Sunteți pe pagina 1din 236

236 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 7
Infarctul miocardic acut.
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1107001. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de angioplastia coronariana percutana


transluminala (PTCA) primara in infarctul miocardica acut (IMA), cu EXCEPTIA:
A. se face in loc de tromboliza medicamentoasa
B. este la fel de eficienta ca si tromboliza medicamentoasa in IMA cu hipotensiunea arteriala
C. este superioara tromboliticelor in soc cardiogen
D. este superioara tromboliticelor in IMA la virstnici
E. este o alternativa terapeutica in contraindicatii la trombolitice
(pag. 1498)

M1107002. Clasa Killip III de disfunctie ventriculara stinga din infarctul miocardic acut se
caracterizeaza prin:
A. absenta semnelor de congestie venoasa pulmonara
B. raluri de staza la bazele pulmonare
C. prezenta zgomotului de galop IV si a semnelor de insuficienta ntriculara dreapta
D. edem pulmonar acut
E. soc cardiogen
(pag. 1501)

M1107003. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul medicamentos in infarctul


miocardic acut (IMA), cu EXCEPTIA:
A. La debutul IMA , aspirina 160-325 mg trebuie mestecata pentru o absorbtie bucala
B. Este bine sa se evite administrarea nitratilor in IMA de ventricul drept
C. Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administrati in IMA si insuficienta cardiaca
D. Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administrati in IMA si BRS
E. Antagonistii canalelor de calciu trebuie administrati de rutina in IMA
(pag. 1500)

M1107004. Urmatoarele afirmatii sunt adevarata legate de betablocante administrate postinfarct


miocardic acut, cu EXCEPTIA:
A. scad mortalitatea globala
B. previn reinfarctarea
C. previn moartea subita
D. betablocantele sunt indicate la majoritatea pacientilor postinfarct
E. istoricul de astm bronsic nu este o contraindicatie istoricul de astm bronsic nu este o contraindicatie
(pag. 1500)

M1107005. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de infarctul miocardic acut de ventricul drept,
cu EXCEPTIA:
A. se asociaza cu infarctul anterior
B. clinic sunt semne de insuficienta cardiaca dreapta cu sau fara hipotensiune arteriala
C. segmentul ST este supradenivelat in V4R
D. disfunctia ventriculara dreapta este detectata ecografic
E. tratamentul este de expansiune volemica

236 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
237 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1502)

M1107006. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de preventia secundara in infarctul miocardic
acut, cu EXCEPTIA:
A. aspirina administrata postinfarct reduce riscul de mortalitate
B. betablocantele administrate cronic postinfarct scad rata mortalitatii
C. antagonistii canalelor de calciu sunt recomandati de rutina in tratamentul pe termen lung
D. inhibitorii enzimei de conversie sunt indicati indefinit postinfarct cu insuficienta cardiaca
E. factorii de risc ai aterosclerozei trebuie modificati in sens favorabil
(pag. 1506)

M1107007. Creatinfosfokinaza totala creste in urmatoarele afectiuni, cu EXCEPTIA:


A. boli musculare si traumatisme musculare
B. cardioversie electrica
C. hipotiroidism
D. pancreatita acuta
E. atacul vascular cerebral
(pag. 1494)

M1107008. Urmatoarele afirmatii sunt adevarata legate de betablocante administrate in faza acuta a
infarctului miocardic acut, cu EXCEPTIA:
A. reduc incidenta aritmiilor severe
B. reduc ischemia recurenta
C. nu reduc reinfarctarea
D. reduc mortalitatea in absenta trombolizei
E. controleaza durerea
(pag. 1500)

M1207009. Cea mai obisnuita acuza de prezentare a bolnavilor cu infarct miocardic acut este
reprezentata de:
A. durere
B. palpitatii
C. jena precordiala
D. intepaturi precordiale
E. lesin
(pag. 1493)

M1207010. Cea mai frecventa modalitate de imagistica folosita la pacientii cu infarct miocardic acut
este reprezentata de:
A. ecocardiografia bidimensionala
B. ecografia unidimensionala
C. rezonanta magnetica nucleara
D. tomografia computerizata
E. ventriculografia radioizotopica
(pag. 1495)

M1207011. In infarctul miocardic acut, creatinfosfokinaza creste in:


A. 12-14 ore
B. 16-18 ore
C. 10-12 ore
D. 4-8 ore
E. 20-24 ore
(pag. 1494)

237 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
238 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1207012. Un element esential in tratamentul pacientilor cu suspiciune de infarct miocardic acut il


reprezinta:
A. digoxinul
B. chinidina
C. xilina
D. diltiazemul
E. aspirina
(pag. 1495)

M1207013. Analgezicul extrem de eficient pentru durerea asociata cu infarctul miocardic este
reprezentat de:
A. morfina
B. paduden
C. ibuprofen
D. diclofenac
E. indometacin
(pag. 1495)

M1307014. Marea majoritate a deceselor datorate fibrilatiei ventriculare in infarctul miocardic acut apar
in:
A. primele 24 ore
B. primele 3 zile
C. prima saptamana
D. in prima luna
E. in primele 3 luni
(pag. 1495)

M1307015. Indicati cel mai elocvent semn fizic in diagnosticul anevrismului apical ventricular stang
post infarct miocardic:
A. hipotensiunea arteriala
B. aparitia zgomotului III
C. suflu sistolic apexian
D. dublu impuls apical
E. suflu diastolic apexo-axilar
(pag. 1505)

M1307016. Care este agentul antiplachetar standard in infarctul miocardic acut?


A. dipiridamolul
B. ticlopidina
C. aspirina
D. clopidogrelul
E. antiinflamatoriile nesteroidiene
(pag. 1499)

M1407017. Morfina administrata in controlul durerii din IMA se caracterizeaza prin urmatoarele cu
EXCEPTIA
A. este un analgezic extrem de eficient pentru durerea asociata cu IMA
B. poate reduce constrictia arteriolara si venoasa mediata simpatic
C. scaderea debitului cardiac si a tensiunii arteriale contraindica folosirea morfinei
D. are efect vagotonic si poate cauza bradicardia
E. staza venoasa rezultata poate scadea debitul cardiac si tensiunea arteriala
(pag. 1495)

238 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
239 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1407018. Despre CK totala in IMA sunt adevarate urmatoarele cu EXCEPTIA


A. creste in 4-8 ore de la debutul IMA
B. este lipsita de specificitate
C. o crestere de 2-3 ori poate urma unei injectii intramusculare
D. revine la normal dupa 48-72 ore
E. nivelurile de CK totala pot ramane crescute 7-10 zile dupa IMA
(pag. 1494)

M1407019. Una din urmatoarele afirmatii despre PTCA este falsa


A. poate fi aplicata si la pacientii cu contraindicatii la terapia trombolitica
B. nu e mai eficienta decat tromboliza
C. aplicabilitatea sa este serios limitata de considerente logistice
D. se asociaza cu un prognostic mai bun pe termen lung decat tromboliza
E. asigura un beneficiu special la pacientii cu soc cardiogen
(pag. 1498)

M1407020. Despre insuficienta de pompa in IMA sunt adevarate urmatoarele cu EXCEPTIA:


A. reprezinta principala cauza de deces in spital
B. se coreleaza bine cu extensia necrozei ischemice
C. cele mai frecvente semne clinice sunt ritmurile de galop Z3 si Z4
D. nu se coreleaza cu mortalitatea precoce
E. se coreleaza bine cu mortalitatea tardiva
(pag. 1500)

M1407021. Terapia trombolitica:


A. reduce riscul relativ de mortalitate intraspitaliceasca pana la 50% cand este administrata in primele 12 ore
de la debutul IMA
B. nu influenteaza dimensiunea infarctului
C. limiteaza disfunctia VS
D. nu reduce incidenta aritmiilor ventriculare maligne
E. se administreaza de electie la pacientii cu subdenivelare de segment ST
(pag. 1497)

M1407022. Contraindicatiile relative ale terapiei trombolitice sunt:


A. istoric de hemoragie cerebrovasculara in urma cu 10 ani
B. diateza hemoragica cunoscuta
C. accident vascular nehemoragic in ultimul an
D. suspiciune disectie de aorta
E. hemoragii interne active
(pag. 1498)

M1407023. Cea mai frecventa si potential cea mai serioasa complicatie a trombolizei este:
A. reactii alergice la streptokinaza
B. hipotensiune arteriala
C. fibrilatie ventriculara
D. hemoragie
E. hipertensiune arteriala
(pag. 1498)

M1407024. Dopamina
A. la doze de 2 – 10 (µg/Kg)/min are efect cronotrop negativ
B. nu este utila la pacientii cu insuficienta de pompa

239 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
240 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. la doze de 2 – 10 (µg/Kg)/min are efect inotrop pozitiv


D. este o amina sintetica parasimpatico-mimetica
E. la doze mici (<2 (µg/Kg)/min) are efect vasoconstrictor renal si splahnic
(pag. 1502)

M1507025. Ocluzia trombotica a arterei coronare din infarctul miocardic acut este declansata de:
A. Eliberarea de oxid nitric
B. Fisura, ruperea sau ulcerarea unei placi de aterom
C. Dezvoltarea unui anevrism
D. Eliberarea de prostaglandina E2
E. Eliberarea de endotelina 1
(pag. 1492)

M1507026. In diagnosticul infarctului miocardic acut determinarea troponinei T-cardiac-specifica


(cTnT) si troponinei I-cardiac-specifica (cTnI) este utila din mai multe motive:
A. Se determina cu usurinta folosind reactii radioimunologice
B. Pot creste dupa infarctul miocardic la niveluri de peste 20 de ori mai mari decat valoarea de repaus
C. Nivelurile lor raman crescute maxim 24-48 de ore dupa debutul infarctului miocardic acut
D. Nu este util in diagnosticul infarctului miocardic acut la pacientii care se prezinta la examenul medical dupa
mai mult de 24-48 de ore de la debutul simptomelor
E. Cresc dupa afectarea musculaturii scheletice secundara traumatismelor
(pag. 1494)

M1507027. Mioglobina este utila pentru diagnosticul infarctului miocardic acut deoarece:
A. Este eliberata in sange doar in cateva ore de la debutul infarctului miocardic
B. Este foarte specifica pentru diagnostic
C. Nivelurile ei pot ramane crescute timp de 7-10 zile dupa debutul infarctului miocardic
D. Este utila pentru diagnosticul infarctului miocardic la pacientii care se prezinta la examenul medical dupa
mai mult de 24-48 de ore de la debutul simptomelor
E. Are o specificitate superioara troponinei T cardiac-specifice (cTnT) si troponinei I cardiac-specifice (cTnI)
(pag. 1494)

M1507028. Reactia nespecifica la injuria miocardica din infarctul miocardic acut se manifesta prin:
A. Leucocitoza cu limfocitoza
B. Leucocitoza polimorfonucleara care apare la cateva ore de la debutul durerii si persista timp de 3-7 zile
C. Viteza de sedimentare a hematiilor creste mult atingand varful la 24-48 de ore de la debut si revine la
normal dupa 3-4 zile
D. Leucocitoza polimorfonucleara atinge foarte rar niveluri pana la 8-9.000 leucocite pe microlitru
E. Leucocitoza polimorfonucleara care apare la 24-48 de ore de la debutul infarctului si persista 10-14 zile
(pag. 1495)

M1507029. Ventriculografia radioizotopica realizata cu hematii marcate cu 99mTc este utila in


diagnosticul infarctului miocardic acut deoarece:
A. Demonstreaza frecvent afectarea cineticii parietale si scaderea fractiei de ejectie ventriculare
B. Este foarte specifica pentru diagnostic
C. Poate distinge infarctele acute de cicatricile cronice
D. Apreciaza dimensiunile infarctului
E. Pune in evidenta prezenta revarsatului pericardic
(pag. 1495)

M1507030. Tratamentul initial al infarctului miocardic acut in departamentul de urgenta nu presupune


utilizarea:
A. Aspirinei

240 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
241 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Morfinei
C. Nitroglicerinei
D. Inhibitorilor enzimei de conversie
E. Beta-blocantilor
(pag. 1495-1496)

M1607031. Activarea plachetara – etapa a trombozei din patogeneza IMA este stimulata de urmatorii
agonisti, cu EXCEPTIA:
A. Epinefrina
B. Serotonina
C. Colagen
D. Bradikinina
E. ADP
(pag. 1492)

M1607032. Durerea anginoasa din IMA poate fi localizata sau iradiaza in urmatoarele zone, cu
EXCEPTIA:
A. Epigastru
B. Brate bilateral
C. Umarul stang
D. Mandibula
E. Inferior de ombilic
(pag. 1493)

M1607033. Durerea anginoasa din IMA este absenta mai ales la bolnavii cu:
A. IMA anterior
B. Bolnavi tineri
C. Diabet zaharat
D. IMA lateral
E. IMA de VD
(pag. 1493)

M1607034. La debutul IMA, sindromul clinic de hiperactivitate parasimpatica constand din bradicarie si
? sau hipotensiune atriala are o incidenta de pana la 50% la bolnavii cu:
A. IMA anterior
B. IMA inferior
C. Clasa hemodinamica II
D. IMA asociat cu TV
E. IMA antero - septal
(pag. 1493)

M1607035. Tratamentul antitrombotic – anticoagulant cu heparina in IMA este controlat si ajustat in


functie de:
A. Timpul de protrombina
B. Timpul partial de tromboplastina activat
C. Indice de protrombina
D. Timp Quick
E. Timp de sangerare
(pag. 1499,1500)

M2207036. Indicati care din urmatoarele modificari este inalt specifica pentru diagnosticul de infarct
miocardic:
A. Un raport al nivelului CK-MB: activitate CK > sau = cu 2,5

241 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
242 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Nivele crescute ale CK in primele 4-8 h


C. Un raport CK-MB2:CK-MB1> 1,5
D. Un raport CK-MB2:CK-MB1> 1,3
E. Un raport CK-MB2:CK-MB1> 0,5
(pag. 1494)

M2207037. Intre 10 si 14 zile de la debutul unui infarct miocardic acut ce marker seric cardiac mai
poate fi prezent in singe:
A. CK
B. CK-MB
C. cTnI
D. cTnT
E. Mioglobina
(pag. 1494)

M2207038. Care din urmatoarele afirmatiile privind mioglobina nu ester adevarata:


A. Evidentierea mioglobinei este un test specific pentru diagnosticul de infarct miocardic
B. Mioglobina este eliberata in singe doar in citeva ore de la debutul infarctului miocardic
C. Mioglobina este unul din primii markeri serici cardiaci care creste peste nivelul normal dupa un infarct
miocardic
D. Este rapid excretata in urina
E. Nivelurile sanguine revin la valoarea normala in 24 de ore de la debutul infarctului
(pag. 1494)

M2207039. Care din urmatorii agenti s-a dovedit ca scade mortalitatea spitaliceasca in infarctul
miocardic acut
A. Nitroglicerina administrata intravenos
B. Beta-blocantele administrate intravenos
C. Diltiazemul
D. Verapamilul
E. Morfina
(pag. 1496)

M2207040. Care din urmatorii agenti administrat la pacienti cu infarct miocardic acut sunt asociate cu
un risc crescut de mortalitate:
A. Aspirina
B. Morfina
C. Nitratii
D. Beta-blocante
E. Blocantii de calciu
(pag. 1497)

M2207041. La care categorie de bolnavi intra in discutie terapia de reperfuzie:


A. Cu supradenivelarea segmentului ST de cel putin 1 mm in aVR
B. Cu supradenivelarea segmentului ST de cel putin 1 mm in cel putin doua derivatii vecine
C. Cu subdenivelarea segmentului ST de cel putin 1 mm in cel putin doua derivatii vecine
D. Cu modificari dinamice ale undei T
E. In caz de durere recurenta chiar in absenta modificarilor ECG
(pag. 1497)

M2207042. La un bolnav cu infarct miocardic fara supradenivelarea segmentului ST specificati care din
urmatorii agenti poate fi daunator:
A. Betablocante

242 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
243 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Heparine cu greutate moleculara joasa


C. Nitroglicerina intravenos
D. Tromboliticul
E. Morfina
(pag. 1497)

M2207043. La un bolnav care a avut un infarct miocadic indicati cind se indica administrarea
inhibitorilor enzimei de conversie, indiferent daca exista sau nu insuficienta cardiaca:
A. La o fractie de ejectie mai mica de 60%
B. La o fractie de ejectie mai mica de 55%
C. La o fractie de ejectie mai mica de 50%
D. La o fractie de ejectie mai mica de 45%
E. La o fractie de ejectie mai mica de 40%
(pag. 1500)

M2207044. Care din urmatoarele afirmatii privind clasificarea Killip la pacienti cu infarct miocardic nu
este adevarata:
A. Clasa Killip 0: fara semne de congestie venoasa
B. Clasa Killip I: fara semne de congestie pulmonara sau venoasa
C. Clasa Killip II:insuficienta cardiaca moderata evidentiata prin prezenta ralurilor la baza plaminilor, galop Z3,
tahipnee sau semne de insuficienta cardiaca drepata, incluzind staza venoasa sau hepatica
D. Clasa Killip III: insuficienta cardiaca severa, edem pulmonar
E. Clasa IV: soc cu presiune sistolica mai mica de 90 mm Hg si semne de vasoconstrictie periferica, cianoza
periferica, confuzie mentala si oligurie
(pag. 1501)

M2207045. La un pacient cu infarct miocardic indicati situatia in care apare semnele hemodinamice de
functie ventriculara stinga anormala
A. Cind contractia este serios afectata la 5% din masa ventriculului sting
B. Cind contractia este serios afectata la 5-10% din masa ventriculului sting
C. Cind contractia este serios afectata la 10-15% din masa ventriculului sting
D. Cind contractia este serios afectata la 15-20% din masa ventriculului sting
E. Cind contractia este serios afectata la 20-25% din masa ventriculului sting
(pag. 1501)

M2207046. La un bolnav cu infarct miocardic indicati momentul in care apare socul cardiogen
A. In infarctizarea a 20% din masa ventricului sting
B. In infarctizarea a 20-25% din masa ventricului sting
C. In infarctizarea a 25-30% din masa ventricului sting
D. In infarctizarea a 30-35% din masa ventricului sting
E. In infarctizarea a 40% din masa ventricului sting
(pag. 1501)

M2207047. Care dintre urmatorii agenti poate fi folositi la pacienti care prezinta grade mai putin
profunde de hipotensiune si daca trebuie evitat un efect cronotrop pozitiv:
A. Izoproterenol
B. Norepinefrina
C. Dopamina
D. Dobutamina
E. Milrinona
(pag. 1502)

M2207048. In ce localizare a infarctului miocadic poate exista un grad cel putin minor de necroza a

243 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
244 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

ventriculului drept:
A. Inferoposterior
B. Antero-septal
C. Anterior
D. Lateral inalt
E. Anteo-lateral
(pag. 1502)

M2207049. La un bolnav cu infarct miocardic inferoposterior ce elemente pe ECG va sugereaza


infarctul de ventricul drept:
A. Subdenivelarea segmentului ST in V1-V3
B. Cresterea amplitudinii undei R in V1-V2
C. Supradenivelarea segmentului ST in V4R
D. Cresterea duratei QRS in V4R
E. Cresterea timpului de aparitie a deflexiunii intrinsecoide in V4R
(pag. 1502)

M2207050. La un bolnav cu infarct miocardic acut ce element ajuta la diagnosticul diferential dintre
ruptura de sept interventricular si ruptura unui muschi papilar:
A. Insuficienta ventriculara stinga severa
B. Suflu pansistolic
C. Grad superior de oxigen la nivelul ventriculului drept dovedit prin cateterism cardiac
D. Reducerea deteriorarii hemodinamice prin contrapulsatie intraaortica cu balon
E. Reducerea deteriorarii hemodinamice prin administrarea de nitroprusiat
(pag. 1503)

M2207051. In prezent, pentru ce categorie de bolnavi este rezervat tratamentul antiaritmic:


A. Cu extrasistole ventriculare frecvente
B. Cu extrasistole ventriulare multifocale
C. Cu extrasistole precoce
D. Cu aritmii ventriculare sustinute
E. Cu aritmii ventriculare nesustinute
(pag. 1503)

M2207052. La un bolnav cu infarct miocardic acut in ce situatie indicati pentru tratamentul tahicardiei
sinusale, ca prima optiune, betablocantul:
A. Daca este asociata anemia
B. Daca este asociata febra
C. Daca este asociata o disfunctie metablica
D. Daca exista insuficienta cardiaca
E. In starea hiperdinamica
(pag. 1504)

M2207053. La un bolnav cu infarct miocadic acut complicat cu insuficienta de pompa indicati agentul
de electie pentru tratamentul tahiaritmiilor supraventriculare:
A. Metoprolol
B. Verapamil
C. Diltiazem
D. Propranolol
E. Digoxin
(pag. 1504)

M2207054. La un bolnav cu infarct miocardic cu bradicardie sinusala persistenta ( frecventa cardiaca

244 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
245 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

sub 50-60 batai /min) dupa o doza initiala de 0,5 mg atropina ce tratament se va institui:
A. Atropina in doze suplimentare a cite 0,2 mg pina la o doza totala de 2 mg
B. Pacing electric
C. Soc electric
D. Izoproterenol
E. Diltiazem pentru a controla ischemia care induce bradicardia
(pag. 1504)

M2207055. Ce subgrup de bolnavi cu infarct miocardic si bloc complet nu tolereaza pacing-ul:


A. Cu infarct miocardic inferior
B. Cu infarct miocardic inferoposterior
C. Cu infarct miocardic posterior
D. Cu infarct de ventricul drept
E. Cu infarct miocardic anterior
(pag. 1504)

M2207056. La ce subgrup de bolnavi cu infarct miocardic compliacat cu bloc AV complet poate fi


necesar pacing-ul secvential atrioventricular bicameral:
A. In infarctul de ventricul drept
B. In infarctul inferior
C. In infarctul posterior
D. In infarctul infero-posterior
E. In infarctul anterior
(pag. 1504)

M2307057. Infarctul miocardic inferior se vizualizeaza electrocardiografic in derivatiile:


A. V1,V2, V3
B. DI,aVL, V5,V6
C. DII, DIII, aVF
D. V7, V8, V9
E. V1-V6
(pag. 1173)

M2307058. Care din urmatoarele medicamente influenteaza remodelarea ventriculara postinfarct?


A. betablocantii
B. blocantii canalelor de calciu
C. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
D. diureticele
E. nitratii
(pag. 1190)

M2307059. Bradicardia sinusala in cursul infarctului muicardic acut se tratateaza prin adminitrarea de:
A. adrenalina
B. atropina
C. izoproterenol
D. dopamina
E. noradrenalina
(pag. 1189)

M2307060. Infarctul miocardic de ventricul drept se asociaza cu:


A. infarct miocardic anteroextensiv
B. infarct miocardic inferoposterior

245 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
246 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. infarct miocardic anteroseptal


D. infarct miocardic anterolateral
E. infarct miocardic anterior
(pag. 1193)

M2307061. Cea mai frecventa cauza a infarctului miocardic acut este:


A. embolia coronariana
B. tromboza coronariana
C. spasmul coronarian
D. anomalii congenitale ale arterelor coronariene
E. boli inflamatorii sistemice
(pag. 1182)

M2307062. Ritmul idioventricular accelerat se asociaza mai frecvent cu:


A. Infarctul miocardic anterior
B. Infarctul miocardic inferoposterior
C. Infarctul miocardic anteroseptal
D. Infarctul miocardic de ventricul drept
E. Infarctul miocardic anterolateral
(pag. 1189)

M2507063. Rata mortalităţii prin infarct miocardic acut este actual de aproximativ:
A. 10%
B. 20%
C. 30%
D. 50%
E. 80%
(pag. 1492)

M2507064. Infarctul miocardic acut este declanşat de:


A. Fisura, ruperea sau ulcerarea unei plăci de aterom
B. Dezvoltarea unui anevrism aortic
C. Eliberarea de prostaglandină E2
D. Eliberarea de endotelină 1
E. Eliberarea de angiotensină 2
(pag. 1492)

M2507065. Determinarea nivelului seric al troponinei T - cardiac specifică (c TnT) şi troponinei I -


cardiac - specifică (c TnI) este utilă în diagnosticul infarctului miocardic acut pentru că:
A. Prezintă creşteri după afectarea musculaturii scheletice secundară traumatismelor
B. Se determină cu uşurinţă folosind reacţii radioimunologice
C. Pot creşte la niveluri de peste 20 de ori mai mari decât valoarea de repaus
D. Nivelurile lor rămân crescute maxim 24 - 48 de ore după debutul infarctului miocardic acut
E. Au valoare numai în diagnosticul în primele 24 ore de la debutul infarctului
(pag. 1494)

M2507066. Determinarea nivelului seric al mioglobinei în infactul miocardic acut este utilă pentru că:
A. Are o specificitate superioară troponinei T cardiac specifică (c TnT) şi troponinei I cardiac specifică (c TnI)
B. Este eliberată în sânge doar în câteva ore de la debutul infarctului
C. Este utilă pentru diagnosticul infarctului miocardic acut după 24 - 48 ore de la debutul simptomelor
D. Nivelurile ei serice pot rămâne crescute timp de 7 - 10 zile după debutul infarctului miocardic
E. Este foarte specifică pentru diagnostic

246 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
247 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1494)

M2507067. În infarctul miocardic acut are loc o reacţie inflamatorie nespecifică manifestată prin:
A. Leucocitoză cu limfocitoză
B. Leucocitoză polimorfonucleară care apare la câteva ore de la debutul durerii şi persistă timp de 3 - 7 zile
C. Leucocitoză polimorfonucleară care apare la 24 - 48 de ore de la debutul infarctului şi persistă 10 - 14 zile
D. Viteza de sedimentare a hematiilor crescută mult, atingând vârful la 24 - 48 ore de la debut şi revine la
normal după 3 - 4 zile
E. Leucocitoză polimorfonucleară atingând foarte rar niveluri până la 8 - 9000 leucocite pe microlitru
(pag. 1495)

M2507068. Utilizarea ventriculografiei radioizotopice cu hematii marcate cu 99mTc este justificată de:
A. Aprecierea precisă a dimensiunilor infarctului
B. Evidenţierea cantităţilor chiar reduse de revărsat pericardic
C. Posibilitatea diferenţierii infarctelor acute de infarctele cicatriciale
D. Înalta specificitate pentru diagnostic
E. Evidenţierea frecventă a afectării cineticii parietale şi a scăderii fracţiei de ejecţie ventriculare
(pag. 1495)

M2507069. În departamentul de urgenţă nu se folosesc în tratamentul iniţial al infarctului miocardic


acut:
A. Inhibitorii de calciu
B. Aspirina
C. Beta-blocanţii
D. Morfina
E. Nitroglicerina
(pag. 1495 - 1496)

M2507070. Izoenzima MB a creatinfosfokinazei (CK - MB) atinge un vârf în infarctul miocardic acut
după debutul ocluziei coronariene la:
A. Aproximativ 20 de ore
B. 2 - 4 ore
C. În prima oră
D. 3 - 4 zile
E. 4 - 5 zile
(pag. 1494)

M2507071. Raportul CK - MB2 : CK - MB1 este înalt specific pentru diagnosticul infarctului miocardic
acut după 4 - 6 ore de la producerea ocluziei coronariene la o valoare de:
A. < 1
B. < 1,5
C. > 1,5
D. > 15
E. < 0,5
(pag. 1494)

M2507072. Un raport CK - MB2 : CK - MB1 de > 1,5 este înalt specific pentru diagnosticul de infarct
miocardic după o perioadă de la producerea ocluziei coronariene de:
A. 1 oră
B. maxim 1 - 2 ore
C. 4 - 6 ore
D. 24 ore
E. 72 ore

247 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
248 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1494)

M2507073. Utilizarea aspirinei în tratamentul iniţial în departamentul de urgenţă a infarctului miocardic


acut se face în doze de:
A. 130 - 160 mg/zi
B. 160 - 325 mg/zi
C. 400 - 500 mg/zi
D. 50 - 100 mg/zi
E. 425 - 500 mg/zi
(pag. 1495)

M2607074. Activarea plachetară – etapă a trombozei din patogeneza IMA este stimulată de următorii
agonişti, cu excepţia:
A. Epinefrină
B. Serotonină
C. Colagen
D. Bradikinină
E. ADP
(pag. 1492)

M2607075. Durerea anginoasă din IMA poate fi localizată sau iradiază în următoarele zone, cu excepţia:
A. Epigastru
B. Braţe bilateral
C. Umărul stâng
D. Mandibulă
E. Inferior de ombilic
(pag. 1493)

M2607076. Durerea anginoasă din IMA este absentă mai ales la bolnavii cu:
A. IMA anterior
B. Bolnavi tineri
C. Diabet zaharat
D. IMA lateral
E. IMA de VD
(pag. 1493)

M2607077. La debutul IMA, sindromul clinic de hiperactivitate parasimpatică constând din bradicarie şi
 sau hipotensiune atrială are o incidenţă de până la 50% la bolnavii cu:
A. IMA anterior
B. IMA inferior
C. Clasă hemodinamică II
D. IMA asociat cu TV
E. IMA antero - septal
(pag. 1493)

M2607078. IMA care prezintă numai modificări dinamice, tranzitorii ale segmentului ST şi ale undei T,
pot fi considerate ca:
A. Infarct cu undă Q
B. Infarct trans mural
C. Infarct non trans mural
D. Infarct non – Q
E. nici una de mai sus
(pag. 1493)

248 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
249 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2607079. Tratamentul antitrombotic – anticoagulant cu heparină în IMA este controlat şi ajustat în


funcţie de:
A. Timpul de protrombină
B. Timpul parţial de tromboplastină activat
C. Indice de protrombină
D. Timp Quick
E. Timp de sângerare
(pag. 1499-1500)

M2807080. Placile coronare predispuse la ruptura sunt:


A. cele cu miezul bogat in lipide si capsula fibroasa subtire
B. cele calcificate intens
C. cele fibroase,sarace in lipide
D. cele vechi
E. cele care realizeaza stenoze de grad inalt
(pag. 1429)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1107081. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de manifestarile clinice din infarctul miocardic
acut:
A. durerea debuteaza cel mai frecvent dupa –amiaza
B. infarctul inferior se poate insoti semne de hiperactivitate parasimpatica
C. durerea poate lipsi la diabetici
D. distensia venelor jugulare fara raluri pulmonare ridica suspiciunea de infarct miocardic de perete anterior al
ventriculului stang
E. dispneea poate fi simptomul dominant la varstnici
(pag. 1493)

M1107082. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de bradiaritmii din infarctului miocardic acut
(IMA):
A. bradicardia sinusala fara deteriorare hemodinamica nu necesita tratament
B. blocul atrioventricular total permanent se asociaza cu IMA anterior intins
C. blocul atrioventricular total din IMA inferior are o mortalitate mai mare decit cel din IMA anterior
D. in IMA posteroinferior cu bloc atrioventricular complet si insuficienta cardiaca, pacing-ul electric temporar
pare a fi util
E. daca IMA de ventricul drept se asociaza cu IMA posteroinferior si bloc atrioventricular complet, raspunsul
la pacing-ul ventricular este mai putin eficient
(pag. 1504)

M1107083. Indicatiile tratamentului fibrinolitic in infarctul miocardic acut cu ST supradenivelat sunt


urmatoarele:
A. In primele 3 ore de la debutul simptomelor este optim
B. In primele 6 ore de la debutul simptomelor
C. pina la 12 ore de la debutul simptomelor daca persista durerea si supradenivelarea de segment ST in
derivatiile fara noi unde Q
D. absenta durerii si prezenta undelor Q
E. supradenivelare de segment ST tranzitorie
(pag. 1497)

M1107084. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de examenul ecocardiografic in infarctul


miocardic acut:

249 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
250 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. Diferentiaza infarctul acut de infarctul sechelar


B. Evalueaza functia ventriculului stang
C. Identifica infarctul de ventricul drept
D. Detecteaza complicatiile mecanice
E. Detecteaza tromboza intraventriculara
(pag. 1495)

M1107085. Heparina urmata de anticoagulante orale sunt indicate in infarctul miocardica acut cand
exista:
A. istoric de embolism
B. fibrilatie atriala
C. insuficienta cardiaca congestiva
D. infarct inferior
E. tromb intraventricular detectat ecografic
(pag. 1499)

M1107086. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul trombolitic in infarctul miocardic
acut (IMA):
A. obiectivul terapiei este obtinerea unui flux de grad TIMI 1
B. dintre trombolitice, streptokinaza are cel mai mare risc de hemoragie intracraniana
C. reduc riscul relativ de mortalitate
D. par sa reduca dimensiunea infarctului si disfunctia ventriculara stanga
E. sunt mai eficiente in IMA anterior decat in IMA inferior
(pag. 1497)

M1107087. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de tratamentul antiaritmic in infarctul


miocardic acut:
A. betablocantele scad extrasistolele ventriculare, dar nu previn fibrilatia ventriculara
B. tratamentul profilactic cu antiaritmice este recomandat de rutina
C. lidocaina creste riscul de bradicardie si asistolie
D. torsada virfurilor este o forma de tahicardie supraventriculara
E. electrosocul se aplica de urgenta in tahicardia ventriculara sustinuta cu hipotensiune arteriala
(pag. 1504)

M1107088. Diagnosticul ECG al infarctului miocardic transmural se bazeaza pe:


A. prezenta undei Q de necroza
B. amputarea undelor R
C. modificari tranzitorii de segment ST
D. modificari persistente ale undei T
E. modificari tranzitorii ale undei T
(pag. 1493)

M1207089. In aproximativ jumatate din cazuri se identifica un factor precipitant anterior infarctului
miocardic, cum ar fi:
A. eforul fizic sustinut
B. stresul emotional
C. bolile medicale
D. bolile chirurgicale
E. somnul
(pag. 1493)

M1207090. Durerea din infarctul miocardic acut poate simula durerea din:
A. pericardita acuta

250 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
251 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. embolia pulmonara
C. disectia acuta de aorta
D. costocondrita
E. sindromul cardiovascular hiperkinetic
(pag. 1493)

M1207091. Controlul durerii din infarctul miocardic acut se realizeaza cu:


A. morfina
B. nitroglicerina
C. betablocante
D. xilina
E. chinidina
(pag. 1496)

M1207092. Contraindicatiile clare (absolute) la agentii trombolitici in infarctul miocardic acut sunt
reprezentate de:
A. istoric de hemoragie cerebrala in orice moment
B. suspiciunea de disectie de aorta
C. hemoragiile interne active (exclusiv menstrele)
D. graviditatea
E. diateza hemoragica cunoscuta
(pag. 1498)

M1207093. Contraindicatiile relative la terapia trombolitica in infarctul miocardic acut sunt reprezentate
de:
A. resuscitarea cardiopulmonara prelungita (> 10 minute)
B. diateza hemoragica cunoscuta
C. conditia oftalmica hemoragica
D. boala ulceroasa peptica activa
E. istoric de hemoragie cerebrovasculara in orice moment
(pag. 1498)

M1207094. Agentii antitrombotici utilizati in terapia infarctului miocardic acut sunt reprezentati de:
A. aspirina
B. blocantii receptorilor glicoproteici II b/III a
C. heparina
D. xilina
E. procainamida
(pag. 1499)

M1207095. Cauze mecanice de insuficienta cardiaca in infarctul miocardic acut sunt reprezentate de:
A. asistolie
B. disociatia electromecanica
C. ruptura de perete liber
D. defectul septal ventricular
E. insuficienta mitrala
(pag. 1503)

M1207096. In infarctul de ventricul drept, semnificativ din punct de vedere clinic, constatam:
A. hipertensiune arteriala
B. hipotensiune arteriala
C. distensia venelor jugulare

251 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
252 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. semnul Kussmaul
E. hepatomegalie
(pag. 1502)

M1307097. Activarea plachetara consecutiva rupturii placii de aterom va initia:


A. generarea de tromboxan A2
B. activarea factorilor VII si X
C. cresterea cantitatii de trombina
D. cresterea cantitatii de fibrina
E. modificari la nivelul receptorului glicoproteic IIb/IIIa
(pag. 1492)

M1307098. Disfunctia ventriculara stanga in infarctul miocardic acut se poate traduce prin urmatoarele
semne fizice:
A. prezenta zgomotului IV
B. prezenta zgomotului III
C. dedublarea paradoxala a zgomotului II
D. frecatura pericardica
E. intensitate diminuata a zgomotelor cardiace
(pag. 1493)

M1307099. Nivelul seric al izoenzimei MB a CK, poate fi influentat, in afara infarctului miocardic acut si
de:
A. conversia electrica
B. hipotiroidism
C. miocardite
D. chirurgia cardiaca
E. polimiozite
(pag. 1494)

M1307100. Folosirea adecvata a terapiei trombolitice urmareste:


A. reducerea dimensiunii infarctului
B. restabilirea permeabilitatii arterei coronare
C. controlul durerii
D. scaderea necesarului miocardic de oxigen
E. limitarea disfunctiei ventriculare stangi
(pag. 1497)

M1307101. Angiografia coronariana dupa tromboliza este indicata in urmatoarele situatii:


A. de rutina
B. exista semne de reperfuzie insuficienta
C. reocluzie a arterei coronare
D. ischemie recurenta (angina precoce)
E. persoane varstnice (peste 70 ani)
(pag. 1498)

M1307102. Indicati alternativele terapeutice in cazul unei bradicardii sinusale simptomatice in cursul
infarctului miocardic acut.
A. izoproterenol
B. atropina
C. pacing electric temporar
D. aminofilina
E. efedrina

252 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
253 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1504)

M1307103. Tromboembolismul in infarctul miocardic acut se intalneste cel mai frecvent in asociere cu:
A. infarcte intinse (in special anterioare)
B. infarct nontransmural
C. insuficienta cardiaca
D. infarct al ventriculului drept
E. tromb in ventriculul stang
(pag. 1505)

M1307104. Enumerati cauzele mecanice ale insuficientei cardiace in infarctul miocardic acut.
A. ruptura de perete liber
B. pericardita exudativa
C. perforarea septului interventricular
D. insuficienta mitrala prin disfunctia valvei mitrale
E. tromboembolismul pulmonar
(pag. 1503)

M1307105. In absenta insuficientei cardiace, care din urmatoarele droguri pot fi folosite pentru
controlul frecventei cardiace in cursul unor aritmii supraventriculare (fibrilatie/flutter) survenite in
infarctul miocardic acut?
A. beta blocante
B. digoxin
C. verapamil
D. lidocaina
E. diltiazem
(pag. 1504)

M1407106. Socul cardiogen asociat IMA se caracterizeaza prin:


A. ensiune arteriala sistolica mai mica de 80 mmHg
B. ndexul cardiac mai mare de 1,8 L/min/m2
C. presiunea de umplere a VS mai mica de 18 mmHg
D. indexul cardiac mai mic de 1,8 L/min/m2
E. o rata a mortalitatii de > 70%
(pag. 1501)

M1407107. Factorii de risc pentru dezvoltarea in spital a socului cardiogen sunt:


A. varsta inaintata
B. fractia de ejectie a VS scazuta la internare
C. insuficienta renala cronica
D. diabetul zaharat
E. infarct miocardic in antecedente
(pag. 1501)

M1407108. Amrinona:
A. din punct de vedere farmacologic se aseamana cu dobutamina
B. este un agent inotrop pozitiv cu structura catecolaminica
C. actioneaza prin inhibarea fosfodiesterazei
D. doza initiala este de 0,25 mg/Kg
E. are actiune vasoconstrictoare
(pag. 1502)

253 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
254 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1407109. La pacientii cu infarct de ventricul drept


A. clinic poate aparea semnul KUSSMAUL
B. EKG arata frecvent in primele 12 ore subdenivelare ST in precordialele drepte
C. Ecocardiografia bidimensionala este utila in stabilirea gradului de disfunctie ventriculara dreapta
D. Expansiunea volemica cu mentinerea presarcinii VD este contraindicata
E. Cateterismul VD evidentiaza un model hemodinamic asemanator cu pericardita constrictiva
(pag. 1502)

M1407110. Cauzele mecanice de insuficienta cardiaca in IMA sunt:


A. ruptura de perete liber
B. pericardita
C. insuficienta mitrala
D. DSV
E. Aritmiile supraventriculare
(pag. 1503)

M1407111. Despre imagistica cardiaca in IMA se poate spune:


A. ecocardiografia bidimensionala este cea mai frecventa modalitate imagistica in IMA
B. anomaliile de cinetica parietala sunt aproape general prezente
C. infarctul acut poate fi diferentiat ecocardiografic de o cicatrice miocardica veche
D. anomaliile de cinetica parietala se evidentiaza doar atunci cand exista supradenivelare de segment ST
E. ecocardiografia bidimensionala poate identifica prezenta infarctului de VD
(pag. 1495)

M1407112. Urmatorii agenti trombolitici au fost aprobati de administratia FOOD AND DRUG pentru
utilizarea i.v. in IMA:
A. streptokinaza
B. activatorul tisular al plasminogenului
C. urokinaza
D. complexul activator streptokinaza plasminogen anisoilar (APSAC)
E. prourokinaza
(pag. 1497)

M1407113. Despre tratamentul IMA sunt adevarate urmatoarele:


A. repausul la pat este obligatoriu in primele 24 de ore
B. absenta alimentatiei orale cu exceptia lichidelor limpezi in primele 4-12 ore
C. in absenta complicatiilor pacientii pot sta in pozitie sezanda in primele 24 de ore
D. in jurul zilei 4-5 postinfarct, plimbarile nu trebuie sa depaseasca 600 de pasi pe zi
E. sedarea cu tranchilizante este contraindicata in primele 24 de ore
(pag. 1499)

M1407114. Inhibitorii enzimei de conversie:


A. nu influenteaza mortalitatea secundara infarctului miocardic
B. au beneficiu maxim la pacientii cu IMA in antecedente
C. scad rata recurentei infarctului
D. sunt utili si la pacientii cu IMA dar fara modificari a segmentului ST
E. determina reducerea remodelarii ventriculare dupa infarct scazand riscul insuficientei cardiace congestive
(pag. 1500)

M1407115. Nivelele markerilor serici cardiaci pot ramane crescute:


A. cTnI timp de 10-14 zile
B. cTnT timp de 10-14 zile

254 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
255 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. cTnT revine la normal dupa 48-72 ore


D. cTnI timp de 7-10 zile
E. mioglobina revine la normal in 24 de ore de la debutul infarctului
(pag. 1494)

M1407116. Factorii asociati cu o crestere a riscului cardiovascular dupa recuperarea initiala in urma
IMA sunt:
A. tahicardie sinusala prelungita
B. hipertensiune arteriala
C. aparitia modificarilor ST in repaus fara angina
D. o electrocardiograma semnal – mediata anormala
E. aritmii ventriculare asimptomatice
(pag. 1495)

M1507117. Ecocardiografia bidimensionala este utila la pacientii cu infarct miocardic acut pentru ca:
A. Depisteaza precoce anomaliile de cinetica parietala
B. Evalueaza functia ventriculului stang
C. Identifica prezenta infarctului ventriculului drept
D. Apreciaza dimensiunile infarctului
E. Diferentiaza infarctul acut de o cicatrice miocardica veche sau de ischemia acuta severa
(pag. 1495)

M1507118. Beta-blocantii administrati intravenos sunt utili in controlul durerii din infarctul miocardic
acut si pot reduce mortalitatea intraspitaliceasca in special la pacientii cu risc inalt. Pentru folosirea lor
in deplina siguranta trebuie sa se asigure pacientului urmatorii parametri:
A. Un puls mai mare de 60 batai pe minut
B. O presiune sistolica mai mare de 100 mmHg
C. Un interval PR mai mic de 0,24 secunde
D. Raluri care sa nu fie mai sus situate decat la 10 cm de la diafragm
E. Un puls mai mic de 60 batai pe minut
(pag. 1496)

M1507119. Mentionati care dintre agentii medicamentosi enumerati trebuie evitati in conditiile unui
bolnav cu infarct miocardic acut, deoarece pot altera vindecarea infarctului si pot creste riscul de
ruptura miocardica:
A. Blocantii de calciu
B. Beta-blocantele
C. Glucocorticoizii
D. Agentii antiinflamatori nesteroizi
E. Aspirina
(pag. 1497)

M1507120. Contraindicatiile majore ale folosirii agentilor trombolitici in infarctul miocardic acut includ:
A. Un istoric de hemoragie cerebrovasculara in orice moment
B. Suspiciunea de disectie de aorta
C. Boala ulceroasa peptica activa
D. Graviditatea
E. Istoric de hipertensiune severa care este in mod obisnuit controlata adecvat
(pag. 1498)

M1507121. In faza de tratament spitalicesc a infarctului miocardic acut pacientii beneficiaza de


utilizarea de rutina a urmatorilor agenti terapeutici cu eficienta favorabila dovedita:
A. Aspirina

255 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
256 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Antagonistii de calciu
C. Beta-blocantele
D. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei
E. Glucocorticoizii
(pag. 1499,1500)

M1507122. Tratamentul socului cardiogen, care complica infarctul miocardic acut, presupune folosirea:
A. Nitroglicerinei
B. Dopaminei
C. Dobutaminei
D. Glucocorticoizilor
E. Amrinonei
(pag. 1502)

M1507123. Blocul AV complet care complica evolutia infarctului miocardic acut:


A. Apare in infarctul miocardic acut anterior
B. Apare in infarctul miocardic acut inferior
C. Are o mortalitate mare indiferent de localizarea infarctului miocardic acut
D. Are o mortalitatea mai mare in infarctul miocardic acut anterior
E. Este determinat intotdeauna si indiferent de localizare numai de disfunctia ischemica a sistemului de
conducere
(pag. 1504)

M1507124. Preventia secundara a infarctului miocardic acut presupune folosirea de rutina a:


A. Aspirinei
B. Beta-blocantelor pe cale orala pentru cel putin doi ani
C. Antagonistilor de calciu pe cale orala pentru cel putin doi ani
D. Warfarinei la pacientii cu risc crescut de embolie
E. Amrinonei
(pag. 1506)

M1607125. Semnele stetacustice relevante pentru disfunctia ventriculara stanga in cursul IMA cuprind:
A. Zgomotul IV (Z 4)
B. Zgomotul III (Z 3)
C. Frecatura pericardica
D. Dedublarea paradoxala a zgomotului II
E. Suflu continuu
(pag. 1493)

M1607126. In cursul IMA, izoenzima MB a Creatinin fosfokinazei (CK – MB) prezinta urmatoarele
caracteristici:
A. Specificitate miocardica superioara CK total
B. Atinge varful maxim la aproximativ 20 h dupa debutul anginei coronariene
C. Raportul CK-MB2/CK-MB1> 1,5 este specific pentru IMA
D. Cardioversia nu determina cresteri ale CK-MB
E. Reperfuzia coronariana determina un virf enzimatic precoce la 8-12 h
(pag. 1494,1495)

M1607127. Troponina T (cTnT) si troponina I (cTnI):


A. Nu sunt detectabile in singele indivizilor sanatosi
B. Pot aparea cresteri dupa injuria musculaturii scheletice
C. Nivelul cTnI ramane crescut 3 - 5 zile dupa IMA

256 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
257 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Nivelul cTnT ramane crescut 10 - 14 zile dupa IMA


E. Sunt markeri enzimatici ai necrozei miocardice superior LDH la cazurile cu IMA la 24 - 48 ore de la debut
(pag. 1494)

M1607128. Contraindicatiile absolute ale tratamentuli trombofibrinolitic includ:


A. Accident vascular cerebral hemoragic
B. AVC nehemoragic in ultimul an
C. Suspiciune de disectie de aorta
D. Varsta avansata
E. Istoric de hipertensiune arterala severa, controlata terapeutic
(pag. 1498)

M1607129. Procesul de vindecare, cicatrizare si remodelare al IMA poate fi influentat negativ de unele
categorii de droguri care trebuie evitate. Acestea includ:
A. Betablocantele neselective
B. Blocantii receptorilor angiotensinei II
C. Glucocorticoizii
D. Trimetazidina
E. Antiinflamatoarele nesteroidiene
(pag. 1497)

M2207130. Infarctul miocardic se produce de obicei cind:


A. Exista o scadere brusca a fluxului sanghin coronarian ca urmare a unei ocluzii trombotice a unei artere
coronare stenozata anterior prin ateroscleroza.
B. Exista stenoze de grad inalt ale arterei coronare, dezvoltate lent, cu bogate colaterale aparute in timp
C. Se instaleaza un tromb care se dezvolta rapid la locul unui injuriu al unei artere coronare
D. Exista placi cu un miez bogat in lipide
E. Exista placi cu o capsula fibroasa groasa.
(pag. 1492)

M2207131. Activarea plachetara este promovata de:


A. Colagen
B. ADP
C. Serotonina
D. Nivele scazute de LDL
E. Epinefrina
(pag. 1492)

M2207132. Care din urmatoarele afirmatii privind infarctul miocardic acut sunt adevarate:
A. Rata mortalitatiii prin infarct miocardic acut este de 3%
B. Mai mult de jumatate din decese se produc inainte ca individul afectat sa ajunga la spital
C. Unu din fiecare 25 pacienti care supravietuiesc la spitalizarea initiala moare in primul an dupa infarctul
miocardic
D. Supravietuirea este marcat redusa la pacienti sub virsta de 65 ani
E. Peste virsta de 65 de ani rata mortalitatii este de 20% la 1 luna si de 35% la 1 an dupa infarct
(pag. 1492)

M2207133. Legat de debutulu infarctului miocardic indicati afirmatiile adevarate :


A. Se produce in orice moment al zilei sau noptii
B. Virful circadian al debutului infarctului mioardic se inregistreaza in primele ore ale dupa-amiezii
C. Virful circadian al debutului este legat de combinatia tonusului parasimpatic crescut si tendintei la
tromboza
D. In aproximativ jumatate din cazuri pare a fi prezent un factor precipitant

257 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
258 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Ca factor precipitant se poate identifica stresul emotional


(pag. 1493)

M2207134. Care sunt cele mai utilizate cuvinte pentru a descrie durerea din infarctul miocardic:
A. Junghi
B. Arsura
C. Greutate
D. Constrictie
E. Zdrobire
(pag. 1493)

M2207135. Indicati caracteristicile cele mai tipice pentru durerea din infarctul miocardic:
A. Intotdeauna se localizeaza in regiunea precordiala si iradiaza tipic in membru superior sting pe marginea
cubitala
B. Se localizeaza in regiunea centrala a toracelui si/sau epigastru
C. Ocazional iradiaza in brate
D. Nu iradiaza inferior de ombilic
E. Este adesea insotita de transpiratie, greturi, varsaturi
(pag. 1493)

M2207136. Indicati care din urmatoarele afirmatii legate de durerea din infarctul miocardic sunt
adevarate:
A. Durerea se poate localiza in mandibula, spate, git
B. Se insoteste adesea de anxietate si senzatia de moarte eminenta
C. Poate iradia inferior de ombilic creind probleme de diagnostic diferential
D. Disconfortul poate debuta numai effort
E. Atunci cind durerea incepe in timpul unui efort, ea se atenueaza progresiv la incetarea activitatii
(pag. 1493)

M2207137. La debutul unui infarct miocardic durerea poate lipsi:


A. La pacientii cu diabet zaharat
B. La pacientii foarte tineri
C. La pacientii virstnici
D. La cei cu nivele crescute de homocisteina
E. La cei cu nivele crescute de acid uric
(pag. 1493)

M2207138. Indicati ce alte modalitati de debut poate prezenta un infarct miocardic:


A. Embolii le nivelul unei artere a membrelor inferioare
B. Stare confuzionala
C. Dispnee
D. Frecatura pericardica
E. Embolie pulmonara
(pag. 1493)

M2207139. Indicati ce elemente pot fi furnizate de examenul fizic la un bolnav cu infarct miocardic
acut in prima ora de la debut:
A. Frecvent tegumente transpirate si extremitati calde
B. Puls si presiunea sanguina normale
C. Tahicardie si/sau hipertensiune
D. Bradicardie si/sau hipotensiune
E. Frecatura pericardica

258 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
259 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1493)

M2207140. Intr-un infarct miocardic ritmul eliberarii proteinelor specifice, markeri serici cardiaci, difera
in functie de :
A. Localizarea lor intracelulara
B. De greutatea lor moleculara
C. Fluxul sanguin
D. Fluxul limfatic local
E. Localizarea zonei infarctate
(pag. 1494)

M2207141. Nivele crescute de creatinfosfokinaza totala se poate inregistra in:


A. Afectarea musculaturii scheletice secundara convulsiilor
B. Distrofia musculara
C. Injectii musculare
D. Hipertiroidism
E. Afectarea musculaturii scheletice secundara imobilizarii prelungite
(pag. 1494)

M2207142. Nivele crescute ale creatinfosfokinazei se pot inregistra in:


A. Atacul vascular cerebral
B. Interventiile chirurgicale
C. Cardioversia electrica
D. Angina pectorala instabila
E. Oricare din formele sindromului coronarian acut
(pag. 1494)

M2207143. Nivele crescute ale creatinfosfokinazei totale se pot inregistra in:


A. Hipotiroidism
B. Miopatii
C. Afectarea musculaturii scheletice secundara traumatismelor
D. Pleurezii
E. Feocromocitom
(pag. 1494)

M2207144. Indicati in care din urmatoarele situatii clinice se pot inregistra nivele crescute ale
izoenzimei MB a creatinfosfokinazei:
A. Angina pectorala instabila
B. Cardioversia electrica
C. Miocardite
D. Hipotiroidism
E. Atac vascular cerebral
(pag. 1494)

M2207145. Indicati care din urmatoarele afirmatii legate de izoenzima MB a creatinfosfokinazei sunt
adevarate:
A. Nu este prezenta in concentratii semnificative in tesutul extracardiac
B. Un nivel CK-MB: activitate CK > sau = cu 2,5 % sugereaza mai de graba sursa miocardica a cresterii CK-
MB
C. Raportul CK-MB:activitate CK este mai ales util cind nivelul total al CK este crescut datorita unei injurii
musculare scheletice
D. Raportul CK-MB:activitate CK este mai ales util cind nivelul total al CK este in limite normale dar CK-MB
este crescut
E. Eliberarea CK-MB in infarctul miocardic produce in mod tipic un model in "platou"

259 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
260 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1494)

M2207146. Cind este utila determinarea troponinelor T si I cardiace:


A. Cind exista suspiciunea de injuriu al musculaturii scheletice
B. Cind exista suspiciunea de mic infarct miocardic care poate fi sub limita detectiei pentru masuratorile CK-
MB
C. La pacientii cu suspiciunea unui infarct miocardic care se prezinta dupa mai mult de 24-48 de ore de la
debutul simptomelor
D. Pentru diagnosticul reinfarctizarilor precoce
E. Pentru diagnosticul diferential intre infarctul miocardic trasmural si nontransmural
(pag. 1494)

M2207147. Care din urmatorii markeri cardiaci inregistreaza nivele inca crescute dupa 72 de ore de la
debutul unui infarct miocardic
A. CK
B. CK-MB
C. cTnI
D. cTnT
E. Mioglobina
(pag. 1494)

M2207148. In caz de suspiciune de infarct miocardic recurent diagnosticul este mult mai usor de facut
prin determinarea:
A. Mioglobinei
B. CRP-ului
C. CK-MB
D. LDH
E. CK total
(pag. 1494)

M2207149. Intr-un infarct miocardic acut care din urmatoarele efecte secundare pot fi atribuite morfinei:
A. Trombocitopenie
B. Poate scadea debitului cardiac
C. Poate scadea presiunea arteriala
D. Greata
E. Bradicardie
(pag. 1495)

M2207150. Intr-un infarct miocardic acut administrarea de nitroglicerina trebuie evitata:


A. La pacientii care se prezinta presiunea arteriala sistolica scazuta ( < 100 mm Hg)
B. Cind exista suspiciunea de infarct miocardic de ventricul drept
C. Cind exista suspiciunea de infarct atrial
D. Cind pe electrocardiograma se evidentiaza infarct inferior, exista cresterea presiunii venelor jugulare,
auscultatia pulmonara normala si hipotensiune
E. Daca se asociaza manifestari de insuficienta de pompa
(pag. 1496)

M2207151. Indicati in ce conditii se intrerupe administrarea intravenoasa a unui beta-blocant la un


bolnav cu infarct miocardic acut:
A. Puls mai mare de 60 batai pe minut
B. Presiunea arteriala sistolica 90 mm Hg
C. Un interval PR mai mic de 0,24 sec
D. Raluri situate pina la 15 cm de diafragm

260 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
261 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Durere recurenta
(pag. 1496)

M2207152. La un bolnav cu infarct miocardic non-Q indicati elementele de risc crescut:


A. Infarct miocardic in antecedente
B. Nivele crescute ale cTnT
C. Deprimarea functiei ventriculului sting
D. Ischemie recurenta
E. Sexul feminin
(pag. 1496)

M2207153. Care din urmatorii agenti trebuie evitati in conditiile infarctului miocardic acut:
A. Aspirina
B. Prednison
C. Indometacin
D. Ibuprofen
E. Hemisuccinat de hidrocortizon
(pag. 1497)

M2207154. Indicati care din urmatoarele efecte pot fi atribuite administrarii de antinflamatorii
nonsteroidiene la pacientii cu infarct miocardic acut:
A. Scaderea mortalitatii
B. Pot altera vindecarea infarctului
C. Cresc riscul de ruptura miocardica
D. Prin utilizarea lor poate rezulta o cicatrice de infarct mai mare
E. Pot creste rezistenta vasculara coronariana
(pag. 1497)

M2207155. Care din urmatorii agenti promoveaza conversia plasminogenului in plasmina, care ulterior
lizeaza trombii de fibrina:
A. Aspirina
B. Activatorul tisular al plasminogenului
C. Streptokinaza
D. Complexul activator streptokinaza plasminogen anisoilat
E. Dipiridamolul
(pag. 1497)

M2207156. Care din urmatoarele afirmatii privind fluxul coronarian in sistemul de gradare TIMI sunt
adevarate:
A. Gradul 0 indica ocluzia completa a arterei asociate infarctului
B. Gradul 1 indica perfuzia intregului vas de infarct inspre patul distal, dar cu flux ce este intirziat in
comparatie cu cel al unei artere normale
C. Gradul 2 indica o oarecare penetratie a substantei de contrast dincolo de punctul de obstructie, dar fara
perfuzie in patul coronarian distal
D. Gradul 3 indica perfuzia totala a vasului de infarct cu flux normal
E. Fluxul de grad 3 este obiectivul terapiei de reperfuzie
(pag. 1497)

M2207157. Imbunatatirea functiei ventriculare si reducerea mortalitatii obtinute prin reperfuzie


coronariana tardiva pot fi atribuite:
A. Reducerii dimensiunii infarctului
B. Ameliorarii vindecarii tesutului din zona de infarct cu prevenirea expansiuniii infarctului
C. Cresterii fluxului coronar

261 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
262 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Imbunatatirii performantei contractile miocardice


E. Reducerii tendintei la instabilitate electrica
(pag. 1498)

M2207158. Care sunt contraindicatiile clare ale folosirii medicatiei trombolitice:


A. Accident nehemoragic sau alt eveniment cerebrovascular in ultimul an
B. Hemoragie cerebrovasculara in orice moment
C. Hipertensiune arteriala cu valori ale presiunii diastolice mai mari de 95 mm Hg care in mod obisnuit este
controlata adecvat
D. Menstruatia
E. Suspiciunea de disectie de aorta
(pag. 1498)

M2207159. Specificati contraindicatiile relative la terapia trombolitica:


A. Un INR = 1,85
B. O interventie chirurgicala in ultimele 2 saptamini
C. Ressuscitare cardiopulmonara prelungita (>10 minute)
D. Graviditatea
E. Istoric de hipertensiune severa care este in mod obisnuit controlata adecvat
(pag. 1498)

M2207160. In ce situatii se indica cateterismul cardiac si angiografia coronariana dupa terapia


trombolitica:
A. Durere toracica persistenta si supradenivelarea segmentului ST peste 90 minute
B. Resupradenivelarea segmentului ST si/sau durere toracica recurenta
C. Angina recurenta in faza precoce de spitalizare
D. Un test de efort pozitiv inainte de externare
E. Nivele crescute de CRP
(pag. 1498)

M2207161. In ce situatii PTCA directa poate asigura un beneficiu special fata de terapia trombolitica:
A. Soc cardiogen
B. La pacientii cu localizari multiple ale aterosclerozei
C. La pacientele cu sindromul X
D. La cei cu risc inalt datorita virstei inaintate (> 70 ani)
E. La cei cu risc datorita compromiterii hemodinamice
(pag. 1498)

M2207162. Indicati ce trebuie sa contina dietele recomandate la un bolnav cu infarct miocardic acut
aflat in unitatea de ingrijire a coronarienilor:
A. Dieta trebuie sa asigure 40% din totalul caloriilor ca grasimi
B. Sa aiba un continut in colesterol mai mic sau egal cu 300 mg pe zi
C. Carbohidratii complexi trebuie sa asigure pina la 50-55% din totatlul caloriilor
D. Prinzurile vor contine alimente sarace in fibre
E. Meniul trebuie sa fie imbogatit cu alimente care sunt bogate in potasiu si magneziu
(pag. 1499)

M2207163. La un bolnav cu infarct miocardic indicati care din urmatoarele efecte sub atribuite beta-
blocantului intravenos urmat de administrarea orala in era pretrombolitica:
A. Reducerea ischemiei recurente
B. Reducerea reinfarctizarilor
C. Reducerea relativa cu 25% a mortalitatii
D. Reducerea reinfarctizarilor fatale

262 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
263 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Reducerea stopului cardiac nefatal


(pag. 1500)

M2207164. La categorii de bolnavi se obtine beneficiu maxim dupa administrarea inhibitorilor enzimei
de conversie a angiotensinei:
A. La cei care sunt in virsta
B. La cei care prezinta un infarct anterior
C. La cei cu un infarct in antecedente
D. La cei cu functia global deprimata a ventriculului sting
E. La cei cu hipotensiune arteriala
(pag. 1500)

M2207165. Ce beneficii sunt atribuite inhibitorilor enzimei de converse a angiotensinei la un bolnav cu


infarct miocardic acut:
A. Reducerea remodelarii ventriculare
B. Reducerea riscului de insuficienta cardiaca congestiva
C. Reducerea ratei recurentelor de infarct
D. Reducerea duratei spitalizarii
E. Reducerea stopului cardiac nefatal
(pag. 1500)

M2207166. La ce categorii de bolnavi cu infarct miocardic exista putine dovezi care sa sustina
utilizarea inhibitorilor enzimei de conversie:
A. La pacientii care se prezinta fara modificari ale segmentului ST
B. La pacientii care se prezinta doar cu subdenivelarea segmentului ST si fara insuficienta cardiaca
C. La pacientii echilibrati hemodinamic cu supradenivelarea segmentului ST
D. La pacientii echilibrati hemodinamic cu bloc de ramura stinga
E. La cei cu anomalii de dimensiuni mari a cineticii parietale regionale
(pag. 1500)

M2207167. La ce categorii de bolnavi cu infarct miocardic terapia cu inhibitorii enzimei de conversie


trebuie continuata indefinit:
A. La cei cu insuficienta cardiaca congestiva
B. La cei la care studiile imagistice evidentiaza o scadere a functiei globale a ventriculului sting
C. La cei la care studiile imagistice evidentiaza anomalii de dimensiuni mari a cineticii parietale regionale
D. La cei cu bloc de ramura dreapta
E. La cei care la debutul infarctului au avut nivele crescute atit de cTnT cit si de cTnI
(pag. 1500)

M2207168. Dilatarea camerala difuza dupa un infarct miocadic este in relatie cu:
A. Dimensiunea infarctului
B. Localizarea infarctului
C. Valoarea CK la internarea bolnavului
D. Nivelul seric al magneziului la internare
E. Spectrul lipidic al bolnavului la internare
(pag. 1500)

M2207169. Care din urmatoarele afirmatii privind infarctul infarctul miocardic apical sunt adevarate:
A. Cea mai mare dilatatie este cea urmind infarctului apical al ventriculului sting
B. Dilatatia apicala a ventriculului sting determina o afectare hemodinamica mai marcata
C. Dilatatia apicala a ventriculului sting determina o frecventa mai mare a insuficientei cardiace
D. Dilatatia apicala a ventriculului sting determina un prognostic mai nefavorabil
E. Dilatatia apicala a ventriculului sting necesita administrarea cronica de magneziu pentru a ameliora

263 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
264 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

modificarile metabolice principal mecanism responsabil de inducerea remodelarii miocardice


(pag. 1500)

M2207170. Care din urmatorii agenti pot ameliora dilatatia progresiva si consecintele sale clinice dupa
un infarct miocardic:
A. Inhibitorii enzimei de conversie a enzimei de conversie a angiotensinei
B. Nitrati
C. Heparina
D. Aspirina
E. Hipolipemiante
(pag. 1500)

M2207171. Care sunt modificarile ce apartin socului cardiogen:


A. Tensiunea arteriala sistolica de 90 mm Hg
B. Tensiunea arteriala sistolica < 80 mm Hg
C. Reducere importanta a indexului cardiac < 1,8 l/(min/m2)
D. Presiune de umplere a ventriculului sting >18 mm Hg
E. Presiune de umplere a ventriculului sting < 15 mm Hg
(pag. 1501)

M2207172. Indicati factorii de risc asociati cu dezvoltarea in spital a socului:


A. Virsta tinara
B. Fractie de ejectie a ventriculului sting scazuta la internare
C. Hipertensiunea arteriala
D. Infarct mare
E. Hiperlipemia
(pag. 1501)

M2207173. La un bolnav cu infarct miocardic indicati factorii de risc asociati cu dezvoltarea in spital a
socului:
A. Virsta inaintata
B. Diabetul zaharat
C. Infarct miocardic in antecedente
D. Infarctul atrial
E. Hiperhomocisteinemia
(pag. 1501)

M2207174. Ce dezavantaje prezinta Izoproterenolol la pacientii cu soc cardiogen:


A. Produce vasodilatatie periferica
B. Creste consumul miocardic de oxigen
C. Poate extinde suprafata leziunii ischemice prin reducerea presiunii de perfuzie coronariana
D. Produce furt prin vasodilatatie la nivelul patului vascular renal
E. Produce furt prin vasodilatatie la nivelul patului vascular splahnic
(pag. 1502)

M2207175. La un bolnav cu infarct miocardic, in ce sitituatii este contraindicata contrapulsatia cu


balon intraaortic:
A. Insuficienta mitrala
B. Insuficienta aortica
C. Suspiciunea de disectie de aorta
D. Suspiciunea de ruptura de sept interventricular
E. Ischemie recurenta

264 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
265 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1502)

M2207176. La un bolnav cu infarct miocardic infero-posterior ce semne sugereaza infarctul de


ventricul drept:
A. Respiratia Chayne-Stokes
B. Respiratia Kussmaul
C. Distensia venelor jugulare
D. Ecocardiografic colaps atrial si ventricular drept
E. Cresterea amplitudinii undei R in V1
(pag. 1502)

M2207177. La un bolnav cu infarct miocardic infero-posterior ce elemente pot pleda pentru infarctul de
ventricul drept:
A. Respiratia Kussmaul
B. Hepatomegalia
C. Hipertensiunea
D. La cateterismul cardiac: panta "y" atriala dreapta descendenta
E. La cateterismul cardiac: aspectul diastolic de dip-platou al undelor ventriculare drepte
(pag. 1502)

M2207178. Incidenta mai mare a rupturii cordului este asociata cu:


A. Infarctul miocadic in antecedente
B. Antecedente de diabet zaharat
C. Antecedente de hipertensiune arteriala
D. Lipsa antecedentelor de angina pectorala
E. Amputarea undelor R
(pag. 1503)

M2207179. Ce elemente pot fi gasite la un bolnav cu ruptura de perete liber ventricular:


A. Disparitia brusca a pulsului
B. Puls paradoxal
C. Disparitia presiunii sanghine
D. Pierderea constientei
E. Disociatie electromecanica aparenta
(pag. 1503)

M2207180. Indicati prin ce agenti se poate realiza reducerea deteriorarii hemodinamice in ruptura
septului interventricular la un bolnav cu infarct miocardic acut:
A. Contrapulsatia intraaortica cu balon
B. Nitroglicerina
C. Nitroprusiat
D. Moricizina
E. Lescol
(pag. 1503)

M2207181. Care din urmatoarele afirmatii legate de insuficienta mitrala la un bolnav cu infarct
miocardic acut sunt adevarate:
A. Incidenta raportata a suflului sistolic apical de insuficienta mitrala iin timpul primelor citorva zile dupa
debutul infarctului miocardic variaza lar,g intre 10-50%.
B. Indiferent daca este demonstrata auscultatoric sau angiografic, insuficienta mitrala prezinta importanta
hemodinamica la o foarte mare parte din acesti pacienti.
C. Cel mai frecvent ruptura apare la nivelul capului muschiului papilar
D. Cea mai frecventa cauza de insuficienta mitrala dupa infarct este disfunctia valvei mitrale determinata de
ischemie sau infarctizare

265 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
266 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. In faza acuta tratamentul chirurgical este contraindicat indiferent de starea clinica si hemodinamica a
pacientului
(pag. 1503)

M2207182. Indicati factorii de risc pentru fibrilatia ventriculara la pacientii cu infarct miocardic acut
A. Hipokaliemia
B. Un kaliu seric de 4,8 mmol/l
C. Hipomagneziemia
D. Un magneziu seric de 2,3 mmol/l
E. Un magneziu seric de 1,7 mmol/l
(pag. 1503)

M2207183. La ce categorii de bolnavi cu infarct miocardic acut ar trebui rezervat tratamentul profilactic
de rutina cu antiaritmice
A. Pentru bolnavii care nu pot ajunge la spital
B. Pentru cei tratati in spitale in care nu se asigura prezenta constanta in unitatea de ingrijire a coronarienilor
a unui medic sau a unei asistente antrenate in recunosterea si tratamentul fibrilatiei ventriculare
C. La toti bolnavii cu infarct miocardic
D. Tahiaritmii ventriculare importante clinic
E. La cei care au avut un ritm idioventricular accelerat pentru ca el este repetitiv si degenereaza frecvent intr-
o aritmie mai severa
(pag. 1503-1504)

M2207184. La un bolnav cu infarct miocardic, indicati ce agenti se utilizeaza in tahicardia ventriculara


care este bine tolerata hemodinamic:
A. Lidocaina
B. Procainamida
C. Amiodarona
D. Verapamil
E. Diltiazem
(pag. 1504)

M2207185. La ce categorii de bolnavi cu infarct miocardic si fibrilatie ventriculara rata mortalitatii este
crescuta:
A. Cu fibrilatie ventriculara ca raspuns primar la ischemia acuta
B. Cu fibrilatie ventriculra secundara insuficientei severe de pompa
C. Cu fibrilatie ventriculara care se dezvolta tardiv in cursul spitalizarii
D. Cu fibrilatie ventriculara care se dezvolta dupa primele 48 de ore
E. La toti bolnavii
(pag. 1504)

M2207186. Fibrilatia ventriculara este considerata primara daca ea este un raspuns primar la ischemia
acuta si nu este asociata cu:
A. Insuficienta mitrala
B. Soc
C. Bloc de ramura
D. Anevrism ventricular
E. Defect de sept interventricular
(pag. 1504)

M2207187. Ritmul idioventricular accelerat este dificil detectabil altfel decit prin monitorizare
electrocardiografica datorita faptului ca:
A. Frecventa ritmului idioventricular accelerat este similara cu cea ritmului sinusal care il precede
B. Frecventa ritmului idioventricular accelerat este similara cu cea ritmului sinusal care il urmeaza

266 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
267 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Are efecte hemodinamice relativ minore


D. Degeneaza rapid in aritmii mai severe
E. Este rapid tranzitor dar induce insuficienta de pompa severa
(pag. 1504)

M2207188. In absenta insuficientei de pompa, la un bolnav cu infarct miocardic acut indicati drogurile
folosite ca alternativa la digoxin pentru controlul frecventei cardiace:
A. Metoprolol
B. Verapamil
C. Diltiazem
D. Nifedipina
E. Amlodipina
(pag. 1504)

M2207189. In ce situatii la un bolnav cu infarct miocardic acut cu tahiritmii supraventriculare se indica


electrosocul sincronizat (100-200 J):
A. Daca ritmul anormal persista mai mult de 2 ore cu o frecventa ventriculara mai mare de 120 batai/minut
B. Daca tahicardia induce insuficienta cardiaca
C. Daca tahicardia induce modificari ECG
D. Daca tahicardia induce soc
E. La toti bolnavii cu infarct miocardic complicat cu tahiaritmii supraventriculare
(pag. 1504)

M2207190. Ce semnificatie are blocul AV complet in infarctul miocardic anterior:


A. Este asociat o rata mare a mortalitatii intraspitalicesti
B. Este asociat o rata mare a mortalitatii dupa externarea pacientilor
C. Este legat de disfunctia ischemica a sistemului de conducere
D. Este rezultatul tonusului vagal crescut
E. Este rezultatul eliberarii de adenozina
(pag. 1504)

M2207191. Ce semnificatie are blocul AV complet asociat infarctului inferior


A. Este tranzitor
B. Este datorat tonusului vagal crescut
C. Este datorat eliberarii de adenozina
D. Este legat de disfunctia ischemica a sitemului de conducere
E. Este frecvent asociat cu necroza miocardica extinsa
(pag. 1504)

M2207192. La ce categorii de bolnavi cu infarct miocardic inferoposterior care prezinta bloc complet se
indica pacing:
A. Asociat cu insuficienta cardiaca
B. Asociat cu hipotensiune
C. Asociat cu bradicardie marcata
D. Asociat cu ectopie ventriculara semnificativa
E. Asociat cu insuficienta mitrala semnificativa hemodinamic
(pag. 1504)

M2207193. La bolnavii cu infarct miocardic electrozii externi in pacingul noninvaziv trebuie pozitionati
in modul "demand" pentru pacientii cu:
A. Bradicardie sinusala (frecventa < 50 batai/minut) care nu raspund la terapia medicamentoasa
B. Bloc AV gradul II tip Mobitz II
C. Bloc cardiac de gradul III

267 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
268 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Bloc de ramura dreapta asociat cu hemibloc anterior sting


E. Hemibloc anterosuperior sting
(pag. 1504)

M2207194. Ce afirmatii privind angina recurenta sunt adevarate:


A. Procentul anginei recurente este mai mare la pacientii cu tromboliza reusita
B. Ischemia recurenta anunta adesea extinderea infarctului initial
C. Ischemia recurenta anunta reinfarctizarea intr-o noua zona miocardica
D. Pacientii cu ischemie recurenta trebuie revascularizati numai mecanic intrucit tromboliza repetata este
contraindicata
E. Ischemia recurenta este asociata cu dublarea riscului in urma infarctului miocardic acut
(pag. 1505)

M2207195. Care dintre urmatoarele modificari pot fi intilnite in sindromul post-infarct miocardic
Dressler:
A. Pericardita
B. Pleurita
C. Pneumonie
D. Miocardita
E. Coronarita
(pag. 1505)

M2207196. Care din afirmatiile privind trombembolismul din infarctul miocardic sunt adevarate:
A. Tromembolismul este adesea mut clinic
B. Tromembolismul evident clinic complica 20% din cazurile de infarct acut
C. Tromembolismul este considerat a fi o cauza importanta de deces la cel putin 25% din pacientii cu infarct
care decedeaza dupa internarea in spital
D. Emboliile arteriale au originea in trombii murali din ventriculul sting
E. Cei mai multi emboli pulmonari provin din ventriculul drept
(pag. 1505)

M2207197. Cel mai adesea tromembolismul din infarctul miocardic se intilneste in asociere cu:
A. Infarcte intinse
B. Infarcte anterioare
C. Insuficienta cardiaca
D. Vizualizarea ecocardiografica a unui tromb in ventriculul sting
E. Sindromul Dressler
(pag. 1505)

M2207198. La un bolnav cu infarct miocardic, in ce situatii se indica anticoagularea sistemica timp de


3-6 luni:
A. Cind trombul a fost clar evidentiat prin ecocardiografie
B. Cind se vizualizeaza o zona mare de anomalie cinetica regionala parietala chiar in absenta trombului mural
C. Cu extrasistolie ventriculara frecventa
D. Cu defect de sept interventricular
E. Cu insuficienta mitrala
(pag. 1505)

M2207199. Complicatiile anevrismului ventricular includ:


A. Insuficienta cardiaca congestiva
B. Embolia arteriala
C. Aritmii ventriculare
D. Fibrilatia atriala

268 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
269 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Blocuri atri-ventriculare
(pag. 1505)

M2207200. Indicati factorii clinici care sunt asociati cu cresterea riscului cardiovascular dupa
recuperarea initiala a unui infarct miocardic:
A. Simptome persistente de ischemie spontana
B. Simptome persistente de ischemie provocata
C. Virsta tinara
D. Istoric de diabet
E. Bradicardia sinusala
(pag. 1505)

M2207201. Ce factori au fost asociati cu o crestere a riscului cardiovascular dupa recuperarea initiala
a unui infarct miocardic:
A. Fractia de ejectie a ventriculului sting sub 40%
B. Raluri la baze
C. Aritmii ventriculare simptomatice
D. Virsta peste 70 de ani
E. Bloc AV grad I
(pag. 1505)

M2207202. Ce factori au fost asociati cu o crestere a riscului cardiovascular dupa recuperarea initiala
a unui infarct miocardic:
A. Staza pe radiografia toracica
B. Infarct miocardic in antecedente
C. Hipotensiune
D. Fractie de ejectie a ventriculului sting de 50
E. Extrasistolie atriala frecventa prefigurind fibrilatia atriala
(pag. 1505)

M2207203. Indicati care sunt pacientii cu risc crescut pentru infarct miocardic recurent sau deces:
A. Cu angina aparuta la eforturi relativ mici
B. Cei cu fractie de ejectie diminuata si ischemie demonstrabila
C. Cei cu defect reversibil mare la imagistica de perfuzie
D. Cei cu defect fix la imagistica de perfuzie
E. Cei la care efortul provoaca tahicardie sinusala importanta
(pag. 1505)

M2207204. Ce beneficii se noteaza prin folosirea pe termen lung a tratamentului cu aspirina:


A. O reducere de 50% a riscului de infarct recurent
B. O reducere a emboliilor arteriale
C. O reducere a mortalitatii cardiovasculare
D. O reducere a riscului de accident vascular cerebral
E. La cei tratati cronic cu aspirina infarctul miocardic tinde sa fie mai mic
(pag. 1506)

M2207205. Dupa un infarct miocardic, se indica inhibitorii enzimei de conversie:


A. Daca exista semne clinice de insuficienta cardiaca
B. La o scadere moderata a fractiei globale de ejectie
C. Daca exista anomalii mari de cinetica parietala regionala
D. Daca exista tulburari de ritm recurente
E. Pentru a preveni remodelarea ventriculara tardiva

269 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
270 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1506)

M2307206. Diagnosticul diferential al durerii din infarctul miocardic acut se face cu:
A. pericardita acuta
B. embolia pulmonara
C. hernia hiatala
D. disectia de aorta
E. pancreatita acuta
(pag. 1182)

M2307207. Creatinfosfokinaza poate creste in:


A. infarctul miocardic acut
B. boli hepatice
C. miozite
D. cardioversia electrica
E. chirurgia cardiaca
(pag. 1183)

M2307208. Administrarea morfinei in infarctul miocardic acut antreneaza:


A. calmarea durerii
B. reducerea vasoconstrictiei arteriale
C. profilaxia tulburarilor de ritm
D. reducerea vasoconstrictiei venoase
E. efect antitrombotic
(pag. 1186)

M2307209. Care din urmatorii agenti trombolitici este antigenic:


A. APSAC
B. activatorul tisular al plasminogenului
C. streptokinaza
D. reteplaza
E. urokinaza
(pag. 1185)

M2307210. Care sunt contraindicatiile absolute ale utilizarii tromboliticelor?


A. hipotensiunea arteriala
B. resuscitarea cardiorespiratorie prelungita
C. accidentul vasccular carebral hemoragic in antecedente
D. varsta sub 70 ani
E. ulcer peptic activ
(pag. 1185)

M2307211. Socul cardiogen se caracterizeaza prin:


A. index cardiac peste 2,2/min/m2
B. TA sistolica sub 80 mmHg
C. index cardiac sub 1,8/min/m2
D. presiune capilara pulmonara sub 18 mmHg
E. presiune capilara pulmonara peste18 mmHg
(pag. 1190)

M2307212. Ruptura cardiaca in infarctul miocardic acut se asociaza cu:


A. primoinfarctul

270 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
271 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. varsta tanara
C. antecedente de hipertensiune arteriala
D. infarctul nonQ
E. infarctul intins
(pag. 1192)

M2307213. Complicatiile anevrismului de ventricul stang sunt:


A. insuficienta cardiaca
B. ruptura cardiaca
C. embolii arteriale
D. aritmii ventriculare
E. bloc atrioventricular total
(pag. 1193)

M2307214. Sindromul Dressler se caracterizeaza prin:


A. febra
B. pleurita
C. angina pectorala
D. pericardita
E. tulburari de ritm
(pag. 1193)

M2307215. Factori asociati cu cresterea riscului cardiovascular post infarct miocardic sunt:
A. simptome persistente de ischemie
B. FE peste 40%
C. aritmiile ventriculare
D. varsta sub 70 ani
E. istoric de diabet zaharat
(pag. 1194)

M2307216. factorii de risc pentru de4zvoltarea socului cardiogen in infarctul miocardic acut sunt:
A. infarct intins
B. FE crescuta
C. varsta inaintata
D. istoric de angina pectorala
E. istoric de diabet zaharat
(pag. 1190)

M2307217. Betablocantele sunt contraindicate in infarctul miocardic acut in urmatoarele situatii:


A. bloc atrioventricular
B. hipertensiune arteriala
C. hipotensiune arteriala
D. bradicardie
E. insuficienta cardiaca congestiva severa
(pag. 1188)

M2307218. Insuficienta de pompa clasa II Killip se caracterizeaza prin:


A. absenta semnelor de congestie venoasa pulmonara/venoasa
B. prezenta semnelor de congestie venoasa pulmonara/venoasa
C. galop ventricular
D. edem pulmonar
E. TA sistolica sub 90 mmHg

271 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
272 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1184)

M2307219. Infarctul miocardic acut nedureros se intalneste mai frecvent la:


A. tineri
B. varstnici
C. femei
D. barbati
E. diabetici
(pag. 1182)

M2507220. În infarctul miocardic acut determinarea nivelului seric al creatinfosfokinazei izoenzima MB


(CK - MB) este utilă pentru că:
A. Este specifică, nefiind prezentă în concentraţii semnificative în ţesutul extracardiac
B. Creşte în 4 - 8 ore şi revine la normal după 48 - 72 de ore de la debutul infarctului
C. Cardioversia electrică şi miocarditele nu determină creşterea nivelului ei seric
D. Atinge un vârf la aproximativ 20 de ore după debutul ocluziei coronariene
E. Raportul CK - MB2 : CK - MB1 < 1,5 este înalt specific pentru diagnosticul de infarct miocardic, în special
după 4 - 6 ore de la producerea ocluziei coronariene
(pag. 1494)

M2507221. Folosirea ecocardiografiei bidimensionale la pacienţii cu infarct miocardic acut este utilă
pentru:
A. Diferenţierea infarctului miocardic acut de o cicatrice miocardică veche sau de ischemia acută severă
B. Aprecierea dimensiunilor infarctului
C. Identificarea prezenţei infarctului ventriculului drept
D. Evaluarea funcţiei ventriculului stâng
E. Depistarea precoce a anomaliilor de cinetică perietală
(pag. 1495)

M2507222. Utilizarea în deplină siguranţă a beta-blocantelor în infarctul miocardic acut presupune


respectarea următorilor parametrii clinici şi electrocardiografici:
A. Puls mai mic de 60 de bătăi pe minut
B. Puls mai mare de 60 de bătăi pe minut
C. Presiunea sistolică mai mare de 100 mmHg
D. Intervalul RR mai mic de 0,24 secunde
E. Absenţa ralurilor de stază situate mai sus de 10 cm de la diafragm
(pag. 1496)

M2507223. Următorii agenţi medicamentoşi trebuie evitaţi în terapia infarctului miocardic acut
deoarece alterează vindecarea şi favorizează ruptura miocardică:
A. Glucocorticoizii
B. Agenţii inflamatori nesteroizi
C. Blocanţii de calciu
D. Beta - blocantele
E. Aspirina
(pag. 1497)

M2507224. Folosirea terapiei trombolitice în infarctul miocardic acut prezintă contraindicaţii clare în
următoarele situaţii clinice:
A. Istoric de hipertensiune severă, care este în mod obişnuit controlată adecvat
B. Graviditatea
C. Boala ulceroasă peptică activă
D. Un istoric de hemoragie cerebrovasculară în orice moment

272 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
273 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Suspiciunea de disecţie de aortă


(pag. 1498)

M2507225. Următorii agenţi terapeutici au eficienţă dovedită în tratamentul spitalicesc al infarctului


miocardic acut:
A. Glucocorticoizii
B. Antagoniştii de calciu
C. Aspirina
D. Beta - blocantele
E. Inhibitorii enzimei de conversie ai angiotensinei
(pag. 1499 - 1500)

M2507226. Şocul cardiogen din infarctul miocardic acut beneficiază de terapia cu:
A. Dopamină
B. Dobutamină
C. Amrinonă
D. Nitroglicerină
E. Glucocorticoizi
(pag. 1502)

M2507227. Caracterele specifice ale blocului AV complet din infarctul miocardic acut sunt:
A. Este determinat întotdeauna şi indiferent de localizare numai de disfuncţia ischemică a sistemului de
conducere
B. Are o mortalitate mare indiferent de localizarea infarctului miocardic acut
C. Apare în infarctul miocardic acut anterior
D. Apare în infarctul miocardic acut inferior
E. Are o mortalitate mai mare în infarctul miocardic acut anterior
(pag. 1504)

M2507228. Pentru realizarea prevenţiei secundare a infarctului miocardic acut se folosesc de rutină:
A. Amrinona
B. Antagoniştii de calciu pe cale orală pe o perioadă de cel puţin 2 ani
C. Aspirina
D. Beta - blocantele pe cale orală pentru cel puţin 2 ani
E. Warfarina la pacienţii cu risc crescut de embolie
(pag. 1506)

M2507229. În cazuri rare infarctul miocardic acut se poate datora ocluziei arterei coronare determinată
de:
A. Embolii coronariene
B. Anevrisme aortice
C. Anomalii congenitale
D. Spasm coronarian
E. Tromboembolismul pulmonar recurent
(pag. 1493)

M2507230. Următorii markeri serici cardiaci cresc în primele 4 - 8 ore de la debutul infarctului
miocardic acut:
A. Creatinfosfokinaza
B. Mioglobina
C. GPT
D. Gamaglutamiltranspeptidaza
E. Fosfataza alcalină

273 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
274 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1494)

M2507231. Următorii markeri serici cardiaci se menţin la niveluri crescute timp de cel puţin 7 - 10 zile
de la debutul infarctului miocardic acut:
A. Creatinfosfokinaza (CK)
B. Troponina T cardiac - specifică (c TnT)
C. Troponina I cardiac - specifică (c TnI)
D. Mioglobina
E. Fosfataza alcalină
(pag. 1494)

M2507232. Tratamentul iniţial în departamentul de urgenţă al infarctului miocardic acut presupune


utilizarea:
A. Aspirinei
B. Morfinei
C. Nitroglicerinei
D. Antiinflamatoarelor steroide
E. Beta - blocantelor
(pag. 1495 - 1496 - 1497)

M2507233. Contraindicaţiile utilizării nitroglicerinei în tratamentul iniţial în departamentul de urgenţă a


infarctului miocardic acut sunt:
A. Presiunea arterială sistolică scăzută < 100 mmHg
B. Suspiciunea de infarct de ventricul drept
C. Presiunea arterială diastolică scăzută < 80 mmHg
D. Suspiciunea de bloc AV gradul II
E. Suspiciunea de infarct posteroinferior
(pag. 1496)

M2507234. Efectele adverse ale utilizării morfinei în tratamentul iniţial în departamentul de urgenţă a
infarctului miocardic acut sunt:
A. Hipotensiunea arterială
B. Greaţa
C. Bradicardia
D. Grade avansate de blocuri cardiace în special la bolnavii cu infarct posteroinferior
E. Tahicardia
(pag. 1495 - 1496)

M2507235. Utilizarea beta - blocantelor în departamentul de urgenţă pentru terapia iniţială a infarctului
miocardic acut este justificată de:
A. Controlul durerii
B. Reducerea mortalităţii intraspitaliceşti la pacienţii cu risc înalt
C. Efectul de scădere a TA
D. Evitarea complicaţiilor tromboembolice
E. Efectul de reducere a nivelului de tromboxan A2
(pag. 1496)

M2507236. Subgrupele de pacienţi la care PTCA (Angioplastia coronariană percutană transluminală


primară) directă poate asigura un beneficiu special faţă de terapia trombolitică în infarctul miocardic
acut includ:
A. Pacienţii cu şoc cardiogen
B. Pacienţii cu risc înalt datorită vârstei avansate > 70 de ani
C. Pacienţii tineri 25 - 40 de ani

274 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
275 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Femeile
E. Pacienţii cu infarct de ventricul drept
(pag. 1498)

M2507237. Factorii de risc pentru dezvoltarea în spital a şocului cardiogen ca o complicaţie a


infarctului miocardic acut includ:
A. Vârsta înaintată
B. Fracţia de ejecţie a ventriculului stâng scăzută la internare
C. Infarct mare
D. Lipsa unui infarct miocardic în antecedente
E. Istoric de diabet zaharat
(pag. 1501)

M2507238. Ritmul idioventricular accelerat (RIVA) întâlnit ca o complicaţie a infarctului miocardic acut:
A. Este un ritm ventricular cu o frecvenţă de 60 - 100 bătăi / minut
B. Se întâlneşte la 25% din pacienţii cu infarct miocardic acut
C. Adesea se întâlneşte tranzitor în timpul tratamentului trombolitic în momentul reperfuziei
D. Întotdeauna este malign şi prevesteşte dezvoltarea tahicardiei ventriculare clasice
E. Necesită terapie de urgenţă datorită riscului major de degenerare într-o aritmie mai severă
(pag. 1504)

M2607239. In cursul IMA, izoenzima MB a Creatinin fosfokinazei (CK – MB) prezintă următoarele
caracteristici:
A. Specificitate miocardică superioară CK total
B. Atinge vârful maxim la aproximativ 20 h după debutul anginei coronariene
C. Raportul CK-MB2/CK-MB1> 1,5 este specific pentru IMA
D. Cardioversia nu determină creşteri ale CK-MB
E. Reperfuzia coronariană determină un vîrf enzimatic precoce la 8-12 h
(pag. 1494-1495)

M2607240. Troponina T (cTnT) si troponina I (cTnI):


A. Nu sunt detectabile în sîngele indivizilor sănătoşi
B. Pot apărea creşteri după injuria musculaturii scheletice
C. Nivelul cTnI rămâne crescut 3 - 5 zile după IMA
D. Nivelul cTnT rămâne crescut 10 - 14 zile după IMA
E. Sunt markeri enzimatici ai necrozei miocardice superior LDH la cazurile cu IMA la 24 - 48 ore de la debut
(pag. 1494)

M2607241. Mioglobina ca marker al necrozei miocardice:


A. Este eliberată în sînge la cîteva ore de la debutul IMA
B. Are specificitate miocardică ridicată
C. Este rapid excretată în urină
D. Nivelul sanguin revine la normal în 24 ore de al debutul IM
E. Nu are specificitate miocardică
(pag. 1494)

M2607242. Terapia cu nitraţi trebuie evitată sau temporizată la bolnavii cu IMA care prezintă:
A. Suspiciune de IMA de VD
B. TA sistolică < 100 mmHg
C. Staza pulmonară masivă
D. Jugulare turgescente
E. TA sistolică > 200 mmHg

275 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
276 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1496)

M2607243. Tratamentul trombofibrinolitic în IMA este recomandat în următoarele condiţii:


A. Simptome clinice tipice de IMA
B. Supradenivelarea segmentului ST cu > 1 mm în cel puţin 2 derivaţii adiacente
C. Subdenivelarea segmentului ST cu cu > 1 mm în cel puţin 2 derivaţii adiacente
D. Unda T negativă
E. Numai în primele 4 ore de la debut
(pag. 1497)

M2607244. Contraindicaţiile absolute ale tratamentuli trombofibrinolitic includ:


A. Accident vascular cerebral hemoragic
B. AVC nehemoragic în ultimul an
C. Suspiciune de disecţie de aortă
D. Vârstă avansată
E. Istoric de hipertensiune arterală severă, controlată terapeutic
(pag. 1498)

M2607245. Cateterismul cardiac şi angiocoronarografia se impun după tromboliza IMA la bolnavii care
prezintă:
A. Undă Q
B. Durere toracică persistentă
C. Aplatizarea undei T
D. Recurenţa supradenivelării ST
E. Unda T negativă, asociată undei Q
(pag. 1498)

M2607246. Procesul de vindecare, cicatrizare şi remodelare al IMA poate fi influenţat negativ de unele
categorii de droguri care trebuie evitat Acestea includ:
A. Betablocantele neselective
B. Blocanţii receptorilor angiotensinei II
C. Glucocorticoizii
D. Trimetazidina
E. Antiinflamatoarele nesteroidiene
(pag. 1497)

M2807247. Angioplastia coronara percutana transluminala primara in primele ore de infarct miocardic
A. este mai putin eficienta decat tromboliza
B. se asociaza cu un prognostic mai bun decat tromboliza
C. este mai ieftina decat tromboliza
D. este de ales in socul cardiogen
E. este contraindicata peste 70 ani
(pag. 1498)

M2807248. Creatinfosfokinaza totala are drept surse potentiale extracardiace, urmatoarele:


A. cateterismul cardiac
B. cardioversia electrica
C. infarctul non-Q
D. hipotiroidismul
E. atacul vascular cerebral
(pag. 1494)

M2807249. Ecocardiografia poate identifica:

276 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
277 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. prezenta infarctului ventriculului drept


B. gradul de obstructie a arterei infarctizate
C. infarctul miocardic non-Q
D. anevrismul ventricular
E. revarsatul pericardic
(pag. 1495)

M2807250. Contraindicatiile relative la folosirea agentilor trombolitici includ:


A. accident nehemoragic in ultimul an
B. resuscitarea cardiopulmonara prelungita
C. suspiciunea de disectie de aorta
D. graviditatea
E. hemoragiile interne active
(pag. 1498)

M2807251. Angioplastia coronariana percutanata transluminala se caracterizeaza prin:


A. posibilitatea de aplicare de rutina in practica clinica
B. beneficiu special fata de terapia trombolitica la pacientii cu soc cardiogen
C. se asociaza cu un prognostic clinic mai bun pe termen scurt decat tromboliza
D. are exclusiv caracter primar
E. se poate efectua PTCA de salvare
(pag. 1498)

M2807252. Contraindicatiile utilizarii beta-blocantelor la pacientii cu infarct miocardic acut includ:


A. pacienti cu angina restanta
B. pacienti cu bloc atrioventricular
C. prezenta de complexe ventriculare ectopice
D. istoric de astm
E. hipotensiune.
(pag. 1500)

M2807253. Cauzele mecanice de insuficienta cardiaca in infarctul miocardic acut sunt:


A. aritmiile supraventriculare
B. insuficienta mitrala
C. defectul septal ventricular
D. blocul atrioventricular
E. ruptura de perete liber.
(pag. 1502)

M2807254. In preventia secundara a infarctului se vor folosi:


A. beta-blocante oral
B. antagonistii calciului
C. un agent antiplachetar
D. IEC
E. Cordarone
(pag. 1506)

M2807255. Tulburarile de ritm ventriculare din infarctul miocardic acut pot fi tratate cu:
A. tratament profilactic de rutina cu antiaritmice
B. Chinidina
C. Amiodarona
D. Lidocaina intravenos

277 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
278 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Digoxin
(pag. 1506)

278 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
279 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 8
Tulburari de ritm si de conducere (tahicardie paroxistica supraventriculara, flutterul si fibrilatia
atriala, tahicardia ventriculara, fibrilatia ventriculara, blocurile atrio-ventriculare).
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1208001. Tratamentul de electie al bolnavilor cu fibrilatie atriala, cu stare clinica sever alterata este
reprezentat de:
A. cardioversia electrica
B. terapia cu propranolol i.v.
C. terapia cu isoptin i.v.
D. terapia cu adenozina i.v.
E. terapia cu xilina i.v
(pag. 1396)

M1208002. In fibrilatia atriala, pentru cardioversia electrica, este necesara in general o energie de:
A. 100-200 W.s
B. 50-30 W.s
C. 50-75 W.s
D. 300-400 W.s
E. 350-450 W.s
(pag. 1396)

M1208003. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de:
A. xilina
B. verapamil
C. captopril
D. isuprel
E. cardioversia electrica, cu energie mica (25-50 W.s)
(pag. 1396)

M1208004. Tahicardia ventricula sustinuta dureaza mai mult de:


A. 2 minute
B. 1 minut
C. 3 minute
D. 30 secunde
E. 4 minute
(pag. 1403)

M1208005. In torsada varfurilor, tahicardia ventriculara este precedata de o alungire marcata a


intervalului Q-T, adesea peste:
A. 0,60 s
B. 0,20 s
C. 0,15 s
D. 0,40 s
E. 0,30 s
(pag. 1405)

279 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
280 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1308006. Cardio-stimularea permanenta constituie o indicatie de clasa I in urmatoarele situatii,


exceptand:
A. Bloc A-V complet asociat cu bradicardie simptomatica
B. Bloc A-V complet asimptomatic asociat cu frecventa ventriculara de 40 / min
C. Bloc A-V grII intermitent cu bradicardie simptomatica
D. Bloc A-V complet asociat cu insuficienta cardiaca congestiva
E. Bloc A-V complet asociat cu asistolie documentata de 5 secunde
(pag. 1390)

M1308007. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de:
A. Digoxina
B. Chinidina
C. Amiodarona
D. Electrocardioversia cu energie mica
E. Electrostimularea overdrive
(pag. 1396)

M1308008. Aparitia tahicardiei ventriculare sustinute in primele 6 saptamani de la debutul unui infarct
miocardic acut prognozeaza o mortalitate la 1 an de:
A. 30%
B. 50%
C. 66%
D. 75%
E. 90%
(pag. 1404)

M1308009. Pacientii cu tahicardie ventriculara sustinuta cu alterare hemodinamica pe fond de boala


cardiaca organica impun un tratament de prima intentie:
A. Xilina
B. Bretilium
C. Procainida
D. Electroconversia
E. Electrostimularea overdrive
(pag. 1404)

M1308010. Tratamentul principal in torsada varfurilor survenita pe fond de sindrom QT prelungit


congenital consta in:
A. Betablocant
B. Amiodarona
C. Fenitoina
D. Lidocaina
E. Diltiazem
(pag. 1405)

M1408011. Blocul AV de grad II tip Mobitz I se caracterizeaza prin:


A. blocarea brusca, neasteptata, a unor unde P
B. pauza compensatorie dupa blocarea unui impuls atrial
C. se asociaza cu alungirea complexului QRS
D. este aproape intotdeauna localizat la nivelul sistemului His-Purkinje
E. chiar daca progreseaza spre bloc total, acesta este bine tolerat
(pag. 1387-1388)

M1408012. Blocul AV de gradul III este localizat nodal daca:

280 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
281 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. complexul QRS are 0,14 s


B. frecventa cardiaca este de 40-55 batai/min
C. nu creste la effort
D. nu creste la atropina
E. ritmul de scapare este instabil
(pag. 1388)

M1408013. Care din urmatoarele afirmatii privind fibrilatia atriala este adevarata:
A. raspunsul ventricular este relativ redus fata de frecventa atriala din cauza fenomenului de conducere
aberanta
B. poate precipita edemul pulmonar acut la pacientii cu stenoza mitrala
C. este bine tolerata de pacientii cu ventriculi hipertrofici, necomplianti
D. nu poate trece in flutter atrial
E. zgomotul 1 are intensitate crescuta
(pag. 1395)

M1408014. Tahicardia prin reintrare in nodul AV se caracterizeaza prin:


A. complexe ORS largi
B. ritm neregulat
C. frecventa cardiaca= 100-120 b/minut
D. frecventa la barbati
E. poate fi initiata/oprita prin extrasistola atriala
(pag. 1401)

M1408015. Tahicardia atriala multifocala se caracterizeaza prin:


A. apare in special dupa administrarea teofilinei
B. prezenta a doua unde P consecutive cu morfologie diferita
C. frecventa > 150 b/minut
D. incidenta fibrilatiei atriale la acesti pacienti este de 30%
E. raspunsul ventricular este regulat
(pag. 1401)

M1408016. Cel mai eficient medicament in tratamentul de urgenta al tahicardiei ventriculare este:
A. moricizina
B. digitala
C. procainamida
D. adenozina
E. flecainida
(pag. 1404)

M1408017. In cazul pacientilor cu sindrom QT prelungit congenital, tratamentul principal este


reprezentat de:
A. digitala
B. betablocante
C. amiodarona
D. simpatectomie cervico-toracala
E. profafenona
(pag. 1405)

M1408018. Antiaritmicele din clasa IV sunt reprezentate de:


A. ß-blocante
B. chinidina

281 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
282 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. blocanti de calciu
D. profafenona
E. flecainida
(pag. 1396)

M1508019. Daca in prezenta fibrilatiei atriale ritmul cardiac devine regulat si lent (30-60 /min), ce
fenomen s-a produs:
A. Revenire la ritmul sinusal
B. Bloc atrioventricular complet
C. Tahicardie jonctionala
D. Tahicardie ventriculara
E. Bloc sinoatrial
(pag. 1395)

M1508020. Inaintea tentativei de cardioversie electrica sau chimica la pacientii cu fibrilatie atriala
instalata de 48-72 ore sau mai mult se indica:
A. Coronarografie
B. Anticoagulare
C. Ionograma
D. Intubatie orotraheala
E. Hipokalemiante
(pag. 1396)

M1508021. Propafenona este un antiaritmic din clasa:


A. I A
B. I B
C. I C
D. II
E. III
(pag. 1396, 1398)

M1508022. Din grupul antiaritmicelor de clasa a III-a fac parte:


A. Atenololul si metoprololul
B. Verapamilul si diltiazemul
C. Tocainida si mexiletinul
D. Amiodarona si bretiliul
E. Procainamida si disopiramida
(pag. 1396, 1398)

M1508023. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este:


A. Digitala
B. Tocainida
C. Cardioversia electrica
D. Metoprolol
E. Bretilium
(pag. 1396)

M1508024. Blocul atrioventricular de grad II tip Mobitz I se caracterizeaza prin:


A. Interval PR constant, mai mare de 0,20 secunde
B. Alungirea progresiva a intervalului PR, urmata de blocarea unui impuls atrial
C. Blocarea brusca, neasteptata a unor unde P fara modificari ale intervalului PR
D. Lipsa totala de transmitere a impulsurilor atriale spre ventriculi

282 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
283 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Ritm jonctional de scapare in conditiile unei bradicardii sinusale severe


(pag. 1387, 1388)

M1608025. Frecventa raspunsului ventricular in cursul FA depinde de:


A. Frecventa activarilor atriale
B. Durata potentialului de actiune atrial
C. Perioada refractara functionala a nodului AV
D. Durata QRS
E. Intervalul Q – T
(pag. 1395)

M1608026. Aplicarea cardioversiei electrice cu energie redusa – 25 – 50 W in flutteru atrial prezinta


dezavantajul:
A. Injurie miocardica
B. Cresterea blocajului AV
C. Reducerea blocajului AV
D. Inducerea FA
E. Bloc sino – atrial
(pag. 1396)

M1608027. Optiunea terapeutica de electie in cazul Flutterului atrial pe fondul tratamentului digitalic
este:
A. Cardioversie electrica
B. Stimulare electrica atriala
C. Isoproterenol
D. Xilina bolus I.V.
E. Chinidina
(pag. 1396)

M1608028. Tratamentul de electie in oprire tahicardiei paroxistice supra ventriculare prin reintrare
nodala AV
A. Digoxin I.V.
B. Nifedipin sublingual
C. Adenozina 6 – 12 mg bolus I.V
D. Procainamida I.V.
E. Sotalol I.V.
(pag. 1400)

M1608029. Tratamentul de electie la bolnavii cu WPW si FA instabili hemodinamic este:


A. Cardioversie electrica
B. Dopamina
C. Electrostimulare endocavitara
D. Verapamil I.V.
E. Xilina bolus I.V.
(pag. 1402)

M1608030. Blocul AV de grad II tip Mobitz II consta in:


A. Alungirea progresiva a intervaluli P- R
B. Blocarea brusca a unor unde P
C. Ritm de scapare jonctional
D. Absenta intermitenta a undei P
E. P – R lung cu QRS larg

283 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
284 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1388)

M2208031. Care din urmatorii agenti este cel mai eficient in tratamentul de urgenta al tahicardiei
ventriculare:
A. Procainamida
B. Metoprololul
C. Verapamilul
D. Dialtiazemul
E. Chinidina
(pag. 1404)

M2208032. In torsada virfurilor la pacienti cu sindrom QT prelungit congenital tratamentul principal


este reprezentat de:
A. Magneziu
B. Beta-blocant
C. Chinidina
D. Procainamida
E. Fenotiazine
(pag. 1405)

M2208033. Instalarea fibrilatiei ventriculare nonischemice incepe:


A. Printr-un scurt traseu de tahicardie ventriculara rapida initiata de o extrasistola ventriculara relativ tardiva
B. Printr-un scurt traseu de tahicardie ventriculara rapida initiata de o extrasistola ventriculara precoce, care
cade pe unda T in faza vulnerabila
C. Printr-o bataie de scapare jonctionala
D. Dupa o singura extrasistola ventriculara precoce
E. Dupa un ritm idioventricular accelerat
(pag. 1405)

M2208034. Care din urmatoarele modificari sugereaza ca poate sa nu fie posibila conversia la ritm
sinusal a fibrilatiei atriale:
A. Cresterea amplitudinii undei "a" a pulsului venos jugular
B. Presiunea variabila a pulsului carotidian
C. Zgomotul 1 de intensitate variabila
D. Diametrul masurat ecografic al atriului sting mai mare de 4,5 cm
E. Prezenta pe ECG a elementelor de incarcare atriala stinga
(pag. 1395)

M2208035. In care din urmatoarele situatii tratamentul de electie pentru fibrilatia atriala este
cardioversia electrica:
A. Intoxicatia alcoolica
B. Tireotoxicoza
C. Pericardita
D. Starea clinica a pacientului sever alterata
E. Febra
(pag. 1395)

M2208036. Conversia la ritmul sinusal poate fi realizata cu urmatoarele antiaritmice chinidin-like:


A. Clasa IA
B. Flecainida
C. Propafenona
D. Moricizina
E. Digitala

284 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
285 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1396)

M2208037. La pacientii cu TPSV prin reintrare AV, care necesita tratament cronic, pentrucare dintre
urmatoarele se poate opta avind o eficacitate mai mare de 90%
A. Chinidina
B. Verapamil
C. Flecainida
D. Ablatia prin radiofrecventa a fasciculului accesor
E. Moricizina
(pag. 1401)

M2208038. Care din urmatoarele reprezinta tratamentul de electie in sindromul WPW cu aritmii
simptomatice:
A. Cardiostimularea permanenta
B. Ablatia prin cateter de radiofrecventa a caii accesorii
C. Ablatia chirurgicala a fasciculului accesor
D. Tratament farmacologic cu digitala intravenos
E. Tratament farmacologic cu verapamil intravenos
(pag. 1402)

M2208039. Indicati situatia in care exista divergenta de opinii cu privire la necesitatea implantarii unui
pacemaker postinfarct miocardic:
A. Bloc avansat, persistent cu sediu la nivelul nodului AV
B. Bloc AV grad I persistent in prezenta unui bloc de ramura nedemonstrat anterior
C. Hemibloc anterior sting dobindit in absenta blocului AV
D. Bloc AV tranzitor in prezenta hemiblocului anterior sting izolat
E. Tulburari de conducere AV tranzitorii, fara defecte de conducere intraventriculare
(pag. 1390)

M2308040. Care din urmatoarele droguri antiaritmice nu este cuprins in actuala clasificare:
A. BRETILIUM
B. TOCAINIDA
C. ADENOZINA
D. SOTALOL
E. MORICIZINA
(pag. 1135)

M2308041. Flecainida este incadrata in actuala clasificare a medicatiei antiaritmice in clasa:


A. I A
B. I B
C. I C
D. III
E. IV
(pag. 1135)

M2308042. Care drog este considerat a fi cel mai eficient in cazul unei tahicardii ventriculare sustinute
bine tolerata hemodinamic, dar asociata unei cardiopatii organice:
A. VERAPAMIL
B. PROCAINAMIDA
C. METOPROLOL
D. DISOPIRAMIDA
E. PROPRANOLOL
(pag. 1144)

285 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
286 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2308043. Care din urmatoarele droguri este recomandabil ca premedicatie inainte de conversia
chimica a unei fibrilatii atriale pentru a evita efectul vagolitic:
A. FLECAINIDA
B. DILTIAZEM
C. VERAPAMIL
D. DIGOXINA
E. ATENOLOL
(pag. 1135)

M2308044. Urmatoarele elemente caracterizeaza tahicardia prin reintrare la nivelul nodului a-v,
exceptand:
A. frecventa cardiaca poate varia intre 120 si 250 / min
B. complexele QRS sunt inguste
C. aritmia poate fi initiata sau oprita printr-o EsV
D. debutul accesului se asociaza de regula cu o alungire a PR
E. complexele QRS survin regulat
(pag. 1136)

M2508045. Din clasa IA de antiaritmice fac parte:


A. fenitoina
B. diltiazemul
C. sotalolul
D. disopiramida
E. propranololul
(pag. 1396)

M2508046. Adenozina este un agent farmacologic antiaritmic


A. din calasa IA
B. din clasa IB
C. Din clasa IC
D. Din clasa a II-a
E. Neclasificabil
(pag. 1396)

M2508047. Amiodarona poate determina:


A. Edeme periferice
B. Sindrom lupus-like
C. Tahicardii atriale
D. Glaucom cu unghi închis
E. Hipotensiune
(pag. 1399)

M2508048. Energia necesară defibrilării în fibrilaţia ventriculară este de minim:


A. W.s.
B. W.s.
C. W.s.
D. 400 W.s.
E. 100 W.s.
(pag. 1409)

M2508049. Daca în prezenta fibrilatiei atriale ritmul cardiac devine regulat si lent (30-60 /min), ce
fenomen s-a produs:

286 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
287 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. Revenire la ritmul sinusal


B. Bloc atrioventricular complet
C. Tahicardie jonctionala
D. Tahicardie ventriculara
E. Bloc sinoatrial
(pag. 1395)

M2508050. Înaintea tentativei de cardioversie electrica sau chimica la pacientii cu fibrilatie atriala
instalata de 48-72 ore sau mai mult se indica:
A. Coronarografie
B. Anticoagulare
C. Ionograma
D. Intubatie orotraheala
E. Hipokalemiante
(pag. 1396)

M2508051. Propafenona este un antiaritmic din clasa:


A. I A
B. I B
C. I C
D. II
E. III
(pag. 1396, 1398)

M2508052. Din grupul antiaritmicelor de clasa a III-a fac parte:


A. Atenololul si metoprololul
B. Verapamilul si diltiazemul
C. Tocainida si mexiletinul
D. Amiodarona si bretiliul
E. Procainamida si disopiramida
(pag. 1396, 1398)

M2508053. Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este:


A. Digitala
B. Tocainida
C. Cardioversia electrica
D. Metoprolol
E. Bretilium
(pag. 1396)

M2508054. Blocul atrioventricular de grad II tip Mobitz I se caracterizeaza prin:


A. Interval PR constant, mai mare de 0,20 secunde
B. Alungirea progresiva a intervalului PR, urmata de blocarea unui impuls atrial
C. Blocarea brusca, neasteptata a unor unde P fara modificari ale intervalului PR
D. Lipsa totala de transmitere a impulsurilor atriale spre ventriculi
E. Ritm jonctional de scapare în conditiile unei bradicardii sinusale severe
(pag. 1387, 1388)

M2508055. Tahicardiile atriale cu bloc AV 2:1 au următoarele caracteristici:


A. Frecvenţă atrială de obicei peste 200/minut
B. Apar tipic în intoxicaţia digitalică
C. Necesită tratament anticoagulant preventiv

287 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
288 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Se produc prin reintrare în nodul atrioventricular


E. Se asociază cu maladia Ebstein
(pag. . 1401)

M2608056. Frecvenţa răspunsului ventricular în cursul FA depinde de:


A. Frecvenţa activărilor atriale
B. Perioada refractară a nodului AV
C. Durata potenţialului de acţiune atrial
D. Durata QRS
E. Intervalul Q – T
(pag. 1395)

M2608057. Aplicarea cardioversiei electrice cu energie redusă – 25 – 50 W în flutterul atrial prezintă


riscul de:
A. Injurie miocardică
B. Creşterea blocajului AV
C. Reducerea blocajului AV
D. Inducerea FA
E. Bloc sino – atrial
(pag. 1396)

M2608058. Opţiunea terapeutică de primă elecţie în cazul Flutterului atrial survenit pe fondul
surpadozajului digitalic este:
A. Cardioversie electrică
B. Stimulare electrică atrială
C. Isoproterenol
D. Xilină bolus I.V.
E. Chinidină
(pag. 1396)

M2608059. Tratamentul de elecţie pentru oprirea tahicardiei paroxistice supraventriculare prin reintrare
nodală AV este:
A. Digoxin I.V.
B. Nifedipin sublingual
C. Adenozină 6 – 12 mg bolus I.V.
D. Procainamidă I.V.
E. Sotalol I.V.
(pag. 1400)

M2608060. Tratamentul de elecţie la bolnavii cu WPW şi FA instabili hemodinamic este:


A. Cardioversie electrică
B. Dopamină
C. Electrostimulare endocavitară
D. Verapamil I.V.
E. Xilină bolus I.V.
(pag. 1402)

M2608061. Blocul AV de grad II tip Mobitz II constă in:


A. Alungirea progresivă a intervaluli P- R
B. Blocarea bruscă a unor unde P
C. Ritm de scăpare joncţional
D. Absenţa intermitentă a undei P
E. P – R lung cu QRS larg

288 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
289 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1388)

M2808062. Defibrilatorul automat implantabil are urmatoarele indicatii:


A. de rutina in tratamentul tahicardiilor ventriculare
B. conversia flutterului atrial la ritm sinusal
C. tahicardii ventriculare care nu sunt tolerate hemodinamic,fara raspuns la tratamentul farmacologic
D. extrasistole ventriculare
E. tratamentul blocului atrioventricular
(pag. 1401)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1108063. Morbiditatea asociata fibrilatiei atriale depinde de:


A. frecventa atriala excesiv de crescuta
B. frecventa ventriculara excesiv de scazuta
C. pauza de dupa un atac de fibrilatie atriala
D. pierderea contributiei sistolei atriale la umplerea ventriculara
E. cresterea tensiunii arteriale
(pag. 1395)

M1108064. La pacientii cu disfunctie cardiaca severa fibrilatia atriala poate produce:


A. sincopa
B. hipertensiune arteriala
C. hipotensiune pulmonara
D. blocuri atrio-ventriculare
E. insuficienta cardiaca
(pag. 1395)

M1108065. Fibrilatia atriala poate trece in flutter atrial ca urmare a:


A. manevre vagale
B. effort
C. infarct miocardic acut
D. flecainida
E. chinidina
(pag. 1395)

M1108066. Daca in prezenta fibrilatiei atriale ritmul ventricular devine regulat sunt sugerate:
A. intoxicatie digitalica
B. bloc atrio-ventricular gradul I
C. bloc atrio-ventricular gradul II
D. bloc atrio-ventricular gradul III
E. tahicardie paroxistica atriala
(pag. 1395)

M1108067. Rarirea alurii ventriculare in fibrilatia atriala se face cu:


A. xilina
B. beta-blocante
C. chinidina
D. antagonisti ai canalelor de calciu
E. adenozina

289 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
290 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1395)

M1108068. Tratamentul profilactic al recurentelor de fibrilatie atriala se poate face cu:


A. amiodarona
B. flecainida
C. chinidina
D. nitrati lenti
E. anticoagulante
(pag. 1396)

M1108069. Undele F de pe ECG in flutterul atrial au urmatoarele caractere:


A. sunt mai ample in derivatiile anterioare
B. frecventa atriala realizata este de circa 450/minut
C. au aspect regulat
D. sunt conduse la ventricul cu o frecventa uzuala de 150/minut
E. sunt complet neregulate
(pag. 1396)

M1108070. Medicamentele antiaritmice din clasa II:


A. cresc automatismul nodului SA
B. cresc perioada refractara a nodului AV
C. scad perioada refractara a nodului AV
D. cresc viteza de conducere in nodul AV
E. scad viteza de conducere in nodul AV
(pag. 1396t)

M1108071. Prevenirea tahicardiei prin reintrare in nodul AV, prin influentarea caii lente anterograde se
face cu:
A. digitala
B. beta-blocante
C. propafenona
D. blocante ale canalelor de calciu
E. toate cele de mai sus
(pag. 1400)

M1108072. Caracteristicile ECG ale tahicardiei ventriculare cuprind:


A. complex QRS mai ingust de 0,14s.
B. disociatie AV
C. concordanta complexelor QRS in precordiale
D. aritmie completa
E. complex QRS cu aspect de BRD si deviere axiala stanga
(pag. 1402t, 1403)

M1108073. Cauzele sindromului de pacemaker cuprind:


A. pierderea contributiei atriale la sistola ventriculara
B. reflexe vasodepresoare prin undele "a" ample
C. fracturarea sondei de stimulare
D. epuizarea bateriei stimulatorului
E. regurgitarea venoasa pulmonara si sistemica
(pag. 1391)

M1108074. Blocul AV grad II tip Mobitz I este intalnit in:


A. infarct miocardic acut inferior

290 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
291 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. intoxicatie cu digitala
C. subiecti normali cu tonus simpatic crescut
D. intoxicatia cu amiodarona
E. pericardita
(pag. 1388)

M1208075. Blocuri atrio-ventriculare pot fi determinate de:


A. infarctul miocardic acut
B. intoxicatia digitalica
C. excesul de betablocante
D. excesul de blocanti ai canalelor de calciu
E. neuroza cardiaca
(pag. 1387)

M1208076. Doua boli degenerative afecteaza tesutul specializat de conducere si produc bloc A-V si
anume:
A. boala Lev
B. boala Lenegre
C. neuroza cardiaca
D. sindromul cardiovascular hiperkinetic
E. distonia neurovegetativa
(pag. 1387)

M1208077. Morbiditatea asociata cu fibrilatia atriala depinde de:


A. frecventa ventriculara excesiv crescuta
B. pauza care urmeaza intreruperii fibrilatiei atriale
C. emboliile sistemice ce pot apare
D. anxietatea secundara palpitatiilor
E. sexul bolnavului
(pag. 1395)

M1208078. Prevenirea recurentelor de fibrilatie atriala, dupa restabilirea ritmului sinusal, se poate
realiza cu:
A. chinidina
B. flecainida
C. amiodarona
D. nifedipin
E. captopril
(pag. 1396)

M1208079. Simptomele produse de tahicardia ventriculara depind de:


A. frecventa ventriculara
B. durata tahicardiei
C. amploarea bolii cardiace de fond
D. sexul bolnavului
E. momentul zilei in care apare
(pag. 1404)

M1208080. La bolnavii cu tahicardie ventricula si boala cardiaca organica este necesara aplicarea
prompta a cardaioversiei electrice daca:
A. sunt prezente tulburari hemodinamice
B. se evidentiaza semne de ischemie
C. se evidentiaza insuficienta cardiaca congestiva

291 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
292 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. se evidentiaza hipoperfuzie cerebrala


E. bolnavul este tanar si compensat hemodinamic
(pag. 1404)

M1208081. In tratamentul farmacologic de urgenta al tahicardiei ventriculare sustinute monomorfe se


pot administra:
A. procainamida
B. lidocaina
C. digoxin
D. furosemid
E. diltiazem
(pag. 1406)

M1308082. Care din urmatoarele droguri antiaritmice sunt recomandate in prevenirea recurentei
flutterului atrial:
A. Propafenona
B. Lidocaina
C. Flecainida
D. Mexitil
E. Amiodarona
(pag. 1397)

M1308083. Care din urmatoarele droguri sunt recomandabile de preferinta in fibrilatia atriala asociata
cu sindromul WPW:
A. Verapamil i.v.
B. Adenozina
C. Digoxina i.v.
D. Procainamida i.v.
E. Lidocaina
(pag. 1402)

M1308084. Fibrilatie atriala cu ritm rapid dar fara alterare hemodinamica severa beneficiaza ca
medicatie de prima intentie de:
A. Digoxina
B. Verapamil
C. Chinidina
D. Betablocant
E. Flecainida
(pag. 1395-1396)

M1308085. Tahicardie paroxistica supraventriculara prin reintrare in nodul AV are urmatoarele


particularitati:
A. Complexe QRS inguste, regulate,
B. Adenozina este medicament de electie
C. Manevre vagale eficiente in 80% cazuri in absenta hipotensiunii
D. Initiere posibila prin extrasistola ventriculara
E. Initiere prin extrasistola atriala asociata cu PQ alungit
(pag. 1397-1401)

M1308086. Tahicardia jonctionala neparoxistica prezinta urmatoarele particularitati, EXCEPTaND:


A. Debut gradat (cu incalzire)
B. Etiologie posibil iatrogena (intoxicatie digitalica), miocarditica sau ischemica
C. Aspect QRS deformat (aberanta depolarizarii)

292 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
293 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Frecventa ventriculara influentata de modificarea tonusului vegetativ


E. Electroconversia este terapia de electie
(pag. 1402-1403)

M1308087. Care din urmatoarele afirmatii privind efectele electrofiziologice ale chinidinei sunt corecte:
A. Alungeste perioada refractara efectiva in caile de conducere accesorii
B. Deprima automatismul la nivel His-Purkinje
C. Accelereaza conducerea atrioventriculara ortodroma
D. in caz de intoxicatie poate provoca torsada varfurilor
E. Asocierea cu digoxin creste riscul intoxicatiei
(pag. 1398, 1399)

M1408088. Care din urmatoarele afirmatii privind medicamentele antiaritmice sunt false:
A. medicamentele din clasa IB nu modifica sau reduc durata potentialului de actiune
B. amiodarona creste perioada refractara in tesuturi cu raspuns lent al potentialelor de actiune
C. medicamentele din clasa IA reduc vmax numai la valori mari ale frecventei cardiace
D. verapamilul prelungeste durata potentialului de actiune
E. flecainida scade vmax la frecvente normale in tesuturi normale
(pag. 1396)

M1408089. In fibrilatia atriala preparatele digitalice:


A. sunt mai putin eficiente
B. actioneaza rapid
C. au toxicitate mai mare
D. sunt de electie in starile cu tonus simpatic crescut
E. reprezinta terapia initiala cand starea clinica este sever alterata
(pag. 1395-1396)

M1408090. Fluterul atrial se caracterizeaza prin:


A. activitate atriala cu frecventa 400-600 /minut
B. frecventa ventriculara e submultiplu din activitatea atriala
C. undele de fluter mai ample in derivatiile laterale
D. ritm neregulat
E. embolii sistemice mai rare decat in fibrilatia atriala
(pag. 1396)

M1408091. In fluterul atrial conversia la ritm sinusal dupa scaderea frecventei ventriculare se poate
face cu:
A. procainamida
B. fenitoina
C. mexiletina
D. flecainida
E. amiodarona
(pag. 1396)

M1408092. Medicamentele de electie in TPSV asociata cu hipotensiune sunt:


A. verapamil
B. betablocante
C. adenozina
D. digitala
E. chinidina
(pag. 1400)

293 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
294 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1408093. Criteriile EKG ce sugereaza tahicardia ventriculara sunt:


A. disociatia atrio-ventriculara
B. durata QRS> 0,14 secunde cu aspect BRS
C. durata QRS> 0,14 secunde cu aspect BRD
D. deviatie axiala dreapta cu aspect BRS
E. concordanta complexelor QRS in derivatiile precordiale
(pag. 1402)

M1408094. Alungirea intervalului QT poate aparea in urmatoarele situatii:


A. hipercalemie
B. chinidina
C. fenotiazine
D. antidepresive triciclice
E. hipocalcemie
(pag. 1405)

M1508095. In blocurile atrioventriculare cu sediul la nivelul nodului atrioventricular sunt indicate:


A. Atropina
B. Adenozina
C. Moricizina
D. Izoproterenolul
E. Lidocaina
(pag. 1389)

M1508096. Bolile degenerative care afecteaza tesutul specializat de conducere si produc bloc
atrioventricular sunt:
A. Boala Kahler
B. Boala Lyme
C. Boala Lenegre
D. Boala Lev
E. Boala Addison
(pag. 1387)

M1508097. In blocurile atrioventriculare post-infarct miocardic exista un acord unanim ca pace-


makerul nu este necesar in urmatoarele situatii:
A. Bloc atrioventricular grad II avansat, persistent
B. Bloc atrioventricular tranzitoriu in prezenta hemiblocului anterior stang izolat
C. Bloc atrioventricular avansat, tranzitor si asociat cu bloc de ramura
D. Bloc atrioventricular grad I persistent in prezenta unui bloc de ramura nedemonstrat anterior
E. Bloc cardiac complet dupa un infarct miocardic acut cu bloc de ramura in sistemul His-Purkinje (bloc de
ramura bilateral)
(pag. 1390)

M1508098. Medicamente de prima alegere in tratamentul tahicardiilor prin reintrare in nodul


atrioventricular sunt:
A. Beta-blocantele
B. Verapamilul
C. Adenozina
D. Glicozizii cardiotonici
E. Chinidina
(pag. 1400)

294 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
295 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1508099. Ritmul idioventricular accelerat are urmatoarele particularitati:


A. Se asociaza cu alungirea intervalului QT
B. Raspunde la atropina
C. Apare frecvent in infarctul miocardic acut, adesea in timpul reperfuziei
D. Se caracterizeaza prin aspect polimorf al complexelor QRS creand aspectul unor oscilatii in jurul liniei de
baza
E. Poate fi intalnit in intoxicatia digitalica
(pag. 1405)

M1508100. Torsada varfurilor are urmatoarele particularitati:


A. Poate apare dupa administrarea de chinidina
B. Raspunde la tratamentul cu isoproterenol
C. Poate determina embolii periferice
D. Beneficiaza de tratament cu magneziu
E. Beta-blocantele reprezinta tratamentul principal
(pag. 1405)

M1508101. Fibrilatia ventriculara apare frecvent in urmatoarele conditii:


A. Stenoza mitrala
B. Boala cardiaca ischemica
C. Electrocutare
D. Pe cord normal
E. Dupa medicamente antiaritmice care alungesc intervalul QT
(pag. 1405)

M1508102. Caracteristicile ECG cu 12 derivatii in timpul tahicardiei ventriculare sunt:


A. Disociatia atrioventriculara
B. Unde P care urmeaza complexului QRS
C. Complexe QRS mai lungi de 0,14 secunde in absenta tratamentului antiaritmic
D. Concordanta aspectului QRS in toate derivatiile precordiale
E. Unde sinusoide cu frecventa de 150-300 batai / minut, fara morfologie specifica
(pag. 1403, 1405)

M1608103. Fibrilatia atriala se caracterizeaza electrocardiografic prin:


A. Absenta undelor P
B. Interval R – R neregulat
C. Activari atriale de morfologie si amplitudine variabila
D. Frecventa atriala intre 150 – 300 / Minut
E. QRS larg
(pag. 1395)

M1608104. Controlul alurii ventriculare in cursul FA se poate realiza prin:


A. Simpatomimetice
B. Beta blocante
C. Antagonistii canalelor de Ca
D. Atropina
E. Digoxin
(pag. 1395, 1396)

M1608105. La pacientii cu FA instalata de peste 72 ore tratamentul anticoagulant in vederea


cardioversiei se efectueaza:
A. Minimum 2 saptamani anterior cardioversiei

295 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
296 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Numai la bolnavii valvulari


C. 2 saptamani dupa cardioversie
D. La bolnavii cu AS > 45 mm
E. in caz de AS locuit
(pag. 1396)

M1608106. Flutterul atrial se caracterizeaza electrocardigrafi prin:


A. Frecventa atriala intre 250 – 350 / min
B. Unde atriale cu aspect de dinti de fierastrau
C. Intervale izoelectrice intre undele de flutter atrial
D. Conducere AV cu blocaj 2 / 1 – alura ventriculara 150 / min
E. Modificarea blocajului AV la manevre vagale
(pag. 1396)

M1608107. Sdr. de preexcitatie WPW cu conducere anterograda se manifesta electrocardiografic prin:


A. Interval P – R lung
B. Unda delta
C. QRS larg
D. QRS ingust
E. Interval P – R scurt (< 0,12 sec)
(pag. 1401)

M1608108. La pacientii cu Sdr. WPW si FA drogurile care pot creste frecventa ventriculara si induce
Fibrilatia ventriculara sunt:
A. Xilina I.V.
B. Amiodarona I.V.
C. Digoxin I.V.
D. Sotalol I.V.
E. Verapamil I.V.
(pag. 1402)

M1608109. Criteriile Ecg care sugereaza TV sunt:


A. Disociatia AV
B. Durata QRS > 0,16 sec. cu aspect de BRS
C. Durata QRS < 0,14 sec. cu aspect de BRD
D. Concordanta aspectului QRS in toate derivatiile precordiale
E. Deviatie axiala stanga cu aspect de BRD
(pag. 1402)

M1608110. In tratamentul tahicardiei ventriculare monomorfe sustinute la bolnavii stabili hemodinamic


se poate utiliza:
A. Procainamida
B. Lidocaina
C. Diltiazem
D. Digoxin
E. Verapamil
(pag. 1404,1406)

M1608111. Tratamentul farmacologic care poate ameliora conducerea AV in caz de BAV gr. III include:
A. Atropina
B. Isoproterenol
C. Teofilin

296 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
297 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Adenozina
E. Efedrina
(pag. 1389)

M2208112. Tahicardia ventriculara sustinuta se defineste:


A. Tahicardia ventriculara care dureaza mai mult de 30 s.
B. Tahicardia ventriculara care necesita oprire datorita colapsului hemodinamic.
C. Tahicardia ventriculara care este monomorfa.
D. Tahicardia ventriculara indusa prin QT lung.
E. Tahicardia ventriculara indusa de infarctul miocardic acut.
(pag. 1403)

M2208113. Care din urmtoarele afirmatii privind tahicardia ventriculara nesustinuta sunt adevarate:
A. Tahicardia ventriculara nesustinuta nu produce de obicei simptome.
B. Tahicardia ventriculara nesustinuta se definineste prin existenta a trei batai ventriculare in 30 s.
C. Nu apare la pacienti fara o boala cardiaca.
D. Tahicardia ventriculara nesustinuta chiar daca este asimptomatica necesita tratament.
E. Nu a fost stabilita o relatie de tip cauza-efect intre tahicardia nesustinuta si moartea subita.
(pag. 1403-1404)

M2208114. Tahicardia ventriculara sustinuta apare in:


A. Boli cardiace organice;
B. Cel mai frecvent in boala cardiaca ischemica cronica;
C. In sindromul QT prelungit;
D. In stenoza mitrala;
E. In intoxicatiile medicamentoase
(pag. 1403)

M2208115. Care din urmatoarele modificari inregistrate pe ECG-ul cu 12 derivatii sunt mai
caracteristice pentru tahicardia ventriculara:
A. Complex QRS > 20 s in absenta unui tratament antiaritmic.
B. Complex QRS > 0,14 s in absenta tratamentului antiaritmic.
C. Axa QRS orientata superior in prezenta unui aspect de BRD major.
D. Existenta unei tahicardii cu complexe largi, bizare, cu ritm foarte neregulat
E. Disociatia AV cu fuziunea si captura batailor
(pag. 1403)

M2208116. Care din urmatoarele afirmatii prinvind prognosticul tahicardiei ventriculare sunt adevarate:
A. Prognosticul tahicardiei ventriculare nu depinde de boala cardiaca de fond.
B. Pacientii cu tahicardie ventriculara nesustinuta aparuta dupa un infarct miocardic au un risc de deces de 3
ori mai mare fata de un grup comparabil de pacienti fara aceasta aritmie.
C. Pacientii cu tahicardia ventriculara sustinuta in primele 6 saptamini de la debutul unui infarct miocardic
acut au un prognostic benign.
D. Pacientii fara boala cardiaca dar care prezinta tahicardie ventriculara uniforma au un risc extrem de mic de
moarte subita.
E. In grupul pacientilor cu tahicardie ventriculara sustinuta in primele 6 saptamini de la debutul unui infarct
miocardic acut, mortalitatea este de 15%.
(pag. 1404)

M2208117. Torsada virfurilor poate aparea:


A. In hipomagneziemie
B. In hiperkaliemie
C. Dupa tratament cu chinidina

297 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
298 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Dupa tratament cu blocante de calciu


E. Dupa tratament cu antidepresive triciclice
(pag. 1405)

M2208118. Torsada virfurilor poate apare:


A. In hipokaliemie
B. Dupa tratament cu benzodiazepine
C. Dupa tratament cu fenotiazine
D. In afectiuni intracraniene
E. In blocul sino-atrial de gradul I
(pag. 1405)

M2208119. Care din urmatoarele afirmatii privind ritmul idioventricular accelerat este adevarata:
A. Este o tahicardie ventriculara cu frecventa de peste 100 batai pe minut
B. Este o tahicardie ventriculara cu frecventa intre 60-120 batai pe minut
C. Apare in cadrul infarctului miocardic vechi
D. Apare adesea in timpul referfuziei miocardice
E. Necesita intotdeauna tratament
(pag. 1405)

M2208120. Torsada virfurilor este o tahicardie ventriculara caracterizata prin:


A. Aspect monomorf al complexelor QRS
B. Aspect polimorf al complexelor
C. Asocierea cu alungirea marcata a intervalului QT
D. Asocierea cu alungirea intervalului PR
E. Prelungirea idiopatica, congenitala sau dobindita a intervalului QT, adesea peste 0,60 s, precede aritmia
(pag. 1404-1405)

M2208121. La pacienti cu sindrom QT prelungit congenital care fac torsada virfurilor se poate incerca:
A. Simpatectomia cervicotoracala
B. Administrarea de fenitoina
C. Administrarea de magneziu
D. Administrarea de kaliu
E. Administrarea de beta-blocante
(pag. 1405)

M2208122. Fibrilatia ventriculara apare:


A. Frecvent in boala cardiaca ischemica
B. In hipomagneziemii severe asociate cu sindrom QT lung
C. Dupa administrarea unor medicamente vasodilatatoare
D. Dupa admnistrarea unor medicamente antiaritmice
E. La pacientii cu WPW care dezvolta fibrilatie atriala cu raspuns ventricular lent
(pag. 1405)

M2208123. Fibrilatia ventriculara apare:


A. La pacientii cu hipoxie severa
B. La pacientii cu ischemie severa
C. In electrocutari
D. In timpul imersiei in apa
E. Dupa tratament cu chinidina
(pag. 1405)

298 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
299 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2208124. Ritmul idioventricular accelerat poate apare:


A. In infarctul miocardic acut
B. Dupa operatii pe cord
C. In cardiomiopatii
D. In intoxicatia digitalica
E. Afectiuni intracraniene
(pag. 1405)

M2208125. Care din urmatoarele afirmatii privind fibrilatia ventriculara sunt adevarate:
A. Majoritatea pacientilor cu fibrilatie ventriculara primara in primele 48 de ore de la debutul unui infarct
miocardic acut au un prognostic bun pe termen lung
B. Pe termen lung, pacientii cu fibrilatia ventriculara primara in primele 48 de ore de la debutului unui infarct
miocardic acut, au o rata mare a recurentelor
C. Pacientii cu fibrilatie ventriculara primara in primele 48 de ore de la debutul unui infarct miocardic acut au o
mortalitate pe termen scurt scazuta
D. Pacientii cu fibrilatie ventriculara in afara perioadei de debut a infarctului miocadic acut au o rata de
recurenta de 20-30% in urmatorul an
E. Pacientii cu fibrilatie ventriculara in afara perioadei de debut a infarctului miocadic acut au o rata de
recurenta de 2-3% in urmatorul an
(pag. 1405)

M2208126. Care dintre urmatoarele sugereaza tahicardia ventriculara:


A. Disociatia AV
B. Durata QRS > 0,16 s cu aspect BRS
C. Complexe QRS negative in toate derivatiile precordiale
D. Complexe QRS pozitive in toate derivatiile precordiale
E. Deviatie axiala la dreapta cu aspect BRD
(pag. 1402)

M2208127. Intr-o tahicardia cu complexe largi, care din urmatoarele sugereaza tahicardia ventriculra:
A. Durata QRS > 0,14 cu aspect BRD
B. Deviatie axiala extrema stanga cu aspect de BRS
C. Durata QRS > 0,12 cu aspect BRS
D. Complexe negative in derivatiile precordiale
E. Aspectul morfologic al complexelor QRS: BRS cu unda Q in V6
(pag. 1402)

M2208128. Fibrilatia atriala paroxistica poate aparea:


A. La subiecti normali
B. Dupa effort
C. In intoxicatia alcoolica acuta
D. Dupa administrarea de sedative
E. In hipotiroidism
(pag. 1395)

M2208129. Fibrilatia atriala paroxistica poate aparea in


A. Hipoxia acuta
B. In hipercapnie
C. In tulburari metabolice
D. Dupa administrarea de amlodipina
E. Dupa administrarea de pindolol
(pag. 1395)

299 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
300 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2208130. Fibrilatia atriala persistenta apare:


A. In cardiopatia hipertensiva
B. Boli pulmonare cronice
C. In defectul de sept atrial
D. Hipoxia acuta
E. Boala cardiaca reumatismala
(pag. 1395)

M2208131. Morbiditatea asociata cu fibrilatia atriala depinde de:


A. Frecventa cardiaca excesiv de crescuta
B. Pauza care urmeaza intreruperii fibrilatiei atriale
C. Emboliile pulmonare
D. Emboliile sistemice care apar doar la pacientii cu boli cardiace reumatismale
E. Anxietatea secundara palpitatiilor
(pag. 1395)

M2208132. Care din urmatoarele afirmatii privind fibrilatia atriala este adevarata:
A. Se caracterizeaza printr-o activitate atriala dezorganizata cu absenta undelor P pe ECG
B. Activitatea atriala are frecventa intre 250-350 batai pe minut
C. Raspunsul ventricular este aleator neregulat
D. Numeroasele impulsuri care penetreaza nodul AV facindu-l refractar la impulsurile urmatoare realizeaza
conducerea ascunsa
E. Daca fibrilatia atriala trece in flutter atrial efectul conducerii ascunse creste
(pag. 1395)

M2208133. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la fibrilatia atriala sunt adevarate:
A. Fibrilatia atriala poate trece in flutter atrial ca raspuns la chinidina
B. Fibrilatia atriala poate trece in flutter atrial ca raspuns la flecainida
C. Daca intr-o fibrilatie atriala ritmul ventricular devine regulat cu frecventa 4o batai pe minut trebuie
suspectata tahicardia jonctionala
D. Daca intr-o fibrilatie atriala ritmul ventricular devine regulat 70 pe minut, trebuie suspectat blocul atrio-
ventricular complet
E. La un bolnav cu fibrilatie atriala tratat cu digitala, regularizarea ritmului ventricular sugereaza intoxicatia
digitalica
(pag. 1395)

M2208134. Rarirea alurii ventriculare intr-o fibrilatie atriala se poate realiza cu:
A. Verapamil
B. Diltiazem
C. Propranolol
D. Nifedipina
E. Hidralazina
(pag. 1395)

M2208135. Care din urmatoarele afirmatii privind fibrilatia atriala sunt adevarate:
A. Cardioversia electrica necesita o energie de 100-200 W.s
B. La pacientii cu fibrilatie atriala se instituie tratament anticoagulant timp de 2 saptamini indiferent de timpul
scurs de la debutul fibrilatiei
C. Tratamentul anticoagulant trebuie continuat cel putin 4 saptamini dupa tentativa de conversie
farmacologica sau electrica
D. Anticoagulantele par sa reduca incidenta emboliilor sistemice postconversie
E. In absenta trombului, la ecografia transesofagiana, conversia si tratamentul anticoagulant poate fi inceput
imediat

300 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
301 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1396)

M2208136. Intr-o fibrilatie atriala tratamentul de prevenire a recurentelor se poate face cu:
A. Chinidina
B. Amiodarona
C. Flecainida
D. Mexitil
E. Lidocaina
(pag. 1396)

M2208137. Care din urmatoarele afirmatii privind flutterul atrial sunt adevarate:
A. Flutterul atrial se caracterizeaza printr-o activitate atriala cu frecventa variind intre 350-600 batai pe minut
B. In mod caracteristic, frecventa ventriculara este jumatate din cea atriala
C. Rarirea frecventei atriale la mai putin de 220 batai pe minut cu ajutorul chinidinei, care are si efect
vagolitic, poate duce la cresterea brusca a frecventei ventriculare datorita unei conduceri AV 1:1.
D. Undele de flutter sunt mai ample in derivatiile D1 si aVL
E. Cartografierea stimularii sugereaza ca flutterul atrial este o forma de reintrare atriala localizata la nivelul
atriului sting.
(pag. 1396)

M2208138. Se foloseste stimularea atriala pentru conversia flutterului atrial in ritm sinusal in
urmatoarele situatii:
A. Dupa operatia pe cord deschis
B. In flutterul recurent la debutul infarctului miocardic acut
C. In orice flutter atrial
D. In flutterul recurent la debutul infarctului miocardic acut, mai ales daca bolnavul se afla sub tratament cu
digitala
E. In flutterul atrial cu frecventa ventriculara de 150 pe minut
(pag. 1396)

M2208139. Care din urmatoarele afirmatii privind flutterul atrial sunt adevarate:
A. Daca situatia clinica a pacientului nu necesita o conversie imediata a flutterului atrial, se va aplica un
tratament de scadere a alurii ventriculare prin blocarea nodului AV
B. Scadere a alurii ventriculare prin blocarea nodului AV se poate face cu digitala
C. Scadere a alurii ventriculare prin blocarea nodului AV se poate face cu verapamil
D. Scadere a alurii ventriculare prin blocarea nodului AV se poate face cu chinidina
E. Scadere a alurii ventriculare prin blocarea nodului AV se poate face cu adenozina
(pag. 1396)

M2208140. In prevenirea recurentelor flutterului si fibrilatiei atriale se pot folosi:


A. Chinidina
B. Flecainida
C. Propafenona
D. Amiodarona
E. Nifedipina
(pag. 1397)

M2208141. In absenta sindromului WPW, intr-o tahicardie paroxistica supraventriculara specificati


mecanismul cel mai frecvent de producere
A. Reintrare in nodul AV
B. Reintrare printr-o cale AV accesorie ascunsa
C. Reintrare la nivelul nodului sinusal
D. Reintrare la nivelul atriului
E. Macrocircuit cu conducere anterograda pe calea accesorie

301 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
302 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1397)

M2208142. Care din urmatoarele afirmatii privind tahicardia prin reintrare in nodul AV sunt adevarate:
A. Este cea mai frecventa cauza de tahicardie supraventriculara
B. Este mai frecvent observata la barbati
C. Se prezinta ca o tahicardie cu complexe QRS largi, cu ritm regulat, cu frecventa variind intre 120 si 250
batai pe minut
D. Extrasistola atriala care initiaza aritmia se asociaza cu un interval PR scurt
E. Undele P retrograde pot fi absente
(pag. 1397)

M2208143. Indicati care sunt medicamentele de electie utilizate in tratamentul unei tahicardii prin
reintrare in nodul AV:
A. Beta-blocante
B. Verapamil
C. Adenozina
D. Digoxin
E. Mexiletina
(pag. 1400)

M2208144. Indicati in care din situatiile enumerate optati pentru cardioversie electrica intr-o tahicardie
prin reintrare in nodul AV:
A. Ca tratament de prima electie la orice bolnav
B. Cind tahiaritmia are caracter recurent
C. Cind tahicardia provoaca ischemie severa
D. Cind tahicardia provoaca hipotensiune
E. Dupa digitalizare
(pag. 1400)

M2208145. Care din agentii enumerati previn reintrarea in nodul AV prin actiune primara pe calea lenta
anterograda:
A. Digitala
B. Verapamil
C. Propranolol
D. Chinidina
E. Procainamida
(pag. 1400)

M2208146. Care din urmatorii agenti previn reintrarea in nodul AV prin actiune primara pe calea lenta
anterograda:
A. Diltiazem
B. Atenolol
C. Fenitoin
D. Metoprolol
E. Moricizina
(pag. 1400)

M2208147. Care din urmatorii agenti prin reintrarea in nodul AV prin actiune primara pe calea rapida:
A. Chinidina
B. Procainamida
C. Metoprolol
D. Verapamil
E. Flecainidida

302 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
303 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1400)

M2208148. Care din urmatoarii agenti previn reintrarea in nodul AV prin actiune primara pe calea
rapida:
A. Propafenona
B. Flecainida
C. Moricizina
D. Digoxin
E. Chinidina
(pag. 1400)

M2208149. Indicati care din urmatorii agenti sunt preferati, tinind cont de raportul risc/beneficiu, pentru
a preveni reintarea in nodul AV :
A. Digoxin
B. Beta-blocante
C. Blocante de calciu
D. Chinidina
E. Procainamida
(pag. 1400)

M2208150. Tinind cont de raportul risc/beneficiu asociat tratamentului, indicati care din urmatorii
agenti sunt recomandati pentru a preveni reintrarea in nodul AV :
A. Propafenona
B. Flecainida
C. Moricizina
D. Propanolol
E. Diltiazem
(pag. 1400)

M2208151. Indicati care din afirmatiile urmatoare privind tahicardia prin reintrare AV sunt adevarate:
A. Tahicardia paroxistica supraventriculara prin reintrare AV include in circuitul de reintrare un fascicul
atrioventrciular accesor ascuns
B. Pacientii cu aceste tulburari au acelasi tip de tahicardie paroxistica supraventriculara ca si pacientii cu
sindrom WPW, fasciculul accesor poate conduce in sens anterograd in timpul ritmului sinusal sau a altor
tahiaritmii
C. Pacientii cu aceste tulburari au acelasi tip de tahicardie paroxistica ca si pacientii cu sindrom WPW, dar
fasciculul accesor nu poate conduce in sens anterograd in timpul ritmului sinusal sau a altor tahiaritmii
D. Pacientii cu aceste tulburari au acelasi tip de tahicardie paroxistica supraventriculara ca si pacientii cu
sindrom LGL, fasciculul accesor poate conduce in sens anterograd in timpul ritmului sinusal sau a altor
tahiaritmii
E. Tahicardia prin reintrare AV poate fi initiata printr-o extrasistola atriala
(pag. 1400)

M2208152. Care din urmatoarele afirmatii privind tahicardia prin reintrare AV sunt adevarate:
A. Circuitul de reintrare include un fascicul atrioventricular accesor ascuns
B. Fasciculul accesor poate conduce in sens anterograd in timpul ritmului sinusal sau in timpul altor tahiaritmii
atriale
C. Initierea tahicardiei paroxistice supraventriculare de catre o extrasistola ventriculara este virtual
diagnostica pentru reintrarea AV
D. Undele P apar de obicei dupa complexele QRS
E. Undele P apar de obicei inaintea complexelor QRS
(pag. 1400)

M2208153. Care din urmatoarele afirmatii privind tahicardia prin reintrare AV sunt adevarate:
A. Majoritatea fasciculelor accesorii ascunse sunt situate pe partea dreapta

303 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
304 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. In timpul TPSV sau a stimularii ventriculare, secventa activarii atriale initiale se inregistreaza in atriul sting
C. In acest tip de TPSV, activarea atriala excentrica este net deosebita de secventa activarii normale
retrograde in care activarea initiala a atriilor are loc in zona jonctiunii AV
D. Capacitatea stimulului ventricular de a fi condus la atrii intr-un moment in care fasciculul His se afla in
perioada refractara, are valoare de diagnostic pentru conducerea retrograda printr-un fascicul accesor
ascuns
E. Tahicardia prin reintrare AV poate fi initiata priintr-o scapare jonctionala
(pag. 1400)

M2208154. Care din urmatoarele afirmatii privind tahicardia prin reintrare in nodul sinusal sunt
adevarate:
A. Reintrarea in zona nodului sinusal este initiata in mod invariabil de o extrasistola ventriculara
B. Aceasta aritmie este mai frecventa decit reintrarea AV sau reintrarea in nodul AV
C. Este mai frecvent intilnita in contextul unor boli cardiace organice
D. Morfologia undelor P este identica cu cea din timpul ritmului sinusal
E. Intervalul PR este alungit
(pag. 1401)

M2208155. Care din urmatoarele afirmatii privind tahicardia prin reintrare atriala sunt adevarate:
A. Reintrarea in interiorul atriilor este initiata in mod invariabil de o extrasistola atriala
B. Aceste aritmii sunt mai rare decit reintrarea AV sau AV nodala
C. In timpul reintrarii in interiorul atriilor configuratia undelor P difera de cea din timpul ritmului sinusal
D. In timpul reintrarii in interiorul atriilor intervalul PR este mai scurt
E. Sunt intilnite mai frecvent la persoane fara boli cardiace organice
(pag. 1401)

M2208156. Care din urmatoarele afirmatii privind tahiaritmiile din sindromul WPW sunt adevarate:
A. La pacientii cu sindrom WPW si fibrilatie atriala trebuie efectuata cardioversia electrica, daca apar ritmuri
ventriculare rapide
B. La pacientii cu sindrom WPW si fibrilatie atriala rarirea alurii ventriculare se poate obtine prin administrarea
lidocainei (3 - 5 mg/kg)
C. La pacientii cu sindrom WPW si fibrilatie atriala, administrarea de verapamilul intravenos este lipsita de
orice risc
D. Beta-blocantele sunt utile in asocierea cu verapamilul, in scopul reducerii raspunsului ventricular in timpul
fibrilatiei atriale, cind conducerea impulsurilor spre ventriculi are loc pe calea accesorie.
E. Nu exista nici un risc la bolnavii cu sindrom WPW si TPSV derivat din utilizarea cardiostimularii
permanente
(pag. 1402)

M2208157. Indicati situatiile in care, intr-un bloc AV dobindit la adult, nu este necesar pacemakerul:
A. Bloc AV grad I
B. Bloc AV grad II tip I asimptomatic la nivel suprahisian
C. Bloc AV grad II tip II asimptomatic, permanent sau intermitent
D. Bloc AV grad II tip I asimptomatic, cu sediu blocului la nivel intra- sau infrahisian
E. Bloc complet asimptomatic, permanent sau intermitent, la orice nivel anatomic, cu frecventa ventriculara
de 40 batati pe minut
(pag. 1390)

M2208158. Indicati stiuatiile in care este unanim acord ca un pacemaker permanent trebuie implantat:
A. Bloc cardiac complet, permanent asociat cu insuficienta cardiaca congestiva
B. Bloc AV grad II tip I asimptomatic, cu sediul blocului la nivel intra- sau infrahisian
C. Bloc cardiac complet, permanent asociat cu perioade de asistolie asimptomatica > sau = cu 3 s
D. Bloc cardiac complet, permanent asociat cu bradicardie simptomatica
E. Bloc AV grad I

304 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
305 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1390)

M2208159. Indicati situatiile in care exista acord unanim ca un pacemaker permanent trebuie implantat:
A. Bloc cardiac complet intermitent asociat cu ritmuri ectopice care necesita administrarea unor medicamente
care scad automatismul centrilor de scapare, ducind la bradicardie simptomatica
B. Bloc cardiac complet intermitent asociat cu ritm de scapare cu frecvente < 40 batati pe minut, la pacienti
asimptomatici
C. Bloc cardiac complet permanent asociat cu stari confuzionale care dispar dupa cardiostimulare temporara
D. Bloc AV grad II tip I asimptomatic, cu sediu blocului la nivel suprahisian
E. Bloc AV grad II tip I asimptomatic, cu sediu blocului la nivel intra- sau infrahisian
(pag. 1390)

M2208160. In care din situatiile urmatoare exista acord unanim ca un pacemaker permanent trebuie
implantat:
A. Fibrilatie atriala cu bloc cardiac complet
B. Bloc complet permanent complicat cu insuficienta cardiaca congestiva
C. Bloc cardiac complet asimptomatic cu frecventa ventriculara de 40 batai pe minut
D. Bloc AV grad II tip II asimptomatic, permanent
E. Bloc AV grad II tip II asimptomatic intermitent
(pag. 1390)

M2208161. Postinfarct miocardic, indicati situatiile in care exista unanim acord ca un pacemaker
permanent trebuie implantat:
A. Bloc avansat, persistent cu sediu la nivelul nodului AV
B. Tulburari de conducere AV tranzitorii, fara defecte de conducere intraventriculare
C. Bloc AV avansat tranzitor si asociat cu bloc de ramura
D. Bloc AV grad I persistent in prezenta unui bloc de ramura nedemonstrat anterior
E. Bloc cardiac complet aparut dupa un infarct miocardic acut cu bloc in sistemul His-Purkinje
(pag. 1390)

M2208162. Postinfarct miocardic, indicati situatiile in care exista acord unanim ca pacemakerul nu este
necesar:
A. Bloc tranzitor in prezenta hemiblocului anterior sting izolat
B. Tulburari de conducere AV tranzitorii, farar defecte de conducere intraventiculare
C. Bloc avansat, persistent cu sediu la nivelul nodului AV
D. Hemibloc anterior sting dobindit in absenta blocului AV
E. Bloc avansat trazitor si asociat cu bloc de ramura
(pag. 1390)

M2208163. Indicati situatiile in care exista acord unanim ca pacemakerul nu este necesar:
A. Bloc fascicular fara bloc AV sau asimptomatic
B. Bloc fascicular cu bloc AV grad I sau asimptomatic
C. Bloc bifascicular cu bloc cardiac complet intermitent, asociat cu bradicardie simptomatica
D. Interval HV mult alungit (> 100ms)
E. Bloc infrahisian indus prin pacing
(pag. 1390)

M2208164. In care din urmatoarele situatii exista un acord unanim ca pacemakerul este necesar:
A. Bloc bifascicular cu bloc cardiac complet intermitent, asociat cu bradicardie simptomatica
B. Bloc bi- sau trifascicular cu bloc AV grad II tip II intermitent fara simptome ce pot fi atribuite blocului
C. Bloc fascicular fara bloc AV sau asimptomatic
D. Bloc fascicular cu bloc AV grad I sau asimptomatic
E. Interval HV mult alungit ( >100ms)

305 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
306 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1390)

M2208165. In care din urmatoarele situatii exista divergente de opinii cu privire la necesitatea
implantului unui pacemaker:
A. Bloc bi- sau trifascicular cu sincope, farar dovada ca sunt datorate unui bloc cardiac complet, dar fara
identificarea altor cauze posibile de sincope
B. Bloc infrahisian indus prin pacing
C. Bloc fascicular fara bloc AV sau asimptomatic
D. Bloc fascicular cu bloc AV grad I sau asimptomatic
E. Bloc bifascicular cu bloc cardiac complet intermitent, asociat cu bradicardie simptomatica.
(pag. 1390)

M2208166. Care din urmatoarele afirmatii privind blocul AV grad I sunt adevarate:
A. Blocul AV grad I se caracterizeaza printr-un PR > 0,20 s
B. In prezenta unui complex QRS cu durata normala, prelungirea intervalului PR peste 0,24 s este invariabil
produsa de intirzierea impulsului la nivelul sistemului His-Purkinje
C. Prelungirea duratei QRS, alaturi de prelungirea intervalului PR este produsa de intirzierea impulsului la
nivelul nodului AV.
D. Daca durata QRS este prelungita, intirzierea poate fi produsa la nivelul nodului AV sau a sistemului His-
Pukinje
E. Locul precis la Intirzierii conducerii poate fi stabilit numai prin inregistrari intracardiace
(pag. 1387,8)

M2208167. Care din urmatoarele afirmatii privind blocul AV de grad II tip Mobitz I sunt adevarate:
A. Se caracterizeaza prin alungirea progresiva a intervalului PR pina la blocarea unui impuls atrial
B. Pauza care urmeaza este mai mare decit o pauza compensatorie
C. Intervalul PR al primului impuls condus este mai scurt decit cel al ultimului impuls condus anterior de unda
P blocata
D. El se datoreaza afectarii sistemului His-Purkinje
E. Progresiunea blocului AV grad II tip Mobitz I spre bloc total este neobisnuita
(pag. 1388)

M2208168. Care din urmatoarele afirmatii privind Blocul AV grad II tip Mobitz I sunt adevarate:
A. Poate fi intilnit la subiecti normali cu tonus vagal scazut
B. Este o anomalie tranzitorie in infarctul miocardic inferior
C. Se intilneste in intoxicatia cu digitala
D. Necesita un tratament agresiv
E. Poate fi indus de beta-blocante
(pag. 1388)

M2208169. Care din urmatoarele afirmatii privind blocul AV de grad II tip Mobitz II sunt adevarate:
A. Se datoreaza unui bloc aproape intotdeauna localizat la nivelul nodului AV
B. Se asociaza adesea cu alungirea duratei complexului QRS
C. Trece frecvent in bloc total, cu un ritm de scapare instabil, lent si rar
D. Apare in infarctul miocardic antero-septal
E. Se caracterizeaza prin blocarea brusca, neasteptata a unor unde P cu modificarea anterioara a intervalului
PR
(pag. 1388)

M2208170. Care din urmatoarele pledeaza pentru sediul nodal al unui bloc AV de grad III:
A. Complex QRS al ritmului de scapare larg
B. Ritmul de scapare are o frecventa de 40-55 batai pe minut
C. Daca frecventa ritmului de scapare creste dupa atropina
D. Ritmul de scapare este mai putin influentat de effort

306 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
307 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Blocul AV complet congenital este de obicei localizat la nivelul nodului AV


(pag. 1388)

M2208171. Care din urmatoarele pledeaza pentru localizarea blocului AV grad III la nivelul His sau
distal:
A. Daca complexul QRS al ritmului de scapare este cu durata normala
B. Daca frecventa ritmului de scapare este < sau = cu 40 batati pe minut
C. Ritmul de scapare este instabil
D. La unii pacienti cu bloc infrahisian se poate intilni conducerea retrograda ventriculo-atriala.
E. Ritmul de scapare este influentat de atropina
(pag. 1388)

M2208172. Care din urmatoarele afirmatii privind adenozina sunt adevarate:


A. Intrerup brusc TSV regulate prin reintrare, care implica nodul AV
B. Produc alungirea QT asociat cu TV polimorfe
C. Poate produce oprirea atriala tranzitorie, dupa intreruperea TSV
D. Poate produce hipotensiune tranzitorie
E. Poate produce decolorarea gri-albastruie a pielii
(pag. 1398-1399)

M2208173. Care din urmatoarele efecte secundare se pot nota dupa admnistrarea de procainamida:
A. Alungirea QT asociata cu TV polimorfa
B. Anemie hemolitica
C. Hipotiroidism
D. Hipertiroidism
E. Rash
(pag. 1388-1389)

M2208174. Care din urmatoarele efecte secundare pot apare dupa administrarea de disopiramida:
A. Halucinatii
B. Anorexie
C. Alungirea QT asociata cu TV polimorfa
D. Hipertrofie gingivala
E. Bronhospasm
(pag. 1388-1389)

M2308175. Care din medicamente reduc la maxim viteza in faza de depolarizare prin blocarea influxului
de Na+ si cresc durata potentialului de actiune:
A. MEXILETINA
B. PROCAINAMIDA
C. BRETILIUM
D. DISOPIRAMIDA
E. MORICIZINA
(pag. 1135)

M2308176. Care droguri pot fi administrate in sindromul WPW asociat cu aritmii supraventriculare cu
scopul de a bloca calea accesorie:
A. FLECAINIDA
B. VERAPAMIL
C. PROPRANOLOL
D. CHINIDINA
E. DILTIAZEM

307 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
308 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1141)

M2308177. Care din urmatoarele afirmatii privind torsada varfurilor este falsa ?
A. asociere cu alungirea intervalului QT
B. etiologie posibil congenitala
C. poate fi provocata de hiperkaliemie
D. administrarea chinidinei este recomandabila
E. tendinta la episoade de TV nesustinuta si FbV
(pag. 1144)

M2308178. Care din urmatoarele situatii constituie o indicatie certa (clasa I) de electrostimulare
permanenta:
A. BAV complet dar intermitent asociat cu perioade de asistolie de 3 sec. la pacient asimptomatic
B. bloc bifascicular cu interval HV = 120 ms
C. hemibloc stang anterior survenit post- infarct
D. BAV complet asociat cu insuficienta cardiaca congestiva
E. bloc bifascicular cu BAV gr. III intermitent asociat cu bradicardie simptomatica
(pag. 1129)

M2308179. Care din urmatoarele afirmatii privind terapia tahicardiei paroxistice prin reintrare in
nodulul AV sunt false ?
A. cardioversia constituie terapia de prima intentie in toate cazurile
B. medicatia de prima alegere este reprezentata de adenozina si verapamil
C. digitala constituie o medicatie de prima intentie in prevenirea recurentei
D. raportul beneficiu/ risc optim in prevenirea recurentei il au drogurile din clasa I A
E. in caz de accese recurente se recomanda electrostimulare temporara
(pag. 1136-1137)

M2308180. Urmatoarele elemente caracterizeaza fibrilatia atriala, exceptand:


A. poate fi prima manifestare a unei tireotoxicoze
B. trecerea in flutter atrial sub efectul chinidinei sau flecainidei se acompaniaza de regula de o benefica
reducere a ritmului ventricular
C. undele "a" jugulare inalte explica senzatia de pulsatii la baza gatului
D. pauza care urmeaza intreruperii fibrilatiei poate determina o sincopa
E. senzatia de oboseala e favorizata de pierderea contributiei atriale la umplerea ventriculara
(pag. 1135)

M2308181. Care din pacientii cu BAV gr.II au indicatie de pacemaker ?


A. BAV gr. II peranent, asimptomatic
B. BAV gr. II intermitent cu bradicardie simptomatica
C. BAV gr. II asimptomatic cu blocaj infrahisian dovedit
D. BAV gr. II tip Mobitz I asimptomatic cu blocaj infrahisian
E. BAV gr. II asociat cu insuficienta cardiaca
(pag. 1129)

M2308182. Care din urmatoarele medicamente sunt recomandabile pentru a evita recidiva post
conversie a unei FbA in ritm sinusal:
A. AMIODARONA
B. CHINIDINA
C. PROPRANOLOL
D. MEXILETIN
E. FLECAINIDA
(pag. 1135)

308 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
309 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2308183. Care din urmatoarele afirmatii privind flutterul atrial le considerati corecte ?
A. rarirea frecventei atriale cu chinidina poate duce la cresterea frecventei ventriculare
B. se complica mai frecvent decat FbA cu embolii sistemice
C. conversia electrica in ritm sinusal necesita de regula energii mici (sub 50 W)
D. aparitia Fl A la un pacient digitalizat care face un IMA se rezolva optim prin electrostimulare atriala
overdrive (cu frecventa superioara undelor atriale)
E. in cazurile fara alterare hemodinamica, reducerea alurii ventriculare cu agenti cu efect dromotrop negativ
poate constitui o solutie temporara
(pag. 1136)

M2308184. Tahicardia prin reintrare AV se caracterizeaza prin:


A. prezenta anatomica a unui fascicul accesor ascuns
B. fasciculul accesor conduce impulsurile anterograd in cursul accesului tahiaritmic si retrograd in afara
acestuia
C. conducerea retrograda e atestata de aparitia undei P dupa complexul QRS
D. cartografierea activitatii atriale evalueaza originea impulsului si identifica sediul fasciculului accesor
E. ablatia fasciculului accesor (prin radiofrecventa sau chirurgical) constituie solutia cazurilor ce nu pot fi
controlate medicamentos .
(pag. 1137, 1138)

M2308185. Care din urmatoarele afirmatii privind sdr. WPW le considerati corecte:
A. conducerea in cursul accesului de TPSV se realizeaza de regula anterograd pe calea accesorie si
retrograd pe calea nodo-hisiana
B. Sindromul WPW se complica frecvent cu TPSV,FbA si FlA
C. sediul electrofiziologic este esential pentru evaluarea optiunilor terapeutice
D. medicatia de prima urgenta in solutionarea crizei de tahiaritmie paroxistica este reprezentata de
VERAPAMIL i.v.
E. ablatia chirurgicala a fasciculelor accesorii aberante solutioneaza definitiv crizele paroxistice
(pag. 1141, 1142)

M2308186. Diagnosticul TPV se bazeaza intre altele pe urmatoarele elemente, exceptand:


A. acces tahicardic cu durata de peste 30 s.
B. aspect intercritic de bloc de ramura al complexelor ventriculare
C. test farmacologic cu adenozina negativ
D. disociatie A-V completa sau activare atriala retrograda
E. ritm ventricular aparent regulat
(pag. 1143)

M2308187. Studiile electrofiziologice in TPV pot releva:


A. intervalul HV in cursul accesului este mai mare decat in afara accesului
B. eficienta a electrostimularii atriale over-drive
C. reproducerea accesului prin stimulare provocata programata (stimul ventricular aplicat precoce)
D. electrostimularea overdrive eficienta in 75% cazuri
E. electrostimularea overdrive este o metoda lipsita de riscuri
(pag. 1143)

M2508188. Nu determină modificări asupra nodului sinusal următoarele medicamente folosite în


tratamentul aritmiilor:
A. Lidocaina
B. Amiodarona
C. Sotalolul
D. Adenozina
E. Disopiramida

309 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
310 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1398)

M2508189. Care din următoarele antiaritmice nu au efect asupra sistemului His-Purkinje


A. Verapamil
B. Dispiramida
C. Bretiliumul
D. Digoxină
E. Sotalol
(pag. 1398)

M2508190. Care din urmatoarele măsuri necesită prudenţă în fibrilatia atriala asociata cu sindromul
WPW:
A. Digitala
B. Cardioversia
C. Procainamida
D. Lidocaina
E. Verapamilul
(pag. 1402)

M2508191. În aplicarea cardioversiei la pacientul conştient şi stabil hemodinamic sunt necesare


A. barbituric sau diazepam
B. repaus digestiv
C. neuroleptice fenotiazinice
D. posibilitatea de intubare la nevoie
E. Atropină
(pag. 1408)

M2508192. Terapia prin ablaţie a aritmiilor reprezintă tratamentul de elecţie al pacienţilor simptomatici
cu:
A. Fibrilaţie ventriculară
B. Torsada vîrfurilor
C. Flutter atrial tipic
D. Fascicul accesor ascuns sau manifest
E. Tahicardia sinusală
(pag. 1396)

M2508193. Tratamentul chirurgical este indicat în cazurile de tahicardie ventriculară asociate cu:
A. Tetralogie Fallot
B. Boală coronariană
C. Cardiomiopatie dilatativă
D. Anevrism idiopatic al ventriculului stâng
E. Infarctul miocardic acut
(pag. 1409)

M2508194. Factorii precipitanţi ai fibrilaţiei atriale pot fi:


A. Hipotermia
B. Pericardita
C. Intoxicaţia alcoolică
D. Abuzul de diuretice
E. Boala Addison
(pag. 1395)

M2508195. Medicamentele care reduc viteza maximă în faza de depolarizare prin blocarea influxului de

310 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
311 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

sodiu în ţesuturi aparţin următoarelor clase de antiaritmice:


A. IA
B. IC
C. II
D. III
E. IV
(pag. 1396)

M2508196. Prelungirea cronică a conducerii atrioventriculare nodale poate apare în:


A. Sarcoidoză
B. Tireotoxicoză
C. Amiloidoză
D. Steatonecroză
E. Botriocefaloză
(pag. 1387)

M2508197. Degenerarea sistemului de conducere sau calcificarea şi fibrozarea acestuia este accelerată
de:Degenerarea sistemului de conducere sau calcificarea şi fibrozarea acestuia este accelerată de:
A. Hipertensiune
B. Neoplasme
C. Stenoza mitrală
D. Stenoza aortică
E. Toxinele uremice
(pag. ..........)

M2508198. Disociaţia atrioventriculară prin interferenţă apare în:


A. Tahicardia paroxistică supraventriculară
B. Flutterul atrial
C. Tahicardia ventriculară
D. Ritmul joncţional accelerat
E. Fibrilaţia atrială
(pag. 1388)

M2508199. În blocurile atrioventriculare cu sediul la nivelul nodului atrioventricular sunt indicate:


A. Atropina
B. Adenozina
C. Moricizina
D. Izoproterenolul
E. Lidocaina
(pag. 1389)

M2508200. Bolile degenerative care afecteaza tesutul specializat de conducere si produc bloc
atrioventricular sunt:
A. Boala Kahler
B. Boala Lyme
C. Boala Lenegre
D. Boala Lev
E. Boala Addison
(pag. 1387)

M2508201. Medicamente de prima alegere în tratamentul tahicardiilor prin reintrare în nodul


atrioventricular sunt:
A. Beta-blocantele

311 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
312 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Verapamilul
C. Adenozina
D. Glicozizii cardiotonici
E. Chinidina
(pag. 1400)

M2508202. Ritmul idioventricular accelerat are urmatoarele particularitati:


A. Se asociaza cu alungirea intervalului QT
B. Raspunde la atropina
C. Apare frecvent în infarctul miocardic acut, adesea în timpul reperfuziei
D. Se caracterizeaza prin aspect polimorf al complexelor QRS creând aspectul unor oscilatii în jurul liniei de
baza
E. Poate fi întâlnit în intoxicatia digitalica
(pag. 1405)

M2508203. Torsada vârfurilor are urmatoarele particularitati:


A. Poate apare dupa administrarea de chinidina
B. Raspunde la tratamentul cu isoproterenol
C. Poate determina embolii periferice
D. Beneficiaza de tratament cu magneziu
E. Beta-blocantele reprezinta tratamentul principal
(pag. 1405)

M2508204. Fibrilatia ventriculara apare frecvent în urmatoarele conditii:


A. Stenoza mitrala
B. Boala cardiaca ischemica
C. Electrocutare
D. Pe cord normal
E. Dupa medicamente antiaritmice care alungesc intervalul QT
(pag. 1405)

M2508205. Caracteristicile ECG cu 12 derivatii în timpul tahicardiei ventriculare sunt:


A. Disociatia atrioventriculara
B. Unde P care urmeaza complexului QRS
C. Complexe QRS mai lungi de 0,14 secunde în absenta tratamentului antiaritmic
D. Concordanta aspectului QRS în toate derivatiile precordiale
E. Unde sinusoide cu frecventa de 150-300 batai / minut, fara morfologie specifica
(pag. 1403, 1405)

M2508206. Fibrilatia atriala se caracterizeaza obligatoriu prin:


A. Diametrul ecografic al atriului stâng mai mare de 4,5 cm
B. Raspuns ventricular aleator neregulat pe ECG
C. Raspuns prompt la manevrele vagale, cu întreruperea aritmiei
D. Absenta undelor P pe ECG
E. Mecanism de producere legat de reintrarea în nodul atrioventricular
(pag. 1395)

M2508207. Tahicardia paroxistica supraventriculara prin reintrare în nodul atrioventricular are


urmatoarele caracteristici:
A. Frecvenţă 250-300/minut
B. Complexe QRS înguste, regulate
C. Unde P retrograde totdeauna prezente

312 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
313 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Compresia sinusului carotidian poate întrerupe aritmia


E. Pot fi prevenite prin beta blocante
(pag. 1399-1400)

M2508208. Tahicardiile atriale fără reintrare pot apare în:


A. Boala Lenegre
B. Hipokaliemie
C. După administrare de teofilină
D. După cardiostimulare temporară
E. În intoxicaţia digitalică
(pag. 1401)

M2508209. Tahicardia atrială multifocală se caracterizează prin


A. Răspuns ventricular neregulat
B. Trei sau mai multe unde P cu morfologii diferite
C. Frecvenţă sub 100/minut
D. Complexe largi
E. Incidenţă crescută a fibrilaţiei atriale.
(pag. 1399-1400)

M2508210. Tahicardia jonctionala neparoxistica prezinta urmatoarele particularitati:


A. apare în intoxicaţia cu beta-blocante
B. debut gradat ("încalzire“)
C. poate apare în reumatismul articular acut
D. complex QRS identic cu cel din timpul ritmului sinusal
E. se poate asocia cu bloc AV
(pag. 1402)

M2508211. Tahicardia ventriculară susţinută monomorfă beneficiază de tratament de urgenţă cu:


A. Adenozină
B. Digoxină
C. Procainamidă
D. Chinidină
E. Lidocaină
(pag. 1406)

M2508212. Blocul AV de grad II tip Mobitz II se caracterizeaza prin:


A. blocarea brusca, neasteptata, a unor unde P
B. absenţa modificărilor anterioare ale intervalului PR
C. asocierea rară cu alungirea complexului QRS
D. disociaţie atrioventriculară izoritmică
E. incidenţa mare a tahicardiei ventriculare
(pag. 1388)

M2508213. Disociaţia atrioventriculară fără bloc AV apare în cazul:


A. Blocului AV de grad înalt
B. Sindromului WPW
C. Disociaţiei prin interferenţă
D. Disociaţiei izoritmice
E. Tahicardiei atriale cu bloc
(pag. 1388)

313 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
314 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2508214. Fibrilatia atriala se caracterizeaza prin:


A. Absenta undelor P
B. Dispariţia undelor a ale pulsului venos jugular
C. Zgomot I dedublat paradoxal
D. Atriu stâng de dimensiuni întotdeauna normale
E. Prognostic bun la bolnavii cu stenoză mitrală
(pag. 1395)

M2508215. Bretiliumul este încadrat în aceeiaşi clasă de antiaritmice cu:


A. Chinidina
B. Amiodarona
C. Tocainida
D. Verapamilul
E. Sotalolul
(pag. 1396)

M2608216. Fibrilaţia atrială se caracterizează electrocardiografic prin:


A. Prezenţa undelor F
B. Interval R – R neregulat
C. Activări atriale de morfologie şi amplitudine variabilă
D. Frecvenţă atrială între 150 – 300  minut
E. QRS larg
(pag. 1395)

M2608217. Controlul alurii ventriculare în cursul FA se poate realiza prin:


A. Alfablocante
B. Beta blocante
C. Antagoniştii canalelor de Ca
D. Atropină
E. Digoxin
(pag. 1395-1396)

M2608218. La pacienţii cu FA instalată de peste 72 ore tratamentul anticoagulant în vederea


cardioversiei se efectuează:
A. Minimum 2 săptămâni anterior cardioversiei
B. Numai la bolnavii valvulari
C. 2 săptămâni după cardioversie
D. La bolnavii cu AS > 45 mm
E. În caz de AS locuit
(pag. 1396)

M2608219. Flutterul atrial se caracterizează electrocardigrafi prin:


A. Frecvenţă atrială între 350 şi 600 min
B. Unde atriale cu aspect de dinţi de fierăstrău
C. Intervale izoelectrice între undele de flutter atrial
D. Conducere AV cu blocaj 2  1 – alura ventriculară 150  min
E. Modificarea blocajului AV la manevre vagale
(pag. 1396)

M2608220. Sdr. de preexcitaţie WPW cu conducere anterogradă se manifestă electrocardiografic prin:


A. Interval P – R lung
B. Undă delta

314 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
315 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. QRS larg
D. Modificări secundare de fază terminală
E. Interval P – R scurt (0,12 sec)
(pag. 1401)

M2608221. La pacienţii cu Sdr. WPW şi FA drogurile care pot creşte frecvenţa ventriculară şi induce
fibrilaţia ventriculară sunt:
A. Xilină I.V.
B. Amiodaronă I.V.
C. Digoxin I.V.
D. Sotalol I.V.
E. Verapamil I.V.
(pag. 1402)

M2608222. In tratamentul tahicardiei ventriculare monomorfe susţinute la bolnavii stabili hemodinamic


se poate utiliza:
A. Procainamidă
B. Lidocaină
C. Diltiazem
D. Digoxin
E. Verapamil
(pag. 1404-1406)

M2608223. Tratamentul farmacologic care poate ameliora conducerea AV în caz de BAV gr. III include:
A. Atropina
B. Isoproterenol
C. Ibutilida
D. Adenozina
E. Teofilina
(pag. 1389)

M2808224. In blocul atrioventriculr dobandit,la adulti,constituie indicatie de clasa I pentru


cardiostimulare permanenta:
A. blocul cardiac complet asimptomatic,permanent sau intermitent,la orice nivel anatomic,cu frecventa
ventriculara de 40 batai pe minut sau mai rapida
B. blocul cardiac complet permanent sau intermitent,cu sediul la orice nivel anatomic si bradicardie
simptomatica
C. blocul cardiac complet permanent sau intermitent,cu sediul la orice nivel anatomic si insuficienta cardiaca
congestiva
D. perioade documentate de asistolie mai mare sau egala cu 3 secunde la pacienti asimptomatici
E. orice ritm de scapare cu frecvente sub 40 batai pe minut la pacienti asimptomatici
(pag. 1390)

M2808225. Din clasa IB de antiaritmice fac parte:


A. Procainamida
B. Lidocaina
C. Fenitoina
D. Tocainida
E. Mexiletina
(pag. 1396)

M2808226. La pacientii cu fibrilatie atriala instalata de 48 pana la 72 ore sau mai mult,tratamentul
anticoagulant trebuie administrat:

315 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
316 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. cel putin 2saptamani inainte de conversie


B. 2 saptamani dupa conversie
C. 24 ore dupa conversie
D. 24 ore inainte de conversie
E. in momentul tentativei de conversie
(pag. 1396)

M2808227. Tahicardia paroxistica supraventriculara cu reintrare nodala poate fi prevenita de obicei cu:
A. Lidocaina
B. beta-blocanti
C. blocanti ai canalelor de calciu
D. clasa I A
E. clasa I C
(pag. 1400)

M2808228. Torsada varfurilor apare cand intervalul QT este prelungit prin:


A. hipokaliemie sau hipomagneziemie
B. chinidina
C. fenotiazine
D. antidepresive triciclice
E. beta-blocante
(pag. 1405)

M2808229. Tratamentul flutterului atrial cuprinde urmatoarele optiuni:


A. Adenozina
B. cardioversie electrica
C. Beta-blocante
D. Amiodarona
E. Xilina
(pag. 1396)

M2808230. Efectele adverse ale tratamentului cu Amiodarona constau in:


A. hipotensiune in administrare iv.
B. actiuni anticolinergice
C. fibroza pulmonara
D. accelerarea frecventei ventriculare in timpul flutterului atrial
E. hipo- sau hipertiroidism.
(pag. 1399)

M2808231. Sindromul de preexcitatie WPW se caracterizeaza ECG prin:


A. interval PR scurt (<0,10 s)
B. QRS ingust
C. prezenta undei delta
D. fibrilatie atriala cu alura de regula joasa
E. flutter atrial sau fibrilatie atriala cu alura ventriculara neobisnuit de rapida
(pag. 1401)

M2808232. Criteriile ECG ce sugereaza tahicardia ventriculara sunt:


A. disociatia atrioventriculara
B. durata QRS>0.14 s cu aspect de BRD
C. neconcordanta complexelor QRS in derivatiile precordiale
D. deviatie axiala stanga cu aspect de BRD

316 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
317 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. tahicardie cu frecventa sub 100/min


(pag. 1403)

317 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
318 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 9
H.T.A ; urgente hipertensive.
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1109001. Subgrupul populatiei hipertensive cu HTA esentiala nemodulata are urmatoarele trasaturi
caracteristice cu o exceptie
A. Raspunsul suprarenalei la restrictia de sodiu este redus
B. Au absenta modularii mediate de sodiu a raspunsurilor la angiotensina II ale tesuturilor tinta
C. Reprezinta 25-30% din populatia hipertensiva
D. Au niveluri ale reninei plasmatice scazute daca sunt masurate cand pacientul are o dieta hiposodata
E. HTA poate fi corectata prin administrare de IEC.
(pag. 1524)

M1109002. HTA secundara renala din nefroblastoame (tumori ale celulelor juxtaglomerulare), se
caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi, mai putin una:
A. Secretie in exces de renina
B. Hipokalemie
C. Hipersecretie de aldosteron
D. Functie renala normala
E. Activitate plasmatica a reninei scazuta
(pag. 1526)

M1109003. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice nu produc suferinta fetala la administrarea lor la
o pacienta gravida si hipertensiva:
A. Restrictia severa de sare
B. Diuretice
C. Metildopa
D. Nitroprusiatul de sodiu
E. Inhibitorii enzimei de conversie
(pag. 1536)

M1109004. Care dintre urmatorii factori de risc nu indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii:
A. Sexul feminin
B. Fumatul
C. Diabetul zaharat
D. Consumul exagerat de alcool
E. Varsta tanara
(pag. 1526)

M1109005. Diureticele tiazidice dau ca reactii secundare frecvente urmatoarele modificari biochimice
cu o exceptie:
A. Hipopotasemie
B. Hiperuricemie
C. Hiperglicemie
D. Hipercolesterolemie
E. Hipocalcemie

318 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
319 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1531)

M1209006. Testul decisiv al hipertensiunii renovasculare corectabile chirurgical consta in:


A. urografia intravenoasa
B. angiograma cu substractie digitala
C. renograma indusa de captopril
D. ecografia renala
E. combinatia unei angiograme renale cu determinarile reninei in venele renale
(pag. 1528)

M1209007. Care din urmatoarele medicamente nu provoaca tuse sau angioedem:


A. captopril
B. enalapril
C. fosinopril
D. lisinopril
E. losartan
(pag. 1534)

M1209008. Care din urmatoarele medicamente poate fi utilizat la bolnavii hipertensivi diabetici cu bloc
atriovetricular de gr.II:
A. captopril
B. hidroclorotiazida
C. diazoxid
D. verapamil
E. diltiazem
(pag. 1531-1534)

M1209009. Care din urmatoarele medicamente produce un sindrom lupus-like:


A. pindolol
B. labetalol
C. hidralazina
D. diazoxidul
E. nifedipina
(pag. 1532)

M1309010. Indicati prevalenta hipertensiunii arteriale esentiale in populatia generala hipertensiva.


A. 70 - 75%
B. 75 - 80%
C. 80 - 90%
D. 92 - 94%
E. 95 - 98%
(pag. 1524)

M1309011. Renina este o enzima secretata de:


A. aparatul juxtaglomerular al rinichiului
B. tubul renal distal
C. glanda suprarenala
D. pancreas
E. ganglioni simpatici
(pag. 1524)

M1309012. In tratamentul hipertensiunii arteriale asociata cu diabet zaharat prima optiune terapeutica
va fi:

319 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
320 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. beta blocant
B. alfa si beta blocant
C. diuretic tiazidic
D. inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei
E. vasodilatator
(pag. 1536)

M1309013. Perfuzia cu nitroglicerina este utila in tratamentul urgentelor hipertensive cu EXCEPTIA:


A. infarct miocardic
B. criza din feocromocitom
C. insuficienta ventriculara stanga
D. angina pectorala instabila
E. dupa chirurgia de by-pass coronarian
(pag. 1537)

M1309014. Rezultatul presiunii arteriale crescute cat si al dezvoltarii microanevrismelor vasculare


cerebrale este:
A. infarctul cerebral
B. spasmul cerebral
C. hemoragia cerebrala
D. encefalopatia hipertensiva
E. edemul cerebral
(pag. 1528)

M1309015. Efectul de vasodilatatie al dihidropiridinelor este insotit de:


A. incetinirea conducerii atrio-ventriculare
B. tahicardie reflexa
C. retentie hidrosalina
D. hipotensiune ortostatica
E. degradarea bradikininei
(pag. 1534)

M1409016. Despre encefalopatia hipertensiva urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu EXCEPTIA


A. se manifesta prin tulburari ale constientei
B. scaderea prompta a tensiunii arteriale afecteaza in sens nefavorabil fluxul sanguin cerebral
C. de obicei nu apar semne neurologice de focar
D. cele mai multe studii arata ca scaderea prompta a tensiunii arteriale nu afecteaza fluxul sanguin cerebral
in sens nefavorabil
E. presiunea intracraniana este crescuta
(pag. 1528)

M1409017. Testul decisiv pentru diagnosticul bolii reno-vasculare responsabile de HTA corectabile
chirurgical este
A. urografia intravenoasa cu secventa rapida minutata
B. ecografia renala
C. combinatia angiogramei renale cu determinarea reninei din venele renale
D. angiograma cu substractie digitala
E. tomografia computerizata
(pag. 1528)

M1409018. Urmatoarele reprezinta masuri generale nemedicamentoase in tratamentul HTA, cu


EXCEPTIA
A. reducerea aportului alimentar de sodiu

320 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
321 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. suplimentarea alimentatiei cu potasiu


C. restrictia aportului de colesterol si grasimi saturate
D. scaderea in greutate la supraponderali si obezi
E. evitarea efortului fizic
(pag. 1529-1530)

M1409019. Avantajul principal al betablocantelor neselective si partial agoniste consta in


A. eficacitate superioara antihipertensiva
B. efect bradicardizant inferior
C. eficacitate superioara in tratamentul diabeticilor
D. eficacitate superioara in insuficienta cardiaca
E. efect bronhospastic inferior
(pag. 1533)

M1409020. Despre patogeneza hipertensiunii arteriale maligne urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu
EXCEPTIA
A. luxul sanguin cerebral este crescut
B. la unii pacienti pot aparea semne ale unei anemii hemolitice microangiopatice
C. nivelele de aldosteron sunt scazute
D. este prezenta necroza fibrinoida arteriolara
E. patogeneza HTA maligne este necunoscuta
(pag. 1537)

M1409021. Rezultatul final al defectului de membrana celulara responsabila de cresterea reactivitatii


vasculare in HTA este
A. cresterea intracelulara a concentratiei ionului de sodiu
B. cresterea intracelulara a concentratiei ionului de potasiu
C. cresterea intracelulara a concentratiei ionului de clor
D. cresterea intracelulara a concentratiei ionului de calciu
E. cresterea intracelulara a concentratiei ionului de magneziu
(pag. 1525)

M1409022. Etiologia HTA este cunoscuta in proportie de


A. 20-25%
B. 25-35%
C. 30-35%
D. 10-15%
E. 5-10%
(pag. 1523)

M1409023. In HTA asociata cu diabetul zaharat cele mai utile antihipertensive sunt
A. alfablocante
B. diureticele tiazidice
C. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
D. vasodilatatoarele
E. agentii antiadrenergici blocanti ganglionari
(pag. 1536)

M1509024. Care din urmatoarele investigatii paraclinice este cea mai sensibila in aprecierea hipertrofiei
ventriculare stangi:
A. electrocardiograma
B. examenul radiologic
C. ecocardiografia

321 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
322 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. coronarografia
E. ventriculografia
(pag. 1527)

M1509025. Care dintre urmatorii antagonisti ai canalelor de calciu pot incetini conducerea
atrioventriculara:
A. Nifedipina
B. Amlodipina
C. Felodipina
D. Nicardipina
E. Verapamilul
(pag. 1534)

M1509026. Cel mai bun procedeu de diagnosticare a feocromocitomului drept cauza de hipertensiune
arteriala secundara este:
A. dozarea cortizolului in urina din 24 de ore
B. dozarea catecolaminelor sau a metabolitilor acestora in urina din 24 de ore
C. dozarea aldosteronului plasmatic
D. urografia intravenoasa
E. arteriografia renala
(pag. 1528)

M1509027. La examenul obiectiv al unui pacient hipertensiv la ascultatia cordului poate fi intalnit unul
din urmatoarele zgomote:
A. clicul mezosistolic
B. clacmentul pericardic
C. clacmentul de deschidere al mitralei
D. zgomotul IV (presistolic)
E. dedublarea zgomotului I
(pag. 1527)

M1509028. Unul dintre urmatoarele aspecte este intalnit in hipertensiunea arteriala esentiala
nemodulata:
A. nivelul reninei plasmatice redus
B. cresterea raspunsului adrenergic la restrictia de sodiu
C. producerea de substante vasodilatatoare
D. reducerea raspunsului glandei suprarenale la restrictia de sodiu
E. hipertensiunea nu poate fi corectata la administrarea de inhibitori de enzima de conversie
(pag. 1524)

M1509029. Losartanul este un medicament utilizat in tratamentul hipertensiunii arteriale si face parte
din clasa:
A. diuretice
B. antagonisti ai canalelor de calciu
C. blocanti de receptori beta-adrenergici
D. inhibitori de enzima de conversie
E. antagonisti ai receptorilor de angiotensina
(pag. 1533)

M1609030. Hipertensiune sistolica cu presiune a pulsului marita sunt urmatoarele cu EXCEPTIA:


A. Coarctatia aortei
B. Insuficienta aortica
C. Sindrom cardiac hiperkinetic

322 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
323 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Fistula arterio-venoasa
E. Canal arterial persistent
(pag. 1523)

M1609031. Modificarile stetacustice la nivelul cordului cauzate de HTA sunt urmatoarele cu EXCEPTIA
unuia:
A. zgomote cardiace presistolice (atrial, al IV-lea zgomot)
B. zgomot cardiac protodiastolic (ventricular, al III-lea zgomot)
C. zgomot II accentuat la aorta
D. zgomot I accentuat la mitrala
E. suflu slab de insuficienta aortica
(pag. 1527)

M1609032. Inhibitorii enzimei de conversie sunt indicati in tratamentul HTA cu EXCEPTIA pacientilor
cu:
A. stenoza de artera renala bilaterala
B. diabet zaharat
C. insuficienta cardiaca
D. astm bronsic
E. arteriopatie obliteranta a membrelor inferioare
(pag. 1534)

M1609033. Pentru hipertensiunea maligna sunt caracteristice urmatoarele cu EXCEPTIA:


A. edem papilar
B. cecitate tranzitorie
C. disurie
D. paralizii tranzitorii
E. insuficienta cardiaca
(pag. 1537)

M1609034. Referitor la tratamentul crizei hipertensive din feocromocitom sunt reale afirmatiile:
A. medicamentul de electie este fentolamina (Regitina)
B. medicamentul de electie este metoprololul administrat intravenos
C. medicamentul de electie este nitroglicerina
D. medicamentul de electie este furosemidul
E. medicamentul de electie este enalaprilul administrat intravenos
(pag. 1538)

M2209035. Indicati testul decisiv care determina tratamentul chirurgical intr-o hipertensiune
renovasculara:
A. Angiografia renala combinata cu determinarile reninei in venele renale
B. Ecografia renala- imagine din modul B
C. Arteriografia renala
D. Renograma indusa cu captopril
E. Ecografia Doppler a arterelor renale
(pag. 1528)

M2209036. La bolnavi cu hipertensiune arteriala doza de spironolactona este de:


A. 25 mg de 2 sau de 4 ori pe zi
B. 20-80 mg de 2 sau de 3 ori pe zi
C. 5-10 mg/zi
D. 100 mg de 2 ori pe zi
E. 12,5 mg pe zi

323 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
324 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1531)

M2209037. La pacientii cu hipertensiune arteriala furosemidul se administreaza in doza de:


A. 12,5-25 mg pe zi
B. 40 mg pe zi
C. 25mg de 2 sau de 4 ori pe zi
D. 5-10 mg pe zi
E. 1-3 mg pe zi
(pag. 1531)

M2209038. La care din urmatoarele diuretice se noteaza ca efect secundar ginecomastia:


A. Tiazidice
B. Furosemid
C. Spironolactona
D. Triamteren
E. Amilorid
(pag. 1531)

M2209039. Care din urmatoarele antihipertensive produce sindrom lupus-like:


A. Clonidina
B. Guanabenz
C. Guanfacina
D. Metildopa
E. Trimetafan
(pag. 1531)

M2209040. Indicati antihipertensivul care produce ginecomastie


A. Clonidina
B. Metildopa
C. Rezerpina
D. Guanetidina
E. Trimetafan
(pag. 1531)

M2209041. Care din urmatoarele medicamente antihipertensive este contraindicat in lupusul


eritematos:
A. Nitroprusiat
B. Minoxidil
C. Diazoxid
D. Hidralazina
E. Benazepril
(pag. 1532)

M2209042. Indicati medicamentul care apartine benzotiazepinelor:


A. Diltiazem
B. Verapamil
C. Nicardipina
D. Isradipina
E. Felodipina
(pag. 1534)

M2209043. Indicati medicamentul care apartine clasei fenilalchilaminelor:

324 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
325 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. Verapamil
B. Diltiazem
C. Amlidipina
D. Nicardipina
E. Isradipina
(pag. 1534)

M2209044. Care din urmatoarele droguri nu provoaca tuse:


A. Benazepril
B. Fosinopril
C. Losartan
D. Lisinopril
E. Captopril
(pag. 1532)

M2209045. Care din urmatoarele antihipertensive reprezinta o alternativa la pacientele cu eclampsie


care nu raspund la hidralazina:
A. Labetabolul
B. Losartan
C. Captopril
D. Enalapril
E. Lisinopril
(pag. 1537)

M2209046. Care din urmatoarele medicamente reprezinta tratamentul parenteral de electie la pacientii
suspectati de feocromocitom:
A. Fentolamina
B. Metildopa
C. Rezerpina
D. Guanetidina
E. Doxazosin
(pag. 1537)

M2309047. Renina este o enzima secretata de celulele juxtaglomerulare relale si care:


A. actioneaza asupra angiotensinogenului, transformandu-l in angiotensina I
B. transforma angiotensina I in angiotensina II
C. inactiveaza angiotensina II
D. inactiveaza angiotensina I
E. transforma angiotensina II in angiotensina III
(pag. 1524)

M2309048. Factorii de risc asociati cu un prognostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale sunt:


A. fumatul
B. obezitatea
C. diabetul zaharat
D. rasa neagra
E. toate
(pag. 1526)

M2309049. In hipertensiunea arteriala pot apare urmatoarele semne electrocardiografice:


A. supradenivelare ST in V1-V4
B. interval PR peste 0,20 sec.

325 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
326 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. hipertrofie ventriculara stanga


D. hipertrofie ventriculara dreapta
E. hipertrofie biventriculara
(pag. 1527)

M2309050. In tratamentul hipertensiunii arteriale cele mai utilizate diuretice sunt:


A. diureticele de ansa
B. tiazidele
C. spironolactona
D. amiloridul
E. triamterenul
(pag. 1530)

M2309051. in criza hipertensiva din feocromocitom se administreaza:


A. metildopa
B. fentolamina
C. rezerpina
D. prazosin
E. hidroclorotiazida
(pag. 1531)

M2309052. Doza orala zilnica recomandata in hipertensiunea arteriala de enalapril este:


A. 2,5-5 mg
B. 5-10mg
C. 2,5-20mg
D. 2,5-40mg
E. 10-20 mg
(pag. 1532)

M2309053. Doza zilnica de amplodipina recomandata in hipertensiunea arteriala este:


A. 2,5-5 mg
B. 2,5-10mg
C. 5-10 mg
D. 5-15mg
E. 2,5-15mg
(pag. 1533)

M2309054. La pacientii cu hipertensiune arteriala si cu o frecventa cardiaca crescuta prima linie


terapeutica o reprezinta:
A. nifedipina
B. betablocantele
C. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
D. diureticele
E. antagonistii receptorilor de angiotensina
(pag. 1535)

M2309055. Presiunea sangvina este controlata cand are valori sub


A. 120/80 mmHg
B. 150/90 mmHg
C. 140/90 mmHg
D. 130/80 mmHg
E. 130/90 mmHg

326 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
327 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1536)

M2309056. Verapamilul se administreaza in


A. hipertensiunea arteriala severa
B. hipertensiunea arteriala usoara-moderata
C. hipertensiunea arteriala si bloc atrioventricular gradul III
D. feocromocitom
E. adenomul Conn
(pag. 1533)

M2309057. Pacientul diabetic hipertensiv va fi tratat cu:


A. inhibitorii enzimei de conversie
B. betablocante
C. tiazide
D. metildopa
E. spironolactona
(pag. 1536)

M2509058. Hipertensiunea arterială esenţială nemodulată se caracterizează prin:


A. nivel redus al reninei plasmatice când pacientul are o dietă hiposodată
B. reducerea răspunsului glandei suprarenale la restricţia de sodiu
C. capacitate normală a rinichiului de a elimina adecvat sodiul
D. producerea de substanţe vasodilatatoare
E. hipertensiunea nu poate fi corectată la administrarea de inhibitori de enzimă de conversie
(pag. 1524)

M2509059. Care dintre următoarele investigaţii paraclinice este cea mai sensibilă în aprecierea
hipertrofiei ventriculare stîngi:
A. electrocardiograma
B. examenul radiologic
C. ecocardiografia
D. coronarografia
E. ventriculografia
(pag. 1527)

M2509060. Accidentul vascular cerebral şi insuficienţa renală sunt cauze mai frecvente de deces în
special la pacienţii cu hipertensiune şi:
A. hipertrofie excentrică a ventriculului stâng
B. obezitate
C. fumători
D. retinopatie importantă
E. nivel crescut al reninei plasmatice
(pag. 1527)

M2509061. La examenul obiectiv al unui opacient hipertensiv la ascultaţia cordului poate fi întâlnit unul
din următoarele zgomote:
A. clicul mezosistolic
B. clacmentul pericardic
C. clacmentul de deschidere al mitralei
D. zgomotul IV (presistolic)
E. dedublarea zgomotului I
(pag. 1527)

327 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
328 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2509062. Cele mai obişnuite leziuni renale în hipertensiunea arterială sunt:


A. leziunile aterosclerotice ale arteriolelor aferente, eferente şi ale capilarelor glomerulare
B. tromboza venelor renale
C. proliferarea extracapilară
D. proliferarea celulelor mezangiale
E. necroza celulelor tubulare renale
(pag. 1528)

M2509063. Cel mai bun procedeu de diagnosticare a feocromocitomului drept cauză de hipertensiune
secundară este:
A. dozarea cortizolului în urina din 24 de ore
B. dozarea catecolaminelor sau a metaboliţilor acestora în urina din 24 de ore
C. dozarea aldosteronului plasmatic
D. urografia intravenoasă
E. arteriografia renală
(pag. 1528)

M2509064. Losartanul este un medicament utilizat în tratamentul hipertensiunii arteriale şi face parte
din clasa:
A. diuretice
B. antagonişti ai canalelor de calciu
C. blocanţi ai receptorilor beta-adrenergici
D. inhibitori de enzimă de conversie
E. antagonişti ai receptorilor de angiotensină
(pag. 1533)

M2509065. Care reacţie adversă este caracteristică administrării de inhibitori ai enzimei de conversie a
angiotensinei:
A. cefaleea
B. tusea
C. tahicardia
D. insuficienţa cardiacă
E. hiperglicemia
(pag. 1532)

M2509066. Care dintre următorii antagonişti ai canalelor de calciu pot încetini conducerea
atrioventriculară:
A. Nifedipina
B. Amlodipina
C. Felodipina
D. Nicardipina
E. Verapamilul
(pag. 1534)

M2509067. Doza orală zilnică de enalapril utilizată în tratamentul hipertensiunii arteriale este cuprinsă
în general între:
A. 0,25-0,5 mg
B. 2,5-40 mg
C. 75-325 mg
D. 240-480 mg
E. 0,5-1 g
(pag. 1532)

328 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
329 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2509068. Care dintre următoarele medicamente blocante ale receptorilor beta-adrenergici, utilizate în
tratamentul hipertensiunii arteriale, acţionează şi direct prin scăderea rezistenţei vasculare sistemice:
A. Propranololul
B. Metoprololul
C. Atenololul
D. Labetalolul
E. Acebutololul
(pag. 1532-33)

M2609069. Hipertensiune sistolică cu presiune a pulsului marită sunt următoarele cu EXCEPŢIA:


A. Coarctaţia aortei
B. Insuficienţa aortică
C. Sindrom cardiac hiperkinetic
D. Fistula arterio-venoasă
E. Canal arterial persistent
(pag. 1523)

M2609070. Modificările stetacustice la nivelul cordului cauzate de HTA sunt următoarele cu EXCEPŢIA
unuia:
A. zgomote cardiace presistolice (atrial, al IV-lea zgomot)
B. zgomot cardiac protodiastolic (ventricular, al III-lea zgomot)
C. zgomot II accentuat la aortă
D. zgomot I accentuat la mitrală
E. suflu slab de insuficienţă aortică
(pag. 1527)

M2609071. Efectele secundare metabolice ale diureticelor tiazidice sunt următoarele cu EXCEPŢIA:
A. hiperkalemia
B. hiperuricemia
C. hipocalcemia
D. intoleranţa la glucide (efect diabetogen)
E. hiperlipidemia
(pag. 1530)

M2609072. Inhibitorii enzimei de conversie sunt indicaţi în tratamentul HTA cu EXCEPŢIA pacientilor
cu:
A. insuficienta cardiacă congestivă
B. diabet zaharat
C. stenoză de arteră renală bilaterală
D. astm bronsic
E. arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare
(pag. 1534)

M2609073. Pentru hipertensiunea malignă sunt caracteristice următoarele cu EXCEPŢIA:


A. edem papilar
B. disurie
C. cecitate tranzitorie
D. paralizii tranzitorii (din cadrulencefalopatiei hipertensive)
E. insuficienta cardiacă stângă
(pag. 1537)

M2609074. Referitor la tratamentul crizei hipertensive din feocromocitom sunt reale afirmaţiile:
A. medicamentul de electie este furosemidul

329 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
330 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. medicamentul de electie este metoprololul administrat intravenos


C. medicamentul de electie este nitroglicerina
D. medicamentul de electie este fentolamina (Regitina)
E. medicamentul de electie este enalaprilul administrat intravenos
(pag. 1538)

M2609075. Tusea, angioedemul, insuficienţa renală acută în stenoza arterială renală bilaterală,
hiperkalemia sunt efecte secundare caracteristice:
A. Diazoxidului
B. Blocanţilor receptorilor alfa 1
C. Betablocanţilor
D. Inhibitorilor enzimei de conversie
E. Antagoniştilor canalelor de calciu
(pag. 1531-1533)

M2609076. Contraindicaţiile administrării antagoniştilor canalelor de calciu:


A. Stenoză renală bilaterală
B. Bloc atrio-ventricular grad II sau III
C. Lupus eritematos
D. Diabet zaharat tip 2
E. Astm bronşic
(pag. 1533)

M2809077. Testul decisiv al hipertensiunii renovasculare corectabile chirurgical consta in:


A. Urografia intravenoasa
B. Angiograma cu substractie digitala
C. Renograma indusa de captopril
D. Ecografia renala
E. Combinatia unei angiograme renale cu determinarile reninei in venele renale
(pag. 1528)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1109078. La pacientii cu hipertensiune arteriala maligna la care se suspecteaza feocromocitom, vor fi


evitate urmatoarele medicamente:
A. Fentolamina
B. Metildopa
C. Rezerpina
D. Guanetidina
E. Furosemid
(pag. 1538)

M1109079. Care dintre urmatorii blocanti ai receptorilor betaadrenergici utilizati in tratamentul HTA
sunt cardioselectivi (beta1-blocante):
A. Timolol
B. Atenolol
C. Metoprolol
D. Labetalol
E. Acebutolol
(pag. 1533)

330 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
331 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1109080. Care din urmatorii agenti antiadrenergici utilizati in tratamentul HTA au actiune
predominant centrala:
A. Clonidina
B. Guanitidina
C. Guanfacina
D. Doxazosin
E. Metildopa
(pag. 1530-1531)

M1109081. Care din urmatoarele afectiuni pot determina HTA secundara:


A. Porfiria intermitenta acuta
B. Poliarterita nodoasa
C. Hipocalcemia
D. Acromegalia
E. Boala renala polichistica
(pag. 1523)

M1109082. Care din urmatoarele teste sunt utile pentru evaluarea HTA secundare din sindromul
Cushing:
A. Determinarea metanefrinelor urinare/24h
B. Determinarea catecolaminelor urinare/24h
C. Testul de supresie nocturna cu dexametazona (dozarea matinala a cortizolului plasmatic dupa
administrarea a 1 mg dexametazona seara precedenta)
D. Determinarea catecolaminelor plasmatice
E. Determinarea cortizolului in urina/24h
(pag. 1528)

M1109083. Gradul III in clasificarea retinopatiei hipertensive (Keit-Wagner-Backer) se caracterizeaza


prin:
A. Raport diametrului arteriolar – venos 1:2
B. Prezenta de exudate
C. Prezenta de hemoragii
D. Prezenta de edem papilar
E. Depresiuni sau proeminete ale venei
(pag. 225)

M1109084. Care dintre urmatoarele medicamente, antagonisti ai canalelor de calciu, utilizate in


tratamentul HTA sunt dihidropiridine:
A. Amlodipina
B. Diltiazem
C. Verapamil
D. Nifedipina
E. Felodipina
(pag. 1533)

M1109085. Care dintre urmatoarele medicamente pot fi utilizate ca tratament de prima linie la un
hipertensiv:
A. Enalapril
B. Atenolol
C. Diltiazem
D. Clonidina
E. Hidralazina
(pag. 1535)

331 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
332 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1109086. Care dintre urmatoarele afirmatii privind administrarea nitroprusiatului de sodiu in


tratamentul HTA maligne sunt adevarate:
A. Dilata arteriolele si venele
B. Doza este de 0,25-8,0 (µg/kg)/min
C. Dezvolta tahifilaxie
D. Nu poate fi folosit mai mult de 24h
E. Dilata numai arteriolele
(pag. 1537)

M1209087. Care din urmatorii factori de risc indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii ?
A. fumatul
B. consumul de cafea
C. consumul exagerat de alcool
D. obezitatea
E. varsta inaintata
(pag. 1526)

M1209088. Care din urmatorii factori de risc indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii?
A. rasa alba
B. sexul masculin
C. presiunea sistolica persistenta >160 mmhg
D. diabetul zaharat
E. hiperuricemia
(pag. 1526)

M1209089. Care din urmatorii factori de risc indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii?
A. presiunea diastolica persistenta >115mmHg
B. consumul exagerat de alcool
C. sexul masculin
D. insuficienta cardiaca congestiva
E. hipertrigliceridemia
(pag. 1526)

M1209090. In care din urmatoarele afectiuni, hidralazina este contraindicata sau exista precautii in
administrare:
A. lupusu eritematos
B. boala coronariana severa
C. diabetul zaharat
D. hiperuricemie
E. ulcer peptic
(pag. 1532)

M1209091. In care din urmatoarele afectiuni, tiazidicele sunt contraindicate sau exista precautii in
administrare:
A. diabet zaharat
B. hiperuricemie
C. hiperaldosteronism primar
D. feocromocitom
E. ulcer peptic
(pag. 1531)

M1209092. Care din urmatorii antagonisti ai canalelor de calciu pot incetini conducerea

332 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
333 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

atrioventriculara ?
A. nifedipina
B. felodipina
C. amlodipina
D. diltiazemul
E. verapamilul
(pag. 1534)

M1209093. Care din urmatoarele medicamente au o actiune imediata in tratamentul hipertensiunii


maligne:
A. enalapril
B. nitroprusiat
C. diazoxid
D. trimetafan
E. labetalol
(pag. 1534)

M1209094. Care din urmatoarele medicamente utilizate in tratamentul hipertensiune maligne au o


actiune intarziata:
A. enalapril
B. hidralazina
C. nitroglicerina
D. nifedipina
E. trimetafanul
(pag. 1534)

M1209095. Care din urmatoarele medicamente utilizate in tratamentul hipertensiunii maligne sunt
preparate orale disponibile:
A. nitroprusiatul
B. diazoxidul
C. trimetafanul
D. hidralazina
E. labetalol
(pag. 1534)

M1209096. Care din urmatoarele medicamente se pot administrate in hipertensiunea din sarcina:
A. metildopa
B. hidralazina
C. losartan
D. nitroprusiat
E. captopril
(pag. 1536)

M1209097. Care din urmatoarele medicamente fac parte din clasa inhibitorilor enzimei de conversie a
angiotensinei:
A. fosinopril
B. lisinopril
C. quinapril
D. isradipina
E. losartan
(pag. 1533)

M1309098. Hiperinsulinemia poate fi implicata in cresterea presiunii arteriale prin:

333 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
334 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. retentia renala de sodiu


B. demasca un defect al membranei celulare
C. creste activitatea simpatica
D. hipertrofia muschiului neted vascular
E. modificarea transportului transmembranar al ionilor (calciu)
(pag. 1525)

M1309099. Hiperaldosteronismul primar poate fi determinat de:


A. tumora unilaterala de suprarenala
B. hiperplazie suprarenaliana bilaterala
C. tumora a aparatului juxtaglomerular
D. tumora de ganglioni simpatici
E. tumora de hipofiza
(pag. 1527)

M1309100. Encefalopatia hipertensiva consta din urmatorul complex de simptome:


A. hipertensiune severa
B. tulburari ale constientei
C. retinopatie cu edem papilar
D. edem pulmonar acut
E. afectare functionala renala
(pag. 1528)

M1309101. Indicati medicamentele utilizate in tratamentul hipertensiunii arteriale din timpul sarcinii:
A. beta blocante
B. diuretice
C. hidralazina
D. metildopa
E. antagonistii canalelor de calciu
(pag. 1536)

M1309102. Notati obiectivele initiale ale tratamentului in hipertensiunea arteriala maligna:


A. reducerea aportului de sare
B. corectarea complicatiilor medicale
C. reducerea presiunii diastolice cu 1/3 dar nu sub 95 mmHg
D. reducerea drastica a tensiunii arteriale
E. aport suplimentar de K
(pag. 1537)

M1309103. Aparitia hipertensiunii arteriale la femei care consuma contraceptive orale ar putea fi legata
de:
A. sensibilitatea vasculara crescuta la angiotensina II
B. factori familiali
C. continutul estrogenic al contraceptivelor
D. stimularea sistemului simpatic
E. reducerea concentratiei de prostaglandine
(pag. 1527)

M1309104. Efectul antihipertensiv al agentilor antiadrenergici cu actiune centrala s-ar datora:


A. scaderii fluxului simpatic
B. blocarii eliberarii de norepinefrina din terminatiile nervoase adrenergice
C. scaderii debitului cardiac si frecventei cardiace

334 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
335 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. blocarii receptorilor alfa postsinaptici


E. depletie volemica
(pag. 1530)

M1309105. Administrarea de fentolamina intravenos poate antrena urmatoarele reactii adverse:


A. tahicardie
B. bradicardie
C. ameteli
D. eritem facial
E. cefalee
(pag. 1531)

M1309106. Care din urmatorii agenti terapeutici utilizati in tratamentul hipertensiunii maligne au
actiune intarziata:
A. enalaprilat
B. trimetafan
C. labetalol
D. hidralazina
E. diazoxid
(pag. 1534)

M1409107. Urmatoarele reprezinta motive de raspuns terapeutic slab la pacientii hipertensivi


A. aport excesiv de sodiu
B. folosirea contraceptivelor orale
C. alimentatie bogata in potasiu
D. efecte medicamentoase antagoniste
E. forme secundare de HTA
(pag. 1536)

M1409108. Urmatoarele pot fi modalitati de prezentare ale pacientului cu HTA maligna


A. poliuria
B. oliguria
C. cefaleea
D. varsaturile
E. asimptomatic
(pag. 1537)

M1409109. IECA sunt eficienti in urmatoarele cazuri


A. in HTA renala sau renovasculara
B. in HTA accelerata sau maligna
C. in stenoza bilaterala de artera renala
D. la gravide cu HTA
E. in HTA usoara
(pag. 1534)

M1409110. Dintre agentii terapeutici utilizati in HTA maligna, urmatorii au actiune imediata
A. nitroprusiatul de sodiu i.v.
B. labetalolul i.v.
C. enalaprilatul i.v.
D. diazoxidul i.v. in bolus
E. trimetafanul i.v.
(pag. 1534)

335 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
336 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1409111. Despre antagonistii canalelor de calciu urmatoarele afirmatii sunt false, cu EXCEPTIA
A. dihidropiridinele induc bradicardie reflexa
B. diltiazemul si verapamilul incetinesc conducerea atrioventriculara
C. benzotiazepinele induc tahicardie reflexa
D. sunt utili in angina pectorala
E. pot fi utilizati fara precautii in insuficienta cardiaca
(pag. 1534)

M1409112. Inhibarea secretiei de renina este realizata de urmatorii agenti antihipertensivi


A. clonidina
B. IECA
C. Betablocante
D. Antagonistii receptorilor de angiotensina II
E. Metildopa
(pag. 1534)

M1409113. Despre antagonistii receptorilor de angiotensina II urmatoarele afirmatii sunt false, cu


EXCEPTIA
A. sunt mai eficienti decat IECA
B. nu cauzeaza tuse
C. inhiba competitiv subtipul de receptor AT1 al angiotensinei II
D. cauzeaza mai frecvent angioedem
E. utilitatea este similara cu a IECA
(pag. 1534)

M1409114. Despre Diazoxid sunt adevarate urmatoarele


A. este un derivat tiazidic
B. este un diuretic tiazidic
C. scade toleranta la glucide
D. se administreaza per os
E. provoaca retentie de sodiu
(pag. 1534)

M1409115. In boala coronariana asociata cu HTA se pot folosi urmatoarele antihipertensive


A. enalapril
B. hidralazina
C. amlodipina
D. minoxidil
E. diltiazem
(pag. 1536)

M1409116. Singurii agenti antihipertensivi care s-au dovedit a scadea mortalitatea sunt
A. betablocantele
B. IECA
C. Diureticele
D. Antagonistii canalelor de calciu
E. Antagonistii receptorilor angiotensinei II
(pag. 1535)

M1409117. Despre antihipertensivele folosite in HTA maligna sunt adevarate urmatoarele, cu EXCEPTIA
A. diazoxidul are efect predominat venodilatator
B. trimetafanul este arterio si venodilatator

336 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
337 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. nitroglicerina este predominant arteriodilatator


D. labetalolul se administreaza la pacienti cu insuficienta cardiaca
E. nitroprusiatul de sodiu este arterio si venodilatator
(pag. 1537)

M1509118. In hipertensiunea secundara afectiunilor renale angiotensina II circulanta creste presiunea


arteriala prin mai multe mecanisme:
A. vasoconstrictie directa
B. stimularea secretiei de aldosteron ce determina retentie sodica
C. hiperinsulinemie si rezistenta la insulina
D. stimularea sistemului nervos adrenergic
E. cresterea colesterolului plasmatic
(pag. 1526)

M1509119. Encefalopatia hipertensiva consta din urmatorul complex de simptome:


A. hipertensiune severa
B. cresterea presiunii intracraniene
C. retinopatie cu edem papilar
D. staza jugulara
E. tulburari ale constientei
(pag. 1528)

M1509120. Care dintre urmatoarele clase de medicamente sunt folosite in tratamentul hipertensiunii
arteriale:
A. diureticele
B. tonicardiacele digitalice
C. inhibitorii enzimei de conversie
D. antagonistii receptorilor angiotensinei
E. antagonistii canalelor de calciu
(pag. 1530-34)

M1509121. Care dintre urmatoarele diuretice pot fi administrate impreuna cu un diuretic tiazidic pentru
a reduce eliminarea urinara de potasiu:
A. Spironolactona
B. Triamterenul
C. Amiloridul
D. Furosemidul
E. Bumetanida
(pag. 1530-31)

M1509122. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta contraindicatii in administrarea beta-blocantelor:


A. angina stabila
B. astmul bronsic
C. blocul cardiac de gradul II sau III
D. extrasistolele atriale si ventriculare
E. sindromul de sinus bolnav
(pag. 1532-33)

M1509123. Care dintre urmatorii factori de risc indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii
arteriale:
A. fumatul
B. hipercolesterolemia
C. hiponatremia

337 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
338 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. diabetul zaharat
E. obezitatea
(pag. 1525-26)

M1509124. Care dintre urmatoarele modificari retiniene se intalnesc in hipertensiunea arteriala:


A. vase retiniene palide, fara reflex
B. vase de neoformatie
C. hemoragii
D. exsudate
E. edem papilar
(pag. 1527-28)

M1509125. Care dintre urmatoarele afectiuni endocrine sunt cauze de hipertensiune arteriala:
A. feocromocitomul
B. insuficienta corticosuprarenala cronica
C. sindromul Cushing
D. acromegalia
E. diabetul insipid
(pag. 1523)

M1609126. Factori de risc care indica un prognostic nefavorabil al HTA sunt urmatoarele, cu
EXCEPTIA:
A. consum exagerat de alcool
B. sexul feminin
C. diabetul inzipid
D. hipercolesterolemia
E. obezitatea
(pag. 1526)

M1609127. Care dintre medicamentele sunt preferate in tratamentul hipertensiunii maligne cu


insuficienta cardiaca stanga:
A. nitroglicerina
B. moxonidina
C. enalapril (iv)
D. propranolol
E. furosemid
(pag. 1537)

M1609128. Aspecte sugestive pentru ischemia renala in HTA renovasculara include urmatoarele:
A. intarzierea unilaterala a aparitiei si excretiei substantei de contrast
B. o diferenta intre dimensiunile rinichilor mai mare de 1,5cm
C. contur regulat al siluetei renale
D. staza substantei de contrast in vezica urinara
E. hiperconcentrarea substantei de contrast in sistemul colector al rinichiului mai mic
(pag. 1528)

M1609129. Medicamente antihipertensive cu actiune predominant centrala sunt urmatoarele:


A. Clonidina
B. Metoprololul
C. Gallopamilul
D. Metildopa
E. Guanfacina

338 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
339 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1530)

M1609130. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii referitor la blocantii receptorilor beta adrenergici:
A. se indica in activitate nervoasa simpatica cardiaca crescuta
B. nu influenteaza metabolismul glucidic
C. poate precipita insuficienta cardiaca congestiva
D. se poate administra si in astm bronsic
E. inhiba raspunsurile simpatice responsabile de hipoglicemie
(pag. 1533)

M1609131. Motivele unui raspuns terapeutic slab la pacientii cu hipertensiune sunt urmatoarele:
A. forme secundare de HTA
B. efecte medicamentoase sinergiste
C. doze inadecvate (mici)
D. pancreatita cronica
E. administrarea paralela a corticosteroizilor
(pag. 1536)

M1609132. Pacienta gravida si hipertensiva se poate trata cu urmatoarele antihipertensive:


A. metildopa
B. hidralazina
C. antagonistii canalelor de calciu
D. inhibitorii enzimei de conversie
E. nitroprusiatul
(pag. 1536)

M1609133. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu antagonistii canalelor de Ca:


A. numai dihidropiridinele produc tahicardie reflexa
B. diltiazemul, verapamilul pot incetini conducerea atrio-ventriculara
C. antagonistii canalelor de calciu au efect diabetogen
D. au efect inotrop pozitiv
E. se utilizeaza cu precautie la pacientii hipertensivi cu insuficienta cardiaca
(pag. 1534)

M2209134. Care este prevalenta a hipertensiunii arteriale:


A. Intr-o populatie alba suburbana, ca cea considerata in studiul Framingham, aproape o cincime prezinta
presiuni mai mari de 160/95
B. Intr-o populatie alba suburbana, ca cea considerata in studiul Framingham, aproape o treime prezinta
presiuni mai mari de 140/90
C. O prevalenta mai mare a fost constata la populatia ce nu apartine rasei albe
D. La femei se inregistreaza o crestere substantiala aparuta dupa 40 ani
E. La femei prevalenta este in strinsa legatura cu virsta
(pag. 1523)

M2209135. Ce afirmatii privind prevalenta hipertensiunii arteriale nu sunt adevarate


A. Prevalenta hipertensiunii arteriale depinde de compozitia rasiala a populatiei studiate
B. Prevalenta hipertensiunii depinde de criteriile utilizate pentru a defini aceasta afectiune
C. Rata frecventei hipertensiunii la femei in comparatie cu barbatii creste de la 1,1 la 1,2 la virsta de 30 ani
D. Prevalenta diferitelor forme de hipertensiune secundara nu depinde de cit de extinsa este evaluarea
E. Prevalenta diferitelor forme de hipertensiune secundara depinde de natura populatiei studiate
(pag. 1523)

M2209136. Care din afirmatiile privind prevalenta hipertensiunii secundare sunt adevarate:

339 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
340 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. Nu exista date disponibile pentru a defini frecventa hipertensiunii secundare in populatia generala
B. La barbati de virsta medie a fost raportata o frecventa de 9% a hipertensiunii secundare
C. In centrele de referinta unde pacietii suporta o evaluare ampla, se raporteaza o frecventa de 35% a
hipertensiunii arteriale secundare
D. Prevalenta diferitelor forme de hipertensiune secundara depinde de natura populatiei studiate
E. Prevalenta diferitelor forme de hipertensiune secundara nu depinde de cit de extinsa este evaluarea
(pag. 1523)

M2209137. Ce afirmatii privind implicarea factorilor genetici in geneza hipertensiunii sunt adevarate:
A. In urma studierii factorului genetic se accentueaza natura probabil heterogena a populatiei cu
hipertensiune esentiala
B. Majoritatea studiilor sustin ideea ca ereditatea este multifactoriala
C. In aldosteronismul glucocorticoid vindecabil exista defecte plurigenice
D. In sindromul Liddle exista defecte plurigenice
E. Au fost constatate in prezent si defecte monogenice si gene susceptibile care prezinta ca una din
consecintele lor o crestere a presiunii arteriale
(pag. 1524)

M2209138. O serie de factori de mediu au fost in mod special implicati in dezvoltarea hipertensiunii
incluzind:
A. Aportul de sare
B. Consumul de alcool
C. Profesia
D. Poluantii atmosferici
E. Zona geografica
(pag. 1524)

M2209139. Indicati cauzele prin care se explica sensibilitatiea speciala la sare in hipertensiune:
A. Hiperaldosteronism primar
B. Boala paremchimului renal
C. Stenoza de artera renala bilaterala
D. Aportul de kaliu
E. Aportul de clor
(pag. 1524)

M2209140. Indicati factorii de risc care indica un prognostic nefavorabil al hipertensiunii:


A. Rasa alba
B. Sexul masculin
C. Consumul exagerat de alcool
D. Hiperuricemia
E. Presiunea arteriala diastolica persistenta > 115 mm Hg
(pag. 1526)

M2209141. Indicati factorii de risc care indica un prognostic nefavorabil la bolnavii cu hipertensiune
arteriala:
A. Rasa neagra
B. Hipercolesterolemia
C. Edem papilar la fundul de ochi
D. Presiunea arteriala sistolica de 160 mmHg
E. Virsta inaintata
(pag. 1526)

M2209142. Ce afirmatii privind hipertensiunea arteriala sun adevarate:

340 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
341 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. In mediu urban negrii prezinta o prevalenta a hipertensiunii de doua ori mai mare decit albii
B. In mediu urban negrii prezinta o rata a mortalitatii induse de hipertensiune de doua ori mai mare decit albii
C. Pentru toate virstele si toate rasele femeile cu hipertensiune evolueaza la fel ca barbatii
D. La subiectii obezi cu hipertensiune scaderea in greutate reduce presiunea lor arteriala
E. Probabilitatea dezvoltarii unui eveniment cardiovascular morbid la o presiune arteriala data poate varia cu
pina la 20 ori, in functie de prezenta sau absenta factorilor de risc asociati
(pag. 1525)

M2209143. Dezvoltarea hipertensiunii arteriale dupa administrarea de contraceptive orale poate fi legat:
A. Sensibilitatea vasculara crescuta la angiotensina II
B. Prezenta bolii renale usoare
C. Virsta: prevalenta hipertensiunii este semnificativ mai mare sub 35 ani
D. Obezitatea
E. Asocierea diabetului zaharat
(pag. 1527)

M2209144. Indicati care din urmatoarele afirmatii privind modificarile cardiace induse de
hipertensiunea arteriala nu sunt adevarate:
A. Prin hipertrofia concentrica se realizeaza stenoza aortica
B. In hipertensiunea arteriala poate exista un suflu slab de insuficienta aortica
C. Electrocardiograma este metoda cea mai sensibila pentru detectarea hipertrofiei ventriculare stingi
D. Semne de ischemie sau infarct pot fi observate tardiv in cursul bolii
E. Majoritatea deceselor datorate hipertensiunii arteriale sunt produse prin accidente vasculare
(pag. 1527)

M2209145. Ce modificari pot fi constatate frecvent in encefalopatia hipertensiva:


A. Tulburari ale constientei
B. Edem papilar
C. Hipertensiune severa
D. Presiune intracraniana crescuta
E. Semne neurologice de focar
(pag. 1528:)

M2209146. Dezvoltarea microanevrismelor cerebrale este influentata de:


A. Presiunea arteriala
B. Virsta
C. Ateroscleroza
D. Asocierea diabetului zaharat
E. Sexul bolnavului
(pag. 1528)

M2209147. Care sunt complicatiile acromegaliei:


A. Hipertensiunea
B. Ateroscleroza coronariana
C. Hipertrofia cardiaca
D. Dilatatia cardiaca
E. Tulburari de conducere
(pag. 1527)

M2209148. Indicati cele mai usoare si mai bune procedeue de screening pentru feocromocitm :
A. Dozarea catecolaminelor in urina
B. Dozarea metabolitilor in urina

341 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
342 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Teste de provocare
D. Teste de supresie
E. Dozarea de renina
(pag. 1528)

M2209149. Indicati nivelele de cortizol care exclud efectiv sindromul Cushing:


A. Un nivel al cortizolului in urina mai mic de 2750 nmol
B. Supresia nivelului cortizolului plasmatic sub 140 nmol
C. Un nivel al cortizolului in urina de 3750 nmol
D. Supresia nivelului cortizolului plasmatic intre 141 si 180 nmol
E. Un nivel al cortizolului in urina mai mic de 100 micro g
(pag. 1528:)

M2209150. Indicati care sunt cele mai bune teste pentru diagnosticului sindromului Cushing:
A. Dozarea cortizolului in urina pe 24 h
B. Administrarea a 1mg dexametazona seara la culcare urmata de dozarea cortizolului plasmatic la orele 7-
10 dimineata
C. Dozarea catecolaminelor in urina
D. Dozarea catecolaminelor in singe
E. Dozarea metabolitilor catecolaminelor in urina
(pag. 1528)

M2209151. Indicati elementele sugestive pentru hipertensiunea renovasculara:


A. Intirzierea unilaterala a aparitiei si excretiei substantei de contrast
B. O diferenta intre dimensiunile rinichilor mai mare de 0,5 cm
C. O diferenta intre dimensiunile rinichilor mai mare de 1 cm
D. O diferenta intre cei doi rinichi mai mare de 1,5 cm
E. Contur neregulat al siluetei renale sugerind infarct
(pag. 1528)

M2209152. Indicati elementele sugestive la urografia IV pentru hipertensiunea renovasculara:


A. Intirzierea unilaterala a aparitiei si excretiei substantei de contrast
B. Contur neregulat al siluetei cardiace sugerind atrofie segmentara
C. Hipoconcentratia substantei de contrast in sistemul colector al rinichiului mai mic
D. Diferenta intre dimensiunile celor doi rinichi de 0,5 cm
E. Indentatii pe ureter sau bazinet
(pag. 1528)

M2209153. Ce date furnizeaza arteriograma renala in evaluarea unei hipertensiuni renovasculare


A. Stabileste prezenta unei leziuni renale
B. Stabileste natura aterosclerotica atenozei
C. Stabileste natura fibromusculara a stenozei
D. Demonstreaza ca leziunea este responsabila de hipertensiune
E. Permite precizarea sanselor tratamentului chirurgical
(pag. 1528)

M2209154. Ce date furnizeaza cateterismul venelor renale bilaterale:


A. Este utilizat pentru a evalua semnificatia functionala a oricarei leziuni observate pe arteriografie
B. Rinichiul ischemic prezinta o activitate a reninei plasmatice din vena renala semnificativ mai mare decit
rinichiul normal
C. Rinichiul ischemic prezinta o activitate a reninei plasmatice din vena renala semnificativ mai mare decit
rinichiul normal, cu un factor de amplificare de 0,5
D. Singele venos renal de la nivelul rinichiului neafectat prezinta niveluri similare cu cele din vena cava

342 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
343 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

inferioara, inferior de patrunderea venelor renale


E. Singele venos renal de la nivelul rinichiului neafectat prezinta niveluri mai inalte comparativ cu cele din
vena cava inferioara, inferior de patrunderea venelor renale
(pag. 1529)

M2209155. Ce modificari se intilnesc in hiperaldosteronismul primar:


A. Hipokaliemie
B. Concentratia de aldosteron este crescuta
C. Excretia de aldosteron este mare
D. Activitatea reninei plasmatice este mica
E. Concentratiile aldosteronului si reninei sunt afectate de modificarile balantei de sodiu
(pag. 1529)

M2209156. Care din urmatoarele afirmatii privind hipertensiunea arteriala sunt adevarate:
A. Pacientii cu presiune arteriala diastolica de peste 90 mm Hg in repetate rinduri trebuie tratati
B. Pacientii cu hipertensiune arteriala sistolica izolata, valori mai mari de 160 mm Hg trebuie tratati indiferent
de virsta
C. Pacientii cu hipertensiune arteriala sistolica izolata, valori mai mari de 160 mm Hg trebuie tratati daca ei au
peste 65 de ani
D. Pacientii cu diabet zaharat trebuie tratati la o presiune diastolica de 80 mm Hg
E. Pacientii cu diabet zaharat trebuie tratati la o presiune diastolica de 85 mm Hg
(pag. 1529)

M2209157. Ce afirmatii privind sodiul in hipertensiunea arteriala nu sunt adevarate


A. O dieta cu aport redus de sodiu la 75 mEq/zi duce la o scadere a presiunii arteriale sistolice cu 2,6 mm Hg
B. O dieta cu aport redus de sodiu la 75 mEq/zi duce la o scadere a presiunii arteriale sistolice cu 5 mm Hg
C. O dieta cu aport redus de sodiu la 75 mEq/zi duce la o scadere a presiunii arteriale diastolice cu 2,6 mm
Hg
D. O dieta cu aport redus de sodiu la 75 mEq/zi duce la o scadere a presiunii arteriale diastolice cu 5 mm Hg
E. O restrictie usoara de sodiu potenteaza semnificativ eficacitatea aproape a tuturor agentilor antihipertensivi
(pag. 1530)

M2209158. Care din afirmatiile privind masurile generale in hipertensiunea arteriala nu sunt adevarate:
A. Suplimentarea cu potasiu de la 50 la 120 mEq/zi reduce presiunea sanguina cu aproximativ aceeasi
valoare ca restrictia de sare
B. Suplimentarea cu potasiu de la 50 la 120 mEq/zi reduce presiunea sanguina sistolica cu 6 mm Hg
C. Suplimentarea cu potasiu de la 50 la 120 mEq/zi reduce presiunea sanguina diastolica cu 3,4 mm Hg
D. Reducerea greutatii, in medie cu 4,4 Kg in mai mult de 6 luni, scade presiunea sanguina cu 10 mm Hg
E. Un aport crescut de calciu, 1,5 g calciu elementar reduce suplimentar presiunea arteriala cu 2,5 mm Hg
(pag. 1529)

M2209159. Indicati reactiile adverse ale diureticelor tiazidice:


A. Hipokaliemie
B. Hiperuricemie
C. Depresie
D. Insomnii
E. Hipercolesterolemie
(pag. 1529)

M2209160. Indicati ce afirmatii legate de utilizarea diureticelor in hipertensiunea arterial sunt adevarate:
A. Diureticele tiazidice sunt deobicei eficiente in 3-4 zile
B. S-a dovedit pe termen lung ca diureticele tiazice reduc mortalitatea si morbiditatea
C. Diureticele de ansa sunt utilizate datorita duratei lor lungi de actiune

343 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
344 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Spironolactona se dovedeste eficienta in hiperaldosteronismul primar sau secundar


E. Triamterenul are efect antihipertensiv intrinsec puternic
(pag. 1530)

M2209161. Indicati medicamentele antihipertensive cu actiune predominent centrala:


A. Clonidina
B. Guanabenz
C. Guanfacina
D. Guanitidina
E. Guanadrel
(pag. 1530)

M2209162. Indicati medicamentele antihipertensive cu actiune la nivelul terminatiilor nervoase


adrenergice postganglionare:
A. Guanabenz
B. Guanfacina
C. Metildopa
D. Guanetidina
E. Guanadrel
(pag. 1530)

M2209163. Indicati drogurile antihipertensive care produce hipotensiune arteriala:


A. Clonidina
B. Metildopa
C. Rezerpina
D. Guanetidina
E. Hidralazina
(pag. 1531)

M2209164. Indicati care din antihipertensive produce sindrom lupus-like:


A. Hidralazina
B. Minoxidil
C. Diazoxid
D. Nitroprusiat
E. Metildopa
(pag. 1532)

M2209165. Care din urmatoarele droguri antihipertensive sunt contraindicate la pacienti cu


feocromocitom dovedit
A. Fentolamina
B. Fenoxibenzamina
C. Trimetafan
D. Rezerpina
E. Guanetidina
(pag. 1532)

M2209166. Care din urmatoarele antihipertensive sunt indicate in feocromocitomul dovedit:


A. Fentolamina
B. Fenoxibenzamina
C. Rezerpina
D. Guanetidina
E. Metildopa

344 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
345 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1531)

M2209167. Care din urmatoarele antihipertensive sunt contraindicate in hiperuricemie:


A. Tiazidice
B. Diuretice de ansa
C. Diazoxid
D. Spironolactona
E. Amilorid
(pag. 1531)

M2209168. Care din urmatoarele antihipertensive sunt contraindicate in blocul cardiac de gradul II sau
III:
A. Verapamil
B. Dialtiazem
C. Losartan
D. Benazepril
E. Captopril
(pag. 1533)

M2209169. Care din urmatoarele antihipertensive sunt contraindicate in stenoza bilaterala de artera
renala:
A. Losartan
B. Captopril
C. Metoprolol
D. Metildopa
E. Rezerpina
(pag. 1532,1533)

M2209170. Care din urmatoarele antihipertensive nu se pot administra la bolanvi cu boala coronariana
severa:
A. Trimetafan
B. Fentolamina
C. Minoxidil
D. Captopril
E. Losartan
(pag. 1531)

M2209171. Indicati care din urmatoarele antihipertensive este contraindicat in sarcina:


A. Diuretice de ansa
B. Metildopa
C. Captopril
D. Losartan
E. Fosinoprol
(pag. 1533)

M2209172. Indicati medicamentele care inhiba secretia de renina:


A. Clonidina
B. Rezerpina
C. Metildopa
D. Captopril
E. Enalapril
(pag. 1534)

345 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
346 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2209173. Indicati care din urmatorii agenti inhiba enzima de conversie a angiotensinei:
A. Lisinopril
B. Quinapril
C. Ramipril
D. Losartan
E. Felodipina
(pag. 1534)

M2209174. Ce efecte sunt atribuite medicamentelor care inhiba enzina de conversie a angiotensinei:
A. Inhiba generarea unui vasoconstrictor potent : angiotenisina II
B. Pot incetini degradarea bradikininei
C. Pot altera productia de prostaglandine
D. Nu modifica activitatea sistemului nervos adrenergic
E. Inhiba competitiv legarea angiotensinei ei de subtipul de receptor AT a angiotensinei II
(pag. 1534)

M2209175. In ce situatii este activat sistemul renina:


A. In insuficienta cardiaca severa
B. Tratament diuretic anterior
C. Restrictie substantiala de sare
D. Administrarea de sare
E. Tratament cu clonidina
(pag. 1534)

M2209176. Indicati medicamentele care apartin dihidropiridinelor:


A. Nifedipina
B. Amlodipina
C. Felodipina
D. Diltiazem
E. Verapamil
(pag. 1534)

M2209177. Ce atitudine se adopta legat de tratamentul diuretic si inhibitorii enzimei de conversie a


agiotensinei:
A. De obicei diureticele sunt stopate cu 2-3 zile inainte de inceperea administrarii de inhibitori ai enzimei de
conversie
B. Stopate initial, sunt reintroduse din nou, mai tirziu, daca este necesar
C. Nu exista nici o restrictie legate de administrarea diureticele in momentul initierii tratamentului cu inhibitorii
enzimei de conversie
D. La introducerea inhibitorilor enzimei de conversie este necesar sa se creasca dozele de diuretice
E. Daca bolnavul se afla sub tratament diuretic este necesar ca inhibitorii enzimei de conversie sa se
utilizeze cu prudenta pentru a evita hipotensiunea accentuata.
(pag. 1534)

M2209178. Indicati medicamentele care provoaca tahicardie


A. Nifedipina
B. Amlodipina
C. Felodipina
D. Diltiazemul
E. Verapamilul
(pag. 1534)

M2209179. Indicati medicamentele ce incetinesc conducerea atrioventriculara

346 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
347 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. Nifedipina
B. Amlodipina
C. Felodipina
D. Verapamil
E. Diltiazem
(pag. 1534)

M2209180. Ce afirmatii privind utilizarea diazoxidului in hipertensiunea arteriala sunt adevarate:


A. Este un derivat tiazidic
B. Este administrat doar in situatii acute
C. Este un diuretic
D. Scade toleranta la glucide
E. Efectul dureaza doar citeva minute
(pag. 1534)

M2209181. Care sunt motivele pentru care diureticele tiazidice ar trebui sa joace un rol mai restrins in
tratamentul hipertensiunii artetiale:
A. Complianta redusa la tratament
B. Efecte adverse metabolice
C. O frecventa crescuta a aritmiilor cardiace
D. O frecventa crescuta a mortii subite
E. Producerea frecventa de hipotensiune ortostatica
(pag. 1535)

M2209182. Ce medicamente nu determina nici un efect advers asupra fatului:


A. Hidralazina
B. Metildopa
C. Nitroprusiatul
D. Captopril
E. Enalapril
(pag. 1536)

M2209183. Ce medicamente pot produce reactii adverse asupra fatului


A. Nitroprusiatul
B. Captopril
C. Enalapril
D. Metildopa
E. Hidralazina
(pag. 1536)

M2209184. Care dintre urmatoarele maresc suferinta fetala la o gravida hipertensiva:


A. Restrictie severade sare
B. Diuretice
C. Betablocante
D. Metildopa
E. Hidralazina
(pag. 1536)

M2209185. Care sunt obiectivele tratamentului la pacient cu hipertensiune maligna:


A. Corectarea complicatiilor medicale
B. Scaderea presiunii diastolice cu o treime
C. Scaderea presiunii diastolice cu o treime, dar nu sub 95 mm Hg

347 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
348 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Scaderea presiunii diastolice la 80 mm Hg


E. Scaderea presiunii diastolice la 90 mm Hg
(pag. 1537)

M2209186. Care din afirmatiile privind tratamentul cu nitroprusiat in hipertensiunea maligna sunt
adevarate:
A. Se administreaza in perfuzie intravenoasa continua, doza fiind de 0,25-8 (microg/kg)/min
B. El dilata numai arteriolelor
C. El prezinta fata de blocantele ganglionare avantajul de a nu fi asociat cu dezvoltarea tahifilaxiei
D. Poate fi utilizat timp de zile insa se produc efecte adverse notabile
E. Dozajul poate fi controlat cu o perfuzie cu pompa
(pag. 1537)

M2209187. Indicati ce afirmatii privind utilizarea nitroglicerinei la un pacient hipertensiv sunt adevarate:
A. Este administrata in perfuzie continua, la un ritm de 5-100 microg/min
B. Actioneaza mai ales la nivelul arteriolelor si mai putin la nivelul venelor
C. Se administreaza mai ales in tratamentul hipertensiunii dupa chirurgia de bypass coronarian
D. Se administreaza mai ales in tratamentul hipertensiunii asociata cu insuficienta ventriculara stinga
E. Este administrata in perfuzie continua, la un ritm de 5-100 mg/min
(pag. 1537)

M2209188. La ce categorii de bolnavi nu se administreaza diazoxid:


A. La pacientii la care se suspecteaza disectia de aortei toracice
B. La pacientii la care se suspecteaza infarctul miocardic
C. In hipertensiunea maligna
D. La orice bolnav hipertensiv
E. La pacientii la care se suspecteaza disectia de aortei abdominale
(pag. 1537)

M2209189. La ce categorii de bolnavi hipertensivi este indicat labetalolul intravenos:


A. Cu infarct miocardic
B. Cu angina pectorala
C. Cu insuficienta cardiaca
D. Cu astm bronsic
E. Cu bloc cardiac
(pag. 1537)

M2209190. La ce categorii de bolnavi hipertensivi este contraindicat labetalolul:


A. Cu infarct miocardic
B. Cu angina pectorala
C. Cu insuficienta cardiaca
D. Cu bradicardie
E. Cu bloc cardiac
(pag. 1537)

M2209191. La ce categorii de bolnavi hipertensivi poate sa nu fie eficient labetalolul:


A. La cei cu infarct miocardic
B. Cu angina pectorala
C. La pacientii tratati anterior cu metoprolol
D. La pacientii tratati anterior cu atenolol
E. La pacientii tratati anterior cu propranolol
(pag. 1537)

348 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
349 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2209192. Indicati la ce categorie de bolnavi hipertensivi va fi evitatata hidralazina:


A. Cu ischemie miocardica
B. Cu disectie de aorta
C. Cu preeclamsie
D. Cu hipertensiune maligna
E. Cu boala renala
(pag. 1537)

M2209193. Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul hipertensiune arteriale sunt adevarate:
A. Metoprololul se administreaza oral in doza de 25-150 mg de doua ori pe zi
B. Timolulul se administreazaoral in doza de 20-120mg de doua ori pe zi
C. Nadololul se administreaza in doza de 5 mg zilnic
D. Propranololul se administreaza oral in doza de 10-120 mg de 2-4 ori pe zi
E. Pindololul se administreaza oral in doza de 200 mg pe zi
(pag. 1537)

M2209194. Indicati agentii terapeutici utilizati in tratamentul hipertensiunii maligne care au actiune
imediata:
A. Nitroprusiat
B. Trimetafan
C. Enalapril
D. Hidralazina
E. Labetalol
(pag. 1532)

M2209195. Indicati agentii terapeutici cu actiune imediata utilizati in tratamentul hipertensiunii maligne:
A. Nifedipina
B. Nitroglicerina
C. Diazoxid
D. Trimetafan
E. Hidralazina
(pag. 1534)

M2209196. Indicati agentii terapeutici cu actiune intirziata utilizati in tratamentul hipertensiuni maligne:
A. Nitroglicerina
B. Enalapril
C. Hidralazina
D. Labetalol
E. Nifedipina
(pag. 1534)

M2209197. Ce afirmatii legate de utilizarea minoxidilului in hipertensiunea arteriala nu sunt adevarate:


A. Este mai putin potent decit hidralazina
B. Produce hipertricoza
C. Produce retentie lichidiana
D. Indicatia este limitata la pacientii cu hipertensiune severa si insuficienta renala
E. Sunt indicati la pacientii cu boala coronarian severa
(pag. 1534)

M2309198. Hipertensiunea arteriala de cauza endocrina poate apare in:


A. boala renala polichistica
B. sindrom Cushing

349 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
350 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. feocromocitom
D. coarctatia de aorta
E. mixedem
(pag. 1523)

M2309199. Encefalopatia hipertensiva consta din urmatoarul complex de simptome:


A. tulburari ale constientei
B. presiune intracraniana crescuta
C. dureri precordiale
D. anxietate
E. retinopatie cu edem papilar
(pag. 1528)

M2309200. Cel mai bun procedeu de screening pentru feocromocitom este:


A. dozarea reninei plasmatice
B. dozarea catecolaminelor urinare
C. dozarea metabolitilor catecolaminelor in urina
D. dozarea angiotensinei II
E. dozarea K+ plasmatic
(pag. 1528)

M2309201. Controlul regimului alimentar in hipertensiunea arteriala prezinta urmatoarele aspecte:


A. restrictie severa de sodiu
B. restrictie usoara de sodiu
C. reducerea aportului caloric la pacientii supraponderali
D. eliminarea/reducerea consumului de alcool
E. cresterea aportului lipidic
(pag. 1530)

M2309202. Agentii antiadrenergici actioneaza la nivel


A. central, pe centrul vasomotor
B. periferic, pe neuronii periferici
C. periferic, pe receptorii serotoninergici
D. periferic, pe receptorii adrenergici
E. central, hipotalamic
(pag. 1530)

M2309203. Metoprololul este contraindicat in:


A. angina pectorala
B. astmul bronsic
C. sindrom de sinus bolnav
D. hipertensiune usoara
E. hiperuricemie
(pag. 1532)

M2309204. Cele mai frecvente efecte secundare ale inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei
sunt:
A. hipotensiune
B. tahicardie
C. tuse
D. bradicardie
E. diaree

350 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
351 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1532)

M2309205. In patogenia hipertensiunii arteriale maligne se discuta interventia urmatorilor factori:


A. hipersecretie de renina
B. necroza fibrinoida arteriolara
C. dilatarea arterelor cerebrale
D. productie crescuta de aldosteron
E. deteliorarea functiei renale
(pag. 1537)

M2309206. Pacienta gravida si hipertensiva va fi tratata cu:


A. Tiazide
B. Metildopa
C. Betablocante
D. Hidralazina
E. blocante de receptori de angiotensina
(pag. 1536)

M2309207. Raspunsul terapeutic slab la pacientii cu hipertensiune arteriala poate fi cauzat de:
A. aport excesiv de sare
B. simpatomimetice
C. scaderea in greutate
D. doze inadecvate
E. cresterea sintezei de renina
(pag. 1536)

M2509208. Cauze de hipertensiune arterială cu volum bătaie crescut sunt:


A. insuficienţa aortică
B. coarctaţia de aortă
C. tromboembolismul pulmonar
D. tireotoxicoza
E. poliarterita nodoasă
(pag. 1523)

M2509209. Cauze endocrine de hipertensiune arterială cu rezistenţă vasculară crescută sunt:


A. acromegalia
B. mixedemul
C. insuficienţa corticosuprarenală cronică
D. sindromul Cushing
E. feocromocitomul
(pag. 1423)

M2509210. Afecţiunile renale care sunt cauze de hipertensiune arterială cu rezistenţă vasculară
periferică crescută sunt:
A. glomerulonefrita acută
B. glomerulonefrita cronică
C. pielonefrita acută
D. pielonefrita cronică
E. boala renală polichistică
(pag. 1423)

M2509211. Factorii de risc care indică un pronostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale sunt:
A. sexul feminin

351 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
352 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. fumatul
C. hipercolesterolemia
D. diabetul zaharat
E. hiponatremia
(pag. 1525-26)

M2509212. Corelaţiile dintre hipertensiunea arterială şi obezitate prezintă următoarele aspecte:


A. creşterea în greutate este asociată cu o frecvenţă crescută a hipertensiunii
B. la pacienţii obezi cu hipertensiune scăderea în greutate reduce tensiunea arterială
C. la pacienţii obezi hipertensivi trataţi medicamentos scăderea în greutate reduce intensitatea tratamentului
necesar
D. creşterea în greutate reduce efectele hipertensiunii asupra ratelor de mortalitate
E. obezitatea nu este factor de risc al hipertensiunii
(pag. 1525)

M2509213. În hipertensiunea secundară afecţiunilor renale angiotensina II circulantă creşte presiunea


arterială prin mai multe mecanisme:
A. vasoconstricţie directă
B. stimularea secreţiei de aldosteron ce determină retenţie sodică
C. hiperinsulinemie şi rezistenţă la insulină
D. stimularea sistemului nervos adrenergic
E. creşterea colesterolului plasmatic
(pag. 1526)

M2509214. Următoarele semne de afectare de organ indică un pronostic nefavorabil al hipertensiunii


arteriale:
A. cardiomegalia
B. arteriopatiile obliterante la nivelul membrelor inferioare
C. exudatele şi hemoragiile retiniene
D. accidentul vascular cerebral
E. polineuropatia periferică
(pag. 1526)

M2509215. Care dintre următoarele modificări retiniene se întâlnesc în hipertensiunea arterială:


A. vase retiniene palide, fără reflex
B. vase de neoformaţie
C. hemoragii
D. exsudate
E. edem papilar
(pag. 1527)

M2509216. Encefalopatia hipertensivă constă din următorul complex de simptome:


A. hipertensiune severă
B. creşterea presiunii intracraniene
C. retinopatie cu edem papilar
D. stază jugulară
E. tulburări ale conştienţei
(pag. 1528)

M2509217. Care dintre următoarele manifestări hemoragice se întâlnesc frecvent la pacienţii


hipertensivi:
A. epistaxisul
B. hemoptizia

352 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
353 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. hematemeza
D. hematuria
E. metroragia
(pag. 1528)

M2509218. Anumite aspecte furnizate de istoric, examen fizic sau explorări de laborator uzuale pot
sugera o cauză secundară de hipertensiune arterială:
A. debutul hipertensiunii la pacienţi cu vârsta sub 25 de ani
B. prezenţa cefaleei occipitale, predominent matinale
C. hipertrofia ventriculară concentrică
D. prezenţa unui suflu abdominal
E. hemoragiile şi exudatele retiniene
(pag. 1528)

M2509219. Care dintre următoarele diuretice pot fi administrate împreună cu un diuretic tiazidic pentru
a reduce eliminarea urinară de potasiu:
A. Furosemidul
B. Bumetamida
C. Triamterenul
D. Amiloridul
E. Spironolactona
(pag. 1530-31)

M2509220. Contraindicaţiile şi precauţiile în administrarea beta-blocantelor la pacienţii hipertensivi


sunt:
A. extrasitolele atriale şi ventriculare
B. sindromul de sinus bolnav
C. blocul cardiac de gradul II sau III
D. angina stabilă
E. astmul bronşic
(pag. 1532-33)

M2509221. Care dintre următoarele medicamente fac parte din clasa antagoniştilor canalelor de calciu:
A. Amlodipina
B. Felodipina
C. Guanetidina
D. Hidralazina
E. Nifedipina
(pag. 1533)

M2509222. Medicamentele din următoarele grupe pot fi utilizate ca primă linie terapeutică în
tratamentul hipertensiunii arteriale:
A. diureticele
B. vasodilatatoarele periferice
C. beta-blocantele
D. inhibitorii enzimei de conversie
E. antagoniştii canalelor de calciu
(pag. 1535)

M2509223. Dacă hipertensiunea arterială nu este controlată sub asociere medicamentoasă în doză
completă trebuie luate în consideraţie anumite aspecte:
A. vârsta înaintată
B. un aport mare de sodiu

353 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
354 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. eventuala prezenţă a unei cauze secundare de hipertensiune


D. hiperinsulinemia
E. prezenţa insuficienţei cardiaca
(pag. 1535-36)

M2509224. Blocanţii receptorilor alfa-adrenergici folosiţi în tratamentul hipertensiunii arteriale sunt:


A. Amrinona
B. Diazoxidul
C. Fentolamina
D. Losartanul
E. Prazosinul
(pag. 1531-33)

M2509225. Blocanţii receptorilor beta-adrenergici au următoarele efecte ce îi recomandă în tratamentul


hipertensiunii arteriale:
A. scad volumul sanguin circulant
B. cresc natriureza
C. blochează efectele sistemului nervos simpatic asupra cordului
D. blochează eliberarea reninei din celulele juxtaglomerulare renale
E. scad influxul de calciu în celule
(pag. 1533)

M2509226. Hipertensiunea arterială malignă se caracterizează prin:


A. leziunea vasculară caracteristică este necroza fibrinoidă a pereţilor arterelor mici şi arteriolelor
B. prezintă manifestări de encefalopatie hipertensivă
C. prezintă semne de anemie hemolitică microangiopatică
D. nu determină afectare renală
E. edem papilar la nivel retinian
(pag. 1537)

M2609227. Referitor la prevalenţa hipertensiunii arteriale sunt adevărate următoarele afirmaţi:


A. prevalenţa este mai mare la populaţia care nu aparţine rasei albe
B. hipertensiunea arterială secundară are o prevalenţă la bărbaţi în jur de 70-80%
C. la femei prevalenţa este în legătură directă cu vârsta
D. la femei apare o creştere substanţială a prevalenţei după menopauză
E. rata frecvenţei hipertensiunii la femei în comparaţie cu bărbaţi este mai mare la vârsta de 30 ani
(pag. 1523)

M2609228. Factorii de risc care indică un pronostic nefavorabil al hipertensiunii arteriale:


A. vârsta înaintată
B. consumul de alcool
C. hipercolesterolemie
D. sexul feminin
E. subponderalitatea
(pag. 1526)

M2609229. Cauze de hipertensiune arterială secundară pot fi:


A. hiperaldosteronismul primar
B. folosirea de contraceptive orale
C. coarctaţia de aortă
D. hipocalcemia
E. pielonefrita acută

354 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
355 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1526-1527)

M2609230. Efectele hipertensiunii asupra cordului se manifestă prin:


A. Hipertrofie concentrică de ventricul stâng
B. Dilatarea ventriculului stâng
C. Miocardită
D. Angină pectorală
E. Endocardită subacută
(pag. 1527)

M2609231. Simptomatologia encefalopatiei hipertensive se compune din următoarele:


A. Apoplexii
B. Scăderea presiunii intracraniene
C. Tulburări ale conştienţei
D. Retinopatie cu edem papilar
E. Toate cele de mai sus
(pag. 1528)

M2609232. Referitor la diagnosticul hipertensiunii arteriale secundare sunt corecte următoarele


afecţiuni:
A. Metoda de diagnostic de elecţie a hipertensiunii renovasculare este dozarea metaboliţilor catecolaminelor
din urina de 24h
B. Supresia nivelului cortizolului plasmatic sub 140nmol/l (5microg/dl) confirmă sindromul Cushing
C. Aspect sugestive de ischemie renală la uiv: întârzierea unilaterală a apariţiei şi excreţiei substanţei de
contrast
D. În feocromocitom metodă de diagnostic util este dozarea nivelului plasmatic de catecolamine
E. Hiperkalemia este caracteristică hiperaldosteronismului primar
(pag. 1528-1529)

M2609233. Reacţiile adverse ale tratamentului cu agenţi antiadrenergici cenrtali (clonidină, guanfacină)
pot fi:
A. Hipotensiune posturală
B. Hipersalivaţie
C. Deleţie de potasiu
D. Insomnie
E. Hiperuricemie
(pag. 1531)

M2609234. Factori de risc care indică un prognostic nefavorabil al HTA sunt următoarele:
A. consum exagerat de alcool
B. sexul feminin
C. diabetul insipid
D. hipercolesterolemia
E. obezitatea
(pag. 1526)

M2609235. Care dintre medicamentele sunt preferate în tratamentul hipertensiunii maligne cu


insuficienşă cardiacă stângă:
A. nitroglicerina
B. moxonidina
C. enalapril (iv)
D. propranolol
E. furosemid

355 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
356 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1537)

M2609236. Aspecte sugestive pentru ischemia renală în HTA renovasculară include următoarele:
A. întârzierea unilaterală a apariţiei şi excreţiei substantei de contrast
B. o diferenţă între dimensiunile rinichilor mai mare de 1,5cm
C. contur regulat al siluetei renale
D. staza substantei de contrast în vezica urinară
E. hiperconcentrarea substantei de contrast în sistemul colector al rinichiului mai mic
(pag. 1528)

M2609237. Medicamente antihipertensive cu acţiune predominant centrală sunt următoarele:


A. Clonidina
B. Valsartan
C. Gallopamil
D. Metildopa
E. Guanfacina
(pag. 1530)

M2609238. Sunt adevărate următoarele afirmaţii referitor la blocanţii receptorilor beta adrenergici:
A. se indică în activitate nervoasă simpatică cardiacă crescută
B. nu influenţează metabolismul glucidic
C. poate precipita insuficienţa cardiacă congestivă
D. se poate administra şi în astm bronsic
E. inhibă raspunsurile simpatice responsabile de hipoglicemie
(pag. 1533)

M2609239. Motivele unui răspuns terapeutic slab la pacienţii cu hipertensiune sunt următoarele:
A. forme secundare de HTA
B. efecte medicamentoase sinergiste
C. doze inadecvate (mici)
D. pancreatită cronică
E. administrarea paralelă a corticosteroizilor
(pag. 1536)

M2609240. Pacienta gravidă şi hipertensivă se poate trata cu următoarele antihipertensive:


A. metildopa
B. hidralazina
C. antagonistii canalelor de calciu
D. inhibitorii enzimei de conversie
E. nitroprusiatul
(pag. 1536)

M2609241. Următoarele afirmaţii sunt adevărate în legătură cu antagoniştii canalelor de Ca:


A. numai dihidropiridinele produc tahicardie reflexă
B. diltiazemul, verapamilul pot accelera conducerea atrio-ventriculară
C. antagonistii canalelor de calciu au efect diabetogen
D. au efect inotrop pozitiv
E. se utilizează cu precauţie la pacienţii hipertensivi cu insuficienţă cardiacă
(pag. 1534)

M2609242. Cauzele de hipertensiune arterială secundară de cauza endocrină sunt următoarele cu


EXCEPŢIA:
A. Policitemia vera

356 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
357 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Acromegalia
C. Coarctaţie de aortă
D. Sindromul Cushing
E. Hiperaldosteronismul primar
(pag. 1523)

M2609243. Contraindicaţiile tratamentului cu diuretice de ansă (furosemid) sunt:


A. Insuficienţă renală
B. Insuficienţă ventriculară stângă
C. Ciroză hepatică
D. Hiperuricemie
E. Hiperaldosteronism primar
(pag. 1531)

M2609244. Reacţii adverse ale propranololului:


A. Retenţie lichidiană marcată
B. Fenomen Raynaud
C. Bronhospasm
D. Leucopenie, pancitopenie
E. Dislipidemii (hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie)
(pag. 1532)

M2709245. Hipertensiunea renoparenchimatoasa:


A. Este sistolica si diastolica (cu rezistenta periferica crescuta).
B. Activitatea reninei plasmatice este crescuta mai rar decat in cea renovasculara
C. Debitul cardiac este normal(daca nu exista uremie sau anemie)
D. Volumul sanguin tinde sa fie mic la pacientii cu boala renoparenchimatoasa severa
E. Exista posibilitatea ca rinichi afectati sa produca o substanta vasopresoare neidentificata,alta decat renina
(pag. 1526,1523)

M2709246. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre feocromocitom:


A. Exista o secretie crescuta de epinefrina si norepinefrina
B. Este determinat de o tumora localizata cel mai adesea in medulosuprarenala
C. Este determinat de o tumora localizata in corticosuprarenala
D. Diagnosticul este confirmat prin existenta unei excretii urinare normale a epinefrinei
E. Fentolamina trebuie administrata cu prudenta la pacientii in criza hipertensiva care asociaza boala
coronariana severa
(pag. 1531)

M2709247. Afectarea renala din HTA se caraterizeaza prin:


A. Leziuni aterosclerotice ale arteriolelor aferente si eferente ale capilarelor glomerulare
B. Scarerea ratei de filtrare glomerulara
C. Mentinerea ratei de filtrare glomerulara
D. Disfunctie tubulara
E. Prezenta proteinuriei si hematuriei macroscopice secundare leziunilor glomerulare
(pag. 1528)

M2709248. In urma efetuarii urografiei iv cu secventa rapida minutata urmatoarele aspecte pot fi
sugestive pentru o hipertensiune renovasculara:
A. Conturul neregulat al siluetei renale
B. Intarzierea unilaterala a aparitiei si excretiei substantei de contrast
C. Hiperconcentrarea substantei de contrast in sistemul colector al rinichiului mai mic

357 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
358 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Hiperconcentrarea substantei de contrast in sistemul colector al rinichiului mai mare


E. Hipoconcentrarea substantei de contrast in sistemul colector al rinichiului mai mic
(pag. 1528)

M2709249. Pentru hipertensiunea renovasculara urmatoarele teste pot fi folosite in screening:


A. Renograma indusa de Captopril
B. Angiograma renala cu determinarile reninei in venele renale
C. Ecografia renala cu evaluarea Doppler a arterelor renale
D. RMN
E. Tomografie computerizata
(pag. 1528)

M2809250. Obiectivele initiale ale tratamentului hipertensiunii arteriale maligne sunt:


A. Reducerea presiunii diastolice cu o treime,dar nu sub 75 mm Hg
B. corectarea complicatiilor medicale
C. reducerea presiunii diastolice sub 95 mm Hg
D. reducerea presiunii diastolice cu o treime,dar nu sub 95 mm Hg
E. reducerea presiunii diastolice sub 85 mm Hg
(pag. 1537)

M2809251. Daca pacientul necesita scaderea rapida presiunii arteriale,se poate utiliza:
A. Enalaprilat
B. Hidralazina I.V.
C. Nitroprusiat
D. Nitroglicerina I.V.
E. Diazoxid
(pag. 1390)

M2809252. Daca pacientul necesita scaderea rapida presiunii arteriale,se poate utiliza:
A. Enalaprilat
B. Hidralazina I.V.
C. Nitroprusiat
D. Nitroglicerina I.V.
E. Diazoxid
(pag. 1534)

M2809253. Labetalolul I.V. este util in:


A. infarctul miocardic
B. angina pectorala
C. eclampsia fara raspuns la hidralazina
D. cazurile tratate anterior cu beta-blocante
E. astmul bronsic
(pag. 1537)

M2809254. Nitroglicerina este utila in tratamentul hipertensiunii arteriale:


A. asociata cu accident vascular cerebral acut
B. dupa chirurgia de by-pass aortocoronarian
C. asociata cu infarct miocardic
D. cu angina pectorala instabila
E. cu insuficienta ventriculara stanga
(pag. 1537)

358 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
359 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2809255. La pacientii suspecti de feocromocitom se evita:


A. fenolamina
B. metildopa
C. rezerpina
D. guanetidina
E. fenoxibenzamina
(pag. 1538,2264)

M2809256. Hiperaldosteronismul primar poate fi determinat de:


A. tumora unilaterala de suprarenala
B. hiperplazie suprarenaliana bilaterala
C. tumora a aparatului juxtaglomerular
D. tumora de ganglioni simpatici
E. tumora de hipofiza
(pag. 1527)

M2809257. Despre antagonistii receptorilor de angiotensina II urmatoarele afirmatii sunt false, cu


exceptia:
A. sunt mai eficienti decat IECA
B. nu cauzeaza tuse
C. inhiba competitiv subtipul de receptor AT1 al angiotensinei II
D. cauzeaza mai frecvent angioedem
E. utilitatea este similara cu a IECA
(pag. 1534)

M2809258. Despre antihipertensivele folosite in HTA maligna sunt adevarate urmatoarele, cu exceptia:
A. diazoxidul are efect predominat venodilatator
B. trimetafanul este arterio si venodilatator
C. nitroglicerina este predominant arteriodilatator
D. labetalolul se administreaza la pacienti cu insuficienta cardiaca
E. nitroprusiatul de sodiu este arterio si venodilatator
(pag. 1537)

M2809259. Motivele unui raspuns terapeutic slab la pacientii cu hipertensiune sunt urmatoarele:
A. forme secundare de HTA
B. efecte medicamentoase sinergiste
C. doze inadecvate (mici)
D. pancreatita cronica
E. administrarea paralela a corticosteroizilor
(pag. 1536)

359 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
360 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 10
Insuficienta cardiaca
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1110001. NU este o afirmatie adevarata privind hipertrofia concentrica ventriculara:


A. Apare in conditiile unei solicitari cronice de presiune
B. Insuficienta aortica este o cauza majora
C. Implica un raport crescut intre grosimea peretelui si diametrul cavitatii ventriculare
D. Poate fi urmarea unei hipertensiuni arteriale netratate
E. Statusul hiperfunctional stabil poate precede cu cativa ani insuficienta cardiaca
(pag. 1420)

M1110002. O femeie in varsta de 40 ani prezinta edeme ale membrelor inferioare recent aparute.
Refluxul hepatojugular este absent in conditiile unei presiuni venoase jugulare normale. Edemele pot fi
asociate cu urmatoarele cauze, cu exceptia:
A. Edeme gravitationale
B. Hipoalbuminemia
C. Edeme premenstruale
D. Insuficienta cardiaca dreapta
E. Boala varicoasa
(pag. 1424)

M1110003. NU este un efect al tratamentului cu digoxina:


A. Stimularea Na-K-ATPazei membranare
B. Prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrioventricular
C. Producerea unei vasodilatatii reflexe la cei cu insuficienta cardiaca
D. imbunatatirea golirii ventriculare
E. Cresterea automatismului si activitatii electrice ectopice
(pag. 1429)

M1110004. Care dintre urmatoarele tulburari de ritm este caracteristica intoxicatiei digitalice:
A. Bigeminism supraventricular
B. Tahicardia sinusala
C. Tahicardia atriala nonparoxistica cu bloc atrioventricular variabil
D. Tahicardia ventriculara
E. Tahicardia jonctionala atrioventriculara
(pag. 1429)

M1110005. La un pacient de 82 ani digitalizat cronic apar: anorexie, greata, palpitatii. Sunt prezente
extrasistole ventriculare bigeminate, iar digitalemia = 2,3 ng/ml. Care dintre urmatorii factori NU poate
fi implicat in favorizarea acestor manifestari:
A. Insuficienta renala
B. Hipocalcemia
C. Infarctul miocardic acut
D. Hipotiroidismul
E. Depletia de magneziu

360 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
361 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1429)

M1110006. In care din urmatoarele cauze de insuficienta cardiaca vasodilatatoarele NU sunt utile
terapeutic ?
A. Insuficienta aortica
B. Hipertensiune arteriala sistemica
C. Cardiomiopatia restrictiva
D. Infarctul miocardic
E. Rezistenta vasculara sistemica crescuta
(pag. 1428)

M1210007. Care din urmatoarele reprezinta vasodilatatorul ideal in insuficienta cardiaca acuta:
A. hidralazina
B. nitroglicerina
C. minoxidilul
D. nitroprusiatul de sodiu
E. prazosinul
(pag. 1428)

M1210008. La pacientii cu insuficienta cardiaca medicamentul de electie pentru fibrilatia atriala este
reprezentat de:
A. chinidina
B. procainamida
C. flecainida
D. amiodarona
E. xilina
(pag. 1430)

M1310009. La pacientii cu insuficienta cardiaca congestiva foarte severa (anasarca) schema


tratamentului diuretic cuprinde:
A. Asocierea hidroclorotiazidei cu doze mici de spironolactona.
B. Numai spironolactona in doze mici.
C. Asocierea unui diuretic de ansa cu un diuretic tiazidic si cu spironolactona.
D. Asocierea de spironolactona cu triamteren.
E. Asocierea de triamteren cu amilorid.
(pag. 1427)

M1310010. La pacientii cu insuficienta cardiaca prin disfunctie sistolica, administrarea inhibitorilor


enzimei de conversie a angiotensinei:
A. Este indicata numai in clasa NYHA IV.
B. Este contraindicata in clasele NYHA I si IV.
C. Se administreaza numai in clasele NYHA II si III.
D. Este indicata in toate clasele NYHA, daca tensiunea arteriala sistolica este ≥ 100 mmHg.
E. Nu are indicatii.
(pag. 1425)

M1310011. Administrarea vasodilatatoarelor arteriale sistemice nu se recomanda in tratamentul


urmatoarei forme de insuficienta cardiaca:
A. Cu disfunctie sistolica izolata a ventriculului stang.
B. Cu edeme si ascita.
C. Cu disfunctie sistolica si diastolica a ventriculului stang.
D. Cu disfunctie diastolica izolata a ventriculului stang.
E. Cu leziuni de regurgitare mitrala sau aortica.

361 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
362 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1428)

M1310012. Conditiile minime necesare pentru afirmarea diagnosticului clinic de insuficienta cardiaca
congestiva cu ajutorul criteriilor Framingham sunt:
A. Prezenta unui criteriu major si a unui criteriu minor.
B. Prezenta a doua criterii majore si a unui criteriu minor.
C. Prezenta unui criteriu major si a doua criterii minore.
D. Prezenta a trei criterii minore.
E. Prezenta unui criteriu major.
(pag. 1424)

M1310013. Care dintre masurile terapeutice de mai jos nu se aplica in edemul pulmonar acut?
A. Administrarea intravenoasa de morfina.
B. Oxigenoterapie.
C. Administrarea intravenoasa de furosemid.
D. Administrarea orala de spironolactona, 200 mg.
E. Administrarea intravenoasa a nitroprusiatului de sodiu.
(pag. 1431)

M1310014. Care dintre urmatoarele afirmatii privind intoxicatia digitalica sunt gresite?
A. Anorexia, greata si varsaturile sunt semne precoce de toxicitate.
B. Extrasistolia ventriculara bigeminata, tahicardia ventriculara si blocurile atrioventriculare aparute in cursul
digitalizarii sunt manifestari de toxicitate.
C. Tahicardia atriala neparoxistica cu bloc variabil nu este caracteristica intoxicatiei digitalice.
D. Administrarea chinidinei, verapamilului, propafenonei si amiodaronei la pacientii digitalizati creste
concentratia plasmatica a digitalei, favorizand efectele toxice.
E. in prezenta demnelor de intoxicatie, nivelul seric al digitalei depaseste 2 ng/ml.
(pag. 1429)

M1410015. Care sunt limitele intre care variaza in mod normal debitul cardiac:
A. 2-2,5 l/min/m2
B. 2-3 l/min/m2
C. 2,5-3,5 l/min/m2
D. 2,2-3 l/min/m2
E. 2,2-3,5 l/min/m2
(pag. 1421)

M1410016. Cate din criteriile Framingham sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului de
insuficienta cardiaca:
A. 1 major si 2 minore
B. 2 majore si 1 minor
C. 2 majore si 2 minore
D. 1 major si 1 minor
E. 2 majore si 3 minore
(pag. 1424)

M1410017. Digitala este mult mai benefica in tratamentul insuficientei cardiace din:
A. cardiopatia ischemica cronica
B. cardiomiopatia hipertrofica
C. miocardita
D. stenoza mitrala in ritm sinusal
E. anemie
(pag. 1429)

362 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
363 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1410018. Care din urmatoarele medicamente nu cresc riscul de intoxicatie digitalica si nu necesita
reducerea dozelor de digitala:
A. chinidina
B. metoprololul
C. verapamilul
D. amiodarona
E. propafenona
(pag. 1429)

M1410019. Care din urmatoarele medicamente se folosesc in managementul insuficientei cardiace


diastolice pentru prevenirea sau regresia fibrozei miocardice:
A. amiodarona
B. captoprilul
C. furosemidul
D. amrinona
E. digoxinul
(pag. 1430)

M1410020. Care este antiaritmicul de electie folosit la pacientii cu insuficienta cardiaca ce prezinta
tahiaritmii:
A. chinidina
B. procaindamida
C. amiodarona
D. flecainida
E. sotalolul
(pag. 1430)

M1510021. Hipertrofia ventriculara excentrica, ca mecanism adaptator al unei solicitari hemodinamice


crescute, se intalneste intr-una din urmatoarele afectiuni:
A. stenoza mitrala
B. stenoza aortica
C. insuficienta aortica
D. hipertensiunea arteriala
E. pericardita cronica constrictiva
(pag. 1420)

M1510022. In care din urmatoarele afectiuni care au condus la instalarea insuficientei cardiace ascita
masiva apare mai frecvent:
A. hipertensiunea arteriala
B. infarctul miocardic
C. endocardita infectioasa
D. cardiomiopatia hipertrofica
E. pericardita constrictiva
(pag. 1424)

M1510023. La pacientii cu insuficienta cardiaca severa aportul zilnic de sare trebuie redus la:
A. 0,5-1g
B. 4-6g
C. 6-10g
D. 10-15g
E. 20-30g
(pag. 1426)

363 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
364 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1510024. Amrinona si milrinona fac parte din clasa bipiridine si sunt utilizate in tratamentul:
A. hipertensiunii arteriale
B. tulburarilor de ritm supraventriculare
C. tulburarilor de ritm ventriculare
D. bloc atrioventricular de gradul III
E. insuficientei cardiace severe
(pag. 1430)

M1510025. Unul din urmatoarele medicamente vasodilatatoare are efect predominant asupra venelor:
A. Hidralazina
B. Minoxidilul
C. Prazosinul
D. Nitroglicerina
E. Captoprilul
(pag. 1428)

M1510026. La pacientii cu insuficienta ventriculara stanga severa cu evolutie indelungata, ortopneea si


congestia pulmonara pot diminua intr-una din situatiile urmatoare:
A. producerea unui infarct miocardic acut al ventriculului stang
B. instalarea fibrilatiei atriale
C. cresterea brusca a tensiunii arteriale
D. aparitia insuficientei ventriculului drept
E. ruptura unui cordaj al valvei mitrale
(pag. 1423)

M1610027. Tabloul clinic al I.C. dr. Include urmatoarele semne si simptome, cu EXCEPTIA:
A. Hepatomegale
B. Distensia venoasa periferica
C. Edeme periferice
D. Dispneea paroxistica nocturna
E. Ascita
(pag. 1422)

M1610028. Mecanismele implicate in patogeneza dispeei din IC includ urmatoarele cu EXCEPTIA:


A. Hipertensiune pulmonara veno – capilara
B. Edemul interstitial pulmonar
C. Cresterea compliantei pulmonare
D. Cresterea travaliului muschilor respiratori
E. Activarea receptorilor pulmonari
(pag. 1423)

M1610029. In insuficienta cardiaca, mecanismul adaptativ Frank Starling intervine prin:


A. Reducerea postsarcinii
B. Cresterea presarcinii
C. Reducerea presarcinii
D. Cresterea postsarcinii
E. Scaderea volumului telediastolic
(pag. 1417)

M1610030. Tratamentul vasodilatator al IC cu inhibitori ai enzimei de conversie este recomandat in


urmatoarele situatii:
A. Clasele functionale III si IV NYHA

364 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
365 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. in insuficienta cardiaca pe fond de stenoze valvulare


C. Ca ultima electie
D. Toate clasele functionale NYHA
E. Numai in insuficienta cardiaca de tip sistolic
(pag. 1425)

M2210031. Hipertrofia ventriculara de tip concentric se caracterizeaza prin:


A. cresterea raportului dintre grosimea peretelui si diametrul cavitatii ventriculare
B. mentinerea relativ constanta a raportului dintre grosimea peretelui si diametrul cavitatii ventriculare
C. dilatarea cavitatii ventriculare fara cresterea masei musculare
D. dilatarea cavitatii ventriculare cu cresterea masei musculare
E. cresterea grosimii pericardului
(pag. 1420)

M2210032. Care dintre mecanismele fiziopatologice de mai jos, dintr-o tahiaritmie NU este implicat in
precipitarea unei insuficiente cardiace:
A. reducerea perioadei de umplere ventriculara
B. inducerea disfunctiei miocardice de natura ischemica
C. pierderea pompei atriale
D. scaderea presiunii intraatriale
E. cresterea presiunii intraatriale
(pag. 1420)

M2210033. Substratul fiziopatologic al redistributiei debitului cardiac in insuficienta cardiaca cu debit


mic este:
A. vasodilatatia mediata de parasimpatic
B. cresterea presiunii sistemice venoase
C. cresterea presiunii sistemice capilare
D. vasoconstrictia mediata de catre sistemul nervos adrenergic
E. cresterea presiunii in atriul drept
(pag. 1422)

M2210034. Simptomul cel mai frecvent intalnit in insuficienta cardiaca este:


A. respiratia periodica sau ciclica
B. dispneea
C. senzatia de plenitudine abdominala
D. nicturia
E. oboseala
(pag. 1423)

M2210035. Care este semnul dominant in insuficienta cardiaca acuta:


A. hipotensiunea arteriala
B. cresterea tensiunii arteriale diastolice
C. cresterea tensiunii arteriale sistolice
D. cresterea amplitudinii pulsului periferic
E. cianoza buzelor si a unghiilor
(pag. 1423)

M2210036. Care este semnul obiectiv ce tradeaza o insuficienta cardiaca severa:


A. pulsul alternant
B. pulsul periferic cu amplitudine diminuata
C. tensiunea arteriala diastolica ocazional crescuta

365 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
366 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. pulsul periferic nemodificat


E. bradicardia
(pag. 1423)

M2210037. Care este conditia fiziopatologica in care bolnavii cu insuficienta cardiaca veche NU
prezinta raluri pulmonare (crepitante, umede):
A. cresterea presiunii venoase pulmonare
B. cresterea presiunii capilare pulmonare
C. cresterea drenajului limfatic al fluidului alveolar
D. cresterea presiunii arteriale sistemice
E. scaderea debitului cardiac
(pag. 1424)

M2210038. Care dintre criteriile Framingham de mai jos este major pentru diagnosticul insuficientei
cardiace congestive:
A. hepatomegalia
B. pleurezia
C. tahicardia mai mare sau egala de 120 batai pe minut
D. galopul (Z 3)
E. edemele periferice
(pag. 1424)

M2210039. Care este clasa de medicamente care administrata precoce la pacientii asimptomatici cu
dilatare si/sau hipertrofie cardiaca a intiziat dezvoltarea insuficientei cardiace:
A. diureticele
B. vasodilatatoarele
C. betablocantele
D. digitalicele
E. inhibitorii enzimei de conversie
(pag. 1425)

M2210040. Excesul de diuretice la bolnavii cu insuficienta cardiaca NU determina:


A. expansiunea volumului lichidului interstitial
B. hipovolemie
C. reducerea debitului cardiac
D. slabiciune marcata
E. alterarea functiei renale
(pag. 1426)

M2210041. Care dintre efectele enumerate NU apartine diureticelor tiazidice administrate in insuficienta
cardiaca cronica medie sau moderata:
A. cresterea excretiei de calciu
B. scaderea excretiei de calciu
C. inhibarea selectiva a reabsorbtiei clorurii de sodiu in segmentul cortical distal de dilutie
D. determinarea excretiei unei urini hipertone
E. facilitarea hiponatremiei de dilutie
(pag. 1426)

M2210042. Care dintre diureticele enumerate este tiazidic:


A. metolazona
B. torsemida
C. hidroclorotiazida
D. acidul etacrinic

366 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
367 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. bumetanida
(pag. 1426)

M2210043. Efectul advers care NU se instaleaza la administrarea pe termen lung a tiazidelor este:
A. hiperuricemia
B. acidoza metabolica
C. hipopotasemia
D. alcaloza metabolica
E. hiperglicemia
(pag. 1426)

M2210044. Care dintre efectele adverse de mai jos NU apartine acidului etacrinic:
A. surditatea tranzitorie
B. amauroza
C. rashul cutanat
D. granulocitopenia
E. surditatea permanenta
(pag. 1427)

M2210045. Care este medicamentul a carui actiune diuretica NU depinde de prezenta aldosteronului:
A. amiloridul
B. aldactona A
C. spironolactona
D. lisinoprilul
E. nitroprusiatul de sodiu
(pag. 1427)

M2210046. Care dintre actiunile enumerate mai jos NU caracterizeaza vasodilatatoarele urilizate in
tratamentul insuficientei cardiace:
A. cresterea presiunii telediastolice in ventriculul stang
B. cresterea volumului bataie
C. cresterea debitului cardiac
D. scaderea presiunii capilare pulmonare
E. reducerea presiunii telediastolice in ventriculul stang
(pag. 1428)

M2210047. Vasodilatatorul ideal util in tratamentul insuficientei cardiace acute este:


A. minoxidilul
B. nitroprusiatul de sodiu
C. captoprilul
D. hidralazina
E. prazosinul
(pag. 1428)

M2210048. La bolnavii cu insuficienta cardiaca congestiva digitala NU determina:


A. vasodilatatie reflexa
B. vasoconstrictie venoasa si arteriala
C. scaderea activitatii simpatice
D. cresterea activitatii vagale
E. cresterea automatismului
(pag. 1429)

367 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
368 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2210049. Care este tulburarea de ritm caracteristica intoxicatiei digitalice:


A. fibrilatia ventriculara
B. bigeminismul ventricular
C. tahicardia ventriculara
D. tahicardia atriala nonparoxistica cu bloc atrioventricular variabil
E. extrasistolia ventriculara
(pag. 1429)

M2210050. Administrarea potasiului in intoxicatia digitalica este contraindicata in:


A. extrasistolia ventriculara
B. bigeminismul ventricular
C. prezenta varsaturilor
D. blocul atrioventricular
E. tahicardia sinusala
(pag. 1429)

M2210051. In doze foarte mici, de 1-2 mg/Kgcorp/minut dopamina NU produce:


A. vasoconstrictie renala
B. vasodilatatie mezenterica
C. vasodilatatie renala
D. cresterea excretiei de sodiu
E. cresterea fluxului sanguin renal
(pag. 1430)

M2210052. Care dintre efectele de mai jos NU apartin dobutaminei:


A. cresterea semnificativa a presiunii arteriale sistemice
B. efectul cardioaccelerator slab
C. efectul inotrop pozitiv puternic
D. cresterea debitului cardiac
E. scaderea rezistentei vasculare periferice
(pag. 1430)

M2210053. Combaterea depresiei respiratorii induse de morfina administrata in edemul pulmonar acut
se face cu:
A. ahipnon
B. naloxon
C. miofilin
D. anapetol
E. fenitoin
(pag. 1431)

M2310054. Care din afirmatiile privind tulburarile de ritm din insuficienta cardiaca este adevarata?
A. Aritmiile pot fi tratate fara riscuri numai cu antiaritmice din clasa I.
B. Amiodarona este agentul terapeutic de electie la pacientii cu fibrilatie atriala simptomatica.
C. Tratamentul cu blocante betaadrenergice are efecte proaritmice.
D. Tahiaritmiile apar ca urmare a hiperkaliemiei induse de diureticele de ansa.
E. Toate cele de mai sus.
(pag. 1430)

M2310055. Care dintre masurile de mai jos previne depletia de potasiu la pacientii cu insuficienta
cardiaca, tratati cu diuretice tiazidice?
A. Administrarea zilnica a diureticului tiazidic.

368 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
369 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Administrarea de metolazona.
C. Asocierea de digoxin.
D. Administrarea intermitenta a diureticului tiazidic, in asociere cu spironolactona.
E. Toate masurile enumerate mai sus.
(pag. 1426)

M2310056. Criteriile Framingham minore pentru diagnosticul insuficientei cardiace include:


A. Dispneea de efort.
B. Tahicardia (peste 120 batai/minut).
C. Hepatomegalia.
D. Tusea nocturna.
E. Toate manifestarile mai sus mentionate.
(pag. 1424)

M2310057. Ortopneea este:


A. Dispneea din astmul bronsic acut.
B. Respiratia Cheyne Stokes.
C. Dispneea precipitata de asezarea in pozitia de decubit dorsal.
D. Dispneea care apare in ortostatism si se amelioreaza in decubit dorsal.
E. Dispneea cu aparitie exclusiv nocturna.
(pag. 1423)

M2310058. Care dintre urmatorii factori nu poate precipita insuficienta cardiaca?


A. Anemia.
B. Infectia.
C. Aritmia.
D. Stenoza aortica valvulara.
E. Efortul fizic.
(pag. 1420)

M2310059. Care dintre urmatorii factori nu poate cauza insuficienta cardiaca cu debit crescut?
A. Anemia.
B. Hipertiroidismul.
C. Cardiomiopatia dilatativa.
D. Sarcina.
E. Fistula arterio-venoasa.
(pag. 1421)

M2310060. Care dintre urmatoarele conditii poate genera o insuficienta cardiaca dreapta izolata?
A. Stenoza aortica valvulara.
B. Insuficienta mitrala.
C. Stenoza pulmonara valvulara.
D. Pericardita constrictiva.
E. Miocardita.
(pag. 1422)

M2310061. Care dintre urmatoarele mecanisme adaptative neuroumorale nu se intalneste in


insuficienta cardiaca?
A. Activarea sistemului renina angiotensina aldosteron.
B. Activarea sistemului nervos simpatic.
C. Scaderea secretiei de hormon antidiuretic.
D. Cresterea secretiei peptidului natriuretic atrial.

369 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
370 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Scaderea capacitatii de eliminare a apei.


(pag. 1422)

M2310062. Legea Laplace stabileste relatia intre:


A. Tensiunea intraparietala miocardica si produsul intre presiunea intraventriculara si raza ventriculului.
B. Presiunea intraventriculara si produsul intre tensiunea intraparietala miocardica si raza ventriculului.
C. Tensiunea intraparietala miocardica si produsul intre presiunea intraventriculara si diametrul ventriculului.
D. Tensiunea intraparietala si raportul intre presiunea intraventriculara si raza ventriculului.
E. Raza ventriculului si raportul intre presiunea intraventriculara si tensiunea intraparietala.
(pag. 1427)

M2310063. Digoxinemia recunoaste ca valori terapeutice obisnuite concentratiile de:


A. 2 - 4 ng/ml.
B. 1 - 1,5 ng/ml.
C. 1 - 1,5 mg/ml.
D. 2 - 4 mg/ml.
E. sub 1 ng/ml.
(pag. 1429)

M2510064. Hipertrofia ventriculară excentrică, ca mecanism adaptator al unei solicitări hemodinamice


cronice crescute, se întălneşte într-una din următoarele afecţiuni:
A. stenoza mitrală
B. stenoza aortică
C. insuficienţa aortică
D. hipertensiunea arterială
E. pericardita cronică constrictivă
(pag. 1420)

M2510065. Tahiaritmiile sunt factori precipitanţi ai insuficienţei cardiace prin următorul mecanism:
A. creşterea presiunii în circulaţia venoasă sistemică
B. creşterea tensiunii arteriale
C. reducerea perioadei de umplere ventriculară
D. reducerea inotropismului
E. creşterea volumului telediastolic ventricular
(pag. 1420)

M2510066. Care este cel mai frecvent simptom al insuficienţei cardiace:


A. cefaleea
B. dispneea
C. palpitaţiile
D. slăbiciunea musculară
E. anxietatea
(pag. 1423)

M2510067. La pacienţii cu insuficienţă ventriculară stîngă severă cu evoluţie îndelungată, ortopneea şi


congestia pulmonară pot diminua într-una din situaţiile următoare:
A. producerea unui infarct miocardic acut al ventriculului stâng
B. instalarea fibrilaţiei atriale
C. creşterea bruscă a tensiunii arteriale
D. apariţia insuficienţei ventriculului drept
E. ruptura unui cordaj al valvei mitrale
(pag. 1423)

370 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
371 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2510068. În care din următoarele afecţiuni care au condus la instalarea insuficienţei cardiace ascita
masivă apare mai frecvent:
A. endocardita infecţioasă
B. cardiomiopatia hipertrofică
C. infarctul miocardic
D. pericardita constrictivă
E. hipertensiunea arterială
(pag. 1424)

M2510069. Hidrotoraxul din insuficienţa cardiacă prezintă următoarele trăsături:


A. face parte din criteriile majore Framingham pentru diagnosticarea insuficienţei cardiace congestive
B. apare mai ales când există o presiune crescută atât în venele sistemice cât şi în cele pulmonare
C. apare mai frecvent în cavitatea pleurală stângă decât în cea dreaptă
D. se însoţeşte de febră şi frisoane
E. cel mai frecvent este cu lichid hemoragic
(pag. 1424)

M2510070. La pacienţii cu insuficienţă cardiacă severă aportul zilnic de sare trebuie redus la:
A. 0,5-1g
B. 4-6g
C. 6-10g
D. 10-15g
E. 20-30g
(pag. 1426)

M2510071. Care dintre următoarele medicamente vasodilatatoare are efect predominant la nivelul
venelor:
A. Captoprilul
B. Hidralazina
C. Minoxidilul
D. Prazosinul
E. Nitroglicerina
(pag. 1428)

M2510072. Antiaritmicul de elecţie pentru tratamentul fibrilaţiei atriale şi a tahiaritmiilor ventriculare


asimptomatice prelungite din insuficienţa cardiacă este:
A. Chinidina
B. Flecainida
C. Propafenona
D. Amiodarona
E. Verapamilul
(pag. 1430)

M2510073. Ce efect al Dopaminei apare în plus la administrarea acesteia în doze mai mari (peste 10
micrograme/kg/min):
A. efect inotropic pozitiv
B. stimularea receptorilor specifici dopaminergici
C. stimularea receptorilor beta-adrenergici
D. stimularea receptorilor alfa-adrenergici
E. vasodilataţie renală şi sistemică
(pag. 1430)

M2610074. Tabloul clinic al I. dr. Include următoarele semne şi simptome, cu excepţia:

371 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
372 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. Hepatomegale
B. Distensia venoasă periferică
C. Edeme periferice
D. Dispneea paroxistică nocturnă
E. Ascita
(pag. 1422)

M2610075. Mecanismele implicate în patogeneza dispneei din IC includ următoarele cu excepţia:


A. Hipertensiune pulmonară veno – capilară
B. Edemul interstiţial pulmonar
C. Creşterea complianţei pulmonare
D. Creşterea travaliului muşchilor respiratori
E. Activarea receptorilor pulmonari
(pag. 1423)

M2610076. Semnele clinice relevante pentru IC includ următoarele, cu excepţia:


A. Galopul protodiastolic (zgomot IV)
B. Pulsul alternant
C. Pulsul paradoxal
D. Distensia venelor jugulare
E. Reflux hepato – jugular
(pag. 1423)

M2610077. Criteriile minore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive nu includ:
A. Edeme periferice
B. Dispnee de effort
C. Hepatomegalie
D. Presiune venoasa crescuta > de 16 cm H2O
E. Reflux hepatojugular
(pag. 1424)

M2610078. În insuficienţa cardiacă, mecanismul adaptativ Frank Starling intervine prin:


A. Reducerea postsarcinii
B. Creşterea presarcinii
C. Reducerea presarcinii
D. Creşterea postsarcinii
E. Scăderea volumului telediastolic
(pag. 1417)

M2610079. Tratamentul vasodilatator al IC cu inhibitori ai enzimei de conversie este recomandat în


următoarele situaţii:
A. Clasele funcţionale III şi IV NYHA
B. În insuficienţa cardiacă pe fond de stenoze valvulare
C. Ca ultimă elecţie
D. Toate clasele funcţionale NYHA
E. Numai în insuficienţa cardiacă de tip sistolic
(pag. 1425)

M2810080. Hepatomegalia si ascita din insuficienta cardiaca se diferentiaza de cea din ciroza hepatica
prin:
A. Punctia-biopsie hepatica
B. Paracenteza

372 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
373 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Serologia pentru virusuri hepatitice


D. Percutie
E. Cresterea presiunii venoase si prezenta refluxului hepatojugular
(pag. 1428)

M2810081. Hipertrofia ventriculara excentrica, ca mecanism adaptator al unei solicitari hemodinamice


crescute, se intalneste intr-una din urmatoarele afectiuni:
A. stenoza mitrala
B. stenoza aortica
C. insuficienta aortica
D. hipertensiunea arteriala
E. pericardita cronica constrictiva
(pag. 1420)

M2810082. La pacientii cu insuficienta ventriculara stanga severa cu evolutie indelungata, ortopneea si


congestia pulmonara pot diminua intr-una din situatiile urmatoare:
A. producerea unui infarct miocardic acut al ventriculului stang
B. instalarea fibrilatiei atriale
C. cresterea brusca a tensiunii arteriale
D. aparitia insuficientei ventriculului drept
E. ruptura unui cordaj al valvei mitrale
(pag. 1423)

M2810083. Mecanismele implicate in patogeneza dispneei din IC includ urmatoarele cu exceptia:


A. Hipertensiune pulmonara veno - capilara
B. Edemul interstitial pulmonar
C. Cresterea compliantei pulmonare
D. Cresterea travaliului muschilor respiratori
E. Activarea receptorilor pulmonari
(pag. 1423)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1110084. Sunt cauze de insuficienta cardiaca fara modificari decelabile ale functiei miocardului:
A. Miocarditele virale
B. Embolia pulmonara masiva
C. Criza hipertensiva acuta
D. Infarctul miocardic acut
E. Excesul de solutii si electroliti parenteral
(pag. 1420)

M1110085. Caracterizeaza insuficienta cardiaca acuta:


A. Posibila aparitie prin necroza miocardica acuta intinsa
B. Preponderenta formei diastolice de boala
C. Scaderea tensiunii arteriale sistemice
D. Absenta edemelor la membrele inferioare
E. Asocierea cu un debit cardiac crescut
(pag. 1421)

M1110086. Criteriile majore (Framingham) pentru diagnosticul insuficientei cardiace congestive includ:
A. Cardiomegalie

373 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
374 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Dispnee de efort
C. Dispnee paroxistica nocturna
D. Pleurezie
E. Galop (Z3)
(pag. 1424)

M1110087. De electie, in tratamentul edemelor cardiace cronice moderate se indica:


A. Furosemidul
B. Metolazona
C. Spironolactona
D. Clorotiazida
E. Bumetanida
(pag. 1427)

M1110088. In insuficienta cardiaca, la cresterea postsarcinii ventriculare contribuie urmatoarele


influente:
A. Cresterea concentratiei serice a catecolaminelor circulante
B. Activarea sistemului renina-angiotensina
C. Inhibarea peptidului natriuretic atrial
D. Cresterea probabila a nivelului hormonului antidiuretic in ser
E. Activarea sistemului nervos adrenergic
(pag. 1422, 1427)

M1110089. La un bolnav cu insuficienta cardiaca refractara care prezinta slabiciune, tensiune arteriala
sistolica 75 mmHg, azotemie prerenala, natriemie 130 mEq/l pot fi utile:
A. Dobutamina intravenos
B. Amrinona
C. Nitroprusiat de sodiu
D. Amiloridul
E. Inhibitorii enzimei de conversie
(pag. 1431)

M1110090. Sunt factori asociati cu un prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca:


A. O fractie de ejectie sub 25%
B. Natriemia = 145 mEq/l
C. Potasemia = 2,9 mEq/l
D. Absorbtia maximala de oxigen = 14 (ml/Kg)/min.
E. Extrasistole ventriculare frecvente
(pag. 1432)

M1210091. Insuficienta cardiaca cu debit scazut apare secundar:


A. bolii cardiace ischemice
B. bolilor pericardului
C. fistulei arteriovenoase
D. bolii Paget
E. hipertensiunii
(pag. 1421)

M1210092. Insuficienta cardiaca cu debit crescut apare la pacienti cu:


A. hipertiroidism
B. valvulopatii
C. cardiomiopatii dilatative

374 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
375 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. anemie
E. sarcina
(pag. 1421)

M1210093. Folosind criteriile Framingham pentru diagnosticul insuficientei cardiace, se poate stabili
diagnosticul clinic de insuficienta cardiaca in prezenta:
A. dispnee paroxistica nocturna, tuse nocturna, tahicardie ≥ 120 b/min
B. dilatarea venelor gatului, edeme periferice, raluri
C. dispnee de efort, hepatomegalie, pleurezie
D. tahicardie ≥ 120 b/min, hepatomegalie, tuse nocturna
E. galop (Z3), cardiomegalie, tuse nocturna
(pag. 1424)

M1210094. Folosind criteriile Framingham pentru diagnosticul insuficientei cardiace, se poate stabili
diagnosticul clinic de insuficienta cardiaca in prezenta:
A. edem pulmonar acut, , cardiomegalie, hepatomegalie
B. reflux hepatojugular prezent, hepatomegalie, tahicardie ≥ 120 b/min
C. edeme periferice, hepatomegalie, pleurezie
D. dispnee de efort, hepatomegalie, edeme periferice
E. dispnee paroxistica nocturna, galop (Z3), tahicardie ≥ 120 b/min
(pag. 1424)

M1210095. Factori asociati cu un prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca sunt:


A. fractia de ejectie mult scazuta (< 25%)
B. cresterea concentratiei sanghine a sodiului ( >133 mEq/l)
C. incapacitatea de a merge pe plan orizontal in pas normal 9 minute
D. scaderea concentratiei sanghine a potasiului (< 3mEq/l)
E. extrasistole supraventriculare frecvente la monitorizarea Holter
(pag. 1432)

M1210096. Care din urmatoarele vasodilatatoare actioneaza aproape numai la nivelul venelor:
A. hidralazina
B. prazosinul
C. minoxidilul
D. nitroglicerina
E. izosorbid dinitratul
(pag. 1428)

M1210097. Pot reduce toleranta pacientilor la digitala:


A. varsta tanara
B. ischemia
C. insuficienta renala
D. hipocalcemia
E. depletia de magneziu
(pag. 1429)

M1210098. Pot reduce toleranta pacientilor la digitala:


A. cardioversia electrica
B. hipotiroismul
C. accidentul vascular cerebral
D. infarctul miocardic acut
E. varsta inaintata

375 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
376 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1429)

M1210099. Care din urmatoarele diuretice nu trebuiesc administrate singure la pacientii cu


hiperkaliemie, insuficienta renala sau hiponatremie:
A. spironolactona
B. triamterenul
C. amiloridul
D. furoseminul
E. bumetanida
(pag. 1427)

M1210100. La un bolnav cu edeme cardiace cronice usoare sau moderate, fara hiperglicemie, fara
hiperuricemie sau fara hipokaliemie, care sunt diureticele de electie in administrare orala:
A. spironolactona administrata singura
B. amiloridul administrat singur
C. metolazona
D. tiazidicele
E. acidul etacrinic
(pag. 1427)

M1210101. In managementul disfunctiei diastolice care din urmatoarele categorii de droguri previn
fibroza si promoveaza regresia fibrozei:
A. inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
B. diureticele de ansa
C. spironolactona
D. agentii antiischemici
E. restrictia de sare
(pag. 1430)

M1210102. In managementul disfunctiei ventriculare imbunatatirea relaxarii ventriculare se poate


realiza prin:
A. agonisti beta-adrenergici
B. tratarea ischemiei
C. blocanti ai canalelor de calciu (in cardiomiopatia hipertrofica)
D. spironolactona
E. dializa sau plasmafereza
(pag. 1430)

M1210103. Care din urmatoarele medicamente duc la cresterea concentratiei plasmatice a digitalei la
pacientii digitalizati:
A. chinidina
B. verapamilul
C. amiodarona
D. propafenona
E. nitroglicerina
(pag. 1429)

M1310104. La initierea tratamentului edemului pulmonar acut se aplica urmatoarele masuri:


A. Intubatia orotraheala si ventilatie asistata.
B. Administrarea intravenoasa repetata de morfina in doze de 2 pana la 5 mg.
C. Pacientul va fi mentinut in pozitie sezanda, cu picioarele atarnand la marginea patului.
D. Se va administra diuretic de ansa intravenos (furosemid, acid etacrinic, bumetanid).
E. Se va administra nitroprusiat de sodiu in perfuzie intravenoasa.

376 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
377 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1431)

M1310105. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la actiunea digitalei sunt adevarate:
A. Are efect inotrop pozitiv, prin inhibarea ATP-azei Na/K dependente din miocard.
B. Alungeste perioada refractara a nodului atrioventricular prin efect vagal, ceea ce explica reducerea
frecventei ventriculare in fibrilatia si flutterul atrial.
C. Creste frecventa sinusala, atat la subiectul normal cat si la cel cu insuficienta cardiaca.
D. Deprima excitabilitatea miocardului ventricular.
E. Induce vasoconstrictie arteriala si venoasa la subiectii normali.
(pag. 1429)

M1310106. Urmatoarele elemente se incadreaza in criteriile majore Framingham pentru diagnosticul


insuficientei cardiace congestive:
A. Cardiomegalia.
B. Hepatomegalia.
C. Galopul (zgomotul 3).
D. Edemele periferice.
E. Refluxul hepatojugular prezent.
(pag. 1424)

M1310107. Intre factorii care pot reduce toleranta la digitala, favorizand efecte toxice ale acesteia se
includ:
A. Insuficienta renala.
B. Anemia.
C. Hipoxia.
D. Varsta avansata.
E. Hipocalcemia.
(pag. 1429)

M1310108. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la icterul din insuficienta cardiaca congestiva
cronica sunt corecte?
A. Icterul este o manifestare tardiva a insuficientei cardiace.
B. Icterul se datoreaza obstructiei mecanice intrahepatice.
C. Icterul este determinat de staza hepatica cronica, prelungita.
D. Profilul biochimic al icterului se caracterizeaza prin hiperbilirubinemie libera si conjugata, in contrast cu
valorile normale ale transaminazelor hepatice.
E. Concentratiile sanguine ale transaminazelor sunt adesea crescute.
(pag. 1424)

M1310109. Urmatoarele elemente se incadreaza in criteriile minore Framingham pentru diagnosticul


insuficientei cardiace congestive:
A. Presiunea venoasa crescuta (> 16 cm H2O).
B. Cardiomegalia.
C. Edemul pulmonar acut.
D. Tahicardia (≥ 120 batai/minut).
E. Tusea nocturna.
(pag. 1424)

M1310110. Intre cauzele insuficientei cardiace cu debit crescut se numara:


A. Fistula arteriovenoasa.
B. Hipotiroidismul.
C. Hipertensiunea arteriala.
D. Boala Paget.
E. Anemia.

377 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
378 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1421)

M1310111. Intre mecanismele patogenice ale insuficientei cardiace congestive se includ:


A. Activarea sistemului nervos parasimpatic.
B. Scaderea secretiei de peptide natriuretice atriale.
C. Activarea sistemului renina angiotensina aldosteron.
D. Hipersecretia de hormon antidiuretic.
E. Scaderea nivelului plasmatic al noradrenalinei.
(pag. 1422)

M1310112. Interventia inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei poate modifica istoria naturala
a insuficientei cardiace cronice cauzate de disfunctia sistolica a ventriculului stang, prin:
A. Prevenirea sau intarzierea aparitiei tabloului clinic al insuficientei cardiace manifeste.
B. Reducerea mortalitatii prin insuficienta cardiaca post infarct miocardic.
C. Cresterea capacitatii de efort.
D. Controlul, ameliorarea sau remisiunea simptomelor de insuficienta cardiaca.
E. Cresterea prevalentei tahiaritmiilor ventriculare severe si a mortii subite.
(pag. 1428)

M1410113. Pulsus alternans se observa cel mai adesea la pacientii cu insuficienta cardiaca din:
A. cardiomiopatii
B. hipertensiune arteriala
C. insuficienta mitrala
D. fibrilatie atriala
E. defect septal atrial
(pag. 1424)

M1410114. In insuficienta cardiaca ascita masiva apare cel mai frecvent la pacientii cu:
A. valvulopatii tricuspidiene
B. valvulopatii aortice
C. valvulopatii mitrale
D. valvulopatii pulmonare
E. pericardita constrictiva
(pag. 1424)

M1410115. Care din urmatoarele simptome si semne reprezinta criterii majore pentru diagnosticul
insuficientei cardiace:
A. dispneea paroxistica nocturna
B. edemele periferice
C. dilatarea venelor gatului
D. hepatomegalia
E. dispneea de effort
(pag. 1424)

M1410116. Reactiile adverse ale diureticelor tiazidice sunt:


A. acidoza metabolica
B. hiperuricemia si hiperglicemia
C. rash-ul cutanat
D. trombocitopenii si granulocitopenii
E. tusea
(pag. 1426)

378 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
379 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1410117. Diuretice economisitoare de potasiu sunt:


A. acidul etacrinic
B. spironolactona
C. metolazona
D. amiloridul
E. indapamida
(pag. 1426)

M1410118. Scaderea postsarcinii cu ajutorul diverselor vasodilatatoare determina:


A. reducerea presiunii telediastolice a ventriculului stang
B. scaderea consumului de oxigen
C. scaderea volumului bataie si a debitului cardiac
D. scaderea usoara a presiunii aortice
E. cresterea presiunii capilare pulmonare
(pag. 1428)

M1410119. Care din urmatoarele vasodilatatoare actioneaza asupra patului arterial si venos:
A. hidralazina
B. inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei
C. prazosinul
D. minoxidilul
E. nitroprusiatul de sodiu
(pag. 1428)

M1410120. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la digoxin sunt false:


A. are un timp de injumatatire de 3 zile
B. 85% este excretat prin urina
C. raportul intre clearence-ul digoxinului si cel al creatininei endogene este de 0,8
D. spironolactona poate inhiba secretia tubulara de digoxin
E. la pacientii cu functie renala normala se atinge un platou al concentratiei plasmatice si tisulare dupa 3 zile
de administrare zinica, fara doza de incarcare
(pag. 1428)

M1410121. Care sunt factorii ce reduc toleranta la digitala:


A. varsta avansata
B. nfarctul miocardic acut
C. cardioversia electrica
D. hipermagneziemia
E. hipertiroidismul
(pag. 1429)

M1410122. Printre semnele de intoxicatie digitalica se numara:


A. anorexie, greata, varsaturi
B. crestere in greutate
C. nevralgii, delir
D. vedere colorata in galben
E. tulburari de ritm si de conducere
(pag. 1429)

M1410123. Care sunt cele mai eficiente amine simpatomimetice folosite in tratamentul insuficientei
cardiace:
A. norepinefrina

379 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
380 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. dopamina
C. epinefrina
D. isoproterenolul
E. dobutamina
(pag. 1430)

M1410124. Factori de prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca sunt:


A. fractia de ejectie sub 25%
B. cresterea concentratiei de peptid natriuretic atrial circulant
C. hipernatremia
D. hiperpotasemia
E. extrasistole atriale frecvente la monitorizarea Holter
(pag. 1432)

M1510125. Care dintre urmatoarele masuri terapeutice se aplica in tratamentul edemului pulmonar acut
secundar insuficientei ventriculare stangi:
A. oxigenoterapie cu presiune pozitiva
B. mentinerea pacientilor in pozitie sezanda, cu picioarele atarnand la marginea patului
C. administrarea de morfina intravenos, repetat la nevoie
D. administrarea de beta-blocante intravenos
E. administrarea de diuretice de ansa intravenos
(pag. 1431-32)

M1510126. Redistribuirea debitului cardiac scazut ca mecanism compensator in insuficienta cardiaca


are drept scop asigurarea necesarului de oxigen la urmatoarele organe vitale:
A. tegument
B. musculatura scheletica
C. miocard
D. viscere abdominale
E. creier
(pag. 1422)

M1510127. In care din urmatoarele situatii patologice se poate instala o insuficienta cardiaca acuta:
A. defectul septal interatrial
B. infarctul miocardic acut intins
C. ruptura unei valve cardiace
D. cardiomiopatia dilatativa
E. pericardita cronica constrictiva
(pag. 1421)

M1510128. Insuficienta cardiaca congestiva este caracterizata de o serie de mecanisme adaptative


neuroumorale printre care:
A. activarea sistemului nervos adrenergic
B. activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
C. producerea de substante vasodilatatoare (bradikinina, prostaglandine)
D. cresterea eliberarii de hormoni tiroidieni
E. cresterea eliberarii de hormon antidiuretic
(pag. 1422)

M1510129. Care dintre urmatoarele semne clinice pot face parte din tabloul clinic al insuficientei
cardiace:
A. edeme declive asimetrice, predominant la nivelul membrului inferior drept
B. frecatura pleurala

380 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
381 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. zgomot III sau IV la ascultatia cordului


D. hepatomegalie pulsatila cu semne de hipertensiune venoasa sistemica
E. ascita
(pag. 1423-24)

M1510130. Actiunea digitalicelor glicozidice la nivelul cordului prezinta unele din urmatoarele aspecte:
A. efect inotropic pozitiv
B. cresterea automatismului
C. cresterea activitatii electrice ectopice
D. cresterea vitezei de conducere a influxului
E. prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrio-ventricular
(pag. 1428-29)

M1510131. Printre efectele adverse ale administrarii diureticelor tiazidice se numara:


A. hipopotasemia
B. hipocalcemia
C. alcaloza metabolica
D. acidoza metabolica
E. hipoglicemia
(pag. 1426)

M1510132. Tabloul clinic al intoxicatiei digitalice poate cuprinde urmatoarele manifestari:


A. anorexie, greata si varsaturi
B. oligurie
C. tulburari de ritm ventriculare (extrasistolie ventriculara, tahicardie ventriculara)
D. tahicardie atriala nonparoxistica cu bloc atrio-ventricular variabil
E. insuficienta hepatica
(pag. 1429)

M1510133. In insuficienta cardiaca cronica severa se produce o scadere ponderala importanta


mergand pana la casexie prin urmatoarele mecanisme:
A. tulburarea absorbtiei intestinale datorata congestiei venelor intestinale
B. dezvoltarea frecventa a neoplasmului hepatic
C. anorexia, greata si varsaturile de cauza centrala produse prin intoxicatie digitalica
D. cresterea ratei metabolismului datorita travaliului crescut al muschilor respiratori si cresterii necesarului de
oxigen al cordului hipertrofiat
E. instituirii dietei hiposodate cu un aport zilnic de sare sub 6g
(pag. 1424)

M1610134. I.C. cu debit cardiac crescut apare in urmatoarele conditii:


A. Anemie
B. Fistule arterio – venoase
C. Hipertiroidism
D. Cardiomiopatii dilatative
E. Boala Paget
(pag. 1421)

M1610135. Dispneea paroxistica nocturna are drept cauze:


A. Reducerea intoarcerii venoase periferice
B. Depresia centrului respirator in cursul somnului
C. Scaderea presiunii partiale a oxigenului arterial
D. Reducerea stimularii adrenergice a miocardului

381 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
382 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Wheezing secundar bronhospasmului


(pag. 1423)

M1610136. Respiratia Cheyne – Stokes din IC prezinta urmatoarele mecanisme si manifestari:


A. Este o respiratie periodica sau ciclica
B. Creste sensibilitatea centrului respirator la presiunea partiala a CO2 din sangele arterial
C. Apare frecvent la pacientii cu AS cerebrala
D. Este favorizata de alungirea timpului de circulatie plaman – creier
E. Perioadele de hiperventilatie si hipocapnie sunt urmate de apnee
(pag. 1423)

M1610137. Criteriile majore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive cuprind:
A. Dispneea paroxistica nocturna
B. Ralurile de staya pulmonara
C. Tuse nocturna
D. Pleurezie
E. Galop (zgomot III)
(pag. 1424)

M1610138. Spironolactonele in terapia I.C:


A. Actioneaza printr– un mecanism de inhibitie competitiva a aldosteronului
B. Induc o diureza bogata in sodiu
C. Produc retentie de potasiu
D. Actioneaza numai in prezenta concentratiilor serice crescute aldosteron
E. Efectul maxim apare la 24 h de la administrare
(pag. 1427)

M1610139. Activarea neurohormonala in IC induce cresterea postsarcinii prin urmatoarele mecanisme:


A. Actiunea simpatoadrenergica
B. Cresterea catecolaminelor circulante
C. Scaderea nivelului sanguin al hormonului antidiuretic
D. Actiunea sistemului renina – angiotensina - aldosteron
E. Blocarea angiotensinei II
(pag. 1427)

M2210140. Insuficienta cardiaca este acea stare fiziopatologica in care:


A. cordul insuficient face fata necesitatilor cu pretul unui volum diastolic anormal crescut
B. cordul insuficient face fata necesitatilor cu pretul unui volum sistolic anormal crescut
C. cordul insuficient face fata necesitatilor cu pretul unui volum diastolic anormal scazut
D. cordul insuficient face fata necesitatilor cu pretul unui volum sistolic anormal scazut
E. cordul este incapabil de a pompa sangele intr-un ritm satisfacator pentru necesitatile tisulare
(pag. 1419)

M2210141. Insuficienta cardiaca este frecvent expresia unei tulburari de contractilitate miocardica
(insuficienta miocardica) si se instaleaza in urmatoarele afectiuni
A. embolia pulmonara masiva
B. miocarditele virale
C. crizele hipertensive acute
D. cardiomiopatii
E. ruptura unei cuspe aortice
(pag. 1419)

382 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
383 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2210142. In care dintre afectiunile enumerate insuficienta cardiaca NU este expresia unor modificari
ale functiei miocardice
A. miocarditele virale
B. cardiomiopatiile
C. infarctul miocardic
D. embolia pulmonara masiva
E. ruptura unei cuspe aortice
(pag. 1420)

M2210143. Insuficienta cardiaca prin insuficienta miocardica poate rezulta si ca urmare a unor
anomalii extramiocardice cum sunt
A. cardiomiopatiile
B. infarctul miocardic
C. anomaliile valvulare
D. crizele hipertensive acute
E. embolia pulmonara masiva
(pag. 1420)

M2210144. Sindrom clinic de insuficienta cardiaca instalat in urma unei solicitari mecanice bruste a
unui cord normal care depaseste capacitatea miocardului se intampla in:
A. ateroscleroza coronariana
B. stenoza mitrala
C. ruptura unei cuspe aortice
D. embolia pulmonara masiva
E. criza hipertensiva acuta
(pag. 1420)

M2210145. Inauficienta cardiaca rezultata in conditiile unei functii miocardice normale NU este
caracteristica:
A. miocarditelor virale
B. anomaliilor valvulare cu suprasolicitare hemodinamica de lunga durata
C. cardiomiopatiilor
D. pericarditelor constrictive fara interesarea miocardului
E. fibrozei endocardice
(pag. 1420)

M2210146. Afectiuni cronice care evolueaza cu insuficienta cardiaca cu functie miocardica normala, in
care se produce o reducere a umplerii ventriculare datorata unei anomalii mecanice sunt:
A. embolia pulmonara masiva
B. criza hipertensiva din feocromocitom
C. stenoza mitrala
D. stenoza tricuspidiana
E. pericardita constrictiva fara interesarea miocardului
(pag. 1420)

M2210147. Afectiunile in care insuficienta cardiaca are ca substrat fiziopatologic asocierea intre
alterarea functiei miocardului si anomaliile mecanice sunt:
A. bolile cardiace congenitale
B. crizele hipertensive acute
C. ruptura unei cuspe aortice
D. valvulopatiile
E. miocarditele virale
(pag. 1420)

383 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
384 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2210148. In care dintre afectiunile enumerate substratul fiziopatologic al insuficientei cardiace NU


este asocierea intre o anomalie mecanica cu alterarea functiei miocadrului:
A. defectul de sept interventricular
B. pericardita constrictiva cu interesarea miocardului
C. miocardita virala
D. cardiomiopatia alcoolica
E. infarctul miocardic acut
(pag. 1420)

M2210149. Anomaliile extramiocardice care evolueaza clinic cu insuficienta cardiaca al carei substrat
fiziopatologic este insuficienta miocardica sunt:
A. ateroscleroza coronariana care duce la ischemie si infarct
B. miocardita virala
C. cardiomiopatia dilatativa
D. cardiopatiile valvulare
E. criza hipertensiva din feocromocitom
(pag. 1420)

M2210150. Insuficienta cardiaca NU se defineste prin:


A. incapacitatea cordului de a pompa sangele intr-un ritm satisfacator necesitatilor tisulare
B. retentia anormala de sare si apa (starea congestiva) in care nu sunt tulburari ale functiei cardiace
C. existenta unui debit cardiac inadecvat de cauza noncardiaca
D. capacitatea cordului insuficient de a face fata necesitatilor cu pretul unui volum diastolic anormal crescut
E. tulburarea frecventa a contractilitatii miocardului
(pag. 1419)

M2210151. Hipertrofia ventriculara de tip excentric se caracterizeaza prin:


A. dilatarea cavitatii ventriculare
B. cresterea masei musculare
C. mentinerea diametrului cavitatii ventriculare
D. mentinerea relativ constanta a raportului dintre grosimea peretelui si diametrul cavitatii ventriculare
E. cresterea rportului dintre grosimea peretelui si diametrul cavitatii ventriculare
(pag. 1420)

M2210152. Hipertrofia ventriculara de tip excentric se produce in:


A. insuficienta aortica
B. insuficienta mitrala
C. stenoza aortica valvulara
D. solicitarile de volum
E. hipertensiunea arteriala netratata
(pag. 1420)

M2210153. Hipertrofia ventriculara de tip concentric se produce in:


A. solicitarile cronice de presiune
B. solicitarile cronice de volum
C. stenoza aortica valvulara
D. insuficienta aortica
E. hipertensiunea arteriala netratata
(pag. 1420)

M2210154. Care dintre afectiunile enumerate pot constitui factori precipitanti a unei decompensari
cardiace la bolnavi cu afectiune cardiaca anterior compensata:

384 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
385 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. artroza generalizata primitiva


B. pneumonia pneumococica
C. spondilita anchilozanta
D. fibrilatia atriala paroxistica
E. transfuziile de sange
(pag. 1420)

M2210155. Care dintre bolile de mai jos NU reprezinta factori precipitanti ai insuficientei cardiace la
bolnavi cu afectiune cardiaca anterior compensata
A. gonartroza decompensata algic si functional
B. endocardita infectioasa
C. pneumonia interstitiala (atipica)
D. aportul alimentar suplimentar in cadmiu
E. emotiile excesive
(pag. 1420)

M2210156. Insufieienta cardiaca poate fi precipitata la bolnavi cu afectiune cardiaca anterior


compensata de catre:
A. mediul exagerat de calduros
B. cresterea brusca a valorilor tensiunii arteriale
C. atacul acut de artrita gutoasa
D. bradiaritmiile severe
E. colica biliara
(pag. 1420)

M2210157. Endocardita infectioasa precipita insuficienta cardiaca prin:


A. disectia aortei
B. lezarea suplimentara a valvelor
C. anemie
D. poliglobulie
E. febra
(pag. 1420)

M2210158. Insuficienta cardiaca de tip sistolic se caracterizeaza prin:


A. incapacitatea ventriculului de a se relaxa normal
B. incapacitatea ventriculului de a se contracta normal
C. incapacitatea ventriculului de a se umple normal
D. incapacitatea ventriculului de a ejecta o cantitate suficienta de sange
E. prezenta unui debit cardiac scazut
(pag. 1421)

M2210159. NU caracterizeaza insuficienta cardiaca de tip sistolic:


A. simptomele legate de hipoperfuzie
B. debitul cardiac crescut
C. debitul cardiac scazut
D. incapacitatea ventriculului de a se relaxa normal
E. incapacitatea ventriculului de a se contracta normal
(pag. 1421)

M2210160. Inauficienta cardiaca de tip diastolic se caracterizeaza prin:


A. incapacitatea ventriculului de a se contracta normal
B. incapacitatea ventriculului de a ejecta o cantitate suficienta de sange

385 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
386 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. incapacitatea ventriculului de a se relaxa normal


D. incapacitatea ventriculului de a se umple normal
E. cresterea presiunii de umplere
(pag. 1421)

M2210161. NU sunt caracteristice insuficientei cardiace de tip diastolic:


A. ccaderea debitului cardiac
B. cresterea presiunii de umplere
C. deficitul de relaxare normala a ventriculului
D. deficitul de umplere normala a ventriculului
E. incapacitatea ventriculului de a se contracta normal
(pag. 1421)

M2210162. Inauficienta cardiaca de tip diastolic poate fi produsa de:


A. cresterea rezistentei la umplerea ventriculara
B. incapacitatea ventriculului de a ejecta o cantitate suficienta de sange
C. scaderea capacitatii diastolice a ventriculului
D. tulburarea procesului de relaxare ventriculara
E. fibroza si infiltrarea miocardului
(pag. 1421)

M2210163. Cauze de insuficienta cardiaca de tip diastolic produsa prin cresterea rezistentei la
umplerea ventriculara precum si scaderea capacitatii diastolice a ventriculului sunt:
A. pericardita constrictiva
B. cardiopatia ischemica cu fibrilatie atriala permanenta
C. cardiomiopatia restrictiva
D. cardiomiopatia hipertrofica
E. infarctul miocardic acut
(pag. 1421)

M2210164. In care dintre afectiunile enumerate mai jos insuficienta cardiaca este cu debit scazut:
A. boala Paget
B. spondilita anchilozanta
C. cardiopatia hipertensiva
D. cardiopatia ischemica
E. stenoza mitrala
(pag. 1421)

M2210165. Insuficienta cardiaca cu debit crescut se intilneste la bolnavii cu:


A. fistule arteriovenoase
B. disectie de aorta
C. boala Addison
D. hipertiroidism
E. boala Paget
(pag. 1421)

M2210166. In care dintre afectiunile de mai jos insuficienta cardiaca NU este cu debit crescut:
A. pericardita bacilara
B. insuficienta aortica
C. anemia pernicioasa
D. hipertiroidismul
E. cardiomiopatia dilatativa

386 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
387 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1421)

M2210167. In care dintre afectiunile de mai jos insuficienta cardiaca NU este cu debit scazut:
A. boala beri-beri
B. cardiomiopatia dilatativa alcoolica
C. cardiopatia hipertensiva
D. anemie
E. hipertiroidism
(pag. 1421)

M2210168. Situatiile care determina insuficienta cardiaca acuta sunt instalarea brusca a:
A. infarctului miocardic acut, intins
B. rupturii unei valve
C. stenozei aortice
D. cardiomiopatiei ischemice cronice, dilatative
E. stenozei mitrale
(pag. 1421)

M2210169. Manifestarile clinice caracteristice insuficientei cardiace stangi sunt:


A. hepatomegalia de staza
B. dispneea cu ortopneea
C. edemele periferice
D. dispneea paroxistica nocturna
E. distensia venoasa sistemica
(pag. 1422)

M2210170. In insuficienta cardiaca dreapta sunt mult mai evidente:


A. dispneea paroxistica nocturna
B. hepatomegalia de staza
C. semnele de distensie venoasa sistemica
D. dispneea cu ortopnee
E. edemele periferice
(pag. 1422)

M2210171. In insuficienta cardiaca dreapta din stenoza valvulara pulmonara sunt mai putin obisnuite:
A. edemele periferice
B. hepatomegalia de staza
C. ortopneea
D. dispneea paroxistica nocturna
E. semnele date de distensia venoasa sistemica
(pag. 1422)

M2210172. In insuficienta vantriculata stanga din stenoza aortica sunt mai putin obisnuite
A. dispneea paroxistica nocturna
B. ortopneea secundara congestiei plamanilor
C. distensia venoasa sistemica
D. edemul in pelerina
E. edemul scrotal
(pag. 1422)

M2210173. Enumerati cauze de insuficienta cardiaca predominant stanga:


A. stenoza valvulara pulmonara

387 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
388 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. hipertensiunea arteriala paroxistica din feocromocitom


C. tromboembolismul pulmonar si hipertensiunea pulmonara secundara
D. infarctul miocardic
E. stenoza aortica
(pag. 1422)

M2210174. Care dintre bolile de mai jos nu determina insuficienta cardiaca predominant dreapta:
A. tromboembolismul pulmonar
B. fibrilatia atriala paroxistica
C. stenoza aortica
D. stenoza valvulara pulmonara
E. infarctul miocardic acut
(pag. 1422)

M2210175. In care situatii se instaleaza manifesari clinice de insuficienta cardiaca dreapta, chiar daca
solicitarea hemodinamica anormala initiala a fost a ventriculului stang:
A. hipertensiune arteriala paroxistica
B. hipertensiune arteriala sistemica de lunga durata
C. cardiopatie ischemica cu infarct miocrdic vechi
D. cardiopatie ischemica cu fibrilatie atriala permanenta
E. infarct miocardic acut, intins
(pag. 1422)

M2210176. Mecanismele insuficientei cardiace retrograde sunt:


A. cresterea presiunii la nivelul atriului drept
B. dilatarea ventriculului drept
C. cresterea presiunii in sistemul venos situat in spatele ventriculului insuficient
D. scaderea debitului sanguin in sistemul arterial
E. activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
(pag. 1422)

M2210177. Mecanismele insuficientei cardiace anterograde sunt:


A. scaderea debitului sanguin in sistemul arterial
B. cresterea presiunii in sistemul venos din spatele ventriculului insuficient
C. scaderea perfuziei renale si retentia hidrosalina secundara
D. cresterea reabsorbtiei excesive de sodiu in tubul contort proximal
E. cresterea presiunii sistemice venoase si capilare
(pag. 1422)

M2210178. In insuficienta cardiaca anterograda retentia de apa si sodiu NU este consecinta:


A. cresterii presiunii sistemice venoase
B. scaderii perfuziei renale
C. cresterii presiunii sistemice capilare
D. activarii sistemului renina-angiotensina-aldosteron si resorbtiei tubulare distale crescute a sodiului
E. resorbtiei excesive de sodiu in tubul contort proximal
(pag. 1422)

M2210179. In insuficienta cardiaca retrograda retentia de apa si sare NU survine ca urmare a:


A. cresterii presiunii sistemice venoase
B. cresterii presiunii sistemice capilare
C. scaderii perfuziei renale
D. reabsorbtiei excesive de sodiu in tubul contort proximal

388 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
389 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. reabsorbtiei tubulare distale crescute a sodiului


(pag. 1422)

M2210180. Care sunt formele de insuficienta cardiaca instalate in infarctul miocardic acut intins cu soc:
A. insuficienta cardiaca retrograda
B. insuficienta cardiaca cu debit crescut
C. insuficienta cardiaca retrograda si anterograda
D. insuficienta cardiaca anterograda
E. insuficienta cardiaca acuta
(pag. 1422)

M2210181. Redistributia debitului cardiac, mecanism compensator in insuficienta cardiaca cu debit


scazut vizeaza:
A. musculatura
B. creierul
C. rinichiul
D. miocardul
E. tegumentul
(pag. 1422)

M2210182. Redistributia debitului cardiac intr-o insuficienta cardiaca cu debit scazut poate fi
responsabila de urmatoarele manifestari clinice:
A. retentia hidrosalina si instalarea edemelor
B. subfebrilitatea
C. roseata si caldura tegumentelor
D. oboseala musculara
E. greata secundara insuficientei renale
(pag. 1422)

M2210183. Mecanismele neuroumorale adaptative din insuficienta cardiaca implica:


A. scaderea eliberarii hormonului antidiuretic
B. cresterea concentratiei circulante a angiotensinei II
C. cresterea eliberarii hormonului antidiuretic
D. scaderea concentratiei aldosteronului
E. cresterea concentratiei de norepinefrina
(pag. 1422)

M2210184. Mecanismele adaptative neuroumorale din insuficienta cardiaca congestiva determina:


A. scaderea rezistentei vasculare sistemice
B. retinerea potasiului si magneziului
C. cresterea rezistentei vasculare sistemice
D. retentia hidrosalina
E. eliminarea potasiului
(pag. 1422)

M2210185. Retentia hidrosalina si edemele masive instalate la bolnavii cu cardiopatie ischemica sunt
consecinta:
A. redistributiei debitului cardiac
B. cresterii presiunii venoase sistemice
C. reducerii perfuziei renale
D. cresterii concentratiei de aldosteron
E. scaderii concentratiei de renina-angiotensina

389 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
390 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1422)

M2210186. Bolnavii cu insuficienta cardiaca cronica congestiva netratati prezinta, indiferent de


mecanismele implicate in retentia hidrosalina:
A. scaderea fluidului interstitial
B. cresterea volumului sanguin total
C. cresterea cantitatii de sodiu din organism
D. cresterea cantitatii de potasiu din organism
E. cresterea fluidului interstitial
(pag. 1423)

M2210187. Ortopneea, ca expresie a insuficientei cardiace apare datorita:


A. redsistributiei debitului cardiac la nivelul creierului
B. cresterii presiunii hidrostatice in capilarul pulmonar
C. redistributiei sangelui de la nivelul abdomenului si membrelor inferioare spre torace
D. ascensionarii diafragmului in clinostatism
E. redistribuirii sangelui in miocard
(pag. 1423)

M2210188. Dispneea paroxistica (nocturna) se caracterizeaza prin:


A. crize severe de dispnee persistenta in pozitie sezanda
B. dispnee legata de decubit care dispare in pozitie sezanda
C. tuse si wheezing persistente in pozitie sezanda
D. tuse nocturna in clinostatism ameliorata de pozitia sezanda
E. stare de anxietate
(pag. 1423)

M2210189. Care dintre formele de dispnee enumerate NU apartin insuficientei cardiace:


A. respiratia apneustica
B. respiratia Cheyne-Stokes
C. ortopneea
D. respiratia Kussmaul
E. dispneea paroxistica nocturna
(pag. 1423)

M2210190. Care dintre simptomele de mai jos sunt nespecifice insuficientei cardiace:
A. dispneea de effort
B. dispneea de repaus
C. anorexia si greata
D. senzatia de plenitudine abdominala
E. oboseala, slabiciunea
(pag. 1423)

M2210191. NU apartin insuficientei cardiace urmatoarele manifestari clinice:


A. confuzia mentala
B. insomnia
C. nicturia
D. artrita
E. expectoratia muco-purulenta
(pag. 1423)

M2210192. Semnele obiective care releva cresterea presiunii venoase sistemice la bolnavii cu
insuficienta cardiaca sunt:

390 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
391 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. distensia venelor jugulare


B. diminuarea pulsului periferic
C. cresterea tensiunii arteriale diastolice
D. pozitivarea refluxului hepatojugular
E. bradicardia sinusala
(pag. 1423)

M2210193. Caracterele semiologice ale edemelor cardiace sunt:


A. simetria la membrele inferioare
B. dispozitia frecvent decliva
C. asimetria la membrele inferioare
D. dispozitia frecvent proximala
E. predilectia pentru brate si fata
(pag. 1424)

M2210194. Hidrotoraxul din insuficienta cardiaca congestiva este prezent:


A. mai frecvent in cavitatea pleurala dreapta
B. mai frecvent in cavitatea pleurala stanga
C. mai frecvent cand exista o presiune crescuta in ambele sisteme venoase (in venele sistemice si in venele
pulmonare)
D. mai frecvent cand exista o hipertensiune arteriala sistemica
E. mai frecvent in blocul atrio-ventricular complet
(pag. 1424)

M2210195. In insuficienta cardiaca ascita masiva este intilnita cel mai frecvent la bolnavii cu:
A. valvulopatii tricuspidiene
B. pericardita constrictiva
C. cardiopatie ischemica
D. cardiopatie hipertensiva
E. valvulopatii mitrale
(pag. 1424)

M2210196. Substratul fiziopatologic al icterului instalat tardiv in evolutia insuficientei cardiace


congestive este:
A. staza hepatica prelungita
B. alterarea functionala hepatica
C. hipoxia hepatocitului
D. hipertrofia lobulara centrala
E. atrofia lobulara centrala
(pag. 1424)

M2210197. Cauzele casexiei cardiace din insuficienta cardiaca cronica severa sunt:
A. cresterea ratei metabolismului
B. scaderea concentratiei sanguine a factorului de necroza tumorala
C. tulburarea absorbtiei intestinale datorata congestiei venelor intestinale
D. cresterea concentratiei sanguine a factorului de necroza tumorala
E. scaderea ratei metabolismului
(pag. 1424)

M2210198. Semnele urinare din insuficienta cardiaca cronica congestiva sunt:


A. nicturia
B. poliuria

391 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
392 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. oliguria
D. albuminuria
E. concentratia urinara scazuta de sodiu
(pag. 1424)

M2210199. Semnele radiologice din insuficienta cardiaca sunt:


A. distensia venelor pulmonare
B. distensia arterelor pulmonare
C. redistributia spre baze a circulatiei venoase pulmonare
D. redistributia spre varfuri a circulatiei venoase pulmonare
E. prezenta lichidului pleural
(pag. 1424)

M2210200. Care dintre criteriile Framingham de mai jos NU sunt majore pentru diagnosticarea
insuficientei cardiace congestive:
A. dispneea de effort
B. dispneea paroxistica nocturna
C. tusea nocrturna
D. edemele periferice
E. prezenta refluxului hepatojugular
(pag. 1424)

M2210201. Criteriile majore (Framingham) pentru diagnosticarea insuficientei cardiace congestive


sunt:
A. cresterea presiunii venoase peste 16 cm H2O
B. presiune venoasa crescuta peste 8 cm H2O
C. edemul pulmonar acut
D. hepatomegalia
E. tahicardia > sau = 120 batai/min
(pag. 1424)

M2210202. Criteriile minore (Framingham) pentru diagnosticarea insuficientei cardiace congestive


sunt:
A. edemele periferice
B. dilatarea venelor gatului
C. hepatomegalia
D. ralurile crepitante
E. tahicardia > sau = 120 batai/min
(pag. 1424)

M2210203. Clasele de medicamente utile in tratamentul insuficientei cardiace congestive cronice sunt:
A. blocantele canalelor de calciu
B. metilxantinele
C. glicozizii digitalici
D. inhibitorii enzimei de conversie
E. diureticele
(pag. 1425)

M2210204. Reducerea lucrului mecanic al inimii la bolnavii cu insuficienta cardiaca congestiva se


obtine prin:
A. reducerea activitatii fizice
B. administrarea metilxantinelor
C. administrarea vasodilatatoarelor

392 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
393 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. scaderea ponderala la obezi


E. odihna intermitenta in timpul zilei
(pag. 1425)

M2210205. Controlul excesului de fluide la bolnavii cu insuficienta cardiaca se obtine prin:


A. reducerea capitalului de sodiu al organismului
B. reducerea capitalului de potasiu al organismului
C. cresterea excretiei urinare a sodiului
D. reducerea sodiului din alimentatie
E. reducerea aportului de potasiu din alimentatie
(pag. 1425)

M2210206. Regimul alimentar hiposodat recomandat in insuficienta cardiaca presupune:


A. excluderea alimentelor cu continut mare de sare
B. adaugarea de sare in alimente in timpul meselor
C. evitarea adausului de sare in timpul prepararii alimentelor
D. reducerea aportului zilnic de sare din alimentatie la 6-10 grame clorura de sodiu
E. evitarea adaugarii de sare in alimente in timpul meselor
(pag. 1426)

M2210207. Mecanismele de actiune ale diureticelor de ,,ansa" constau in:


A. inhibitia reversibila a reabsorbtiei de sodiu in portiunea ascendenta a ansei Henle
B. inhibitia competitiva a aldosteronului in jumatatea distala a tubului contort
C. inhibitia reversibila a reabsorbtiei potasiului in portiunea ascendenta a ansei Henle
D. inhibitia reversibila a reabsorbtiei clorului in portiunea ascendenta a ansei Henle
E. retentia de potasiu
(pag. 1426)

M2210208. Contraindicatiile tratamentului cu antagonisti ai aldosteronului sunt:


A. insuficienta cardiaca
B. insuficienta renala
C. hiponatriemia
D. hipernatremia
E. hiperkalemia
(pag. 1427)

M2210209. Care dintre vasodilatatoarele enumerate utilizate in tratamentul insuficientei cardiace


actioneaza aproape numai la nivelul venelor:
A. prazosinul
B. hidralazina
C. minoxidilul
D. nitroglicerina
E. isosorbiddinitratul
(pag. 1428)

M2210210. Categoriile de bolnavi predispusi la intoxicatie digitalica sunt:


A. varstnicii
B. hipopotasemicii
C. hipoxicii
D. hipercalcemicii
E. hipertiroidienii
(pag. 1429)

393 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
394 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2210211. Riscul de intoxicatie digitalica creste la pacientii tratati cu:


A. amiodarona
B. spironolactona
C. propafenona
D. miofilin
E. verapamil
(pag. 1429)

M2210212. Care sunt aminele simpaticomimetice cele mai eficiente in tratamentul insuficientei
cardiace refractare cu o componenta reversibila:
A. isoprenalina
B. milrinona
C. amrinona
D. dopamina
E. dobutamina
(pag. 1430)

M2210213. Tratamentul hiponatriemiei, manifestare tardiva a insuficientei cardiace refractare se face


cu:
A. diuretice de ansa in doze mari
B. simpaticomimetice (dopamina si dobutamina)
C. tiazidice
D. restrictia ingestiei de apa
E. intreruperea temporara a tratamentului cu diuretice
(pag. 1431)

M2210214. Morfina administrata in edemul pulmonar acut determina:


A. reducerea vasoconstrictiei adrenergice arteriolare
B. reducerea vasoconstrictiei adrenergice venoase
C. reducerea anxietatii
D. cresterea vasoconstrictiei capilarelor pulmonare
E. cresterea vasoconstrictiei adrenergice venoase
(pag. 1431)

M2210215. Care sunt masurile de urgenta in edemul pulmonar acut:


A. pozitia clinostatica
B. administrarea de oxigen 100%
C. administrarea intravenoasa repetata de morfina
D. administrarea intravenoasa repetata de naloxon
E. administrarea intravenoasa de furosemid
(pag. 1431)

M2210216. Factori de prognostic nefavorabili in insuficienta cardiaca:


A. fractia de ejectie de aproximativ 50%
B. concentratia sanguina a sodiului mai mica de 133 mEq/l
C. fractia de ejectie mai mica de 25%
D. extrasistolele supraventriculare frecvente la monitorizarea Holter
E. concentratia sanguina a potasiului mai mica de 3 mEq/l
(pag. 1432)

M2310217. Intre criteriile Framingham majore pentru diagnosticul insuficientei cardiace sunt incluse:
A. Tusea nocturna.

394 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
395 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Dispneea paroxistica nocturna.


C. Dispneea de efort.
D. Edemul pulmonar acut.
E. Presiunea venoasa crescuta (peste 16 cm H2O).
(pag. 1424)

M2310218. Care din masurile de mai jos diminua riscul de embolie pulmonara in insuficienta cardiaca
congestiva?
A. Repausul absolut la pat.
B. Miscarile active ale membrelor inferioare.
C. Tratamentul anticoagulant.
D. Administrarea de diuretice.
E. Ciorapii elastici.
(pag. 1425)

M2310219. Indicati care din urmatorii factori sunt asociati cu un prognostic nefavorabil al insuficientei
cardiace:
A. Cresterea absorbtiei maximale de oxigen.
B. Fractia de ejectie mult scazuta (sub 25 %).
C. Scaderea concentratiei sanguine a potasiului (sub 4,5 mEq/l).
D. Scaderea concentratiei de norepinefrina.
E. Extrasistole ventriculare frecvente la monitorizarea Holter.
(pag. 1432)

M2310220. Tratamentul hiponatremiei din insuficienta cardiaca refractara presupune urmatoarele


masuri:
A. Ameliorarea statusului cardiovascular, in masura posibilului.
B. Cresterea dozelor de diuretice de ansa.
C. Intreruperea temporara a terapiei cu diuretice.
D. O ingestie marita de apa.
E. Administrarea de solutii saline hipertone.
(pag. 1431)

M2310221. Glicozidele digitalice produc:


A. Cuplarea excitatiei cu contractia la nivelul membranei si intracelular.
B. Inhibarea transportului de calciu prin membrana fibrelor miocardice.
C. Cresterea continutului de calciu din miocite.
D. Scaderea automatismului ventricular.
E. Prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrioventricular.
(pag. 1429)

M2310222. Toleranta pacientilor la digitala, cu risc de efecte toxice, poate fi redusa de:
A. Varsta inaintata.
B. Hipoxie.
C. Insuficienta renala.
D. Hipocalcemie.
E. Hipermagnezemie
(pag. 1429)

M2310223. Managementul disfunctiei diastolice miocardice presupune:


A. Restabilirea contractiei atriale si mentinerea sincroniei atrio-ventriculare.
B. Ameliorarea ischemiei miocardice.
C. Imbunatatirea relaxarii ventriculare.

395 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
396 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Stimularea simpatoadrenergica cu dopamina.


E. Corectarea bradiaritmiilor prin implantare de pacemakeri.
(pag. 1430)

M2310224. In intoxicatia digitalica, administrarea de potasiu:


A. Este tratamentul de electie al blocului atrioventricular total.
B. Se face numai pe cale orala.
C. Se asociaza cu intreruperea tratamentului digitalic.
D. Este contraindicata la pacientii cu insuficienta renala acuta si hiperpotasemie.
E. Este obligatorie, indiferent de valorile potasemiei.
(pag. 1429)

M2310225. Blocarea terapeutica a sistemului renina angiotensina aldosteron se obtine cu ajutorul


urmatoarelor medicamente:
A. Digoxin.
B. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei.
C. Diuretice de ansa.
D. Blocante ale receptorilor angiotensinei II.
E. Antagonisti ai aldosteronului.
(pag. 1419)

M2310226. Prototipul insuficientei cardiace acute este reprezentat de un pacient care, plecand de la o
stare generala buna, dezvolta:
A. Un infarct miocardic intins.
B. O ruptura a unei valve.
C. O cardiomiopatie dilatativa.
D. O stenoza aortica valvulara.
E. O cardiomiopatie restrictiva.
(pag. 1421)

M2310227. Care dintre organele corpului, enumerate mai jos, primesc, in cazul insuficientei cardiace,
un flux sanguin in mod preferential, prin redistributia debitului cardiac?
A. Rinichiul.
B. Tegumentele.
C. Creierul.
D. Musculatura scheletica.
E. Miocardul.
(pag. 1422)

M2310228. Mecanismele adaptative neuroumorale din insuficienta cardiaca pot genera urmatoarele
consecinte:
A. Retentia hidrosalina.
B. Eliminarea sodiului.
C. Eliminarea potasiului.
D. Cresterea rezistentei vasculare periferice.
E. Scaderea presiunii venoase sistemice.
(pag. 1422)

M2310229. Casexia din insuficienta cardiaca cronica severa se produce prin:


A. Cresterea ratei catabolismului.
B. Tulburarea absorbtiei intestinale.
C. Tulburari metabolice si hidroelectrolitice secundare administrarii cronice de diuretice.
D. Cresterea nivelului plasmatic al factorului de necroza tumorala.

396 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
397 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Scaderea sintezei proteinelor si pierderea de proteine prin urina.


(pag. 1424)

M2510230. Factorii precipitanţi ai insuficienţei cardiace sunt:


A. scăderea aportului alimentar de sodiu
B. infecţiile
C. anemia
D. aritmiile
E. transfuziile de sânge
(pag. 1420)

M2510231. În care din următoarele afecţiuni se poate instala o insuficienţă cardiacă acută:
A. defectul septal interatrial
B. ruptura unei valve cardiace
C. cardiomiopatia dilatativă
D. infarctul miocardic acut întins
E. pericardita cronică constrictivă
(pag. 1421)

M2510232. Redistribuirea debitului cardiac scăzut ca mecanism compensator în insuficienţa cardiacă


asigură un aport de oxigen normal sau aproape normal la următoarele organe:
A. creier
B. viscere abdominale
C. miocard
D. musculatură scheletică
E. tegument
(pag. 1422)

M2510233. Insuficienţa cardiacă congestivă este caracterizată de o serie de mecanisme adaptative


neuroumorale printre care:
A. activarea sistemului nervos adrenergic
B. activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron
C. producerea de substanţe vasodilatatoare (bradikinină, prostaglandine)
D. creşterea eliberării de hormoni tiroidieni
E. creşterea eliberării de hormon antidiuretic
(pag. 1422)

M2510234. Edemele periferice, hepatomegalia de stază şi distensia venoasă sistemică pot apare tardiv
in insuficienţa cardiacă determinată de o valvulopatie aortică veche datorită următoarelor mecanisme:
A. instalării hipertensiunii pulmonare
B. creşterii gradientului arterio-venos al oxigenului
C. creşterii rezistenţei de umplere ventriculară
D. modificărilor biochimice (depleţia de norepinefrină şi alterarea activităţii ATP-azei miozinei)
E. retenţiei de apă şi sare
(pag. 1422)

M2510235. Edemul pulmonar acut ca manifestare clinică a insuficienţei cardiace prezintă următoarele
semne şi simptome:
A. febră
B. junghi toracic
C. dispnee intensă
D. expectoraţie purulentă
E. raluri în ambele câmpuri pulmonare

397 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
398 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1423-24)

M2510236. În evoluţia insuficienţei cardiace pot apare următoarele semne şi simptome:


A. febra
B. zgomotul III sau IV la ascultaţia cordului
C. hepatomegalia de stază
D. ascita
E. icterul
(pag. 1423-24)

M2510237. Icterul, ca semn ce apare în evoluţia insuficienţei cardiace, are următoarele caracteristici:
A. apare precoce în evoluţia insuficienţei cardiace
B. este secundar stazei hepatice prelungite
C. se datorează creşterii numai a nivelului sanguin al bilirubinei directe
D. se datorează creşterii nivelului sanguin atât al bilirubinei directe cât şi indirecte
E. se însoţeşte adesea şi de creşteri ale nivelului sanguin al transaminazelor
(pag. 1424)

M2510238. Caşexia care poate apare în evoluţia insuficienţei cardiace cronice se datorează
următoarelor mecanisme:
A. creşterea ratei metabolismului datorită travaliului crescut al muşchilor respiratori şi creşterii necesarului de
oxigen al cordului hipertrofiat
B. tulburarea absorbţiei intestinale datorată congestiei venelor intestinale
C. anorexia, greaţa şi vărsăturile de cauză centrală produse prin intoxicaţie digitalică
D. diminuarea producerii de acid clorhidric datorită instalării unei atrofii gastrice
E. creşterea concentraţiei sanguine a factorului de necroză tumorală
(pag. 1424)

M2510239. Controlul stării de insuficienţă cardiacă are următoarele obiective:


A. reducerea presarcinii
B. creşterea postsarcinii
C. controlul retenţiei excesive de apă şi sare
D. creşterea contractilităţii miocardului
E. creşterea excitabilităţii miocardului
(pag. 1425)

M2510240. Reducerea lucrului mecanic al inimii ca şi obiectiv al tratamentului insuficienţei cardiace se


poate realiza prin:
A. reducerea activităţii fizice şi repausul
B. scăderea ponderală la pacienţii obezi
C. sedarea uşoară a pacienţilor
D. administrarea de amiodaronă
E. administrarea de vasodilatatoare
(pag. 1425)

M2510241. Printre efectele adverse ale administrării diureticelor tiazidice se numără:


A. hipopotasemia
B. hipocalcemia
C. alcaloza metabolică
D. acidoza metabolică
E. hipoglicemia
(pag. 1426)

398 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
399 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2510242. Tabloul clinic al intoxicaţiei digitalice poate cuprinde următoarele manifestări:


A. anorexie, greaţă şi vărsături
B. vedere colorată în galben
C. oligurie
D. tulburări de ritm ventriculare (extrasisolie ventriculară, tahicardie ventriculară)
E. tahicardie atrială nonparoxistică cu bloc atrio-ventricular variabil
(pag. 1429)

M2510243. Creşterea contractilităţii miocardice în controlul insuficienţei cardiace se poate realiza cu


următoarele medicamente:
A. Digoxinul
B. Dopamina şi Dobutamina
C. Procainida şi Flecainida
D. Amrinona şi Milrinona
E. Losartanul
(pag. 1428-30)

M2510244. Tratamentul edemului pulmonar acut secundar insuficienţei ventriculare stângi necesită
următoarele măsuri terapeutice:
A. oxigenoterapie cu presiune pozitivă
B. menţinerea pacienţilor în poziţie şezândă, cu picioarele atârnând la marginea patului
C. administrarea de morfină intravenos, repetat la nevoie
D. administrarea de beta-blocante intravenos
E. administrarea de diuretice de ansă intravenos
(pag. 1431)

M2510245. Acţiunea digitalicelor glicozidice la nivelul cordului prezintă unele din următoarele aspecte:
A. efect inotropic pozitiv
B. creşterea automatismului
C. creşterea activităţii electrice ectopice
D. creşterea vitezei de conducere a influxului
E. prelungirea perioadei refractare efective a nodului atrio-ventricular
(pag. 1428-29)

M2510246. Factorii asociaţi cu un prognostic nefavorabil în insuficienţa cardiacă sunt:


A. fracţie de ejecţie mult scăzută (<25%)
B. extrasistole ventriculare frecvente la monitorizarea Holter
C. creşterea concentraţiei sanguine a sodiului (>145mEq/l)
D. scăderea concentraţiei sanguine a potasiului (<3mEq/l)
E. scăderea peptidului atrial natriuretic circulant
(pag. 1432)

M2510247. Administrarea de morfină intravenos în tratamentul edemului pulmonar acut cardiogen are
următoarele efecte:
A. inotropic pozitiv
B. scade vasoconstricţia adrenergică asupra patului venos
C. stimulează centrul respirator
D. creşte excreţia de sodiu
E. reduce axietatea
(pag. 1431)

M2510248. În tratamentul insuficienţei cardiace refractare pot fi utile:


A. Nitroprusiatul de sodiu

399 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
400 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. Tosilatul de bretiliu
C. Dobutamina
D. Amrinona
E. Metoprololul
(pag. 1431)

M2510249. Pacienţii cu insuficienţă cardiacă şi următorii factori de risc adiţionali ar trebuii să


primească tratament anticoagulant:
A. hipertensiune arterială
B. fibrilaţie atrială
C. tromboză venoasă
D. embolie pulmonară sau sistemică
E. infecţii pulmonare
(pag. 1430)

M2610250. I.C. cu debit cardiac crescut apare în următoarele condiţii:


A. Cardiomiopatii restrictive
B. Fistule arterio – venoase
C. Hipertiroidism
D. Cardiomiopatii dilatative
E. Boala Paget
(pag. 1421)

M2610251. Dispneea paroxistică nocturnă are drept cauze:


A. Creşterea întoarcerii venoase periferice
B. Depresia centrului respirator în cursul somnului
C. Creşterea presiunii parţiale a oxigenului arterial
D. Reducerea stimulării adrenergice a miocardului
E. Wheezing secundar bronhospasmului
(pag. 1423)

M2610252. Respiraţia Cheyne – Stokes din IC prezintă următoarele mecanisme şi manifestări:


A. Este o respiraţie periodică sau ciclică
B. Creşte sensibilitatea centrului respirator la presiunea parţială a CO2 din sângele arterial
C. Apare frecvent la pacienţii cu AS cerebrală
D. Este favorizată de alungirea timpului de circulaţie plămân – creier
E. Perioadele de hiperventilaţie şi hipocapnie sunt urmate de apnee
(pag. 1423)

M2610253. Criteriile majore " Framingham " pentru diagnosticul IC congestive cuprind:
A. Dispneea paroxistica nocturna
B. Ralurile de staza pulmonara
C. Tuse nocturna
D. Pleurezie
E. Galopul protodiastolic (zgomot III)
(pag. 1424)

M2610254. Spironolactona în terapia I.C:


A. Acţionează printr– un mecanism de inhibiţie competitivă a aldosteronului
B. Induc o diureză bogată în sodiu
C. Produc retenţie de potasiu
D. Acţionează numai în prezenţa concentraţiilor serice crescute aldosteron

400 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
401 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Efectul maxim apare la 24 h de la administrare


(pag. 1427)

M2610255. Activarea neurohormonală în IC induce creşterea postsarcinii prin următoarele mecanisme:


A. Acţiunea simpatoadrenergică
B. Creşterea catecolaminelor circulante
C. Scăderea nivelului sanguin al hormonului antidiuretic
D. Acţiunea sistemului renină – angiotensină - aldosteron
E. Blocarea angiotensinei II
(pag. 1427)

M2610256. Digoxinul în tratamentul insuficienţei cardiace:


A. Creşte rata de supravieţuire
B. Este indicat la bolnavii cu IC şi FA
C. Ameliorează calitatea vieţii bolnavilor
D. Scade perioada refractară efectivă a nodului AV
E. Creşte activitatea vagală
(pag. 1428-1429)

M2610257. În tratamentul IC, Dopamina administrată în doze renale:


A. Acţionează asupra receptorilor dopaminergici
B. Are efect inotrop pozitiv
C. Scade rezistenţa vasculară periferică
D. Acţionează asupra receptorilor beta1 şi beta2
E. Acţionează asupra receptrorilor alfa
(pag. 1430)

M2610258. În tratamentul aritmiilor din IC, sunt recomandate următoarele droguri:


A. Chinidina
B. Flecainida
C. Procainamida
D. Amiodarona
E. Betablocantele
(pag. 1430)

M2710259. In insuficienta cardiaca hiponatremia de dilutie apare


A. de la debut
B. la pacientii cu insuficienta cardiaca severa
C. prin cresterea eliberarii hormonului atrial natriuretic
D. prin cresterea activitatii axului renina-angiotensina-aldosteron
E. prin terapie agresiva cu diuretice de ansa
(pag. 1422)

M2710260. Urmatoarele boi pot determina disfunctie diastolica ventriculara


A. ischemia miocardica acuta
B. cardiomiopatia hipertensiva
C. cardiomiopatia hipertrofica obstructiva
D. cardiomiopatia restrictiva
E. pericardita constrictiva
(pag. 1421)

M2710261. Criteriile majore ale diagnosticului insuficientei cardiace includ:

401 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
402 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. edemele periferice
B. dispneea de effort
C. dispneea paroxistica nocturna
D. galopul ventricular
E. cardiomegalie
(pag. 1424)

M2710262. In insuficienta cardiaca ralurile pulmonare pot fi:


A. absente
B. crepitante
C. ronflante
D. sibilante
E. nici o varianta din cele prezentate mai sus
(pag. 1424)

M2710263. In tratamentul insuficientei cardiace spironolactona:


A. competitioneaza hiperaldosteronismul secundar
B. actioneaza pe receptori aldosteronici al nivelul tubului contort distal si colector
C. are efect diuretic maxim din primele 24 ore
D. are efect diuretic amplificat de asocierea cu diureticele de ansa
E. poate avea ca efecte secundare hipoKemia si ginecomastia
(pag. 1427)

M2810264. La aparitia edemelor din insuficienta cardiaca contribuie:


A. stimularea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
B. cresterea eliberarii hormonului antidiuretic
C. scaderea capacitatii rinichiului de a excreta apa
D. cresterea presiunii venoase
E. cresterea hormonului natriuretic atrial
(pag. 1422)

M2810265. Tratamentul disfunctiei diastolice a ventriculului stang se face prin:


A. cresterea contractilitatii miocardului
B. prevenirea tahicardiei
C. tratarea si prevenirea ischemiei miocardice
D. prevenirea fibrozei si promovarea regresiei fibrozei
E. imbunatatirea relaxarii ventriculare
(pag. 1430)

M2810266. Administrarea gradata de beta-blocante(metoprolol,carvedilol,bucindolol)in insuficienta


cardiaca:
A. este contraindicata
B. nu aduce beneficii
C. amelioreaza simptomele de inuficienta cardiaca
D. imbunatateste toleranta la efort
E. intarzie evolutia insuficientei cardiace
(pag. 1430)

M2810267. Morfina administrata in edemul pulmonar acut cardiogen:


A. reduce anxietatea
B. scade vasoconstrictia adrenergica
C. in doze mari poate produce depresie respiratorie

402 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
403 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. se foloseste in doze de 2 pana la 5 mg


E. este contraindicata
(pag. 1431)

M2810268. Intre mecanismele patogenetice ale insuficientei cardiace congestive se includ:


A. Activarea sistemului nervos parasimpatic.
B. Scaderea secretiei de peptide natriuretice atriale.
C. Activarea sistemului renina angiotensina aldosteron.
D. Hipersecretia de hormon antidiuretic.
E. Scaderea nivelului plasmatic al noradrenalinei.
(pag. 1422)

M2810269. Redistribuirea debitului cardiac scazut ca mecanism compensator in insuficienta cardiaca


are drept scop asigurarea necesarului de oxigen la urmatoarele organe vitale:
A. tegument
B. musculatura scheletica
C. miocard
D. viscere abdominale
E. creier
(pag. 1422)

M2810270. Insuficienta cardiaca congestiva este caracterizata de o serie de mecanisme adaptative


neuroumorale printre care:
A. activarea sistemului nervos adrenergic
B. activarea sistemului renina-angiotensina-aldosteron
C. producerea de substante vasodilatatoare (bradikinina, prostaglandine)
D. cresterea eliberarii de hormoni tiroidieni
E. cresterea eliberarii de hormon antidiuretic
(pag. 1422)

M2810271. Respiratia Cheyne - Stockes din IC prezinta urmatoarele mecanisme si manifestari:


A. Este o respiratie periodica sau ciclica
B. Creste sensibilitatea centrului respirator la presiunea partiala a CO2 din sangele arterial
C. A pare frecvent la pacientii cu AS cerebrala
D. Este favorizata de alungirea timpului de circulatie plaman - creier
E. Perioadele de hiperventilatie si hipocapnie sunt urmate de apnee
(pag. 1423)

403 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
404 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 11
Moartea subita si resuscitarea cardio- respiratorie
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1111001. In urmatoarele situatii pacientul isi redobandeste constienta spontan, cu EXCEPTIA:


A. stop cardiac
B. sincopa prin bradicardie tranzitorie
C. sincopa vasovagala
D. sincopa cu hipotensiune posturala
E. sincopa neurocardiogena
(pag. 246)

M1111002. Care este mecanismul electric cel mai obisnuit care determina stop cardiac?
A. bradiaritmii severe persistente
B. fibrilatia ventriculara
C. asistolia
D. disociatia electromecanica
E. tahicardia ventriculara
(pag. 246)

M1111003. Urmatoarele conditii se asociaza cu stop cardiac prin scaderea acuta a debitului cardiac, cu
EXCEPTIA:
A. embolismul pulmonar acut masiv
B. anafilaxia severa
C. anevrism de aorta rupt cu hemoragie interna
D. tahicardie ventriculara nesustinuta, fara transformare in fibrilatie ventriculara
E. ruptura miocardica post infarct miocardic
(pag. 246)

M1211004. Cea mai frecventa anomalie structurala asociata cu moartea subita cardiaca este:
A. boala aterosclerotica coronariana
B. cardiomiopatia hipertrofica
C. cardiomiopatia dilatativa
D. sindromul de QT lung
E. bolile inflamatorii si infiltrative
(pag. 246)

M1211005. Examenul anatomopatologic al victimelor mortii subite cardiace arata:


A. incidenta redusa a leziunilor aterosclerotice
B. placi coronariene fibrotice, severe
C. infarctele miocardice acute recente apar la 70-75 % din cazuri
D. placi aterosclerotice fisurate, agregate plachetare si/sau tromboza acuta apar la 95 % din cazuri
E. putine leziuni acute se suprapun peste leziuni cronice
(pag. 246)

M1211006. Cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac este:

404 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
405 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. bradiaritmia severa, persistenta


B. asistolia
C. disociatia electromecanica
D. tahicardia ventriculara sustinuta
E. fibrilatia ventriculara.
(pag. 247)

M1211007. Inregistrarile ECG continue au aratat ca cea mai frecventa tulburare de ritm aparuta inaintea
fibrilatiei ventriculare este:
A. extrasistolia ventriculara
B. tahicardia ventriculara sustinuta sau nesustinuta;
C. asistolia
D. bradiaritmiile severe
E. blocul atrio-ventricular de grad inalt
(pag. 247)

M1211008. In afara unitatilor spitalicesti, cea mai mare rata de succes a resuscitarii initiale si cea mai
buna supravietuire, dupa resuscitare in stopul cardiac, apare cand mecanismul este:
A. tahicardia ventriculara
B. fibrilatia ventriculara
C. asistolia
D. disociatia electromecanica
E. blocul atrio-ventricular.
(pag. 247)

M1211009. Pentru pacientii aflati dupa un stop cardiac resuscitat cu succes, cea mai frecventa cauza
de deces intraspitalicesc este reprezentata de:
A. recurenta aritmiilor
B. encefalopatia anoxica si infectiile
C. starile cu debit cardiac scazut ce nu raspund la tratament
D. disociatia electromecanica
E. asistolia
(pag. 247)

M1311010. Cel mai obisnuit mecanism electric al stopului cardiac este:


A. asistolia
B. disociatia electromecanica
C. ritmul idioventricular
D. fibrilatia ventriculara
E. fibrilatia atriala
(pag. 247)

M1311011. Fibrilatia ventriculara este responsabila pentru:


A. 10-15% din stopurile cardiace
B. 25-35% din stopurile cardiace
C. 40-60% din stopurile cardiace
D. 60-65% din stopurile cardiace
E. 65-80% din stopurile cardiace
(pag. 247)

M1311012. In cazul aspiratiei unui corp strain in caile aeriene superioare, manevra indicata a fi
efectuata de catre resuscitator este:
A. compresiunea sinusului carotidian

405 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
406 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. manevra Valsalva
C. manevra Safar
D. manevra Heimlich
E. manevra Giordano
(pag. 249)

M1311013. In cazul in care exista un singur resuscitator, secventa insuflatie-compresiune toracica este
de:
A. 10-12 ori pe minut
B. 5 insuflatii la o compresiune
C. 15 compresiuni la 2 insuflatii
D. 5 compresiuni la o insuflatie
E. nu este standardizata
(pag. 249)

M1311014. Frecventa compresiunilor toracice trebuie sa fie de:


A. 10-12/minut
B. 40-50/minut
C. 50-60/minut
D. 60-80/minut
E. 80-100/minut
(pag. 249)

M1311015. Imediat ce diagnosticul de fibrilatie ventriculara a fost confirmat, manevra care trebuie
efectuata este:
A. intubatia orotraheala
B. asigurarea unei linii venoase
C. compresiunea sinusului carotidian
D. administrarea unui soc electric
E. efectuarea unei electrocardiograme
(pag. 250)

M1311016. In fibrilatia ventriculara, dupa mai multe defibrilari nereusite sau cand persista instabilitatea
electrica este indicata:
A. Atropina 0,04 mg/kg
B. Propranolol 1mg
C. Dopamina 0,005mg/kg/min
D. Lidocaina 1 mg/kg
E. electrostimularea
(pag. 250)

M1311017. Tratamentul stopului cardiac prin bradiaritmii sau asistolie nu include:


A. dispozitive externe de electrostimulare
B. intubatie orotraheala
C. defibrilare
D. adrenalina
E. atropina
(pag. 250)

M1311018. Incidenta mortii subite atinge punctul culminant initial:


A. la adultii tineri
B. intre 45 si 75 de ani
C. intre nastere si varsta de 6 luni

406 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
407 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. intre 1 si 13 ani
E. intre 14 si 21 de ani
(pag. 246)

M1411019. Instabilitatea electrofiziologica la pacientul cu risc de moarte subita se poate pune in


evidenta cel mai corect prin:
A. stimulare electrica programata endocavitara
B. monitorizare Holter ECG /24h
C. test de effort
D. analiza variabilitatii ritmului sinusal
E. deteminarea de potentiale ventriculare tardive
(pag. 248)

M1411020. In legatura cu moartea subita care din urmatoarele afirmatii este adevarata:
A. decesul survine la mai putin de o ora de la instalarea evenimentelor acute
B. majoritatea deceselor subite survin in spital
C. accidentele vasculare cerebrale au aceeasi pondere cu cele coronariene
D. intoxicatiile acute reprezinta o cauza majora de moarte subita
E. este definita ca oprirea brutala a functiei de pompa a inimii
(pag. 246)

M1411021. Urmatorii factori prezinta risc de moarte subita coronariana cu EXCEPTIA:


A. sedentarismul
B. fumatul
C. hipertrofia ventriculara stinga
D. obezitatea
E. anomaliile electrocardiografice
(pag. 247)

M1511022. Cauza cea mai frecventa a mortii subite cardiace este reprezentata de:
A. bolile valvulare cardiace
B. boala aterosclerotica coronariana
C. cardiomiopatiile
D. pericarditele
E. dezechilibrele hidro-electrolitice
(pag. 246)

M1511023. Care este cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac:
A. asistola
B. disociatia electromecanica
C. ritmul idioventricular
D. fibrilatia ventriculara
E. blocul sinoatrial
(pag. 247)

M1511024. De controlul caruia dintre urmatorii factori depinde cel mai mult rata recurentei in fibrilatia
ventriculara secundara resuscitata din infarctul miocardic acut:
A. instabilitatii hemodinamice
B. anomaliilor electrofiziologice
C. permeabilitatii cailor respiratorii
D. afectiunilor asociate
E. dezechilibrelor electrolitice

407 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
408 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 250)

M1511025. Fibrilatia ventriculara sau asistolia au o evolutie defavorabila spre moarte biologica daca nu
beneficiaza de resuscitare cardio-respiratorie in primele:
A. 4-6 minute
B. 15-30 minute
C. 1-2 ore
D. 4-6 ore
E. 12 ore
(pag. 247)

M1511026. Cel mai important factor de predictie pentru riscul pe termen lung de deces si moarte subita
cardiaca dupa faza acuta a unui infarct miocardic este reprezentat de:
A. intinderea leziunii miocardului produsa in timpul evenimentului acut
B. aparitia modificarilor segmentului ST in repaus fara durere anginoasa
C. prezenta aritmiilor supraventriculare
D. hipertensiunea arteriala
E. varsta pacientului
(pag. 248)

M1611027. Care din urmatoarele afectiuni cardiace NU reprezinta cauze structurale de stop cardiac si
moarte subita cardiaca:
A. Boli valvulare cardiace
B. Cardiomiopatia dilatativa
C. Hipopotasemia
D. Infarctul miocardic vindecat
E. Infarctul miocardic acut
(pag. 246)

M1611028. Cel mai obisnuit mecanism al stopului cardiac este:


A. Fibrilatia ventriculara
B. Bradiaritmii severe persistente
C. Asistolia
D. Disociatia electromecanica
E. Tahicardia ventriculara sustinuta
(pag. 247)

M1611029. Care din urmatoarele afectiuni NU se prezinta clinic sub forma stopului cardiac:
A. Embolism pulmonar acut masiv
B. Anevrism de aorta rupt
C. Anafilaxia intensa
D. Extrasistolia ventriculara
E. Ruptura de cord dupa IMA
(pag. 247)

M2211030. Moartea subita cardiaca este consecinta directa a:


A. comei
B. sincopei
C. stopului cardiac
D. lipotimiei
E. stuporii
(pag. 245)

408 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
409 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2211031. In decada cuprinsa intre 45 si 64 de ani, moartea subita cardiaca este mai frecventa la
barbati intr-un raport barbati/femei de:
A. 4:1
B. 7:1
C. 2:1
D. 10:1
E. 9:1
(pag. 246)

M2211032. Intre 65 si 74 de ani raportul barbati/femei privind incidenta mortii subite cardiace este de:
A. 7:1
B. 4:1
C. 2:1
D. 9:1
E. 10:1
(pag. 246)

M2211033. Care este cea mai frecventa anomalie structurala generatoare de moarte subita cardiaca:
A. stenoza mitrala
B. stenoza aortica
C. insuficienta tricuspidiana
D. boala aterosclerotica coronariana
E. sindromul Wolff-Parkinson-White
(pag. 246)

M2211034. Cel mai obisnuit mecanism electric a stopului cardiac si mortii subite cardiace este:
A. fibrilatia ventriculara
B. asistolia
C. disociatia electromecanica
D. bradiaritmiile severe, persistente
E. tahicardia ventriculara sustinuta
(pag. 247)

M2211035. Mecanismul eletric dominant in decesul prin insuficienta circulatorie este:


A. fibrilatia ventriculara
B. asistola
C. fibrilatia atriala paroxistica
D. extrasistolia ventriculara bigeminata
E. tahicardia ventriculara nesustinuta
(pag. 247)

M2211036. Interventia initiala in resuscitarea cardiorespiratorie consta in aplicarea unei lovituri


precordiale la nivelul:
A. zonei ventriculare stangi
B. in zona de auscultatie a aortei
C. jonctiunii treimii medii cu cea inferioara a sternului
D. jonctiunii treimii superioare cu cele doua treimi inferioare ale sternului
E. apendicelui xifoid
(pag. 249)

M2211037. Tehnicile ventilatorii conventionale in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii atunci cand


resuscitarea este realizata de doua persoane presupune insuflarea plamanilor cu o frecventa de:
A. 10-12 ori pe minut

409 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
410 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. 80-100 ori pe minut


C. 1-4 ori pe minut
D. 30-50 ori pe minut
E. 15 ori pe minut
(pag. 249)

M2211038. Tehnicile ventilatorii conventionale in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii atunci cand


resuscitarea este realizata de doua persoane presupun:
A. o insuflatie dupa fiecare cinci compresii toracice
B. doua insuflatii succesive dupa 15 compresii toracice
C. patru insuflatii pulmonare la cinci compresii toracice
D. o insuflatie la 15 compresii toracice
E. cinci insuflatii pulmonare si cinci compresii toracice
(pag. 249)

M2211039. Tehnicile ventilatorii conventionale in cadrul resuscitarii cardiorespiratori atunci cand


resuscitarea este realizata de o singura persoana presupun:
A. doua insuflatii succesive dupa 15 compresii toracice
B. 15 insuflatii succesive dupa doua insuflatii pulmonare
C. o insuflatie dupa cinci compresii toracice
D. cinci insuflatii la o compresie toracica
E. patru insuflatii pulmonare la patru compresii toracice
(pag. 249)

M2211040. In cazul diagnosticului de tahicardie ventriculara se aplica un soc electric extern cu energia
de:
A. 50 J
B. 100 J
C. 200 J
D. 150 J
E. 280 J
(pag. 250)

M2211041. In prezenta fibrilatiei ventriculare se aplica un soc electric extern cu energia de:
A. 200 J
B. 50 J
C. 100 J
D. 180 J
E. 150 J
(pag. 250)

M2211042. In prezenta fibrilatiei ventriculare se pot aplica socuri aditionale la energii mai mari, pana la
maximum:
A. 360 J
B. 200 J
C. 150 J
D. 100 J
E. 260 J
(pag. 250)

M2211043. In tahicardia sau firbilatia ventriculara se pot aplica socuri aditionale pana la maximum 360
J cand:
A. al doilea soc de 200 J nu reuseste sa converteasca disritmia la ritm sinusal

410 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
411 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. primul soc de 200 J nu reuseste conversia la eritm sinusal


C. primul soc de 50 J nu converteste la ritm sinusal
D. socuri repetate de 50 J nu reusesc sa converteasca la ritm sinusal
E. al saselea soc de 200 J nu este urmat de conversia la ritm sinusal
(pag. 250)

M2211044. Bolnavul resuscitat, cu acidoza persistenta dupa reusita defibrilarii si a intubatiei va fi


perfuzat cu NaHCO3 in doza initiala de:
A. 1 mEq/Kg
B. 10 mEq/Kg
C. 20 mEq/Kg
D. 0,02 mEq/Kg
E. 15 mEq/Kg
(pag. 250)

M2211045. Perfuzia cu lidocaina urmata dupa administrarea acesteia in bolusuri intravenoase se face
in ritm de:
A. 1-4 mg/minut
B. 0,5 - 1 mg/minut
C. 4 mg/minut
D. 5-10 mg/minut
E. 15 mg/minut
(pag. 250)

M2211046. Administrarea procainamidei la bolnavii la care dupa defibrilari repetate, initial nereusite,
persista aritmiile ventriculare presupune:
A. o doza de inrcare de 100 mg/5 minute i.v. pana la o doza totala de 500-800 mg
B. o doza de incarcare de 0,5 mg/10 minute i.v. pana la o doza totala de 1000 mg
C. doze de incarcare repetate de 250 mg/3 minute pana la doza totala de 2500 mg
D. o doza de incarcare de 100 mg/5 minute ,subcutanat pana la doza totala de 200 mg
E. o doza de incarcare de 5-10 mg/Kg in 15 minute
(pag. 250)

M2211047. Ritmul de perfuzare continua a procainamidei la bolnavii defibrilati repetat, la care persista
instabilitatea electrica este de:
A. 2 - 5 mg/minut
B. 100 mg/5 minute
C. 100 mg/minut
D. 5 - 10 mg/5 minute
E. 0,5 - 2 mg/minut
(pag. 250)

M2211048. Administrarea tosilatului de bretiliu la bolnavii defibrilati repetat, la care persista aritmiile
ventriculare si instabilitatea electrica presupune o doza de incarcare de:
A. 100 mg/5 minute
B. 2 - 5 mg/5 minute
C. 5 - 10 mg/Kg in 5 minute
D. 0,5 - 2 mg/minut
E. 2 mg/ora
(pag. 250)

M2211049. In administrarea, in doze de intretinere, a tosilatului de bretiliu la bolnavii cu mai multe


defibrilari, initial nereusite, la care persista instabilitatea electrica se folosesc:

411 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
412 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. 0,5 - 2 mg/minut
B. 5 - 10 mg/minut
C. 2 - 5 mg/minut
D. 15 mg/minut
E. 100 mg/5 minute
(pag. 250)

M2211050. In care forma de stop cardiac bradiaritmic/asistolic raspunsul la resuscitarea


cardiorespiratorie poate fi prompt si prognosticul favorabil:
A. intoxicatia cu cocaina
B. intoxicatia cu digitala
C. obstructia cailor aeriene cu corpi straini
D. cardiomiopatia dilatativa
E. insuficienta cardiaca cronica congestiva cu fractie de ejectie joasa
(pag. 250)

M2211051. Alterarea starii de contienta caracteristica stopului cardiac este:


A. narcolepsia
B. pastrarea constientei
C. obnubilarea
D. pierderea completa a constientei
E. stupoarea
(pag. 247)

M2211052. La care dintre disritmii rata de succes a resuscitarii si supravietuirea dupa resuscitare sunt
bune:
A. disociatia electromecanica
B. asistolia
C. tahicardia ventriculara
D. fibrilatia ventriculara
E. torsada varfurilor
(pag. 247)

M2211053. Care este strategia terapeutica optima, cea mai utilizata la supravietuitorii unui stop cardiac:
A. aplicarea unui defirbilator/cardioconvertor implantabil (DCI)
B. lidocaina per os
C. chinidina per os
D. procainamida per os
E. crioablatia
(pag. 251)

M2211054. Ingrijirea postresuscitare a bolnavilor cu fibrilatie ventriculara primara intr-un infarct


miocardic acut se face cu:
A. digoxin i.v.
B. chinidina per os
C. perfuzie cu lidocaina
D. atropina intravenos la 6 ore
E. omeran 20 mg per os
(pag. 250)

M2211055. Care este tehnica prin care se depisteaza cel mai corect instabilitatea electrofiziologica la
supravietuitorii unui stop cardiac survenit in afara spitalului:
A. stimularea electrica programata

412 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
413 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. ECG de repaus
C. testarea de effort
D. monitorizarea Holter ECG de 24 ore
E. monitorizarea Holter ECG de 72 de ore
(pag. 250)

M2311056. Cel mai obisnuit mecanism electric al stopului cardiac este:


A. asistolia
B. disociatia electromecanica
C. ritmul idioventricular
D. fibrilatia ventriculara
E. fibrilatia atriala
(pag. 247)

M2311057. Fibrilatia ventriculara este responsabila pentru:


A. 10-15% din stopurile cardiace
B. 25-35% din stopurile cardiace
C. 40-60% din stopurile cardiace
D. 60-65% din stopurile cardiace
E. 65-80% din stopurile cardiace
(pag. 247)

M2311058. In cazul aspiratiei unui corp strain in caile aeriene superioare, manevra indicata a fi
efectuata de catre resuscitator este:
A. compresiunea sinusului carotidian
B. manevra Valsalva
C. manevra Safar
D. manevra Heimlich
E. manevra Giordano
(pag. 249)

M2311059. In cazul in care exista un singur resuscitator, secventa insuflatie-compresiune toracica este
de:
A. 10-12 ori pe minut
B. 5 insuflatii la o compresiune
C. 15 compresiuni la 2 insuflatii
D. 5 compresiuni la o insuflatie
E. nu este standardizata
(pag. 249)

M2311060. Frecventa compresiunilor toracice trebuie sa fie de:


A. 10-12/minut
B. 40-50/minut
C. 50-60/minut
D. 60-80/minut
E. 80-100/minut
(pag. 249)

M2311061. Imediat ce diagnosticul de fibrilatie ventriculara a fost confirmat, manevra care trebuie
efectuata este:
A. intubatia orotraheala
B. asigurarea unei linii venoase
C. compresiunea sinusului carotidian

413 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
414 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. administrarea unui soc electric


E. efectuarea unei electrocardiograme
(pag. 250)

M2311062. In fibrilatia ventriculara, dupa mai multe defibrilari nereusite sau cand persista instabilitatea
electrica este indicata:
A. Atropina 0,04 mg/kg
B. Propranolol 1mg
C. Dopamina 0,005mg/kg/min
D. Lidocaina 1 mg/kg
E. electrostimularea
(pag. 250)

M2311063. Tratamentul stopului cardiac prin bradiaritmii sau asistolie nu include:


A. dispozitive externe de electrostimulare
B. intubatie orotraheala
C. defibrilare
D. adrenalina
E. atropina
(pag. 250)

M2311064. La pacientii cu fractie de ejectie de 30% sau mai mult, recurenta stopului cardiac in primul
an de urmarire a scazut la mai putin de 10% prin folosirea:
A. Lidocainei
B. defibrilatoarelor externe automate
C. electrostimulatoarelor transvenoase
D. unui defibrilator/cardioconvertor implantabil
E. pace-maker-elor transcutane
(pag. 250)

M2311065. Incidenta mortii subite atinge punctul culminant initial:


A. la adultii tineri
B. intre 45 si 75 de ani
C. intre nastere si varsta de 6 luni
D. intre 1 si 13 ani
E. intre 14 si 21 de ani
(pag. 246)

M2511066. Perioada maximă de timp scursă de la debutul unui eveniment clinic terminal şi deces, care
defineşte moartea subită cardiacă este:
A. 1 oră
B. 2 ore
C. 4 ore
D. 6 ore
E. 12 ore
(pag. 245)

M2511067. Cauza cea mai frecventă a morţii subite cardiace este reprezentată de:
A. bolile valvulare cardiace
B. cardiomiopatiile
C. boala aterosclerotică coronariană
D. pericarditele

414 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
415 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. dezechilibrele hidro-electrolitice
(pag. 246)

M2511068. A doua cauză ca frecvenţă a morţii subite cardiace, cu un procent de 10-15% este
reprezentată de :
A. ateroscleroza coronariană
B. sindromul QT prelungit
C. cardiomiopatiile dilatativă şi hipertrofică
D. valvulopatiile mitrale şi aortice
E. anomaliile sistemice metabolice
(pag. 246)

M2511069. Cel mai frecvent mecanism electric al stopului cardiac este:


A. blocul sinoatrial
B. fibrilaţia atrială
C. disociaţia electromecanică
D. fibrilaţia ventriculară
E. asistola
(pag. 247)

M2511070. Fibrilaţia ventriculară sau asistolia au o evoluţie defavorabilă spre moarte biologică dacă nu
beneficiază de resuscitare cardio-respiratorie în primele:
A. 4-6 minute
B. 15-30 minute
C. 1-2 ore
D. 4-6 ore
E. 12 ore
(pag. 247)

M2511071. Cel mai important factor de predicţie pentru riscul pe termen lung de deces şi moarte subită
cardiacă după faza acută a unui infarct miocardic este reprezentat de:
A. prezenţa aritmiilor supraventriculare
B. prezenţa blocurilor atrio-ventriculare
C. întinderea leziunii miocardului produsă în timpul evenimentului acut
D. vârsta pacientului
E. factorii de risc asociaţi
(pag. 248)

M2511072. Singura metodă practică de prevenire a morţii subite cardiace în marile segmente
populaţionale este:
A. monitorizarea Holter
B. ecocardiografia ca test de screening
C. corectarea dezechilibrelor electrolitice
D. controlul factorilor de risc coronarian
E. tromboliza unui procent cât mai mare din pacienţii care suferă un infarct miocardic
(pag. 248)

M2511073. În cazul stopului cardiac în care este confirmat diagnosticul de tahicardie ventriculară sau
fibrilaţie ventriculară se începe cu administrarea unui şoc electric de:
A. 10 J
B. 50 J
C. 100 J
D. 200 J

415 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
416 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. 500 J
(pag. 249-50)

M2511074. De controlul căruia dintre următorii factori depinde cel mai mult rata recurenţei în fibrilaţia
ventriculară resuscitată din infarctul miocardic acut:
A. anomaliilor electrofiziologice
B. dezechilibrelor electrolitice
C. instabilităţii hemodinamice
D. infecţiilor asociate
E. factorilor de risc coronarieni
(pag. 250)

M2511075. În tratamentul antiaritmic empiric de întreţinere la supravieţuitorii unui stop cardiac se


foloseşte:
A. Chinidina
B. Propafenona
C. Flecainida
D. Amiodarona
E. Tosilatul de bretiliu
(pag. 250)

M2511076. Care este cea mai utilizată metodă de tratament de întreţinere pe termen lung la
supravieţuitorii unui stop cardiac:
A. tratamentul anticoagulant
B. tratamentul hipolipemiant
C. monitorizarea Holter
D. defibrilatorul/cardioconvectorul implantabil
E. chirurgia antiaritmică
(pag. 250-51)

M2611077. Care din categoriile de pacienţi enumerate au rată de supravieţuire de peste 10 %, după
stopul cardiac intraspitalicesc:
A. Cancer
B. Insuficienţă renală
C. Boli acute ale SNC
D. Ulcer gastroduodenal
E. Infecţii necontrolate
(pag. 250)

M2611078. Precizaţi factorii care NU sunt asociaţi morţii subite cardiace:


A. Intoxicaţia cu cocaină
B. Intoxicaţia cu digitală
C. Sindromul LGL
D. Hipoxemia
E. Acidoza
(pag. 246)

M2611079. Îngrijirea pacientului care face colaps NU include:


A. Intervenţia iniţială şi suportul vital de bază
B. Suportul vital avansat
C. Îngrijirea postresuscitare
D. Anticoagulare pe termen lung
E. Îngrijire pe termen lung

416 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
417 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 249)

M2611080. Care din următoarele afecţiuni cardiace NU reprezintă cauze structurale de stop cardiac şi
moarte subită cardiacă:
A. Boli valvulare cardiace
B. Cardiomiopatia dilatativă
C. Infarctul miocardic vindecat
D. Hipopotasemia
E. Infarctul miocardic acut
(pag. 246)

M2611081. Următorii factori funcţionali NU sunt asociaţi morţii subite cardiace:


A. Ischemia tranzitorie
B. Insuficienţa cardiacă cronică
C. Miocardita
D. Şocul
E. Acidoza
(pag. 246)

M2611082. Cel mai obişnuit mecanism al stopului cardiac este:


A. Bradiaritmii severe persistente
B. Asistolia
C. Disociaţia electromecanică
D. Fibrilaţia ventriculară
E. Tahicardia ventriculară susţinută
(pag. 247)

M2611083. Care din următoarele afecţiuni NU se prezintă clinic sub forma stopului cardiac:
A. Embolism pulmonar acut masiv
B. Anevrism de aortă rupt
C. Bradicardia sinusală
D. Anafilaxia intensă
E. Ruptura de cord după IMA
(pag. 248)

M2811084. Dupa faza acuta a infarctului miocardic, cel mai important factor de risc pentru moartea
subita cardiaca este:
A. intinderea leziunii miocardului
B. efortul fizic
C. dislipidemia
D. diabetul zaharat
E. fumatul
(pag. 248)

M2811085. Interventia initiala in colapsul cardiovascular este:


A. confirmarea daca colapsul este datorat cu adevarat stopului cardiac
B. socul electric extern
C. adrenalina I.V.
D. manevra Heimlich
E. cardiostimularea electrica
(pag. 248)

M2811086. Cauza cea mai frecventa a mortii subite cardiace este reprezentata de:

417 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
418 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. bolile valvulare cardiace


B. boala aterosclerotica coronariana
C. cardiomiopatiile
D. pericarditele
E. dezechilibrele hidro-electrolitice
(pag. 246)

M2811087. In legatura cu moartea subita, care din urmatoarele afirmatii este adevarata:
A. Decesul survine la mai putin de o ora de la instalarea evenimentelor acute
B. Majoritatea deceselor subite survin in spital
C. Accidentele vasculare cerebrale au aceeasi pondere cu cele coronariene
D. Intoxicatiile acute reprezinta o cauza majora de moarte subita
E. Este definita ca oprirea brutala a functiei de pompa a inimii
(pag. 246)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1111088. Care afirmatii sunt adevarate legate de factorii de risc (FR) si anomaliile structurale
implicati in moartea subita cardiaca (MSC)?
A. inaintarea in varsta este un FR important
B. nu exista diferente intre sexe privind succeptibilitatea la MSC
C. sindromul intervalului QT lung congenital este un FR ereditar specific de MSC
D. cardiomiopatiile sunt exceptional cauza MSC
E. ateroscleroza coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociata cu MSC
(pag. 246)

M1111089. In care situatii evolutia dupa resuscitarea stopului cardiac este favorabila la pacienti cu boli
extracardiace
A. obstructie tranzitorie a cailor aeriene
B. infectii necontrolate
C. cancer
D. medicatie ce induce aritmii
E. dezechilibre electrolitice si metabolice severe tranzitorii
(pag. 248)

M1111090. Care afirmatii sunt false privind stopul cardiac (SC) din infarctul miocardic acut?
A. resuscitarea in SC primar (prin fibrilatie ventriculara) este eficienta in majoritatea cazurilor
B. recidivele in SC primar (prin fibrilatie ventriculara) sunt frecvente
C. rata recurentei in SC secundar (prin fibrilatie ventriculara) este mai mare decat in SC primar
D. in SC secundar (prin fibrilatie ventriculara) instabilitatea electrica este mai importanta decat instabilitatea
hemodinamica
E. SC secundar prin mecanism bradiaritmic poate necesita pacing
(pag. 248)

M1111091. Care afirmatii sunt adevarate privind riscul de moarte subita cardiaca (MSC) la pacienti cu
infarct miocardic acut (IMA):
A. extrasistolele ventriculare in salve si tahicardia entriculara dupa faza acuta a IMA cresc riscul de MSC
B. tahicardia ventriculara si fibrilatia ventriculara care apar in primele 3 zile de la debutul IMA au un risc mai
mare de MSC decat daca apar in perioada ziua 3 – saptamana 8
C. fractia de ejectie a ventriculului stang scazuta < 30% post IMA creste riscul de MSC
D. asocierea tahicardiei ventriculare cu fractie de ejectie scazuta post IMA creste riscul de MSC
E. nu s-a demonstrat ca supresia medicamentoasa a extrasistolelor ventriculare post IMA amelioreaza

418 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
419 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

prognosticul
(pag. 248)

M1111092. Care sunt afirmatiile adevarate legate de prevenirea recidivelor stopului cardiac (SC)
resuscitat in afara spitalului?
A. stimularea electrica programata de inducere a tahicardiei ventriculare sustinute sau a fibrilatei ventriculare
este utila in alegerea medicamentelor antiaritmice
B. la administrarea antiaritmicelor (dupa stimularea electrica programata), rata SC recurent scade mai mult la
pacientii cu fractie de ejectie sub 30% fata de cei cu fractie de ejectie peste 30%
C. amiodarona se poate administra empiric la pacientii la care nu se induc aritmii ventriculare severe la
stimulare electrica programata
D. insertia unui defibrilator este o alternativa la tratamentul medicamentos
E. eficienta chirurgiei antiaritmice se apreciaza daca creste supravietuirea si daca nu se induc aritmii
ventriculare severe la stimulare electrica programata
(pag. 250)

M1211093. Colapsul cardio-vascular se caracterizeaza prin:


A. oprirea ireversibila a tuturor functiilor biologice
B. oprirea brutala, ireversibila, a functiei de pompa a inimii
C. pierdere subita a fluxului sanguin
D. reversibilitate posibil spontana
E. reversibilitate prin interventii, in stopul cardiac
(pag. 245)

M1211094. Care dintre afirmatiile urmatoare sunt corecte, referitor la incidenta mortii subite cardiace:
A. este scazuta pana la varsta de 6 luni
B. are un nivel scazut toata copilaria si adolescenta
C. are un varf intre 45 si 75 de ani
D. inaintarea in varsta este un factor de risc important
E. la varstnici, incidenta la barbati ramane superioara celei de la femei
(pag. 246)

M1211095. Factorii de risc ereditari specifici pentru moartea subita cardiaca sunt:
A. ateroscleroza
B. sindroamele miopatice si displazice
C. hiperlipoproteinemiile genetice
D. sindromul QT scurt congenital
E. bolile valvulare
(pag. 246)

M1211096. Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de:


A. sincopa vasovagala
B. hipotensiunea arteriala cu sincopa
C. sincopa neurocardiogena
D. extrasistolia ventriculara
E. stopul cardiac
(pag. 247)

M1211097. Dupa faza acuta a infarctului mioocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca
este prezis de:
A. intinderea leziunii miocardului produsa in timpul evenimentului acut
B. prezenta complexelor ventriculare premature frecvente, pana la 5-10/ora
C. prezenta tahicardiei ventriculare nesustinute

419 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
420 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. prezenta fractiei de ejectie sub 50 %


E. prezenta insuficientei cardiace
(pag. 248)

M1211098. Interventia initiala si suportul vital de baza, in colapsul cardio-vascular, presupun:


A. observarea miscarilor respiratorii
B. stabilirea prezentei sau absentei pulsului carotidian
C. aplicarea sistematica a unei lovituri precordiale, chiar in lipsa posibilitatilor de monitorizare si defibrilare
D. degajarea cailor respiratorii
E. efectuarea resuscitarii cardio-respiratorii
(pag. 249)

M1211099. Care dintre afirmatiile referitoare la resuscitarea cardio-respiratorie sunt corecte:


A. se indeparteaza corpii straini sau dantura falsa
B. o insuflare a plamanului se realizeaza dupa fiecare 5 compresii toracice, daca resuscitarea este realizata
de 2 persoane
C. doua insuflari ale plamanului se realizeaza dupa 5 compresii toracice, daca resuscitarea este realizata de
o singura persoana
D. sternul este apasat cu o rata de aproximativ 80-100/min;
E. compresia toracelui va comprima cordul cu 3-5 cm
(pag. 249)

M1211100. Tratamentul stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolelor cuprinde:


A. intubarea prompta
B. continuarea resuscitarii cardio-respiratorii
C. socul electric extern
D. controlul hipoxemiei si acidozei
E. E. administrarea de adrenalina si/sau atropina
(pag. 250)

M1311101. In cadrul suportului vital avansat sunt incluse urmatoarele manevre:


A. intubatia cu sonda endotraheala
B. ventilatia gura la nas
C. defibrilarea
D. electrostimularea
E. asigurarea unei linii intravenoase
(pag. 249)

M1311102. In fibrilatia ventriculara, gluconatul de calciu este indicat:


A. in hiperpotasemia care determina fibrilatie ventriculara
B. in hipocalcemie
C. la pacientii cu intoxicatie digitalica
D. la pacientii cu intoxicatie cu betablocante
E. la pacientii cu intoxicatie cu blocante ale canalelor de calciu
(pag. 250)

M1311103. Factorii de risc cei mai importanti pentru moartea subita cardiaca sunt:
A. tromboflebita profunda
B. fumat
C. hipercolesterolemie
D. obezitate
E. hipertensiunea

420 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
421 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 248)

M1311104. Dupa faza acuta a infarctului miocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca
este prezis de:
A. tromboflebita superficiala
B. intinderea leziunii miocardice
C. frecventa in crestere a contractiilor ventriculare premature (>10-30 CVP/ora)
D. tromboflebita profunda
E. tahicardia ventriculara nesustinuta
(pag. 248)

M1411105. Care din urmatoarele reprezinta afectiuni cardiace ce pot fi responsabile de moarte subita:
A. cardiomiopatia hipertrofica obstructiva
B. miocardita
C. fascicule anormale din WPW
D. aritmii supraventriculare de cauza functionala
E. prolaps de valva mitrala
(pag. 246)

M1411106. Decesul prin insuficienta circulatorie este caracteizat prin:


A. frecvent se produce prin fibrilatie ventriculara
B. de obicei durata scurta a starii terminale
C. se produce prin asistola
D. apare la pacienti inactivi si comatosi
E. evenimentele cardiace sunt dominante inainte de instalarea starii terminale
(pag. 247)

M1411107. Dintre modalitatile terapeutice folosite la pacientii supravietuitori ai unei morti subite la
care s-a suspicionat implicarea unui maecanism ischemic cele mai eficiente s-au dovedit:
A. antiaritmicele din clasa Ic
B. betablocantele
C. blocantele de calciu
D. metodele de revascularizare miocardica
E. antiaritmicele din clasa III-a
(pag. 248)

M1511108. Care dintre urmatoarele situatii clinice reprezinta cauze de stop cardiac prin scaderea acuta
a debitului cardiac:
A. embolia pulmonara masiva
B. anafilaxia intensa
C. ruperea unui anevrism de aorta
D. ruptura cordului
E. pericardita postinfarct
(pag. 247)

M1511109. O tehnica corecta a masajului cardiac extern cuprinde urmatoarele manevre:


A. aplicarea palmei mainii in dreptul socului apexian
B. aplicarea unei forte care va trebui sa comprime cordul cu 3-5cm
C. relaxarea dupa comprimare sa fie lenta
D. rata de compresie sa fie de aproximativ 80-100/minut
E. masajul cardiac sa se faca cu bratele intinse
(pag. 249)

421 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
422 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1511110. Combaterea stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolei se poate face prin
urmatoarele manevre:
A. soc electric extern
B. administrarea de adrenalina intravenos
C. administrarea de atropina intravenos
D. resuscitarea respiratorie si masajul cardiac extern
E. administrarea de lidocaina intravenos
(pag. 250)

M1511111. Reusita incercarii de a resuscita un pacient cu stop cardiac depinde de:


A. starea de constienta a pacientului
B. timpul scurs de la instituirea resuscitarii
C. mecanismul care a determinat evenimentul
D. starea clinica a pacientului inaintea stopului cardiac
E. sexul pacientului
(pag. 247)

M1511112. Care dintre urmatorii factori functionali asociati pot determina o anomalie structurala sa
devina instabila clinic si sa conduca la moarte subita cardiaca:
A. dezechilibrele electrolitice (ex. hipopotasemia)
B. hipoxemia, acidoza
C. efectele proaritmice ale medicatiei
D. starile febrile
E. toxinele cardiace (ex. intoxicatia cu cocaina)
(pag. 246)

M1511113. Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de:


A. tahicardia sinusala
B. bradicardia severa tranzitorie
C. hipertensiunea arteriala in puseu
D. cresterea fractiei de ejectie a ventriculului stang peste 30%
E. sincopa vasovagala
(pag. 247)

M1511114. Suportul vital avansat pentru asigurarea ventilatiei adecvate, controlului aritmiilor cardiace
si stabilizarea statusului hemodinamic cuprinde urmatoarele manevre terapeutice:
A. intubatie cu sonda endotraheala
B. defibrilare/cardioversie si/sau electrostimulare
C. asigurarea unei linii intravenoase
D. efectuarea manevrei Heimlich
E. anestezie generala
(pag. 249)

M1511115. Debutul stopului cardiac poate fi caracterizat prin simptome tipice unui eveniment cardiac
acut precum:
A. durerea de debut din infarctul miocardic
B. dispneea acuta sau ortopneea
C. palpitatiile
D. ametelile instalate brusc
E. febra
(pag. 247)

M1611116. In stopul cardiac apare:

422 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
423 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. Oprirea brutala a functiei de pompa a inimii


B. Deseori reversibilitate spontana
C. Reversibilitate prin interventie prompta
D. Oprirea lenta a functiei de pompa a inimii
E. Rareori reversibilitate spontana
(pag. 245)

M1611117. Despre moartea subita cardiaca se poate afirma:


A. Boala aterosclerotica coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociata
B. Pana la 80% din totalul mortilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecintelor aterosclerozei
coronariene
C. Cardiomiopatiile sunt implicate in 10-15% din cazurile de moarte subita cardiaca
D. Moartea subita cardiaca atinge punctul culminant in copilarie si adolescenta
E. Incidenta incepe sa scada la adultii tineri
(pag. 246)

M1611118. Urmatorii sunt factori functionali asociati mortii subite cardiace:


A. Intoxicatia cu cocaina
B. Intoxicatia cu digitala
C. Hipoxemia
D. Acidoza
E. Sindromul WPW
(pag. 246)

M1611119. Care din urmatoarele reprezinta cauze structurale ale mortii subite cardiace:
A. Sindromul QT prelungit congenital
B. Miocardita
C. CMH obstructiva
D. CMH neobstructiva
E. Insuficienta cardiaca cronica
(pag. 246)

M1611120. Factorii de risc cei mai importanti ai mortii subite cardiace sunt:
A. Virsta
B. TA crescuta
C. HVS
D. Casexia
E. Fumatul
(pag. 248)

M1611121. In stopul cardia secundar bradiaritmiilor sau asistoliei:


A. Nu este necesar socul extern
B. Este necesar socul extern
C. Adrenalina se administreaza intravenos
D. Pacientul nu necesita intubare
E. Atropina se administreaza intravenos
(pag. 250)

M1611122. Ingrijirea pacientului care face colaps cuprinde:


A. Interventia initiala si suportul vital de baza
B. Suportul vital avansat
C. ingrijirea postresuscitare

423 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
424 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Anticoagulare pe termen lung


E. ingrijire pe termen lung
(pag. 249)

M2211123. Stopul cardiac NU este:


A. oprirea brutala a functiei de pompa a inimii, reversibila prin interventie prompta
B. pierderea subita a fluxului sanguin efectiv datorata factorilor cardiaci si/sau vasculari periferici, spontan
reversibila sau doar prin interventie
C. oprirea ireversibila a tuturor functiilor biologice
D. pierderea starii de constienta cu pastrarea functiilor vegetative
E. un eveniment absolut si ireversibil
(pag. 245)

M2211124. Definitia actuala a mortii subite cardiace cuprinde urmatoarele aspecte:


A. moarte naturala datorata cauzelor cardiace
B. pierdere subita a constientei in decurs de o ora de la debutul simptomelor acute
C. antecedente de boala cardiaca
D. pierdere subita a fluxului sanguin efectiv de cauza vasculara periferica
E. pierdre subita a constientei in decurs de 10 minute de la debutul simptomelor acute
(pag. 245)

M2211125. Incidenta mortii subite cardiace scade abrupt si ramane la un nivel scazut:
A. in perioada cuprinsa intre nastere si varsta de 6 luni
B. in copilarie
C. intre 45 si 75 de ani
D. in adolescenta
E. la varstnici
(pag. 246)

M2211126. Care sunt decadele de viata in care riscul de moarte subita cardiaca diminueaza:
A. sapte
B. opt
C. cinci
D. sase
E. patru
(pag. 246)

M2211127. In care dintre afectiunile enumerate factorul ereditar contribuie la riscul pentru moarte
subita cardiaca:
A. cardiopatia ischemica
B. stenoza mitrala
C. sindromul intervalului QT prelingit congenital
D. hiperlipoproteinemiile genetice
E. cardiomiopatia dilatativa
(pag. 246)

M2211128. Mentionati factorii functionali asociati unor cauze cardiace structurale care contribuie la
moartea subita cardiaca:
A. reperfuzia dupa ischemie
B. infarctul miocardic acut
C. cardiomiopatia hipertrofica obstructiva
D. ischemia tranzitorie
E. acidoza

424 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
425 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 246)

M2211129. Moartea subita cardiaca are urmatoarele cauze structurale:


A. reperfuzia dupa ischemie
B. leziunile cronice aterosclerotice
C. ischemia tranzitorie
D. infarctul miocardic acut
E. cardiomiopatia hipertrofica obstructiva
(pag. 246)

M2211130. Care dintre cauzele de moarte subita cardiaca de mai jos NU sunt structurale:
A. insuficienta cardiaca
B. socul
C. miocardita
D. cardiomiopatia hipertrofica neobstructiva
E. hipopotasemia
(pag. 246)

M2211131. Care dintre bolile inflamatorii de mai jos sunt cauze de moarte subita cardiaca:
A. miocardita infectioasa
B. miocardita neinfectioasa (din polimiozita)
C. cardiomiopatia hipertrofica obstructiva
D. infarctul miocardic acut
E. sindromul Wolff-Parkinson-White
(pag. 246)

M2211132. Care dintre anomaliile metabolice sistemice enumerate pot constitui cauze de moarte
subita cardiaca:
A. hipopotasemia
B. intoxicatia digitalica
C. hipoxemia
D. acidoza
E. intoxicatia cu cocaina
(pag. 246)

M2211133. Care dintre factorii functionali, asociati unei cauze structurale, generatoare de moarte
subita cardiaca reprezinta anomalii metabolice sistemice:
A. insuficienta cardiaca
B. socul
C. hipopotasemia
D. acidoza
E. hipoxemia
(pag. 246)

M2211134. Intre anomaliile electrofiziologice, structurale de moarte subita cardiaca se citeaza:


A. intoxicatia digitalica
B. intoxicatia cu cocaina
C. fasciculele anormale din sindromul Wolff-Parkinson-White
D. sindromul QT prelungit congenital
E. boala sistemului de conducere
(pag. 246)

425 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
426 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2211135. Care sunt modificarile anatomopatologice instalate acut, care suprapuse pe leziuni cronice
preexistente genereaza moarte subita cardiaca:
A. fisurarea unei placi aterosclerotice
B. depunerea de ateroame in peretele vascular
C. ruperea unei placi de aterom
D. hemoragia in placa
E. tromboza
(pag. 246)

M2211136. Care sunt disritmiile mai putin frecvente (20-30%) implicate in generarea stopului si mortii
subite cardiace:
A. fibrilatia ventriculara
B. asistolia
C. disociatia electromecanica
D. bradiaritmiile severe, persistente
E. tahicardia ventriculara sustinuta
(pag. 247)

M2211137. Modificarile ECG inregistrate in minutele sau orele care preced stopul cardiac si moartea
subita sunt:
A. tendinta de scadere a frecventei cardiace
B. tendinta de crestere a frecventei cardiace
C. aparitia contractiilor ventriculare premature de grad avansat
D. aparitia fibrilatiei atriale paroxistice
E. episoade de tahicadie ventriculara nesustinuta
(pag. 247)

M2211138. Care dintre modificarile ECG inregistrate in minutele sau orele care preced stopul cardiac si
moartea subita NU sunt in mod obisnuit premergatoare acestui eveniment:
A. tahicardia ventriculara sustinuta
B. tahicardia ventriculara nesustinuta
C. contractiile ventriculare premature de grad avansat
D. fibrilatia atriala paroxistica
E. tahicardia paroxistica supraventriculara cu bloc
(pag. 247)

M2211139. Cele mai multe stopuri cardiace si morti subite instalate prin mecanismul fibrilatiei
ventriculare incep cu episoade de:
A. aritmie extrasistolica ventriculara
B. aritmie extrasistolica supraventriculara
C. tahicardie ventriculara nesustinuta
D. tahicardie ventriculara sustinuta
E. bigeminism ventricular
(pag. 247)

M2211140. Decesul prin insuficienta circulatorie apare la:


A. pacientii inactivi
B. pacientii activi
C. pacientii in stare comatoasa
D. pacientii in stare de veghe
E. pacientii cu fibrilatie ventriculara
(pag. 247)

426 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
427 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2211141. Moartea subita prin evenimente aritmice se instaleaza in mod caracteristic la pacientii:
A. in stare de veghe
B. in stare de coma
C. activi
D. inactivi
E. cu fibrilatie ventriculara
(pag. 247)

M2211142. In decesul prin insuficienta circulatorie exista:


A. tendinta la o durata mai mare a starii terminale
B. durata scurta (mai mica de o ora) a starii terminale
C. dominanta evenimentelor extracardiace inaintea instalarii starii terminale
D. dominanta fibrilatiei ventriculare inaintea instalarii starii terminale
E. dominanta tahicardiei ventriculare sustinute inaintea starii terminale
(pag. 247)

M2211143. Moartea subita prin evenimente aritmice se caracterizeaza prin:


A. durata scurta a starii terminale (mai mica de o ora)
B. durata mai lunga a starii terminale
C. predominanta manifestarilor extracardiace inaintea instalarii starii terminale
D. prezenta anterioara a comei
E. prezenta fibrilatiei ventriculare
(pag. 247)

M2211144. Moartea subita prin evenimente aritmice NU se caracterizeaza prin:


A. durata scurta a starii terminale (mai mica de o ora)
B. durata mai lunga a starii terminale
C. predominanta fibrilatiei ventriculare, ca mecanism electric
D. prezenta anterioara a comei
E. predominanta manifestarilor extracardiace inaintea instalarii starii terminale
(pag. 247)

M2211145. Care dintre manifestarile clinice de mai jos pot constitui prodrom pentru debutul stopului
cardiac si a mortii subite cardiace:
A. ameteli instalate brusc
B. dispnee severa cu ortopnee
C. durerea de debut din infarctul miocardic
D. livedo reticularis
E. acrocianoza
(pag. 247)

M2211146. NU reprezinta prodrom pentru debutul stopului cardiac si a mortii subite cardiace
urmatoarele manifestari clinice:
A. piroza
B. acrocianoza
C. crizele de palpitatii
D. ametelile instalate brusc
E. anauroza fugace
(pag. 247)

M2211147. Alterarile starii de constienta care NU caracterizeaza stopul cardiac sunt:


A. pierderea completa a constientei

427 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
428 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. obnubilarea
C. stupoarea
D. pastrarea constientei
E. letargia
(pag. 247)

M2211148. Semnele de stop cardiac presupun:


A. observarea miscarilor respiratorii
B. observarea reflexului de deglutitie
C. observarea coloratiei tegumentului
D. precizarea absentei sau prezentei pulsului femural
E. precizarea absentei sau prezentei pulsului carotidian
(pag. 249)

M2211149. Stridorul sever cu puls persistent la un bolnav in stop cardiac este un semn caracteristic
pentru:
A. aspiratia de corp strain
B. hemoragia pontina
C. aspiratia de mancare
D. infarctul bulbar
E. meningoencefalita
(pag. 249)

M2211150. Ingrijirea bolnavului cu stop cardiac si moarte subita cuprinde urmatoarele etape:
A. profilaxia mortii cardiace subite
B. interventia initiala si suportul vital de baza
C. suportul vital avansat
D. ingrijirea postresuscitare
E. ingrijirea pe termen lung
(pag. 249)

M2211151. Etapele majore ale resuscitarii cardiopulmonare sunt:


A. asigurarea libertatii cailor aeriene
B. palparea pulsului femural
C. palparea pulsului carotidian de o parte si de alta a cartilajului tiroid
D. masajul cardiac extern
E. aplicarea unei lovituri precordiale
(pag. 249)

M2211152. Degajarea cailor respiratorii la un bolnav aflat in stop cardiac presupune:


A. hiperextensia capului si subluxatia anterioara a mandibulei
B. hiperflexia capului si apropierea mandibulei de stern
C. indepartarea corpilor straini
D. indepartarea protezei dentare
E. badijonarea limbii cu bicarbonat de sodiu
(pag. 249)

M2211153. Asisgurarea libertatii cailor respiratorii la un bolnav in stop cardiac NU se obtine prin:
A. hiperflexia capului si apropierea mandibulei de stern
B. decubitul lateral drept cu membrele inferioare hiperflectate
C. hiperextensia capului si subluxatia anterioara a mandibulei
D. decubitul lateral stang cu membrele inferioare extinse

428 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
429 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. decubitul ventral
(pag. 249)

M2211154. Elementele resuscitarii cardiorespiratorii (RCR) sunt:


A. stabilirea ventilatiei pulmonare
B. mentinerea ventilatiei pulmonare
C. asigurarea tranzitului intestinal
D. asigurarea diurezei
E. compresia pieptului
(pag. 249)

M2211155. Ritmul de insuflare a plamanilor in cadrul tehnicii ventilatorii conventionale de resuscitare


cardiorespiratorie realizata de doua persoane NU este de:
A. 15 ori pe minut
B. 10-12 ori pe minut
C. 1-4 ori pe minut
D. 30-50 ori pe minut
E. 80-100 ori pe minut
(pag. 249)

M2211156. Care sunt tehnicle ventilatorii conventionale gresite in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii
atunci cand resuscitarea este realizata de doua persoane:
A. opt insuflatii pulmonare si cinci compresii toracice
B. o insuflare pulmonara la cinci compresii toracice
C. doua insuflatii succesive dupa 15 compresii toracice
D. patru insuflatii pulmonare la cinci compresii toracice
E. o insuflatie la 15 compresii toracice
(pag. 249)

M2211157. Care sunt tehnicile ventilatorii conventionale gresite in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii
atunci cand resuscitarea este realizata de o singura persoana:
A. 15 insuflatii succesive dupa doua compresii toracice
B. o insuflatie dupa cinci compresii toracice
C. cinci insuflatii la o compresie toracica
D. doua insuflatii succesive dupa 15 compresii toracice
E. patru insuflatii pulmonare la patru compresii toracice
(pag. 249)

M2211158. Etapele majore ale resuscitarii cardiorespiratorii sunt:


A. eliberarea cailor aeriene
B. asigurarea diurezei
C. resuscitarea respiratorie
D. masajul cardiac
E. palparea arterelor poplitee
(pag. 249)

M2211159. Comprimarea toracelui in timpul resuscitarii cardiorespiratorii se face:


A. prin apasarea sternului cu bratele intinse
B. prin apasarea sternului cu antebratele flectate la 90 grade
C. in ritm de 80-100 compresii/minut
D. cu o insuflare pulmonara la cinci compresii toracice
E. in ritm de 15 compresii/minut

429 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
430 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 249)

M2211160. Compresia toracelui in timpul resuscitarii cardiorespiratorii NU presupune:


A. ritmul de 80-100 compresii/minut
B. o insuflare pulmonara la cinci compresii toracice
C. apasarea sternului cu antebratele flectate la 90 de grade
D. comprimarea cordului cu 3-5 cm
E. ritmul de 50-70 compresii/minut
(pag. 249)

M2211161. Compresia toracelui in timpul resuscitarii cardiorespiratorii NU presupune:


A. cinci insuflatii pulmonare la cinci compresii toracice
B. ritmul de 40-50 compresii/minut
C. comprimarea cordului cu 15 cm
D. apasarea sternului cu bratele intinse
E. ritmul de 80-100 compresii/minut
(pag. 249)

M2211162. Suportul vital avansat in cadrul resuscitarii cardiorespiratorii este realizat pentru:
A. asigurarea ventilatiei adecvate
B. controlul aritmiilor cardiace
C. stabilizarea statusului hemodinamic
D. restabilirea tranzitului intestinal
E. restabilirea perfuziei adecvate a organelor
(pag. 249)

M2211163. Manevrele terapeutice utilizate pentru asigurarea suportului vital avansat din cadrul
resuscitarii cardiorespiratorii sunt:
A. curatirea cavitatii bucale de resturi alimentare
B. indepartarea protezelor dentare
C. intubatia cu sonda endotraheala
D. defibrilarea/cardioversia si/sau electrostimularea
E. asigurarea unei linii intravenoase
(pag. 249)

M2211164. NU se incadreaza in etapa de asigurare a suportului vital avansat din cadrul resuscitarii
cardiorespiratorii urmatoarele manevre terapeutice:
A. intubatia cu sonsa endotraheala
B. asigurarea unei linii intravenoase
C. indepartarea corpilor straini din orofaringe
D. defibrilarea/cardioversia
E. curatirea cavitatii bucale de resturi alimentare
(pag. 249)

M2211165. In resuscitarea cardiorespiratorie, cand este posibil este necesar ca:


A. defibrilarea imediata sa preceada intubatia
B. intubatia cu sonda endotraheala sa preceada defibrilarea
C. defibrilarea imediata sa preceada insertia unei linii intravenoase
D. insertia unei linii intravenoase sa preceada defibrilarea
E. resuscitarea cardiorespiratorie sa fie facuta in timp ce defibrilatorul se incarca
(pag. 249)

M2211166. Care sunt caile pe care NU se administreaza adrenalina in timpul manvrelor de resuscitare

430 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
431 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

cardiorespiratorie:
A. intravenos
B. subcutanat
C. intramuscular
D. intraarterial
E. per os
(pag. 250)

M2211167. Care sunt dozele inadecvate de adrenalina administrate intravenos la un bolnav in stop
cardiac la care s-au instituit manevrele de resuscitare cardiorespiratorie:
A. 1 mg
B. 10 mg
C. 0,001 mg
D. 0,15 mg
E. 5 mg
(pag. 250)

M2211168. Bolnavii cu aritmii ventriculare persistente si cu instabilitate electrica dupa mai multe
defirbilari necesita administrarea de lidocaina in urmatoarea posologie:
A. 1 mg/Kg corp i.v.
B. repetarea dozei de 1 mg/Kg corp i.v. dupa 2 minute
C. 5 mg/Kg corp i.v., doza unica
D. repetarea dozei de 5 mg/Kg corp i.v. dupa 5 minute
E. 15 mg/Kg corp i.v. in doza unica
(pag. 250)

M2211169. Gluconatul de calciu administrat intravenos la bolnavi cu aritmii ventriculare si instabilitate


electrica si-a restrans utilitatea la cazurile cu:
A. hiperpotasemie acuta ce constrituie triger pentru fibrilatie ventriculara rezistenta
B. hipopotasemie
C. hipocalcemie
D. blocante de calciu administrate in doze toxice
E. hipofosfatemie
(pag. 250)

M2211170. Dupa mai multe defibrilari pentru fiobrilatie ventriculara, cand persista instabilitatea
electrica si administrarea lidocainei nu este eficienta se pot incerca:
A. chinidina
B. milrinona
C. gluconatul de calciu
D. procainamida
E. tosilatul de bretiliu
(pag. 250)

M2211171. La bolnavii cu multiple defibrilari, la care persista instabilitatea electrica si la care lidocaina
este ineficienta NU se recomanda:
A. tosilatul de bretiliu
B. procainamida
C. fenitoina
D. chinidina
E. amrinona
(pag. 250)

431 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
432 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2211172. Ritmul de perfuzare continua a procainamidei la bolnavii defibrilati repetat, la care persista
instabilitatea electrica NU este de:
A. 0,5 - 2 mg/minut
B. 5 - 10 mg/minut
C. 2 - 5 mg/minut
D. 20 mg/minut
E. 100 mg/minut
(pag. 250)

M2211173. Care doze sunt gresite in ritmul de intretinere a tosilatului de bretiliu administrat bolnavilor
defibrilati la care persista instabilitatea electrica:
A. 0,5 - 2 mg/minut
B. 5 - 10 mg/minut
C. 2 - 5 mg/minut
D. 15 mg/minut
E. 100 mg/5 minute
(pag. 250)

M2211174. Socul electric extern NU se administreaza bolnavilor cu:


A. tahicardie ventriculara sustinuta
B. fibrilatie ventriculara
C. asistola
D. bradiaritmiiii
E. aritmie extrasistolica supraventriculara
(pag. 250)

M2211175. Stopul cardiac secundar asistoliei se trateaza cu:


A. soc electric extern de 200 J
B. adrenalina intravenos
C. adrenalina intracardiac
D. adrenalina subcutanat
E. tosilat de bretiliu 5 - 10 mg/Kg in 5 minute
(pag. 250)

M2211176. Stopul cardiac secundar unei bradiaritmiiii se poate trata prin:


A. electrostimulare temporara
B. soc electric de 200 J
C. socuri electrice aditionale pana la maximum 360 J
D. atropina in administrare intravenoasa
E. adrenalina intracardiac
(pag. 250)

M2211177. In stopul cardiac prin asistolie NU sunt utile:


A. adrenalina pe cale intravenoasa
B. atropina pe cale intravenoasa
C. socul electric extern de 200 J
D. lidocaina 1 mg/Kg intravenos
E. adrenalina pe cale intracardiaca
(pag. 250)

M2211178. In stopul cardiac secundar bradiaritmiilor NU sunt utile:


A. lidocaina

432 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
433 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. procainamida
C. electrostimularea
D. socul electric extern
E. atropina
(pag. 250)

M2211179. In care forme etiopatogenetice de stop cardiac prognosticul este in general nefavorabil
A. prin fibrilatie ventriculara
B. prin asistolie
C. prin bradiaritmii
D. prin bradiaritmie/asistolie secundara obstructiei cailor aeriene cu corpi straini
E. tahicardie ventriculara
(pag. 250)

M2211180. Care sunt formele etiopatogenetice de stop cardiac in care prognosticul poate fi mai bun:
A. asistola
B. bradiaritmiiile severe
C. asistolia/bradiaritmie secundara unui corp strain care obstructioneaza caile aeriene
D. fibrilatia ventriculara
E. tahicardia ventriculara sustinuta
(pag. 250)

M2211181. Tratamentul stopului cardiac prin asistolie consta in:


A. intubatia cu sonda endotraheala si ventilatie mecanica
B. defibrilare cu soc cardiac extern de 200 J
C. masaj cardiac in ritm de 80-100 compresii/minut
D. adrenalina intracardiac
E. corectarea hipoxemiei si acidozei
(pag. 250)

M2211182. Resuscitarea stopului cardiac prin bradiaritmii consta in:


A. electrostimulare permanenta sau temporara
B. masaj cardiac extern pana la obtinerea electrostimularii
C. soc electric extern de 360 J
D. controlul hipoxemiei
E. controlul acidozei metabolice
(pag. 250)

M2211183. Ingrijirea postresuscitare cardiorespiratorie la bolnavii instabili hemodinamic si


prognosticul defavorabil al acestora vizeaza evenimente secundare frecvente precum:
A. asistolia
B. bradiaritmia
C. disociatia electromecanica
D. tahicardia paroxistica supraventriculara cu bloc
E. fibrilatia atriala paroxistica
(pag. 250)

M2211184. Prognosticul dupa stop cardiac intraspitalicesc resuscitat este mai defavorabil la bolnavii
cu:
A. instabilitate hemodinamica
B. instabilitate electrofiziologica
C. infectii necontrolate terapeutic

433 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
434 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. cancer asociat
E. dezechilibre electrolitice
(pag. 250)

M2211185. Prognosticul dupa stop cardiac intraspitalicesc resuscitat este mai bun la bolnavii cu:
A. obstructia tranzitorie a cailor aeriene
B. dezechilibre electrolitice
C. anomalii metabolice severe
D. instabilitate hemodinamica
E. infectii severe, necontrolate terapeutic
(pag. 250)

M2211186. Tratamentul empiric de intretinere pe termen lung dupa supravietuirea in stopul cardiac
extraspitalicesc poate fi cu:
A. amiodarona
B. metoprolol
C. ranitidina
D. lidocaina 1 mg/Kg corp i.v., in bolus
E. adrenalina intravenos
(pag. 250)

M2211187. Care dintre disritmiile enumerate, generatoare de stop cardiac, au prognostic defavorabil
privind rata de succes a resuscitarii:
A. asistolia
B. tahicardia ventriculara nesustinuta
C. fibrilatia ventriculara
D. tahicardia ventriculara sustinuta
E. disociatia electromecanica
(pag. 247)

M2211188. Succesul resuscitarii unui bolnav cu stop cardiac este mai mare in:
A. interventia prompta
B. fibrilatia ventriculara
C. preexistenta diabetului
D. asistolie
E. prezenta unei boli cardiace cronice decompensate
(pag. 247)

M2211189. Succesul resuscitarii este mai mic si rata decesului mai mare in:
A. interventia tardiva
B. disociatia electromecanica
C. tahicardia ventriculara sustinuta
D. asistolie
E. prezenta unei stari clinice anterioare precare
(pag. 247)

M2211190. Sansele de reusita a resuscitarii cardiorespiratorii sunt influentate negativ de:


A. varsta avansata
B. varsta tanara
C. interventia prompta
D. interventia intarziata
E. insuficienta circulatorie, ca expresie a mecanismului generator de stop cardiac

434 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
435 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 247)

M2211191. Cele mai frecvente cauze de deces (60%) dupa un stop cardiac resuscitat cu succes sunt:
A. aritmiile recurente
B. insuficienta cardiaca cu debit mic care nu raspunde la tratament
C. encefalopatia anoxica
D. starile septice
E. pneumoniile cu pseudomonas aeruginosa
(pag. 247)

M2211192. Bolnavii cu risc crescut pentru moarte subita sunt:


A. cei cu infarct miocardic acut
B. cei la care se instaleaza recent insuficienta cardiaca
C. cei care supravietuiesc dupa un stop cardiac survenit in afara spitalului
D. cei cu fibrilatie atriala paroxistica
E. cei cu bigeminism ventricular
(pag. 248)

M2211193. Cel mai mare risc de moarte subita cardiaca in relatie cu infarctul miocardic este identificat
la bolnavii cu:
A. tahicardie ventriculara sustinuta survenita in faza de convalescenta
B. tahicardie ventriculara sustinuta survenita dupa tromboliza
C. fibrilatie ventriculara survenita la 4 zile de la debutul infarctului miocardic
D. aritmie extrasistolica ventriculara dupa tromboliza
E. fibrilatie atriala paroxistica
(pag. 248)

M2211194. Riscul pentru moarte subita cardiaca in relatie cu un infarct miocardic cuprinde:
A. frecventa crescuta a contractiilor ventriculare premature
B. salve de tahicardie ventriculara
C. tahicardie ventriculara nesustinuta
D. fractie de ejectie mai mica sau egala de 30%
E. fractie de ejectie mai mare de 30%
(pag. 248)

M2211195. NU se recomanda in tratamentul de intretinere, pe termen lung la bolnavii care au


supravietuit unui stop cardiac extraspitalicesc:
A. procainamida in doza de incarcare de 100 mg/5 minute
B. amiodarona
C. betablocantele
D. atropina intracardiac
E. chinidina
(pag. 250)

M2211196. Chirurgia antiaritmica aplicabila, pe termen lung, la supravietuitorii unui stop cardiac
extraspitalicesc cuprinde:
A. crioablatia
B. bypassul coronarian
C. anevrismectomia
D. insertia unui cardioconvertor/defibrilator
E. amiodarona
(pag. 250)

435 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
436 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2211197. Supravietuirea dupa stopul cardiac extraspitalicesc este mai mica in recurentele de:
A. bradiaritmie
B. disociatie electromecanica
C. asistolie
D. tahicardie ventriculara nesustinuta
E. fibrilatie ventriculara
(pag. 250)

M2311198. In cadrul suportului vital avansat sunt incluse urmatoarele manevre:


A. intubatia cu sonda endotraheala
B. ventilatia gura la nas
C. defibrilarea
D. electrostimularea
E. asigurarea unei linii intravenoase
(pag. 249)

M2311199. Drogurile utilizate in tratamentul fibrilatiei ventriculare sunt:


A. tosilatul de bretiliu
B. lidocaina
C. procainamida
D. digoxin
E. atropina
(pag. 250)

M2311200. In fibrilatia ventriculara, gluconatul de calciu este indicat:


A. in hiperpotasemia care determina fibrilatie ventriculara
B. in hipocalcemie
C. la pacientii cu intoxicatie digitalica
D. la pacientii cu intoxicatie cu betablocante
E. la pacientii cu intoxicatie cu blocante ale canalelor de calciu
(pag. 250)

M2311201. Factorii de risc cei mai importanti pentru moartea subita cardiaca sunt:
A. tromboflebita profunda
B. fumat
C. hipercolesterolemie
D. obezitate
E. hipertensiunea
(pag. 248)

M2311202. Dupa faza acuta a infarctului miocardic, riscul pe termen lung de moarte subita cardiaca
este prezis de:
A. tromboflebita superficiala
B. intinderea leziunii miocardice
C. frecventa in crestere a contractiilor ventriculare premature (>10-30 CVP/ora)
D. tromboflebita profunda
E. tahicardia ventriculara nesustinuta
(pag. 248)

M2511203. Anumite anomalii sistemice metabolice sunt factori funcţionali asociaţi ce pot determina o
anomalie structurală să devină instabilă clinic şi să conducă la moarte subită cardiacă:
A. dezechilibrele electrolitice (ex. hipopotasemia)

436 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
437 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. alcaloza
C. acidoza
D. hiperglicemia
E. hipoxemia
(pag. 246)

M2511204. Reperfuzia spontană a miocardului ischemic ce poate determina o instabilitate


electrofiziologică şi aritmie şi să conducă la moarte subită cardiacă se poate produce prin:
A. modificări vasomotorii în vasele coronare
B. embolizare
C. deficienţa proteinei C şi S
D. tromboliză spontană
E. administrarea de streptokinază
(pag. 246)

M2511205. Care dintre următoarele situaţii clinice reprezintă cauze de stop cardiac prin scăderea acută
a debitului cardiac:
A. ruptura cordului
B. ruperea unui anevrism de aortă
C. pericardita postinfarct
D. embolia pulmonară masivă
E. anafilaxia intensă
(pag. 247)

M2511206. Mecanismele stopului cardiac cu prognosticul cel mai defavorabil al ratei de succes a
resuscitării iniţiale şi supravieţuirii după resuscitare sunt:
A. bradiaritmia
B. tahicardia ventriculară
C. fibrilaţia ventriculară
D. disociaţia electromecanică
E. asistolia
(pag. 247)

M2511207. Stopul cardiac se deosebeşte de sincopă prin următoarele caracteristici:


A. în general necesită o intervenţie pentru resuscitare
B. nu este tranzitoriu
C. pacientul nu îşi redobândeşte conştienţa în mod spontan
D. nu produce pierderea fluxului sanguin efectiv
E. nu apare la pacienţii sub 45 de ani
(pag. 246-247)

M2511208. Colapsul cardiovascular poate fi cauzat de:


A. tahicardia sinusală
B. bradicardia severă tranzitorie
C. hipertensiunea arterială în puseu
D. creşterea fracţiei de ejecţie a ventriculului stâng peste 30%
E. sincopa vasovagală
(pag. 247)

M2511209. Cauzele cele mai frecvente ale decesului survenit în cursul spitalizarii după un stop cardiac
resuscitat cu succces sunt:
A. aritmiile recurente
B. tromboembolismul pulmonar

437 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
438 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. encefalopatia anoxică
D. infecţiile ulterioare asistării prelungite a respiraţiei
E. denutriţia
(pag. 247)

M2511210. Debutul stopului cardiac poate fi caracterizat prin simptome tipice unui eveniment cardiac
acut precum:
A. febra
B. durerea de debut din infarctul miocardic
C. dispneea acută sau ortopneea
D. palpitaţiile
E. ameţelile instalate brusc
(pag. 247)

M2511211. O tehnică corectă a masajului cardiac extern cuprinde următoarele manevre:


A. aplicarea palmei mâinii în dreptul şocului apexian
B. aplicarea unei forţe care va trebui să comprime cordul cu 3-5 cm
C. relaxarea după comprimare să fie lentă
D. rata de compresie să fie de aproximativ 80-100/minut
E. masajul cardiac să se facă cu braţele întinse
(pag. 249)

M2511212. Resuscitarea cardiorespiratorie ca suport vital de bază în cazul stopului cardiac cuprinde
următoarele elemente:
A. defibrilarea sau cardioversia
B. plasarea unui cateter Swan - Ganz
C. administrarea de digoxin intravenos
D. compresia toracelui
E. stabilirea şi menţinerea ventilaţiei plămânilor
(pag. 249)

M2511213. Suportul vital avansat pentru asigurarea ventilaţiei adecvate, controlul aritmiilor cardiace şi
stabilizarea statusului hemodinamic cuprinde :
A. efectuarea manevrei Heimlich
B. intubaţie cu sondă endotraheală
C. anestezie generală
D. asigurarea unei linii intravenoase
E. defibrilare/cardioversie şi/sau electrostimulare
(pag. 249)

M2511214. Combaterea stopului cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistolei se poate face prin
următoarele manevre:
A. şoc electric extern
B. administrarea de adrenalină intravenos
C. administrarea de atropină intravenos
D. resuscitarea respiratorie şi masajul cardiac extern
E. administrarea de lidocaină intravenos
(pag. 250)

M2511215. Prognosticul după stopul cardiac intraspitalicesc asociat cu boli extracardiace este mai
favorabil în cazul următoarelor afecţiuni:
A. insuficienţa renală
B. boli acute ale sistemului nervos central

438 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
439 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. dezechilibre electrolitice
D. tratament cu medicamente proaritmice
E. anomalii metabolice
(pag. 250)

M2511216. În cazul unei defibrilări iniţiale nereuşite în stopul cardiac prin fibrilaţie ventriculară sau
persitenţei instabilităţii electrice se pot administra intravenos următoarele medicamente:
A. Digoxinul
B. Nitroprusiatul de sodiu
C. Lidocaina
D. Procainamida
E. Hidralazina
(pag. 250)

M2611217. Indicaţi factorii de risc cei mai importanţi pentru moartea subită cardiacă:
A. Hiperuricemia
B. Obezitatea
C. Anomaliile ECG nespecifice
D. Hipertrofia ventriculară stîngă
E. Hipercolesterolemia
(pag. 248)

M2611218. În legătură cu moartea subită se poate afirma:


A. Are o incidenţă de aproximativ 10% din totalul deceselor determinate de boli cardiace
B. Are o incidenţă de aprox. 50% din totalul deceselor determinate de boli cardiace
C. Este definită ca moarte naturală datorată cauzelor cardiace
D. Este definită ca perioada de timp de 2 ore de la debutul evenimentului terminal şi deces
E. Biologic victima nu poate rămâne în viaţă fără intervenţii rapide
(pag. 245)

M2611219. În stopul cardiac NU există:


A. Oprirea brutală a funcţiei de pompă a inimii
B. Deseori reversibilitate spontană
C. Reversibilitate prin intervenţie promptă
D. Oprirea lentă a funcţiei de pompă a inimii
E. Rareori reversibilitate spontană
(pag. 245)

M2611220. Despre moartea subită cardiacă se poate afirma:


A. Moartea subită cardiacă atinge punctul culminant în copilărie şi adolescenţă
B. Incidenţa începe să scadă la adulţii tineri
C. Boala aterosclerotică coronariană este cea mai frecventă anomalie structurală asociată
D. Până la 80% din totalul morţilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecinţelor aterosclerozei
coronariene
E. Cardiomiopatiile sunt implicate în 10-15% din cazurile de moarte subită cardiacă
(pag. 246)

M2611221. Care din următoarele sunt cauze structurale ale morţii subite cardiace:
A. Sindromul QT prelungit congenital
B. Miocardita
C. CMH obstructivă
D. CMH neobstructivă

439 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
440 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Insuficienţa cardiacă cronică


(pag. 246)

M2611222. Factorii de risc cei mai importanţi ai morţii subite cardiace sunt:
A. Vîrsta
B. TA crescută
C. HVS
D. Fumatul
E. Caşexia
(pag. 248)

M2611223. În stopul cardiac secundar bradiaritmiilor sau asistoliei:


A. Nu este necesar şocul extern
B. Este necesar şocul extern
C. Adrenalina se administrează intravenos
D. Atropina se administrează intravenos
E. Pacientul nu necesită intubare
(pag. 250)

M2611224. Care din următorii factori de risc ereditari sunt specifici pentru moartea subită cardiacă:
A. Hipertensiunea arterială
B. Hiperlipoproteinemii genetice
C. Sindromul intervalului QT prelungit congenital
D. Unele sindroame miopatice
E. Unele sindroame displazice
(pag. 246)

M2811225. Prognosticul dupa stopul cardiac:


A. prin fibrilatie ventriculara primara in IMacut este nefavorabil
B. prin fibrilatie ventriculara secundara in IM acut este nefavorabil
C. intraspitalicesc asociat cu boli extracardiace este nefavorabil
D. prin fibrilatie ventriculara secundara in IM acut este bun
E. intraspitalicesc asociat cu boli extracardiace este bun
(pag. 250)

M2811226. Instabilitatea electrofiziologica generatoare de stop cardiac fara IM acut este indicatie de:
A. tratament antiaritmic empiric cu amiodarona
B. tratament antiaritmic evaluat prin stimulare electrica programata
C. chirurgie antiaritmica
D. defibrilator-cardioverter implantabil
E. cardoistimulare permanenta
(pag. 250)

M2811227. Stopul cardiac bradiaritmic/asistolic secundar obstructiei cailor aeriene raspunde prompt la:
A. socul electric extern
B. cardiostimulare electrica
C. manevra Heimlich
D. intubatie si aspiratie din caile aeriene
E. xilina
(pag. 250)

M2811228. Care din urmatoarele reprezinta afectiuni cardiace ce pot fi responsabile de moarte subita:

440 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
441 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. Cardiomiopatia hipertrofica obstructiva


B. Miocardita
C. Fascicule anormale din WPW
D. Aritmii supraventriculare de cauza functionala
E. Prolaps de valva mitrala
(pag. 246)

M2811229. Despre moartea subita cardiaca se poate afirma:


A. Boala aterosclerotica coronariana este cea mai frecventa anomalie structurala asociata
B. Pana la 80% din totalul mortilor subite cardiace din SUA sunt datorate consecintelor aterosclerozei
coronariene
C. Cardiomiopatiile sunt implicate in 10-15% din cazurile de moarte subita cardiaca
D. Moartea subita cardiaca atinge punctul culminant in copilarie si adolescenta
E. Incidenta incepe sa scada la adultii tineri
(pag. 246)

M2811230. Factorii de risc ereditari specifici pentru moartea subita cardiaca sunt:
A. Ateroscleroza;
B. Sindroamele miopatice si displazice;
C. Hiperlipoproteinemiile genetice;
D. Sindromul QT scurt congenital
E. Bolile valvulare.
(pag. 246)

M2811231. Care dintre urmatorii factori functionali asociati pot determina o anomalie structurala sa
devina instabila clinic si sa conduca la moarte subita cardiaca:
A. dezechilibrele electrolitice (ex. hipopotasemia)
B. hipoxemia, acidoza
C. efectele proaritmice ale medicatiei
D. starile febrile
E. toxinele cardiace (ex. intoxicatia cu cocaina)
(pag. 246)

441 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
442 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

Tema nr. 12
Ocluzia arteriala acuta periferica
BIBLIOGRAFIE:
1. Harrison - Principii de medicina interna, Editia 14, Editura Teora, 2001 sau 2003

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

M1112001. Simptomele ocluziei arteriale acute depind de:


A. starea de nutritie
B. sex
C. varsta
D. durata obstructiei
E. niciunul de mai sus
(pag. 1545)

M1112002. Semnele fizice ale obstructiei arteriale acute periferice includ:


A. cresterea temperaturii cutanate
B. durere retrosternala
C. absenta pulsului distal de obstructie
D. reflexe osteotendinoase profunde vii
E. nici unul de mai sus
(pag. 1545)

M1112003. In tratamentul trombolitic din obstructia arteriala acuta periferica se recomanda:


A. streptokinaza in perfuzie 5 000-15 000 UI/ora
B. streptokinaza in bolus de 25 000-250 000 UI urmat de perfuzie continua cu 1 000 UI/ora
C. streptokinaza in bolus de 25 000-250 000 UI urmat de perfuzie continua cu 5 000-15 000 UI/ora
D. streptokinaza in bolus de 1 500 000 UI
E. urokinaza in bolus unic de 400 000-500 000 UI
(pag. 1545)

M1112004. Trombembolectomia chirurgicala este recomandata mai ales cand:


A. este ocluzionat un vas distal
B. este ocluzionat un vas proximal
C. pacientul este tanar
D. toate cele de mai sus
E. nici unul din cele de mai sus
(pag. 1545)

M1212005. Sediul predilect al embolilor arteriali este reprezentat de:


A. bifurcatiile arteriale
B. distalitatea arterelor periferice
C. anevrismele arteriale
D. placile de aterom vulnerabile
E. colateralele arteriale
(pag. 1545)

M1212006. Care dintre urmatoarele stari se poate asocia cu embolii arteriale:


A. traumatismele arteriale

442 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
443 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. sindromul de compresie toracica


C. compresia arterei poplitee
D. punctiile arteriale
E. anevrismele aortice
(pag. 1545)

M1212007. Diagnosticul ocluziei arteriale acute este realizat de obicei:


A. pe baza tabloului clinic
B. prin dozarea d-dimerilor
C. prin arteriografie
D. prin angio-rmn
E. prin scanner helicoidal
(pag. 1545)

M1212008. In care dintre situatiile urmatoare poate fi mai estompat tabloul clinic al unei ocluzii
arteriale acute:
A. tardiv de la debut
B. ocluzie proximala
C. ocluzie embolica
D. ocluzie in situ
E. ocluzia grefelor
(pag. 1545)

M1212009. In care dintre urmatoarele situatii de ocluzie arteriala acuta este preferata tromboliza
intraarteriala fata de trombembolectomia chirurgicala:
A. endocardita infectioasa
B. mixomul atrial
C. ocluziile arteriale proximale
D. ocluzia unei grefe de bypass arterial
E. disectia de aorta
(pag. 1545)

M1212010. In ce modalitate se administreaza Streptokinaza, in ocluzia arteriala acuta:


A. intravenos, 1.500.000 ui/ 90 minute
B. intravenos, bolus de 25.000-250.000 ui, apoi perfuzie continua cu 5.000-15.000 ui/h
C. intraarterial, bolus de 25.000-250.000 ui, apoi perfuzie continua cu 5.000-15.000 ui/h
D. intraarterial, bolus de 150.000-250.000 ui, apoi 240.000 ui/h, in 2 ore
E. intraarterial, perfuzie continua cu 60.000 ui/h
(pag. 1545)

M1312011. Obstructia arteriala acuta poate fi determinata in mod paradoxal de catre:


A. tromb arterial
B. tromb venos
C. embol grasos
D. tromb ventricular stang
E. fragment mixom atrial
(pag. 1545)

M1312012. La nivelul membrelor inferioare embolii se localizeaza cel mai frecvent:


A. aorta
B. artera iliaca
C. artera femurala

443 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
444 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. artera poplitee
E. artera tibioperoniera
(pag. 1545)

M1312013. Diagnosticul ocluziei arteriale acute este realizat de obicei pe baza:


A. tabloului clinic
B. arteriografiei
C. intraoperator
D. ecografiei Doppler
E. oscilometriei
(pag. 1545)

M1312014. Sindromul "blue toe" (degete albastre de la picioare) este determinat de:
A. trombangeita obliteranta
B. fenomenul Raynaud
C. degeraturi
D. ateroembolism
E. embolia de cauza cardiaca
(pag. 1546)

M1512015. Un tromb venos poate determina ocluzia arteriala în cazul:


A. Stenozei mitrale
B. Anevrismului de aorta
C. Cateterismului cardiac
D. Bolii Lenegre
E. Foramenului ovale persistent
(pag. 1545)

M1512016. Pentru confirmarea diagnosticului ocluziei arteriale este utila:


A. Scintigrafia
B. Rezonanta magnetica nucleara
C. Pletismografia
D. Ecoendoscopia
E. Arteriografia
(pag. 1545)

M1512017. Care sunt bolile cardiace care produc frecvent tromboembolism si pot determina obstructie
arteriala acuta periferica:
A. Stenoza tricuspidiana
B. Blocul atrio-ventricular complet
C. Pericardita constrictiva
D. Anevrismul ventricular
E. Reumatismul articular acut
(pag. 1545)

M1512018. Una din cauzele principale ale ocluziei arteriale acute este:
A. Tromboza in situ
B. Inflamatia vasculara
C. Hiperviscozitatea
D. Proliferarea intimei
E. Deficit de antitrombina III
(pag. 1545)

444 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
445 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1512019. Alegeti afectiunea care se complica frecvent cu embolii arteriale:


A. Mielomul multiplu
B. Mezoteliomul pericardic
C. Mixomul atrial
D. Macroglobulinemia Waldenstrom
E. Mucoviscidoza
(pag. 1545)

M1512020. Elementul de diagnostic esential in ocluzia arteriala acuta este:


A. Edemul
B. Hiperreflexia osteotendionasa
C. Absenta pulsului distal de ocluzie
D. Hiperemia
E. Eritemul marginat
(pag. 1545)

M1612021. Referitor la obstructia arteriala acuta periferica este adevarat:


A. Cauzele cele mai frecvente sunt reprezentate de disectiile arteriale
B. Determina intreruperea progresiva a fluxului sanguin
C. Inima este sursa cea mai importanta de embolie
D. Sursele extracardiace de embolii nu sunt identificate
E. Cel mai frecvent factor favorizant pentru tromboze arteriale este deficitul de antitrombina III
(pag. 1545)

M1612022. Referitor la tromboza arteriala este adevarat:


A. Apare numai pe un vas cu stenoza semnificativa aterosclerotica preexistenta
B. Este intotdeauna cu semne clinice grave de ischemie
C. Nu este favorizata de anevrisme arteriale
D. Poate sa apare in cazul grefelor de by-pass arterial
E. Nu apare in bolile cu hipercoagulabilitate
(pag. 1545)

M1612023. Cauzele mai rare de tromboza arteriala sunt:


A. Trombocitopeniile
B. Anemiile megaloblastice
C. Trombastenie
D. Sindromul de compresie a aperturii toracice (toracic outlet)
E. Cresterea marcata a debitului cardiac
(pag. 1545)

M1612024. Consecintele ocluziei arteriale acute sunt cele mai severe:


A. in ocluzii partiale
B. in ocluzia trombotica a unui vas aterosclerotic cu colateralizare formata
C. in ocluzia emboligena proximala
D. Cu cat circulatia colaterala este mai bine dezvoltata
E. in cazul hipertensiunii arteriale asociate
(pag. 1545)

M1612025. In fazele avansate ale ischemiei acute se produce:


A. Paralizie
B. Alcaloza metabolica
C. Hemoglobinurie

445 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
446 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. Melanurie
E. Hipokalemie
(pag. 1545)

M2212026. Care dintre bolile cardiace de mai jos NU determina, in mod obisnuit, ocluzie arteriala acuta
prin mecanism tromboembolic:
A. pericardita acuta bacilara
B. anevrismul ventricular
C. infarctul miocardic acut
D. mixomul atrial
E. valva mecanica in pozitie aortica
(pag. 1545)

M2212027. NU constituie surse de embolie si ocluzie arteriala periferica acuta:


A. anevrismul aortei
B. anevrismul ventricular
C. anevrismul arterei silviene
D. fibrilatia atriala cronica
E. infarctul miocardic acut
(pag. 1545)

M2212028. Localizarea cea mai frecventa a embolilor cauzatori de ocluzie arteriala acuta in membrele
inferioare este:
A. artera pedioasa
B. arterele interdigitale
C. artera femurala
D. aorta
E. safena superificiala
(pag. 1545)

M2212029. Tromboza arteriala acuta NU se instaleaza in:


A. policitemia vera
B. boala Waldestrom
C. anemia posthemoragica acuta
D. punctiile arteriale
E. traumatismul arterial
(pag. 1545)

M2212030. In cazul unei ischemii arteriale acute severe si persistente NU se instaleaza:


A. raceala tegumentara
B. parestezia
C. paralizia
D. durerea severa
E. roseata tegumentara
(pag. 1545)

M2212031. Rolul heparinei in administrare i.v. in ocluzia arteriala acuta este de a:


A. ameliora circulatia colaterala
B. determina vasodilatatia capilara
C. disolutiona trombul
D. preveni propagarea trombului
E. indeparta trombocitele

446 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
447 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

(pag. 1545)

M2212032. Care dintre indicatiile de mai jos privitoare la tratamentul trombolitic in ocluzia arteriala
acuta NU este adevarata:
A. profilaxia propagarii trombusului
B. starea generala a pacientului contraindica interventia chirurgicala
C. disolutia trombusului
D. ocluzii in vase distale inabordabile chirurgical
E. grefa de bypass arterial
(pag. 1545)

M2212033. Administrarea streptokinazei in ocluzia arteriala acuta se face pe cale:


A. intraarteriala
B. intravenoasa
C. subcutanata
D. intramusculara
E. intraarteriala si intravenoasa
(pag. 1545)

M2212034. Administrarea urokinazei in ocluzia arteriala acuta se face:


A. intr-un bolus intraarterial
B. in perfuzie intraarteriala
C. in bolusuri repetate
D. intr-un bolus urmat de 3 perfuzii
E. intr-un bolus urmat de o perfuzie
(pag. 1545)

M2212035. Calea de administrare a urokinazei in ocluzia arteriala acuta este:


A. intravenoasa
B. intraarteriala
C. intravenoasa si intraarteriala
D. subcutanata
E. intramusculara
(pag. 1545)

M2212036. Administrarea streptokinazei in ocluzia arteriala acuta se face:


A. intr-un bolus intraarterial
B. intr-o perfuzie continua
C. intr-un bolus intraarterial urmat de o perfuzie continua
D. in bolusuri repetitive la 2 ore
E. intr-un bolus intraarterial urmat de 3 perfuzii
(pag. 1545)

M2212037. Administrarea intraarteriala a streptokinazei in ocluzia arteriala acuta se face sub forma de:
A. un bolus de 25000-250000 UI
B. bolusuri repetate la 2 ore de 250000 UI
C. perfuzie continua cu 5000-15000 UI/ora
D. un bolus de 250000 UI urmat de o perfuzie continua cu 15000 UI/ora
E. perfuzie continua cu 30000 UI/ora
(pag. 1545)

M2212038. Care sunt limitele dozelor de streptokinaza administrata intraarterial sub forma unui bolus
in ocluzia arteriala acuta:

447 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
448 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. 25000 - 250000 UI
B. 5000 - 15000 UI
C. 150000 - 250000 UI
D. 300000 - 350000 UI
E. 1500 - 2000 UI
(pag. 1545)

M2212039. In perfuzia continua cu streptokinaza din ocluzia arteriala acuta se folosesc urmatoarele
doze limita:
A. 5000 - 15000 UI/ora
B. 1500 - 2000 UI/ora
C. 15000 - 30000 UI/ora
D. 2500 - 3500 UI/ora
E. 60000 - 120000 UI/ora
(pag. 1545)

M2212040. Durata perfuzarii urokinazei in doza de 240000 UI/ora in ocluzia arteriala acuta este de:
A. 4 ore
B. 8 ore
C. 30 minute
D. 2 ore
E. 12 ore
(pag. 1545)

M2212041. In ocluzia vasculara a ramurilor digitale manifestata clinic prin livedo reticularis se
recomanda:
A. propranolol
B. heparina
C. monopril
D. sa nu se faca nici un tratament medicamentos
E. furosemid
(pag. 1548)

M2312042. Diagnosticul ocluziei arteriale acute este de obicei realizat


A. arteriografic
B. prin examen Doppler
C. cu ajutorul pletismografiei
D. prin duplex scan
E. pe baza tabloului clinic
(pag. 1545)

M2312043. Streptokinaza este administrata intraarterial sub forma unui bolus de


A. 25.000-250.000UI
B. 10.000-15.000UI
C. 1.000.000-1.500.000UI
D. 250.000-1.000.000UI
E. 1.000-10.000UI
(pag. 1545)

M2312044. Streptokinaza este administrata su forma unui bolus de 25.000-250.000UI urmata de


perfuzie continua de
A. 5.000-15.000 UI/h
B. 1.000-5.000UI/h

448 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
449 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. 15.000-30.000UI/h
D. 30.000-100.000UI/h
E. 50.000-100.000UI/h
(pag. 1545)

M2312045. La nivelul emboliilor din ateroembolism apar


A. arii de cianoza,marmorare
B. arii de necroza
C. arii localizate de sensibilitate,paloare si livedo reticularis
D. arii cu tegumente purpurice
E. arii cu tegumente intens pruriginoase
(pag. 1546)

M2312046. Ocluzia arteriala acuta determina


A. intreruperea fluxului catre un membru
B. ocluzia sistemului venos cav
C. intreruperea circulatiei de intoarcere
D. intreruperea brusca a fluxului sanghin catre o extremitate
E. ocluzia partial aarterelor membrului
(pag. 1545)

M2312047. La nivelul membrelor inferioare embolii se localizeaza cel mai frecvent in


A. artera iliaca
B. artera poplitee
C. artera aorta
D. artera femurala
E. trunchiul tibioperonier
(pag. 1545)

M2312048. In cazul ischemiei severe si persistente apare


A. absenta pulsului
B. raceala tegumentelor
C. marmorarea tegumentelor
D. paralizia
E. parestezii
(pag. 1545)

M2512049. Biopsia cutanată sau musculară în caz de ateroembolism arată:


A. Cristale Charcot Leyden
B. Cristale de acid uric
C. Corpi Creola
D. Cristale de colesterol
E. Corpi Mallory
(pag. 1546)

M2512050. Localizarea predilectă al embolilor arteriali este reprezentată de:


A. Plăcile de aterom
B. Valvele protetice
C. Mixomul atrial
D. bifurcatiile arteriale
E. Anevrismul ventricular
(pag. .........)

449 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
450 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2512051. Obstructia arteriala acuta prin embolie paradoxală poate apare în:
A. defectul septal ventricular
B. mixom atrial
C. infarct de ventricul drept
D. endocardita marantică
E. trombangeita obliterantă
(pag. 1545)

M2512052. Un tromb venos poate determina ocluzia arteriala în cazul:


A. Stenozei mitrale
B. Anevrismului de aorta
C. Cateterismului cardiac
D. Bolii Lenegre
E. Foramenului ovale persistent
(pag. 1545)

M2512053. Pentru confirmarea diagnosticului ocluziei arteriale este utila:


A. Scintigrafia
B. Rezonanta magnetica nucleara
C. Pletismografia
D. Ecoendoscopia
E. Arteriografia
(pag. 1545)

M2512054. Care sunt bolile cardiace care produc frecvent tromboembolism si pot determina obstructie
arteriala acuta periferica:
A. Stenoza tricuspidiana
B. Blocul atrio-ventricular complet
C. Pericardita constrictiva
D. Anevrismul ventricular
E. Reumatismul articular acut
(pag. 1545)

M2512055. Una din cauzele principale ale ocluziei arteriale acute este:
A. Tromboza in situ
B. Inflamatia vasculara
C. Hipervîscozitatea
D. Proliferarea intimei
E. Deficit de antitrombina III
(pag. 1545)

M2512056. Alegeti afectiunea care se complica frecvent cu embolii arteriale:


A. Mielomul multiplu
B. Mezoteliomul pericardic
C. Mixomul atrial
D. Macroglobulinemia Waldenstrom
E. Mucoviscidoza
(pag. 1545)

M2512057. Elementul de diagnostic esential în ocluzia arteriala acuta este:


A. Edemul
B. Hiperreflexia osteotendionasa

450 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
451 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. Absenta pulsului distal de ocluzie


D. Hiperemia
E. Eritemul marginat
(pag. 1545)

M2612058. Referitor la obstrucţia arterială acută periferică este adevărat:


A. Determină intreruperea progresivă a fluxului sanguin
B. Cauzele cele mai frecvente sunt reprezentate de disecţiile arteriale
C. Inima este sursa cea mai importantă de embolie
D. Cel mai frecvent factor favorizant pentru tromboze arteriale este deficitul de antitrombina III
E. Sursele extracardiace de embolii nu sunt identificate
(pag. 1545)

M2612059. Referitor la emboliile arteriale este adevărat:


A. Sunt cauzele frecvente ale obstrucţiei arteriale acute
B. Nu apar în infarctul miocardic cu tromboză intraventriculară
C. Vasele iliace sunt cele mai frecvent afectate
D. Au ca sursă valvele artificiale dacă anticoagularea este eficientă
E. Nu apar în cazul endocarditei infecţioase
(pag. 1545)

M2612060. Referitor la tromboza arterială este adevărat:


A. Apare numai pe un vas cu stenoză semnificativă aterosclerotică preexistentă
B. Nu este favorizată de anevrisme arteriale
C. Este întotdeauna cu semne clinice grave de ischemie
D. Poate să apare în cazul grefelor de by-pass arterial
E. Nu apare în bolile cu hipercoagulabilitate
(pag. 1545)

M2612061. Cauzele mai rare de tromboză arterială sunt:


A. Trombocitopeniile
B. Trombastenie
C. Anemiile megaloblastice
D. Sindromul de compresie a aperturii toracice (ţoracic outlet)
E. Creşterea marcată a debitului cardiac
(pag. 1545)

M2612062. Consecinţele ocluziei arteriale acute sunt cele mai severe:


A. În ocluzii parţiale
B. În ocluzia trombotică a unui vas aterosclerotic cu colateralizare formată
C. În ocluzia emboligenă proximală
D. Cu cât circulaţia colaterală este mai bine dezvoltată
E. În cazul hipertensiunii arteriale asociate
(pag. 1545)

M2612063. În fazele avansate ale ischemiei acute se produce:


A. Paralizie
B. Alcaloză metabolică
C. Hemoglobinurie
D. Melanurie
E. Hipokalemie
(pag. 1545)

451 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
452 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2812064. Care dintre urmatoarele simptome nu este printre cele care se dezvolta in decurs de o o ora
la nivelul extremitatii afectate de obstructia arteriala acuta:
A. senzatia de raceala
B. amorteli
C. parestezii
D. tulburari trofice tegumentare
E. durere severa
(pag. 1545)

M2812065. Dupa diagnosticarea ischemiei acute arteriale pacientul va primi urmatorul tratament:
A. trombolitic cu Heparina intraarterial
B. anticoagulant cu Streptokinaza intravenos pentru a preveni propagarea trombusului
C. anticoagulant cu Urokinaza intravenos pentru a preveni propagarea trombusului
D. procedee de bypass venos sunt utilizate pentru a restabili prompt fluxul sangvin
E. nici o varianta de raspuns nu este corecta
(pag. 1545)

M2812066. Care sunt bolile cardiace care produc frecvent tromboembolism si pot determina obstructie
arteriala acuta periferica:
A. Stenoza tricuspidiana
B. Blocul atrio-ventricular complet
C. Pericardita constrictiva
D. Anevrismul ventricular
E. Reumatismul articular acut
(pag. 1545)

M2812067. Pentru confirmarea diagnosticului ocluziei arteriale este utila:


A. Scintigrafia
B. Rezonanta magnetica nucleara
C. Pletismografia
D. Ecoendoscopia
E. Arteriografia
(pag. 1545)

M2812068. Una din cauzele principale ale ocluziei arteriale acute este:
A. Tromboza in situ
B. Inflamatia vasculara
C. Hiperviscozitatea
D. Proliferarea intimei
E. Deficit de antitrombina III
(pag. 1545)

452 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
453 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

M1112069. Printre bolile cardiace care pot determina tromboembolism arterial se numara:
A. pericardita acuta
B. endocardita infectioasa
C. valvele cardiace protetice
D. mixomul atrial
E. blocul AV gradul III cu atriile in ritm sinusal
(pag. 1545)

M1112070. Daca obstructia arteriala acuta apare in prezenta unor colaterale adecvate, acuzele
pacientului ar putea fi:
A. palpitatii
B. dureri retrosternale pulsatile
C. agravarea claudicatiei intermitente
D. parestezii
E. durere moderata in membrul respectiv
(pag. 1545)

M1112071. Principalele metode diagnostice in obstructia arteriala acuta periferica sunt:


A. scintigrafia de efort cu taliu
B. scintigrafia de effort cu tecnetiu
C. computer-tomografia spirala
D. arteriografia
E. examenul clinic
(pag. 1545)

M1112072. In obstructia arteriala acuta periferica tratamentul trombolitic intraarterial este eficient
atunci cand:
A. obstructia survine pe leziune aterosclerotica
B. obstructia survine pe leziune traumatica
C. obstructia survine pe grefa de bypass arterial
D. toate cele de mai sus
E. nici unul de mai sus
(pag. 1545)

M1112073. Metodele terapeutice in obstructia arteriala acuta periferica cuprind:


A. trombembolectomia sau bypass-ul chirurgical
B. ridicarea extremitatii respective la circa 30°
C. masaj energic
D. heparina intravenos
E. incalzirea extremitatii respective
(pag. 1545)

M1112074. In tratamentul obstructiei arteriale acute periferice, anticoagulantele:


A. previn embolia recurenta
B. reduc durerea si paresteziile
C. amelioreaza leziunile trofice
D. scad probabilitatea propagarii trombusului
E. au si efect venodilatator
(pag. 1546)

453 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
454 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M1112075. In ocluzia arteriala acuta periferica severitatea ischemiei si viabilitatea extremitatii depind
de:
A. localizarea ocluziei
B. extinderea ocluziei
C. dezvoltarea colateralelor
D. colesterolul total seric
E. colesterolul LDL seric
(pag. 1545)

M1112076. Bolile cardiace care determina tromboembolism, inclusiv periferic sunt:


A. fibrilatia atriala cronica
B. fibrilatia atriala paroxistica
C. anevrismul ventricular
D. cardiomiopatiile
E. angina cronica stabila
(pag. 1545)

M1212077. Principalele cauze ale ocluziei arteriale acute sunt:


A. progresia placii aterosclerotice
B. tromboza in situ
C. reducerea debitului cardiac
D. arterita
E. embolia
(pag. 1545)

M1212078. Care dintre urmatoare elemente clinice de la nivelul unei extremitati sunt compatibile cu
ocluzia arteriala acuta:
A. durerea severa
B. cianoza
C. paloarea
D. eritemul
E. paralizia
(pag. 1545)

M1212079. In cazul ocluziei arteriale acute, cu circulatie colaterala adecvata, se pot constata:
A. claudicatie
B. raceala
C. paloare
D. compromiterea in general a functiei senzoriale
E. compromiterea in general a functiei motorii
(pag. 1545)

M1212080. Tratamentul ocluziei arteriale acute care pune in pericol viabilitatea membrului poate
cuprinde:
A. heparina intravenos
B. dicumarinicele
C. tromboliza sistemica
D. tromboliza intraarteriala
E. trombembolectomia sau bypass-ul chirurgical
(pag. 1545)

M1212081. Care dintre modalitatile de tratament trombolitic pot fi avute in vedere in ocluzia arteriala
acuta:

454 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
455 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. streptokinaza, intraarterial
B. streptokinaza, intravenos
C. urokinaza, intraarterial
D. urokinaza, intravenos
E. tPA, intravenos
(pag. 1545)

M1212082. In ocluzia arteriala acuta, tratamentul trombolitic intraarterial este eficient in:
A. tromboza pe vas aterosclerotic
B. tromboza unei grefe de bypass arterial
C. ocluzia vaselor distale
D. endocardita infectioasa
E. mixomul atrial
(pag. 1545)

M1212083. Care sunt beneficiile tratamentului anticoagulant in ocluzia arteriala acuta:


A. previne propagarea trombusului
B. previne embolia recurenta
C. dezobstrueaza o grefa de bypass arterial
D. contribuie la cura endocarditei infectioase
E. lizeaza mixomul atrial
(pag. 1545-1546)

M1312084. Cele mai obisnuite surse de emboli arteriali sunt:


A. sistemul venos (embolia paradoxala)
B. cordul
C. arterele mari
D. arterele mici, distale
E. aorta
(pag. 1545)

M1312085. Tromboza arteriala acuta in situ apare cel mai frecvent in:
A. vasele aterosclerotice
B. trombangeita obliteranta
C. traumatisme arteriale
D. grefele de by-pass arterial
E. acrocianoza
(pag. 1545)

M1312086. Semnele fizice in obstructia arteriala acuta periferica sunt:


A. absenta pulsurilor distale
B. edemul membrului afectat
C. coloratie marmorata
D. cresterea temperaturii cutanate
E. pierderea sensibilitatii
(pag. 1545)

M1312087. Tratamentul trombolitic intraarterial este eficient in:


A. embolia de cauza cardiaca
B. trombus la nivelul unui vas aterosclerotic
C. tromboza unei grefe de by-pass
D. anevrism aortic

455 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
456 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. ocluzia vaselor distale mai mici


(pag. 1545)

M1312088. In ocluzia arteriala periferica anticoagulantele au urmatoarele efecte:


A. previn embolia recurenta
B. dezvoltarea circulatiei colaterale
C. reduc probabilitatea propagarii trombusului
D. reduc dimensiunea trombusului
E. efect trofic tisular
(pag. 1545)

M1312089. In ateroembolism apar la nivelul zonelor embolizate:


A. paloare
B. eritem
C. arii localizate de sensibilitate
D. edem
E. livedo reticularis
(pag. 1546)

M1312090. Sunt asociate cu tromboza arteriala acuta:


A. fibrilatia auriculara
B. bolile cu hipocoagulabilitate
C. poliglobulia
D. bolile cu hipercoagulabilitate
E. traumatismele arteriale
(pag. 1545)

M1312091. In obstructia acuta a arterelor mari, proximale, restabilirea prompta a fluxului sanguin poate
fi asigurata prin:
A. tratament anticoagulant cu heparina in bolus intravenos
B. tratament vasodilatator
C. trombembolectomia chirurgicala
D. tratament cu heparine cu greutate moleculara mica
E. procedee de by-pass arterial
(pag. 1545)

M1412092. Simptomele ocluziei arteriale acute depind de:


A. localizarea obstructiei
B. durata obstructiei
C. prezenta altor boli asociate
D. severitatea obstructiei
E. prezenta sau absenta hipercoagulabilitatii
(pag. 1545)

M1412093. Care dintre urmatoarele afirmatii privind tratamentul ocluziei arteriale acute sunt adevarate:
A. Streptokinaza este administrata intraarterial sub forma unui bolus de 25.000-250.000 UI urmat de o
perfuzie continua cu 50.000-150.000 UI/h
B. Embolii care sunt determinati de endocardita infectioasa, valvele cardiace protetice sau mixomul atrial,
necesita adesea o abordare mai conservativa, care include si administrarea de anticoagulante
C. O modalitate de administrare intraarteriala a urokinazei consta într-un bolus a 150.000-250.000 UI urmat
de 240.000 UI/h timp de 2 ore, 120.000 UI/h timp de 2 ore si apoi 60.000 UI/h.
D. În cazul ischemiei severe aparuta recent si în special când este periclitata viabilitatea membrului, este
indicata urmarirea atenta si administrarea de anticoagulante, initial cu heparina intravenos, urmata de

456 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
457 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

warfarina oral
E. Trombembolectomia chirurgicala sau procedeele de bypass arterial sunt utilizate pentru a restabili prompt
fluxul sangvin catre extremitatea ischemica, în special atunci când este ocluzionat un vas proximal mare
(pag. 1545-1546)

M1412094. In obstructia arteriala acuta, severitatea ischemiei si viabilitatea extremitatii depind de:
A. localizarea ocluziei
B. extinderea ocluziei
C. numai de dezvoltarea ulterioara a vaselor sangvine colaterale
D. prezenta vaselor sangvine colaterale
E. luxul venos sangvin de întoarcere
(pag. 1545)

M1412095. Între cauzele principale ale ocluziei arteriale acute, se numara:


A. traumatismele
B. tromboza in situ
C. insuficienta venoasa cronica
D. embolia
E. inflamatia
(pag. 1545)

M1412096. Precizati care din urmatoarele variante ar putea fi surse de emboli arteriali pentru ocluzia
arteriala acuta:
A. fibrilatia atriala paroxistica
B. fibrilatia atriala cronica
C. flutterul atrial
D. poliglobulia
E. traumatizarea unei artere
(pag. 1545)

M1412097. Tromboza arteriala acuta in situ ce detremina ocluzia arteriala acuta, apare cel mai frecvent
în:
A. anevrismul ventricular
B. grefele de bypass arterial
C. valvele cardiace protetice
D. vase aterosclerotice la nivelul unei stenoze
E. infarct miocardic acut
(pag. 1545)

M1412098. În ocluzia arteriala acuta aparuta în prezenta unei circulatii colaterale adecvate (ocluzia
arteriala a grefelor), pacientul prezinta:
A. paralizie
B. rigiditate musculara
C. scaderea brusca a distantei de mers pâna la aparitia claudicatiei
D. functie senzoriala si motorie în general conservata
E. reflexe osteotendinoase profunde absente
(pag. 1545)

M1512099. La nivelul membrelor inferioare embolii se localizeaza de obicei:


A. În artera pedioasa
B. În artera femurala
C. În artera poplitee
D. În artera tibioperoniera

457 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
458 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. În artera tibiala posterioara


(pag. 1545)

M1512100. Tromboza arteriala acuta in situ apare în:


A. Endocardita infectioasa
B. Vasele aterosclerotice
C. Cardiomiopatie
D. Grefele de by-pass arterial
E. Posttraumatic
(pag. 1545)

M1512101. Dupa realizarea diagnosticului de ocluzie arteriala acuta conduita terapeutica include:
A. Administrarea de solutii alcalinizante
B. Administrarea de heparina
C. Administrarea de clorura de potasiu
D. Administrarea de urokinaza
E. Administrarea de antiagregante plachetare
(pag. 1545)

M1512102. În ocluzia arteriala acuta, modalitatile de administrare a tratamentului trombolitic includ:


A. Bolus intraarterial
B. Perfuzie intravenoasa
C. Minidoze intramusculare
D. Perfuzie continua arteriala
E. Administrare pe cateter venos central
(pag. 1545)

M1512103. Severitatea ischemiei în ocluzia arteriala acuta depinde de:


A. Vârsta pacientului
B. Localizarea si extinderea ocluziei
C. Nivelul hematocritului
D. Prezenta si dezvoltarea colateralelor
E. Nivelul seric al proteinelor C si S
(pag. 1545)

M1512104. În urma ocluziei arteriale acute pot apare urmatoarele semne:


A. Paralizie
B. Rigiditate musculara
C. Hiperestezie
D. Reflexe osteotendinoase absente
E. Parestezii
(pag. 1545)

M1612105. Simptomele si semnele clinice ale ischemiei arteriale acute sunt:


A. Absenta pulsului
B. Durere
C. Pareza
D. Senzatie de raceala
E. Prurit
(pag. 1545)

M1612106. Pentru embolie pledeaza:

458 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
459 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. Istoric de claudicatie intermitenta


B. Sufluri arteriale
C. Afectarea membrului contralateral
D. Depistarea unei afectiuni cardiace
E. Localizare la nivelul bifurcatiilor arteriale
(pag. 1545)

M1612107. Emboliile colesterolice (ateroemboliile) sunt caracterizate prin:


A. Tromboza pe o placa fisurata
B. Microembolii cauzate de fragmente de aterom
C. Declansarea lor in urma cateterizarilor
D. Aparitia fenomenului denumit "livedo reticularis”
E. Absenta pulsatiilor arteriale proximale
(pag. 1546)

M1612108. Referitor la ischemia arteriala acuta a membrelor sunt adevarate:


A. Traumatizarea unei arterere poate determina formarea unui tromb arterial acut
B. Este cauzata cel mai frecvent de embolii si tromboze
C. Este asociata frecvent cu fenomene de furt subclavicular
D. Apare in sclerodermie
E. Apare si in mod paradoxal in cazul trombozei venoase si foramen ovale persistent asociat
(pag. 1545)

M1612109. Referitor la obstructia arteriala acuta nu sunt adevarate:


A. Niciodata nu apare ca complicatia fibrilatiei atriale paroxistice
B. Emboliile pot pleca si din zone proximale aterosclerotice
C. Emboliile tind sa se localizeze la bifurcatia vaselor
D. Nu apar in stari cu hipercoagulabilitate
E. Severitatea depinde de localizarea si extinderea ocluziei
(pag. 1545)

M2212110. Severitatea ischemiei si viabilitatea extremitatii intr-o ocluzie arteriala acuta depind de:
A. intreruperea lent progresiva a fluxului sanguin catre o extremitate
B. localizarea ocluziei
C. extinderea ocluziei
D. prezenta circulatiei colaterale
E. dezvoltarea ulterioara a vaselor sanguine colaterale
(pag. 1545)

M2212111. Cele mai obisnuite surse ale emboliilor arteriale sunt:


A. cordul
B. rinichiul
C. aorta
D. arterele mari
E. venele iliace
(pag. 1545)

M2212112. Ocluzia arteriala acuta poate fi determinata, in mod paradoxal, de un tromb venos in
prezenta:
A. defectului de sept atrial
B. persistentei foramenului ovale
C. fibrilatiei atriale cronice

459 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
460 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. cardiomiopatiei dilatative
E. fibrilatiei atriale paroxistice
(pag. 1545)

M2212113. Principalele cauze ale ocluziei arteriale acute sunt:


A. trmboza venoasa in situ
B. tromboza arteriala in situ
C. embolia
D. hipoxia
E. scaderea brusca a debitului cardiac
(pag. 1545)

M2212114. Bolile cardiace care determina trombembolism si sunt cauze de ocluzie arteriala acuta sunt:
A. endocardita infectioasa
B. endocardita marantica
C. pericardita constrictiva
D. pericardita acuta virala
E. mixomul atrial
(pag. 1545)

M2212115. Tromboza arteriala acuta in situ apare cel mai frecvent in:
A. infarctul miocardic acut
B. fibrilatia atriala paroxistica
C. la nivelul unei stenoze arteriale
D. la nivelul unui anevrism arterial
E. in grefele de bypass arterial
(pag. 1545)

M2212116. Tromboza arteriala acuta in situ se poate instala in:


A. fibrilatia atriala cronica
B. plasarea de catetere in artera femurala
C. punctionarea unei artere
D. grefa de bypass arterial
E. tahicardia paroxistica supraventriculara
(pag. 1545)

M2212117. Cauze mai rare de tromboza arteriala acuta sunt:


A. sindromul de compresie toracica cu orificiul de evacuare determinand ocluzia arterei subclavii
B. grefa de bypass arterial
C. stenoza de artera femurala dreapta
D. prinderea arterei poplitee de catre insertia anormala a capului medial al muschiului gastrocnemian
E. anevrismul arterei iliace stangi
(pag. 1545)

M2212118. Simptomele ocluziei arteriale acute la nivelul membrelor inferioare sunt:


A. eritermalgia
B. parestezia
C. durerea severa
D. paralizia
E. senzatia de raceala
(pag. 1545)

460 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
461 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2212119. In ocluzia arteriala acuta a membrelor inferioare NU se intalnesc:


A. absenta pulsurilor proximal de ocluzie
B. cianoza tegumentelor
C. roseata tegumentelor
D. rigiditatea musculara
E. abolirea reflexelor osteotendinoase
(pag. 1545)

M2212120. Semnele fizice in ocluzia arteriala acuta includ:


A. absenta reflexelor osteotendinoase
B. paralizia membrului afectat
C. pierderea sensibilitatii
D. absenta pulsurilor proximal de ocluzie
E. absenta pulsurilor distal de ocluzie
(pag. 1545)

M2212121. Care dintre semnele fizice de mai jos NU apartin ocluziei arteriale acute:
A. paloarea tegumentelor
B. cianoza tegumentelor
C. coloratia marmorata a tegumentelor
D. coloratia purpurica a tegumentelor
E. roseata tegumentelor
(pag. 1545)

M2212122. In prezenta unei circulatii colaterale adecvate, ocluzia arteriala acuta pe o grefa de bypass
arterial se manifesta prin:
A. durere severa
B. durere moderata
C. scaderea brusca a distantei de mers
D. parestezii
E. aparitia claudicatiei
(pag. 1545)

M2212123. In prezenta unei circulatii colaterale adecvate, ocluzia arteriala acuta NU determina de
regula:
A. pierderea sensibilitatii
B. paralizia de membru
C. abolirea reflexelor osteotendinoase
D. scaderea brusca a distantei de mers
E. parestezia
(pag. 1545)

M2212124. Ce metode de tratament sunt utilizate pentru a restabili prompt fluxul sanguin in
extremitatea cu ischemie acuta, atunci cand este ocluzionat un vas proximal mare:
A. heparina i.v. la 6 ore, in bolusuri
B. perfuzia continua cu heparina
C. trombembolectomia chirurgicala
D. procedeele de bypass arterial
E. dicumarinicele
(pag. 1545)

M2212125. Indicatiile tratamentului trombolitic intraarterial in ocluzia arteriala acuta sunt:


A. prevenirea propagarii trombusului

461 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
462 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

B. cand starea generala a bolnavului contraindica interventia chirurgicala


C. cand sunt ocluzionate vase distale mai mici, greu abordabile chirurgical
D. cand ocluzia este produsa de un trombus la nivelul unui vas aterosclerotic
E. cand ocluzia este produsa de un trombus la nivelul unei grefe de bypass arterial
(pag. 1545)

M2212126. La nivelul membrelor inferioare embolii se localizeaza cel mai frecvent in:
A. arterele interdigitale
B. artera pedioasa
C. artera femurala
D. artera iliaca
E. arterele poplitee
(pag. 1545)

M2212127. Care din schemele de administrare a urokinazei in ocluzia arteriala acuta NU sunt adevarate:
A. bolus intraarterial de 150000 - 250000 UI
B. bolusuri intraarteriale de 500000 UI la 2 ore
C. bolus intraarterial urmat de 240000 UI/ora in perfuzie timp de 2 ore
D. bolus intraarterial urmat de 3 perfuzii de 2 ore cu 240000 UI/ora, 120000 UI/ora si apoi 60000 UIU/ora
E. bolus intraarterial de 25000 UI
(pag. 1545)

M2212128. Dupa administrarea intraarteriala in bolus a urokinazei in ocluzia arteriala acuta urmeaza
perfuzii cu o durata de 2 ore in urmatoarele doze:
A. 240000 U/ora
B. 120000 U/ora
C. 60000 U/ora
D. 30000 U/ora
E. 500000 U/ora
(pag. 1545)

M2212129. Care dintre afirmatiile privind durata perfuzarii urokinazei in doza de 120000 UI/ora in
ocluzia arteriala acuta NU sunt adevarate:
A. 2 ore
B. 30 minute
C. 8 ore
D. 4 ore
E. 12 ore
(pag. 1545)

M2212130. Anticoagulantele administrate in ocluzia arteriala acuta:


A. previn embolia recurenta
B. determina disolutia trombului
C. reduc probabilitatea propagarii trombului
D. determina vasodilatatie capilara
E. determina antiagregare plachetara
(pag. 1546)

M2212131. Surse de embolii arteriale periferice cauzatoare de ocluzie arteriala acuta sunt:
A. mixomul atrial
B. sindromul hiperkinetic cardiovascular
C. endocardita infectioasa

462 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
463 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

D. anemia hipocoroma
E. valvele cardiace protetice
(pag. 1546)

M2212132. Ateroembolismul, subgrup al ocluziei arteriale acute este rezultatul embolizarilor:


A. unor depozite mici si multiple de fibrina
B. unor depozite plachetare
C. unor resturi de colesterol
D. gazoase
E. micotice
(pag. 1546)

M2212133. Ateroembolismul, subgrup al ocluziei arteriale acute este consecinta embolizarilor:


A. din atriul drept
B. din ventriculul stang
C. din anevrisme arteriale
D. din leziuni aterosclerotice proximale
E. dupa procedee intraarteriale
(pag. 1546)

M2212134. Care dintre afirmatiile de mai jos privitoare la originea ateroembolismului ca sursa de
ocluzie arteriala acuta NU sunt adevarate:
A. dupa procedee intraarteriale
B. zonele anevrismale arteriale
C. leziunile aterosclerotice proximale
D. ventriculul stang
E. atriul drept
(pag. 1546)

M2212135. In ateroembolismul, generator de ocluzie arteriala acuta, embolii tind sa se localizeze:


A. la nivelul vaselor mici ale muschiului
B. la nivelul vaselor mici ale pielii
C. la nivelul crosei aortice
D. la nivelul aortei toracice
E. in venele tibiale posterioare
(pag. 1546)

M2212136. Manifestarile clinice in olcuzia arteriala acuta din ateroembolism sunt:


A. durerea acuta
B. absenta durerii
C. sensibilitatea la nivelul embolizarii
D. posibilitatea palparii pulsurilor distale (in lipsa de ocluzionare a vaselor mari)
E. paralizia membrului afectat
(pag. 1546)

M2212137. Intre manifestarile clinice din ocluzia arteriala acuta prin ateroembolism NU se intalnesc:
A. absenta durerii
B. paralizia extremitatii afectate
C. prezenta pulsurilor distale atunci cand nu s-au ocluzionat vase mari
D. durerea acuta
E. sensibilitatea la nivelul embolizarii
(pag. 1546)

463 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
464 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

M2212138. Ischemia prin ocluzia vasculara a ramurilor digitale poate determina:


A. necroza digitala
B. gangrena digitala
C. livedo reticularis
D. eritermalgie
E. paloare
(pag. 1546)

M2212139. In ocluzia vasculara a ramurilor digitale cu ischemie consecutiva NU se intalnesc:


A. eritermalgia
B. sindromul "blue toe" (degete albastre)
C. livedo reticularis
D. arii localizate de sensibilitate la nivelul embolilor
E. purpura
(pag. 1546)

M2212140. Ocluzia arteriala acuta prin arteroembolism poate fi prevenita cu:


A. ticlopidina
B. fenofibrat
C. aspirina
D. nifedipina
E. clopidogrel
(pag. 1546)

M2212141. Profilaxia ischemiei determinata de ateroembolism NU se face cu:


A. inhibitorii emzimei de conversie
B. antagonistii de calciu
C. tromboliticele
D. antiagregantele plachetare
E. simpaticoliticele
(pag. 1546)

M2212142. Procedeele de revascularizare in ischemia determinata de ateroemboli NU sunt utile de


obicei datorita:
A. localizarii proximale a embolilor
B. localizarii distale a embolilor
C. compozitiei embolilor
D. numarului mic de vase afectate
E. numarului mare de vase afectate
(pag. 1546)

M2212143. In livedo reticularis prin ateroembolism aspectul tegumentelor este:


A. marmorat
B. reticulat
C. intens palid
D. rosiatic spre albastru
E. urticarian
(pag. 1548)

M2212144. Manifestarile clinice din ocluzia arteriala acuta prin ateroembolism NU sunt reprezentate de:
A. acrocianoza
B. livedo reticularis

464 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
465 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

C. paloare exprimata in extremitati


D. eritermalgie
E. necroza si gangrena digitala
(pag. 1546)

M2312145. Dupa diagnosticul de ischemie acuta si instituirea tratamentului anticoagulant se practica


din punct de vedere chirurgical
A. punctia si aspiratia cheagului
B. angioplastie de artera
C. trombendarterectomia
D. trombembolectomia chirurgicala
E. operatii de by pass
(pag. 1545)

M2312146. Tratamentul trombolitic intraarterial este eficient atunci cind ocluzia arteriala acua este
produsa
A. in caz de embolie masiva
B. de un trombus la nivelul unui vas aterosclerotic
C. cind placa de aterom este de mici dimensiuni
D. la nivelul unei grefe de by pass arterial
E. cind ischemia est situata pe vase mici
(pag. 1545)

M2312147. In ateroembolism depozitele care migreaza sint formate din


A. fibrina
B. plachete
C. hematii aglutinate
D. resturi de colesterol
E. cristale de urati
(pag. 1546)

M2312148. Ischemia determinata de ateroemboli poate fi prevenita prin


A. antiagregante plachetare
B. rezectie si by pass de vas aterosclerotic
C. rezectie si by pass de anevrism
D. tratament cu anticoagulante orale
E. heparine cu molecula mica
(pag. 1546)

M2312149. Severitatea ischemieisi viabilitatea extremitatii depind de


A. marimea cheagului
B. localizarea si extinderea ocluziei
C. leziunile asociate
D. timpul scurs de la atacul ischemic
E. prezenta si dezvoltarea ulterioara a vaselor sanghine colaterale
(pag. 1545)

M2312150. Bolile cardiace care determina tromboembolism include


A. cardiomiopatia dilatativa
B. fibrilatia atriala paroxistica
C. infarctul miocardic acut
D. anevrismul ventricular

465 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
466 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. insuficienta cardiaca
(pag. 1545)

M2312151. tromboza arteriala acuta in situ apare cel mai frecvent in


A. in vasele aterosclerotice la nivelul unei stenoze
B. migrarea unui embol cardiac
C. la nivelul unui anevrism
D. desprinderea unei placi de aterom
E. in grefele de by pass arterial
(pag. 1545)

M2312152. Mai rar cauzele de tromboza acuta cuprind


A. traumatizarea unei artere
B. prinderea arterei poplitee de catre insertia anormala a capatului median al muschiului gastrocnemian
C. sindromul Raynaud
D. sindromul de compresie toracica a arterei subclavii
E. migrarea unei placi de aterom
(pag. 1545)

M2312153. Clinic la nivelul extremitatii afectate se dezvolta in timp de o ora


A. durere severa
B. parestezii
C. edem
D. amorteala
E. senzatia de raceala
(pag. 1545)

M2312154. Semnele clinice in ischemia acuta include


A. absenta pulsurilor distal de ocluzie
B. cianoza sau paloare
C. hiperestezie cutanata
D. scaderea temperaturii cutanate
E. rigiditate musculara
(pag. 1545)

M2312155. In cazul ocluziei acute a grefelor pacientul acuza


A. scaderea brusca a distantei de mers
B. durere vie in segmentul de membru operat
C. pulsatii dureroase sub nivelul by pass-ului
D. senzatia de raceala a tegumentelor
E. durere moderata si parestezii
(pag. 1545)

M2512156. Principalele cauze ale ocluziei arteriale acute sunt:


A. hiperviscozitatea sanguină
B. Embolia
C. absenţa colateralelor
D. tomboza in situ
E. dislipidemia
(pag. 1545)

M2512157. Nu determină ocluzie arterială acută:

466 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
467 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. Mucoviscidoza
B. Poliglobulia
C. Endocardita infecţioasă
D. Sindromul Goodpasture
E. Fibrilaţia atrială
(pag. 1545)

M2512158. Bolile cardiace care produc embolii periferice arteriale sunt:


A. Dextrocardia
B. anevrismul ventricular
C. mixomul atrial
D. pericardita constrictivă
E. valvele cardiace protetice
(pag. 1545)

M2512159. Tromboza arterială in situ apare în următoarele condiţii:


A. Hemofile
B. catetere arteriale
C. stenoze aterosclerotice
D. deficit de alfa-1 antitripsină
E. colangita sclerozantă
(pag. 1545)

M2512160. Tratamentul trombolitic se realizează cu:


A. Heparină
B. Warfarină
C. Streptokinază
D. Hialuronidază
E. Activator tisular al plasminogenului
(pag. 1545)

M2512161. Diagnosticul ocluziei arteriale acute se realizează:


A. Clinic
B. Prin arteriografie
C. Prin pletismografie
D. Prin scintigramă de perfuzie
E. Prin oscilometrie
(pag. 1545)

M2512162. Tromboza arteriala in situ nu poate apare in:


A. tratamentul trombolitic intraarterial
B. mixomul atrial
C. inserţia anormală a capului median al gastrocnemianului
D. grefele de by-pass arterial
E. foramenul ovale persistent
(pag. 1545)

M2512163. Prevenirea emboliei periferice recurente se realizează prin:


A. Heparină
B. Tratamentul chirurgical al mixomului atrial
C. Streptokinază
D. Warfarină

467 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
468 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Hipocolesterolemiante
(pag. 1546)

M2512164. Care dintre urmatoarele situaţii se pot asocia cu o embolie arteriala:


A. tromboembolismul pulmonar
B. infarctul mezenteric
C. cardiomiopatiile
D. anevrismul ventricular
E. guta
(pag. 1545)

M2512165. Tratamentul trombolitic în ocluzia arteriala acuta periferica se face cu:


A. Activator tisular al plasmonogenului recombinat
B. Heparine cu greutate moleculara mica
C. Streptokinaza
D. Globulina antihemofilica
E. Antitrombina III
(pag. 1545)

M2512166. Care din urmatoarele afirmatii privitoare la ateroembolism sunt adevarate:


A. Reprezinta un subgrup al ocluziei arteriale acute
B. Este frecvent în boala lupica
C. Se asociaza cu sindrom antifosfolipidic
D. Pulsurile distale sunt de obicei palpabile
E. De obicei nu este util tratamentul trombolitic
(pag. 1546)

M2512167. La nivelul membrelor inferioare embolii se localizeaza de obicei:


A. În artera pedioasa
B. În artera femurala
C. În artera poplitee
D. În artera tibioperoniera
E. În artera tibiala posterioara
(pag. 1545)

M2512168. Tromboza arteriala acuta in situ apare în:


A. Endocardita infectioasa
B. Vasele aterosclerotice
C. Cardiomiopatie
D. Grefele de by-pass arterial
E. Posttraumatic
(pag. 1545)

M2512169. Dupa realizarea diagnosticului de ocluzie arteriala acuta conduita terapeutica include:
A. Administrarea de solutii alcalinizante
B. Administrarea de heparina
C. Administrarea de clorura de potasiu
D. Administrarea de urokinaza
E. Administrarea de antiagregante plachetare
(pag. 1545)

M2512170. În ocluzia arteriala acuta, modalitatile de administrare a tratamentului trombolitic includ:

468 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
469 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. Bolus intraarterial
B. Perfuzie intravenoasa
C. Minidoze intramusculare
D. Perfuzie continua arteriala
E. Administrare pe cateter venos central
(pag. 1545)

M2512171. Severitatea ischemiei în ocluzia arteriala acuta depinde de:


A. Vârsta pacientului
B. Localizarea si extinderea ocluziei
C. Nivelul hematocritului
D. Prezenta si dezvoltarea colateralelor
E. Nivelul seric al proteinelor C si S
(pag. 1545)

M2512172. Ocluzia arteriala acuta se poate produce iatrogen dupa:


A. Administrare de fier intravenos
B. Intubatie oro-traheala
C. Punctie arteriala
D. Cardioversie
E. Cateterism arterial
(pag. 1545, 1396)

M2512173. În urma ocluziei arteriale acute pot apare urmatoarele semne:


A. Paralizie
B. Rigiditate musculara
C. Hiperestezie
D. Reflexe osteotendinoase absente
E. Parestezii
(pag. 1545)

M2612174. Referitoare la termenul "blue toe” sunt adevărate:


A. Este cauzat de ocluzia ateromboligenă a ramurilor digitale
B. Poate apărea după procedee intraarteriale
C. Denotă eşecul terapiei trombolitice
D. Reprezintă leziune ischemică musculară
E. Apare în sindromul de reperfuzie
(pag. 1546)

M2612175. Simptomele şi semnele clinice ale ischemiei arteriale acute sunt:


A. Prurit
B. Durere
C. Pareză
D. Senzaţie de răceală
E. Absenţa pulsului
(pag. 1545)

M2612176. Pentru embolie pledează:


A. Istoric de claudicaţie intermitentă
B. Afectarea membrului contralateral
C. Sufluri arteriale
D. Depistarea unei afecţiuni cardiace

469 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
470 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

E. Localizare la nivelul bifurcaţiilor arteriale


(pag. 1545)

M2612177. Emboliile colesterolice (ateroemboliile) sunt caracterizate prin:


A. Absenţa pulsaţiilor arteriale proximale
B. Microembolii cauzate de fragmente de aterom
C. Declanşarea lor în urma cateterizărilor
D. Apariţia fenomenului denumit "livedo reticularis”
E. Tromboză pe o placă fisurată
(pag. 1546)

M2612178. Referitor la ischemia arterială acută a membrelor sunt adevărate:


A. Traumatizarea unei arterere poate determina formarea unui tromb arterial acut
B. Este cauzată cel mai frecvent de embolii şi tromboze
C. Este asociată frecvent cu fenomene de furt subclavicular
D. Apare în sclerodermie
E. Apare şi în mod paradoxal în cazul trombozei venoase şi foramen ovale persistent asociat
(pag. 1545)

M2612179. Referitor la obstrucţia arterială acută nu sunt adevărate:


A. Niciodată nu apare ca complicaţia fibrilaţiei atriale paroxistice
B. Emboliile pot pleca şi din zone proximale aterosclerotice
C. Emboliile tind să se localizeze la bifurcaţia vaselor
D. Nu apar în stări cu hipercoagulabilitate
E. Severitatea depinde de localizarea şi extinderea ocluziei.
(pag. 1545)

M2612180. Tratamentul medical în ocluziile arteriale acute constă din:


A. Antialgice
B. Încălzirea activă a picioarelor
C. Poziţie ridicată a membrului
D. Tratamentul anticoagulant
E. Terapia trombolitică
(pag. 1545)

M2612181. Referitor la trombembolectomie cu sonda Fogarty nu sunt adevărate:


A. Se indică când este periclitată viabilitatea membrului
B. Se utilizează în ocluzii distale
C. Este indicată ca intervenţie tardivă, de ultimă soluţie
D. Se practică pentru a restabili prompt fluxul sanguin
E. Este precedată de anticoagulare cu heparină
(pag. 1545)

M2612182. Referitor la terapia trombolitică sunt adevărate:


A. Este indicată în ocluzia grefoanelor de by-pass arterial
B. Streptokinaza este administrată intraarterial în perfuzie continuă
C. Indicaţia de elecţie este ocluzia prin tromboză
D. Este contraindicată în tromboza arterială acută
E. Nu se practică în cazul contraindicaţiei intervenţiei chirurgicale
(pag. 1545)

M2812183. Simptomele si semnele ocluziei arteriale acute au urmatoarele caracteristici:

470 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
471 Rezidentiat 2004 GRUPA SPECIALITATILOR MEDICALE - INTREBARI - PARTEA a II a

A. nu depind de localizarea, durata si severitatea obstructiei


B. se dezvolta in decurs de 2 ore durere severa, parestezii si amorteala
C. semnele si simptomele sunt mai putin impresionante in prezenta unei circulatii colaterale adecvate
D. arteriografia este utila pentru confirmarea diagnosticului
E. absenta pulsului distal de ocluzie, paloarea si rigiditatea musculara fac parte din semnele clinice
(pag. 1545)

M2812184. Simptomatologia asociata ocluziei arteriale acute este corelata cu:


A. localizarea obstructiei
B. punctul de plecare al embolului
C. durata obsructiei
D. natura obstructiei
E. severitatea obstructiei.
(pag. 1545)

M2812185. Tromboza arteriala se caracterizeaza prin:


A. apare rar in vasele aterosclerotice
B. traumatizarea unei artere poate fi urmata de tromboza
C. cauza frecventa de tromboza este sindromul de compresie toracica
D. poliglobulia si bolile de hipercoagulabilitate sunt asociate cu tromboza arteriala
E. ocluzia arteriala poate complica punctiile si plasarile de catetere
(pag. 1545)

M2812186. Tromboza arteriala acuta in situ apare cel mai frecvent:


A. in grefele de bypass venos
B. in vasele aterosclerotice la nivelul unei stenoze
C. in vasele aterosclerotice la nivelul unui anevrism
D. in urma traumatizarii unei artere
E. in urma sindromului de compresiune toracica cu orificiu de evacuare
(pag. 1545)

M2812187. Tromboza arteriala acuta in situ apare cel mai frecvent:


A. in grefele de bypass venos;
B. in vasele aterosclerotice la nivelul unei stenoze;
C. in vasele aterosclerotice la nivelul unui anevrism;
D. in urma traumatizarii unei artere;
E. in urma sindromului de compresiune toracica cu orificiu de evacuare
(pag. 1545)

M2812188. Cauzele principale ale ischemiei arteriale acute sunt:


A. anevrismul dezvoltat rapid
B. embolia
C. arterita
D. ateromatoza
E. tromboza in situ
(pag. 1545)

471 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro