Sunteți pe pagina 1din 246

928 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Tema nr. 32
Malnutritia
BIBLIOGRAFIE:
4. Ciofu Eugen, Ciofu Carmen – Esentialul in pediatrie, editia a 2 a, Ed. Medicala Amaltea, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1132001. Insuficienta primara (endogena) a cresterii se caracterizeaza prin urmatoarele, cu


EXCEPTIA:
A. Este cauzata frecvent de malformatii organice
B. Este “componenta” a unor boli genetice (metabolice, cromozomice, etc.)
C. Poate fi provocata de infectii fetale (toxoplasmoza, lues, etc.)
D. Aportul alimentar este corect
E. Are prognostic bun dupa influentarea bolii de baza
(pag. 85)

G1132002. Malnutritia (insuficienta de crestere exogena) are urmatoarele caracteristici, cu EXCEPTIA:


A. Aport alimentar insuficient (calitativ sau cantitativ)
B. Este determinat de infectii cornice
C. Poate fi cauzata de ingrijiri deficitare
D. Se asociaza frecvent cu deficiente mentale
E. Greutatea la nastere este frecvent normala
(pag. 85)

G1132003. Marcati informatiile false din urmatoarele afirmatii:


A. Acizii grasi polinesaturati cu catena lunga (den. internationala: LCP) asigura permeabilitatea membranelor
celulare
B. Ultimele formule speciale destinate nou nascutilor si prematurilor contin LCP
C. Laptele matern poseda o concentratie ridicata a colesterolului
D. Formulele speciale de lapte pentru prematurii cu greutate foarte mica trebuie sa contina 5 mg/dl colesterol
E. Ideal, lipidele ajung sa acopere 60% din totalul caloriilor
(pag. 25, 26)

G1132004. Modificarile imunologice de mai jos intalnite in MPC severa sunt reale, cu EXCEPTIA:
A. Scaderea limfocitelor sub 1500/mmc
B. IgM crescute in urma infectiilor recurente
C. Scaderea limfocitelor T
D. Raspuns normal la IDR la PPD si la testul de transformare blastica (cu antigene specifice)
E. IgA scazute
(pag. 91)

G1132005. Urmatoarele afirmatii despre electroliti in alimentatie sunt corecte, cu EXCEPTIA:


A. Laptele uman contine 23 mmol de sodiu la litru
B. Raportul Ca/P in formulele pentru sugari este de 2/1
C. Convulsiile hipocalcemice neonatale pot aparea la nou nascutii alimentati cu lapte de vaca
D. Formulele de lapte fara lactoza induc o scadere a aportului de calciu cu 20%
E. Codex alimentarios recomanda 400-600 mg calciu/zi
(pag. 26)

G1132006. Urmatoarele afirmatii despre malnutritie sunt exacte, in afara de:

928 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
929 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

A. Apare in jumatate de cazuri in primele 6 luni de viata, perioada de maxima dezvoltare a SNC
B. Malnutritia in masa a populatiei infantile explica subdezvoltarea din tarile lumii a treia
C. Este prima cauza de morbiditate si de mortalitate in tarile subdezvoltate
D. Favorizeaza sensibilitatea crescuta la infectii
E. Este o tulburare cronica a starii de nutritie specifica a sugarului si copilului mic prin insuficienta aportului
nutritiv
(pag. 85)

G1132007. Urmatoarele informatii despre acizii grasi sunt corecte, cu EXCEPTIA:


A. ESPGAN (European Sopciety for Pediatric Gastroenterology and Nutrition) recomanda un raport acid
linoleic/acid alfa-linolenic de 15/5 in alimentatie
B. Acizii grasi polinesaturati (PUFA, polynnsaturated fatty acids) sunt componente majore ale lipidelor
structurale
C. Au rol in imunitate, deficienta lor crescand susceptibilitatea la infectii
D. Acizii grasi omega 3 au efect antiinflamator (inhiba productia de citokine)
E. 60% din materialul structural al creierului este format din lipide
(pag. 25)

G1132008. Urmatorii factori sunt considerati determinanti in etiologia malnutritiei, cu EXCEPTIA:


A. Carente psiho-sociale
B. Erori alimentare cantitative si/sau calitative
C. Infectii repetate si/sau trenante
D. Afectiuni psihosomatice
E. Adoptiunea
(pag. 86)

G1132009. Malnutritia protein-calorica (MPC) la sugar si copil se caracterizeaza prin urmatoarele, cu


exceptia:
A. Edeme hipoproteinemice
B. Deficit ponderal de grade variate
C. incetinirea sau oprirea cresterii staturale
D. Topirea tesutului adipos subcutanat
E. Prabusirea progresiva a tolerantei digestive
(pag. 88, 89, 90)

G1132010. Metabolismul de infometare se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exxceptia:


A. Scaderea consumului de oxigen si a metabolismului bazal
B. incetinirea circulatiei, aparitia bradicardiei si tendinta la colaps
C. Retentia produsilor toxici de metabolism
D. Menţinerea toleranţei digestive
E. Scaderea rezistentei la infectii
(pag. 89)

G1132011. Semnele malnutritiei proteice instalate acut sunt urmatoarele, cu o exceptie.


A. Ritmul de crestere a taliei este neinfluentat
B. Topirea tesutului celular subcutanat
C. Edeme carentiale
D. Modificari trofice ale tegumentelor si fanerelor
E. Hepatomegalie
(pag. 87,88)

G1132012. Urmatoarele afirmatii referitoare la criteriile de urmarire a recuperarii nutritionale in


malnutritie sunt adevarate, cu exceptia:

929 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
930 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

A. Normalizarea aspectului scaunelor paralel cu refacerea tolerantei digestive


B. Reluarea lenta a cresterii curbei ponderale, dupa 2-3 saptamani de la refacerea tolerantei digestive si
atingerea valorii optime a ratiei calorice si proteice
C. Redresarea statusului imun dupa 25-30 zile de la initierea terapiei dietetice
D. Normalizarea histochimica a mucoasei intestinale dupa 2-3 saptamani
E. Posturile prelungite provoaca hipoglicemie
(pag. 94)

G1132013. Urmatoarele afirmatii referitoare la malnutritia protein-calorica de gradul III sunt adevarate,
cu exceptia:
A. Indice ponderal 0,6 si indice nutritional sub 0,7
B. Curba ponderala stationara
C. tesut adipos absent pe trunchi, membre si fata (facies de batran)
D. Homeostazie perturbata
E. Toleranta digestiva compromisa
(pag. 89)

G1132014. Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu criteriile de instalare a recuperarii in


malnutritia protein calorice este incorecta:
A. Normalizarea scaunelor
B. Persistenta edemelor timp de 3-4 saptamani
C. Reluarea lenta a cresterii in greutate
D. Redresarea imunologica
E. Normalizarea histochimica a mucoasei intestinale
(pag. 94)

G1132015. Malnutritia gr.III (atrepsia) asociaza urmatoarele semne, in afara de:


A. Carotenodermie
B. Hipotermie
C. Bradicardie
D. Reacţie paradoxala la foame
E. Curba ponderala descendenta
(pag. 89)

G1132016. Malnutritia poate fi determinata de urmatoarele afectiuni ale sugarului, cu o singura


exceptie:
A. Celiachia
B. Acrodermatita
C. Stenoza hipertrofica de pilor
D. Anorexia
E. Mucoviscidoza
(pag. 86)

G1132017. Malnutritia prin carenta aportului de glucide se intalneste in:


A. Diversificare tardiva
B. Diversificare precoce
C. Zaharare necorespunzatoare a laptelui de vaca
D. Exces de fainoase
E. Alimentarea sugarilor cu preparate de lapte delactozate
(pag. 86)

G1132018. Malnutritia protein calorica severa determina urmatoarele modificari patologice ale
mucoasei intestinale, afara de:

930 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
931 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

A. incarcarea cu mucopolizaharide a celulelor intestinale


B. Diminuarea grosimii mucoasei duodeno-jejunale
C. Atrofia vilozitatilor intestinale
D. Transformare chistica a glandelor din criptele intestinale
E. Diminuarea marginii "in perie" a celulelor intestinale
(pag. 87)

G1132019. Metabolismul de inanitie intalnit in forme severe de malnutritie se caracterizeaza prin


urmatoarele, cu exceptia:
A. incetinirea circulatiei
B. Cresterea consumului de oxigen la tesuturi
C. Bradicardie
D. Tendinţa la colaps
E. Prabusirea tolerantei digestive
(pag. 86)

G1132020. Profilaxia malnutritiei se poate face prin realizarea urmatoarele deziderate, cu o singura
exceptie:
A. Alimentatie naturala in primele 6 luni de viata
B. Administrarea de formule de lapte adecvate si in concentratii corespunzatoare (pentru sugarii alimentati
artificial)
C. Diversificarea precoce a alimentatiei
D. Sesizarea cazurilor de hipogalactie materna
E. Conditii optime de ingrijire si mediu familial echilibrat
(pag. 92)

G1132021. Sugar in varsta de 5 luni, nascut cu greutatea de 3000 gr., alimentat artificial, greutatea
actuala 5180 gr, talie 62 cm, curba ponderala stationara, tesut adipos diminuat pe torace si abdomen,
tegumente palide, apetit pastrat, activitate motorie normala. Diagnosticul starii de nutritie este:
A. Malnutritie gr.I.
B. Malnutritie gr.II.
C. Malnutritie gr.III.
D. Malnutriţie proteica cronica
E. Malnutritie persistenta greu reversibila
(pag. 88, 89)

G1132022. Sugar in varsta de 6 luni cu greutatea la nastere de 3000gr., cu greutatea actuala 5000gr.,
talie 62 cm, tesut adipos diminuat pe torace si abdomen, hipoton, palid, apetit diminuat, repetate
episoade diareice si varsaturi, repetate infectii respiratorii. Diagnosticul starii de nutritie este:
A. Malnutritie gr.III (atrepsie)
B. Malnutritie proteica severa cronica (Kwashiorkor marasmic)
C. Eutrofie cu deficit imun sever
D. Malnutriţie gr.II.
E. Malnutritie gr.I.
(pag. 88, 89)

G1132023. Tratamentul initial al formelor severe de malnutritie protein calorica include urmatoarele, cu
o singura exceptie:
A. Reechilibrare hidroelectrolitica si metabolica
B. Dieta de tranzitie prelungita cu supa de morcov
C. Tratamentul concomitent al infectiilor asociate
D. Formule elementale (hidrolizat de cazeina)
E. Formule dietetice delactozate

931 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
932 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 93)

G1132024. Urmatoarele afirmatii in legatura cu malnutritia sunt corecte cu exceptia:


A. Reprezinta o insuficienta primara de crestere
B. Este o tulburare cronica a starii de nutritie.
C. Este specifica perioadei de sugar si de copil mic
D. Se datoreaza insuficienţei aportului nutritiv
E. Se caracterizeaza prin greutatea mica in raport cu varsta
(pag. 85)

G1132025. Vaccinarea sugarilor cu malnutritie nu este contraindicata, desi se recunosc urmatoarele


modificari ale sistemului imun al acestor copii, cu o singura exceptie:
A. Cea mai sever afectata este imunitatea celulara
B. Sinteza de anticorpi dupa imunizari este normala
C. Imunitatea umorala este mai putin afectata decat cea celulara
D. Scaderea valorilor complementului
E. Afectarea imunologica este definitiva si persista dupa recuperarea nutritionala
(pag. 91)

G1232026. Care din urmatoarele afirmatii este valabila cu privire la imunizarea copiilor cu malnutritie:
A. malnutritia este contraindicatie absoluta
B. malnutritia nu reprezinta o contraindicatie a vaccinarilor
C. este contraindicata vaccinarea BCG
D. sunt contraindicate vaccinurile cu virusuri vii atenuate
E. este obligatorie numai vaccinarea antipneumococica
(pag. 91)

G1232027. Care din urmatoarele preparate de lapte sunt partial delactozate


A. Lactovit
B. Similac
C. Milupa Milumil
D. Milupa HN25
E. Lactosan
(pag. 93)

G1232028. Glucidele folosite in dieta initiala la malnutriti sunt:


A. glucoza sau fructoza
B. lactoza
C. xiloza
D. zaharoza
E. glicogen
(pag. 94)

G1232029. Lipidele, sursa energetica importanta, se introduc initial, in tratamentul malnutritiei, ca:
A. unt
B. margarina
C. ulei vegetal
D. untura
E. sunt contraindicate
(pag. 93)

G1232030. Malnutritia protein calorica de gradul III se defineste prin indice ponderal:
A. 0,9

932 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
933 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. 0,8
C. 0,7
D. 0,6
E. 0,5
(pag. 88)

G1232031. Manifestarile carentei de vitamina C, la malnutriti, sunt:


A. distrofia firului de par, conjunctive uscate
B. fisuri angulare, depigmentari cutanate, glosita
C. gingivita, petesii
D. anemie (paloare)
E. dermatita peribucala si perianala
(pag. 90)

G1332032. in ce priveste tratamentul MPC - forma severã sunt adevãrate urmãtoarele, cu exceptia:
A. tratamentul parcurge 5 etape
B. un tratament corect poate conduce la recuperarea clinicã in 6-8 sãptãmani
C. raþia proteicã necesarã recuperãrii malnutriþiei este de 4-5g/kg/zi
D. prima fazã a terapiei cuprinde echilibrarea hidroelectroliticã si acidobazicã
E. nu este necesarã restricþia de lichide
(pag. 92)

G1332033. Malnutritia protein-caloricã are urmãtoarele consecinte asupra tubului digestiv, cu exceptia:
A. atrofia mucoasei gastrice
B. transformarea fibroasã a pancreasului
C. hipertrofia vilozitãþilor intestinale
D. marginea in perie a intestinului diminuatã
E. cripte glandulare scurte
(pag. 87)

G1332034. Printre criteriile clinice de diagnostic al malnutritiei se numãrã urmãtoarele, cu exceptia:


A. varsta osoasã
B. starea tegumentelor
C. curba ponderalã
D. frecvenþa respiratorie
E. troficitatea si tonusul muscular
(pag. 90)

G1332035. Printre factorii favorizanti ai malnutritiei se numãrã:


A. greutate normalã la nastere
B. hipogalactia maternã
C. infecþii repetate sau trenante
D. mucoviscidoza
E. condiþii nefavorabile de mediu social
(pag. 86)

G1332036. Reactiile adaptative determinate de hipoinsulinism in MPC sunt urmãtoarele, cu exceptia:


A. mobilizare de acizi grasi din þesutul adipos spre ficat, unde sunt folosiþi ca sursã energeticã
B. scãderea cortizolemiei
C. gluconeogeneza la nivel hepatic
D. scãderea utilizãrii glucozei si a incorporãrii aminoacizilor la nivel muscular
E. la nivel hepatic - funcþia de sinteza proteicã este asiguratã prin sacrificarea proteinelor din muschi

933 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
934 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 87)

G1332037. Statusul imunologic in MPC se caracterizeazã prin urmãtoarele, cu exceptia:


A. scãderea numãrului de limfocite < 1500/mm3
B. hiperergie tuberculinicã
C. hiper-gamaglobulinemie
D. scãderea IgA-secretor
E. cresterea IgM
(pag. 91)

G1532038. In etiologia malnutritiei la copil, deficitul aportului alimentar (ex alimentatione) implica
urmatorii factori cantitativi, cu exceptia:
A. hipogalactia materna
B. diversificarea tardiva (peste varsta de 6 luni)
C. carenta de glucide (distrofia laptelui de vaca prin zahararea necorespunzatoare)
D. tabuuri alimentare, religioase sau etnice
E. dificultati de alimentatie (regurgitatii cronice, varsaturi cronice)
(pag. 86)

G1532039. In malnutritie se produc urmatoarele modificari la nivelul intestinului subtire, cu exceptia:


A. cripte glandulare scurtate, transformate chistic
B. marginea in perie este diminuata
C. atrofia vilozitatilor intestinale
D. atrofia haustrelor
E. scurtarea grosimii mucoasei jejunale si duodenale
(pag. 87)

G1532040. Kwashiorkorul reprezinta:


A. malnutritia usoara (distrofia de gradul I)
B. malnutritia medie (distrofia de gradul II)
C. malnutritia severa (distrofia de gradul III) prin malnutritie protein-calorica severa
D. malnutritia severa (distrofia de gradul III) prin malnutritie proteica severa
E. hipotrofia staturo-ponderala ("failure to thrive")
(pag. 86)

G1532041. Metabolismul de inanitie din malnutritie la copil se caracterizeaza prin urmatoarele, cu


exceptia:
A. scaderea consumului de oxigen
B. scaderea metabolismului bazal
C. tahicardie
D. retentia produsilor toxici de metabolism
E. scaderea si mai pronuntata a rezistentei la infectii
(pag. 86)

G1532042. Urmatoarele infectii sunt factori determinanti in etiologia malnutritiei, cu exceptia:


A. bronhopneumonii
B. hemangiomatoza benigna
C. otomastoidite
D. infectii urinare cronice
E. diarei bacteriene sau parazitare
(pag. 86)

G1532043. Urmatorii factori sunt determinanti in etiologia malnutritiei la copil, cu exceptia:

934 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
935 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

A. deficitul aportului alimentar


B. diversificarea precoce
C. infectii repetate sau trenante
D. carente psihosociale
E. afectiuni psihosomatice
(pag. 86)

G1632044. Care din urmatorii NU sunt factori determinanti alimentari implicati in aparitia malnutritiei
protein-energetice:
A. Hipogalactia materna
B. Diversificarea precoce
C. Realimentari repetate si diate restrictive
D. Carenta de glucide
E. Varsaturi cornice
(pag. 63)

G1632045. Malnutritia protein-energetica gradul II. are un IP de:


A. 0,90-0,76
B. < 0,70
C. 0,80-0,71
D. 0,75-0,60
E. 0,90-0,81
(pag. 66)

G1632046. Semnele metabolismului de infometare sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:


A. Hipotermie
B. Scaderea metabolismului bazal
C. Insuficienta circulatorie
D. Tahicardie
E. Scaderea consumului de oxigen
(pag. 66 - 68)

G1632047. Urmatoarele reprezinta semne ale recuperarii nutritionale, cu EXCEPTIA:


A. Normalizarea aspectului scaunului
B. Curba ponderala se reia rapid in 2-3 zile
C. Redresare imunologica dupa 25-30 zile de la initierea terapiei dietetice
D. Curba ponderala se reia lent dupa 2-3 saptamani de la refacerea tolerantei digestive
E. Normalizarea histochimica a mucoasei intestinale dupa 3-4 luni.
(pag. 72 - 73)

G1632048. Urmatoarele sunt modificari tegumentare in malnutritia gr. III, cu EXCEPTIA:


A. Piele zbarcita
B. Fese cu aspecte de punga tabagica
C. Tegumente cianotice
D. D. Tegumente cenusii
E. E. Piele pre larga
(pag. 66)

G1632049. Urmatoarele sunt semne ale malnutritiei protein-energetice gr. II, cu EXCEPTIA:
A. Deficit ponderal de 25-40%
B. IN = 0,90-0,81
C. IP = 0,75 – 0, 60

935 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
936 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Tesut adipos disparut pe torace si abdomen


E. Sugar foarte slab
(pag. 66)

G2332050. Printre factorii determinanti ai malnutritiei se enumera:


A. realimentari repetate si diete restrictive
B. carente de glucide
C. infectii repetate sau trenante
D. hospitalism
E. toate de mai sus
(pag. 86)

G2332051. In malnutritia protein-calorica apar urmatoarele modificari:


A. scurtarea grosimii mucoasei jejunale si duodenale
B. hiperclorhidrie gastrica
C. cresterea secretiei pancreatice
D. cresterea corpilor Malpighi din splina
E. scaderea autofagiei musculare
(pag. 87)

G2332052. Infectiile repetate sau trenante actioneaza sinergic cu deficitul alimentar prin urmatorii
factori:
A. inapetenta
B. pierderi digestive
C. catabolism crescut
D. tulburari ale metabolismului intermediar
E. toate de mai sus
(pag. 86)

G2332053. Alte modificari clinice intalnite in malnutritie sunt:


A. hipotermia si bradicardia
B. reactia paradoxala la foame
C. reactia paradoxala alimentara
D. sensibilitatea la post
E. toate de mai sus
(pag. 91)

G2532054. Forma cronica a malnutritiei proteice severe se numeste:


A. kwashiorkor
B. kwashiorkor marasmic
C. distrofie grad II
D. atrepsie
E. hipotrofie
(pag. 86)

G2532055. Indicele nutritional in malnutritia de grad I este:


A. peste 0,89
B. 0,89 – 0,81
C. 0,80 – 0,71
D. 0,70 – 0,61
E. sub 0,61
(pag. 88)

936 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
937 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2532056. Indicele nutritional in malnutritia de grad II este:


A. peste 0,89
B. 0,89 – 0,81
C. 0,80 – 0,71
D. 0,70 – 0,61
E. sub 0,61
(pag. 88)

G2532057. Care este cel mai utilizat criteriu antropometric in tara noastra pentru evaluarea malnutritiei?
A. indicele statural
B. indicele nutritional
C. pliul cutanat tricipital
D. indicele ponderal
E. perimetrul brat mediu
(pag. 88)

G2532058. Care din urmatoarele modificari clinice este nespecifica pentru malnutritie?
A. bradicardia
B. hipotermia
C. reactia paradoxala la foame
D. reactia paradoxala alimentara
E. paloarea
(pag. 91)

G2532059. Recuperarea nutritionala in malnutritie duce la normalizarea histochimica a mucoasei


intestinale intr-un interval de:
A. 2-3 zile
B. 2-3 saptamani
C. 25-30 de zile
D. 3-4 luni
E. 6-12 luni
(pag. 94)

G2532060. Tratamentul formelor usoare si medii de malnutritie necesita suplimentarea zilnica a ratiei
calorice cu:
A. 2-3 kcal/kgc
B. 20-30 kcal/kgc
C. 200 – 300 kcal/kgc
D. 2000 – 3000 kcal/kgc
E. 50-60 kcal/kgc
(pag. 92)

G2532061. In malnutritia proteica de gradul I indicele ponderal este:


A. peste 0,9
B. 0,9-0,8
C. 0,89-0,76
D. 0,76-0,5
E. sub 0,5
(pag. 88)

G2532062. Metabolismul de inanitie in malnutritie este caracterizat prin urmatoarele, cu exceptia:


A. scaderea consumului de oxigen

937 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
938 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. cresterea tolerantei digestive


C. tendinta la colaps
D. retentia produsilor toxici de metabolism
E. incetinirea circulatiei
(pag. 86)

G2532063. Urmatorii sunt factori determinanti in malnutritie, cu exceptia:


A. deficitul aportului alimentar
B. varsta mica de debut
C. infectii repetate sau trenante
D. carente pshiho-sociale
E. afectiuni psihosomatice
(pag. 86)

G2532064. Care este stimulul principal in patogenia malnutritiei protein-calorice?


A. mobilizarea de acizi grasi
B. scaderea utilizarii musculare a glucozei
C. hipoglicemia si scaderea aminoacizilor in ser
D. scaderea incorporarii aminoacizilor in muschi
E. gluconeogeneza
(pag. 87)

G2532065. Malnutritia proteincalorica severa se mai numeste si:


A. hipotrofie
B. marasm, atrepsie
C. kwashiorkor
D. kwashiorkor marasmic
E. distrofie grad II
(pag. 86)

G2532066. Forma acuta a malnutritiei proteice severe se numeste:


A. kwashiorkor
B. kwashiorkor marasmic
C. distrofie grad II
D. atrepsie
E. hipotrofie
(pag. 86)

G2632067. În ischemia cerebrala, infarctarea tesutului cerebral se produce la o reducere a fluxului


cerebral de:
A. Câteva secunde
B. Câteva minute
C. Peste câteva minute
D. Peste 24 ore
E. Peste 48 ore
(pag. 2557)

G2632068. Atacul ischemic tranzitor se manifesta printr-un deficit neurologic cu o durata de:
A. Peste 7 zile
B. Peste 72 de ore
C. Peste 48 de ore
D. Peste 24 de ore

938 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
939 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. Sub 5-20 minute


(pag. 2559)

G2632069. În raport cu originea arterei cerebrale medii, poligonul Willis este situat:
A. Distal
B. Proximal
C. Posterior
D. Lateral
E. Anterior
(pag. 2561)

G2632070. Amauroza fugace poate apare în ocluzia:


A. Arterei cerebrale anterioare
B. Arterei cerebrale medii
C. Arterei cerebrale posterioare
D. Arterei carotide interne
E. Arterei coroide anterioare
(pag. 2563)

G2632071. Halucinoza pedunculara poate fi produsa de ocluzia:


A. Arterei cerebrale anterioare
B. Arterei cerebrale medii
C. Arterei cerebrale posterioare
D. Arterei carotide interne
E. Arterei coroide anterioare
(pag. 2566)

G2632072. Cel mai important factor de risc al aterosclerozei este:


A. Fumatul
B. Diabetul zaharat
C. Hipertensiunea arteriala
D. Vârsta
E. Hipercolesterolemia
(pag. 2572)

G2632073. Ce valoare a indicelui ponderal (IP) arata malnutritia protein calorica (MPC) gr I
A. IP:0,89-0,70
B. IP:0,89-0,75
C. IP:0,90-0,68
D. IP:1,0-1-1
E. IP:0,99-0,89
(pag. 88)

G2632074. Ce element clinic nu caracterizeaza MPC gr I


A. Talie normala
B. Pliu cutanat abdominal mai mic de 1,5 cm
C. Hipotonie musculara
D. Curba ponderala stationara
E. Deficit ponderal mai mic de 25 %
(pag. 89)

G2632075. Scaderea rezistentei la infectii in malnutritie se caracterizeaza prin urmatoarele exceptind:

939 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
940 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

A. Scaderea numarului de limfocite (mai mic de 1500/mm3)


B. Receptivitate crescuta la infectii
C. Iga crescuta
D. Reactivitate prabusita la infectii (oinfectii grave fara febra)
E. Hipergamaglobulinemie
(pag. 91)

G2632076. Vaccinarea in malnutritie:


A. Este contraindicata timp de 1 luna dupa depistarea bolii
B. Nu prezinta contraindicatie deoarece sinteza anticorpilor dupa imunizare este normala
C. Este contraindicata pana la normalizare numarului de limfocite
D. Deoarece se noteaza scaderea complementului mai ales a fractiei C3 se indica la normalizarea acestuia
E. Este indicata numai in malnutritia gr I
(pag. 91)

G2632077. Procesele de autofagie in malnutritia protein calorica severa sunt caracterizate de


urmatoarele cu exceptia:
A. Prabusirea tolerantei digestive
B. Retentia produsilor toxici de metabolism
C. Aparitia bradicardiei
D. Cresterea consumului de oxigen si a metabolismului bazal
E. Scadrea pronuntata a rezistentei la infectii
(pag. 86)

G2632078. Printre masurile profilactice pentru reducerea incidentei malnutritiei nu se numara:


A. Alimentatia naturala
B. Respectarea calendarului imunizarii si tratarea corecta a infectiilor
C. Alimentatie artificiala corecta cu lapte praf adaptat sau partial adaptat si diversificare corecta
D. Profilaxia rahitismului si a anemiei
E. Asanarea conditiilor necorespunzatoare de mediu si sociale
(pag. 92)

G2632079. In malnutritie tesutul adipos dispare treptat .Care este ordinea de disparitie a tesutului
adipos
A. Torace si abdomen, membre,fata
B. Fata, torace,membre,abdomen
C. Membre,fata, abdomen
D. Torace, fata, membre
E. Uniform pe tot corpul
(pag. 89)

G2632080. Aprecierea tolerantei digestive in malnutritie se realizeaza dupa:


A. Varsta
B. Greutate
C. Numarul scaunelor / zi
D. Apetit
E. Varsta si greutate
(pag. 91)

G2632081. Daca curba ponderala este descendenta in trepte este vorba despre un sindrom de
malnutritie de:
A. Gradul I.
B. Gradul II.

940 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
941 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. Gradul III.
D. Gradul IV.
E. Sugar eutrofic
(pag. 89)

G2632082. In malnutritie procesele de crestere si dezvoltare sunt caracterizate prin urmatoarele cu


exceptia:
A. Diminuarea apoi incetarea multiplicarii celulare
B. Incetinirea cresterii scheletice
C. Diminuarea tesutului adipos
D. Inrzierea maturizatiei osoase
E. Cresterea masei musculare
(pag. 87)

G2632083. In tratamentul starilor de malabsorbtie sunt necesare preparate dietetice partial degresate .
De ce
A. Fiindca nevoile de proteine sunt crescute
B. Fiindca scade lipaza pancreatica prin depletia enzimatica
C. Fiindca se diminua suprafata de absorbtie prin atrofie vilozitara
D. Fiindca necesitatea de calorii este peste 200 kcal/kg/zi
E. Fiindca sunt concentratii inadecvate de acizi biliari necesar solubilizarii si absorbtiei lipidelor
(pag. 000)

G2832084. Imunitatea mediata celular in MPC este ilustrata de urmatoarele, cu exceptia:


A. Hipogamaglobulinemie secundara cresterii activitatii celulelor T supresor
B. Limfocite < 1500 / mm3
C. Scaderea limfocitelor T
D. Scaderea Interferonului
E. Lipsa de raspuns la testul de transformare blastica cu Antigene specifice
(pag. 91)

G2932085. Care dintre următoarele valori ale principiilor nutritive şi de calorii necesare pentru
recuperarea malnutriţiei sunt apreciate de Suskie ca fiind "formula dietetică ideală"?
A. Necesar de calorii: 175 - 200 kcal/kg/zi
B. Necesar de calorii: 165 - 200 kcal/kg/zi
C. Necesar de lipide: 4 - 6 g/kg/zi
D. Necesar de glucide: 8 - 10 g/kg/zi
E. Necesar de Na: 0,5 mEq/zi
(pag. 93)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1132086. Care dintre urmatoarele procese sunt considerate stimulul principal al alterarilor metabolice
determinate de carenta severa in calorii si proteine din malnutritia protein-calorica (MPC):
A. Hipoglicemie
B. Scaderea aminoacizilor din ser
C. Hipoinsulinismul
D. Reducerea lipogenezei
E. Cresterea cortizolemiei
(pag. 87)

941 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
942 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1132087. Care dintre urmatorii termeni medicali consacrati referitori la malnutritie sunt
interschimbabili (sinonimi):
A. Insuficienta de crestere primara (endogena)
B. Insuficienta de crestere secundara
C. Hipotrofie staturo-ponderala
D. “Failure to trive”
E. Malnutritie
(pag. 85)

G1132088. Marcati termenii preluati de OMS care denumesc malnutritii severe:


A. Marasm
B. Atrepsie
C. Kwashiorkor
D. Hipotrofia
E. Distrofia grd. II
(pag. 85)

G1132089. Urmatoarele afirmatii despre acizii grasi din alimentatia sugarului si copilului sunt exacte,
cu EXCEPTIA:
A. Acidul linoleic (C:18:2 omega 6) este un acid grs esential
B. Acidul alfa linolenic (C:18:3 omega 3) este deasemenea un acid gras essential
C. Acidul arahidonic (C:20:4: omega 6) ar putea fi sintetizat in vivo din acid linoleic
D. Acidul linoleic trebuie sa acopere minimum 5% din calorii
E. Acidul linolenic trebuie sa acopere 3% din calorii
(pag. 25)

G1132090. Urmatoarele afirmatii despre malabsorbtia lipidelor in MPC sunt corecte, cu EXCEPTIA:
A. Toleranta "cu prag" pentru trigliceride
B. Diminuarea suprafetei de absorbtie prin atrofie vilozitara
C. Diminuarea sau absenta lipazei pancreatice explica malabsorbtia trigliceridelor cu lant mediu (MCT)
D. Concentratii inadecvate de acizi biliari
E. Trigliceridele cu lant mediu sunt indicate in MPC cu steatoree
(pag. 93)

G1132091. Urmatoarele criterii de urmarire a recuperarii nutritionale sunt valabile, cu EXCEPTIA:


A. Normalizarea scaunelor
B. Cresterea ponderala apare cel tarziu la 3 saptamani de la normalizarea tranzitului si atingerea ratiei
proteincalorice optime
C. Normalizarea histochimica a mucoasei intestinale apare dupa 6 luni
D. Redresarea imunitara apare dupa 2 luni
E. Scaderea initiala in greutate este cauzata de refacerea echilibrului hidroelectrolitic cu disparitia edemelor
(pag. 94)

G1132092. Urmatorii parametri caracterizeaza MPC gr. III (malnutritia protein calorica gr. III), cu
EXCEPTIA:
A. Indice ponderal 0,63 (deficit ponderal <= 40%)
B. Tesutul adipos aproape disparut pe torace si abdomen, redus pe membre
C. Rezistenta la infectii prabusita
D. Toleranta digestiva compromisa
E. Talie pastrata corespunzator varstei
(pag. 89)

G1132093. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la insuficienta de crestere secundara (malnutritia)

942 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
943 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

nu sunt adevarate:
A. Apare ca urmare a unui aport alimentar insuficient cantitativ si/sau calitativ
B. Frecvent se asociaza cu greutate mica la nastere
C. Apare la sugarii care au prezentat infectii fetale (toxoplasmoza, lues)
D. Se datoreaza deprivarii materne
E. Apare la sugarii si copiii care nu sunt ingrijuti corect
(pag. 85)

G1132094. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul malnutritiei protein-calorice sunt
adevarate:
A. Ratia proteica necesara recuperarii malnutritiei este de 1,5-2g/kg/zi
B. in dietele recuperatoare se recomanda folosirea proteinelor cu valoare biologica inalta (lapte, carne)
C. Toleranta la lactoza se castiga dupa cateva saptamani pana la 3-4 luni de la inceputul dietei
D. Necesarul de calorii este de 120-150 kcal/kg/zi
E. Preparatele dietetice administrate pe cale orala trebuie sa nu contina lactoza, iar lipidele sa fie sub forma
de trigliceride cu lanturi medii
(pag. 92, 93, 94)

G1132095. Care din urmatoarele caracteristici biologice nu sunt specifice malnutritiei protein-calorice
severe (marasm nutritional)
A. Scaderea proteinelor serice totale
B. Hipoalbuminemia
C. Aminoacidograma serica normala
D. Hipoglicemia
E. Hiponatremia (in absenta deshidratarii acute)
(pag. 91)

G1132096. Care din urmatoarele nu constituie semne ale malnutritiei proteice instalate acut
(Kwashiorkor):
A. Neinteresarea ritmului de crestere a taliei
B. Topirea tesutului adipos subcutanat
C. Edemele carentiale
D. Hipotrofia maselor musculare
E. Modificarile trofice ale tegumentelor si fanerelor
(pag. 87, 88)

G1132097. Care din urmatoarele nu constituie semne de malnutritie protein-calorica (MPC) la sugar si
copil:
A. Edemele hipoproteinemice
B. Deficitul ponderal
C. incetinirea sau oprirea cresterii staturale
D. Hepatomegalia
E. Topirea tesutului adipos subcutanat
(pag. 89, 90)

G1132098. Care sunt factorii favorizanti pentru aparitia malnutritiei:


A. Deficitul de aport alimentar
B. Infectiile repetate sau trenante enterale sau parenterale
C. Greutatea mica la nastere
D. Varsta mica de debut
E. Conditiile nefavorabile de mediu social (venit scazut, familii dezorganizate, etc.)
(pag. 86)

943 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
944 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1132099. Criteriile functionale definitorii pentru malnutritia protein-calorica sunt:


A. Toleranta digestiva
B. Reactivitatea imunologica
C. Reactia paradoxala la foame
D. Hipotermia si bradicardia
E. Dezvoltarea neuropsihica
(pag. 91)

G1132100. Formula dietetica ideala pentru recuperarea malnutritiei este:


A. Calorii 175-200 kcal/kg/zi
B. Proteine 1,5-2 g/kg/zi
C. Lipide 9,5 g/kg/zi
D. Glucide 18,3 g/kg/zi
E. Sodiu 2,5 mmol/kg/zi
(pag. 93)

G1132101. Malnutritia protein-calorica gradul I se caracterizeaza prin:


A. Indice ponderal 0,70
B. Curba ponderala stationara
C. Tegumente palide
D. Aspect de sugar slab
E. Toleranta digestiva normala sau usor scazuta
(pag. 89)

G1132102. Malnutritia protein-calorica gradul II se caracterizeaza prin:


A. Indice ponderal 0,75-0,60
B. Talie normala
C. Tegumente normal colorate
D. Pliu cutanat abdominal 0,5
E. Rezistenta la infectii usor scazuta
(pag. 89)

G1132103. Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura cu starea de malnutritie a sugarului sunt
corecte:
A. Se instaleaza cel mai frecvent dupa varsta de 1 1/2 ani
B. Instalata la varsta mica produce handicapuri psihice permanente
C. Reprezinta insuficienta primara a cresterii
D. Este consecinţa unui aport alimentar insuficient cantitativ
E. Aportul alimentar calitativ este in general corect
(pag. 85)

G1132104. Clasificarea malnutritiei acceptata de OMS recunoaste urmatoarele entitati:


A. Malnutritia usoara (distrofia gr.I)
B. Malnutritia medie (distrofia gr.II)
C. Malnutritia severa reversibila
D. Malnutriţia persistenta
E. Malnutritia protein calorica, forma severa
(pag. 86)

G1132105. Deficitul cantitativ al aportului alimentar in etiologia malnutritiei se intalneste in urmatoarele


situatii:
A. Diete restrictive

944 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
945 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. Varsaturi cronice
C. Anomalii morfologice ale cavitatii bucale
D. Diversificare precoce
E. Alimentarea sugarului cu lapte delactozat
(pag. 86)

G1132106. Formele severe de malnutritie au urmatoarele consecinte:


A. Scaderea metabolismului bazal
B. Tahicardie
C. Scaderea rezervelor intracelulare de apa
D. Scaderea producţiei de acizi biliari
E. Cresterea consumului de oxigen
(pag. 86)

G1132107. Formele severe de malnutritie au urmatoarele consecinte:


A. Retentia intracelulara a apei
B. Scaderea tolerantei digestive
C. Retentia de sare intravascular
D. Scaderea capacitaţii de aparare la infecţii
E. Scaderea capacitatii de sinteza a proteinelor
(pag. 86)

G1132108. in etiologia malnutritiei prin deficit alimentar de ordin cantitativ se intalnesc urmatoarele:
A. Hipogalactie materna
B. Concentratii de lapte necorespunzatoare
C. Exces de proteine animale in alimentatie
D. Realimentari repetate dupa diarei recidivante
E. Alimentarea exclusiva a sugarului cu lapte de soia
(pag. 38, 86)

G1132109. Infectiile trenante si recidivante determina malnutritie, actionand sinergic cu deficitul


alimentar, prin urmatorii factori:
A. Inapetenta
B. Pierderi digestive
C. Catabolism crescut in boli febrile
D. Tulburari circulatorii periferice
E. Tulburari ale metabolismului intermediar
(pag. 86)

G1132110. Malnutritia prin deficitul aportului alimentar calitativ include:


A. Exces de fainoase in alimentatie
B. Zaharare necorespunzatoare a laptelui de vaca
C. Folosire exclusiva de proteine vegetale
D. Varsaturi cronice
E. Dificultati de alimentatie prin malformatii ale cavitatii bucale
(pag. 86)

G1132111. Malnutritia protein calorica asociaza urmatoarele modificari functionale ale aparatului
digestiv:
A. Accelerarea peristaltismului intestinal
B. Hipoclorhidrie gastrica
C. Scaderea activitatii dizaharidelor

945 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
946 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Reducerea secreţiei enzimelor pancreatice


E. Retentie biliara
(pag. 87)

G1132112. Malnutritia reprezinta:


A. Tulburare cronica a starii de nutritie
B. Insuficienta de crestere de cauza exogena
C. Aport alimentar insuficient
D. Cauza de malformaţii digestive
E. Prima cauza de morbiditate in tarile subdezvoltate
(pag. 85)

G1132113. Malnutritia survenita in primele 6 luni de viata poate determina:


A. Sensibilitatea crescuta la infectii
B. Anemie nutritionala
C. Varsaturi cronice
D. Rahitism carenţial
E. Celiachie
(pag. 85)

G1132114. Malnutritie gr.III se caracterizeaza prin:


A. Indice ponderal sub 0,60
B. Deficit ponderal peste 40%
C. Talie normala
D. Toleranţa digestiva mult redusa
E. Rezistenta la infectii prabusita
(pag. 89)

G1132115. Principalele modificari endocrine caracteristice metabolismului de inanitie din malnutritia


protein calorica severa sunt urmatoarele:
A. Hiperparatiroidism reactiv
B. Secretia crescuta de adrenalina
C. Hipoinsulinism
D. Hipotiroidism
E. Secretie crescuta de cortizol
(pag. 87)

G1132116. Stadializarea malnutritiei adoptata de OMS include:


A. Malnutritia usoara
B. Malnutritia persistenta
C. Malnutritia medie
D. Malnutriţia protein calorica
E. Malnutritia severa prin deficit de glucide
(pag. 86)

G1132117. Stadializarea OMS a malnutritiei severe include:


A. Malnutritia protein calorica
B. Malnutritia proteica forma acuta
C. Malnutritia proteica forma cronica
D. Malnutriţia prin carenţa de glucide
E. Malnutritia prin carenta de vitamine
(pag. 86)

946 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
947 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1132118. Urmatoarele afectiuni pot constituti factori determinanti ai malnutritiei:


A. Intoleranta congenitala sau dobandita la dizaharide
B. Tulburari de deglutitie din paraliziile cerebrale
C. Trompocitopenii imune
D. Convulsii febrile recurente
E. Despicaturile labio-palatine
(pag. 86)

G1132119. Urmatoarele sunt factori determinanti ai malnutritiei la sugar:


A. Malformatii digestive cu varsaturi cronice
B. Deficitul alimentar cantitativ
C. Deficitul alimentar calitativ
D. Infecţii repetate
E. Carenta alimentara la calciu
(pag. 86)

G1132120. Urmatorii sunt factori etiologici ai malnutritiei, cu exceptia:


A. Alimentarea sugarilor cu preparate de lapte delactozate
B. Hipogalactia materna
C. Diversificarea tardiva si incorecta
D. Diete restrictive
E. Alimentarea sugarilor cu preparate de lapte hipoalergenice
(pag. 86)

G1232121. Care dintre urmatoarele trasaturi definesc insuficienta primara de crestere (hipotrofia
staturo-ponderala):
A. aport alimentar insuficient cantitativ/calitativ
B. cauze organice (malformatii renale, cardiace, digestive)
C. boli conditionate genetic (cromozomiale, metabolice)
D. infectii fetale (toxoplasmoza, lues)
E. infectii cronice.
(pag. 85)

G1232122. Care dintre urmatoarele tulburari caracterizeaza metabolismul de infometare la malnutriti:


A. scaderea consumului de oxigen
B. scaderea metabolismului bazal
C. febra
D. insuficienta circulatorie
E. hiperuricemie.
(pag. 89)

G1232123. Care dintre urmatorii factori sunt determinanti in etiologia malnutritiei:


A. hipogalactia materna
B. deprivarea materna
C. diabetul matern
D. alimentaţia carentata selectiv in fainoase
E. boli organice ca stenoza hipertrofica de pilor.
(pag. 86)

G1232124. Consecintele malnutritiei protein-calorice asupra pancreasului sunt:


A. hipoinsulinism
B. scaderea secretiei de amilaza, lipaza, tripsina

947 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
948 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. transformarea fibroasa interstitiala si vacuolizare cu lipide in celulele glandulare


D. leziuni inflamatorii de pancreatita
E. hipertrofia pancreasului.
(pag. 87)

G1232125. Criterii de urmarire a recuperarii nutritionale la malnutriti sunt:


A. normalizarea aspectului scaunelor
B. curba ponderala se reia lent
C. redresare imunitara
D. normalizarea histochimica a mucoasei intestinale
E. retentie hidrosalina
(pag. 94)

G1232126. Etiologia anemiei la malnutriti cuprinde


A. carenta de fier
B. carenta de acid folic
C. microhemoragii intestinale
D. scaderea eritropoetinei
E. deficitul de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza
(pag. 91)

G1232127. Infectiile incriminate ca factori etiologici ai malnutritiei sunt:


A. diarei bacteriene sau parazitare
B. infectii urinare cronice
C. angina streptococica
D. mononucleoza infectioasa
E. boli virale eruptive ca: rubeola,rujeola, varicela.
(pag. 86)

G1232128. Malnutritia protein-calorica severa are urmatoarele consecinte asupra tubului digestiv:
A. atrofia mucoasei gastrice
B. atrofia vilozitatilor intestinale
C. stenoza hipertrofica de pilor
D. volvulus gastric incomplet
E. incetinirea tranzitului intestinal.
(pag. 87)

G1232129. Tabloul clinic al malnutritiei proteice este dominat de:


A. edeme hipoproteice
B. hepatomegalie
C. constipatie rebela
D. modificari ale starii generale: apatie, indispozitie, facies suferind
E. susceptibilitate crescuta la infectii
(pag. 88)

G1332130. Criteriile de urmãrire a recuperãrii nutritionale sunt urmãtoarele:


A. normalizarea aspectului scaunelor
B. redresare imunitarã dupã 60 zile de la iniþierea terapiei dietetice
C. curba ponderalã se reia lent dupã 2-3 sãptãmani de la refacerea toleranþei digestive
D. normalizarea histochimicã a mucoasei intestinale dupã 10 luni
E. redresare imunitarã dupã 25-30 zile de la iniþierea terapiei dietetice
(pag. 94)

948 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
949 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1332131. Factorii determinanti ai malnutritiei sunt urmãtorii, cu exceptia:


A. celiakia
B. varsta mica de debut
C. greutatea micã la nastere
D. diversificarea alimentaþiei tardiv peste varsta de 6 luni
E. distrofia edematoasã prin exces de fãinoase
(pag. 86)

G1332132. Forma acutã a malnutritiei proteice se caracterizeazã prin:


A. frecventã la copii alimentaþi natural panã la 6-8 luni
B. determinatã de o dietã cu aport proteic normal dar deficientã caloric
C. statura normalã
D. scãderea aminoacizilor plasmatici
E. infiltrare grasã hepaticã in condiþiile unei infecþii intercurente
(pag. 87)

G1332133. in malnutritie apar urmãtoarele modificãri tegumentare si ale fanerelor:


A. paloare cenusie
B. gingivita
C. distrofia firului de pãr
D. eritem generalizat
E. descuamãri furfuracee plantare
(pag. 90)

G1332134. Malnutritia se caracterizeazã prin urmãtoarele cu exceptia:


A. aport alimentar insuficient cantitativ / calitativ
B. infecþii fetale (toxoplamoza, lues)
C. frecvent asociatã cu greutate normalã la nastere
D. deprivare maternã
E. frecvent asociatã cu greutate micã la nastere
(pag. 85)

G1332135. MPC gr.II se caracterizeazã prin urmãtoarele, cu exceptia:


A. curba ponderalã descendentã "in trepte”
B. IP=0,90 - 0,76
C. piele zbarcitã, cenusie "prea largã”
D. toleranþã digestivã scãzutã, apetit scãzut
E. hipotermie
(pag. 89)

G1332136. Perturbãrile metabolice din malnutritia protein-caloricã se rãsfrang asupra urmãtoarelor


functii si sisteme:
A. proceselor de crestere si dezvoltare
B. þesutului limfatic
C. aparatului respirator
D. tubului digestiv
E. aparatului uro-genital
(pag. 87)

G1332137. Printre modificãrile clinice ale malnutritiei se numãrã:


A. hipertermia
B. reacþia paradoxalã la foame

949 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
950 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. tahicardia
D. reacþia paradoxalã alimentarã
E. hiperglicemie
(pag. 91)

G1332138. Urmãtoarele afirmatii sunt adevãrate despre MPC gr.III:


A. deficit ponderal >40%
B. tegumente normal colorate
C. rezistenþã la infecþii prãbusitã
D. curba ponderalã descendentã continuu
E. prognostic favorabil
(pag. 89)

G1432139. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la malnutritia copilului sunt adevarate:
A. Este prima cauza de mortalitate si morbiditate la copil in tarile subdezvoltate
B. Aproximativ jumatate din starile de malnutritie se instaleaza in primele 6 luni de viata
C. Instalata precoce si prelungita creaza handicapuri psihice permanente
D. Favorizeaza o sensibilitate crescuta la infecţii
E. Se instaleaza frecvent la varsta scolara
(pag. 85)

G1432140. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul recuperator al malnutritiei


protein-calorice severe la copil sunt adevarate:
A. Se initiaza cat mai precoce
B. Utilizeaza dieta elementala sau hidrolizatul de cazeina
C. Consta din alimentatie parenterala prelungita
D. Se efectueaza cu preparate bogate in lactoza
E. Vizeaza excluderea lipidelor din dieta
(pag. 93)

G1432141. Care dintre urmatoarele date sunt definitorii pentru malnutritia copilului:
A. Este specifica perioadei de sugar si copil mic
B. Este o tulburare acuta a starii de nutritie
C. Se datoreaza exclusiv insuficientei aportului caloric
D. Nu se asociaza cu rahitismul si anemia nutriţionala
E. Se caracterizeaza printr-o greutate mica in raport cu varsta
(pag. 85)

G1432142. Care dintre urmatoarele masuri se aplica in tratamentul formelor severe de malnutritie
protein-calorica la copil:
A. Echilibrarea hidro-electrolitica si acido-bazica
B. Tratamentul complicatiilor infectioase
C. Aport proteic de 10 g/kgc/zi
D. Restricţionarea aportului de lichide
E. Zahararea 3% a alimentelor
(pag. 92)

G1432143. Care dintre urmatoarele masuri se aplica in tratamentul malnutritiei protein-calorice gr.II
datorat hipogalactiei materne in primele 6 luni de viata:
A. Initierea alimentatiei mixte cu preparate de lapte praf adaptat sau partial adaptat
B. Initierea alimentatiei artificiale cu lapte de vaca
C. Reglarea orarului meselor
D. Administrarea ca prim aliment de diversificare a supei de zarzavat

950 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
951 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. Reglarea tehnicii alimentatiei


(pag. 92)

G1432144. Care dintre urmatoarele situatii conduc la malnutritia copilului:


A. Diversificarea tardiva
B. Realimentarile repetate si dietele restrictive
C. Hipogalactia materna
D. Alimentaţia naturala
E. Zahararea 5% a laptelui de vaca
(pag. 86)

G1432145. Care dintre urmatoarele variante caracterizeaza statusul imunologic al copilului cu


malnutritie protein-calorica gr.III:
A. Hipogamaglobulinemia
B. Scaderea numarului de limfocite T
C. Scaderea Ig A
D. Scaderea Ig G
E. Cresterea fractiunii C3 a complementului
(pag. 91)

G1432146. Care dintre urmatoarele variante reprezinta criterii de urmarire a recuperarii nutritionale in
malnutritia protein-calorica severa a copilului:
A. Ascensiunea curbei ponderale din prima saptamana de terapie
B. Normalizarea aspectului scaunelor
C. Normalizarea histochimica a mucoasei intestinale dupa 8-12 luni
D. Redresarea imunitara dupa 25-30 zile de la iniţierea terapiei dietetice
E. Ameliorarea rapida a apetitului
(pag. 94)

G1432147. Care dintre urmatoarele variante reprezinta elemente dominante ale tabloului clinic din
malnutritia proteica cronica a copilului:
A. Hepatomegalia
B. Edemele hipoproteice
C. Cresterea diurezei
D. Accelerarea tranzitului intestinal
E. Cresterea rezistentei la infectii
(pag. 88)

G1432148. Care dintre urmatorii factori sunt determinanti in etiologia malnutritiei copilului:
A. Infectiile cronice
B. Greutatea mica la nastere
C. Deprivarea materna
D. Aportul alimentar insuficient calitativ/cantitativ
E. Infectiile fetale (toxoplasmoza, luesul)
(pag. 85)

G1432149. in malnutritia copilului la nivelul tubului digestiv se produc modificari morfo-functionale cu


exceptia:
A. Atrofiei mucoasei gastrice
B. Hiperplaziei mucoasei gastrice
C. Atrofiei vilozitatilor intestinale
D. Cresterii activitaţii dizaharidazelor
E. Cresterii secretiei pancreatice de amilaza, lipaza si tripsina

951 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
952 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 87)

G1432150. in malnutritia protein-calorica la copil, prin care dintre urmatoarele mecanisme este
explicata malabsorbtia lipidelor:
A. Scaderea lipazei pancreatice
B. Diminuarea suprafetei de absorbtie
C. Exacerbarea florei microbiene endoluminale
D. Concentraţiile inadecvate de acizi biliari
E. Hipertrofierea vilozitatilor intestinale
(pag. 93)

G1432151. Precizati care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la malnutritia protein calorica gr.II la
copil sunt false:
A. Indicele ponderal este 0,90-0,76
B. Deficitul ponderal este 25-40%
C. Tegumentele sunt palide
D. Curba ponderala este staţionara
E. Prognosticul este rezervat
(pag. 89)

G1432152. Precizati care dintre variantele de mai jos sunt masuri profilactice ale malnutritiei la copil:
A. Alimentatia precoce cu lapte de vaca
B. Zahararea corespunzatoare a laptelui de vaca
C. Alimentatia naturala timp de 2 ani
D. Tratarea corecta a infecţiilor
E. Ameliorarea conditiilor sociale si de mediu
(pag. 92)

G1432153. Prin care dintre urmatoarele modificari se caracterizeaza metabolismul de inanitie in


malnutritia copilului:
A. Bradicardie
B. Cresterea consumului de oxigen
C. Prabusirea tolerantei digestive
D. Scaderea rezistenţei la infecţii
E. Cresterea metabolismului bazal
(pag. 86)

G1532154. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare malnutritia copilului sunt adevarate?
A. carenta de vitamina A poate produce distrofia firului de par, conjunctive uscate
B. carenta vitaminelor din grupul B poate produce fisuri angulare, glosita, descuamari, depigmentari cutanate
C. carenta de vitamina C poate produce gingivita, petesii
D. carenta de vitamina D poate produce anemie megaloblastica
E. carenta de Zn poate produce dermatita peribucala si perianala
(pag. 90)

G1532155. Carente psihosociale (ex curatione) determinante in etiologia malnutritiei pot fi:
A. hospitalism
B. poluare, frig
C. deprivare materna
D. diete restrictive si realimentari repetate
E. neglijarea ritmului fiziologic de alimentare
(pag. 86)

952 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
953 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1532156. Carente psihosomatice (ex constitutione) determinante in etiologia malnutritiei pot fi:
A. diateza exudativa
B. anorexia nervoasa
C. diete restrictive, realimentari repetate
D. boli organice (mucoviscidoza, celiachia)
E. paralizii cerebrale infantile, cu tulburari ale deglutitiei, incoordonare faringiana
(pag. 86)

G1532157. Criterii antropometrice utilizate in bilantul nutritional la copil sunt:


A. indicele ponderal
B. perimetrul cranian
C. perimetrul mediu al bratului
D. activitatea motorie si neuropsihica
E. pliul cutanat tricipital
(pag. 88)

G1532158. In etiologia malnutritiei la copil, deficitul aportului alimentar (ex alimentatione) implica
urmatorii factori calitativi:
A. carenta de glucide (distrofia laptelui de vaca prin zahararea necorespunzatoare)
B. dilutii necorespunzatoare de lapte
C. carenta de proteine (distrofia edematoasa prin exces de fainoase)
D. carenta de lipide (folosirea pe perioade lungi a produselor semiecremate)
E. hipogalactia materna
(pag. 86)

G1532159. In etiologia malnutritiei la copil, infectiile repetate sau trenante actioneaza sinergic cu
deficitul alimentar, prin urmatorii factori:
A. inapetenta
B. pierderi digestive (diaree)
C. catabolism crescut (boli febrile)
D. tulburari ale metabolismului intermediar (prin reducerea utilizarii principiilor metabolice)
E. diateza exudativa
(pag. 86)

G1532160. Malnutritia de gradul I este caracterizata prin urmatoarele:


A. I.P. (indice ponderal) = 0,90 - 0,76
B. deficit ponderal mai mare de 25%
C. talie normala
D. curba ponderala ascendenta
E. aspect de sugar slab
(pag. 89)

G1532161. Malnutritia de gradul II este caracterizata prin urmatoarele:


A. I.P. (indice ponderal) = 0,75-0,60
B. deficit ponderal este de 25-40 %
C. talie normala
D. tegumente normal colorate
E. normotonie musculara
(pag. 89)

G1532162. Malnutritia de gradul III este caracterizata prin urmatoarele:


A. I.P. (indice ponderal) mai mare de 0,60

953 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
954 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. deficit ponderal mai mare de 40%


C. curba ponderala descendenta continuu
D. toleranta gastrica prabusita
E. prognostic bun
(pag. 89)

G1632163. Aspectul clinic al sugarului cu malnutritie protein-energetica cuprinde:


A. Sugar usor mai slab
B. Fata triunghiulara
C. Sant nazogenian adanc
D. Privire vioaie, in contrast cu starea generala
E. Abdomen destins
(pag. 66)

G1632164. Care din urmatoarele componente ale dietei sunt tolerate in realimentarea sugarului si
copilului cu MPE severa?
A. Proteinele
B. Lipidele
C. Lactoza
D. Fructoza
E. Glucoza
(pag. 72)

G1632165. Care din urmatoarele constituie semne ale malnutritiei protein-energe-tice gr. II?
A. IN: 0,80-0,71
B. Rezistenta la infectii scazuta
C. Toleranta digestiva ”compromisa” (a-pare diareea infectioasa).
D. IP < 0,60
E. Pliu cutanat abdominal de 0,5 cm.
(pag. 66)

G1632166. Care din urmatorii reprezinta factori favorizanti ai malnutritiei protein-energetice?


A. Ex. Alimentatione
B. Greutate mica la nastere
C. Varsta mica la debut
D. Ex. Infectione
E. Conditii nefavorabile de mediu social
(pag. 63)

G1632167. Care dintre urmatorii reprezinta factori determinanti ai malnutritiei:


A. Greutate mica la nastere
B. Ex. Alimentatione
C. Varsta mica la debut
D. Ex. Curatione
E. Ex. Infectione
(pag. 63)

G1632168. Urmatoarele constituie semne ale malnutritiei protein-energetice gr.I, cu EXCEPTIA:


A. Curba ponderala descendenta in trepte
B. Deficit ponderal < 25%
C. IP > 0,75
D. Rezistenta la infectii usor scazuta

954 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
955 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. Hipotonie musculara
(pag. 66)

G1632169. Urmatoarele NU sunt semne ale malnutritiei protein-energetice gr. I:


A. Ip = 0,90-0,76
B. IP = 0,75-0,60
C. Talia normala
D. Tesut adipos diminuat pe abdomen si torace
E. Curba ponderala continuu descendenta
(pag. 66)

G1632170. Urmatoarele reprezinta semne ale metabolismului de infometare:


A. Tahicardia
B. Bradicardia
C. Hiperpirexia
D. Hipotermie
E. Convulsii
(pag. 68)

G1632171. Urmatoarele sunt caracteristice MPE severe (gradul 3, marasmul nutri-tional):


A. Deficit ponderal important (> 40% din greutatea ideala a varstei)
B. Indice ponderal < 0,60
C. Indice nutritional > 0,70
D. Rezistenta la infectii buna
E. Toleranta digestiva nemodificata
(pag. 66)

G2332172. Urmatoarele afirmatii privind malnutritia sunt adevarate, cu exceptia:


A. copilul are greutate mica in raport cu virsta
B. asociaza anemie, rahitism, avitaminoze
C. forma usoara de malnutritie se numeste Kwashiorkor
D. este o tulburare acuta a starii de nutritie
E. favorizeaza o sensibilitate crescuta la infectii
(pag. 85)

G2332173. Malnutritia protein-calorica gradul III se caracterizeaza prin:


A. IN < 0,7
B. pliu cutanat abdominal > 0,5 cm
C. hipotermie, bradicardie, tendinta la colaps
D. tegumente palide
E. sugar slab
(pag. 89)

G2332174. In malnutritie se produc urmatoarele modificari imunologice:


A. hipergamaglobulinemie
B. cresterea Ig A
C. cresterea Ig G
D. scaderea numarului limfocitelor T si a interferonului
E. scaderea complementului, mai ales a fractiunii C3
(pag. 91)

G2332175. In tratamentul formelor usoare si medii de malnutritie protein-calorica este indicata:

955 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
956 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

A. prelungirea alimentatiei exclusiv la sin dupa 6 luni


B. ratia proteica necesara recuperarii este de 4-5g/kgc/zi
C. preparate dietetice cu continut scazut de acizi grasi nesaturati
D. suplimentarea ratiei calorice cu 20-30 Kcal/kgc/zi
E. folosirea de glucoza in concentratie maxima 10-15g/kgc/zi
(pag. 93)

G2332176. In malnutritie se intilnesc urmatoarele modificari clinice:


A. diminuarea progresiva a turgorului
B. fisuri angulare, depigmentari cutanate, dermatita seboreica
C. fese in punga de tabac
D. reducerea treptata a troficitatii musculare
E. nici una de mai sus
(pag. 90)

G2332177. Urmatoarele situatii sunt favorizante pentru malnutritie:


A. prematuritate – dismaturitate
B. varsta mica de debut
C. greutate mare la nastere
D. conditii nefavorabile de mediu social
E. hipogalactia maternal
(pag. 86)

G2332178. Formele severe de malnutritie se caracterizeaza prin:


A. regresiunea tuturor activitatilor metabolice
B. scaderea tolerantei digestive
C. bradicardie si tendinta la colaps
D. retentia produsilor toxici de metabolism
E. nici o varianta nu este corecta
(pag. 86)

G2332179. In malnutritia protein – calorica se produc reactii adaptative de tipul:


A. mobilizare de acizi grasi in tesutul adipos
B. scaderea utilizarii glucozei in muschi
C. gluconeogeneza
D. scaderea sintezei de cortizol
E. scaderea sintezei de aldosteron
(pag. 87)

G2332180. In forma acuta de malnutritie protein – calorica severa, se intalneste:


A. scaderea aminoacizilor plasmatici
B. scaderea notabila a proteinelor labile
C. prezervarea mitozelor celulare
D. cresterea lipogenezei
E. infiltrarea grasa a ficatului
(pag. 87)

G2332181. Urmatoarele afirmatii privind criteriile antropometrice sunt adevarate:


A. IP = 0,75 – 0,61 inseamna deficit ponderal de 10 – 25 %
B. IP ‹ 0,90 indica un copil cu risc crescut de malnutritie
C. perimetrul cranian apreciaza cresterea in primii 2 ani de viata
D. pliul cutanat tricipital este folosit frecvent in practica

956 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
957 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. talia se apreciaza prin indicele nutritional


(pag. 88)

G2332182. In MPC gradul II se intalnesc:


A. tegumente normal colorate
B. curba ponderala descendenta in trepte
C. toleranta digestiva normala sau usor scazuta
D. rezistenta scazuta la infectii
E. talie normala
(pag. 89)

G2332183. Investigarea biochimica a copilului malnutrit presupune:


A. determinarea capitalului proteic
B. reactanti de faza acuta
C. glicemie, colesterolemie
D. dozari de oligoelemente si vitamine
E. CT cranian
(pag. 91)

G2332184. Reducerea incidentei malnutritiei se face prin:


A. alimentatie naturala in primele 4 – 6 luni de viata
B. tipul de lapte, dilutia, zahararea adecvate varstei si greutatii
C. respectarea calendarului imunizarilor
D. tratarea corecta a infectiilor
E. diversificare precoce
(pag. 92)

G2532185. Insuficienta primara de crestere (hipotrofia staturo-ponderala) are drept cauze:


A. aportul alimentar insuficient
B. infectiile cronice
C. deprivarea materna
D. boli genetice
E. boli organice
(pag. 85)

G2532186. Intre cauzele malnutritiei exogene (secundare) se pot cita:


A. aportul alimentar insuficent
B. infectiile fetale
C. ingrijirea deficitara
D. malformatiile renale, cardiace, digestive
E. deprivarea materna
(pag. 85)

G2532187. Malnutritia proteica severa se clasifica in:


A. hipotrofie
B. distrofia grad II
C. kwashiorkor
D. kwashiorkor marasmic
E. atrepsia
(pag. 86)

G2532188. Factorii favorizanti ai malnutritiei sunt:

957 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
958 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

A. hipogalactia materna
B. greutate mica la nastere
C. varsta mica la debut
D. diateze constitutionale
E. conditii nefavorabile de mediu social
(pag. 86)

G2532189. Dintre factorii determinanti ai malnutritiei fac parte:


A. greutatea mica la nastere
B. deficitul cantitativ al aportului alimentar
C. varsta mica de debut
D. infectiile repetate sau trenante
E. afectiunile psihosomatice
(pag. 86)

G2532190. Metabolismul de inanitie se caracterizeaza prin:


A. cresterea adaptativa a consumului de oxigen
B. incetinirea circulatiei
C. aparitia tahicardiei
D. tendinta la colaps
E. prabusirea tolerantei digestive
(pag. 86)

G2532191. Modificarile aparatului digestiv in malnutritie includ:


A. atrofia mucoasei gastrice
B. hipertrofia vilozitatilor intestinale
C. hipertrofia marginii in perie
D. in pancreas - transformare fibroasa interstitiala
E. scaderea activitatii dizaharidazelor
(pag. 87)

G2532192. Patogenia malnutritiei proteice acute se caracterizeaza prin:


A. infiltrarea grasa a ficatului
B. cresterea marcata a albuminei serice
C. cresterea notabila a proteinelor labile (enzime) hepatice, musculare, pancreatice
D. prezervarea mitozelor celulare
E. retentie hidrosalina
(pag. 87)

G2532193. Tabloul clinic caracteristic in malnutritia proteica cronica include:


A. hepatomegalie
B. semne de deshidratare severa
C. modificari ale fanerelor si tegumentelor
D. facies suferind
E. susceptibilitate redusa la infectii
(pag. 88)

G2532194. Criterii clinice in malnutritia protein-calorica de gradul I sunt:


A. indice ponderal 0,75 – 0,6
B. indice nutritional 0,9 – 0,81
C. curba ponderala stationara
D. tulburari trofice tegumentare

958 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
959 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. tesut adipos redus pe membre


(pag. 89)

G2532195. Criterii clinice in malnutritia protein-calorica de gradul II sunt:


A. indice ponderal 0,75-0,6
B. indice nutritional 0,8-0,71
C. curba ponderala stationara
D. aspect de sugar foarte slab (se vad coastele)
E. sugar apatic, hiporeativ
(pag. 89)

G2532196. Criterii clinice in malnutritia protein-calorica de gradul III sunt:


A. indice nutritional sub 0,7
B. talie normala
C. curba ponderala descendenta in trepte
D. facies de batran
E. tulburari trofice tegumentare
(pag. 89)

G2532197. Modificarile tegumentare din malnutritie sunt consecinta:


A. carentei de vitamina A
B. carentei de vitamina C
C. carentei de vitamina K
D. carentei de Fe
E. carentei de Zn
(pag. 90)

G2532198. Malabsorbtia lipidelor din malnutritia protein-calorica se explica prin:


A. atrofie vilozitara
B. atrofia mucoasei gastrice
C. scaderea lipazei pancreatice
D. concentratii indecvate de acizi bilari
E. scaderea activitatii dizaharidazelor
(pag. 93)

G2532199. Dezavantajele trigliceridelor cu lant mediu folosite in terapia malnutritiei sunt:


A. absorbtia necesita prezenta lipazei pancreatice
B. nu se pot absorbi direct in circulatia porta
C. nu reprezinta sursa de acizi grasi polinesaturati
D. nu sunt metabolizate in organism in acizi grasi esentiali
E. folosite indelung pot da fibroza hepatica
(pag. 93)

G2532200. Regimurile hiperproteice folosite in tratamentul malnutritiei pot fi nocive prin:


A. hiperamoniemie
B. nivele crescute ale ureei sangvine
C. alcaloza metabolica
D. retentie de apa
E. scaderea activitatii dizaharidazelor
(pag. 92)

G2532201. Criteriile de urmarire ale recuperarii nutritionale in malnutritie sunt:

959 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
960 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

A. normalizarea aspectului scaunelor


B. reluarea curbei ponderale
C. cresterea nivelelor serice de insulina
D. cresterea rezistentei la posturi prelungite
E. redresarea imunitara
(pag. 94)

G2532202. Criteriile de urmarire ale recuperarii nutritionale in malnutritie sunt:


A. redresarea imunitara dupa 25-30 de zile de la initierea terapiei
B. redresarea imunitara dupa 3-4 luni de la initierea terapiei
C. normalizarea aspectului scaunelor
D. normalizarea histochimica a mucoasei intestinale dupa 3-4 luni
E. normalizarea histochimica a mucoasei intestinale dupa 25-30 de zile
(pag. 94)

G2532203. Determinarile imunologice din malnutritie pot arata:


A. scaderea numarului de limfocite sub 1500/mmc
B. hiperergie la IDR cu tuberculina
C. hipergamaglobulinemie
D. cresterea constanta a IgA
E. scaderea IgM ce arata prezenta infectiilor intercurente
(pag. 91)

G2532204. Care din urmatoarele reprezinta caracteristici ale statusului imun in malnutritie?
A. alterarile imunologice sunt ireversibile
B. vaccinarile sunt containdicate pana la recuperarea statusului imun
C. in infectiile recurente determina cresterea IgM
D. fagocitele sunt crescute ca numar si ca mobilitate
E. lipsa de raspuns la IDR la tuberculina
(pag. 91)

G2532205. In malnutrita protein calorica de grad II se intalnesc urmatoarele aspecte:


A. activitate motorie si neuropsihica normala
B. toleranta digestiva scazuta; apetit scazut
C. rezistenta la infectii se mentine normala
D. prognosticul este favorabil
E. curba ponderala descendenta in trepte
(pag. 89)

G2532206. In malnutritia protein calorica de grad I se intalnesc urmatoarele aspecte:


A. tesutul adipos redus la nivelul membrelor
B. tegumente cu tulburari trofice
C. sugar apatic, hiporeactiv
D. toleranta digestiva normala sau usor scazuta
E. prognostic bun
(pag. 89)

G2532207. Care dintre urmatorii sunt considerati factori determinanti alimentari de tip cantitativ in
malnutritie?
A. hipogalactia materna
B. dilutii necorespunzatoare de lapte
C. dificultati de alimentatie

960 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
961 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. exces de produse semicremate


E. exces de vegetale
(pag. 86)

G2532208. Hipoinsulinismul aparut in malnutritie produce urmatoarele efecte:


A. mobilizare de acizi grasi din tesutul adipos
B. cresterea utilizarii musculare a glucozei
C. scaderea incorporarii aminoacizilor la nivel muscular
D. gluconeogenza hepatica
E. hipercolesterolemie
(pag. 87)

G2532209. Care dintre urmatorii sunt considerati factori determinanti alimentari de tip calitativ in
malnutritie?
A. hipogalactia materna
B. dilutii necorespunzatoare de lapte
C. varsaturile cronice
D. carenta de glucide
E. carenta de proteine prin exces de fainoase
(pag. 86)

G2532210. Intre cauzele insuficientei de crestere primare (hipotrofiei staturopoderale) pot fi:
A. infectiile cronice
B. malformatiile renale, cardiace, digestive
C. infectiile fetale
D. deprivarea materna
E. boli cromozomiale, metabolice
(pag. 85)

G2532211. Afectiunile psiho-somatice cu rol determinant in etiologia malnutritiei sunt:


A. deprivarea materna
B. diatezele constitutionale
C. hospitalismul
D. boli organice ce determina varsaturi repetate
E. paralizii cerebrale infantile cu tulburari de deglutitie
(pag. 86)

G2632212. Hemoragia intracraniana poate sa apara în:


A. Parenchimul cerebral
B. Spatiul subarahnoidian
C. Spatiul epicranian
D. Spatiul epidural
E. Spatiul subdural
(pag. 2557)

G2632213. Ateroscleroza este maxima la nivelul:


A. Bifurcatiilor arteriale extracraniene
B. Originii ramurilor arteriale majore intracraniene
C. Originii ramurilor arteriale minore intracraniene
D. Ostiilor arteriale de la nivelul crosei aortei
E. Traiectului mijlociu al arterelor intracraniene
(pag. 2558)

961 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
962 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2632214. Cele mai frecvente cauze ale infarctelor lacunare sunt:


A. Lipohialinoza arterelor penetrante mici
B. Ateroscleroza arterelor penetrante mici
C. Ateroscleroza arterelor mari
D. Cardioembolismul
E. Anevrismul arterial cerebral
(pag. 2558)

G2632215. Edemul cerebral poate fi:


A. Citotoxic
B. Vasogen
C. Traumatic
D. Interstitial
E. Ischemic
(pag. 2558)

G2632216. Ocluzia arterei cerebrale medii la nivelul trunchiului sau determina:


A. Vertij
B. Tulburari de echilibru
C. Hemiplegie contralaterala
D. Hemianestezie contralaterala
E. Hemianopsie omonima
(pag. 2562)

G2632217. Sindromul ischemic bulbar lateral poate fi determinat de:


A. Ocluzia arterei cerebeloase posteroinferioare
B. Ocluzia arterei cerebrale medii
C. Ocluzia arterei vertebrale
D. Ocluzia arterei cerebrale posterioare
E. Ocluzia arterei carotide interne
(pag. 2566)

G2632218. Tomografia computerizata cerebrala evidentiaza imediat dupa atac:


A. Ischemia cerebrala
B. Hemoragia cerebrala
C. Hematomul extradural
D. Abcesul cerebral
E. Hematomul epidural
(pag. 2569)

G2632219. Cauze de embolism cerebral pot fi:


A. Disritmiile cardiace
B. Boala coronariana cronica
C. Boala cardiaca reumatica
D. Tromboza de artera pulmonara
E. Mixomul atrial
(pag. 2575)

G2632220. Majoritatea hemoragiilor intracerebrale sunt produse de:


A. Anevrismul cerebral sacular rupt
B. Anevrismul cerebral micotic rupt
C. Hipertensiunea arteriala

962 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
963 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Angiopatia amiloida
E. Tratamentul anticoagulant
(pag. 2578)

G2632221. Malnutritia in perioada de sugar si copil mic este definita ca:


A. Tulburare acuta a starii de nutritie
B. Tulburare cronica a starii de nutritie
C. Greseala de alimentatie
D. Deficit de minerale
E. Insuficienta de aport nutritiv (caloric si/sau proteic)
(pag. 85)

G2632222. Factorii determinanti ai malnutritiei sunt:


A. Ingijire deficitara
B. Infectii cronice
C. Boli conditionate genetic
D. Malformatii renale, cardiace,digestive
E. Deprivare materna
(pag. 85)

G2632223. Factorii favorizanti ai malnutritiei sunt urmatoarele:


A. Greutate mica la nastere
B. Stenoza hipertrofica de pilor
C. Conditii nefavorabile de mediu social
D. Mucoviscidoza
E. Paralizii cerebrale infantile cu tulburari de deglutitie
(pag. 86)

G2632224. Cele mai fidele criterii antropometrice utilizate pentru bilantul nutritional sunt:
A. Indice Ponderal
B. Indice Statural
C. Indice Nutritional
D. Eruptia dentara
E. Dezvoltarea motorie si neuropsihica
(pag. 88)

G2632225. Care sunt caracteristicele examenului clinic in Malnutritia gr II


A. Indice nutritional: 0,8-0,71
B. Talie scazuta
C. Tesut adipos aproape disparut pe torace si abdomen, redus pe membre
D. Toleranta digestiva redusa
E. Rezistenta la infectii usor scazuta
(pag. 89)

G2632226. Tegumentul este terenul de exprimare al carentelor multiple .Ce modificare arata carenta
vitaminelor din grupa B
A. Paloare
B. Dermatita seboreica
C. Petesii
D. Distrofia firului de par
E. Depigmentare cutanata
(pag. 90)

963 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
964 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2632227. Care dintre urmatoarele caracteristici biologice sunt specifice pentru malnutritia severa
A. Hipoglicemie
B. Hiponatremie
C. Scaderea aminoacizilor din ser
D. Cortizolemie crescuta
E. Hipoinsulinism
(pag. 87)

G2632228. Criterii de urmarire a recuperarii nutritionale in malnutritie


A. Normalizarea aspectului scaunelor (100-150 g/zi)
B. Curba ponderala ascendenta
C. Normalizarea testului D-xylozei
D. Negativizarea examenului de coprocultura
E. Recastigarea tolerantei la lactoza
(pag. 94)

G2632229. Ce este caracteristic pentru Malnutritie protein calorica gr III


A. Deficit ponderal 25-40 %
B. Toleranta digestiva scazuta, apetit capricios
C. Homeostazie total perturbata: hipotermie,bradicardie,tendinta de colaps
D. Ratia proteica necesara recuperarii nutritionale este 4-5 g/kg/zi introdus treptat
E. IP: 0,6
(pag. 89)

G2632230. In etiologia malnutritiei ca factori determinanti,, ex alimentatione’’din punct de vedere


calitativ intra urmatoarele:
A. Carenta de glucide (distrofia laptelui de vaca prin zahararea necorespunzatoare)
B. Carenta de proteine (distrofia edematoasa prin exces de fainoase)
C. Carenta de lipide (folosirea pe perioade lungi a produselor semiecremate)
D. Carenta de fier (inarzierea introducerii alimentatiei din preparate din carne)
E. Carenta de calciu (alimentatie fara lactate)
(pag. 86)

G2632231. Consecintele perturbarii metabolice se regasesc la nivelul mai multor functii si sisteme ale
organismului cum ar fi urmatoarele cu exceptia:
A. Afectarea functiei imunologice mediate celular
B. Intarzirea maturatiei osoase
C. Cresterea activitatii de reabsorbtie la nivelul rinichilor
D. Cresterea activitatii cardiace
E. Incetarea multiplicarii celulelor musculare
(pag. 87)

G2632232. Tulburari secundare in structura si functia tubului digestiv in malnutritiile la sugar


A. Atrofia mucoasei gastrice
B. Hiperbilirubinemie
C. Constipatie
D. Tulburari de absorbtie a dizaharidelor
E. Hipoclorhidrie gastrica
(pag. 87)

G2632233. Formele usoare si medii de malnutritie se trateaza prin:


A. Corectarea dietei

964 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
965 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. Suplimentarea caloriilor cu 20-30 kcal/kgcorp/zi


C. Antibioterapie
D. Introducerea exclusiv a alimentatiei artificiale
E. Corectarea rahitismului
(pag. 92)

G2832234. Procesele de autofagie caracteristice metabolismului de inanitie sunt:


A. Tendinta la hipertensiune arteriala
B. Retentia produsilor toxici de metabolism
C. Scaderea consumului de O2
D. Scaderea metabolismului bazal
E. Prabusirea tolerantei digestive
(pag. 86)

G2832235. Procesele de autofagie caracteristice metabolismului de inanitie sunt urmatoarele, cu


exceptia:
A. Conservarea capacitatii de aparare la infectii
B. Conservarea tolerantei digestive
C. Incetinirea circulatiei
D. Aparitia bradicardiei
E. Scaderea consumului de oxigen
(pag. 86)

G2832236. Referitor la MPC gr.III, sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:


A. Deficit ponderal 25-40%
B. Talie normala
C. Rezistenta la infectii scazuta
D. Indice ponderal 0,6
E. Indice nutritional 0,80 – 0, 71
(pag. 89)

G2832237. MPC gr. I este caracterizata de urmatoarele:


A. Tegumente palide
B. Pliu cutanat abdominal 0,5 cm
C. Talie normala
D. Curba ponderala stationara
E. Aspect de sugar slab
(pag. 89)

G2832238. Referitor la MPC gr. II, sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:


A. Indice ponderal 0,75 – 0,6
B. Indice nutritional 0,80 – 0,71
C. Deficit ponderal > 40%
D. Rezistenta la infectii prabusita
E. Talie scazuta
(pag. 89)

G2832239. Referitor la criteriile functionale de evaluare a MPC sunt adevarate urmatoarele cu exceptia:
A. Varsta distroficului este varsta cronologica
B. Toleranta digestiva este scazuta
C. Dieta se adpteaza la varsta cronologica
D. Receptivitatea la infectii este crescuta

965 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
966 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. Reactivitatea la infectii este prabusita


(pag. 89)

G2832240. Carentele regasite in aspectul tegumentelor la sugarul cu MPC sunt urmatoarele:


A. De vitamina A
B. De vitamina D
C. De vitamine din grupul B
D. De vitamina C
E. De Fe, Cu si Zn
(pag. 90)

G2932241. Care dintre următoarele afirmaţii privind aprecierea perimetrului braţ mediu sunt adevărate?
A. Apreciază rezervele de grăsime şi masa musculară
B. Valoarea sub 1,5 cm este considerată patologică
C. Este mai folosit la copii sub vârsta de 2 ani
D. Se măsoară în 1/3 superioară a braţului, între acromion şi olecran
E. Se corelează bine cu IP
(pag. 86)

G2932242. Care dintre următorii factori pot fi consideraţi ca "determinanţi" în etiologia malnutriţiei?
A. Hipogalactia maternă
B. Carenţa de proteine
C. Greutatea mică la naştere
D. Condiţii nefavorabile de mediu social
E. Vârsta mică de debut
(pag. 86)

G2932243. În MPC există o malabsorbţie a lipidelor explicată prin:


A. Reducerea stratului superficial al "marginii în perie", secundar atrofiei vilozitare
B. Scăderea lipazei pancretice
C. Hiperosmolaritatea intestinală
D. Concentraţia inadecvată de acizi biliari
E. Scăderea apetitului
(pag. 93)

G2932244. Introducerea preparatelor de lapte cu conţinut normal în lactoză va fi permisă în


recuperarea malnutriţieie severe după:
A. 3-4 zile de la reluarea alimentaţiei orale
B. Câteva săptămâni
C. Până la 3-4 luni de la iniţierea tratamentului recuperator
D. Imediat, după tatonarea toleranţei individuale
E. După tratarea în prealabil al dezechilibrelor hidro - electrolitice, cât mai precoce posibil
(pag. 93)

966 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
967 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Tema nr. 33
Rahitismul carential comun
BIBLIOGRAFIE:
4. Ciofu Eugen, Ciofu Carmen – Esentialul in pediatrie, editia a 2 a, Ed. Medicala Amaltea, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1133001. Categoriile de copii cu risc crescut pentru rahitism sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Prematurii
B. Dismaturii
C. Copiii din medii socio-economice defavorizate
D. Copiii cu piele alba
E. Copiii care primesc in alimentatie un exces de fainoase
(pag. 95)

G1133002. Urmatoarele afirmatii referitoare la rahitismul carential sunt adevarate, cu exceptia:


A. Cauza directa a rahitismului carential este carenta dietetica de vitamina D
B. Nevoia zilnica de vitamina D este de 4000-5000 UI, cu o medie de 5000 UI/zi
C. Copiii cu atrezie biliara extrahepatica dezvolta rahitism
D. Densitatea osoasa a receptorilor pentru vitamina D (VRD) este determinata genetic
E. Paratormonul actioneaza la aceleasi niveluri ca si vitamina D, cu care are actiuni sinergice
(pag. 94)

G1133003. Urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul rahitismului carential comun sunt adevarate,
cu exceptia:
A. Tratamentul profilactic se instituie in perioada prenatala
B. Administrarea zilnica de doze orale, fractionate se incepe la varsta de 7 zile pana la 18 luni, administrandu-
se 400-800 UI/zi
C. Profilaxia in doze stos din primul an de viata implica administrarea de 1200000 UI de vitamina D3
D. Tratamentul profilactic implica administrarea obligatorie de calciu (1 g/zi)
E. Doza totala de vitamina D care asigura vindecarea rahitismului florid este de 1.600.000-1.800.000 UI/an
(pag. 100, 101)

G1233004. Deficitul de vitamina D la adolescent se defineste prin concentratia serica a 25 (OH)


calciferolului de:
A. 1 ng/ml
B. 2 ng/ml
C. 3 ng/ml
D. 10 ng/ml
E. 12 ng/ml
(pag. 95)

G1233005. Deficitul de vitamina D la sugar se defineste prin concentratia serica a 25 (OH) calciferolului
de:
A. 1 ng/ml
B. 10 ng/ml
C. 12 ng/ml
D. 2 ng/ml
E. 20 ng/ml
(pag. 96)

967 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
968 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1233006. Necesarul zilnic de vitamina D este de:


A. 100-200 UI
B. 40-80 UI
C. 1-10 mg
D. 400-800 UI
E. 1-10 µg
(pag. 95)

G1233007. Rahitismul se caracterizeaza prin urmatoarele modificari paraclinice:


A. nivel scazut al fosfatazelor alcaline
B. hipercalcemia
C. hipofosfatemia
D. concentratie scazuta de PTH
E. concentratie crescuta de 25-(OH) calciferol
(pag. 98)

G1233008. Urmatoarea afirmatie referitoare la receptorii pentru vitamina D (VDR) nu este adevarata:
A. reducerea numarului lor afecteaza abilitatea de a lega vitamina D
B. efectul suplimentarii dietei cu calciu este modulat de interactiunea cu factorul genetic
C. au densitate determinata genetic
D. conditioneaza densitatea osoasa maxima a individului
E. au densitate variabila in functie de factorii de mediu
(pag. 96)

G1233009. Urmatoarele semne clinice nu caracterizeaza rahitismul carential comun:


A. prezenta mataniilor costale
B. paloarea cutaneo-mucoasa
C. craniotabesul
D. prezenta santului submamar
E. tulburarea mineralizarii dentitiei primare
(pag. 97-98)

G1233010. Urmatorii factori influenteaza efectul antirahitic al laptelui matern:


A. continutul crescut de vitamina D liposolubila
B. continutul crescut de calciu
C. raportul Ca/P optim pentru absorbtie
D. raportul Ca/P optim pentru absorbtie
E. continutul redus de saruri minerale
(pag. 95)

G1333011. Osul rahitic sufera urmatoarele alterari cu exceptia:


A. Formarea exuberanta a tesutului osteoid
B. Mineralizare exagerata a matricei cartilaginoase
C. Tesutul osteoid exuberant nu are suficienta duritate
D. Oasele se indoaie sub greutatea corpului
E. Osul isi pierde rigiditatea, extremitatile distale se latesc si pot apare fracturi in formele grave de boala
(pag. 97)

G1333012. Paratormonul are urmatoarele actiuni, cu exceptia:


A. stimuleaza absorbtia calciului la nivel intestinal
B. creste reabsorbtia de fosfor, scade fosfaturia si deci favorizeaza hiperfosfatemia

968 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
969 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. economiseste ionul de calciu la nivel renal


D. scoate calciul din os
E. PTH la nivel celular stimuleaza atat activitatea osteoclastelor (favorizand scoaterea calciului din os) cat si
activitatea osteoblastelor.
(pag. 97)

G1333013. Precizati care este doza totala de vitamina D in tratamentul curativ al rahitismului florid care
asigura vindecarea:
A. 1.000.000UI/an
B. 1.600.000 - 1.800.000UI/an
C. 800.000UI/an
D. 300.000 - 600.000 UI/an
E. 3.200.000 - 3.800.000UI/an
(pag. 100)

G1333014. Precizati care dintre afirmatiile privind metabolismul Vit.D nu este adevarata:
A. Absorbtia Vit.D din surse alimentare se face la nivelul intestinului subtire.
B. Vit.D este transportata de la niv.int. la ficat de o alfa 2 globulina specifica.
C. La ficat sufera un proces de hidroxilare sub actiunea unei enzime, hidrolaza hepatica
D. La ficat rezulta metabolitul activ 1-25(OH)D3 (1,25 hidroxicolecalciferol)
E. Metabolismul vitaminei D depinde de factori genetici si factori de mediu
(pag. 95)

G1333015. Tabloul clinic al rahitismului are urmatoarele semne inafara de:


A. Craniotabes
B. Matanii costale
C. Sant submamar Harrison
D. Bratari rahitice
E. Hipertonie musculara
(pag. 97)

G1433016. Care dintre urmatoarele variante reprezinta necesarul zilnic mediu de vitamina D pentru
profilaxia rahitismului:
A. 200 UI
B. 1000 UI
C. 100 UI
D. 2000 UI
E. 500 UI
(pag. 95)

G1533017. Care dintre urmatoarele manifestari este absenta in descrierea rahitismului florid?
A. hipotonie musculara
B. intarziere in eruptia dentara
C. redoare de ceafa
D. rezistenta scazuta la infectii
E. santul submamar Harrison
(pag. 97, 98)

G1533018. Modificari radiologice osoase care pot fi intalnite in rahitismul carential sunt urmatoarele,
cu exceptia:
A. calcifiere insuficienta a tesutului cartilaginos
B. aspect franjurat al cartilajului la limita diafizo-epifizara
C. deformare "in cupa" la nivelul cartilajelor de crestere

969 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
970 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. diafiza oaselor lungi este slab mineralizata


E. lacune subperiostale
(pag. 97)

G1533019. Urmatoarele afirmatii cu privire la mecanismul de actiune al vitaminei D sunt adevarate, cu


exceptia:
A. creste absorbtia intestinala a calciului
B. actiunea la nivel intestinal este independenta de parathormon
C. scade reabsorbtia tubulara a fosforului
D. creste reabsorbtia tubulara a aminoacizilor
E. stimuleaza depunerea de calciu si fosfor la nivel osos
(pag. 96)

G1533020. Urmatoarele afirmatii privind notiunea de "pulmon rahitic" sunt adevarate, cu exceptia:
A. influenta asupra dinamicii respiratorii este in special mecanica
B. afecteaza dinamica respiratorie prin favorizarea unor procese de tip obstructiv
C. cinetica respiratorie este afectata de factori musculari (hipotonie musculara)
D. cinetica respiratorie este afectata de factori ososi (ramolirea extrema a arcurilor costale)
E. sunt prezente bronhomalacia si scaderea fagocitozei
(pag. 98)

G1533021. Urmatoarele manifestari clinice apar la nivelul extremitatii cefalice in rahitismul carential, cu
exceptia:
A. craniotabes
B. plagicefalie
C. frunte olimpiana
D. hipertelorism
E. fontanela anterioara mai larg deschisa decat normal
(pag. 97)

G1533022. Urmatoarele semne clinice apar in rahitismul carential, cu exceptia:


A. craniotabes
B. microcefalie
C. sant Harrison
D. bratari rahitice
E. genu varrum
(pag. 97)

G1633023. Care din urmatoarele semne radiologice sunt caracteristice vindecarii rahitismului?
A. Cartilaje de crestere latite
B. Deformare in cupa a cartilajelor de crestere
C. Linia de doliu
D. intarzierea osificarii nucleilor de crestere
E. Franjurarea liniei metafizo-epifizare.
(pag. 79)

G1633024. Doza de calciu ce se poate administra in rahitismul carential este de:


A. 10 mg/kg/zi
B. 20 mg/kg/zi
C. 400 mg/kg/zi
D. 50 mg/kg/zi
E. 5 mg/kg/zi

970 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
971 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 8, 79)

G1633025. Nevoile zilnice de vitamina D sunt:


A. 200 UI
B. 400 - 800 UI
C. 1500 UI
D. 1000 UI
E. 50 UI.
(pag. 73)

G1633026. Sindromul biologic din rahitism cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA:


A. Hiperparatiroidism secundar
B. Calcemie scazuta sau normala
C. Fosfatemia scade remarcabil
D. Fosfatazele alcaline cresc foarte mult
E. Fosfatazele alcaline scad
(pag. 77)

G1633027. Urmatoarele sunt manifestari clinice caracteristice rahitismului carential, cu EXCEPTIA:


A. Craniotabes
B. Sant Harrison
C. Bratari rahitice
D. Matanii costale
E. Crestere accentuata
(pag. 76)

G1633028. Urmatoarele sunt modificari radiologice osoase caracteristice rahitismului carential, cu


EXCEPTIA:
A. Cartilajele de crestere sunt deformate in forma de cupa
B. Cartilajele de crestere sunt latite
C. Cartilajele de crestere sunt inguste
D. Linia metafizo-epifizara este franjurata
E. intarzierea de osificare a nucleilor de crestere
(pag. 77)

G2333029. Vitamina D are ca mecanisme de actiune urmatoarele, cu exceptia:


A. creste absorbtia intestinala a calciului
B. scade permeabilitatea celulei lumenului intestinal pentru calciu
C. creste reabsorbtia tubulara a fosforului
D. creste reabsorbtia tubulara a aminoacizilor
E. stimuleaza mineralizarea tesutului osteoid
(pag. 96)

G2333030. Paraclinic, in rahitism se intilnesc:


A. fosfatemie scazuta
B. calcemie scazuta
C. hiperparatiroidism secundar
D. hiperaminoacidurie
E. toate de mai sus
(pag. 98)

G2333031. La nivelul osului, vitamina D actioneaza prin:


A. stimuleaza mineralizarea tesutului osteoid

971 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
972 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. favorizeaza depunerea de calciu si fosfor sub forma cristalelor de hidroxiapatita


C. favorizeaza mineralizarea osului in crestere
D. are efecte de modulare si diferentiere a maturarii osteoblastilor
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 96)

G2333032. Osul rahitic sufera urmatoarele alterari:


A. insuficienta mineralizare a matricei cartilaginoase
B. formarea exuberanta de tesut osteoid
C. latirea extremitatilor
D. fracturi, in formele grave de boala
E. toate de mai sus
(pag. 97)

G2333033. Pulmonul rahitic apare prin:


A. dezvoltarea enorma a mataniilor costale
B. hipotonia musculara rahitica
C. bronhomalacia rahitica
D. scaderea rezistentei la infectii
E. toate de mai sus
(pag. 98)

G2333034. In rahitism apar urmatoarele modificari radiologice:


A. tesut cartilaginos insuficient calcificat
B. aspect franjurat la limita diafizo – epifizara
C. deformare ″in cupa″
D. intarziere in osificarea nucleilor
E. toate de mai sus
(pag. 98)

G2533035. Nevoile zilnice de vitamina D sunt de :


A. 4-8 UI
B. 40-80 UI
C. 400-800 UI
D. 4000 – 8000 UI
E. 40.000 – 80.000 UI
(pag. 94)

G2533036. Incidenta maxima a rahitismului se inregistreaza:


A. la nastere
B. in prima luna de viata
C. intre 3 si 6 luni
D. intre 1 si 3 ani
E. intre 3 si 6 ani
(pag. 95)

G2533037. Unde are loc prima hidroxilare din metabolismul vitaminei D?


A. la nivel gastric
B. la nivelul vilozitatilor intestinale
C. la nivel hepatic
D. la nivel renal
E. la nivel osos

972 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
973 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 95)

G2533038. Unde are loc a doua hidroxilare din metabolismul vitaminei D?


A. la nivel gastric
B. la nivelul vilozitatilor intestinale
C. la nivel hepatic
D. la nivel renal
E. la nivel osos
(pag. 95)

G2533039. Urmatoarele alimente sunt surse bogate de vitamina D, cu exceptia:


A. laptele de vaca
B. ficatul de vitel
C. galbenusul de ou
D. ficatul unor soiuri de pesti
E. untura de peste
(pag. 95)

G2533040. Profilaxia postnatala a rahitismului impune administrarea zilnica de doze orale de vitamina
D pana la varsta de :
A. 3 luni
B. 6 luni
C. 12 luni
D. 18 luni
E. 3 ani
(pag. 100)

G2533041. Prima doza stoss in profilaxia postnatala a rahitismului este recomandabil sa fie
administrata:
A. dupa vaccinarea antipoliomelitica
B. dupa vaccinarea BCG
C. in maternitate
D. dupa prima luna de viata
E. dupa varsta de 3 luni
(pag. 100)

G2533042. Doza stoss totala de vitamina D necesara in primul an de viata in profilaxia rahitismului este
de:
A. 200.000 UI
B. 400.000 UI
C. 1200 UI
D. 1.200.000 UI
E. 100 UI
(pag. 100)

G2533043. Care este posologia uzuala a preparatelor orale de vitamina D necesare in profilaxia
rahitismului?
A. 1-2 picaturi/zi
B. 1-2 picaturi de trei ori pe zi
C. 4-8 picaturi/zi
D. 4-8 picaturi de trei ori pe zi
E. 10-12 picaturi de doua ori pe zi
(pag. 100)

973 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
974 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2533044. Doza totala de vitamina D care asigura vindecarea rahitismului florid este:
A. 200.000 UI/an
B. 100.000 UI/an
C. 400.000-600.000 UI/an
D. 1.600.000 – 1.800.000 UI/an
E. 2000 UI/luna
(pag. 100)

G2533045. Cauza rahitismului aparut la copiii cu atrezie biliara extrahepatica este:


A. absenta sarurilor biliare la nivel intestinal
B. scaderea activitatii dizaharidazelor
C. scaderea capacitatii de hidroxilare hepatica
D. scaderea capacitatii renale de hidroxilare
E. cresterea aciditatii gastrice cu degradarea vitaminei D
(pag. 96)

G2533046. Acidozele renale tubulare distale produc rahitism prin urmatorul mecanism:
A. cresterea eliminarii de fosfati
B. scaderea capacitatii renale de hidroxilare
C. cresterea reabsorbtiei tubulare de magneziu
D. cresterea ultrafiltrarii
E. utilizarea carbonatului de calciu din os pentru neutralizarea acidozei metabolice
(pag. 96)

G2533047. Craniotabesul este considerat “fiziologic” pana la varsta de:


A. 2 –3 saptamani
B. 2-3 luni
C. 12 luni
D. 24 de luni
E. craniotabesul este considerat intotdeauna patologic
(pag. 97)

G2633048. Care din urmatoarele afirmatii privind metabolismul vitaminei D nu este adevarata:
A. Absorbtia vitaminei D din sursele alimentare se face la nivelul mucoasei gastrice;
B. Dupa absorbtie vitamina D este transportata de o α 2 globulina specific;
C. Metabolismul vitaminei D depinde de factori genetici sau de factori de mediu;
D. Medicatia anticonvulsivanta si corticoterapia stimuleaza catabolismul hepatic al 25(OH) vitaminei D;
E. La nivel renal derivatul 25(OH) vitamina D3 este hidroxilat in pozitia 1 rezultand 1,25 dihidroxi-vitamina D3.
(pag. 95)

G2633049. Incidenta maxima a rahitismului se situeaza la varsta de:


A. 1 – 3 ani
B. 3 – 6 luni
C. 1 – 3 luni
D. 3 – 6 ani
E. 6 – 12 luni
(pag. 95)

G2633050. Craniotabesul rahitic se poate considera fiziologic la varsta de:


A. 2 – 3 luni
B. Sub 2 luni
C. Peste 3 luni

974 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
975 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. 18 luni
E. 3 – 6 luni
(pag. 97)

G2633051. Urmatoarele semne clinice sunt caracteristice rahitismului carential, cu exceptia:


A. Craniotabesul
B. Plagicefalia
C. Microcefalia
D. Mataniile costale
E. Santul Harrison
(pag. 97)

G2633052. Valorile normale ale calcemiei sunt:


A. 7 – 9 mg%
B. 9 – 11 mg%
C. 8 – 10 mg%
D. 3 – 5 mg%
E. 6 – 12 mg%
(pag. 98)

G2633053. Nevoile zilnice de vitamina D sunt:


A. 200 UI
B. 400-800 U
C. 1500 UI
D. 1000 U
E. 50 UI
(pag. 100)

G2833054. Metabolismul vitaminei D este caracterizat de urmatoarele, cu exceptia:


A. Este vitamina liposolubila
B. Este transportata de o α2 – albumina specifica
C. Este dublu hidroxilata in ficat si rinichi
D. Creste absorbtia intestinala a calciului
E. Creste retroresorbtia renala a Ca-lui si P-ului
(pag. 95)

G2833055. Referitor la modificarile radiologice din rahitism sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:
A. Sunt datorate tulburarilor osificarii encondrale
B. Vizeaza zonele cartilajelor de crestere
C. Calcifierea tesutului cartilaginos este insuficienta
D. Cartilajul are un aspect franjurat la nivelul diafizei
E. Osificarea nucleilor de crestere este intarziata
(pag. 98)

G2833056. Mecanismul de actiune al Vitaminei D se regaseste in urmatoarele, cu exceptia:


A. Creste absorbtia intestinala a Ca – ului
B. Creste permeabilitatea intestinala pentru Ca
C. Scade retroresorbtia renala pentru Fosfor
D. Creste retroresorbtia tubulara a aminoacizilor
E. Stimuleaza mineralizarea tesutului osteoid
(pag. 96)

975 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
976 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2933057. Care dintre următoarele afirmaţii privind vindecarea rahitismului sunt false?
A. Normalizarea valorilor biochimice se realizează după 7 - 10 zile de terapie
B. Vindecarea radiologică începe după 4 săptămâni
C. Nivelul fosfatazelor alcaline se menţine la nivel crescut timp de 2-3 săptămâni
D. "Linia de doliu" era considerată în pediatria clasică drept semn ce atestă vindecarea radiologică
E. După 7-10 zile se realizează normalizarea calciului şi a fosforului seric
(pag. 100)

G2933058. Indicaţi afirmaţiile adevărate legate de recomandarea tratamentului profilactic al


rahitismului:
A. Este obligatorie la gravide începând cu primul trimestru de sarcină
B. Va fi efectuată din prima zi de naştere până la vârsta de 18 luni, cu doze orale, fracţionată de vitamină D
C. Începe din a-7-a zi de naştere, până la 18 luni cu doze orale, fracţionate de vitamină D
D. Nu este necesară dacă sugarul este alimentat natural
E. Nu este necesară în cazul alimentaţiei cu lapte de vacă ce are în compoziţie un conţinut crescut de calciu
(pag. 100)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1133059. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la modificarile paraclinice din rahitismul carential
comun sunt adevarate:
A. Calcemia are valori nemodificate sau este scazuta daca exista depletie calcica severa la nivelul osului
B. Fosfatemia scade remarcabil, de obicei sub 3 mg%
C. Fosfatazele alcaline serice scad dramatic
D. Determinarea radioimuna a Pt deceleaza valori crescute
E. Eliminarea in exces a calciului prin urina
(pag. 98)

G1133060. Care din urmatoarele elemente definesc tabloul clinic al rahitismului carential comun:
A. Craniotabes
B. Matanii costale si sant submamar
C. Bratari epifizare
D. Hipertonie musculara
E. intarziere in eruptia dentara si tulburari de mineralizare a dentitiei primare
(pag. 97, 98)

G1133061. Care din urmatoarele entitati intra in diagnosticul diferential al rahitismului carential comun
A. Craniotabesul fiziologic
B. Sternul infundat congenital
C. Tuberculoza pulmonara
D. Anemia Cooley
E. Boala Morquio
(pag. 98, 99, 100)

G1133062. Care din urmatorii factori sunt implicati in etiologia rahitismului carential comun:
A. Aportul dietetic insuficient
B. Malabsorbtia vitaminei D3
C. Productia insuficienta de vitamina D la nivelul pielii
D. 25-hidroxilarea hepatica insuficienta a vitaminei D
E. 1-alfa-hidroxilarea renala insuficienta a vitaminei D
(pag. 95, 96)

976 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
977 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1133063. Care sunt factorii favorizanti pentru aparitia rahitismului carential comun:
A. Aport endogen si exogen de vitamina D care nu este conform cu necesitatile sugarului
B. Regimul de insorire
C. Insuficienta renala cronica
D. Corticoterapia indelungata
E. Sindroamele de malabsorbtie
(pag. 95, 96)

G1133064. Care sunt modificarile radiologice osoase intalnite in rahitismul carential comun:
A. Deformarea in cupa a cartilajelor de crestere
B. Franjurarea liniei metafizaro-epifizara
C. intarzierea osificarii nucleilor de crestere
D. Transparenţa pulmonara diminuata predominant la baze
E. Diafiza oaselor lungi si coastelor slab mineralizate
(pag. 98)

G1133065. Efectele metabolitului activ (1,25-(OH)2-CC) al vitamiei D in metabolismul fosfocalcic sunt


urmatoarele, in afara de:
A. Promovarea absorbtiei intestinale a Ca si P
B. Realizarea unor concentratii de Ca si P in lichidele extracelulare optime pentru mineralizarea osoasa
C. Cresterea eliminarilor tubulare renale de Ca si P
D. Favorizarea mobilizarii Ca din schelet sub acţiunea paratormonului (efect permisiv al vitaminei D)
E. Accelerarea catabolismului paratormonului endogen
(pag. 96, 97)

G1233066. Metabolitul 1,25 dihidroxi-vitamina D3 produce:


A. reducerea absorbtiei intestinale a calciului
B. cresterea absorbtiei intestinale a calciului
C. demineralizarea tesutului osteoid
D. reabsorbtia P si Ca la nivelul tubilor renali
E. mineralizarea tesutului osteoid
(pag. 95)

G1233067. Necesarul zilnic de vitamina D este influentat de urmatorii factori:


A. varsta copilului
B. ritmul de crestere
C. factori individuali genetici
D. greutatea copilului
E. regimul de insorire
(pag. 95)

G1233068. Parathormonul influenteaza metabolismul fosfo-calcic prin urmatoarele mecanisme:


A. scade absorbtia intestinala a calciului
B. creste reabsorbtia tubulara a fosforului
C. creste absorbtia intestinala a calciului
D. stimuleaza activitatea osteoclastelor
E. scade reabsorbtia tubulara a fosforului
(pag. 97)

G1233069. Rahitismul carential comun este mai frecvent in urmatoarele circumstante:


A. la prematuri
B. la varsta intre 3 si 6 luni

977 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
978 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. in regiunile tropicale
D. la pacientii cu insuficienta renala acuta
E. la pacientii cu epilepsie
(pag. 95)

G1233070. Sursele alimentare bogate in vitamina D sunt urmatoarele


A. ficatul de vitel
B. carnea de vita, vitel
C. alimentele de origine vegetala
D. galbenusul de ou
E. laptele de vaca
(pag. 95)

G1233071. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate referitor la profilaxia corecta postnatala a rahistimului
carential comun:
A. administrarea de vitamina D orala in doza de 400-800 UI/zi pana la varsta de 18 luni
B. se incepe la varsta de 4 saptamani
C. administrarea de doze stoss de 200.000 UI D3 la 6-8 saptamani interval
D. expunerea la soare a copilului in anotimpul insorit
E. administrarea de vitamina D orala in doza de 2000-4000 UI/zi pana la varsta de 18 luni
(pag. 100)

G1233072. Urmatorii factori influenteaza metabolismul vitaminei D:


A. terapia cortizonica
B. numarul receptorilor pentru vitamina D
C. factorii de mediu
D. aportul de calciu alimentar
E. medicatia anticonvulsivanta
(pag. 95)

G1233073. Vitamina D influenteaza metabolismul fosfo-calcic prin urmatoarele mecanisme:


A. scade absorbtia intestinala a calciului
B. creste reabsorbtia tubulara a fosforului
C. creste absorbtia intestinala a calciului
D. stimuleaza mineralizarea tesutului osteoid
E. scade reabsorbtia tubulara a fosforului
(pag. 96)

G1333074. Care din urmatoarele afirmatii privind modificarile radiologice osoase sunt adevarate:
A. Calcifierea tesutului cartilaginos este insuficienta
B. Franjurarea liniei metafizo-epifizare
C. Deformare "in cupa"
D. Intirzierea de osificare a nucleilor
E. Diafiza oaselor lungi si coastele sunt intens mineralizate (hipercondensate)
(pag. 98)

G1333075. Identificati care sunt mijloacele de profilaxie postnatala a rahitismului:


A. expunere la soare a sugarului
B. promovarea alimentatiei naturale
C. administrarea zilnica de Vitamina D
D. administrarea lunara de parathormoni
E. antibioterapie cu ocazia fiecarei infectii respiratorii

978 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
979 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 100)

G1333076. Identificati care sunt semnele clinice care caracterizeaza hipervitaminoza D


A. Constipatia
B. Polifagia
C. Hipotonia
D. Paloarea
E. Poliuria si polidipsia
(pag. 101)

G1333077. Mecanismele de actiune ale Vit.D sunt urmatoarele:


A. creste permeabilitatea celulelor lumenului intestinal pentru calciu
B. creste reabsorbtia tubulara a fosforului
C. creste reabsorbtia tubulara a aminoacizilor
D. scade absorbtia intestinala a calciului (independent de parathormoni)
E. stimuleaza mineralizarea tesutului osteoid si depunerea de calciu si fosfor sub forma cristalelor de
hidroxiapatita
(pag. 96)

G1333078. Mentionati factorii favorizanti din rahitismul carential:


A. Varsta, prematuritatea
B. Regimul de insorire
C. Sindromul de malabsorbtie, copii cu atrezie biliara extrahepatica
D. Corticoterapia indelungata, copii cu epilepsie
E. insuficienta renala acuta
(pag. 95)

G1333079. Precizati care afirmatii privind sursele alimentare de Vit.D nu sunt corecte:
A. Alimentele de origine vegetala sunt bogate in Vit.D
B. Alimentele de origine animala unde se gaseste Vit.D sunt:ficatul de vitel, galbenusul de ou, ficatul unor
soiuri de pesti
C. Laptele, alimentul de baza al sugarului, este in mod notoriu o sursa foarte bogata de Vit.D
D. Laptele de vaca asigura 10 - 40 UI /litru Vit.D
E. Preparatele moderne de lapte adaptat sunt imbogatite in Vitamina D
(pag. 95)

G1333080. Precizati care sunt criteriile biologice de rahitism:


A. Calcemie normala sau scazuta
B. Fosfatemie scazuta de obicei sub 3 mg%
C. Fosfataze alcaline scazute dramatic
D. PTH crescut
E. Hiperaminoaciduria
(pag. 98)

G1333081. Profilaxia rahitismului carential se face prin urmatoarele metode:


A. Administrarea vitaminei D orala continua pina la 18 luni
B. Administrarea Vitaminei D orala si injectabila in doze stoss
C. Administrarea Vitaminei D intravenoasa
D. Cu alimentatie corecta
E. Cu suplimentare de Calciu
(pag. 100)

G1333082. Urmatoarele afirmatii privind prognosticul rahitismului carential sunt adevarate:

979 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
980 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

A. Dupa tratament se asteapta vindecarea sigura dar lenta a rahitismului


B. Semnele osoase dispar dupa luni sau chiar 1-2 ani
C. Rahitismul este asociat adesea altor boli carentiale
D. Rahitismul prin el insusi este o boala fatala
E. Rahitismul este complet tratabil
(pag. 101)

G1333083. Urmatorii factori favorizeaza rahitismul:


A. Insuficienta expunere la soare
B. prematuritatea
C. atrezia biliara extrahepatica
D. varsta de electie cu incidenta maxima intre 18 - 30 luni
E. malabsorbtia lipidelor
(pag. 95)

G1433084. Care dintre urmatoarele variante sunt manifestari ale hipervitaminozei D, care poate surveni
in cursul tratamentului rahitismului carential:
A. Scaune diareice
B. Varsaturi
C. Oligurie
D. Polidipsie
E. Hipercalcemie
(pag. 101)

G1433085. Care dintre urmatorii factori sunt implicati in aparitia rahitismului carential:
A. Insuficienta renala cronica
B. Anotimpul cald
C. Corticoterapia prelungita
D. Expunerea tegumentului la soare
E. Tratamentul cu anticonvulsivante
(pag. 95)

G1433086. Care dintre variantele de mai jos reprezinta factorii de care depinde transformarea
provitaminei D din piele sub actiunea razelor ultraviolete pentru profilaxia rahitismului:
A. Altitudinea
B. Varsta
C. Anotimpul
D. Greutatea corporala
E. Suprafata de tegument expusa
(pag. 95)

G1433087. Care sunt factorii favorizanti ai rahitismului carential:


A. Prematuritatea
B. Sindroamele de malabsorbtie
C. Anotimpul rece
D. Carenţa dietetica de vitamina D
E. Clima temperata
(pag. 95)

G1433088. Caror dintre urmatoarele modificari se datoreaza aparitia pulmonului rahitic din rahitismul
carential:
A. Hipotonia musculara
B. Bronhomalacia rahitica

980 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
981 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. Fibroza pulmonara
D. Scaderea rezistenţei la infecţii
E. Calcificarile pulmonare
(pag. 98)

G1433089. in vederea profilaxiei rahitismului, care afirmatii sunt adevarate referitoare la efectele
vitaminei D la nivelul osului:
A. Stimuleaza mineralizarea tesutului osteoid
B. Are actiune sinergica cu parathormonul
C. Induce diferentierea osteoclastilor tineri
D. Induce diferenţierea maturarii osteoblastilor
E. Are receptori specifici a caror densitate este determinata genetic
(pag. 96-97)

G1433090. Mentionati care dintre urmatoarele variante sunt masuri ale tratamentului curativ al
rahitismului florid:
A. Administrarea zilnica a 2000-4000 UI vitamina D3 timp de 6-8 saptamani
B. Administrarea de calciu in doza de 0,5-1 g/zi
C. Cresterea cantitatii de lapte in alimentatie
D. Administrarea zilnica a 20 picaturi de vitamina D3 per os timp de 8 saptamani
E. Administrarea de Tahistin
(pag. 100)

G1433091. Pentru profilaxia rahitismului, care sunt sursele alimentare bogate in vitamina D
recomandate:
A. Laptele de vaca
B. Ficatul de vitel
C. Laptele de femeie
D. Galbenusul de ou
E. Ficatul unor specii de pesti
(pag. 95)

G1433092. Precizati care dintre urmatoarele variante reprezinta masuri ale profilaxiei prenatale a
rahitismului carential:
A. Alimentatia bogata in lapte a femeii gravide
B. Administrarea de calciu femeii gravide
C. Expunerea la soare a femeii gravide
D. Administrarea de vitamina D femeii gravide
E. Evitarea nasterilor premature
(pag. 100)

G1433093. Care dintre modificarile radiologice osoase enumerate mai jos apar in rahitismul carential:
A. Deformarea in cupa a extremitatii distale a oaselor lungi
B. Franjurarea liniei metafizo-epifizare
C. Osificarea precoce a nucleilor
D. Radiotransparenţa oaselor lungi si a coastelor
E. Traiectele de fractura
(pag. 98)

G1433094. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la profilaxia postnatala a rahitismului sunt
adevarate:
A. Se initiaza la varsta de 7 zile
B. Consta din administrarea zilnica a 1-2 picaturi de vitamina D per os

981 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
982 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. Consta din administrarea lunara a 200000 UI de vitamina D3 injectabil intramuscular timp de 12 luni
D. Consta doar din expunerea sugarului la soare
E. Se realizeaza prin intarcarea precoce
(pag. 100)

G1433095. Care dintre urmatoarele modificari apar, in rahitismul carential, la nivelul extremitatii
cefalice:
A. Bosele frontale
B. Craniotabesul
C. Fontanela anterioara mica
D. Fruntea olimpiana
E. Craniostenoza
(pag. 97)

G1433096. Care dintre urmatoarele variante reprezinta alterarile pe care le sufera osul in rahitismul
carential:
A. Intensa mineralizare a matricei cartilaginoase
B. Formarea exuberanta a tesutului osteoid
C. Cresterea rigiditatii
D. Laţirea extremitaţilor distale
E. Aparitia fracturilor
(pag. 97)

G1433097. Care dintre urmatoarele variante sunt componentele tabloului biologic al rahitismului
carential:
A. Normo/hipocalcemia
B. Hiperfosfatemia
C. Scaderea fosfatazelor alcaline serice
D. Hiperfosfaturia
E. Hipercalciuria
(pag. 98)

G1533098. Care dintre urmatoarele actiuni la nivel osos ale vitaminei D sunt adevarate?
A. limiteaza resorbtia osoasa
B. inhiba osteoclastii
C. are actiune partial antagonista cu parathormonul
D. are efecte de modulare si diferentiere a maturarii osteoblastilor
E. stimuleaza depunerea cristalelor de calciu si fosfor sub forma de hidroxiapatita
(pag. 96, 97)

G1533099. Care dintre urmatoarele afirmatii privind evolutia sub tratamentul curativ corect al
rahitismului carential sunt adevarate?
A. calciul si fosforul seric se normalizeaza in 7-10 zile
B. fosfatazele alcaline se mentin la valori crescute atat timp cat se mentin modificarile radiologice
C. daca normalizarea sindromului biologic nu survine in 4 saptamani se ridica problema unui rahitism
vitamino-rezistent
D. vindecarea radiologica incepe dupa 2-3 saptamani
E. semnele clinice osoase se remit dupa 1-2 saptamani
(pag. 101)

G1533100. Care dintre urmatoarele afirmatii privind modificarile paraclinice din rahitismul carential
sunt adevarate?
A. fosfatemia scade

982 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
983 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. fosfatazele alcaline serice scad


C. calcemia are, de obicei, valori crescute
D. determina hiperfosfaturie
E. determina hiperaminoacidurie
(pag. 98)

G1533101. Care dintre urmatoarele alterari apar la nivelul osului rahitic?


A. insuficienta mineralizare a matricei cartilaginoase
B. formarea exuberanta a tesutului osteoid care nu se mai mineralizeaza in absenta vitaminei D
C. extremitatile distale se ingusteaza
D. in formele grave de boala pot sa apara fracturi
E. oasele se indoaie sub greutatea corpului
(pag. 97)

G1533102. Diagnosticul diferential al rahitismului carential se poate face cu:


A. boala Blunt
B. osteogenesis imperfecta
C. hidrocefalia incipienta
D. artrita reumatoida juvenila
E. mucopolizahadoza (boala Morquio)
(pag. 99, 100)

G1533103. Factori favorizanti ai rahitismului carential comun pot fi:


A. varsta peste 3 ani
B. prematuritatea
C. regimul de insorire deficitar
D. sindromul de malabsorbtie
E. insuficienta renala acuta
(pag. 95)

G1533104. Hipervitaminoza D, complicatie in tratamentului curativ al rahitismului carential, se poate


manifesta prin:
A. anorexie severa si rebela
B. facies vultuos
C. varsaturi
D. diaree
E. poliurie si polidipsie
(pag. 101)

G1533105. In care din urmatoarele este manifesta actiunea antagonica parathormon/vitamina D?


A. intestinal
B. renal
C. hepatic
D. osos
E. pancreatic
(pag. 97)

G1533106. Surse naturale valoroase de vitamina D pentru profilaxia rahitismului carential la sugar si
copilul mic sunt:
A. laptele de vaca
B. laptele de mama
C. galbenusul de ou

983 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
984 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. ficatul unor specii de pesti


E. alimente de origine vegetala
(pag. 95)

G1633107. Cand se impune adaosul de calciu in tratamentul rahitismului?


A. La toti copii rahitici
B. La prematuri
C. La sugarii eutrofici
D. La copii care primesc sub 400 ml lapte/zi
E. La copii care primesc peste 400 ml lapte/zi
(pag. 8, 79)

G1633108. Care din schemele urmatoare se poate folosi in tratamentul curativ al rahitismului carential?
A. Trei doze i.m. de 100000 UI D2 sau D3, administrate la interval de 3 zile si apoi o noua doza de 200000 UI
dupa 1 luna.
B. 5000-10000 UI oral zilnic 6-8 sapt.
C. Administrarea unei singure doze de 600000 UI
D. 2000-3000 UI oral zilnic 6-8 saptamani
E. 10000-20000 UI oral 3 saptamani
(pag. 77)

G1633109. Care din urmatoarele afirmatii despre vindecarea radiologica a osului in rahitismul carential
sunt adevarate?
A. Vindecarea radiologica incepe dupa 2-3 luni
B. Vindecarea radiologica incepe dupa 2-3 saptamani
C. Apare o deformare in forma de cupa
D. Apare o linie de calcificare numita linie de doliu
E. Cartilajele de crestere se latesc
(pag. 77 - 79)

G1633110. Care din urmatoarele anomalii biochimice sunt caracteristice rahitis-mului carential comun?
A. Calcemia are valori scazute sau normale
B. Fosforul anorganic este semnificativ scazut
C. Fosfaturia este crescuta
D. Fosfatazele alcaline serice au valori normale sau scazute, in absenta hipoproteinemiei concomitente.
E. Calciuria este mult crescuta.
(pag. 77)

G1633111. Care din urmatoarele NU sunt manifestari caracteristice craniului la copilul rahitic?
A. Craniotabes
B. Sant Harisson
C. Plagiocefalie
D. Bose frontale
E. Batari rahitice
(pag. 76)

G1633112. Care din urmatoarele sunt simptome ale hipervitaminozei D la copil?


A. Anorexie
B. Hipertonie
C. Diaree
D. Constipatie
E. Paloare

984 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
985 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 8, 80)

G1633113. Care dintre urmatorii reprezinta factori favorizanti ai rahitismului carential la copil?
A. Varsta mica sub 2 ani
B. Prematuritatea
C. Anotimpul rece si zona temperata
D. Expunerea la soare
E. Insuficienta renala acuta
(pag. 74)

G1633114. Semnele precoce de rahitism (la copilul < 3 luni) sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:
A. Craniotabesul occipital
B. Bratarile rahitice
C. Mataniile rahitice
D. Craniotabesul parietal
E. Anomaliile coloanei vertebrale.
(pag. 76)

G1633115. Simptomele de hipervitaminoza D includ toate datele urmatoare, cu EXCEPTIA:


A. Anorexie rebela
B. Diaree
C. Hipercalcemie
D. Hipocalcemie
E. Hipotonie
(pag. 80)

G2333116. Printre factorii favorizanti in rahitismul carential se enumera:


A. prematuritatea
B. sindromul de malabsorbtie
C. copilul macrosom
D. corticoterapia indelungata
E. tratamentul cu fier
(pag. 95)

G2333117. Urmatoarele semne clinice se intilnesc in rahitism:


A. craniotabes
B. matanii costale
C. hipertonie musculara
D. plagicefalie
E. toate de mai sus
(pag. 97)

G2333118. Afirmatiile de mai jos sunt adevarate, cu exceptia:


A. rahitismul are incidenta maxima intre 6 luni si 2 ani
B. malabsorbtia favorizeaza aparitia rahitismului
C. copiii cu epilepsie tratati cu fenitoin fac demineralizari osoase rahitice
D. copiii cu atrezie biliara extra hepatica nu dezvolta rahitism
E. rahitismul apare si in acidozele renale tubulare distale
(pag. 95, 96)

G2333119. Rahitismul nu este favorizat de:


A. varsta

985 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
986 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. corticoterapie de scurta durata


C. insuficienta renala acuta
D. anemie megaloblastica
E. prematuritate
(pag. 95)

G2333120. Urmatoarele afirmatii privind vitamina D sunt adevarate:


A. este alcatuita dintr-un grup de 10 compusi
B. are sursa exclusiv alimentara
C. nevoia zilnica de vitamina D esta de 400 – 800 UI
D. este o vitamina liposolubila
E. colecalciferolul este sintetizat la nivelul dermului
(pag. 95)

G2333121. Afirmatiile de mai jos sunt false, cu exceptia:


A. laptele de femeie este sarac in vitamina D
B. absorbtia vitaminei D necesita prezenta acizilor biliari
C. laptele de vaca este bogat in vitamina D
D. necesarul zilnic de vitamina D depinde de varsta
E. medicatia anticonvulsivanta creste nevoia zilnica de vitamina D
(pag. 95)

G2333122. Toracele rahitic se caracterizeaza prin:


A. matanii costale
B. santul Harrison
C. baza evazata
D. coaste demineralizate
E. genu varus
(pag. 97)

G2333123. In rahitismul florid se intalneste:


A. fosfatemie sub 3 mg%
B. intarzieri in eruptia dintilor
C. genu valgus
D. hipoaminoacidurie
E. reactia calitativa Sulcowitch negative
(pag. 97, 98)

G2533124. Factori favorizanti in rahitism sunt:


A. prematuritatea
B. sindroamele de malabsorbtie
C. insuficienta renala cronica
D. insuficienta cardiaca
E. tratamentul cu fenobarbital
(pag. 95,96)

G2533125. Care din urmatoarele fac parte dintre mecanismele de actiune ale vitaminei D implicate in
patogenia rahitismului?
A. scade absorbtia intestinala a fosforului
B. creste absorbtia intestinala a calciului
C. creste reabsobtia tubulara a fosforului
D. stimuleaza mineralizarea tesutului osteoid

986 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
987 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. stimuleaza sinteza de parathormon


(pag. 96)

G2533126. Care din urmatoarele reprezinta efecte ale actiunii parathormonului cu implicatii in
fiziopatologia rahitismului?
A. stimuleaza absorbtia intestinala a calciului
B. creste reabsobtia renala a fosforului
C. scade reabsorbtia renala a calciului
D. depolimerizeaza substanta fundamentala osoasa
E. stimuleaza activitatea osteoclastelor
(pag. 97)

G2533127. Modificarile ce pot fi intalnite la nivelul osului rahitic sunt:


A. insuficienta mineralizare a matricei cartilaginoase
B. formarea deficitara de tesut osteoid
C. formarea exuberanta de tesut osteoid
D. cresterea duritatii osoase
E. ingustarea extremitatilor distale
(pag. 97)

G2533128. Tabloul clinic in rahitism poate contine urmatoarele:


A. craniotabes
B. bose occipitale
C. plagicefalie
D. fontanela anterioara mai mare decat normal
E. uscaciune tegumentara la nivelul extremitatii cefalice
(pag. 97)

G2533129. Tabloul clinic in rahitism poate contine urmatoarele:


A. craniotabes
B. matanii costale
C. uscaciune tegumentara la nivelul extremitatii cefalice
D. bratari rahitice la nivelul membrelor
E. genu varus sau genu valgus
(pag. 97)

G2533130. Care din urmatoarele fac parte din modificarile caracteristice pulmonului rahitic?
A. ramolirea extrema a arcurilor costale
B. hipertonia musculara rahitica
C. craniotabesul
D. bronhomalacia
E. scaderea rezistentei la infectii
(pag. 98)

G2533131. Modificarile radiologice osoase din rahitismul carential cuprind:


A. aspect franjurat la limita diafizo-epifizara
B. ingustarea zonelor de cartilaj de la nivelul cartilajelor de crestere
C. deformare "in cupa" la nivelul cartilajelor de crestere
D. coastele sunt slab mineralizate
E. diafiza oaselor lungi este constant bine mineralizata
(pag. 98)

987 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
988 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2533132. Care din urmatoarele afirmatii privind calcemia in rahitismul carential sunt adevarate?
A. poate avea valori normale
B. poate fi crescuta
C. poate fi scazuta
D. nu este corelata cu interventia hormonului paratiroidian
E. este criteriu de urmarire a recuperarii in rahitism
(pag. 96)

G2533133. Vindecarea "in trepte" a rahitismului consta in:


A. normalizarea modificarilor biochimice in 2-3 luni de la debutul tratamentului
B. normalizarea modificarilor biochimice in 7-10 zile de la debutul tratamentului
C. vindecarea radiologica incepe dupa 2-3 saptamani
D. semnele clinice osoase pot persista 1-2 ani
E. vindecarea radiologica este anuntata de aparitia "liniei de doliu"
(pag. 101)

G2533134. Care din urmatoarele sunt valabile in ceea ce priveste simptomatologia hipervitaminozeiD?
A. simptomele se dezvolta dupa 1-3 zile de la supradozajul vitaminic
B. simptomele se dezvolta dupa 1-3 luni de la supradozajul vitaminic
C. apare anorexie severa
D. pot aparea varsaturi
E. se insoteste constant de scaune diareice
(pag. 101)

G2533135. Simptomele hipervitaminozei D sunt:


A. anorexie severa si rebela
B. hipertonie
C. constipatie
D. rash cutanat persistent
E. poliurie si polidipsie
(pag. 101)

G2533136. Modificarile paraclinice in hipervitaminoza D sunt:


A. hipercalcemie
B. hipercalciurie
C. hipocalciurie
D. proteinuire
E. retentie azotata
(pag. 101)

G2533137. Profilaxia postnatala a rahitismului consta in:


A. expunerea la soare a copilului in anotimpul insorit
B. promovarea alimentatiei naturale
C. promovarea alimentatiei artificiale
D. profilaxie medicamentoasa
E. suplimentarea obligatorie a aportului de Calciu la sugar cu preparate orale 50 mg/kgc/zi
(pag. 100)

G2533138. Tratamentul hipervitaminozei D implica urmatoarele masuri:


A. oprirea imediata a administrarii vitamineiD
B. cresterea aportului de Ca din alimentatie
C. perfuzii "diuretice" care sa permita "spalarea" organismului

988 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
989 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. chelatorii de calciu nu au efect


E. administrarea de cortizon
(pag. 101)

G2533139. Care din urmatoarele afirmatii privind relatia parathormon-vitamina D sunt adevarate?
A. actioneaza sinergic la nivel intestinal
B. actioneaza antagonic la nivel intestinal
C. actioneaza antagonic la nivelul tubului renal
D. actioneaza sinergic la nivelul tubului renal
E. actioneaza sinergic la nivel osos
(pag. 97)

G2533140. Actiunile parathormonului la nivel osos sunt:


A. depolimerizeaza substanta fundamentala
B. introduce calciul in os
C. stimuleaza activitatea osteoclastelor
D. inhiba activitatea osteoclastelor
E. stimuleaza activitatea osteoblastelor
(pag. 97)

G2533141. Care din urmatoarele fac parte din descrierea rahitismului carential florid?
A. hipertonie musculara
B. eruptie dentara precoce
C. tulburari de mineralizare a dentitiei primare
D. rezistenta redusa la infectii
E. pulmon rahitic
(pag. 97,98)

G2533142. Diagnosticul diferential al craniotabesului rahitic de face cu:


A. craniotabesul fiziologic
B. traumatismele craniene
C. hidrocefalia incipienta
D. osteogenesis imperfecta
E. modificarile osoase din hipervitaminoza D
(pag. 98)

G2533143. Care sunt organele-tinta principale cu rol in fiziopatologia rahitismului unde isi exercita
actiunea vitamina D?
A. ficat
B. intestin
C. tubul renal
D. os
E. plaman
(pag. 96)

G2533144. Care din urmatoarele afirmatii privind actiunea vitaminei D la nivel osos sunt adevarate?
A. actioneaza partial antagonist cu parathormonul
B. favorizeaza mineralizarea osului in crestere
C. inhiba resobtia osoasa
D. inhiba actiunea osteoclastilor
E. moduleaza maturarea osteoblastilor
(pag. 96,97)

989 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
990 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2533145. Sursele de vitamina D sunt:


A. transformarea in piele a vitaminei D2 in vitamina D3
B. transformarea provitaminei D in piele
C. alimentele vegetale sunt o sursa bogata de vitamina D
D. laptele este in mod notoriu o sursa foarte saraca de vitamina D
E. vitamina D2 se gaseste in cantitati mari in ficatul unor pesti (cod)
(pag. 94,95)

G2533146. Biochimia urinii in rahitismul florid consta in:


A. hiperfosfaturie
B. hipofosfaturie
C. hiperaminoacidurie
D. absenta eliminarii calcului in urina
E. hipercalciurie
(pag. 98)

G2533147. Care din urmatoarele afirmatii despre craniotabesul din rahitism sunt adevarate?
A. se instaleaza inca de la nastere
B. se instaleaza in primele 2-3 luni
C. se instaleaza dupa varsta de 2-3 luni
D. consta in "inmuierea" oaselor craniului, in special parieto-occipital
E. se poate insoti de bose frontale, plagicefalie
(pag. 97)

G2533148. Din tabloul clinic al rahitismuliui florid fac parte urmatoarele:


A. santul Harrison
B. hipertonia musculara
C. uscaciune tegumentara
D. craniotabes
E. genu valgus
(pag. 97,98)

G2533149. Care din urmatoarele afirmatii despre vitamina D sunt adevarate?


A. este alcatuita dintr-un grup de 10 compusi
B. vitamina D2 este absenta din alimentele de origine vegetala
C. vitamina D3 este sintetizata la nivelul dermului
D. dozarea vitaminei D se face in unitati internationale
E. dozarea vitaminei D se face in miligrame
(pag. 94,95)

G2533150. Care din urmatoarele fac parte din schema I de tratament curativ a rahitismului?
A. trei doze i.m. de cate 100.000 UI administrate la interval de trei zile
B. o doza de 400.000 UI administrata i.m. la inceputul tratamentului
C. dupa 30 de zile se administreaza 200.000 UI D3 i.m.
D. dupa 60 de zile de la inceperea tratamentului se administreaza 400.000 UI i.m.
E. tratamentul consta in administrarea unei singure doze depozit de 600.000 UI D3
(pag. 100)

G2633151. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte:


A. Laptele matern este mai sarac in calciu si fosfor decat laptele de vaca
B. Nivelul de vitamina D din serul mamei nu conditioneaza cantitatea de vitamina D din laptele matern
C. Rahitismul poate fi prevenit fara suplimentarea de vitamina D la un sugar alimentat natural

990 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
991 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Laptele este o sursa bogata de vitamina D


E. Laptele matern nu are actiune antirahitica evident
(pag. 95)

G2633152. Paraţormonul care actioneaza la aceleasi niveluri ca si vitamina D, are urmatoarele efecte:
A. La nivelul intestinului stimuleaza absorbtia Ca
B. La nivelul tubului renal scade resorbtia de fosfor
C. Stimuleaza atat activitatile osteoclastelor cat si activitatea osteoblastelor
D. Scoate calciul din os
E. Scade fosfaturia
(pag. 97)

G2633153. Urmatoarele modificari osoase din cadrul rahitismului carential pot fi obiectivate radiologic:
A. Deformarea “ in cupa “ a cartilajelor de crestere
B. Craniotabesul
C. Santul Harrison
D. Franjurarea liniei metafizo – epifizare
E. Intarzierea de osificare a nucleilor
(pag. 98)

G2633154. Modificarile paraclinice caracteristice rahitismului carential sunt urmatoarele:


A. Calcemia poate fi normala sau scazuta
B. Fosfatemia crescuta
C. Valori crescute ale fosfatazei alcaline
D. Hiperaminoaciduria
E. Hiperfosfaturia
(pag. 98)

G2633155. Rahitismul florid se manifesta prin urmatoarele:


A. Hipotonie musculara
B. Intarziere in eruptia dintilor
C. Rezistenta mai redusa la infectii
D. Intarziere in dezvoltarea psihica
E. Anemie
(pag. 98)

G2633156. Care din urmatoarele manifestari la nivel orsteo-articular nu sunt caracteristice rahitismului
carential:
A. Ingrosarea extremitatii distale a radiusului
B. Genu varus
C. Genu valgus
D. Luxatia articulatiei coxo-femurale
E. Sternul infundat congenital
(pag. 97)

G2633157. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul rahitismului carential nu sunt adevarate:
A. Una din scheme prevede administrarea intramusculara a trei doze de cate 100.000 U.I D2 sau o doza de
300.000 U.I D3 intr-un interval de o saptamana
B. Doza totala de vitamina D care asigura vindecarea rahitismului florid este de 1.600.000 – 1.800.000 U.I / an
C. Modificarile biochimice se normalizeaza dupa 14 – 21 zile de la inceperea tratamentului
D. Vindecarea radiologica incepe dupa 2 – 3 luni de la instituirea tratamentului
E. Daca semnele clinice osoase persista dupa 1 – 2 luni de la inceperea tratamentului, este justificata
reluarea unei scheme terapeutice cu doze mari de vitamina D

991 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
992 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 100 – 101)

G2633158. Simptomele hipervitaminozei D sunt urmatoarele:


A. Anorexie severa si rebela
B. Varsaturi
C. Constipatie
D. Poliurie si polidipsie
E. Convulsii
(pag. 101)

G2633159. Semnele precoce de rahitism sunt urmatoarele:


A. Craniotabes occipital
B. Bratarile rahitice
C. Mataniile costale
D. Craniotabes parietal
E. Anomaliile coloanei vertebrale
(pag. 97)

G2833160. Pentru metabolismul Vitaminei D, sunt adevarate urmatoarele:


A. Se absoarbe la nivelul intestinului subtire
B. Organul pe care actioneaza este glanda paratiroida
C. Metabolitii activi sunt 1 – hidroxi si 1,25 – dihidroxicolecaciferolul
D. Controleaza mineralizarea tesutului osteoid
E. Creste absorbtia intestinala a calciului
(pag. 95)

G2833161. Modificarile paraclinice din rahitism sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. Calcemia ≤ 9 – 11 mg%
B. Fosfatemia < 4,5 mg%
C. Fosfatazele alcaline serice > 15 unitati Bodanski sau 200 UI / dl
D. PTH < 4 ng / ml
E. Vitamina D > 17,5 ng / ml
(pag. 98)

G2833162. Hipervitaminoza D se manifesta prin:


A. Anorexie severa si rebela
B. Varsaturi
C. Diaree
D. Paloare, Hipotonie
E. Poliurie, polidipsie
(pag. 101)

G2833163. Hipervitaminoza D se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia:


A. Anorexie severa si varsaturi
B. Hipotonie
C. Poliurie, polidipsie
D. Calcemie < 10,5 mg / dl
E. Calciurie < 5 mg / kgc / zi
(pag. 101)

G2833164. Hiperparatiroidismul reactional ca si consecinta a carentei de vit. D se regaseste in


urmatoarele:

992 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
993 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

A. Formare exuberanta de tesut osteoid


B. Mineralizare insuficienta a matricei cartilaginoase
C. Lipsa de duritate a oaselor
D. Latirea extremitatilor osoase distale
E. Cresterea calciuriei
(pag. 96)

G2933165. Care dintre următoarele alimente sunt considerate a avea un conţinut crescut de vitamina
D, eficent pentru un aport optim?
A. Laptele matern
B. Alimentele de origine vegetală
C. Laptele de vacă
D. Peştele
E. Gălbenuşul de ou
(pag. 95)

G2933166. Identificaţi mecanismele prin care, după tratamentul îndelungat cu Fenobarbital, la copii cu
epilepsie, se pot produce demineralizări osoase:
A. Scăderea nivelului seric al 25 - OHD3
B. Creşterea activităţii enzimei hepatice citocrom P - 450 - hidroxilază
C. Transformarea 25 - OHD3 într-un metabolit inactiv
D. Scăderea nivelului seric de 1,25 OHD
E. Alterarea matricei proteice a osului
(pag. 95)

G2933167. Care dintre următoarele afirmaţii privind rolul paratormonului în fiziopatologia rahitismului
sunt adevărate?
A. Stimulează absorbţia calciului la nivel intestinal
B. Creşte fosfaturia
C. Creşte calciuria
D. Scade fosfatemia
E. Stimulează activitatea osteoclastelor şi osteoblastelor
(pag. 97)

993 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
994 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Tema nr. 34
Intoxicatiile acute la copil
BIBLIOGRAFIE:
4. Ciofu Eugen, Ciofu Carmen – Esentialul in pediatrie, editia a 2 a, Ed. Medicala Amaltea, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1134001. Care este cea mai adecvata conduita terapeutica daca au trecut mai putin de 2 ore de la
ingestia de paracetamol:
A. Spalatura gastrica, administrarea de carbune activat si de N-acetilcisteina
B. Provocarea varsaturii si golirea stomacului fara nici o alta interventie
C. Administrarea urgenta de naloxona, asigurarea permeabilitatii cailor aeriene si tinerea sub observatie timp
de 24 ore
D. Nu este necesar nici un tratament
E. ECG si administrarea de atropina i.v.
(pag. 547)

G1134002. Care este cea mai frecventa asociere cu ingestia de paracetamol?


A. Aritmiile cardiace
B. Convulsiile
C. Hipertensiunea intracraniana
D. Hepatotoxicitatea
E. Anomaliile de hemostaza
(pag. 546)

G1134003. In intoxicatia cu monoxid de carbon, urmatoarele date clinice sunt corecte, cu EXCEPTIA:
A. Tulburari neuropsihice diverse, mergand pana la coma
B. Tulburari cardiovasculare
C. Edem pulmonar acut
D. Cianoza severa
E. Hipertermie, tulburari vasomotorii, hiperpnee
(pag. 550)

G1134004. Urmatoarele afirmatii despre intoxicatiile acute ale copilului sunt corecte, cu EXCEPTIA:
A. O treime din intoxicatiile acute cu sfarsit letal apar la copii
B. Dintre acestea, 4/5 apar la copii intre 1 si 5 ani
C. Anamneza, mai dificila la copil, explica descoperirea tardiva a intoxicatiei fata de cea a adultului
D. Sub varsta de 5 ani, intoxicatiile apar mai frecvent la baieti
E. Cea mai frecventa cale de patrundere in organism a toxicului este ingestia
(pag. 530)

G1134005. Urmatoarele componente ale screening-ului toxicologic sunt reale, cu EXCEPTIA:


A. Orice medicament sau substanta gasite in ambientul copilului pot reprezenta cauza intoxicatiei
B. Este obligatorie trimiterea pentru examen toxicologic a probelor de: sange, urina si lichid de spalatura
gastrica
C. Screening-ul toxicologic negativ exclude supradozarea unor medicamente
D. Analiza toxicologica a sangelui este obligatoriu sa fie cantitativa
E. Examenul toxicologic al urinei consta in determinari calitative
(pag. 533)

994 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
995 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1134006. Urmatoarele manifestari clinice sunt sugestive pentru intoxicatia acuta cu cocaina, cu
EXCEPTIA:
A. Delir, cefalee, tahicardie, hipertensiune arteriala
B. Midriaza fixa
C. Halucinatii
D. Dureri precordiale si palpitatii
E. Edem pulmonar acut
(pag. 563, 564)

G1134007. Urmatoarele substante sunt antidoturi specifice reale pentru intoxicatiile mentionate, cu
EXCEPTIA:
A. Glucagon pentru betablocante (propranolol)
B. Atropina 1‰ i.v. pentru substante organo-fosforate
C. N-acetilcisteina pentru antiinflamatoare nesteroidiene
D. Albastru de metil 1% pentru metemoglobinizante
E. Fizostignina pentru intoxicatia cu atropina
(pag. 539)

G1134008. Contraindicatiile spalaturii gastrice sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. Ingestia de substante puternic caustice
B. Ingestia de stricnina
C. Ingestia de hidrocarburi volatile
D. Bolnav comatos
E. Ingestia de medicamente anticolinergice
(pag. 535)

G1134009. Urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia acuta cu derivati de petrol sunt adevarate, cu
exceptia:
A. Inhalarea masiva de benzina duce la pierderea brusca a starii de constienta
B. Ingestia de benzina este urmata de greturi si varsaturi
C. Examenul radiologic evidentiaza pneumonie cu focare confluente
D. Evoluţia pneumoniei este de scurta durata, fara complicaţii
E. in intoxicatia prin ingestie se administreaza de urgenta pe cale orala ulei de parafina 3 ml/kc
(pag. 552,553)

G1134010. Urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu barbiturice sunt adevarate, cu exceptia:


A. Doza letala de barbiturice este de 65-75 mg/kg pentru cele cu durata lunga de actiune si de 40-45 mg/kg
pentru cele cu durata scurta de actiune
B. Intoxicatia cu asociatii de barbiturice nu evolueaza sever
C. Tahicardia si hipotensiunea arteriala apar precoce
D. in intoxicaţia grava apar leziuni cutanate (edem, flictene) dispuse pe trunchi si membre
E. Transaminazele serice si lacticdehidrogenaza au valori crescute in majoritatea cazurilor
(pag. 542)

G1134011. Urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu digitala si derivati sunt adevarate, cu


exceptia:
A. Depletia de potasiu este una din conditiile care predispun cel mai frecvent la aparitia fenomenelor de
supradozaj digitalic
B. Semnele precoce de supradozaj digitalic sunt greata, varsaturile si anorexia
C. Prematurii au risc crescut de intoxicatie digitalica din cauza clearance-ului renal scazut
D. in intoxicaţiile cu digitalice administrate oral trebuie facuta de urgenţa spalatura gastrica
E. in intoxicatia digitalica nu exista antidot
(pag. 547, 548)

995 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
996 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1134012. Urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu naftalina sunt adevarate, cu exceptia:


A. Exercita actiune toxica asupra hematiilor
B. Suscebilitatea indivizilor la actiunea hemolitica a naftalinei este determinata genetic
C. Intoxicatia grava evolueaza cu disurie, hematurie si coma
D. Spalatura gastrica este contraindicata
E. in anemia hemolitica se administreaza hidrocortizon hemisuccinat
(pag. 553)

G1134013. Identificati afirmatia inexacta din urmatoarea enumerare in legatura cu intoxicatia cu


digitalice:
A. Primele semne de intoxicatie apartin aparatului digestiv (greturi, varsaturi)
B. Semnele cardiovasculare de intoxicatie sunt reprezentate de bradicardie si tulburari de ritm si conducere
C. Intoxicatia este favorizata de depletia de potasiu
D. Antidotul specific este calciul
E. Bradicardia poate fi tratata cu atropina
(pag. 547, 548)

G1134014. Urmatoarele afirmatii in legatura cu ingestia de substante corozive sunt corecte, cu o


singura exceptie:
A. Leziunile ulceronecrotice orofaringiene se vindeca fara sechele
B. Leziunile esofagiene sunt urmate de stricturi esofagiene
C. Se contraindica spalatura gastrica ca prim gest terapeutic
D. Corticoterapia impiedica apariţia stricturilor esofagiene, astfel ca esofagoscopia de control nu mai este
necesara dupa accident
E. Pot apare perforatii ale tubului digestiv
(pag. 554, 555)

G1134015. in functie de modul de actiune, substantele psihoactive se pot imparti in urmatoarele


subgrupe cu exceptia:
A. Stimulante ale sistemului nervos central
B. Inhibitori de colinesteraza
C. Opioide si opiacee
D. Halucinogene
E. Cannabis
(pag. 563)

G1134016. Intoxicatia acuta cu ciuperci necomestibile are prognostic rezervat daca sunt intrunite
urmatoarele date clinico-anamnestice, cu o singura exceptie:
A. Debutul simptomatologiei digestive se situeaza la 1-2 ore de la ingestie
B. Debutul simptomatologiei digestive se situeaza la 6-12 ore de la ingestie
C. Aparitia icterului
D. Sindrom hemoragic major
E. Insuficienta renala acuta
(pag. 561)

G1134017. Intoxicatia acuta cu cocaina are urmatoarele semne cardiovasculare, in afara de:
A. Dureri precordiale
B. Palpitatii
C. Hipertensiune arteriala
D. Extrasistole
E. Bradicardie
(pag. 564)

996 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
997 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1134018. Intoxicatia acuta cu heroina (over dose) are urmatoarele semne clinice in afara de:
A. Euforie initiala
B. Mioza
C. Constipatie
D. Diaree
E. Coma
(pag. 566)

G1134019. Manifestarile clinice din intoxicatia cu antidepresoare triciclice sunt de tip anticolenergic si
includ urmatoarele, cu o singura exceptie:
A. Piele uscata, eritematoasa
B. Mioza
C. Hipertermie
D. Aritmii cardiace (tahicardie alternand cu bradicardie)
E. Coma, convulsii
(pag. 541)

G1134020. Manifestarile clinice din intoxicatia cu substante organofosforate includ in mod


caracteristic urmatoarele semne, cu o singura exceptie:
A. Midriaza
B. Sialoree
C. Bronhoree
D. Edem pulmonar acut (toxic)
E. Coma, convulsii
(pag. 555)

G1134021. Tratamentul de urgenta al intoxicatiei cu pesticide organofosforice presupune urmatoarele


gesturi terapeutice, cu o singura exceptie:
A. Decontaminarea digestiva ± a tegumentelor
B. Administrarea i.v. de Atropina
C. Administrarea i.v. de activatori ai colinesterazei (oxime)
D. Administrarea i.v. de preparate digitalice pentru tratamentul edemului pulmonar acut
E. Sedarea convulsiilor cu benzodiazepine
(pag. 556,557)

G1134022. Tratamentul intoxicatiei acute cu ciuperci (incubatie lunga) presupune urmatoarele gesturi
terapeutice, cu exceptia:
A. Administrarea de carbune activat
B. Inducerea unei diureze fortate
C. Perfuzie cu Penicilina G, 1.000.000 u/Kg/zi
D. Administrarea i.v. de activatoare de colinesteraza (oxime)
E. Hemodializa sau hemoperfuzie (cu carbune activat)
(pag. 561)

G1134023. Tratamentul intoxicatiilor acute reprezinta totdeauna o urgenta. Se au in vedere urmatoarele


masuri terapeutice, in afara de:
A. Prevenirea absorbtiei toxicului
B. Grabirea eliminarii toxicului
C. Spalatura gastrica (obligatorie in orice intoxicatie, indiferent de natura toxicului)
D. Neutralizarea toxicului prin antidotare specifice
E. Tratamentul nespecific de sustinere a functiilor vitale
(pag. 535)

997 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
998 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1134024. Urmatoarele intoxicatii acute nu beneficiaza de spalatura gastrica, chiar daca pacientul a
ajuns la spital in primele 60 de minute de la ingestia toxicului.Notati eroarea:
A. Intoxicatia cu baze puternice
B. Intoxicatia cu acizi tari
C. Intoxicatia cu barbiturice
D. Intoxicaţia cu hidrocarburi volatile
E. Intoxicatia cu cocaina
(pag. 535,536,543,564)

G1234025. Antidotul specific in intoxicatia cu paracetamol este:


A. Flumazenil
B. Difenhidramina
C. Vitamina C
D. Albastru de metilen 1%
E. N- acetil cisteina
(pag. 539)

G1234026. Caracteristica intoxicatiei cu cocaina este:


A. depresia respiratorie
B. mioza
C. midriaza fixa
D. hipotensiune arteriala
E. varsaturi, dureri abdominale
(pag. 563-564)

G1234027. Concentratia serica toxica al glicozizilor cardiaci la varsta de sugar este de peste:
A. 2ng/ml
B. 3ng/ml
C. 4 - 5ng/ml
D. 6 - 7ng/ml
E. peste 8ng/ml
(pag. 547)

G1234028. In intoxicatia cu ciuperci sindromul clinic cu cea mai lunga perioada de incubatie este:
A. phalloidian
B. gyromitrian
C. orellanian
D. atropinic
E. resinoidian
(pag. 561-562)

G1234029. In stadiul V (tardiv) al intoxicatiei acute cu fier medicamentos pot apare:


A. varsaturi sanguinolente
B. stenoza pilorica
C. stare de soc
D. coma
E. insuficienta hepatica acuta
(pag. 549)

G1234030. Intoxicatia cu acid acetilsalicilic apare dupa ingestia unei doze mai mari de:
A. 50mg/kg corp
B. 75mg/kg corp

998 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
999 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. 100mg/kg corp
D. 150mg/kg corp
E. 200mg/kg corp
(pag. 545)

G1334031. Din subgrupa opioidelor fac parte, cu EXCEPTIA:


A. heroina
B. morfina
C. opiu
D. metadona
E. cocaina
(pag. 563)

G1334032. Faza hepatorenala din sindromul faloidian nu include:


A. hepatomegalie
B. oligoanurie
C. edem cerebral
D. sindrom hemoragic
E. sindrom de deshidratare acuta prin varsaturi si diaree
(pag. 561)

G1334033. Semnele digestive in intoxicatia acuta cu hasis constau in, cu EXCEPTIA:


A. dureri abdominale
B. pirozis
C. uscaciune bucala sau hipersalivatie
D. varsaturi
E. diaree
(pag. 568)

G1334034. Sindromul de abstinenta la cocaina nu include:


A. hipertensiune arteriala
B. hiperprolactinemie
C. pneumotorax spontan
D. dureri precordiale
E. convulsii
(pag. 564)

G1334035. Sindromul muscarinic nu include:


A. mioza
B. sialoree abundenta
C. bronhodilatatie
D. hipotensiune arteriala
E. bradicardie
(pag. 555)

G1334036. Stadiul I al intoxicatiei cu fier se manifesta prin:


A. acidoza metabolica
B. constipatie
C. hiperglicemie
D. dureri abdominale
E. febra
(pag. 549)

999 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1000 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1434037. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice sunt eficiente in intoxicatia cu benzodiazepine:
A. Fortarea diurezei cu furosemid
B. Diureza osmotica alcalina
C. Hemodializa
D. Hemofiltrarea
E. Administrarea intravenoasa de Flumazenil (Anexate)
(pag. 544)

G1434038. in intoxicatia acuta cu etilenglicol insuficienta renala apare:


A. in primele 12 ore dupa ingestie
B. La 12-18 ore dupa ingestie
C. La 1-3 zile dupa ingestie
D. La 3-7 zile dupa ingestie
E. Nu apare insuficienta renala
(pag. 552)

G1434039. in intoxicatia cu acid acetilsalicilic (aspirina) se pot intalni urmatoarele modificari biologice,
CU EXCEPtIA:
A. Alcaloza respiratorie initiala
B. Acidoza mixta
C. Hiponatremie
D. Hipopotasemie
E. Hiperpotasemie
(pag. 545-546)

G1434040. in intoxicatia cu Amanita phalloides perioada de latenta (intre momentul ingestiei si aparitia
simptomatologiei) dureaza:
A. 1-2 ore
B. 3-6 ore
C. 6-12 ore
D. 12-24 ore
E. Peste 24 de ore
(pag. 561)

G1534041. Antidotul in intoxicatia acuta cu alcool metilic este:


A. carbunele activat
B. atropina
C. difenhidramina
D. alcoolul etilic
E. diazepamul
(pag. 551)

G1534042. Care din urmatoarele masuri terapeutice este contraindicata in intoxicatia cu atropina?
A. administrarea de scobutil
B. administrarea de miostin
C. dializa extrarenala
D. impachetari hipotermizante
E. administrarea de beta-blocante
(pag. 548, 549)

G1534043. Care din urmatoarele masuri terapeutice este permisa in intoxicatia acuta cu substante
corozive?

1000 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1001 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

A. folosirea apei sau altor substante pentru diluarea toxicului in prezenta perforatiilor digestive, socului si
leziunilor severe ale cailor respiratorii superioare
B. administrarea de oxigen
C. provocarea varsaturilor
D. spalatura gastrica
E. administrarea de purgative
(pag. 555)

G1534044. Prevenirea absorbtiei toxicelor injectate se poate face prin urmatoarele metode, cu exceptia:
A. aplicarea unui garou proximal de locul injectarii
B. excizie chirurgicala de tesut
C. suctiune
D. aplicarea unei pungi de gheata la locul injectarii
E. stimularea diurezei
(pag. 537)

G1534045. Primul gest terapeutic in intoxicatiile prin inhalare la copil consta in:
A. respiratie artificiala prin masaj toracic sau "gura la gura"
B. transport de urgenta la spital
C. spalare abundenta cu apa si sapun
D. indepartarea victimei din mediul toxic
E. prinderea unei linii venoase pentru administrarea medicatiei
(pag. 537)

G1534046. Urmatoarele sunt exemple de antidoturi care pot fi folosite in tratamentul intoxicatiilor, cu
exceptia:
A. carbunele activat
B. otetul diluat, sucul de citrice
C. alcoolul metilic
D. laptele
E. albusul de ou crud
(pag. 536)

G1634047. Care din urmatoarele substante este antidotul specific in intoxicatia cu Acetaminofen
(Paracetamol)?
A. Albastrul de metilen
B. Atropina sulfat
C. Benadryl
D. N-acetilcisteina
E. Penicilamina
(pag. 8, 484)

G1634048. Contraindicatiile splaturii gastrice sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:


A. Ingestia de substante caustice
B. Ingestia de hidrocarburi volatile
C. in cazul prezentei greturilor si varsaturilor
D. in prezenta comei, spalatura se face dupa intubarea bolnavului.
E. Ingestia de stricnina.
(pag. 8, 480)

G1634049. in intoxicatia cu ciuperci cu perioada scurta de incubatie sunt prezente urmatoarele


sindroame, cu EXCEPTIA:
A. Sindromul atropinic

1001 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1002 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. Sindromul halucinator
C. Sindromul giromitrian
D. Sindromul resinoidian
E. Sindromul colinergic
(pag. 8, 501, 502)

G1634050. Manifestarile clinice al intoxicatiei cu barbiturice sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:


A. Hipotonie generalizata
B. Abolirea reflexelor cutanate
C. Areflexie osteotendinoasa
D. Agitatie psihomotorie
E. Nistagmus
(pag. 8, 489)

G1634051. Sindromul muscarinic cuprinde urmatoarele manifestari clinice, cu EXCEPTIA:


A. Midriaza
B. Mioza
C. Sialoree abundenta
D. Hipersecretie bronsica
E. Bradicardie
(pag. 8, 499)

G1634052. Spalatura gastrica se indica in intervalul de peste 4 ore de la ingestia toxicului, in


urmatoarele situatii, cu EXCEPTIA:
A. Ingestia de droguri ce pot fi reexcretate in stomac
B. in momentul ingestiei, stomacul era plin
C. Ingestia de fenotiazine
D. Ingestia de anticolinergice
E. Daca s-au administrat cantitati mari de lapte sau pansamente gastrice.
(pag. 8, 479)

G2334053. Grabirea eliminarii toxicelor din organism se face prin:


A. diureza apoasa
B. diureza osmotic – ionica
C. hemodializa
D. exsanguinotransfunzie
E. toate variantele sunt corecte
(pag. 537, 538)

G2334054. Coma alcoolica se caracterizeaza prin:


A. respiratie stertoroasa, cu halena alcoolica
B. pupile normale sau midriatice
C. reflexe osteotendinoase abolite
D. alcoolemie peste 250 mg ⁄dl
E. toate cele enumerate
(pag. 551)

G2334055. Spalatura gastrica este contraindicata in:


A. ingestia de substante puternic caustice
B. ingestia de amfetamine
C. ingestia de alcool
D. intoxicatiile cu ciuperci

1002 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1003 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. toate de mai sus


(pag. 535)

G2334056. Sindromul muscarinic din intoxicatia cu organofosforate cuprinde:


A. mioza
B. scaderea secretiei lacrimale
C. contracturi musculare
D. convulsii tonicoclonice
E. bronhodilatatie
(pag. 555)

G2334057. Sindromul de abstinenta la cocaina cuprinde:


A. hiperprolactinemie
B. dureri precordiale
C. pneumomediastin sau pneumotorax spontan
D. convulsii
E. toate cele enumerate
(pag. 564)

G2534058. Primul gest terapeutic in intoxicatiile prin inhalare la copil consta in:
A. transport de urgenta la spital
B. spalare abundenta cu apa si sapun
C. respiratie artificiala prin masaj toracic sau "gura la gura"
D. prinderea unei linii venoase pentru administrarea medicatiei
E. indepartarea victimei din mediul toxic
(pag. 537)

G2534059. In intoxicatiile la copil cea mai frecventa cale de patrundere a toxicului in organism este:
A. cutanata
B. respiratorie
C. ingestie
D. oftalmica
E. iradiere
(pag. 530)

G2534060. Prevenirea absorbtiei toxicelor injectate se poate face prin urmatoarele metode, cu exceptia:
A. excizie chirurgicala de tesut
B. aplicarea unui garou proximal de locul injectarii
C. stimularea diurezei
D. suctiune
E. punga de gheata la locul injectarii
(pag. 537)

G2534061. Urmatoarele sunt exemple de antidoturi nespecifice in intoxicatii, cu exceptia:


A. albusul de ou crud
B. alcoolul etilic
C. laptele
D. otetul diluat
E. carbunele activat
(pag. 536)

G2534062. Care din urmatoarele manevre nu este indicata in provocarea varsaturii?

1003 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1004 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

A. stimularea repetata a fundului gatului


B. administrarea unui pahar de lapte
C. administrarea unui pahar de apa calda
D. administrarea siropului de ipeca
E. administrarea carbunelui activat
(pag. 534)

G2534063. Spalatura gastrica este eficienta in special daca se practica la:


A. maxim douazeci de minute de la ingestia toxicului
B. maxim doua ore de la ingestia toxicului
C. maxim patru ore de la ingestia toxicului
D. maxim patru zile de la ingestia toxicului
E. maxim douazeci si patru de ore de la ingestia toxicului
(pag. 534)

G2534064. Care din urmatoarele masuri terapeutice este ineficienta in tratamentul intoxicatiei cu
atropina?
A. administrarea de miostin
B. administrarea de scobutil
C. administrarea de beta-blocante
D. administrarea de plegomazin
E. impachetari hipotermizante
(pag. 548,549)

G2534065. Care din urmatoarele intoxicatii are indicatie terapeutica de spalatura gastrica?
A. ingestia de substante caustice
B. ingestia de stricnina
C. ingestia de hidrocarburi volatile
D. intoxicatia cu paracetamol
E. intoxicatia la un pacient comatos neintubat
(pag. 535,536)

G2534066. Antidotul in intoxicatia acuta cu alcool metilic este:


A. carbunele activat
B. alcoolul metilic
C. diazepamul
D. difenhidramina
E. bicarbonatul de sodiu
(pag. 551)

G2534067. Care din urmatoarele masuri este intotdeauna permisa in intoxicatia acuta cu substante
corozive?
A. administrarea de oxigen
B. folosirea apei sau altor substante pentru diluarea toxicului
C. provocarea varsaturilor
D. administrarea de purgative
E. spalatura gastrica
(pag. 555)

G2534068. Antidotul specific in intoxicatia cu substante colinergice este:


A. fizostigmina
B. vitamina C

1004 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1005 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. atropina
D. adrenalina
E. dopamina
(pag. 539)

G2534069. Antidotul specific in intoxicatia cu paracetamol este:


A. albastru de metilen
B. D-penicilamina
C. N-acetilcisteina
D. atropina
E. vitamina C
(pag. 539)

G2534070. Antidotul specific in intoxicatia cu etilenglicol este:


A. alcoolul metilic
B. alcoolul etilic
C. difenhidramina
D. atropina
E. adrenalina
(pag. 539)

G2534071. Antidotul specific in intoxicatia cu anticolinergice este:


A. atropina
B. adrenalina
C. dopamina
D. paration
E. fizostigmina
(pag. 539)

G2634072. Primul gest in intoxicatiile prin inhalare consta in:


A. Indepartarea toxicelor care contamineaza tegumentele;
B. Respiratie artificiala;
C. Masaj cardiac extern;
D. Administrare de oxigen;
E. Indepartarea victimei din mediul toxic.
(pag. 537)

G2634073. Antidotul specific in intoxicatia cu alcool metilic este:


A. Acidul acetic 98%;
B. Glucagon;
C. Alcoolul etilic 100%
D. Etilenglicol;
E. Vitamina K.
(pag. 539)

G2634074. In intoxicatia acuta cu barbiturice, apar urmatoarele manifestari clinice, in afara de una:
A. “betie barbiturica” – mers ebrios, disartrie, vertij, cefalee;
B. Hipotonie generalizata;
C. Tulburari de ventilatie;
D. Agitatie extrema;
E. Tulburari circulatorii.
(pag. 542)

1005 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1006 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2634075. Manifestarile clinice care domina tabloul clinic in intoxicatia cu fenitiazine sunt:
A. Manifestarile respiratorii, cu apnee;
B. Manifestarile cardiovasculare, cu stare de colaps si tulburari de ritm cardiac;
C. Manifestarile neurologice, cu distonie musculara extrapiramidala de tip parkinsonian si stare hiperkinetica;
D. Manifestari renale, cu oligurie si albuminurie;
E. Manifestari digestive, cu diaree si varsaturi.
(pag. 544)

G2634076. Pesticidele organofosforate actioneaza in principal, prin:


A. Inhibarea enzimei de conversie;
B. Activarea colinesterazei;
C. Inhibarea colinesterazei;
D. Inhibarea ampc;
E. Activarea anhidrazei carbonice.
(pag. 555)

G2634077. Tratamentul specific in intoxicatia cu ciuperci cu incubatia scurta (care produc sindrom
colinergic) este:
A. Adrenalina 1% sc;
B. Acetilcisteina po;
C. Fizostigmina iv;
D. Atropina iv;
E. Neomicina po.
(pag. 561)

G2634078. Cea mai frecventa cauza de patrundere a toxicului in organism este:


A. Calea cutanata ;
B. Ingestia ;
C. Calea inhahatorie,
D. Calea oftalmica ;
E. Calea injectabila.
(pag. 530)

G2634079. Coloratia cianotica intensa a tegumentelor si mucoaselor (care nu se amelioreaza prin


oxigeno-terapie), insotita de dispnee, apare in intoxicatia cu:
A. Substante caustice;
B. Substante organofosforate;
C. Opiacee;
D. Substante meţemoglobinizante,
E. Anestezice.
(pag. 532-533)

G2634080. Hipoglicemia la un copil intoxicat poate orienta catre intoxicatia cu:


A. Sulfamide hipoglicemiante, alcool etilic, alcool metilic ;
B. Substante meţemoglobinizante;
C. Antidepresive triciclice,
D. Substante caustice.
E. Ciuperci cu timp de incubatie scurt;
(pag. :533)

G2634081. Antidotul specific in intoxicatia cu fier este:


A. Flumazenil (Anexate) – 0,2 mg/doza, initial;

1006 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1007 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. Atropina sulfat 1%0 – 0,05 mg/kg/doza;


C. Desferoxamina d(esferal) – 15 mg/kg/doza iv la 4 ore, in soc, coma sau 90 mg/kg/doza im la 8 ore, in
afara socului sau comei;
D. N-acetilcisteina – 140 mg/kg/doza, urmata de 70 mg/kg/doza, la 4 ore.
E. Vitamina C – 1-2 mg/doza iv.
(pag. 566)

G2634082. Examenul clinic initial al bolnavului trebuie sa fie concentrat asupra starii functionale a:
A. Aparatelor cardio-vascular si respirator si a SNC ;
B. Tegumenetlor, mucoaselor si SNC;
C. Aparatului reno-urinar si SNC;
D. Aparatului digestiv si SNC;
E. Apratului respirator.
(pag. 540)

G2634083. Oxigenoterapia reprezinta un imperativ in intoxicatiile insotite de:


A. Cianoza (spre exemplu, in intoxicatia cu substante meţemoglobinizante) ;
B. Depresie respiratorie ;
C. Colaps ;
D. Delir;
E. Constipatie.
(pag. 540)

G2634084. Toxicitatea monoxidului de carbon se datoreaza combinarii cu:


A. Oxihemoglobina ;
B. Hemoglobina, formand carboxihemoglobina ;
C. Hemoglobina redusa ;
D. Hemoglobinatul de potasiu;
E. Hemoglobinatul de sodiu.
(pag. 550)

G2834085. Intoxicatia cu Atropina se regaseste in urmatoarele, cu exceptia:


A. Evolueaza cu tahicardie, agitatie
B. Antidotul atropinei este Flumazenilul
C. Posologia initiala a antidotului este de 0,5 mg i.v. Lent
D. Evolueaza cu delir si agitatie, midriaza
E. Evolueaza cu manifestari de tip anticolinergic
(pag. 539)

G2834086. Pentru intoxicatia cu betablocante sunt caracteristice urmatoarele, cu exceptia:


A. Evolutie cu bradicardie, hipotensiune
B. Evolutie cu bronhospasm
C. Antidotul specific este Glicogenul
D. Antidotul se prezinta ca pulbere, 1 mg, in fiole de 2 ml
E. Doza initiala de antidot este de 5 – 10 mg i.v.
(pag. 539)

G2834087. Pentru intoxicatia cu colinergice si pesticide pledeaza urmatoarele date, cu exceptia:


A. Evolutie cu hipersalivatie, hipersecretie bronsica
B. Evolutie cu convulsii, coma, colaps
C. Antidotul este fizostigmina
D. Forma de prezentare a antidotului este de sol.1%0, fiole de 1 ml

1007 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1008 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. Doza uzuala initiala a antidotului este de 0,05 mg / kgc


(pag. 539,555)

G2834088. Referitor la intoxicatia cu fier sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:


A. Evolueaza cu HiperTA
B. Sideremia > 350 µg / dl
C. Evolueaza cu soc, coma
D. Antidotul este desferioxamina
E. Posologia din coma este de 15 mg / kgc / ora, i.v.
(pag. 539)

G2934089. Cianoza intensă a tegumentelor şi mucoaselor care nu se ameliorează la oxigenoterapie,


apare în intoxicaţia cu:
A. Barbiturice
B. Substanţe metemoglobinizante
C. Salicilaţi
D. Alcool
E. Paracetamol
(pag. 532)

G2934090. Grăbirea eliminării toxicelor din organism se face printr-o diureză osmotică folosind:
A. Manitolul 10 %
B. Clorura de amoniu
C. Bicarbonatul de sodiu
D. Clorhidratul de arginină
E. Soluţia glucozată 5-10 % asociată soluţiei NaCl 9 la mie şi KCl
(pag. 537)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1134091. Intoxicatia copilului difera de cea a adultului prin urmatoarele caracteristici:


A. Caracter predominant accidental la copil
B. Raspuns favorabil la tratament in proportie mai mare decat adultul
C. Toxicitatea aceleiasi substante este mai mare la copil fata de adult
D. Orice suspiciune de intoxicatie va fi considerata ca intoxicatie adevarata
E. Necesita interventia terapeutica foarte precoce, pentru a castiga timp
(pag. 531)

G1134092. Urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatiile acute ale copilului sunt reale, cu EXCEPTIA:
A. Copilul cu intoxicatie acuta se incadreaza in sindromul de “copil neglijat” (abuzat)
B. Etiologia si numarul intoxicatiilor difera semnificativ de la un an la altul
C. Intoxicatiile cu pesticide prezinta variatii sezoniere
D. Sub varsta de 5 ani, sunt rezultatul ingestiei accidentale
E. La adolescenti, pe primul plan ca frecventa, sunt tentativele de suicid
(pag. 530)

G1134093. Urmatoarele date clinice obtinute dupa examinarea la camera de garda a bolnavului sunt
corect interpretate pentru identificarea toxicului, cu EXCEPTIA:
A. Cianoza intensa si dispneea: substante metemoglobinizante
B. Convulsiile: intoxicatii cu excitante ale SNC (antidepresoare triciclice) si substante organofosforate
C. Dilatatia pupilara: opiacee, organofosforate

1008 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1009 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Pupilele punctiforme: efedrina, beladona


E. Hipersalivatia si hipersecretia bronsica; substante organofosforate
(pag. 532, 533)

G1134094. Urmatoarele informatii anamnestice despre o ipotetica intoxicatie acuta sunt corecte si utile
pentru diagnostic, cu EXCEPTIA:
A. Raspunsul corect la intrebarile medicului se obtine chiar de la primul interogatoriu
B. Un copil de 3 ani ingera aproximativ 5 ml la o inghititura
C. Dupa varsta de 10 ani ingera 15 ml/inghititura
D. Odata identificat toxicul, cantitatea ingerata si timpul scurs de la ingestie nu mai conteaza
E. In momentul initierii tratamentului, cantitatea ingerata se va raporta la greutatea bolnavului
(pag. 532)

G1134095. Urmatoarele informatii despre provocarea varsaturii pentru evacuarea continutului gastric
sunt corecte, cu EXCEPTIA:
A. Stimularea repetata a faringelui cu spatula
B. Ingestia de apa calda
C. Administrarea siropului de ipeca precedata de carbune activat
D. Administrarea de apomorfina s.c.
E. Provocarea varsaturii este benefica chiar si la bolnavii cu ingestie de substante caustice sau antiemetizante
(pag. 534)

G1134096. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la diagnosticul intoxicatiilor acute sunt false:
A. in momentul prezentarii bolnavului intoxicat la camera de garda, examenul clinic trebuie concentrat asupra
functiilor vitale
B. Convulsiile sunt determinate de intoxicatii cu stimulente ale SNC
C. Dilatatia pupilara sugereaza intoxicatia cu substante metemoglobinizante
D. Coloraţia cianotica intensa a tegumentelor insoţita de dispnee apare in intoxicaţia cu substanţe
organofosforate
E. Hiperventilatia este produsa de intoxicatia cu salicilati, nicotina sau oxid de carbon
(pag. 532, 533)

G1134097. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia acuta cu pesticide sunt adevarate:
A. Inhiba ireversibil colinesteraza
B. Sindromul muscarinic se caracterizeaza prin mioza, lacrimare, sialoree abundenta, rinoree, hipersecretie
bronsica
C. Pacientii exhala un miros asemanator usturoiului
D. Encefalopatia toxica reziduala este cea mai severa complicaţie
E. Nu exista antidot
(pag. 555)

G1134098. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu anilina sunt adevarate:
A. Anilina se absoarbe prin piele, pe cale respiratorie si digestiva
B. Cianoza devine evidenta la o metemoglobinemie de peste 55 din cantitatea totala de hemoglobina
C. Cianoza este insotita de manifestari legate de hipoxie care nu se corecteaza prin administrarea de oxigen
D. Apare amenie hemolitica
E. in tratamentul intoxicatiei se recomanda administrarea intravenos de substante oxidoreducatoare (albastru
de metil 1%0)
(pag. 553)

G1134099. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu depresive triciclice sunt
adevarate:
A. Intoxicatia este letala daca doza ingerata depaseste 30-35 mg/kg

1009 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1010 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. Tabloul clinic este dominat de efectele colinergice


C. Manifestarile cardiace sunt comune, severe si semneaza prognosticul prognosticul bolnavului
D. Efectele asupra SNC sunt reprezentate de dezorientare, agitaţie, halucinaţii, miscari dezordonate
E. Spalatura gastrica aplicata precoce, urmata de administrarea de carbune activat, reprezinta masuri
terapeutice esentiale
(pag. 541)

G1134100. Care din urmatoarele toxice pot fi absorbite de carbunele activ:


A. Analgezicele
B. Anticonvulsivantele
C. Sedativele
D. Organofosforatele
E. Hidrocarburile volatile
(pag. 536)

G1134101. Subliniati care din urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu acid acetilsalicilic sunt
adevarate:
A. Ingestia dozei de 150 mg/kg de aspirina este urmata la copil de aparitia manifestarilor de intoxicatie acuta
salicilica
B. Tulburarile respiratorii (polipnee, hiperventilatie) realizeaza alcaloza respiratorie
C. Semnele neurologice lipsesc
D. Cele mai frecvente tulburari vegetative sunt hipertermia si transpiraţiile profuze
E. La bolnavii cu stare de constienta pastrata se recomanda provocarea varsaturii imediat dupa ingestie si
spalatura gastrica cu carbune activat
(pag. 545, 546)

G1134102. Carbamatii (Baygon) sunt insecticide larg folosite in agricultura care, ca si substantele
organofosforate inhiba activitatea acetilcolinesterazei serice.Identificati afirmatiile inexacte:
A. Inhibarea activitatii serice a acetilcolinesterazei de catre carbamati este reversibila (cateva ore)
B. Efectele clinice ale intoxicatiei cu carbamati sunt asemanatoare cu ale substantelor organosfosforate, dar
lipsesc convulsiile
C. Tratamentul specific este reprezentat de administrarea i..v. de atropina.
D. Dozele necesare de atropina pentru controlul simptomatologiei sunt mult mai mari decat in intoxicaţia cu
substanţe organofosforate
E. Asocierea in tratament a unui activator al acetilcolinesterazei serice (oxime) este obligatorie
(pag. 557,558)

G1134103. Identificati afirmatiile incorecte referitoare la diverse toxice si antidoturile specifice:


A. Antidotul specific in intoxicatia cu Paracetamol este N-acetilcisteina
B. Antidotul specific in intoxicatia cu pesticide organofosforate este atropina
C. Antidotul specific in intoxicatia cu alcool metilic este acoolul etilic
D. Antidotul specific in intoxicaţia cu benzodiazepine este fenobarbitalul
E. Antidotul specific in intoxicatia cu nitrati este vitamina B6
(pag. 539)

G1134104. Intoxicatia acuta cu cocaina poate fi recunoscuta dupa urmatoarele semne clinice, in afara
de:
A. Hiperexcitabilitate
B. Midriaza
C. Hipertensiune arteriala
D. Bradicardie
E. Hipotermie
(pag. 563)

1010 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1011 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1134105. Masurile terapeutice in intoxicatia acuta cu cocaina includ urmatoarele, in afara de:
A. Utilizarea metodelor de crestere a eliminarii drogurilor (cresterea diurezei)
B. Benzodiazepine
C. Alcalinizare
D. Labetalol
E. Catecolamine
(pag. 564)

G1134106. Persoana care a primit o supradoza de cocaina are urmatoarea simptomatologie:


A. Delir
B. Bradicardie
C. Hipertensiune arteriala
D. Midriaza fixa
E. Hipertermie maligna
(pag. 563)

G1134107. Spalatura gastrica poate fi utilizata si dupa cateva ore de la ingestia unor droguri care sunt
reexcretate in stomac sau sunt lent absorbite.Indicati care din cele enumerate in continuare sunt
corecte:
A. Antidepresoare triciclice
B. Anticholinergice
C. Barbiturice
D. Benzodiazepine
E. Digitalice
(pag. 535)

G1134108. Tratamentul intoxicatiei acute cu opioide (heroina), include urmatoarele masuri terapeutice:
A. Ventilatie asistata
B. Naloxon
C. Diuretice
D. Tonicardiac
E. Cateholamine
(pag. 566)

G1134109. Urmatoarele afirmatii in legatura cu valoarea spalaturii gastrice in intoxicatiile acute sunt
corecte, cu exceptia:
A. Nu trebuie folosita de rutina in orice intoxicatie
B. Nu mai este benefica dupa 60 de minute de la ingestia toxicului
C. Lichidul utilizat pentru spalatura gastrica este apa
D. Este recomandata dupa ingestia de substanţe puternic alcaline (caustice)
E. Este eficienta si dupa cateva ore de la ingestia substantelor antidepresoare triciclice
(pag. 535)

G1234110. Faza a 3-a (72- 96 ore de la ingestie) din intoxicatia cu paracetamol se caracterizeaza prin:
A. semne de depresie respiratorie
B. greturi, varsaturi, paloare
C. hepatita toxica
D. insuficienta renala
E. insuficienta miocardica
(pag. 546)

G1234111. In intoxicatia cu pesticide organofosforate manifestarile clinice constau din:


A. mioza

1011 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1012 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. uscaciunea mucoaselor si sete


C. bronhospasm
D. edem pulmonar acut toxic
E. tahicardie
(pag. 555)

G1234112. In intoxicatia grava cu barbiturice manifestarile clinice constau din:


A. tulburari respiratorii
B. semne de localizare
C. hipotermie
D. leziuni cutanate flictenulare pe trunchi si membre
E. hipertensiune arteriala
(pag. 542)

G1234113. In tratamentul intoxicatiei acute recente cu substante corozive sunt necesare:


A. spalatura gastrica
B. administrarea pe cale orala de acizi slabi sau baze slabe
C. permeabilizarea cailor respiratorii superioare
D. tratamentul socului
E. administrarea de purgative
(pag. 554-555)

G1234114. Intoxicatia cu Clorpromazina determina urmatoarele manifestari:


A. hipotensiune arteriala
B. hiperreflectivitate osteo – tendinoasa
C. hipertonie musculara
D. febra
E. dificultati la deglutitie
(pag. 544)

G1234115. Manifestarile clinice in intoxicatia cu teofilina constau din:


A. agitatie
B. diminuarea reflexelor osteo – tendinoase
C. aritmie extrasistolica
D. bradicardie
E. convulsii tonico – clonice generalizate
(pag. 547)

G1234116. Pupilele punctiforme apar in urmatoarele intoxicatii:


A. atropina
B. opiacee
C. efedrina
D. substante cu efecte muscarinice
E. beladona
(pag. 532)

G1234117. Sindromul de sevraj la opiacee se caracterizeaza in principal prin:


A. mialgii
B. dispozitie disforica
C. lacrimare excesiva sau rinoree
D. constipatie
E. mioza

1012 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1013 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 567)

G1234118. Tratamentul intoxicaiei salicilice consta in


A. administrarea de purgative
B. diureza osmotica alcalina
C. administrarea de insulina
D. hemodializa
E. administrarea de carbune activat
(pag. 546)

G1334119. Indicatiile spalaturii gastrice sunt:


A. intoxicatia cu fenotiazine
B. ingestia de substante puternic caustice
C. in prezenta comei dupa intubarea bolnavului
D. ingestia de hidrocarburi volatile daca nu vehiculeaza insecticide organofosforate
E. intoxicatia cu paracetamol
(pag. 535-536)

G1334120. Intoxicatia copilului difera de cea a adultului prin:


A. caracterul accidental
B. depistare precoce
C. depistare tardiva
D. toxicitatea substanei este mai mare la copil
E. toxicitatea substantei este mai mica la copil
(pag. 531)

G1334121. Intoxicatia cu barbiturice are urmatoarele efecte:


A. creste tonusul si peristaltismul mucoasei intestinale
B. aboleste timpul bucal si faringian al deglutitiei
C. hipotonie musculara generalizata
D. vasoconstrictie periferica
E. hipotensiune arteriala
(pag. 542)

G1334122. Manifestarile clinice in intoxicatia acuta cu atropina constau in:


A. mioza
B. sialoree abundenta
C. tahicardie
D. vasodilatatie cu roseaa tegumentelor
E. cresterea presiunii arteriale
(pag. 548)

G1334123. Midriaza sugereaza intoxicatia cu:


A. barbiturice
B. atropina
C. efedrina
D. belladona
E. opiacee
(pag. 532)

G1334124. Se recomanda provocarea varsaturii in:


A. ingestia de substante caustice si hidrocarburi volatile

1013 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1014 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. intoxicatia cu aspirina
C. bolnavi obnubilati, in coma ± convulsii
D. intoxicatia cu paracetamol
E. intoxicatia cu substante antiemetizante
(pag. 534)

G1334125. Tulburarile cardio-vasculare in intoxicatia cu monoxid de carbon (CO) sunt:


A. tahicardie sinusala
B. bradicardie sinusala
C. hipotensiune arteriala
D. hipertensiune arteriala
E. colaps
(pag. 550)

G1334126. Tulburarile neuropsihice in intoxicatia acuta cu monoxid de carbon (CO) sunt:


A. delir
B. stare ebrioasa
C. agitatie maniacala
D. hipotonie generalizata
E. hipertonie generalizata
(pag. 550)

G1334127. Urmatoarele droguri fac parte din grupa fenotiazinelor:


A. Haloperidol
B. Emetiral
C. Reserpil
D. Romergan
E. Carbamazepina
(pag. 544)

G1434128. Administrarea de carbune activat este indicata in urmatoarele intoxicatii:


A. Alcool metilic
B. Aspirina
C. Acizi caustici
D. Antidepresive triciclice
E. Amfetamine
(pag. 536)

G1434129. Atropina este administrata ca antidot in intoxicatiile cu:


A. Anilina
B. Anticolinergice
C. Carbamati
D. Fizostigmina
E. Organofosforate
(pag. 539)

G1434130. Ca si organofosforatele, insecticidele carbamate sunt inhibitori ai colinesterazei. Diferentele


dintre ele constau in urmatoarele:
A. Insecticidele organofosforate determina inhibarea ireversibila a colinesterazelor, in timp ce complexul
carbamil-enzima este reversibil
B. in intoxicatiile cu insecticide carbamate sindroamele clinice sunt mai benigne si de durata mai scurta
C. Carbamatii penetreaza mai usor in sistemul nervos central ceea ce explica frecventa mai mare a
convulsiilor in aceasta intoxicatie

1014 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1015 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Administrarea de Toxogonin (Pralidoxin) este indicata doar in intoxicaţia cu organofosforate sau atunci
cand exista o intoxicaţie concomitenta cu organofosforate si carbamaţi
E. Valoarea scazuta a colinesterazelor serice exclude intoxicatia cu insecticide carbamate si confirma
intoxicatia cu organofosforate
(pag. 557, 558)

G1434131. Care dintre urmatoarele manifestari cardiovasculare sunt intalnite in intoxicatia cu


antidepresive triciclice:
A. Prelungirea intervalului QRS
B. Bradicardie severa
C. Bloc atrio-ventricular de gradul II
D. Aritmie ventriculara
E. Hipertensiune arteriala
(pag. 541)

G1434132. Care dintre urmatoarele simptome caracterizeaza intoxicatia cu tetraetil de plumb:


A. Hipersalivatie
B. Bronhospasm
C. Bradicardie
D. Hiperreflexivitate osteotendinoasa
E. Convulsii
(pag. 559)

G1434133. Care dintre urmatoarele substante sunt derivati semisintetici ai alcaloizilor de opium:
A. Codeina
B. Fentanilul
C. Oximorfona
D. Naloxonul
E. Hidromorfona
(pag. 565-566)

G1434134. Sindromul nicotinic, intalnit in intoxicatia cu pesticide organofosforate se caracterizeaza


prin:
A. Diminuarea acuitatii vizuale
B. Convulsii tonicoclonice
C. Laringospasm
D. Crampe musculare
E. Bronhospasm
(pag. 555)

G1434135. Spalatura gastrica este o metoda eficienta de prevenire a absorbtiei substantei toxice, in
special daca se practica in intervalul primelor patru ore de la ingestia acesteia. in care dintre
urmatoarele situatii ea poate fi eficienta si mai tarziu:
A. in intoxicatia cu barbiturice
B. in intoxicatia cu paracetamol
C. in intoxicatia cu anticolinergice
D. in intoxicaţia cu cocaina
E. in intoxicatia cu antidepresive triciclice
(pag. 534, 535, 564)

G1434136. Un copil in varsta de 2 ani cu greutatea de 12 kg a ingerat in urma cu o aproximativ o ora 6-


8 tablete de paracetamol de 500 mg. Care dintre urmatoarele masuri sunt indicate in aceasta situatie:
A. Recoltarea de urgenta de sange pentru a determina nivelul seric de paracetamol

1015 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1016 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. Provocarea varsaturii, spalatura gastrica


C. Se administreaza oral o doza de incarcare de N-acetilcisteina de 140 mg/kg
D. Se monitorizeaza clinic pacientul, deoarece doza ingerata nu este toxica
E. Hemofiltrare deoarece doza ingerata este toxica
(pag. 547)

G1434137. Urmatoarele masuri terapeutice sunt indicate in intoxicatia cu naftalina:


A. Spalatura gastrica urmata de administrarea unui purgativ salin
B. Administrarea de lapte si/sau echivalente (smantana, frisca)
C. Diureza osmotica cu manitol
D. Alcalinizarea urinii in prezenţa hemoglobinuriei
E. Administrarea de hidrocortizon hemisuccinat
(pag. 553)

G1434138. Utilizarea anticorpilor antidigoxina in intoxicatia digitalica se indica in urmatoarele situatii:


A. Doza de digoxina ingerata sa fie sub 0,3 mg/kg
B. Hipopotasemie severa
C. Instabilitate hemodinamica
D. Prezenţa unei tulburari de ritm ameninţatoare de viaţa
E. Prezenta unei afectiuni cardiace subiacente
(pag. 548)

G1534139. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu aspirina la copil sunt adevarate?
A. pot apare greturi, varsaturi,uneori cu striuri sangvinolente
B. lipsesc tulburarile respiratorii
C. se insoteste de: vasodilatatie cutanata, transpiratii profuze
D. semnele neurologice apar in mod exceptional
E. se poate insoti de hipertermie
(pag. 545)

G1534140. Care din urmatoarele interventii terapeutice sunt valabile in cazul intoxicatiei pediatrice ce
pesticide organo-fosforate?
A. prima masura terapeutica este administrarea de atropina
B. prima masura terapeutica este spalatura gastrica
C. administrarea de substante activatoare ale colinesterazei
D. decontaminarea tegumentelor prin spalare cu apa si sapun
E. administrarea de fizostigmina sau prostigmina
(pag. 557)

G1534141. Care din urmatoarele sunt adevarate in legatura cu intoxicatia cu paracetamol la copil?
A. evolueaza in trei stadii
B. apar greturi, varsaturi
C. frecvent se insoteste de depresie respiratorie
D. tardiv apar dureri epigastrice, hepatomegalie
E. dupa 3-7 zile se poate instala coma hepatica cu evolutie letala
(pag. 546)

G1534142. Intoxicatia acuta cu opiacee se manifesta prin:


A. mioza
B. stop respirator
C. diaree
D. retentie acuta de urina

1016 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1017 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. hipotensiune ortostatica
(pag. 566)

G1534143. Intoxicatia acuta cu opiacee se trateaza prin:


A. asigurarea ventilatiei (inclusiv intubatie, ventilatie asistata)
B. asigurarea unei cai venoase continue
C. antidotul recunoscut al intoxicatiei cu opiacee este naloxona
D. antidotul recunoscut al intoxicatiei cu opiacee este fortralul
E. simptomatologia pulmonara se trateaza cu diuretice si tonicardiace
(pag. 566)

G1534144. Manifestarile clinice ale intoxicatiei cu substante organo-fosforate sunt grupate in


urmatoarele sindroame principale:
A. sindromul muscarinic
B. sindromul atropinic
C. sindromul nicotinic
D. sindromul nervos central
E. sindromul de retentie azotata
(pag. 555)

G1534145. Prevenirea absorbtiei toxicului in intoxicatiile prin ingestie la copil se face prin:
A. oxigenoterapie hiperbara
B. evacuarea continutului gastric
C. aplicarea unei pungi de gheata pe abdomen
D. administrare de antidoturi locale nespecifice
E. evacuarea continutului intestinal
(pag. 533-537)

G1534146. Tratamentul intoxicatiei cu paracetamol la copil include:


A. provocarea varsaturii
B. administrarea de diuretice
C. spalatura gastrica precoce dupa ingestie
D. antidotul este N-acetilcisteina (Mucomyst)
E. oxigenoterapie pentru tratamentul depresiei respiratorii
(pag. 547)

G1534147. Tratamentul intoxicatiei salicilice la copil consta in:


A. la bolnavii comatosi - provocarea varsaturii si spalatura gastrica cu carbune activat
B. provocarea diareei osmotice
C. diureza osmotica alcalinizanta
D. in formele foarte grave cea mai eficace metoda de epurare extrarenala este dializa
E. administrarea de glucoza in solutiile perfuzate
(pag. 546)

G1634148. Care din urmatoarele substante NU sunt antidoturi in intoxicatia cu substante


organofosforice?
A. Defenoxamin
B. Pralidoxine (Toxogonin)
C. Oxigen
D. Benadryl
E. Atropina sulfat
(pag. 8, 484)

1017 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1018 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1634149. Care din urmatoarele sunt antidoturi ale intoxicatiei cu organofosforate?


A. Adrenalina
B. Atropina
C. Fizostigmina
D. Difenilhidantoina
E. Toxogoninul
(pag. 8, 500)

G1634150. Care din urmatoarele sunt manifestari ale sindromului colinergic din intoxicatia cu ciuperci
cu perioada scurta de incubatie?
A. Hipersudoratie
B. Halucinatii
C. Hipersecretie bronsica
D. Mioza
E. Diaree
(pag. 8, 501)

G1634151. Contraindicatiile provocarii varsaturilor in intoxicatiile acute la copil sunt:


A. Bolnav vigil
B. Bolnav comatos
C. Intoxicatie prin ingestie de substante antiemetizante
D. Ingestie de substante caustice si hidrocarburi volatile
E. Ingestie de ciuperci
(pag. 8, 478, 479)

G1634152. Intoxicatia cu ciuperci cu perioada lunga de incubatie cuprinde:


A. Sindromul giromitrian
B. Sindromul muscarinic
C. Sindromul orelanian
D. Sindromul atropinic
E. Sindromul faloidian
(pag. 8, 492)

G1634153. Simptomatologia in intoxicatia cu substante organofosforice cuprinde:


A. Sindromul resinoidian
B. Sindromul muscarinic
C. Sindromul nicotinic
D. Sindromul atropinic
E. Sindromul neurologic.
(pag. 8, 499)

G1634154. Urmatoarele reprezinta masuri terapeu-tice ale intoxicatiei cu fenotiazine, cu EXCEPTIA:


A. Spalatura gastrica
B. Benadryl
C. Diureza fortata
D. Hemodializa
E. Albastru de metilen.
(pag. 8, 487)

G1634155. Urmatoarele substante NU sunt antidoturi specifice:


A. Dimercaptol (BAL)
B. Laptele

1018 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1019 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. Vitamina K
D. Penicilamina
E. Carbunele activat
(pag. 8, 480, 485)

G1634156. Urmatoarele sunt manifestari clinice ale intoxicatiei cu organofosforate, cu EXCEPTIA:


A. Mioza
B. Midriaza
C. Hipersecretie bronsica
D. Fasciculatii si crampe musculare
E. Tahicardie
(pag. 8, 499)

G2334157. Spalatura gastrica este eficienta si dupa cateva ore in urmatoarele situatii:
A. daca stomacul era plin in momentul ingestiei toxicului
B. daca s-au administrat inainte lapte sau derivate
C. daca au fost ingerate droguri care sunt reexcretate in stomac
D. daca au fost ingerate droguri anticolinergice
E. toate variantele sunt incorecte
(pag. 535)

G2334158. Spalatura gastrica se realizeaza:


A. prin plasarea bolnavului in pozitie de securitate
B. imobilizarea sugarilor si copiilor mici
C. administrarea in bolus de cantitati mari de lichid de spalatura
D. cu solutii slabe de bicarbonat de sodiu si carbune activat
E. doar cu solutii hipermolare
(pag. 535)

G2334159. Antidoturi nespecifice pot fi:


A. carbunele activat
B. otetul diluat
C. laptele si albusul de ou crud
D. amidonul
E. ceaiul negru
(pag. 536)

G2334160. Substantele de mai jos sunt antidoturi specifice pentru:


A. fizostigmina in intoxicatia cu anticolinergice
B. atropina pentru ingestia de etilenglicol
C. oxigenul in inhalarea de monoxid de carbon
D. glucagonul in intoxicatia cu betablocante
E. alcoolul etilic 100% in ingestia de ciuperci
(pag. 539)

G2334161. Terapia de sustinere in intoxicatii presupune:


A. restabilirea si asigurarea ventilatiei
B. administrarea obligatorie de cardiotonice
C. echilibrare hidroelectrolitica si acidobazica
D. dializa extrarenala obligatorie
E. hemodializa in cazuri grave
(pag. 540, 541)

1019 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1020 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2334162. Tratamentul intoxicatiei salicilice consta in:


A. provocarea varsaturii imediat dupa ingestie
B. provocarea diareei osmotice prin lasarea in stomac de manitol solute 20%
C. hemodializa in formele foarte grave
D. administrarea urgenta de fizostigmina
E. toate variantele
(pag. 546)

G2334163. Forma grava de intoxicatie cu organofosforate cuprinde:


A. convulsii tonicoclonice generalizate
B. paralizii musculare
C. rinoree
D. coma
E. bronhospasm
(pag. 555)

G2334164. Urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatiile acute la copil sunt adevarate:


A. intoxicatiile cu benzodiazepine sunt cele mai frecvente
B. ingestia accidentala de substante caustice predomina la copiii mici
C. intoxicatia cu ciuperci are diferente ale incidentei pe grupe de virsta si sex
D. peste 10 ani predomina intoxicatiile medicamentoase in scop suicidar
E. toate afirmatiile sunt adevarate
(pag. 531)

G2334165. In intoxicatiile cu acid acetilsalicilic se intilnesc urmatoarele modificari clinice:


A. greturi, varsaturi, dureri epigastrice
B. polipnee, hiperventilatie
C. convulsii
D. tinitus
E. nici una de mai sus
(pag. 545)

G2334166. Urmatoarele afirmatii referitoare la tratament in intoxicatiile acute la copil sunt adevarate:
A. oxigenul este considerat antidotul in intoxicatia cu monoxid de carbon
B. tratamentul de baza in intoxicatiile cu alcool etilic este reprezentat de perfuzia cu glucoza 5-10%
C. in intoxicatia cu anilina pe cale digestiva se face spalatura gastrica cu solutie de hiperpermanganat de
potasiu 1:10000
D. la doze mari de etilenglicol ingerate se recomanda dializa renala
E. nici o afirmatie nu este adevarata
(pag. 545,551,552,554)

G2334167. Provocarea varsaturii pentru evacuarea continutului gastric in intoxicatiile la copil se


realizeaza:
A. prin stimularea repetata a fundului gitului
B. administrarea de sirop de ipeca
C. prin injectarea subcutanata de apomorfina
D. copiii mici sunt asezati in pozitie decliva
E. toate afirmatiile sunt false
(pag. 534)

G2334168. Urmatoarele afirmatii privind sindromul phalloidian din intoxicatia cu ciuperci sunt false, cu
exceptia:

1020 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1021 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

A. este prototip pentru cea mai grava intoxicatie, cea produsa de Amanita phalloides
B. prezinta 3 faze de evolutie
C. mortalitatea variaza intre 10 – 100% din cazuri
D. vindecare fara sechele
E. faza hepatorenala este cea mai grava
(pag. 561)

G2334169. Criteriile DSM IV pentru intoxicatia cu opiacee sunt urmatoarele:


A. modificari psihologice dezadaptative
B. mioza caracteristica
C. midriaza posibila in intoxicatiile grave
D. unul din urmatoarele semne, aparute dupa uzul de opiacee: torpoare, coma, dizartrie
E. reactii neurovegetative
(pag. 566)

G2534170. Prevenirea absorbtiei toxicului in intoxicatiile prin ingestie la copil se face prin:
A. evacuarea continutului intestinal
B. administrare de antidoturi locale nespecifice
C. administrarea de oxigen pe masca
D. indepartarea copilului din mediul unde a avut loc intoxicatia
E. evacuarea continutului gastric
(pag. 533-537)

G2534171. Intoxicatiile cu antidepresive triciclice se manifesta clinic prin:


A. ileus
B. retentie acuta de urina
C. transpiratii profuze
D. mioza fixa
E. hipotensiune arteriala
(pag. 541)

G2534172. Care din urmatoarele metode sunt ineficiente in intoxicatia cu antidepresive triciclice?
A. spalatura gastrica
B. diureza fortata
C. administrarea de carbune activat
D. hemodializa
E. administrarea de fizostigmina
(pag. 541)

G2534173. Care din urmatoarele sunt adevarate in legatura cu intoxicatia cu paracetamol la copil?
A. dupa 3-7 zile se poate instala coma hepatica cu evolutie letala
B. evolueaza in trei stadii
C. tardiv apar dureri epigastrice, hepatomegalie
D. apar greturi, varsaturi
E. constant se insoteste de depresie respiratorie
(pag. 546)

G2534174. Masurile utile in terapia intoxicatiilor cu barbiturice sunt:


A. administrarea de stricnina
B. administrarea de cafeina
C. provocarea varsaturilor
D. ventilatie asistata si administrarea de oxigen

1021 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1022 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. administrare de solutie salina izotona


(pag. 543)

G2534175. Tratamentul intoxicatiei cu paracetamol la copil include:


A. oxigenoterapie ca prim gest, pentru tratamentul depresiei respiratorii
B. spalatura gastrica la cel putin 24 de ore dupa ingestie
C. provocarea varsaturii
D. administrarea de diuretice
E. antidotul este N-acetilcisteina (Mucomyst)
(pag. 547)

G2534176. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu aspirina la copil sunt adevarate?
A. se poate insoti de hipertermie
B. semnele neurologice apar in mod exceptional
C. se insoteste de: vasodilatatie cutanata, transpiratii profuze
D. lipsesc tulburarile respiratorii
E. pot apare greturi, varsaturi, uneori cu striuri sangvinolente
(pag. 545)

G2534177. Examenele paraclinice in intoxicatia salicilica pot evidentia:


A. deshidratare hipertona
B. acidoza respiratorie in faza initiala
C. de obicei se asociaza hiperglicemie moderata
D. in intoxicatiile grave se poate instala rapid acidoza mixta
E. hipopotasiemie - care apare prin cresterea eliminarii renale de potasiu
(pag. 545,546)

G2534178. Care din urmatoarele interventii fac parte din tratamentul intoxicatiei salicilice?
A. provocarea varsaturii imediat dupa ingestie
B. administrarea de heparina in bolus in primele ore de la ingestie
C. diureza osmotica alcalinizanta
D. administrare intravenoasa de bicarbonat de sodiu
E. hemodializa in formele grave
(pag. 546)

G2534179. Masurile terapeutice in intoxicatia cu cafeina constau in:


A. administrarea de antidot specific
B. spalatura gastrica
C. diureza fortata
D. administrare de diazepam
E. administrare de miofilin
(pag. 547)

G2534180. Intoxicatia cu atropina si derivati se manifesta clinic prin:


A. transpiratii profuze precoce
B. mioza fixa
C. bradicardie cu hipotensiune
D. retentie de urina
E. incetinirea tranzitului intestinal
(pag. 548)

G2534181. Intoxicatia cu atropina se poate trata prin:

1022 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1023 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

A. spalatura gastrica
B. diureza osmotica neutra
C. administrarea de scobutil
D. administrarea de fizostigmina
E. administrarea de beta-adrenomimetice
(pag. 549)

G2534182. Care sunt fazele clinice de evolutie in intoxicatia acuta cu alcool etilic?
A. faza de excitatie
B. faza de vasodilatatie
C. faza medico-legala
D. coma alcoolica
E. faza de latenta
(pag. 551)

G2534183. Terapia in intoxicatia acuta cu alcool etilic implica urmatoarele masuri:


A. spalatura gastrica de urgenta la bolnavii comatosi
B. perfuzii de glucoza
C. perfuzii de fructoza
D. administrarea de tiamina
E. administrarea de insulina in bolus
(pag. 551)

G2534184. Manifestarile clinice ale intoxicatiei cu substante organo-fosforate sunt grupate in


urmatoarele sindroame principale:
A. sindromul atropinic
B. sindromul muscarinic
C. sindromul nicotinic
D. sindromul adrenergic
E. sindromul nervos central
(pag. 555)

G2534185. Care din urmatoarele masuri sunt contraindicate in intoxicatia cu substante corozive?
A. provocarea varsaturilor
B. asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii
C. administrarea de oxigen
D. spalatura gastrica
E. administrarea de apa sau lapte
(pag. 554,555)

G2534186. Care din urmatoarele interventii terapeutice sunt valabile in cazul intoxicatiei pediatrice ce
pesticide organo-fosforate?
A. prima masura terapeutica este spalatura gastrica
B. prima masura terapeutica este administrarea de atropina
C. prima masura terapeutica este administrarea de activatori ai colinesterazei
D. a doua masura terapeutica este administrarea de activatori ai colinesterazei
E. decontaminarea tegumentelor prin spalare cu apa si sapun
(pag. 556)

G2534187. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta elemente de diagnostic diferential intre intoxicatia
cu insecticide carbamate si cea cu insecticide organofosforate?
A. carbamatii inhiba ireversibil colinesterazele
B. carbamatii inhiba reversibil colinesterazele

1023 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1024 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. efectele SNC ale intoxicatiei cu carbamati sunt mult mai intense decat in cazul organo-fosforatelor
D. valorile colinesterazei serice
E. sindroamele clinice in intoxicatia cu carbamati sunt mai benigne si au o durata mai scurta
(pag. 557)

G2534188. Semnele clinice in intoxicatia acuta cu opiacee pot fi:


A. torpoare mergand pana la coma
B. diaree
C. retentie acuta de urina
D. vasoconstrictie periferica severa
E. dizartrie, deteriorarea atentiei
(pag. 566)

G2534189. Intoxicatia acuta cu opiacee se trateaza cu:


A. asigurarea unei cai venoase continui
B. asigurarea ventilatiei (inclusiv intubatie, ventilatie asistata)
C. antidotul recunoscut al intoxicatiei cu opiacee este fortralul
D. antidotul recunoscut al intoxicatiei cu opiacee este naloxona
E. tratamentul de detoxifiere se face cu metadona
(pag. 566,567)

G2534190. Abuzul de amfetamine se manifesta caracteristic prin:


A. senzatie de omnipotenta
B. hiperexcitabilitate
C. bradicardie persistenta
D. relaxarea musculaturii netede viscerale
E. comportament paranoid, hiperinsolent
(pag. 565)

G2534191. Care din urmatoarele sindroame caracteristice intoxicatiilor cu ciuperci necomestibile sunt
considerate a avea incubatie lunga?
A. sindromul phalloidian
B. sindromul gyromitrian
C. sindromul colinergic
D. sindromul orellanian
E. sindromul resinoidian
(pag. 561)

G2534192. Care din urmatoarele sindroame caracteristice intoxicatiilor cu ciuperci necomestibile sunt
considerate a avea incubatie scurta?
A. sindromul colinergic
B. sindromul adrenergic
C. sindromul phalloidian
D. sindromul orellanian
E. sindromul atropinic
(pag. 561,562)

G2534193. Sindromul de abstinenta la cocaina consta in:


A. hiperprolactimemie
B. retentie acuta de urina
C. dureri precordiale
D. pneumomediastin sau pneumotorax spontan

1024 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1025 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. convulsii
(pag. 564)

G2534194. Terapia in intoxicatia acuta cu substante corozive include:


A. administrarea de purgative
B. administrarea de urgenta de apa sau lapte
C. administrarea pentru tamponare a acizilor sau bazelor slabe
D. bujiraje
E. provocarea varsaturilor
(pag. 555)

G2534195. In tratamentul intoxicatiei cu derivati de petrol se vor evita:


A. oxigenoterapia
B. epinefrina
C. administrarea de solutie de glucoza
D. spalatura gastrica dupa intubatie traheala
E. analepticele nervoase centrale
(pag. 553)

G2634196. Alegeti afirmatiile adevarate:


A. Intoxicatiile neletale sunt de 100-150 de ori mai frecvente decat cele letale;
B. Mai mult de 90% din intoxicatiile copilului apar la domiciliu;
C. Ingestia este cea mai frecventa cale de patrundere a toxicului;
D. 80-85% din intoxicatiile copilului apar sub varsta de 5 ani;
E. Sub varsta de 5 ani, intoxicatiile apar mai frecvent la fete.
(pag. 530)

G2634197. Provocarea varsaturii pentru evacuarea continutului gastric poate fi facuta prin urmatoarele
metode:
A. Stimularea repatata a fundului gatului;
B. Administrarea siropului de ipeca;
C. Administrarea de emetiral, po;
D. Administrarea subcutanata de apomorfina;
E. Administrarea de carbune activat.
(pag. 534)

G2634198. Spalatura gastrica are urmatoarele indicatii:


A. In primele 4 ore de la ingestia substantei toxice;
B. De rutina, in orice intoxicatie;
C. Daca stomacul a fost gol, inainte de ingestia toxicului;
D. Daca au fost ingerate droguri care sunt reexcretate in stomac sau lent absorbite;
E. Daca au fost ingerate medicamente anticolinergice, care inhiba motilitatea si intarzie golirea stomacului.
(pag. 534-535)

G2634199. Contraindicatiile spalaturii gastrice sunt:


A. Ingestia de substante caustice;
B. Ingestia de stricnina;
C. Ingestia de hidrocarburi volatile;
D. La copilul comatos, daca nu este intubat;
E. Intoxicatia cu paracetamol.
(pag. 353-354)

1025 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1026 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2634200. Carbunele activat:


A. Actioneaza prin aborbtia toxicului pe suprafata sa,
B. Cantitatea de carbune activat trebuie sa fie de cel mult 2 ori mai mare decat cantitatea de substanta toxica
ingerata;
C. Cantitatea de carbune activat trebuie sa fie de 10 ori mai mare decat cantitatea de substanta toxica
ingerata;
D. Administrarea lui in interval de 1 ora de la ingestia toxicului reduce absorbtia acestuia cu peste 95%;
E. Este foarte eficient impotriva metalelor, alcoolului etilic, izopropilic si metilic, alcalilor si acizilor caustici
(pag. 536)

G2634201. Antidotul specific in intoxicatia cu substante meţemoglobinizante este:


A. Albastru de metilen 1%;
B. Desferoxamina;
C. Atropina sulfat 1%0;
D. Vitamina C10%;
E. Fizostigmina.
(pag. 539)

G2634202. In intoxicatia cu atropina, apar urmatoarele semne clinice:


A. Sete intensa;
B. Uscaciunea mucoasei bucale;
C. Fotofobie;
D. Mioza;
E. Midriaza;
(pag. 548)

G2634203. In intoxicatia acuta cu baze corozive, arsurile esofagiene se soldeaza cu:


A. Varice esofagiene;
B. Hemoragii esofagiene;
C. Perforatii esofagiene;
D. Arsuri esofagiene;
E. Stricturi esofagiene
(pag. 554)

G2634204. In intoxicatia acuta cu opiacee, apar urmatoarele manifestari clinice:


A. Mioza;
B. Edem pulmonar acut de cauza netraumatica;
C. Hipotensiune ortostatica;
D. Constipatie;
E. Poliurie.
(pag. 566)

G2634205. Barbituricele, derivate ale acidului barbituric, au efect:


A. Hipnotic ;
B. Sedativ ;
C. Anticonvulsivant ;
D. Stimulant al SNC;
E. Deprimant al centrilor respiratori.
(pag. 542)

G2634206. In intoxicatia cu aspirina (acidul acetilsalicilic), cele mai precoce semne si simptome sunt:
A. Semnele digestive, datorate actiunii ititative a salicilatului asupra mucoasei gastrice ;

1026 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1027 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. Tulburarile respiratorii (polipnee, hiperventilatie, care realizeaza tabloul unei alcaloze respiratorii);
C. Semnele neurologice ;
D. Tulburarile vegetative ;
E. Poliuria.
(pag. 545)

G2634207. Metabolitul toxic al paracetamolului produce:


A. Necroza tubulara renala acuta;
B. Necroza celulara hepatica;
C. Fibroza hepatica;
D. Acidoza tubulara renala;
E. Enterocolita ulceronecrotica.
(pag. 546)

G2834208. Referitor la intoxicatia cu alcool metilic sunt adevarate urmatoarele:


A. Determina tulburari de vedere
B. Determina acidoza metabolica
C. Terapia cu antidot se impune la o alcoolemie metilica > 200 mg%
D. Antidotul este alcoolul etilic 100%
E. Posologia initiala de alcool etilic este de 1 ml / kgc i.v.
(pag. 539)

G2834209. Pentru Intoxicatia cu benzodiazepine sunt definitorii urmatoarele:


A. Evolueaza cu somnolenta, coma
B. Antidotul specific este Fizostigmina
C. Antidotul actioneaza asupra receptorilor specifici la nivelul SNC
D. Antidotul se prezinta ca fiole cu 0,5 mg / 5 ml
E. Doza initiala de antidot este de 0,2 mg – 3 ml i.v.
(pag. 539)

G2834210. Intoxicatia cu fenotiazine este definita de urmatoarele:


A. Evolueaza cu crize oculogire, torticolis, opistotonus
B. Cazurile grave asociaza HipoTA, hipotermie, bronhoplegie
C. Antidotul este Difenhidramina (Benadryl)
D. Antidotul este Trihexylphenidyl (Romparkin)
E. Pentru Benadryl posologia este de 2-6 mg / zi
(pag. 539,544)

G2834211. In intoxicatia cu paracetamol sunt caracteristice urmatoarele cu exceptia:


A. Hepatocitoliza debuteaza in primele ore dupa ingestie
B. Remisiunea simptomatologiei initiale dureaza 1-2 ore
C. Antidotul este eficient numai in primele 16 ore dupa ingestie
D. Antidotul este N-acetilcisteina sol 20%
E. Doza de incarcare este de 140 mg / kgc
(pag. 539,547)

G2934212. Care dintre următoarele afirmaţii legate de terapia intoxicaţiei cu antidepresive triciclice
sunt adevărate?
A. Antidotul, fizostignina, se foloseşte doar în cazurile în care celelalte modalităţi terapeutice nu au avut efect
B. Dializa peritoneală este eficientă
C. Hemodializa se aplică în cazurile severe cu rezultate terapeutice spectaculare
D. Aritmiile ventriculare pot fi cupate cu lidocaină intravenos

1027 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1028 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. În caz de tulburări de conducere cardiacă se foloseşte bicarbonat de sodiu pentru menţinerea unui pH
plasmatic de 7,5 sau mai mult
(pag. 541)

G2934213. Identificaţi cele mai frecvente semne prezente în intoxicaţia cu monoxid de carbon.
A. Culoarea roşie - zmeurie a feţei
B. Edemul pulmonar acut
C. Semne extrapiramidale
D. Tahicardia sinusală
E. Convulsii hipoglicemice
(pag. 550)

G2934214. În tabloul clinic al intoxicaţiei cu Emetiral pot fi prezente următoarele semne:


A. Torticolis
B. Crize oculogire
C. Opistotonus
D. Hipotonie musculară
E. Comă liniştită
(pag. 544)

1028 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1029 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Tema nr. 35
Infectii ale cailor aeriene superioare la copil
BIBLIOGRAFIE:
4. Ciofu Eugen, Ciofu Carmen – Esentialul in pediatrie, editia a 2 a, Ed. Medicala Amaltea, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1135001. In cursul evolutiei unei rinofaringite acute, cel mai frecvent poate surveni suprainfectia
bacteriana cu urmatorii germeni, cu EXCEPTIA:
A. Streptococul grup A
B. Pneumococul
C. Haemophilius influenzae
D. Moraxella cataralis
E. Stafilococul
(pag. 172)

G1135002. Indicatiile tratamentului cu antibiotice in sinuzita acuta bacteriana sunt urmatoarele, cu


EXCEPTIA:
A. Secretii purulente abundente la nou nascuti, sugari mici si distrofici
B. Febra persistenta
C. Celulita orbitala
D. Prevenirea bronhopneumoniei
E. Durata prelungita si recurenta frecventa a bolii
(pag. 174)

G1135003. Tratamentul local al sinuzitei acute bacteriene cuprinde urmatoarele masuri, cu EXCEPTIA:
A. Aspiratia secretiilor purulente
B. Decongestive nazale
C. Aspiratie prin endoscopie sinusala
D. Mucolitice locale
E. Drenaj prin punctie in formele persistente
(pag. 174)

G1135004. Urmatoarele etiologii ale unei faringite cu exudat membranos pe amigdale si faringite
trebuie luate in considerare, cu EXCEPTIA:
A. Difteria
B. Mononucleoza infectioasa
C. Stafilococul auriu
D. Herpangina
E. Febra adenofaringoconjunctivala (infectia cu adenovirusuri)
(pag. 173)

G1135005. Urmatoarele evaluari statistice asupra etiologiei otitelor medii acute ale copilului sunt
corecte, cu EXCEPTIA:
A. Streptococcus pneumoniae: 50%
B. Haemophilus influenzae: 20%
C. Proteus mirabilis: 5%
D. Moraxella (Branhamella) cataralis: 5%
E. Stafilococcus aureus: 5%

1029 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1030 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 175)

G1135006. Urmatoarele tratamente pentru faringitele bacteriene “acopera” inclusiv faringita


streptococica, exceptand:
A. Penicilina G i.m. 1.200.000 u/zi
B. Augmentin (Amoxicilina + ac. clavulanic) 30-40 mg/kg/zi amoxicilina
C. Eritromicina sau Claritromicina sau Azitromicina
D. Cefaclor 30-35 mg/kg/zi sau alte cefaslosporine de prima generatie
E. Biseptol (8-10 mg Trimetoprim/ kg/ zi)
(pag. 173)

G1135007. Vegetatiile adenoide (hipertrofia adenoidiana cronica) beneficiaza de adenoidectomie in


urmatoarele situatii, cu EXCEPTIA:
A. Respiratie orala persistenta
B. Tulburari de fonatie
C. Otita medie recurenta sau cronica
D. In cazuri urgente (“de necesitate”), chiar in fazele de acutizare
E. Hipoacuzie cauzata de adenoidita
(pag. 174)

G1135008. Epiglotita acuta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:


A. Este o urgenta respiratorie majora existand riscul de obstructie acuta a cailor respiratorii superioare
B. Tabloul clinic asociaza febra (39.5-40 °C), afectarea starii generale, letargie, sialoree, stridor inspirator
C. Pozitia culcat in decubit dorsal, ameloiareaza simptomatologia
D. in 50% din cazuri exista bcteriemie cu Haemophilus influenzae
E. Tabloul clinico-biologic de insuficienta respiratorie acuta se instaleaza rapid
(pag. 177, 178)

G1135009. Rinofaringita acuta se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:


A. Etiologia bolii este virala, principalul agent fiind rhinovirusul
B. Procesul inflamator este localizat la nivelul mucoasei nasofaringiene, extinzandu-se frecvent si la urechea
medie
C. Boala evolueaza in afebrilitate
D. Durata medie a bolii este scurta (3-5 zile)
E. Frecventa crescuta a complicatiilor
(pag. 173)

G1135010. Subliniati ce nu este caracteristic pentru sindromul laringian:


A. Dispnee inspiratorie
B. Tiraj suprasternal/intercostal
C. Stridor inspirator
D. Poziţie caracteristica: in sezut cu capul aplecat inainte
E. Tuse latratoare
(pag. 177)

G1135011. Tabloul clinic in adenoidita acuta este urmatorul, cu exceptia:


A. Respiratie de tip oral
B. Rinita persistenta
C. Voce nazonata
D. Tuse nocturna chinuitoare
E. Trismus
(pag. 173, 174)

1030 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1031 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1135012. Traheita bacteriana se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:


A. in 59% din cazuri etiologia este bacteriana (streptococ, stafilococ, pneumococ)
B. Apare sporadic iarna si primavara
C. Tabloul clinic asociaza stare generala toxica, hipertermie, stridor intens, tiraj
D. Investigaţiile paraclinice evidenţiaza sindrom biologic pozitiv, important
E. Radiografia de profil a regiunii cervicale evidentiaza marirea de volum a epiglotei
(pag. 180)

G1135013. Urmatoarele afectiuni intra in diagnosticul diferential al rinofaringitei acute, cu exceptia:


A. Rinofaringita de la debutul unor boli infecto-contagioase ale copilului (rujeola, varicela, etc.)
B. Acutizarea unor afectiuni cronice ale tractului respirator superior (adenoidite, rinite alergice)
C. Rinoreea sanghinolenta persistenta secundara corpilor straini intranazali
D. Rinita alergica
E. Epiglotita acuta
(pag. 173)

G1135014. Urmatoarele afirmatii referitoare la faringitele acute ale copilului sunt adevarate, cu exceptia:
A. Faringita acuta virala are un debut progresiv cu febra precoce, anorexie, dureri faringiene moderate
B. Faringita streptococica debuteaza cu cefalee, dureri abdominale, varsaturi, hipertermie (39-40 °C)
C. Faringita streptococica asociaza limfadenita cervicala anterioara
D. Complicaţiile frecvente ale faringitei acute virale sunt limfadenita, abcesul periamigdalian, sinuzita
E. Faringita acuta virala beneficiaza de tratament simptomatic
(pag. 172, 173)

G1135015. Complicatiile posibile ale otitei medii acute supurate sunt urmatoarele, cu o singura
exceptie:
A. Meningita cu lichid clar
B. Otita cronica
C. Otomastoidita
D. Paralizie faciala
E. Abces cerebral
(pag. 175, 176)

G1135016. Diagnosticul diferential al faringitei streptococice are in vedere urmatoarele afectiuni, cu


exceptia:
A. Faringita virala
B. Mononucleoza infectioasa
C. Herpangina
D. Adenoidita
E. Febra adenofaringoconjunctivala
(pag. 173)

G1135017. Diagnosticul diferential al rinofaringitei se face cu urmatoarele afectiuni, in afara de:


A. Rinofaringita de la debutul unor boli infecto-contagioase ale copilului (rujeola, varicela)
B. Acutizarea unei adenoidite cronice
C. Laringita acuta (crupul viral)
D. Rinita alergica
E. Rinoreea persistenta (eventual sanghinolenta) determinata de corp strain in fosa nazala (secretie
unilaterala)
(pag. 172)

G1135018. Identificati afirmatia incorecta din urmatoarea enumerare:


A. Sinuzita acuta este totdeauna de etiologie bacteriana

1031 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1032 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. Germenii bacterieni intalniti cel mai frecvent in sinuzita acuta sunt pneumococul si Haemophilus influenzae
C. Stafilococul este agentul etiologic in etmoiditele noului nascut
D. Etmoiditele noului nascut se asociaza cu celulita orbitala
E. Sinuzitele sugarului se trateaza exclusiv local
(pag. 174)

G1135019. Identificati afirmatia incorecta in legatura cu faringita acuta:


A. Etiologia este virala sau bacteriana
B. Germenul bacterian cel mai frecvent intalnit este streptococul ß hemolitic grup A
C. Diagnosticul de faringita streptococica se sustine pe culturi faringiene pozitive
D. Adenopatia cervicala ste comuna atat in faringita bacteriana cat si in mononucleoza infecţioasa
E. Tratamentul este simptomatic, indiferent de etiologie
(pag. 173)

G1135020. Indicatiile adenoidectomiei la copil cu hipertrofie adenoidiana cronica sunt urmatoarele, cu


o singura exceptie:
A. Respiratie orala persistenta
B. Tulburari de fonatie (voce nazala)
C. Episoade recurente de adenoidita
D. Otita medie supurata recurenta
E. Malformatia Pierre Robin
(pag. 174)

G1135021. Rinofaringita acuta are simptomatologie asemanatoare cu urmatoarele afectiuni, cu o


singura exceptie:
A. Boli infectocontagioase la debut cu catar nazal
B. Adenoidita cronica in puseu inflamator acut
C. Corp strain in fosele nazale
D. Rinita alergica
E. Bronsiolita acuta
(pag. 172)

G1135022. Urmatoarele afirmatii in legatura cu complicatiile rinofaringitei acute prin suprainfectie


bacteriana sunt corecte, cu exceptie:
A. Otita medie este cea mai frecventa complicatie la sugar
B. Aparitia otitei este insotita de febra
C. Sinuzita este mai frecventa la copilul mare
D. Adenita supurata este mai frecventa la sugar
E. Laringita si traheobronsita sunt mai frecvente la copilul de varsta scolara
(pag. 172)

G1135023. Urmatoarele afirmatii in legatura cu faringita streptococia sunt corecte, cu exceptia:


A. Debuteaza adesea cu dureri abdominale si varsaturi
B. Afecteaza in principal sugarul dupa varsta de 3-4 luni
C. Febra este ridicata (39-40 grade C)
D. Limfadenita cervicala apare precoce
E. Prezinta exsudat pe amigdale
(pag. 173)

G1135024. Urmatoarele afirmatii in legatura cu rinofaringita sunt corecte, in afara de:


A. Procesul inflamator nasofaringian se extinde frecvent la sinusurile paranazale
B. Procesul inflamator se extinde frecvent la urechea medie

1032 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1033 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. Streptococul gr.A si Haemophilus influenzae se afla printre germenii bacterieni care produc complicatii ale
bolii
D. Copiii fac intre 3-6 rinofaringite acute pe an
E. Tratamentul specific este antibiotic
(pag. 172)

G1135025. Urmatoarele afirmatii in legatura cu rinofaringita sunt corecte, in afara de:


A. imbolnavirea apare mai frecvent in timpul sezoanelor reci (incidenta sezoniera)
B. Frecventa imbolnavirilor variaza direct proportional cu numarul expunerilor
C. Copiii fac intre 3-6 rinofaringite acute pe an
D. Boala dureaza 10-14 zile
E. Perioada de latenta este de la cateva ore pana la 1-2 zile
(pag. 172)

G1235026. Care dintre bolile enumerate nu reprezinta complicatii locale imediate intr-o faringita
streptococica:
A. limfadenita
B. glomerulonefrita
C. abcesul periamigdalian
D. sinuzita
E. otita medie supurata
(pag. 173)

G1235027. Care dintre infectiile respiratorii enumerate necesita tratament cu antibiotic de prima
intentie:
A. adenoidita acuta
B. sinuzita alergica
C. rinofaringita acuta
D. faringita virala
E. hipertrofia adenoidiana cronica
(pag. 172-174)

G1235028. Care este doza de ampicilina recomandata in tratamentul sinuzitei acute bacteriene la copil:
A. 200-300mg/kg/zi
B. 30-50 mg/kg/zi
C. 50-150 mg/kg/zi
D. 150-200 mg/kg/zi
E. 10-20 mg/kg/zi
(pag. 174)

G1235029. Etiologia rinofaringitei este virala, dar in evolutia bolii poate surveni suprainfectia
bacteriana. Bacteriile cele mai des implicate sunt, cu exceptia:
A. Streptococul de grup A
B. Pneumococul
C. E.Coli
D. Haemophilus influenzae
E. Stafilococul
(pag. 172)

G1235030. Factori de risc pentru aparitia otitei medii acute cu pneumococ sint:
A. starea de purtator faringian de pneumococ
B. mediul social precar
C. sexul feminin

1033 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1034 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. alimentatia naturala
E. alergia
(pag. 175)

G1235031. Germenii bacterieni cel mai frecvent implicati in etiologia sinuzitei acute bacteriene sunt, cu
exceptia:
A. Pneumococul
B. Haemophilus influenzae
C. E. coli
D. Stafilococul
E. germeni anaerobi
(pag. 174)

G1235032. Manifestarile clinice in rinofaringita acuta la sugar sunt:


A. uscaciunea mucoasei nasofaringiene
B. mialgii
C. cefalee
D. agitatie
E. stare de rau
(pag. 172)

G1335033. Care este simptomul caracteristic initial al rinofaringitei acute la copilul mare:
A. Varsaturi
B. Tusea
C. Uscaciunea si iritatia mucoasei nasofaringiene
D. Iritabilitatea
E. Inapetenta
(pag. 172)

G1335034. Complicatia comuna a faringitei acute virale este:


A. Abces periamigdalian
B. Sinuzita
C. Otita medie supurata
D. Glomerulonefrita
E. Pneumonia interstitiala
(pag. 173)

G1335035. Complicatiile generale cele mai frecvente ale otomastoiditei sugarului sunt, cu exceptia:
A. Distrofie progresiva
B. Bronhopneumonie
C. Infectia urinara
D. Diabetul zaharat
E. Septicemia
(pag. 176)

G1335036. Factorii de risc pentru aparitia otitei cu pneumococ sunt, cu exceptia:


A. Sexul masculin
B. Absenta alimentatiei naturale
C. Expunerea pasiva la fumat
D. Purtator nasofaringian de pneumococ
E. Vegetatii adenoidiene hipertrofice
(pag. 175)

1034 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1035 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1335037. Semnul evocator pentru etmoidita acuta a nou nascutului si sugarului este:
A. Tusea, in special nocturna
B. Obstructia foselor nazale
C. Edemul radacinii nasului
D. Scurgerea secreţiilor purulente din nasofaringe
E. Cefaleea
(pag. 174)

G1335038. Sinusurile frontale au importanta clinica:


A. De la nastere
B. Dupa varsta de 14 ani
C. In jurul varstei de 4 - 5 ani
D. De la varsta de 6 - 10 ani
E. La adult
(pag. 174)

G1435039. Care din urmatorele afirmatii referitoare la complcatiile faringitei acute streptococice sunt
false:
A. Complicatie de vecinatate este sinuzita,
B. Complicatie la distanta este apendicita flegmonoasa
C. Complicatiile imediate sunt limfadenita, otita medie supurata
D. Complicaţiile tardive sunt reumatismul articular si glomerulonefrita
E. Abces periamigdalian
(pag. 173)

G1435040. Specificati care din afirmatiile urmatoare, referitore la etiologia rinofaringitei acute nu sunt
false:
A. Agentul cauzal este un rinovirus
B. Agentul cauzal este haemophilus influenzae
C. Agentul cauzal este pneumococul
D. Agentul cauzal este streptococul beta hemolitic de grup A
E. Stafilococul auriu
(pag. 172)

G1435041. Un pacient cu varsta de 2 ani 6 luni, se prezinta la cabinetul medical cu febra de 2-4 zile cu
croset matinal,respiratie orala,obstructie nazala, voce nazonata, capitonata.in aceasta situatie
diagnosticul este de:
A. Rinofarigita trenanta
B. Acroglosie
C. Tumora de cavum
D. Vegetaţii adenoide
E. Ereditate
(pag. 173-174)

G1435042. Un pacient in varsta de 3 ani 4luni se prezinta la internare cu urmatoarea simptomatologie:


febra 39-40°, dureri abdominale, adenopatie cervicala, varsaturi. Acest tablou clinic orienteaza spre
diagnosticul de:
A. Apendicita acuta
B. Mononucleoza infectioasa
C. Faringita cauta streptococica
D. Greseli alimemtare
E. Insolatie

1035 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1036 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 173)

G1435043. Un sugar de 3 luni cu distrofie si rahitism carential florid se prezinta la cabinetul medical
pentru:diaree recurenta,curba ponderala plata, tegumente palid-cenusii. Tabloul clinic mentionat
orienteaza spre diagnosticul de
A. Boala diareica cronica prin deficit enzimatic enterocitar
B. Sindrom de pierdere de sare
C. Otomastoidita latenta
D. Angina acuta eritematoasa
E. Greseli alimentare
(pag. 176)

G1535044. Adenoidita acuta se manifesta prin urmatoarele semne, cu exceptia:


A. respiratie de tip oral
B. rinoree persistenta
C. hiperacuzie
D. insuficienta respiratorie
E. febra matinala
(pag. 173, 174)

G1535045. Diagnosticul diferential al rinofaringitei acute se face cu urmatoarele boli, cu exceptia:


A. rujeola la debut
B. rinita alergica
C. acutizarea unei adenoidite
D. corpi straini in fosa nazala
E. otita medie
(pag. 172)

G1535046. Otita medie acuta poate fi provocata de urmatorii germeni patogeni, cu exceptia:
A. Streptococcus pneumoniae
B. Haemophilus influenzae
C. Streptococul beta hemolitic grup A
D. Salmonella sp.
E. Moraxella catharalis
(pag. 175)

G1535047. Otomastoidita latenta se caracterizeaza prin, cu exceptia:


A. evolueaza de obicei la copilul mic si anteprescolar
B. apare la sugarul cu distrofie avansata
C. evolutie torpida
D. sugarul are crestere nesatisfacatoare
E. diaree recurenta
(pag. 176)

G1535048. Rinofaringita acuta la sugar se poate manifesta prin urmatoarele semne si simptome, cu
exceptia:
A. agitatie, iritabilitate
B. hiperacuzie
C. rinoree
D. scaderea apetitului
E. varsaturi si/sau scaune diareice
(pag. 172)

1036 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1037 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1535049. Urmatoarele afectiuni fac parte din infectiile de cai respiratorii superioare la copil, cu
exceptia:
A. epiglotitei acute
B. rinofaingitei acute
C. adenoiditei acute
D. sinuzitei acute
E. otitei medii acute
(pag. 172-176)

G1635050. Care din urmatorii agenti sunt incriminati in etiologia rinofaringitei acute?
A. Haemophilus influenzae
B. Stafilococul
C. Virusuri (mai ales rhinovirusul)
D. Pneumococul
E. E.Coli
(pag. 8, 139)

G1635051. Indicatiile tratamentului antibiotic in sinuzite sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:


A. Secretii purulente abundente
B. Febra persistenta
C. Prezenta semnului Vacher
D. Manifestari locale si generale zgomotoase
E. Durata prelungita sau recurenta frecventa a bolii.
(pag. 8, 142)

G1635052. Manifestarile clinice ale otomastoiditei latente sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA:


A. Crestere nesatisfacatoare in greutate
B. Tegumente palid cenusii
C. Afebrilitate sau subfebrilitate
D. Febra de tip septic
E. Varsaturi si diaree recurenta.
(pag. 8, 143)

G1635053. Tratamentul rinofaringitei acute cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA:


A. Umidificarea aerului atmosferic
B. Dezobstructia nazala
C. Antipiretice
D. Antibiotice (de rutina)
E. Hidratarea copilului
(pag. 8, 139)

G1635054. Tratamentul sinuzitei bacteriene cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA:


A. Aspirarea secretiilor ourulente
B. Antrotomie
C. Tratament antibiotic (Cefalosporine, Augmentin, etc)
D. Tratament decongestionant nazal
E. Drenaj sinusal prin punctie in cazuri justificate.
(pag. 8, 142)

G1635055. Urmatoarele afirmatii despre otomastoidita latenta sunt adevarate, cu EXCEPTIA:


A. Apare la sugar mic
B. Apare la sugarul distrofic

1037 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1038 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. Apare la sugarul cu stare buna de nutritie


D. Evolueaza torpid
E. Domina semnele clinice generale
(pag. 8, 143)

G2335056. manifestările clinice caracteristice ale adenoiditei acute sunt:


A. respiraţia de tip oral, rinita persitentă
B. wheezing
C. insuficienţă cardio respiratorie
D. poliurie
E. redoarea cefei
(pag. 173)

G2335057. amigdala faringiană face parte din:


A. inelul Waldeyer
B. lanţul ganglionat laterocervical
C. lanţul ganglionar submandimular
D. vegetaţiile adenoide
E. ţesutul tiroidian
(pag. 173)

G2335058. în faringita streptococică febra durează:


A. 24 ore
B. 3 zile
C. 1 - 4 zile
D. 7 zile
E. 10 zile
(pag. 173)

G2535059. Primul gest terapeutic in intoxicatiile prin inhalare la copil consta in:
A. transport de urgenta la spital
B. spalare abundenta cu apa si sapun
C. respiratie artificiala prin masaj toracic sau "gura la gura"
D. prinderea unei linii venoase pentru administrarea medicatiei
E. indepartarea victimei din mediul toxic
(pag. 537)

G2535060. In intoxicatiile la copil cea mai frecventa cale de patrundere a toxicului in organism este:
A. cutanata
B. respiratorie
C. ingestie
D. oftalmica
E. iradiere
(pag. 530)

G2535061. Prevenirea absorbtiei toxicelor injectate se poate face prin urmatoarele metode, cu exceptia:
A. excizie chirurgicala de tesut
B. aplicarea unui garou proximal de locul injectarii
C. stimularea diurezei
D. suctiune
E. punga de gheata la locul injectarii
(pag. 537)

1038 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1039 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2535062. Urmatoarele sunt exemple de antidoturi nespecifice in intoxicatii, cu exceptia:


A. albusul de ou crud
B. alcoolul etilic
C. laptele
D. otetul diluat
E. carbunele activat
(pag. 536)

G2535063. Care din urmatoarele manevre nu este indicata in provocarea varsaturii?


A. stimularea repetata a fundului gatului
B. administrarea unui pahar de lapte
C. administrarea unui pahar de apa calda
D. administrarea siropului de ipeca
E. administrarea carbunelui activat
(pag. 534)

G2535064. Spalatura gastrica este eficienta in special daca se practica la:


A. maxim douazeci de minute de la ingestia toxicului
B. maxim doua ore de la ingestia toxicului
C. maxim patru ore de la ingestia toxicului
D. maxim patru zile de la ingestia toxicului
E. maxim douazeci si patru de ore de la ingestia toxicului
(pag. 534)

G2535065. Care din urmatoarele masuri terapeutice este ineficienta in tratamentul intoxicatiei cu
atropina?
A. administrarea de miostin
B. administrarea de scobutil
C. administrarea de beta-blocante
D. administrarea de plegomazin
E. impachetari hipotermizante
(pag. 548,549)

G2535066. Care din urmatoarele intoxicatii are indicatie terapeutica de spalatura gastrica?
A. ingestia de substante caustice
B. ingestia de stricnina
C. ingestia de hidrocarburi volatile
D. intoxicatia cu paracetamol
E. intoxicatia la un pacient comatos neintubat
(pag. 535,536)

G2535067. Antidotul in intoxicatia acuta cu alcool metilic este:


A. carbunele activat
B. alcoolul metilic
C. diazepamul
D. difenhidramina
E. bicarbonatul de sodiu
(pag. 551)

G2535068. Care din urmatoarele masuri este intotdeauna permisa in intoxicatia acuta cu substante
corozive?
A. administrarea de oxigen

1039 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1040 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. folosirea apei sau altor substante pentru diluarea toxicului


C. provocarea varsaturilor
D. administrarea de purgative
E. spalatura gastrica
(pag. 555)

G2535069. Antidotul specific in intoxicatia cu substante colinergice este:


A. fizostigmina
B. vitamina C
C. atropina
D. adrenalina
E. dopamina
(pag. 539)

G2535070. Antidotul specific in intoxicatia cu paracetamol este:


A. albastru de metilen
B. D-penicilamina
C. N-acetilcisteina
D. atropina
E. vitamina C
(pag. 539)

G2535071. Antidotul specific in intoxicatia cu etilenglicol este:


A. alcoolul metilic
B. alcoolul etilic
C. difenhidramina
D. atropina
E. adrenalina
(pag. 539)

G2535072. Antidotul specific in intoxicatia cu anticolinergice este:


A. atropina
B. adrenalina
C. dopamina
D. paration
E. fizostigmina
(pag. 539)

G2635073. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte?


A. Consultatia prenatala este un element major in identificarea unei sarcini cu risc obstretical crescut.
B. Scopul consultatiei prenatale consta in verificarea functionala a organelor materne.
C. Consultatia prenatala este o consultatie standard in cazul gravidei cu risc.
D. Prima etapa a consultatiei este depistarea si dispensarizarea gravidelor.
E. Determinarea starii de sanatate a gravidei la prima consultatie prenatala se face prin anamneza, examen
obiectiv, examen ginecologic.
(pag. 95)

G2635074. Caracteristicele craniului fetal sunt urmatoarele:


A. Este comprimabil
B. Diametrul biparietal este de 9,5 cm.
C. Marea circumferinta occipitofrontala este de 32 cm
D. Oasele bazei craniului sunt in numar de 5 si se pot incaleca.

1040 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1041 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. Diametrul occipitofrontal este: cel mai mare diametru al craniului fetal si masoara 12 cm.
(pag. 93)

G2635075. Care din urmatoarele cazuri nu se considera sarcini cu risc obstretical crescut?
A. Marele multipare
B. Izoimunizarea Rh
C. Primare intre 20 - 35 de ani
D. Sterilitate tratata
E. Diabet
(pag. 95)

G2635076. Care din urmatoarele caracteristici ale corpului uterin nu ofera date in vederea stabilirii
diagnosticului de sarcina?
A. Forma corpului uterin devine globuloasa
B. Consistenta corpului uterin este pastos, moale
C. Sensibilitatea uterului gravid este crescuta
D. Corpul uterin umple fundurile de sac vaginale
E. Corpul uterin prezinta o mobilitate accentuata fata de istm
(pag. 75)

G2635077. Zgomotele cordului fetal au urmatoarele caracteristici cu exceptia:


A. Sunt regulate, bine batute
B. Sunt ritmice
C. Frecventa medie este de 140 / minut
D. Cele doua zgomote par a fi de intensitate si durata egala
E. Frecventa medie este peste 160 / minut
(pag. 82)

G2635078. Prin tactul vaginal la o gravida nu se poate determina:


A. Starea membranelor
B. Prezentatia
C. Consistenta colului uterin
D. Diametrul bicresc
E. Conturul stramtorii superioare
(pag. 74)

G2635079. Semnul Hegar consta in:


A. mobilitatea accentuata a corpului uterin fata de istm/col
B. consistenta pastoasa a corpului uterin
C. inmuierea istmului uterin
D. umplerea fundurilor de sac vaginale de catre corpul uterin globulos
E. dezvoltarea mai accentuata a cornului uterin in care s-a nidat oul
(pag. 75)

G2635080. Prezentatia este aplicata atunci cand:


A. punctul cel mai decliv se afla deasupra planului stramtorii inferioare
B. punctul cel mai decliv a coborat sub planul stramtorii inferioare
C. mica circumferinta de angajare se afla in planul stramtorii inferioare
D. mica circumferinta de angajare se afla deasupra planului stramtorii inferioare
E. mica circumferinta de angajare a coborat sub planul stramtorii inferioare
(pag. 82)

1041 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1042 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2635081. La prima consultatie prenatala se efectueaza urmatoarele analize cu exceptia:


A. determinarea hemoglobinei si hematocritului
B. determinarea ureei si creatininei
C. determinarea glicemiei
D. RBW sau VDRL
E. examen sumar de urina
(pag. 99)

G2635082. Faringita streptococica intra in discutie atunci cand:


A. Debutul este cu afebrilitate, stare generala buna;
B. Faringele ramine nemodificat;
C. Varsta copilului este peste 2 nai;
D. Bolnavul are conjunctivita;
E. Bolnavul are tuse si raguseala.
(pag. 173)

G2635083. Urmatorii agenti etiologici sunt cei mai frecventi in rinofaringita, cu exceptia:
A. Virusuri;
B. Stafilococul;
C. H. Influenzae;
D. Pneumocistys carinii;
E. Pneumococul.
(pag. 172)

G2635084. Manifestarile faringitei virale sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. Congestia faringiana;
B. Rinoree, tuse, raguseala;
C. Ganglioni cervicali moderat mariti;
D. Numar de leucocite variabil;
E. Da complicatii importante.
(pag. 173)

G2635085. Complicatiile generale ale oto-mastoiditei sugarului sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. Alergia
B. Distrofierea progresiva
C. Bronhopneumonia
D. Septicemia
E. Infectia urinara
(pag. 176)

G2635086. Complicatiile de vecinatate ale oto-mastoiditei la sugar sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. Pareza nervului facial
B. Meningita otogena
C. Astrocitomul
D. Abcesul cerebral
E. Tromboflebita sinusului lateral
(pag. 176)

G2635087. Tratamentul faringitei acute virale include actiuni, cu exceptia:


A. Antibioterapie
B. Hidratarea bolnavului
C. Combaterea febrei

1042 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1043 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Antialgice
E. Antiinflamatoare
(pag. 173)

G2635088. Factorii de risc pentru aparitia otitei cu pneumococo sunt urmatorii, cu exceptia:
A. Starea de purtator faringian de pneumococ;
B. Expunerea pasiva la fumat;
C. Alimentatia naturala
D. Sexul masculin ;
E. Frecventarea unei colectivitati ;
(pag. 175)

G2635089. Caracteristicile rinofaringitei acute la copil sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. Este cea mai rara infectie a copilului ;
B. Deseori are etiologie virala ;
C. Procesul primitiv este la nivelul mucoasei rinofaringelui ;
D. Inflamatia se extinde spre sinusurile paranazale ;
E. Deseori e atinsa si urechea medie.
(pag. 172)

G2635090. Indicatile tratamentului antibiotic ale sinuzitei acute bacteriene sunt urmatoarele, in afara
de:
A. Febra persistenta;
B. Celulita orbitala;
C. Reactie alergica sunusala;
D. Recurente frecvente;
E. Durata prelungita.
(pag. 174)

G2635091. Urmatoarel afirmatii despre faringitele acute ale copilului sunt corecte, cu exceptia:
A. Insoteste majoritatea infectiilor de tract respirator;
B. Este frecventa sub varsta de 1 an;
C. In denumire intra si faringoamigdalita acuta;
D. Incidenta maxima este in perioada 4-7 ani;
E. Apare si la copilul mare si adolescent.
(pag. 172)

G2635092. Tratamentul adenoiditei acute include urmatoarele actiuni, cu o exceptie:


A. Hidratarea organismului;
B. Dezobstructia nazala;
C. Administrarea de antipiretice ;
D. Administrarea de antibiotice;
E. Adenoidectomie.
(pag. 172)

G2835093. Complicatiile rinofaringitei acute sunt urmatoarele cu exceptia:


A. Rinita alergica
B. Otita medie
C. Sinuzita
D. Adenita supurata
E. Laringita, traheobronsita
(pag. 172)

1043 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1044 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2835094. Tratamentul rinofaringitei acute necomplicate include urmatoarele cu exceptia:


A. Umidifierea aerului
B. Hidratarea copilului
C. Dezobstructia foselor nazale
D. Tratament antitermic
E. Antibioterapie vizand pneumococul si haemophilusul
(pag. 172)

G2835095. Pentru faringita acuta streptococica pledeaza urmatoarele, cu exceptia:


A. Evolutia cu febra inalta, cefalee, dureri abdominale, varsaturi
B. Tumefactia amigdalelor
C. Hiperemie si exudat amigdalian
D. Limfadenita cervicala anterioara dureroasa
E. Exudatul de tip membranos
(pag. 173)

G2835096. Referitor la sinuzita acuta bacteriana sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:


A. Etiologia este dominata de pneumococ, haemophilus
B. Afectarea sinusurilor frontale este mai frecventa sub 6 ani
C. Afectarea etmoidala este frecventa la nounascut si sugar
D. Febra, tusea nocturna sunt semnele cele mai frecvente
E. Cefaleea si senzatia de presiune la nivelul sinusului afectat
(pag. 174)

G2835097. Complicatiile otitei medii cronice si otomastoiditei sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. Paralizia de nerv facial
B. Procese supurative intracraniene
C. Distrofierea progresiva
D. Meningita recurenta
E. Hipoacuzia bilaterala
(pag. 176)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1135098. Care sunt cele mai caracteristice manifestari ale adenoiditei acute cu hipertrofia tesutului
adenoidian:
A. Respiratia de tip oral
B. Rinita persistenta
C. Febra de tip invers
D. Vocea alterata (nazonata)
E. Tusea nocturna chinuitoare
(pag. 173)

G1135099. Incercuiti semnele negative pentru etiologia streptococica a unei faringite:


A. Cefaleea
B. Febra 39 - 40°C
C. Varsaturi
D. Tuse
E. Raguseala (disfonie)
(pag. 173)

1044 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1045 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1135100. Prezenta a doua sau mai multe dintre urmatoarele simptome invalideaza sau face
improbabila etiologia streptococica a unei faringite:
A. Febra 39-40°C
B. Faringe hiperemic, amigdale tumefiate, exsudat pultaceu
C. Rinoree, conjunctivita
D. Tuse, voce ragusita
E. Limfadenita cervicala anterioara precoce dureroasa
(pag. 173)

G1135101. Rinita alergica difera de rinofaringita infectioasa prin urmatoarele caracteristici, cu


EXCEPTIA:
A. Absenta febrei
B. Prurit nazal si ocular
C. Congestia mucoasei nazale
D. Eozionofile in frotiul nazal
E. Rinoree purulenta
(pag. 172)

G1135102. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la crupul viral sunt adevarate:
A. Perioada de varsta cea mai afectata este intre 10 si 14 ani
B. Tabloul clinic este dominat de stare generala toxica, disfagie, stridor moderat
C. Examenul ORL evidentiaza edem inflamator al corzilor vocale si mai ales al regiunii subglotice
D. Investigaţiile paraclinice nu evidenţiaza semne de infecţie bacteriana
E. Cea mai obisnuita extensie a procesului infectios se produce la nivelul urechii medii, bronsiolelor sau
parenchimului pulmonar
(pag. 180)

G1135103. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la faringitele acute ale copilului sunt adevarate:
A. Sunt determinate in exclusivitate de agenti bacterieni
B. Faringita virala are un debut progresiv cu febra precoce, anorexie, dureri faringiene moderate
C. Faringita streptococica intra in discutie la copilul cu varsta peste 2 ani
D. Cand exista exudat membranos pe amigdale si faringe, trebuie facute culturi pentru bacilul difteric
E. Complicatia comuna a faringitelor acute virale este otita medie supurata
(pag. 172, 173)

G1135104. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la otita medie acuta sunt adevarate:
A. Este o complicatie frecventa a rinitei si rinofaringitei acute
B. Etiologia bacteriana a otitei medii este dominata de Streptococcus pneumoniae
C. La nou nascut, in 20% din cazuri culturile din puroiul otic evidentiaza Moraxella
D. Principalele semne ale bolii sunt otalgia, febra si diminuarea auzului
E. Otita medie purulenta cronica si otomastoidita sunt complicatii frecvente
(pag. 175)

G1135105. Care din urmatoarele elemente caracterizeaza laringita spasmodica:


A. Apare ca urmare a alergiei la virusurile paragripale
B. Debuteaza dupa un prodrom de infectie acuta respiratorie
C. Tabloul clinic este dominat de tuse spasmodica, dispnee inspiratorie, stridor, voce ragusita
D. Laringoscopia directa evidenţiaza edem palid al regiunii subglotice
E. Administrarea de histamina nu demonstreaza hiperreactivitatea cailor aeriene
(pag. 182, 183)

G1135106. Care din urmatoarele elemente caracterizeaza obstructia subglotica:


A. Stridor discret

1045 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1046 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. Voce ragusita,aspra
C. Disfagie
D. Tuse latratoare,bitonala
E. Trismus
(pag. 178)

G1135107. Care din urmatoarele elemente caracterizeaza obstructia supragotica a cailor aeriene
superioare
A. Stridor puternic, zgomotos
B. Voce ragusita, aspra
C. Disfagie
D. Stare toxica
E. Sialoree
(pag. 178)

G1135108. Care din urmatoarele elemente sunt caracteristice pentru abcesul retrofaringian:
A. Tablou toxiinfectios grav
B. Pozitie particulara in sezut, aplecat inainte
C. Insuficienta respiratorie acuta de tip obstructiv superior
D. Reactanţi de faza acuta (nr. leucocite, VSH, fibrinogen, proteina C reactiva) in parametrii normali
E. Examenul orofaringelui evidentiaza abcesul
(pag. 181)

G1135109. Care din urmatoarele reprezinta indicatii pentru adenoidectomie


A. Respiratie orala persistenta
B. Hipotrofie staturo-ponderala
C. Tulburari de atentie
D. Hipoacuzie
E. Episoade repetate de adenoidita acuta
(pag. 174)

G1135110. Complicatiile faringitei streptococice pot fi urmatoarele, in afara de:


A. Otita medie supurata
B. Sindrom Reye
C. Sindrom hemolitic uremic (SHU)
D. Reumatism articular acut
E. Glomerulonefrita acuta
(pag. 173)

G1135111. Identificati afirmatiile incorecte:


A. Otita medie este totdeauna de etiologie bacteriana
B. Germenii cel mai frecvent intalniti in otita medie sunt pneumococul si haemophilus influenzae
C. Starea de purtator faringian de pneumococ favorizeaza dezvoltarea otitei medii
D. Tratamentul de elecţie in otita szpurata este tratamentul local
E. Otita medie supurata este o afectiune usoara care nu evolueaza cu complicatii
(pag. 175, 176)

G1135112. Identificati inexactitatile din urmatoarea enumerare a complicatiilor posibile ale otitei medii
supurate:
A. Sindrom Reye
B. Sindrom hemolitic uremic (SHU)
C. Tromboflebita de sinus lateral

1046 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1047 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Meningita purulenta otogena


E. Abces cerebral
(pag. 176)

G1135113. Manifestarile clinice ale rinofaringitei includ urmatoarele, cu exceptia:


A. Debut brusc cu febra ridicata
B. Perioada de latenta de cca. 7-10 zile
C. Obstructia nazala prin secretii interfereaza suptul (alimentatie dificila)
D. Semnele de insuficienţa respiratorie sunt prezente la toţi bolnavii
E. Unii sugari pot avea varsaturi sau/si scaune diareice
(pag. 172)

G1135114. Notati afirmatiile corecte din urmatoarea enumerare:


A. Orice exudat faringian pozitiv pentru streptococ ß hemolitic constituie un argument pentru sustinerea
diagnosticului de faringita acuta streptococica
B. Depozite fibrinoase pe amigdale pot fi intalnite in angina streptococica, difterie si mononucleoza infectioasa
C. Adenopatiile cervicale sunt obisnuite in faringita streptococica si mononucleoza infectioasa
D. Abcesul periamigdalian este o complicaţie comuna in angina streptococica
E. Orice faringita streptococica este urmata de un puseu de reumatism articular acut (RAA)
(pag. 173)

G1135115. Otoreea cronica poate sa semnifice urmatoarele, cu exceptia:


A. Complicatie a unei otite acute incorect tratate
B. Infectie HIV
C. Stare de malnutritie avansata
D. Otomastoidita latenta
E. Igiena defectuoasa
(pag. 176)

G1135116. Tratamentul faringitei streptococice cunoaste urmatoarele optiuni; identificati erorile:


A. Penicilina G injectabil timp de 7-10 zile
B. Penicilina V oral timp de 7-10 zile
C. Eritromicina sau derivate de ultima generatie (claritromicina, azitromicina) pe cale orala 5-7 zile
D. Cefalosporine de generaţia III-a intravenos in asociere cu aminoglicozide
E. Oxicilina injectabil sau pe cale orala
(pag. 173)

G1135117. Urmatoarele afirmatii in legatura cu etiologia faringitei acute sunt corecte:


A. Este determinata in general de virusuri
B. Este determinata adesea de Mycoplasma pneumoniae
C. Streptococul ß hemolitic gr.A este responsabil de peste 50% din cazuri
D. Rotavirusurile sunt izolate din faringe cu precaderea in sezonul rece
E. Singurul agent etiologic bacterian rsponsabil in mod obisnuit de boala, in afara perioadelor epidemice este
streptococul ß hemolitic grup A
(pag. 173)

G1135118. Urmatoarele afirmatii in legatura cu rinofaringita acuta sunt corecte:


A. Este un proces inflamator infectios de etiologie virala
B. Suprainfectia bacteriana survine la majoritatea cazurilor
C. Principalul agent etiologic este rhinovirusul
D. Starea de nutriţie deficitara favorizeaza apariţia complicaţiilor bacteriene
E. La sugar, principalul agent bacterian de suprainfectie este E.coli

1047 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1048 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 172)

G1135119. Urmatoarele sunt corecte in legatura cu tratamentul rinofaringitei acute, in afara de:
A. Tratamentul antibiotic reduce incidenta complicatiilor bacteriene
B. Tratamentul specific este cu augumentin in doza de 50mg/Kg/zi
C. Hidratarea copilului este indicata
D. Dezobstrucţia foselor nazale prin aspirarea secreţiilor este benefica
E. Combaterea febrei se face cu paracetamol in doza de 20mg/kc
(pag. 172)

G1235120. Suprainfectia bacteriana a rinofaringitei acute la copilul mare poate sa produca urmatoarele
complicatii:
A. sinuzita
B. distrofierea progresiva
C. adenita supurata
D. septicemia
E. traheobronsita
(pag. 172)

G1235121. Care dintre antibioticele enumerate nu sunt indicate in adenoidita acuta (infectie acuta
bacteriana a tesutului adenoidian):
A. Penicilina G
B. Ceclor (Cefaclor)
C. Amoxicilina
D. Claritromicina
E. Augmentin
(pag. 174)

G1235122. Care dintre bacteriile enumerate produc mai frecvent otita medie acuta la copil:
A. Streptococul pneumoniae
B. Klebsiela
C. H. influenzae
D. E.Coli
E. Streptococ beta-hemolitic grup A
(pag. 175)

G1235123. Care dintre simptomele enumerate caracterizeaza otomastoidita latenta la sugar


A. Retard al greutatii
B. Constipatie
C. Inapetenta
D. Hiperpirexie
E. Agitatie
(pag. 175-176)

G1235124. Care sunt antibioticele recomandate in sinuzita acuta bacteriana


A. Ampicilina
B. Augmentin
C. Penicilina G
D. Ceclor
E. Kanamicina
(pag. 174)

G1235125. Complicatiile cele mai frecvente ale otomastoiditei sugarului sint:

1048 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1049 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

A. distrofia progresiva
B. bronhopneumonie
C. infectia urinara
D. astm bronsic
E. boala diareica acuta
(pag. 176)

G1235126. Indicatiile adenoidectomiei sunt:


A. respiratia orala persistenta
B. faciesul adenoidian
C. hipoacuzia
D. artralgiile
E. otita medie recurenta
(pag. 174)

G1235127. Indicatiile tratamentului antibiotic in sinuzita acuta bacteriana sunt


A. disfagia moderata
B. anorexia
C. secretii purulente abundente
D. raguseala
E. celulita orbitara
(pag. 174)

G1335128. Complicatiile mai frecvente ale rinofaringitei acute la sugar sunt:


A. Otita medie
B. Sinuzita
C. Laringita
D. Adenoidita
E. Traheobronsita
(pag. 172)

G1335129. De la nastere sunt pneumatizate sinusurile urmatoare, cu exceptia:


A. Celulele etmoidale anterioare
B. Sinusul sfenoidal
C. Sinusurile frontale
D. Celulele etmoidale posterioare
E. Antrumul
(pag. 175)

G1335130. Diagnosticul diferential al hipertrofiei adenoidiene cronice se realizeaza cu:


A. Obezitatea accentuata
B. Macroglosia
C. Malformatia Pierre-Robin
D. Tumora de cavum
E. Sinuzita etmoidala
(pag. 174)

G1335131. Etiologia bacteriana a otitei medii este reprezentata de:


A. Streptococcus pneumoniae
B. Neisseria meningitidis
C. Haemophilus influenzae
D. Streptococ ß hemolitic de grup A

1049 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1050 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. Bordetella pertusis
(pag. 175)

G1335132. Otalgia din otita medie a sugarului se manifesta prin urmatoarele simptome, cu exceptia:
A. Agitatie
B. Tipat
C. Letargie
D. Refuzul alimentaţiei
E. Diminuarea auzului
(pag. 175)

G1335133. Particularitatile anatomo-functionale ale trompei lui Eustachio la sugar si copilul mic sunt:
A. Diametrul mare
B. Tonusul redus al muschiului tensor al valului palatin
C. Traiectul verticalizat
D. Consistenţa redusa a suportului cartilaginos
E. Vecinatatea rinofaringelui
(pag. 175)

G1335134. Suprainfectia bacteriana din cadrul rinofaringitei acute poate avea ca etiologie:
A. Streptococ de grup A
B. Pneumococ C
C. Neisseria meningitidis
D. Haemophilus influenzae
E. Stafilococ
(pag. 172)

G1335135. Tratamentul faringitelor bacteriene se poate face cu urmatoarele antibiotice:


A. Penicilina V
B. Ciprofloxacin
C. Klacid
D. Sumamed
E. Augmentin
(pag. 173)

G1435136. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la complicatiile de vecinatate ale otomastoiditei nu
sunt false:
A. Adenoflegmonul laterocervical
B. Abcesul cerebral
C. Meningita purulenta
D. Tromboflebita de sinus lareral
E. Etmoidita
(pag. 176)

G1435137. Complicatiile generale cele mai frecvente in cazul otomastoiditei sugarului sunt:
A. Septicemie
B. Tromboflebita de sinus cavernos
C. Distrofiere progresiva
D. Paralizia nervului facial
E. Osteita pietroasa
(pag. 176)

1050 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1051 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1435138. Etmoidita se caracterizeaza prin:


A. Edem la radacina nasului
B. Secretie conjunctivala purulenta
C. Celulita periorbitara
D. Soc toxicoseptic
E. Rinoreepurulenta persistenta
(pag. 174)

G1435139. Factorii de risc pentru aparitia otitei cu pneumococ sunt:


A. Sexul masculin
B. Frecventarea cresei
C. Alimentatie artieficiala
D. Fraţi cu otita recurenta
E. Sexul feminin
(pag. 175)

G1435140. Indicatiile adenectomiei sunt:


A. 3 episoade de infectie /an
B. Respiratia orala persistenta
C. Otita medie recurenta
D. Voce nazonata
E. 2 episoade infectioase care necesita antibioterapie intensiva
(pag. 174)

G1435141. Referitor la particularitatile anatomofunctionale ale urechii medii si conexiunile sale


faringiene, la varsta copilariei urmatoarele afirmatii sunt false:
A. Tuba lui Eustachio este este orizontalizata
B. Tuba lui Eustachio are traiect sinuos
C. Tonus redus al muschiului tensor al valului palatin
D. Secreţiile sunt extrem de aderemte
E. Aparat mucociliar redus
(pag. 175)

G1435142. Tabloul clinic al otitei nu include urmatoarele simptome:


A. Febra de tip invers
B. Otalgia
C. Diminuarea auzului
D. Tusea reflexa
E. Rinoree purulenta
(pag. 175)

G1435143. Tratamentul faringitei acute cu streptococ beta hemolitic de grup a se efectueaza cu


A. Azitromicina10 mg/Kg/zi
B. Lincomicina 15 mg/kg/zi
C. Penicilina G. inj. 800000iu la copii sub 12 ani
D. Gentamicina 4-5 mg /Kg/zi
E. Amoxicilina 50-100 mg/Kg/zi
(pag. 173)

G1435144. Tratamentul rinofaringitei acute implica


A. Pozitionarea optima a pacientului pentru drenarea secretiilor nasofaringiene
B. Umidificarea aerului

1051 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1052 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. Administrare de oxigen
D. Hidratare
E. Antibioterapie tintita
(pag. 172)

G1535145. Care dintre urmatoarele afectiuni trebuie incluse in diagnosticul diferential al hipertrofiei
adenoidiene cronice?
A. obezitatea accentuata
B. macroglosia
C. malformatia Pierre-Robin
D. hipersensibilitatea la laptele de vaca
E. celiachia
(pag. 174)

G1535146. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la sinuzita acuta bacteriana sunt adevarate?
A. rinoscopia anterioara sau posterioara precizeaza diagnosticul
B. rezultatul punctiei sinusale este patognomonic pentru diagnostic
C. examenul radiologic poate evidentia opacitatea sinusurilor
D. examenul frotiului direct din secretiile recoltate poate arata prezenta neutrofilelor
E. culturile sinusale nu se coreleaza cu cele nazale
(pag. 176)

G1535147. Care sunt complicatiile mai frecvente ale rinofaringitei acute?


A. otita medie (la sugari)
B. adenita supurata (la sugar)
C. epiglotita acuta
D. sinuzita (la copilul mare)
E. bronhopneumonia (la copilul mare)
(pag. 172)

G1535148. Complicatiile generale cele mai frecvente ale otomastoiditei sugarului sunt:
A. distrofierea progresiva
B. pneumonia interstiala
C. bronhopneumonia
D. infectia urinara
E. septicemia
(pag. 176)

G1535149. Factori de risc pentru aparitia otitei medii acute cu pneumococ la copil pot fi:
A. sexul masculin
B. frecventarea unei unitati de prescolari (cresa)
C. expunerea pasiva la fumat
D. prelungirea alimentatiei naturale pana la varsta de 2 ani
E. stomatita candidozica
(pag. 175)

G1535150. Factori de risc pentru aparitia otitei medii acute cu pneumococ la copil pot fi:
A. frati cu otita recurenta
B. sexul feminin
C. starea de purtator nazofaringian de pneumococ
D. wheezing-ul recurent
E. absenta alimentatiei naturale

1052 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1053 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 175)

G1535151. Indicatiile adenoidectomiei la copil sunt:


A. respiratie orala persistenta
B. voce nazonata
C. hiperacuzie
D. facies adenoidian
E. otita medie recurenta sau cronica
(pag. 174)

G1535152. Indicatiile tratamentului antibiotic in sinuzite sunt:


A. secretii purulente abundente, in special la nou-nascuti, sugari mici si distrofici febrili
B. febra persistenta
C. durata prelungita sau recurenta frecventa a bolii
D. wheezingul recurent
E. manifestare locale si generale zgomotoase (celulita orbitara)
(pag. 174)

G1535153. Principalele semne ale otitei medii acute sunt:


A. otalgia
B. disfagia
C. febra
D. diminuarea auzului (acuzata de copilul mai mare)
E. rinoreea sero-mucoasa
(pag. 175)

G1635154. Care din urmatoarele afirmatii privitor la otomastoidita latenta a sugarului sunt adevarate?
A. Apare la sugarul mic si distrofic.
B. Apare la sugarul mare cu stare buna de nutritie.
C. Se manifesta prin stare toxico-septica.
D. Local apare o tumefactie retroauriculara.
E. Sugarul are tegumente palid-cenusii, ina-petenta, varsaturi, diaree recurenta.
(pag. 8, 143)

G1635155. Care din urmatoarele reprezinta complicatii generale ale otomastoiditei sugarului?
A. Bronhopneumonia
B. Infectie urinara
C. Deshidratarea
D. Septicemie
E. Colaps
(pag. 8, 143)

G1635156. Care din urmatoarele reprezinta manifestari clinice ale faringitei acute?
A. Rinoree
B. Tuse
C. Dureri faringiene
D. Cefalee
E. Febra precoce
(pag. 8, 140)

G1635157. Care din urmatoarele sunt manifestari clinice ale adenoiditei acute?
A. Respiratia orala

1053 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1054 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. Voce nazonata
C. Tuse latratoare
D. Stridor intermitent
E. Tuse nocturna
(pag. 8, 141)

G1635158. Care din urmatoarele sunt manifetari clinice ale otomastoiditei acute?
A. Febra de tip septic
B. Stare toxico-septica
C. Agitatie extrema
D. Crestere in greutate nesatisfacatoare
E. Diaree recurenta.
(pag. 8, 143)

G1635159. Care din urmatorii agenti sunt incriminati in producerea otitei medii?
A. Streptococul pneumonie
B. E. Coli
C. Haemophilus influenzae
D. Virusuri
E. Mycoplasma
(pag. 8, 142)

G1635160. Cu care din urmatoarele boli se face diagnostic diferential in rinofaringita acuta?
A. Rinita alergica
B. Pneumonia interstitiala
C. Rinoreea persistenta
D. Otita medie
E. Stafilococia pleuropulmonara
(pag. 8, 139)

G1635161. In rinofaringita acuta se face diagnostic diferential cu urmatoarele boli, cu EXCEP-TIA:


A. Rinita alergica
B. Pneumonia interstitiala
C. Rinoreea persistenta
D. Otita medie
E. Stafilococia pleuropulmonara
(pag. 8, 139)

G1635162. Urmatorii sunt agentii etiologici cei mai frecventi ai sinuzitei acute bacteriene, cu EXCEPTIA:
A. Haemophilus influentzae
B. Moraxella cataralis
C. Pneumococul
D. Stafilococul aureu
E. Streptococul ? hemolitic.
(pag. 8, 141)

G2335163. care sunt complicaţiile rinofaringitei acute datorate suprainfecţiei bacteriene?


A. otita medie
B. sinuzita
C. infecţia urinară
D. bronhopneumonia
E. stafilococia pleuropulmonară

1054 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1055 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 172)

G2335164. Care sunt manifestările clinice ale rinofaringitei la sugarul mic?


A. insuficienţă respiratorie moderată
B. wheezing
C. vărsături sau/şi scaune diareice
D. cefalee
E. mialgii
(pag. 172)

G2335165. complicaţiile faringitei streptococice sunt:


A. abces periamigdalian
B. glomerulonefrită
C. reumatismul articular acut
D. artrita cronică juvenilă
E. endocardita
(pag. 173)

G2335166. care sunt indicaţiile tratamentului antibiotic în sinuzita acută bacteriană?


A. secreţii purulente abundente
B. febră persistentă
C. celulită orbitară
D. recurenţa frecventă a bolii
E. mialgii
(pag. 174)

G2335167. tratamentul adenoiditei aute constă în administrarea unuia dintre următoarele antibiotice:
A. Ceclor oral
B. amoxicilină
C. ampicilină
D. augmentin
E. vancomicină
(pag. 174)

G2335168. examenul ORL în adenoidită:


A. evidenţiază dimensiunile ţesutului adenoidian
B. constă în palpare digitală
C. constă în rinoscopie posterioară
D. laringoscopie
E. puncţie sinusală
(pag. 174)

G2335169. tratamentul rinofaringitei are următoarele caracteristici:


A. nu există tratament specific
B. umidificarea aerului atmosferic
C. hidratare
D. dezobstrucţia foselor nazale
E. decubit dorsal
(pag. 172)

G2335170. care sunt manifestările clinice din sinuzita acută bacteriană la copilul mare?
A. cefalee

1055 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1056 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. durere
C. senzaţie de presiune localizată
D. redoarea cefei
E. dispnee
(pag. 174)

G2335171. care sunt manifestările clinice ale otitei medii acute la sugar?
A. agitaţie, ţipăt
B. refuzul alimentaţiei
C. vărsături, scaune diareice
D. stare toxică
E. cojunctivită purulentă
(pag. 175)

G2335172. care sunt formele clinico evolutive ale otomastoiditei?


A. cronică
B. acută
C. subacută
D. trenantă
E. recurentă
(pag. 1]75)

G2335173. care este tratamentul simptomatic în otitei medii supurate?


A. analgezice
B. antipiretice
C. căldură locală
D. sedare cu fenobarbital
E. anticolinergice
(pag. 176)

G2335174. prezenţa coplicaţiilor intracraniene în otita medie cronică şi otomastoidită se evidenţiază


prin:
A. reapariţia febrei
B. redoarea cefei
C. convulsii, comă
D. tulburări ale vederii
E. incotinenţă urinară
(pag. 176)

G2335175. factorii de risc pentru apariţia otitei cu pneumococ sunt:


A. sexul masculin
B. absenţa alimentaţiei naturale
C. expunerea pasivă la fumat
D. purtător nazo faringian de pneumococ
E. atopia
(pag. 175)

G2335176. bolnavii alergici la Penicilină, cu faringită acută pot fi trataţi cu:


A. eritromicină
B. claritromicină
C. azitromicină
D. josamicină

1056 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1057 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. amoxicilină
(pag. 173)

G2335177. examenul ORL în otita medie evidenţiază următoarele modificări ale membranei timpanului:
A. hiperemie
B. opacifiere
C. bombare
D. diminuarea motilităţii
E. aspirare
(pag. 175)

G2335178. examinarea ORL în otita cronică evidenţiază


A. perforarea centrală a timpanului
B. colesteatom
C. bombarea timpanului
D. opacifierea timpanului
E. aspirarea timpanului
(pag. 175)

G2335179. bolnavii alergici la Penicilină, cu faringită acută pot fi trataţi cu:


A. eritromicină
B. claritromicină
C. azitromicină
D. josamicină
E. amoxicilină
(pag. 173)

G2335180. diagnosticul diferenţial al rinofaringitei acute se face cu:


A. debutul unor boli infecto contagioase
B. acutizarea unor afecţiuni cronice ale tractului respirator superior
C. corpi străini în fosa nazală
D. rinita alergică
E. etmoidita acută
(pag. 172)

G2335181. semne negative ale faringitei streptococice:


A. conjunctivita
B. rinoreea
C. tusea
D. răguşeala
E. wheezingul
(pag. 173)

G2535182. Prevenirea absorbtiei toxicului in intoxicatiile prin ingestie la copil se face prin:
A. evacuarea continutului intestinal
B. administrare de antidoturi locale nespecifice
C. administrarea de oxigen pe masca
D. indepartarea copilului din mediul unde a avut loc intoxicatia
E. evacuarea continutului gastric
(pag. 533-537)

G2535183. Intoxicatiile cu antidepresive triciclice se manifesta clinic prin:

1057 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1058 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

A. ileus
B. retentie acuta de urina
C. transpiratii profuze
D. mioza fixa
E. hipotensiune arteriala
(pag. 541)

G2535184. Care din urmatoarele metode sunt ineficiente in intoxicatia cu antidepresive triciclice?
A. spalatura gastrica
B. diureza fortata
C. administrarea de carbune activat
D. hemodializa
E. administrarea de fizostigmina
(pag. 541)

G2535185. Care din urmatoarele sunt adevarate in legatura cu intoxicatia cu paracetamol la copil?
A. dupa 3-7 zile se poate instala coma hepatica cu evolutie letala
B. evolueaza in trei stadii
C. tardiv apar dureri epigastrice, hepatomegalie
D. apar greturi, varsaturi
E. constant se insoteste de depresie respiratorie
(pag. 546)

G2535186. Masurile utile in terapia intoxicatiilor cu barbiturice sunt:


A. administrarea de stricnina
B. administrarea de cafeina
C. provocarea varsaturilor
D. ventilatie asistata si administrarea de oxigen
E. administrare de solutie salina izotona
(pag. 543)

G2535187. Tratamentul intoxicatiei cu paracetamol la copil include:


A. oxigenoterapie ca prim gest, pentru tratamentul depresiei respiratorii
B. spalatura gastrica la cel putin 24 de ore dupa ingestie
C. provocarea varsaturii
D. administrarea de diuretice
E. antidotul este N-acetilcisteina (Mucomyst)
(pag. 547)

G2535188. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia cu aspirina la copil sunt adevarate?
A. se poate insoti de hipertermie
B. semnele neurologice apar in mod exceptional
C. se insoteste de: vasodilatatie cutanata, transpiratii profuze
D. lipsesc tulburarile respiratorii
E. pot apare greturi, varsaturi, uneori cu striuri sangvinolente
(pag. 545)

G2535189. Examenele paraclinice in intoxicatia salicilica pot evidentia:


A. deshidratare hipertona
B. acidoza respiratorie in faza initiala
C. de obicei se asociaza hiperglicemie moderata
D. in intoxicatiile grave se poate instala rapid acidoza mixta

1058 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1059 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. hipopotasiemie - care apare prin cresterea eliminarii renale de potasiu


(pag. 545,546)

G2535190. Care din urmatoarele interventii fac parte din tratamentul intoxicatiei salicilice?
A. provocarea varsaturii imediat dupa ingestie
B. administrarea de heparina in bolus in primele ore de la ingestie
C. diureza osmotica alcalinizanta
D. administrare intravenoasa de bicarbonat de sodiu
E. hemodializa in formele grave
(pag. 546)

G2535191. Masurile terapeutice in intoxicatia cu cafeina constau in:


A. administrarea de antidot specific
B. spalatura gastrica
C. diureza fortata
D. administrare de diazepam
E. administrare de miofilin
(pag. 547)

G2535192. Intoxicatia cu atropina si derivati se manifesta clinic prin:


A. transpiratii profuze precoce
B. mioza fixa
C. bradicardie cu hipotensiune
D. retentie de urina
E. incetinirea tranzitului intestinal
(pag. 548)

G2535193. Intoxicatia cu atropina se poate trata prin:


A. spalatura gastrica
B. diureza osmotica neutra
C. administrarea de scobutil
D. administrarea de fizostigmina
E. administrarea de beta-adrenomimetice
(pag. 549)

G2535194. Care sunt fazele clinice de evolutie in intoxicatia acuta cu alcool etilic?
A. faza de excitatie
B. faza de vasodilatatie
C. faza medico-legala
D. coma alcoolica
E. faza de latenta
(pag. 551)

G2535195. Terapia in intoxicatia acuta cu alcool etilic implica urmatoarele masuri:


A. spalatura gastrica de urgenta la bolnavii comatosi
B. perfuzii de glucoza
C. perfuzii de fructoza
D. administrarea de tiamina
E. administrarea de insulina in bolus
(pag. 551)

G2535196. Manifestarile clinice ale intoxicatiei cu substante organo-fosforate sunt grupate in

1059 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1060 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

urmatoarele sindroame principale:


A. sindromul atropinic
B. sindromul muscarinic
C. sindromul nicotinic
D. sindromul adrenergic
E. sindromul nervos central
(pag. 555)

G2535197. Care din urmatoarele masuri sunt contraindicate in intoxicatia cu substante corozive?
A. provocarea varsaturilor
B. asigurarea permeabilitatii cailor respiratorii
C. administrarea de oxigen
D. spalatura gastrica
E. administrarea de apa sau lapte
(pag. 554,555)

G2535198. Care din urmatoarele interventii terapeutice sunt valabile in cazul intoxicatiei pediatrice ce
pesticide organo-fosforate?
A. prima masura terapeutica este spalatura gastrica
B. prima masura terapeutica este administrarea de atropina
C. prima masura terapeutica este administrarea de activatori ai colinesterazei
D. a doua masura terapeutica este administrarea de activatori ai colinesterazei
E. decontaminarea tegumentelor prin spalare cu apa si sapun
(pag. 556)

G2535199. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta elemente de diagnostic diferential intre intoxicatia
cu insecticide carbamate si cea cu insecticide organofosforate?
A. carbamatii inhiba ireversibil colinesterazele
B. carbamatii inhiba reversibil colinesterazele
C. efectele SNC ale intoxicatiei cu carbamati sunt mult mai intense decat in cazul organo-fosforatelor
D. valorile colinesterazei serice
E. sindroamele clinice in intoxicatia cu carbamati sunt mai benigne si au o durata mai scurta
(pag. 557)

G2535200. Semnele clinice in intoxicatia acuta cu opiacee pot fi:


A. torpoare mergand pana la coma
B. diaree
C. retentie acuta de urina
D. vasoconstrictie periferica severa
E. dizartrie, deteriorarea atentiei
(pag. 566)

G2535201. Intoxicatia acuta cu opiacee se trateaza cu:


A. asigurarea unei cai venoase continui
B. asigurarea ventilatiei (inclusiv intubatie, ventilatie asistata)
C. antidotul recunoscut al intoxicatiei cu opiacee este fortralul
D. antidotul recunoscut al intoxicatiei cu opiacee este naloxona
E. tratamentul de detoxifiere se face cu metadona
(pag. 566,567)

G2535202. Abuzul de amfetamine se manifesta caracteristic prin:


A. senzatie de omnipotenta

1060 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1061 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. hiperexcitabilitate
C. bradicardie persistenta
D. relaxarea musculaturii netede viscerale
E. comportament paranoid, hiperinsolent
(pag. 565)

G2535203. Care din urmatoarele sindroame caracteristice intoxicatiilor cu ciuperci necomestibile sunt
considerate a avea incubatie lunga?
A. sindromul phalloidian
B. sindromul gyromitrian
C. sindromul colinergic
D. sindromul orellanian
E. sindromul resinoidian
(pag. 561)

G2535204. Care din urmatoarele sindroame caracteristice intoxicatiilor cu ciuperci necomestibile sunt
considerate a avea incubatie scurta?
A. sindromul colinergic
B. sindromul adrenergic
C. sindromul phalloidian
D. sindromul orellanian
E. sindromul atropinic
(pag. 561,562)

G2535205. Sindromul de abstinenta la cocaina consta in:


A. hiperprolactimemie
B. retentie acuta de urina
C. dureri precordiale
D. pneumomediastin sau pneumotorax spontan
E. convulsii
(pag. 564)

G2535206. Terapia in intoxicatia acuta cu substante corozive include:


A. administrarea de purgative
B. administrarea de urgenta de apa sau lapte
C. administrarea pentru tamponare a acizilor sau bazelor slabe
D. bujiraje
E. provocarea varsaturilor
(pag. 555)

G2535207. In tratamentul intoxicatiei cu derivati de petrol se vor evita:


A. oxigenoterapia
B. epinefrina
C. administrarea de solutie de glucoza
D. spalatura gastrica dupa intubatie traheala
E. analepticele nervoase centrale
(pag. 553)

G2635208. Dupa luarea in evidenta, gravida va fi urmarita periodic:


A. Lunar in primele 2 trimestre
B. Bilunar in ultimul trimestru de sarcina
C. Lunar in ultimul trimestru de sarcina

1061 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1062 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Saptaminal dupa saptamana 36


E. Bilunar in primele 2 trimestre ale sarcinii
(pag. 95 si 77)

G2635209. Care din urmatoarele enunturi referitoare la uterul gravid sunt corecte:
A. Depaseste inaltimea simfizei la inceputul lunii a II - a
B. Atinge nivelul cicatricei ombilicale in luna a V - a
C. La 9 luni inaltimea sa este de 28 cm
D. Inaltimea sa in luna a V - a este de 20 cm
E. Atinge apendicele xifoid in luna a VIII - a
(pag. 76)

G2635210. Care din urmatoarele sunt principalele semne materne de sarcina:


A. Inmuierea istmului uterin
B. Umplerea fundurilor de sac vaginale de catre corpul uterin globulos
C. Consistenta pastoasa a corpului uterin
D. Col uterin de forma piriforma
E. Mobilitatea accentuata a corpului uterin fata de istm / col
(pag. 74)

G2635211. Cu ocazia fiecarui control al gravidei:


A. Gravida va fi interogata asupra evolutiei sarcinii de la ultima consultatie
B. Se determina hemoglobina si hematocritul
C. Se masoara tensiunea arteriala
D. Pacienta va fi cantarita
E. Se efectueaza sumarul de urina
(pag. 98)

G2635212. Examenul gravidei in ultimul trimestru de sarcina cuprinde obligatoriu:


A. Inspectia
B. Palparea
C. Auscultatia
D. Examen cu valve
E. Radiopelvigrafia
(pag. 100)

G2635213. Dupa care din urmatoarele criterii se pot selectiona gravidele cu risc obstretical crescut:
A. Varsta: primare sub 20 de ani
B. Greutate peste 45 kg
C. Uter cicatricial
D. Sterilitate tratata
E. Operatii plastice
(pag. 96)

G2635214. Analize obligatorii efectuate cu ocazia primei consultatii prenatale:


A. Determinarea hemoglobinei si hematocritului
B. Teste serologice pentru Lues
C. Determinarea glicemiei
D. Ionograma urinara
E. Teste genetice
(pag. 99)

1062 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1063 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2635215. Regimul alimentar al gravidei trebuie sa cuprinda:


A. Proteine aprox. 1,5 gr / kg corp
B. 2500 - 3000 calorii / zi
C. Glucide sub 300 gr / zi
D. Alimente bogate in celuloza
E. Alimente bogate in lipide
(pag. 88)

G2635216. Care din urmatoarele parametrii ecografici apreciaza varsta gestitionala:


A. Diametrul biparietal
B. Circumferinta craniana
C. Cantitatea lichidului amniotic
D. Lungimea femurului
E. Masurarea sacului gestitional
(pag. 86)

G2635217. Uterul gravid prezinta urmatoarele caracteristici:


A. depaseste inaltimea simfizei la inceputul lunii a III-a
B. depaseste inaltimea simfizei la inceputul lunii a II-a
C. atinge nivelul cicatricei ombilicale in luna a VI-a
D. atinge nivelul cicatricei ombilicale in luna a V-a
E. are inaltimea de 20 cm in luna a IV-a
(pag. 76)

G2635218. Factorii generali care cresc riscul obstetrical sunt:


A. varsta sub 20 ani
B. inaltimea sub 155 cm
C. greutate sub 45 Kg
D. uter cicatriceal
E. volum cardiac crescut
(pag. 96)

G2635219. Simptomele adenoiditei acute sunt:


A. Voce nazonata;
B. Respiratie orala;
C. Tuse matinala;
D. Rinita persistenta;
E. Tuse latratoare.
(pag. 173)

G2635220. Complicatiile rinofaringitei acute sunt;


A. Bronsiectazia
B. Otita medie
C. Sinuzita
D. Adenoidita supurativa
E. Meningita bacteriana
(pag. 172)

G2635221. Factorii de risc ai otitei cu pneumococ sunt urmatorii:


A. Sexul feminin;
B. Frecventarea cresei;
C. Absenta alimentatiei naturale;

1063 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1064 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Starea de purtator naso-faringian de pneumococ;


E. Expunerea pasiva la fumat.
(pag. 175)

G2635222. Care sunt principalele semne ale otitei acute la copilul mare:
A. Cefalee;
B. Otalgia;
C. Febra;
D. Dureri abdominale,
E. Diminuarea auzului.
(pag. 175)

G2635223. Indicatiile adenoidectomieiesunt:


A. Otita medie acuta;
B. Hipoacuzia;
C. Respiratie orala persistenta,
D. Otita medie cronica;
E. Facies adenoidian.
(pag. 174)

G2635224. Diagnosticul diferential al adenoiditei acute se face cu:


A. Tumora de cavum;
B. Macroglosia;
C. Pneumonia;
D. Hipertrofia adenoidiana din hipersensibilitatea la laptele de vaca;
E. Amigdalita acuta.
(pag. 174)

G2635225. Complicatiile locale imediate ale faringitei streptococice sunt urmatoarele:


A. Abces periamigdalian;
B. Limfadenita;
C. Sinuzita;
D. Carii dentare;
E. Otita medie supurativa.
(pag. 173)

G2635226. Sinuzita acuta bacteriana la copil are urmatoarele caracteristici:


A. Afecteaza deseori sinusurile maxilare si etmoidale;
B. Se intalneste frecvent la sugar;
C. Apare la 3-5 zile dupa o rinita acuta;
D. Este o boala infectioasa;
E. Se insoteste de stomatita.
(pag. 174)

G2635227. Simptomele sugarului cu otomastoidita latenta sunt:


A. Tegumente palide, cenusii;
B. Toleranta digestiva scazuta;
C. Rinoree;
D. Convulsii,
E. Curba ponderala stationara.
(pag. 176)

1064 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1065 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2635228. Care afirmatii sunt corecte despre faringita streptococica:


A. Debutul este adesea cu cefalee;
B. Apare la copilul peste 2 ani;
C. Se insoteste de conjunctivita ;
D. Copilul nu a are limfadenopatie ;
E. Febra este absenta.
(pag. 173)

G2635229. Agentii etiologici ai rinofaringitelor acute sunt:


A. Haemophilus influenzae;
B. Pseudomonas aeruginosa;
C. Virusuri;
D. Streptocooc grup B;
E. Stafilococ.
(pag. 172)

G2635230. Otomastoidita acuta se caracterizeaza astfel:


A. Apare la sugarul distrofic ;
B. Bolnavul prezinta febra de tip septic ;
C. Apare agitatia psihomotorie ;
D. Apare stare toxico-septica ;
E. Local apare tumefactia retroauriculara.
(pag. 176)

G2635231. Otomastoidita acuta se caracterizeaza astfel:


A. Bolnavul are tegumente palid-cenusii ;
B. Apetitul este capricios ;
C. Apare hiperpirexie ;
D. Curba ponderala este aplatizata ;
E. Apar episoade de deshidratare prin varsaturi si diaree.
(pag. 176)

G2635232. Care afirmatii sunt corecte despre otita medie acuta:


A. Este o inflamatie auta virala;
B. Are incidenta crescuta la adolescenti ;
C. Este o complicatie frecventa arinofaringitei acute ;
D. Contaminarea urechii se face prin secretii din rinofaringe ;
E. Calea de infectare a urechii medii este prin trompa lui Eustachio.
(pag. 175)

G2835233. Complicatiile rinofaringitei acute sunt urmatoarele:


A. Rinita alergica
B. Otita medie
C. Sinuzita
D. Adenita supurata
E. Laringita, traheobronsita
(pag. 172)

G2835234. Tratamentul rinofaringitei acute necomplicate include urmatoarele:


A. Umidifierea aerului
B. Hidratarea copilului
C. Dezobstructia foselor nazale

1065 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1066 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Tratament antitermic
E. Antibioterapie vizand pneumococul si haemophilusul
(pag. 172)

G2835235. Pentru faringita acuta streptococica pledeaza urmatoarele:


A. Evolutia cu febra inalta, cefalee, dureri abdominale, varsaturi
B. Tumefactia amigdalelor
C. Hiperemie si exudat amigdalian
D. Limfadenita cervicala anterioara dureroasa
E. Exudatul de tip membranos
(pag. 173)

G2835236. Referitor la sinuzita acuta bacteriana sunt adevarate urmatoarele:


A. Etiologia este dominata de pneumococ, haemophilus
B. Afectarea sinusurilor frontale este mai frecventa sub 6 ani
C. Afectarea etmoidala este frecventa la nounascut si sugar
D. Febra, tusea nocturna sunt semnele cele mai frecvente
E. Cefaleea si senzatia de presiune la nivelul sinusului afectat
(pag. 174)

G2835237. Complicatiile otitei medii cronice si otomastoiditei sunt urmatoarele:


A. Paralizia de nerv facial
B. Procese supurative intracraniene
C. Distrofierea progresiva
D. Meningita recurenta
E. Hipoacuzia bilaterala
(pag. 176)

1066 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1067 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Tema nr. 36
Astmul bronsic la copil
BIBLIOGRAFIE:
4. Ciofu Eugen, Ciofu Carmen – Esentialul in pediatrie, editia a 2 a, Ed. Medicala Amaltea, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1236001. Astmul bronsic usor persistent al copilului se caracterizeaza prin:


A. simptome mai rar de 2 ori/saptamana.
B. Simptome nocturne mai frecvent de o data/saptamana
C. FEV1 (volumul expirator fortat) sau PEF (debitul expirator maxim instantaneu de varf) intre 61-79%.
D. FEV1 (volumul expirator fortat) sau PEF (debitul expirator maxim instantaneu de varf) intre 61-79%.
E. Utilizare zilnica de beta-2 agonisti inhalator.
(pag. 229)

G1236002. Care dintre urmatoarele actiuni nu apartine agonistilor beta-2 adrenergici?


A. Bronhodilatatia.
B. Inhibarea fosfodiesterazei.
C. Stimularea activitatii ciliare.
D. Vasodilatatia.
E. Inhibarea degranularii mastocitelor pulmonare.
(pag. 235)

G1236003. Cromoglicatul disodic (CROMOLYN, INTAL) sub forma de aerosoli se administreaza la copii
cu varsta peste:
A. 3 ani.
B. 10 ani
C. 4 ani
D. 8 ani
E. 5 ani
(pag. 237)

G1236004. In astmul sever la copil semnele de gravitate sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. cianoza centrala.
B. Tahicardie.
C. Puls paradoxal.
D. Lipsa de ameliorare la doze acceptabile de beta-2 agonisti inhalator.
E. Tiraj intercostal si suprasternal, batai ale aripioarelor nazale, torace hiperinflat.
(pag. 230)

G1236005. Nivelul seric terapeutic optim pentru teofilina in tratamentul astmului bronsic al copilului
este:
A. 40 microg/ml
B. 2 microg/ml
C. 10 microg/ml
D. 20 microg/ml
E. 30 microg/ml
(pag. 236)

1067 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1068 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1336006. Care din urmatoarele atitudini terapeutice nu este recomandata in tratamentul crizei de
astm usoare si moderate:
A. Oxigenoterapia
B. Administrarea Beta 2 agonistilor inhalator
C. Antibioticoterapia
D. Administrarea corticoizilor topic
E. Administrarea de corticosteroizi sistemic.
(pag. 236)

G1336007. Care din urmatoarele investigatii nu are valoare diagnostica in astm:


A. Examenul sputei si secretiei nazale pentru eozinofile
B. Probele functionale respiratorii
C. Radiografia toracica
D. Testele alergologice cutanate
E. Dozarea Ig E serice
(pag. 230)

G1336008. Cel mai frecvent alergen de sensibilizare demonstrat la testele alergologice este:
A. Dermatophagoides pteronissimus
B. Dermatophagoides farinae
C. Ovalbumina
D. Mucegaiul
E. Parul de pisica
(pag. 233)

G1336009. In astmul sever persistent, valoarea FEV 1 este:


A. Sub 60%
B. Peste 80%
C. Intre 61 - 79%
D. Poate fi determinata in criza foarte severa
E. Intre 10 - 20 %
(pag. 229)

G1336010. La copiii cu fenomene astmatice nocturne se administreaza in special:


A. Beta 2 agonistii cu durata scurta de actiune
B. Teofilina retard
C. Corticoizii sistemic
D. Corticoizii inhalatori in doze mari
E. Cromoglicatul disodic
(pag. 237)

G1336011. Urmatoarele componente ale fenotipului astmatic sunt conditionate genetic cu exceptia:
A. Productia de Ig E
B. Nivelul eozinofilelor din sange
C. Numarul si distributia glandelor mucoase bronsice
D. Hiperreactivitatea bronsica
E. Numarul de receptori pentru citokine
(pag. 225, 226)

G1436012. Care este terapia antiinflamatoare cea mai eficienta si sigura in astmul bronsic infantil:
A. Corticosteroizi orali
B. Cromoglicat de sodiu

1068 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1069 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. Corticoizi in aerosoli
D. Salbutamolul
E. Metilxantina
(pag. 234)

G1436013. La copiii astmatici, peak flow-metrul Wright masoara:


A. Debitul expirator maxim instantaneu de varf
B. Capacitatea vitala
C. VEMS
D. Volumul rezidual (VR)
E. Capacitatea pulmonara totala (CPT)
(pag. 232)

G1436014. Prevalenta astmului bronsic la copil in Romania este de:


A. 10-15%
B. 7-10%
C. 15-33%
D. 12-17%
E. 20-30%
(pag. 225)

G1436015. Spirografic, parametrul care sesizeaza cel mai fidel prezenta obstructiei bronsice in astmul
bronsic infantil este:
A. Volumul expirator maxim pe secunda VEMS
B. Capacitatea vitala CV
C. Raportul VEMS/CV
D. Capacitatea pulmonara totala
E. RAST (radio-allergo-sorbent-test)
(pag. 231)

G1536016. Care dintre urmatoarele afirmatii privind astmul bronsic la copil este falsa?
A. este cea mai frecventa boala cronica a copilului
B. in Romania, 7-10% dintre copii sufera de astm bronsic, dar boala este subdiagnosticata
C. morbiditatea si mortalitatea prin astm bronsic la copil este in scadere
D. un procent important dintre sugarii cu wheezing au predispozitie la astm bronsic
E. susceptibilitatea la astm bronsic este conditionata genetic
(pag. 225)

G1536017. Care dintre urmatoarele afirmatii privind definirea astmului bronsic este falsa?
A. este o boala pulmonara cronica
B. este caracterizata prin obstructia variabila si reversibila a cailor respiratorii
C. este caracterizata de inflamatia cailor respiratorii
D. este caracterizata de absenta raspunsului de tip inflamator al cailor respiratorii la alergeni
E. este caracterizata de hiperreactivitate bronsica
(pag. 225)

G1536018. Care este factorul patogenic central al astmului bronsic?


A. inflamatia cronica a cailor aeriene
B. hipersecretia de mucus in caile aeriene
C. scaderea concentratiei de oxigen tisular
D. spasmul musculaturii netede
E. hiperreactivitatea la alergeni patrunsi pe cale aeriana

1069 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1070 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 225)

G1536019. Clasa de medicamente de prima optiune in tratamentul de intretinere (controller) al astmului


bronsic mediu si sever este:
A. antileucotrienele
B. metilxantinele
C. beta2-agonistii
D. corticosteroizii inhalatori
E. corticosteroizii administrati sistemic
(pag. 234)

G1536020. Corticosteroizii, cele mai eficiente antiinflamatoare utilizate in tratamentul astmului bronsic,
actioneaza prin interfernta cu urmatoare mecanisme, cu exceptia:
A. sinteza acidului arahidonic
B. sinteza de leucotriene
C. sinteza de prostaglandine
D. eliberarea de histamina
E. sinteza de IgAs
(pag. 234)

G1536021. Stadiile de severitate ale astmului bronsic sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. usor intermitent
B. usor persistent
C. moderat intermitent
D. moderat persistent
E. sever persistent
(pag. 229)

G1636022. Forma clinica de cough-astma se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:


A. Tuse spastica, repetitiva cu durata de peste 4 saptamani
B. Wheezing de obicei prezent
C. Wheezingul de obicei lipsette
D. Este o forma clinica usoara
E. Tusea raspunde favorabil la tratamentul antiasmatic.
(pag. 8, 201)

G1636023. Mediatorii eliberati din mastocite in astmul bronsic la copil sunt urmatorii, cu EXCEPTIA:
A. Histamina
B. Hiualoronidaza
C. Bradikinina
D. Prostaglandine
E. Leukotriene
(pag. 8, 199)

G1636024. Tratamentul formelor grave de astm cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA:


A. Oxigenoterapie
B. Metilprednisolon
C. Ampicilina
D. Aerosoli cu Ventolin sau Albuterol
E. Terbutalina I.V.
(pag. 8, 209)

G1636025. Urmatoarele semne si simptome sunt caracteristice astmului usor la copil, cu EXCEPTIA:

1070 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1071 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

A. Crize de astm scurte


B. Ritmul respirator este normal sau depaseste 30% din valorile medii
C. Prezinta wheezing usor doar la sfirsitul expirului
D. Tiraj intercostal si suprasternal sever
E. Nu exista tiraj
(pag. 8, 202)

G1636026. Urmatoarele sunt forme clinice de astm, cu EXCEPTIA:


A. Cought-variant astma
B. Astmul sever
C. Astmul atopic
D. Astmul la effort
E. Astmul alergic
(pag. 8, 201, 202)

G1636027. Urmatoarele sunt manifestari clinice ale astmului sever, cu EXCEPTIA:


A. Crize de astm mai mult de 1/luna
B. Prezinta status asmatic
C. Ritmul respirator este normal sau depaseste 30% din valorile medii
D. Ritmul respirator este normal sau depaseste 50% din valorile medii
E. Dispnee severa
(pag. 8, 202)

G2236028. Astmul bronsic usor persistent al copilului se caracterizeaza prin:


A. Simptome mai rar de 2 ori/saptamana.
B. Simptome nocturne mai frecvent de o data/saptamana.
C. FEV1 (volumul expirator fortat) sau PEF (debitul expirator maxim instantaneu de varf) intre 61-79%.
D. Variabilitate a PEF 20-30%.
E. Utilizare zilnica de beta-2 agonisti inhalator.
(pag. 229)

G2236029. In astmul sever la copil semnele de gravitate sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. Cianoza centrala.
B. Tahicardie.
C. Puls paradoxal.
D. Lipsa de ameliorare la doze acceptabile de beta-2 agonisti inhalator.
E. Tiraj intercostal si suprasternal, batai ale aripioarelor nazale, torace hiperinflat.
(pag. 230)

G2236030. Care dintre urmatoarele actiuni nu apartine agonistilor beta-2 adrenergici?


A. Bronhodilatatia.
B. Inhibarea fosfodiesterazei.
C. Stimularea activitatii ciliare.
D. Vasodilatatia.
E. Inhibarea degranularii mastocitelor pulmonare.
(pag. 235)

G2236031. Nivelul seric terapeutic optim pentru teofilina in tratamentul astmului bronsic al copilului
este:
A. 40 microg/ml
B. 2 microg/ml
C. 10 microg/ml

1071 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1072 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. 20 microg/ml
E. 30 microg/ml
(pag. 236)

G2236032. Cromoglicatul disodic (CROMOLYN, INTAL) sub forma de aerosoli se administreaza la copii
cu varsta peste:
A. 12 ani
B. 10 ani
C. 14 ani
D. 8 ani
E. 5 ani
(pag. 237)

G2236033. Hiperreactivitatea bronsica se coreleaza strans cu nivelul seric al:


A. Eozinofilelor
B. IgM
C. IgE
D. Leucocitelor
E. IgG
(pag. 228)

G2236034. Care dintre urmatorii alergeni este mai frecvent implicat, la copii, in astmul bronsic alergic
A. Parul de caine
B. Dermatophagoides pteronissimus
C. Polen de iarba
D. Pene
E. Dermatophagoides farinae
(pag. 233)

G2236035. Testele alergologice cutanate intradermice se practica la copilul in varsta de peste:


A. 5 ani
B. 10 ani
C. 3 ani
D. 1 ani
E. 7 ani
(pag. 346)

G2236036. Un test cutanat intradermic la copilul cu astm bronsic este considerat pozitiv cand:
A. Haloul inflamator este de 3 mm peste cel al injectiei placebo
B. Numai daca exista o induratie peste 7 mm
C. Haloul inflamator este de 1 mm peste cel al injectiei placebo
D. Numai daca exista un halou inflamator de peste 10 mm
E. Numai daca induratia este peste 10 mm
(pag. 233)

G2236037. Nedocromilul sodic (piranoquinolona dicarboxilica), administrat copiilor cu astm bronsic,


are actiune asemanotoare cu:
A. Metilxantinele
B. Corticosteroizii
C. Cromoglicatul disodic
D. Agonistii beta 2 adrenergici
E. Anticolinergicele

1072 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1073 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 235)

G2236038. Intervalul dupa care se repeta doza de beta 2 adrenergic inhalator la copilul cu criza usoara
sau medie de astm bronsic este:
A. 5 minute
B. 1 ora
C. 1 minut
D. 20 minute
E. 4 ore
(pag. 235)

G2236039. Tratamentul cronic cu teofilina este recomandat in special:


A. Copiilor cu astm usor intermitent
B. Numai copiilor sub 5 ani
C. Copiilor cu fenomene astmatice nocturne
D. Numai copiilor peste 5 ani
E. Copiilor cu astm indus de effort
(pag. 237)

G2236040. Salmeterol (Serevent) este o combinatie de :


A. Salbutamol + cromoglicat de sodiu
B. Beclometasone + Salbutamol
C. Salbutamol + derivat de atropina
D. Fluticasone+ Salbutamol
E. Salbutamol + Budesonid
(pag. 237)

G2236041. Doza de teofilina pentru administrarea i.v. la copilul cu criza de astm bronsic este:
A. 3-5 mg/kg/doza, la 4 ore interval
B. 10-15 mg/kg/doza, priza unica
C. 3-5 mg/kg/zi
D. 1-2 mg/kg/doza, la 4 ore interval
E. 3-5 mg/kg/doza la 8-12 ore interval
(pag. 236)

G2236042. Miofilinul se gaseste in urmatoarele forme de prezentare, cu exceptia:


A. Fiole solutie 2,4% de 2 ml
B. Tablete de 0,10g
C. Tablete de 0,01g
D. Fiole solutie 2,4% de 10 ml
E. Tablete de 0,15g
(pag. 236)

G2236043. Urmatoarele afirmatii referitoare la utilizarea Bronhovaxom-ului la copiii cu astm bronsic


sunt adevarate, cu exceptia:
A. Contine lizat bacterian de Haemophilus, pneumococ, Klebsiella,stafilococ, streptococ piogen si viridans,
Neisseria
B. Este un imunostimulant cu activitate specifica
C. Se recomanda in doza de 3,5mg/zi, 10 zile /luna, 3 luni consecutiv
D. Este un imunostimulant cu activitate nespecifica
E. Se administraeza pe cale orala
(pag. 236)

1073 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1074 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2236044. Urmatoarele medicamente sunt corticosteroizi cu administrare inhalatorie in astmul bronsic


la copil, cu exceptia:
A. Beclomethasone dipropionat
B. Flunisolide
C. Budesonide
D. Solu-Medrol
E. Fluticasone propionat
(pag. 235-236)

G2236045. Urmatoarel medicamente sunt corticosteroizi cu administrare injectabil in astmul bronsic la


copil, cu exceptia:
A. Triamcinolon acetonide
B. Metilprednisolone
C. Hidrocortizon sodium succinat
D. Hemisuccinat de hidrocortizon
E. Dexametazon sodium phosphat
(pag. 237 tabel)

G2336046. pacienţii astmatici au o hiperreactivitate la efectul bronhoconstrictor al:


A. LTE 4
B. LTC 4
C. factor de necroza tumarală
D. interferon
E. citokine
(pag. 227)

G2336047. cea mai frecventă cauză declanşatoare a astmului sub vârsta de 6 luni este:
A. VSR
B. mycoplasma pneumoniae
C. branhamella catharallis
D. klebsiella pneumoniae
E. pneumococul
(pag. 230)

G2336048. medicamentele anticolinergice au următoarele caracteristici:


A. sunt administrate sub formă de aerosoli
B. cresc tonusul vagal al căilor aeriene
C. produc bronhoconstricţie
D. sunt antiinflamatorii
E. acţiunea atropinei debutează brusc după administrare
(pag. 236)

G2336049. mediatorii eliberaţi din mastocite sunt:


A. histamină, leucotriene, prostagladine, bradikinină, factori activatori ai plachetelor
B. adrenalină, leucotriene, prostaglandine, bradikinină, factori activatori ai plachetelor
C. histamină, eozinofile, prostaglandine, factori activatori ai plachetelor
D. eozinofile, prostaglandine, bradikinină, factori activatori ai plachetelor
E. histamină, adrenalină, leucotriene, factori activatori ai plachetelor
(pag. 226)

G2536050. Cea mai frecventă boală cronică a copilului este:


A. reumatismul articular acut

1074 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1075 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. fibroza chistică
C. astmul bronşic
D. ulcerul gastro-duodenal
E. boala Crohn
(pag. 225)

G2536051. Deşi boala este subdiagnosticată, în România suferă de astm bronşic următorul procent din
populaţia pediatrică:
A. 1-2%
B. 2-5%
C. 7-10%
D. 50%
E. 75%
(pag. 225)

G2536052. Factorul patogenic central al astmului bronşic îl constituie:


A. hipersecreţia de mucus
B. bronhoconstricţia
C. inflamaţia cronică
D. fibroza locală
E. hipertrofia musculaturii netede bronşice
(pag. 225)

G2536053. Valori ale PEFR cuprinse între 50-80% din valoarea personală la copiii astmatici, se pot
interpreta ca:
A. nu necesită intervenţii suplimentare
B. poate fi necesară creşterea dozelor de medicaţie
C. este necesară sedarea copilului
D. alertă medicală, se impune administrarea imediată a unui bronhodilatator
E. este necesară oxigenoterapia
(pag. 232)

G2536054. Următoarele grade de severitate caracterizează astmul bronşic la copil, cu excepţia:


A. uşor intermitent
B. uşor persistent
C. moderat persistent
D. sever intermitent
E. sever persistent
(pag. 229)

G2536055. Următoarele principii medicamentoase fac parte din categoria corticosteroizilor administraţi
inhalator la copiii cu astm bronşic, cu excepţia:
A. beclomethasone
B. budesonide
C. fluticasone
D. montelukast
E. triamcinolone
(pag. 235)

G2536056. Care dintre următoarele afirmaţii privind utilizarea metilxantinei (teofilinei) în tratamentul
astmului bronşic pediatric este falsă?
A. are o “fereastră terapeutică” îngustă (doză terapeutică apropiată de cea toxică)
B. are efect inotrop şi cronotrop negativ în general

1075 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1076 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. intoxicaţia acută nu are antidot specific


D. intoxicaţia cronică poate determina apariţia convulsiilor
E. este indicată utilizarea sa numai în tratamentul crizei acute
(pag. 236)

G2536057. Cele mai eficiente medicamente antiinflamatoare utilizate în tratamentul astmului bronşic la
copil sunt:
A. antagoniştii de leucotriene
B. agoniştii beta-adrenergici
C. anticolinergicele
D. corticosteroizii
E. metilxantinele
(pag. 234)

G2536058. Cea mai frecventă cauză declanşatoare a crizei de astm bronşic la sugarul sub 6 luni este:
A. virusul gripal
B. virusul paragripal
C. virusul sinciţial respirator
D. virusul herpetic
E. virusul Coxsakie
(pag. 230)

G2536059. Criza de astm bronşic survine cel mai frecvent:


A. în anotimpul cald
B. după-amiaza
C. noaptea
D. după administrarea de beta-2-agonişti
E. după administrarea inhalatorie de aerosoli conţinând corticosteroizi
(pag. 230)

G2536060. Ce grad de severitate al astmului bronşic la copil caracterizează apariţia de manifestări


clinice înainte de tratament mai frecvent de 2 ori/săptămână, dar mai puţin de 1 dată/zi?
A. uşor intermitent
B. uşor persistent
C. moderat persistent
D. sever persistent
E. cough-variant asthma
(pag. 229)

G2636061. Urmatoarele incidente în alimentatia naturala sunt datorate sugarului, cu EXCEPTIA::


A. Varsaturile
B. Regurgitatiile
C. Hipogalactia
D. Diareea postprandiala
E. Colicile abdominale.
(pag. 44)

G2636062. Urmatoarele sunt enzime ale laptelui matern, cu EXCEPTIA:


A. Lizozimul
B. Hialuronidaza
C. Lipazele
D. Galactoziltransferaza

1076 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1077 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. Lactoperoxidaza
(pag. 31)

G2636063. Urmatorii sunt factori de protectie antiinfectioasa ai laptelui de mama, cu EXCEPTIA:


A. Factorul de stimulare al limfocitelor B
B. Imunoglobuline
C. Lactoferina
D. Lizozim
E. Lactoperoxidaza
(pag. 31)

G2636064. Modulatorii cresterii laptelui matern sunt urmatorii, cu EXCEPTIA:


A. Factorul epidermic de crestere
B. Factorul antistafilococic
C. Factorul de crestere insulin-like
D. Factorul de crestere insulin-like
E. Factorul de stimulare al limfocitelor B
(pag. 31)

G2636065. Diversificarea alimentatiei se face respectând urmatoarele reguli, cu EXCEPTIA:


A. Alimentul se intoduce treptat
B. Nu se introduc simultan doua alimente
C. Alimentul nou introdus se va administra cu lingurita
D. Alimentul nou introdus se va adminis-tra cu biberonul
E. Nu se va insista la introducerea unui nou aliment, daca sugarul îl refuza.
(pag. 43)

G2636066. Diversificarea precoce are urmatoarele avantaje, cu EXCEPTIA:


A. Somn linistit
B. Aport suplimentar de vitamine
C. Scade biodisponibilitatea unor substante (fitatii leaga calciul)
D. Aport suplimentar de fier
E. Favorizeaza dezvoltarea structurilor orale.
(pag. 43)

G2836067. Factorii de risc pentru Recaderea crizei de astm bronsic sunt urmatorii, cu exceptia:
A. Varsta < 14 ani si sexul masculin
B. Expunerea la fum de tigare
C. Numarul de internari pentru astm in ultimele 12 luni
D. Tusea persistenta
E. Utilizarea permanenta de β2 – agonisti
(pag. 236)

1077 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1078 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1236068. Astmul bronsic sever persistent la copil se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
A. Simptome nocturne frecvente.
B. FEV1 (volumul expirator fortat) sau PEF (debitul expirator maxim instantaneu de varf) intre 61-79%.
C. Variabilitate a PEF mai mare de 30%
D. Simptome zilnice
E. Activitate fizica limitata.
(pag. 229)

G1236069. Atletii de performanta pot prezenta astm la efort:


A. Dupa un efort fizic sustinut de 3 – 8 minute
B. Chiar daca prezinta doar o atopie neastmatica
C. Doar daca sunt astmatici
D. Probele functionale sunt normale
E. Datorita inhalarii de alergeni
(pag. 228)

G1236070. Bronhoconstrictia din astmul bronsic:


A. Se poate dezvolta brusc
B. Este determinata de eliberarea de acetilcolina
C. Se asociaza cu cresterea secretiei de mucus
D. Cedeaza sub medicatia beta-blocanta
E. Cedeaza sub medicatie antibiotica
(pag. 227)

G1236071. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la astmul bronsic la copil sunt adevarate?
A. Este cea mai frecventa boala cronica a copilului.
B. Factorul patogenetic central este reprezentat de hipersecretia de mucus.
C. Sugarii cu wheezing nu au predispozitie la astm bronsic.
D. Susceptibilitatea la astm bronsic este conditionata genetic.
E. Inflamatia este considerata evenimentul patogenetic esential in patogenia astmului.
(pag. 225-227)

G1236072. Care dintre urmatoarele preparate administrate in aerosoli nu sunt corticosteroizi:


A. BECOTIDE
B. FLIXOTIDE
C. BRYCANIL
D. ATROVENT
E. AZMACORT
(pag. 234-236)

G1236073. Cough-variant asthma este o forma clinica de astm bronsic la copil caracterizata prin:
A. Tuse spastica repetitiva.
B. Tusea este insotita intotdeauna de wheezing.
C. Tusea are o durata mai lunga de 4 saptamani.
D. Raspunsul favorabil la terapia antiastmatica.
E. Tuse latratoare.
(pag. 228)

G1236074. Hiperreactivitatea bronsica:

1078 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1079 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

A. Este determinata genetic si este prezenta la nastere


B. Nu apare sub influenta factorilor de mediu
C. Alimentatia la san se pare ca scade riscul de hiperreactivitate bronsica
D. Tratamentul eficient se realizeaza cu mucolitice.
E. Este determinata exclusiv genetic
(pag. 227-228)

G1236075. In criza de astm bronsic se produce:


A. Punerea in functie a muschilor respiratori accesori
B. Emfizem
C. Prelungirea inspiratiei
D. Wheezing
E. Hipoxemie
(pag. 228)

G1236076. Mediatorii chimici ai inflamatiei implicati in primul evenimet “trigger” din patogenia
astmului bronsic sunt eliberati de, cu exceptia:
A. limfocite B
B. macrofage
C. eozinifile
D. celule epiteliale
E. adipocite
(pag. 226)

G1236077. Micsorarea lumenului bronsic in astmul bronsic se datoreaza:


A. Edemului peretelui bronsic
B. Spasmului bronsic
C. Hiperreactivitatii bronsice
D. Congestiei pulmonare
E. Secretiei de mucus
(pag. 226)

G1336078. Bifati afirmatiile corecte in ceea ce priveste miofilinul:


A. Se recomanda aproape exclusiv ca tratament profilactic, cronic, intercritic
B. Distanta intre doza terapeutica si doza toxica este confortabila pentru pacient si medic
C. Are actiune diuretica moderata
D. Creste secreţia gastrica acida
E. Inhiba centrul respirator
(pag. 236)

G1336079. Bifati raspunsurile corecte. Hipereactivitatea bronsica:


A. Se coreleaza strans cu nivelul Ig E seric
B. Este patognomonica pentru astmul bronsic
C. Poate aparea in virozele respiratorii
D. Nu este condiţionata genetic
E. Poate fi masurata in laborator evaluand efectul administrarii de histamina sau metacholina
(pag. 231, 228, 225)

G1336080. Care din urmatoarele caracteristici apartin astmului bronsic moderat persistent:
A. Simptome permanente
B. Utilizarea zilnica de beta 2 agonisti inhalator
C. Simptome nocturne mai rar de doua ori pe luna

1079 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1080 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. FEV 1 intre 61 si 79%


E. Variabilitatea PEF sub 20%
(pag. 229)

G1336081. Care din urmatorii corticosteroizi se administreaza sistemic:


A. Fluticasone propionate
B. Beclomethasone dipropionate
C. Hemisuccinatul de hidrocortizon
D. Dexametazona
E. Metilprednisolonul
(pag. 234, 237)

G1336082. Care sunt situatiile care pot precipita decesul in astm:


A. Tratamentele abuzive cu beta 2 agonisti
B. Utilizarea in cantitati insuficiente a corticoterapiei
C. Toxicitatrea mixta a teofilinei in asociere cu beta 2 agonistii
D. Varsta intre 2 si 15 ani
E. Infectia cu VSR la copii cu varsta sub 6 luni
(pag. 230)

G1336083. Ce este fals in ceea ce priveste testarea cutanata alergologica:


A. Se poate face la orice varsta
B. Evidentiaza alergia de tip I
C. Rezultatul se citeste dupa 2 ore
D. Rolul major il joaca mastocitul
E. Se considera pozitiv testul cu halou inflamator de 3 mm peste injectia placebo
(pag. 233)

G1336084. Corticosteroizii administrati in astm actioneaza prin:


A. Impiedica eliberarea de histamina
B. "Stabilizeaza" membrana mastocitului
C. Intervine in reglarea fluxului de calciu, legandu-se de o proteina de suprafata a celulei
D. Cresc raspunsul receptorilor Beta 2 adrenergici
E. Scad nivel Ig E seric
(pag. 234)

G1336085. Medicamentele cu efect bronhodilatator folosite in astm sunt urmatoarele cu exceptia:


A. Cromoglicatul de sodiu
B. Agonistii beta 2 adrenergici
C. Corticosteroizii
D. Metilxantinele
E. Medicatia anticolinergica
(pag. 235)

G1336086. Obstructia bronsica in astm se datoreste:


A. Deficitul de alfa 1 antitripsina
B. Inflamatiei
C. Modificarii canalului transmembranar pentru clor
D. Spasmului musculaturii netede a bronsiilor
E. Hiperreactivitatii bronsice
(pag. 226)

1080 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1081 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1336087. Obstructia bronsica in astm se datoreste:


A. Deficitului de alfa 1 antitripsina
B. Inflamatiei
C. Modificarii canalului transmembranar pentru clor
D. Spasmului musculaturii netede a bronsiilor
E. Hiperreactivitatii bronsice
(pag. 226)

G1436088. Care din urmatoarele afirmatii privind astmul bronsic infantil sever sunt adevarate:
A. Zgomotele respiratorii sunt inaudibile
B. Saturatia de O2 scade sub 90%
C. pCO2<40mmHg
D. Sunt prezente batai ale aripilor nasului
E. Copilul prezinta tiraj suprasternal si intercostal
(pag. 229-230)

G1436089. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul astmului bronsic la copil sunt incorecte:
A. Se contraindica un tratament in trepte
B. Se prefera medicamentele administrate sub forma de aerosoli
C. Aplicarea locala a drogurilor este mai eficienta
D. Teofilina se recomanda doar ca tratament profilactic
E. Hipereactivitatea bronsica poate fi influentata direct prin medicatie antiinflamatorie
(pag. 234)

G1436090. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul cu beta2 agonisti in astmul bronsic la
copil sunt adevarate:
A. Rezolva crizele severe de astm bronsic
B. Produce o oarecare ameliorare in formele grave
C. A fost incriminat in precipitarea decesului prin astm
D. Asocierea cu teofilina produce aritmii
E. Asocierea cu teofilina produce steroidofobie
(pag. 230)

G1436091. Care din urmatoarele medicamente sunt utilizate in tratamentul astmului bronsic la copil:
A. Sinerdol
B. Atrovent
C. Becotide
D. Ventolin
E. Berotec
(pag. 237-238)

G1436092. Care sunt efectele corticosteroizilor in tratamentul astmului bronsic la copil:


A. Scad secretia de mucus
B. Intrerup dezvoltarea inflamatiei bronsice
C. Cresc nivelul IgE seric
D. Potenteaza actiunea medicatiei bronhodilatatoare
E. Nu influenteaza secretia de mucus
(pag. 234)

G1436093. Care sunt factorii patogenetici responsabili de obstructia bronsica din astmul infantil:
A. Inflamatia
B. Spasmul musculaturii netede

1081 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1082 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. Hipereactivitatea bronsica
D. Obezitatea
E. Wheezing
(pag. 226)

G1436094. Care sunt medicamentele cu actiune bronhodilatatoare folosite in tratamentul astmului


bronsic la copil:
A. Agonisti beta1 adrenergici
B. beta-lactamine
C. Agonisti beta2 adrenergici
D. Metilxantine
E. Anticolinergice
(pag. 235)

G1436095. Factorii de risc pentru recaderea crizei de astm bronsic la copil sunt:
A. Virsta mica a copilului (sub 14 ani)
B. Expunere la fum de tigarete
C. Sexul masculin
D. Tusea persistenta
E. Sexul feminin
(pag. 236)

G1436096. Forma moderata de astm bronsic infantil implica urmatoarele cu exceptia:


A. Crizele de astm sunt scurte, ca durata sub o ora si survin cel mult o data la doua saptamani
B. Saturatia de oxigen intre 90-95%
C. PEFR-50-70%
D. Wheezing-ul apare doar la sfarsitul expirului
E. pCO2<40mmHg
(pag. 229)

G1436097. Forma usoara de astm bronsic infantil prezinta urmatoarele caracteristici:


A. Crize scurte cel mult o data la 2 saptamani
B. Wheezing doar la sfarsitul expirului
C. PEFR este 70-90% din valoarea predictibila
D. pCO2>35mmHg
E. Wheezing-ul apare atat in expir cat si in inspir
(pag. 229)

G1436098. Radiografia toracica in astmul bronsic infantil evidentiaza urmatoarele elemente:


A. Hipertransparenta campurilor pulmonare
B. Hipotransparenta campurilor pulmonare
C. Coborarea diafragmului
D. Cord mic “in picatura”
E. Cord in carafa
(pag. 230)

G1436099. Tratamentul formelor grave de criza de astm bronsic la copil (PEFR,40%) cuprinde:
A. Aerosoli cu ventolin
B. Oxigenoterapie
C. Metilprednisolon iv.
D. Antibioterapie
E. Montelukast

1082 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1083 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 236 si 239)

G1436100. Urmatoarele afirmatii despre formele clinice de astm bronsic infantil sunt incorecte:
A. Severitatea astmului alergic nu se coreleaza cu numarul testelor cutanate pozitive
B. In cough-variant asthma tusea persista si dupa ce s-a exclus o cauza infectioasa, mai mult de patru
saptamani
C. Faza a 2-a a astmului la efort se instaleaza dupa minim 24 de ore de la un efort fizic sustinut
D. Prevalenta astmului la efort este de 100% la copii astmatici cunoscuti
E. Cough-variant asthma reprezinta 10% din totalul formelor de astm
(pag. 228)

G1436101. Urmatoarele afirmatii privind astmul bronsic la copil sunt adevarate cu exceptia:
A. Este caracterizat prin obstructia variabila si ireversibila a cailor respiratorii
B. Factorul patogen central il reprezinta inflamatia acuta a cailor aeriene
C. Apar episoade recurente de weezing si tuse
D. Obstructia difuza a cailor aeriene este adesea ireversibila
E. Este cea mai frecventa boala acuta a copiilor, avand o prevalenta de 10-15%
(pag. 225)

G1436102. Urmatoarele afirmatii privind astmul bronsic la copil sunt incorecte:


A. Aproximativ 60% din bolnavii astmatici sunt diagnosticati in copilarie
B. Dintre parametrii fara determinare genetica face parte si nivelul eozinofilelor din singe
C. Catre virsta de 6-9 ani riscul de boala creste in special daca exista istoric de eczema in primul an de viata
D. Polimorfismul genetic nu e influentat de apartenenta rasiala
E. Morbiditatea si mortalitatea prin astm bronsic sunt in scadere
(pag. 225)

G1436103. Urmatoarele afirmatii privind fiziopatologia crizei de astm bronsic la copil, sunt adevarate:
A. Apare hiperinflatie cu scaderea capacitatii reziduale functionale
B. Aparitia weezingului in inspir, alaturi de diminuarea murmurului vezicular nu sunt semne de gravitate
C. In status astmaticus copilul este cianotic si anxios
D. Hipoxemia precipita insuficienta cardiaca
E. Pulsul paradoxal e asociat adesea cu contractia concomitenta a muschilor sternocleidomastoidieni
(pag. 228)

G1536104. Astmul usor persistent este caracterizat clinic (inainte de tratament) prin:
A. simptome mai rar de 2 ori pe saptamana
B. simptome zilnice
C. absenta simptomelor si activitate normala intre exacerbari
D. exacerbari de scurta durata
E. simptome nocturne mai frecvent de 2 ori/luna
(pag. 229)

G1536105. Care dintre urmatoarele afirmatii privind desensibilizarea specifica la copiii cu astm bronsic
sunt adevarate?
A. are indicatie daca exista dovedita influenta unui aeroalergen
B. are indicatie daca manifestarile clinice sunt suficient de severe ca sa justifice efortul financiar si de timp
C. are indicatie la cazurile care nu pot fi controlate medicamentos
D. repetabilitatea injectiilor poate produce un traumatism psihic, iar la fiecare administrare exista riscul
reactiei anafilactice
E. este recomandata ca tratament de rutina in astmul bronsic pediatric
(pag. 240)

1083 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1084 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1536106. Care dintre urmatoarele afirmatii privind toxicitatea teofilinei utilizata pentru tratamentul
astmului bronsic la copil sunt adevarate?
A. are o doza terapeutica apropiata de cea toxica ("fereastra terapeutica ingusta")
B. poate declansa convulsii rezistente la dozele terapeutice uzuale
C. semnele de toxicitate medie constau in agitatie, diaree, dureri abdominale, hipertensiune arteriala
D. in intoxicatia severa se noteaza hematemeza, hipotensiune arteriala, aritmie, meteorism
E. primele semne de intoxicatie constau in aparitia unui rash cutanat
(pag. 236)

G1536107. Corticosteroizii, cele mai eficiente antiinflamatoare utilizate in tratamentul astmului bronsic,
au ca actiune terapeutica:
A. cresterea raspunsului receptorilor beta2-adrenergici ai musculaturii netede a cailor aeriene la actiunea
bronhodilatatoarelor
B. inhibitia degranularii mastocitare
C. scaderea secretiei de mucus
D. cresterea rezistentei la infectiile cu chlamidii si micoplasme
E. scaderea nivelului IgE seric
(pag. 234)

G1536108. Dintre medicamentele bronhodilatatoare care sunt utilizate in tratamentului astmului


bronsic fac parte:
A. beta2-agonistii
B. metilxantinele
C. anticolinergicele
D. antihistaminicele
E. cromonele
(pag. 235)

G1536109. Dintre semnele de gravitate ale crizei de astm bronsic fac parte urmatoarele manifestari:
A. aparitia wheezing-ului in inspir
B. diminuarea murmurului vezicular
C. aparitia pulsului paradoxal
D. contractia concomitenta a muschilor sternocleidomastoidieni
E. absenta tusei
(pag. 228)

G1536110. Dintre stimulii care pot declansa criza de astm bronsic fac parte:
A. infectiile virale
B. alergenii respiratori
C. efortul fizic
D. sindromul anemic
E. emotiile
(pag. 226)

G1536111. Obstructia bronsica, responsabila de manifestarile clinice ale astmului, se datoreaza unui
proces complex in care pot interveni urmatoarele categorii de factori:
A. inflamatie (prin edem al peretelui si cresterea secretiilor mucoase din lumenul bronsic)
B. spasmul musculaturii netede a bronsiilor
C. hiperreactivitatea bronsica
D. reactia locala declansata de microorganisme
E. integritatea barierei alveolo-capilare
(pag. 226)

1084 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1085 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1536112. Principalele actiuni ale agonistilor beta2-adrenergici sunt:


A. efectul antiinflamator
B. bronhodilatatia
C. inhibarea degranularii mastocitelor pulmonare
D. stimularea activitatii ciliare
E. vasodilatatia
(pag. 235)

G1636113. Care din urmatoarele afirmatii despre astmul alergic sunt adevarate?
A. Este declansat de effort
B. Este declansat de alergeni
C. Este mai frecvent in anotimpul polenurilor
D. Testele alergologice sunt negative
E. Probele functionale respiratorii arata valori normale
(pag. 8, 201)

G1636114. Care din urmatoarele reprezinta cauze de wheezing la copil?


A. Bronsiolita acuta
B. Pneumonia
C. Fibroza chistica
D. Laringita acuta
E. Aspiratia de corp strain in caile aeriene
(pag. 8, 204)

G1636115. Care din urmatoarele semne si simptome caracterizeaza forma moderata de astm la copil?
A. Ritmul respirator este cu 30-50% mai rapid decit normalul pentru varsta.
B. Ritmul respirator este normal sau depaseste 50% din valorile medii
C. Vorbire sacadata.
D. Dispnee moderata
E. Dispnee severa
(pag. 8, 202)

G1636116. Care din urmatoarele sunt caracteristici ale astmului la efort?


A. Este declansat de alergeni
B. Bronhospasmul este declansat la effort
C. Incidenta este de 70-90% la copiii astmatici cunoscuti
D. Probele functionale repiratorii sunt normale.
E. Are o faza precoce si una tardiva
(pag. 8, 201)

G1636117. Care din urmatorii factori sunt implicati in micsorarea lumenului bronsic la copiii asmatici?
A. A. Edemul si cresterea secretiilor mucoase in lumenul bronsic.
B. B. Spasmul musculaturii netede a bronhiilor
C. C. Hipotonia musculaturii netede a bronhiilor
D. D. Hiperreactivitatea bronsica
E. E. Hiporeactivitatea bronsica.
(pag. 199)

G1636118. Dupa gravitate astmul bronsic se imparte in:


A. A. Astm usor
B. B. Astm la effort
C. C. Astm alergic

1085 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1086 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. D. Astm moderat
E. E. Astm sever
(pag. 8, 201, 202)

G1636119. Tratamentul cronic al astmului la copil cuprinde:


A. Tratament preventiv cu medicatie antiinflamatorie (cromoglicat de sodiu)
B. Tratament preventiv cu corticosteroizi pentru administrare topica.
C. Tratament antibiotic de prevenire a infectiilor
D. Tratament cronic cu metilxantine
E. Tratament cronic teofilina retard.
(pag. 8, 209)

G1636120. Tratamentul formelor grave de astm se face cu:


A. Terbutalina I.V.
B. Oxigenoterapie
C. Metilprednisolon
D. Penicilina
E. Cefalosporine
(pag. 8, 209)

G1636121. Urmatoarele NU reprezinta cauze de wheezing la copii:


A. Laringita acuta
B. Bronsiolita acuta
C. Fibroza chistica
D. Pneumonia
E. Aspiratia de corp strain
(pag. 8, 204)

G2236122. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la astmul bronsic la copil sunt adevarate?
A. Este cea mai frecventa boala cronica a copilului.
B. Factorul patogenetic central este reprezentat de hipersecretia de mucus.
C. Sugarii cu wheezing nu au predispozitie la astm bronsic.
D. Susceptibilitatea la astm bronsic este conditionata genetic.
E. Inflamatia este considerata evenimentul patogenetic esential in patogenia astmului.
(pag. 225-227)

G2236123. Cough-variant asthma este o forma clinica de astm bronsic la copil caracterizata prin:
A. Tuse spastica repetitiva.
B. Tusea este insotita intotdeauna de wheezing.
C. Tusea are o durata mai lunga de 4 saptamani.
D. Raspunsul favorabil la terapia antiastmatica.
E. Tuse latratoare.
(pag. 228)

G2236124. Astmul bronsic sever persistent la copil se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
A. Simptome nocturne frecvente.
B. FEV1 (volumul expirator fortat) sau PEF (debitul expirator maxim instantaneu de varf) intre 61-79%.
C. Variabilitate a PEF mai mare de 30%
D. Simptome zilnice
E. Activitate fizica limitata.
(pag. 229)

1086 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1087 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2236125. Care dintre urmatoarele preparate administrate in aerosoli nu sunt corticosteroizi:


A. BECOTIDE
B. FLIXOTIDE
C. BRYCANIL
D. ATROVENT
E. AZMACORT
(pag. 234-236)

G2236126. Micsorarea lumenului bronsic in astmul bronsic se datoreaza:


A. Edemului peretelui bronsic
B. Spasmului bronsic
C. Hiperreactivitatii bronsice
D. Congestiei pulmonare
E. Secretiei de mucus
(pag. 226)

G2236127. Mediatorii chimici ai inflamatiei implicati in primul evenimet “trigger” din patogenia
astmului bronsic sunt eliberati de, cu exceptia:
A. limfocite B
B. macrofage
C. eozinifile
D. celule epiteliale
E. adipocite
(pag. 226)

G2236128. Bronhoconstrictia din astmul bronsic :


A. Se poate dezvolta brusc
B. Este determinata de eliberarea de acetilcolina
C. Se asociaza cu cresterea secretiei de mucus
D. Cedeaza sub medicatia beta-blocanta
E. Cedeaza sub medicatie antibiotica
(pag. 227)

G2236129. Hiperreactivitatea bronsica:


A. Este determinata genetic si este prezenta la nastere
B. Nu apare sub influenta factorilor de mediu
C. Alimentatia la san se pare ca scade riscul de hiperreactivitate bronsica
D. Tratamentul eficient se realizeaza cu mucolitice.
E. Este determinata exclusiv genetic
(pag. 227, 228)

G2236130. In criza de astm bronsic se produce:


A. Punerea in functie a muschilor respiratori accesori
B. Emfizem
C. Prelungirea inspiratiei
D. Wheezing
E. Hipoxemie
(pag. 228)

G2236131. Atletii de performanta pot prezenta astm la efort:


A. Dupa un efort fizic sustinut de 3 – 8 minute
B. Chiar daca prezinta doar o atopie neastmatica

1087 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1088 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. Doar daca sunt astmatici


D. Probele functionale sunt normale
E. Datorita inhalarii de alergeni
(pag. 228)

G2236132. Nivelul oxidului nitric in aerul expirat este crescut in:


A. Astm bronsic atopic
B. Astm bronsic neatopic
C. Infectii respiratorii joase intercurente
D. Valoarea peste 30ppb a oxidului nitric in aerul expirat
E. Orice infectie respiratorie
(pag. 333)

G2236133. Urmatoarele afirmatii referitoare la astmul moderat persistent sunt adevarate:


A. Simptomele sunt zilnice
B. Simptomele nocturne sunt mai frecvente de 2 ori/luna
C. Necesita utilizare zilnica de beta2 agonisti inhalator
D. FEV1 sau PEF 61-79%
E. Variabilitatea PEF mai mica de 20%
(pag. 229)

G2236134. Urmatoarele afirmatii referitoare la astmul usor intermitent sunt adevarate, cu exceptia:
A. Simptomele apar mai rar de 2 ori/saptamana
B. Simptomele nocturne apar mai rar de 2 ori/ saptamana
C. Variabilitatea PEF este mai mica de 10 %
D. Exacerbarile sunt de scurta durata
E. PEF mai mare de 80%
(pag. 229)

G2236135. Care dintre urmatoarele afirmatii referitore la decesul in astmul bronsic sunt adevarate:
A. Decesul este precipitat de toxicitatea mixta a teofilinei in asociere cu beta2 agonisti
B. Grupele de varsta cu risc crescut de deces sunt:copiii sub 2 ani si adolescentii si tinerii (15-24 ani)
C. Riscul de deces estecrescut la prescolari(3-6 ani)
D. Supradozarea corticosteroizilor constituie un factor precipitant al decesului
E. In precipitarea decesului au fost incriminate tratamentele cu beta 2 agonosti
(pag. 230)

G2236136. Radiografia pulmonara in astmul bronsic la copil:


A. Este importanta pentru confirmarea/excluderea unor eventuale complicatii (pneumotorace,
pneumomediastin)
B. Arata hiperinflatie
C. Arata microopacitati raspandite in ambii campi pulmonari
D. Permite diagnosticul diferential cu alte cauze de obstructie bronsica
E. Nu este necesara
(pag. 230)

G2236137. Urmatoarele efecte sistemice nedorite este posibil sa apara dupa administrarea de lunga
durata a corticosteroizilor pe cale inhalatorie la copil:
A. Afectarea axului hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian
B. Ulcerul gastro-duodenal
C. Incetinirea cresterii
D. Diabetul zaharat

1088 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1089 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. Cataracta
(pag. 234)

G2236138. Urmatoarele mecanisme de actiune apartin cromoglicatului de sodiu, administrat la copiii


cu astm bronsic:
A. Stabilizarea membraneimastocitului, cu impiedicarea eliberarii mediatorilor inflamatiei
B. Inhibarea fosfodiesterazei
C. Relaxarea musculaturii netede a bronsiilor
D. Inhibarea activarii unui mare numar de celule inflamatorii(nneutrofile, eozinofile, mastocite)
E. Actiune asupra receptorilor fibrelor nemielinizate
(pag. 234-235)

G2236139. Din grupa medicamentelor bronhodilatatoare fac parte:


A. Agonistii beta 2 adrenergici
B. Corticosteroizii
C. Cromoglicatul disodic
D. Metilxantinele
E. Anticolinergicele
(pag. 235)

G2236140. Care dintre urmatoarele medicamente administrate in aerosoli in astmul bronsic la copil nu
este beta 2 adrenergic:
A. Salbutamol (Ventolin)
B. Ipatropium bromid (Atrovent)
C. Terbutalina (Brycanil)
D. Nedocromil sodic
E. Fenoterol (Berotec)
(pag. 235)

G2236141. Principalul inconvenient al administrarii aminofilinei la copilul cu astm bronsic este:


A. Intervalul ingust intre doza terapeutica si doza toxica
B. Lipsa actiunii antiinflamatorii
C. Cresterea secretiei gastrice acide
D. Actiunea bronhodilatatoare redusa
E. Stimularea centrului respirator
(pag. 236)

G2236142. Care dintre urmatoarele manifestarile constituie efecte nedorite ale aminofilinei la copilul cu
astm bronsic:
A. Inhibitia centrului respirator
B. Somnolenta
C. Agitatie, tremor
D. Reducerea secretiei gastrice acide
E. Stimularea centrului respirator
(pag. 236)

G2236143. Recaderea, dupa externarea copiilor tratati de urgenta pentru criza de astm, este intalnita:
A. La majoritatea bolnavilor
B. In aproximativ 10 % dintre cazuri
C. Mai frecvent la sexul masculin
D. Mai frecvent la copiii peste14 ani
E. Mai frecvent la sexul feminin

1089 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1090 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 236)

G2236144. Care dintre urmatoarele alternative terapeutice se utilizeaza in terapia cronica a astmului
bronsic la copil:
A. Beta 2 adrenergice inhalator
B. Preparate de teofilina cu eliberare lenta
C. Administrare zilnica de Prednison la copiii peste 5 ani
D. Corticosteroizi in aerosoli
E. Cromoglicat de sodiu
(pag. 237)

G2236145. Folosirea corticosteroizilor in astmul bronsic la copil se bazeaza pe urmatoarele


mecanisme de actiune, cu exceptia:
A. Inhibarea degranularii mastocitare
B. Scaderea secretiei de mucus
C. Inhibarea fosfodiesterazei
D. Cresterea raspunsului receptorilor beta 2 adrenergici de la nivelul musculaturii netede a cailor respiratorii
la actiunea bronhodilatoarelor
E. Interfereaza metabolismul acidului arahidonic, sinteza de leucotriene si prostaglandine
(pag. 234)

G2236146. Care dintre medicamentele urmatoare sunt folosite in tratamentul crizei de astm bronsic de
intensitate medie?
A. Corticosteroizi cu administrare topica
B. Aerosoli cu beta 2 adrenergice
C. Antibiotice
D. Metilxantine i.v.
E. Mucolitice
(pag. 236)

G2236147. Tratamentul cu antibiotice la copilul cu astm bronsic se admistreaza:


A. In orice criza de astm
B. In crizele acute grave de astm
C. La copiii care au semne de infectie asociate (febra, sputa purulenta)
D. Periodic in astmul sever persistent pentru profilaxia infectiilor
E. In caz de sinuzita bacteriana asociata
(pag. 236)

G2236148. In tratamentul crizei grave de astm bronsic se utilizeaza:


A. Aerosoli cu Ventolin
B. Teofilina i.v.
C. Oxigenoterapie
D. Corticoterapie in aerosoli
E. Antibioterapie i.v.
(pag. 236)

G2236149. Administrarea anticolinergicelor in aerosoli in astmul bronsic la copil produce:


A. Blocarea reflexului bronhoconstrictor aparut la contactul cu substante iritante
B. Inhibarea degranularii mastocitare
C. Stimularea activitatii ciliare
D. Bronhodilatatie prin reducerea tonusului vagal al cailor aeriene
E. Inhibarea fosfodiesterazei
(pag. 236)

1090 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1091 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2236150. Urmatoarele afirmatii referitoare la desensibilizarea specifica in tratamentul astmului alergic


la copil sunt adevarate:
A. Este citata in recomandarile moderne privind tratamentul astmului bronsic
B. In 25% din cazurile de alergii sigure nu s-au observat ameliorari
C. Determina scaderea anticorpilor IgG specifici antigenului
D. Din cauza riscului reactiei anafilactice se face obligatoriu intr-o unitate sanitara dotata corespunzator
E. Indicatia ei se rezuma la cazurile dovedite de aeroalergeni, care nu pot fi controlate medicamentos
(pag. 237-238)

G2236151. Urmatoarele afirmatii privind recomandarile terapeutice in astmul usor intermitent al


copilului (dupa NAEPP, 1997) sunt adevarate:
A. Pentru indepartarea rapida a simptomelor la nevoie se administreaza beta 2 agonisti cu actiune scurta
inhalator
B. Este indicata desensibilizarea specifica
C. Se recomanda doza mici de teofilina administrata zilnic p.o.
D. Nu necesita tratament de intretinere zilnic
E. Sunt recomandati corticosteroizi inhalatori administrati zilnic
(pag. 239 tabel)

G2236152. Urmatoarele afirmatii privind recomandarile terapeutice in astmul usor persistent al


copilului (dupa NAEPP 1997) sunt adevarate:
A. Beta 2 agonistii cu actiune scurta inhalatori sunt necesari pentru indepartarea simptomelor
B. Este indicata desensibilizarea specifica
C. Pentru controlul pe timp lung se pot administra o data pe zi doze mici de corticosteroizi inhalatori
D. Dozele zilnice mici de teofilina sunt contraindicate in controlul pe timp lung
E. Copilul si/sau parintii trebuie invatati sa monitorizezestarea in care se afla
(pag. 239)

G2236153. Urmatoarele afirmatii privind recomandarile terapeutice in astmul indus de effort (dupa
NAEPP 1997) sunt adevarate:
A. Pentru tratamentul de intretinere (pe timp lung) sunt recomandate corticosteroizii inhalatori
B. Este contraindicata practicarea sportului
C. Corticosteroizii inhalatori se administreaza inaintea efortului
D. Profesorii si antrenorii copiilor cu astm trebuie avertizati
E. Beta 2 agonistii cu actiune scurta sau Cromolyn se administreaza inaintea efortului
(pag. 239 tabel)

G2336154. obstrucţia bronşică din astmul bronşic la copil implică:


A. inflamaţie
B. spasmul musculaturii netede a bronşiilor
C. hiperreactivitatea bronşică
D. fumat pasiv
E. atopie
(pag. 226)

G2336155. care sunt formele clinice de astm după manifestările clinice?


A. cough- varaint asthma
B. astmul alergic
C. astmul la efort
D. astmul intermitent
E. astmul persistent
(pag. 228)

1091 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1092 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2336156. clasificarea severităţii astmului (NAEPP,1997)


A. astm recurent
B. astm sever persistent
C. astm moderat persistent
D. astm uşor persistent
E. astm uşor intermitent
(pag. 229)

G2336157. forma moderată de astm are următoarele trăsături clinice:


A. dispnee moderată
B. dificultăţi de alimentare
C. vorbire sacadată
D. wheezing
E. febră
(pag. 229)

G2336158. radiografia pulmonară în astmul bronşic la copil demonstrează:


A. torace în butoi
B. hiperinflamaţie
C. coborârea diafragmului
D. cord mic
E. cardiomegalie
(pag. 230)

G2336159. care sunt paramentrii spirografici care sesizează existenţa obstrucţiei aeriene?
A. VEMS
B. CV
C. VEMS şi CV
D. VEMS/CV
E. VR
(pag. 231)

G2336160. medicaţia antiastmatică este reprezentată de:


A. medicamente antiinlamatoare
B. mediacemente bronhodilatatoare
C. antibiotice
D. antihistaminice
E. imunosupresive
(pag. 234)

G2336161. principalele medicamente antiinlamatoare în astmul bronşic la copil sunt:


A. corticosteroizii
B. cromoglicatul de sodiu
C. antiinflamatorii nonsteroidine
D. metilxantine
E. bronhodilatatoare
(pag. 234)

G2336162. tratamenrtul crizei acute de astm bronşic, formă moderată cuprinde:


A. ß2 adrenergice
B. corticosteroizi topici
C. inhibitori de leucotriene

1092 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1093 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. teofilina
E. antihistaminice
(pag. 236)

G2336163. care sunt factorii de risc pentru recăderea crizei de astm bronşic?
A. vărsta peste 14 ani
B. sex feminin
C. expunere la fum de ţigarete
D. spitalizări anterioare pentru astm
E. toxocaroza
(pag. 236)

G2336164. recomandări terapeutice în astmul uşor, intercritic (NAEPP 1997)


A. astmul bronşic uşor intermitent nu necesită medicaţie zilnică
B. astmul bronşic uşor intermitent necesită corticoterapie inhalată, doze mici zilnice
C. astmul bronşic uşor persistent necesită doze mici de corticosteroizi inhalaţi şi cromolin ca droguri de primă
alegere
D. astmul bronşic uşor persistent necesită zilnic doze mici de teofilină sau inhibitori de leucotrine
E. astmul bronşic indus de efort nu necesită tratament
(pag. 237)

G2336165. bronhovaxom conţine lizat bacterian de:


A. haemophilus
B. pneumococ
C. klebsiella, neiseria
D. stafilococ
E. moraxella
(pag. 240)

G2336166. tratamentul antibiotic în astmul bronşic:


A. nu face parte din terapia crizei de astm
B. rezervat copiilor care au semne de infecţie asociată
C. face parte din terapia crizei de astm
D. indicat în sinuzita bacteriană
E. indicat în rinita alergică asociată
(pag. 236)

G2336167. tratamentul crizelor grave de astm bronşic (PEFR mai mic de 40%)
A. se face în spital
B. se administrează oxigen
C. se administrează aerosoli cu Ventoline sau Brycanil la fiecare 2 ore
D. se administrează antihistaminice
E. se administrează antibiotice
(pag. 236)

G2336168. examenul clinic în astmul bronşic poate evidenţia:


A. rinită
B. sinuzită
C. polipi nazali
D. greturi,vărsături
E. cefalee
(pag. 228)

1093 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1094 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2336169. astmul bronşic este o boală caracterizată prin:


A. obstrucţia variabilă şi reversibilă a căilor respiratorii
B. obstrucţia ireversibilă a căilor respiratorii
C. inflamaţia căilor respiratorii
D. hiperreactivitate bronşică
E. distrucţie alveolară
(pag. 225)

G2536170. Pentru diagnosticul astmului bronşic la copil, sunt utilizaţi următorii parametri, componenţi
ai fenotipului astmatic:
A. nivelele serice ale IgE total şi IgE specifice
B. răspunsul la teste cutanate de pneumoalergeni
C. nivelul eozinofilelor în sânge
D. hiperreactivtatea bronşică la teste de provocare
E. nivelul proteinei C reactive serice
(pag. 225)

G2536171. Care dintre următoarele afirmaţii intră în definiţia astmului bronşic_


A. este o boală pulmonară cronică
B. este caracterizată prin obstrucţia variabilă şi reversibilă a căilor respiratorii
C. este caracterizată de hipersecreţia de mucus
D. este caracterizată prin inflamaţia căilor respiratorii
E. este caracterizată prin obstrucţia hiperreactivitate bronşică
(pag. 225)

G2536172. Debitul expirator maxim instantaneu de vârf (PEFR) poate reflecta la copiii astmatici:
A. severitatea bolii
B. corelaţia cu hiperreactivitatea bronşică
C. adecvarea conduitei terapeutice
D. gradul de maturare al plămânilor
E. capacitatea de adaptare la efortul fizic
(pag. 232)

G2536173. Testele alergologice, efectuate in vivo (teste cutanate intradermice):


A. nu pun diagnosticul de astm bronşic
B. demonstrează prezenţa sau absenţa IgE la alergeni specifici
C. sunt patognomonice pentru stabilirea de astm bronşic la copil
D. pot proba atopia
E. sunt puţin specifice
(pag. 233)

G2536174. Desensibilizarea specifică în tratamentul astmului alergic la copil:


A. nu este citată în recomandările moderne
B. este foarte utilă la copiii cu acest diagnostic
C. prezintă risc de reacţie anafilactică la fiecare administrare
D. prezintă beneficii clinice de la prima administrare
E. are efecte sesizabile clinic după 6-12 luni
(pag. 237)

G2536175. Care dintre următoarele afirmaţii privind tratamentul antibiotic în astmul bronşic la copil
sunt adevărate?
A. nu face parte din terapia crizei de astm

1094 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1095 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. este rezervată copiilor care au semne de infecţie asociată (febră, spută purulentă)
C. este indicat dacă la criza de astm se asociază sinuzită bacteriană
D. macrolidele au indicaţie în tratamentul exacerbărilor
E. asocierea la tratamentul bronhodilatator a Penicilinei are efecte practice benefice
(pag. 236)

G2536176. În astmul bronşic la copil, radiografia pulmonară poate demonstra:


A. “torace în butoi”
B. hiperinflaţie
C. coborârea diafragmului
D. cordul mic, “în picătură”
E. bombarea arcului mijlociu stâng
(pag. 230)

G2536177. Care dintre următoarele afirmaţii privind leucotrienele sunt adevărate?


A. sunt produse de metabolism ale acidului arahidonic
B. sunt produse de metabolism ale acidului clavulanic
C. se obţin pe calea 5-lipooxigenazei
D. leucotrienele D4 au efect bronhoconstrictor de 1000 de ori mai puternic decât histamine
E. iniţiază activarea limfocitelor şi leucocitelor, cu eliberarea de mediatori chimici ai inflamaţiei
(pag. 227)

G2536178. Declanşarea crizei acute de astm este sub influenţa unor stimuli foarte diferiţi, cum ar fi:
A. infecţiile
B. alergenii respiratori
C. obezitatea
D. efortul fizic
E. emoţiile
(pag. 226)

G2536179. În status astmaticus, copilul


A. este anxios
B. este cianotic
C. este intens dispneic
D. este somnolent
E. preferă să stea în şezut
(pag. 226)

G2536180. Care dintre următoarele afirmaţii privind cough-variant asthma sunt adevărate?
A. reprezintă 10% din totalul formelor de astm
B. constă în tuse spastică, repetitivă, cu durata mai lungă de 4 săptămâni
C. constă în tuse chinuitoare, în chinte, care apare de obicei în cursul după-amiezii
D. tusea răspunde favorabil la tratamentul antiastmatic
E. tusea este influenţată numai de mucolitice şi hidratare
(pag. 228)

G2536181. Medicamentele cu acţiune bronhodilatatoare utilizate în astmul bronşic sunt:


A. beta-2-agoniştii
B. metilxantinele
C. corticosteroizii inhalatori
D. anticholinergicele
E. blocanţii canalelor de calciu

1095 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1096 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 235)

G2536182. Dintre caracteristicile anatomice şi fiziologice ale plămânului copilului mic, care îl plasează
la risc pentru insuficienţa respiratorie în cazul crizei de astm bronşic fac parte:
A. diafragmul devine dezavantajat funcţional
B. are o rezistenţă crescută la fluxul de aer
C. musculatura netedă a bronhiilor este dispusă în spirală
D. ţesutul elastic este hipertrofiat
E. ţesutul elastic este dezvoltat insuficient
(pag. 230)

G2536183. În care dintre următoarele afecţiuni poate apare hiperreactivitatea bronşică?


A. astm bronşic
B. viroze respiratorii
C. expuneri acute la substanţe toxice şi iritante
D. fibroză chistică
E. tuberculoză pulmonară
(pag. 231)

G2536184. Dintre semnele de gravitate ale unei crize de astm care poate duce la deces fac parte:
A. tahicardia
B. pulsul paradoxal
C. cianoza centrală
D. lipsa de ameliorare la doze acceptabile de medicamente antiinflamatoare
E. lipsa de ameliorare la doze acceptabile de medicamente beta-2-agoniste
(pag. 230)

G2536185. Testele nespecifice de provocare la histamină pot determina la copiii cu astm bronşic:
A. scăderea VEMS (cu mai mult de 15% faţă de valorile iniţiale)
B. scăderea raportului VEMS/CV
C. scăderea Raw (cu mai mult de 40% faţă de valorile iniţiale)
D. creşterea Raw (cu mai mult de 40% faţă de valorile iniţiale)
E. creşterea CRF
(pag. 231)

G2536186. Factori de risc pentru recăderea crizei de astm bronşic la copil sunt:
A. vârsta mare a copilului (peste 14 ani)
B. sexul feminin
C. absenţa tusei din tabloul clinic
D. mama fumătoare (în general, expunerea la fum de ţigară)
E. spitalizări anterioare pentru astm
(pag. 236)

G2536187. Semne clinice de gravitate a crizei de astm bronşic la copil sunt:


A. prezenţa wheezing-ului în expir
B. apariţia wheezing-ului în inspir
C. diminuarea murmurului vezicular
D. apariţia pulsului paradoxal
E. contracţia concomitentă a muşchilor sterno-cleidomastoidieni
(pag. 228)

G2536188. Care dintre următoarele afirmaţii privind Bronhovaxom (Bronhodin) în tratamentul astmului
bronşic la copil sunt adevărate?

1096 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1097 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

A. este un antiinflamator de primă linie


B. este un imunostimulant cu activitate nespecifică
C. este un beta-2-agonist cu durată scurtă de acţiune
D. este un beta-2-agonist cu durată lungă de acţiune
E. stimulează secreţia de imunoglobuline la nivelul mucoasei respiratorii
(pag. 240)

G2636189. Care din urmatoarele afirmatii privind diversificarea alimentatiei sunt false:
A. Alimentul nou introdus va fi administrat initial cu biberonul.
B. Diversificarea alimentatiei se începe când copilul e în stare perfecta de sanatate.
C. Introducerea alimentului nou se face brusc.
D. Se pot introduce concomitent doua alimente.
E. Daca la introducerea unui nou aliment apar semne de intoleranta, acel aliment va fi suprimat 1-2
saptamâni.
(pag. 43)

G2636190. Care din urmatoarele sunt contraindicatii permanente ale alimentatiei la sân?
A. Eritroblastoza fetala
B. Mameloanele ombilicate
C. Mastita
D. Septicemia mamei
E. Tuberculoza activa a mamei.
(pag. 44)

G2636191. Care din urmatoarele afirmatii despre colostru sunt adevarate?


A. Este un lichid galbui
B. Are un continut mai mare de lactoza, grasimi decât laptele de mama matur.
C. Este secretat în ultimul trimestru de sarcina.
D. Contine vitamine liposolubile si Ig în cantitati mai mici decât laptele matur.
E. Este laptele cel mai bine suportat în perioada neonatala.
(pag. 29)

G2636192. Care din urmatorii sunt factori de protectie antiinfectioasa ai laptelui matern?
A. Lactoferina
B. Lizozim
C. Lipaza
D. Imunoglobuline
E. Factorul de crestere insulin-like
(pag. 31)

G2636193. Alimentatia naturala este superioara celei artificiale deoarece:


A. Asigura protectie antiinfectioasa si antialergica
B. Permite adaptarea automata la nevoile nutritionale ale copilului.
C. Furnizeaza o ratie alimentara echilibrata.
D. Favorizeaza dezvoltarea florei coliforme
E. Creaza legatura afectiva mama-fat.
(pag. 44)

G2636194. Care din urmatoarele sunt contraindicatii permanente din partea copilului în alimentatia
naturala?
A. Galactozemia
B. Sindrom icteric

1097 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1098 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. Intoleranta congenitala la acizi grasi nesaturati


D. Mastita mamei
E. Tireotoxicoza mamei
(pag. 45)

G2636195. Diversificare alimentatiei naturale impune urmatoarele principii:


A. Alimentul nou se introduce progresiv
B. Se administreaza când sugarul este sanatos
C. Se pot introduce simultan doua alimente
D. Se insista la introducerea unui nou aliment pâna ce sugarul îl accepta.
E. Daca apar varsaturi se sisteaza alimentul nou introdus.
(pag. 43)

G2636196. Diversificarea precoce are urmatoarele dezavantaje:


A. Somn linistit
B. Favorizeaza obezitatea
C. Functia digestiva este imatura
D. Glutenul introdus precoce favorizeaza aparitia celiakiei
E. Crestere ponderala rapida.
(pag. 43)

G2636197. Care din urmatoarele sunt incidente în alimentatia naturala?


A. Mastita mamei
B. Hipogalactia
C. Constipatia
D. Diareea postprandiala
E. Conflicte afective
(pag. 44 - 45)

G2836198. Astmul usor intermitent este caracterizat de urmatoarele, cu exceptia:


A. Simptome > 2 ori / saptamana
B. Intercriza normala
C. Exacerbari de scurta durata
D. Simptome nocturne > 2 ori / luna
E. FEV1 sau PEF > 80%
(pag. 229)

G2836199. Astmul usor intermitent este caracterizat de urmatoarele, cu exceptia:


A. Simptome < 2 ori / saptamana
B. Intercriza anormala
C. Exacerbari de lunga durata
D. Simptome nocturne < 2 ori / luna
E. FEV1 sau PEF > 80%
(pag. 229)

G2836200. Astmul moderat persistent este caracterizat de urmatoarele, cu exceptia:


A. Simptome zilnice
B. Activitatea fizica neafectata de exacerbari
C. Utilizare zilnica de β2 - agonisti
D. Simptome nocturne > 1 / luna
E. FEV1 sau PEF, 61 - 79%
(pag. 229)

1098 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1099 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2836201. Astmul moderat persistent este caracterizat de urmatoarele, cu exceptia:


A. Simptome zilnice
B. Activitatea fizica neafectata de exacerbari
C. Utilizare zilnica de β2 - agonisti
D. Simptome nocturne > 1 / luna
E. FEV1 sau PEF, < 60%
(pag. 229)

G2836202. Referitor la terapia cu metilxantine sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:


A. In vitro stimuleaza fosfat diesteraza
B. Intoxicatia acuta cu teofilina are antidot specific
C. Posologia intre 1 – 7 luni este de 6 – 8 mg / kgc / zi
D. Posologia intre 7 luni si 9 ani este de 16 – 24 mg / kgc / zi
E. Au fereastra terapeutica ingusta
(pag. 236)

G2836203. Referitor la terapia cu metilxantine sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:


A. In vitro stimuleaza fosfat diesteraza
B. Intoxicatia acuta cu teofilina are antidot specific
C. Posologia intre 1 – 7 luni este de 16 – 18 mg / kgc / zi
D. Posologia intre 7 luni si 9 ani este de 16 – 24 mg / kgc / zi
E. Au fereastra terapeutica ingusta
(pag. 236)

1099 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1100 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Tema nr. 37
Convulsiile la copil
BIBLIOGRAFIE:
4. Ciofu Eugen, Ciofu Carmen – Esentialul in pediatrie, editia a 2 a, Ed. Medicala Amaltea, 2002

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1137001. Diagnosticul diferential al convulsiilor febrile se face cu:


A. Infectiile SNC
B. Intoxicatiile medicamentoase
C. Epilepsia cu crize declansate de febra
D. Tulburarile electrolitice din gastroenterocolite
E. Scleroza tuberoasa
(pag. 519)

G1137002. Doza corecta de Diazepam i.v. pentru oprirea unei crize convulsive este:
A. 0,1-0,2 mg/kg/doza
B. 0,3-0,5 mg/kg/doza
C. 0,6-0,8 mg/kg/doza
D. 0,9-1 mg/kg/doza
E. 1,5-2 mg/kg/doza
(pag. 515)

G1137003. Nivelul seric al medicamentelor antiepileptice este indicat in urmatoarele situatii, cu


EXCEPTIA:
A. La instituirea tratamentului, pentru a confirma atingerea nivelelor terapeutice
B. Necomplianta familiei la tratament
C. In status epilepticus, la bolnavii deja tratati anterior
D. In prezenta semnelor de toxicitate medicamentoasa
E. Inainte de practicarea unui sport care implica activitati fizice intense
(pag. 516, 517)

G1137004. Tratamentul crizei la convulsii febrile poate include urmatoarele masuri terapeutice, cu
EXCEPTIA:
A. Administrarea de Diazepam i.v. lent (1 mg/minut)
B. Administrarea de Diazepam intrarectal
C. Administrarea de Fenobarbital 5 mg/kg/doza per os
D. Administrarea de Paracetamol intrarectal
E. Impachetari hipotermizante
(pag. 520)

G1137005. Urmatoarele caracteristici definesc convulsiile febrile, cu EXCEPTIA:


A. Apar la sugar si copilul mic, intre 6 luni si 5 ani
B. Apar in prezenta unei febre mai mari de 38°C
C. Durata sub 15 minute
D. Apar de regula in primele 3 zile de febra
E. Apar la copii indemni neurologic inainte de prima criza si/sau intercritic
(pag. 518)

1100 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1101 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1137006. Urmatoarele convulsii febrile pot fi considerate “complexe”, cu EXCEPTIA:


A. Crizele focale (Jacksoniene), unilaterale
B. Crizele cu o durata de peste 30 minute
C. Crizele care nu se remit dupa prima doza de anticonvulsivant
D. Crizele urmate de hemiplegie/hemipareza
E. Crizele care se repeta in primele 24 ore
(pag. 519)

G1137007. Urmatoarele forme de epilepsie se transmit dupa modelul autozomal dominant, cu


EXCEPTIA:
A. Convulsiile neonatale familiale benigne
B. Convulsiile din scleroza tuberoasa
C. Convulsiile din neurofibromatoza
D. Sindromul West (spasmele infantile)
E. Sindromul cromozomului X fragil
(pag. 506, 507)

G1137008. Urmatoarele tipuri clinice de crize epileptice reprezinta crize (“convulsii”) generalizate, cu
EXCEPTIA:
A. Absentele tipice
B. Absentele atipice
C. Convulsiile mioclonice
D. Crizele atone
E. Convulsiile (crizele) psihomotorii de lob temporal
(pag. 508)

G1137009. in categoria epilepsiilor partiale intra urmatoarele entitati, cu exceptia:


A. Epilepsia primara de citit
B. Epilepsia benigna a copilului cu spike-uri centrotemporale
C. Epilepsia copilului cu paroxisme occipitale
D. Epilepsia mioclonica juvenila
E. Epilepsia cronica progresiva partiala continua a copilului
(pag. 510)

G1137010. in crizele de convulsii febrile complexe urmatoarele date sunt corecte, cu exceptia:
A. Manifestari motorii de tip clonic, unilateral
B. Durata prelungita a crizei, peste 30 de minute
C. Deficit hemiplegic post critic
D. Repetarea crizelor in interval de 24 ore
E. Debut exclusiv la sugari
(pag. 518, 519)

G1137011. Principalele cauze endogene de convulsii ocazionale sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. Aport excesiv de electroliti care antreneaza hipernatremie
B. Focare de supuratie endocraniana
C. Tromboze vasculare arteriale sau venoase cerebrale
D. Sincopa de orice cauza cu anoxie prelungita
E. Encefalopatia hipertensiva
(pag. 518)

G1137012. Urmatoarele afirmatii referitoare la convulsiile generalizate sunt adevarate, cu exceptia:


A. Sunt expresia suferintei generalizate a creierului

1101 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1102 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. in timpul crizei starea de constienta este abolita


C. Absentele tipice reprezinta o forma de crize neconvulsivante primar generalizate
D. Convulsiile mioclonice sunt contracţii musculare de scurta durata
E. Medicatia de prima alegere in spasmele infantile este carbamazepina
(pag. 508, 509)

G1137013. Urmatoarele date sunt corecte in convulsii, cu exceptia:


A. in tratamentul crizei de convulsii medicamentul de electie este diazepamul
B. Varsta de debut a convulsiilor febrile este peste 5 ani
C. Acidul valproic sau sarea sodica a acestuia este singurul antiepileptic al carui spectru de actiune cuprinde
toate tipurile de epilepsii
D. Nu se trateaza prima criza de convulsii mai ales daca se suspecteaza o epilepsie idiopatica
E. Doza anticonvulsivanta de diazepam este de 0,3-0,5 mg/kg/zi
(pag. 514, 515, 516)

G1137014. Acidul valproic sau valproatul de sodiu este cel mai utilizat drog anticonvulsivant utilizat in
pediatrie. Identificati eroarea din urmatoarele afirmatii:
A. Poate fi utilizat in tratamentul tuturor formelor de epilepsie
B. Doza recomandata se creste lent
C. Efectele adverse sunt de asteptat dupa utilizarea prelungita a tratamentului
D. in primele 6 luni de la inceperea tratamentului efectele adverse sunt improbabile
E. Cel mai frecvent efect advers este citoliza hepatica
(pag. 514)

G1137015. Care este etiologia cea mai frecventa a convulsiilor ocazionale. Identificati eroarea din
urmatoarea enumerare:
A. Traumatisme craniene severe
B. Hiponatremie grava
C. Intoxicatie cu apa
D. Hipocalcemie
E. Sindrom West
(pag. 518)

G1137016. Convulsiile generalizate se caracterizeaza prin pierderea cunostintei. Care din urmatoarele
tipuri de convulsii nu se insoteste de pierderea starii de constienta:
A. Absente tipice (petit mal)
B. Convulsii mioclonice
C. Convulsii jacksoniene
D. Convulsii tonico-clonice
E. Convulsii atone
(pag. 507, 508)

G1137017. Epilepsia simptomatica are substrat organic. Care din urmatoarele cauze de epilepsie
simptomatica este inexacta:
A. Malformatiile sistemului nervos central
B. Tumorile cerebrale
C. Facomatoze
D. Trisomie 21
E. Sechele dupa meningita purulenta neonatala
(pag. 511)

G1137018. Epilepsia tip grand mal are urmatoarele caracteristici, cu o singura exceptie:
A. Este cea mai severa forma clinica de epilepsie

1102 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1103 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. Repetabilitatea crizelor este caracteristica


C. Factorul declansator al crizei este totdeauna febra inalta
D. Intercritic traseul EEG poate fi normal
E. Exista trasee EEG modificate sugestiv fara expresie clinica
(pag. 509)

G1137019. Status-ul epileptic este definit de prelungirea unei crize de convulsii peste 30 minute.
Etiologia cea mai comuna este urmatoarea, cu o singura exceptie:
A. Oprirea brusca a tratamentului anticonvulsivant
B. Meningita purulenta
C. Tetania hipocalcemica
D. Malformaţiile sistemului nervos central
E. Intoxicatiile cu antidepresoare triciclice
(pag. 517, 541)

G1137020. Tratamentul status-ului epileptic presupune urmatoarele gesturi terapeutice dintre care
unul este de evitat:
A. Administrarea de fenobarbital (i.m)
B. Administrarea de benzodiazepine (iv, rectal)
C. Administrarea de midazolam (iv)
D. Administrarea de fenitoin
E. Anestezie generala
(pag. 517, 518)

G1137021. Tulburarile metabolice de diverse cauze sunt citate drept posibile cauze de convulsii
ocazionale. Identificati eroarea:
A. Hiperglicemie
B. Hipoglicemie
C. Hipocalcemie
D. Hiponatremie
E. Hipernatremie
(pag. 518)

G1137022. Urmatoarele cauze de convulsii ocazionale sunt mai frecvent intalnite in pediatrie, cu o
singura exceptie:
A. Meningita acuta
B. Hematom subdural post-traumatic
C. Intoxicatia acuta cu fenobarbital
D. Sindromul Reye
E. Piridoxinodependenta (la nou nascut)
(pag. 518, 542)

G1137023. Urmatoarele sunt caracteristice absentelor tipice din epilepsie, cu o singrua exceptie:
A. Denumirea sinonima a absentelor tipice este cea "petit mal"
B. Manifestarea clinica caracteristica consta din scurte perioade de pierdere a starii de constienta
C. Atacurile sunt insotite de pierderea de tonus si "cadere"
D. Traseul EEG are modificari tipice
E. Numarul atacurilor poate ajunge la cateva sute pe zi
(pag. 509)

G1237024. Antiepilepticele in asociere cu ACTH sau corticoterapie se utilizeaza in tratamentul:


A. epilepsiilor idiopatice
B. sindromului West

1103 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1104 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. epilepsiilor criptogenice
D. sindromului Lennox-Gastaut
E. convulsiilor febrile
(pag. 513)

G1237025. Efectul anticonvulsivant neinsotit de sedare este marele avantaj al:


A. acidului valproic
B. fenitoinei
C. fenobarbitalului
D. ethosuccimidului
E. carbamazepinei
(pag. 514)

G1237026. Evolutia favorabila a epilepsiei poate fi observata in:


A. sindromul West
B. epilepsia idiopatica
C. sindromul Lennox-Gastaut
D. epilepsia mioclonica
E. epilepsia simptomatica
(pag. 507)

G1237027. La initierea tratamentului, doza de acid valproic va fi de:


A. 5 mg/kg/zi
B. 10 mg/kg/zi
C. 15 mg/kg/zi
D. 20 mg/kg/zi
E. 25 mg/kg/zi
(pag. 514)

G1237028. Pentru cuparea crizei convulsive, Desitinul se va administra la copii pe cale:


A. per orala
B. i.v.
C. s.c.
D. intrarectala
E. i.m.
(pag. 515)

G1237029. Singurul antiepileptic al carui spectru de actiune cuprinde toate tipurile de epilepsii este:
A. acidul valproic
B. fenitoina
C. carbamazepina
D. fenobarbitalul
E. diazepamul
(pag. 514)

G1337030. Autenticitatea manifestarilor de tip convulsiv la copil este data de:


A. Absenta sincronismului clinica - EEG
B. Unde lente inregistrate cu 30 de minute inainte de criza
C. Corespondent sincron pe EEG
D. Complexe varf unda inregistrate postcritic
E. Unde lente inregistrate cu 24 de ore inainte de criza convulsiva
(pag. 506)

1104 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1105 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1337031. Caracteristicile convulsiilor febrile complexe:


A. Manifestari tonico-clonice generalizate
B. Durata intre 5 si 15 minute
C. Deficit hemiplegic postcritic
D. Crize nerepetitive
E. Crize in contextul unei infectii SNC
(pag. 519)

G1337032. Criteriile pentru aplicarea terapiei preventive continue in convulsiile febrile ale copilului
sunt:
A. Prezenta antecedentelor de epilepsie in familie
B. Crize sub 10 minute
C. Lipsa anomaliilor neurologice preexistente
D. Criza inaugurala survenita peste 6 ani
E. Crize generalizate
(pag. 520)

G1337033. Epilepsia copilului este o boala:


A. Cronica
B. Acuta
C. Cu etiologie bine precizata in toate cazurile
D. Caracterizata printr-o singura convulsie
E. Idiopatica in toate cazurile
(pag. 506)

G1537034. Care este in mod obisnuit etiologia febrei in contextul careia apar convulsiile febrile:
A. infectia acuta a cailor aeriene superioare
B. infectia de tract urinar
C. meiningita si encefalita
D. boala diareica acuta
E. penumonia acuta
(pag. 519)

G1537035. Care este singura investigatie paraclinica utila in diagnosticul diferential intre convulsiile
febrile si meningita bacteriana la copil?
A. examen FO
B. examen LCR
C. EEG efectuata imediat dupa remiterea crizei
D. radiografie de craniu
E. testele sangvine de inflamatie nespecifica (ex. VSH)
(pag. 519)

G1537036. Cauza majora de convulsii ocazionale la copil este:


A. hipoglicemia
B. febra peste 38 °C
C. meningita bacteriana sau virala
D. penicilina administrata injectabil
E. hipo- sau hipernatremie
(pag. 518)

G1537037. Prima optiune terapeutica in tratamentul convulsiilor febrile la copil este:


A. paracetamol - supozitoare

1105 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1106 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. algocalmin - comprimate
C. fenobarbital - i.m.
D. fenobarbital - i.v.
E. diazepam - i.v.
(pag. 520)

G1537038. Urmatoarele afirmatii legate de convulsiile febrile complexe la copil sunt adevarate, cu
exceptia:
A. unilateralitatea manifestarilor motorii de tip clonic
B. crizele au durata peste 30 de minute (stare de rau convulsiv)
C. este prezent deficit hemiplegic postcritic
D. sunt crize motorii generalizate, in general clonice, mai rar tonico-clonice sau atone
E. crizele se repeta intr-un interval de 24 de ore
(pag. 519)

G1537039. Urmatoarele sunt cauze endogene de convulsii ocazionale la copil, cu exceptia:


A. afectari endocrine
B. meningite
C. sincopa de orice cauza
D. hipocalcemia
E. traumatismele craniene
(pag. 518)

G1637040. Crizele convulsive “simple-benigne” se caracterizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:


A. Criza motorie generalizata
B. Criza de lunga durata
C. Criza de scurta durata
D. Este lipsita de manifestari respiratorii
E. Copilul revine rapid la starea neurologica normala
(pag. 457)

G1637041. Diagnosticul diferential al convulsiilor febrile se face cu urmatoarele boli, cu EXCEPTIA:


A. Intoxicatii cu fenotiazine, xantine
B. Infectii ale SNC
C. Epilepsia
D. Diareea
E. Tulburari hidro-electrolitice.
(pag. 459)

G1637042. Sindromul Lennox-Gastaut se caracte-rizeaza prin urmatoarele, cu EXCEPTIA:


A. Convulsii mioclonice
B. Absente atipice
C. Regres a functiilor intelectuale
D. Descarcari de virfuri unda generalizate la un ritm de 2 cicli/sec.
E. Descarcari de virfuri unda generalizate la un ritm de 20 cicli/sec.
(pag. 463)

G1637043. Tratmentul convulsiilor febrile cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA:


A. Diazepam i.v., i.rectal
B. Valium (Fenobarbital)
C. Combaterea varsaturilor
D. Combaterea febrei cu Paracetamol

1106 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1107 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. Combaterea febrei cu Aspirina


(pag. 459)

G1637044. Urmatoarele sunt convulsii generalizate, cu EXCEPTIA:


A. Absente
B. Crize mioclonice
C. Convulsii partiale cu fenomene vegetative
D. Convulsii atone
E. Status epileptic
(pag. 457, 458)

G1637045. Urmatorii reprezinta factori de risc, care fac putin probabila remiterea epilepsiei tip “ grand
mal”, cu EXCEPTIA:
A. Debut sub varsta de 2 ani
B. Anomalii neurologice.
C. Persiatenta anomaliilor EEG intercritic.
D. Aparitia mai multor tipuri de convulsii
E. Criza de convulsii febrile aparuta inainte de 6 ani.
(pag. 460, 461)

G2337046. Convulsiile partiale complexe ale copilului nu se caracterizeaza prin:


A. afectarea lobilor temporali
B. iluzii, halucinatii vizuale, perceptii distorsionate
C. vorbire fractionata sau imposibila
D. descarcarile convulsive exclusiv din lobii frontali
E. tulburari emotionale cum ar fi anxietatea
(pag. 508)

G2337047. Convulsiile tonico-clonice ale copilului


A. debuteaza intotdeauna insidios, precedate de aura
B. sunt cele mai putin severe convulsii
C. respiratia este stertoroasa, bolnavul devine cianotic
D. faza clonica initiala este urmata de faza tonica
E. bolnavul nu este niciodata amnezic post criza
(pag. 508)

G2337048. Statusul epileptic al copilului


A. dureaza maximum o jumatate de ora
B. poate fi generat exclusiv de crizele convulsive tonico-clonice
C. nu determina niciodata sechele permanente
D. cea mai frecventa cauza este traumatismul cerebral
E. reprezinta o mare urgenta medicala
(pag. 508 - 509)

G2337049. Epilepsia cu crize tonico-clonice de tip " grand mal "


A. se defineste prin crize recurente de convulsii datorate febrei
B. debuteaza obligatoriu inainte de virsta de 3 ani
C. se caracterizeaza prin convulsii tonico-clonice insotite de pierdere constientei
D. statusul postcritic se caracterizeaza printr-o agitatie extrema
E. EEG prezinta modificari caracteristice numai dupa criza
(pag. 509)

1107 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1108 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2337050. Crizele complexe febrile ale copilului au urmatoarele manifestari in afara de:
A. durata crizei de peste 30 de minute
B. deficit hemiplegic post-critic
C. crizele nu se repeta in intervalul de 24 de ore
D. sunt intilnite frecvent inaintea virstei de 18 luni
E. copiii au antecedente de suferinta neonatala sau dismaturitate
(pag. 519)

G2537051. Care este principala caracteristică a convulsiilor parţiale:


A. Apar în context febril
B. Sunt unilaterale
C. Starea de conştienţă este păstrată
D. Nu asociază anomalii neurologice
E. Au o durată scurtă
(pag. 507)

G2537052. Care dintre urmatoarele este caracteristica paraliziei tranzitorii Todd:


A. Apare după convulsii tonico-clonice generalizate;
B. Durează câteva zile
C. Este comună la copii mari
D. Apare după o convulsie motorie focală
E. Se însoţeşte de tulburări vegetative
(pag. 508)

G2537053. În convulsiile parţiale cu simptome senzoriale descărcarea epileptică este localizata numai
in:
A. Cortexul motor;
B. Cortexul parietal;
C. Lobul temporal;
D. Lobul occipital;
E. Cortexul temporo-occipital.
(pag. 508)

G2537054. Convulsiile atone se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia:


A. Pierderea bruscă a tonusului postural
B. Păstrarea conştienţei
C. Căderea bruscă a capului către anterior
D. Cădere din picioare
E. Hipotonie după atac
(pag. 508)

G2537055. Cauza majoră a convulsiilor ocazionale este:


A. Febră peste 40 0 C;
B. Febră peste 38 0 C;
C. Hipoglicemie;
D. Hipocalcemie;
E. Encefalopatie hipertensivă
(pag. 518)

G2537056. Cauzele endogene ale convulsiilor ocazionale sunt următoarele, cu excepţia:


A. Traumatisme
B. Afectări endocrine

1108 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1109 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. Boli infecţioase
D. Afecţiuni vasculare
E. Tulburări metabolice
(pag. 518)

G2537057. Care este cea mai frecventa cauza de convulsii ocazionale:


A. Metabolice
B. Traumatice
C. Febrile
D. Infecţioase
E. Toxic-medicamentoase.
(pag. 518)

G2537058. Care este categoria in care se incadreaza convulsiile febrile?:


A. Convulsii mioclonice
B. Convulsii tonico-clonice generalizate
C. Convulsii atone
D. Convulsii parţial complexe
E. Convulsii motorii.
(pag. 518)

G2537059. Convulsiile febrile se caracterizează prin următoarele elemente, cu excepţia:


A. Debut în prima zi a unei afecţiuni acute febrile
B. Sunt declanşate de creşterea rapidă a temperaturii corporale
C. Susceptibilitate genetică
D. Infecţii ale SNC
E. Absenţa anomaliilor EEG în perioadele intercritice
(pag. 518)

G2537060. Crizele convulsive febrile “complexe” se caracterizează prin urmatoarele, cu exceptia:


A. Debut înaintea vârstei de 18 luni
B. Antecedente de suferinţă neonatală
C. Manifestări motorii bilaterale
D. Manifestări motorii de tip clonic
E. Risc crescut de sechele neurologice
(pag. 519)

G2537061. Care este singura investigaţie paraclinică utilă pentru excluderea meningitei bacteriene:
A. Examinarea LCR-ului;
B. Ecografie transfontanelară
C. Tomografie computerizată
D. Radiografie de craniu
E. EEG.
(pag. 519)

G2537062. Diagnosticul diferential al convulsiilor febrile se face cu urmatoarele, cu exceptia:


A. Infecţii ale SNC-ului;
B. Intoxicaţii medicamentoase (xantine);
C. Tulburări electrolitice;
D. Sindromul hemolitic-uremic;
E. Frisonul.
(pag. 519)

1109 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1110 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2537063. Care este medicamentul (clasa de medicamente) cu se face convenţional tratamentul crizei
de convulsii?
A. Acid valproic
B. Fenobarbital
C. Benzodiazepine
D. Carbamazepină
E. Fenitoină
(pag. 520)

G2637064. Sindromul Gregg al rubeolei congenitale consta din urmatoarele, cu EXCEPTIA:


A. Surditate
B. Boala congenitala de cord
C. Manifestari renale congenitale
D. Retard mental sever
E. Cataracta, glaucom
(pag. 142)

G2637065. Un nou-nascut cu septicemie poate prezenta urmatoarele manifestari clinice, cu EXCEPTIA:


A. Detresa respiratorie
B. Convulsii
C. Icter
D. Diaree
E. Hepatosplenomegalie
(pag. 135)

G2637066. Urmatoarele sunt semne precoce ale meningitei neonatale, cu EXCEPTIA:


A. Convulsii
B. Bombarea fontanelei
C. Hidrocefalie
D. Opistotonus
E. Varsaturi
(pag. 138)

G2637067. Care din urmatorii agenti NU determina sindromul TORCH?


A. Virusul citomegalic
B. Toxoplasma gondii
C. E.Coli
D. Virusul rubeolic
E. Virusul hepatitic
(pag. 142)

G2637068. Urmatorii sunt factori predispozanti ai sepsisului neonatal, cu EXCEPTIA:


A. Nasterea prematura
B. Ruptura prematura a membranelor amniotice
C. Mama febrila cu 5 zile înaintea travaliului
D. Febra mamei în timpul travaliului
E. Inertia uterina cu aplicatie de forceps.
(pag. 135)

G2637069. Durata tratamentului antibiotic în meningita neonatala este de:


A. 10-14 zile
B. 1 saptamâna

1110 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1111 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. 5 zile
D. 21 zile
E. 28 zile
(pag. 138)

G2837070. Crizele febrile complexe se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:


A. Clonii unilaterale
B. Durata mai mare de 30 min
C. Deficit hemiplegic permanent
D. Repetarea crizelor in 24 ore
E. Risc crescut de sechele neurologice
(pag. 518)

G2937071. În criza convulsivă tonico-clonică generalizată, medicamentul de prima alegere este:


A. Acidul valproic
B. Etosucsimidul
C. Lorazepamul
D. Carbamazepina
E. Fenobarbitalul
(pag. 517)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1137072. Alegeti afirmatiile corecte referitoare la initierea tratamentului antiepileptic de lunga durata
(cronic):
A. Se instituie odata cu prima criza de convulsii confirmata de medic
B. Se instituie obligatoriu in convulsiile febrile complexe
C. Monoterapia reprezinta tratamentul de prima intentie
D. Prezenta complexelor varf-unda 3c/sec in toate culegerile la examinarea unei electroencefalograme
E. Politerapia este rezervata numai bolnavilor cu mai multe tipuri de crize, necontrolate de un singur
antiepileptic
(pag. 513)

G1137073. In descrierea clasica, spasmele infantile (Sindromul West) sunt caracterizate de prezenta
urmatoarelor criterii de diagnostic, cu EXCEPTIA:
A. Apar numai la baieti (transmitere X-linkata)
B. Convulsii cu aspect clinic particular (spasme infantile)
C. Oprirea in dezvoltarea psihomotorie
D. EEG specific modificat
E. In majoritatea cazurilor, etiologia este reprezentata de scleroza tuberoasa si de holoprozencefalie
(pag. 511)

G1137074. Tratamentul spasmelor infantile (sindromul West) beneficiaza de urmatoarele masuri


terapeutice, cu EXCEPTIA:
A. Antiepileptice
B. Corticoterapie sau ACt
C. Biofeedback
D. Gamaglobulina i.v.
E. Amantadina
(pag. 513)

G1137075. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la convulsiile partiale complexe sunt adevarate:

1111 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1112 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

A. Apar ca urmare a descarcarilor din lobii temporali


B. in timpul atacului bolnavii au stare confuzionala, fara pierderea completa a constientei
C. Convulsiile pot sa inceapa cu perceperea de catre bolnav a unui miros neplacut
D. Crizele sunt insoţite de stereotipii si automatisme motorii
E. Medicatia de prima alegere este carbamazepina
(pag. 508)

G1137076. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la convulsiile partiale simple sunt adevarate:
A. Pot sa asocieze simptome motorii, senzoriale sau vegetative
B. Sunt insotite de stereotipii si automatisme motorii
C. Convulsiile cu evolutie jacksoniana se datoreaza unor leziuni focale localizate in cortexul motor
D. Dupa o convulsie motorie focala, ramane adesea o paralizie tranzitorie de partea afectata care poate sa
persiste aproximativ 24 ore
E. Medicatia de prima alegere este carbamazepina
(pag. 507, 508)

G1137077. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la status-ul epileptic sunt adevarate:
A. Criza de convulsii cu durata de peste 30 minute
B. Cea mai frecventa etiologie este sistarea brusca a medicatiei antiepileptice
C. La nou nascut, tratamentul se incepe cu diazepam in doze de 0,3-0,5 mg/kg/doza
D. Orice convulsie care se prelungeste peste 30 minute se asociaza cu edem cerebral acut
E. Decesul survine in 5% din cazuri
(pag. 517)

G1137078. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul epilepsiei sunt adevarate:
A. Tratamentul anticonvulsivant se instituie de la prima criza de convulsii
B. Monoterapia reprezinta tratamentul de prima intentie
C. politerapia devine necesara numai daca bolnavul prezinta mai multe tipuri de crize
D. Medicaţia antiepileptica se administreaza in doze progresiv crescande
E. Evaluarea eficacitatii terapeutice se face numai dupa o perioada de acumulare a drogurilor
(pag. 513, 514, 515, 516)

G1137079. Care din urmatoarele elemente definesc convulsiile febrile:


A. Debut de obicei intre 6 luni si 5 ani
B. Apar in primele 24 ore ale unei afectiuni acute insotite de febra peste 38 °C
C. Reprezinta cele mai frecvente convulsii ocazionale ale copilului sub varsta de 5 ani
D. Durata crizei de convulsii este scurta, de obicei sub 15 minute
E. De regula crizele au caracter repetitiv in primele 24 de ore de la debut
(pag. 518)

G1137080. Care din urmatoarele forme de convulsii se incadreaza in epilepsiile generalizate:


A. Epilepsia primara de citit
B. Epilepsia benigna a copilului cu spike-uri centrotemporale
C. Convulsiile neonatale familiale benigne
D. Epilepsia mioclonica juvenila
E. Sindromul Lennox-Gastaut
(pag. 510)

G1137081. Care din urmatoarele reprezinta epilepsii generalizate criptogenice sau simptomatice:
A. Epilepsia mioclonica infantila benigna
B. Epilepsia cu crize tonico-clonice generalizate de trezire
C. Spasmele infantile

1112 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1113 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Sindromul Lennox-Gastaut
E. Epilepsia cu absente mioclonice
(pag. 510)

G1137082. Subliniati care din urmatoarele afirmatii privitoare la tratamentul convulsiilor recurente
(epileptice) sunt adevarate:
A. Tratamentul medicamentos trebuie instituit imediat dupa precizarea diagnosticului
B. in convulsiile partiale anticonvulsivantul de electie este carbamazepina
C. in convulsiile generalizate tratamentul de prima linie este valproatul de sodiu
D. Doza de fenobarbital in tratamentul de intreţinere este de 20-25 mg/kg/zi
E. Valproatul de sodiu se administreaza in doza de 30-60 mg/kg/zi
(pag. 514, 515)

G1137083. Subliniati ceea ce este incorect in urmatoarele afirmatii privind spasmele infantile:
A. Debut intre 4 si 8 ani
B. Prezinta spasme in flexie, extensie sau mixte
C. Retard psihomotor
D. Aspect EEG de petit mal variant
E. Pronostic sever in cazurile cu afectare cerebrala anterioara (prenatal, perinatal, postnatal)
(pag. 511)

G1137084. Convulsiile febrile au urmatoarele particularitati. Identificati afirmatiile incorecte:


A. Sunt cele mai frecvente convulsii ocazionale intalnite in practica pediatrica
B. Apar in context febril, cu febra peste 38 grade
C. Pot surveni la orice varsta
D. Sunt mai frecvente la nou nascut
E. in perioada intercritica lipsesc anomaliile EEG, iar imediat dupa convulsii poate arata activitate electrica
postcritica
(pag. 518, 519)

G1137085. Identificati afirmatiile corecte din urmatoarele date referitoare la actiunile diferitelor tipuri de
medicamente cu actiune antiepileptica:
A. Acidul valproic sau derivatii sai este singurul antiepileptic care poate fi recomandat in toate tipurile de
epilepsie
B. Fenitoina este un antiepileptic la care actiunea anticonvulsivanta nu este insotita de sedare
C. Diazepamul este un anticonvulsivant eficient cu actiune de lunga durata
D. Etosuccimid poate induce ca efect advers un sindrom lupus like
E. in tratamentul epilepsiei medicul va alege medicamentele anticonvulsivante care nu au nici un fel de efecte
adverse
(pag. 520)

G1137086. Identificati afirmatiile incorecte:


A. Convulsiile febrile apar in context febril (peste 38 grade)
B. Ele se pota asocia unor infectii bacteriene sau virale ale sistemului nervos central
C. Toate convulsiile febrile din perioada de sugar evolueaza spre epilepsie la varstele mai mari
D. Convulsiile febrile au caracter familial
E. Profilaxia repetabilitatii convulsiilor febrile se face cu acid valproic
(pag. 518, 519)

G1137087. Identificati triada caracteristica a sindromului West din urmatoarea enumerare:


A. Spasme infantile "in salve"
B. Manifestarile clinice caracteristice apar numai in somn sau la trezire
C. Traseul EEG indica hipsaritmie

1113 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1114 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Prezenţa petelor acromice este obligatorie pentru susţinerea diagnosticului


E. Asociaza de obicei retard psihomotor sever
(pag. 511)

G1137088. Principiile tratamentului antiepileptic presupun respectarea unor reguli care vor fi
enumerate mai jos. Identificati erorile:
A. Vor fi tratati toti pacientii cu modificari EEG de tip comitial, indiferent de manifestarile clinice
B. Vor fi tratati toti pacientii cu modificari EEG de tip comitial si manifestari clinice
C. Principalul criteriu de evaluare a rezultatelor tratamentului este normalizarea traseului EEG
D. Cea mai recomandata atitudine terapeutica este politerapia antiepileptica
E. Medicamentele antiepileptice se administreaza zilnic, neintrerupt, pentru obtinerea efectului terapeutic
(pag. 513)

G1137089. Sevrajul tratamentului antiepileptic se face urmand urmatoarele principii. Identificati


afirmatiile inexacte:
A. Sevrajul se face utilizand criterii clinice
B. Sevrajul se face utilizand criterii EEG
C. Sevrajul se recomanda dupa o perioada asimptomatica de 3-5 ani
D. Sevrajul se recomanda dupa o perioada asimptomatica de 3-5 luni
E. Tratamentul anticonvulsivant trebuie urmat toata viata, indiferent de manifestarile clinice sau modificarile
EEG
(pag. 513, 514)

G1137090. Spasmele infantile sunt o forma de epilepsie caracteristica sugarului. Identificati afirmatiile
incorecte:
A. Pot fi intalnite si la copilul mare si la adolescent
B. in 20% din cazuri CT cerebral si MRI cerebral nu evidentiaza anomalii
C. Majoritatea cazurilor se incadreaza in randul epilepsiilor simptomatice
D. Dezvoltarea psihomotorie a copilului este normala
E. Prognosticul pe termen lung este favorabil
(pag. 511)

G1137091. Tratamentul crizei de convulsii febrile se face cu:


A. Diazepam (iv)
B. Diazepam (rectal)
C. Fenobarbital (oral)
D. Masuri antitermice (metode fizice si medicamentoase)
E. Acid valproic (oral)
(pag. 520)

G1137092. Tratamentul profilactic al convulsiilor febrile este urmatorul. Identificati afirmatiile inexacte:
A. Nu se recomanda tratament profilactic, deoarece convulsiile febrile nu au tendinta la recidiva
B. Tratament medicamentos continuu cu fenobarbital
C. Tratament medicamentos continuu cu acid valproic
D. Administrarea de antitermice si Desitin intrarectal cu ocazia perioadelor febrile, cu febra peste 38 grade
E. Profilaxia convulsiilor febrile se confunda cu profilaxia crizelor de epilepsie si necesita aceleasi masuri
profilactice
(pag. 520)

G1137093. Tratamentul spasmelor infantile se face cu urmatoarele medicamente. Identificati erorile:


A. ACt
B. Corticoizi
C. Fenobarbital

1114 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1115 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Clonozepam
E. Diazepam
(pag. 513, 517)

G1237094. Amnezia crizei convulsive apare in:


A. convulsiile tonico-clonice
B. convulsiile partiale complexe
C. absentele tipice
D. convulsiile mioclonice
E. convulsiile partiale cu simptome vegetative
(pag. 508)

G1237095. Convulsiile febrile "complexe” se caracterizeaza prin:


A. debut inaintea varstei de 18 luni
B. antecedente de suferinta neonatala
C. durata sub 30 minute
D. manifestari motorii de tip clonic generalizate
E. deficit hemiplegic post-critic
(pag. 519)

G1237096. Convulsiile febrile se caracterizeaza prin:


A. febra egala sau mai mare de 38 gradeC
B. apar de obicei la sugarul sub 6 luni
C. febra se datoreaza unei infectii a SNC
D. durata < 15 minute
E. absenta anomaliilor neurologice si EEG intercritic
(pag. 518)

G1237097. Convulsiile tonico-clonice se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin:


A. debut brusc
B. contractie musculara sustinuta
C. respiratie stertoroasa
D. dureri abdominale difuze
E. salivatie excesiva
(pag. 508)

G1237098. Pentru profilaxia recidivelor convulsiilor febrile se administreaza:


A. acid valproic
B. fenobarbital
C. carbamazepina
D. Diazepam oral
E. Desitin intrarectal
(pag. 520)

G1237099. Principalele efecte adverse ale fenobarbitalului sunt:


A. sedarea
B. hepatocitoliza
C. osteomalacia
D. anemia megaloblastica
E. gingivita hipertrofica
(pag. 515)

1115 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1116 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1237100. Starea de rau convulsiv poate surveni in:


A. meningo-encefalita
B. epilepsie
C. intoxicatia cu organofosforice
D. coma diabetica ceto-acidozica
E. accident vascular cerebral
(pag. 509)

G1237101. Tratamentul convulsiilor febrile consta in:


A. Diazepam 0,3 - 0,5 mg/kg/doza i.v.
B. Diazepam 0,3 - 0,5 mg/kg/doza i.m.
C. Paracetamol per oral
D. Paracetamol intrarectal
E. impachetari reci
(pag. 520)

G1237102. Tulburarile metabolice prezente in convulsiile tonico-clonice prelungite sunt:


A. Hipoxemia
B. alcaloza respiratorie
C. hipercapnia
D. acidoza respiratorie
E. acidemia lactica
(pag. 508)

G1337103. Caracteristicile sindromului West (convulsii mioclonice infantile) sunt:


A. Apar la prescolar si scolar
B. Nu insotesc niciodata leziuni organice ale SNC
C. Au aspect caracteristic EEG de hipsaritmie
D. Convulsii care insotesc leziuni organice ale SNC
E. Constau in flexia brusca a capului, trunchiului si membrelor
(pag. 511-512)

G1337104. Care dintre medicamentele anticonvulsivante de mai jos sunt indicate in terapia
sindromului West la copil:
A. Etosuximid (Suxilep, Zarontin) 20 mg/kg/p.o./zi
B. Prednison 2 mg/kg/zi
C. ACTH 40 - 80 UI
D. Fenobarbital 3 - 6 mg/kg/p.o./zi
E. Carbamazepina (Tegretol) 10 - 15 mg/kg/p.o./zi
(pag. 513)

G1337105. Care dintre urmatoarele medicamente anticonvulsivante sunt indicate in terapia epilepsiei
grand mal la copil:
A. Fenobarbital 3 - 6 mg/kg/p.o./zi
B. Fenobarbital 20 - 30 mg/kg/p.o./zi
C. Nitrazepam 0,25 - 0,7 mg/kg/p.o./zi
D. Acid valproic (Depakine) 30 - 50 mg/kg/p.o./zi
E. Trimenadiona (Tridiona) 100 - 400 mg/doza totala/zi
(pag. 514)

G1337106. Convulsiile febrile ale copilului sunt caracterizate prin:


A. Prezenta febrei anterior convulsiei la valori de 37 - 37,5 ° C

1116 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1117 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. Varsta mai mare de 6 ani


C. Frecventa mai mare la baieti
D. Declansarea crizei convulsive la 48 - 72 de ore dupa febra
E. Crize tonico-clonice generalizate
(pag. 518)

G1337107. Convulsiile generalizate tonico-clonice ale copilului din clasificarea ILAE 1981 (te
International League Against Epilepsy) au corespondenta ca terminologie dupa cum urmeaza:
A. Petit mal
B. Grand mal
C. Convulsii achinetice
D. Convulsii motorii majore
E. Convulsii mioclonice
(pag. 507)

G1337108. Criteriile obligatorii de incadrare diagnostica a convulsiilor febrile la copil sunt:


A. Febra nu se datoreaza infectiei SNC
B. Durata scurta sub 15 minute
C. Apar sub 6 luni sau peste 5 ani
D. Se insotesc de anomalii neurologice intercritice
E. Apar in context febril
(pag. 518)

G1337109. Crizele epileptice motorii ocazionale (convulsiile) apar in:


A. Agresiuni asupra SNC (infectii, traumatisme)
B. Hipoglicemie
C. Hipercalcemie
D. Anoxie
E. Febra
(pag. 518)

G1337110. Epilepsia psihomotorie de lob temporal a copilului are ca si caracteristici:


A. Leziunile sunt in lobii temporali
B. Existenta unei leziuni atrofice care genereaza cicatrici gliale si scleroza uni sau bilaterala
C. Crizele sunt de tip aton
D. EEG arata polivarfuri unda in derivatiile frontale
E. EEG nu arata modificari
(pag. 512)

G1337111. Factorii de risc in recurenta convulsiilor febrile ale copilului sunt:


A. Varsta sub 18 luni
B. Varsta peste 5 ani
C. Absenta antecedentelor familiale de convulsii febrile
D. Crizele simple
E. Crizele complexe
(pag. 519)

G1337112. Predispozitia convulsiilor copilului este:


A. Genetica legata de x
B. Poligenica
C. Multifactoriala
D. Intotdeauna independenta de factori genetici

1117 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1118 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. Dominanta cu penetranta incompleta


(pag. 519)

G1337113. Sindromul Lennox-Gastaut la copil este:


A. O forma de convulsii febrile recurente
B. Epilepsie caracterizata prin convulsii mioclonice si absente tipice
C. Epilepsie cu evolutie si prognostic intotdeauna favorabil
D. Epilepsie severa cu modificari CT in 60% din cazuri
E. Epilepsie cu modificari EEG difuze, tip varf-unda lenta
(pag. 512-510)

G1437114. Bolnavul cu epilepsie simptomatica prezinta adesea anomalii neurologice si deficit


intelectual important in acest sens, care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte:
A. intarzierea in dezvoltarea psihomotorie se intalneste foarte rar in spasmele infantile
B. in spasmele infantile se noteaza pe EEG aspectul de hipsaritmie.
C. Tratamentul in spasmele infantile impune asocierea de antiepileptice, corticoterapie sau de ACTH
D. Criza convulsiva izolata necesita supraveghere si tratament cu anticonvulsivante
E. Potentialul convulsiv inregistrat EEG, fara crize manifeste are indicatie terapeutica cu un medicament
anticonvulsivant
(pag. 511-513)

G1437115. Care din urmatoarele afirmatii privind debutul si faza de stare a convulsiilor sunt corecte:
A. Convulsiile partiale complexe se datoreaza descarcarilor convulsive in lobii temporali
B. in cadrul convulsiilor partiale simple cu semne motorii activitatea convulsiva debuteaza la flexorii degetelor
de unde se extinde la grupe musculare vecine
C. Convulsiile partiale cu simptome senzoriale se manifesta printr-o senzatie tranzitorie de intepaturi,
furnicaturi, amorteala, de o parte a corpului si reflecta descarcare epileptica in lobul frontal
D. Convulsiile olfactive pot incepe ca un miros neplacut perceput de bolnav, pentru ca aopi sa devina
generalizata, de tip convulsii tonico-clonice
E. Absentele tipice constau in oprirea brusca si de scurta durata a activitatii motorii, cu pastrarea cunostintei
si cu privire "in gol”.
(pag. 508)

G1437116. Care din urmatoarele afirmatii privind fiziopatologia convulsiilor sunt corecte:
A. Aparitia convulsiilor presupune existenta unei descarcari electrice lente la nivelul neuronilor din lobii frontali
B. Aparitia convulsiilor presupune existenta unei descarcari electrice bruste, excesive si dezorganizate a
neuronilor cerebrali
C. Aparitia convulsiilor presupune existenta unei descarcari electrice dezorganizate a neuronilor cerebrali
care poate fi inregistrata concomitent pe EEG
D. Epilepsia se caracterizeaza prin repetabilitatea crizelor convulsive
E. Recurenta convulsiilor este principala caracteristica a epilepsie
(pag. 506)

G1437117. Care din urmatoarele afirmatii privind modificarile electroencefalografice din convulsii sunt
corecte:
A. Un focar epileptogen cronic in cortexul cerebral poate determina activitate neuronala anormala in ariile
omologe din emisfera de partea opusa
B. Exista convulsii electrice, fara corespondent clinic
C. Manifestarile clinice sugestive fara corespondent electric pe EEG, trebuie interpretate ca false convulsii
D. Absenţa grafoelementelor specific epileptice pe o registrare EEG semnifica doar ca in momentul acelei
inregistrari nu a existat nici o descarcare neuronala
E. Convulsiile cu evolutie jacksoniana se datoreaza unei leziuni focale localizate in cortexul senzitiv
(pag. 506-507)

1118 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1119 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1437118. Care dintre urmatoarele manifestari diferentiaza convulsiile febrile complexe de convulsiile
febrile simple:
A. Unilateralitatea manifestarilor motorii de tip clonic
B. Durata prelungita a crizei, peste 30 minute (stare de rau convulsiv)
C. Deficit hemiplegic postcritic
D. Repetarea crizelor in interval de 24 de ore
E. Crizele convulsive complexe nu prezinta risc crescut de sechele neurologice
(pag. 519)

G1437119. Contractiile involuntare ale musculaturii motorii in cadrul convulsiilor pot fi insotite sau nu
de:
A. Tulburari ale starii de constienta
B. Tulburari de crestere
C. Tulburari vegetative
D. Tulburari senzoriale
E. Tulburari de memorie
(pag. 505)

G1437120. Convulsiile febrile se manifesta sub forma de crize "simple”, "benigne” si crize "complexe”.
Care din afirmatiile urmatoare nu sunt corecte in definirea convulsiilor febrile complexe:
A. Convulsiile febrile nu au durata mai mare de 15 minute
B. Convulsiile febrile nu au tendinta de recidiva
C. Convulsiile febrile sunt convulsii ocazionale
D. in cadrul convulsiilor febrile, radiografia de craniu, ionograma sanguina si examenul examenului FO sunt
inutile
E. Gena care guverneaza aparitia convulsiilor febrile familiale, este situata pe cromozomii 19q si 8q 13-21
(pag. 518-519)

G1437121. Convulsiile febrile sunt de departe cele mai frecvente convulsii ocazionale intalnite in
practica pediatrica. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt criterii obligatorii pentru incadrarea in acest
diagnostic:
A. Convulsiile febrile apar la febra egala sau mai mare de 38oC.
B. Febra se datoreaza unei infectii a SNC
C. Convulsiile febrile prezinta anomalii EEG in perioadele intercritice.
D. Convulsiile febrile sunt frecvente, 4-5% dintre copii fac una sau mai multe convulsii febrile pana la varsta
de 5 ani.
E. Convulsiile febrile sunt declansate de cresterea ratei metabolismului neuronilor cerebrali indusa de febra
care scade pragul lor convulsivant.
(pag. 518)

G1437122. Convulsiile partiale simple cuprind:


A. Absente tipice
B. Absente atipice
C. Convulsii cu semne motorii
D. Convulsii cu simptome somato—motorii sau senzitive
E. Convulsii cu semne si simptome vegetative.
(pag. 507)

G1437123. Convulsiile sunt manifestari clinice paroxistice caracterizate prin:


A. Contractii involuntare ale musculaturii motorii
B. Contractii repetitive (clonice)
C. Contractii sustinute (tonice)
D. Contracţii tonico-clonice

1119 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1120 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. Contractii fasciculare
(pag. 505)

G1437124. Epilepsia cu crize tonico-clonice (tip "grand mal”) poate debuta la orice varsta si este cea
mai frecventa forma clinica de epilepsie. in acest sens care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Este cea mai frecventa forma clinica de epilepsie
B. Prelungirea crizei de convulsii tonico-clonice poate duce l a anoxie si eventual suferinta cerebrala
C. Intercritic traseul EEG poate fi normal
D. Frecvenţa atacurilor in absenţele tipice poate varia de la rare la cateva sute pe zi
E. in epilepsia fotosensibila crizele sunt declansate de expunerea la lumina intensa
(pag. 509, 511)

G1437125. Fenobarbitalul si Carbamazepina sunt medicamente anticonvulsivante.Care dintre


afirmatiile urmatoare nu sunt corecte:
A. Fenobarbitalul este un antiepileptic cu spectru larg de actiune indicat in crizele majore tipice, epilespiile
focale si in absentele tipice
B. Concentratiile plasmatice cu efect terapeutic sunt de 10-20µg/ml
C. Fenobarbitalul administrat in doze terapeutice nu produce obisnuinta
D. Produsul injectabil autohton Fenobarbital se gaseste in fiole de 100mg/ml.
E. Carbamazepina nu are ca efect secundar sedarea, dar poate scadea atentia, poate produce diplopie si
uscaciunea gurii
(pag. 515)

G1437126. in crizele convulsive tratamentul anticonvulsivant trebuie administrat de urgenta. Medicul


trebuie sa stie ca:
A. Acidul valproic se administreaza in doza initiala de 10mg/kg/zi si apoi se creste progresiv pana la 15-
40mg/kg/zi
B. Fenitoina are actiune asupra absentelor tipice si se administreaza in convulsiile febrile
C. Fenitoina blocheaza canalele de sodiu voltaj dependente
D. Administrata femeii gravide, Fenitoina se transmite transplacentar si produce hemoragie la nou nascut prin
hipoprotrombinemie
E. Fenitoina este un antiepileptic cu efect anticonvulsivant care este insotit de sedare
(pag. 514)

G1437127. Referitor la medicatia anticonvulsivanta, care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte:
A. Doza initiala de Carbamazepina este de 5mg/kg/zi si se creste treptat pana la 10-25mg/kg/zi
B. Doza anticonvulsivanta de Diazepam este de 0,3-0,5mg/kg/doza. Fiola contine 10mg/2ml si se dilueaza cu
ser fiziologic 1 fiola in 10ml pentru administrare intravenoasa
C. Absorbtia Diazepamului (Desitin) din regiunea rectala este mai rapida comparativ cu celelalte cai de
administrare (orala, i.m.)
D. Ethosuccimid (Petinimid si Suxilep) este un medicament antiepileptic util doar in tratamentul absenţelor
tipice)
E. Fenobarbitalul are ca efecte adverse osteomalacia, fracturi in os patologic, eruptii scarlatiniforme,
rubeoliforme, anemii megaloblastice
(pag. 515-516)

G1437128. Toate afirmatiile privind declansarea si repetitia convulsiilor sunt corecte in afara de:
A. in timpul convulsiilor este rupt echilibrul normal intre influentele excitatorii si cele inhibitorii ale activitatii
celulei nervoase
B. in timpul convulsiilor are loc o crestere a influentelor inhibitorii
C. Actiunea anticonvulsivanta a barbiturilcelor, benzodiazepinelor, hindantoinei, acidului valproic nu este
mediata de receptorii GABA si de nivelele GABA din tesutul cerebral
D. Schimburile nutritive la nivelul neuronilor corticali nu sunt condiţionate de fluctuaţii ale diferenţei de
potenţial electric de membrana
E. Alterari ale potentialului de membrana permit influxul ionilor de calciu in interiorul celulei si iesirea

1120 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1121 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

potasiului din celula


(pag. 506)

G1537129. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu convulsiile febrile la copil sunt adevarate?
A. sunt cele mai frecvente convulsii ocazionale intalnite in practica pediatrica
B. apar in context febril, febra trebuie sa fie mai mare sau egala cu 38 °C
C. apar de obicei la copilul mare
D. febra este datorata unei infectii a SNC
E. au o durata scurta, de obicei sub 15 minute
(pag. 518)

G1537130. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu investigatiile paraclinice in
convulsiile febrile la copil:
A. singura investigatie utila pentru excluderea meninigitei bacteriene este examenul LCR
B. punctia lombara ar trebui efectuata sistematic la prima criza de convulsii febrile aparute in context febril
C. EEG trebuie efectuata in prima saptamana de la debutul convulsiilor
D. radiografia de craniu se face in prima luna de la debut
E. examenul FO se recomanda in crizele "complexe"
(pag. 519)

G1537131. Care din urmatoarele interventii fac parte din profilaxia recidivelor de convulsii febrile la
copil?
A. tratament cronic cu fenobarbital
B. administrarea de acid valproic timp indelungat
C. administrarea de antitermice la cresterile bruste de temperatura
D. diazepam timp de cateva zile, in perioadele febrile
E. administrarea de antibiotice in perioadele febrile
(pag. 520)

G1537132. Cauze principale de convulsii ocazionale la copil pot fi:


A. subfebrilitatile
B. traumatismele craniene
C. intoxicatia cu apa
D. meningitele bacteriene sau virale
E. hipoglicemia
(pag. 518)

G1537133. Convulsiile febrile complexe sunt caracterizate prin:


A. unilateralitatea manifestarilor motorii de tip clonic
B. criza cu durata sub 15-30 de minute
C. deficit hemiplegic postcritic
D. risc crescut de sechele neurologice
E. aparitia la copiii cu antecedente de suferinta neonatala sau dismaturitate
(pag. 519)

G1537134. Convulsiile febrile simple (benigne) la copil se caracterizeaza prin:


A. sunt cele mai frecvente convulsii febrile
B. crizele sunt de lunga durata
C. nu apar manifestari respiratorii
D. se prezinta ca manifestari motorii de tip clonic, unilaterale
E. prezinta risc crescut de sechele neurologice
(pag. 519)

1121 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1122 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1537135. Factori de risc ai recidivelor convulsiilor febrile la copil pot fi:


A. varsta peste 5 ani
B. crizele complexe
C. antecedentele familiale de convulsii febrile
D. crizele motorii generalizate
E. varsta mica, sub 18 luni
(pag. 519)

G1537136. Indicatiile pentru efectuarea punctiei lombare la copil in cadrul convulsiilor febrile sunt:
A. varsta mica, sub 18 luni
B. varsta peste 3 ani
C. suspiciunea de meningita purulenta
D. prima criza de convulsii aparuta in context febril
E. traseu EEG modificat
(pag. 519)

G1537137. Urmatoarele afirmatii sunt valabile in cazul convulsiilor febrile la copil:


A. sunt mai frecvente la baieti
B. apar in prima zi a unei afectiuni acute febrile
C. sunt declansate de scaderea rapida a temperaturii corporale
D. nu sunt citate cazuri de antecedente familiale de convulsii febrile
E. durata lor depaseste frecvent 30 de minute
(pag. 518, 519)

G1637138. Caracteristicile crizelor convulsive “complexe” sunt:


A. Bilateralitatea manifestarilor tip clonic
B. Unilateralitatea manifestarilor tip clonic
C. Durata crizei peste 30 min
D. Durata crizei sub 30 min
E. Repetarea crizelor in interval de 24 ore
(pag. 457)

G1637139. Care din urmatoarele afirmatii despre crizele “simple” benigne ale convulsiilor febrile sunt
adevarate?
A. Copilul prezinta brusc o criza motorie generalizata, in general clonica.
B. Durata este prelungita > 30 min.
C. Sunt insotite de manifestari respiratorii.
D. Sunt insotite de deficit hemiplegic postcri-tic.
E. Copilul revine rapid la starea neurologica normala.
(pag. 457)

G1637140. Care din urmatoarele afirmatii privind convulsiile febrile la copil sunt adevarate?
A. Apar in context febril, febra = sau > 38 ?C
B. Febra se datoreste unei infectii ale SNC.
C. Au totdeuna durata peste 15 min.
D. Apar la sugar si copilul mic, de obicei intre 6 luni si 5 ani.
E. De obicei sunt insotite de anomalii neu-rologice.
(pag. 8, 457)

G1637141. Care din urmatoarele sunt convulsii partiale simple?


A. Convulsiile mioclonice
B. Convulsiile tonico-clonice

1122 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1123 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. Convulsiile atone
D. Convulsii partiale cu semne neurologice
E. Convulsii partiale cu semne senzoriale
(pag. 457, 458)

G1637142. Diagnosticul diferential al convulsiilor febrile se face cu urmatoarele boli:


A. Epilepsia
B. Infectii ale SNC
C. Intoxicatii medicamentoase cu xantine.
D. Tulburari hidroelectrolitice
E. Bronhopneumonia
(pag. 8, 450)

G1637143. Factorii de risc in aparitia convulsiilor febrile sunt urmatorii:


A. Crizele complexe
B. Crizele simple
C. Varsta mica sub 18 luni
D. Antecedente familiale de convulsii febrile
E. Varsta peste 18 luni
(pag. 459)

G1637144. Statusul epileptic se caracterizeaza prin:


A. Convulsii tonico-clonice repetate, cu frecvente perioade de relaxare musculara si
B. Convulsii tonico-clonice repetate, fara perioada de relaxare musculara si
C. Durata crizei-cateva ore
D. Poate lasa sechele neurologice permanente
E. Prognostic bun.
(pag. 457)

G1637145. Tratamentul crizei de convulsii din epilepsia copilului se face cu:


A. Diazepam i.v.
B. Fenobarbital i.v.
C. Cloralhidrat i.v.
D. Amobarbital sodic
E. Nitrazepam
(pag. 461)

G1637146. Tratamentul preventiv continuu se face in convulsiile febrile in urmatoarele cazuri:


A. Prima criza de convulsii febrile aparute inaintea varstei de 1 an.
B. Prima criza de convulsii febrile aparute inaintea varstei de 3 ani.
C. Crize prelungite peste 15 minute
D. Crize focale urmate de deficit motor
E. Lipsa antecedentelor de epilepsie in familie
(pag. 461)

G2337147. Care dintre urmatoarele caracteristici nu intra in definirea convulsiilor la copil?


A. manifestari clinice paroxistice
B. contracturi voluntare care intereseaza un anumit grup de muschi
C. contractii ale musculaturii clonice sau tonice
D. contracturi fara descarcari electrice bruste pe EEG
E. asociat starea de constienta poate sau nu sa fie abolita
(pag. 505-506)

1123 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1124 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2337148. In fiziopatologia crizelor epileptice:


A. descarcarea unui numar redus de neuroni se face la o frecventa joasa
B. echilibrul excitatie -inhibitie in activitatea neuronului este perturbat
C. e perturbata functia neuronilor inhibitori GABA -ergici
D. e perturbata functia neuronilor cu rol in excitatie care functioneaza pe baza GABA
E. echilibrul biochimic al neuronului nu depinde de glucoza si O2 ci doar de GABA
(pag. 506)

G2337149. Rolul factorilor genetici in epilepsie


A. este dovedit autosomal dominant in toate tipurile de epilepsie
B. exista epilepsii idiopatice care au predispozitie genetica cu determinism multifactorial
C. facomatozele se transmit autosomal dominant
D. convulsiile neonatale familiale benigne se datoreaza unor gene de pe crs 1 si 2
E. convulsiile febrile ale sugarului au o predispozitie genetica
(pag. 506-507)

G2337150. Convulsiile partiale


A. sunt de tip simplu si complex
B. pot fi: motorii, senzoriale,vegetative
C. sunt expresia afectarii partiale sau totale a unei singure emisfere cerebrale
D. au starea de constienta abolita
E. au constienta pastrata
(pag. 507-508)

G2337151. Convulsiile generalizate ale copilului


A. sunt insotite de pierderea constientei
B. sunt datorita suferintei unui emisfer cerebral si a structurilor subcorticale
C. pot fi precedate de aura
D. sunt expresia suferintei creierului in totalitate
E. singurele formele de manifestare la copil sunt tonico-clonice si mioclonice
(pag. 508 - 509)

G2337152. Epilepsia cu absente tipice a copilului


A. se descrie numai in primul an de viata
B. debuteaza dupa adolescenta
C. reprezinta 2-12% din epilepsiile copilului
D. are frecventa atacurilor de la citeva pina la sute pe zi
E. nu se poate complica printr-un status epileptic
(pag. 509 -511)

G2337153. Epilepsia simptomatica a copilului


A. are ca si cauza sechelele anoxiei la nastere, traumatisme, tumori cerebrale
B. neuronii GABA inhibitori nu sunt afectati
C. pot avea debut tardiv prin dezvoltarea progresiva de cicatrici gliale
D. nu exista niciodata anomalii neurologice
E. malformatiile cerebrale nu sunt o cauza
(pag. 511)

G2337154. Spasmele infantile (Sindromul West) al copilului


A. au debutul intre 4-8 ani
B. au debutul intre 4-8 luni

1124 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1125 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. toate cazurile debuteaza la pacienti anterior sanatosi


D. nu evolueaza cu afectare neurologica severa in nici o circumstanta
E. 80% - 90% dintre pacienti au afectare neurologica severa
(pag. 511-512)

G2337155. Spasmele infantile (sindromul West) nu au urmatoarele caracteristici


A. debut la virsta prepubertara
B. transmitere genetica legata de X
C. rezolutie in toate cazurile la parametri psihointelectuali normali
D. microcefalie, atrofie corticala,poencefalie
E. leziuni cerebrale in toate cazurile care se pot evidentia pe RMN
(pag. 511)

G2337156. Principiile de tratament antiepileptic la copil sunt:


A. se trateaza obligatoriu boala de la prima criza pentru a preveni recurentele
B. dozele sunt progresiv crescande
C. politerapia este alegerea cea mai frecventa de la debutul crizelor
D. monoterapia nu este recomandata deoarece se instaleaza rezistente
E. evaluarea eficacitatii terapeutice se face numai dupa perioada de acumulare a medicamentelor
(pag. 513 -514)

G2337157. Medicatia antiepileptica la copil


A. permite asocierea unor excitante cum ar fi: expunerile solare, ceai, cafea, ciocolata
B. necesita complianta familiei si pacientului
C. necesita supraveghere clinica, EEG si biologica
D. se retrage treptat in cazul vindecarii
E. evaluarea eficacitatii se face in primul rind pe criterii clinice si apoi EEG
(pag. 514)

G2337158. Care din dozele terapeutice utilizate in medicatia antiepileptica la copil sunt corecte
A. acid valproic: 20-30 mg/kg/zi
B. fenobarbital in actiune preventiva: 25-30 mg/kg/zi
C. carbamazepina: 1 -2 mg/kg/zi
D. diazepam: 0,3 - 0,5 mg/kg/doza
E. gabapentin (doza medie): 30 mg/kg/zi:
(pag. 514 - 516)

G2337159. Indicatia antiepilepticelor de ultima generatie utilizate la copil sunt:


A. clonazepam pentru mioclonii
B. vigabratin pentru absente
C. gabapentin pentru sindromul West
D. lamotrigin pentru crizele partiale
E. felbamat in crizele partiale rezistente
(pag. 516)

G2337160. Tratamentul statusului epileptic al copilului:


A. medicatia antiepileptica se administreaza cel mai bine oral
B. la nou nascut prima alegere este fenitoina
C. se trateaza in terapie intensiva
D. rata de deces este de 80%
E. administrarea rectala poate fi o alternativa buna
(pag. 517)

1125 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1126 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2337161. Care nu sunt criteriile obligatorii in definirea convulsiilor febrile ale copilului?
A. apar la febra mai mare sau egala cu 38 grade C
B. au durata sub 15 minute
C. prima criza sa survina dupa al 5-lea an de viata
D. absenta anomaliilor neurologice si EEG intercritice
E. febra nu se datoreste unei infectii SNC
(pag. 518)

G2537162. Convulsiile parţiale simple sunt clasificate astfel:


A. Cu semne motorii
B. Convulsii partiale cu simptome senzoriale
C. Cu semne şi simptome vegetative
D. Convulsii parţial complexe
E. Absente
(pag. 507)

G2537163. Convulsiile generalizate sunt clasificate astfel:


A. Absenţe tipice sau atipice
B. Mioclonice
C. Atone
D. Tonico-clonice
E. Convulsii psihomotorii
(pag. 507)

G2537164. Convulsiile parţiale cu semne motorii se caracterizează prin:


A. Pierderea stării de conştienţă
B. Debutează la un singur grup de muşchi
C. Se extind la grupele musculare vecine
D. În final o întreagă parte a corpului este interesată
E. Amnezia atacului
(pag. 507)

G2537165. Convulsiile vizuale constau în:


A. Afectarea lobului occipital
B. Senzaţia luminoasă de flash
C. Nistagmus
D. Halucinaţii vizuale
E. Percepţii distorsionate
(pag. 508)

G2537166. Covulsiile olfactive:


A. Pot să devină convulsii generalizate de tip tonico-clonic
B. Pot începe cu percepţia unui miros neplăcut
C. Reprezintă adesea manifestarea precoce a tumorii de lob temporal
D. Se însoţesc de greaţă şi vărsături
E. Asociază dureri abdominale
(pag. 508)

G2537167. Convulsiile parţiale cu simptome vegetative se caracterizează prin:


A. Abolirea stării de conştienţă
B. Paloare, cefalee

1126 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1127 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. Crize de roşeaţă a pielii


D. Dureri abdominale difuze
E. Brahicardie
(pag. 508)

G2537168. Convulsiile parţiale complexe se manifestă prin:


A. Stare confuzională fără pierderea completă a conştienţei
B. Descărcări convulsive în lobii temporali
C. Halucinaţii vizuale complexe
D. Stereotipii şi automatisme motorii
E. Perioadă de depresie postcritica
(pag. 508)

G2537169. Absenţele tipice se caracterizează prin:


A. Crize neconvulsive secundar generalizate
B. Pierderea conştienţei
C. Privire “ în gol”;
D. Afectarea tonusului muscular
E. Amnezia atacului
(pag. 508)

G2537170. Absenţele atipice constau în:


A. Automatisme motorii
B. Inabilităţi ale mişcărilor
C. Pastrarea stării de conştienţă;
D. Tulburări vegetative
E. Dureri abdominale.
(pag. 508)

G2537171. Convulsiile mioclonice se caracterizează prin:


A. Contracţii musculare bruşte şi de scurtă durată
B. Interesarea musculaturii flexoare bilateral
C. Interesarea muşchilor extensori
D. La sugari se mai numesc spasme infantile
E. La copilul mare apar căderi bruşte
(pag. 508)

G2537172. Debutul convulsiilor tonico-clonice:


A. Poate fi brusc;
B. Este precedat de ţipăt
C. Poate fi precedat de aură
D. Este lent progresiv
E. Constă între-o stare de visare
(pag. 508)

G2537173. Convulsiile tonico-clonice se caracterizează prin:


A. Debut brusc
B. Fază tonică
C. Fază clonică
D. Perioadă de depresie post critică
E. Păstrarea stării de conştienţă
(pag. 508)

1127 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1128 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2537174. În faza tonică a convulsiilor tonico-clonice:


A. Maxilarele sunt relaxate
B. Se produce glosoptoză
C. Salivaţia este excesivă
D. Apar vărsături
E. Se asociază pierderea controlului vezical şi intestinal
(pag. 508)

G2537175. În faza clonică a convulsiilor tonico-clonice:


A. Se produc contracţii musculare intermitente
B. Globii oculari sunt deviaţi în sus sau într-o parte
C. Este interesată musculatura flexoare
D. Prezintă halucinaţii vizuale
E. Amnezia crizei este caracteristică
(pag. 508)

G2537176. Convulsiile tonico-clonice prelungite determină:


A. Hipoglicemie
B. Hipoxemie
C. Hipercapmie
D. Acidoză respiratorie
E. Acidemie lactică
(pag. 508)

G2537177. Care sunt cauzele exogene ale convulsiilor ocazionale:


A. Traumatismele
B. Alimentare;
C. Medicamentoase
D. Toxice
E. Căldura excesivă
(pag. 518)

G2537178. Prin ce se caracterizează convulsiile febrile:


A. Sunt convulsii tonico-clonice generalizate
B. Durată scurtă, sub 15 minute
C. Durată peste 30 minute
D. Apar la sugarul şi copilul mic între 6 luni şi 5 ani
E. Febra trebuie să fie egală sau mai mare cu 37 0 C.
(pag. 518)

G2537179. Convulsiile febrile se caracterizează prin urmatoarele, cu exceptia:


A. Anomalii neurologice
B. Modificări EEG în perioadele intercritice
C. Febră egală sau mai mare de 38 grade C
D. Durată scurtă de obicei sub 15 minute
E. Apariţia la copilul peste 5 ani
(pag. 518)

G2537180. Care este etiologia febrei în contextul căreia apar convulsiile febrile:
A. IACRS de etiologie virală;
B. Vaccinările (DTP, antipoliomielitic);

1128 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1129 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. Infecţii cu şi de la Shigella şi Salmonella


D. Infecţii ale SNC-ului
E. Hemopatii maligne.
(pag. 519)

G2537181. Prin ce se caracterizează crizele convulsive febrile “simple”?


A. Debut lent insidios
B. Criză motorie generalizată în general clonică
C. Criză generalizată tonico-clonică, frecvent
D. Durată scurtă
E. Manifestări respiratorii
(pag. 519)

G2537182. Prin ce se caracterizează crizele convulsive febrile “complexe”:


A. Unilateralitate
B. Manifestări motorii de tip clonic
C. Deficit hemiplegic post critic
D. Repetarea crizelor în interval de 24 ore
E. Durata crizei sub 30 minute.
(pag. 519)

G2537183. Recidivele după convulsiile febrile:


A. Survin la mai mult de jumătate din cazuri;
B. Sunt frecvente în anul imediat următor primei crize;
C. Dispar după vârsta de 4-5 ani;
D. Apar după crize “complexe”;
E. Apar frecvent la sugarii mai mici de 6 luni.
(pag. 519)

G2537184. Care este prima opţiune terapeutică în convulsiile febrile la copii:


A. Fenobarbital;
B. Diazepam intravenos;
C. Fenitoină;
D. Carbamazepină;
E. Desitin intrarectal.
(pag. 520)

G2537185. Desitinul:
A. Se foloseşte pentru administrare intravenoasă
B. Se administrează intrarectal
C. Este condiţionat în ambalaje de 5 mg; 10 mg
D. Efectul anticonvulsivant se instalează mai rapid decât după diazepamul intravenos
E. Produce depresie respiratorie
(pag. 520)

G2537186. În convulsiile febrile măsurile antitermice:


A. Sunt facultative
B. Constau în metode fizice de scădere a temperaturii
C. Calea orală se utilizează frecvent
D. Se preferă administrarea supozitoarelor antitermice
E. Se administrează parenteral
(pag. 520)

1129 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1130 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2537187. Cu ce se efectuează tratamentul profilactic al recidivelor crizelor de convulsii:


A. Fenobarbital
B. Acid valproic
C. Diazepam în perioadele febrile
D. Mijloace antitermice
E. Fenitoină
(pag. 520)

G2537188. Care din urmatorii sunt factori de risc pentru recidivele de convulsii febrile?
A. Varsta peste 4-5 ani
B. Varsta mica, sub 18 ani
C. Antecedente familiale de convulsii febrile
D. Crizele "complexe"
E. Anul imediat urmator primei crize
(pag. 519)

G2637189. Simptomatologia sepsisului tardiv cuprinde urmatoarele, cu EXCEPTIA:


A. Crize de plâns
B. Meteorism abdominal
C. Crize de apnee
D. Tahicardie
E. Bradicardie
(pag. 135)

G2637190. Etiologia cea mai frecventa a meningitei neonatale este:


A. Stafilococul aureu
B. Streptococul beta hemolitic
C. Haemophilus influenzae
D. Proteus
E. E Coli
(pag. 138)

G2637191. Care din urmatoarele sunt sechele ale toxoplasmozei congenitale?


A. Hepatosplenomegalie
B. Corioretinita
C. Calcificari intracerebrale
D. Icter
E. Retard psihomotor
(pag. 145)

G2637192. Care din urmatoarele reprezinta manifestari clinice ale rubeolei congenitale?
A. Trombocitopenia tranzitorie neonatala
B. Hepatita neonatala
C. Cataracta congenitala
D. Surditate
E. Calcificari intracraniene
(pag. 142)

G2637193. Toxoplasmoza congenitala este caracterizata prin urmatoarele:


A. Toxoplasma gondi este adesea asimpto-matica.
B. Fetii afectati sever mor “in utero”

1130 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1131 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. Se poate manifesta clinic prin encefalita


D. Manifestarile comune seamana cu sep-sisul neonatal.
E. Se pot asocia si manifestari cum sunt corioretinita, calcificari intracerebrale, microcefalie, hidrocefalie.
(pag. 145)

G2637194. În care din urmatoarele situatii se transmite hepatita virala B de la mama la fat?
A. Mama purtatoare asimptomatica de Ag HBs.
B. Mama purtatoare asimptomatica de Atc HBs.
C. Mama cu hepatita B în timpul sarcinii, daca îmbolnavirea a survenit în trimestrul I de sarcina.
D. Mama cu hepatita B în timpul sarcinii, daca îmbolnavirea a survenit în trimestrul I de sarcina.
E. Mama cu hepatita cronica cu AgHbs + AgHbe pozitive.
(pag. 144)

G2637195. Care din urmatorii germeni determina cel mai frecvent infectii bacteriene la nou-nascut?
A. Streptococul beta-hemolitic
B. Haemophilus influenzae
C. Pseudomonas aeruginosa
D. Listeria monocitogenes
E. E Coli
(pag. 134)

G2637196. Care din urmatoarele NU sunt manifestarile sepsisului neonatal cu debut precoce?
A. Detresa respiratorie precoce
B. Tulburari ale starii de constiinta
C. Deshidratare
D. Refuzul alimentatiei, varsaturi
E. Colaps
(pag. 135)

G2637197. Urmatoarele afirmatii despre sepsisul neonatal cu debut tardiv sunt adevarate:
A. Apare dupa vârsta de 5 zile
B. Sechelele neurologice dupa meningita afecteaza 10-15% dintre supravietuitori
C. Mortalitatea este de 80%
D. Apare mai frecvent la dismaturi
E. Apare mai frecvent la postmaturi
(pag. 135)

G2837198. Criteriile de diagnostic ale convulsiilor febrile sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. Febra > 380
B. Varsta < 6
C. Durata crizei > 15 min
D. EEG intre crize normal
E. Febra nu trebuie sa fie asociata unei infectii SNC
(pag. 518)

G2837199. Criteriile de diagnostic ale convulsiilor febrile sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. Febra > 380
B. Varsta > 5 ani
C. Durata scurta a crizei (< 15 min.)
D. EEG in crize, normal
E. Febra nu trebuie sa fie asociata unei infectii SNC
(pag. 518)

1131 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1132 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2837200. Convulsiile ocazionale, secundar unor tulburari metabolice sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Hipoglicemie
B. Hipercalcemie
C. Hipermagneziemie
D. Hiponatriemie
E. Hipernatriemie
(pag. 518)

G2837201. Convulsiile ocazionale, secundar unor tulburari metabolice sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. Hiperglicemie
B. Hipercalcemie
C. Hipomagneziemie
D. Hiponatremie
E. Hipernatriemie
(pag. 518)

G2837202. Crizele febrile complexe se caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:


A. Clonii bilaterale
B. Durata < 30 min
C. Deficit hemiplegic post - critic
D. Repetarea crizelor in 24 ore
E. Risc crescut de sechele neurologice
(pag. 518)

G2837203. Referitor la Riscurile de recidiva a convulsiilor febrile sunt adevarate urmatoarele, cu


exceptia:
A. Varsta < 18 luni
B. Antecedente familiale de convulsii febrile
C. Crizele simple
D. Recidivele nu dispar dupa 5 ani
E. Nu afecteaza dezvoltarea psihica si cognitiva
(pag. 518)

G2837204. Referitor la Riscurile de recidiva a convulsiilor febrile sunt adevarate urmatoarele, cu


exceptia:
A. Varsta > 18 luni
B. Antecedente familiale de convulsii febrile
C. Crizele simple
D. Recidivele nu dispar dupa 5 ani
E. Nu afecteaza dezvoltarea psihica si cognitiva
(pag. 518)

G2937205. Convulsii sub formă de absenţe tipice (petit mal) se pot manifesta prin următoarele semne
clinice, cu excepţia:
A. Opriri bruşte şi de scurtă durată a activităţii motorii
B. Pierderii cunoştinţei
C. Crizelor tonico-generalizate
D. Clipitul rapid
E. Peirderii tonusului postural
(pag. 508)

G2937206. Care dintre următoarele cristerii criterii sunt obligatorii pentru definirea unei convulsii

1132 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1133 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

febrile:
A. Febra datorată unei infecţii a SNC
B. Febra datorată unei infecţii a plamanului
C. Durata scurtă sub 15 minute
D. Context febril; febra trebuie să fie egală sau mai mare de 37, 3 grade Celsius
E. Aspectul de convulsii tonico - clonice generalizate
(pag. 518)

G2937207. Care din următoarele principii de tratament antiepileptic sunt false:


A. Nu se tratează prima criză de convulsii
B. Potenţialul convulsiv înregistrat EEG, fără criză manifestă, are indicaţie obligatorie de tratament
C. Politerapia iniţială este ferm recomandată
D. Medicaţia antiepileptică se adiminstrează în doze progresiv crescânde
E. Evaluarea eficacităţii terapeutice se face numai după o perioadă de acumulare a drogurilor
(pag. 513)

G2937208. Care dintre următoarele semne clinice pot fi sugestive pentru convulsiile parţiale cu
simptome senzoriale:
A. Mirosul neplăcut perceput de bolnav urmat de convulsii tonico clonice generalizate
B. Furnicături, înţepătui, amorţeli
C. Senzaţia luminoasă de "flash"
D. Vertijul
E. Cefalee, tahicardia, dilatarea pupilară
(pag. 508)

1133 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1134 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

Tema nr. 38
Cirozele hepatice
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

G1238001. Care este boala ce determina hipertensiune portala la nivel sinusoidal?


A. sindromul Budd-Chiari
B. tromboza venei cave inferioare
C. boala venoocluziva
D. schistosomiaza
E. ciroza hepatica
(pag. 1885)

G1238002. Ce cantitate de alcool si cat timp trebuie sa consume un pacient pentru a dezvolta ciroza
hepatica alcoolica?
A. 500 ml whisky/zi cel putin 10 ani
B. 100 ml whisky/zi 5 ani
C. 2 sticle (a 500 ml) de bere/zi 8 ani
D. 200 ml vin/zi 10 ani
E. 150 ml vin/zi 9 ani
(pag. 1878)

G1238003. Cum se calculeaza doza de propranolol in tratamentul hipertensiunii portale?


A. mg/kg corp
B. g/kg corp
C. se ajusteaza pana la reducerea pulsului de repaus cu 25%
D. se ajusteaza pana la scaderea tensiuni arteriale diastolice la cel putin 70 mmHg
E. se calculeaza in functie de nivelul albuminelor serice
(pag. 1886)

G1238004. Sindromul hepatorenal din ciroza hepatica se caracterizeaza prin:


A. azotemie crescuta
B. poliurie
C. biopsia renala cu modificari de tip glomerulonefritic
D. eliminarea excesiva de natriu prin urina
E. hematurie
(pag. 1890)

G1238005. Tratamentul pruritului din ciroza biliara primitiva se face cu


A. vitamina D
B. vitamina A
C. colestiramina
D. silimarina
E. vitamina K
(pag. 1883)

G1238006. Tratamentul sangerarilor prin ruptura varicelor esofagiene se face cu:

1134 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1135 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

A. somatostatina
B. lactuloza
C. ursofalk
D. silimarina
E. colchicina
(pag. 1886)

G1338007. Cauzele anemiei in ciroza hepatica alcoolica sunt urmatoarele, cu exceptia:


A. pierderile gastrointestinale de sange, acute si cronice;
B. deficientele nutritionale coexistente (acid folic, vitamina B 12);
C. deficitul glucozo-6 fosfat dehidrogenaza;
D. efectul supresor direct al alcoolului asupra maduvei osoase;
E. hipersplenismul hematologic.
(pag. 1879)

G1338008. Testele de laborator in ciroza biliara primitiva releva, cu exceptia:


A. activitatea 5 nucleotidazei in ser este crescuta.
B. rareori la pacientii cu caracteristici histologice de ciroza biliara primitiva anticorpii antimitocondriali sunt
negativi.
C. prezenta unei lipoproteine serice anormale, lipoproteina X.
D. cresterea cantitaţii de cupru in ficat.
E. in putine cazuri cresterea lipidelor in ser .
(pag. 1882)

G1338009. Urmatoarele afirmatii despre ciroza biliara secundara sunt adevarate, cu exceptia:
A. febra si durerile colicative de tip biliar sunt tipice.
B. in ser exista lipoproteina X.
C. colangita este o complicatie frecventa.
D. ruperea ductelor biliare duce la formarea de lacuri biliare.
E. pentru ca obstructia biliara sa produca ciroza sunt suficiente 3 luni de evolutie.
(pag. 1883)

G1338010. Urmatoarele afirmatii referitoare la caracteristicele clinice ale cirozei biliare primitive sunt
adevarate, cu exceptia:
A. fatigabilitatea este frecvent un simptom important.
B. icterul precede intotdeauna aparitia pruritului.
C. cresterea prelungita a nivelului lipidelor serice determina aparitia xantelasmelor si xantoamelor.
D. la 75% dintre pacienţii cu ciroza biliara primitiva pot fi evidenţiate semne clinice de sindrom sicca.
E. artrita reumatoida, sindromul CREST, sclerodermia pot fi intalnite cu frecventa crescuta in ciroza biliara
primitiva.
(pag. 1882)

G1438011. Ciroza biliara secundara este:


A. Consecinta obstructiei canalului cistic.
B. Consecinta refluxului de suc pancreatic in caile biliare.
C. Consecinta spasmului Oddian.
D. Consecinţa infecţiei prelungite a tractului digestiv cu stafilococ aureu.
E. Consecinta obstructiei prelungite, partiale sau totale a ductului biliar comun sau a ramurilor sale majore.
(pag. 1883)

G1438012. Ciroza cardiaca este consecinta:


A. Insuficientei cardiace congestive prelungite si severe a ventriculului drept.
B. Aterosclerozei sistemice.

1135 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1136 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. Consumului excesiv de alcool la bolnavul cardiac.


D. Depunerii de amiloid la nivel hepatic.
E. Depunerii excesive de cupru la nivel hepatic.
(pag. 1884)

G1438013. Diagnosticul de ciroza biliara primitiva trebuie luat in considerare:


A. La diabetici.
B. La bolnavii cu pancreatita cronica.
C. La barbatii peste 45 ani cu litiaza biliara simptomatica.
D. La bolnavii ulcerosi.
E. La femeile de varsta mijlocie care prezinta prurit neexplicat sau un nivel crescut al fosfatazei alcaline
serice.
(pag. 1882)

G1438014. Leziunea morfologica ce poate fi recunoscuta cel mai devreme in ciroza biliara primitiva
este denumita:
A. Pierdere extensiva, confluenta de celule hepatice
B. Colangita cronica distructiva nesupurativa.
C. Infiltrat de leucocite polimorfonucleare si limfocite.
D. Staza biliara.
E. Expansiune a fibrozei periportale.
(pag. 1881)

G1538015. Ascita poate fi evidentiata la examenul clinic atunci cand cantitatea de lichid peritoneal este:
A. 100 ml
B. 300 ml
C. 10 ml
D. peste 500 ml
E. peste 1000 ml
(pag. 1888)

G1538016. Care dintre urmatoarele medicamente este utilizat in tratamentul cirozei biliare primitive:
A. ursodiolul
B. lamivudina
C. salazopirina
D. glucocorticoizii
E. interferonul alfa-2b
(pag. 1883)

G1538017. Care dintre urmatorii neurotransmitatori este implicat in aparitia encefalopatiei hepatice:
A. levodopa
B. bromocriptina
C. cetoanalogi ai aminoacizilor esentiali
D. acid gama-aminobutilic
E. aminoacizi cu lant ramificat
(pag. 1891-1892)

G1538018. Hipertensiunea portala este definita la valori ale presiunii sanguine in vena porta de:
A. 10 cm solutie salina
B. 15 cm solutie salina
C. 20 cm solutie salina
D. 12 cm soluţie salina

1136 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1137 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. peste 30 cm solutie salina


(pag. 1885)

G1538019. in tratamentul sindromului hepato-renal din ciroza hepatica un efect benefic il poate avea:
A. administrarea de vasodilatatoare
B. albumina desodata
C. perfuzia cu dopamina
D. sunturile chirurgicale porto-cave selective
E. propranololul intravenos
(pag. 1890)

G1538020. Pentru tratarea hemoragiei determinata de gastropatia portal hipertensiva la pacientii


cirotici se utilizeaza:
A. propranolol
B. blocanti de H2
C. protectoare de mucoasa gastrica
D. saruri de aluminiu sau magneziu
E. prostaglandine cu efect citoprotector
(pag. 1887)

G1638021. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la afectiunile hepatice induse de alcool nu sunt
adevarate?
A. 25-35% din alcoolici dezvolta ciroza hepatica.
B. Ficatul gras de cauza alcoolica evolueaza cel mai adesea cu simptome minime sau asimptomatic.
C. Hepatita alcoolica acuta are un prognostic rezervat, mortalitatea in formele severe fiind de aproximativ
50%.
D. Hepatita alcoolica acuta severa cu encefalopatie hepatica poate beneficia de corticoterapie.
E. Nu exista medicatie care sa protejeze ficatul de efectele toxice ale alcoolului.
(pag. 1878)

G1638022. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la afectiunile hepatice induse de alcool nu sunt
adevarate?
A. 25-35% din alcoolici dezvolta ciroza hepatica.
B. Ficatul gras de cauza alcoolica evolueaza cel mai adesea cu simptome minime sau asimptomatic.
C. Hepatita alcoolica acuta are un prognostic rezervat, mortalitatea in formele severe fiind de aproximativ
50%.
D. Hepatita alcoolica acuta severa cu encefalopatie hepatica poate beneficia de corticoterapie.
E. Nu exista medicatie care sa protejeze ficatul de efectele toxice ale alcoolului.
(pag. 1880)

G1638023. Care din urmatoarele modificari ale analizelor de laborator nu caracterizeaza ciroza biliara
primara?
A. Cresteri marcate ale fosfatazei alcaline.
B. Hiperlipidemie.
C. Anticorpi antinucleari in titru peste 1:40.
D. Crestere progresiva a bilirubinemiei.
E. Hipoprotrombinemie.
(pag. 1882)

G1638024. Care din urmatoarele modificari ale analizelor de laborator nu caracterizeaza ciroza biliara
primara?
A. Cresteri marcate ale fosfatazei alcaline.
B. Hiperlipidemie.

1137 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1138 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. Anticorpi antinucleari in titru peste 1:40.


D. Crestere progresiva a bilirubinemiei.
E. Hipoprotrombinemie.
(pag. 1882)

G1638025. Care este prima masura terapeutica intr-o hemoragie digestiva superioara de cauza
variceala?
A. Administrare de vasopresina, 0,1 – 0,4 unitati/minut.
B. Sclerozare endoscopica a varicelor.
C. Tamponament cu sonda Sengstaken-Balkemore.
D. Evaluare a pierderii de volum si substitutie volemica.
E. Administrare de somatostatina in bolus 250 µg urmat de perfuzie 250µg/ora.
(pag. 1886)

G1638026. Care este prima masura terapeutica intr-o hemoragie digestiva superioara de cauza
variceala?
A. Administrare de vasopresina, 0,1 – 0,4 unitati/minut.
B. Sclerozare endoscopica a varicelor.
C. Tamponament cu sonda Sengstaken-Balkemore.
D. Evaluare a pierderii de volum si substitutie volemica.
E. Administrare de somatostatina in bolus 250 µg urmat de perfuzie 250µg/ora.
(pag. 1886)

G1638027. Ciroza biliara primitiva este asociata cu numeroase afectiuni presupus autoimune, cu
exceptia:
A. Tiroidita autoimuna.
B. Glomerulonefrita membranoproliferativa
C. Sindrom Sicca.
D. Sindrom CREST.
E. Fenomene Raynaud.
(pag. 1881)

G1638028. Ciroza biliara primitiva este asociata cu numeroase afectiuni presupus autoimune, cu
exceptia:
A. Tiroidita autoimuna.
B. Glomerulonefrita membranoproliferativa.
C. Sindrom Sicca.
D. Sindrom CREST.
E. Fenomene Raynaud.
(pag. 1881)

G1638029. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane se bazeaza pe analiza lichidului ascitic, care
prezinta:
A. Peste 50 leucocite polimorfonucleare/microlitru.
B. Peste 250 leucocite/microlitru
C. Peste 250 lecocite polimorfonucleare/microlitru.
D. Peste 80% limfocite.
E. Aspect chilos.
(pag. 1890)

G1638030. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane se bazeaza pe analiza lichidului ascitic, care
prezinta:
A. Peste 50 leucocite polimorfonucleare/microlitru.

1138 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1139 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. Peste 250 leucocite/microlitru.


C. Peste 250 lecocite polimorfonucleare/microlitru.
D. Peste 80% limfocite.
E. Aspect chilos.
(pag. 1890)

G1638031. Encefalopatia hepatica poate fi controlata prin urmatoarele masuri:


A. Restrictie sodata.
B. Sunt portosistemic intrahepatic transjugular (SPTI).
C. Sunturi portosistemice selective.
D. Tratament diuretic.
E. Restrictie de proteine in alimentatie.
(pag. 1892)

G1638032. Encefalopatia hepatica poate fi controlata prin urmatoarele masuri:


A. Restrictie sodata.
B. Sunt portosistemic intrahepatic transjugular (SPTI).
C. Sunturi portosistemice selective.
D. Tratament diuretic.
E. Restrictie de proteine in alimentatie.
(pag. 1892)

G1638033. Urmatoarele afectiuni sunt cauze mai frecvente de ciroza biliara secundara cu exceptia:
A. Stricturi postoperatorii ale cailor biliare.
B. Calculi biliari.
C. Pancreatita cronica.
D. Tumori maligne ale pancreasului sau coledocului.
E. Colangita sclerozanta primara.
(pag. 1883)

G1638034. Urmatoarele afectiuni sunt cauze mai frecvente de ciroza biliara secundara cu exceptia:
A. Stricturi postoperatorii ale cailor biliare.
B. Calculi biliari.
C. Pancreatita cronica.
D. Tumori maligne ale pancreasului sau coledocului.
E. Colangita sclerozanta primara.
(pag. 1883)

G2238035. Sechelele hipertensiunii venos– portale sunt:


A. edemele
B. icterul
C. varicele gastro–esofagiene
D. tulburarile metabolice
E. fibroza
(pag. 1)

G2238036. Una dintre urmatoarele forme etiologice ale cirozei are aspect histologic micronodular:
A. postvirala
B. biliara
C. cardiaca
D. dupa bypass jejuno–ileal
E. metabolica

1139 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1140 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 1)

G2238037. Ciroza alcoolica se caracterizeaza prin:


A. pierderea neuniforma de celule hepatice
B. existenta unor cicatrici grosiere, parcelare
C. este cea mai frecventa forma etiologica de ciroza in America de Sud
D. nu poate evolua catre ciroza macronodulara
E. pierderea de celule hepatice nu depaseste capacitatea de inlocuire
(pag. 1)

G2238038. Incidenta cirozei hepatice in rindul consumatorilor cronici de alcool este:


A. 30–35%
B. 10–15%
C. 20–25%
D. 1–5%
E. 5–8%
(pag. 1)

G2238039. Ficatul gras alcoolic se caracterizeaza prin:


A. evolutie reversibila la oprirea consumului de alcool
B. este intotdeauna precursor al hepatitei alcoolice si cirozei
C. apare la o treime dintre consumatorii cronici de alcool
D. exista o preluare si esterificare redusa a acizilor grasi
E. biosinteza si secretia lipoproteinelor este crescuta
(pag. 1)

G2238040. Examenul fizic in hepatita alcoolica releva:


A. hepatomegalie nedureroasa
B. splenomegalie la o jumatate dintre bolnavi
C. hipertrofia falangelor distale
D. marirea volumului glandelor parotide si lacrimale
E. hepatomegalie sensibila
(pag. 1)

G2238041. Ciroza hepatica poate fi neexprimata clinic, obiectivata accidental prin laparotomie sau
autopsie in:
A. 5–8% din cazuri
B. 1–3%
C. 10–40%
D. sub 1%
E. 45–60%
(pag. 1)

G2238042. Alterarea metabolismului hormonilor, prin scaderea clearence–ului hepatic al


androstendionului precursor genereaza:
A. cresterea pilozitatii corporale
B. ginecomastie
C. hipertrofie testiculara
D. galactoree
E. amenoree
(pag. 1)

G2238043. In hepatopatiile induse de alcool examinarile de laborator evidentiaza:

1140 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1141 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

A. inhibarea proportional mai mare a sintezei ASAT de catre etanol


B. raportul ASAT ⁄ ALAT < 2
C. cresterea predominenta a ALAT–alaninaminotransferazei
D. scurtarea timpului de protrombina
E. cresterea predominenta a ASAT alaninaminotransferazei
(pag. 1)

G2238044. Unul dintre urmatoarele medicamente poate fi cauza probabila de ciroza postnecrotica:
A. acetaminofen
B. tetraciclina
C. perhexilen maleat
D. azatioprina
E. nimesulid
(pag. 1)

G2238045. In ciroza biliara primitiva.anticorpii antimitocondriali circulanti de tip IgG se detecteaza la:
A. 95% dintre pacienti.
B. 80% dintre pacienti.
C. 90% dintre pacienti.
D. 100% dintre pacienti.
E. 85% dintre pacienti.
(pag. 1)

G2238046. In ciroza biliara primitiva se identifica niveluri crescute de IgM si crioproteine alcatuite din
complexe imune capabile de a activa complementul pe cale alternativa la:
A. 20-30% dintre pacienti.
B. 60-70% dintre pacienti.
C. 70-80% dintre pacienti.
D. 90-95% dintre pacienti.
E. 80-90% dintre pacienti.
(pag. 1)

G2238047. Dintre pacientii cu ciroza biliara primitiva simptomatica 90% sunt femei cu varsta cuprinsa
intre:
A. 20-40 ani
B. 30-50 ani
C. 35-55 ani
D. 35-60 ani
E. 30-70 ani.
(pag. 1)

G2238048. In ciroza biliara primitiva cel mai precoce simptom este adesea:
A. pruritul
B. fatigabilitatea
C. inapetenta
D. meteorismul
E. durerea in hipocondrul drept.
(pag. 1)

G2238049. La pacientii cu ciroza biliara primitiva pot fi evidentiate semne clinice de sindrom sicca in:
A. 50% din cazuri.
B. 75% din cazuri.

1141 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1142 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. 25% din cazuri.


D. 65% din cazuri.
E. 95% din cazuri.
(pag. 1)

G2238050. Pacientii cu ciroza biliara primitiva prezinta dovezi serologice de afectare tiroidiana
autoimuna in proportie de:
A. 20%
B. 25%
C. 30%
D. 35%
E. 40%
(pag. 1)

G2238051. La pacientii cu ciroza biliara primitiva manifesta clinic singurul tratament care determina
atat o ameliorare simptomatica, dar si "ameliorarea” markerilor biochimici serici este cel cu:
A. glucocorticoizi per os
B. glucocorticoizi administrati parenteral
C. D-Penicilamina
D. Colchicina
E. Ursodiol
(pag. 1)

G2238052. Doza de ursodiol administrata in tratamentul cirozei biliare primitive este de:
A. 10-13 mg/kg pe zi
B. 13-15 mg/kg pe zi
C. 15-17 mg/kg pe zi
D. 17-19 mg/kg pe zi
E. 19-21 mg/kg pe zi.
(pag. 1)

G2238053. In ciroza biliara secundara testarea anticorpilor antimitocondriali este:


A. de obicei negativa
B. intotdeauna negativa
C. pozitiva in 90% din cazuri
D. pozitiva in 10% din cazuri
E. mai frecvent pozitiva la femei.
(pag. 1)

G2238054. Cel mai eficient tratament in ciroza biliara secundara il constituie:


A. colchicina
B. ursodiolul
C. glucocorticoizii
D. indepartarea chirurgicala sau endoscopica a obstructiei
E. colestiramina
(pag. 1)

G2338055. Sindromul Budd-Chiari se caracterizează prin:


A. ocluzia venei porte
B. ocluzia venei mezenterice superioare
C. ocluzia arterei hepatice
D. ocluzia venelor suprahepatice

1142 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1143 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. ocluzia trunchiului celiac


(pag. 1884)

G2338056. Următoarele manifestări caracterizează encefalopatia hepatică, cu excepţia:


A. flapping tremor
B. obnubilare
C. modificări EEG
D. disociaţii puls temperatură
E. tulburări ale ritmului somn/veghe
(pag. 1890)

G2338057. Prognosticul nefavorabil în hepatita alcoolică se asociază cu, exceptând:


A. Creşterea > 1,5 ori faţă de control a indicelui de protrombină;
B. Hiperbilirubinemie marcată;
C. Indice de diferenţiere > 32;
D. Ascita şi encefalopatia;
E. Creşterea transaminazelor.
(pag. 1880)

G2338058. Următoarele afirmaţii referitoare la sindromul Budd-Chiari sunt adevărate:


A. Ascita este uşor remisibilă sub tratament;
B. Diagnosticul este stabilit prin venografie hepatică sau biopsie hepatică;
C. Semnele şi simptomele de insuficienţă cardiacă sunt întotdeauna prezente;
D. Cauza cea mai frecventă este tromboza de venă portă;
E. Biopsia hepatică arată proliferarea şi dilatarea canaliculelor şi ductelor biliare portale .
(pag. 1884)

G2538059. Ciroza alcoolică are cel mai frecvent aspect


A. macronodular
B. micronodular
C. de steatoză hepatică heterogenă
D. de stază biliară
E. pseudonecroze
(pag. 1878)

G2538060. Frecvenţa alcoolicilor care dezvoltă ciroză hepatică este de:


A. 10-15%
B. 1-5%
C. 10-15 ‰
D. 1-5 ‰
E. 20-25%
(pag. 1878)

G2538061. Care din următoarele entităţi este considerată precursorul major al cirozei alcoolice:
A. steatoza
B. hepatita autoimună
C. glicogenoza
D. hepatita alcoolică
E. hiperlipemia
(pag. 1878)

G2538062. Fibroza fasciei palmare (Dupuytren) se asociază frecvent cu:

1143 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1144 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

A. granulomatoza Wegener
B. ciroza postvirală
C. ciroza biliară
D. hepatita autoimună
E. ciroza alcoolică
(pag. 1879)

G2538063. În orientarea etiologiei colestazei la un pacient cu ciroză alcoolică, prima metodă de


investigaţie pentru excluderea obstrucţiei biliare extrahepatice este:
A. biopsia hepatică
B. scintigrafia hepatică
C. ultrasonografia
D. radiografia abdominală
E. colangiografia
(pag. 1880)

G2538064. Tratamentul cu colchicină este indicat în:


A. ciroza postvirală
B. hepatita autoimună
C. hepatita cronică virală
D. hepatopatiile alcoolice
E. ciroza biliară secundară
(pag. 1880)

G2538065. Ciroza postnecrotică are un aspect morfologic:


A. micronodular
B. steatozic
C. cu dilatarea venelor hepatice
D. macronodular
E. cu microtromboze pe ramurile porte
(pag. 1880)

G2538066. Ciroza criptogenică este descrisă atunci când etiologia este:


A. determinată genetic
B. virală
C. alcoolică
D. biliară
E. necunoscută
(pag. 1881)

G2538067. Ciroza care se asociază cu sindromul CREST este:


A. ciroza postvirală
B. ciroza alcoolică
C. ciroza cardiacă
D. ciroza biliară primitivă
E. ciroza biliară secundară
(pag. 1881)

G2538068. Mecanismul patogenic în ciroza biliară primitivă este dat de:


A. obstrucţia căilor biliare extrahepatice
B. răspuns imun alterat
C. necroza hepatocitară

1144 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1145 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. steatoza heterogenă
E. transformarea cavernoasă a venei porte
(pag. 1881)

G2538069. Anticorpii antimitocondriali circulanţi de tip IgG (IgM) sunt decelaţi frecvent în:
A. ciroza alcoolică
B. hepatita alcoolică
C. ciroza biliară secundară
D. ciroza postvirală
E. ciroza biliară primitivă
(pag. 1881)

G2538070. După aspectul morfologic, evoluţia cirozei biliare primitive este împărţită în:
A. 4 stadii
B. 2 stadii cu sau fără asocierea tulburărilor de coagulare
C. stadiu compensat sau decompensat
D. cu sau fără prezenţa encefalopatiei hepatice
E. cu sau fără asocierea anemiei
(pag. 1882)

G2538071. Sindromul sicca se evidenţiază frecvent în:


A. ciroza postvirală
B. ciroza biliară secundară
C. ciroza biliară primitivă
D. ciroza alcoolică
E. hepatita alcoolică
(pag. 1882)

G2538072. Presiunea venoasă în vena portă (în cm soluţie salină) este de:
A. 30-35 cm
B. 1-5 cm
C. 5-9 cm
D. 40-45 cm
E. 10-15 cm
(pag. 1885)

G2538073. Cea mai frecventă cauză a hipertensiunii portale este:


A. sindromul Budd-Chiari
B. boala veno-ocluzivă hepatică
C. insuficienţa cardiacă
D. predispoziţia genetică
E. ciroza hepatică
(pag. 1885)

G2538074. Octreotidul utilizat în hemoragiile varicelor eso-gastrice este:


A. vasodilatator splanhnic
B. anestezic local
C. sedativ
D. blocant al receptorilor H1
E. vasoconstrictor splanhnic direct
(pag. 1886)

1145 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1146 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2538075. Doza eficientă de octreotid în hemoragiile variceale eso-gastrice este de:


A. 25-50 microgr/h
B. 25-50 g/zi
C. 25-50 mg/min
D. 500-1000 microgr/h
E. 25-50 microgr/săptămână
(pag. 1886)

G2538076. Gastropatia portal-hipertensivă se vizualizează prin:


A. ecografie
B. radioscopie baritată
C. CT
D. RMN
E. endoscopie
(pag. 1887)

G2538077. Sub tratament ambulator de diminuare a ascitei şi edemelor la un pacient cu ciroză hepatică
este recomandată o scădere zilnică de:
A. 3 kg
B. 1 kg
C. 0,5 kg
D. 4 kg
E. 5 kg
(pag. 1889)

G2538078. Un regim adecvat pentru a induce o balanţă negativă a sodiului şi a permite diureza la un
pacient cu ciroză hepatice şi ascită conţine NaCl în cantitate de:
A. 10 g
B. 0,2 g
C. 2 mg
D. 20 g
E. 2 g
(pag. 1889)

G2538079. Doza maximă de spironolactonă administrată în ciroza hepatică decompensată este de


aproximativ:
A. 400 mg/zi
B. 100 mg/zi
C. 25 mg/zi
D. 400 g/zi
E. 400 microgr/zi
(pag. 1889)

G2538080. În tratamentul iniţial al ascitei voluminoase, cea mai eficientă şi puţin costisitoare motodă
este:
A. paracenteza evacuatorie
B. administrarea de vasopresină
C. injectarea de somatostatină
D. ligatura endoscopică a varicelor esofagiene
E. restricţia de sodiu
(pag. 1889)

G2638081. Care din urmatoarele tipuri de Esch. Coli NU sunt incriminate în producerea diareei la

1146 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1147 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

sugar?
A. Enteroadeziv
B. Enteropatogen
C. Enteroneinvaziv
D. Enterotoxigen
E. Enterohemoragic-
(pag. 349)

G2638082. Tratamentul antibiotic este indicat în urmatoarele situatii, cu EXCEPTIA:


A. Scaune cu mucus, sânge si puroi
B. Stari de malnutritie, la orice vârsta
C. Vârsta mica, sugar alimentat artificial
D. Scaune cu mucus
E. Conditii epidemiologice sugestive pentru infectii bacteriene.
(pag. 356)

G2638083. Bacteriile enteropatogene produc diaree prin urmatoarele mecanisme, cu EXCEPTIA:


A. Invaziv
B. Hemoragic
C. Citotoxic
D. Aderenta
E. Toxigenic
(pag. 350)

G2638084. Care din urmatorii agenti determina colita pseudomembranaoasa?


A. Shigella
B. Salmonella
C. E Coli
D. Clostridium Difficile
E. Vibrio cholerae
(pag. 349)

G2638085. Urmatoarele antibiotice se foloses în tratamentul Shigellozei, cu EXCEPTIA:


A. Vancomycine
B. Ampicilina
C. Norfloxacina
D. Biseptol
E. Acid nalidixic
(pag. 356)

G2638086. Urmatorii agenti sunt incriminati în producerea diareei prin aderenta la sugar:
A. Clostridium difficile
B. Shigella
C. E. coli enteropatogen
D. Salmonella
E. Vibrio cholerae
(pag. 349)

G2638087. Care din următoarele modificări ale hemogramei nu pot fi întâlnite în hepatita alcoolică
acută?
A. Anemie hemolitică
B. Anemie prin deficit de acid folic si vitamina B12.

1147 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1148 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. Anemie prin pierderi de sâng


D. Leucocitoză
E. Trombocitoză.
(pag. 1879)

G2638088. Următorii parametri biologici şi clinici sunt indicatori de prognostic nefavorabil în hepatita
alcoolică acută, cu exceptia:
A. Encefalopatia
B. Ascita
C. Icterul sever
D. Vârsta înaintată
E. Retenţia azotată
(pag. 1880)

G2638089. Următoarele medicamente pot produce ciroză hepatică, cu excepţia:


A. Contraceptivele orale
B. Metilprednisolon
C. Metotrexat
D. Isoniazidă
E. Oxifenisatin
(pag. 1881)

G2638090. Care din următoarele virusuri nu produc ciroză hepatică?


A. Virusul hepatitei
B. Virusul hepatitei B
C. Virusul hepatitei C
D. Virusul hepatitei D
E. Citomegalovirusul
(pag. 1881)

G2638091. Următoarele medicamente pot precipita encefalopatia portală cu excepţia:


A. Diuretice
B. Sedative
C. Corticoterapia
D. Tranchilizante
E. Narcotice
(pag. 1891)

G2638092. Care din următoarele medicamente nu se folosesc în tratamentul hemoragiei din varicele
esofagiene:
A. Octerotid
B. Nitroglicerină
C. Betablocante
D. Blocante ale canalelor de calciu
E. Somatostatin
(pag. 1886)

G2638093. Care din ummătoarele afirmatii cu privire la tratamentul hipertensiunii portale sunt false?
A. Betablocantele se folosesc în doze care reduc frecvenţa cardiacă cu 25%.
B. Betablocantele nu mai sunt indicate la pacientii care au avut sângerare variceală
C. Se poate folosi propranololul sau nadololul.
D. Şunturile portosistemice chirugicale nu cresc supravieţuirea bolnavilor cirotici.

1148 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1149 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. Există posibilitatea realizării unor sunturi portosistemice nechirugical


(pag. 1886)

G2638094. Peritonita bacteriană spontană se caracterizează prin următoarele modificări ale lichidului
de ascită, cu exceptia:
A. Peste 500 leucocite/microlitru
B. Peste 250 leucocite/microlitru
C. Peste 50% polimorfonucleare neutrofile
D. Lichid ascitic tulbure
E. Culturi bacteriene pozitive
(pag. 1890)

G2638095. Care din următoarele nu sunt factori majori în definirea encefalopatiei portale:
A. Aspect caracteristic al EEG
B. Combinaţii schimbătoare de semne neurologice (asterixis, rigiditate, hipereflexie)
C. Alterări ale stării de conştienţă.
D. Afecţiuni hepatocelulare acute sau cronice sau şunturi porto-sistemice
E. Fetorul hepatic
(pag. 1891)

G2638096. În tratamentul encefalopatiei hepatice se folosesc următoarele medicamente cu excepţia:


A. Neomicina
B. Lactuloză
C. Metronidazol
D. Antagonisti de benzodiazepine
E. Betablocante
(pag. 1893)

G2838097. Ciroza alcoolica se intalneste cel mai frecvent in:


A. America Centrala
B. America de Nord, Europa de Vest, America de Sud
C. Europa de Est
D. India
E. China
(pag. 1878)

G2838098. Tratamentul de prima linie in scopul controlarii sangerarilor acute ale varicelor esofagiene
se face cu:
A. interventie endoscopica
B. tratament perfuzabil cu vasopresina cu o rata de 0,1-0,4 u/min
C. administrarea de betablocanti
D. nitroglicerina in perfuzie
E. isosorbid dinitrat sublingual
(pag. 1887)

G2838099. Folosirea glucocorticoizilor in tratamentul cirozei alcoolice se face:


A. intotdeauna cu rezultate bune
B. este controversata
C. ar trebui, probabil, sa fie rezervata cazurilor severe de boala cu un indice de diferentiere mai mare de 32
D. se face, de regula, indiferent de valoarea indicelui de diferentiere
E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 1880)

1149 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1150 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2938100. Cel mai frecvent factor precipitant pentru encefalopatia hepatică la pacientul cirotic este
A. Excesul proteic în alimentaţie.
B. Dezechilibrele electrolitice
C. Constipaţia
D. Infecţiile acute.
E. Sângerările gastrointestinale.
(pag. 1891)

G2938101. Substanţa cel mai des incriminată în patogeneza encefalopatiei hepatice:


A. Acidul gama-amino butiric.
B. Amoniacul.
C. Mercaptanii.
D. Fenolii
E. Acizii graşi cu lanţ scurt.
(pag. 1891)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

G1238102. Care afirmatii privind diagnosticul peritonitei bacteriene spontane prin analiza lichidului
ascitic sunt adevarate?
A. PMN>250/microlitru si cultura bacteriana pozitiva
B. limfocite > 300/microlitru
C. PMN < 250/microlitru si cultura bacteriana pozitiva (monomicrobiana)
D. limfocite > 500/microlitru
E. leucocite > 10.000/microlitru si cultura bacteriana pozitiva (pentru mai multe microorganisme)
(pag. 1890)

G1238103. Care din urmatoarele semne sugereaza ciroza hepatica de etiologie alcoolica?
A. marirea de volum a glandelor parotide
B. ascita sub tensiune
C. hipertrofia falangelor distale
D. sindromul hemoragipar
E. flapping tremor
(pag. 1879)

G1238104. Care din urmatorii parametrii de laborator sunt specifici cirozei biliare primitive?
A. anticorpii antimitocondriali, titrul >1:40
B. fosfataza alcalina crescuta
C. cresterea aminotransferazelor serice
D. VSH crescuta
E. nivelul crescut de IgM
(pag. 1882)

G1238105. Care sunt factorii precipitanti ai encefalopatiei hepatice?


A. hemoragiile gastrointestinale
B. excesul de glucide din alimentatie
C. constipatia
D. consumul exagerat de legume
E. hipopotasemia
(pag. 1891)

1150 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1151 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1238106. Care sunt medicamentele utilizate in tratamentul asictei din ciroza hepatica si actioneaza
prin economisirea de potasiu?
A. spironolactona
B. acidul etaclinic
C. furosemidul
D. trianterenul
E. amilolidul
(pag. 1889)

G1238107. Care sunt semnele si simptomele in ciroza biliara primitiva?


A. pruritul
B. fatigabilitatea
C. icterul
D. dureri osoase
E. dispneea
(pag. 1882)

G1238108. Cauzele cirozei biliare secundare sunt:


A. litiaza coledociana
B. pancreatita cronica
C. alcoolul
D. virusul B
E. colangita sclerozanta primara
(pag. 1883)

G1238109. Ciroza biliara primitiva se poate asocia cu urmatoarele boli autoimune:


A. tiroidita autoimuna
B. pielonefrita cronica
C. acidoza tubulara renala
D. sindromul CREST
E. glomerulonefrita cronica
(pag. 1881)

G1238110. Subliniati mijloacele terapeutice ce pot fi utilizate in tratamentul encefalopatiei hepatice:


A. lactuloza
B. metronidazolul
C. diazepamul
D. proteine alimentare pana la 150-200 g/zi
E. ampicilina
(pag. 1892)

G1338111. Aspectele morfopatologice caractersitice pentru ciroza hepatica postnecrotica sunt


urmatoarele, cu exceptia:
A. pierdere extensiva, confluenta de celule hepatice.
B. prezenta de granuloame periductale si foliculi limfatici;
C. colaps al stromei si fibroza producand benzi extensive de tesut conjunctiv;
D. pierderea hepatocitelor doar la nivelul limitantei interne;
E. noduli neregulati de hepatocite regenerative.
(pag. 1880)

G1338112. Care din urmatoarele medicamente pot fi implicate in etiopatogenia cirozei hepatice:
A. Izoniazida

1151 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1152 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. rifampicina
C. metotrexatul
D. azatioprina
E. metildopa
(pag. 1881)

G1338113. Care dintre afirmatiile despre ciroza cardiaca sunt adevarate:


A. examenul macroscopic al ficatului arata adesea "ficat cu aspect tigrat";
B. dimensiunile ficatului sunt intotdeauna scazute;
C. pot aparea dureri in hipocondrul drept prin dilatarea capsulei Glisson;
D. sangerarea de la nivelul varicelor esofagiene este frecventa;
E. nu exista teste hepatice modificate specific.
(pag. 1884)

G1338114. in absenta semnelor de coma, conduita terapeutica in ciroza hepatica alcoolica include:
A. dieta bogata in aminoacizi cu lanturi ramificate
B. suplimente zilnice de multivitamine
C. doze parenterale crescute de tiamina
D. dieta cu proteine cel mult 1g/kg corp pe zi
E. un aport caloric de 1000-1500 kcal/zi.
(pag. 1880)

G1338115. Pentru ciroza alcoolica sunt sugestive urmatoarele aspecte morfologice:


A. prezenta de hepatocite lezate care contin corpi Mallory.
B. depuneri de colagen initial in jurul venulelor porte.
C. distrugerea ductelor biliare mici si medii
D. prezenţa unor cicatrici fine, pierdere uniforma de celule hepatice si formare de n
E. prezenta de "lacuri biliare" inconjurate de celule pseudoxantomatoase.
(pag. 1878)

G1338116. Prognosticul nefavorabil in hepatopatia alcoolica este asociat cu:


A. hiperbilirubinemie marcata;
B. cresterea transaminazelor;
C. prelungirea timpului de protrombina de 1,2 ori fata de control;
D. ascita
E. encefalopatia.
(pag. 1880)

G1338117. Urmatoarele afirmatii despre sdr. Budd-Chiari sunt adevarate:


A. este rezultat prin ocluzia venelor hepatice;
B. este rezultat prin ocluzia venei cave inferioare;
C. poate fi confundat cu hepatomegalia congestiva acuta;
D. este rezultat prin ocluzia venei cave superioare;
E. poate apare prin tromboza venei porte.
(pag. 1884)

G1338118. Urmatoarele afirmatii privind etiopatogenia cirozei alcoolice sunt adevarate:


A. cantitatea si durata ingestiei de etanol sunt cei mai importanti factori care determina lezarea hepatica;
B. la pacientii cirotici s-a identificat un defect metabolic sugestiv pentru o "susceptibilitate" unica la etanol;
C. factorii nutritionali agraveaza efectele nefaste ale ingestiei cronice de alcool;
D. femeile dezvolta leziuni hepatice la niveluri de consum mai mari decat barbaţii;
E. perioada de latenta pana la dezvoltarea cirozei este invers proportionala cu nivelul consumului de alcool.

1152 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1153 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 1878)

G1338119. Urmatoarele afirmatii privind sindromul Budd-Chiari sunt adevarate:


A. ascita este severa si netratabila.
B. semnele si simptomele de insuficienta cardiaca sunt intotdeauna prezente.
C. cauza cea mai frecventa este tromboza de vena porta.
D. diagnosticul este stabilit prin venografie hepatica sau biopsie hepatica
E. biopsia hepatica demonstreaza congestie centrolobulara si dilatarea sinusoidelor.
(pag. 1884)

G1338120. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul cirozei biliare primitive sunt adevarate, cu
exceptia:
A. exista terapie specifica, eficienta;
B. glucocorticoizii sunt intotdeauna eficienti;
C. D-penicilamina prezinta multiple efecte secundare;
D. tratamentul cu Ursodiol determina ameliorarea simptomatica;
E. colestiramina poate fi utila pentru tratamentul pruritului.
(pag. 1883)

G1338121. Urmatoarele afirmatii privind tratamentul cirozei biliare secundare, sunt adevarate, cu
exceptia:
A. indepartarea obstructiei biliare este cel mai important pas;
B. antibioticele pot fi utile ca terapie profilactica sau in infectiile acute supraadaugate;
C. in absenta dezobstructiei evolutia este constant catre ciroza hepatica;
D. tratamentul cu Ursodiol este de elecţie;
E. corticoterapia este frecvent eficienta.
(pag. 1883)

G1438122. Care din afectiunile de mai jos pot reprezenta cauze probabile ale cirozei postnecrotice.
A. Bruceloza.
B. Toxoplasmoza.
C. Boala Gaucher.
D. Betablocantele.
E. Inhibitorii de pompa protonica.
(pag. 1881)

G1438123. Cele mai precoce simptome in ciroza biliara primitiva sunt:


A. Greata.
B. Pruritul.
C. Anorexia.
D. Meteorismul abdominal.
E. Fatigabilitatea.
(pag. 1882)

G1438124. Ciroza biliara primitiva poate fi asociata cu o multitudine de afectiuni de natura presupus
autoimuna cum ar fi:
A. Sindromul CREST.
B. Sindromul Claude-Bernard-Horner.
C. Sindromul sicca.
D. Tiroidita autoimuna.
E. Acidoza tubulara renala.
(pag. 1881)

1153 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1154 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1438125. Ciroza postnecrotica se caracterizeaza morfopatologic prin:


A. O pierdere extensiva, confluenta de celule hepatice.
B. Colaps al stromei si fibroza.
C. Prezenta de noduli neregulati de hepatocite regenerative.
D. Corpi Mallory.
E. Reducerea numarului ductelor biliare.
(pag. 1880)

G1438126. Encefalopatia hepatica poate fi precipitata cel mai frecvent de:


A. Sangerari gastrointestinale.
B. Constipatie.
C. Schimbarea de mediu.
D. Infecţii.
E. Diuretice.
(pag. 1891)

G1438127. Factorii care contribuie la sangerarea varicelor gastro-esofagiene din ciroza hepatica includ:
A. Gradul hipertensiunii portale.
B. Marimea varicelor.
C. Gradul de afectare renala.
D. Prezenţa factorilor de risc cardiovasculari.
E. Prezenta nodulilor de regenerare hepatica.
(pag. 1886)

G1438128. Hepatita alcoolica se caracterizeaza din punct de vedere morfopatologic prin:


A. Degenerarea si necroza hepatocitara.
B. Prezenta infiltratului de leucocite polimorfonucleare.
C. Prezenta infiltratului de limfocite.
D. Aspectul de colangita cronica distructiva nesupurativa.
E. Reducerea numarului ductelor biliare.
(pag. 1878)

G1438129. in afectiunile alcoolice hepatice avansate testele de laborator pot evidentia:


A. Anemie.
B. Poliglobulie.
C. Hipoalbuminemie.
D. Hipercolesterolemie.
E. Timp de protrombina frecvent prelungit.
(pag. 1879)

G1438130. in ciroza biliara primitiva:


A. Nu exista terapie specifica.
B. Colchicina s-a demonstrat a avea o eficacitate limitata.
C. Tratamentul este in general orientat catre ameliorarea simptomelor.
D. Tratamentul cu ursodiol determina vindecarea in peste 50% din cazuri.
E. Transplantul hepatic este tratamentul de electie.
(pag. 1883)

G1438131. in ciroza hepatica indusa de alcool:


A. Icterul, ascita si encefalopatia se pot reduce in cazul abstinentei la alcool.
B. Unii pacienti mor datorita exacerbarilor acute.
C. Chiar si dupa abstinenta completa la alcool vindecarea clinica poate fi intarziata.

1154 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1155 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Cazurile pot fi descoperite accidental la laparotomie sau autopsie.


E. Starea de nutritie a pacientului este buna.
(pag. 1878-1879)

G1438132. in gastropatia portala hipertensiva din ciroza hepatica:


A. Este eficienta blocarea beta-adrenergica cu propranolol.
B. Antagonistii de receptori H2 nu sunt utilizati.
C. Administrarea de diuretice are efect benefic.
D. Tratamentul chirurgical este de elecţie.
E. Mucoasa gastrica apare umpluta cu sange si friabila.
(pag. 1887)

G1438133. in hipertensiunea portala din ciroza:


A. Administrarea propranololului poate duce la vindecarea bolii.
B. Decompresiunea chirurgicala se aplica in special la pacientii cu sangerari de la nivelul varicelor esofagiene.
C. Transplantul hepatic poate fi benefic.
D. Corticoterapia are efecte spectaculare.
E. Edemul pulmonar acut este cea mai frecventa cauza de deces.
(pag. 1886)

G1438134. Leziunile hepatice induse de alcool sunt denumite:


A. Ficatul gras alcoolic.
B. Hepatita alcoolica.
C. Colecistita alcoolica.
D. Colangita alcoolica.
E. Ciroza alcoolica.
(pag. 1878)

G1438135. Manifestarile clinice majore ale hipertensiunii portale includ:


A. Hemoragiile din varicele gastro-esofagiene.
B. Splenomegalia cu hipersplenism.
C. Ascita.
D. Encefalopatia hepatica acuta si cronica.
E. Astenia.
(pag. 1885)

G1438136. Sindromul Budd-Chiari:


A. Se poate asocia frecvent cu stenoza de artera renala.
B. Afecteaza in special sistemul arterial hepatic.
C. Este rezultat din ocluzia venelor hepatice sau a venei cave inferioare.
D. Reprezinta o forma de fibroza hepatica congenitala.
E. Poate fi confundat cu hepatomegalia congestiva acuta.
(pag. 1884)

G1438137. Tabloul biologic din ciroza biliara primitiva releva:


A. Cresterea nivelurilor fosfatazei alcaline serice.
B. Pozitivitatea testului anticorpilor antimitocondriali.
C. Hipertrigliceridemie.
D. Hipofosfatemie.
E. Hipoprotrombinemie.
(pag. 1882)

1155 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1156 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1538138. Aparitia trombocitopeniei la pacientii cu ciroza hepatica alcoolica se datoreaza:


A. anticorpilor antitrombocitari
B. sindromului antifosfolipidic asociat
C. carentei de acid folic
D. hipersplenismului
E. efectului inhibitor al alcoolului asupra maduvei osoase
(pag. 1879)

G1538139. Diagnosticul peritonitei bacteriene spontane la pacientii cu ciroza hepatica este sustinut de:
A. prezenta unui lichid tulbure la paracenteza
B. culturile bacteriene din lichidul de ascita pozitive
C. numarul neutrofilelor este 150/microlitru
D. debut acut cu febra, frisoane, dureri abdominale difuze
E. rectoragii recidivante
(pag. 1890)

G1538140. Encefalopatia hepatica este un sindrom neuropsihiatric complex caracterizat prin:


A. modificari ale starii de constienta
B. nevroza obsesivo-fobica
C. areflexie osteotendinoasa in stadiile incipiente
D. asterixis
E. modificari electroencefalografice distincte
(pag. 1890)

G1538141. in patogeneza ascitei din ciroza hepatica sunt implicati urmatorii factori:
A. hipoalbuminemia
B. scaderea rezistentei vasculare intrahepatice
C. cresterea volumului intravascular efectiv
D. reducerea presiunii oncotice plasmatice
E. scaderea perfuziei renale
(pag. 1888)

G1538142. Indicati manifestarile autoimune care pot fi intalnite in cadrul cirozei biliare primitive:
A. sindrom Sicca
B. poliarterita nodoasa
C. sindrom CREST
D. anemie pernicioasa
E. acidoza tubulara renala
(pag. 1882)

G1538143. Modificarile anatomo-patologice caracteristice stadiului I al cirozei biliare primitive sunt:


A. distrugerea ductelor biliare mici si medii
B. infiltrat cu celule inflamatorii si granuloame periductale
C. proliferarea canaliculelor biliare de dimensiuni mici
D. fibroza periportala sub forma unei reţele de ţesut conjunctiv cicatricial
E. diminuarea numarului hepatocitelor
(pag. 1882)

G1538144. Principalele caracteristici ale sindromului hepato-renal sunt:


A. azotemie
B. hipotensiune
C. hipernatremie

1156 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1157 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. oligurie
E. concentratia urinara a sodiului peste 5mmol/l
(pag. 1890)

G1538145. Reducerea dozelor de spironolactona in tratamentul ascitei din ciroza hepatica este impusa
de:
A. cresterea azotemiei
B. hiperpotasemie
C. scaderea densitatii urinare
D. apariţia hematuriei
E. hipomagneziemie
(pag. 1889)

G1538146. Tratamentul medical al hemoragiilor acute de la nivelul varicelor eso-gastrice se face cu:
A. beta-adrenergice
B. vasopresina
C. octreotide
D. somatostatina
E. nitroglicerina in perfuzie
(pag. 1886)

G1638147. Care din urmatoarele medicamente pot cauza ciroza hepatica?


A. Acetaminofen.
B. Izoniazida.
C. Metotrexat.
D. Contraceptive orale.
E. Corticosteroizi.
(pag. 1881)

G1638148. Care din urmatoarele medicamente pot cauza ciroza hepatica?


A. Acetaminofen.
B. Izoniazida.
C. Metotrexat.
D. Contraceptive orale.
E. Corticosteroizi.
(pag. 1881)

G1638149. Care din urmatoarele modificari paraclinice sunt frecvente la pacientii cu ciroza alcoolica?
A. Raport AST/ALT>2.
B. Raport ALT/AST>2.
C. Hipofosfatemie.
D. Hipomagneziemie.
E. Hipocalcemie.
(pag. 1878)

G1638150. Care din urmatoarele modificari paraclinice sunt frecvente la pacientii cu ciroza alcoolica?
A. Raport AST/ALT>2.
B. Raport ALT/AST>2.
C. Hipofosfatemie.
D. Hipomagneziemie.
E. Hipocalcemie.
(pag. 1878)

1157 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1158 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G1638151. Care din urmatoarele principii terapeutice ale ascitei sunt adevarate?
A. Restrictia de sare reprezinta cea mai importanta masura terapeutica.
B. Este indicat repausul la pat.
C. Scopul tratamentului este de a elimina maximum 0,5 kg/zi daca pacientul prezinta ascita si edeme.
D. Scopul tratamentului este de a elimina maximum 1 kg/zi daca exista numai ascita.
E. Diureticele de prima intentie sunt diureticele de ansa, cum este furosemidul.
(pag. 1889)

G1638152. Care din urmatoarele principii terapeutice ale ascitei sunt adevarate?
A. Restrictia de sare reprezinta cea mai importanta masura terapeutica.
B. Este indicat repausul la pat.
C. Scopul tratamentului este de a elimina maximum 0,5 kg/zi daca pacientul prezinta ascita si edeme.
D. Scopul tratamentului este de a elimina maximum 1 kg/zi daca exista numai ascita.
E. Diureticele de prima intentie sunt diureticele de ansa, cum este furosemidul.
(pag. 1889)

G1638153. Care dintre urmatoarele sunt factori precipitanti ai encefalopatiei hepatice?


A. Tratamentul diuretic.
B. Constipatia.
C. Excesul de proteine in alimentatie.
D. Hiponatriemia.
E. Hiperkaliemia.
(pag. 1891)

G1638154. Care dintre urmatoarele sunt factori precipitanti ai encefalopatiei hepatice?


A. Tratamentul diuretic.
B. Constipatia.
C. Excesul de proteine in alimentatie.
D. Hiponatriemia.
E. Hiperkaliemia.
(pag. 1891)

G1638155. Profilaxia recurentelor peritonitei bacteriene spontane se face cu:


A. Norfloxacin.
B. Ciprofloxacin.
C. Cefotaxim.
D. Trimetoprim-sulfametoxazol.
E. Ampicilina.
(pag. 1890)

G1638156. Profilaxia recurentelor peritonitei bacteriene spontane se face cu:


A. Norfloxacin.
B. Ciprofloxacin.
C. Cefotaxim.
D. Trimetoprim-sulfametoxazol.
E. Ampicilina.
(pag. 1890)

G1638157. Sindromul hepatorenal, complicatie a cirozei hepatice, se caracterizeaza prin:


A. Oligurie progresiva.
B. Hipernatriemie.
C. Hiperazotemie.

1158 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1159 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

D. Hipernatriurie.
E. Hipotensiune arteriala.
(pag. 1890)

G1638158. Sindromul hepatorenal, complicatie a cirozei hepatice, se caracterizeaza prin:


A. Oligurie progresiva.
B. Hipernatriemie.
C. Hiperazotemie.
D. Hipernatriurie.
E. Hipotensiune arteriala.
(pag. 1890)

G1638159. Tratamentul cirozei biliare primitive se face cu:


A. Glucocorticoizi.
B. D- peniciliamina.
C. Acid ursodeoxicolic.
D. Colchicina.
E. Acid chenodeoxicolic.
(pag. 1883)

G1638160. Tratamentul cirozei biliare primitive se face cu:


A. Glucocorticoizi.
B. D- peniciliamina.
C. Acid ursodeoxicolic.
D. Colchicina.
E. Acid chenodeoxicolic.
(pag. 1883)

G1638161. Tromboza venelor hepatice (sindromul Budd-Chiari) poate aparea in urmatoarele boli, cu
exceptia:
A. Consumul de contraceptive orale.
B. Sindroame mieloproliferative.
C. Hemoglobinurie paroxistica noctuna.
D. Invazie tumorala a venei cave superioare.
E. Sindrom Raynaud.
(pag. 1884)

G1638162. Tromboza venelor hepatice (sindromul Budd-Chiari) poate aparea in urmatoarele boli, cu
exceptia:
A. Consumul de contraceptive orale.
B. Sindroame mieloproliferative.
C. Hemoglobinurie paroxistica noctuna.
D. Invazie tumorala a venei cave superioare.
E. Sindrom Raynaud.
(pag. 1884)

G2238163. Ciroza hepatica asociaza :


A. manifestari clinice necaracteristice
B. leziune cronica ireversibila parenchimatoasa
C. absenta distorsiunilor patului vascular
D. colapsul retelei de reticulina
E. absenta miofibroblastelor cu proprietati contractile la locul leziunii, deoarece nu stimuleaza formarea de
colagen

1159 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1160 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 1)

G2238164. Caracteristicile morfopatologice cardinale ale cirozei hepatice sunt:


A. fibroza extensiva
B. formare de noduli regenerativi
C. necroza hepatocitara
D. hipertrofia retelei de reticulina
E. neoformatie vasculara
(pag. 1)

G2238165. Manifestarile clinice ale cirozei au particularitatile:


A. adesea ele nu reflecta severitatea lezarii hepatice
B. ele reflecta mai degraba etiologia bolii
C. icterul si tulburarile de coagulare se datoreaza disfunctiei hepatocelulare
D. fibroza si modificarile vasculare conduc la hipertensiune venos portala
E. edemele se datoreaza atat insuficientei hepatocelulare cat si hipertensiunii portale
(pag. 1)

G2238166. Ascita si encefalopatia hepatica se caracterizeaza prin:


A. se datoreaza doar insuficientei hepatocelulare
B. sunt generate doar de hipertensiunea portala
C. sunt rezultatul insuficientei hepatocelulare si hipertensiunii portale
D. ascita se reface dupa paracenteza
E. encefalopatia hepatica este reversibila
(pag. 1)

G2238167. Caracteristicile morfologice ale hepatitei alcoolice includ:


A. degenerarea si necroza hepatocitara
B. prezenta corpilor Mallory
C. infiltrat monocitar
D. mari vacuole citoplasmatice de lipide
E. aspect de balon a hepatocitelor
(pag. 1)

G2238168. Corpii Mallory sunt:


A. material intens eozinofilic perinuclear
B. filamente intermediare agregate
C. specifici pentru hepatita alcoolica
D. prezenti si in boala Wilson
E. inalt sugestivi pentru hepatita alcoolica
(pag. 1)

G2238169. Stoparea consumului de alcool in hepatita alcoolica determina:


A. vindecare clinica intirziata
B. persistenta peste 6 luni a anomaliilor histologice
C. neinfluentarea icterului
D. persistenta ascitei
E. reducerea encefalopatiei hepatice
(pag. 1)

G2238170. Manifestarile clinice in hepatita alcoolica cuprind:


A. greturi

1160 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1161 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. crestere ponderala
C. icter
D. hipotermie
E. febra
(pag. 1)

G2238171. Examenul fizic in ciroza alcoolica releva:


A. hepatomegalie
B. ficat de volum normal
C. dimensiuni reduse ale ficatului
D. atrofia glandelor parotide
E. hipertrofia masei musculare
(pag. 1)

G2238172. Modificarile hematologice in hepatopatiile induse de alcool sunt:


A. anemie hiposideremica
B. anemie carentiala-acid folic si vitamina B12
C. anemie hemolitica
D. leucopenie si trombopenie
E. trombocitoza
(pag. 1)

G2238173. Coma hepatica din ciroza este precipitata de:


A. infectii intercurente
B. consum de alcool
C. disfunctii renale progresive
D. hemoragii de la nivelul varicelor esofagiene
E. administrare de paracetamol
(pag. 1)

G2238174. Deteriorarea starii clinice a unui cirotic anterior stabil se datoreaza:


A. trombozei de vena porta
B. asocierii carcinomului hepato–celular
C. aparitiei ascitei
D. infectiei
E. hipokalemiei
(pag. 1)

G2238175. Factorii de prognostic nefavorabil pe termen scurt in hepatita alcoolica sunt:


A. flatulenta
B. prelungirea timpului de protrombina de 1,5 ori fata de control
C. ascita
D. macrocitoza
E. cresterea creatininei serice
(pag. 1)

G2238176. Urmatoarele afectiuni ereditare si metabolice pot fi cauze probabile ale cirozei posnecrotice:
A. boala Wilson
B. fenilcetonuria
C. intoleranta ereditara la fructoza
D. sindromul Fanconi
E. tirozinemia ereditara

1161 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1162 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 1)

G2238177. In absenta comei hepatice, regimul alimentar al bolnavului cirotic trebuie sa continaA :
A. 1g de proteine per Kg de greutate corporala
B. 1000 Kcal pe zi
C. 0,4 g proteine per Kg de greutate corporala
D. 2000–3000 Kcal pe zi
E. 1,4 g proteine per Kg de greutate corporala
(pag. 1)

G2238178. In stadiul I ciroza biliara primitiva se caracterizeaza prin:


A. distrugerea ductelor biliare mici
B. distrugerea ductelor biliare medii
C. distrugerea ductelor biliare mari
D. usoara fibroza
E. infiltrat de celule inflamatorii de faza acuta si cronica.
(pag. 1)

G2238179. In evolutia cirozei biliare primitive pot apare:


A. icter
B. melanoza
C. ascita
D. insuficienta hepatocelulara
E. scaderea nivelului colesterolului seric
(pag. 1)

G2238180. In ciroza biliara primitiva pot apare:


A. steatoree
B. osteomalacie
C. osteoporoza
D. orbire diurna
E. orbire nocturna
(pag. 1)

G2238181. Urmatoarele afirmatii referitoare la ciroza biliara primitiva sunt reale:


A. examenul fizic poate fi normal in stadiul incipient al bolii
B. hepatomegalia este prezenta in toate cazurile inca de la inceputul bolii
C. mai tarziu in evolutia bolii poate aparea hipertrofia falangelor distale
D. mai tarziu in evolutia bolii poate aparea hipertrofia falangelor proximale
E. in timp pot aparea glosita si dermatita
(pag. 1)

G2238182. La pacientii cu ciroza biliara primitiva se pot intalni cu frecventa crescuta:


A. artrita reumatoida
B. sindromul CREST
C. dermatomiozita
D. sclerodermia
E. anemia pernicioasa
(pag. 1)

G2238183. In ciroza biliara primitiva pot fi prezente:


A. lipoproteina X

1162 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1163 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. hiperglicemie
C. steatoree
D. alterarea absorbtiei vitaminelor liposolubile
E. hipoprotrombinemie
(pag. 1)

G2238184. Ciroza biliara secundara poate apare la pacientii cu:


A. pericolangita
B. colangita sclerozanta primara
C. ciroza hepatica postvirala
D. chisturi de coledoc
E. ciroza hepatica indusa de alcool
(pag. 1)

G2238185. In ciroza biliara secundara febra si/sau durerile de hipocondru drept:


A. reflecta atacuri de colangita
B. reflecta colici biliare
C. sunt tipice
D. se intalnesc rar
E. nu se intalnesc niciodata
(pag. 1)

G2238186. In ciroza biliara secundara se constata aproape intotdeauna:


A. scaderea albuminelor serice
B. cresterea fosfatazei alcaline
C. cresterea bilirubinei neconjugate
D. cresterea bilirubinei conjugate
E. cresterea 5-nucleotidazei serice
(pag. 1)

G2238187. Cand ciroza biliara secundara se complica cu colangita sunt mai pronuntate:
A. cresterea nivelurilor aminotransferazelor
B. cresterea fosfatazei alcaline
C. leucocitoza
D. cresterea bilirubinei conjugate
E. cresterea gama-glutamiltranspeptidazei
(pag. 1)

G2238188. In ciroza cardiaca putem intalni urmatoarele modificari biochimice:


A. bilirubina serica usor crescuta
B. bilirubina serica intotdeauna mult crescuta
C. cresteri usoare/moderate ale fosfatazei alcaline
D. alungirea timpului de protrombina
E. scaderea timpului de protrombina
(pag. 1)

G2238189. Pentru ciroza cardiaca sunt adevarate urmatoarele afirmatii:


A. semnele si simptomele insuficientei cardiace umbresc de obicei afectarea hepatica
B. din punct de vedere clinic afectarea hepatica este intotdeauna pe primul plan
C. sangerarea de la nivelul varicelor esofagiene este frecventa
D. sangerarea de la nivelul varicelor esofagiene este rara
E. encefalopatia cronica poate fi importanta

1163 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1164 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

(pag. 1)

G2238190. Prezenta unui ficat ferm, marit de volum, cu semne de afectare cronica trebuie sa sugereze
diagnosticul de ciroza cardiaca la un pacient cu:
A. valvulopatie cardiaca
B. fibrilatie atriala
C. pericardita constrictiva
D. cord pulmonar cronic de lunga durata (>10 ani)
E. cardiopatie ischemica
(pag. 1)

G2238191. In ciroza cardiaca biopsia hepatica:


A. poate confirma diagnosticul
B. nu poate confirma diagnosticul
C. de obicei este contraindicata datorita prezentei ascitei
D. de obicei este contraindicata datorita prezentei coagulopatiei
E. de obicei este contraindicata datorita afectiunii cardiace
(pag. 1)

G2238192. Sindromul Budd-Chiari poate rezulta din:


A. tromboza venelor hepatice
B. invazia tumorala a venei cave inferioare
C. tromboza de vena porta
D. obstructia membranoasa idiopatica a venei cave inferioare
E. tromboza venei cave superioare
(pag. 1)

G2338193. Manifestările clinice majore ale hipertensiunii portale includ următoarele, cu excepţia:
A. ascita
B. splenomegalia
C. edemele
D. icterul
E. hemoragiile prin ruptură variceală
(pag. 1885)

G2338194. Factorii care intervin în geneza ascitei sunt:


A. hipertensiunea portală
B. hipertensiunea arterială esenţială
C. hipoalbuminemia
D. hiperaldosteronismul secundar
E. tratamentul cu diuretice
(pag. 1883)

G2338195. Peritonita bacteriană spontană se caracterizează prin:


A. prezenţa în lichidul de ascită a mai mult de 250 de polimorfonucleare pe microlitru
B. culturi bacteriene întotdeauna pozitive
C. debut brusc uneori
D. agravarea progresivă a icterului şi instalarea encefalopatiei hepatice
E. peste 10.000 leucocite pe microlitru şi floră polimicrobiană
(pag. 1890)

G2338196. Factorii precipitanţi ai encefalopatiei hepatice sunt:


A. diuretice tiazidice

1164 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1165 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

B. sângerări digestive
C. infecţii
D. antibiotice din clasa penicilinelor
E. intervenţii chirurgicale
(pag. 1891)

G2338197. Tratamentul encefalopatiei hepatice presupune următoarele:


A. restricţie proteică
B. laxative
C. antibiotice cu spectru larg
D. neuroleptice
E. antidepresive
(pag. 1892)

G2338198. De utilitate în tratamentul hemoragiilor variceale sunt:


A. vasopresina
B. tamponamentul cu sonda Sengstaken- Blakemore
C. somatostatina
D. splenectomia
E. sclerozarea endoscopică
(pag. 1886-1887)

G2338199. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la etiopatogenia cirozei alcoolice sunt
adevărate:
A. Cantitatea şi durata ingestiei de etanol par să fie cei mai importanţi factori care determină lezarea hepatică;
B. Perioada de latenţă care precede dezvoltarea cirozei este direct proporţională cu nivelul consumului zilnic
de alcool;
C. Este posibil ca factorii nutriţionali să amplifice efectele nefaste ale ingestiei cronice de alcool;
D. Femeile par a dezvolta leziuni hepatice la niveluri de consum mai mari decât bărbaţii;
E. 80 – 85% dintre alcoolici dezvoltă ciroză.
(pag. 1878)

G2338200. Care dintre următoarele afirmaţii privitoare la aspectele morfologice sunt sugestive pentru
etiologia alcoolică a cirozei:
A. Prezenţa de hepatocite lezate care conţin corpi Mallory;
B. Stază biliară şi zone focale de necroză centro-lobulară;
C. Colangită sterilă sau infectată;
D. Prezenţa unor cicatrici fine cu pierdere de celule hepatice şi formare de noduli regenerativi mici;
E. Colaps al stromei şi fibroză care produce benzi extensive de ţesut conjunctiv.
(pag. 1878/1879)

G2338201. Afecţiunile hepatice induse de alcool se exprimă paraclinic prin:


A. Testele biochimice de rutină sunt de obicei normale la pacienţii cu ficat gras;
B. Nivelurile serice ale AST sunt frecvent crescute;
C. Raportul AST/ALT este < 2;
D. La unii alcoolici este prezentă anemia hemolitică;
E. Leucocitoza este adesea prezentă în hepatita alcoolică.
(pag. 1879)

G2338202. Care dintre afirmaţiile următoare referitoare la tabloul clinic al cirozei biliare primitive sunt
false:
A. 90% dintre pacienţi sunt femei cu vârsta peste 70 de ani;
B. Fatigabilitatea este frecvent un simptom precoce important;

1165 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1166 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. Pruritul este adesea un simptom tardiv;


D. Xantelasmele şi xantoamele se datorează creşterii prelungite a nivelului lipidelor serice;
E. 75% dintre pacienţi pot prezenta semne clinice de sindrom sicca.
(pag. 1882)

G2338203. Probele de laborator în ciroza biliară primitivă relevă, cu excepţia:


A. Creşterea de 2 – 5 ori a nivelului fosfatazei alcaline;
B. Scăderea activităţii 5-nucleotidazei în ser;
C. Titrul anticorpilor antimitocondriali > 1/40 la 90% dintre pacienţi;
D. Scăderea cantităţii de cupru în ficat;
E. Scăderea importantă a colesterolului seric neesterificat (pag. 1882).
(pag. 1882)

G2338204. Care dintre afirmaţiile privind tratamentul cirozei biliare primitive sunt adevărate:
A. Nu există terapie specifică;
B. Glucocorticoizii ameliorează afectarea osoasă;
C. D-Penicilamina prezintă multiple efecte secundare;
D. Tratamentul cu ursodiol determină ameliorarea simptomatică şi biochimică;
E. Rifampicina şi antagoniştii opiacei se administrează pentru ameliorarea pruritului.
(pag. 1883)

G2538205. Aspectul de corpi Mallory este dewscris la nivelul hepatocitului în:


A. hepatita autoimună
B. boala Wilson
C. diabetul zaharat slab controlat
D. by-pass-ul jejuno-ileal
E. hepatita alcoolică
(pag. 1878)

G2538206. Anemia în ciroza alcoolică se datorează:


A. hipersplenismului
B. deficienţei de acid folic
C. sângerărilor gastro-intestinale
D. hemolizei
E. infiltraţiei limfocitare hepatice
(pag. 1879)

G2538207. Ciroza biliară primitivă este mai frecventă la:


A. bărbaţi
B. vărstnici
C. copii
D. femei
E. între 35 şi 60 ani
(pag. 1882)

G2538208. Simptomele precoce în ciroza biliară primitivă sunt:


A. fatigabilitatea
B. pruritul palmo-plantar
C. apariţia echimozelor
D. steatoreea
E. ascita
(pag. 1882)

1166 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1167 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2538209. În stadiul presimptomatic al cirozei biliare primitive, diagnosticul paraclinic este orientat de:
A. creşterea fosfatazei alcoline serice
B. creşterea 5-nucleotidazei
C. titrul anticorpilor antimitocondriali peste 1/40
D. hiperamoniemie
E. hipoprotrombinemie
(pag. 1882)

G2538210. În ciroza biliară primitivă este indicat tratament cu:


A. ursodiol (acid ursodeoxicolic)
B. colestiramina
C. vitamina K parenteral
D. vitamina A parenteral
E. sulfasalazină
(pag. 1883)

G2538211. Sindromul Budd-Chiari este favorizat de:


A. folosirea contraceptivelor orale
B. policitemia rubra vera
C. hipertensiunea portală
D. ascită
E. sindroame mieloproliferative
(pag. 1884)

G2538212. Din complicaţiile majore ale cirozei hepatice fac parte:


A. encefalopatia hepatică
B. peritonita bacteriană spontană
C. sindromul Raynaud
D. sindromul sicca
E. sindromul hepato-renal
(pag. 1885)

G2538213. Manifestările de hipertensiune portală sunt:


A. icterul
B. hemoragiile variceale gastro-esofagiene
C. splenomegalia
D. ascita
E. encefalopatia hepatică
(pag. 1885)

G2538214. În tratamentul hipertensiunii portale se folosesc:


A. transplantul hepatic
B. inhibitorii de pompă de protoni
C. blocanţii de calciu
D. propranololul
E. inhibitori ai enzimei de conversie
(pag. 1886)

G2538215. Tratamentul hemoragiilor acute la nivelul varicelor eso-gastrice include.


A. heparina
B. vasopresina

1167 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1168 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. scleroterapia
D. ligaturile endoscopice
E. papaverina
(pag. 1886)

G2538216. Efectele secundare severe la vasopresina administrată pentru tratamentul sângerărilor


varicelor eso-gastrice includ:
A. insuficienţa renală acută
B. ischemia cardiacă
C. crioglobulinemia
D. hiponatremia
E. ischemia tractului gastro-intestinal
(pag. 1886)

G2538217. Pentru reducerea complicaţiilor tratamentului cu vasopresină în hemoragiile variceale eso-


gastrice, se poate administra:
A. nitroglicerină în perfuzie venoasă
B. isosorbid dinitrat sublingual
C. amoxicilină
D. silimarină
E. preparate cu fier
(pag. 1886)

G2538218. Factorii patogenici ai ascitei din ciroza hepatică includ:


A. hipertensiunea portală
B. hipertonia vagală
C. hipoalbuminemia
D. creşterea adrenalinei şi noradrenalinei serice
E. hiponatremia
(pag. 1888)

G2538219. Caracteristicile morfopatologice ale cirozei hepatice rezultă din


A. infiltraţia limfocitară difuză
B. necroza hepatocelulară
C. distorsiuni ale patului vascular
D. colapsul reţelei de reticulină şi depunerea de ţesut conjunctiv
E. regenerarea nodulară a parenchimului hepatic
(pag. 1878)

G2538220. Aspectele morfopatologice de definire ale cirozei cuprind


A. infiltrarea grasă
B. trombozele în sistemul port
C. chistele hepatice
D. fibroza extensivă
E. nodulii regenerativi
(pag. 1878)

G2538221. Ascita şi encefalopatia hepatică rezultă datorită


A. tulburărilor de coagulare
B. icterului
C. insuficienţei hepatocelulare
D. creşterii transaminazelor

1168 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1169 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

E. hipertensiunii portale
(pag. 1878)

G2638222. Care din urmatoarele NU reprezinta semne si simptome ale bolii diareice acute?
A. Scaune diareice apoase sau cu ele-mente patologice (mucus, sânge si puroi).
B. Apetit vorace
C. Colici abdominale
D. Varsaturi.
E. Scaune steatoreice.
(pag. 352)

G2638223. Urmatorii agenti pot fi incriminati în modelul citotoxic al diareei acute:


A. Shigella
B. Virusuri
C. E. Coli enteropatogen
D. Salmonella
E. Vibrio cholerae.
(pag. 350)

G2638224. Urmatorii agenti sunt inclusi în modelul toxigenic al diareei acute:


A. Salmonella
B. Ps. Aeruginosa
C. Vibrio cholerae
D. Campylobacter
E. Clostridium difficile.
(pag. 350)

G2638225. Urmatorii agenti sunt incriminati în mecanismul invaziv al diareei acute:


A. Shigella
B. V. Cholerae
C. E. Coli enterohemoragic
D. E. Coli enteroinvaziv
E. Salmonella
(pag. 350)

G2638226. Urmatoarele sunt tipuri de E.Coli incriminate în producerea diareei la sugar:


A. Enteropatogen
B. Enteroadeziv
C. Enterohemoragic
D. Enteroinvaziv
E. Enteronetoxigen
(pag. 349)

G2638227. Care din urmatoarele sunt medicamente antidiareice care amelioreaza flora intestinala la
copil:
A. Enterolactil
B. Scopolamina
C. Lactobacil
D. Loperamid
E. Bactisubtil
(pag. 355)

1169 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1170 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2638228. Care din urmatoarele reprezinta semne si simptome ale bolii diareice acute?
A. Scaune steatoreice.
B. Apetit vorace
C. Colici abdominale
D. Varsaturi.
E. Scaune diareice apoase sau cu ele-mente patologice (mucus, sânge si puroi).
(pag. 352)

G2638229. Care din urmatoarele antibiotice se administreaza în diareea produsa de Clostridium


Difficile?
A. Ampicilina
B. Ceftriaxon
C. Metronidazol
D. Ciprofloxacina
E. Vancomycine
(pag. 356)

G2638230. Urmatorii sunt paraziti ce pot fi incriminati în producerea diareei la copil:


A. Giardia lamblia
B. Campylobacter jejunii
C. E.Coli
D. Cryptosporidium
E. Shigella
(pag. 349)

G2638231. Hepatita alcoolică acută se poate manifesta clinic prin:


A. Greţuri şi vărsături
B. Febră
C. Dureri abdominale
D. Erupţii cutanate
E. Mialgii şi artralgii
(pag. 1879)

G2638232. Care din următoarele afirmaţii referitoare la epidemiologia cirozei alcoolice sunt adevărate?
A. Alcoolul este cea mai frecventă cauză a cirozei.
B. Perioada de latentă a apariţiei cirozei este direct proporţională cu durata consumului.
C. Doar 25-50% din alcoolici vor dezvolta ciroză hepatică.
D. Tipul băuturii alcoolice şi modalitatea consumului sunt factori determinanţi faţă de cantitatea consumată.
E. Femeile sunt mai susceptibile decât bărbaţii la acţiunea alcoolului.
(pag. 1878)

G2638233. Care din următoarele manifestări cutanate pot apărea în ciroza alcoolică?
A. Stelute vasculare
B. Eritroza palmară
C. Diminuarea pilozităţii corporale
D. Icter
E. Atrofie testiculară.
(pag. 1879)

G2638234. Examinările de laborator pot releva în ciroza alcoolică următoarele:


A. Cresteri predominate ale ALT
B. Cresteri predominante ale AST

1170 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1171 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. Raport AST/ALT peste 2


D. Raport AST/ALT sub 2
E. Scurtarea timpului de protrombină.
(pag. 1879)

G2638235. Ciroza biliară primitivă se caracterizează biologic prin:


A. Creşterea fosfatazei alcaline
B. Prezenta anticorpilor antinucleari
C. Creşteri peste 200 UI ale transaminazelor serice
D. Hipercolesterolemie
E. Prezenţa anticorpilor ANCA
(pag. 1882)

G2638236. Ciroza biliară primitivă beneficază de tratament cu:


A. Corticosteroizi
B. Ursodiol
C. Colestiramină
D. Interferon
E. Vitamine hidrosolubile
(pag. 1883)

G2838237. Corpii Mallory sunt prezenti in:


A. numai in hepatita alcoolica
B. se intalnesc in obezitatea morbida
C. by-passul jejuno-ileal
D. diabetul zaharat slab controlat
E. boala Wilson, ciroza indiana a copilariei
(pag. 1878)

G2838238. Datele paraclinice in ciroza indusa de alcool indica urmatoarele modificari:


A. cresterea disproportionata a nivelurilor serice de ASAT fata de nivelele ALAT, adica raportul ASAT/ALAT>2
B. hipoalbuminemie
C. leucopenie si trombocitopenie
D. leucocitoza in hepatita alcoolica sever
E. timp de protrombina in ser frecvent nu este modificat
(pag. 1878)

G2838239. Prognosticul nefavorabil pe termen scurt al ficatului gras alcoolic consta in:
A. hiperbilirubinemie marcata
B. cresterea creatinei serice
C. prelungirea marcata a timpului de protrombina, ascita, encefalita
D. indicele de diferentiere (valoare>32)
E. indicele de diferentiere (valoare<32)
(pag. 1880)

G2838240. Eficacitatea agentilor β-adrenergici arata ca:


A. beta-blocantii reduc riscul hemoragiilor digestive superioare
B. scad incidenta sangerarilor si prelungesc supravietuirea
C. propranololul previne sangerarile recurente in cazul pacientilor cu ciroza si gastropatie hipertensiva severa
D. eficacitatea acestora este complet nula
E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 1887)

1171 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1172 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

G2838241. In peritonita bacteriana spontana, complicatia cirozei:


A. debutul este abrupt cu febra, frisoane, dureri abdominale generalizate
B. exista un numar mai mare de 500 leucocite/ml sau mai mult de 250 leucocite/PMN
C. determinarea pH este intotdeauna necesara
D. lipsa ameliorarii dupa terapia standard de 48 ore sugereaza ca peritonita poate fi secundara unei infectii
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 1888)

G2838242. Tromboza venei porte apare in:


A. stari de hipercuagulabilitate incluzand policitemia vera
B. trombocitemia esentiala
C. deficit de proteina C
D. deficit de proteina S, antitrombina III
E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 1885)

G2838243. In formarea lichidului de ascita sunt implicatii urmatorii factori:


A. hipoalbuminemia
B. reducerea presiunii oncotice plasmatice
C. hipertensiunea portala
D. hiperreactivitatea marcata a axului renina-angiotensina-aldosteron
E. scaderea activitatii simpatico
(pag. 1888)

G2838244. Sindromul hepato-renal se caracterizeaza prin:


A. agravarea azotemiei
B. oligurie
C. retentie avida de sodium
D. hipotensiune
E. poliurie
(pag. 1890)

G2838245. Ciroza postnecrotica se caracterizeaza morfopatologic prin:


A. pierderea extensive, confluenta de celule hepatice
B. colaps al stromei si fibroza producand benzi extensive de tesut conjunctiv
C. noduli neregulati de hapatocite regenerative variind ca marime
D. prezenta corpilor Mallory
E. toate raspunsurile sunt incorecte
(pag. 1880)

G2838246. In tratamentul chirurgical al hipertensiunii portale se folosesc:


A. sunturi neselective termino-terminale
B. sunturi latero-laterale
C. anastomoza spleno-renala proximala
D. sunturi selective
E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 1887)

G2838247. Obstructia postsinusoidala apare in urmatoarele afectiuni:


A. sindromul Budd-Chiari
B. obstructii la nivelul cavei inferioare

1172 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
1173 Rezidentiat 2004 GRUPA MEDICINA DE FAMILIE - INTREBARI - PARTEA a V a

C. boala venoocluziva hepatica


D. tromboza de vena porta
E. nici un raspuns nu este corect
(pag. 1885)

G2938248. În ciroza biliară primitivă:


A. Sunt caracteristici AAM (ac. Antimitocondriali) de tip IgM.
B. Adesea primul simptom este pruritul.
C. Fosfataza alcalină creşte de 2-5 ori dar in stadiile tardive.
D. Cel mai adesea sunt afectate femeile.
E. Se asociază frecvent cu afecţiuni de natură imună (CREST, sicca).
(pag. 1881)

G2938249. Factorii implicaţi în ascita din ciroza hepatică sunt:


A. Hipoaldosteronismul secundar.
B. Hipertensiunea portală.
C. Creşterea descărcării simpatice la nivel central.
D. Creşterea sensibilităţii la acţiunea peptidului natriuretic atrial.
E. Resorbţia renală crescută de Na.
(pag. 1888)

G2938250. Peritonita bacteriană spontană la pacienţii cu ciroză si ascită:


A. Se diagnostichează când există >500 leucocite/microlitru în lichidul de ascită.
B. Cel mai frecvent este determinată de pneumococi.
C. Cel mai frecvent este determinată de bacili enterici gram-negativi.
D. Terapia empirică se face cu cefotaxim sau cu ampicilină cu aminoglicozid.
E. Recurenţa este relativ frecventă.
(pag. 1890)

1173 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro