CUPRINS

CATRE CITITOR CAPITOLUL 1. FLUXUL CIRCULAR AL VENITULUI SI PRODUCTIEI…… 1.1 Sectoarele institutionale ale economiei nationale……………………….. 1.2 Operatiuni ale agentilor economici………………………………………. 1.3 Fluxuri si stocuri…………………………………………………………... 1.4 Fluxul circular al venitului si productiei………………………………… CAPITOLUL 2. BANII SI SISTEMUL BANCAR………………………………… 2.1 Moneda si rolul sau în economie…………………………………………. 2.2 Sistemul bancar……………………………………………………………. 2.3 Oferta de moneda…………………………………………………………. 2.4 Cererea de moneda………………………………………………………… 2.4 Echilibrul pietei monetare………………………………………………… CAPITOLUL 3. INDICATORII MACROECONOMICI…………………………. 3.1 Produsul intern brut……………………………………………………… 3.2 Produsul national brut…………………………………………………… 3.3 Produsul intern brut……………………………………………………… 3.4 Produsul national net si venitul national………………………………… CAPITOLUL 4. CHELTUIELILE AGREGATE SI PRODUSUL INTERN BRUT……………………………………………………………… 4.1 Consumul si economiile………………………………………………….. 4.2 Investitiile…………………………………………………………………. 4.3 Echilibrul produsului intern brut………………………………………..

CAPITOLUL 5. CERERA AGREGATA SI OFERTA AGREGATA…………… 5.1 Cererea agregata…………………………………………………………... 5.2 Oferta agregata……………………………………………………………. 5.3 Echilibrul macroeconomic………………………………………………… CAPITOLUL 6. MODELUL IS-LM……………………………………………….. 6.1 Piata bunurilor si curba IS……………………………………………….. 6.2 Piata monetara si curba LM……………………………………………… 6.3 Echilibrul pe termen scurt……………………………………………….. CAPITOLUL 7. SOMAJUL SI INFLATIA………………………………………… 7.1 Somajul……………………………………………………………………… 7.2 Inflatia………………………………………………………………………. 7.3 Relatia inflatie-somaj………………………………………………………. CAPITOLUL 8. CRESTEREA ECONOMICA……………………………………… 8.1 Natura cresterii economice…………………………………………………. 8.2 Factorii cresterii economice………………………………………………… 8.3 Beneficiile si costurile cresterii economice………………………………… 8.4 Teorii si modele ale cresterii economice…………………………………… 8.5 Politici de crestere economica………………………………………………

CAPITOLUL 9. BALANTA DE PLATI SI CURSUL DE SCHIMB……………….. 9.1 Balanta de plati externe……………………………………………………… 9.2 Piata valutara si cursul de schimb…………………………………………… 9.3 Sistemele cursurilor de schimb………………………………………………. CAPITOLUL 10. POLITICI MACROECONOMICE…………………………………. 10.1 Obiective si instrumente de politica economica……………………………… 10.2 Politica fiscala si politica monetara…………………………………………... 10.3 Politicile ofertei………………………………………………………………… BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………

CAPITOLUL 1. FLUXUL CIRCULAR AL VENITULUI SI PRODUCTIEI

Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege:
• • • • • Cum se pot agrega agentii economici în cadrul sectoarelor institutionale Care sunt operatiunile la care participa agentii economici Ce se întelege prin notiunile de flux si stoc În ce mod sunt legate menajele si firmele prin intermediul veniturilor si cheltuielilor Cum functioneaza împreuna diferitele componente ale economiei – menaje, firme, guvern, piete financiare etc.

1. 2. 3. 4.

Sectoarele institutionale ale economiei nationale Operatiuni ale agentilor economici Fluxuri si stocuri Fluxul circular al venitului si productiei

Economiile de piata functioneaza prin actiunile a numerosi agenti economici liberi, animati de realizarea propriilor interese. Descrierea vietii economice presupune cunoasterea acestor agenti economici, a naturii operatiunilor economice la care participa precum si a fluxurilor reale sau monetare care apar în cadrul circuitului economic între multitudinea de unitati economic e elementare: întreprinderi publice sau private, consumatori, organisme publice, agenti economici rezidenti si nerezidenti etc.

1.1 Sectoarele institutionale ale economiei nationale
Descrierea circuitului economic presupune înainte de toate precizarea n otiunii de agent sau unitate economica si gruparea acestora în functie de criterii diverse. Agentul economic reprezinta o persoana sau un grup de persoane (fizice si/sau juridice) care participa la viata economica, având functii bine determinate în cadrul acesteia. În cadrul unei economii pot fi întâlniti agenti economici rezidenti si nerezidenti. Agentii economici rezidenti cuprind persoanele fizice si juridice care au o legatura mai strânsa cu teritoriul economiei respective decât cu teritoriile altor e conomii. Altfel spus, acesti agenti economici au centru de interes pe teritoriul tarii la care ne raportam. Ei desfasoara operatiuni economice (productie, distributie, finantare, consum) în economia respectiva pentru o perioada mai îndelungata (cel putin u n an). Persoanele fizice si juridice care nu sunt rezidente se numesc nerezidente. Nerezidentii sunt rezidenti în alte economii. Unitatile rezidente, participante la activitatile economice dintr-o economie pot avea sau nu nationalitatea tarii unde actioneaza. Un agent economic national al unei tari A poate fi rezident în economia altei tari B. În mod analog, un rezident în economia tarii A poate fi agent economic national al tarii B. Agentii economici pot fi priviti ca agenti economici elementari si agenti economici agregati. Agentii economici elementari sunt entitati primare, actionând ca subiecti de sine statatori ai vietii economice. Ei au o contabilitate proprie, dispun de autonomie decizionala si exercita o functie principala. Agentii economici agregati rezulta din gruparea agentilor economici elementari care îndeplinesc functii similare. Agregarea agentilor economici se poate realiza dupa ramura de activitate (pe tipuri de activitati), dupa forma de organizare, dupa functiile economice îndeplinite sau criteriul institutional.

(2) Operatiuni de repartitie. sprijinirea investitiilor prin acordarea de prime si diverse subventii iar. Cele cu caracter marfar se schimba pe piata contra unui pret. menajele ofera bunuri si servicii marfa nefinanciare. Veniturile obtinute. Operatiunile de repartitie descriu astfel distribut ia veniturilor rezultate din productie precum si redistribuirea asigurata de administratiile publice. Administratiile publice si uneori cele private ofera servicii nemarfare care nu presupun plata unei sume în schimbul lor (de exemplu. Impozitele percepute de stat si de colectivitatile locale fac obiectul redistribuirii catre întreprinderi sub forma subventiilor de exploatare (sume ce permit întreprrinderilor sa vânda la un pret inferior costurilor de productie) sau catre menaje. Acestea reprezinta organisme fara scop lucrativ care furnizeaza unor grupuri speciale de menaje servicii marfare si nemarfare.Menaje sau gospodarii. consumurile intermediare. profiturilor. investitiile. formarea veniturilor de transfer operate prin administratiile publice. Acest sector cuprinde unitati care presteaza servicii nemarfare pentru colectivitate si redistribuie veniturile. exporturile. Ele cuprind transferuri curente si transferuri în capital. transformarea. În cadrul operatiilor de repartitie. Cea mai mare a agentilor economici efectueaza operatiuni financiare fara ca acestea sa reprezinte activitatea lor principala. sindicatele. . dobânzilor. Resursele lor provin din varsaminte obligatorii de la alte sectoare. Operatiunile pe care le efectueaza agentii economici se pot structura în trei mari categorii: (1) Operatiuni asupra bunurilor si serviciilor. În aceasta ultima ipostaza. Aici sunt incluse partidele politice. primite direct sau indirect. în schimbul primelor contractuale si a cotizatiilor voluntare care le sunt varsate.2 Operatiuni ale agentilor economici În vederea realizarii propriilor interese agentii economici desfasoara o serie de operatiuni. cooperative. În mod concret. Ele se refera la obtinerea salariilor.Strainatatea (restul lumii sau exteriorul). .Institutii de asigurari. Transferurile în capital vizeaza. pe de o parte. serviciile de învatamânt sau sanatate). asociatiile culturale. cea mai mare pondere o detin transferurile curente. Resursele lor sunt constituite din contributiile voluntare ale menajelor. circulatia si utilizarea bunurilor si serviciilor. administratii publice locale si administratii de securitate sociala.Administratii publice.Societati si cvasi-societati non-financiare. Aceste operatiuni privesc crearea. 1. ele mobilizeaza resursele banesti temporar disponibile si le redistribuie. Acestea sunt extrem de diverse si constituie premisa tranzactiilor economice. sunt incluse în aceasta categorie productia de bunuri si servicii. În mod 2 . În aceasta categorie sunt cuprinse bancile – banca centrala si bancile comerciale precum si alte organisme financiare specializate. Acest sector sintetizeaza relatiile dintre unitatile rezidente si cele nerezidente. eventual. Ele sunt oferite de ansamblul sectoarelor institutionale. Unitatile economice apartinând acestui sector au însa ca functie principala realizarea de operatiuni financiare. .Administratii private. În mod concret.Institutii de credit. . Bunurile si serviciile au caracter marfar si nemarfar. exista administratii publice centrale (guvernul si alte organisme ale administratiei centrale). În acest sens. ofera bunuri comerciale si obtin pe aceasta baza venituri. consumul de capital fix. întreprinderi publice. impozitele pe capital (prelevari din donatii si succesiuni în cazul transferurilor cu titlu gratuit). . pe de alta parte. .Conform acestui ultim criteriu agentii economici se grupeaza în mai multe sectoare institutionale dupa cum urmeaza: . sunt destinate satisfacerii nevoilor de consum. Aici sunt incluse ansamblul persoanelor fizice aflate în calitate de consumatori si. importurile. alte transferuri curente precum impozitele directe si indirecte si contributiile sociale. Aceste institutii asigura o plata în caz de realizare a riscului. Sunt cuprinsi astfel toti acei agenti economici care produc pentru piata. Aceste operatiuni se refera la formarea si circulatia veniturilor. achizitiile nete de terenuri si active incorporale. Aceste unitati economice au ca activitate principala productia de bunuri si servicii – exclusiv serviciile financiare – destinate vânzarii: societati comerciale private. finantând astfel economia. cu precadere din plata muncii dar si din unele transferuri efectuate de alte sectoare. în calitate de producatori atunci când productia este organizata în cadrul întreprinderilor individuale. consumul final.

se îndatoreaza si devin debitori. unei cesionari dintr-un bun sau unei prestari de servicii. Toate aceste variabile sunt masurate în unitati monetare la o anumita data. Stocurile de mecanisme fizice si echipamente sunt numite capital. a carui valoare este de 3000 unitati monetare. Spre deosebire de acest tip de variabile cu o dimensiune temporala. Ultimele se materializeaza fie printr-un suport de tipul biletelor de banca. O variabila macroeconomica de flux corespunde unui proces care apare continuu si este masurat pentru o perioada data de timp. proprietarul vinde autoturismul din 1995 si îl înlocuieste cu un autoturism din 1998. valoarea unei masini sau unei case. (3) Operatiuni financiare. cotizatiile sociale sunt redistribuite sub forma prestatiilor sociale. titlurilor. În acelasi timp. În general. Exemple de fluxuri sunt venitul.33 unitati monetare). Dimensiunea acestor variabile este data în unitati monetare pe unitatea de timp: de exemplu. variabilele economice pot fi clasificate în diverse moduri. consumul si economiile.3 Fluxuri si stocuri Prezentarea fluxului circular al venitului si productiei face apel la diferite marimi economice. O ultima categorie de operatiuni financiare este reprezentata de rezervele tehnice de asigurare care sunt o datorie a companiilor de asigurare fata de asigurati. Deprecierea (pierderea din valoarea autoturismului) este un flux. moneda. Acest flux este de 400 unitati monetare pe an (sau echivalent lunar 33. Aceasta rezulta din investitia în noua 3 . Daca în mai 2002. plasare si finantare. Pentru analiza urmatoare o importanta deosebita prezinta doua tipuri de variabile: de flux si de stoc. Suplimentarea capitalului înseamna investitie. Unele unitati economice dispun de resurse care exced la un moment dat nevoile lor. 1. obligatiuni si actiuni. Alte unitati au nevoie de finantare caci nevoile lor sunt mai mari decât resursele disponibile. exista o multitudine de transferuri de venituri între un stat si restul lumii. O alta categorie este reprezentata de acele instrumente de finantare rezultate dintr-un acord între creditor si debitor în contrapartida unui transfer de moneda. valoarea avioanelor firmei Tarom. Exemple de stocuri sunt sumele de bani aflate în conturi bancare. bunuri negociabile. fie în simple înscrieri în conturi deschise la institutiile specializate. Acest stoc a scazut de la 2000 unitati monetare în 2001 la 1600 unitati monetare în 2002. Valoarea autoturismului la 1 iunie în fiecare an este un stoc. valoarea infrastructurii telefonice a Romtelecom. Operatiile financiare constituie contrapartida celei mai mari parti a operatiilor asupra bunurilor si serviciilor sau a operatiilor de repartitie deoarece aceste operatii presupun cel mai adesea moneda si creditul. echipamentele sunt stocuri. exprimate de regula numeric si variabile în timp. Institutiile financiare contribuie la repartitia veniturilor acordând dobânzi si dividende sau beneficiind de dobânzi si dividende. Operatiunile agentilor economici au loc prin intermediul schimbului pe piata. Desi bunuri precum casele. Operatiunile financiare se refera la crearea si circulatia mijloacelor de plata. Astfel. Ele dispun astfel de capacitate de finantare. Reducerea valorii echipamentelor. Aceste unitati economice.analog. ca rezultat al uzurii sau trecerii timpului. Operatiunile financiare se afla în legatura cu fluxurile de creante si datorii existente între diferite sectoare institutionale. În intervalul 1 iunie 2001 – 1 iunie 2002 valoarea de piata a autoturismului scade la 1600 unitati monetare. variabila de stoc masoara o cantitate care exista la un moment dat de timp. între agentii economici au loc permanente fluxuri de bunuri si servicii si. În acest caz s-au investit în total 1400 unitati monetare (1400 este diferenta dintre 3000 unitati monetare cât valoareaza autoturismul mai nou si 1600 valoarea autoturismului mai vechi). Sa ne imaginam ca la 1 iunie 2001 o persoana dispune de un autoturism fabricat în 1995 care are o valoare de piata de 2000 unitati monetare. Schimbarea stocului de capital din iunie 2001 pâna în iunie 2002 este bineînteles nu 1400 unitati monetare ci 1000 unitati monetare. stocul de capital din iunie 2002 ar putea fi bineînteles 3000 unitati monetare. respectiv fluxuri de venituri si cheltuieli.mijloace de plata internationale. achizitia de echipament suplimentar sau uzura lor fizica sunt fluxuri. autoturismele. Operatiile financiare cuprind o prima categorie de instrumente de plasament a caror achizitie depinde de decizia creditorului de a constitui o rezerva de mijloc de plata însotita de alegerea între diverse plasamente . este cunoscuta drept depreciere. unitati monet are pe luna sau pe an. monedei metalice. în masura în care îsi gasesc creditori.

presupunem ca firmele vând integral bunurile si serviciile produse menajelor. Aceasta economie poate fi vizualizata apelând la figura 1. care nu are nici-un fel de relatii cu exteriorul. În termenii conceptelor de stoc de capital. Toate cheltuielile sunt efectuate de menaje (M). respectiv. robinetul este deschis si nu exista dop la canal. Figura 1. atunci când robinetul este închis. Daca e stocul existent excede stocul dorit se impune o actiune corectiva care sa reduca fluxul de intrare. Exporturile si importurile lipsesc în consecinta pentru aceasta economie. iar profiturile obtinute din activitatile desfasurate ajung tot la menaje (proprietarii firmelor apartin de fapt sectorului menaje). Daca invers. Daca fluxul prin robinet este mai mare decât fluxul prin canal.1. consideram ca acestea nu poseda nici un factor de productie. 1. nu exista relatii de împrumut cu exteriorul. Fluxul circular de baza În cadrul economiei exista doua sectoare institutionale: menajele si firmele. Invers. fluxurile (precum venitul national si cheltuielile) vor fi determinate de stocuri (precum oferta de moneda). De asemenea. Presupunem o economie închisa. Daca prin deschiderea robinetului cantitatea de apa care intra în cada excede cantitatea care se scurge din cada stocul de apa creste. pentru achizitionarea de bunuri si servicii de la firme (F). nici un agent economic din aceasta economie nu vinde bunuri si servicii în strainatate si nici nu achizitioneaza bunuri si servicii din afara. investitie si depreciere prezentate prin referirea la autoturisme. Astfel. Se observa astfel ca stocul determina fluxul în sensul ca actiunile individuale care ajusteaza fluxurile sunt declansate de nivelul stocului. Diferenta dintre cele doua fluxuri de apa constituie investitia neta.masina. deprecierii. Presupunem ca în cada exista o cantitate de apa. Pe de alta parte. Toate costurile de productie pot fi vazute drept plati pentru achizitionarea factorilor de productie. Mai precis. stocul de apa scade deoarece cantitatea de apa ce se scurge este superioara cantitatii de apa care intra în cada. Presupunem în continuare ca cineva vrea sa mentina stocul d apa la un anumit nivel. venit si cheltuiala agregata putem recurge la prezentarea unei economii mult mai simpla decât cea în care traim. Presupunem ca rata scurgerii apei prin canal este o constanta care nu poate fi controlata. un robinet si un canal. iar apa care intra prin robinet si cea care iese prin canal sunt fluxuri. Aceasta înseamna lipsa impozitelor precum si a cheltuielilor publice. Si invers. fluxul prin canal este mai mare decât fluxul prin robinet. iar apa care intra în cada si cea care se scurge din cada corespund inv estitiei brute si. în mod voluntar.4 Fluxul circular al venitului si productiei Fluxul circular al venitului si productiei reprezinta fluxul de bunuri si servicii dintre gospodarii si firme echilibrat de fluxul de plati efectuate în schimbul acestora. stocul de apa din cada creste. fiind nevoite sa închirieze toti factorii necesari productiei de bunuri si servicii de la menaje. Apa din cada este un stoc. prin introducerea unor ipoteze suplimentare. actiunea corectiva urmareste accelerarea fluxului de intrare. cunoscuta drept investitie bruta. O analogie utila pentru a ilustra distinctia dintre fluxuri si stocuri este una fizica în care exista o cada. iar stocul este determinat de cele doua fluxuri. Presupunem ca menajele poseda toti factorii de productie si cumpara bunuri de consum final. atunci când stocul existent este mai mic decât cel dorit. care poate fi evident pozitiva sau negativa dupa cum nivelul apei creste sau scade. de 1400 unitati monetare minus deprecierea vechiului autoturism de 400 unitati monetare. stocul de apa scade. În analiza economica care urmeaza. putem gândi ca apa din cada reprezinta stocul de capital. În acest exemplu exista doua fluxuri si un stoc. Diferenta dintre investitia bruta si deprecierea capitalului este cunoscuta drept investitie neta. Treptat. Pentru a întelege în mod corect conceptele de output (produs) agregat. O alta ipoteza de lucru consta la absenta sectorului guvernamental. În cazul firmelor. apa curge în si se scurge din cada.1 Fluxurile reale si fluxurile monetare într-o economie simplificata 4 . ne vom apropia din ce în ce mai mult de modelul economiilor reale.

de asemenea. în urma serviciilor factorilor de productie. obtin un anumit venit. Acest venit este cheltuit pentru achizitionarea bunurilor si serviciilor necesare furnizate de catre firme. Economiile menajelor În lumea reala.Venit (Y) Factori de productie M F Bunuri si servicii Cheltuieli de consum (C) Între menaje si firme exista doua tipuri de fluxuri: fluxuri reale si fluxuri monetare. de exemplu. Fiecare flux real (de factori de productie si de bunuri si servicii) este însotit de un flux monetar în sens opus (de venituri . din care economisesc o parte. Putem considera ca firmele notate cu FC produc. 5 . cheltuiala si o utput.1 trebuie sa fie mai mic decât fluxul de venit primit de menaje de la firme. firmele ar înregistra fie câstiguri. devine evident ca într-o astfel de economie valoarea venitului primit de menaje de la firme trebuie sa fie egala cu valoarea cheltuielilor de consum pe care le fac menajele. În aceste conditii.Y si de cheltuieli . producatorii notati cu F K realizeaza tehnologii. consideram existenta a doua tipuri de firme: firme producatoare de bunuri de consum (F C) si firme producatoare de bunuri de capital (FK).C).2 evidentiaza fluxurile reale si monetar e care se produc între diferitele tipuri de firme si menaje. furnizoare în ultima instanta de factori de productie. adica valoarea outputului acestora. ceea ce afecteaza egalitatea anterioara. constructii ceea ce constituie de fapt inputuri pentru procese de productie viitoare. firmele încaseaza mai putin decât cedeaza menajelor. prezentat în figura 1. menajele nu cheltuiesc întregul venit de care dispun pentru consumul curent. cheltuiala si output. exista egalitatea: Venit = Cheltuiala = Valoare output Acest exemplu privind o economie simplificata a permis evidentierea egalitatii dintre venit. Daca menajele. atunci cheltuielile de consum trebuie sa fie inferioare venitului. Mai întâi. evident ca valoarea bunurilor si serviciilor produse de firme. menajele furnizeaza firmelor factori de productie. Altfel spus. În caz contrar. Figura 1. Fluxul de cheltuieli de la menaje catre firme. fie pierderi care nu sunt transferate menajelor. În schimb. îmbracaminte si multe alte bunuri si servicii pe care menajele le consuma în mod obisnuit. Pentru a întelege efectul introducerii economiilor menajelor asupra relatiei venit national. este egala cu valoarea cheltuielilor ocazionate de cumpararea bunurilor si serviciilor. O parte din venit este economisita si destinata satisfacerii nevoilor viitoare. primind în schimb un venit pentru serviciile furnizate. Este. hrana. echipamente. În aceste conditii. Menajele ofera factori de productie atât producatorilor de bunuri de consum cât si producatorilor de bunuri de capital.

ci pur si simplu ca un flux dinspre menaje.3 arata fluxul de cheltuieli pentru investitii ca încasari nete ale firmelor. În mod similar.2.Figura 1. privit ca suma a fluxurilor din figura 1. si de bunuri de consum. achizitionate de producatorii de bunuri de consum. În plus. la rândul lor. Cele doua tipuri de firme platesc si asigura venituri menajelor. fluxul de bunuri de capital de la un tip de firme la altul si fluxul de cheltuieli reprezentând investitii pentru aceste bunuri dispar. Prin agregarea tuturor firmelor din economie într-un singur sector. Pentru moment. Fluxul de cheltuieli ale menajelor pentru bunurile si serviciile achizitionate de la firme este identic cu cel anterior. Fluxurile reale din economie sunt constituite pe de o parte din servicii ale factorilor care se deruleaza între menaje si cele doua categorii de producatori iar. menajele economisesc o parte din venitul lor. Ca urmare. în locul a doua fluxuri de servicii ale factorilor catre firme exista unul singur. formeaza de fapt o singura categorie. Fluxurile financiare sunt opuse ca sens fluxurilor de bunuri si de factori de productie. ci unul si gur care reprezinta suma n celor doua fluxuri. vom renunta la aceasta ipoteza. achizitionând bunuri de capital de la producatorii acestora. Menajele fac cheltuielile de consum care reprezinta fluxuri monetare pentru producatorii de bunuri de consum. Producatorii de bunuri de capital ofera.3 Fluxurile reale si fluxurile monetare într-o economie simplificata cu economisire si investitie Venit (Y) 6 . consideram ca nici producatorii de bunuri de capital si nici menajele nu cumpara bunuri de capital. Figura 1. Ulterior. nu vor mai exista doua fluxuri de venituri de la firme catre menaje. Aceste economii sunt prezentate ca un flux dinspre menaje sau retrageri din fluxul circular. Economiile menajelor nu reprezinta plati directe nici pentru bunuri de consum si nici pentru bunuri de capital si din acest motiv nu apar pe figura ca un flux între cele doua sectoare institutionale.2 Fluxurile reale si fluxurile monetare într-o economie cu economisire si investitie Venit Factori de productie Venit Factori de productie M Fc Fk Bunuri si servicii Bunuri de capital Cheltuieli de investitii Economii Cheltuieli de consum Producatorii de bunuri de consum (FC) ofera bunuri de consum menajelor. pe de alta parte. Acest ultim tip de producatori efectueaza cheltuieli pentru investitii. Figura 1. Pentru a face aceasta reprezentare mai simpla ne putem imagina ca cele doua tipuri de firme FC si FK. bunurile lor producatorilor de bunuri de consum. un sector agregat denumit simplu firme (F). din bunuri de capital. furnizate consumatorilor finali.

furnizeaza mecanismul care asigura relationarea variabilelor economii si investitii. firmele fac cheltuieli pentru investitii (I) în vederea achizitionarii de bunuri de capital menite sa asigure dezvoltarea viitoare. 7 . Figura 1. Pe baza încasarilor. însa prezinta doar fluxurile financiare.4 reproduce figura 1.3. iar firmele se împrumuta într-o varietate de moduri de la menaje pentru a-si sustine activitatea investitionala.Factori de productie M F Bunuri si servicii Cheltuieli de consum (C) Economii Investitii Figura 1. Menajele îsi plaseaza economiile în tipuri diferite de active financiare. Menajele cheltuiesc pentru consum o parte din venit (C). piete pe care oamenii se împrumuta. Pietele de c apital. iar o alta parte o economisesc (S). excluzând fluxurile de factori de productie si pe cele de bunuri si servicii.4 Fluxurile monetare într-o economie cu economisire si investitie Y M F C S I Se observa în aceasta figura ca firmele platesc iar menajele obtin un venit (Y). ele nu pot constitui transferuri directe de resurse catre firme. Deoarece economiile reprezinta un venit necheltuit. Economiile pe care menajele le realizeaza din venitul lor si investitiile pe care firmele le fac pentru bunurile de capital sunt într-un anume sens legate între ele. Investitiile constituie injectii în fluxul circular al venitului.

Firmele nu poseda nimic. Pentru a întelege acest lucru.14 unitati monetare. tot ceea ce trebuie facut este de a recunoaste ca valoarea bunurilor si serviciilor produse este egala cu valoarea plasata asupra lor de cumparatorii finali ai acestor bunuri si servicii. pe baza figurii 1. Din aceste 162 unitati monetare doar 50 unitati monetare reprezinta cheltuiala pe bunuri si servicii finale. angrosistul cumpara ciocolata de la producatorul sau pentru un pret unitar de 36 unitati monetare.Sa privim din nou. devine evident ca veniturile obtinute de menaje de la firme trebuie sa fie egale cu cheltuielile efectuate de menaje pentru achizitionarea bunurilor de consum plus cheltuielile firmelor pentru bunurile de investitii: Y=C+I În mod similar cu cazul firmelor. Presupunem un student care decide sa cumpere un baton de ciocolata de la magazinul din incinta universitatii. cheltuieli intermediare si veniturile factorilor Tip cheltuieli /venituri Cheltuiala pentru Veniturile Cheltuiala pentru bunurile si servic iile factorilor bunuri si servicii finale intermediare 50 Pretul de cumparare ale unui baton de ciocolata 40 Pretul de vânzare al angrosistului 36 Pretul de vânzare al producatorului 2 Venitul producatorului de lapte 4 Venitul producatorului de cacao • • • • • 8 . fie pentru consum fie pentru economisire. conceptele de venit. Deci. Valoarea outputului din economie este egala. • boabe de cacao – 4 unitati monetare. iar profiturile pe care ele le realizeaza ajung la menaje sub forma de venit al factor ilor. una catre si doua sageti dinspre acest sector. venitul. Deoarece menajele trebuie sa dispuna de veniturile lor. • salarii platite lucratorilor . • zahar – 4 unitati monetare.4 trei sageti pentru sectorul menaje. plata factorilor de productie si cheltuiala pentru bunuri si servicii intermediare. cheltuiala si outputul sunt iarasi egale în aceasta reprezentare mai realista a economiei. Productia unei ciocolate ocazioneaza urmatoarele cheltuieli: • lapte – 2 unitati monetare. În aceste conditii. doua conducând catre acest sector si una având drept punct de pornire acest sector. La rândul sau. cu venitul sau cu cheltuiala. output si cheltuiala cuprinse în aceasta reprezentare a economiei. Sa întelegem aceste diferente cu ajutorul unui exemplu.6 unitati monetare. Tabelul 1. Aceste cheltuieli sunt prezentate în tabelul 1. asa cum s-a mentionat anterior. Ne reamintim ca tot ceea ce firmele primesc urmeaza sa fie folosit pentru plati. Trebuie însa efectuata o distinctie clara între cheltuiala pentru bunuri finale. Profitul unitar este de 6 unitati monetare si este distribuit actionarilor. Aceasta valoare este valoarea cheltuielilor de consum plus cheltuiala pentru investitie. se observa în aceeasi figura 1. • electricitate . Privind sectorul firme se observa trei sageti. Conceptul de cheltuiala are acum o sfera mai larga deoarece include atât cheltuiala pentru investitie cât si cheltuiala pentru consum.4. Cheltuieli finale. Un baton de ciocolata este achizitionat de la un vânzator en-gros pentru pretul de 40 unitati monetare. Cheltuiala totala în magazinul de ciocolata este 162 unitati monetare (50 + 40 + 36 + 2 + 4 + 4 + 6 + 14 + 6). Pretul acestuia este de 50 unitati monetare. Restul reprezinta cheltuiala pentru bunuri si servicii intermediare sau plata factorilor de productie. este evident ca suma dintre consum si economii trebuie sa fie egala cu venitul menajelor: Y=C+S Penultima expresie spune ca valoarea întregului venit trebuie sa fie egala cu cheltuiala la nivelul ansamblului economiei.

producatorului. Din punctul de vedere al macroeconomiei. firme si guvern. Cheltuielile guvernamentale si impozitele Consideram acum o economie cu sector guvernamental. Alaturi de cele doua categorii de agenti economici. profitul angrosistului ar disparea. Figura 1. surprinzând doar fluxurile monetare. Calculul cheltuielilor pentru bunuri si servicii intermediare precum si pentru bunuri si servicii finale implica contabilitatea aceluiasi lucru de doua ori (sau chiar de mai multe ori daca exista mai multe stadii intermediare) ceea ce este cunoscut drept “dubla contabilitate”. avem si guvernul (GUV). Ultima coloana înregistreaza doar tranzactiile intermediare. De exemplu. În mod asemanator si veniturile ar ramâne tot 50 unitati monetare. În schimb. datele cuprinse în ultima coloana sunt nerelevante.5 prezinta acest tip de economie. cheltuiala pentru bunuri si servicii finale ramâne tot 50 unitati monetare. Fig. menaje si firme. În a doua coloana sunt evidentiate veniturile câstigate de toti cei implicati în producerea ciocolatei. daca producatorul vinde direct detailistului batonul de ciocolata pentru un pret de 40 unitati monetare. cheltuiala pentru bunuri si servicii intermediare s-ar putea diminua cu 36 unitati monetare.5 Fluxurile monetare într-o economie cu economisire. Ele apar datorita unor forme specifice a structurii industriale. Figura 1. investitie si sector guvernamental Y M GUV F T G C S I 9 .• • • • • • Venitul producatorului de zahar Venitul producatorilor de electricitate Salariile producatorilor de ciocolata Profiturile producatorilor de ciocolata Profitul angrosistului Profitul detailistului Total 50 4 6 14 6 4 10 50 - Prima coloana a acestui tabel surprinde valoarea cheltuielii (cheltuiala pentru bunuri si servicii finale) pentru un baton de ciocolata. putându-se modifica odata cu aceasta. 1. fiind transferat. de exemplu.5 arata relatia dintre menaje. Indiferent de aceasta schimbare. Prezenta guvernului presupune evidentierea a doua noi fluxuri: fluxul impozitelor (T) si fluxul cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri si servicii (G).

care decid sa-si partajeze veniturile obtinute în consum. Restul lumii Consideram acum ca agentii economici r ealizeaza afaceri cu parteneri externi. tot ceea ce ele primesc ajunge la menaje. Desi un asemenea flux poate fi usor figurat.5 ca firmele platesc venituri (Y) si primesc cheltuieli de consum (C). fiind din acest motiv denumite plati de transfer. consideram absenta sa. De asemenea. În consecinta. ele reprezinta transferuri monetare de la guvern catre menaje. Agentii economici straini cumpara bunuri si servicii din economia interna. cheltuielile de investitie ale firmelor precum si cheltuielile guvernului pentru bunuri si servicii. guvernul primeste impozite si face o serie de cheltuieli pentru bunuri si servic ii. nu reprezinta cheltuiala guvernamentala pentru bunuri si servicii. Ele îsi folosesc aceste venituri fie cumparând bunuri de consum (C). cheltuiala guvernamentala (G) si cheltuiala pentru investitie (I). obtinem: Y=C+S+T Si în cadrul acestui tip de economie trebuie sa avem cheltuiala totala egala cu venitul. adica export (E) si import (X). beneficiaza de încasari de pe urma cheltuielilor de consum ale menajelor (C) si a cheltuielilor de investitii (I). Uneori. cheltuiala si output agregat se pastreaza. Se observa în figura 1. transferând bani în favoarea vânzatorilor acestor bunuri. pentru simplificarea analizei. fie economisind (S). Iar platile totale sub forma impozitelor (T) pot fi privite drept impozite nete. De asemenea. Trebuie mentionat faptul ca anumite plati efectuate de guvern. Ca si în cazul exemplelor anterioare cu o economie simpla. menajele primesc în continuare venituri (Y) de la firme. achizitionându-le de la firmele interne. nu numai venitul si cheltuiala sunt egale ci si outputul este egal cu fiecare dintre aceste marimi. firmele nu poseda factori de productie. finantate prin diverse operatii pe piata capitalurilor. Menajele cumpara bunuri sau servicii importate. Firmele. firmele realizeaza încasari din cheltuielile pentru bunuri si servicii efectuate de guvern (G). este posibil ca unele menaje sa importe direct bunuri si servicii din strainatate. Partea stânga a figurii 1. Valoarea bunurilor si serviciilor cumparate de menaje (C). Deoarece. egalitatea venit. ceea ce genereaza un flux monetar dinspre exterior spre firmele din interiorul economiei. egale cu diferenta dintre impozitele brute platite de menaje si transferurile nete de la guvern catre menaje.6 evidentiaza sectoarele institutionale cunoscute la care se adauga restul lumii (R). ca si mai înainte. firme (I) si guvern (G) reprezinta valoarea bunur ilor si serviciilor produse în cadrul economiei sau outputul economiei.6 este identica cu figura 1. aceleasi firme din interiorul economiei pot achizitiona bunuri din exterior. Figura 1. 10 . obtinem relatia urmatoare: Y=C+I+G În ceea ce priveste menajele. Relatiile cu exteriorul se concretizeaza în schimbul de bunuri si servicii. precum asigurarea pentru somaj.În cadrul acestui tip de economie. Însa notiunea de cheltuiala cuprinde acum cheltuielile pentru consum. Ne putem imagina aceste plati de transfer drept impozite negative. economii si impozite. chiar în cadrul unei reprezentari mai complicate a economiei. fie platind impozite (T). În schimb. firme si guvern li se adauga acum fluxurile de acelasi tip între economia interna si exterior. Fluxurilor monetare dintre menaje. Deci.5. în ultima instanta.

firmele încaseaza de la agentii economici externi contravaloarea exporturilor (E). Pornind de la toate aceste fluxuri obtinem urmatoarea relatie: Y = C + I + G + E -X Partea dreapta a acestei relatii reprezinta cheltuielile totale nete pentru outputul intern. egalitatea dintre venit si cheltuiala se pastreaza. cheltuielile guvernului pentru bunuri si servicii (G) si valoarea n a cheltuielilor eta strainilor pentru outputul intern. fiind de fapt plati pentru serv iciile factorilor de productie furnizati de menaje. si alocarii venitului de catre menaje pentru consum. si patru fluxuri tot monetare legate de ceea ce firmele încaseaza de la alti agenti economici. valoarea outputului este egala cu venitul (sau cu cheltuiala). Se cunoaste doar faptul ca venitul (Y) este egal cu consumul (C) plus economiile (S) plus impozitele (T). obtinem relatia urmatoare: I +G+E=S+T+X Aceeasi relatie poate fi rescrisa în modul urmator: 11 . Venitul reprezinta fluxul monetar dinspre firme catre menaje. Totodata exista un flux net de fonduri catre firme menit sa asigure cheltuielile de investitii (I). Firmele platesc venituri menajelor (Y) dar platesc si agentilor economici externi pentru bunurile si serviciile importate de la acestia (X).6 Fluxurile monetare într-o economie cu economisire. valoarea achizitiilor bunurilor de capital de catre firme (I). sector guvernamental si tranzactii cu restul lumii Y E M GUV F R T G X C S I Se observa în aceasta figura ca nu exista nici-o schimbare la nivelul fluxurilor catre si dinspre menaje. 1. din care o parte provin din productia interna. investitie. O parte din bunurile de consum sunt importate. constituind iesiri pentru firme. economii si impozite. pe de alta parte. De asemenea. de la guvern (G) si de la menaje (C) pentru bunurile si serviciile furnizate. Se stie ca menajele consuma bunuri de consum. Aunci când p rivim firmele obtinem o imagine putin diferita. Prin valoarea neta întelegem diferenta dintre achizitiile brute ale rezidentilor straini (exporturi) si cheltuiala pentru bunuri provenite din exterior ale rezidentilor interni (importuri). pe de o parte. În acelasi timp. aceasta situatie nu este evidentiata direct în conturile menajelor. Pe baza egalitatii dintre venit si cheltuiala. În fapt.Fig. fiind aduse de firmele care le vând efectiv consumatorilor finali. Cheltuiala totala este egala cu cheltuielile de consum ale menajelor (C). Exista doua fluxuri monetare referitoare la ceea ce fimele platesc altor agenti economici. Totusi.

(I – S) + (G – T) + (E – X) = 0 Primul termen al acestei relatii. Cel de al doilea termen. (E – X). de natura sa permita guvernului sa achizitioneze resurse în exces în raport cu impozitele colectate. daca firmele investesc mai mult decât economisesc menajele exista doua posibilitati. Ultimul termen. reprezinta deficitul bugetar. Fie cheltuiala guvernului este mai mica decât impozitele. corespunde surplusului balantei comerciale. În acest caz trebuie ca investitiile sa fie inferioare economiilor sau sa existe deficit al balantei comerciale cu restul lumii. (I – S). Suma celor trei termeni trebuie sa fie întotdeauna nula. astfel ca guvernul realizeaza unele economii ceea ce permite într-adevar firmelor sa acumuleze bunuri de capital suplimentare. Exista modalitati diferite de a interpreta aceasta egalitate. De exemplu. Fie avem un deficit al balantei comerciale (importurile sunt superioare exporturilor). 12 . (G – T). reprezinta excedentul investitiilor în raport cu economiile pentru sectorul privat al economiei. astfel încât bunuri de capital suplimentare sa fie obtinute de firme. O alta modalitate de realizare a egalitatii anterioare consta în a presupune c a guvernul cheltuieste mai mult decât încaseaza sub forma de impozite.

actioneaza în vederea unei bune functionari a acesteia. 5. împreuna cu alte institutii. Gradul de dezvoltare a sistemului bancar exercita o influenta covârsitoare asupra aspectelor de natura economica si sociale proprii fiecarei economii. Nimeni nu-si poate imagina functionarea unei economii moderne în afara existentei banilor. Aparitia si evolutia banilor este strâns legata de dezvoltarea productiei si a schimbului de bunuri. BANII SI SISTEMUL BANCAR Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • • • • Ce sunt banii si care este rolul lor în economie Ce sunt bancile si care este rolul lor în cadrul economiei de piata Care sunt componentele masei monetare si care este continutul acestora În ce consta actiunea agentilor bancari asupra ofertei de moneda Cum se formeaza si care sunt motivele cererii de moneda Cum se realizeaza echilibrul pietei monetare 1. de regula natiunea. Ea reprezinta un activ general acceptat si de utilitate pentru toti agentii economici participanti la schimb.1 Moneda si rolul sau în economie Moneda reprezinta ansamblul mijloacelor de plata utilizabile în mod direct pentru reglarea tranzactiilor pe diferite piete. 4. Recunoasterea generala si utilizarea monedei în tranzactii este însa conditionata de încrederea detinatorilor în valoarea lor. 2. Orice economie de piata se bazeaza pe existenta unui sistem bancar care. Moneda si rolul sau în economie Sistemul bancar Oferta de moneda Cererea de moneda Echilibrul pietei monetare Moneda (banii) reprezinta un element cheie într-o economie de schimburi monetare. Unele instrumente 16 . 3.CAPITOLUL 2. 2. încredere care se manifesta în cadrul unui comunitati.

Aceasta presupune drept conditie esentiala dubla coincidenta de dorinte. trocul. se revine partial la practica trocului. capabile sa produca un numar impresionant de bunuri. Toate bunurile ajung sa fie schimbate pe unul si acelasi bun. De asemenea. banii se dovedesc de prisos.intermediar al schimburilor Aceasta functie este considerata drept cea mai importanta. vitele etc. care la rându-i. 17 . Astfel. Functiile atribuite banilor sunt în mod traditional trei: • intermediar al schimburilor • etalon al valorii • instrument de rezerva de valoare. Moneda înlatura trocul si permite amplificarea considerabila a schimburilor în conditii mult mai facile. în care indivizii produc si consuma doar bunuri realizate de ei însisi. Utilitatea banilor este indirecta. si costurile stocarii marfurilor pâna la momentul derularii efective a tranzactiilor. capatând atribute de monede internationale (valute liber convertibile). fiind legata de utilitatea bunurilor si serviciilor posibile de achizitionat de pe piata. Specializarea producatorilor si cresterea importantei schimbului au determinat în mod obiectiv aparitia si evolutia banilor începând cu banii marfa (pietrele pretioase. praful de pusca. Alte probleme evidente în cadrul schimburilor bazate pe troc sunt legate de indivizibilitatea anumitor marfuri. de exemplu în conditii de hiperinflatie. banii reprezinta un mijloc de schimb general. În cadrul acestei forme bunurile se schimba în mod direct între ele.monetare pot fi folosite si în afara frontierelor nu numai în interior. ceea ce astazi nu poate sa apara decât cu totul întâmplator. poate fi schimbat pe toate celelalte bunuri. fiind în fapt ratiunea majora a aparitiei si utilizarii banilor. Un alt inconvenient al trocului îl reprezinta lipsa numitorului comun prin care sa se masoare în mod unitar valorile tuturor bunurilor destinate schimbului. Costurile tranzactionale ridicate impuse de existenta trocului mentin volumul schimburilor la un nivel scazut. indiferent de loc si timp. banii nu se justifica nici în forma primara a schimbului. Într-o economie de subzistenta. costurile de transport. acceptat ca mijloc de plata atât pentru bunuri cât si pentru serviciile factorilor de productie. Atunci când însa banii nu-si mai pot îndeplini corespunzator rolul de mijloc de schimb. vânzarea (schimbul bunurilor contra bani) si cumpararea (schimbul banilor pe bunuri). În economiile moderne. A. tutunul. Banii .) pâna la forma moderna a banilor. trocul a fost disociat în doua tranzactii separate în timp si spatiu.

în prezent. serviciilor si activelor indiferent de natura lor. aflate în cautare de fonduri si cele care dispun de fonduri si urmaresc realizarea unor plasamente rentabile. în timp ce într-o economie fara moneda fiecare bun trebuie exprimat în raport de toate celelalte 99. Folosirea monedei ca etalon de masura asigura dezvoltarea schimburilor datorita mai multor motive. Într-o economie cu moneda exista doar 100 de preturi. Banii . În realitate. Prin mobilizarea. averea unui individ sau activele unei firme pot fi exprimate în termeni monetari. În aceste conditii. un consum diferit) permitând efectuarea de cheltuieli în viitor. C. de exemplu în cazul indicatorilor sintetici. în timp ce pe termen lung alte active îndeplinesc mai bine acest rol. 2.2 Sistemul bancar Bancile reprezinta institutii financiare care concentreaza mijloace de plata si acorda credite agentilor economici solicitanti asigurând functionarea echilibrata a economiei. în timp ce o alta parte este economisita (de fapt. printre care si cel al unei economii considerabile d e informatie. O parte din venitul lor va fi folosit pentru satisfacerea nevoilor imediate. Agentii economici dispun astfel de posibilitatea utilizarii în timp a rezultatelor activitatii lor. 18 . cel care economiseste va regasi în viitor valoarea bunurilor si serviciilor al caror consum îl sacrifica în prezent. Banii . iar cel care împrumuta nu va rambursa în viitor o valoare superioara celei obtinuta. greu de evidentiat si. Pentru a întelege acest lucru este suficient sa ne imaginam o economie în care se tranzactioneaza 100 de bunuri diferte. De unde rezulta un numar impresionant de preturi.instrument de rezerva de valoare Banii reprezinta un mijloc mult mai comod de pastrare a puterii de cumparare comparativ cu alte active. transferul si repartizarea disponibilitatilor financiare bancile asigura legatura dintre unitatile economice. utilizarea preturilor comporta unele dificultati legate mai ales de posibilitatea distorsionarii lor de catre monopoluri sau ignorarea externalitatilor.B. Aceeasi posibilitate o ofera banii si la nivel macroeconomic. iar acesta la rândul sau în termeni monetari.etalon al valorii Banii reprezinta o unitate de masura folosita pentru aprecierea si compararea valorii bunurilor. valoarea banilor fluctueaza în timp. valoarea banilor trebuie sa fie relativ stabila. mai ales. de asemenea. În consecinta. Din acest motiv banii reprezinta instrumentul de conservare cel mai bun pe termen scurt. Pentru a fi însa un mijloc corespunzator de rezerva de valoare. exprimând. foarte greu de utilizat în practica schimburilor. valoarea creata de ansamblul agentilor economici într-o perioada data de timp. Totusi. Valoarea bunurilor se exprima prin pret. Prin aducerea la un numitor comun a valorii unor bunuri eterogene devine posibila si însumarea acestora.

Din punct de vedere al formei de proprietate bancile sunt private. urmatoarele: (1) Atragerea de disponibilitati monetare . Întreprinzatorii. Ele pretind si încaseaza dobânda. Genova si Milano. Momentul premergator aparitiei lor -a l reprezentat separarea zarafilor din rândul negustorilor ale caror prime îndeletniciri erau schimbul monedelor si pastrarea disponibilitatilor banesti. creditând doar agenti economici solvabili si doar proiecte viabile. la Venetia. Primele banci au aparut în secolul 16. populatia si statul apeleaza la banci în vederea pastrarii capitalurilor si veniturilor. Sumele acordate drept credite au ca surse capitalul proriu al bancilor precum si soldul activ între depunerile si solicitarile de restituire ale clientilor. desfasurându-si activitatea pe baze lucrative. primind în schimb dobânda. bancile selecteaza riscurile. În ciuda diversitatii sistemului bancar. la solicitarea acestora. literatura economica distinge patru tipuri de banci: • banci de emisiune • banci de depozit • banci de afaceri • banci specializate. În tot acest timp. temporar disponibile de la diferiti agenti economici. în strânsa legatura cu dezvoltarea productiei si a comertului. În acest mod.Bancile au o istorie îndelungata. Aceste disponibilitati aveau sa constituie ulterior sursa pentru credit. Functiile îndeplinite de sistemul bancar sunt. (3) Gestionarea conturilor deponentilor. locul si rolul bancilor în economie a crescut în mod continuu. (2) Acordarea de credite agentilor economici. 19 . Diferenta între rata dobânzii perceputa si acordata de banci reprezinta premisa obtinerii profitului bancar. în vederea completarii capitalurilor proprii. Aceasta structurare corespunde specificitatii componentelor sistemului bancar. diferitele institutii si societati. Forma moderna de organizare si functionare bancara a fost însa întruchipata de Banca din Amsterdam (1609) si Banca Angliei (1694). frecvent utilizata este clasificarea bancilor în banci de emisiune si banci comerciale. desi în prezent se manifesta o tendinta de universalizare a functiilor îndeplinite de acestea. ceea ce a facut din zarafi primii bancheri. primesc comisioane pentru serviciile prestate. (4) Organizarea înfiintarii de societati comerciale si operatiuni cu titlurile de valoare . în principal. (5) Crearea de instrumente financiare proprii si efectuarea de tranzactii cu asemenea instrumente. conditionând întreaga viata economica si progresul acesteia. Din acest motiv. publice si mixte. platind în schimb clientilor creditori dobânda. (6) Vânzari – cumparari de valuta si alte operatiuni valutare .

Banca de emisiune Prin functiile îndeplinite si relatiile complexe cu celelalte banci. Bancile de afaceri 20 . Totodata. Activitatea lor este însa mult mai diversificata. prevenind evenimente care l-ar putea deregla. biletul de banca reprezenta o creanta a detinatorului asupra unui activ existent în depozitele bancii emitente. C.A. Principala functie a bancilor de depozit rezida în constituirea de depozite si acordarea de credite agentilor economici. detinând monopolul punerii în circulatie a biletelor de banca. persoane fizice si/sau juridice. Este stiut faptul ca o insuficienta a emisiunii provoaca un risc deflationist. viramente etc. organizate sub forma societatilor comerciale si a caror functionare este autorizata de banca centrala. creditele solicitate. Atributia sa principala este de a asigura stabilitatea monetara si de a veghea la compatibilitatea acesteia cu expansiunea economica. în timp ce excesul emisiunii genereaza risc inflationist. Ele îsi procura mijloacele financiare prin depuneri la vedere sau pe termen. Banca centrala joaca. din interior sau exterior. în cazuri bine justificate. Initial. cuprinzând si operatii de scontare. oricât de mici si de numeroase ar fi acestea. Functiile si atributiile bancii centrale îi sunt conferite prin sistemul legislativ. bancnote si moneda divizionara. Ea detine majoritatea rezervelor bancilor comerciale si organizeaza platile prin compensatie între banci. subscriere de bonuri de Tezaur. Prin constituirea depozitelor si acordarea de credite celorlalte banci banca centrala este recunoscuta drept banca a bancilor. Banca Centrala reprezinta institutia unica de emisiune. banca de emisiune sau banca centrala are un rol major în economie. Banca centrala conlucreaza cu Trezoreria acordându-i. B. operatii de bursa. ceea ce face din banca centrala un instrument al statului. rolul de corespondent cu celelalte banci din strainatate cu care îsi coreleaza politica monetara. Rolul bancii centrale de institutie de emisiune s-a diminuat în timp ca urmare a amplificarii circulatiei banilor de cont. Bancile de depozit Bancile de depozit sau comerciale reprezinta intermediari financiari. de credit si valutara. emisiunea bancnotelor este independenta de activul bancii centrale însa în concordanta cu nevoile de lichiditate ale economiei si cu obiectivele de politica monetara si bugetara ale tarii. banca centrala autorizeaza înfiintarea si functionarea unei banci în cadrul teritoriului national si asigura supervizarea sistemului bancar în general. de asemenea. În prezent.

D. existente la un moment dat într-o economie. Bancile specializate Bancile specializate includ o retea extinsa de institutii de credit. creditul financiar (credit ipotecar pe termen lung particularilor si împrumuturi colectivitatilor publice locale. Acestea pot îndeplini functii monetare având însa un grad de lichiditate mai scazut si presupunând cel putin consum de timp. Numerarul Numerarul reprezinta activele caracterizate prin lichiditate perfecta. mediu si lung în agricultura). în timp ce ultimele constituie disponibilitati semimonetare. 21 . conform opiniei majoritatii monetaristilor: • numerarul • banii de cont • depozitele la termen • alte active. uneori în conditii preferentiale. Ele investesc capitalul propriu.Bancile de afaceri au un rol tot mai însemnat în economiile moderne unde nevoile de capitaluri sunt. Primele doua componente reprezinta disponibilitatile banesti propriu-zise. ridicate. De asemenea. În aceasta categorie de banci sunt cuprinse: casele de credit agricol (acorda credite pe termen scurt. bancile de afaceri se implica tot mai mult în procesele de achizitii si fuziuni ca forma principala de realizare a concentrarii si centralizarii economice. Masa monetara reprezinta o marime eterogena. acorda credite pe termen lung întreprinderilor existente sau în formare si finanteaza proiecte de investitii. unor activitati distincte. în general.3 Oferta de moneda Masa monetara si structura ei Rolul activ pe care îl joaca moneda de economie presupune mai întâi cunoasterea si definirea masei monetare si a componentelor sale. respectiv de lichiditate. Aceste banci acorda credite speciale. De asemenea. În cadrul sistemului financiar-bancar un loc important îl ocupa si societatile de asigurari. Masa monetara reprezinta ansamblul mijloacelor de plata. A. banci de comert exterior (sustin agentii economici care desfasoara rela tii cu strainatatea). În schimbul unei prime de asigurare ele garanteaza despagubirea în caz de producere a riscului. Acest instrument monetar se poate converti rapid în bunuri si servicii sau stinge imediat o datorie. cu o gama larga de diferentieri si cu statute diferite de la tara la tara. 2. banci populare (crediteaza întreprinderi mici cu caracter comercial sau industrial). ele pot acorda credite sau investi. în structura ei regasindu-se urmatoarele active.

Produsele pietei financiar-monetare sunt supuse unui proces continuu de inovare. Spre deosebire de primele componente ale masei monetare. gradul de lichiditate este mai scazut în cazul depozitelor la termen. Depozitele la termen Depozitele la termen precum si cele în vederea economisirii sunt de asemenea incluse în structura masei monetare. Agregatele monetare Analiza detaliata a masei monetare presupune recurgerea la agregatele monetare. 22 . C. Numerarul se poate transforma cu usurinta în conturi la vedere. biletele la ordin. Iar o crestere a dobânzii va determina restrângerea numerarului sau a contului curent si va extinde quasimoneda. dupa cum si acestea pot deveni numerar. Plata salariilor. Cu cât diferenta între dobânda pentru un cont de depozit la termen si cea pentru contul curent este mai mare. Depozitele la termen se constituie în plasamente la banci. mai recent. Modalitatea platii prin cecuri este larg utilizata în tranzactiile dintre agentii economici din tarile dezvoltate. având acelasi grad de lichiditate si functiuni cu activul anterior. extind sfera de cuprindere a masei monetare. case de economii si alte institutii financiare. cu atât costul de oportunitate corespunzator dorintei pentru lichiditate creste. În ultimul timp. în masura în care pot substitui moneda propriu-zisa (moneda efectiva si de cont). Banii de cont Banii de cont se refera la disponibilitatile în conturi curente sau la vedere. biletele de trezorerie si pe termen lung. se constata o dinamica accentuata a acestora comparativ cu cele la vedere. Noile instrumente.B. în general reprezentate de actiuni si obligatiuni. Activele pe termen scurt se bucura de un grad de lichiditate mai ridicat în comparatie cu cele pe termen lung. Titularul unui astfel de cont se poate folosi de suma respectiva la dorinta prin utilizarea cecurilor în vederea facilitarii diverselor tranzactii comerciale sau financiare. În functie de durata plasamentului se pot identifica active pe termen scurt. D. având trasaturi si functii asemanatoare monedei. precum cambiile. Alte active Diferitele titluri aflate în circulatie pe piata financiar-monetara completeaza structura masei monetare. motivul reprezentându-l obtinerea unei dobânzi superioare. prin utilizarea cartilor de credit. Operatiile se efectueaza într-un timp scurt. în conditii de siguranta si cu costuri extrem de reduse. Retragerea disponibilitatilor pentru efectuarea platilor nu se poate realiza în orice moment. ci dupa un preaviz adresat bancii. a bunurilor achizitionate sau a serviciilor prestate se realizeaza prin utilizarea cecurilor sau.

Agregatul monetar reprezinta o parte constitutiva a masei monetare (disponibilitati monetare si semimonetare), parte autonomizata prin functiile ei specifice, prin agentii economici specializati care emit instrumentele de schimb si de plata, prin institutiile financiar-bancare care le pun în circulatie, prin fluxurile reale pe care le mijlocesc. Agregatul monetar reprezinta un instrument util politicii monetare, motiv pentru care selectarea agregatelor monetare trebuie sa ofere raspunsuri asupra caracterului politic ii monetare si efectului acesteia în economia reala. Numarul si structura agregatelor monetare difera în general de la tara la tara, în functie de etapa de dezvoltare si evolutia economica specifica, de stadiul pietei financiare sau de cerintele imediate sau de perspectiva ale practicii monetare. În acest sens exista modele diverse promovate de diferite scoli. Scoala americana, considerata moderna, se distinge de cea franceza, cu o traditie îndelungata în domeniu, si fiecare de cea austriaca, germana sau italiana. În SUA se opereaza cu 6 agregate, în Franta cu 4 agregate iar în Anglia cu 7. Agregatele monetare pot fi definite prin integrarea succesiva a produselor monetare create în scopul asigurarii lichiditatii agentilor financiari sau nefinanciari. În functie de acest criteriu s-au construit agregatele monetare simbolizate cu M1, M2, M3 si L. Primul agregat monetar - M1, reprezinta masa monetara în sens restrâns. El grupeaza în structura sa numerarul, bancnote si moneda divizionara, si banii de cont din disponibilitatile în conturi la vedere si în alte categorii de conturi deschise la bancile comerciale si la asimilatele acestora si asupra carora pot fi trase cecuri. Reprezentând partea cea mai activa a masei monetare sau lichiditatea primara, aceste componente raspund întru totul continutului monedei si facilitatilor sale. Stingerea datoriilor si mijlocirea tranzactiilor se face în acest caz fara consum de timp si fara riscul diminuarii activelor detinatorului. Agregatul monetar M1 se caracterizeaza printr-un grad înalt de flexibilitate, fiind afectat direct si rapid de evolutiile din economie. Banii în sens restrâns pot fi transformati fara costuri tranzactionale suplimentare în quasi-bani. Cel de al doilea agregat monetar - M2, reprezinta masa monetara în sens larg. El cuprinde în plus fata de M1 ansamblul plasamentelor la termen si în vederea economisirii posibil de transformat în lichiditati prin emisiunea de cecuri cu preaviz. Aceasta parte reprezinta lichiditatea secundara sau quasi-moneda. Disponibilitatile monetare astfel incluse în M2 apartin agentilor rezidenti non-bancari si sunt gestionate de institutiile financiare. Al treilea agregat monetar - M3, cuprinde pe lânga componentele lui M2 active cu un grad mai redus de lichiditate precum certificate de depozit, bonuri de casa, conturi de economii pe termen mediu si alte titluri emise de agentii economici pe piata financiar-monetara. Ultimul agregat monetar - L, include în plus fata de M3 titluri emise pe termen mediu si lung cu caracter negocia bil si posibil de transformat în lichiditati.
23

În România structura masei monetare poarta amprenta procesului tranzitiei la economia de piata. Agregatele monetare întâlnite sunt M1 si M2 cuprinzând moneda efectiva si quasi-moneda. În M1 sunt cuprinse, asa cum s-a vazut, numerarul si depozitele la vedere ale firmelor, operabile prin cecuri. Quasi-banii includ, potrivit definitiei Bancii Nationale a României, urmatoarele: economiile populatiei (la CEC sau la banci), depozitele la termen ale agentilor economici (inclusiv certificatele de depozit), depozitele conditionate ale agentilor economici (acreditive, depozite pentru investitii etc.), conturile în valuta ale rezidentilor (persoane fizice si juridice). Ponderea numerarului în cadrul masei monetare este d aproximativ 20%, e tendinta fiind de scadere pe masura ce se vor introduce în practica curenta instrumente de decontare fara numerar (cecuri, carti de credit si de debit). În schimb, quasi-banii reprezentau la jumatatea anului 1994 57% în totalul masei monetare, marcând o crestere comparativ cu anii anteriori. În economiile caracterizate printr-o inflatie accentuata acest fapt este apreciat drept pozitiv, atenuându-se astfel un factor de presiune inflationista. Existenta mai multor masuri pentru masa monetara confirma ambiguitatea termenului de "oferta de moneda". În plus, deciziile agentilor economici afecteaza marimea agregatelor monetare. De exemplu, decizia de transformare a depozitelor la termen în depozite la vedere va determina cresterea primului agregat monetar în timp ce urmatoarele vor ramâne nemodificate. În adoptarea masurilor de politica monetara, banca centrala are nevoie nu doar de o imagine globala asupra masei monetare ci si de una detaliata. Una dintre cele mai importante componente ale masei monetare si care înregistreaza o dinamica accentuata o reprezinta depozitele bancare. Controlul ofertei de moneda, de care responsabila este banca centrala, presupune supervizarea activitatii celorlalte banci în procesul creatiei monetare. Creatia monetara În asigurarea ofertei de moneda sunt implicati trei categorii de agenti monetari: bancile comerciale, banca centrala si Trezoreria. Mijloacele de plata puse la dispozitia agentilor economici se prezinta sub forma creantelor asupra intermediarilor monetari, reprezentând contrapartidele masei monetare. Creatia monetara constituie un proces continuu de asigurare cu lichiditati a economiei, ceea ce imprima o tendinta ascendenta masei monetare si o schimbare a structurii sale. Creatia monetara consta în transformarea creantelor asupra agentilor nebancari în mijloace de plata imediat utilizabile pentru efectuarea platilor. A. Creatia de moneda prin bancile comerciale Bancile comerciale pot crea moneda la solicitarile agentilor economici privind completarea capitalurilor proprii.
24

Pentru a raspunde cerintelor formulate de întreprinderi, de persoane fizice sau de Trezorerie, banca achizitioneaza trei tipuri de active: (1) Creante asupra întreprinderilor si particularilor. Prin operatiunea de scontare bancile comerciale cumpara active financiare pe termen scurt precum cambii si bilete la ordin. Acestea îsi au originea într-o operatiune de vînzare anterioara si exprima creanta detinatorului asupra unei terte persoane fizice sau juridice. Astfel, bancile comerciale pun în circulatie mijloace de plata suplimentare în schimbul unei creante asupra agentilor economici interni. (2) Creante asupra strainatatii. Banca comerciala achizitioneaza devize straine de la un client exportator. Aceste devize nu reprezinta moneda pe teritoriul unei tari, ci o creanta asupra unei tari straine. La cererea detinatorului, devizele straine sunt convertite de catre bancile comerciale în moneda nationala, punându-se de fapt în circulatie mijloace de plata suplimentare în schimbul unei creante asupra altui stat. (3) Creante asupra Trezoreriei. Statul se confrunta frecvent cu insuficienta resurselor bugetare, motiv pentru care în vederea finantarii deficitului sunt emise bonuri de tezaur. Achizitia acestor active se face fie la initiativa Trezoreriei, în cazul subscrierii de catre banca a bonurilor de tezaur, fie la initiativa clientilor care doresc scontarea acestor titluri. În fiecare din aceste cazuri, bancile comerciale creeaza moneda printr-un simplu înscris în contul vânzatorului. Este vorba în fapt de monetizarea unor active monetare. Valoarea acestor active figureaza în activul bilantului bancii, iar valoarea monedei create la pasiv. Mecanismul descris se poate derula si în sens invers. În acest caz nu se va mai vorbi de procesul creatiei monetare ci de cel al distrugerii monetare. Cantitatea de moneda se va reduce atunci când bancile comerciale recupereaza la scadenta valoarea activelor aflate în portofoliu. În practica, procesul creatiei monetare domina pe cel de distrugere monetara astfel încât masa monetara creste. Acordarea de credite are drept premiza existenta de lichiditati la banca, fiind deci determinata de marimea depozitelor. Creditele astfel obtinute de agentii economici vor fi utilizate, în cea mai mare parte, pentru plati cu ajutorul cecurilor, în favoarea altor agenti economici. Banca beneficiarului care va primi aceste sume în depozit va dispune de posibilitati suplimentare de creditare. Creditul initial se afla deci la originea de noi credite confirmând astfel maxima engleza dupa care "împrumuturile produc depozite" (loans make deposits). Daca sistemul bancar ar fi alcatuit dintr-o singura banca, nu s ridica -ar probleme de lichiditate. S-ar opera doar cu moneda scripturala a respectivei banci, existând certitudinea transformarii creditelor acordate în depozite aflate la aceasta banca. În realitate, sistemul monetar comporta existenta unui numar mare de banci. Într-un sistem complex apar astfel probleme de comunicare interbancare, ceea ce reclama un mecanism general de compensare în functionarea caruia intervine si banca centrala.
25

Acordarea creditelor se va face însa în limita permisa de rata rezervelor obligatorii (minime). Presupunem ca rezervele de lichiditati ale unei banci comerciale în moneda centrala sunt excedentare la un moment dat. totalitatea creditelor acordate fiind numai creatia bancilor comerciale.50 unitati monetare. Ele vor ajunge sub forma de depozite la alte banci (sau aceeasi banca) care vor proceda în mod analog.Creatia de moneda prin intermediul bancilor comerciale se analizeaza cu ajutorul teoriei multiplicatorului creditului.4 20000 Credite noi 3750 2812. Aceasta acorda un credit în baza acestui depozit nu mai mare de 2812. Suma totala a depozitelor se poate deduce facând apel la logica matematica elementara: M = 5000 + 3750 + 2812. Aceasta suma în urma achitarii unei plati de catre beneficiarul creditului poate ajunge la o alta banca. Rata rezervelor minime va fi de 25%. Aceasta actioneaza în sensul reducerii posibilitatilor de multiplicare a creditului. fiecare depozit fiind diminuat prin cedare partiala bancii de emisiune. . Fie sa pastreze aceste rezerve fara a obtine astfel nici-un venit suplimentar. iar depozitul initial de 5000 unitati monetare. Într-o astfel de situatie banca are la dispozitie doua posibilitati. Procesul de multiplicare a creditului Banca A B C D X Depozite noi 5000 3750 2812. sau 26 .. Pentru simplificare vom considera ca nu se fac plati în numerar.05 15000 Rezerve 1250 937. fie sa suplimenteze creditele acordate ceea ce i-ar aduce dobânda.1.5000 x 0. deci un venit suplimentar.4 5000 Procesul se va încheia când întreg depozitul initial (5000) se mobilizeaza la banca de emisiune sub forma rezervelor.1. asa cum se observa în tabelul 2. Procesul poate continua însa dimensiunea creditelor ulterioare este din ce în ce mai mica.5 2109.25).4 1582.1 527.5 2109.5 703. Pentru ilustrarea procesului de multiplicare al creditului vom folosi un exemplu. Tabelul 2. Vom privilegia în continuare aceasta a doua alternativa. Suma maxima pe care banca o poate acorda sub forma de credit va fi doar de 3750 unitati monetare (5000 . Noile credite vor creste sumele în conturile beneficiarilor si mai departe ale celor în favoarea carora se fac platile.5 + . Masa monetara va spori astfel în "unde" succesive însa din ce în ce mai lent datorita rezervelor obligatorii.

rezulta ca multiplicatorul creditului este K = 1/r. . Aceasta emisiune se realizeaza în 27 . în preajma sarbatorilor) bancile pot proceda la cresterea ratelor rezervelor. iar cresterea masei monetare este de 15000 u. 3  3  3 M = 5000 + 5000 ⋅   + 5000 ⋅   +. Daca celelalte banci mentin ratele dobânzilor se poate produce un flux de lichiditati catre acestea.+5000 ⋅    4  4  4 2 n Restrângând expresia se obtine: Daca rata rezervelor obligatorii este r. În exemplul de fata. În anumite circumstante.. B. Variatia cotelor rezervelor obligatorii reprezinta totodata si un instrument de politica monetara. lipsind prima banca de posibilitatea majorarii creditelor. Aceasta decizie ar duce însa si la o diminuare a ratei dobânzii platita deponentilor. deci a costului creditului. când se anticipeaza retrageri mai ample (de exemplu. este necesara o anumita cerere pentru creditare. Este însa mult mai realist a lua înconsiderare si prezenta numerarului. Este posibil ca cererea de creditare sa fie mai redusa în raport de posibilitatile bancilor. Este putin probabil ca o banca sa recurga în mod unilateral la aceasta masura. Banca centrala achizitioneaza active nonmonetare si emite moneda. Se produc astfel scurgeri din circuitul banilor scripturali. În acest caz marimea depozitelor în functie de care se acorda creditele se diminueaza si odata cu ele proportiile multiplicarii.m. de fapt o creanta asupra siesi. În cazul în care noile depozite nu vor atinge nivelul de 20000 unitati monetare înseamna ca în sistemul bancar exista exces peste rezervele necesare. Bancile pot stimula cererea de credite prin reducerea ratei dobânzii. reducând în acelasi timp si posibilitatea de creditare. Exemplul anterior prezentat a avut ca premisa circulatia doar a monedei scripturale. multiplicatorul este 4. ceea ce permite continuarea procesului. Mecanismul creatiei monetare presupune în primul rând existenta în sistemul bancar a lichiditatilor necesare sustinerii creditului.. Modificarea ratelor rezervelor necesare (obligatorii) poate asigura expansiunea masei monetare într-o masura mai mare sau mai mica. Creatia de moneda prin banca centrala Creatia de moneda prin banca centrala are un mecanism asemanator cu cel al oricarui intermediar financiar. În al doilea rând. adica inversul ratei rezervelor obligatorii. Acestea vor fi determinate printre altele de preferinta pentru numerar a publicului si de politica bancii centrale. Titularii de credite pot solicita bancii creditoare ca o parte din disponibilitati sa îmbrace forma de numerar.

apare ca un împrumut indirect acordat Trezoreriei. cu caracter continuu si încasarea veniturilor. în schimb preia prin operatiunea de rescontare creditele acordate de bancile comerciale. Din acest motiv. 28 . Astfel. mobilizând titluri reprezentând aceste credite (cambii). devenind moneda scripturala. Aportul Trezoreriei la creatia de moneda este însa redus comparativ cu creatia monetara datorata bancii centrale sau bancilor comerciale.1b). Modelele keynesiste considera totusi ca rata dobânzii exercita o influenta direct proportionala asupra ofertei de moneda. Procesul se deruleaza în sens invers când banca centrala va ceda devize straine contra activelor monetare nationale. cu caracter intermitent. fara ca aceasta sa reprezinte determinantul major al ofertei de moneda. ei cedeaza devizele unei banci comerciale. asigurându-se în acest mod si cresterea rezervei valutare a tarii. Trezoreria efectueaza cea mai mare parte a platilor sale prin intermediul bancilor comerciale si prin banca centrala. creante asupra economiei si creante asupra strainatatii. Cum oferta de moneda este determinata. oferind în schimb propria moneda si sporind pe aceasta baza masa monetara. (3) Creante asupra economiei. Oferta de moneda si rata dobânzii Teoriile monetare considera în general oferta de moneda independenta de rata dobânzii. În contextul amplificarii relatiilor economice externe sporeste rolul bancii centrale în creatia de moneda pe baza achizitionarii acestor devize. (2) Creante asupra strainatatii. C.legatura cu aceleasi tipuri de creanta întâlnite în cazul bancilor comerciale: creante asupra Trezoreriei. o creanta asupra statului se monetizeaza. asa cum s vazut prin -a actiunea sectorului bancar (autoritatile monetare controleaza direct stocul de bani al economiei). curba ofertei de moneda este pozitiv înclinata în raport cu rata dobânzii (figura 2. Trezoreria se confrunta adeseori cu insuficienta resurselor datorita decalajului în timp între cheltuielile efectuate. Banca comerciala la rândul sau poate sa le cedeze Bancii centrale. Emisiunea de moneda în favoarea Trezoreriei detine ponderea în cele mai multe cazuri. curba ofertei de moneda în functie de rata dobânzii apare sub forma unei perpendiculare pe abscisa (figura 2. deoarece potrivit legii are functii bancare. Daca banca centrala nu acorda decât foarte rar în mod direct un credit. Agentii economici nationali care desfasoara relatii de schimb cu strainatatea intra în posesia devizelor straine. În masura în care acestia au nevoie de moneda centrala. Achizitionarea bonurilor de tezaur. (1) Creante asupra Trezoreriei. Creatia monetara prin intermediul Trezoreriei.1a). exprimând putere de cumparare în exterior. Atunci când nu dispune de sumele necesare efectuarii platilor se poate folosi de propria moneda. Banca centrala realizeaza monetizarea acestor devize. fara ca în conturile Trezoreriei sa fi existat acoperirea necesara.

încurajeaza bancile în acordarea de credite. creaza sursele pentru amplificarea procesului de creditare. împreuna cu o preferinta mai redusa a publicului pentru numerar. În acelasi sens. . 2.1 Oferta de moneda si rata dobânzii Rata dobânzii Oferta Rata de moneda dobânzii Oferta de moneda 0 Cantitatea oferita de moneda 0 Cantitatea oferita de moneda b) Dependenta de rata dobânzii a) Independenta de rata dobânzii Ratiunile unei relatii directe între oferta de moneda si rata dobânzii constau în urmatoarele: . sporind în consecinta masa monetara. 29 .o rata a dobânzii mai mare.Fig. datorata de exemplu cresterii cererii de credit.o rata a dobânzii mai ridicata schimba structura depozitelor la banci în favoarea celor la termen si.

permite stingerea oricarei datorii. menajele obtin si încaseaza venituri la intervale diferite de timp. Se poate usor deduce ca masa monetara este determinata de fiecare din celelalte elemente ale relatiei anterioare. el identifica patru mobiluri ale cererii de bani exprimata prin "preferinta pentru lichiditate": (1) Motivul venitului.actioneaza si sporirea depunerilor agentilor economici din strainatate atrasi de perspectiva unui plasament mai avantajos. retinerea unei cantitati de bani sub aceeasi forma (lichida) este datorata unor circumstante imprevizibile precum cheltuieli neasteptate în viitor sau achizitii avantajoase. Cererea de moneda apare în traditia clasica ca o modalitate indirecta a cererii de bunuri. întreprinderile simt nevoia sa retina în mod permanent o parte din disponibilitatile lor sub forma lichida. În acest sens. ei sunt un bun lichid prin excelenta. Ecuatia schimburilor a lui I. în timp ce cheltuielile acestora au o frecventa mai mare. (2) Motivul întreprinderii. Keynes se distanteaza de conceptia clasica apreciind ca moneda este ceruta si ca bun în sine. El deriva din functia banilor de mijloc de schimb. Banii reprezinta un activ deosebit de celelalte active. În general. Bineînteles ca destinatia cheltuielilor unei întreprinderi este diferita de cea a menajelor. iar altele au o determinare psihologica. Banii sunt ceruti pentru ca prin intermediul lor se pot efectua tranzactii. nu doar pentru a facilita achizitia altor bunuri. în cadrul comunitatii în care sunt acceptati. din aceleasi ratiuni cu ale menajelor. Unele sunt de natura economica. Un prim motiv al cererii de bani este cel tranzactional. Aceasta obliga în orice moment la pastrarea unei parti din venituri sub forma lichida. se accepta existenta mai multor motive ale detinerii de moneda. 30 . 2. Transmiterea lor de la un agent la altul. cantitatea de moneda multiplicata prin viteza de circulatie a banilor trebuie sa fie egala la echilibru cu volumul valoric al tranzactiiilor.4 Cererea de moneda Cererea de bani se refera la dorinta obtinerii monedei de catre agentii economici. Fisher exprima relatia dintre cererea si oferta de monedî: MV=PT unde M = cantitatea de moneda V = viteza de circulatie a banilor P = nivelul general al preturilor T = volumul tranzactiilor în termeni reali Deci conform acestei relatii. (3) Motivul precautiei.

ei dovedindu-se un activ superior acestora. atunci rata dobânzii are un rol crucial. cresterea venitului national determinând cresterea cererii de bani si invers. În schimb. În general. Acesti factori pot influenta cererea de moneda în ambele sensuri. Factorul esential care influenteaza aceasta componenta îl constituie nivelul venitului national (Y). Daca oamenii au de ales între bani sub forma lichida si active financiare. Pornind de la aceste mobiluri. Aceasta functie a cererii de moneda mai poate fi influentata si de alti factori precum frecventa încasarilor. se vor achizitiona hârtii de valoare. Cei care doresc achizitionarea acestor active vor prefera sa astepte daca preturile înregistreaza tendinta de scadere. Influenta ratei dobânzii ar putea fi mai semnificativa asupra cererii datorita motivului precautiei.(4) Motivul speculatiei. motivul tranzactional si cel precautional. . Daca cumva detin hârtii de valoare. sezonalitate sau utilizarea unor mijloace moderne de plata (carti de credit). Pentru rate înalte sumele lichide retinute în acest scop ar fi usor diminuate. existând doar motivul speculatiei. banii sunt preferati valorilor mobiliare. În figura 2. El aplica în practica principiul de a cumpara ieftin si de a vinde scump. Keynes construieste o functie a cererii de moneda notata cu L si care are doua componente: . reprezinta un arbitraj continuu între activele monetare si cele nonmonetare. optând deci tot pentru bani lichizi. 31 . În aceasta situatie. Relatia este directa. indiferent ca se refera la active reale sau financiare. retragându-i doar atunci când nevoia achizitiei de bunuri o impune. L1 = L1 (Y) cu L’1 > 0 Relatia cu rata dobânzii (i) este mai degraba nesemnificativa. La rate înalte ale dobânzii oamenii vor fi determinati sa-si pastreze banii în conturi la banci. mai pe scurt. daca pretul a atins un nivel scazut anticipându-se apoi o crestere. Din examinarea acestor mobiluri ale cererii de moneda se constata ca primele trei privilegiaza functia banilor de mijloc de schimb. ideea speculatiei apare asociata achizitiei activelor financiare (actiuni si obligatiuni) sau reale (imobile).Componenta L2 reprezinta cererea de moneda în scopul speculatiei.2 se observa ca cererea de bani datorata motivului tranzactiei si precautiei este aproape verticala. oamenii vor decide vânzarea lor înainte ca pretul sa fi scazut foarte mult.Componenta L1 reprezinta cantitatea de bani ceruta de agentii economici derivând din primele trei motive sau. în timp ce ultimul pe cea de rezerva de valoare. Se poate observa ca speculatia. orice speculant este animat de perspectiva câstigului de capital.

2. În schimb.2 Cererea de moneda datorata motivului tranzactiei si precautiei Rata dobânzii L1 0 Cantitatea ceruta de moneda Deci relatia dintre cererea de moneda în scop speculativ si rata dobânzii este invers proportionala: L2 = L2 (i) cu L’2 < 0 Descresterea lui L2 în functie de rata dobânzii este valabila pentru un nivel al sau superior lui im. de fapt un prag minim (trapa de lichiditate) pentru care cererea de moneda devine infinit elastica în raport cu rata dobânzii (figura 2.3 Cererea de bani în scop speculativ Rata dobânzii L2 im 32 . 2.Reprezentând pretul renuntarii la lichiditate. cresterea ratei dobânzii stimuleaza preferinta pentru detinerea activelor financiare si deci renuntarea la lichiditate. atunci când rata dobânzii se diminueaza preferinta pentru lichiditate este stimulata în dauna detinerii activelor financiare.3). Fig. Fig.

Fig. în timp ce utilizarea pe scara larga a cartilor de credit deplaseaza cererea de moneda spre stânga. i*) determina simultan rata dobânzii si cantitatea de moneda tranzactionata la echilibru.5 Echilibrul pietei monetare Piata monetara reprezinta întâlnirea si confruntarea între cererea de moneda si oferta de moneda. i) = L1 (Y) + L2 (i) Graficul ce descrie functia compusa este prezentat în figura 2. Coordonatele punctului de intersectie al celor doua curbe.0 Cantitatea ceruta de moneda Cererea totala de moneda se obtine prin însumarea functiilor L1 si L2: L (Y.4. si reprezinta curba preferintei pentru lichiditate. (M*. De exemplu. Orice alt factor în afara ratei dobânzii care influenteaza rata dobânzii va determina deplasarea spre stânga sau spre dreapta a curbei cererii de moneda.4 Cererea totala de moneda Rata dobânzii L2 im L 0 L1 Cantitatea ceruta de moneda 2. 2. 33 .5 surprinde pe acelasi grafic cererea si oferta de moneda. Figura 2. sporirea venitului national (Y) va deplasa curba spre dreapta.

deplaseaza curbele si conduce la un nou echilibru al cantitatii de moneda si al ratei dobânzii. detinerea activelor financiare devine indezirabila preferându-se moneda. 34 .5 Echilibrul pe piata monetara Daca rata dobânzii ar fi superioara nivelului sau de echilibru ar exista un exces al ofertei de moneda în raport cu cererea de moneda. rata dobânzii aflata sub nivelul sau de echilibru. O modificare survenita în cerere.Fig. dorinta de achizitionare a hârtiilor de valoare se amplifica. în oferta sau în ambele concomitent. Cresterea cererii de valori mobiliare se traduce însa în cresterea preturilor titlurilor si scaderea ratei dobânzii. În acest caz. stimuleaza cererea care excede nivelul ofertei de moneda. determinând reducerea preturilor activelor financiare si sporind astfel rata dobânzii. Derularea acestui proces va conduce rata dobânzii spre nivelul sau de echilibru. În mod similar. Ajustarile succesive între cererea si oferta de moneda vor conduce rata dobânzii si cantitatea de moneda tranzactionata spre nivelul lor de echilibru. La acest nivel al ratei dobânzii. 2. Oferta de moneda se diminueaza concomitent cu cresterea cererii de moneda îndeosebi în scop speculativ. Mai multi detinatori de active vor dori sa le vânda pe piata financiara.

produsul national brut (PNB). Punctul de plecare în determinarea indicatorilor macroeconomici îl reprezinta cei microeconomici. ci si de o serie de procese legate de veniturile din afara economiei sau de politica fiscala. de protectie sociala etc. ultimii exprima performanta la nivelul ansamblului economiei nationale. El reflecta procesele si fenomenele economice din punct de vedere cantitativ. În rândul acestora se pot aminti venitul disponibil al economiei si venitul personal. În functie de nivelul la care se calculeaza acesti indicatori. structural si calitativ. INDICATORII MACROECONOMICI Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • Care sunt principalii indicatori macroeconomici si care este continutul acestora Care sunt modalitatile de exprimare ale rezultatelor macroeconomice Ce este deflatorul PIB si care sunt deosebirile dintre acesta si indicele preturilor de consum 1. 2. produsul intern net (PIN). exprimati tot valoric si a caror marime este conditionata nu numai de rezultatele activitatii corespunzatoare perioadei de calcul. 3.CAPITOLUL 3. produsul national net (PNN). Evaluarea acestora sub aspect fizic sau valoric se realizeaza cu ajutorul indicatorilor economici Indicatorul economic exprima numeric evolutia unei marimi economice în conditii date de spatiu si timp. Daca primii masoara rezultatele economice la nivelul agentului economic individual. venitul national (VN). În mod frecvent. ca si interdependentele dintre diferitele subsisteme ale economiei nationale. pot exista indicatori microeconomici si macroeconomici. . Indicatorii sintetici cei mai folositi în calculele macroeconomice sunt produsul intern brut (PIB). Produsul intern brut Produsul national brut Produsul intern net Produsul national net si venitul national Activitatile economice ce se desfasoara în cadrul unei economii nationale se concretizeaza într-o gama variata de bunuri si servicii. 4. analiza macroeconomica face apel si la calculul altor indicatori.

La o privire mai atenta se observa ca valoarea productiei de grâu se regaseste de trei ori în Bunurile finale. si de fapt a tuturor indicatorilor macroeconomici. Faptul de a nu retine în calculul PIB aceste bunuri intermediare permite evitarea dublei înregistrari si. Perioada folosita pentru calculul PIB este. le ignoram în acest moment. încasânduse 50000 unitati monetare. Este însa cifra 100000 unitati monetare o imagine corecta a ceea ce s-a realizat în economie ? Cu siguranta nu. dupa cum includ sau nu impozitele indirecte. sunt destinate a intra direct în consum. Sa consideram urmatoarea situatie. Aceasta este vînduta unei firme de panificatie la pretul de 30000 unitati monetare. reprezinta unica posibilitate de însumare a bunurilor eterogene realizate î cadrul n economiei nationale. de obicei. Întreaga productie de grâu este vânduta unei unitati de morarit. este o variabila de flux si nu de stoc. 3. Daca se însumeaza valoarea productiei fiecarui agent economic realizate se obtin 100000 unitati monetare. PIB = p1q1 + p2q2 38 . retinute în calculul PIB. desi exista. El exprima valoarea de piata a bunurilor si serviciilor finale produse de agentii economici care actioneaza în interiorul tarii în cursul unei perioade date. iar aceasta reprezinta productia bruta. o economie în care se produc doar doua bunuri diferite 1 si 2. avem în vedere produsele si serviciile realizate în cursul perioadei de calcul si care nu mai sunt folosite pentru producerea altor bunuri.1 Produsul intern brut Produsul intern brut este considerat adesea drept cea mai buna masura statistica a performantei unei economii. fiind vândute consumatorilor finali. Presupunem. Valoarea productiei realizate în cursul anului se obtine prin însumarea valorilor aferente fiecarui bun în parte. obtinerea unei imagini deformate a rezultatelor macroeconomice. care realizeaza faina. Presupunem un fermier a carei recolta de grâu este la nivelul unui an de 20000 unitati monetare. ca indicator care masoara valoarea productiei finale în cursul unei perioade. pentru simplificare. Când vorbim de bunurile finale. Intrarile intermediare pentru productia de grîu. deci. Exprimarea valorica a PIB. Produsele realizate de firma de panificatie sunt vândute consumatorilor. În cazul în care acestea vor face obiectul utilizarii într -un proces de productie ulterior vorbim de productie intermediara. în cantitatile q1 si q2 si vândute la preturile p1 si respectiv p2. PIB. un trimestru sau un an.Indicatorii rezultativi ai economiei nationale pot fi evaluati atât în preturile pietei cât si în preturile factorilor.

iar, în cazul general, pentru o economie cu n bunuri:

• • •

Calculul PIB se realizeaza, în general, pornind de la trei metode: metoda valorii adaugate metoda cheltuielilor sau a utilizarii productiei finale metoda veniturilor

(1) Metoda valorii adaugate În esenta, aceasta metoda consta în calculul valorii adaugate brute obtinute în unitatile din interiorul tarii si agregarea lor pe ramuri si pe ansamblul economiei nationale. Pentru obtinerea valorii adaugate brute se recurge la scaderea din valoarea productiei a consumului intermediar. Presupunem un bun 1 realizat la un moment dat si vândut în cursul perioadei la pretul de 1000 unitati monetare. Consideram ca acest bun este folosit pentru producerea altui bun vândut ulterior la pretul de 2000 unitati monetare. Cum PIB include doar valoarea bunurilor finale, rezulta ca doar ultimul produs va fi inclus în PIB, nu si primul. Valoarea PIB va spori în consecinta cu 2000 unitati monetare. Calculul PIB se poate realiza pornind de la valoarea adaugata în fiecare moment al productiei. Daca consideram pentru primul produs valoarea adaugata de 1000 unitati monetare. (nu exista consum intermediar), valoarea adaugata în cazul celui de-al doilea produs devine 1000 unitati monetare (2000 - 1000). Suma valorilor adaugate, se observa, este egala cu valoarea bunurilor finale (2000). În concluzie PIB poate fi considerat drept valoarea adaugata totala realizata de ansamblul firmelor dintr-o economie nationala. (2) Metoda cheltuielilor Aceasta metoda consta în însumarea tuturor cheltuielilor efectuate în cadrul unei economii nationale pentru achizitionarea de bunuri materiale si servicii la preturile pietei mai putin cele privitoare la bunurile si serviciile importate. Din aceasta perspectiva PIB va include în structura sa consumul privat (C), investitiile brute (I), cheltuielile guvernamentale sau consumul public (G) si exportul net (En). Consumul privat sau consumul personal exprima cheltuielile de consum ale menajelor ocazionate de achizitionarea bunurilor materiale si serviciilor destinate satisfacerii nevoilor acestora. Din punct de vedere al naturii bunurilor de consum, acestea cuprind bunuri durabile, non-durabile si servicii. Bunurile durabile sunt cele a caror folosire se realizeaza pe parcursul unei perioade îndelungate (de exemplu echipamente electronice). Bunurile non-durabile sunt cele folosite de regula pentru o perioada scurta de timp (de exemplu alimentele sau articolele de î bracaminte). m

39

Serviciile se refera la prestatiile efectuate de indivizi sau firme în favoarea consumatorilor. Investitiile se refera la achizitionarea de bunuri pentru utilizari viitoare. Aceasta componenta a PIB include la rândul sau urmatoarele categorii de investitii: - investitii menite sa sporeasca capacitatile de productie existente (formarea neta de capital); - investitiile destinate înlocuirii capitalului fix uzat (investitia de înlocuire); - valoarea de piata a locuintelor nou construite; - modificarea stocurilor anuale de materii prime, materiale, combustibili, produse finite etc. Însumarea acestor elemente reprezinta investitiile brute sau formarea bruta de capital. Cheltuielile guvernamentale sau consumul public se refera la cheltuielile administratiei centrale si administratiilor locale pentru achizitionarea de bunuri si servicii. Cheltuielile guvernamentale nu includ platile de transfer catre indivizi precum prestatiile de securitate sociala. Acestea reprezinta realocari ale venitului existent, nefiind efectuate în schimbul unor bunuri sau servicii. Exportul net surprinde relatiile de schimb cu alte tari. Se calculeaza scazând din valoarea bunurilor si serviciilor exportate catre agentii economici apartinând altor tari (E) valoarea bunurilor si serviciilor furnizate de acestia, deci importurile (X). (3) Metoda veniturilor Aceasta metoda consta în agregarea veniturilor agentilor economici din activitatea economica si din patrimoniu. În acest sens, în calculul PIB sunt incluse salariile r eprezentând recompensarea muncii, profitul ce revine întreprinzatorilor si veniturile din proprietate, precum rente si dobânzi. La acestea se adauga consumul de capital fix (amortizarea). PIB nominal versus PIB real. PIB poate fi exprimat utilizând doua tipuri de preturi: preturi curente si preturi constante. Preturile constante reprezinta de fapt preturile curente ale unei perioade anterioare. Prin utilizarea preturilor curente se obtine PIB nominal, în timp ce exprimarea bunurilor si serviciilor finale în preturi constante conduce la PIB real. Pentru o economie în care se obtin n bunuri, PIB nominal va rezulta din însumarea valorii curente a bunurilor si serviciilor finale.

PIB real va fi obtinut ponderând cantitîtile curente cu preturile unei perioade anterioare, considerata drept referinta:

40

Se observa ca PIB nominal poate creste ca urmare a influentei separate sau concomitente a preturilor si cantitatilor diferitelor bunuri produse, în timp ce PIB real doar ca urmare a cantitatilor, preturile ramânând neschimbate. Din aceasta perspectiva, afirmatia ca PIB reprezinta o buna masura a nivelului bunastarii trebuie privita mai ales în corelatie cu dimensiunea PIB real. Cresterea PIB nominal nu reflecta întotdeauna îmbunatatirea conditiilor de viata si a bunastarii. Este posibil ca acesta sa înregistreze o crestere când preturile marcheazî o dinamica accentuata, chiar daca cantitatile de bunuri pot sa se reduca. Societatea nu va fi astfel capabila sa raspunda cerintelor consumatorilor într-o masura mai mare comparativ cu o perioada anterioara. Raportul dintre PIB nominal si cel real reprezinta deflatorul PIB:

Deflatorul PIB compara pretul bunurilor într-un an cu pretul acelorasi bunuri într-un an considerat de baza. Cu ajutorul deflatorului se poate determina evolutia preturilor în cadrul unei economii. Astfel, daca deflatorul PIB este de 150% în anul 1 si raportarea se face fata de anul 0, preturile au marcat în acest interval o crestere cu 50%. Totodata cunoasterea deflatorului si a PIB nominal permite determinarea PIB real: PIB n = PIBr x deflatorul PIB Deflatorul PIB nu reprezinta singurul indice care exprima dinamica preturilor. Cel mai frecvent se calculeaza indicele preturilor de consum, pe baza studierii evolutiei preturilor unui cos de bunuri de consum în cursul unei perioade date. Totusi între cei doi indici exista si câteva deosebiri. O prima deosebire rezida în sfera lor de cuprindere. Deflatorul PIB include preturile tuturor bunurilor si serviciilor produse în timp ce preturile cuprinse în indicele preturilor de consum se refera doar la bunurile achizitionate de consumatori. În consecinta o crestere a preturilor bunurilor cumparate de firme sau guvern este reflectata de deflator nu însa si de indicele preturilor de consum. O a doua diferenta între cei doi indici este aceea ca preturile bunurilor importate afecteaza indicele preturilor de consum nu însa si deflatorul. Aceasta

41

Astfel. în timp ce produsele si serviciile ce-l compun exprimate în preturile pietei reflecta sintetic oferta nationala. iar deflatorul un indice de tip Paasche. Faptul ca mai multi agenti economici obtin venituri în cadrul tarii careia îi apartin face ca marimea PIB sa fie relativ apropiata de cea a PNB.datorita continutului PIB care cuprinde doar bunurile si serviciile produse în interiorul tarii. Indicele preturilor de consum se determina pe baza unui cos dat de bunuri (cantitatile anului de baza) si având ponderi fixe în consum. în timp ce indicele de tip Paasche subestimeaza efectul preturilor asupra bunastarii. O analiza comparativa a celor doi indici privind impactul cresterii preturilor asupra costului vietii nu releva superioritatea neta a unuia sau altuia. Privit prin prisma cheltuielilor totale ale agentilor economici pentru bunuri si servicii. PNB în preturile pietei se calculeaza pornind de la PIB. exprimând venitul obtinut de agentii nationali chiar daca acestia actioneaza în exteriorul tarii. PNB privilegiaza caracterul national. spre deosebire de PIB care exprima venitul total obtinut în interiorul economiei atât de agentii nationali cât si straini. în timp ce deflatorul comporta o structura variabila determinata de bunurile realizate în anul respectiv. venitul obtinut de aceasta este inclus în PNB-ul tarii al carei cetatean este. PNB pp = PIBpp + SVABpp În functie de marimea acestui sold. indiferent de locul de desfasurare a activitatilor. prin corectarea acestuia cu soldul valorii adaugate al agentilor nationali din strainatate si al agentilor straini din interiorul tarii (SVAB). Daca o persoana a unei tari este angajata de o firma a aceleiasi tari care-si desfasoara activitatea însa într-o alta tara. În conditiile cresterii preturilor indicele de tip Laspeyres (indicele preturilor de consum) tinde sa supraestimeze aceasta crestere si efectul ei asupra costului vietii. Deci. În ultimul timp 42 . mai mic sau egal cu valoarea PIB. o ultima diferenta provine din structura celor doi indici. dar este inclus si în PIB-ul tarii pe teritoriul careia firma îsi desfasoara activitatea. 3. daca venitul factorilor nationali care îsi desfasoara activitatea în strainatate este superior venitului factorilor straini care îsi desfasoara activitatea în teritoriul national atunci PNB este mai mare decât PIB. în tara sau strainatate. PNB reprezinta un indicator important al cererii agregate. de exemplu. 2 Produsul national brut Produsul national brut exprima valoarea de piata a bunurilor si serviciilor finale produse de agentii nationali într-o perioada determinata. Indicele preturilor de consum este din acest motiv un indice de tip Laspeyres. În fine. PNB poate fi mai mare.

3.CCF PNNpp = PIB pp + SVAB .CCF = PNB pf + Iindn . 3. cu precizarea ca cel mai frecvent se apeleaza la metoda valorii adaugate si cea a veniturilor. Produsul national net se poate determina pornind si de la PNB sau PIB: PNNpp = PNB pp . el exprima valoarea productiei finale brute realizata în interiorul tarii de toti agentii economici. mai mic sau egal cu PIN.CCF PNNpf = PIBpp . Acesta se calculeaza scazând din PIB consumul de capital fix: PIN = PIB – CCF Exprimarea PIN în preturile factorilor presupune diminuarea PIN în preturile pietei cu impozitele indirecte nete: PIN pf = PINpp – Iindn Calculul PIN se poate efectua pe baza acelorasi metode ca si cele de la determinarea PIB. PNN = PNB – CCF Produsul national net se deosebeste de produsul national net prin valoarea neta a productiei finale realizate de agentii nationali în strainatate (se adauga) si cea a agentilor straini pe teritoriul tarii pentru care se calculeaza indicatorul (se scade).se constata ca în analiza si deciziile de politica economica se foloseste tot mai mult marimea PIB. PNN poate fi mai mare. Produsul intern net (PIN) reprezinta valoarea neta de piata a bunurilor si seviciilor finale produse de agentii economici ce actioneaza în interiorul unei economii nationale.3 Produsul intern net Deoarece PIB include si consumul de capital fix (amortizarea). În consecinta. în cursul unei perioade determinate de timp.Iindn+ SVAB – CCF 43 .4 Produsul national net si venitul national Produsul national net exprima valoarea neta de piata a bunurilor si serviciilor finale obtinute de agentii economici nationali în cursul unei perioade determinate.

S-a precizat mai devreme ca analiza macroeconomica apeleaza si la alti indicatori precum venitul disponibil al economiei nationale si venitul personal. venitul personal (VPM) se obtine prin diminuarea venitului national cu veniturile cuvenite altor sectoare (Vcas) si adaugarea unei sume reprezentând veniturile menajelor provenite în urma redistribuirii (Vmr). El va include deci compensarea salariatilor. Prin scaderea. veniturile proprietarilor. 44 . Venitul national disponibil (VND) se obtine prin adaugarea la venitul national a soldului transferurilor cu strainatatea (STS): VND = VN + STS Destinatiile acestuia sunt: consumul privat si public. VPM = VN .Produsul national net exprimat în preturile factorilor reprezinta venitul national. alocatii pentru copii. Calculat pentru acest sector. profiturile nedistribuite precum si impozitele pe veniturile firmelor. pensii si dobânzile platite populatiei. La nivelul menajelor se poate determina venitul personal si venitul disponibil. investitiile nete si economisirea. din venitul personal al menajelor a taxelor personale (pe venituri si proprietate) se obtine venitul disponibil al menajelor. rente. ajutoarele de boala.Vcas + Vmr Veniturile cuvenite altor sectoare cas includ contributiile pentru asigurari sociale. profiturile corporatiilor si dobânzile nete. Venitul national este expresia veniturilor încasate de proprietarii factorilor de productie ca urmare a contributiei lor la crearea bunurilor si serviciilor. Veniturile menajelor provenite în urma redistribuirii includ transferurile catre menaje care vor cuprinde ajutoarele de somaj.

datorita impactului pe care acestea îl au asupra nivelului activitatii economice si efect pentru ca fiecare este determinat de numeroase variabile economice. Economiile (S) reprezinta partea de venit disponibil neconsumata în prezent si destinata a sustine consumul viitor. Spre deosebire de clasici pentru care cantitatea ceruta dintr-un bun era conditionata de pret. CHELTUIELILE AGREGATE SI PRODUSUL INTERN BRUT Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • • Functia de consum si functia de economisire Ce sunt investitiile si care sunt factorii care le determina Care sunt relatiile dintre venit. economii si investitii din perspectiva keynesista Echilibrul produsului intern brut 1. Consumul si economiile 2. de cauza si efect a activitatii economice. Atât consumul cât si investitiile apar în dubla ipostaza. Consumul este orientat spre satisfacer ea în mod direct a nevoilor solvabile prezente. Functia de consum si functia de economisire. El construieste o functie de consum global prin care stabileste o relatie la nivel macroeconomic între consum si venitul global disponibil.1 Consumul si economiile Venitul disponibil realizat de agentii economici are ca prima destinatie consumul (C). 4. Keynes privilegiaza rolul venitului în determinarea consumului. Multiplicatorul investitiilor surprinde efectul conjugat asupra activitatii economice a consumului si investitiilor. Echilibrul produsului intern brut Economistii clasici si neoclasici au privilegiat în studiul lor productia de bunuri. Raporturile dintre evolutia venitului disponibil si modificarile înregistrate de consumul si economisirea globala sunt evidentiate cu ajutorul conceptelor de înclinatie (propensiune) la consum si respectiv economisire: . prin achizitionarea de bunuri si servicii. prin lucrarea sa fundamentala “Teoria generala a folosirii mâinii de lucru.CAPITOLUL 4. Investitiile 3. La un nivel dat al venitului disponibil cu cât consumul este mai mare cu atât economiile sunt mai reduse si invers. Începând cu Keynes. Aceasta functie joaca un rol cheie în analiza macroeconomica. Cauza. Ele depind deopotriva de consum si de venitul disponibil. a dobânzii si a banilor”. permitând lui Keynes sa-si formuleze propria teorie privind fluctuatiile economice. analiza economica releva rolul esential al consumului (C) si investitiilor (I) în cadrul economiei. Analiza efectuata în continuare corespunde perspectivei keynesiene. consum.

consum si economii.înclinatia medie la consum reprezinta proportia din venitul disponibil cheltuita pentru consumul curent de bunuri si servicii. la un moment dat: . Se calculeaza ca raport între consumul global si venitul global la un moment dat: .înclinatia medie la economisire exprima ponderea economiilor în cadrul venitului disponibil si se calculeaza prin raportarea marimii absolute a economiilor la volumul venitului disponibil.1 Calculul înclinatiilor spre consum si spre economisire 50 . Pentru a demonstra acest lucru se pleaca de la ecuatia: V=C+S de unde împartind prin V se obtine: V C S = + V V V adica Acelasi rezultat este valabil si pentru înclinatiile marginale: Graficul 4. Se obtine prin raportarea consumului aditional la sporul venitului: .înclinatia marginala la consum reprezinta proportia venitului suplimentar destinata consumului în cursul unei perioade date. Tabelul 4. În mod analog cu înclinatia marginala spre consum. înclinatia marginala spre economii se obtine raportând sporul economiilor la cresterea venitului disponibil: Suma înclinatiilor medii la consum si economisire este 1.1 a) si b) surprinde relatia functionala între venitul disponibil.înclinatia marginala la economii surprinde sporul economisirii datorate cresterii venitului cu o unitate..1. pornind de la datele cuprinse în tabelul 4.

2 0.8 0.2 0. Se spune ca în acest caz exista 51 .2 Din analiza datelor si a graficelor prezentate se pot desprinde urmatoarele concluzii: . dar nu cu o cantitate egala cu cresterea venitului".1 Functia de consum si functia de economisire În figura 4. se constata ca la niveluri joase de venit consumul apare foarte ridicat.8 1.3 1. 4.05 1 0.8 -0.2 0.8 0. 1 Conform acestei legi "oamenii tind sa-si sporeasca nivelul consumului pe masura ce venitul lor creste.0.8 0. consumul poate chiar excede venitul (la stânga punctului H).1.2 0.04 0. Aceasta linie la 450 reprezinta doar o dreapta de referinta si nu o functie de consum realista.8 0.2 0.Cresterea de venit antreneaza cresterea atât a consumului cât si a economiilor. În realitate.92 0.8 0. pentru ca ponderea sa sa scada pe masura ce venitul atinge cote mai înalte.2 0.8 0.2 0.a) a fost trasata o linie la 45 0.3 -0.06 0.2 0.94 0. acesta este cheltuit integral pentru consum (V = C).8 0. Cresterea consumului este însa mai slaba comparativ cu cea a venitului.08 0. reprezentând relatia dintre consum si venitul disponibil.10 0. Economisirea este în acest caz nula.90 -0.2 0.8 0. Într-o prima faza.8 0.91 0. fapt confirmat de legea psihologica fundamentala a lui Keynes.1 . Fig. astfel încât oricare ar fi nivelul venitului.96 0.1 1.Perioada 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 V 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 C +10 +18 +26 +34 +42 +50 +58 +66 +74 +82 +90 S -10 -8 -6 -4 -2 0 +2 +4 +6 +8 +10 C S C S 1.8 0. rata consumului fiind superioara lui 1.05 0 0.09 0. Înclinatia medie la consum si cea marginala sunt egale cu unitatea.

Panta functiei de consum este data chiar de înclinatia marginalî la consum. Cum cresterea consumului este mai slaba în raport cu cresterea venitului (înclinatia marginala spre consum este inferioara lui 1). consumul devine 90 unitati monetare. Pentru un nivel al venitului de 100 unitati monetare.8.Ca + (1. Înclinatia 52 . functia de economisire se poate deduce pornind de la functia de consum: V=C+S S=V -C S = V . Menajele cu venit mai ridicat consumau si economiseau mai mult ceea ce confirma faptul ca înclinatia marginala spre consum era superioara lui zero si inferioara unitatii. .Pe baza concluziilor anterioare. se poate construi o functie de consum având urmatoarea forma: C = Ca + c V unde. reprezentata pr in dreapta CC’. .8 V. panta functiei de consum este 0. În cazul de fata acest prag de economisire corespunde unui nivel al venitului de 50 unitati monetare. dreapta CC’ este mai putin abrupta decât linia la 45 0. permitând agentilor economici sa economiseasca. vazut drept primul determinant al consumului. Din forma generala a functiei de consum se deduce ca înclinatia medie spre consum este superioara înclinatiei marginale: Cum a doua destinatie a venitului disponibil o reprezinta. consumul superior venitului disponibil fiind asigurat pe seama împrumuturilor sau prelevarilor din active anterior acumulate (retrageri de la banci. pentru un consum autonom de 10 unitati monetare si o înclinatie marginala spre consum de 0. rata consumului era stabila. În 1946. . de asemenea. în ciuda cresterilor de venit de-a lungul acestei perioade. iar c = înclinatia marginala la consum ( c = ∆ C / ∆ V) Aceasta functie permite a calcula nivelul consumului corespunzator oricarui nivel al venitului.(Ca + cV) = . Ca = consumul autonom. El a constatat ca. cuprinsa între anii 1869 si 1938.c) V S = . ceea ce infirma conjectura lui Keynes ca rata consumului ar fi scazut la cresterea venitului. Aceasta diferenta între consum si venitul disponibil reprezinta consumul autonom (Ca). economisirea. Venitul disponibil era. Aceasta este constanta atunci când functia este reprezentata printr-o dreapta. incompresibil chiar si atunci când venitul este nul. S. vânzari de active fizice sau financiare).Se observa ca economiile devin posibile doar dupa un un anumit nivel al venitului. De exemplu. functia de consum are forma C = 10 + 0. În cazul de fata.dezeconomisire. Dincolo de acest punct consumul devine inferior venitului. ca si functia de economisire sunt functii crescatoare de venit. Primele studii au demonstrat faptul ca ac easta functie de consum reflecta în general corect comportamentul consumatorilor. numit prag de economisire. Pentru o economie în ansamblul sau venitul disponibil nu atinge niciodata nivelul zero.8.Ca + sV Ulterior lui Keynes s-au facut numeroase demersuri pentru a se verifica valabilitatea functiei sale de consum.Functia de consum. Totodata aceste studii au demonstrat ca menajele cu venit mai ridicat economiseau o parte proportional mai mare de venit si deci înclinatia medie spre consum scade pe masura ce venitul sporea. Kuznets realizeaza un studiu privind evolutia consumului si a veniturilor reale disponibile ale familiilor în SUA pentru o perioada lunga.

53 .2. cu venit mai ridi at. atunci se poate construi o functie de consum de forma: C = (W +RV) / T Termenul din dreapta semnifica nivelul resurselor anuale ale consumatorului obtinut prin divizarea resurselor totale (averea initiala plus venitul obtinut pâna la pensionare) la numarul de ani pe care îi mai are de trait. Functia de consum pe termen scurt si pe termen lung În anii ′50 Franco Modigliani si Milton Friedman. Cresterea avutiei determina deplasarea în sus. permite mentinerea consumului chiar si atunci c când venitul se diminueaza (de regula. împiedicând reducerea înclinatiei medii la consum odata cu cresterea venitului. respectiv venit. În consecinta. averea individului nu variaza proportional cu venitul.2). Functa de consum depinde în consecinta de nivelul avutiei generale si de venitul national. inferioara unitatii era aproximativ constanta si egala cu înclinatia medie. ceea ce implica faptul ca la venituri mari corespunde o înclinatie medie la consum joasa. functia de consum agregata este similara celei individuale cu singura deosebire ca W si V sunt privite de data aceasta la scara societatii. iar avutia sa este W si venitul câstigat V. dat fiind nivelul venitului. atunci functia de consum devine: C = α W + βV În conditiile unui comportament identic al indivizilor în cadrul societatii. Se considera ca individul doreste sa-si mentina în general nivelul de consum de la un an la altul. a functiei de consum. Functia de consum data de modelul ciclului vietii. Primul dintre ei porneste de la constatarea lui Fisher si anume ca venitul obtinut de-a lungul vietii influenteaza nivelul consumului. Pornind de aici s-au încercat diverse explicatii pentru a se demonstra compatibilitatea celor doua functii. α si β reprezinta înclinatiile marginale spre consum relativ la avutie si. au prezentat fiecare o functie de consum menita sa rezolve contradictia dintre cele doua functii. aflate în opozitie evidenta (figura 4. paralel. Fig. se pot identifica doua functii de consum. averea si venitul cresc simultan si proportional. Economisirea realizata în perioada activa a vietii. 4. este reprezentata în figura 4. functia de consum era liniara de tipul C = cV. Daca se considera ca individul se asteapta sa mai traiasca T ani si sa se pensioneze peste R ani. una pe termen scurt si o alta pe termen lung. Aceasta functie este asemanatoare celei sugerata de Keynes. Daca se noteaza 1/ T cu α si R/ T cu β. Din aceasta perspectiva.marginala spre consum.3. odata cu debutul pensionarii). Înclinatia medie la consum este: C / V = α (W / V) + β Pe termen scurt. raportul W / V ramânând constant si deci si înclinatia medie la consum. Pe termen lung însa.

Functia de consum este în consecinta data de venitul permanent. un nivel de instruire ridicat asigura un venit permanent ridicat. Implicatiile unei astfel de concluzii vizeaza pertinenta politicilor de relansare prin 54 . fiind improbabila existenta sa în viitor. Duesenberry. Frie dman apreciaza ca anilor cu venit ridicat le corespund înclinatii medii joase. Venitul tranzitoriu are. Pe termen lung însa. Fiecare din aceste doua componente are o serie de factori determinanti. o evolutie aleatorie. ceea ce determina constanta înclinatiei medii spre consum. 4. în timp ce. si invers în caz contrar. Toate aceste modele ale functiei de consum evidentiaza faptul ca venitul perioadei nu poate fi considerat singurul determinant al consumului. în cazul unui fermier factorii climatici pot asigura un venit tranzitoriu mai ridicat sau mai scazut. reprezentând deci raportul dintre venitul permanent si venitul curent. Consumul ca si venitul prezinta doua componente. dupa Friedman. Functia de consum bazata pe ipotezele ciclului vietii Milton Friedman explica în schimb comportamentul consumatorului cu ajutorul ipotezelor venitului permanent. în schimb. variatia în venit este data de componenta permanenta. teoria lui J. ipoteza lui Keynes este simultan precizata si criticata.3. Astfel. consumul permanent si consumul tranzitoriu: C = Cp + C t Se considera ca venitul permanent este cel care determina nivelul consumului. Daca venitul curent excede temporar venitul permanent. înclinatia medie spre consum va scadea. Se mai poate aminti cu titlu ilustrativ. consumul fiind proportional cu acesta: C = α Vp unde α este o constanta. Considerând ca fluctuatiile anuale ale venitului sunt dominate de venitul tranzitoriu. Cele doua modele prezentate aici nu sunt însa singurele orientate spre concilierea celor doua functii de consum. tot temporar. Înclinatia medie la consum este: C / V = α V p / V. venitul permanent nu tine seama de fluctuatiile pe termen scurt. Venitul are.Fig. De exemplu. fiind asteptat sa se mentina în viitor. doua componente si anume venitul permanent si venitul tranzitoriu: V = Vp + Vt Prima componenta.

Decizia de investitii poate fi privita la nivel de întreprindere (societati si cvasisocietati nonfinanciare si întreprinderi individuale) pentru investitiile productive. motiv pentru care întreprinzatorul îsi asuma în mod voluntar anumite riscuri. care permit înlocuirea echipamentelor uzate si mentinerea stocului de capital fix. utilizat de I. sporul de venit viitor este cu atât mai mare cu cât înclinatia medie la consum este mai ridicata. . dat fiind evolutia destul de incerta a unor variabile economice. 55 . Keynes. Investitiile corespunzatoare primelor doua situatii sunt investitii private. în mod obisnuit. prin care se asigura sporirea capitalului fix. investitiile reprezinta ansamblul cheltuielilor orientate spre achizitionarea bunurilor capital. caz în care o parte din capital ramâne neutilizat. Eficienta politicilor de relansare keynesiste nu este însa respinsa. Fisher cu câtiva ani înaintea lui Keynes. în sfera investitiilor sunt incluse si investitiile financiare (achizitionarea de titluri de valoare). Firma poate realiza o crestere de capital. În contabilitatea nationala se foloseste conceptul de formare bruta si formare neta de capital pentru a surprinde efectul anual de acumulare al bunurilor capital. pe baza formulei urmatoare: 1 Conceptul de eficienta marginala a capitalului a fost introdus de J. Efectul acestor politici este doar mai slab decât cel asteptat.multiplicatorul de cheltuiala. Asa cum se va vedea în continuare. . conform teoriei keynesiste. Acestea asigura sporirea capacitatii productive.2 Investitiile În sens economic. adica în bunuri fizice de capital. A. se i poate determina eficienta marginala a capitalului 1 notata cu e. contribuind la crearea de noi b unuri indiferent daca acestea sunt de consum final sau tot de investitii.durata de utilizare a capitalului. 4. Din acest motiv analiza urmatoare va avea în vedere doar investitiile reale. A prevedea randamentul investitiilor în viitor se dovedeste în fapt o operatie extrem de dificila. dar se poate confrunta cu o evolutie indezirabila a cererii de exemplu. .investitiile nete. Decizia de investitie se produce într-un climat caracterizat prin incertitudine.investitii de înlocuire . Desi. .starea economiei nationale si mondiale etc. În functie de destinatia acestor bunuri se pot distinge urmatoarele categorii de investitii: . acestea nu au ca rezultat sporirea capitalului si a avutiei societatii ci doar o schimbare a dreptului de proprietate. cu atât mai improbabila cu cât investitia este mai costisitoare.variatia stocurilor. M. Pentru un agent economic întreprinzator confruntat cu un pret de achizitie al capitalului P si care anticipeaza o durata de utilizare de n ani si încasari viitoare V corespunzatoare fiecarui an.evolutia preturilor factorilor de productie si a produselor. Costurile functionarii firmei cresc în consecinta. Spre deosebire de bunurile de consum. În acest context se înscriu: . având aceiasi semnificatie cu cel de rata a randamentului în raport cu costul. de menaje (cu exceptia întreprinderilor individuale) pentru investitiile în locuinte sau administratii pentru achizitionarea echipamentelor colective. Ele pot confirma sau infirma asteptarile întreprinzatorului. bunurile capital nu satisfac în mod direct nevoile umane. în timp ce în ultimul caz sunt investitii publice. Formarea neta de capital se refera la investitiile nete în timp ce formarea bruta este egala cu cea neta la care se adauga marimea amortizarii. iar existenta sa pe piata devine amenintata. Eficienta marginala a capitalului Orice investitie genereaza în mod normal încasar i pentru o perioada mai lungî de timp.

5. 4.4 Functia de investitie Acelasi nivel al ratei dobânzii poate corespunde unor niveluri diferite ale investitiei. aferenta investitiei în active financiare este superioara eficientei marginale a capitalului. asa cum se observa în figura 4. Agentii economici dispunând de o suma data de bani au ca alternativa la efectuarea investitiei în active reale. presupusa la acest nivel al analizei ca determinata exogen. Daca pesimismul domina starea de spirit a întreprinzatorilor. respectiv achizitionarea titlurilor de valoare.Realizarea investitiei va depinde nu doar de eficienta marginala a capitalului ci si de rata nominala a dobânzii. 4. Se deduce de aici existenta unei relatii inverse între investitie si rata dobânzii (i): Grafic functia de investitie este prezentata în figura 4. la aceeasi rata a dobânzii avem I 2 < I 0. I1 > I 0. Functia de investitie se poate deplasa spre stânga sau spre dreapta dupa cum întreprinzatorii se dovedesc mai pesimisti sau mai optimisti cu privire la evolutia vânzarilor si a profiturilor. Modificarea ratei dobânzii într-un sens sau altul poate conduce în consecinta la renuntarea sau validarea unor proiecte de investitii. Fig. atunci exista argumente în favoarea proiectului de investitie.4. Daca rata dobânzii. atunci agentul economic va renunta la proiectul sau de achizitionare a bunurilor capital. Fig. eficienta marginala a capitalului excede rata dobânzii existenta pe piata. Daca în schimb. investirea în active financiare. O stare de optimism conduce la o eficienta marginala superioara a capitalului si la un nivel al investitiei superior celui initial.5 Deplasarea functiei de investitie 56 .

partajat la rându-i în consum si economii. B.2. dobânzi sau rente. La limita. El a fost fundamentat de Kahn în 1931 si reluat ulterior de Keynes în Teoria generala. ∆V =k ∆ I unde k reprezinta coeficientul de multiplicare. Masurile de politica economica reclamate de activitatea investitionala pot avea fie un caracter conjunctural.5 421. Politica de investitii poate fi indirecta în ceea ce priveste investitiile private si directa relativ la investitiile efectuate de administratiile publice. În rândul politicilor economice cu efect asupra investitiilor amintim politica monetara (prin rata dobânzii). preantâmpinând scaderea ritmului investitiilor si fluctuatii majore în activitatea economica. politica fiscala (deduceri fiscale) sau politica bugetara (subventionarea anumitor proiecte investitionale). crestere superioara cheltuielii initiale. si deci venituri. Tabelul 4. Daca presupunem ca înclinatia marginala spre consum este 3/4. atunci înseamna ca suplimentul de consum va fi 750 unitati monetare. multiplicatorul investitiilor este superior lui 1.9 316.4 0 57 .9 316.4 0 ∆V t 1000 750 562. mai mari în aceeasi masura pentru alti agenti economici.5 421. amploarea acestor unde succesive tinde catre zero. Aceste venituri în functie de factorii de productie iau forma de salarii. iar cea spre economii 1/4. fie un caracter structural. Proportia în care acest venit suplimentar se împarte în consum (C) si economii (S) depinde de marimea înclinatiei marginale spre consum si respectiv spre economii. afectate în permanenta de o cheltuiala diminuata a agentilor economici. În consecinta. Aparitia unor tehnologii moderne. Acest efect este relevat de conceptul de multiplicator al investitiilor. Procesul continua în unde succesive. asa cum se poate observa în tabelul 4.Nivelul investitiilor este de asemenea influentat de ritmul introducerii progresului tehnic. Un alt factor al investitiilor îl repr ezinta politicile economice .2. În mod normal. Notiunea de multiplicator al investitiilor arata ca o cheltuiala suplimentara determina o crestere a venitului national. Aceasta investitie suplimentara conduce la încasari. cresterile de venit fiind însa din ce în ce mai mici. Pe aceasta baza sporeste capacitatea de productie si oferta de bunuri si servicii. Multiplicatorul de investitii Cresterea investitiilor stimuleaza cererea si activitatea economica. Presupunem ca investitia efectuata într -o ramura oarecare sporeste cu 1000 unitati monetare (∆I = 1000). Explicarea principiului de multiplicare are drept premiza faptul ca ceea ce pentru un agent economic reprezinta cheltuiala pentru un altul înseamna venit. investitia initiala de 1000 unitati monetare va genera o cheltuiala suplimentara în prima instanta de 750 unitati monetare si deci acelasi nivel de venituri suplimentare pentru alti agenti economici. Toate acestea determina deplasarea curbei cererii de investitii. orientând fluxurile de capitaluri catre acele sectoare care asigura cresterea economica. Multiplicatorul de investitie în cazul unei investitii suplimentare unice Perioada 1 2 3 4 5 ∞ ∆It 1000 0 0 0 0 0 ∆C t 0 750 562. ameliorarea metodelor de productie si îmbunatatirea calitatii produselor constituie un impuls pentru cresterea investitiilor. profituri. iar cel de economii 250 unitati monetare.

în prima perioada. cu atât multiplicatorul este mai redus.752 + 0.. n Presupunem existenta unui raport determinat între nivelul capitalului fix (Kf) si cel al productiei (Q).752 x 1000) + (0. iar înclinatia marginala spre economisire mai mare.= = 1000 (1 + 0. multiplicatorul investitiilor k este : Se observa ca pentru un nivel mai ridicat al înclinatiei marginale spre consum si un nivel mai scazut al înclinatiei marginale spre economisire. Principiul acceleratorului Principiul acceleratorului evidentiaza relatia existenta între modificarea cererii de bunuri de consum si cea a investitiilor. Altfel spus. s-a considerat o inves titie suplimentara efectuata o singura data. Si invers. firmele decid sa-si sporeasca 58 . Daca aceasta crestere se estimeaza a fi doar pe termen scurt. . vom considera i fluenta modificarii cererii de bunuri asupra investitiei de capital fix. o investitie suplimentara de 1000 unitati monetare va conduce la o crestere de productie si de activitate de 4000 unitati monetare (4 x 1000).. În exemplul de mai sus. subutilizarea unor factori de productie. Variatia venitului apare astfel functie directa de suplimentul de investitie injectat în sistem.Daca însumam datele din ultima coloana obtinem venitul suplimentar generat de investitia suplimentara initiala de 1000 unitati monetare. În cazul de fata. În general. În continuare. fara a fi urmata de un proces similar în perioadele urmatoare. altfel spus coeficientul capitalului: Kf / Q = β cu β > 1 Cresterea cerer ii de bunuri determina cresterea productiei. multiplicatorul investitiilor este 4. + cn). multiplicatorul investitiilor este mai mare si deci efectul investitiilor asupra venitului va fi mai important. în practica nu orice crestere a cererii de bunuri determina cresterea imediata a investitiilor. cu singura deosebire ca la limita s-ar fi ajuns la o plafonare a cresterii venitului.= = 1000 + (0. mai general. C. s-ar fi obtinut acelasi rezultat.75 x 1000) + (0. Expresia de mai sus reprezinta o progresie geometrica care restrânsa urmatoare: conduce la ecuatia Prin urmare.75 + 0. sporul de investitii se determina prin aplicarea coeficientului capitalului la sporul cererii bunurilor de consum: ∆I =β ∆QC Nivelul si dinamica investitiilor apar deci determinate de nivelul si dinamica cantitatii de bunuri. Pentru ca efectul de multiplicare sa se realizeze se impune asigurarea anumitor conditii în economie printre care existenta unor capacitati de productie nefolosite si..5 + ... Acesta este egal cu suma seriei infinite: Σ∆V = 1000 + 750 + 562..75 3 x 1000) + . aceasta se aplica tuturor categoriilor de investitii. În cazul unei investitii repetate în timp.75 3 + . cu cât înclinatia marginala spre consum este mai joasa. . Desigur.) = = ∆I (1 + c + c2 + . iar în conditiile mentinerii raportului capital fix-productie.

Daca însa cererea evolueaza în sens contrar asteptarilor. ceea ce reclama o investitie de înlocuire anuala de 100 unitati monetare Daca cererea de bunuri sporeste cu 20% deci de la 250 la 300 u unitati . guvern. Astfel. investitiile urmeaza dinamica cererii de bunuri de consum. firme.3. Principiul acceleratorului poate fi privit si în sensul scaderii cererii de bunuri nu doar al cresterii.productia altfel decât sporind capitalul fix: de exemplu.1 Cheltuielile agregate Pentru prezentarea echilibrului produsului intern brut trebuie mai întâi precizata distinctia dintre cheltuielile planificate (estimate sau intentionate) si cele actuale sau efective. care le determina volumul cheltuielilor pentru achizitionarea bunurilor si serviciilor. De ex emplu. AE = C + I + G + E – X Spre deosebire de cheltuielile estimate. deoarece modificarea cererii apare amplificata la nivelul bunurilor investitionale. Daca cresterea cererii se apreciaza a fi de durata. cele efective cuprind aceleasi categorii de cheltuieli. venitului si ocuparii folosim datele prezentate în tabelul 4.3 Echilibrul produsului intern brut Folosim în continuare notiunile de consum. PIB constituie o masura pentru outputul intern si este 59 . indiferent de ceea ce agentii economici si-au planificat. capitalul fix trebuie sa ajunga la 1200 unitati monetare. Pentru simplificarea prezentarii consideram în acest moment ca nu exista depreciere a capitalului iar venitul net din strainatate este zero. Astfel. Cheltuiala agregata planificata nu coincide întotdeauna cu cheltuiala agregata actuala. crescând timpul efectiv lucrat. Presupunem valoarea echipamentelor de 1000 unitati monetare iar productia realizata cu ajutorul lor de 250 unitati monetare. investitie. firmele nu vor reusi sa vânda întreaga productie si vor constitui stocuri din produsele nevândute. De asemenea. 4. Modificarea de 20% a cererii apare deci amplificata la nivelul investitiilor (30%). Cheltuielile pe care agentii economici doresc si pot sa le efectueze în limita veniturilor proprii formeaza împreuna cheltuielile agregate planificate (AE). firmele care estimeaza o cerere ridicata pentru produsele lor. Deci .2 Echilibrul PIB într-o economie închisa si fara sector public Pentru evidentierea nivelului outputului. care sunt efectiv realizate. În acest caz cererea de echipamente va scadea. Sa ilustram principiul acceleratorului apelând la un exemplu concret. venitului si ocuparii la nivel macroeconomic. investitiile planificate. În consecinta. 4. investitia totala va fi de 300 unitati monetare (100 investitie de înlocuire + 200 investitie neta). achizitiile guvernamentale planificate si exportul net planificat. Capitalul fix are o durata de utilizare de 10 ani. decid sa-si sporeasca investitiile si odata cu acestea si productia. cunoscut fiind faptul ca valoarea si durata lor de utilizare sunt în general mari. agenti straini) consumul planificat. cheltuieli guvernamentale si exporturi nete pentru a explica nivelurile de echilibru ale outputului. cheltuiala agregata planificata poate fi superioara sau inferioara celei actuale. Aceste cheltuieli planificate cuprind în functie de natura agentilor economici (menaje. Agentii economici dispun de un nivel limitat al veniturilor disponibile. Tinând însa seama de investitia de înlocuire. iar economiile sunt rezultatul efortului menajelor. 4. atunci apare justificata decizia de achizitionare a echipamentelor.3. nu exista sector guvernamental.3. monetare atunci pentru a o satisface este nevoie de o crestere identica de capital fix (20%). investitiile actuale ale firmelor depasesc investitiile planificate. Abaterea dintre cheltuiala agregata planificata si cea actuala se poate produce atât la nivel global cât si la nivelul componentelor individuale. Coeficientul capitalului este în consecinta 4. Modelul prezentat are denumirea de accelerator. în anumite conditii.

Celelalte niveluri de output real conduc catre situatii de dezechilibru. Deoarece în sectorul afacerilor se produce mai putin decât achizitioneaza cumparatorii.m. Producatorii sunt dispusi a oferi fiecare din cele zece niveluri de output pe baza anticiparii obtinerii unor încasari identice în urma vânzarilor lor.) (3) 275 290 305 320 335 350 365 380 395 410 (miliarde u. În aceste conditii. care împreuna cu o investitie planificata de de 20 miliarde unitati monetare. Un nivel mai ridicat al outputului înseamna mai multe locuri de munc a si un nivel superior 60 . output si venituri (miliarde u. economia genereaza o rata anuala de cheltuire peste nivelul suficient de achizitionare a productiei de 310 miliarde unitati monetare.m. conduce la cheltuieli agregate de 325 miliarde unitati monetare. Acest output odata produs va genera suma totala tocmai suficienta pentru achizitionarea sa. nu exista nici un motiv pentru care producatorii sa fie tentati sa-si modifice volumul de activitate si deci PIB. De exemplu.) (4) -5 0 5 10 15 20 25 30 35 40 (miliarde u. El corespunde egalitatii dintre cantitatea totala de bunuri produsa si cantitatea totala cumparata (C + I). posibil de realizat în economie. Nivelul de echilibru al outputului reprezinta acel nivel de output.m.venit. Pe baza datelor din tabel.m. Se observa ca exista doar un singur nivel al outputului real care asigura echilibrul cu volumul total al cheltuielilor. Cheltuielile agregate sunt prezentate în coloana a sasea. outputului si venitului într-o economie cu sector privat Niveluri posibile de ocupare Outputul real intern (venitul si PIB) (miliarde u. unui niv el al outputului real de 310 miliarde unitati monetare îi corespunde un consum de 305 miliarde unitati monetare. De exemplu. cheltuielile agregate sunt egale cu suma dintre consum si investitia bruta planificata. Tabelul 4.) (2) 270 290 310 330 350 370 390 410 430 450 Consumul (C) Economii (S) Investitie (I) Cheltuieli agregate (C+ I) Acumulari neintentionate de stocuri (miliarde u. Daca avem în vedere doar sectorul privat al economiei.m.) (7) -25 -20 -15 -10 -5 0 +5 +10 +15 +20 Tendinta pentru ocupare.egal cu venitul national si cu venitul disponibil. La acest nivel nu exista nici supraproductie care ar genera stocuri de bunuri nevândute si reducerea viitoare a productiei si nici insuficienta productiei existente astfel încât sa merite extinderea acesteia. care este egal cu cheltuielile agregate. Sectorul firmelor va ajusta acest dezechilibru dintre cheltuielile agregate si outputul real sporind productia. PIB de echilibru este de 370 miliarde unitati monetare. sectorul productiv ar putea produce un output în valoare de 270 miliarde unitati monetare numai daca se anticipeaza încasari de 270 miliarde unitati monetare. Acesta este outputul total pe care economia este capabila sa-l sustina si la care productia si cheltuiala se afla în echilibru. Daca producatorii anticipeaza obtinerea unor încasari mai mari atunci ei vor creste outputul realizat.m. urmeaza un declin neintentionat al stocurilor în valoare de 15 miliarde unitati monetare. În consecinta.) (5) 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 (miliarde u.) (6) 295 310 325 340 355 370 385 400 415 430 În coloana a doua a tabelului sunt prezentate nivelurile posibile ale outputului total.) (8) Crestere Crestere Crestere Crestere Crestere Echilibru Descrestere Descrestere Descrestere Descrestere (milioane persoane) (1) 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 (miliarde u. masurat prin intermediul PIB. Aceasta înseamna ca venitul disponibil al menajelor este egal cu valoarea outputului total.m.3 Determinarea nivelurilor de echilibru ale ocuparii. Functia cheltuielilor agregate indica sumele totale ce vor fi cheltuite pentru fiecare nivel posibil de output .

6 Echilibrul cheltuieli agregate – output intern Cheltuiala privata (C + I = PIB) C+I Echilibru C Cheltuieli agregate I = 20 mld. cu 10 miliarde unitati monetare. Pentru orice nivel de output superior lui 370 miliarde unitati monetare. daca cheltuielile agregate exced outputul intern.m. Acest fapt se datoreaza înclinatiei marginale spre consum. u. u. situatia se va repeta cu singura deosebire ca nivelul acumularilor neintentionate de stocuri variaza. În figura 4. În aceeasi figura este reprezentat consumul. cheltuieli agregate inferioare outputului real determina r educerea productiei. iar firmele aflate în imposibilitatea de recuperare integrala a costurilor si obtinere a profitului deci reducerea productiei. firmele planifica sa investeasca o suma identica si anume egala cu 20 miliarde unitati monetare. Reducerea PIB real înseamna mai putine locuri de munca si un nivel mai redus de venit. Deci. 4. care este inferioara unitatii. este egala cu variabila masurata pe ordonata. însa deplasata spre în sus cu o valoare egala cu cea a investitiei. 270 290 310 330 350 370 390 410 430 450 Produsul intern real (PIB) Sa analizam aceeasi situatie însa în maniera grafica. aceste cheltuieli vor determina cresterea outputului intern. stocurile au crescut neintentionat. Fig. în cazul datelor din tabel. C = 350 mld. d Între timp. astfel încât outputul se va îndrepta spre nivelul sau de echilibru. Nivelul de echilibru al PIB este nivelul corespunzator intersectiei dintre curba cheltuielilor agregate si linia la 450. precum si cheltuielile agregate. Panta curbei cheltuielii agregate este aceeasi cu cea a curbei consumului. în acest caz PIB. însa nu în aceeasi masura. îndreptându-se spre nivelul sau de echilibru. În mod constant. orice nivel al outputului real inferior nivelului de 370 miliarde unitati monetare determina aceeasi reactie din partea firmelor. cheltuielile agregate cresc cu 15 miliarde unitati monetare la fiecare 20 miliarde unitati monetare suplimentare de venit. Deci. o parte din venitul disponibil nu va fi cheltuita. Curba cheltuielilor agregate este paralela curbei consumului. Productia se va reduce în fiecare caz. O parte din productie nu se va vinde. Pentru fiecare nivel al outputului.m. care este functie crescatoare de venit. în timp ce economiile cresc cu 5 miliarde unitati monetare. Se observa ca si cheltuiala agregata creste concomitent cu outputul si venitul. Keynes afirma. Astfel. adica cheltuielile agregate (C + I). asa cum de altfel legea psihologica fundamentala a lui J.de venit. Abscisa (PIB) si ordonata (cheltuielile agregate) punctului de intersectie sunt 61 .3. Presupunem acum ca outputul real se situeaza peste nivelul de 370 miliarde unitati monetare. ci economisita. În cazul problemei bazate pe datele din tabelul 4.6 s-a trasat mai întâi linia la 450 ale carei puncte se caracterizeaza prin aceea ca variabila masurata pe abscisa. De exemplu. pentru un output real de 410 miliarde unitati monetare cheltuielile agregate reprezinta 400 miliarde unitati monetare.M.

Stocurile de produse nevândute cresc la niveluri indezirabile determinând producatorii sa-si reduca volumul de activitate si sa se orienteze spre nivelul de 370 miliarde unitati monetare. consumul si investitiile brute însumeaza 400 miliarde unitati monetare. cheltuielile agregate reprezinta suma dintre consum. Atât timp cât nu intervine vreo modificare la nivelul cheltuielilor agregate. Fig. exporturile nete sunt pozitive. exista si fluxuri de bunuri si servicii provenind din strainatate. Mai întâi. În primul caz. importurile depasesc în valoare exporturile cu aceeasi marime (5 miliarde unitati monetare) indiferent de marimea PIB. se impune ca din marimea cheltuielilor agregate sa fie deduse cheltuielile reprezentând bunurile importate. În mod asemanator cu consumul si investitiile. 4. iar producatorii sunt incitati sa sporeasca productia. exporturile nete sunt reprezentate grafic printr-o dreapta paralela axei orizontale si situata deasupra acesteia (figura 4. adica importuri. nivelul PIB de 370 miliarde unitati monetare va fi mentinut pentru o perioada nelimitata.3 Schimburile internationale si echilibrul PIB Prezentarea anterioara s-a situat în ipoteza unei economii închise. În cele ce urmeaza consideram o economie deschisa.7 Exporturile nete Exporturile nete Exporturi nete pozitive +5 62 . Punctele aflate pe curba cheltuielilor agregate sunt situate deasupra liniei la 450.7). exporturile creaza output intern. ocuparii si outputului. iar investitia este 20 miliarde unitati monetare. Astfel. Pentru a nu supraevalua valoarea productiei interne. Stocurile se reduc. Din acest motiv exporturile nete apar tot sub forma unei drepte situata de data aceasta sub axa orizonatala. importurile depasesc în valoare exporturile. Pentru nivelul PIB de 410 miliarde unitati monetare. orientându-se spre nivelul de echilibru de 370 miliarde unitati monetare. În schimb. Se observa pe graf ic ca într-o asemenea situatie punctele corespunzatoare cheltuielilor agregate se situeaza sub linia la 450. economia doreste sa cheltuiasca în exces în raport cu ceea ce produce. valoarea exporturilor depasind. în mod constant valoarea importurilor cu 5 miliarde unitati monetare pentru orice nivel posibil al PIB. Acest nivel de echilibru este de 370 miliarde unitati monetare. Consideram în continuare doua situatii posibile pentru exporturile nete. 4. Exporturile nete pot fi. De exemplu. investitii brute si exporturile nete.egale. Este evident ca nici un nivel al PIB situat deasupra punctului de echilibru nu este sustenabil deoarece suma dintre consum si investitiile brute este inferioara PIB. venit si locuri de munca. În cazul unei economii deschise. prin luarea în calcul a exporturilor si importurilor. pentru nivelurile posibile ale PIB mai mici de 370 miliarde unitati monetare. în timp ce în al doilea caz.3. venitului si crearea de noi locuri de munca. AE = C + I + E – X Pentru simplificarea analizei presupunem ca exporturile nete sunt independente de nivelul PIB. Exporturile trebuie privite din acest motiv drept componenta a cheltuielilor agregate. achizitiile efectuate de agentii economici din strainatate contribuie la cresterea productiei. dupa caz. valoarea exporturilor excede pe cea a importurilor. Din acest motiv. Desi bunurile si serviciile au ca destinatie exteriorul. pozitive sau negative. Consumul este 350 miliarde unitati monetare. Examinam în continuare efectelor exporturilor nete asupra venitului. În cea de a doua situatie. consumul si investitiile împreuna sunt de 325 miliarde unitati monetare. aflata în interactiune cu exteriorul. sa presupunem. pentru un nivel al PIB de 310 miliarde unitati monetare.

intersectia dintre noua curba a cheltuielilor agregate si linia la 450 se produce pentru un nivel al PIB de 390 miliarde unitati monetare. nivelu l de echilibru al PIB este de 370 miliarde unitati monetare.6. deplaseaza curba anterioara a cheltuielilor agregate spre în sus si paralel cu o marime egala cu cea a exporturilor nete.8 ca nivelul de echilibru al PIB si venitului este superior nivelului de 370 miliarde unitati monetare. Astfel. În figura 4. Presupunem ca valoarea exporturilor excede valoarea importurilor. Mai precis. iar curba lor se intersecteaza cu linia la 450. Astfel. 63 . pentru fiecare nivel al PIB. Acest fapt produce o crestere mai ampla a PIB. În absenta sectorului extern. Se poate verifica acest nivel adaugând marimea exporturilor nete fiecarui nivel al cheltuielilor agregate în tabelul 4. Doar la acest nivel cheltuielile agregate sunt egale cu PIB.3 si figura 4. 4. cheltuielile agregate sunt acum mai mari cu 5 miliard e unitati monetare. Se observa pe graficul din figura 4.350 -5 370 390 410 PIB real Exporturi nete negative Curba cheltuielilor agregate se poate situa la un nivel mai ridicat sau mai scazut dupa cum exporturile nete sunt fie pozitive fie negative. investitii si exporturi nete este egala cu marimea PIB. venitului si ocuparii.3 si apoi calculând nivelul la care suma dintre consum. Fig.8 sunt prezentate ambele curbe ale cheltuielilor agregate în functie de nivelul exporturilor nete. o crestere a cheltuielilor agregate cu 5 miliarde unitati monetare provoaca cresterea PIB cu 20 miliarde unitati monetare. Efectul de multiplicare este în acest caz de 4.8 Exporturile nete si PIB de echilibru Cheltuiala privata C + I + En1 Cheltuieli agregate cu exporturi nete pozitive C+I C + I + En2 Cheltuieli agregate cu exporturi nete negative 350 370 390 410 Produsul intern real (PIB) Se constata ca exporturile nete pozitive cresc cheltuielile agregate la un nivel superior nivelului corespunzator unei economii închise. Curba cheltuielilor agregate reprezentând suma consumului si a investitiilor brute este identica cu cea din tabelul 4. Includerea exportur ilor nete în cadrul cheltuielilor agregate.

exporturile nete negative genereaza efecte contrare.În schimb.3.4 Sectorul public si echilibrul PIB Consideram acum o alta componenta a cheltuielilor agregate si anume cheltuielile guvernamentale. venitul si ocuparea. Ca urmare.) (8) 315 330 345 360 375 390 405 420 435 450 (miliarde u.2. Desi venitul disponibil scade sub nivelul venitului personal cu marimea impozitelor pe venituri. • cheltuielile guvernamentale nu se afla în relatie cu cheltuiala privata a economiei. sunt supuse direct controlului public. precum si impozitele.) (1) 270 290 310 330 350 370 390 410 430 450 Consumul (C) Economii (S) Investitie (I) Exporturi Nete milia rde Exporturi Importuri (E) (M) (miliarde u. modificarea lor nu afecteaza în nici un sens valoarea însumata a consumului si investitiilor.3 si 4 sunt identice cu cele din tabelul 4.) (7) 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 Tabelul 4. În cazul de fata o reducere a cheltuielilor agregate cu 5 miliarde unitati monetare face ca PIB sa scada cu 20 m iliarde unitati monetare.) (4) 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 (miliarde u. adica impozitele pe venituri mai putin “impozitele negative” (platile de transfer) provin integral din impozitele personale.m. Tabelul 4. independenta de nivelul PIB.m.4 Determinarea efectului cheltuielilor guvernamentale asupra PIB de echilibru Outputul real intern (venitul disponibil = PIB) (miliarde u. • impozitele nete guvernamentale. Ele sunt determinate exogen si sunt constante indiferent de nivelul PIB. odata cu el.m. pentru orice nivel al PIB. Cheltuielile agregate sporesc fata de situatia anterioara cu marimea cheltuielilor guvernamentale: AE = C + I + G + E – X Presupunem ca guvernul decide sa cheltuiasca 20 miliarde unitati monetare pentru achizitionarea bunurilor si serviciilor.m.) (6) 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 Cheltuieli guvernamentale Cheltuieli agregate (C+ I + En + G) (miliarde u. PIB. Pentru a simplifica prezentarea influentei cheltuielilor guvernamentale asupra variabilelor mentionate precizam urmatoarele ipoteze: • investitiile si exporturilor nete sunt independente de nivelul PIB. Urmatoarele doua coloane cuprind date privind exporturile nete 64 . Spre deosebire de cheltuielile private.3.) (3) -5 0 5 10 15 20 25 30 35 40 (miliarde u.4 arata efectul cheltuielilor guvernamentale asupra PIB.) (2) 275 290 305 320 335 350 365 380 395 410 (miliarde u. Cheltuielile guvernamentale si impozitele sunt pârghii la îndemâna guvernului prin care acesta poate promova stabilitatea economica. Reducerea cheltuielilor agregate cu o anumita marime provoaca o reducere mai ampla a PIB.m. • impozitele totale colectate reprezinta o marime fixa. 4. PIB va scadea si.) (5) 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 (miliarde u. • nivelul general al preturilor este constant.m. venitului si ocuparii la nivel macroeconomic. cheltuielile guvernamentale. Coloanele 1. Venitul national si Venitul personal ramân constante. Dimensiunea cheltuielilor guvernamentale afecteaza nivelul PIB.m.m.

asa cum de altfel se poate observa în coloana 8. Fig. În schimb. Astfel. Cresterea cheltuielilor guvernamentale cu 20 miliarde unitati monetare. cresterea cheltuielilor guvernamentale cu 20 miliarde unitati monetare. presupunând ca nu sunt finante prin cresterea impozitelor pe venituri. Existenta sectorului public face ca dreapta cheltuielilor agregate sa se deplaseze spre în sus cu o marime egala cu cea a cheltuielilor guvernamentale.9 Cheltuielile guvernamentale si PIB de echilibru Cheltuielile agregate (C+ I+En+G ) C + I + En + G C + I+ En C Cheltuieli guvernamentale 20 370 450 Produsul intern real (PIB) În figura 4. modificarea impozitelor influenteaza în sens contrar modificarea PIB. provocând scaderea PIB. întocmai ca si cresterea cheltuielii private. În absenta cheltuielilor guvernamentale PIB de echilibru era de 370 miliarde unitati monetare. provoaca o crestere a PIB de echilibru cu 80 miliarde unitati monetare (de la 370 la 450 miliarde unitati monetare).(pentru simplificarea prezentarii consideram valoarea exporturilor egala cu cea a importurilor) si cheltuielile guvernamentale. de la 20 miliarde unitati monetare la 10 miliarde unitati monetare. Se observa ca intersectia dintre dreapta cheltuielilor agregate si linia la 450 se produce la un nivel superior al PIB comparativ cu cazul absentei cheltuielilor guvernamentale. de exemplu. Cresterea impozitelor determina reducerea cheltuielilor agregate si mai departe a PIB. nivelul de echilibru al PIB se va reduce cu 40 miliarde unitati monetare. PIB creste cu 80 miliarde unitati monetare atingând nivelul de 550 miliarde unitati monetare. 4. 65 . reducerea impozitelor determina scaderea cheltuielilor agregate si a PIB. Cresterea cheltuielilor guvernamentale. Se poate usor demonstra ca daca cheltuielile guvernamentale se reduc. Reducerea cheltuielilor guvernamentale face ca dreapta cheltuielilor agregate sa se deplaseze spre în jos. Prin includerea în cheltuielile agregate a cheltuielilor guvernamentale PIB de echilibru creste la 450 miliarde unitati monetare. Prin adaugarea cheltuielilor guvernamentale la cheltuiala privata se obtine un nivel mai înalt al cheltuielilor agregate.9 cheltuielile guvernamentale sunt reprezentate printr-o dreapta situata deasupra axei orizontale. Multiplicatorul de cheltuiala publica este în acest caz egal cu 4. determina cresterea cheltuielilor agregate si a PIB de echilibru. provoaca aceasta crestere mai ampla a PIB. Efectul reducerii cheltuielilor guvernamentale corespunde multiplicatorului mentionat anterior. Se observa ca si cheltuielile guvernamentale au un efect multiplicator asupra PIB. În general.

Ea poate fi divizata în numeroase componente. un asemenea proces de dezagregare detaliata se dovedeste util. Restabilirea echilibrului macroeconomic presupune actiunea separata si conjugata asupra cererii si ofertei agregate. cererea agregata se divide într-un numar redus de componente. Niciunul dintre agentii economici care alcatuiesc categoriile mentionate nu cere din toate bunurile si serviciile existente si nici nu au aceeasi pondere în cheltuielile totale efectuate în cursul unei perioade de timp. Notiunile de cerere si oferta sunt cunoscute din abordarea microeconomica. 5. sunt: . În cazul de fata. Putem vorbi în acest sens de cererea de autoturisme.CAPITOLUL 5. nu pretul unui bun sau serviciu individual prezinta importanta. furnizat de deflatorul PIB. altele de catre producatori. nu intereseaza cererea si oferta unui anumit bun. Uneori. firmelor. Echilibrul macroeconomic Conceptele de cerere si oferta agregata sunt esentiale pentru întelegerea nivelului si fluctuatiilor rezultatelor macroeconomice. Oferta agregata 3. outputul real si somajul sunt afectate de cresterea cererii agregate 1. ocuparii si somajului precum si nivelului general al preturilor. guvernului si strainatatii. De asemenea. altele de catre guvern iar altele de catre strainatate.1 Cererea agregata Cererea agregata priveste cererea pentru bunuri si servicii în totalitatea lor sau pentru outputul real. Pentru macroeconomie o clasificare de genul acesta nu este necesara. Cererea agregata reprezinta ansamblul cheltuielilor planificate de catre menaje. guvern si strainatate pentru achizitionarea de bunuri si servicii finale în conditiile nivelurilor date ale preturilor. Componentele cererii agregate. iar pentru nivelul general al preturilor putem apela la deflatorul PIB. cererea de locuinte etc. firme. cunoscute din capitolul 3. ci nivelul general al preturilor. strict necesare analizei macroeconomice. Cererea agregata depinde de deciziile menajelor. Varietatea bunurilor care sunt incluse în produsul national este imensa. ci cererea si oferta ansamblului de bunuri si servicii care alcatuiesc PIB real. Pentru masurarea cantitatii agregate de bunuri si servicii folosim PIB real (PIB evaluat în preturi constante). cererea de bere. de exemplu computere). CEREREA AGREGATA SI OFERTA AGREGATA Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • • • • Factorii care determina panta curbei cererii agregate Cauzele deplasarilor curbei cererii agregate Factorii care determina pantele curbelor ofertei agregate pe termen scurt si pe termen lung Cauzele deplasarilor curbei ofertei agregate Factorii care determina cantitatea agregata de bunuri si servicii produse si nivelul general al preturilor la care bunurile si serviciile sunt vândute Modul în care preturile. Din acest motiv. Unele bunuri sunt cerute de catre menaje. Cererea agregata 2.

Curba cererii agregate evidentiaza cantitatile cerute de PIB real corespunzatoare fiecarui nivel al deflatorului PIB. O asemenea relatie ne conduce la curba cererii agregate (CA). determinând conditiile de echilibru. de la 2000 la 1000 unitati monetare.- Consumul personal (C). reprezinta o lista de cantitati asociata unei liste de preturi. Asemenea schimbari. a) Curba cererii pietei pentru un bun dat este construita pe ipoteza ca preturile celorla lte bunuri ramân constante si doar pretul bunului analizat se modifica.0 0. exprimate prin produsul intern brut real. determina modificarea fluxurilor financiare si reale la nivelul economiei. 69 . Fig. masurata în termeni reali – cererea agregata reala . se produce concomitent si cresterea sau scaderea venitului national nominal. Investitiile (I). În cazul de fa cresterea nivelului general al preturilor de la 0. cresterea pretului antreneaza reducerea cantitatii cerute.0 antreneaza reducerea cantitatii ta. Consumul public (G). Venitul national nominal nu ramâne în mod necesar constant odata ce apar schimbari în cererea agregata. Ea reprezinta mai degraba un ansamblu de cantitati de bunuri si servicii care sunt dorite a fi achizitionate pentru fiecare nivel dat al preturilor si în circumstante date (venit al consumatorilor.). Si totusi cele doua curbe se deosebesc fundamental cel putin prin doua aspecte.1. a carei reprezentare grafica este data în figura 5.5 A CA 1000 2000 3000 4000 Produsul intern brut real (unitati monetare) B Curbele cererii agregate si cererii pietei Se observa ca forma curbei cererii agregate este asemanatoare curbei cererii întâlnite la nivelul unei piete. corelate cu nivelul general al preturilor. politica fiscala si politic a monetara etc. situata dupa caz la stânga sau la dreapta celei initiale. Curba cererii agregate nu este acelasi lucru cu volumul total de bunuri si servicii cumparate efectiv. Exportul net (En). Legea cererii se confirma în ambele cazuri.5 1. Adica. Altfel spus. Miscarea de-a lungul curbei cererii agregate corespunde situatiei în care preturile oricarui bun sau ale tuturor bunurilor si serviciilor se pot modifica. Totodata. ceteris paribus. Se stie ca o modificare a veniturilor consumatorilor conduce la o alta curba a cererii pietei pentru acel bun.5 la 1. atât curba cererii agregate cât si cea a cererii la nivelul unei piete date interactioneaza cu curbele corespunzatoare ale ofertei. 5. În acest capitol examinam mai întâi relatia dintre cheltuiala totala planificata pentru bunuri si servicii finale. curba cererii agregate.1 Curba cererii agregate Nivelul general al preturilor 1. Ca urmare. întocmai ca si curba cererii individuale.si nivelul general al preturilor. b) Curba cererii pietei pentru un bun dat este trasata considerându-se ca venitul consumatorilor este constant. iar reducerea pretului conduce la sporirea cantitatii cerute. cerute.

se poate rationa la reducerea nivelului general al preturilor. La un nivel mai ridicat al preturilor. Analizam în continuare modul în care deciziile privind nivelurile reale ale acestor componente sunt afectate de schimbari în nivelul preturilor. Aceste câstiguri suplimentare se regasesc în veniturile menajelor prin intermediul platii factorilor si a profiturilor. Cresterea nivelului preturilor reduce puterea de cumparare a venitului nominal. Cu cât nivelul general al preturilor este mai ridicat. date fiind celelalte conditii. cererea de pantofi sport marca Nike creste. În consecinta. Exista în acest sens mai multe motive care explica panta negativa a curbei cererii agregate. cel putin în parte. Efectul de venit priveste consecintele modificarii nivelului preturilor asupra venitului. daca pretul unor pantofi sport marca Reebok creste. atunci când raportul dintre preturile pantofilor sport se modifica. Câstigurile producatorilor si vânzatorilor de bunuri si servicii cresc în aceeasi proportie. de exemplu. Consumul. Puterea de cumparare a unei unitati monetare creste si firesc si valoarea reala a disponibilitatilor monetare ale consumatorilor. Cresterea nivelului preturilor are impact si asupra valorii activelor reale si financiare de care dispun agentii economici si care constituie averea lor. În concluzie. Presupunem ca nivelul general al preturilor înregistreaza o crestere. bunurile si serviciile pot fi achizitionate în p erioada urmatoare pentru mai putin decât pretul acelorasi bunuri si servicii în prezent la care se adauga dobânda câstigata prin amânarea achizitiilor. putem considera ca sporirea nivelului g eneral al preturilor determina reducerea cantitatii totale de bunuri si servicii. si valoarea reala a disponibilitatilor banesti. ca urmare a modificarii preturilor lor relative. cu atât mai probabil se va renunta a se cumpara în prezent si decide cumpararea de bunuri si servicii în viitor. odata cu aceasta. posibil. adica efectul de avere. efectului de venit. O parte a averii lor. Efectul de substitutie intertemporal priveste modificarea cantitatii cerute de PIB real datorita modificarii pretului relativ dintre bunurile si serviciile prezente si cele viitoare. Puterea de cumparare a banilor scade si. Si. De exem plu. Exista în consecinta substituirea pant ofilor sport marca Reebok cu alte marci. Înclinatia curbei cererii agre gate este determinata de fiecare componenta a sa. 70 .Relatia dintre nivelul general al preturilor si cheltuielile efectuate de ansamblul consumatorilor face ca panta curbei cererii agregate sa fie negativa. Se stie faptul ca panta negativa a curbei cererii unui poate fi atribuita. celelate conditii ramânând neschimbate. Panta curbei cererii agregate Cererea agregata este functie descrescatoare în raport cu nivelul general al preturilor. consumul real variaza în sens invers modificarii nivelului general al preturilor. cu prezenta fenomenului inflationist. În mod similar. Daca acceptam existenta unei relatii între nivelul real al averii agentilor economici si achizitiile acestora. veniturile nominale ale consumatorilor cresc proportional cu cresterea nivelului general al preturilor. Un venit real mai mic face posibila achizitia unei cantitati mai reduse de bunuri si servicii. oamenii vor realoca venitul lor substituind în favoarea bunului devenit relativ mai ieftin. Modificarea cantitatii cerute la o variatie a pretului unui bun este usor de înteles. Efectul de substitutie se refera la posib ila înlocuire a unui bun cu un altul. Sa analizam în continuare efectul cresterii nivelului general al preturilor asupra fiecarei componente a cererii agregate. astfel ca agentii economici se simt mai putin bogati decât înainte de cresterea preturilor si vor decide reducerea achizitiilor. Surprindem în continuare unul dintre aceste motive si anume efectul de substitutie intertemporal. O asemenea relatie exista si între cantitatea ceruta de PIB real si nivelul general al preturilor pe baza efectului de substitutie. în parte. cel putin în parte. se poate accepta ca merita asteptat. averea reala se reduce. În general. efectului de substitutie si. Pe masura ce pretul unui bun scade relativ la preturile altor bunuri. sub forma de bani. se afla în conturi bancare cu o valoare nominala fixata. atunci cantitatea ceruta se reduce în conditiile în care preturile altor pantofi sport nu se modifica. Consumul real este stimulat iar cererea agregata creste. consumatorii nu sunt protejati complet de efectele inflatiei. Daca. Consumatorii vor achizitiona o cantitate mai mica de bunuri si servicii dupa cresterea preturilor comparativ cu perioada anterioara acestei cresteri. O crestere a nivelului general al preturilor poate fi sinonima.

bunurile si serviciile exportate de tara X în tara Y devin mai scumpe. Aceasta înseamna ca la o modificare procentuala data a nivelului preturilor. cumpararile de bunuri si servicii ale menajelor vor scadea. Exporturile nete. În schimb. cumparatorii din tara X se orienteaza spre achizitia în mai mare masura a bunurilor si serviciilor din import decât spre achizitionarea bunurilor din productia interna. Efectul schimbarilor în nivelul general al preturilor nu este acelasi pentru orice element al cheltuielilor bugetare. cresterea nivelului general al preturilor reduce investitiile planificate în termeni reali prin efectul asupra ratelor dobânzilor. daca decizia guvernului este adoptata în termeni nominali. Aceasta înseamna ca bunurile fabricate în exterior pot fi achizitionate cu mai putin decât pretul acelorasi bunuri produse în interior. în timp ce bunurile si serviciile provenind din tara Y devin relativ mai ieftine pentru cumparatorii din tara X. Cheltuielile de consum în termeni reali scad odata cu cresterea preturilor prin efectul generat de interactiunea dintre componentele cererii agregate. exporturile nete ale tarii X. modificarea valorii reale a unei componente a cererii agregate afecteaza si celelalte componente. În plus. Consideram ca nivelul preturilor creste în tara X iar în tara Y ramâne constant. Datorita relatiilor economice externe existente între tari. În consecinta. De exemplu.Investitia. Cunoasterea elasticitatii cererii agregate reprezinta de asemenea un aspect important al analizei macroeconomice. Pentru a evidentia relatia dintre exporturile nete si nivelul general al preturilor presupunem doua tari X si Y. scad în termeni reali pe masura ce nivelul preturilor creste. a bunurilor achizitionate de guvern si a exporturilor va face ca veniturile reale ale menajelor sa scada si ele. De exemplu. deoarece cu aceeasi suma de bani se poate cumpara mai putin. Cresterea nivelului preturilor conduce la cresterea cererii de moneda. Investitia reala este de asemenea afectata de modi icarile nivelului general al f preturilor. achizitiile guvernamentale. cheltuielilor guvernamentale si exportului net indica faptul ca fiecare componenta a cererii agregate reale se modifica în sens opus modificarii nivelului preturilor. În concluzie. În aceste conditii. a cheltuielilor guvernamentale si a exporturilor nete vor afecta veniturile reale ale menajelor. daca dimensiunea elementelor bugetului este fixata în termeni nominali. cel putin pe termen scurt. modificarile investitiei planificate. Putem asimila aceasta situatie unui efect de substitutie internationala. Daca cursul de schimb între monedele celor doua tari ramâne neschimbat. reducerea nivelului general al preturilor creste investitiile reale planificate. Cheltuielile guvernamentale. însa pentru perioada în curs achizitiile în termeni reali se reduc. Din acest motiv. modificarea nivelului general al preturilor într-o tara afecteaza nu numai cantitatea agregata ceruta din bunurile si serviciile proprii. O analiza completa a efectelor modificarii nivelului general al preturilor asupra exporturilor nete presupune însa luarea în calcul a schimbarilor produse în ratele de schimb. Schimbarea nivelului general al preturilor determina în consecinta modificari în valorile reale ale fiecarei componente a cererii agregate. scad atunci când nivelul preturilor în aceasta tara creste. curba cererii agregate are panta negativa. În conditiile unei rate de schimb constante. guvernul ar putea decide cresterea bugetului alocat unor asemenea activitati în perioada urmatoare. ci si cererea agregata a altor tari. Probabil. cheltuiala planificata reala se modifica într-o mai mica masura. Elasticitatea cererii agregate Examinarea valorilor reale ale consumului. În schimb. presupunem a cum ca cererea agregata este relativ inelastica. componenta a cererii agregate. Preturile bunurilor si serviciilor înregistreaza ritmuri diferite de crestere de la o tara la alta. Ratele mai înalte ale dobânzilor cresc costul împrumutarii banilor si descurajeaza investitiile în capital real. O crestere a nivelului preturilor care reduce cererea reala de bunuri achizitionate în scopul investitiei. investitiilor. 71 . În conditiile unei oferte de moneda constante se ajunge la un nivel mai ridicat al ratelor dobânzilor. daca guvernul decide cumpararea de armament în termeni de cantitate. orice crestere a pretului unei unitati de cantitate antreneaza cresterea cheltuielilor. În raport cu modificarea nivelului general al preturilor. Ca urmare. cresterea preturilor reduce cantitatea de armament achizitionata.

asa cum de altfel era de asteptat pentru o curba a cererii agregate inelastice. Acest efect se datoreaza faptului ca un anumit procent de crestere a pretului nu este însotit de o crestere a încasarii pe unitatea de cantitate suficient de mare pentru a compensa reducerea procentuala mai ampla a cantitatii vândute. planificând sa cheltuiasca mai mult acum pentru bunuri si servicii si sa pastreze o cantitate mai mica de moneda si alte active financiare. Atunci când însa cererea unui bun este relativ inelastica. daca cererea pentru un bun este elastica în raport cu pretul. Anticiparea unor venituri mai ridicate în viitor conduce deci la cresterea cererii agregate. Daca consumatorii devin mai optimisti privind viitorul lor atunci ei pot creste cheltuielile planificate pentru orice nivel dat al preturilor. Anticipari privind veniturile viitoare.1. Ca urmare cererea agregata nominala devine în punctul B 1500 unitati monetare. Urmarea acestui fapt poate fi reducerea încasarilor producatorilor si chiar o recesiune economica. Anticipatiile. tinând seama de diferentele în ipotezele care tin de clauza “ceteris paribus”. În punctul A nivelul pretului este 0. o crestere a pretului este însotita de cresterea încasarilor. va determina deplasarea curbei cererii agregate fie spre stânga. venitul real si averea restului lumii. Putem retine cu titlu de exemplu modificarile produse în populatia totala.5 iar cantitatea de produs national real ceruta este 2000 unitati monetare. Pe baza unui rationament similar putem arata ca elasticitatea cererii agregate determina modul cum cererea agregata nominala este afectata de modificarea nivelului mediu al preturilor. Analizam în continuare doar trei dintre factorii care antreneaza deplasarea într-un sens sau altul a cererii agregate: anticipatiile. cererea guvernului (determinata de numeroase considerente politice si social ). Analizam trei dintre aceste aspecte si anume inflatia asteptata. Aceasta determina indivizii sa considere mai avantajoase achizitiile în prezent. fie spre dreapta. rata cu care firmele îsi modifica stocul de capital e (determinata printre altele de ritmul schimbarilor tehnice si tehnologice si starea de spirit a întreprinzatorilor). Daca cererea agregata este inelastica. Totusi. 72 . Ant icipatiile privind conditiile economice viitoare modifica deciziile agentilor economici în prezent si antreneaza deplasarea curbei cererii agregate. Daca însa consumatorii devin pesimisti privind veniturile lor în viitor. averea la nivelul economiei. vor decide reducerea cheltuielilor pentru bunuri si servicii determinând concomitent scaderea cererii agregate. În schimb. modificarile politicii guvernamentale si schimbarile din economia mondiala. Ca urmare. Aceasta curba este relativ inelastica de-a lungul segmentului cuprins între punctele A si B. Ca urmare cererea agregata creste. De exemplu.Se stie ca tipul elasticitatii cererii pentru un bun determina un anumit sens de miscare pentru încasarile obtinute prin vânzarea bunului în conditiile modificarii pretului. datorita de exemplu încetinirii cresterii economice.5 la 1. un anumit procent de crestere al preturilor va determina o reducere procentuala mai slaba a cererii agregate reale. daca se anticipeaza o rata mai mica a inflatiei cererea agregata se reduce. nivelul pretului creste de la 0. iar acesta din urma creste. Cererea agregata nominala este astfel egala cu produsul dintre cererea agregata reala si nivelul preturilor. Consideram o curba a cererii agregate de tipul celei din figura 5. o schimbare în conditiile pietei.5 iar cantitatea ceruta de produs intern scade de la 2000 unitati monetare la 1000 unitati monetare. Anticiparea unei rate înalte a inflatiei în perioada urmatoare reduce valoarea reala asteptata a banilor si altoar active în viitor. Cererea agregata nominala este mai mare în punctul B decât în punctul A. Deplasarile curbei cererii agregate Ca si în cazul curbei cererii unui bun. Trasarea curbei cererii agregate s-a realizat în conditiile în care anticipatiile erau presupuse constante. cererea agregata nominala tinde sa creasca pe masura ce se produce o miscare spre în sus de-a lungul curbei cererii agregate relativ inelastice. Pe masura ce ne îndreptam spre punctul B. altele decât nivelul preturilor. Inflatia asteptata. veniturile viitoare si profiturile viitoar e anticipate. deoarece cresterea pretului are un efect relativ mai slab asupra cantitatii vândute. Cererea agregata nominala corespunzatoare punctului A este 0. încasarile vor scadea. sursele deplasarilor celor doua curbe sunt diferite.5 · 2000 unitati monetare sau 1000 unitati monetare. Cererea agregata nominala reprezinta cererea totala pentru ansamblul bunurilor si serviciilor finale exprimata în termenii preturilor curente.

0 0. Modificarile în politica fiscala afecteaza curba cresterii agregate. 73 . În figura 5.5 1. Cantitatea de bunuri importate din tara X creste. cresterea impozitelor pe salariu conduce la reducerea veniturilor disponibile ale consumatorilor si.2 Deplasarea curbei cererii agregate Nivelul preturilor (anul de baza=1. Un exemplu în acest sens îl constituie cresterea economica înregistrata la nivelul Uniunii Europene. Totodata. în conditiile detensionarii contextului international. 5. mai departe. Cererea agregata se deplaseaza în aceste conditii spre stânga. Fig. cresterea ratei de impozitare a profiturilor reduce investitiile producatorilor. deplaseaza curba cererii agregate spre dreapta. reduce cererea agregata. Acelasi efect asupra cererii agregate genereaza cresterea platilor de transfer si implicarea mai ampla a statului în programele sociale. Atunci când se figureaza o singura curba a cererii agregate se considera ca atât în politica fiscala cât si în cea monetara nu intervin schimbari. reducerea cheltuielilor pentru înarmare. înregistreaza o rata înalta de crestere economica. Iar. prin intermediul exporturilor nete. Decizia bancii centrale de a creste sau reduce cantitatea de moneda din economie este însotita de cresterea cererii de bunuri si servicii finale si deci de deplasarea spre dreapta sau spre stânga a cererii agregate. În schimb. la scaderea cheltuielilor de consum. Nivelurile asteptate ale vânzarilor si profiturilor în viitor determina volumul investitiilor în prezent.0) 1. modificarea ritmului creatiei monetare afecteaza rata dobânzii si în consecinta cheltuielile menajelor pentru bunuri de folosinta îndelungata si ale firmelor pentru bunurile de capital.Anticipari privind profiturile viitoare. Evenimentele produse în alte tari afecteaza cererea agregata dintr-o tara X. Anticiparea unor sanse reale de a obtine profituri mai ridicate în viitor determina decizia de crestere a investitiilor planificate pentru orice nivel al pretului si cresterea cererii agregate. Modificari în politica guvernamentala.2 este prezentata situatia deplasarii spre dreapta a curbei cererii agregate determinata de o anumita evolutie în viitor a variabilelor economice prezentate. partener major pentru tara X. Cresterea cheltuielilor guvernamentale (pentru ameliorarea infrastructurii rutiere sau pentru construirea unor edificii cu caracter socio-cultural). când toate celelalte conditii ramân neschimbate. Consideram ca o alta tara Y. Achizitionarea unei noi tehnologii determina cresterea productivitatii muncii si veniturilor posesorilor factorilor de productie. Daca în schimb producatorii anticipeaza reducerea viitoare a profiturilor ei reduc volumul investitiilor provocând scaderea cererii agregate. Consumatorii tarii Y vor creste cheltuielile pentru bunuri si servicii atît indigene cît si de import. Cererea agregata este afectata nu numai de politica fiscala. Cresterea veniturilor reale ale consumatorilor din aceasta zona se concretizeaza în cresterea exporturilor României (dar si a altor tari) catre Uniunea Europeana si cresterea cererii agregate.5 CA1 1000 2000 3000 CA2 4000 Produsul intern brut real (unitati monetare) Modificari în economia mondiala. În mod similar. dar si de politica monetara. astfel ca cererea agregata în cazul acestei tari se deplaseaza spre dreapta.

daca cursul de schimb devine 1 euro = 25000 lei. în conditiile aceluiasi pret în lei pentru autoturismul românesc. în termenii deflatorului PIB. asa cum s-a precizat. Cantitatea agregata este rezultatul însumarii cantitatilor tuturor bunurilor si serviciilor finale realizate de producatorii interni.Un alt factor extern care afecteaza cererea agregata a tarii X consta în modificarea nivelului preturilor în tara Y. În mod echivalent. însa preturile factorilor de productie (salarii. curba ofertei agregate presupune asemanari dar si deosebiri comparativ cu curba ofertei unui bun dat. astfel încât pretul în lei al autoturismului produs în Germania devine inferior pretului autoturismului fabricat în România.5 milioane lei. atunci. sporeste cantitatea oferita. atunci pretul sau devine 227. 5. cumparatorul din România poate decide si de aceasta data achizitionarea autoturismului fabricat în Germania. Daca un autoturism produs în tara. resurse naturale) si al bunurilor intermediare (energie. În schimb. Cererea agregata pentru tara X se deplaseaza într-un sens sau altul în functie de raportul dintre dinamica preturilor în cele doua tari. poate fi achizitionat cu 182 milioane lei sau 6500 euro. În consecinta. Daca deprecierea leului în raport cu euro este mai mica de 25%. Curba ofertei agregate surprinde cantitatile de produs intern real disponibile pentru vânzare la niveluri diferite de pret. preturile materiilor prime) ramân constante. Pentru construirea curbei ofertei agregate trebuie acordata o atentie deosebita distinctiei dintre preturile bunurilor finale si cele ale factorilor de productie. exista ocupare deplina. cu performante identice cu cele ale autoturismului produs în Germania. cresterea importurilor determina reducerea cererii agregate în cazul României si cresterea cererii agregate în cazul Germaniei. în urma ajustarii salariilor pentru realizarea echilibrului dintre cantitatile de munca cerute si oferite. Sa ilustram aceasta situatie cu ajutorul unui exemplu. otel. cererea de autoturisme a cumparatorilor din România pentru produsele fabricate în strainatate este mai mare comparativ cu situatia initiala. Si într-un caz si în celalalt. Toate variabilele care privesc evenimentele din economia mondiala sunt presupuse constante atunci când se traseaza curba cererii agregate. în conditiile în care costurile unitare de productie nu se modifica. Preturile relative ale bunurilor importate si exportate se modifi a. Daca rata inflatiei în România este de 25% iar pretul autoturismului românesc se modifica în aceeasi masura. Termenul lung în macroec onomie corespunde unei perioade de timp suficient de lunga în care preturile tuturor factorilor de productie se ajusteaza în urma oricarei modificari. un indice al preturilor inputurilor arata nivelul mediu al preturilor factorilor de productie de baza (munca. pietele muncii si pietele altor factori de productie. În mod similar. Conceptul de oferta agregata priveste oferta tuturor bunurilor si serviciilor sau oferta outputului agregat sau produsul intern real. În cazul termenului lung. mai ales când c ratele de schimb nu se ajusteaza corespunzator. care este o medie ponderata a preturilor bunurilor finale incluse în cadrul acestui indicator. În mod similar cu cazul curbei cererii agregate. cresterea pretului unui bun însotita de cresterea în aceeasi masura a costurilor determina mentinerea cantitatii oferite. capital. somajul se afla la rata sa naturala. cel mai firesc. 74 . Asemenea situatii posibile conduc în cazul ansamblului producatorilor la forme diferite ale curbei ofertei agregate. Nivelul preturilor bunurilor finale poate fi determinat. astfel încât cantitatile agregate cerute si oferite sunt egale pe pietele bunurilor si serviciilor.2 Oferta agregata Oferta agregata reprezinta cantitatea totala de bunuri si servicii pe care producatorii doresc si pot sa o realizeze în functie de nivelul mediu al preturilor din economie. Cresterea pretului unui bun. În schimb. în mod normal. se va decide cumpararea autoturismului românesc. Presupunem ca un autoturism produs în Germania poate fi achizitionat cu 7000 euro sau cu 196 milioane lei (cursul de schimb fiind 1 euro = 28000 lei). atunci. Termenul scurt si termenul lung în macroeconomie Termenul scurt în macroeconomie se refer a la acea perioada de timp în care preturile bunurilor si serviciilor se modifica ca raspuns la modificarile produse în cerere si oferta. hârtie) utilizate pentru producerea PIB. cumparatorul din România va achizitiona produsul din exterior.

Oricât de ridicat ar fi ni elul preturilor. Atunci când nivelul mediu al preturilor bunurilor finale înregistreaza o crestere creste si costul vietii. nu va exista nici un motiv pentru întreprinzatori de a produce mai mult sau mai putin dupa modificarea preturilor decât anterior.0) 1. gazele naturale sau alte forme de energie sunt atât bunuri finale cât si inputuri. al al caror obiectiv îl reprezinta profitul. Putem concluziona ca daca exista presupunerea ca producatorii se asteapta ca preturile inputurilor sa fie flexibile în aceeasi masura cu preturile bunurilor finale. vor fi în masura sa raspunda unei asemenea solicitari.0) OATL Nivelul preturilor (anul de baza=1. salariile reale vor scadea în aceeasi masura în care preturile bunurilor finale au crescut. Una dintre consecintele posibile este aceea ca ambele niveluri de preturi se modifica în aceeasi proportie. Daca cresterile acestor preturi sunt strict proportionale. 2.5 OATS 1. Exista doua motive ale unei asemenea posibilitati. De exemplu. 1. dublarea preturilor bunurilor finale.0 0. Producatorii.5 2000 3000 4000 Produs intern brut real (unitati monetare) (a) Curba ofertei agregate pe termen lung 1000 1000 2000 3000 4000 Prod us intern brut real (unitati monetare) (b) Curba ofertei agregate pe termen scurt 75 . Acei întreprinzatori care se împotrivesc cresterilor salariale se pot confrunta cu riscul unor greve de mai lunga sau mai scurta durata (cantitatea de munca oferita devine zero) dar si cu riscul pierderii celor mai calificati si mai mobili lucratori în favoarea altor întreprinzatori dispusi sa mentina câstigurile reale ale lucratorilor lor în conditii de inflatie. lucratorii vor solicita cresterea salariilor pentru a-si mentine nivelul de trai. Multe bunuri precum petrolul. Astfel.3a). reduce la jumatate salariile reale si cantitatea de bunuri si servicii achizitionate. profiturile ramân neschimbate în termeni reali. Fig. Si tot constanta va fi si cantitatea oferita de ansamblul întreprinzatorilor.3 Curbele ofertei agregate Nivelul preturilor (anul de baza=1. care vor reusi sa-si dubleze încasarile.Curba ofertei agregate pe termen lung Cea mai importanta ipoteza pe care se bazeaza curba ofertei agregate se refera la ceea ce producatorii se asteapta sa se întâmple cu nivelul mediu al preturilor inputurilor atunci când nivelul mediu al preturilor bunurilor finale se modifica. energia electrica. Daca prin confruntarea cererilor si ofertelor corespunzatoare acestor bunuri preturile cresc pe pietele unde ele sunt vândute ca bunuri finale. Ce se va întâmpla în aceste conditii cu outputul total real ? Cel mai firesc. preturile vor creste si pe acele piete unde aceleasi bunuri constituie inputuri productive. deoarece pe termen lung preturile inputurilor tind sa se modifice proportional cu preturile bunurilor finale. În conditiile în care salariile nominale ramân constante. cantitatea oferita de fiecare v întreprinzator este constanta. Presupunem acum ca întreprinzatorii se asteapta ca preturile tuturor inputurilor sa creasca proportional ori de câte ori preturile bunurilor finale cresc. În aceste conditii. Ea constituie în acelasi timp curba ofertei agregate pe termen lung (OATL). Producatorii. cantitatea de output re oferita va ramâne constanta. 5. decid cât de mult sa produca tinând seama atât de preturile obtinute pentru bunurile realizate cât si de preturile suportate pentru inputurile folosite. Acest tip de oferta agregata corespunde nivelului natural al outputului real. curba ofertei agregate este verticala (figura 5.

preturile inputurilor nu se modifica decât dupa renegocierea contractelor. ei vor sesiza oportunitatile de îmbunatatire a profiturilor când cererea pentru produsele lor creste. Contractele încheiate de sindicate cu patronatul privind negocierea salariilor la anumite intervale de timp constituie un exemplu în acest sens. Însa. modificarea preturilor inputurilor va determina revizuirea cantitatii produse precum si a preturilor de vânzare. La un asemenea moment el dispune de o cantitate data de capital circulant necesara continuarii productiei. Doar dupa un anumit timp. masura în care se petrece ajustarea depinde de mai multe conditii si difera de la un input la altul. În aceste conditii chiar daca preturile bunurilor finale înregistreaza o crestere. dintre ajustarile pe termen lung si pe termen scurt constituie elemente necesare pentru a întelege deplasarile curbelor ofertei agregate. Folosind modelul cererii si ofertei. reducându-si stocurile de capital circulant. producatorii se asteapta ca pentru o anumita perioada de timp. conduce la o crestere a cantitatii de bunuri si servicii oferite si la o variatie a ocuparii si somajului. În consecinta. ci dupa un anumit timp. Alti factori afecteaza doar 76 . determinat prin interactiunea cererii si ofertei la nivel national. pe de o parte si. în conditiile unor preturi ale factorilor de productie nemodificate sau în curs de ajustare. Unii factori determina deplasarea concomitenta a curbei ofertei agregate pe termen scurt si curbei ofertei agregate pe termen lung.Curba ofertei agregate pe termen scurt Analiza anterioara a presupus o ajustare instantanee a preturilor inputurilor la modificarea preturilor bunurilor finale. Preturile unor inputuri sunt fixate în baza unor contracte pe termen lung. Curba ofertei agregate pozitiv înclinate este cunoscuta drept curba ofertei agregate pe termen scurt. Chiar daca ajustarea preturilor inputurilor este graduala pe termen scurt. Pentru a-si creste productia firmele solicita prelungirea programului de lucru si/sau angajarea de forta de munca suplimentara. Ca urmare. sa zicem un an. Stocurile de capital circulant. acest producator cons tata ca o crestere a cererii pentru bunul sau este parte a unei cresteri mai ample produse în cadrul cererii agregate.3b). Deplasarile curbei ofertei agregate pe termen scurt Deosebirile dintre nivelul preturilor bunurilor finale si ale inputurilor. Cresterea generalizata a preturilor în economie va face ca acest producator sa fie nevoit sa plateasca însa mai mult pentru productia viitoare. Exista însa suficiente motive pentru a considera ca o asemenea ajustare se produce în mod gradual. producatorii pot decide cresterea preturilor bunurilor produse si/sau cresterea cantitatii oferite. Cunoasterea incompleta a efectelor modificarii conditiilor pietei. poate fi apreciat ca având efect nesemnificativ asupra pretului fainii. preturile tuturor inputurilor sa ramâna constante si doar apoi vor decide modificarea simultana a preturilor acestora în acord cu modificarea anterioara a preturilor bunurilor finale. De asemenea. Schimbarea nivelului preturilor bunurilor finale. Daca întreprinzatorii se asteapta ca preturile inputurilor sa se ajusteze doar partial pe termen scurt. achizitiona combustibil sau beneficia de servicii de transport pe baza unor întelegeri pe termen lung. el va produce si vinde mai multe autoturisme. Acest gen de ajustare a preturilor inputurilor este evident o ipoteza comoda de lucru si o aproximare a unui proces de ajustare mult mai complex care se produce în lumea reala. pe de alta parte. o asemenea decizie nu se produce instantaneu. si cu atât mai redus va fi somajul. deoarece ea surprinde reactia producatorilor la modificarea circumstantelor de pe piata înainte ca preturile inputurilor sa se ajusteze complet. În aceste conditii. unii întreprinzatori pot închiria cladiri. cu atât mai mare va fi cantitatea agregata de bunuri si servicii oferite precum si nivelul ocuparii. Unele schimbari produse în cerere au efect limitat asupra preturilor inputurilor. De exemplu. Cu cât mai mare va fi nivelul preturilor. curba ofertei agregate pe termen scurt are panta pozitiva (figura 5. Într-o prima faza. Consideram un producator de autoturisme care se confrunta la un moment dat cu o crestere a cererii pentru produsele sale. o crestere a cererii de pâine produsa într-un spatiu geografic restrâns. este adesea util a face urmatoarea ipoteza: atunci când preturile bunurilor finale se modifica. acolo unde opereaza producatorul de pâine. Contractele pe termen lung. Stocurile de capital circulant tind sa atenueze efectul asupra preturilor inputurilor. atunc i când întreprinzatorii se asteapta la o ajustare graduala a preturilor inputurilor.

preturile bunurilor finale si serviciilor pe care firmele le vând si preturile inputurilor pe care le realizeaza sunt corelate în urmatoarele moduri: 1. pietele bunurilor. cresterea salariilor si preturilor celorlalti factori de productie reduce oferta agregata pe termen scurt. În timp. Punctul A este deci pe curba ofertei agregate pe termen lung. Nivelul asteptat al preturilor inputurilor este tocmai cheia cla uzei “ceteris paribus” pe baza careia s-a construit curba ofertei pe termen scurt. În anul de baza. Outputul real este egal cu nivelul sau natural.0 atât nivelului mediu al preturilor inputurilor cât si nivelului mediu al preturilor bunurilor finale pentru acel an. permitându-si sa plateasca inputurile folosite. Atunci când economia este în echilibru pe termen lung la nivelul natural al outputului real. dat fiind nivelul de 1. nivelul mediu al preturilor bunurilor finale a crescut la 2. sau se poate misca în sus sau în jos de-a lungul curbei ofertei agregate pe termen lung într-un orizont lung de timp pentru care inputurile sunt asteptate sa se ajusteze proportional cu preturile bunurilor finale. În consecinta. de asemenea. economia se poate misca în sus sau în jos de-a lungul curbei ofertei agregate pe termen scurt într-un orizont scurt de timp pentru care preturile inputurilor sunt asteptate sa ramâna neschimbate. date fiind preturile inputurilor. OATS2. preturile inputurilor si preturile bunurilor finale vor fi iarasi într-o relatie de echilibru. care de asemenea vor costa dublu. ceea ce este tocmai suficient pentru a-si mentine nivelul de trai initial. Curba ofertei agregate pe termen scurt OATS1. Aceasta înseamna ca. dat fiind costul vietii determinat de preturile bunurilor de consum. Presupunem ca dupa un anumit numar de ani. care trece prin punctul B. preturile inputurilor de munca trebuie sa fie corespunzatoare echilibrului dintre cererea si oferta pe piata muncii. Singurele influente asupra curbei ofertei agregate pe termen scurt care nu afecteaza curba ofertei agregate pe termen lung sunt exercitate de modificarea salariilor si preturilor altor factori de productie. preturile bunurilor finale trebuie sa fie situate la acele niveluri care permit obtinerea unor încasari suficiente pentru a acoperi costurile tuturor inputurilor si pentru a obtine profituri normale. arata cum firmele vor reactiona la schimbarile în cererea agregata. care trece prin punctul A. se poate trasa o noua curba a ofertei agregate pe termen scurt. Pe baza analizei de mai sus putem concluziona: 1. În aceasta situatie. care este de fapt o linie verticala corespunzatoare nivelului natural al outputului real. pe masura ce conditiile economice se modifica.curba ofertei agregate pe termen scurt si lasa nemodificata curba ofertei agregate pe termen lung. preturile inputurilor si preturile bunurilor finale sunt corela te în sensurile mentionate anterior. 77 . Analizam mai întâi deplasarile curbei ofertei agregate pe termen scurt. situatia în anul de baza este reprezentata prin punctul A. 2. în echilibru. Consideram ca economia se afla la un moment dat în echilibru pe termen lung. O astfel de situatie corespunde pe grafic punctu lui B. Cu cât preturile factorilor de productie sunt mai ridicate cu atât mai mari vor fi costurile de productie iar cantitatile oferite vor fi mai reduse pentru fiecare nivel al preturilor.0. Lucratorii vor obtine salarii nominale de doua ori mai mari decât anterior. Curba ofertei agregate pe termen scurt intersecteaza curba ofertei agregate pe termen lung în punctul corespunzator nivelului preturilor inputurilor asteptat sa domine pe termen scurt. Firmele vor vinde productiile lor la un pret de doua ori mai mare. care este de asemenea egal cu nivelul de echilibru pe termen lung. La echilibru.0 pe termen scurt. În acest caz. În cazul acestei noi situatii de echilibru. Curba ofertei agregate pe termen scurt se deplaseaza spre în sus deoarece nivelul preturilor inputurilor la care firmele se asteapta atunci când ele îsi întocmesc planurile de productie pe termen scurt a crescut. Preturile factorilor de productie influenteaza curba ofertei agregate pe termen scurt prin efectul produs asupra costurilor.0 al preturilor inputurilor. salariile trebuie sa fie suficient de ridicate pentru a incita lucratorii sa munceasca. În graficul din figura 5.0. economia se poate orienta catre un nou echilibru. iar preturile inputurilor au avut timp suficient pentru a se ajusta complet. serviciilor si factorilor de productie sunt. La echilibru. Aceasta ultima curba a ofertei agregate arata modul în care firmele reactioneaza la schimbarile în cererea agregata daca ele se asteapta ca preturile inputurilor sa ramâna la noul nivel de 2. sa-si sporeasca calificarea si sa-si amelioreze astfel competentele profesionale. astfel încât sa ajunga la nivelul mediu de 2. Din punctul A.4. Asociem valoarea 1.

Abordarea ulterioara a cresterii economice obliga însa la analiza pe baza modificarii curbei ofertei agregate pe termen lung. Fig. adica de nivelul outputului real care poate fi produs cu o tehnologie si resurse productive date atunci când somajul este la rata sa naturala. Stocul de capital. acceptând însa posibilitatea modificarii curbei ofertei agregate pe termen scurt. O modificare a nivelului asteptat al preturilor inputurilor va determina deplasarea spre în sus sau spre în jos a curbei ofertei agregate pe termen scurt catre un nou punct de intersectie cu curba ofertei agregate pe termen lung. considerati esentiali în cresterea productiei la nivel macroeconomic. 78 . Se stie ca o crestere pe termen lung conduce la o deplasare spre dreapta a curbei posibilitatilor de productie. Se stie ca oferta agregata pe termen lung se refera la cantitatile oferite de PIB real în conditiile în care salariile si preturile altor factori de productie s au modificat în aceeasi masura cu preturile bunurilor finale. Cele mai dezvoltate economii demonstreaza importanta crescânda a asimilarii si introducerii în productie a noilor tehnologii în cresterea productivitatii muncii si obtinerea unui standard ridicat al nivelului de trai. În afara acestor factori. deci capitalul uman.0 Nivelul natural al outputului real 1000 2000 3000 4000 Produs intern nominal (unitati monetare) Deplasarile curbei ofertei agregate pe termen lung Modificarea preturilor factorilor de productie nu afecteaza curba ofertei agregate pe termen lung. O cantitate mai mare de capital si o forta de munca mai productiva determina o cantitate mai mare de output agregat. Pe baza modelului prezentat în acest capitol. economia îsi poate extinde productia sa potentiala prin cresterea fortei de munca. Tehnologia. Între cresterea fortei de munca si cresterea outputului exista o legatura directa. descoperirea de noi resurse naturale. mai pot fi amintiti factorii naturali.2. Pozitionarea acesteia depinde de nivelul actual al outputului real.4 Deplasarea curbei ofertei agregate pe termen scurt Nivelul preturilor (anul de baza =1. chiar daca populatia ocupata ramâne constanta sau stocul de capital nu se modifica. modificarile structurale precum si introducerea unor noi stimulente precum cele fiscale. Presupunem în continuare ca aceasta curba a ofertei pe termen lung ramâne nemodificata.0 1.0 OATL OATS2 Nivelul asteptat pretului inputului=2 OATS1 B A N Nivelul asteptat al pretului inputului=1. cresterea stocului de capital si dezvoltarea noilor tehnologii. Asa cum o întreprindere cu mai multi lucratori realizeaza o cantitate de bunuri mai mare tot asa o economie în care populatia ocupata sporeste obtine un nivel mai ridicat de PIB real. În aceste conditii PIB real nu se modifica deoarece nu mai exista nici un stimulent de schimbare a nivelului outputului real. 5. Forta de munca.0 2. În acelasi sens actioneaza investitiile pentru formarea si instruirea fortei de munca. În timp. Îmbunatatirea tehnologiilor determina cresterea ofertei agregate.0) 3. acelasi tip de crestere poate fi reprezentat printr-o crestere a nivelului natural al outputului real si o deplasare spre dreapta a curbei ofertei agregate pe term en lung. Curba ofertei agregate pe termen lung a fost construita presupunându-se ca “celelalte conditii ramân neschimbate”.

Intersectia dintre cererea agregata initiala si oferta agregata pe termen scurt si pe termen lung se produce în punctul E 0 (figura 5. Preturile inputurilor si preturile bunurilor finale se afla într-o relatie de echilibru pe termen lung la intersectia dintre curba ofertei agregate. Aceste patru caracteristici ale echilibrului pe termen scurt si pe termen lung sunt esentiale pentru a întelege modelul cererii si ofertei agregate.5. Interactiunea dintre curba cererii agregate si curba ofertei agregate pe termen scurt si pe termen lung conduce la echilibrul macroeconomic pe termen scurt si echilibrul macroeconomic pe termen lung. 79 . împreuna cu cunoasterea surselor deplasarilor fiecarei curbe.5). 5. Pozitia pe ordonata a intersectiei curbelor ofertei pe termen scurt si pe termen lung indica nivelul asteptat al preturilor inputurilor. dat fiind nivelul asteptat al preturilor inputurilor utilizat în trasarea curbei ofertei agregate pe termen scurt.0) 4. 3. 2.0 3. economia aflându-se în situatia de echilibru atât pe termen scurt cât si pe termen lung. Acestea. Altfel spus. Intersectia dintre curba ofertei agregate pe termen scurt si curba cererii agregate corespunde întotdeauna punctului de echilibru pe termen scurt al economiei. pe termen scurt cu curba ofertei agregate pe termen lung. permit desprinderea unor reguli de baza pentru analiza situatiilor corespunzatoare modelului cererii si ofertei agregate. data fiind pozitia initiala a echilibrului pe termen lung. Economia poate fi în echilibru pe termen lung numai la punctul în care curba cererii agregate intersecteaza curba ofertei agregate pe termen lung. Fig.0 OATL OATS1 E1 1. Intersectia celor trei curbe în punctul E0 indica nivelul preturilor si produsul intern real care corespunde conditiilor de echilibru atât pe termen scurt cât si pe termen lung.0 2. echilibrul macroeconomic se realizeaza atunci când cantitatea ceruta de PIB real este egala cu cantitatea oferita de PIB real. Semnificatia intersectiei celor trei curbe consta în urmatoarele: 1. se impune combinarea cererii si ofertei agregate si determinarea pe aceasta baza a echilibrului macroeconomic. Echilibrul macroeconomic corespunde situatiei în care cererea agregata este egala cu oferta agregata.5 Echilibrul pe termen scurt si echilibrul pe termen lung Nivelul preturilor (anul de baza= 1.3 Echilibrul macroeconomic Modelul cererii si ofertei agregate permite efectuarea predictiilor privind modificarea PIB real si a nivelului preturilor. Intersectia dintre curba ofertei agregate pe termen scurt si curba cererii agregate indica nivelul preturilor bunurilor finale si produsul intern real pentru care oferta agregata este egala cu cererea agregata. Intersectia dintre curba cererii agregate initiale (CA1) si curba ofertei agregate pe termen lung indica nivelul preturilor la care cheltuielile planificate reale sunt egale cu nivelul natural al outputului real al economiei. Începem prin a considera reactia economiei la cresterea cererii agregate.0 E0 N 1000 2000 CA1 4000 Nivelul natural al outputului real CA2 Produsul intern brut real (unitati monetare) 3000 Efectele pe termen scurt ale cresterii cererii agregate Modificarea cererii agregate influenteaza PIB real si nivelul general al preturilor. Sa analizam mecanismul prin care aceste variabile macroeconomice sunt afectate. În acest sens. 4.

care-i trasata în ipoteza anticiparii ca preturile inputurilor ramân la nivelul initial de 1. De asemenea. 5. În aceste conditii. În figura 5. Fig. unde OATS1 se intersecteaza cu CA2. Cauzele cresterii cererii agregate sunt multiple. poate deplasa curba cererii agregate.0. Cheltuiala planificata reala înregistreaza o crestere. CA2. Preturile asteptate ale inputurilor sunt înca la nivelul 1. sau ca investitiile planificate au sporit pe fondul unei stari de optimism evidente a întreprinzatorilor sau ca exporturile au crescut. De exemplu.0 3. aceste reactii sunt evidentiat e într-o miscare spre în sus si catre dreapta de-a lungul curbei ofertei agregate pe termen scurt OATS 1. cu o rata a somajului inferioara nivelului sau natural. cheltuiala planificata si produsul national revin la echilibru iar reducerea stocurilor înceteaza.6). de la CA1 la CA 2. politica guvernamentala. fapt ce va determina deplasarea spre dreapta a curbei cererii agregate. Atunci când economia ajunge în punctul E1. Motivul consta în faptul ca nivelul preturilor bunurilor finale nu este egal în acest punct cu nivelul asteptat al preturilor inputurilor. PIB real este si el superior nivelului 80 . Asa cum s explicat anterior. nu însa si punctul de echilibru pe termen lung.0. ne putem imagina ca s-a produs o crestere a cheltuielilor de consum.0 Nivelul natural al outputului real E0 CA1 N 1000 2000 3000 4000 Produsul national real (unitati monetare) Tranzitia catre un nou echilibru pe termen lung Punctul unde curbele OATS 1 si CA2 se intersecteaza reprezinta doar punctul de echilibru pe termen scurt al economiei. acela unde curba OATS1 se intersecteaza cu curba ofertei agregate pe termen lung. Individual sau împreuna. cu efect cel putin asupra cheltuielilor publice.0) = OATL E3 OATS 3 Echilibrul final pe termen lung 4. Preturile bunurilor finale au crescut totusi la nivelul de 2. reactiile -a producatorilor pe termen scurt la modificarea cererii se bazeaza pe presupunerea ca preturile inputurilor nu se ajusteaza imediat la schimbarea cererii bunurilor finale.6 Ajustarea pe termen lung si pe termen scurt prin cererea agregata Nivelul preturilor (anul de baza 1. producatorii vor reactiona la cresterea cererii în parte prin cresterea outputului si în parte prin cresterea preturilor. Economia se afla acum deasupra nivelului ocuparii depline. producatorii îsi modifica în mod corespunzator planurile de productie.0 OATS 2 Puncte tranzitorii ale echilibrului pe termen scurt E2 2.0 Echilibrul initial pe termen lung OATS 1 E1 CA2 1. Aceasta noua pozitie corespunde echilibrului pe termen scurt pentru economie care este valabil cât timp curbele cererii agregate si ofertei agregate pe termen scurt ramân în pozitiile aratate.6. corespunzator punctului E1. Constatând ca bunurile realizate sunt vândute mai rapid decât sunt produse. efectul imediat al cresterii cererii agregate reale va fi un declin neplanificat al stocurilor.Presupunem ca la un moment dat economia se situeaza în punctul E0 (figura 5.0. acesti factori pot conduce la o noua curba a cererii agregate. Oricare ar fi cauza.

alaturându-se cresterii preturilor bunurilor finale care a avut loc pe masura ce economia s-a mutat din punctul E0 în punctul E1. Totusi. Am analizat pâna acum doar consecintele asupra PIB real si nivelului preturilor în urma cresterii cererii agregate. preturile inputurilor se vor ajusta gradual la schimbarea produsa la nivelul preturilor bunurilor finale. cresterea pretului bunurilor si serviciilor finale nu este însotita de modificarea salariilor si a preturilor altor factori de productie. În 2 1 cadrul procesului de ajungere la punctul E2. ele s-ar putea confrunta cu pierderea celor mai buni angajati si s-ar vedea nevoite sa angajeze lucratori mai putin productivi. Presupunând ca nici o alta schimbare în cheltuielile planificate nu mai are loc. În timp. acolo unde OATS 2 se intersecteaza cu CA2. 81 .0 si sunt într-o relatie consistenta unele cu celelalte. preturile bunurilor finale au crescut iarasi. OATS 2 intersecteaza acum curba ofertei agregate pe termen lung la noul nivel asteptat al preturilor inputurilor de 2. puterea de cumparare a salariilor se reduce. Ca urmare a acestor reactii. Oricând nivelul preturilor bunurilor finale este superior nivelului asteptat al preturilor inputurilor. cresterea nivelului asteptat al preturilor inputurilor este prezentata ca o deplasare spre în sus a curbei ofertei agregate. O succesiune de pozitii intermediare viitoare pot fi observate pe masura ce curba ofertei agregate se deplaseaza spre în sus de-a lungul curbei cererii agregate. firmele vor reactiona la noul nivel asteptat mai ridicat al preturilor inputurilor prin cresterea preturilor lor si reducerea outputului. lucratorii solicita salarii majorate. economia poate ramâne la punctul E3 pe termen nelimitat. Pe baza unui rationament similar se poate constata mai întâi.0. O reducere însa a cererii agregate genereaza efecte opuse celor prezentate mai sus. cu atât mai mare va fi puterea de cumparare a salariilor.0. Daca nu va mai exista nici o deplasare viitoare a cererii agregate. În cazul de fata avem în vedere deplasarea ofertei agregate pe termen scurt de la OATS 1 la OATS 2. Ele se afla iarasi în dezechilibru cu nivelul asteptat al preturilor inputurilor. Dat fiind nivelul neschimbat al cererii agregate.corespunzator termenului lung. nu constituie un punct de echilibru pe termen lung. Curba ofertei agregate pe termen scurt se depl seaza spre dreapta si. iar rata somajului va reveni la nivelul ratei sale naturale. Economia este acum iarasi la echilibru atât pe termen scurt cât si pe termen lung. Nivelul costurilor relativ la preturi va fi identic cu cel initial. preturile inputurilor cresc la nivelul de 2. Când s-a ajuns în aceasta pozitie. iar somajul creste deasupra ratei sale naturale. Noul nivel al preturilor inputurilor va deveni esential pentru asteptarile privind afacerile în anul urmator.6 arata ce se întâmpla pe masura ce aceasta ajustare are loc. Cât timp preturile bunurilor si serviciilor cresc iar salariile nu se modifica firmele cunosc o scadere în termeni reali a costurilor cu mâna de lucru.7. punctul E . consimt în timp la satisfacerea acestor revendicari.0. sa zicem un an. Consideram ca s-a ajuns la curba ofertei agregate OATS3. Cu cât mai redus va fi nivelul preturilor. Aceasta situatie nu se poate mentine pe termen nelimitat. curba cererii agregate ramâne la CA2. Outputul real va reveni la nivelul sau natural (în conditiile unor costuri mai ridicate). În acest moment. care este acum de 2. atingând nivelul de 2. Pe masura ce acest lucru se desfasoara. a treptat. preturile inputurilor tind sa creasca. iar costurile firmelor cresc relativ la preturile outputului. În caz contrar. În aceste circumstante. Procesul gradual prin care preturile asteptate ale inputurilor se ajusteaza dupa preturile bunurilor finale este încheiat. PIB real revine la nivelul de termen lung iar ocuparea deplina este restabilita. Preturile inputurilor vor continua deci sa se ajusteze gradual. Presupunem ca dupa o anumita perioada. Grafic. În schimb. generând noi pozitii de echilibru. ca si punctul E . economia se va muta de-a lungul curbei cererii agregate de la E1 la E2. iar firmele temându-se de reducerea personalului si productiei. Figura 5. Atât preturile inputurilor cât si preturile outputurilor au atins nivelul de 4. curba ofertei agregate pe termen scurt va continua sa se deplaseze spre în sus. Punctul E3 este un punct de intersectie comun al celor trei curbe. cum PIB real scade sub nivelul corespunzator termenului lung. intersectia cu curba cererii agregate CA2 este la punctul E3 care este de asemenea punctul unde CA2 intersecteaza curba ofertei agregate pe termen lung. reducând PIB real si restaurând ocuparea deplina.

care a publicat în 1937 o lucrare intitulata “Mr. scaderea veniturilor reale si puterii de cumparare. aceste piete sunt interdependente. daca apar probleme în plan economic sau social. Esenta punctului de vedere keynesista este ca. analizam modul cum aceste piete sunt corelate si este asigurat echilibrul pe termen scurt al economiei. Frish în 1933. pe de o parte. Apoi. iar. MODELUL IS-LM Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • Relatia dintre PIB real si rata dobânzii care asigura echilibrul pietei bunurilor Relatia dintre PIB real si rata dobânzii care asigura echilibrul pietei monetare Echilibrul economiei pe termen scurt 1. 1 Termenul de macroeconomie a fost folosit pentru prima data de norvegianul R. unde cei care cauta un loc de munca se întâlnesc cu cei care ofera locuri de munca. iar politicile macroeconomice puse în practica dupa cel de al doilea razboi mondial au la baza perspectiva keynesista. toate cele trei piete. Astfel. O asemenea sarcina si a asumat-o J. Hicks. J. pe de alta parte. Lucrarea lui Hicks simplifica economia considerând trei tipuri de piete: piata bunurilor si serviciilor luate împreuna (piata bunurilor). fie au fost primite cu ostilitate. Nu pot fi simultan în echilibru. Piata bunurilor si curba IS 2. la momentul aparitiei. În aceste conditii se impunea o interpretare accesibila a “Teoriei generale”. Centrul de greutate s-a mutat dinspre analiza microeconomica spre analiza macroeconomica. ideile keynesiste fie nu au fost întelese. Promotorii acestei teorii considerau ca o orice economie de piata dispune de capacitatea de autoreglare. M. Aparitia “Teoriei generale“ a marcat o ruptura în raport cu traditia. prima parte a deceniului al treilea al secolului trecut s-a caracterizat prin dezechilibre economice si sociale de o amploare deosebita: cresterea extrema a somajului. reducerea severa a volumului activitatii economice si gradului de utilizare a capacitatilor de productie. Începem prin a examina separat piata bunurilor si piata monetara. Datorita caracterului sau revolutionar. acestea sunt trecatoare. Cei mai multi economisti devin keynesisti.CAPITOLUL 6. Keynes and the classics: a suggested interpretation”. S-a sugerat interventia ampla a statului în economie si promovarea unor politici de stimulare a cererii agregate. Daca oferta de bunuri este egala cu cererea de bunuri si daca oferta de moneda este egala cu cererea de moneda atunci cererea de munca poate fi mai mica decât oferta de munca. piata activelor financiare si monedei (piata monetara) si piata muncii. economia revenind în scurt timp la starea de echilibru. Keynes publica în 1936 “Teoria generala a folosirii mîinii de lucru si a banilor”. în special pentru economistii adepti în continuare a teoriei clasice. Aceasta lucrare îl consacra drept fondator al macroeconomiei1. Echilibrul pe termen scurt Marea Depresiune (1929 – 1933) a relevat limitele teorie neo-clasice. Piata monetara si curba LM 3. Or. Î ntr-un asemenea context. Impactul produs în epoca de Keynes a fost extraordinar. .

u.1b prezinta relatia dintre rata dobânzii si PIB real în conditii de echilibru a cheltuielii agregate.) (2) 400 480 560 AE2 (mld.1 sunt prezentate date privind cheltuiala agregata (AE). În figura 6. A22 si A33 corespund punctelor A1. unitati monetare (punctul A3). rata dobânzii si PIB real.) (4) 640 720 800 PIB real (mld. consumul este functie crescatoare de PIB real iar. investitia.m. u. Curba IS arata combinatiile dintre PIB real si rata dobânzii pentru care cheltuiala agregata planificata este egala cu PIB real. Figura 6. atunci rata dobânzii pentru care cheltuiala agregata planificata este egala cu PIB real este de 5%. cheltuiala guvernamentala si exportul net. cunoscute din capitolul 4.m. sunt consumul personal.) (3) 520 600 680 AE 3 (mld. pentru 1 curbele AE 2 si AE3 cheltuiala de echilibru se realizeaza pentru un PIB real de 600 mld. Linia care uneste punctele A11. Cu cât nivelul ratei dobânzii este mai redus cu atât investitia planificata si cheltuiala agregata sunt mai mari.1a s-au trasat cele trei curbe ale cheltuielii agregate. Unele relatii dintre variabilele economice sunt de tipul cauza-efect. 1 Piata bunurilor si curba IS Cheltuiala agregata planificata depinde atât de PIB real cât si de rata dobânzii. unitati monetare (punctul A2) si.1 Cheltuiala agregata si PIB real Rata dobânzii (%) (1) 5 4 3 AE1 (mld. unitati monetare (punctul A ). Curba IS nu constituie o relatie de tipul cauza-efect. A2 si A3. u. cheltuiala de echilibru corespunde unui nivel al PIB real de 400 mld. Pe baza relatiilor existente între variabilele mentionate se poate obtine curba IS. Punctele A11. PIB real este figurat pe axa orizontala. curba IS sugereaza ca daca PIB real este 400 miliarde unitati monetare.m. În mod similar.2b. De exemplu. u. Celelalte doua curbe ale cheltuielii agregate corespund ratelor dobânzii de 4% si.) (5) 400 600 800 Figura 6. rezultat din intersectia curbei cheltuielii agregate si linia la 450. Pentru determinarea ratei dobânzii si PIB real este însa nevoie de o relatie suplimentara. De exemplu. Sau. investitia planificata se reduce concomitent cu cresterea ratei dobânzii. pentru curba AE 1. Iar. În tabelul 6.6. pe baza datelor din tabelul 6. se trateaza celelalte puncte din graficul 6. atunci cheltuiala agregata planificata este egala cu PIB real numai daca PIB real este 400 miliarde unitati monetare. De exemplu. Aceasta noua relatie între rata dobânzii si PIB real este obtinuta în conditiile echilibrului pe piata monetara. Linia la 450 cuprinde toate punctele pentru care cheltuiala agregata este egala cu PIB real. pe de alta parte. Pentru fiecare dintre cele trei curbe exista doar un singur nivel de echilibru. curba AE 1 reprezinta cheltuiala agregata planificata pentru un nivel al ratei dobânzii de 5%.1. respectiv 3%. Aceasta înseamna ca daca rata dobânzii este 5%. daca rata dobânzii este 5%. iar rata dobânzii pe axa verticala. Ea poate fi privita în doua moduri. Astfel.1 evidentiaza grafic modul în care se obtine curba IS. Componentele cheltuielii planificate. curba cererii de investitii evidentiaza investitia (efect) pentru fiecare nivel al ratei dobânzii (cauza). cheltuiala de echilibru se realizeaza pentru un nivel al PIB real de 400 miliarde unitati monetare. 86 . Tabelul 6. respectiv 800 mld. A22 si A33 este curba IS.m. Curba IS arata combinatiile dintre rata dobânzii si PIB real pentru car e cheltuiala agregata este la nivelul sau de echilibru. Pe de o parte.

87 . m. Cresterea nivelului general al preturilor determina cresterea cantitatii cerute de moneda. m. În acelasi timp. 6. u.1 Cheltuiala agregata si curba IS Cheltuiala agregata 1000 A E3 A3 800 A E2 A2 600 A E1 A1 400 400 600 800 PIB real (mld. Oferta de moneda depinde de actiunile bancii centrale precum si ale altor banci si intermediari financiari. 2 Piata monetara si curba LM Cantitatea ceruta de moneda depinde de nivelul preturilor. PIB real si rata dobânzii.) 6. exista un nivel dat al cantitatii reale de moneda aflate pe piata.) (a) Cheltuiala agregata si PIB real Rata dobânzii (%) 5 A11 4 A 22 3 A 33 IS 0 400 600 (b) Curba IS 800 PIB real (mld. cantitatea ceruta de moneda în termeni reali (raportul dintre cantitatea de moneda si nivelul preturilor) creste odata cu cresterea PIB real si scade când rata dobânzii creste. În conditiile unui nivel al preturilor. u.Fig.

Cantitatea reala de moneda depinde de PIB real si de rata dobânzii.Echilibrul pietei monetare se realizeaza atunci când cantitatea reala ceruta de moneda este egala cu cantitatea oferita în termeni reali.m.m. m. pentru o rata a dobânzii de 5% si un PIB real de 400 miliarde unitati monetare. Alternativ.2 sunt prezentate date privind cantitatile cerute de moneda (Mc) în conditiile unor niveluri diferite ale ratelor dobânzilor precum si oferta de moneda (Mo) si PIB real. În tabelul 6. u.m. cantitatea reala ceruta de moneda este de 500 miliarde unitati monetare.2 evidentiaza cantitatea reala ceruta de moneda pentru fiecare nivel al ratei dobânzii în conditiile variatiei PIB real sau cantitatea reala ceruta de moneda pentru fiecare nivel al PIB real atunci când rata dobânzii se modifica. determinata prin actiunile sectorului bancar.m. este de 500 miliarde unitati monetare.) (4) 500 550 600 Mo (mld. Echilibrul pietei monetare este un echilibru de stoc.3 si 4 din tabelul 6.) (3) 450 500 550 M c3 (mld.) (2) 400 450 500 M c2 (mld.) (5) 500 500 500 PIB real (mld. Egalitatea dintre cantitatea ceruta de moneda si cantitatea oferita conduce la un set de combinatii dintre rata dobânzii si PIB real. astfel ca oferta reala de moneda ramâne 500 miliarde unitati monetare. Consideram.2 Cantitatea de moneda si PIB real Rata dobânzii (%) Mo Rata dobânzii (%) LM B3 5 5 B33 B2 4 M c3 4 B22 M c2 B1 3 M c1 3 B11 0 500 Cantitatea reala de moneda (mld. Echilibrul pietei monetare se realizeaza atunci când cantitatea reala de moneda este egala cu cantitatea oferita de moneda de 500 miliarde unitati monetare.) 0 400 600 800 1000 PIB real (mld. u. ca deflatorul PIB este 100%. De exemplu. u.2 Cantitatea de moneda si PIB real Rata dobânzii (%) (1) 5 4 3 M c1 (mld. iar cantitatea ceruta de moneda este 500 miliarde unitati monetare (egala cu cantitatea oferita de 88 . u. PIB real este 400 miliarde unitati monetare. daca rata dobânzii este 4% iar PIB real 600 miliarde unitati monetare. u. De exemplu. cantitatea reala ceruta de moneda este de 400 miliarde unitati monetare. de asemenea.m. Cantitatile cerute de moneda au tendinta sa creasca pe masura ce rata dobânzii se reduce.) (6) 400 600 800 Fig. u. Tabelul 6.) (a) (b) Presupunem ca oferta de moneda. u. m. Coloanele 2. 6.

3 au fost trasate cele doua curbe.moneda) când rata dobânzii este 3%. daca cantitatea oferita de moneda este 500 miliarde unitati monetare iar rata dobânzii este 3%. Punctul A este un punct situat pe curba IS si 22 reprezinta un punct al cheltuielii agregate de echilibru. B 22 si B33 corespunzatoare nivelului ratelor dobânzilor si PIB real atunci când se realizeaza echilibrul pietei monetare. În figura 6. atunci pentru echilibrarea pietei monetare PIB real trebuie sa fie 400 miliarde unitati monetare. Fig. respectiv pe piata monetara. u. Curba LM spune ca daca cantitatea reala oferita de moneda este 500 miliarde unitati monetare. iar PIB real este 400 miliarde unitati monetare. curba LM nu este de tipul cauza-efect. Cantitatea oferita de moneda este 500 miliarde unitati monetare iar oferta de moneda.2b. perfect inelastica în raport cu rata dobânzii. Cresterea PIB real antreneaza cresterea cererii de moneda. Împreuna. Curba LM.2b sunt trecute mai întâi punctele B11. corespunzatoare fiecarei cereri de moneda. piata monetara este în echilibru. Curba LM arata combinatiile dintre PIB real si rata dobânzii la care cantitatea ceruta de moneda este egala cu cantitatea oferita de moneda. Cele trei curbe ale cererii de moneda intersecteaza curba ofertei de moneda la niveluri diferite ale ratei dobânzii. Astfel. 6. curba LM cuprinde toate combinatiile dintre rata dobânzii si PIB real la care piata monetara este în echilibru. Sau. trasata pe baza relatiei dintre rata dobânzii si PIB real în conditiile echilibrului pietei monetare. apare grafic ca o dreapta perpendiculara pe abscisa. IS si LM.3 Echilibrul IS -LM Rata dobânzii (%) 6 5 IS A11 B22 B 33 LM 4 A 22 3 B11 A 33 0 400 600 800 1000 PIB real (mld. Rata dobânzii si PIB real corespund 89 . Întocmai ca si curba IS. curba cererii de moneda este Mc1. În figura 6. Punctele care asigura echilibrul pietei monetare. atunci echilibrul pietei monetare se realizeaza pentru o rata a dobânzii de 3%.) În figura 6. Rata dobânzii si PIB real se situeaza la acel nivel care asigura echilibrul dintre cheltuiala planificata si PIB real.2a este prezentat echilibrul pietei monetare. B2 si B3. Echilibrul pentru PIB real si rata dobânzii se obtine la intersectia celor doua curbe. pentru un PIB real de 400 miliarde unitati monetare si o rata a dobânzii de 3%. aceste relatii permit obtinerea nivelurilor ratei dobânzii si PIB real care asigura echilibrul simultan pe cele doua piete. Prin unirea acestor puncte se obtine curba LM. 6. Curba LM este prezentata în figura 6. Altfel spus. De exemplu. Punctul B22 este un punct situat pe curba LM si reprezinta un punct al echilibrului pietei monetare.3 Echilibrul pe termen scurt Deducerea curbelor IS si LM a permis obtinerea unei relatii între rata dobânzii si PIB real în conditiile echilibrului pe piata bunurilor si. iar rata dobânzii care asigura echilibrul pietei monetare este 3%. iar ratele dobânzilor care echilibreaza piata monetara înregistreaza tendinta de crestere. atunci când PIB real este 400 1 miliarde unitati monetare. apare grafic ca o dreapta pozitiv înclinata. sunt notate cu B . m.

Pentru orice alt punct.egalitatii dintre cantitatea reala ceruta de moneda si oferta de moneda. unitati monetare cheltuiala agregata planificata (640 mld. Astfel. Putem concluziona ca atunci când. atunci PIB real va creste. un asemenea punct nu se mai afla pe curba IS. în urma acestor ajustari. piata bunurilor si piata monetara se afla simultan în echilibru. la un moment dat. este situat pe curba IS si c orespunde echilibrului pietei bunurilor. unitati monetare nu asigura si echilibrul pietei monetare. În conditiile date. Ajustarea ratei dobânzii la un nivel de 3% conduce la echilibrul pietei monetare si deci situarea de-a lungul curbei LM. Sporirea PIB real. punctul A . Rata dobânzii este prea ridicata sau PIB real este la un nivel prea redus pentru asigurarea echilibrului pietei monetare. Iar daca cheltuiala agregata planificata este superioara PIB real. nu exista echilibru concomitent pentru piata bunurilor si piata monetara. economia nu se afla la punctul de intersectie dintre curbele IS si LM urmeaza ajustari repetate care conduc economia spre acest punct. În schimb. De exemplu. În schimb. PIB real si rata dobânzii continua sa creasca pâna când se ajunge la punctul de intersectie dintre curbele IS si LM. 90 . unitati monetare) excede PIB real. Pentru o rata a dobânzii de 3% si un PIB real de 400 mld. La punctul de intersectie exista atât echilibru de flux pentru piata bunurilor cât si echilibru de stoc pentru piata monetara. o rata a 11 dobânzii de 5% si un PIB real de 400 mld. rata dobânzii este 4% iar PIB real este 600 mld. unitati monetare. face ca cererea reala de moneda sa creasca si odata cu aceasta si rata dobânzii. unitati monetare. la care rata dobânzii difera de 4% iar PIB real de 600 mld.

Relatia inflatie . Iar aceste aspecte devin suficiente pentru a justifica frecventa cu care problematica somajului este abordata în cadrul dezbaterilor politice.CAPITOLUL 7. Somajul si inflatia sunt corelate îndeaproape. Ea trebuie în acelasi timp sa asigure premisele cresterii si dezvoltarii economice. SOMAJUL SI INFLATIA Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • • • • Ce este somajul si care sunt formele sale Care sunt masurile de diminuare a somajului Ce este inflatia si cum se masoara aceasta Care sunt efectele inflatiei Care sunt masurile de diminuare a inflatiei Care este relatia dintre inflatie si somaj 1.somaj Somajul si inflatia. Piata muncii poate fi în echilibru daca. Somajul 2. Inflatia 3. pentru un nivel dat al salariilor. durata si efecte în plan economic si social influenteaza decisiv functionarea economiei în ansamblul sau. cel putin pe termen scurt. având consecinte directe si extrem de severe asupra indivizilor. Politicile de reducere a inflatiei au fost adesea însotite de cresterea somajului.1 Somajul Definirea si efectele somajului Somajul reprezinta un fenomen prezent în toate economiile de piata. prin amploare. Politica macroeconomica are din acest punct de vedere o sarcina dificila. Pierderea locului de munca se asociaza reducerii standardului de viata si chiar aparitiei unor probleme de ordin psihologic. 7. dupa cum încercarile de atenuare a somajului au generat inflatie. sunt fenomene macroeconomice care. cantitatile de munca oferite si cantitatile de munca cerute se echilibreaza. Si se afla 93 . intensitate.

Studiul somajului permite identificarea cauzelor de producere a sa si fundamentarea pe aceasta baza a politicilor de combatere si atenuare a efectelor sale. afectarea statutului social. În schimb. militarii în termen. Somajul este în general asociat persoanelor care. somajul poate înregistra tendinta de crestere sau de scadere. fiecare dintre acestea având alti determinanti. În mod concret. pensionarii. Costul somajului este cu atât mai mare cu cât se prelungeste perioada de cautare a unui loc de munca. Pierderea de output rezultata din existenta somajului înseamna în mod firesc mai putine bunuri puse la dispozitia populatiei. Totusi alte masuri. Desi sunt evidente. În sensul dat de Biroul International al Muncii. Unele masuri. vârsta la care se încheie scolarizarea si cea de pensionare etc. gasirea unui loc de munca.. Populatia inactiva cuprinde persoanele care nu au un loc de munca si nici nu cauta unul (copiii d vârsta prescolara. nivelul de calificare. Rata de activitate a unei populatii date se determina ca raport între populatia activa si populatia totala: 94 . Resursele de munca se constituie din populatia totala. cel putin pentru un segment de someri.în dezechilibru daca ofertele si cererile de munca nu se echilibreaza. În termenii acestei piete. femeile casnice). în functie de raportul dintre cei care îsi gasesc loc de munca si cei care îsi pie rd locul de munca. elevii si e studentii. multe din aceste probleme sunt eludate în rapoartele statistice privind somajul. precum programele de instruire vor permite. precizate chiar în lege. populatia activa cuprinde toate persoanele care furnizeaza forta de munca disponibila pentru productia de bunuri si servicii. incluzând populatia ocupata si somerii. Pe baza acestor variabile se pot determina indicatori precum rata de activitate si gradul de ocupare. Populatia totala cuprinde populatia inactiva si populatia activa. În timp. în timp ce acordarea ajutorului de somaj reduce povara acestuia. sunt criticate de economisti datorita efectelor adverse generate. ceea ce se traduce în cresterea nivelului de trai. determina economia sa functioneze în interiorul si nu pe curba posibilitatilor de productie. în mod involuntar. Aceste persoane se constituie de fapt în oferta de munca. mai putine locuri de munca disponibile în raport cu oferta de munca. alaturi de pierderea de venit pentru cei aflati într-o asemenea situatie mai apar probleme de genul: reducerea abilitatilor profesionale. În termenii economiei pozitive un numar mai mare de locuri de munca înseamna o productie si venituri mai mari. îsi înceteaza activitatea si se afla la un moment dat în imposibilitatea gasirii si ocuparii unui loc de munca. fiind influentate de structura pe vârste a populatiei. Resursele de munca pot varia semnificativ în timp. somajul reprezinta excedentul ofertei fata de cererea de munca. agravarea starii de sanatate. nevoia unor resurse tot mai mari alocate de societate pentru întretinerea somerilor aflata adesea în discordanta cu posibilitatile societatii în acest sens etc.

organizatie din sistemul Natiunilor Unite.populatie activa P T . Rata somajului se determina prin raportarea numarului somerilor la populatia activa disponibila: rs = (P S / PAD) 100 unde. Definitia asupra somajului a Biroului International al Muncii (B. Potrivit acestei definitii. P O . este cea mai raspândita si.ra = (P A / PT) 100 unde.M. acceptata de tarile lumii.populatie aflata în situatie de somaj P AD . populatia subocupata include acele p ersoane care au un loc de munca (ocupate). P S . dar care au lucrat. Nivelul somajului poate fi analizat nu numai absolut ca numar. Persoanele care nu au un loc de munca nu sunt în mod necesar someri. Astfel. independent de vointa lor. mai putin decât durata obisnuita de lucru si cauta o activitate cu program complet sau o activitate suplimentara ori sunt disponibile în urmatoarele 15 zile pentu o asemenea activitate.I.populatie apta de munca Acest din urma indicator se afla într-o relatie de inversa proportionalitate cu nivelul si rata somajului.populatie ocupata P AM . evident.populatie activa disponibila 95 . ci si relativ ca rata a somajului.rata de activitate P A . somerul este orice persoana care are mai mult de 15 ani si îndeplineste concomitent urmatoarele conditii: • este apta de munca • nu are un loc de munca si nu desfasoara o activitate în scopul obtinerii unor venituri • este disponibila sa înceapa lucrul în urmatoarele 15 zile daca s-ar gasi imediat un loc de munca • cauta efectiv un loc de munca.populatie totala Gradul de ocupare a fortei de munca se determina prin relatia: ro = (P O / PAM) 100 unde.). ra . utilizând diferite metode în acest scop Unii economisti apreciaza ca trebuie sa se stabileasca indicatori ai subocuparii care sa permita luarea în considerare a situatiilor intermediare între viata activa si somaj.

dar inapta: 0. grupe de vârsta. militari în termen Populatia activa disponibila Populatia activa ocupata Someri Rata somajului (someri/ populatia activa disponibila) (Milioane persoane) 22. 96 .5 10.0 1.2 12. elevi.8 milioane persoane Populatia activa ocupata: 10. volumul vânzarilor.0 milioane persoane Populatia în vârsta de munca.0 12. Rezolvare: Calculele sunt sintetizate în urmatorul tabel: Indicator Populatia totala Populatia în afara limitelor pentru vârsta de munca Populatia în vârsta de munca Populatia în vârsta de munca.5 0. dar inapta Resursele de mâna de lucru Femei casnice. durata.2 milioane persoane Femei casnice.8 11. respectiv.5 13% Cauzele si fomele somajului Somajul care exista la un moment dat este o combinare a mai multor forme de somaj.0 milioane persoane Se cere sa se calculeze numarul somerilor si rata somajului. determinate de factorii diversi: (1) Somajul prin insuficienta cererii se manifesta atunci când întreprinderile sunt nevoite sa-si reduca productia si.Analiza somajului presupune o structurare a acestuia dupa calificare. studenti. Exemplu: Determinarea numarului somerilor si a ratei somajului Se cunosc urmatoarele date la nivelul unei economii nationale: • • • • • Populatia totala: 22. sex si mediu de provenienta (urban sau rural). elevi.3 0.5 10. domeniul sursa. militari în termen: 0.5 milioane persoane Populatia în afara limitelor pentru vârsta de munca: 10. studenti.

nu vor accepta sa lucreze la salariul curent aflându-se în situatia de somaj voluntar. (3) Somajul frictional reprezinta somajul prezent pe perioade scurte de timp si este datorat timpului necesar întâlnirii dintre cei care cauta un loc de munca si cei care care ofera locuri de munca. O asemenea situatie poate fi asociata penuriei unui bun sau lipsei echipamentului de productie. deoarece economistul J. Întreprinderile nu vor sau nu pot sa produca mai mult si. Drept urmare. industriilor sau localizarilor geografice si structura cererii de forta de munca. Somajul de acest tip apare mai ales în perioade de reconstructie sau de tranzitie. nici sa angajeze forta de munca suplimentara. caci cresterea concomitenta a preturilor si salariilor îi determina sa ofere mai multa munca. iar somajul persista. cu efect asupra nivelului ocuparii. El priveste numarul de someri rezultat în urma declinului PIB – ului real în cursul perioadelor de contractie sau recesiune a activitatii economice. Acestia sufera de ceea ce se numeste "iluzie monetara". cererea coexista cu penuria si cresterea preturilor. Aceasta explicatie se bazeaza pe o functionare deficitara a sistemului pietelor generata de rigiditatea preturilor. Altii. când economia functioneaza sub potentialul sau. Economia nu dispune de capacitatea de a crea locuri de munca pe masura cresterii ofertei de munca. În acest caz. ceea ce înseamna ca indivizii nu gasesc locuri de munca la salariul curent. dar si atunci când întreprinderile apreciaza ca nu au conditii de productie care sa le permita obtinerea unor profituri suficiente. În perioadele de expansiune un asemenea tip de somaj înregistreaza o reducere semnificativa. declinul productiei în sectorul minier) generate de schimbari în cererea de bunuri si servicii sau de modificari de ordin tehnologic care afecteaza profitabilitatea angajarii. Un asemenea tip de somaj este determinat în consecinta de insuficienta mobilitate a fortei de munca. (5) Somajul structural apare pe perioade lungi de timp si este datorat neconcordantei dintre structura fortei de munca în termenii calificarilor. contribuind astfel la reducerea somajului. atunci variatiile ocuparii rezulta din interventiile autoritatii monetare. De unde aparitia probabila a somajului involuntar. (2) Somajul prin insuficienta productiei. fiind deci reversibil. 97 .ceea ce echivaleaza cu o cerere mai mica si mai mult somaj. Keynes (1883-1946) a descris pe larg acest tip de somaj în doua situatii: . . El poate avea drept cauza modificarile survenite în structurile economice (de exemplu.Când preturile sunt considerate "rigide": ajustarea între piata muncii. Acest somaj este de tip keynesian. ca urmare. piata bunurilor de consum si piata monetara se poate face doar prin cantitati. trebuie presupus ca variatiile nominale si nu reale ale salariilor si ale preturilor influenteaza comportamentul salariatilor. în schimb. se manifesta atunci când oferta este inferioara cererii.Daca se admite ca preturile "flexibile" permit realizarea unui echilibru global. (4) Somajul conjunctural desemneaza somajul legat de fluctuatiile pe termen scurt din activitatile economice.M.

La -au sfârsitul anilor ’60 si în anii ’70 inflatia a devenit o problema primordiala pentru lumea occidentala. Uneori. În mod evident. consecintele pot fi nu numai pozitive. fiscale) acordate întreprinderilor care angajeaza someri. 2 Inflatia Definirea si efectele inflatiei Inflatia reprezinta o problema majora pentru teoria si practica economica. Masuri de diminuare a somajului Modalitatile concrete de actiune pentru realizarea ocuparii depline si atenuarea somajului difera de la tara la tara si de la o perioada la alta. masurile de diminuare a somajului trebuie privite drept componente ale politicii economice de stimulare a cresterii economice pe termen lung. inflatia reprezinta: 98 . • crearea de posibilitati suplimentare de angajare pin reducerea timpului de munca sau a duratei vietii active. în practica. de genul genul celor cu timp partial sau contracte de munca pe durata determinata. 7.În orice economie. Ea constituie totodata un fenomen cu care toate tarile s confruntat în timp. ceea ce permite sa se obtina cu ajutorul factorilor de productie volumul cel mai important al productiei. Ocuparea deplina este volumul de ocupare caracterizat prin utilizarea întregii cantitati de munca disponibile. aceste masuri au un efect direct sau indirect asupra somajului. • crearea unor institutii care sa fluidizeze circulatia informatiilor pe piata muncii astfel încât ocuparea unui loc de munca sa se realizeze mai rapid. cele mai multe dintre guverne considera ca atingerea unui grad ridicat de ocupare este compatibila cu o rata a somajului redusa (4-5%). Factorul cu cel mai mare impact asupra ocuparii pe piata muncii îl reprezinta cresterea investitiilor. Faptul ca multe dintre tari au reusit sa reduca ritmul de crestere al preturilor demonstreaza ca inflatia este un fenomen care poate fi combatut. este imposibil sa se ajunga la un grad de ocupare de 100%. • trecerea la noi forme de angajare. ci si negative. În general. Potrivit unor definitii sintetice. interesul autoritatilor se orienteaza spre reducerea somajului si realizarea ocuparii depline. • facilitati diverse (de exemplu. De aceea. În rândul altor masuri întreprinse în vederea reducerea somajului se înscriu: • spijinirea pregatirii si calificarii celor aflati în cautarea unui loc de munca. Autoritatile guvernamentale trebuie sa asigure conditiile necesare manifestarii liberei initiative si sa încurajeze înfiintarea de noi întreprinderi printr-o legislatie stimulativa. În general.

Natura unui proces inflationist poate fi evidentiata si pin compararea procesului cu cel al deflatiei si dezinflatiei. crestere diferentiata pe categorii de bunuri si servicii ale factorilor de productie. Balanta de plati externe : inflatia poate contribui la înrautatirea balantei de plati externe. Inflatia este considerata o problema majora datorita efectelor pe care le genereaza în planul redistribuirii veniturilor. exista dezinflatie daca rata inflatiei de 20% în cursul unui an este urmata de o rata de crestere a preturilor în anul urmator de 15%. al incertitudinii în afaceri. deciziile de productie si de investitii devin tot mai dificile. J.• cresterea generalizata si durabila a majoritatii preturilor. aceasta în conditiile în care deprecierea cursului de schimb nu acopera diferenta dintre inflatia intena si cea externa. Atunci când rata inflatiei înregistreaza fluctuatii semnificative. repartitie. • cresterea respectiva sa aiba efecte economice si sociale patologice dureroase pentru ansamblul economiei nationale. Deflatia consta în scaderea durabila pe termen lung a nivelului general al preturilor. M. Daca preturile interne cresc mai rapid decât preturile externe. • cresterea preturilor sa se generalizeze si sa se prelungeasca fara perspective clare de încetare. Dezinflatia se manifesta prin încetinirea durabila si autoîntretinuta a ritmului de crestere a nivelului general al preturilor. De exemplu. • un fenomen autoîntretinut de crestere a nivelului general al preturilor si nu un fenomen izolat si accidental. pensionari etc. caracterizate prin interdependente între toate partile si mecanismele economiei: formarea preturilor. atunci competitivitatea exportului tinde sa se reduca. al balantei de plati externe pecum si al utilizarii resurselor. sistemul de distribuire a venitului. • Redistribuirea veniturilor: inflatia genereaza redistribuirea veniturilor reale în favoarea persoanelor cu venituri nominale variabile (proprietari) si în defavoarea persoanelor cu venituri nominale fixe (angajati cu salarii fixe. 99 • • . Pentru a exista inflatie sunt necesare urmatoarele conditii: • preturile nationale sa creasca mai rapid decât preturile internationale.) Incetitudinea în afaceri: inflatia tinde sa mareasca gradul de incertitudine în derularea afacerilor. Albertini considera ca nu orice crestere a preturilor este de natura inflationista. • cresterea preturilor fondata pe mecanisme macroeconomice.

• Utilizarea resurselor: derularea activitatilor economice într-un mediu inflationist reclama utilizarea unor resurse suplimentare îndeosebi în ceea ce priveste asigurarea infomatiilor necesare în scopul contacararii efectelor negative ale cresterii preturilor. a costurilor. Galbraith.1). Atunci când statul are cheltuieli mai mari decât veniturile pe care le mobilizeaza se împrumuta la banca centrala pentru acoperirea acestei diferente. Cauzele si formele inflatiei Una dintre temele legate de inflatie. banii aflati în circulatie vor creste. Friedman inflatia “este peste tot si întotdeauna un fenomen monetar”. factorul cu ponderea cea mai mare în inflatia pin costuri îl reprezinta cresterea salariilor nominale. care a constituit în timp subiectul unor controverse între economisti. în timp ce economista Joan Robinson acorda cea mai mare importanta variatiilor de profit. existenta unor resurse banesti relativ mari aflate la dispozitia bancilor comerciale împreuna cu o analiza superficiala a destinatiilor creditelor constituie factori favorizanti ai producerii inflatiei Inflatia poate fi datorata si cresterii costurilor. În alte situatii. o reprezinta analiza inflatiei ca fenomen monetar. Cresterea cantitatii de bani în circulatie si sporirea veniturilor nominale ale populatiei constituie suportul pentru efectuarea unor cheltuieli tot mai mari. ci priviti în interdependenta lor. Pentru J. Asemenea interdependente dintre cauzele infla tiei pot fi evidentiate cu ajutorul spiralei inflationiste (figura 7. Restabilirea echilibrului dintre cerere si oferta se realizeaza doar în urma cresterii preturilor. Ca urmare. Dupa M. deficitul bugetar poate sustine si el procesul inflationist. Cererea solvabila se dovedeste prea puternica la un anumit nivel de pret în raport cu o oferta rigida. cresterea costurilor determinata de sporirea salariilor se conjuga cu o crestere a cererii. O rata a dobânzii redusa. Astfel. Cresterea preturilor determinata de cresterea cererii poate conduce ulterior la majorarea salariilor si. Alti economisti considera ca puseul inflationist este datorat excesului de cerere. Cresterea preturilor elementelor care compun costurile de productie (materii prime. Conform unei asemenea relatii cresterea 100 . materiale. Astfel. salarii) se dovedeste inflationista atunci când devine un fenomen autoîntretinut. K. Acesti factori de declansare si întretinere a fenomenului inflationist nu pot fi separati. Acordarea de credite si altor agenti economici solicitanti poate avea tot un impact inflationist. fara ca nevoile circulatiei sa fi crescut. inflatia îsi are originea în deciziile eronate ale agentilor economici specializati privind suplimentarea cantitatii de bani în circulatie. mai departe. Statul se împrumuta pentru a consuma si nu pentru a produce suplimentar bunuri.

Hiperinflatia.1 Spirala inflationista Cererea solvabila superioara ofertei de bunuri la pretul curent Preturile cresc pentru restabilirea egalitatii dintre cerere si oferta Revendicari salariale Disponibilitatile monetare cresc mai rapid decât productia Dinamica salariilor superioara dinamicii productiei Masurarea inflatiei Masurarea inflatiei se realizeaza apelând la mai mai multi indicatori precum: indicele preturilor de consum (IPC). cu un ritm mediu de crestere al preturilor pâna la 34% pe an. . . provocând dezechilibre economice si sociale puternice. în care preturile cresc cu peste 10% (inflatie cu doua cifre).Inflatie galopanta. Inflatia poate fi analizata si dupa ordinul de marime. Astfel.Inflatie rapida. În asemenea conditii.Inflatie moderata. iar multe schimburi îmbraca forma trocului. se pot identifica urmatoarele forme de inflatie: . . unde rata inflatiei lunare este mai mare de 50%. într-o anumita perioada (perioada curenta) fata de o perioada anterioara (perioada de baza). Indicele preturilor de consum reprezinta un indicator care caracterizeaza evolutia de ansamblu a preturilor marfurilor cumparate si tarifelor serviciilor utilizate de catre populatie. . indicele costului vietii etc. unde ritmul de crestere al preturilor nu depaseste 6%. În perioada postbelica.Inflatie târâtoare. 7. iar acestea la rândul lor cresterea preturilor.preturilor antreneaza cresterea salariilor. scade încrederea în moneda nationala. unde cresterea preturilor tinde spre 10% pe an. IPC este un indice de tip Laspeyres care se calculeaza ca o medie aritmetica ponderata a indicilor individuali de preturi (ip ): 101 . deflatorul PIB. s-a impus ca instrument principal de masurare a inflatiei indicele preturilor de consum. Fig.

structura cheltuielilor de consum efectuate de catre populatie în decursul unui an pentru procurarea de bunuri si servicii de consum. mai întâi se calculeaza preturile/tarifele medii lunare pentru fiecare sortiment la nivelul fiecarui punct de vânzare din centrul de culegere. marfuri nealimentare. p0 . subgrupa si grupa (marfuri alimentare. Calculul IPC presupune mai multe etape. Apoi. Exemplu: Determinarea indicelui preturilor de consum si a ratei inflatiei Se cunosc urmatoarele date referitoare la dinamica preturilor bunurilor si serviciilor de consum în decursul unui an: Bunuri si servicii de consum Ponderea cheltuielilor aferente aferente cumpararilor de bunuri si servicii în cosul de consum 47% 41% 12% Indicii preturilor bunurilor si serviciilor de consum Alimentare Nealimentare Servicii 165% 155% 175% Se cere sa se calculeze indicele general al preturilor bunurilor si serviciilor de consum si rata inflatiei. q1 . se calculeaza pretul/tariful mediu lunar la nivel national pentru fiecare sortiment. Astfel. servicii).indici individuali de pret ( ip = = Σ ip Y0 p1 ) p0 Y0 . q0 . prin agregari succesive se calculeaza indicii la nivel de produs. În sfârsit..Σp1 q0 IPC = Σp0 q0 unde. Indicele sintetic de preturi (IPC) se calculeaza dupa formula: Σ Ig Y0g IPC = Σ Y0 g = Σ Ig Y0g Σ Y0g = 1 (100) Rata inflatiei se calculeaza scazând 100% din IPC. 102 .cantitatile în cele doua perioade ip . dupa care se stabilesc indicii individuali de pret la nivel national. p1 – preturile în cele doua perioade.

În cazul în care rata inflatiei curente este egala cu rata inflatiei asteptate se vorbeste despre inflatie anticipata. 103 . Politicile antiinflationiste sunt în continua diversificare. Ele se amelioreaza odata cu asimilarea experientelor din tarile care au o btinut succese în combaterea fenomenului inflationist. programele de activitate ale menajelor. inflatia este neanticipata. În conditiile unei inflatii anticipate. Acestia au o anumita intuitie despre cresterea viitoare a preturilor.1%. În acest ultim caz.00% 162.Rezolvare: Calculele sunt sintetizate în urmatorul tabel: Bunuri si servicii de consum Ponderea cheltuielilor aferente aferente cumpararilor de bunuri si servicii în cosul de consum Indicii preturilor bunurilor si serviciilor de consum Contributia bunurilor si serviciilor de consum la fomarea indicelui general al preturilor bunurilor si serviciilor de consum 77. Acest tip de inflatie genereaza costuri sociale sensibil mai mici comparativ cu inflatia neanticipata. Însa. cei mai multi oameni devin în mod firesc îngrijorati.55% 21. Politici de reducere a inflatiei Inflatia are efecte profunde si dezechilibrante asupra economiei reale. agentii economici sunt în masura sa-si adapteze comportamentul la intensitatea inflatiei în perspectiva si sa ia decizii pertinente relativ la afacerile personale. iar aceasta în raport cu anticiparile proprii sau ale factorilor de decizie macroeconomica. Rata inflatiei: 62.2. asteptarile pot sa se confime sau nu. al unei previziuni eronate. Ca urmare.1%.55% 63. Rata de crestere pe care oamenii cred ca o vor înregistra preturile este numita rata inflatiei asteptate. Atunci când preturile cresc. Inflatia poate fi anticipata sau neanticipata. În cazul contrar. fimelor sau guvernului se afla sub incidenta unor factori inflationisti aleatori.10% Alimentare Nealimentare Servicii TOTAL 47% 41% 12% 100% 165% 155% 175% - Indicele general al preturilor bunurilor si serviciilor de consum: 16. factorii de decizie macroeconomica sunt în permanenta preocupati de initierea unor masuri de reducere a inflatiei si combatere a efcetelor sale negative.

cresterea profiturilor si a competitivitatii. Guvernul poate stimula acest proces acordând subventii si stimulente fiscale firmelor care investesc în tehnologie moderna. unei rate a inflatiei mai redusa îi corespunde o rata a somajului mai ridicata (figura 7. Totodata. costurilor. concurentei etc.3 Relatia inflatie-somaj În 1958. controlul veniturilor si costurilor salariale reprezinta o alta masura de influentare a cererii agregate. Acest lucru se datoreaza efectelor profunde asupra productivitatii. O asemenea decizie. având în vedere acest obiectiv. De asemenea. presupune însa realizarea consensului dintre patronate si sindicate. cu cât rata inflatiei este mai mare cu atât rata somajului este mai redusa.2 Curba Phillips Rata inflatiei 104 .Pornind de la cauzele care genereaza inflatie se pot imagina masuri de politica economica cu actiune asupra cererii si ofertei agregate. reducând nevoia împrumuturilor a caror destinatie este consumul. Datorita relatiei direct proportionale între prima variabila si rata inflatiei curba Phillips este interpretata de majoritatea economistilor ca surprinzând relatia dintre rata somajului si rata inflatiei. Mai precis. 7. pornind de la datele statistice privind economia britanica între 1861-1957. Phillips.W. este necesara încurajarea procesului de creditare al acelorasi agenti economici 7. Restrictionarea cresterii masei monetare se poate realiza prin cresterea ratei dobânzii cu influenta directa asupra dimensiunii activitatii de creditare. pune în evidenta o relatie inversa între rata de cestere a salariilor nominale si rata somajului. Cresterea productivitatii si eficientizarea activitatii firmelor conduce la reducerea costurilor medii. O alta masura de control a cererii agregate este aceea a restrictiilor la efecturea cheltuielilor publice. Adoptarea unei asemenea masuri. în concordanta cu stadiul de dezvoltare al economiei. Aceste masuri pot fi de natura monetara si fiscala. economistul A. Si invers. Banca centrala are din acest punct de vedere un rol esential.2). poate fi însa însotita de cresterea somajului. Politica de combatere a inflatiei pornind dinspre sustinerea ofertei agregate are efecte ample si durabile. aplicata pe o durata de timp mai îndelungata. În rândul masurilor vizând cererea agregata se înscrie mai întâi controlul masei monetare. Fig. Deficitul bugetar poate fi mentinut în limitele necesare.

Pentru aceasta. iar în anumite cazuri ea nici nu exista. Pornind de la curba lui Phillips se poate determina variatia previzibila pentru salariul monetar. cu stabilitatea preturilor. Daca se doreste reducerea somajului. Începând cu aceasta perioada relansarea ratelor de crestere a fost însotita de o puternica inflatie si de cresterea somajului. Relatia lui Phillips a fost folosita de decidentii de politica economica pâna la începutul anilor ’70 pentru temperarea somajului. fapt care releva. altfel spus. Atunci când însa constata ca preturile au crescut în acelasi ritm cu salariile. lucratorii cresc într-o prima etapa cantitatea oferita de munca. Chiar daca într-o prima etapa ea se reduce putin si inflatia progreseaza ulterior rata somajului revine la nivelul de echilibru. astfel încât sa întretina ideea ca salariul real creste desi inflatia se accelereaza. Somajul aparut în conditii non-inflationiste este denumit somaj natural. Studiile econometrice au demonstrat ca relatia lui Phillips este foarte instabila. Monetaristii au vazut în aceasta concluzie o confirmare a ipotezei lor si anume ca exista o rata naturala a somajului împotriva careia politic a conjuncturala este lipsita de eficienta. la 105 . salariatii revin la situatia initiala reducând cantitatea oferita de munca. Astfel. Analiza întreprinsa asupra celor doua fenomene de dezechilibru evidentiaza caracterul deosebit de complex al fiecaruia si al relatiei dintre ele. singurul rezultat al actiunii autoritatilor este provocarea unei accelerari a inflatiei la un nivel al ocuparii neschimbat. monetaristii au procedat la corectarea ei cu anticiparile agentilor economici. Agentii economici anticipeaza inflatia si se adapteaza rapid la schimbari. Atunci când autoritatile provoaca prin crearea de moneda o crestere a preturilor si a salariilor.Rata somajului Graficul evidentiaza existenta unei singure rate a somajului compatibila cu o rata nula a inflatiei sau. Coexistenta inflatiei cu un somaj ridicat si restrângerea activitatilor economice este denumita stagflatie. ele vor trebui sa sporeasca cantitatea de moneda în fiecare perioada. Rata naturala a somajului reprezinta acea rata a somajului asociata unei rate stabile a inflatiei. ceea ce face ca somajul sa creasca. Friedman apreciaza ca practicarea deficitului bugetar va fi permanent însotita de inflatie si somaj. Milton Friedman a interpretat curba lui Phillips în conditii non-inflationiste. convinsi fiind ca salariul real a crescut.

caracterul dificil al conceperii si punerii în practica a masurilor de politica economica generala. 106 . fiscala si bugetara.rândul sau. de politica monetara.

cresterea economica consta în cresterea cantitativa a activitatilor si sporirea capacitatii productive a unei tari într-un anumit orizont de timp. cresterea economica semnifica ansamblul modificarilor înregistrate de rezultatele macroeconomice într-un anumit cadru spatial si temporal. cresterea economica implica anumite costuri.1 Natura cresterii economice Delimitari conceptuale Exista o diversitate de opinii cu privire la continutul cresterii economice. Politici de crestere economica Fiecare tara. Fiecare guvern îsi propune corelarea politicilor sale macroeconomice astfel încât sa creeze premizele realizarii unei cresteri economice de natura sa sustina o dezvoltare durabila a economiei. produsul national brut sau venitul national. Natura cresterii economice 2. Concomitent. indiferent de nivelul sau de dezvoltare. 8. Marimea nominala a acestor indicatori trebuie corelata cu nivelul 113 . În sens restrâns. O rata înalta a cresterii economice este însotita de cresterea nivelului de trai si alte avantaje pentru cetatenii unei tari. Factorii cresterii economice 3. Realizând o delimitare între punctele de vedere existente se poate contura o abordare în sens larg si una în sens restrâns a cresterii economice. motiv pentru care exista numeroase preocupari privind estimarea acestor costuri în vederea realizarii unei rate optime de crestere economica. urmareste în mod constant realizarea cresterii economice. surprinse prin indicatorii economici agregati. Teorii si modele ale cresterii economice 5. CRESTEREA ECONOMICA Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • • Ce este cresterea economica si cum poate fi ea masurata Care sunt tipurile de crestere economica Care sunt beneficiile si costurile presupuse de cresterea economica Care sunt politicile de realizare a cresterii economice 1. Cresterea economica se afla sub incidenta a numerosi factori atât interni cât si externi. În sens larg. Aceste modificari.CAPITOLUL 8. pot fi atât pozitive cât si negative. Aprecierea cresterii economice se bazeaza pe cunoasterea evolutiei indicatorilor macroeconomici ai rezultatelor în termeni reali precum produsul intern brut. Beneficiile si costurile cresterii economice 4.

de resurse naturale etc. aceasta reprezinta singura reactie sociala rationala. presupunând ca rata somajului este în general aceeasi la începutul si sfârsitul perioadei. Cresterea economica zero a fost mentionata în primul raport catre Clubul de la Roma. În mod frecvent este utilizat PIB. Din aceasta perspectiva. Fiecare factor al cresterii economice. are o tripla dimensiune: cantitativa. iar cresterea economica este identificabila printr-o crestere sustinuta a produsului intern brut real de-a lungul unei perioade de timp. Regasim aici mai întâi dimensiunea cantitativa a cresterii economice care consta în cresterea separata sau simultana a cantitatii de munca. Cresterea economica zero semnifica situatia în care nivelul rezultatelor macroeconomice pe locuitor ramâne constant pentru perioada de analiza. Cresterea economica negativa semnifica situatia în care nivelul rezultatelor macroeconomice înregistreaza o tendinta de scadere. Cifra obtinuta va fi o estimare a ratei medii anuale de crestere a capacitatii productive a tarii.2 Factorii cresterii economice Cresterea economica se afla sub incidenta unor factori directi si indirecti.deflatorului. 8. cresterea economica presupune atât cresterea cantitativa a factorilor cât si cresterea calitatii si a eficientei cu care acesti factori sunt utilizati. În acelasi timp. Deoarece adesea dinamica macroeconomica este corelata cu dinamica demografica. ″Limitele cresterii ″. cresterea economica apare ca rezultat al modificarilor conjugate ale acestor dimensiuni ale fiecarui factor de productie. eficientei investitiilor. Apoi. adica cu dinamica preturilor pentru intervalul de timp în care este studiat procesul cresterii economice. variatia indicatorilor macroeconomici se raporteaza la variatia populatiei totale. structurala si calitativa. se urmarea crearea unei situatii de stabilitate economica si ecologica. Astfel. generat de activitatile umane. Din ratiuni de politica economica sunt utilizate si conceptele de crestere economica zero si crestere economica negativa. 114 . Aceasta presupune o rata identica de crestere a rezultatelor economice absolute si a populatiei totale. iar pe de alta parte al acelorasi modificari simultan la nivelul tuturor factorilor de productie. Sustinatorii ratei de crestere zero considerau ca. cu pretul unor compromisuri în domeniul eficientei economice si al bunastarii sociale. indiferent de natura sa. În general. în conditiile caracterului tot mai restrictiv al resurselor naturale si al nivelului tot mai ridicat al poluarii. de capit al fix. se propuneau solutii de ajutorare a tarilor cu nivel redus de dezvoltare în vederea eliminarii decalajelor fata de tarile dezvoltate economic. Rata anuala de crestere economica a unei tari poate fi cel mai bine masurata prin cresterea procentuala medie a produsului intern brut pe locuitor de-a lungul unei perioade de mai multi ani (pentru a exclude oscilatiile conjuncturale ale activitatii economice de ansamblu). pe de o parte. însa se mentin sub control unele corelatii fundamentale de echilibru. identificam dimensiunea calitativa a cresterii economice caracterizata prin cresterea productivitatii muncii. bazata pe frânarea cresterii demografice si economice. PIB ⁄ locuitor nu înregistreaza o evolutie liniara în cursul unei perioade date de timp. si a generat chiar de la început critici vehemente cu privire la aplicarea si dezirabilit atea unei astfel de strategii. reducerea consumului de resurse pe unitatea de produs etc. Exista trei factori principali ai ratei cresterii economice: • Cresterea resurselor de munca • Cresterea stocului de capital • Progresul tehnic Pe termen lung.

populatia este relativ stabila. Cresterea fortei de munca este determinata la rându-i de urmatorii factori: • Cresterea naturala a populatiei • Migratia internatio nala • Rata de participare a) Cresterea naturala a populatiei este deteminata de diferenta dintre rata natalitatii si rata mortalitatii. Alte tari. capabile sa absoarba si sa genereze permanent progres tehnic. 115 . o crestere rapida a populatiei determina cresterea proportiei tinerilor în cadrul fortei de munca. Chiar daca într-o etapa de dezvoltare progresul a fost realizat printr-o crestere economica de tip extensiv. crescând în timp dependenta persoanelor inactive si pensionate în cadrul populatiei. grija pentru batrâni. Cresterea fortei de munca Cresterea ofertei de munca poate permite unei tari sa produca cantitati mai mari de bunuri si servicii. În multe tari dezvoltate. efecte favorabile sau nefavorabile. Curba posibilitatilor de productie se deplaseaza în aceste conditii spre dreapta. cunosc reduceri ale numarulu i tinerilor care intra în forta de munca datorita reducerii ratei natalitatii la sfârsitul anilor ′60 si în anii ′70. influenta cresterii dimensiunii cantitative a factorilor cresterii economice.Se stie însa ca resursele se caracterizeaza prin raritatea lor în raport cu nevoile umane. Rezultatul se concretizeaza într-o cantitate mai mare de bunuri si servicii. Outputul pe locuitor înregistreaza o crestere iar bunastarea sociala se amelioreaza. mediul institutional determina proportiile de combinare ale factor ilor de crestere economica generând. În general. Rata cresterii populatiei este influentata de un complex de factori sociali precum obiceiuri. Numarul celor care intra în forta de munca excede numarul celor care parasesc forta de munca. În schimb. flexibilitatea în realocarea resurselor în functie de circumstante în cadrul economiei. Cresterea populatiei provoaca odata cu cresterea fortei de munca si cresterea numarului de consumatori. Ratele natalitatii si mortalitatii sunt de asemenea influentate de factori precum accesul la facilitatile medicale. preponderenta în cazul dezvoltarii de tip extensiv. Daca populatia unei tari este inferioara marimii sale “optime”. repartizarea resurselor pe ramuri si activitati. dupa caz. Din acest motiv. pentru o crestere a bunastarii sociale potentiale trebuie ca g > n. atunci cresterea naturala a populatiei va conduce eventual la o crestere a outputului de bunuri si servicii pe locuitor. Daca notam rata cresterii economice cu g si rata cresterii populatiei cu n. sprijinul acordat persoanelor cu copii etc. Tehnologiile utilizate. unde preponderenta ca influenta asupra cresterii PIB este influenta conjugata a dimensiunilor calitative a factorilor cresterii. Cresterea economica intensiva constituie deja o trasatura definitorie pentru tarile dezvoltate economic. este limitata în timp si în spatiu. celelalte conditii ramânând constante. Pentru ca outputul pe locuitor sa creasca si deci si bunastarea sociala potentiala este necesar ca rata cresterii economice cauzata de cresterea populatiei sa depaseasca rata cresterii populatiei. influenta eficientei utilizarii factorilor asupra cresterii rezultatelor macroeconomice pe locuitor este practic nelimitata. O forta de munca mai tânara este asociata cu un potential mai mare de mobilitate geografica si ocupationala comparativ cu o forta de munca mai vârstnica. se impune promovarea pentru fiecara tara a tipului de crestere economica intensiva. o rata de crestere mai slaba a populatiei tinde sa creasca proportia celor mai vârstnici aflati în activitate. atitudini si convingeri privind casatoria si marimea familiei. Modul în care laturile cantitativa si calitativa ale cresterii economice interactioneaza si contribuie la cresterea economica depinde de dimensiunea structurala a economiei. În schimb.

cererea pentru produse va creste si noi locuri de munca vor fi create. Mobilitatea internationala a fortei de munca este determinata de o serie de factori precum diferentele de limba. obiceiuri si traditii între tari. ci mai degraba esecul asimilarii acestor tehnologii. Datele statistice demonstreaza ca în ultimele decenii progresul tehnic a generat somaj tehnologic. în conditiile unor randamente de scara constante. Dezvoltarea tehnologiei microelectronice face posibila introducerea pe scara larga a echipamentelor controlate prin computer într-un numar important de domenii. Este important de retinut faptul ca investitia (care asigura producerea mai multor bunuri de consum în viitor) cere reducerea în prezent a consumului si canalizarea unei parti mai importante a resurselor spre productia diferitelor forme de capital. Daca progresul tehnic este neutral si astfel cresterea productivitatii capitalului si productivitatii muncii se realizeaza în aceeasi proportie atunci. destul de important. create pentru a le înlocui pe cele uzate. Se constata ca efectul progresului tehnic asupra unei cai de crestere de echilibru al unei tari depinde de masura în care: a) el creste în aceeasi proportie productivitatea întregului capital si întregii forte de munca. El poate lua forma unor tehnici de productie mai performante.b) Migratia internationala reprezinta fluxurile de persoane dintre tari si este determinata de gradul mobilitatii internationale a muncii. Rata de participare este determinata de marimea în care diferite grupe de vârsta si sexe în cadrul populatiei sunt abilitate prin lege. oportunitatile de angajare si probabil. O n crestere a acestei rate echivaleaza cu o crestere în marimea fortei de munca. progresul tehnic reprezinta tot ceea ce are drept rezultat îmbunatatirea calitatii stocului de capital sau fortei de munca. d) el afecteaza doar productivitatea muncii (progres tehnic orientat spre munca) Progresul tehnic rapid poate fi însa însotit de cresterea somajului. inclusiv a acelor echipamente noi. atât veche cât si noua. traditie. Altfel spus. Imigratia neta tinde sa creasca forta de munca a unei tari în timp ce emigratia neta tinde sa o reduca. De exemplu. Deoarece cel mai evident efect al introducerii progresului tehnic consta în reducerea cantitatii de munca cerute pentru a realiza o anumita activitate. întocmai ca si cresterea fortei de munca. inventiilor sau cresterii nivelului de pregatire profesionala. c) Rata de participare reflecta proportia populatiei economic activa î totalul populatiei. Un exemplu în acest sens îl 116 . c) el afecteaza doar productivitatea capitalului (progres tehnic orientat spre capital). contribuie la sporirea stoculu i de resurse productive al unei tari. outputul va creste în aceeasi proportie. Progresul tehnic Progresul tehnic reprezinta o alta sursa posibila de crestere economica. Efectul progresului tehnic consta în cresterea productivitatii stocului de capital si a fortei de munca. b) el creste productivitatea numai a noului capital si a muncii. Pe de alta parte. obiceiuri. Exista însa puncte de vedere si studii care demonstreaza ca nu introducerea tehnologiilor moderne este cauza în sine a somaju lui. legislatia privind drepurile salariale egale între femei si barbati ar putea creste rata de participare a fortei de munca feminine. Cresterea stocului de capital Cresterea stocului de capital prin investitie neta. teama de extinderea somajului tehnologic este destul de raspândita. reglementari sindicale si atitudini sa participe la activitatea economica. În masura în care introducerea noilor tehnologii creste productiv itatea si reduce costurile. îmbunatatirii echipamentelor. fapt ce face ca unele tari sa se confrunte cu existenta unor ramuri ale caror produse ramân necompetitive pe pietele internationale. Altfel spus. legislatia privind imigratia. economiile sunt necesare sustinerii investitiilor. cresterea duratei de scolarizare si reducerea vârstei de pensionare contribuie la reducerea ratei de participare.

costul de oportunitate al cresterii rezida în consumul curent sacrificat. Cu cât o tara aloca mai multe resurse productiei de bunuri de capital. Aceste persoane sunt beneficiare în consecinta ale procesului de crestere economica. d) Cresterea economica poate determina externalitati negative. O crestere a venitului national real poate impune costuri pentru societate sub forma poluarii. Când cresterea economica este creata prin investitii de resurse în bunuri de capital. Astfel. Cresterea venitului real pe locuitor face posibil ca o cantitate mai mare de bunuri si servicii sa devina disponibila pentru consumul fiecarui individ. Astfel. Trebuie însa precizat ca realizarea cresterii economice în sine nu provoaca în mod necesar îmbunatatirea redistribuirii venitului. Saracia poate fi privita în termeni relativi sau absoluti. fapt ce a facut ca în teoria economica sa apara puncte de vedere dupa care este pusa la îndoiala dezirabilitatea unei rate înalte de crestere. Dezirabilitatea unui asemenea proces apare justificata cel putin din urmatoarele motive: a) Cresterea economica determina cresterea nivelului de trai. Daca ea este privita în termeni relativi atunci ea va exista întotdeauna (data fiind o distributie constanta a venitului si averii) indiferent daca exista sau nu crestere economica. Nevoia de reîncadrare a celor ce si-au pierdut locul de munca impune costuri semnificative pentru societate. b) Cresterea economica are un cost de oportunitate. Pe baza anumitor date de prognoza se sugereaza faptul ca ritmul cresterii economice se poate reduce în viitor. Cresterea economica presupune pentru societate unele costuri. De exemplu. c) Cresterea continua poate sa nu fie posibila pentru multa vreme. Punctul de vedere dupa care cresterea economica permite economiilor sa elimine saracia este controversat. precum pensionarii si somerii. exista puncte de vedere dupa care este de preferat o crestere economica mai redusa în prezent pentru a asigura regenerarea resurselor. b) Cresterea economica poate elimina saracia. Corecta evaluare a acestor costuri si includerea lor în estimarile venitului national real permite o apreciere mai realista a beneficiilor cresterii economice de natura sa fundamenteze oportunitatea policilor guvernamentale. în ciuda introducerii computerelor. este posibil ca atunci când exista crestere economica sa se modifice redistribuirea venitului în încercarea de a obtine o mai mare echitate fara a provoca înrautatirea situatiei cuiva în termeni absoluti. însa anumite persoane îsi pierd locurile de munca. de care altfel s-ar fi profitat în prezent. De exemplu. unde. consumul curent este sacrificat pentru a permite o rata de consum mai înalta în viitor. În orice societate exista persoane ale caror venituri sunt reduse si depind de ceea ce ofera guvernul.constituie domeniul bancar. Resursele naturale sunt limitate iar multe dintre ele sunt epuizabile.3 Beneficiile si costurile cresterii economice Cresterea economica reprezinta unul dintre obiectivele majore ale oricarui guvern. 8. nivelul de ocupare a fost mentinut si chiar s-a ameliorat prin diversificare si oferirea de noi servicii clientilor. c) Cresterea economica poate redistribui venitul fara sa provoace reducerea bunastarii altor persoane. saracul ramâne exact în aceeasi pozitie relativa ca mai înainte si astfel exista înca saracie. Totusi. zgomotului si supraaglomerarilor urbane. daca orice persoana se bucura de o crestere cu 10% a venitului sau. progresul tehnic poate crea locuri de munca noi. cu atât mai rapida va fi cresterea economica asteptata si cu atât mai mare va fi cantitatea de bunuri de consum posibil de produs în viitor. Principalele aspecte relativ la costurile impuse de procesul cresterii economice constau în urmatoarele: a) Cresterea economica implica o schimbare de care unele persoane beneficiaza iar altele probabil nu se pot bucura. 117 .

Ricardo. Solow. probabilitatea cresterii sustinute în conditii de ocupare deplina si stabilitatea sau instabilitatea ratei garantate de crestere economica. Lucas. Solow arata ca. Malthus aprecia ca productia bunurilor de consum creste în progresie aritmetica. în functie de dinamica realitatii economice si de evolutia instrumentelor de analiza economica. M. Analiza moderna dezvoltata prin noile teorii are la baza acumularea de capital. Trebuie mai întâi mentionat J. Cresterea sustinuta pe termen lung a PIB/locuitor este determinata de progresul tehnologic. Malthus si D. Politicile propuse de el. noua deschidere în teoria cresterii economice presupune progresul tehnic ca fiind endogen. Hicks. Spre deosebire de modelul neoclasic traditional. Th. Acumularea de capital se asociaza de regula cu o acumulare de cunostinte. Noile modele de crestere economica surprindeau noile realitati ale economiilor capitaliste caracterizate prin aparitia de noi industrii si tehnologii. Fara masuri de stopare a cresterii populatiei. rezultând din deciziile agentilor economici interesati de cresterea profitului. La scurt timp dupa acest model. P. Sporirea ratei economisirii conduce la cresterea venitului pâna la nivelul starii stationare. El a conceput un model de crestere economica stabila inspirat din modelul Harrod-Domar. Pe termen lung însa rata economisirii nu afecteaza rata cresterii economice. Acestia au descris evolutia economiei în termenii pamântului limitat si al populatiei în crestere. La constituirea unei teorii a cresterii economice. Kalecki. constau tocmai în stimularea cererii agregate. era concluzia lui Malthus. Aceste teorii au evoluat în timp. Smith. În secolul al XX-lea preocuparile pentru analiza cresterii economice s-au intensificat. Dupa cel de al doilea razboi mondial s-a realizat sinteza propriu-zisa dintre abordarea macroeconomica si abordarea dinamica. componenta distincta a stiintei economice. Cresterea cererii pentru utilizarea stocului de cunostinte impulsioneaza cercetarea si dezvoltarea tehnologica si. determinata de cercetarea stiintifica si dezvoltarea tehnologica. R. În modelul sau de crestere economica progresul tehnologic este privit doar ca factor exogen. Dornbusch. F Perroux. cresterea economica. Un rol deosebit în cadrul acestei abordari l a avut R. Modelul neoclasic al cresterii economice explica modul în care acumularea de capital si schimbarile tehnolo gice influenteaza cresterea economiei. De exemplu. se poate ajunge la o criza profunda în economie. rata economisirii determina marimea stocului de capital si nivelul productiei. Harrod. pe termen lung. Primele preocupari privind cresterea economica apartin clasicilor englezi: A. au contribuit în mod decisiv R. R. 118 . Domar au elaborat doua noi modele de crestere economica. ca urmare. Th.8. Solow. în cazul stocului de cunostinte nu mai functioneaza legea randamentelor descrescatoare. Modelul Harrod-Domar evidentiaza trei mari probleme: posibilitatea unei cresteri sustinute. în timp ce populatia sporeste în progresie geometrica.M.R. E. J.Keynes al carui model macroeconomic de crestere evidentia influenta cresterii cererii agregate asupra venitului national. Romer si R. pentru depasirea fazei de recesiune si asigurarea cresterii economice.4 Teorii si modele ale cresterii economice Teoriile si modelele crester ii economice evidentiaza modalitatile prin care activitatea prezenta o influenteaza pe cea viitoare si identifica sursele care pot asigura o crestere continua. care se înscriu în linia keynesista. În anii ′80 a aparut Noua teorie a cresterii ai carei initiatori sunt P. Harrod si E. Spre deosebire de celelalte tipuri de resurse. El a folosit concepte noi aflate în relatie cu cresterea economica precum multiplicatorul si acceleratorul. Analiza economistilor clasici nu surprindea însa contributia progresului tehnic la cresterea productiei. Datorita asemanar ilor de fond dintre aceste modele se obisnuieste a fi prezentate împreuna sub numele de modelul Harrod-Domar. Samuelson. Domar. Cresterea economisirii publice si stimularea economisirii private încurajeaza acumularea capitalului si deci cresterea economica. R.

aceasta politica se însoteste de cresterea sensibila în prezent a cererii fara a provoca si cresterea pe masura a ofertei de bunuri de consum ea poate genera mai degraba presiune inflationista.8. Iar o crestere a preturilor dincolo de un anumit prag descurajeaza procesul investitional. o politic a monetara constând în rate scazute ale dobânzilor si cresterea accesului la credite poate încuraja firmele sa investeasca mai mult si astfel sa creasca stocul de capital. 5 Politici de crestere economica Presupunând ca obiectivul guvernului consta în sporirea ratei de crestere economica putem aprecia ca politicile guvernamentale sunt corespunzatoare daca prin iintermediul lor este influentata cresterea fortei de munca. sanatate si cercetare contribuie fiecare si împreuna la cresterea capacitatii productive a unei tari. Daca însa. Presupunând ca economia a atins deja nivelul ocuparii depline iar preturile sunt stabile. Politica fiscala si monetara pot fi utilizate pentru deplasarea unei parti din resurse dinspre productia de bunuri de consum spre producerea de bunuri de capital. pentru ameliorarea infrastructurii. Cresterea cheltuielilor pentru instruire. ajutorul financiar pentru firmele care îsi desfasoara activitatea în zonele defavorizate. O astfel de politica de reducere a consumului agregat (venitul disponibil se reduce) si crestere a investitiei agregate genereaza o rata superioara de crestere economica. 119 . crescând impozitele si directionând venitul spre cresterea cheltuielilor pentru crearea de capital. pentru educatie. guvernul poate fi capabil sa mentina cererea agregata neschimbata. Politica fiscala poate avea sanse mai mari de succes în sensul stimularii cresterii economice. cresterea stocului de capital precum si calitatea muncii si capitalului unei tari. În acest sens.

balanta de plati a unei tari cuprinde contul curent si contul de capital. regional si global. de transport. balanta de plati reprezinta un instrument statistico-economic care evidentiaza încasarile si platile pentru o tara în virtutea relatiilor economice. Piata valutara si cursul de schimb 3. de shipping. care include încasarile si platile pentru servicii diverse de genul celor turistice. b) balanta serviciilor. Importurile si exporturile ‘vizibile’ constau în comertul fizic cu marfuri. financiare (bancare. Contul curent Contul curent sau ba lanta curenta include urmatoarele componente: a) balanta comerciala. respectiv din import pentru o tara. Balanta de plati reprezinta un set de conturi care arata tranzactiile economice care au loc între rezidentii într-o tara si rezidentii în alte tari în timpul unei perioade date de timp. care surprinde valoric încasarile si platile din export si. . asigurari) etc. indiferent de nivelul sau de dezvoltare. aspect promovat de Fondul Monetar International. BALANTA DE PLATI SI CURSUL DE SCHIMB Dupa ce veti studia acest capitol veti putea întelege: • • • • Ce reprezinta balanta de plati externe si care sunt implicatiile dezechilibrului balantei de plati Ce este piata valutara si cum se determina cursul de schimb de echilibru Care sunt efectele modificarilor cursului de schimb asupra balantei de plati. Balanta de plati 2. valutare. prestate în favoarea altor tari. participa la schimburile economice cu celelalte tari. îndeosebi. 9. În vederea asigurarii comparabilitatii internationale se impune uniformizarea gruparii posturilor din balantele de plati externe ale tarilor. Acestea reprezinta aspectele ″invizibile″ ale relatiilor economice externe.CAPITOLUL 9. Racordarea fiecarei tari la fluxurile economice internationale îsi afla expresia. În termeni generali.1 Balanta de plati Fiecare tara. Sistemele curs urilor de schimb Capitolul de fata abordeaza problema dezechilibrului balantei de plati si cursului de schimb. financiare si monetare cu alte tari. Mai precis. fie ″servicii primite″. venitului si ocuparii Care sunt sistemele cursurilor de schimb 1. în balanta comerciala si balanta de plati externe. prestate de alte tari si de care tara de referinta beneficiaza. Ea se întocmeste bilateral. Aceste probleme sunt în mare masura determinate de aspecte monetare si apar în conditiile utilizarii diferitelor monede nationale. Acestea reprezinta aspectele ″vizibile″ ale relatiilor economice externe. de regula un an. Serviciile internationale în cazul unei tari sunt fie ″servicii proprii″.

O alta parte a acestui deficit a fost acoperit pe seama rezervelor valutare. b) balanta miscarilor de capital pe termen lung.1 balanta de plati a României pe anul 1998. care reflecta toate formele de împrumut pe termen scurt si investitii pe termen lung. a contului curent. profituri. investitiile de portofoliu (care implica achizitia de titluri de valoare ale unei firme sau guvern strain) si împrumuturile interguvernamentale. multe dintre acestea fiind proiectate pentru a specula diferentele dintre ratele dobânzilor la nivel internationa. Contributia serviciilor la deficitul contului curent este de 16. Toate fluxurile monetare care rezulta din exporturile ‘vizibile’ si ‘invizibile’ sunt înregistrate în partea de debit a conturilor.785 miliarde dolari. Este cazul acelor tranzactii care sunt necesare pentru a acoperi orice surplus sau deficit din contul curent. În mod concret. ajutoare publice. Prezentam în tabelul 9. privesc 382 milioane dolari ce au contribuit si ele la finantarea deficitului contului curent. Deficitul contului curent este datorat în cea mai mare parte deficitului balantei comerciale (86. d) balanta transferurilor unilaterale . conducând la scaderea acestora. Se observa existenta unui deficit al contului curent de 2. donatii. ajutoare private etc. excesul exporturilor în raport cu importurile provoaca surplusul contului curent. Deficitul pozitiei venituri (în deficitul contului curent de 17%) este datorat în principal platilor de dobânzi aferente datoriei externe pe termen mediu si lung. a contului de capital si a rezervelor. care cuprin de transferurile economiilor banesti ale emigrantilor. Contul de capital înregistreaza un excedent la nivelul anului 1998. rente. suma soldurilor celor trei balante. În schimb. Stagnarea exporturilor si cresterea importurilor au contribuit la nivelul anului 1998 la un grad redus de acoperire a importurilor din exporturi de numai 76. care cuprinde investitiile directe (de exemplu. un exces al importurilor în raport cu exporturile genereaza deficitul contului curent.07%. despagubiri. fara a se putea preciza în mod evident sursa lor. asistenta PHARE si bilaterala.c) balanta veniturilor. În schimb. salarii platite specialistilor straini etc. Excedentul intrarilor de capital în raport cu iesirile de capital a permis acoperirea celei mai mari parti a deficitului contului curent. contul de capital include: a) balanta miscarilor de capital pe termen scurt .71%. balanta transferurilor curente a înregistrat un sold pozitiv. salarii repatriate de emigranti. c) balanta rezervelor valutare internationale. trebuie sa fie zero.611 miliarde dolari. fapt datorat cresterii intrarilor nete provenite din influxuri de transferuri private. Contul de capital Contul de capital sau balanta miscarilor de capital cuprinde în esenta miscarile de capital pe termen scurt si pe termen scurt între o tara de referinta si alte tari. care reprezinta formarea si utilizarea rezervelor valutare internationale precum si folosirea creditelor primite de la Fondul Monetar International. Aceasta cifra demonstreaza faptul ca România a vândut agentilor economici straini mai mult decât a cumparat active reale si finaciare în valoare de 1. Cum orice tranzactie trebuie sa aiba o sursa de finantare. Aceste tranzactii includ modificarile la nivelul rezervelor oficiale si intrarile si iesirile de valuta.74%). pentru înfiintarea si controlul unei întreprinderi într-o tara straina). În orice balanta de plati exista un capitol referitor la erori si omisiuni care. în cazul de fata. În aces te conditii. sub forma de transferuri banesti de la nerezidenti. care priveste încasarile si platile cu titlu de venituri precum dividende. dobânzi. 124 .

Anul 1998 (milioane dolari SUA) 1.Tabelul 9. dobânzi . investitii directe si de portofoliu. investitii directe si de portofoliu.2 611 1 208 1 711 . Contul curent a) Balanta comerciala (bunuri) .intrari de venituri din munca. putem defini deficitul sau surplusul balantei de plati în felul urmator: • un deficit al balantei de plati exista atunci când valoarea iesirilor autonome excede valoarea intrarilor autonome. dobânzi Sold balanta veniturilor d) Transferuri curente . este dificil de facut distinctia dintre tranzactiile financiare autonome si cele de acomodare din conturi. Acest fapt a condus multi analisti sa se concentreze asupra soldului contului 125 .import (FOB) Sold balanta comerciala b) Servicii -export servicii . Astfel. Totusi. Daca definim acele tranzactii care apar numai datorita unui deficit sau surplus în restul conturilor ca o acomodare si cele care se produc independent de orice aspecte de genul celor de mai sus ca autonome.transferuri curente platite 8 300 10 911 .import servicii Sold balanta serviciilor c) Venituri . aceasta nu înseamna ca balanta de plati este întotdeauna în echilibru.513 750 133 Sold balanta transferurilor 617 Sold contul curent 2.1 Balanta de plati externe a României . Din nefericire. • un surplus al balantei de plati exista atunci când valoarea intrarilor autonome excede valoarea iesirilor autonome.503 166 679 .iesiri de capital Rezerve Erori si omisiuni 5 790 4 005 + 843 + 382 Modificarile la nivelul rezervelor oficiale si intrarile si iesirile de valuta asigura faptul ca balanta de plati va fi întotdeauna în echilibru în sens contabil. deficitul sau excedentul balantei de plati poate fi privit prin prisma diferentei dintre contul curent si cel de capital. Aceasta diferent a este egala ca marime cu modificarea rezervelor oficiale de schimb.transferuri curente primite .intrari de capital .iesiri de venituri din munca. Contul de capital -3 010 .export (FOB) .

trebuie examinata piata valutara si factorii care determina echilibrul cursului de schimb. Cererile si ofertele pentru fiecare dintre devizele convertibile sunt consecinta schimburilor de bunuri si miscarilor de capitaluri între natiuni. În mod normal. În cazul surplusului. 126 . Pe de alta parte. exista riscul ca o astfel de masura sa afecteze nivelul tehnologic al proceselor de productie prin reducerea accesului la tehnologia moderna a altor state. Totusi. De exemplu. deprecierea cursului de schimb este potrivita pentru corectarea deficitului. În cazul unui deficit.2 Piata valutara si cursul de schimb Deoarece exista o diversitate de monede nationale se impune convertirea monedei nationale în monede straine si invers. pretul unei monede în termenii altei monede. Din nefericire. Exprimarea cursului valutar se realizeaza într-o maniera specifica. Cursul de schimb reprezinta rata la care o moneda poate fi schimbata pe o alta moneda sau. inclusiv cererea pentru importuri. În cazul surplusului. contingentarea importurilor poate împiedica agravarea deficitului balantei de plati. Presupunem acum ca o tara cunoaste fie un deficit fie un surplus persistent. proiectata sa corecteze balanta de plati. Fiecare presupune însa atât avantaje cât si dezavantaje. De exemplu. preturile stabile sau cresterea economica. iar aprecierea cursului pentru corectarea surplusului. Dintr-o asemenea perspectiva. tinde sa agraveze rata somajului. o politica expansionista poate fi potrivita în cazul surplusului balantei de plati. Cotarea indirecta presupune în schimb ca unitatea monetara nationala se exprima în unitati valutare. aceasta tara va acumula rezerve valutare (cu pretul deficitelor altor tari) si se poate confrunta cu o presiune inflationista atunci când fluxul net de valuta spre interior creste sensibil oferta interna de bani. b) în cazul deficitului va exista o presiune spre în jos asupra cursului de schimb al monedei nationale. Sa consideram acum actiunile posibile pentru o tara în cazul unui dezechilibru persistent al balantei de plati. cursul de schimb nominal reprezinta un pret în moneda nationala pentru a obtine un tip anume de marfuri care sunt devizele straine. fapt care reclama analiza pozitiei întregii balantei de plati externe. sa reduca în acelasi timp p resiunea inflationista si sa faca exporturile mai competitive pe pietele externe. b) controlul importurilor. atunci când o tara cunoaste un deficit si un nivel ridicat al somajului. Aceasta poate oferi însa o imagine deformata a starii de îndatorare a unei tari. tara îsi va reduce rezervele valutare si va deveni din ce în ce mai îndatorata în exterior. Este evident ca aceasta tara nu va putea apela la infinit la rezervele sale valutare sau la surse de împrumut externe. Exista în acest sens trei posibilitati principale: a) politici bazate pe cerere. cotarea se face astfel: o lira sterlina este egala cu x dolari SUA. Exista doua tipuri de cotari pe piata valutara: cotarea directa si cotarea indirecta. De exemplu. în vederea realizarii tranzactiilor internationale. asemenea politici pot intra în conflict cu obiective interne precum ocuparea deplina. pe baza unei metode de cotare. pe piata valutara din România un dolar SUA este egal cu x unitati monetare nationale. Un astfel de dezechilibru are doua implicatii majore: a) în cazul deficitului. Controlul importurilor poate fi realizat în mai multe modalitati. politica fiscala si politica monetara restrictiva ar putea fi indicate. Piata valutara permite convertirea monedelor în mod eficient concomitent cu stabilirea ratelor de schimb. autoritatile monetare ale statului se pot implica. În ultima instanta. o politica de reducere a cererii. exista o presiune în sens contrar asupra cursului de schimb. contingentarea importurilor presupune un plafon maxim impus marfurilor de import. pe piata valutara de la Londra. Cotarea directa consta în faptul ca pretul unei unitati de valuta se exprima în moneda nationala. În schimb. Acest tip de cotare este cel mai frecvent folosit pe pietele valutare. putând accepta sau nu modificari ale cursului de schimb. înainte de o analiza în detaliu a acestor probleme. c) modificarea cursului de schimb. Într-un caz concret. O asemenea masura este de natura sa reduca cererea agregata.curent când interpreteaza conturile. altfel spus. Conceputa ca o masura de politica comerciala protectionista. 9.

în timp ce rata de schimb forward reprezinta cursul de schimb agreat pentru o data prestabilita în viitor. iar I d reprezinta indicele preturilor interne în perioada 1 comparativ cu perioada 0. Piata valutara poate fi nationala si internationala. are loc o depreciere nominala a cursului de schimb. Cursul real de schimb se determina pe baza urmatoarei formule: er = e I w ⁄ Id unde Iw reprezinta indicele preturilor internationale. Astfel. o reducere a cursului de schimb înseamna aprecierea nominala a cursului în perioada 1 comparativ cu perioada 0. o scadere a cursului de schimb real releva reducerea competitivitatii produselor nationale pe pietele externe. Pe baza acestor tranzactii se realizeaza reglementarea platilor si încasarilor care apar în procesul schimburilor cu strainatatea precum si derularea operatiunilor speculative.Cursul de schimb valutar poate fi nominal sau real. mai ales ca valuta în cont. exporturile sunt stimulate iar importurile descurajate. Pe piata bancara se desfasoara operatiuni rezervate persoanelor juridice. adica depuneri la vedere si depuneri la termen ale unor sume în valuta în conturi deschise la banci. Invers. prin intermediul carora se efectueaza vânzari si cumparari de valute. Cursul real de schimb poate fi considerat un indicator de competitivitate. piata valutara se compune din piata bancara si piata caselor de schimb valutar. În România. dupa cum cursul real de schimb este superior sau inferior cursului de schimb din perioada initiala. în timp ce pe piata caselor de schimb valutar operatiunile se desfasoara în favoarea persoanelor fizice. Cursul nominal de schimb (e) reprezinta pretul unei unitati monetare exprimat într-o alta unitate monetara. Existenta pietei valutare la termen permite celor ce efectueaza schimbul sa se asigure împotriva riscului pietei 127 . iar competitivitatea produselor nationale se amelioreaza. În functie de momentul efectuarii tranzactiilor exista piata la vedere (spot) si piata la termen (forward). pe care sunt stabilite cursurile de schimb aferente. case de schimb si clientii lor. Cursul de schimb se determina pe piata valutara. În acest caz. daca cursul de schimb înregistreaza o crestere în perioada 1 comparativ cu perioada 0. Obiectul principal al operatiunilor pe aceasta piata specifica îl constituie devizele convertibile sub diferite forme. Deprecierea nominala sau aprecierea nominala a cursului de schimb ∆e se calculeaza pe baza relatiei urmatoare: ∆e = Ie – 1 unde I e reprezinta indicele cursului nominal de schimb în perioada 1 comparativ cu perioada 0 si este egal cu raportul cursurilor nom inale în cele doua perioade (e1 ⁄ e0). de obicei 90 de zile. importurile sunt stimulate iar exporturile descurajate. Cursul real de schimb poate înregistra o depreciere reala sau o apreciere reala într-un anumit interval de timp. Piata valutara consituie un sistem de relatii dintre banci. În conditiile cotarii directe. Cursul de schimb spot este rata la care o moneda poate fi schimbata în mod curent cu o alta moneda. Cresterea sa evidentiaza faptul ca preturile straine exprimate în moneda nationala sporesc în raport cu preturile nationale. Invers. Deprecierea reala sau aprecierea reala se calculeaza pe baza relatiei: ∆ er = Ier – 1 unde Ier reprezinta indicele cursului real de schimb în perioada 1 comparativ cu perioada 0 si este egal cu raportul dintre cursul real de schimb în perioada 1 si cursul de schimb în perioada 0 (er ⁄ e0). Cursul real de schimb (er) exprima pretul relativ al bunurilor din strainatate în raport cu bunurile nationale exprimate în moneda nationala.

valutare si conduce la aparitia unui tip de activitati speculative si arbitraj al ratelor dobânzilor. Unii speculatori încearca sa obtina un avantaj din diferenta dintre cursul la termen pentru o anumita perioada de timp si cursul spot asteptat sa existe la finele acelei perioade de timp. de exemplu. prin fortele cererii si ofertei. În consecinta. Cererea si oferta unei monede pe pietele internationale sunt. iar oferta de dolari depinde doar de cererea SUA pentru importurile din România (deoarece dolarii sunt oferiti în schimbul leilor pentru a plati bunurile si serviciile provenind din România). lei si dolari si definim cursul de schimb ca pretul unui dolar în lei. Banca va pretinde un comision pentru acest serviciu efectuat importatorului. poate fi recomandat pentru investitori sa-si transfere fondurile pe termen scurt de la Londra la New York. Aceasta înseamna ca cererea de dolari depinde doar de cererea României pentru exporturile SUA (deoarece exportatorii din SUA pretind plata pentru marfurile exportate în dolari). Pentru aceasta ei trebuie sa converteasca lirele strerline în dolari la rata spot si în acelasi timp ei trebuie sa evite riscul valutar prin asigurarea convertirii sumelor supuse arbitrajului înapoi în lire la cursul forward. la 90 de zile rata dobânzii la New York este mai mare decât la Londra. Obiectivul acestui tip de actiune consta în alocarea de fonduri între centre financiare diferite ca raspuns la diferentele dintre ratele dobânzilor si realizarea celui mai mare randament posibil. Aceasta înseamna ca exista doar doua monede nationale. Sa analizam pe scurt aceste trei situatii. presupunem ca în ultima zi a unei perioade de 90 de zile cursul forward este 1 lira sterlina egala cu 2 dolari. importatorul decide sa se protejeze împotriva riscului printr-o cumparare de valuta la termen. Arbitrajul pe baza dobânzii. la rândul lor. În 90 de zile. nivelul sau de echilibru trebuie determinat pe o piata libera. El ar putea lua decizia sa cumpere sa zicem 1000 lire sterline forward pentru 2000 de dolari. România si Statele Unite.20 dolari. realizând un profit de 200 dolari. el ar putea primi cele 1000 lire sterline si (prin cresterea ratei spot la 1 lira sterlina egala cu 2. Fiecare tara realizeaza schimburi externe având ca unic partener cealalta tara. În acest sens. Hedging. Consideram mai întâi cererea de dolari. determinate prin activitatile celor care efectueaza schimbul. Hedgingul valutar consta în actiunea specifica a unui cumparator sau vânzator orientata spre compensarea eventualelor câstiguri sau pierderi provenite din infirmarea anticipatiilor speculative privind cursul de schimb. b) ignoram activitatea investitorilor. Aceasta înseamna ca el intra în contact cu o banca pentru a cumpara o cantitate de valuta la o data corespunzatoare în viitor la un curs de schimb acceptat acum (curs ‘forward’). Determinarea cursului de schimb Deoarece cursul de schimb reprezinta pretul unei monede în termenii altei monede.1 unde CC reprezinta curba cererii României pentru exporturile SUA. Aceasta este ilustrata în figura 9. De aceea. Un speculator american crede ca rata spot la sfârsitul acestei perioade cursul va fi 1 lira sterlina egala cu 2. Pretul exporturilor SUA este masurat în dolari si este figurat 128 . Putem începe deci prin examinarea cererii României privind exporturile SUA. speculatorilor si arbitragistilor. Speculatia. Ea se datoreaza faptului ca importatorii din România doresc sa achizitioneze bunuri si servicii din SUA. De exemplu. tranzactia se justifica sau nu în functie de diferentele ratelor dobânzii între cele doua centre financiare si diferenta între cursul forward pentru a 90 zi si cursul spot. Sa ilustram aceasta situatie presupunând cazul unui importator care contracteaza o datorie pe care trebuie sa o achite la o data în viitor. Pentru a simplifica analiza si a asigura întelegerea mai buna a determinarii cursului de schimb de echilibru facem doua ipoteze: a) consideram comertul între doua tari. Riscul pietei valutare consta în posibilitatea modificarii între timp a cursului de schim b astfel încât sa apara o pierdere pentru el. se efectueaza concomitent o vânzare si o cumparare de valuta la termen.20 dolari) ar putea vinde aceasta suma pentru 2200 dolari. Daca. speculatorilor si celor care realizeaza un aribraj pe baza ratelor dobânzii.

iar volumul exporturilor SUA este figurat pe abscisa.2. Deprecierea cursului de schimb a dolarului conduce la o crestere a cererii de bunuri în România pentru fiecare nivel al pretului în dolari. reprezinta curba cerer ii SUA pentru bunurile din 129 . corespunzator punctului A.3. valoarea în dolari a exporturilor SUA creste la P0Q1. curba cererii României pentru marfurile importate din SUA se va deplasa spre dreapta catre C’C’ în figura 9.2 Cererea de dolari Cursul de schimb ($⁄ lei) 32000 lei 30000 lei Cererea de dolari P 0Q0 P 0Q1 Dolari Sa analizam acum oferta de dolari. asa cum se poate vedea în figura 9. Asa cum se observa pe grafic. Presupunem ca la nivelul initial. Concomitent. În acest caz. cursul de schimb al leului se apreciaza în raport cu dolarul.pe ordonata. Oferta de dolari se datoreaza faptului ca importatorii din SUA doresc sa cumpere bunuri din România. trebuie examinata cererea SUA pentru importuri.1 Efectul unei deprecieri a dolarului asupra cererii României pentru exporturile SUA Pretul exporturilor SUA C′ C ($) A P0 C’ Q1 C Q0 Volumul exporturilor SUA Presupunem ca rata de schimb a dolarului se depreciaza de la 1$ = 32000 lei la 1$ = 30000 lei. 9. Curba CC. Cu alte cuvinte.1. Fig. Aceasta reduce pretul în lei al exporturilor SUA si face astfel mai ieftine marfurile americane pentru cumparatorii din România. cererea totala de dolari (egala cu valoarea totala a exporturilor SUA) este P0Q0. În consecinta. o reducere a cursului de schimb apentru dolar determina o crestere a cererii de dolari. 9. Curba cererii pentru dolari este din acest motiv descrescatoare. prezentata în figura 9. Fig.

În acest caz. Fig. pentru care oferta totala de dolari (egala cu valoarea totala a importurilor SUA din România) este P0Q 0.3 Efectul unei deprecieri a dolarului asupra cererii pentru importuri a SUA Pretul importurilor SUA ($) C D P1 P0 B C 0 Q1 Q0 Volumul importurilor SUA Fig. volumul importurilor scade într-o proportie mai mare decât cresc preturile. curba ofertei de dolari este crescatoare asa cum se poate observa în figura 9. 9. Presupunem acum. Oferta de dolari este acum P 1Q1. Daca aceasta este elastica. Acest fapt genereaza cresterea pretului în dolari a bunurilor din România. trebuie sa realizam comparatia dintre P1Q1 si P0Q0. Altfel spus. astfel ca valoarea totala a importurilor si oferta totala de dolari vor scadea. facându-le mai scumpe pentru importatorii din SUA. În 130 . Cererea SUA pentru importuri va scadea si aceasta este aratata ca o miscare de-a lungul curbei cererii în figura 9. ca are loc deprecierea dolarului.România. Daca cererea SUA pentru importuri este inelastica atunci volumul importurilor se reduce într-o proportie mai mica decât cresc preturile.4 Oferta de dolari Cursul de schimb ($⁄ lei) Cursul de schimb ($⁄ lei Oferta de dolari 32000 30000 Oferta de dolari P 1Q1 P 0Q0 (a) Dolari P 0Q 0 (b) P 1Q1 Dolari Trebuie acum sa determinam daca oferta de dolari a crescut sau s-a redus în urma aprecierii leului în raport cu dolarul. ca si mai înainte.3 din punctul B în punctul D. Consideram nivelul initial la punctul B. astfel ca oferta totala de dolari va creste. Raspunsul depinde de elasticitatea cererii SUA pentru importuri.4a. 9.

4b. în continuare. Echilibrul stabil si instabil Cursul de schimb de echilibru este determinat prin egalitatea cererii si ofertei de dolari. cazul în care oferta de dolari este descrescatoare si mai putin abrupta decât curba cererii. Pentru a simplifica analiza consideram. echilibrul este stabil. daca curba cererii este unitar elastica. daca cursul de schimb este e3 oferta de dolari excede cererea de dolari. În conditii de libera concurenta. De exemplu.6 Un echilibru instabil pe piata valutara Curs de schimb O ($) e6 e4 e5 C ($) C O Dolari Efectele unei modificari a cursului de schimb Analizam în continuare efectele asupra economiei unei tari aparute în urma deprecierii monedei sale nationale. 9. În figura 9. Cursul de schimb e este un curs de echilibru. În schimb. La cursurile de schimb de dezechilibru e5 si e6 fortele concurentiale actioneaza în sensul îndepartarii cursului de schimb de pozitia de echilibru. Fig. 131 .acest caz. iar curba ofertei de dolari este verticala. Fig. SUA si România. daca cursul de schimb este e cererea de dolari pe piata valutara excede 2 oferta de dolari. Toate celelalte cursuri de schimb sunt cursuri de dezechilibru. 9.5 acest curs de echilibru corespunde lui e1. presupunând ca fiecare reprezinta pentru cealalta ″restul lumii″. se observa.5 Un echilibru stabil pe piata valutara Curs de schimb C ($) e3 e1 e2 O O ($) C Dolari Analizam în continuare. În figura 9. comertul între aceleasi doua tari. dar în acest 4 moment este instabil.6. pe baza figurii 9. În schimb.5. cursul de schimb se orienteaza spre nivelul de echilibr u atunci când se situeaza la alt nivel decât cel de echilibru. curba ofertei va fi descrescatoare asa cum se observa în figura 9. oferta de dolari ar putea ramâne nemodificata.

În mod evident ceea ce se petrece cu balanta comerciala a SUA depinde atât de elasticitatea cererii pentru exporturile SUA (ex) cât si de elasticitatea cererii pentru importuri a SUA (em).O depreciere a dolarului va afecta imediat preturile relative ale bunurilor supuse schimbului: pretul în lei al exporturilor SUA va scadea iar pretul în dolari pentru importurile SUA va creste. Acest mecanism trebuie luat în calcul în examinarea efectelor deprecierii. Este posibil totusi. pornind de la doua ipoteze: a) oferta este puternic elastica. cresterea acestei diferente poate fi privita drept o ameliorare în masura în care asigura trecerea de la deficit catre un surplus al balantei comerciale. De as emenea. b) modificarile venitului sunt ignorate. Pretul în dolari al exporturilor nu este afectat în mod direct de depreciere. este necesar un anumit timp si pentru cumparatorii americani sa-si creasca achizitiile lor privind bunurile provenite din România în urma unei reduceri a preturilor. Presupunând ca exista initial o pozitie de echilibru. Daca notam cu em elasticitatea cerer ii pentru importuri a SUA putem rezuma acest efect dupa cum urmeaza: • daca em < 1. pentru România poate aparea un deficit al balantei comerciale ca urmare a aprecierii leului în raport cu dolarul. Efectul unei deprecieri asupra valorii totale a importurilor SUA este mai putin sigur deoarece la acest moment pretul dolarului creste direct prin depreciere fiind necesara o reducere semnificativa a cererii pentru ca valoarea totala a importurilor sa scada. utilizând conditia injectii = retrageri pentru nivelul de echilibru al venitului. Desi elasticitatile cererii în comertul international sunt dificil de estimat. o crestere a venitului national care la rândul sau va creste cererea de importuri. deprecierea va creste valoarea totala a importurilor. Aceste modificari de preturi vor genera cresterea cererii pentru exporturile SUA si reducerea cererii SUA pentru importuri. Ignorând cheltuielile guvernamentale si impozitarea. Cât timp se produc aceste modificari la nivelul cererii ele vor afecta balantele de plati ale ambelor tari. Efectele deprecierii asupra preturilor trebuie corelate cu eventualele modificari ale venitului national. În acelasi timp. Consideram aceasta problema în contextul unui model keynesist simplu. Numai daca cererea pentru exporturile SUA este perfect inelastica valoarea totala ramâne nemodificata. În schimb. Una dintre cauze este aceea a timpului necesar importatorilor unei tari de a gasi oferte alternative ca urmare a unei cresteri a preturilor importurilor. poate fi definit ca diferenta dintre valoarea exporturilor si valoarea importurilor. datele existente sugereaza ca suma elasticitatilor este sensibil mai mare de unu pe termen lung. sa zicem un an. pe de o parte. În cazul SUA. 132 . Astfel. Modificarile venitului vor determina schimbari în cererea pentru importuri si mai departe asupra balantei comerciale. asigurând ameliorarea balantei comerciale. Soldul balantei comerciale. însa cererea creste pe masura ce pretul leului se reduce. deprecierea va reduce valoarea totala a importurilor. importatorii si exportatorii ar trebui sa reactioneze la modificarea preturilor. Aceasta relatie este cunoscuta sub numele de conditia Marshall – Lerner. Deprecierea dolarului asigura cel mai firesc cresterea valorii totale a exporturilor SUA. se cunoaste. putem scrie ca la echilibru exista: E – X = S – I. Aceasta analiza este uneori numita abordarea bazata pe absorbtie. balanta comerciala se va ameliora ca urmare a unei deprecieri daca ex + em > 1. iar pe de alta parte. creste cererea pentru importuri si scade cererea pentru exporturi în cazul României. Abordarea bazata pe absorbtie Sa consideram acum efectul de venit în urma deprecierii dolarului. Dupa o anumita perioada. prin intermediul multiplicatorului. Acest lucru este important deoarece o crestere a valorii exporturilor SUA va induce. ca aceasta conditie sa nu poata fi îndeplinita pe termen lung. Consideram mai întâi efectul asupra preturilor în urma unei deprecieri. Cu cât elasticitatea cererii pentru exporturile SUA este mai mare cu atât mai mare va fi cresterea valorii totale a exporturilor consecutiva acestei deprecieri. iar • daca em > 1. deprecierea poate mai întâi sa determine deteriorarea balantei comerciale. astfel ca poate raspunde usor unei cresteri a cererii.

Problema modalitatilor prin care inflatia poate reduce cheltuiala interna (numita uneori absorbtie) este larg abordata în literatura economica. Pe scurt. De fapt. asa cum se poate observa în figura 9.7. devine posibil pentru balanta comerciala sa se amelioreze deoarece resursele sunt eliberate din ramurile care produc pentru piata interna si orientate spre ramurile care produc pentru piata externa. ameliorarea balantei comerciale ar putea fi AB în figura 9. inflatia compenseaza efectele deprecierii iar linia (E – X)’ se muta înapoi catre nivelul initial (E – X).I Venitul national (E – X)’ E–X Presupunem pozitia initiala în punctul C. Fig. nivelul de echilibru al venitului este realizat când valoarea planificata a exporturilor minus importurile (E – X) este egala cu valoarea planificata a economiilor minus investitiile (S – I). E – X catre (E – X)’. corespunzator venitului în conditiile ocuparii depline. somajul se reduce partial iar deficitul este eliminat.8 unde nivelul initial de echilibru este Y. o depreciere a monedei va avea drept efect deplasarea spre în sus si catre dreapta a liniei E – X catre (E – X)’ si cresterea nivelului de echilibru al venitului la Y’ e. iar investitiile si exporturile sunt autonome în raport de venit.Altfel spus. acolo unde exista un deficit egal cu AC. însa la acest moment se deschide un gap inflationist egal cu BA. Determinarea acestui echilibru este prezentata grafic în figura 9. presupunem ca în economie exista ocuparea deplina. Dat fiind faptul ca relatia Marshall – Lerner este satisfacuta si ca exista unele resurse neutilizate în cadrul econom iei. Acesta reprezinta un caz unde cele doua probleme. Aceasta inflatie a preturilor monetare si a veniturilor monetare va face exporturile SUA mai putin competitive pe piata mondiala iar. Ca urmare.7. Deprecierea f monedei nationale va deplasa. 9. Pentru a arata aceasta.7 Efectele unei deprecieri a dolarului asupra balantei comerciale si nivelului venitului national E – X’ S– I B Ye C 0 A Y’e S. Deoarece outputul nu poate fi extins pe termen scurt. somajul si deficitul balantei comerciale. însa luarea în calcul a cresterii venitului face ca ameliorarea sa fie doar AC. pot fi abordate prin politica deprecierii cursului de schimb. În conditiile ignorarii modificarii de venit. importurile devin relativ mai ieftine pentru cumparatorii interni. 133 . cresterea venitului real este de o importanta deosebita. Se observa ca ameliorarea deficitului este mai mica decât cea sugerata prin analiza anterioara privind efectul asupra preturilor. Astfel. în acelasi timp. unde economiile si importurile sunt direct legate de venit. Sa analizam acest lucru prin evidentierea a trei efecte: efectul redistribuirii venitului. cererea crescuta pentru exporturi si substitute de import creaza inflatie prin excesul cererii. ca si mai înainte. efectul iluziei monetare si efectul asupra disponibilitatilor banesti reale.

8 Efectele unei deprecieri în conditiile ocuparii depline E – X’ S– I B Yf C 0 Y’e S. 9. 134 . În general. Ei vor încerca sa refaca valoarea lor în termeni reali încercând sa-si reduca cheltuielile si sa creasca economiile. deprecierea unei monede poate creste profiturile (în special pentru ramurile ce produc pentru export si substitute pe ntru import) cu pretul salariilor. Daca înclinatia marginala spre consum a celor ce obtin profit este mai mica decât cea a celor ce obtin salarii atunci cheltuiala interna va scadea.Fig. ei considera ca cererea totala de moneda este o functie stabila a monedei de venitul national si rata dobânzii. devin e posibil ca o depreciere a dolarului sa amelioreze balanta comerciala a SUA. nu poate fi acordata o atentie deosebita acestor efecte. Pe termen scurt. Daca. în medie. Daca ne putem baza pe unul sau mai multe dintre efectele de mai sus pentru a reduce absorbtia. chiar daca exista initial ocupare deplina. se anticipeaza ca o crestere a preturilor la import va exercita o anumita presiune inflationista prin costuri. oamenii observa cum valoarea reala a disponibilitatilor monetare se dim inueaza odata cu cresterea preturilor. Totodata. Aici. argumentul consta în faptul ca preturile mai mari vor determina oamenii sa-si reduca cheltuielile în ciuda faptului ca. motiv pentru care guvernele acompaniaza deprecierea monedei natio nale cu politici fiscale si monetare de reducere a cheltuielilor. guvernele pot gasi de cuviinta impunerea unui control direct asupra costurilor factorilor interni (de exemplu. prin intermediul politicii de venituri) concomitent cu deprecierea monedei. Ei pun accent deosebit pe rolul jucat de piata monetara asupra determinarii pozitiei balantei de plati. Pentru ca acest lucru sa functioneze trebuie ca oamenii sa acorde atentie doar preturilor în sensul ca ei observa cum cresc preturile însa nu observa ca si salariile cresc în aceeasi masura. b) Efectul iluziei monetare. Teoria lor este mai generala decât abordarea bazata pe absorbtie deoarece se aplica mai degraba întregii balante de plati decât balantei comerciale. veniturile au crescut în aceeasi masura cu preturile. c) Efectul asupra disponibilitatilor banesti reale. în plus. Abordarea monetarista Monetaristii considera ca problemele balantei de plati sunt în esenta probleme de natura monetara. Conform acestui efect cu un stoc nominal de bani.I Venitul national A (E – X)’ E–X a) Efectul de redistribuire.

Unele au fost practicate si testate în trecut. De exemplu. În aceste conditii. Un asemenea mecanism de ajustare a condus pe cei mai multi monetaristi sa sustina cresterea flexibilitatii cursurilor de schimb precum si faptul ca ratele flexibile tind sa izoleze tarile de inflatia din restul lumii. Altfel spus. Totusi. b) Încredere. apare problema gradului de flexibilitate acceptat si a masurii în care un anumit grad de certitudine si stabilitate poate fi asigurat. iar ∆R = L . evaluata în functie de îndeplinirea urmatoarelor caracteristici: a) Ajustare. Altele sunt folosite în prezent. fara a genera tensiuni majore în cadrul propriilor economii. Daca sistemul adoptat impune bancilor centrale interventia pe piata valutara pentru stabilizarea cursului. cel putin în parte. 9. Deducem în plus din analiza de mai sus faptul ca cea mai relevanta masura a modificarilor ofertei de bani este data de conceptul de extindere a creditului intern. c) Lichiditate.Dupa cum se stie. fara interventia autoritatilor monetare. Utilizând simbolurile anterioare putem scrie ca la echilibru: L = M = D + ∆R. Sistemul practicat trebuie sa permita tarilor sa-si corecteze dezechilibrele privind platile externe. s Eficienta oricarui sistem al cursului de schimb poate fi. în cazul unei tari un deficit genereaza un exces de oferta al monedei proprii urmat de o presiune în jos asupra cursului de schimb. pozitia echilibrului balantei de plati este egala cu diferenta dintre cererea totala de moneda si creatia interna de moneda. atunci este necesara o anumita rezerva valutara pentru o interventie eficienta. Sistemul cursurilor de schimb flexibile (flotante) Sistemul cursurilor de schimb flexibile preupune modificarea cursului de schimb în functie de raportul dintre cerere si oferta pe piata valutara. fiind în prezent abandonate. iar alte si teme sunt doar propuse. Ea furnizeaza deci o masura a cresterii ofertei de moneda care s-ar putea produce în absenta dezechilibrului platilor.D Aceasta înseamna ca va apare un deficit daca autoritatile cresc oferta de moneda astfel încât aceasta ajunge sa depaseasca cererea de moneda. oferta de bani este egala cu creatia interna de bani (D) plus orice flux din strainatate ocazionat de efectuarea platilor catre agentii economici interni sau minus orice flux catre agentii economici straini (notat cu ∆R sau modificarea neta a rezervelor). Daca se opteaza pentru fluctuarea valorii monedei proprii în raport cu alte valute. fara riscul unor pierderi mari. Daca se opteaza pentru fixarea valorii monedei proprii în termenii altor monede se pune în mod firesc problema mecanismului sau de realizare si a celui de ajustare a balantei de plati. adica efectuarea în conditii de eficienta si siguranta a platilor internationale. flotarea libera a cursului de schimb asigura corectarea dezechilibrelor balantei de plati externe. 135 . un surplus poate provoca un exces de cerere pentru moneda proprie ceea ce determina o presiune spre în sus asupra cursului de schimb. Efectele unei devalorizari în acest context ar putea fi corectarea unui deficit prin generarea inflatiei (în conditiile în care o tara se afla initial la rata naturala a somajului) care ar putea reduce valoarea reala a ofertei de moneda pâna când cererea si oferta de disponibilitati monetare reale ar fi egalizate.3 Sistemele curs urilor de schimb Una dintre cele mai importante decizii ale guvernelor consta în alegerea sistemului cursului de schimb. Sistemele cursului de schimb sunt numeroase. Implicatia acestei politici consta în faptul ca o tara ar trebui sa-si limiteze cresterea ofertei de moneda daca doreste sa mentina echilibrul balantei de plati. În schimb. În consecinta. echilibrul pe piata monetara cere ca cererea de bani (L) sa fie egala cu oferta de bani (M). guvernele trebuie sa decida asupra modului în care moneda proprie este legata de monedele altor tari. Extinderea creditului intern poate fi definita drept modificarea ofe nationale de moneda plus orice deficit sau rtei minus surplusul balantei de plati. Sistemul cursului de schimb trebuie sa genereze încrederea agentilor de schimb.

operând pe piata la termen. Instabilitatea astfel produsa afecteaza eficienta mecanismului de ajustare. Figura 9. În fapt. activitatile lor sunt mai degraba stabilizatoare. Deoarece cumpararile conduc spre crestere cursul de schimb iar vânzarile spre scadere. b) Riscul neîndeplinirii conditiei Marshall-Lerner. De asemenea. ceea ce determina costuri suplimentare. Fig. Analizam mai întâi efectul de destabilizare provocat de speculatii. însa sufic ient de mici pe termen scurt. se poate argumenta ca pentru a face profit speculatorii cumpara moneda atunci când cursul de schimb este sub nivelul mediu si vând când cursul de schimb este peste nivelul mediu. descurajati prin efectul riscului cursului de schimb. Pe termen scurt. atunci aceasta activitate tinde sa stabilizeze cursul de schimb. Daca conditia de elasticitate nu este îndeplinita. Importatorii si exportatorii pot fi. sistemul cursurilor flexibile genereaza fluctuatii ample ale cursului de schimb. Pentru contracararea acestui risc ei pot recurge la operatii de hedging. Aceasta activitate tinde sa exercite o presiune în plus asupra deprecierii.9 prezinta un model al evolutiei cursului de schimb fara speculatie si cu speculatie destabilizatoare. lasând cursului de schimb sa rezolve problemele dezechilibrelor externe. speculatiile pe piata valutara pot avea influente destabilizatoare sau stabilizatoare asupra cursului de schimb. Dezavantajele proprii sistemului cursurilor de schimb flexibile constau în urmatoarele: a) Incertitudinea. sistemul cursurilor de schimb flexibile se poate confrunta cu dificultati. În mod similar. Presupunem ca moneda unei tari sufera un proces de depreciere în raport cu monedele altor tari. Excesul de oferta al monedei unei tari ar putea provoca deprecierea cursului si determina chiar un deficit mai mare. Friedman considera ca deoarece speculatorii tind sa fie bine informati si urmaresc profitul. c) Riscul destabilizarii prin speculatii. poate afecta criteriul încrederii în sistem. Aceste constatari conduc la concluzia ca cerintele de ajustare si lichiditate sunt îndeplinite. în anumite conditii. Incertitudinea. Speculatorii antici eaza deprecierea în continuare si decid p cumpararea de monede mai puternice în vederea câstigului viitor de capital. aparitia unui surplus ar putea genera un exces de cerere pentru propria moneda ceea ce ar mari si mai mult surplusul. Se cunoaste faptul ca elasticitatile sunt probabil destul de mari pe termen lung.9 Speculatie destabilizatoare Curs de schimb Cu speculatie Fara speculatie Timp 136 . Un motiv în plus de îndoiala asupra aspectelor de ajustare si încredere în sistemul cursurilor flexibile consta în posibilitatea unor fluctuatii mai mult sau mai putin ample determinate de activitatea speculatorilor. 9. guvernele nu mai sunt nevoite sa pastreze cantitati mari de valuta deoarece autoritatile monetare nu mai intervin pe piata valutara pentru stabilizarea cursului.10 prezinta efectul stabilizator asupra cursului de schimb în urma speculatiei. Figura 9. Pe de alta parte. Promotorii aces tui sistem considera ca guvernele ar trebui sa-si concentreze politicile lor asupra problemelor interne legate de inflatie si somaj.Mecanismul de ajustare automata propriu sistemului cursurilor flexibile constituie cel mai important avantaj al sistemului. indusa prin sistemul cursurilor flexibile. Pentru a ilustra aceasta situatie analizam cazul aparitiei unui deficit.

promovat de FMI. acest sistem presupune îndeplinirea urmatoarelor conditii: a) utilizarea aurului ca singur mijloc de schimb international. Exista mai multe reguli ale acestui sistem. În sistemul etalon aur valoarea fiecarei monede este fixata în functie de aur. oferta lor de moneda scade. volumul schimburilor ar putea fi împiedicat sa creasca. c) flexibilitatea salariilor si precturilor si functionarea “teoriei cantitative a banilor”. În aceste sens pot fi mentionate sistemul etalon aur si sistemul promovat de FMI. atunci cursul de schimb între cele doua tari este: o unitate monetara a tarii X este egala cu doua unitati monetare a tarii Y. fapt ce determina ca valoarea unei monede sa fie fixata în raport cu orice alta moneda a altei tari. Presupunând ca sistemul cursurilor de schimb este fixat în mod permanent pe baza etalonului aur. 9. Ei stiu cu certitudine cursul de schimb în prezent si în viitor. Tarile care înregistreaza surplus acumuleaza aur. Un alt obiectiv al sistemului FMI consta în stabilizarea si stimularea comertului mondial. b) existenta unei relatii rigide între rezervele de aur ale tarii si oferta de bani. Scaderea ofertei de bani determinata de deficitul acumulat genereaza mai degraba somaj decât reducerea preturilor. o anumita cantitate de aur este egala ca valoare cu o unitare monetara a unei tari X si cu doua unitati monetare a unei tari Y. În aceste conditii. Sistemul cursurilor de schimb. Principala problema a mecanismului de ajustare este legata de flexibilitatea salariilor si preturilor precum si de functionarea teorie cantitative a banilor. O alta problema a sistemul etalon aur este legata de caracterul costisitor al obtinerii aurului înainte de a deveni mijloc de schimb international. agentii de schimb au încredere în sistem. salariile si preturile cresc facând exporturile mai putin competitive.10 Speculatie stabilizatoare Curs de schimb Fara speculatie Cu speculatie Timp Sistemul cursurilor de schimb fixe Principala caracteristica a unui astfel de sistem consta în fixarea valorii unei monede în functie de monedele altor tari. Unii economisti apreciaza ca o oferta limitata de aur ar tempera tentativa guvernelor de crestere în mod excesiv a ofertei de bani. În varianta sa extrema. Ricardo. 137 .Fig. urmareste înlaturarea dezavantajelor sistemului bazat pe aur dar si evitarea instabilitatii si incertitudinii sistemului cursurilor fixe. Ajustarea dezechilibrelor se poate realiza prin mecanismul propus de D. Tarile care înregistreaza deficit pierd aur. salariile si preturile scad facând exporturile mai competitive. iar balanta comerciala se revine la echilibru. Daca. Mentionam doua dintre acestea si anume: a) tarilor membre li se cerea sa stabileasca paritatea monedelor lor în termeni d aur sau e de dolar si sa o mentina într-o plaja de 1%. iar balanta comerciala se amelioreaza. S-ar putea însa ridica problema lichiditatii deoarece oferta mondiala de aur este finita si ar putea ajunge la un punct dincolo de care nu mai poate creste. oferta lor de moneda creste. de exemplu.

În mod normal. b) pot apare conflicte între politicile economice. În consecinta. Marea Britanie nu a participat la ERM în primul rând datorita temerii ca astfel ar putea fi împiedicata devalorizarea lirei supraevaluate. Prin crearea unei zone de stabilitate financiara mecanismul ratelor de schimb faciliteaza dezvoltarea comertului între tarile membre. Sistemul monetar european este menit sa creeze o zona de stabilitate monetara. o tara nu putea continua sa-l sustina pe termen nelimitat. Constructia concreta a acestui sistem s-a realizat de abia dupa aprobarea la Madrid a raportului Delors. ar putea pierde prea putin vânzând monedele slabe si cumparând monede puternice. Atunci când aceasta limita este atinsa se impune interventia bancilor centrale ale ambelor tari. urmat în 1971 de raportul Werner care prevedea crearea unei uniuni economice si monetare (UEM) în 1980. Dezechilibrele pe termen scurt erau sustinute prin interventia fondului de stabilizare a tarilor membre. fiind alcatuit dintr-un cos de monede europene. 138 . Sistemul monetar european (SME) În 1969 este adoptat Planul Barre. care propunea crearea unei uniuni economice si monetare în trei etape. anticipând devalorizarea. însa progresele realizate în prima perioada au fost modeste. reducând inflatia si cererea pentru importuri. Se poate aprecia ca activitatea speculatorilor provoaca devalorizarea sau o accentueaza dincolo de nivelul necesar restabilirii echilibrului. ei provoaca o presiune suplimentara asupra monedei slabe. devalorizarea odata produsa este deosebit de puternica si constituie un soc pentru agentii de schimb. Bancile centrale era sfatuite sa intervina atunci când se ajungea la 75% din limita stabilita. ceea ce face ca sarcina ajustarii sa fie împartita între tara cu moneda slaba si tara cu moneda puternica. care sa protejeze economiile tarilor membre de fluctuatiile cursurilor de schimb. Rezervele sale puteau ajunge la un nivel foarte scazut iar obtinerea de credite devenea din ce în ce mai dificila. Politicile deflationiste necesare pentru corectarea deficitelor au agravat somajul. Astfel. Acesta primea de la membrii sai o cota sub forma de aur si valuta si oferea în schimb ECU. Numai daca aceste politici esuau iar deficitul înca persista s-ar fi ajuns la devalorizarea monedei.25%. Aceste neajunsunsuri ale sistemului FMI a determinat abandonarea sistemului în 1972 si introducerea unei mai mari flexibilitati în sistemul monetar international. În acest scop. în care abaterea permisa între cea mai slaba si cea mai puternica moneda este de 2. Tratatul a fost semnat la Maastricht în februarie 1992 si a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. ECU a fost initial folosit ca moneda de cont. Un element cheie al SME îl constituie moneda unica europeana (European Currency Unit). Acest sistem presupunea de fapt un compromis. Daca un deficit persista. cursul de schimb trebuia mentinut în limita stabilita. Cele mai multe tari tind sa amâne devalorizarea pâna în ultima clipa când se manifesta criza monetara internationala. s convocat o conferinta interguvernamentala -a pentru stabilirea demersurilor urmatoare. SME a intrat oficial în vigoare la 13 martie 1979. În interventia lor aceste banci erau sprijinite si asistate prin Fondul de Cooperare pentru Moneda Europeana. Daca schimbarea propusa era mai mare de 10% devenea necesar votul majoritatii membrilor pentru acceptarea schimbarii paritatii.b) nici unei tari membre nu i se permitea sa modifice paritatile fara înstiintarea fondului. Speculatorii. c) speculatia poate fi destabilizatoare. Mecanismul ratelor de schimb asigura mentinerea unei mai mari stabilitati a cursurilor de schimb si eliminarea presiunilor speculative. prin cumpararea sau vânzarea monedelor pe piata valutara. Mecanismul ratelor de schimb (ERM) Mecanismul ratelor de schimb reprezinta un sistem de cursuri de schimb fixe. în special pentru tarile cu deficit si rate înalte de somaj. Se pot identifica trei deficiente majore ale sistemului FMI: a) este dificil pentru un guvern sa decida când si cât de mult sa devalorizeze. Tara respectiva putea recurge la politici monetare si fiscale deflationiste încercând sa corecteze deficitul. Initial. Însa un dezechilibru persistent impunea ajustarea prin intermediul politicii de devalorizare sau revalorizare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful