Consultan ă in afaceri si management

Centrul de informare, documentare managementul afacerilor mici si mijlocii

si ini iere

in

proiect nr. RO 0007.02.01.01.2097-finan at in cadrul programului PHARE 2000 Coeziune Economică si Socială

MONOGRAFIA SOCIO – ECONOMICĂ A JUDE ULUI GORJ

Studiul a fost realizat in cadrul Centrului de informare, documentare si ini iere in managementul afacerilor mici si mijlocii- Consulting Company - proiect RO 0007.02.01.01.2097-finan at in cadrul programului PHARE 2000 Coeziune Economică si Socială utilizându-se tehnologia de editare prin risographiere 1

Coordonatori studiu: Ec. Ciobanu Emanoil Ec. Văduva Constantin

Responsabil studiu: Ec. Tomescu Emil Culegere, actualizare date si informa ii: Ec. Truşcă Diana Ec. Văduva Elena Consilier juridic Măru ă Constantin Consilier juridic Băloi Cosmin Tehnoredactare, editare – multiplicare RISOGRAPH Colac Lucia FOTO: Ec. Truşcă Alin

Tg* Tg-Jiu - 2003 *
Acest studiu a fost realizat cu asisten ă din partea Comunită ii Europene. Punctele de vedere exprimate apar in S.C. Consulting V Company S.R.L. si de aceea nu pot fi considerate ca reflectând opinia oficială a Comunită ii Europene

2

INTRODUCERE

Studiul MONOGRAFIA SOCIO – ECONOMICĂ A JUDE ULUI GORJ, realizată de colectivul S.C. CONSULTING V COMPANY S.R.L., in parteneriat cu Camera de Comer si Industrie a jude ului Gorj , este o lucrare ce prezintă jude ul Gorj in dinamica sa pe perioada 2001 – 2002, prin prisma unor indicatori macro economici. Lucrarea se doreşte a avea aplicabilitate practică, prin furnizarea unor informa ii pertinente privind mediul de afaceri. Culegerea de date a presupus o muncă enormă, sau efectuat deplasări in cea mai mare parte a localită ilor din jude , la agen i economici, autorită i locale, institu ii publice. Paginile publicitare apar in in exclusivitate agen ilor economici, existând acordul scris de publicare. Prin contribu ia deosebită a Camerei de Comer si Industrie a Jude ului Gorj, studiul con ine un fascicul distinct: “TOPUL FIRMELOR JUDE ULUI GORJ – 2002”. De asemenea, colectivul S.C. CONSULTING V COMPANY S.R.L., fiind prin excelen ă societate de consultan ă in afaceri si management, specializată in prestarea de servicii profesionale a redactat in cadrul proiectului “Ghidul întreprinzătorului sau cum să demarezi propria afacere”, deosebit de util , apreciem noi tuturor persoanelor ce doresc să acceadă la statutul de întreprinzător. Dorim să mul umim in mod deosebit tuturor celor care au în eles misiunea noastră si ne-au sprijinit in redactarea prezentului studiu: reprezentan i ai institu iilor publice, manageri si in mod deosebit domnului director de la Direc ia de Statistică - dr.ec. Gheorghe Popescu, domnului preşedinte al Camerei de Comer si Industrie a jude ului Gorj – ing. Viorel David, dar si altor zeci de persoane contactate care au făcut posibil apari ia acestui studiu. “MONOGRAFIA SOCIO – ECONOMICĂ A JUDE ULUI GORJ” are 5 capitole principale, la care se adaugă 3 sec iuni cu informa ii utile, legate de mediul de afaceri si activitatea managerială. CAPITOLUL I. JUDE UL GORJ – PREZENTARE GENERALĂ , in acest capitol se descriu pe larg caracteristicile geografice, administrative, flora si fauna jude ului.
CAPITOLUL II. FIŞA JUDE ULUI GORJ – Analiza se adânceşte si mai mult, descriindu-se infrastructura, popula ia si gradul de ocupare, institu ii culturale, situa ia economică, descriindu-se pe scurt principalii agen i economici.

3

CAPITOLUL III. – FIŞA MUNICIPIULUI TG-JIU – Reşedin ă de jude , se alocă un capitol distinct, reluând analiza prin prisma indicatorilor de la capitolul precedent. CAPITOLUL IV. – ORAŞELE JUDE ULUI GORJ – Analiza se fragmentează, conform algoritmului din capitolele precedente pe principalele oraşe (Bumbeşti – Jiu, Mătăsari, Motru, Novaci, Rovinari, Tg-Cărbuneşti). CAPITOLUL V. – COMUNELE JUDE ULUI GORJ – Pentru 59 de comune s-a întocmit fişa fiecărei localită i, cu informa ii pertinente privind suprafa a, popula ia, for a de muncă, învă ământ, cultură, ocrotirea sănătă ii, agricultură, etc. SEC IUNEA I – Ghidul întreprinzătorului sau cum să demarezi propria afacere - reprezintă un ghid practic pentru orice întreprinzător, orientându-l de la înfiin are - autorizare, până la ob inerea de finan ări – con inând inclusiv macheta unui plan de afaceri. SEC IUNEA II – Topul firmelor jude ului Gorj , întocmit de Camera de Comer si Industrie a Jude ului Gorj, con ine informa ii utile, date de contact privind firmele de top, la nivelul anului 2002 – in toate domeniile de activitate. SEC IUNEA III – Adrese utile – Con ine mai mult decât necesare oricărui întreprinzător- date de contact ale institu iilor publice, primării, bănci comerciale. Sperând ca acest studiu să fie de un real folos tuturor întreprinzătorilor ce doresc să investească in jude ul Gorj, dar si altor utilizatori , recomandăm cu căldură parcurgerea acesteia. Dacă aceste informa ii nu sunt suficiente, colectivul de consultan i ai S.C. CONSULTING COMPANY vă aşteaptă, pentru ca împreună să realizăm un mediu de afaceri benefic tuturor ! Colectivul de lucru,

4

CUPRINS
CAPITOLUL I. JUDETUL GORJ - PREZENTARE GENERALA CAPITOLUL II. FISA JUDETULUI GORJ 2.1. ECHIPAREA TERITORIALĂ 2.2. POPULATIA 2.3. INVATAMANT 2.4. CULTURA SI ARTA 2.5. OCROTIREA SANATATII 2.6. SITUTIA ECONOMICA 2.7. INDUSTRIA 2.8. AGRICULTURA 2.9. INVESTITII – CONSTRUCTII 2.10. POSTA SI TELECOMUNICATII 2.11. TURISMUL CAPITOLUL III. FIŞA MUNICIPIULUI TG-JIU 3.1. AMPLASAMENT 3.2. SUPRAFA Ă. POPULA IE. VECINI. 3.3. RELIEFUL 3.4. OCUPA IA PRINCIPALĂ A POPULA IEI 3.5. SOCIETĂ I COMERCIALE 3.6. INDUSTRIA IN TG-JIU 3.7. AGRICULTURA 3.8 EXPLOATAREA FORESTIERĂ 3.9 CERCETAREA ŞTIIN IFICĂ 3.10. TURISMUL 3.11. URBANIZAREA SI DOTAREA 3.12. ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ 3.13. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ 3.14. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE 3.15. ALTE UTILITĂ I ALE MUNICIPIULUI TG-JIU 3.16. SISTEMUL FINANCIAR – BANCAR 3.17. SOCIETĂ I DE ASIGURARE 3.18. ACTIVITATEA SPITALICEASCĂ SI FARMACEUTICĂ 3.19. CAMERA DE COMER SI INDUSTRIE GORJ 3.20. SALARIA I 3.21. MODUL DE FOLOSIN Ă A TERENURILOR 3.22. ÎNVĂ ĂMÂNTUL 3.23. CULTURA 3.24. TRANSPORTURILE 3.25.OPORTUNITÃTI DE AFACERI 3.26. HARTA MUNICIPIULUI TG-JIU 8 12 12 16 25 29 34 36 37 46 51 54 55 61 61 63 64 64 64 64 69 71 72 73 74 75 75 75 76 76 77 77 77 82 82 83 83 87 88 89

5

CAPITOLUL IV. ORAŞELE JUDE ULUI GORJ 4.1. ORAŞUL BUMBESTI –JIU 4.2. ORAŞUL MĂTĂSARI 4.3. ORAŞUL MOTRU 4.4. ORAŞUL NOVACI 4.5. ORAŞUL ROVINARI 4.6. ORAŞUL TG-CĂRBUNEŞTI CAPITOLUL V. COMUNELE JUDE ULUI GORJ 5.1. COMUNA ALBENI 5.2. COMUNA ALIMPEŞTI 5.3. COMUNA ARCANI 5.4. COMUNA BAIA DE FIER 5.5. COMUNA BĂLĂNEŞTI 5.6. COMUNA BALESTI 5.7. COMUNA BĂRBĂTEŞTI 5.8. COMUNA BENGEŞTI CIOCADIA 5.9. COMUNA BERLESTI 5.10. COMUNA BOLBOŞI 5.11. COMUNA BORĂSCU 5.12. COMUNA BUMBEŞTI PI IC 5.13. COMUNA BUSTUCHIN 5.14. COMUNA CALNIC 5.15. COMUNA CĂPRENI 5.16. COMUNA CĂTUNELE 5.17. COMUNA CIUPERCENI 5.18. COMUNA CRASNA 5.19. COMUNA CRUŞE 5.20. COMUNA DANCIULESTI 5.21. COMUNA DĂNEŞTI 5.22. COMUNA DRAGOTESTI 5.23. COMUNA DRAGUTESTI 5.24. COMUNA FĂRCĂŞEŞTI 5.25. COMUNA GLOGOVA 5.26. COMUNA GODINESTI 5.27. COMUNA HUREZANI 5.28. COMUNA IONEŞTI 5.29. COMUNA JUPANESTI 5.30. COMUNA LELEŞTI 5.31. COMUNA LICURICI

90 90 98 102 106 110 114 120 120 123 127 130 135 139 142 146 149 152 155 158 161 165 168 171 174 178 181 184 187 191 194 198 202 205 208
211

214 217 221

6

5.32. COMUNA LOGRESTI 5.33. COMUNA MĂTĂSARI 3.34. COMUNA MUŞETEŞTI 5.35. COMUNA NEGOMIR 5.36. COMUNA PADEŞ 5.37. COMUNA PEŞTIŞANI 5.38. COMUNA PLOPŞORU 5.39. COMUNA POLOVRAGI 5.40. COMUNA PRIGORIA 5.41. COMUNA ROŞIA DE AMARADIA 5.42. COMUNA RUNCU 5.43. COMUNA SĂCELU 5.44. COMUNA SAMARINESTI 5.45. COMUNA SĂULEŞTI 5.46. COMUNA TRANSPORT 5.47. COMUNA SCOAR A 5.48.COMUNA SLIVILESTI 5.49. COMUNA STĂNEŞTI 5.50. COMUNA STEJARI 5.51. COMUNA STOINA 5.52. COMUNA TELEŞTI 5.53. COMUNA TISMANA 5.54. COMUNA TURBUREA 5.55. COMUNA TURCENI 5.56. COMUNA TURCINEŞTI 5.57. COMUNA URDARI 5.58.COMUNA VĂGIULEŞTI 5.59. COMUNA VLADIMIR GHIDUL ÎNTREPRINZĂTORULUI SAU CUM SĂ DEMAREZI PROPRIA AFACERE TOPUL FIRMELOR JUDETULUI GORJ ADRESE UTILE

224 226 230 233 236 239 243 246 249 252 256 260 263 266 269 272 275 278 281 284 288 291 297 300 304 307 311 314 318 399 417

7

CAPITOLUL I. JUDETUL GORJ PREZENTARE GENERALA

Izvoarele istorice atesta ca inca din paleoliticul mijlociu purtatorii culturii musteriene si-au gasit adapost in pesterile locului, osemintele lor fiind scoase la iveala de arheologi si speologi la Baia de Fier si Brosteni. Asezarile de la Transport, Balesti, Crasna, Vladimir, Runcu, Telesti stau marturie locuirii judetului in epoca neolitica si cea a bronzului. Prima unitate administrativ-teritoriala atestata documentar pe actualul teritoriu al judetului a fost judetul Jales. Din aceeasi data sunt consemnate si localitatile Tismana si Dabaceni, ultima fosta resedinta a judetului. Sub numele de Gorjiu (de la cuvintele slave “gora” si “jil”, romaneste: ”munte” si “Jiu”) Judetul Gorj este situat in partea de sud-vest a tarii, in nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al Jiului, fiind delimitat la nord de paralela de 45°58′ latitudine nordica, ce trece in apropiere de localitatea Tantareni. Limita estica se afla in apropierea localitatilor Alimpesti si Polovragi, pe langa care trece meridianul de 23°39′ longitudine estica, iar limita vestica este reprezentata de varful Dobru din Muntii Godeanu, situat pe meridianul de 22°6′ longitudine estica. Paralela de 45° strabate teritoriul judetului prin partea de sud a resedintei acestuia, municipiul Tg-Jiu. Organizarea administrativa include 2 municipii: Tg-Jiu si Motru, 5 orase: Rovinari, Tg-Carbunesti, Bumbesti-Jiu, Novaci, Ticleni, 63 comune si 414 sate. Cadrul natural include 3 mari unitati fizico – geografice: Carpatii Meridionali, formati din versantii sudici ai muntilor Godeanu, Valcan si Parang, cu

8

In valea Sohodolului de Runcu se intalnesc si mici palcuri de pin negru. Numeroase lacuri naturale: Calcescu. S si V . Novaci. Targu Jiu-Campu Mare. Ceauru. Gilort. Slaveiu .2°C. care sunt drenate de cursurile superioare ale Oltetului si Cernei. lacuri glaciare. in depresiuni. constand in paduri de cer si garnita. Jiltu.000 m (altitudine maxima : 2. Pe stancariile calcaroase din Muntii Valcan si Mehedinti apar elemente floristice de climat cald ca: alunul turcesc. cu 190 de zile fara inghet. apartinand Podisului Getic. fag si gorun. Reteaua hidrografica apartine in majoritate unui singur bazin colector. morene). Motru. Zona padurilor de foioase ocupa in sudul judetului dealurile dintre Gilort si Jiu si inaltimile de peste 200 m. custuri. Stroiesti. Exceptie fac extremitatile NE si NV ale judetului. In padurile de quecinee intalnim elemente termifile:mojgreanul. Hedera helix. scumpia. mai importante: Sacelu. pontic. varful Parangu Mare) si cu urme ale glaciatiei cuaternare (circuri. Mogos. care aduna apele mai multor afluenti: Sadu . Amaradia s. Mija si antropice: Cerna. Flora si fauna judetului este variata. vanturi predominante dinspre N. precipitatiile medii anuale sunt repartizate neuniform : 585 mm in S.519 . Jiul.altitudini ce depasesc frecvent 2. Flora se compune din peste 2000 de specii de plante de tip submediteranean. liliacul salbatic. in lunca Jiului. dealurile colinare situate in partea sudica. ghimpele. situati intre Motru si Oltet constituiti din mai multe aliniamente de dealuri. de pe o suprafata de peste 10 mii mp. Subcarpatii Getici. Bran si depresiuni: Polovragi. Clima temperat-continentala de deal. 9 . 925 mm in zona dealurilor subcarpatice si peste 1.a. Tismana. 3°C in depresiuni si 0°C pe muntii inalti. balcanic si balcano-dacic. cu temperaturi medii anuale de 10. 6°C in zona dealurilor inalte. curpenul de padure.200 mm pe culmile montane. 753 mm in depresiuni.

In municipiul Tg-Jiu. In centrele urbane. Ocupatia populatiei se diferentiaza in functie de pozitia in teritoriu a asezarilor si exploatarea resurselor naturale. mistret. pisica salbatica. fiind alcatuit din paduri de brad si molid. a vitei de vie. alunar. 13 societati comerciale cu capital de stat. ocupatia principala este cresterea animalelor. alaturi de care traieste endemismul carpatic. in functie de structura lor economica. 7 societati cu 10 . caprior. Turceni si microcentralele de pe raul Gilort. la contactul culoarului depresionar cu muntii. Etajul padurilor de molid ocupa suprafete foarte restranse pe versantii sudici ai Muntilor Parang. colonizat in bazinul Tismanei. cerb lopatar. a cerealelor si lucrul la exploatarile forestiere in zona montana. iarba vantului. cocos de munte. populatia este ocupata in diferite ramuri de productie si servicii. Pe teritoriul judetului Gorj isi desfasurau activitatea la 1 ianuarie 2003: o Companie Nationala. in care sunt dezvoltate cele mai importante ramuri economice si servicii din toate domeniile. vipera cu corn. In zonele de munte apar pajisti cu paius rosu. In Subcarpati si Podisul Getic se intensifica cresterea animalelor. cultura cerealelor. Susita Seaca. Lumea animala ce populeaza padurile de foioase este reprezentata prin cerb. Astfel. scorpionul. a pomilor fructiferi. urs. cultura pomilor fructiferi. ras. iar pe calcare pajisti de stancarie. veverita. jder. iar in lungul vailor cultura legumelorsi zarzavaturilor. In etajul subalpin si alpin intalnim: capra neagra. broasca testoasa de uscat.iar la poalele Muntilor Valcan se dezvolta paduri de castan brun. Etajele subalpin si alpin caracterizeaza extremitatea nordica a judetului ce depaseste 1900 m atat in Parang cat si in Muntii Godeanu. In centrele de exploatare a carbunelui si petrolului o parte din locuitori lucreaza ca mineri si sondori sau ca muncitori la termocentralele Rogojelu. lucreaza un numar mare de salariati.

Agentii economici inregistrati pe raza judetului isi desfasoara activitatea in domenii acoperind toate sectoarele economice. cuprinzand agricultura. de la cel primar.capital mixt. 11 . cel secundar. Numarul intreprinzatorilor particulari la sfarsitul anului 2002 era de 4307. cu activitati in diferite industrii prelucratoare si cel tertiar. industria extractiva. de stat si privat. incluzand serviciile si turismul. iar 1075 persoane desfasurau profesii liberale. din care 1050 asociatii familiale si 3257 persoane fizice independente. 7390 societati comerciale cu capital privat si 127 organizatii cooperatiste.

In privinta modalitatii de contorizare. Municipiul resedinta de judet. aceasta era la inceputul anului 2003 de 82772 mc/zi. asa cum era si normal. cu imbracaminti asfaltice usoare. 13 localitati beneficiind de canalizare publica. din care 54. iar suprafata spatiilor verzi de 179 ha. lungimea simpla a liniei pe care circulau acestea fiind de 14 km. ECHIPAREA TERITORIALĂ La 1 ianuarie 2003 lugimea totala a strazilor din judetul Gorj era de 325 km.0 %).CAPITOLUL II. dispunea pentru transportul in comun de 17 troleibuze. dintre care 221 km. urmat de celalalt municipiu al judetului. Cantitatea de apa potabila distribuita consumatorilor era la inceputul anului de 20786 mii mc pe ansamblul judetului Gorj.9 % din cantitatea totala de apa distribuita era destinata consumului casnic si 11.. din care 68. consumatorilor carora le-au fost instalate apometre le revenea 38.8 % municipiului Tg-Jiu. ponderea cea mai mare.. La nivel de judet 65. FISA JUDETULUI GORJ 2. lungime totala simpla a conductelor de canalizare.4 km. Lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile pe ansamblul judetului era la inceputul anului de 725. Suprafata intravilana a judetului era la inceputul anului 2003 de 5362 ha. dintre care 7 municipii si orase.9 km. incluzand 63 de localitati. in 12 . modernizate si 104 km. Tg-Jiu. mai mult de jumatate revenind municipiului TgJiu.1. In ceea ce priveste capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile.9 % din totalul consumului pe ansamblul judetului Gorj.5 km. detinand-o municipiul Tg-Jiu (22. cu 45400 mc/zi.4 % uzului public. Reteaua de canalizare publica la sfarsitul anului 2002 cuprindea 182.. Motru. Reteaua de apa potabila deservea la nivelul judetului un numar de 71 localitati.

Energia termica distribuita in anul 2002 la nivelul judetului Gorj a fost de 198413 Gcal. Turburea.7 km.1 % fiind depozitate in halde de gunoi si numai 6.aflati sub responsabilitatea Ministerului Transporturilor) 13 .9 % in locuri neamenejate. cu peste 50 %.4 km..8 % si Bumbesti-Jiu 2. 13. peste 87 % din capacitati deservind municipiul TgJiu. municipiul Tg-Jiu ocupa primul loc. In Romania drumurile pot fi clasificate in trei categori principale: *drumuri nationale (13000 km. Targu-Carbunesti. pentru celelalte localitati distribuita s-a realizat prin unitati autonome. In privinta asigurarii salubritatii localitatilor. din care 14 gunoiere compactoare.. rezultand 253 tone namoluri. Ticleni. in Tg-Carbunesti. 25. 93. Debitul statiilor in functiune pentru epurarea apei uzate era. urmat de Motru. Majoritatea utilajelor apartineau municipiului Tg-Jiu. dotarile la nivelul anului 2002 includeau 6 autovidanjoare. unele dintre acestea fiind ele insele puncte de exploatare importante. din care pentru populatie 175222 Gcal.. dar si alte localitati: Tg-Jiu. stropire.5 %. cu 40. pe ansamblul judetului de 49608 mc/ zi. automaturatoare colectoare si 6 autospeciale pentru deszapezire. Pe principalele localitati. Stoina. Exceptand orasul Bumbesti-Jiu. Cantitatea de deseuri urbane ridicate si depozitate a fost de 117977 tone la nivel de judet. Turceni. in Motru. Rovinari. unde intreaga energie termica distribuita populatiei a fost asigurata de unitatile administratiei publice locale. mc apa reziduala.2 km. Aninoasa.8 km.municipiul Tg-Jiu. 31. in Rovinari. Aceste statii au asigurat epurarea a 12070 mii. 28 autovehicule pentru gunoi. cate un utilaj pentru curatare de canal cu jet apa sub presiune. repartizarea teritoriala incluzand localitatile situate in apropierea zonelor de extractie: Bustuchin. Bumbesti-Jiu. Lungimea conductelor de distribuire a gazelor la 1 ianurie 2003 era de 610.

Rovinari. deci 92. cat si pentru intreaga tara. Strabate judetul de la sud la nord. 753 km.*drumuri judetene (75000 km.4 %. dar si alte 35 de localitati. TgJiu. / 1000km. iar dintre drumurile judetene si comunale sunt modernizate 21. 316 km. sunt modernizate.1km. Reteaua de cai ferate totalizeaza 254 kilometri. Dintre drumurile nationale. Turceni. dintre care electrificate 233 kilometri. drumuri nationale. a caror lungime totala este de 7699 metri. de o deosebita importanta atat pentru judetul Gorj. Tg-Carbunesti. Transportul pe calea ferata este deosebit de important pentru judetul Gorj. unul dintre obiectivele importante in ce priveste caile de comunicatie fiind darea in functiune in anul 1948 a liniei ferate Bumbesti – Livezeni. Ruta nationala Timisoara – Bucuresti traverseaza intregul judet si in cadrul judetului cinci orase importante: Tg-Jiu. La fel ca si in cazul drumurilor. aflati sub responsabilitatea consiliilor judetene) *drumuri municipale si comunale Lungimea totala a retelei rutiere a judetului Gorj este de 1886 km. Judetul Gorj este strabatut de drumul european E79. din care 342 km. Rovinari. Nu exista o legatura feroviara directa intre TgJiu si Motru. 14 .7 %. drumuri judetene. In afara de acestea mai sunt 3000 de podete cu lungimea sub 5 metri. 791 km. Motru. ci doar prin Craiova. legand principalele localitati: Turceni. Densitatea cailor ferate in judetul Gorj este cuprinsa intre 2 si 42.. legatura cu partea centrala a tarii se realizeaza prin Defileul Jiului. Bilteni. Pe aceasta retea se afla 313 poduri si podete mai mari de 5 metri. Bumbesti-Jiu asigurand legatura cu Transilvania prin Defileul Jiului. drumuri comunale..

Pentru transportul carbunelui din bazinul Rovinari a fost data in folosinta. mult peste capacitatea proiectata a acestora. 15 . intretinerea drumurilor existente. sunt drumuri de tara pietruite. cu toate dotarile necesare asigurarii conditiilor optime pentru calatori. care sa inlocuiasca traditionalele si ineficientele “plombari anuale”. pot fi identificate mai multe prioritati: -in primul rand. In anul 1985 a fost data in folosinta gara din municipiul Tg-Jiu. in 1956. prin marcaje. Se impun lucrari de ansamblu de reparatii. semaforizari. linia ferata Tg-Jiu – Rovinari. 64 de km. Aprecieri asupra situatiei existente in infrastructura Multe dintre drumurile din judet se afla intr-o stare de degradare mai mult sau mai putin accentuata. -drumurile aflate in zona exploatarilor miniere si petroliere au fost afectate de miscari ale straturilor superioare. In ceea ce priveste imbunatatirea drumurilor . fiind in pericol de a le pierde. extinsa ulterior pana la Turceni si de aici la Filiasi. precum si de traficul cu autovehicule de mare tonaj. intr-o cladire noua. jonctiuni acolo unde traficul s-a ingreunat. dar neasfaltate. sunt drumuri nepietruite). asigurand principala cale de transport pentru carbunele necesar functionarii celor doua mari termocentrale. -marirea si extinderea retelei de drumuri (207 km. -aspecte de siguranta si fluidizare a traficului. -intarzieri in intretinere -lucrari de realizare si de intretinere a drumurilor de o calitate indoielnica. Motivele principale care au determinat acest lucru sunt: -capacitatea proiectata mult sub cea necesara in prezent. alunecari de teren.

care sa permita intretinerea si extinderea drumurilor in conditii de calitate (pentru a nu mai intalni situatii in care drumuri realizate cu mai putin de zece ani in urma necesita deja lucrari de reparatii). cu 41 mai putin decat in anul precedent.8 % din populatia Romaniei. pentru intreruperi ale circulatiei pe o durata cat mai redusa. Astfel. veniturile reduse. 2. tendinta de crestere in 2002.2. Din totalul populatiei judetului. reprezentand 1. 34 %. precum si o crestere a vitezei de executie. de la –488 in 2001 la –579 in 2002. comparativ cu 2001. in 2002 inregistrandu-se 29 nascuti morti si 56 decedati sub varsta de un an. Este de remarcat. Ingrijoratoare este cresterea mortalitatii in cazul nou-nascutilor. desi timida. este reducerea numarului de nascuti vii si cresterea deceselor. 16 . mijloace de transport moderne.9 % traia in municipii si orase. a numarului nou-nascutilor in mediul urban care a condus la un spor natural pozitiv al populatiei oraselor judetului. totusi. valori cu care judetul se situa pe locul 28 pe tara. paralel cu mentinerea la un nivel ridicat a numarului deceselor sub 1 an. determinat de nesiguranta locului de munca. 42. numarul total al nascutilor vii in anul 2002 a fost de 3799. statii de asfalt. conducand la amplificarea sporului natural negativ. imposibilitatea asigurarii conditiilor minime necesare duc la micsorarea dorintei de a intemeia o familie si in special de a avea copii. ponderea populatiei rurale in total fiind de 57. -respectarea cu strictete a normelor referitoare la greutatea autovehiculelor suportata de diferitele categorii de drumuri. POPULATIA La 01 iulie 2001 populatia judetului Gorj era de 394. urmare a dotarilor precare din unitatile sanitare gorjene. Viitorul incert pentru cei mai multi dintre gorjeni.-dotarea cu utilaje rutiere.957 persoane. Caracteristic pentru evolutia fenomenelor demografice in anul 2002.

a pomilor fructiferi. lucreaza un numar mare de salariati. a cerealelor si lucrul la exploatarile forestiere in zona montana. ocupatia principala este cresterea animalelor. In centrele urbane. la contactul culoarului depresionar cu muntii.Ocupatia populatiei Ocupatia populatiei se diferentiaza in functie de pozitia in teritoriu a asezarilor si exploatarea resurselor naturale. forta de munca locala poate lucra cu tehnologii noi si moderne. in care sunt dezvoltate cele mai importante ramuri economice si servicii din toate domeniile. o lipsa de manageri instruiti la nivel european. Susita Seaca. in conditii de exigenta privind calitatea. In municipiul Tg-Jiu. Piata muncii este caracterizata de diferenta insemnata intre cererea de locuri de munca mare si oferta redusa determinata de situatia economica de ansamblu precara (manifestata prin disponobilizari masive din cadrul marilor agenti economici de stat. insa. Exista. In centrele de exploatare a carbunelui si petrolului o parte din locuitori lucreaza ca mineri si sondori sau ca muncitori la termocentralele Rogojelu. Turceni si microcentralele de pe raul Gilort. populatia este ocupata in diferite ramuri de productie si servicii. in sensul cresterii cererii de locuri de munca si aparitia 17 . cultura cerealelor. cultura pomilor fructiferi. In Subcarpati si Podisul Getic se intensifica cresterea animalelor. Cu o instruire corespunzatoare. Astfel. a vitei de vie. in functie de structura lor economica. Forta de munca Romania ofera forta de munca calificata in cele mai multe sectoare economice. iar in lungul vailor cultura legumelor si zarzavaturilor.

0 0. transport.4 1.2 8.7 19.3 1.3 6. reparatii autovehicule si a bunurilor personale si casnice Hoteluri si restaurante Transporturi terestre si prin conducte. in principal datorita reducerilor de personal din industria extractiva (2.3 0. gaze si apa calda Constructii Comert ci ridicata si cu amanuntul. asa cum reiese si din tabelul urmator: Mii persoane RAMURA Agricultura Silvicultura.3 18 . in ciuda unei legislatii in acord cu prevederile europene. La sfarsitul anului 2002 numarul salariatilor la nivelul judetului Gorj era de 90.6 0. termica.5 8.0 6.7 mii persoane). ca urmare a disponibilizarilor din minerit.3 0. Pentru celelalte ramuri economice nu s-au inregistrat oscilatii importante fata de anul 2001.2 1.6 92.3 6.5 7.3 ANUL 2002 0. bancare si de asigurari Tranzactii imobiliare.9 2. in scadere cu 2 mii fata de anul 2001.1 1.9 19. pe de o parte.1 2.9 90.6 3. aceasta diferenta conducand.6 7.4 5. la conditii de munca dificile .8 6.0 0.9 21.in numar insuficient de intreprinderi sau dezvoltarea celor existente intr-o asemenea masura incat sa poata absorbi aceasta cerere).6 0. exploatare forestiera si economia vanatului Industria extractiva Industria prelucratoare Productie.3 6. sociale si personale TOTAL ANUL 2001 0. distributie de energie electrica.0 19. iar pe de alta parte la o retribuire la nivel scazut. in multe cazuri chiar la limita salariului minim pe economie. care este in multe cazuri mai mare.6 3.3 mii.1 5. depozitare Posta si telecomunicatii Activitati ale institutiilor financiare. inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Administratie publica Invatamant Sanatate si asistenta sociala Alte activitati de servicii colective. in special in privinta timpului de lucru.6 7.

4294 persoane au beneficiat de ajutor de somaj. cele mai multe cu sustinerea financiara a Uniunii Europene. rezultatele aplicarii lor fiind insa sub asteptari. numarul total al somerilor inregistrati in judetul Gorj a fost de 17386 persoane. asteptandu-se crearea de locuri de munca pentru absorbirea celor disponibilizati.Pana de curand Gorjul a fost unul dintre cele mai prospere judete ale Romaniei.2 %. Una dintre cauze ar putea-o constitui specializarea 19 . masuri sustinute de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Gorj. iar 9565 persoane se aflau in evidenta neindemnizati. La sfarsitul lunii aprilie 2003.5 % pe tara. muncitorii reprezinta 47.1 % muncitori. La sfarsitul anului 2002 rata somajului la nivelul judetului Gorj se situa la nivelul de 10. Abundenta lignitului din zona oferea oricui un loc de munca. fata de 5. 22/1997. care a schimbat in mod dramatic situatia energetica a Romaniei si a dus la masive reduceri de personal in industria lignitului. la fel ca si in 2001. O alta problema este cea a absolventilor din invatamantul mediu si superior. intr-o asemenea masura incat era incurajata stabilirea in Gorj a muncitorilor din alte zone ale tarii. 85. iar femeile 49. Din toatalul somerilor.9 % femei. cu sprijin financiar extern. prin intermediul mineritului si ramurilor adiacente. piata muncii judetului Gorj a suferit modificari radicale. 1413 de ajutor de integrare profesionala.0 %. Numarul somerilor inregistrati la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Gorj se cifra la 17533 persoane la finele lunii decembrie 2002. Din numarul total al somerilor inregisrati .1%. in special din Moldova. in ciuda unor masuri de stimulare a angajatorilor pentru angajarea proaspetilor absolventi. daca nu chiar inexistent. care.3 %. desi s-au implementat deja cateva programe in acest sens. Odata cu ordonanta guvernului nr. dintre care 48. 2261 de alocatie de sprijin. In aceasta perioada somajul era foarte redus. lucru greu realizabil in conditiile economice actuale. Ponderea somerilor inregistrati in judetul Gorj in populatia stabila in varsta de 18-62 ani era in luna decembrie 2002 de 7.

cresterea economica. Gorj. care va necesita restructurari ample. industria prelucrarii lemnului. • inevitabilei reorientare a strategiei energetice nationale. insotita de o relativa consolidare a unei parti a firmelor existente. cu implicatii directe asupra marilor termocentrale gorjene si celorlalte intreprinderi care depind de existenta acestora. Pe de alta parte se manifesta o slaba dorinta a acestor oameni sa se recalifice. Putine argumente pot sustine o echilibrare a pietei muncii in perioada imediat urmatoare.multora dintre tinerii absolventi in domeniul mineritului si industriilor adiacente.F.M. industria materialelor de constructii. desi beneficiaza de stimulente din partea A. concomitent cu reducerea specilizarilor cu o perspectiva nefavorabila mai sus amintite. desi timida. Va fi dificil pentru acesti oameni sa-si gaseasca noi locuri de munca.O. sunt semne care ar putea fi luate in considerare ca posibile generatoare de locuri de munca. ei fiind obisnuiti cu ideea de a avea o slujba pe viata. este de asteptat ca numarul somerilor sa sporeasca datorita: • continuării restructurarii sectorului de exploatare a lignitului. precum si in alte domenii a caror dezvoltare viitoare in cadrul judetului era serios pusa sub semnul intrebarii. • starii economice si financiare precare a unora dintre marile intreprinderi existente in judet. Intre acestea. In sens opus. firmele de profil existente fiind intr-o situatie dificila (ex. 20 . In acest sens trebuiau deci luate masuri inca din anii trecuti pentru introducerea de specializari noi. in concordanta cu noile cerine pe piata muncii.: producerea de masini unelte. existand pentru fiecare dintre acestea licee de profil si specializari in cadrul facultatilor tehnice din Universitatea Constantin Brancusi). deoarece putine compani vor fi dispuse sa investeasca in angajati apropiati de varsta pensionarii. O pondere mare in randul celor disponibilizati este detinuta de segmentul in varsta de 50-55 de ani.J.

• preconizatei privatizari in sectorul energiei electrice.insotite de disponibilizari de personal. aceasta fiind singura solutie pentru supravietuirea lor. aparand o problema de sincronizare. generand o risipa de resurse. deci. utilizarea calculatorului) poate fi promovata in continuare fara riscul ca aceasta calificare si recalificare s-ar face degeaba. cunoscuta fiind tendinta intreprinderilor de stat de supradimensionare a personalului. Sub acest aspect au fost 21 . A astepta pana cand vor deveni disponibile noi locuri de munca inseamna a duce la esecul actiunilor intreprinse in vederea dezvoltarii fortei de munca. Aceasta nu este. pe buna dreptate recunoaste ca acele cursuri de calificare fara oportunitati imediate de angajare sunt nemultumitoare. o solutie optima. o constituie infiintarea de noi afaceri.J.O. Una dintre modalitatile de creare de noi locuri de munca. Este necesara. Concluzii si recomandari A. Se poate spune ca acitvitatea de calificare si recalificare profesionala a personalului care duce la dezvoltarea abilitatilor de baza (organizarea muncii. care va determina concedieri de personal.M.F. insa. gasirea unui suport adecvat pentru pregatirea si dezvoltarea aptitudinilor profesionale. S-a luat deja decizia de a organiza cursuri de pregatire profesionala numai acolo unde se identifica oportunitati de locuri de munca. putand aparea situatia in care un angajator care ar dori sa-si extinda activitatea sau un antreprenor care ar dori sa porneasca o afacere s-ar opri din cauza lipsei de personal calificat. atat de necesare pentru absorbirea cel putin a unei parti din personalul care a fost sau va fi disponibilizat.

dar si cu posibilitati de finanatare in faza incipienta a afacerilor. ratandu-se momentul cel mai potrivit de deschidere a unor afaceri. pe de o parte. prin acordarea gratuit de asistenta din partea unor firme de specialitate in realizarea de planuri de afaceri si inlesnirea accesului la credite.intreprinse o serie de actiuni cu sprijin PHARE sau sus inute din bugetul asigurarilor pentru somaj.din cauza reticentei manifestate in privinta reusitei propriei afaceri. *pentru întreprinderile mici si mijlocii nou create sprijinirea in continuare pentru dezvoltarea afacerii. 22 . aparitiei masurilor de sprijinire in multe cazuri in contratimp cu acordarea platilor compensatorii. care au generat sute de locuri de munca. putand fi amintite: *organizarea de cursuri de instruire antreprenoriala pentru persoanele proaspat disponibilizate. aceste actiuni au dus la infiintarea a zeci de intrprinderi noi. Totusi rezultatele nu s-au ridicat la nivelul asteptarilor. Asociat cu posibilitatea contractarii ulterioare de credite cu dobanda subventionata. ci si in alte localitati cu probleme in ceea ce priveste somajul. *acordarea de consultanta in vederea demararii propriei afaceri: *sprijinirea financiara a somerilor care infiinteaza inreprinderi mici si mijlocii prin acordarea de credite in conditii avantajoase. Aceste activitati s-au materializat la nivelul judetului Gorj in deschiderea mai multor centre de consultanta nu numai la nivelul municipiului Tg-Jiu. Bumbesti-Jiu. provenind in principal din platile compensatorii acordate celor disponibilizati: Rovinari.

5 0.5 3.4 81.8 34.1 7.0 4.5 9. GAZE SI APA –TOTAL 7.0 17.1 8. POPULATIA OCUPATA CIVILA – TOTAL 155.1 6.9 03 Pensionari in varsta de munca ce nu lucreaza 8.4 0.8 2.Balanta fortei de munca la 1 ianuarie 2002 se prezenta astfel: 01.7 .6 19.5 0.A RESURSE DE MUNCA (02-03-04+05+06±07)240.7 18 INDUSTRIA PRELUCRATOARE – TOTAL 20. REPARAREA SI INTRETINEREA AUTOVEHICULELOR SI A BUNURILOR PERSONALE SI CASNICE – TOTAL 11.2 16 INDUSTRIA EXTRACTIVA –TOTAL 21.din care: 09 salariati 92.4 6.1 26 HOTELURI SI RESTAURANTE – TOTAL 1. ca din totalul populatiei in varsta de munca.7 7.4 3.9 46.9 10.6 1.8 -din care: 23 salariati 6.6 0.0 -0.7 10.5 5.8 0.8 55.7 1. care conform legislatiei in vigoare cuprinde barbati in varsta de 16-62 ani si femei in varsta de 23 .6 0.6 12 SILVICULTURA.2 18.2 35.5 07 Soldul miscarii interjudetene (±) -0.3 .1 1.5 -0.3 116.4 9.1 21.1 0.4 Rezulta.0 22 CONSTRUCTII – TOTAL 7.4 6.0 .7 5.din care: 11 salariati 0.5 20 ENERGIA ELECTRICA SI TERMICA.din care: 25 salariati 8.3 3.7 35.7 .6 1.8 08 B.0 .5 33.2 24 COMERT.4 74.2 7.din care: 19 salariati 19.5 1.7 02 POPULATIA IN VARSTA DE MUNCA 241.5 -1.9 .7 114.2 1.din care: 15 salariati (17+19+21) 48.din care: 17 salariati 21.7 04 Persoane in varsta de munca cu incapacitate nepermanenta de munca 7.3 10 AGRICULTURA –TOTAL 55.1 46.3 124.6 7.5 0.din care: 21 salariati 7.TOTAL (16+18+20) 49.9 05 Salariati sub si peste varsta de munca 0. deci.3 5.2 153.6 .4 4.1 14.4 .7 3.6 5.4 5.0 127.4 56.0 239. EXPLOATAREA FORESTIERA SI ECONOMIA VANATULUI – TOTAL 0.din care: 13 salariati 0.1 0.7 06 Alte persoane sub si peste varsta de munca aflate in activitate 15.0 .0 238.8 18.din care: 27 salariati 1.1 1.9 14 INDUSTRIE .1 0.8 21.5 1.1 8.9 18.6 0.7 15.2 10.5 0.8 6.4 0.5 14.8 1.5 89.3 9.

activitatile de asigurari ale caselor de pensii (7 861 224 lei). Raportat. veniturile familiale si individuale si de nivelul somajului la nivelul judetului. cu 14. Situatia economica dificila.0 %).77 % o constituia populatia activa. posta si telecomunicatii (11 514 983 lei). determinand cresterea numarului somerilor de lunga durata si a celui al absolventilor fara un loc de munca se va reflecta cel mai probabil intr-o reducere in special a veniturilor familiale.2 %). cat si cele familiale sunt scazute. urmata de industria prelucratoare (20.2 % si cea prelucratoare.16-57 ani. primul loc este detinut de industria extractiva (24. Atata timp cat nivelul somajului este ridicat si. cu 36. termica. In zonele rurale. Situatia sociala este caracterizata in principal de structura sociala. Veniturile din economia subterana ar putea micsora presiunea sociala intr-o oarecare masura. transportul. Ca numar de salariati. structurile familiale sunt inca intacte datorita numarului mare al detinatorilor de pamant.1 %. in general. fiind asigurat un standard de viata de baza. apropiata de saracie sau chiar mai rau. distributia de energie electrica. urmata de industria extractiva. cu o pondere de 11. ca mijloc de subzistenta. va continua sa creasca. iar castigul mediu salarial net de 5 942 723 lei. industria tutunului (7 511 282 lei). Un nivel ridicat al castigului salarial mediu net in judetul Gorj au inregistrat sectoarele: financiarbancar (13 543 398 lei). 72. perspectivele unei cresteri evidente fiind reduse. la standardele Europei de Vest. 24 . insa. veniturile individuale.2 % populatie ocupata civila. Castigul salarial mediu nominal brut in judetul Gorj in luna decembrie 2002 calculat la un esantion de 161 agenti economici si sociali a fost de 8 557 476 lei. gaze si apa calda (10 390 033 lei).7 %. extractia petrolului si gazelor naturale (7 744 207 lei). ponderea cea mai mare este detinuta de agricultura. iar in cadrul acesteia 88. foarte probabil. producerea. sprijinit pe autoconsum. trebuie observat ca o parte din ce in ce mai insemnata a populatiei traieste intr-o situatie dificila. In populatia ocupata.

alte activitati de servicii (1 266 869). Universitatea beneficiaza de specialisti cu o indelungata experienta didactica si de specialitate. infiintata in anul 1990. La facultatea de inginerie exista patru specializari in ingineria centralelor electrice. 32 celui liceal si profesional. dintre care 66. 3 invatamantului postliceal si tehnic de maistri. In invatamantul postliceal si tehnic de maistrii erau inscrisi 1527 cursanti.0 mii elevi in diferite cicluri de invatamant. 2. cuprinde in prezent trei facultati principale: Inginerie. demonstrate de acordurile dintre ele cu privire la plasarea fortei de munca absolvente.7 mii. activitati ale agentiilor de turism (6 208 223 lei). 25 . domeniu cu o deosebita importanta in zona. Celelalte sectoare de activitate au inregistrat castiguri inferioare mediei pe judet. similare cu cele din economia nationala.extractia carbunelui (6 696 257 lei). Din numarul total al elevilor inregistrati la inceputul anului 2002. Populatia scolara era de 86. Economie si Drept. iar 28% in invatamantul liceal si profesional. Un castig salarial mediu net mic s-a inregistrat in: industria de optica si ceasornicărie (1 037 500 lei). “Universitatea Constantin Brancusi”. Exista relatii stranse intre universitate si agentii economici ai judetului. industria alimentara si a bauturilor (2 496 024 lei). 70% studiau in invatamantul primar si gimnazial. comert cu amanuntul (2 158 391 lei). Municipiul Tirgu-Jiu este tanar centru universitar.3. dintre acestea 376 apartinand invatamantului primar si gimnazial. prelucrarea lemnului (1 697 935 lei). INVATAMANT La inceputul anului 2002 la nivelul judetului Gorj fiintau 780 unitati de invatamant.

numarul studentilor inscrisi crescand de la an la an. care. In cadrul liceelor teoretice ale judetului isi desfasurau activitatea 318 cadre didactice.7 unitati. Cele mai 26 . Pe principalele specializari. in anul 2001 absolvind aceasta forma de invatamant 1. ponderea cea mai mare in total apartinand invatamantului primar si gimnazial cu 61. in cadrul carora erau inscrisi 13. dintre acestia 5593 urmand cursurile invatamantului de zi.Invatamantul superior privat este reprezentat de “Universitatea Jiul de Sus”. Numarul absolventilor invatamantului primar obligatoriu in anul 2001 a fost de 5949. cu 23%. La data de 1 ianuarie 2002 in judetul Gorj erau inscrisi 7443 studenti in invatamantul superior public si privat. In cele 375 scoli primare si gimnaziale ale judetului erau inmatriculati 45402 elevi. 266 invatamantului fara frecventa.9 mii elevi inscrisi. a reusit sa se inscrie in sistemul de invatamant gorjean ca o institutie serioasa.3 mii. urmat de cel liceal. profesional si complementar.1 mii elevi. Invatamantul liceal si profesional gorjean beneficia de 31 licee. In unitatile de invatamant ale judetului Gorj isi desfasurau activitatea 5259 cadre scolare. in anul 2001 absolvind 1. * licee teoretice: 7 unitati. prin eforturile intreprinse in vederea asigurarii conditiilor optime de studiu cursantilor. liceele din judet erau impartite astfel: * filiera teoretica . 44 de maistri instructori. desi isi are inceputurile recent. In cadrul acestor unitati de invatamant activau 318 cadre didactice. 45% in clasele I-IV si 55% in clasele V-VIII.3 mii. Scolile generale ale judetului beneficiau de serviciile a 3180 de invatatori si profesori. in cadrul carora erau inscrisi 4. cu un numar de 4.9%. 1584 invatamantului deschis la distanta.9 mii elevi.

s. Cea mai importanta unitate scolara de acest fel din judet. In ultimii ani a avut loc o serie de transformari ale acestor unitati scolare determinate de dificultatile cu care s-au confruntat unitatile economice mai sus amintite. cu 893 elevi inscrisi.F. Drept urmare.). La nivelul judetului existau. cu o veche traditie. I.reprezentative unitati de invatamant de acest fel. a avut loc o adaptare a unitatilor de invatamant de acest fel la noile conditii.P.3 mii elevi ce se bucurau de serviciile a 733 cadre didactice.. care a pregatit de-a lungul a zeci de ani specialisti in domeniul economic. reprezentata prin 3 unitati de invatamant. ai caror elevi si absolventi s-au remarcat nu de putine ori in concursuri la nivel national si international. La finele anului scolar 2000-2001 au absolvit peste 1200 cursanti. sunt liceele targu-jiene “Tudor Vladimirescu” si “Ecaterina Teodoroiu”. in cadrul lor desfasurandu-si activitatea 58 cadre scolare. dar si de schimbarile ce au avut loc in economie si societate in ansamblu ce au dus la noi cerinte pe piata fortei de munca. Combinatul de Lianti si Azbociment.a. in care invatau peste 7. cu un efectiv de 92 cadre didactice. in special in domeniul tehnologiei informatiilor. este “Colegiul Economic Gheorghe Magheru”. la inceputul anului 2002. In anul 2001 au absolvit aceasta forma de invatamant peste 200 tineri.un liceu cu profil agricol si silvic. urmase ale unitatiilor ce fiintau cu suportul financiar al marilor agenti economici ai judetului si care le furnizau acestora personal calificat (Combinatul de Prelucrare a lemnului.doua licee cu profil economic si administrativ. * licee cu profil tehnologic. cu un numar de 694 elevi inscrisi in anul scolar 2001-2002. * Filiera vocationala. in cadrul carora studiau in anul 2002 peste 850 elevi.M. 21 astfel de unitati. . . manifestata prin aparitia de specializari noi. concomitent cu restrangerea numarului de locuri sau chiar renuntarea la specializarile pentru care cererea pe piata muncii a scazut.U. 27 . si un personal didactic de 32 persoane.

in functie de profilul acestora si de personalul didactic specializat. un liceu de arta. Cu sprijinul Bancii Mondiale. rezultatele scontate. Camera de Comert si Industrie Judetului Gorj. era detinuta de mediul urban. in cadrul si cu sprijinul unitatilor liceale. cat si ca numar de elevi inscrisi. postliceal si tehnic de maistrii fiinteaza. Aceste cursuri nu au avut. in acest fel. Invatamantul profesional.F.In aceasta categorie se inscriu: un liceu sportiv.J. Baza materiala a invatamantului gorjean cuprinde : Baza materiala Sali de clasa si cabinete scolare Laboratoare scolare Ateliere scolare Sali de sport Scoli generale 1927 170 69 92 Licee 526 146 140 71 Scoli profesionale 16 3 14 17 Universitati 27 19 1 Alaturi de unitatile scolare specializate. existand. insa.O. Gorj a organizat mai multe cursuri de recalificare in diverse domenii. si alte organizatii contribuie la educatia si instruirea gorjenilor. in timp ce pentru invatamantul mediu ponderea principala. 28 .M. Repartizarea pe categorii de localitati la inceputul anului 2002 era uniforma ca numar de unitati in ceea ce priveste invatamantul primar si gimnazial.M. atat ca numar de unitati. Gorj. A. un liceu pedagogic-“Colegiul National Spiru Haret”. ca numar de someri angajati raportat la costurile implicate. siguranta angajarii unui numar mare de absolventi ai unor asemenea cursuri. intre care A.J.O.F. astfel incat a avut loc o revizuire a strategiei agentiei in sensul organizarii celor mai multe cursuri de calificare la solicitarea agentilor economici care intampina greutati in gasirea de personal calificat in anumite domenii. alte cursuri fiind suportate din bugetul pentru somaj.

Cu specialisti avand o indelungata experienta didactica. Universitatea este doritoare sa introduca cursuri de reconversie profesionala pentru somerii din zona (cursuri calculatoare. In casele Anei Balcescu-Culcer. Un grup de intelectuali. Rolla Piekarschi. Aurel Diaconovici.A. Astfel in 1875 este atestată existenta primei trupe profesioniste de teatru. de asemenea. invatamantul gorjean va continua sa ramana o activitate de o inalta tinuta profesionala. insotita de desfasurarea de cursuri pentru pregatirea in noile meserii. nepoata marelui patriot Nicolae Balcescu au loc serate literal-muzicale de exceotie. Ion Popescu-Voitesti. calculatoare cu acces la Internet). cu investitiile necesare in baza materiala.M. dar nu poate desfasura cursurile fara fonduri financiare. etc.) si. pune la dispozitie facilitatile pe care le are in dotare (sali de lectura.4. a cincea cladire de gen din tara la vremea aceea. 2. iar in 1877. depune eforturi pentru 29 . alaturi de care trebuiesc luate masuri in directia imbunatatirii conditiilor de munca si retribuirii la nivelul cuvenit a cadrelor didactice. intre care amintim pe Alexandru Stefulescu. Gorj a stabilit relatii de colaborare cu mai multe primarii din cadrul judetului . in planul urbanistic al localitatii este consemnat Teatrul Milescu. pentru inceperea unei activitati.O. manifestand receptivitate fata de proiecte proprii ale acestora. carora li se adauga an de an tineri bine pregatiti.J. agentia sustinand aceste actiuni prin subventionarea temporara a retribuirii persoanelor angajate. Iului Mosil. devenita in 1880 Teatrul Roman din Tg-Jiu. materializate in implementarea unui program prin care s-au facut sute de angajari de catre primarii pentru realizarea de lucrari de interes public. CULTURA SI ARTA Adevarata viata culturala a judetului se manifesta in ultimele decenii ale secolului XIX.F.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial. Muzeul Goratestată (16 iulie 1894). dintre care un teatru dramatic. astronomul Victor Daimaca. muzicologul Constantin Brailoiu. Creatorul scolii moderne de sculptura. si anume Teatrul dramatic Elvira Godeanu din Tg-Jiu. poetul Tudor Arghezi.infiintarea unor institutii de educatie si cultura. Gorjul a dat tarii personalitati de prim rang: soprana Elena Theodorini. actritele Maria Theodoriu. genialul Constantin Brancusi. Apar astfel. Dumitru Ion Norocea. filosoful George Uscatescu. succesiv. plasticienii Vasile Blendea. Cel mai important obiectiv de cultura si in acelasi timp turistic al judetului Gorj este reprezentat de Ansamblul Cultural Constantin Brancusi. Raluca Stavrescu. actorul Marcel Anghelescu. savantul Ion Popescu-Voitesti. Societatea filarmonica “Lira Goratestată. sculptorul Constantin Brancusi. Pe langa Biblioteca Judeteana apar filiale noi precum Biblioteca de Arta Iosif Keber. actrita Elvira Godeanu. Palatul Administrativ al Judetului.“Doina Goratestată”. se tiparesc ziare. 30 . Iosif Keber. un ansamblu artistic profesionst. Palatul Municipalitatii. istoricii de arta Gheorghe si Maria Bengescu. oameni politici de anvergura nationala: Dinca Schileru. Horatiu Dumitriu. Grigore Iunian. sistemul cultural se institutionalizeaza. iar Muzeul Goratestată isi continua si amplifica activitatea prin crearea sectiilor de arta si de etnografie de la Curtisoara. a oferit in dar orasului Tg-Jiu cateva opere de o inestimabila valoare. apare ansamblul folcloric profesionist “Doina Goratestată”. se creaza o atmosfera de mare spiritualitate. Reteaua si activitatea unitatilor culturale in judetul Gorj la inceputul anului 2002 cuprindea: 2 teatre. regizorul Victor Dumitrescu-Bumbesti. Gheorghe Tatarascu. Aristizza Romanescu. solistele de muzica populara Maria Tanase si Maria Lataretu. Este si momentul in care se ridica unele dintre cladirile reprezentative ale orasului Tg-Jiu: actualul sediu al Muzeului Goratestată.

Reteaua de biblioteci totaliza la inceputul anului 2002 257 unitati.Activitatea institutiilor culturale in anul 2001 s-a materializat in 383 spectacole si concerte. Intre institutiile culturale ale judetului Gorj. utilata modern. cat si ca fond de carte detinut si numar de cititori. dispunand de o sala de spectacole de 700 de locuri.453. iar in cadrul acestora 1 judeteana. 6 municipale sau orasenesti. reflectata in venituri scazute ale populatiei. In anul 2001 31 . 3 apartinand sectorului public si 2 celui privat.171 volume. rezultat al situatiei economice modeste. o sala conferinte cu 120 locuri. care au atras in cursul anului 2001 peste 1 mil vizitatori. de 2. In anul 2001 in judetul Gorj au emis 5 statii de radiodifuziune.780 volume.356.413 cititori inscrisi. biblioteca si numeroase incaperi destinate activitatii in cercuri. de care au beneficiat 102. se remarca: Casa de Cultura a Sindicatelor. ponderea cea mai mare o au bibliotecile publice. construita in 1970. numarul total al spectatorilor si auditorilor inregistrati s-a ridicat la 908700. dintre care 1 biblioteca universitara. 8 statii de televiziune (una in sectorul privat). 186 biblioteci scolare. care descurajeaza eventualele initiative private in acest domeniu. Bibliotecile existente in cadrul judetului dispuneau de un numar au fost eliberate catre cititori 1. 70 unitati publice. cu o scena spatioasa. de un club cu o sala de reuniuni. La inceputul anului 2002 in judetul Gorj activau un numar de 11 muzee. 63 comunale. Atat ca numar de unitati existente.

in 1989. au fost infiintate in1968 Oficiul Cinematografic. avandu-si inceputurile inca in secolul XIX.Casa Tineretului-Fundatia pentru Tineret. a fost data in folosinta in 1974. depinzand de Craiova. Centrul Judetean de Indrumare a Creatiei Populare si a Miscarii de Masa a Artistilor Amatori a luat fiinta in 1971. si biblioteca personala de peste 6000 de volume. Biblioteca Judeteana “Cristian Tell” Tg-Jiu are ca nucleu de infiintare Biblioteca Publica a orasului Tg-Jiu. (1886”Teatrul Roman. cand au fost finalizate lucrarile de reparatii ale Casei Moanga din Strada Siretului. intre multe altele. si in 1972 Intreprinderea Judeteana Cinematografica Gorj.Venind in intampinarea cerintelor.Societatea dramatica Tg-Jiu”. cuprinzand. biblioteca. La 4 iulie 1993 Teatrul Popular a devenit Teatrul Dramatic Elvira Godeanu. Biblioteca de arta “Iosif Keber” Tg-Jiu a fost pusa la dispozitia publicului in 1991. precum si spatii de cazare in sistem hotelier.Fondul de carti al acestui lacas de cultura s-a imbogatit fara incetare. lucrarile de amenajare fiind realizate de testamentarul importantului om de cultura gorjean. Activitatea teatrala a orasului este. Biblioteca pentru Copii a luat fiinta in 1985. ajungand la peste 220 000 de volume. ca Sectie pentru copii a Bibliotecii judetene. fondata in 1934. dispunand de o sala de spectacole cu 300 de locuri. Teatrul dramatic “Elvira Godeanu” Tg-Jiu. incaperi pentru activitatea diverselor cercuri. prin transformarea Casei 32 . insa mult mai veche. care a oferit prin testament olograf intreaga avere. 1889 Teatrul “Milescu”) Teatrul si-a amenajat o noua si cocheta sala in fosta “Sala 23 August” Intreprinderea Judeteana Cinematografigica Gorj Pentru coordonarea activitatii cinematografice. cand Alexandru Cristian Tell a facut o donatie de carte de aproximativ 3000 de volume. In vederea satisfacerii cerintelor specifice tinerilor. ca sectie a Bibliotecii judetene. a fost deschisa o noua sectie pentru copii si adulti in partea de sud a orasului.

marele sculptor nu a vrut sa primeasca nici o plata. de etnografie. Complexul Muzeal de la Tg-Jiu. Intre sectiile specializate ale muzeului judetean fac parte: Muzeul in aer liber de la Curtisoara. Muzeul de arta “Constantin Brancusi”. unde se afla “Coloana Recunostintei fara Sfarsit”. inca din 1935. Calea Eroilor. Orasul Tg-Jiu este vestit nu numai pentru dezvoltarea artistica si industriala. unde se afla 33 . originar din satul Hobita.la Tg-Jiu). 5 puncte muzeale satesti. Inspectoratul pentru Cultura al Jude ului Gorj. ci si prin existenta operelor monumentale ale lmarelui Constntin Brancusi.Judetene a Creatiei Populare. avind drept scop stimularea si orientarea activitatii artistilor amatori. infiintat in anul 1968 sub denumirea de Comitetul de cultura si arta. este axul Ansamblului sculptural de la Tg-Jiu. 9 case de cultura: 1 municipala. avand trei sectii judetene. comuna Pestisani. coordonand activitatea mai multor institutii specializate: Centrul de conservare si valorificare a creatiei populare. ideea viitorului ansamblu fiind conturata chiar de C. 2 comunale. la indicatiile sale fiind creata noua srada. Pentru operele realizatela Tg-Jiu. 5 case memoriale (“Constantin Brincusi”Hobita. case memoriale. Brancusi. 53 cinematografe cu banda normala sau ingusta. de istorie. ce strabate orasul de la rasarit. cum a fost denumita de Brancusi. 6 orasenesti. “Iosif Keber”. Cele mai importante statui si monumente ale judetului Gorj sunt: Complexul monumental “Calea Eroilor” de Constantin Brancusi. “Tudor Vladimirescu”-Vladimir. muzee satesti. 70 biblioteci. Ansamblul de cantece si dansuri “Doina Goratestată”. Iuliu Moisil. la apus. R. de arta. Scoala populara de arta. Muzeul Goratestată Bazele muzeului au fost puse de Alexandru Stefulescu. 2 situri ale naturii. Piekarski si Aurel Diaconovici inca din 1894. 134 camine culturale. V. Teatrul Elvira Godeanu. “Ion Popescu-Voitesti”-la Balanesti.

La 6 martie 1846 dr. si se afla chiar pe locul unde s-au adunat Tudor cu pandurii sai. socotiti un adevarat pericol pentru restul populatiei. OCROTIREA SANATATII In martie 1844. cea mai veche statuie din oras. Din lipsa locasului necesar. Statuia “Ecaterina Teodoroiu” se afla pe bulevardul ce-i poarta numele. Cismeaua Samboteanu. care inchiriaza casele proprii pentru infiintarea spitalului. grup sculptural din bronz. se afla in apropierea Bibliotecii judetene.celelalte opere ale ansamblului sculptural: “Masa Tacerii”. Casa slujerului Barbu Ganescu. ridicat in anul 1974. construita la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Culcer inainteaza un raport conducatorilor orasului Tg-Jiu prin care solicita infiintarea unui spital in oras pentru a izola si trata bolnavii de boli venerice.5. construita in jurul anului 1770. Ea apartine sculptorului gorjean Constantin Balacescu. Statuia Tudor Vladimirescu . “Aleea Scaunelor”. Monumentul Brancusi. dr. la fel ca si casa memoriala. monumente de arhitectura bisericeasca (Biserica Catedrala. turnat la Milano. “Poarta Sarutului”. Biserica Sfanta Treime. Biserica Sfantul Nicolae) 2. Culcer reuseste sa incheie un contract cu magistratura orasului si fratele sau. Biserica Sfintii Voievozi. Monumente istorice: Casa lui Vasile Moanga. Biserica Sfintii Apostoli. realizat de sculptorul Ion Irimescu. Casa pitarului Dumitrache Maldarascu. Acesta 34 . unde se afla si bustul generalului Ion Culcer. spitalul va lua fiinta abia doi ani mai tarziu. Bustul General Magheru. a fost inaltat in anul 1942. intemeietorul Muzeului de istorie al Goratestată. Cimitirul Eroilor. Bustul Alexandru Stefulescu.

dr. In afara de clinicile 35 . Novaci (150 paturi). Nicolae Hasnas. Dobrita. o statie de salvare si un centru de recoltat sange. respectiv. dr. 11 Decembrie 1989. *Spitalul de boli contagioase. un serviciu farmaceutic adecvat.L. o policlinica moderna . Ulterior. iar in anii ’80 s-a amenajat si dat in folosinta o moderna sectie de balneoterapie.avea o capacitate de 15 paturi. A inceput sa functioneze in actuala cladire incepand cu anul 1956. cu cate 15 paturi. o statie de salvare. Motru (200 paturi). intre care pot fi amintiti: dr. 31 dispensare madicale. Turceni (200 de paturi). cu 15 paturi. la a caror infiintare si-au adus o contributie hotaratoare personalitati marcante ale vietii medicale gorjene. profilat pe tratarea afectiunlor psihiatrice. fiind prima unitate spitaliceasca infiintata in judetul Gorj. Bumbesti-Jiu (170 paturi). dispunand la inceput de o sectie medicala de 100 de paturi. *Complexul spitalicesc din municipiul Tg-Jiu format din: un spital cu 700 de paturi. La inceputul anului 2002 in judetul Gorj functionau 7 unitati spitalicesti. in judetul Gorj mai functioneaza spitalele din Rovinari (cu 300 paturi). acoperind prin sectiile specializate de care dispun aproape in intregime nevoile de servicii sanitare ale locuitorilor municipiului si nu numai. 11 farmacii. In Tg-Jiu functioneaza 3 unitati spitale. *Spitalul “Tudor Vladimirescu”. si oftalmologie. Alaturi de unitatile spitalicesti din Tg-Jiu. Urbeanu. s-a procedat la reparatia vechii cladiri. Alinescu. Acestora li se adauga ca unitati specializate centrele stomatologice din strada Grivitei si. O. 1sanatoriu TBC.R. endocrinologie. specializat in tratarea afectiunilor pulmonare (300 paturi). Aici sunt oferite toate specializarile din medicina. Ulterior au aparut noi unitati sanitare. 4 centre de sanatate. Tg-Carbunesti (150 de paturi). cardiologie cu 30 paturi. 1 policlinica. au fost infiintate noi sectii.

de stat si 36 . 1941 persoane incadrate ca personal sanitar mediu si 805 persoane ca personal sanitar auxiliar. Personalul medical care deservea sistemul medical gorjean era la inceputul anului 2002 format din: 616 medici. 18 farmacisti. Capacitatea unitatilor medicale ale judetului este de 2600 paturi. la 1 ianuarie 2003 existau: o Companie Nationala. cele mai intalnite sunt cele profilate pe servicii de diagnosticare a diferitelor afectiuni prin ecografie.6./zi. ginecologie/maternitate. SITUTIA ECONOMICA Potrivit informatiilor furnizate de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Gorj. 44 medici stomatologi.3 mii persoane. de asemenea. Numarul total de om zile spitalizare a fost in anul 2001 de 760. Intre acestea. de investitii majore in reparatia cladirilor in care functioneaza aceste unitati. cabinetele stomatologice. Nu exista bani pentru diversele investitii necesare. celelalte spitale locale ofera specializari de baza: interne. 13 societati comerciale cu capital de stat. Sectorul privat a aparut dupa 1990 si in judetul Gorj. fiind reprezentat in principal in centrele urbane prin cabinete medicale specializate. 7 societati cu capital mixt.specializate de la Turceni si Dobrita. si nici macar pentru repararea echipamentului existent in dotare. Este nevoie. Problema consta in dificultatile in finantarea activitatii acestora.2 mii loc. precum si in domeniul farmaceutic. care deja este depasit moral in multe cazuri. De serviciile unitatilor spitalicesti gorjene au beneficiat 99. 2. pediatrie. chirurgie. cuprinzand cele mai multe dintre farmaciile existente . Din punct de vedere al capacitatii de primire numarul de paturi oferite este suficient.

incluzand serviciile si turismul. Jilt si Motru. cel secundar. care. de la cel primar. In Gorj depozitele de lignit se afla la 50-180 m. Agentii economici inregistrati pe raza judetului isi desfasoara activitatea in domenii acoperind toate sectoarele economice.7. 37 . se remarca o concentrare mare pe comert. Numarul intreprinzatorilor particulari la sfarsitul anului 2002 era de 4307. un procent insemnat din aceste firme nu pot fi profitabile. vor mai dura 40 de ani. Luand in considerare numarul mediu al clientilor/firma redus. atat en-gros. INDUSTRIA Gorjul este un judet bogat in resurse naturale diverse. cu activitati in diferite industrii prelucratoare si cel tertiar. lucrand la productivitatea maxima a minelor existente. cuprinzand agricultura. cat si en-detaille. Principalele resurse ale solului si subsolului judetului Gorj sunt: Lignit Depozitele mari de lignit ser gasesc in Rovinari. A inceput deja sa se renunte la exploatarea depozitelor de adancime datorita costurilor mari . 7390 societati comerciale cu capital privat si 127 organizatii cooperatiste. puterea de cumparare scazuta si marja medie de profit. lucru obisnuit.privat. iar 1075 persoane desfasurau profesii liberale. adancime. In cele trei zone depozitele sunt exploatate prin mine subterane sau de suprafata. Rezervele sunt estimate la peste 1 miliard tone. 2. industria extractiva. din care 1050 asociatii familiale si 3257 persoane fizice independente. de altfel pentru o economie aflata in plin proces de tranzitie. altele asteptand inca aparitia posibilitatilor si oportunitatii folosirii lor. Referitor la firmele active din punct de vedere economic. unele dintre ele exploatate si utilizate de industriile de profil.

aflate la mica distanta de municipiul Tg-Jiu. Stoina si Turburea./kg. La nivelul prezent de productie este de asteptat ca rezervele sa dureze inca 40-50 de ani. la aproximativ 35 km. nord de mun. de tip carbonic. este localizat in nordul muntilor. de o calitate buna a fost exploatat pana de curand prin Cariera Suseni. cenusiu si gri. un afluent al Jiului. Mamura In judetul Gorj se gasesc doua depozite importante de marmura. nici pentru gazele naturale nu exista industrie chimica de procesare in judetul Gorj.1.Capacitatea medie calorica este cuprinsa intre 1600 kcal/ kg (pentru minele de suprafata) si 1900 kcal/ kg (pentru cele de subteran). Capacitatea calorica scazuta face necesara adaugarea gazului natural la termocentrale pentru sustinerea procesului de ardere. Tg-Jiu. Petrol Extractia de petrol a inceput in 1947 in Gorj. stopandu-se odata cu incetarea activitatii de producere a cimentului la combinatul de la Birsesti apartinand grupului Lafarge Romcim. Calcarul din zona. Rezervele de petrol se afla la o adancime cuprinsa intre 1000 si 5000 m. iar capacitatea calorica se situeaza sub 8763 kcal. nuantata alb. La Rovinari. Unul dintre ele. In judetul Gorj se gasesc aproximativ 35% din rezervele de gaze naturale ale Romaniei. cenusa obtinuta se ridica la 40%. continutul de sulf se ridica la cca. Principalele zone pentru productia de petrol sunt Ticleni. Zona este accesibila printr38 . galben. Ca si in cazul petrolului. nu mai exista intreprinderi pentru procesarea petrolului in judetul Gorj. continanad marmura alba pura. aflata la nivelul Platformei Gornovita. iar continutul de apa este de 35-42%. Continutul de sulf in petrol variaza intre 3-5%.5%. la o adancime de 700 metri. in principal in zona localitatilor Suseni si Dobrita. Resurse majore se gasesc la Bustuchin. In afara de productia de gaz petrolier lichid si etilena la Turburea. Bustuchin si Colibasi. ceea ce duce la cresterea pretului de producere a energiei electrice. Gaz natural Gazul natural se afla in principal in asociere cu petrolul. pe raul Bratu. Calcar Depozitele de calcar se afla in zonele de munte ale judetului.

Pestisani. cea de Pestisani este folosita pentru olarit. Argila Exista depozite de argila la Lelesti. exploatate in doua cariere pentru a fi utilizate in productia de ciment si in constructia drumurilor si cailor ferate.5 cu 25 km. intre ramurile industriale ale judetului Gorj se remarca industria extractiva. reprezentata prin marile termocentrale de la Turceni si Rovinari. Bradiceni si Rovinari. necesita exploatarea prin tehnici subterane nefiind viabil economic.c. avand marmura neagra. roz sau verde. cu un procent ridicat de silicat. principala sa componenta fiind extractia carbunelui necocsificabil – lignit in doua mari bazine. Argila de la Lelesti este potrivita pentru productia de ciment si caramida. industria producatoare de electricitate.departare.un drum neamenajat. Granit Exista depozite de granit obisnuit (gri). Argila de aici nu a fost exploatata inca. fiind considerata potrivita pentru fabricarea caramizilor si tiglelor. Urmare a rezervelor de care dispune. Rezervele sunt estimate la 120 mil. in apropierea celei de marmura. productia in hidrocentrale. m. precum si industria constructiilor de masini si cea prelucratoare. Exploatarea lignitului isi are inceputurile in urma cu peste 30 de ani. tone. argila de la Bradiceni pentru productia de teracota. si este considerat viabil din punct de vedere economic. Depozitul se afla la suprafata pe un perimetru de 2. asezate deasupra rezervelor de lignit si au fost estimate la 400-500 mil. Rezervele de la Rovinari. contribuind de-a lungul timpului la ridicarea judetului Gorj pe primul loc in 39 . Cel de-al doilea depozit. dar si prin o noua componenta. Una dintre cariere se afla pe raul Bratu. Cele mai apropiate facilitati de incarcare a trenului pentru transport se afla la aproximativ 8 km. Motru si Rovinari.. Exista facilitati de alimentare cu energie electrica. neexploatate. gata sa fie exploatat. fiind utilizata de combinatul de la Birsesti pana de curand. In Gorj se mai gasesc depozite de granit rosu.

prepara si livreaza lignit catre marile termocentrale de la Isalnita. Extractia lignitului a avut si are in continuare un mare impact asupra intregii economii a judetului. Aceste rezerve asigura cerintele interne de carbune pe circa 50 de ani. Principalii agenti economici ai industriei judetului Gorj sunt: Compania Nationala a Lignitului Oltenia Tg-Jiu. unica sa utilizare fiind producerea de energie elecrica si termica prin ardere in instalatiile industriale si in cele gospodaresti ale populatiei. sticla ceramica si ornamentala. Ca raspuns la acestea au fost luate deja o serie de masuri in directia reducerii costurilor prin renuntarea la exploatarile subterane. alte unitati industriale si gospodariile populatiei. situate pe teritoriul judetelor Gorj. Rovinari si Turceni. In urma transformarii la 1 septembrie 1997 a Regiei Autonome a Lignitului Oltenia in Compania Nationala a Lignitului. cu costuri mai reduse. Valcea si Mehedinti. energia nucleara si petrolul. principalii beneficiari. industria tutunului. principala problema judetului o constituie scaderea consumului de energie electrica al Romaniei. industria prelucratoare a cauciucului si a produselor din plastic. apa. prelucrarea lemnului si producerea de mobila. 40 .ceea ce priveste dezvoltarea economica. De aceea. ca si orientarea spre alte forme de obtinere a acesteia. Industria prelucratoare este reprezentata prin: industria alimentara si a bauturilor.2 miliarde tone de lignit. Judetul Gorj ocupa primul loc in tara la productia de lignit prin doua mari cele bazine carbonifere. Rezervele industriale confirmate sunt de 2. cum ar fi gazul. industria materialelor de constructii. cu sediul tot la Tg-Jiu. prin unitatile sale extrage. industria producatoare de confectii si imbracaminte. Rovinari si Motru. Lignitul extras are o putere calorica de 1600-1900 kcal/kg.

A. grupate in: Bazinul Berbesti. matrite si accesorii metalice.N. Colibasi. placi tehnice.L. In cadrul S. principalele piete de desfacere fiind in S. PETROM S. Vladimir.P. avand ca obiect de activitate asigurarea service-ului utilajele petroliere si reconditionarea materialului tubular. care dispune de o retea formata din 11 statii: 3 in Tg-Jiu. Tismana. avand in exploatare schelele de la Ticleni. a fost infiintata in anul 1973. Unitatile ce apartin de Sucursala Tg-Jiu a S. Agentia Grup Ateliere Petrol Tg-Jiu. Balteni.N. cu exploatarile de la Bubuceni si Turburea.S.C.N. Socu. Este 41 . Matasari. Din 1996 a devenit sucursala a S. avand ca profil fabricarea de benzi de transport. si Germania. STARGLASS S. EM Mehedinti.A. S. Motru. Tg-Jiu este singura intreprindere de sticlarie din intreaga Oltenie. Campina.N.O. cristal si rubin o gama larga de produse. Coltesti. realizeaza circa 35 % din productia de gaze si 8 % din cea de petrol a tarii. in subordinea C. Unitatea realizeaza din sticla alba. au ramas 13 unitati de extractie a carbunelui. PETROM SA.ARTEGO S.A. PETROM S. Turceni. garnituri presata. majoritatea produselor fiind destinate exportului.S.A.O. covoare. Bazinul Jilt. Rovinari. S. Sucursala Tg-Jiu coordoneaza activitatea a doua schele: Schela Petroliera Stoina. mansoane.C.A. cate una la Tg-Carbunesti. Bazinul Motru. Totea. A fost infiintata in 1975.prin masurile de restructurare ce au fost luate. Bumbesti-Jiu.U. precum si cauciuc regenerat. Vladuleni si Schela Petroliera Turburea. Alunu. Bazinul Rovinari. Alimpesti. pentru ca in 1997 sa devina subordonata a B. Sucursala Tg-Jiu se afla si Sucursala PECO Gorj.P.A.P. Bustuchin. Societatea Nationala a Petrolului PETROM S.

Materia prima. o sec ie pentru producerea materialelor construc ii.A.principalul furnizor de benzi de transport in 5 sortimente si peste 150 de tipodimensiuni pentru exploatarile miniere din bazinele Rovinari.C. S. GRIMEX S. Tg-Jiu. pana la Baia de Arama. ROBUR S. cu activitatea orientata aproape in intregime pe asigurarea service-ului si reparatiilor pentru echipamentele de exploatare miniera apartinand subunitatilor C. produce cherestea. decoratiuni interioare.C.A. MACOFIL S.. S. realizeaza o gama variata de produse de imbracaminte exterioara pentru piata interna si cea externa. prese mecanice. instalatiilor de forta.A. S.C.C. CONFECTIA S. MACOFIL S. mobilier. placi aglomerate lemnoase. tapiterii. asigurata prin intermediul S.N. S. Întreprinderea are in componen a sa: o sec ie de produse ceramice.. transformatoarelor electrice. locomotivelor. 42 .A.C.A. este exploatata din masivele sudice ale Carpatilor Meridionali. o sec ie de prefabricate din beton armat.A. Tg-Jiu. furnire estetice. masini speciale pentru deformare plastica.C. Tg-Jiu. placaj. MIRFO S. masini de injectie s. Motru si Valea Jiului. profilata in fabricarea de diferite prese hidraulice.O. ROSTRAMO S. S. ciocane de forjare. In ultima perioada unitatea s-a confruntat cu o serie de probleme financiare. zona de exploatare intinzandu-se de la Valea Oltetului la Polovragi. In anul 1990 întreprinderea a devenit S.A. foarfece ghilotina.C. Apa Neagra. Produsele realizate include si articole destinate echiparii autovehiculelor.a. infiintata in 1940..L.

5 %). de la 745 mil. Tg-Jiu Printre primele înfiin ate in Tg-Jiu. Dispune de un sector minier propriu de unde îşi asigură materia primă de bază. lei/persoana in 2001 la 872 mil. Tg-Jiu.0 %).L.C. industria producatoare de energie electrica si termica. lei / persoana in anul 2002 – preturi curente. cu o crestere de 6. Functionand in prezent ca unitati desinestatatoare. Acelasi trend ascendent l-a urmat si productivitatea muncii in industrie.A.E.O. masă plastică refractară si mortar refractar necesar industriei metalurgice. utilizeaza cea mai mare parte a carbunelui exploatat de unitatile apartinand C. Societatea este specializată in executarea lucrărilor de construc ii montaj.5 % fata de anul 2001. ROVINARI. şamotă. MARSAT S. gaze si apa calda (12. si printre cele mai importante din tara. Ramurile industriale care au inregistrat cele mai importante scaderi au fost: industria confectiilor de 43 . Cresterea productiei industriale in anul 2002 s-a datorat cresterilor inregistrate in: industria de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice (15.S. Tg-Jiu. S. din municipiul Tg-Jiu . Prima firmă privatizată. industria tutunului (9. productia in anul 2002 fiind de peste 11488 mil.A. I.E. puneri in func iune. repara ii.N. extractia petrolului si a gazelor naturale (4.C. cu o crestere de 3. UNIREA S. retehnologizări.7 %. industria alimentara si a bauturilor (0. fabrica realizează cărămizi dense si cărămizi termoizolatoare. service si asisten ă tehnică pentru instala ii electrice si de automatizare.9 %). in anul 2002 fata de 2001. I. kwh. caolină.5 %).8 %).TURCENI Cele mai mari unitati producatoare de energie electrica ale judetului. şamotă grea. prin metoda MEBO. Productia industriala realizata in anul 2002 s-a cifrat la 30746 miliarde lei la preturi curente.

extractia si prepararea carbunelui.3 74.8 54.5 102.3 123.3 92.7 113.1%). var.2%).8 ori).3%).8 78. industria de prelucrare a lemnului (23. Produc ia fizica industriala realizata in anul 2002 comparativ cu anul 2001 pe principalele produse a fost: DENUMIRE PRODUS Energie electrica total Energie electrica in termocentrale Energie electrica in hidrocentrale Carbune net Titei extras Gazolina Gaze naturale Otel brut Frigidere Ciment Var Prefabricate din beton armat Caramizi si blocuri ceramice Caramizi refractare Cherestea Furnire estetice Placi din aschii de lemn Confectii textile Preparate din carne Lapte de consum Produse lactate proaspete Branzeturi UM Mii Kwh Mii Kwh Mii Kwh Tone Tone Tone Mii mc Tone Buc Tone Tone Mc Mii buc Tone Mc Mp Mp Mil lei Tone Hl Hl Tone REALIZARI 2002 11727353 11488191 239162 21187700 339112 29338 2496332 1745 1117 373405 61100 10304 12393 2670 16226 254200 1279978 140715 30 2633 3632 69 REALIZARI 2001 10409688 10163899 245789 22980000 351398 28520 2346648 1844 400 426400 70590 9678 16331 2420 21657 296119 1631897 132899 47 4874 3449 56 2002 IN % FATA DE 2001 112. produse tehnice din cauciuc (+16. industria constructiilor metalice (19.1%).1%).6 279.5 75.0 105.6 106. caramizi si blocuri ceramice (24.2%).8 63.2 %). Principalele produse industriale care au inregistrat cresteri in anul 2002 comparativ cu 2001 sunt: frigidere (de 2. sticlarie (+19%).3 87.9 106.9 %). productia de mobilier. cherestea (25.4 74. prefabricate din beton armat (+6.9%). produse din tutun (+9.imbracaminte (25 %).0 97.2 96.6 86. industria de masini si echipamente (21.2 44 . sunt: confectii textile (25. caramizi refractare (+10.3%). Principalele produse industriale care au inregistrat scaderi ale productiei in anul 2002. produse lactate proaspete (+5. mobilier.4 94. ciment.3%).9 85.9 110.3 %). furnire estetice (14. comparativ cu 2001. industria altor produse din minerale nemetalice.

2 In ceea ce priveste cifra de afaceri.63.6 % energie electrica.prelucrarea cauciucului si a maselor plastice.Produse zaharoase Bere Produse din tutun Mobilier Piese turnate din fonta Placaje din lemn Carne taiata Produse tehnice din cauciuc Fractia etan Sticlarie Tone Hl Tone Mil lei Tone Mc Tone Tone Tone Tone 119 72653 2995 167438 313 4608 148 18371 46953 920 146 74157 2726 144350 417 6426 194 15822 45127 772 81.6% in industria extractiva (cea mai mica valoare inregistrand-o industria titeiului si a gazelor naturale . astfel: 8.0% industria de prelucrare a lemnului. precum si ca rezultat al costurilor ridicate.4%). Aceasta situatie se datoreaza dificultatilor cu care se confrunta majoritatea marilor agenti economici gorjeni datorita problemelor de ordin financiar.1 104.2% in industria prelucratoare (in cadrul acesteia: 111. cu valori de 91.8 industria prelucratoare.industria producatoare de masini si echipamente. a scazut in perioada 1 ianuarie 2002 – 30 noiembrie 2002 fata de aceeasi perioada a anului 2001 cu 9. 77.7 76. 72.industria alimentara si a bauturilor). Indicii volumului cifrei de afaceri in intervalul ianuarie-noiembrie 2002 fata de aceeasi perioada a anului 2001 au fost : 90. 12. cat si ca urmare a unui management defectuos si a unei viziuni invechite si chiar a lipsei unei strategii coerente cu privire la piata si modul de adaptare a produselor si serviciilor oferite la cerintele acesteia.1 71.7 75. 45 . 87. 20.1% .0 109. inregistranduse scaderi pentru toate ramurile industriale. 69. de exemplu ca rezultat al subcapitalizarii.3 116. 101.4 % industria extractiva.0 119.9 93.0 .9% .fabricarea produselor din minerale nemetalice. gaze si apa. pe ansamblul intreprinderilor cu activitate principala de industrie.8% .5 98.3 %.7% pe ansamblul industriei.

O.O atentie mare trebuie acordata faptului ca o parte semnificativa a economiei judetului Gorj se sprijina pe complexul energetic constituit din C. Schimbarea strategiei energetice la nivel national. si marile termocentrale de la Turceni si Rovinari. in sensul reducerii cantitatii de energie electrica produsa de termocentrale cu costuri superioare celorlalte forme de producere (pe cale hidrotehnica si atomonucleara). 2. luate din timp masuri coerente si bine fundamentate pentru atenuarea intr-o proportie cat mai mare a impactului restructurarii sectorului energetic gorjean. Aceasta echivaleaza cu 44% din suprafata judetului. AGRICULTURA Gorjul dispune de aproximativ 250 000 ha teren agricol arabil. obisnuit pentru regiunile mediteraneene. va antrena o cadere nu numai a celor trei mari agenti economici implicati direct. care prevede o scadere a numarului de angajati in sectorul minier gorjan de la 37000 in 1993 la circa 15000 in 2010. Solul este negru. 46 . cat si a unui mare numar de firme care depind de existenta acestora. in consecinta. amanata datorita problemelor cu care s-a confruntat in ultimii ani in special producerea de energie electrica prin hidrocentrale datorate in principal conditiilor meteo nefavorabile.8. zone urbane. cat si a celei sociale a judetului. Daca adaugam la acestea documentul consultativ emis de Comitetul European pentru Carbune si Otel in februarie 1998.L. restul fiind ocupat de paduri. schimbare care.N. comun pentru Europa Centrala. masuri ce vor trebui sa impleteasca eforturile facute la nivel central cu cele de la nivel local. Vor trebui. si de tip brun. totul se va reflecta intr-o deteriorare brusca si de ansamblu a starii economice. insa se va realiza inevitabil in anii urmatori. intinderi de apa.

A avut loc si un alt fenomen negativ pentru agricultura ca urmare a retrocedarilor de suprafete ce a avut loc si anume parcelarea terenurilor in suprafete mici. Echipamentele si tehnologiile folosite sunt fie neutilizabile. Majoritatea populatiei regiunlor agricole activeaza in ferme.Agricultura judetului Gorj. ca mijloc de subzistenta. Sectorul agricol in Gorj a suferit enorm de pe urma lipsei de investitii in acest domeniu. afectand in mod direct performantele agricole ale Romaniei din primii ani dupa revolutie si cu efecte nefavorabile si in prezent. performante. parcuri de utilaje agricole. O alta problema a constituit-o retrocedarea suprafetelor agricole vechilor proprietari. 47 . manuala. cu intarziere. fie invechite. cu imposibilitatea folosirii utilajelor agricole si mijloace reduse ale posesorilor acestora de a putea suporta individual costurile determinare de nevoile de dotare cu masini agricole noi. care s-a realizat greoi. avand loc un adevarat jaf. datorita negeProduc iarii corespunzatoare a desfiintarii Cooperativelor Agricole de Productie. Starea solului este slaba si sunt folosite in cea mai mare parte ingraseminte organice datorita posibilitatilor finanaciare reduse ale posesorilor de terenuri. constructii cu destinatie agricola. ca de altfel a intregii tari. O alta problema o reprezinta suprafata agricola care a fost distrusa de exploatarile miniere de suprafata. in care se depune o munca grea. Reabilitarea pamantului distrus ar reda in circuitul agricol o suprafata intinsa de teren arabil pentru dezvoltarea agriculturii in viitor. a avut de suferit in anii ce au urmat dupa 1989. fiecare luand ceea ce a avut nevoie dupa bunul plac. Au fost distruse astfel intregi retele de irigatii.

desi sunt de cele mai multe ori de o calitate superioara celor din export.57 ha. In ceea ce priveste productia vegetala. care se reflecta in preturile de piata superioare celor ale produselor din import. lei. floarea soarelui cu 220 ha. era urmatoarea: in ceea ce priveste. cartofi cu 27 ha. cu o pondere de 2. valoarea productiei agricole. suprafata arabila careia ii corespundea un tractor la 1 ianuarie 2002 era de 50. cu o valoare de 5 615 387 mil lei si o pondere de 2. in general. Scaderi s-au inregistrat la: ovaz cu 196 ha. care situa judetul pe locul al 19-lea la nivel national. ce beneficiaza pe langa tehnologii noi si eficiente si de subventii din partea guvernelor statelor respective. varza cu 34 ha. in principal datorita lipsei de mijloace financiare pentru investitii. mazare boabe cu 58 ha. tomate cu 93 ha. In privinta inzestrarii agriculturii gorjene cu utilaje specifice.Toate acestea au dus la situatia in care produsele agricole romanesti. vii hibrizi pe rod cu 10 ha. porumb boabe cu 3151 ha. orz si orzoaica cu 467 ha. asigurand judetului Gorj locul 33 la nivel national. Ponderea si locul judetului Gorj in economia nationala in anul 2001 in privinta agriculturii. in timp ce valoarea productiei animale a fost de 2 733 782 mil. locul 14 pe tara.7 %. perene vechi si noi cu 169 ha. datorita costurilor ridicate cu care se obtin. valoarea productiei vegetale a fost de 2 857 800 mil. productiile totale si medii la hectar au fost mai mici decat cele obtinute in cursul anului 2001 la majoritatea 48 . ceapa uscata cu 39 ha. Suprafata cultivata cu principalele culturi a cunoscut cresteri in anul 2002 fata de anul 2001 la urmatoarele culturi: grau si secara cu 1356 ha. sa nu poata face fata concurentei acestora. aceasta situa judetul pe locul 29 pe tara. radacinoase pentru nutret cu 1043 ha. lei. Defalcat. livezi pe rod cu 4 ha. 0 %.

La 31 decembrie 2002.culturilor. in principal datorita conditiilor climaterice si meteorologice din anul 2002. efectivele de animale si pasari in la nivelul judetului Gorj se prezentau conform tabelului de mai jos. 49 . cu exceptia radacinoaselor.

leguminoase – 435 ha. in proportie de 99. legume. 50 . Potrivit datelor furnizate de Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara a judetului Gorj. la aceasta fusesera insamantate 78500 ha.5% din suprafetele planificate. ovaz – 3707 ha. cartofi – 3899 ha. floarea-soarelui – 337 ha. porumb – 62925 ha. Pe principalele culturi de primavara.total – 3951 ha.Principalele produse agricole de origine animala realizate in perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2002 au fost: Reprezentativa pentru modul de folosire a acestor terenuri in prezent este situatia suprafetelor insamantate pana la data de 12 mai 2003. suprafetele cultivate erau urmatoarele: orzoaica – 315 ha.

7 mii. ovine si caprine 171.2 %). reprezentand 36. din care scroafe de prasila 9.9.7 % la ovine si caprine. lei.CONSTRUCTII In anul 2002. Productiile animaliere obtinute in perioada 1 ianuarie – 1 mai 2003 au insumat: carne de bovine: 2341 tone greutate in viu. din care oi si capre fatatoare 94. carne porcine: 2056 tone greutate viu.5 % din efectivele de albine. Investitiile in lucrari de constructii noi au fost in anul 2002 de 1659. cabaline:14. In anul 2002 au fost cuprinse in programul de dezvoltare economico-sociala urmatoarele 51 .3 mii capete.2 mii capete (. lei. in scadere fata de anul 2001 cu 9. 99.7 % la porcine.9 capete.In ceea ce priveste efectivele de animale existente la data de 30 aprilie 2003.9 % fata de anul trecut). fiind in crestere cu 25.9 % din cele de pasari. 98. La sfarsitul anului se aflau in diferite stadii de executie 3164 locuinte.5%. 99. lapte de vaca si bivolita: 399. in judetul Gorj potrivit datelor operative furnizata de Directia Generala pentru Aghricultura si Industrie Alimentara Gorj.7 % la bovine.2%).5 mld.9 mii capete. in crestere cu 42. cele in utilaje si mijloace de transport de 1318. in crestere fata de anul 2001 cu 6.3 lei.9% fata de 2001. la aproximativ acelasi nivel ca in 2002.6 mld. INVESTITII .6 mii hl. iepuri de casa: 3.4%. 99. 99. se prezentau astfel: bovine 79.7 mii capete (+6.9 % la cabaline. oua: 69 milioane bucati.5 mii capete. au fost realizate investitii in economia judetului Gorj in valoare totala de 3640. Numarul locuintelor date in folosinta in anul 2002 a fost de 418.9 mii capete (+6.2% din totalul investitiilor realizate. Sectorul privat detinea urmatoarele ponderi in efectivul total: 99. 2. carne ovine si caprina:1868 tone greutate viu.19.1 % fata de anul 2001. in crestere fata de anul 2001 cu 69. carne pasare: 1585 tone greutate viu.0%. din care: vaci si juninci 38. familii de albine: 18. porcine: 170.1 mii capete.

alocatii bugetare. -30. se observa o scadere a investitiilor in anul 2003 atat pe ansamblu (-24.2 %). cat si pe principalele componente: -31. 3 miliarde lei. Utilajele si mijloacele de transport achizitionate au fost de 250.9 miliarde lei. Atat in anul 2002. Comparativ cu aceeasi perioada a anului 2002. cat si in primul trimestru al anului 2003. demararea programului de construire in municipiul Tg. alte fonduri. Motru 84.8 % pentru lucrarile de constructii.1 mld. fondurile populatiei. stabilirea amplasamentelor si documentatiilor tehnice pentru executarea unor locuinte sociale prin Programul A. 52 . prin Programul de constructii de locuinte pentru tineret sunt aprobate 525 unitati locative. Astfel. urmate de lucrari de intretinere si reparatii (21. Investitiile in lucrari noi au totalizat 250.4 %). retelelor si instalatiilor in domeniul alimentarii cu apa.N. Bumbesti-Jiu.L.Jiu a 175 de apartamente pentru tineri finantat de la bugetul statului prin Agentia Nationala de Locuinte si 58 de apartamente sociale pentru inchiriere finantate din fonduri externe. ponderea cea mai mare revenind constructiilor noi (62.5 miliarde lei. credite. Novaci si Ticleni. repartizate astfel: Tg-Jiu 275.7 % din totalul investitiilor realizate. reprezentand 40. Valoarea lucrarilor de constructii realizate in primele patru luni ale anului 2003 a fost de 102.8 % pentru utilaje si mijloace de transport. investitiile realizate au fost finantate din urmatoarele surse: surse proprii. In trimestrul I al anului 2003 investitiile totale in economia judetului au insumat 615. Rovinari 134. lei. in judetul Gorj.actiuni: finalizarea si darea in folosinta in orasul Tg-Carbunesti a 32 apartamente sociale. cu ponderea principala. in municipiul Motru si orasele Rovinari. Tg-Carbunesti 32. Dintre actiunile intreprinse in Programul de dezvoltare economico-sociala a judetului Gorj in anul 2002 se numara si: • continuarea lucrarilor de reabilitare si extindere a surselor.8 %).

reparatii imbracaminti asfaltice si bituminoase usoare. • extinderea retelelor de gaze naturale in municipiul Tg-Jiu si orasele TgCarbunesti. lei. Turceni. 53 .• realizarea lucrarilor de investitii de alimentare cu apa intr-un numar de 8 localitati prin finantare externa (fonduri MARR). • lucrari de reparatii capitale si calamitati in valoare totala de 54 mld. Rovinari. Albeni. reparatii capitale la reteaua de drumuriin valoare de 85 mld. Godinesti. Sacelu. Turburea si Pades. • lucrari si servicii de intretinere si reparare aferente drumurilor publice in valoare de 166 mld. • consolidarea retelei de drumuri si poduri afectate de fenomene naturale. Dragutesti si Hurezani. • efectuarea de lucrari de refacere a drumurilor auto forestiere calamitate30. • continuarea executiei magistralei de gaze Turcinesti – Motru si atragerea unor investitori privati in acest sens. lei. Saulesti. Turcinesti. in municipiul Motru. finantate din bugetul local si in comuna Matasari in valoare de 11. Farcasesti. Licurici. lei. Vladimir cu fonduri de la bugetele locale si in comunele Godinesti. din bugetul local si din finantare externa. localitatile Scoarta.2 mld. Bustuchin si Stoina cu fonduri de la bugetele locale. Matasari. cu fonduri externe si de la bugetele locale. drumuri. Plopsoru.5 km. Capreni. orasele Rovinari. din bugetul local si in orasul Rovinari din surse financiare externe si din bugetul local. • realizarea de distributii noi in orasul Novaci si comunele Alimpesti. Musetesti. lei – in curs de realizare. • reabilitarea si inlocuirea retelelor termice a caror vechime depaseste durata normala de functionare in municipiul Tg-Jiu. Bumbesti-Jiu si comunele Balteni. • extinderea si reabilitarea capacitatilor pentru canalizarea apelor uzuate menajere in municipiile Tg-Jiu si Motru in valoare de 14 mld. Novaci. lei.

Pe langa serviciile traditionale oferite (scrisori. principalele proiecte finantate in cadrul componentei pentru dezvoltarea economica si sociala a zonelor miniere din judetul Gorj au insumat 3. cum ar fi carti. La nivelul anului 2002 in judetul Gorj existau 16 unitati postale. din care 6 milioane Euro reprezinta finantari proiecte in cadrul componentei pentru dezvoltarea economica si sociala a zonelor miniere din judetul Gorj si Valea Jiului. suportul oferit diverselor societati din domeniul marketingului direct. Ticleni. 22 mii mesagerii.7 milioane Euro. 2 in Tg-Carbunesti. servicii de telex. prin care este asigurata livrarea unei scrisori aduse la oficiul postal pana la ora 18°° pana la amiaza zilei urmatoare. Matasari. cel de-al doilea in Tg-Carbunesti coordonand activitatea oficiilor postale locale. 54 . Motru. dintre care 5 in municipiul Tg-Jiu. POSTA SI TELECOMUNICATII Serviciile postale au fost restructurate pe parcursul ultimilor ani. 2. au fost introduse si altele. 3 mii telegrame expediate. transmiteri prin fax. 1478 mandate postale si telegrafice. Balteni.Fondul MARR “Fondul de reconstructie a regiunulor miniere” a beneficiat de 10 milioane Euro de la Uniunea Europeana. Turcinesti. cate una in Novaci.10. Rovinari. vanzarea de mici articole. Tismana. Activitatea acestora s-a concretizat in anul 2001 in 1094 mii scrisori expediate. colete). pixuri. o serie de servicii financiare oferite impreuna cu institutiile bancare. din care cu finantare PHARE 2. vanzari timbre judiciare. La incheierea fondului MARR. Exista doua oficii postale teritoriale in Gorj. cu o solicitare din ce in ce mai mare: transfer bancar. BumbestiJiu. servicii de posta rapida. Unul functioneaza in Tg-Jiu.8 milioane Euro. iar 4 milioane Euro au fost alocate pentru o schema de creditare a IMM.

iar din 10 decembrie 1971.9% fata de anul precedent. Oficiul Judetean de Turism Gorj. In anul 2001 s-a inregistrat un numar de 47378 abonamente telefonice in reteaua fixa.35% in mediul urban. care a fost extins in anul 1980 pana la 457 locuri de cazare de confort I. intre altele.Sistemul de telecomunicatii a beneficiat in ultimii ani de imbunatatiri. Numarul total al abonamentelor telefonice in anul 2002 a fost de 52079. dintre care 73. in crestere cu 9. Un numar de sapte centre teritoriale sunt conecatate prin cabluri de fibra optica. restaurant. 55 . Cladirea reprezinta unul dintre cele mai frumoase edificii ale orasului. TURISMUL In anul 1968 se infiinteaza Filiala de Hoteluri si Restaurante Tg-Jiu. Astfel. devenind un complex hotelier si de alimentatie publica cu o reputatie la nivel national. in Tg-Jiu o centrala telefonica digitala cu 16 mii linii telefonice. Au fost efectuate 246253 convorbiri telefonice interurbane. braserie si bar. care preia baza materiala a unitatilor existente inaintea lui. peste 99. Investitiile totale in telecomunicatii au fost in anul 2002 in valoare de 25.11.8% in sistem digital si 244 convorbiri telefonice internationale.0 mii lei. fiind data in folosinta. Erau puse la dispozitia publicului 630 posturi telefonice publice cu cartela. din care 43394 persoane fizice. 2. Numarul de posturi telefonice in retea fixa in judetul Gorj era de 54105. subordonata Directiei de Hoteluri si Restaurante Bucuresti. s-a trecut la inlocuirea centralelor telefonice manuale. In anul 1970 a fost dat in folosinta Hotelul Gorj cu 170 de locuri. iar cu cele 13 nivele ale sale este cea mai inalta cladire civica din intreaga Oltenie.

stontiu. cu hotel. afectiunile tubului digestiv. 60 de alimentatie publica. In anii ’80 a fost construit Hotel-Sport. bai galvanice. fiind indicata in tratarea afectiunilor reumatismale degenerative (spondiloza cervicala. inpachetari cu namol. articulare. 56 . In anul 1989 a fost finalizat si dat in folosinta Motelul Dragoieni. litiu. sala de conferinte si vestiare pentru sportivi. aerosoli. Statiunea Sacelu Apele terapeutice din statiunea Sacelu au o importanta deosebita. bufet si cantina pentru servirea a 140 mese pe zi. afectiuni reumatismale inflamatorii. unitate care dispune de 80 locuri de cazare. afectiuni posttraumatice. cu instalatii pentru bai in cada cu apa minerala. un alt obiectiv de cazare si alimentatie publica (pe Bulevardul Brincusi. brom. sali gimnastica medicala. cantina. vis-à-vis de sediul Prefecturii). In statiune functioneaza Complexul de cazare si alimentatie publica “Sacelata”. avand 90 de locuri de cazare. afectiuni neurologice. dus subacvat. in partea NE-ica a municipiului. bar.Tot in aceeasi perioada a fost construit Hotel Parc. restaurant. electro terapie. Statiunea dispune de o baza moderna de tratament. 120 de alimentatie publica in spatii inchise si 60 pe terasa deschisa. continand iod. dorsala si lombara). hepatobiliare si ale cailor urinare. dispunand de 70 de locuri de cazare. avand o capacitate de 380 de locuri.

Tismana Zona. 22 locuri-1stea (casute camping). Urzica). Complexul turistic Bucium. fiind asezata pe valea cu acelasi nume. o terasa acoperita cu 25 de locuri s. Cela. in apropiere aflandu-se manastirea Tismana. dispune de doua cabane. pune la dispozitia turistilor Complexul de cazare si alimentatie publica “Tismana”. care dispune de 100 de locuri de cazare si 150 locuri de alimentatie publica. In zona se afla si alte unitati de cazare: cateva pensiuni turistice (Andra. sase casute. situat pe marginea lacului de acumulare rezultat ca urmare a lucrarilor hidrotehnice executate pe vaile raurilor Motru si Cerna. Sohodol Cabana gorjeana Sohodol reprezinta un complex de alimentatie publica si de cazare de o rara frumusete. camping si o alta cladire in care se afla cantina si anexe. cu un peisaj deosebit. Dintre unitatile de cazare se distinge vila “Cerbu”. unde turistii au la dispozitie doua cabane cu 52 locuri de cazare. un salon categoria a II-a cu 40 de locuri.Complexul Lainici Dispune de spatii de cazare cu 30 de locuri de cazare-2 stele. 15 locuri-1 stea. strbatuta de raul cu acelasi nume. (in vila). un restaurant cu 110 locuri in saloane si pe terasa 57 . Valea-Mare Complexul de la Valea Mare.a. Moja. Complexul mai are la dispozitie o suprafata de 3 hectare destinata unui teren de sport si pentru campare. spatii de alimentatie publica: un salon categoria I cu 80 de locuri. Statiunea montana turistica Ranca Situata la 1500 metri altitudine.

in curtea casei Barbu Ganescu. Godeanu si Cernei. Fapt mai putin cunoscut. Aleea scaunelor. ultimul imobil targu-jian in care a locuit sculptorul. artistul considera ca esenta artei se afla in reprezentarile naturale are materiei. opere pe care turistii romani si straini au sansa de a le vedea in aer liber: Coloana fara sfarsit. Dupa 1938. paduri cu raritati si plante endemice. Numeroase pesteri si chei. proiectul de la Tg. unele obiective naturale au fost declarate monumente ale naturii. alte cabane aflandu-se in constructie in diferite stadii. Masa festiva cu 6 scaune. atrasi de acest pitoresc colt de tara.Jiu fiind primul de acest gen din creatia sa. precum si cabana “Ciuperca”. In zona se afla si alte unitati de cazare de dimensiuni mai mici. locuri in care natura este surprinsa in cele mai inedite ipostaze. sunt locuri in care turistii revin. Creatorul scolii moderne de sculptura. Monumente ale naturii si rezervatii naturale La frumusetile peisagistice din judetul Gorj contribuie asezarea geografica in imediata apropiere a masivelor muntoase Paring. care a fost modernizata. la o altitudine amplitudinala cuprinsa intre 500 si 700 de metrii. Valea Cernei se intinde de-a lungul unui culoar tectonic. preocupat aproape exclusiv de sculptura de exterior. strabatand muntii Godeanu si Mehedinti. cu o capacitate de 20 de locuri. Brancusi a creat “gradina cu pietre”. Se remarca prin importante fenomene carstice. dintre care se 58 . 30 de scaune din piatra. genialul Constantin Brancusi a oferit in dar gorjenilor cateva din operele sale de o inestimabila valoare. Cel mai important obiectiv turistic al judetului Gorj este reprezentat de Ansamblul Sculptural Constantin Brancusi.neacoperita si un bar cu 40 de locuri. Poarta sarutului. Datorita interesului lor stiintific.

Cheile Sohodolului.retin: Culmea Geanturilor Cernei. Muntele Piatra Closanilor. Desi au o lungime de doar 200 de metri. Astfel. Rezervatia Fauna Craiova. Cheile Corcoavei. Pe malul stang al raului. sunt magnifice si se dezvolta pe circa 10 kilometrii. care cad din versanti numai in perioadele cu ploi. fie stiintifice. fiind unice prin tunelele sapate de apa in peretii Cladirii si Narilor. aflat in numar extraordinar de mare. sunt considerate printre cele mai pitoresti din tara. Cheile Oltetului. a cascadelor colorate. situate la circa 40 de kilometrii amonte de Baile Herculane. unde s-a amenajat si singurul laborator speologic subteran din tara. sunt taiate intr-un mic masiv de calcare situate in albia Cernei. impresionante prin salbaticia si ingustimea lor. formate de raul cu acelasi nume. Numeroasele pesteri din judetul Gorj au fost declarate fie rezervatii speologice. la intratrea in chei.75 hectare). declarata rezervatie stiintifica. O rezervatie speologica de 10. 59 . “Culoarul Liliecilor”. se afla Pestera Polovragi. precum si prin curioasa forma carstica ramasa suspendata. sectorul Ciucevelor. “Sectorul Ogiva’ abunda in formatiuni carstice. Fundul cheilor este sapat in marmite de 4-6 metri. situata la 670 de metrii si la 20 metrii diferenta fata de apele raului. cele 20 de pesteri totalizand aproape 400 metri de galerii. sunt extrem de interesante. continand un adevarat cimitir de oase ale ursului de caverna. prin multimea de forme pe care le cuprind. fie monumente ale naturii. Cheile Corcoavei. In carstul mehedintean (comuna Tismana) se poate vizita Pestera Gura Plaiului. Faima de cea mai frumoasa pestera din tara este atribuita Pesterii de la Closani. Pestera Cioaca cu brebenei este ocrotita pentru cristalele de calcita pura vermiforme si transparente. precum si importante orizonturi de culturi paleolitice. „Inelul”. interesanta prin endemismul regional caleopterul Tismanella Chappusi.2 hectare se gaseste in comuna Pades. “Culoarul Stalpului”. In marginea sudica a Carpatilor Meridionali se afla Pestera Muierii (18.

4 mii persoane.5%) si vile turistice (4%). 134 in cabane turistice. dintre care 7 hoteluri. Numarul total al turistilor cazati in anul 2001 a fost de 46.2 mii in cabane turistice.7%. 2 campinguri. 1 motel. 2.) si Dumbrava Tismanei. acestia preferand ca spatii de cazare hotelurile in proportie de 74.Numeroase sunt si rezervatiile forestiere sau mixta. Capacitatea de cazare turistica in functiune a fost in anul 2001 de 409.1% si cabanele turistice 7.9 ha. precum si padurea Botorogi. repartizate astfel: 839 in hoteluri. 20 in campinguri. Padurile Rachiteaua (1200 ha. 68 in vile turistice. in majoritate paduri batrane.5%).1 mii in hoteluri. cum sunt: Padurea de castan dulcesau bun Pocruia-Tismana (1251. majoritatea in hoteluri (70. Cele mai multe innoptari au revenit turistilor din tara 98.). Fluxurile turistice au fost formata in majoritate din turisti din tara (peste 95%). 2 vile turistice.) si Chitu-Bratcu (1319 ha. dintre care 78. Capacitatea de cazare turistica era de 1258 locuri. La inceputul anului 2002 Gorj se gaseau 28 de unitati de cazare turistica. Numarul innoptarilor a fost de 103.4 mii in hanuri in moteluri.7%). 60 .2 mii. 50 in hanuri si moteluri. cei mai multi dintre acestia in hoteluri (73. urmate de cabane turistice si hanuri si moteluri (7. de langa Tg-Jiu.6 mii locuri-zi. 4 cabane turistice.8 mii. 5.

Gorjul este un tinut cu vechi urme de locuire. Istoricii au ajuns la concluzia ca in sec. Bârseşti. ramasi în istoria neamului. Romaneşti. S-au descoperit si vestigii ale unor asezari daco-romane in apropierea drumului strategic ce lega municipiul Drobeta (Turnu-Severin). şi Ursa i. ale istoriei neamului. pe Dunare. eroina de la Jiu. condusa de voievodul Litovoi. cu municipiul Apulum (Alba-Iulia). ilustrul Tudor Arghezi. reşedin ă a jude ului Gorj.14. considerati zeii tamaduirii. De Tirgul-Jiu se leaga nume ilustre ale civilizatiei si culturii nationale. Manastirea Tismana. Cypria). Preajba Mare. municipiu. Municipiul Tg-Jiu cuprinde 9 aşezării ca localită i componente: Tg-Jiu. uneltele si obiectele din silex descoperite in Pestera Muierilor de langa Baia de Fier dateaza din perioada Paleoliticului mijlociu. Izvoarele cu ape minerale de la Sacelu erau folosite ca ape tamaduitoare de catre romani. FIŞA MUNICIPIULUI TG-JIU 3. ridicata in anii 1375-1378 cu sprijinul domnitorului Vladislav I (Vlaicu) a jucat un rol important de-a lungul 61 . pe aceste locuri se intindea Tara Litua (mentionata documentar prima oara in 1247). aşezat pe Jiu la 18 km distan ă de la ieşirea Jiului din defileu la poalele masivului Paring. iar din perioada stapanirii romane au fost identificate urmele castrelor de la Bumbesti-Jiu (unde isi avea sediul Cohorta a 4-a. Drăgoeni. Este indeajuns sa amintim de marele sculptor Constantin Brancusi care purtat de Pasarea maiastra a talentului. AMPLASAMENT TG-JIU. Slobozia.1. Tot în aceasta parte de tara a creat cel ce s-a socotit intotdeauna gorjean. aici descoperindu-se monumente dedicate zeului Esculap si zeitei Hygeia.CAPITOLUL III. a inscris numele sau în cartea de aur a artei universale ori de Tudor Vladimirescu si Ecaterina Teodoroiu. Iezureni. Polata.

create in perioada 1936-1938). se pare ca deriva din slavona (Gornai-Jiu = Jiul de Sus sau de Munte). Tinutul a fost mentionat documentar prima data la 3 oct. Brancusi (complex sculptural ce cuprinde Coloana Infinitului inclusa pe lista celor mai importante 100 de monumente ale lumii. Redevenit pamant al Tarii Romanesti. in special extractiva (carbune. gaze naturale). spital si cetate. Denumirea de Gorj. Asezarea este mentionata prima oara intr-un act emis la 20 martie 1406 de catre Mircea cel Batrin. Orasul a cunoscut o intensa dezvoltare economico-sociala si urbanistica dupa 1968. Targ cunoscut de desfacere a marfurilor in Tara Romaneasca.15. turismul este destul de dezvoltat. pesterile 62 . cheile Oltetului. biserici si catedrale vechi (secolul XVI) cum ar fi Biserica Negustorilor (Catedrala Domneasca) construita in anii 1748-1764 in locul unei biserici de lemn. cu nenumarate urme ale glaciatiei cuaternare si spectaculoase forme de relief carstic). ca principal lacas de cult. casa slujerului Barbu Ganescu (sec. de vestigiile arheologice si de numeroasele obiective arhitectonice si de arta. Pot fi admirate astfel: defileul Jiului.veacurilor. 1385 ca judet (Jales) intr-un act emis de Dan I. orasul a fost in stapanirea Imperiului Habsburgic intre 1718 si 1739. lacurile glaciare. casa pitarului Dimitrie Maldarescu (1710). unde a locuit Constantin Brancusi cand a creat ansamblul format din Coloana infinitului. Tirgul-Jiu s-a dezvoltat pe vatra unei asezari geto-dacice. Biserica "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" construita in perioada 1746-1747. ansamblul arhitectural format din Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (1694-1700) si casa banului Cornea Brailoiu (1699-1710). Muzeul de Arta cu colectii de icoane si sculpturi in lemn. Masa tacerii si Poarta sarutului. cand a fost declarat municipiu si a inceput o puternica industrializare.18). ca scoala. titei. orasul cunoaste o oarecare dezvoltare in special dupa cucerirea independentei (1877). cu care apare acest tinut in sec. Oras al monumentelor lui C. Intens legat de varietatea conditiilor naturale (zona montana ocupa 29% din suprafata judetului. in localitate mai pot fi vizitate: Muzeul judetean de istorie si arheologie.

Barsesti si Borosteni.Piteşti – Bucureşti. schitul Lainici. Pogogeni sau Groserea. Muierilor si Polovragi si vizitate: castrul roman de la Bumbesti. VECINI. padurea de liliac sau izbucul de la Isvarna. culele de la Curtisoara.Closani.238 2001 97. 3. pe traseul Tg-Jiu – Rm. in partea de vest a judetului se remarca o patrundere abundenta a unor elemente mediteraneene: vipera cu corn. POPULA IE.416 1930 15.506 1992 98.2. Vâlcea . La toate acestea se adauga o diversa si bogata flora si fauna. Suprafa a : 9333 ha Distan a până la Bucureşti este 298 km. broasca testoasa de uscat si scorpionul.651 1977 63. asezarile daco-romane de la Suseni.790 Vecini: • E comuna Bălăneşti • SE comuna Scoar a • S comunele Dăneşti şi Drăgu eşti • V comuna Băleşti • NV comuna Leleşti • N comunele Stăneşti şi Turcineşti şi teritoriul oraşului Bumbeşti-Jiu 63 . O atractie deosebita o prezinta statiunea balneoclimaterica Sacelu si numeroasele rezervatii naturale de castan comestibil si alun turcesc. cat si operele monumentale ale lui Constantin Brancusi de la Tirgu-Jiu. SUPRAFA Ă. manastirile Tismana si Polovragi. 1912 15. Popula ia (cu localită ile componente): Anul Nr loc.

transporturi.6. industrie. exploatării. SOCIETĂ I COMERCIALE Societă ii comerciale: Pe teritoriul municipiului Tg-Jiu îşi desfăşoară activitatea majoritatea societă ilor comerciale din Gorj. a materialelor de construc ii. O parte din locuitori lucrează în unită ile industriale şi sociale-culturale ale municipiului. care sunt folosite şi acoperite cu culturi şi acoperite cu păduri de foioase şi planta ii de vii şi pomi fructiferi. 3.3. industriei uşoare. 3. comer . OCUPA IA PRINCIPALĂ A POPULA IEI Ocupa ia principală a popula iei din localită ile componente este cultura cerealelor. îndeosebi pe raza oraşului. prelucrării lemnului. alimentare si industria mică. chimiei. creşterea animalelor şi cultura legumelor.4. printre care agricultură. INDUSTRIA IN TG-JIU Reprezentative pentru municipiul Tg-Jiu sunt ramurile construc iei de maşini. 3.5. turism. Locuitorii oraşului îşi desfăşoară activitatea. RELIEFUL Relieful cuprinde o mare parte din lunca Jiului şi a teraselor de pe partea stângă a lui. care sunt profilate in diverse domenii.3. Cele mai importante sunt: 64 . etc.

In prezent societatea produce numai pentru export – Germania. . Aici se fabrică maşini tip presă si de injec ie. – Întreprinderea de Confec ii – S. din Tg-Jiu este destinată satisfacerii cerin elor na ionale de maşini unelte pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică. Acest lucru a făcut ca produsele să ajungă la diverse târguri interna ionale unde au avut aprecieri meritate. 65 .A. ROSTRAMO S.A.A. foarfece tip ghilotină. PAL. tapi erii.A. cinci ateliere si 15 compartimente func ionale. elemente hidraulice separate sau tipizate.P.P. Spania si Belgia.C.A.M.A. – care produce si livrează pe pia a internă si la export produse de cea mai bună calitate cum sunt: cherestea. etc. . furnire estetice.M. mobilier.A. Realizarea de seamă a industriei româneşti I.A.C.C. MIRFO S. Italia.P.I. CONFEC IA S. prin transferarea unui atelier de profil din Clujul acelor vremuri.C. decora iuni interioare. Anglia.U. scaune. Tg-Jiu Înfiin ată in anul 1940. pentru prelucrarea maselor plastice si a cauciucului. pe baza unor contracte încheiate cu firme tradi ionale din Canada si Italia. Datorită modernizării si dezvoltării produc iei in ultimii ani a crescut la 80 % ponderea produc iei destinate exportului in totalul produc iei realizate.C. toate caracterizate printr-o înaltă productivitate. Olanda. Tg-Jiu .Combinatul de Prelucrare a Lemnului – S. Tg-Jiu La început întreprinderea dispunea de trei sec ii. ca subunitate apar inând cunoscutei centrale A. placaj.P.A. – S.U..F. ciocane de forjare.înfiin ată in anul 1955. tehnicitate si fiabilitate.F. In anul 1989 Combinatul a devenit societatea comercială ROSTRAMO S.

A.C.C.1992. având ca obiectiv cercetarea si proiectarea maşinilor unelte de presare .A. .A. Studii si Inginerie Tehnologică pentru Maşini Unelte Bucureşti.. reuşind si pe această cale să solu ioneze o serie de probleme de mare complexitate tehnologică si tehnică. In prezent unitatea execută piese de schimb si subansamble pentru utilaj minier.produc ia de utilaj si piese de schimb cu prioritate pentru industria minieră. din fosta întreprindere de utilaj minier s-au desprins înfiin at: S. AMORIM S. s-a dezvoltarea puternică a mineritului in bazinele Olteniei si o dată cu aceasta creşterea solicitărilor de utilaje si a pieselor hotărât înfiin area unei întreprinderi de utilaje legături miniere in Tg-Jiu. si S. repara ii piese. 66 .A. Uzina de Repara ii S. In cadrul întreprinderii s-a înfiin at Antrepriza de Montaj Utilaj si s-au Minier – in cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea forma ii puternice.Întreprinderea de Repara ii Utilaj Minier . Întreprinderea a realizat puternice de colaborare cu unită ile importante si cu o serie de institute de cercetare si proiectare. Are ca obiect de activitate fabricarea de utilaje si piese de schimb pentru industria minieră. subansamble si utilaje miniere. asigură servicii diverse unită ilor miniere si produce bunuri de uz casnic si gospodăresc pentru popula ie. Prin statutul său are ca scop . a luat fiin ă la data de 05.C. Uzina de Repara ii S. .forjare pentru programul de fabrica ie. După anul 1989.06.Întreprinderea de Utilaj Minier Tg-Jiu Având in vedere de schimb necesare. GRIMEX S. S.Un mare rol in desfăşurarea unei activită i calitative l-a avut înfiin area Filialei Tg-Jiu a Institutului de Cercetare. Întreprinderea dispune de tot ce este necesar pentru a satisface solicitările de utilaj minier si piesele de schimb.S.C.

Tg-Jiu.Întreprinderea de Sticlărie Menaj – S.C.C. locomotivelor. unitatea livrând produsele sale pe pia a internă si pe pia a externă (in ultimul timp din ce in ce mai mult la export).C. Produsele realizate de această societate se desfac pe pia a internă si externă si sunt destinate echipării de autovehiculelor. . utilajelor miniere si de intelectuală asupra unui număr excava ii din industria constructoare de maşini precum si din alte domenii. manşoane de radiator auto.o sec ie pentru producerea materialelor construc ii. instala iilor for ă. . UNIREA S. si are ca profil fabricarea de articole tehnice din cauciuc cum sunt: benzi de transport.A. In anul 1990 Întreprinderea a devenit S.S. Dispune de un sector minier propriu de unde îşi asigură materia primă de bază. Tg-Jiu Întreprinderea se înfiin ează in anul 1973. precum si cauciuc regenerat. covoare.C. matri e si accesorii metalice. MACOFIL S. garnituri presate. . STARGLASS S. Societatea are drept de proprietate important de mărci de fabrică si brevete de inven ii.A.C. Produsele realizate de aceasta sunt: 67 . Tg-Jiu Printre primele înfiin ate in Tg-Jiu. plăci tehnice. masă plastică refractară si mortar refractar necesar industriei metalurgice.A TgJiu. caolină. Tg-Jiu. fabrica realizează cărămizi dense si cărămizi termoizolatoare. MACOFIL S.A. transportoarelor electrice. .. şamotă. . Este unica întreprindere de sticlărie din întreaga Oltenie.o sec ie de prefabricate din beton armat. Întreprinderea are in componen a sa: o sec ie de produse ceramice.A.Întreprinderea de Articole Tehnice din Cauciuc si Cauciuc Regenerat – S. ARTEGO S. şamotă grea.Întreprinderea de Materiale de Construc ii – S.

Societatea Na ională a Petrolului PETROM S.G. Înfiin ată acum mai bine de 50 de ani sucursala dispune de o re ea formată din 11 sta ii PECO. alte unită i si gospodării. prin cele două mari bazine carbonifere ale sale : Rovinari si Motru. PETROM S. coordonează activitatea a două schele : Schela de petrol icleni si Schela de Petrol.P.Bazinul de lignit Rovinari este situat la 14 km sud de Tg-Jiu. . Jude ul Gorj de ine primul loc in ară la lignit. Bucureşti. In anul 2000 s-a construit un nou depozit de produse petroliere. . Obiectul de activitate al acestei unită i este confec ionarea si repararea de utilaje petroliere si recondi ionarea materialului tubular.Bazinul minier Motru este situat la circa 40 km de Tg-Jiu.A. . .N.Sucursala PECO Gorj A Societă ii Na ionale a Petrolului – PETROM S. . Compania Nationala a Lignitului Oltenia . . Tg-Jiu A luat fiin ă in anul 1957 pe scheletul atelierelor apar inând unită ilor de profil din Tg-Jiu.Baza Tubulară –A.sticlă albă cristal si rubin si o gamă largă de produse de sticlărie menaj.A. Compania Nationala a Lignitului Oltenia are in subordine un număr de 43 subunită i de produc ie si de deservire si are exploatări miniere in carieră de suprafa ă si in subteran. a cunoscut o dezvoltare puternică si are o activitate foarte 68 . prepară si livrează lignit către principalii beneficiari: unită ile RENEL. In unită ile apar inătoare sucursalei Tg-Jiu se realizează circa 35 % din produc ia de gaze si 7 – 8 % din produc ia de i ei din ară. prin unită ile sale.A.Compania Na ională a Lignitului Oltenia Tg-Jiu. Unitatea bună.A.. -sucursala Tg-Jiu Sucursala Tg-Jiu a S. extrage.P.

. In domeniul agriculturii îşi desfăşoară activitatea mai multe societă i comerciale: din ce 99 S. puneri in func iune. materiale chimice. există mai multe unită i producătoare de carne de pasăre si carne de porc care asigură necesarul de consum al popula iei (S. . COMAT S.S.C.I.L produse avicole si S. aprovizionează si vinde en-gross si en-detail materiale metalurgice.A.A. Prin mecanizarea lucrărilor agricole si prin fertilizarea solurilor slab productive se reuşeşte o agricultură modernă cu o productivitate in ce mai mare.R.C.A. In prezent ca S.A. 3. INSTANT crescătorie porci). prin metoda MEBO. Prima firmă privatizată.C. etc.7. pode e dalate si tubulare. etc. Înfiin ată in anul 1973 ca întreprindere de stat. SUINPROD S. Ogoarele municipiului Tg-Jiu sunt însămân ate cu soiuri valoroase de grâu si porumb. service si asisten ă tehnică pentru instala ii electrice si de automatizare. COMAT S. 69 .Şantierul de Construc ii Forestiere si Industriale Tg-Jiu A luat fiin ă in anul 1955 si are ca obiecte de activitate: excavări in stâncă. materiale abrazive.C. MARSAT S. repara ii.. Şi-a desfăşurat activitatea pe raza jude ului Gorj si in afara acestuia. echipamente de lucru si de protec ie. produse din metal.C. materiale de construc ii. Societatea este specializată in executarea lucrărilor de construc ii montaj.. lucrări de modernizare. materiale P.S. Tg-Jiu. Tg-Jiu. din municipiul Tg-Jiu .S. retehnologizări. AGRICULTURA In municipiul Tg-Jiu.

depozite de condi ionat vinurile. Societatea şi-a creat deja o pia ă proprie in jude ul Gorj si in alte jude e. Tg-Jiu – morărit si panifica ie.C. Tg-Jiu. in anul 1966 se realizează noi extinderi la capacitatea de produc ie si mai târziu la spa iile de depozitare.C. este dotată cu utilaje de prelucrarea produselor.S. un depozit sistem modern de legume – fructe.S. LEGUME FRUCTE S. 70 are centre de vinificare proprii.A. .C. o fermă de solarii reci dotată cu de iriga ie. Întreprindere pusă in func iune in anul 1976.S. Societate cu rezultate deosebite. centrală termică pe . .. naturale si industriale. alimentare proprie cu apă. încă de la început s-a axat pe realizarea unei puternice baze tehnico – materiale. . În prezent societatea gaze. De la înfiin are si până in prezent societatea a urmat un program de extindere si dezvoltare. concentrate din grâu. VINIFICA IE SI BĂUTURI GORJ S. propriu aprovizionând cu legume si fructe întreaga popula ie. municipiul Tg-Jiu a cunoscut o dezvoltare puternică si o creştere vertiginoasă a popula iei . porumb. etc.A. a produselor horticole si mixte. Înfiin ată din anul 1962. În anul 1963 s-a făcut prima extindere a fabricii de pâine. linii de îmbuteliere. A desfăşurat activitatea in bune condi ii. in prezent dispune de sec ii de produc ie si de spa ii de depozitare.A. Ulterior a realizat o sec ie de semiindustrializare . GORJPAN S.A.S. Aşa cum am subliniat. modernizată. Mai târziu. COMB GORJ S. ovăz cu adaos de proteino-vitamino-minerale. Societatea produce si livrează nutre uri combinate pentru toate speciile de păsări si animale.C.

iar cea de-a două lemnului. traverse.. şi ă.FABRICA DE . .C.A. pia a de desfacere fiind pe întreg teritoriul ării. Anual se plantează puie i de răşinoase. Societatea produce mai multe sortimente de igări (cu filtru si fără filtru).INSPECTORATUL SILVIC AL JUDE ULUI GORJ – FILIALA TERITORIALA A REGIEI AUTONOME ROMSILVA A luat fiin ă in 1968 pentru coordonarea activită ii forestiere de pe teritoriul jude ului Gorj . ulucă etc. fag si stejar. doage.S. .8 EXPLOATAREA FORESTIERĂ In ultima jumătate de veac exploatarea forestieră s-a făcut sistematic si ra ional si numai in bazinele unde pădurile au ajuns la vârsta optimă. ROBUR S.anul 1940 import. 71 . Dezvoltarea exploatării lemnului a atras după sine si dezvoltarea prelucrării acestuia. Tg-Jiu Este una din societă ile din cadrul exploatării forestiere care a exploatarea si industrializarea cunoscut două forme. 3.a reuşit extinderea IGARETE TG-JIU si modernizarea liniilor tehnologice cu utilaje din Societate din rândul primelor înfiin ate in municipiul Tg-Jiu . prima producerea lemnului de foc. spi e.

producerea materialului săditor.3. testarea gamei de erbicide. Obiectivul de actualitate domeniul protec iei cenuşă. sisteme de alimentare cu apă. . gaze si alte echipamente edilitare. De subliniat este aspectul creării in cadrul sta iunii a unor soiuri ce se disting prin fructe de calitate deosebită si rezisten ă mărită la boli cum sunt : castanul. şcoli.9 CERCETAREA ŞTIIN IFICĂ In municipiul Tg-Jiu îşi desfăşoară activitatea două unită i de cercetare ştiin ifică: Sta iunea de Cercetare si Produc ie Pomicolă si Sta iunea de Cercetare si Producere a Cartofului. cămine. producerea de cartofi sămân ă si pentru consum. hoteluri. centrale si re ele termice. laboratoare. stabilirea tehnologiei de cultură a vi ei de vie in condi iile specifice zonei. de punere in valoare a terenurilor degradate. spitale. etc. .Sta iunea de Cercetare si Produc ie Pomicolă are ca obiectiv ameliorarea soiurilor pomicole. stabilirea duratei de reînnoire a materialului plantat.Sta iunea de Cercetare si Producere a Cartofului are ca obiective elaborarea tehnologiei de cultivare si înmul ire a cartofului.Institutul de Proiectare Jude ean Gorj. mărul si altele. înfiin at in anul 1970. in vederea executării unor proiecte pentru adaptarea terenurilor in vederea construc iei de locuin e individuale sau blocuri. organizarea si coordonarea activită ii din pomicultura jude ului. grădini e. gutuiul. vişinul. restaurante. Institutul a avut un rol determinant in dezvoltarea municipiului Tg-Jiu si a jude ului Gorj. stabilirea soiurilor de cartof. până in perioada anului 2000. elaborarea tehnologiei de plantare a cartofului. . prin exploatarea cărbunelui si a haldelor de . 72 îl constituie continuarea cercetărilor in si ameliorării mediului înconjurător. si insecticide.

Polovragi. Cheile Galbenului. cu 568 locuri şi un han cu 80 de locuri de cazare. 3. TURISMUL Unită ii cazare: total 6. Pades si de douã staiuni balneo-climaterice . societatea. 73 posibilitatea să-şi realizeze obiectul de activitatea. din care: • hoteluri 5. Ulterior centrul devine societate comercială având ca obiect de activitate: implementarea si exploatarea acestora. dispun de o capacitate totalã de cazare de peste 3150 locuri. tot in domeniul proiectărilor.In prezent societatea nu mai este semnificativă din punct de vedere al activită ii. vânzarea . ea înstrăinându-şi proprietă ile. subordonata Directiei de hoteluri si restaurante Bucuresti.Centrul Teritorial Gorj. din lipsă de patrimoniu si personal. care preia baza materiala a unitatilor existente inaintea lui. etc.Sãcelu si Ticleni. pregătirea de specialişti in informatică. Cheile Sohodolului. in cea mai mare parte. Oficiul Judetean de Turism Gorj. din care 10 hoteluri si 11 campinguri. Fizic. in numãr de 41. Statiunea montanã Rânca (peste 1600 m altitudine) va fi trecutã de la profilul turistic la categoria statiunilor climaterice. nu mai are . Unitãtile de cazare turisticã. de Calcul Electronic înfiin at in anul 1976. având ca principal obiectiv introducerea informaticii in economia jude ului sistemelor informatice. In curând. Judetul Gorj dispune de zone turistice deosebit de atractive precum Tismana. iar salaria ii creându-şi propriile firme sau autorizându-se. Cheile Oltetului. iar din 10 decembrie 1971.10. închirierea de echipament de calcul. In anul 1968 se infiinteaza Filiala de hoteluri si restaurante Tg-Jiu. fiind alocate importante fonduri de la bugetul statului pentru dezvoltarea acesteia.

avand 90 de locuri de cazare. policlinicile.R. cinematografele. aici putem men iona Întreprinderea Maşini Unelte pentru Forjare si Presare. spitalele. Combinatul de Lian ii si Azbociment Combinatul de Prelucrare a Lemnului. devenind un complex hotelier si de alimentatie publica cu o reputatie la nivel national. URBANIZAREA SI DOTAREA Urbanizarea si gospodăria comunală. dispunand de 70 de locuri de cazare. 120 de alimentatie publica in spatii inchise si 60 pe terasa deschisa. Cladirea reprezinta unul dintre cele mai frumoase edificii ale orasului. bar. bufet si cantina pentru servirea a 140 mese pe zi. 3. In anii ’80 a fost construit Hotel-Sport. unitate care dispune de 80 locuri de cazare. Întreprinderea de Articole Tehnice din Cauciuc si Cauciuc Regenerat. care a fost extins in anul 1980 pana la 457 locuri de cazare de confort I. restaurant. un alt obiectiv de cazare si alimentatie publica( pe Bulevardul Brincusi. Casa de Cultură a Sindicatelor. sta ia C. poşta. noile ansambluri de blocuri si case individuale construite de către locuitorii urbei si altele. 74 . vis-à-vis de sediul Prefecturii). In anul 1989 a fost finalizat si dat in folosinta Motelul Dragoieni. Tot in aceeasi perioada a fost construit Hotel Parc.11. care au contribuit la creşterea gradului urbanistic al municipiului Tg-Jiu. in partea NE-ica a municipiului. iar cu cele 13 nivele ale sale este cea mai inalta cladire civica din intreaga Oltenie. hotelurile si motelurile. 60 de alimentatie publica.F. sala de conferinte si vestiare pentru sportivi. pie ele.In anul 1970 a fost dat in folosinta Hotelul Gorj cu 170 de locuri. Într-un timp relativ scurt a fost ridicat un număr important de edificii industriale si social – culturale.. braserie si bar.

de 220 kv totalizând 160 km si de 400 kv de peste 360 km.C. se îngrijeşte S. 75 microhidrocentrale Tg-Jiu municipiului din punct . una la Baia de Fier. pe o distan ă de 18 km. de unde apa este adusă printr-o conductă metalică pe o distan ă de 4 km. linii electrice aeriene de 110 kv totalizând o lungime de 760 km. Ac iunea de electrificare a municipiului s-a desfăşurat într-un timp foarte scurt. Dezvoltarea bazinului minier determină apari ia pe râul Olte . ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ. au fost alimentate cu gaze naturale. cu un rezervor de 800 mc. pe o conductă cu diametrul de 600 mm.14. a unei hidrocentrale pe râul Gilort. si prin forarea unor pu uri de si Bumbeşti – Jiu.3. De distribuirea gazelor naturale in Gorj si Tg-Jiu. localită ile din jude ul Gorj si in special municipiul Tg-Jiu. – Bucuresti cu sucursală in municipiul Tg-Jiu. In Iezureni s-a mare adâncime in zona Curtişoara construit o sta ie de tratare a apei .A. Alimentarea cu apă a oraşului se realizează prin captare. de vedere Termocentralei si al totodată energiei Rovinari si Turceni. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE Odată cu finalizarea magistralei de gaze icleni – Petroşani. Re eaua de distribu ie a apei de pe raza municipiului Tg-Jiu este de circa 100 km. două centrale si patru independen a electrice.12. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ In municipiul Tg-Jiu există 27 sta ii de transformare.13. cu ajutorul unei aduc iuni. 3. 3. cu un debit de circa 300 litri/secundă. DISTRIGAZ SUD S.

Tg-Jiu. fântâni arteziene. 76 se realizează in principal cu troleibuzul – .15. etc. a zonelor verzi.Casa Teritorială a Cooperativelor de Credit Gorj. 3. Automatizarea celor trei centrale telefonice din municipiul Tg-Jiu ce deservesc popula ia (un număr de peste 36000 de abona i telefonici) – S.A. semaforizarea intersec iilor.16. . ROMTELECOM S. Modernizarea străzilor si a bulevardelor. a locurilor de joacă pentru copii. ALTE UTILITĂ I ALE MUNICIPIULUI TG-JIU. .C.Banca Comercială Română – Sucursala Gorj. si S. Toate acestea sub lucrari au fost coordonate de Direc ia de Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei Tg-Jiu.A.L.3.L.C. . Transportul de călători TRANSLOC S.Banca Na ională a României – Sucursala Gorj. etc.Banca Populară Română – Sucursala Gorj.C.R. Existen a a două societă i comerciale care au in obiectul de activitate distribuirea canalelor de televiziune si realizarea unor emisiuni locale: S. SISTEMUL FINANCIAR – BANCAR In municipiul resedinta de judet se afla mai multe sucursale ale unor importante institutii bancare: .A Sucursala Gorj.R. RCS S.BANCPOST S. asfaltarea si pavarea cu dale din beton sau mozaic vene ian a trotuarelor si a aleilor parcurilor. . Realizarea parcărilor din zonele de locuit si din zonele centrale.Casa de Economii si Consemna iuni . ROMCABLU S. .

avizarea chestiunilor cu privire la comer si industrie. .18.sprijinirea statului pentru îndeplinirea rolului său economic. amplasate in toate zonele oraşului. REIFFAISEN BANK . intră : .Sucursala Gorj. 3. Tudor Vladimirescu. 23 Decembrie cu un număr de 358 medici si 906 personal mediu sanitar.Spitalul situat pe str.cabinete şcolare.cabinete medicale particulare situate in spa ii moderne. etc.17.Sucursala Gorj. . dotate si cu personal de specialitate . in principal.. calamită ilor.sucursala Gorj asigurări facultative împotriva incendiilor.OMNIASIG . situat in str.Spitalul situat pe str.ASIROM .Banca Română de Dezvoltare .Spitalul 700 de paturi cu policlincă pentru adul i si copii.S. .C. 3. 3. . . Unirii. dotate cu aparatură modernă. de 23 farmacii particulare. . SOCIETĂ I DE ASIGURARE . clădiri si alte construc ii. lucrări de construc ii montaj.19. . ACTIVITATEA SPITALICEASCĂ SI FARMACEUTICĂ . CAMERA DE COMER SI INDUSTRIE GORJ In atribu iunile sale. con inutul clădirilor .sucursala Gorj societate de asigurări care pune la dispozitie o game variata de servicii de profil. In municipiul Tg-Jiu există un nr. geamuri vitrine . 77 .

C..S.R.. 78 .L.. utilaje si echipamente: ..C. . CIBGOMEC S.C.. VONCOMPROD S.A. TIMBER PRODUCT ROSFINX S.A.colaborarea cu institutul de specialitate pentru elaborarea situa iilor statistice privind dezvoltarea comer ului si industriei.S. .. AMORIM S. . . sprijinirea comercian ilor si a industriaşilor cu informa ii necesare exercitării ce către aceştia a profesiunilor respective.L. . . PENALCO S.C.C.. ARTEGO S.R.tinerea eviden ei firmelor individuale si sociale din raza lor de activitate .MONA S.S.S.S.SC MIRFO INDUSTRIES SA. .A..C.. . .A. .C. SEINKO S.R.înfiin area de societă i comerciale.R.C.A. SOCIETĂ I COMERCIALE EXISTENTE IN MUNICIPIUL TG-JIU: Industrie extractivă si prelucrătoare: .C.S.L.R. . Construc ii de maşini.C.R.S.R. .A.S.S. . PRELMET S.L.C. . ROBUR S..S.C.C. . OLTIP S.L.L.L. EUMECA S.C.. .L.. MACOFIL S. ROSTRAMO S.R. STAR GLASS S.S.S... .S.S.A.

R.R. ROMVIOLETA S.. ROMAL S.C.S.L. .C. .S.R.C.. PATCOFVIL S.A.C.L. ..C.R.A.A.L.C.C.C. .S. .R. IMPRESIA S.S.S.S.C.C.C.S.L. .L. MASCHKONY S.R.. 79 .C.S.R.L.L.S.L. . .C.L.C. .S. Industrie uşoară: . BEKADIS PROD S. Agricultură: .. ENDER PROD EXIM S. FESTO PROD S.R.C. AVCOR S. VODEVIL PROD S.S.. .R.R.S. PANICRIS S. .producerea de nutre uri.C.S.S. GINI S. CARNEX S. . ILGO S.C.R..R.L..C.C.L.L. . .L. MEGA VOX S.A.. .C.L..S.L. .S.S.C.S. .R.S. .L. .. OBION PROD S.A.L.. GORJPAN S. BETINA PROD S.C. S...A.C.S.. GRIMEX S.R.A.S. COMBGORJ . WALL HART S.S. .R.S.R.M.R.R.M. Industria alimentară: ..C. ..C.S.S. CARMIALINA OL S.C. AZIMONA PROD S. CONFEC IA S.L..R. SANIMPEX S. .L.. .. .

.R.L.S. .A.A.S..C.S.S..C..L.R..R. ELECTROCONSTRUC IA ELCO TG-JIU S. Comert-servicii: .C. .. INTERFARM S. ELIO CONS S.S. . . . ..R.L.L.L. .L. .C. .A.R. ..R.S...S.S. PERICLE S.A.C. CRINEX COM S.C.C. ACREMIN S.L.. STAHL BETON S. .A.C.R.R.. EDUARD S.C. KONCORD TRANS S. ECONOMIC S. IMI S..S. PETROCONSTRUCT S.L. .C.A. .S. ..S.C. BALANTA S.S.S.L.R.C.L. ACM GORJ S.C.C.C.C. . .L.S.R.A. SEGALI S.C.C..R. ..S. .C. VEVSTAR S.L. ARIVI S.L.C.S. ROVINCOM S. .S..R.L. .S. KAISER S.R. .L. KORUNA CON S.C. .C. TAMARA S..R..C.C.S.S. S.A. .S.L.S.R.S.T.C.A..S.Construc ii: . 80 AMERICAN INVESTMENT COMPANY . . .L.S.. ROMANIAN S.R.. M.S.A.. SILCOR GETOPRESS S.C.R.L.R.R. SANTIERUL 4 S.S. SCIFCAI S.

EXPRES TRANSPORT S.S. .C.C.L.C.R.S.L.L.C.S.S.L. .. METACO S. PARÂNG TRANSPORT S.A. ROLTRANS S. .OJT GORJ S. FARMAVITA S. LOTUS S..R.S. ..L.S.S. VODIMEDICOR S. GETAX S. Transporturi: .S. . AURUM S. Turism: .R. GUARDO TOURS S. .S.L. .. ELTOP S. ALCPROMET S. 81 .C..S.C.L. FORTUNEX S.S.R.L. .S.C. GORMEC S.S.C..R.A. .S.S.S.R..C. .. .A.R. COMAL S.A. . .R. Servicii profesionale: .C..R.S..C.C.C. .S.C.S.C.S. REMAT GORJ S.C.A..GO S.A.. .A. INIDAN S.S. COREMAR S. .C. .S. COMTA GORJ S.C.. CART.L. DANTEX S.C.. ...C.. .R. .A.C.S. AGROTRANSPORT GORJ S.A. GORJ TRANS S.AGEN IA ECONOMICĂ ROMIT S.A. .A.A.A.L.C. .A.C... . .C.S. ..A.A. LITUA S..

R. FRONTERA S. .R. . . ROM YUGO IMPEX S.S. COMTEC S.R.S.L.L.L..A.R.L.A.S.. .S.21. MODUL DE FOLOSIN Ă A TERENURILOR o agricol 6015 ha. GHI-COS S.L. INTERCOMPUTER S. GORJEANUL S.. ATELIER PROIECTARE PERFECT S. .L.C. . . din care: arabil 4772 ha livezi si pepiniere pomicole 760 ha vii şi pepiniere viticole 239 ha fâne e 344 ha o păduri 1739 ha 82 .S. . 3..C.C.R. .R.20. adm publică Învă ământ Sănătate Număr salaria i 672 13.C.S...S.312 1340 2803 6464 582 1212 3124 1713 3.C. gaze şi apă Construc ii Comer Transport.C. SALARIA I Domeniu Agricultura Industrie Energie electrică şi termică.C. poştă şi telecomunica ii Activită ii financiar bancare.S.. INTERSYSTEM S. MECANOELECTRICA S.S.C.R.C.L.

care func ionează din 1890. Total cadre didactice 1680. Monumente istorice şi de arhitectură: • În 1898 s-a construit statuia lui Tudor Vladimirescu în fa a liceului care îi poartă numele. În anul 1984 a fost înfiin at Muzeul de Istorie al Goratestată. 2 spitale cu 1451 paturi. Grădina publică a fost amenajată în 1856. 14 licee cu 7525 elevi . În 1921 a fost aşezată o placă comemorativă la podul de 83 . Printre acestea se numără: Şcoala normală pentru pregătirea învă ătorilor. o şcoală profesională. abonamente telefon 23254. în care sunt amplasate Masa tăcerii.2 teatre şi institu ii muzicale. 3 Universită i cu 3103 studen i.3. abonamente TV 21878. Gimnaziu Tudor Vladimirescu. Aleea Scaunelor şi Poarta Sărutului din Ansamblul C. 4 creşe cu 255 paturi. din care: grădini e 35 cu 2873 copii. CULTURA In municipiul Tg-Jiu există: . abonamente radio 21987. Învă ământul (2000-2001): unită i şcolare total 74. unită ii PTTR 8. 32 biblioteci. care a luat fiin ă în anul 1838. 34 farmacii. Liceul “Ecaterina Teodoroiu” etc. 19 şcoli cu învă ământ primar şi gimnazial cu 12580 elevi. 3 postliceale. 3. 11 dispensare medicale. 989 personal mediu sanitar. Sănătate: 255 medici. 47 farmacişti .23. Brâncuşi. ÎNVĂ ĂMÂNTUL În Tg-Jiu unită i de învă ământ au func ionat încă din secolul al XIX-lea.22.

care exista pe la 1717. • Biserica Sf. • Biserica Negustorilor din Pia a Centrală a oraşului. de un club cu o sala de reuniuni. biblioteca si numeroase incaperi destinate activitatii in cercuri. pe locul unei bisericii din lemn. • În anul 1978 a fost executată din bronz. se remarca: Casa de Cultura a Sindicatelor. dispunand de o sala de spectacole de 700 de locuri. împreună cu popula ia oraşului a învins armata germană. pe bulevardul ce-i poartă numele. mare ban al Craiovei. 84 . cu o scena spatioasa. • În anul 1972 a fost ridicat bustul generalului Gheorghe Magheru. pe strada Victoriei. fosta Catedrală. pe locul unei biserici din 1795 şi biserica ridicată la începutul secolului al XVIII-lea de Cornea Băloi. • Cişmeaua Sâmboteanu. Coloana fără sfârşit. în amintirea luptei în care armata română. ridicată între 1867-1875. amplasat în fa a casei de cultură. în cartierul Vădeni. la ieşire spre oraşul Bumbeşti-Jiu. construită în secolul al XVIII-lea. Brâncuşi. care a existat în 1772. opera sculptorului Vasile Năstăsescu. Poarta sărutului. utilata modern. Împăra i. Nicolaie pe strada 11 Iunie. de sculptorul Ion Irimescu. bustul lui C. construită în 1810. o sala conferinte cu 120 locuri.peste Jiu (construit din fier în anii 1894-1895). • Biserica Sf. Aleea scaunelor. construita in 1970. • Între anii 1937-1938 a fost ridicat ansamblul Constantin Brâncuşi alcătuit din: Masa tăcerii. construită între anii 1748-1764 pe locul unei foste biserici. Intre institutiile culturale ale municipiului Tg-Jiu. la 14 octombrie 1916. • Casa memoriala Ecaterina Teodoroiu.

(1886”Teatrul Roman. si biblioteca personala de peste 6000 de volume. a fost deschisa o noua sectie pentru copii si adulti in partea de sud a orasului. incaperi pentru activitatea diverselor cercuri. prin transformarea Casei Judetene a 85 . fondata in 1934. depinzand de Craiova. Intreprinderea Judeteana Cinematografica Gorj Pentru coordonarea activitatii cinematografice. Centrul Judetean de Indrumare a Creatiei Populare si a Miscarii de Masa a Artistilor Amatori a luat fiinta in 1971. Fondul de carti al acestui lacas de cultura s-a imbogatit fara incetare. si in 1972 Intreprinderea Judeteana Cinematografica Gorj. care a oferit prin testament olograf intreaga avere. ca Sectie pentru copii a Bibliotecii judetene. in 1989. ajungand la peste 220 000 de volume. cand au fost finalizate lucrarile de reparatii ale Casei Moanga din Strada Siretului. Biblioteca Judeteana “Cristian Tell” Tg-Jiu are ca nucleu de infiintare Biblioteca publica a orasului Tg-Jiu.Societatea dramatica Tg-Jiu”. a fost data in folosinta in 1974. precum si spatii de cazare in sistem hotelier. avandu-si inceputurile inca in secolul XIX. La 4 iulie 1993 Teatrul Popular a devenit Teatrul dramatic Elvira Godeanu.Venind in intampinarea cerintelor. dispunand de o sala de spectacole cu 300 de locuri.Casa Tineretului-Fundatia pentru Tineret. cand Alexandru Cristian Tell a facut o donatie de carte de aproximativ 3000 de volume. activitatea teatrala a orasului este. In vederea satisfacerii cerintelor specifice tinerilor. lucrarile de amenajare fiind realizate de testamentarul importantului om de cultura gorjean. 1889 Teatrul “Milescu”) Teatrul si-a amenajat o noua si cocheta sala in fosta “Sala 23 August”. Teatrul dramatic “Elvira Godeanu” Tg-Jiu. ca sectie a Bibliotecii Judetene. Biblioteca de arta “Iosif Keber” Tg-Jiu afost pusa la dispozitia publicului in 1991. au fost infiintate in 1968 Oficiul Cinematografic. insa mult mai veche. cuprinzand. biblioteca. intre multe altele. Biblioteca pentru Copii a luat fiinta in 1985.

134 camine culturale. marele sculptor nu a vrut sa primeasca nici o plata. V. muzee satesti. cum a fost denumita de Brancusi. unde se afla 86 .la Tg-Jiu). R. avand trei sectii judetene. Brancusi. infiintat in anul 1968 sub denumirea de Comitetul de cultura si arta. 70 biblioteci. la apus. Piekarski si Aurel Diaconovici inca din 1894. Scoala Populara de Arta. Muzeul de arta “Constantin Brancusi”. de arta. inca din 1935. ce strabate orasul de la rasarit. de istorie. 2 situri ale naturii. Iuliu Moisil. Intre sectiile specializate ale muzeului judetean fac parte:Muzeul in aer liber de la Curtisoara. ideea viitorului ansamblu fiind conturata chiar de C. Cele mai importante statui si monumente ale judetului Gorj sunt: Complexul monumental “Calea Eroilor” de Constantin Brancusi. avind drept scop stimularea si orientarea activitatii artistilor amatori. 53 cinematografe cu banda normala sau ingusta. 2 comunale. este axul Ansamblului sculptural de la Tg-Jiu. 9 case de cultura: 1municipala. Orasul Tg-Jiu este vestit nu numai pentru dezvoltarea artistica si industriala. Inspectoratul pentru Cultura al Jude ului Gorj. Teatrul Elvira Godeanu. “Tudor Vladimirescu”-Vladimir. Complexul Muzeal de la Tg-Jiu.Creatiei Populare. unde se afla “Coloana Recunostintei fara Sfarsit”. de etnografie. ci si prin existenta operelor monumentale ale marelui Constntin Brancusi. “Ion Popescu-Voitesti”-la Balanesti. case memoriale. Ansamblul de Cantece si Dansuri “Doina Goratestată”. Calea Eroilor. coordonand activitatea mai multor institutii specializate: Centrul de conservare si valorificare a creatiei populare. comuna Pestisani. Pentru operele realizate la Tg-Jiu. “Iosif Keber”. la indicatiile sale fiind creata noua strada. 6 orasenesti. 4 case memoriale (“Constantin Brincusi”Hobita. Muzeul Goratestată Bazele muzeului au fost puse de Alexandru Stefulescu. originar din satul Hobita. 5 puncte muzeale satesti.

celelalte opere ale ansamblului sculptural: “Masa Tacerii”, “Aleea Scaunelor”, “Poarta Srutului”. Statuia Tudor Vladimirescu , cea mai veche statuie din oras, grup sculptural din bronz, turnat la Milano. Ea apartine sculptorului gorjean Constantin Balacescu, si se afla chiar pe locul unde s-au adunat Tudor cu pandurii sai. Bustul Alexandru Stefulescu, intemeietorul Muzeului de istorie al Goratestată, a fost inaltat in anul 1942. Statuia “Ecaterina Teodoroiu” se afla pe bulevardul ce-i poarta numele, la fel ca si casa memoriala. Monumentul Brancusi, realizat de sculptorul Ion Irimescu. Bustul General Magheru, ridicat in anul 1974, se afla in apropierea Bibliotecii judetene. Monumente istorice: Casa lui Vasile Moanga, construita in jurul anului 1770; Casa pitarului Dumitrache Maldarascu; Casa slujerului Barbu Ganescu; Cismeaua Samboteanu, construita la sfarsitul secolului al XVIII-lea, Cimitirul Eroilor, unde se afla si bustul generalului Ion Culcer; monumente de arhitectura bisericeasca (Biserica Catedrala, Biserica Sfintii Voievozi, Biserica Sfintii Apostoli, Biserica Sfanta Treime, Biserica Sfantul Nicolae). 3.24. TRANSPORTURILE • Municipiul Tg-Jiu are legătură cu calea ferată Craiova-Filiaşi-Tg-JiuPetroşani. Prima gară a fost construită în 1888, pe locul căreia s-a construit în anii 80 o gară modernă. • • Re eaua de distribu ie a apei, adusă prin conducte de al Runcu, are lungimea de 73 km. Re eaua de distribu ie a gazelor totalizează 58 km. • Lungimea re elei de canalizare este de 41 km.
87

3.25.OPORTUNITÃTI DE AFACERI La data de 31 decembrie 1996, existau in economia judetului Gorj un numãr de 8174 agenti economici din care: 24 regii autonome (inclusiv sucursale si filiale), 118 organizatii cooperatiste, 84 societãti comerciale cu capital mixt (capital privat si capital de stat), 47 societãti comerciale cu capital de stat, 7870 societãti comerciale cu capital privat si 297 asociatii familiale si persoane fizice autorizate. Capitalul social subscris insuma: 503 345 mil lei. Pentru societãtile comerciale care au depus bilantul anului 1995, cifra de afaceri medie a fost de 328,037 mil. lei/firmã, iar profitul mediu de 11,495 mil.lei/firmã. Pentru societãtile comerciale cu participare strãinã, cifra de afaceri medie a fost de 542,866 mil. lei /firmã, iar profitul mediu de 67,556 mil. lei/firmã. In agriculturã, prin desfiintarea fostelor cooperative agricole s-a ajuns la o pondere a sectorului privat de 90,5 la sutã din totalul suprafetei agricole, din care 88,1 la sutã la gospodãriile populatiei. Desfãsurarea procesului de privatizare a agriculturii prin aplicarea Legii fondului funciar a produs schimbãri importante in structura si forma de proprietate a fondului funciar. Suprafata agricolã a judetului este de 225.944 ha, din care: teren arabil-102.656 ha; pãsuni -81144 ha; fânete -30436 ha; vii si pepiniere viticole-4473 ha; livezi de pomi si pepiniere pomicole - 7220 ha.

88

3.26. HARTA MUNICIPIULUI TG-JIU

89

CAPITOLUL IV. ORAŞELE JUDE ULUI GORJ
4.1. ORAŞUL BUMBESTI –JIU 4.1.1. PREZENTARE GENERALA Declarat oras in 1989, in administrarea caruia intra urmatoarele asezari: Bumbesti-Jiu, Curtisoara, Lazaresti, Plesa si Tetila. Teritoriul oraşului Comanda. Cuprinde o parte din depresiunea subcarpatică a Jiului, care străbate o parte a oraşului si are la ieşire o luncă largă si o serie de terase. Pădurile extinse mai mult in zona de munte sunt alcătuite din răşinoase, fag si stejar. Acestea ocupă o suprafa ă de 9380 ha, iar păşunile, in care predomină cele alpine, se extind pe 2153 ha, fâne ele de in 826 ha. Este strabatut de raul Jiu, ai carui afluenti principali sunt Polatistea si Sadu, pe stanga, Bratcu, Dumitra si Porcu pe dreapta. Cea mai veche atestare documentara a localitatii apare intr-un hrisov din 14 decembrie 1514. Aici se afla un castru roman construit din piatra - la Vartop si unul construit din glii de pamant - la Plesa. Constructiile au fost ridicate imediat dupa cucerirea Daciei de catre romani de Cohorta a IV-a Cypria si de un detasament din Legiunea a-V-a Macedonica. Pe la anul 201 castrul este intarit cu un zid de piatra. Vecini: la nord judetul Hunedoara, la est comunele Musetesti si Balanesti, sud teritoriul municipiului Tg-Jiu, iar la vest teritoriul comunelor Schela si Turcinesti.
90

se

extinde

in Nord pe

panta

sudică a

masivului Parâng, care cuprinde mun ii Alunul, Sapa, Argelele, Prislopu,

Distanta pana la Tg-Jiu este de 20 km. Pana in 1968 pe teritoriul actual al orasului au existat comunele Bumbesti-Jiu, cu satele Bumbesti-Jiu, Barlesti si Lazaresti; Curtisoara cu satele Curtisoara, Caieni, Iezureni, Sofraceni si Tetila; comuna Sambotin, cu satul Porceni. In 1968 au intervenit modificari, intre care cea mai importanta inglobarea satului Iezureni la municipiul Tg-Jiu. Ocupa ia principală a popula iei este cultura cerealelor, a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. O parte din locuitorii oraşului lucrează in Uzinele metalurgice din Sadu, unitate economică pe teritoriul oraşului, la ieşirea Jiului din defileu. Turistii care tranziteaza sau viziteaza orasul Bumbesti-Jiu beneficiaza de o unitate de cazare cu 22 de locuri, Castrul roman din Bumbeşti-Jiu, ruinele mănăstirii Vişina de la ieşirea Jiului la circa 15 km de la ieşirea Jiului din defileu. 4.1.2. FISA LOCALITATII BUMBESTI-JIU 1. ECHIPAREA TERITORIULUI Suprafata totala: 21 402 ha. Locuinte existente: 3755 Locuinte in proprietate publica: 255 Locuinte private: 3491 Suprafata locuibila: 114442 mp. Suprafata locuibila proprietate publica: 3216 mp. Suprafata locuibila proprietate privata: 110863 mp. Lungimea strazilor: 13 km.
91

din defileu, mănăstirea

Lainici ca si monumentul generalului Dragalina, situate in defileul Jiului,

Lungimea srazilor orasenesti: 10 km. Lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile: 26 km. Lungimea simpla a retelei de canalizare: 7,2 km. Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor: 48,9 km. 2. POPULATIA Populatia stabila: 11669 persoane, dintre care femei: 6004. 3. FORTA DE MUNCA Numar mediu salariati: 1825, din care Numar mediu salariati in agricultura: 90 Numar mediu salariati in industrie: 778 Numar mediu salariati in industria extractiva: 116 Numar mediu salariati in industria prelucratoare: 606 Numar mediu salariati in energie electrica, termica, gaze si apa: 56 Numar mediu salariati in constructii: 114 Numar mediu salariati in comert: 209 Numar mediu salariati in transport, depozitare, posta, telecomunicatii: 85 Numar mediu salariati in activitati financiar-bancare si de asigurari:2 Numar mediu salariati in administratie publica: 34 Numar mediu salariati in invatamant: 132 Numar mediu salariati in sanatate si asigurari sociale: 172

92

4. INVATAMANT Unitati de invatamant-total: 13, din care Gradinite de copii: 8 Scoli din invatamantul primar si gimnazial: 4 Licee: 1 Copii inscrisi in gradinite: 364 Elevi inscrisi – total: 2117 Elevi inscrisi in invatamantul prescolar si gimnazial: 1319, din care primar: 591 gimnazial: 728 Elevi inscrisi in invatamantul liceal: 622 Elevi inscrisi in invatamantul profesional, complementar, ucenici:163 5. CULTURA SI ARTA Biblioteci:4 Biblioteci publice:1 Abonamente radio:3298 Abonamente televiziune:1577 6. OCROTIREA SANATATII Paturi in spitale- sector public:170 Paturi in crese-sector public: 50 Medici-sector public: 22 Stomatologi-sector public: 3 Stomatologi-sector privat: 1
93

Farmacisti-sector public: 1 Farmacisti-sector privat: 2 Personal sanitar mediu: 74 Spitale:1 Dispensare medicale-sector public:1 Dispensare medicale-sector privat: 1 Crese: 1 Farmacii-sector public:1 Farmacii- sector privat:2 7. AGRICULTURA Suprafata agricola totala: 4988 ha. Suprafata arabila: 1589 ha. Suprafata cu livezi si pepiniere pomicole: 256 ha Suprafata cu vii si pepiniere viticole: 265 ha. Suprafata cu pasuni: 2053 ha. Suprafata cu fanete: 825 ha. Suprafete cultivate si productia obtinuta pentru principalele culturi:
Cultura agricola Grau si secara Porumb boabe Cartofi Legume Struguri Fructe Suprafata cultivata -ha70 1373 70 51 Productia –tone248 4393 710 395 530 1029

94

Cresterea animalelor: Bovine (capete): 1186, din care - in gospodariile populatiei: 1169 Porcine (capete): 18719, din care - in gospodariile populatiei: 1500 Ovine (capete): 587, din care - in gospodariile populatiei: 556 Pasari (capete): 38410, din care - in gospodariile populatiei: 33350 Productia de carne (tone greutate viu): 2685 Productia de lapte: 20414 hl. Productia de lana: 1930 kg. Productia de oua: 3545 mii buc. 8. INDUSTRIA Principala unitate economica din localitate este, desi a trecut prin mai multe restructurari ale activitatii,in urma carora aceasta a suferit o reducere semnificativa, Uzina Mecanica Sadu, in jurul careia graviteaza intreaga activitate economic a orasului si a asezarilor invecinate. Avand ca obiect de activitate producerea de armament si munitii pentru armata, alaturi de fabricarea de aparate si subansamble frigorifice, unitatea a cunoscut o puternica dezvoltare in anii ‘70-’80, cand devenise una dintre cele mai importante unitati economice ale judetului Gorj, oferind locuri de munca pentru peste 12 mii de salariati. In prezent, U.M. Sadu, facand parte din CN Arsenalul Armatei, este profilata pe productia de armament si munitii, activitatea de producere a agregatelor si aparatelor frigorifice fiind abandonata aproape in totalitate. Confruntata cu dificultati financiare si lipsa de comenzi, unitatea se afla in pragul colapsului, cu

95

pierderea locurilor de munca a celor peste 2 mii de angajati si efecte dintre cele mai daunatoare pentru situatia economica a intregii zone. A fost luata masura de transformare a uneia dintre cele doua subunitati, Sadu II, in parc industrial, in speranta atragerii de agenti economici puternici, carora li se ofera in conditii avantajoase baza materiala existenta. Ceilalti agenti economici din arealul orasului si al localitatilor arondate isi desfasoara activitatea in domeniul exploatarii si prelucrarii lemnului, industria materialelor de constructii, constructii hidrotehnice, industria usoara. 9. INVESTITII- CONSTRUCTII Locuinte terminate – total : 2 10. POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati P.T.T.R.: 4 Abonamente telefonice: 1948 11. TRANSPORTURILE Localitatea este traversata de calea ferata Bumbesti-Livezeni, care asigura legatura intre Oltenia si Ardeal, precum si de drumul national 66.

96

12. TURISM – SERVICII In zona localitatii Bumbesti-Jiu se gasesc multe atractii turistice, care alaturi de peisajul natural de o frumusete deosebita, constituie resurse turistice de valoare. Aici se afla un castru roman construit din piatra - la Vartop si unul construit din glii de pamant - la Plesa. Constructiile au fost ridicate imediat dupa cucerirea Daciei de catre romani de Cohorta a IV-a Cypria si de un detasament din Legiunea a V-a Macedonica. Pe la anul 201 castrul este intarit cu un zid de piatra. De aici incepe drumul catre Sarmisegetusa. In Lainici, la Lunca Florilor, s-a aflat granita austro-ungara cu Tara Romaneasca. O parte din cladiri mai exista si astazi. La iesirea din Defileul Jiului se vad ruinele Manastirii Visina, ctitorie din piatra a domnitorului Mircea cel Batran. I acelasi mirific defileu, la o distanta de 32 km. de Tg-Jiu si 25 km. de Petrosani se afla Manastirea Lainici, monument de arhitectura medievala (1812-1818), in stil bizantin, cu elemente romanesti, avand pritvor deschis si o interesanta friza exterioara. Alte obiective turistice personalizeaza orasul: biserica din lemn de la Tetila, Muzeul satului Curtisoara, in cadrul caruia, pe o suprafata de peste 10 ha., sunt corservate obiecte unicat ale arhitecturii populare gorjenesti. Aceste atractii turistice nu sunt, din pacate, completate de amenajari pe masura, existand putine unitati de cazare, cu un numar redus de locuri, destinate in principal turismului de tranzit, orasul fiind traversat de principala cale rutiera din zona care face legatura cu zona centrala a tarii, strabatand Carpatii. Investitiile in activitatea turistica, alaturi de o promovare superioara a atractiilor din zona, ar putea constitui una dintre solutiile de revitalizare a

97

activitatii ecomomice a orasului, puternic afectata de reducerea substantiala a activitatii celui mai important agent economic, Uzina Mecanica Sadu. Cu o rata a somajului ridicata si venituri ale populatiei scazute, zona ofera posibilitati limitate de dezvoltare a comertului si a serviciilor, micii agenti economici din domeniu supravietuind in centrul civic al localitatii, unde locuiesc cei mai multi dintre angajatii uzinei mecanice. 4.2. ORAŞUL MĂTĂSARI 4.2.1. PREZENTARE GENERALĂ Suprafa a este de 4644 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 36 km. Relieful este alcătuită din o parte a luncii Jil ului si dealurile Brăde ului, Runcurel, Croici. Subsolul con ine lignit , care se exploatează. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor, cultura cerealelor si a pomilor fructiferi. O dată cu începerea exploatării cărbunelui pe raza comunei, o parte din locuitori au devenit mineri. In prezent numărul lor a scăzut datorită restructurărilor intervenite in economia ării după 1990. Culturi: grâu, porumb, cartofi, legume. Comuna are legătură cu calea ferată Filiaşi – Turceni – Rovinari – TgJiu prin sta iile Mătăsari si Drăgoteşti.

98

4.2.2. FISA LOCALITATII MATASARI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 4644 ha • Locuinte existente - total - 2951 • lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –16.3 km • lungimea simpla a retelei de canalizare – 4,2 km 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 6143 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 4228 persoane • numar mediu salariati in industrie – 2728 persoane • numar mediu salariati in industria extractiva 2315 –persoane • numar mediu salariati in industria prelucratoare – 346 persoane • numar mediu salariati in energie electrica si termica, gaze si apa – 67 persoane • numar mediu de salariati in constructii – 315 persoane • numar mediu de salariati in comert- 104 persoane • numar mediu salariati in transport, depozitare, posta comunicatii – 633 persoane • numar mediu salariati in activ. Financiare, bancare si de asig – 4 persoane

99

• numar mediu salariati in administratia publica – 31 persoane • numar mediu salariati in invatamant – 128 persoane • numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala – 40 persoane 4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 10 • gradinite de copii – 4 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 • licee – 1 • copii inscrisi in gradinite – 204 persoane • elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 913 persoane • elevi inscrisi in invatamant liceal – 396 persoane • personal didactic – 106 persoane • sali de clase si cabinete – 47 • laboratoare scolare – 7 • ateliere scolare – 8 5) CULTURA SI ARTA • biblioteci – 2 • biblioteci publice – 1 • abonamente la radio – 804 • abonamente la televiziune – 461 6) OCROTIREA SANATATII • paturi in spitale – sector public –13

100

• medici – sector public – 6 persoane • stomatologi – sector public – 1 persoane • stomatologi – sector privat – 1 persoane • farmacisti – sector privat –1 persoane • personal mediu sanitar – sector public – 1 persoane • personal mediu sanitar – sector privat – 24 persoane • spitale – sector public – 1 • dispensare medicale – sector public – 4 • crese - sector public – 4 • farmacii – sector public – 3 • farmacii – sector privat – 30 • cabinete medicale - sector privat – 53 • cabinete stomatologice – 28 • Laboratoare medicale - sector privat - numar 15 • laboratoare de tehnica dentara – 16 7) AGRICULTURA • suprafata agricola – 6024 ha • suprafata arabila – 4403 ha • suprafata livezi si pepiniere pomicole – 760 ha • suprafata vii si pepiniere viticole – 139 ha • suprafata păşuni – 247 ha • suprafata fanete – 475 ha • suprafata cultivata – 3731 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 8
101

• locuinte terminate din fonduri private – 8 • locuinte terminate din fondurile populatiei – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 9 • Abonamente telefonice – 22637 10) TURISM, ODIHNA SI TRATAMENT • unitati de cazare – 5 • locuri in unitati de cazare - (total) numar 576

4.3. ORAŞUL MOTRU 4.3.1.PREZENTARE GENERALĂ Oraş nou, înfiin at in anul 1967, pe teren viran in lunca si pe ultima terasă a râului Motru, căruia îi poartă numele. In anul 2001 a fost declarat municipiu. Cuprinde pe lângă o parte de luncă si terasele Motrului, dealurile Bujorăscului, Ştirbe ului, Cireşului, Roşiu ei, Horăşti, Blajului si Prigorului. Subsolul con ine lignit. Ocupa ia tradi ională a popula iei din satele si localită ile componente ale oraşului a fost creşterea animalelor, a pomilor fructiferi, si cultura cerealelor. Cei din oraş sunt, in majoritate, mineri.

102

posta comunicatii – 1210 persoane 103 .7 km . depozitare.lungimea simpla a retelei de canalizare – 31.2. gaze si apa – 339 persoane numar mediu de sal in constructii – 394 persoane numar mediu de sal in comert.lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –91 km . FISA LOCALITATII MOTRU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI .lungimea strazilor orasenesti – 63 km .lungimea strazilor orasenesti modernizate – 34 km .3.suprafata totala: 5009 ha .450 persoane numar mediu sal in transp.22 2) POPULATIA .populatia totala stabila – 25402 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 9222 persoane numar mediu salariati in agricultura – 28 persoane numar mediu salariati in industrie – 5422 persoane numar mediu sal in industria extractiva 4249 –persoane numar mediu sal in industria prelucratoare – 834 persoane numar mediu sal in energie electrica si termica.4.numarul autobuzelor in inventar .

profesional. bancare si de asig – 41 persoane numar mediu sal in administratia publica – 110 persoane numar mediu sal in invatamant – 480 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 340 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 21 gradinite de copii – 11 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 licee – 2 scoli postliceale – 1 copii inscrisi in gradinite – 881 persoane elevi inscrisi in invatamant liceal – 1077 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 3863 persoane elevi inscrisi in invat. compl. Financiare.numar mediu sal in activ. ucenici –708 persoane personal didactic – 576 persoane sali de clase si cabinete – 128 laboratoare scolare – 23 ateliere scolare – 17 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 7 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 5543 abonamente la televiziune – 3308 104 .

sector public – 2 farmacii – sector public – 2 farmacii – sector privat – 4 cabinete medicale .suprafata vii si pepiniere viticole – 89 ha .sector privat – 3 cabinete stomatologice – 4 laboratoare de tehnica dentara – 3 7) AGRICULTURA .suprafata arabila – 1128 ha .suprafata livezi si pepiniere pomicole – 211 ha .suprafata agricola – 3036 ha .6) OCROTIREA SANATATII paturi in spitale – sector public –270 paturi in crese – sector public – 135 medici – sector public – 41 persoane stomatologi – sector public – 2 persoane stomatologi – sector privat – 4 persoane farmacisti – sector public – 2 persoane farmacisti – sector privat – 4 persoane personal mediu sanitar – sector public – 179 persoane personal mediu sanitar – sector privat – 4 persoane spitale – sector public – 1 dispensare medicale – sector public – 9 crese .suprafata cultivata – 1231 ha 105 .suprafata fanete – 145 ha .suprafata păşuni – 1463 ha .

la care au fost înglobate (Vlădoiu). Arad si se înapoiau 106 satele Novaci – Români. ODIHNA SI TRATAMENT .4. Ocupa ia tradi ională a popula iei a fost creşterea animalelor (vite cornute si in special oi).locuinte terminate – 12 . Hirişeşti. In administra ia oraşului sunt cuprinse satele: Berceşti. la ieşirea Gilortului din mun i . Pociovaliştea si Siteşti.Străini si Schela . Novaci a fost trecută in rândul oraşelor .1.4. Timiş. In anul 1968 com. Novaci . se deplasau toamna in jude ele Dolj.PREZENTARE GENERALĂ Oraş aşezat la poalele Muntelui Cerbu (Masivul Parâng).locuinte terminate din fondurile populatiei – 12 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 5 Abonamente telefonice – 3906 10) TURISM. Caraş Severin.utitati de cazare – 1 4. ORAŞUL NOVACI 4. Ei practicau in trecut stanshuman a.8) INVESTITII – CONSTRUCTII .locuinte terminate din fonduri private – 12 . in depresiunea cu acelaşi nume.

Pe teritoriul oraşului Novaci îşi si nealimentare (SC BOFFERDING SRL desfăşoară si S. In prezent. Ziua Oierilor.2. BRADU).5 km • • • • 2. Acum acest obicei a scăzut in la munte intensitate.L. suprafata totala: 17485 ha lungimea strazilor orasenesti – 63 km lungimea strazilor orasenesti modernizate – 43 km lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –25. specifică păstoritului.primăvara. gaze si apa – 55 persoane 107 .A.5 km lungimea simpla a retelei de canalizare – 5. in industria prelucratoare – 73 persoane numar mediu sal.R.FISA LOCALITATII NOVACI 1.) si comerciale care au ca obiect de activitate comer ul cu produse alimentare FARINEL transporturi rutiere de mărfuri (SC TRANSPORT MIXT S. ECHIPAREA TERITORIULUI 2.4.C activitatea societă i S.FORTA DE MUNCA • • • • • numar mediu salariati – 1101 persoane numar mediu salariati in agricultura – 1 persoane numar mediu salariati in industrie – 128 persoane numar mediu sal.POPULATIA • populatia totala stabila – 6095 persoane 3. in energie electrica si termica. in luna mai se organizează. când urcau cu oile la munte. cu ocazia urcării oilor O parte din locuitori se servicii pe plan local. condi iile nu le mai permit si ca urmare numărul oilor s-a redus. ocupa cu exploatările forestiere sau cu alte 4. manifestare cu caracter folcloric.

OCROTIREA SANATATII • • • • paturi in spitale – sector public –155 medici – sector public – 13 persoane stomatologi – sector public – 2 persoane stomatologi – sector privat – 1 persoane 108 . bancare si de asig – 22 persoane • numar mediu sal. in comert.152 persoane • numar mediu sal. in invatamant – 128 persoane • numar mediu sal.• numar mediu de sal. Financiare. in transp. in sanatate si asistenta sociala – 258 persoane 4.in administratia publica –70 persoane • numar mediu sal. depozitare. in constructii – 50 persoane • numar mediu de sal. posta comunicatii – 66 persoane • numar mediu sal in activ.INVATAMANT • • • • • • • • • • • unitati de invatamant – 12 gradinite de copii – 7 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 licee – 1 copii inscrisi in gradinite – 253 persoane elevi inscrisi in invatamant liceal – 452 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 570 persoane personal didactic – 82 persoane sali de clase si cabinete – 42 laboratoare scolare – 8 ateliere scolare – 1 5.CULTURA SI ARTA biblioteci – 4 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 893 abonamente la televiziune – 1071 • • • • 6.

14 Cabane .sector privat – 2 cabinete stomatologice – 1 7.POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 3 • Abonamente telefonice – 901 10.INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 14 • locuinte terminate din fonduri private – 14 • locuinte terminate din fondurile populatiei – 14 9.numar – 1 Locuri in cabane .14 109 .numar .TURISM.• • • • • • • • • farmacisti – sector privat – 3 persoane personal mediu sanitar – sector public – 70 persoane personal mediu sanitar – sector privat – 2 persoane spitale – sector public – 1 dispensare medicale – sector public – 1 farmacii – sector public – 1 farmacii – sector privat – 3 cabinete medicale . ODIHNA SI TRATAMENT • • • • utitati de cazare – 1 Locuri in unitati de cazare . AGRICULTURA • • • • • • suprafata agricola – 6608 ha suprafata arabila – 602 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 97 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 142 ha suprafata pasuni – 3463 ha suprafata fanete – 2304 ha 8.

A. Societă i comerciale Comerciale: pe In oraşul Rovinari func ionează societă i DE profilate diferite domenii de activitate: UZINA REPARA II S. a băuturilor si produselor textile. si S. cu amănuntul. ORAŞUL ROVINARI 4.A. ROVTRANSPORT S. ROVEGA S.A.. AGROMEC S.4. care au venit să lucreze la exploatările de cărbune din bazinul Motrului. 110 .A si TPSUT S. ROVAL S. Istoric: A fost declarat oraş in anul 1981.5. –se ocupă cu transporturile terestre de călători. a tutunului. aduc iunea si tratarea apei.A. ROVITEM S.A. Suprafa ă: 2632 ha – Distan a până la Tg-Jiu este de 18 km. In orasul Rovinari functioneaza un hotel cu 113 locuri.A. Au fost construite locuin e pentru mineri.1.care execută lucrări de construc ii.PREZENTARE GENERALĂ Aşezare: Oraş construit pe un loc viran.– profilată pe fabricarea utilajelor pentru mine.C. Ocupa ia principală a popula iei: ocupa ia de baza a locuitorilor din oraşul Rovinari este mineritul. In domeniul comer ului işi desfăşoară activitatea două societă i comerciale : S. ROVINCON S.C. unde s-au ridicat locuin e pentru mineri.A. cariere si construc ii. – societate ce se ocupă de gospodărirea resurselor de apă. – societă i care se ocupă de comercializarea produselor alimentare. – desfăşoară servicii pentru mecanizarea. chimizarea agriculturii si protec ia fitosanitară. O altă parte a locuitorilor se ocupă de agricultura si creşterea animalelor.5.

depozitare.1272 persoane număr mediu salaria i in activită i financiar bancare – 16 persoane 111 .Suprafata totala: 2632 ha 2) POPULATIA .2.Transporturile se face de către firmele specializate in transporturi terestre de călători dar. 4. prin sta ia Rovinari. posta. comunicatii .5.274 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 75 persoane numar mediu sal in invatamant – 243 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala –182 persoane număr mediu salaria i in transp.populatia totala stabila – 13522 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 9306 persoane număr mediu salaria i in agricultură – 5 persoane numar mediu salariati in industrie – 5265 persoane numar mediu de salaria i in comert. se pot face si pe calea ferată având legătură pe ruta Filiaşi – Turceni – Rovinari – Tg-Jiu. FISA LOCALITATII ROVINARI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI .

ucenici – 443 persoane personal didactic – 203 persoane sali de clase si cabinete – 73 laboratoare scolare – 8 ateliere şcolare –11 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 4 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 2225 abonamente la televiziune – 1238 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 29 persoana medici – sector privat – 1 persoană stomatologi – sector public – 2 persoane farmacişti sector privat – 1 persoană personal mediu sanitar – sector public – 95 persoane personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 112 .1 copii inscrisi in gradinite – 518 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 3187 persoane elevi inscrisi in invatamint liceal . profesional.4) INVATAMANT unitati de invatamant – 9 gradinite de copii – 5 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 licee .525 persoane elevi inscrisi in invat.compl.

ODIHNA SI TRATAMENT Unitati de cazare .113 113 .1 Locuri in unitati de cazare . porumb. secară)– 466 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 7 locuinte terminate din fonduri private – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 3 Abonamente telefonice – 1644 10) TURISM. cartofi.7) AGRICULTURA suprafata agricola – 841 ha suprafata arabila – 484 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 45 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 50 ha suprafata pasuni – 216 ha suprafata fanete – 46 ha suprafata cultivata (grâu. legume.

In Tg-Cărbuneşti func ionează câteva societă i comerciale din domeniul agriculturii. Construirea căii ferate Tg-Jiu – Filiaşi. In anul 1968 Tg-Cărbuneşti a fost declarat oraş . Floreşti. Prima atestare documentară este men ionată in anul 1596. ORAŞUL TG-CĂRBUNEŞTI 4. Cre eşti. O parte din locuitori lucrează la exploatări de carbonifere. in a cărei organizare administrativă intră . transporturilor si comer ului din care: S. In actele de vânzare cumpărare emise după 1906 si in registrul de eviden ă a popula iei este numit Târgu. Rogejeni si Ştefăneşti. Măceşu. forestiere si in unele unită i economice din Tg-Jiu.Bengăi .Mare al Cărbuneştilor.PREZENTARE GENERALĂ Oraş aşezat la confluen a Gilortului cu Blahni a . Pojogeni. când aşezarea men ionat apare sub numele de Târgu. din satele Petreştii de Sus si Cărbuneşti –Sat. Cărbuneşti Sat. Ocupa ia principală este cultura cerealelor si creşterea animalelor.6. pe lângă oraşul propriu zis si 10 sate: Blahni a de Jos. Curteana.6. in anul 1880 a determinat migrarea unei păr i a popula iei. Obştea moşnenilor din satul Cărbuneşti stăpânea Muntele Cărbunele si Mun ii Căpă ânii de unde se crede că-i vine numele aşezării. in special a celor care locuiesc in sate.C.4. Cojani. petroliere. industriei. exploatate de Blahni a de Jos si la Câmpu Mare. In jurul anului 1650 este sub numele de Târgul Petreşti si apoi Petreştii de Sus. spre sta ia CFR – Cărbuneşti. in apropierea căruia s-a format nucleul actualului oraş. 114 . Subsolul con ine petrol. gaze de sondă. Cuprinde partea centrală si estică a dealurilor Bran si Cărbuneşti si cea mai mare parte din Depresiunea intercolinară Câmpu.1.Cărbuneştilor.

Magheru. construit in secolul al XVI –lea. – profilată pe construc ii componente.L. biserica satului sat. pădurea Mamu din nordul oraşului. in apropiere de Tg-Cărbuneşti (de circa 600 ani). de către generalul Gh. . Scoru ii din Dealul Viilor. .A. Cojani. înconjurată de ziduri.A.A. AGROMEC S.COMBIA S. sunt case memoriale. MONUMENTE XVII – lea. – fabricarea plăcilor. etc.6. metalice si articole SERVAGROMEC S. In Cărbuneşti . – profilată pe cultura vegetală si creşterea animalelor. ZAISS LUX PLAST S.Sat s-a născut Tudor Arghezi.2 km 115 societă i specializate. au fost declarate monumente ale naturii. FISA LOCALITATII TARGU CARBUNESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI suprafata totala: 13125 ha lungimea strazilor orasenesti – 16 km lungimea strazilor orasenesti modernizate – 15 km lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –25.2. S.A. schitul din lemn de la Cărbuneşti Casa lui Haiducescu din Pojogeni si casa lui Cămărăşescu din Tg-Cărbuneşti.pentru extragerea petrolului si gazelor naturale. .C. FORAJ SONDE S. două societă i S. Transportul rutier se face de către două Oraşul are legătura cu calea ferată. climatizare si protec ie fitosanitară. construită din lemn in anul 1804.C. S.A. S.R. 4.C. foliilor si tuburilor din material plastic.profilată pe servicii pentru mecanizarea agriculturii. cu hrube ISTORICE ARHITECTURĂ: Biserica ŞI Cămărăşenilor din Tg-Cărbuneşti construită din piatră si cărămidă in sec. S.C. Stejarul de lângă schitul Cojani (de circa 300 de ani). subterane. de transporturi rutiere de mărfuri.

4 km lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor – 18. posta . Financiare.217 persoane numar mediu sal in transp. – 21 persoane numar mediu sal in administratia publica – 117 persoane numar mediu sal in invatamant – 174 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 328 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 20 116 . depozitare.1 km 2) POPULATIA populatia totala stabila – 9089 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 2377 persoane numar mediu salariati in agricultura – 42 persoane numar mediu salariati in industrie – 674 persoane numar mediu sal in industria extractiva 232 –persoane numar mediu sal in industria prelucratoare – 380 persoane numar mediu sal in energie electrica si termica. gaze si apa – 62 persoane numar mediu de sal in constructii – 404 persoane numar mediu de sal in comert.lungimea simpla a retelei de canalizare – 25. bancare si de asig.comunicatii – 170 persoane numar mediu sal in activ.

compl.gradinite de copii – 8 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 11 licee – 1 copii inscrisi in gradinite – 287 persoane elevi inscrisi in invatamant liceal – 439 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 1137 persoane elevi inscrisi in invat.profesional. ucenici –103 persoane personal didactic – 222 persoane sali de clase si cabinete – 69 laboratoare scolare – 10 ateliere scolare – 4 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 6 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 1565 abonamente la televiziune – 982 6) OCROTIREA SANATATII paturi in spitale – sector public –225 paturi in crese – sector public – 60 medici – sector public – 33 persoane stomatologi – sector public – 2 persoane stomatologi – sector privat – 2 persoane farmacisti – sector public – 2 persoane farmacisti – sector privat – 2 persoane personal mediu sanitar – sector public – 131 persoane 117 .

personal mediu sanitar – sector privat – 2 persoane spitale – sector public – 1 dispensare medicale – sector public – 1 crese .sector privat – 2 laboratoare medica 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 6142 ha suprafata arabila – 3734 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 278 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 134 ha suprafata păşuni – 1211 ha suprafata fanete – 785 ha suprafata cultivata – 2695 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 4 locuinte terminate din fonduri private – 4 locuinte terminate din fondurile populatiei – 4 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 5 Abonamente telefonice – 1419 118 .sector public – 1 farmacii – sector public – 1 farmacii – sector privat – 2 cabinete medicale .

Magheru). Bolboceşti. In ultimii 50 de ani a apărut si cătunul Rudari. fuse. Bolboceşti .1. care dă ca recompensă. In 1968 satele Hârnea si Motoşi i au fost înglobate la satul Bolboceşti. sub numele de Pruneştii de Jos a fost înglobat la satul Albeni. Mirosloveni. Satul Gioncani. Legătura se realizează pe căi rutiere. Doseni . COMUNELE JUDE ULUI GORJ 5. etc. Până in anul 1968 comuna Albeni se compunea din satele: Albeni.1 CAPITOLUL V. unui slujitor numit Albu. Bârzeiu de Gilort. 119 . care a Albeni satului Mirosloveni. Oamenii au venit din diferite locuri si confec ionau obiecte din lemn: copăi (postăvi). ODIHNA SI TRATAMENT utitati de cazare – 1 locuri in unitati de cazare – 52 hoteluri – 1 locuri in hoteluri .10) TURISM. Distan a până la Tg-Jiu este de 37 km . Doseni. COMUNA ALBENI Comună cu 6 sate: Albeni (reşedin a). Hârnea. satul cu moşia respectivă. Bârzeiu de Gilort ( sat in care s-a născut generalul Gh. Pruneşti si cătunul Costeni. in actul de danie a lui Vlad Călugăru. Motoşi i (mai târziu numit Moteşti). linguri. al cărui nume il poartă. care a apar inut satului Pruneşti. pentru serviciile aduse. Apare in documente la data de 30 iunie 1486. Mirosloveni si Pruneşti.

5.Comuna Albeni cuprinde partea nord – estică a Depresiunii Tg-Jiu – Câmpu Mare (străbătută de Gilort) si dealurile Pruneşti.1. frasinul. Magherului . fagul si plopul. Ocupa ia de bază a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Subsolul con ine lignit.29 persoane 120 . salcâmul. etc. petrol si gaze naturale care se exploatează. FISA LOCALITATII ALBENI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 4511 ha 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 2851 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 1021 persoane • numar mediu salariati in industrie – 741 persoane • numar mediu sal in industria extractiva 733 –persoane • numar mediu sal in industria prelucratoare – 8 persoane • numar mediu sal in energie electrica si termica. O parte a teritoriului este acoperit cu păduri in care predomină stejarul.1. O parte din bărba i lucrează la exploatările de cărbune din Albeni si schela de extrac ie a petrolului. Her ului. gaze si apa – 62 persoane • numar mediu de sal in constructii – 70 persoane • numar mediu de sal in comert.

• numar mediu sal in transp. Financiare. depozitare. bancare si de asig – 1 persoana • numar mediu sal in administratia publica – 12 persoane • numar mediu sal in invatamant – 34 persoane • numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 7 • gradinite de copii – 3 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 • copii inscrisi in gradinite – 87 persoane • elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 398 persoane • personal didactic – 28 persoane • sali de clase si cabinete – 13 • laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA • biblioteci – 2 • biblioteci publice – 1 • abonamente la radio – 556 • abonamente la televiziune – 465 6) OCROTIREA SANATATII 121 . posta comunicatii – 56 persoane • numar mediu sal in activ.

COMUNA ALIMPEŞTI 122 .2.• medici – sector public – 2 persoane • personal mediu sanitar – sector public – 6 persoane • personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane • dispensare medicale – sector public – 1 7) AGRICULTURA • suprafata agricola – 2543 ha • suprafata arabila – 1115 ha • suprafata livezi si pepiniere pomicole – 460 ha • suprafata vii si pepiniere viticole – 33 ha • suprafata păşuni – 865 ha • suprafata fanete – 70 ha • suprafata cultivata – 956 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 3 • locuinte terminate din fonduri private – 3 9) POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 3 • Abonamente telefonice – 117 5.

L). Transport: se realizează pe căi rutiere. Relieful: Comuna Alimpeşti este alcătuită. In punctul Măgura din satul Nistoreşti s-au descoperit obiecte de ceramică dacică din epoca fierului (sec. Turism : un motel cu 7 locuri de cazare.C. Alexandru Ştefulescu in “Gorjul istoric si pitoresc” spune că in 1731. creşterea animalelor si pomicultura.C ALUTUS S.)lucrări instala ii sanitare. in cea mai mare parte. III-II î. încălzire centrală. băuturi. AGRICOLĂ) comer cu amănuntul a produselor nealimentare. Ciupercenii de Olte . tutun. cu ocazia întăririi hotarului moşiei mănăstirii Bistri a. ARNEXIM S.(VALEA OLTE ULUI SOC. Datorită restructurărilor din economie. pomi fructiferi. etc. Măgurei. 123 . Nu are legătură directă cu calea ferată. (S. In Alimpeşti func ionează societă i comerciale care au ca obiect de activitate fabricarea produselor de morărit (S. Corşoru. satul Alimpeşti făcea parte din jude ul Vâlcea. Olte ul a cărei albie majoră variază intre 20 si 160 m lă ime. porumb. etc. din dealurile Muierii. vi ă de vie. O parte din teritoriu este acoperit de păduri de stejar si fag. iar in anul 1847 din jude ul Gorj. Transporturile se realizează pe căi rutiere Istoric: Satul reşedin ă este atestat documentar într-un hrisov dat de Vlad Voevod la data de 23 august 1533. Nistoreşti si Sârbeşti. străbate comuna de la nord la sud .A. Chr. Tăuzului.R. O parte din locuitori au lucrat până in 1990 la Baia de Fier si la exploatări petroliere.). Ocupa ia de bază a popula iei este agricultura. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. Nistoreştilor si Corşorului. numărul lor s-a redus mult. Culturi: grâu.Alimpeşti comună cu 5 sate: Alimpeşti ( reşedin ă).

2. gaze si apa – 13 persoane • numar mediu de sal in constructii – 19 persoane • numar mediu de sal in comert.1.20 persoane • numar mediu sal in persoane • numar mediu sal in administratia publica – 13 persoane • numar mediu sal in invatamant – 24 persoane • numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 17 persoane transp.3 km 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 2094 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 143 persoane • numar mediu salariati in industrie – 35 persoane • numar mediu sal in industria prelucratoare – 22 persoane • numar mediu sal in energie electrica si termica. depozitare. posta comunicatii – 5 124 .5.935 • lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –17.total . FISA LOCALITATII ALIMPESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 3511 ha • Locuinte existente .

4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 4 • gradinite de copii – 2 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 2 • copii inscrisi in gradinite – 80 persoane • elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 208 persoane • personal didactic – 24 persoane • sali de clase si cabinete – 15 • laboratoare scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA • biblioteci – 3 • biblioteci publice – 1 • abonamente la radio – 285 • abonamente la televiziune – 302 6) OCROTIREA SANATATII • medici – sector public – 2 persoane • stomatologi – sector public – 1 persoane • personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane • personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane • Puncte farmaceutice .sector privat – numar 1 125 .

ODIHNA SI TRATAMENT • unitati de cazare – 1 • Locuri in unitati de cazare .(total) numar 7 126 .7) AGRICULTURA • suprafata agricola – 2715 ha • suprafata arabila – 767 ha • suprafata livezi si pepiniere pomicole – 417 ha • suprafata vii si pepiniere viticole – 36 ha • suprafata păşuni – 797 ha • suprafata fanete – 698 ha • suprafata cultivata – 725 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 5 • locuinte terminate din fonduri private – 5 • locuinte terminate din fondurile populatiei – 5 9) POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 3 • Abonamente telefonice – 147 10) TURISM.

5 km 2) POPULATIA . Miloaei. Animale: bovine.numar mediu salariati – 85 persoane .reşedin a. porcine.populatia totala stabila – 1286 persoane 3) FORTA DE MUNCA . Ocupa ia de bază a popula iei este cultura pomilor fructiferi. Culmea Mâ anilor si o parte a luncilor Jaleşului si Sohodolului. 5.numar mediu salariati in agricultura – 3 persoane 127 dintre locuitori lucrează in unită i din timpul lui Filip al II lea. Câmpofeni. Poiana. Nu are legături directe de cale ferată.3. Relieful cuprinde dealurile: Mare.5. oseminte si alte . COMUNA ARCANI Comuna cu 4 sate : Arcani .3. FISA LOCALITATII ARCANI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 2697 ha • lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 7. Sănăteşti si Stroieşti. Transportul se realizează pe căi rutiere.1. păsări. ovine. principalele ape care străbat comuna Arcani. Vlădoienilor. au scos la iveală monede obiecte. etc. creşterea animalelor si cultura cerealelor. făcute in locul numit Mormin i. Chirtocilor. Seciului. Unii economice din Tg-Jiu. Săpăturile arheologice din 1942.

numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 11 persoane 4) INVATAMANT . bancare si de asig – 3 persoane .biblioteci – 2 .copii inscrisi in gradinite – 45 persoane .numar mediu de sal in comert.elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 34 persoane . Financiare. posta comunicatii – 5 persoane .1 5) CULTURA SI ARTA .numar mediu sal in invatamant – 20 persoane .numar mediu sal in activ.unitati de invatamant – 7 .laboratoare scolare – 2 .abonamente la radio – 228 .biblioteci publice – 1 .gradinite de copii – 3 . depozitare..personal didactic – 33 persoane .12 persoane .abonamente la televiziune – 322 128 .sali de clase si cabinete – 8 .ateliere scolare .scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 .numar mediu sal in transp.

locuinte terminate din fonduri private – 5 9) POSTA SI TELECOMUNICATII .suprafata cultivata – 537 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII .locuinte terminate – 5 .medici – sector public – 2 persoane .suprafata fanete – 261 ha .suprafata păşuni – 369 ha .Abonamente telefonice – 140 129 .suprafata vii si pepiniere viticole – 69 ha .personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA .suprafata arabila – 749 ha .6) OCROTIREA SANATATII .suprafata livezi si pepiniere pomicole – 159 ha .suprafata agricola – 1607 ha .Unitati PTTR – 4 .

130 . Relieful cuprinde rama sudică a mun ilor Parâng si o parte a Depresiunii Polovragi – Baia de Fier. Până in anul 1968 Cernădia era comună care cuprindea satele : Cernădia . Buiceşti si Berceşti. Satul Buiceşti a fost înglobat la satul Cernădie.lea si al XVI -lea. tutunului . Zona montană. iar Galbenul. Societă i comerciale: in comuna Baia de Fier func ionează societă i comerciale al căror profil este exploatarea forestieră . in parte calcaroasă. in unită i locale care prelucrează lemnul si piatra de var si in unită i economice din Novaci . O parte din locuitori lucrează la exploatări forestiere. fabricarea varului. Olte ul afluent al Oltului udă marginea de est a comunei. fabricarea de ciocolată si produse zaharoase.4. pomicultura si cultura cerealelor. COMUNA BAIA DE FIER Comună formată din 2 sate : Baia de Fier – reşedin a si Cernădie. Mai târziu a apărut si satul Negreni . Grafitul se exploatează in muntele Cătălinul si se prelucrează la sta ia de flotare din Baia de Fier. iar satul Berceşti a trecut la oraşul Novaci. Ocupa ia principală a popula iei este creşterea animalelor. Tg-Jiu si Rm. Muşetoiu. fragmentată de Dealul Ră oi. Piscul Boierului. Înăl imile muntoase principale sunt: Tivdele. In anul 1968 cele două comune au fost unite . afluent al Gilortului o străbate pe mijloc. Vâlcea.5. Micaia. etc. băuturilor. vânzarea produselor alimentare. satele Sohodolul si Negreni la satul Baia (sub numele de Baia de Fier). alcătuită din satele Baia si Sohodolul . prezintă fenomene caracteristice: peşteri si Cheile Galbenului. Istoric : Apare in documentele secolului al XV.

Obiective turistice si monumente istorice: In satul Baia de Aramă se află biserica zidită in anul 1736. cioplite cu securea si încheiate la capete. Traversând calcarele jurasice-neocomiene amintitul râu a creat pe versantul drept al cheii cel mai vizitat obiectiv speologic din România. cabană 1). pe locul unei foste biserici construită in 1505. etc. (motel 1. transformata in adapost bine aparat si nedescoperit de catre navalitori. cartofi. Transportul se realizează pe căi rutiere. lungă de 640 m (este electrificată). 131 . splendid monument al naturii. Pestera Muierilor. in timpuri stravechi. căpşuni. din bârne de stejar si brad. asezata la intrarea in cheile râului Galbenul. biserica din Sohodol. pe malul drept al Olte ului sunt 6 peşteri. la nord-est de Baia de Fier. In masivul calcaros. Turism : unită i de cazare 2.Culturi: porumb . Peştera Iedului este in apropiere de intrarea in Peştera Muierilor. provine din faptul ca. vi ă de vie. construită in anul 1809. O ramificatie asfaltata de 7 km pornind in stânga soselei ce leaga orasul Târgu Jiu de Râmnicu Vâlcea porneste din dreptul satului Poenari spre comuna Baia de Fier. situata geografic in Depresiunea Getica a Olteniei. pomi fructiferi. locuri de cazare 76. bântuite de razboaie pe când barbatii plecau la lupta impotriva celor care le incalcau tara. femeile si copii se ascundeau in aceasta pestera. strajuita cu balustrada de sustinere. Comuna nu are legătură directă cu calea ferată. asa cum au denumit-o vechii locuitori ai comunei Baia de Fier. Intre miile de pesteri ale Carpatilor putine au un trecut atât de bogat in intâmplari ca Pestera Muierilor de la Baia de Fier. Iesind prin gura sudica a pesterii coborârea pâna la albia râului Galbenu se face pe o carare betonata. Numele de Pestera Muierilor. judetul Gorj. pe teritoriul comunei Baia de Fier.

in invatamant – 63 persoane 132 . in energie electrica si termica.4. posta comunicatii – 22 persoane numar mediu sal. in industria extractiva 60 –persoane numar mediu sal.85 persoane numar mediu sal. in activ. in administratia publica – 9 persoane numar mediu sal. in comert.total .1.5. depozitare.FISA LOCALITATII BAIA DE FIER 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 12024 ha • Locuinte existente . in transp. bancare si de asig – 1 persoane numar mediu sal.1468 • lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –41 km 2) POPULATIA populatia totala stabila – 4667 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 395 persoane numar mediu salariati in agricultura – 3 persoane numar mediu salariati in industrie – 138 persoane numar mediu sal. gaze si apa – 8 persoane numar mediu de sal. in industria prelucratoare – 70 persoane numar mediu sal. Financiare.

compl. ucenici –127 persoane personal didactic – 50 persoane sali de clase si cabinete – 35 laboratoare scolare – 3 ateliere scolare – 6 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 586 abonamente la televiziune – 569 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 3 persoane stomatologi – sector public – 1 persoane personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane 133 . in sanatate si asistenta sociala – 21 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 7 gradinite de copii – 4 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 2 licee – 1 copii inscrisi in gradinite – 175 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 500 persoane elevi inscrisi in invatamant liceal – 89 persoane elevi inscrisi in invat.numar mediu sal.profesional.

ODIHNA SI TRATAMENT unitati de cazare – 2 Locuri in unitati de cazare .(total) numar 72 134 .personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane farmacii – sector privat – 2 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 4499 ha suprafata arabila – 1366 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 144 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 62 ha suprafata păşuni – 1495 ha suprafata fanete – 1432 ha suprafata cultivata – 4587 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 9 locuinte terminate din fonduri private – 9 locuinte terminate din fondurile populatiei – 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 2 Abonamente telefonice – 672 10) TURISM.

peri. ovine. Voiteştii din Deal. dintre care mai importante sunt: Cerbu. ără el. Aceste dealuri sunt dezvoltate de o parte si de alta a văii Amaradia Pietroasă. Sta iunea de Cercetare si Produc ie pomi-viticolă Tg-Jiu cultivă vi ă de vie pe dealul La Poieni . Suprafa a este 6281 ha. pomi fructiferi. Pe Dealul Negoveanu se cultivă meri. Distan a până la Tg-Jiu este de 14 km. 135 la Tg-Jiu. Zlaştiu. vi ă de vie. obiecte personale. pruni. porumb. Culturi: grâu. etc. COMUNA BĂLĂNEŞTI Comună cu 7 sate: Voiteştii din Vale –reşedin a. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor . Glodeni. porcine. Animale : bovine. Ohaba. Relieful este alcătuit din dealuri. Transporturile se realizează pe căi rutiere. dar valoroasa colectie de malacologie si paleontologie.Voiteşti Construita între 1938-1940 dupa planurile arhitectului Iulius Doppelreiter. Obiectiv cultural: In satul Voiteştii din Vale se află casa memorială a profesorului geolog Ion Popescu . Prisăci . O parte din locuitori lucrează comerciale. Nu are legătură directă cu calea ferată. casa adaposteste exponate care evoca opera si activitatea marelui geolog si profesor universitar: Ion Popescu-Voitesti (1876-1944). Transformata în 1976 în casa memorială.5. Bălăneşti . Cânepeşti. In comună func ionează mici societă i predomină .5. aceasta cuprinde lucrari din opera sa. corespondenta si documente. care străbate comuna de nordest spre sud – vest si se varsă in Jiu. etc. precum si o restrânsa. Blidari. Cornetu. păsări. iar in lunca Amaradia Pietroasă produce material săditor pomicol in care nucul.

5.1 136 .1 FISA LOCALITATII BĂLĂNEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 6281 ha 2) POPULATIA populatia totala stabila – 2469 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 86 persoane numar mediu salariati in agricultură – 2 persoane numar mediu de salaria i in comert.12 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 15 persoane numar mediu salariati in invatamant – 20 persoane numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala – 13 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 9 gradinite de copii – 3 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 copii inscrisi in gradinite – 58 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 193 persoane personal didactic – 30 persoane sali de clase si cabinete – 25 laboratoare scolare – 1 ateliere şcolare .5.

porumb. cartofi. legume. secară)– 861 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 1 locuinte terminate din fonduri private – 1 137 .5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 489 abonamente la televiziune – 387 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 2 persoana personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 4037 ha suprafata arabila – 1105 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 354 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 388 ha suprafata pasuni – 1523 ha suprafata fanete – 667 ha suprafata cultivata (grâu.

Rasova. A fost declarat monument al naturii.reşedin ă. Popula ia se ocupă cu cultura cerealelor. a legumelor si creşterea animalelor. Culturi: grâu. petrol si gaze naturale. Tălpăşeşti. Se spune că Mihai Viteazu cu oştenii lui a poposit sub acest stejar . Tămăşeşti si Voinigeşti. râu care străbate comuna. COMUNA BALESTI Comună cu 9 sate: Băleşti . prelucrarea si conservarea cărnii. Stolojani. legume. mecanizare in agricultură si protec ie fitosanitară si producerea articolelor din metal. In comuna Băleşti func ionează societă i comerciale.6. Nu are legătură directă cu calea ferată. porumb. etc. al căror domeniu de activitate este produc ia. Ceauru. Transporturile se realizează pe căi rutiere. care are circa 500 de ani. Relieful este alcătuit Subsolul con ine in Tg-Jiu. pomi fructiferi. O parte din locuitori lucrează 138 . Distan a până la Tg-Jiu este de 4 km. Corneşti. Găvăneşti. dealurile Băleştilor si lunca Jiului. împreună cu afluen ii Şuşi a si Jaleş. Monumente naturale In satul Tălpăşeşti există stejarul lui Albeni. vi ă de vie.9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 4 Abonamente telefonice – 252 5. din Dealul Stolojanilor.

5.1. FISA LOCALITATII BALESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 7886 ha • lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor – 30.5 km 2) POPULATIA populatia totala stabila – 7446 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 464 persoane numar mediu salariati in agricultura – 13 persoane numar mediu salariati in industrie – 93 persoane numar mediu salariati in industria extractiva – 5 persoane numar mediu de salariati in industria prelucratoare – 70 persoane numar mediu de sal in energie electrica si termica.6. depozitare. posta comunicatii – 11 persoane numar mediu de salariati in administratia publica – 34 persoane numar mediu sal in invatamant – 72 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 34 persoane 139 . gaze si apa – 10 persoane numar mediu salariati in constructii – 122 persoane numar mediu de sal in comert.55 persoane numar mediu sal in transp.

1 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 4 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 1359 abonamente la televiziune – 972 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 4 persoane stomatologi – 1 persoana farmacisti – 1 persoana personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane personal mediu sanitar – sector public – 7 persoane farmacii .1 140 .4) INVATAMANT unitati de invatamant – 19 gradinite de copii – 8 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 11 copii inscrisi in gradinite – 258 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 604 persoane elevi inscrisi in invatamant primar – 302 persoane personal didactic – 115 persoane sali de clase si cabinete – 36 laboratoare scolare – 2 ateliere scolare .

7) AGRICULTURA suprafata agricola – 5662 ha suprafata arabila – 4078 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 242 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 100 ha suprafata păşuni – 1095 ha suprafata fanete – 147 ha suprafata cultivata – 3802 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 19 locuinte terminate din fonduri private – 19 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 4 Abonamente telefonice – 728 141 .

au scos la iveală monede obiecte. COMUNA BĂRBĂTEŞTI Comuna Musculeşti . făcute in locul numit Mormin i. Relieful este format din lunca Gilortului (cu sol aluvional. Musculeşti. etc. Suprafa a este de 3788 ha. Socşorului. oseminte si alte .5. FISA LOCALITATII BARBATESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 3788 ha • Locuinte existente . fertil. Săpăturile arheologice din 1942. In satul Petreşti există sta ia de compresoare. folosit pentru agricultură) si dealurile Bisericii. Transportul se realizează pe căi rutiere. 5.total . care pompează gazele natura in magistralele Bucureşti si Işalni a. Petreşti si din timpul lui Filip al II lea. Musculeştilor. Socului.7.reşedin a. iar la Bărbăteşti întreprinderea de transport i ei prin conducte. 142 cu 4 sate: Bărbăteşti . Petreştilor. Ocupa ia de bază a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. O parte din bărba i lucrează in Tg-Jiu.890 • Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 28. Ruschii. Tgdintre Cărbuneşti si la exploatări de cărbune din bazinul Motrului Unii locuitori lucrează in unită i economice din Tg-Jiu.7.1. Distan a până la Tg-Jiu este de 35 km .3 -km. Pe raza comunei se exploatează petrol si gaze naturale. Nu are legături directe de cale ferată.

2) POPULATIA • populatia totala stabila – 1821 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 379 persoane • numar mediu salariati in industrie – 91 persoane • numar mediu sal in industria extractiva 66 –persoane • numar mediu sal in industria prelucratoare – 1 persoane • numar mediu sal in energie electrica si termica.22 persoane • numar mediu sal in transp. Financiare. depozitare. posta comunicatii – 151 persoane • numar mediu sal in activ. bancare si de asig – 0 persoane • numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane • numar mediu sal in invatamant – 26 persoane • numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 12 persoane 4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 8 • gradinite de copii – 4 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 143 . gaze si apa – 24 persoane • numar mediu de sal in constructii – 47 persoane • numar mediu de sal in comert.

• copii inscrisi in gradinite – 90 persoane • personal didactic – 245 persoane • sali de clase si cabinete – 15 • laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 378 abonamente la televiziune – 308 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 1 persoane stomatologi – sector public – 1 persoane stomatologi – sector privat – 1 persoane personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane cabinete stomatologice – 1 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 1349 ha suprafata arabila – 774 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 67 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 68 ha suprafata păşuni – 436 ha suprafata fanete – 4 ha suprafata cultivata – 654 ha 144 .

A. ca si o parte din depresiunea Tg-Jiu – Câmpu Mare. Ciocadia. Ocupa ia principală a popula iei este creşterea animalelor si agricultura. Societă i comerciale: in comuna Bengeşti Ciocadia func ionează o societate comercială al cărei profil este mecanizarea. Relieful cuprinde dealurile subcarpatice Măgura. Bircii. după cum spun bătrânii vine de la boierul Stanciu Benga care a venit in Cladova si a stăpânit aceste locuri. O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu. Distan a până la Tg-Jiu este de circa 31 km. Istoric : Numele acestei comune. Ciuha.8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 2 locuinte terminate din fonduri private – 2 locuinte terminate din fondurile populatiei – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 4 Abonamente telefonice – 159 5. COMUNA BENGEŞTI CIOCADIA Comună formată din 4 sate: Bengeşti – reşedin a Bălceşti. Seşul si Lunca Gilortului cu afluen ii săi Ciocadia si Galbenul. Unii locuitori şi-au 145 .8. chimizarea agricolă si protec ia fitosanitară – AGROMEC BENGEŞTI S.

Monumente istorice: biserica din satul Bengeşti construită din zid in anul 1729. FISA LOCALITATII BENGEŞTI . Culturi: grâu. Anual se organizează Târgul Florilor. Nu are legătură directă cu calea ferată. vi ă de vie. pentru produsele agricole si industriale. porcine. pomi fructiferi.deschis mici unită i profilate pe vânzarea produselor alimentare si nealimentare si servicii pentru satisfacerea necesită ilor locale. Transportul se realizează pe căi rutiere .1. ovine. in satul Bălceşti. etc. cartofi. porumb. a fost declarată monument istoric. păsări.CIOCADIA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 6328 ha 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 3655 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 144 persoane numar mediu salariati in agricultură – 20 persoane 146 .8. etc. 5. Săptămânal se ine târgul de vite. in. Animale: bovine.

in energie electrica si term.3 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 4 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 717 abonamente la televiziune – 485 147 . comunicatii .numar mediu de salaria i in comert.6 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 9 gradinite de copii – 4 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 copii inscrisi in gradinite – 151persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 342 persoane personal didactic – 38 persoane sali de clase si cabinete – 26 laboratoare scolare – 5 ateliere şcolare . depozitare. posta.4 persoane Numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 5 persoane Număr mediu sal.8 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane numar mediu sal in invatamant – 43 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane număr mediu salaria i in transp. gaze si apa – 3 persoane Numar mediu salariati in constructii .

Distan a până la Tg-Jiu este de 45km 148 . cartofi. porumb. COMUNA BERLESTI Comună cu 7 sate : Berleşti reşedin ă. secară)– 1239 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 1 locuinte terminate din fonduri private – 1 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 3 Abonamente telefonice – 406 5. Pârâul Viu. Suprafa a: 5788 ha.6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 3 persoana personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 4109 ha suprafata arabila – 1302 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 504 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 103 ha suprafata pasuni – 1432 ha suprafata fanete – 768 ha suprafata cultivata (grâu. legume. Scrada.9. Lihuleşti. Scurtu. Gâlceşti.

Comuna este străbătută de pârâul Valea Mare care se varsă in Amaradia. Logreştilor. ovine 638. păsări 15900. 5.1. Subsolul con ine lignit si petrol. vi ă de vie. Ocupa ia de bază: Ocupa ia de bază a popula iei este cultura cerealelor. Radeş.Relieful este de tip colinar cuprinde dealurile Măgurii. Comuna nu are legătură de cale ferată.9. porumb. Culturi : grâu. Animale: bovine 1312. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. FISA LOCALITATII BERLESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 5788 ha 2) POPULATIA • -populatia totala stabila – 2404 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 76 persoane 149 . Bădicioiului. care au altitudini între 300 – 500 m. transporturile se realizează pe căi rutiere. Gârnicetului. porcine 1350. Dealul cu Peri. Poiana Mare. pomi fructiferi. a fost declarată monument istoric. Până in anul 1990 unii locuitori lucrau in Tg-Jiu si Tg-Cărbuneşti. construită din lemn in anul 1768. etc. legume. la minele de cărbune din Albeni. Monumente istorice: Biserica din satul Bârzeiu. Mosoarele. Viilor.

4 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 9 persoane numar mediu salariati in invatamant – 23 persoane numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala – 14 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 5 gradinite de copii – 3 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 copii inscrisi in gradinite – 68 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 247 persoane personal didactic – 45 persoane sali de clase si cabinete – 16 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 550 abonamente la televiziune – 310 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 2 persoane personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 150 .numar mediu salariati in constructii – 10 persoane numar mediu de salariati in comert.

Suprafa a este de 4206 ha . Miclosu.Bolboasa. 151 . COMUNA BOLBOŞI Comună cu 7 sate: Bolboşi . Igirosu.reşedin ă. Bălăceşti . Ohaba Jiu si Valea.7) AGRICULTURA suprafata agricola – 3295 ha suprafata arabila – 1284 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 147 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 88 ha suprafata păşuni – 670 ha suprafata fanete – 1106 ha suprafata cultivata – 974 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 6 locuinte terminate din fonduri private – 6 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 2 Abonamente telefonice – 188 5.10.Distan a până la Tg-Jiu este de 53 km.

legume. IMBIS IMPEX S. In comuna Bolboşi func ionează o societate comercială S. porumb.total .Ocupa ia: Popula ia se ocupa. care îşi desfăşoară activitatea in domeniul comer ului cu produse alimentare. floarea soarelui. 5. Datorită restructurărilor din cadrul mineritului numărul salaria ilor din minerit a scăzut.C.L.10. Culturi: grâu. orz.1070 2) POPULATIA populatia totala stabila – 3459 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 102 persoane numar mediu salariati in agricultura – 13 persoane numar mediu de salariati in comert.R. cartofi. prin sta iile Bălăceşti si Ohaba. in principal. O parte din bărba i lucrează ca mineri in exploatările de cărbune din bazinul Motru si Jil si la termocentrala Turceni.1. Transporturile se realizează si pe căi rutiere si pe căi ferate Dragoteşti – Filiaşi. etc.3 persoane 152 . iar unii la termocentrala Turceni. FISA LOCALITĂ II BOLBOSI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 4206 ha • Locuinte existente . cu agricultura creşterea animalelor. băuturi tutun. etc.

numar mediu salariati in transp. posta comunicatii – 2 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 11 persoane numar mediu salariati in invatamant – 43 persoane numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 9 gradinite de copii – 5 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 copii inscrisi in gradinite – 126 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 454 persoane personal didactic – 39 persoane sali de clase si cabinete – 14 laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 537 abonamente la televiziune – 248 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 2 persoane personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 153 . depozitare.

Miluta si Scoruşu. Suprafa a: 7207 ha. Distan a până la Tg-Jiu este de 55 km Relieful: este alcătuit din dealurile Văii Verzi. 154 . Subsolul con ine lignit si petrol. Calopăr.11. Baniu. Gura Men i.reşedin ă. Borăscu din o serie de văi care le despart. Racului. COMUNA BORĂSCU Comună cu 7 sate : Borăscu . Men ii din Dos.7) AGRICULTURA suprafata agricola – 2716 ha suprafata arabila – 1505 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 53 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 66 ha suprafata păşuni – 1091 ha suprafata fanete – 1 ha suprafata cultivata – 1386 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 18 locuinte terminate din fonduri private – 18 locuinte terminate din fondurile populatiei – 18 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 2 Abonamente telefonice – 13 5.

O dată cu exploatările de cărbune din bazinul Motru si Jil . prin halta Borăscu. legume. o parte din bărba i au început să lucreze ca mineri. Datorită restructurărilor din cadrul mineritului numărul Culturi: grâu.Istoric: In pădurea Milutei si pe Valea Verde s-au găsit unelte din epoca pietrei şlefuite. 5. unele fiind depuse la Muzeul Jude ean Tg-Jiu. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. Transporturile se realizează pe căi rutiere si pe căi ferate Mătăsari – Turceni – Filiaşi.11. Ocupa ia de bază: Ocupa ia de bază a popula iei a fost cultura cerealelor. iar unii la termocentrala Turceni . etc.1 FISA LOCALITATII BORĂSCU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 7207 ha 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 3807 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 95 persoane • numar mediu salariati in agricultură – 13 persoane • numar mediu de salaria i in comert. porumb. ferată. cartofi.3 persoane 155 . Nu are legătură directă cu calea salaria ilor a scăzut.

posta. comunicatii .• numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane • numar mediu sal in invatamant – 35 persoane • numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 16 persoane • număr mediu salaria i in transp. depozitare.6 persoane 4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 11 • gradinite de copii – 5 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 • copii inscrisi in gradinite – 126 persoane • elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 413 persoane • personal didactic – 36 persoane • sali de clase si cabinete – 25 • laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA • biblioteci – 3 • biblioteci publice – 1 • abonamente la radio – 784 • abonamente la televiziune – 413 6) OCROTIREA SANATATII • medici – sector public – 2 persoana • personal mediu sanitar – sector public – 2 persoane 156 .

porumb.12.1 persoană 7) AGRICULTURA • suprafata agricola – 4210 ha • suprafata arabila – 2417 ha • suprafata livezi si pepiniere pomicole – 90 ha • suprafata vii si pepiniere viticole – 123 ha • suprafata pasuni – 1553 ha • suprafata fanete – 27 ha • suprafata cultivata (grâu.• personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane • punct farmaceutic . legume. Suprafa a este de 3679 ha. COMUNA BUMBEŞTI PI IC Comună formată din 3 sate:Bumbeşti Poienari. Cârligei si 157 . cartofi.sector privat . Pi ic – reşedin a. secară)– 2046 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 8 • locuinte terminate din fonduri private – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 2 • Abonamente telefonice – 97 5.

5.R.1040 2) POPULATIA . Relieful este alcătuit din dealurile Muierii.1 FISA LOCALITATII BUMBESTI PITIC 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 3679 ha • Locuinte existente . Măgura si o zonă depresionară străbătută de râul Galbenu. Cârligenilor.A.L.ZOOPOMICOLA S.Distan a până la Tg-Jiu este de circa 41 km. semin elor si furajelor GEMFRUCT S.total . fabricarea produselor de morărit – CREPANY S.12. cartofi.A. legume.. comertul cu ridicata al cerealelor. vi ă de vie.populatia totala stabila – 2622 persoane 3) FORTA DE MUNCA popula iei este cultura cerealelor. Transportul se realizează pe căi rutiere . Culturi: grâu. Societă i comerciale: in comuna Bengeşti Pi ic func ionează mai multe societă i care au ca obiect de activitate creşterea animalelor si cultura vegetală . Ocupa ia principală a de cărbune din Albeni. porumb. Nu are legătură directă cu calea ferată. etc. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. O parte din bărba i lucrează la exploatările 158 .

numar mediu sal. in transp.numar mediu salariati – 195 persoane . in constructii – 19 persoane . depozitare. in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane 4) INVATAMANT . in administratia publica – 20 persoane .elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 225 persoane .numar mediu sal.biblioteci publice – 1 . in invatamant – 25 persoane .numar mediu sal in energie electrica si termica.numar mediu sal in industria prelucratoare – 25 persoane .21 persoane .abonamente la radio – 405 159 .laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA .gradinite de copii – 2 .. in comert.numar mediu de sal. gaze si apa – 6 persoane .numar mediu salariati in industrie – 31 persoane .personal didactic – 34 persoane .scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 . posta comunicatii – 13 persoane .numar mediu salariati in agricultura – 25 persoane .numar mediu de sal.numar mediu sal.biblioteci – 3 .copii inscrisi in gradinite – 55 persoane .unitati de invatamant – 5 .numar mediu sal.sali de clase si cabinete – 18 .

medici – sector public – 1 persoane -stomatologi – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -laboratoare de tehnica dentara – 1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2942 ha -suprafata arabila – 722 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 262 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 68 ha -suprafata păşuni – 518 ha -suprafata fanete – 1372 ha -suprafata cultivata – 611 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – -locuinte terminate din fonduri private – -locuinte terminate din fondurile populatiei – 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 292 160 ..abonamente la televiziune – 366 6) OCROTIREA SANATATII .

suprafata totala: 6096 ha 161 . Suprafa a este de 6096 ha. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. Zevelceşti. subsolul con ine petrol exploatat la Bustuchin si Poiana Seciuri. ovine. Culturi: grâu. etc. O parte din bărba i lucrează la exploatările de cărbune din Albeni si schela petrolieră din Bustuchin si icleni. Distan a până la Tg-Jiu este de circa 70 km. Ocupa ia principală a popula iei este cultura cerealelor. Bârzeiului. Societă i comerciale: in comuna Bustuchin func ionează o societate comercială profilată pe fabricarea de cărămidă. 5. si a altor materiale pentru construc ii.13. Poieni a. păsări. gaze naturale si lignit. porumb.13. Strămbii. Pojarul si Valea Pojarului. Poiana Seciuri. Nu are legătură directă cu calea ferată.1. pomi fructiferi. etc. De asemenea func ionează mici unită i de comercializare a produselor alimentare si nealimentare .etc. Nămete. legume. Motorgi. Relieful cuprinde o parte din Valea Amaradiei si dealurile Muierii. vi ă de vie. COMUNA BUSTUCHIN Comună formată din 8 sate: Bustuchin – reşedin a. Transportul se realizează pe căi rutiere . iglă. Animale: bovine.5. Cion i. FISA LOCALITATII BUSTUCHIN 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . porcine.

profesional.20 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 59 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 16 persoane -număr mediu salaria i in transport. in energie electrica si term.97 persoane -elevi inscrisi in invat.1 -copii inscrisi in gradinite – 180 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 505 persoane -elevi inscrisi in invatamint liceal .populatia totala stabila – 3727 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 656 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 397 persoane -numar mediu de salaria i in comert. comunicatii .18 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 12 -gradinite de copii – 6 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -licee .compl.ucenici – 102 persoane 162 . gaze si apa –11persoane -numar mediu salariati in constructii . depozitare. posta.2) POPULATIA .413 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 5 persoane -număr mediu sal.2 persoane -numar mediu salariati in industrie .

-personal didactic – 64 persoane -sali de clase si cabinete – 30 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 661-abonamente la televiziune – 303 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3610 ha -suprafata arabila – 1141 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 155 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 73 ha -suprafata pasuni – 1276 ha -suprafata fanete – 965 ha -suprafata cultivata (grâu. secară)– 898 ha 163 . legume. cartofi. porumb.

Stejerei si Vâleceaua. Pinoasei. Culturi: grâu. Didileşti. Distan a până la Tg-Jiu este de circa 20 km. legume. Subsolul con ine lignit care se exploatează in carierele Tismana I si Tismana II si in subteran la Pinoasa. Găleşoaia. Tismana este principală apa care străbate comuna Câlnic. porumb. Relieful cuprinde o parte din depresiunea Tismana – Câlnic – Şomaneşti si dealurile Pieptanilor. cartofi. O parte din locuitori lucrează la exploatările de cărbune si in unită ile economice din Tg-Jiu.8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 7 -locuinte terminate din fonduri private – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 310 5. Pinoasa. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. de asemenea gaze naturale neexploatate. pomi fructiferi. COMUNA CALNIC Comună formată din 9 sate : Câlnic – reşedin a. Câlnicul de Sus. 164 . etc.14. Sporeştilor etc. Vâr ului. Hodoreasca. Pieptani. Suprafa a este de 6426 ha.

1 FISA LOCALITATII CALNIC 1) ECHIPAREA TERITORIULUI .suprafata totala: 6426 ha 2) POPULATIA .14. depozitare. Nu are legătură directă cu calea ferată. persoane – 1 persoana -numar mediu sal in invatamant – 30 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 12 persoane 165 .8 persoane -numar mediu de sal transp.Transportul se realizează pe căi rutiere . gaze si apa – 3 persoane -numar mediu de sal in comert.populatia totala stabila – 2318 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 899 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 4 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 751 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 10 persoane -numar mediu salariati in energie electrica si termica. comunicatii – 6 persoane -numar mediu salariati in activitati financiare. bancare si de asig. posta. 5.

1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2649 ha -suprafata arabila – 1231 ha 166 .4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 79 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 277 persoane -personal didactic – 42 persoane -sali de clase si cabinete – 14 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 348 -abonamente la televiziune – 265 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -farmacisti – sector privat – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane -personal sanitar mediu – sector privat – 1 persoana -puncte farmaceutice .

si in vest Dealul Seciului. Relieful cuprinde o parte din lunca Amaradiei . COMUNA CĂPRENI Comună formată din 8 sate: Căpreni – reşedin a. Cornetul. in estul căreia se găseşte Dealul Artanului. Bulbuceni. Distan a până la Tg-Jiu este de circa 56 km. Cetatea. parte din Dealul Icleanului. O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu si Tg-Cărbuneşti.-suprafata livezi si pepiniere pomicole – 133 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 47 ha -suprafata păşuni – 1096 ha -suprafata fanete – 142 ha -suprafata cultivata – 985 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 13 -locuinte terminate din fonduri private – 13 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 120 5.15. continuat cu Dealul Băceştilor. Aluniş Brăteşti. Dealul Spirei si Satu Nou. Subsolul con ine petrol si gaze naturale. Rovinari. Suprafa a este de 5730 ha. 167 . icleni. etc.

Ocupa ia principală a popula iei este cultura cerealelor . 5. Transportul se realizează pe căi rutiere. 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3727 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 315 persoane -numar mediu salariati in industrie – 192 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 179 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 13 persoane -numar mediu de sal in comert. Nu are legătură directă cu calea ferată.9 km -lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 21.25 persoane 168 . porumb. FISA LOCALITATII CAPRENI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 6096 ha -locuinte existente .total .1.1 -km. pomi fructiferi.6 km -lungimea simpla a retelei de canalizare – 0.15. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. vi ă de vie. Culturi: grâu.1234 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –8. etc.

posta comunicatii – 4 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 11 persoane -numar mediu sal in invatamant – 33 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 27 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 93 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 201 persoane -personal didactic – 32 persoane -sali de clase si cabinete – 20 -laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 502 -abonamente la televiziune – 289 6) OCROTIREA SANATATII -paturi in spitale – sector public – 15 -medici – sector public – 3 persoane 169 . depozitare.-numar mediu sal in transp.

-farmacisti – sector privat – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 9 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -centre de sanatate – sector public – 1 -farmacii – sector privat – 1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2765 ha -suprafata arabila – 1332 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 140 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 112 ha -suprafata păşuni – 1117 ha -suprafata fanete – 64 ha -suprafata cultivata – 1192 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 6 -locuinte terminate din fonduri private – 6 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 6 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 117 170 .

Cătunele.R.1 FISA LOCALITATII CĂTUNELE 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . de pe stânga acestuia. Culturi: grâu. TRAMIRENA S. Lupoia. păsări. profilată pe transportul rutier de mărfuri si S. Suprafa a este de 3242 ha . Transporturile se realizează pe căi rutiere . Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km.suprafata totala: 3242 ha din bărba i lucrează lucrează ca minerii in este agricultura bazinul carbonifer al Motrului. iar pe dreapta marginea de sud a dealurilor din Podişul Mehedin i.A.C. ovine.16. porcine. Valea Mănăstării si Steic. Societă ile comerciale care func ionează in comună sunt S. Relieful cuprinde o parte din lunca Motrului si Dealul Motrului. Nu are legătură directă cu calea ferată. ale cărei domenii de activitate sunt hotelurile si motelurile cu restaurant. porumb. orz.reşedin ă. 5. Animale: bovine.L.5. principală a popula iei si creşterea 171 . plante furajere in lunca Motrului iar pe dealuri pomi fructiferi si vii. EXTRANS MOTRU S. O parte Ocupa ia animalelor.16. Dealul Viilor.etc. Subsolul con ine lignit care se exploatează in galerii si cariere la Lupoaia. COMUNA CĂTUNELE Comună cu 6 sate : Valea Perelor .C.

2) POPULATIA .6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 20 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 14 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite –88 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 153 persoane -personal didactic – 18 persoane -sali de clase si cabinete – 13 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 557 172 .populatia totala stabila – 2517 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 680 persoane -numar mediu salariati in industrie – 612 persoane -numar mediu de salaria i in comert.

-abonamente la televiziune – 559 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1216 ha -suprafata arabila – 571 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 77 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 32 ha -suprafata pasuni – 414 ha -suprafata fanete – 122 ha -suprafata cultivata (grâu. secară)– 523 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 5 -locuinte terminate din fonduri private – 5 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 104 5. cartofi. legume.17. COMUNA CIUPERCENI 173 . porumb.

pomi fructiferi. Inventarul ceramic descoperit constă în vase bitronconice cu două tor i. până in anul cultura pomilor fructiferi. căni e cu o toartă sau două supraînăl ate. care datează din secolul al XVIII lea .L.Vulcan. Restructurările intervenite in economia disponibilizarea CIPROM S. Cioca si Zorzilei la sud vest. exploatate la Strâmba – Vulcan si lignit care nu este exploatat Ocupa ia popula iei 1990.reşedin ă. Relieful este format din Dealurile Bojorăscu la vest si sud – vest. Strâmba . Ritul funerar descoperit în necropola tumulară de la Ciuperceni "Vârtoapele" este unitar.C. Boboieşti.Vulcan. În satul Ciuperceni se ine. Aceste vase în majoritate prezintă urme de arsură secundară. o parte din Depresiunea Tismana – Câlnic – Şomaneşti. in ultimii ani au dus la lor. cenuşă . la este cultura din cerealelor. cartofi. dealurile Strâmbei si Pieptanilor. sunt monumente istorice . Priporu . Vârtopu si Zorzila. Necropola tumulară de la Ciuperceni . lângă vasele de ofrandă. creşterea animalelor si bărba i au lucrat. fragmente de străchini.direct pe solul antic.R.Comună cu 7 sate: Ciuperceni . Aceste vase de ofrandă au fost aduse de la rugul funerar din afara necropolei. O parte exploatarea de cărbune din bazinul Motrului si Rovinari. Suprafa a este de 7007 ha . Strâmba . Culturi: legume . Monumente: Bisericile din satele Ciuperceni. 174 . târg de vite si alte produse. cărbune. In subsol se găsesc gaze naturale. In comuna Ciuperceni îşi desfăşoară activitatea S. profilată pe lucrări de construc ie. Peştenea Vulcan. Distan a până la Tg-Jiu este de 25 km. Ritualul de înmormântare se manifestă prin depunerea rămăşi elor funerare oase calcinate. anual. incinera ia folosindu-se în toate mormintele cercetate."Vârtoapele" se datează în prima vârstă a fierului şi va fi cercetată în anii viitori. ării.

depozitare.suprafata totala: 7007 ha 2) POPULATIA .17.Comuna nu are legătură cu calea ferată.posta. persoane – 1 -persoana -numar mediu salariati in administratia publica– 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 27 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 7 persoane 175 . bancare si de asig.populatia totala stabila – 1654 persoane realizează 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 138 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 1 persoana -numar mediu salariati in industria extractiva – 5 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 49 persoane -numar mediu salariati in constructii– 20 persoane -numar mediu de sal in comert. 5.comunicatii – 1 persoana -numar mediu salariati in activitati financiare. FISA LOCALITATII CIUPERCENI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI .8 persoane -numar mediu de sal transp. Transportul se pe căi rutiere.1.

1 176 .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 415 -abonamente la televiziune – 292 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane -puncte farmaceutice .4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 51 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 149 persoane -personal didactic – 27 persoane -sali de clase si cabinete – 17 -laboratoare – 1 -ateliere scolare .

Distan a până la Tg-Jiu este de 45 km. Drăgoieşti. Dumb răveşti si Radoşi.reşedin ă.18.7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2660 ha -suprafata arabila – 953 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 109 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 37 ha -suprafata păşuni – 1527 ha -suprafata fanete – 34 ha -suprafata cultivata – 630 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 49 5. COMUNA CRASNA Comună cu 9 sate : Cărpiniş . Buzeşti. Suprafa a: 20908 ha. 177 . Crasna din Deal. Crasna. Aninişul din Deal.

Teritoriul comunei este udat de Blahni a cu afluentul Sunătoarea si Ciocadia cu afluentul Ghia. porumb. NEMESIS S. legume. Nu are legătură directă cu calea ferată.18.R. In comuna Crasna îşi desfăşoară activitatea S. cu mun ii Rotunda. Vegeta ia este alcătuită din păşuni alpine (la peste 1800 m) păduri de conifere si fag in zona montană iar in zona depresionară păduri de stejar. Prăve u Mare.1837 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –20. Plasala. Locuitorii Masivului Parâng. ca de aici prin munte în eleg pădurea si păşunea alpină.1. Florile Albe.Relieful: cuprinde versantul de sud a si o parte din depresiunea Crasna – Cărpiniş. Monumente istorice: Schitul Crasna si biserica din vale care apar in satului Cărpiniş. Culturi: grâu. Băileasca.0 km 178 . ambele afluen i ai Gilortului. Transporturile se realizează pe căi rutiere. etc. iar zona de la poalele mun ilor este cunoscută sub numele de plai.C.total . cartofi. Ieşu. FISA LOCALITATII CRASNA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 20908 ha -Locuinte existente .L. Biserica cimitirului din satul Crasna din Deal. 5. profilată pe comer ul cu amănuntul al băuturilor. Prăve u Mic. Ocupa ia de bază: Ocupa ia de bază a popula iei este creşterea animalelor (îndeosebi ovine si bovine) si cultura pomilor fructiferi.

posta comunicatii – 2 .2) POPULATIA -populatia totala stabila – 5500 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 175 persoane -numar mediu salariati in industrie – 13 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 3 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. depozitare.26 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ. Financiare. gaze si apa – 10 persoane -numar mediu de sal in comert. bancare si de asig – 1 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 55 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 31 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 14 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -copii inscrisi in gradinite – 204 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 577 persoane -personal didactic – 57 persoane -sali de clase si cabinete – 36 -laboratoare scolare – 3 179 transp.

sector privat – persoane .sector privat – 1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 8473 ha -suprafata arabila – 2176 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 231 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 328 ha -suprafata păşuni – 2394 ha -suprafata fanete – 3344 ha -suprafata cultivata – 2035 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 180 .1 -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane -farmacii – sector privat – 1 -cabinete medicale .-ateliere scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 963 -abonamente la televiziune – 664 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoane -Medici .

Culturi: grâu. cartofi. Relieful este alcătuit din Dealul Cireşului. Marineşti. Slăvu a. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. etc. Săielelor. O parte din locuitori lucrează la Craiova. pe temelie de cărămidă. Suprafa a este de 8622 ha. 181 . prima din lemn. Bereştilor. COMUNA CRUŞE Comună formată din 10 sate: Cruşe – reşedin a. construită in anul 1749. Slămneşti. Distan a până la Tg-Jiu este de circa 80 km. ovine. O altă biserică. porumb. Vălu ei . pomi fructiferi. vi ă de vie. Filiaşi si Turceni. din cărămidă si lemn se află in satul Măiag. Nu are legătură directă cu calea ferată.-locuinte terminate din fondurile populatiei – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 456 5. porcine. Miericeanu. iar cea de-a doua din cărămidă in anul 1813 cu pictură in frescă in stil bizantin. Animale: bovine. Miericeşti. Bojinu. Monumente istorice: Bisericile din satul Slăvu a – construite. păsări.19. Transportul se realizează pe căi rutiere . etc. legume. Urda de Jos si Vălu a. Mierea. Măiag . in anii 1683 – 1684.

19. depozitare.20 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 16 persoane -numar mediu sal in invatamant – 57 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala –22 persoane -număr mediu salaria i in transp.populatia totala stabila – 3712 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 275 persoane -numar mediu salariati agricultură – 4 persoane -numar mediu salariati in industri – 124 persoane -numar mediu de salaria i in comert.4 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 19 -gradinite de copii – 9 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 10 -copii inscrisi in gradinite – 160 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 486 persoane 182 .5.1. FISA LOCALITATII CRUŞE 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8622 ha 2) POPULATIA . posta. comunicatii .

legume. secară)– 1918 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 7 183 . cartofi.-personal didactic –55 persoane -sali de clase si cabinete – 30 -laboratoare scolare – 4 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 5 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 826 -abonamente la televiziune – 427 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 5073 ha -suprafata arabila – 2084 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 231 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 292 ha -suprafata pasuni – 2402 ha -suprafata fanete – 64 ha -suprafata cultivata (grâu. porumb.

Relieful cuprinde valea pârâului Plosca. Suprafa a este de 5996 ha . Bibuleşti. cartofi. porumb. O parte din bărba i lucrează in Craiova. COMUNA DANCIULESTI Comună cu 7 sate : Hălăngeşti . 5. Dănciuleşti. Culturi: grâu. afluent al Amaradiei.-locuinte terminate din fonduri private – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 131 5.1.20. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura. Nu are legătură directă cu calea ferată. Rădineşti si Zăicoiu . si pantele uşor înclinate ale dealurilor Muierii si Măgurii . Transporturile se realizează pe căi rutiere. FISA LOCALITATII DANCIULESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . legume.reşedin ă.suprafata totala: 5996 ha 2) POPULATIA 184 . Obârşia . Distan a până la Tg-Jiu este de 116 km.20. Petrăchei.

.posta.populatia totala stabila – 2822 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 126 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 12 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 1 persoane -numar mediu salariati in constructii– 1 persoane -numar mediu de sal in comert.15 persoane -numar mediu de sal transp.comunicatii – 4 persoana -numar mediu salariati in administratia publica– 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 35 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 80 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 281 persoane -personal didactic – 54 persoane -sali de clase si cabinete – 23 -laboratoare – 1 -ateliere scolare .2 5) CULTURA SI ARTA 185 .depozitare.

-biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 409 -abonamente la televiziune – 393 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -puncte farmaceutice – 2 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3240 ha -suprafata arabila – 1204 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 152 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 107 ha -suprafata păşuni – 1516 ha -suprafata fanete – 261 ha -suprafata cultivata – 1120 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 10 -locuinte terminate din fonduri private – 10 186 .

Şasa. Văcăria. Târculeşti. Nu are legătură directă cu calea ferată. Şestoarea. Urzicii.1. Barza. etc. Distan a până la Tg-Jiu este de 7 km. Botorogi. Brătuia. Transportul se realizează pe căi rutiere. etc. Merfuleşti. MADOFIL S. cartofi. Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Suprafa a este de 8092 ha . Este udat de pâraiele Şasa. profilată pe comer alimentare. băuturi . 5. Branului. COMUNA DĂNEŞTI Comună cu 11 sate: Dăneşti . O parte din locuitori lucrează la Tg-Jiu si Rovinari. tutun. Subsolul con ine lignit si petrol. Văcarea. Troni . Societă i comerciale: In comuna Dăneşti func ionează comercială S.21. Bucureasa. Ungureni. Zlaşti si Brătuia care apar in bazinului hidrografic Jiului.reşedin ă.9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 10 5. porumb. Relieful cuprinde partea de sud vest a Depresiunii Tg-Jiu –Câmpu Mare si dealurile Văcării.C. Culturi: grâu. FISA LOCALITATII DANESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI o societate cu produse al 187 .21.R.L.

6 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3651 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 150 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 18 persoane -numar mediu salariati in industrie – 18 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 18 persoane -numar mediu de sal in comert.total .-suprafata totala: 8092 ha -locuinte existente .25 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 11 persoane -numar mediu sal in invatamant – 43 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 17 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 17 -gradinite de copii – 8 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 9 -copii inscrisi in gradinite – 170 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 277 persoane -personal didactic – 32 persoane 188 transp.1764 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 28. posta comunicatii – 1 . depozitare.

-sali de clase si cabinete – 22 -laboratoare scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 818 -abonamente la televiziune – 623 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 4882 ha -suprafata arabila – 2655 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 288 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 122 ha -suprafata păşuni – 727 ha -suprafata fanete – 1090 ha -suprafata cultivata – 1999 ha 189 .

Cojmăneşti si Tehomir. Distan a până la Tg-Jiu este de 44 km. cartofi. COMUNA DRAGOTESTI Comună cu 3 sate : Drăgoteşti Suprafa a este de 2893 ha .reşedin ă. Negomir. exploatat in minele de la Dragoteşti.22. Corobăi si Trestioara. Are legătură cu calea ferată Drăgoteşti . Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor .22. porumb. 190 . Relieful este format din culmile Slivileştilor si Negomirului si o parte a văii Jil u Dragăteştilor.1 FISA LOCALITATII DRAGOTESTI .8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 0 -locuinte terminate din fonduri private – 0 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 0 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 137 5. Culturi: grâu. 5.Turceni – Filiaşi. legume. Subsolul con ine lignit.

depozitare. posta.16 persoane -numar mediu de sal transp. comunicatii – 20 persoana -numar mediu salariati in administratia publica– 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 33 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 -copii inscrisi in gradinite – 80 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 389 persoane 191 . gaze si apa– 3 persoane -numar mediu de sal in comert.1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 2893 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2832 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 650 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 479 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 20 persoane -numar mediu salariati in energie electrica si termica.

1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1726 ha -suprafata arabila – 756 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 56 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 68 ha -suprafata păşuni – 522 ha -suprafata fanete – 324 ha 192 .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 407 -abonamente la televiziune – 373 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 9 persoane -dispensare medicale – sector public .-personal didactic – 64 persoane -sali de clase si cabinete – 14 -laboratoare – 2 -ateliere scolare .

petrol si gaze de sondă. Dâmbova. Cârbeşti . Pietroasă si Zlaştiu. Iaşi – Gorj . In subsol se găseşte lignit. Tâlveşti si Urecheşti. Total salaria i 428. Distan a până la Tg-Jiu este de 8 km. etc. Relieful ocupă o parte din depresiunea Tg-Jiu – Câmpu Mare si o parte din Dealul Bran. 193 . COMUNA DRAGUTESTI Comună situata in apropierea municipiului Tg-Jiu cuprinzand 6 sate: Drăgu eşti . sănătate 6. industrie 317. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. comer 12.-suprafata cultivata – 751 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 3 -locuinte terminate din fonduri private – 3 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 2 -Abonamente telefonice – 178 5.reşedin ă. Comuna este udată de râul Jiu cu afluen ii Amaradia. învă ământ 52. construc ii 17. din care: agricultură 5. Suprafa a pe care o totalizeaza impreuna cu localitatile incorporate este de 6151 ha .23. administra ie publică 9.

Suprafata locuibila in proprietate publica: 48 mp . Cultura: biblioteci 4. ovine 336.Suprafata locuibila in proprietate privata: 66893 mp . livezi si pepiniere pomicole 121 ha. Transporturile se realizează pe căi rutiere. .Suprafata locuibila: 66941 mp . porcine 2104. păduri 2609 ha.Modul de folosin ă a terenurilor : agricol 3061 ha (arabil 1781 ha.Lungimea simpla a retelei de canalizare: 1.Suprafata totala: 6151 ha . abonamente TV 1294. etc. un tehnică dentară – privat. stomatolog 1. . unită i PTTR 5. vii si pepiniere viticole 78 ha.privat. FISA LOCALITATII DRĂGU EŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI .Locuinte in proprietate privata: 1835 . abonamente radio 410. cartofi. 194 gimnazial cu 456 elevi. 5 şcoli cu învă ământ primar si Cadre didactice 41.23. păsări 10000. legume. Nu are legătură directă cu calea ferată. Culturi: grâu.0 km. Animale: bovine 1145 capete.Locuinte existente – total: 1837 .7 km.Lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile: 3. fâne e 428 ha). personal mediu sanitar 6. Învă ământul este asigurat de 11 unită i şcolare din care 6 grădini e cu 126 copii înscrişi. păşuni 661 ha. Sănătate: medici 3. porumb. abonamente telefon 286. un cabinet medical .Locuinte in proprietate publica: 2 .1. 5.

2) POPULATIA .Decedati: 61.Populatie feminina: 2627 persoane .Stabiliri de resedinta in localitate: 10 persoane .Numar mediu salariati in comert: 30 .Numar mediu salariati in transport.Numar mediu salariati in constructii: 14 . posta si telecomunicatii: 35 .Populatia cu domiciliul in localitate: 5239 persoane . depozitare.Numar mediu salariati in industrie: 55 .Numar mediu salariati in agricultura:5 persoane . din care cu varsta sub un an: 2 persoane .Nascuti vii: 65 persoane .Stabiliri de domiciliu in localitate: 92 persoane .Numar mediu salariati in invatamant: 52 .Populatia totala: 5229 presoane.Plecari cu resedinta din localitate: 20 persoane 3 ) FORTA DE MUNCA .Plecari cu domiciliul din localitate: 59 persoane .Numar mediu salariati in industria extractiva: 55 . din care: .Numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala: 16 195 .Numar mediu salariati in administratie publica:13 .Salariati – total – numar mediu persoane: 255 persoane .

din care: 196 .Medici: 2 .Personal mediu sanitar: 4.Stomatologi: 1 .Unitati de invatamant: 11 .Elevi inscrisi – total: 456 .Scoli din invatamantul primar si gimnazial: 5 .4) INVATAMANT .Abonamente la televiziune: 862 6) OCROTIREA SANATATII .Personal didactic in invatamant primar si gimnazial: 35 .Abonamente la radio: 631 .Gradinite de copii: 6 .Copii inscrisi in gradinite: 133 .Elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial: 443 .Biblioteci – total: 4 .Personal didactic – total: 40 .Elevi inscrisi in invatamant gimnazial: 244 .Personal didactic in invatamant prescolar: 6 .Elevi inscrisi in invatamant primar: 199 .Biblioteci publice – numar: 1 .Laboratoare scolare: 1 5) CULTURA SI ARTA .Sali si cabinete scolare: 27 .

Suprafata cu fanete: 420 ha .Productia totala de grau si secara: 630 tone .Pasari – total: 20000 capete .In sector public: 4 .Suprafata cu livezi si pepiniere pomicole: 121 ha .Productia totala de cartofi: 1380 tone .Productia totala de legume: 3050 tone .Productia de struguri: 288 tone .Ovine – tital: 600 capete .Productia de lapte de vaca: 18593 tone Productia de lana: 1500 kg.Productia totala la porumb boabe: 3980 tone .Suprafata cultivata cu legume: 200 ha .Laboratoare de tehnica dentara: 1 7) AGRICULTURA .Suprafata arabila: 1855 ha .Bovine – total.Suprafata cu grau si secara: 180 ha .Productia de fructe: 500 tone .Suprafata cu porumb boabe: 1212 ha .Porcine – total: 2000 capete .Suprafata cu cartofi: 100 ha .Productia de carne: 453 tone greutate vie .la sfarsitul anului: 950 capete. 197 .Suprafata cu vii si pepiniere viticole: 78 ha .Suprafata agricola dupa modul de folosinta: 3061 ha .Suprafata cu pasuni: 587 ha . din care in gospodariile populatiei: 950 capete ..

Locuinte terminate – total: 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati postale: 4 . SORTI TRANS S. a cărei activitate o reprezintă . Valea cu Apă. construită in 1700. Roşia Jiu. iar in sud cuprinde dealurile Roşiei si Fărcăşeştilor.Jiu. exploatat la Roşia . legume. Culturi: grâu. Relieful in nord este alcătuit din forma iuni ale Jiului (lunci si terase). Peşteana de Jos. Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Suprafa a este de 8406 ha .. comuna Fărcăşeşti func ionează o comercială S. Monumente istorice : Biserica din Roşia Jiu. Timişeni. cartofi. biserica din Valea cu Apă . construită in jurul anului 1500.Productia de oua: 1980 mii buc.. biserica din Fărcăşeşti 198 de pe raza comunei si societate icleni.L. Distan a până la Tg-Jiu este de 25 km. COMUNA FĂRCĂŞEŞTI Comună cu 7 sate: Fărcăşeşti .C. Subsolul con ine lignit.reşedin ă.24. Fărcăşeşti si Rogojelu.R. Fărcăşeşti – Moşneni.Abonamente telefonice telefonie fixa: 450 5. O parte din bărba i lucrează la exploatările de cărbune exploatările petroliere de la Societă i comerciale: in transporturile rutiere. Rogojelu. porumb. 8) INVESTITII – CONSTRUCTII .

construită in anul 1774. depozitare. FISA LOCALITATII FARCASESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8406 ha -locuinte existente . Doi stejari.20 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane 199 transp. Are legătură cu calea ferată Tg-Jiu – Turceni – Filiaşi 5. sunt declara i monumente ale naturii.1. posta comunicatii – 183 .Moşenei. gaze si apa – 5 persoane -numar mediu de sal in constructii – 15 persoane -numar mediu de sal in comert. afla i lângă biserica satului Roşia Jiu.1652 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –16.total .24.8 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4155 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 3063 persoane -numar mediu salariati in industrie – 2748 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 2710 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 33 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.

-numar mediu sal in invatamant – 52 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -licee – 1 -copii inscrisi in gradinite – 121 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 508 persoane -elevi inscrisi in invatamant liceal – 95 persoane -personal didactic – 46 persoane -sali de clase si cabinete – 25 -laboratoare scolare – 2 -ateliere scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 805 -abonamente la televiziune – 537 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 200 .

Relieful este format din o parte a luncii si teraselor Motrului. Distan a până la Tg-Jiu este de 55 km. 201 .7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2912 ha -suprafata arabila – 1082 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 91 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 129 ha -suprafata păşuni – 1560 ha -suprafata fanete – 50 ha -suprafata cultivata – 1069 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 8 -locuinte terminate din fonduri private – 8 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 216 5. COMUNA GLOGOVA Comună cu 5 sate: Iormăneşti . Suprafa a este de 4210 ha .reşedin ă. Glogova si Olteanu.25. care străbate comuna de la nord la sud si o serie de dealuri Ascu işului. Cămuieşti. Cleşneşti.

dealurile Balabanu.25. igăniei. Vărzăriei. Lăcrămuşei Cracul Chivădarului. dealul Privei Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor. a fost declarată monument istoric. prin care se putea ieşi spre apa Motrului. Culturi: grâu. Viişoarele. cracurile Boghiceştilor. Prinăriei. construită in a doua jumătate a secolului al XV – lea . FISA LOCALITATII GLOGOVA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4210 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 1962 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 99 persoane 202 .Pietricica. Ortea. cartofi.1. Biserica din Glogova. Osoia. cu calea 5. la o distan ă de 500 m. legume. Transportul se realizează pe căi rutiere. nu are legătură ferată. construită din cărămidă in anul 1764. porumb. Busuiocu. In Glogova există o construc ie deosebită sub numele de cula din Glogova. cultura legumelor si a pomilor fructiferi. dealul Băl atu pe dreapta Motrului iar pe stânga Cracii Motrului. Este prevăzută cu un refugiu secret printr-un gang subteran.

8 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 13 persoane -numar mediu sal in invatamant – 23 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 11 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 73 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 274 persoane -personal didactic – 24 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -ateliere şcolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 393 -abonamente la televiziune – 183 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 203 .-numar mediu salariati in industrie – 39 persoane -numar mediu de salaria i in comert.

7) AGRICULTURA --suprafata agricola – 1378 ha -suprafata arabila – 702 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 130 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 15 ha -suprafata pasuni – 391 ha -suprafata fanete – 140 ha -suprafata cultivata (grâu. cartofi. Suprafa a este de 5132 ha . legume. secară)– 593 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 8 -locuinte terminate din fonduri private – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 12 5. COMUNA GODINESTI Comună cu 7 sate : Godineşti . Distan a până la Tg-Jiu este de 33 km. Arjoci. porumb. Chiliu. Câlceşti.reşedin ă. 204 .26. Pârâu de Pripor. Pârâu de Vale si Rătez.

Culturi: grâu. pomi fructiferi. GODAR S. Grindu. FISA LOCALITATII GODINESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 5132 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2348 persoane 3) FORTA DE MUNCA 205 . a cărei activitate o reprezintă comer ul cu materii locuitori prime agricole materii prime mici textile si semi-preparate. porumb.Relieful este alcătuit din dealul Sporeşti. Transporturile se realizează pe căi rutiere.1.C. Câ iva pe vânzări de produse au deschis magazine profilate alimentare si nealimentare. 5. Subsolul con ine lignit. Societă i comerciale: in comuna Godineşti func ionează o societate comercială S.. etc.26.L.R. cartofi. Câlceştilor. etc. Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Petacu. Nu are legătură directă cu calea ferată. Chicioara. vii. si o parte a luncii Tismanei cu afluentul său Orlea.

-numar mediu salariati – 87 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 8 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 8 persoane -numar mediu salariati in constructii – 7 persoane -numar mediu de sal in comert.2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 327 -abonamente la televiziune – 279 206 .5 persoane -numar mediu salariati in administratia publica– 11 persoane -numar mediu sal in invatamant – 27 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 9 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 71 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 214 persoane -personal didactic – 24 persoane -sali de clase si cabinete – 21 -laboratoare – 2 -ateliere scolare .

Busuioci.reşedin ă. Plopu. Suprafa a este de 3839 ha . 207 .27. Pegeni. Totea de Hurezani.6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 2 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3291 ha -suprafata arabila – 960 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 136 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 98 ha -suprafata păşuni – 1100 ha -suprafata fanete – 997 ha -suprafata cultivata – 792 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 31 5. COMUNA HUREZANI Comună cu 5 sate : Hurezani .

termică.27. Comuna este străbătută de la nord la sud de Amaradia si de afluen ii săi. FISA LOCALITATII HUREZANI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3839 ha electrică. Total salaria i 218. învă ământ 23. pomi fructiferi. fâne e 142 ha) păduri 1536 ha.Distan a până la Tg-Jiu este de 56 km. abonamente TV 359. 5 şcoli cu învă ământ primar si gimnazial cu 257 elevi înscrişi. Sănătate : medici 2. Transporturile se realizează pe căi rutiere . vii. etc.1. păsări 9400. industrie 98. 5. vii 55. Cadre didactice 25. ovine 221. gaze si apă 26. energie etc. construc ii 11. Culturi: cereale . unită i PTTR 4. comer 14. Animale: bovine 543 capete. comunica ii 24. personal mediu sanitar 3. porcine 1200 . abonamente radio 250. abonamente telefon 166. legume. sănătate 7. Învă ământul este asigurat de 8 unită i şcolare din care 3 grădini e cu 79 copii înscrişi. Relieful cuprinde o serie de dealuri din Piemontul Getic: Artanu Negrenilor. administra ie publică 21. 208 . Modul de folosin ă a terenurilor: agricol 1956 ha (arabil 802 ha. din care: agricultură 8. livezi si pepiniere pomicole 112 ha. păşuni 845 ha. Dealul Conacelor si o parte din valea Amaradiei. Nu are legătură directă cu calea ferată. transporturi. Răşina. Cultura: biblioteci 3. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura si creşterea animalelor O parte din bărba i lucrează in diferite centre din jude ul Gorj.

799 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 1919 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 335 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 3 persoane -numar mediu salariati in industrie – 190 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 166 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 1 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.10 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 18 persoane -numar mediu sal in invatamant – 27 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 9 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 89 persoane 209 transp. gaze si apa – 23 persoane -numar mediu de sal in constructii – 8 persoane -numar mediu de sal in comert. depozitare.-Locuinte existente .total . posta comunicatii – 24 .

-elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 263 persoane -personal didactic – 29 persoane -sali de clase si cabinete – 20 -laboratoare scolare – 1 -ateliere scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 276 -abonamente la televiziune – 370 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1956 ha -suprafata arabila – 917 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 112 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 55 ha -suprafata păşuni – 730 ha -suprafata fanete – 142 ha -suprafata cultivata – 692 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII 210 .

cartofi. legume. 5. grâu. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura. Culturi: porumb. COMUNA IONEŞTI Comună cu 4 sate : Ioneşti – reşedin a. porcine.1. Animale: bovine. construită in anul 1873. FISA LOCALITATII IONEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI 211 . prin halta Ioneşti. Comuna are legătură cu calea ferată Filiaşi – Tg-Jiu. Distan a până la Tg-Jiu este de 68 km. etc.28. Ilieşti si Picu . Relieful este alcătuit din dealul Picu. Biserica din satul Ioneşti. păsări.-locuinte terminate – 5 -locuinte terminate din fonduri private – 5 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 5 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 170 5.28. a fost declarată monument istoric. Picu lui Crau. ovine. Gura Şuşi ei. culmile Ulmenilor Ilieştilor si o parte din a luncii Jiului. cultura pomilor si creşterea animalelor. Suprafa a este de 4356 ha.

-suprafata totala: 4356 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2548 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 98 persoane -numar mediu salariati in industrie – 6 persoane -numar mediu salariati in agricultură – 14 persoane -numar mediu de salaria i in comert.15 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 21 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 16 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 6 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 -copii inscrisi in gradinite – 100 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 257 persoane -personal didactic – 24 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA 212 .

legume.-biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 466 -abonamente la televiziune – 393 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1810 ha -suprafata arabila – 1369 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 84 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 63 ha -suprafata pasuni – 293 ha -suprafata fanete – 1 ha -suprafata cultivata (grâu. porumb. cartofi. secară)– 1164 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 10 -locuinte terminate din fonduri private – 10 9) POSTA SI TELECOMUNICATII 213 .

-Unitati PTTR – 2 -Abonamente telefonice – 80 5.29. Relieful este format dintr-o parte a luncii Gilortului si Valea Deşului. 5. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura si creşterea animalelor O parte din bărba i au lucrat până in anul 1990 in oraşele Tg-Jiu si Filiaşi dar restructurările intervenite numărului lor. Pârâu Boia. legume.suprafata totala: 5724 ha 2) POPULATIA . cartofi.29. COMUNA JUPANESTI Comună cu 5 sate: Jupâneşti . Culturi: grâu. prin sta ia Jupâneşti.reşedin ă.1. FISA LOCALITATII JUPANESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . Are legătură cu calea ferată Filia i – Tg-Jiu. Distan a până la Tg-Jiu este de 32 km. Suprafa a este de 5725 ha .populatia totala stabila – 2480 persoane 3) FORTA DE MUNCA au dus la reducerea aproape completă a 214 . Vidin si Vierşani. porumb. Boia.

comunicatii – 4 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 7 persoane -numar mediu sal in invatamant – 17 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 17 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 84 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 196 persoane -personal didactic – 42 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -ateliere scolare .-numar mediu salariati – 75 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 9 persoane -numar mediu de sal in comert.2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 514 -abonamente la televiziune – 335 6) OCROTIREA SANATATII 215 . posta. depozitarea.6 persoane -numar mediu salariati in transp.

Frăteşti si Rasovi a. 216 .30. Suprafa a este de 3018 ha . COMUNA LELEŞTI Comună cu 3 sate : Leleşti – reşedin a.-medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1917 ha -suprafata arabila – 1187 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 96 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 43 ha -suprafata păşuni – 563 ha -suprafata fanete – 28 ha -suprafata cultivata – 1045 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 146 5. Distan a până la Tg-Jiu este de 12 km.

Ocupa ia principală a popula iei este agricultura. Frăteşti. etc. odată cu trecerea la economia de pia ă. Culturi: porumb. cultura pomilor fructiferi si creşterea animalelor.827 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –10. grâu.0 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 1812 persoane 217 .total .Relieful este alcătuit in cea mai mare parte din dealurile Ursa i Bisericii. Rasovei. dintre care principala este Valea Şuşi ei. Până in anul 1990 mul i bărba i lucrau in exploatările carbonifere din bazinul Rovinari si Jil . o mare parte dintre ei au fost disponibiliza i. Ursă ei. 5. In satul Leleşti se găseşte un muzeu comunal. cartofi. Datorită restructurărilor economice. Nu are legătură cu calea ferată. lucrată in lemn. Criva si dintr-o parte a luncilor unor văi.30. FISA LOCALITATII LELESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3018 ha -locuinte existente . Monumente istorice: Biserica din satul Leleşti.1. pictată pe lemn datând din anul 1864. Transporturile se realizează pe căi rutiere. legume.

3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 102 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 2 persoane -numar mediu salariati in industrie – 15 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 15 persoane -numar mediu de sal in constructii – 5 persoane -numar mediu de sal in comert. posta comunicatii – 4 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 52 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 160 persoane -personal didactic – 16 persoane -sali de clase si cabinete – 13 -laboratoare scolare – 2 218 . depozitare.8 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 24 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 12 persoane transp.

5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 592 -abonamente la televiziune – 413 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2233 ha -suprafata arabila – 1239 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 241 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 49 ha -suprafata păşuni – 660 ha -suprafata fanete – 44 ha -suprafata cultivata – 875 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 3 -locuinte terminate din fonduri private – 3 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 3 219 .

reşedin ă. Licurici. legume. 5. Nu are legătură directă . FISA LOCALITATII LICURICI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 6165 ha 2) POPULATIA . etc.31. ovine.populatia totala stabila – 2730 persoane 3) FORTA DE MUNCA 220 pe căi rutiere.1. cartofi.9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 189 5. Suprafa a este de 6165 ha. porumb. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. Culturi: grâu. etc. Animale: bovine. care desparte Dealul Gâlceştilor de Dealul Mare si Matca Totea (vale). Comuna este străbătută de matca Negreana. COMUNA LICURICI Comună cu 4 sate : Frumuşei . Negreni si Totea. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor.31. păsări. porcine. care desparte Dealu Mare de Dealul Cărbuneştilor. Distan a până la Tg-Jiu este de 40 km. Transporturile se realizează cu calea ferată. Relieful.

-numar mediu salariati – 101 persoane -numar mediu salariati in industrie – 2 persoane -numar mediu de salaria i in comert.6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 32 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 19 persoane -numar mediu salariati in constructii .11 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 65 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 245 persoane -personal didactic – 31 persoane -sali de clase si cabinete – 20 -laboratoare scolare – 2 -ateliere şcolare .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -ibloteci publice – 1 -abonamente la radio – 475 -abonamente la televiziune – 117 6) OCROTIREA SANATATII 221 .

legume. cartofi.-medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -personal punct farmaceutic – sector privat – 1 persoana 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3227 ha -suprafata arabila – 1194 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 134 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 134 ha -suprafata pasuni – 794 ha -suprafata fanete – 971 ha -suprafata cultivata (grâu. porumb. secară)– 881 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 6 -locuinte terminate din fonduri private – 6 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 41 222 .

Suprafa a este de 6815 ha . Culturi: grâu. 5.1. Monumente istorice : Schitul de la Tg-Logreşti. la Tg-Jiu. Amaradia străbate comuna de nord la sud si colectează pâraiele de pe dealurile vecine. Nu are legătură directă cu calea ferată. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Relieful este format din Dealurile Muierii.populatia totala stabila – 2996 persoane de la 223 . Popeşti si Seaca. care apar in Podişului Getic.suprafata totala: 6815 ha 2) POPULATIA . Col eşti. etc. In prezent numărul lor s-a redus.. care datează 1718 si biserica din satul Popeşti. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor.reşedin ă. Seci.32.32. Răchi i. Frunza. COMUNA LOGRESTI Comună cu 7 sate: Tg-Logreşti . cartofi. datorită restructurărilor care s-au produs in economie. Logreşti – Moşteni. O parte din locuitorii comunei au lucrat . legume. Strâmbei. FISA LOCALITATII LOGRESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . Tg-Cărbuneşti si la exploatările carbonifere din jude .5. porumb. Distan a până la Tg-Jiu este de 59 km. Mărului. până in anul 1990.

comunicatii – 4 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 24 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 11 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 89 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 239 persoane -personal didactic – 41 persoane -sali de clase si cabinete – 22 -laboratoare scolare .9 persoane -numar mediu salariati in transp. depozitarea.1 5) CULTURA SI ARTA 224 .3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 127 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 4 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 32 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 7 persoane -numar mediu de sal in comert. posta.3 -ateliere scolare .

-biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1073 -abonamente la televiziune – 161 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane -centre de sanatate – sector public .1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3655 ha -suprafata arabila – 1591 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 299 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 72 ha -suprafata păşuni – 1420 ha -suprafata fanete – 273 ha -suprafata cultivata – 835 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 3 -locuinte terminate din fonduri private – 3 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 130 225 .

Runcurel.C. GEOGIA INTER S. cariere si construc ii. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor. legume.5. o parte din locitori au devenit mineri. Croici si Runcurel.C. care se exploatează.se ocupă cu transportul rutier de mărfuri. salubritate si activită i sanitare. S. Societă i comerciale: In comuna Mătăsari îşi desfăşoară activitatea mai multe societă i comerciale: S. UZINA REPARA II JIL ROM S. – asanarea si îndepărtarea gunoaielor. Croici. Brădă el. COMUNA MĂTĂSARI Comună cu 5 sate: Mătăsari .C. Comuna are legătură cu calea ferată Filiaşi – Turceni – Rovinari – TgJiu prin sta iile Mătăsari si Drăgoteşti. cartofi. Distan a până la Tg-Jiu este de 36 km. cultura cerealelor si a pomilor fructiferi. tutun.A – produce utilaje pentru mine. GOSGOMLOC S. 226 . porumb. – comer cu produse alimentare.A. Brădet. S. Culturi: grâu.A. In prezent numărul lor a scăzut datorită restructurărilor intervenite in economia ării după 1990. Subsolul con ine lignit. etc.C. TRANSPORT. PRESTĂRI SERVICII CU UTILAJE TERASIERE JIL S. băuturi.A . Relieful este alcătuită din o parte a luncii Jil ului si dealurile Brăde ului. O dată cu începerea exploatării cărbunelui pe raza comunei.33. S. Suprafa a este de 4644 ha .reşedin ă.

FISA LOCALITATII MATASARI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4644 ha -locuinte existente .total .1.2 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 6143 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 4228 persoane -numar mediu salariati in industrie – 2728 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 2315 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 346 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.104 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ. bancare si de asig – 4 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 31 persoane -numar mediu sal in invatamant – 128 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 40 persoane 227 transp.33. gaze si apa – 67 persoane -numar mediu de sal in constructii – 315 persoane -numar mediu de sal in comert. depozitare.3 km -lungimea simpla a retelei de canalizare – 4.5.2951 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –16. posta comunicatii – 633 . Financiare.

4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -licee – 1 -copii inscrisi in gradinite – 204 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 913 persoane -elevi inscrisi in invatamant liceal – 396 persoane -personal didactic – 106 persoane -sali de clase si cabinete – 47 -laboratoare scolare – 7 -ateliere scolare – 8 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 804 -abonamente la televiziune – 461 6) OCROTIREA SANATATII -paturi in spitale – sector public –13 -medici – sector public – 6 persoane -stomatologi – sector public – 1 persoane -stomatologi – sector privat – 1 persoane -farmacisti – sector privat –1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 1 persoane 228 .

sector privat .sector public – 4 -farmacii – sector public – 3 -farmacii – sector privat – 30 -cabinete medicale .sector privat – 53 -cabinete stomatologice – 28 -Laboratoare medicale .numar 15 -laboratoare de tehnica dentara – 16 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 6024 ha -suprafata arabila – 4403 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 760 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 139 ha -suprafata păşuni – 247 ha -suprafata fanete – 475 ha -suprafata cultivata – 3731 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 8 -locuinte terminate din fonduri private – 8 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII 229 .-personal mediu sanitar – sector privat – 24 persoane -spitale – sector public – 1 -dispensare medicale – sector public – 4 -crese .

Distan a până la Tg-Jiu este de 25 km. Unii din locuitori lucrează la exploatările forestiere. etc. 5. Culturi: grâu. Gămani.reşedin ă. Arşeni. Grui.-unitati PTTR – 9 -abonamente telefonice – 22637 10) TURISM. ODIHNA SI TRATAMENT -unitati de cazare – 5 -Locuri in unitati de cazare . FISA LOCALITATII MUŞETEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 9189 ha 230 . legume. Bârcaciu. porumb. cartofi. Relieful cuprinde o parte din versantul de sud al Masivului Parâng si o parte din culoarul subcarpatic al Gorjului. COMUNA MUŞETEŞTI Comună cu 7 sate : Muşeteşti.34. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura pomilor fructiferi a cerealelor si creşterea animalelor. Suprafa a este de 9189 ha . Transporturile se realizează pe căi rutiere. Stănceşti. Stănceşti – Larga. Nu are legătură directă cu calea ferată.34.1.(total) numar 576 3.

2) POPULATIA .numar mediu salariati – 125 persoane .populatia totala stabila – 2439 persoane 3) FORTA DE MUNCA .32 persoane -numar mediu de salaria i in comert.numar mediu salariati in industrie –3 persoane -numar mediu salariati in constructii .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 231 .6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 41 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 103 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 251 persoane -personal didactic – 29 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -laboratoare scolare – 17 -ateliere şcolare .

legume. cartofi. secară)– 832 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 12 -locuinte terminate din fonduri private – 12 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 1 -abonamente telefonice – 272 232 .-biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 458 -abonamente la televiziune – 374 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2894 ha -suprafata arabila – 1069 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 212 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 78 ha -suprafata pasuni – 1067 ha -suprafata fanete – 468 ha -suprafata cultivata (grâu. porumb.

legume. Ursoaia si Valea Racilor.5. Subsolul con ine lignit. Culturi: grâu. Relieful este format din dealuri. Condeieşti. despăr ite prin pârâul Jil ul Racilor. Distan a până la Tg-Jiu este de 35 km. Nu are legătură directă cu calea ferată. Suprafa a este de 5331 ha . Ocupa ia animalelor. cartofi. porumb.reşedin ă. COMUNA NEGOMIR Comună cu 10 sate: Negomir .35. Bohorel. Paltinu. Nucetu. Transporturile se realizează pe căi rutiere. tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea 5.1. Până in anul 1990 o parte din locuitori au lucrat in exploatarea carboniferă din bazinele Rovinari si Motru. Orzu. FISA LOCALITATII NEGOMIR 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 5351 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4086 persoane 233 . Artanu.35.

3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 5 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 758 -abonamente la televiziune – 305 234 .3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 368 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 192 persoane -numar mediu de sal in comert.3 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 46 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 17 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 172 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 512 persoane -personal didactic – 46 persoane -sali de clase si cabinete – 24 -laboratoare scolare .

COMUNA PADEŞ 235 .36.6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3322 ha -suprafata arabila – 1602 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 92 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 117 ha -suprafata păşuni – 829 ha -suprafata fanete – 682 ha -suprafata cultivata – 1182 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 11 -locuinte terminate din fonduri private – 11 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 238 5.

porumb. si S.L. RADEŞ S. Cerna Sat. Suprafa a este de 38981 ha . Transporturile se realizează pe căi rutiere. Padeş. Relieful ocupă o parte a mun ilor Vulcanuli. un camping cu 12 locuri. Apa Neagră. locuri in unită i de cazare 20.R.C. s-a ridicat in 1938 un monument in memoria revolu iei. Văieni. Societă i comerciale: In comuna Padeş (Cerna sat ) îşi desfăşoară activitatea două societă i comerciale din domeniul exploatărilor forestiere : S.Comună cu 8 sate : Călugăreni . . Un important monument al naturii este Peştera Cloşani. Cloşani . ENERGOFOREST CERNA SAT S.L. In satul Padeş func ionează o societate profilată S. Motru sec. Turism: Unită i de cazare 3. care a însemnat începutul revolu iei de la 1821. pomi fructiferi. Orzeşti.R. Culturi: grâu. Mehedin i. cartofi. pe comer 236 . Comuna este udată de cursul superior al râului Motru si afluen ii lui. EMANOIL CERNA SAT S. Până in anul 1990 o parte din bărba i au lucrat in exploatările carbonifere din bazinul Motru si la exploatările forestiere. legume.C.C. Numărul acesta a scăzut după 1990 datorită restructurărilor din economie. Cernei si Godeanului. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. la est de valea Motrului sunt dealurile Pleşa si Cerna.R. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor.reşedin ă. Prezintă fenomene carstice.L. Nu are legătură directă cu calea ferată. Spre sud la vest de râul Motru cuprinde o parte a podişului Mehedin i. Pe câmpia Padeşului unde Tudor Vladimirescu a citit proclama ia.

depozitare.total . posta comunicatii – 8 .36.1765 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 20 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 5286 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 345 persoane -numar mediu salariati in industrie – 181 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 139 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.5.25 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 13 persoane -numar mediu sal in invatamant – 67 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 26 persoane 4) INVATAMANT 237 transp. FISA LOCALITATII PADES 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 38981 ha -locuinte existente .1. gaze si apa – 42 persoane -numar mediu de sal in constructii – 11 persoane -numar mediu de sal in comert.

ucenici –46 persoane -personal didactic – 59 persoane -sali de clase si cabinete – 36 -laboratoare scolare – 2 -ateliere scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 5 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 445 -abonamente la televiziune – 395 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 10194 ha -suprafata arabila – 452 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 99 ha 238 .-unitati de invatamant – 14 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -copii inscrisi in gradinite – 188 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 563 persoane -elevi inscrisi in invat.profesional. compl.

239 . Gureni. baraj de deviere a Bistri ei spre râul Tismana. Brădiceni.3 Km . COMUNA PEŞTIŞANI Comună cu 7 sate: Peştişani– reşedin ă. Relieful cuprinde partea sudică a mun ilor Vâlcani.abonamente telefonice – 465 5. Bistri a Gorjeană colectează apele din zona montană iar in depresiune primeşte Bistricioara si Bâlta.-suprafata vii si pepiniere viticole – 126 ha -suprafata păşuni – 6030 ha -suprafata fanete – 3487 ha -suprafata cultivata – 447 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 9 -locuinte terminate din fonduri private – 9 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 . Suprafa a este de 21687 ha . Dealurile Brădiceni si Sporeşti. Hobi a si Seuca. se uneşte cu Tismana. Frânceşti. Boroşteni. In sud se află Depresiunea Peştişani. printr-un tunel de 9. Distan a până la Tg-Jiu este de 21 km. Pe Bistri a Gorjeană s-au construit două baraje: cu o microhidrocentrală de 14 MW si Clocotiş. Jaleşu si se varsă in Jiu. cu vârful Oslea.37.

Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Monumente istorice biserica din satul Hobi a construită din lemn in anul 1828. etc. cartofi. legume. Jil si unită ile economice din Tg-Jiu. Transporturile se realizează pe căi rutiere. nuci. Culturi: grâu. porcine. FISA LOCALITATII PEŞTIŞANI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 21687 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4087 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 602 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva –persoane -numar mediu salariati in agricultură – 4 persoane -numar mediu de salaria i in comert-23 persoane -numar mediu salariati in administratia publica –11 persoane -numar mediu sal in invatamant –147 persoane 240 . 5. Nu are legătură directă cu calea ferată. Până in anul 1990 mul i locuitori au lucrat in exploatările de cărbune din bazinele Rovinari. etc.37. păsări. porumb. ovine. Monumente ale naturii: rezerva ia de castani comestibili de la Boroşteni. Animale: bovine. biserica din Frânceşti construită din lemn in anul 1823.

1 -copii inscrisi in gradinite – 117 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 409 persoane -elevi inscrisi in invatamint liceal . compl. gaze si apa – 17 persoane -numar mediu salariati in constructii – 212 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 15 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -licee . depozitare. in energie electrica si term. ucenici – 219 persoane -personal didactic – 69 persoane -sali de clase si cabinete – 39 -laboratoare scolare – 7 -ateliere şcolare .15 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 887 241 . posta.-numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 18 persoane -număr mediu salaria i in transport. profesional.261 persoane -elevi inscrisi in invat. comunicatii 52 persoane -numar mediu salariati in industrie -69 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in –52 persoane -număr mediu sal.

cartofi. secară)– 1763 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 9 -locuinte terminate din fonduri private – 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 267 242 . legume. porumb.-abonamente la televiziune – 627 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 6623 ha -suprafata arabila – 1880 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 444 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 132 ha -suprafata pasuni – 3571ha -suprafata fanete – 596 ha -suprafata cultivata (grâu.

Izvoarele. Suprafa a este de 8002 ha . Relieful este format din culmea Părăşişte si culmea Căpşuneaua între lunca Jiului si Valea Plopşorului. legume. etc. Ceplea .38. 5. COMUNA PLOPŞORU Comună cu 11 sate : Plopşoru – reşedin ă. si extrac ia i eiului din icleni. Distan a până la Tg-Jiu este de 45 km. Cursaru. Culturi: grâu.38. Piscuri. Olari.1. Broşteni de Sus.5. cartofi. porumb. FISA LOCALITATII PLOPSORU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8002 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 6776 persoane 3) FORTA DE MUNCA 243 . Comuna are legătură directă cu calea ferată. floarea soarelui. Sărdăneşti si Vălari. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Până in anul 1990 mul i locuitori au lucrat in exploatările de cărbune din bazinele Rovinari. Deleni. Broşteni.

comunicatii .52 persoane -numar mediu de sal in trans.-numar mediu salariati – 301 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 71 persoane -numar mediu de sal in comert. posta. depozitare.51 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 15 persoane -numar mediu sal in invatamant – 73 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 23 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 13 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 249 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 892 persoane -personal didactic – 73 persoane -sali de clase si cabinete – 37 -laboratoare scolare – 1 -ateliere scolare .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1174 244 .

-abonamente la televiziune – 697 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 7 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3672 ha -suprafata arabila – 2445 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 107 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 158 ha -suprafata păşuni – 960 ha -suprafata fanete – 2 ha -suprafata cultivata – 1786 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 6 -locuinte terminate din fonduri private – 6 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 219 245 .

etc. iar in mun ii Cujba si Dracu sunt mici zăcăminte de fier .A.C. Nu are legătură directă cu calea ferată. etc.39. Suprafa a este de 8495 ha . 5.5. Peştera Polovragi si Mănăstirea Polovragi construită in anul 1643. POLOVRĂGEANCA S. ctitoria boierului Danciu Pârâianu. In sudul mun ilor se află depresiunea Polovragi. In bazinul Olte ului au fost descoperite zăcăminte de grafit. Obiective turistice: Cheile Olte ului. Comuna este udată de Olte Tărâia. căpşune.39. O parte din locuitori lucrează in exploatările forestiere. cartofi. Societă i comerciale: S.1. si Racovi a. despăr ită de mun i printr-un abrupt tectonic. La poalele muntelui in apropierea Mănăstirii Polovragi creşte castanul comestibil. legume. mojdreanul teiul . Transporturile se realizează pe căi rutiere. FISA LOCALITATII POLOVRAGI 246 . pomi fructiferi. Distan a până la Tg-Jiu este de 51 km. mascat de depozite sedimentare mai noi. Relieful in nord cuprinde o parte a Mun ilor Parâng (Micaia si Curmătura Olte ului) si Mun ilor Căpă ânii. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. – societate ce desfăşoară o activitate in cadrul prelucrării lemnului. Culturi: grâu. care formează dealurile piemontane cu afluentul său Codrişor si Coasta Mare. porumb. nucul. COMUNA POLOVRAGI Comună cu 2 sate: Polovragi – reşedin ă.

21 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ. bancare si de asig – 1 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 34 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 6 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 247 transp. Financiare. gaze si apa – 7 persoane -numar mediu de sal in comert. depozitare.total .1062 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 26 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2988 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 155 persoane -numar mediu salariati in industrie – 7 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. posta comunicatii – 2 .1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8495 ha -locuinte existente .

ucenici –46 persoane -personal didactic – 26 persoane -sali de clase si cabinete – 18 -laboratoare scolare – 2 -ateliere scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 491 -abonamente la televiziune – 324 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3267 ha -suprafata arabila – 850 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 75 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 51 ha -suprafata păşuni – 1221 ha -suprafata fanete – 1070 ha -suprafata cultivata – 775 ha 248 .-copii inscrisi in gradinite – 80 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 295 persoane -elevi inscrisi in invat.profesional. compl.

Suprafa a este de 6690 ha .L. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. Peri. Animale: bovine. Societă i comerciale: S. cartofi. Culturi: grâu. Stâlpu. ODIHNA SI TRATAMENT -unitati de cazare – 2 -locuri in unitati de cazare . etc. etc. păsări. porumb. Călugăreasa.R. 249 .(total) numar 16 5. COMUNA PRIGORIA Comună cu 7 sate: Prigoria – reşedin ă. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor.8) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 490 9) TURISM. legume. ovine.40. Dobra. O parte din locuitori lucrează in exploatările carbonifere de la Albeni. Înalt. Negoieşti si Zorleşti. etc. ROMINOX S. – societate ce desfăşoară activitatea in domeniul construc iilor metalice si articolelor componente. Relieful este format din dealurile aflate de o parte si de alta a pârâului Câlnic: dealurile Dâlma.C. Bucşana. In subsolul unor dealuri se găseşte lignit ne exploatat. Şes. Burlani. porcine.

comunicatii .10 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 38 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane -număr mediu salaria i in transp. FISA LOCALITATII PRIGORIA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI .suprafata totala: 6690 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3404 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 135 persoane -numar mediu salariati in industrie – 26 persoane -numar mediu de salaria i in comert. Nu are legătură directă 5.40.2 persoane -Număr mediu sal.Transporturile se realizează cu calea ferată. pe căi rutiere.1. posta. in energie electrica si term. depozitare. gaze si apa – 3 persoane -Numar mediu salariati in constructii – 4 persoane 4) INVATAMANT 250 .

-unitati de invatamant – 12 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -copii inscrisi in gradinite – 103 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 356 persoane -personal didactic – 36 persoane -sali de clase si cabinete – 24 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 668 -abonamente la televiziune – 112 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3905 ha -suprafata arabila – 1246 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 232 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 164 ha 251 .

O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu si Craiova. Culturi: grâu. Dealu Viei.-suprafata pasuni – 553 ha -suprafata fanete – 1710 ha -suprafata cultivata (grâu. la exploatările de cărbune din Rovinari si exploatările forestiere din Gorj si Vâlcea. străbătute de o serie de văi care au curs permanent sau intermitent. Relieful este alcătuit dintr-o serie de dealuri. porumb. secară)– 1014 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 1 -locuinte terminate din fonduri private – 1 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 45 5. Subsolul con ine petrol.41. Dealul Mare. mai importante fiind: Corşorului. etc. legume. Distan a până la Tg-Jiu este de 86 km. cărbune si gaze naturale. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Muierii. Gruilui. 252 . Seciurile. cartofi. Stejaru si Şitoaia. Măgura. porumb. Ruget. epei. cartofi. Becheni. COMUNA ROŞIA DE AMARADIA Comună cu 7 sate: Roşia de Amaradia – reşedin ă. legume.

FISA LOCALITATII ROŞIA DE AMARADIA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4190 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3795 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 760 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 449 persoane -numar mediu de salaria i in comert. in energie electrica si term.1. Nu are bârne de lemn in anul 1755. pe căi rutiere. posta. construită din monument istoric. picturi si a suferit de-a lungul timpului nenumărate renovări. este declarată Transporturile se realizează cu calea ferată.457 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 5 persoane -număr mediu sal.41. comunicatii 185 persoane -numar mediu salariati in industrie . depozitare.Monumente istorice: Biserica di satul Roşia de Amaradia.10 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 45 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 21 persoane -număr mediu salaria i in transport. Nu are legătură directă 5. gaze si apa – 3 persoane 253 .

4 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 436 -abonamente la televiziune – 346 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 7 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 254 .-numar mediu salariati in constructii . profesional.ucenici – 93 persoane -personal didactic – 51 persoane -sali de clase si cabinete – 27 -laboratoare scolare – 2 -ateliere şcolare .compl.1 -copii inscrisi in gradinite – 127 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 433 persoane -elevi inscrisi in invatamint liceal .15 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 11 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -licee .25 persoane -elevi inscrisi in invat.

porumb. Dobri a. Bâltişoara. COMUNA RUNCU Comună cu 7 sate: Runcu – reşedin ă. legume. Răchi i. cartofi. Suseni si Valea Mare. Suprafa a este de 27220 ha . Bâlta. secară)– 948 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 14 -locuinte terminate din fonduri private – 14 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 58 5. 255 .42.7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2433 ha -suprafata arabila – 1191 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 152 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 50 ha -suprafata pasuni – 378 ha -suprafata fanete – 662 ha -suprafata cultivata (grâu.

Bogă ia principală a subsolului o formează granitul si calcarul. Relieful cuprinde in partea de nord o parte din munte . etc. prin captarea unor izvoare din munte.C. Aici pe valea Sohodolului se găsesc Cheile Sohosodolului. O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu. valorificate la S.7 km lungime. legume. In culoarul depresionar din sud s-au dezvoltat satele comunei. – societate ce desfăşoară o activitate de comer cu produse alimentare si nealimentare. campinguri 1 cu 22 locuri. Satele in afară de Susesi sunt alimentate cu apă. Transporturile se realizează pe căi rutiere. cabane 1 cu 7 locuri. Nu are legătură directă cu calea ferată. MACOFIL S. SUCCES NIC COM S. din Tg-Jiu.C. iar la Runcu o alta care este legată de re eaua na ională. FISA LOCALITATII RUNCU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI 256 .R.42.1. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. Pe Şuşi a Seacă este construită o microhidrocentrală care alimentează sanatoriul Dobri a. 5.Distan a până la Tg-Jiu este de 51 km. pentru producerea cimentului. vile turistice 1 cu 9 locuri. potabilă. porumb. cartofi.A. Obiective turistice: unită i de cazare 7 cu 54 locuri de cazare. a iglei si a altor materiale de construc ii. Culturi: grâu. complex turistic (Bucium) pe valea Sohodolului .L. Societă i comerciale: S. cu 1.

-suprafata totala: 27220 ha -locuinte existente . depozitare. posta comunicatii – 11 .5 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 5812 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 410 persoane -numar mediu salariati in industrie – 32 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 16 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 12 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. gaze si apa – 4 persoane -numar mediu de sal in constructii – 54 persoane -numar mediu de sal in comert.75 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 13 persoane -numar mediu sal in invatamant – 36 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 163 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 17 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 257 transp.total .2333 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 21.

-licee – 1 -copii inscrisi in gradinite – 204 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 541 persoane -elevi inscrisi in invatamant liceal – 25 persoane -elevi inscrisi in invat. ucenici –18 persoane -personal didactic – 57 persoane -sali de clase si cabinete – 41 -laboratoare scolare – 6 -ateliere scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1188 -abonamente la televiziune – 517 6) OCROTIREA SANATATII -paturi in sanatorii TBC – sector public – 355 -medici – sector public – 22 persoane -farmacisti – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 91 persoane -farmacii – sector public – 1 -cabinete medicale . compl.profesional.1 7) AGRICULTURA 258 .sector privat – 1 -sanatorii TBC – sector public .

Blahni a de Sus. 259 . COMUNA SĂCELU Comună cu 5 sate: Săcelu – reşedin ă.43. Jeriştea si Maghereşti. Hăieşti. ODIHNA SI TRATAMENT -unitati de cazare – 11 -Locuri in unitati de cazare .-suprafata agricola – 6214 ha -suprafata arabila – 1010 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 153 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 371 ha -suprafata păşuni – 2820 ha -suprafata fanete – 1860 ha -suprafata cultivata – 963 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 4 -locuinte terminate din fonduri private – 4 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 4 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 205 10) TURISM.(total) numar 72 5.

5. mai multe magazine private al căror domeniu de activitate este comercializarea produselor alimentare si nealimentare. sare. Subsolul con ine ape minerale. Transporturile se realizează cu calea ferată. legume.1.FISA LOCALITATII SĂCELU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4207 ha pe căi rutiere.Suprafa a este de 4207 ha .A. Hăieşti si Ciucureşti. petrol.C. Nu are legătură directă cu excep ia apelor minerale nu sunt 260 . Turism: Unită i de cazare 4. POMICOLA SĂCELU S. primeşte ca afluent principal pârâul Sunătoarea. cultura cerealelor si creşterea animalelor. Brăniştoi. Culturi: grâu. Societă i comerciale: In comuna Săcelu func ionează o societate S. pomi fructiferi. porumb. Ocupa ia tradi ională a popula iei este pomicultura .43. Distan a până la Tg-Jiu este de 31 km. in bazine amenajate in aer liber. Relieful este alcătuit din dealurile Săcelu. – domeniul de activitate este pomicultura si cultura altor plante. gaze naturale. Săcelu este amenajat ca sta iune balneo-climaterică cu băi calde in stabiliment si băi reci. Blahni a străbate comuna de la nord la sud. care exploatate până in prezent. Surupa ilor. Maghereştilor. etc. locuri de cazare 280(un hotel cu 172 locuri si 3 vile turistice cu 108 locuri).

2) POPULATIA -populatia totala stabila – 1869 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 275 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 156 persoane -numar mediu de salaria i in comert- 15 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 20 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 38 persoane -număr mediu salaria i in transp, depozitare, posta, comunicatii - 4 persoane -numar mediu salariati in industrie – 156 persoane -numar mediu salariati in constructii - 4 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 88 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 187 persoane -personal didactic – 15 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -laboratoare scolare –1 -ateliere şcolare - 1

261

5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 434 -abonamente la televiziune – 229 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3194 ha -suprafata arabila – 699 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 458 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 62 ha -suprafata pasuni – 1440 ha -suprafata fanete – 535 ha -suprafata cultivata (grâu, porumb, cartofi, legume, secară)– 591 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII

262

-unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 62 5.44. COMUNA SAMARINESTI Comună cu 9 sate: Samarineşti – reşedin ă, Băzăvani, Boca, Duculeşti, Larga, ârioi, Valea Bisericii, Valea Mică si Valea Mare. Suprafa a este de 3248 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. Relieful cuprinde dealurile Măiag, Locii, Bătrânilor, Radei si Hobi a dintre lunca Motrului si Valea Jil ului, iar spre nord dealurile Nenii, Cioca Duchii, Crângu, Zăstrana, si Strâmtului. Subsolul con ine lignit care se exploatează. Ocupa ia tradi ională a popula iei este pomicultura, cultura cerealelor si creşterea animalelor. O parte din bărba i lucrează la exploatările de cărbune locale si in alte unită i economice din oraşul Motru. Modul de folosin ă a terenurilor: agricol 1999 ha (arabil 1143 ha, livezi si pepiniere pomicole 78 ha, vii si pepiniere viticole 54 ha, păşuni 628 ha, fâne e 96 ha), păduri 187, etc. Culturi: grâu, porumb, cartofi, legume, etc. Animale: bovine 802, capete, porcine 1459, ovine 222, păsări 11328, etc. Are legătură cu calea ferată Filiaşi - Strehaia – Motru, prin sta iile Însură ei si Corcova. 5.44.1. FISA LOCALITATII SAMARINEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3248 ha

263

2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2056 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 718 persoane -numar mediu salariati in industrie – 661 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 19 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 13 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 6 -gradinite de copii – 2 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 48 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 223 persoane -personal didactic – 16 persoane -sali de clase si cabinete – 12 -laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci publice – 2 -abonamente la radio – 370 -abonamente la televiziune – 261

264

6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1999 ha -suprafata arabila – 1143 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 78 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 54 ha -suprafata pasuni – 628 ha -suprafata fanete – 96 ha -suprafata cultivata(grâu, porumb, cartofi, legume, secară) – 954 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 7 -locuinte terminate din fonduri private – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 15 5.45. COMUNA SĂULEŞTI Suprafa a este de 5573 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 44 km.

265

Relieful este alcătuit din dealurile Vulparului si Corbului, Drăghiceştilor si piscurile Blanelor, Pozârca, Corbule ului, Negoi ei si altele si lunca Gilortului cu afluentul Purcăroaia. Ocupa ia tradi ională a popula iei este pomicultura, cultura cerealelor si creşterea animalelor. O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu si Tg-Cărbuneşti Societă i comerciale: in comuna Săuleşti func ionează 2 societă i comerciale - S.C. AGROMEC S.A Bibeşti – in domeniul serviciilor pentru mecanizare, chimizare agricolă si protec ie fitosanitară si in domeniul comer ului cu ridicata al zahărului, ciocolatei si al produselor zaharoase S.C. POLISEUM S.A Are legătură cu calea ferată Filiaşi – Tg-Jiu. Transporturile se realizează si pe căi rutiere. 5.45.1. FISA LOCALITATII SAULESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 5573 ha -Locuinte existente - total - 1073 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2602 persoane

3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 136 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 19 persoane
266

-numar mediu salariati in industrie – 17 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 5 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 2 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica, gaze si apa – 10 persoane -numar mediu de sal in comert- 30 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 22 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 10 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 74 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 246 persoane -personal didactic – 20 persoane -sali de clase si cabinete – 13 -laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 482 -abonamente la televiziune – 332
267

transp, depozitare, posta comunicatii – 16

6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 2 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2337 ha -suprafata arabila – 1483 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 37 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 97 ha -suprafata păşuni – 671 ha -suprafata fanete – 49 ha -suprafata cultivata – 1250 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 2

9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 3 -abonamente telefonice – 225

268

5.46. COMUNA SCHELA Comună cu 5 sate : Sâmbotin - reşedin ă, Arsuri, Gornăcel, Pajiştea si Schela.. Suprafa a este de 8765 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 13 km. Relieful cuprinde in partea nordică si centrală rama de sud a mun ilor Vâlcan, iar spre sud o parte sin depresiunea Bumbeşti Jiu, mărginită de dealurile Gornăcel, Schela, etc. Re eaua hidrografică este alcătuită din pâraie mici, care apar in bazinului hidrografic al Jiului. Subsolul con ine antracit care s-a exploatat la Schela si argilă refractară, exploatată in muntele Vezuroiu. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor, pomicultura si cultura cerealelor. Culturi: porumb, cartofi, legume, pomi fructiferi, etc. O parte din locuitorii comunei lucrează in Bumbeşti Jiu. Monumente istorice si drumul care trece obiective turistice: la 991 m altitudine, pe in 1932 in amintirea peste pasul Vâlcan, spre depresiunea Petroşani se află

monumentul din Poiana lui Mihai Viteazul, ridicat

trecerii marelui domn , cu oştirea spre Transilvania, operă a artistului C.S. Poponiu.. In satele Schela si Vlădoise află bisericile vechi ridicate între anii 1504 – 1584 Transporturile se realizează cu calea ferată. 5.46.1. FISA LOCALITATII SCHELA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8765 ha
269

pe căi rutiere. Nu are legătură directă

2) POPULATIA - populatia totala stabila – 2126 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 150 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 37 persoane -numar mediu de salaria i in comert- 5 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 34 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane -numar mediu salariati in industrie - 63 persoane -Numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 26 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 64 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 180 persoane -personal didactic – 21 persoane -sali de clase si cabinete – 8 -ateliere şcolare - 2 5) CULTURA SI ARTA

270

-biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 492 -abonamente la televiziune – 367 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2502 ha -suprafata arabila – 522 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 42 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 101 ha -suprafata pasuni – 898 ha -suprafata fanete – 939 ha -suprafata cultivata (grâu, porumb, cartofi, legume, secară)– 416 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 1 -locuinte terminate din fonduri private – 1 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 3 -abonamente telefonice – 54

271

5.47. COMUNA SCOAR A Comună cu 11 sate : Scoar a - reşedin ă, Bobu , Budieni , Cerătu de Copăcioasa, Câmpu Mare , Colibaşi, Copăcioasa, Lazuri, Lintea, Mogoşani si Pişteştii din Deal. Suprafa a este de 8578 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 15 km. Relieful este format din Dealurile Copăcioasei, Scoar a, Bobului, Ibanului si o parte din Depresiunea Tg-Jiu – Câmpu Mare. Apele care străbat comuna sunt Blahni a si Amaradia Pietroasa cu afluen ii lor. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. O parte din locuitorii comunei au lucrat , până in anul 1990, la TgJiu, Rovinari, etc. Societă i comerciale : S.C. AGROMEC S.A. Scoar a - societate comercială ce îşi desfăşoară activitatea in domeniul serviciilor pentru mecanizarea agriculturii si S.C. POMICOLA Bobu S.A. care se ocupă cu pomicultura si cultura altor plante. Culturi: grâu, porumb, cartofi, legume, etc. Animale: bovine, porcine, ovine, păsări, etc. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Nu are legătură directă cu calea ferată. 5.47.1. FISA LOCALITATII SCOAR A 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8578 ha
272

2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4763 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 175 persoane -numar mediu salariati in agricultură – 30 persoane -numar mediu de salaria i in comert- 10 persoane -număr mediu salaria i in transport, depozitare, posta, comunicatii 23 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 14 persoane -numar mediu sal in invatamant – 40 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 32 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 86 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 390 persoane -personal didactic – 43 persoane -sali de clase si cabinete – 40 -laboratoare scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA

273

cartofi.1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 5753 ha -suprafata arabila – 3015 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 687 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 165 ha -suprafata pasuni – 1802 ha -suprafata fanete – 84 ha -suprafata cultivata (grâu. porumb.-biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 875 -abonamente la televiziune – 955 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoana -stomatologi – sector public. legume. secară)– 2347 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 4 -locuinte terminate din fonduri private – 4 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 274 .

Strămtu. Vârtopu. Sura. Distan a până la Tg-Jiu este de 60 km. Şiacu. Piticului. Suprafa a este de 6149 ha .48. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor.48. Transporturile se realizează cu calea ferată.-abonamente telefonice – 428 5. dar datorită restructurărilor numărul lor s-a redus. Monumente istorice: Cula de Şiacu. legume.COMUNA SLIVILESTI Comună cu 8 sate: Slivileşti.1. Ştiucani si Tehomir. Hodoleanu. construită din cărămidă in anii 1818 – 1823 si biserica din satul Sura. Cojmăneşti. cu parter si etaj. cartofi. străbătute de Jil u Slivileşti cu efluen ii lui. pe căi rutiere. etc. FISA LOCALITATII SLIVILESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 6149 ha 275 . Relieful este alcătuit din dealurile Grigorescu. O parte din locuitori au lucrat in bazinele carbonifere Motru si Jil . Culturi: grâu. construită lemn in secolul al XVIII – lea. etc. porumb.reşedin ă. Nu are legătură directă din 5. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. Miculeşti.

posta comunicatii – 3 276 .5 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 39 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 14 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 15 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 8 -copii inscrisi in gradinite – 155 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 444 persoane -personal didactic – 41 persoane -sali de clase si cabinete – 27 -laboratoare scolare – 1 transp. depozitare.total .-Locuinte existente .1416 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4003 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 115 persoane -numar mediu de sal in constructii – 15 persoane -numar mediu de sal in comert.

5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 755 -abonamente la televiziune – 545 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -puncte farmaceutice – sector privat .1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3653 ha -suprafata arabila – 1700 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 63 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 90 ha -suprafata păşuni – 1575 ha -suprafata fanete – 225 ha -suprafata cultivata – 1430 ha 8) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 71 277 .

Pârvuleşti. Alexeni. Măzăroi. O parte din locuitorii comunei lucrează in Tg-Jiu.49. vii. Vaidei si Vălari. De la nord la sud comuna este străbătută de Şuşi a Verde care aproape de ieşirea din munte formează o frumoasă cascadă. Curpen. pomi fructiferi.1. Transporturile se realizează cu calea ferată. etc.reşedin ă.Peret. Peleş . Brădet. Rupturi si Corcola i. Viişoara. Rugilor . construită din lemn in anul 1759. In sud cuprinde depresiunea Stăneşti mărginită spre vest de dealurile Cioara. pe căi rutiere. Mociorâta.5. iar spre est C. Culturi: porumb. dealurile Mâ oaiei si Bălanilor. Nu are legătură directă 5. Obreja. Bălani. COMUNA STĂNEŞTI Comună cu 10 sate : Stăneşti . Căleşti. Suprafa a este de 10008 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 12 km. Dosuri.49. legume. in anul 1732 si biserica din Măzăroi. construită din zid in stil brâncovenesc. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor (oi). cultura pomilor fructiferi si a vi ei de vie. FISA LOCALITATII STĂNEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI 278 . Relieful in nord cuprinde o parte a Mun ilor Vâlcani. Monumente istorice : Biserica din satul Stăneşti .

comunicatii .-suprafata totala: 10008 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2621 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 229 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 145 persoane -numar mediu de salaria i in comert. in energie electrica si term. gaze si apa – 5 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 61 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 232 persoane -personal didactic – 23 persoane -sali de clase si cabinete – 27 279 .6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 8 persoane -numar mediu sal in invatamant – 35 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 18 persoane -număr mediu salaria i in transp. depozitare.1 persoane -numar mediu salariati in industrie – 151 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 1 persoane -număr mediu sal. posta.

legume.-laboratoare scolare – 4 -ateliere şcolare . secară)– 1194 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 3 -locuinte terminate din fonduri private – 3 280 . cartofi. porumb.2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 668 -abonamente la televiziune – 324 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 4396 ha -suprafata arabila – 1274 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 158 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 129 ha -suprafata pasuni – 1041 ha -suprafata fanete – 1794 ha -suprafata cultivata (grâu.

COMUNA STEJARI Comună cu 6 sate: Stejari – reşedin ă.50.9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 293 5. Transportul se realizeaza pe cai rutiere.1.Stejari . porumb. de Mijloc si ci Vii pe dreapta. Culturi: grâu. Pişcoiu si Popeşti . Piscu Ciocoiului. etc. de pe stânga pârâului Amărăzuia si dealurile Hogii. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. păsări. Leului. Suprafa a este de 7455 ha . Subsolul con ine gaze naturale si lignit. legume. Aninoasei. Nu are legatura cu calea ferata . Distan a până la Tg-Jiu este de 70 km. etc. porcine.50. 5. ovine. Dealu Leului. Relieful este alcătuit din dealurile Măgurii.Baloşani . O parte din bărba i lucrează la extrac ia si transportul gazelor naturale care se exploatează pe teritoriul comunei. FISA LOCALITATII STEJARI 281 . cartofi. Băceşti . Animale: bovine.

1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 7455 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2898 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 195 persoane -numar mediu salariati in industria – 90 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 40 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane -număr mediu salaria i in transp.11 persoane -numar mediu salariati in industria extractivă .89 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 1 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 80 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 321 persoane -personal didactic – 37 persoane 282 . depozitare. posta. comunicatii .

secară) – 1437 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII 283 . legume. porumb.1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 679 -abonamente la televiziune – 242 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 6 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -punct farmaceutic – sector privat – 1 persoana 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3713 ha -suprafata arabila – 1742 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 165 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 129 ha -suprafata pasuni – 1257 ha -suprafata fanete – 420 ha -suprafata cultivata(grâu.-sali de clase si cabinete – 33 -laboratoare scolare – 2 -ateliere şcolare . cartofi.

reşedin ă. Toiaoga. Monumente istorice: Biserica din satul Păişani construită in anul 1768. FORAJ SONDE S. Stoina . legume. Turceni si Craiova. Ulmet si Urda de Sus. Suprafa a este de 4183 ha .51. Subsolul con ine petrol si gaze naturale.C.-locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 88 5. O parte din locuitorii comunei lucrează in Tg-Jiu. Distan a până la Tg-Jiu este de 65 km. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor si creşterea animalelor. cartofi. Mieluşei. Păişani. are o pictură specifică. 284 . Culturi: grâu.A.societate comercială ce îşi desfăşoară activitatea in domeniul extrac iei petrolului si a gazelor naturale. Ciorari. etc. Societă i comerciale: S. din cărămidă. COMUNA STOINA Comună cu 7 sate: Stoina . care străbate comuna de la nord la sud. porumb. Relieful este format din Dealurile Stoina si Slăvu ei despăr ite de lunca largă a Amaradiei.

3 -km. depozitare. bancare si de asig – 1 persoane 285 transp. Nu are legătură directă 5. pe căi rutiere.1. gaze si apa – 16 persoane -numar mediu de sal in constructii – 22 persoane -numar mediu de sal in comert. 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2849 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 806 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 21 persoane -numar mediu salariati in industrie – 624 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 608 –persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. Financiare.Transporturile se realizează cu calea ferată. posta comunicatii – 5 .total .51.1439 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –0. FISA LOCALITATII STOINA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4183 ha -Locuinte existente .7 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ.5 km -Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 8.

personal didactic – 33 persoane .unitati de invatamant – 7 .2 286 .sali de clase si cabinete – 15 . compl.laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 571 -abonamente la televiziune – 434 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 6 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -dispensare medicale – sector public – 1 puncte farmaceutice – sector private .elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 380 persoane .scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 .copii inscrisi in gradinite – 133 persoane . ucenici –143 persoane .-numar mediu sal in administratia publica – 11 persoane -numar mediu sal in invatamant – 45 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT .profesional.elevi inscrisi in invat.gradinite de copii – 4 .

7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2483 ha -suprafata arabila – 1222 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 94 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 184 ha -suprafata păşuni – 933 ha -suprafata fanete – 50 ha -suprafata cultivata – 921 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 9 -locuinte terminate din fonduri private – 9 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 219 5.52. Distan a până la Tg-Jiu este de 18 km. 287 . Suprafa a este de 4474 ha . Relieful: Prin comuna Telesti trece raul Bistrita Gorjeana.reşedin ă. COMUNA TELEŞTI Comună cu 3 sate : Telesti . pe stanga si o serie de terase pe dreapta. de-a lungul careia se desfasoara o lunca fertila. Buduhala si Somanesti.

etc. cartofi. etc. porcine. Animale: bovine. Nu are legătură cu calea 5. Transportul se ferată. FISA LOCALITATII TELEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4474 ha 2) POPULATIA . porumb. Ocupatia principala a populatiei este cresterea animalelor. realizeaza pe cai rutiere. Culturi: grâu. păsări.populatia totala stabila – 2772 persoane 3) FORTA DE MUNCA 288 . legume.52.Pe teritoriul comunei se afla dealurile Sporesti. pomicultura si cultura cerealelor.1. Somanesti si Bradiceni. ovine.

1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 580 -abonamente la televiziune – 363 289 .-numar mediu salariati – 88 persoane -numar mediu salariati in industrie – 3 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 20 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 3 persoane -numar mediu salariati in constructii .4 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 107 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 291 persoane -personal didactic – 47 persoane -sali de clase si cabinete – 17 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare .

secară)– 1605 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 10 -locuinte terminate din fonduri private – 10 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 170 290 .suprafata cultivata (grâu.suprafata arabila – 2026 ha .suprafata pasuni – 613 ha .suprafata livezi si pepiniere pomicole – 57 ha . porumb. cartofi. legume.6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA .suprafata agricola – 3033 ha .suprafata vii si pepiniere viticole – 76 ha .suprafata fanete – 261 ha .

legume. Groapele.R. etc. Distan a până la Tg-Jiu este de 35 km.5. hoteluri si restaurante S. Spre sud teritoriul comunei cuprinde depresiunea Tismana si o serie de dealuri. Pocruia. – societate comerciala din domeniul gospodaririi resurselor de apa. Costeni. o fabrica de paine. Nu are legătură directă cu calea ferată. porumb. Gornovi a. 291 S. O parte din locuitori lucreaza in unitatile locale . Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor.L. din Tg-Jiu si in exploatarile carbonifere din bazinul minier Matasari – Motru.53. COMUNA TISMANA Comună cu 11 sate : Tismana.A. Suprafa a este de 30779 ha .reşedin ă.. si unitati prestari servicii catre populatie.C. Valcele si Vanata. Isvarna. Sturu. Societati comerciale: Pe teritoriul comunei functioneaza o hidrocentrala (106 MW). Culturi: grâu. SEQVOIA S. Relieful cuprinde la nord o serie de munti . Turism: Unită i de cazare 2. Topesti.Celei. Sohodol. ENERGETICIANUL . din care in motel 39 si in cabana 90. La nord de satul Tismana se gaseste o crescatorie de pastravi. o unitate de artizanat. Ciuciava. vita de vie. Racoti. S. pomi fructiferi. Transporturile se realizează pe căi rutiere. In comuna mai functioneaza S. locuri in unită i de cazare 129. aductiunea si tratarea apei din complexul forestier. printre care mai importanti sunt: Boul.C. Cuiu Popii. in cadrul complexului hidroenergetic Cerna – Motru – Tismana – Bistrita.R. cartofi. LUCOMEXP S. Frumosu. captarea. Maneasa.C.L. etc.

cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august). Matei Basarab (16461654). cladit in 292 .Monumente istorice si naturale: Schitul Ciclovina construit inaintea Manastirii Tismana . Gura Plaiului. aici se afla: particele din moastele Sfantului Ioan Gura de Aur. si cu transformari neogotice intre 1844 si 1849 care i-au asigurat infatisarea de astazi. orare. Isvarna si Cioaca cu brebenei. apoi din zid intre 1375 si 1378. in 1766. paraclis din piatra cu o turla. Mănăstire de calugarite. ale Sfantului Ignatie Teologul si ale Mucenicului Teofil aduse de la Constantinopol de Cuviosul Nicodim. In comestibili. Padurea numit de castani Eroni. intre satele Topesti. sfintita in 1378. sub Vladislav. executate de Dobromir cel Tanar din Targoviste. Pe teritoriul comunei Tismana exista si multe pesteri: pestera de la manastirea Tismana. de neam valah. ajutat de Voievozii Radu I si Dan I. sub care s-a terminat. rectitorita de Radu cel Mare (1495-1508) si terminata de Neagoe Basarab. aici s-a nevoit si induhovnicit Cuviosul Nicodim de la Tismana (†1406). Gorj. bisericile din satele Vanata si Gornovita. cu interventii sub Radu Voda Paisie (1542). praznuit la 26 decembrie. ctitorita din lemn de tisa de Sfantul Cuvios Nicodim de la Tismana. 37 km NV de Targu Jiu. icoane argintarie. din 1732. picturi murale cu valoare artistica deosebita. in naos. in 1564. XIV si alte odoare. construite Tismana si din lemn. executate de echipa Ranite Grigorie. MANASTIREA TISMANA. Tehomir. in locul marginea padurii se gaseste un castan secular – Castanul lui Neferescu. deosebita de ceea ce a fost in vremea lui Matei Basarab. bederenite din sec. 19 km E de Baia de Arama si 5 km de localitatea Tismana. reorganizatorul monahismului romanesc. 56 vietuitoare. jud. impodobesc pronaosul. repictat in fresca de zugravul Dumitru Diaconu. com Tismana. muzeu cu obiecte de arta.

2947 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 15. frumoasa cascada de 40 m a raului Guenisa ce curge pe sub manastire. ca de altfel a marii majorită i a satelor din vestul Olteniei şi chiar a unora din Serbia.1.7 km -lungimea simpla a retelei de canalizare – 2. 5.total .8 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 8289 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 829 persoane 293 .53. Mărturiile cele mai vechi referitoare la Tismana erau hrisoavele domneşti -primele din timpul lui Vladislav-Vodă şi Negru-Vodă . FISA LOCALITATII TISMANA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 30779 ha -locuinte existente . atelier de covoare si de icoane pe sticla.prin care se donau Mănăstirii Tismana sate şi moşii. arhondaric.vremea lui Matei Basarab. Atestarea documentară a satului Tismana este deci legată de documentele mănăstirii.

71 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ. gaze si apa – 131 persoane -numar mediu de sal in constructii – 220 persoane -numar mediu de sal in comert. bancare si de asig – 1 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 27 persoane -numar mediu sal in invatamant – 108 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 46 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 19 -gradinite de copii – 10 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 8 -licee – 1 -copii inscrisi in gradinite – 312 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 767 persoane -elevi inscrisi in invatamant liceal – 62 persoane -elevi inscrisi in invat. posta comunicatii – 35 294 . ucenici –86 persoane -personal didactic – 90 persoane -sali de clase si cabinete – 48 -laboratoare scolare – 4 -ateliere scolare – 5 transp. Financiare.profesional. depozitare. compl.-numar mediu salariati in agricultura – 5 persoane -numar mediu salariati in industrie – 211 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 80 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.

5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 6 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1174 -abonamente la televiziune – 528 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 4 persoane -stomatologi – sector public – 1 persoana -stomatologi – sector privat – 1 persoane -farmacisti – sector privat – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 10 persoane -farmacii – sector privat – 1 -cabinete medicale .sector privat – 1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 9636 ha -suprafata arabila – 1118 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 170 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 257 ha -suprafata păşuni – 4882 ha -suprafata fanete – 3209 ha -suprafata cultivata – 1028 ha 295 .

Cocorova.(total) numar 100 5. Poiana .54. Suprafa a este de 6754 ha. Relieful cuprinde o parte din valea larga a Gilortului si dealurile Arpadia si dealurile Poienii. Spahii si Sipotu. Oachesului si Turburea.reşedin ă. 296 . Subsolul contine petrol care se exploateaza. Distan a până la Tg-Jiu este de 56 km. COMUNA TURBUREA Comună cu 5 sate : Turburea . Spahiului. ODIHNA SI TRATAMENT -unitati de cazare – 2 -locuri in unitati de cazare .8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 10 -locuinte terminate din fonduri private – 10 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 10 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 581 10) TURISM.

Animale: bovine capete.1. O parte din localnici lucreaza in unitatile economice din Tg-Jiu si Craiova. legumicultura si creşterea animalelor.54. FISA LOCALITATII TURBUREA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . legume. porumb. Are legătură cu calea ferată Filiasi – Tg-Jiu prin statiile Turburea si Gilort. cartofi.suprafata totala: 6754 ha 2) POPULATIA . iar o parte in exploatarile de carbune locale. etc. păsări. 5. porcine.25 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 19 persoane -numar mediu sal in invatamant – 51 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 25 persoane 297 . pomi fructiferi. Culturi: grâu.Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. ovine. Transporturile se realizează pe căi rutiere.populatia totala stabila – 4862 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 769 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 532 persoane -numar mediu de salaria i in comert.

posta. depozitare.-număr mediu salaria i in transp. gaze si apa – 19 persoane -numar mediu salariati in constructii – 15 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 191 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 554 persoane -personal didactic – 52 persoane -sali de clase si cabinete – 24 -laboratoare scolare – 2 -ateliere şcolare .48 persoane -numar mediu salariati in industrie .553 persoane -numar mediu salariati in activită i financiar bancare – 3 persoane -număr mediu sal. comunicatii . in energie electrica si term.1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 832 -abonamente la televiziune – 494 298 .

secară)– 2201 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 11 -locuinte terminate din fonduri private – 11 9) POSTA SI TELECOMUNICATII 299 .6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 4 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 8 persoane -stomatologie si farmacie – sector public – 2 persoana 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 4284 ha -suprafata arabila – 2409 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 267 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 310 ha -suprafata pasuni – 1254 ha -suprafata fanete – 44 ha -suprafata cultivata (grâu. cartofi. legume. porumb.

Stramba. o serie de dealuri cu altitudini intre 200 – 300 m.R.. aduc iune si tratarea apei – S.R. Jiltu. ELCOMEX AGROINDUSTRIALA S. legume. Relieful: cuprinde o parte din luncile Jiului si Jiltului. Garbovu.A. Dealu Mare. produse de panifica ie si patiserie . ACASAL TERM S. printre care sunt: Padurii.A.C. COMUNA TURCENI Comună cu 6 sate : Turceni . etc. si S. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. etc. Societati comerciale: In comuna Turceni func ionează societă i comerciale S. mecanizare chimizare.reşedin ă.L.-unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 355 5.C. TURCENI S.. lucrări de instala ii electrice – S. care fac parte din Platforma Getica.A. cultura legumelor si cultura cerealelor. porumb. ELCOMEX OLTENIA S.L.C. Suprafa a este de 7893 ha .C. Murgesti. 300 . MARATENIC S. Subsolul contine lignit care se exploateaza.R. Stramba – Jiu si Valea Viei. Ocupatia principala a populatiei este cresterea animalelor. agricolă si protec ia fitosanitară – S. captare. AGROMEC S. zugrăveli si montări geamuri – S. cultura vegetală si creşterea animalelor S.C. –profilate pe gospodărirea resurselor de apă.C. Teritoriul comunei este udat de Jiu si paraiele Jilt si Stramba. O parte din locuitori lucrează la termocentrala Turceni si in exploatările carbonifere.A. cartofi. lucrări de vopsitorie.S. Culturi: grâu. Padurii Iliesti. Rosu.A.55.L..

FISA LOCALITATII TURCENI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 7893 ha 2) POPULATIA .4 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in –persoane 301 . posta. porcine. Transportul se realizează pe cai rutiere. Nu are legătură cu calea ferată.populatia totala stabila – 8455 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 4581 persoane -numar mediu salariati in industria – 2560 persoane -numar mediu de salaria i in construc ii-1193 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 28 persoane -numar mediu sal in invatamant – 172 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 158 persoane -număr mediu salaria i in transport.1. păsări. depozitare. ovine. 5. etc.Animale: bovine.55. comunicatii 185 persoane -numar mediu salariati in industrie .

-număr mediu sal.compl.376 persoane -elevi inscrisi in invat.ucenici si maiştri – 283 persoane -personal didactic – 87 persoane -sali de clase si cabinete – 58 -laboratoare scolare – 8 -ateliere şcolare . gaze si apa – 2521 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 13 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -licee – 1 -copii inscrisi in gradinite –373 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 1372 persoane -elevi inscrisi in invatamint liceal . profesional. in energie electrica si term.7 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 5 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1190 -abonamente la televiziune – 1258 302 .

secară)– 948 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 19 -locuinte terminate din fonduri private – 19 9) POSTA SI TELECOMUNICATII 303 . porumb. legume.6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 14 persoana -stomatologi – 1 persoană -farmacişti – 1 persoană -personal mediu sanitar – sector public – 65 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 4418 ha -suprafata arabila – 3507 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 125 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 191 ha -suprafata pasuni – 550 ha -suprafata fanete – 5 ha -suprafata cultivata (grâu. cartofi.

porumb.total .1 -km. In comuna Turcineşti func ionează o societate comercială profilată pe lucrări de construc ii.R. Culturi: grâu.C. COMUNA TURCINEŞTI Comună cu 4 sate : Turcineşti .L. etc. FISA LOCALITATII TURCINESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3048 ha -locuinte existente . Suprafa a este de 3048 ha .. Ocupa ia tradi ională a popula iei este pomicultura.-unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 738 5. 5. cultura cerealelor. Nu are legătură cu calea ferată. dealurile Hotobocilor si Hortopanilor. O parte din localnici lucrează in unită ile economice din Tg-Jiu. floarea soarelui.56. Horezu si Rugi. inclusiv lucrări de artă – S. Dealu Mare.reşedin ă. legume. si creşterea animalelor.56.1. Relieful cuprinde Dealul Bătrân . Cartiu. Distan a până la Tg-Jiu este de 10 km. 304 .909 -lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 17. De asemenea ocupă si o parte din luncile Jiului si Cărtiorului. Transporturile se realizează pe căi rutiere. ETERN CONS S.

20 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 32 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane transp.2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2415 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 138 persoane -numar mediu salariati in industrie – 47 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 20 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. depozitare. posta comunicatii – 2 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 60 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 132 persoane -personal didactic – 20 persoane 305 . gaze si apa – 27 persoane -numar mediu de sal in comert.

-sali de clase si cabinete – 20 -laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 464 -abonamente la televiziune – 423 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1866 ha -suprafata arabila – 411 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 251 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 115 ha -suprafata păşuni – 194 ha -suprafata fanete – 895 ha -suprafata cultivata – 391 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII 306 .

din vest de satul Hotăroasa. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. dealurile Urezeanului. dealurile Hotăroasa si Buduroaicei. 307 . Piscul Înalt. Subsolul con ine lignit.reşedin ă. Podişul Teiului. Distan a până la Tg-Jiu este de 40 km. la termocentralele Turcineşti si Rogojelu. Culmea Artanului. Fântânele si Hotăroasa . legumicultura si creşterea animalelor. exploatat in carierea Urdari si in subteran la mina Hotăroasa. care străbate comuna de la nord la sud. COMUNA URDARI Comună cu 3 sate : Urdari . O parte din localnici lucrează in exploatările de cărbune de pe raza comunei. Relieful este alcătuit din o serie de dealuri si culmi.-locuinte terminate – 7 -locuinte terminate din fonduri private – 7 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 1 -abonamente telefonice – 378 5. Suprafa a este de 3427 ha . Stejarului si lunca Jiului.57.

FISA LOCALITATII URDARI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3427 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3240 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 1247 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 948 persoane -numar mediu de salaria i in comert. la 3. 5. păsări.Culturi: grâu. cartofi. etc. etc. Animale: bovine. porcine. porumb.1.18 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 39 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 26 persoane 308 .57. legume.Tg-Jiu prin sta iile Plopşoru. ovine. Comuna are legătură cu calea ferată Filiasi –Turceni .5 km distan ă si Peşteana la 7 km distan ă.

posta. depozitare.-număr mediu salaria i in transp.980 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 32 persoane -numar mediu salariati in constructii – 19 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 6 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 -copii inscrisi in gradinite – 90 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 382 persoane -personal didactic – 36 persoane -sali de clase si cabinete – 24 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare . comunicatii 125 persoane -numar mediu salariati in industrie .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 675 -abonamente la televiziune – 307 309 .

porumb. cartofi. legume.6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 14 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1808 ha -suprafata arabila – 1099 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 52 ha --suprafata vii si pepiniere viticole – 105 ha -suprafata pasuni – 376 ha -suprafata fanete – 176 ha -suprafata cultivata (grâu. secară)– 972 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 21 -locuinte terminate din fonduri private – 21 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 24 310 .

58. FISA LOCALITATII VĂGIULEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4801 ha 311 . porcine 1298. Cârciu. Distan a până la Tg-Jiu este de 54 km.5. legume. porumb. cultura pomilor fructiferi si creşterea animalelor. Jil ului. Transporturile se realizează pe căi rutiere. cartofi. Suprafa a este de 4801 ha. ovine 351. Animale: bovine 1050 capete. Are legătură si cu calea ferată Filiasi – Strehaia – Motru. legumicultura. Bozna. etc. la 12 km distan ă. Ciocârlău. Poienii. etc. Valea Verde. Murgiuleşti si Valea Motrului. Borăscu si C.58. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. păsări 14402. Covrigi. Culturi: grâu. 5.1.COMUNA VĂGIULEŞTI Comună cu 5 sate: Văgiuleşti .reşedin ă. Covrigi si unele dealuri care au altitudinea de 300500 m: Cârciu. Parâng. Relieful este alcătuită dintr-o parte a văilor Motrului. Subsolul con ine lignit. prin sta ia Motru.

2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3260 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 116 persoane -numar mediu salariati in construc ii – 38 persoane -numar mediu de salaria i in comert.1 5) CULTURA SI ARTA 312 .6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 34 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 18 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 12 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 8 -copii inscrisi in gradinite – 106 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 369 persoane -personal didactic – 29 persoane -sali de clase si cabinete – 21 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare .

secară)– 1662 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 313 . porumb. cartofi.-biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 661 -abonamente la televiziune – 237 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3108 ha -suprafata arabila – 1800 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 136 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 139 ha -suprafata pasuni – 866 ha -suprafata fanete – 167 ha -suprafata cultivata (grâu. legume.

Relieful cuprinde si o parte din lunca Gilortului. Cornetului. Are legătură cu calea ferată Craiova . Frasinu. a pomilor fructiferi a legumelor si creşterea animalelor. Plopului. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. cartofi. la est de pârâul Deşu. 314 . legume. Suprafa a este de 5897 ha . Între Gilort si pârâul Deşu se aliniază. COMUNA VLADIMIR Comună cu 4 sate: Andreeşti .reşedin ă. Bujoranu.59. care fac parte pârâului Deşu. Curmăturile si Bobăi ei. care cuprinde dealurile Muşuroaia. u uvei. Relieful este alcătuit din dealul Icleanu. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km.9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 3 -abonamente telefonice – 5 5. si lunca Bibeşti. floarea soarelui.Filiasi – Tg-Jiu prin sta iile din Dealul Gilortului. Mo eşti. Ruginoasei si Vladimirului. de la sud la nord dealurile Scoica. Stancea. Musculeşti si Bărbăteşti. Valea Deşului si Vladimir.bine dezvoltată înso ită de terase. Frasinu. Colnic. Culturi: grâu. porumb.

59.17 persoane -numar mediu sal in transp. 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3459 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 178 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 3 persoane -numar mediu salariati in industrie – 49 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 40 –persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.1. gaze si apa – 9 persoane -numar mediu de sal in constructii – 30 persoane -numar mediu de sal in comert. depozitare. posta comunicatii – 2 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 34 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 13 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 14 315 .5.2 -km. FISA LOCALITATII VLADIMIR 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -Suprafata totala: 5897 ha -Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 19.

-gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -copii inscrisi in gradinite – 139 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 348 persoane -personal didactic – 34 persoane -sali de clase si cabinete – 22 -laboratoare scolare – 4 -ateliere scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 621 -abonamente la televiziune – 316 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 6 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3309 ha -suprafata arabila – 1604 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 287 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 152 ha 316 .

Abonamente telefonice – 75 317 .-suprafata păşuni – 1099 ha -suprafata fanete – 167 ha -suprafata cultivata – 1599 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 7 -locuinte terminate din fonduri private – 7 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII a. Unitati PTTR – 4 b.

GHIDUL ÎNTREPRINZĂTORULUI sau cum să demarezi propria afacere SUNTE I ÎNTREPRINZĂTORI ? SANSE DE REUSITA ALE UNEI NOI AFACERI. ESECUL IN AFACERI 318 .

INSUSIRI PERSONALE ALEGEREA VIITORILOR PARTENERI TEST . sau cum să afla i dacă afacerea potrivită si dacă acum este momentul potrivit pentru a o 319 . Re eta domeniul reuşitei în noua întreprindere este intrarea in este de activitate potrivit.SUNTE I MANAGERUL IDEAL? CUM DEVIN COMERCIANT? CE DOCUMENTE OBTINE COMERCIANTUL ? PLANUL DE AFACERI MODEL PLAN DE AFACERI 1. ESECUL IN AFACERI Problema si aplicabil. SANSE DE REUSITA ALE UNEI NOI AFACERI. Întrebarea este cum să aplica i ideea care v-a venit cea mai importantă care se pune atunci când vă vine ideea unei afaceri este să decide i dacă proiectul este rentabil această re etă.

Greşita apreciere a cererii pentru oferit.Esen a metodei n-a fost avut de suferit.începe.Gestiunea nesatisfăcătoare a stocurilor. .Supravegherea ineficientă a cheltuielilor firmei. Nu orice proiect conduce în mod obligatoriu la rezultate performante. . Iată câteva din principalele motive: . .Lipsa capitalului circulant.Lipsa numerarului ini ial func ionării planificare. .Incapacitatea desfacerii produsului sau serviciului. Principalele motive ale eşecului afacerilor noi: necesar înfiin ării rezultat firmei si de . Motivele eşecului unei afaceri înfiin ate de mai mult timp: .Stabilirea unor pre uri prea joase .Comportare neplăcută fa ă de clien i. 320 în eleasă si de aceea aplicarea ei a acesteia în primul an.Rela ii proaste cu furnizorii. . .Planul a fost pus in practică pentru rezolvarea unei probleme grave într-un termen scurt. . .Obiectivele întreprinderii au fost incorect stabilite. .Eşecul încercării de în elegere a cerin elor unei afaceri în proces de dezvoltare.Previziunea incorectă a cheltuielilor firmei. . .Lipsa înzestrării manageriale. .Incapacitatea sus inerii competi iei in raport cu concuren ii. . ca al greşelilor produsul sau serviciul financiare ale .Planificare insuficientă a afacerilor. . .Managerii la nivel superior n-au fost suficient implica i.

.Acordarea de credit excesiv clien ilor. .Cunoştin e nesatisfăcătoare asupra produsului sau serviciului vândut . .Ignorarea unor informa ii asupra situa iei financiare a firmei.Poli ă de asigurare insuficientă. . . .Eşuarea încercărilor de prevedere a evolu iei pie ei. . .Instruire insuficientă a colectivului de salaria i. conducerii de a lua decizii si de a le . 2.Proasta administrare a sistemului de încasări.. .Pierderea controlului asupra managementului numerarului. 3.Inexactită i in contabilitate.Dezvoltarea neînso ită de o finan are corespunzătoare.Rela ii personale proaste între lucrători.Îmbolnăvirea unei persoane cheie din organigrama firmei. INSUSIRI PERSONALE Însuşiri generale 1.Demisia unor persoane aflate în posturi esen iale. .Incapacitatea aplica.Contractarea exagerată la credite. . 5. de împrumuturi prea mari sau apelarea 2. . ave i? 321 Vă place să luati hotărâri de unul singur? Sunte i capabil să lucra i in condi ii de competi ie? Dispune i de o voin ă puternică şi auto-disciplină? Sunte i capabil să planifica i lucrurile în avans? Sunte i obişnuit să vă achitati la timp de obliga iile pe care le . . 4.

psihice şi economice legate de conducerea unei întreprinderi particulare. Sunte i capabil să tine i seama de sfaturile altora? Vă pute i adapta pentru a actiona în condi ii schimbatoare? Următorul grup de întrebări se referă la presiunile fizice. Se potriveşte proiectul avut în vedere. va trebui să munci i uneori 12 până la 16 ore pe zi. pregătirii şi aptitudinilor dumneavoastră? 4. Ve i putea angaja personal care posedă pregătirea profesionala şi însuşirile care dumneavoastră vă lipsesc? 5. chiar duminica sau sărbătorile legale? 9. Este acest proiect corespunzător obiectivelor dumneavoastră? 322 . Sunte i dispus. Dispune i de resursele personale solicitate de tensiunea întreprinderii unei afaceri? 10. 8. Sunte i gata să vă asuma i riscul pierderii tuturor economiilor agonisite. Sunte i conştient că. sau chiar a primilor ani de existen ă a întreprinderii? 11. daca va fi nevoie.6. Dispune i de aceste calităti si cunostin e? 3. în cazul eşecului în afaceri? Însuşiri personale specifice 1. Sunte i conştient de motivele pentru care a i ales tocmai această întreprindere? 6. în calitate de proprietar al unei afaceri alteori particulare. Sti i care sunt calitătile şi cunoştintele profesionale necesare reuşitei afacerii pe care doriti s-o înfiin a i? 2. 7. să accepta i scăderea nivelului dumneavoastră de trai pe perioada primelor luni.

Deoarece to i oamenii care au înclina ie în sensul de a deveni întreprinzatori nu au chiar toate însuşirile necesare pentru aşa ceva. ALEGEREA VIITORILOR PARTENERI Când ai nevoie de asociat.i faci propria întreprindere trebuie sa dispui de anumite caracteristici şi însuşiri. o asociere cu altcineva care dispune de acele însuşiri va ajuta la reuşita 323 . daca vrei să.3. Cum am amintit.

va prinde”. Să vedem. daca nu imposibil pentru ca să construiască întreprinderea şi să promoveze vânzările. care lucra cu procente din vânzari la o mare societate de producere a programelor pentru calculatoare. dacă ar fi fost atât de activ în acest domeniu aşa cum era prietenul lui. nu de ac iune. după ce a terminat stagiul militar a căutat de lucru la câteva societă i mari. Din păcate. El era om de cercetare. s-a hotărât să-şi facă propria afacere de producere a programelor pentru calculatoare care acopereau un sector aproape „virgin”. Se gândea că. Aceasta idee a considerat-o originala şi atrăgătoare şi era optimist că . Îi plăcea mult să se ocupe de conceperea unor noi şi deosebite programe. absolvent al unei şcoli tehnice de programatori in calculatoare cu mare pasiune pentru munca sa. câteva cazuri care fac indispensabilă colaborarea între două sau mai multe persoane.întreprinderii. Vă dăm acum următorul exemplu: Constantin. însă responsabilul cu angajările cadrelor la aceste societăti mari la care s-a adresat pentru un loc de muncă. ar scoate destui bani cu această întreprindere. Îi plăcea mult să facă programe noi şi mai bune decât cele care circulau curent in acest domeniu avea mari reuşite. i-au spus că sunt necesari al i programatori şi nici nu i-au cerut referinte de unde a lucrat anterior. ştia că va fi foarte greu. Constantin. cu ajutorul exemplelor. Constantin a recunoscut că-i lipseşte un element principal ca să-şi 324 . dat deloc cu promovarea lor pentru a putea câştiga bani. neliniştit de această situa ie.. specializate în producerea şi promavarea programelor pentru calculatoare. Sandu. sectorul programelor jocurilor de întrajutorare şi de noroc. În paralel însă. pentru a avea posibilitatile de reuşită ale afacerii.

Constantin a vorbit despre acest subiect cu prietenul său Sandu care i-a mărturisit că şi el se gândeşte să-şi facă ceva propriu pentru că el cunoştea mul i oameni care aveau încredere în el şi ştie şi un anumit mod de promovare a vânzărilor. cu experien a.faca singur propria întreprindere care ar fi avut multe şanse de reuşită. care nu este prea fictiv — chiar dacă înfrumuse at — că cineva poate avea foarte bune idei de afaceri. Ion era un mecanic auto foarte bun. Întreprinderea s-a înfiin at. Cu alte cuvinte. Să vedem însă şi alt exemplu — care la rândul sau nu este fictiv — care relevă necesitatea unei asocieri între unul sau mai mul i oameni pentru înfiin area unei afaceri. vedem din acest exemplu. dar cu timpul au extins-o. lucra de şapte ani la un mare atelier auto şi cunoştea foarte bine greută ile şi tertipurile acestei profesii. Ceea ce trebuie în eles în situa ia prezentată. dar să nu fie atât de activ cât este nevoie pentru a le exploata. a în eles că ceea ce îi rămânea de făcut era să pornească singur la infiin area unei afaceri cu mari posibilită i de a pierde banii şi timpul sau să se asocieze cu cineva activ. si cei doi prieteni au admis că munca unuia o completează pe a celuilalt şi că fiecare în parte nu ar fi putut să reuşească atâtea câte au reuşit impreună. Cei doi prieteni au hotărât să infiin eze împreună o întreprindere de producere şi promovare a jocurilor pentru calculator şi mai târziu dacă întreprinderea lor va avea succes să se extindă şi în alt domeniu al programelor pentru calculatoare. A priceput că. nu numai că au între inut întreprinderea. De aceea. capacitatea sa profesională şi pofta de muncă pe care o avea ar fi putut să-şi deschidă propriul atelier într-o regiune unde ştia că nu există aşa ceva şi unde a sesizat că existau mul i clien i . pentru a se construi întreprinderea este necesară asocierea cu altcineva care este om de ac iune. ca Sandu. 325 .

Cei doi asocia i. 326 . cel ce doreşte să înfiin eze propria întreprindere. că dacă ar deschide un atelier împreună cu Petre. de angaja i. conştientizează şi acceptă acest defect al său şi vrea să mărească şansele de succes ale întreprinderii. S-a gândit. adică îi era teamă că felul lui de a fi şi comportarea sa vor îndepărta clien ii. Şi aşa cum este cunoscut. de furnizorii săi. era foarte îndrăgit de ceilal i. În acelaşi atelier lucra şi prietenul său Petru. Ion a vorbit despre acest plan al său cu Petre care l-a apreciat ca fiind foarte bun. care. aşa cum a recunoscut în discu ie. etc. Primul ar fi fost cu profesionalismul şi cu productivitatea lui. Mai târziu însă probabil de la acest succes dar şi din alte motive. ar fi putut să reuşească foarte multe împreună.Însă de ani de zile a observat (în special în cercul său de prieteni din societate) că nu avea rela ii prea bune cu ceilal i. cel pu in la început. va trebui să se asocieze cu cineva care va prelua promovarea imaginii întreprinderii în exterior. turistice etc. iar cel de-al doilea cu bunele rela ii cu publicul. Ion. Cu acest exemplu vrem să arătăm că a anumită persoană poate fi capabilă să pună în practica o idee privind înfiin area unei întreprinderi. a fost o mare reuşită. ştiind că unul îl completează pe celălalt. că a obosit să lucreze pentru al ii şi ar fi dorit să facă ceva propriu. chiar dacă nu era un bun meseriaş.) aşa ceva este foarte important. De aceea şi ezita să-şi aducă la îndeplinire idea de a-şi deschide propriul atelier. dar să nu aibă un comportament corespunzător fară de clien i săi. deoarece şi el a fost de acord. avea un caracter certăre şi violent ceea ce îl făcea antipatic. în cazul întreprinderilor de prestări servicii (de exemplu: comerciale. sau stricat relatiile dintre ei. Dacă. au înfiin at întreprinderea lor. care. şi afacerea s-a închis. astfel.

Adică. să se asocieze la înfiin area unei întreprinderi cu cel care dispune de ele. Asemenea exemple de asocieri reuşite sunt multe şi se crează din diferite motive.i măreşti şansele de reuşită în efortul tău de întreprinzător. pentru înfiin area unei întreprinderi. de asemenea. să te asociezi cu cineva care va vrea să te folosească ca un mijloc ca să facă imediat propria lui întreprindere. întreprinderea lor va reuşi. Probabil că şi tu eşti conştient că ai nevoie de asociat pentru a acoperi anumite defecte pe care le ai. De exemplu. Asocierea între doi oameni are însă şi anumite dezavantaje şi slăbiciuni de care trebuie să iei aminte. şi aşa să.Este obişnuit ca cineva care dispune de însuşirile corespunzătoare de a fi întreprinzător. Nu este rea asocierea a două sau mai multe persoane. pe când dacă fiecare ar înfiin a întreprinderea sa rezultatul nu ar fi aşa de sigur. să conştientizeze to i că în asociere. Cinstea şi consecven a sunt două caracteristici de bază pe care trebuie să le aibă persoana cu care doreşti să te asociezi. Nu va trebui. atunci nu dispera. porneşte în căutarea celui mai corespunzător asociat. 327 . Adică nu va trebui să te asociezi cu cineva care nu va arăta interesul necesar pentru efortul comun în afaceri. Dacă este aşa. dar îi lipsesc capitalul şi ceva cunoştin e profesionale. nu trebuie să te asociezi cu cineva care vrea să se ocupe de întreprindere doar de gust. este suficient să ştie to i ce este ceea ce îi lipseşte unuia şi are celălalt.

Un conducator bun poate rezolva toate problemele? 8. v-ar interesa mult consumul de carburant? Va cheltuiti cu grija banii rezervati placerilor personale? Daca ati avea o suma mai mare de bani. i-ati investi intr-o afacere? Recompensati de fiecare data performantele subalternilor? Va ganditi intotdeauna la consecinte cand actionati? Ati renunta usor la postul dumneavoastra daca vi s-ar propune? Recompensati intotdeauna un serviciu care vi se face? 328 . Un bun profesionist este bun numai daca are subalterni buni? 3.4. A conduce este intotdeauna mai usor decat a executa? 9. Colaboratorii trebuie controlati mereu? 5. TEST: SUNTE I MANAGERUL IDEAL ? Va rugam sa raspundeti sincer prin Da sau Nu la urmatoarele intrebari: A 1. Subalternilor nu li se admite nici o eroare? 7. chibzuiti indelung? Daca ar fi sa cumparati un automobil. Conducatorul trebuie criticat in fata subalternilor? 6. Problemele tehnice primeaza fata de cele socio-umane? 4. Seful nu renunta niciodata la opiniile lui? 10. Subalternilor trebuie sa le spui mereu ceea ce doresc sa auda? 11. Oamenii lucreaza bine numai daca sunt obligati? B Va exercitati autoritatea functiei si in afara programului ? Inainte de a investi bani in ceva. Conducator trebuie sa te nasti ? 2.

Secretara nu trebuie suparata niciodata? 10. Nu pierd nici un prilej pentru a face morala subalternilor? 3. la grupul de întrebări “abilită ile dvs practice “. Conflictele extraprofesionale dintre membrii colectivului nu ma intereseaza? 12. Consider ca familiarismele nu dauneaza activitatii mele? 6. la grupul de opinii notate cu C si referitoare la „rela iile interumane” din grupul dvs de activitate. Ii incurajez pe toti cei care ma informeaza despre tot ce se intampla in colectiv? 5. dar costisitoare. . Prefer subalterni toba de carte in locul celor ingeniosi? 8. Ii controlez in repetate randuri pe subalterni? 7.negativ . Demonstrez mereu celor din jurul meu ca le sunt superior? 4.negativ.Cultivati relatiile avantajoase pentru serviciul dumneavoastra? Intre o calatorie ieftina si una rapida. Sanctionez intotdeauna afronturile subalternilor? 11. . Raspund tuturor solicitarilor subalternilor ? 2. Angajez numai oameni recomandati de persoane cunoscute? 9.pozitiv. o preferati pe ultima? Renuntati la concediul de odihna in favoarea unei excursii de studii? C 1. notate cu B. referitor la 329 . la grupul de opinii notate cu A si care semnifică ob iunile „manageriale”. Problemele personale ale subalternilor nu au legatura cu serviciul? Cum se interpretează testul: Aduna i câte un punct pentru fiecare răspuns: .

Ave i calită i native si dobândite pentru a conduce oameni. 330 . Nu este pentru dvs.Face i totalul punctelor. Cunoaşte i multe lucruri despre această meserie. Sunte i înzestra i pentru a fi lider si manifesta i aten ie pentru to i cei din subordine. dar ave i si lipsuri care pot fi corectate. 25 – 30: sunte i un bun manager . 18 sau mai pu ine : lăsa i-vă de această meserie. Dacă a i ob inut între: 31 – 36: vă pute i considera un manager ideal . 19-24 : sunte i un manager mediocru.

STABILIREA OBIECTELOR DE ACTIVITATE II. DEPUNEREA CAPITALULUI SOCIAL LA BANCA VII. REDACTAREA ACTULUI CONSTITUTIV VI. Pasii de mai jos reprezinta cerintele minime pentru infiintarea intreprinderii. CUM DEVIN COMERCIANT? Derularea unei afaceri legale nu poate fi asigurata decat dupa infiintarea si inregistrarea la Registrul Comertului. ca persoana fizica sau juridica. functie de complexitatea afaceri la care v-ati gandit. DEPUNEREA DOCUMENTATIEI PENTRU OBTINEREA AUTORIZATIILOR VIII. indiferent de tipul acesteia. OBTINEREA CERTIFICATULUI DE INMATRICULARE (INCLUSIV CODUL UNIC SI AUTORIZATIILE DE FUNCTIONARE) 331 . VERIFICAREA DENUMIRII FIRMEI V. PUBLICAREA IN MONITORUL OFICIAL A INCHEIERII JUDECATORULUI DELEGAT IX.5. INREGISTRAREA LA REGISTRUL COMERTULUI X. putand fi completati in consecinta de activitati suplimentare. ALEGEREA FORMEI JURIDICE III. ALEGEREA DENUMIRII FIRMEI IV. I.

nr.301 din 5 noiembrie 1997.CAEN.656/1997 privind aprobarea clasificarii activitatilor din economia nationala .SATBILIREA OBIECTULUI DE ACTIVITATE Obiectul de activitate trebuie stabilit avand în vedere H. Decizia Dvs. depinde de mai multi factori. : • doriti sa fiti unic intreprinzator sau sa va asociati cu alte persoane? • • • puteti sa finantati singur afacerea sau aveti nevoie de parteneri? doriti sa va protejati bunurile personale de creditorii afacerii? cunoasteti cum se constituie si cat costa diferite modalitati de organizare a afacerii? • • • • aveti calificarea necesara pentru activitatea firmei? aveti un plan de afaceri pentru activitatea initiala? cat de mare este afacerea Dvs? cunoasteti sistemul de impozitare? Un intreprinzator poate opta pentru una din urmatoarele forme de organizare a afacerii : 332 . 908 din 13 decembrie 2002. Raspunzand la intrebarile urmatoare veti gasi forma de organizare convenabila pentru afacerea Dvs.G. II. publicat în Monitorul Oficial nr. actualizat prin Ordinul Institutului National de statistica nr. ALEGEREA FORMEI JURIDICE Inainte de a initia o activitate economica trebuie sa alegeti modalitatea sub care o exercitati. 601/2002 publicat in Monitorul Oficial nr.

societate in comandita pe actiuni (SCA). Nu are personalitate juridica. Societatea comerciala dobandeste personalitate juridica de la data inregistrarii in registrul comertului. prin asociere intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice. Societatea in comandita simpla si in comandita pe actiuni se caracterizeaza prin existenta a doua categorii de asociati : 331 . pentru a efectua acte de comert. Se constituie ca persoana juridica. cu constituire prin subscriptie publica (societate pe actiuni deschisa). 31/1990 republicate.Persoana fizica Poate fi autorizata sa desfasoare o activitate independenta in baza Legii 507/2002. Nu are personalitate juridica. • d) . in baza aceluiasi normativ si proceduri ca si persoana fizica. cu inregistrare ulterioara la Oficiul registrului comertului pe raza municipiului pe care se afla.societate cu raspundere limitata (SRL). Se constituie intre membrii unei familii cu gospodarie comuna. conform Legii nr. Societatile comerciale se pot constitui in una din urmatoarele forme juridice : a) societate in nume colectiv (SNC) b) societate in comandita simpla (SCS) c) societate pe actiuni (SA) • Asociatia familiala Societatea comerciala prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv. de catre Primarii. prin Biroul Unic. e) .

etc. O societate comerciala poate sa deschida in aceeasi localitate cu sediul principal sau in alte localitati. Sedii secundare : 332 . comanditari – asociatii care raspund numai pana la concurenta capitalului subscris.comanditati – asociatii care administreaza societatea si raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile societatii. Filiale : Filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica care se infiinteaza intr-una din formele de societate enumerate mai sus. depozite. agentii. magazine. dezmembraminte sub diferite forme : sucursale. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate in care s-au constituit.

cu exceptia asociatilor comanditari optional admise nelimitata (cu averea personala) nelimitata si solidara. persoane o persoana – SRL cu unic asociat sau 2 – 50 asociati 2 milioane lei obligatoriu optional - capital minim structura capital numerar in natura creante raspunderea intreprinzatorului - 25 milioane lei obligatoriu optional numai la SA prin constituire simultana numai cu capitalul subscris.Tabel comparativ pentru orientarea deciziei privind forma de organizare a afacerii Criterii PF AF o persoana sau membrii unei famili obligatoriu SNC SCS minimum 2 SA SCA minimum 5 SRL nr. cu exceptia asociatilor comanditari numai cu capitalul subscris restrictii pentru asociati asociatii nu pot lua parte ca asociati cu raspundere nelimitata in alte societati concurente. fara consimtamantul celorlalti asociati - asociatul unic nu poate avea calitatea de unic asociat decat intr-o singura societate 329 .

Procedura de inregistrare si autorizare a functionarii : autorizarea primariei rezervare firma/ emblema redactare act constitutiv dovada sediu depunere capital social constituire dosar inregistrare in registrul comertului autorizarea functionarii : PSI.000.000.000 330 .000. sanitara-veterinara.000 x se obtine prin Biroul Unic x prin Biroul Unic x prin Biroul Unic costuri medii estimate la constituire (lei) 4. protectia muncii. protectia mediului x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x Se obtine personal de la autoritatile competente.000 1.000 5-6.000. sanitara.000 4-5. odata cu autorizarea primariei 500.

facultativ de un cenzor (daca numarul asociatilor trece de cincisprezece. care au tot atati supleanti .controlul este asigurat de cel putin trei cenzori. numirea cenzorilor este obligatorie) 331 .durata de constituire la ce institutii trebuie sa mearga intreprinzatorul evidenta financiar contabila a afacerii sistemul de impozitare administrarea si controlul primarie 50 zile 20 zile Registru Comertului 20 zile Registru Comertului 20 zile Registru Comertului Registrul Comertului contabilitate in partida simpla contabilitate in partida dublax contabilitate in comandita dubla contabilitate in partida dubla impozit pe venitul anual nu exista reglementari exprese impozit pe profitxx un administrator sau mai multi administratori numiti prin actul constitutiv sau alesi.un administrator sau mai multi administratori. de adunarea asociatilor impozit pe profitxx .unic administrator sau consiliu de administratie impozit pe profitxx . ulterior.controlul este exercitat de asociati sau. numiti prin actul constitutiv sau alesi ulterior. de adunarea asociatilor .

costuri mai mici de inregistrare si posibilitatea utilizarii sistemului simplificat de contabilitate si a impozitarii venitului. acces mai usor la finantari (credibilitate mai mare). Societatea in nume colectiv si in comandita simpla au ca avantaje lipsa unui capital minim obligatoriu de subscriere. 332 .Sfatul consilierului : Pentru alegerea formei de organizare a afacerilor va furnizam cateva repere. angajarea unui numar mic de personal. In cazul societatilor pe actiuni deschise exista si perspectiva de atragere de capital de pe piata financiara sau prin emiterea de obligatiuni. Sistemul de evidenta contabila in partida simpla si impozitul aplicat pe venit ofera avantajul conducerii afacerii de comerciantul insusi. Ca dezavantaje principale se mentioneaza raspunderea nelimitata (cu intreaga avere a comerciantului) credibilitatea mai mica la solicitarea creditelor. in cazul intrunirii conditiilor legale pentru microintreprinderi. dezvoltarea limitata a activitatii. cu costuri mai reduse. posibilitati multiple de dezvoltare a activitatii. Societatea pe actiuni si in comandita pe actiuni prezinta ca avantaje principale raspunderea actionarilor pentru obligatiile sociale (cu exceptia asociatilor comanditari de la SCA) numai pana la concurenta capitalului subscris. Comerciantii persoane fizice si asociatiile familiale prezinta o procedura de autorizare si inregistrare mai simpla. Principalul dezavantaj este raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor pentru obligatiile societatii (cu exceptia asociatilor comanditari).

apeland la serviciile de informatii de afaceri ale CCI pentru a se diminua riscurile asocierii. Societatea cu raspundere limitata ofera avantajul constituirii cu unic asociat. a raspunderii numai pana la concurenta capitalului subscris. Se recomanda verificarea bonitatii unui partener persoana juridica sau a onorabilitatii unui partener persoana fizica. a unor costuri si durate de constituire mai mici. inregistrare si autorizare a functionarii. Costurile de constituire ale unei societati comerciale pot fi mai mici daca se declara un domeniu de activitate omogen si restrans la un numar redus de coduri CAEN. sistemul mai complicat de conducere. 333 . datorita lipsei de buna credinta a unuia sau mai multor parteneri. administrare si control ale societatii . cu efecte pe termen mediu si lung asupra evolutiei afacerii si rezultatelor economice obtinute. Alegerea asociatilor este o decizie foarte importanta a intreprinzatorului.Dintre dezavantaje mentionam costurile mai mari de constituire. Ca dezavantaje se pot enumera posibilitatile mai limitate de acces la credite.

societate comerciala). intelesul de panou pe care este inscriptionata firma (denumirea comerciantului) la intrarea in intreprindere. Regimul juridic al firmei/emblemei • Pot alege orice nume sau denumire pentru firma mea ? • Nu ! Exista reglementari legale care trebuie respectate la alegerea firmei. Ce este emblema ? • Emblema este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen. Firma si emblema sunt incluse in fondul de comert. Termenul „firma” utilizat in legislatia romana este echivalent cu „nume comercial” din legislatiile altor state. Reprezinta drepturi de proprietate industriala.III. 334 . Dreptul de folosinta exclusiva asupra firmei si emblemei se dobandeste prin inscrierea acestora in registrul comertului. magazin etc. frecvent utilizate in vorbirea curenta si anume : o o Alte intelesuri ale termenului firma • intelesul de entitate comerciala (intreprindere. Termenul firma are inca doua intelesuri. ALEGERE DENUMIRE FIRMA Ce este firma ? • Firma este numele sau denumirea sub care un comerciant isi exercita comertul si sub care semneaza.

Firma trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii cumulative: • sa fie disponibila – adica sa nu fie deja inregistrata in registrul comertului sau rezervata anterior de alti solicitanti. Se vor putea face mentiuni care sa arate mai precis persoana comerciantului sau felul comertului sau. sa nu cuprinda o denumire utilizata in sectorul public. Se compune din numele comerciantului scris in intregime sau din numele si initiala prenumelui acestuia. sa fie scrisa in primul rind in limba romana. • • • • • Firma unui persoana fizica comerciant. sa fie licita – sa nu incalce o dispozitie imperativa a legii privind ordinea publica sau bunele moravuri. Cum poate figura numele unei Daca numele unei persoane straine de societate figureaza in firma unei societati in nume persoane straine de societate in colectiv. sa fie distinctiva – adica sa nu fie o denumire generica. cu mentiunea „societate in comandita” scrisa in intregime. acesta devine raspunzator firma unei societati in nume nelimitat si solidar pentru toate obligatiile societatii. Firma unei societati in nume Trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociati. limitele concurentei loiale. sa respecte regulile de compunere prevazute de lege. si in general. De aceea este necesar consimtamantul 335 . cu mentiunea „societate in nume colectiv” scrisa in intregime. colectiv Firma unei societati comandita simpla in Trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociatii comanditati. in comandita simpla sau in comandita pe actiuni.

sau al unui asociat. la care se poate adauga numele unuia sau al mai multor asociati si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime „societate cu raspundere limitata” sau S. care cuprinde numele firma / emblema in cazul unui comerciant persoana fizica. urmata de localitatea unde se afla sediul principal. in comandita pe actiuni Firma unei societati pe actiuni Se compune dintr-o denumire proprie.R. Firma sucursalei din Romania a Firma sucursalei din Romania a unei societati straine va trebui sa cuprinda si mentiunea sediului principal din strainatate. de natura a o deosebi de firma altor societati si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime „societate pe actiuni” sau „SA”. in Se compune dintr-o denumire proprie si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime „societate in comandita pe actiuni” cu Se compune dintr-o denumire proprie. cu acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor sai in drepturi (in cazul decesului comerciantului) si cu dobandirii acesteia ? Firma unei societati comandita pe actiuni Firma unei societati raspundere limitata Firma unei sucursale 336 .L. Se compune din : denumirea societatii comerciale care deschide sucursala. unei societati straine Ce restrictii sunt cu privire la Dobanditorul va putea sa continue activitatea sub firma anterioara. in comandita simpla sau scris al persoanei straine de societate al carei nume apare in firma si atrage raspunderea sa nelimitata si solidara.colectiv. urmata de cuvantul „sucursala" urmat de localitatea unde se afla sediul sucursalei.

Aceiasi prevedere se aplica si in cazul in care firma unei societati cu raspundere limitata cuprinde numele unuia sau mai multor asociati. scrisori. Ce reguli trebuie respectate Conditiile de validitate a firmei se aplica si emblemei. in ce cazuri este permisa Pastrarea firmei precedente. publicatii si in orice alt mod. 337 . numai daca vor fi insotite in mod vizibil de firma comerciantului. firma va fi scrisa cu litere avand marimea de cel putin jumatate din cea a literelor cu care este scrisa emblema. pe facturi. afise. fara cerinta mentionarii raportului de succesiune in firma este permisa in cazul societatii pe actiuni. Daca emblema cuprinde o denumire. pentru alegerea emblemei ? Emblemele vor putea fi folosite pe panouri de reclama. in comandita pe actiuni sau in cazul societatii cu pastrarea firmei precedente? raspundere limitata a carei firma nu cuprinde nume de asociati. ci este o denumire proprie.obligatia de mentionare in cuprinsul acelei firme a calitatii de succesor.

.

Rezervarea firmei si/sau emblemei se face pe o perioada de 3 luni de la data inregistrarii cererii. cuprinde sintagme si cuvinte care potrivit unor legi speciale nu pot fi utilizate decat in anumite conditii ( ex. VERIFICAREA DENUMIRII FIRMEI Cum inregistrez emblema? firma si/sau Obtinerea verificarii disponibilitatii firmei si/sau emblemei si rezervarea lor se fac prin Biroul unic. • 339 .IV. cuvantul banca nu poate fi inclus in firma decat daca este o societate comerciala bancara). Poate fi firma sau emblema aleasa. fara sa aiba ca asociat firma detinatoare a marcii. Da ! Oficiul registrului comertului al judetului Gorj va refuza inscrierea unei firme care : respinsa la inregistrare? • • • poate produce confuzie cu alte firme inregistrate. • contine marci inregistrate la OSIM sau marci de notorietate. contine denumiri din sectorul public. aduce atingere bunelor moravuri sau ordinii publice. Verificarea si rezervarea firmei si/sau emblemei se solicita la Biroul unic. inainte de intocmirea actelor constitutive. Daca in acest interval de timp societatea comerciala nu s-a inregistrat in registrul comertului trebuie sa solicitati. contra cost. la Biroul unic prelungirea rezervarii.

fie prin indicarea felului de comert exercitat sau in oricare alt mod. 340 . folosind caile legale de atac. anterior rezervarii firmei si/sau emblemei prin Biroul unic.Ce solutie am in cazul refuzului de Daca firma si/sau emblema aleasa este asemanatoare cu o alta deja inregistrata. legea precizeaza ca trebuie sa se adauge o mentiune care sa o deosebeasca de aceasta. registrul marcilor? In interesul dvs. contra cost. Serviciul poate fi efectuat. in dosarul de inregistrare a modificarii firmei si /sau emblemei. sau dupa caz. solicitati la OSIM o cercetare a registrului de marci. fie inscriere? prin desemnarea mai precisa a persoanei. prin consilierul de proprietate industriala din cadrul CCI. la cererea Dvs. Se prezinta notarului public la autentificarea sau darea la data certa a actului constitutiv sau a actului modificator prin care se schimba denumirea unei societati comerciale Se depune in dosarul de inregistrare si autorizare a functionarii comerciantului. Unde se depune disponibilitatii firmei emblemei? dovada si/sau • • Poate o firma sau emblema Da ! Comerciantul care are o marca deja inregistrata si se considera prejudiciat de o inregistrata sa fie afectata de firma inregistrata poate solicita radierea firmei. Documentul care atesta rezervarea In urma verificarii disponibilitatii firmei si/sau emblemei solicitantul obtine: firmei si/sau emblemei • Dovada de disponibilitate a firmei si/sau • Dovada de disponibilitate a emblemei.

Sfatul consilierului : • Evitati firme si embleme asemanatoare cu altele deja inregistrate pentru ca riscati sa aveti probleme dupa inregistrare. inregistrarea la OSIM a firmei Dvs. Evitati ca firma/emblema Dvs. Daca porniti o afacere pe termen lung. este suficient de diferita de alte firme/embleme deja inregistrate. prin urmatoarele masuri : verificarea si/sau rezervarea firmei si emblemei la nivel national. Puteti fi atacat in instanta pentru concurenta neloiala. ca marca verbala si a emblemei ca marca figurativa. Daca un comerciant cu firma/emblema anterior inregistrate se considera prejudiciat. care vor deveni elemente esentiale de marketing. Trebuie sa fiti sigur ca firma sau emblema Dvs. sau sa va oblige la schimbarea lor. sa fie identice sau asemanatoare cu marci deja inregistrate la OSIM sau cu marci notorii. • • • 341 . protejati-va firma si emblema. poate solicita radierea firmei/emblemei Dvs. pentru a evita situatiile considerate ca „prea asemanatoare” reclamate de comercianti care s-ar considera prejudiciati.

Cat dureaza verificarea si rezervarea firmei si emblemei ? • • • la nivelul unui judet.apelati la consultanta de specialitate pentru alegerea firmei si proiectarea emblemei. la nivel national. . Optiuni de verificare/rezervare a Verificarea si rezervarea firmei/emblemei se pot efectua : firmei si/sau emblemei : • la nivelul firmelor inregistrate pe aria unui judet sau a municipiului Bucuresti. • • pe raza mai multor judete.in aceiasi zi pentru mai multe judete : 14 zile la nivel national : 30 zile 342 .

extras din cartea funciara. uzufruct. PREGATIREA ACTELOR DOVEDITOARE PENTRU SEDIU contract de vanzare-cumparare. contract de leasing imobiliar. contract de asociere in participatiune. care intra sub incidenta Legii locuintelor nr. Daca exista coproprietari? Daca s-a stabilit sediul intr-un imobil cu destinatia locuinta. 114/1996? Se preszinta acordul coproprietarilor. dupa caz. de uz. pe plan orizontal si vertical. in maximum 15 zile de la data semnarii (conform Legii 181/1997). sauDaca nu exista asociatia proprietarilor se prezinta avizul favorabil al titularilor contractelor de inchiriere sau al proprietarilor din locuintele cu care se invecineaza spatiul. certificat de mostenitor. 343 . Acest caz inseamna schimbarea destinatiei din locuinta in sediu social si potrivit legii este obligatoriu:Sa se prezinte si avizul favorabil al asociatiei proprietarilor. Dovada detinerii cu titlu legal a spatiului se poate face. contract de comodat.V. cu: contract de inchiriere sau subinchiriere inregistrat la organele fiscale locale.

265-276 din legea societatilor comerciale. administratori. potrivit legii. Cine trebuie sa dea declaratia pe proprie raspundere ? Declaratia pe proprie raspundere trebuie data de: • • • • persoanele fizice care desfasoara activitate independenta.desemnat prin contractul de administrare a unei societati comerciale. fondatori.persoana fizica . REDACTAREA DECLARATIEI PE PEROPRIE RASPUNDERE PENTRU INREGISTRARE Temeiul legal privind declaratia pe propria raspundere • Legea nr. reprezentantul permanent .2) precizeaza ca nu pot fi fondatori persoanele care. precum si pentru alte infractiuni prevazute de art. uz de fals. inselaciune. 31/1990 republicata (art. dare sau luare de mita. cenzorilor si reprezentantilor unei societati comerciale. comanditatilor si lichidatorilor. Aceeasi lege extinde prevederea de onorabilitate si asupra administratorilor. abuz de incredere.VI. fals. marturie mincinoasa. cenzori. Declaratia pe proprie raspundere este documentul din care rezulta ca fiecare declarant indeplineste conditiile legale pentru detinerea si exercitarea calitatii pe care o are in societatea comerciala. 6 alin. delapidare. • Ce contine ? • 344 . sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa.

in conditiile Legii nr. fapta nu constituie o infractiune mai grava. 51/1995. persoana care. se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 1.000 lei la 5. Ce forma poate avea? Declaratia pe proprie raspundere poate avea una din urmatoarele forme: • • forma autentificata de notarul public. in baza carora s-a operat o inregistrare in registrul comertului. semnata in fata judecatorului delegat sau in fata directorului oficiului registrului comertului. atestata de avocat. a facut declaratii inexacte.Ce consecinte juridice au declaratiile inexacte ? • Potrivit art.000. inclusa in actul constitutiv sau modificator autentic. daca. 48 din Legea registrului comertului.000 lei. potrivit legii.000. • • 345 . declaratie tip. cu rea credinta.

507/2002 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative. Cum se obtine autorizatia ? Intreprinzatorul depune la Primarie urmatoarele documente: .actele dupa care sa rezulte resedinta pentru persoanele fizice cetateni straini .acordurile si avizele eliberate de insititutile abilitate. respective pentru membrii asociatiei familiale .certificat medical pentru personae fizice.cerere tip de autorizare . Cererea de autorizare se rezolva in cel mult 30 de zile de la data depunerii dosarului.documente din care sa reiese calificarea profesionala . OBTINEREA AUTORIZATIEI EMISE DE ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA Regimul de autorizare Conform prevederilor Legii nr.copie dupa actele de identitate . respectiv de catre Primarie.cazierul judiciar . necesare desfasurari activitatii pentru care se solicita autorizarea. 346 . Autorizatia pentru prestarea de activitati independente se poate da pe baza atestarii capacitatii profesionale.VII. autorizatia pentru desfasurarea de catre persoanele fizice sau asociatiile familiale a unor activitati independente se emite de autoritatea administratiei locale.

forma juridica. locul si data nasterii. domiciliul si cetatenia asociatilor persoanei fizice. persoane juridice. aportul fiecarui asociat in numerar sau in natura. 347 . La societatea in comandita simpla se vor arata asociatii comanditati si comanditari). sediul si emblema. o o Ce contine actul constitutiv ? Pentru societatea in nume colectiv si in comandita simpla • • • • • • date despre asociati : (numele si prenumele. obiectul de activitate. denumirea. contract de societate si statut pentru societatea pe actiuni. cat mai omogen. asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati. data la care se va varsa integral capitalul social subscris. denumit act constitutiv. valoarea aportului in natura si modul evaluarii. pentru societatea cu raspundere limitata cu asociat unic. REDACTAREA ACTULUI CONSTITUTIV Ce este actul constitutiv : • Este sintagma care desemneaza actele prin care se constituie o societate si care pot fi : o o contract de societate pentru societatea in nume colectiv. sediul si nationalitatea asociatilor. exprimate prin grupe si clase CAEN. capitalul social subscris si varsat. cu precizarea domeniului si activitatii principale. in comandita pe actiuni si cu raspundere limitata. dupa caz. in comandita simpla.VIII. contract de societate si statut incheiate sub forma unui inscris unic. statut. denumirea.

partea fiecarui asociat la beneficii si pierderi. in numerar sau in natura. dupa caz. cenzorii. durata societatii. sediul si emblema. cu precizarea domeniului si activitati principale. numarul si valoarea nominala a partilor sociale precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau. exprimate prin grupe si clase CAEN. sediile secundare atunci cand se infiinteaza o data cu societatea sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara. aportul fiecarui asociat. data varsarii integrale a capitalului social. domiciliul si cetatenia asociatilor persoane fizice : denumirea. cand numarul asociatilor este mai mare de 15. capitalul social subscris si cel varsat. puterile conferite si daca le exercita impreuna sau separat. valoarea aportului in natura si modul evaluarii. date despre asociati (numele si prenumele. modul de dizolvare si de lichidare a societatii. cat mai omogen.• • • • persoane fizice ori juridice. forma juridica. locul si data nasterii. sediul si nationalitatea asociatilor persoane juridice). obiectul de activitate. modul de dizolvare si de lichidare a societatii. Pentru SRL (inclusiv cu asociat unic) • • • • • • • • • • • 348 . durata societatii. denumirea. puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat. sediile secundare sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara. asociatii care reprezinta si administreaza societatea. partea fiecarui asociat la beneficii si pierderi.

sediul si nationalitatea cenzorilor. sediul si nationalitatea asociatilor. numarul si valoarea nominala a actiunilor. Pentru societatile in comandita pe actiuni se vor indica comanditatii care reprezinta si administreaza societatea. denumirea. daca prin lege nu se prevede altfel. garantia pe care administratorii sunt obligati sa o depuna. locul si data nasterii. Daca sunt mai multe categorii de actiuni. persoane fizice. Restul de capital social va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare. denumirea. se vor arata numarul. nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. modul de evaluare si numarul actiunilor acordate pentru acestea. persoane juridice. cu precizarea domeniului si a activitatii principale. valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni. persoane fizice. puterile ce li se confera si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat.Pentru societatea pe actiuni si in comandita pe actiuni numele si prenumele. domiciliul si cetatenia asociatilor. domiciliul si cetatenia administratorilor. daca este cazul. capitalul social subscris si cel varsat. obiectul de activitate al societatii. La constituire. locul si data nasterii. valoarea bunurilor constituite ca aport in natura in societate. sediul si nationalitatea administratorilor. forma. emblema societatii. numele si prenumele. La societatea in comandita pe actiuni se vor arata asociatii comanditari si asociatii comanditati. persoane juridice. capitalul social varsat de fiecare actionar. persoane fizice. locul si data nasterii. sediul si. domiciliul si cetatenia cenzorilor. numele si prenumele. denumirea. 349 . persoane juridice. denumirea. cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator. drepturile speciale de reprezentare si de administrare acordate unora dintre ei.

precum si documentele la care acestia vor putea sa aiba acces pentru a se informa si a-si exercita controlul. durata societatii.G. controlul acesteia de catre actionari. 656/1997. culoare. functionarea si controlul gestiunii societatii de catre organele statutare. Obiectul de activitate se va exprima prin grupe de 3 cifre pentru domeniu si prin clase de patru cifre pentru activitati. nr. daca se are in vedere o atare infiintare. reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -. Indicarea domeniului si activitatii principale se va face printro grupa de trei cifre si o clasa de patru cifre apartinand grupei respective. Precizari privind descrierea emblemei in actul constitutiv Precizari privind redactarea obiectului de activitate in actul constitutiv Descrierea emblemei va cuprinde prezentarea elementelor definitorii ale acesteia: continut. avantajele rezervate fondatorilor. operatiunile incheiate de asociati in contul societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le preia. alte clauze convenite de actionari cu respectarea legislatiei in vigoare. forma. administrarea. atunci cand se infiinteaza o data cu societatea. Cuantumul taxei de inregistrare este corelat cu numarul de coduri care compun obiectul 350 . actiunile comanditarilor in societatea in comandita pe actiuni. modul de dizolvare si de lichidare a societatii. precum si sumele ce trebuie platite pentru acele operatiuni. agentii. modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor. Pentru redactarea obiectului de activitate se va utiliza „Clasificarera activitatilor din economia nationala CAEN”. aprobata prin H.sucursale. cu modificarile ulterioare.clauze privind conducerea. sediile secundare . sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara.

de activitate. inainte de preluarea functiei. in sensul de a nu cuprinde un numar exagerat de activitati. In toate cazurile numarul cenzorilor trebuie sa fie impar. Durata mandatului cenzorilor este de 3 ani. Sfatul consilierului Pentru a nu creste costurile de inregistrare obiectul de activitate trebuie sa fie omogen. Taxa de baza acopera 5 coduri. Cenzorii trebuie sa fie actionari. In ce forma se redacteaza ? Actul constitutiv se redacteaza in forma autentica sau sub semnatura privata. daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. Precizari referitoare la cenzori Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si tot atatia supleanti. Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil. a treia parte din garantia ceruta pentru administratori. conform prevederilor legii redate in tabelul de mai jos 351 . cu exceptia cenzorilor contabili. Cenzorii sunt obligati sa depuna. Majoritatea cenzorilor si a supleantilor vor fi cetateni romani. iar pentru fiecare grup de 5 coduri se plateste o taxa suplimentara de 10% din taxa de baza.

Conditiile legale privind forma actului constitutiv Categoria de comerciant societate in nume colectiv societate in comandita simpla societate cu raspundere limitata societate pe actiuni cu constituire simultana societate pe actiuni constituita prin subscriptie publica societati pe actiuni cu constituire simultana sau societate cu raspundere limitata. notar. 352 . intreprinzatorul insusi. daca printre bunurile subscrise ca aport in natura la capitalul social se afla un teren Se redacteaza act constitutiv x x x x x Forma autentica x x x Sub semnatura privata X X - x x - Cine poate redacta actul constitutiv? Aveti urmatoarele alternative : • • • • Biroul unic din CCI (Oficiul de asistenta societati comerciale). avocat.

in natura (optional). fie la cererea solicitantului de catre Biroul unic Aportul la capitalul social poate fi : Unde se poate varsa aportul in numerar la capitalul social ? • • • • Dovada privind efectuarea varsamintelor in numerar se poate efectua. DEPUNEREA CAPITALULUI SOCIAL • in numerar (obligatoriu). fie direct de catre intreprinzator. dupa caz.IX.certificatul de sarcini al bunurilor imobile. ordin de plata. la ghiseul CEC. cu: • • • foaie de varsamant. la orice banca. referitoare la investitiile directe Se prezinta : . Conditiile de forma ale dovezii : • Cum se face dovada aportului in natura la capitalul social ? Daca sunt bunuri noi achizitionate din tara? Daca sunt bunuri in natura din import ? Daca sunt bunuri imobile ? Se prezinta factura Dovada se face potrivit normelor legale in vigoare. . in creante (in cazurile prevazute de lege). 353 . chitanta CEC.titlul de proprietate asupra bunurilor imobile. Dovada depunerii aportului in numerar trebuie sa mentioneze numele asociatului si sintagma „aport la capitalul social al societatii comerciale. indicandu-se denumirea acesteia”.

actul constitutiv se incheie obligatoriu in forma autentica.contract de imprumut bancar.. A se retine ca aportul in natura la capitalul social se realizeaza prin transferarea drepturilor de proprietate de la asociat catre societatea comerciala si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de functionare.expertiza de evaluare a bunului. Aceste structuri pot obtine. Daca sunt aporturi in creante? Se prezinta titlul de creante : . . Atentie : daca printre bunurile imobile se afla un teren. Se prezinta raportul de expertiza privind evaluarea Daca sunt aporturi in natura la capitalul aportului in natura. in comandita pe actiuni si al unei societati cu raspundere limitata cu asociat unic? Cine efectueaza expertiza de evaluare a aportului in natura la capitalul social? Expertiza de evaluare este elaborata de experti de specialitate. Detalii se pot obtine prin oficiul de asistenta societati comerciale din Biroul unic sau oficiul de consultanta.dovada intabularii bunurilor imobile. acesta intrand in proprietatea societatii comerciale din momentul inregistrarii ei in registrul comertului. in numele si pe cheltuiala dvs.cambii. expertiza de la experti autorizati. social al unei societati pe actiuni. In consecinta asociatul nu mai este proprietarul bunului aportat la capitalul social. . Care sunt efectele juridice ale aportului in natura la capitalul social? 354 .

Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati se pot obliga insa la prestatii in munca. Contine declararea averii si modul de evaluare a acesteia. • XI. a fiecarui asociat din societatea in nume colectiv si a asociatilor comanditati. asociatii au dreptul sa participe. la impartirea beneficiilor si a activului social. Ce contine ? 355 . cu titlu de aport social. X. cu enumerarea bunurilor imobile si mobile de valori importante.. ACORDAREA IMPUTERNICIRII Cand o utilizez ? Imputernicirea se utilizeaza in cazurile cand cererea de inregistrare se intocmeste si se depune de alta persoana decat comerciantul autorizat. In schimbul acestui aport. Evaluarea se face prin apreciere de catre comerciant/asociat.contract civil etc Pot constitui prestatiile in munca aport la capitalul social ? Prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social. pentru semnatarii si/sau deponentii cererilor depuse. REDACTAREA DECALARATIEI DE AVERE In ce cazuri se utilizeaza ? Declaratia se da pe proprie raspundere a comerciantului persoana fizica. procura speciala si autentica pentru comerciantii persoane fizice. astfel : • imputernicire speciala sau imputernicire avocatiala. potrivit actului constitutiv. In acelasi timp sunt obligati sa participe si la pierderi.

XII. Care este cuantumul garantiei ? Cand si unde se depune certificatul privind depunerea garantiei ? 356 . DEPUNEREA SPECIMENULUI DE SEMNATURI Potrivit legii. prevazuta in actul constitutiv. Certificatul eliberat de cenzorii societatii pe actiuni. care va certifica semnatura. comerciantul persoana fizica. XIII. pe perioada mandatului unui administrator. in lipsa acestora. persoana respectiva va semna in prezenta judecatorului delegat sau a conducatorului oficiului ori a inlocuitorului acestuia. PREGATIREA COMERCIALA ANTERIOARA Cine le depune ? ACTELOR PRIVIND ACTIVITATEA Comerciantul persoana fizica sau membrii unei asociatii familiale trebuie sa depuna in dosarul de inregistrare acte din care sa rezulte activitatea comerciala anterioara sau. Cele 10 actiuni depuse sunt inalienabile si se pastreaza la societate. XIV. Garantia nu poate fi mai mica decat valoarea nominala a 10 actiuni sau decat dublul remuneratiei lunare. ori aprobata de adunarea generala a actionarilor. DEPUNEREA GARANTIEI DE CATRE ADMINISTRATORI Cine depune garantia? Fiecare administrator al unei societati comerciale pe actiuni va trebui sa depuna o garantie pentru administratia sa. Cum se procedeaza? Pentru dovedirea specimenului de semnatura. In absenta semnatarului se poate prezenta un specimen legalizat de notarul public. o data cu depunerea specimenelor semnaturilor administratorilor. din care rezulta depunerea garantiei se depune la Biroul unic. conducatorii sucursalei sunt obligati sa depuna de semnatura ? semnaturile lor la oficiul registrului comertului. Aceste acte se depun in copii certificate de comerciant sau de referentul Biroului unic. administratorii. reprezentantii Cine trebuie sa depuna specimenul unei societati comerciale. actul privind nivelul studiilor absolvite. lichidatorii.

357 . Acesta este supus acelorasi conditii si obligatii si are aceeasi responsabilitate civila si penala ca si un administrator. PREGATIREA ACTELOR CONSTATATOARE OPERATIUNILOR INCHEIATE IN CONTUL SOCIETATII In ce cazuri se utilizeaza ? • ALE La societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se depun actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul asociatilor si aprobate de acestia. printre altele. persoana fizica. XVI. Prin contractul de administrare se stabilesc drepturile si obligatiile partilor. In contract se va stipula. fondatorii unei societati comerciale pe actiuni si in comandita pe actiuni. in comandita simpla si cu raspundere limitata. ca persoana juridica este obligata sa-si desemneze un reprezentant permanent. persoana fizica. • • Atentie : Copia actului de identitate trebuie sa contina obligatoriu Codul Numeric Personal (CNP). XVII. PREGATIREA COPIILOR DE PE ACTELE DE INDENTITATE Cine depune copii dupa actele de identitate ? Actele de identitate trebuie depuse in copie de catre : • Ce contine ? comercianti persoane fizice (inclusiv de membrii unei asociatii familiale). asociatii unei societati in nume colectiv. ce actioneaza in nume propriu. REDACTAREA CONTRACTULUI DE ADMINISTRARE Cand se utilizeaza? Contractul de administrare se utilizeaza cand administratorul societatii este o persoana juridica.XV.

358 . • • Hotararea se depune in original. IN NUMELE SI PE SEAMA FONDATORULUI. aceste acte vor fi depuse in copii traduse si legalizate. in numele si pe seama fondatorului sau asociatului. in numele si pe seama fondatorului/asociatului persoana juridica. din care sa rezulte : • hotararea de a participa la constituirea societatii comerciale. hotararea se depune in copie tradusa si legalizata. ADOPTAREA HOTARARII ORGANULUI STATUTAR AL PERSOANEI JURIDICE PRIVIND PARTICIPAREA LA CONSTITUIREA SOCIETATII Precizari : In situatia cand o persoana juridica este asociat sau fondator al unei societati comerciale se depune hotararea organului statutar al persoanei respective. act constitutiv etc). Daca persoana juridica este nerezidenta. persoana abilitata sa semneze actul constitutiv. REDACTAREA MANUALULUI PERSOANEI CARE A SEMNAT ACTUL CONSTITUTIV.PREGATIREA COPIEI DE PE ACTUL DE INREGISTRARE A FONDATORILOR Precizari : In situatia in care asociati sau fondatorii unei societati comerciale sunt persoane juridice se depune copia actului de inregistrare a acestora (certificat de inmatriculare sau certificat de inregistrare. aportul la capitalul subscris. PERSOANA JURIDICA Precizari : Organul statutar al unui asociat sau fondator persoana juridica trebuie sa emita si mandatul persoanei fizice abilitate sa semneze actul constitutiv al noii societati. In cazul persoanelor juridice nerezidente.

potrivit legii. pentru conformitate. Se depune in original si in copie tradusa si legalizata. CERTIFICAREA COPIILOR Precizari Copiile de pe actele doveditoare vor fi certificate. decat cele enumerate.persoana juridica. dosarul de inregistrare si autorizare a functionarii trebuie sa contina avize sau autorizatii prealabile. OBTINEREA AVIZELOR PREALABILE PREVAZUTE DE LEGE Potrivit dispozitiilor legale specifice unor categorii de societati comerciale si de activitati economice. Care sunt avizele prealabile si care sunt autoritatile emitente societatile de asigurari si reasigurari – autoritatea 359 . Cine il emite ? Certificatul de bonitate poate fi emis de o banca sau de camera de comert din tara de origine. si in copie tradusa si legalizata in cazul unei persoane juridice nerezidente. pentru a-si dovedi onorabilitatea si credibilitatea. OBTINEREA CERTIFICATULUI DE BONITATE Cine il depune ? Persoanele juridice nerezidente care participa la constituirea unei societati comerciale trebuie sa depuna un certificat de bonitate. pot intocmi si semna cererea de inregistrare si autorizare a functionarii si de inregistrare a modificarii actului constitutiv. cu originalele de catre persoanele care. Acest act se depune in original. In aceste categorii se includ: societatile bancare – autoritatea emitenta este Banca Nationala a Romaniei. sau alte tipuri de cereri care se depun la Biroul unic. RETINETI ! Judecatorul delegat poate dispune administrarea si a altor acte doveditoare.

actele doveditoare si chitantele de plata pentru inregistrarea si autorizarea functionarii unui comerciant se introduc intr-un DOSAR CU SINA. In alt dosar cu sina se introduc cate 5 plicuri din plastic. societatile avand ca obiect operatiuni cu valori mobiliare – autoritatea emitenta este Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. autorizatiilor si/sau acordurilor de functionare. INTOCMIREA DOSARULUI PENTRU INREGISTRAREA UNUI COMERCIANT NOU Pentru orientarea Dvs. 360 . prin serviciul "DEPUNE SI SE REZOLVA". in tabel se prezinta opisul exhaustiv al actelor care pot fi incluse in dosarul pentru inregistrarea unui nou comerciant persoana fizica/asociatie familiala sau a unei societati comerciale. Toate formularele tip.emitenta este Oficiul de supraveghere a activitatilor de asigurare si reasigurare. pentru fiecare punct/obiectiv supus autorizarii. Nu sunt incluse actele pentru obtinerea avizelor. Cele doua dosare se depun la dispeceratul Biroului unic. Actele frecvent utilizate sunt cele mentionate ca fiind obligatorii.

Denumire act (forma. 2 Cerere de inregistrare si autorizare (formular tip) Dovada disponibilitatii firmei/emblemei (original) Reproducerea emblemei (4 exemplare) 4.Continutul dosarului pentru inregistrarea unui comerciant nou Nr. administatori. x x x x Dovada pentru disponibilitatea firmei este obligatorie optional. asociat unic in SRL. x x x x 361 . asociati. reprezentantii permanenti x x x x 3 x SNC SCS 4 x SA SCA 5 x 6 x 7 Utilizare obligatorie SRL Precizari privind utilizarea documentului 2. nr. daca se declara emblema Utilizare obligatorie Utilizare obligatorie. persoana fizica. cate una pentru fiecare persoana care detine una din calitatile mentionate 3. fondatori. x x x x 5. Dovada sediului (in copie) Declaratia pe proprie raspundere (comerciant. cenzori. crt.exemplare) Categorii de comercianti PF AF 1 1.

persoane fizice. ai administratorului sau cenzorului persoana juridica) – original 6. x x x Se utilizeaza pentru produse noi achizitionate ca aport in natura Numai in cazul bunurilor imobile 10. Autorizatia emisa de Primarie conform Legii 507/2002 (copie) x Document obligatoriu pentru persoane fizice/asociatii familiale Document obligatoriu pentru persoane juridice Este obligatoriu sa existe capital varsat in numerar 7. Actul constitutiv (original) - x x x 8. Expertiza de evaluare a aportului in - x x x 362 . Dovezile privind efectuarea varsamintelor aporturilor subscrise si/sau varsate (copii) Facturi - x x x 9.

Imputernicire speciala sau avocatiala (original) x x x x Daca cererea se intocmeste si se depune de alta persoana decat cele mentionata 363 .natura la capitalul subscris 11. Cambia. contract civil - x x - Numai in cazul cand sunt aduse creante ca aport la capitalul social. Nu sunt permise la Sa si SCA constituite prin subscriptie publica si la SRL-uri 14. contract de imprumut bancar. Certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate imobilele x x x aportate la capitalul social Numai in cazul bunurilor imobile aduse ca aport in natura la capitalul social subscris Numai in cazul bunurilor mobile aduse ca aport la capitalul social subscris 12. Dovada intabularii bunurilor imobile 13.

lichidatori Obligatoriu in cazul societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni 17. Specimenul de semnatura (original) x x x x 18.15. Declaratie cu privire la averea detinuta (original. 364 . Certificatul cenzorilor privind depunerea garantiei legale de catre administratori Actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii (copii) x 19. Acte privind activitatea comerciala anterioara (copii) x in lipsa acestora se depune actul privind nivelul studiilor absolvite Documentul este obligatoriu pentru administratori. sub semnatura privata) x x La SCS numai comanditatii x numai comanditatii - Declaratia este obligatorie pentru asociatii care raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale 16.

Actul de inregistrare a fondatorilor persoane juridice (copie) Hotararea organului statutar al persoanei juridice privind participarea la constituirea societatii (original) Mandatul persoanei care a semnat actul constitutiv in numele si pe seama fondatorului. - x x x 24. Acte de identitate (cu CNP) in copie x x x x rezidenti 22. Contractul de administrare (copie) - x x x Numai in cazul cand societatea este administrata de o persoana juridica pasaport pentru 21. persoana juridica (original) x x x in copie tradusa si legalizata pentru nerezidenti in copie tradusa si legalizata pentru nerezidenti 23. - x x x in copie tradusa si legalizata pentru nerezidenti 365 .20.

al protectiei muncii. al protectiei de mediu. operatiuni cu valori mobiliare 26. de aisgurare reasigurare.taxa judiciara de timbru (original) .tarife de prestari servicii de catre Birou unic (dupa caz) x x x x x x x x x x x x 366 . - x x x 28. sanitar-veterinar.25. Categorii de taxe: . Certificat de bonitate (original) Avize prealabile prevazute de lege - x x x in copie tradusa si legalizata Pentru societatile bancare. - - x pentru brokeri de asigurare x 27.timbre judiciare . Actele pentru autorizarea functionarii din punct de vedere : al PSI.sanitar.

taxe autorizare protectia muncii - x x x - x x x 367 .taxe autorizatie sanitara ..taxe autorizare PSI .taxe registrul comertului .taxe/tarife autorizare pentru protectia mediului .taxe autorizare sanitaraveterinara x x x x - x x x - x x x - x x x - x x x .taxe publicare in Monitorul Oficial .

• se depune in original la dosarul de inregistrare a unui comerciant nou sau de modificare ulterioara a firmei si/sau e mblemei anterior inregistrate DUPA DEPUNEREA DOSARULUI DE INREGISTRARE SI AUTORIZARE Dupa cum s-a evidentiat la prezentarea serviciului „DEPUNE SI SE REZOLVA”. firme si/sau embleme identice sau asemanatoare. sau de erori materiale referentul care verifica dosarul. In cazul sesizarii de acte lipsa.CE DOCUMENTE OBTINE COMERCIANTUL ? DUPA DEPUNEREA CERERILOR DE VERIFICARE SI/SAU REZERVARE FIRMA SI/SAU EMBLEMA DOVADA DE DISPONIBILITATE A FIRMEI SI/SAU EMBLEMEI Solicitantul care a depus la Biroul unic cererea pentru verificarea si/sau rezervarea unei firme si. reprezentand dovada ca firma si/sau emblema sunt disponibile pe aria geografica mentionata de titular in cerere. Dovada se utilizeaza in urmatoarele situatii : • se prezinta obligatoriu notarului public care autentifica actul constitutiv si dupa caz. autorizatii si/sau acorduri de 368 . precum si reprezentantii emitentilor de avize. acte incomplete. adica nu au fost inregistrate si rezervate in registrul comertului. a emblemei primeste un act scris. dosarul intocmit pentru inregistrarea si autorizarea functionarii este verificat din punct de vedere al respectarii conditiilor legale de forma si fond. actul modificator sau efectueaza darea de data certa acestor acte. dupa caz.

inclusiv a anexei la acesta sunt stabilite prin Hotararea Guvernului nr. la interviu. NOTA DE CALCUL Este completata de referentul care verifica dosarul. 599 din 21 iunie 2001. Modelul si continutul certificatului de inregistrare a comerciantului. Pe certificat sunt inscrise urmatoarele date : • firma/sucursala respectiv denumirea comerciantului. Se prezinta la casierie cand se achita taxele si tarifele cuvenite si se obtine nota de calcul definitiva. Certificatul de inregistrare si anexa constituie documentul opozabil tertilor. cu regim special si securizat. DUPA INREGISTRAREA SI AUTORIZAREA COMERCIANTULUI a) CERTIFICATUL DE INREGISTRARE SI ANEXA Biroul unic elibereaza titularului cererii CERTIFICATUL DE INREGISTRARE A COMERCIANTULUI si anexa/anexele la acesta.functionare a comerciantilor intocmesc fise de observatii. Se depune in dosarul de inregistrare si autorizare. 369 . Acestea se predau titularului cererii la interviu pentru a fi remediate. impreuna cu copiile chitantelor fiscale emise de casieria CCI. daca dosarul este complet si corect sau daca observatiile mentionate in fisele de verificare au fost solutionate. asa cum este inscrisa in actul constitutiv si in registrul comertului. Certificatul de inregistrare este un formular tipizat. Se preda titularului cererii.

370 . b) ANEXA/ANEXELE LA CERTIFICATUL DE INREGISTRARE se emit atat pentru sediul social si sedii secundare cat si pentru fiecare activitate desfasurata la sediul principal si sediu secundar care sunt supuse avizarii/autorizarii. • informatii de identificare a sediilor secundare (adresa si/sau activitate supusa autorizarii). Fiecare anexa contine pe fata : • informatii de conexiune la certificat (seria. La un certificat de inregistrare se ataseaza una sau mai multe anexe. seria si numarul de ordine – informatie specifica regimului special al documentului. • numar de ordine in registrul comertului – cuprinde numarul si data unui comerciant in registrul comertului. • • data emiterii certificatului.• sediul social conform actelor doveditoare depuse in dosarul de inregistrare.cod numeric constituind codul unic de identificare a unui comerciant. • atribut fiscal – este un cod alfanumeric avand semnificatia categoriei de platitor de taxe si impozite la bugetul de stat. nr. firma si sediul social). • CUI – codul unic de inregistrare . cod unic de inregistrare. • activitatea principala exprimata prin cod CAEN si un text sumar de descriere.

acordului si/sau autorizatiei. nr. • reautorizarile. autorizatia de functionare din punct de vedere a protectiei muncii. Se aplica stampila institutiei emitente. numarul si data avizului. autorizatia sanitara veterinara. 371 . numele si prenumele reprezentantului in clar. conform rubricaturii existente se inscriu : • anularile/retragerea avizelor. si data referatului de evaluare. data. in cazul cand s-au remediat aspectele care au determinat anularea/retragerea avizului.• avizul si/sau autorizatia pentru prevenirea si stingerea incendiilor • • • • avizul si/sau autorizatia sanitara. pentru fiecare aviz/autorizatie/acord se completeaza: • • • • • denumirea institutiei emitente. semnatura. autorizatiei si/sau acordului de functionare. In forma tabelara. concluzia evaluarii sediului/activitatii. autorizatiilor si/sau acordurilor. Pe verso-ul anexei la certificatul de inregistrare. dispuse de organele autorizate. acordul si/sau autorizatia de mediu.

totuşi. Întocmirea planului de afaceri permite: • stabilirea realistă a necesarului de resurse şi a surselor din care acestea pot fi ob inute. Planul de afaceri poate da o primă imagine asupra perspectivelor reale ale afacerii. o cerin ă a investitorilor externi (creditori sau ac ionari poten iali). Nimeni nu se aşteaptă ca previziunile planului de afaceri să se regăsească integral în realizările efective. • • încadrarea în timp a etapelor afacerii. ci şi proprietarilor firmei – în fapt. coordonarea fazelor viitoare ale afacerii şi rezolvarea eventualelor neconcordan e. Aceştia trebuie să afle dintrun plan de afaceri: 372 . pot fi astfel evitate pierderile provocate de proiecte neviabile înainte ca ele să se fi produs efectiv. Un plan de afaceri este însă util nu numai finan atorilor externi. în acelaşi timp. Pot fi descoperite astfel puncte slabe ale afacerii sau idei noi care ar putea să îi sporească rentabilitatea. PLANUL DE AFACERI Necesitatea unui plan de afaceri? Mul i întreprinzători sunt nevoi i să întocmească un plan de afaceri abia atunci când acesta le este solicitat de un poten ial investitor. Planul de afaceri reprezintă. în cazul în care planul este bine întocmit. Întreprinzătorii sunt 'for a i” să ia în considerare aspecte care le-ar putea scăpa la o abordare mai superficială. datele sale pot servi ca un instrument util de control al rezultatelor ob inute.7. redactarea sa ar trebui să fie unul din primii paşi în ini ierea oricărei afaceri.

rentabilitatea scontată. a misiunii. amploarea proiectului de afaceri. Cum trebuie să arate un plan de afaceri? Nu există o structură fixă a planului de afaceri.• • • • în ce constă afacerea. obiectivelor şi strategiei sale. aceasta poate varia func ie de cerin ele informa ionale cărora trebuie să le răspundă planul de afaceri de exemplu. Planul de afaceri nu este singurul aspect luat în considerare de poten ialii finan atori. motivele pentru care afacerea este profitabilă. însă un plan de afaceri care dovedeşte că nu există o strategie coerentă a proprietarilor afacerii va îndepărta cu siguran ă orice investitor. • • specificul activită ii firmei. 373 . capitalul necesar. func ie de: • • destinatarul final: proprietarii afacerii sau investitorii poten iali. vechimea firmei: planul de afaceri pentru o firmă nouă va fi diferit de cel pentru un proiect al unei firme existente. • descrierea produsului sau serviciului său şi a pie ei căreia i se adresează. Există însă elemente de bază care se regăsesc în majoritatea planurilor de afaceri: • scurtă prezentare a firmei.

necesarul de finan are. Persoanele care vor examina planul au în general suficientă experien ă pentru a detecta aprecierile exagerat de optimiste. descrierea concuren ei.• • • descrierea strategiei de vânzări. prezentarea produsului firmei. previziunile financiare. procesul de produc ie şi furnizorii.intă şi concuren a. fără ca aceasta să dăuneze însă realismului planului prezentat. Planul de afaceri destinat poten ialilor finan atori trebuie să îi convingă pe aceştia de viabilitatea proiectului propus. pia a. dacă aceasta e prea rapidă. Autorul său va trebui să aibă capacitatea de a pune în lumină avantajele afacerii. s-ar putea ca firma să fi atras prea multe resurse costisitoare. vânzările preconizate. strategia de marketing. Care sunt componentele principale ale unui plan de afaceri? De regulă. Dacă dezvoltarea afacerii este mai lentă decât se aprecia. un plan de afaceri con ine o serie de componente obligatorii: • • • • • • • • • rezumatul planului de afaceri. 374 . cuprinsul planului. diverse proiec ii financiare. firma s-ar putea să nu poată utiliza întregul poten ial din cauza lipsei de fonduri.

descrierea pie ei (perspective de creştere. poate fi prezentată organigrama firmei. este necesară o prezentare a trecutului firmei şi a performan elor sale. ceea ce reprezintă una din cheile succesului acesteia. domeniul/ domeniile de activitate. Prezentarea conducerii firmei/ a ini iatorilor afacerii este necesară şi în cazul noilor afaceri. concuren a). obiectivele pe termen lung şi cele pe termen scurt. rezultate). într-o formă succintă. Această prezentare trebuie să con ină referiri la: • Conducerea firmei: responsabilită i. pe niveluri de pregătire profesională etc. • • • • Ce cuprinde descrierea firmei? În cazul firmelor deja existente. Numărul de salaria i existen i. 375 • • . conducerea firmei (experien ă. misiunea firmei. pregătire. Se poate face o detaliere pe domenii de activitate (de exemplu personal direct productiv/personal administrativ). caracteristicile produsului/ serviciului. O participare importantă poate fi interpretată ca un semn clar al interesului şi implicării proprietarilor în afacere.Ce cuprinde rezumatul planului de afaceri? Rezumatul planului de afaceri trebuie să con ină. sumarul proiec iilor financiare şi suma de bani solicitată. experien ă/ locuri de muncă anterioare (Se pot anexa şi CV-urile persoanelor-cheie implicate în activitatea respectivă). date referitoare la: • • • istoricul firmei (în cazul firmelor deja existente). Ca o anexă suplimentară. Contribu ia proprietarilor/managerilor la capitalul firmei.

vor fi prezentate date care caracterizează grupul/grupurile de cumpărători (număr mediu de clien i. formă de proprietate. caracteristici. mijloace de transport etc. explica ii ale acestei situa ii).). de exemplu. de exemplu. imobilele de inute (trebuie precizat dacă acestea sunt proprietatea firmei sau sunt numai închiriate sau ob inute prin leasing). de desfacere cu amănuntul. Dotările cu maşini. valoarea medie a vânzărilor către un client. pot fi prezentate date referitoare la fiecare (pondere în totalul vânzărilor.. din acest motiv. Dacă care este vorba. între cei din ările membre ale Uniunii Europene şi cei din alte zone ale lumii). localizare geografică etc. statut social etc. ponderea lor pe pia ă şi pozi ia firmei fa ă de aceştia. firma trebuie să dovedească o bună cunoaştere a clien ilor săi. Principalii furnizori de materii prime şi materiale (enumerare. distinc ia între furnizorii interni şi cei externi şi. Principalii concuren i (enumerare. în cazul celor din urmă.). Garan ia viitorului oricărei firme este reprezentată de orientarea spre pia ă. for a de muncă etc. eventual şi date referitoare la forma lor de proprietate şi la localizarea geografică . caracteristici de vârstă. ponderea fiecăruia. • • • • • 376 . avantaje competitive). În cazul în care există un număr redus de clien i.• Produsele/serviciile actuale (enumerare.).poate fi relevantă. Locul în care se desfăşoară activitatea şi implica iile acestei situa ii (de exemplu privind utilită ile. utilaje. Clien ii actuali. rentabilitate.

Strategia de atingere a acestor scopuri trebuie de asemenea prezentată într-un mod convingător. competen ele tehnice acumulate. Un finan ator care citeşte un plan de afaceri trebuie să vadă care sunt scopurile afacerii şi care sunt obiectivele în următoarele luni sau în următorii ani. performan a în domeniul vânzărilor etc. În cazul în care este vorba de un produs/serviciu existent. E bine să evita i aspectele prea tehnice sau detaliile inutile. capacită ile de produc ie existente. poate fi prezentată experien a firmei în domeniu. Totuşi. În cazul în care un investitor poten ial nu în elege în ce constă produsul respectiv. precum şi cele pe termen scurt (ce urmează să facem imediat?). Formulările care s-ar potrivi pentru orice domeniu de activitate – sau numai într-o lume ideală – reprezintă o dovadă a lipsei unei strategii coerente. obiectivele sale pe termen mediu (unde vrem să ajungem în următorii 3-5-7 ani?). Prezentarea obiectivelor firmei trebuie să evite exprimările vagi sau excesiv de optimiste. s-ar putea să nu mai ave i ocazia să oferi i explica ii suplimentare. Planul de afaceri trebuie să ofere o descriere suficient de detaliată a produsului/serviciului firmei.Cum trebuie prezentate obiectivele afacerii? Planul de afaceri trebuie să demonstreze că ini iatorii proiectului au o idee clară asupra a ceea ce îşi propun să realizeze. cei care citesc planul de afaceri trebuie să în eleagă ideile principale ale afacerii. Vor trebui prezentate misiunea/ scopul principal al firmei. În cazul în care este vorba de un 377 . Cum trebuie prezentat produsul? Este esen ial să face i cât mai bine în eleasă nevoile consumatorilor cărora le răspunde produsul/serviciul dumneavoastră.

378 . Poate fi anexat şi un buget special al lucrărilor necesare până la ieşirea pe pia ă sau un buget de cercetare. Ele sunt esen iale în pozi ionarea firmei fa ă de clien i şi concuren ă. Dacă ave i mai multe produse sau servicii. Existen a unui brevet sau a altor drepturi exclusive asupra produsului sau serviciului reprezintă un avantaj pentru firmă şi va fi desigur men ionată în planul de afaceri. în acelaşi timp. ve i prezenta caracteristicile fiecăruia şi ponderea estimată în totalul vânzărilor. multe modele de planuri de afaceri sugerate de finan atori solicită aprecieri ale pre ului produsului în compara ie cu cele ale concuren ei. Calitatea şi pre ul produsului reprezintă aspecte principale care nu pot lipsi din nici un plan de afaceri. extinderea în domenii în care nu ave i experien ă reprezintă şi ea un risc. Alegerea pre ului produsului este un aspect extrem de important.produs/ serviciu nou vor fi prezentate avantajele care permit firmei ob inerea acestuia şi ac iunile care mai trebuie întreprinse până la începerea activită ii normale. Ceea ce contează este rentabilitatea pe care o poate aduce produsul la un anumit nivel de pre . În acelaşi timp. trebuie să arăta i ce îi va determina pe clien i să cumpere de la dumneavoastră. Un produs sau serviciu uşor de imitat s-ar putea să nu ofere suficientă protec ie în fa a concuren ei. Imaginea despre calitatea produsului poate fi îmbunătă ită prin garan iile sau alte servicii postvânzare oferite. O calitate inferioară reprezintă un risc crescut de pierdere a clien ilor în fa a concuren ilor. în special în cazul în care pia a este îngustă sau preferin ele consumatorilor se modifică rapid. În cazul în care pre ul este mai ridicat. Orientarea spre un produs sau un serviciu unic reprezintă un risc. cheltuielile pentru îmbunătă irea produsului nu vor fi recuperate dacă nu corespund percep iilor clien ilor. Diverse documenta ii cu caracter prea tehnic pot fi anexate la planul de afaceri – sau pot fi preluate în cadrul unui studiu de fezabilitate.

A spune că firma de ine o cotă insignifiantă dintr-o pia ă foarte mare nu are o relevan ă prea mare. acumularea de prea multe caracteristici în definirea segmentului de pia ă poate avea însă un efect similar. În cazul în care există un număr limitat de cumpărători – de exemplu firme interesate de un anumit tip de utilaj – se poate face o prezentare detaliată a acestora cuprinzând.Cum trebuie prezentată pia a? Lansarea unui produs sau serviciu trebuie precedată de studierea pie ei poten iale. Dacă este o pia ă prea îngustă. O definire prea vagă poate fi interpretată ca un semn al unei strategii neclare. Cum trebuie prezenta i clien ii? Orice întreprinzător trebuie să fie orientat către pia ă. Planul de afaceri trebuie să dovedească o bună cunoaştere a clien ilor poten iali. de exemplu. Identificarea segmentelor pie ei căreia vă adresa i este foarte importantă pentru determinarea ariei pe care o va deservi efectiv firma. orientările viitoare ale consumatorilor. Trebuie să estima i mărimea pie ei pentru produsul respectiv (şi pentru categoria de produse din care face parte). trebuie să identifica i şi tendin ele de viitor de pe pia ă: poten ialul de creştere. posibilitatea intrării/ieşirii de pe pia ă a unor concuren i etc. Prin delimitarea segmentului de pia ă al firmei determina i şi caracteristicile principale ale viitorilor clien i. O afacere nu va avea succes dacă nu răspunde unor necesită i reale ale consumatorilor. date referitoare la: 379 . Este bine dacă aduce i o sus inere solidă a criteriilor alese în segmentarea pie ei. sar putea să nu mai fie loc pentru încă un producător. precum şi cota de pia ă pe care o de ine i/vă propune i să o de ine i. De asemenea.

produsul să atragă numai clien ii 'inovatori”. cifra de afaceri. urmând ca persoanele/ firmele care vor constitui pia a de bază 380 . acest lucru trebuie men ionat. analiza trebuie făcută pentru clien ii fiecărui produs.• • • • • • numele/ denumirea clien ilor. forma de proprietate. Planul de afaceri trebuie să prezinte foarte clar căror necesită i ale clien ilor se adresează produsul respectiv şi care sunt factorii care îi determină pe clien i să cumpere produsele firmei. În cazul în care există mai multe produse. interes pentru produsele noi. în cazul unui magazin cu amănuntul – datele prezentate vor fi diferite: • • numărul poten ial al cumpărătorilor. În cazul în care există mul i cumpărători – de exemplu. • valoarea medie a unei cumpărări şi frecven a cumpărărilor etc. acesta trebuie clar delimitat. mărimea estimată a comenzilor şi ponderea în totalul vânzărilor estimate etc. În cazul în care ave i deja comenzi sau contracte încheiate cu clien ii respectivi. domeniul de activitate. caracteristicile clien ilor: venituri medii. Este posibil ca. localizarea geografică. statut social. În cazul în care firma se orientează spre un segment specific de pia ă. Copii ale contractelor/ comenzilor respective pot fi anexate la planul de afaceri. într-o primă fază. vârstă.

381 . Acest lucru trebuie avut în vedere la întocmirea planului de afaceri. Acest studiu poate părea costisitor. s-ar putea ca un pre mai ridicat să constituie pentru cumpărători un semn al unei calită i mai ridicate. Evident că rezultatele studiului de pia ă nu vor fi întotdeauna confirmate întocmai de evolu iile ulterioare şi că intui ia întreprinzătorului îşi are şi ea rolul ei – dar necunoaşterea interesului real al clien ilor pentru produs este cauza principală a eşecului unei afaceri. de exemplu. dar se pot dovedi extrem de utile. Dacă afla i. acest lucru nu este însă deloc adevărat în orice situa ie! Ar fi de preferat ca întocmirea planului de afaceri să fie precedată de efectuarea unui studiu de pia ă care să sondeze interesul clien ilor poten iali pentru produsul/ serviciului respectiv.a firmei să înceapă să cumpere mai târziu. În întocmirea planului de afaceri ar trebui luată în considerare şi sensibilitatea clien ilor fa ă de pre ul produsului. iar un pre redus poate părea suspect. În anumite cazuri. că o firmă importantă din domeniu inten ionează să se extindă pe pia a pe care va i propus să o acoperi i. creşterea pre urilor poate creşte încasările firmei. Cum trebuie prezentată concuren a? Datele referitoare la concuren i sunt adesea greu de ob inut. s-ar putea să trebuiască să vă modifica i strategia. dar este în orice caz mai ieftin decât o afacere începută şi eşuată din cauza aprecierii greşite a nevoilor consumatorilor. În cazul în care există o pia ă 'captivă” sau este vorba de produse de bază.

formă de proprietate etc.). garan ii. Este important de asemenea să previziona i reac ia concuren ei la apari ia/ extinderea afacerii dumneavoastră şi să prezenta i strategia prin care îi ve i face fa ă. valoarea achizi iilor • preconizate. avantajele competitorilor în ceea ce priveşte reputa ia. Vor fi prezentate: • caracteristicile furnizorilor (localizare geografică. materiale. servicii post-vânzare. • modul în care se va derula activitatea de aprovizionare (transport. localizarea lor şi segmentele de pia ă pe care le deservesc. un plan de afaceri trebuie să indice: • care sunt principalii concuren i. furnizate. materii prime. Un • eventual finan ator trebuie să fie convins că ave i asigurate condi iile de 382 . canalele de distribu ie. eventuali intermediari. experien ă în domeniu. modalită i de plată. Cum trebuie prezenta i furnizorii? Planul de afaceri trebuie să con ină şi date referitoare la furnizorii de materii prime. fidelitatea clientelei. • • • • Planul de afaceri trebuie să demonstreze că există un segment de pia ă care poate fi deservit în mod profitabil de către firmă şi să arate de ce acesta nu este şi nu va fi preluat de către concuren i. care sunt cotele de pia ă ale concuren ilor.În general.). reducerile de pre oferite clien ilor. servicii etc. La planul de afaceri se pot anexa şi oferte ale furnizorilor. utilaje şi servicii ale firmei. calitatea şi pre urile produselor. depozitare etc. care sunt tipurile de produse/ servicii pe care le produc.

necesarul de utilaje. asigurarea cu utilită i. modificări necesare la clădirile şi echipamentele existente. valoarea investi iei. servicii anexe. fiecărei etape. organizarea produc iei. furnizorii de utilaje şi materiale. 383 . modul de realizare (în regie/ în antrepriză) şi etape. rata internă de rentabilitate. Cum trebuie prezentat procesul tehnologic? În cazul în care este vorba de o activitate de produc ie. impactul asupra mediului (eventual studiu de impact). durata de recuperare a investi iei. • calitatea şi pre ul acestora. că v-a i ales bine furnizorii şi că nu vor apărea costuri neprevăzute pe parcurs. va trebui să da i şi detalii în legătură cu procesul tehnologic: • etapele principale ale procesului tehnologic. • • • • Cum trebuie descrisă investi ia propusă? În cazul în care afacerea prezentată implică şi efectuarea de investi ii. timpul necesar cerin e privind aprovizionarea cu materii prime şi materiale. etape/ graficul de realizare a investi iei.desfăşurare a afacerii. planul de afaceri va trebui să con ină date referitoare la: • • • • • • • • obiectul investi iei. necesită ile de proiectare.

dar va trebui să prezenta i şi modul în care vă asigura i de fidelitatea angaja ilor în care a i investit. la totalul cheltuielilor cu personalul şi la ponderea acestora în totalul 384 . Este de aşteptat ca afacerea să se extindă în anii următori. avize. Un poten ial investitor poate fi interesat de exemplu de raportul dintre personalul administrativ şi cel direct productiv. Ve i include de asemenea şi date referitoare la salarizarea personalului. Preocuparea pentru perfec ionarea personalului reprezintă un aspect pozitiv.Descrierea investi iei inclusă în planul de afaceri trebuie să cuprindă datele esen iale. cum ve i asigura nivelul de calificare corespunzător). în acest caz. va trebui să include i şi o estimare a acestui tip de cheltuieli. Angajarea de persoane aflate în şomaj poate fi un avantaj în ob inerea unor finan ări. Trebuie să preciza i de unde vor proveni i aceşti angaja i: pot fi angaja i existen i ai firmei. Succesul afacerii va depinde în mare măsură de existen a unui personal bine pregătit şi motivat. ar fi bine să arăta i de unde vor proveni angaja ii necesari (eventual. oferte ale furnizorilor de utilaje etc). redistribui i de la alte compartimente sau pot fi angaja i noi. În cazul în care ve i organiza cursuri de pregătire în cadrul firmei. evitând însă aspectele prea tehnice. se poate anexa şi o organigramă. Documenta ia detaliată poate fi anexată la plan (se pot anexa proiecte. Planul de afaceri va trebui să con ină şi o scurtă referire la responsabilită ile angaja ilor. Planul de afaceri va trebui să prezinte numărul de angaja i necesari şi calificările acestora. Cum trebuie prezentat personalul necesar? Ini ierea/ extinderea unei afaceri implică găsirea angaja ilor potrivi i.

aria geografică/categoriile de clien i acoperite.). pre . va trebui să vă decide i mai întâi asupra metodelor de promovare adecvate. 385 . Cum trebuie prezentate activită ile de promovare a vânzărilor? Prezentarea strategiei de marketing trebuie să se regăsească şi ea în planul de afaceri. Bugetul de marketing nu se referă numai de publicitate. prin mici magazine de cartier sau prin supermagazine. Trebuie să contura i o imagine clară cu privire la modul de motivare şi coordonare a angaja ilor. promovare şi distribu ie care vor atrage şi păstra interesul clien ilor.). avantajele pe care le acorda i acestora pentru a vă asigura de fidelitatea lor. Cum trebuie prezentate activită ile de desfacere? Ve i prezenta date referitoare la modalitatea de vânzare a produsului/ serviciului (de exemplu. lansare oficială. rela ii publice etc. prin magazine proprii. comenzi prin poştă etc. reduceri promo ionale de pre uri. În cazul în care hotărâ i să vinde i produsul prin distribuitori specializa i. Pot fi alese mai multe metode. Va trebui să include i aici şi alte cheltuieli. contractele/comenzile deja existente. În fiecare caz trebuie să compara i cheltuielile necesare cu beneficiile care se pot ob ine. Va trebui să prezenta i principalele ac iuni legate de produs. Pentru a întocmi un buget de promovare a vânzărilor. Trebuie să defini i mesajul pe care vre i să îl transmite i clien ilor şi să alege i mijloacele potrivite pentru a-l transmite (publicitate.cheltuielilor firmei. va trebui să prezenta i ponderea fiecăruia. de genul celor de explorare sau monitorizare a pie ei. dar orice alegere trebuie justificată.

). cota de pia ă pe care o ve i de ine etc.Cum trebuie prezentate diferitele aspecte legale ale activită ii? În cadrul planului de afaceri va trebui prezentată şi situa ia aprobărilor şi avizelor oficiale ob inute deja sau care vor trebui ob inute. Este important de cunoscut numărul cumpărătorilor poten iali. frecven a şi mărimea comenzilor. Trebuie să evita i atât perioadele cu resurse neutilizate.de regulă următorii câ iva ani. în cele din urmă. a dinamicii pie ei şi a strategiilor concuren ilor vă vor ajuta în acest sens. un investitor este interesat.). trebuie acordată toată aten ia documentelor referitoare la aspectele financiare ale afacerii prezentate prin intermediul planului de afaceri (evolu ia estimată a veniturilor şi cheltuielilor afacerii pentru următoarea perioadă de timp . indicatori de rentabilitate etc. Este bine să evalua i şi cât de solide sunt estimările dumneavoastră cu privire la venituri. precum şi alte aspecte relevante legate de legisla ia în domeniu (de exemplu calificări necesare. probleme de mediu etc. existen a unor licen e sau brevete. Din acest motiv. În cazul în care vânzările au o sezonalitate accentuată. de aspectele financiare ale afacerii în care se implică. Ce reprezinta proiec iile financiare? Oricât de interesantă şi de novatoare este o afacere. Ce venituri va aduce afacerea? Un element cheie al oricărui plan de afaceri îl reprezintă volumul anticipat al vânzărilor. cât şi insuficien a acestora. acest lucru trebuie luat în considerare în elaborarea bugetului afacerii şi determinarea necesarului de finan are. a caracteristicilor produsului. Daca sunte i vulnerabil la un atac din 386 . posibilitatea de a stabili legături pe termen lung cu aceştia. Analiza nevoilor clien ilor. În func ie de aceste date vă pute i ajusta şi politica de pre uri.

Este foarte important să ave i un grafic al celor două categorii de cheltuieli şi să determina i cu precizie momentul în care afacerea va începe să func ioneze la capacitatea normală. Cheltuielile pe care urmează să le angaja i nu vor avea o structură omogenă şi. Cea de-a doua categorie de cheltuieli va avea un nivel mai stabil în timp. 387 . Atunci când previziona i cheltuielile cu activitatea curentă. trebuie să distinge i între diferitele destina ii ale resurselor de care dispune i. Care vor fi cheltuielile? Un volum mare al încasărilor nu este o realizare prea mare dacă nivelul cheltuielilor este încă şi mai ridicat.partea concuren ei sau la o schimbare bruscă în preferin ele consumatorilor este indicat să verifica i dacă ave i capacitatea de a depăşi aceste situa ii. Primele trebuie efectuate de regulă o singură dată. va trebui să determina i şi mărimea stocurilor necesare. dar este şi mai îndepărtată în timp fa ă de momentul întocmirii planului de afaceri. s-ar putea ca rentabilitatea afacerii să nu mai fie cea scontată. Volumul cheltuielilor trebuie previzionat cu aten ie şi monitorizat pe tot parcursul derulării afacerii. O primă distinc ie importantă este cea dintre cheltuielile ini iale – care vor fi efectuate pentru a pune în mişcare noua afacere – şi cele aferente activită ii curente după atingerea parametrilor propuşi. în perioada ini ială. Va trebui să pute i justifica nivelul pentru care a i optat. Un volum prea mare va ine resurse imobilizate în mod inutil. în timp ce un volum prea redus creează riscul unor întreruperi for ate ale activită ii. În cazul în care acest moment este mai îndepărtat în realitate decât a i crezut ini ial. perioadă în care şi afacerea este mai vulnerabil. din acest motiv.

dar este bine să analiza i măcar impactul unor evenimente cât de cât previzibile. Chiar dacă formatele standard ale unui plan de afaceri nu includ astfel de detalii. De exemplu. veniturile şi rentabilitatea pe unitate de produs. întârzierea în ob inerea unui spa iu adecvat cu câteva luni transformă profitul în pierderi. cheltuielile cu materiile prime sau salariile personalului direct productiv. Care va fi rentabilitatea scontată a afacerii? Datele referitoare la veniturile şi cheltuielile previzionate vor da o imagine asupra rentabilită ii afacerii. este bine să determina i cheltuielile.O altă distinc ie importantă este cea între cheltuielile fixe – cele care trebuie suportate şi atunci când nu se desfăşoară vreo activitate 'productivă” – şi cele variabile – de exemplu. Mai ales în cazul în care ave i mai multe produse/servicii. de exemplu. este bine să vă lua i măsuri de siguran ă. Dacă rezultatele arată bine pe hârtie dar. În plus. sau costurile cresc cu 10%. Probabil nu ve i putea anticipa toate lucrurile care s-ar putea întâmpla. pute i estima profitul firmei în cazul în care vânzările sunt cu 20% sub cele programate. fie ei şi 'direct productivi”. Este recomandabil ca această grupare a cheltuielilor să fie precedată de o analiză atentă – distinc ia perfectă dintre cele două categorii există mai degrabă în teorie decât în practică. Analiza de sensibilitate dă imaginea evolu iei rezultatelor în cazul în care anumite evolu ii nefavorabile afectează activitatea firmei. banii investi i într-un utilaj specializat vor fi mai greu de recuperat decât cei investi i într-un utilaj cu mai multe întrebuin ări posibile în cazul eşecului afacerii. este mai uşor să reduce i volumul aprovizionărilor cu materii prime decât să concedia i salaria i. ele sunt necesare în formarea unei imagini realiste asupra viitorului afacerii. De exemplu. includerea unei 388 . În aprecierea acestei rentabilită i este bine să evalua i cum vor arăta rezultatele în cazul în care apar evenimente neprevăzute.

Care sunt documente financiare necesare? Acestea sunt componente foarte importante în cadrul unui plan de afaceri. De obicei. rata de îndatorare Indicatori referitori la gradul de utilizare a activelor. rata de rentabilitate a capitalului investit (profit net/ capitaluri proprii). trebuie anexate: 389 . rata de rentabilitate a activelor (profit net/ active totale). rata curentă de lichiditate (active circulante/ obliga ii curente). de obicei trebuie anexate cel pu in: • • bilan urile pe ultimii 2-3 ani de activitate. durata medie de încasare a crean elor şi de plată a furnizorilor etc. Care vor fi principalii indicatori financiari? Indicatorii financiari sunt deosebit de importan i pentru un poten ial investitor. • rota ie a stocurilor (cifra de afaceri/ stoc mediu).analize de sensibilitate în planul de afaceri creează o impresie pozitivă unui poten ial finan ator.de exemplu.de exemplu. rata imediată de lichiditate (disponibilită i băneşti/ datorii pe termen scurt). trebuie incluşi: • Indicatori de rentabilitate – de exemplu. În cazul în care este vorba de o firmă deja existentă. viteza de (datorii totale/ total pasiv). • Indicatori de solvabilitate . • Indicatori de lichiditate . De asemenea. ultima balan ă de verificare contabilă.

este totuşi un element esen ial. 390 . În cazul în care planul de afaceri urmăreşte atragerea unui finan ator. dând în acelaşi timp asigurări suficiente în legătură cu participarea dumneavoastră la succesul afacerii. Veniturile şi cheltuielile înregistrate într-un cont de profit şi pierderi nu coincid cu intrările şi ieşirile de numerar. ulterior demarării activită ii. În cazul în care acordarea sumei este condi ionată de un anumit nivel al participării proprii la finan area afacerii.• bilan ul pro-forma pentru perioada următoare (conform standardelor din ările occidentale. El poate fi corectat pe parcurs în cazul în care apar evenimente neaşteptate. Datele colectate în etapele anterioare ar trebui să contureze o imagine destul de clară asupra acestui aspect. Cum este utilizat planul de afaceri în activitatea de control al activită ii? Planul de afaceri ar trebui să servească. este esen ial să veni i cu o sumă realistă. Multe firme pot avea profituri pe hârtie. este recomandabil ca suma cu care ve i contribui să depăşească suficient de mult nivelul minim impus. Deşi acesta nu este o cerin ă tradi ională a contabilită ii în România. Determinarea cât mai realistă a sumei necesare este necesară pentru a evita blocarea afacerii din cauza lipsei de resurse sau cheltuielile inutile antrenate de resurse neutilizate. Cum se determină suma necesară? Determinarea necesarului de resurse financiare este un scop principal al unui plan de afaceri. ca punct de reper în determinarea viabilită ii afacerii. previziunea cash-flow-ului. • • contul de profit şi pierdere previzionat pe aceeaşi perioadă. bilan urile previzionate lunare pentru primul an şi bilan urile anuale pentru următorii 3 ani). dar ajung la faliment din cauza lipsei de lichidită i.

Controlul afacerii se poate concentra pe două aspecte principale: • Controlul aspectelor financiare. 391 . Scopul oricărei afaceri este vânzarea unor produse. evitându-se situa iile în care întreprinzătorul este atât de absorbit de activitatea curentă încât nu îşi dă seama în timp util că afacerea devine neprofitabilă. În cazul în care este vorba şi de o finan are externă (de exemplu. • Controlul vânzărilor. un împrumut bancar care trebuie restituit) urmărirea profitabilită ii şi a cash-flow-ului este absolut necesară. Urmărirea indicatorilor financiari dă 'pulsul”afacerii. Urmărirea evolu iei vânzărilor explică situa ia financiară a firmei şi permite luarea măsurilor necesare pentru îmbunătă irea ei.

... MODEL PLAN DE AFACERI PLAN DE AFACERI pentru proiectul: ………………………………………….Societatea comercială ... Forma juridică de constituire 5........ DATE DE IDENTIFICARE A AGENTULUI ECONOMIC 1...... ac i uni Valoare (mii lei) Pond ere (%) Total 100 % 392 ........ Capitalul social la data solicitării creditului 10.8.... telefon. Tipul activită ii principale actuale si codul CAEN 7... Tipul activită ii noi (aferente investi iei... A. mixt) 9....... străin. Adresă........ fax: 6...... particular........ Cod fiscal / Cod unic de înregistrare 4........ . ac i uni Valoare (mii lei) Pond ere (%) Persoane juridice Nr. Numărul şi data înregistrării la Registrul Comer ului 3....... dacă este cazul) 8.... ac ionari principali la data solicitării creditului Asocia i / Ac ionari Persoane fizice Nr. Natura capitalului (stat.... Denumirea firmei 2............................ Asocia i........

direct productivi . PERSONALUL Numărul şi structura personalului la data solicitării creditului: Categoria de personal Total.2. DESCRIEREA ACTIVITĂ II CURENTE C.11. institu iei) Experien a profesională (cu precizarea func iei. CONDUCEREA Fun c ia actu ală Num e şi prenu me Studii (cu precizarea perioadei.1. CONDUCEREA ŞI PERSONALUL FIRMEI B.1. principalele caracteristici / performante tehnico-economice şi de calitate 393 . a responsabilită ilor şi a perioadei) B.2. din care: Conducere TESA – total. Date financiare (se vor anexa balan ele de verificare pe ultimii 3 ani şi ultima lună încheiată) mii lei Indicator Cifra de afaceri Rezultatul exploatării Rezultatul brut Rata profitului net la cifra de afaceri Ponderea datoriilor totale in total pasiv An n-3 An n-2 An n1 An curent (n) luna B.indirect productivi Număr Pondere C. din care: . Prezentarea produselor / serviciilor pe categorii denumirea completă a produsului / serviciului. Scurt istoric C. din care: Muncitori – total.

la aceste schimbări. pe grupe de produse / servicii. Date tehnice cu privire la principalele mijloacele fixe care sunt utilizate nemijlocit la realizarea produselor/serviciilor. aflate în proprietatea agentului economic: Mijloc fix Date tehnice Capa citate maxi mă Grad de încărc are (%) Grad mediu de uzură (%) Clădiri .1.3. Principalii concuren i actuali interni şi / sau externi. nr. zile/an. 3. Capacitatea tehnică actuală 4. 3. ore/schimb). Principalii furnizori de materii prime (pe tipuri de materii prime cu specificarea ponderii în totalul cheltuielilor cu materialul aprovizionat). 4. 4.depozite / magazii .2.3. Descrierea segmentelor de pia a cărora li se adresează produsele / 3.de produc ie . schimburi/zi. Prezentarea evolu iei cifrei de afaceri pe ultimii 3 ani. pe grupe de produse / servicii 3.1. a activită ilor necesare realizării produselor/ serviciilor.C.2. 3. din care vânzări de mărfuri şi produc ie vândută. C.altele Tipul utilajului / liniei tehnologice - 394 .4.5. defalcate pe intern şi export.6.4. Regimul de lucru actual (nr. nr. Descrierea sumară a procesului/ fluxului tehnologic actual. pe grupe de produse / servicii: total.3 Comenta i schimbările ce vor avea loc pe pia ă şi cum anume se va adapta firma dvs. Pia a 3. Principalii clien i actuali interni şi / sau externi.

alte servicii).Mijloace de transport - D. duratei fiecărei activită i şi valorile aferente. D. achizi ie/adaptare/modernizare şi montare echipamente etc.2 Descrierea proiectului de investi ii (de exemplu: achizi ie şi/sau amenajare 1. dezvoltarea afacerii/ capacită ii). Stadiul de realizare (activită i realizate până la data solicitării creditului).3 teren. etc. Planul de finan are . retehnologizare / restructurare. capitalul de lucru ini ial (stocuri. temporal şi valoric. alte cheltuieli necesare implementării proiectului (de exemplu: cheltuieli de pre-produc ie (promovare. 1.mii lei Elementul de finan at Costul finan ării Imprum utate din care surse: proprii altele 395 . cu TVA.6 Graficul de realizare a proiectului de investi ie.1 Scopul proiectului de investi ii (de exemplu: crearea unei unită i noi. cu specificarea: datei demarării proiectului de investi ie (luna şi anul). DESCRIEREA PROIECTULUI DE INVESTI II PENTRU CARE SE SOLICITĂ CREDITUL D. salarii.).5 Necesarul de finan at va include: costul de investi ie. infrastructură. 1.4 Valoarea totală a investi iei (in mii lei). 1. 1. avansuri plătite. cu şi fără TVA.2.1.). activită ilor implicate de realizarea proiectului cu precizarea datei începerii. Proiectul de investi ie 1. training. achizi ie/renovare/adaptare clădiri.

5. Capacitatea tehnică aferentă proiectului 7. 396 .3.2. Descrierea segmentelor de pia a cărora li se adresează produsele / serviciile noi 4.D.2. pe grupe de produse / servicii noi. pe grupe. Principalii concuren i interni şi / sau externi. a ansamblului activită ilor necesare realizării produselor / serviciilor. 5.2. Strategia de marketing 5. aferente proiectului de investi ii: denumirea completă a produsului / serviciului. Pia a 4. a pre urilor luate în considerare în efectuarea previziunilor). Strategia de pre (specificarea politicii de preturi pe grupe de produse / servicii. Clien i poten iali interni şi / sau externi.4. Produsele/ serviciile noi (aferente investi iei) Prezentarea produselor/serviciilor noi. Strategia de distribu ie 5.6.1.3 Strategia de promovare pentru noile produse / servicii D. pe grupe de produse / servicii. D.1.3. principalele caracteristici / performante tehnico economice şi de calitate D. 4. Amplasamentul agentului economic şi asigurarea cu utilită i pentru produsele / serviciile aferente proiectului de investi ie. 7. Descrierea sumară a procesului / fluxului tehnologic nou.1.

Estimarea cantită ilor necesare şi a costurilor aferente. Denumirea materiei prime /serviciului Sursa de aprovizionare Cantită ile necesare pentru programul de produc ie pe un an Pre ul unitar Număr. Date tehnice cu privire la principalele mijloace fixe aferente proiectului de investi ie 7. Modul de asigurare cu utilită i (energie. Prezentarea echipei de implementare a proiectului 397 . Furnizorii de materii prime necesare derulării proiectului de investi ie. 8.2.Numărul şi provenien a personalului suplimentar. D. din care: Muncitori – total.3. Materii prime şi utilită i 9.3. Graficul de încărcare a capacită ilor previzionat pe întreaga perioada de creditare.2.direct productivi .1. Dimensionarea cheltuielilor cu personalul suplimentar. apa.indirect productivi D. din care: Conducere TESA *) – total.4. 8.). Numărul şi structura personalului după implementarea proiectului: Categoria de personal Total. din care: Pondere 9.10. Personalul 8. Dimensionarea cheltuielilor cu materiile prime pe baza consumurilor specifice şi a costurilor unitare. din care: .8.7. D.1. abur etc.9.

E. Proiec ia Contului de profit şi pierdere E.3. Influen e asupra mediului Se vor prezenta cantită ile şi caracteristicile emisiilor poluante. experien ă.1.Se va prezenta echipa de implementare a proiectului (pregătire. costurile generate. Previziuni financiare pe durata de acordare a creditului E.11. mijloace de tratare şi neutralizare a acestora. Proiec ia fluxului de numerar 398 .2. responsabilită i) D. Proiec ia bilan ului contabil E.

TOPUL FIRMELOR JUDETULUI GORJ – 2002 399 .

14. 19. Industria extractiva 2. 5. exploatare forestiera. a constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini. Industria usoara. Turism agentii de turism. 23. Industria produselor primare. 16. Industria de masini si echipamente. Silvicultura. Industria lemnului. 22. Servicii de colectat si reciclat deseuri. 12. 9. 26. Comert cu amanuntul. 10. Industria energetica. 4. 11. 8. Industria metalurigca. 400 . Transporturi. Comert cu ridicata. 28. 27. Tehnologia informatiei. 3. 6. Servicii sociale. Agricultura si servicii specfice. Turism hoteluri si restaurante. 25. 13. utilaje si instalatii. 24. 18. 20. Productia de mobilier. Edituri. Posta.TOPUL FIRMELOR JUDETULUI GORJ – 2002 1. Industria pielariei. Industria de echipamente electrice si optice. celulozei si hartiei. Industria confectiilor. 15. tipografii. curierat si telecomunicatii. Mijloace de informare si publicitate. Constructii. 17. Servicii generale. reproducerea inregistrarilor pe suporti . piscicultura si servicii. 21. Industria alimentara. Servicii profeseionale. 7.

GHEORGHE 2 PARALELA 45 SRL J/18/175/1999 1421 Extractia nisipului si argilei Adresa: GORJ/TG-JIU. Sc. Com. SCHELA Contact: CRISAN HORIA 2 XEDEX SRL J/18/102/1994 2451 Fabricarea sapunurilor. Com. 11 Contact: NICOLESCU D. Ap. 7. nr. BALTENI Contact: LUMEZEANU MARIA 401 . TEILOR. 2 Contact: BLAGA PETRU 3 GRANSTONE SRL J/18/322/1991 1411 Extractia minereurilor pentru industria materialelor de constructii Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. nr. CALEA BUCURESTI nr. CARTIER PREAJBA. nr. detergentilor si a produselor de intretinere. H1. cosmetice si de parfumerie Adresa: GORJ/TARGU JIU. SCHELA Contact: COTOJMAN EMIL 2 ERMO EXPLOATAREA RESURSELOR MINERALE OLTENIA SRL J/18/189/1998 1020 Extractia si prepararea lignitului Adresa: GORJ/MOTRU. 60A Contact: VELCEA I. Industria produselor primare Microintreprinderi 1 NOVOART SRL J/18/272/1999 2613 Fabricarea sticlei si articolelor din sticla Adresa: GORJ/ARSURI. 193 Contact: DUVLEA CRISTIAN 3 LUMCONS SRL J/18/ 29/2000 2640 Fabricarea caramizilor. Industria extractiva Microintreprinderi 1 UNIREA MATCONS TRANSPORT SA J/18/145/2000 1411 Extractia minereurilor pentru industria materialelor de constructii Adresa: GORJ/SAMBOTIN. Aleea MUNCII. Str.1. 1. Bl. Com. Str. tiglelor si altor produse pentru constructii Adresa: GORJ/VLADULENI.Sat CURTISOARA Contact: PADURARU GEORGEL Intreprinderi mici 1 GAZOIL DRILLING SA J/18/101/2001 1130 Activitati de servicii anexe extractiei petrolului si gazelor naturale (exclusiv prospectiunile) Adresa: GORJ/TIRGU CARBUNESTI. VASILE 2. Str.

PARANGULUI. nr. Str. MINERILOR. 6 Contact: STEFAN VALENTIN OCTAVIAN 3 SOCCER COM SRL J/18/ 4/1995 2812 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU. 2 Contact: CAILEAN I. nr. 1 Contact: GHEORGHIESCU OCTAVIAN 2. ALBENI Contact: FIERASCU I. VASILE ALECSANDRI. A. GABRIELA 3 NICO GLASS SRL J/18/ 88/1994 2613 Fabricarea sticlei si articolelor din sticla Adresa: GORJ/TARGU JIU. CUZA bloc 32 ap. nr. SUSITA. CIOCARLAU. 1A Contact: NEAMTU I. Industria energetica 1 AQUATERM SA Intreprinderi mari J/18/215/1998 4031 Productia si distributia energiei termice si a apei calde Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr.2 CHEMICA LA ALBENI SRL J/18/292/1999 2430 Fabricarea vopselelor si a lacurilor Adresa: GORJ/ALBENI. Str. TERMOLAND SRL J18/1167/1994 Microintreprinderi 2812 Constructii metalice Adresa: STR. Str. 38 Intreprinderi mari 3. Str. Bl. Ap. nr. NARCISA VIRGINIA 4. utilaje si instalatii) 1 REPARATII MINIERE SA J/18/250/2001 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. Industria metalurgica. 7 Contact: GAGIU ION NICOLAE Intreprinderi mijlocii 1 FIBROCIM SA J/18/ 89/1999 2661 Fabricarea elementelor din beton. nr. a constructiilor metalice si a produselor din metal(excllusiv masini. Com. TISMANA. B-dul ECATERINA TEODOROIU. Str. 517 Contact: POPECI VALERIU 402 . ION 1 ARTEGO SA J/18/120/1991 2513 Productia de articole din cauciuc Adresa: GORJ/TARGU JIU. ciment si ipsos Adresa: GORJ/TARGU JIU.I. Str. 5. 22 Contact: SIRBULESCU CORNEL 1 SEINKO SRL J/18/062/1994 Intreprinderi mici 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU.

CAMINUL NR. Bl. 2 Contact: VELICAN GHEORGHE Intreprinderi mijlocii 6. Str. 1 Contact: STANESCU GHE. 1 Contact: PREDA DUMITRU 2 PENALCO SRL J/18/253/1993 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU. Sc. A.A.T. G1. Str.5.Industria de echipamente electrice si optice 403 .S. Sat ROSIA JIU Contact: VILCEANU ELISABETA Intreprinderi mici 2 SOCEND IND SA J/18/182/1999 2911 Fabricarea de echipamente pentru producerea si utilizarea energiei mecanice (cu exceptia motoarelor pentru avioane. J18/1119/1992 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU.3 EUMECA SRL J/18/248/1991 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU. Ap. TEODOROIU. B-dul E. 517 Contact: POPECI VALERIU Intreprinderi mijlocii 1 Uzina de Reparatii Tg.A. nr. 96 BIS Contact: PENCEA CRISTIAN CEZAR 5. Industria de masini si echipamente 1 DIOGENE SRL J/18/ 67/2001 Microintreprinderi 2971 Fabricarea masinilor si aparatelor de uz casnic Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. TERMOCENTRALEI.Jiu S. GARII. BOGDAN-FLORIN 1 M.A.R. vehicule si motociclete) Adresa: GORJ/ROVINARI. UNIRII. SA J/18/184/1991 2952 Fabricarea altor masini de utilizare specifica Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. nr. TINERETULUI. nr. Calea SEVERINULUI nr. Str. CAMERA 24 Contact: CRACIUN GHEORGHE 1 TREFO SRL J/18/143/1997 2952 Fabricarea altor masini de utilizare specifica Adresa: GORJ/FARCASESTI.

Ap. Sc. Industria confectiilor Intreprinderi mici 1 UNIBELT SA J/18/202/2001 1821 Fabricarea de articole de imbracaminte si lenjerie din materiale textile Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. MATASARI. 1. 9. Str. Com. 3. GHEORGHE 2 GEROTA SA J/18/247/2001 3120 Productia de aparate pentru distributie si comanda electrica Adresa: GORJ/ROVINARI. Str. GARII. nr. 1. STRADA. Str. 2. nr. 22. 10 Contact: LITA GH. EMILIAN 1 ADESAN PRODUCT SA J/18/280/2000 1740 Fabricarea de articole confectionate din textile (cu exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp) Adresa: GORJ/ROVINARI. F2.Microintreprinderi 1 INDAPEL SRL J/18/302/1999 3120 Productia de aparate pentru distributie si comanda electrica Adresa: GORJ/TIRGU CARBUNESTI. Bl. Bl. 2. Et. Str. nr. 5 Contact: BRADESCU I. Sc. P. Et. B.11 404 . Sc. CASTANILOR. Bl. Ap. 5 Contact: DEACONU LIVIU Intreprinderi mici 8. Aleea SCOLII. MARINELA 7. Ap. Bl. Industria usoara Microintreprinderi 1 GEMIROX IMPEX COM SRL J/18/ 23/1993 1740 Fabricarea de articole confectionate din textile (cu exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp) Adresa: GORJ/TARGU JIU. 154 Contact: HIRCEANU VASILE 3 ENGINEERING 2M SRL J/18/ 24/2001 3120 Productia de aparate pentru distributie si comanda electrica Adresa: GORJ/MATASARI. Et. TERMOCENTRALEI. Ap. 17 Contact: IONICI GH. 3 Contact: POPESCU MARIN IACOB Intreprinderi mici 1 ROMIMPIANTI SA J/18/242/2000 3120 Productia de aparate pentru distributie si comanda electrica Adresa: GORJ/ROVINARI. Str. 8 MAI.

Str. GLOGOVA Contact: TURKER BULENT 405 . nr. Str. Str. nr. UNIRII. SEVERINULUI. Com. COMPLEXUL COMERCIAL 9. nr. 129 9.Intreprinderi mijlocii 1 MANUFACTURA DE MOTRU SRL J/18/197/1999 1772 Fabricarea de articole tricotate sau crosetate Adresa: GORJ/MOTRU. NOVACI Contact: TIMOFTE DESPINA 1 I H N E COMPANY SRL J/18/316/1999 Intreprinderi mici 2010 Prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului Adresa: GORJ/IORMANESTI.Industria pielariei Intreprinderi mici 1 PRO SOLE INVEST SRL J/18/163/1999 1930 Fabricarea incaltamintei Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. Industria lemnului. celulozei si hartiei 1 DUMAD FOREST COMP SRL J/18/317/2001 2010 Prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnulu Adresa: GORJ/TETILA. 18-20 Contact: BARCEAN VASILE Intreprinderi mari 1 CONFECTIA SA J/18/241/1991 1822 Fabricarea de articole de imbracaminte si lenjerie din materiale textile Adresa: GORJ/TARGU JIU. Et. BUMBESTI JIU Contact: DUMITRU FLORIN Microintreprinderi 2 NOV EXTRA COMPANY SRL J/18/717/1994 2010 Prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului Adresa: GORJ/POCIOVALISTEA. 1 Contact: AGOPIAN P. 17 Contact: MINGHELLI TIZIANO 2 SOCIETATEA COOPERATIVA PE ACTIUNI PARANGUL J/18/399/1991 1821 Fabricarea de articole de imbracaminte si lenjerie din materiale textile Adresa: GORJ/TARGU JIU. Com. TUDOR VLADIMIRESCU. CATALIN 10.

Str. Str. Ap. nr. Com. 33 Contact: RAMESCU MIHAI Intreprinderi mici 406 . 4. 2. CONSTANTIN 11. Bl. nr. BAIA DE FIER Contact: CARIGA C. Sc. Str. 25. 10 Contact: FIERASCU CONSTANTIN 3 GRIFIL COM SRL J/18/561/1997 1581 Fabricarea altor produse alimentare Adresa: GORJ/ISVARNA. Industria alimentara 1 AKYBUD PROD SRL J/18/215/1994 1589 Fabricarea altor produse alimentare Adresa: GORJ/TARGU JIU. BULEVARDUL ECATERINA TEODOROIU.3 SICO TRANS SRL J/18/ 19/1992 2020 Fabricarea de produse stratificate din lemn Adresa: GORJ/BAIA DE FIER. 15 Contact: DRAGOI D. 20 Contact: PAU ION 1 ROSTRAMO SA J/18/59/1991 Intreprinderi mari 3614 Productia de mobilier Adresa: GORJ/TARGU JIU. l1. MACULUI. Ap. Aleea TEILOR . 45 Contact: COCAN MARCEL 12. Str. TISMANA Contact: GEORGESCU LUMINITA 1 GHIOCELA PROD COM J/18/1410/1992 1513 Productia. Bl. Productia de mobilier 1 KONCORD TRANS SRL J/18/ 27/1994 Intreprinderi mijlocii 3614 Productia de mobilier Adresa: GORJ/TARGU JIU. Bl. 9 MAI. VICTORIA CENTRU. Nr. prelucrarea si conservarea carnii Adresa: GORJ/MOTRU. Com. VICTOR Microintreprinderi 2 ILIADA SRL J/18/852/1995 1533 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor Adresa: GORJ/MOTRU. C. Ap.

VIRGIL 1 ECO WALD SRL Intreprinderi mijlocii J/18/ 25/2000 1533 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor Adresa: GORJ/CURTISOARA. Sc. CIOCARLAU. B5 cam. Str. a amidonului si a produselor din amidon Adresa: GORJ/TARGU JIU. BUMBESTI-JIU. nr. nr. PACII. Bl. piscicultura si servicii 407 . TRANDAFIRILOR nr. BUMBESTI JIU Contact: CHEPENEGESCU A. Str. 11 Contact: GAMAN S.1. 41. 7 Contact: REBEDEA D. Str. MARIA 1 SUINPROD SA J/18/153/1991 123 Cresterea animalelor Adresa: GORJ/CURTISOARA.3 ROMAL SRL J/18/409/1994 1561 Fabricarea produselor de morarit. 20 Contact: SCHUTZ I. STR. DUMITRU 3 MONDAGROCHIM SRL J/18/284/1999 112 Cultura vegetala Adresa: GORJ/TG-CARBUNESTI. 4. 7 Contact: DIRVARU DUMITRU Intreprinderi mici 2 VALERIS SRL J/18/ 22/1992 111 Cultura vegetala Adresa: GORJ/TIRGU CARBUNESTI. Agricultura si produse specifice 1 SOCIETATEA COMERCIALA PENTRU PRODUCEREA NUTRETURILOR COMBINATE COMBGORJ SA J/18/285/1991 1570 Fabricarea produselor pentru hrana animalelor Adresa: GORJ/TARGU JIU. Silvicultura. Ap. 1. Bl. 2 Contact: MAZZAROLO ENZO 12. TEILOR.2 Contact: BLANDA PETRU 14 . CONSTANTIN Intreprinderi mijlocii 2 ECPROD TARGOVISTE FILIALA ROVINARI SA J/18/306/2001 143 Servicii auxiliare (cu exceptia activitatilor sanitar-veterinare) Adresa: GORJ/ROVINARI. Str. exploatare forestiera. Et. VICTORIEI. nr.

Ap. Com. 13 Contact: DOBRIN D. Str. CIOCARLAU. 43. PESTISANI Contact: FUIOREA PUREC I.1 ENERGOFOREST CERNA SAT SRL J/18/471/1994 221 Exploatarea forestiera si a stufului Adresa: GORJ/CERNA SAT. L1. Com. Sc. STEFAN CEL MARE. 3. 1 DECEMBRIE 1918. Str. EUGEN Intreprinderi mici 1 BYONS SRL J/18/191/1995 4521 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/TARGU JIU. 12 Contact: BALUTA ION SORIN 2 TEHNOINSTAL SRL J/18/146/2000 4533 Lucrari de instalatii si izolatii Adresa: GORJ/TARGU JIU. TURCENI. Bl. PADES Contact: TROACA IONITA Intreprinderi mici 2 SUPELNITA SRL J/18/ 26/1997 221 Exploatarea forestiera si a stufului Adresa: GORJ/PESTISANI. Ap. ELENA 408 . CONSTANTIN 3 ELIO CONS SRL J/18/340/1992 4521 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. Constructii 1 MECANOELECTRICA SRL J/18/076/1993 4531 Lucrari de instalatii si izolatii Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. Ap. 26-28 Contact: MARGELOIU DUMITRU 2 IZOROV GRUP SA J/18/248/2001 Microintreprinderi 4532 Lucrari de instalatii si izolatii Adresa: GORJ/ROVINARI. Et. MINERILOR. Bl. 49 Contact: RISU C. nr. 13 Contact: STEFANOIU G. 27 Contact: VOINEA DAMIAN 3 SLAVYA CONSTRUCT SRL J/18/520/1996 4521 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/TURCENI. B-dul CONSTANTIN BRANCUSI. nr. ION 15. Str. Bl. Com. 3. 4.

13. nr. 20 Contact: NICOVALA S. CALEA BUCURESTI. 24. Str. Aleea NARCISELOR. n. 4 Contact: BEJINARU GH. PAVEL 16. 3. Bl. nr. nr. nr. Ap. Str. Sc.a. 60 Contact: DUMITRESCU A. 23 AUGUST. 98 Contact: TASCAU VASILE DANUT 2 VADCOM SRL Microintreprinderi J/18/542/1991 5153 Comert cu ridicata al produselor intermediare neagricole si al deseurilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. PIETII. Ap. 2. 62 Contact: TUMBAR VIRGIL Intreprinderi mici 1 ECONOMIC SRL J/18/290/1995 5153 Comert cu ridicata al produselor intermediare neagricole si al deseurilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. G1. Bl. nr. SORIN 2 LUKARIA COM SRL J/18/474/1994 5137 Comert cu ridicata al produselor alimentare. Str. Et. GRUIULUI. Comertul cu ridicata 1 NAD-A SRL J/18/786/1991 5153 Comert cu ridicata al produselor intermediare neagricole si al deseurilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. Ap. 8 Contact: IORDACHE VASILE Intreprinderi mijlocii 2 IMSAT MOTRU SA J/18/ 58/2000 4531 Lucrari de instalatii si izolatii Adresa: GORJ/MOTRU. Ap. Str. 9 MAI. ALEXANDRINA 3 EDVAUR SRL J/18/512/1996 4521 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/NOVACI. Adresa: GORJ/TARGU JIU. 2 Contact: BUTA MANUELA LUCIA 409 .c. 2. Bl. 66 Contact: VADUVA ION 3 EXCATUMA SRL J/18/657/1996 5170 Comert cu ridicata al altor produse.1 ELECTROCONSTRUCTIA ELCO TARGU JIU SA J/18/121/1993 4525 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/TARGU JIU. P. al bauturilor si al tutunului Adresa: GORJ/MOTRU. VICTORIEI. Bl. METEOR. Str. Str.

Str.c. al altor produse n. PAR. Com. nr. PETRE 1 DASERAMA SA J/18/072/1993 5212 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate Adresa: GORJ/TARGU JIU. TURCENI Contact: IOVITA I. Str. in magazine specializate.a. bauturilor si al produselor din tutun in magazine specializate Adresa: GORJ/TARGU JIU. BRADULUI. al altor produse n. GHEORGHE Intreprinderi mici 2 INIDAN SRL J/18/111/1993 5245 Comert cu amanuntul. 9 Contact: CALOTA IONUT 3 ARMEANCA PREST COM SRL J/18/590/1996 5246 Comert cu amanuntul. DUMITRU 17. D. 5 Contact: BALAVEANU ELEONORA 2 JEAN APIS SRL Microintreprinderi J/18/067/1992 5221 Comert cu amanuntul al produselor alimentare. 14. 1 DECEMBRIE 1918. al produselor farmaceutice si medicale. Str. nr. Bl. altele decit cele alimentare Adresa: GORJ/CAPRENI.a. al bauturilor si al tutunului Adresa: GORJ/TARGU JIU. Contact: GUGEA STEFAN 410 . in magazine specializate. Adresa: GORJ/TARGU JIU. 23 AUGUST. Aleea TEILOR. LIVIU REBREANU. Nr. Ap. altele decit cele alimentare Adresa: GORJ/TARGU JIU. in magazine specializate. Str. MARIA Intreprinderi mijlocii 2 HANUL NOU SRL J/18/599/1991 5147 Comert cu ridicata al bunurilor de consum. Ap. Comertul cu amanuntul 1 VODIMEDICOR SRL J/18/573/1993 5232 Comert cu amanuntul. Str. nr. Bl.3 GREPS COM J/18/1859/1994 5137 Comert cu ridicata al produselor alimentare.c. Com. Adresa: GORJ/STRAMBA JIU. CAPRENI Contact: BAIBARAC I. 76 Contact: CARTIANU GH. 2 Contact: BUIUREA STEFAN 1 COMAT GORJ SA J/18/ 96/1991 5147 Comert cu ridicata al bunurilor de consum. al produselor de cosmetica si de toaleta Adresa: GORJ/TARGU JIU. 107 Contact: PASARIN I. VICTORIEI.

ZORILOR. 14 Contact: BUTAN PETRE ION 3 ERTEPCOM PROD SRL Intreprinderi mijlocii 1 CRESCENDO SRL J18/921/1991 5221 Comert cu amanuntul al produselor alimentare. 50 Contact: VIRTANU I. in magazine specializate. 201 Contact: LEMNARU CALIN 2 OLTENIA STAR MUSIC PRODUCTION SRL J/18/128/1991 5245 Comert cu amanuntul. UNIRII SIRET. 19 Contact: CIOCILTEA ECATERINA J/18/482/1997 19. Str. Turism agentii de turism 1 GUARDO TOURS SRL Intreprinderi mici J/18/178/1993 6330 Activitati ale agentiilor de turism Adresa: GORJ/TARGU JIU.c. Str. Str. Adresa: GORJ/TARGU JIU. Turism hoteluri si restaurante 1 LA FANTANA LUI COSBUC SRLJ/18/ 81/1996 5530 Restaurante Adresa: GORJ/TALPASESTI. Bl. in magazine specializate. M. nr. Bl. Str. 1. ION 3 IMPEX LUMY NICO SRL J/18/926/1994 5530 Restaurante Adresa: GORJ/TARGU JIU. bauturilor si al produselor din tutun in magazine specializate Adresa: GORJ/ TG-JIU.c. 17 Contact: CIOBANU TEODOR RADU 411 .J/18/469/1992 5241 Comert cu amanuntul. Str. al altor produse n. ION 2 PARADIS SRL Intreprinderi mici J/18/740/1991 5530 Restaurante Adresa: GORJ/TARGU JIU. BALESTI. 65 Contact: CRETU NICOLAIE 1 CAZARE CANTINE MOTRU SA Intreprinderi mijlocii 5551 Cantine si alte unitati de preparare a hranei Adresa: GORJ/MOTRU. 4. TUDOR VLADIMIRESCU. Ap. TINERETULUI. Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. Bl. Sc. 24 Contact: ARJOCA C. SADOVEANU. 11.a. Com. al altor produse n. VICTORIEI nr. Ap. Ap. Str. DANIEL (CURATOR) 18. nr. nr. nr. 1 Contact: IJAC N. 8 MAI.a. 5. Str.

nr. Bl. Com. nr. Servicii profesionale 412 . NOVACI. Baia de Fier Contact: CARIGA DAN 3 DALCOSTAR SRL J/18/167/1994 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/HIRISESTI. 14. h7. BALTENI Contact: PISC N. FARCASESTI Contact: NICU GHE. TRUSTUL PENTRU SERVICII CU UTILAJE DIVERSE SA J/18/244/2000 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/BALTENI. 1 RIDICON SRL J/18/124/1999 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/ROVINARI. 2. Sc. Bl. MIHAIL-LIVIU 3 FARGLOB TRANSPORT SRL J/18/136/2001 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/FARCASESTI. 17 Contact: PASAREANU ILARIE Intreprinderi mici 22. VLADIMIRESCU. 89 Contact: GIURCA ALEX. Com. T. Ap. IONUT-DANIEL Intreprinderi mici 2 CELLUC TRANS SRL J/18/129/2000 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/MOTRU. 2. Com. Sc. Str. 1. nr. GABRIEL 21. DAN-K-COM SRL J/18/1193/1991 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/Baia de Fier. B-dul TRANDAFIRILOR. Ap. Et. Et. FLOAREA Microintreprinderi 2. 2. Com. 2. Transporturi 1. FLORILOR. Str.20.Tehnologia informatiei 1 CENTRUL DE CALCUL SA J/18/103/1991 7240 Activitati legate de bancile de date Adresa: GORJ/TARGU JIU. 14 Contact: RAITARU I. 25 Contact: CHITU G.

Str. consultatii referitoare la impunere. consultatii pentru afaceri si management Adresa: GORJ/TARGU JIU. 40 Contact: RADULESCU GHE. VICTORIEI. consultatii pentru afaceri si management Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. de contabilizat si a calculatoarelor Adresa: GORJ/TARGU JIU. GRIVITEI Nr. Str. 3 Contact: DOBRE CITU DAN 1 INTERCOMPUTER GENERAL SA J/18/829/1994 7250 Intretinerea si repararea masinilor de birou. Posta. TUDOR VLADIMIRESCU. UNIRII SIRET bloc 7 ap. Ap. Bl. ZONA CENTRU (MEZANIN). nr. ION 23. B-dul TRANDAFIRILOR. contabilitate si revizie contabila. contabilitate si revizie contabila. urbanism. activitati de studii de piata si de sondaj. 32 Contact: BUSOI VIRGIL 1 PROTECTIA SRL J/18/209/1999 Intreprinderi mijlocii 7460 Activitati de investigatie si protectie a bunurilor si persoanelor Adresa: GORJ/TARGU JIU. Bl. Str. Str. ALEXANDRU 24. 4-A Contact: ENESCU I. consultatii referitoare la impunere. nr. activitati de studii de piata si de sondaj. Servicii generale 413 . curierat si telecomunicatii 1 ENIASAN SRL Intreprinderi mijlocii J/18/ 33/2001 6432 Radiocomunicatii Adresa: GORJ/MOTRU. de contabilizat si a calculatoarelor dresa: GORJ/TARGU JIU. 15 Contact: CIOBANU EMANOIL 3 ATELIER PROIECTARE PERFECT SA J/18/757/1994 7420 Activitati de proiectare. VASILE ALECSANDRI. 3.Microintreprinderi 1 TDS ORSTA PROD SRL J18/1151/1993 7250 Intretinerea si repararea masinilor de birou. 6 Contact: MARGAU ADRIAN Intreprinderi mici 2 BV CONSULTING J/18/116/1994 7412 Activitati juridice. inginerie si alte servicii tehnice Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. 4 Contact: ORZAN GHEORGHE 2 CONSULTING V. STR. COMPANY SRL J/18/631/1994 7412 Activitati juridice.

Ap. PARANGULUI. 1 Contact: DOBRE ION 414 . nr. UNIRII-SIRET. Str. UNIRII SIRET. Str. 71A Contact: STEFANOIU FLORENTIN 25. VICTORIEI. Servicii sociale 1 YOGARO SRL Intreprinderi mici J/18/435/1996 9271 Alte activitati recreative Adresa: GORJ/TARGU JIU. ELENA Intreprinderi mijlocii 1 PRESTACOM SOCIETATE COOPERATIVA PE ACTIUNI OC5 J/18/579/1991 9302 Alte activitati de servicii Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. Str. Sc. Str. Str. nr. 2.1. 7. Str. nr. 332 Contact: LAZAR ION Intreprinderi mici 2 LOTUS SA J/18/ 50/1991 7020 Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate Adresa: GORJ/TARGU JIU. 18-20. VASILE ALECSANDRI. 54 Contact: TANASE ZOIA 3 SENACO SA J/18/295/1994 7484 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Adresa: GORJ/NOVACI. 7. Bl.1 RADICAL IMPORT EXPORT SRL J/18/ 12/1998 7470 Activitati de intretinere si curatare a cladirilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. 20 Contact: NICOLCIOIU DAN 1 LAZAR SERVICE COM SRL J/18/172/1991 5021 Intretinerea si repararea autovehiculelor Adresa: GORJ/TARGU JIU. PETRESTI.19 Contact: GOGA GH. Sc. ZONA ABATOR.Ap. nr. 14A Contact: GIURCAU DANIEL Microintreprinderi 2 JISTALEX SRL J/18/391/1995 7470 Activitati de intretinere si curatare a cladirilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. Bl. nr. Str. VICTORIEI. 70 Contact: STREJA FLORIN 3 VKV ELECTROACTIV SRL J/18/448/1996 7484 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. nr. 64. Et.

2.10 Contact: MIHAI V. CRIZANTEMELOR. nr. 13A. Str. POMPILICA Microintreprinderi 28. 5 Contact: MISCHIE SANDA Intreprinderi mici 415 . TERMOCENTRALEI. Mijloace de informare si publicitate 1 NEWEST SRL J/18/208/1993 9220 Activitati de radio si televiziune Adresa: GORJ/TARGU JIU.T1. 4. Et. ILIE 1 REMAT GORJ SAJ/18/100/1991 Intreprinderi mijlocii 3710 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile Adresa: GORJ/TARGU JIU. Ap. Ap.Et. 20. Str. Bl. GENERAL TELL. Ap. 3. 113 Contact: GANEA MIRCEA 27. CRASNA Contact: PASARIN A. LT.5.26. 10. Bl. Str.Bl. B-dul REPUBLICII. P. 23 AUGUST. 3 Contact: GUGU DORIN 1 BARIA IMPEX PROD SRL Intreprinderi mijlocii J/18/ 71/1993 9240 Activitati ale agentiilor de presa Adresa: GORJ/TARGU JIU. MIHAI 2 AMCIV CONSULTING SRL J/18/654/1994 3710 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile Adresa: GORJ/ROVINARI. Str. 3 Contact: BARCEANU GH. Servicii de colectat si reciclat deseuri 1 GIGANT IMPEX SRL Microintreprinderi J/18/310/1992 3710 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile Adresa: GORJ/CRASNA DIN DEAL. PAULIAN 1 METALCOLECT PROD SRL Intreprinderi mici J/18/ 15/1998 3710 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile Adresa: GORJ/TARGU JIU. Com.Sc. D-TRU PETRESCU. tipografii.Ap. Str. COL. Edituri. Sc. reproducerea inregistrarilor pe suporti 1 SANDA NIC SRL J/18/187/1991 2222 Tiparire si activitati anexe Adresa: GORJ/TARGU JIU. Et. 1 Contact: PUIU N. nr. Bl.

Str. CONSTANTIN BRANCUSI. 15 Contact: PARASCHIVU GHEORGHE 416 . nr.2 GORJEANUL SA Intreprinderi mijlocii J/18/415/1991 2212 Edituri Adresa: GORJ/TARGU JIU.

ADRESE UTILE 417 .

nr. 3. Calea Bucuresti nr. 2-4. 122 Tel: 0253/211774.ro Directia Sanitar-Veterinara Director: Covrig Mircea Adresa: B-dul Ecaterina Teodoroiu.ro Ministerul Agriculturii. Tg-Jiu Tel : 0253/211448 Statiunea de Cercetare si Productie a Cartofului Director : Tascau Daniel Adresa : Str. Tg-Jiu 418 . 9. 8 Martie. 9 bis. 519. Str.ro Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie Gorj Director : Preda Dumitru Adresa : Str. nr. 211708 Directia Fitosanitara Gorj Director : Adresa : B-dul Ecaterina Teodoroiu. Tg-Jiu Tel : 0253/216350 . Tg-Jiu Tel : 0253/218113 . nr. Tg-Jiu Tel : 0253/226106. 211018 E-mail: dgaa@intersys. 226036 Directia Silvica Gorj Director : Bobic Costel Adresa : Str. nr. cam. 2. 27. Tg-Jiu Tel : 0253/219080 Fax: 0253/215273 Ministerul Apararii Nationale Centrul Militar Judetean Comandant: Lt. Dumitru Petrescu.SERVICII PUBLICE DESCENTRALIZATE Ministerul Administratiei Publice Oficiul Judetean de Cadastru. Lotrului nr. Republicii. Geodezie si Cartografie Director: Ileana Spiroiu Adresa: Tg-Jiu. 215893 E-mail: ojcgc@intergorj. Alimentatiei si Padurilor Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara Gorj Director: Petre Ecobici Adresa: Str. 213508 Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Gorj Inspector Sef : Cicu Tiberiu Adresa : Str. nr. Col. col. 3A Tel: 0253/217189. Tg-Jiu Tel: 0253/218930 Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice Director : Craioveanu Gheorghe Adresa : Str. Sediul Prefecturii. 75. Tg-Jiu Tel: 0253/226033. Tismenei nr. 1. Victoriei. Calea Bucurestii nr. 515. Tismana nr. nr. 226144 E-mail: dsv@intergorj. Tg-Jiu Tel : 0253/214858 Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Director : Calinoiu Ion Adresa : Str. Sica Mihai Adresa: Str.

Tg-Jiu Tel: 0253/217466 Arhivele Statului – Filiala Gorj Director: Neguleasa Romeo-Dan Adresa: Str. Nicolescu Constantin Adresa : Str. nr. 9. Tg-Jiu Tel : 0253/212448 . nr. nr. Tg-Jiu Tel: Ministerul Apelor si Protectiei Mediului Inspectoratul de Protectia Mediului Gorj Inspector sef: Fometescu Gheorghe Adresa: Str. 213964 Penitenciarul Tg-Jiu Director Magistrat: Col. 216851. Tg-Jiu Tel: 0253/211212 Inspectoratul Judetean de Politie Gorj Inspector sef: Comisar sef. Tudor Vladimirescu. col. Calea Bucuresti. Popescu Nicolae Adresa: Str. Dumitru Petrescu” al judetului Gorj Comandant: Lt. Tg-Jiu Tel . 1.fax: 0253/212315 Inspectoratul Judetean de Protectie Civila Inspector sef : lt. col. 211108 Serviciul Român de Informatii Gorj Director: Faget Ion Adresa: Str. Tg-Jiu Tel: 0253/215384.Tel: 0253/218993 Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare Sef serviciu: Lt.ro Ministerul Culturii si Cultelor Directia pentru Cultura. 9. Simescu Eugen Adresa : Str. col. 32. I. Calea Bucuresti. Tg-Jiu Tel . nr. 217126 E-mail: apm@intergorj. nr. Tudor Vladimirescu. Dumitrascu Liviu 419 . Olaru Aristica Adresa: Str.C Papilianu. col. Tudor Vladimirescu. Unirii. Sediul Prefecturii. 34. nr. Tg-Jiu Tel : 0253/216290 fax : 0253/219438 Ministerul de Interne Comandamentul Judetean de Jandarmi Gorj Comandant: Col. 221918 Ministerul de Justitie Tribunalul Judetean Gorj Presedinte : Miruta Gheorghe Adresa : Str. 2. Victoriei. nr. 54. Tudor Vladimirescu. Tg-Jiu Tel: 0253/222236. Vasile Alecsandri. nr. Tilvescu Vasile Adresa: Str. nr. 2-4. 23. Tg-Jiu Tel: 0253/213524.fax: 0253/218661. Culte si Patrimoniu Cultural National Gorj Director: Sanda Ion Adresa: Str. nr. 76. 213525 Grupul de Pompieri “Lt.

ro Casa Judeteana de Pensii Director general : Ghimis Rodica Adresa : Str. nr. Tg-Jiu Tel: 0253/212521. nr. 218214 Trezoreria Tg-Jiu Director: Dadalau Aurelia Adresa: Str. Sediul Prefecturii. 219338 Garda Financiara Comisar Sef: Nedelut Marinel Adresa: Str. 217556 Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale Directia Muncii si Solidaritatii Sociale a Judetului Gorj Director general : Scaunasu Veronica Adresa : Str. 6. 2-4. 6. 2. Tg-Jiu Tel: 0253/214403 Ministerul Educatiei si Cercetarii Inspectoratul Scolar Gorj Inspector general: Mergea Nicolae Adresa: Str. bl. 30 Decembrie. 226802 Ministerul Tineretului si Sportului Directia Judeteana pentru Tineret si Sport Director: Vlaicu Popa Marius Eremia Adresa: Str. nr.ro Ministerul Finantelor Publice Directia Generala a Finantelor Publice Gorj Director general: Udroiu Dumitru Adresa: Str. 6. Siretului nr. Victoriei.Adresa: Str. 224750 E-mail: @intersys. Tg-Jiu Tel: 0253/218956. Tg-Jiu Tel: 0253/212972. Islaz. 219339 Curtea de Conturi Gorj Director : Popescu Ion Adresa: Str. Siretului nr. Tg-Jiu Tel : 0253/218660 . Tg-Jiu Tel: 0253/226809. nr. 6. 213307 420 . Tg-Jiu Tel: 0253/219305. Tg-Jiu Tel: 0253/216787. sediul Prefecturii. Tg-Jiu Tel: 0253/212972. Lic. Sediul Prefecturii. 2-4. 71. 30 Decembrie. 213307 E-mail: dgmssgj@intergorj. 218933 Biroul Vamal Tg-Jiu Director: Udristoiu Vasile Adresa: Str. Victoriei nr. Siretului nr. Ind. 14. Victoriei nr. Tg-Jiu Tel: 0253/211704 Secretariatul general al guvernului Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului Inspector Sef: Tudor Ion Adresa: Str. Tg-Jiu Tel : 0253/217020 . 982 Ministerul Dezvoltarii si Prognozei Directia Judeteana de Statistica Gorj Director: Popescu Gheorghe Adresa: Str. 14. Brâncusi nr. bl. 2-4. 132-134. Tg-Jiu Tel: 0253/246896. Siretului nr. 3. Victoriei.

Tg-Jiu Tel : 0253/219234 E-mail: metrologie@intersys. sc. 99 Tel : 0253/212136 E-mail: arutiera@arr.ro Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Director : Tarlea Ion Adresa : Str. Tg-Jiu Tel : 0253/210156 Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap Inspector Sef : Roventa Micu Ileana Adresa : Str. 1. Craiova Tel -fax: 0251/428086 Reprezentant pentru judetul Gorj Stoian Madalin Alte structuri Autoritatea Rutiera Romana. 139. Agentia Gorj Director : Adresa : B-dul Ecaterina Teodoroiu.ro Inspectoratul de Concurenta Director : Merisescu Ioan Adresa : Str. Unirii nr.ro Inspectoratul de Stat pentru Controlul Cazanelor. bl. Bradului nr. cam. Sediul Prefecturii. 6. Tg-Jiu Tel : 0253/238001 Ministerul Industriei si Resurselor Serviciul Judetean de Metrologie Legala Gorj Director : Zgovancu Petrica Adresa : Str. 211300 Ministerul Sanatatii si Familiei Directia de Sanatate Publica Gorj Director : Mischie Sanda Adresa : Str.ro Ministerul Lucrarilor Publice. Tg-Jiu Tel : 0253/216019 . 8. Siretului nr. Cerna. nr. 18. Tg-Jiu Tel : 0253/218004 . 227796 E-mail: itm_gorj@eltop. Tg-Jiu Tel : 0253/237933 . 2-4.58. Recipientelor sub presiune si Instalatiilor de Ridicat – Inspectoratul Teritorial Craiova (ISCIR – Inspect Craiova) Director : Antonie Adresa : B-dul Gheorghe Chitu.Inspectoratul Teritorial de Munca Inspector Sef : Serban Horia Str. Tg-Jiu Tel : 0253/217248 421 . 96. Transporturilor si Locuintei Inspectoratul in Constructii Gorj Inspector Sef : Merfu Ilie Adresa : Str. nr. ap. 1 Decembrie 1918. nr.ro office@intergorj. 211568 E-mail: ajofp@intergorj. 1. Progresului nr. 9. Victoriei.

Brestei. fax : 0253/212776 E-mail: cnlo@cnlo. Tg-Jiu Tel : 0253/215055 . Ecaterina Teodoroiu.83.532.ro Societatea Nationala PETROM – Sucursala Tg-Jiu Director General: Giurconiu Nicolae Asresa : Str. Tg-Jiu Tel : 0253/216693. nr. Tg-Jiu Tel-fax : 0253/217320 Agentia Nationala pentru Conservarea Energiei Conform HG nr. SOCIETATI NATIONALE CU REPREZENTARE IN TERITORIU (FILIALE. nr. nr. Ungureanu Marinela Adresa : Str. Siretului.STRUCTURI AFLATE IN SUBORDINEA . Tudor Vladimirescu.ro COMPANII NATIONALE. Tg-Jiu Tel-fax: 0253/226038 e-mai: itcsmsgj@intergorj. 24. Însarcinat cu organizarea Alexandru Marinescu – Presedintele Asociatiei « Societatea Româna pentru Eficienta Energetica » Tel : 0251/194118 Directia de Telecomunicatii Gorj Director : Sorin Nimara Adresa : Str. Hidrocentralei. Craiova Tel : 0251/414917 Agentia Nationala de Resurse Minerale – Inspectoratul de Resurse Minerale Gorj Inspector Sef : Motorgeanu Ion Adresa : Str. Tg-Jiu Tel : 0253/211119 Inspectoratul Teritorial pentru Controlul Calitatii Semintelor si Material Saditor – Filiala Gorj Responsabil: Tomoiu Verginia Adresa: str. SUCURSALE) Compania Nationala a Lignitului Oltenia Director: Ion Vulpe Asresa : Str. Traian. 207202 Hidroconstructia Tg-Jiu Director General: Saliste Ion Adresa: Str. Fax: 0253/211629 Sucursala Hidrocentrale Tg-Jiu Director General: Miulescu Adrian Adresa: Str. 422 . 1. nr. REGII AUTONOME NATIONALE. Tg-Jiu Tel : 0253/2219382. nr. nr. Hidrocentralei. Tg-Jiu Tel : 0253/214379. 26.24. COORDONAREA SAU AUTORITATEA ORGANELOR PUBLICE CENTRALE. nr.83. Siretului. CU REPREZENTARE TERITORIALA Agentia Domeniilor Statului – Reprezentanta Teritoriala Craiova Reprezentantii : Motoi Ana. nr.________ se va înfiinta dupa 1 ianuarie 2003 Reprezentanta Craiova cu acoperire si pentru judetele Gorj si Mehedinti.1.

str. Bumbesti-Jiu.P. Fax: 0253/371590 Regia Nationala ROMARM . 41.Nicoli Marin Reprezentant pentru judetul Gorj: Grigorie Bogdan Adresa: Craiova. str. nr. judetul Gorj Tel : 0253/334322. Rovinari.1.40 423 . Str.Fax: 0253/217284 Sucursala Electrocentrale Turceni Director General: Marin Constantin Adresa: loc. 41. Director .19.95. Mihai Viteazul nr.80. Parîngului.P. Turceni. judetul Gorj Tel : 0253/371580. Fax: 0253/334081 Sucursala Electrocentrale Rovinari Director General: Pisc Ion Adresa: loc. 41.S. judetul Gorj Tel : 0253/463863. Fax: 0253/463873 A.24 Fax. 5C Tel.1.Uzina Mecanica Sadu Director General: Panoiu Pompiliu Adresa: loc. Energeticianului.A.80. nr.

.

1. 214878 211482. Chiriac Ion Oras Novaci Primar 5. 410561 410562. crt. 371011 Fax: 371004 2. 410563 Fax: 410560 410562 463465. 218928 Fax: 214878 0744/584262 094/393589 410560. 463872 231139. Rautescu Ilie Oras Rovinari Primar 425 . 232300 Fax: 463872 466353. Iorga Ion Municipiul Motru Primar 3.PRIMARII Nr./Fax 0744/635881 212299. Stanculete Ion Oras Bumbesti-Jiu Primar 4. Nume si prenume Persoana de contact Cârciumaru Florin Localitatea Municipiul Tg-Jiu Functia Primar Tel. 466221 466114 Fax: 466221 0744/502338 371095.

379053 378747 Fax: 378663 234416. 275181 Fax: 275182 477222. 477110 Fax: 477223 278004. Patrascu Constantin Comuna Barbatesti Primar 426 . Duta Viorel Mosor Elena Comuna Albeni Comuna Alimpesti Primar Primar 10. Toader Pasti Cristian Oras Tg-Carbunesti Primar 0744/382190 378603. 210910 210770. 234014 Fax: 234361 379480 275182. Drumen Daniel Mihutescu Constantin Rosu Dorel Popescu Ioan Comuna Arcani Comuna Baia de Fier Comuna Balanesti Primar Primar Primar Comuna Balesti Primar 15. Mazilu Constantin Oras Ticleni Primar 8. 220099 Fax: 210890 270503 7. 13 14. Stanca Gheorghe Comuna Aninoasa Viceprimar 11.6. 9. 12. 278303 461202 Fax: 461354 270114 Fax: 270114 210890.

24. 22. 26. 20. 33491 334592 0722/857439 473440 232139 Fax: 232300 475125. Ilie Daniel Comuna Bîlteni Primar 19. Radut Valentina Comuna Bengesti-Ciocadia Primar 273742. Tuila Florin Fometescu Mircea Comuna Catunele Comuna Ciuperceni Primar Primar 427 . 475156 Fax: 465156 0745/310508 282132.16. Croitoru Viorel Tucu Constantin Vaduva Nicolae Calugaru Gheorghe Ciocea Ion Catanoiu Emil Comuna Bolbosi Comuna Borascu Comuna Branesti Comuna Bumbesti-Pitic Comuna Bustuchin Comuna Capreni Primar Primar Primar Primar Primar Primar 25. Dumitrascu Maria Comuna Berlesti Primar 18. 282096 Fax: 282096 360689 Fax: 360689 0722/570503 276106 17. 21. 274036 Fax: 273742 0744/580998 271088 Fax: 271080 0744/933605 233302 Fax: 233302 0740/051515 334974 334910. 23.

Gusita Petre Comuna Jupânesti Primar 428 . 31. Gheorghe Rada Constantin Comuna Glogova Comuna Godinesti Comuna Hurezani Comuna Ionesti Primar Primar Primar Primar 39. 37. 231213 Fax: 231107 0723/696347 334078 Fax: 334078 0745/533245 378106 35. Fotescu Nicolae Vâlceanu Ilie Cârstea C. 33. 474216 Fax: 474101 283101 231238 0721/858823 271600. 28.27. 271855 376701 Fax: 376701 227625 Fax: 227543 0722/524356 372204 Fax: 372204 360634 0723/250667 377001. Popovici Virgiliu-Eugen Bocse Iulian Dragusin Viorel Baluta Gheorghe Bâzu Marcel Purcel Lucian Butan Gheorghe Pârvulescu Constantin Comuna Cîlnic Comuna Crasna Comuna Cruset Comuna Danciulesti Comuna Danesti Comuna Dragotesti Comuna Dragutesti Comuna Farcasesti Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar 276102 Fax: 276102 474101. 377002 231221. 29. 34. 30. 32. 36. 38.

40. 48. 376304 376782 Fax: 376304 Fax: 272501 272540 0723/340365 285121 471101. 42. 278687 231184 Fax: 231184 Tel/Fax: 284027 376551. Manta Constantin Gruescu Ion Raut Ion Tabacu Dumitru Grigore Petre Comuna Musetesti Comuna Negomir Comuna Pades Comuna Pestisani Comuna Plopsoru Primar Primar Primar Primar Primar 49. 471297 Fax: 471298 223127 0722/461440 285655 Fax: 285660 476135 Fax: 476135 379480 475047 Fax: 475047 278801 361981 44. 47. Orzan Nicolae Ragman Emil Faitar Cristinel Caramete Nicolae Bazavan Constantin Comuna Polovragi Comuna Prigoria Comuna Rosia de Amaradia Comuna Runcu Comuna Samarinesti Primar Primar Primar Primar Primar 429 . 46. 45. 51. 50. Popeanga Ion Calotescu Ilie Dragotescu Valeriu Gaspar Gheorghe Comuna Lelesti Comuna Licurici Comuna Logresti Comuna Matasari Primar Primar Primar Primar 278484. 53. 41. 43. 52.

334130 Fax: 334570 226549 Fax: 226735 63. 66. 275504 472126 280222 226538 Fax: 226538 376830 273022. 62. Luculescu Ion Comuna Tismana Primar 64. 61. 55. 374421 Fax: 374420 472383 Fax: 472527 334680. 65. 57. 56. 59. 273023 273323 282010 281020 Fax: 281120 0723/520178 276323. Iloiu Teodor Dumitrascu Ion Dijmarescu Dumitru Comuna Turburea Comuna Turceni Comuna Turcinesti Primar Primar Primar 430 .Fax: 361981 54. 60. 58. Rentea Danut Dragomir Nicolae Mecu Ion Beuran Constantin Fotescu Liviu Pârvulescu Vasile Dadulescu Constantin Vladutu Constantin Draghici Constantin Comuna Sacelu Comuna Saulesti Comuna Scoarta Comuna Schela Comuna Slivilesti Comuna Stanesti Comuna Stejari Comuna Stoina Comuna Telesti Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar 275502. 276338 Fax: 276103 0740/152105 374216.

67. Vasilescu Maria Comuna Tântareni Primar 0745/327780 473109 Fax: 473109 0723/334982 233465 362505 472131 Fax: 472131 68. 69. Leuca Aristica Roman Gheorghe Bacanu Vladimirescu Aurel Comuna Urdari Comuna Vagiulesti Comuna Vladimir Primar Primar Primar 431 . 70.

NOVACI STR. Vladimirescu nr.072 362. 9 MAI SAVINESTI. M 2 .1 .491 363. 24 .BUMBESTI-JIU 218530 211587 244597 371588 466376 463417 378138 211587 AGENTIA TARGU CARBUNESTI STR.940 379.Targu-Jiu ADRESA : STR. Gorj RAIFFEISEN BANK 8 Tg-Jiu SUCURSALA GORJ Sucursala Gorj Str. 12 13 14 15 16 17 Tg-Jiu Tg-Jiu Rovinari Novaci Bumbesti-Jiu Tagu Carbunesti SUCURSALA TG-JIU AGENTIA NR.63A Jud.C.E. 1 2 3 Localitate Târgu-Jiu Motru Târgu Cărbuneşti Denumire unitate SUCURSALA GORJ Agen ia Motru Agentia Târgu Cărbuneşti Adresa Str.20 Jud.GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE 4 5 6 7 Novaci Rovinari Tg-Carbunesti Tg-Jiu Agentia Novaci Agentia Rovinari Agentia Tg-Carbunesti SUCURSALA GORJ Novaci Str. 32 SC. sc. nr. 25 Str. bl. Trandafirilor nr.17 BANCA COMERCIALA ROMANA 9 10 11 Tg-Jiu Novaci Motru SUCURSALA GORJ SUCURSALA NOVACI SUCURSALA MOTRU Str. T.1 Jud. Gorj Targu Carbunesti Str. Tudor Vladimirescu nr. MINERILOR. PARINGULUI. Tudor Vladimirescu nr.2 219189 219197 211114 466439 310052 206. Trandafirilor nr.213 BRD .BANCI COMERCIALE BANC POST SA GORJ Nr.A .2 TARGU JIU AGENTIA ROVINARI AGENTIA NOVACI AGENTIA BUMBESTI-JIU Str. 14 . Gorj Tg. Bujorului 11. 3 Str. BL.7. BL. 1.301 206.500 378.300 206325 466665 371963 378021 213425 218127 C. Jiu Str. crt. Gorj Rovinari Str Minerilor bl. BL.TARGU CARBUNESTI 432 . ap. 6 Jud. Tudor Vladimirescu nr. M2 Sc. Geneva.TARGU-JIU STR. TANDAFIRILOR MAGAZIN FEMINA ETAJ P .788 Fax 218. 16 Telefon 213.ROVINARI ALEEA GRUIULUI BL. Eroilor nr.

BIBESTI 234375 360650 473102 233386 472605 374218 474195 461206 334172 472486 379007 376102 472127 433 . TURBUREA COM. TURCENI BL 35 PARTER COM. BUSTUCHIN . SACELU COM. BENGESTI COM. MATASARI BL C 5 COM. TANTARENI COM. CALNIC LOC.BUSTUCHIN COM. BAIA DE FIER LOC. PESTISANI COM. STOINA LOC. TARGU LOGRESTI COM. ALIMPESTI COM.18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 Ticleni Motru Tantareni Balteni Targu Logresti Polovragi Sacelu Runcu Stoina Tismana Pestisani Crasna BAIA DE FIER Turceni Turburea Alimpesti Bustuchin Bengesti Calnic Matasari Albeni Bibesti AGENTIA TICLENI AGENTIA MOTRU AGENTIA TANTARENI AGENTIA BALTENI AGENTIA TARGU LOGRESTI AGENTIA POLOVRAGI AGENTIA SACELU AGENTIA RUNCU AGENTIA STOINA AGENTIA TISMANA AGENTIA PESTISANI AGEBTIA CRASNA AGENTIA BAIA DE FIER AGENTIA TURCENI AGENTIA TURBUREA AGENTIA ALIMPESTI AGENTIA BUSTUCHIN AGENTIA BENGESTI AGENTIA CALNIC AGENTIA MATASARI AGENTIA ALBENI AGENTIA BIBESTI STR.MOTRU COM. TISMANA COM. BALTENI COM. PETROLISTILOR BL 5 SC 2 PARTER . RUNCU COM. POLOVRAGI COM. CRASNA LOC. ALBENI COM.TICLENI ALEEA LILIACULUI BL A1 PARTER .

ro tel. Proceduri de lichidare si reorganizare a agen ilor economici. credite pentru IMM-uri derulate prin A.F. etaj 1 e-mail:consult@jiunet.-uri.O. Locul nostru a fost si este mereu in topul firmelor din jude (conform clasamentului Camerei de Comer si Industrie: locurile II. software-ul specializat) constituie locul ideal unde răspundem clien ilor noştri. cu toate utilită ile (re ea calculatoare. str. Cu un colectiv de specialişti. INTERNET. inclusiv RISOGRAPH. cât mai rapid. planuri de afaceri –– finan ări proiecte. ingineri.0253/223744. CONSULTING V COMPANY este specializată in exclusivitate in prestarea de servicii profesionale.Consultanta I. SHAPARD. din domenii diverse – economişti. echipamente multiplicare. De experien a noastră au profitat si profită sute de clien i in cadrul unor programe de finan are vizând: consultanta. Expertize si evidente contabile.IV in ultimii 5 ani). respectiv.0744703054 Fondată in 1994. al cărui număr a sporit anual. mijloace de transport) si societă i comerciale. baza de date./fax:0253/219690.M. divizări. Sediul ultramodern. fuziuni. cu o bogata experien ă. instruire antreprenorială si sprijinirea în înfiin area de IMM-uri.M. instala ii. utilaje.M. S.M. comasări. Tudor Vladimirescu.mobil:0744703052. 434 .nr.J. studii de fezabilitate – proiecte. I. RICOP.M. legisla ie.CONSULTAN Ă IN AFACERI SI MANAGEMENT AFACERI Tg-Jiu. . etc). 15. jurişti. fiind structurată in patru departamente: construc Evaluări active (clădiri. s-a reuşit o creştere a cifrei de afaceri de la an la an. întocmirea documenta iilor in vederea finan ării proiectelor rambursabile (bănci comerciale. întocmirea documenta iilor in vederea finan ării proiectelor nerambursabile in cadrul Programelor de finan are PHARE.C. construc ii.

str.F.J. planuri de afaceri. evaluări. clien ii devin partenerii noştri! Tg-Jiu. Consilii Locale. studii de oportunitate).D. toate lucrările fiind acoperite de asigurări de răspundere profesionala.M. Ministerul Finan elor.R. A.. Hunedora. planuri de afaceri etc. evaluari). Primăria TgMunicipiului Tg-Jiu (studii de fezabilitate. Servicii adresate societă ilor comerciale din jude ele Gorj.studii de oportunitate.R.) Experien a firmei noastre ne face unici pe pia a jude ului Gorj si regiunea Oltenia. Tgfezabilitate B. aceasta si datorită faptului că suntem membrii reputatelor organisme profesionale. 15. Tudor Vladimirescu. studii de piata. studii de fezabilitate.nr. Mehedinti./fax:0253/219690.. BANCPOST Tg-Jiu (studii de fezabilitate .0253/223744 mobil:0744703052.O.ro tel. Dolj (evaluări.0744703054 435 . B. etaj 1 e-mail:consult@jiunet. Pentru noi. la nivel na ional: Asocia ia Na ională a Evaluatorilor din România.La acestea se adaugă serviciile noastre adresate diverselor institu ii si agen i economici: Ministerul Ministerul Justi iei – Tribunalele jude ene (proceduri de faliment)..C. În raport cu alte firme. nu urmărim doar câştigul ci în elegem mediul de afaceri si procesele fundamentale ce au loc in domeniul fiecăruia de activitate . Corpul Exper ilor Contabili si Contabililor Autoriza i din România. Uniunea Na ională a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare.

.Repere auto.A. .Benzi transportoare din cauciuc: •cu inser ie textilă. Ciocârlău .Antigel – rezistent la -39° C. Gorj Tel/Fax: 0253-226140.Confec ii textile . ..Materiale de vulcanizat. . sunt: . . ARTEGO S.S.Covoare de cauciuc. Str. . 38.Diluant universal.C. •cu inser ie metalică. . .Re ea de magazine cu produse alimentare si nealimentare . Principalele articole fabricate si servicii prestate de S.C.67.Plăci tehnice.A. ARTEGO S. nr. 436 . . 0253-22.Produse alimentare. .60. este una dintre cele mai mari unită i producătoare de articole tehnice din cauciuc din ară. Tg-Jiu.Garnituri.

Aceasta.C. Pana in anul 1989. la randul sau s-a constituit in 1980 pe structura a doua sectii de productie: Sectia Prefabricate din beton si Sectia produse ceramice. Dupa anul 1989. Jiu s-a infiintat in anul 1991 prin preluarea patrimoniului "Intreprinderii de Materiale de Constructii Tg.S. Macofil S.A. Tg. Jiu". 437 . odata cu reducerea investitiilor in constructia de locuinte si in domeniul constructiilor industriale si de irigatii in agricultura. in special panouri pentru constructia de locuinte. ponderea productiei a fost detinuta de produsele prefabricate din beton armat. productia de prefabricate a scazut si in prezent ponderea productiei este detinuta de produsele ceramice. a caror productie a ajuns la peste 5000 mc/an.

438 .

1-15 Tg-jiu.Import. export cooperare interna ională. 214185 Sediul central al Companiei Na ionale a Lignitului Oltenia se află in municipiul Tg-Jiu. Tudor Vladimirescu . nr. .Activită i miniere .N. . .L.Reparare între inere utilaje. . .Str. 439 .Produse si servicii informatice proprii.Proiectare. Gorj Tel/Fax: 0253/ 214067. . Tg-Jiu in domeniul exploatării cărbunelui se întinde pe o perioadă de peste 50 ani timp in care s-a realizat excavarea unei mase miniere de peste 3501 milioane mc.Livrarea si comercializarea produselor ob inute. prospec iuni. .A.Instruire si pregătire personal. explorare. 216134. dezvoltare si exploatare.Protec ia mediului.+to din care 780 milioane tone lignit. Oltenia sunt: . Principalele activită i ale C. Experien a industrială acumulată in Compania Na ională a Lignitului Oltenia S.

F. 0722/486713 Nr. 440 .R.C.753.9002 pentru sistemul asigurării calită ii. Tismana nr. jud. J18/89/1999. Toate produsele S.R. 11590934 C/V: 251100996099318 .9002 pentru calitatea produselor si certificarea ISO .A. iar tiglele din beton sunt conforme cu ST 01:2000. conform cu SR EN ISO 9002:1995. Tg-Jiu C/V: 2511. Gorj Telefon: 0253/217. emis de AEROQ. 0722/330338. FIBROCIM S. emis de Comisisa de Agrement in Constructii din Romania.B.699 -marketing-vanzari Fax: 0253/217.Tg-Jiu Str. cod 1400. FIBROCIM S. Tg-Jiu sunt certificate privind Sistemul Calită ii.1 A.R. atestate AEROQ si agrementate conform AGREMENT TEHNIC 00602/005-200.1 / ROL . Tg-Jiu In cadrul S. atestate AEROQ. astfel: .C.872 Mobil: 0722/390337.A.FIBROCIM S.666 -centrala.placile din azbociment sunt conforme cu SR ISO 393 -1 /1999.inreg. C.D. Tg-Jiu este implementat un sistem de asigurare a calită ii certificat de către Societatea Romana de Asigurare a Calită ii AEROQ Bucuresti.1 . Orientarea spre calitate a ofertei noastre a fost recunoscuta in anul 2000 cand societatea a obtinut certificarea ISO . 0253/221.C.B. ISO 9002:1994.A.

12. 18. 6. Italia. Rostramo S.2440 x 1220 mm. 15.PALETA CULORII DE S. grosimi 8. panouri constructii. iar in prezent produce si livreaza: -placaj fag 2000 x 1250 mm. -mic mobilier: comode. -mobilier: dormitoare.C. livram produsele noastre in: Egipt. bucatarii. Franta. -cherestea fag. Belgia. 18. 12. preluat din 1 februarie 1991. etajere.A.A. provine de la ROmania STRatificate MObila. -pal cu fete fine . Actualul nume ROSTRAMO. -scaune coloniale si curbate. 16. Targu Jiu) este una din marile intreprinderi de prelucrare a lemnului si fabricare mobilier din Romania. cepuri cilindrice. Anglia. Liban.U.P. Germania. grosimi: 3. holuri. Suedia. Israel.L. Canada. 4. De asemenea. 20. biblioteci. Danemarca. Spania. 8. 5.. Siria. Partenerii traditionali sunt din: S. 25. 10. 30 mm. 441 DISTINCTII INTERNATIONALE . Rostramo si-a inceput activitatea in anul 1959. 22 mm. Tg Jiu (pana in 1980 s-a numit C.

STAR GLASS produce si oferã o gamã largã de articole de sticlãrie realizate in intregime manual si utilizând variate tehnici de decorare. Japonia. O importantã parte a productiei. este reprezentatã de produsele originale realizate de designerii STARGLASS. Belgia. Austria. Canada. doi renumiti artisti recunoscuti ca atare prin inscrierea lor in dictionarul 'Who's who in Contemporary Glass Art'. Franta. etc 442 . Statele Unite. Produsele realizate de STAR GLASS pot fi regãsite adeseori in vitrinele marilor magazine si boutiqueuri din toatã lumea: Germania. dar STAR GLASS manufactureazã curent produse in conformitate cu specificatiile tehnice ale clientilor. Australia.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful