Sunteți pe pagina 1din 243

230 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 9
Tulburari de ritm si de conducere (tahicardie paroxistica supraventriculara, flutterul si fibrilatia
atriala, tahicardia ventriculara, fibrilatia ventriculara, blocurile atrio-ventriculare)
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1109001. Pentru conversia fibrilatiei atriale mai vechi de 48-72 ore tratamentul anticoagulant se face
timp de:
A. 3 saptamani dupa conversie
B. 2 saptamani inainte de conversie
C. 1 saptamana inainte si dupa conversie
D. 2 saptamani inainte si dupa conversie
E. niciunul de mai sus
(pag. 1396)

G1209002. Blocul atrio-ventricular de gradul I evolueaza cu P-R mai mare de:


A. 0,12 s
B. 0,14 s
C. 0,16 s
D. 0,18 s
E. 0,20 s
(pag. 1387)

G1209003. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de:
A. xilina
B. verapamil
C. captopril
D. isupre
E. cardioversia electrica, cu energie mica (25-50 W.s)
(pag. 1396)

G1209004. In fibrilatia atriala, pentru cardioversia electrica, este necesara in general o energie de:
A. 100-200 W.s
B. 50-30 W.s
C. 50-75 W.s
D. 300-400 W.s
E. 350-450 W.s
(pag. 1396)

G1209005. Tahicardia ventricula sustinuta dureaza mai mult de:


A. 2 minute
B. 1 minut
C. 3 minute
D. 30 secunde
E. 4 minute
(pag. 1403)

G1209006. Tratamentul de electie al bolnavilor cu fibrilatie atriala, cu stare clinica severa alterata este

230 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
231 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

reprezentat de:
A. cardioversia electrica
B. terapia cu propranolol i.v.
C. terapia cu isoptin i.v.
D. terapia cu adenozina i.v.
E. terapia cu xilina i.v.
(pag. 1396)

G1209007. In torsada varfurilor, tahicardia ventriculara este precedata de o alungire marcata a


intervalului Q-T, adesea peste:
A. 0,60 s
B. 0,20 s
C. 0,15 s
D. 0,40 s
E. 0,30 s
(pag. 1405)

G1309008. Aparitia tahicardiei ventriculare sustinute in primele 6 saptamani de la debutul unui infarct
miocardic acut prognozeaza o mortalitate la 1 an de:
A. 30%
B. 50%
C. 66%
D. 75%
E. 90%
(pag. 1404)

G1309009. Cardio-stimularea permanenta constituie o indicatie de clasa I in urmatoarele situatii,


exceptand:
A. Bloc A-V complet asociat cu bradicardie simptomatica
B. Bloc A-V complet asimptomatic asociat cu frecventa ventriculara de 40 / min
C. Bloc A-V grII intermitent cu bradicardie simptomatica
D. Bloc A-V complet asociat cu insuficienţa cardiaca congestiva
E. Bloc A-V complet asociat cu asistolie documentata de 5 secunde
(pag. 1390)

G1309010. Care din urmatoarele droguri antiaritmice creste durata perioadei refractare efectice:
A. Fenitoina
B. Tocainida
C. Disopiramida
D. Mexiletina
E. Lidocaina
(pag. 1396)

G1309011. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de:
A. Digoxina
B. Chinidina
C. Amiodarona
D. Electrocardioversia cu energii mici
E. Electrostimularea overdrive
(pag. 1396)

G1309012. Pacientii cu tahicardie ventriculara sustinuta cu alterare hemodinamica pe fond de boala


cardiaca organica impun un tratament de prima intentie:

231 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
232 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. Xilina
B. Bretilium
C. Procainida
D. Electroconversia
E. Electrostimularea overdrive
(pag. 1404)

G1309013. Tratamentul principal in torsada varfurilor survenita pe fond de sindrom QT prelungit


congenital consta in:
A. Betablocant
B. Amiodarona
C. Fenitoina
D. Lidocaina
E. Diltiazem
(pag. 1405)

G1409014. Antiaritmicele din clasa IV sunt reprezentate de:


A. ß-blocante
B. chinidina
C. blocanti de calciu
D. profafenona
E. flecainida
(pag. 1396)

G1409015. Blocul AV de grad II tip Mobitz I se caracterizeaza prin:


A. blocarea brusca, neasteptata, a unor unde P
B. pauza compensatorie dupa blocarea unui impuls atrial
C. se asociaza cu alungirea complexului QRS
D. este aproape intotdeauna localizat la nivelul sistemului His-Purkinje
E. chiar daca progreseaza spre bloc total, acesta este bine tolerat
(pag. 1387-1388)

G1409016. Blocul AV de gradul III este localizat nodal daca:


A. complexul QRS are 0,14 s
B. frecventa cardiaca este de 40-55 batai/min
C. nu creste la effort
D. nu creste la atropina
E. ritmul de scapare este instabil
(pag. 1388)

G1409017. Care din urmatoarele afirmatii privind fibrilatia atriala este adevarata:
A. raspunsul ventricular este relativ redus fata de frecventa atriala din cauza fenomenului de conducere
aberanta
B. poate precipita edemul pulmonar acut la pacientii cu stenoza mitrala
C. este bine tolerata de pacientii cu ventriculi hipertrofici, necomplianti
D. nu poate trece in flutter atrial
E. zgomotul 1 are intensitate crescuta
(pag. 1395)

G1409018. Cel mai eficient medicament in tratamentul de urgenta al tahicardiei ventriculare este:
A. moricizina
B. digitala

232 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
233 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. procainamida
D. adenozina
E. flecainida
(pag. 1404)

G1409019. in cazul pacientilor cu sindrom QT prelungit congenital, tratamentul principal este


reprezentat de:
A. digitala
B. betablocante
C. amiodarona
D. simpatectomie cervico-toracala
E. profafenona
(pag. 1405)

G1409020. Tahicardia atriala multifocala se caracterizeaza prin:


A. apare in special dupa administrarea teofilinei
B. prezenta a doua unde P consecutive cu morfologie diferita
C. frecventa > 150 b/minut
D. incidenta fibrilatiei atriale la acesti pacienti este de 30%
E. raspunsul ventricular este regulat
(pag. 1401)

G1409021. Tahicardia prin reintrare in nodul AV se caracterizeaza prin:


A. complexe ORS largi
B. ritm neregulat
C. frecventa cardiaca= 100-120 b/minut
D. frecventa la barbati
E. poate fi initiata/oprita prin extrasistola atriala
(pag. 1401)

G1409022. Tratamentul de urgenta al tahicardiei supraventriculare cu frecventa regulata si QRS ingust


se face cu:
A. verapamil
B. lidocaina
C. adenozina
D. procainamida
E. ß-blocante
(pag. 1406)

G1509023. Blocul atrioventricular de grad II tip Mobitz I se caracterizeaza prin:


A. Interval PR constant, mai mare de 0,20 secunde
B. Alungirea progresiva a intervalului PR, urmata de blocarea unui impuls atrial
C. Blocarea brusca, neasteptata a unor unde P fara modificari ale intervalului PR
D. Lipsa totala de transmitere a impulsurilor atriale spre ventriculi
E. Ritm jonctional de scapare in conditiile unei bradicardii sinusale severe
(pag. 1387, 1388)

G1509024. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este:


A. Digitala
B. Tocainida
C. Cardioversia electrica
D. Metoprolol

233 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
234 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Bretilium
(pag. 1396)

G1509025. Daca in prezenta fibrilatiei atriale ritmul cardiac devine regulat si lent (30-60 /min), ce
fenomen s-a produs:
A. Revenire la ritmul sinusal
B. Bloc atrioventricular complet
C. Tahicardie jonctionala
D. Tahicardie ventriculara
E. Bloc sinoatrial
(pag. 1395)

G1509026. Din grupul antiaritmicelor de clasa a III-a fac parte:


A. Atenololul si metoprololul
B. Verapamilul si diltiazemul
C. Tocainida si mexiletinul
D. Amiodarona si bretiliul
E. Procainamida si disopiramida
(pag. 1396, 1398)

G1509027. inaintea tentativei de cardioversie electrica sau chimica la pacientii cu fibrilatie atriala
instalata de 48-72 ore sau mai mult se indica:
A. Coronarografie
B. Anticoagulare
C. Ionograma
D. Intubaţie orotraheala
E. Hipokalemiante
(pag. 1396)

G1509028. Propafenona este un antiaritmic din clasa:


A. I A
B. I B
C. I C
D. II
E. III
(pag. 1396, 1398)

G1609029. Aplicarea cardioversiei electrice cu energie redusa - 25 - 50 W in flutteru atrial prezinta


dezavantajul:
A. Injurie miocardica
B. Cresterea blocajului AV
C. Reducerea blocajului AV
D. Inducerea FA
E. Bloc sino – atrial
(pag. 1396)

G1609030. Blocul AV de grad II tip Mobitz II consta in:


A. Alungirea progresiva a intervaluli P - R
B. Blocarea brusca a unor unde P
C. Ritm de scapare jonctional
D. Absenta intermitenta a undei P
E. P – R lung cu QRS larg

234 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
235 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1388)

G1609031. Frecventa raspunsului ventricular in cursul FA depinde de:


A. Frecventa activarilor atriale
B. Durata potentialului de actiune atrial
C. Perioada refractara functionala a nodului AV
D. Durata QRS
E. Intervalul Q – T
(pag. 1395)

G1609032. Optiunea terapeutica de electie in cazul Flutterului atrial pe fondul tratamentului digitalic
este:
A. Cardioversie electrica
B. Stimulare electrica atriala
C. Isoproterenol
D. Xilina bolus I.V.
E. Chinidina
(pag. 1396)

G1609033. Tratamentul de electie in oprire tahicardiei paroxistice supra ventriculare prin reintrare
nodala AV
A. Digoxin I.V.
B. Nifedipin sublingual
C. Adenozina 6 – 12 mg bolus I.V.
D. Procainamida I.V.
E. Sotalol I.V.
(pag. 1400)

G1609034. Tratamentul de electie la bolnavii cu WPW si FA instabili hemodinamic este:


A. Cardioversie electrica
B. Dopamina
C. Electrostimulare endocavitara
D. Verapamil I.V.
E. Xilina bolus I.V.
(pag. 1402)

G2309035. Care din urmatoarele droguri antiaritmice nu este cuprins in actuala clasificare:
A. BRETILIUM
B. TOCAINIDA
C. ADENOZINA
D. SOTALOL
E. MORICIZINA
(pag. 1135)

G2309036. Flecainida este incadrata in actuala clasificare a medicatiei antiaritmice in clasa:


A. I A
B. I B
C. I C
D. III
E. IV
(pag. 1135)

G2309037. Care drog este considerat a fi cel mai eficient in cazul unei tahicardii ventriculare sustinute

235 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
236 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

bine tolerata hemodinamic, dar asociata unei cardiopatii organice:


A. VERAPAMIL
B. PROCAINAMIDA
C. METOPROLOL
D. DISOPIRAMIDA
E. PROPRANOLOL
(pag. 1144)

G2309038. Care din urmatoarele droguri este recomandabil ca premedicatie inainte de conversia
chimica a unei fibrilatii atriale pentru a evita efectul vagolitic:
A. FLECAINIDA
B. DILTIAZEM
C. VERAPAMIL
D. DIGOXINA
E. ATENOLOL
(pag. 1135)

G2309039. Urmatoarele elemente caracterizeaza tahicardia prin reintrare la nivelul nodului a-v,
exceptand:
A. frecventa cardiaca poate varia intre 120 si 250 / min
B. complexele QRS sunt inguste
C. aritmia poate fi initiata sau oprita printr-o EsV
D. debutul accesului se asociaza de regula cu o alungire a PR
E. complexele QRS survin regulat
(pag. 1136)

G2509040. Din clasa IA de antiaritmice fac parte:


A. fenitoina
B. diltiazemul
C. sotalolul
D. disopiramida
E. propranololul
(pag. 1396)

G2509041. Adenozina este un agent farmacologic antiaritmic


A. din calasa IA
B. din clasa IB
C. Din clasa IC
D. Din clasa a II-a
E. Neclasificabil
(pag. 1396)

G2509042. Amiodarona poate determina:


A. Edeme periferice
B. Sindrom lupus-like
C. Tahicardii atriale
D. Glaucom cu unghi închis
E. Hipotensiune
(pag. 1399)

G2509043. Energia necesară defibrilării în fibrilaţia ventriculară este de minim:


A. W.s.

236 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
237 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. W.s.
C. W.s.
D. 400 W.s.
E. 100 W.s.
(pag. 1409)

G2509044. Daca în prezenta fibrilatiei atriale ritmul cardiac devine regulat si lent (30-60 /min), ce
fenomen s-a produs:
A. Revenire la ritmul sinusal
B. Bloc atrioventricular complet
C. Tahicardie jonctionala
D. Tahicardie ventriculara
E. Bloc sinoatrial
(pag. 1395)

G2509045. Înaintea tentativei de cardioversie electrica sau chimica la pacientii cu fibrilatie atriala
instalata de 48-72 ore sau mai mult se indica:
A. Coronarografie
B. Anticoagulare
C. Ionograma
D. Intubatie orotraheala
E. Hipokalemiante
(pag. 1396)

G2509046. Propafenona este un antiaritmic din clasa:


A. I A
B. I B
C. I C
D. II
E. III
(pag. 1396, 1398)

G2509047. Din grupul antiaritmicelor de clasa a III-a fac parte:


A. Atenololul si metoprololul
B. Verapamilul si diltiazemul
C. Tocainida si mexiletinul
D. Amiodarona si bretiliul
E. Procainamida si disopiramida
(pag. 1396, 1398)

G2509048. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este:


A. Digitala
B. Tocainida
C. Cardioversia electrica
D. Metoprolol
E. Bretilium
(pag. 1396)

G2509049. Blocul atrioventricular de grad II tip Mobitz I se caracterizeaza prin:


A. Interval PR constant, mai mare de 0,20 secunde
B. Alungirea progresiva a intervalului PR, urmata de blocarea unui impuls atrial
C. Blocarea brusca, neasteptata a unor unde P fara modificari ale intervalului PR

237 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
238 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Lipsa totala de transmitere a impulsurilor atriale spre ventriculi


E. Ritm jonctional de scapare în conditiile unei bradicardii sinusale severe
(pag. 1387, 1388)

G2509050. Tahicardiile atriale cu bloc AV 2:1 au următoarele caracteristici:


A. Frecvenţă atrială de obicei peste 200/minut
B. Apar tipic în intoxicaţia digitalică
C. Necesită tratament anticoagulant preventiv
D. Se produc prin reintrare în nodul atrioventricular
E. Se asociază cu maladia Ebstein
(pag. . 1401)

G2609051. Care dintre urmatorii factori nu se recunosc în etiologia BPOC


A. Fumatul
B. Factori genetici
C. Alcoolismul
D. Infectiile bronsice
E. Inhalarea cronica a diferitilor iritanti bronsici
(pag. 1601)

G2609052. Care dintre urmatorii parametrii dintr-o singura sunt obligatoriu scazut în BPOC
A. CV
B. CPT
C. VEMS
D. VE
E. CRF
(pag. 1603)

G2609053. Factorul etiologic cel mai important în profilaxia BPOC este:


A. Expunerea la frig
B. Expunerea sporadica la noxe profesionale
C. Spatiile aglomerate
D. Fumatul
E. Virozele respiratorii
(pag. 1601)

G2609054. BPOC predominant bronsitic se diagnostizeaza în jurul vârstei de:


A. 40 ani
B. 50 ani
C. 60 ani
D. sub 40 ani
E. peste 60 ani
(pag. 1604)

G2609055. În BPOC predominant emfizematos presiunea oxigenului arterial este în jurul valorii de:
A. 50 mmHg
B. 60 mmHg
C. 70 mmHg
D. peste 80 mmHg
E. sub 50 mmHg
(pag. 1604)

238 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
239 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2609056. La pacientii cu BPOC se recomanda efectuarea flebotomiei terapeutice la un hematocrit cu


valoarea de:
A. Peste 30%
B. Peste 40%
C. Peste 50%
D. Peste 55%
E. La orice valoare a hematocritului
(pag. 1607)

G2609057. Frecvenţa răspunsului ventricular în cursul FA depinde de:


A. Frecvenţa activărilor atriale
B. Perioada refractară a nodului AV
C. Durata potenţialului de acţiune atrial
D. Durata QRS
E. Intervalul Q – T
(pag. 1395)

G2609058. Aplicarea cardioversiei electrice cu energie redusă – 25 – 50 W în flutterul atrial prezintă


riscul de:
A. Injurie miocardică
B. Creşterea blocajului AV
C. Reducerea blocajului AV
D. Inducerea FA
E. Bloc sino – atrial
(pag. 1396)

G2609059. Opţiunea terapeutică de primă elecţie în cazul Flutterului atrial survenit pe fondul
surpadozajului digitalic este:
A. Cardioversie electrică
B. Stimulare electrică atrială
C. Isoproterenol
D. Xilină bolus I.V.
E. Chinidină
(pag. 1396)

G2609060. Tratamentul de elecţie pentru oprirea tahicardiei paroxistice supraventriculare prin reintrare
nodală AV este:
A. Digoxin I.V.
B. Nifedipin sublingual
C. Adenozină 6 – 12 mg bolus I.V.
D. Procainamidă I.V.
E. Sotalol I.V.
(pag. 1400)

G2609061. Tratamentul de elecţie la bolnavii cu WPW şi FA instabili hemodinamic este:


A. Cardioversie electrică
B. Dopamină
C. Electrostimulare endocavitară
D. Verapamil I.V.
E. Xilină bolus I.V.
(pag. 1402)

G2609062. Blocul AV de grad II tip Mobitz II constă in:

239 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
240 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. Alungirea progresivă a intervaluli P- R


B. Blocarea bruscă a unor unde P
C. Ritm de scăpare joncţional
D. Absenţa intermitentă a undei P
E. P – R lung cu QRS larg
(pag. 1388)

G2809063. Defibrilatorul automat implantabil are urmatoarele indicatii:


A. de rutina in tratamentul tahicardiilor ventriculare
B. conversia flutterului atrial la ritm sinusal
C. tahicardii ventriculare care nu sunt tolerate hemodinamic,fara raspuns la tratamentul farmacologic
D. extrasistole ventriculare
E. tratamentul blocului atrioventricular
(pag. 1401)

G2909064. Următoarele afirmaţii NU sunt adevărate


A. Cele mai frecvente tipuri de pacemakere cardiace utilizate sunt DDD şi VVI
B. Pacemakerele "fiziologice” sunt necesare la bolnavii cu insufic
C. Stimulatorul DDD este ideal pentru tineri
D. Pacemakerul se poziţionează de obicei la nivelul inimii stângi
E. Pentru stimularea temporară se poate folosi şi un sistem extern transtoracic
(pag. 1389)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1109065. Blocul AV grad II tip Mobitz I este intalnit in:


A. infarct miocardic acut inferior
B. intoxicatie cu digitala
C. subiecti normali cu tonus simpatic crescut
D. intoxicatia cu amiodarona
E. pericardita
(pag. 1388)

G1109066. Caracteristicile ECG ale tahicardiei ventriculare cuprind:


A. complex QRS mai ingust de 0,14s.
B. disociatie AV
C. concordanta complexelor QRS in precordiale
D. aritmie completa
E. complex QRS cu aspect de BRD si deviere axiala stanga
(pag. 1402t, 1403)

G1109067. Cauzele sindromului de pacemaker cuprind:


A. pierderea contributiei atriale la sistola ventriculara
B. reflexe vasodepresoare prin undele "a" ample
C. fracturarea sondei de stimulare
D. epuizarea bateriei stimulatorului
E. regurgitarea venoasa pulmonara si sistemica
(pag. 1391)

G1109068. Daca in prezenta fibrilatiei atriale ritmul ventricular devine regulat sunt sugerate:
A. intoxicatie digitalica

240 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
241 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. bloc atrio-ventricular gradul I


C. bloc atrio-ventricular gradul II
D. bloc atrio-ventricular gradul III
E. tahicardie paroxistica atriala
(pag. 1395)

G1109069. Fibrilatia atriala poate trece in flutter atrial ca urmare a:


A. manevre vagale
B. effort
C. infarct miocardic acut
D. flecainida
E. chinidina
(pag. 1395)

G1109070. La pacientii cu disfunctie cardiaca severa fibrilatia atriala poate produce:


A. sincopa
B. hipertensiune arteriala
C. hipotensiune pulmonara
D. blocuri atrio-ventriculare
E. insuficienta cardiaca
(pag. 1395)

G1109071. Medicamentele antiaritmice din clasa II:


A. cresc automatismul nodului SA
B. cresc perioada refractara a nodului AV
C. scad perioada refractara a nodului AV
D. cresc viteza de conducere in nodul AV
E. scad viteza de conducere in nodul AV
(pag. 1396t)

G1109072. Morbiditatea asociata fibrilatiei atriale depinde de:


A. frecventa atriala excesiv de crescuta
B. frecventa ventriculara excesiv de scazuta
C. pauza de dupa un atac de fibrilatie atriala
D. pierderea contributiei sistolei atriale la umplerea ventriculara
E. cresterea tensiunii arteriale
(pag. 1395)

G1109073. Prevenirea tahicardiei prin reintrare in nodul AV, prin influentarea caii lente anterograde se
face cu:
A. digitala
B. beta-blocante
C. propafenona
D. blocante ale canalelor de calciu
E. toate cele de mai sus
(pag. 1400)

G1109074. Printre factorii precipitanti ai fibrilatiei atriale sunt:


A. febra
B. pneumonia
C. intoxicatia alcoolica
D. intoxicatia cu organo-fosforice

241 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
242 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. pericardita
(pag. 1395)

G1109075. Rarirea alurii ventriculare in fibrilatia atriala se face cu:


A. xilina
B. beta-blocante
C. chinidina
D. antagonisti ai canalelor de calciu
E. adenozina
(pag. 1395)

G1109076. Recurentele flutterului atrial pot fi prevenite cu:


A. digitala
B. sotalol
C. propafenona
D. aspirina
E. amiodarona
(pag. 1397)

G1109077. Tratamentul profilactic al recurentelor de fibrilatie atriala se poate face cu:


A. amiodarona
B. flecainida
C. chinidina
D. nitrati lenti
E. anticoagulante
(pag. 1396)

G1109078. Undele F de pe ECG in flutterul atrial au urmatoarele caractere:


A. sunt mai ample in derivatiile anterioare
B. frecventa atriala realizata este de circa 450/minut
C. au aspect regulat
D. sunt conduse la ventricul cu o frecventa uzuala de 150/minut
E. sunt complet neregulate
(pag. 1396)

G1209079. Blocuri atrio-ventriculare pot fi determinate de:


A. infarctul miocardic acut
B. intoxicatia digitalica
C. excesul de betablocante
D. excesul de blocanti ai canalelor de calciu
E. neuroza cardiaca
(pag. 1387)

G1209080. Doua boli degenerative afecteaza tesutul specializat de conducere si produc bloc A-V si
anume:
A. boala Lev
B. boala Lenegre
C. neuroza cardiaca
D. sindromul cardiovascular hiperkinetic
E. distonia neurovegetativa
(pag. 1387)

242 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
243 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G1209081. In tahiaritmiile atriale, la bolnavi fara sindrom de preexcitatie, tratamentul initiual cuprinde:
A. verapamilul
B. diltiazemul
C. agentii betablocanti
D. procainamida
E. chinidina
(pag. 1406)

G1209082. In tratamentul farmacologic de urgenta al tahicardiei ventriculare sustinute monomorfe se


pot administra:
A. procainamida
B. lidocaina
C. digoxin
D. furosemid
E. diltiazem
(pag. 1406)

G1209083. In tratamentul pacientilor evoluand cu blocuri atrio-ventriculare, hemodinamic stabile, se


impune prudenta la terapia cu:
A. captopril
B. nifedipin
C. digitala
D. betablocante
E. blocanti ai canalelor de calciu
(pag. 1387)

G1209084. La bolnavii cu tahicardie ventricula si boala cardiaca organica este necesara aplicarea
prompta a cardaioversiei electrice daca:
A. sunt prezente tulburari hemodinamice severe
B. se evidentiaza semne de ischemie
C. se evidentiaza insuficienta cardiaca congestiva
D. se evidentiaza hipoperfuzie cerebrala
E. bolnavul este tanar si compensat hemodinamic
(pag. 1404)

G1209085. Morbiditatea asociata cu fibrilatia atriala depinde de:


A. frecventa ventriculara excesiv crescuta
B. pauza care urmeaza intreruperii fibrilatiei atriale
C. emboliile sistemice ce pot apare
D. anxietatea secundara palpitatiilor
E. sexul bolnavului
(pag. 1395)

G1209086. Prevenirea recurentelor de fibrilatie atriala, dupa restabilirea ritmului sinusal, se poate
realiza cu:
A. chinidina
B. flecainida
C. amiodarona
D. amiodarona
E. captopri
(pag. 1396)

G1209087. Simptomele produse de tahicardia ventriculara depind de:

243 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
244 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. frecventa ventriculara
B. durata tahicardiei
C. amploarea bolii cardiace de fond
D. sexul bolnavului
E. momentul zilei in care apare
(pag. 1404)

G1309088. Care din urmatoarele afirmatii privind efectele electrofiziologice ale chinidinei sunt corecte:
A. Alungeste perioada refractara efectiva in caile de conducere accesorii
B. Deprima automatismul la nivel His-Purkinje
C. Accelereaza conducerea atrioventriculara ortodroma
D. in caz de intoxicaţie poate provoca torsada varfurilor
E. Asocierea cu digoxin creste riscul intoxicatiei
(pag. 1398, 1399)

G1309089. Care din urmatoarele droguri antiaritmice influenteaza conducerea enterograda prin
fasciculul accesor in sindromul de preexcitatie:
A. Flecainida
B. Verapamil
C. Amiodarona
D. Propranolol
E. Sotalol
(pag. 1402,fig 231-10)

G1309090. Care din urmatoarele droguri antiaritmice sunt recomandate in prevenirea recurentei
flutterului atrial:
A. Propafenona
B. Lidocaina
C. Flecainida
D. Mexitil
E. Amiodarona
(pag. 1397)

G1309091. Care din urmatoarele droguri sunt recomandabile de preferinta in fibrilatia atriala asociata
cu sindromul WPW:
A. Verapamil i.v.
B. Adenozina
C. Digoxina i.v.
D. Procainamida i.v.
E. Lidocaina
(pag. 1402)

G1309092. Care medicamente antiaritmice cresc durata potentialului de actiune, alungesc QT si


determina risc de torsada varfurilor in caz de supradozaj:
A. Flecainida
B. Procainamida
C. Propafenona
D. Lidocaina
E. Disopiramida
(pag. 1396)

G1309093. Fibrilatie atriala cu ritm rapid dar fara alterare hemodinamica severa beneficiaza ca
medicatie de prima intentie de:

244 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
245 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. Digoxina
B. Verapamil
C. Chinidina
D. Betablocant
E. Flecainida
(pag. 1395-1396)

G1309094. Tahicardia jonctionala neparoxistica prezinta urmatoarele particularitati, EXCEPTaND:


A. Debut gradat (cu incalzire)
B. Etiologie posibil iatrogena (intoxicatie digitalica), miocarditica sau ischemica
C. Aspect QRS deformat (aberanta depolarizarii)
D. Frecvenţa ventriculara influenţata de modificarea tonusului vegetativ
E. Electroconversia este terapia de electie
(pag. 1402-1403)

G1309095. Tahicardia paroxistica ventriculara se diferentiaza de tahicardie paroxistica


supraventriculara asociata cu conducere ventriculara aberanta prin:
A. fond cardiopat patent asociat de regula
B. Variatia intensitatii zgomotului I
C. Complex QRS mai mare 0,14 min (in absenta medicatiei antiaritmice)
D. Eficienţa qvasiconstanta a administrarii verapamilului intravenos
E. Reproducere prin stimulare programata posibila in 96% cazuri
(pag. 1403)

G1309096. Tahicardie paroxistica supraventriculara prin reintrare in nodul AV are urmatoarele


particularitati:
A. Complexe QRS inguste, regulate,
B. Adenozina este medicament de electie
C. Manevre vagale eficiente in 80% cazuri in absenta hipotensiunii
D. Iniţiere posibila prin extrasistola ventriculara
E. Initiere prin extrasistola atriala asociata cu PQ alungit
(pag. 1397-1401)

G1409097. Alungirea intervalului QT poate aparea in urmatoarele situatii:


A. hipercalemie
B. chinidina
C. fenotiazine
D. antidepresive triciclice
E. hipocalcemie
(pag. 1405)

G1409098. Aparitia unui ritm regulat in fibrilatia atriala:


A. inseamna numai trecerea la ritm sinusal
B. poate apare in subdozajul digitalic
C. poate sugera aparitia unei tahicardii jonctionale
D. apare in intoxicatia alcoolica
E. poate sugera aparitia unei tahicardii ventriculare
(pag. 1395)

G1409099. Blocul AV tip Mobitz II poate apare in:


A. infarctul miocardic anteroseptal
B. infarctul miocardic inferior

245 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
246 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. boala Lev
D. hipotiroidism
E. boala Lenegre
(pag. 1387-1388)

G1409100. Care din urmatoarele afirmatii privind medicamentele antiaritmice sunt false:
A. medicamentele din clasa IB nu modifica sau reduc durata potentialului de actiune
B. amiodarona creste perioada refractara in tesuturi cu raspuns lent al potentialelor de actiune
C. medicamentele din clasa IA reduc vmax numai la valori mari ale frecventei cardiace
D. verapamilul prelungeste durata potentialului de actiune
E. flecainida scade vmax la frecvente normale in tesuturi normale
(pag. 1396)

G1409101. Criteriile EKG ce sugereaza tahicardia ventriculara sunt:


A. disociatia atrio-ventriculara
B. durata QRS> 0,14 secunde cu aspect BRS
C. durata QRS> 0,14 secunde cu aspect BRD
D. deviatie axiala dreapta cu aspect BRS
E. concordanta complexelor QRS in derivatiile precordiale
(pag. 1402)

G1409102. Fluterul atrial se caracterizeaza prin:


A. activitate atriala cu frecventa 400-600 /minut
B. frecventa ventriculara e submultiplu din activitatea atriala
C. undele de fluter mai ample in derivatiile laterale
D. ritm neregulat
E. embolii sistemice mai rare decat in fibrilatia atriala
(pag. 1396)

G1409103. in fibrilatia atriala preparatele digitalice:


A. sunt mai putin eficiente
B. actioneaza rapid
C. au toxicitate mai mare
D. sunt de electie in starile cu tonus simpatic crescut
E. reprezinta terapia initiala cand starea clinica este sever alterata
(pag. 1395-1396)

G1409104. in fluterul atrial conversia la ritm sinusal dupa scaderea frecventei ventriculare se poate
face cu:
A. procainamida
B. fenitoina
C. mexiletina
D. flecainida
E. amiodarona
(pag. 1396)

G1409105. Medicamentele de electie in TPSV asociata cu hipotensiune sunt:


A. verapamil
B. betablocante
C. adenozina
D. digitala
E. chinidina

246 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
247 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1400)

G1409106. Sindomul WPW se caracterizeaza prin:


A. interval PR < 0,12 s
B. complex ORS ingust
C. prezenta undei delta
D. prezenta caii accesorii se asociaza cu anomalia Ebstein
E. impulsul este de obicei condus anterograd pe calea accesorie si retrograd pe calea AV normala
(pag. 1401)

G1409107. Terapia prin ablatie a aritmiilor reprezinta metoda de electie in cazul pacientilor cu:
A. sindrom WPW
B. tahicardie supraventiculara prin reintrare AV
C. flutter atrial atipic
D. raspunsuri ventriculare la aritmiile atriale putin controlate
E. tahicardia supraventriculara prin reintrare AV nodala
(pag. 1409)

G1509108. Bolile degenerative care afecteaza tesutul specializat de conducere si produc bloc
atrioventricular sunt:
A. Boala Kahler
B. Boala Lyme
C. Boala Lenegre
D. Boala Lev
E. Boala Addison
(pag. 1387)

G1509109. Caracteristicile ECG cu 12 derivatii in timpul tahicardiei ventriculare sunt:


A. Disociatia atrioventriculara
B. Unde P care urmeaza complexului QRS
C. Complexe QRS mai lungi de 0,14 secunde in absenta tratamentului antiaritmic
D. Concordanţa aspectului QRS in toate derivaţiile precordiale
E. Unde sinusoide cu frecventa de 150-300 batai / minut, fara morfologie specifica
(pag. 1403, 1405)

G1509110. Fibrilatia atriala se caracterizeaza obligatoriu prin:


A. Diametrul ecografic al atriului stang mai mare de 4,5 cm
B. Raspuns ventricular aleator neregulat pe ECG
C. Raspuns prompt la manevrele vagale, cu intreruperea aritmiei
D. Absenţa undelor P pe ECG
E. Mecanism de producere legat de reintrarea in nodul atrioventricular
(pag. 1395)

G1509111. Fibrilatia ventriculara apare frecvent in urmatoarele conditii:


A. Stenoza mitrala
B. Boala cardiaca ischemica
C. Electrocutare
D. Pe cord normal
E. Dupa medicamente antiaritmice care alungesc intervalul QT
(pag. 1405)

G1509112. in blocurile atrioventriculare cu sediul la nivelul nodului atrioventricular sunt indicate:


A. Atropina

247 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
248 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Adenozina
C. Moricizina
D. Izoproterenolul
E. Lidocaina
(pag. 1389)

G1509113. in blocurile atrioventriculare post-infarct miocardic exista un acord unanim ca pace-


makerul nu este necesar in urmatoarele situatii:
A. Bloc atrioventricular grad II avansat, persistent
B. Bloc atrioventricular tranzitoriu in prezenta hemiblocului anterior stang izolat
C. Bloc atrioventricular avansat, tranzitor si asociat cu bloc de ramura
D. Bloc atrioventricular grad I persistent in prezenţa unui bloc de ramura nedemonstrat anterior
E. Bloc cardiac complet dupa un infarct miocardic acut cu bloc de ramura in sistemul His-Purkinje (bloc de
ramura bilateral)
(pag. 1390)

G1509114. Medicamente de prima alegere in tratamentul tahicardiilor prin reintrare in nodul


atrioventricular sunt:
A. Beta-blocantele
B. Verapamilul
C. Adenozina
D. Glicozizii cardiotonici
E. Chinidina
(pag. 1400)

G1509115. Ritmul idioventricular accelerat are urmatoarele particularitati:


A. Se asociaza cu alungirea intervalului QT
B. Raspunde la atropina
C. Apare frecvent in infarctul miocardic acut, adesea in timpul reperfuziei
D. Se caracterizeaza prin aspect polimorf al complexelor QRS creand aspectul unor oscilaţii in jurul liniei de
baza
E. Poate fi intalnit in intoxicatia digitalica
(pag. 1405)

G1509116. Torsada varfurilor are urmatoarele particularitati:


A. Poate apare dupa administrarea de chinidina
B. Raspunde la tratamentul cu isoproterenol
C. Poate determina embolii periferice
D. Beneficiaza de tratament cu magneziu
E. Beta-blocantele reprezinta tratamentul principal
(pag. 1405)

G1609117. Controlul alurii ventriculare in cursul FA se poate realiza prin:


A. Simpatomimetice
B. Beta blocante
C. Antagonistii canalelor de Ca
D. Atropina
E. Digoxin
(pag. 1395, 1396)

G1609118. Criteriile Ecg care sugereaza TV sunt:


A. Disociatia AV
B. Durata QRS > 0,16 sec. cu aspect de BRS

248 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
249 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Durata QRS < 0,14 sec. cu aspect de BRD


D. Concordanta aspectului QRS in toate derivatiile precordiale
E. Deviatie axiala stanga cu aspect de BRD
(pag. 1402)

G1609119. Fibrilatia atriala se caracterizeaza electrocardiografic prin:


A. Absenta undelor P
B. Interval R – R neregulat
C. Activari atriale de morfologie si amplitudine variabila
D. Frecventa atriala intre 150 – 300 ? minut
E. QRS larg
(pag. 1395)

G1609120. Flutterul atrial se caracterizeaza electrocardigrafi prin:


A. Frecventa atriala intre 250 – 350 / min
B. Unde atriale cu aspect de dinti de fierastrau
C. Intervale izoelectrice intre undele de flutter atrial
D. Conducere AV cu blocaj 2 / 1 – alura ventriculara 150 / min
E. Modificarea blocajului AV la manevre vagale
(pag. 1396)

G1609121. In tratamentul tahicardiei ventriculare monomorfe sustinute la bolnavii stabili hemodinamic


se poate utiliza:
A. Procainamida
B. Lidocaina
C. Diltiazem
D. Digoxin
E. Verapamil
(pag. 1404, 1406)

G1609122. La pacientii cu FA instalata de peste 72 ore tratamentul anticoagulant in vederea


cardioversiei se efectueaza:
A. Minimum 2 saptamani anterior cardioversiei
B. Numai la bolnavii valvulari
C. 2 saptamani dupa cardioversie
D. La bolnavii cu AS > 45 mm
E. in caz de AS locuit
(pag. 1396)

G1609123. La pacientii cu Sdr. WPW si FA drogurile care pot creste frecventa ventriculara si induce
Fibrilatia ventriculara sunt:
A. Xilina I.V.
B. Amiodarona I.V.
C. Digoxin I.V.
D. Sotalol I.V.
E. Verapamil I.V.
(pag. 1402)

G1609124. Sdr. de preexcitatie WPW cu conducere anterograda se manifesta electrocardiografic prin:


A. Interval P – R lung
B. Unda delta
C. QRS larg
D. QRS ingust

249 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
250 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Interval P – R scurt (< 0,12 sec)


(pag. 1401)

G1609125. Tratamentul farmacologic care poate ameliora conducerea AV in caz de BAV gr. III include:
A. Atropina
B. Isoproterenol
C. Teofilin
D. Adenozina
E. Efedrina
(pag. 1389)

G2309126. Care din medicamente reduc la maxim viteza in faza de depolarizare prin blocarea influxului
de Na+ si cresc durata potentialului de actiune:
A. MEXILETINA
B. PROCAINAMIDA
C. BRETILIUM
D. DISOPIRAMIDA
E. MORICIZINA
(pag. 1135)

G2309127. Care droguri pot fi administrate in sindromul WPW asociat cu aritmii supraventriculare cu
scopul de a bloca calea accesorie:
A. FLECAINIDA
B. VERAPAMIL
C. PROPRANOLOL
D. CHINIDINA
E. DILTIAZEM
(pag. 1141)

G2309128. Care din urmatoarele afirmatii privind torsada varfurilor este falsa ?
A. asociere cu alungirea intervalului QT
B. etiologie posibil congenitala
C. poate fi provocata de hiperkaliemie
D. administrarea chinidinei este recomandabila
E. tendinta la episoade de TV nesustinuta si FbV
(pag. 1144)

G2309129. Care din urmatoarele situatii constituie o indicatie certa (clasa I) de electrostimulare
permanenta:
A. BAV complet dar intermitent asociat cu perioade de asistolie de 3 sec. la pacient asimptomatic
B. bloc bifascicular cu interval HV = 120 ms
C. hemibloc stang anterior survenit post- infarct
D. BAV complet asociat cu insuficienta cardiaca congestiva
E. bloc bifascicular cu BAV gr. III intermitent asociat cu bradicardie simptomatica
(pag. 1129)

G2309130. Care din urmatoarele afirmatii privind terapia tahicardiei paroxistice prin reintrare in nodulul
AV sunt false ?
A. cardioversia constituie terapia de prima intentie in toate cazurile
B. medicatia de prima alegere este reprezentata de adenozina si verapamil
C. digitala constituie o medicatie de prima intentie in prevenirea recurentei
D. raportul beneficiu/ risc optim in prevenirea recurentei il au drogurile din clasa I A
E. in caz de accese recurente se recomanda electrostimulare temporara

250 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
251 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1136-1137)

G2309131. Urmatoarele elemente caracterizeaza fibrilatia atriala, exceptand:


A. poate fi prima manifestare a unei tireotoxicoze
B. trecerea in flutter atrial sub efectul chinidinei sau flecainidei se acompaniaza de regula de o benefica
reducere a ritmului ventricular
C. undele "a" jugulare inalte explica senzatia de pulsatii la baza gatului
D. pauza care urmeaza intreruperii fibrilatiei poate determina o sincopa
E. senzatia de oboseala e favorizata de pierderea contributiei atriale la umplerea ventriculara
(pag. 1135)

G2309132. Care din pacientii cu BAV gr.II au indicatie de pacemaker ?


A. BAV gr. II peranent, asimptomatic
B. BAV gr. II intermitent cu bradicardie simptomatica
C. BAV gr. II asimptomatic cu blocaj infrahisian dovedit
D. BAV gr. II tip Mobitz I asimptomatic cu blocaj infrahisian
E. BAV gr. II asociat cu insuficienta cardiaca
(pag. 1129)

G2309133. Care din urmatoarele medicamente sunt recomandabile pentru a evita recidiva post
conversie a unei FbA in ritm sinusal:
A. AMIODARONA
B. CHINIDINA
C. PROPRANOLOL
D. MEXILETIN
E. FLECAINIDA
(pag. 1135)

G2309134. Care din urmatoarele afirmatii privind flutterul atrial le considerati corecte ?
A. rarirea frecventei atriale cu chinidina poate duce la cresterea frecventei ventriculare
B. se complica mai frecvent decat FbA cu embolii sistemice
C. conversia electrica in ritm sinusal necesita de regula energii mici (sub 50 W)
D. aparitia Fl A la un pacient digitalizat care face un IMA se rezolva optim prin electrostimulare atriala
overdrive (cu frecventa superioara undelor atriale)
E. in cazurile fara alterare hemodinamica, reducerea alurii ventriculare cu agenti cu efect dromotrop negativ
poate constitui o solutie temporara
(pag. 1136)

G2309135. Tahicardia prin reintrare AV se caracterizeaza prin:


A. prezenta anatomica a unui fascicul accesor ascuns
B. fasciculul accesor conduce impulsurile anterograd in cursul accesului tahiaritmic si retrograd in afara
acestuia
C. conducerea retrograda e atestata de aparitia undei P dupa complexul QRS
D. cartografierea activitatii atriale evalueaza originea impulsului si identifica sediul fasciculului accesor
E. ablatia fasciculului accesor (prin radiofrecventa sau chirurgical) constituie solutia cazurilor ce nu pot fi
controlate medicamentos .
(pag. 1137, 1138)

G2309136. Care din urmatoarele afirmatii privind sdr. WPW le considerati corecte:
A. conducerea in cursul accesului de TPSV se realizeaza de regula anterograd pe calea accesorie si
retrograd pe calea nodo-hisiana
B. Sindromul WPW se complica frecvent cu TPSV,FbA si FlA
C. sediul electrofiziologic este esential pentru evaluarea optiunilor terapeutice
D. medicatia de prima urgenta in solutionarea crizei de tahiaritmie paroxistica este reprezentata de

251 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
252 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

VERAPAMIL i.v.
E. ablatia chirurgicala a fasciculelor accesorii aberante solutioneaza definitiv crizele paroxistice
(pag. 1141, 1142)

G2309137. Diagnosticul TPV se bazeaza intre altele pe urmatoarele elemente, exceptand:


A. acces tahicardic cu durata de peste 30 s.
B. aspect intercritic de bloc de ramura al complexelor ventriculare
C. test farmacologic cu adenozina negativ
D. disociatie A-V completa sau activare atriala retrograda
E. ritm ventricular aparent regulat
(pag. 1143)

G2309138. Studiile electrofiziologice in TPV pot releva:


A. intervalul HV in cursul accesului este mai mare decat in afara accesului
B. eficienta a electrostimularii atriale over-drive
C. reproducerea accesului prin stimulare provocata programata (stimul ventricular aplicat precoce)
D. electrostimularea overdrive eficienta in 75% cazuri
E. electrostimularea overdrive este o metoda lipsita de riscuri
(pag. 1143)

G2509139. Nu determină modificări asupra nodului sinusal următoarele medicamente folosite în


tratamentul aritmiilor:
A. Lidocaina
B. Amiodarona
C. Sotalolul
D. Adenozina
E. Disopiramida
(pag. 1398)

G2509140. Care din următoarele antiaritmice nu au efect asupra sistemului His-Purkinje


A. Verapamil
B. Dispiramida
C. Bretiliumul
D. Digoxină
E. Sotalol
(pag. 1398)

G2509141. Care din urmatoarele măsuri necesită prudenţă în fibrilatia atriala asociata cu sindromul
WPW:
A. Digitala
B. Cardioversia
C. Procainamida
D. Lidocaina
E. Verapamilul
(pag. 1402)

G2509142. În aplicarea cardioversiei la pacientul conştient şi stabil hemodinamic sunt necesare


A. barbituric sau diazepam
B. repaus digestiv
C. neuroleptice fenotiazinice
D. posibilitatea de intubare la nevoie
E. Atropină

252 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
253 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1408)

G2509143. Terapia prin ablaţie a aritmiilor reprezintă tratamentul de elecţie al pacienţilor simptomatici
cu:
A. Fibrilaţie ventriculară
B. Torsada vîrfurilor
C. Flutter atrial tipic
D. Fascicul accesor ascuns sau manifest
E. Tahicardia sinusală
(pag. 1396)

G2509144. Tratamentul chirurgical este indicat în cazurile de tahicardie ventriculară asociate cu:
A. Tetralogie Fallot
B. Boală coronariană
C. Cardiomiopatie dilatativă
D. Anevrism idiopatic al ventriculului stâng
E. Infarctul miocardic acut
(pag. 1409)

G2509145. Factorii precipitanţi ai fibrilaţiei atriale pot fi:


A. Hipotermia
B. Pericardita
C. Intoxicaţia alcoolică
D. Abuzul de diuretice
E. Boala Addison
(pag. 1395)

G2509146. Medicamentele care reduc viteza maximă în faza de depolarizare prin blocarea influxului de
sodiu în ţesuturi aparţin următoarelor clase de antiaritmice:
A. IA
B. IC
C. II
D. III
E. IV
(pag. 1396)

G2509147. Prelungirea cronică a conducerii atrioventriculare nodale poate apare în:


A. Sarcoidoză
B. Tireotoxicoză
C. Amiloidoză
D. Steatonecroză
E. Botriocefaloză
(pag. 1387)

G2509148. Degenerarea sistemului de conducere sau calcificarea şi fibrozarea acestuia este accelerată
de:Degenerarea sistemului de conducere sau calcificarea şi fibrozarea acestuia este accelerată de:
A. Hipertensiune
B. Neoplasme
C. Stenoza mitrală
D. Stenoza aortică
E. Toxinele uremice
(pag. ..........)

253 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
254 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2509149. Disociaţia atrioventriculară prin interferenţă apare în:


A. Tahicardia paroxistică supraventriculară
B. Flutterul atrial
C. Tahicardia ventriculară
D. Ritmul joncţional accelerat
E. Fibrilaţia atrială
(pag. 1388)

G2509150. În blocurile atrioventriculare cu sediul la nivelul nodului atrioventricular sunt indicate:


A. Atropina
B. Adenozina
C. Moricizina
D. Izoproterenolul
E. Lidocaina
(pag. 1389)

G2509151. Bolile degenerative care afecteaza tesutul specializat de conducere si produc bloc
atrioventricular sunt:
A. Boala Kahler
B. Boala Lyme
C. Boala Lenegre
D. Boala Lev
E. Boala Addison
(pag. 1387)

G2509152. Medicamente de prima alegere în tratamentul tahicardiilor prin reintrare în nodul


atrioventricular sunt:
A. Beta-blocantele
B. Verapamilul
C. Adenozina
D. Glicozizii cardiotonici
E. Chinidina
(pag. 1400)

G2509153. Ritmul idioventricular accelerat are urmatoarele particularitati:


A. Se asociaza cu alungirea intervalului QT
B. Raspunde la atropina
C. Apare frecvent în infarctul miocardic acut, adesea în timpul reperfuziei
D. Se caracterizeaza prin aspect polimorf al complexelor QRS creând aspectul unor oscilatii în jurul liniei de
baza
E. Poate fi întâlnit în intoxicatia digitalica
(pag. 1405)

G2509154. Torsada vârfurilor are urmatoarele particularitati:


A. Poate apare dupa administrarea de chinidina
B. Raspunde la tratamentul cu isoproterenol
C. Poate determina embolii periferice
D. Beneficiaza de tratament cu magneziu
E. Beta-blocantele reprezinta tratamentul principal
(pag. 1405)

G2509155. Fibrilatia ventriculara apare frecvent în urmatoarele conditii:


A. Stenoza mitrala

254 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
255 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Boala cardiaca ischemica


C. Electrocutare
D. Pe cord normal
E. Dupa medicamente antiaritmice care alungesc intervalul QT
(pag. 1405)

G2509156. Caracteristicile ECG cu 12 derivatii în timpul tahicardiei ventriculare sunt:


A. Disociatia atrioventriculara
B. Unde P care urmeaza complexului QRS
C. Complexe QRS mai lungi de 0,14 secunde în absenta tratamentului antiaritmic
D. Concordanta aspectului QRS în toate derivatiile precordiale
E. Unde sinusoide cu frecventa de 150-300 batai / minut, fara morfologie specifica
(pag. 1403, 1405)

G2509157. Fibrilatia atriala se caracterizeaza obligatoriu prin:


A. Diametrul ecografic al atriului stâng mai mare de 4,5 cm
B. Raspuns ventricular aleator neregulat pe ECG
C. Raspuns prompt la manevrele vagale, cu întreruperea aritmiei
D. Absenta undelor P pe ECG
E. Mecanism de producere legat de reintrarea în nodul atrioventricular
(pag. 1395)

G2509158. Tahicardia paroxistica supraventriculara prin reintrare în nodul atrioventricular are


urmatoarele caracteristici:
A. Frecvenţă 250-300/minut
B. Complexe QRS înguste, regulate
C. Unde P retrograde totdeauna prezente
D. Compresia sinusului carotidian poate întrerupe aritmia
E. Pot fi prevenite prin beta blocante
(pag. 1399-1400)

G2509159. Tahicardiile atriale fără reintrare pot apare în:


A. Boala Lenegre
B. Hipokaliemie
C. După administrare de teofilină
D. După cardiostimulare temporară
E. În intoxicaţia digitalică
(pag. 1401)

G2509160. Tahicardia atrială multifocală se caracterizează prin


A. Răspuns ventricular neregulat
B. Trei sau mai multe unde P cu morfologii diferite
C. Frecvenţă sub 100/minut
D. Complexe largi
E. Incidenţă crescută a fibrilaţiei atriale.
(pag. 1399-1400)

G2509161. Tahicardia jonctionala neparoxistica prezinta urmatoarele particularitati:


A. apare în intoxicaţia cu beta-blocante
B. debut gradat ("încalzire“)
C. poate apare în reumatismul articular acut
D. complex QRS identic cu cel din timpul ritmului sinusal

255 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
256 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. se poate asocia cu bloc AV


(pag. 1402)

G2509162. Tahicardia ventriculară susţinută monomorfă beneficiază de tratament de urgenţă cu:


A. Adenozină
B. Digoxină
C. Procainamidă
D. Chinidină
E. Lidocaină
(pag. 1406)

G2509163. Blocul AV de grad II tip Mobitz II se caracterizeaza prin:


A. blocarea brusca, neasteptata, a unor unde P
B. absenţa modificărilor anterioare ale intervalului PR
C. asocierea rară cu alungirea complexului QRS
D. disociaţie atrioventriculară izoritmică
E. incidenţa mare a tahicardiei ventriculare
(pag. 1388)

G2509164. Disociaţia atrioventriculară fără bloc AV apare în cazul:


A. Blocului AV de grad înalt
B. Sindromului WPW
C. Disociaţiei prin interferenţă
D. Disociaţiei izoritmice
E. Tahicardiei atriale cu bloc
(pag. 1388)

G2509165. Fibrilatia atriala se caracterizeaza prin:


A. Absenta undelor P
B. Dispariţia undelor a ale pulsului venos jugular
C. Zgomot I dedublat paradoxal
D. Atriu stâng de dimensiuni întotdeauna normale
E. Prognostic bun la bolnavii cu stenoză mitrală
(pag. 1395)

G2509166. Bretiliumul este încadrat în aceeiaşi clasă de antiaritmice cu:


A. Chinidina
B. Amiodarona
C. Tocainida
D. Verapamilul
E. Sotalolul
(pag. 1396)

G2609167. Efectele fiziopatologice ale leziunilor emfizematoase constau în:


A. Reducerea reculului elastic al plamânului
B. Inflamarea cronica a cailor aeriene
C. Cresterea colapsului cailor aeriene în expir
D. Cresterea disproportionata a efortului respirator
E. Hipersecretia de mucus
(pag. 1602)

G2609168. La auscultatia plamânului în BPOC cu predominenta bronsitica se constata:

256 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
257 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. Crepitatii bazale
B. Raluri bronsice umede
C. Wheezing
D. Murmur vezicular sters
E. Tiraj
(pag. 1605)

G2609169. BPOC tipul bronsic (B) se caracterizeaza prin:


A. Hematocrit peste 50-55%
B. Normocapnie
C. Rare infectii bronsice
D. Sputa abundenta purulenta
E. Dispnee usoara
(pag. 1605)

G2609170. BPOC are o prevalenta mai mare la muncitorii expusi la:


A. Mediu umed
B. Diisocianatul de toluen
C. Bumbac
D. Gudron
E. Produse alimentare
(pag. 1602)

G2609171. Cele mai frecvente bacterii patogene responsabile de BPOC sunt:


A. Haemophylus influenzae
B. Streprococcus haemolyticus grupa B
C. Streptococcus pneumoniae
D. Moraxella caţarhalis
E. Staphilococcus aureus
(pag. 1606)

G2609172. Tratamentul bronhodilatator în BPOC utilizeaza


A. Simpatomimetice
B. Derivati de teofilina
C. Anticolinergice
D. Mucolitice
E. Oxigenoterapie prelungita
(pag. 1606)

G2609173. La niveluri de peste 20 mg/l a teofilinei în BPOC se produce:


A. Greata
B. Diaree
C. Varsaturi
D. Tahiaritmie
E. Convulsii
(pag. 1606)

G2609174. La examinarea radiologica a plamânilor în BPOC cu predominenta emfizemului se constata:


A. Diafragme coborâte, aplatizate
B. Silueta cardiaca larga marita
C. Atenuare periferica a desenului bronhovascular
D. Hipotransparenta retrosternala

257 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
258 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Largirea mediastinului superior


(pag. 1605)

G2609175. În BPOC examenul bacteriologic din sputa se indica în urmatoarele cazuri:


A. Hemoptizie
B. Febra, frison
C. Durere toracica
D. Aspectul purulent al sputei nu se modifica la administrarea de antibiotice
E. Primul episod usor de bronsita
(pag. 1606)

G2609176. Fibrilaţia atrială se caracterizează electrocardiografic prin:


A. Prezenţa undelor F
B. Interval R – R neregulat
C. Activări atriale de morfologie şi amplitudine variabilă
D. Frecvenţă atrială între 150 – 300  minut
E. QRS larg
(pag. 1395)

G2609177. Controlul alurii ventriculare în cursul FA se poate realiza prin:


A. Alfablocante
B. Beta blocante
C. Antagoniştii canalelor de Ca
D. Atropină
E. Digoxin
(pag. 1395-1396)

G2609178. La pacienţii cu FA instalată de peste 72 ore tratamentul anticoagulant în vederea


cardioversiei se efectuează:
A. Minimum 2 săptămâni anterior cardioversiei
B. Numai la bolnavii valvulari
C. 2 săptămâni după cardioversie
D. La bolnavii cu AS > 45 mm
E. În caz de AS locuit
(pag. 1396)

G2609179. Flutterul atrial se caracterizează electrocardigrafi prin:


A. Frecvenţă atrială între 350 şi 600 min
B. Unde atriale cu aspect de dinţi de fierăstrău
C. Intervale izoelectrice între undele de flutter atrial
D. Conducere AV cu blocaj 2  1 – alura ventriculară 150  min
E. Modificarea blocajului AV la manevre vagale
(pag. 1396)

G2609180. Sdr. de preexcitaţie WPW cu conducere anterogradă se manifestă electrocardiografic prin:


A. Interval P – R lung
B. Undă delta
C. QRS larg
D. Modificări secundare de fază terminală
E. Interval P – R scurt (0,12 sec)
(pag. 1401)

258 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
259 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2609181. La pacienţii cu Sdr. WPW şi FA drogurile care pot creşte frecvenţa ventriculară şi induce
fibrilaţia ventriculară sunt:
A. Xilină I.V.
B. Amiodaronă I.V.
C. Digoxin I.V.
D. Sotalol I.V.
E. Verapamil I.V.
(pag. 1402)

G2609182. In tratamentul tahicardiei ventriculare monomorfe susţinute la bolnavii stabili hemodinamic


se poate utiliza:
A. Procainamidă
B. Lidocaină
C. Diltiazem
D. Digoxin
E. Verapamil
(pag. 1404-1406)

G2609183. Tratamentul farmacologic care poate ameliora conducerea AV în caz de BAV gr. III include:
A. Atropina
B. Isoproterenol
C. Ibutilida
D. Adenozina
E. Teofilina
(pag. 1389)

G2809184. In blocul atrioventriculr dobandit,la adulti,constituie indicatie de clasa I pentru


cardiostimulare permanenta:
A. blocul cardiac complet asimptomatic,permanent sau intermitent,la orice nivel anatomic,cu frecventa
ventriculara de 40 batai pe minut sau mai rapida
B. blocul cardiac complet permanent sau intermitent,cu sediul la orice nivel anatomic si bradicardie
simptomatica
C. blocul cardiac complet permanent sau intermitent,cu sediul la orice nivel anatomic si insuficienta cardiaca
congestiva
D. perioade documentate de asistolie mai mare sau egala cu 3 secunde la pacienti asimptomatici
E. orice ritm de scapare cu frecvente sub 40 batai pe minut la pacienti asimptomatici
(pag. 1390)

G2809185. Din clasa IB de antiaritmice fac parte:


A. Procainamida
B. Lidocaina
C. Fenitoina
D. Tocainida
E. Mexiletina
(pag. 1396)

G2809186. La pacientii cu fibrilatie atriala instalata de 48 pana la 72 ore sau mai mult,tratamentul
anticoagulant trebuie administrat:
A. cel putin 2saptamani inainte de conversie
B. 2 saptamani dupa conversie
C. 24 ore dupa conversie
D. 24 ore inainte de conversie
E. in momentul tentativei de conversie

259 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
260 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1396)

G2809187. Tahicardia paroxistica supraventriculara cu reintrare nodala poate fi prevenita de obicei cu:
A. Lidocaina
B. beta-blocanti
C. blocanti ai canalelor de calciu
D. clasa I A
E. clasa I C
(pag. 1400)

G2809188. Torsada varfurilor apare cand intervalul QT este prelungit prin:


A. hipokaliemie sau hipomagneziemie
B. chinidina
C. fenotiazine
D. antidepresive triciclice
E. beta-blocante
(pag. 1405)

G2809189. Tratamentul flutterului atrial cuprinde urmatoarele optiuni:


A. Adenozina
B. cardioversie electrica
C. Beta-blocante
D. Amiodarona
E. Xilina
(pag. 1396)

G2809190. Efectele adverse ale tratamentului cu Amiodarona constau in:


A. hipotensiune in administrare iv.
B. actiuni anticolinergice
C. fibroza pulmonara
D. accelerarea frecventei ventriculare in timpul flutterului atrial
E. hipo- sau hipertiroidism.
(pag. 1399)

G2809191. Sindromul de preexcitatie WPW se caracterizeaza ECG prin:


A. interval PR scurt (<0,10 s)
B. QRS ingust
C. prezenta undei delta
D. fibrilatie atriala cu alura de regula joasa
E. flutter atrial sau fibrilatie atriala cu alura ventriculara neobisnuit de rapida
(pag. 1401)

G2809192. Criteriile ECG ce sugereaza tahicardia ventriculara sunt:


A. disociatia atrioventriculara
B. durata QRS>0.14 s cu aspect de BRD
C. neconcordanta complexelor QRS in derivatiile precordiale
D. deviatie axiala stanga cu aspect de BRD
E. tahicardie cu frecventa sub 100/min
(pag. 1403)

G2909193. Care dintre următoarele medicamente pot fi folosite în fibrilaţia atrială cronică pentru
controlul frecvenţei ventriculare:
A. Digoxina

260 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
261 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Chinidina
C. Verapamil
D. Metoprolol
E. Flecainida
(pag. 1396)

G2909194. Tahicardia atrială ectopică din cursul intoxicaţiei cu digitală:


A. Frecvenţa atrială este de obicei peste 180b/min
B. Tratmentul constă din oprirea digoxinei
C. Se însoţesc de bloc atrioventricular
D. Tratamentul de elecţie constă în conversia electrică
E. Este o tahicardie atrială prin mecanism de reintrar
(pag. 1401)

G2909195. Care dintre afirmaţiile privind etiologia torsadei vârfurilor sunt adevărate
A. Pot fi implicate o serie de tulburări electrolitice: hipercalcemia şi hipermagnezemia
B. Sindromul QT prelungit poate fi doar dobândit
C. Sindromul QT prelungit poate fi consecinţa tratamentului cu antiaritmice
D. Poate apare în bradicardii
E. Torsada vârfurilor apare în condiţiile existenţei unui interval QT prelungit
(pag. 1405)

G2909196. Despre fibrilaţia ventriculară din IMA sunt adevărate următoarele afirmaţii:
A. FV primară are risc crescut de recurenţă şi moarte subită
B. FV primară are şanse minime de resusciatare
C. FV în afara perioadei de debut a IMA este cea mai frecventă f
D. În etiologia ei pot fi implicate EV precoce
E. FV în afara perioadei de debut a IMA are rată crescută de recurenţă
(pag. 1405)

261 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
262 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 10
H.T.A, urgente hipertensive
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1210001. Care din urmatoarele medicamente nu provoaca tuse sau angioedem:


A. Captopril
B. Enalapril
C. Fosinopril
D. Lisinopril
E. Losartan
(pag. 1534)

G1210002. Care din urmatoarele medicamente poate fi utilizat la bolnavii hipertensivi diabetici cu bloc
atriovetricular de gr.II:
A. Captopril
B. Hidroclorotiazida
C. Diazoxid
D. Verapamil
E. Diltiazem
(pag. 1531-1534)

G1210003. Care din urmatoarele medicamente produce un sindrom lupus-like:


A. Pindolol
B. Labetalol
C. Hidralazina
D. Diazoxidul
E. Nifedipina
(pag. 1532)

G1210004. Testul decisiv al hipertensiunii renovasculare corectabile chirurgical consta in:


A. Urografia intravenoasa
B. Angiograma cu substractie digitala
C. Renograma indusa de captopril
D. Ecografia renala
E. Combinatia unei angiograme renale cu determinarile reninei in venele renale
(pag. 1528)

G1310005. Efectul de vasodilatatie al dihidropiridinelor este insotit de:


A. incetinirea conducerii atrio-ventriculare
B. tahicardie reflexa
C. retentie hidrosalina
D. hipotensiune ortostatica
E. degradarea bradikininei
(pag. 1534)

G1310006. In tratamentul hipertensiunii arteriale asociata cu diabet zaharat prima optiune terapeutica

262 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
263 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

va fi:
A. beta blocant
B. alfa si beta blocant
C. diuretic tiazidic
D. inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei
E. vasodilatator
(pag. 1536)

G1310007. Indicati prevalenta hipertensiunii arteriale esentiale in populatia generala hipertensiva.


A. 70 - 75%
B. 75 - 80%
C. 80 - 90%
D. 92 - 94%
E. 95 - 98%
(pag. 1524)

G1310008. Perfuzia cu nitroglicerina este utila in tratamentul urgentelor hipertensive cu exceptia:


A. infarct miocardic
B. criza din feocromocitom
C. insuficienta ventriculara stanga
D. angina pectorala instabila
E. dupa chirurgia de by-pass coronarian
(pag. 1537)

G1310009. Renina este o enzima secretata de:


A. aparatul juxtaglomerular al rinichiului
B. tubul renal distal
C. glanda suprarenala
D. pancreas
E. ganglioni simpatici
(pag. 1524)

G1310010. Rezultatul presiunii arteriale crescute cat si al dezvoltarii microanevrismelor vasculare


cerebrale este:
A. infarctul cerebral
B. spasmul cerebral
C. hemoragia cerebrala
D. encefalopatia hipertensiva
E. edemul cerebral
(pag. 1528)

G1410011. Avantajul principal al betablocantelor neselective si partial agoniste consta in


A. eficacitate superioara antihipertensiva
B. efect bradicardizant inferior
C. eficacitate superioara in tratamentul diabeticilor
D. eficacitate superioara in insuficienţa cardiaca
E. efect bronhospastic inferior
(pag. 1533)

G1410012. Despre encefalopatia hipertensiva urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia


A. se manifesta prin tulburari ale constientei
B. scaderea prompta a tensiunii arteriale afecteaza in sens nefavorabil fluxul sanguin cerebral

263 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
264 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. de obicei nu apar semne neurologice de focar


D. cele mai multe studii arata ca scaderea prompta a tensiunii arteriale nu afecteaza fluxul sanguin cerebral
in sens nefavorabil
E. presiunea intracraniana este crescuta
(pag. 1528)

G1410013. Despre patogeneza hipertensiunii arteriale maligne urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu
exceptia
A. fluxul sanguin cerebral este crescut
B. la unii pacienti pot aparea semne ale unei anemii hemolitice microangiopatice
C. nivelele de aldosteron sunt scazute
D. este prezenta necroza fibrinoida arteriolara
E. patogeneza HTA maligne este necunoscuta
(pag. 1537)

G1410014. Etiologia HTA este cunoscuta in proportie de


A. 20-25%
B. 25-35%
C. 30-35%
D. 10-15%
E. 5-10%
(pag. 1523)

G1410015. in HTA asociata cu diabetul zaharat cele mai utile antihipertensive sunt
A. alfablocante
B. diureticele tiazidice
C. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
D. vasodilatatoarele
E. agentii antiadrenergici blocanti ganglionari
(pag. 1536)

G1410016. Rezultatul final al defectului de membrana celulara responsabila de cresterea reactivitatii


vasculare in HTA este
A. cresterea intracelulara a concentratiei ionului de sodiu
B. cresterea intracelulara a concentratiei ionului de potasiu
C. cresterea intracelulara a concentratiei ionului de clor
D. cresterea intracelulara a concentraţiei ionului de calciu
E. cresterea intracelulara a concentratiei ionului de magneziu
(pag. 1525)

G1410017. Testul decisiv pentru diagnosticul bolii reno-vasculare responsabile de HTA corectabile
chirurgical este
A. urografia intravenoasa cu secventa rapida minutata
B. ecografia renala
C. combinatia angiogramei renale cu determinarea reninei din venele renale
D. angiograma cu substracţie digitala
E. tomografia computerizata
(pag. 1528)

G1410018. Urmatoarele reprezinta masuri generale nemedicamentoase in tratamentul HTA, cu exceptia


A. reducerea aportului alimentar de sodiu
B. suplimentarea alimentatiei cu potasiu
C. restrictia aportului de colesterol si grasimi saturate

264 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
265 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. scaderea in greutate la supraponderali si obezi


E. evitarea efortului fizic
(pag. 1529-1530)

G1510019. Care din urmatoarele investigatii paraclinice este cea mai sensibila in aprecierea hipertrofiei
ventriculare stangi:
A. electrocardiograma
B. examenul radiologic
C. ecocardiografia
D. coronarografia
E. ventriculografia
(pag. 1527)

G1510020. Care dintre urmatorii antagonisti ai canalelor de calciu pot incetini conducerea
atrioventriculara:
A. Nifedipina
B. Amlodipina
C. Felodipina
D. Nicardipina
E. Verapamilul
(pag. 1534)

G1510021. Cel mai bun procedeu de diagnosticare a feocromocitomului drept cauza de hipertensiune
arteriala secundara este:
A. dozarea cortizolului in urina din 24 de ore
B. dozarea catecolaminelor sau a metabolitilor acestora in urina din 24 de ore
C. dozarea aldosteronului plasmatic
D. urografia intravenoasa
E. arteriografia renala
(pag. 1528)

G1510022. La examenul obiectiv al unui pacient hipertensiv la ascultatia cordului poate fi intalnit unul
din urmatoarele zgomote:
A. clicul mezosistolic
B. clacmentul pericardic
C. clacmentul de deschidere al mitralei
D. zgomotul IV (presistolic)
E. dedublarea zgomotului I
(pag. 1527)

G1510023. Losartanul este un medicament utilizat in tratamentul hipertensiunii arteriale si face parte
din clasa:
A. diuretice
B. antagonisti ai canalelor de calciu
C. blocanti de receptori beta-adrenergici
D. inhibitori de enzima de conversie
E. antagonisti ai receptorilor de angiotensina
(pag. 1533)

G1510024. Unul dintre urmatoarele aspecte este intalnit in hipertensiunea arteriala esentiala
nemodulata:
A. nivelul reninei plasmatice redus
B. cresterea raspunsului adrenergic la restrictia de sodiu

265 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
266 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. producerea de substante vasodilatatoare


D. reducerea raspunsului glandei suprarenale la restricţia de sodiu
E. hipertensiunea nu poate fi corectata la administrarea de inhibitori de enzima de conversie
(pag. 1524)

G1610025. Efectele secundare metabolice ale diureticelor tiazidice sunt urmatoarele cu exceptia:
A. hipokalemia
B. hiperuricemia
C. hipercalcemia
D. intoleranta la glucide (efect diabetogen)
E. hiperlipidemia
(pag. 1530)

G1610026. Hipertensiune sistolica cu presiune a pulsului marita sunt urmatoarele cu exceptia:


A. Coarctatia aortei
B. Insuficienta aortica
C. Sindrom cardiac hiperkinetic
D. Fistula arterio-venoasa
E. Canal arterial persistent
(pag. 1523)

G1610027. Inhibitorii enzimei de conversie sunt indicati in tratamentul HTA cu exceptia pacientilor cu:
A. stenoza de artera renala bilaterala
B. diabet zaharat
C. insuficienta cardiaca
D. astm bronsic
E. arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare
(pag. 1534)

G1610028. Modificarile stetacustice la nivelul cordului cauzate de HTA sunt urmatoarele cu exceptia
unuia:
A. zgomote cardiace presistolice (atrial, al IV-lea zgomot)
B. zgomot cardiac protodiastolic (ventricular, al III-lea zgomot)
C. zgomot II accentuat la aorta
D. zgomot I accentuat la mitrala
E. suflu slab de insuficienta aortica
(pag. 1527)

G1610029. Pentru hipertensiunea maligna sunt caracteristice urmatoarele cu exceptia:


A. edem papilar
B. cecitate tranzitorie
C. disurie
D. paralizii tranzitorii
E. insuficienta cardiaca
(pag. 1537)

G1610030. Referitor la tratamentul crizei hipertensive din feocromocitom sunt reale afirmatiile:
A. medicamentul de electie este fentolamina (Regitina)
B. medicamentul de electie este metoprololul administrat intravenos
C. medicamentul de electie este nitroglicerina
D. medicamentul de electie este furosemidul
E. medicamentul de electie este enalaprilul administrat intravenos

266 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
267 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1538)

G2310031. Renina este o enzima secretata de celulele juxtaglomerulare relale si care:


A. actioneaza asupra angiotensinogenului, transformandu-l in angiotensina I
B. transforma angiotensina I in angiotensina II
C. inactiveaza angiotensina II
D. inactiveaza angiotensina I
E. transforma angiotensina II in angiotensina III
(pag. 1524)

G2310032. Factorii de risc asociati cu un prognostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale sunt:


A. fumatul
B. obezitatea
C. diabetul zaharat
D. rasa neagra
E. toate
(pag. 1526)

G2310033. In hipertensiunea arteriala pot apare urmatoarele semne electrocardiografice:


A. supradenivelare ST in V1-V4
B. interval PR peste 0,20 sec.
C. hipertrofie ventriculara stanga
D. hipertrofie ventriculara dreapta
E. hipertrofie biventriculara
(pag. 1527)

G2310034. In tratamentul hipertensiunii arteriale cele mai utilizate diuretice sunt:


A. diureticele de ansa
B. tiazidele
C. spironolactona
D. amiloridul
E. triamterenul
(pag. 1530)

G2310035. in criza hipertensiva din feocromocitom se administreaza:


A. metildopa
B. fentolamina
C. rezerpina
D. prazosin
E. hidroclorotiazida
(pag. 1531)

G2310036. Doza orala zilnica recomandata in hipertensiunea arteriala de enalapril este:


A. 2,5-5 mg
B. 5-10mg
C. 2,5-20mg
D. 2,5-40mg
E. 10-20 mg
(pag. 1532)

G2310037. Doza zilnica de amplodipina recomandata in hipertensiunea arteriala este:


A. 2,5-5 mg

267 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
268 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. 2,5-10mg
C. 5-10 mg
D. 5-15mg
E. 2,5-15mg
(pag. 1533)

G2310038. La pacientii cu hipertensiune arteriala si cu o frecventa cardiaca crescuta prima linie


terapeutica o reprezinta:
A. nifedipina
B. betablocantele
C. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
D. diureticele
E. antagonistii receptorilor de angiotensina
(pag. 1535)

G2310039. Presiunea sangvina este controlata cand are valori sub


A. 120/80 mmHg
B. 150/90 mmHg
C. 140/90 mmHg
D. 130/80 mmHg
E. 130/90 mmHg
(pag. 1536)

G2310040. Verapamilul se administreaza in


A. hipertensiunea arteriala severa
B. hipertensiunea arteriala usoara-moderata
C. hipertensiunea arteriala si bloc atrioventricular gradul III
D. feocromocitom
E. adenomul Conn
(pag. 1533)

G2310041. Pacientul diabetic hipertensiv va fi tratat cu:


A. inhibitorii enzimei de conversie
B. betablocante
C. tiazide
D. metildopa
E. spironolactona
(pag. 1536)

G2510042. Hipertensiunea arterială esenţială nemodulată se caracterizează prin:


A. nivel redus al reninei plasmatice când pacientul are o dietă hiposodată
B. reducerea răspunsului glandei suprarenale la restricţia de sodiu
C. capacitate normală a rinichiului de a elimina adecvat sodiul
D. producerea de substanţe vasodilatatoare
E. hipertensiunea nu poate fi corectată la administrarea de inhibitori de enzimă de conversie
(pag. 1524)

G2510043. Care dintre următoarele investigaţii paraclinice este cea mai sensibilă în aprecierea
hipertrofiei ventriculare stîngi:
A. electrocardiograma
B. examenul radiologic
C. ecocardiografia

268 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
269 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. coronarografia
E. ventriculografia
(pag. 1527)

G2510044. Accidentul vascular cerebral şi insuficienţa renală sunt cauze mai frecvente de deces în
special la pacienţii cu hipertensiune şi:
A. hipertrofie excentrică a ventriculului stâng
B. obezitate
C. fumători
D. retinopatie importantă
E. nivel crescut al reninei plasmatice
(pag. 1527)

G2510045. La examenul obiectiv al unui opacient hipertensiv la ascultaţia cordului poate fi întâlnit unul
din următoarele zgomote:
A. clicul mezosistolic
B. clacmentul pericardic
C. clacmentul de deschidere al mitralei
D. zgomotul IV (presistolic)
E. dedublarea zgomotului I
(pag. 1527)

G2510046. Cele mai obişnuite leziuni renale în hipertensiunea arterială sunt:


A. leziunile aterosclerotice ale arteriolelor aferente, eferente şi ale capilarelor glomerulare
B. tromboza venelor renale
C. proliferarea extracapilară
D. proliferarea celulelor mezangiale
E. necroza celulelor tubulare renale
(pag. 1528)

G2510047. Cel mai bun procedeu de diagnosticare a feocromocitomului drept cauză de hipertensiune
secundară este:
A. dozarea cortizolului în urina din 24 de ore
B. dozarea catecolaminelor sau a metaboliţilor acestora în urina din 24 de ore
C. dozarea aldosteronului plasmatic
D. urografia intravenoasă
E. arteriografia renală
(pag. 1528)

G2510048. Losartanul este un medicament utilizat în tratamentul hipertensiunii arteriale şi face parte
din clasa:
A. diuretice
B. antagonişti ai canalelor de calciu
C. blocanţi ai receptorilor beta-adrenergici
D. inhibitori de enzimă de conversie
E. antagonişti ai receptorilor de angiotensină
(pag. 1533)

G2510049. Care reacţie adversă este caracteristică administrării de inhibitori ai enzimei de conversie a
angiotensinei:
A. cefaleea
B. tusea
C. tahicardia

269 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
270 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. insuficienţa cardiacă
E. hiperglicemia
(pag. 1532)

G2510050. Care dintre următorii antagonişti ai canalelor de calciu pot încetini conducerea
atrioventriculară:
A. Nifedipina
B. Amlodipina
C. Felodipina
D. Nicardipina
E. Verapamilul
(pag. 1534)

G2510051. Doza orală zilnică de enalapril utilizată în tratamentul hipertensiunii arteriale este cuprinsă
în general între:
A. 0,25-0,5 mg
B. 2,5-40 mg
C. 75-325 mg
D. 240-480 mg
E. 0,5-1 g
(pag. 1532)

G2510052. Care dintre următoarele medicamente blocante ale receptorilor beta-adrenergici, utilizate în
tratamentul hipertensiunii arteriale, acţionează şi direct prin scăderea rezistenţei vasculare sistemice:
A. Propranololul
B. Metoprololul
C. Atenololul
D. Labetalolul
E. Acebutololul
(pag. 1532-33)

G2610053. Pneumonia cu virusul respirator sincitial este mai frecventa la urmatoarea grupa de vîrsta:
A. 1-5 ani
B. sub 6 luni
C. 10-15 ani
D. peste 18 ani
E. peste 70 de ani
(pag. 1587)

G2610054. Hipogamaglobulinemia severa se asociaza cu urmatorii agenti patogeni pulmonari:


A. Pseudomonas aeruginosa
B. Micobacterium tuberculosis
C. Nocardia
D. Bacterii încapsulate
E. Cytomegalovirus
(pag. 1587)

G2610055. Care dintre urmatoarele micrororganisme produce sindromul de pneumonie "atipica"


A. Stafilococ aureu
B. Streptococcus pneumoniae
C. M. pneumoniae
D. M. tuberculosis
E. Nocardia

270 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
271 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1587)

G2610056. La pacientii tratati pe termen lung cu glucocorticoizi apar frecvent pneumonii cu


A. Pneumocystis carinii
B. Enterobacter
C. S. aureus
D. Anaerobi
E. M. tuberculosis
(pag. 1587)

G2610057. Doza de Clindamicina la pacientii internati cu pneumonie este:


A. 300-600 mg iv la 6 ore
B. 1500mg iv la 8 ore
C. 600-900 mg iv la 12 ore
D. 600- 900 mg iv la 8 ore
E. 1-2 g la 24 de ore
(pag. 1591)

G2610058. Antibioticul de electie în pneumonia cu Legionella pneumophila este:


A. Metronidazol
B. Eritromicina
C. Amicilina-Sulbactam
D. Cefalosporine de prima generatie
E. Ciprofloxacina
(pag. 1591)

G2610059. Hipertensiune sistolică cu presiune a pulsului marită sunt următoarele cu EXCEPŢIA:


A. Coarctaţia aortei
B. Insuficienţa aortică
C. Sindrom cardiac hiperkinetic
D. Fistula arterio-venoasă
E. Canal arterial persistent
(pag. 1523)

G2610060. Modificările stetacustice la nivelul cordului cauzate de HTA sunt următoarele cu EXCEPŢIA
unuia:
A. zgomote cardiace presistolice (atrial, al IV-lea zgomot)
B. zgomot cardiac protodiastolic (ventricular, al III-lea zgomot)
C. zgomot II accentuat la aortă
D. zgomot I accentuat la mitrală
E. suflu slab de insuficienţă aortică
(pag. 1527)

G2610061. Efectele secundare metabolice ale diureticelor tiazidice sunt următoarele cu EXCEPŢIA:
A. hiperkalemia
B. hiperuricemia
C. hipocalcemia
D. intoleranţa la glucide (efect diabetogen)
E. hiperlipidemia
(pag. 1530)

G2610062. Inhibitorii enzimei de conversie sunt indicaţi în tratamentul HTA cu EXCEPŢIA pacientilor

271 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
272 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

cu:
A. insuficienta cardiacă congestivă
B. diabet zaharat
C. stenoză de arteră renală bilaterală
D. astm bronsic
E. arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare
(pag. 1534)

G2610063. Pentru hipertensiunea malignă sunt caracteristice următoarele cu EXCEPŢIA:


A. edem papilar
B. disurie
C. cecitate tranzitorie
D. paralizii tranzitorii (din cadrulencefalopatiei hipertensive)
E. insuficienta cardiacă stângă
(pag. 1537)

G2610064. Referitor la tratamentul crizei hipertensive din feocromocitom sunt reale afirmaţiile:
A. medicamentul de electie este furosemidul
B. medicamentul de electie este metoprololul administrat intravenos
C. medicamentul de electie este nitroglicerina
D. medicamentul de electie este fentolamina (Regitina)
E. medicamentul de electie este enalaprilul administrat intravenos
(pag. 1538)

G2610065. Tusea, angioedemul, insuficienţa renală acută în stenoza arterială renală bilaterală,
hiperkalemia sunt efecte secundare caracteristice:
A. Diazoxidului
B. Blocanţilor receptorilor alfa 1
C. Betablocanţilor
D. Inhibitorilor enzimei de conversie
E. Antagoniştilor canalelor de calciu
(pag. 1531-1533)

G2610066. Contraindicaţiile administrării antagoniştilor canalelor de calciu:


A. Stenoză renală bilaterală
B. Bloc atrio-ventricular grad II sau III
C. Lupus eritematos
D. Diabet zaharat tip 2
E. Astm bronşic
(pag. 1533)

G2810067. Testul decisiv al hipertensiunii renovasculare corectabile chirurgical consta in:


A. Urografia intravenoasa
B. Angiograma cu substractie digitala
C. Renograma indusa de captopril
D. Ecografia renala
E. Combinatia unei angiograme renale cu determinarile reninei in venele renale
(pag. 1528)

G2910068. Despre nitroglicerina în tratamentul HTA maligne NU este adevărat:


A. Este utilă la pacienţii post chirurgie de bypass coronarian
B. Se administrează IV continuu

272 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
273 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Este contraindicată la pacienţii cu angină instabilă


D. Afectează mai ales venele
E. Este utilă în HTA din IMA
(pag. 1537)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1210069. Care din urmatoarele medicamente fac parte din clasa inhibitorilor enzimei de conversie a
angiotensinei:
A. Fosinopril
B. Lisinopril
C. Quinapril
D. Isradipina
E. Losartan
(pag. 1533)

G1210070. Care din urmatoarele medicamente au o actiune imediata in tratamentul hipertensiunii


maligne:
A. Enalapril
B. Nitroprusiat
C. Diazoxid
D. Trimetafan
E. Labetalol
(pag. 1534)

G1210071. Care din urmatoarele medicamente se pot administrate in hipertensiunea din sarcina:
A. Metildopa
B. Hidralazina
C. Losartan
D. Nitroprusiat
E. Captopril
(pag. 1536)

G1210072. Care din urmatoarele medicamente utilizate in tratamentul hipertensiune maligne au o


actiune intarziata:
A. Enalapril
B. Hidralazina
C. Nitroglicerina
D. Nifedipina
E. Trimetafanul
(pag. 1534)

G1210073. Care din urmatoarele medicamente utilizate in tratamentul hipertensiunii maligne sunt
preparate orale disponibile:
A. Nitroprusiatul
B. Diazoxidul
C. Trimetafanul
D. Hidralazina
E. Labetalol
(pag. 1534)

273 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
274 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G1210074. Care din urmatorii antagonisti ai canalelor de calciu pot incetini conducerea
atrioventriculara?
A. Nifedipina
B. Felodipina
C. Amlodipina
D. Diltiazemul
E. Verapamilul
(pag. 1534)

G1210075. Care din urmatorii factori de risc indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii
A. Rasa alba
B. Sexul masculin
C. Presiunea sistolica persistenta >160 mmHg
D. Diabetul zaharat
E. Hiperuricemia
(pag. 1526)

G1210076. Care din urmatorii factori de risc indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii?
A. Fumatul
B. Consumul de cafea
C. Consumul exagerat de alcool
D. Obezitatea
E. Varsta inaintata
(pag. 1526)

G1210077. Care din urmatorii factori de risc indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii?
A. Presiunea diastolica persistenta >115mmHg
B. Consumul exagerat de alcool
C. Sexul masculin
D. Insuficienţa cardiaca congestiva
E. Hipertrigliceridemia
(pag. 1526)

G1210078. in care din urmatoarele hidralazina este contraindicata sau exista precautii in administrare:
A. Lupusu eritematos
B. Boala coronariana severa
C. Diabetul zaharat
D. Hiperuricemie
E. Ulcer peptic
(pag. 1532)

G1210079. in care din urmatoarele tiazidicele sunt contraindicate sau exista precautii in administrare:
A. Diabet zaharat
B. Hiperuricemie
C. Hiperaldosteronism primar
D. Feocromocitom
E. Ulcer peptic
(pag. 1531)

G1310080. Administrarea de fentolamina intravenos poate antrena urmatoarele reactii adverse:


A. tahicardie
B. bradicardie

274 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
275 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. ameteli
D. eritem facial
E. cefalee
(pag. 1531)

G1310081. Aparitia hipertensiunii arteriale la femei care consuma contraceptive orale ar putea fi legata
de:
A. sensibilitatea vasculara crescuta la angiotensina II
B. factori familiali
C. continutul estrogenic al contraceptivelor
D. stimularea sistemului simpatic
E. reducerea concentratiei de prostaglandine
(pag. 1527)

G1310082. Care din urmatorii agenti terapeutici utilizati in tratamentul hipertensiunii maligne au
actiune intarziata:
A. enalaprilat
B. trimetafan
C. labetalol
D. hidralazina
E. diazoxid
(pag. 1534)

G1310083. Efectul antihipertensiv al agentilor antiadrenergici cu actiune centrala s-ar datora:


A. scaderii fluxului simpatic
B. blocarii eliberarii de norepinefrina din terminatiile nervoase adrenergice
C. scaderii debitului cardiac si frecventei cardiace
D. blocarii receptorilor alfa postsinaptici
E. depletie volemica
(pag. 1530)

G1310084. Encefalopatia hipertensiva consta din urmatorul complex de simptome:


A. hipertensiune severa
B. tulburari ale constientei
C. retinopatie cu edem papilar
D. edem pulmonar acut
E. afectare functionala renala
(pag. 1528)

G1310085. Hiperaldosteronismul primar poate fi determinat de:


A. tumora unilaterala de suprarenala
B. hiperplazie suprarenaliana bilaterala
C. tumora a aparatului juxtaglomerular
D. tumora de ganglioni simpatici
E. tumora de hipofiza
(pag. 1527)

G1310086. Hiperinsulinemia poate fi implicata in cresterea presiunii arteriale prin:


A. retentia renala de sodiu
B. demasca un defect al membranei celulare
C. creste activitatea simpatica
D. hipertrofia muschiului neted vascular

275 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
276 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. modificarea transportului transmembranar al ionilor (calciu)


(pag. 1525)

G1310087. Indicati medicamentele utilizate in tratamentul hipertensiunii arteriale din timpul sarcinii:
A. beta blocante
B. diuretice
C. hidralazina
D. metildopa
E. antagonistii canalelor de calciu
(pag. 1536)

G1310088. Notati obiectivele initiale ale tratamentului in hipertensiunea arteriala maligna:


A. reducerea aportului de sare
B. corectarea complicatiilor medicale
C. reducerea presiunii diastolice cu 1/3 dar nu sub 95 mmHg
D. reducerea drastica a tensiunii arteriale
E. aport suplimentar de K
(pag. 1537)

G1410089. Cele mai frecvente antihipertensive folosite la gravidele cu HTA sunt


A. betablocantele
B. IECA
C. Metildopa
D. Hidralazina
E. Blocantele calcice
(pag. 1536)

G1410090. Despre antagonistii canalelor de calciu urmatoarele afirmatii sunt false, cu exceptia
A. dihidropiridinele induc bradicardie reflexa
B. diltiazemul si verapamilul incetinesc conducerea atrioventriculara
C. benzotiazepinele induc tahicardie reflexa
D. sunt utili in angina pectorala
E. pot fi utilizati fara precautii in insuficienta cardiaca
(pag. 1534)

G1410091. Despre antagonistii receptorilor de angiotensina II urmatoarele afirmatii sunt false, cu


exceptia
A. sunt mai eficienti decat IECA
B. nu cauzeaza tuse
C. inhiba competitiv subtipul de receptor AT1 al angiotensinei II
D. cauzeaza mai frecvent angioedem
E. utilitatea este similara cu a IECA
(pag. 1534)

G1410092. Despre antihipertensivele folosite in HTA maligna sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia
A. diazoxidul are efect predominat venodilatator
B. trimetafanul este arterio si venodilatator
C. nitroglicerina este predominant arteriodilatator
D. labetalolul se administreaza la pacienţi cu insuficienţa cardiaca
E. nitroprusiatul de sodiu este arterio si venodilatator
(pag. 1537)

276 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
277 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G1410093. Despre Diazoxid sunt adevarate urmatoarele


A. este un derivat tiazidic
B. este un diuretic tiazidic
C. scade toleranta la glucide
D. se administreaza per os
E. provoaca retentie de sodiu
(pag. 1534)

G1410094. Dintre agentii terapeutici utilizati in HTA maligna, urmatorii au actiune imediata
A. nitroprusiatul de sodiu i.v.
B. labetalolul i.v.
C. enalaprilatul i.v.
D. diazoxidul i.v. in bolus
E. trimetafanul i.v.
(pag. 1534)

G1410095. IECA sunt eficienti in urmatoarele cazuri


A. in HTA renala sau renovasculara
B. in HTA accelerata sau maligna
C. in stenoza bilaterala de artera renala
D. la gravide cu HTA
E. in HTA usoara
(pag. 1534)

G1410096. in boala coronariana asociata cu HTA se pot folosi urmatoarele antihipertensive


A. enalapril
B. hidralazina
C. amlodipina
D. minoxidil
E. diltiazem
(pag. 1536)

G1410097. Inhibarea secretiei de renina este realizata de urmatorii agenti antihipertensivi


A. clonidina
B. IECA
C. Betablocante
D. Antagonistii receptorilor de angiotensina II
E. Metildopa
(pag. 1534)

G1410098. Singurii agenti antihipertensivi care s-au dovedit a scadea mortalitatea sunt
A. betablocantele
B. IECA
C. Diureticele
D. Antagonistii canalelor de calciu
E. Antagonistii receptorilor angiotensinei II
(pag. 1535)

G1410099. Urmatoarele pot fi modalitati de prezentare ale pacientului cu HTA maligna


A. poliuria
B. oliguria
C. cefaleea

277 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
278 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. varsaturile
E. asimptomatic
(pag. 1537)

G1410100. Urmatoarele reprezinta motive de raspuns terapeutic slab la pacientii hipertensivi


A. aport excesiv de sodiu
B. folosirea contraceptivelor orale
C. alimentatie bogata in potasiu
D. efecte medicamentoase antagoniste
E. forme secundare de HTA
(pag. 1536)

G1510101. Care dintre urmatoarele afectiuni endocrine sunt cauze de hipertensiune arteriala:
A. feocromocitomul
B. insuficienta corticosuprarenala cronica
C. sindromul Cushing
D. acromegalia
E. diabetul insipid
(pag. 1523)

G1510102. Care dintre urmatoarele clase de medicamente sunt folosite in tratamentul hipertensiunii
arteriale:
A. diureticele
B. tonicardiacele digitalice
C. inhibitorii enzimei de conversie
D. antagonistii receptorilor angiotensinei
E. antagonistii canalelor de calciu
(pag. 1530-34)

G1510103. Care dintre urmatoarele diuretice pot fi administrate impreuna cu un diuretic tiazidic pentru
a reduce eliminarea urinara de potasiu:
A. Spironolactona
B. Triamterenul
C. Amiloridul
D. Furosemidul
E. Bumetanida
(pag. 1530-31)

G1510104. Care dintre urmatoarele modificari retiniene se intalnesc in hipertensiunea arteriala:


A. vase retiniene palide, fara reflex
B. vase de neoformatie
C. hemoragii
D. exsudate
E. edem papilar
(pag. 1527-28)

G1510105. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta contraindicatii in administrarea beta-blocantelor:


A. angina stabila
B. astmul bronsic
C. blocul cardiac de gradul II sau III
D. extrasistolele atriale si ventriculare
E. sindromul de sinus bolnav

278 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
279 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1532-33)

G1510106. Care dintre urmatorii factori de risc indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii
arteriale:
A. fumatul
B. hipercolesterolemia
C. hiponatremia
D. diabetul zaharat
E. obezitatea
(pag. 1525-26)

G1510107. Cauze frecvente de deces la pacientii cu hipertensiune sunt:


A. infarctul miocardic
B. tromboembolismul pulmonar
C. insuficienta cardiaca congestiva
D. accidentul vascular cerebral
E. insuficienta renala
(pag. 1527)

G1510108. Encefalopatia hipertensiva consta din urmatorul complex de simptome:


A. hipertensiune severa
B. cresterea presiunii intracraniene
C. retinopatie cu edem papilar
D. staza jugulara
E. tulburari ale constientei
(pag. 1528)

G1510109. in hipertensiunea secundara afectiunilor renale angiotensina II circulanta creste presiunea


arteriala prin mai multe mecanisme:
A. vasoconstrictie directa
B. stimularea secretiei de aldosteron ce determina retentie sodica
C. hiperinsulinemie si rezistenta la insulina
D. stimularea sistemului nervos adrenergic
E. cresterea colesterolului plasmatic
(pag. 1526)

G1610110. Aspecte sugestive pentru ischemia renala in HTA renovasculara include urmatoarele:
A. intarzierea unilaterala a aparitiei si excretiei substantei de contrast
B. o diferenta intre dimensiunile rinichilor mai mare de 1,5cm
C. contur regulat al siluetei renale
D. staza substantei de contrast in vezica urinara
E. hiperconcentrarea substantei de contrast in sistemul colector al rinichiului mai mic
(pag. 1528)

G1610111. Care dintre medicamentele sunt preferate in tratamentul hipertensiunii maligne cu


insuficienta cardiaca stanga:
A. nitroglicerina
B. moxonidina
C. enalapril (iv)
D. propranolol
E. furosemid
(pag. 1537)

279 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
280 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G1610112. Hipertensiune arteriala secundara de cauza endocrina sunt urmatoarele cu exceptia:


A. Policitemia vera
B. Acromegalia
C. Hipercalcemia
D. Sindromul Cushing
E. Hiperaldosteronismul primar
(pag. 1523)

G1610113. Medicamente antihipertensive cu actiune predominant centrala sunt urmatoarele:


A. Clonidina
B. Metoprololul
C. Gallopamilul
D. Metildopa
E. Guanfacina
(pag. 1530)

G1610114. Motivele unui raspuns terapeutic slab la pacientii cu hipertensiune sunt urmatoarele:
A. forme secundare de HTA
B. efecte medicamentoase sinergiste
C. doze inadecvate (mici)
D. pancreatita cronica
E. administrarea paralela a corticosteroizilor
(pag. 1536)

G1610115. Pacienta gravida si hipertensiva se poate trata cu urmatoarele antihipertensive:


A. metildopa
B. hidralazina
C. antagonistii canalelor de calciu
D. inhibitorii enzimei de conversie
E. nitroprusiatul
(pag. 1536)

G1610116. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitor la blocantii receptorilor beta adrenergici:
A. se indica in activitate nervoasa simpatica cardiaca crescuta
B. nu influenteaza metabolismul glucidic
C. poate precipita insuficienta cardiaca congestiva
D. se poate administra si in astm bronsic
E. inhiba raspunsurile simpatice responsabile de hipoglicemie
(pag. 1533)

G1610117. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu antagonistii canalelor de Ca:


A. numai dihidropiridinele produc tahicardie reflexa
B. diltiazemul, verapamilul pot incetini conducerea atrio-ventriculara
C. antagonistii canalelor de calciu au efect diabetogen
D. au efect inotrop pozitiv
E. se utilizeaza cu precautie la pacientii hipertensivi cu insuficienta cardiaca
(pag. 1534)

G2310118. Hipertensiunea arteriala de cauza endocrina poate apare in:


A. boala renala polichistica
B. sindrom Cushing
C. feocromocitom

280 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
281 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. coarctatia de aorta
E. mixedem
(pag. 1523)

G2310119. Encefalopatia hipertensiva consta din urmatoarul complex de simptome:


A. tulburari ale constientei
B. presiune intracraniana crescuta
C. dureri precordiale
D. anxietate
E. retinopatie cu edem papilar
(pag. 1528)

G2310120. Cel mai bun procedeu de screening pentru feocromocitom este:


A. dozarea reninei plasmatice
B. dozarea catecolaminelor urinare
C. dozarea metabolitilor catecolaminelor in urina
D. dozarea angiotensinei II
E. dozarea K+ plasmatic
(pag. 1528)

G2310121. Controlul regimului alimentar in hipertensiunea arteriala prezinta urmatoarele aspecte:


A. restrictie severa de sodiu
B. restrictie usoara de sodiu
C. reducerea aportului caloric la pacientii supraponderali
D. eliminarea/reducerea consumului de alcool
E. cresterea aportului lipidic
(pag. 1530)

G2310122. Agentii antiadrenergici actioneaza la nivel


A. central, pe centrul vasomotor
B. periferic, pe neuronii periferici
C. periferic, pe receptorii serotoninergici
D. periferic, pe receptorii adrenergici
E. central, hipotalamic
(pag. 1530)

G2310123. Metoprololul este contraindicat in:


A. angina pectorala
B. astmul bronsic
C. sindrom de sinus bolnav
D. hipertensiune usoara
E. hiperuricemie
(pag. 1532)

G2310124. Cele mai frecvente efecte secundare ale inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei
sunt:
A. hipotensiune
B. tahicardie
C. tuse
D. bradicardie
E. diaree
(pag. 1532)

281 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
282 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2310125. In patogenia hipertensiunii arteriale maligne se discuta interventia urmatorilor factori:


A. hipersecretie de renina
B. necroza fibrinoida arteriolara
C. dilatarea arterelor cerebrale
D. productie crescuta de aldosteron
E. deteliorarea functiei renale
(pag. 1537)

G2310126. Pacienta gravida si hipertensiva va fi tratata cu:


A. Tiazide
B. Metildopa
C. Betablocante
D. Hidralazina
E. blocante de receptori de angiotensina
(pag. 1536)

G2310127. Raspunsul terapeutic slab la pacientii cu hipertensiune arteriala poate fi cauzat de:
A. aport excesiv de sare
B. simpatomimetice
C. scaderea in greutate
D. doze inadecvate
E. cresterea sintezei de renina
(pag. 1536)

G2510128. Cauze de hipertensiune arterială cu volum bătaie crescut sunt:


A. insuficienţa aortică
B. coarctaţia de aortă
C. tromboembolismul pulmonar
D. tireotoxicoza
E. poliarterita nodoasă
(pag. 1523)

G2510129. Cauze endocrine de hipertensiune arterială cu rezistenţă vasculară crescută sunt:


A. acromegalia
B. mixedemul
C. insuficienţa corticosuprarenală cronică
D. sindromul Cushing
E. feocromocitomul
(pag. 1423)

G2510130. Afecţiunile renale care sunt cauze de hipertensiune arterială cu rezistenţă vasculară
periferică crescută sunt:
A. glomerulonefrita acută
B. glomerulonefrita cronică
C. pielonefrita acută
D. pielonefrita cronică
E. boala renală polichistică
(pag. 1423)

G2510131. Factorii de risc care indică un pronostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale sunt:
A. sexul feminin
B. fumatul

282 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
283 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. hipercolesterolemia
D. diabetul zaharat
E. hiponatremia
(pag. 1525-26)

G2510132. Corelaţiile dintre hipertensiunea arterială şi obezitate prezintă următoarele aspecte:


A. creşterea în greutate este asociată cu o frecvenţă crescută a hipertensiunii
B. la pacienţii obezi cu hipertensiune scăderea în greutate reduce tensiunea arterială
C. la pacienţii obezi hipertensivi trataţi medicamentos scăderea în greutate reduce intensitatea tratamentului
necesar
D. creşterea în greutate reduce efectele hipertensiunii asupra ratelor de mortalitate
E. obezitatea nu este factor de risc al hipertensiunii
(pag. 1525)

G2510133. În hipertensiunea secundară afecţiunilor renale angiotensina II circulantă creşte presiunea


arterială prin mai multe mecanisme:
A. vasoconstricţie directă
B. stimularea secreţiei de aldosteron ce determină retenţie sodică
C. hiperinsulinemie şi rezistenţă la insulină
D. stimularea sistemului nervos adrenergic
E. creşterea colesterolului plasmatic
(pag. 1526)

G2510134. Următoarele semne de afectare de organ indică un pronostic nefavorabil al hipertensiunii


arteriale:
A. cardiomegalia
B. arteriopatiile obliterante la nivelul membrelor inferioare
C. exudatele şi hemoragiile retiniene
D. accidentul vascular cerebral
E. polineuropatia periferică
(pag. 1526)

G2510135. Care dintre următoarele modificări retiniene se întâlnesc în hipertensiunea arterială:


A. vase retiniene palide, fără reflex
B. vase de neoformaţie
C. hemoragii
D. exsudate
E. edem papilar
(pag. 1527)

G2510136. Encefalopatia hipertensivă constă din următorul complex de simptome:


A. hipertensiune severă
B. creşterea presiunii intracraniene
C. retinopatie cu edem papilar
D. stază jugulară
E. tulburări ale conştienţei
(pag. 1528)

G2510137. Care dintre următoarele manifestări hemoragice se întâlnesc frecvent la pacienţii


hipertensivi:
A. epistaxisul
B. hemoptizia
C. hematemeza

283 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
284 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. hematuria
E. metroragia
(pag. 1528)

G2510138. Anumite aspecte furnizate de istoric, examen fizic sau explorări de laborator uzuale pot
sugera o cauză secundară de hipertensiune arterială:
A. debutul hipertensiunii la pacienţi cu vârsta sub 25 de ani
B. prezenţa cefaleei occipitale, predominent matinale
C. hipertrofia ventriculară concentrică
D. prezenţa unui suflu abdominal
E. hemoragiile şi exudatele retiniene
(pag. 1528)

G2510139. Care dintre următoarele diuretice pot fi administrate împreună cu un diuretic tiazidic pentru
a reduce eliminarea urinară de potasiu:
A. Furosemidul
B. Bumetamida
C. Triamterenul
D. Amiloridul
E. Spironolactona
(pag. 1530-31)

G2510140. Contraindicaţiile şi precauţiile în administrarea beta-blocantelor la pacienţii hipertensivi


sunt:
A. extrasitolele atriale şi ventriculare
B. sindromul de sinus bolnav
C. blocul cardiac de gradul II sau III
D. angina stabilă
E. astmul bronşic
(pag. 1532-33)

G2510141. Care dintre următoarele medicamente fac parte din clasa antagoniştilor canalelor de calciu:
A. Amlodipina
B. Felodipina
C. Guanetidina
D. Hidralazina
E. Nifedipina
(pag. 1533)

G2510142. Medicamentele din următoarele grupe pot fi utilizate ca primă linie terapeutică în
tratamentul hipertensiunii arteriale:
A. diureticele
B. vasodilatatoarele periferice
C. beta-blocantele
D. inhibitorii enzimei de conversie
E. antagoniştii canalelor de calciu
(pag. 1535)

G2510143. Dacă hipertensiunea arterială nu este controlată sub asociere medicamentoasă în doză
completă trebuie luate în consideraţie anumite aspecte:
A. vârsta înaintată
B. un aport mare de sodiu
C. eventuala prezenţă a unei cauze secundare de hipertensiune

284 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
285 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. hiperinsulinemia
E. prezenţa insuficienţei cardiaca
(pag. 1535-36)

G2510144. Blocanţii receptorilor alfa-adrenergici folosiţi în tratamentul hipertensiunii arteriale sunt:


A. Amrinona
B. Diazoxidul
C. Fentolamina
D. Losartanul
E. Prazosinul
(pag. 1531-33)

G2510145. Blocanţii receptorilor beta-adrenergici au următoarele efecte ce îi recomandă în tratamentul


hipertensiunii arteriale:
A. scad volumul sanguin circulant
B. cresc natriureza
C. blochează efectele sistemului nervos simpatic asupra cordului
D. blochează eliberarea reninei din celulele juxtaglomerulare renale
E. scad influxul de calciu în celule
(pag. 1533)

G2510146. Hipertensiunea arterială malignă se caracterizează prin:


A. leziunea vasculară caracteristică este necroza fibrinoidă a pereţilor arterelor mici şi arteriolelor
B. prezintă manifestări de encefalopatie hipertensivă
C. prezintă semne de anemie hemolitică microangiopatică
D. nu determină afectare renală
E. edem papilar la nivel retinian
(pag. 1537)

G2610147. Care dintre urmatoarele reprezinta criterii de internare la pacientii cu pneumonie:


A. Leucopenia sub 5000/ mmc
B. Varsta peste 65 ani
C. Infectia cu Streptococcus pneumoniae
D. Imposibilitatea tratarii ambulatorii
E. Subfebrilitate
(pag. 1591)

G2610148. Care din urmatorii factori sunt implicati în raspunsul slab la terapia antimicrobiana empirica
a pneumoniilor:
A. Atelectazie, revarsate pleurale
B. Afectiuni cronice asociate
C. Varsta înaintata
D. Diagnostic microbiologic incorect
E. Complicatii infectioase (empiem)
(pag. 1589)

G2610149. În tratamentul ambulator al pneumoniilor cu Mycoplasma pneumoniae sunt eficiente:


A. Penicilina G
B. Cefuroxim
C. Doxiciclina
D. Eritromicina
E. Ciprofloxacina

285 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
286 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1590)

G2610150. La un pacient spitalizat pentru pneumonie cu Haemophilus influenzae se poate initia


tratament cu:
A. Cefalosporine de generatia a III a
B. Metronidazol
C. Gentamicina
D. Ampicilina-sulbactam
E. Trimetoprim-sulfametoxazol (cotrimoxazol)
(pag. 1591)

G2610151. Care dintre urmatoarele reprezinta cauze de cavitatie pulmonara:


A. Anaerobi orali
B. Staphilococcus aureus
C. Subspecii de Nocardia
D. Streptococcus pneumoniae
E. Neoplasme pulmonare
(pag. 1588)

G2610152. Care dintre urmatoarele sunt cai de transmitere a patogenilor microbieni în plamîni:
A. Aspirarea organismelor care colonizeaza orofaringele
B. Ingestia de substante infectate
C. Inhalarea aerosolilor infectiosi
D. Administrare iv de produse contaminate
E. Diseminare hematogena de la un focar extrapulmonar
(pag. 1585, 1586)

G2610153. Care din urmatorii agenti patogeni produc pneumonie la pacientii infectati cu HIV:
A. M. tuberculosis
B. Pneumocystis carinii
C. Haemophilus influenzae
D. Staphylococcus aureus
E. Virusuri
(pag. 1586)

G2610154. Care dintre urmatoarele antibiotice se pot administra în tratamentul pneumoniilor cu


Moraxella catarrhalis.
A. Penicilina G
B. Cefalosporine
C. Eritromicina
D. Metronidazol
E. Ampicilina-sulbactam
(pag. 1591)

G2610155. Care dintre urmatoarele cauze neinfectioase produc cavitatie pulmonara.


A. Diabet zaharat
B. Insuficienta renala
C. Infarct pulmonar
D. Neoplasme pulmonare
E. Granulomatoza Wegener
(pag. 1588)

G2610156. Factori de risc care indică un prognostic nefavorabil al HTA sunt următoarele:

286 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
287 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. consum exagerat de alcool


B. sexul feminin
C. diabetul insipid
D. hipercolesterolemia
E. obezitatea
(pag. 1526)

G2610157. Care dintre medicamentele sunt preferate în tratamentul hipertensiunii maligne cu


insuficienşă cardiacă stângă:
A. nitroglicerina
B. moxonidina
C. enalapril (iv)
D. propranolol
E. furosemid
(pag. 1537)

G2610158. Aspecte sugestive pentru ischemia renală în HTA renovasculară include următoarele:
A. întârzierea unilaterală a apariţiei şi excreţiei substantei de contrast
B. o diferenţă între dimensiunile rinichilor mai mare de 1,5cm
C. contur regulat al siluetei renale
D. staza substantei de contrast în vezica urinară
E. hiperconcentrarea substantei de contrast în sistemul colector al rinichiului mai mic
(pag. 1528)

G2610159. Medicamente antihipertensive cu acţiune predominant centrală sunt următoarele:


A. Clonidina
B. Valsartan
C. Gallopamil
D. Metildopa
E. Guanfacina
(pag. 1530)

G2610160. Sunt adevărate următoarele afirmaţii referitor la blocanţii receptorilor beta adrenergici:
A. se indică în activitate nervoasă simpatică cardiacă crescută
B. nu influenţează metabolismul glucidic
C. poate precipita insuficienţa cardiacă congestivă
D. se poate administra şi în astm bronsic
E. inhibă raspunsurile simpatice responsabile de hipoglicemie
(pag. 1533)

G2610161. Motivele unui răspuns terapeutic slab la pacienţii cu hipertensiune sunt următoarele:
A. forme secundare de HTA
B. efecte medicamentoase sinergiste
C. doze inadecvate (mici)
D. pancreatită cronică
E. administrarea paralelă a corticosteroizilor
(pag. 1536)

G2610162. Pacienta gravidă şi hipertensivă se poate trata cu următoarele antihipertensive:


A. metildopa
B. hidralazina
C. antagonistii canalelor de calciu

287 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
288 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. inhibitorii enzimei de conversie


E. nitroprusiatul
(pag. 1536)

G2610163. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în legătură cu antagoniştii canalelor de Ca:


A. numai dihidropiridinele produc tahicardie reflexă
B. diltiazemul, verapamilul pot accelera conducerea atrio-ventriculară
C. antagonistii canalelor de calciu au efect diabetogen
D. au efect inotrop pozitiv
E. se utilizează cu precauţie la pacienţii hipertensivi cu insuficienţă cardiacă
(pag. 1534)

G2610164. Cauzele de hipertensiune arterială secundară de cauza endocrină sunt următoarele cu


EXCEPŢIA:
A. Policitemia vera
B. Acromegalia
C. Coarctaţie de aortă
D. Sindromul Cushing
E. Hiperaldosteronismul primar
(pag. 1523)

G2610165. Referitor la prevalenţa hipertensiunii arteriale sunt adevărate următoarele afirmaţi:


A. prevalenţa este mai mare la populaţia care nu aparţine rasei albe
B. hipertensiunea arterială secundară are o prevalenţă la bărbaţi în jur de 70-80%
C. la femei prevalenţa este în legătură directă cu vârsta
D. la femei apare o creştere substanţială a prevalenţei după menopauză
E. rata frecvenţei hipertensiunii la femei în comparaţie cu bărbaţi este mai mare la vârsta de 30 ani
(pag. 1523)

G2610166. Factorii de risc care indică un pronostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale:


A. vârsta înaintată
B. consumul de alcool
C. hipercolesterolemie
D. sexul feminin
E. subponderalitatea
(pag. 1526)

G2610167. Cauze de hipertensiune arterială secundară pot fi:


A. hiperaldosteronismul primar
B. folosirea de contraceptive orale
C. coarctaţia de aortă
D. hipocalcemia
E. pielonefrita acută
(pag. 1526-1527)

G2610168. Efectele hipertensiunii asupra cordului se manifestă prin:


A. Hipertrofie concentrică de ventricul stâng
B. Dilatarea ventriculului stâng
C. Miocardită
D. Angină pectorală
E. Endocardită subacută
(pag. 1527)

288 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
289 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2610169. Simptomatologia encefalopatiei hipertensive se compune din următoarele:


A. Apoplexii
B. Scăderea presiunii intracraniene
C. Tulburări ale conştienţei
D. Retinopatie cu edem papilar
E. Toate cele de mai sus
(pag. 1528)

G2610170. Referitor la diagnosticul hipertensiunii arteriale secundare sunt corecte următoarele


afecţiuni:
A. Metoda de diagnostic de elecţie a hipertensiunii renovasculare este dozarea metaboliţilor catecolaminelor
din urina de 24h
B. Supresia nivelului cortizolului plasmatic sub 140nmol/l (5microg/dl) confirmă sindromul Cushing
C. Aspect sugestive de ischemie renală la uiv: întârzierea unilaterală a apariţiei şi excreţiei substanţei de
contrast
D. În feocromocitom metodă de diagnostic util este dozarea nivelului plasmatic de catecolamine
E. Hiperkalemia este caracteristică hiperaldosteronismului primar
(pag. 1528-1529)

G2610171. Reacţiile adverse ale tratamentului cu agenţi antiadrenergici cenrtali (clonidină, guanfacină)
pot fi:
A. Hipotensiune posturală
B. Hipersalivaţie
C. Deleţie de potasiu
D. Insomnie
E. Hiperuricemie
(pag. 1531)

G2610172. Contraindicaţiile tratamentului cu diuretice de ansă (furosemid) sunt:


A. Insuficienţă renală
B. Insuficienţă ventriculară stângă
C. Ciroză hepatică
D. Hiperuricemie
E. Hiperaldosteronism primar
(pag. 1531)

G2610173. Reacţii adverse ale propranololului:


A. Retenţie lichidiană marcată
B. Fenomen Raynaud
C. Bronhospasm
D. Leucopenie, pancitopenie
E. Dislipidemii (hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie)
(pag. 1532)

G2810174. Obiectivele initiale ale tratamentului hipertensiunii arteriale maligne sunt:


A. Reducerea presiunii diastolice cu o treime,dar nu sub 75 mm Hg
B. corectarea complicatiilor medicale
C. reducerea presiunii diastolice sub 95 mm Hg
D. reducerea presiunii diastolice cu o treime,dar nu sub 95 mm Hg
E. reducerea presiunii diastolice sub 85 mm Hg
(pag. 1537)

289 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
290 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2810175. Daca pacientul necesita scaderea rapida presiunii arteriale,se poate utiliza:
A. Enalaprilat
B. Hidralazina I.V.
C. Nitroprusiat
D. Nitroglicerina I.V.
E. Diazoxid
(pag. 1537)

G2810176. Labetalolul I.V. este util in:


A. infarctul miocardic
B. angina pectorala
C. eclampsia fara raspuns la hidralazina
D. cazurile tratate anterior cu beta-blocante
E. astmul bronsic
(pag. 1537)

G2810177. Nitroglicerina este utila in tratamentul hipertensiunii arteriale:


A. asociata cu accident vascular cerebral acut
B. dupa chirurgia de by-pass aortocoronarian
C. asociata cu infarct miocardic
D. cu angina pectorala instabila
E. cu insuficienta ventriculara stanga
(pag. 1537)

G2810178. La pacientii suspecti de feocromocitom se evita:


A. fenolamina
B. metildopa
C. rezerpina
D. guanetidina
E. fenoxibenzamina
(pag. 1538,2264)

G2810179. Hiperaldosteronismul primar poate fi determinat de:


A. tumora unilaterala de suprarenala
B. hiperplazie suprarenaliana bilaterala
C. tumora a aparatului juxtaglomerular
D. tumora de ganglioni simpatici
E. tumora de hipofiza
(pag. 1527)

G2810180. Despre antagonistii receptorilor de angiotensina II urmatoarele afirmatii sunt false, cu


exceptia:
A. sunt mai eficienti decat IECA
B. nu cauzeaza tuse
C. inhiba competitiv subtipul de receptor AT1 al angiotensinei II
D. cauzeaza mai frecvent angioedem
E. utilitatea este similara cu a IECA
(pag. 1534)

G2810181. Despre antihipertensivele folosite in HTA maligna sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:
A. diazoxidul are efect predominat venodilatator
B. trimetafanul este arterio si venodilatator

290 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
291 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. nitroglicerina este predominant arteriodilatator


D. labetalolul se administreaza la pacienti cu insuficienta cardiaca
E. nitroprusiatul de sodiu este arterio si venodilatator
(pag. 1537)

G2810182. Motivele unui raspuns terapeutic slab la pacientii cu hipertensiune sunt urmatoarele:
A. forme secundare de HTA
B. efecte medicamentoase sinergiste
C. doze inadecvate (mici)
D. pancreatita cronica
E. administrarea paralela a corticosteroizilor
(pag. 1536)

G2910183. Care dintre următoarele medicamente se evită la bolnavii cu disecţie de aortă:


A. Trimetafanul
B. Hidralazina
C. Diazoxid
D. Diazoxid
E. Nitroprusiat
(pag. 1537)

G2910184. Care afirmaţii sunt adevărate:


A. Trimetafanul ete indicat mai ales în disecţia de aortă
B. Enalaprilatul este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă cardiacă stângă
C. Labetololul poate fi ineficient la pacienţii trataţi anterior cu betabloca
D. Diazoxidul necesită tatonarea dozelor
E. Nitroprusiatul determină tahifilaxie
(pag. 1537)

G2910185. Care dintre următoarele reprezintă caracteristici ale HTA malignă:


A. Oliguria
B. Fund de ochi stadiul I
C. Fluxul sanguin cerebral este scăzut
D. Concentraţie plasmatică mare a aldosteronului
E. Anemie microangiopatică
(pag. 1537)

G2910186. Hidralazina în tratamentul urgenţelor hipertensive


A. Se administrează p.o.
B. Se administreaza p.o, iv, im, rectal
C. Se administrează cu prudenţă la pacienţii cu boală coronariană
D. Se administrează ca medicament de elecţie în anevrismul de aortă
E. Se poate administra iv, im
(pag. 1537)

G2910187. Urmatoarele afirmatii privind prevalenta hipertensiunii arteriale sunt adevarate:


A. prevalenta este mai mare la rasa alba
B. a femei prevalenta este in stransa legatura cu varsta
C. cresterea prevalentei HTA la femeile peste 50 ani apare
D. prevalenta HTA sceundare este de 6% la barbatii de varsta medie
E. prevalenta HTA variaza cu compozitia rasiala a populatiei st
(pag. 1523)

291 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
292 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

292 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
293 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 11
Insuficienta cardiaca
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1111001. Care dintre urmatoarele tulburari de ritm este caracteristica intoxicatiei digitalice:
A. Bigeminism supraventricular
B. Tahicardia sinusala
C. Tahicardia atriala nonparoxistica cu bloc atrioventricular variabil
D. Tahicardia ventriculara
E. Tahicardia jonctionala atrioventriculara
(pag. 1429)

G1111002. in care din urmatoarele cauze de insuficienta cardiaca vasodilatatoarele NU sunt utile
terapeutic ?
A. Insuficienta aortica
B. Hipertensiune arteriala sistemica
C. Cardiomiopatia restrictiva
D. Infarctul miocardic
E. Rezistenta vasculara sistemica crescuta
(pag. 1428)

G1111003. La un pacient de 82 ani digitalizat cronic apar: anorexie, greata, palpitatii. Sunt prezente
extrasistole ventriculare bigeminate, iar digitalemia = 2,3 ng/ml. Care dintre urmatorii factori NU poate
fi implicat in favorizarea acestor manifestari:
A. Insuficienta renala
B. Hipocalcemia
C. Infarctul miocardic acut
D. Hipotiroidismul
E. Depletia de magneziu
(pag. 1429)

G1111004. NU este o afirmatie adevarata privind hipertrofia concentrica ventriculara:


A. Apare in conditiile unei solicitari cronice de presiune
B. Insuficienta aortica este o cauza majora
C. Implica un raport crescut intre grosimea peretelui si diametrul cavitatii ventriculare
D. Poate fi urmarea unei hipertensiuni arteriale netratate
E. Statusul hiperfunctional stabil poate precede cu cativa ani insuficienta cardiaca
(pag. 1420)

G1111005. NU este un efect al tratamentului cu digoxina:


A. Stimularea Na-K-ATPazei membranare
B. Prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrioventricular
C. Producerea unei vasodilatatii reflexe la cei cu insuficienta cardiaca
D. imbunataţirea golirii ventriculare
E. Cresterea automatismului si activitatii electrice ectopice
(pag. 1429)

293 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
294 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G1111006. O femeie in varsta de 40 ani prezinta edeme ale membrelor inferioare recent aparute.
Refluxul hepatojugular este absent in conditiile unei presiuni venoase jugulare normale. Edemele pot fi
asociate cu urmatoarele cauze, cu exceptia:
A. Edeme gravitationale
B. Hipoalbuminemia
C. Edeme premenstruale
D. Insuficienţa cardiaca dreapta
E. Boala varicoasa
(pag. 1424)

G1211007. Care din urmatoarele reprezinta vasodilatatorul ideal in insuficienta cardiaca acuta:
A. Hidralazina
B. Nitroglicerina
C. Minoxidilul
D. Nitroprusiatul de sodiu
E. Prazosinul
(pag. 1428)

G1211008. La pacientii cu insuficienta cardiaca medicamentul de electie pentru fibrilatiai atriala este
reprezentat de:
A. Chinidina
B. Procainamida
C. Flecainida
D. Amiodarona
E. Xilina
(pag. 143)

G1311009. Administrarea vasodilatatoarelor arteriale sistemice nu se recomanda in tratamentul


urmatoarei forme de insuficienta cardiaca:
A. Cu disfunctie sistolica izolata a ventriculului stang.
B. Cu edeme si ascita.
C. Cu disfunctie sistolica si diastolica a ventriculului stang.
D. Cu disfuncţie diastolica izolata a ventriculului stang.
E. Cu leziuni de regurgitare mitrala sau aortica.
(pag. 1428)

G1311010. Care dintre masurile terapeutice de mai jos nu se aplica in edemul pulmonar acut?
A. Administrarea intravenoasa de morfina.
B. Oxigenoterapie.
C. Administrarea intravenoasa de furosemid.
D. Administrarea orala de spironolactona, 200 mg.
E. Administrarea intravenoasa a nitroprusiatului de sodiu.
(pag. 1431)

G1311011. Care dintre urmatoarele afirmatii privind intoxicatia digitalica sunt gresite?
A. Anorexia, greata si varsaturile sunt semne precoce de toxicitate.
B. Extrasistolia ventriculara bigeminata, tahicardia ventriculara si blocurile atrioventriculare aparute in cursul
digitalizarii sunt manifestari de toxicitate.
C. Tahicardia atriala neparoxistica cu bloc variabil nu este caracteristica intoxicatiei digitalice.
D. Administrarea chinidinei, verapamilului, propafenonei si amiodaronei la pacienţii digitalizaţi creste
concentraţia plasmatica a digitalei, favorizand efectele toxice.
E. in prezenta demnelor de intoxicatie, nivelul seric al digitalei depaseste 2 ng/ml.
(pag. 1429)

294 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
295 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G1311012. Conditiile minime necesare pentru afirmarea diagnosticului clinic de insuficienta cardiaca
congestiva cu ajutorul criteriilor Framingham sunt:
A. Prezenta unui criteriu major si a unui criteriu minor.
B. Prezenta a doua criterii majore si a unui criteriu minor.
C. Prezenta unui criteriu major si a doua criterii minore.
D. Prezenţa a trei criterii minore.
E. Prezenta unui criteriu major.
(pag. 1424)

G1311013. La pacientii cu insuficienta cardiaca congestiva foarte severa (anasarca) schema


tratamentului diuretic cuprinde:
A. Asocierea hidroclorotiazidei cu doze mici de spironolactona.
B. Numai spironolactona in doze mici.
C. Asocierea unui diuretic de ansa cu un diuretic tiazidic si cu spironolactona.
D. Asocierea de spironolactona cu triamteren.
E. Asocierea de triamteren cu amilorid.
(pag. 1427)

G1311014. La pacientii cu insuficienta cardiaca prin disfunctie sistolica, administrarea inhibitorilor


enzimei de conversie a angiotensinei:
A. Este indicata numai in clasa NYHA IV.
B. Este contraindicata in clasele NYHA I si IV.
C. Se administreaza numai in clasele NYHA II si III.
D. Este indicata in toate clasele NYHA, daca tensiunea arteriala sistolica este ≥ 100 mmHg.
E. Nu are indicatii.
(pag. 1425)

G1411015. Care din urmatoarele medicamente nu cresc riscul de intoxicatie digitalica si nu necesita
reducerea dozelor de digitala:
A. chinidina
B. metoprololul
C. verapamilul
D. amiodarona
E. propafenona
(pag. 1429)

G1411016. Care din urmatoarele medicamente se folosesc in managementul insuficientei cardiace


diastolice pentru prevenirea sau regresia fibrozei miocardice:
A. amiodarona
B. captoprilul
C. furosemidul
D. amrinona
E. digoxinul
(pag. 1430)

G1411017. Care este antiaritmicul de electie folosit la pacientii cu insuficienta cardiaca ce prezinta
tahiaritmii:
A. chinidina
B. procaindamida
C. amiodarona
D. flecainida
E. sotalolul

295 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
296 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1430)

G1411018. Care sunt limitele intre care variaza in mod normal debitul cardiac:
A. 2-2,5 l/min/m2
B. 2-3 l/min/m2
C. 2,5-3,5 l/min/m2
D. 2,2-3 l/min/m2
E. 2,2-3,5 l/min/m2
(pag. 1421)

G1411019. Cate din criteriile Framingham sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului de
insuficienta cardiaca:
A. 1 major si 2 minore
B. 2 majore si 1 minor
C. 2 majore si 2 minore
D. 1 major si 1 minor
E. 2 majore si 3 minore
(pag. 1424)

G1411020. Digitala este mult mai benefica in tratamentul insuficientei cardiace din:
A. cardiopatia ischemica cronica
B. cardiomiopatia hipertrofica
C. miocardita
D. stenoza mitrala in ritm sinusal
E. anemie
(pag. 1429)

G1511021. Amrinona si milrinona fac parte din clasa bipiridine si sunt utilizate in tratamentul:
A. hipertensiunii arteriale
B. tulburarilor de ritm supraventriculare
C. tulburarilor de ritm ventriculare
D. bloc atrioventricular de gradul III
E. insuficientei cardiace severe
(pag. 1430)

G1511022. Hipertrofia ventriculara excentrica, ca mecanism adaptator al unei solicitari hemodinamice


crescute, se intalneste intr-una din urmatoarele afectiuni:
A. stenoza mitrala
B. stenoza aortica
C. insuficienta aortica
D. hipertensiunea arteriala
E. pericardita cronica constrictiva
(pag. 1420)

G1511023. in care din urmatoarele afectiuni care au condus la instalarea insuficientei cardiace ascita
masiva apare mai frecvent:
A. hipertensiunea arteriala
B. infarctul miocardic
C. endocardita infectioasa
D. cardiomiopatia hipertrofica
E. pericardita constrictiva
(pag. 1424)

296 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
297 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G1511024. La pacientii cu insuficienta cardiaca severa aportul zilnic de sare trebuie redus la:
A. 0,5-1g
B. 4-6g
C. 6-10g
D. 10-15g
E. 20-30g
(pag. 1426)

G1511025. La pacientii cu insuficienta ventriculara stanga severa cu evolutie indelungata, ortopneea si


congestia pulmonara pot diminua intr-una din situatiile urmatoare:
A. producerea unui infarct miocardic acut al ventriculului stang
B. instalarea fibrilatiei atriale
C. cresterea brusca a tensiunii arteriale
D. apariţia insuficienţei ventriculului drept
E. ruptura unui cordaj al valvei mitrale
(pag. 1423)

G1511026. Unul din urmatoarele medicamente vasodilatatoare are efect predominant asupra venelor:
A. Hidralazina
B. Minoxidilul
C. Prazosinul
D. Nitroglicerina
E. Captoprilul
(pag. 1428)

G1611027. Criteriile minore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive nu includ:
A. Edeme periferice
B. Dispnee de effort
C. Hepatomegalie
D. Presiune venoasa crescuta >de 16 cm H2O
E. Reflux hepatojugular
(pag. 1424)

G1611028. in insuficienta cardiaca, mecanismul adaptativ Frank Starling intervine prin:


A. Reducerea postsarcinii
B. Cresterea presarcinii
C. Reducerea presarcinii
D. Cresterea postsarcinii
E. Scaderea volumului telediastolic
(pag. 1417)

G1611029. Mecanismele implicate in patogeneza dispeei din IC includ urmatoarele cu exceptia:


A. Hipertensiune pulmonara veno – capilara
B. Edemul interstitial pulmonar
C. Cresterea compliantei pulmonare
D. Cresterea travaliului muschilor respiratori
E. Activarea receptorilor pulmonari
(pag. 1423)

G1611030. Semnele clinice relevante pentru IC includ urmatoarele, cu exceptia:


A. Galopul protodiastolic (zgomot IV)
B. Pulsul alternant

297 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
298 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Pulsul paradoxal
D. Distensia venelor jugulare
E. Reflux hepato – jugular
(pag. 1423)

G1611031. Tabloul clinic al I.C. dr. Include urmatoarele semne si simptome, cu exceptia:
A. Hepatomegale
B. Distensia venoasa periferica
C. Edeme periferice
D. Dispneea paroxistica nocturna
E. Ascita
(pag. 1422)

G1611032. Tratamentul vasodilatator al IC cu inhibitori ai enzimei de conversie este recomandat in


urmatoarele situatii:
A. Clasele functionale III si IV NYHA
B. in insuficienta cardiaca pe fond de stenoze valvulare
C. Ca ultima electie
D. Toate clasele functionale NYHA
E. Numai in insuficienta cardiaca de tip sistolic
(pag. 1425)

G1611033. Care din categoriile de pacienti enumerate au rata de supravietuire de peste 10 %, dupa
stopul cardiac intraspitalicesc:
A. Cu cancer
B. Cu insuficienta renala
C. Cu ulcer gastroduodenal
D. Cu boli acute ale SNC
E. Cu infectii necontrolate
(pag. 250)

G1611034. Care din urmatoarele afectiuni NU se prezinta clinic sub forma stopului cardiac:
A. Embolism pulmonar acut masiv
B. Anevrism de aorta rupt
C. Anafilaxia intensa
D. Extrasistolia ventriculara
E. Ruptura de cord dupa IMA
(pag. 247)

G1611035. Indicati factorul de risc cel mai putin important pentru moartea subita cardiaca:
A. Hiperuricemia
B. Obezitatea
C. Anomaliile ECG nespecifice
D. Hipertrofia ventriculara stinga
E. Hipercolesterolemia
(pag. 248)

G2311036. Care din afirmatiile privind tulburarile de ritm din insuficienta cardiaca este adevarata?
A. Aritmiile pot fi tratate fara riscuri numai cu antiaritmice din clasa I.
B. Amiodarona este agentul terapeutic de electie la pacientii cu fibrilatie atriala simptomatica.
C. Tratamentul cu blocante betaadrenergice are efecte proaritmice.
D. Tahiaritmiile apar ca urmare a hiperkaliemiei induse de diureticele de ansa.

298 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
299 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Toate cele de mai sus.


(pag. 1430)

G2311037. Care dintre masurile de mai jos previne depletia de potasiu la pacientii cu insuficienta
cardiaca, tratati cu diuretice tiazidice?
A. Administrarea zilnica a diureticului tiazidic.
B. Administrarea de metolazona.
C. Asocierea de digoxin.
D. Administrarea intermitenta a diureticului tiazidic, in asociere cu spironolactona.
E. Toate masurile enumerate mai sus.
(pag. 1426)

G2311038. Criteriile Framingham minore pentru diagnosticul insuficientei cardiace include:


A. Dispneea de efort.
B. Tahicardia (peste 120 batai/minut).
C. Hepatomegalia.
D. Tusea nocturna.
E. Toate manifestarile mai sus mentionate.
(pag. 1424)

G2311039. Ortopneea este:


A. Dispneea din astmul bronsic acut.
B. Respiratia Cheyne Stokes.
C. Dispneea precipitata de asezarea in pozitia de decubit dorsal.
D. Dispneea care apare in ortostatism si se amelioreaza in decubit dorsal.
E. Dispneea cu aparitie exclusiv nocturna.
(pag. 1423)

G2311040. Care dintre urmatorii factori nu poate precipita insuficienta cardiaca?


A. Anemia.
B. Infectia.
C. Aritmia.
D. Stenoza aortica valvulara.
E. Efortul fizic.
(pag. 1420)

G2311041. Care dintre urmatorii factori nu poate cauza insuficienta cardiaca cu debit crescut?
A. Anemia.
B. Hipertiroidismul.
C. Cardiomiopatia dilatativa.
D. Sarcina.
E. Fistula arterio-venoasa.
(pag. 1421)

G2311042. Care dintre urmatoarele conditii poate genera o insuficienta cardiaca dreapta izolata?
A. Stenoza aortica valvulara.
B. Insuficienta mitrala.
C. Stenoza pulmonara valvulara.
D. Pericardita constrictiva.
E. Miocardita.
(pag. 1422)

299 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
300 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2311043. Care dintre urmatoarele mecanisme adaptative neuroumorale nu se intalneste in


insuficienta cardiaca?
A. Activarea sistemului renina angiotensina aldosteron.
B. Activarea sistemului nervos simpatic.
C. Scaderea secretiei de hormon antidiuretic.
D. Cresterea secretiei peptidului natriuretic atrial.
E. Scaderea capacitatii de eliminare a apei.
(pag. 1422)

G2311044. Legea Laplace stabileste relatia intre:


A. Tensiunea intraparietala miocardica si produsul intre presiunea intraventriculara si raza ventriculului.
B. Presiunea intraventriculara si produsul intre tensiunea intraparietala miocardica si raza ventriculului.
C. Tensiunea intraparietala miocardica si produsul intre presiunea intraventriculara si diametrul ventriculului.
D. Tensiunea intraparietala si raportul intre presiunea intraventriculara si raza ventriculului.
E. Raza ventriculului si raportul intre presiunea intraventriculara si tensiunea intraparietala.
(pag. 1427)

G2311045. Digoxinemia recunoaste ca valori terapeutice obisnuite concentratiile de:


A. 2 - 4 ng/ml.
B. 1 - 1,5 ng/ml.
C. 1 - 1,5 mg/ml.
D. 2 - 4 mg/ml.
E. sub 1 ng/ml.
(pag. 1429)

G2511046. Hipertrofia ventriculară excentrică, ca mecanism adaptator al unei solicitări hemodinamice


cronice crescute, se întălneşte într-una din următoarele afecţiuni:
A. stenoza mitrală
B. stenoza aortică
C. insuficienţa aortică
D. hipertensiunea arterială
E. pericardita cronică constrictivă
(pag. 1420)

G2511047. Tahiaritmiile sunt factori precipitanţi ai insuficienţei cardiace prin următorul mecanism:
A. creşterea presiunii în circulaţia venoasă sistemică
B. creşterea tensiunii arteriale
C. reducerea perioadei de umplere ventriculară
D. reducerea inotropismului
E. creşterea volumului telediastolic ventricular
(pag. 1420)

G2511048. Care este cel mai frecvent simptom al insuficienţei cardiace:


A. cefaleea
B. dispneea
C. palpitaţiile
D. slăbiciunea musculară
E. anxietatea
(pag. 1423)

G2511049. La pacienţii cu insuficienţă ventriculară stîngă severă cu evoluţie îndelungată, ortopneea şi


congestia pulmonară pot diminua într-una din situaţiile următoare:
A. producerea unui infarct miocardic acut al ventriculului stâng

300 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
301 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. instalarea fibrilaţiei atriale


C. creşterea bruscă a tensiunii arteriale
D. apariţia insuficienţei ventriculului drept
E. ruptura unui cordaj al valvei mitrale
(pag. 1423)

G2511050. În care din următoarele afecţiuni care au condus la instalarea insuficienţei cardiace ascita
masivă apare mai frecvent:
A. endocardita infecţioasă
B. cardiomiopatia hipertrofică
C. infarctul miocardic
D. pericardita constrictivă
E. hipertensiunea arterială
(pag. 1424)

G2511051. Hidrotoraxul din insuficienţa cardiacă prezintă următoarele trăsături:


A. face parte din criteriile majore Framingham pentru diagnosticarea insuficienţei cardiace congestive
B. apare mai ales când există o presiune crescută atât în venele sistemice cât şi în cele pulmonare
C. apare mai frecvent în cavitatea pleurală stângă decât în cea dreaptă
D. se însoţeşte de febră şi frisoane
E. cel mai frecvent este cu lichid hemoragic
(pag. 1424)

G2511052. La pacienţii cu insuficienţă cardiacă severă aportul zilnic de sare trebuie redus la:
A. 0,5-1g
B. 4-6g
C. 6-10g
D. 10-15g
E. 20-30g
(pag. 1426)

G2511053. Care dintre următoarele medicamente vasodilatatoare are efect predominant la nivelul
venelor:
A. Captoprilul
B. Hidralazina
C. Minoxidilul
D. Prazosinul
E. Nitroglicerina
(pag. 1428)

G2511054. Antiaritmicul de elecţie pentru tratamentul fibrilaţiei atriale şi a tahiaritmiilor ventriculare


asimptomatice prelungite din insuficienţa cardiacă este:
A. Chinidina
B. Flecainida
C. Propafenona
D. Amiodarona
E. Verapamilul
(pag. 1430)

G2511055. Ce efect al Dopaminei apare în plus la administrarea acesteia în doze mai mari (peste 10
micrograme/kg/min):
A. efect inotropic pozitiv
B. stimularea receptorilor specifici dopaminergici

301 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
302 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. stimularea receptorilor beta-adrenergici


D. stimularea receptorilor alfa-adrenergici
E. vasodilataţie renală şi sistemică
(pag. 1430)

G2611056. Leziunile granulomatoase din tuberculoza – tuberculii, contin:


A. Celule stem
B. Fibre elastice
C. Macrofage activate
D. Necroza fibrinoida
E. Eozinofile
(pag. 1111)

G2611057. Tratamentul tuberculozei cuprinde:


A. Cefalosporine
B. Ciclosporina
C. Streptomicina
D. Gentamicina
E. Amfotericina
(pag. 1117)

G2611058. Medicamentele antituberculoase de linia doua sunt:


A. Gentamicina
B. Etionamida
C. Norfloxacina
D. Dapsona
E. Colistina
(pag. 1106)

G2611059. Imunitatea din tuberculoza are urmatoarele caracteristici:


A. Imunitatea celulara confera protectie partiala fata de M. tuberculosis
B. Imunitatea umorala are un rol bine definit în protectie
C. Imunitatea celulara asigura o protectie totala fata de M. tuberculosis
D. Limfocitele B asigura productia de limfokine
E. Macrofagele si eozinofilele asigura fagocitarea bacililor tuberculosi
(pag. 1111)

G2611060. Diagnosticul tuberculozei la pacientii infectati cu HIV în stadii avansate se stabileste pe


baza urmatoarelor elemente:
A. Absenta determinarilor extrapulmonare
B. Infiltrate difuze sau miliare
C. Absenta adenopatiei intratoracice
D. Meningita putin frecventa
E. Prezenta constanta a cavernelor extinse
(pag. 1115)

G2611061. Intradermoreactia la PPD:


A. Are valoare considerabila în diagnosticul tuberculozei active
B. Nu are importanta deosebita în screening – ul infectiei cu M.tuberculosis
C. Asigura un argument suplimentar pentru diagnosticul tuberculozei în cazurile cu culturi negative
D. Reactiile fals negative sunt rare la pacientii imunodeprimati
E. Reactiile fals negative sunt rare la pacientii cu tuberculoza agresiva

302 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
303 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1116)

G2611062. Tabloul clinic al I. dr. Include următoarele semne şi simptome, cu excepţia:


A. Hepatomegale
B. Distensia venoasă periferică
C. Edeme periferice
D. Dispneea paroxistică nocturnă
E. Ascita
(pag. 1422)

G2611063. Mecanismele implicate în patogeneza dispneei din IC includ următoarele cu excepţia:


A. Hipertensiune pulmonară veno – capilară
B. Edemul interstiţial pulmonar
C. Creşterea complianţei pulmonare
D. Creşterea travaliului muşchilor respiratori
E. Activarea receptorilor pulmonari
(pag. 1423)

G2611064. Semnele clinice relevante pentru IC includ următoarele, cu excepţia:


A. Galopul protodiastolic (zgomot IV)
B. Pulsul alternant
C. Pulsul paradoxal
D. Distensia venelor jugulare
E. Reflux hepato – jugular
(pag. 1423)

G2611065. Criteriile minore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive nu includ:
A. Edeme periferice
B. Dispnee de effort
C. Hepatomegalie
D. Presiune venoasa crescuta > de 16 cm H2O
E. Reflux hepatojugular
(pag. 1424)

G2611066. În insuficienţa cardiacă, mecanismul adaptativ Frank Starling intervine prin:


A. Reducerea postsarcinii
B. Creşterea presarcinii
C. Reducerea presarcinii
D. Creşterea postsarcinii
E. Scăderea volumului telediastolic
(pag. 1417)

G2611067. Tratamentul vasodilatator al IC cu inhibitori ai enzimei de conversie este recomandat în


următoarele situaţii:
A. Clasele funcţionale III şi IV NYHA
B. În insuficienţa cardiacă pe fond de stenoze valvulare
C. Ca ultimă elecţie
D. Toate clasele funcţionale NYHA
E. Numai în insuficienţa cardiacă de tip sistolic
(pag. 1425)

G2811068. Hepatomegalia si ascita din insuficienta cardiaca se diferentiaza de cea din ciroza hepatica
prin:

303 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
304 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. Punctia-biopsie hepatica
B. Paracenteza
C. Serologia pentru virusuri hepatitice
D. Percutie
E. Cresterea presiunii venoase si prezenta refluxului hepatojugular
(pag. 1428)

G2811069. Hipertrofia ventriculara excentrica, ca mecanism adaptator al unei solicitari hemodinamice


crescute, se intalneste intr-una din urmatoarele afectiuni:
A. stenoza mitrala
B. stenoza aortica
C. insuficienta aortica
D. hipertensiunea arteriala
E. pericardita cronica constrictiva
(pag. 1420)

G2811070. La pacientii cu insuficienta ventriculara stanga severa cu evolutie indelungata, ortopneea si


congestia pulmonara pot diminua intr-una din situatiile urmatoare:
A. producerea unui infarct miocardic acut al ventriculului stang
B. instalarea fibrilatiei atriale
C. cresterea brusca a tensiunii arteriale
D. aparitia insuficientei ventriculului drept
E. ruptura unui cordaj al valvei mitrale
(pag. 1423)

G2811071. Mecanismele implicate in patogeneza dispneei din IC includ urmatoarele cu exceptia:


A. Hipertensiune pulmonara veno - capilara
B. Edemul interstitial pulmonar
C. Cresterea compliantei pulmonare
D. Cresterea travaliului muschilor respiratori
E. Activarea receptorilor pulmonari
(pag. 1423)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1111072. Caracterizeaza activitatea nervos-simpatica din insuficienta cardiaca:


A. Nivelul crescut al norepinefrinei cardiace in forma severa de boala
B. Preventia deteriorarii miocardice prin administrarea beta blocantelor treptat si in doze progresive
C. Densitatea redusa a receptorilor adrenergici in forma cronica de boala
D. Posibilitatea dispariţiei efectului adrenergic de ameliorare a contractilitaţii ventriculare in forma severa de
boala
E. Nivelul scazut al norepinefrinei plasmatice in insuficienta cardiaca
(pag. 1419)

G1111073. Caracterizeaza insuficienta cardiaca acuta:


A. Posibila aparitie prin necroza miocardica acuta intinsa
B. Preponderenta formei diastolice de boala
C. Scaderea tensiunii arteriale sistemice
D. Absenţa edemelor la membrele inferioare
E. Asocierea cu un debit cardiac crescut
(pag. 1421)

304 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
305 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G1111074. Criteriile majore (Framingham) pentru diagnosticul insuficientei cardiace congestive includ:
A. Cardiomegalie
B. Dispnee de efort
C. Dispnee paroxistica nocturna
D. Pleurezie
E. Galop (Z3)
(pag. 1424)

G1111075. De electie, in tratamentul edemelor cardiace cronice moderate se indica:


A. Furosemidul
B. Metolazona
C. Spironolactona
D. Clorotiazida
E. Bumetanida
(pag. 1427)

G1111076. in care din urmatoarele cauze de insuficienta cardiaca NU se asociaza un gradient de


oxigen arterio-venos normal sau scazut:
A. Hipotiroidism
B. Boala cardiaca ischemica
C. Boala Paget
D. Cardiomiopatia dilatativa
E. Stenoza aortica
(pag. 1421)

G1111077. in insuficienta cardiaca, la cresterea postsarcinii ventriculare contribuie urmatoarele


influente:
A. Cresterea concentratiei serice a catecolaminelor circulante
B. Activarea sistemului renina-angiotensina
C. Inhibarea peptidului natriuretic atrial
D. Cresterea probabila a nivelului hormonului antidiuretic in ser
E. Activarea sistemului nervos adrenergic
(pag. 1422, 1427)

G1111078. La un bolnav cu insuficienta cardiaca refractara care prezinta slabiciune, tensiune arteriala
sistolica 75 mmHg, azotemie prerenala, natriemie 130 mEq/l pot fi utile:
A. Dobutamina intravenos
B. Amrinona
C. Nitroprusiat de sodiu
D. Amiloridul
E. Inhibitorii enzimei de conversie
(pag. 1431)

G1111079. Sunt cauze de insuficienta cardiaca fara modificari decelabile ale functiei miocardului:
A. Miocarditele virale
B. Embolia pulmonara masiva
C. Criza hipertensiva acuta
D. Infarctul miocardic acut
E. Excesul de solutii si electroliti parenteral
(pag. 1420)

G1111080. Sunt factori asociati cu un prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca:

305 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
306 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. O fractie de ejectie sub 25%


B. Natriemia = 145 mEq/l
C. Potasemia = 2,9 mEq/l
D. Absorbţia maximala de oxigen = 14 (ml/Kg)/min.
E. Extrasistole ventriculare frecvente
(pag. 1432)

G1211081. in managementul disfunctiei ventriculare imbunatatirea relaxarii ventriculare se poate


realiza cu:
A. Agonisti beta-adrenergici
B. Tratarea ischemiei
C. Blocanti ai canalelor de calciu (In cardiomiopatia hipertrofica)
D. Spironolactona
E. Dializa sau plasmafereza
(pag. 1430)

G1211082. Care din urmatoarele diuretice nu trebuiesc administrate sigure la pacientii cu


hiperkaliemie, insuficienta renala sau hiponatremie:
A. Spironolactona
B. Triamterenul
C. Amiloridul
D. Furoseminul
E. Bumetanida
(pag. 1427)

G1211083. Care din urmatoarele medicamente duc la cresterea concentratiei plasmatice a digitalei la
pacientii digitalizati:
A. Chinidina
B. Verapamilul
C. Amiodarona
D. Propafenona
E. Nitroglicerina
(pag. 1429)

G1211084. Care din urmatoarele vasodilatatoare actioneaza aproape numai la nivelul venelor:
A. Hidralazina
B. Prazosinul
C. Minoxidilul
D. Nitroglicerina
E. Izosorbid dinitratul
(pag. 1428)

G1211085. Factori asociati cu un prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca sunt:


A. Fractia de efectie mult scazuta (< 25%)
B. Cresterea concentratiei sanghine a sodiului ( >133 mEq/l)
C. Incapacitatea de a merge pe plan orizontal in pas normal 9 minute
D. Scaderea concentraţiei sanghine a potasiului (< 3mEq/l)
E. Extrasistole supraventriculare frecvente la monitorizarea Holter
(pag. 1432)

G1211086. Folosind criteriile Framingham pentru diagnosticul insuficientei cardiace, se poate stabili
diagnosticul clinic de insuficienta cardiaca in prezenta:
A. Dispnee paroxistica nocturna, tuse nocturna, tahicardie ≥ 120 b/min

306 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
307 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Dilatarea venelor gatului, edeme periferice, raluri


C. Dispnee de efort, hepatomegalie, pleurezie
D. Tahicardie ≥ 120 b/min, hepatomegalie, tuse nocturna
E. Galop (Z3), cardiomegalie, tuse nocturna
(pag. 1424)

G1211087. Folosind criteriile Framingham pentru diagnosticul insuficientei cardiace, se poate stabili
diagnosticul clinic de insuficienta cardiaca in prezenta:
A. Edem pulmonar acut,, cardiomegalie, hepatomegalie
B. Reflux hepatojugular prezent, hepatomegalie, tahicardie≥ 120 b/min
C. Edeme periferice, hepatomegalie, pleurezie
D. Dispnee de efort, hepatomegalie, edeme periferice
E. Dispnee paroxistica nocturna, galop (Z3), tahicardie≥ 120 b/min
(pag. 1424)

G1211088. in managementul disfunctiei diastolice care din urmatoarele categoriide droguri previn
fibroza si promoveaza regresia fibrozei:
A. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
B. Diureticele de ansa
C. Spironolactona
D. Agenţii antiischemici
E. Restrictia de sare
(pag. 1430)

G1211089. Insuficienta cardiaca cu debit crescut apare la pacienti cu:


A. Hipertiroidism
B. Valvulopatii
C. Cardiomiopatii dilatative
D. Anemie
E. Sarcina
(pag. 1421)

G1211090. Insuficienta cardiaca cu debit scazut apare secundar:


A. Bolii cardiace ischemice
B. Bolilor pericardului
C. Fistulei arteriovenoase
D. Bolii Paget
E. Hipertensiunii
(pag. 1421)

G1211091. La un bolnav cu edeme cardiace cronice usoare sau moderate, fara hiperglicemie, fara
hiperuricemie sau fara hipokaliemie, care sunt diureticele de electie in administrare orala:
A. Spironolactona administrata singur
B. Amiloridul administrat singur
C. Metolazona
D. Tiazidicele
E. Acidul etacrinic
(pag. 1427)

G1211092. Pot reduce toleranta pacientilor la digitala:


A. Varsta tanara
B. Ischemia
C. Insuficienta renala

307 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
308 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Hipocalcemia
E. Depletia de magneziu
(pag. 1429)

G1211093. Pot reduce toleranta pacientilor la digitala:


A. Cardioversia electrica
B. Hipotiroismul
C. Accidentul vascular cerebral
D. Infarctul miocardic acut
E. Varsta inaintata
(pag. 1429)

G1311094. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la actiunea digitalei sunt adevarate:
A. Are efect inotrop pozitiv, prin inhibarea ATP-azei Na/K dependente din miocard.
B. Alungeste perioada refractara a nodului atrioventricular prin efect vagal, ceea ce explica reducerea
frecventei ventriculare in fibrilatia si flutterul atrial.
C. Creste frecventa sinusala, atat la subiectul normal cat si la cel cu insuficienta cardiaca.
D. Deprima excitabilitatea miocardului ventricular.
E. Induce vasoconstrictie arteriala si venoasa la subiectii normali.
(pag. 1429)

G1311095. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la icterul din insuficienta cardiaca congestiva
cronica sunt corecte?
A. Icterul este o manifestare tardiva a insuficientei cardiace.
B. Icterul se datoreaza obstructiei mecanice intrahepatice.
C. Icterul este determinat de staza hepatica cronica, prelungita.
D. Profilul biochimic al icterului se caracterizeaza prin hiperbilirubinemie libera si conjugata, in contrast cu
valorile normale ale transaminazelor hepatice.
E. Concentratiile sanguine ale transaminazelor sunt adesea crescute.
(pag. 1424)

G1311096. Interventia inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei poate modifica istoria naturala
a insuficientei cardiace cronice cauzate de disfunctia sistolica a ventriculului stang, prin:
A. Prevenirea sau intarzierea aparitiei tabloului clinic al insuficientei cardiace manifeste.
B. Reducerea mortalitatii prin insuficienta cardiaca post infarct miocardic.
C. Cresterea capacitatii de efort.
D. Controlul, ameliorarea sau remisiunea simptomelor de insuficienţa cardiaca.
E. Cresterea prevalentei tahiaritmiilor ventriculare severe si a mortii subite.
(pag. 1428)

G1311097. intre cauzele insuficientei cardiace cu debit crescut se numara:


A. Fistula arteriovenoasa.
B. Hipotiroidismul.
C. Hipertensiunea arteriala.
D. Boala Paget.
E. Anemia.
(pag. 1421)

G1311098. intre factorii care pot reduce toleranta la digitala, favorizand efecte toxice ale acesteia se
includ:
A. Insuficienta renala.
B. Anemia.
C. Hipoxia.

308 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
309 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Varsta avansata.
E. Hipocalcemia.
(pag. 1429)

G1311099. intre mecanismele patogenice ale insuficientei cardiace congestive se includ:


A. Activarea sistemului nervos parasimpatic.
B. Scaderea secretiei de peptide natriuretice atriale.
C. Activarea sistemului renina angiotensina aldosteron.
D. Hipersecreţia de hormon antidiuretic.
E. Scaderea nivelului plasmatic al noradrenalinei.
(pag. 1422)

G1311100. La initierea tratamentului edemului pulmonar acut se aplica urmatoarele masuri:


A. Intubatia orotraheala si ventilatie asistata.
B. Administrarea intravenoasa repetata de morfina in doze de 2 pana la 5 mg.
C. Pacientul va fi mentinut in pozitie sezanda, cu picioarele atarnand la marginea patului.
D. Se va administra diuretic de ansa intravenos (furosemid, acid etacrinic, bumetanid).
E. Se va administra nitroprusiat de sodiu in perfuzie intravenoasa.
(pag. 1431)

G1311101. Urmatoarele elemente se incadreaza in criteriile majore Framingham pentru diagnosticul


insuficientei cardiace congestive:
A. Cardiomegalia.
B. Hepatomegalia.
C. Galopul (zgomotul 3).
D. Edemele periferice.
E. Refluxul hepatojugular prezent.
(pag. 1424)

G1311102. Urmatoarele elemente se incadreaza in criteriile minore Framingham pentru diagnosticul


insuficientei cardiace congestive:
A. Presiunea venoasa crescuta (> 16 cm H2O).
B. Cardiomegalia.
C. Edemul pulmonar acut.
D. Tahicardia (≥ 120 batai/minut).
E. Tusea nocturna.
(pag. 1424)

G1411103. Care din urmatoarele afectiuni pot produce insuficienta cardiaca cu debit crescut:
A. hipertiroidismul
B. hipertiroidismul
C. sarcina
D. endocardita infectioasa
E. anemia
(pag. 1421)

G1411104. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la digoxin sunt false:


A. are un timp de injumatatire de 3 zile
B. 85% este excretat prin urina
C. raportul intre clearence-ul digoxinului si cel al creatininei endogene este de 0,8
D. spironolactona poate inhiba secretia tubulara de digoxin
E. la pacientii cu functie renala normala se atinge un platou al concentratiei plasmatice si tisulare dupa 3 zile
de administrare zinica, fara doza de incarcare

309 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
310 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1428)

G1411105. Care din urmatoarele masuri se aplica simultan in tratamentul edemului pulmonar acut din
insuficienta cronica:
A. administrarea repetata de morfina iv
B. oxigen 100%
C. flebotomie
D. furosemid 40-100 mg iv
E. dopamina
(pag. 1430)

G1411106. Care din urmatoarele simptome si semne reprezinta criterii majore pentru diagnosticul
insuficientei cardiace:
A. dispneea paroxistica nocturna
B. edemele periferice
C. dilatarea venelor gatului
D. hepatomegalia
E. dispneea de effort
(pag. 1424)

G1411107. Care din urmatoarele vasodilatatoare actioneaza asupra patului arterial si venos:
A. hidralazina
B. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
C. prazosinul
D. minoxidilul
E. nitroprusiatul de sodiu
(pag. 1428)

G1411108. Care sunt cele mai eficiente amine simpatomimetice folosite in tratamentul insuficientei
cardiace:
A. norepinefrina
B. dopamina
C. epinefrina
D. isoproterenolul
E. dobutamina
(pag. 1430)

G1411109. Care sunt factorii ce reduc toleranta la digitala:


A. varsta avansata
B. infarctul miocardic acut
C. cardioversia electrica
D. hipermagneziemia
E. hipertiroidismul
(pag. 1429)

G1411110. Diuretice economisitoare de potasiu sunt:


A. acidul etacrinic
B. spironolactona
C. metolazona
D. amiloridul
E. indapamida
(pag. 1426)

310 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
311 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G1411111. Factori de prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca sunt:


A. fractia de ejectie sub 25%
B. cresterea concentratiei de peptid natriuretic atrial circulant
C. hipernatremia
D. hiperpotasemia
E. extrasistole atriale frecvente la monitorizarea Holter
(pag. 1432)

G1411112. in insuficienta cardiaca ascita masiva apare cel mai frecvent la pacientii cu:
A. valvulopatii tricuspidiene
B. valvulopatii aortice
C. valvulopatii mitrale
D. valvulopatii pulmonare
E. pericardita constrictiva
(pag. 1424)

G1411113. Printre semnele de intoxicatie digitalica se numara:


A. anorexie, greata, varsaturi
B. crestere in greutate
C. nevralgii, delir
D. vedere colorata in galben
E. tulburari de ritm si de conducere
(pag. 1429)

G1411114. Pulsus alternans se observa cel mai adesea la pacientii cu insuficienta cardiaca din:
A. cardiomiopatii
B. hipertensiune arteriala
C. insuficienta mitrala
D. fibrilatie atriala
E. defect septal atrial
(pag. 1424)

G1411115. Reactiile adverse ale diureticelor tiazidice sunt:


A. acidoza metabolica
B. hiperuricemia si hiperglicemia
C. rash-ul cutanat
D. trombocitopenii si granulocitopenii
E. tusea
(pag. 1426)

G1411116. Scaderea postsarcinii cu ajutorul diverselor vasodilatatoare determina:


A. reducerea presiunii telediastolice a ventriculului stang
B. scaderea consumului de oxigen
C. scaderea volumului bataie si a debitului cardiac
D. scaderea usoara a presiunii aortice
E. cresterea presiunii capilare pulmonare
(pag. 1428)

G1511117. Actiunea digitalicelor glicozidice la nivelul cordului prezinta unele din urmatoarele aspecte:
A. efect inotropic pozitiv
B. cresterea automatismului
C. cresterea activitatii electrice ectopice

311 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
312 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. cresterea vitezei de conducere a influxului


E. prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrio-ventricular
(pag. 1428-29)

G1511118. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice se aplica in tratamentul edemului pulmonar acut
secundar insuficientei ventriculare stangi:
A. oxigenoterapie cu presiune pozitiva
B. mentinerea pacientilor in pozitie sezanda, cu picioarele atarnand la marginea patului
C. administrarea de morfina intravenos, repetat la nevoie
D. administrarea de beta-blocante intravenos
E. administrarea de diuretice de ansa intravenos
(pag. 1431-32)

G1511119. Care dintre urmatoarele semne clinice pot face parte din tabloul clinic al insuficientei
cardiace:
A. edeme declive asimetrice, predominant la nivelul membrului inferior drept
B. frecatura pleurala
C. zgomot III sau IV la ascultatia cordului
D. hepatomegalie pulsatila cu semne de hipertensiune venoasa sistemica
E. ascita
(pag. 1423-24)

G1511120. in care din urmatoarele situatii patologice se poate instala o insuficienta cardiaca acuta:
A. defectul septal interatrial
B. infarctul miocardic acut intins
C. ruptura unei valve cardiace
D. cardiomiopatia dilatativa
E. pericardita cronica constrictiva
(pag. 1421)

G1511121. in insuficienta cardiaca cronica severa se produce o scadere ponderala importanta


mergand pana la casexie prin urmatoarele mecanisme:
A. tulburarea absorbtiei intestinale datorata congestiei venelor intestinale
B. dezvoltarea frecventa a neoplasmului hepatic
C. anorexia, greata si varsaturile de cauza centrala produse prin intoxicatie digitalica
D. cresterea ratei metabolismului datorita travaliului crescut al muschilor respiratori si cresterii necesarului de
oxigen al cordului hipertrofiat
E. instituirii dietei hiposodate cu un aport zilnic de sare sub 6g
(pag. 1424)

G1511122. Insuficienta cardiaca congestiva este caracterizata de o serie de mecanisme adaptative


neuroumorale printre care:
A. activarea sistemului nervos adrenergic
B. activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
C. producerea de substante vasodilatatoare (bradikinina, prostaglandine)
D. cresterea eliberarii de hormoni tiroidieni
E. cresterea eliberarii de hormon antidiuretic
(pag. 1422)

G1511123. Printre efectele adverse ale administrarii diureticelor tiazidice se numara:


A. hipopotasemia
B. hipocalcemia
C. alcaloza metabolica

312 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
313 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. acidoza metabolica
E. hipoglicemia
(pag. 1426)

G1511124. Redistribuirea debitului cardiac scazut ca mecanism compensator in insuficienta cardiaca


are drept scop asigurarea necesarului de oxigen la urmatoarele organe vitale:
A. tegument
B. musculatura scheletica
C. miocard
D. viscere abdominale
E. creier
(pag. 1422)

G1511125. Tabloul clinic al intoxicatiei digitalice poate cuprinde urmatoarele manifestari:


A. anorexie, greata si varsaturi
B. oligurie
C. tulburari de ritm ventriculare (extrasistolie ventriculara, tahicardie ventriculara)
D. tahicardie atriala nonparoxistica cu bloc atrio-ventricular variabil
E. insuficienta hepatica
(pag. 1429)

G1611126. Activarea neurohormonala in IC induce cresterea postsarcinii prin urmatoarele mecanisme:


A. Actiunea simpatoadrenergica
B. Cresterea catecolaminelor circulante
C. Scaderea nivelului sanguin al hormonului antidiuretic
D. Actiunea sistemului renina – angiotensina - aldosteron
E. Blocarea angiotensinei II
(pag. 1427)

G1611127. Criteriile majore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive cuprind:
A. Dispneea paroxistica nocturna
B. Ralurile de staya pulmonara
C. Tuse nocturna
D. Pleurezie
E. Galop (zgomot III)
(pag. 1424)

G1611128. Digoxinul in tratamentul insuficientei cardiace:


A. Amelioreaza supravietuirea la bolnavii in ritm sinusal si disfunctie VS sistolica
B. Este indicat la bolnavii cu IC si FA
C. Eliminarea renala este scazuta de spironolactona
D. Scade perioada refractara efectiva a nodului AV
E. Creste activitatea vagala
(pag. 1428, 1429)

G1611129. I.C. cu debit cardiac crescut apare in urmatoarele conditii:


A. Anemie
B. Fistule arterio – venoase
C. Hipertiroidism
D. Cardiomiopatii dilatative
E. Boala Paget
(pag. 1421)

313 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
314 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G1611130. Respiratia Cheyne - Stokes din IC prezinta urmatoarele mecanisme si manifestari:


A. Este o respiratie periodica sau ciclica
B. Creste sensibilitatea centrului respirator la presiunea partiala a CO2 din sangele arterial
C. Apare frecvent la pacientii cu AS cerebrala
D. Este favorizata de alungirea timpului de circulatie plaman – creier
E. Perioadele de hiperventilatie si hipocapnie sunt urmate de apnee
(pag. 1423)

G1611131. Spironolactonele in terapia I.C:


A. Actioneaza printr– un mecanism de inhibitie competitiva a aldosteronului
B. Induc o diureza bogata in sodiu
C. Produc retentie de potasiu
D. Actioneaza numai in prezenta concentratiilor serice crescute aldosteron
E. Efectul maxim apare la 24 h de la administrare
(pag. 1427)

G1611132. in tratamentul aritmiilor din IC, sunt recomandate urmatoarele droguri:


A. Chinidina
B. Flecainida
C. Procainamida
D. Amiodarona
E. Betablocantele
(pag. 1430)

G1611133. in tratamentul IC, dopamina:


A. Actioneaza asupra receptorilor dopaminergici
B. Are efect inotrop pozitiv
C. Scade rezistenta vasculara periferica
D. Actioneaza asupra receptorilor beta1 si beta2
E. Actioneaza asupra receptrorilor alfa
(pag. 1430)

G1611134. Care din urmatoarele reprezinta cauze structurale ale mortii subite cardiace:
A. Sindromul QT prelungit congenital
B. Miocardita
C. CMH obstructiva
D. CMH neobstructiva
E. Insuficienta cardiaca cronica
(pag. 246)

G1611135. Despre moartea subita cardiaca se poate afirma:


A. Boala aterosclerotica coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociata
B. Pana la 80% din totalul mortilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecintelor aterosclerozei
C. Cardiomiopatiile sunt implicate in 10-15% din cazurile de moarte subita cardiaca
D. Moartea subita cardiaca atinge punctul culminant in copilarie si adolescenta
E. Incidenta incepe sa scada la adultii tineri
(pag. 246)

G1611136. Factorii de risc cei mai importanti ai mortii subite cardiace sunt:
A. Virsta
B. TA crescuta
C. HVS

314 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
315 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Casexia
E. Fumatul
(pag. 248)

G1611137. in legatura cu moartea subita se poate afirma:


A. Are o incidenta de aprox. 50% din totalul deceselor determinate de boli cardiace
B. Are o incidenta de aproximativ 10% din totalul deceselor determinate de boli cardiace
C. Este definita ca perioada de timp de 2 ore de la debutul evenimentului terminal si deces
D. Este definita ca moarte naturala datorata cauzelor cardiace
E. Biologic victima nu poate ramane in viata fara interventii rapide
(pag. 245)

G1611138. in stopul cardia secundar bradiaritmiilor sau asistoliei:


A. Nu este necesar socul extern
B. Este necesar socul extern
C. Adrenalina se administreaza intravenos
D. Pacientul nu necesita intubare
E. Atropina se administreaza intravenos
(pag. 250)

G1611139. in stopul cardiac apare:


A. Oprirea brutala a functiei de pompa a inimii
B. Deseori reversibilitate spontana
C. Reversibilitate prin interventie prompta
D. Oprirea lenta a functiei de pompa a inimii
E. Rareori reversibilitate spontana
(pag. 245)

G1611140. ingrijirea pacientului care face colaps cuprinde:


A. Interventia initiala si suportul vital de baza
B. Suportul vital avansat
C. ingrijirea postresuscitare
D. Anticoagulare pe termen lung
E. ingrijire pe termen lung
(pag. 249)

G1611141. Urmatorii sunt factori functionali asociati mortii subite cardiace:


A. Intoxicatia cu cocaina
B. Intoxicatia cu digitala
C. Hipoxemia
D. Acidoza
E. Sindromul WPW
(pag. 246)

G2311142. Indicati care din urmatorii factori sunt asociati cu un prognostic nefavorabil al insuficientei
cardiace:
A. Cresterea absorbtiei maximale de oxigen.
B. Fractia de ejectie mult scazuta (sub 25 %).
C. Scaderea concentratiei sanguine a potasiului (sub 4,5 mEq/l).
D. Scaderea concentratiei de norepinefrina.
E. Extrasistole ventriculare frecvente la monitorizarea Holter.
(pag. 1432)

315 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
316 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2311143. Tratamentul hiponatremiei din insuficienta cardiaca refractara presupune urmatoarele


masuri:
A. Ameliorarea statusului cardiovascular, in masura posibilului.
B. Cresterea dozelor de diuretice de ansa.
C. Intreruperea temporara a terapiei cu diuretice.
D. O ingestie marita de apa.
E. Administrarea de solutii saline hipertone.
(pag. 1431)

G2311144. Glicozidele digitalice produc:


A. Cuplarea excitatiei cu contractia la nivelul membranei si intracelular.
B. Inhibarea transportului de calciu prin membrana fibrelor miocardice.
C. Cresterea continutului de calciu din miocite.
D. Scaderea automatismului ventricular.
E. Prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrioventricular.
(pag. 1429)

G2311145. Toleranta pacientilor la digitala, cu risc de efecte toxice, poate fi redusa de:
A. Varsta inaintata.
B. Hipoxie.
C. Insuficienta renala.
D. Hipocalcemie.
E. Hipermagnezemie
(pag. 1429)

G2311146. Managementul disfunctiei diastolice miocardice presupune:


A. Restabilirea contractiei atriale si mentinerea sincroniei atrio-ventriculare.
B. Ameliorarea ischemiei miocardice.
C. Imbunatatirea relaxarii ventriculare.
D. Stimularea simpatoadrenergica cu dopamina.
E. Corectarea bradiaritmiilor prin implantare de pacemakeri.
(pag. 1430)

G2311147. In intoxicatia digitalica, administrarea de potasiu:


A. Este tratamentul de electie al blocului atrioventricular total.
B. Se face numai pe cale orala.
C. Se asociaza cu intreruperea tratamentului digitalic.
D. Este contraindicata la pacientii cu insuficienta renala acuta si hiperpotasemie.
E. Este obligatorie, indiferent de valorile potasemiei.
(pag. 1429)

G2311148. Blocarea terapeutica a sistemului renina angiotensina aldosteron se obtine cu ajutorul


urmatoarelor medicamente:
A. Digoxin.
B. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei.
C. Diuretice de ansa.
D. Blocante ale receptorilor angiotensinei II.
E. Antagonisti ai aldosteronului.
(pag. 1419)

G2311149. Prototipul insuficientei cardiace acute este reprezentat de un pacient care, plecand de la o
stare generala buna, dezvolta:

316 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
317 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. Un infarct miocardic intins.


B. O ruptura a unei valve.
C. O cardiomiopatie dilatativa.
D. O stenoza aortica valvulara.
E. O cardiomiopatie restrictiva.
(pag. 1421)

G2311150. Care dintre organele corpului, enumerate mai jos, primesc, in cazul insuficientei cardiace,
un flux sanguin in mod preferential, prin redistributia debitului cardiac?
A. Rinichiul.
B. Tegumentele.
C. Creierul.
D. Musculatura scheletica.
E. Miocardul.
(pag. 1422)

G2311151. Mecanismele adaptative neuroumorale din insuficienta cardiaca pot genera urmatoarele
consecinte:
A. Retentia hidrosalina.
B. Eliminarea sodiului.
C. Eliminarea potasiului.
D. Cresterea rezistentei vasculare periferice.
E. Scaderea presiunii venoase sistemice.
(pag. 1422)

G2311152. Casexia din insuficienta cardiaca cronica severa se produce prin:


A. Cresterea ratei catabolismului.
B. Tulburarea absorbtiei intestinale.
C. Tulburari metabolice si hidroelectrolitice secundare administrarii cronice de diuretice.
D. Cresterea nivelului plasmatic al factorului de necroza tumorala.
E. Scaderea sintezei proteinelor si pierderea de proteine prin urina.
(pag. 1424)

G2311153. Intre criteriile Framingham majore pentru diagnosticul insuficientei cardiace sunt incluse:
A. Tusea nocturna.
B. Dispneea paroxistica nocturna.
C. Dispneea de efort.
D. Edemul pulmonar acut.
E. Presiunea venoasa crescuta (peste 16 cm H2O).
(pag. 1424)

G2311154. Care din masurile de mai jos diminua riscul de embolie pulmonara in insuficienta cardiaca
congestiva?
A. Repausul absolut la pat.
B. Miscarile active ale membrelor inferioare.
C. Tratamentul anticoagulant.
D. Administrarea de diuretice.
E. Ciorapii elastici.
(pag. 1425)

G2511155. Factorii precipitanţi ai insuficienţei cardiace sunt:


A. scăderea aportului alimentar de sodiu
B. infecţiile

317 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
318 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. anemia
D. aritmiile
E. transfuziile de sânge
(pag. 1420)

G2511156. În care din următoarele afecţiuni se poate instala o insuficienţă cardiacă acută:
A. defectul septal interatrial
B. ruptura unei valve cardiace
C. cardiomiopatia dilatativă
D. infarctul miocardic acut întins
E. pericardita cronică constrictivă
(pag. 1421)

G2511157. Redistribuirea debitului cardiac scăzut ca mecanism compensator în insuficienţa cardiacă


asigură un aport de oxigen normal sau aproape normal la următoarele organe:
A. creier
B. viscere abdominale
C. miocard
D. musculatură scheletică
E. tegument
(pag. 1422)

G2511158. Insuficienţa cardiacă congestivă este caracterizată de o serie de mecanisme adaptative


neuroumorale printre care:
A. activarea sistemului nervos adrenergic
B. activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron
C. producerea de substanţe vasodilatatoare (bradikinină, prostaglandine)
D. creşterea eliberării de hormoni tiroidieni
E. creşterea eliberării de hormon antidiuretic
(pag. 1422)

G2511159. Edemele periferice, hepatomegalia de stază şi distensia venoasă sistemică pot apare tardiv
in insuficienţa cardiacă determinată de o valvulopatie aortică veche datorită următoarelor mecanisme:
A. instalării hipertensiunii pulmonare
B. creşterii gradientului arterio-venos al oxigenului
C. creşterii rezistenţei de umplere ventriculară
D. modificărilor biochimice (depleţia de norepinefrină şi alterarea activităţii ATP-azei miozinei)
E. retenţiei de apă şi sare
(pag. 1422)

G2511160. Edemul pulmonar acut ca manifestare clinică a insuficienţei cardiace prezintă următoarele
semne şi simptome:
A. febră
B. junghi toracic
C. dispnee intensă
D. expectoraţie purulentă
E. raluri în ambele câmpuri pulmonare
(pag. 1423-24)

G2511161. În evoluţia insuficienţei cardiace pot apare următoarele semne şi simptome:


A. febra
B. zgomotul III sau IV la ascultaţia cordului
C. hepatomegalia de stază

318 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
319 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. ascita
E. icterul
(pag. 1423-24)

G2511162. Icterul, ca semn ce apare în evoluţia insuficienţei cardiace, are următoarele caracteristici:
A. apare precoce în evoluţia insuficienţei cardiace
B. este secundar stazei hepatice prelungite
C. se datorează creşterii numai a nivelului sanguin al bilirubinei directe
D. se datorează creşterii nivelului sanguin atât al bilirubinei directe cât şi indirecte
E. se însoţeşte adesea şi de creşteri ale nivelului sanguin al transaminazelor
(pag. 1424)

G2511163. Caşexia care poate apare în evoluţia insuficienţei cardiace cronice se datorează
următoarelor mecanisme:
A. creşterea ratei metabolismului datorită travaliului crescut al muşchilor respiratori şi creşterii necesarului de
oxigen al cordului hipertrofiat
B. tulburarea absorbţiei intestinale datorată congestiei venelor intestinale
C. anorexia, greaţa şi vărsăturile de cauză centrală produse prin intoxicaţie digitalică
D. diminuarea producerii de acid clorhidric datorită instalării unei atrofii gastrice
E. creşterea concentraţiei sanguine a factorului de necroză tumorală
(pag. 1424)

G2511164. Controlul stării de insuficienţă cardiacă are următoarele obiective:


A. reducerea presarcinii
B. creşterea postsarcinii
C. controlul retenţiei excesive de apă şi sare
D. creşterea contractilităţii miocardului
E. creşterea excitabilităţii miocardului
(pag. 1425)

G2511165. Reducerea lucrului mecanic al inimii ca şi obiectiv al tratamentului insuficienţei cardiace se


poate realiza prin:
A. reducerea activităţii fizice şi repausul
B. scăderea ponderală la pacienţii obezi
C. sedarea uşoară a pacienţilor
D. administrarea de amiodaronă
E. administrarea de vasodilatatoare
(pag. 1425)

G2511166. Printre efectele adverse ale administrării diureticelor tiazidice se numără:


A. hipopotasemia
B. hipocalcemia
C. alcaloza metabolică
D. acidoza metabolică
E. hipoglicemia
(pag. 1426)

G2511167. Tabloul clinic al intoxicaţiei digitalice poate cuprinde următoarele manifestări:


A. anorexie, greaţă şi vărsături
B. vedere colorată în galben
C. oligurie
D. tulburări de ritm ventriculare (extrasisolie ventriculară, tahicardie ventriculară)
E. tahicardie atrială nonparoxistică cu bloc atrio-ventricular variabil

319 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
320 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1429)

G2511168. Creşterea contractilităţii miocardice în controlul insuficienţei cardiace se poate realiza cu


următoarele medicamente:
A. Digoxinul
B. Dopamina şi Dobutamina
C. Procainida şi Flecainida
D. Amrinona şi Milrinona
E. Losartanul
(pag. 1428-30)

G2511169. Tratamentul edemului pulmonar acut secundar insuficienţei ventriculare stângi necesită
următoarele măsuri terapeutice:
A. oxigenoterapie cu presiune pozitivă
B. menţinerea pacienţilor în poziţie şezândă, cu picioarele atârnând la marginea patului
C. administrarea de morfină intravenos, repetat la nevoie
D. administrarea de beta-blocante intravenos
E. administrarea de diuretice de ansă intravenos
(pag. 1431)

G2511170. Acţiunea digitalicelor glicozidice la nivelul cordului prezintă unele din următoarele aspecte:
A. efect inotropic pozitiv
B. creşterea automatismului
C. creşterea activităţii electrice ectopice
D. creşterea vitezei de conducere a influxului
E. prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrio-ventricular
(pag. 1428-29)

G2511171. Factorii asociaţi cu un prognostic nefavorabil în insuficienţa cardiacă sunt:


A. fracţie de ejecţie mult scăzută (<25%)
B. extrasistole ventriculare frecvente la monitorizarea Holter
C. creşterea concentraţiei sanguine a sodiului (>145mEq/l)
D. scăderea concentraţiei sanguine a potasiului (<3mEq/l)
E. scăderea peptidului atrial natriuretic circulant
(pag. 1432)

G2511172. Administrarea de morfină intravenos în tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen are
următoarele efecte:
A. inotropic pozitiv
B. scade vasoconstricţia adrenergică asupra patului venos
C. stimulează centrul respirator
D. creşte excreţia de sodiu
E. reduce axietatea
(pag. 1431)

G2511173. În tratamentul insuficienţei cardiace refractare pot fi utile:


A. Nitroprusiatul de sodiu
B. Tosilatul de bretiliu
C. Dobutamina
D. Amrinona
E. Metoprololul
(pag. 1431)

320 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
321 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2511174. Pacienţii cu insuficienţă cardiacă şi următorii factori de risc adiţionali ar trebuii să


primească tratament anticoagulant:
A. hipertensiune arterială
B. fibrilaţie atrială
C. tromboză venoasă
D. embolie pulmonară sau sistemică
E. infecţii pulmonare
(pag. 1430)

G2611175. Lichidul pleural în tuberculoza pleurala se caracterizeaza prin:


A. Exudatul este sarac în proteine, sub 50% din concentratia proteinelor serice
B. Contine celule mezoteliale numeroase
C. Punctia biopsie pleurala este frecvent necesara pentru diagnostic
D. Lichidul este uneori hemoragic
E. În stadiile initiale pot predomina polimorfonuclearele neutrofile
(pag. 1113)

G2611176. Meningita tuberculoasa se caracterizeaza printr-un lichid cefalorahidian – LCR cu


urmatoarele caracteristici:
A. Bacilii alcoolo-acido-rezistenti BAAR sunt vizualizati pe frotiul direct din sedimentul LCR în doar 20% din
cazuri
B. Hiperglicorahie
C. Hiperproteinorahie
D. Eozinofile în numar crescut
E. Numar mare de leucocite cu predominanta limfocitelor
(pag. 1115)

G2611177. Procedurile diagnostice suplimentare din tuberculoza sunt:


A. Inducerea productiei de sputa prin nebulizare ultrasonica de ser hiperton
B. Tomografia computerizata
C. Bronhoscopia fibroscopica
D. Probe prelevate prin lavaj gastric matinal
E. Hemocultura
(pag. 1116)

G2611178. Tuberculoza miliara prezinta:


A. Tuberculi coroidieni pâna în 30% din cazuri
B. Hepatomegalie
C. Granuloame de culoare galbuie de 1 - 2 cm
D. Testul PPD constant pozitiv
E. Poliglobulie adaptativa
(pag. 1114)

G2611179. Tuberculoza gastrointestinala prezinta:


A. Formatiuni abdominale palpabile la debutul bolii
B. Afectarea doar a stomacului, ileonului terminal si a rectului
C. Durere abdominala uneori similara celei asociate cu apendicita
D. Hematochezia
E. Diareea
(pag. 1114)

G2611180. În tarile cu prevalenta înalta de tuberculoza programele de control al tuberculozei trebuie sa


se bazeze pe urmatoarele elemente cheie:

321 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
322 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. Detectarea cazurilor predominant prin detectare activa


B. Detectarea cazurilor predominant prin detectare pasiva
C. Administrarea unei cure standard de chimioterapie de scurta durata la toti pacientii cu frotiuri din sputa
pozitive
D. Administrarea supravegheata a medicamentelor
E. Depistare prin test PPD
(pag. 1121)

G2611181. Factorii de risc pentru dezvoltarea tuberculozei dupa infectare sunt:


A. Vârsta adolescentei
B. Leucemiile
C. Coinfectia cu HIV
D. Infectiile streptococice
E. Insuficienta renala cronica si hemodializa
(pag. 1110, 1111)

G2611182. Tuberculoza primara se poate complica cu:


A. Tuberculoza miliara
B. Comprimare bronsica cu obstructie si atelectazie segmentara sau lobara
C. Meningita tuberculoasa
D. Bronsita cronica
E. Emfizem obstructiv prin obstructie partiala a bronsiilor de catre ganglionii hipertrofiati
(pag. 1112)

G2611183. Tuberculoza vertebrala – morbul Pott are urmatoarele caracteristici:


A. Determina polidiscopatie
B. În fazele avansate determina aparitia cifozei
C. Nu necesita confirmare bioptica
D. Rezonanta magnetica nucleara sugereaza etiologia leziunilor vertebrale
E. Poate determina un abces paravertebral
(pag. 1114)

G2611184. I.C. cu debit cardiac crescut apare în următoarele condiţii:


A. Cardiomiopatii restrictive
B. Fistule arterio – venoase
C. Hipertiroidism
D. Cardiomiopatii dilatative
E. Boala Paget
(pag. 1421)

G2611185. Dispneea paroxistică nocturnă are drept cauze:


A. Creşterea întoarcerii venoase periferice
B. Depresia centrului respirator în cursul somnului
C. Creşterea presiunii parţiale a oxigenului arterial
D. Reducerea stimulării adrenergice a miocardului
E. Wheezing secundar bronhospasmului
(pag. 1423)

G2611186. Respiraţia Cheyne – Stokes din IC prezintă următoarele mecanisme şi manifestări:


A. Este o respiraţie periodică sau ciclică
B. Creşte sensibilitatea centrului respirator la presiunea parţială a CO2 din sângele arterial
C. Apare frecvent la pacienţii cu AS cerebrală

322 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
323 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Este favorizată de alungirea timpului de circulaţie plămân – creier


E. Perioadele de hiperventilaţie şi hipocapnie sunt urmate de apnee
(pag. 1423)

G2611187. Criteriile majore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive cuprind:
A. Dispneea paroxistica nocturna
B. Ralurile de staza pulmonara
C. Tuse nocturna
D. Pleurezie
E. Galopul protodiastolic (zgomot III)
(pag. 1424)

G2611188. Spironolactona în terapia I.C:


A. Acţionează printr– un mecanism de inhibiţie competitivă a aldosteronului
B. Induc o diureză bogată în sodiu
C. Produc retenţie de potasiu
D. Acţionează numai în prezenţa concentraţiilor serice crescute aldosteron
E. Efectul maxim apare la 24 h de la administrare
(pag. 1427)

G2611189. Activarea neurohormonală în IC induce creşterea postsarcinii prin următoarele mecanisme:


A. Acţiunea simpatoadrenergică
B. Creşterea catecolaminelor circulante
C. Scăderea nivelului sanguin al hormonului antidiuretic
D. Acţiunea sistemului renină – angiotensină - aldosteron
E. Blocarea angiotensinei II
(pag. 1427)

G2611190. Digoxinul în tratamentul insuficienţei cardiace:


A. Creşte rata de supravieţuire
B. Este indicat la bolnavii cu IC şi FA
C. Ameliorează calitatea vieţii bolnavilor
D. Scade perioada refractară efectivă a nodului AV
E. Creşte activitatea vagală
(pag. 1428-1429)

G2611191. În tratamentul IC, Dopamina administrată în doze renale:


A. Acţionează asupra receptorilor dopaminergici
B. Are efect inotrop pozitiv
C. Scade rezistenţa vasculară periferică
D. Acţionează asupra receptorilor beta1 şi beta2
E. Acţionează asupra receptrorilor alfa
(pag. 1430)

G2611192. În tratamentul aritmiilor din IC, sunt recomandate următoarele droguri:


A. Chinidina
B. Flecainida
C. Procainamida
D. Amiodarona
E. Betablocantele
(pag. 1430)

323 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
324 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2811193. La aparitia edemelor din insuficienta cardiaca contribuie:


A. stimularea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
B. cresterea eliberarii hormonului antidiuretic
C. scaderea capacitatii rinichiului de a excreta apa
D. cresterea presiunii venoase
E. cresterea hormonului natriuretic atrial
(pag. 1422)

G2811194. Tratamentul disfunctiei diastolice a ventriculului stang se face prin:


A. cresterea contractilitatii miocardului
B. prevenirea tahicardiei
C. tratarea si prevenirea ischemiei miocardice
D. prevenirea fibrozei si promovarea regresiei fibrozei
E. imbunatatirea relaxarii ventriculare
(pag. 1430)

G2811195. Administrarea gradata de beta-blocante(metoprolol,carvedilol,bucindolol)in insuficienta


cardiaca:
A. este contraindicata
B. nu aduce beneficii
C. amelioreaza simptomele de inuficienta cardiaca
D. imbunatateste toleranta la efort
E. intarzie evolutia insuficientei cardiace
(pag. 1430)

G2811196. Morfina administrata in edemul pulmonar acut cardiogen:


A. reduce anxietatea
B. scade vasoconstrictia adrenergica
C. in doze mari poate produce depresie respiratorie
D. se foloseste in doze de 2 pana la 5 mg
E. este contraindicata
(pag. 1431)

G2811197. Intre mecanismele patogenetice ale insuficientei cardiace congestive se includ:


A. Activarea sistemului nervos parasimpatic.
B. Scaderea secretiei de peptide natriuretice atriale.
C. Activarea sistemului renina angiotensina aldosteron.
D. Hipersecretia de hormon antidiuretic.
E. Scaderea nivelului plasmatic al noradrenalinei.
(pag. 1422)

G2811198. Redistribuirea debitului cardiac scazut ca mecanism compensator in insuficienta cardiaca


are drept scop asigurarea necesarului de oxigen la urmatoarele organe vitale:
A. tegument
B. musculatura scheletica
C. miocard
D. viscere abdominale
E. creier
(pag. 1422)

G2811199. Insuficienta cardiaca congestiva este caracterizata de o serie de mecanisme adaptative


neuroumorale printre care:
A. activarea sistemului nervos adrenergic

324 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
325 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron


C. producerea de substante vasodilatatoare (bradikinina, prostaglandine)
D. cresterea eliberarii de hormoni tiroidieni
E. cresterea eliberarii de hormon antidiuretic
(pag. 1422)

G2811200. Respiratia Cheyne - Stockes din IC prezinta urmatoarele mecanisme si manifestari:


A. Este o respiratie periodica sau ciclica
B. Creste sensibilitatea centrului respirator la presiunea partiala a CO2 din sangele arterial
C. A pare frecvent la pacientii cu AS cerebrala
D. Este favorizata de alungirea timpului de circulatie plaman - creier
E. Perioadele de hiperventilatie si hipocapnie sunt urmate de apnee
(pag. 1423)

G2911201. Care dintre următoarele substanţe cresc concentraţia serică a digitalei şi necesită
reducerea dozei de digixin atunci când sunt administrate concomitent:
A. Amiodarona
B. Colestiramina
C. Chinidina
D. Verapamil
E. Propafenona
(pag. 1429)

G2911202. Pentru care tratamente administrate în insuficienţa cardiacă s-au observat efecte benefice
pe termen lung:
A. Aminele simpaticomimetice orale administrate pe termen lung
B. Inhibitorii fosfodiesterazei (amrinona şi milrinona) administrate cr
C. Inhibitoarele enzimei de conversie a angiotensinei
D. Asocierea nitraţi-hidralazină
E. Betablocante cardioselective
(pag. 1430/1431)

G2911203. In insuficienta cardiaca:


A. apare incapacitatea cordului de a pompa sangele intr-un ritm satisfacator
B. este intotdeauna cauzata de o tulburare a contractilitatii miocardului
C. poate fi determinta de afectari primare ale muschiului cardiaceca in anomaliile valvulare
D. in afectiunile secundare suferinta muschiului cardiac apare ca urmare a unei solicitari hemodinamice de
durata
E. miocarditele virale determina afectare primara a muschiului cardiac
(pag. 1419/1420)

G2911204. Insuficienta cardiaca in conditiile unei functii miocardice normale:


A. apare in solicitari mecanica bruste care depasesc capacitatea
B. poate apare in ateroscelroza coronariana
C. mbolia pulmonara acuta poate fi o cauza de insuficienta cardiaca in conditiile unei functii miocardice
normale
D. poate apare in pericardiata constrictiva
E. poate apare in cardiomiopatia hipertrofica
(pag. 1420)

G2911205. Insuficienta cardiaca trebuie deosebita de:


A. socul hipovolemic
B. retentia anormala de apa si sodiu din insuficienta ranala

325 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
326 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. excesul de fluide administrate parenteral


D. socul prin redistributia volumului sangiun
E. hipertensiunea arteriala
(pag. 1420)

326 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
327 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 12
Moartea subita si resuscitarea cardio- respiratorie
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1212001. Cea mai frecventa anomalie structurala asociata cu moartea subita cardiaca este:
A. Boala aterosclerotica coronariana
B. Cardiomiopatia hipertrofica
C. Cardiomiopatia dilatativa
D. Sindromul de QT lung
E. Bolile inflamatorii si infiltrative
(pag. 246)

G1212002. Cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac este:


A. Bradiaritmia severa, persistenta
B. Asistolia
C. Disociatia electromecanica
D. Tahicardia ventriculara sustinuta
E. Fibrilatia ventriculara
(pag. 247)

G1212003. Examenul anatomopatologic al victimelor mortii subite cardiace arata:


A. Incidenta redusa a leziunilor aterosclerotice
B. Placi coronariene fibrotice, severe
C. Infarctele miocardice acute recente apar la 70-75 % din cazuri
D. Placi aterosclerotice fisurate, agregate plachetare si/sau tromboza acuta apar la 95 % din cazuri
E. Putine leziuni acute se suprapun peste leziuni cronice
(pag. 246)

G1212004. In afara unitatilor spitalicesti, cea mai mare rata de succes a resuscitarii initiale si cea mai
buna supravietuire, dupa resuscitare in stopul cardiac, apare cand mecanismul este:
A. Tahicardia ventriculara
B. Fibrilatia ventriculara
C. Asistolia
D. Disociatia electromecanica
E. Blocul atrio-ventricular
(pag. 247)

G1212005. Inregistrarile ECG continue au aratat ca cea mai frecventa tulburare de ritm aparuta inaintea
fibrilatiei ventriculare este:
A. Extrasistolia ventriculara
B. Tahicardia ventriculara sustinuta sau nesustinuta
C. Asistolia
D. Bradiaritmiile severe
E. Blocul atrio-ventricular de grad inalt
(pag. 247)

327 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
328 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G1212006. Pentru pacientii aflati dupa un stop cardiac resuscitat cu succes, cea mai frecventa cauza
de deces intraspitalicesc este reprezentata de:
A. Recurenta aritmiilor
B. Encefalopatia anoxica si infectiile
C. Starile cu debit cardiac scazut ce nu raspund la tratament
D. Disociatia electromecanica
E. Asistolia
(pag. 247)

G1312007. Cel mai obisnuit mecanism electric al stopului cardiac este:


A. asistolia
B. disociatia electromecanica
C. ritmul idioventricular
D. fibrilatia ventriculara
E. fibrilatia atriala
(pag. 247)

G1312008. Fibrilatia ventriculara este responsabila pentru:


A. 10-15% din stopurile cardiace
B. 25-35% din stopurile cardiace
C. 40-60% din stopurile cardiace
D. 60-65% din stopurile cardiace
E. 65-80% din stopurile cardiace
(pag. 247)

G1312009. Frecventa compresiunilor toracice trebuie sa fie de:


A. 10-12/minut
B. 40-50/minut
C. 50-60/minut
D. 60-80/minut
E. 80-100/minut
(pag. 249)

G1312010. Imediat ce diagnosticul de fibrilatie ventriculara a fost confirmat, manevra care trebuie
efectuata este:
A. intubatia orotraheala
B. asigurarea unei linii venoase
C. compresiunea sinusului carotidian
D. administrarea unui soc electric
E. efectuarea unei electrocardiograme
(pag. 250)

G1312011. In cazul aspiratiei unui corp strain in caile aeriene superioare, manevra indicata a fi
efectuata de catre resuscitator este:
A. compresiunea sinusului carotidian
B. manevra Valsalva
C. manevra Safar
D. manevra Heimlich
E. manevra Giordano
(pag. 249)

G1312012. In cazul in care exista un singur resuscitator, secventa insuflatie-compresiune toracica este
de:

328 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
329 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. 10-12 ori pe minut


B. 5 insuflatii la o compresiune
C. 15 compresiuni la 2 insuflatii
D. 5 compresiuni la o insuflatie
E. nu este standardizata
(pag. 249)

G1312013. In fibrilatia ventriculara, dupa mai multe defibrilari nereusite sau cand persista instabilitatea
electrica este indicata:
A. Atropina 0,04 mg/kg
B. Propranolol 1mg
C. Dopamina 0,005mg/kg/min
D. Lidocaina 1 mg/kg
E. electrostimularea
(pag. 250)

G1312014. Incidenta mortii subite atinge punctul culminant initial:


A. la adultii tineri
B. intre 45 si 75 de ani
C. intre nastere si varsta de 6 luni
D. intre 1 si 13 an
E. intre 14 si 21 de ani
(pag. 246)

G1312015. La pacientii cu fractie de ejectie de 30% sau mai mult, recurenta stopului cardiac in primul
an de urmarire a scazut la mai putin de 10% prin folosirea:
A. Lidocainei
B. defibrilatoarelor externe automate
C. electrostimulatoarelor transvenoase
D. unui defibrilator/cardioconvertor implantabil
E. pace-maker-elor transcutane
(pag. 250)

G1312016. Tratamentul stopului cardiac prin bradiaritmii sau asistolie nu include:


A. dispozitive externe de electrostimulare
B. intubatie orotraheala
C. defibrilare
D. adrenalina
E. atropina
(pag. 250)

G1412017. Care din urmãtoarele subgrupuri prezintã cel mai important risc de moarte subitã:
A. pacientii aflati in faza acuta a infarctului miocardic
B. pacienti cu tahicardie ventriculara sustinuta si fibrilatie ventriculara in faza de convalescenta a infarctului
miocardic
C. pacienti cu FE<30% dupa infarct miocardic
D. faza cronicã a infarctului miocardic
E. pacienti cu fibrilaþie ventriculara sau tahicardie ventriculara la stimularea programata dupa infarct
miocardic
(pag. 248)

G1412018. in legaturã cu moartea subita care din urmatoarele afirmatii este adevarata:
A. decesul survine la mai putin de o ora de la instalarea evenimentelor acute

329 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
330 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. majoritatea deceselor subite survin in spital


C. accidentele vasculare cerebrale au aceeasi pondere cu cele coronariene
D. intoxicaţiile acute reprezinta o cauza majora de moarte subita
E. este definitã ca oprirea brutalã a functiei de pompã a inimii
(pag. 246)

G1412019. Instabilitatea electrofiziologica la pacientul cu risc de moarte subita se poate pune in


evidentã cel mai corect prin:
A. stimulare electrica programatã endocavitarã
B. monitorizare Holter ECG /24h
C. test de effort
D. analiza variabilitãţii ritmului sinusal
E. deteminarea de potentiale ventriculare tardive
(pag. 248)

G1412020. Urmatorii factori prezinta risc de moarte subitã coronarianã cu exceptia:


A. sedentarismul
B. fumatul
C. hipertrofia ventricularã stingã
D. obezitatea
E. anomaliile electrocardiografice
(pag. 247)

G1512021. Care este cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac:
A. asistola
B. disociatia electromecanica
C. ritmul idioventricular
D. fibrilaţia ventriculara
E. blocul sinoatrial
(pag. 247)

G1512022. Cauza cea mai frecventa a mortii subite cardiace este reprezentata de:
A. bolile valvulare cardiace
B. boala aterosclerotica coronariana
C. cardiomiopatiile
D. pericarditele
E. dezechilibrele hidro-electrolitice
(pag. 246)

G1512023. Cel mai important factor de predictie pentru riscul pe termen lung de deces si moarte subita
cardiaca dupa faza acuta a unui infarct miocardic este reprezentat de:
A. intinderea leziunii miocardului produsa in timpul evenimentului acut
B. aparitia modificarilor segmentului ST in repaus fara durere anginoasa
C. prezenta aritmiilor supraventriculare
D. hipertensiunea arteriala
E. varsta pacientului
(pag. 248)

G1512024. De controlul caruia dintre urmatorii factori depinde cel mai mult rata recurentei in fibrilatia
ventriculara secundara resuscitata din infarctul miocardic acut:
A. instabilitatii hemodinamice
B. anomaliilor electrofiziologice
C. permeabilitatii cailor respiratorii

330 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
331 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. afecţiunilor asociate
E. dezechilibrelor electrolitice
(pag. 250)

G1512025. Fibrilatia ventriculara sau asistolia au o evolutie defavorabila spre moarte biologica daca nu
beneficiaza de resuscitare cardio-respiratorie in primele:
A. 4-6 minute
B. 15-30 minute
C. 1-2 ore
D. 4-6 ore
E. 12 ore
(pag. 247)

G1512026. in cazul stopului cardiac in care este confirmat diagnosticul de tahicardie ventriculara sau
fibrilatie ventriculara se incepe cu administrarea unui soc electric de:
A. 10 J
B. 50 J
C. 100 J
D. 200 J
E. 500 J
(pag. 249-50)

G1612027. Care din urmatoarele afectiuni cardiace NU reprezinta cauze structurale de stop cardiac si
moarte subita cardiaca:
A. Boli valvulare cardiace
B. Cardiomiopatia dilatativa
C. Hipopotasemia
D. Infarctul miocardic vindecat
E. Infarctul miocardic acut
(pag. 246)

G1612028. Care din urmatorii factori de risc ereditari NU sunt specifici pentru moartea subita cardiaca:
A. Hiperlipoproteinemii genetice
B. Sindromul intervalului QT prelungit congenita
C. Unele sindroame miopatice
D. Unele sindroame displazice
E. Hipertensiunea arteriala
(pag. 246)

G1612029. Cel mai obisnuit mecanism al stopului cardiac este:


A. Fibrilatia ventriculara
B. Bradiaritmii severe persistente
C. Asistolia
D. Disociatia electromecanica
E. Tahicardia ventriculara sustinuta
(pag. 247)

G1612030. Urmatorii factori functionali NU sunt asociati mortii subite cardiace:


A. Miocardita
B. Ischemia tranzitorie
C. Insuficienta cardiaca cronica
D. Socul

331 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
332 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Acidoza
(pag. 246)

G2312031. Cel mai obisnuit mecanism electric al stopului cardiac este:


A. fibrilatia atriala
B. fibrilatia ventriculara
C. ritmul idioventricular
D. disociatia electromecanica
E. asistolia
(pag. 247)

G2312032. Fibrilatia ventriculara este responsabila pentru:


A. 65-80% din stopurile cardiace
B. 60-65% din stopurile cardiace
C. 40-60% din stopurile cardiace
D. 25-35% din stopurile cardiace
E. 10-15% din stopurile cardiace
(pag. 247)

G2312033. In cazul aspiratiei unui corp strain in caile aeriene superioare, manevra indicata a fi
efectuata de catre resuscitator este:
A. manevra Giordano
B. manevra Heimlich
C. manevra Safar
D. manevra Valsalva
E. compresiunea sinusului carotidian
(pag. 249)

G2312034. In cazul in care exista un singur resuscitator, secventa insuflatie-compresiune toracica este
de:
A. nu este standardizata
B. 5 compresiuni la o insuflatie
C. 15 compresiuni la 2 insuflatii
D. 5 insuflatii la o compresiune
E. 10-12 ori pe minut
(pag. 249)

G2312035. Frecventa compresiunilor toracice trebuie sa fie de:


A. 10-12/minut
B. 40-50/minut
C. 50-60/minut
D. 60-80/minut
E. 80-100/minut
(pag. 249)

G2312036. Imediat ce diagnosticul de fibrilatie ventriculara a fost confirmat, manevra care trebuie
efectuata este:
A. intubatia orotraheala
B. asigurarea unei linii venoase
C. compresiunea sinusului carotidian
D. administrarea unui soc electric
E. efectuarea unei electrocardiograme

332 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
333 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 250)

G2312037. In fibrilatia ventriculara, dupa mai multe defibrilari nereusite sau cand persista instabilitatea
electrica este indicata:
A. Atropina 0,04 mg/kg
B. Propranolol 1mg
C. Dopamina 0,005mg/kg/min
D. Lidocaina 1 mg/kg
E. electrostimularea
(pag. 250)

G2312038. Tratamentul stopului cardiac prin bradiaritmii sau asistolie nu include:


A. dispozitive externe de electrostimulare
B. intubatie orotraheala
C. defibrilare
D. adrenalina
E. atropina
(pag. 250)

G2312039. La pacientii cu fractie de ejectie de 30% sau mai mult, recurenta stopului cardiac in primul
an de urmarire a scazut la mai putin de 10% prin folosirea:
A. Lidocainei
B. defibrilatoarelor externe automate
C. electrostimulatoarelor transvenoase
D. unui defibrilator/cardioconvertor implantabil
E. pace-maker-elor transcutane
(pag. 250)

G2312040. Incidenta mortii subite atinge punctul culminant initial:


A. intre 1 si 13 ani
B. intre 45 si 75 de ani
C. la adultii tineri
D. intre 14 si 21 de ani
E. intre nastere si varsta de 6 luni
(pag. 246)

G2512041. Perioada maximă de timp scursă de la debutul unui eveniment clinic terminal şi deces, care
defineşte moartea subită cardiacă este:
A. 1 oră
B. 2 ore
C. 4 ore
D. 6 ore
E. 12 ore
(pag. 245)

G2512042. Cauza cea mai frecventă a morţii subite cardiace este reprezentată de:
A. bolile valvulare cardiace
B. cardiomiopatiile
C. boala aterosclerotică coronariană
D. pericarditele
E. dezechilibrele hidro-electrolitice
(pag. 246)

333 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
334 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2512043. A doua cauză ca frecvenţă a morţii subite cardiace, cu un procent de 10-15% este
reprezentată de :
A. ateroscleroza coronariană
B. sindromul QT prelungit
C. cardiomiopatiile dilatativă şi hipertrofică
D. valvulopatiile mitrale şi aortice
E. anomaliile sistemice metabolice
(pag. 246)

G2512044. Cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac este:


A. blocul sinoatrial
B. fibrilaţia atrială
C. disociaţia electromecanică
D. fibrilaţia ventriculară
E. asistola
(pag. 247)

G2512045. Fibrilaţia ventriculară sau asistolia au o evoluţie defavorabilă spre moarte biologică dacă nu
beneficiază de resuscitare cardio-respiratorie în primele:
A. 4-6 minute
B. 15-30 minute
C. 1-2 ore
D. 4-6 ore
E. 12 ore
(pag. 247)

G2512046. Cel mai important factor de predicţie pentru riscul pe termen lung de deces şi moarte subită
cardiacă după faza acută a unui infarct miocardic este reprezentat de:
A. prezenţa aritmiilor supraventriculare
B. prezenţa blocurilor atrio-ventriculare
C. întinderea leziunii miocardului produsă în timpul evenimentului acut
D. vârsta pacientului
E. factorii de risc asociaţi
(pag. 248)

G2512047. Singura metodă practică de prevenire a morţii subite cardiace în marile segmente
populaţionale este:
A. monitorizarea Holter
B. ecocardiografia ca test de screening
C. corectarea dezechilibrelor electrolitice
D. controlul factorilor de risc coronarian
E. tromboliza unui procent cât mai mare din pacienţii care suferă un infarct miocardic
(pag. 248)

G2512048. În cazul stopului cardiac în care este confirmat diagnosticul de tahicardie ventriculară sau
fibrilaţie ventriculară se începe cu administrarea unui şoc electric de:
A. 10 J
B. 50 J
C. 100 J
D. 200 J
E. 500 J
(pag. 249-50)

334 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
335 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2512049. De controlul căruia dintre următorii factori depinde cel mai mult rata recurenţei în fibrilaţia
ventriculară resuscitată din infarctul miocardic acut:
A. anomaliilor electrofiziologice
B. dezechilibrelor electrolitice
C. instabilităţii hemodinamice
D. infecţiilor asociate
E. factorilor de risc coronarieni
(pag. 250)

G2512050. În tratamentul antiaritmic empiric de întreţinere la supravieţuitorii unui stop cardiac se


foloseşte:
A. Chinidina
B. Propafenona
C. Flecainida
D. Amiodarona
E. Tosilatul de bretiliu
(pag. 250)

G2512051. Care este cea mai utilizată metodă de tratament de întreţinere pe termen lung la
supravieţuitorii unui stop cardiac:
A. tratamentul anticoagulant
B. tratamentul hipolipemiant
C. monitorizarea Holter
D. defibrilatorul/cardioconvectorul implantabil
E. chirurgia antiaritmică
(pag. 250-51)

G2612052. Medicamentele cele mai frecvent asociate cu inducerea unor episoade de astm sunt:
A. Inhibitorii enzimei de conversie
B. Blocantii de calciu
C. Antiinflamatoarele nesteroidice
D. Antibioticele betalactamice
E. Antiinflamatoare steroidice
(pag. 1568)

G2612053. La examenul clinic la un pacient astmatic în criza gasim:


A. wheezing
B. hipersudoratie
C. hipersecretie apoasa nasoconjunctivala
D. jugulare turgescente
E. bradiaritmie
(pag. 1570)

G2612054. Reversibilitatea obstructiei cailor aeriene în astm este definita conventional ca o crestere cu
cate procente dupa administrarea de betamimetic:
A. 5%
B. 10%
C. 15%
D. 20%
E. 25%
(pag. 1570)

G2612055. Diagnosticul diferential dintre astmul bronsic si insuficienta ventriculara stanga acuta are la

335 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
336 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

baza prezenta:
A. stridorului
B. efortului muschilor respiratori accesori
C. ralurile umede la baze
D. expectoratia perlata,aderenta
E. degetele hipocratice
(pag. 1570)

G2612056. Anticolinergicele utilizate în tratamentul astmului bronsic au ca dezavantaj:


A. actiunea lenta-în 60-90 de minute
B. aparitia tahicardiei excesive,mai mult de 120 batai/minut
C. existenta numai ca preparate injectabile
D. hepatotoxicitatea
E. contraindicatiile administrarii în afectiuni renale asociate
(pag. 1571)

G2612057. La pacientul astmatic în criza trebuie evitata administrarea de:


A. diuretice
B. sedative
C. betaadrenergice
D. antibiotice
E. antipiretice
(pag. 1557)

G2612058. Care din categoriile de pacienţi enumerate au rată de supravieţuire de peste 10 %, după
stopul cardiac intraspitalicesc:
A. Cancer
B. Insuficienţă renală
C. Boli acute ale SNC
D. Ulcer gastroduodenal
E. Infecţii necontrolate
(pag. 250)

G2612059. Precizaţi factorii care NU sunt asociaţi morţii subite cardiace:


A. Intoxicaţia cu cocaină
B. Intoxicaţia cu digitală
C. Sindromul LGL
D. Hipoxemia
E. Acidoza
(pag. 246)

G2612060. Îngrijirea pacientului care face colaps NU include:


A. Intervenţia iniţială şi suportul vital de bază
B. Suportul vital avansat
C. Îngrijirea postresuscitare
D. Anticoagulare pe termen lung
E. Îngrijire pe termen lung
(pag. 249)

G2612061. Care din următoarele afecţiuni cardiace NU reprezintă cauze structurale de stop cardiac şi
moarte subită cardiacă:
A. Boli valvulare cardiace

336 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
337 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Cardiomiopatia dilatativă
C. Infarctul miocardic vindecat
D. Hipopotasemia
E. Infarctul miocardic acut
(pag. 246)

G2612062. Următorii factori funcţionali NU sunt asociaţi morţii subite cardiace:


A. Ischemia tranzitorie
B. Insuficienţa cardiacă cronică
C. Miocardita
D. Şocul
E. Acidoza
(pag. 246)

G2612063. Cel mai obişnuit mecanism al stopului cardiac este:


A. Bradiaritmii severe persistente
B. Asistolia
C. Disociaţia electromecanică
D. Fibrilaţia ventriculară
E. Tahicardia ventriculară susţinută
(pag. 247)

G2612064. Care din următoarele afecţiuni NU se prezintă clinic sub forma stopului cardiac:
A. Embolism pulmonar acut masiv
B. Anevrism de aortă rupt
C. Bradicardia sinusală
D. Anafilaxia intensă
E. Ruptura de cord după IMA
(pag. 248)

G2812065. Dupa faza acuta a infarctului miocardic, cel mai important factor de risc pentru moartea
subita cardiaca este:
A. intinderea leziunii miocardului
B. efortul fizic
C. dislipidemia
D. diabetul zaharat
E. fumatul
(pag. 248)

G2812066. Interventia initiala in colapsul cardiovascular este:


A. confirmarea daca colapsul este datorat cu adevarat stopului cardiac
B. socul electric extern
C. adrenalina I.V.
D. manevra Heimlich
E. cardiostimularea electrica
(pag. 248)

G2812067. Cauza cea mai frecventa a mortii subite cardiace este reprezentata de:
A. bolile valvulare cardiace
B. boala aterosclerotica coronariana
C. cardiomiopatiile
D. pericarditele

337 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
338 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. dezechilibrele hidro-electrolitice
(pag. 246)

G2812068. In legatura cu moartea subita, care din urmatoarele afirmatii este adevarata:
A. Decesul survine la mai putin de o ora de la instalarea evenimentelor acute
B. Majoritatea deceselor subite survin in spital
C. Accidentele vasculare cerebrale au aceeasi pondere cu cele coronariene
D. Intoxicatiile acute reprezinta o cauza majora de moarte subita
E. Este definita ca oprirea brutala a functiei de pompa a inimii
(pag. 246)

G2912069. Următoarele NU reprezintă aspecte din tratamentul de întreţinere pe termen lung al


bolnavilor supravieţuitori ai unui stop cardiac în afara spitalului:
A. Dacă ischemia este prezentă se vor administra betablocante
B. Stimularea electrică programată poate depista instabilitatea electrică
C. Dacă ischemia este prezentă se poate recurge la
D. Se poate opta pentru un tratament empiric cu amiodaronă
E. Betablocantele sunt medicamente contraindicate la aceşti pacienţi
(pag. 250)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1212070. Care dintre afirmatiile referitoare la resuscitarea cardio-respiratorie sunt corecte:


A. Se indeparteaza corpii straini sau dantura falsa
B. O insuflare a plamanului se realizeaza dupa fiecare 5 compresii toracice, daca resuscitarea este realizata
de 2 persoane
C. Doua insuflari ale plamanului se realizeaza dupa 5 compresii toracice, daca resuscitarea este realizata de
o singura persoana
D. Sternul este apasat cu o rata de aproximativ 80-100/min
E. Compresia toracelui va comprima cordul cu 3-5 cm
(pag. 249)

G1212071. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte, referitor la incidenta mortii subite cardiace:
A. Este scazuta pana la varsta de 6 luni
B. Are un nivel scazut toata copilaria si adolescenta
C. Are un varf intre 45 si 75 de ani
D. Inaintarea in varsta este un factor de risc important
E. La varstnici, incidenta la barbati ramane superioara celei de la femei
(pag. 246)

G1212072. Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de:


A. Sincopa vasovagala
B. Hipotensiunea arteriala cu sincopa
C. Sincopa neurocardiogena
D. Extrasistolia ventriculara
E. Stopul cardiac
(pag. 247)

G1212073. Colapsul cardio-vascular se caracterizeaza prin:


A. Oprirea ireversibila a tuturor functiilor biologice
B. Oprirea brutala, ireversibila, a functiei de pompa a inimii

338 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
339 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Pierdere subita a fluxului sanguin


D. Reversibilitate posibil spontana
E. Reversibilitate prin interventii, in stopul cardiac
(pag. 245)

G1212074. Dupa faza acuta a infarctului mioocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca
este prezis de:
A. Intinderea leziunii miocardului produsa in timpul evenimentului acut
B. Prezenta complexelor ventriculare premature frecvente, pana la 5-10/ora
C. Prezenta tahicardiei ventriculare nesustinute
D. Prezenta fractiei de ejectie sub 50 %
E. Prezenta insuficientei cardiace
(pag. 248)

G1212075. Factorii de risc ereditari specifici pentru moartea subita cardiaca sunt
A. Ateroscleroza
B. Sindroamele miopatice si displazice
C. Hiperlipoproteinemiile genetice
D. Sindromul QT scurt congenital
E. Bolile valvulare
(pag. 246)

G1212076. Interventia initiala si suportul vital de baza, in colapsul cardio-vascular, presupun:


A. Observarea miscarilor respiratorii
B. Stabilirea prezentei sau absentei pulsului carotidian
C. Aplicarea sistematica a unei lovituri precordiale, chiar in lipsa posibilitatilor de monitorizare si defibrilare
D. Degajarea cailor respiratorii
E. Efectuarea resuscitarii cardio-respiratorii
(pag. 249)

G1212077. Manoperele din cadrul suportului vital avansat cuprind:


A. Compresia toracelui
B. Respiratia gura-la-gura
C. Intubatia cu sonda endotraheala
D. Defibrilarea si/sau electrostimularea
E. Asigurarea unei linii venoase
(pag. 249)

G1212078. Tratamentul stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolelor cuprinde:


A. Intubarea prompta
B. Continuarea resuscitarii cardio-respiratorii
C. Socul electric extern
D. Controlul hipoxemiei si acidozei
E. Administrarea de adrenalina si/sau atropina
(pag. 250)

G1312079. Drogurile utilizate in tratamentul fibrilatiei ventriculare sunt:


A. tosilatul de bretiliu
B. lidocaina
C. procainamida
D. digoxin
E. atropina

339 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
340 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 250)

G1312080. Dupa faza acuta a infarctului miocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca
este prezis de:
A. tromboflebita superficiala
B. intinderea leziunii miocardice
C. frecventa in crestere a contractiilor ventriculare premature (>10-30 CVP/ora)
D. tromboflebita profunda
E. tahicardia ventriculara nesustinuta
(pag. 248)

G1312081. Factorii de risc cei mai importanti pentru moartea subita cardiaca sunt:
A. tromboflebita profunda
B. fumat
C. hipercolesterolemie
D. obezitate
E. hipertensiunea
(pag. 248)

G1312082. In cadrul suportului vital avansat sunt incluse urmatoarele manevre:


A. intubatia cu sonda endotraheala
B. ventilatia gura la nas
C. defibrilarea
D. electrostimularea
E. asigurarea unei linii intravenoase
(pag. 249)

G1312083. In fibrilatia ventriculara, gluconatul de calciu este indicat:


A. in hiperpotasemia care determina fibrilatie ventriculara
B. in hipocalcemie
C. la pacientii cu intoxicatie digitalica
D. la pacientii cu intoxicatie cu betablocante
E. la pacientii cu intoxicatie cu blocante ale canalelor de calciu
(pag. 250)

G1412084. Care din urmatoarele reprezinta afectiuni cardiace ce pot fi responsabile de moarte subita:
A. cardiomiopatia hipertroficã obstructivã
B. miocardita
C. fascicule anormale din WPW
D. aritmii supraventriculare de cauza funcţionalã
E. prolaps de valvã mitralã
(pag. 246)

G1412085. Decesul prin insuficienta circulatorie este caracteizat prin:


A. frecvent se produce prin fibrilatie ventricularã
B. de obicei duratã scurta a stãrii terminale
C. se produce prin asistolã
D. apare la pacienþi inactivi si comatosi
E. evenimentele cardiace sunt dominante inainte de instalarea stãrii terminale
(pag. 247)

G1412086. Despre anatomopatologia mortii subite sunt adevãrate urmatoarele afirmatii:


A. boala coronarianã prevaleazã ca factor structural major

340 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
341 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. 75% din victimele mortii subite prezintã cel putin 2 coronare cu stenozã de minim 75%
C. 50% din pacientii decedati prin moarte subitã prezentau un infarct miocardic acut
D. 70-75% prezentau un infarct miocardic in antecedente
E. persistã o incidenta crescutã a hipertrofiei ventriculare stangi
(pag. 246)

G1412087. Despre epidemiologia mortii subite se pot afirma urmãtoarele:


A. incidenta morþii subite prezintã primul varf intre 0-6 luni
B. al doilea varf de incidenta se situeaza intre 35-75 ani
C. barbatii si femeile au susceptibilitate diferitã odatã cu avansarea in varstã
D. inaintarea in varstã este un factor important de risc pentru moartea subitã cardiacã
E. incidenta mortii subite prezintã primul varf intre 0-6 ani
(pag. 246)

G1412088. Dintre modalitãtile terapeutice folosite la pacientii supravietuitori ai unei morti subite la care
s-a suspicionat implicarea unui maecanism ischemic cele mai eficiente s-au dovedit:
A. antiaritmicele din clasa Ic
B. betablocantele
C. blocantele de calciu
D. metodele de revascularizare miocardicã
E. antiaritmicele din clasa III-a
(pag. 248)

G1412089. Precizati care din mecanismele electrice enuntate sunt implicate cel mai frecvent in stopul
cardiac:
A. fibrilatia ventricularã
B. bradicardia sinusalã
C. tahicardie ventricularã sustinutã
D. disociaţie electromecanicã
E. asistola
(pag. 247)

G1512090. Care dintre urmatoarele situatii clinice reprezinta cauze de stop cardiac prin scaderea acuta
a debitului cardiac:
A. embolia pulmonara masiva
B. anafilaxia intensa
C. ruperea unui anevrism de aorta
D. ruptura cordului
E. pericardita postinfarct
(pag. 247)

G1512091. Care dintre urmatorii factori functionali asociati pot determina o anomalie structurala sa
devina instabila clinic si sa conduca la moarte subita cardiaca:
A. dezechilibrele electrolitice (ex. hipopotasemia)
B. hipoxemia, acidoza
C. efectele proaritmice ale medicatiei
D. starile febrile
E. toxinele cardiace (ex. intoxicatia cu cocaina)
(pag. 246)

G1512092. Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de:


A. tahicardia sinusala
B. bradicardia severa tranzitorie

341 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
342 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. hipertensiunea arteriala in puseu


D. cresterea fracţiei de ejecţie a ventriculului stang peste 30%
E. sincopa vasovagala
(pag. 247)

G1512093. Combaterea stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolei se poate face prin
urmatoarele manevre:
A. soc electric extern
B. administrarea de adrenalina intravenos
C. administrarea de atropina intravenos
D. resuscitarea respiratorie si masajul cardiac extern
E. administrarea de lidocaina intravenos
(pag. 250)

G1512094. Debutul stopului cardiac poate fi caracterizat prin simptome tipice unui eveniment cardiac
acut precum:
A. durerea de debut din infarctul miocardic
B. dispneea acuta sau ortopneea
C. palpitatiile
D. ameţelile instalate brusc
E. febra
(pag. 247)

G1512095. in cazul unei defibrilari initiale nereusite in stopul cardiac prin fibrilatie ventriculara sau
persistentei instabilitatii electrice se pot administra intravenos urmatoarele medicamente:
A. lidocaina
B. procainamida
C. digoxinul
D. nitroprusiatul de sodiu
E. heparina
(pag. 250)

G1512096. O tehnica corecta a masajului cardiac extern cuprinde urmatoarele manevre:


A. aplicarea palmei mainii in dreptul socului apexian
B. aplicarea unei forte care va trebui sa comprime cordul cu 3-5cm
C. relaxarea dupa comprimare sa fie lenta
D. rata de compresie sa fie de aproximativ 80-100/minut
E. masajul cardiac sa se faca cu bratele intinse
(pag. 249)

G1512097. Reusita incercarii de a resuscita un pacient cu stop cardiac depinde de:


A. starea de constienta a pacientului
B. timpul scurs de la instituirea resuscitarii
C. mecanismul care a determinat evenimentul
D. starea clinica a pacientului inaintea stopului cardiac
E. sexul pacientului
(pag. 247)

G1512098. Suportul vital avansat pentru asigurarea ventilatiei adecvate, controlului aritmiilor cardiace
si stabilizarea statusului hemodinamic cuprinde urmatoarele manevre terapeutice:
A. intubatie cu sonda endotraheala
B. defibrilare/cardioversie si/sau electrostimulare
C. asigurarea unei linii intravenoase

342 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
343 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. efectuarea manevrei Heimlich


E. anestezie generala
(pag. 249)

G2312099. In cadrul suportului vital avansat sunt incluse urmatoarele manevre:


A. asigurarea unei linii intravenoase
B. electrostimularea
C. defibrilarea
D. ventilatia gura la nas
E. intubatia cu sonda endotraheala
(pag. 249)

G2312100. Drogurile utilizate in tratamentul fibrilatiei ventriculare sunt:


A. tosilatul de bretiliu
B. lidocaina
C. procainamida
D. digoxin
E. atropina
(pag. 250)

G2312101. In fibrilatia ventriculara, gluconatul de calciu este indicat:


A. in hiperpotasemia care determina fibrilatie ventriculara
B. in hipocalcemie
C. la pacientii cu intoxicatie digitalica
D. la pacientii cu intoxicatie cu betablocante
E. la pacientii cu intoxicatie cu blocante ale canalelor de calciu
(pag. 250)

G2312102. Factorii de risc cei mai importanti pentru moartea subita cardiaca sunt:
A. tromboflebita profunda
B. fumat
C. hipercolesterolemie
D. obezitate
E. hipertensiunea
(pag. 248)

G2312103. Dupa faza acuta a infarctului miocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca
este prezis de:
A. tromboflebita superficiala
B. intinderea leziunii miocardice
C. frecventa in crestere a contractiilor ventriculare premature (>10-30 CVP/ora)
D. tromboflebita profunda
E. tahicardia ventriculara nesustinuta
(pag. 248)

G2512104. Anumite anomalii sistemice metabolice sunt factori funcţionali asociaţi ce pot determina o
anomalie structurală să devină instabilă clinic şi să conducă la moarte subită cardiacă:
A. dezechilibrele electrolitice (ex. hipopotasemia)
B. alcaloza
C. acidoza
D. hiperglicemia
E. hipoxemia

343 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
344 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 246)

G2512105. Reperfuzia spontană a miocardului ischemic ce poate determina o instabilitate


electrofiziologică şi aritmie şi să conducă la moarte subită cardiacă se poate produce prin:
A. modificări vasomotorii în vasele coronare
B. embolizare
C. deficienţa proteinei C şi S
D. tromboliză spontană
E. administrarea de streptokinază
(pag. 246)

G2512106. Care dintre următoarele situaţii clinice reprezintă cauze de stop cardiac prin scăderea acută
a debitului cardiac:
A. ruptura cordului
B. ruperea unui anevrism de aortă
C. pericardita postinfarct
D. embolia pulmonară masivă
E. anafilaxia intensă
(pag. 247)

G2512107. Mecanismele stopului cardiac cu prognosticul cel mai defavorabil al ratei de succes a
resuscitării iniţiale şi supravieţuirii după resuscitare sunt:
A. bradiaritmia
B. tahicardia ventriculară
C. fibrilaţia ventriculară
D. disociaţia electromecanică
E. asistolia
(pag. 247)

G2512108. Stopul cardiac se deosebeşte de sincopă prin următoarele caracteristici:


A. în general necesită o intervenţie pentru resuscitare
B. nu este tranzitoriu
C. pacientul nu îşi redobândeşte conştienţa în mod spontan
D. nu produce pierderea fluxului sanguin efectiv
E. nu apare la pacienţii sub 45 de ani
(pag. 246-247)

G2512109. Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de:


A. tahicardia sinusală
B. bradicardia severă tranzitorie
C. hipertensiunea arterială în puseu
D. creşterea fracţiei de ejecţie a ventriculului stâng peste 30%
E. sincopa vasovagală
(pag. 247)

G2512110. Cauzele cele mai frecvente ale decesului survenit în cursul spitalizarii după un stop cardiac
resuscitat cu succces sunt:
A. aritmiile recurente
B. tromboembolismul pulmonar
C. encefalopatia anoxică
D. infecţiile ulterioare asistării prelungite a respiraţiei
E. denutriţia
(pag. 247)

344 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
345 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2512111. Debutul stopului cardiac poate fi caracterizat prin simptome tipice unui eveniment cardiac
acut precum:
A. febra
B. durerea de debut din infarctul miocardic
C. dispneea acută sau ortopneea
D. palpitaţiile
E. ameţelile instalate brusc
(pag. 247)

G2512112. O tehnică corectă a masajului cardiac extern cuprinde următoarele manevre:


A. aplicarea palmei mâinii în dreptul şocului apexian
B. aplicarea unei forţe care va trebui să comprime cordul cu 3-5 cm
C. relaxarea după comprimare să fie lentă
D. rata de compresie să fie de aproximativ 80-100/minut
E. masajul cardiac să se facă cu braţele întinse
(pag. 249)

G2512113. Resuscitarea cardiorespiratorie ca suport vital de bază în cazul stopului cardiac cuprinde
următoarele elemente:
A. defibrilarea sau cardioversia
B. plasarea unui cateter Swan - Ganz
C. administrarea de digoxin intravenos
D. compresia toracelui
E. stabilirea şi menţinerea ventilaţiei plămânilor
(pag. 249)

G2512114. Suportul vital avansat pentru asigurarea ventilaţiei adecvate, controlul aritmiilor cardiace şi
stabilizarea statusului hemodinamic cuprinde :
A. efectuarea manevrei Heimlich
B. intubaţie cu sondă endotraheală
C. anestezie generală
D. asigurarea unei linii intravenoase
E. defibrilare/cardioversie şi/sau electrostimulare
(pag. 249)

G2512115. Combaterea stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolei se poate face prin
următoarele manevre:
A. şoc electric extern
B. administrarea de adrenalină intravenos
C. administrarea de atropină intravenos
D. resuscitarea respiratorie şi masajul cardiac extern
E. administrarea de lidocaină intravenos
(pag. 250)

G2512116. Prognosticul după stopul cardiac intraspitalicesc asociat cu boli extracardiace este mai
favorabil în cazul următoarelor afecţiuni:
A. insuficienţa renală
B. boli acute ale sistemului nervos central
C. dezechilibre electrolitice
D. tratament cu medicamente proaritmice
E. anomalii metabolice
(pag. 250)

345 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
346 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2512117. În cazul unei defibrilări iniţiale nereuşite în stopul cardiac prin fibrilaţie ventriculară sau
persitenţei instabilităţii electrice se pot administra intravenos următoarele medicamente:
A. Digoxinul
B. Nitroprusiatul de sodiu
C. Lidocaina
D. Procainamida
E. Hidralazina
(pag. 250)

G2612118. Care din urmatoarele elemente fac parte din definitia astmului
A. se manifesta prin îngustarea localizata a unei bronsii
B. este o afectiune caracterizata prin reactivitate crescuta a arborelui traheo-bronsic
C. bronhospasmul cedeaza întodeauna spontan si rapid
D. bronhospasmul se manifesta prin accese de dispnee, tuse si wheezing
E. crizele sunt declansate prin expunere la o multitudine de stimuli
(pag. 1566)

G2612119. Astmul se caracterizeaza prin:


A. crize episodice
B. exacerbari acute intercalate cu perioade asimptomatice
C. dispnee exclusiv nocturna
D. durata atacurilor de dispnee este de cateva secunde
E. pot exista episoade de evolutie cu dispnee continua timp de cateva zile
(pag. 1566)

G2612120. Care sunt caracteristicile etiologice ale astmului bronsic:


A. este o boala heterogena
B. astmul alergic se asociaza cu istoric personal / familial de boli alergice
C. apare mai frecvent la pacientii mari fumatori
D. astmul idiosincrazic implica evidentierea de nivele serice crescute de IgE
E. poate aparea în urma unor infecsii respiratorii, cu aparitia wheezing si dispnee
(pag. 1567)

G2612121. Mecanismul inflamator din astm implica participarea esentiala a urmatoarelor celule:
A. eritrocite
B. eozinofile
C. mastocite
D. macrofage
E. limfocite
(pag. 1567)

G2612122. Principalii mediatori inflamatori implicati în patogenia astmului bronsic sunt:


A. tromboxanul A2
B. bradikinina
C. prostaciclina I2
D. leucotrienele C,D,E
E. prostaglandine E,F,G
(pag. 1567)

G2612123. Diagnosticul diferential al astmului bronsic trebuie sa includa:


A. TBC pulmonar miliar
B. Septicemie cu Gram negativi

346 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
347 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. tumori / edem laringian


D. neoplasm / stenoza bronsica
E. tumori carcinoide
(pag. 1570)

G2612124. Tratamentul antiinflamator al astmului bronsic include:


A. Glucocorticoizi
B. cromolynul de sodiu
C. nedocromilul de sodiu
D. epinefrina
E. salbutamolul
(pag. 1571, 1572)

G2612125. Tratamentul bronhodilatator al musculaturii netede în astmul bronsic include:


A. oxigenoterapia
B. izoproterenolul
C. metaproterenolul
D. antileukotrienele
E. albuterolul
(pag. 1571)

G2612126. În situatiile de urgenta în astmul bronsic se administreaza:


A. corticosteroizi inhalatori doze mari
B. beta 2 agonsti aerosoli
C. aminofilina inhalator
D. aminofilina injectabil
E. glucocorticoizi injectabili
(pag. 1572, 1573)

G2612127. Indicaţi factorii de risc cei mai importanţi pentru moartea subită cardiacă:
A. Hiperuricemia
B. Obezitatea
C. Anomaliile ECG nespecifice
D. Hipertrofia ventriculară stîngă
E. Hipercolesterolemia
(pag. 248)

G2612128. În legătură cu moartea subită se poate afirma:


A. Are o incidenţă de aproximativ 10% din totalul deceselor determinate de boli cardiace
B. Are o incidenţă de aprox. 50% din totalul deceselor determinate de boli cardiace
C. Este definită ca moarte naturală datorată cauzelor cardiace
D. Este definită ca perioada de timp de 2 ore de la debutul evenimentului terminal şi deces
E. Biologic victima nu poate rămâne în viaţă fără intervenţii rapide
(pag. 245)

G2612129. În stopul cardiac NU există:


A. Oprirea brutală a funcţiei de pompă a inimii
B. Deseori reversibilitate spontană
C. Reversibilitate prin intervenţie promptă
D. Oprirea lentă a funcţiei de pompă a inimii
E. Rareori reversibilitate spontană
(pag. 245)

347 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
348 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2612130. Despre moartea subită cardiacă se poate afirma:


A. Moartea subită cardiacă atinge punctul culminant în copilărie şi adolescenţă
B. Incidenţa începe să scadă la adulţii tineri
C. Boala aterosclerotică coronariană este cea mai frecventă anomalie structurală asociată
D. Până la 80% din totalul morţilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecinţelor aterosclerozei
coronariene
E. Cardiomiopatiile sunt implicate în 10-15% din cazurile de moarte subită cardiacă
(pag. 246)

G2612131. Care din următoarele sunt cauze structurale ale morţii subite cardiace:
A. Sindromul QT prelungit congenital
B. Miocardita
C. CMH obstructivă
D. CMH neobstructivă
E. Insuficienţa cardiacă cronică
(pag. 246)

G2612132. Factorii de risc cei mai importanţi ai morţii subite cardiace sunt:
A. Vîrsta
B. TA crescută
C. HVS
D. Fumatul
E. Caşexia
(pag. 248)

G2612133. În stopul cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistoliei:


A. Nu este necesar şocul extern
B. Este necesar şocul extern
C. Adrenalina se administrează intravenos
D. Atropina se administrează intravenos
E. Pacientul nu necesită intubare
(pag. 250)

G2612134. Care din următorii factori de risc ereditari sunt specifici pentru moartea subită cardiacă:
A. Hipertensiunea arterială
B. Hiperlipoproteinemii genetice
C. Sindromul intervalului QT prelungit congenital
D. Unele sindroame miopatice
E. Unele sindroame displazice
(pag. 246)

G2812135. Prognosticul dupa stopul cardiac:


A. prin fibrilatie ventriculara primara in IMacut este nefavorabil
B. prin fibrilatie ventriculara secundara in IM acut este nefavorabil
C. intraspitalicesc asociat cu boli extracardiace este nefavorabil
D. prin fibrilatie ventriculara secundara in IM acut este bun
E. intraspitalicesc asociat cu boli extracardiace este bun
(pag. 250)

G2812136. Instabilitatea electrofiziologica generatoare de stop cardiac fara IM acut este indicatie de:
A. tratament antiaritmic empiric cu amiodarona
B. tratament antiaritmic evaluat prin stimulare electrica programata

348 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
349 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. chirurgie antiaritmica
D. defibrilator-cardioverter implantabil
E. cardoistimulare permanenta
(pag. 250)

G2812137. Stopul cardiac bradiaritmic/asistolic secundar obstructiei cailor aeriene raspunde prompt la:
A. socul electric extern
B. cardiostimulare electrica
C. manevra Heimlich
D. intubatie si aspiratie din caile aeriene
E. xilina
(pag. 250)

G2812138. Care din urmatoarele reprezinta afectiuni cardiace ce pot fi responsabile de moarte subita:
A. Cardiomiopatia hipertrofica obstructiva
B. Miocardita
C. Fascicule anormale din WPW
D. Aritmii supraventriculare de cauza functionala
E. Prolaps de valva mitrala
(pag. 246)

G2812139. Despre moartea subita cardiaca se poate afirma:


A. Boala aterosclerotica coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociata
B. Pana la 80% din totalul mortilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecintelor aterosclerozei
coronariene
C. Cardiomiopatiile sunt implicate in 10-15% din cazurile de moarte subita cardiaca
D. Moartea subita cardiaca atinge punctul culminant in copilarie si adolescenta
E. Incidenta incepe sa scada la adultii tineri
(pag. 246)

G2812140. Factorii de risc ereditari specifici pentru moartea subita cardiaca sunt:
A. Ateroscleroza;
B. Sindroamele miopatice si displazice;
C. Hiperlipoproteinemiile genetice;
D. Sindromul QT scurt congenital
E. Bolile valvulare.
(pag. 246)

G2812141. Care dintre urmatorii factori functionali asociati pot determina o anomalie structurala sa
devina instabila clinic si sa conduca la moarte subita cardiaca:
A. dezechilibrele electrolitice (ex. hipopotasemia)
B. hipoxemia, acidoza
C. efectele proaritmice ale medicatiei
D. starile febrile
E. toxinele cardiace (ex. intoxicatia cu cocaina)
(pag. 246)

G2912142. Următoarele afirmaţii sunt adevărate:


A. Boala aterosclerotică coronariană este cea mai frecventă cauză cardiacă de m
B. Pacienţii în faza acută şi cronică a IMA reprezintă o populaţie
C. MS poate reprezenta prima manifestare a bolii cardia
D. Pacienţii supravieţuitori ai unui stop cardiac nelegat d

349 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
350 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Riscul de moarte subită cardiacă este 5% din r


(pag. 248)

G2912143. Factorii de risc coronarieni importanţi sunt:


A. Varsta
B. Consumul crescut de alcool
C. Hipertrofia ventriculară stângă
D. Hipertensiunea arterială
E. Aceşti factori de risc sunt specifici pentru moartea subită coronariană
(pag. 248)

G2912144. Care din următoarele reprezintă cauze de oprire cardiacă:


A. Ruperea acută a unui vas important
B. Ruptura de cord
C. Disociaţia electromecanică
D. Asistola
E. Fibrilaţia atrială
(pag. 247)

G2912145. Manevrele care sunt incluse în suportul vital avansat sunt următoarele:
A. Degajarea căilor respiratorii
B. Compresia toracelui
C. Defibrilarea/cardioversia
D. Intubaţia orotraheală
E. Manevra Heimlich
(pag. 249)

350 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
351 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 13
Pancreatitele acute
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1113001. Care din urmatoarele conditii pot determina o valoare fals normala a amilazelor serice la un
pacient cu pancreatita acuta:
A. Hipercolesterolemia
B. Hipertrigliceridemia
C. Hipocalcemia
D. Hiperglicemia
E. Hiperbilirubinemia
(pag. 1921)

G1113002. Care din urmatoarele determinari anunta instalarea sindromului de detresa respiratorie
acuta in pancreatita acuta:
A. Hipoalbuminemia
B. Hipoxemia
C. Acidoza respiratorie
D. Alcaloza metabolica
E. Hipocalcemia
(pag. 1921)

G1113003. Care din urmatorii factori inhiba secretia pancreatica:


A. Secretina
B. Colecistokinina
C. Nervul vag
D. Somatostatina
E. Sarurile biliare
(pag. 1919)

G1113004. Compicatiile pancreatitei acute cuprind urmatoarele manifestari cu EXCEPTIA:


A. Manifestari pulmonare
B. Manifestari cardiovasculare
C. Manifestari neurologice
D. Manifestari hematologice
E. Manifestari metabolice
(pag. 1922)

G1113005. Complicatii unui pseudochist pancreatic sunt urmatoarele cu EXCEPTIA:


A. Durere
B. Ruptura
C. Hemoragie
D. Hidronefroza bilaterala
E. Abces
(pag. 1926)

351 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
352 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G1113006. Diagnosticul diferential al pancreatitei acute include urmatoarele afectiuni cu EXCEPTIA:


A. Neoplasm pulmonar
B. Perforatie viscerala abdominala
C. Infarctul miocardic acut
D. Cetoacidoza diabetica
E. Ocluzia vaselor mezenterice
(pag. 1921)

G1113007. Pierderea brusca a vederii in evolutia pancreatitei acute este datorata:


A. Episcleritei
B. Retinopatiei Purtscher
C. Glaucomului acut
D. Scleromalaciei perforans
E. Hemoragiei corneene
(pag. 1922)

G1113008. Urmatoarele manifestari sistemice pot sa apara in pancreatitele acute cu EXCEPTIA:


A. Revarsate pleurale
B. Hipotensiunea arteriala
C. Pneumotorax
D. Sindrom de detresa respiratorie a adultului
E. Revarsat pericardic
(pag. 1922)

G1213009. Care sunt indicatiile pentru drenaj ale pseudochisturilor pancreatice?


A. toate pseudochistele la orice dimensiune
B. pseudochistele peste 3 cm diametru
C. pseudochistele peste 5 cm diametru prezente la 2 saptamani dupa debutul pancreatitei acute
D. pseudochsitele de orice dimensiune insoţite de durere
E. pseudochistele peste 5 cm diametru si care persista mai mult de 6 saptamani
(pag. 1925)

G1213010. Icterul din pancreatita acuta se datoreste:


A. hemolizei
B. trombozei de vena porta
C. compresiei coledocului
D. in exclusivitate litiazei coledociene asociate
E. in pancreatita acuta nu apare icter
(pag. 1920)

G1313011. Care din urmatoarele afectiuni nu este inclusa in diagnosticul diferential al pancreatitei
acute:
A. Perforatia viscerala
B. Ocluzia venelor mezenterice
C. Anevrism disecant de aorta
D. Sindrom de intestin iritabil
E. Cetoacidoza diabetica.
(pag. 1921)

G1313012. Simptomul principal in pancreatita acuta este:


A. durerea abdominala
B. febra

352 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
353 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. varsatura
D. icterul
E. socul
(pag. 1920)

G1413013. Cea mai frecventa localizare a pseudoanevrismelor ce complica pancreatita acuta este la
nivelul:
A. arterei mezenterice superioare
B. arterei duodenopancreatice superioare
C. arterei duodenopancreatice inferioare
D. arterelor gastrice scurte
E. arterei splenice
(pag. 1926)

G1413014. Factorii care predispun la dezvoltarea abcesului pancreatic sunt urmatorii, cu exceptia:
A. alimentatia parenterala
B. pancreatita acuta cu peste 3 factori de risc
C. laparotomia precoce
D. pancreatita postoperatorie
E. utilizarea nejudicioasa a antibioticelor
(pag. 1924)

G1413015. Masuri terapeutice eficiente in pancreatita acuta sunt:


A. medicatia anticolinergica
B. administrarea de gabexate
C. octreotidul
D. glucagonul
E. glucocorticoizii
(pag. 1924)

G1413016. Necroza pancreatica infectata este caracterizata prin urmatoarele elemente, cu exceptia:
A. componentele solide ale pancreasului infectat nu pot fi eliminate prin drenaj percutan
B. este o infectie difuza suprapusa peste o leziune necroinflamatorie, la 1-2 saptamani de la debutul
pancreatitei acute
C. insuficienta multiorganica favorizeaza infectia
D. se poate diagnostica precoce prin aspirare cu ac sub ghidaj Tic
E. este o colectie purulenta prost delimitata, cu evolutie lunga (4-6 saptamani)
(pag. 1924)

G1513017. Afectarea neuropsihica la pacientii cu pancreatita acuta consta in:


A. nevroza depresiva
B. paralizie de nervi periferici
C. hemipareza
D. tetraplegie
E. psihoza
(pag. 1922)

G1513018. Afectarea oculara care poate apare in evolutia pancreatitelor acute este reprezentata de:
A. uveita anterioara
B. iridociclita
C. keratoconjunctivita
D. amauroza acuta

353 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
354 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. atac acut de glaucom


(pag. 1922)

G1513019. in pancreatitele acute icterul poate apare datorita:


A. edemului capului de pancreas
B. litiazei intrapancreatice
C. pseudochistelor de corp de pancreas
D. rezorbţiei abceselor din loja pancreatica
E. actiunii sistemice a enzimelor proteolitice
(pag. 1920)

G1513020. in pancreatitele acute, procesul de activare a enzimelor digestive de catre hidrolazele


lizozomale se realizeaza la nivelul:
A. canalului Wirsung
B. ampulei Vater
C. celulelor acinare
D. celulelor pancreasului endocrin
E. lojei pancreatice
(pag. 1920)

G1513021. Principalul mecanism de aparitie a ascitei pancretice este reprezentat de:


A. hipertensiunea portala segmentara
B. tromboza venei splenice
C. ruperea canalului pancreatic comun
D. cresterea presiunii in vena cava inferioara
E. insuficienta drenajului limfatic prin vasele mezenterice
(pag. 1926)

G1513022. Simptomul major caracteristic pancreatitelor acute il reprezinta:


A. distensia abdominala
B. greata
C. varsatura bilioasa
D. durerea abdominala
E. paloarea tegumentara
(pag. 1920)

G1613023. Dintre complicatiile locale ale pancreatitei acute sunt:


A. abces pancreatic
B. gastrita eroziva
C. pneumonie
D. tromboza arterei renale
E. encefalopatie
(pag. 1922)

G1613024. Nu constituie complicatie a pancreatitei acute:


A. infarctul intestinal
B. retinopatia Purtscher
C. hemoragia gastro-intestinala
D. hipertensiunea arteriala
E. icterul obstructiv
(pag. 1922)

354 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
355 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G1613025. Pacientii cu pancreatita severa secundara litiazei biliare se pot ameliora prin:
A. papilotomia in primele 36-72 de ore de la debut
B. dieta cu restrictie de lipide
C. lavajul peritoneal
D. exercitiul fizic
E. controlul diabetului
(pag. 1924)

G1613026. Pancreatita acuta nu poate fi determinata de urmatoarele cauze:


A. postcolangiopancreatografie endoscopica retrograda
B. obezitate
C. etilism cronic
D. ulcer penetrant
E. pancreas septat
(pag. 1920)

G1613027. Simptomul major al pancreatitei acute este:


A. greata si varsaturi
B. distensia abdominala
C. durerea abdominala
D. diaree
E. icterul
(pag. 1920)

G1613028. Urmatoarele elemente clinico-biochimice sunt cuprinse in scorul Rason al pancreatitelor


acute severe:
A. varsta sub 55 de ani
B. hipertensiune arteriala
C. hipercalcemie
D. leucopenie
E. hiperglicemia peste 11mmol/l
(pag. 1921)

G2313029. Care din următoarele anomalii nu apar în pancreatita acută:


A. Hematocrit Ht > 50%
B. Leucocitoză
C. Hipercalcemie
D. Hipoxemie.
E. Hiperglicemie
(pag. 1921)

G2313030. Colangiopancreatografia endoscopică retrogradă este indicată în pancreatita acută


determinată de:
A. alcool
B. traumatisme abdominale
C. ulcer penetrant
D. calculi biliari
E. hipertrigliceridemia
(pag. 1924)

G2313031. Simptomul principal în pancreatita acută este:


A. icterul

355 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
356 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. şocul
C. durerea abdominală
D. febra
E. hematemeza
(pag. 1920)

G2313032. Care din următoarele afecţiuni nu este inclusă în diagnosticul diferenţial al pancreatitei
acute:
A. Anevrism disecant de aortă
B. Ocluzia venelor mezenterice
C. Sindrom de intestin iritabil
D. Cetoacidoza diabetică.
E. Perforaţia viscerală
(pag. 1921)

G2513033. Precizaţi care dintre următorii factori inhibă secreţia pancreatică:


A. Fenilalanină
B. Somatostatină
C. Triptofan
D. Valină
E. Acidul gastric
(pag. 1919)

G2513034. Precizaţi care dintre următoarele medicamente nu determină pancreatită acută:


A. Tetraciclină
B. Ampicilină
C. Nitrofurantoin
D. Eritromicină
E. Acid valproic
(pag. 1920)

G2513035. Menţionaţi care dintre următoarele mecanisme nu sunt implicate în patogenia pancreatitei
acute:
A. Reacţia de hipersensibilitate determinată de unele medicamente
B. Activarea intrapancreatică a enzimelor proteolitice
C. Scăderea secreţiei de bicarbonat din sucul pancreatic
D. Actiarea şi eliberarea de peptide bradikininice şi substanţe vasoactive
E. Activarea intrapancreatică a zimogenelor
(pag. 1920)

G2513036. Simptomul major al pancreatitei acute este reprezentat de:


A. Durerea abdominală
B. Greaţă
C. Vărsături
D. Distensie abdominală
E. Hipomotilitate intestinală
(pag. 1920)

G2513037. Complicaţiile pulmonareale pancreatitei acute cuprind următoarele manifestări cu


EXCEPŢIA:
A. Atelectazii pulmonare
B. Pneumonie
C. Abces mediastinal

356 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
357 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Bronşiectazii
E. Sindromul de detresă respiratorie a adultului
(pag. 1922)

G2513038. Precizaţi care dintre următorii factori nu predispun la dezvoltarea abcesului pancreatic:
A. Pancreatita postoperatorie
B. Tratamentul cu gabexate
C. Alimentarea precoce pe cale orală
D. Laparotomia precoce
E. Utilizarea nejudicioasă a antibioticelor
(pag. 1924)

G2513039. Precizaţi care dintre următoarele manifestări nu constituie complicaţii ale pseudochistului
pancreatic:
A. Durerea
B. Ruptura
C. Hemoragia
D. Abcesul
E. Infarctul enteromezenteric
(pag. 1926)

G2613040. Principala cauza de un exsudat pleural în SUA este reprezentata de:


A. Insuficienta ventriculara stânga
B. Pneumonia bacteriana
C. Neoplazii
D. Infectiile virale
E. Traumatisme toracice
(pag. 1624)

G2613041. Unul din elementele de mai jos mai jos nu caracterizeaza exsudatul:
A. Proteine lichid pleural/proteine serice ? 0,5
B. LDH lichid pleural/LDH ser ? 0,6
C. LDH lichid pleural/LDH ser ? 0,6
D. LDH din lichidul pleural ? 2/3 din valoarea maxima din ser
E. Apare în contextul unor pneumonii bacteriene
(pag. 1624)

G2613042. Pacientii cu revarsate pleurale aparute în contextul unor pneumonii bacteriene aerogene
prezinta cel mai frecvent:
A. Scadere ponderala
B. Anemie moderata
C. Durere toracica
D. Leucopenie
E. Subfebrilitati
(pag. 1624)

G2613043. Urmatoarele elemente constituie indicatii pentru practicarea toracostomiei pe tub, cu


exceptia unei:
A. Prezenta puroiului vâscos în spatiul pleural
B. Frotiuri Gram pozitive pentru microorganisme din lichidul pleural
C. Glucoza mai mica de 50 mg/dl în lichidul pleural
D. Lama de lichid care separa plamânul de peretele toracic mai mica de 10 mm

357 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
358 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. pH-ul lichidului pleural mai mic de 7.00 si mai mic cu 0,15 unitati decât cel arterial
(pag. 1625)

G2613044. Una din urmatoarele neoplazii determina foarte frecvent revarsate pleurale:
A. Neoplasmul de colon
B. Neoplasmul de col uterin
C. Neoplasmul pulmonar
D. Neoplasmul gastric
E. Neoplasmul pancreatic
(pag. 1625)

G2613045. Aparitia mezotelioamelor maligne este mai strâns legata de expunerea la:
A. Pudra de talc
B. Polen
C. Vapori toxici
D. Pulberi de siliciu
E. Pulberi de azbest
(pag. 1625)

G2613046. Pancreatita acută poate fi determinată de următoarele cauze cu excepţia:


A. Oreion
B. Obezitate
C. Etilism cronic
D. Hepatite virale
E. Pancreas septat
(pag. 1920)

G2613047. Simptomul major al pancreatitei acute este:


A. Vărsături
B. Febra
C. Durerea abdominală
D. Diareea
E. Icterul
(pag. 1920)

G2613048. Semnul Cullen din pancreatita acută este secundar:


A. Hemoperitoneului
B. Catabolizării tisulare a hemoglobinei
C. Pseudochistului pancreatic
D. Trombozei de arteră renală
E. Icterului
(pag. 1922)

G2613049. Nodulii tegumentari eritematoşi în pancreatita acută apar prin:


A. Reacţii autoimune
B. Fenomene de vasculită
C. Necroza ţesutului gras subcutanat
D. Sunt însoţiţi de prurit
E. Însoţesc întotdeauna durerea din pancreatita acută.
(pag. 1920)

G2613050. Durerea din pancreatita acută devine mai intensă:

358 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
359 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. În decubit ventral
B. În ortostatism
C. În decubit dorsal
D. Poziţia genu-pectorală
E. decubit lateral
(pag. 1920)

G2613051. Icterul în pancreatita acută:


A. Este frecvent
B. Însoţeşte durerea întotdeauna
C. Este însoţit de hemoragie digestivă superioară
D. Nu este frecvent
E. Dispare înaintea apariţiei durerii
(pag. 1920)

G2813052. Simptomul principal in pancreatita acuta este:


A. febra
B. varsatura
C. durerea abdominala
D. icter
E. distensia abdominala
(pag. 1920)

G2813053. Care dintre factorii de prognostic Ramson Imrie din pancreatita acuta sunt luati in
considerare in primele 48 ore:
A. varsta peste 55 ani
B. LDH seric >400UI/l
C. leucocitozoza >16000/μl
D. hipoxemia ( PO2<60mmHg)
E. hiperglicemia >11mmol/l (>200mg/dl)
(pag. 1921)

G2813054. Diagnosticul diferential al pancreatitei include urmatoarele boli CU EXCEPTIA:


A. colecistita acuta
B. colica biliara
C. colica renala
D. infarct miocardic
E. neoplasm pulmonar
(pag. 1921)

G2813055. Complicatiile locale ale pancreatitei sunt:


A. sindromul de detresa respiratorie a adultului
B. abcesul pancreatic
C. tromboza arterei/ venei renale
D. moarte subita
E. encefalopatie
(pag. 1922)

G2813056. Examenele de laborator evidentiaza, de obicei, in pancreatita, urmatoarele modificari CU


EXCEPTIA:
A. leucocitoza
B. hipocalcemie

359 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
360 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. hiperglicemie
D. hipoglicemie
E. hipertrigliceridemie
(pag. 1921)

G2913057. Care din următoarele nu fac parte dintre criteriile Ranson apreciate la 48h pentru evaluarea
supravieţuirii în pancreatita acută:
A. Hipocalcemia<1,9mmol/l (<8mg/dl)
B. Scăderea hematocritului cu peste 20%.
C. Hipoxemia PO2<60mmHg.
D. Hipoalbuminemia <32g/l.
E. Creşterea creatininei >1,8mmol/l (>5mg/dl)
(pag. 1921)

G2913058. Simptomul major în pancreatita acută este:


A. Greaţa şi vărsăturile.
B. Distensia abdominală cu meteorism.
C. Durerea abdominală.
D. Şocul (prin hipovolemie, Kinine etc.)
E. Subfebrilitate.
(pag. 1920)

G2913059. Cel mai precoce semn de modificare retiniană în retinopatia diabetică este:
A. Ocluzia capilarelor retiniene.
B. Şunturile arterio-venoase.
C. Creşterea permeabilităţii capilare.
D. Hemoragii retiniene.
E. Apariţia de anevrisme saculare şi fusiforme.
(pag. 2282)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1113060. Care din urmatoarele conditii sunt factori etiologici ai pancreatitei acute:
A. Ingestia de bauturi alcoolice
B. Litiaza biliara
C. Medicamentele
D. Hipercolesterolemia
E. Hipocalcemia
(pag. 1920)

G1113061. Care din urmatoarele proprietati apartin sucului pancreatic:


A. Are o concentratie mare de bicarbonat
B. Are un pH acid
C. Contine enzime glicolitice, lipolitice si proteolitice
D. Enzimele proteolitice sunt secretate sub forma activa
E. Toate enzimele pancreatice au un pH optim acid
(pag. 1919)

G1113062. Care din urmatorii factori influenteaza nevativ supravietuirea in pancreatita acuta:
A. Varsta > 55 ani
B. Hipocalcemia <1,9 mmol/l (< 8 mg/dl)

360 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
361 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Hipoxemia (PO2 < 60 mmHg)


D. Hiperglicemia > 11 mmol/l (> 200 mg/dl)
E. Hiperbilirubinemia > 3mg/dl
(pag. 1921)

G1113063. Complicatiile locale ale pancreatitei acute sunt:


A. Necroza pancreatica
B. Colectii pancreatice lichidiene
C. Tromboza de vena porta
D. Hematurie
E. Hemotorax
(pag. 1922)

G1113064. Complicatiile sistemice ale pancreatitei acute sunt:


A. Hipovolemia
B. Coagularea intravasculara diseminata
C. Oligurie
D. Hipoglicemie
E. Hipercolesterolemie
(pag. 1922)

G1113065. Diagnosticul de laborator al pancreatitei acute se bazeaza pe:


A. Amilaze serice crescute
B. Lipaza serica crescuta
C. Hiperglicemie
D. Leucopenie
E. Hemoculturi pozitive
(pag. 1921)

G1113066. Diagnosticul diferential al ascitei pancreatice se face cu urmatoarele afectiuni:


A. Carcinomatoza peritoneala
B. Peritonita tuberculoasa
C. Pericardita constrictiva
D. Sindromul Budd-Chiari
E. Sindrom Felty
(pag. 1926)

G1113067. Examenele paraclinice utile in pancreatita acuta sunt:


A. Ecografia abdominala
B. Endoscopia digestiva superioara
C. Tomografia computerizata abdominala
D. Colangiopancreatografia retrograda endoscopica
E. Irigografia
(pag. 1921)

G1113068. Examenul fizic al pacientului cu pancreatita acuta arata:


A. Icter
B. Eritem marginat
C. Noduli tegumentari eritematosi
D. Disparitia matitatii hepatice
E. Hipertensiune arteriala
(pag. 1920)

361 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
362 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G1113069. In patogenia pancreatitei acute sunt implicate urmatoarele:


A. Activarea intrapancreatica a enzimelor proteolitice
B. Scaderea concentratiei de bicarbonat din sucul pancreatic
C. Activarea si eliberarea substantelor vasoactive ( bradikinina,histamina)
D. Mecanism imun cu activarea complementului
E. Reactie de hipersensibilitate (medicamente)
(pag. 1920)

G1113070. Mecanismul producerii ascitei in pancreatita acuta este:


A. Ruptura canalului pancreatic comun
B. Insuficienta cardiaca
C. Pseudochistul fisurat
D. Sindromul nefrotic
E. Hipotiroidia
(pag. 1926)

G1113071. Principalele manifestari clinice ale pancreatitei acute sunt:


A. Durerea abdominala
B. Greturi si varsaturi
C. Hipomotilitate intestinala
D. Cefalee
E. Durere retrosternala
(pag. 1920)

G1113072. Semnele caracteristice ale abcesului pancreatic sunt urmatoarele:


A. Febra
B. Leucocitoza
C. Deteriorare rapida a pacientului ameliorat initial
D. Suflu sistolic paraombilical
E. Circulatie colaterala abdominala
(pag. 1924)

G1113073. Tratamentul conventional al pancreatitei acute include:


A. Analgetice pentru durere
B. Aspiratie nasogastrica
C. Oprirea oricarui aport alimentar oral
D. Corticoterapie
E. Antiinflamatorii nesteroidiene
(pag. 1923)

G1213074. Care dintre factorii de prognostic Ranson/Imrie din pancreatita acuta sunt luati in
considerare in primele 48 de ore?
A. lichidul peritoneal hemoragic
B. scaderea hematocritului cu peste 10%
C. hipocalcemia < 8,0 mg/dl
D. cresterea creatininei serice > 5 mg/dl
E. hipoalbuminemia < 3,2 g/dl
(pag. 1921)

G1213075. Care dintre factorii de prognostic Ranson/Imrie din pancreatita acuta sunt luati in
considerare la internarea in spital?
A. scaderea hematocitului cu peste 10%

362 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
363 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. sechestrare de lichid > 4000 ml


C. hipocalcemia < 8,0 mg/dl
D. leucocitoza > 16.000
E. ASAT serica > 250 ui/l
(pag. 1921)

G1213076. Care dintre factorii enumerati cresc secretia pancreatica?


A. somatostatina
B. acizii grasi cu lant lung
C. triptofanul
D. metionina
E. sarurile biliare
(pag. 1919)

G1213077. Care modificari sunt indicatori cheie ai insuficientei organelor in pancreatita acuta?
A. LDH seric > 400 ui/l
B. tensiunea arteriala < 90 mmHg
C. PO2 < 60 mmHg
D. scaderea hematocitului cu peste 10%
E. albumina serica < 3,2 g/dl
(pag. 1921)

G1213078. Care sunt cauzele de luat in considerare la pancientii cu pancreatita acuta recurenta fara o
cauza evidenta:
A. microlitiaza veziculara
B. alcoolul
C. medicamente
D. hipertrigliceridemia
E. pancreasul septat
(pag. 1920)

G1213079. Care sunt cauzele hiperglicemiei din pancreatita acuta?


A. secretia scazuta de insulina
B. aparitia anticorpilor antiinsulinici
C. secretia crescuta de glucagon
D. secretia crescuta de hormoni glucocorticoizi
E. secretia crescuta de catecolamine
(pag. 1921)

G1213080. Care sunt factorii de risc pentru dezvoltarea abcesului pancreatic dupa pancreatita acuta?
A. pancreatita postoperatorie
B. alimentarea precoce pe cale orala
C. utilizarea nejudicioasa a antibioticelor
D. leucocitoza
E. febra
(pag. 1924)

G1213081. Care sunt markerii de mare perspectiva pentru aprecierea evolutiei pancreatitei acute:
A. fibrinogenul
B. proteina C reactiva
C. lipaza
D. elastaza granulocitara serica

363 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
364 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. peptidul activator al tripsinogenului urinar (PAT)


(pag. 1922)

G1213082. Cauze de pancreatita acuta pot fi:


A. alcoolul
B. litiaza biliara
C. hipoparatiroidism
D. furosemid
E. penicilina
(pag. 1920)

G1213083. Cauzele socului din pancreatita acuta sunt:


A. durerea
B. infectia
C. hipovolemia
D. eliberarea de peptide kininice
E. actiunea sistemica a enzimelor proteolitice
(pag. 1920)

G1213084. Durerea in pancreatita acuta are urmatoarele caractere:


A. este intermitenta cu caracter colicativ
B. se amelioreaza in decubit dorsal
C. este constanta, sfredelitoare
D. se amelioreaza la flexia trunchiului si ridicarea genunchilor
E. este localizata in epigastru
(pag. 1920)

G1213085. Urmatoarele elemente apartin ascitei pancreatice:


A. este determinata de ruperea canalului pancreatic comun
B. continutul in proteine este peste 2g/dl
C. continutul in proteine este peste 3 g/dl
D. este intotdeauna hemoragica
E. concentratia amilazei depaseste 20.000 U/l
(pag. 1926)

G1213086. Urmatoarele elemente caracterizeaza amilazemia din pancreatita acuta:


A. valorile sunt crescute de cel putin 3 ori
B. nivelul amilazei se coreleaza intotdeauna cu severitatea pancreatitei
C. cresterea amilazei serice este cel mai sensibil test pentru diagnosticul pancreatitei acute
D. activitatea amilazei serice creste paralel cu a lipazei serice
E. modificarile morfologice apreciate ecografic se coreleaza cu nivelul amilazei serice
(pag. 1921)

G1313087. Afectarea pulmonara in pancreatita acuta se caracterizeaza prin:


A. apare la 10-20% din pacienti.
B. raluri bazale, atelectazii, revarsate pleurale
C. hemoptizii la debutul bolii
D. predominenţa modificarilor pe partea stanga
E. apare la sub 5% din pacienti.
(pag. 1920)

G1313088. Care din urmatoarele anomalii pot fi intalnite in pancreatita acuta:

364 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
365 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. Leucocitoza
B. Hematocrit Ht > 50%
C. Hiperglicemie
D. Hipercalcemie
E. Hipoxemie.
(pag. 1921)

G1313089. Care din urmatorii parametrii evaluati la internare sunt considerati factori ce influenteaza
negativ supravietuirea (in cadrul criteriilor Ranson -Imrie)?
A. Varsta mai mare de 65 de ani
B. Leucocitoza mai mare de 16.000/mmc
C. Leucocitoza mai mare de 10.000/mmc
D. Hiperglicemie mai mare de 200mg/dl
E. LDH seric > 200UI/l.
(pag. 1921)

G1313090. Care din urmatorii parametrii sunt sonsiderati indicatori cheie ai insuficientei organice in
pancreatita acuta?
A. Hipotensiuni (TA < 90mmHg)
B. Tahicardie (AV >130/min)
C. Oligurie (mai putin de 50 ml pe ora) sau creatinina in crestere
D. Calciu seric > 1,9 mmol/l
E. Albumina serica > 3,2g/l.
(pag. 1921)

G1313091. Care din urmatorii parametrii trebuie evaluati in primele 48h in pancreatita acuta (Ranson-
Imrie)?
A. Hematocrit
B. Sechestrare lichidiana
C. Bilirubina
D. Glicemia
E. Creatinina.
(pag. 1921)

G1313092. Complicatiile locale ale pancreatitei acute sunt:


A. necroza
B. colectia pancreatica lichidiana
C. accidentul vascular cerebral
D. ascita pancreatogena
E. icter obstructiv.
(pag. 1922)

G1313093. Complicatiile sistemice cardiovasculare in pancreatita acuta sunt:


A. hipotensiunea
B. moartea subita
C. modificari EKG ale segmentului PQ
D. pericardita purulenta
E. infarct miocardic.
(pag. 1922)

G1313094. Complicatiile sistemice pulmonare in pancreatita acuta:


A. Revarsat pulmonar
B. Atelectazii pulmonare

365 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
366 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Hemoptizii
D. Bronsiectazie
E. Sindrom de detresa respirator.
(pag. 1922)

G1313095. socul din pancreatita acuta poate fi explicat prin:


A. "arsura retro peritoneala" - hipovolemie secundara exudarii sangelui si proteinelor plasmatice in spatiu
retroperitoneal
B. vasodilatatie si cresterea permeabilitatii vasculare
C. hipoglicemie
D. activarea sistemului renina angiotensina
E. eliberarea in circulatie a enzimelor lipolitice si proteolitice.
(pag. 1920)

G1313096. Tratamentul conventional al pancreatitei acute include:


A. analgetice
B. antibiotice
C. fluide IV si coloizi
D. post alimentar
E. aspiratie nazogastrica.
(pag. 1923)

G1313097. Urmatoarele afirmatii despre retinopatia Purseher sunt adevarate:


A. Complicatie frecventa a pancreatitei
B. Complicatie rara a pancreatitei acute
C. Se manifesta prin pierderea brusca a vederii
D. Se manifesta prin diplopie
E. Are modificari specifice la fundul de ochi.
(pag. 1923)

G1313098. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste amilazele serice in pancreatita
acuta:
A. Exista o corelatie stransa intre nivelul amilazelor si severitatea pancreatitei acute.
B. Sunt obisnuit crescute de 3 ori valoarea normala.
C. Amilazele tind sa se normalizeze la 48 - 78 de ore chiar daca pancreatita acuta ramane evidenta
D. Pacienţii cu acidoza au valori fals crescute ale amilazei serice.
E. Pacientii cu acidoza cu valori fals scazute ale amilazei serice.
(pag. 1921)

G1313099. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in pancreatita acuta:


A. Icterul este frecvent si este datorat unei hemolize asociate.
B. Icterul este frecvent si se datoreaza in 75% din cazuri unui calcul prezent in coledocul distal.
C. Icterul nu apare in pancreatita acuta.
D. Icterul nu este frecvent in pancreatita acuta.
E. Cand apare icterul se datoreaza compresiunii portiunii intrapancreatice a canalului biliar comun secundar
edematierii pancreasului cefalic.
(pag. 1920)

G1413100. Urmatoarele elemente caracterizeaza dozarea amilazei serice in pancreatita acuta:


A. nivelul amilazei serice se coreleaza strans cu severitatea pancreatitei acute
B. amilaza revine la valori normale dupa 12 ore de la debutul afectiunii
C. pacientii cu acidoza pot prezenta valori fals crescute ale amilazei serice
D. raportul dintre clearance-ul amilazei si clearance-ul creatininei este crescut la pacientii cu forme severe de

366 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
367 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

pancreatita acuta
E. amilaza serica este strict specifica pentru diagnosticul de pancreatita acuta
(pag. 1921)

G1513101. Afectarea pleuro-pulmonara intalnita in pancreatitele acute consta in:


A. atelectazie pulmonara
B. pneumonie
C. sindrom de detresa respiratorie a adultului
D. infiltrat nodular apical
E. hidrotorace
(pag. 1922)

G1513102. Complicatiile locale ale pancreatitelor acute sunt reprezentate de:


A. abcesul pancreatic
B. icterul obstructiv
C. hemoragia intraperitoneala masiva
D. tulburarile paroxistice de ritm
E. colestaza intrahepatica
(pag. 1922)

G1513103. Complicatiile metabolice care pot surveni in evolutia unei pancretite acute sunt:
A. hiperglicemie
B. hipocalcemie
C. hipofosfatemie
D. alcaloza hipercloremica
E. hipomagnezemie
(pag. 1922)

G1513104. Criteriile Ranson/ Imrie de evaluare la internare a pacientilor cu pancreatita acuta includ:
A. leucocitoza peste 16.000/mmc
B. hipocalcemie sub 1,9 mmol/l
C. cresterea creatininei serice peste 1,8 mmol/l
D. hipoalbuminemie sub 3,2 g/dl
E. hiperglicemie peste 11 mmol/l
(pag. 1921)

G1513105. Factorii de risc care predispun la aparitia abcesului pancreatic ca o complicatie in evolutia
pancreatitelor acute sunt:
A. varsta peste 55 de ani
B. socul hipovolemic
C. alimentarea precoce pe cale orala
D. laparotomia precoce
E. tratamentul antibiotic incorect efectuat
(pag. 1924)

G1513106. Indicati care dintre urmatoarele afectiuni pot evolua cu niveluri serice crescute ale
amilazelor:
A. perforatia intestinala
B. infarctul intestinal
C. cetoacidoza diabetica
D. colecistita cronica scleroatrofica
E. colita ulcerativa

367 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
368 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1921)

G1513107. La pacientii cu pancreatita acuta, pseudoanevrismele vasculare aparute in evolutie se


localizeaza la nivelul:
A. arterei splenice
B. arterei hepatice
C. arterei renale stangi
D. arterei duodenopancreatice superioare
E. arterei duodenopancreatice inferioare
(pag. 1926)

G1513108. Mecanismele aparitiei socului in pancreatitele acute includ:


A. hipovolemia secundara exudarii sangelui si proteinelor plasmatice in spatiul retroperitoneal
B. formarea si eliberarea crescuta de peptide kininice
C. efectele sistemice ale enzimelor proteolitice
D. reflexele axonice locale
E. eliberarea de toxine microbiene in circulatia sistemica
(pag. 1920)

G1513109. Precizati care dintre urmatorele afectiuni pot constitui cauze de pancreatita acuta:
A. litiaza biliara
B. hipertrigliceridemia
C. ciroza hepatica
D. postoperator
E. angeita necrozanta
(pag. 1920)

G1613110. Care dintre urmatoarele semne indica prezenta unei pancreatite necrotice severe:
A. semnul Homans
B. semnulStrauss
C. semnul Cullen
D. semnul Courvoisier
E. semnul Turner
(pag. 1921)

G1613111. Complicatiile pseudochistului pancreatic sunt:


A. abcesul
B. infarctul intestinal
C. ruptura
D. oligurie
E. hemoragia
(pag. 1926)

G1613112. Diagnosticul diferential trebuie sa ia in considerare urmatoarele boli:


A. rectocolita ulcero-hemoragica
B. colica renala
C. intestinul iritabil
D. pneumonia
E. infarctul miocardic
(pag. 1921)

G1613113. Dintre criteriile de prognostic Ranson al pancreatitelor acute severe, la internare, fac parte:
A. hipoxemia (PO2 < 60mmHg)

368 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
369 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. leucocitoza > 16000/ul


C. AST serica >250UI/l
D. scaderea hematocritului cu peste 10%
E. hiperbilirubinemia > 4mg/dl
(pag. 1921)

G1613114. Pancreatita acuta la pacientii cu transplant renal este consecinta urmatorilor factori:
A. hipercalcemia
B. hipertrigliceridemia
C. infectii virale
D. medicamente (glucocoticoizi, azatioprina, L-asparaginaza, diuretice)
E. obstructia ampulei Vater
(pag. 1920)

G1613115. Pancreatitele acute medicamentoase sunt determinate prin:


A. hipertrigliceridemie si hipercalcemie
B. reactie de hipersensibilitate
C. spasm oddian
D. producerea unui metabolit toxic
E. reflux duodeno-pancreatic
(pag. 1919)

G1613116. Pancreatitele acute pot fi cauzate de:


A. infectii cu mycoplasma
B. insuficienta renala
C. tratament cu sulfamide
D. boala de reflux gastro-esofagian
E. infarct miocardic
(pag. 1920)

G1613117. Reprezinta complicatii sistemice ale pancreatitelor acute:


A. coagulare intravasculara diseminata
B. infarctul intestinal
C. icterul obstructiv
D. moarte subita
E. boala ulceroasa
(pag. 1922)

G1613118. Socul in pancreatita acuta se produce prin:


A. contaminare microbiana
B. hipovolemia
C. formarea si eliberarea crescuta de peptide kininice
D. ileusul paralitic difuz
E. efectele sistemice ale enzimelor proteolitice si lipolitice
(pag. 1920)

G2313119. Tratamentul convenţional al pancreatitei acute include


A. fluide intravenoase şi coloizi
B. glucagon
C. analgezice
D. oprirea oricărui aport alimentar oral
E. blocanţii H-2

369 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
370 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1923-1924)

G2313120. Examenul TC dinamic cu contrast îmbunătăţit este recomandat la pacienţii cu pancreatită


acută în următoarele situaţii:
A. pacienţi cu pancreatită moderată
B. pacienţi cu 3 sau mai multe semne Ranson
C. pacienţi care prezintă deteriorare clinică progresivă
D. pacienţi cu suspiciune de pancreatită acută de cauză biliară
E. pacienţi cu pancreatită severă
(pag. 1924)

G2313121. Cauzele care pot favoriza formarea abcesului pancreatic sunt:


A. laparotomia precoce
B. întârzierea reluării alimentaţiei pe cale orală
C. drenaj chirurgical inadecvat
D. etiologia postoperatorie a pancreatitei
E. etiologia biliară a pancreatitei
(pag. 1924)

G2313122. Pseudochisturile pancreatice:


A. se dezvoltă într-o perioadă de 1-4 săptămâni după debutul pancreatitei acute
B. apar la circa 35% din pacienţii cu pancreatită acută
C. se rezolvă spontan în 25-40% din cazuri
D. nu pot fi palpate în regiunea epigastrică
E. sunt localizate în 85% din cazuri în capul pancreasului
(pag. 1924-1925)

G2313123. Şocul din pancreatita acută poate fi explicat prin:


A. eliberarea în circulaţia a enzimelor lipolitice şi proteolitice.
B. "Arsura retro peritoneală" - hipovolemie secundară exudării sângelui şi proteinelor plasmatice în spaţiul
retroperitoneal.
C. activarea sistemului renină angiotensină
D. vasodilataţie şi creşterea permeabilităţii vasculare.
E. hipoglicemie.
(pag. 1920)

G2313124. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în pancreatita acută:


A. Icterul este frecvent şi se datorează în 75% din cazuri unui calcul prezent în coledocul distal.
B. Icterul nu este frecvent în pancreatita acută.
C. Icterul este frecvent şi este datorat unei hemolize asociate.
D. Icterul nu apare în pancreatita acută.
E. Când apare icterul se datorează compresiunii porţiunii intrapancreatice a canalului biliar secundar
edemaţierii pancreasului cefalic.
(pag. 1920)

G2313125. Afectarea pulmonară în pancreatita acută se caracterizează prin:


A. predominenţa modificărilor pe partea stângă
B. hemoptizii la debutul bolii
C. raluri bazale, atelectazii, revărsate pleurale
D. apare la 10-20% din pacienţi
E. apare la sub 5% din pacienţi.
(pag. 1920)

370 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
371 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2313126. Care din următorii parametrii evaluaţi la internare sunt consideraţi factori ce influenţează
negativ supravieţuirea (în cadrul criteriilor Ranson - Imrie) ?
A. Hiperglicemie mai mare de 200 mg/dl
B. Vârsta mai mare de 65 de ani
C. Leucocitoză mai mare de 16.000/mmc
D. LDH seric > 200 UI/l.
E. Leucocitoză mai mare de 10.000/mmc
(pag. 1921)

G2313127. Care din următorii parametri sunt consideraţi indicatori cheie ai insuficienţei organice în
pancreatita acută ?
A. oligurie (mai puţin de 50 ml pe oră) sau creatinină în creştere
B. albumină serică >3,2 g/l.
C. hipotensiuni (TA<90mmHg)
D. tahicardie (AV>130/min)
E. calciu seric > 1,9 mmoli/l
(pag. 1921)

G2313128. Care din următorii parametri trebuie evaluaţi în primele 48h în pancreatita acută (Ranson-
Imrie)?
A. creatinina.
B. hematocrit
C. bilirubina
D. colesterol
E. sechestrare lichidiană
(pag. 1921)

G2313129. Complicaţiile locale ale pancreatitei acute sunt:


A. necroza
B. accidentul vascular cerebral
C. icter obstructiv.
D. ascită pancreatogenă
E. colecţia pancreatică lichidiană
(pag. 1922)

G2313130. Complicaţiile sistemice pulmonare în pancreatita acută:


A. bronşiectazie
B. hemoptizii
C. atelectazii pulmonare
D. revărsat pulmonar
E. sindrom de detresă respirator.
(pag. 1922)

G2313131. Complicaţiile sistemice cardiovasculare în pancreatita acută sunt:


A. modificări EKG ale segmentului PQ
B. infarct miocardic.
C. hipotensiunea
D. moartea subită
E. pericardită purulentă
(pag. 1922)

G2313132. Tratamentul convenţional al pancreatitei acute include:


A. fluide IV şi coloizi

371 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
372 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. analgetice
C. post alimentar
D. antibiotice
E. aspiraţie nazogastrică.
(pag. 1923)

G2313133. Următoarele afirmaţii despre retinopatia Purtscher sunt adevărate:


A. complicaţie rară a pancreatitei acute
B. se manifestă prin diplopie
C. complicaţie frecventă a pancreatitei
D. are modificări specifice la fundul de ochi.
E. se manifestă prin pierderea bruscă a vederii
(pag. 1923)

G2313134. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în ceea ce priveşte amilazele serice în pancreatita
acută:
A. Amilazele tind să se normalizeze la 48-78 de ore chiar dacă pancreatita acută rămâne evidentă.
B. Există o corelaţie strânsă între nivelul amilazelor şi severitatea pancreatitei acute.
C. Pacienţii cu acidoză au valori fals scăzute ale amilazei serice.
D. Sunt obişnuit crescute de 3 ori valoarea normală.
E. Pacienţii cu acidoză au valori fals crescute ale amilazei serice.
(pag. 1921)

G2513135. Secreţia pancreatică este stimulată de:


A. Sărurile biliare
B. Triptofan
C. Somatostatină
D. Valină
E. Acidul gastric
(pag. 1919)

G2513136. Pancreatita acută poate fi determinată de:


A. Virusul citomegalic
B. Ascaridioză
C. Giardioză
D. Tetraciclină
E. Omeprazol
(pag. 1920)

G2513137. La examenul fizic al pacientului cu pancreatită acută se constată:


A. Tahicardie
B. Hipotensiune arterială
C. Noduli tegumentari eritematoşi
D. Icter
E. Eritem polimorf
(pag. 1920)

G2513138. Prezenţa unei pancreatite necrotice severe este indicată de:


A. Coloraţia discretă albastră periombilicală
B. Icter
C. Coloraţia roşie-purpurie-albastră sau verde-maro aflancurilor
D. Subfebră

372 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
373 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Hipotensiune arterială
(pag. 1920)

G2513139. În pancreatita acută datele de laborator indică:


A. Valori crescute de peste trei ori faţă de normal ale amilazei serice
B. Creşterea activităţii lipazei serice
C. Leucocitoză
D. Hipercalcemie
E. Hipoglicemie
(pag. 1921)

G2513140. Precizaţi care dintre următoarele examene paraclinice nu sunt utile pentru diagnosticul de
pancreatită acută:
A. Ecografia abdominală
B. Urografia renoureterovezicală
C. Endoscopia digestivă superioară
D. Tomografia computerizată abdominală
E. Colonoscopia
(pag. 1921)

G2513141. Diagnosticul diferenţial al pancreatitei acute include următoarele boli:


A. Colecistita acută şi colica biliară
B. Ocluzia vaselor mezenterice
C. Anevrismul disecant de aortă
D. Pericardita acută
E. Ocuzia intestinală acută
(pag. 1921)

G2513142. Precizaţi factorii care influenţează negativ supravieţuirea în pancreatita acută la internare:
A. Vârsta>55 ani
B. Hiperglicemie>160 mg/dl
C. LDH seric>200 ui/l
D. AST serică>250 ui/l
E. Leucocitoză> 16000/microl
(pag. 1921)

G2513143. Precizaţi factorii care influenţează negativ supravieţuirea în pancreatita acută în primele 48
de ore:
A. Scăderea hematocritului cu peste 10%
B. Sechestrare de lichid>2000 ml
C. Hipoalbuminemie< 2,5 g/dl
D. Hipocalcemie<8 mg/dl
E. Hipoxemie ( PO2< 60 mmHg )
(pag. 1921)

G2513144. Indicatorii cheie ai insuficienţei organelor în pancreatita acută sunt:


A. Hipotensiunea ( TA< 90 mmHg )
B. Tahicardia> 130 bătăi/minut
C. Calciu seric< 6 mg/dl
D. Albumina serică< 4,2 g/dl
E. Oliguria ( <50 ml/h )
(pag. 1921)

373 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
374 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2513145. Care dintre următorii markeri poate să prezică evoluţia la pacienţii cu pancreatită acută:
A. Complementul seric
B. Proteina C reactivă
C. Elastaza granulocitară serică
D. Fibrinogenul
E. Peptidul activator al tripsinogenului urinar
(pag. 1922)

G2513146. Complicaţiile locale ale pancreatitei acute sunt:


A. Abcesul pancreatic
B. Pseudochistul pancreatic
C. Chilotoraxul
D. Hemoragia intraperitoneală masivă
E. Piuria
(pag. 1922)

G2513147. Complicaţiile sistemice ale pancreatitei acute sunt:


A. Sindromul de detresă respiratorie a adultului
B. Abcesul mediastinal
C. Hipoglicemia
D. Hipercalcemia
E. Hipotensiunea arterială
(pag. 1922)

G2513148. Complicaţiile metabolice ale pancreatitei acute sunt:


A. Hipercolesterolemia
B. Hiperglicemia
C. Hipocalcemia
D. Hipopotasemia
E. Hipertrigliceridemia
(pag. 1922)

G2513149. Complicaţiile cardiovasculare ale pancreatitei acute includ:


A. Hipotensiunea arterială
B. Moartea subită
C. Miocardita
D. Revărsatul pericardic
E. Endocardita
(pag. 1922)

G2513150. Complicaţiile unui pseudochist pancreatic sunt:


A. Durerea
B. Ruptura
C. Disfagia
D. Hemoragia
E. Chilotoraxul
(pag. 1922)

G2513151. Tratamentul convenţional al pancreatitei acute include:


A. Analgezice
B. Fluide venoase şi coloizi
C. Oprirea oricărui aport alimentar oral

374 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
375 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Colecistokinetice
E. Aspiraţia nazogastrică
(pag. 1923)

G2513152. Semnele caracteristice abcesului pancreatic sunt:


A. Febra
B. Leucocitoza
C. Hipoglicemia
D. Ileusul paralitic
E. Deteriorarea rapidă a stării pacientului
(pag. 1924)

G2513153. Primele cauze de mortalitate ale pseudochistului pancreatic sunt:


A. Infarctul intestinal
B. Ruptura
C. Oliguria
D. Abcesul
E. Hemoragia
(pag. 1926)

G2513154. Următoarele semne indică posibilitatea hemoragiei dintr-un pseudochist pancreatic:


A. Creşterea masei tumorale pancreatice
B. Suflu localizat la nivelul masei tumorale pancreatice
C. Scăderea rapidă a hematocritului şi hemoglobinei în absenţa unor semne evidente de pierdere de sânge
D. Oliguria
E. Diareea
(pag. 1926)

G2513155. Ascita pancreatică nu este determinată de:


A. Tromboza venei splenice
B. Insuficienţa drenajului limfatic prin vasele mezenterice
C. Hipertensiunea portală segmentară
D. Ruperea canalului pancreatic comun
E. Creşterea presiunii în vena cavă inferioară
(pag. 1926)

G2513156. Diagnosticul diferenţial al ascitei pancreatice se face cu:


A. Carcinomatoza peritoneală
B. Peritonita tuberculoasă
C. Pericardita constrictivă
D. Tumorile abdominale gigante
E. Sindromul Budd-Chiari
(pag. 1926)

G2513157. Şocul din pancreatita acută se produce prin:


A. Hipovolemie
B. Formarea şi eliberarea crescută de peptide kininice
C. Scăderea secreţiei de bicarbonat din sucul pancreatic
D. Efectele sistemice ale enzimelor proteolitice şi lipolitice
E. Mecanism imun cu activarea complementului
(pag. 1920)

375 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
376 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2613158. În cazul revarsatelor pleurale secundare trombembolismului pulmonar, sunt adevarate


urmatoarele afirmatii:
A. Lichidul pleural poate fi exsudat sau transsudat
B. Dispneea este cel mai frecvent simptom
C. Dispneea apare foarte rar
D. Diagnosticul este sugerat de scintigrafia pulmonara si/sau arteriografia pulmonara
E. Tratamentul anticoagulant este total contraindicat
(pag. 1625)

G2613159. Urmatoarele elemente sunt caracteristice pentru pleurita tuberculoasa:


A. Scaderea ponderala
B. Lichidul pleural este de tip transsudat
C. Lichidul pleural este de tip exsudat
D. In lichidul pleural predomina limfocitele mici
E. În lichidul pleural se deceleaza un nivel crescut de trigliceride
(pag. 1625)

G2613160. In cazul chilotoraxului, care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate:
A. Cea mai frecventa cauza este tuberculoza
B. Însoteste câteodata tumorile mediastinale
C. Toracocenteza arata un lichid serocitrin
D. Toracocenteza deceleaza un lichid laptos
E. Daca etiologia este un traumatism, indicatia de electie este limfangiografia
(pag. 1626)

G2613161. Câteva din elementele de mai jos sunt specifice pentru hemotorax:
A. Hematocritul din lichidul pleural > 50% fata de cel din sângele periferic
B. Hematocritul din lichidul pleural < 50% fata de cel din sângele periferic
C. Cauzele cele mai frecvente sunt traumatismele toracice si neoplaziile
D. Tratamentul specific este antibioterapia ascociata
E. Tratamentul specific este toracostomia, cu amplasarea unui tub toracic
(pag. 1626)

G2613162. In cazul unui pacient la care nu s-a decelat o patologie pulmonara a parenchimului iar în
lichidul pleural s-a pus în evidenta un nivel crescut de amilaze, ne orientam în primul rând catre:
A. Pleurezie lupica
B. Pleurezie în cadrul unei pancreatite
C. Pleurezie în cadrul unui abces intraabdominal
D. Pleurezie în cadrul unei rupturi de esofag
E. Pleurezie în cadrul azbestozei
(pag. 1626)

G2613163. Pneumotoraxul spontan primar se caracterizeaza prin:


A. Se caracterizeaza printr-un debut brusc
B. Recurentele apar foarte rar
C. Tratamentul initial este aspiratia simpla
D. Tratamentul de electie este implantarea unui sunt pleuroperitoneal
E. Pentru prevenirea recurentelor se practica toracotomia cu abraziune pleurala
(pag. 1926)

G2613164. În cazul mezoteliomului forme avansate, tratamentul se rezuma la:


A. Chirurgia radicala

376 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
377 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Radioterapia
C. Opiacee pentru durerea toracica
D. Chimioterapia
E. Oxigen pentru dispnee
(pag. 1925)

G2613165. Cauzele cele mai frecvente ale pneumotoraxului traumatic sunt:


A. Fumatul
B. Toracocentezle
C. BPOC
D. Biopsiile transtoracice
E. Montarea cateterelor centrale intravenoase
(pag. 1627)

G2613166. Diagnosticul pneumotoraxului în tensiune se pune pe baza:


A. Hemitoracele marit
B. Evacuarea unui lichid pleural laptos prin toracocenteza
C. Evacuarea unei cantitati mari de aer dupa punctie toracica
D. Împingerea mediastinului catre partea opusa
E. Absenta murmurului vezicular pe partea afectata
(pag. 1627)

G2613167. Cauze de pancreatită acută sunt:


A. Traumatisme abdominale directe
B. Obezitate
C. Consum de alcool
D. Antibiotice de tip cefalosporine
E. Oreion
(pag. 1920)

G2613168. Pancreatita acută care apare la pacienţi cu transplant renal are ca şi cauze:
A. Hipercalcemia
B. Medicamente (glucocorticoizi azatioprin)
C. Calculi biliari
D. Infecţii virale
E. Traumatisme
(pag. 1920)

G2613169. Afectarea pulmonară în pancreatita acută constă în:


A. Raluri bazale
B. Atelectazii
C. Astm bronşic
D. Revărsate pleurale stângi
E. Bronhopneumonii
(pag. 1920)

G2613170. Cauze infecţioase de pancreatită acută sunt:


A. Oreion
B. Hepatită virală
C. Ectrovirusuri
D. Helicobacter Pylori
E. Bacilul Koch

377 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
378 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1920)

G2613171. Medicamente care induc pancreatita acută sunt:


A. Sulfamide
B. Furosemidul
C. Carbamazepina
D. Dideoxiinozină
E. Ceftriaxon
(pag. 1920)

G2613172. Modificările paraclinice în pancreatita acută sunt:


A. Leucopenie
B. Hiperamilazemie serică
C. Lipaza scăzută
D. Htc > 50 % în formele severe
E. Hiperglicemie
(pag. 1921)

G2613173. Complicaţiile unui pseudochist pancreatic sunt:


A. Ruptura
B. Hemoragia
C. Abcesul
D. Hipertrigliceridemia
E. Hiperglicemia
(pag. 1926)

G2613174. Criteriile Ranson la internare sunt:


A. Vârsta < 55 ani
B. Leucocite > 16 000/ul
C. LDH < 400 U/l
D. Hiperglicemie > 200 mg/dl
E. AST serică > 250 U/l
(pag. 1921)

G2613175. Criteriile Ranson în primele 48 ore sunt:


A. Vârsta > 55 ani
B. Leucocitoză > 16 000/ul
C. Sechestrare lichidiană > 4 000 ml
D. Hipoalbuminemie < 3,29 d/dl
E. AST serică > 250 u/l
(pag. 1921)

G2813176. Indicatorii cheie ai insuficientei organelor in pancreatita acuta sunt:


A. hipotensiune ( TA<90mmHg)
B. tahicardie (>130 batai/minut)
C. hipoxemie PO2<60mmHg
D. hipertensiune
E. oligurie (<50ml/h)
(pag. 1921)

G2813177. Criteriile Ramson / Imrie luati in considerare in considerare la internare sunt:


A. varsta >55ani

378 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
379 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. leucocitoza > 16000/μl


C. hiperglicemie >200mg/dl
D. hipoxemie (PO2<60mmHg)
E. scaderea hematocritului cu peste 10%
(pag. 1921)

G2813178. Diagnosticul diferential al pancreatitei acute include:


A. perforatia viscerala
B. ocluzia intestinala acuta
C. anevrism disecant de aorta
D. cetoacidoza diabetica
E. neoplasm pulmonary
(pag. 1921)

G2813179. Cauze de pancreatita acuta pot fi:


A. alcoolul
B. acidul valproic
C. furosemid
D. litiaza biliara
E. penicilamina
(pag. 1920)

G2813180. Durerea abdominala, simptomul major al pancreatitei acute, se caracterizeaza prin:


A. constanta, sfredelitoare
B. localizata in epigastru
C. intermitenta, colicativa
D. se amelioreaza cand pacientul se aseaza cu trunchiul flectat si genunchii ridicati
E. se amelioreaza in decubit dorsa
(pag. 1920)

G2813181. Complicatiile unui pseudochist pancreatic sunt:


A. durere
B. hemoragie
C. ascita
D. infectie
E. rupture
(pag. 1922)

G2813182. Intre complicatiile sistemice ale pancreatitei acute se incadreaza:


A. pulmonare
B. colectii pancreatice lichidiene
C. ascita pancreatogena
D. renale
E. metabolice
(pag. 1922)

G2813183. Care dintre urmatoarele semen indica o pancreatita necrotica severa:


A. semnul Courvoisier
B. semnul Turner
C. semnul Cullen
D. semnul Homans
E. semnul Strauss

379 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
380 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1921)

G2813184. Retinopatia Purtscher se caracterizeaza prin:


A. pierderea brusca si severa a vederii
B. aspect de flacoane de vata si hemoragii la examenul fundului de ochi
C. este determinate de ocluzia arterei retiniene posterioare
D. este o complicatie rara a pancreatitei acute
E. este o complicatie frecventa a pancreatitei acute
(pag. 1923)

G2813185. Complicatiile cardiovasculare in pancreatita acuta sunt:


A. hipotensiune
B. moarte subita
C. revarsat pericardic
D. tromboza de vase sanguine (vena splenica, vena porta)
E. modificari EKG nespecifice ST-T care mimeaza infarctul
(pag. 1922)

G2813186. Afectarea pulmonara in pancreatita acuta se caracterizeaza prin:


A. raluri bazale, atelectazii, revarsate pleurale
B. apare la 10-2-% din pacienti
C. tuse productive de la debutul bolii
D. predominanta modificarilor pe partea stanga
E. predominanta modificarilor pe partea dreapta
(pag. 1920)

G2813187. Tratamentul conventional al pancreatitei include:


A. analgezice
B. aspiratie nazogastrica
C. fluide i.v. si coloizi
D. antibiotice
E. oprirea oricarui aport alimentar
(pag. 1923)

G2813188. Factorii care predispun la formarea abcesului pancreatic sunt:


A. pancreatita severa cu 3 sau mai multi factori de risc
B. pancreatita postoperatorie
C. alimentare precoce pe cale orala
D. laparotomie precoce
E. alimentatie parenterala
(pag. 1924)

G2813189. Ascita pancreatogena – diagnostic diferentiat se face cu


A. carcinomatoza peritoneala
B. peritonita tuberculoasa
C. pericardita constrictiva
D. sindromul Budd-Chiari
E. neoplasm pulmonary
(pag. 1926)

G2913190. Semnul Cullen din pancreatita acută:


A. Reprezintă coloraţia discretă, albastră periombilicală

380 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
381 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Reprezintă coloraţia discretă, albastră periombilicală


C. Reprezintă coloraţia roşie-purpurică-albastră a flancurilor.
D. Reflectă catabolizarea tisulară a hemoglobinei.
E. Indică pancreatită acută necrotică severă.
(pag. 1921)

G2913191. Dintre criteriile Ranson pentru evaluarea pancreatitei acute la internare fac parte:
A. Hipoxemia PO2<60 mm Hg.
B. Leucocitoza >16000/ microl.
C. Creatinina >1,8 mmol/l (>5mg/dl) după lichide i.v.
D. Hiperglicemia >11mmol/l (>200mg/dl)
E. LDH seric >400 UI/l.
(pag. 1920)

G2913192. Primele două cauze de pancreatită acută, ca frecvenţă sunt:


A. Hipertrigliceridemia.
B. Alcoolismul.
C. Oreionul.
D. Afecţiuni ale tractului biliar.
E. Traumatismele.
(pag. 1923)

G2913193. Caracterele neuropatiei periferice din DZ includ:


A. Poate determina revenirea precoce la poziţia normală după testarea reflexului gleznei.
B. Este simetrică, bilaterală.
C. Implică precoce afectarea sensibilităţii vibratorii şi dispariţia ROT.
D. Implicarea fibrelor motorii duce la apariţia articulaţiilor Charcot tipice cu tulburari de mers.
E. Durerea este predominant nocturnă.
(pag. 2283)

G2913194. Fenomenul Somogyi:


A. Necesită scăderea dozelor de insulină.
B. Este mai frecvent la copii.
C. Se datorează hipoinsulinizării nocturne
D. Reprezintă hiperglicemia de rebound ca urmare a unui episod hipoglicemic.
E. Necesită creşterea dozelor de insulină.
(pag. 2275)

G2913195. Monitorizarea controlului diabetului zaharat prin HbA1c:


A. Estimează controlul glicemiei pe o perioadă de 4 luni.
B. Valori peste 10% arată un diabet slab controlat.
C. Reprezintă hemoglobina glicată ireversibilşi de aceea este o evaluare obiectivă.
D. HbA1c apare prin glicarea enzimatică a unor aminoacizi di lanţul ß al HbA.
E. Este preferabilă dozării nivelului total al Hb glicate.
(pag. 2277)

G2913196. În tratamentul diabetului zaharat tip 2 asociat cu boală renală semnificativă se preferă dintre
sulfonilureice datorită metabolizării hepatice:
A. Glipizidul.
B. Clorpropamidul.
C. Tolbutamidul.
D. Gliburidul.

381 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
382 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Tolazamidul.
(pag. 2276)

382 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
383 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 14
Diabetul zaharat
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1214001. O anumita configuratie a genelor HLA poate conferi susceptibilitate pentru:


A. Diabetul zaharat insulinodependent tip 1
B. Diabetul zaharat secundar
C. Coma diabetica hiperosmolara
D. Diabetul zaharat non-insulinodependent
E. Diabetul juvenil de tip adult
(pag. 2267)

G1214002. Este necaracteristic pentru diabetul zaharat insulino-dependent:


A. Debutul dupa varsta de 40 de ani
B. Debutul brusc
C. Debutul prin coma cetoacidozica
D. “Luna de miere”
E. Greutatea normala sau scazuta a pacientului
(pag. 2271)

G1214003. La pacientii cu diabet zaharat normoponderali si fara hiperlipidemie aportul recomandat de


lipide saturate este de:
A. 20 % din ratia calorica
B. 10 % sau mai putin din ratia calorica
C. 30 % din ratia calorica
D. 7 % din ratia calorica
E. 50 % din ratia calorica
(pag. 2272)

G1214004. Prima decizie care se ia in stabilirea dietei la un pacient cu diabet zaharat este:
A. Stabilirea aportului de hidrati de carbon
B. Stabilirea aportului de lipide
C. Stabilirea aportului caloric
D. Stabilirea aportului de proteine
E. Restrictia aportului de dulciuri
(pag. 2271-2272)

G1314005. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sulfonilureice sunt adevarate?


A. Legarea sulfonilureicelor de receptor determina deschiderea canalului K-ATP
B. Actiunile extrapancreatice ale sulfonilureicelor includ cresterea numarului receptorilor insulinici si cresterea
transportului glucozei insulino-mediat.
C. Actiunea primara a sulfonilureicelor este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepatica
D. In contrast cu metforminul, sulfonilureicele nu dau hipoglicemie
E. Sulfonilureicele de a doua generatie sunt eficiente in doze mai mari comparativ cu cele din prima generatie
(pag. 2276 - 2277)

G1314006. Coma hiperosmolara se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:

383 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
384 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. Deshidratare profunda
B. Cresterea marcata a ureei si a creatininei
C. Acidoza metabolica severa
D. Rata de mortalitate crescuta
E. Glicemie mult crescuta
(pag. 2281)

G1414007. Caracteristicile diabetului zaharat non-insulino-dependent sunt


A. Complicatia acuta este coma hiperosmolara
B. Complicatia acuta este cetoacidoza
C. Varsta instalarii obisnuit este < 40 ani
D. Glucagon plasmatic-mare,supresabil
E. Insulina plasmatica- mica spre absenta
(pag. 2270)

G1414008. Caracteristicile diabetului zaharat non-insulino-dependent sunt urmatoarele, cu exceptia


A. Debut la mijlocul vietii sau mai tarziu >40 ani
B. Pacientul tipic este supraponderal
C. Simptomele debuteaza brusc cu poliurie, polidipsie, polifagie
D. Se diagnosticheaza frecvent cand o persoana asimptomatica este gasita cu glicemie crescuta la o
examinare de laborator de rutina
E. Daca poate fi obtinuta scaderea in greutate, pacientii pot fi tratati numai prin dieta
(pag. 2271)

G1414009. Printre cauzele formelor secundare de diabet zaharat se numara urmatoarele, cu exceptia
A. Pancreatita cronica la alcoolici
B. Feocromocitomul
C. Infarctul miocardic acut
D. Distrofia miotonica
E. Hipertiroidia
(pag. 2266)

G1414010. Referitor la hemoglobina A1C se poate spune


A. Este un component hemoglobinic putin mobil electroforetic
B. Cand este corect determinata, procentul hemoglobinei glicate da o estimare a controlului diabetic pe o
perioada precedenta de 3 saptamani
C. Cand este corect determinata, procentul hemoglobinei glicate da o estimare a controlului diabetic pe o
perioada de 3 luni
D. in medie, subiecţii nediabetici au valori ale hemoglobinei A1C mai mici de 10%
E. Masurarea hemoglobinei glicate nu da o evaluare obiectiva a controlului metabolic
(pag. 2277)

G1514011. Ce reprezinta fenomenul Somogyi la un pacient cu diabet zaharat:


A. hipoglicemia produsa prin administrarea unei doze crescute de insulina
B. hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemie
C. cresterea valorii glicemiei dimineata devreme
D. cresterea nivelului plasmatic al trigliceridelor cu scaderea HDL-colesterolului
E. cresterea necesarului de insulina in timpul interventiilor chirurgicale
(pag. 2276)

G1514012. Cel mai obisnuit tablou al neuropatiei diabetice este reprezentat de:
A. sindromul extrapiramidal
B. polineuropatia periferica

384 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
385 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. epilepsie
D. sindromul de tunel carpian
E. sciatalgia
(pag. 2283)

G1514013. Mecanismul de producere al diabetului zaharat insulino-dependent este reprezentat de:


A. scaderea eliberarii de insulina
B. producerea unei insuline anormale
C. autoimunitatea si insulita cu distructia celulelor beta
D. hiperinsulinismul si rezistenţa crescuta la insulina
E. cauze hormonale precum feocromocitomul si sindromul Cushing
(pag. 2267-69)

G1514014. Mecanismul primar prin care derivatii de sulfoniluree scad nivelul glucozei plasmatice la
pacientii diabetici este reprezentat de:
A. stimularea eliberarii de insulina din celulele beta
B. scaderea numarului de receptori insulinici periferici
C. cresterea rezistentei la insulina
D. stimularea gluconeogenezei hepatice
E. eliberarea hormonilor de contrareglare
(pag. 2276)

G1514015. Rezistenta la insulina in diabetul zaharat este definita arbitrar ca necesitatea administrarii
zilnice pentru controlul hiperglicemiei si prevenirii cetoacidozei a cel putin:
A. 10 unitati de insulina
B. 40 unitati de insulina
C. 50 unitati de insulina
D. 100 unitaţi de insulina
E. 200 unitati de insulina
(pag. 2286)

G1514016. Tratamentul cu insulina in diabetul zaharat poate fi administrat sub mai multe scheme de
tratament. Tehnica cu multiple injectii subcutanate cu insulina implica:
A. administrarea unei singure doze de insulina cu actiune lenta
B. administrarea a una sau doua injectii pe zi de insulina cu actiune intermediara
C. administrarea a doua injectii pe zi de insulina cu actiune rapida
D. administrarea de insulina cu acţiune rapida inaintea fiecarei mese, impreuna cu o doza de insulina cu
acţiune intermediara sau lunga seara
E. administrarea prin folosirea unei pompe ce elibereaza insulina continuu int-un ritm bazal cu ritmuri
programate crescute inainte de mese
(pag. 2272-74)

G1614017. Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt urmatoarele:
A. Varsta instalarii peste 40 de ani
B. Raspunde la terapia sulfonilureica
C. Pacienti supraponderali, obezi
D. Complicatia acuta: cetoacidoza
E. Nivelul glucagonului scazut, nesupresibil cu insulina
(pag. 2270)

G1614018. Cauzele formei secundare de diabet pot fi, cu exceptia:


A. Pancreatita cronica la alcoolici
B. Sindromul Cushing

385 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
386 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Hipertiroidismul
D. Acromegalia
E. e.Medicamente
(pag. 2266)

G1614019. Cetoacidoza diabetica se poate complica cu:


A. Dilatatie gastrica acuta
B. Tromboza vasculara
C. Sindrom de detresa respiratorie
D. Gastrita eroziva
E. Toate cele enumerate mai sus
(pag. 2280)

G1614020. Efectele epinefrinei care intervin in reglarea metabolismului metabolismul glucidic sunt:
A. Blocheaza secretia de insulina
B. Stimuleaza eliberarea glucagonului
C. Activeaza glicogenoliza
D. Scade capacitatea de a raspunde la incarcare exogena de glucoza
E. Toate raspunsurile de sus sunt corecte
(pag. 2265)

G1614021. Microalbuminuria din nefropatia diabetica se defineste prin:


A. Proteinurie 300-500mg/zi
B. Proteinurie 30-300mg/24 ore
C. Proteinurie sub 1,2g/24 ore
D. Proteinurie peste 0,5g/ 1 litru de urina
E. Proteinurie intre 1-5µg/ 24ore
(pag. 2283)

G1614022. Referitor la efectul Somogyi sunt adevarate urmatoarele afirmatii:


A. Cresterea glucozei plasmatice dimineata devreme
B. Necesita niveluri crescute de insulina pentru a mentine normoglicemia
C. Mecanismul de formare: valul nocturn de descarcare a hormonului de crestere
D. Se refera la hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemie
E. Este mai frecvent la varsta mai inaintata
(pag. 2276)

G2314023. Dieta in diabetul zaharat:


A. Aportul de colesterol trebuie sa reprezinte 7% din calorii
B. Se recomanda suplimentarea dietei cu ulei de peste, care contine acizi grasi 3-omega
C. La pacientii non-obezi se recomanda, in mod obisnuit, o cantitate de proteine de aproximativ 30% din
numarul total de calorii
D. Restrictia de proteine este prudenta daca se doreste scaderea ponderala, deoarece proteinele contin o
cantitate mai mare de energie fata de lipide si carbohidrati
E. Deoarece dietele cu glucide in cantitate mica pot incetini progresia nefropatiei, necesarul glucidic trebuie
limitat la 0,8 g/kg/zi
(pag. 2271-2272)

G2314024. Paraclinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:


A. Concentratii plasmatice initiale ale potasiului scazute
B. Prezenta gaurii cationice
C. Niveluri plasmatice crescute ale peptidului C
D. Concentratii plasmatice ale sodiului scazute

386 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
387 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. pH > 7,45
(pag. 2278)

G2314025. Referitor la patogenia diabetului zaharat:


A. Caracteristica pentru diabetul zaharat insulino-dependent este rezistenta la insulina
B. Masa celulelor beta este intacta in diabetul zaharat non-insulino-dependent in contrast cu diabetul zaharat
insulino-dependent
C. Oxidarea crescuta a grasimilor creste preluarea glucozei si sinteza glicogenului
D. Riscul de a face diabet a descendentilor si a fratilor pacientilor cu diabet zaharat insulino-dependent este
mai mare decat in diabetul zaharat non-insulino-dependent
E. Riscul de diabet este de 5 ori mai mic cand tata are boala decat cand mama este diabetica
(pag. 2267-2271)

G2514026. Mecanismul de producere al diabetului zaharat insulino-dependent este reprezentat de:


A. hiperinsulinism
B. rezistenţa crescută la acţiunea insulinei
C. producerea unei insuline anormale
D. autoimunitatea şi insulita cu distrucţia celulelor beta
E. cauze hormonale precum feocromocitomul şi sindromul Cushing
(pag. 2267-69)

G2514027. Cel mai precoce semn al afectării lente şi progresive a celulelor beta ce va duce la
dezvoltarea diabetului zaharat insulino-dependent este:
A. creşterea nivelului glucozei sanguine
B. alterarea testului de toleranţă la glucoză
C. glicozuria
D. cetoacidoza
E. anticorpii anticelulă insulară
(pag. 2269)

G2514028. Necesarul caloric zilnic la adulţii care desfăşoară o activitate medie se situează cu
aproximaţie la valoarea de:
A. 10-12 kcal/kg
B. 20-22 kcal/kg
C. 34-36 kcal/kg
D. 48-50 kcal/kg
E. 60-62 kcal/kg
(pag. 2271)

G2514029. Necesarul de proteine la o persoană adultă pentru o bună nutriţie este de aproximativ:
A. 0,5-0,6 g/kg/zi
B. 0,9-1,5 g/kg/zi
C. 3,5-4 g/kg/zi
D. 6-7 g/kg/zi
E. 8-10 g/kg/zi
(pag. 2271)

G2514030. Tehnica cu multiple injecţii subcutanate cu insulină în tratamentul diabetului zaharat


implică:
A. administrarea unei singure doze de insulină cu acţiune lentă
B. administrarea a două injecţii pe zi de insulină intermediară
C. administrarea a două injecţii pe zi de insulină cu acţiune rapidă
D. administrarea de insulină cu acţiune rapidă înaintea fiecărei mese, împreună cu o doză de insulină cu

387 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
388 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

acţiune intermediară sau lungă seara


E. administrarea prin folosirea unei pompe ce eliberează insulina continuu într-un ritm bazal cu ritmuri
programate crescute înainte de mese
(pag. 2272-74)

G2514031. Iniţierea terapiei cu insulină în diabetul zaharat prin tehnica cu mai multe injecţii se face cu
o doză raportată la kilogram greutate corporală de:
A. 0,1-0,2 unităţi
B. 0,6-0,7 unităţi
C. 1,5-2 unităţi
D. 2-3 unităţi
E. 5-10 unităţi
(pag. 2273)

G2514032. Mecanismul primar prin care derivaţii de sulfoniluree scad nivelul glucozei plasmatice la
pacienţii diabetici este reprezentat de:
A. stimularea gluconeogenezei hepatice
B. stimularea glicolizei
C. stimularea eliberării de insulină din celulele beta
D. scăderea numărului de receptori insulinici periferici
E. eliberarea hormonilor de contrareglare
(pag. 2276)

G2514033. Ce reprezintă fenomenul Somogyi la un pacient cu diabet zaharat:


A. creşterea valorii glicemiei dimineaţa devreme
B. creşterea necesarului de insulină în timpul intervenţiilor chirurgicale
C. creşterea rezistenţei periferice la insulină
D. hiperglicemia de rebound ce urmează unui episod de hipoglicemie
E. hipoglicemia produsă prin administrarea unei doze crescute de insulină
(pag. 2276)

G2514034. Cel mai obişnuit tablou al neuropatiei diabetice este reprezentat de:
A. sindromul extrapiramidal
B. epilepsie
C. polineuropatia periferică
D. hemiplegie
E. sindromul de hipertensiune intracraniană
(pag. 2283)

G2514035. Actual un pacient diabetic îşi urmăreşte eficacitatea tratamentului cu insulină prin:
A. măsurarea greutăţii corporale
B. urmărirea simptomelor (ex. frecvenţa nicturiei)
C. autodeterminarea glicemiei
D. autodeterminarea glicozuriei
E. determinarea hemoglobinei glicozilate
(pag. 2271)

G2614036. Ventilatia mecanic prelungit în cadrul terapiei sindromului de detresa respiratorie acut
predispune la:
A. pneumotorax
B. pneumoconioza
C. pneumonie nozocomiala
D. pleurezie tip exudativ

388 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
389 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. piotorace
(pag. 1638)

G2614037. Glucocorticoizii s-au dovedit eficienti în tratamentul SDRA în cazul:


A. pneumonie pneumococice
B. pneumoniei cu Pneumocystis carinii
C. septicemie cu Gram negativi
D. infectiei cu virusul sincitial respirator
E. infectiei cu virusuri gripale
(pag. 1638)

G2614038. Apneea de somn este considerat importanta daca are durata de cel putin:
A. 1 secunda
B. 2 secunde
C. 3 secunde
D. 5 secunde
E. 10 secunde
(pag. 1632)

G2614039. In tratamentul apneei de somn obstructive usoare/moderata se folosesc:


A. traheostomie
B. analeptice respiratorii
C. alcool
D. sedative
E. evitarea decubitului dorsal
(pag. 1634)

G2614040. Care dintre urmatorii parametrii nu sunt urmariti de catre polisomnografie în suspiciunea de
apnee de somn obstructiva:
A. variabilele electrografice(EEG,electrooculograma,electromiograma)
B. enzime de citoliza:CPK,LDH,transaminaze
C. variabile ventilatorii
D. saturatia arteriala în O2
E. frecventa cardiaca
(pag. 1634)

G2614041. Ce situatii clinice nu pot induce apneea de somn prin mecanisme centrale:
A. hipochinezia muschilor respiratori
B. interventiile chirurgicale la nivelul toracelui
C. începutul somnului
D. afectare SNC
E. hipocapnia indusa de hiperventilatie
(pag. 1634)

G2614042. Efectele epinefrinei care intervin în reglarea metabolismului metabolismul glucidic sunt:
A. Blochează secreţia de insulină
B. Stimulează eliberarea glucagonului
C. Activează glicogenoliza
D. Scade capacitatea de a răspunde la încărcare exogenă de glucoză
E. Toate răspunsurile de sus sunt corecte
(pag. 2265)

389 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
390 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2614043. Cauzele formei secundare de diabet pot fi, cu excepţia:


A. Hipertiroidismul
B. Pancreatita cronică la alcoolici
C. Sindromul Cushing
D. Acromegalia
E. Medicamente
(pag. 2266)

G2614044. Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt următoarele:
A. Vârsta instalării peste 50 de ani
B. Răspunde la terapia sulfonilureică
C. Pacienţi supraponderali, obezi
D. Complicaţia acută: cetoacidoză
E. Nivelul glucagonului scăzut, nesupresibil cu insulină
(pag. 2270)

G2614045. Referitor la efectul Somogyi sunt adevărate următoarele afirmaţii:


A. Creşterea glucozei plasmatice dimineaţa devreme
B. Necesită niveluri crescute de insulină pentru a menţine normoglicemia
C. Mecanismul de formare: valul nocturn de descărcare a hormonului de creştere
D. Se referă la hiperglicemia de rebound ce urmează unui episod de hipoglicemie
E. Este mai frecvent la vârstă mai înaintată
(pag. 2276)

G2614046. Cetoacidoza diabetică se poate complica cu:


A. Tromboză vasculară
B. Dilataţie gastrică acută
C. Sindrom de detresă respiratorie
D. Gastrită erozivă
E. Toate cele enumerate mai sus
(pag. 2280)

G2614047. Microalbuminuria din nefropatia diabetică se defineşte prin:


A. Proteinurie 500-1000mg/zi
B. Proteinurie 30-300mg/24 ore
C. Proteinurie sub 1,5g/24 ore
D. Proteinurie peste 0,5g/ 1 mililitru de urină
E. Proteinurie între 1-5μg/ 24ore
(pag. 2283)

G2614048. Biguanidele
A. se pot administra şi la pacienţi cu afectare renală severă
B. acţionează prin stimularea eliberării de insulină din celulele beta pancreatice
C. pot determina acidoză lactică
D. sunt medicamente de primă alegere în tratamentul comei hiperosmolare noncetoacidotice
E. cresc numărul de receptori insulinici
(pag. 2276)

G2614049. Tratamentul comei diabetice hiperosmolare noncetoacidotice constă din:


A. diuretice de ansă
B. fluide intravenos
C. cardiotonice

390 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
391 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. glucagon i.v.
E. bicarbonat i.v
(pag. 2280)

G2614050. În tratamentul cetoacidozei diabetice sunt indicate următoarele:


A. medicamente din grupa glinidelor
B. beta-blocanţi
C. corticosteroizi
D. insulină (25-50 unităţi i.v.)
E. Meguan
(pag. 2279)

G2614051. Caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulinodependent (tip 1) sunt următoarele:
A. Vârsta instalării peste 50 de ani
B. Răspunde la terapia sulfonilureică
C. Pacienţi supraponderali, obezi
D. Complicaţia acută: cetoacidoză
E. Nivelul glucagonului scăzut, nesupresibil cu insulină
(pag. 2276)

G2814052. Cauze de rezultate fals pozitive la testul de toleranta orala la glucoza:


A. exercitiu fizic
B. dieta adecvata
C. anxietatea din timpul punctiei
D. obezitatea
E. boli concomitente
(pag. 2265)

G2814053. Glucagonul in diabetul zaharat:


A. serveste la sustinerea majora
B. serveste in cazul postului prelungit
C. este principalul hormon de contrareglare
D. nu este necesar pentru mentinerea nivelului glucozei sanguine
E. este inlocuit de hormonul de crestere in absenta acestuia
(pag. 2275)

G2814054. Fenomenul Somogyi:


A. reprezinta glicemia de rebound in urma unui episod hipoglicemic
B. reprezinta cresterea glucozei plasmatice dimineata devreme
C. necesita cresterea insulinei pentru mentinerea normoglicemiei
D. apare datorita valorilor nocturne scadere a hormonului de crestere
E. apare datorita unui cleareance crescut al insulinei
(pag. 2276)

G2914055. Cel mai precoce semn de modificare retiniană în retinopatia diabetică este:
A. Ocluzia capilarelor retinien
B. Şunturile arterio-venoase.
C. Creşterea permeabilităţii capilare.
D. Hemoragii retiniene.
E. Apariţia de anevrisme saculare şi fusifrome
(pag. 2282)

391 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
392 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1214056. Care dintre urmatoarele afirmatii privind cetoacidoza diabetica sunt corecte ?
A. Este o complicatia acuta frecventa a diabetului non-insulinodependent
B. Tratamentul cu bicarbonat de sodiu este indicat la toti bolnavii
C. Daca potasiul este scazut se amana administrarea insulinei cu 60-90 minute
D. In cursul tratamentului cetonemia scade mai repede decat glicemia
E. Edemul cerebral poate fi cauza de deces la copii
(pag. 2279-2280)

G1214057. Care dintre urmatoarele afirmatii privind microalbuminuria la un pacient cu diabet zaharat
nu sunt corecte ?
A. Prezice mortalitatea cardiovasculara
B. Se diagnosticheaza cand albuminuria depaseste 550 mg/zi
C. Este nevoie de o singura dozare pentru confirmare
D. Inseamna albuminurie situata intre 30 si 300 mg/zi
E. Poate fi produsa de scaderea concentratiei de heparan-sulfat protoglicanic din membrana glomerulara
(pag. 2283)

G1214058. Care dintre urmatoarele afirmatii privind obiectivele terapeutice in tratamentul diabetului
zaharat sunt corecte?
A. Glicemii a jeun de 60-130 mg/dl sunt acceptabile in insulinoterapia conventionala
B. In insulinoterapia intensiva obiectivul ideal pentru glicemia preprandiala este 60-130 mg/dl
C. Glicemia masurata la ora 3 noaptea trebuie sa fie mai mare de 120 mg/dl
D. Glicemia masurata la ora 3 noaptea trebuie sa fie mai mare de 65 mg/dl
E. Glicemia mai mica de 200 mg/dl la 1 ora postprandial este un obiectiv acceptabil
(pag. 2273)

G1214059. Care dintre urmatoarele afirmatii privind testul de toleranta oral la glucoza sunt corecte ?
A. Valoarea predictiva a unui test pozitiv este mai putin certa
B. Se efectueaza la pacientii cu simptome de diabet zaharat
C. Rezultatele testului pot fi influentate de anxietate, boli concomitente, dieta inadecvata, lipsa efortului fizic
D. Valori ale glicemiei intre 140 mg/dl si 200 mg/dl la 2 ore dupa ingestia de glucoza permit diagnosticul
diabetului zaharat
E. Poate diagnostica “toleranta alterata la glucoza”
(pag. 2265-2266)

G1214060. Care dintre urmatoarele mecanisme fiziopatologice intervin in diabetul zaharat non-
insulinodependent tip 2 ?
A. Distructia autoimuna a celulelor beta
B. Insulinorezistenta
C. Reducerea masei de celule endocrine pancreatice
D. Depunerea de amilin in insulelel pancreatice
E. Secretia anormala de insulina
(pag. 2270)

G1214061. Coma diabetica hiperosmolara se caracterizeaza prin:


A. Deshidratare extrema
B. Valori moderat crescute ale glicemiei
C. Valori scazute ale bicarbonatului seric
D. Rata de mortalitate peste 50 %

392 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
393 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Hipervascozitatea sanguina
(pag. 2280-2281)

G1214062. Diabetul zaharat primar de tip 2 este:


A. Produs prin mecanisme imune
B. Prezent numai la adulti
C. Rezistent la cetoacidoza
D. Consecinta lipsei absolute de insulina
E. Insotit frecvent de obezitate
(pag. 2266)

G1214063. Efectele administrarii derivatilor de sulfoniluree la pacientii cu diabet zaharat sunt:


A. Cresterea transportului intracelular de glucoza mediat de insulina
B. Inchiderea canalelor de potasiu si depolarizarea celulelor beta
C. Inhibarea gluconogenezei hepatice
D. Stimularea secrtetiei de insulina endogena
E. Cresterea activitatii receptorului kinazic al insulinei
(pag. 2276-2277)

G1214064. In insulinoterapia conventionala se folosesc:


A. Numai insulina rapida
B. 1-2 injectii cu insulina intermediara
C. 2 injectii de amestec de insulina rapida si intermediara
D. Trecerea de la 1 la 2 injectii de insulina cand doza totala depaseste 50-60 de unitati
E. Algoritmuri pentru ajustarea dozelor de insulina
(pag. 2272-2273)

G1214065. La un pacient cu diabet zaharat hipoglicemiile pot fi:


A. Produse de tratamentul cu metformin
B. Rare la cei cu nefropatie diabetica
C. Mai frecvente la cei la care se dezvolta o insuficienta corticosuprarenala
D. Prelungita la cei tratati cu derivati de sulfoniluree
E. Cauza fenomenului Somogy
(pag. 2276-2277)

G1214066. Pierderea acuitatii vizuale, la un pacient cu diabet zaharat, poate fi produsa de:
A. Retinopatia diabetica de fond
B. Edemul macular
C. Hemoragia in vitros
D. Dezlipirea de retina
E. Microanevrisme
(pag. 2282)

G1314067. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la fenomenul Somogyi sunt adevarate?
A. Fenomenul Somogyi se refera la o crestere a glucozei plasmatice dimineata devreme, necesitind niveluri
crescute de insulina pentru a mentine normoglicemia
B. Fenomenul Somogyi trebuie suspectat oricind apar oscilatii mari ale glucozei plasmatice in intervale scurte
de timp, chiar daca nu sunt raportate simptome
C. Fenomenul Somogyi necesita de obicei cresterea insulinei pentru a mentine glucoza in limite normale
D. Daca se suspecteaza fenomenul Somogyi, doza de insulina va fi scazuta de proba, chiar si atunci cind
simptomele specifice ale suprainsulinizarii sunt absente
E. Diferentierea intre fenomenul dawn si fenomenul Somogyi poate fi facuta de obicei prin masurarea
glucozei sangvine la ora 3 P.M.

393 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
394 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 2276)

G1314068. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la Metformin sunt false?


A. Metforminul actioneaza in primul rind prin stimularea eliberarii de insulina din celula ß
B. Metforminul poate determina acidoza lactica
C. Hipoglicemia data de Metformin tinde sa fie severa si prelungita
D. Legarea metforminului de receptor determina inchiderea canalului K-ATP si depolarizare, influxul de calciu
si secretia de insulina
E. Actiunea primara a metforminului este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepatica
(pag. 2276 - 2277)

G1314069. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la nefropatia diabetica sunt false?
A. Aproximativ 85% dintre pacientii cu diabet insulino-dependent dezvolta aceasta complicatie
B. Nefropatia diabetica poate fi functional silentioasa timp indelungat (10 - 15ani)
C. La debut, ratele de filtrare glomerulara pot fi cu 40% sub normal
D. Microalbuminuria este datorata in principal concentratiei crescute de heparan sulfat-proteoglican anionic in
membrana bazala glomerulara
E. Dupa ce incepe faza macroproteinurica se instaleaza un declin constant al functiei renale, rata de filtrare
glomerulara scazind, in medie, cu 1ml/min pe luna
(pag. 2282 - 2284)

G1314070. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la neuropatia diabetica sunt adevarate?
A. Mononeuropatia diabetica este un sindrom senzitiv in care durerea apare urmind distributia unuia sau a
mai multor nervi spinali
B. Mononeuropatia diabetica este, de obicei, autolimitata
C. Polineuropatia periferica diabetica se caracteriseaza prin durere care se accentueaza la mers
D. Reflexele osteo-tendinoase in polineuropatia periferica diabetica sunt absente
E. Pierderea curburii cu fracturi multiple ale oaselor tarsiene este un aspect obisnuit la radiografie
(pag. 2283)

G1314071. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la diabetul zaharat insulino-dependent sunt
false?
A. Debutul este de obicei dupa virsta de 40 de ani
B. Nivelurile de glucagon sunt crescute, dar supresibile cu insulina
C. Debutul este intotdeauna sub virsta de 40 de ani
D. De obicei pacientii sunt obezi
E. Nivelurile plasmatice de insulina sunt normale spre mari
(pag. 2271)

G1314072. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la diabetul zaharat non-insulino-dependent


sunt adevarate?
A. Caracteristic, nivelul insulinei plasmatice este scazut sau nedetectabil
B. Nivelurile plasmatice de insulina sunt normale spre mari
C. Pacientul tipic este subponderal
D. Pacientii sunt susceptibili la a dezvolta coma hiperosmolara
E. In lipsa tratamentului cu insulina, pacientii dezvolta frecvent cetoacidoza
(pag. 2271)

G1314073. Cetoacidoza diabetica se poate complica cu:


A. Infarct miocardic
B. Sindrom de detresa respiratorie
C. Edem cerebral
D. Tromboza vasculara

394 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
395 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Hipercheratoza
(pag. 2280)

G1314074. Cetoacidoza diabetica:


A. Apare frecvent in diabet zaharat non-insulino-dependent
B. Este cauzata de intreruperea aportului de insulina
C. Necesita deficit de insulina cuplat cu o scadere a concentratiei de glucagon
D. Poate fi determinata de o interventie chirurgicala
E. Poate fi determinata de administrarea unei doze crescute de insulina
(pag. 2277)

G1314075. Clinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:


A. Greata si varsaturi
B. Polifagie
C. Dureri abdominale
D. Deshidratare
E. Respiratie Kussmaul
(pag. 2278)

G1314076. Dieta in diabetul zaharat:


A. La pacientii non-obezi se recomanda, in mod obisnuit, o cantitate de proteine de aproximativ 30% din
numarul total de calorii
B. Restrictia de proteine este prudenta daca se doreste scaderea ponderala, deoarece proteinele contin o
cantitate mai mare de energie fata de lipide si carbohidrati
C. Aportul de colesterol trebuie sa reprezinte 7% din calorii
D. Se recomanda suplimentarea dietei cu ulei de peste, care contine acizi grasi 3-omega
E. Necesarul minim proteic pentru o buna nutritie este in jur de 0.9g/kg greutate corporala pe zi
(pag. 2271 - 2272)

G1314077. Paraclinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:


A. Niveluri plasmatice crescute ale ß-hidroxibutiratului
B. Concentratii plasmatice initiale ale potasiului scazute
C. Prezenta gaurii anionice
D. Concentratiile plasmatice ale sodiului scazute
E. pH > 7,45
(pag. 2278)

G1314078. Referitor la tratamentul cu insulina al pacientilor diabetici:


A. Terapia conventionala cu insulina implica administrarea de insulina cu actiune intermediara sau lunga
seara, o doza unica, impreuna cu insulina rapida inaintea fiecarei mese
B. In administrarea continua s.c. de insulina cu ajutorul pompei, insulina este eliberata intr-un ritm bazal
continuu pe parcursul zilei, cu ritmuri scazute programate inainte de mese
C. Toti pacientii vor fi sfatuiti sa-si creasca doza de insulina cind se anticipeaza o activitate sustinuta sau un
efort semnificativ
D. Insulina este necesara pentru tratamentul tuturor pacientilor cu diabet zaharat insulino-dependent
E. Hipoglicemia este mai frecventa dupa insulina decit dupa antidiabetice orale.
(pag. 2272 - 2273, 2276)

G1314079. Retinopatia diabetica simpla se caracterizeaza prin:


A. Dilatatie si ocluzie capilara
B. Microanevrisme
C. Sunturi arteriovenoase
D. Vase noi

395 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
396 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Hemoragii in vitros
(pag. 2282)

G1414080. Cauzele formelor secundare de diabet zaharat sunt


A. Ataxia-teleangiectazia
B. Lipodistrofiile
C. Administrarea de hormoni steroizi
D. Arsurile usoare
E. Infectiile virale
(pag. 2266)

G1414081. Complicatiile cetoacidozei diabetice sunt


A. Tromboza vasculara
B. Anorexie,greturi
C. Mucormicoza
D. Temperatura corporala sub normal
E. Sindromul de detresa respiratorie
(pag. 2280)

G1414082. Fac parte dintre caracteristicile generale ale diabetului zaharat insulino dependent
urmatoarele, cu exceptia
A. Locus genetic - necunoscut
B. Greutate corporala - normala sau mica
C. Insulina plasmatica - mica spre absenta
D. Complicaţia acuta - coma hiperosmolara
E. Glucagon plasmatic – mare, rezistent
(pag. 2270)

G1414083. Leziunile aterosclerotice aparute la pacientul diabetic pot cauza


A. Claudicatie intermitenta
B. La barbati, impotenta functionala
C. Boala arteriala coronariana
D. Hipertensiune arteriala
E. Accident vascular cerebral
(pag. 2282)

G1414084. Leziunile simple din retinopatia diabetica sunt, exceptand


A. Pete vatuite
B. Microanevrisme
C. Cicatrice
D. Hemoragii in vitros
E. Hemoragii (puncte sau pete)
(pag. 2282)

G1414085. Terapia intensiva cu insulina nu este indicata in urmatoarele cazuri, exceptand


A. Copii sub 7 ani
B. Persoane dupa transplant renal
C. Persoane cu boala coronariana asociata
D. Persoane cu AVC asociat
E. Femei insarcinate
(pag. 2274-2275)

396 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
397 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G1514086. Ateroscleroza coronariana ca si complicatie tardiva a diabetului zaharat poate conduce la


instalarea unui infarct miocardic ce poate avea urmatoarele trasaturi:
A. este silentios
B. debut brusc cu simptome de insuficienta ventriculara stanga
C. artere coronare angiografic normale
D. absenţa semnelor electrocardiografice caracteristice
E. enzime de necroza miocardica normale
(pag. 2281-82)

G1514087. Care dintre urmatoarele clase de medicamente reprezinta agenti hipoglicemianti orali
utilizati in tratamentul diabetului zaharat:
A. Sulfonilureicele
B. Bipiridinele
C. Biguanidele
D. Tiazolidindionele
E. Inhibitorii de HMGCoA reductaza
(pag. 2276-77)

G1514088. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta complicatii ale retinopatiei proliferative din
diabetul zaharat:
A. formarea anevrismelor
B. hemoragia in vitros
C. dezlipirea de retina
D. cataracta
E. pierderea vederii
(pag. 2282)

G1514089. Care sunt cele mai specifice leziuni ale glomerulosclerozei diabetice:
A. hialinizarea arteriolelor aferente glomerulare
B. proliferarea endoteliala
C. formarea de semilune celulare epiteliale
D. nodulii Kimmelstiel-Wilson
E. corpii hematoxilinici Gross
(pag. 2282)

G1514090. Diabetul zaharat insulino-dependent prezinta urmatoarele aspecte clinice:


A. debut de obicei inainte de 40 de ani
B. debutul simptomelor poate fi brusc
C. prezinta pierdere in greutate dupa o perioada de mai multe zile
D. apariţia cetoacidozei in timpul unei intercurenţe sau dupa o intervenţie chirurgicala
E. nivelul insulinei plasmatice este crescut
(pag. 2271)

G1514091. Hipoglicemia la pacientii diabetici insulino-dependenti poate fi cauzata de:


A. lipsa unei mese
B. efort fizic neasteptat
C. scaderea dozei de insulina
D. eliberarea catecolaminelor ca hormoni de contrareglare
E. instalarea complicatiilor renale ale diabetului
(pag. 2275-76)

G1514092. in cetoacidoza diabetica diagnosticul paraclinic releva:


A. glicemie in general peste 400mg/dl

397 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
398 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. glicozurie
C. cetonurie
D. pH sanguin peste 7,45
E. hiponatremie
(pag. 2278-79)

G1514093. Tabloul clinic al cetoacidozei diabetice cuprinde:


A. anorexie, greata si varsaturi
B. tuse cu expectoratie hemoptoica
C. respiratie Kussmaul
D. dureri osoase
E. alterarea starii de constienta sau coma franca
(pag. 2278)

G1514094. Tratamentul cetoacidozei diabetice cuprinde:


A. administrarea de insulina intravenos
B. administrarea de glucagon intravenos
C. administrarea intravenoasa de solutie salina izotona sau Ringer lactat
D. administrarea de potasiu
E. administrarea de diuretice
(pag. 2279)

G1614095. Caracteristicile clinico-biologice ale comei hiperosmolare noncetozice sunt:


A. Semne neurologice (comitialitate, hemiplegie tranzitorie, coma superficiala)
B. Hiperglicemie extrema
C. Scaderea azotului ureic sanguin si a creatininei
D. Cresterea osmolaritatii sangvine
E. Scaderea vascozitatii plasmatice
(pag. 2281)

G1614096. Care din preparatele sulfonilureice sunt preferate a fi administrate in caz de boala renala
semnificativa (fiind exclusiv metabolizati si inactivati de catre ficat):
A. Tolbutamid
B. Glipizid
C. Gliburid
D. Clorpropamid
E. Tolazamid
(pag. 2276)

G1614097. Cetoacidoza diabetica:


A. Este cauzata de intreruperea aportului de insulina
B. Poate fi determinata de infectii, interventii chirurgicale
C. Are ca substrat fiziopatologic: gluconeogeneza maxima cu scaderea utilizarii periferice a glucozei
D. Se dezvolta datorita blocarii procesului cetogenetic
E. Se asociaza cu scaderea relativa sau absoluta a concentratiei de glucagon
(pag. 2277)

G1614098. Clinic, cetoacidoza diabetica se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia:


A. Greturi, varsaturi, anorexie
B. Durere abdominala
C. Respiratie Kussmaul
D. Semne de supraincarcare volemica

398 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
399 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Oligurie
(pag. 2278)

G1614099. Coma diabetica hiperosmolara noncetozica:


A. Este o complicatie a diabetului insulino-dependent
B. Rezulta dintr-o diureza hiperglicemica sustinutacu aport redus de lichide
C. Poate fi precipitata de hemodializa, alimentatie prin sonda cu formule bogat proteice, agenti osmotici
D. Poate fi initiata de steroizi, agenti imunosupressivi, diuretice
E. Apare la tineri
(pag. 2280)

G1614100. Derivatele de sulfoniluree:


A. Actioneaza prin inhibarea eliberarii de insulina din celula beta
B. Cresc numarul de receptori insulinici
C. cScad transportul insulino-mediat al glucozei
D. Cresc eliberarea de insulina
E. Au receptori, care reprezinta subunitatea canalului KATP, care controleaza potentialul de membrana a
celulei beta
(pag. 2276)

G1614101. Metforminul:
A. Este derivat de acarboza
B. Este utila la pacientii obezi cu DZNID, care nu raspund la dieta si efort fizic
C. Nu poate fi prescris ca monoterapie
D. Poate determina acidoza lactica
E. Nu trebuie administrat in caz de boala renala
(pag. 2276)

G1614102. Polineuropatia vegetativa la nivelului tractului gastrointestinal se poate manifesta prin:


A. Disfunctie esofagiana cu dificultate la inghitire
B. Ulcer duodenal cronic
C. Evacuare gastrica intarziata
D. Diaree, constipatie
E. Sindrom Mallory-Weiss
(pag. 2283)

G1614103. Tratamentul cetoacidozei diabetice consta in:


A. aInsulinoterapie 25-50 unitati i.v.
B. Fluide intravenos (solutii saline si Ringer lactat)
C. Suplimentarea potasiului
D. Tratamentul cu bicarbonat este contraindicata (in special daca este prezenta hipotensiunea arteriala)
E. Glucagon i.m.
(pag. 2279)

G2314104. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare le diabetul zaharat insulino-dependent sunt
false?
A. De obicei pacientii sunt obezi
B. Nivelurile de glucagon sunt crescute, dar supresibile cu insulina
C. Nivelurile plasmatice de insulina sunt normale spre mari
D. Caracteristic, nivelul insulinei plasmatice este crescut
E. Debutul este, de obicei, dupa varsta de 40 de ani
(pag. 2271)

399 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
400 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2314105. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la diabetul zaharat non-insulino-dependent


sunt adevarate?
A. Pacientul tipic este obez
B. In lipsa tratamentului cu insulina, pacientii dezvolta frecvent cetoacidoza
C. Caracteristic, nivelul insulinei plasmatice este scazut sau nedetectabil
D. Nivelurile plasmatice de insulina sunt normale spre mari
E. Pacientii sunt susceptibili la a dezvolta coma hiperosmolara
(pag. 2271)

G2314106. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la fenomenul Somogyi sunt adevarate?
A. Diferentierea intre fenomenul dawn si fenomenul Somogyi poate fi facuta de obicei prin masurarea
glucozei sangvine la ora 3 P.M.
B. Daca se suspeceteaza fenomenul Somogyi, doza de insulina va fi scazuta de proba, chiar si atunci cand
simptomele specifice ale suprainsulinizarii sunt absente
C. Fenomenul Somogyi se refera la hipoglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hiperglicemie
D. Fenomenul Somogyi trebuie suspectat oricand apar oscilatii mari ale glucozei plasmatice in intervale
scurte de timp, chiar daca nu sunt raportate simptome
E. Fenomenul Somogyi necesita de obicei cresterea insulinei pentru a mentine glucoza in limite normale
(pag. 2276)

G2314107. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la Metformin sunt false?


A. Legarea metforminului de receptor determina inchiderea canalului K-ATP si depolarizare, influxul de calciu
si secretia de insulina
B. Metforminul poate determina acidoza lactica
C. Metforminul poate creste dispozitia glucozei la nivelul muschiului si tesutului adipos
D. Actiunea primara a metforminului este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepatica
E. Hipoglicemia data de metformin tinde sa fie severa si prelungita
(pag. 2276-2277)

G2314108. Cetoacidoza diabetica:


A. Acidoza metabolica se explica prin nivelurile plasmatice crescute ale acetoacetatului si beta-
hidroxibutiratului
B. Poate fi determinata de o interventie chirurgicala
C. Apare frecvent in diabetul zaharat non-insulino-dependent
D. Este cauzata de intreruperea aportului de insulina
E. Leucopenia, frecvent foarte marcata, este o trasatura a acidozei metabolice in sine
(pag. 2277)

G2314109. Clinic, cetoacidoza diabetica se caracterizeaza prin:


A. Polifagie
B. Transpiratii profuze
C. Respiratie Kussmaul
D. Dureri abdominale
E. Anorexie
(pag. 2278)

G2314110. Cetoacidoza diabetica se poate complica cu:


A. Mucormicoza
B. Edem cerebral
C. Hipercheratoza
D. Dilatatie gastrica acuta
E. Hipopotasemie
(pag. 2280)

400 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
401 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2314111. Coma hiperosmolara se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:


A. Transpiratii profuze
B. Rata de mortalitate crescuta
C. Cresterea marcata a ureei si a creatininei
D. Acidoza metabolica severa
E. Cresterea marcata a beta-hidroxibutiratului si a acetoacetatului
(pag. 2281)

G2314112. Retinopatia diabetica simpla se caracterizeaza prin:


A. Vase noi
B. Pete vatuite
C. Sunturi arteriovenoase
D. Permeabilitate capilara crescuta
E. Cicatrice
(pag. 2282)

G2314113. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la nefropatia diabetica sunt false?
A. Nefropatia diabetica poate fi functional silentioasa timp indelungat (10-15 ani)
B. Microalbuminuria este datorata in principal concentratiei crescute de heparan sulfat-proteoglican anionic in
membrana bazala glomerulara
C. La debut, rinichii sunt de obicei mici
D. La debut, ratele de filtrare glomerulare pot fi cu 40% sub normal
E. Microalbuminuria reprezinta eliminari urinare de albumina intre 10 si 30 mg/zi
(pag. 2282-2283)

G2314114. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la neuropatia diabetica sunt adevarate?
A. Polineuropatia periferica diabetica se caracterizeaza prin durere care se accentueaza la mers
B. Radiculopatia diabetica este, de obicei, autolimitata
C. Mononeuropatia diabetica este un sindrom senzitiv in care durerea apare urmand distributia unuia sau a
mai multor nervi spinali
D. Pierderea curburii cu fracturi multiple ale oaselor tarsiene este un aspect obisnuit la radiografie
E. In polineuropatia periferica intalnim frecvent semnul Babinski
(pag. 2283)

G2314115. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la sulfonilureice sunt adevarate?


A. Actiunea initiala a sulfonilureicelor este aceea de a creste eliberarea de insulina cu scaderea nivelului
glucozei sanguine
B. Actiunile extrapancreatice ale sulfonilureicelor include cresterea numarului receptorilor insulinici si
cresterea transportului glucozei insulino-mediat
C. Hipoglicemia este mai rara dupa agenti orali decat dupa insulina
D. Legarea sulfonilureicelor de receptori determina deschiderea canalului K-ATP
E. Actiunea primara a sulfonilureicelor este aceea de a inhiba gluconeogeneza hepatica
(pag. 2276-2277)

G2314116. Referitor la tratamentul cu insulina al pacientilor diabetici:


A. Toti pacientii vor fi sfatuiti sa-si creasca doza de insulina cand se anticipeaza o activitate sustinuta sau un
efort semnificativ
B. Hipoglicemia este mai frecventa dupa insulina decat dupa antidiabetice orale
C. In administrarea continua s.c. a insulinei sunt folosite preparatele cu actiune intermediara
D. Terapia conventionala cu insulina implica administrarea de insulina cu actiune intermediara sau lunga
seara, o doza unica, impreuna cu insulina rapida inaintea fiecarei mese
E. In administrarea continua s.c. de insulina cu ajutorul pompei, insulina este eliberata intr-un ritm bazal
continuu pe parcursul zilei, cu ritmuri crescute programate inainte de mese

401 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
402 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 2272-2273,2276)

G2314117. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la fenomenul dawn sunt false?
A. Fenomenul dawn se refera la hiperglicemia de rebound ce urmeaza unui episod de hipoglicemie
B. Fenomenul dawn se refera la o scadere a glucozei plasmatice dimineata devreme, necesitand scaderea
dozelor de insulina pentru a mentine normoglicemia
C. Fenomenul dawn ar putea fi explicat prin valul nocturn de descarcare a hormonului de crestere
D. Fenomenul dawn ar putea fi evitat prin scaderea dozajelor insulinei in perioadele critice
E. Fenomenul dawn necesita de obicei scaderea insulinei pentru a mentine glucoza in limite normale
(pag. 2276)

G2314118. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la coma hiperosmolara sunt false?
A. Este precipitata de proceduri terapeutice cum ar fi dializa peritoneala sau hemodializa
B. Boala poate fi initiata de steroizi
C. Frecvent, pacientul prezinta respiratie Kussmaul
D. Este obisnuit o complicatie a diabetului insulino-dependent
E. Pacientii prezinta deshidratare profunda
(pag. 2280-2281)

G2314119. Referitor la nefropatia diabetica:


A. Dupa ce incepe faza macroproteinurica se instaleaza un declin constant al functiei renale, rata de filtrare
scazand, in medie, cu 1 ml/min/luna
B. Progresiunea bolii renale este accelerata de hipotensiunea arteriala
C. Aproximativ 85% dintre pacientii cu diabet insulino-dependentdezvolta aceasta complicatie
D. Obisnuit, azotemia incepe aproximativ la 12 ani dupa diagnosticarea diabetului
E. Hipoaldosteronismul hiporeninemic impune evitarea incarcarilor cu potasiu din exterior
(pag. 2282-2283)

G2314120. In ceea ce priveste tratamentul cu insulina al pacientilor diabetici:


A. Tratamentul intensiv cu insulina se recomanda la persoane cu boli coronariene sau AVC
B. Tratamentul intensiv nu se recomanda la pacientii in varsta
C. Tratamentul intensiv cu insulina determina o crestere semnificativa a frecventei si severitatii hipoglicemiilor
D. Tratamentul intensiv cu insulina are avantajul de a determina scaderea in greutate a pacientului
E. Tratamentul intensiv cu insulina determina reducerea complicatiilor degenerative ale diabetului
(pag. 2274-2275)

G2514121. Capacitatea organismului de a răspunde la o încărcare exogenă cu glucoză poate fi uneori


scăzută datorită descărcării de epinefrină ce produce:
A. blocarea secreţiei de insulină
B. împiedică acţiunea insulinei în ţesuturile ţintă
C. stimularea eliberării de glucagon
D. stimularea producerii de glicogen
E. activarea glicogenolizei
(pag. 2265)

G2514122. Cauzele secundare de diabet zaharat sunt:


A. pancreatita cronică
B. hipertiroidia
C. acromegalia
D. insuficienţa corticosuprarenală cronică
E. deficitul de alfa-1 antitripsină
(pag. 2266)

402 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
403 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2514123. Diabetul zaharat autoimun (tip 1) poate fi frecvent asociat cu alte endocrinopatii autoimune
precum:
A. feocromocitomul
B. boala Cushing
C. insuficienţa suprarenală
D. tiroidita Hashimoto
E. acromegalia
(pag. 2269)

G2514124. Anticorpii anticelulă insulară implicaţi în producerea diabetului zaharat insulino-dependent


includ anticorpii faţă de:
A. insulină
B. proinsulină
C. glucozo 6 fosfat dehidrogenază
D. decarboxilaza acidului glutamic
E. carboxipeptidaza H
(pag. 2269)

G2514125. Diabetul zaharat non-insulino-dependent tip 2 se caracterizează din punct de vedere


fiziopatologic prin:
A. secreţie anormală de insulină
B. rezistenţă la acţiunea insulinei
C. producţia de anticorpi anticelulă insulară
D. distrucţie directă a celulelor beta de către un virus sau toxină
E. scăderea nivelului glucagonului plasmatic
(pag. 2270)

G2514126. Diabetul zaharat insulino-dependent prezintă următoarele aspecte clinico-paraclinice:


A. debut de obicei după vârsta de 50 de ani
B. debutul simptomelor poate fi brusc cu sete, poliurie şi apetit crescut
C. prezintă pierdere în greutate după o perioadă de mai multe zile
D. apariţia cetoacidozei în timpul unei intercurenţe sau după o intervenţie chirurgicală
E. nivelul insulinei plasmatice crescut
(pag. 2271)

G2514127. Diabetul zaharat non-insulino-dependent prezintă următoarele aspecte clinico-paraclinice:


A. debut de obicei înainte de 30 de ani
B. pacienţii de obicei sunt supraponderali
C. simptomele apar progresiv
D. diagnosticul este pus frecvent la o examinare de laborator de rutină
E. insulina plasmatică este scăzută
(pag. 2271)

G2514128. O dietă cu 50% grăsimi cu 33% acizi graşi mononesaturaţi şi 35% carbohidraţi are
următoarele efecte:
A. scade nivelul glucozei sanguine
B. scade nivelul de insulină
C. scade nivelul VLDL
D. scade nivelul HDL
E. determină scădere în greutate
(pag. 2272)

G2514129. Hipoglicemia la pacienţii diabetici insulino-dependenţi poate fi cauzată de:

403 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
404 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. lipsa unei mese


B. efort fizic excesiv
C. scăderea dozei de insulină
D. eliberarea catecolaminelor ca hormoni de contrareglare
E. instalarea complicaţiilor renale ale diabetului
(pag. 2275-76)

G2514130. Agenţii hipoglicemianţi orali folosiţi în tratamentul diabetului zaharat sunt:


A. Tolbutamidul
B. Glipizida
C. Metforminul
D. Carvedilolul
E. Troglitazona
(pag. 2276-77)

G2514131. Tabloul clinic al cetoacidozei diabetice poate cuprinde:


A. anorexie, greaţă şi vărsături
B. dureri precordiale
C. tuse cu hemoptizie
D. respiraţie Kussmaul
E. alterarea stării de conştienţă sau comă francă
(pag. 2278)

G2514132. Investigaţiile paraclinice în cetoacidoza diabetică relevă:


A. glicemie în general peste 400mg/dl
B. glicozurie
C. cetonurie
D. pH sanguin peste 7,45
E. hipernatremie
(pag. 2278-79)

G2514133. Tratamentul cetoacidozei diabetice cuprinde:


A. administrarea de insulină intravenos
B. administrarea de glucagon intravenos
C. administrarea intravenoasă de soluţie salină izotonă sau Ringer lactat
D. administrarea de potasiu în funcţie de ionogramă
E. administrarea de aminoacizi esenţiali
(pag. 2279)

G2514134. Ateroscleroza coronariană ca şi complicaţie tardivă a diabetului zaharat poate conduce la


instalarea unui infarct miocardic ce poate avea următoarele trăsături:
A. este silenţios
B. debut brusc cu simptome de insuficienţă ventriculară stângă
C. artere coronare angiografic normale
D. absenţa semnelor electrocardiografice caracteristice
E. enzime de necroză miocardică normale
(pag. 2281-82)

G2514135. Retinopatia proliferativă ca şi complicaţie a diabetului zaharat poate prezenta următoarele


aspecte:
A. edem papilar
B. vase de neoformaţie

404 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
405 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. hemoragie în vitros
D. dezlipire de retină
E. cicatrici
(pag. 2282)

G2514136. Cele mai specifice leziuni ale glomerulosclerozei diabetice sunt:


A. proliferare endocapilară
B. proliferare extracapilară
C. hialinizarea arteriolelor aferente glomerulare
D. nodulii Kimmelstiel-Wilson
E. corpii hematoxilinici Gross
(pag. 2282)

G2514137. Menţinerea unui nivel sanguin normal al glucozei pe timpul sarcinii previne:
A. naşterea prematură
B. macrosomia fetală
C. sarcina gemelară
D. sindromul de detresă respiratorie a nou-născutului
E. mortalitatea perinatală
(pag. 2274)

G2514138. Hormonii de contrareglare care intră în acţiune în situaţii acute de hipoglicemie sunt:
A. glucagonul
B. cortizolul
C. epinefrina
D. hormonul de creştere
E. tiroxina
(pag. 2275)

G2514139. Glucagonul ca şi hormon de contrareglare în caz de hipoglicemie acţionează prin


următoarele mecanisme:
A. stimularea sintezei de glicogen
B. creşterea producţiei hepatice de glucoză
C. scăderea utilizării glucozei în ţesuturile nonhepatice
D. scăderea glicogenolizei
E. inhibarea secreţiei de insulină
(pag. 2275)

G2514140. Tratamentul atacurilor hipoglicemice constă în:


A. administrarea de zahăr sau băuturi nealcoolice ce conţin zahăr
B. perfuzia cu soluţie salină izotonă
C. administrarea unei doze mai scăzute de insulină
D. administrarea de glucagon
E. administrarea de beta-blocante
(pag. 2276)

G2614141. Dintre afectiunile care pot produce hipoventilatie cronica prin actiune la nivelul cailor
respiratorii si al plamanilor fac parte:
A. disfunctia corpului carotidian
B. poliomielita bulbara
C. miastenia gravis
D. stenoza laringiana

405 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
406 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. fibroza chistica pulmonara


(pag. 1628)

G2614142. Hipoventilatia alveolara este caracterizata prin:


A. cresterea PaO2
B. cresterea PACO2
C. scaderea HCO3-
D. cresterea Cl-
E. cresterea PaCO2
(pag. 1628)

G2614143. Tratamentul hipoventilatiei cronice poate cuprinde:


A. oxigenoterapie
B. fenobarbiturice
C. benzodiazepinice
D. miorelaxante
E. ventilatie asistata mecanic
(pag. 1630)

G2614144. Hipoventilatia alveolara primara este caracterizata prin:


A. hipercapnie cronica
B. hipoxemie
C. absenta unei afectari neuromusculare/mecanice evidente
D. majoritatea pacientilor sunt femei tinere
E. beneficii obtinute prin stimularea electrofrenica a diafragmului
(pag. 1630)

G2614145. Dintre afectiunile respiratorii neuro-musculare care pot produce hipoventilatie alveolara
cronica fac parte:
A. alcaloza metabolica
B. traumatism cervical inalt
C. poliomielita
D. boala neuronului motor
E. obezitate
(pag. 1628)

G2614146. Hiperventilatia alveolara se caracterizeaza prin:


A. PaCO2<37-43 mmHg
B. PaO2 crescuta
C. hipoxemia creste ventilatia prin stimularea chemoreceptorilor periferici
D. creste ventilatia prin stimularea receptorilor vagali aferenti din plamani si caile respiratorii
E. acidoza metabolica creste sensibilitatea chemoreceptorilor periferici la hipoxemie
(pag. 1631)

G2614147. Hiperventilatia poate sa apara în urmatoarele circumstante:


A. miastenia gravis
B. sarcina
C. criza hipertensiva
D. insuficienta cardiaca congestiva
E. acidoza(diabetica,renala,lactica)
(pag. 1631)

406 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
407 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2614148. Care din urmatoarele situatii poate duce la detresa respiratorie acuta:
A. aspiratie
B. infectii difuze, septicemii
C. risc de înec
D. inhalare de toxine
E. insuficienta cardiaca congestiva
(pag. 1636)

G2614149. Caracteristicile clinice ale detresei respiratorii acute sunt reprezentate de:
A. bradicardie
B. bradipnee
C. dispnee
D. cianoza
E. aluri fine în inspir
(pag. 1637)

G2614150. Derivatele de sulfoniluree:


A. Au receptori, care reprezintă subunitatea canalului KATP, care controlează potenţialul de membrană a
celulei beta
B. Cresc numărul de receptori insulinici
C. Scad transportul insulino-mediat al glucozei
D. Cresc eliberarea de insulină
E. Acţionează prin inhibarea eliberării de insulină din celula beta
(pag. 2276)

G2614151. Care din preparatele sulfonilureice sunt preferate a fi administrate în caz de boală renală
semnificativă (fiind exclusiv metabolizaţi şi inactivaţi de către ficat):
A. Tolbutamid
B. Glipizid
C. Gliburid
D. Clorpropamid
E. Tolazamid
(pag. 2276)

G2614152. Metforminul:
A. Face parte din grupa glinidelor
B. Este utilă la pacienţii obezi cu DZNID, care nu răspund la dietă şi efort fizic
C. Nu poate fi prescris ca monoterapie
D. Poate determina acidoză lactică
E. Nu trebuie administrat în caz de boală renală
(pag. 2276)

G2614153. Cetoacidoza diabetică:


A. Este cauzată de întreruperea aportului de insulină
B. Are ca substrat fiziopatologic: gluconeogeneză maximă cu scăderea utilizării periferice a glucozei
C. Se dezvoltă datorită blocării procesului cetogenetic
D. Se asociază cu scăderea relativă sau absolută a concentraţiei de glucagon
E. Poate fi determinată de infecţii, intervenţii chirurgicale
(pag. 2277)

G2614154. Clinic, cetoacidoza diabetică se manifestă prin următoarele, cu excepţia:


A. Semne de supraîncărcare volemică

407 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
408 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Greţuri, vărsături, anorexie


C. Durere abdominală
D. Respiraţie Kussmaul
E. Oligurie
(pag. 2278)

G2614155. Tratamentul cetoacidozei diabetice constă în:


A. Insulinoterapie 25-50 unităţi i.v.
B. Fluide intravenos (soluţii saline şi Ringer lactat)
C. Suplimentarea sodiului
D. Tratamentul cu bicarbonat este contraindicată (în special dacă este prezentă hipotensiunea arterială)
E. Glucagon i.m.
(pag. 2279)

G2614156. Coma diabetică hiperosmolară noncetozică:


A. Este o complicaţie a diabetului insulino-independent
B. Rezultă dintr-o diureză hiperglicemică susţinutăcu aport redus de lichide
C. Poate fi precipitată de hemodializă, alimentaţie prin sondă cu formule bogat proteice, agenţi osmotici
D. Poate fi iniţiată de steroizi, agenţi imunosupressivi, diuretice
E. Apare la tineri
(pag. 2280)

G2614157. Caracteristicile clinico-biologice ale comei hiperosmolare noncetozice sunt:


A. Semne neurologice (comiţialitate, hemiplegie tranzitorie, comă superficială)
B. Hipoglicemie
C. Scăderea azotului ureic sanguin şi a creatininei
D. Creşterea osmolarităţii sangvine
E. Scăderea vâscozităţii plasmatice
(pag. 2281)

G2614158. Polineuropatia vegetativă la nivelului tractului gastrointestinal se poate manifesta prin:


A. Disfuncţie esofagiană cu dificultate la înghiţire
B. Ulcer duodenal cronic
C. Evacuare gastrică întârziată
D. Diaree, constipaţie
E. Sindrom Mallory-Weiss
(pag. 2283)

G2614159. Cauze de diabet zaharat secundar pot fi următoarele afecţiuni:


A. corticosteroizi
B. sindromul Conn
C. hipotiroidismul
D. acromegalia
E. hepatita cronică
(pag. 2266)

G2614160. Caracteristicile diabetului zaharat tip 2 (insulinoindependent) sunt următoarele, CU


EXCEPŢIA:
A. apare la tineri, normo- sau subponderali
B. răspunde la terapia sulfonilureică
C. apare la pacienţi supraponderali, obezi
D. răspunde numai la tratament combinat (insulină+biguanide)

408 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
409 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. complicaţiile vasculare sunt rare


(pag. 2270)

G2614161. Complicaţiile cetoacidozei diabetice pot fi următoarele, CU EXCEPŢIA:


A. sindrom hemoragipar
B. gastrită erozivă
C. sindrom de detresă respiratorie
D. infarct miocardic acut
E. astm bronşic
(pag. 2280)

G2614162. Referitor la tolbutamid sunt adevărate următoarele afirmaţii:


A. face parte din grupa biguanidelor
B. este metabolizat şi inactivat exclusiv de ficat
C. acţionează prin inhibarea alfa-1 glicozidazei
D. este medicamentul de primă alegere în diabetul zaharat tip 1
E. creşte eliberarea de insulină la nivel pancreatic
(pag. 2276)

G2614163. Coma diabetică cetoacidotică se caracterizează prin următoarele:


A. este o complicaţie frecventă a diabetului tip 1 (insulinodependent)
B. se poate complica cu sindrom de detresă respiratorie
C. este cauzată de supradozaj de insulină
D. se dezvoltă datorită blocării procesului cetogenetic
E. se asociază cu valori pH de peste 7,4
(pag. 2277)

G2614164. Derivatele de sulfoniluree:


A. nu pot fi prescrise în monoterapie
B. produc hipoglicemie
C. scad numărul de receptori insulinici
D. sunt de primă alegere la pacienţii obezi
E. cresc eliberarea de insulină
(pag. 2276)

G2614165. Coma hiperosmolară noncetoacidotică:


A. este cauzată de creşterea aportului de insulină
B. apare mai frecvent la persoane în vârstă, cu un grad avansat de ateroscleroză cerebrală
C. se dezvoltă datorită blocării procesului cetogenetic
D. se asociază cu creşterea azotului ureic sanguin şi a creatininei
E. se poate asocia cu semne neurologice (ex. hemiplegie tranzitorie)
(pag. 2281)

G2614166. Tratamentul cetoacidozei diabetice constă în::


A. Insulinoterapie 25-50 unităţi i.v.
B. Fluide intravenos (soluţii saline şi Ringer lactat)
C. Suplimentarea sodiului
D. Tratamentul cu bicarbonat este contraindicată (în special dacă este prezentă hipotensiunea arterială)
E. Glucagon i.m.
(pag. 2279)

G2614167. Complicaţiile cetoacidozei diabetice pot fi următoarele, CU EXCEPŢIA:

409 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
410 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. sindrom hemoragipar
B. gastrită erozivă
C. sindrom de detresă respiratorie
D. infarct miocardic acut
E. astmă bronşic
(pag. 2280)

G2814168. Diabetul zaharat se caracterizeaza prin complicatii pe termen lung ce afecteaza:


A. plamanii
B. rinichii
C. nervii
D. sistemul osos
E. vasele de sange
(pag. 2265)

G2814169. Cauze de diabet zaharat secundar:


A. boala pancreatica
B. infectie virala
C. tulburari hormonale
D. substante chimice
E. medicamente
(pag. 2266)

G2814170. Care dintre episoadele premergatoare de infectie virala sunt implicate in aparitia diabetului
zaharat:
A. hepatita
B. rujeola
C. mononucleoza infectioasa
D. varicela
E. oreion
(pag. 2268)

G2814171. Nu sunt scheme de tratament in administrarea insulinei:


A. standard
B. conventionala
C. administrarea intramusculara continua de insulina
D. injectii intramusculare multiple
E. administrarea subcutanata continua de insulina
(pag. 2272)

G2814172. Derivatele de sulfonil uree actioneaza prin:


A. inhibarea gluconeogenezei hepatice
B. simularea eliberarii de insulina din celulele beta pancreatice
C. crestrea numarului de receptori insulinici
D. cresterea transportului glucozei insulino-mediate
E. cresterea nivelului mediu de insulina plasmatica
(pag. 2276)

G2814173. Cetoacidoza diabetica apare in:


A. efort fizic
B. intreruperea aportului de insulina
C. preponderent in diabetul zaharat noninsulino dependent

410 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
411 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. infectii
E. interventii chirurgicale
(pag. 2277)

G2814174. Complicatiile cetoacidozei diabetice sunt:


A. hiperpotasemia
B. hipercalcemia
C. infarctul miocardic
D. edemul cerebral
E. hiperglicemia
(pag. 2280)

G2814175. Nu sunt caracteristice retinopatiei proliferative diabetice:


A. formarea de vase noi
B. permeabilitate capilara crescuta
C. cicatrizare
D. pete vatuite
E. sunturi arterio-venoase
(pag. 2282)

G2814176. Care sunt afectiunile neobisnuite specifice pacientului diabetic:


A. colecistita edematoasa
B. otita interna maligna
C. pielonefrita emfizematoasa
D. colecistita emfizematoasa
E. otita externa maligna
(pag. 2285)

G2814177. Rezistenta la insulina apare in:


A. obezitate
B. acanthosis nigricans
C. sindromul Werner
D. subponderabilitate
E. sindromul de hipoplazie pineala
(pag. 2286)

G2914178. Caracterele neuropatiei periferice din DZ includ:


A. Poate determina revenirea precoce la poziţia normală după testarea reflexului gleznei.
B. Este simetrică, bilaterală.
C. Implică precoce afectarea sensibilităţii vibratorii şi dispariţia ROT.
D. Implicarea fibrelor motorii duce la apariţia articulaţiilor Charcot tipice cu tulburari de mers.
E. Durerea este predominant nocturnă.
(pag. 2283)

G2914179. Fenomenul Somogyi:


A. Necesită scăderea dozelor de insulină.
B. Este mai frecvent la copii.
C. Se datorează hipoinsulinizării nocturne
D. Reprezintă hiperglicemia de rebound ca urmare a unui episod hipoglicemic.
E. Necesită creşterea dozelor de insulină.
(pag. 2275)

411 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
412 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2914180. Monitorizarea controlului diabetului zaharat prin HbA1c:


A. Estimează controlul glicemiei pe o perioadă de 4 l
B. Valori peste 10% arată un diabet slab controlat.
C. Reprezintă hemoglobina glicată ireversibilşi
D. HbA1c apare prin glicarea enzimatică a uno
E. Este preferabilă dozării nivelului total al Hb glicate.
(pag. 2277)

G2914181. În tratamentul diabetului zaharat tip 2 asociat cu boală renală semnificativă se preferă dintre
sulfonilureice datorită metabolizării hepatice:
A. Glipizidul
B. Clorpropamidul
C. Tolbutamidul
D. Gliburidul
E. Tolazamidul
(pag. 2276)

412 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
413 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 15
Ulcerul gastric si duodenal
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1115001. Osteoporoza si osteomalacia sunt complicatii postoperatorii comune pentru anumite tipuri
de interventii chirurgicale practicate pentru ulcer. Precizati care este cea mai frecventa interventie
asociata osteomalaciei
A. vagotomia cu bulbantrectomie
B. vagotomia cu piloroplastie
C. rezectia gastrica proximala
D. rezecţia gastrica cu anastomoza gastrojejunala
E. rezectia gastrica cu anastomoza gastroduodenala
(pag. 1771)

G1115002. Precizati unde vor penetra cel mai frecvent ulcerele duodenale
A. in pancreas
B. la nivelul colecistului
C. in ficat
D. in colon
E. in tractul biliar
(pag. 1768)

G1115003. Prin examen radiologic baritat cu dublu contrast sansa detectiei ulcerului duodenal este de
A. 50-55%
B. 90%
C. 25-30%
D. 75-80%
E. 60%
(pag. 1762)

G1215004. Cea mai redusa rata a complicatiilor aparute dupa interventia chirurgicala pentru ulcer o are
A. vagotomia + antrectomie Billroth I
B. vagotomia + antrectomie Billroth II
C. vagotomia + piloroplastie
D. vagotomia proximala gastrica
E. antrectomia izolata
(pag. 1768-1769)

G1215005. Care este cel mai precis mijloc de diagnostic al ulcerului duodenal?
A. examenul baritat
B. endoscopia digestiva superioara
C. ecografia abdominala
D. determinarea secretiei acide gastrice
E. testul ureazei pentru evidentierea Helicobacter pylori
(pag. 1762-1763)

413 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
414 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G1215006. Cel mai frecvent simptom al ulcerului duodenal este:


A. varsatura alimentara
B. Hematemeza
C. Durerea
D. senzatia de greata
E. scaderea ponderala
(pag. 1761)

G1215007. La pacientii cu ulcer duodenal se constata prezenta frecventa a:


A. anticorpilor antirujeolici
B. anticorpilor antirubeolici
C. anticorpilor anti-herpes simplex
D. anticorpilor anti-Shigella
E. anticorpilor anti-citomegalovirus
(pag. 1761)

G1215008. Pacientii supusi interventiei chirurgicale pentru ulcer peptic, avand un complex de
simptome vasomotorii aparute dupa mese, au:
A. ulcer recurent
B. sindrom de ansa aferenta
C. sindrom dumping
D. sindrom Zollinger-Ellison
E. malabsorbtie globala
(pag. 1770)

G1215009. Sindromul dumping tardiv, complicatie postoperatorie precoce a ulcerului peptic, se


datoreaza:
A. infectiei cu Helicobacter pylori
B. consumului de antiinflamatoare nesteroidiene
C. regurgitarii bilei in stomac
D. hipoglicemiei prin eliberare excesiva de insulina
E. supracolonizarii bacteriene
(pag. 1770)

G1315010. Care dintre urmatoarele afirmatii cu referire la mecanismele secretiei gastrice nu este
adevarata ?
A. Histamina stimuleaza secretia acida gastrica prin cresterea calciului citosolic in celulele parietale.
B. Gastrina stimuleaza secretia acida gastrica prin stimularea directa a celulelor parietale.
C. Gastrina stimuleaza secretia acida gastrica prin stimularea eliberarii de histamina din celulele ECL.
D. Somatostatina inhiba eliberarea de histamina din celulele ECL.
E. Stimularea vagala creste secretia acida gastrica si prin eliberarea de gastrina din celulele G antrale.
(pag. 1757)

G1315011. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la reglarea secretiei gastrice este neadevarata ?
A. Calciul administrat intravenos stimuleaza secretia acida.
B. Reducerea pH-ului gastric la 3.0 produce o inhibitie partiala a eliberarii de gastrina.
C. Secretia gastrica acida este stimulata de cafea si neinfluentata de cafeaua decofeinizata.
D. Etanolul pur este un stimulant slab al secreţiei acide.
E. Prezenta acidului in duoden scade secretia gastrica de acid.
(pag. 1757)

G1315012. Rata recurentelor in tratamentul chirurgical al bolii ulceroase este cea mai mare dupa:
A. vagotomie si antrectomie;

414 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
415 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. vagotomie proximala gastrica;


C. vagotomie si piloroplastie;
D. vagotomie;
E. antrectomie.
(pag. 1768)

G1315013. Referitor la manifestarile din ulcerul duodenal, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu
exceptia:
A. Durerea epigastrica apare de regula la 90 minute pana la 3 ore dupa mese.
B. Durerea ulceroasa necalmata de antiacide, cu iradiere dorsala poate sugera penetratie in pancreas
C. La pacientii cu ulcer de canal piloric alimentatia agraveaza simptomatologia.
D. Hemoragia gastrointestinala care complica ulcerul duodenal se manifesta frecvent prin rectoragii.
E. Zona de sensibilitate abdominala este situata la majoritatea pacientilor la jumatatea distantei ombilic-
apendice xifoid
(pag. 1761-1762)

G1415014. Antibioticele utilizate pentru infectia cu Helicobacter Pylori nu includ:


A. metronidazol
B. tetraciclina
C. claritromicina
D. amoxicilina
E. streptomicina
(pag. 1764)

G1415015. Care din urmãtoarele afirmatii legate de ulcerul gastric este falsã:
A. durerea este accentuatã de ingestia de alimente
B. greturile si vãrsãturile reflectã de obicei obstructie mecanicã
C. poate apare scãdere ponderalã datoritã aversiunii fatã de alimente
D. hemoragia apare in 25% din cazuri
E. perforatia gastricã se intalneste mai rar decat hemoragia
(pag. 1767)

G1415016. Un pacient cu ulcer duodenal la care durerea este amplificatã de alimentatie si care
asociazã si vãrsãturi ne poate atrage atentia asupra urmãtoarei complicatii:
A. penetratie in pancreas
B. malignizare
C. perforatie
D. stenozã piloricã
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 1761)

G1415017. Urmãtoarele afirmaþii legate de tratamentul infectiei cu Helicobacter Pylori sunt adevãrate
cu exceptia
A. cea mai eficientã este tripla terapie douã sãptamani
B. asocierea unui antagonist de H2 la tripla terapie sase saptamani
C. administrarea triplei terapii o sãptamanã pare la fel de eficientã
D. tetraciclina poate genera hepatotoxicitate si anafilaxie
E. inlocuirea Tetraciclinei cu Amoxicilina creste putin eficienta
(pag. 1763)

G1515018. Care dintre urmatoarele medicamente utilizate pentru eradicarea infectiei cu Helicobacter
pylori la pacientii ulcerosi poate determina ca reactie adversa colita pseudomembranoasa:
A. Metronidazol

415 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
416 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Amoxicilina
C. Tetraciclina
D. Subsalicilat de bismut
E. Inhibitori de pompa de protoni
(pag. 1763)

G1515019. Daca la un pacient cunoscut cu istoric de ulcer duodenal, durerea ulceroasa devine
constanta, nu mai este ameliorata de antiacide sau ingestia de alimente, va orientati catre:
A. perforatia libera a ulcerului in cavitatea peritoneala
B. posibila penetratie in structurile invecinate
C. simptomatologie premergatoare hemoragiei digestive superioare
D. stenoza pilorica
E. asocierea refluxului gastroesofagian
(pag. 1761)

G1515020. Doza standard de lansoprazol utilizata in tratamentul ulcerului duodenal este:


A. 20 mg/zi
B. 20 mg de 2 ori pe zi
C. 30 mg/zi
D. 40 mg/zi
E. 40 mg de 2 ori pe zi
(pag. 1766)

G1515021. Incidenta ulcerului duodenal la rasa alba este mai mare la pacientii cu:
A. HLA B8
B. HLA DRW3
C. HLA B5
D. HLA DRW4
E. HLA B18
(pag. 1761)

G1515022. Simptomul cel mai frecvent intalnit in ulcerul gastric este:


A. durerea epigastrica
B. varsatura alimentara
C. meteorismul abdominal
D. anorexia
E. greata
(pag. 1767)

G1515023. Ulcerul gastric se localizeaza mai frecvent:


A. Pe mica curbura
B. Pe marea curbura
C. Juxtacardial
D. La nivelul fornixului
E. in regiunea antro-pilorica
(pag. 1767)

G1615024. Endoscopia are valoare diagnostica in ulcerul duodenal, cu exceptia;


A. in detectarea ulcerelor suspectate in absenta imaginii radiologice diagnostice
B. La pacientii cu modificari radiologice nesigure in ceea ce priveste activitatea ulcerului
C. in identificarea ulcerelor prea mici sau prea superficiale pentru a putea fi detectate radiologic
D. in identificarea (sau excluderea) ulcerului ca fiind sursa unei hemoragii gastrointestinale active

416 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
417 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Este necesara pentru diagnosticul ulcerului duodenal atunci cand acesta a fost diagnosticat pe baza
examenului radiologic baritat
(pag. 1762)

G1615025. Referitor la ulcerul gastric, urmatoarea afirmatie este adevarata:


A. mortalitatea prin perforatia unui ulcer gastric este de aproximativ 3 ori mai mare fata de cea prin perforatia
unui ulcer duodenal
B. hemoragia apare in 55 % din cazuri
C. perforatia gastrica se intalneste mai frecvent decat hemoragia gastrica
D. ulcerul gastric cu aclorhidrie la pentagastrina este frecvent
E. atat ulcerele gastrice benigne cat si cele maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul marii curburi
(pag. 1767)

G1615026. Secretia gastrica de bicarbonat este:


A. inhibata de calciu
B. inhibata de agentii colinergici
C. inhibata de AINS, cum este aspirina
D. stimulata de agentii alfa-adrenergici
E. stimulata de etanol
(pag. 1759)

G1615027. Urmatoarea afirmatie este falsa:


A. ulcerul duodenal este depistat clinic mai frecvent decat ulcerul gastric
B. ulcerele gastrice benigne sunt rare la nivelul fundului stomacului
C. AINS sunt responsabile pentru 75-80% din ulcerele gastrice
D. Prezenta plicilor gastrice radiante de la marginea ulcerului gastric sugereaza benignitatea
E. Pentru excluderea malignitatii la gastroscopie se efectueaza cel putin sase biopsii de la nivelul marginii
interne a ulcerului
(pag. 1767)

G1615028. Urmatoarea afirmatie referitoare la ulcerul duodenal este falsa:


A. durerea are frecvent caracter de eroziune, taietura sau de arsura
B. la circa 60 % dintre pacienti durerea este localizata in partea dreapta a epigastrului
C. durerea din ulcerul duodenal apare de regula la 90 de minute pana la 3 ore dupa masa
D. episoadele dureroase pot sa persiste pentru intervale de cateva zile pana la saptamani sau luni
E. durerea se amelioreaza de regula la cateva minute dupa masa sau dupa administrare de antiacide
(pag. 1761)

G1615029. Urmatorul medicament folosit in tratamentul ulcerului peptic nu este recomandat la femeile
la varsta fertila:
A. metronidazol
B. lansoprazol
C. misoprostol
D. sucralfat
E. cimetidina
(pag. 1767)

G2315030. Care dintre afirmaţiile referitoare la gastrină nu este adevarată?


A. stimularea vagală determină creşterea eliberării de gastrină din celulele G antrale
B. gastrina este cel mai puternic stimulant cunoscut al secreţiei gastrice
C. secreţia de gastrină este stimulată de somatostatină
D. stimularea vagală determină scăderea pragului de răspuns al celulelor parietale la concentraţiile gastrinei
circulante

417 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
418 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. gastrina este prezentă şi în mucoasa duodenală


(pag. 1757)

G2315031. Cu referire la reglarea secreţiei acide gastrice, care dintre afirmaţiile următoare nu este
adevarată?
A. histamina este cel mai important stimulant al secreţiei acide gastrice
B. prostaglandinele stimulează secreţia acidă gastrică
C. histamina stimulează secreţia acidă gastrică prin creşterea AMPc în celulele parietale
D. gastrina este cel mai puternic stimulant cunoscut al secreţiei gastrice
E. stimulul fiziologic principal al secreţiei gastrice acide este ingestia de alimente
(pag. 1757)

G2315032. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la reglarea secreţiei acide gastrice este
adevarată?
A. gastrina si acetilcolina stimulează puternic producţia de AMPc in celulele parietale
B. gastrina stimulează secreţia acidă gastrică exclusiv prin acţiunea asupra celulelor parietale
C. prostaglandinele stimulează secreţia gastrică acidă
D. histamina este eliberată de celulele ECL atat prin acţiunea gastrinei cât şi a activităţii colinergice
E. somatostatina stimulează eliberarea de histamină din celulele ECL
(pag. 1757)

G2315033. Următoarele afirmaţii privind implicarea Helicobacter pylori in patogeneza ulcerului peptic
sunt reale, cu excepţia:
A. H. pylori produce proteaze si fosfolipaze care determină reducerea grosimii si vâscozităţii stratului de
mucus
B. majoritatea pacienţilor colonizaţi cu H. pylori nu dezvoltă niciodată o ulceraţie şi rămân asimptomatici
C. prevalenţa colonizării gastrice cu H. pylori scade odată cu vârsta
D. producţia de urează de către microorganism este necesară pentru colonizarea gastrică
E. probabilitatea de apariţie a ulcerului duodenal creşte odată cu creşterea densităţii bacteriei in antru
(pag. 1760)

G2315034. Următoarele afirmaţii privind terapia de eradicare a H. pylori în ulcerul duodenal sunt
adevărate, cu excepţia:
A. tetraciclina utilizată în schemele de terapie asociată poate fi hepatotoxică
B. "noua triplă terapie” de eradicare include inhibitori de pompă de protoni
C. ranitidina citrat de bismut se poate folosi în asociere cu claritromicina
D. preparatele pe bază de bismut au rol în terapia de eradicare a H. pylori
E. sucralfatul este inclus în majoritatea schemelor de eradicare a H. pylori
(pag. 1764)

G2515035. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii cu privire la prostaglandinele endogene sunt
false:
A. Stimulează secreţia de mucus gastric şi de bicarbonat din mucoasa gastrică şi duodenală
B. Stimulează regenerarea celulelor epiteliale
C. Participă la menţinerea fluxului sanguin al mucoasei gastrice
D. Contribuie la dezvoltarea gastritei erozive hemoragice
E. Participă la menţinerea integrităţii barierei mucoasei gastrice
(pag. 1759)

G2515036. Prevalenţa ulcerului duodenal la populaţia vestică este estimată a fi cuprinsă între:
A. 6-15%
B. 5-10%
C. 7-12%

418 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
419 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. 10-17%
E. 15-20%
(pag. 1759)

G2515037. Următoarele afirmaţii cu privire la epidemiologia ulcerului duodenal sunt adevărate cu


EXCEPŢIA:
A. Peste 95% din ulcerele duodenale sunt localizate în partea proximală a duodenului
B. Se estimează că prevalenţa ulcerului duodenal la populaţia vestică este cuprinsă între 15 şi 20%
C. De regulă ulcerele duodenale sunt mai mici de 1 cm în diametru
D. Ulcerele duodenale apar aproximativ la fel de frecvent la bărbaţi ca şi la femei
E. Cel puţin 60% din ulcerele duodenale vindecate suferă recurenţă
(pag. 1759)

G2515038. Următoarele afirmaţii cu privire la infecţia cu Helicobacter pylori sunt corecte cu EXCEPŢIA:
A. H. pylori este prezent la 75-90% dintre pacienţii cu ulcer duodenal
B. H. pylori este prezent la 75-85% dintre pacienţii cu ulcer gastric
C. 15-20% dintre persoanele infectate cu H. pylori vor dezvolta un ulcer în timpul vieţii
D. Infecţia preexistentă cu H. pylori creşte riscul dezvoltării ulterioare atât de ulcer duodenal cât şi de ulcer
gastric
E. Nivelul de anticorpi tip IgG împotriva H. pylori se corelează direct cu riscul de ulcer duodenal şi ulcer gastric
(pag. 1759)

G2515039. Rata recidivelor ulcerului peptic în primul an după terapia de eradicare, cu succes, a
Helicobacter pylori este:
A. Mai mică de 15%
B. Mai mare de 15%
C. Mai mică de 10%
D. Mai mare de 20%
E. 25%
(pag. 1760)

G2515040. Cel mai frecvent simptom al ulcerului duodenal este:


A. Durerea epigastrică
B. Greaţa
C. Vărsăturile
D. Distensia abdominală
E. Pirozisul
(pag. 1761)

G2515041. Obiectivul actual al tratamentului ulcerului duodenal este:


A. Ameliorarea durerii
B. Eradicarea Helicobacter pylori şi vindecarea bolii
C. Prevenirea recurenţei ulceroase
D. Prevenirea complicaţiilor
E. Supresia secreţiei acide gastrice
(pag. 1763)

G2515042. La pacienţii cu ulcer duodenal valorile medii ale debitului acid bazal sunt cuprinse între:
A. 2-4 mEq/h
B. 3-5 mEq/h
C. 4-6 mEq/h
D. 5-7 mEq/h
E. 6-8 mEq/h

419 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
420 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1758)

G2515043. Secreţia gastrică de bicarbonat este stimulată de următorii factori cu EXCEPŢIA:


A. Acetazolamidă
B. Anumite prostaglandine din clasele E şi F
C. Calciu
D. Agenţii colinergici
E. Dibutiril-guanozinmonofosfatul ciclic
(pag. 1759)

G2515044. Doza standard de Omeprazol utilizată în tratamentul ulcerului duodenal este de:
A. 30 mg/zi
B. 20 mg/zi
C. 30 mg de 2 ori pe zi
D. 20 mg de 2 ori pe zi
E. 40 mg/zi
(pag. 1764)

G2515045. Pentru prevenirea ulcerelor induse de antiinflamatoarele nesteroidiene se utilizează


Misoprostol în doză de:
A. 100 mg de 4 ori pe zi
B. 100 mg de 2 ori pe zi
C. 200 mg de 2 ori pe zi
D. 200 mg de 4 ori pe zi
E. 200 mg de 3 ori pe zi
(pag. 1764)

G2515046. Simptomul cel mai frecvent în ulcerul gastric îl constitiue:


A. Anorexia
B. Durerea epigastrică
C. Greaţa
D. Scăderea ponderală
E. Pirozisul
(pag. 1767)

G2515047. Aplicarea combinată a examenului radiologic, endoscopic şi histologic permite


diferenţierea ulcerului gastric malign de cel benign cu o acurateţe de:
A. 75%
B. 80%
C. sub 90%
D. peste 97%
E. 95%
(pag. 1767)

G2515048. Precizaţi care este cel mai frcvent simptom la pacienţii cu ulcer stomal:
A. Durerea abdominală
B. Distensia abdominală
C. Eructaţiile
D. Pirozisul
E. Scăderea ponderală
(pag. 17690)

420 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
421 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2515049. Sindroamele de ansă aferentă apar mai frecvent după următoarele tipuri de intervenţie
chirurgicală:
A. Vagotomie cu piloroplastie
B. Vagotomie proximală gastrică
C. Antrectomie cu gastrojejunstomie
D. Rezecţie gastrică parţială cu gastrojejunostomie
E. Vagotomie cu antrectomie
(pag. 1770)

G2615050. Verapamilul NU trebuie asociat în mod obisnuit cu:


A. Nitrati
B. Betablocante
C. Diuretice
D. Inhibitori ECA
E. Antiagregante
(pag. 1513)

G2615051. Angina varianta (Prinzmetal) raspunde bine în special la:


A. Betablocante
B. Calciublocante
C. Inhibitori ECA
D. Diuretice
E. Anticoagulante
(pag. 1513)

G2615052. Care din urmatorii antagonisti de Ca NU apartin generatiei II:


A. Nicardipina
B. Amlodipina
C. Nifedipina
D. Felodipina
E. Isradipina
(pag. 1513)

G2615053. Referitor la efectele betablocantelor urmatoarele afirmatii sunt false:


A. Scad necesarul de oxigen al miocardului
B. Scad frecventa cardiaca
C. Scad contractilitatea miocardica
D. Au efect vasodilatator periferic
E. Efectele secundare include oboseala, impotenta, claudicatie intermitenta, bradicardie
(pag. 1513)

G2615054. Principalele efecte adverse ale nifedipinei NU include:


A. Întîrzierea conducerii AV
B. Hipotensiune
C. Congestia fetei
D. Edeme
E. Agravarea anginei
(pag. 1512)

G2615055. Doza uzuala a ntroglicerinei administrata sublingual în angina pectorala este:


A. 80 – 120 mg
B. 0,3 – 0,6 mg

421 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
422 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. 0,4 – 1, 2 mg
D. 20 - 30 mg
E. 60 – 240 mg
(pag. 1512)

G2615056. Concentraţia estimativă a HCl secretat de celulele parietale este de aproximativ:


A. 100mM
B. 160mM
C. 180mM
D. 200mM
E. 250mM
(pag. 1756)

G2615057. Cel mai puternic stimulant cunoscut al secreţiei acide gastrice este:
A. Acetilcolina
B. Histamina
C. Gastrina
D. Colecistokinina
E. Somatostatina
(pag. 1757)

G2615058. Faza cefalică a secreţiei gastrice e determinată de următoarele cu excepţia:


A. Vederea alimentelor
B. Gustul alimentelor
C. Mirosul alimentelor
D. Distensia mecanică a stomacului
E. Anticiparea ingestiei unui aliment
(pag. 1757)

G2615059. Secreţia gastrică de bicarbonat este inhibată de următoarele, cu excepţia:


A. AINS
B. Acetazolamidă
C. Calciu
D. Agenţi alfa adrenergici
E. Etanol
(pag. 1759)

G2615060. Următoarele stimulează secreţia de bicarbonat:


A. AINS
B. Acetazolamidă
C. Dibutiril-guanozinmonofosfat ciclic
D. Etanol
E. Agenţi alfa adrenergici
(pag. 1759)

G2615061. Cel mai precis mijloc de diagnostic al Ulcerului duodenal este:


A. Examenul radiologic baritat
B. Testul HP
C. Examenul endoscopic al tractului digestiv superior
D. RMN
E. Ecografia abdominală
(pag. 1762)

422 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
423 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2815062. Cea mai fracventa localizare a ulcerului gastric este pe:


A. marea curbura
B. mica curbura
C. la nivelul fornixului
D. regiunea antropilorica
E. juxtacardial
(pag. 1767)

G2815063. Dintre interventiile de mai jos, rata cea mai redusa a complicatiilor o are:
A. vagotomie+antrectomie Billroth I
B. vagotomie+antrectomie Billroth II
C. vagotomie+piloriplastie
D. vagotomie proximala gastrica
E. antrectomie izolata
(pag. 1768)

G2815064. Urmatoarele sunt complicatii postoperatorii ale ulcerului peptic, CU EXCEPTIA:


A. ulcer recurrent
B. sindrom de ansa aferenta
C. diareea postvagotomie
D. constipatia postvagotomie
E. sindrom dumping
(pag. 1770)

G2815065. Cel mai precis mijloc de diagnostic in ulcerul duodenal este:


A. examenul baritat
B. ecografia abdominala
C. endoscopia digestive superioara
D. testul ureazei pentru evidentierea Helicobacter Pylori
E. determinarea secretiei acide
(pag. 1762)

G2815066. Care dintre urmatoarele medicamente utilizarea in eradicarea cu Helicobacter Pylori poate
determina ca reactie adversa colita pseudomembranoasa:
A. amoxicilina
B. inhibitori de pompa de protoni
C. tetraciclina
D. antiacide
E. famotidina
(pag. 1763)

G2915067. Helicobacter Pylori:


A. Este un bacil anaerob Gram negativ.
B. Majoritatea pacientilor colonizati cu HP sunt simptomatici
C. După colonizare invadează mucoasa gastrică.
D. Produce urează ce catalizează hidroliza ureei în amoniac şi dioxid de ca
E. Majoritatea persoanelor cu infecţie cu Helicobacter Pylori dezvoltă ulcer duodenal sau gastric.
(pag. 1759)

G2915068. Cel mai puternic stimulant al secreţiei acide gastrice este:


A. Histamina
B. Somatostatina

423 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
424 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Gastrina
D. Acetilcolina
E. Prostaglandinele
(pag. 1757)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1115069. Caracteristicile durerii din ulcerul duodenal sunt urmatoarele, cu exceptia


A. apare de regula in primele 3 ore dupa masa
B. cel mai frecvent recidivele sunt insotite de exacerbarea durerii
C. frecvent durerea apare noaptea si scoala bolnavul din somn
D. daca este exacerbata de ingestia de alimente/acompaniata de varsaturi sugereaza penetraţia ulceroasa
E. cel mai frecvent durerea este localizata in partea dreapta a epigastrului
(pag. 1761)

G1115070. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la gastropatia de reflux biliar sunt adevarate
A. apare la un numar apreciabil de pacienti dupa excluderea duodenului din circuitul digestiv
B. afectarea mucoasei este parcelara
C. tratamentul consta in administrarea de colestiramina care leaga acizii biliari, facilitand astfel excretia
acestora
D. clinic se manifesta prin disconfort abdominal si varsaturi
E. pacientii prezinta satietate precoce
(pag. 1770)

G1115071. Care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate


A. ulcerele gastrice au o tendinta de vindecare mult mai lenta fata de ulcerele duodenale
B. pacientii cu ulcer vor trebui sfatuiti sa adopte o dieta bogata in lactate si smantana
C. pacientii trebuie sfatuiti sa evite cafeaua si alte alimente bogate in cofeina
D. vindecarea completa a leziunii garanteaza benignitatea acesteia
E. lipsa de vindecare a leziunii gastrice ulceroase la 1 luna de tratament sugereaza o leziune maligna
(pag. 1768)

G1115072. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul chirurgical al ulcerului sunt adevarate
A. vagotomia proximala gastrica este grevata de cea mai mare rata a recurentelor
B. mortalitatea in cazul vagotomiei asociind antrectomie este mai mica decat in cazul asocierii vagotomiei cu
piloroplastie
C. procedeul recomandat pentru tratamentul ulcerelor gastrice este antrectomia cu anastomoza
gastroduodenala (Billrot I)
D. in caz de vagotomie proximala este obligatorie asocierea cu un procedeu de drenaj
E. cea mai redusa rata a complicatiilor postoperatorii se inregistreaza in cazul vagotomiei proximale gastrice
(pag. 1768, 1769)

G1115073. Despre implicatiile fumatului in ulcerul duodenal este adevarat ca


A. se asociaza cu raspuns mai slab la tratament
B. creste secretia acida gastrica
C. poate precipita golirea accelerata a acidului gastric in duoden
D. creste mortalitatea prin ulcer
E. favorizeaza metaplazia gastrica
(pag. 1761)

G1115074. Despre tratamentul ulcerului duodenal este adevarat ca

424 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
425 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. transaminazele pot creste in cursul tratamentului cu ranitidina


B. doza de famotidina recomandata este de 40 mg/zi
C. sucralfatul neutralizeaza acidul clorhidric
D. preparatele de bismut reduc secreţia acida gastrica
E. omeprazolul nu este indicat in tratamentul pacientilor cu sindrom Zollinger-Ellison
(pag. 1765, 1766)

G1115075. Identificati afirmatiile eronate privind epidemiologia ulcerului gastric (UG)


A. incidenta este aproximativ egala pe sexe
B. UG se diagnosticheaza mai frecvent decat ulcerul duodenal (UD) deoarece este aproape intotdeauna
simptomatic
C. apare de obicei la varste mai avansate decat UD
D. UG benigne sunt frecvent descoperite la nivelul fundului gastric, aria cu densitate de celule oxintice
maxima
E. gastrita care acompaniaza UG este mai severa in cazul ulcerelor asociate de antiinflamatoare
nonsteroidiene
(pag. 1767)

G1115076. Identificati care din afirmatiile de mai jos cu privire la infectia cu Helicobacter pylori (HP)
sunt corecte
A. peste 50% din persoanele infectate vor dezvolta ulcer in cursul vietii
B. nivelul de anticorpi IgG antiHP serici se coreleaza cu riscul de ulcer
C. infectia este prezenta intr-o proportie mai mare la cei cu ulcer gastric decat la cei cu ulcer duodenal
D. are capacitatea de a invada mucoasa gastrica
E. bacteria este implicata si in etiopatogeneza cancerului gastric
(pag. 1759)

G1115077. Indicati afirmatiile eronate privind ulcerul recurent postoperator


A. riscul de ulcer recurent postoperator este mai mare in cazul unui ulcer gastric decat pentru ulcerele
duodenale
B. ulcerul recurent apare frecvent la nivelul intestinului subtire
C. cel mai frecvent este nedureros si de aceea riscul de complicatii este maxim
D. examenul baritat descopera aproximativ jumatate din ulcerele situate la nivelul anastomozei (ulcere
stomale)
E. eficienta pe termen lung a antisecretoarelor in ceea ce priveste preventia recurentei ulcerelor stomale este
incerta
(pag. 1769)

G1115078. Indicati care din afirmatiile de mai jos sunt adevarate privind sindromul dumping
A. sindromul dumping precoce apare la un interval de 60-90 minute dupa mese
B. se trateaza prin masuri dietetice
C. analogii de somatostatina reprezinta tratamentul standard
D. pacienţii pot prezenta sincope
E. simptomele sunt precipitate de alimentele cu continut lipidic inalt
(pag. 1770)

G1115079. Precizati care din afirmatiile referitoare la factorii de aparare ai mucoasei gastroduodenale
sunt adevarate
A. secretia de mucus este stimulata de iritarea mecanica a mucoasei
B. secretia de bicarbonat este stimulata de acetazolamida
C. in mod normal mucusul este permeabil pentru pepsina
D. prostaglandinele sunt abundente in mucoasa gastrica
E. prostaglandinele stimuleaza regenerarea celulelor epiteliale gastrice

425 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
426 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1759)

G1115080. Secretia acida gastrica este stimulata de urmatoarele, cu exceptia


A. cafea decofeinizata
B. vin, bere
C. calciul administrat oral
D. grasimi
E. hiperglicemie
(pag. 1757, 1758)

G1115081. Sindromul de ansa aferenta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia


A. apare in cazul practicarii vagotomiei cu bulbantrectomie
B. apare in cazul rezectiei gastrice cu anastomoza gastrojejunala
C. caracteristic apar distensie si durere abdominala in prima ora postprandial
D. greaţa si varsaturile nu sunt caracteristice
E. poate genera malabsorbtie
(pag. 1770)

G1115082. Ulcerul gastric (UG) are urmatoarele caracteristici etiopatogenice, cu exceptia


A. aproximativ un sfert din pacienti asociaza ulcer duodenal
B. nu se asociaza cu hipersecretie acida gastrica
C. majoritatea pacientilor prezinta nivele crescute ale gastrinei serice
D. aproximativ un sfert din UG sunt cauzate de consumul de antiinflamatoare nonsteroidiene
E. evacuarea stomacului este accelerata la pacientii cu UG
(pag. 1767)

G1115083. Urmatoarele afirmatii privind epidemiologia ulcerului duodenal (UD) sunt false
A. incidenta sa are o usoara preponderenta masculina
B. de regula UD nu depasesc 1 cm in diametru
C. aproximativ 15% sunt localizate in portiunea a II a a duodenului
D. recurenţa la 1 an se apropie de 90%
E. in ultimii 50 de ani incidenta a crescut, posibil datorita extinderii fumatului si consumului medicamentos
(pag. 1759)

G1115084. Urmatoarele sunt adevarate, cu exceptia


A. in tarile dezvoltate infectarea cu Helicobacter pylori (HP) se produce in copilarie
B. Helicobacter pylori poate fi identificat cu usurinta prin culturi din secretiile gastrice
C. serologia este utilizata pe larg pentru detectarea de rutina a HP
D. anticorpii anti HP sunt mai ales de tip IgM
E. testul respirator de identificare a HP are o sensibilitate si o specificitate inalte
(pag. 1760)

G1215085. Noua tripla terapie” in tratarea ulcerului peptic se bazeaza pe:


A. subsalicilat de bismut
B. omeprazol
C. claritromicina
D. metronidazol
E. sucralfat
(pag. 1764)

G1215086. Aparitia ulcerului gastric este favorizata de


A. scaderea nivelului seric al gastrinei

426 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
427 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. accelerarea evacuarii stomacului


C. regurgitarea continutului duodenal
D. consumul de antiinflamatoare nesteroidiene
E. prezenta ulcerului duodenal
(pag. 1767)

G1215087. Complicatiile ulcerului peptic sunt:


A. hemoragia
B. sindromul Zollinger-Ellison
C. obstructia
D. perforatia
E. malignizarea
(pag. 1768)

G1215088. Helicobacter pylori, factor patogen al ulcerului duodenal, este agresiv asupra mucoasei
gastrice prin:
A. productia de ureaza
B. secretia factorului activator al trombocitelor
C. sinteza complexului glicoprotein-lipidic al stratului de mucus
D. productia de superoxizi
E. absenta genei cag A
(pag. 1759-1760)

G1215089. Aparitia ulcerului duodenal este favorizata de:


A. infectia cu Helicobacter pylori
B. intarzierea evacuarii gastrice
C. factori genetici
D. fumat
E. consumul de inhibitori ai pompei de protoni
(pag. 1760-1761)

G1215090. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la ulcerul duodenal, sunt adevarate?
A. ulcerele penetreaza mucoasa si submucoasa
B. fundul ulcerului contine epiteliu intact
C. ulcerele duodenale au de obicei peste 1 cm diametru
D. majoritatea ulcerelor duodenale sunt localizate in partea proximala a duodenului
E. fundul ulcerului poate contine sange sau exudat proteic
(pag. 1759)

G1215091. Factorii de protectie in fata aparitiei ulcerului peptic sunt:


A. pepsina
B. mucusul gastric
C. bicarbonatul
D. Helicobacter pylori
E. alimentatia
(pag. 1759)

G1215092. Heliocobacter pylori, factor patogen al ulcerului duodenal, se localizeaza in:


A. stratul superficial al mucusului gastric
B. stratul profund al mucusului gastric
C. intre stratul de mucus si suprafata apicala a celulelor epiteliale ale mucoasei
D. epiteliul mucoasei gastrice

427 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
428 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. submucoasa
(pag. 1759)

G1215093. Prezenta Helicobacter pylori in organismul uman poate fi diagnosticata prin:


A. cultura din secretia gastrica
B. hemocultura
C. testul respirator cu uree
D. examen histologic al fragmentului de mucoasa gastrica recoltat prin endoscopie
E. testul rapid al ureazei
(pag. 1760)

G1315094. Care din asocierile medicament-efect advers pot fi prezente in tratamentul de eradicare a
Helicobacter pylori?
A. Amoxicilina- rash cutanat;
B. Metronidazolul- alterarea gustului;
C. Tetraciclina- hepatotoxicitate;
D. Preparatele de bismut- scaune acolice;
E. Metronidazolul in cura scurta- convulsii.
(pag. 1763-1764)

G1315095. Care dintre urmatoarele afirmatii cu referire la mecanismele secretiei gastrice sunt
adevarate ?
A. Stimularea vagala creste secretia acida gastrica si prin inhibarea eliberarii de stomatostatina in celulele D
antrale.
B. Gastrina stimuleaza secretia acida gastrica prin cresterea AMPc in celulele parietale.
C. Gastrina si acetilcolina nu stimuleaza productia de AMPc.
D. Histamina este cel mai important factor de stimulare a secreţiei gastrice.
E. Distensia mecanica a stomacului stimuleaza secretia acida gastrica.
(pag. 1757)

G1315096. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la masurarea secretiei acide gastrice sunt
adevarate ?
A. Masurarea secretiei acide gastrice bazale si maximale este fundamentala evaluarii clinice a pacientilor.
B. Valorile masurate ale secretiei acide la subiectii normali sunt adesea comparabile cu cele ale bolnavilor cu
ulcer duodenal.
C. Masurarea debitului acid gastric poate fi utila in sindromul Zollinger-Ellison.
D. La pacienţii cu ulcer duodenal, valorile medii ale DAB sunt cuprinse intre 30-40 mEq/h.
E. La pacientii cu ulcer gastric secretia acida este normala sau usor scazuta.
(pag. 1758)

G1315097. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele implicate in apararea mucoasei
gastrice si duodenale la agresiunea clorhidro-peptica sunt neadevarate ?
A. Mucusul gastric are rol protectiv.
B. Concentratia crescuta a sarurilor biliare prin refluxul biliar cu pH alcalin are rol protectiv.
C. Ionii de bicarbonat secretati de celulele gastrice epiteliale neparietale au rol protectiv.
D. Fluxul sagvin al mucoasei nu constituie un element esenţial in aparare.
E. Prostaglandinele din clasa E impiedica lezarea mucoasi gastrice.
(pag. 1759)

G1315098. Endoscopia digestiva superioara are valoare in diagnosticul ulcerelor duodenale in


urmatoarele situatii:
A. atunci cand ulcerul duodenal a fost diagnosticat anterior pe baza examenului radiologic baritat;
B. pentru detectarea ulcerelor suspectate in absenta imaginilor radiologice diagnostice;

428 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
429 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. pentru excluderea ulcerului ca sursa de hemoragie gastrointestinala activa ;


D. in condiţiile in care modificarile radiologice sunt nesugestive privind activitatea ulcerului ;
E. pentru identificarea ulcerelor prea mici sau prea superficiale pentru detectare radiologica.
(pag. 1762)

G1315099. Medicamentele utilizate pentru eradicarea Helicobacter pylori pot determina urmatoarele
efecte secundare:
A. Amoxicilina- rash cutanat;
B. Metronidazolul- alterarea gustului;
C. Tetraciclina- hepatotoxicitate;
D. Preparatele de bismut- scaune acolice;
E. Metronidazolul in cura scurta- convulsii.
(pag. 1763-1764)

G1315100. Referitor la diagnosticul radiologic al ulcerului gastric se pot afirma urmatoarele:


A. Investigatia radiologica poate fi folosita ca unic criteriu de determinare a caracterului malign sau benign.
B. Benignitatea este sugerata de prezenta pliurilor gastrice radiante de la marginea ulcerului.
C. 50% din ulcerele care par benigne la examenul radiologic se dovedesc maligne dupa endoscopie.
D. Ulcerele gastrice maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul micii curburi.
E. Ulcerele gastrice mari sunt mai frecvent maligne decat cele mici.
(pag. 1767)

G1315101. Urmatoarele afirmatii cu privire la complicatiile ulcerului gastric sunt adevarate:


A. Perforatia gastrica se intalneste mai frecvent decat hemoragia.
B. Mortalitatea prin perforatia ulcerului gastric este mai mare decat cea prin perforatia ulcerului duodenal.
C. Localizarea ulcerului la nivel antral distal poate determina obstructia caii de evacuare.
D. 50 % din ulcerele gastrice complica prin hemoragie.
E. Obstructia caii de evacuare este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastric.
(pag. 1767)

G1315102. Urmatoarele afirmatii referitoare la terapia ulcerului duodenal sunt adevarate:


A. Sucralfatul este absorbit la nivelul tractului intestinal in proportie de 90%.
B. Preparatele de bismut coloidal reduc secretia acida gastrica.
C. Agentii anticolinergici pot determina aritmii cardiace.
D. Toate schemele folosite in tripla terapie includ Misoprostol.
E. IPP pot determina cresteri moderate ale gastrinei serice.
(pag. 1766)

G1315103. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind ulcerul recurent postoperator:


A. riscul de ulcer recurent este de 3 -10% in cazul ulcerului gastric operat;
B. durerea abdominala este cel mai frecvent simptom;
C. riscul de ulcer recurent este de 2% in cazul ulcerului duodenal operat;
D. vagotomia transtoracica poate fi eficienta cand recurenţa se datoreaza unei vagotomii incomplete;
E. examenul baritat este explorarea de referinta pentru diagnostic.
(pag. 1769)

G1315104. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la vindecarea ulcerului gastric:


A. Monitorizarea vindecarii se face prin repetarea endoscopiei dupa tratament complet.
B. Vindecarea trebuie sa fie completa in doua saptamani de la inceperea tratamentului.
C. Absenta micsorarii ulcerului sub terapie medicala este inalt sugestiva pentru malignitate.
D. Vindecarea completa aparenta garanteaza benignitatea ulcerului.
E. in cazul nevindecarii ulcerului dupa tratament medical complet se preleveaza probe de citologie exfoliativa

429 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
430 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

si de biopsie de la nivelul acestuia


(pag. 1768)

G1315105. Urmatoarele pot fi complicatii postoperatorii ale ulcerului peptic, cu exceptia:


A. ulcerul recurent;
B. sindromul dumping;
C. gastrinomul;
D. constipaţia post - vagotomie;
E. sindromul de ansa aferenta.
(pag. 1769)

G1415106. Care din urmãtoarele elemente caracterizeazã durerea din ulcerul duodenal:
A. este accentuatã de ingestia de alimente
B. durerea apare panã la aprox. 60min. dupã masã
C. se amelioreazã la administrarea de antiacide
D. la 10% din pacienţi este localizatã in partea dreaptã a epigastrului
E. episoadele dureroase pot persista de la cateva zile panã la saptamani sau luni
(pag. 1761)

G1415107. Care din urmãtorii factori au fost asociati cu o incidenþa crescutã a ulcerului duodenal:
A. rudele de gradul intii ale pacientilor cu ulcer duodenal
B. grupa sanguina A2
C. boalã pulmonara cronicã obstructivã
D. pacienţi cu insuficienţa renalã cronicã
E. hipoparatiroidism
(pag. 1761)

G1415108. Despre dispepsia nonulceroasã se pot afirma urmãtoarele:


A. este descrisã ca o durere persistentã sau recurentã in etajul abdominal superior, fara o cauzã organicã
B. Helicobacter pylori are un rol important in patogenia acestei forme de dispepsie
C. prevalenta infectiei cu H. pylori este mai frecventã decat in restul populatiei
D. se mai numeste si dispepsie esenţialã
E. eradicarea infectiei cu H. pylori duce aproape intotdeauna la disparitia dispepsiei.
(pag. 1762)

G1415109. Despre ulcerele canalului piloric sunt adevarate urmãtoarele afirmatii:


A. genereazã frecvent o simptomatologie asemãnãtoare ulcerelor duodenale
B. simptomele raspund bine la ingestia de alimente
C. raspund mai puþin la administrarea de antiacide
D. pot determina varsãturi secundare obstrucţiei canalului piloric
E. interventia chirurgicalã este mai putin necesarã decat la cei cu ulcer al bulbului duodenal
(pag. 1762)

G1415110. Precizati care din urmãtoarele enuntãri legate de diagnosticul ulcerului gastric sunt
adevarate:
A. prezenta plicilor gastrice radiante la marginea ulcerului sugereazã malignitatea
B. ulcerele gastrice mari peste 3cm sunt mai frecvent maligne decat cele mici
C. pentru excluderea malignitãtii sunt suficiente 2 biopsii de la marginea craterului ulceros
D. vizualizarea endoscopicã permite aprecierea dimensiunilor ulcerului
E. ulcerele generate de AINS sunt de regulã mai mari si pot fi diagnosticate radiologic
(pag. 1767)

430 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
431 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G1415111. Precizati care sunt afirmatiile adevãrate legate de explorarea paraclinicã a ulcerului
duodenal:
A. explorarea cu substantã de contrast reprezintã metoda initialã cea mai utilizatã
B. la examenul baritat ulcerul duodenal tipic se prezintã prin deformarea marcatã a bulbului duodenal
C. explorarea cu bariu este cel mai precis mijloc de a diagnostica UD
D. endoscopia este utilã in diagnosticarea ulcerului duodenal superficial
E. examenul baritat este util in identificarea ulcerelor mici.
(pag. 1762)

G1515112. Efectele preparatelor de bismut in tratamentul ulcerului duodenal sunt:


A. citoprotectie
B. stimularea productiei de mucus si prostaglandine
C. antisecretor
D. diminuarea tonusului sfincterului piloric
E. cresterea peristalticii gastroduodenale
(pag. 1763)

G1515113. Hiperaciditatea intalnita frecvent la pacientii cu ulcer duodenal determina aparitia durerii
epigastrice prin:
A. spasme esogastrice etajate
B. reflux duodeno-gastric
C. stimularea acida a receptorilor chimici
D. alterarea motilitaţii gastrice
E. aparitia zonelor de metaplazie intestinala
(pag. 1761)

G1515114. Incidenta ulcerului duodenal este mai mare la pacientii cu:


A. insuficienta renala acuta
B. ciroza hepatica alcoolica
C. hiperparatiroidism
D. transplant renal
E. bronhopneumopatie cronica obstructiva
(pag. 1761)

G1515115. Indicati metodele utilizate pentru evidentierea infectiei cu Helicobacter pylori in ulcerul
duodenal:
A. reactia lanturilor de polimeraza
B. testul respirator cu uree
C. tehnica imunoblot
D. reacţia Elisa
E. sectiuni histologice colorate Giemsa
(pag. 1760)

G1515116. La pacientii cu sindrom ulceros, endoscopia digestiva superioara este indicata pentru:
A. confirmarea imaginii de nisa duodenala evidentiata printr-un examen baritat anterior
B. aprecierea gradului de deformare a bulbului duodenal
C. diagnosticarea ulcerelor care determina hemoragie digestiva superioara
D. depistarea ulcerelor la pacienţi simptomatici dar fara imagine radiologica caracteristica
E. la pacienti cu modificari radiologice nesigure in ceea ce priveste activitatea ulcerului
(pag. 1762)

G1515117. Mecanismele de actiune a sucralfatului in ulcerul duodenal sunt:


A. Blocarea refluxului gastroesofagian

431 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
432 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Blocarea retrodifuziunii ionilor de H+


C. Diminuarea efectelor nocive ale pepsinei si acizilor biliari
D. Reducerea secreţiei de gastrina
E. Stimularea prostaglandinelor tisulare endogene
(pag. 1766)

G1515118. Mecanismele de actiune ale inhibitorilor de pompa de protoni in ulcer sunt:


A. stimularea secretiei de mucus protector
B. cresterea viscozitatii mucusului gastric
C. inhiba retrodifuziunea ionilor H+
D. inactictiveaza ireversibil ATP-aza H+/K+
E. produc inhibitie prelungita a fazelor secretiei acide gastrice
(pag. 1766)

G1515119. Mecanismele prin care prostaglandinele E actioneaza favorabil in cicatrizarea ulcerului sunt:
A. Stimularea secretiei de mucus gastric
B. Diminuarea fluxului sanguin gastric
C. Stimularea secretiei de bicarbonat
D. Stimularea regenerarii celulelor mucoasei gastrice
E. Diminuarea refluxului alcalin biliar in zona antro-pilorica
(pag. 1766)

G1515120. Reactiile adverse ale preparatelor de hidroxid de aluminiu utilizate in tratamentul ulcerului
duodenal sunt:
A. hipotensiune arteriala
B. cefalee cu caracter migrenoid
C. cresteri tranzitorii ale aminotransferazelor hepatice
D. constipaţie
E. depletie sistemica de fosfati
(pag. 1764)

G1615121. “Noua tripla terapie” pentru eradicarea H.Pylori cuprinde urmatoarele medicamente:
A. omeprazol
B. subsalicilat de bismut
C. metronidazol
D. tetraciclina
E. claritromicina
(pag. 1764)

G1615122. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la H.Pylori sunt false:


A. doar 15-20% dintre persoanele infectate cu H.pylori vor dezvolta un ulcer in timpul vietii
B. H.pylori este un bacil spiralat Gram pozitiv
C. H.pylori invadeaza mucoasa gastrica
D. H. pylori poate adera la suprafetele luminale ale celulelor epiteliale gastrice.
E. Ureeaza produsa de H.pylori catalizeaza hidroliza ureei in amoniac si dioxid de carbon.
(pag. 1759)

G1615123. Despre diagnosticul H.pylori se poate afirma:


A. H.pylori poate fi identificat in biopsiile de mucoasa gastrica
B. H.pylori se evidentiaza clar pe sectiunile histologice colorate cu hematoxilina
C. Testul rapid al ureeazei are o sensibilitate de 90% si specificitate de aproape 100%
D. Testul respirator cu uree are o sensibilitate de 50-60 %

432 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
433 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Anticorpii (Ig G si Ig A) impotriva H.pylori au fost identificati in serul indivizilor colonizati cu H.pylori
(pag. 1760)

G1615124. Dozele utilizate in “tripla terapie “ sunt:


A. subsalicilat de bismut –1 tableta de 3 ori pe zi
B. subsalicilat de bismut – 2 tablete de 4 ori pe zi
C. amoxicilina 500mg de 2 ori pe zi
D. tetracilina 500 mg de 3 ori pe zi
E. metronidazol 250mg de 3 ori pe zi
(pag. 1764)

G1615125. Incidenta ulcerului duodenal s-a demonstrat a fi mai mare la pacientii cu:
A. boala pulmonara cronica obstructiva
B. ciroza alcoolica
C. insuficienta cardiaca
D. transplant renal
E. hipoparatiroidism
(pag. 1761)

G1615126. Medicamentele folosite in tratarea ulcerului peptic au urmatoarele efecte secundare:


A. cimetidina creste nivelul transaminazelor serice
B. diaree in cazul utilizarii sucralfatului
C. omeprazolul creste metabolismul hepatic al medicamentelor
D. ranitidina produce cel mai adesea perturbarea gustului
E. antiacidele pot produce diaree sau constipatie
(pag. 1764)

G1615127. Prostaglandinele exogene exercita urmatoarele actiuni care au ca rezultat cresterea apararii
mucoasei:
A. stimuleaza secretia de mucus gastric
B. stimuleaza secretia gastrica si duodenala de bicarbonat
C. scad fluxul sanguin gastric
D. mentin bariera gastrica impotriva retrodifuziunii ionilor de H+
E. inhiba regenerarea celulelor mucoasei
(pag. 1766)

G1615128. Referitor la ulcerul gastric sunt adevarate urmatoarele afirmatii:


A. incidenta maxima este plasata in cel de-al saselea deceniu
B. ceva mai mult de ½ din ulcerele gastrice apar la femei
C. durerea epigastrica constituie simptomul cel mai frecvent
D. perforatia gastrica se intalneste mai rar decat hemoragia gastrica
E. ulcerele gastrice benigne nu sunt niciodata insotite de gastrita antrala.
(pag. 1767)

G1615129. Urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul duodenal sunt adevarate:


A. sunt de regula mai mari de 1 cm in diametru
B. peste 95%din ulcerele duodenale sunt localizate in partea proximala a duodenului
C. la populatia vestica prevalenta ulcerului duodenal se estimeaza la 35-55%
D. 10% din populatie prezinta manifestari clinice de ulcer intr-un moment al vietii.
E. evolutia naturala a ulcerului netratat consta in vindecare spontana si recurenta
(pag. 1759)

433 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
434 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2315130. Următoarele afirmaţii cu referire la mecanismele secreţiei gastrice nu sunt adevărate:


A. gastrina stimulează secreţia gastrică acidă prin influenţarea producţiei de AMPc
B. acetilcolina stimulează producerea de AMPc
C. distensia mecanică gastrică stimulează secreţia acidă
D. histamina reprezintă factorul principal de stimulare a secreţiei gastrice acide
E. stimularea vagală creşte secreţia acidă gastrică prin eliberarea de gastrină din celulele G antrale
(pag. 1757)

G2315131. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la mecanismele secreţiei gastrice sunt
adevărate?
A. stimularea vagală determină inhibarea eliberării de somatostatină din celulele D antrale
B. gastrina stimulează direct celulele parietale gastrice
C. histamina determină creşterea calciului citosolic in celulele parietale gastrice
D. prostaglandinele reduc generarea de AMPc
E. gastrina stimulează secreţia acidă prin promovarea eliberării de somatostatină din celulele D antrale
(pag. 1757)

G2315132. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la mecanismele apărării mucoasei gastrice si
agresiunii clorhidropeptice sunt adevărate?
A. sărurile biliare au rol protectiv prin refluxul biliar cu pH alcalin
B. bicarbonatul, secretat de celulele gastrice parietale, are rol protectiv
C. prostaglandinele participă la menţinerea fluxului sanguin al mucoasei gastrice
D. grosimea stratului de mucus protector este crescută de prostaglandinele E
E. secreţia gastrică de bicarbonat este stimulată de etanol
(pag. 1759)

G2315133. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la reglarea secreţiei acide gastrice sunt
adevărate?
A. prezenţa acidului in duoden creşte secreţia acidă gastrică
B. etanolul pur este un stimulant slab al secreţiei acide gastrice
C. hiperglicemia stimulează secreţia acidă gastrică
D. secretina promovează secreţia acidă gastrică prin stimularea secreţiei de pepsinogen
E. un factor stimulant al secreţiei acide gastrice este calciul administrat intravenos
(pag. 1758)

G2315134. Următoarele afirmaţii privind măsurarea secreţiei acide gastrice sunt false:
A. agentul preferat pentru stimularea debitului acid maximal este pentagastrina
B. debitele acide măsurate la femei au in general valori mai mari decât cele măsurate la bărbaţi
C. subiecţii cu ulcer gastric au secreţia acidă normală sau diminuată faţă de subiecţii normali
D. evaluarea debitului acid gastric este utilă in sindromul Zollinger Ellison
E. la pacienţii cu ulcer duodenal valorile medii ale DAB sunt cuprinse intre 2-3 mEq/h
(pag. 1758)

G2315135. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la factorii implicaţi in patogeneza ulcerului
duodenal sunt adevărate?
A. factorii genetici au rol in patogeneza ulcerului duodenal
B. fumatul nu creşte secreţia acidă gastrică
C. incidenţa ulcerului duodenal este mai mică la pacienţii cu bronhopneumopatie cronică obstructivă
D. ulcerul duodenal este frecvent intilnit inainte de 15 ani
E. incidenţa crescută a ulcerului duodenal la fumători poate fi determinată de inhibarea secreţiei pancreatice
de bicarbonat
(pag. 1761)

434 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
435 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2315136. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la tratamentul infecţiei cu H. Pylori folosind
metronidazol sunt adevărate?
A. folosirea indelungată de metronidazol poate determina apariţia convulsiilor
B. asocierea alcoolului in timpul terapiei poate cauza reacţii analoage celei la disulfiram
C. rezistenţa la metronidazol apare la mai puţin de 5% din tulpinile de H. Pylori izolate in America de Nord
D. utilizarea metronidazolului poate determina apariţia colitei pseudomembranoase
E. alterarea gustului este o reacţie secundară posibilă in cazul utilizării de scurtă durată a medicamentului
(pag. 1764)

G2315137. Care dintre următoarele afirmaţii privind manifestările clinice ale ulcerului duodenal sunt
neadevărate?
A. la pacienţii cu ulcer de canal piloric, mesele calmează simptomatologia
B. durerea epigastrică apare postprandial precoce
C. hemoragia care complică evoluţia ulcerului duodenal se poate manifesta prin hematemeză şi/sau melenă
D. modificările caracterului durerii ulceroase pot sugera apariţia complicaţiilor
E. durerea se ameliorează la administrarea de antiacide
(pag. 1761)

G2315138. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la mecanismele acţiunii prostaglandinelor sunt
adevărate?
A. determină creşterea fluxului sanguin gastric
B. au acţiune pe Helicobacter pylori
C. stimulează secreţia de mucus gastric
D. inhibă secreţia gastrică şi duodenală de ioni de bicarbonat
E. stimulează regenerarea celulelor mucoasei digestive
(pag. 1766)

G2315139. Următoarele afirmaţii privind terapia in ulcerul duodenal sunt adevărate:


A. schemele de eradicare a Helicobacter pylori includ misoprostolul
B. sucralfatul acţionează prin legarea acizilor biliari, reducând efectele lor nocive asupra mucoasei
C. rolul principal al preparatelor pe bază de bismut in tratamentul UD este determinat de efectul acestora pe
H. pylori
D. agenţii anticolinergici pot determina efecte secundare cardiace
E. sucralfatul se absoarbe in tractul intestinal in proporţie de 80%
(pag. 1766)

G2315140. Următoarele afirmaţii cu privire la vindecare în ulcerul gastric sunt neadevărate:


A. persistenţa ulcerului la aceleaşi dimensiuni după 2-3 luni de terapie medicală corectă sugerează
malignitatea
B. vindecarea completă aparentă conferă certitudinea benignităţii ulcerului
C. nevindecarea ulcerului după terapia medicală completă impune probe bioptice de la nivelul leziunii
ulceroase
D. monitorizarea vindecării se face prin examen radiologic gastroduodenal după tratament complet
E. vindecarea trebuie să fie completă la 3 săptămâni de tratament
(pag. 1768)

G2315141. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la examenul radiologic în diagnosticul ulcerului
gastric sunt reale?
A. 80% din ulcerele gastrice care par benigne la examenul radiologic baritat se dovedesc maligne după
examen anatomopatologic
B. ulcerele gastrice produse de AINS pot fi diagnosticate întotdeauna radiologic
C. ulcerele gastrice maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul marii curburi gastrice
D. investigaţia radiologică nu poate fi utilizată ca unic criteriu de stabilire a caracterului malign/benign al unui
ulcer gastric

435 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
436 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. ulcerele gastrice mari sunt mai frecvent maligne


(pag. 1767)

G2315142. Care dintre următoarele entităţi pot fi complicaţii postoperatorii ale ulcerului?
A. gastropatia de reflux biliar
B. sindromul de ansă aferentă
C. diareea postvagotomie
D. sindromul Zollinger Ellison
E. ulcerul recurent
(pag. 1769)

G2315143. Care dintre următoarele afirmaţii privind complicaţiile ulcerului sunt adevărate?
A. ulcerele duodenale localizate posterior pot penetra în pancreas
B. ulcerele localizate la nivelul canalului piloric pot determina obstrucţia evacuării gastrice
C. ulcerul la care se evidenţiază endoscopic vas vizibil în crater are risc crescut de resângerare
D. perforaţia liberă în cavitatea peritoneală este cea mai frecventă complicaţie întîlnită în ulcerul duodenal
E. cea mai frecventă complicaţie a ulcerului gastric este obstrucţia căii de evacuare gastrică
(pag. 1767)

G2315144. Care dintre următoarele afirmaţii privind complicaţiile hematologice după intervenţiile
chirurgicale pentru ulcer peptic sunt adevărate?
A. anemia megaloblastică secundară este frecventă în cazul rezecţiei gastrice parţiale
B. hipoclorhidria şi supracolonizarea bacteriană sunt implicate în malabsorbţia vitaminei B12
C. anemia după intervenţie chirurgicală pentru ulcer se instalează de obicei rapid în câteva săptămâni
D. absorbţia deficitară a fierului alimentar poate reprezenta o cauză de anemie la pacienţii cu stomac operat
şi gastojejunoanastomoză
E. anemia postoperatorie poate fi secundară pierderii de sânge printr-un ulcer recurent precoce
(pag. 1771)

G2515145. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii cu privire la infecţia cu Helicobacter pylori sunt
corecte:
A. Este un bacil scurt, spiralat, Gram negativ
B. Poate adera la suprafeţele luminale ale celulelor epiteliale gastrice
C. Invadează mucoasa gastrică
D. Joacă un rol principal în patogeneza ulcerului gastric şi duodenal
E. Nivelul de anticorpi tip IgG împotriva H. pylori nu se corelează cu direct cu riscul de ulcer gastric şi
duodenal
(pag. 1759)

G2515146. Helicobacter pylori intervine în patogeneza ulcerului gastric şi duodenal prin:


A. Producerea de urează
B. Secreţia de factor activator al trombocitelor
C. Stimularea secreţiei gastrice de bicarbonat
D. Producerea de proteaze şi fosfolipaze
E. Stimularea secreţiei de mucus gastric
(pag. 1759-1760)

G2515147. Următoarele afirmaţii cu privire la epidemiologia infecţiei cu Helicobacter pylori sunt


corecte:
A. Prevalenţa colonizării gastrice cu H. pylori creşte cu vârsta
B. Ratele de infecţie cu H. pylori cresc în condiţii socioeconomice precare
C. În ţările în curs de dezvoltare H. pylori apare în general la persoanele de pste 60 de ani
D. Majoritatea pacienţilor colonizaţi cu H. pylori nu dezvoltă niciodată o ulceraţie

436 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
437 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Rata de infecţie cu H. pylori este mai crescută la asiatici


(pag. 1760)

G2515148. Prezenţa Helicobacter pylori în organism nu poate fi identificată prin:


A. Testul respirator cu uree
B. Testul rapid al ureazei
C. Examen histologic al fragmentului de mucoasă gastrică recoltat prin endoscopie
D. Cultură din secreţia gastrică
E. Hemocultură
(pag. 1760)

G2515149. Rolul factorilor genetici în patogeneza ulcerului duodenal este argumentat prin:
A. Frecvenţa de aproximativ trei ori mai mare a bolii la rudele de gradul întâi ale pacienţilor cu ulcer duodenal
comparativ cu populaţia generală
B. Frecvenţa crescută a grupului sanguin BIII la pacienţii cu ulcer duodenal
C. Frecvenţa crescută a grupului sanguin OI nesecretor la pacienţii cu ulcer duodenal
D. Incidenţa crescută la bărbaţii albi cu ulcer duodenal a antigenului HLA-B5
E. Incidenţa crescută la bărbaţii albi cu ulcer duodenal a antigenului HLA-B27
(pag. 1761)

G2515150. Precizaţi care dintre următorii factori intervin în patogeneza ulcerului duodenal:
A. Helicobacter pylori
B. Factorii genetici
C. Fumatul
D. Prostaglandinele din clasa E
E. Dibutiril-guanozinmonofosfatul ciclic
(pag. 1760-1761)

G2515151. Incidenţa ulcerului duodenal este mai mare la pacienţii cu:


A. Liliază renală
B. Insuficienţă renală cronică
C. Hiperparatiroidism
D. Mastocitoză sistemică
E. Ciroză hepatică alcoolică
(pag. 1761)

G2515152. Durerea din ulcerul duodenal se caracterizează prin:


A. Localizare în partea dreaptă a epigastrului la circa 10% dintre pacienţi
B. Nu trezeşte pacientul ţn timpul nopţii
C. Apare de regulă la 90 de minute până la 3 ore după masă
D. Se accentuează la câteva minute după masă
E. Se ameliorează după administrarea de antiacide
(pag. 1761)

G2515153. Pentru diagnosticarea ulcerul duodenal se utilizează:


A. Radiografia abdomonală simplă
B. Examenul baritat al tractului gastrointestinal superior
C. Tomografia computerizată abdominală
D. Ecoendoscopia
E. Examenul endoscopic al tractului gastrointestinal superior
(pag. 1762)

437 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
438 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2515154. Endoscopia digestivă superioară are o mare valoare diagnostică în următoarele cazuri:
A. Detectarea ulcerelor suspectate în absenţa imaginii radiologice diagnostice
B. La pacienţii cu modificări radiologice nesigure în ceea ce priveşte activitatea ulcerului
C. Examinarea ulcerului diagnosticat pe baza examenului radiologic baritat
D. Identificarea ulcerelor prea mici sau prea superficiale pentru a putea fi detectate radiologic
E. Identificarea sau excluderea ulcerului ca fiind sursa unei hemoragii gastrointestinale active
(pag. 1762)

G2515155. Endoscopia digestivă superioară are o mare valoare în diagnosticul ulcerului duodenal
deoarece permite:
A. Vizualizarea directă şi fotografierea ulcerului
B. Localizarea ulcerului
C. Biopsia de mucoasă duodenală pentru definirea caracteristicilor histologice ale ulcerului
D. Determinarea mărimii ulcerului
E. Stabilirea unei baze de referinţă pentru confirmarea vindecării ulcerului
(pag. 1762-1763)

G2515156. Precizaţi care dintre următoarele afimaţii cu referitoare la ulcerul duodenal sunt corecte:
A. Pentru eradicarea infecţiei cu H. pylori cea mai eficientă este tripla terapie timp de două săptămâni
B. Tripla terapie în combinaţie cu administrarea unui antagonist de receptori H2 timp de 6 săptămâni
îmbunătăţeşte uşor rata de vindecare a ulcerului
C. Înlocuirea tetraciclinei cu amoxiciclina în tratamentul ulcerului duodenal creşte puţin eficienţa
D. Eficienţa triplei terapii este mai redusă în cazul administrării timp de o săptămână faţă de două săptămâni
E. Supresia secreţiei acide gastrice nu contribuie dispariţia simptomelor
(pag. 1763)

G2515157. Medicamentele utilizate pentru eradicarea Helicobacter pylori pot determina următoarele
efecte secundare:
A. Amoxicilina-reacţii alergice
B. Tetraciclina-rash cutanat
C. Sucralfat-diaree
D. Ranitidină-perturbarea gustului
E. Cimetidină-creşterea creatininei
(pag. 1763)

G2515158. Folosirea de scurtă durată a metronidazolului în terapia de eradicare a infecţiei cu


Helicobacter pylori poate determina următoarele reacţii adverse:
A. Greaţă
B. Vomă
C. Diaree
D. Alterarea gustului
E. Constipaţie
(pag. 1764)

G2515159. Folosirea îndelungată a metronidazolului în terapia de eradicare a infecţiei cu Helicobacter


pylori poate produce următoarele reacţii adverse:
A. Parestezii
B. Creşterea creatininei
C. Creşterea nivelului transaminazelor serice
D. Convulsii
E. Constipaţie
(pag. 1764)

438 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
439 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2515160. Secreţia acidă gastrică este stimulată de:


A. Histamină
B. Colecistokinină
C. Acetilcolină
D. Cafea
E. Hiperglicemie
(pag. 1757)

G2515161. Precizaţi care dintre următorii factori nu inhibă secreţia acidă gastrică:
A. Hiperglicemie
B. Ingestia de bere şi vin
C. Prezenţa acidului în stomac
D. Prezenţa de soluţii hipertone sau de grăsimi în duoden
E. Histamină
(pag. 1758)

G2515162. Secreţia de mucus este stimulată de:


A. Iritarea mecanică a mucoasei gastrice
B. Iritarea chimică a mucoasei gastrice
C. Distensia mecanică a stomacului
D. Cafea
E. Stimularea colinergică
(pag. 1759)

G2515163. Indicaţi care dintre următorii factori inhibă secreţia gastrică de bicarbonat:
A. Aspirină
B. Acetazolamidă
C. Calciu
D. Agenţii alfa-adrenergici
E. Etanol
(pag. 1759)

G2515164. Prostaglandinele exogene utilizate în tratamentul ulcerului duodenal exercită următoarele


acţiuni:
A. Stimulează secreţia de mucus gastric
B. Inhibă secreţia gastrică şi duodenală de bicarbonat
C. Menţin sau cresc fluxul sanguin gastric
D. Menţin bariera gastrică împotriva retrodifuziunii ionilor de hidrogen
E. Stimulează regenerarea celulelor mucoasei gastrice
(pag. 1766)

G2515165. În patogeneza ulcerului gastric sunt implicate:


A. Hiposecreţia acidă gastrică
B. Evacuarea întârziată a stomacului
C. Creşterea secreţiei gastrice de bicarbonat
D. Regurgitarea conţinutului duodenal
E. Antiinflamatoarele nesteroidiene
(pag. 1767)

G2515166. Metodele majore de diagnostic ale ulcerului duodenal sunt:


A. Radiografia abdominală simplă
B. Ecografia abdominală

439 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
440 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Examenul radiologic baritat


D. Tomografia computerizată abdominală
E. Endoscopia digestivă superioară
(pag. 1767)

G2515167. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii cu privire la ulcerul recurent sunt corecte:
A. Riscul de apariţie este de 3-10% în cazul ulcerelor duodenale
B. Recurenţa este de aproximativ 15% în cazul ulcerelor gastrice
C. Recurenţa este mai frecventă după vagotomie cu piloroplastie
D. Riscul de apariţie este scăzut după vagotomia proximală gastrică
E. Recurenţa este mai frecventă după vagotomia cu antrectomie decât după vagotomie cu piloroplastie
(pag. 1769)

G2515168. Menţionaţi care dintre următoarele afirmaţii cu privire la rolul examenului baritat în
diagnosticul ulcerului recurent sunt adevărate:
A. Constituie investigaţia de elecţie în diagnosticul ulcerului recurent
B. Are o valoare limitată
C. Are o valoare diagnostică superioară endoscopiei digestive superioare
D. Identifică aproximativ 50-60% din ulcerele stomale
E. Identifică aproximativ 75% din ulcerele stomale
(pag. 1769)

G2515169. Manifestările clinice cele mai frecvente ale gastropatiei de reflux biliar sunt:
A. Saţietatea precoce
B. Sincopa
C. Disconfortul abdominal
D. Vărsăturile
E. Diaforeza
(pag. 1770)

G2515170. Sindromul dumping precoce se manifestă prin:


A. Palpitaţii
B. Tahicardie
C. Sincope
D. Ameţeli
E. Hipotensiune posturală
(pag. 1770)

G2515171. Pacienţii cu sindrom dumping tardiv prezintă:


A. Ameţeală
B. Dureri osoase
C. Palpitaţii
D. Diaforeză
E. Confuzie
(pag. 1770)

G2615172. Indicatorii principali de prognostic la pacientii cu cardiopatie ischemica sunt:


A. Starea functionala a ventriculului stâng
B. Starea functionala a ventriculului drept
C. Localizarea stenozarii arterelor coronare
D. Severitatea sau evolutia ischemiei miocardice
E. Raspunsul la tratamentul medicamentos

440 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
441 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1510)

G2615173. Urmatoarele semne aparute în timpul testarii neinvazive indica un risc mare de evenimente
coronariene:
A. Subdenivelarea ST pentru mai mult de 15 minute dupa încetarea efortului
B. Cresterea presiunii sistolice cu peste 10 mmHg în timpul efortului
C. Dezvoltarea unei tahiaritmii ventriculare în timpul efortului
D. Subdenivelarea segmentului ST >= 0,2 mV în orice stadiu
E. Scaderea fractiei de ejectie a VS în timpul efortului pe ventriculografia radioizotopica
(pag. 1511)

G2615174. Care sunt cele mai importante semne de disfunctie VS la cateterismul cardiac:
A. Cresterea presiunii telediastolice a VS
B. Cresterea volumului ventricular
C. Scaderea volumului ventricular
D. Fractie de ejectie VS scazuta
E. Scaderea presiunii telediastolice a VS
(pag. 1511)

G2615175. Care sunt cele mai obisnuite reactii adverse ale nitroglicerinei:
A. Vertijul
B. Cefaleea
C. Lipotimia
D. Senzatia de pulsatie în cap
E. Parestezii
(pag. 1513)

G2615176. Arteriografia coronariana este indicata la:


A. Pacienti cu AP cronica stabila sau instabila cu simptomatologie severa în ciuda tratamentului medical
B. Pacienti cu simptome severe care prezinta dificultati de diagnostic
C. În toate cazurile de hipercolesterolemie
D. Pacientii care au fost internati repetat pentru suspiciune de IMA dar la care acest diagnostic nu a fost
stabilit
E. Pacientii cu stenoza aortica sau CMH si angina
(pag. 1510)

G2615177. Antagonistii canalelor de calciu sunt indicati la pacientii cu:


A. Angina si istoric de astm
B. Combinatie între angina pectorala si insuficienta cardiaca
C. Sindromul sinusului bolnav
D. Angina Prinzmetal
E. Reactii alergice cunoscute la calciublocante
(pag. 1514)

G2615178. Candidatul ideal pentru bypass aortocoronarian:


A. Barbat, peste 75 ani, care nu are alte boli asociate
B. Barbat, sub 75 ani, care nu are alte boli asociate
C. Simptome invalidante necontrolate corespunzator de tratamentul medical
D. Intoleranta la tratamentul medical
E. Disfunctia ventriculara cu fractie de ejectie sub 40%
(pag. 1515)

G2615179. Urmatoarele reprezinta contraindicatii relative pentru PTCA:

441 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
442 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. Stenoza trunchiului arterei coronare stîngi


B. Vîrsta înaintata
C. Stenoze excentrice si neregulate
D. Placile calcificate
E. Stenoza cu trombus
(pag. 1514)

G2615180. Care din urmatoarele grupe de pacienti pot fi considerate a avea angina pectorala instabila:
A. Angina cu debut recent sub 2 luni
B. Angina de effort
C. Angina agravata
D. Angina de repaus
E. Angina nocturna
(pag. 1515)

G2615181. Secreţia gastrică acidă este stimulată de:


A. Gastrina
B. Somatostatina
C. Histamina
D. Acetilcolina
E. Prostaglandinele
(pag. 1757)

G2615182. Factorii protectori ai mucoasei gastrice sunt:


A. acidul clorhidric
B. Pepsina
C. Mucusul
D. Bicarbonatul
E. Prostaglandinele
(pag. 1759)

G2615183. Care din următoarele afirmaţii referitoare la ulcerul duodenal sunt adevărate:
A. Între 75-85% dintre pacienţii cu UD au infecţia cu H.pylori
B. Nivelul de anticorpi tip IgG împotriva H.pylori se corelează direct cu riscul de UD
C. Doar 15-20% dintre persoaele infectate cu H.pylori vor dezvolta un ulcer în timpul vieţii
D. În ultimii 40 de ani frecvenţa UD a cres cut în Statele Unit
E. evoluţia naturală a ulcerului netratat constă în vindecare spontană si recurenţă
(pag. 1759)

G2615184. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la H.Pylori sunt adevărate:


A. H.pylori produce proteaze şi fosfolipaze
B. H.pylori este un bacil spiralat Gram negativ
C. H.pylori invadeaza mucoasa gastrică
D. H. pylori poate adera la suprafeţele luminale ale celulelor epiteliale gastric
E. În ţările în cus de dezvoltare infecţia cu H.pylori este rară
(pag. 1759-1760)

G2615185. Carbenoxolona are următoarele efecte:


A. reduce secreţia acidă gastrică
B. creşte durata de viaţă a celulelor epiteliale ale mucoasei gastrice
C. creşte vâscozitatea mucusului gastric
D. scade secreţia de mucus gastric

442 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
443 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. este un produs de hidroliză a acidului glicirizinic


(pag. 1768)

G2615186. Următoarele afirmaţii despre ulcerul recurent sunt adevărate:


A. apare la 5% din pacienţii operaţi pentru ulcer peptic
B. Riscul unui ulcer recurent este de 3-10% în cazul ulcerelor duodenale
C. Vărsăturile sunt cel mai frecvent simptom
D. Examenul baritat este cel mai important pentru diagnostic
E. Durerea abdominală constituie cel mai frecvent simptom
(pag. 1769)

G2615187. Complicaţiile tratamentului chirurgical în UG şi UD sunt:


A. Gastropatia de reflux biliar
B. Constipaţia postvagotomie
C. Sindromul dumping tardiv
D. Sindromul dumping precoce
E. Pancreatita acută
(pag. 1770)

G2615188. Următoarele afirmaţii referitoare la tratamentul chirurgical al UD sunt false:


A. Procedeul Billroţ II presupune anastomoza stomacului restant la duodenul proximal
B. Prin vagotomia selectivă sunt secţionate numai ramurile vagale care inervează stomacul
C. Vagotomia proximală gastrică cruţă ramurile vagale care inervează antrul.
D. Vagotomia cu antrectomie constituie un procedeu cu o rată ridicată de recurenţă
E. Complicaţiile imediat cât şi tardive sunt mai rare după vagotomia proximală gastrică decât după vagotomia
tronculară
(pag. 1769)

G2615189. “Noua triplă terapie” pentru eradicarea H.Pylori cuprinde următoarele medicamente:
A. omeprazol
B. amoxicilina
C. ranitidina
D. carbenoxolona
E. claritromicina
(pag. 1764)

G2815190. Helicobacter Pylori se localizeaza in:


A. submucoasa
B. stratul superficial al mucusului gastrice
C. stratul profound al mucusului gastrice
D. epiteliul mucoasei gastrice
E. intre stratul de mucus si suprafata apicala a celulelor epiteliale ale mucoasei gastrice
(pag. 1759)

G2815191. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitoare la ulcerul duodenal:


A. durerea epigastrica este simptomul cel mai frecvent
B. apare de regula la 90 minute pana la 3 ore dupa masa sau trezeste pacientul din somn
C. durerea se amelioreaza la cateva minute dupa masa sau dupa administrarea de antiacide
D. durerea apare imediat dupa masa
E. episoadele pot persista de la cateva zile pana la saptamani sau luni
(pag. 1761)

443 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
444 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2815192. Factorii favorizanti ai ulcerului duodenal sunt:


A. factorii genetici
B. fumat
C. consumul de inhibitori de pompa de protoni
D. intarzierea evacuarii gastrice
E. infectia cu Helicobacter Pylori
(pag. 1760)

G2815193. “Noua tripla terapie” a ulcerului peptic include:


A. omeprazol
B. claritromicina
C. metronidazol
D. subsalicilat de bismuth
E. tetraciclina
(pag. 1764)

G2815194. Factorii protectori ai mucoasei gastrice sunt:


A. mucus
B. acidul gastric
C. pepsina
D. bicarbonat
E. prostaglandinele
(pag. 1759)

G2815195. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate CU EXCEPTIA:


A. monitorizarea vindecarii se face prin repetarea endoscopiei dupa tratamentul complet
B. vindecarea trebuie sa fie completa in 2 saptamani de la inceperea tratamentului
C. absenta micsorarii ulcerului sub terapie medicala este inalt sugestiva pentru malignitate
D. vindecarea completa garanteaza benignitatea ulcerului
E. in cazul nevindecarii ulcerului dupa tratament medical complet se preleveaza probe de citologie exfoliativa
si de biopsie de la nivelul acestora
(pag. 1768)

G2815196. Antibioticele utilizate pentru infectie cu Helicobacter Pylori sunt:


A. metronidazol
B. amoxicilina
C. claritromicina
D. tetraciclina
E. streptomicina
(pag. 1764)

G2815197. Prostaglandinele E actioneaza favorabil in cicatrizarea ulcerului prin:


A. diminuarea fluxului sanguine gastric
B. stimuleaza secretia de mucus
C. stimuleaza secretia de bicarbonate
D. stimuleaza regenerarea celulelor mucoasei gastrice
E. inhiba secretia de bicarbonate
(pag. 1766)

G2815198. Medicamentele folosite in tratarea ulcerului peptic au urmatoarele efecte secundare:


A. ranitidina-perturbarea gustului
B. cimetidina-creste nivelul transaminazelor serice

444 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
445 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. antiacide-pot produce diaree sau constipatie


D. sucralfatul-diaree
E. omeprazol-creste metabolismul hepatic al medicamentelor
(pag. 1764)

G2815199. Incidenta ulcerului este crescuta la pacientii cu:


A. BPOC
B. ciroza hepatica alcoolica
C. IRA
D. hiperparatiroidism
E. transplant renal
(pag. 1761)

G2815200. Helicobacter pylori actioneaza asupra mucoasei prin:


A. productie de ureaza
B. productie de superoxizi
C. secretie de factor activator al trombocitelor
D. sinteza complexului glicoprotein lipidic al stratului de mucus
E. absenta genei cag A
(pag. 1759-1760)

G2915201. În ceea ce priveşte ulcerul peptic şi medicamentele:


A. Aspirina produce mai frecvent ulcer duodenal decât ulcer gastric.
B. Glucocorticoizii nu sunt ulcerogeni.
C. Nu există dovezi că vreunul din AINS ar avea un risc ulcerogenmai mare
D. AINS produc ulcer prin afectarea mai degrabă a apărării mucoasei decât prin exacerbarea factorilor
agresivi.
E. Discomfortul gastrointestinal după AINS se corelează puternic cu apariţia ulcerelor cronice.
(pag. 1772)

G2915202. Factorii de risc dovediţi pentru leziunile mucoasei produse de AINS sunt:
A. Sexul masculin.
B. Asocierea AINS cu glucocorticoizi.
C. Vârsta înaintată.
D. Sexul feminin.
E. Infecţia cu Helicobacter Pylori.
(pag. 1772)

G2915203. Eradicarea Helicobacter Pylori:


A. Se indică atunci când infecţia se asociază cu ulcer gastric.
B. Nu e necesară dacă ulcerul gastric survine în cursul terapiei cu AINS.
C. Se indică atunci când infecţia se asociază cu ulcer duodenal
D. Cel mai eficient regim terapeutic pentru eradicare este tripla terapie (preparat de bismut, metronidazol,
tetraciclină).
E. Asocierea supresiei secreţiei acide la tripla terapie nu creşte rata de eradicare.
(pag. 1763)

445 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
446 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 16
Litiaza biliara
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1116001. Colecistectomia profilactica la bolnavii cu litiaza biliara este recomandata in urmatoarele


situatii, cu o exceptie:
A. diabeticii simptomatici datorita riscului crescut de complicatii septice
B. simptome frecevente si cevere care perturba modul de viata al bolnavului
C. colecistite acute sau pancreatite acute in antecedente
D. vezicula biliara de porţelan
E. calculi mai mari de 2 cm
(pag. 1906-19075)

G1116002. Din totalul colecistitelor acute, colecistita acalculoasa se intilneste intr-un procent de:
A. 25%
B. 5-10%
C. 2%
D. 15%
E. 0%
(pag. 1908)

G1116003. Investigatia de electie pentru decelarea calculilor biliari este:


A. colecistografia orala
B. radiografia abdominala simpla
C. ecografia veziculei biliare
D. scintigrafia radioizotopica
E. tomografia computerizata abdominala
(pag. 1906)

G1116004. Triada Charcot caracteristica pentru diagnosticul colangitei acute este reprezentata de:
A. colica biliara + icter + febra si frison
B. colica biliara + hemoculturi pozitive + febra si frison
C. colica biliara + greata si varsatura + febra
D. colica biliara + leucocitoza + febra
E. colica biliara + icter + leucocitoza
(pag. 1911)

G1116005. Una din urmatoarele conditii nu se asociaza cu dezvoltarea calculilor pigmentari:


A. hemoliza cronica
B. hemodializa cronica
C. ciroza alcoolica
D. infecţiile cronice ale tractului biliar
E. varsta inaintata
(pag. 1905)

G1116006. Una din urmatoarele metode diagnostice nu se foloseste in diagnosticul calculilor biliari:

446 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
447 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. radiografia abdominala simpla


B. ecografia
C. endoscopia digestiva superioara
D. colecistografia orala
E. colecistografia radioizotopica
(pag. 1905)

G1216007. Compozitia apei din bila este de aproximativ:


A. 50%
B. 60%
C. C
D. 80%
E. 90%
(pag. 1902)

G1216008. Calculii pigmentari reprezinta ce procent din totalul calculilor biliari?


A. 80%
B. 60%
C. 40%
D. 20%
E. 10%
(pag. 1903)

G1216009. Ce procent de calculi veziculari sunt depistati prin colecistografia orala?


A. 70-75%
B. 80-85%
C. 90-95%
D. 99%
E. 100%
(pag. 1906)

G1216010. Ce radionuclid se foloseste in diagnosticul scintigrafic al colecistitei acute?


A. Ga
B. In
C. Au
D. Tc
E. Cr
(pag. 1905)

G1216011. La ce concentratie formeaza acizii biliari agregate micelare?


A. > 1 Mm
B. > 2mM
C. > 200 mM
D. > 2000 mM
E. > 10 000 mM
(pag. 1902)

G1216012. Bila este formata in:


A. vezicula biliara
B. spatiul Disse
C. sange prin dezintegrarea hematiilor
D. lobulii hepatici

447 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
448 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. celulele Kupffer
(pag. 1902)

G1316013. Care dintre complicatiile litiazei veziculare se poate solda cu ileusul biliar?
A. Fistula colecisto-coledociana
B. Fistula colecisto-duodenala
C. Vezicula biliara de portelan
D. Colecistopancreatita acuta
E. Hidropsul vezicular
(pag. 1909)

G1316014. Ce explorare paraclinica permite identificarea precisa a calculilor biliari in peste 95% din
cazuri?
A. Radiografia abdominala simpla
B. Colecistografia orala
C. Ecografia veziculei biliare
D. Colecistografia intravenoasa
E. Scintigrafia radioizotopica (HIDA, DIDA)
(pag. 1906)

G1316015. Evidentierea radiologica a aerului in caile biliare si a unui calcul calcificat in pozitie ectopica
orienteaza diagnosticul spre:
A. Vezicula biliara de portelan
B. Coledocolitiaza
C. Colecistita acuta litiazica gangrenoasa
D. Ileus biliar
E. Infectie cu Salmonella a veziculei biliare
(pag. 1909)

G1316016. Fistulele bilio-digestive se produc, de obicei, intre vezicula biliara si:


A. Cec
B. Stomac
C. Duoden
D. Jejun
E. Ileon
(pag. 1909)

G1316017. In colecistita acuta litiazica, cel mai frecvent, colecistectomia se practica:


A. Precoce
B. Dupa 10 zile
C. Dupa 6 saptamani
D. Dupa 3 luni
E. Dupa stingerea infectiei
(pag. 1909)

G1316018. In fata suspiciunii clinice de litiaza veziculara, care este explorarea cea mai rapida si eficace
in precizarea diagnosticului, care nu este limitata de prezenta icterului sau sarcina?
A. Radiografia abdominala simpla
B. Colecistografia orala
C. Ecografia veziculei biliare
D. Scintigrafia radioizotopica (HIDA, DIDA)
E. Tomodensitometria

448 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
449 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1906)

G1316019. Triada alcatuita din durere cu debut brusc in hipocondrul drept, febra si leucocitoza este
sugestiva pentru:
A. Colecistopancreatita acuta
B. Litiaza coledociana
C. Colecistita acuta
D. Colecistita cronica
E. Ileus biliar
(pag. 1908)

G1416020. Identificati care din urmãtoarele afirmatii reprezintã un avantaj diagnostic al


colangiopancreatografiei retrograde:
A. se poate efectua in sarcinã
B. vizualizarea optimã a tractului biliar proximal
C. se poate efectua in pancreatita acutã
D. posibilitatea efectuãrii sfincterotomiei endoscopice si indepãrtarea calculilor
E. de mare succes in prezenta dilataþiei cãilor biliare
(pag. 1913)

G1416021. Limitele ecografiei in explorarea colecistului sunt urmatoarele cu exceptia:


A. sarcina
B. investigatie recentã cu bariu
C. ascita
D. obezitatea
E. prezenta gazelor intestinale
(pag. 1906)

G1416022. Precizati ce element nu face parte din tabloul clinic al unei colecistite acute necomplicate:
A. durere in hipocondrul drept cu debut brusc
B. icterul
C. febra joasã
D. rigiditate abdominala
E. intensificarea durerii la miscare sau la respiratii mai ample
(pag. 1908)

G1516023. Absenta vizualizarii colecistului la colecistografia per os se intalneste:


A. cand bilirubina serica depaseste 4 mg/dl
B. cand calculii au dimensiuni peste 3 cm
C. la pacientii cu stetoza hepatica
D. la pacienţii cu obezitate grad IV
E. in puseele de pancreatita acuta
(pag. 1906)

G1516024. Explorarea imagistica ce permite aprecierea volumului si contractilitatii veziculei biliare


este:
A. colecistografia orala
B. colangiografia intravenoasa
C. colangiografia endoscopica retrograda
D. scintigrafia radioizotopica
E. ecografia in "timp real"
(pag. 1906)

449 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
450 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G1516025. Explorarea imagistica de electie pentru diagnosticul litiazei veziculare este:


A. radiografia abdominala simpla
B. colangiopancreatografia endoscopica retrograda
C. ecografia abdominala
D. ecoendoscopia
E. colecistografia orala
(pag. 1906)

G1516026. Febra sau frisoanele asociate colicii biliare sugereaza:


A. migrarea calculului in coledoc
B. colecistita acuta
C. asocierea colangiocarcinomului
D. apariţia pancretitei acute
E. existenta unei malformatii a veziculei biliare
(pag. 1906)

G1516027. Radiografia abdominala simpla efectuata la pacientii cu suferinta biliara poate oferi date
patognomonice pentru:
A. colangita acuta
B. dilatarea coledocului peste 2 cm
C. vezicula biliara de portelan
D. malformaţiile veziculare
E. chistele coledociene
(pag. 1906)

G1516028. Tratamentul de electie al litiazei biliare simptomatice este:


A. colecistectomia laparoscopica
B. coleretice si antispastice
C. antibiotice cu excretie biliara asociate cu simptomatice
D. preparate care conţin acizi biliari
E. litotritie extracorporeala
(pag. 1907)

G1616029. Calculii biliari colesterolici si micsti reprezinta:


A. 70% din totalul calculilor
B. 50% din totalul calculilor
C. 95% din totalul calculilor
D. 80% din totalul calculilor
E. 20% din totalul calculilor.
(pag. 1903)

G1616030. Calculii pigmentari reprezinta:


A. 70% din totalul calculilor
B. 50% din totalul calculilor
C. 95% din totalul calculilor
D. 80% din totalul calculilor
E. 20% din totalul calculilor.
(pag. 1903)

G1616031. La pacientii cu colangita acuta, bacteriile sunt prezente in bilicultura in:


A. 25 %
B. 10 %

450 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
451 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. 75 %
D. 50 %
E. 100 %
(pag. 1911)

G1616032. Obstructia biliara prelungita din ciroza hepatica secundara poate fi asociata cu deficiente
clinice manifeste ale:
A. Vitaminelor A, D si K
B. Vitaminelor B si C
C. Proteinelor
D. Glucidelor
E. Potasiului
(pag. 1912)

G1616033. Pacientii cu litiaza biliara prezinta si litiaza caii biliare principale in:
A. 20-30 %
B. 12- 25 %
C. 5-10 %
D. 15-20 %
E. 10-15 %
(pag. 1911)

G1616034. Pentru prevenirea formarii calculilor biliari doza de acid ursodezoxicolic este:
A. 100 mg/zi
B. 1000 mg/zi
C. 600 mg/zi
D. 800 mg/zi
E. 250 mg/zi
(pag. 1905)

G2516035. Următorii factori favorizează formarea calculilor biliari din colesterol cu EXCEPŢIA:
A. Secreţia biliară crescută de colesterol
B. Formarea defectuoasă a veziculelor
C. Hemoliza cronică
D. Nucleerea cristalelor de colesterol monohidrat
E. Sarcina
(pag. 1904)

G2516036. Hipomotilitatea veziculei biliare, care determină stază şi formarea de sediment biliar, nu
este produsă de:
A. Nutriţie parenterală prelungită
B. Post
C. Sarcină
D. Obezitate
E. Octeotrid
(pag. 1905)

G2516037. Din totalul cazurilor cu litiază biliară, calculii colesterolici şi micşti reprezintă:
A. 50%
B. 45%
C. 80%
D. 75%

451 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
452 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. 90%
(pag. 1903)

G2516038. Din totalul cazurilor cu litiază biliară, calculii pigmentari reprezintă:


A. 10%
B. 20%
C. 15%
D. 30%
E. 40%
(pag. 1903)

G2516039. Autopsiile seriate au arătat prezenţa calculilor biliari la femeile de peste 40 de ani în:
A. 20% din cazuri
B. 5% din cazuri
C. 30% din cazuri
D. 15% din cazuri
E. 40% din cazuri
(pag. 1903)

G2516040. Prezenţa calculilor biliari la bărbaţii de peste 40 de ani a fost evidenţiată la autopsiile seriate
în:
A. 15% din cazuri
B. 10% din cazuri
C. 5% din cazuri
D. 8% din cazuri
E. 20% din cazuri
(pag. 1903)

G2516041. Acidul ursodezoxicolic are o eficacitate crescută în prevenirea formării calculilor în doză de:
A. 200 mg%
B. 250 mg%
C. 800 mg%
D. 500 mg%
E. 600 mg%
(pag. 1905)

G2516042. Formarea calculilor pigmentari este mai des întâlnită la:


A. Amerindieni
B. Afroamericani
C. Scandinavi
D. Asiatici
E. Australieni
(pag. 1905)

G2516043. Investigaţia de elecţie pentru decelarea litiazei biliare este:


A. Ecografia abdominală
B. Radiografia abdominală simplă
C. Tomografia computerizată abdominală
D. Colecistografia orală
E. Scintigrafia radioizotopică
(pag. 1906)

452 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
453 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2516044. Tratamentul medicamentos de dizolvare a calculilor biliari se efectuează cu acid


ursodezixicolic în doză de:
A. 8-15 mg/kg/zi
B. 15-20 mg/kg/zi
C. 10-13 mg/kg/zi
D. 5-10 mg/kg/zi
E. 20-25 mg/kg/zi
(pag. 1907)

G2516045. Tratamentul cu acid ursodezoxicolic poate realiza dizolvarea completă a calculilor în:
A. 40-50% din cazuri
B. 50-60% din cazuri
C. 30-40% din cazuri
D. 70-80% din cazuri
E. 60-70% din cazuri
(pag. 1907)

G2516046. Durata tratamentului cu acid ursodezoxicolic pentru dizolvarea calculilor biliari este de:
A. 6 luni
B. 1 an
C. 2 ani
D. 3 ani
E. 5 ani
(pag. 1907)

G2616047. Activarea plachetara – etapa a trombozei din patogeneza IMA este stimulata de urmatorii
agonisti, cu exceptia:
A. Epinefrina
B. Serotonina
C. Colagen
D. Bradikinina
E. ADP
(pag. 1492)

G2616048. Durerea anginoasa din IMA poate fi localizata sau iradiaza în urmatoarele zone, cu exceptia:
A. Epigastru
B. Brate bilateral
C. Umarul stâng
D. Mandibula
E. Inferior de ombilic
(pag. 1493)

G2616049. Durerea anginoasa din IMA este absenta mai ales la bolnavii cu:
A. IMA anterior
B. Bolnavi tineri
C. Diabet zaharat
D. IMA lateral
E. IMA de VD
(pag. 1493)

G2616050. La debutul IMA, sindromul clinic de hiperactivitate parasimpatica constând din bradicarie si
? sau hipotensiune atriala are o incidenta de pâna la 50% la bolnavii cu:
A. IMA anterior

453 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
454 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. IMA inferior
C. Clasa hemodinamica II
D. IMA asociat cu TV
E. IMA antero - septal
(pag. 1493)

G2616051. IMA care prezinta numai modificari dinamice, tranzitorii ale segmentului ST si ale undei T,
pot fi considerate ca:
A. Infarct cu unda Q
B. Infarct trans mural
C. Infarct non trans mural
D. Infarct non – Q
E. nici una de mai sus
(pag. 1493)

G2616052. Tratamentul antitrombotic – anticoagulant cu heparina în IMA este controlat si ajustat în


functie de:
A. Timpul de protrombina
B. Timpul partial de tromboplastina activat
C. Indice de protrombina
D. Timp Quick
E. Timp de sângerare
(pag. 1499, 1500)

G2616053. Secreţia bazală zilnică de bilă este de:


A. 500-600 ml
B. 400-500 ml
C. 300-400 ml
D. 600-800 ml
E. 100 ml
(pag. 1902)

G2616054. Acizii biliari secundari sunt formaţi în:


A. ficat
B. pancreas
C. intestin subtire
D. colon
E. vezică biliară
(pag. 1902)

G2616055. În bila normal, raportul dintre conjugaţi cu glicină faţă de cei cu taurină este în jur de:
A. 2:1
B. 3:1
C. 1:2
D. 4:1
E. 5:1
(pag. 1902)

G2616056. Capacitatea normală a veziculei biliare este de:


A. 10-20 ml
B. 20-30 ml
C. 30-75 ml

454 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
455 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. 75-100 ml
E. 120 ml
(pag. 1903)

G2616057. Mecanismele incriminate în formarea bilei litogene sunt următoarele, cu excepţia:


A. dieta hipocalorică
B. obezitatea
C. consumul de medicamente (clofibrat)
D. cresterea secreţiei biliare de săruri biliare şi fosfolipide
E. activitatea crescută a HMG-CoA
(pag. 1904)

G2616058. Radiografia abdominală simplă oferă date patognomonice pentru următoarele afecţiuni, cu
excepţia:
A. calculi colesterolici
B. calculi biliari calcificaţi
C. vezicula biliară de porţelan
D. colecistita emfizematoasă
E. ileus biliar
(pag. 1906)

G2816059. Factorii predispozanti pentru formarea calculilor pigmentari sunt urmatorii cu exceptia:
A. hemoliza cronica
B. varsta tanara
C. mediul rural
D. infectii parazitare
E. ciroza alcoolica
(pag. 1905)

G2816060. Cel mai frecvent agent patogen implicat in etiologia colecistitei acute este:
A. Klebsiella
B. Clostridium
C. Staphilococcus
D. E. Colli
E. Streptococcus
(pag. 1908)

G2816061. Cea mai rapida metoda de explorare imagistica pentru diagnosticul litiazei biliare este:
A. radiografia abdominala simpla
B. scintigrafia radioizotopica
C. ecografia abdominala
D. colecistografia orala
E. ecografie Doppler color
(pag. 1906)

G2816062. Calculii pigmentari reprezinta:


A. 30% din totalul calculilor
B. 80% din totalul calculilor
C. 20% din totalul calculilor
D. 65% din totalul calculilor
E. 25% din totalul calculilor
(pag. 1903)

455 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
456 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1116063. Conditii care se asociaza cu formarea calculilor colesterolici:


A. alimentatia parenterala
B. sarcina
C. administrarea anticonceptionalelor orale
D. diabet zaharat
E. dislipidemia
(pag. 1904)

G1116064. Factorii pronucleanti pentru litiaza biliara sunt:


A. glicoproteine nonmucinice
B. glicoproteine mucinice
C. apolipoproteina A1
D. apolipoproteina A2
E. lizin-fosfatidil-colina
(pag. 1904)

G1116065. in colica biliara necomplicata putem intilni:


A. greata si varsatura
B. cresterea usoara a bilirubinei serice (< 5 mg/dl )
C. febra cu hemocultura pozitiva
D. iradierea durerii interscapular
E. cresterea marcata si persistenta a bilirubinei serice
(pag. 1906)

G1116066. Mecanismele care intervin im litogeneza biliara sunt:


A. secretia biliara crescuta de colesterol
B. formarea defectuoasa a veziculelor
C. nucleerea cristalelor
D. prezenţa sedimentului biliar
E. inflamatia veziculei biliare
(pag. 1904)

G1116067. Prevalenta liiazei biliare este:


A. 20% la femei
B. 40% la femei
C. 8% la barbati
D. 15% la barbaţi
E. 50% la varstnici
(pag. 1903)

G1116068. Principalii factori care favorizeaza formarea calculilor de colesterol sunt:


A. suprasaturarea bilei cu colesterol
B. nucleerea monohidratului de colesterol
C. hipomotilitatea vezicii biliare
D. infecţiile cailor biliare
E. hemoliza cronica
(pag. 1905)

456 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
457 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G1116069. Secretia biliara crescuta este un factor de risc pentru litiaza biliara, este favorizata de:
A. obezitate
B. diabet zaharat
C. diete hiperproteice
D. diete hipercalorice
E. consumul unor medicamente
(pag. 1904)

G1116070. Tipuri de calculi biliari:


A. colesterolici
B. tirozina cristalizata
C. pigmentari
D. micsti
E. uratici
(pag. 1903)

G1116071. Tratamentul litiazei biliare cu acid ursodezoxicolic poate fi indicat in urmatoarele situatii:
A. la pacientii care refuza interventia chirurgicala
B. la pacientii cu calculi recurenti dupa colecistectomie
C. la pacientii cu calculi mici (< 15 mm), radiotransparenti si mobili
D. la pacienţii cu calculi mici (<15 mm), radioopaci si mobili
E. in litiaza biliara complicata cu colecistita acuta
(pag. 1907)

G1216072. Ce calculi biliari pot fi dizolvati de sarurile biliare administrate oral?


A. calculii de sub 5 mm
B. calculii sub 7 mm
C. calculii radiotransparenti
D. calculii radioopaci
E. calculii aderenti la perete
(pag. 1907)

G1216073. Care afirmatie este adevarata despre CBP ?:


A. Se uneste cu canalul cistic
B. Se uneste cu canalul hepatic
C. Se varsa in duoden
D. Provine din confluenta cisticului si hepaticului
E. Dreneaza ductul Wirsung
(pag. 1902)

G1216074. Care este efectul CCK?


A. stimuleaza contractia vezicului biliare
B. stimuleaza contractia sfincterului Oddi
C. stimuleaza secretia biliara
D. inhiba tonusul sfincterului Oddi
E. inhiba contractia veziculei biliare
(pag. 1903)

G1216075. Care sunt acizii biliari primari?


A. acidul colic
B. acidul dezoxicolic
C. acidul chenodezoxicolic

457 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
458 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. acidul taurocolic
E. acidul taurodezoxicolic
(pag. 1902
1902)

G1216076. In sucul biliar se gasesc urmatorii consituenti


A. acizi biliari
B. fosfolipide
C. apa
D. colesterol esterificat
E. colesterol neesterificat
(pag. 1902)

G1216077. Stenoza papilara se caracterizeaza prin


A. durere epigastrica
B. enzime de colestaza cresute
C. dilatarea CBP
D. drenaj biliar intarziat in duoden
E. icter progresiv
(pag. 1910)

G1316078. Care din urmatoarele microorganisme pot fi izolate in bilicultura la un bolnav cu colecistita
acuta litiazica?
A. Klebsiella
B. Pneumococ
C. Staphylococcus
D. Escherichia coli
E. Streptococcus grup D
(pag. 1908)

G1316079. Care sunt factorii predispozanti pentru formarea calculilor biliari colesterolotici?
A. Rezerva si secretie normala a acizilor biliari, cu secretie biliara crescuta de colesterol
B. Hipomotilitatea veziculei biliare, care determina staza si formarea de sediment biliar
C. Dieta cu continut caloric crescut, bogata in grasimi
D. Prezenta unor cantitati crescute de bilirubina neconjugata in bila, cu precipitarea bilirubinei
E. Afectiuni hemolitice cronice
(pag. 1905)

G1316080. Ce afirmatie referitoare la tratamentul cu acidul ursodezoxicolic sunt adevarate?


A. Se administreaza in doze de 10-13 mg/kg/zi.
B. Cea mai mare rata de succes (peste 70%) se inregistreaza la pacientii cu calculi de dimensiuni mici,
radiotransparenti, mobili.
C. Scade activitatea HMG-CoA reductazei, care are ca rezultat scaderea sintezei hepatice de colesterol.
D. 60% din pacientii cu litiaza biliara simptomatica sunt candidatii unui astfel de tratament.
E. Rata recurentelor este de 30-50% pe o perioada de urmarire de 3-12 ani.
(pag. 1907)

G1316081. Ce afirmatii referitoare la ileusul biliar sunt exacte?


A. Ileusul biliar se refera la obstructia intestinala mecanica rezultata prin migrarea unui calcul de dimensiuni
mari in intestinul subtire.
B. Pe radiografia abdominala simpla se evidentiaza prezenta gazului in arborele biliar (pneumobilie).
C. Pe radiografia abdominala simpla se constata stergerea umbrei psoasului.
D. De regula, valvula ileocecala este sediul obstructiei de catre calculul inclavat.

458 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
459 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. In toate cazurile, pacientii prezinta un istoric de simptome biliare anterioare si acuze digestive sugestive
pentru colecistita acuta.
(pag. 1909)

G1316082. Ce factori predispun la formarea calculilor biliari pigmentari?


A. Hemoliza cronica
B. Rezectii ileale intinse
C. Ciroza alcoolica
D. Infectia cronica a tractusului biliar, parazitoze
E. Tratamentul cu clofibrat
(pag. 1905)

G1316083. Ce medicamente pot dizolva calculii de colesterol mai mici de 15 mm, aflati intr-un colecist
functional?
A. Acidul ursodezoxicolic (UDCA)
B. Cimetidina
C. Acidul acetilsalicilic
D. Acidul chenodezoxicolic
E. Metoclopramid
(pag. 1907)

G1316084. Ce modificari de laborator apar in colecistita acuta litiazica?


A. Leucocitoza 10.000-15.000/mmc, cu o deviere spre stanga a formulei leucocitare.
B. Bilirubina serica usor crescuta, sub 5 mg/dl, intalnita la 45% din pacienti.
C. Cresterea modesta a aminotransferazelor serice la 25% din bolnavi.
D. Hiperglicemie.
E. Leucopenie
(pag. 1908)

G1316085. Sarcina favorizeaza formarea calculilor deoarece:


A. Compozitia cantitatii totale de acizi biliari si capacitatea de transport a colesterolului din bila modificata, cu
cresterea marcata a concentratiei in colesterol in timpul trimestrului III.
B. Vezicula biliara se contracta incet, ca raspuns la o masa obisnuita.
C. Este prezenta infectia biliara.
D. Uterul gravid comprima vezicula biliara.
E. Creste hemoliza.
(pag. 1904)

G1416086. Care din urmãtoarele acuze sunt specifice pacientilor cu litiazã biliarã:
A. colica biliarã
B. greturi si vãrsãturi
C. eructaþiile
D. dispepsia
E. febra
(pag. 1906)

G1416087. Care din urmãtoarele elemente nu fac parte din triada Charcot intilnitã in colangita acutã:
A. greturi si vãrsaturi
B. dispepsia
C. febra si frison
D. icter
E. rigiditate abdominala

459 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
460 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1911)

G1416088. Care din urmãtoarele grupe de pacienti cu litiazã vezicularã au indicatie de colecistectomie
profilacticã:
A. pacienti cu simptome suficient de frecvente sau de severe pentru a perturba modul de viatã
B. pacienti sub 50 de ani cu litiazã vezicularã asimptomaticã
C. pacienti cu calculi biliari peste 2 cm
D. pacienţi ce au prezentat un episod de pancreatitã acutã datorat litiazei biliare
E. pacienti ce au dezvoltat calculi pe un colecist malformat
(pag. 1907)

G1416089. Indicati care sunt avantajele scintigrafiei radioizotopice cu acizi iminodiacetici N substituiti
marcati:
A. identificarea precisa a calculilor biliari
B. permite stabilirea volumului si contractilitatii vezicii biliare
C. identificarea precisa a obstructiei canalului cistic
D. disponibilitate imediata
E. diagnosticul colecistitei acute
(pag. 1906)

G1416090. Precizati avantajele colecistografiei orale:


A. identificarea anomaliilor vezicii biliare
B. identificarea precisã a calculilor biliari
C. poate decela calculi de dimensiuni foarte mici
D. cost redus
E. este o metodã rapidã de diagnosticare
(pag. 1906)

G1416091. Precizati care din urmatoarele elemente reprezintã un risc crescut pentru colecistita
acalculoasã:
A. traumatisme severe
B. arsuri intinse
C. infectii ale vezicii biliare cu Escherichia Coli
D. hiperalimentaţie parenteralã prelungitã
E. interventii chirurgicale ortopedice
(pag. 1908)

G1516092. Absenta vizualizarii colecistului prin scintigrafie radioizotopica este intalnita in:
A. boala Carolli
B. obstructia canalului cistic
C. colecistita acuta
D. colecistita cronica
E. post colecistectomie
(pag. 1905)

G1516093. Ce explorari imagistice recomandati pentru vizualizarea canalului cistic la pacientii cu


litiaza biliara:
A. ecografia abdominala in scala gri
B. ecografie Doppler color
C. colecistografia orala
D. scintigrafia biliara radioizotopica
E. radiografia abdominala simpla
(pag. 1905-1906)

460 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
461 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G1516094. Factorii care favorizeaza nucleerea cristalelor de colesterol monohidrat in vezicula biliara
sunt:
A. glicoproteinele mucinice
B. glicoproteinele non-mucinice
C. lizin fosfatidilcolina
D. apolipoproteinele AI
E. apolipoprotienele AII
(pag. 1904)

G1516095. Factorii predispozanti pentru formarea calculilor pigmentari sunt:


A. ciroza biliara primitiva
B. colestaza cronica intrahepatica
C. ciroza alcoolica
D. hemoliza cronica
E. infectiile cronice ale tractului biliar
(pag. 1905)

G1516096. Indicatiile colecistectomiei profilactice in litiaza biliara sunt:


A. prezenta unei complicatii anterioare datorate litiazei biliare
B. asocierea colesterolozei veziculare
C. vezicula biliara calcificata
D. primul puseu colicativ cu durata peste 4 ore remis spontan
E. asocierea adenomiomatozei veziculare
(pag. 1907)

G1516097. Mecanismele fiziopatologice ale formarii calculilor veziculari in timpul sarcinii sunt:
A. mobilizarea colesterolului tisular
B. cresterea saturatiei in colesterol a bilei
C. diminuarea contractilitatii veziculei biliare
D. scaderea secreţiei de saruri biliare
E. afectarea circuitului hepatoenterohepatic al sarurilor biliare
(pag. 1904)

G1516098. Mecanismele patogenice implicate in formarea calculilor veziculari colesterolici sunt:


A. alterarea conversiei hepatice a colesterolului in acizi biliari:
B. scaderea activitatii hidroximetilglutaril-coenzima A reducatazei
C. cresterea activitatii 7alfa hidroxilazei hepatice
D. diminuarea secreţiei hepatice de saruri biliare si fosfolipide
E. cresterea raportului colesterol/acizi biliari
(pag. 1904)

G1516099. Sedimentul biliar care predispune la aparitia litiazei veziculare este format din:
A. cristale de colesterol monohidrat
B. bilirubinat de calciu
C. cristale de urat monosodic
D. filamente de mucina
E. cristale de lecitina si colesterol
(pag. 1904)

G1516100. Tratamentul cu acid ursodeoxicolic in litiaza biliara are urmatoarele indicatii:


A. pacienti cu litiaza asimptomatica
B. litiaza coledociana cu calculi sub 1 cm

461 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
462 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. litiaza veziculara cu calculi sub 15 mm


D. colecist funcţional
E. calculi pigmentari
(pag. 1907)

G1616101. Autopsiile seriate efectuate in Statele Unite arata ca:


A. 20% din femei prezinta litiaza biliara
B. 30% din femei prezinta litiaza biliara
C. 8% din barbati prezinta liatiaza biliara
D. 25% din femei prezinta litiaza biliara
E. 10% din barbati prezinta litiaza biliara
(pag. 1903)

G1616102. Bila litogena este rezultatul diminuarii secretiei hepatice de:


A. Colesterol
B. Saruri biliare
C. Fosfolipide
D. Lipoproteine
E. Mucina
(pag. 1904)

G1616103. Colecistectomia laparoscopica:


A. Este un procedeu cu abord minimal
B. Necesita perioada scurta de spitalizare
C. Rata mortalitatii este mai mica fata de colecistectomia clasica
D. Pretul interventiei este mai mare fata de colecistectomia clasica
E. Pretul interventiei este mai mic fata de colecistectomia clasica
(pag. 1907)

G1616104. Factorii antinucleere a cristalelor de colesterol sunt:


A. Apoloporpoteina AI
B. Apolipoproteina AII
C. Lizin fosfatidilcolina
D. Glicoproteinele non-mucinice
E. Lipoproteina X
(pag. 1904)

G1616105. Factorii predispozanti pentru formarea calculilor colesterolici si micsti sunt:


A. Ciroza alcoolica
B. Obezitatea
C. Afectiunile ileale
D. Sarcina
E. Hormonii sexuali feminini
(pag. 1905)

G1616106. Factorii pronucleere a cristalelor de colesterol sunt:


A. Apoloporpoteina AI
B. Apolipoproteina AII
C. Lizin fosfatidilcolina
D. Glicoproteinele non-mucinice
E. Lipoproteina X
(pag. 1904)

462 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
463 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G1616107. in cazul litiazei caii biliare principale sunt corecte urmatoarele afirmatii::
A. Bilirubinemia depaseste 5mg/dl
B. Bilirubinemia depaseste 3mg/dl
C. Bilirubinemia depaseste 2,5mg/dl
D. Fosfataza alcalina are valoare normala
E. Fosfataza alcalina este crescuta
(pag. 1912)

G1616108. Limitele diagnostice in ecografia veziculei biliare sunt:


A. Prezenta gazelor intestinale
B. Obezitate masiva
C. Astenia masiva
D. Ascita
E. Investigatie recenta cu bariu
(pag. 1906)

G1616109. Pentru calculii pigmentari sunt adevarate urmatoarele afirmatii:


A. Sunt mai frecvente la mexicani-americani
B. Sunt mai frecvente la asiatici
C. Este asociat frecvent cu infectia cailor biliare
D. Apare in afectiuni hemolitice
E. Este frecventa in hepatite cronice
(pag. 1905)

G2516110. Nucleerea accelerată a cristalelor de colesterol monohidrat se datorează:


A. Glicoproteinelor non-mucinice
B. Glicoproteinelor mucinice
C. Apolipoproteinei AI
D. Lizin fosfatidilcolinei
E. Apolipoproteinei AII
(pag. 1904)

G2516111. Următorii factori favorizează formarea calculilor biliari prin diminuarea motilităţii veziculei
biliare:
A. Intervenţii chirurgicale
B. Arsuri
C. Tratament cu Clofibrat
D. Sarcină
E. Alimentaţie în totalitate pe cale parenterală
(pag. 1904)

G2516112. Factorii predispozanţi pentru formarea calculilor biliari colesterolici şi micşti sunt:
A. Obezitatea
B. Hormonii sexuali feminini
C. Infecţii cronice ale tractului biliar
D. Sarcina
E. Ciroza hepatică alcoolică
(pag. 1905)

G2516113. Factorii predispozanţi pentru formarea calculilor pigmentari sunt:


A. Nutriţia parenterală prelungită
B. Hemoliza cronică

463 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
464 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Ciroza hepatică alcoolică


D. Ciroza biliară primitivă
E. Vârsta înaintată
(pag. 1905)

G2516114. Nu constituie factori predispozanţi pentru formarea calculilor biliari pigmentari următorii:
A. Octeotridul
B. Hemoliza cronică
C. Ciroza hepatică alcoolică
D. Infecţiile cronice ale tractului biliar
E. Colestaza cronică intrahepatică
(pag. 1905)

G2516115. Următoarele afecţiuni favorizează formarea calculilor biliari colesterolici şi micşti prin
diminuarea secreţiei acizilor biliari:
A. Ciroza biliară primitivă
B. Ciroza hepatică alcoolică
C. Obezitatea
D. Colestaza cronică intrahepatică
E. Infecţiile cronice ale tractului biliar
(pag. 1905)

G2516116. Calculii colesterolici şi micşti se întâlnesc mai frecvent în:


A. Europa de Nord
B. Asia
C. Australia
D. America de Nord
E. America de Sud
(pag. 1905)

G2516117. Lipsa vizualizării colecistului, dar cu vizualizarea arborelui biliar, poate indica:
A. Obstrucţia canalului cistic
B. Colecistita acută
C. Colecistită cronică
D. Litiaza coledociană
E. Lipsa chirurgicală a colecistului
(pag. 1905)

G2516118. Febra sau frisoanele asociate colicii biliare presupun o complicaţie preexistentă, precum:
A. Malformaţia veziculei biliare
B. Colecistita acută
C. Colangiocarcinomul
D. Pancreatita acută
E. Colangita
(pag. 1906)

G2516119. Colica biliară se însoţeşte frecvent de:


A. Greaţă
B. Vărsături
C. Regurgitaţii acide
D. Creştere uşoară a bilirubinei serice
E. Pirozis

464 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
465 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1906)

G2516120. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la rolul ecografiei în evaluarea
diagnostică a veziculei biliare sunt false:
A. Este o metodă rapidă
B. Poate decela calculi de dimensiuni foarte mici
C. Este limitată de prezenţa icterului
D. Este contraindicată în sarcină
E. "În timp real" permite stabilirea volumului şi a contractilităţii veziculei biliare
(pag. 1906)

G2516121. Limitele diagnostice ale ecografiei în evaluarea veziculei biliare sunt reprezentate de:
A. Prezenţa gazelor intestinale
B. Bilirubină serică> 6-12 mg/dl
C. Obezitate masivă
D. Prezenţa ascitei
E. Investigaţie recentă cu bariu
(pag. 1906)

G2516122. Avantajele diagnostice ale colecistografiei orale sunt:


A. Costul redus
B. Identificarea precisă a calculilor biliari
C. Identificarea anomaliilor veziculei biliare
D. Nu este limitată de prezenţa icterului
E. Nu este contraindicată în sarcină
(pag. 1906)

G2516123. Avantajele utilizării scintigrafiei radioizotopice în evaluarea diagnostică a veziculei biliare


sunt:
A. Confirmarea unei suspiciuni de colecistită
B. Nu este contraindicată în sarcină
C. Diagnosticarea colecistopatiei acalculoase
D. Identificarea precisă a obstrucţiei canalului cistic
E. Evaluarea simultană a căilor biliare
(pag. 1906)

G2516124. Colecistectomia profilactică la pacienţii cu litiază veziculară are următoarele recomandări:


A. Prezenţa simptomelor suficient de frecvente sau de severe pentru a perturba modul de viaţă al pacientului
B. Pacienţii litiazici asimptomatici sub 50 de ani
C. Prezenţa în antecedente a unei colecistite acute
D. Vezicula biliară calcificată
E. Calculi biliari mai mari de 2 cm în diametru
(pag. 1907)

G2516125. Colecistectomia laparoscopică reprezintă procedura de elecţie în cazul pacienţilor litiazici


cu indicaţie operatorie datorită:
A. Perioadei scurte de spitalizare
B. Preţului scăzut
C. Ratei scăzute a mortalităţii
D. Conversiei către laparotomie într-un procent ridicat
E. Frecvenţei scăzute a complicaţiilor
(pag. 1907)

465 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
466 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2516126. Indicaţiile tratamentului cu acid ursodezoxicolic în litiaza biliară sunt:


A. Calculii pigmentari
B. Litiaza veziculară cu calculi radiotransparenţi mai mici de 15 mm
C. Calculi colesterolici sub 15 mm aflaţi într-un colecist funcţional
D. Litiaza coledociană
E. Calculii radioopaci
(pag. 1907)

G2516127. Precizaţi care dintre următorii agenţi patogeni sunt izolaţi mai frecvent din bilicultura
pacienţilor cu colecistită acută:
A. Escherichia coli
B. Klebsiella
C. Proteus
D. Staphilococcus
E. Clostridium
(pag. 1908)

G2516128. Tabloul clinic şi paraclinic al colecistitei acute cuprinde următoarele elemente:


A. Durere cu debut brusc în hipocondrul drept
B. Scădere modestă a aminotransferazelor
C. Febră
D. Leucocitoză
E. Creştere uşoară a bilirubinei serice
(pag. 1908)

G2516129. Precizaţi care dintre următoarele manifestări reprezintă complicaţii ale colecistitei:
A. Empiemul şi hidropsul veziculei biliare
B. Gangrena şi perforaţia veziculei biliare
C. Fistulizarea şi ileusul biliar
D. Hemoragia digestivă superioară
E. Vezicula biliară de porţelan
(pag. 1909)

G2516130. Complicaţiile precoce postcolecistectomie cuprind:


A. Atelectazia pulmonară
B. Formarea de abcese subfrenice
C. Endocardita infecţioasă
D. Fistulele bilio-enterice
E. Megacolonul toxic
(pag. 1910)

G2616131. Semnele stetacustice relevante pentru disfunctia ventriculara stânga în cursul IMA cuprind:
A. Zgomotul IV (Z 4)
B. Zgomotul III (Z 3)
C. Frecatura pericardica
D. Dedublarea paradoxala a zgomotului II
E. Suflu continuu
(pag. 1493)

G2616132. In cursul IMA, izoenzima MB a Creatinin fosfokinazei (CK – MB) prezinta urmatoarele
caracteristici:
A. Specificitate miocardica superioara CK total

466 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
467 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Atinge vârful maxim la aproximativ 20 h dupa debutul anginei coronariene


C. Raportul CK-MB2/CK-MB1> 1,5 este specific pentru IMA
D. Cardioversia nu determina cresteri ale CK-MB
E. Reperfuzia coronariana determina un varf enzimatic precoce la 8-12 h
(pag. 1494, 1495)

G2616133. Troponina T (cTnT) si troponina I (cTnI):


A. Nu sunt detectabile în sîngele indivizilor sanatosi
B. Pot aparea cresteri dupa injuria musculaturii scheletice
C. Nivelul cTnI ramâne crescut 3 - 5 zile dupa IMA
D. Nivelul cTnT ramâne crescut 10 - 14 zile dupa IMA
E. Sunt markeri enzimatici ai necrozei miocardice superior LDH la cazurile cu IMA la 24 - 48 ore de la debut
(pag. 1494)

G2616134. CM) Mioglobina ca marker al necrozei miocardice:


A. Este eliberata în sînge la cîteva ore de la debutul IMA
B. Are specificitate miocardica ridicata
C. Este rapid excretata în urina
D. Nivelul sanguin ramâne la normal în 24 ore de al debutul IM
E. Nu are specificitate miocardica
(pag. 1494)

G2616135. Terapia cu nitrati trebuie evitata sau temporizata la bolnavii cu IMA care prezinta:
A. Suspiciune de IMA de VD
B. TA sistolica < 100 mmHg
C. Absenta stazei pulmonare
D. Jugulare turgescente
E. TA sistolica > 200 mmHg
(pag. 1496)

G2616136. Tratamentul trombofibrinolitic în IMA este recomandat în urmatoarele conditii:


A. Simptome clinice tipice de IMA
B. Supradenivelarea segmentului ST cu > 1 mm în cel putin 2 derivatii adiacente
C. Subdenivelarea segmentului ST cu cu > 1 mm în cel putin 2 derivatii adiacente
D. Unda T negativa
E. Numai în primele 4 ore de la debut
(pag. 1497)

G2616137. Contraindicatiile absolute ale tratamentuli trombofibrinolitic includ:


A. Accident vascular cerebral hemoragic
B. AVC nehemoragic în ultimul an
C. Suspiciune de disectie de aorta
D. Vârsta avansata
E. Istoric de hipertensiune arterala severa, controlata terapeutic
(pag. 1498)

G2616138. Cateterismul cardiac si angiocoronarografia se impun dupa tromboliza IMA la bolnavii care
prezinta:
A. Unda Q
B. Durere toracica persistenta
C. Supradenivelarea segmentului ST > 90mm
D. Recurenta supradenivelarii ST

467 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
468 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Unda T negativa, asociata undei Q


(pag. 1498)

G2616139. Procesul de vindecare, cicatrizare si remodelare al IMA poate fi influentat negativ de unele
categorii de droguri care trebuie evitate. Acestea includ:
A. Betablocantele neselective
B. Blocantii receptorilor angiotensinei II
C. Glucocorticoizii
D. Trimetazidina
E. Antiinflamatoarele nesteroidiene
(pag. 1497)

G2616140. Acizii biliari secundari sunt următorii:


A. acidul chenodezoxicolic
B. acidul dezoxicolic
C. acidul colic
D. acidul litocolic
E. acidul linoleic
(pag. 1902)

G2616141. Constituenţii principali ai bilei sunt:


A. apa
B. acizii biliari
C. lecitina
D. colesterol esterificat
E. acizi graşi liberi
(pag. 1902)

G2616142. Motilitatea veziculei biliare este diminuată în:


A. intervenţii chirurgicale
B. arsuri
C. stress
D. administrare de antidiabetice orale
E. sarcină
(pag. 1905)

G2616143. Factori predispozanti pentru formarea calculilor colesterolotici şi micşti sunt:


A. obezitate
B. hemoliză cronică
C. vârstă înaintată
D. post
E. ciroza alcoolică
(pag. 1905)

G2616144. Factori predispozanţi pentru formarea calculilor pigmentari sunt:


A. factori demografici (Europa de Nord)
B. obezitate
C. ciroza alcoolică
D. scăderea ponderală
E. hemoliza cronică
(pag. 1905)

468 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
469 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2616145. Care din următoarele afirmatii referitoare la sedimentul biliar sunt adevărate?
A. este mai hiperecogen
B. este mai hipoecogen
C. variază în funcţie de poziţie
D. produce umbră acustică
E. nu produce umbră acustică
(pag. 1905)

G2616146. Lipsa vizualizării colecistului la scintigrafia radioizotopică, cu vizualizarea arborelui biliar


poate însemna:
A. obstrucţia canalului cistic
B. colecistita acută
C. colecistita cronică
D. lipsa chirurgicală a colecistului
E. obstrucţia canalului coledoc
(pag. 1905)

G2616147. Colecistochinina produce:


A. o contracţie puternică a veziculei biliare
B. diminuarea rezistenţei sficnterului Oddi
C. scăderea motilităţii veziculei biliare
D. creşterea rezistenţei sfincterului Oddi
E. scăderea deversării constituenţilor biliari în duoden
(pag. 1903)

G2616148. Factori pronucleanţi în litogeneza biliară sunt:


A. glicoproteine non-mucinice
B. glicoproteine mucinice
C. apolipoproteinele AI
D. apolipoproteinele AII
E. lizinfosfatidilcolina
(pag. 1904)

G2816149. Constituentii principali ali bilei sunt urmatorii cu exceptia:


A. apa
B. aminoacizii
C. acizi biliari
D. colesterol esterificat
E. lecitina
(pag. 1902)

G2816150. Prevalenta litiazei biliare este:


A. 50% la femei
B. 5% la barbati
C. 20% la femei
D. 13% la varstnici
E. 8% la barbati
(pag. 1903)

G2816151. Colica biliara se caracterizeaza prin urmatoarele simptome:


A. greturi
B. febra

469 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
470 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. meteorism
D. durere in hipocondrul drept
E. eructatie
(pag. 1906)

G2816152. Factorii care predispun la formarea calculilor colesterolici sunt:


A. obezitate
B. hormonii sexuali feminini
C. ciroza alcoolica
D. varsta inaintata
E. tratamentul cu clofibrat
(pag. 1905)

G2816153. Care din urmatoarele elemente fac parte din triada Charcot intanita in colangita acuta ?
A. icter
B. pirozis
C. febra si frison
D. colica biliara
E. cefalee
(pag. 1911)

G2816154. Care sunt criteriile care definesc stenoza papilara?


A. durere in etajul abdominal inferior
B. analize hepatice modificate
C. scaderea presiunii bazale a sfincterului Oddi
D. dilatarea caii biliare comune la CPER
E. intarzierea drenajului substantei de contrast din duct
(pag. 1910)

G2816155. Lipsa vizualizarii colecistului prin scintigrafie radioizotopica este intalnita in:
A. colecistita acuta
B. postcolecistectomie
C. ciroza biliara primitiva
D. infectie cronica a tractului biliar
E. obstructia canalului cistic
(pag. 1905)

G2816156. Bila litogena este rezultatul diminuarii secretiei hepatice de:


A. saruri biliare
B. glicoproteine
C. mucina
D. fosfolipide
E. acizi biliari
(pag. 1904)

G2816157. Care din urmatoarele investigatii sunt contraindicate in sarcina:


A. colecistogrfia orala
B. ecografia abdominala
C. radiografia abdominala simpla
D. tomografia computerizata
E. scitigrafia
(pag. 1906)

470 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
471 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

G2816158. Care din urmatoarele elemente reprezinta un risc crescut pentru colecistita acalculoasa ?
A. arsuri intinse
B. perioada postpartum
C. colangiocarcinomul
D. traumatisme severe
E. interventii chirurgicale ortopedice
(pag. 1908)

G2816159. Radiografia abdominala simpla poate fi utila si in diagnosticul:


A. colecistita emfizematoasa
B. ileus biliar
C. ciroza biliara primitiva
D. vezica de portelan
E. bila calcara
(pag. 1905)

G2816160. Complicatiile colecistitei sunt urmatoarele cu exceptia:


A. perforatia
B. penetratia
C. empiemul
D. icterul
E. hidropsul
(pag. 1909)

G2916161. Calculii pigmentari sunt alcătuiţi din:


A. Colesterol monohidrat >70%
B. colesterol <10%
C. Săruri de calciu
D. Bilirubinat de calciu
E. Sunt mai frecvenţi în orient
(pag. 1904)

G2916162. Dintre factorii predispozanţi pentru formarea de calculi pigmentari enumerăm:


A. Obezitatea
B. Contraceptivele orale
C. Hemoliză cronică
D. Ciroză alcoolică
E. Tratamentul cu clofibrat
(pag. 1905)

G2916163. În ceea ce priveşte tratamentul medicamentos cu acid urso-dezoxicolic al litiazei biliare:


A. Se face la pacienţi cu calculi >15mm
B. Colecistul trebuie să fie funcţional
C. Se face la calculi radioopaci
D. Se face la calculi radiotransparenţi
E. Are succes mai mare în cazul calculilor mobili care plutesc liber, mici (5<mm)
(pag. 1907)

G2916164. Icterul obstructiv secundar coledoclitiazei determina


A. Cresterea bilirubinei neconjugate in ser
B. Bilirubinurie

471 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
472 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Scaune acolice
D. Aminotransferazele serice sunt intotdeauna normale
E. Fosfataza alcalina creste doar in obstructiile neoplazice
(pag. 1912)

472 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro