PERIOADELE DEZVOLTRII CREsTEREA sI DEZVOLTAREA Puericultura = cresterea copilului (puer = copil; cultura = crestere) Puericultura ne nvata cum putem

asigura cresterea si dezvoltarea normala somatica si psihica a copilului n vederea mentinerii starii de sanatate a populatiei. Puericultura reprezinta latura profilactica a pediatriei; ea ne nvata fiziologia copilului normal, particularitatile metabolismului la diverse vrste, mecanismul cresterii, nutritia si alimentatia. Viata copilului ncepe odata cu fecundatia ovulului care are loc ntre a 12-a si a 14-a zi a ciclului menstrual. Viata prenatala (intrauterina) cuprinde 3 perioade: 1) perioada embrionara - 3 luni - organogeneza rapida; se subdivide n 2 perioade:

a) blastogeneza - 2 saptamni; b) embriogeneza - de la 2 saptamni la 12 saptamni. 2) perioada fetala precoce (trim. II de sarcina) - se desavrseste organogene 15515n138p za; 3) perioada fetala tardiva (trim. III de sarcina) - perfectionarea maturizarii histologice si biochimice a fatului. Perioada post-natala "copilaria post-natala" cuprinde: 1) mparte n: Prima copilarie - de la nastere pna la 3 ani (se termina dentitia de lapte) care se

a) perioada de nou-nascut - corespunde primelor 28 zile de viata si are cteva particularitati: crestere rapida staturo-ponderala; existenta unor fenomene caracteristice: scaderea fiziologica n greutate, icterul fiziologic, criza genitala, febra de sete, infarctele uratice, albuminuria fiziologica, meconiul; slaba dezvoltare a scoartei cerebrale si deci si a functiilor de relatie cu predominenta centrilor subcorticali;

importanta imunitatii transmisa transplacentar; deficienta functiilor de bariera a pielii si mucoaselor; tendinta infectiilor de a mbraca aspect septicemic; patologia dominata de malformatii congeniatle si afectiuni legate de actul nasterii (traumatisme, infectii).

b) perioada de sugar (28 zile - 1 an) cu urmatoarele particularitati: cresterea staturo-ponderala continua n ritm rapid; dezvoltarea treptata a functiilor de relatie; dezvoltarea functiei locomotorii care largeste sfera de cunoastere a copilului; aparitia primului sistem de semnalizare; aparitia dentitiei si dezvoltarea functiei digestive care permit diversificarea alimentatiei; dezvoltarea imunitatii active proprii cu reducerea rolului imunitatii transplacentare; patologia dominata de boli ale aparatului respirator, digestiv, ale urechii medii.

c) perioada de copil mic (anteprescolar) 1-3 ani: ncetinirea ritmului de crestere; modificarea proportiilor dintre cap, trunchi si membre; completarea primei dentitii; desavrsirea functiei motorii; formarea reflexelor conditionate - cuvntul capata valoarea unui nou sistem de semnalizare

Prima copilarie este caracterizata printr-o functie de nutritie intensa ceea ce explica cresterea accentuata si dependenta de mediul nconjurator, ceea ce determina necesitatea unor ngrijiri speciale. 2) Copilaria a 2 a (3 - 6-7 ani - prescolar) - dentitia de lapte complet aparuta - ncep sa apara primii dinti definitivi:

dezvoltarea complexa a S.N.C. si implicit a gndirii, vorbirii, locomotiei, ceea ce duce la cresterea independentii copilului; ritm de crestere mai lent; patologia dominata de boli contagioase, apar unele boli noi ca reumatismul articular acut, cardiopatiile cstigate, tuberculoza osteo-articulara.

3) Copilaria a 3 a (6-7 ani - pubertate) la fete pubertatea apare la 12 - 14 ani, iar la baieti la 14 - 16 ani. maturizarea zonelor corticale ale creierului, ncetinirea cresterii n prima parte a perioadei urmata de o accelerare n perioada prepubera; apar primii dinti definitivi; boli contagioase rare datorita imunizarii spontane (mbolnavire) sau provocate (vaccinari)

Pubertatea - corespunde aparitiei menarhei la fete si dezvoltarii functiei sexuale la baieti: se ncetineste ritmul cresterii staturale; se accelereaza cresterea n greutate; se modifica dimensiunile unor segmente - nfatisarea este armonioasa apropiata de cea a adultului.

Cresterea seculara - fenomen favorizat de conditiile socio-economice bune si de progresele realizate n domeniul nutritiei. Este vorba de o crestere progresiva a valorilor medii ale diferitilor indicatori antropometrici n special cei ai taliei si greutatii. Instalarea mai precoce a pubertatii la fete si ndepartarea vrstei menopauzei la femei. Copiii de astazi au valorile medii ale taliei si greutatii mai mari dect copiii de aceeasi vrsta de acum 50-60 de ani n urma. Aceasta schimbare n dezvoltarea copilului este denumita "tendinta secolului". CREsTEREA sI DEZVOLTAREA Cresterea reprezinta o acumulare continua prin care un organism si mareste substanta, masa sa. Odata cu cresterea se produce si saltul calitativ - dezvoltarea - diferentierea structurala si functionala, maturarea treptata a structurilor si functiilor organismului. Cresterea si dezvoltarea sunt rezultatul unui proces complex genetic, nutritional, socio-economic, cultural, dar n primul rnd constituie rezultatul procesului de asimilare care depaseste dezasimilarea.

Vom expune: legile cresterii; mecanismul cresterii; factorii care influenteaza cresterea.

Legile cresterii Molcianov a subliniat urmatoarele legi generale ale cresterii: 1) ritmul de crestere scade odata cu naintarea n vrsta; 2) ritmul de crestere accelerat n primul si al doilea an de viata, scade ulterior, se accentueaza prepubertar si scade din nou la stabilirea maturitatii sexuale; 3) cresterea si dezvoltarea nu se fac simultan n aceleasi proportii n ntreg organismul, diferite segmente cresc inegal; 4) variatiile de crestere oscileaza n cadrul unor limite fiziologice, fiind conditionate pe de o parte de substratul ereditar, iar pe de alta parte de influenta factorilor de mediu. Diferitele segmente ale corpului cresc variat de la nastere pna la vrsta adulta. Fiecare tinde spre un ciclu de schimbari care formeaza asa-zisa directie de dezvoltare. Aceste schimbari apar initial n regiunea cefalica si progreseaza catre extremitatea caudala a toracelui. La membre sensul dezvoltarii este proximo-distal. Aceste schimbari determina o crestere relativ importanta a partii inferioare a corpului, astfel ca mijlocul corpului este mereu cobort n jos. Pc la n.n. = 35 cm; la 1 an = 45 cm; la 2 ani = 48 cm; la 6 ani = 50 cm; 10 ani = 52 cm; 15 ani = 54-55 cm. Pc = T/2 10 ( 2) n luna II intrauterin - naltimea capului = din lungimea corpului; La n.n. - naltimea capului = din lungimea corpului; La 2-3 ani - naltimea capului = 1/5 din lungimea corpului; La 6 ani - naltimea capului = 1/6 din lungimea corpului; La 12 ani - naltimea capului = 1/7 din lungimea corpului; La 18 ani - naltimea capului = 1/8 din lungimea corpului;

Pt la n.n. = 34 cm. La 1 an = 44 cm; 2 ani = 48 cm; 4 ani = 50 cm; 6 ani = 55 cm; 12 ani = 65 cm;

I.P. = G reala/G ideala 0,90 - 1,10 - copil eutrofic 0,89 - 0,76 - distrofie gr.I 0,75 - 0,60 - distrofie gr II < 0,60 distrofie gr. III

I.N. = G reala/G ideala pentru talie

Raportul Quetelet = G (g) / T (cm) = 60 g/cm - la n.n. (sau pondo-statural) 120 - 130 g/cm - la 1 an

Raportul Manouvrier = T-B /B = 0,50 la n.n. si sugar 0,90 la pubertate 1 la adult

Indicele Pignet (sau de robusticitate) = T - (G (kg) Pt) = 17 la sugar - este un indice invers proportional ( cu ct este mai mic cu att copilul este mai slab dezvoltat). Indicele Ciulitkaia (sau al maselor musculare) = (3bcg)-T=20 la 2 luni 23-25 la 1 an Cresterea n lungime n viata intrauterina se afla: pentru primele 5 luni nmultind nr. lunii de sarcina prin el nsusi: L = V2 peste 5 luni - nmultind nr. lunii de sarcina cu 5: L=V x5 Creierul creste mult mai rapid n perioada fetala atingnd la nastere 25% din volumul creierului adult, n timp ce greutatea corpului atinge numai 5% din greutatea adultului. T la n.n. = 50 cm cu variatii ntre 47-55 cm. Cresterea n lungime este expresia cresterii scheletului. n timp ce greutatea poate fi modificata de cea mai mica tulburare digestiva, cresterea n lungime este mult mai greu influentata. De aceea se spune ca sugarul are vrsta taliei si nu a greutatii sale.

T = distanta de la vertex la plante; Dupa nastere sugarul creste n talie: luna I - 4 cm; luna II, III - 3 cm/luna; luna IV - 2 cm; Luna V - XII - 1 cm/luna Sau: 0 -3 luni - 3 cm/luna; 4 - 6 luni - 2 cm/luna; 7 - 12 luni - 1 cm/luna. ntre 1-2 ani creste cu aproximativ 1 cm/luna la 2 ani T = 80-82 cm. Peste 2 ani T se calculeaza cu ajutorul formulei lui Geldrich: T = 5xV + 80 (V=vrsta n ani) 1 an T = 70-72 cm

Cresterea n naltime are n general un caracter ondulant. Se pare ca exista o alternare regulata a perioadelor de "plenitudine" si "naltare": 1-4 ani - prima plenitudine; 5-7 ani - prima naltare; 8-10 ani - a doua plenitudine; 11-15 ani - a doua naltare.

Cresterea n lungime se opreste la fete ntre 20-22 ani si la baieti ntre 23-25 ani. De fapt ntre 19-20 ani la baieti si 17-18 ani la fete adaosul anual masoara numai ctiva mm. Cresterea ponderala Greutatea medie a n.n. la termen este 3000 g, cu variatii ntre 2500 - 4500g. Copiii cu Gn cuprinsa ntre: - 2500-2800 se numesc subponderali;

- peste 4500g se numesc supraponderali; sub 2500 g se numesc copii cu greutate mica la nastere.

Factorii care influenteaza greutatea fatului la nastere sunt: 1. factorul constitutional: robustetea mamei, pubertatea precoce; 2. factorul geografic: Gn mai mare n tarile nordice; n India, 1/3 din copii au Gn mai mica de 2500g; 3. alimentatia mamei; 4. sexul - Gn a baietilor este mai mare ca Gn a fetelor; 5. factor sezonier - vara Gn este mai mare dect iarna; 6. vrsta si paritatea mamei - ntre 28 - 35 ani, Gn este mai mare, apoi scade; 7. patologia genitorilor - mai ales boli materne: diabet, obezitate, etc. Dupa nastere, copilul scade n greutate n primele 4-5 zile cu 200-300g (7-10%) din greutatea sa, apoi n urmatoarele 4-5 zile ajunge la greutatea initiala. Aceasta se numeste scaderea fiziologica n greutate si se datoreste pierderilor necompensate prin eliminare de urina si meconiu, distructie de hematii si leucocite, dar mai cu seama regimului de foame si sete la care este supus n.n. n primele zile de viata. Sporul n greutate este: Lunar: lunile I, II, III, IV - 750g/luna =3000g; lunile V, VI, VII, VIII - 500g/luna=2000g; lunile IX, X, XI, XII - 250g/luna =1000g.

Greutatea la 1 an = 9000g. ntre 1-2 ani creste cu aproximativ 250g/luna. Greutatea la 2 ani = 12kg. Dupa vrsta de 2 ani se foloseste formula lui Herman: G = 2xV + 9 Kg (V = vrsta n ani)

Diferentele ntre greutatea baietilor si a fetelor persista pna la 10-11 ani cnd greutatea fetelor depaseste pe cea a baietilor (perioada prepubertara) - prima ncrucisare a curbelor ponderale. La 14-15 ani, greutatea baietilor depaseste pe cea a fetelor - a doua ncrucisare a curbelor ponderale. Mecanismul cresterii unui organism rezida n doua fenomene principale care se combina n cursul dezvoltarii si anume: hipertrofia (marirea de volum a celulelor) si hiperplazia (multiplicarea lor). n general ambele procese coexista si organismele cresc att prin multiplicare celulara ct si prin marirea de volum a fiecarei celule. n esenta, cresterea nseamna hipertrofie celulara, adica sinteza de proteina - si hiperplazie, adica multiplicare celulara. Cresterea se realizeaza prin trei mecanisme principale: proliferare celulara - epitelii, organe limfatice; hipertrofie celulara - muschi; diferentiere celulara - organe genitale, organe de simt, unele parti ale sistemului nervos.

Factorii de crestere sunt: endogeni, exogeni si patologici. Factori endogeni (hormoni). n prima parte a copilariei cresterea este influentata preponderent de hipofiza si timus. Pe masura reducerii activitatii timusului, creste cea a tiroidei. La pubertate actiunea gonadelor si suprarenalei devine de prima importanta. Tiroida - prin tiroxina si triiodotiroxina stimuleaza cresterea . Ambii hormoni maresc metabolismul bazal, intensifica oxidarile, maresc termogeneza. Tiroida actioneaza prin intermediul hipofizei. Tiroida si hipofiza determina cresterea numarului de celule. Tiroida, se pare ca ar fi singura glanda cu actiune asupra cresterii dintilor. n deficienta tiroidiana se produc ntrzieri n aparitia punctelor de osificare, scheletul nu se dezvolta, persista cartilajul de conjugare, iar proliferarea celulelor cartilaginoase este inhibata. Tiroida intervine si n dezvoltarea creierului, mai cu seama n dezvoltarea mentala si psihoafectiva. Hipofiza - cea mai importanta glanda care influenteaza cresterea, prin intermediul hormonului somatotrop secretat de celulele alfa, celulele eozinofile din hipofiza anterioara. STH-ul stimuleaza retinerea de azot, potasiu, fosfor, sugernd un anabolism proteic nsemnat. Provoaca si retinerea de sodiu. STH-ul stimuleaza sinteza de proteine, intensifica catabolismul grasimilor,

cu mobilizarea acizilor grasi nesaturati din depozite (rol fundamental) si scade coeficientul respirator. Prin marirea catabolismului grasimilor creste energia disponibila sintezei proteinelor. STH-ul stimuleaza proliferarea celulelor cartilajului seriat cu cresterea n lungime a oaselor. Cresterea continua fara nchiderea cartilajului de crestere. Este stimulata deasemenea dezvoltarea musculara si viscerala. Valorile normale la copil ale STH circulant n snge sunt de 12,43,1mg/L. n nanism ajunge la 3,6mg/L. STH-ul nu actioneaza direct asupra cartilajului de crestere ci prin intermediul somatomedinei care ar proveni dintr-o fragmentare a hormonului si a carei biosinteza are loc n ficat, rinichi, muschi. Cresterea se pare ca se face nti sub actiunea genetica si tiroidiana, STH intervenind dupa 3-4 ani. Unii autori sustin interventia STH-ului de la vrsta de 1 an sau chiar mai devreme. Insulina - hormon pancreatic, anabolizant. Favorizeaza ncorporarea aminoacizilor n molecula de proteina, mareste sinteza de proteine prin cresterea ratei de oxidare a glucozei. Se pare ca STH-ul este implicat mai ales n sinteza de AND, deci n nmultirea celulelor, iar insulina n sinteza de ARN, n sinteza de proteine si, deci, n marirea de volum a celulei. Glucagonul - actiune opusa insulinei - inhiba cresterea, mareste glicoliza, transforma glicogenul n glucoza1-fosfat si da hiperglicemie. Este un puternic catabolizant, da un bilant azotat negativ. Creste ureea n urina, scade aminoacizii din snge si duce la o scadere n greutate. Glandele sexuale - au actiune inhibitoare asupra cresterii - stimuleaza calcificarea cartilajului de conjugare cu nchiderea prematura a cartilajului de crestere, ceea ce duce la oprirea cresterii staturale. Timusul - glanda copilariei - stimuleaza cresterea. Extirparea lui la animal duce la diminuarea cresterii si este cu att mai grava cu ct animalul este mai tnar. Epifiza - are rol inhibitor al cresterii - extirparea ei accelereaza cresterea. Extractul de glanda pineala injectat duce la oprirea cresterii. Glandele suprarenale - hormonii glucocorticoizi au efect negativ asupra cresterii. Cortizonul mareste catabolismul proteic, negativeaza bilantul azotat, creste eliminarile de potasiu si calciu. Hormonul paratiroidian este indispensabil cresterii, intervenind n calcificarea normala a sistemului scheletic si la constituirea matritei osoase. Factorii genetici.

Cresterea si dezvoltarea pare a fi hotarta genetic, iar factorii care intervin ulterior nu pot dect sa le devieze n plus sau n minus, ntr-un mod mai mult sau mai putin reversibil. Astfel, acest patrimoniu ereditar anunta o crestere frumoasa la un copil a carui ascendenti prezinta o talie frumoasa de-a lungul mai multor generatii si invers. Influenta factorilor genetici mai poate fi constatata n: diferente de rasa: negrii si alungesc mai repede membrele inferioare dect albii; diferenta de sex: fetele sunt n avans fata de baieti cu 2 ani la pubertate.

Factori exogeni de crestere Cresterea si dezvoltare fatului este mult influentata de raporturile umorale mama-fat. STH-ul, gluco si mineralocorticoizii trec usor prin placenta, trec greu prin placenta hormonii tiroidieni si insulina. Placenta secreta gonado-stimuline care actioneaza asupra gonadelor fetale. Prolactina secretata de placenta are actiune asemanatoare cu STH. Influenta organismului matern asupra fatului are loc si prin principiile alimentare care trec transplacentar. Prin placenta trec aminoacizii, glucoza, unii acizi grasi. Calciul, potasiul, fosforul si magneziul au o trecere selectiva prin placenta prin transport activ. Factorul alimentar Ratia alimentara trebuie sa cuprinda caloriile necesare att pentru refacerea pierderilor prin functiune si uzura, ct si pentru crestere. Ratia trebuie sa cuprinda albumine, grasimi, glucide, saruri minerale, vitamine, aminoacizi esentiali si acizi grasi esentiali ntr-o anumita proportie, deci sa fie echilibrata. Proteinele au un important rol plastic si ele trebuie sa reprezinte 12-15% din valoarea calorica a regimului. 50% din proteine trebuie sa fie de origine animala deoarece acestea contin toti aminoacizii esentiali. Cu unele proteine ca lactalbumina, cazeina, ovalbumina se obtin cresteri normale, cu altele ca gliadina cresterea nceteaza. Unii aminoacizi esentiali ca lizina, leucina, valina, histidina, triptofanul, arginina, metionina sunt indispensabili cresterii. Acizii grasi esentiali, n special acidul linoleic si arahidonic sunt necesari pentru o buna dezvoltare a sugarului. Acidul linoleic trebuie sa reprezinte cel putin 1% din totalul caloriilor, necesarul optim fiind de 5%.

Sarurile minerale au rol plastic - constituenti ai scheletului- si rol reglator. Lipsa de sidiu si potasiu mpiedica cresterea. Foarte importante sunt si unele oligoelemente: Zn, Cu, Fe. Apa intra n compozitia tuturor celulelor corpului - cu ct celulele sunt mai tinere, cu att sunt mai bogate n apa. Vitaminele - actioneaza ca biocatalizatori. Carenta n vitamina A duce la ncetarea cresterii la animalul de experienta cu aparitia osteoporozei si oprirea osteogenezei. n absenta vitaminelor B1 si B2 nceteaza cresterea. Vitamina D intervine n metabolismul fosfocalcic si prin acesta n procesul cresterii osoase. n experiente pe animale, dar se pare ca si la om, influenta factorilor alimentari la nceputul vietii determina numarul celulelor care iau nastere. Astfel, numarul celulelor adipoase este hotart n primele luni de viata prin regimul alimentar, iar daca numarul lor este mic nu sunt temeri ca individul sa devina obez. Numarul celulelor nervoase se hotaraste prin alimentatie n primele saptamni de viata. Mediul fizic influenteaza cresterea. Cresterea ar fi mai mare primavara si mai mica toamna. Lumina influenteaza favorabil cresterea - razele X n doze mici stimuleaza, iar n doze mari inhiba cresterea. Cresterea n greutate este mai mare toamna, iar n talie mai mare primavara. Exercitiile fizice efectuate cu regularitate, durata sederii n aer liber si expunerea la razele ultraviolete stimuleaza cresterea. Factorii socio-economici - influenteaza cresterea prin modul de viata, obiceiuri alimentare, copii unici, copii din mediu social mai favorizat sunt mai mari dect cei din mediu defavorizant. Stresul psihic provocat de mediul ambiant nefavorabil influenteaza negativ procesul cresterii pna la starea de "nanism psiho-social". Factorii patologici endocrinopatii infantile: mixedem, nanism hipofizar, etc; factori care actioneaza asupra gravidei: infectii acute, cronice (lues, malarie) intoxicatii cronice (alcoolism, saturnism, tabagism); tulburari de nutritie: subalimentatie, pelagra;

factori care actioneaza asupra copilului: tulburari cronice de nutritie si digestie (nanism intestinal)

afectiuni organice ale SNC; boli congenitale de cord (nanism cardiac); boli congenitale renale (nanism renal); rahitism, acondroplazie.