Sunteți pe pagina 1din 3

Metoda problematizarii

n esenta, metoda problematizarii presupune utilizarea unui complex de tehnici pentru obtinerea de rezultate de nvatare consecutiv formularii de raspunsuri la ntrebari problema, sau rezolvarii de probleme sau situatii problema. Distinctia dintre cele trei tipuri de solicitari, fiecare mai complexa dect cealalta, poate fi operata n maniera urmatoare: ntrebarea-problema solicita de regula formularea unui raspuns n domeniul tematic al cauzalitatii, De ce... ? ex. De ce este necesara educatia parentala? problema solicita de regula gasirea unei solutii de rezolvare a unei situatii noi, pornind de la elemente de cunoastere si abilitati deja stapnite, Cum... ? ex. Cum poate fi investigata imaginea de sine la prescolari? situatia problema solicita inclusiv identificarea mijloacelor pentru gasirea solutiilor, care pot fi multiple, fiecare avnd asociate avantaje si dezavantaje, Care sunt solutiile pentru... ? ex. Cum poate fi eliminat decalajul dintre caracteristicile psihologice ale elevilor si solicitarile scolare? Avantajele utilizarii metodei problematizarii Activizeaza intens mecanismele cognitive ale elevilor sau studentilor, n special prin mecanismele disonantei cognitive. Devin accesibile rezultate de nvatare complexe, cum ar fi analiza sinteza, evaluarea, gndirea divergenta, creativitatea. Dezvolta atitudini favorabile fata de procesul de nvatamnt si fata de cadrele didactice. Dezvolta abilitati de cooperare n situatii de grup, ca si abilitati de asumare a conducerii n situatii de grup. Tehnici caracteristice pentru metoda problematizarii Tehnica solicitarii initiale Tehnica presupune ca stimulul utilizat pentru declansarea nvatarii, fie acesta ntrebare problema, problema sau situatie problema, sa fie caracterizat de: autenticitate - aceasta nseamna ca stimulul fie sa fie asociat cu o nevoie reala resimtita de participanti, fie sa fie perceput ca o componenta reala sau posibila a, vietii psihologice individuale sau a realitatii fizice, economice sau sociale;

complexitate - aceasta nseamna ca stimulul va avea o structura suficient de complexa pentru a nu avea o solutie evidenta sau deja prezentata ca atare n secvente de instruire anterioare; conflictualitate - aceasta nseamna ca stimulul va fi caracterizat de contradictii fie ntre solutii si cunostintele si abilitatile elevilor sau studentilor (nu ntre acestea si caracteristicile dezvoltarii cognitive ale acestora). Tehnica gruparii Tehnica presupune expunerea la situatia de nvatare a unor grupuri de 5-8 elevi sau studenti, care vor fi pusi n situatia de a coopera pentru rezolvarea sarcinii. Tehnica alocarii timpului Tehnica presupune gestionarea timpului disponibil astfel nct sa poata exista att posibilitatea fizica a explorarii tuturor dimensiunilor situatiei stimul, a elementelor disponibile pentru facilitarea rezolvarii problemei, a alternativelor de solutionare, ct si posibilitatea prezentarii solutiilor de catre raportorii grupurilor si discutarea n cadru larg a acestora. Tehnica moderarii Moderarea dezbaterior generale va avea drept obiectiv constatarea de catre participanti a diversitatii solutiilor la aceeasi problema, a diversitatii posibilitatilor de utilizarea a rezultatelor de nvatare anterior achizitionate si a evaluarii comparative a progreselor de cunoastere realizate. Cadrul didactic va prefera sa ncurajeze prezentarea succesiva a contributiilor tuturor raportorilor, pentru ca doar apoi sa ncurajeze dezbaterile generale. Interventiile de moderare ale cadrului didactic se vor concretiza preferential n ntrebari si reformulari. ntrebarile pot fi: ntrebari de clarificare a mesajului - Ce ntelegeti prin ... ?, Cnd spuneti ... ce aveti n vedere? ntrebari de elaborare - Ati putea sa spuneti mai multe ...? ntrebari care solicita argumente - Ce va face sa afirmati ca ...?, Care este dovada ca...? ntrebari care solicita exemple - Puteti sa-mi dati un exemplu ... ? ntrebari de demonstrare - Cum trebuie procedat n aceasta situatie? ntrebari de clarificare a semnificatiilor - Ce concluzie trageti dvs de aici?

Reformularile pot fi: Rezumatul reflexiv - semnalizeaza atentia, ntelegerea aportului adus de membrii grupurilor, acceptarea contributiei si recompensarea acesteia; Rezumatul de clarificare - Sa vedem daca am nteles bine punctul dv de vedere: ... Rezumatul tematic - Ati nceput prin a vorbi despre ... apoi ati trecut la ... si n sfrsit v-ati referit la ... Care dintre aceste aspecte credeti ca ar trebui aprofundat mai nti? Problematizarea este plasat n categoria metodelor i procedeelor expozitiveuristice . n comparaie cu celelalte metode , problematizarea apare ca o metod activ n cadrul procesului de instruire , bazndu-se pe celelalte metode din aceast categorie . Intr uor n combinaie cu alte metode : lucrri experimentale , analiza de caz , dezbaterea , expunerea . Problematizarea const n descoperirea de ctre elev , prin efort propriu , a unor date noi n legtur cu un proces. Prin deducie , el descoper regula , emite ipoteze , verificndu-se n contexte noi , personale , demonstrnd certitudinea ei . Metoda pornete de la crearea situaiilor-problem care incit elevul la o munc intelectual intens , l mobilizeaz , l angajeaz i i dezvolt capacitatea operaional n gsirea unor soluii ct mai eficace . Etapele parcurse n timpul nvrii prin problematizare ar fi : elaborarea situaieiproblem , nelegerea , aplicarea , analiza , sinteza i evaluarea . Reuita crerii unor situaii-problem ct mai atractive depinde de talentul i intuiia dasclului . Prin aplicarea acestei metode n predarea noiunilor despre verb , elevii i nsuesc cu uurin definiii , concepte ,categorii gramaticale . Aceast metod ns nu trebuie aplicat oriunde i oricnd : nvtorul trebuie s in cont de particularitile individuale ale elevilor si , de posibilitile pe care le ofer coninutul leciei .