PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

1. SCOP Prezenta procedur are drept scop stabilirea modului de execuie a terasamentelor pentru modernizarea, constructia si reconstructia drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie sa fie indeplinite la executarea debleurilor, rambleurilor, transporturilor, compactarea, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si conditiile de receptie 2. DOMENIU DE APLICARE Aceast procedur se aplic de ctre personalul din cadrul firmei cu atribuii n lucrri de umpluturi i refacerea carosabilului. Elementele geometrice prezentate n capitolele procedurii sunt informative, procedura se va adapta la variantele proiectate ale straturilor de mbrcmini. 3. DOCUMENTE DE REFERIN SR 4163/3-96 - Alimentri cu ap. Reele de distribuie. Prescripii de execuie i exploatareC 29-85. - Normativul privind mbuntirea terenului de fundare slabe prin procedee mecanice, indicativ STAS 7970 76 - Mixtur dens STAS 174 / 1,2 2002 - Execuia straturilor de binder i beton asfaltic STAS 539 79 - Filer de calcar STAS 9095 90 - Pavaje din bolovani STAS 175 87 - mbrcminte din asfalt turnat STAS 183 / 1 / 95; STAS 6400 / 84 - mbrcminte din beton de ciment STAS 6400 84 - Strat de baz i fundaie din beton de ciment STAS 662 89 - Strat de fundaie din balast STAS 6400 84 - Strat nisip STAS 2314 4 89 - Terasamente Caiet de sarcini anex la contract Legea 10-1995 - Lege privind calitatea n construcii. STAS 1243 Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamantului C 56-85 Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a instalatiilor aferente Legea 123/2007 Lege privind calitatea lucrarilor in constructii STAS 10493-76 Marcarea si semnalizarea punctelor pentru supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenurilor. STAS 1242/1 Teren de fundare. Principii de cercetare geologica, tehnica si geotehnica a terenului de fundare Pag. 1/108

STAS 9824/1 Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile, industriale si agricole STAS 1913/4 Teren de fundare, determinarea limitelor de plasticitate STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare C 169-88- Normativul privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor constructiilor P 7-92- Normativ privind proiectarea si executarea constructiilor fundate pe pamanturi sensibile la umezire; P 70-79- Instructiuni tehnice pentru poriectarea si executarea constructiilor pe pamanturi cu contractii mari; C 83-75- Indrumator privind executarea trasarii de delalii in constructii; C-29-86- Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice;

Legislatie SSM siSU Legea nr. 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca Hg 1425/2006 Rev si Mod cu HG 966/2010 Normele de aplicare a L 319/2006 HG 1051/2006 - privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala HG 300/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santierele temporare si mobile Legea 307/12.07.2006 Rev si Act Ord.166/2010 cu privind apararea impotriva incendiilor; O163/2007 Norme de prevenire contra incendiilor P118-99 - Normativul privind siguranta la foc a constructiilor; NP 086-2005 - Normativul privind proiectarea si executia instalatiilor PS Legea 486/2008 - Propectia impotriva Situatiilor de urgenta 3.DEFINITII SI PRESCURTARI Acestea sunt prezentate im Manualul de Management Integrat cod MMI 3.1.RTE-Responsabil Tehnic cu Executia 3.2.SS- Sef de Santier 3.3.SPL Sef Punct de Lucru 3.4.CRP- Comisia de receptie a materialelor aprovizionate 3.5 OP- Operator 5. RESPONSABILITI 5.1. eful de antier

Pag. 2/108

 Asigur documentaia de execuie i resursele necesare, instruiete i verific personalul de execuie de prevederile documentaiei i prezentei instruciuni tehnice de execuie; Rspunde de asigurarea tuturor condiiilor materiale i organizatorice pentru activitatea de executare a lucrrilor de refacere a carosabilului; Urmrete ndeplinirea condiiilor impuse de prezenta procedur; Rspunde de instruirea personalului implicat n aceast activitate cu cerinele de asigurare a calitii impuse de procedur. 5.2. eful punctului de lucru Urmrete permanent ndeplinirea condiiilor de calitate conform prezentei proceduri i proiectului; ntocmete fia tehnologic pentru executarea lucrrilor de executare a lucrrilor pe timp friguros; Asigur msurile pregtitoare executrii lucrrilor de refacere a carosabilului; Asigur utilajele i dotrile corespunztoare n conformitate cu fia tehnologic de execuie; Stabilete i instruiete formaiile de lucru n ceea ce privete tehnologia de execuie; Instruiete personalul executant referitor la prezenta procedur cu condiiile de protecia muncii i securitate contra incendiilor, n vigoare; Rspunde de execuia ncredinat, cu respectarea strict a prevederilor proiectului de execuie, caietului de sarcini; Rspunde de instruirea personalului cu prevederile PTE i ntocmete procesul verbal de instruire; Asigur sigurana circulaiei conform planului de Trafic Management. 5.3. Responsabilul CQ Efectueaz controale conform PCCVI elaborat mpreun cu eful punctului de lucru; n cazul n care depisteaz o neconformitate emite RNC; Urmrete modul de rezolvare a aciunilor corective propuse n RNC; Rspunde de verificarea pe teren a ndeplinirii condiiilor de calitate pentru execuia lucrrilor de refacere a carosabilului; Urmrete ndeplinirea prevederilor din proiectul de execuie; Verific existena PV de instruire a personalului cu datele din prezenta procedur; Completeaz dosarul de lucrri cu nregistrrile i documentele privind calitatea; Urmrete permanent respectarea tuturor cerinelor de calitate prevzute n documentaia de execuie PTE si PCCVI; Efectueaz controale planificate conform PCCVI i inopinate la lucrare. n cazul n care depisteaz o deficien, are obligaia de a da dispoziie de remediere imediat sau ntreruperea lucrrii; n acest caz se descrie neconformitatea i se consemneaz aciune n RNC; Urmrete instituirea comisiei de remediere a deficienelor i soluionarea acestora n termenul prevzut n RNC; Urmrete evitarea i repetabilitatea situaiilor neconforme;

Pag. 3/108

5.4. Responsabilul tehnic cu execuia atestat Verific i avizeaz PCCVI sau dup caz planul calitii (dac clientul solicit prin contract); Admite execuia lucrrilor de construcii numai pe baza proiectelor i a detaliilor de execuie verificate de specialitii verificatori de proiecte atestai; Oprete execuia lucrrilor de construcii n cazul n care s-au produs defecte grave de calitate sau abateri de la prevederile proiectului de execuie; Propune soluii/aciuni corective pentru remedierea lucrrii. 5.5. Personalul de execuie Rspunde de execuia corect a operaiilor n ordine tehnologic, de respectarea prevederilor proiectului i prezentei instruciuni de lucru.

5.6. Controlul punctului de lucru Se efectueaz preventiv i permanent pentru atestarea i certificarea execuiei corecte a lucrrii. Acest control poate fi fcut att la nivel de antier, ct i la nivel de organizaie.

6.DESCRIEREA PROCEDURII PREVEDERI GENERALE La executarea terasamentelor se respecta prevederile din STAS 2914 84 si alte standarde si normative in vigoare, la data executiei, in masura in care completeaza si nu contravin prezentul caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu alte unitati de specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Beneficiarului, si alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor si a celorlalte cerinte. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul (Inginerul) va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun, pe cheltuiala Antreprenorului.

Pag. 4/108

MATERIALE FOLOSITE PAMANT VEGETAL Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste pamant vegetal ales din pamanturile vegetale locale cele mai propice vegetatiei. PAMANTURI PENTRU TERASAMENTE Categoriile si tipurile de pamanturi clasificate conform STAS 1243-88 care se folosesc la executarea terasamentelor sunt prezentate in tabelul 1a si 1b. Pamanturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de terasament, fara a se lua masuri speciale. Pamanturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate in orice conditii climaterice, hidrologice si la orice inaltime de terasament, compactarea lor necesitand o tehnologie adecvata. Pamanturile prafoase si argiloase, clasificate ca "mediocre", in cazul cand conditiile hidrologice locale sunt mediocre si nefavorabile, vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709/1,2,3-90 privind actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drum. In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, executate in pamanturi rele sau foarte rele (vezi tabelul 1b) sau a celor cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 (g/cm3), vor fi inlocuite cu pamanturi de calitate satisfacatoare sau vor fi stabilizate mecanic sau in lianti (var, cenusa de furnal, etc.). Inlocuirea sau stabilizarea se vor face pe toata latimea platformei, la o adancime de minim 20 cm in cazul pamanturilor rele si de minim 50 cm in cazul pamanturilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate in stare uscata compactata mai mica de 1,5 g/cm3. Adancimea se va considera sub nivelul patului drumului si se va stabili in functie de conditiile locale concrete, de catre Inginer. Pentru pamanturile argiloase simbolul 4d, se recomanda fie inlocuirea, fie stabilizarea lor pe grosime de min 15 cm. Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaza pamanturi simbol 4d (anorganice) si 4e (cu materii organice peste 5%) a caror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea solutiei de punere in opera si eventualele masuri de imbunatatire sa fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-economice. Nu se vor utiliza in rambleuri pamanturile organice, maluri, namoluri, pamanturile turboase si vegetale, pamanturile cu consistenta redusa (care au indicele de consistenta sub 0,75%), precum si pamanturile cu continut mai mare de 5% de saruri solubile in apa. Nu se vor introduce in umpluturi bulgari de pamant inghetat sau cu continut de materii organice in putrefactie (brazde, frunzis, radacini, crengi, etc). Materiale pentru terasamente. Categoriile si tipurile de pamanturi, clasificate conform STAS 291484 Tabel 1a Pag. 5/108

Granulozitate Continut in parti fine in % din masa totala pentru:

Denumirea si caracteristicile principalelor tipuri de pamanturi

Simbol
<0,0 5 mm

Coefici ent de neuniformita te Un

Indice de plastici tate Ip pentru fractiu nea sub 0,5 mm

Umflare libera UL %

Calitate ca material pentru terasament e

<0, 005 mm
Pamanturi necoezive grosiere (fractiunea mai mare de 2 mm reprezinta mai mult de 50% din masa) Blocuri, bolovanis, pietris cu foarte putine parti fine, neuniforme (granulozitate continua); insensibile la inghetdezghet si la variatiile de umiditate idem 1a, dar uniforme (granulozitate discontinua) Pamanturi necoezive medii si fine (fractiunea mai mica de 2 mm reprezinta mai mult de 50% din masa) Nisip cu pietris, nisip mare, mijlociu sau fin cu parti fine, neuniforme (granulozitate continua); sensibilitate mijlocie la inghetdezghet, insensibile la variatiile de umiditate idem 2a, dar uniforme (granulozitate discontinua)

<0,25 mm

1a <1 <10 <20

>5 0 -

foarte buna

1b

foarte buna

>5 2a <6 <20 <40 10 -

foarte buna

2b

buna

Pag. 6/108

Pamanturi necoezive medii si fine (fractiunea mai mica de 2 mm reprezinta mai mult de 50% din masa), cu liant constituit din pamanturi coezive. Nisip cu pietris, nisip mare, mijlociu sau fin, cu liant prafos sau argilos

cu multe parti fine; foarte sensibile la inghetdezghet , fractiunea fina prezinta umflare libera (respectiv contractie) redusa idem 3a, dar fractiunea fina prezinta umflare libera medie sau mare

3a

40

mediocra

20

40

>10

3b

>40

mediocra

Pag. 7/108

Tabel 1b
Granulozitate Conform nomogramei Casagrande Indice de plasticitate Ip pentru fractiunea sub 0,5 mm

Denumirea si caracteristicile principalelor tipuri de pamanturi

Simb ol

Umflare libera UL%

Calitate ca material pentru terasamente

4.Pamanturi coezive: nisip prafos, praf nisipos, nisip argilos, praf, praf argilos-nisipos, praf argilos, argila prafoasa nisipoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa, argila, argila grasa

anorganice, cu compresibilitate si umflare libera reduse, sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet anorganice, cu compresibilitate mijlocie, umflare libera redusa sau medie, foarte sensibile la inghet-dezghet organice, (MO>5%)* cu compresibilitate si umflare libera reduse, sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet anorganice, cu compresibilitate si

4a

<10

<40

mediocra

4b

<35

<70

mediocra

7 0 4c 6 0 5 0 4 d 10

<40

mediocra

4d

>35

>70

rea

Pag. 8/108

umflare libera mare, sensibilitate mijlocie la inghet-dezghet organice, (MO>5%)* cu compresibilitate mijlocie, umflare libera redusa sau medie, foarte sensibile la inghet-dezghet

4 0

4 a 4 b 4 f 4 c 1 0 2 0 3 0 4 0 4 e 5 0 6 0 7 0 8 0 9 0 1 0 0 <35

3 0 4e 2 0 1 0 0

<75

rea

organice, (MO>5%)* cu compresibilitate mare si umflare libera medie sau mare, foarte sensibile la inghetdezghet

>40

foarte rea

4f

axa x = limita de curgere Wc% axa y = indicele de plasticitate Ip Diagonala reprezinta Ip=0,73 (Wc=20)

Pag. 9/108

APA DE COMPACTARE Apa necesara compactarii rambleurilor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in suspensie. Apa salcie va putea fi folosita cu acordul Inginerului cu exceptia terasamentelor din spatele lucrarilor de arta. Adaugarea eventuala a unor produse, destinate sa faciliteze compactarea nu se va face decat cu aprobarea Clientului, aprobare care va preciza si modalitatile de utilizare.

PAMANTURI PENTRU STRATURI DE PROTECTIE Pamanturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protectie a rambleurilor erodabile trebuie sa aiba calitatile pamanturilor care se admit la realizarea rambleurilor, excluse fiind nisipurile si pietrisurile aluvionare. Aceste pamanturi nu trebuie sa aiba elemente cu dimensiuni mai mari de 100 mm.

VERIFICAREA CALITATII PAMANTURILOR Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia prevazute in tabelul 2. Tabel 2 Nr.crt. 1 2 3 4 5 Caracteristici care se verifica Granulozitate Limita de plasticitate Densitate uscata maxima Coeficient de neuniformitate Caracteristicile de compactare Frecvente minime In functie de heterogenitatea pamantului utilizat insa nu va fi mai mica decat o incercare la 5.000 m3. Metode de determinare conform STAS 1913/5-85 1913/4-86 1913/3-76 730-89 1913/13-83

Pag. 10/108

Umflare libera

Pentru pamanturile folosite in rambleurile din spatele zidurilor si pamanturile folosite la protectia rambleurilor, o incercare la fiecare 1.000mc

1913/12-88

O incercare la fiecare: 7 Sensibilitate la inghet-dezghet -2.000mcpamant pentru rambleuri -250ml de drum in debleu 8 Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 m3 1913/1-82 1709/3-90

Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinarilor de laborator. EXECUTAREA TERASAMENTELOR PICHETAJUL LUCRARILOR De regula pichetajul axei traseului este efectuat prin grija Clientului. Sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton legati de reperi amplasati in afara amprizei drumului. Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasati in afara zonei drumului cel putin cate doi reperi pe km. In cazul cand documentatia este intocmita pe planuri fotogrametrice traseul drumului proiectat nu este materializat pe teren. Materializarea lui urmeaza sa se faca la inceperea lucrarilor de executie pe baza planului de situatie, a listei cu coordonate pentru varfurile de unghi si a reperilor de pe teren. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente Antreprenorul, pe cheltuiala sa, trece la restabilirea si completarea pichetajului in cazul situatiei aratate la pct. 8.1 sau la executarea pichetajului complet nou in cazul situatiei de pct. 8.2. In ambele cazuri trebuie sa se faca o pichetare detaliata a profilurilor transversale, la o distanta maxima intre acestea de 30m in aliniament si de 20m in curbe. Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profil in lung de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axa drumului, Antreprenorul va materializa prin tarusi si sabloane urmatoarele:

Pag. 11/108

inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului; punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza); inclinarea taluzelor. Antreprenorul este raspunzator de buna conservare a tuturor pichetilor si reperilor de a le restabili sau de a le reamplasa daca este necesar.

In caz de nevoie, scoaterea lor in afara amprizei lucrarilor este efectuata de catre Antreprenor, pe cheltuiala si raspunderea sa, dar numai cu aprobarea scrisa a Inginerului, cu notificare cu cel putin 24 ore in devans. Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene, electrice, de telecomunicatii sau de alta natura, aflate in ampriza lucrarilor in vederea mutarii sau protejarii acestora . LUCRARI PREGATITOARE Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare in limita zonei expropriate: defrisari; curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni; decaparea si depozitarea pamantului vegetal; asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de suprafata si adancime; demolarea constructiilor existente. Antreprenorul trebuie sa execute in mod obligatoriu taierea arborilor, pomilor si arbustilor, sa scoata radacinile si buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, in caz ca este necesar, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Scoaterea buturugilor si radacinilor se face obligatoriu la rambleuri cu inaltime mai mica de 2 m precum si la debleuri. Curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni si alte materiale se face pe intreaga suprafata a amprizei. Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata a amprizei drumului si a gropilor de imprumut. Pamantul decapat si alte pamanturi care sunt improprii penru umplutura vor fi transportate si depuse in depozite definitive, evitand orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului. Pamantul vegetal va fi pus intr-un depozit provizoriu in vederea reutilizarii. In portiunile de drum, unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie dirijate prin santuri de garda care sa colecteze si sa evacueze apa in afara amprizei drumului. In general, daca se impune, se vor executa lucrari de colectare, drenare si evacuare a apelor din ampriza drumului. Demolarile constructiilor existente vor fi executate pana la adancimea de 1.00 m sub nivelul platformei terasamentelor.

Pag. 12/108

Materialele provenite din demolare vor fi stranse cu grija, pentru a fi reutilizate conform indicatiilor precizate in caietele de sarcini speciale sau in lipsa acestora, vor fi evacuate in groapa publica cea mai apropiata, transportul fiind in sarcina Antreprenorului. Toate golurile ca: puturi, pivnite, excavatii, gropi dupa scoaterea buturugilor si radacinilor, etc. vor fi umplute cu pamant bun pentru umplutura si compactate metodic pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr. 4 si compactate pentru a obtine gradul de compactare prevazut in tabelul nr.5 punctul b. Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Inginerul sa constate si sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul caiet de sarcini. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier. MISCAREA PAMANTULUI Miscarea terasamentelor se efectueaza prin utilizarea pamantului provenit din sapaturi in profile cu umplutura a proiectului. La inceputul lucrarilor, Antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului spre aprobare, o diagrama a cantitatilor ce se vor transporta ( inclusiv tabel de miscare a terasamentelor ), precum si toate informatiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante, etc.). Excedentul de sapatura ca si pamanturile din debleuri care sunt improprii realizarii rambleurilor, precum si pamantul din patul drumului din zonele de debleu care trabuie inlocuite vor fi transportate in depozite definitive. Necesarul de pamant care nu poate fi acoperit din debleuri, va proveni din gropi de imprumut. Recurgerea la debleuri si rambleuri in afara profilului din proiect, sub forma de supralargire, trebuie sa fie supusa aprobarii Inginerului. Daca, in cursul executiei lucrarilor, natura pamanturilor provenite din debleuri si gropi de imprumut este incompatibila cu prescriptiile prezentului caiet de sarcini si ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor si normativelor tehnice in vigoar,privind calitatea si conditiile de executie ale rambleurilor, Antreprenorul trebuie sa informeze Inginerul si sa-i supuna spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamantului pentru umplutura, pe baza de masuratori si teste de laborator, demonstand existenta reala a materialelor si evaluarea cantitatilor de pamant ce se vor exploata. La lucrarile importante, daca beneficiarul considera necesar, poate preciza, completa sau modifica prevederile prezentului caiet de sarcini. In acest caz, Antreprenorul poate intocmi, in cadrul unui caiet de sarcini speciale Tabloul de corespondenta a pamantului prin care se defineste destinatia fiecarei naturi a pamantului provenit din debleuri sau gropi de imprumut. Transportul pamantului se face pe baza unui plan intocmit de Antreprenor Tabloul miscarii pamantului care defineste in spatiu miscarile si localizarea finala a fiecarei cantitati volum

Pag. 13/108

izolate de pamant din debleu sau din groapa de imprumut. El tine cont de Tabloul de corespondenta a pamantului stabilit de Client, daca aceasta exista, ca si de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport si prescriptiile caietului de sarcini speciale. Acest plan este supus apobarii Inginerului in termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de incepere a lucrarilor. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE DE PAMANT In cazul in care gropile de imprumut si depozitele de pamant nu sunt impuse prin proiect sau in caietul de sarcini speciale, alegerea acestora o va face Antreprenorul, cu acordul Inginerului. Acest acord va trebui sa fie solicitat cu minimum opt zile inainte de inceperea exploatarii gropilor de imprumut sau a depozitelor. Daca Inginerul considera ca este necesar, cererea trebuie sa fie insotita de: un raport privind calitatea pamantului din gropile de imprumut alese, in spiritul prevederilor din prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele si analizele de laborator executate pentru acest raport fiind in sarcina Antreprenorului; acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite si/sau pentru gropile de imprumut; un raport cu programul de exploatare a gropilor de imprumut si planul de refacere a mediului. La exploatarea gropilor de imprumut Antreprenorul va respecta urmatoarele reguli: Pamantul vegetal se va indeparta si depozita in locurile aprobate si va fi refolosit conform prevedeilor proiectului; Crestele taluzurilor gropilor de imprumut trebuie, in lipsa autorizatiei prealabile a Inginerului, sa fie la o departare mai mare de 10 m de limitele zonei drumului; taluzurile gropilor de imprumut; sapaturile in gropile de imprumut nu vor fi mai adanci decat cota practicata in debleuri sau sub cota santului de scurgere a apelor, in zona de rambleu. In albiile majore ale raurilor, gropile de imprumut vor fi executate in avalul drumului, amenajand o bancheta de 4.00 m latime intre piciorul taluzului drumului si groapa de imprumut;

Fundul gropilor de imprumut va avea o panta transversala de 1.3% spre exterior si o panta longitudinala care sa asigure scurgerea si evacuarea apelor; Taluzurile gropilor de imprumut amplasate in lungul drumului se vor executa cu inclinarea de 1:1.5..1:3, cand intre piciorul taluzului drumului si marginea gropii de imprumut nu se lasa nici un fel de banchete, taluzul gropii de imprumut dinspre drum va fi de 1:3. Surplusul de sapatura in zonele de debleu, poate fi depozitat in urmatoarele moduri: in continuarea terasamentului proiectat sau existent in rambleu, surplusul depozitat fiind nivelat, compactat si taluzat conform prescriptiilor aplicabile rambleurilor drumului; suprafata

Pag. 14/108

superioara a acestor rambleuri suplimentare va fi nivelata la o cota cel mult egala cu cota muchiei platformei rambleului drumului proiectat; la mai mult de 10 m de crestele taluzurilor de debleu ale drumurilor in executie sau a celor existente si in afara firelor de scurgerea apelor; in ambele situatii este necesar sa se obtina aprobarea pentru ocuparea terenului si sa se respecte conditiile impuse. La amplasarea depozitelor in zona drumului se va urmari ca prin executia acestora sa nu provoace inzapezirea drumului. Antreprenorul va avea grija ca gropile de imprumut si depozitele sa nu compromita stabilitatea masivelor naturale nici sa nu riste antrenarea terasamentelor de catre ape sau sa cauzeze, din diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In acest caz, Antreprenorul va fi in intregime raspunzator de aceste pagube. Inginerul se va putea opune executarii gropilor de imprumut sau depozitelor susceptibile de a inrautati aspectul imprejmuirilor si a scurgerii apelor, fara ca Antreprenorul sa poata pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despagubiri. Achizitionarea sau despagubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de pamanturi si a celor necesare gropilor de imprumut, raman in sarcina Antreprenorului.

EXECUTIA DEBLEURILOR Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare inainte ca modul de pregatire a amprizelor de debleu, precizat de prezentul caiet de sarcini si caietul de sarcini sa fi fost verificat si recunoscut ca satisfacator ca satisfacator de catre Inginerul lucrarii. Aceste acceptari trebuie, in mod obligatoriu sa fie mentionate in registrul de santier. Sapaturile trebuiesc atacate frontal pe intreaga latime si pe masura ce avanseaza, se realizeaza si taluzarea, urmarind pantele taluzurilor mentionate pe profilurile transversale. Nu se vor crea supraadancimi in debleu. In cazul cand in mod accidental apar asemenea situatii se va trece la umplerea lor conform modalitatilor pe care le va prescrie Inginerul lucrarii si pe cheltuiala Antreprenorului. La sapare in terenurile sensibile la umezeala, terasamentele se vor executa progresiv, asigurandu-se permanent drenarea si evacuarea apelor pluviale si evitarea destabilizaruii echilibrului hidrologic al zonei sau a nivelului apei subterane, pentru a preveni umezirea pamanturilor. Toate lucrarile preliminare de drenaj vor fi finalizate inainte de inceperea sapaturilor, pentru a se asigura ca lucrarile se vor executa fara a fi afectate de ape. In cazul cand terenul intalnit la cota fixata prin proiect nu va prezenta calitatile stabilite si nu este de portanta prevazuta, Inginerul va putea prescrie realizarea unui strat de forma pe cheltuiala Clientului. Compactarea acestui strat de forma se va face la gradul de compactare

Pag. 15/108

100% Proctor Normal. In acest caz se va limita pentru stratul superior al debleurilor, gradul de compactare la 97% Proctor Normal. Inclinarea taluzurilor va depinde de natura terenului efectiv. Daca acesta difera de prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui sa aduca la cunostinta Inginerului neconcordanta constatata, urmand ca acesta sa dispuna o modificare a inclinarii taluzurilor si modificarea volumului terasamentelor. Prevederile STAS 2914-84 privind inclinarea taluzurilor la debleuri pentru adancimi de maximum 12.00 m sunt date in tabelul 3 in functie de natura materialelor existente in debleu. Tabel 3 NATURA MATERIALELOR DIN DEBLEU Pamanturi argiloase, in general argile nisipoase sau prafoase, nisipuri argiloase sau prafuri argiloase Pamanturi marnoase Pamanturi macroporice (loess si pamanturi loessoide) Roci stancoase alterabile, in functie de gradul de alterabilitate si de adancimea debleurilor Roci stancoase nealterabile Roci stancoase (care nu se degradeaza) cu stratificarea favorabila in ce priveste stabilitatea INCLINAREA TALUZURILOR 1.0 : 1.5 1.0 : 1.0 1.0 : 0.5 1.0 : 0.1 1.0 : 1.5 1.0 : 1.0 1.0 : 0.1 de la 1.0 : 0.1 pana la pozitia verticala sau chiar in consola

In debleuri mai adanci de 12.00 m sau amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de stabilitate. Taluzurile vor trebui sa fie curatate de pietre sau de bulgari de pamant care nu sunt perfect aderente sau incorporate in teren ca si rocile dislocate a caror stabilitate este incerta. Daca pe parcursul lucrarilor de terasamente, masele de pamant devin instabile, Antreprenorul va lua masuri imediate de stabilizare, anuntand in acelasi timp Inginerul. Debleurile in terenuri moi, ajunse la cota, se vor compacta pana la 100% Proctor Normal, pe o adancime de 30 cm (conform prevederilor din tabelul 5, pct.c). In terenuri stancoase, la sapaturile executate cu ajutorul explozivului, Antreprenorul va trebui sa stabileasca si apoi sa adapteze planurile sale de derocare in asa fel incat dupa explozii sa se obtina:

degajarea la gabarit a taluzelor si platformei; cea mai mare fractionare posibila a rocii, evitand orice risc de deteriorare a lucrarilor. Pag. 16/108

Pe timpul intregii durate a lucrului va trebui sa se inspecteze, in mod frecvent si in special dupa explozie, taluzurile de debleuri si terenurile de deasupra acestora, in scopul de a se inlatura partile de roca, care ar putea sa fie dislocate de viitoarele explozii sau din alte cauze. Dupa executia lucrarilor, se va verifica daca adancimea necesara este atinsa peste tot. Acolo unde aceasta nu este atinsa Antreprenorul va trebui sa execute derocarea suplimentara necesara. Tolerantele de executie pentru suprafata platformei si nivelarea taluzurilor sub lata de 3 m sunt date in tabelul 4. Tabel 4 PROFILUL Platforma cu strat de forma Platforma fara strat de forma Taluzului de debleu neacoperit TOLERANTE ADMISE ROCI NECOMPACTE +/- 3 cm +/- 5 cm +/- 10 cm ROCI COMPACTE +/- 5 cm +/- 10 cm Variabil in functie de natura rocii

Metoda utilizata pentru nivelarea platformei in cazul terenurilor stancoase este lasata la alegerea Antreprenorului. El are posibilitatea de a realiza o adancime suplimentara, apoi de a completa, pe cheltuiala sa, cu un strat de pamant, pentru aducerea la cote, care va trebui compactat cum este aratat in prezentele caiete de sarcini. Daca proiectul prevede executarea rambleurilor cu pamanturile sensibile la umezeala, Inginerul va prescrie ca executarea sapaturilor in debleuri sa se faca astfel: in perioada ploioasa: extragere verticala; dupa perioada ploioasa: sapaturi in straturi, pana la orizontul a carui continut in apa va fi superior cu 10 puncte, umiditatii optime Proctor Normal. In timpul executiei debleurilor, Antreprenorul este obligat sa conduca lucrarile astfel ca pamanturile ce urmeaza sa fie folosite in realizarea rambleurilor sa nu fie degradate sau inmuiate de apele de ploaie. Va trebui in special sa se inceapa cu lucrarile de debleu de la partea de jos a rampelor profilului in lung.

Daca topografia locurilor permite o evacuare gravitationala a apelor, Antreprenorul va trebui sa mentina o panta suficienta pentru scurgere, la suprafata partii excavate si sa se execute in timp util santuri, rigole, lucrari provizorii necesare evacuarii apelor in timpul excavarii.

PREGATIREA TERENULUI DE SUB RAMBLEURI

Pag. 17/108

Lucrarile pregatitoare aratate in prezentele specificatii tehnice sunt comune atat in sectoarele de debleu cat si celor de rambleu. Pentru rambleuri mai sunt necesare si se vor executa si alte lucrari pregatitoare. Cand linia de cea mai mare panta a terenului este superioara lui 20% Antreprenorul va trebui sa execute trepte de infratire avand o inaltime egala cu grosimea stratului prescris pentru umplutura, distante la maximum 1.00m pe terenuri obisnuite si cu inclinarea de 4% spre exterior. Pe terenuri stancoase aceste trepte vor fi realizate cu mijloace agreate de Inginer. Pe terenurile remaniate in cursul lucrarilor pregatioare, sau pe terenuri de portanta scazuta se va executa o compactare a terenului de la baza rambleului pe o adancime minimala de 30 cm, pentru a obtine un grad de compactare Proctor normal conform tabelului 5.

EXECUTIA RAMBLEURILOR Prescriptii generale Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare inainte ca pregatirile terenului indicate in caietul de sarcini si caietul de sarcini speciale, sa fie verificate si acceptate de Inginer. Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu consemnata in caietul de santier. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp de ploaie sau ninsoare. Executia rambleurilor trebuie sa fie intrerupta in cazul cand calitatile lor minimale definite prin prezentul caiet de sarcini sau prin caietul de sarcini speciale vor fi compromise de intemperii. Executia nu poate fi reluata decat dupa un timp fixat de Inginer sau reprezentantul sau, sau la propunerea Antreprenorului. Modul de executie a rambleurilor Rambleurile se executa din straturi uniforme suprapuse, paralel cu linia proiectului, pe intreaga latime a platformei si in principiu pe intrega lungime a rambleului, evitandu-se segregarile si variatiile de umiditate si granulometrie. Daca dificultatile speciale, recunoscute de Inginer, impun ca executia straturileor elementare sa fie executate pe latimi inferioare celei a rambleului, acesta va putea fi executat din benzi alaturate, care impreuna acopera intreaga latime a profilului, urmarind ca decalarea in inaltime intre doua benzi alaturate nu trebuie sa depaseasca grosimea maxima impusa. Pamantul adus pe platforma este imprastiat si nivelat pe intreaga latime a platformei (sau a benzii de lucru) in grosimea optima de compactare stabilita, urmand realizarea unui profil longitudinal pe cat posibil paralel cu profilul definitiv. Pag. 18/108

Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi plana si va avea o panta transversala de 3...5% catre exterior, iar suprafata ultimului strat va avea panta prescrisa conform cerintelor din prezenta documentatie. La realizarea umpluturilor cu inaltimi mai mari de 3.00 m, se pot folosi, la baza acestora, blocuri de piatra sau din beton cu dimensiunea maxima de 0.50 m cu conditia respectarii urmatoarelor masuri: impanarea golurilor cu pamant; asigurarea tasarilor in timp si luarea lor in considerare; realizarea unei umpluturi omogene din pamant de calitate corespunzatoare pe cel putin 2.00 m grosime la partea superioara a rambleului. La punerea in opera a rambleului se va tine seama de umiditatea optima de compactare. Pentru aceasta, laboratorul santierului va face determinari ale umiditatii la sursa si se vor lua masurile in consecinta pentru punerea in opera, respectiv asternerea si necompactarea imediata, lasand pamantul sa se zvante sau sa se trateze cu var pentru a-si reduce umiditatea cat mai aproape de cea optima, sau din contra, udarea stratului asternut pentru al aduce la valoarea umiditatii optime.

Compactarea rambleurilor Toate rambleurile vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor Normal prevazute in STAS 2914-84 conform tabelului 5. Tabel 5 PAMANTURI NECOEZIVE ZONELE DIN TERASAMENTE LA CARE SE PERSCRIE GRADUL DE COMPACTARE Imbraca minti permane nte a. Primii 30 cm ai terenului natural sub un rambleu cu inaltimea h 2.00 m h > 2.00 m b. In corpul rambleurilor la adancimea (h) sub patul drumului: h 0.50 m 0.5 < h 2.00 m h > 2.00 m Imbracami nti semiperm anente COEZIVE Imbraca minti permane nte Imbracamin ti semiperma nente

100 95

95 92

97 92

93 90

100 100 95

100 97 92

100 97 92

100 94 90

Pag. 19/108

c. In debleuri pe adancimea de 30 cm sub patul drumului

100

100

100

100

NOTA: pentru pamanturile necoezive, stancoase cu granule de 20mm in proportie mai mare de 50% si unde raportul dintre densitatea in stare uscata a pamantului compactat nu se poate determina, se va putea considera a fi de 100% din gradul de compactare Proctor Normal, cand dupa un anumit numar de treceri, stabilit pe tronsonul experimental, echipamentul de compactare cel mai greu nu lasa urme lizibile la controlul gradului de compactare. Antreprenorul va trebui sa supuna acordul Inginerului cu cel putin opt zile inainte de inceperea lucrarilor, grosimea maximala a stratului elementar pentru fiecare tip de pamant, care poate asigura obtinerea (dupa compactare) a gradelor de compactare aratate in tabelul 5 , cu echipamentele existente si folosite pe santier. In acest scop, inainte de inceperea lucrarilor, va realiza cate un tronson de incercare de minimum 30 m lungime pentru fiecare tip de pamant. Daca compactarea prescrisa nu poate fi obtinuta, Antreprenorul va trebui sa realizeze o noua plansa de incercare, dupa ce va aduce modificarile necesare grosimii straturilor si utilajului folosit. Rezultatele acestor incercari trebuie sa fie metionate in registrul de santier. In cazurile cand aceasta obligatie nu va putea fi realizata, grosimea straturilor succesive nu va putea depasi 20 cm dupa compactare. Abaterile limita la gradul de compactare vor fi de 3% sub imbracamintile de beton de ciment si de 4% sub celelalte imbracaminti si se accepta in max. 10% din numarul punctelor de verificare.

CONTROLUL COMPACTARII In timpul executiei, terasamentele trebuie verificate dupa cum urmeaza:

Tabel 6

controlul va fi pe fiecare strat; frecventa minima a testelor trebuie sa fie potrivit tabelului 6. FRECVENTA MINIMALA A INCERCARILOR 1 la 5.000 m3 1 la 250 ml de platforma 3 la 250ml de platforma Pag. 20/108

DENUMIREA INCERCARII Incercarea Proctor Determinarea continutului de apa Determinarea gradului de

OBSERVATII pentru fiecare tip de pamant pe strat pe strat

compactare

Laboratorul Antreprenorului va tine un registru in care se vor consemna toate rezultatele privind incercarea Proctor, determinarea umiditatii si a gradului de compactare realizat pe fiecare strat si sector de drum. Antreprenorul poate sa ceara receptia unui strat numai daca toate gradele de compactare rezultate din determinari au valori minime sau peste valorile prescrise. Aceasta receptie va trebui, in mod obligatoriu, mentionata in registrul de santier. Profile si taluze Lucrarile trebuie sa fie executate de asa maniera incat dupa cilindrare profilele din proiect sa fie realizate cu tolerantele admisibile. Taluzul nu trebuie sa prezinte nici scobituri si nici cu excrescente, in afara celor rezultate din dimensiunile blocurilor constituente ale rambleului . Profilul taluzului trebuie sa fie obtinut prin metoda umpluturii in adaos, daca nu sunt dispozitii contrare in caietul de sarcini speciale. Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitatea portanta corespunzatoare vor avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime pe verticala, indicate in tabelul 7. Tabel 7 NATURA MATERIALULUI IN RAMBLEU Argile prafoase sau argile nisipoase Nisipuri argiloase sau praf argilos Nisipuri Pietrisuri sau balasturi H (max m) 6 7 8 10

Panta taluzurilor trebuie verificata si asigurata numai dupa realizarea gradului de compactare indicat in tabelul 5. In cazul rambleurilor cu inaltimi mai mari decat cele aratate in tabelul 7 dar numai pana la maxim 12.00m, inclinarea taluzurilor de la nivelul patului drumului in jos, va fi de 1:1.5 iar pe restul inaltimii la baza rambleului, inclinarea va fi de 1:2. In rambleurile mai inalte de 12.00m, precum si la cele situate in albiile majore ale raurilor, ale vailor si in balti, unde terenul de fundatie este alcatuit din particule fine si foarte fine,

Pag. 21/108

inclinarea taluzurilor se va determina pe baza unui calcul de stabilitate, cu un coeficient de stabilitate de 1.31.5. Taluzurile rambleurilor asezate pe terenuri de fundatie cu capacitate portanta redusa, vor avea inclinarea 1:1.5 pana la inaltimile maxime, h max pe verticala indicata in tabelul 8, in functie de caracteristicile fizice-mecanice ale terenului de fundatie. Tabel 8 Caracteristicile terenului de fundatie a) Unghiul de frecare interna in grade Panta terenului de fundatie 5o 10o 15o

b) Coeziunea materialului Kpa 30 60 10 30 60 10 30 60 80

Inaltimea maxima a rambleului, h max, in m 0 1:10 1:5 1:3 3.00 2.00 1.00 4.00 3.00 2.00 3.00 2.00 1.00 5.00 4.00 2.00 1.00 6.00 5.00 3.00 2.00 4.00 3.00 2.00 1.00 6.00 5.00 3.00 2.00 8.00 6.00 4.00 3.00 10.00 7.00 5.00 4.00

Tolerantele de executie pentru suprafatarea patului si a taluzurilor sunt urmatoarele: platforma fara strat de forma +/- 3 cm platforma cu strat de forma +/- 5 cm taluz neacoperit +/- 10 cm Denivelarile sunt masurate sub lata de 3 m lungime.

Tolerantele pentru ampriza rambleului realizat, fata de cea proiectata este de + 50 cm.

Prescriptii aplicabile pamanturilor sensibile la apa Cand la realizarea rambleurilor sunt folosite pamanturi sensibile la apa, Inginerul va putea ordona Antreprenorului urmatoarele:

asternerea si compactarea imediata a pamanturilor din debleuri sau gropi de imprumut cu un grad de umiditate convenabil; un timp de asternere dupa asternere si scarificarea, in vederea eliminarii apei in exces prin evaporare;

Pag. 22/108

tratarea pamantului cu var pentru reducerea umiditatii; practicarea de drenuri deschise, in vederea reducerii umiditatii pamanturilor cu exces de apa.. Pentru aceste pamanturi Inginerul va putea impune Antreprenorului masuri speciale pentru evacuarea apelor.

Prescriptii aplicabile rambleurilor din material stincos Materialul stancos rezultat din derocari se va imprastia si nivela astfel incat sa se obtina o umplutura omogena si cu un volum minim de goluri. Straturile elementare vor avea grosimea determinata in functie de dimensiunea materialului si posibilitatile mijloacelor de compactare. Aceasta grosime nu va putea, in nici un caz, sa depaseasca 0.80 m in corpul rambleului. Ultimii 0.30 m de sub patul drumului nu vor contine blocuri mai mari de 0.20 m. Blocurile de stanca ale caror dimensiuni vor fi incompatibile cu dispozitiile de mai sus vor fi fractionate. Inginerul va putea aproba folosirea lor la piciorul taluzului sau depozitarea lor in depozite definitive. Granulozitatea diferitelor straturi constituente ale rambleurilor trebuie sa fie omogena. Intercalarea straturilor de materiale fine si straturi din materiale stancoase, prezentand un procentaj de goluri ridicat, este interzisa. Rambleurile vor fi compactate cu cilindri vibratori de 12-16 tone cel putin,sau cu utilaje cu senile de 25 tone cel putin. Aceasta compactare va fi insotita de o stropire cu apa, suficienta pentru a facilita aranjarea blocurilor. Controlul compactarii va fi efectuat prin masurarea parametrilor Q/S, unde: Q reprezinta volumul rembleului pus in opera intr-o zi, masurat in mc dupa compactare; S - reprezinta suprafata compactata intr-o zi de utilajul de compactare care s-a deplasat cu viteza stabilita pe sectoarele experimentale. Valoarea parametrilor (Q/S) va fi stabilita cu ajutorul unui tronson de incercare controlat prin incercari cu placa. Valoarea finala va fi cea a testului in care se obtin module de cel putin 500 bari si un raport E2/E1 inferior lui 0.15. Incercarile se vor face de Antreprenor intr-un laborator autorizat iar rezultatele vor fi inscrise in registrul de santier. Platforma rambleului va fi nivelata, admitandu-se aceleasi tolerante ca si in cazul debleurilor in material stancos, vezi tabel.4. Denivelarile pentru taluzurile neacoperite trebuie sa asigure fixarea blocurilor pe cel putin jumatate din grosimea lor.

Pag. 23/108

Prescriptii aplicabile rambleurilor nisipoase Rambleurile din materiale nisipoase se realizeaza concomitent cu imbracarea taluzurilor, in scopul de a le proteja de eroziune. Pamantul nisipos omogen (U 5) ce nu poate fi compactat la gradul de compactare prescris (tabel 5) va putea fi folosit numai dupa corectarea granulometriei acestuia, pentru obtinerea compactarii prescrise. Straturile din pamant nisipoase vor fi umezite si amestecate pentru obtinerea unei umiditati omogene pe intreaga grosime a stratului elementar. Platforma si taluzurile vor fi nivelate admitandu-se tolerantele aratate in tab.4. Aceste tolerante se aplica straturilor de pamant care protejeaza platforma si taluzurile nisipoase.

Prescriptii aplicabile rambleurilor din spatele lucrarilor de arta (culei, aripi, ziduri de sprijin) In lipsa unor indicatii contrare ale caietului de sarcini speciale, rambleurile din spatele lucrarilor de arta vor fi executate cu aceleasi materiale ca si cele folosite in patul drumului, cu exceptia materialelor stancoase. Pe o latime min de 1 metru, masurata de la zidarie, marimea maxima a materialului din carier, acceptat a fi folosit, va fi de 1/10 din grosimea umpluturii. Rambleul se va compacta mecanic, la gradulul din tabelul 5 si cu asigurarea integritatii lucrarilor de arta. Echipamentul/utilajul de compactare va fi supus aprobarii Inginerului sau reprezentantului acestuia, care vor preciza pentru fiecare lucrare de arta intinderea zonei lor de folosire. Protectia impotriva apelor Antreprenorul este obligat sa asigure protectia rambleurilor contra apelor pluviale si inundatiilor provocate de ploi, a caror intensitate nu depaseste intensitatea celei mai puternice ploi inregistrate in cursul ultimilor zece ani. Intensitatea precipitatiilor de care se va tine seama va fi cea furnizata de cea mai apropiata statie pluviometrica. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR Santurile si rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectandu-se sectiunea, cota fundului si distanta de la marginea amprizei. Santul sau rigola trebuie sa ramana constant, paralel cu piciorul taluzului. In nici un caz nu va fi tolerat ca acest paralelism sa fie intrerupt de prezenta masivelor stancoase. Paramentele santului sau a rigolei vor trebui sa fie plane iar blocurile in proeminenta sa fie taiate.

Pag. 24/108

La sfirsitul santierului si inainte de receptia finala, santurile sau rigolele vor fi complet degajate de bulgari si blocuri cazute. FINISAREA PLATFORMEI Stratul superior al platformei va fi bine compactat, nivelat si completat respectand cotele in profil in lung si in profil transversal, declivitatile si latimea prevazute in proiect. Gradul de compactare si tolerantele de nivelare sunt date in tabelul 5, respectiv in tabelul 4. In ce priveste latimea platformei si cotele de executie abaterile limita sunt: la latimea platformei:

+/- 0.05 m, fata de ax; +/- 0.10 m, pe intreaga latimea; la cotele proiectului:

+/- 0.05 m, fata de cotele de nivel ale proiectului. Daca executia sistemului rutier nu urmeaza imediat dupa terminarea terasamentelor, platforma va fi nivelata transversal, urmarind reaizarea unui profil acoperis, din doua ape, cu inclinarea de 4% spre marginea acestora. In curbe se va aplica deverul prevazut in piesele desenate ale proiectului, fara sa coboare sub o panta transversala de 4%. ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL Cand acoperirea trebuie sa fie aplicata pe un taluz, acesta este in prealabil taiat in trepte sau intarit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc., destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pamant vegetal. Terenul vegetal trebuie sa fie faramitat, curatat cu grija de pietre, radacini sau iarba si umectat inainte de raspandire. Dupa raspandire pamantul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou usor. Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este in principiu, suspendata pe timp de ploaie.

DRENAREA APELOR SUBTERANE Antreprenorul nu este obligat sa construiasca drenuri in cazul in care apele nu pot fi evacuate gravitational. Lucrari de drenarea apelor subterane, care s-ar putea sa se dovedeasca necesare, vor fi definite prin dispozitii de santier de catre Inginer si reglementarea lor se va face, in lipsa

Pag. 25/108

unor alte dispozitii ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor Clauzelor contractuale. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe cheltuiala sa lucrarile de remediere a taluzurilor rambleurilor, sa mentina scurgerea apelor, si sa repare toate zonele identificate cu tasari datorita proastei executii. In afara de aceasta, Antreprenorul va trebui sa execute in aceeasi perioada si la cererea scrisa a Inginerului, si toate lucrarile de remediere necesare, pentru care Antreprenorul nu este raspunzator.

CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in: verificarea trasarii axului, amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de tasare; verificarea pregatirii terenului de fundatie (de sub rambleu); verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi; verificarea grosimii straturilor asternute; controlul compactarii umpluturilor; controlul caracteristicilor patului drumului; Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica, in registrul de laborator, a verificarilor efectuate asupra calitatii umiditatii pamantului pus in opera si a rezultatelor obtinute in urma incercarilor efectuate privind calitatea lucrarilor executate.

Antreprenorul va intretine pe cheltuiala sa straturile receptionate, pana la acoperirea acestora cu stratul urmator. Verificarea tasarii axului si amprizei drumului si a tuturor celorlalti reperi de tasare. Aceasta verificarea se face inainte de inceperea lucrarilor de executie a terasamentelor urmarindu-se respectarea intocmai a prevederilor proiectului. Toleranta admisibila fiind de +/0.10 m in raport cu reperii pichetajului general. Verificarea pregatirii terenului de fundatie (sub rambleu) Inainte de inceperea executarii umpluturilor, dupa curatrea terenului, indepartarea stratului vegetal si compactarea pamantului, se determina gradul de compactare si deformarea terenului de fundatie. Numarul minim de probe, conform STAS 2914-84, pentru determinarea gradului de compactare este de 3 incercari pentru fiecare 2000 mp suprafete compactate. Natura si starea solului se vor testa la minim 2000 mc umplutura.

Pag. 26/108

Verificarile efectuate se vor consemna intr-un proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ascunse, specificandu-se si eventuale remedieri necesare. Deformabilitatea terenului se va stabili prin masuratori cu deflectometru cu parghii, conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere, indicativ CD 31-2002. Masuratorile cu deflectometrul se vor efectua in profiluri transversale amplasate la max. 25 m unul dupa altul, in trei puncte (dreapta, ax, stanga). La nivelul terenului de fundatie se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare vehiculului etalon de 10 KN, se incadreaza in valorile din tabelul 9, admitandu-se depasiri in cel mult 10% din punctele masurate. Valorile admisibile ale deformatiei la nivelul terenului de fundatie se stabilesc in functie de tipul pamantului de fundatie conform tabel 9. Verificarea gradului de compactare a terenului de fundatii se va face in corelatie cu masuratorile cu deflectometrul, in punctele in care rezultatele acestora atesta valori de capacitate portanta scazuta. Verificarea calitatii si starii pamantului utilizat pentru umpluturi Verificarea calitatii pamantului consta in determinarea principalelor caracteristici ale pamantului, conform tabelului 2. Verificarea grosimii straturilor asternute Va fi verificata grosimea fiecarui strat de pamant asternut la executarea rambleului. Grosimea masurata trebuie sa corespunda grosimii stabilite pe sectorul experimental, pentru tipul de pamant respectiv si utilajele folosite la compactare. Verificarea compactarii umpluturilor Determinarile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de pamant pus in opera. In cazul pamanturilor coezive se vor preleva cate 3 probe de la suprafata, mijlocul si de la baza stratului, cand acesta are grosimi mai mari de 25 cm si numai de la suprafata si baza stratului cand grosimea este mai mica de 25 cm. In cazul pamanturilor necoezive se va preleva o singura proba din fiecare punct, care trebuie sa aiba un volum de min. 1000 cm3 conform STAS 2914-84 cap.7. Pentru pamanturile stancoase necoezive, verificarea se va face potrivit notei din tabelul 5. Verificarea gradului de compactare se face prin compactarea densitatii in stare uscata a acestor probe cu densitate in stare uscata maxima stabilita prin incercarea Proctor STAS 1913/13-83.

Pag. 27/108

Verificarea privind gradul de compactare realizat, se va face in minimum trei puncte repartizate stanga, ax, dreapta, distribuite la fiecare 2000 mp de strat compactat. La stratul superior al rambleului si la patul drumului in debleu, verificarea gradului de compactare realizat se va face in minimum trei puncte repartizate stanga,ax, dreapta. Aceste puncte vor fi la cel putin 1 m de la marginea platformei, situate pe o lungime de maxim 250m. In cazul cand valorile obtinute la verificari nu sunt corespunzatoare celor prevazute in tabelul 5 se va dispune fie continuarea compactarii, fie scarificarea si recompactarea stratului respectiv. Nu se va trece la executia stratului urmator decat dupa obtinerea gradului de compactare prescris, compactarea ulterioara a stratului nefiind posibila. Zonele insuficient compactate pot fi identificate usor cu penetrometrul sau cu deflectometrul cu parghie. Controlul caracteristicilor platformei drumului Controlul caracteristicilor patului drumului se face dupa terminarea executiei terasamentelor si consta in verificarea cotelor realizate si determinarea deformabilitatii, cu ajutorul deflectometrului cu parghie la nivelul patului drumului. Tolerantele de nivelment impuse pentru nivelarea patului suport sunt +/- 0.05 m fata de prevederile proiectului. In ce priveste suprafata patului si nivelarea taluzurilor, tolerantele sunt cele aratate in tabelul 4 si in prezentul caiet de sarcini. Verificarile de nivelment se vor face pe profiluri transversale, la 25 m distanta. Deformabilitatea patului drumului se va stabili prin masuratori cu deflectometrul cu parghie. Conform Normativului CD31-2002, la nivelul patului drumului, se considera realizata capacitatea portanta necesara daca deformatia elastica, corespunzatoare sub sarcina osiei etalon de 100 KN are valori mai mari decat cele admisibile din tabelul 9, in cel mult 10% din numarul punctelor masurate . Tabel 8 Valoarea admisibila a deformatiei Tipul de pamant conform STAS 1243-88 Nisip prafos, nisip argilos Praf nisipos, praf argilos nisipos, praf argilos, praf Argila prafoasa, argila nisipoasa, argila prafoasa nisipoasa, argila elastice 1/100 mm 350 400 450

Pag. 28/108

Cand masurarea deformatiei elastice, cu deflectometrul cu parghie, nu este posibila, Antreprenorul va putea folosi si alte metode standartizate sau agrementate, acceptate de Inginer. In cazul utilizarii metodei de determinare a deformatiei liniare prevazuta in STAS 2914/4-89, frecventa incercarilor va fi de 3 incercari pe fiecare sectiune de drum de maxim 250 m lungime. RECEPTIA LUCRARII Lucrarile de terasamente vor fi supuse unor receptii pe parcursul executiei (receptii pe faze de executie), unei receptii preliminare si unei receptii finale. RECEPTIA PE FAZE DE EXECUTIE In cadrul receptiei pe faze determinante (de lucrari ascunse) se efectuiaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPAT si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996 si se va verifica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditiile impuse de normativele tehnice in vigoare si de prezentul caiet de sarcini. In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptia pe faze, in care se confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare. Receptia pe faze se executa de catre Inginer si Antreprenor, iar documentul ce se incheie ca urmare a receptiei sa poarte ambele semnaturi. Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii: trasarea si pichetarea lucrarii; decaparea stratului vegetal si terminarea lucrarilor pregatitoare; compactarea terenului de fundatie; in cazul rambleurilor, pentru fiecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii sub cota stratului de forma sau a patului drumului; in cazul sapaturilor, la cota finala a sapaturii. Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si a comisiei de receptie preliminara sau finala.

La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din aceasta se va proceda la efectuarea receptiei preliminare a lucrarilor, verificandu-se: concordanta lucrarilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini si caietului de sarcini speciale si a proiectului de executie; natura pamantului din corpul drumului. Lucrarile nu se vor receptiona daca:

Pag. 29/108

nu sunt realizate cotele si dimensiunile prevazute in proiect; nu este realizat gradul de compactare atat la nivelul patului drumului cat si pe fiecare strat in parte (atestate de procesele verbale de receptie pe faze); lucrarile de scurgerea apelor sunt necorespunzatoare; nu s-au respectat plantele transversale si suprafatarea platformei; se observa fenomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor, ravinari ale taluzurilor, etc.; nu este asigurata capacitatea portanta la nivelul patului drumului. Defectiunile se vor consemna in procesul verbal incheiat, in care se va stabili si modul si termenele de remediere.

RECEPTIA PRELIMINARA, LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia preliminara se face la terminarea lucrarilor, pentru intreaga lucrare, conform Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HGR 273/9.4 RECEPTIA FINALA La receptia finala a lucrarii se va consemna modul in care s-au comportat terasamentele si daca acestea au fost intretinute corespunzator in perioada de garantie a intregii lucrari, in conditiile respectarii prevederilor Regulamentului aprobat cu HGR 273/94.

STRATURI DE FORMA GENERALITATI OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile tehnice generale de calitate, prevazute in STAS 12253, pe care trebuie sa le indeplineasca straturile de forma din alcatuirea complexelor rutiere, situate la partea superioara a terasamentelor drumurilor publice. Prezentul caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice. Straturile de forma care fac obiectul prezentului caiet de sarcini sunt realizate din: a. materiale necoezive: pamanturi necoezive;

Pag. 30/108

impietruiri existente sau suprafete de teren cu pietris in grosime de minim 10cm.

b. materiale coezive: pamanturi coezive stabilizate mecanic (STAS 8840); pamanturi coezive tratate cu var; pamanturi coezive stabilizate cu zgura granulata si var. Straturile de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic sau tratate cu var se vor utiliza la terasamentele din pamanturi coezive. Stratul de forma din pamanturi coezive stabilizate cu zgura si cu var se aplica de regula la drumurile de clasa tehnica I si II. Stratul de forma din impietruiri se aplica la modernizarile de drumuri existente daca sunt indeplinite conditiile de la punctul 3.2. PREVEDERI GENERALE Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea tuturor masurilor tehnologice si organizatorice care sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura prin laboratorul propriu sau a altor laboratoare autorizate si aprobate de inginer, efectuarea tuturor incercarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. De asemenea este obligat sa efectueze, la cererea Inginerului si alte verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie a straturilor de forma, a probelor prelevate, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. La executia stratului de forma se va trece numai dupa ce se constata, in urma verificarilor, ca este asigurat gradul de compactare si capacitatea portanta a terasamentelor si ca lucrarile respective au fost receptionate pe faze de executie.

Pag. 31/108

CONDITII TEHNICE ELEMENTE GEOMETRICE SI ABATERI LIMITA Grosimea stratului de forma este cel prevazut in proiect . Impietruirea existenta poate alcatui stratul de forma, daca este pe toata latimea patului drumului si daca grosimea este de min 10 cm sau daca prin scarificare si reprofilare pe toata latimea patului drumului se obtine o grosime de minim 10 cm. Straturile de forma se prevad pe toata latimea terasamentelor. Pantele in profil transversal, ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale suprafetei imbracamintilor, admitandu-se aceleasi tolerante ca ale acestora, cu respectarea punctului 3.5. La drumuri cu mai mult de doua benzi de circulatie si la autostrazi, pantele in profil transversal trebuie sa fie de 3,5 - 4 %. Suprafata straturilor de forma trebuie sa aiba pante transversale de 10 - 12 % pe ultimii 80 cm pana la taluzurile drumului, in vederea evacuarii rapide a apelor. Declivitatile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de forma sunt aceleasi ca ale imbracamintilor sub care se executa, prevazute in proiect. Abaterile limita la latimea stratului de forma sunt de 0,05m fata de axa si de 0,10m la latimea intreaga, la cotele de nivel ale proiectului tolerantele sunt de 0,05 m. Abaterile limita se admit in puncte izolate, care nu sunt situate in acelasi profil transversal sau in profiluri consecutive.

MATERIALE FOLOSITE LA REALIZAREA STRATURILOR DE FORMA PAMANTURI Pamanturile necoezive si coezive care se folosesc la realizarea straturilor de forma se clasifica si identifica conform STAS 1243 in functie de compozitia granulometrica si indicele de plasticitate indicate in tabelele 1 si 2. In categoria pamanturilor coezive se mai cuprind si pamanturile macroporice, si anume: Loess cu fractiunea:

0,01 ... 0,1 mm > 60 % si greutatea volumica de 12-16KN/mc Pamant loessoid cu fractiunea 0,01 ... 0,1 mm < 60 %.

Pag. 32/108

Atat loessul cat si pamantul loessoid au in general aceleasi insusiri si caracteristici si difera numai prin compozitia granulometrica. Pamantul loessoid difera de loess prin granulozitate, avand un continut mai mare de argila sau nisip. Pamanturi coezive si slab coezive Tabel 1 CLASIFICAREA DUPA COMPOZITIA GRANULOMETRICA Nr. Crt DENUMIREA PAMANTURILOR Argila % < 0,005 mm 3 Argila groasa Argila Argila prafoasa Coeziv e Argila nisipoasa Argila praf nisipoasa Praf argilos Praf argilos nisipos Slab coezive Praf Praf nisipos Nisip argilos Nisip prafos < 60 35...60 35...50 30...60 30...35 15...30 15...30 0...15 0...15 15...30 0...15 Praf % 0,005...0,05mm 4 variabil < decat argila > decat argila < decat argila > decat argila > decat nisip > decat nisip > decat argila > decat nisip < decat nisip < decat nisip Nisip % 0,05...2 mm 5 variabil < 30 < decat praf > 30 > 30 < 30 > 30 < 30 > 30 > decat praf > decat praf I.P.

1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

2 Foarte coeziv e

6 > 35 25...35 15...35 15...35 15...25 10...25 5...20 5...15 0...10 5...20 0...10

Pag. 33/108

Pamanturi necoezive Tabel 2 Caracteristica Sort Continut de fractiuni: sub 0.02mm 0....8mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un), min Coeficient de permeabilitate (K), cm/s,min Inaltimea capilara maxima (H) cm, max max. 3 40...80 continua 15 35x10-3 Grosimea stratului Conditii de admisibilitate 0-63

La realizarea straturilor de forma pot fi folosite si deseurile de cariera precum si materialele granulare aluvionare. Aceste materiale trebuie sa indeplineasca conditiile aratate in tabelul nr.3. Pamanturile coezive sau slab coezive folosite la realizarea straturilor de forma prin tratare cu var, sau prin stabilizare mecanica trebuie sa nu contina materii organice in procent mai mare de 5 %.

Tabel 3 DENUMIREA CARACTERISTICII Dimensiunea maxima a granulei Granulozitate Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in VALOAREA LIMITA 100 mm continua

Pag. 34/108

stare uscata - min. Coeficient de calitate - min. Coeficient de gelivitate max. 60 % 7 3% VAR Pentru tratare sau pentru stabilizare cu var se pot folosi urmatoarele tipuri de var: var nehidratat macinat, conform STAS 9310; var pentru constructii, tip CL 90 sau CL 80 conform SR EN 459-1. Conditiile de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca aceste materiale, conform prevederilor standardelor respective, sunt aratate in tabelul nr.4.

Transportul varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in vagoane cisterna sau cisterne auto, iar transportul varului bulgari se face cu mijloace de transport acoperite, ferite de umezeala. Depozitarea varului nehidratat macinat si a varului hidratat in pulbere se face in silozuri metalice, iar varul bulgari se depoziteaza in spatii acoperite, ferit de umezeala, pe platforme curate. Fiecare lot de livrare, indiferent de tipul varului, va fi insotit de un document de certificare a calitatii care se va pastra in registrul de santier. Tabel 4 Var nestins macinat CARACTERISTICI Tipuri de var CL 90 Oxid de calciu si magneziu (CaO + MgO) totali, % min Oxid de magneziu (MgO), % max Dioxid de carbon (CO2), %max 90 CL 80 80 CL 90 CL 80 CL 90 CL 80 SR EN 90 80 90 80 196-22) ) Var pentru constructii Nestins, bulgari Stins, pulbere Metoda de incercare

101) 5 4 7 4 7

Pag. 35/108

Trioxid de sulf (SO2)3; max

Durata de stingere determinata pe probe luate in timpul incarcarii lotului, (tu), minute Temperatura finala de stingere determinata pe probe luate in timpul incarcarii lotului (Tmax,) C Finetea de macinare, rest pe sitele - 0,09 - 0,20 Densitate aparenta, kg/dm3 Randament in pasta, dm3/10kg Apa libera, % % %

<15

<15

60

50

60

50

SR EN 7 2 7 2 0.3...0.6 26 2 459-2

1) Vezi tabelul 1 din SR DNV 459-1 2) La var nestins macinat (SR 9310, pct.2) 3) La var pentru constructii (SR ENV 459-1, pct.4.4). APA Apa utilizata la realizarea diverselor tipuri de straturi de forma poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in SR EN 1008. In timpul utilizarii pe santier se va evita poluarea apei cu detergenti, materii organice, uleiuri, argile, etc.

CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR Controlul calitatii materialelor inainte de punerea lor in opera se face in conformitate cu prevederile tabelului 5.

Pag. 36/108

Tabel 5 Material Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile ce se verifica Compozitia granulometrica Indice de plasticitate Pamanturi coezive Continutul de substante organice si humus Umiditate FRECVENTA MINIMA La aprovizionarea materialelor In functie de heterogenitatea pamantului insa cel putin o incercare la 1000 mc La schimbarea sursei de aprovizionare O proba pe schimb 1243 1913/1 Inainte de utilizare Metode de determinare conform STAS 1913/5 1913/4

Pamanturi necoezive, deseuri cariera

Compozitia granulometrica Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare uscata Coeficient de gelivitate pe piatra Umiditate

O proba la fiecare lot aprovizionat

O proba la fiecare furnizor Din buletinul de la furnizor -

O proba pe schimb -

730

4606

Pamanturi necoezive material pietros aluvionar

Compozitia granulometrica Echivalentul de nisip O proba pe fiecare lot aprovizionat -

730 O proba pe schimb 4606

Umiditate

Pag. 37/108

Examinarea datelor inscrise in cartificatul de calitate Var Finetea Densitatea aparenta a varului hidratat in pulbere Durata de stingere EXECUTIA STRATULUI DE FORMA PREGATIREA STRATULUI SUPORT

La fiecare lot aprovizionat La fiecare lot aprovizionat si la expirarea termenului de garantie SR EN 459-2

Executia stratului de forma va incepe numai dupa terminarea executiei terasamentului pe toata latimea platformei drumului si receptionarea preliminara a acestora, conform prescriptiilor caietului de sarcini pentru terasamente. Terasamentele in rambleu se vor executa si receptiona la cota patului minus grosimea stratului de forma cand acesta este realizat din pamanturi necoezive, la cota patului cand stratul de forma este realizat, intr-o singura repriza, din pamant coeziv stabilizat mecanic; cu var, sau la cota patului minus jumatate din grosimea stratului de forma din pamant coeziv stabilizat, cand acesta se executa in doua reprize. Straturile de forma se executa conform profilului transversal tip proiectat, pe toata latimea platformei drumului. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANTURI NECOEZIVE In zonele de ramblee, pamanturile necoezive din care se realizeaza stratul de forma sunt asternute in straturi uniforme, paralele cu linia rosie a proiectului pe intreaga latime a rambleului. Pentru clasa tehnica III inclinarea transversala a patului drumului va fi conform proiect de 4,0 % . Grosimea straturilor din care se realizeaza stratul de forma se alege in functie de mijlocul de compactare, astfel incat sa se asigure gradul de compactare si capacitatea portanta prescrise pe toata grosimea lui. In functie de grosimea prevazuta pentru stratul de forma si de grosimea optima de compactare, stratul de forma se realizeaza intr-o repriza sau doua reprize de lucru. In cazul debleurilor, sapaturile pentru realizarea stratului de forma se vor executa pe tronsoane limitate, imediat inainte de executia acestuia, luandu-se masuri pentru a se evita acumularea apei pe suprafata patului

Pag. 38/108

Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare. Stratul asternut trebuie compactat pana la realizarea unui grad de compactare de min.98 % pentru cel putin 95 % din punctele masurate si a gradului de compactare de min. 95 % in toate punctele de masurare. Inainte de inceperea lucrarilor de executie a stratului de forma se va realiza un tronson experimental de min.30 m si pe toata latimea platformei prin care se va stabili: grosimea optima de compactare; umiditatea optima de compactare; componenta atelierului de compactare ; numarul optim de treceri si intensitatea de compactare (Q/S), care sa conduca la obtinerea gradului de compactare mentionat la punctul 9.5. Rezultatele incercarilor, consemnate in registrul de santier si aprobate de Inginer se vor respecta intocmai la executia lucrarilor.

Stratul de forma se lasa in circulatie pe o perioada de min 7 zile dupa care eventualele denivelari sunt remediate de catre antreprenor (prin completarea cu material sau indepartare de material, umectare si recompactare) in cazul materialelor coezive. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN IMPIETRUIREA EXISTENTA Stratul de forma din impietruiri existente, in cadrul lucrarilor de modernizari de drumuri se executa prin scarificarea si reprofilarea impietruirii pe toata latimea platformei. Grosimea stratului de forma care se realizeaza, este in functie de grosimea si latimea impietruirii existente insa nu trebuie sa fie mai mic de 10 cm.

Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii optime de compactare pana la realizarea unui grad de compactare de min 98 % din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13 in cel putin 95 % din punctele de masurare si de min 95 % in toate punctele de masurare. EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV STABILIZAT MECANIC Prin stabilizare mecanica a pamantului se intelege complexul de operatiuni prin care se realizeaza imbunatatirea granulozitatii acestora. Stratul de forma din pamant stabilizat mecanic este un strat din pamant coeziv amestecat cu materiale granulare provenite din impietruiri existente, balasturi ori pietrisuri concasate sau resturi de cariera. Amestecul realizat trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:

indicele de plasticitate Ip 6 ... 8 %; echivalentul de nisip EN 30 %;

Pag. 39/108


Tabel 6

granulozitatea intre 0 - 63 mm conform limitelor din tabelul 6; umiditatea optima de compactare Wopt conform STAS 1913/13; continutul in elemente moi si gelive, max 5 %; sa nu contina bulgari de argila, resturi organice sau alte impuritati. Treceri prin site sau ciururi in % din masa

Domenii de granulozitate

Limita

Ochiuri patrate conform SR EN 933-2/1998 (Tabelul 2) 0,063 0,16 8 0,5 12 2 18 6.3 31 16 53 25 65 63 100

min 0 - 63 max

12

20

28

43

67

98

100

100

Reteta de lucru (procentele de amestec a materialelor) si caracteristicile de compactare conform STAS 1913/13 prin incercarea Proctor modificat se vor stabili, inainte de inceperea lucrarilor de catre un laborator de specialitate agreat de inginer. Executia stratului de forma se va desfasura pe tronsoane de min. 500 ml in vederea asigurarii unei productivitati corespunzatoare. Executia se face intr-o repriza sau doua de lucru, in functie de grosimea stratului de forma prevazut in proiect si de grosimea optima de executie corespunzatoare utilajului folosit. Grosimea optima de compactare, componenta atelierului de compactare si numarul de treceri se va stabili de catre Antreprenor la inceputul lucrarilor pe tronsonul experimental (vezi pct.9.6). Materialele componente se astern in straturi cu grosime uniforma pe patul de fundare cu ajutorul autogrederului. Materialele se vor amesteca pana la completa lor omogenizare, cu freze rutiere, cu autogredere sau cu grapa cu discuri insotita de plug; concomitent, Antreprenorul va controla permanent umiditatea amestecului pe care o va corecta pana la realizarea umiditatii optime de compactare dupa caz, fie prin stropire cu apa, fie prin intreruperea lucrarilor lasand sa se reduca continutul de apa prin zvantare. Nivelarea amestecului se face in lung si in profil transversal cu autogrederul si rectificare manuala la sablon. Compactarea se va face cu compactori cu pneuri si cilindrii compresor cu rulouri netede, cu sau fara vibrare, respectand parametrii stabiliti pe tronsonul experimental, pana la realizarea unui grad de compactare de 98 % din densitate in stare uscata maxima determinata prin Pag. 40/108

incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, in cel putin 95 % din punctele de masurare si de min. 95 % in toate punctele de masurare. In cazul straturilor de forma executate in doua etape, se va realiza pe fiecare strat panta transversala de 10-12% pe ultimi 80 cm pana la taluz . In zonele din vecinatatea taluzurilor umpluturii, unde din motive de stabilitate utilajul nu poate fi folosit, compactarea stratului de forma se va face cu maiul mecanic portabil sau cu placa vibratoare.

EXECUTIA STRATULUI DE FORMA DIN PAMANT COEZIV TRATAT CU VAR Dozajul de var pentru tratarea pamanturilor coezive este de 2 ... 4 % raportat la masa pamantului uscat si dozajul optim se supune aprobarii inginerului. Alegerea tipului de var si a dozajului se efectueaza conform tabelului 8, in functie de umiditatea pamantului in comparatie cu umiditatea optima de compactare Wopt determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13, corespunzatoare domeniului umed. Valorile date in tabelul nr.7 sunt orientative, dozajele de var, precum si tipul de var se vor stabili de catre un laborator de specialitate agreat de inginer, prin incercari, conform STAS 10473/2 pe epruvete cilindrice confectionate din amestecuri de pamant si var nestins macinat sau var stins in pulbere. Tabel 7 Denumirea pamanturilor Dozaj in % din masa Umiditatea pamantului var bulgari var nestins macinat var hidratat pulbere

Pamanturi foarte coezive si coezive

De la Wopt + 4...7 % pana la Wopt + 12...15 % Sub Wopt + 4...7 % De la Wopt + 4...7 % 4 3 4 3 4

Pamanturi slab coezive

pana la Wopt + 12...15 % Sub Wopt + 4...7 %

3 2

3 2

Dozajul de var nestins, bulgari sau macinat, poate fi marit fata de cel prevazut in tabelul de mai sus in cazul tratarii unor pamanturi cu umiditate naturala mai mare decat umiditatea optima de compactare Wopt +10...15 % contandu-se pe o reducere a umiditatii de 1...2 % pentru fiecare procent suplimentar de var nestins utilizat cu aprobarea inginerului. Pag. 41/108

Se interzice executia stratului de forma in perioadele cu precipitatii si cu temperaturi atmosferice negative . In cazul in care executia stratului de forma se face in perioada imediat premergatoare inghetului, sectoarele respective vor fi astfel alese incat acestea sa nu fie date circulatiei de santier decat dupa o perioada de minim 14 zile cu temperaturi pozitive ale aerului. Executia stratului de forma se face prin amestecarea in situ a pamantului cu var si prin compactarea amestecului astfel realizat pana la obtinerea gradului de compactare prescris. In functie de utilajele folosite si de grosimea stratului de forma prevazuta in proiect, Antreprenorul va stabili pe baza unei experimentari daca executia se face intr-o repriza sau mai multe reprize de lucru. Experimentarea se va face pe un tronson de drum de cel putin 30 ml lungime si pe toata latimea drumului si care va avea ca scop determinarea in conditiile executiei pe santier a urmatoarelor: Dozajul de var pentru diversele tipuri de pamant; grosimea optima de executie intr-o repriza a stratului stabilizat; umiditatea optima de compactare; componenta atelierului de compactare; intensitatea de compactare (numarul optim de treceri a atelierului de compactare). Rezultatele obtinute pe portiunea de drum realizata experimental, cu caracteristici corespunzatoare prevederilor prezentului caiet de sarcini, dupa aprobarea de catre Inginer, se inscriu in registru de santier, respectarea lor fiind obligatorie pe tot parcursul executiei lucrarilor.

La realizarea stratului de forma, Antreprenorul va efectua in mod obligatoriu urmatoarele operatiuni: scarificarea sau dupa caz asternerea pamantului si raspandirea varului cu ajutorul unor utilaje specifice astfel incat sa se asigure dozajul de var stabilit in laborator si confirmat de experimentarea pe teren; realizarea amestecului de pamant si var, prin treceri succesive ale utilajelor specifice (malaxor rotativ, freza rutiera sau grapa polidisc), pana se realizeaza o faramitare corespunzatoare a pamantului si un amestec cat mai omogen de pamant si var. Daca se utilizeaza var bulgari, se continua amestecarea pana la faramitarea totala a varului. Se considera ca faramitarea pamantului este corespunzatoare daca gradul de faramitare al acestuia este, in minimum 95 % din determinari, mai mare de 70 %. Gradul de faramitare se determina conform STAS 10473/2.

Pag. 42/108

se determina umiditatea amestecului Wa si in functie de valoarea acesteia se iau urmatoarele masuri: daca:

Wa < Wopt - 3 % , se adauga cantitatea de apa necesara si se efectueaza inca 23 treceri pentru omogenizare; Wopt - 3% < Wa < Wopt + 3 %, se trece la operatiunea urmatoare de executie; Wa > Wopt + 3 %,se continua operatia de amestecare sau se lasa pamantul tratat sa se usuce pana cand umiditatea acestuia devine Wopt 3 %.

se niveleaza cu lama autogrederului la profilul necesar; in intervalul 8...28h de la sfarsitul operatiei de amestecare interval acceptat de inginer, se efectueaza compactarea amestecului de pamant cu var, cu ajutorul atelierului de compactare stabilit. Se recomanda compactori cu pneuri statici autopropulsati. Compactarea trebuie sa se faca pana la realizarea unui grad de compactare de minim 98% din densitate in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13 pentru cel putin 95% din punctele masurate si de minim 95% in toate punctele de masurare.

La executia stratului de forma in repriza a doua, pamantul adus de la sursa cu autobasculanta, se imprastie cu lama autogrederului, in strat continuu si uniform si se repeta operatiunile aratate mai sus.

Se corecteaza micile denivelari aparute pe suprafata stratului de forma in urma compactarii, prin taieri cu lama autogrederului pentru a nu depasi tolerantele admise.

CONTROLUL CALITATII EXECUTIEI Operatiunile de verificare a calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa cu care se efectueaza acestea sunt aratate pentru fiecare tip de strat de forma in tabelul 8 Tabel 8 Metoda de verificare conform STAS 3 Tipul stratului de forma care se verifica A 4 x B 5 x C 6 x D 7 x

Actiunea, procedeul de verificare sau carac-teristicile care se verifica

Frecventa minima

1 Respectarea proceselor tehnologice

2 permanent

Pag. 43/108

Umiditatea materialelor granuloase

zilnic si ori de cate ori este necesar zilnic si ori de cate ori este necesar zilnic si ori de cate ori este necesar cel putin 3 probe la 1000 mc zilnic si ori de cate ori este necesar zilnic in cel putin doua puncte la 1000 mp in cel putin doua puncte la 1500 mp prin sondaj cel putin unul la 200 ml in cel putin doua serii a trei epruvete la 1500 mp

1913/1

1913/1

Umiditatea pamantului dupa imprastiere

1913/1

Umiditatea amestecului de pamant cu material granular Granulozitatea amestecului de pamant cu material granular

1913/5

Dozajul de var

Umiditatea amestecului de var si pamant Gradul de sfaramare al pamantului dupa amestecare cu var si omogenizare a amestecului

1913/1 10473/2

x x

10473/2 1913/15

Gradul de compactare al stratului de forma

Respectarea uniformitatii grosimii stratului de forma

10473/2

Rezistenta la compresiune la varsta de 14 zile a pamantului stabilizat

Pag. 44/108

A - strat de forma din pamanturi necoezive - deseuri de cariera material pietros de balastiera B C D - strat de forma din impietruiri existente - strat de forma din pamanturi coezive stabilizate mecanic - strat de forma din pamanturi coezive tratate cu var

Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de forma si a uniformitatii executiei acestora se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002. Conform Normativului CD 31, capacitatea portanta se considera corespunzatoare daca valoarea admisibila a deflexiunii ( dadm0.01mm), corespunzatoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) are valori mai mari de 200 mm in cel mult 10 % din punctele de masurare. Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea coeficientului de variatie este sub 40 %. Toate operatiunile efectuate zilnic de laborator se vor inscrie intr-un registru de laborator si care in afara de scrierea determinarilor si rezultatelor obtinute va include si:

datele meteorologice privind temperatura aerului si prezenta precipitatiilor masurile tehnologice luate de constructor.

MASURI DUPA EXECUTIA STRATULUI DE FORMA Straturile de forma se dau circulatiei de santier, cu exceptia sectoarelor cu straturi de forma din pamanturi coezive tratate cu var, care au fost executate in perioada imediat premergatoare inghetului. In cazul in care prin circulatie se produc denivelari accentuate ale stratului de forma care ar permite stagnarea apei din precipitatii pe suprafata stratului, acestea vor fi remediate prin taierea cu lama autogrederului, iar eventualele zone necompactate se compacteaza cu placa vibratoare sau cu maiul mecanic. In perioadele de timp nefavorabile, caracterizate prin precipitatii abundente si care au determinat supraumezirea terasamentului este contraindicata darea circulatiei de santier a

Pag. 45/108

stratului de forma proaspat executat. Acesta va fi supus numai circulatiei strict necesare executiei stratului de fundatie. In cazul straturilor de forma din pamant tratat cu var, stratul de fundatie se va executa dupa minim 14 zile de la executia stratului de forma si numai dupa verificarea portantei terasamentului rutier la nivelul stratului de forma conform pct.13.2 dupa receptia pe faza a acestuia.

RECEPTIA LUCRARILOR RECEPTIA PE FAZA A LUCRARILOR Receptia pe faza a lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control abilitate. In urma acestei receptii se incheie ,, Proces verbal de receptie pe faza in care sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub bservatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevedeile prezentului caiet de sarcini. RECEPTIA PRELIMINARA Receptia preliminara se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conform normelor legale in vigoare . Comisia de receptie va examina lucrarile fata de documentatia de control si procesele verbale de reeceptie pe faze , intocmit in timpul executiei lucrarilor .

RECEPTIA FINALA Receptia finala a lucrarilor se face dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia in conformitate cu prescriptiile legale in vigoare.

FUNDATII DIN BALAST GENERALITATI OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Pag. 46/108

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din balast optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice, strazilor si autostrazilor. El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul de fundatie realizat. Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale si forestiere cu acordul proprietarului acestor drumuri. PREVEDERI GENERALE Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400 - 84 intre 15 si 30 cm. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "inginerului" verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "inginerul" va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. Constructorul nu va incepe asternerea unui strat rutier pana cand stratul inferior nu a fost finisat si receptionat. Constructorul va efectua pe cheltuiala proprie lucrarile de intretinere ale straturilor receptionate pana cand acestea vor fi acoperite cu stratul superior.

MATERIALE AGREGATE NATURALE Pentru executia stratului de fundatie se va utiliza balast sau balast amestec optimal, cu granula maxima de 63 mm. Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. Balastul si balastul optimal pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.

Pag. 47/108

Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator. Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor; - intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator. Depozitarea agregatelor se va face separat pe sorturi pe platforme betonate avand pante si rigole pentru evacuare a apelor. Compartimentele se vor marca cu tipul de sort depozitat si vor fi dimensionate in functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor. In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va face astfel incat sa se evite amestecarea balasturilor. In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

Tabel 1 CONDITII DE ADMISIBILITATE CARACTERISTICI Amestec optim 0-63 Fundatii rutiere 0-63 Completarea sistemului rutier la inghet dezghet Strat de forma Sort Continutul de fractiuni , % Sub 0.02mm Sub 0.2mm 0-1mm 0-4mm 0-8mm 0-16mm 0-25mm max 3 4-10 12-22 26-38 35-50 48-65 60-75 max 3 3-18 4-38 16-57 25-70 37-82 50-90 Pag. 48/108 max 3 3-33 4-53 16-72 25-80 37-86 50-90 0-63

0-50mm 0-63mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un), min Echivalent de nisip (EN) min Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max.

85-92 100 Conform fig.2 SR 662 30 30

80-98 100 Conform fig.2 SR 662 15 30 50

80-98 100 Conform fig.2 SR 662 15 30 50

APA Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie si trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 790.

CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 2 Tabel 2 Actiunea,procedeul de verificare sau caracteristici ce se verifica Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Frecventa minima La locul de punere in opera Metoda de determinare conform STAS

Nr. crt

La aprovizionare

La fiecare lot aprovizionat

Pag. 49/108

Determinarea granulometrica

O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (daca este cazul pentru fiecare sort)

4606-80

Umiditate

O proba pe schimb (si sort) si ori de cite ori se observa o schimbare cauzata de conditii meteorologice

4606-80

Rezistente la uzura cu masina tip Los Angeles (LA)

O proba la fiecare lot aprovizionat pentru fiecare sursa (sort)

730-89

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste: du max. P.M. = greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3; Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.

CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc Wef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %; in vederea stabilirii gradului de comapctare gc. du ef. gc = ------------------ x 100 du max.PM La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat in cadrul prezentului caiet de sarcini.

Pag. 50/108

PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI MASURI PRELIMINARE La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a balastului sau balastului optimal. Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este cazul la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant continuu se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.

EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI Inainte de inceperea lucrarilor antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta experimentare. Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime de cel putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de compactare). Experimentarea are ca scop stabilirea pe santier, in conditii de executie curente, a componentei atelierului de compactare si a modului de actionare a acestuia pentru realizarea gradului de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de raspandire pentru realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta "inginerului", efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate. In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, antreprenorul va trebui sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit.

Pag. 51/108

Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume: grosimea maxima a stratului de balast pus in opera; conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de compactare a utilajului). Intensitatea de compactare = Q/S, unde: Q = volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc;

S = suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp. In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare utilaj se cumuleaza. Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarii. Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la urmarirea calitatii lucrarilor. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intr-unul sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental. Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect. Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala. Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei, acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurandu-se si masurile de evacuare a apelor. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 2 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. Este interzisa executia din balast inghetat. Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita de gheata.

Pag. 52/108

CONTROLUL CALITATII

In timpul executiei stratului de fundatie din balast si balast optimal se vor face pentru verificarea compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 3 cu frecventa mentionata in acelasi tabel. In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de balast aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform "Instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea deformabilitatii drumurilor cu ajutorul deflectometrelor cu parghie - indicativ CD 31-2002

Tabel 3 Determinarea, procedeul de verificare sau caracteristica care se verifica 1 2 3 4 Incercare Proctor modificata Determinarea umiditatii de compactare Determinarea grosimii stratului compact Verificarea realizarii intensitatii de compactare Q/S Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumice in stare uscata Frecvente minime la locul de punere in opera Fiecare studiu de compozitie pentru balast optimal minim 3 probe la o suprafata de 2.000 mp de strat minim 3 probe la o suprafata de 2.000 mp de strat zilnic minim 3 puncte pentru suprafete < 2.000 mp si minim 5 puncte pentru suprafete > 2.000 mp de strat In cite doua puncte situate in profiluri transversale la distante de max 20 m unul de altul pentru fiecare banda cu latime de 4,0 m Metode de verificare conform STAS 1913/13-83 1913/1-76 -

1913/15-75

Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie

Normativ CD 31-2002

Pag. 53/108

CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE ELEMENTE GEOMETRICE Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast optimal este cea din proiect. Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 200 m de strat executat. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta in proiect. Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea a imbracamintii prevazuta in proiect. Toleranta admisibila la panta transversala indicata in proiect este de 0,4% si se masoara la fiecare 25 m sau in profilele din proiect. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 2 cm. CONDITII DE COMPACTARE Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pana la realizarea gradului de compactare Proctor modificat de min.98%, pentru cel putin 93% din punctele masurate si min. 95% in rest, pentru drumurile din clasele tehnice IV si V si 100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I III in cel putin 95% din punctele masurate si min. 98% in rest. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valoarea inregistrata este mai mica decat valoarea admisibila din tabelul 4. Tabelul 4 Valorile deflexiunii admisibile la nivelul superior al stratului de fundatie din balast (1/100 mm) Grosimea stratului de Stratul superior al terasamentelor alcatuit din: Pamanturi de tip: (conform STAS 1243)

Pag. 54/108

Argila; fundatie din balast h, cm 15 20 25 Strat de forma Nisip prafos; Nisip argilos 284 252 226 Praf nisipos; Praf argilos; Praf 327 290 261 Argila nisipoasa; argila prafoasa 366 325 292

163 144 129

CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel: in profil longitudinal nu pot fi mai mari de +/- 20 mm in profil transversal nu pot fi mai mari de +/- 20 mm In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei. RECEPTIA LUCRARILOR RECEPTIA PE FAZA Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestei receptii se incheie "Procesul verbal" de receptie.

RECEPTIA FINALA Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile prevederilor legale in vigoare HGR 273/94 precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

Pag. 55/108

FUNDATII DE PIATRA SPARTA SI PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL GENERALITATI OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta din sistemele rutiere ale drumurilor publice. El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinete de materiale folosite si stratul de fundatie realizat. PREVEDERI GENERALE Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin proiect. Pe drumurile pe care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive, stratul de fundatie din piatra sparta optimala 0-63 se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi: Substrat drenant din balast de minim 10cm. grosime dupa cilindrare. Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast, aceasta preia si functia de substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea dirigintelui verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. MATERIALE AGREGATE NATURALE Pentru executia fundatiilor de piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate: piatra sparta amestec optimal 0-63mm. Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se prevad in cazul cand stratul superior este un macadam sau un beton de ciment.

Pag. 56/108

Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate. Tabel 1 CARACTERISTICI SORT Continut de fractiuni,% Sub 0,02mm Sub 0,2mm 0-1mm 0-4mm 0-8mm 0-16mm 0-25mm 0-50mm 0-63mm Granulozitate Coeficient de neuniformitate (Un), min. Echivalent de nisip (EN) min. Uzura cu masina tip Los Angeles (LA) % max. max 3 4-10 12-22 26-28 35-50 48-65 60-75 85-92 100 Conf. fig. 2 SR 662 30 30 CONDITII DE ADMISIBILITATE Amestec optimal 0-63

NISIP-conditii de admisibilitate Tabel 2 Caracteristici Domenii de utilizare: Strat izolant Macadam

Pag. 57/108

Umplerea golurilor dupa impanare Conditii de admisibilitate Sort Granulozitate: continut de fractiuni sub 0,1mm. max; continut de fractiuni sub 0,02mm % ............-strat de baza -imbracaminte conditii de filtru invers* Coeficient de permiabilitate (k), cm/s,min. 5 pd15<d15f<5d58p 6x10-3 5...15 15...30 0-4 14 0-4 -

Protectie

4-8* -

max 5 -

* 5 pd15<d15f<5d58p, reprezinta diametrele granulelor corespunzatoare unor treceri de 15%, respectiv 85% de pe curba granulometrica a materialelor: pamant (p), respectiv filtru(f).

PIATRA SPARTA-Conditii de admisibilitate Tabel 3. Savura Sort /Caracteristici Piatra sparta (split) Piatra sparta mare

Conditii de admisibilitate 0-8(16) 8-16 5 1625(31) 2540 40-63 5 63-80 5

Continut de granule: -raman pe ciurul superior(dmax) -trec prin ciurul inferior (dmin),% max. Continut de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare, %,max.

10

10

10

10

10

Pag. 58/108

Forma granulelor: -coeficient de forma,%, max. Continut de impuritati: -corpuri straine,%,max. -fractiuni sub 0,1mm,%,max. Uzura cu masina Los Angeles, %, max. Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 cicluri, %, max. 6 3 30 Nu este cazul Corespunzator clasei rocii conform SR 662 Nu este cazul 35 35 35

Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestora. Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator. In timpul transportului de la furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare. Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se va face in conformitate cu prevederile din tabelul 4. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: Intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de furnizor; Intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator. In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr.1, aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute. APA Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

Pag. 59/108

CONTROLUL CALITATII AGREGATELOR INAINTE DE REALIZAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 4. AGREGATE Tabelul 4. Frecventa minima Actiunea, procedeul de verificare sau caracteristicile care se verifica La aprovizionare La fiecare lot aprovizionat La locul de punere in opera Metode de determinare conf. STAS

Examinarea datelor inscrise in certificatul de calitate sau certificatul de garantie Corpuri straine: argila bucati; argila aderenta; continutul de carbune

In comparatie in care se observa prezenta lor

Ori de cate ori apar factori de impurificare

4606-80

Granulozitatea sorturilor

O proba la max. 500m3 pentru fiecare sort si fiecare sursa O proba la max. 500T pentru fiecare sort si fiecare sursa. O proba la max. 500m3 pentru fiecare sursa

4606-80

Aspectul si forma granulelor pentru piatra sparta Echivalentul de nisip

4606-80

730-89

Umiditate

O proba pe schimb si sort si ori de cate ori se observa o schimbare cauzata de cond. meteo

4606-80

Pag. 60/108

Rezistenta la sfaramare prin compresiune pe piatra sparta in stare saturata la presiune normala. Uzura cu masina tip Los Angeles

O proba la 500 m3 pentru fiecare sort de piatra sparta si sursa O proba la 500 m3 pentru fiecare sort si fiecare sursa

730-89

730-89

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA SPARTA CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

PENTRU

STRATUL

DE

Caracteristicile optime de compactare ale amestecului optimal de piatra sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie. Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste: du max.P.M.=greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm3; Wopt. P.M.=umiditatea optima de compactare, exprimata in % CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate din lucrare si anume: du ef.=greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cm3; Wef.= umiditatea efectiva de compactare, exprimata in % In vederea stabilirii gradului de compactare gc:

gc =

duef du max PM

100

7.2. La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare aratat la punctul 7.1.

REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE MASURI PRELIMINARE

Pag. 61/108

La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii in opera a stratului de fundatie. Inainte de asternerea agregatelor din stratul de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu piatra sparta se vor lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator. EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior care in prealabil va fi umezit. Piatra sparta se asterne si se cilindreaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietri sparte compactarea se executa cu cilindri compresori netezi de 6t, dupa care se continua compactarea cu cilindri de 10-14 tone cu sau fara vibrare. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman dupa compactare se corecteaza cu material de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se se compacteaza din nou. Pana la asternerea stratului superior, stratul de piatra sparta mare astfel executat, se acopera cu material de protectie (nisip grauntos sau savura). CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE In timpul executiei straturilor de fundatie din piatra sparta mare 63-90 si piatra sparta amestec optimal se vor face pentru verificarile compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 5 cu frecventa mentionata in acelasi tabel. In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determina prin masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Instructiunilor tehnice departamentale pentru determinarea a capacitatii portante a drumurilor cu sisteme rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-2002. Laboratorul executantului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executant: compozitia granulometrica a agregatelor;

Pag. 62/108

caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima, densitate maxima uscata); caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta). Tabel 5 Nr. Determinarea, procedeul de verificare crt. sau caracteristicile care se verifica 1 2 Incercarea proctor modificata Determinarea umiditatii de compactare Frecvente minime la locul de punere in opera Minim 3 probe la o suprafata de 2000 m2 de strat Minim 3 probe la o suprafata de 2000 m2 de strat zilnic Minim 3 puncte pentru suprafete <2000m2 si minim 5 puncte pentru suprafete >2000m2 de strat Minim 3 incercari la o suprafata de 2000 m2 In cate doua puncte situate in profiluri transversale la distante de max 20 m unul de altul pentru fiecare banda cu latimea de 4.0 m Metode de verificare conf. STAS 1913/13-83 4606-80

Determinarea grosimii startului compactat Verificarea realizarii intensitatiide compactareQ/S Determinarea gradului de compactare prin determinarea greutatii volumetrice pe teren Verificarea compactarii prin incercarea cu p.s. in fata compresorului

1913/115-75 12288-85

179-84

Determinarea capacitatii portante la nivelul superior al stratului de fundatie

Normativ CD 31-2002

CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE ELEMENTE GEOMETRICE Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect. Abaterile limita la grosime poate fi maximum 20mm.

Pag. 63/108

Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge stratul la fiecare 200 m. de strat executat sau la 1500 m2 suprafata de drum. Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect. Abaterile limita la latime pot fi 5cm. Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintei prevazuta in proiect. Abaterea limita la panta este de 4% in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25m. Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub care se executa. Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi de 10mm. CONDITII DE COMPACTARE Stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactat pana la realizarea gradului de compactare 98%100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice IIII. Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile care este de 250 sutimi de mm. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00m. lungime astfel; In profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai mari de 9 mm. In profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu pot fi mai mari de 5 mm. In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se va face corectarea suprafetei fundatiei.

RECEPTIA LUCRARILOR RECEPTIA PE FAZA Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini. Pag. 64/108

Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. RECEPTIE FINALA Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile respectarii prevederilor legale in vigoare, HGR 273/94, precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini. IMBRACAMINTI BITUMINOASE IN STRAT DE UZURA SI STRAT DE LEGATURA GENERALITATI Obiect si domeniu de aplicare Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare a imbracamintilor bituminoase cilindrate, executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum neparafinos. Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor publice, la constructia drumurilor de exploatare si nu se aplica imbracamintilor si straturilor de baza executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.

Definirea tipurilor de mixturi Imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt alcatuite,in general, din doua straturi: stratul superior(de uzura sau de rulare) stratul inferior (de legatura) In situatiile in care imbracamintile bituminoase sunt alcatuite dintr-un singur strat acesta poarta denumirea de covor asfaltic, care va trebui sa indeplineasca conditiile stratului de uzura. Straturile bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi bituminoase cu agregate naturale neprelucrate si prelucrate preparate la cald in centrale si puse in opera mecanizat.

PREVEDERI GENERALE Antreprenorul este obligat sa respecte cu strictete prevederile prezentului caiet de sarcini . Antreprenorul va trebui sa aigure prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare respectarii prevederilor

Pag. 65/108

prezentului caiet de sarcini si va pastra evidenta zilnica a conditiilor de executie a imbracamintilor bituminoase, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.

MATERIALE AGREGATE Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate neprelucrate si prelucrate care trebuie sa satisfaca conditiile SR 662 si SR 667. Agregatele naturale care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice destinate imbracamintilor rutiere (st. legatura si uzura) sunt urmatoarele : Agregate naturale de cariera, dupa cum urmeaza : cribluri sorturile 4 8 , 8-16 si 16 25 ; SR 667 nisip de concasare sort 0 4 agregate naturale de balastiera , prelucrate prin spalare si sortare nisip natural sort 0-4, conf STAS 662 nisip si pietris concasat sort 0-8, 8-16,si 16-(25)31 conform STAS 667 Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667. Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu platforme betonate avind pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor. Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt conform tabelului nr. 1. Tabel nr. 1 STRAT de UZURA Nr. Fractiuni de agregate naturale crt. din amstecul total STRAT de LEGATURA

TIPUL MIXTURII ASFALTICE BA16 BAD25

1 2 3

Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,1mm,% Filer si fractiunea (0,14)mm,% Cribluri cu dimensiunea peste 4mm,%

913 Diferenta pana la 100% 34.58

27

5572

Pag. 66/108

4 5

Pietris concasat cu dimensiunea peste 8mm,% Pietris sortat cu dimensiunea peste 8 mm,%

1834-

Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica (strat de legatura si strat de uzura) este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul nr.2.

Tabel nr. 2 TIPUL MIXTURII ASFALTICE Marimea ochiului sitei (mm) BA16 BAD25

Treceri prin site cu ochiuri patrate-SR EN 933-2 25 mm 16 mm 8 mm 4 mm 2 mm 1 mm 0.63 mm 0.20 mm 0.10 mm 6685 4266 3055 2242 1835 1125 9.13 90100 7390 4261 2845 2035 1432 1030 520 27

Nota: 1.La betoanele asfaltice BA16, BAD25, se folosesc amestecuri de nisip de concasaj si nisip natural; procentul de nisip natural in amestec sa fie max: -25% pentru BA16; -50% pentru BAD25, La betoanele asfaltice pentru stratul de legatura BAD25 se recomanda adaugarea a 2% filer.

Pag. 67/108

FILER Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiile prevazute in STAS 539-79: finetea (continutul in parti fine 0,09 mm) min 80% umiditatea max 2% coeficient de hidrofilie max. 1%

Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de la exhaustorul statiei de asfalt. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimul de particule sub 0.02mm sa fie 20 %.

Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

LIANTI Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri de bitum in functie de zona climatica: bitum tip D 60/80;- zona climatica calda bitum tip D80/100 zona climatica rece conform AND 537/97

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bitumul sunt aratate in tabelul nr.3.

Tabelul 3 Conditii de admisibilitate D 60/80 Penetratie la 250C Punct de inmuiere mm 0C 6080 4955 >4 D 80/100 80-100 44-49 >5 42-68 60-69 SR 61-97 Mod de verificare conform STAS

Caracteristici

Ductibilitate cm min: la 50C

Pag. 68/108

- la 250C Punctul de rupere Fraas, C Punctul de inflamare Marcusson, C Solubilitare in solenti organici, % Continutul de parafina, % Densitatea la 15C, gr/cm3 Indexul de instabilitate coloidala

>100 < -13 > 250 > 99 <2 > 0,995 < 0,5

>100 < -15 >250 > 99 <2 > 0,992 0,5

STAS 113-74 STAS 5489-80 STAS 115-80 STAS 8099-74 STAS 35-81 Instructiuni tehnice N. 521/R elaborate de AND STAS 10969/3-83 Instructiuni tehnice N. 535 elaborate de AND

Aderenta la agregate TFOT

> 80

> 80

Pierderi de masa, % Penetrare reziduala, % Cresterea punctului de inmuiere, C Ductibilitate reziduala la 25C, cm RTFOT

< 0,80 > 50 < 10 > 50

< 0,80 > 47 <9 > 75 Instructiuni tehnice N. 536 elaborate de AND

Pierderi de masa, C Penetrare reziduala, % Cresterea punctului de inmuiere, C Ductibilitate reziduala la 25C, cm

< 0,90 > 50 < 10 > 50

< 0,90 > 47 <9 > 75

In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor in cadrul studiilor preliminare se va stabili necesitatea aditivarii bitumului. In cazul in care se va stabili acest lucru, se va adauga cu acordul ,,Inginerului,aditivul corespunzator pentru imbunatatirea adezivitatii bitumului.

Pag. 69/108

Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la obtinerea mixturii asfaltice (strat de uzura, strat de legatura) trebuie sa fie de: min. 80% .

CONDITII TEHNICE TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE Mixturile asfaltice utilizate in straturile imbracamintii rutiere (strat de uzura, strat de legatura) si materialele utilizate la realizarea lor sunt prezentate in tabelul nr. 4 Tabelul 4 Nr. crt. TIPUL MIXTURII ASFALTICE AGREGATE NATURALE UTILIZATE Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25; 1 Betoane asfaltice bogate in criblura Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural sort 0-4; Filer Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip de concasare sort 0-4; 2 Beton asfaltic deschis cu criblura Nisip natural sort 0-4; Filer Pietris concasat : sort 4-8, 8-16, 16-25; 3 Beton asfaltic deschis cu pietris concasat Nisip de concasare sort 0-4; Nisip natural sort 0-4; Filer Pietris : sort 4-8, 8-16, 16-25; Nisip de concasare sort 0-4; 4 Beton asfaltic deschis cu pietris sortat Nisip natural sort 0-4; Filer

Pag. 70/108

Elemente geometrice Grosimea imbracamintii se stabileste prin calculul de dimensionare conform STAS 1339, tinand cont si de prevederile SR 174-1. Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 5. Tabelul 5 Nr. crt. Elemente geometrice Conditii de admisibilitate Abateri limita locale admise la elementele geometrice

Grosimea minima a stratului compactat, cm, min: Strat de uzura cu bitum modificat, bitum aditivat, bitum Strat de legatura: cu criblura cu pietris concasat sau pietris sortat 4.0 5.0

- max. 10% in minus fata de grosimea prevazuta in proiect, pentru fiecare strat 4.0 - abaterile in plus nu constituie motiv de respingere a lucrarii

1.

2.

Latimea partii carosabile Profil transversal: Drumuri

Conform STAS 2900

50 mm

sub forma de acoperis conform STAS 863 panta unica

3.

In aliniament In curbe si zone aferente Cazuri speciale

5,0 mm, fata de cotele profilului adoptat

Pag. 71/108

Profil longitudinal: Declivitate, %, max 4. Drumuri Betoane asfaltice bogate in criblura Beton asfaltic cu pietris concasat 6,0 6,0 5,0 mm fata de cotele profilului proiectat, cu conditia respectarii pasului de proiectare adoptat

COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de uzura si stratul de legatura se stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini. Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau central, sau il comanda la un laborator autorizat.

Reteta, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii Inginerului. Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari: stabilirea proportiior de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice a fiecarui material component; proiectarea a 3 retete de mixtura asfaltica cu 3 continuturi de bitum corespunzator tipului de mixtura asfaltica studiat; determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice Marshall conform STAS alegerea amesteculului cu dozajul optim de bitum;

Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta reteta propusa de Antreprenor.

Pag. 72/108

Limitele procentelor a sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul nr. 1. Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in limite date in tabelul nr 2. Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 si trebuie sa se incadreze intre limitele aratate in tabelul nr 6 pentru imbracaminti bituminoase (strat de legatura si strat de baza). Tabel 6 Nr. crt 1 Strat de uzura BA16 BAD25 2 Strat de legatura BADPC25,BADPC25a BADPS25,BADPS25a Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Continutul de liant din masa mixturii asfaltice % 6.57.5 4.05.0 4.05.0 4.05.0 Clasa tehnica a drumului IV.V I.V III.V IV.V

Raportul filer : liant recomandat pentru Imbracamintile bituminoase strat de legatura si strat de uzura este conform tabel 7. Tabelul 7 Nr. Crt. 1 Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer :liant ( recomandat) Strat de uzura Betoane asfaltice bogate in criblura : -cu dim.max.granula de 16mm 2 Strat de legatura Betoane asfaltice deschise BAD25, BADPC31, BADPS31 1.3.1.8

0.5.1.4

Caracteristicile fizico - mecanice ale mixturilor asfaltice Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in tabelele nr. 8 si nr. 9.

Tabelul 8

Pag. 73/108

Nr. Crt.

Tipul mixturii asfaltice

Tipul Bitumului

Clasa tehnica a drumul ui

Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip Marshall Stabilita tea (S)la60 0C, Indice de curgere (I), mm Raport S/I, KN/m m 2.4...5. 6 1.8...5. 0 1.4...4. 3 2.0...5. 3 1.7...4. 6 1.3...4. 0 1.1 3.3 2250 25 1.0 3.0 1.0 3.0 2250 25 0.9 2.6 1.0 3.0 2250 25 Densit ate aparen ta, min.,k g/m3 Absor btie de apa ,% vol.

II D 60/80 D 60/80a BA16 1 II D80/100 D80/100a III IV...V D 60/80 BAD 25 2 BAD 25a D 60/80a D80/100 D80/100a D 60/80 BADPC 25 3 BADPC 25 a BADPS25 BADPS25a D 60/80a D80/100 D80/100a 4 D 60/80 D 60/80a IVV IIIV IV IV...V III

8.5 7.5 6.5 8.0 7.0 6.0

1.5...3.5 1.5...4.0 1.5...4.5 1.5...4.0 1.5...4.0 1.5...4.5

2300

2...5

5.0

1.54.5

IV

4.5

1.54.5

4.5

1.54.5

IIIV

4.0 4.5

1.54.5 1.54.5

Pag. 74/108

D80/100 D80/100a IVV 4.0 1.54.5

0.9 2.6

Tabelul 9 Nr. crt Caracteristica Tipul mixturii asfaltice BAD25, BAD25A, BA16, BADPC25, BADPC25A, BADPS 25,BADPS25A Caracteristici pe cilindri confectionati la presa de compactare giratorie: 1 - Volum de goluri la 80 de giratii, %,max. - Volum de goluri la 120 de giratii, %,max. Rezistenta la deformatii permanente: 2 Fluaj dinamic la 40C si 1800 pulsuri, 10-4 mm,max. Modulul de elasticitate la 15C, Mpa,min: 3 -zona climaterica calda -zona climaterica rece 4 Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri pana la fisurare la 15C,min. 4200 3600 3600 3000 4x10-5 5.0 9.5

7600

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe epruvete tip Marshall din mixturi asfaltice preparate in laborator (elaborate din dozaje optime, din probe recoltate de la malaxor sau de la asternere sau carote, dupa executie).

Dozajele materialelor componente pentru tipurile de mixturi asfaltice se determina prin studii preliminare de laborator conform prezentului caiet de sarcini, cu incadrarea lor in limitele SR 174-1 si Normelor tehnice specifice in vigoare.

Pag. 75/108

Continutul optim de liant stabilit prin studii de laborator trebuie sa se incadreze in limitele de 0.3% Exemplu: continutul optim de bitum = 5%; limita inferioara = 5% - 0,3% = 4,7 %; limita superioara = 5% + 0,3% = 5,3%.

CARACTERISTICILE IMBRACAMINTII BITUMINOASE GATA EXECUTATE Imbracamintile bituminoase trebuie sa ateste caracteristicile corespunzatoare prezentului caiet de sarcini si anume: gradul de compactare uniformitatea suprafetei rugozitatea suprafetei Compactarea straturilor imbracamintii bituminoase se determina prin analize de laborator pe carote sau prin masuratori in situ conform SR 174-2. Determinarea densitatii aparente, absorbtiei de apa si a gradului de compactare se face in cadrul determinarilor de laborator conform STAS 1338/1si STAS 1338-2. Densitatea aparenta si gradul de compactare pot fi determinate si prin masuratori in situ. Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul nr. 10.

Tabel nr.10 Tipul mixturii asfaltice BA16 Densitatea aparenta kg/mc 2250 Absorbtie de apa % Gradul de compactare min% 96

2.6

BAD25 BADPC31 BADPS31 2200 3.8 96

Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica cu dreptarul si pana conform SR 174-2 sau cu alte dispozitive adecvate. Pag. 76/108

Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de 3m sunt urmatoarele: max. 3 mm pentru drumuri clasa tehnica I max. 4 mm pentru drumuri clasa tehnica II max. 5 mm pentru drumuri clasa tehnica III-IV Rugozitatatea suprafetei Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca rugozitatea suprafetei imbracamintilor bituminoase masurata cu aparatul SRT sau prin metoda Inaltimii de nisip sunt conform cu prevederile SR 174-1-2002.

EXECUTIA LUCRARILOR Acceptarea Utilajului Antreprenorul supune acceptarii Inginerului lucrarii utilajul pe care-l va utiliza la realizarea lucrarilor. Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii reale de intretinere si aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.

Statia de preparare a mixturilor Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa permita obtinerea performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul de sarcini. Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control a dozarii componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus. Dozatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: Precizia de dozare masica pentru fiecare component Curgerea continua si uniforma a materialului fara aport de masa la sfirsit de cursa Aderenta materialelor pe utilajul de lucru sa nu depaseasca 1% din masa de material vehiculat intr-un interval de 24h.

Stocarea si incalzirea liantului Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a caror capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o joja in Pag. 77/108

prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara, evitand orice supraincalzire cat de mica.

Stocarea si dozarea filerului de aport Filerul trebuie sa fie stocat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute cu dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita posibilitatea de a doza filerul conform tolerantelor indicate in prezentul caiet de sarcini.

Dozarea agregatelor Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca agregatele potrivit proportiilor fixate in functie de caracteristicile de scurgere. Abaterile admise pentru agregatul total stabilit prin reteta, exprimate in procente din masa in valoare absoluta, conform STAS 7970 si SR 174-2 sunt:

5 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiunea peste 0,63 mm; 4 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse intre 0,20,63 mm; 3 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse intre 0,090,2 mm; 2 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de filer si praf cu dimensiuni sub 0,09 mm);

Incalzirea si uscarea agregatelor Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii constante. Se vor lua masuri ca sa se evite incalzirea agregatelor la o temperatura care sa antreneze arderea liantului. Injectoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: sa realizeze arderea uniforma prin asigurarea unor puncte izoterme in interiorul uscatorului ; temperaturile maxime dezvoltate in uscator trebuie sa fie 190 0C pentru agregate si 170 0C pentru liant.

Pag. 78/108

Uscatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: sa asigure turatia de lucru corespunzatoare celei din documentatia de tehnica sa asigure deplasarea corespunzatoare a materialului cu ajutorul sistemului de dirijare si conditionare higrotermica valoarea temperaturilor agregatelor la iesirea din uscator trebuie sa fie cuprinsa in intervalul 165 190 0C continutul de apa al agregatelor din uscator trebuie sa fie < 0.5%

Desprafuitoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: sa efectueze desprafuirea agregatelor in proportie de 90% sa nu produca poluarea mediului ambiant in conformitate cu normele specifice de mediu.

Dozarea liantului Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric. Abaterile pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta exprimate prin procente de masa in valoare absoluta sunt: 0,3 %.

Stocarea agregatelor Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele destinate santierului. Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.

Malaxarea Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a produce mixturi asfaltice omogene. Daca ,cuva malaxorului nu este inchisa ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie Malaxorul trebuie deasemenea sa indeplineasca urmatoarele cerinte : buna functionare a dispozitivelor de securitate si alarma Pag. 79/108

 viteza unghiulara si periferica a paletelor unghiul de inclinare al paletelor ; raza de dispunere a paletelor gradul de uzura al paletelor sincronizarea arborilor capacitatea nominala a malaxorului starea cuvei Trebuie sa asigure temperatura mixturii asfaltice la iesirea din el in conformitate cu normele in vigoare Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului atata timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa. Duratata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.

Stocarea si incarcarea mixturilor La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate precautiuni utile in scopul limitarii la maximum a segregarii mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport. Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui in mod imperios incalzit.

Fabricarea Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase va trebui realizata numai in statii automate de asfalt (care pot fi instalatii pentru producerea discontinua a mixturilor asfaltice sau pentru producerea continua a m.a.). O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si se va urmari vizual ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod convenabil. Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice, la iesirea din statie, trebui sa fie cuprinse intre urmatoarele valori: 160 o C la 180 o C pentru mixturi cu bitum 60/80; 155 o C la 170 o C pentru mixturi cu bitum 80/100; 150 o C la 160 o C pentru mixturi cu bitum 100/120. Valoarea acesteia va fi stabilita in asa fel ca sa se obtina temperatura ceruta la asternerea mixturii, tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor.

Reglarea statiei de preparare a mixturilor asfaltice

Pag. 80/108

Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin Inginerul lucrarii, Antreprenorul trece la operatiuni de reglare si etalonare: a debitului dozatoarelor pentru agregate; a debitului pompelor pentru liant; a debitului privind filerul, precum si la determinarea caracteristicilor a unei bune functionari a malaxorului. Autorizatia de punere in exploatare va fi data de Inginer dupa ce va constata ca debitele fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise. Daca, urmare a reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase, antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueza din nou reglajul, dupa care sa supuna aprobarii Inginerului. Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau si a personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.

Controlul fabricatiei Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie a caror frecventa, in cazul lipsei de dispozitiuni contrare a caietului de prescriptii speciale este cea indicata in tabelul nr. 11. Prevederile indicate in tabelul nr. 11 nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie cu dispozitive de control de blocare.

Tabelul 11 Faza de executie Studiu Natura controlului sau a incercarii Categoriax) controlului A x B C Frecventa controlului sau a incercarii Pentru fiecare tip de produs Inaintea inceperii fabricatiei fiecarui tip de produs x Zilnic

Studiul compozitiei Controlul reglajului statiei de asfalt inclusiv stabilirea duratei de malaxare Determinarea continutului de bitum si filer

Pag. 81/108

Granulometria amestecului Temperatura agregatelor minerale, a bitumului si a mixturii la iesirea din malaxor Stabilitatea la 60 0 C Indicele de curgere. Fluaj Densitatea aparenta Absorbtia de apa

Zilnic

Permanent

x x x x

Unul la fiecare 400 to Unul la fiecare 400 to Unul la fiecare 400 to Unul la fiecare 400 to

x) A Incercari preliminare de informare B Controlul de calitate C Controlul de receptie

MODUL DE PUNERE IN OPERA Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina, pacura, etc.) este interzisa. Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice, iar numarul lor este de asa natura incat sa nu avem intreruperi. Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice. Lucrari pregatitoare Pregatirea stratului suport Inainte de asternerea mixturii, stratul suport se remediaza si se reprofileaza daca este cazul, apoi se curata si se amorseaza .In acest scop se procedeaza in felul urmator: se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie ; se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica sau prin frezare ; Pag. 82/108

se remediaza defectiunile existente , conform reglementarilor in vigoare si se rezolva problemele privind drenarea apelor ; se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lama autogrederelor si prin maturarea mecanica a partii carosabile. se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa

AMORSAREA La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu emulsie bituminosa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor prescrise. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri: strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa; strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice. In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum pur. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase. Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase. Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m, in film continuu. Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebuie sa fie uscata.

ASTERNEREA Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate. In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte urmatoarele: temperatura mixturii asfaltice la asternere ; grosimea constanta a stratului asternut ; parametrii geometrici ai stratului depus ( inaltime , latime ) trebuie respectati conform documentatiei de executie senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa se faca inainte de inceperea lucrului

Pag. 83/108

incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie , dar nu mod excesiv ( 15-30 min. inainte de inceperea turnarii). trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material , deoarece grinda nivelatoare se afunda in material afectand planeitatea suprafetei .

Temperatura de asternere Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10 oC, in perioada martie-octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare. De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie. Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului, temperaturile conform tabelului nr. 12

Tabel 12 Tipul liantului D60/80 D80/100 D100/120 Temperatura mixturii asfaltice la asternere, o C 145 140 135 Temperaturile minime la compactare in o C Inceput 140 135 130 Sfarsit 110 100 100

Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului. Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a obtine compactarea optima. Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12 vor fi refuzate. Aceste mixturi trebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene.

Grosimea stratului de asternere Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie

Pag. 84/108

In cazul in care stratul support este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica , fie prin frezare. Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea volumului de mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii asfaltice calculat conform cotelor din proiectul de executie . Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru: stratul de uzura intr-o singura asternere; stratul de legatura intr-o singura asternere sau mai multe asterneri succesive functie de grosimile de asternere, cu conditia realizarii gradului de compactare prescris prin caietul de sarcini; Punerea in opera Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilor din prezentul caiet de sarcini, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare finisoare prevazute cu palpator si sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii. Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu, pe fiecare strat, pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva. Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare, atunci cand acest lucru nu este posibil, Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle. Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corecta imediat dupa asternere si inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui aport de material proaspat depus cu lopata, in fata esalonului de asternere. In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.

Rosturi longitudinale si transversale Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse. Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic.

Pag. 85/108

Rosturile care separa mixturile bituminoase de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi. Marginea vechii benzi va fi taiata cu ajutorul un taietor de rost si badijonata cu emulsie de bitum. Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru. Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de cca. 50 cm. Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum inainte de realizarea benzii noi.

COMPACTAREA Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de goluri continut in masa materialului pus in opera. La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii care sa asigure caracteristici tehnice si gradul de compactare pentru fiecare mixtura in parte. Atelierul de compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de Inginerul lucrarii dupa incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera. Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului spre aprobare: sarcina fiecarui utilaj; planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant, in fiecare punct al stratului; viteza de mers a fiecarui utilaj; presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari; temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in articolul precedent. Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , se determina, la inceputul lucrarilor, pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuiesc utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului . Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea respectiva, utilizand mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia curenta. Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95% din masuratorile efectuate un grad de compactare 100% ; cele 5% masuratori (restante) nu vor trebui sa aibe o compactitate inferioara valorii de 95% .Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul punctelor de asternere.

Pag. 86/108

Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni caracteristice). Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare. Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat, perpendicular pe axul drumului, la inceput prin suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca 15-20 cm, continuand progresiv, pas cu pas, pana la compactarea intregii zone calde cu toata latimea ruloului. Rosturile longitudinale se compacteaza in lungul lor, astfel incat la inceput ruloul sa calce doar 15-20 cm pe asfaltul cald si continuand progresiv compactarea pana cand ruloul ajunge sa calce cca 15-20 cm pe asfaltul vechi. Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se putea evita valurirea imbracamintii.Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe suprafata, se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea. Conform reglementarilor tehnice in vigoare pentru imbracamintile bituminoase, atelierul de compactare este alcatuit din : compactor cu pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netede de 120 KN compactor cu rulouri netede de 120 KN In tabelul nr. 13 este prezentat numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de compactare minim necesar.

Tabel nr. 13 ATELIER A TIPUL STRATULUI COMPACTOR CU PNEURI 160 KN COMPACTOR CU RULOURI NETEDE 120KN NR. TRECERI STRAT DE UZURA STRAT DE LEGATURA 10 12 4 4 12 14 DE COMPACTARE B COMPACTOR CU RULOURI NETEDE 120KN

Pag. 87/108

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie niciodata sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului. Tratarea suprafetei Dupa executarea imbracamintilor daca este cazul se procedeaza la inchiderea porilor suprafetei prin raspandire de 23 kg/mp nisip sort 03,15 mm bitumat cu 23% bitum prin cilindrare, exceptie facand betoanele asfaltice rugoase. Se va da preferinta utilizarii nisipului de concasaj. Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte de aceasta data, in zone umbrite cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus, se va realiza cu aprobarea Inginerului pe baza constatarilor pe teren,inchiderea suprafetei prin badijonare. Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida cu 60% bitum diluata cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina) si raspandire de nisip sort 03 mm cu un continut cat mai redus de praf (sub 0,09 mm) in cantitatile aratate mai jos: stropire cu bitum 0,5 kg/mp - raspandire de nisip (de preferinta cu concasaj) 35 kg/mp stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa 0,81 kg/mp - raspandire nisip 35 kg/mp Inchiderea se poate face si cu suspensie de bitum filerizat diluata pana la 15 % continut de bitum cu aceeasi cantitate de nisip. Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic cu agregate mari, in prima luna de la circulatie, printr-un tratament bituminos executat la cald.

REGULUI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase se verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate in prezentul caiet de sarcini.

Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele: Bitum penetratia la 25 oC STAS 42-68 punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 60-69; ductilitatea la 25C, SR 61, AR 754( ptr. drumuri cls. th. I si II )

Pag. 88/108

Criblura Pietris natura mineralogica (examinare vizuala); granulozitatea STAS 730, SR 667 forma granulelor STAS 4606-80; determinarea continutului de parti fine sub 0,09 mm, STAS 730-89;SR 667

natura mineralogica (examinare vizuala); granulozitatea STAS 730, SR 662 forma granulelor STAS 730, SR 662 parte levigabila STAS 4606-80; Nisip natural natura petrografica si mineralogica STAS 4606-80; granulozitatea STAS 4606-80;STAS 730; SR 662: parte levigabila STAS 4606-80; continut de impuritati corpuri straine; humus STAS 4606-80; mica libera; echivalent de nisip STAS 730-89; Nisip de concasaj natura petrografica si mineralogica: STAS 6200/4-81 (pentru roca); STAS 9110-87 (pentru produse); granulozitatea: STAS 730-89; STAS 4606-80; continut de granule: care raman pe ciurul superior (3,15 mm) STAS 4606-80 continut de impuritati corpuri straine STAS 4606-80; coeficient de activitate STAS 730-89; Filer continut de carbonat de calciu STAS 4605/9-72 umiditate STAS 539-79; granulozitate STAS 539-79; coeficient de hidrofolie STAS 539-79;

Pag. 89/108

Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale mixturilor asfaltice pe probe cubice inclusiv a rezistentelor la compresiune la 22C si 50C, reducerea rezistentei la compresiune in apa dupa 28 de zile pentru fiecare continut de bitum, densitatea aparenta si absortia apei. Certificatele de Conformitate ale materialelor din reteta de fabricatie (agregate, bitum, filer, amestecuri etc.). Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are obiectii sau posibile propuneri de modificari, isi va da accordul cu privire la executia unui tronson experimental folosind formula reteta propusa de Antreprenor. Constructorul va indica in mod clar limitele retetei de mixtura si va supune aceste studii preliminare spre aprobarea Inginerului. Daca este necesar, retetele de mixtura vor fi revizuite cu acordul Inginerului.

CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS DUPA EXECUTIE Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare se efectueaza prin metode nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu gamadensimetrul sau prin prelevarea de carote - [o placa de min. (40x40) cm sau carote cilindrice echivalente pentru fiecare 7000 m2 de suprafata executata]. Carotele se prevaleaza in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului, la aproximativ 1m de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal. Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor se fac de comun acord cu delegatul Beneficiarului, astfel incat ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat. Imbracamintea bituminoasa strat de legatura, strat de uzura trebuie sa indeplineasca conditiile din Tabelul 14. Caracteristicile suprafetei imbracamintei bituminoase Tabelul 14 Nr. crt. 1. Caracteristica Planeitatea in profil longitudinal* Indice de planeitate, IRI, m/km: drumuri de clasa tehnica I-II drumuri de clasa tehnica III 2,5 3,5 Conditii de admisibilitate Metoda de incercare Reglementari tehnice in vigoare privind masuratori cu analizorul de profil longitudinal (APL)

Pag. 90/108

 4,5 drumuri de clasa tehnica IV Uniformitatea in tehnica V drumuri de clasaprofil longitudinal.* Denivelari admisibile masurate sub Dreptarul de 3 m, mm 2. drumuri de clasa tehnica I si strazi de categoria tehnica IIII drumuri de clasa tehnica II si strazi de categoria tehnica IV drumuri de cls. tehnica III-V Rugozitatea - Rugozitatea cu pendulul SRT, unitati SRT: drumuri de clasa tehnica I-II drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IV-V 3. - Rugozitatea geometrica, HS, mm: drumuri de clasa tehnica I-II drumuri de clasa tehnica III drumuri de clasa tehnica IV-V - Coeficientul de frecare (GT): drumuri de clasa tehnica I-II drumuri de clasa tehnica III-V 0,95 0,7 Aspect fara degradari sub forma de exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise, slefuite. 0,7 0,6 0,55 Reglementari tehnice in vigoare cu aparatul de masura Grip Tester STAS 8849 80 70 60 STAS 8849 5,0 4,0 3,0 SR 174-2/97 5,5

4.

Omogeneitate. Aspectul suprafetei

Vizual

Pag. 91/108

Nota: Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI, fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m. Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o mentiune speciala. Incercarile se efectueaza conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 de catre laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in: masurarea grosimii stratului; determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare; determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice continute (compozitie, caracteristici fizico-mecanice, IB pe bitum extras) specificate in caietul de sarcini ale lucrarii. Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei se face conform SR 174-2.

CONTROLUL PUNERII IN OPERA CONTROLUL COMPACTARII Autocontrolul compactarii In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la: cadenta executiei sa fie cea retinuta la tronsonul experimental. utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua si regulata; elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers, viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.

Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.

CONTROLUL OCAZIONAL DE COMPACTARE

Pag. 92/108

Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol. In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, Inginerul impune noi incercari de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate. Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt hotarate.

Reglarea nivelmentului Atunci cand se prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Inginer. Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt: +/- 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura. Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata convenabila.

CONTROLUL DENIVELARILOR Controlul calitatii imbracmintei executata se refera la ; Verificarea elementelor geometrice si a regularitatii suprafetei imbracamintei prin: verificarea cotelor profilului longitudinal, verificarea latimii imbracmintei drumului , aceasta facindu-se la distanta de max.50m. verificarea regularitatii suprafetei; in lungul drumului se efectueaza cu dreptarul de 3 m si cu pana in sensul transversal denivelarile se masoara in punctele indicate in proiect cu sablonul avand profilul din proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintei ;

Rugozitatea stratului de uzura Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin masuratori cu pendulul SRT si vor fi respectate valorile minime prevazute in STAS 8849/87.

Pag. 93/108

Frecventa controalelor Frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr. 15. Tabelul 15 Faza de executie Executarea lucrarilor Natura controlului sau a incercarii Temperatura de asternere Etalonarea atelierului de compactare X Categoria de control A B X C Permanent La inceputul executiei lucrarilor apoi un control ocazional de comp. Neconforma X X X X O carota la fiecare 250 ml drum In fiecare zi la sfarsit de santier Frecventa controlului

Controlul ocazional de compactare prin carotare Controlul profilelor Reglajul de suprafata : Controlul cantitatii medii asternute Reglarea nivelmentului Controlul denivelarilor A incercari preliminare de informare; B controlul calitatii; C controlul de receptie.

X x

In fiecare punct indicat de Inginer In fiecare punct indicat de Inginer

RECEPTIA LUCRARILOR RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu HG 273/94 (Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora) in doua etape la terminarea lucrarilor finala , la expirarea perioadei de garantie) Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini . Pag. 94/108

Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de control (beneficiar, proiectant,diriginte) In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie.

RECEPTIE FINALA Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie in conformitate cu prevederile legale in vigoare HG 273/94.si prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUARE A APELOR DE SUPRAFATA

GENERALITATI OBIECT SI DOMENIUL DE APLICARE Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuarea apelor de suprafata si anume santuri la marginea platformei santuri de garda rigole la marginea platformei rigole la bordura trotuarului rigole de acostament casiuri lucrari de canalizare canale de evacuare puturi absorbante El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor dispozitive si controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectelor de executie In prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind: podurile si podetele lucrari de amenajare si corectare a torentilor lucrari de canalizare pentru ape pluviale si de suprafata

Prevederi generale

Pag. 95/108

Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor din aplicare.

In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini inginerul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.

NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE

MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE Cimenturi Cimenturile pentru mortare si betoane vor fi conform prescriptiilor standardelor in vigoare in Romania La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment, care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate: ciment fara adaos tip I conform SREN 388-96 ciment cu adaos tip II/A; II/B; III/A; IIIB conform SR 1500-96 ciment cu zgura tip H I, H IIC conform SR 3011-96

Domeniul de aplicare al acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet-dezghet in stare saturata cu apa cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata este aratat in tabelul nr. 1 conform NE 012-99 pentru mortare de ciment.

Pag. 96/108

Tabel 1 Tipul de ciment I 42.5 . crt. Conditiile de executie sau caracteristicile elementelor Clasa betonului Tipul de beton 42.5 R IIA 32.5 32.5 R IIB 32.5 32.5 R 1 Elemente sau constructii cu gropi mai mici de 1.5m C 12/15 C16/20C25/30 C 12/15 Oricare Oricare Oricare Oricare C 30/37 Armat utilizat utilizat utilizat utilizat utilizat utilizat utilizat utilizat utilizat H II/A-S 32.5

Elemente sau constr.masive avind gros. egala sau mai mare de 1.5m Elemente de constructii din betoane superioare

Tabel 2

Nr. crt. 1 2 3

Tipul de mortar

Tipul de ciment Indicat a se utiliza

Mortar de zidarie sau tencuiala de marca 50 Idem de marca 100 Mortare de completarea rosturilor dintre elementele prefabricate

III A 32.5 IV A 32.5; 32.5R II A 32.5; 32.5R II B 32.5; 32.5R

Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate in tabelul nr. 3 si 4. Pentru lucrari in contact cu ape naturale agresive sau in contact cu ape marine se vor utiliza cimenturi adaptate acestor medii a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de sarcini speciale in functie de lucrare.

Pag. 97/108

Tabel 3 Rezistenta la compresiune N/mm2 Clasa 2 zile 32.5 32.5 R 42.5 42.5 R 52.5 52.5 R 10 10 20 20 30 Rezistenta initiala 7 zile 16 Rezistenta standard 28 zile 32.5 52.5

42.5 62.5

52.5 -

Conditiile tehnice de receptie, livrare si control ale cimentului trebuie sa corespunda prevederilor standardelor respective.

In timpul transportului de la fabrica la statia de betoane (sau depozit intermediar) a manipularii sau depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri straine.

Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate.

Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data livrarii de catre producator.

Cimentul ramas in depozit timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat timp mai indelungat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile. Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator .

Pag. 98/108

Cimentul care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.

Controlul calitatii cimenturilor de catre Executant se face in conformitate cu prevederile tabelului nr. 23.

Agregate Pentru prepararea mortarelor si a betoanelor de ciment se folosesc: agregate naturale nisip natural 0-3; 3-7 sau 0-7 balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm agregate concasate nisip de concasaj 0-3; 3-8 sau 0-8 piatra sparta 8-25 sau 8-40 mm Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile in contact cu aerul, apa sau la inghet, se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului folosit la prepararea betonului sau mortarului. Nisipul tebuie sa fie aspru la pipait Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriprii speciale. Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris sau piatra sparta trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 4.

Tabel nr.4 Timpul initial de priza Clasa de rezistenta 32.5 32.5 R 42.5 42.5 R 52.5 52.5 R 60 10 60 10 (mm) Stabilitate (mm)

Pag. 99/108

Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile din tabel 5. Tabel 5 Denumirea impuritatii Conditii de admisibilitate Nisip natural sau de concasaj Corpuri straine resturi animale sau vegetale, pacura, uleiuri Pelicula de argila sau alt material aderent pe granulele agregatelor Mica, % max Carbune, % max Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu Argila in bucati %, max Parti levigabile %, max Sulfati sau sulfuri Nu se admit Nu se admit 1% 0,5 Galbena 1% 2% Nu se admit Pietris sau piatra sparta Nu se admit Nu se admit Galbena 0,25 1 Nu se admit

Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia in nisip si pietris verificandu-se incadrarea in conditiile tehnice din tabel. Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor sa indeplineasca conditiile de admisibilitate indicate in tabelul 6. Tabel 6 Caracteristici fizicco-mecanice Densitatea aparenta, kg/mc, min Densitate in gramada in stare afanata si uscata kg/mc, min Porozitate totala pentru piatra sparta %, max Porozitate aparenta pentru pietris sau piatra sparta max Volum de goluri in stare afanata pentru: - nisip, % max - pietris, % max 40 45 Conditii de admisibilitate 1.800 1.200 2 2

Pag. 100/108

- piatra sparta, % max Rezistent la strivire % - in stare saturata, min - in stare uscata, max Coeficient de inmuiere dupa saturare, min Rezistanta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, sau cilindri in stare saturata N/mmp, min Rezistenta la inghet-dezghet exprimata prin pierderea procentuala fata de masa initiala, % max

55

60 15 0,80 90 10

Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul de granule care trec, respectiv raman pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie sa depaseasca 10%, dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu trebuie sa depaseasca 1,5 d max. Granulozitatea nisipului este data in tabelul 7. In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 8. Tabel 7 Sortul de nisip Treceri, 0,2 0-3 min 5 30 in % , 0,5 prin sita 1 35 75 sau 2 ciur 3,15 90 100 de: 7,0 -

max

Tabel 8 Balastul pentru betoane Treceri, 3,15 0-31 min 20 in % , 5 prin sita 16 55 sau 20 ciur de: D max 80

Pag. 101/108

max 0-71 min max

50 10 30

85 35 65

100 80 100

Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.

Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi si pastrate in conditii care sa le fereasca de impurificare.

Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se face in conformitate cu prevederile tabelului nr.19.

Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: APA Apa utilizata la prepararea betoanelor si mortarelor poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest din urma caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in tabelul 9 conform STAS 790-84. Modelele de determinare sunt reglementate prin STAS 790-84. Verificarea se va face de catre un laborator de specialitate la inceperea lucrarilor. intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.

In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri vegetale, argile, etc.

Tabel 9

Pag. 102/108

Caracteristici chimice si fizice Continutul total de saruri gr/l Sulfati gr. SO42 / litru Substante organice Cloruri gr. CL/litru Azotati gr. NO3/dm3 Magneziu gr. Mg2/dm3 Materii in suspensie gr max max max max max max max

Conditii de admisibilitate 4 2 0,5 0,5 0,5 0,5 3

OTEL BETON Armaturile pentru beton armat pe santier sau elementele prefabricate din beton armat realizate pe santier se vor realiza din otel beton cu profil neted OL 37 sau din otel beton cu profil periodic PC 52 conform prevederilor proiectului. Aceste oteluri trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-89. La livrare otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator. Otelurile vor fi stocate in locuri speciale clasate pe categorii si diametre. Suprafetele de stocare trebuie sa fie curate. Barele nu vor fi in contact cu solul, cu materiale susceptibile de a antrena umiditatea. Armaturile fasonate sau fasonate si asamblate vor fi transportate in asa fel incat nici un element sa nu sufere deformatii permanente in timpul transportului sau manipularii. Controlul calitatii otelului beton se face pe fiecare cantitate si sortiment aprovizionat.

MATERIALE PENTRU PEREURI SI ZIDARII DE PIATRA BRUTA SI BOLOVANI

Nisip pentru pereuri uscate Pentru realizarea substratului la pereu se va utiliza nisipul natural sortul 0-7 care trebuie sa aiba continut de fractiuni sub 0,09 mm de max 12 %.

Pag. 103/108

Pentru impanarea pereului se va utiliza nisipul natural sortul 3-7 mm sau savura. Piatra bruta pentru pereuri si zidarii Piatra bruta folosita la pereuri si zidarii trebuie sa provina din roci fara urme vizibile de degradare fizica, chimica sau mecanica, trebuie sa fie omogena in ce priveste culoarea si compozitia mineralogica, sa aibe o structura compacta.

Caracteristicile mecanice ale pietrei trebuie sa corespunda prevederilor din tabelul 10. Tabel 10 Caracteristici Rezistenta la compresiune pe epruvete in stare uscata, N/mmp min Rezistenta la inghet-dezghet: -coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra sparta % max -coeficient de inmuiere pe epruvete % max 0,3 25 Conditii de admisibilitate 80

Forma si dimensiunile pietrei brute folosite la pereuri este aratata in tabelul 11.

Tabel 11 Caracteristici Forma Inaltimea, mm Dimensiunile bazei, mm lungime - latime Piatra necorespunzatoare dimensiunilor, % max Conditii de admisibilitate Neregulata, apropiata de un trunchi de piatra sau o pana 140180 Egala sau mai mare ca inaltimea 80150 15

Piatra bruta pentru zidarii va avea forma neregulata, asa cum rezulta din cariera avand dimensiunea minima de cel putin 100 mm si o greutate care sa nu depaseasca 25 kg.

Pag. 104/108

Pentru zidarie cu rosturi orizontale se va folosi piatra bruta stratificata care are doua fete aproximativ paralele. Pentru zidaria de piatra bruta opus incertum pietrele trebuie sa aibe o fata vazuta destul de mare, cu muchiile de cel putin 15 cm, fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca mai mult de 1 dimensiunea celei mai mari.

BOLOVANI PENTRU PEREURI SI ZIDARII Bolovanii de rau trebuie sa provina din roci nealterate, negelative si omogene ca structura si compozitie. Nu se admit bolovani din roci conglomerate si nici bolovani cu fisuri sau fete de clivaj. Caracteristicile mecanice ale bolovanilor vor trebui sa fie dupa cum urmeaza: rezistenta la sfaramare prin compresiune min. 60% rezistenta la uzura cu masina Deval min. 11 Dimensiunile bolovanilor folositi la pereuri trebuie sa varieze in limitele aratate in tabelul 12

Tabel 12 Dimensiuni Lungime, latime a fetei , mm Inaltime Piatra necorespunzatoare dimensiunilor % din masa max Conditii de admisibilitate 80140 120160 15

Bolovanii folositi la zidarii au dimensiunile in medie cuprinse in limitele 80200 mm. MATERIALE SI TUBURI PENTRU DRENURI

Materiale pentru filtre Ca material drenant se foloseste balastul 0-71 mm care trebuie sa aibe un echivalent de nisip (En) superior lui 40. Balastul trebuie sa fie curat, sa nu contina elemente vegetale, humus, resturi organice. Trebuie sa aibe o granulometrie continua pentru a preintampina contaminarea lui de catre terenul natural prin antrenarea acestuia printre granulele corpului drumului.trebuie sa se supuna regulei filtrelor lui TERZAGHI.

Pag. 105/108

D 15 > 40 85 Unde: D 15 dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 15% din materialul filtrat D 85 dimensiunea ciurului care lasa sa treaca 85% sin materialele filtrelor

Pietris ciuruit 7-40 mm conform STAS 662-89 asezat in zona tubului perforat al drenului de adancime. Ca filtru invers se foloseste geotextil. Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor Normelor tehnice privind utilizarea geotextilelor aprobat de ICCPDC indicativ C 227-88.

Tuburi pentru drenuri Pentru colectarea si evacuarea apelor din drenuri se pot folosi: tuburi rigide de policlorura de vinil (PVC) STAS 6675/2-92. tuburi de polietilena (PE) STAS 10617/2-84 tuburi ondulate riflate perforate din PE N.I. 8500-80 tip IPMP Buzau Caracteristicile tehnice ale acestor tuburi sunt aratate in tabelul nr 13 Tabel 13 Dimensiuni STAS 6675/2-86 Tub PVC rigid Diametrul ext mm Grosimea nominala mm Lungimea ml Greutatea kg/ml Suprafata activa cmp/ml 75 3.6 6.0 1.1220 24-45 110.0 5.3 6.0 2.610 neperforat STAS 10617/2-84 Tub PR rigid 75 4.3 5-12 0.972 24:45 110.0 6.3 5-12 2.080 neperfor at NI 8500-80 IPMP Buzau Tub PVC 65.0 0.6 140 0.220 24:45 80.5 0.7 170 0.325 24:45

Tuburile riflate din PVC (NI 8500-80 tip Buzau) de 80.5 mm se folosesc la drenuri sapate si la drenuri tubate, invelite in geotextil. Tuburile rigide perforate PVC sau PE de 75 mm se folosesc la drenuri forate netubate.

Pag. 106/108

Tuburi neperforate din PE sau PVC de 110 mm folosesc la intrari si iesiri din caminele drenurilor la cap de dren la cap de aerisire intre chesoane pentru evacuarea apelor Fantele de la tuburi perforate cu dimensiunile 1,0 x 5,0 mm sau 1,5 x 8,0 mm trebuie sa fie intr-un numar care sa realizeze o suprafata activa (de intrare a apei in tuburi) de 24-45 cmp pe ml de tub. Pentru realizarea capetelor de aerisire la drenuri se folosesc tuburi perforate din beton cu sectiuni circulare cu cep si buza, fara talpa D = 200 mm si lungime de 1,00 m conform STAS 816-80 tabel 15. GEOTEXTIL Caracteristicile geotextilului trebuie sa corespunda prevederilor din Normele tehnice privind utilizarea geotextilelor aprobate de ICCPDC indicativ C 227-88. Se va accepta materialul care prezinta defecte de cal mult 10% din suprafata. Zonele cu defecte se vor inlatura la punerea in opera. 4. RAPOARTE I NREGISTRRI PV de recepie calitativ pentru execuie straturi sistem rutier i umplutur; PVLA de verificare terasamente, a compactrii umpluturii pentru fiecare strat de pmnt; PVLA pentru turnarea betonului asfaltic; Raport de neconformitate. Planul de control al calitii lucrrilor executate, elaborat de proiectant; Planul calitii elaborat de constructor; Proces verbal de recepie calitativ; Reeta privind prepararea betonului; Registru pentru probe prelevate la staia de betoane; Buletin privind rezultatele probelor de beton prelevate; Bon de livrare beton; Buletin de ncercare a rezistenei betonului cu US; Borderou pentru transmiterea probelor; Buletin unic lucrare; Condica betoanelor turnate; Declaraii de conformitate; RNC SI RAC; FD (dac este cazul).

Pag. 107/108

Pag. 108/108