata nominala a dobânzii. aferenta investitiei în active financiare este superioara eficientei marginale a capitalului. O stare de optimism conduce la o eficienta marginala superioara a capitalului si la un nivel al investitiei superior celui initial.4 Functia de investitie Acelasi nivel al ratei dobânzii poate corespunde unor niveluri diferite ale investitiei. 4.5. Functia de investitie se poate deplasa spre stânga sau spre dreapta dupa cum întreprinzatorii se dovedesc mai pesimisti sau mai optimisti cu privire la evolutia vânzarilor si a profiturilor. investirea în active financiare. eficienta marginala a capitalului excede rata dobânzii existenta pe piata. respectiv achizitionarea titlurilor de valoare.4. 4. atunci agentul economic va renunta la proiectul sau de achizitionare a bunurilor capital. I1 > I 0. Fig. asa cum se observa în figura 4. Se deduce de aici existenta unei relatii inverse între investitie si rata dobânzii (i): Grafic functia de investitie este prezentata în figura 4. atunci exista argumente în favoarea proiectului de investitie. Agentii economici dispunând de o suma data de bani au ca alternativa la efectuarea investitiei în active reale. Modificarea ratei dobânzii într-un sens sau altul poate conduce în consecinta la renuntarea sau validarea unor proiecte de investitii. Daca rata dobânzii.5 Deplasarea functiei de investitie 56 . Daca în schimb.

La limita. În mod normal. Explicarea principiului de multiplicare are drept premiza faptul ca ceea ce pentru un agent economic reprezinta cheltuiala pentru un altul înseamna venit.2. orientând fluxurile de capitaluri catre acele sectoare care asigura cresterea economica. dobânzi sau rente. partajat la rându-i în consum si economii. asa cum se poate observa în tabelul 4. Daca presupunem ca înclinatia marginala spre consum este 3/4. profituri. mai mari în aceeasi masura pentru alti agenti economici. Politica de investitii poate fi indirecta în ceea ce priveste investitiile private si directa relativ la investitiile efectuate de administratiile publice.Nivelul investitiilor este de asemenea influentat de ritmul introducerii progresului tehnic. Aceste venituri în functie de factorii de productie iau forma de salarii. crestere superioara cheltuielii initiale. Tabelul 4. Aceasta investitie suplimentara conduce la încasari.9 316.5 421.5 421. Un alt factor al investitiilor îl repr ezinta politicile economice . ameliorarea metodelor de productie si îmbunatatirea calitatii produselor constituie un impuls pentru cresterea investitiilor. Multiplicatorul de investitii Cresterea investitiilor stimuleaza cererea si activitatea economica. În consecinta. Presupunem ca investitia efectuata într -o ramura oarecare sporeste cu 1000 unitati monetare (∆I = 1000). cresterile de venit fiind însa din ce în ce mai mici. si deci venituri. Multiplicatorul de investitie în cazul unei investitii suplimentare unice Perioada 1 2 3 4 5 ∞ ∆It 1000 0 0 0 0 0 ∆C t 0 750 562. amploarea acestor unde succesive tinde catre zero. preantâmpinând scaderea ritmului investitiilor si fluctuatii majore în activitatea economica. afectate în permanenta de o cheltuiala diminuata a agentilor economici. Notiunea de multiplicator al investitiilor arata ca o cheltuiala suplimentara determina o crestere a venitului national.2. Acest efect este relevat de conceptul de multiplicator al investitiilor. investitia initiala de 1000 unitati monetare va genera o cheltuiala suplimentara în prima instanta de 750 unitati monetare si deci acelasi nivel de venituri suplimentare pentru alti agenti economici. politica fiscala (deduceri fiscale) sau politica bugetara (subventionarea anumitor proiecte investitionale). Aparitia unor tehnologii moderne. În rândul politicilor economice cu efect asupra investitiilor amintim politica monetara (prin rata dobânzii). Toate acestea determina deplasarea curbei cererii de investitii. Procesul continua în unde succesive. multiplicatorul investitiilor este superior lui 1. Masurile de politica economica reclamate de activitatea investitionala pot avea fie un caracter conjunctural. fie un caracter structural. El a fost fundamentat de Kahn în 1931 si reluat ulterior de Keynes în Teoria generala.9 316. iar cea spre economii 1/4. iar cel de economii 250 unitati monetare. Proportia în care acest venit suplimentar se împarte în consum (C) si economii (S) depinde de marimea înclinatiei marginale spre consum si respectiv spre economii.4 0 57 .4 0 ∆V t 1000 750 562. atunci înseamna ca suplimentul de consum va fi 750 unitati monetare. ∆V =k ∆ I unde k reprezinta coeficientul de multiplicare. Pe aceasta baza sporeste capacitatea de productie si oferta de bunuri si servicii. B.

multiplicatorul investitiilor este 4.75 x 1000) + (0.. fara a fi urmata de un proces similar în perioadele urmatoare.= = 1000 + (0. În exemplul de mai sus.752 + 0. În cazul de fata.. multiplicatorul investitiilor k este : Se observa ca pentru un nivel mai ridicat al înclinatiei marginale spre consum si un nivel mai scazut al înclinatiei marginale spre economisire.. Si invers. sporul de investitii se determina prin aplicarea coeficientului capitalului la sporul cererii bunurilor de consum: ∆I =β ∆QC Nivelul si dinamica investitiilor apar deci determinate de nivelul si dinamica cantitatii de bunuri.Daca însumam datele din ultima coloana obtinem venitul suplimentar generat de investitia suplimentara initiala de 1000 unitati monetare.= = 1000 (1 + 0. cu singura deosebire ca la limita s-ar fi ajuns la o plafonare a cresterii venitului. Variatia venitului apare astfel functie directa de suplimentul de investitie injectat în sistem. C. În general. vom considera i fluenta modificarii cererii de bunuri asupra investitiei de capital fix. subutilizarea unor factori de productie. aceasta se aplica tuturor categoriilor de investitii.752 x 1000) + (0.. + cn).. Principiul acceleratorului Principiul acceleratorului evidentiaza relatia existenta între modificarea cererii de bunuri de consum si cea a investitiilor. o investitie suplimentara de 1000 unitati monetare va conduce la o crestere de productie si de activitate de 4000 unitati monetare (4 x 1000). s-a considerat o inves titie suplimentara efectuata o singura data.5 + .75 3 + . cu atât multiplicatorul este mai redus. În continuare. cu cât înclinatia marginala spre consum este mai joasa. . Daca aceasta crestere se estimeaza a fi doar pe termen scurt. n Presupunem existenta unui raport determinat între nivelul capitalului fix (Kf) si cel al productiei (Q). Pentru ca efectul de multiplicare sa se realizeze se impune asigurarea anumitor conditii în economie printre care existenta unor capacitati de productie nefolosite si. s-ar fi obtinut acelasi rezultat. În cazul unei investitii repetate în timp. iar înclinatia marginala spre economisire mai mare. mai general. firmele decid sa-si sporeasca 58 . . Acesta este egal cu suma seriei infinite: Σ∆V = 1000 + 750 + 562.) = = ∆I (1 + c + c2 + . Expresia de mai sus reprezinta o progresie geometrica care restrânsa urmatoare: conduce la ecuatia Prin urmare.75 + 0. în practica nu orice crestere a cererii de bunuri determina cresterea imediata a investitiilor.75 3 x 1000) + . iar în conditiile mentinerii raportului capital fix-productie. în prima perioada. Desigur. multiplicatorul investitiilor este mai mare si deci efectul investitiilor asupra venitului va fi mai important.. Altfel spus. altfel spus coeficientul capitalului: Kf / Q = β cu β > 1 Cresterea cerer ii de bunuri determina cresterea productiei.

achizitiile guvernamentale planificate si exportul net planificat. cheltuieli guvernamentale si exporturi nete pentru a explica nivelurile de echilibru ale outputului. PIB constituie o masura pentru outputul intern si este 59 . Modelul prezentat are denumirea de accelerator. decid sa-si sporeasca investitiile si odata cu acestea si productia. cele efective cuprind aceleasi categorii de cheltuieli. agenti straini) consumul planificat. cheltuiala agregata planificata poate fi superioara sau inferioara celei actuale. crescând timpul efectiv lucrat. ceea ce reclama o investitie de înlocuire anuala de 100 unitati monetare Daca cererea de bunuri sporeste cu 20% deci de la 250 la 300 u unitati . firmele nu vor reusi sa vânda întreaga productie si vor constitui stocuri din produsele nevândute. guvern. Deci . AE = C + I + G + E – X Spre deosebire de cheltuielile estimate. Astfel. nu exista sector guvernamental. capitalul fix trebuie sa ajunga la 1200 unitati monetare. Astfel.1 Cheltuielile agregate Pentru prezentarea echilibrului produsului intern brut trebuie mai întâi precizata distinctia dintre cheltuielile planificate (estimate sau intentionate) si cele actuale sau efective. firme. Daca însa cererea evolueaza în sens contrar asteptarilor. cunoscut fiind faptul ca valoarea si durata lor de utilizare sunt în general mari. investitiile planificate. Aceste cheltuieli planificate cuprind în functie de natura agentilor economici (menaje. Cheltuielile pe care agentii economici doresc si pot sa le efectueze în limita veniturilor proprii formeaza împreuna cheltuielile agregate planificate (AE).3. care sunt efectiv realizate. Abaterea dintre cheltuiala agregata planificata si cea actuala se poate produce atât la nivel global cât si la nivelul componentelor individuale. 4. Agentii economici dispun de un nivel limitat al veniturilor disponibile. În consecinta. 4. deoarece modificarea cererii apare amplificata la nivelul bunurilor investitionale. 4.2 Echilibrul PIB într-o economie închisa si fara sector public Pentru evidentierea nivelului outputului. atunci apare justificata decizia de achizitionare a echipamentelor. În acest caz cererea de echipamente va scadea. Pentru simplificarea prezentarii consideram în acest moment ca nu exista depreciere a capitalului iar venitul net din strainatate este zero. Coeficientul capitalului este în consecinta 4. Daca cresterea cererii se apreciaza a fi de durata. Modificarea de 20% a cererii apare deci amplificata la nivelul investitiilor (30%).3. Presupunem valoarea echipamentelor de 1000 unitati monetare iar productia realizata cu ajutorul lor de 250 unitati monetare. monetare atunci pentru a o satisface este nevoie de o crestere identica de capital fix (20%).3. indiferent de ceea ce agentii economici si-au planificat.productia altfel decât sporind capitalul fix: de exemplu. firmele care estimeaza o cerere ridicata pentru produsele lor. Principiul acceleratorului poate fi privit si în sensul scaderii cererii de bunuri nu doar al cresterii. Capitalul fix are o durata de utilizare de 10 ani. Tinând însa seama de investitia de înlocuire. în anumite conditii.3 Echilibrul produsului intern brut Folosim în continuare notiunile de consum. investitia totala va fi de 300 unitati monetare (100 investitie de înlocuire + 200 investitie neta). care le determina volumul cheltuielilor pentru achizitionarea bunurilor si serviciilor. iar economiile sunt rezultatul efortului menajelor. investitiile urmeaza dinamica cererii de bunuri de consum. De asemenea. Sa ilustram principiul acceleratorului apelând la un exemplu concret. venitului si ocuparii la nivel macroeconomic. investitie. investitiile actuale ale firmelor depasesc investitiile planificate. De ex emplu. Cheltuiala agregata planificata nu coincide întotdeauna cu cheltuiala agregata actuala. venitului si ocuparii folosim datele prezentate în tabelul 4.

sectorul productiv ar putea produce un output în valoare de 270 miliarde unitati monetare numai daca se anticipeaza încasari de 270 miliarde unitati monetare. conduce la cheltuieli agregate de 325 miliarde unitati monetare. Celelalte niveluri de output real conduc catre situatii de dezechilibru. Tabelul 4.m.) (8) Crestere Crestere Crestere Crestere Crestere Echilibru Descrestere Descrestere Descrestere Descrestere (milioane persoane) (1) 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 (miliarde u. Sectorul firmelor va ajusta acest dezechilibru dintre cheltuielile agregate si outputul real sporind productia. Producatorii sunt dispusi a oferi fiecare din cele zece niveluri de output pe baza anticiparii obtinerii unor încasari identice în urma vânzarilor lor. care este egal cu cheltuielile agregate.m.) (5) 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 (miliarde u. Un nivel mai ridicat al outputului înseamna mai multe locuri de munc a si un nivel superior 60 . Functia cheltuielilor agregate indica sumele totale ce vor fi cheltuite pentru fiecare nivel posibil de output . urmeaza un declin neintentionat al stocurilor în valoare de 15 miliarde unitati monetare.m. Se observa ca exista doar un singur nivel al outputului real care asigura echilibrul cu volumul total al cheltuielilor.venit. care împreuna cu o investitie planificata de de 20 miliarde unitati monetare.) (4) -5 0 5 10 15 20 25 30 35 40 (miliarde u. De exemplu. unui niv el al outputului real de 310 miliarde unitati monetare îi corespunde un consum de 305 miliarde unitati monetare. Daca producatorii anticipeaza obtinerea unor încasari mai mari atunci ei vor creste outputul realizat. El corespunde egalitatii dintre cantitatea totala de bunuri produsa si cantitatea totala cumparata (C + I).m. În consecinta. economia genereaza o rata anuala de cheltuire peste nivelul suficient de achizitionare a productiei de 310 miliarde unitati monetare.3 Determinarea nivelurilor de echilibru ale ocuparii. Deoarece în sectorul afacerilor se produce mai putin decât achizitioneaza cumparatorii.egal cu venitul national si cu venitul disponibil. PIB de echilibru este de 370 miliarde unitati monetare. posibil de realizat în economie. Nivelul de echilibru al outputului reprezinta acel nivel de output. masurat prin intermediul PIB.) (7) -25 -20 -15 -10 -5 0 +5 +10 +15 +20 Tendinta pentru ocupare. cheltuielile agregate sunt egale cu suma dintre consum si investitia bruta planificata.) (2) 270 290 310 330 350 370 390 410 430 450 Consumul (C) Economii (S) Investitie (I) Cheltuieli agregate (C+ I) Acumulari neintentionate de stocuri (miliarde u.) (3) 275 290 305 320 335 350 365 380 395 410 (miliarde u. Cheltuielile agregate sunt prezentate în coloana a sasea. Aceasta înseamna ca venitul disponibil al menajelor este egal cu valoarea outputului total. În aceste conditii. La acest nivel nu exista nici supraproductie care ar genera stocuri de bunuri nevândute si reducerea viitoare a productiei si nici insuficienta productiei existente astfel încât sa merite extinderea acesteia. Acest output odata produs va genera suma totala tocmai suficienta pentru achizitionarea sa.m. nu exista nici un motiv pentru care producatorii sa fie tentati sa-si modifice volumul de activitate si deci PIB. output si venituri (miliarde u. De exemplu.m. outputului si venitului într-o economie cu sector privat Niveluri posibile de ocupare Outputul real intern (venitul si PIB) (miliarde u. Pe baza datelor din tabel.m. Daca avem în vedere doar sectorul privat al economiei.) (6) 295 310 325 340 355 370 385 400 415 430 În coloana a doua a tabelului sunt prezentate nivelurile posibile ale outputului total. Acesta este outputul total pe care economia este capabila sa-l sustina si la care productia si cheltuiala se afla în echilibru.

Reducerea PIB real înseamna mai putine locuri de munca si un nivel mai redus de venit. C = 350 mld. daca cheltuielile agregate exced outputul intern. Astfel. Keynes afirma. cu 10 miliarde unitati monetare. ci economisita. firmele planifica sa investeasca o suma identica si anume egala cu 20 miliarde unitati monetare. Panta curbei cheltuielii agregate este aceeasi cu cea a curbei consumului. orice nivel al outputului real inferior nivelului de 370 miliarde unitati monetare determina aceeasi reactie din partea firmelor. precum si cheltuielile agregate. În mod constant.m. astfel încât outputul se va îndrepta spre nivelul sau de echilibru. Fig. De exemplu. O parte din productie nu se va vinde. stocurile au crescut neintentionat. În cazul problemei bazate pe datele din tabelul 4.M. este egala cu variabila masurata pe ordonata. În aceeasi figura este reprezentat consumul.6 s-a trasat mai întâi linia la 450 ale carei puncte se caracterizeaza prin aceea ca variabila masurata pe abscisa.6 Echilibrul cheltuieli agregate – output intern Cheltuiala privata (C + I = PIB) C+I Echilibru C Cheltuieli agregate I = 20 mld. Acest fapt se datoreaza înclinatiei marginale spre consum. Pentru fiecare nivel al outputului. d Între timp. Presupunem acum ca outputul real se situeaza peste nivelul de 370 miliarde unitati monetare.de venit. în acest caz PIB. Deci. aceste cheltuieli vor determina cresterea outputului intern.3. cheltuielile agregate cresc cu 15 miliarde unitati monetare la fiecare 20 miliarde unitati monetare suplimentare de venit. Curba cheltuielilor agregate este paralela curbei consumului.m. Pentru orice nivel de output superior lui 370 miliarde unitati monetare. o parte din venitul disponibil nu va fi cheltuita. situatia se va repeta cu singura deosebire ca nivelul acumularilor neintentionate de stocuri variaza. Abscisa (PIB) si ordonata (cheltuielile agregate) punctului de intersectie sunt 61 . u. însa nu în aceeasi masura. În figura 4. adica cheltuielile agregate (C + I). îndreptându-se spre nivelul sau de echilibru. Nivelul de echilibru al PIB este nivelul corespunzator intersectiei dintre curba cheltuielilor agregate si linia la 450. cheltuieli agregate inferioare outputului real determina r educerea productiei. iar firmele aflate în imposibilitatea de recuperare integrala a costurilor si obtinere a profitului deci reducerea productiei. Se observa ca si cheltuiala agregata creste concomitent cu outputul si venitul. care este functie crescatoare de venit. 4. asa cum de altfel legea psihologica fundamentala a lui J. care este inferioara unitatii. în timp ce economiile cresc cu 5 miliarde unitati monetare. pentru un output real de 410 miliarde unitati monetare cheltuielile agregate reprezinta 400 miliarde unitati monetare. Deci. în cazul datelor din tabel. însa deplasata spre în sus cu o valoare egala cu cea a investitiei. 270 290 310 330 350 370 390 410 430 450 Produsul intern real (PIB) Sa analizam aceeasi situatie însa în maniera grafica. Productia se va reduce în fiecare caz. u.

Consideram în continuare doua situatii posibile pentru exporturile nete. Din acest motiv exporturile nete apar tot sub forma unei drepte situata de data aceasta sub axa orizonatala. se impune ca din marimea cheltuielilor agregate sa fie deduse cheltuielile reprezentând bunurile importate. Pentru a nu supraevalua valoarea productiei interne. AE = C + I + E – X Pentru simplificarea analizei presupunem ca exporturile nete sunt independente de nivelul PIB.7 Exporturile nete Exporturile nete Exporturi nete pozitive +5 62 . economia doreste sa cheltuiasca în exces în raport cu ceea ce produce. venit si locuri de munca. cheltuielile agregate reprezinta suma dintre consum.3. aflata în interactiune cu exteriorul. sa presupunem.3 Schimburile internationale si echilibrul PIB Prezentarea anterioara s-a situat în ipoteza unei economii închise. În mod asemanator cu consumul si investitiile. De exemplu. Atât timp cât nu intervine vreo modificare la nivelul cheltuielilor agregate. achizitiile efectuate de agentii economici din strainatate contribuie la cresterea productiei.7). dupa caz. pentru un nivel al PIB de 310 miliarde unitati monetare. Exporturile nete pot fi. importurile depasesc în valoare exporturile cu aceeasi marime (5 miliarde unitati monetare) indiferent de marimea PIB. Stocurile se reduc. în timp ce în al doilea caz. nivelul PIB de 370 miliarde unitati monetare va fi mentinut pentru o perioada nelimitata. prin luarea în calcul a exporturilor si importurilor. valoarea exporturilor depasind. 4. investitii brute si exporturile nete. Stocurile de produse nevândute cresc la niveluri indezirabile determinând producatorii sa-si reduca volumul de activitate si sa se orienteze spre nivelul de 370 miliarde unitati monetare. Desi bunurile si serviciile au ca destinatie exteriorul. În cea de a doua situatie. Punctele aflate pe curba cheltuielilor agregate sunt situate deasupra liniei la 450. exporturile creaza output intern. consumul si investitiile brute însumeaza 400 miliarde unitati monetare. importurile depasesc în valoare exporturile. exista si fluxuri de bunuri si servicii provenind din strainatate. Fig. Consumul este 350 miliarde unitati monetare. Examinam în continuare efectelor exporturilor nete asupra venitului. exporturile nete sunt pozitive. Mai întâi. 4. Se observa pe graf ic ca într-o asemenea situatie punctele corespunzatoare cheltuielilor agregate se situeaza sub linia la 450. Pentru nivelul PIB de 410 miliarde unitati monetare. venitului si crearea de noi locuri de munca. ocuparii si outputului. pozitive sau negative. consumul si investitiile împreuna sunt de 325 miliarde unitati monetare. iar producatorii sunt incitati sa sporeasca productia. în mod constant valoarea importurilor cu 5 miliarde unitati monetare pentru orice nivel posibil al PIB. Exporturile trebuie privite din acest motiv drept componenta a cheltuielilor agregate. În cele ce urmeaza consideram o economie deschisa. Din acest motiv. pentru nivelurile posibile ale PIB mai mici de 370 miliarde unitati monetare. În schimb. orientându-se spre nivelul de echilibru de 370 miliarde unitati monetare. Este evident ca nici un nivel al PIB situat deasupra punctului de echilibru nu este sustenabil deoarece suma dintre consum si investitiile brute este inferioara PIB. exporturile nete sunt reprezentate grafic printr-o dreapta paralela axei orizontale si situata deasupra acesteia (figura 4. În cazul unei economii deschise. adica importuri. Astfel.egale. Acest nivel de echilibru este de 370 miliarde unitati monetare. valoarea exporturilor excede pe cea a importurilor. iar investitia este 20 miliarde unitati monetare. În primul caz.

Acest fapt produce o crestere mai ampla a PIB. Fig.8 Exporturile nete si PIB de echilibru Cheltuiala privata C + I + En1 Cheltuieli agregate cu exporturi nete pozitive C+I C + I + En2 Cheltuieli agregate cu exporturi nete negative 350 370 390 410 Produsul intern real (PIB) Se constata ca exporturile nete pozitive cresc cheltuielile agregate la un nivel superior nivelului corespunzator unei economii închise. Curba cheltuielilor agregate reprezentând suma consumului si a investitiilor brute este identica cu cea din tabelul 4. venitului si ocuparii. Se poate verifica acest nivel adaugând marimea exporturilor nete fiecarui nivel al cheltuielilor agregate în tabelul 4. Efectul de multiplicare este în acest caz de 4. deplaseaza curba anterioara a cheltuielilor agregate spre în sus si paralel cu o marime egala cu cea a exporturilor nete. Presupunem ca valoarea exporturilor excede valoarea importurilor. Mai precis. Astfel.6. investitii si exporturi nete este egala cu marimea PIB.3 si apoi calculând nivelul la care suma dintre consum. Includerea exportur ilor nete în cadrul cheltuielilor agregate. intersectia dintre noua curba a cheltuielilor agregate si linia la 450 se produce pentru un nivel al PIB de 390 miliarde unitati monetare. o crestere a cheltuielilor agregate cu 5 miliarde unitati monetare provoaca cresterea PIB cu 20 miliarde unitati monetare. În figura 4. pentru fiecare nivel al PIB. Se observa pe graficul din figura 4.3 si figura 4. nivelu l de echilibru al PIB este de 370 miliarde unitati monetare. 63 .8 ca nivelul de echilibru al PIB si venitului este superior nivelului de 370 miliarde unitati monetare. iar curba lor se intersecteaza cu linia la 450. 4. cheltuielile agregate sunt acum mai mari cu 5 miliard e unitati monetare. Doar la acest nivel cheltuielile agregate sunt egale cu PIB.8 sunt prezentate ambele curbe ale cheltuielilor agregate în functie de nivelul exporturilor nete.350 -5 370 390 410 PIB real Exporturi nete negative Curba cheltuielilor agregate se poate situa la un nivel mai ridicat sau mai scazut dupa cum exporturile nete sunt fie pozitive fie negative. În absenta sectorului extern. Astfel.

3. Urmatoarele doua coloane cuprind date privind exporturile nete 64 .) (5) 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 (miliarde u.3 si 4 sunt identice cu cele din tabelul 4.) (1) 270 290 310 330 350 370 390 410 430 450 Consumul (C) Economii (S) Investitie (I) Exporturi Nete milia rde Exporturi Importuri (E) (M) (miliarde u. venitului si ocuparii la nivel macroeconomic. independenta de nivelul PIB.4 Sectorul public si echilibrul PIB Consideram acum o alta componenta a cheltuielilor agregate si anume cheltuielile guvernamentale.m.4 arata efectul cheltuielilor guvernamentale asupra PIB. • cheltuielile guvernamentale nu se afla în relatie cu cheltuiala privata a economiei. PIB. Coloanele 1. Cheltuielile guvernamentale si impozitele sunt pârghii la îndemâna guvernului prin care acesta poate promova stabilitatea economica.) (7) 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 Tabelul 4. Cheltuielile agregate sporesc fata de situatia anterioara cu marimea cheltuielilor guvernamentale: AE = C + I + G + E – X Presupunem ca guvernul decide sa cheltuiasca 20 miliarde unitati monetare pentru achizitionarea bunurilor si serviciilor.m.m. precum si impozitele. Reducerea cheltuielilor agregate cu o anumita marime provoaca o reducere mai ampla a PIB. pentru orice nivel al PIB.2. Pentru a simplifica prezentarea influentei cheltuielilor guvernamentale asupra variabilelor mentionate precizam urmatoarele ipoteze: • investitiile si exporturilor nete sunt independente de nivelul PIB.m.) (6) 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 Cheltuieli guvernamentale Cheltuieli agregate (C+ I + En + G) (miliarde u.) (2) 275 290 305 320 335 350 365 380 395 410 (miliarde u.m.m. Dimensiunea cheltuielilor guvernamentale afecteaza nivelul PIB. Venitul national si Venitul personal ramân constante. Ca urmare. Ele sunt determinate exogen si sunt constante indiferent de nivelul PIB. Desi venitul disponibil scade sub nivelul venitului personal cu marimea impozitelor pe venituri. exporturile nete negative genereaza efecte contrare. • nivelul general al preturilor este constant. adica impozitele pe venituri mai putin “impozitele negative” (platile de transfer) provin integral din impozitele personale. Tabelul 4.În schimb. • impozitele nete guvernamentale.) (4) 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 (miliarde u. În cazul de fata o reducere a cheltuielilor agregate cu 5 miliarde unitati monetare face ca PIB sa scada cu 20 m iliarde unitati monetare. cheltuielile guvernamentale.3. 4.) (3) -5 0 5 10 15 20 25 30 35 40 (miliarde u. venitul si ocuparea. sunt supuse direct controlului public. modificarea lor nu afecteaza în nici un sens valoarea însumata a consumului si investitiilor. • impozitele totale colectate reprezinta o marime fixa. PIB va scadea si.4 Determinarea efectului cheltuielilor guvernamentale asupra PIB de echilibru Outputul real intern (venitul disponibil = PIB) (miliarde u. Spre deosebire de cheltuielile private.m.m.) (8) 315 330 345 360 375 390 405 420 435 450 (miliarde u. odata cu el.

65 . provocând scaderea PIB.9 Cheltuielile guvernamentale si PIB de echilibru Cheltuielile agregate (C+ I+En+G ) C + I + En + G C + I+ En C Cheltuieli guvernamentale 20 370 450 Produsul intern real (PIB) În figura 4. În schimb. provoaca o crestere a PIB de echilibru cu 80 miliarde unitati monetare (de la 370 la 450 miliarde unitati monetare). Multiplicatorul de cheltuiala publica este în acest caz egal cu 4. Fig. Se poate usor demonstra ca daca cheltuielile guvernamentale se reduc. Se observa ca intersectia dintre dreapta cheltuielilor agregate si linia la 450 se produce la un nivel superior al PIB comparativ cu cazul absentei cheltuielilor guvernamentale. În absenta cheltuielilor guvernamentale PIB de echilibru era de 370 miliarde unitati monetare. întocmai ca si cresterea cheltuielii private. modificarea impozitelor influenteaza în sens contrar modificarea PIB. Cresterea cheltuielilor guvernamentale. Prin adaugarea cheltuielilor guvernamentale la cheltuiala privata se obtine un nivel mai înalt al cheltuielilor agregate. de la 20 miliarde unitati monetare la 10 miliarde unitati monetare. asa cum de altfel se poate observa în coloana 8. 4.(pentru simplificarea prezentarii consideram valoarea exporturilor egala cu cea a importurilor) si cheltuielile guvernamentale. cresterea cheltuielilor guvernamentale cu 20 miliarde unitati monetare. provoaca aceasta crestere mai ampla a PIB. presupunând ca nu sunt finante prin cresterea impozitelor pe venituri. În general. de exemplu. nivelul de echilibru al PIB se va reduce cu 40 miliarde unitati monetare. reducerea impozitelor determina scaderea cheltuielilor agregate si a PIB.9 cheltuielile guvernamentale sunt reprezentate printr-o dreapta situata deasupra axei orizontale. PIB creste cu 80 miliarde unitati monetare atingând nivelul de 550 miliarde unitati monetare. Efectul reducerii cheltuielilor guvernamentale corespunde multiplicatorului mentionat anterior. Se observa ca si cheltuielile guvernamentale au un efect multiplicator asupra PIB. Existenta sectorului public face ca dreapta cheltuielilor agregate sa se deplaseze spre în sus cu o marime egala cu cea a cheltuielilor guvernamentale. Prin includerea în cheltuielile agregate a cheltuielilor guvernamentale PIB de echilibru creste la 450 miliarde unitati monetare. Astfel. Reducerea cheltuielilor guvernamentale face ca dreapta cheltuielilor agregate sa se deplaseze spre în jos. determina cresterea cheltuielilor agregate si a PIB de echilibru. Cresterea impozitelor determina reducerea cheltuielilor agregate si mai departe a PIB. Cresterea cheltuielilor guvernamentale cu 20 miliarde unitati monetare.

firmelor. Restabilirea echilibrului macroeconomic presupune actiunea separata si conjugata asupra cererii si ofertei agregate. cererea agregata se divide într-un numar redus de componente. furnizat de deflatorul PIB. guvernului si strainatatii. Cererea agregata depinde de deciziile menajelor. cererea de bere. firme. Oferta agregata 3. sunt: . ocuparii si somajului precum si nivelului general al preturilor. Pentru macroeconomie o clasificare de genul acesta nu este necesara. Pentru masurarea cantitatii agregate de bunuri si servicii folosim PIB real (PIB evaluat în preturi constante). CEREREA AGREGATA SI OFERTA AGREGATA Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • • • • Factorii care determina panta curbei cererii agregate Cauzele deplasarilor curbei cererii agregate Factorii care determina pantele curbelor ofertei agregate pe termen scurt si pe termen lung Cauzele deplasarilor curbei ofertei agregate Factorii care determina cantitatea agregata de bunuri si servicii produse si nivelul general al preturilor la care bunurile si serviciile sunt vândute Modul în care preturile. guvern si strainatate pentru achizitionarea de bunuri si servicii finale în conditiile nivelurilor date ale preturilor. Cererea agregata 2. ci cererea si oferta ansamblului de bunuri si servicii care alcatuiesc PIB real. nu intereseaza cererea si oferta unui anumit bun. un asemenea proces de dezagregare detaliata se dovedeste util. Echilibrul macroeconomic Conceptele de cerere si oferta agregata sunt esentiale pentru întelegerea nivelului si fluctuatiilor rezultatelor macroeconomice. Varietatea bunurilor care sunt incluse în produsul national este imensa. outputul real si somajul sunt afectate de cresterea cererii agregate 1. Unele bunuri sunt cerute de catre menaje.1 Cererea agregata Cererea agregata priveste cererea pentru bunuri si servicii în totalitatea lor sau pentru outputul real. Cererea agregata reprezinta ansamblul cheltuielilor planificate de catre menaje. Putem vorbi în acest sens de cererea de autoturisme. Niciunul dintre agentii economici care alcatuiesc categoriile mentionate nu cere din toate bunurile si serviciile existente si nici nu au aceeasi pondere în cheltuielile totale efectuate în cursul unei perioade de timp. Uneori. strict necesare analizei macroeconomice. altele de catre guvern iar altele de catre strainatate. Ea poate fi divizata în numeroase componente.CAPITOLUL 5. de exemplu computere). 5. ci nivelul general al preturilor. cunoscute din capitolul 3. De asemenea. Componentele cererii agregate. Din acest motiv. altele de catre producatori. Notiunile de cerere si oferta sunt cunoscute din abordarea microeconomica. În cazul de fata. cererea de locuinte etc. iar pentru nivelul general al preturilor putem apela la deflatorul PIB. nu pretul unui bun sau serviciu individual prezinta importanta.

5 1. exprimate prin produsul intern brut real. În cazul de fa cresterea nivelului general al preturilor de la 0.0 0. întocmai ca si curba cererii individuale. a carei reprezentare grafica este data în figura 5. Ea reprezinta mai degraba un ansamblu de cantitati de bunuri si servicii care sunt dorite a fi achizitionate pentru fiecare nivel dat al preturilor si în circumstante date (venit al consumatorilor. Fig. reprezinta o lista de cantitati asociata unei liste de preturi. 5. masurata în termeni reali – cererea agregata reala . cresterea pretului antreneaza reducerea cantitatii cerute. Totodata. Miscarea de-a lungul curbei cererii agregate corespunde situatiei în care preturile oricarui bun sau ale tuturor bunurilor si serviciilor se pot modifica. a) Curba cererii pietei pentru un bun dat este construita pe ipoteza ca preturile celorla lte bunuri ramân constante si doar pretul bunului analizat se modifica.si nivelul general al preturilor. Ca urmare. atât curba cererii agregate cât si cea a cererii la nivelul unei piete date interactioneaza cu curbele corespunzatoare ale ofertei. O asemenea relatie ne conduce la curba cererii agregate (CA).1. iar reducerea pretului conduce la sporirea cantitatii cerute. politica fiscala si politic a monetara etc. Venitul national nominal nu ramâne în mod necesar constant odata ce apar schimbari în cererea agregata. Altfel spus. 69 .0 antreneaza reducerea cantitatii ta.1 Curba cererii agregate Nivelul general al preturilor 1. Legea cererii se confirma în ambele cazuri.- Consumul personal (C). Si totusi cele doua curbe se deosebesc fundamental cel putin prin doua aspecte. Curba cererii agregate nu este acelasi lucru cu volumul total de bunuri si servicii cumparate efectiv. curba cererii agregate. ceteris paribus. determinând conditiile de echilibru. de la 2000 la 1000 unitati monetare. determina modificarea fluxurilor financiare si reale la nivelul economiei. Curba cererii agregate evidentiaza cantitatile cerute de PIB real corespunzatoare fiecarui nivel al deflatorului PIB. Asemenea schimbari. se produce concomitent si cresterea sau scaderea venitului national nominal. corelate cu nivelul general al preturilor. cerute.).5 la 1. situata dupa caz la stânga sau la dreapta celei initiale. b) Curba cererii pietei pentru un bun dat este trasata considerându-se ca venitul consumatorilor este constant. Investitiile (I). Adica.5 A CA 1000 2000 3000 4000 Produsul intern brut real (unitati monetare) B Curbele cererii agregate si cererii pietei Se observa ca forma curbei cererii agregate este asemanatoare curbei cererii întâlnite la nivelul unei piete. Se stie ca o modificare a veniturilor consumatorilor conduce la o alta curba a cererii pietei pentru acel bun. Exportul net (En). Consumul public (G). În acest capitol examinam mai întâi relatia dintre cheltuiala totala planificata pentru bunuri si servicii finale.

Pe masura ce pretul unui bun scade relativ la preturile altor bunuri. În mod similar. Câstigurile producatorilor si vânzatorilor de bunuri si servicii cresc în aceeasi proportie. de exemplu. Aceste câstiguri suplimentare se regasesc în veniturile menajelor prin intermediul platii factorilor si a profiturilor. O parte a averii lor. ca urmare a modificarii preturilor lor relative. În general. Exista în acest sens mai multe motive care explica panta negativa a curbei cererii agregate. atunci când raportul dintre preturile pantofilor sport se modifica. 70 . În concluzie. Consumul. Înclinatia curbei cererii agre gate este determinata de fiecare componenta a sa. Daca acceptam existenta unei relatii între nivelul real al averii agentilor economici si achizitiile acestora. În consecinta. Efectul de substitutie intertemporal priveste modificarea cantitatii cerute de PIB real datorita modificarii pretului relativ dintre bunurile si serviciile prezente si cele viitoare. Puterea de cumparare a banilor scade si. Panta curbei cererii agregate Cererea agregata este functie descrescatoare în raport cu nivelul general al preturilor. Un venit real mai mic face posibila achizitia unei cantitati mai reduse de bunuri si servicii. si valoarea reala a disponibilitatilor banesti. veniturile nominale ale consumatorilor cresc proportional cu cresterea nivelului general al preturilor. efectului de venit. date fiind celelalte conditii. putem considera ca sporirea nivelului g eneral al preturilor determina reducerea cantitatii totale de bunuri si servicii. Consumul real este stimulat iar cererea agregata creste. adica efectul de avere. consumatorii nu sunt protejati complet de efectele inflatiei. Surprindem în continuare unul dintre aceste motive si anume efectul de substitutie intertemporal. Presupunem ca nivelul general al preturilor înregistreaza o crestere.Relatia dintre nivelul general al preturilor si cheltuielile efectuate de ansamblul consumatorilor face ca panta curbei cererii agregate sa fie negativa. se afla în conturi bancare cu o valoare nominala fixata. Si. odata cu aceasta. se poate rationa la reducerea nivelului general al preturilor. Consumatorii vor achizitiona o cantitate mai mica de bunuri si servicii dupa cresterea preturilor comparativ cu perioada anterioara acestei cresteri. Cresterea nivelului preturilor are impact si asupra valorii activelor reale si financiare de care dispun agentii economici si care constituie averea lor. Daca. consumul real variaza în sens invers modificarii nivelului general al preturilor. cu atât mai probabil se va renunta a se cumpara în prezent si decide cumpararea de bunuri si servicii în viitor. La un nivel mai ridicat al preturilor. Modificarea cantitatii cerute la o variatie a pretului unui bun este usor de înteles. celelate conditii ramânând neschimbate. averea reala se reduce. atunci cantitatea ceruta se reduce în conditiile în care preturile altor pantofi sport nu se modifica. oamenii vor realoca venitul lor substituind în favoarea bunului devenit relativ mai ieftin. Cu cât nivelul general al preturilor este mai ridicat. De exem plu. Efectul de substitutie se refera la posib ila înlocuire a unui bun cu un altul. efectului de substitutie si. astfel ca agentii economici se simt mai putin bogati decât înainte de cresterea preturilor si vor decide reducerea achizitiilor. Analizam în continuare modul în care deciziile privind nivelurile reale ale acestor componente sunt afectate de schimbari în nivelul preturilor. Exista în consecinta substituirea pant ofilor sport marca Reebok cu alte marci. Sa analizam în continuare efectul cresterii nivelului general al preturilor asupra fiecarei componente a cererii agregate. O crestere a nivelului general al preturilor poate fi sinonima. bunurile si serviciile pot fi achizitionate în p erioada urmatoare pentru mai putin decât pretul acelorasi bunuri si servicii în prezent la care se adauga dobânda câstigata prin amânarea achizitiilor. cererea de pantofi sport marca Nike creste. în parte. Cresterea nivelului preturilor reduce puterea de cumparare a venitului nominal. cel putin în parte. Efectul de venit priveste consecintele modificarii nivelului preturilor asupra venitului. Se stie faptul ca panta negativa a curbei cererii unui poate fi atribuita. posibil. sub forma de bani. daca pretul unor pantofi sport marca Reebok creste. cel putin în parte. cu prezenta fenomenului inflationist. O asemenea relatie exista si între cantitatea ceruta de PIB real si nivelul general al preturilor pe baza efectului de substitutie. Puterea de cumparare a unei unitati monetare creste si firesc si valoarea reala a disponibilitatilor monetare ale consumatorilor. se poate accepta ca merita asteptat.

Investitia. a cheltuielilor guvernamentale si a exporturilor nete vor afecta veniturile reale ale menajelor. Probabil. În aceste conditii. deoarece cu aceeasi suma de bani se poate cumpara mai putin. daca dimensiunea elementelor bugetului este fixata în termeni nominali. Pentru a evidentia relatia dintre exporturile nete si nivelul general al preturilor presupunem doua tari X si Y. În consecinta. Exporturile nete. exporturile nete ale tarii X. a bunurilor achizitionate de guvern si a exporturilor va face ca veniturile reale ale menajelor sa scada si ele. Aceasta înseamna ca bunurile fabricate în exterior pot fi achizitionate cu mai putin decât pretul acelorasi bunuri produse în interior. cheltuielilor guvernamentale si exportului net indica faptul ca fiecare componenta a cererii agregate reale se modifica în sens opus modificarii nivelului preturilor. Consideram ca nivelul preturilor creste în tara X iar în tara Y ramâne constant. daca decizia guvernului este adoptata în termeni nominali. Daca cursul de schimb între monedele celor doua tari ramâne neschimbat. cresterea nivelului general al preturilor reduce investitiile planificate în termeni reali prin efectul asupra ratelor dobânzilor. modificarea valorii reale a unei componente a cererii agregate afecteaza si celelalte componente. orice crestere a pretului unei unitati de cantitate antreneaza cresterea cheltuielilor. 71 . Cheltuielile guvernamentale. În conditiile unei oferte de moneda constante se ajunge la un nivel mai ridicat al ratelor dobânzilor. cheltuiala planificata reala se modifica într-o mai mica masura. De exemplu. ci si cererea agregata a altor tari. În concluzie. Cresterea nivelului preturilor conduce la cresterea cererii de moneda. În plus. Cheltuielile de consum în termeni reali scad odata cu cresterea preturilor prin efectul generat de interactiunea dintre componentele cererii agregate. Putem asimila aceasta situatie unui efect de substitutie internationala. Elasticitatea cererii agregate Examinarea valorilor reale ale consumului. În schimb. cresterea preturilor reduce cantitatea de armament achizitionata. Cunoasterea elasticitatii cererii agregate reprezinta de asemenea un aspect important al analizei macroeconomice. daca guvernul decide cumpararea de armament în termeni de cantitate. guvernul ar putea decide cresterea bugetului alocat unor asemenea activitati în perioada urmatoare. De exemplu. O analiza completa a efectelor modificarii nivelului general al preturilor asupra exporturilor nete presupune însa luarea în calcul a schimbarilor produse în ratele de schimb. în timp ce bunurile si serviciile provenind din tara Y devin relativ mai ieftine pentru cumparatorii din tara X. presupunem a cum ca cererea agregata este relativ inelastica. În conditiile unei rate de schimb constante. Schimbarea nivelului general al preturilor determina în consecinta modificari în valorile reale ale fiecarei componente a cererii agregate. Preturile bunurilor si serviciilor înregistreaza ritmuri diferite de crestere de la o tara la alta. O crestere a nivelului preturilor care reduce cererea reala de bunuri achizitionate în scopul investitiei. scad în termeni reali pe masura ce nivelul preturilor creste. În schimb. componenta a cererii agregate. modificarea nivelului general al preturilor într-o tara afecteaza nu numai cantitatea agregata ceruta din bunurile si serviciile proprii. Ca urmare. reducerea nivelului general al preturilor creste investitiile reale planificate. Aceasta înseamna ca la o modificare procentuala data a nivelului preturilor. Investitia reala este de asemenea afectata de modi icarile nivelului general al f preturilor. cel putin pe termen scurt. În raport cu modificarea nivelului general al preturilor. achizitiile guvernamentale. modificarile investitiei planificate. scad atunci când nivelul preturilor în aceasta tara creste. Datorita relatiilor economice externe existente între tari. investitiilor. Din acest motiv. curba cererii agregate are panta negativa. bunurile si serviciile exportate de tara X în tara Y devin mai scumpe. cumpararile de bunuri si servicii ale menajelor vor scadea. Ratele mai înalte ale dobânzilor cresc costul împrumutarii banilor si descurajeaza investitiile în capital real. însa pentru perioada în curs achizitiile în termeni reali se reduc. Efectul schimbarilor în nivelul general al preturilor nu este acelasi pentru orice element al cheltuielilor bugetare. cumparatorii din tara X se orienteaza spre achizitia în mai mare masura a bunurilor si serviciilor din import decât spre achizitionarea bunurilor din productia interna.

Atunci când însa cererea unui bun este relativ inelastica. Aceasta curba este relativ inelastica de-a lungul segmentului cuprins între punctele A si B. va determina deplasarea curbei cererii agregate fie spre stânga. Anticiparea unor venituri mai ridicate în viitor conduce deci la cresterea cererii agregate. Cererea agregata nominala corespunzatoare punctului A este 0. încasarile vor scadea. Anticipatiile. daca se anticipeaza o rata mai mica a inflatiei cererea agregata se reduce. altele decât nivelul preturilor. o schimbare în conditiile pietei. Anticiparea unei rate înalte a inflatiei în perioada urmatoare reduce valoarea reala asteptata a banilor si altoar active în viitor. Cererea agregata nominala reprezinta cererea totala pentru ansamblul bunurilor si serviciilor finale exprimata în termenii preturilor curente. Inflatia asteptata. un anumit procent de crestere al preturilor va determina o reducere procentuala mai slaba a cererii agregate reale. fie spre dreapta. venitul real si averea restului lumii. În punctul A nivelul pretului este 0. o crestere a pretului este însotita de cresterea încasarilor. asa cum de altfel era de asteptat pentru o curba a cererii agregate inelastice. Deplasarile curbei cererii agregate Ca si în cazul curbei cererii unui bun. Analizam în continuare doar trei dintre factorii care antreneaza deplasarea într-un sens sau altul a cererii agregate: anticipatiile. Cererea agregata nominala este astfel egala cu produsul dintre cererea agregata reala si nivelul preturilor. cererea agregata nominala tinde sa creasca pe masura ce se produce o miscare spre în sus de-a lungul curbei cererii agregate relativ inelastice.5 iar cantitatea ceruta de produs intern scade de la 2000 unitati monetare la 1000 unitati monetare. Analizam trei dintre aceste aspecte si anume inflatia asteptata. sursele deplasarilor celor doua curbe sunt diferite. Ca urmare cererea agregata creste. Daca cererea agregata este inelastica. rata cu care firmele îsi modifica stocul de capital e (determinata printre altele de ritmul schimbarilor tehnice si tehnologice si starea de spirit a întreprinzatorilor). Urmarea acestui fapt poate fi reducerea încasarilor producatorilor si chiar o recesiune economica. Pe baza unui rationament similar putem arata ca elasticitatea cererii agregate determina modul cum cererea agregata nominala este afectata de modificarea nivelului mediu al preturilor. Aceasta determina indivizii sa considere mai avantajoase achizitiile în prezent. Totusi. Pe masura ce ne îndreptam spre punctul B. Ant icipatiile privind conditiile economice viitoare modifica deciziile agentilor economici în prezent si antreneaza deplasarea curbei cererii agregate.5 la 1. tinând seama de diferentele în ipotezele care tin de clauza “ceteris paribus”. Anticipari privind veniturile viitoare. cererea guvernului (determinata de numeroase considerente politice si social ). nivelul pretului creste de la 0. Consideram o curba a cererii agregate de tipul celei din figura 5. Acest efect se datoreaza faptului ca un anumit procent de crestere a pretului nu este însotit de o crestere a încasarii pe unitatea de cantitate suficient de mare pentru a compensa reducerea procentuala mai ampla a cantitatii vândute. iar acesta din urma creste. vor decide reducerea cheltuielilor pentru bunuri si servicii determinând concomitent scaderea cererii agregate. Daca însa consumatorii devin pesimisti privind veniturile lor în viitor. datorita de exemplu încetinirii cresterii economice. Daca consumatorii devin mai optimisti privind viitorul lor atunci ei pot creste cheltuielile planificate pentru orice nivel dat al preturilor. Putem retine cu titlu de exemplu modificarile produse în populatia totala. Trasarea curbei cererii agregate s-a realizat în conditiile în care anticipatiile erau presupuse constante. Ca urmare. 72 . Cererea agregata nominala este mai mare în punctul B decât în punctul A.Se stie ca tipul elasticitatii cererii pentru un bun determina un anumit sens de miscare pentru încasarile obtinute prin vânzarea bunului în conditiile modificarii pretului. În schimb.1. daca cererea pentru un bun este elastica în raport cu pretul.5 · 2000 unitati monetare sau 1000 unitati monetare. veniturile viitoare si profiturile viitoar e anticipate. modificarile politicii guvernamentale si schimbarile din economia mondiala. deoarece cresterea pretului are un efect relativ mai slab asupra cantitatii vândute. planificând sa cheltuiasca mai mult acum pentru bunuri si servicii si sa pastreze o cantitate mai mica de moneda si alte active financiare.5 iar cantitatea de produs national real ceruta este 2000 unitati monetare. De exemplu. averea la nivelul economiei. Ca urmare cererea agregata nominala devine în punctul B 1500 unitati monetare.

2 Deplasarea curbei cererii agregate Nivelul preturilor (anul de baza=1. la scaderea cheltuielilor de consum. 5. Daca în schimb producatorii anticipeaza reducerea viitoare a profiturilor ei reduc volumul investitiilor provocând scaderea cererii agregate. Atunci când se figureaza o singura curba a cererii agregate se considera ca atât în politica fiscala cât si în cea monetara nu intervin schimbari. Un exemplu în acest sens îl constituie cresterea economica înregistrata la nivelul Uniunii Europene. În mod similar. mai departe.5 1. Cresterea cheltuielilor guvernamentale (pentru ameliorarea infrastructurii rutiere sau pentru construirea unor edificii cu caracter socio-cultural). prin intermediul exporturilor nete. Consideram ca o alta tara Y. Cererea agregata este afectata nu numai de politica fiscala.0 0. astfel ca cererea agregata în cazul acestei tari se deplaseaza spre dreapta. Iar. deplaseaza curba cererii agregate spre dreapta. reduce cererea agregata. înregistreaza o rata înalta de crestere economica. În figura 5. Modificarile în politica fiscala afecteaza curba cresterii agregate. Evenimentele produse în alte tari afecteaza cererea agregata dintr-o tara X. în conditiile detensionarii contextului international. Cererea agregata se deplaseaza în aceste conditii spre stânga. 73 . când toate celelalte conditii ramân neschimbate.0) 1. Totodata. partener major pentru tara X. Modificari în politica guvernamentala. În schimb. Cantitatea de bunuri importate din tara X creste. Decizia bancii centrale de a creste sau reduce cantitatea de moneda din economie este însotita de cresterea cererii de bunuri si servicii finale si deci de deplasarea spre dreapta sau spre stânga a cererii agregate. Fig.Anticipari privind profiturile viitoare.5 CA1 1000 2000 3000 CA2 4000 Produsul intern brut real (unitati monetare) Modificari în economia mondiala. cresterea impozitelor pe salariu conduce la reducerea veniturilor disponibile ale consumatorilor si. Anticiparea unor sanse reale de a obtine profituri mai ridicate în viitor determina decizia de crestere a investitiilor planificate pentru orice nivel al pretului si cresterea cererii agregate. Consumatorii tarii Y vor creste cheltuielile pentru bunuri si servicii atît indigene cît si de import.2 este prezentata situatia deplasarii spre dreapta a curbei cererii agregate determinata de o anumita evolutie în viitor a variabilelor economice prezentate. Acelasi efect asupra cererii agregate genereaza cresterea platilor de transfer si implicarea mai ampla a statului în programele sociale. dar si de politica monetara. cresterea ratei de impozitare a profiturilor reduce investitiile producatorilor. reducerea cheltuielilor pentru înarmare. modificarea ritmului creatiei monetare afecteaza rata dobânzii si în consecinta cheltuielile menajelor pentru bunuri de folosinta îndelungata si ale firmelor pentru bunurile de capital. Achizitionarea unei noi tehnologii determina cresterea productivitatii muncii si veniturilor posesorilor factorilor de productie. Cresterea veniturilor reale ale consumatorilor din aceasta zona se concretizeaza în cresterea exporturilor României (dar si a altor tari) catre Uniunea Europeana si cresterea cererii agregate. Nivelurile asteptate ale vânzarilor si profiturilor în viitor determina volumul investitiilor în prezent.

Daca deprecierea leului în raport cu euro este mai mica de 25%. cresterea importurilor determina reducerea cererii agregate în cazul României si cresterea cererii agregate în cazul Germaniei. Cererea agregata pentru tara X se deplaseaza într-un sens sau altul în functie de raportul dintre dinamica preturilor în cele doua tari. daca cursul de schimb devine 1 euro = 25000 lei. Asemenea situatii posibile conduc în cazul ansamblului producatorilor la forme diferite ale curbei ofertei agregate. Cantitatea agregata este rezultatul însumarii cantitatilor tuturor bunurilor si serviciilor finale realizate de producatorii interni. preturile materiilor prime) ramân constante. În mod similar cu cazul curbei cererii agregate. În mod echivalent. Termenul lung în macroec onomie corespunde unei perioade de timp suficient de lunga în care preturile tuturor factorilor de productie se ajusteaza în urma oricarei modificari. în conditiile aceluiasi pret în lei pentru autoturismul românesc. în mod normal. cu performante identice cu cele ale autoturismului produs în Germania. Sa ilustram aceasta situatie cu ajutorul unui exemplu. atunci. Daca rata inflatiei în România este de 25% iar pretul autoturismului românesc se modifica în aceeasi masura. cumparatorul din România va achizitiona produsul din exterior. cumparatorul din România poate decide si de aceasta data achizitionarea autoturismului fabricat în Germania. hârtie) utilizate pentru producerea PIB. asa cum s-a precizat. astfel încât pretul în lei al autoturismului produs în Germania devine inferior pretului autoturismului fabricat în România. Conceptul de oferta agregata priveste oferta tuturor bunurilor si serviciilor sau oferta outputului agregat sau produsul intern real. poate fi achizitionat cu 182 milioane lei sau 6500 euro. Toate variabilele care privesc evenimentele din economia mondiala sunt presupuse constante atunci când se traseaza curba cererii agregate. Daca un autoturism produs în tara.Un alt factor extern care afecteaza cererea agregata a tarii X consta în modificarea nivelului preturilor în tara Y. curba ofertei agregate presupune asemanari dar si deosebiri comparativ cu curba ofertei unui bun dat.5 milioane lei. 5. însa preturile factorilor de productie (salarii. 74 . cererea de autoturisme a cumparatorilor din România pentru produsele fabricate în strainatate este mai mare comparativ cu situatia initiala. Presupunem ca un autoturism produs în Germania poate fi achizitionat cu 7000 euro sau cu 196 milioane lei (cursul de schimb fiind 1 euro = 28000 lei). În cazul termenului lung. astfel încât cantitatile agregate cerute si oferite sunt egale pe pietele bunurilor si serviciilor. se va decide cumpararea autoturismului românesc. În mod similar. exista ocupare deplina. În consecinta. în urma ajustarii salariilor pentru realizarea echilibrului dintre cantitatile de munca cerute si oferite. sporeste cantitatea oferita. În schimb. somajul se afla la rata sa naturala. cresterea pretului unui bun însotita de cresterea în aceeasi masura a costurilor determina mentinerea cantitatii oferite. în conditiile în care costurile unitare de productie nu se modifica. care este o medie ponderata a preturilor bunurilor finale incluse în cadrul acestui indicator. pietele muncii si pietele altor factori de productie.2 Oferta agregata Oferta agregata reprezinta cantitatea totala de bunuri si servicii pe care producatorii doresc si pot sa o realizeze în functie de nivelul mediu al preturilor din economie. În schimb. Preturile relative ale bunurilor importate si exportate se modifi a. Curba ofertei agregate surprinde cantitatile de produs intern real disponibile pentru vânzare la niveluri diferite de pret. otel. Cresterea pretului unui bun. Pentru construirea curbei ofertei agregate trebuie acordata o atentie deosebita distinctiei dintre preturile bunurilor finale si cele ale factorilor de productie. în termenii deflatorului PIB. capital. Termenul scurt si termenul lung în macroeconomie Termenul scurt în macroeconomie se refer a la acea perioada de timp în care preturile bunurilor si serviciilor se modifica ca raspuns la modificarile produse în cerere si oferta. resurse naturale) si al bunurilor intermediare (energie. cel mai firesc. mai ales când c ratele de schimb nu se ajusteaza corespunzator. Nivelul preturilor bunurilor finale poate fi determinat. atunci. Si într-un caz si în celalalt. un indice al preturilor inputurilor arata nivelul mediu al preturilor factorilor de productie de baza (munca. atunci pretul sau devine 227.

În aceste conditii.5 2000 3000 4000 Produs intern brut real (unitati monetare) (a) Curba ofertei agregate pe termen lung 1000 1000 2000 3000 4000 Prod us intern brut real (unitati monetare) (b) Curba ofertei agregate pe termen scurt 75 . energia electrica. Oricât de ridicat ar fi ni elul preturilor. Multe bunuri precum petrolul. preturile vor creste si pe acele piete unde aceleasi bunuri constituie inputuri productive. al al caror obiectiv îl reprezinta profitul. Producatorii. Putem concluziona ca daca exista presupunerea ca producatorii se asteapta ca preturile inputurilor sa fie flexibile în aceeasi masura cu preturile bunurilor finale. dublarea preturilor bunurilor finale. Ce se va întâmpla în aceste conditii cu outputul total real ? Cel mai firesc. curba ofertei agregate este verticala (figura 5.3a). Astfel.5 OATS 1. Presupunem acum ca întreprinzatorii se asteapta ca preturile tuturor inputurilor sa creasca proportional ori de câte ori preturile bunurilor finale cresc. Daca prin confruntarea cererilor si ofertelor corespunzatoare acestor bunuri preturile cresc pe pietele unde ele sunt vândute ca bunuri finale.3 Curbele ofertei agregate Nivelul preturilor (anul de baza=1. 2. nu va exista nici un motiv pentru întreprinzatori de a produce mai mult sau mai putin dupa modificarea preturilor decât anterior. De exemplu. Atunci când nivelul mediu al preturilor bunurilor finale înregistreaza o crestere creste si costul vietii. salariile reale vor scadea în aceeasi masura în care preturile bunurilor finale au crescut.0 0. decid cât de mult sa produca tinând seama atât de preturile obtinute pentru bunurile realizate cât si de preturile suportate pentru inputurile folosite. cantitatea de output re oferita va ramâne constanta. Fig. Producatorii. vor fi în masura sa raspunda unei asemenea solicitari. Si tot constanta va fi si cantitatea oferita de ansamblul întreprinzatorilor. reduce la jumatate salariile reale si cantitatea de bunuri si servicii achizitionate. deoarece pe termen lung preturile inputurilor tind sa se modifice proportional cu preturile bunurilor finale. În conditiile în care salariile nominale ramân constante.Curba ofertei agregate pe termen lung Cea mai importanta ipoteza pe care se bazeaza curba ofertei agregate se refera la ceea ce producatorii se asteapta sa se întâmple cu nivelul mediu al preturilor inputurilor atunci când nivelul mediu al preturilor bunurilor finale se modifica. Una dintre consecintele posibile este aceea ca ambele niveluri de preturi se modifica în aceeasi proportie. Exista doua motive ale unei asemenea posibilitati. Acest tip de oferta agregata corespunde nivelului natural al outputului real. Ea constituie în acelasi timp curba ofertei agregate pe termen lung (OATL). 1.0) 1. cantitatea oferita de fiecare v întreprinzator este constanta. care vor reusi sa-si dubleze încasarile. 5. profiturile ramân neschimbate în termeni reali. lucratorii vor solicita cresterea salariilor pentru a-si mentine nivelul de trai. gazele naturale sau alte forme de energie sunt atât bunuri finale cât si inputuri.0) OATL Nivelul preturilor (anul de baza=1. Daca cresterile acestor preturi sunt strict proportionale. Acei întreprinzatori care se împotrivesc cresterilor salariale se pot confrunta cu riscul unor greve de mai lunga sau mai scurta durata (cantitatea de munca oferita devine zero) dar si cu riscul pierderii celor mai calificati si mai mobili lucratori în favoarea altor întreprinzatori dispusi sa mentina câstigurile reale ale lucratorilor lor în conditii de inflatie.

ei vor sesiza oportunitatile de îmbunatatire a profiturilor când cererea pentru produsele lor creste. preturile tuturor inputurilor sa ramâna constante si doar apoi vor decide modificarea simultana a preturilor acestora în acord cu modificarea anterioara a preturilor bunurilor finale. Chiar daca ajustarea preturilor inputurilor este graduala pe termen scurt. acest producator cons tata ca o crestere a cererii pentru bunul sau este parte a unei cresteri mai ample produse în cadrul cererii agregate. Contractele pe termen lung. producatorii pot decide cresterea preturilor bunurilor produse si/sau cresterea cantitatii oferite. atunc i când întreprinzatorii se asteapta la o ajustare graduala a preturilor inputurilor. Acest gen de ajustare a preturilor inputurilor este evident o ipoteza comoda de lucru si o aproximare a unui proces de ajustare mult mai complex care se produce în lumea reala. reducându-si stocurile de capital circulant. achizitiona combustibil sau beneficia de servicii de transport pe baza unor întelegeri pe termen lung. În aceste conditii. Stocurile de capital circulant tind sa atenueze efectul asupra preturilor inputurilor. poate fi apreciat ca având efect nesemnificativ asupra pretului fainii. ci dupa un anumit timp. Cunoasterea incompleta a efectelor modificarii conditiilor pietei. Contractele încheiate de sindicate cu patronatul privind negocierea salariilor la anumite intervale de timp constituie un exemplu în acest sens. Stocurile de capital circulant. De exemplu. Într-o prima faza. curba ofertei agregate pe termen scurt are panta pozitiva (figura 5. pe de o parte si. Preturile unor inputuri sunt fixate în baza unor contracte pe termen lung. Schimbarea nivelului preturilor bunurilor finale. În aceste conditii chiar daca preturile bunurilor finale înregistreaza o crestere.Curba ofertei agregate pe termen scurt Analiza anterioara a presupus o ajustare instantanee a preturilor inputurilor la modificarea preturilor bunurilor finale. o crestere a cererii de pâine produsa într-un spatiu geografic restrâns. si cu atât mai redus va fi somajul. Pentru a-si creste productia firmele solicita prelungirea programului de lucru si/sau angajarea de forta de munca suplimentara. Exista însa suficiente motive pentru a considera ca o asemenea ajustare se produce în mod gradual. deoarece ea surprinde reactia producatorilor la modificarea circumstantelor de pe piata înainte ca preturile inputurilor sa se ajusteze complet. pe de alta parte. Însa. Daca întreprinzatorii se asteapta ca preturile inputurilor sa se ajusteze doar partial pe termen scurt. Cresterea generalizata a preturilor în economie va face ca acest producator sa fie nevoit sa plateasca însa mai mult pentru productia viitoare. Doar dupa un anumit timp.3b). Consideram un producator de autoturisme care se confrunta la un moment dat cu o crestere a cererii pentru produsele sale. Unele schimbari produse în cerere au efect limitat asupra preturilor inputurilor. Deplasarile curbei ofertei agregate pe termen scurt Deosebirile dintre nivelul preturilor bunurilor finale si ale inputurilor. el va produce si vinde mai multe autoturisme. Cu cât mai mare va fi nivelul preturilor. determinat prin interactiunea cererii si ofertei la nivel national. Alti factori afecteaza doar 76 . preturile inputurilor nu se modifica decât dupa renegocierea contractelor. conduce la o crestere a cantitatii de bunuri si servicii oferite si la o variatie a ocuparii si somajului. cu atât mai mare va fi cantitatea agregata de bunuri si servicii oferite precum si nivelul ocuparii. sa zicem un an. dintre ajustarile pe termen lung si pe termen scurt constituie elemente necesare pentru a întelege deplasarile curbelor ofertei agregate. De asemenea. în conditiile unor preturi ale factorilor de productie nemodificate sau în curs de ajustare. acolo unde opereaza producatorul de pâine. În consecinta. o asemenea decizie nu se produce instantaneu. Folosind modelul cererii si ofertei. modificarea preturilor inputurilor va determina revizuirea cantitatii produse precum si a preturilor de vânzare. Ca urmare. producatorii se asteapta ca pentru o anumita perioada de timp. masura în care se petrece ajustarea depinde de mai multe conditii si difera de la un input la altul. unii întreprinzatori pot închiria cladiri. Unii factori determina deplasarea concomitenta a curbei ofertei agregate pe termen scurt si curbei ofertei agregate pe termen lung. Curba ofertei agregate pozitiv înclinate este cunoscuta drept curba ofertei agregate pe termen scurt. este adesea util a face urmatoarea ipoteza: atunci când preturile bunurilor finale se modifica. La un asemenea moment el dispune de o cantitate data de capital circulant necesara continuarii productiei.

La echilibru. salariile trebuie sa fie suficient de ridicate pentru a incita lucratorii sa munceasca. astfel încât sa ajunga la nivelul mediu de 2. În aceasta situatie. O astfel de situatie corespunde pe grafic punctu lui B. În timp. cresterea salariilor si preturilor celorlalti factori de productie reduce oferta agregata pe termen scurt. pietele bunurilor. Outputul real este egal cu nivelul sau natural. Presupunem ca dupa un anumit numar de ani. La echilibru. Din punctul A. Punctul A este deci pe curba ofertei agregate pe termen lung.0. ceea ce este tocmai suficient pentru a-si mentine nivelul de trai initial. Aceasta ultima curba a ofertei agregate arata modul în care firmele reactioneaza la schimbarile în cererea agregata daca ele se asteapta ca preturile inputurilor sa ramâna la noul nivel de 2. care este de asemenea egal cu nivelul de echilibru pe termen lung. Analizam mai întâi deplasarile curbei ofertei agregate pe termen scurt. arata cum firmele vor reactiona la schimbarile în cererea agregata. nivelul mediu al preturilor bunurilor finale a crescut la 2. care trece prin punctul A. economia se poate misca în sus sau în jos de-a lungul curbei ofertei agregate pe termen scurt într-un orizont scurt de timp pentru care preturile inputurilor sunt asteptate sa ramâna neschimbate. care de asemenea vor costa dublu. se poate trasa o noua curba a ofertei agregate pe termen scurt. iar preturile inputurilor au avut timp suficient pentru a se ajusta complet. În graficul din figura 5.0 pe termen scurt. OATS2. sa-si sporeasca calificarea si sa-si amelioreze astfel competentele profesionale. care este de fapt o linie verticala corespunzatoare nivelului natural al outputului real.0. pe masura ce conditiile economice se modifica.0 al preturilor inputurilor. Aceasta înseamna ca. preturile bunurilor finale si serviciilor pe care firmele le vând si preturile inputurilor pe care le realizeaza sunt corelate în urmatoarele moduri: 1. în echilibru. În consecinta. Curba ofertei agregate pe termen scurt OATS1. Preturile factorilor de productie influenteaza curba ofertei agregate pe termen scurt prin efectul produs asupra costurilor.curba ofertei agregate pe termen scurt si lasa nemodificata curba ofertei agregate pe termen lung. În anul de baza. 2. sau se poate misca în sus sau în jos de-a lungul curbei ofertei agregate pe termen lung într-un orizont lung de timp pentru care inputurile sunt asteptate sa se ajusteze proportional cu preturile bunurilor finale. dat fiind nivelul de 1. Lucratorii vor obtine salarii nominale de doua ori mai mari decât anterior. Asociem valoarea 1. Curba ofertei agregate pe termen scurt intersecteaza curba ofertei agregate pe termen lung în punctul corespunzator nivelului preturilor inputurilor asteptat sa domine pe termen scurt.4. situatia în anul de baza este reprezentata prin punctul A. preturile inputurilor si preturile bunurilor finale vor fi iarasi într-o relatie de echilibru. care trece prin punctul B. preturile inputurilor de munca trebuie sa fie corespunzatoare echilibrului dintre cererea si oferta pe piata muncii. economia se poate orienta catre un nou echilibru. Singurele influente asupra curbei ofertei agregate pe termen scurt care nu afecteaza curba ofertei agregate pe termen lung sunt exercitate de modificarea salariilor si preturilor altor factori de productie. Curba ofertei agregate pe termen scurt se deplaseaza spre în sus deoarece nivelul preturilor inputurilor la care firmele se asteapta atunci când ele îsi întocmesc planurile de productie pe termen scurt a crescut. Consideram ca economia se afla la un moment dat în echilibru pe termen lung. date fiind preturile inputurilor. 77 . Pe baza analizei de mai sus putem concluziona: 1. Firmele vor vinde productiile lor la un pret de doua ori mai mare. Nivelul asteptat al preturilor inputurilor este tocmai cheia cla uzei “ceteris paribus” pe baza careia s-a construit curba ofertei pe termen scurt. Cu cât preturile factorilor de productie sunt mai ridicate cu atât mai mari vor fi costurile de productie iar cantitatile oferite vor fi mai reduse pentru fiecare nivel al preturilor. În cazul acestei noi situatii de echilibru. dat fiind costul vietii determinat de preturile bunurilor de consum. permitându-si sa plateasca inputurile folosite. În acest caz. de asemenea.0 atât nivelului mediu al preturilor inputurilor cât si nivelului mediu al preturilor bunurilor finale pentru acel an. serviciilor si factorilor de productie sunt. preturile bunurilor finale trebuie sa fie situate la acele niveluri care permit obtinerea unor încasari suficiente pentru a acoperi costurile tuturor inputurilor si pentru a obtine profituri normale. Atunci când economia este în echilibru pe termen lung la nivelul natural al outputului real. preturile inputurilor si preturile bunurilor finale sunt corela te în sensurile mentionate anterior.

0 1. descoperirea de noi resurse naturale. În aceste conditii PIB real nu se modifica deoarece nu mai exista nici un stimulent de schimbare a nivelului outputului real. modificarile structurale precum si introducerea unor noi stimulente precum cele fiscale. mai pot fi amintiti factorii naturali. 78 . În afara acestor factori. Asa cum o întreprindere cu mai multi lucratori realizeaza o cantitate de bunuri mai mare tot asa o economie în care populatia ocupata sporeste obtine un nivel mai ridicat de PIB real. 5. Se stie ca oferta agregata pe termen lung se refera la cantitatile oferite de PIB real în conditiile în care salariile si preturile altor factori de productie s au modificat în aceeasi masura cu preturile bunurilor finale. considerati esentiali în cresterea productiei la nivel macroeconomic.0 Nivelul natural al outputului real 1000 2000 3000 4000 Produs intern nominal (unitati monetare) Deplasarile curbei ofertei agregate pe termen lung Modificarea preturilor factorilor de productie nu afecteaza curba ofertei agregate pe termen lung. În acelasi sens actioneaza investitiile pentru formarea si instruirea fortei de munca. Curba ofertei agregate pe termen lung a fost construita presupunându-se ca “celelalte conditii ramân neschimbate”. Se stie ca o crestere pe termen lung conduce la o deplasare spre dreapta a curbei posibilitatilor de productie. Pe baza modelului prezentat în acest capitol. Stocul de capital. Între cresterea fortei de munca si cresterea outputului exista o legatura directa. Fig. cresterea stocului de capital si dezvoltarea noilor tehnologii.0 OATL OATS2 Nivelul asteptat pretului inputului=2 OATS1 B A N Nivelul asteptat al pretului inputului=1. Cele mai dezvoltate economii demonstreaza importanta crescânda a asimilarii si introducerii în productie a noilor tehnologii în cresterea productivitatii muncii si obtinerea unui standard ridicat al nivelului de trai. Forta de munca. Îmbunatatirea tehnologiilor determina cresterea ofertei agregate. acceptând însa posibilitatea modificarii curbei ofertei agregate pe termen scurt. O cantitate mai mare de capital si o forta de munca mai productiva determina o cantitate mai mare de output agregat. deci capitalul uman. O modificare a nivelului asteptat al preturilor inputurilor va determina deplasarea spre în sus sau spre în jos a curbei ofertei agregate pe termen scurt catre un nou punct de intersectie cu curba ofertei agregate pe termen lung. Tehnologia.2.0) 3. economia îsi poate extinde productia sa potentiala prin cresterea fortei de munca. Abordarea ulterioara a cresterii economice obliga însa la analiza pe baza modificarii curbei ofertei agregate pe termen lung.4 Deplasarea curbei ofertei agregate pe termen scurt Nivelul preturilor (anul de baza =1. chiar daca populatia ocupata ramâne constanta sau stocul de capital nu se modifica. adica de nivelul outputului real care poate fi produs cu o tehnologie si resurse productive date atunci când somajul este la rata sa naturala. În timp. Presupunem în continuare ca aceasta curba a ofertei pe termen lung ramâne nemodificata.0 2. acelasi tip de crestere poate fi reprezentat printr-o crestere a nivelului natural al outputului real si o deplasare spre dreapta a curbei ofertei agregate pe term en lung. Pozitionarea acesteia depinde de nivelul actual al outputului real.

5. Intersectia dintre curba cererii agregate initiale (CA1) si curba ofertei agregate pe termen lung indica nivelul preturilor la care cheltuielile planificate reale sunt egale cu nivelul natural al outputului real al economiei. În acest sens.5 Echilibrul pe termen scurt si echilibrul pe termen lung Nivelul preturilor (anul de baza= 1.0 3. Fig.0 2. Aceste patru caracteristici ale echilibrului pe termen scurt si pe termen lung sunt esentiale pentru a întelege modelul cererii si ofertei agregate. Semnificatia intersectiei celor trei curbe consta în urmatoarele: 1. Echilibrul macroeconomic corespunde situatiei în care cererea agregata este egala cu oferta agregata. Intersectia dintre curba ofertei agregate pe termen scurt si curba cererii agregate indica nivelul preturilor bunurilor finale si produsul intern real pentru care oferta agregata este egala cu cererea agregata. 79 .0) 4.5). permit desprinderea unor reguli de baza pentru analiza situatiilor corespunzatoare modelului cererii si ofertei agregate. Preturile inputurilor si preturile bunurilor finale se afla într-o relatie de echilibru pe termen lung la intersectia dintre curba ofertei agregate. împreuna cu cunoasterea surselor deplasarilor fiecarei curbe.0 OATL OATS1 E1 1. Intersectia dintre curba ofertei agregate pe termen scurt si curba cererii agregate corespunde întotdeauna punctului de echilibru pe termen scurt al economiei. echilibrul macroeconomic se realizeaza atunci când cantitatea ceruta de PIB real este egala cu cantitatea oferita de PIB real.0 E0 N 1000 2000 CA1 4000 Nivelul natural al outputului real CA2 Produsul intern brut real (unitati monetare) 3000 Efectele pe termen scurt ale cresterii cererii agregate Modificarea cererii agregate influenteaza PIB real si nivelul general al preturilor. Pozitia pe ordonata a intersectiei curbelor ofertei pe termen scurt si pe termen lung indica nivelul asteptat al preturilor inputurilor. Interactiunea dintre curba cererii agregate si curba ofertei agregate pe termen scurt si pe termen lung conduce la echilibrul macroeconomic pe termen scurt si echilibrul macroeconomic pe termen lung.5. Acestea. Începem prin a considera reactia economiei la cresterea cererii agregate. pe termen scurt cu curba ofertei agregate pe termen lung. 3. Economia poate fi în echilibru pe termen lung numai la punctul în care curba cererii agregate intersecteaza curba ofertei agregate pe termen lung. Intersectia celor trei curbe în punctul E0 indica nivelul preturilor si produsul intern real care corespunde conditiilor de echilibru atât pe termen scurt cât si pe termen lung. 2. dat fiind nivelul asteptat al preturilor inputurilor utilizat în trasarea curbei ofertei agregate pe termen scurt. economia aflându-se în situatia de echilibru atât pe termen scurt cât si pe termen lung. se impune combinarea cererii si ofertei agregate si determinarea pe aceasta baza a echilibrului macroeconomic. Intersectia dintre cererea agregata initiala si oferta agregata pe termen scurt si pe termen lung se produce în punctul E 0 (figura 5. Altfel spus.3 Echilibrul macroeconomic Modelul cererii si ofertei agregate permite efectuarea predictiilor privind modificarea PIB real si a nivelului preturilor. data fiind pozitia initiala a echilibrului pe termen lung. Sa analizam mecanismul prin care aceste variabile macroeconomice sunt afectate. 4.

Aceasta noua pozitie corespunde echilibrului pe termen scurt pentru economie care este valabil cât timp curbele cererii agregate si ofertei agregate pe termen scurt ramân în pozitiile aratate.0 Nivelul natural al outputului real E0 CA1 N 1000 2000 3000 4000 Produsul national real (unitati monetare) Tranzitia catre un nou echilibru pe termen lung Punctul unde curbele OATS 1 si CA2 se intersecteaza reprezinta doar punctul de echilibru pe termen scurt al economiei. Preturile asteptate ale inputurilor sunt înca la nivelul 1.0 Echilibrul initial pe termen lung OATS 1 E1 CA2 1.0 3. PIB real este si el superior nivelului 80 .6 Ajustarea pe termen lung si pe termen scurt prin cererea agregata Nivelul preturilor (anul de baza 1. ne putem imagina ca s-a produs o crestere a cheltuielilor de consum. poate deplasa curba cererii agregate. producatorii îsi modifica în mod corespunzator planurile de productie. care-i trasata în ipoteza anticiparii ca preturile inputurilor ramân la nivelul initial de 1. cu o rata a somajului inferioara nivelului sau natural. politica guvernamentala. Preturile bunurilor finale au crescut totusi la nivelul de 2. sau ca investitiile planificate au sporit pe fondul unei stari de optimism evidente a întreprinzatorilor sau ca exporturile au crescut.0. Oricare ar fi cauza. nu însa si punctul de echilibru pe termen lung. de la CA1 la CA 2. aceste reactii sunt evidentiat e într-o miscare spre în sus si catre dreapta de-a lungul curbei ofertei agregate pe termen scurt OATS 1. CA2.Presupunem ca la un moment dat economia se situeaza în punctul E0 (figura 5.6. unde OATS1 se intersecteaza cu CA2. producatorii vor reactiona la cresterea cererii în parte prin cresterea outputului si în parte prin cresterea preturilor. efectul imediat al cresterii cererii agregate reale va fi un declin neplanificat al stocurilor. acesti factori pot conduce la o noua curba a cererii agregate.0) = OATL E3 OATS 3 Echilibrul final pe termen lung 4.0. cheltuiala planificata si produsul national revin la echilibru iar reducerea stocurilor înceteaza. cu efect cel putin asupra cheltuielilor publice. Cheltuiala planificata reala înregistreaza o crestere. În aceste conditii.0 OATS 2 Puncte tranzitorii ale echilibrului pe termen scurt E2 2. Asa cum s explicat anterior. Economia se afla acum deasupra nivelului ocuparii depline. Motivul consta în faptul ca nivelul preturilor bunurilor finale nu este egal în acest punct cu nivelul asteptat al preturilor inputurilor.6). Cauzele cresterii cererii agregate sunt multiple. Atunci când economia ajunge în punctul E1. reactiile -a producatorilor pe termen scurt la modificarea cererii se bazeaza pe presupunerea ca preturile inputurilor nu se ajusteaza imediat la schimbarea cererii bunurilor finale. fapt ce va determina deplasarea spre dreapta a curbei cererii agregate. Constatând ca bunurile realizate sunt vândute mai rapid decât sunt produse. acela unde curba OATS1 se intersecteaza cu curba ofertei agregate pe termen lung. Fig. În figura 5. Individual sau împreuna. De asemenea. De exemplu. 5. corespunzator punctului E1.0.

Ele se afla iarasi în dezechilibru cu nivelul asteptat al preturilor inputurilor. cresterea nivelului asteptat al preturilor inputurilor este prezentata ca o deplasare spre în sus a curbei ofertei agregate. ele s-ar putea confrunta cu pierderea celor mai buni angajati si s-ar vedea nevoite sa angajeze lucratori mai putin productivi. O reducere însa a cererii agregate genereaza efecte opuse celor prezentate mai sus. consimt în timp la satisfacerea acestor revendicari. În timp. atingând nivelul de 2. lucratorii solicita salarii majorate. În caz contrar.0 si sunt într-o relatie consistenta unele cu celelalte. Punctul E3 este un punct de intersectie comun al celor trei curbe. alaturându-se cresterii preturilor bunurilor finale care a avut loc pe masura ce economia s-a mutat din punctul E0 în punctul E1. Totusi. Aceasta situatie nu se poate mentine pe termen nelimitat. O succesiune de pozitii intermediare viitoare pot fi observate pe masura ce curba ofertei agregate se deplaseaza spre în sus de-a lungul curbei cererii agregate. Figura 5. curba ofertei agregate pe termen scurt va continua sa se deplaseze spre în sus. iar rata somajului va reveni la nivelul ratei sale naturale. cu atât mai mare va fi puterea de cumparare a salariilor. În acest moment. acolo unde OATS 2 se intersecteaza cu CA2. Oricând nivelul preturilor bunurilor finale este superior nivelului asteptat al preturilor inputurilor. nu constituie un punct de echilibru pe termen lung.0. OATS 2 intersecteaza acum curba ofertei agregate pe termen lung la noul nivel asteptat al preturilor inputurilor de 2. Ca urmare a acestor reactii.0. punctul E . 81 . Presupunând ca nici o alta schimbare în cheltuielile planificate nu mai are loc. iar somajul creste deasupra ratei sale naturale. Pe baza unui rationament similar se poate constata mai întâi.7. Cu cât mai redus va fi nivelul preturilor. Nivelul costurilor relativ la preturi va fi identic cu cel initial. În aceste circumstante. În 2 1 cadrul procesului de ajungere la punctul E2. Pe masura ce acest lucru se desfasoara. intersectia cu curba cererii agregate CA2 este la punctul E3 care este de asemenea punctul unde CA2 intersecteaza curba ofertei agregate pe termen lung. Dat fiind nivelul neschimbat al cererii agregate. Preturile inputurilor vor continua deci sa se ajusteze gradual.0. preturile inputurilor se vor ajusta gradual la schimbarea produsa la nivelul preturilor bunurilor finale. economia poate ramâne la punctul E3 pe termen nelimitat. preturile bunurilor finale au crescut iarasi. Consideram ca s-a ajuns la curba ofertei agregate OATS3. Grafic. sa zicem un an. Economia este acum iarasi la echilibru atât pe termen scurt cât si pe termen lung. cresterea pretului bunurilor si serviciilor finale nu este însotita de modificarea salariilor si a preturilor altor factori de productie. preturile inputurilor cresc la nivelul de 2. preturile inputurilor tind sa creasca. Daca nu va mai exista nici o deplasare viitoare a cererii agregate. PIB real revine la nivelul de termen lung iar ocuparea deplina este restabilita. iar costurile firmelor cresc relativ la preturile outputului. În schimb. puterea de cumparare a salariilor se reduce. Când s-a ajuns în aceasta pozitie. Noul nivel al preturilor inputurilor va deveni esential pentru asteptarile privind afacerile în anul urmator. generând noi pozitii de echilibru. Procesul gradual prin care preturile asteptate ale inputurilor se ajusteaza dupa preturile bunurilor finale este încheiat. iar firmele temându-se de reducerea personalului si productiei.6 arata ce se întâmpla pe masura ce aceasta ajustare are loc. economia se va muta de-a lungul curbei cererii agregate de la E1 la E2.corespunzator termenului lung. a treptat. În cazul de fata avem în vedere deplasarea ofertei agregate pe termen scurt de la OATS 1 la OATS 2. care este acum de 2. Presupunem ca dupa o anumita perioada. curba cererii agregate ramâne la CA2. Curba ofertei agregate pe termen scurt se depl seaza spre dreapta si. Am analizat pâna acum doar consecintele asupra PIB real si nivelului preturilor în urma cresterii cererii agregate. firmele vor reactiona la noul nivel asteptat mai ridicat al preturilor inputurilor prin cresterea preturilor lor si reducerea outputului. Cât timp preturile bunurilor si serviciilor cresc iar salariile nu se modifica firmele cunosc o scadere în termeni reali a costurilor cu mâna de lucru. Atât preturile inputurilor cât si preturile outputurilor au atins nivelul de 4. Outputul real va reveni la nivelul sau natural (în conditiile unor costuri mai ridicate). ca si punctul E . cum PIB real scade sub nivelul corespunzator termenului lung. reducând PIB real si restaurând ocuparea deplina.

CAPITOLUL 6. pe de o parte. iar. Piata monetara si curba LM 3. 1 Termenul de macroeconomie a fost folosit pentru prima data de norvegianul R. Aparitia “Teoriei generale“ a marcat o ruptura în raport cu traditia. Daca oferta de bunuri este egala cu cererea de bunuri si daca oferta de moneda este egala cu cererea de moneda atunci cererea de munca poate fi mai mica decât oferta de munca. Esenta punctului de vedere keynesista este ca. reducerea severa a volumului activitatii economice si gradului de utilizare a capacitatilor de productie. . J. Aceasta lucrare îl consacra drept fondator al macroeconomiei1. Promotorii acestei teorii considerau ca o orice economie de piata dispune de capacitatea de autoreglare. Nu pot fi simultan în echilibru. Centrul de greutate s-a mutat dinspre analiza microeconomica spre analiza macroeconomica. care a publicat în 1937 o lucrare intitulata “Mr. pe de alta parte. Hicks. analizam modul cum aceste piete sunt corelate si este asigurat echilibrul pe termen scurt al economiei. în special pentru economistii adepti în continuare a teoriei clasice. aceste piete sunt interdependente. Apoi. scaderea veniturilor reale si puterii de cumparare. Frish în 1933. Lucrarea lui Hicks simplifica economia considerând trei tipuri de piete: piata bunurilor si serviciilor luate împreuna (piata bunurilor). acestea sunt trecatoare. S-a sugerat interventia ampla a statului în economie si promovarea unor politici de stimulare a cererii agregate. Cei mai multi economisti devin keynesisti. prima parte a deceniului al treilea al secolului trecut s-a caracterizat prin dezechilibre economice si sociale de o amploare deosebita: cresterea extrema a somajului. economia revenind în scurt timp la starea de echilibru. toate cele trei piete. la momentul aparitiei. MODELUL IS-LM Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • Relatia dintre PIB real si rata dobânzii care asigura echilibrul pietei bunurilor Relatia dintre PIB real si rata dobânzii care asigura echilibrul pietei monetare Echilibrul economiei pe termen scurt 1. Î ntr-un asemenea context. iar politicile macroeconomice puse în practica dupa cel de al doilea razboi mondial au la baza perspectiva keynesista. unde cei care cauta un loc de munca se întâlnesc cu cei care ofera locuri de munca. M. Keynes and the classics: a suggested interpretation”. Keynes publica în 1936 “Teoria generala a folosirii mîinii de lucru si a banilor”. Începem prin a examina separat piata bunurilor si piata monetara. În aceste conditii se impunea o interpretare accesibila a “Teoriei generale”. fie au fost primite cu ostilitate. ideile keynesiste fie nu au fost întelese. Datorita caracterului sau revolutionar. Piata bunurilor si curba IS 2. O asemenea sarcina si a asumat-o J. piata activelor financiare si monedei (piata monetara) si piata muncii. Impactul produs în epoca de Keynes a fost extraordinar. Or. daca apar probleme în plan economic sau social. Astfel. Echilibrul pe termen scurt Marea Depresiune (1929 – 1933) a relevat limitele teorie neo-clasice.

A22 si A33 este curba IS. Ea poate fi privita în doua moduri. În figura 6. Unele relatii dintre variabilele economice sunt de tipul cauza-efect. curba IS sugereaza ca daca PIB real este 400 miliarde unitati monetare. Curba IS arata combinatiile dintre PIB real si rata dobânzii pentru care cheltuiala agregata planificata este egala cu PIB real. Sau. unitati monetare (punctul A2) si. unitati monetare (punctul A ). pentru 1 curbele AE 2 si AE3 cheltuiala de echilibru se realizeaza pentru un PIB real de 600 mld. investitia. cheltuiala de echilibru se realizeaza pentru un nivel al PIB real de 400 miliarde unitati monetare. Pentru determinarea ratei dobânzii si PIB real este însa nevoie de o relatie suplimentara. u. 1 Piata bunurilor si curba IS Cheltuiala agregata planificata depinde atât de PIB real cât si de rata dobânzii. u. În tabelul 6. cheltuiala de echilibru corespunde unui nivel al PIB real de 400 mld.2b.1 evidentiaza grafic modul în care se obtine curba IS. Linia care uneste punctele A11.6. Punctele A11.1 Cheltuiala agregata si PIB real Rata dobânzii (%) (1) 5 4 3 AE1 (mld. Cu cât nivelul ratei dobânzii este mai redus cu atât investitia planificata si cheltuiala agregata sunt mai mari. PIB real este figurat pe axa orizontala. Iar.) (4) 640 720 800 PIB real (mld. rata dobânzii si PIB real. pe de alta parte. Componentele cheltuielii planificate. atunci cheltuiala agregata planificata este egala cu PIB real numai daca PIB real este 400 miliarde unitati monetare. De exemplu. cunoscute din capitolul 4. Pe de o parte. u.m.) (5) 400 600 800 Figura 6. Aceasta noua relatie între rata dobânzii si PIB real este obtinuta în conditiile echilibrului pe piata monetara. A2 si A3. De exemplu. De exemplu. cheltuiala guvernamentala si exportul net.m. A22 si A33 corespund punctelor A1. pe baza datelor din tabelul 6. iar rata dobânzii pe axa verticala. curba AE 1 reprezinta cheltuiala agregata planificata pentru un nivel al ratei dobânzii de 5%. Linia la 450 cuprinde toate punctele pentru care cheltuiala agregata este egala cu PIB real. Figura 6. Pentru fiecare dintre cele trei curbe exista doar un singur nivel de echilibru. rezultat din intersectia curbei cheltuielii agregate si linia la 450. 86 . Curba IS nu constituie o relatie de tipul cauza-efect.1 sunt prezentate date privind cheltuiala agregata (AE). Celelalte doua curbe ale cheltuielii agregate corespund ratelor dobânzii de 4% si.1. pentru curba AE 1. atunci rata dobânzii pentru care cheltuiala agregata planificata este egala cu PIB real este de 5%. unitati monetare (punctul A3). Tabelul 6. sunt consumul personal. daca rata dobânzii este 5%. Aceasta înseamna ca daca rata dobânzii este 5%.) (3) 520 600 680 AE 3 (mld.m. curba cererii de investitii evidentiaza investitia (efect) pentru fiecare nivel al ratei dobânzii (cauza). respectiv 800 mld. Pe baza relatiilor existente între variabilele mentionate se poate obtine curba IS. Curba IS arata combinatiile dintre rata dobânzii si PIB real pentru car e cheltuiala agregata este la nivelul sau de echilibru.1a s-au trasat cele trei curbe ale cheltuielii agregate. În mod similar.) (2) 400 480 560 AE2 (mld.m. investitia planificata se reduce concomitent cu cresterea ratei dobânzii. u. se trateaza celelalte puncte din graficul 6. Astfel. respectiv 3%.1b prezinta relatia dintre rata dobânzii si PIB real în conditii de echilibru a cheltuielii agregate. consumul este functie crescatoare de PIB real iar.

m.) (a) Cheltuiala agregata si PIB real Rata dobânzii (%) 5 A11 4 A 22 3 A 33 IS 0 400 600 (b) Curba IS 800 PIB real (mld. 2 Piata monetara si curba LM Cantitatea ceruta de moneda depinde de nivelul preturilor.1 Cheltuiala agregata si curba IS Cheltuiala agregata 1000 A E3 A3 800 A E2 A2 600 A E1 A1 400 400 600 800 PIB real (mld. Oferta de moneda depinde de actiunile bancii centrale precum si ale altor banci si intermediari financiari. Cresterea nivelului general al preturilor determina cresterea cantitatii cerute de moneda.Fig.) 6. u. PIB real si rata dobânzii. 87 . cantitatea ceruta de moneda în termeni reali (raportul dintre cantitatea de moneda si nivelul preturilor) creste odata cu cresterea PIB real si scade când rata dobânzii creste. m. În conditiile unui nivel al preturilor. În acelasi timp. u. exista un nivel dat al cantitatii reale de moneda aflate pe piata. 6.

este de 500 miliarde unitati monetare. cantitatea reala ceruta de moneda este de 500 miliarde unitati monetare.m.) (4) 500 550 600 Mo (mld. ca deflatorul PIB este 100%.Echilibrul pietei monetare se realizeaza atunci când cantitatea reala ceruta de moneda este egala cu cantitatea oferita în termeni reali.) (5) 500 500 500 PIB real (mld. iar cantitatea ceruta de moneda este 500 miliarde unitati monetare (egala cu cantitatea oferita de 88 . De exemplu. u. Echilibrul pietei monetare este un echilibru de stoc.2 evidentiaza cantitatea reala ceruta de moneda pentru fiecare nivel al ratei dobânzii în conditiile variatiei PIB real sau cantitatea reala ceruta de moneda pentru fiecare nivel al PIB real atunci când rata dobânzii se modifica. pentru o rata a dobânzii de 5% si un PIB real de 400 miliarde unitati monetare. Consideram. de asemenea. determinata prin actiunile sectorului bancar.m. De exemplu. PIB real este 400 miliarde unitati monetare.m.) (3) 450 500 550 M c3 (mld.3 si 4 din tabelul 6. Cantitatea reala de moneda depinde de PIB real si de rata dobânzii. u.) (6) 400 600 800 Fig. Coloanele 2. Tabelul 6. daca rata dobânzii este 4% iar PIB real 600 miliarde unitati monetare. Cantitatile cerute de moneda au tendinta sa creasca pe masura ce rata dobânzii se reduce.m. 6. u.m.2 sunt prezentate date privind cantitatile cerute de moneda (Mc) în conditiile unor niveluri diferite ale ratelor dobânzilor precum si oferta de moneda (Mo) si PIB real. Egalitatea dintre cantitatea ceruta de moneda si cantitatea oferita conduce la un set de combinatii dintre rata dobânzii si PIB real. cantitatea reala ceruta de moneda este de 400 miliarde unitati monetare. astfel ca oferta reala de moneda ramâne 500 miliarde unitati monetare. Echilibrul pietei monetare se realizeaza atunci când cantitatea reala de moneda este egala cu cantitatea oferita de moneda de 500 miliarde unitati monetare. m. În tabelul 6.) 0 400 600 800 1000 PIB real (mld.) (a) (b) Presupunem ca oferta de moneda. Alternativ. u. u. u.) (2) 400 450 500 M c2 (mld.2 Cantitatea de moneda si PIB real Rata dobânzii (%) Mo Rata dobânzii (%) LM B3 5 5 B33 B2 4 M c3 4 B22 M c2 B1 3 M c1 3 B11 0 500 Cantitatea reala de moneda (mld.2 Cantitatea de moneda si PIB real Rata dobânzii (%) (1) 5 4 3 M c1 (mld. u. m.

Cele trei curbe ale cererii de moneda intersecteaza curba ofertei de moneda la niveluri diferite ale ratei dobânzii. Curba LM.moneda) când rata dobânzii este 3%. Punctul A este un punct situat pe curba IS si 22 reprezinta un punct al cheltuielii agregate de echilibru. B 22 si B33 corespunzatoare nivelului ratelor dobânzilor si PIB real atunci când se realizeaza echilibrul pietei monetare. u. IS si LM.) În figura 6. 6. apare grafic ca o dreapta perpendiculara pe abscisa. piata monetara este în echilibru. Rata dobânzii si PIB real corespund 89 . aceste relatii permit obtinerea nivelurilor ratei dobânzii si PIB real care asigura echilibrul simultan pe cele doua piete. respectiv pe piata monetara. m. corespunzatoare fiecarei cereri de moneda.2b sunt trecute mai întâi punctele B11. Astfel. apare grafic ca o dreapta pozitiv înclinata. sunt notate cu B .3 Echilibrul pe termen scurt Deducerea curbelor IS si LM a permis obtinerea unei relatii între rata dobânzii si PIB real în conditiile echilibrului pe piata bunurilor si. Rata dobânzii si PIB real se situeaza la acel nivel care asigura echilibrul dintre cheltuiala planificata si PIB real. pentru un PIB real de 400 miliarde unitati monetare si o rata a dobânzii de 3%. Fig. B2 si B3. curba LM cuprinde toate combinatiile dintre rata dobânzii si PIB real la care piata monetara este în echilibru. 6. Întocmai ca si curba IS. iar ratele dobânzilor care echilibreaza piata monetara înregistreaza tendinta de crestere. În figura 6. Punctele care asigura echilibrul pietei monetare. trasata pe baza relatiei dintre rata dobânzii si PIB real în conditiile echilibrului pietei monetare.2a este prezentat echilibrul pietei monetare. Sau. atunci pentru echilibrarea pietei monetare PIB real trebuie sa fie 400 miliarde unitati monetare. Punctul B22 este un punct situat pe curba LM si reprezinta un punct al echilibrului pietei monetare. De exemplu. iar rata dobânzii care asigura echilibrul pietei monetare este 3%.3 Echilibrul IS -LM Rata dobânzii (%) 6 5 IS A11 B22 B 33 LM 4 A 22 3 B11 A 33 0 400 600 800 1000 PIB real (mld. Curba LM arata combinatiile dintre PIB real si rata dobânzii la care cantitatea ceruta de moneda este egala cu cantitatea oferita de moneda. perfect inelastica în raport cu rata dobânzii. Cantitatea oferita de moneda este 500 miliarde unitati monetare iar oferta de moneda. Împreuna. Curba LM este prezentata în figura 6. iar PIB real este 400 miliarde unitati monetare. curba cererii de moneda este Mc1. Altfel spus. atunci echilibrul pietei monetare se realizeaza pentru o rata a dobânzii de 3%.3 au fost trasate cele doua curbe. Curba LM spune ca daca cantitatea reala oferita de moneda este 500 miliarde unitati monetare.2b. atunci când PIB real este 400 1 miliarde unitati monetare. În figura 6. Cresterea PIB real antreneaza cresterea cererii de moneda. Prin unirea acestor puncte se obtine curba LM. curba LM nu este de tipul cauza-efect. daca cantitatea oferita de moneda este 500 miliarde unitati monetare iar rata dobânzii este 3%. Echilibrul pentru PIB real si rata dobânzii se obtine la intersectia celor doua curbe.

la care rata dobânzii difera de 4% iar PIB real de 600 mld. punctul A . unitati monetare. Iar daca cheltuiala agregata planificata este superioara PIB real. la un moment dat. unitati monetare. atunci PIB real va creste. La punctul de intersectie exista atât echilibru de flux pentru piata bunurilor cât si echilibru de stoc pentru piata monetara. unitati monetare) excede PIB real. nu exista echilibru concomitent pentru piata bunurilor si piata monetara. De exemplu. În schimb. economia nu se afla la punctul de intersectie dintre curbele IS si LM urmeaza ajustari repetate care conduc economia spre acest punct. Pentru orice alt punct. Putem concluziona ca atunci când. Sporirea PIB real. piata bunurilor si piata monetara se afla simultan în echilibru. unitati monetare nu asigura si echilibrul pietei monetare.egalitatii dintre cantitatea reala ceruta de moneda si oferta de moneda. o rata a 11 dobânzii de 5% si un PIB real de 400 mld. unitati monetare cheltuiala agregata planificata (640 mld. PIB real si rata dobânzii continua sa creasca pâna când se ajunge la punctul de intersectie dintre curbele IS si LM. în urma acestor ajustari. Ajustarea ratei dobânzii la un nivel de 3% conduce la echilibrul pietei monetare si deci situarea de-a lungul curbei LM. este situat pe curba IS si c orespunde echilibrului pietei bunurilor. 90 . Astfel. un asemenea punct nu se mai afla pe curba IS. face ca cererea reala de moneda sa creasca si odata cu aceasta si rata dobânzii. În schimb. În conditiile date. Rata dobânzii este prea ridicata sau PIB real este la un nivel prea redus pentru asigurarea echilibrului pietei monetare. Pentru o rata a dobânzii de 3% si un PIB real de 400 mld. rata dobânzii este 4% iar PIB real este 600 mld.

Si se afla 93 . Ea trebuie în acelasi timp sa asigure premisele cresterii si dezvoltarii economice. Somajul si inflatia sunt corelate îndeaproape.CAPITOLUL 7.1 Somajul Definirea si efectele somajului Somajul reprezinta un fenomen prezent în toate economiile de piata. având consecinte directe si extrem de severe asupra indivizilor. Inflatia 3. Pierderea locului de munca se asociaza reducerii standardului de viata si chiar aparitiei unor probleme de ordin psihologic. 7. SOMAJUL SI INFLATIA Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • • • • Ce este somajul si care sunt formele sale Care sunt masurile de diminuare a somajului Ce este inflatia si cum se masoara aceasta Care sunt efectele inflatiei Care sunt masurile de diminuare a inflatiei Care este relatia dintre inflatie si somaj 1. dupa cum încercarile de atenuare a somajului au generat inflatie. cantitatile de munca oferite si cantitatile de munca cerute se echilibreaza. Politicile de reducere a inflatiei au fost adesea însotite de cresterea somajului. Politica macroeconomica are din acest punct de vedere o sarcina dificila. Relatia inflatie . intensitate. durata si efecte în plan economic si social influenteaza decisiv functionarea economiei în ansamblul sau.somaj Somajul si inflatia. prin amploare. sunt fenomene macroeconomice care. Iar aceste aspecte devin suficiente pentru a justifica frecventa cu care problematica somajului este abordata în cadrul dezbaterilor politice. cel putin pe termen scurt. Piata muncii poate fi în echilibru daca. Somajul 2. pentru un nivel dat al salariilor.

gasirea unui loc de munca. cel putin pentru un segment de someri. mai putine locuri de munca disponibile în raport cu oferta de munca. Resursele de munca se constituie din populatia totala. Totusi alte masuri. precum programele de instruire vor permite. Populatia totala cuprinde populatia inactiva si populatia activa. Pierderea de output rezultata din existenta somajului înseamna în mod firesc mai putine bunuri puse la dispozitia populatiei. în mod involuntar. Desi sunt evidente. În mod concret. multe din aceste probleme sunt eludate în rapoartele statistice privind somajul. nivelul de calificare. În schimb. Unele masuri. Pe baza acestor variabile se pot determina indicatori precum rata de activitate si gradul de ocupare.. determina economia sa functioneze în interiorul si nu pe curba posibilitatilor de productie. sunt criticate de economisti datorita efectelor adverse generate. femeile casnice). militarii în termen. incluzând populatia ocupata si somerii.în dezechilibru daca ofertele si cererile de munca nu se echilibreaza. În sensul dat de Biroul International al Muncii. Aceste persoane se constituie de fapt în oferta de munca. populatia activa cuprinde toate persoanele care furnizeaza forta de munca disponibila pentru productia de bunuri si servicii. agravarea starii de sanatate. În termenii acestei piete. fiind influentate de structura pe vârste a populatiei. afectarea statutului social. îsi înceteaza activitatea si se afla la un moment dat în imposibilitatea gasirii si ocuparii unui loc de munca. Resursele de munca pot varia semnificativ în timp. somajul reprezinta excedentul ofertei fata de cererea de munca. pensionarii. alaturi de pierderea de venit pentru cei aflati într-o asemenea situatie mai apar probleme de genul: reducerea abilitatilor profesionale. Studiul somajului permite identificarea cauzelor de producere a sa si fundamentarea pe aceasta baza a politicilor de combatere si atenuare a efectelor sale. în timp ce acordarea ajutorului de somaj reduce povara acestuia. vârsta la care se încheie scolarizarea si cea de pensionare etc. în functie de raportul dintre cei care îsi gasesc loc de munca si cei care îsi pie rd locul de munca. nevoia unor resurse tot mai mari alocate de societate pentru întretinerea somerilor aflata adesea în discordanta cu posibilitatile societatii în acest sens etc. Populatia inactiva cuprinde persoanele care nu au un loc de munca si nici nu cauta unul (copiii d vârsta prescolara. În timp. somajul poate înregistra tendinta de crestere sau de scadere. precizate chiar în lege. Somajul este în general asociat persoanelor care. ceea ce se traduce în cresterea nivelului de trai. fiecare dintre acestea având alti determinanti. În termenii economiei pozitive un numar mai mare de locuri de munca înseamna o productie si venituri mai mari. Rata de activitate a unei populatii date se determina ca raport între populatia activa si populatia totala: 94 . Costul somajului este cu atât mai mare cu cât se prelungeste perioada de cautare a unui loc de munca. elevii si e studentii.

acceptata de tarile lumii.). ci si relativ ca rata a somajului.ra = (P A / PT) 100 unde. Rata somajului se determina prin raportarea numarului somerilor la populatia activa disponibila: rs = (P S / PAD) 100 unde. Astfel. Definitia asupra somajului a Biroului International al Muncii (B.M. este cea mai raspândita si. mai putin decât durata obisnuita de lucru si cauta o activitate cu program complet sau o activitate suplimentara ori sunt disponibile în urmatoarele 15 zile pentu o asemenea activitate. independent de vointa lor. P O .populatie ocupata P AM . populatia subocupata include acele p ersoane care au un loc de munca (ocupate). Persoanele care nu au un loc de munca nu sunt în mod necesar someri.populatie totala Gradul de ocupare a fortei de munca se determina prin relatia: ro = (P O / PAM) 100 unde.populatie apta de munca Acest din urma indicator se afla într-o relatie de inversa proportionalitate cu nivelul si rata somajului. dar care au lucrat. evident. utilizând diferite metode în acest scop Unii economisti apreciaza ca trebuie sa se stabileasca indicatori ai subocuparii care sa permita luarea în considerare a situatiilor intermediare între viata activa si somaj. somerul este orice persoana care are mai mult de 15 ani si îndeplineste concomitent urmatoarele conditii: • este apta de munca • nu are un loc de munca si nu desfasoara o activitate în scopul obtinerii unor venituri • este disponibila sa înceapa lucrul în urmatoarele 15 zile daca s-ar gasi imediat un loc de munca • cauta efectiv un loc de munca.rata de activitate P A . Nivelul somajului poate fi analizat nu numai absolut ca numar. ra . organizatie din sistemul Natiunilor Unite.I. P S .populatie activa P T . Potrivit acestei definitii.populatie activa disponibila 95 .populatie aflata în situatie de somaj P AD .

5 13% Cauzele si fomele somajului Somajul care exista la un moment dat este o combinare a mai multor forme de somaj.8 11. grupe de vârsta. studenti.5 10.5 milioane persoane Populatia în afara limitelor pentru vârsta de munca: 10.8 milioane persoane Populatia activa ocupata: 10. volumul vânzarilor.2 milioane persoane Femei casnice.0 milioane persoane Se cere sa se calculeze numarul somerilor si rata somajului. Exemplu: Determinarea numarului somerilor si a ratei somajului Se cunosc urmatoarele date la nivelul unei economii nationale: • • • • • Populatia totala: 22. respectiv.Analiza somajului presupune o structurare a acestuia dupa calificare. sex si mediu de provenienta (urban sau rural). domeniul sursa. Rezolvare: Calculele sunt sintetizate în urmatorul tabel: Indicator Populatia totala Populatia în afara limitelor pentru vârsta de munca Populatia în vârsta de munca Populatia în vârsta de munca. elevi. dar inapta Resursele de mâna de lucru Femei casnice.0 1.5 10.0 milioane persoane Populatia în vârsta de munca.2 12.0 12. militari în termen Populatia activa disponibila Populatia activa ocupata Someri Rata somajului (someri/ populatia activa disponibila) (Milioane persoane) 22. studenti. 96 . elevi. militari în termen: 0. determinate de factorii diversi: (1) Somajul prin insuficienta cererii se manifesta atunci când întreprinderile sunt nevoite sa-si reduca productia si.3 0. durata.5 0. dar inapta: 0.

Aceasta explicatie se bazeaza pe o functionare deficitara a sistemului pietelor generata de rigiditatea preturilor. Întreprinderile nu vor sau nu pot sa produca mai mult si. declinul productiei în sectorul minier) generate de schimbari în cererea de bunuri si servicii sau de modificari de ordin tehnologic care afecteaza profitabilitatea angajarii.Când preturile sunt considerate "rigide": ajustarea între piata muncii. ceea ce înseamna ca indivizii nu gasesc locuri de munca la salariul curent. Somajul de acest tip apare mai ales în perioade de reconstructie sau de tranzitie. cererea coexista cu penuria si cresterea preturilor. când economia functioneaza sub potentialul sau. Economia nu dispune de capacitatea de a crea locuri de munca pe masura cresterii ofertei de munca. O asemenea situatie poate fi asociata penuriei unui bun sau lipsei echipamentului de productie. trebuie presupus ca variatiile nominale si nu reale ale salariilor si ale preturilor influenteaza comportamentul salariatilor. industriilor sau localizarilor geografice si structura cererii de forta de munca. Drept urmare.Daca se admite ca preturile "flexibile" permit realizarea unui echilibru global. În perioadele de expansiune un asemenea tip de somaj înregistreaza o reducere semnificativa. (2) Somajul prin insuficienta productiei.M. nici sa angajeze forta de munca suplimentara.ceea ce echivaleaza cu o cerere mai mica si mai mult somaj. Acest somaj este de tip keynesian. contribuind astfel la reducerea somajului. fiind deci reversibil. . Un asemenea tip de somaj este determinat în consecinta de insuficienta mobilitate a fortei de munca. El priveste numarul de someri rezultat în urma declinului PIB – ului real în cursul perioadelor de contractie sau recesiune a activitatii economice. 97 . deoarece economistul J. atunci variatiile ocuparii rezulta din interventiile autoritatii monetare. piata bunurilor de consum si piata monetara se poate face doar prin cantitati. ca urmare. (5) Somajul structural apare pe perioade lungi de timp si este datorat neconcordantei dintre structura fortei de munca în termenii calificarilor. cu efect asupra nivelului ocuparii. (3) Somajul frictional reprezinta somajul prezent pe perioade scurte de timp si este datorat timpului necesar întâlnirii dintre cei care cauta un loc de munca si cei care care ofera locuri de munca. nu vor accepta sa lucreze la salariul curent aflându-se în situatia de somaj voluntar. se manifesta atunci când oferta este inferioara cererii. Acestia sufera de ceea ce se numeste "iluzie monetara". în schimb. caci cresterea concomitenta a preturilor si salariilor îi determina sa ofere mai multa munca. El poate avea drept cauza modificarile survenite în structurile economice (de exemplu. (4) Somajul conjunctural desemneaza somajul legat de fluctuatiile pe termen scurt din activitatile economice. Altii. Keynes (1883-1946) a descris pe larg acest tip de somaj în doua situatii: . iar somajul persista. De unde aparitia probabila a somajului involuntar. dar si atunci când întreprinderile apreciaza ca nu au conditii de productie care sa le permita obtinerea unor profituri suficiente. În acest caz.

Masuri de diminuare a somajului Modalitatile concrete de actiune pentru realizarea ocuparii depline si atenuarea somajului difera de la tara la tara si de la o perioada la alta. de genul genul celor cu timp partial sau contracte de munca pe durata determinata. În rândul altor masuri întreprinse în vederea reducerea somajului se înscriu: • spijinirea pregatirii si calificarii celor aflati în cautarea unui loc de munca. inflatia reprezinta: 98 . La -au sfârsitul anilor ’60 si în anii ’70 inflatia a devenit o problema primordiala pentru lumea occidentala. Factorul cu cel mai mare impact asupra ocuparii pe piata muncii îl reprezinta cresterea investitiilor. • trecerea la noi forme de angajare. Ocuparea deplina este volumul de ocupare caracterizat prin utilizarea întregii cantitati de munca disponibile. • facilitati diverse (de exemplu. consecintele pot fi nu numai pozitive. • crearea de posibilitati suplimentare de angajare pin reducerea timpului de munca sau a duratei vietii active. De aceea. Uneori. cele mai multe dintre guverne considera ca atingerea unui grad ridicat de ocupare este compatibila cu o rata a somajului redusa (4-5%). Ea constituie totodata un fenomen cu care toate tarile s confruntat în timp. este imposibil sa se ajunga la un grad de ocupare de 100%. • crearea unor institutii care sa fluidizeze circulatia informatiilor pe piata muncii astfel încât ocuparea unui loc de munca sa se realizeze mai rapid. 2 Inflatia Definirea si efectele inflatiei Inflatia reprezinta o problema majora pentru teoria si practica economica. Autoritatile guvernamentale trebuie sa asigure conditiile necesare manifestarii liberei initiative si sa încurajeze înfiintarea de noi întreprinderi printr-o legislatie stimulativa. aceste masuri au un efect direct sau indirect asupra somajului. interesul autoritatilor se orienteaza spre reducerea somajului si realizarea ocuparii depline. ceea ce permite sa se obtina cu ajutorul factorilor de productie volumul cel mai important al productiei. În general. în practica. Potrivit unor definitii sintetice. Faptul ca multe dintre tari au reusit sa reduca ritmul de crestere al preturilor demonstreaza ca inflatia este un fenomen care poate fi combatut. masurile de diminuare a somajului trebuie privite drept componente ale politicii economice de stimulare a cresterii economice pe termen lung. În general. fiscale) acordate întreprinderilor care angajeaza someri. În mod evident.În orice economie. ci si negative. 7.

• un fenomen autoîntretinut de crestere a nivelului general al preturilor si nu un fenomen izolat si accidental. Pentru a exista inflatie sunt necesare urmatoarele conditii: • preturile nationale sa creasca mai rapid decât preturile internationale. deciziile de productie si de investitii devin tot mai dificile. • Redistribuirea veniturilor: inflatia genereaza redistribuirea veniturilor reale în favoarea persoanelor cu venituri nominale variabile (proprietari) si în defavoarea persoanelor cu venituri nominale fixe (angajati cu salarii fixe.• cresterea generalizata si durabila a majoritatii preturilor. J. Deflatia consta în scaderea durabila pe termen lung a nivelului general al preturilor. • cresterea preturilor sa se generalizeze si sa se prelungeasca fara perspective clare de încetare. 99 • • . • cresterea preturilor fondata pe mecanisme macroeconomice. Daca preturile interne cresc mai rapid decât preturile externe. repartitie. al incertitudinii în afaceri. Atunci când rata inflatiei înregistreaza fluctuatii semnificative.) Incetitudinea în afaceri: inflatia tinde sa mareasca gradul de incertitudine în derularea afacerilor. aceasta în conditiile în care deprecierea cursului de schimb nu acopera diferenta dintre inflatia intena si cea externa. sistemul de distribuire a venitului. • cresterea respectiva sa aiba efecte economice si sociale patologice dureroase pentru ansamblul economiei nationale. Albertini considera ca nu orice crestere a preturilor este de natura inflationista. De exemplu. Balanta de plati externe : inflatia poate contribui la înrautatirea balantei de plati externe. M. crestere diferentiata pe categorii de bunuri si servicii ale factorilor de productie. atunci competitivitatea exportului tinde sa se reduca. exista dezinflatie daca rata inflatiei de 20% în cursul unui an este urmata de o rata de crestere a preturilor în anul urmator de 15%. Natura unui proces inflationist poate fi evidentiata si pin compararea procesului cu cel al deflatiei si dezinflatiei. al balantei de plati externe pecum si al utilizarii resurselor. Dezinflatia se manifesta prin încetinirea durabila si autoîntretinuta a ritmului de crestere a nivelului general al preturilor. pensionari etc. Inflatia este considerata o problema majora datorita efectelor pe care le genereaza în planul redistribuirii veniturilor. caracterizate prin interdependente între toate partile si mecanismele economiei: formarea preturilor.

Cresterea preturilor elementelor care compun costurile de productie (materii prime. K. Astfel. Statul se împrumuta pentru a consuma si nu pentru a produce suplimentar bunuri. inflatia îsi are originea în deciziile eronate ale agentilor economici specializati privind suplimentarea cantitatii de bani în circulatie. Cresterea preturilor determinata de cresterea cererii poate conduce ulterior la majorarea salariilor si. Galbraith. salarii) se dovedeste inflationista atunci când devine un fenomen autoîntretinut. O rata a dobânzii redusa. Cresterea cantitatii de bani în circulatie si sporirea veniturilor nominale ale populatiei constituie suportul pentru efectuarea unor cheltuieli tot mai mari.1). o reprezinta analiza inflatiei ca fenomen monetar. cresterea costurilor determinata de sporirea salariilor se conjuga cu o crestere a cererii. existenta unor resurse banesti relativ mari aflate la dispozitia bancilor comerciale împreuna cu o analiza superficiala a destinatiilor creditelor constituie factori favorizanti ai producerii inflatiei Inflatia poate fi datorata si cresterii costurilor. Dupa M. factorul cu ponderea cea mai mare în inflatia pin costuri îl reprezinta cresterea salariilor nominale. Pentru J. Cererea solvabila se dovedeste prea puternica la un anumit nivel de pret în raport cu o oferta rigida. ci priviti în interdependenta lor.• Utilizarea resurselor: derularea activitatilor economice într-un mediu inflationist reclama utilizarea unor resurse suplimentare îndeosebi în ceea ce priveste asigurarea infomatiilor necesare în scopul contacararii efectelor negative ale cresterii preturilor. Acesti factori de declansare si întretinere a fenomenului inflationist nu pot fi separati. Cauzele si formele inflatiei Una dintre temele legate de inflatie. a costurilor. Acordarea de credite si altor agenti economici solicitanti poate avea tot un impact inflationist. Astfel. care a constituit în timp subiectul unor controverse între economisti. materiale. Asemenea interdependente dintre cauzele infla tiei pot fi evidentiate cu ajutorul spiralei inflationiste (figura 7. mai departe. Alti economisti considera ca puseul inflationist este datorat excesului de cerere. fara ca nevoile circulatiei sa fi crescut. Conform unei asemenea relatii cresterea 100 . în timp ce economista Joan Robinson acorda cea mai mare importanta variatiilor de profit. Restabilirea echilibrului dintre cerere si oferta se realizeaza doar în urma cresterii preturilor. Ca urmare. banii aflati în circulatie vor creste. În alte situatii. deficitul bugetar poate sustine si el procesul inflationist. Friedman inflatia “este peste tot si întotdeauna un fenomen monetar”. Atunci când statul are cheltuieli mai mari decât veniturile pe care le mobilizeaza se împrumuta la banca centrala pentru acoperirea acestei diferente.

în care preturile cresc cu peste 10% (inflatie cu doua cifre). iar acestea la rândul lor cresterea preturilor.Inflatie galopanta.preturilor antreneaza cresterea salariilor.Inflatie moderata. deflatorul PIB.Hiperinflatia. într-o anumita perioada (perioada curenta) fata de o perioada anterioara (perioada de baza). Indicele preturilor de consum reprezinta un indicator care caracterizeaza evolutia de ansamblu a preturilor marfurilor cumparate si tarifelor serviciilor utilizate de catre populatie. . . . unde ritmul de crestere al preturilor nu depaseste 6%. se pot identifica urmatoarele forme de inflatie: . unde rata inflatiei lunare este mai mare de 50%. s-a impus ca instrument principal de masurare a inflatiei indicele preturilor de consum. IPC este un indice de tip Laspeyres care se calculeaza ca o medie aritmetica ponderata a indicilor individuali de preturi (ip ): 101 . scade încrederea în moneda nationala. provocând dezechilibre economice si sociale puternice. cu un ritm mediu de crestere al preturilor pâna la 34% pe an. indicele costului vietii etc. . Fig.Inflatie rapida. 7. unde cresterea preturilor tinde spre 10% pe an. Inflatia poate fi analizata si dupa ordinul de marime. Astfel. iar multe schimburi îmbraca forma trocului. În perioada postbelica.1 Spirala inflationista Cererea solvabila superioara ofertei de bunuri la pretul curent Preturile cresc pentru restabilirea egalitatii dintre cerere si oferta Revendicari salariale Disponibilitatile monetare cresc mai rapid decât productia Dinamica salariilor superioara dinamicii productiei Masurarea inflatiei Masurarea inflatiei se realizeaza apelând la mai mai multi indicatori precum: indicele preturilor de consum (IPC). În asemenea conditii.Inflatie târâtoare.

mai întâi se calculeaza preturile/tarifele medii lunare pentru fiecare sortiment la nivelul fiecarui punct de vânzare din centrul de culegere.structura cheltuielilor de consum efectuate de catre populatie în decursul unui an pentru procurarea de bunuri si servicii de consum. p0 . Apoi. Calculul IPC presupune mai multe etape. Exemplu: Determinarea indicelui preturilor de consum si a ratei inflatiei Se cunosc urmatoarele date referitoare la dinamica preturilor bunurilor si serviciilor de consum în decursul unui an: Bunuri si servicii de consum Ponderea cheltuielilor aferente aferente cumpararilor de bunuri si servicii în cosul de consum 47% 41% 12% Indicii preturilor bunurilor si serviciilor de consum Alimentare Nealimentare Servicii 165% 155% 175% Se cere sa se calculeze indicele general al preturilor bunurilor si serviciilor de consum si rata inflatiei. Astfel. p1 – preturile în cele doua perioade.cantitatile în cele doua perioade ip . se calculeaza pretul/tariful mediu lunar la nivel national pentru fiecare sortiment. subgrupa si grupa (marfuri alimentare. 102 . q1 . Indicele sintetic de preturi (IPC) se calculeaza dupa formula: Σ Ig Y0g IPC = Σ Y0 g = Σ Ig Y0g Σ Y0g = 1 (100) Rata inflatiei se calculeaza scazând 100% din IPC.. servicii).indici individuali de pret ( ip = = Σ ip Y0 p1 ) p0 Y0 . dupa care se stabilesc indicii individuali de pret la nivel national. prin agregari succesive se calculeaza indicii la nivel de produs. q0 .Σp1 q0 IPC = Σp0 q0 unde. marfuri nealimentare. În sfârsit.

cei mai multi oameni devin în mod firesc îngrijorati. factorii de decizie macroeconomica sunt în permanenta preocupati de initierea unor masuri de reducere a inflatiei si combatere a efcetelor sale negative. Însa. Ca urmare. Acest tip de inflatie genereaza costuri sociale sensibil mai mici comparativ cu inflatia neanticipata. iar aceasta în raport cu anticiparile proprii sau ale factorilor de decizie macroeconomica. Rata inflatiei: 62. inflatia este neanticipata. fimelor sau guvernului se afla sub incidenta unor factori inflationisti aleatori. În conditiile unei inflatii anticipate. programele de activitate ale menajelor. Ele se amelioreaza odata cu asimilarea experientelor din tarile care au o btinut succese în combaterea fenomenului inflationist.1%. asteptarile pot sa se confime sau nu. al unei previziuni eronate. 103 .00% 162.10% Alimentare Nealimentare Servicii TOTAL 47% 41% 12% 100% 165% 155% 175% - Indicele general al preturilor bunurilor si serviciilor de consum: 16.55% 63.Rezolvare: Calculele sunt sintetizate în urmatorul tabel: Bunuri si servicii de consum Ponderea cheltuielilor aferente aferente cumpararilor de bunuri si servicii în cosul de consum Indicii preturilor bunurilor si serviciilor de consum Contributia bunurilor si serviciilor de consum la fomarea indicelui general al preturilor bunurilor si serviciilor de consum 77. Atunci când preturile cresc.1%. Politicile antiinflationiste sunt în continua diversificare. Politici de reducere a inflatiei Inflatia are efecte profunde si dezechilibrante asupra economiei reale. agentii economici sunt în masura sa-si adapteze comportamentul la intensitatea inflatiei în perspectiva si sa ia decizii pertinente relativ la afacerile personale. Acestia au o anumita intuitie despre cresterea viitoare a preturilor. În cazul în care rata inflatiei curente este egala cu rata inflatiei asteptate se vorbeste despre inflatie anticipata. Rata de crestere pe care oamenii cred ca o vor înregistra preturile este numita rata inflatiei asteptate. În acest ultim caz.55% 21. Inflatia poate fi anticipata sau neanticipata.2. În cazul contrar.

Fig. Guvernul poate stimula acest proces acordând subventii si stimulente fiscale firmelor care investesc în tehnologie moderna. având în vedere acest obiectiv.Pornind de la cauzele care genereaza inflatie se pot imagina masuri de politica economica cu actiune asupra cererii si ofertei agregate. în concordanta cu stadiul de dezvoltare al economiei. costurilor.2 Curba Phillips Rata inflatiei 104 . cresterea profiturilor si a competitivitatii.3 Relatia inflatie-somaj În 1958. Totodata. reducând nevoia împrumuturilor a caror destinatie este consumul. 7.2). În rândul masurilor vizând cererea agregata se înscrie mai întâi controlul masei monetare.W. economistul A. De asemenea. pornind de la datele statistice privind economia britanica între 1861-1957. Si invers. presupune însa realizarea consensului dintre patronate si sindicate. este necesara încurajarea procesului de creditare al acelorasi agenti economici 7. O alta masura de control a cererii agregate este aceea a restrictiilor la efecturea cheltuielilor publice. Banca centrala are din acest punct de vedere un rol esential. Phillips. Restrictionarea cresterii masei monetare se poate realiza prin cresterea ratei dobânzii cu influenta directa asupra dimensiunii activitatii de creditare. Datorita relatiei direct proportionale între prima variabila si rata inflatiei curba Phillips este interpretata de majoritatea economistilor ca surprinzând relatia dintre rata somajului si rata inflatiei. Politica de combatere a inflatiei pornind dinspre sustinerea ofertei agregate are efecte ample si durabile. concurentei etc. cu cât rata inflatiei este mai mare cu atât rata somajului este mai redusa. controlul veniturilor si costurilor salariale reprezinta o alta masura de influentare a cererii agregate. Acest lucru se datoreaza efectelor profunde asupra productivitatii. unei rate a inflatiei mai redusa îi corespunde o rata a somajului mai ridicata (figura 7. Mai precis. pune în evidenta o relatie inversa între rata de cestere a salariilor nominale si rata somajului. poate fi însa însotita de cresterea somajului. Cresterea productivitatii si eficientizarea activitatii firmelor conduce la reducerea costurilor medii. O asemenea decizie. Adoptarea unei asemenea masuri. aplicata pe o durata de timp mai îndelungata. Deficitul bugetar poate fi mentinut în limitele necesare. Aceste masuri pot fi de natura monetara si fiscala.

altfel spus. convinsi fiind ca salariul real a crescut. iar în anumite cazuri ea nici nu exista. la 105 . Pornind de la curba lui Phillips se poate determina variatia previzibila pentru salariul monetar. Monetaristii au vazut în aceasta concluzie o confirmare a ipotezei lor si anume ca exista o rata naturala a somajului împotriva careia politic a conjuncturala este lipsita de eficienta. Chiar daca într-o prima etapa ea se reduce putin si inflatia progreseaza ulterior rata somajului revine la nivelul de echilibru. Studiile econometrice au demonstrat ca relatia lui Phillips este foarte instabila. Somajul aparut în conditii non-inflationiste este denumit somaj natural. ceea ce face ca somajul sa creasca. Daca se doreste reducerea somajului. Milton Friedman a interpretat curba lui Phillips în conditii non-inflationiste. salariatii revin la situatia initiala reducând cantitatea oferita de munca. Relatia lui Phillips a fost folosita de decidentii de politica economica pâna la începutul anilor ’70 pentru temperarea somajului. lucratorii cresc într-o prima etapa cantitatea oferita de munca. Pentru aceasta. singurul rezultat al actiunii autoritatilor este provocarea unei accelerari a inflatiei la un nivel al ocuparii neschimbat. Atunci când autoritatile provoaca prin crearea de moneda o crestere a preturilor si a salariilor. Friedman apreciaza ca practicarea deficitului bugetar va fi permanent însotita de inflatie si somaj. Rata naturala a somajului reprezinta acea rata a somajului asociata unei rate stabile a inflatiei.Rata somajului Graficul evidentiaza existenta unei singure rate a somajului compatibila cu o rata nula a inflatiei sau. Coexistenta inflatiei cu un somaj ridicat si restrângerea activitatilor economice este denumita stagflatie. Atunci când însa constata ca preturile au crescut în acelasi ritm cu salariile. Analiza întreprinsa asupra celor doua fenomene de dezechilibru evidentiaza caracterul deosebit de complex al fiecaruia si al relatiei dintre ele. Începând cu aceasta perioada relansarea ratelor de crestere a fost însotita de o puternica inflatie si de cresterea somajului. monetaristii au procedat la corectarea ei cu anticiparile agentilor economici. fapt care releva. Astfel. cu stabilitatea preturilor. Agentii economici anticipeaza inflatia si se adapteaza rapid la schimbari. astfel încât sa întretina ideea ca salariul real creste desi inflatia se accelereaza. ele vor trebui sa sporeasca cantitatea de moneda în fiecare perioada.

rândul sau. de politica monetara. fiscala si bugetara. caracterul dificil al conceperii si punerii în practica a masurilor de politica economica generala. 106 .

O rata înalta a cresterii economice este însotita de cresterea nivelului de trai si alte avantaje pentru cetatenii unei tari. Factorii cresterii economice 3. Cresterea economica se afla sub incidenta a numerosi factori atât interni cât si externi. cresterea economica consta în cresterea cantitativa a activitatilor si sporirea capacitatii productive a unei tari într-un anumit orizont de timp.CAPITOLUL 8. Aprecierea cresterii economice se bazeaza pe cunoasterea evolutiei indicatorilor macroeconomici ai rezultatelor în termeni reali precum produsul intern brut. Aceste modificari. cresterea economica implica anumite costuri. Fiecare guvern îsi propune corelarea politicilor sale macroeconomice astfel încât sa creeze premizele realizarii unei cresteri economice de natura sa sustina o dezvoltare durabila a economiei. indiferent de nivelul sau de dezvoltare. În sens restrâns. În sens larg. pot fi atât pozitive cât si negative. 8.1 Natura cresterii economice Delimitari conceptuale Exista o diversitate de opinii cu privire la continutul cresterii economice. urmareste în mod constant realizarea cresterii economice. Politici de crestere economica Fiecare tara. produsul national brut sau venitul national. Beneficiile si costurile cresterii economice 4. Natura cresterii economice 2. Marimea nominala a acestor indicatori trebuie corelata cu nivelul 113 . surprinse prin indicatorii economici agregati. cresterea economica semnifica ansamblul modificarilor înregistrate de rezultatele macroeconomice într-un anumit cadru spatial si temporal. Teorii si modele ale cresterii economice 5. motiv pentru care exista numeroase preocupari privind estimarea acestor costuri în vederea realizarii unei rate optime de crestere economica. Concomitent. CRESTEREA ECONOMICA Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • • Ce este cresterea economica si cum poate fi ea masurata Care sunt tipurile de crestere economica Care sunt beneficiile si costurile presupuse de cresterea economica Care sunt politicile de realizare a cresterii economice 1. Realizând o delimitare între punctele de vedere existente se poate contura o abordare în sens larg si una în sens restrâns a cresterii economice.

Sustinatorii ratei de crestere zero considerau ca. Fiecare factor al cresterii economice. În mod frecvent este utilizat PIB. are o tripla dimensiune: cantitativa. 114 . variatia indicatorilor macroeconomici se raporteaza la variatia populatiei totale. În general. Din aceasta perspectiva. structurala si calitativa. se propuneau solutii de ajutorare a tarilor cu nivel redus de dezvoltare în vederea eliminarii decalajelor fata de tarile dezvoltate economic. Aceasta presupune o rata identica de crestere a rezultatelor economice absolute si a populatiei totale. cresterea economica apare ca rezultat al modificarilor conjugate ale acestor dimensiuni ale fiecarui factor de productie. în conditiile caracterului tot mai restrictiv al resurselor naturale si al nivelului tot mai ridicat al poluarii. Astfel. bazata pe frânarea cresterii demografice si economice. eficientei investitiilor. si a generat chiar de la început critici vehemente cu privire la aplicarea si dezirabilit atea unei astfel de strategii. ″Limitele cresterii ″. Cresterea economica zero a fost mentionata în primul raport catre Clubul de la Roma. identificam dimensiunea calitativa a cresterii economice caracterizata prin cresterea productivitatii muncii. indiferent de natura sa. reducerea consumului de resurse pe unitatea de produs etc. pe de o parte. Exista trei factori principali ai ratei cresterii economice: • Cresterea resurselor de munca • Cresterea stocului de capital • Progresul tehnic Pe termen lung. Rata anuala de crestere economica a unei tari poate fi cel mai bine masurata prin cresterea procentuala medie a produsului intern brut pe locuitor de-a lungul unei perioade de mai multi ani (pentru a exclude oscilatiile conjuncturale ale activitatii economice de ansamblu). PIB ⁄ locuitor nu înregistreaza o evolutie liniara în cursul unei perioade date de timp. cresterea economica presupune atât cresterea cantitativa a factorilor cât si cresterea calitatii si a eficientei cu care acesti factori sunt utilizati. de capit al fix. Cresterea economica negativa semnifica situatia în care nivelul rezultatelor macroeconomice înregistreaza o tendinta de scadere. Din ratiuni de politica economica sunt utilizate si conceptele de crestere economica zero si crestere economica negativa. Apoi. aceasta reprezinta singura reactie sociala rationala. iar pe de alta parte al acelorasi modificari simultan la nivelul tuturor factorilor de productie. În acelasi timp. de resurse naturale etc. Regasim aici mai întâi dimensiunea cantitativa a cresterii economice care consta în cresterea separata sau simultana a cantitatii de munca. Cifra obtinuta va fi o estimare a ratei medii anuale de crestere a capacitatii productive a tarii. presupunând ca rata somajului este în general aceeasi la începutul si sfârsitul perioadei. 8.deflatorului. se urmarea crearea unei situatii de stabilitate economica si ecologica. adica cu dinamica preturilor pentru intervalul de timp în care este studiat procesul cresterii economice. generat de activitatile umane. cu pretul unor compromisuri în domeniul eficientei economice si al bunastarii sociale. iar cresterea economica este identificabila printr-o crestere sustinuta a produsului intern brut real de-a lungul unei perioade de timp. Deoarece adesea dinamica macroeconomica este corelata cu dinamica demografica.2 Factorii cresterii economice Cresterea economica se afla sub incidenta unor factori directi si indirecti. însa se mentin sub control unele corelatii fundamentale de echilibru. Cresterea economica zero semnifica situatia în care nivelul rezultatelor macroeconomice pe locuitor ramâne constant pentru perioada de analiza.

115 . este limitata în timp si în spatiu. o crestere rapida a populatiei determina cresterea proportiei tinerilor în cadrul fortei de munca. o rata de crestere mai slaba a populatiei tinde sa creasca proportia celor mai vârstnici aflati în activitate. În schimb. Ratele natalitatii si mortalitatii sunt de asemenea influentate de factori precum accesul la facilitatile medicale. unde preponderenta ca influenta asupra cresterii PIB este influenta conjugata a dimensiunilor calitative a factorilor cresterii. Cresterea populatiei provoaca odata cu cresterea fortei de munca si cresterea numarului de consumatori. influenta eficientei utilizarii factorilor asupra cresterii rezultatelor macroeconomice pe locuitor este practic nelimitata. Rata cresterii populatiei este influentata de un complex de factori sociali precum obiceiuri. În general. Numarul celor care intra în forta de munca excede numarul celor care parasesc forta de munca. Cresterea fortei de munca Cresterea ofertei de munca poate permite unei tari sa produca cantitati mai mari de bunuri si servicii. repartizarea resurselor pe ramuri si activitati. celelalte conditii ramânând constante. Curba posibilitatilor de productie se deplaseaza în aceste conditii spre dreapta. Daca notam rata cresterii economice cu g si rata cresterii populatiei cu n. Alte tari. Rezultatul se concretizeaza într-o cantitate mai mare de bunuri si servicii. pentru o crestere a bunastarii sociale potentiale trebuie ca g > n. atitudini si convingeri privind casatoria si marimea familiei. Tehnologiile utilizate. grija pentru batrâni. se impune promovarea pentru fiecara tara a tipului de crestere economica intensiva. sprijinul acordat persoanelor cu copii etc. Chiar daca într-o etapa de dezvoltare progresul a fost realizat printr-o crestere economica de tip extensiv. Modul în care laturile cantitativa si calitativa ale cresterii economice interactioneaza si contribuie la cresterea economica depinde de dimensiunea structurala a economiei. Din acest motiv. efecte favorabile sau nefavorabile. În schimb. Daca populatia unei tari este inferioara marimii sale “optime”. influenta cresterii dimensiunii cantitative a factorilor cresterii economice. preponderenta în cazul dezvoltarii de tip extensiv. Cresterea economica intensiva constituie deja o trasatura definitorie pentru tarile dezvoltate economic.Se stie însa ca resursele se caracterizeaza prin raritatea lor în raport cu nevoile umane. dupa caz. Pentru ca outputul pe locuitor sa creasca si deci si bunastarea sociala potentiala este necesar ca rata cresterii economice cauzata de cresterea populatiei sa depaseasca rata cresterii populatiei. flexibilitatea în realocarea resurselor în functie de circumstante în cadrul economiei. atunci cresterea naturala a populatiei va conduce eventual la o crestere a outputului de bunuri si servicii pe locuitor. Cresterea fortei de munca este determinata la rându-i de urmatorii factori: • Cresterea naturala a populatiei • Migratia internatio nala • Rata de participare a) Cresterea naturala a populatiei este deteminata de diferenta dintre rata natalitatii si rata mortalitatii. O forta de munca mai tânara este asociata cu un potential mai mare de mobilitate geografica si ocupationala comparativ cu o forta de munca mai vârstnica. Outputul pe locuitor înregistreaza o crestere iar bunastarea sociala se amelioreaza. capabile sa absoarba si sa genereze permanent progres tehnic. cunosc reduceri ale numarulu i tinerilor care intra în forta de munca datorita reducerii ratei natalitatii la sfârsitul anilor ′60 si în anii ′70. populatia este relativ stabila. mediul institutional determina proportiile de combinare ale factor ilor de crestere economica generând. crescând în timp dependenta persoanelor inactive si pensionate în cadrul populatiei. În multe tari dezvoltate.

Efectul progresului tehnic consta în cresterea productivitatii stocului de capital si a fortei de munca. Mobilitatea internationala a fortei de munca este determinata de o serie de factori precum diferentele de limba. Deoarece cel mai evident efect al introducerii progresului tehnic consta în reducerea cantitatii de munca cerute pentru a realiza o anumita activitate. reglementari sindicale si atitudini sa participe la activitatea economica. contribuie la sporirea stoculu i de resurse productive al unei tari. cresterea duratei de scolarizare si reducerea vârstei de pensionare contribuie la reducerea ratei de participare. teama de extinderea somajului tehnologic este destul de raspândita. Pe de alta parte. legislatia privind imigratia. atât veche cât si noua. întocmai ca si cresterea fortei de munca. d) el afecteaza doar productivitatea muncii (progres tehnic orientat spre munca) Progresul tehnic rapid poate fi însa însotit de cresterea somajului. Exista însa puncte de vedere si studii care demonstreaza ca nu introducerea tehnologiilor moderne este cauza în sine a somaju lui. legislatia privind drepurile salariale egale între femei si barbati ar putea creste rata de participare a fortei de munca feminine. Un exemplu în acest sens îl 116 . în conditiile unor randamente de scara constante. Este important de retinut faptul ca investitia (care asigura producerea mai multor bunuri de consum în viitor) cere reducerea în prezent a consumului si canalizarea unei parti mai importante a resurselor spre productia diferitelor forme de capital. Cresterea stocului de capital Cresterea stocului de capital prin investitie neta. oportunitatile de angajare si probabil. ci mai degraba esecul asimilarii acestor tehnologii. c) Rata de participare reflecta proportia populatiei economic activa î totalul populatiei. O n crestere a acestei rate echivaleaza cu o crestere în marimea fortei de munca. Altfel spus. Altfel spus. create pentru a le înlocui pe cele uzate. Dezvoltarea tehnologiei microelectronice face posibila introducerea pe scara larga a echipamentelor controlate prin computer într-un numar important de domenii. îmbunatatirii echipamentelor. În masura în care introducerea noilor tehnologii creste productiv itatea si reduce costurile. obiceiuri. b) el creste productivitatea numai a noului capital si a muncii. economiile sunt necesare sustinerii investitiilor. Daca progresul tehnic este neutral si astfel cresterea productivitatii capitalului si productivitatii muncii se realizeaza în aceeasi proportie atunci. fapt ce face ca unele tari sa se confrunte cu existenta unor ramuri ale caror produse ramân necompetitive pe pietele internationale. Rata de participare este determinata de marimea în care diferite grupe de vârsta si sexe în cadrul populatiei sunt abilitate prin lege. Imigratia neta tinde sa creasca forta de munca a unei tari în timp ce emigratia neta tinde sa o reduca. De exemplu. Datele statistice demonstreaza ca în ultimele decenii progresul tehnic a generat somaj tehnologic. progresul tehnic reprezinta tot ceea ce are drept rezultat îmbunatatirea calitatii stocului de capital sau fortei de munca. El poate lua forma unor tehnici de productie mai performante. inventiilor sau cresterii nivelului de pregatire profesionala. c) el afecteaza doar productivitatea capitalului (progres tehnic orientat spre capital). outputul va creste în aceeasi proportie. traditie. cererea pentru produse va creste si noi locuri de munca vor fi create. obiceiuri si traditii între tari. destul de important. Progresul tehnic Progresul tehnic reprezinta o alta sursa posibila de crestere economica.b) Migratia internationala reprezinta fluxurile de persoane dintre tari si este determinata de gradul mobilitatii internationale a muncii. inclusiv a acelor echipamente noi. Se constata ca efectul progresului tehnic asupra unei cai de crestere de echilibru al unei tari depinde de masura în care: a) el creste în aceeasi proportie productivitatea întregului capital si întregii forte de munca.

8. fapt ce a facut ca în teoria economica sa apara puncte de vedere dupa care este pusa la îndoiala dezirabilitatea unei rate înalte de crestere. b) Cresterea economica poate elimina saracia. Cresterea venitului real pe locuitor face posibil ca o cantitate mai mare de bunuri si servicii sa devina disponibila pentru consumul fiecarui individ. Dezirabilitatea unui asemenea proces apare justificata cel putin din urmatoarele motive: a) Cresterea economica determina cresterea nivelului de trai. Corecta evaluare a acestor costuri si includerea lor în estimarile venitului national real permite o apreciere mai realista a beneficiilor cresterii economice de natura sa fundamenteze oportunitatea policilor guvernamentale. Punctul de vedere dupa care cresterea economica permite economiilor sa elimine saracia este controversat. Cresterea economica presupune pentru societate unele costuri. unde. De exemplu. Aceste persoane sunt beneficiare în consecinta ale procesului de crestere economica. în ciuda introducerii computerelor. d) Cresterea economica poate determina externalitati negative. Principalele aspecte relativ la costurile impuse de procesul cresterii economice constau în urmatoarele: a) Cresterea economica implica o schimbare de care unele persoane beneficiaza iar altele probabil nu se pot bucura. însa anumite persoane îsi pierd locurile de munca.3 Beneficiile si costurile cresterii economice Cresterea economica reprezinta unul dintre obiectivele majore ale oricarui guvern. În orice societate exista persoane ale caror venituri sunt reduse si depind de ceea ce ofera guvernul. de care altfel s-ar fi profitat în prezent. Trebuie însa precizat ca realizarea cresterii economice în sine nu provoaca în mod necesar îmbunatatirea redistribuirii venitului. c) Cresterea economica poate redistribui venitul fara sa provoace reducerea bunastarii altor persoane. Când cresterea economica este creata prin investitii de resurse în bunuri de capital.constituie domeniul bancar. nivelul de ocupare a fost mentinut si chiar s-a ameliorat prin diversificare si oferirea de noi servicii clientilor. O crestere a venitului national real poate impune costuri pentru societate sub forma poluarii. 117 . Resursele naturale sunt limitate iar multe dintre ele sunt epuizabile. b) Cresterea economica are un cost de oportunitate. costul de oportunitate al cresterii rezida în consumul curent sacrificat. daca orice persoana se bucura de o crestere cu 10% a venitului sau. saracul ramâne exact în aceeasi pozitie relativa ca mai înainte si astfel exista înca saracie. De exemplu. Astfel. Daca ea este privita în termeni relativi atunci ea va exista întotdeauna (data fiind o distributie constanta a venitului si averii) indiferent daca exista sau nu crestere economica. Pe baza anumitor date de prognoza se sugereaza faptul ca ritmul cresterii economice se poate reduce în viitor. consumul curent este sacrificat pentru a permite o rata de consum mai înalta în viitor. Nevoia de reîncadrare a celor ce si-au pierdut locul de munca impune costuri semnificative pentru societate. Totusi. precum pensionarii si somerii. Cu cât o tara aloca mai multe resurse productiei de bunuri de capital. progresul tehnic poate crea locuri de munca noi. Saracia poate fi privita în termeni relativi sau absoluti. exista puncte de vedere dupa care este de preferat o crestere economica mai redusa în prezent pentru a asigura regenerarea resurselor. cu atât mai rapida va fi cresterea economica asteptata si cu atât mai mare va fi cantitatea de bunuri de consum posibil de produs în viitor. Astfel. este posibil ca atunci când exista crestere economica sa se modifice redistribuirea venitului în încercarea de a obtine o mai mare echitate fara a provoca înrautatirea situatiei cuiva în termeni absoluti. zgomotului si supraaglomerarilor urbane. c) Cresterea continua poate sa nu fie posibila pentru multa vreme.

R. M. Solow arata ca. Modelul Harrod-Domar evidentiaza trei mari probleme: posibilitatea unei cresteri sustinute. în timp ce populatia sporeste în progresie geometrica. Th. Acumularea de capital se asociaza de regula cu o acumulare de cunostinte. rata economisirii determina marimea stocului de capital si nivelul productiei. cresterea economica. Harrod. J. Datorita asemanar ilor de fond dintre aceste modele se obisnuieste a fi prezentate împreuna sub numele de modelul Harrod-Domar. rezultând din deciziile agentilor economici interesati de cresterea profitului.R. Fara masuri de stopare a cresterii populatiei.8. P. Analiza economistilor clasici nu surprindea însa contributia progresului tehnic la cresterea productiei. Spre deosebire de modelul neoclasic traditional. Hicks. pentru depasirea fazei de recesiune si asigurarea cresterii economice. F Perroux. Noile modele de crestere economica surprindeau noile realitati ale economiilor capitaliste caracterizate prin aparitia de noi industrii si tehnologii. Th. Domar.4 Teorii si modele ale cresterii economice Teoriile si modelele crester ii economice evidentiaza modalitatile prin care activitatea prezenta o influenteaza pe cea viitoare si identifica sursele care pot asigura o crestere continua. Kalecki. Acestia au descris evolutia economiei în termenii pamântului limitat si al populatiei în crestere. 118 . Dupa cel de al doilea razboi mondial s-a realizat sinteza propriu-zisa dintre abordarea macroeconomica si abordarea dinamica. Cresterea economisirii publice si stimularea economisirii private încurajeaza acumularea capitalului si deci cresterea economica. El a conceput un model de crestere economica stabila inspirat din modelul Harrod-Domar. Dornbusch. componenta distincta a stiintei economice. Harrod si E.Keynes al carui model macroeconomic de crestere evidentia influenta cresterii cererii agregate asupra venitului national. Solow. Sporirea ratei economisirii conduce la cresterea venitului pâna la nivelul starii stationare. Ricardo. Domar au elaborat doua noi modele de crestere economica. În secolul al XX-lea preocuparile pentru analiza cresterii economice s-au intensificat. Samuelson. La constituirea unei teorii a cresterii economice. au contribuit în mod decisiv R. Politicile propuse de el. La scurt timp dupa acest model. De exemplu. Cresterea sustinuta pe termen lung a PIB/locuitor este determinata de progresul tehnologic. R. Malthus si D. care se înscriu în linia keynesista. El a folosit concepte noi aflate în relatie cu cresterea economica precum multiplicatorul si acceleratorul. pe termen lung. Smith. determinata de cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica. Un rol deosebit în cadrul acestei abordari l a avut R. în cazul stocului de cunostinte nu mai functioneaza legea randamentelor descrescatoare. probabilitatea cresterii sustinute în conditii de ocupare deplina si stabilitatea sau instabilitatea ratei garantate de crestere economica. Malthus aprecia ca productia bunurilor de consum creste în progresie aritmetica. R. Trebuie mai întâi mentionat J. Romer si R. Aceste teorii au evoluat în timp. Spre deosebire de celelalte tipuri de resurse. Lucas. Solow. Primele preocupari privind cresterea economica apartin clasicilor englezi: A. Pe termen lung însa rata economisirii nu afecteaza rata cresterii economice. Modelul neoclasic al cresterii economice explica modul în care acumularea de capital si schimbarile tehnolo gice influenteaza cresterea economiei. noua deschidere în teoria cresterii economice presupune progresul tehnic ca fiind endogen.M. În modelul sau de crestere economica progresul tehnologic este privit doar ca factor exogen. Analiza moderna dezvoltata prin noile teorii are la baza acumularea de capital. constau tocmai în stimularea cererii agregate. în functie de dinamica realitatii economice si de evolutia instrumentelor de analiza economica. În anii ′80 a aparut Noua teorie a cresterii ai carei initiatori sunt P. se poate ajunge la o criza profunda în economie. era concluzia lui Malthus. ca urmare. E. Cresterea cererii pentru utilizarea stocului de cunostinte impulsioneaza cercetarea si dezvoltarea tehnologica si.

119 .8. pentru ameliorarea infrastructurii. Cresterea cheltuielilor pentru instruire. Iar o crestere a preturilor dincolo de un anumit prag descurajeaza procesul investitional. crescând impozitele si directionând venitul spre cresterea cheltuielilor pentru crearea de capital. cresterea stocului de capital precum si calitatea muncii si capitalului unei tari. Presupunând ca economia a atins deja nivelul ocuparii depline iar preturile sunt stabile. o politic a monetara constând în rate scazute ale dobânzilor si cresterea accesului la credite poate încuraja firmele sa investeasca mai mult si astfel sa creasca stocul de capital. pentru educatie. Daca însa. 5 Politici de crestere economica Presupunând ca obiectivul guvernului consta în sporirea ratei de crestere economica putem aprecia ca politicile guvernamentale sunt corespunzatoare daca prin iintermediul lor este influentata cresterea fortei de munca. guvernul poate fi capabil sa mentina cererea agregata neschimbata. sanatate si cercetare contribuie fiecare si împreuna la cresterea capacitatii productive a unei tari. O astfel de politica de reducere a consumului agregat (venitul disponibil se reduce) si crestere a investitiei agregate genereaza o rata superioara de crestere economica. ajutorul financiar pentru firmele care îsi desfasoara activitatea în zonele defavorizate. Politica fiscala poate avea sanse mai mari de succes în sensul stimularii cresterii economice. Politica fiscala si monetara pot fi utilizate pentru deplasarea unei parti din resurse dinspre productia de bunuri de consum spre producerea de bunuri de capital. În acest sens. aceasta politica se însoteste de cresterea sensibila în prezent a cererii fara a provoca si cresterea pe masura a ofertei de bunuri de consum ea poate genera mai degraba presiune inflationista.

îndeosebi. Sistemele curs urilor de schimb Capitolul de fata abordeaza problema dezechilibrului balantei de plati si cursului de schimb. 9. .CAPITOLUL 9. balanta de plati reprezinta un instrument statistico-economic care evidentiaza încasarile si platile pentru o tara în virtutea relatiilor economice. prestate în favoarea altor tari.1 Balanta de plati Fiecare tara. prestate de alte tari si de care tara de referinta beneficiaza. în balanta comerciala si balanta de plati externe. asigurari) etc. Racordarea fiecarei tari la fluxurile economice internationale îsi afla expresia. În termeni generali. balanta de plati a unei tari cuprinde contul curent si contul de capital. care include încasarile si platile pentru servicii diverse de genul celor turistice. Acestea reprezinta aspectele ″vizibile″ ale relatiilor economice externe. financiare (bancare. Importurile si exporturile ‘vizibile’ constau în comertul fizic cu marfuri. indiferent de nivelul sau de dezvoltare. BALANTA DE PLATI SI CURSUL DE SCHIMB Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • • Ce reprezinta balanta de plati externe si care sunt implicatiile dezechilibrului balantei de plati Ce este piata valutara si cum se determina cursul de schimb de echilibru Care sunt efectele modificarilor cursului de schimb asupra balantei de plati. În vederea asigurarii comparabilitatii internationale se impune uniformizarea gruparii posturilor din balantele de plati externe ale tarilor. Ea se întocmeste bilateral. Aceste probleme sunt în mare masura determinate de aspecte monetare si apar în conditiile utilizarii diferitelor monede nationale. financiare si monetare cu alte tari. de regula un an. Contul curent Contul curent sau ba lanta curenta include urmatoarele componente: a) balanta comerciala. Mai precis. b) balanta serviciilor. Balanta de plati 2. fie ″servicii primite″. venitului si ocuparii Care sunt sistemele cursurilor de schimb 1. respectiv din import pentru o tara. valutare. Acestea reprezinta aspectele ″invizibile″ ale relatiilor economice externe. Piata valutara si cursul de schimb 3. Serviciile internationale în cazul unei tari sunt fie ″servicii proprii″. de shipping. Balanta de plati reprezinta un set de conturi care arata tranzactiile economice care au loc între rezidentii într-o tara si rezidentii în alte tari în timpul unei perioade date de timp. participa la schimburile economice cu celelalte tari. de transport. care surprinde valoric încasarile si platile din export si. regional si global. aspect promovat de Fondul Monetar International.

ajutoare private etc.611 miliarde dolari. Deficitul contului curent este datorat în cea mai mare parte deficitului balantei comerciale (86. În aces te conditii. Contul de capital Contul de capital sau balanta miscarilor de capital cuprinde în esenta miscarile de capital pe termen scurt si pe termen scurt între o tara de referinta si alte tari. pentru înfiintarea si controlul unei întreprinderi într-o tara straina). b) balanta miscarilor de capital pe termen lung. suma soldurilor celor trei balante. Aceasta cifra demonstreaza faptul ca România a vândut agentilor economici straini mai mult decât a cumparat active reale si finaciare în valoare de 1. excesul exporturilor în raport cu importurile provoaca surplusul contului curent. Stagnarea exporturilor si cresterea importurilor au contribuit la nivelul anului 1998 la un grad redus de acoperire a importurilor din exporturi de numai 76. salarii repatriate de emigranti.1 balanta de plati a României pe anul 1998.07%. a contului de capital si a rezervelor. Aceste tranzactii includ modificarile la nivelul rezervelor oficiale si intrarile si iesirile de valuta. fara a se putea preciza în mod evident sursa lor. trebuie sa fie zero. un exces al importurilor în raport cu exporturile genereaza deficitul contului curent. investitiile de portofoliu (care implica achizitia de titluri de valoare ale unei firme sau guvern strain) si împrumuturile interguvernamentale.785 miliarde dolari. 124 . Contributia serviciilor la deficitul contului curent este de 16. c) balanta rezervelor valutare internationale. conducând la scaderea acestora. Prezentam în tabelul 9. fapt datorat cresterii intrarilor nete provenite din influxuri de transferuri private. Toate fluxurile monetare care rezulta din exporturile ‘vizibile’ si ‘invizibile’ sunt înregistrate în partea de debit a conturilor. despagubiri. privesc 382 milioane dolari ce au contribuit si ele la finantarea deficitului contului curent. Se observa existenta unui deficit al contului curent de 2. ajutoare publice.71%. O alta parte a acestui deficit a fost acoperit pe seama rezervelor valutare. profituri. Excedentul intrarilor de capital în raport cu iesirile de capital a permis acoperirea celei mai mari parti a deficitului contului curent. Este cazul acelor tranzactii care sunt necesare pentru a acoperi orice surplus sau deficit din contul curent. Deficitul pozitiei venituri (în deficitul contului curent de 17%) este datorat în principal platilor de dobânzi aferente datoriei externe pe termen mediu si lung. care priveste încasarile si platile cu titlu de venituri precum dividende. care reflecta toate formele de împrumut pe termen scurt si investitii pe termen lung. În orice balanta de plati exista un capitol referitor la erori si omisiuni care. a contului curent. care cuprinde investitiile directe (de exemplu. contul de capital include: a) balanta miscarilor de capital pe termen scurt . dobânzi. care cuprin de transferurile economiilor banesti ale emigrantilor. multe dintre acestea fiind proiectate pentru a specula diferentele dintre ratele dobânzilor la nivel internationa. Contul de capital înregistreaza un excedent la nivelul anului 1998. Cum orice tranzactie trebuie sa aiba o sursa de finantare. în cazul de fata. sub forma de transferuri banesti de la nerezidenti. asistenta PHARE si bilaterala.74%). balanta transferurilor curente a înregistrat un sold pozitiv. d) balanta transferurilor unilaterale . În mod concret. care reprezinta formarea si utilizarea rezervelor valutare internationale precum si folosirea creditelor primite de la Fondul Monetar International.c) balanta veniturilor. salarii platite specialistilor straini etc. rente. În schimb. În schimb. donatii.

putem defini deficitul sau surplusul balantei de plati în felul urmator: • un deficit al balantei de plati exista atunci când valoarea iesirilor autonome excede valoarea intrarilor autonome. Acest fapt a condus multi analisti sa se concentreze asupra soldului contului 125 . este dificil de facut distinctia dintre tranzactiile financiare autonome si cele de acomodare din conturi.1 Balanta de plati externe a României . dobânzi . Daca definim acele tranzactii care apar numai datorita unui deficit sau surplus în restul conturilor ca o acomodare si cele care se produc independent de orice aspecte de genul celor de mai sus ca autonome. investitii directe si de portofoliu. Aceasta diferent a este egala ca marime cu modificarea rezervelor oficiale de schimb. Din nefericire.Tabelul 9. Totusi.intrari de venituri din munca. • un surplus al balantei de plati exista atunci când valoarea intrarilor autonome excede valoarea iesirilor autonome.iesiri de capital Rezerve Erori si omisiuni 5 790 4 005 + 843 + 382 Modificarile la nivelul rezervelor oficiale si intrarile si iesirile de valuta asigura faptul ca balanta de plati va fi întotdeauna în echilibru în sens contabil.intrari de capital . deficitul sau excedentul balantei de plati poate fi privit prin prisma diferentei dintre contul curent si cel de capital.import servicii Sold balanta serviciilor c) Venituri .503 166 679 . Contul curent a) Balanta comerciala (bunuri) . Astfel. aceasta nu înseamna ca balanta de plati este întotdeauna în echilibru.transferuri curente primite . Contul de capital -3 010 .transferuri curente platite 8 300 10 911 . dobânzi Sold balanta veniturilor d) Transferuri curente . investitii directe si de portofoliu.2 611 1 208 1 711 .Anul 1998 (milioane dolari SUA) 1.import (FOB) Sold balanta comerciala b) Servicii -export servicii .iesiri de venituri din munca.export (FOB) .513 750 133 Sold balanta transferurilor 617 Sold contul curent 2.

126 . tinde sa agraveze rata somajului. deprecierea cursului de schimb este potrivita pentru corectarea deficitului. în vederea realizarii tranzactiilor internationale. O asemenea masura este de natura sa reduca cererea agregata. politica fiscala si politica monetara restrictiva ar putea fi indicate. Exista în acest sens trei posibilitati principale: a) politici bazate pe cerere. În mod normal. În ultima instanta. Cursul de schimb reprezinta rata la care o moneda poate fi schimbata pe o alta moneda sau. Cererile si ofertele pentru fiecare dintre devizele convertibile sunt consecinta schimburilor de bunuri si miscarilor de capitaluri între natiuni. 9. trebuie examinata piata valutara si factorii care determina echilibrul cursului de schimb. În cazul unui deficit. Dintr-o asemenea perspectiva. De exemplu. preturile stabile sau cresterea economica. pe piata valutara din România un dolar SUA este egal cu x unitati monetare nationale.curent când interpreteaza conturile. c) modificarea cursului de schimb. cotarea se face astfel: o lira sterlina este egala cu x dolari SUA. Piata valutara permite convertirea monedelor în mod eficient concomitent cu stabilirea ratelor de schimb. Exista doua tipuri de cotari pe piata valutara: cotarea directa si cotarea indirecta. pe piata valutara de la Londra. De exemplu. Un astfel de dezechilibru are doua implicatii majore: a) în cazul deficitului. inclusiv cererea pentru importuri. b) în cazul deficitului va exista o presiune spre în jos asupra cursului de schimb al monedei nationale. tara îsi va reduce rezervele valutare si va deveni din ce în ce mai îndatorata în exterior. Exprimarea cursului valutar se realizeaza într-o maniera specifica. b) controlul importurilor. De exemplu. o politica expansionista poate fi potrivita în cazul surplusului balantei de plati. exista o presiune în sens contrar asupra cursului de schimb. autoritatile monetare ale statului se pot implica.2 Piata valutara si cursul de schimb Deoarece exista o diversitate de monede nationale se impune convertirea monedei nationale în monede straine si invers. pe baza unei metode de cotare. În cazul surplusului. Fiecare presupune însa atât avantaje cât si dezavantaje. putând accepta sau nu modificari ale cursului de schimb. proiectata sa corecteze balanta de plati. contingentarea importurilor poate împiedica agravarea deficitului balantei de plati. În cazul surplusului. Cotarea indirecta presupune în schimb ca unitatea monetara nationala se exprima în unitati valutare. Cotarea directa consta în faptul ca pretul unei unitati de valuta se exprima în moneda nationala. Într-un caz concret. iar aprecierea cursului pentru corectarea surplusului. altfel spus. Pe de alta parte. Sa consideram acum actiunile posibile pentru o tara în cazul unui dezechilibru persistent al balantei de plati. fapt care reclama analiza pozitiei întregii balantei de plati externe. cursul de schimb nominal reprezinta un pret în moneda nationala pentru a obtine un tip anume de marfuri care sunt devizele straine. Conceputa ca o masura de politica comerciala protectionista. Aceasta poate oferi însa o imagine deformata a starii de îndatorare a unei tari. sa reduca în acelasi timp p resiunea inflationista si sa faca exporturile mai competitive pe pietele externe. asemenea politici pot intra în conflict cu obiective interne precum ocuparea deplina. Este evident ca aceasta tara nu va putea apela la infinit la rezervele sale valutare sau la surse de împrumut externe. o politica de reducere a cererii. aceasta tara va acumula rezerve valutare (cu pretul deficitelor altor tari) si se poate confrunta cu o presiune inflationista atunci când fluxul net de valuta spre interior creste sensibil oferta interna de bani. exista riscul ca o astfel de masura sa afecteze nivelul tehnologic al proceselor de productie prin reducerea accesului la tehnologia moderna a altor state. În schimb. pretul unei monede în termenii altei monede. Din nefericire. Totusi. atunci când o tara cunoaste un deficit si un nivel ridicat al somajului. Presupunem acum ca o tara cunoaste fie un deficit fie un surplus persistent. Acest tip de cotare este cel mai frecvent folosit pe pietele valutare. înainte de o analiza în detaliu a acestor probleme. Controlul importurilor poate fi realizat în mai multe modalitati. contingentarea importurilor presupune un plafon maxim impus marfurilor de import.

o reducere a cursului de schimb înseamna aprecierea nominala a cursului în perioada 1 comparativ cu perioada 0. Piata valutara consituie un sistem de relatii dintre banci. daca cursul de schimb înregistreaza o crestere în perioada 1 comparativ cu perioada 0. Invers. Cursul de schimb se determina pe piata valutara.Cursul de schimb valutar poate fi nominal sau real. Pe baza acestor tranzactii se realizeaza reglementarea platilor si încasarilor care apar în procesul schimburilor cu strainatatea precum si derularea operatiunilor speculative. Cursul de schimb spot este rata la care o moneda poate fi schimbata în mod curent cu o alta moneda. Deprecierea nominala sau aprecierea nominala a cursului de schimb ∆e se calculeaza pe baza relatiei urmatoare: ∆e = Ie – 1 unde I e reprezinta indicele cursului nominal de schimb în perioada 1 comparativ cu perioada 0 si este egal cu raportul cursurilor nom inale în cele doua perioade (e1 ⁄ e0). Cursul real de schimb (er) exprima pretul relativ al bunurilor din strainatate în raport cu bunurile nationale exprimate în moneda nationala. case de schimb si clientii lor. Invers. Cursul real de schimb poate fi considerat un indicator de competitivitate. În România. piata valutara se compune din piata bancara si piata caselor de schimb valutar. are loc o depreciere nominala a cursului de schimb. Cursul nominal de schimb (e) reprezinta pretul unei unitati monetare exprimat într-o alta unitate monetara. Cursul real de schimb poate înregistra o depreciere reala sau o apreciere reala într-un anumit interval de timp. În conditiile cotarii directe. Astfel. în timp ce rata de schimb forward reprezinta cursul de schimb agreat pentru o data prestabilita în viitor. de obicei 90 de zile. Piata valutara poate fi nationala si internationala. dupa cum cursul real de schimb este superior sau inferior cursului de schimb din perioada initiala. exporturile sunt stimulate iar importurile descurajate. importurile sunt stimulate iar exporturile descurajate. Pe piata bancara se desfasoara operatiuni rezervate persoanelor juridice. prin intermediul carora se efectueaza vânzari si cumparari de valute. În functie de momentul efectuarii tranzactiilor exista piata la vedere (spot) si piata la termen (forward). o scadere a cursului de schimb real releva reducerea competitivitatii produselor nationale pe pietele externe. iar competitivitatea produselor nationale se amelioreaza. Obiectul principal al operatiunilor pe aceasta piata specifica îl constituie devizele convertibile sub diferite forme. Existenta pietei valutare la termen permite celor ce efectueaza schimbul sa se asigure împotriva riscului pietei 127 . adica depuneri la vedere si depuneri la termen ale unor sume în valuta în conturi deschise la banci. Deprecierea reala sau aprecierea reala se calculeaza pe baza relatiei: ∆ er = Ier – 1 unde Ier reprezinta indicele cursului real de schimb în perioada 1 comparativ cu perioada 0 si este egal cu raportul dintre cursul real de schimb în perioada 1 si cursul de schimb în perioada 0 (er ⁄ e0). Cresterea sa evidentiaza faptul ca preturile straine exprimate în moneda nationala sporesc în raport cu preturile nationale. Cursul real de schimb se determina pe baza urmatoarei formule: er = e I w ⁄ Id unde Iw reprezinta indicele preturilor internationale. pe care sunt stabilite cursurile de schimb aferente. În acest caz. mai ales ca valuta în cont. iar I d reprezinta indicele preturilor interne în perioada 1 comparativ cu perioada 0. în timp ce pe piata caselor de schimb valutar operatiunile se desfasoara în favoarea persoanelor fizice.

la rândul lor. de exemplu. Sa analizam pe scurt aceste trei situatii.20 dolari) ar putea vinde aceasta suma pentru 2200 dolari. România si Statele Unite.valutare si conduce la aparitia unui tip de activitati speculative si arbitraj al ratelor dobânzilor. În consecinta. Daca. Obiectivul acestui tip de actiune consta în alocarea de fonduri între centre financiare diferite ca raspuns la diferentele dintre ratele dobânzilor si realizarea celui mai mare randament posibil. Pentru aceasta ei trebuie sa converteasca lirele strerline în dolari la rata spot si în acelasi timp ei trebuie sa evite riscul valutar prin asigurarea convertirii sumelor supuse arbitrajului înapoi în lire la cursul forward. b) ignoram activitatea investitorilor. Hedgingul valutar consta în actiunea specifica a unui cumparator sau vânzator orientata spre compensarea eventualelor câstiguri sau pierderi provenite din infirmarea anticipatiilor speculative privind cursul de schimb. Aceasta înseamna ca exista doar doua monede nationale. Un speculator american crede ca rata spot la sfârsitul acestei perioade cursul va fi 1 lira sterlina egala cu 2. Speculatia. Banca va pretinde un comision pentru acest serviciu efectuat importatorului. speculatorilor si arbitragistilor. Aceasta înseamna ca cererea de dolari depinde doar de cererea României pentru exporturile SUA (deoarece exportatorii din SUA pretind plata pentru marfurile exportate în dolari). Unii speculatori încearca sa obtina un avantaj din diferenta dintre cursul la termen pentru o anumita perioada de timp si cursul spot asteptat sa existe la finele acelei perioade de timp. Cererea si oferta unei monede pe pietele internationale sunt. Consideram mai întâi cererea de dolari. Determinarea cursului de schimb Deoarece cursul de schimb reprezinta pretul unei monede în termenii altei monede. Fiecare tara realizeaza schimburi externe având ca unic partener cealalta tara. prin fortele cererii si ofertei. Pentru a simplifica analiza si a asigura întelegerea mai buna a determinarii cursului de schimb de echilibru facem doua ipoteze: a) consideram comertul între doua tari.1 unde CC reprezinta curba cererii României pentru exporturile SUA. În acest sens. Aceasta înseamna ca el intra în contact cu o banca pentru a cumpara o cantitate de valuta la o data corespunzatoare în viitor la un curs de schimb acceptat acum (curs ‘forward’). lei si dolari si definim cursul de schimb ca pretul unui dolar în lei. tranzactia se justifica sau nu în functie de diferentele ratelor dobânzii între cele doua centre financiare si diferenta între cursul forward pentru a 90 zi si cursul spot. Sa ilustram aceasta situatie presupunând cazul unui importator care contracteaza o datorie pe care trebuie sa o achite la o data în viitor. El ar putea lua decizia sa cumpere sa zicem 1000 lire sterline forward pentru 2000 de dolari. speculatorilor si celor care realizeaza un aribraj pe baza ratelor dobânzii. determinate prin activitatile celor care efectueaza schimbul. importatorul decide sa se protejeze împotriva riscului printr-o cumparare de valuta la termen. De exemplu. realizând un profit de 200 dolari. În 90 de zile. iar oferta de dolari depinde doar de cererea SUA pentru importurile din România (deoarece dolarii sunt oferiti în schimbul leilor pentru a plati bunurile si serviciile provenind din România). nivelul sau de echilibru trebuie determinat pe o piata libera. Riscul pietei valutare consta în posibilitatea modificarii între timp a cursului de schim b astfel încât sa apara o pierdere pentru el. Pretul exporturilor SUA este masurat în dolari si este figurat 128 . Ea se datoreaza faptului ca importatorii din România doresc sa achizitioneze bunuri si servicii din SUA. Putem începe deci prin examinarea cererii României privind exporturile SUA. Arbitrajul pe baza dobânzii. Aceasta este ilustrata în figura 9. se efectueaza concomitent o vânzare si o cumparare de valuta la termen. De aceea.20 dolari. poate fi recomandat pentru investitori sa-si transfere fondurile pe termen scurt de la Londra la New York. la 90 de zile rata dobânzii la New York este mai mare decât la Londra. Hedging. presupunem ca în ultima zi a unei perioade de 90 de zile cursul forward este 1 lira sterlina egala cu 2 dolari. el ar putea primi cele 1000 lire sterline si (prin cresterea ratei spot la 1 lira sterlina egala cu 2.

1. În consecinta. iar volumul exporturilor SUA este figurat pe abscisa. o reducere a cursului de schimb apentru dolar determina o crestere a cererii de dolari. Aceasta reduce pretul în lei al exporturilor SUA si face astfel mai ieftine marfurile americane pentru cumparatorii din România. Curba CC.3. prezentata în figura 9. În acest caz.2. Oferta de dolari se datoreaza faptului ca importatorii din SUA doresc sa cumpere bunuri din România. cererea totala de dolari (egala cu valoarea totala a exporturilor SUA) este P0Q0. Asa cum se observa pe grafic. trebuie examinata cererea SUA pentru importuri. asa cum se poate vedea în figura 9. Presupunem ca la nivelul initial. Deprecierea cursului de schimb a dolarului conduce la o crestere a cererii de bunuri în România pentru fiecare nivel al pretului în dolari. 9. valoarea în dolari a exporturilor SUA creste la P0Q1. Curba cererii pentru dolari este din acest motiv descrescatoare. Fig. Fig. cursul de schimb al leului se apreciaza în raport cu dolarul. curba cererii României pentru marfurile importate din SUA se va deplasa spre dreapta catre C’C’ în figura 9.2 Cererea de dolari Cursul de schimb ($⁄ lei) 32000 lei 30000 lei Cererea de dolari P 0Q0 P 0Q1 Dolari Sa analizam acum oferta de dolari.pe ordonata. reprezinta curba cerer ii SUA pentru bunurile din 129 . corespunzator punctului A.1 Efectul unei deprecieri a dolarului asupra cererii României pentru exporturile SUA Pretul exporturilor SUA C′ C ($) A P0 C’ Q1 C Q0 Volumul exporturilor SUA Presupunem ca rata de schimb a dolarului se depreciaza de la 1$ = 32000 lei la 1$ = 30000 lei. Cu alte cuvinte. Concomitent. 9.

România. Daca cererea SUA pentru importuri este inelastica atunci volumul importurilor se reduce într-o proportie mai mica decât cresc preturile. Presupunem acum.4 Oferta de dolari Cursul de schimb ($⁄ lei) Cursul de schimb ($⁄ lei Oferta de dolari 32000 30000 Oferta de dolari P 1Q1 P 0Q0 (a) Dolari P 0Q 0 (b) P 1Q1 Dolari Trebuie acum sa determinam daca oferta de dolari a crescut sau s-a redus în urma aprecierii leului în raport cu dolarul. Altfel spus. În acest caz.3 Efectul unei deprecieri a dolarului asupra cererii pentru importuri a SUA Pretul importurilor SUA ($) C D P1 P0 B C 0 Q1 Q0 Volumul importurilor SUA Fig. pentru care oferta totala de dolari (egala cu valoarea totala a importurilor SUA din România) este P0Q 0. curba ofertei de dolari este crescatoare asa cum se poate observa în figura 9. Daca aceasta este elastica. volumul importurilor scade într-o proportie mai mare decât cresc preturile. facându-le mai scumpe pentru importatorii din SUA. Acest fapt genereaza cresterea pretului în dolari a bunurilor din România. ca are loc deprecierea dolarului. În 130 . Fig.3 din punctul B în punctul D. Cererea SUA pentru importuri va scadea si aceasta este aratata ca o miscare de-a lungul curbei cererii în figura 9. trebuie sa realizam comparatia dintre P1Q1 si P0Q0. astfel ca oferta totala de dolari va creste.4a. Oferta de dolari este acum P 1Q1. Raspunsul depinde de elasticitatea cererii SUA pentru importuri. astfel ca valoarea totala a importurilor si oferta totala de dolari vor scadea. 9. 9. ca si mai înainte. Consideram nivelul initial la punctul B.

daca curba cererii este unitar elastica. comertul între aceleasi doua tari.6 Un echilibru instabil pe piata valutara Curs de schimb O ($) e6 e4 e5 C ($) C O Dolari Efectele unei modificari a cursului de schimb Analizam în continuare efectele asupra economiei unei tari aparute în urma deprecierii monedei sale nationale. curba ofertei va fi descrescatoare asa cum se observa în figura 9. pe baza figurii 9.5. iar curba ofertei de dolari este verticala. Fig. De exemplu. cursul de schimb se orienteaza spre nivelul de echilibr u atunci când se situeaza la alt nivel decât cel de echilibru. În schimb. 131 . SUA si România. În conditii de libera concurenta. 9. presupunând ca fiecare reprezinta pentru cealalta ″restul lumii″. Cursul de schimb e este un curs de echilibru. daca cursul de schimb este e3 oferta de dolari excede cererea de dolari.6. echilibrul este stabil.4b. La cursurile de schimb de dezechilibru e5 si e6 fortele concurentiale actioneaza în sensul îndepartarii cursului de schimb de pozitia de echilibru. 9. În figura 9. Echilibrul stabil si instabil Cursul de schimb de echilibru este determinat prin egalitatea cererii si ofertei de dolari.5 Un echilibru stabil pe piata valutara Curs de schimb C ($) e3 e1 e2 O O ($) C Dolari Analizam în continuare. cazul în care oferta de dolari este descrescatoare si mai putin abrupta decât curba cererii. în continuare. daca cursul de schimb este e cererea de dolari pe piata valutara excede 2 oferta de dolari. În schimb. dar în acest 4 moment este instabil. oferta de dolari ar putea ramâne nemodificata. se observa. Pentru a simplifica analiza consideram.acest caz. În figura 9.5 acest curs de echilibru corespunde lui e1. Toate celelalte cursuri de schimb sunt cursuri de dezechilibru. Fig.

sa zicem un an. Soldul balantei comerciale. Cât timp se produc aceste modificari la nivelul cererii ele vor afecta balantele de plati ale ambelor tari. Presupunând ca exista initial o pozitie de echilibru. pe de o parte. importatorii si exportatorii ar trebui sa reactioneze la modificarea preturilor. datele existente sugereaza ca suma elasticitatilor este sensibil mai mare de unu pe termen lung. Este posibil totusi. Acest lucru este important deoarece o crestere a valorii exporturilor SUA va induce. Aceasta relatie este cunoscuta sub numele de conditia Marshall – Lerner. Una dintre cauze este aceea a timpului necesar importatorilor unei tari de a gasi oferte alternative ca urmare a unei cresteri a preturilor importurilor. Modificarile venitului vor determina schimbari în cererea pentru importuri si mai departe asupra balantei comerciale. În schimb. pornind de la doua ipoteze: a) oferta este puternic elastica. 132 . Consideram mai întâi efectul asupra preturilor în urma unei deprecieri. astfel ca poate raspunde usor unei cresteri a cererii. Cu cât elasticitatea cererii pentru exporturile SUA este mai mare cu atât mai mare va fi cresterea valorii totale a exporturilor consecutiva acestei deprecieri. cresterea acestei diferente poate fi privita drept o ameliorare în masura în care asigura trecerea de la deficit catre un surplus al balantei comerciale. ca aceasta conditie sa nu poata fi îndeplinita pe termen lung. Dupa o anumita perioada. deprecierea va reduce valoarea totala a importurilor. pentru România poate aparea un deficit al balantei comerciale ca urmare a aprecierii leului în raport cu dolarul. însa cererea creste pe masura ce pretul leului se reduce. creste cererea pentru importuri si scade cererea pentru exporturi în cazul României.O depreciere a dolarului va afecta imediat preturile relative ale bunurilor supuse schimbului: pretul în lei al exporturilor SUA va scadea iar pretul în dolari pentru importurile SUA va creste. Abordarea bazata pe absorbtie Sa consideram acum efectul de venit în urma deprecierii dolarului. utilizând conditia injectii = retrageri pentru nivelul de echilibru al venitului. În acelasi timp. este necesar un anumit timp si pentru cumparatorii americani sa-si creasca achizitiile lor privind bunurile provenite din România în urma unei reduceri a preturilor. Pretul în dolari al exporturilor nu este afectat în mod direct de depreciere. Efectele deprecierii asupra preturilor trebuie corelate cu eventualele modificari ale venitului national. Astfel. deprecierea poate mai întâi sa determine deteriorarea balantei comerciale. De as emenea. se cunoaste. poate fi definit ca diferenta dintre valoarea exporturilor si valoarea importurilor. Efectul unei deprecieri asupra valorii totale a importurilor SUA este mai putin sigur deoarece la acest moment pretul dolarului creste direct prin depreciere fiind necesara o reducere semnificativa a cererii pentru ca valoarea totala a importurilor sa scada. asigurând ameliorarea balantei comerciale. Numai daca cererea pentru exporturile SUA este perfect inelastica valoarea totala ramâne nemodificata. iar pe de alta parte. iar • daca em > 1. Ignorând cheltuielile guvernamentale si impozitarea. Consideram aceasta problema în contextul unui model keynesist simplu. În cazul SUA. Aceasta analiza este uneori numita abordarea bazata pe absorbtie. Desi elasticitatile cererii în comertul international sunt dificil de estimat. putem scrie ca la echilibru exista: E – X = S – I. În mod evident ceea ce se petrece cu balanta comerciala a SUA depinde atât de elasticitatea cererii pentru exporturile SUA (ex) cât si de elasticitatea cererii pentru importuri a SUA (em). b) modificarile venitului sunt ignorate. prin intermediul multiplicatorului. deprecierea va creste valoarea totala a importurilor. Daca notam cu em elasticitatea cerer ii pentru importuri a SUA putem rezuma acest efect dupa cum urmeaza: • daca em < 1. balanta comerciala se va ameliora ca urmare a unei deprecieri daca ex + em > 1. Acest mecanism trebuie luat în calcul în examinarea efectelor deprecierii. o crestere a venitului national care la rândul sau va creste cererea de importuri. Aceste modificari de preturi vor genera cresterea cererii pentru exporturile SUA si reducerea cererii SUA pentru importuri. Deprecierea dolarului asigura cel mai firesc cresterea valorii totale a exporturilor SUA.

efectul iluziei monetare si efectul asupra disponibilitatilor banesti reale. inflatia compenseaza efectele deprecierii iar linia (E – X)’ se muta înapoi catre nivelul initial (E – X).I Venitul national (E – X)’ E–X Presupunem pozitia initiala în punctul C. Fig. nivelul de echilibru al venitului este realizat când valoarea planificata a exporturilor minus importurile (E – X) este egala cu valoarea planificata a economiilor minus investitiile (S – I). Deoarece outputul nu poate fi extins pe termen scurt.7. iar investitiile si exporturile sunt autonome în raport de venit. somajul si deficitul balantei comerciale. Pentru a arata aceasta. Aceasta inflatie a preturilor monetare si a veniturilor monetare va face exporturile SUA mai putin competitive pe piata mondiala iar. Acesta reprezinta un caz unde cele doua probleme. ca si mai înainte.7. unde economiile si importurile sunt direct legate de venit. Astfel. în acelasi timp. De fapt. Pe scurt. importurile devin relativ mai ieftine pentru cumparatorii interni. presupunem ca în economie exista ocuparea deplina. ameliorarea balantei comerciale ar putea fi AB în figura 9.Altfel spus. pot fi abordate prin politica deprecierii cursului de schimb. cresterea venitului real este de o importanta deosebita.7 Efectele unei deprecieri a dolarului asupra balantei comerciale si nivelului venitului national E – X’ S– I B Ye C 0 A Y’e S. Problema modalitatilor prin care inflatia poate reduce cheltuiala interna (numita uneori absorbtie) este larg abordata în literatura economica. E – X catre (E – X)’. însa luarea în calcul a cresterii venitului face ca ameliorarea sa fie doar AC. Dat fiind faptul ca relatia Marshall – Lerner este satisfacuta si ca exista unele resurse neutilizate în cadrul econom iei. Deprecierea f monedei nationale va deplasa. cererea crescuta pentru exporturi si substitute de import creaza inflatie prin excesul cererii. Determinarea acestui echilibru este prezentata grafic în figura 9. În conditiile ignorarii modificarii de venit. acolo unde exista un deficit egal cu AC. o depreciere a monedei va avea drept efect deplasarea spre în sus si catre dreapta a liniei E – X catre (E – X)’ si cresterea nivelului de echilibru al venitului la Y’ e. însa la acest moment se deschide un gap inflationist egal cu BA. Ca urmare. devine posibil pentru balanta comerciala sa se amelioreze deoarece resursele sunt eliberate din ramurile care produc pentru piata interna si orientate spre ramurile care produc pentru piata externa. asa cum se poate observa în figura 9. corespunzator venitului în conditiile ocuparii depline. 9.8 unde nivelul initial de echilibru este Y. somajul se reduce partial iar deficitul este eliminat. Sa analizam acest lucru prin evidentierea a trei efecte: efectul redistribuirii venitului. 133 . Se observa ca ameliorarea deficitului este mai mica decât cea sugerata prin analiza anterioara privind efectul asupra preturilor.

în plus. În general. Conform acestui efect cu un stoc nominal de bani. Pe termen scurt. guvernele pot gasi de cuviinta impunerea unui control direct asupra costurilor factorilor interni (de exemplu. motiv pentru care guvernele acompaniaza deprecierea monedei natio nale cu politici fiscale si monetare de reducere a cheltuielilor. b) Efectul iluziei monetare. devin e posibil ca o depreciere a dolarului sa amelioreze balanta comerciala a SUA. chiar daca exista initial ocupare deplina.Fig. se anticipeaza ca o crestere a preturilor la import va exercita o anumita presiune inflationista prin costuri. Abordarea monetarista Monetaristii considera ca problemele balantei de plati sunt în esenta probleme de natura monetara. Ei pun accent deosebit pe rolul jucat de piata monetara asupra determinarii pozitiei balantei de plati. în medie. Daca ne putem baza pe unul sau mai multe dintre efectele de mai sus pentru a reduce absorbtia. Teoria lor este mai generala decât abordarea bazata pe absorbtie deoarece se aplica mai degraba întregii balante de plati decât balantei comerciale. Ei vor încerca sa refaca valoarea lor în termeni reali încercând sa-si reduca cheltuielile si sa creasca economiile.I Venitul national A (E – X)’ E–X a) Efectul de redistribuire. 9.8 Efectele unei deprecieri în conditiile ocuparii depline E – X’ S– I B Yf C 0 Y’e S. veniturile au crescut în aceeasi masura cu preturile. Aici. argumentul consta în faptul ca preturile mai mari vor determina oamenii sa-si reduca cheltuielile în ciuda faptului ca. nu poate fi acordata o atentie deosebita acestor efecte. Totodata. Daca. oamenii observa cum valoarea reala a disponibilitatilor monetare se dim inueaza odata cu cresterea preturilor. ei considera ca cererea totala de moneda este o functie stabila a monedei de venitul national si rata dobânzii. prin intermediul politicii de venituri) concomitent cu deprecierea monedei. deprecierea unei monede poate creste profiturile (în special pentru ramurile ce produc pentru export si substitute pe ntru import) cu pretul salariilor. 134 . c) Efectul asupra disponibilitatilor banesti reale. Pentru ca acest lucru sa functioneze trebuie ca oamenii sa acorde atentie doar preturilor în sensul ca ei observa cum cresc preturile însa nu observa ca si salariile cresc în aceeasi masura. Daca înclinatia marginala spre consum a celor ce obtin profit este mai mica decât cea a celor ce obtin salarii atunci cheltuiala interna va scadea.

evaluata în functie de îndeplinirea urmatoarelor caracteristici: a) Ajustare. Extinderea creditului intern poate fi definita drept modificarea ofe nationale de moneda plus orice deficit sau rtei minus surplusul balantei de plati. În aceste conditii. Sistemul cursurilor de schimb flexibile (flotante) Sistemul cursurilor de schimb flexibile preupune modificarea cursului de schimb în functie de raportul dintre cerere si oferta pe piata valutara. Utilizând simbolurile anterioare putem scrie ca la echilibru: L = M = D + ∆R. atunci este necesara o anumita rezerva valutara pentru o interventie eficienta. s Eficienta oricarui sistem al cursului de schimb poate fi. apare problema gradului de flexibilitate acceptat si a masurii în care un anumit grad de certitudine si stabilitate poate fi asigurat. Daca se opteaza pentru fixarea valorii monedei proprii în termenii altor monede se pune în mod firesc problema mecanismului sau de realizare si a celui de ajustare a balantei de plati. Efectele unei devalorizari în acest context ar putea fi corectarea unui deficit prin generarea inflatiei (în conditiile în care o tara se afla initial la rata naturala a somajului) care ar putea reduce valoarea reala a ofertei de moneda pâna când cererea si oferta de disponibilitati monetare reale ar fi egalizate. fara interventia autoritatilor monetare. c) Lichiditate. Ea furnizeaza deci o masura a cresterii ofertei de moneda care s-ar putea produce în absenta dezechilibrului platilor. flotarea libera a cursului de schimb asigura corectarea dezechilibrelor balantei de plati externe.3 Sistemele curs urilor de schimb Una dintre cele mai importante decizii ale guvernelor consta în alegerea sistemului cursului de schimb. Implicatia acestei politici consta în faptul ca o tara ar trebui sa-si limiteze cresterea ofertei de moneda daca doreste sa mentina echilibrul balantei de plati. iar alte si teme sunt doar propuse. fara a genera tensiuni majore în cadrul propriilor economii. Deducem în plus din analiza de mai sus faptul ca cea mai relevanta masura a modificarilor ofertei de bani este data de conceptul de extindere a creditului intern. guvernele trebuie sa decida asupra modului în care moneda proprie este legata de monedele altor tari. Altfel spus. În schimb. Daca se opteaza pentru fluctuarea valorii monedei proprii în raport cu alte valute. iar ∆R = L . fara riscul unor pierderi mari. fiind în prezent abandonate. În consecinta. Altele sunt folosite în prezent. 135 . b) Încredere. Un asemenea mecanism de ajustare a condus pe cei mai multi monetaristi sa sustina cresterea flexibilitatii cursurilor de schimb precum si faptul ca ratele flexibile tind sa izoleze tarile de inflatia din restul lumii. Sistemul cursului de schimb trebuie sa genereze încrederea agentilor de schimb. Sistemul practicat trebuie sa permita tarilor sa-si corecteze dezechilibrele privind platile externe. Sistemele cursului de schimb sunt numeroase. 9. cel putin în parte. oferta de bani este egala cu creatia interna de bani (D) plus orice flux din strainatate ocazionat de efectuarea platilor catre agentii economici interni sau minus orice flux catre agentii economici straini (notat cu ∆R sau modificarea neta a rezervelor).Dupa cum se stie. pozitia echilibrului balantei de plati este egala cu diferenta dintre cererea totala de moneda si creatia interna de moneda. Daca sistemul adoptat impune bancilor centrale interventia pe piata valutara pentru stabilizarea cursului. în cazul unei tari un deficit genereaza un exces de oferta al monedei proprii urmat de o presiune în jos asupra cursului de schimb. Unele au fost practicate si testate în trecut. un surplus poate provoca un exces de cerere pentru moneda proprie ceea ce determina o presiune spre în sus asupra cursului de schimb.D Aceasta înseamna ca va apare un deficit daca autoritatile cresc oferta de moneda astfel încât aceasta ajunge sa depaseasca cererea de moneda. echilibrul pe piata monetara cere ca cererea de bani (L) sa fie egala cu oferta de bani (M). adica efectuarea în conditii de eficienta si siguranta a platilor internationale. De exemplu. Totusi.

poate afecta criteriul încrederii în sistem. De asemenea. Incertitudinea. Aceasta activitate tinde sa exercite o presiune în plus asupra deprecierii. în anumite conditii. Daca conditia de elasticitate nu este îndeplinita.9 Speculatie destabilizatoare Curs de schimb Cu speculatie Fara speculatie Timp 136 . În fapt. sistemul cursurilor flexibile genereaza fluctuatii ample ale cursului de schimb. descurajati prin efectul riscului cursului de schimb. lasând cursului de schimb sa rezolve problemele dezechilibrelor externe. ceea ce determina costuri suplimentare. sistemul cursurilor de schimb flexibile se poate confrunta cu dificultati. guvernele nu mai sunt nevoite sa pastreze cantitati mari de valuta deoarece autoritatile monetare nu mai intervin pe piata valutara pentru stabilizarea cursului. Pentru contracararea acestui risc ei pot recurge la operatii de hedging. Excesul de oferta al monedei unei tari ar putea provoca deprecierea cursului si determina chiar un deficit mai mare. Figura 9. Friedman considera ca deoarece speculatorii tind sa fie bine informati si urmaresc profitul. În mod similar. Speculatorii antici eaza deprecierea în continuare si decid p cumpararea de monede mai puternice în vederea câstigului viitor de capital. Pentru a ilustra aceasta situatie analizam cazul aparitiei unui deficit. b) Riscul neîndeplinirii conditiei Marshall-Lerner. Pe de alta parte. Figura 9. operând pe piata la termen. Dezavantajele proprii sistemului cursurilor de schimb flexibile constau în urmatoarele: a) Incertitudinea. Promotorii aces tui sistem considera ca guvernele ar trebui sa-si concentreze politicile lor asupra problemelor interne legate de inflatie si somaj. Instabilitatea astfel produsa afecteaza eficienta mecanismului de ajustare.Mecanismul de ajustare automata propriu sistemului cursurilor flexibile constituie cel mai important avantaj al sistemului. Aceste constatari conduc la concluzia ca cerintele de ajustare si lichiditate sunt îndeplinite. 9. Presupunem ca moneda unei tari sufera un proces de depreciere în raport cu monedele altor tari. se poate argumenta ca pentru a face profit speculatorii cumpara moneda atunci când cursul de schimb este sub nivelul mediu si vând când cursul de schimb este peste nivelul mediu. speculatiile pe piata valutara pot avea influente destabilizatoare sau stabilizatoare asupra cursului de schimb. Un motiv în plus de îndoiala asupra aspectelor de ajustare si încredere în sistemul cursurilor flexibile consta în posibilitatea unor fluctuatii mai mult sau mai putin ample determinate de activitatea speculatorilor. însa sufic ient de mici pe termen scurt. Pe termen scurt. aparitia unui surplus ar putea genera un exces de cerere pentru propria moneda ceea ce ar mari si mai mult surplusul. indusa prin sistemul cursurilor flexibile. Deoarece cumpararile conduc spre crestere cursul de schimb iar vânzarile spre scadere.9 prezinta un model al evolutiei cursului de schimb fara speculatie si cu speculatie destabilizatoare.10 prezinta efectul stabilizator asupra cursului de schimb în urma speculatiei. Fig. Se cunoaste faptul ca elasticitatile sunt probabil destul de mari pe termen lung. activitatile lor sunt mai degraba stabilizatoare. Importatorii si exportatorii pot fi. c) Riscul destabilizarii prin speculatii. atunci aceasta activitate tinde sa stabilizeze cursul de schimb. Analizam mai întâi efectul de destabilizare provocat de speculatii.

Sistemul cursurilor de schimb. Unii economisti apreciaza ca o oferta limitata de aur ar tempera tentativa guvernelor de crestere în mod excesiv a ofertei de bani. iar balanta comerciala se revine la echilibru. Un alt obiectiv al sistemului FMI consta în stabilizarea si stimularea comertului mondial. Tarile care înregistreaza deficit pierd aur. atunci cursul de schimb între cele doua tari este: o unitate monetara a tarii X este egala cu doua unitati monetare a tarii Y. Ei stiu cu certitudine cursul de schimb în prezent si în viitor. urmareste înlaturarea dezavantajelor sistemului bazat pe aur dar si evitarea instabilitatii si incertitudinii sistemului cursurilor fixe. Daca. Presupunând ca sistemul cursurilor de schimb este fixat în mod permanent pe baza etalonului aur. salariile si preturile cresc facând exporturile mai putin competitive. oferta lor de moneda creste. În aceste sens pot fi mentionate sistemul etalon aur si sistemul promovat de FMI. În sistemul etalon aur valoarea fiecarei monede este fixata în functie de aur. Principala problema a mecanismului de ajustare este legata de flexibilitatea salariilor si preturilor precum si de functionarea teorie cantitative a banilor.Fig. Tarile care înregistreaza surplus acumuleaza aur. Exista mai multe reguli ale acestui sistem. O alta problema a sistemul etalon aur este legata de caracterul costisitor al obtinerii aurului înainte de a deveni mijloc de schimb international. salariile si preturile scad facând exporturile mai competitive. În aceste conditii. c) flexibilitatea salariilor si precturilor si functionarea “teoriei cantitative a banilor”. Ricardo. În varianta sa extrema. promovat de FMI. iar balanta comerciala se amelioreaza. o anumita cantitate de aur este egala ca valoare cu o unitare monetara a unei tari X si cu doua unitati monetare a unei tari Y. b) existenta unei relatii rigide între rezervele de aur ale tarii si oferta de bani. acest sistem presupune îndeplinirea urmatoarelor conditii: a) utilizarea aurului ca singur mijloc de schimb international. Mentionam doua dintre acestea si anume: a) tarilor membre li se cerea sa stabileasca paritatea monedelor lor în termeni d aur sau e de dolar si sa o mentina într-o plaja de 1%. de exemplu. agentii de schimb au încredere în sistem. 9. S-ar putea însa ridica problema lichiditatii deoarece oferta mondiala de aur este finita si ar putea ajunge la un punct dincolo de care nu mai poate creste. Scaderea ofertei de bani determinata de deficitul acumulat genereaza mai degraba somaj decât reducerea preturilor. 137 . oferta lor de moneda scade. fapt ce determina ca valoarea unei monede sa fie fixata în raport cu orice alta moneda a altei tari. volumul schimburilor ar putea fi împiedicat sa creasca.10 Speculatie stabilizatoare Curs de schimb Fara speculatie Cu speculatie Timp Sistemul cursurilor de schimb fixe Principala caracteristica a unui astfel de sistem consta în fixarea valorii unei monede în functie de monedele altor tari. Ajustarea dezechilibrelor se poate realiza prin mecanismul propus de D.

Tara respectiva putea recurge la politici monetare si fiscale deflationiste încercând sa corecteze deficitul. ceea ce face ca sarcina ajustarii sa fie împartita între tara cu moneda slaba si tara cu moneda puternica. Daca un deficit persista. SME a intrat oficial în vigoare la 13 martie 1979. în special pentru tarile cu deficit si rate înalte de somaj. Speculatorii. Initial. Astfel. prin cumpararea sau vânzarea monedelor pe piata valutara.25%. c) speculatia poate fi destabilizatoare. Acest sistem presupunea de fapt un compromis. Acesta primea de la membrii sai o cota sub forma de aur si valuta si oferea în schimb ECU. Numai daca aceste politici esuau iar deficitul înca persista s-ar fi ajuns la devalorizarea monedei.b) nici unei tari membre nu i se permitea sa modifice paritatile fara înstiintarea fondului. Mecanismul ratelor de schimb asigura mentinerea unei mai mari stabilitati a cursurilor de schimb si eliminarea presiunilor speculative. Un element cheie al SME îl constituie moneda unica europeana (European Currency Unit). fiind alcatuit dintr-un cos de monede europene. Mecanismul ratelor de schimb (ERM) Mecanismul ratelor de schimb reprezinta un sistem de cursuri de schimb fixe. Se poate aprecia ca activitatea speculatorilor provoaca devalorizarea sau o accentueaza dincolo de nivelul necesar restabilirii echilibrului. În interventia lor aceste banci erau sprijinite si asistate prin Fondul de Cooperare pentru Moneda Europeana. În acest scop. ECU a fost initial folosit ca moneda de cont. care propunea crearea unei uniuni economice si monetare în trei etape. Atunci când aceasta limita este atinsa se impune interventia bancilor centrale ale ambelor tari. Cele mai multe tari tind sa amâne devalorizarea pâna în ultima clipa când se manifesta criza monetara internationala. însa progresele realizate în prima perioada au fost modeste. ar putea pierde prea putin vânzând monedele slabe si cumparând monede puternice. Aceste neajunsunsuri ale sistemului FMI a determinat abandonarea sistemului în 1972 si introducerea unei mai mari flexibilitati în sistemul monetar international. b) pot apare conflicte între politicile economice. 138 . Tratatul a fost semnat la Maastricht în februarie 1992 si a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. ei provoaca o presiune suplimentara asupra monedei slabe. Constructia concreta a acestui sistem s-a realizat de abia dupa aprobarea la Madrid a raportului Delors. În mod normal. Însa un dezechilibru persistent impunea ajustarea prin intermediul politicii de devalorizare sau revalorizare. Sistemul monetar european (SME) În 1969 este adoptat Planul Barre. urmat în 1971 de raportul Werner care prevedea crearea unei uniuni economice si monetare (UEM) în 1980. Sistemul monetar european este menit sa creeze o zona de stabilitate monetara. anticipând devalorizarea. În consecinta. Bancile centrale era sfatuite sa intervina atunci când se ajungea la 75% din limita stabilita. reducând inflatia si cererea pentru importuri. Daca schimbarea propusa era mai mare de 10% devenea necesar votul majoritatii membrilor pentru acceptarea schimbarii paritatii. Prin crearea unei zone de stabilitate financiara mecanismul ratelor de schimb faciliteaza dezvoltarea comertului între tarile membre. Marea Britanie nu a participat la ERM în primul rând datorita temerii ca astfel ar putea fi împiedicata devalorizarea lirei supraevaluate. în care abaterea permisa între cea mai slaba si cea mai puternica moneda este de 2. Dezechilibrele pe termen scurt erau sustinute prin interventia fondului de stabilizare a tarilor membre. s convocat o conferinta interguvernamentala -a pentru stabilirea demersurilor urmatoare. devalorizarea odata produsa este deosebit de puternica si constituie un soc pentru agentii de schimb. cursul de schimb trebuia mentinut în limita stabilita. o tara nu putea continua sa-l sustina pe termen nelimitat. Politicile deflationiste necesare pentru corectarea deficitelor au agravat somajul. Se pot identifica trei deficiente majore ale sistemului FMI: a) este dificil pentru un guvern sa decida când si cât de mult sa devalorizeze. care sa protejeze economiile tarilor membre de fluctuatiile cursurilor de schimb. Rezervele sale puteau ajunge la un nivel foarte scazut iar obtinerea de credite devenea din ce în ce mai dificila.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful