Anatomie De la Wikipedia, enciclopedia liber Rembrandt - Lec?ia de anatomie a doctorului Tulp Cuprins [ascunde] 1 Defini?

ie, obiect, metod 2 Scurt istoric 2.1 nceputurile anatomiei 2.2 Antichitatea 2.3 Perioada medieval 2.4 Rena?terea 3 Anatomia n Romnia 4 Vezi ?i 5 Bibliografie 6 Legturi externe [modificare]Defini?ie, obiect, metod Anatomia (ana=prin ?i tomein=tiere) este o ramur a biologiei morfologice care stud iaz forma ?i structura organismelor, ca ?i ale pr?ilor lor componente. n mod curent , termenul are mai ales o conota?ie medical de?i metodele anatomiei sunt aplicabi le pentru orice organism pluricelular (iclusiv animale, plante, unele ciuperci). Studiul anatomiei este strns legat de cel al fiziologiei, iar cu timpul (mai ale s n secolul XX) din anatomie s-au desprins discipline complementare: histologia, embriologia, biologia celular. Disecie pentru descoperirea trigonului carotic. Disec?ia este o metod indispensabi l n studiul anatomiei. Exist mai multe variante ale anatomiei, care pot fi clasificate astfel: 1. Dup obiectul de studiu: anatomia vegetal, animal si Anatomia omului 2. Dup modul de abordare al obiectului de studiu*: Anatomia descriptiv (sau genera l,sistemica) - studiaza ?esuturile ?i organele ?innd seama ?i de propriet?ile lor f iziologice ?i urmre?te organizarea acestora n aparate ?i sisteme. Anatomia topografic - studiaz pozi?iile diferitelor elemente anatomice precum ?i r aporturile dintre acestea. Are ca pricipiu de studiu criteriul sintetic, pe regi uni, stratigrafic, al organismului. De aceea este numita si anataomie regionala sau pentru ca este strans legata de practica chirurgicala i se mai spune anataom ie chirurgicala sau aplicativa. In studiul Anatomiei trebuie sa fie luate in con sidera?iune in mod permanent ambele aspecte: anatomia trebuie sa fie in acel?i t imp sistemica, cat si topografica. Anatomia func?ional - studiaz rela?iile de cauzalitate ?i dependen? dintre forma, p ozi?ia ?i func?ia diferitelor elemente anatomice. Anatomia patologic (Anatomopatologia, Morfopatologia) - este disciplina medical ca re studiaz modificrile de ordin macroscopic ?i microscopic intervenite la nivelul organelor ?i ?esuturilor ca urmare a unei stri patologice, sau pe cele care cauze az diferite stri patologice. Anatomia clinic - se ocup cu integrarea cuno?tin?elor de anatomie n practica medica l (examen clinic, manevre terapeutice etc.). Ca subdiviziuni ale sale se pot men? iona anatomia chirurgical ?i anatomia radiologic (mai nou anatomia imagistic) Anatomia comparat - studiaz comparativ alctuirea acelora?i elemente la diferite spe cii, cutnd s integreze diferen?ele ?i similitudinile n cadrul proceselor de evolu?ie , adaptare, specia?ie. Anatomia varstelor - studiaza particularita?ile de varsta survenite in decursul vie?ii omului. Ca etalon se ia anatomia copilului ?i anatomia varstnicilor ( ger ontologia ). Anatomia artistic sau Anatomia plastica - studiaz din punct de vedere estetic rela ?iile dintre dimensiunile, relifurile ?i propor?iile corpului uman, jocul mu?chi lor, diferite atitudini ?i mi?cari cu scopul teoretizrii ?i n?elegerii frumuse?ii. *Aceast clasificare se aplic de obicei anatomiei animale ?i celei umane.

Studiul lui Leonardo da Vinci privind propor?iile corpului uman. Ilustra?ie pent ru cartea De Divina Proportione a lui Luca Pacioli, 1509 Metodele de studiu al anatomiei constau mai ales n observa?ie. Aceasta poate fi: macroscopic pe viu, cu ochiul liber, prin palpare, percu?ie, sau prin intermediul diferitelo r tehnici de imagistc sau pe cadavru, cu ajutorul disec?iei - procedeul cel mai folosit ?i cel mai util. microscopic Observarea ?i descrierea structurilor cu ajutorul microscoapelor, sau al altor t ehnici. [modificare]Scurt istoric [modificare]nceputurile anatomiei Primele metode folosite n studiul anatomiei au fost simpla observare ?i descriere a organismelor, nso?it obligatoriu de corela?ii cu func?iile diferitelor componen te. Aplica?iile imediate ale cuno?tin?elor dobndite astfel erau folosite de oamen i pentru diferite scopuri: producerea obiectelor de mbrcminte, a armelor, a locuin? elor; ns nc din cele mai vechi timpuri, aplica?ia cea mai important ?i mai spectaculo as a no?iunilor de anatomie a fost cea medico-chirurgical, la nceput concretizat n in terven?ii simple ca hemostaze, aplicare de pansamente, sau chiar (dup unii cercett ori) manevre mai complexe ca trepana?ii. De altfel, dintre toate ?tiin?ele medic ale, anatomia este poate cea mai veche, aprut spontan ?i natural din simpla vizual izare a corpului uman sau a corpurilor animalelor. [modificare]Antichitatea Hippocrate (460-375 en), considerat printele medicinei, a folosit ca principal meto d observa?ia direct, ?i pe baza acesteia a formulat ?i sus?inut teoria umoral care, de?i fals din punct de vedere ?tiin?ific, a avut marele merit de a pregti terenul Endocrinologiei moderne: "...omul este, ca destin, urma?ul celor patru umori..." Aristotel (384-322 en), tutorele ?i mentorul lui Alexandru cel Mare, a formulat p rimele no?iuni de embriologie ?i de anatomie comparat, descriind embrionul de gin ? i lichidul spermatic. n secolul II en, Galenus din Pergam, medicul lui Marcus Aurelius folose?te metoda disec?iei experimentale, face prima clasificare sistematic a oaselor ?i articula ?iilor, descrie duramater ?i piamater ?i face unele referiri la alantoid, amnios ?i placent. [modificare]Perioada medieval Cu Galenus se ncheie perioada de nflorire ?i de evolu?ie rapid a ?tiin?elor medical e n spa?iul european. Urmeaz aproximativ 14 secole de declin, corespunztoare epocii de domina?ie cre?tin ?i asanrii valorilor antichit?ii. Orice tentativ de considerar e a materialit?ii fiin?ei umane este descurajat ?i se instaleaz domnia supersti?iil or ?i misticismului. Aceast situa?ie a durat pn la sfr?itul Evului Mediu. ntre timp, epicentrul medicinei ?i implicit al anatomiei se mut n spa?iul arab. Reprezentantu l cel mai de seam al acestei perioade este Avicenna (980-1037), cu lucrarea sa "C anonul medicinei practice" ce va deveni cartea de cpti a multor n?elep?i europeni di n perioada medieval. [modificare]Rena?terea Plana 164 din cartea "De Humani Corporis Fabrica" de Andreas Vesalius n perioada Rena?terii, Leonardo da Vinci reia ?i amplific studiul anatomiei. De?i contribu?iile sale sunt mai ales legate de anatomia artistic, acestea sunt extrem de valoroase. Da Vinci a realizat peste 750 de desene anatomice perfect valabil e, folosindu-se ?i de cadavre. Fondatorul anatomiei moderne este Andreas Vesalius (1514-1564). El a?eaz anatomia pe noi temelii, elaboreaz metode de cercetare, descoper ?i descrie destul de core ct vasele spermatice, descrie sistemul osteomuscular, circula?ia venoas, mezenter ul, ovarul, face distinc?ia ntre marea ?i mica circula?ie. Reu?e?te s detroneze cr

istalinul din postura de organ al recep?iei vizuale, ?i descrie ligamentul inghi nal. Opera sa principal este De Humani Corporis Fabrica (1453), o carte remarcabi l, de aproximativ 600 de pagini, n 7 tomuri, cu peste 300 de ilustra?ii, care a do minat literatura de specialitate pn trziu, n secolul XIX. [modificare]Anatomia n Romnia

n forma sa modern, anatomia a nceput s se dezvolte n Romnia din secolul XIX, chiar dac cu destul de mult timp n urm, mul?i tineri romni studiaser medicina n Europa occident al, unii chiar cu Vesalius. De Humani Corporis Fabrica a circulat pe teritoriul r omnesc pn la nceputul secolului XX. n 1843 Nicolae Kretzulescu public, ajutat de Carol Davila, un Manual de anatomie descriptiv , n limba romn, dar cu caractere chirilice. n aceea?i perioad, n Transilvania ?i prin Banat se bucur de o larg circula?ie Antropolo ghia sau scurt artare despre om ?i nsu?irile sale , editat n 1830 la Buda, n limba rom ar tot cu litere chirilice. n 1855, Carol Davila nfiin?eaz, cu concursul domnitorul ui Barbu ?tirbey, ?coala de mic chirurgie sau de felceri , de la Spitalul O?tirii. La Col?ea, Carol Davila nfiin?eaz prima bibliotec medical ?i un mic muzeu de anatomie. Portretul lui Vesalius - De Humani Corporis Fabrica, pag. xii n 1869 ?coala de mic chirurgie devine ?coala Na?ional de Medicin ?i Farmacie cu sediul n localul Spitalului Militar Central. Mai trziu se mut la Spitalul Col?ea, unde ex istau sli spa?ioase de disec?ie ?i unde se va construi ?i un amfiteatru de anatom ie. Thoma Ionescu (1860-1926) vine n 1865 la catedra de Anatomie topografic ?i chir urgie operatorie . El este primul anatomist romn autor al unor lucrri ?tiin?ifice ap reciate pe plan interna?ional, ca: Herniile interne retroperitoneale (premiul Laborie al Academiei de Medicin din Pa ris) Evolu?ia intrauterin a colonului pelvin capitolul de Anatomie a tubului digestiv din tratatul lui Poirier ?i Charpy Anatomia simpaticului cervical (n colaborare cu Dimitrie Gerota) Tot el fondeaz ?i prima revist medical romneasc: Revista de chirurgie. Joseph Francisc Rainer (1874-1944), ce va avea s fie profesor al eminentului Geor ge Emil Palade, activeaz la Catedra de Anatomie a Facult?ii de Medicin din Ia?i ncepn d cu anul 1913. n 1920 preia Catedra de Anatomie din Bucure?ti, unde rmne pn n 1942. A re contribu?ii extrem de importante n promovarea conceptului de anatomie func?ion al, cutnd s elimine descrierea rece ?i seac, enumerarea no?iunilor fr a ?ine seama de iin?a vie: ...idealul ar fi [...] s studiem pe viu, s surprindem forma n mersul ei spre realiza re, nu n oprirea ei ireversibil. Se implic ?i n studii destul de complexe de antropologie fizic, satisfcndu-?i astfel ?i pasiunea pentru fotografie ?i etnologie. Alctuie?te o valoroas colec?ie de cran ii ?i schelete umane complete, cea mai numeroas din Europa acelor vremuri. Pune b azele Institului de Antropologie care astzi i poart numele (Centrul de Cercetri Antr opologice "Francisc I. Rainer"). Descoper ganglionii limfatici subepicardici, obs erv resorb?ia cartilajului n cadrul osificrii, descrie tractul iliotibial ?i multe altele. [modificare]Vezi ?i Anatomia pentru nceptori Anatomie uman Anatomie patologic Anatomie vegetal Imagistic medical Chirurgie Medicin Istoria medicinii Biologie Histologie Lista celor mai importan?i medici romni [modificare]Bibliografie

M. ?t. MILCU - Istoria medicinei romne?ti, Ed. Medical, Bucure?ti, 1972 R. BUISSON - Histoire de la mdicine, Larousse, Paris, 1967 [modificare]Legturi externe Portal Medicin

Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Anatomie E-anatomy Institutul de Antropologie "Francisc I. Rainer" George E. Palade Autobiografie (NobelPrize.org) Colec?ie de imagini anatomice Netanatomy.com, site interactiv de anatomie Catedra de Anatomie ?i Embriologie a Universit?ii de Medicin ?i Farmacie din Tg. M ure? Gray's Anatomy Procedeul plastina?iei la Universitatea de Medicin din Viena Edi?ie on-line a cr?ii De Humani Corporis Fabrica [ascunde] v d m Ramuri ale biologiei Ramuri Aerobiologie Agricultur Anatomie Antropologie Bacteriologie Botanic Briologie logie Criptobiologie Criptozoologie Cronobiologie Ecologie Embriologie Endocrino logie Epidemiologie Etologie Evolu?ionism Exobiologie Ficologie Filogenie Fitop tologie Fiziologie Genetic Genomic Hidrobiologie Histologie Imunologie Microb ie Micologie Morfologie Neurobiologie Oncologie Ontologie Paleobiologie Paleobo anic Paleontologie Paleozoologie Palinologie Parazitologie Patologie Protozoolog e Pteridologie Sociobiologie Taxonomie Toxicologie Virusologie Zoologie Domenii interdisciplinare Bioacustic Biochimie Biogeografie Biofizic Bioinformatic Biomatematic Biomeca ic Biotehnologie Xenobiologie Categorie: Anatomie Creare cont / AutentificareArticolDiscu?ieLecturModificareIstoric Pagina principal Portaluri tematice Cafenea Articol aleatoriu Participare Schimbri recente Proiectul sptmnii Ajutor Portalul comunit?ii Dona?ii Tiprire/exportare Trusa de unelte n alte limbi Afrikaans Aragons ??????? ????? ???? Asturianu Az?rbaycanca ????????? emaite ka ?????????? ??????????? (???????????)?

????????? ????? ??????? Brezhoneg Bosanski Catala esky ??????? Cymraeg Dansk Deutsch Zazaki ???????? English Esperanto Espanol Eesti Euskara Estremenu ????? Suomi Voro Franais Frysk Gaeilge Gaidhlig Galego ????? ?????? Fiji Hindi Hrvatski Magyar ??????? Interlingua Bahasa Indonesia Ido slenska Italiano ??? Basa Jawa ??????? Qaraqalpaqsha ??????? ??? Kurd Latina Ltzebuergesch Lietuviu Latvie u ???? ????? ?????????? ?????? ????? Bahasa Melayu Mirands ?????????? Plattdtsch Nederlands ?Norsk (nynorsk)? ?Norsk (bokmal)?

Novial Nouormand Occitan ???? Kapampangan Polski ?????? Portugues Runa Simi ??????? ?????????? ???? ???? Sicilianu Srpskohrvatski / ?????????????? ????? Simple English Slovenina Sloven ina ?????? / Srpski Seeltersk Basa Sunda Svenska Kiswahili ????? ?????? ?????? ??? Tagalog Trke ???????/Tatara ?????????? ???? Ti?ng Vi?t Winaray ?????? ?? Bn-lm-g Ultima modificare efectuat la 02:18, 9 februarie 2012. Acest text este disponibil sub licen?a Creative Commons cu atribuire ?i distribu ire n condi?ii identice; pot exista ?i clauze supl