22. ACORDAREA PRIMUL AJUTOR N CAZ DE ACCIDENTE Art.

183 Reguli generale de acordare a primului ajutor n cazul producerii unui accident pstrai-v calmul! Examinai atent la exterior accidentatul Protejai victima de alte pericole! Evitai agravarea situaiei prin aciuni brute sau greite! Foarte important...stabilii prioritile! - extrem urgen: sunt considerate hemoragiile, rni toracice, arsuri mari, rniri grave multiple; - prim urgen: rniri cu zdrobiri de membre; - a doua urgen: fracturile; - a treia urgen: fracturi mici, rniri superficiale. Msurile eficace de prim ajutor necesit: - cunoaterea acestora de ctre toi angajaii; - aplicarea lor corect i rapid; - prezena de spirit a personalului angajat i instruit; - organizarea i dotarea punctelor de prim ajutor. Pentru aplicarea msurilor de prim ajutor folosii ceea ce avei la ndemn i la nevoie improvizai ce este necesar! Nu este nevoie ntotdeauna de echipament special. Fii inventivi! Art.184 Prioriti n acordarea primului ajutor Cnd victima este incontient, n primele 3 minute de la producerea accidentului avei n vedere: - eliberarea cilor respiratorii; - restabilirea respiraiei; - meninerea circulaiei sngelui. Oprii imediat sngerarea abundent! Imobilizai membrele fracturate nainte de transportul victimei! Reanimai victima i tratai afeciunile n ordinea prioritilor Art.185 Cnd s chemm medicul ? Urgene de mare gravitate: hemoragie, posibil AVC ( accident vascular cerebral ) sau IMA ( ngrijirea membrului amputat ), com diabetic, dureri abdominale severe Cnd nu suntei sigur de starea pacientului Cnd simptomele pe care le prezint sunt de durat sau au caracter sever: durere, vom i/sau diaree ( cu sngerare ), dificultate n respiraie, febr mare Art.186 Informaii ce trebuie date personalului medical. Ce anume s-a ntmplat ? Care sunt leziunile ce se pot observa, simptomele sau semnele ? Cnd a avut loc accidentul sau cnd au debutat simptomele sau semnele ? Dac se cunoate medicaia administrat pacientului ? n caz de otrvire ce anume s-a nghiit i cnd ? Unde se afl victima ? ntrebai ce putei face mai departe ! Art.187 Tehnici de resuscitare ce trebuie cunoscute n situaii de urgen. I. Resuscitarea cardio-pulmonar ( RCP )

II. Manevra Heimlich n cazul obstruciilor cilor aeriene Atenie ! nu aplicai nici unul din aceste procedee la persoanele care nu necesit ajutor. I. R.C.P. - este o tehnic de baz n cadrul primului ajutor i este folosit n cazul n care victima nu respir i/sau are activitatea inimii oprit; - presupune: - deschiderea i curarea cavitii bucale a victimei i asigurarea eliberrii cilor aeriene - reluarea micrilor respiratorii ( prin resuscitare respiratorie) - reluarea circulaiei sngelui ( prin masaj cardiac extern ) Atenie ! masajul cardiac extern trebuie nsuit numai n cadrul unor cursuri de prim-ajutor predate de personal calificat. Aceast tehnic va fi expus cu prilejul efecturii instruirii grupelor de prim ajutor. II. Manevra Heimlich compresiune abdominal - se aplic cnd victima se sufoc din cauza obstrucionrii cilor aeriene cu un corp strin. Aceast tehnic va fi expus cu prilejul efecturii instruirii grupelor de prim ajutor. Art.188 Materiale i tehnici necesare n primul ajutor. Dotarea truselor de prim ajutor. Se folosesc urmtoarele materiale: - pansamente; - bandaje: rectangulare, adezive sub form de fluture i leucoplast, fa de tifon bandaj circular, bandaj n form de opt, bandaj deget, triunghiular earf, bandaj de cap, bandaj rectangular; - atele. Trusele de prim ajutor sunt obligatorii la toate locurile de munc cu risc mare de accidentare Trusele de prim ajutor trebuie s conin: - materiale sanitare: alcool sanitar, ap oxigenat, fee de tifon, vat hidrofil, leucoplast, atele; - medicamente: saprosan (pulbere), antinevralgic, algocalmin, preparate mpotriva arsurilor; - alte materiale: spun, caiet, creion, foarfece etc. Art.189 Semne i atitudini n diferite acidente, maladii sau rniri superficiale. La instruirea grupelor de prim ajutor, conform tematicii de instruire, vor fi rezentate aspecte legate de acest subiect. Art.190 Evaluare i identificare Primul ajutor nseamn intreprinderea unor actiuni rapide, intr-o ordine corect, folosind toate materialele i facilitile accesibile in acel moment. De la o mic tietura pe care trebuie aplicat un plasture la un accident de main grav, procedurile urmeaz acelai tipar. n prima etap se face o evaluare rapida a situatiei. Dac este vorba despre un accident grav, trebuie acordat ajutor medical cat mai repede. Dac sunt mai multe persoane disponibile, una cheam ambulanta sau medicul. Dac exist mai multi raniti; se decide care are prioritate in acordarea primului ajutor apoi se incearca identificarea problemei ce afecteaza ranitul (diagnosticul). Ranile exteme, cum ar fi taieturi ale pielii, sunt uor de observat. Pot interveni, insa, rani interne i sangerari, organe zdrobite sau oase rupte. Daca o persoana leina dintr-o data, aceasta sufera probabil de o boala. Poate fi vorba de un atac de cord, o criza sau un oc emotional brusc. Exista multe posibilitati. Cel care acorda primul ajutor trebuie sa caute semne i indicii care sa dezvaluie cauza accidentului.

Art.191 Tratament i ingrijire medicala Dupa identificarea diagnosticului urmeaza tratamentul. Cei ce acorda primul ajutor sunt invatati sa foloseasca orice obiect la indemana, cum ar fi un palton gros pentru a inabui flacarile de pe hainele unei persoane. in unele cazuri tratamentul consta doar in asjgurarea caldurii i confortului persoanei ranite, pn la sosirea asistentei medicale adecvate. n final ranitii i victimele trebuie sa se afle sub ingrijirea medicilor, asistentelor, a echipajului unei ambulante, sau a altei echipe medicale. Chiar daca persoana rnit pare sa-i revina, trebuie consultat de catre medic. Spre exemplu, o persoana doborata in urma unei lovituri n cap, poate parea n regula cateva minute mai tarziu. nsa lovitura ar fi putut provoca sangerari n interiorul craniului. Acestea ar putea apsa asupra creierului, cauzand probleme grave n urmatoarele ore sau zile. Munca celor ce asigur prirnul ajutor este dusa la bun sfarit cand persoana rnit se afla sub ingrijire medical sigur, iar cadrele medicale cunosc cauza rnilor. Art.192 ABC-ul primului ajutor ABC-ul primului ajutor este o simpla prescurtare a ajutorului acordat n cazul unor rniri sau boli. Acesta se bazeaza pe nevoia de oxigen a organismului pentru pastrarea vietii. A vine de la Aer. Celelalte tratamente trebuie sa atepte daca pacientul nu poate respira, deoarece calea lor respiratorie este blocat. Calea respiratorie nseamn nasul i gura, gatul i esofagul pan n plmani. Dac aceasta este blocat, victima se sufoc i nu poate primi oxigen. Viata sa va mai dura doar cateva minute. Trebuie verificat dac calea respiratorie nu este deblocat de buci de mancare sau de vrsturi. Copiii se pot neca cu jucrii pe care le bag n gur, iar adultii se pot neca uneori prin cderea dintilor fali. O cale respiratorie blocat este indicat prin respiratie zgomotoas sau ntretiat, spum la gur sau la nas. n unele cazuri este necesar aezarea pe spate a persoanei, lsarea capului pe spate pentru ndreptarea la maxim a cii respiratorii i apoi extragerea corpurilor strine cu ajutorul degetelor. Art.193 Respiraia artificiala Daca rasuf1area (sau respiratia) se oprete, trebuie aplicata respiratia artificiala. Una dintre metode este respiratia gura la gura sau ventilatia. Se aeaza victima pe spate, cu capul lasat pe spate i se sufla aer in plamani.(Dei aerul expirat contine mai putin oxigen decat aerul proaspat, este suficient intr-o urgenta). Se repeta de aproximativ 10-15 ori la fiecare minut, pana cand persoana resuscitata incepe sa respire regulat. Exista cazuri in care respiratia gura la gura nu este recomandata i trebuie efectuata prin nas.... Spre exemplu, daca victima a inghitit accidental otrava sau acid, cel care acorda primul ajutor poate intra in contact cu ele, acestea cauzandu-i i lui probleme. Acest exemplu ilustreaza necesitatea instruirii celor ce acorda primul ajutor, de a nu se expune riscurilor, putnd deveni astfel ei nsi victime. O alta metoda de ventilatie artificiala este micarea bratelor victimei pentru a-i relaxa i contracta pieptul. Aceasta nu este att de eficienta ca tehnica gura la gura. Art.194 Inima i circulaia C vine de la circulatie. n cazul in care inima se oprete, sangele nu mai circula prin organism iar organele raman fara oxigen. Inima poate fi ranita intr-un accident sau se poate opri datorita unui oc. Sau poate fi bolnava, ca in atacul de cord provocat de o tromboza coronara (obturatia vaselor coronare ce iriga muchiului inimii). Semnele opririi inimii, sau ale unui atac cardiac, includ absenta respiratiei, a pulsului la incheietura mainii sau la gat, precum i largirea i dilatarea pupilelor.

Persoana care acorda primul ajutor poate mentine intr-o oarecare masur circulatia prin aplicarea masajului cardiac (comprimarea externa a pieptului). Aceasta implica aezarea victimei pe spate, i apasarea regulata pe partea inferioara a stemului. Apasarea provoaca ieirea unei cantitati de sange din inima, chiar sub stem. Cand presiunea asupra pieptului nu mai este exersata, inima se reumple cu sange. Aceasta tehnica trebuie altemata cu respiratie artificiala. Totui, in unele cazuri, poate provoca mai mult rau decat bine. Poate duce la ranirea victimei sau la stoparea activitatii unei inimi care bate foarte incet. Art.195 Cum gasim pulsul? La gitul victimei (artera carotida) : plimbati doua degete de-a lungul victimei catre marul lui Adam, intre trahee si musculatura laterala a gitului. Apasati gradat si ferm pina ce veti simti bataile pulsului ceea ce semnifica activitate cardiaca. Daca exista puls dar nu respira, efectuati manevra de respiratie gura la gura cu frecventa de 12 respiratii pe minut (o respiratie la 5 secunde). Daca nu exista puls, incepeti si masajul cardiac. Art.196 Masajul cardiac extern Intindeti victima pe un plan dur , fara denivelari; Capul sa fie la acelasi nivel sau mai jos putin decit corpul; Ingenuncheati linga victima; cu 2 degete, localizati marginea inferioara a coastelor ; Plimbati degetele de-a lungul coastelor catre mijlocul pieptului pina la adincitura data de unirea coastelor; Asezati o palma la 2 latimi de deget deasupra lor si aduceti si cealalta palma peste prima impletindu-le degetele; NU lasati degetele sa se sprijine pe coaste! Impingeti in jos cutia toracica pina la o adincime de 4-5 cm de 15 ori; Apoi efectuati doua expiratii; Efectuati 4 cicluri complete de 15 compresiuni si 2 expiratii. Verificati daca a aparut pulsul semnifica reluarea activitatii cardiace; Daca nu a aparut pulsul continuati RCP pina la sosirea echipei medicale. Art.197 Sngerari, hemoragii i ocuri Dup felul vasului sanguin care sngereaz, hemoragiile pot fi externe, interne sau exteriorizate (curgerea sngelui din nas). Hemoragia extern arterial se recunoate dup sngele de culoare roie deschis care nete n ritmul btilor inimii, iar hemoragia extern venoas dup sngele de culoare roie nchis care curge continuu. Ambele hemoragii se opresc prin compresie digital, deasupra rnii la artere sau sub ran la vene, prin ndoirea membrelor din ncheieturi sau prin aplicarea garoului. n cazul aplicrii garoului, la o hemoragie produs la un membru inferior sau superior, se va proceda astfel: garoul se aplic pe un tifon sau o bucat de pnz, mai sus sau mai jos de plag, dup cum hemoragia este arterial sau venoas; strngerea garoului se face pn cnd pielea membrului respectiv devine palid iar pulsul arterial la nivelul lui nu se mai simte; pentru a nu produce gangrenarea membrului, (moartea esuturilor lipsite de snge), garoul se menine strns 1,5 2 ore, apoi se desface pentru puin timp i se leag din nou; n apropiere garoului se ataeaz un bilet pe care se scrie ora i minutul cnd s-a aplicat pentru a fi cunoscut de organele sanitare.

 La hemoragiile de abdomen, torace, cap, unde nu se poate aplica garoul, se vor folosi pansamente compresive (bandaje puternic strnse). Hemoragia intern, care se manifest att prin dureri localizate, ct i prin starea general grav, impune de extrem urgen transportarea bolnavului, nfurat n pturi, la cel mai apropiat spital. n cazul hemoragiei la nas accidentatul va fi culcat pe spate, i se desface cmaa la gt, se vor pune pe nas comprese cu ap rece, i se vor strnge nrile cu degetele, apoi se va introduce n nas un tampon de vat sau tifon steril mbibat cu ap oxigenat. Sangerarea abundenta este o privelite inspaimantatoare. Daca aceasta continua, iar victima pierde o cantitate mare de sange, ea poate intra in stare de oc - care poate duce la moarte. (ocul medical este diferit de cel emotional provocat de veti proaste.). Persoana ce se afla in stare de oc are fata i pielea palida, rece i umeda la atingere. De asemenea, aceasta respira intens, iar bataile pulsului sunt foarte rapide. jn acest caz este importanta tinerea victimei la caldura precum i acordarea urgenta a ajutorului medical. Art.198 ntrebuinarea pasamentelor: Daca se formeaza un cheag de sange la o rana, aceasta trebuie lasata sa se cicatrizeze. Daca nu, sangerarea trebuie oprita prin presarea unui pansament dintr-o bucata de material curat asupra ranii. Daca sangele se scurge prin pansament, un altul va fi pus deasupra. Pansamentele trebuiesc fIxate cu ajutorul unui bandaj, unei earfe sau al unui alt obiect aflat la indemana, pana cand victima ajunge la spital. Frigul ajuta la coagularea sangelui, deci a bucata de gheata poate fi benefica. La nevoie se pot folosi pungi cu mazare sau cu cartofi pai inghetati de la congelator! Amintiti-va de asemenea sa ridicati partea ranita a corpului, astfel incat aceasta sa se afle asupra nivelului inimii. Aceasta impiedica afectarea, de catre gravitatie, a curgerii sangelui. La o sangerare a nasului, pacientul se aeaz cu capul inainte i se apasa asupra partii inferioare a nasului timp de zece minute. n acest. timp, va respira prin cavitatea bucal, scuipand eventualele cantiti de sange ce se strecoar n aceasta. Dac nasul continu s sangereze, se repet procedura. Din nou pot fi de ajutor pachetele cu ghea, cum ar fi cuburi de ghea ntr-o pung de plastic curat, aplicate pe portiunea superioara a nasului. Cand sangerarea ia sfrit, nasul nu trebuie ciupit sau suf1at timp de cateva ore, pan cand vasele de sange sparte se refac. Dac sangerarea continu i dup o jumtate de or, pacientul necesit ngrijire medical. Art.199 Fracturi i luxaii Un os rupt, o fractur, se identific uor doar dac o portiune a acesteia iese prin piele, sau zona n care se af1 este deformat. La acestea se adaug durerea, umf1turile, contuziile i incapacitatea de a mica zona respectiv. Tot felul de obiecte ingenioase pot fi folosite la sustinerea osului rupt, cum ar fi o coada de matura legat de-a lungul unui picior rupt, sau o umbrel fixat la un brat rupt. O persoan grav ranit nu trebuie micat dect n cazul unor pericole ce i-ar putea afecta viata, cum ar fi incendii sau explozii. n majoritatea cazurilor, este suficient sprijinirea pacientului cu ajutorul unor perne sau obiecte de imbrcminte, asigurandu-i caldura i protecie pan la sosirea ambulantei. Toate fracturile necesita atentie medical. Este bine s nu i se dea pacientului de mancat sau de but, deoarece s-ar putea ca rnitul s aib nevoie de operatie sub anestezie general, iar mancarea i butura consumata recent ar putea-o ntarzia. Fracturile pot fi nchise, atunci cnd pielea i muchii rmn nevtmai, sau deschise atunci cnd acestea sunt nsoite de rni.

Se interzice rnitului orice micare a membrului traumatizat, care va fi imobilizat cu ajutorul unor atele mbrcate n vat. Atelele se aplic astfel nct s nu apese pe fractur, ci numai s mpiedice progresarea ei. Atelele aplicate vor depi cele dou articulaii vecine fracturii, fixndu-se cu fii de tifon sau pnz. n cazul unui membru superior fracturat acesta se poate lega de corp cu fii de tifon.Un membru inferior fracturat se poate imobiliza provizoriu de cel sntos. ncercarea de ndreptare a fracturii sau tragerea de membrul fracturat sunt interzise. n cazul unor fracturi deschise, se va aplica imobilizarea membrului fracturat cu atele, dup ce sau luat msurile de prim-ajutor indicate pentru rniri sau hemoragii. La fracturile cutiei craniene provocate de lovituri la cap sau de cderea n cap se vor aplica compresii reci. n cazul fracturii coloanei vertebrale, care se produce de obicei n cazul cderilor de la nlime, accidentatul va fi culcat pe spate pe o scndur dreapt, se va lega cu chingi de aceasta n zona picioarelor, a bazinului i a pieptului ca s nu cad n timpul deplasrii i va fi transportat imediat la spital. Pentru transport nu se va folosi o targ de pnz, pentru a nu menine accidentatul n poziie curbat, ntruct se poate seciona mduva spinrii provocnd paralizii ale membrelor sau chiar moartea. Readucerea sau ndreptarea unei luxaii va fi fcut numai de ctre medic i nu de ctre persoana care acord primul ajutor. Art.200 Arsuri Arsurile pot fi provocate de foc, metale nclzite sau alte substante, dar i de soare, de contactul cu electricitatea i unele chimicale. Oprirea este o arsur cauzata de lichide fierbinti, cum ar fi apa fiarta sau grsime prjita. Gravitatea arsurilor i opririlor variaz de la o nroire uoar a pielii pan la pierderea ei i a straturilor de dedesubt. Arsurile extinse sunt cauza unor serioase urgente de prim ajutor. n general, dac arsura nu a crpat pielea, zona respectiv trebuie rcorita imediat. O metod este tinerea zonei arse sub un jet de ap rece, curata. Orice bucti de material ars lipit de piele nu trebuie atinse pan la sosirea unor ajutoare specializate. Arsurile cauzate de electricitate pot provoca contracia muscular, sau chiar stopa btaile inimii. Este important ca persoana ce acord primul ajutor s se asigure c electricitatea a fost oprita i nu mai exista contact ntre pacient i aparatul electric. n caz contrar, n momentul in care atinge persoana electrocutata, i acesta se afla in pericol de electrocutare. arsuri de gradul I se prezint sub forma unei nroiri a pielii, fr s fie nsoite de bici sau plgi; arsuri de gradul II afecteaz n special derma i epiderma, prezentndu-se sub form de bici pline cu lichid i cu dureri mari; arsuri de gradul III se prezint sub forma distrugerii esuturilor n profunzime (pielea, muchii, nervii i vasele sanguine).Din cauza distrugerii nervilor, aceste arsuri sunt mai puin dureroase dect cele de gradul II, ns mult mai periculoase. Gravitatea accidentului este n funcie nu numai de gradul arsurii sau de durata de acionare a agentului care a provocat-o ci i de suprafaa corpului afectat de arsur. Dac arsurile se ntind pe mai mult de 30 % din suprafaa pielii, ele pot fi mortale.

Ungerea arsurilor cu diverse alifii, uleiuri, vaselin este contraindicat.Arsurile ochilor provocate de un arc electric se trateaz n prima urgen cu comprese reci de acid boric, dup care accidentatul este dus imediat la medicul oftalmolog. Art.201 TRATAMENT DE URGENTA 1. Daca victima este in flacari stingeti flacarile cu o patura, prosop, etc. 2. Verificati si asigurati-va ca victima respira; 3. Asezati o haina racita sau apa rece (NU gheata) pe arsuri; 4. Acoperiti zonele arse cu pansamente groase si sterile (NU VATA), sau cu un cearceaf curat, servet, fata de perna etc; 5. Chemati o ambulanta de urgenta!!! 6.Tineti victima intinsa la orizontala daca sunt arsuri ale fetei sau gitului. 7.Ridicati miinile sau picioarele cu arsuri mai sus decit nivelul inimii, NU permiteti victimei sa umble pe jos; 8.Verificati daca respira si mentineti caile respiratorii deschise; 9.Mentineti o temperatura confortabila invelind victima cu o haina sau o patura; 10.Dati victimei (dupa 2 ore) apa sau solutie usor sarata si bicarbonat de sodiu (1 l-ta sare si1/2 l-ta bicarbonat de sodiu la 1 L de apa rece) ; 11. NU dati lichide daca este inconstienta, are convulsii, are leziuni la cap, abdomen sau vomita; 12.NU dati victimei alcool !!! 13.Calmati si incurajati victima. Art.202 ARSURILE CHIMICE: TRATAMENT DE URGENTA: Spalati repede zona arsa cu mari cantitati de apa timp de cel putin 5 minute, dar NU folositi un jet puternic de apa; Continuati sa udati zona in timp ce indepartati hainele; Dupa spalarea sub apa urmati instructiunile inscrise pe eticheta substantei chimice care a produs arsura; Acoperiti arsura cu un bandaj curat; Solicitati asistenta medicala dar efectuati operatiunile de mai sus; NU aplicati unguente sau remedii casnice! Art.203 Asfixia Unele substane toxice folosite sau produse n industrie pot provoca asfixia, care este o stare de tulburare a organismului din lipsa oxigenului. SIMPTOME: -1.Bolnavul respira convulsiv sau zgomotos; -2.Bolnavul duce mina strinsa la git; -3.Victima nu poate vorbi; -4.Victima are dificultati de respiratie si incepe sa tuseasca; respiratia se poate opri; -5.Pielea devine palida, alba, vinetie sau albastra; -6.Victima are un aspect speriat; -7.Se poate instala inconstienta. Ea poate avea urmtoarele cauze: proporie redus de oxigen n atmosfera mediului nconjurtor; obturarea cilor respiratorii, inflamarea plmnilor, paralizia muchilor respiratori etc.

Art.204 Sufocarea Se manifest printr-o respiraie grbit, ngreuiat. Dac substana care a produs sufocarea este iritant (produs de clor, bioxid de sulf etc.) accidentatul are usturimi n piept, dureri i tuse puternic. n prima urgen acestuia i se administreaz oxigen, iar pentru potolirea tusei i durerilor se aplic comprese calde pe piept i pe gt i i se d accidentatului s bea nghiituri mici de ceai fierbinte. Unui accidentat care se sufoc i respir des i violent, nu i se face imediat respiraia artificial, ci numai dup ce respiraia devine neregulat sau se oprete cu totul. n cazul unui asemenea accident, se va apela de urgen la intervenia medical specializat. Art.205 Degerturi Degerturile pot aprea din cauza lucrului pe timpul iernii la temperatur foarte sczut, sub 0C, cu minile neprotejate de mnui cu extremitile membrelor superioare sau inferioare umede, dac se manipuleaz materiale metalice etc. Nu se recomand masarea sau fricionarea zonei degerate cu zpad ci va fi protejat de traumatisme i infecii i de expunere la o surs de cldur. Primul ajutor recomandat este transportarea accidentatului ntr-o camer, cufundarea membrului degerat ntr-un recipient cu ap avnd temperatura camerei, la care se adaug cte puin ap mai cald, pn se ajunge la temperatura de 37o C, cea a corpului omenesc. Aceasta operaie se face cu condiia ca membrul astfel nclzit s nu mai fie expus n timpul transportrii accidentatului la spital la un nou nghe, care ar avea rezultate foarte grave. Este de preferat ca accidentatul s fie transportat imediat i repede la spital fr a i se face n prealabil dezghearea membrului degerat. Art.206 Electrocutarea n toate cazurile, rapiditatea n intervenie i n aplicarea primului ajutor este hotrtoare n reuita aciunii de reanimare a accidentailor prin electrocutare. S-a apreciat c ansele de salvare sunt de 95 % dac primul ajutor se acord n primul minut dup ntreruperea respiraiei, de 50 % n primele 4 minute, de 1 % la peste 6 minute i nule dup 8 minute cnd funciile vitale i nceteaz activitatea i survine decesul. n consecin, n cazul electrocutrii nu trebuie ateptat sosirea personalului medical, ci trebuie efectuat imediat respiraia artificial, care poate fi salvatoare. n primul rnd trebuie ntrerupt aciunea curentului electric asupra victimei, scondu-se de sub tensiune partea de instalaie electric cu care ea se gsete n contact. Cnd aceast manevr nu se poate face suficient de repede, se va proceda imediat la deconectarea forat a instalaiei cu mijloace ce se pot improviza de la caz la caz, ns cu precauiile necesare ca nu cumva nsui salvatorul s devin la rndul su victim a electrocutrii. Astfel, se taie conductoarele electrice sau se nltur obiectul metalic sub tensiune care vine n contact cu accidentatul, dar numai cu unelte cu mnere izolate. Instalaiile aeriene cu conductoare neizolate se pot scoate forat de sub tensiune prin scurtcircuitarea lor i punerea la pmnt, dup care nu se va atinge cablul sau priza de pmnt. La curentul de nalt tensiune, peste 600V, accidentatul nu va fi atins dect dup ce curentul a fost ntrerupt. Pentru a nu se pierde secunde preioase acordarea primului ajutor se face la locul accidentului, transportarea accidentatului n alt loc se va face numai dac pe acest loc pericolul de electrocutare continu s amenine pe accidentat i pe salvator sau exist alte pericole, ca explozii sau intoxicaii.

Dac accidentatul a fost surprins lucrnd la nlime (pe stlpi, scri sau schele), pentru a se preveni agravarea vtmrii prin cdere se va aeza un aternut din materiale moi (pturi, plase, saltele, paie etc.), n aa fel nct s se poat amortiza ocul produs prin prbuirea victimei. Art.207 Otraviri Otravurile, drogurile periculoase i alte substante chimice pot patrunde n organism in diferite moduri: inghitire, inspiratie, injectare sau prin mucatura unor insecte sau a altor animale veninoase. Tratamentul mpotriva otravirii este dificil, deoarece persoana ce acorda primul ajutor nu poate sa tie cata otrava este implicata i nici cat este de puternica. Este importanta solicitarea ajutorului medical de urgenta sau primirea de instructiuni prin telefon. Exista sectii ale unor spitale i clinici n care pacientilor li se adrninistreaza un antidot ce neutralizeaza otrava. Art.208 OTRAVIREA CU CIUPERCI Apare dupa consumul unor anumite ciuperci de padure. SIMPTOME: -Dureri abdominale; -Diaree; -Varsaturi; -Dificultati de respiratie; -Transpiratii; -Salivare abundenta; -Lacrimare; -Ameteala. Simptomele pot aparea in interval de 24 de ore, in functie de soiul ciupercii si de cantitatea consumata. Simptomatologia difera si ea in functie de soiul de ciuperci consumat. TRATAMENTUL DE URGENTA Sunati un medic pentru a obtine instructiuni! Daca nu a vomitat incercati sa provocati varsatura- cu 2 linguri de sirop de ipeca apoi 1-2 pahare cu apa sau lapte; Nu dati mustar sau sare de bucatarie; Provocati varsatura prin atingerea fundului gitului cu degetele sau cu o coada de lingura; Daca ati provocat varsatura tineti victima cu fata in jos si capul mai jos decit restul corpului; Solicitati de urgenta asisten medicala !!! Art.209 Abuzul de droguri DEFINITIE:- folosirea regulata sau excesiva a unei substante care depaseste standardele de practica medicala sau nevoile medicale. Reprezinta de obicei o dependenta fizica sau psihica fata de substanta respectiva. EFECTE: -deprimarea sau stimularea activitatii SNC. INDICII:- lentoare extrema sau activitate excesiv de dinamica; -urmele intepaturilor de ac pe brate sau pe alte parti ale corpului; -obiecte asezate la vedere: ace, pastile, picuratoare de ochi, lingurite, pipete, capsule, baloane de sticla, creuzete, etc. TRATAMENT medical specializat; PRIMUL AJUTOR -scurta evaluare a situatiei, eventual sunati dupa ajutor;

-asigurati-va ca respira; -victima constienta: intrebati ce drog a consumat, cantitatea, cind a luat ultima doza? -provocati-i voma (drog per os); -victima poate fi agresiva atentie ! Art.210 Alcoolul ETANOLUL-partea activa sau toxicadin bauturile alcoolice ce poate determina INTOXICATII!!!... Incetineste sau deprima activitatea SNC. Deterioreaza rationamentul. Pare sa actioneze ca un stimulent dar este de fapt un deprimant al SNC. SUPRADOZAREA-SIMPTOME: -lipsa de coordonare; -vorbire neclara; -respiratie anormala; -inconstienta; -posibila coma; -striuri rosii pe albul ochilor; -miros de alcool. TRATAMENT DE URGENTA: -daca pare sa doarma si poate fi trezit nu necesita tratament imediat; -daca este inconstient se mentin caile respiratorii deschise; - cereti asisten Art.211 Deprimantele: DEFINITIE: incetinesc sau deprima activitatile SNC, timpul de reactie si coordonarea, vorbirea, auzul, perceptia; INCLUD: bauturile alcoolice, narcoticele, sedativele, droguri pe baza de canabis, tranchilizante deprimante; EX: morfina, somnifere, codeina, fenobarbital; Opiu, heroina, marihuana, hasis. SUPRADOZAREA: Comportament de betiv; Vorbire neclara; Somn---> coma; Respirarie superficiala; Puls incetinit; Temperatura scazuta; Transpiratii abundente; Muschi foarte relaxati; Pupila foarte mica. TRATAMENT DE URGENTA: 1. Mentineti caile aeriene deschise, resuscitare respiratorie si circulatorie; 2. Tineti victima treaza, lovindu-i usor fata cu un prosop ud, rece, sau cu o cirpa; 3. Tineti victima de vorba,daca se poate; 4. Calmati si incurajati victima; !!! 5. Solicitati imediat asisten medicala!

Art.212 Substane halucinogene EFECT: altereaza perceptia realitatii; EXEMPLU: LSD, muscalina si psilocibin (din ciuperci), amfetamine, alti stimulenti, ingredientul activ din marijuana si hasis. SUPRADOZAREA-SIMPTOME: 1. Iluzii; 2. Halucinatii, viziuni; 3. Bataile inimii accelerate; 4. Cresterea tensiunii arteriale; 5. Pupile marite; 6. Fata rosie; 7. Lipsa controlului emotional (accese de ris sau plins neadecvate situatiei; 8. Depresie (aspect trist, miscari si vorbire lenta); 9. Panica, teama, tensiune; 10. Diverse grade de constienta; 11. Dezorientare; 12. Scaderea memoriei recente. TRATAMENT DE URGENTA: 1. Asigurati-va ca victima nu-si poate provoca singura vreun rau si nu-i poate agresa pe altii; 2. Incurajati victima si duceti-o intr-un loc linistit; 3. Nu faceti miscari rapide in fata victimei. 4.Vorbiti-i pe un ton calm si nu-i intoarceti spatele pentru ca s-ar putea sa incerce sa va atace; 5. !!! Solicitati imediat asisten medicala! Art.213 Stimulante EFECTE: cresc sau activeaza functiile SNC ce controleaza activitatea psihomotorie; INCLUD: toate stimulantele, inhalantele si tranchilizantele antideprimante; EXEMPLE: cocaina, cleiul, lacurile si vopselele, solventii acestora, benzina, kerosenul, acetona. SUPRADOZAREA: 1. Activitate exagerata; 2. Comportament ageresiv; 3. Confuzie mentala; 4. Dezorganizare; 5. Repetarea unei activitati la nesfirsit; 6. Irascibilitate; 7. Teama; 8. Suspiciune; 9. O supraevaluare a capacitatilor personale. TRATAMENT DE URGENTA: 1. Apropiati-va cu grija de victima; 2. Mentineti caile aeriene libere. Efectuati resuscitare respiratorie si circulatorie daca este necesar; 3. Solicitati asistenta medicala; 4.Feriti victima de a-si face singura vreun rau. Art.214 Intoxicaii

Primul ajutor n cazul intoxicaiilor prin ingerare de substane nocive const n a provoca accidentatului vomitri, prin introducerea unui deget n gt, dup ce i s-a dat s bea ap cald, n care s-a dizolvat sare sau mutar. n cazurile de intoxicaii n industrie, dac se cunoate precis natura substanei toxice, se va proceda aa cum se indic n trusa sanitar, administrndu-se antidotul respectiv. n cazul intoxicaiilor cu oxid de carbon, care au loc de obicei cnd se folosesc n mod imprudent sobe cu crbuni, aparate de nclzit sau de iluminat cu gaze, etc., primul ajutor const n scoaterea accidentatului din mediul nociv la aer curat, plmuirea feei, friciuni energice ale corpului, aspiraie de amoniac, respiraie artificial, iar dac i revine, pn la sosirea asistenei medicale, i se d s bea cafea fierbinte sau ceai concentrat. n toate cazurile de intoxicaii, accidentatul va fi trimis imediat la unitatea medical, dup acordarea primului ajutor. Art.215 Leinul (Lipotimia) Leinul este provocat de cauze diverse, ca: temperaturi ridicate, degajri de gaze etc. Primul ajutor const n aezarea accidentatului culcat cu capul mai jos dect corpul i cu picioarele puin ridicate, spre a favoriza afluxul sngelui spre creier i se desface gulerul, cravata, centura, etc. Accidentatul trebuie ndeprtat de zona n care acioneaz agenii nocivi iar n jurul lui se va crea un spaiu liber ct mai ventilat. Se procedeaz apoi la diverse operaii care pot produce excitaia reflex a centrilor respiratori i circulatori: se plmuiesc faa i membrele cu palmele sau cu un prosop ud, se fricioneaz energic tot corpul, se apropie de nri amoniac, eter sau oet, iar dac ncepe s-i revin i se d pacientului s bea buturi calde (ceai cald, cafea etc.) Dac revenirea din starea de lein ntrzie, se va aplica metoda respiraiei artificiale i se va apela de urgen la intervenia medical de specialitate. Art.216 Achii intrate in piele Spalati-va pe miini si spalati zona din jurul ranii cu apa si sapun; Fierbeti un ac de cusut si o pensa timp de 5 minute sau tineti-le in flacara pentru a se steriliza; Daca aschia iese in afara extrageti-o cu penseta tragind-o sub acelasi unghi sub care a intrat in piele; Daca nu este infipta prea adinc sub piele si se poate vedea indepartati usor cu un ac pielea din jurul ei si trageti aschia cu cu pensa sub acelasi unghi de intrare; Stoarceti rana usor pentru a provoca o usoara singerare sau spalati rana sub apa curata; Daca aschia este prea adinca solicitati asisten medicala si vaccin antitetanic; Dupa extractia ei si spalare aplicati un bandaj steril; Urmariti aparitia oricarui semn de infectie !!! Art.217 Contracturi, ntinderi Apar ca rezultat al suprasolicitarii unui muschi CE ESTE DE FACUT? 1. Puneti imediat zona respectiva in repaus; 2. Aplicati gheata sau comprese reci pe zona respectiva; 3. Dupa 24 de ore puteti aplica comprese umede caldute pe zona afectata; 4. Daca este posibil ridicati zona contractata; 5. Solicitati asistenta medicala daca durerea este intensa si zona se mareste de volum Art.218 Crampe i dureri musculare

 Durerile musculare: sunt frecvente si de obicei nu reprezinta un periol, sunt cauzate de o stare tensionala, infectii, oboseala, exercitii fizice mai intense. Masati cu blndete zona, aplicati comprese caldute sau faceti o baie calda. ! Orice durere musculara intensa si prelungita trebuie adusa la cunostinta medicului ! Crampele musculare pot fi foarte dureroase si apar mai frecvent noaptea. Pot fi consecinta unui efort mai intens sau unei pozitii incomode Masajul zonei este deseori eficient. Caldura este de obicei folositoare. Art.219 Cucuie i umflturi Orice cucui aparut in urma unei lovituri la nivelul capului poate fi o problema serioasa si necesita supraveghere medicala. TRATAMENT DE URGENTA: 1. Puneti comprese reci sau o punga cu gheata pe zona afectata; 2. Solicitati asistenta medicala daca este insotit de hemoragie la nivelul urechii, nasului sau gurii, de inconstienta, dureri de cap intense, vorbire neclara, convulsii, varsaturi intense, dificultati in respiratie, inegalitate pupilara, schimbare de personalitate; 3. Controlati stare victimei sau treziti-o la fiecare ora in primele 2 ore , la 2 ore in urmatoarele 24 ore, si la 8 ore in urmatoarele 24 ore; 4. Solicitati consult medical! Art.220 Pozitia de revenire O persoana n stare de incontienta trebuie supravegheata in cazul in care vomeaz, pentru a nu i se bloca caile respiratorii. Pozitia recomandata este ezarea pe o poriune a pieptului i pe aceei latura a corpului, cu capul pe aceasta parte, cu bratul de jos indreptat la spate i celalalt indoit, cu pa1ma langa fata. Piciorul de jos sta drept, iar cel de sus indoit, ajungand cu talpa n dreptul genunchiului celuilalt picior. Aceasta este pozitia de revenire, des folosita in acordarea primului ajutor. Din fericire, tipul de prim ajutor cu care ne confruntam n general este aplicarea unui plasture pe un deget taiat, sau folosirea lotiunii mpotriva arsurilor solare. Dar este n interesul nostru sa incercam sa prevenim accidentele i sa fim pregatiti n caz de urgenta. Art.221 Amputaia accidentala ESTE O MARE URGENTA !!! NECESITA DE URGENTA ASISTEN MEDICALA !!! Prima grija se refera la victima; A doua grija este legata de membrul amputat care in unele cazuri se poate reatasa. SIMPTOME: -Hemoragie, slabiciune, ameteala, varsaturi, stare de soc, fracturi, inconstienta. TRATAMENTUL DE URGENTA: Mentineti c. a. libere, efectuati resuscitare daca este necesar; Tratati hemoragia; Tratati socul; Daca victima varsa intoarceti-i capul intr-o parte; Solicitati de URGENTA asistenta medicala !!! INGRIJIREA MEMBRULUI AFECTAT: 1. Asezati-l intr-un sac de plastic curat sau orice recipient curat si inchis; 2. Impachetati sacul de plastic in gheata pe dinafara; 3. Sunati la spital sa anuntati ca sositi cu un accidentat cu amputatie !!!

Art.222 Rniri accidentale Orice ran poate fi uor infectat cu microbi aflai pe pielea victimei, n aerul din mediul nconjurtor, n pmnt, pe minile salvatorului, sau pe un pansament necorespunztor. nainte de orice intervenie salvatorul trebuie s se spele bine pe mini cu ap i spun sau se va unge cu tinctur de iod. Se cur apoi pielea din jurul rnii accidentatului, prin splare (de preferat cu ap fiart i rcit) i se dezinfecteaz cu alcool, tinctur de iod, eter, benzin, bromocet sau ap oxigenat la o sngerare abundent. Se va respecta direcia de curare dinspre marginea plgii nspre afar pentru a nu introduce n ran corpuri strine. Pentru a se evita formarea puroiului, splarea rnii propriu-zise cu ap sau cu alte substane, presrarea diferitelor prafuri, ungerea cu alifii, ca i ndeprtarea cheagurilor de snge sunt interzise. Se va da atenie deosebit rnilor murdare de pmnt, a celor cauzate de materiale metalice ruginite, deoarece prezint pericolul mbolnvirii de tetanos. n cazul unor rniri uoare se face o splare cu soluie slab antiseptic, cu rivanol sau ap oxigenat, dup care se procedeaz la aplicarea unui pansament format din dou-trei comprese sterile peste care se pune vat i se execut nfarea n tifon. Dup pansare, accidentatul va fi transportat la cea mai apropiat unitate medical. Corpurile strine care ptrund sub pleoape se ndeprteaz uor, cu un tampon de vat sau tifon sau prin splarea ochiului cu un jet de acid boric sau de ap curat, fiart anterior, jet ndreptat dinspre colul de la tmpl al ochiului spre colul interior, spre nas. Dac astfel nu se reuete nlturarea corpului strin, accidentatul va fi transportat imediat la medicul oftalmolog. Art.223 PANSAMENTELE: Un pansament sau o compresa se aplica direct deasupra ranii, cu scopul de a opri o hemoragie, de a absorbi secretiile unei plagi si de a proteja rana de contaminarea cu germeni microbieni. Deoarece se aplica direct pe plaga trebuie sa fie steril. Daca nu avem la indemina pansament steril, se poate folosi o batista proaspat spalata si calcata, o fata de perna, un cearceaf sau o alta bucata de pinza curata si calcata. Leucoplastul, alte materiale care lasa scame, vata, NU se aplica direct pe plaga! Trebuie sa fie suficient de mare pentru a acoperi plaga, si a-i depasi marginile cu cel putin 2,5 cm. Art.224 BANDAJELE: Sunt bucati de material ce fixeaza un pansament sau o atela . Pentru a-si indeplini rolul trebuie aplicat in asa fel incit sa fie confortabil si nu prea strins. Cind aplicati un bandaj pe mina, brat sau picior, lasati degetele la vedere, in asa fel incit sa se poata vedea sau simti semne precum: umflarea, coloratia livida ori vinata (cianotica), racirea pielii semne ce apar daca bandajul este prea strins ! Trebuie sa largiti bandajul imediat!!! Art.225 TIPURI DE BANDAJE I Bandaje rectangulare: -combinatie de pansament si bandaj in acelasi ambalaj; -in cazuri de taieturi simple, zgirieturi. II Bandaje adezive sub forma de fluture si leucoplast - in scopul mentinerii marginilor plagii apropiate; -in tratarea ranilor mici taiate. -bucati mici de leucoplast folosite III Fasa de tifon:

-pote fi folosita pentru majoritatea partilor corpului; -poate fi improvizata dintr-o fisie curata de material textil. Se foloseste : -bandajul circular; -bandajul in forma de opt; -bandajul degetelor. IV Bandajul triunghiular: -folosit ca esarfa, pentru cap, sau in forma de opt. Art.226 ATELELE: Se folosesc pentru a imobiliza o regiune ranita. Atenueaza durerea prevenind aparitia socului. Pot fi usor improvizate. Trebuie sa se intinda deasupra si dedesubtul zonei lezate. Intre atela si piele trebuie sa se puna un capitonaj din bucati de pinza, prosoape sau paturi. Pot fi fixate cu orice materiale aflate la indemina. ! NU fixati prea strins atelele pentru a nu stingheri circulatia singelui