P. 1
Gorj

Gorj

|Views: 1,172|Likes:

More info:

Published by: Grecu Ionut-Valentin on Mar 24, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/05/2013

pdf

text

original

Sections

  • CAPITOLUL II. FISA JUDETULUI GORJ
  • 2.1. ECHIPAREA TERITORIALĂ
  • 2.2. POPULATIA
  • 2.3. INVATAMANT
  • 2.4. CULTURA SI ARTA
  • 2.5. OCROTIREA SANATATII
  • 2.6. SITUTIA ECONOMICA
  • 2.7. INDUSTRIA
  • 2.8. AGRICULTURA
  • 2.9. INVESTITII - CONSTRUCTII
  • 2.10. POSTA SI TELECOMUNICATII
  • 2.11. TURISMUL
  • CAPITOLUL III. FIŞA MUNICIPIULUI TG-JIU
  • 3.1. AMPLASAMENT
  • 3.2. SUPRAFA Ă. POPULA IE. VECINI
  • 3.3. RELIEFUL
  • 3.4. OCUPA IA PRINCIPALĂ A POPULA IEI
  • 3.5. SOCIETĂ I COMERCIALE
  • 3.6. INDUSTRIA IN TG-JIU
  • 3.7. AGRICULTURA
  • 3.8 EXPLOATAREA FORESTIERĂ
  • 3.9 CERCETAREA ŞTIIN IFICĂ
  • 3.10. TURISMUL
  • 3.11. URBANIZAREA SI DOTAREA
  • 3.12. ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ
  • 3.13. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ
  • 3.14. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE
  • 3.15. ALTE UTILITĂ I ALE MUNICIPIULUI TG-JIU
  • 3.16. SISTEMUL FINANCIAR – BANCAR
  • 3.17. SOCIETĂ I DE ASIGURARE
  • 3.18. ACTIVITATEA SPITALICEASCĂ SI FARMACEUTICĂ
  • 3.19. CAMERA DE COMER SI INDUSTRIE GORJ
  • 3.20. SALARIA I
  • 3.21. MODUL DE FOLOSIN Ă A TERENURILOR
  • 3.22. ÎNVĂ ĂMÂNTUL
  • 3.23. CULTURA
  • 3.24. TRANSPORTURILE
  • 3.25.OPORTUNITÃTI DE AFACERI
  • 3.26. HARTA MUNICIPIULUI TG-JIU
  • CAPITOLUL IV. ORAŞELE JUDE ULUI GORJ
  • 4.1. ORAŞUL BUMBESTI –JIU
  • 4.2. ORAŞUL MĂTĂSARI
  • 4.3. ORAŞUL MOTRU
  • 4.4. ORAŞUL NOVACI
  • 4.5. ORAŞUL ROVINARI
  • 4.6. ORAŞUL TG-CĂRBUNEŞTI
  • 5.3. COMUNA ARCANI
  • 5.4. COMUNA BAIA DE FIER
  • 5.5. COMUNA BĂLĂNEŞTI
  • 5.7. COMUNA BĂRBĂTEŞTI
  • 5.13. COMUNA BUSTUCHIN
  • 5.16. COMUNA CĂTUNELE
  • 5.19. COMUNA CRUŞE
  • 5.20. COMUNA DANCIULESTI
  • 5.21. COMUNA DĂNEŞTI
  • 5.24. COMUNA FĂRCĂŞEŞTI
  • 5.29. COMUNA JUPANESTI
  • 5.33. COMUNA MĂTĂSARI
  • 3.34. COMUNA MUŞETEŞTI
  • 5.35. COMUNA NEGOMIR
  • 5.37. COMUNA PEŞTIŞANI
  • 5.38. COMUNA PLOPŞORU
  • 5.39. COMUNA POLOVRAGI
  • 5.40. COMUNA PRIGORIA
  • 5.41. COMUNA ROŞIA DE AMARADIA
  • 5.44. COMUNA SAMARINESTI
  • 5.47. COMUNA SCOAR A
  • 5.48.COMUNA SLIVILESTI
  • 5.49. COMUNA STĂNEŞTI
  • 5.50. COMUNA STEJARI
  • 5.51. COMUNA STOINA
  • 5.53. COMUNA TISMANA
  • 5.55. COMUNA TURCENI
  • 5.56. COMUNA TURCINEŞTI
  • 5.57. COMUNA URDARI
  • 5.58.COMUNA VĂGIULEŞTI
  • 5.59. COMUNA VLADIMIR

Consultan ă in afaceri si management

Centrul de informare, documentare managementul afacerilor mici si mijlocii

si ini iere

in

proiect nr. RO 0007.02.01.01.2097-finan at in cadrul programului PHARE 2000 Coeziune Economică si Socială

MONOGRAFIA SOCIO – ECONOMICĂ A JUDE ULUI GORJ

Studiul a fost realizat in cadrul Centrului de informare, documentare si ini iere in managementul afacerilor mici si mijlocii- Consulting Company - proiect RO 0007.02.01.01.2097-finan at in cadrul programului PHARE 2000 Coeziune Economică si Socială utilizându-se tehnologia de editare prin risographiere 1

Coordonatori studiu: Ec. Ciobanu Emanoil Ec. Văduva Constantin

Responsabil studiu: Ec. Tomescu Emil Culegere, actualizare date si informa ii: Ec. Truşcă Diana Ec. Văduva Elena Consilier juridic Măru ă Constantin Consilier juridic Băloi Cosmin Tehnoredactare, editare – multiplicare RISOGRAPH Colac Lucia FOTO: Ec. Truşcă Alin

Tg* Tg-Jiu - 2003 *
Acest studiu a fost realizat cu asisten ă din partea Comunită ii Europene. Punctele de vedere exprimate apar in S.C. Consulting V Company S.R.L. si de aceea nu pot fi considerate ca reflectând opinia oficială a Comunită ii Europene

2

INTRODUCERE

Studiul MONOGRAFIA SOCIO – ECONOMICĂ A JUDE ULUI GORJ, realizată de colectivul S.C. CONSULTING V COMPANY S.R.L., in parteneriat cu Camera de Comer si Industrie a jude ului Gorj , este o lucrare ce prezintă jude ul Gorj in dinamica sa pe perioada 2001 – 2002, prin prisma unor indicatori macro economici. Lucrarea se doreşte a avea aplicabilitate practică, prin furnizarea unor informa ii pertinente privind mediul de afaceri. Culegerea de date a presupus o muncă enormă, sau efectuat deplasări in cea mai mare parte a localită ilor din jude , la agen i economici, autorită i locale, institu ii publice. Paginile publicitare apar in in exclusivitate agen ilor economici, existând acordul scris de publicare. Prin contribu ia deosebită a Camerei de Comer si Industrie a Jude ului Gorj, studiul con ine un fascicul distinct: “TOPUL FIRMELOR JUDE ULUI GORJ – 2002”. De asemenea, colectivul S.C. CONSULTING V COMPANY S.R.L., fiind prin excelen ă societate de consultan ă in afaceri si management, specializată in prestarea de servicii profesionale a redactat in cadrul proiectului “Ghidul întreprinzătorului sau cum să demarezi propria afacere”, deosebit de util , apreciem noi tuturor persoanelor ce doresc să acceadă la statutul de întreprinzător. Dorim să mul umim in mod deosebit tuturor celor care au în eles misiunea noastră si ne-au sprijinit in redactarea prezentului studiu: reprezentan i ai institu iilor publice, manageri si in mod deosebit domnului director de la Direc ia de Statistică - dr.ec. Gheorghe Popescu, domnului preşedinte al Camerei de Comer si Industrie a jude ului Gorj – ing. Viorel David, dar si altor zeci de persoane contactate care au făcut posibil apari ia acestui studiu. “MONOGRAFIA SOCIO – ECONOMICĂ A JUDE ULUI GORJ” are 5 capitole principale, la care se adaugă 3 sec iuni cu informa ii utile, legate de mediul de afaceri si activitatea managerială. CAPITOLUL I. JUDE UL GORJ – PREZENTARE GENERALĂ , in acest capitol se descriu pe larg caracteristicile geografice, administrative, flora si fauna jude ului.
CAPITOLUL II. FIŞA JUDE ULUI GORJ – Analiza se adânceşte si mai mult, descriindu-se infrastructura, popula ia si gradul de ocupare, institu ii culturale, situa ia economică, descriindu-se pe scurt principalii agen i economici.

3

CAPITOLUL III. – FIŞA MUNICIPIULUI TG-JIU – Reşedin ă de jude , se alocă un capitol distinct, reluând analiza prin prisma indicatorilor de la capitolul precedent. CAPITOLUL IV. – ORAŞELE JUDE ULUI GORJ – Analiza se fragmentează, conform algoritmului din capitolele precedente pe principalele oraşe (Bumbeşti – Jiu, Mătăsari, Motru, Novaci, Rovinari, Tg-Cărbuneşti). CAPITOLUL V. – COMUNELE JUDE ULUI GORJ – Pentru 59 de comune s-a întocmit fişa fiecărei localită i, cu informa ii pertinente privind suprafa a, popula ia, for a de muncă, învă ământ, cultură, ocrotirea sănătă ii, agricultură, etc. SEC IUNEA I – Ghidul întreprinzătorului sau cum să demarezi propria afacere - reprezintă un ghid practic pentru orice întreprinzător, orientându-l de la înfiin are - autorizare, până la ob inerea de finan ări – con inând inclusiv macheta unui plan de afaceri. SEC IUNEA II – Topul firmelor jude ului Gorj , întocmit de Camera de Comer si Industrie a Jude ului Gorj, con ine informa ii utile, date de contact privind firmele de top, la nivelul anului 2002 – in toate domeniile de activitate. SEC IUNEA III – Adrese utile – Con ine mai mult decât necesare oricărui întreprinzător- date de contact ale institu iilor publice, primării, bănci comerciale. Sperând ca acest studiu să fie de un real folos tuturor întreprinzătorilor ce doresc să investească in jude ul Gorj, dar si altor utilizatori , recomandăm cu căldură parcurgerea acesteia. Dacă aceste informa ii nu sunt suficiente, colectivul de consultan i ai S.C. CONSULTING COMPANY vă aşteaptă, pentru ca împreună să realizăm un mediu de afaceri benefic tuturor ! Colectivul de lucru,

4

CUPRINS
CAPITOLUL I. JUDETUL GORJ - PREZENTARE GENERALA CAPITOLUL II. FISA JUDETULUI GORJ 2.1. ECHIPAREA TERITORIALĂ 2.2. POPULATIA 2.3. INVATAMANT 2.4. CULTURA SI ARTA 2.5. OCROTIREA SANATATII 2.6. SITUTIA ECONOMICA 2.7. INDUSTRIA 2.8. AGRICULTURA 2.9. INVESTITII – CONSTRUCTII 2.10. POSTA SI TELECOMUNICATII 2.11. TURISMUL CAPITOLUL III. FIŞA MUNICIPIULUI TG-JIU 3.1. AMPLASAMENT 3.2. SUPRAFA Ă. POPULA IE. VECINI. 3.3. RELIEFUL 3.4. OCUPA IA PRINCIPALĂ A POPULA IEI 3.5. SOCIETĂ I COMERCIALE 3.6. INDUSTRIA IN TG-JIU 3.7. AGRICULTURA 3.8 EXPLOATAREA FORESTIERĂ 3.9 CERCETAREA ŞTIIN IFICĂ 3.10. TURISMUL 3.11. URBANIZAREA SI DOTAREA 3.12. ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ 3.13. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ 3.14. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE 3.15. ALTE UTILITĂ I ALE MUNICIPIULUI TG-JIU 3.16. SISTEMUL FINANCIAR – BANCAR 3.17. SOCIETĂ I DE ASIGURARE 3.18. ACTIVITATEA SPITALICEASCĂ SI FARMACEUTICĂ 3.19. CAMERA DE COMER SI INDUSTRIE GORJ 3.20. SALARIA I 3.21. MODUL DE FOLOSIN Ă A TERENURILOR 3.22. ÎNVĂ ĂMÂNTUL 3.23. CULTURA 3.24. TRANSPORTURILE 3.25.OPORTUNITÃTI DE AFACERI 3.26. HARTA MUNICIPIULUI TG-JIU 8 12 12 16 25 29 34 36 37 46 51 54 55 61 61 63 64 64 64 64 69 71 72 73 74 75 75 75 76 76 77 77 77 82 82 83 83 87 88 89

5

CAPITOLUL IV. ORAŞELE JUDE ULUI GORJ 4.1. ORAŞUL BUMBESTI –JIU 4.2. ORAŞUL MĂTĂSARI 4.3. ORAŞUL MOTRU 4.4. ORAŞUL NOVACI 4.5. ORAŞUL ROVINARI 4.6. ORAŞUL TG-CĂRBUNEŞTI CAPITOLUL V. COMUNELE JUDE ULUI GORJ 5.1. COMUNA ALBENI 5.2. COMUNA ALIMPEŞTI 5.3. COMUNA ARCANI 5.4. COMUNA BAIA DE FIER 5.5. COMUNA BĂLĂNEŞTI 5.6. COMUNA BALESTI 5.7. COMUNA BĂRBĂTEŞTI 5.8. COMUNA BENGEŞTI CIOCADIA 5.9. COMUNA BERLESTI 5.10. COMUNA BOLBOŞI 5.11. COMUNA BORĂSCU 5.12. COMUNA BUMBEŞTI PI IC 5.13. COMUNA BUSTUCHIN 5.14. COMUNA CALNIC 5.15. COMUNA CĂPRENI 5.16. COMUNA CĂTUNELE 5.17. COMUNA CIUPERCENI 5.18. COMUNA CRASNA 5.19. COMUNA CRUŞE 5.20. COMUNA DANCIULESTI 5.21. COMUNA DĂNEŞTI 5.22. COMUNA DRAGOTESTI 5.23. COMUNA DRAGUTESTI 5.24. COMUNA FĂRCĂŞEŞTI 5.25. COMUNA GLOGOVA 5.26. COMUNA GODINESTI 5.27. COMUNA HUREZANI 5.28. COMUNA IONEŞTI 5.29. COMUNA JUPANESTI 5.30. COMUNA LELEŞTI 5.31. COMUNA LICURICI

90 90 98 102 106 110 114 120 120 123 127 130 135 139 142 146 149 152 155 158 161 165 168 171 174 178 181 184 187 191 194 198 202 205 208
211

214 217 221

6

5.32. COMUNA LOGRESTI 5.33. COMUNA MĂTĂSARI 3.34. COMUNA MUŞETEŞTI 5.35. COMUNA NEGOMIR 5.36. COMUNA PADEŞ 5.37. COMUNA PEŞTIŞANI 5.38. COMUNA PLOPŞORU 5.39. COMUNA POLOVRAGI 5.40. COMUNA PRIGORIA 5.41. COMUNA ROŞIA DE AMARADIA 5.42. COMUNA RUNCU 5.43. COMUNA SĂCELU 5.44. COMUNA SAMARINESTI 5.45. COMUNA SĂULEŞTI 5.46. COMUNA TRANSPORT 5.47. COMUNA SCOAR A 5.48.COMUNA SLIVILESTI 5.49. COMUNA STĂNEŞTI 5.50. COMUNA STEJARI 5.51. COMUNA STOINA 5.52. COMUNA TELEŞTI 5.53. COMUNA TISMANA 5.54. COMUNA TURBUREA 5.55. COMUNA TURCENI 5.56. COMUNA TURCINEŞTI 5.57. COMUNA URDARI 5.58.COMUNA VĂGIULEŞTI 5.59. COMUNA VLADIMIR GHIDUL ÎNTREPRINZĂTORULUI SAU CUM SĂ DEMAREZI PROPRIA AFACERE TOPUL FIRMELOR JUDETULUI GORJ ADRESE UTILE

224 226 230 233 236 239 243 246 249 252 256 260 263 266 269 272 275 278 281 284 288 291 297 300 304 307 311 314 318 399 417

7

CAPITOLUL I. JUDETUL GORJ PREZENTARE GENERALA

Izvoarele istorice atesta ca inca din paleoliticul mijlociu purtatorii culturii musteriene si-au gasit adapost in pesterile locului, osemintele lor fiind scoase la iveala de arheologi si speologi la Baia de Fier si Brosteni. Asezarile de la Transport, Balesti, Crasna, Vladimir, Runcu, Telesti stau marturie locuirii judetului in epoca neolitica si cea a bronzului. Prima unitate administrativ-teritoriala atestata documentar pe actualul teritoriu al judetului a fost judetul Jales. Din aceeasi data sunt consemnate si localitatile Tismana si Dabaceni, ultima fosta resedinta a judetului. Sub numele de Gorjiu (de la cuvintele slave “gora” si “jil”, romaneste: ”munte” si “Jiu”) Judetul Gorj este situat in partea de sud-vest a tarii, in nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al Jiului, fiind delimitat la nord de paralela de 45°58′ latitudine nordica, ce trece in apropiere de localitatea Tantareni. Limita estica se afla in apropierea localitatilor Alimpesti si Polovragi, pe langa care trece meridianul de 23°39′ longitudine estica, iar limita vestica este reprezentata de varful Dobru din Muntii Godeanu, situat pe meridianul de 22°6′ longitudine estica. Paralela de 45° strabate teritoriul judetului prin partea de sud a resedintei acestuia, municipiul Tg-Jiu. Organizarea administrativa include 2 municipii: Tg-Jiu si Motru, 5 orase: Rovinari, Tg-Carbunesti, Bumbesti-Jiu, Novaci, Ticleni, 63 comune si 414 sate. Cadrul natural include 3 mari unitati fizico – geografice: Carpatii Meridionali, formati din versantii sudici ai muntilor Godeanu, Valcan si Parang, cu

8

a. Mija si antropice: Cerna. Numeroase lacuri naturale: Calcescu. varful Parangu Mare) si cu urme ale glaciatiei cuaternare (circuri. 3°C in depresiuni si 0°C pe muntii inalti. Ceauru. constand in paduri de cer si garnita. curpenul de padure. precipitatiile medii anuale sunt repartizate neuniform : 585 mm in S. Bran si depresiuni: Polovragi.000 m (altitudine maxima : 2. apartinand Podisului Getic. Reteaua hidrografica apartine in majoritate unui singur bazin colector. pontic. Gilort. mai importante: Sacelu. custuri. in depresiuni.altitudini ce depasesc frecvent 2. lacuri glaciare. In padurile de quecinee intalnim elemente termifile:mojgreanul. morene). 925 mm in zona dealurilor subcarpatice si peste 1. In valea Sohodolului de Runcu se intalnesc si mici palcuri de pin negru. Tismana. Flora si fauna judetului este variata. Jiltu. de pe o suprafata de peste 10 mii mp.200 mm pe culmile montane. 753 mm in depresiuni. Flora se compune din peste 2000 de specii de plante de tip submediteranean. ghimpele. Stroiesti. cu 190 de zile fara inghet. Jiul. S si V . Exceptie fac extremitatile NE si NV ale judetului. in lunca Jiului. care sunt drenate de cursurile superioare ale Oltetului si Cernei. 9 . balcanic si balcano-dacic. Zona padurilor de foioase ocupa in sudul judetului dealurile dintre Gilort si Jiu si inaltimile de peste 200 m. Slaveiu .2°C. liliacul salbatic. fag si gorun. 6°C in zona dealurilor inalte.519 . dealurile colinare situate in partea sudica. scumpia. Clima temperat-continentala de deal. Pe stancariile calcaroase din Muntii Valcan si Mehedinti apar elemente floristice de climat cald ca: alunul turcesc. situati intre Motru si Oltet constituiti din mai multe aliniamente de dealuri. Subcarpatii Getici. cu temperaturi medii anuale de 10. Amaradia s. Motru. care aduna apele mai multor afluenti: Sadu . Novaci. Mogos. Hedera helix. Targu Jiu-Campu Mare. vanturi predominante dinspre N.

caprior. fiind alcatuit din paduri de brad si molid. 13 societati comerciale cu capital de stat. alunar. la contactul culoarului depresionar cu muntii. a vitei de vie. urs. colonizat in bazinul Tismanei. cultura cerealelor. mistret. populatia este ocupata in diferite ramuri de productie si servicii. In centrele de exploatare a carbunelui si petrolului o parte din locuitori lucreaza ca mineri si sondori sau ca muncitori la termocentralele Rogojelu. cocos de munte. in functie de structura lor economica. a pomilor fructiferi. Susita Seaca. cultura pomilor fructiferi. In centrele urbane.iar la poalele Muntilor Valcan se dezvolta paduri de castan brun. Pe teritoriul judetului Gorj isi desfasurau activitatea la 1 ianuarie 2003: o Companie Nationala. a cerealelor si lucrul la exploatarile forestiere in zona montana. ocupatia principala este cresterea animalelor. Etajele subalpin si alpin caracterizeaza extremitatea nordica a judetului ce depaseste 1900 m atat in Parang cat si in Muntii Godeanu. lucreaza un numar mare de salariati. veverita. iar pe calcare pajisti de stancarie. cerb lopatar. jder. pisica salbatica. scorpionul. Astfel. alaturi de care traieste endemismul carpatic. vipera cu corn. 7 societati cu 10 . Lumea animala ce populeaza padurile de foioase este reprezentata prin cerb. In zonele de munte apar pajisti cu paius rosu. in care sunt dezvoltate cele mai importante ramuri economice si servicii din toate domeniile. broasca testoasa de uscat. iar in lungul vailor cultura legumelorsi zarzavaturilor. ras. In Subcarpati si Podisul Getic se intensifica cresterea animalelor. In municipiul Tg-Jiu. Ocupatia populatiei se diferentiaza in functie de pozitia in teritoriu a asezarilor si exploatarea resurselor naturale. Etajul padurilor de molid ocupa suprafete foarte restranse pe versantii sudici ai Muntilor Parang. Turceni si microcentralele de pe raul Gilort. In etajul subalpin si alpin intalnim: capra neagra. iarba vantului.

Agentii economici inregistrati pe raza judetului isi desfasoara activitatea in domenii acoperind toate sectoarele economice. din care 1050 asociatii familiale si 3257 persoane fizice independente. 11 . iar 1075 persoane desfasurau profesii liberale. cuprinzand agricultura.capital mixt. 7390 societati comerciale cu capital privat si 127 organizatii cooperatiste. industria extractiva. de stat si privat. incluzand serviciile si turismul. cel secundar. Numarul intreprinzatorilor particulari la sfarsitul anului 2002 era de 4307. de la cel primar. cu activitati in diferite industrii prelucratoare si cel tertiar.

lungimea simpla a liniei pe care circulau acestea fiind de 14 km. Municipiul resedinta de judet. aceasta era la inceputul anului 2003 de 82772 mc/zi. Motru. din care 68. ponderea cea mai mare. iar suprafata spatiilor verzi de 179 ha. asa cum era si normal.0 %).5 km. In ceea ce priveste capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile.9 % din cantitatea totala de apa distribuita era destinata consumului casnic si 11. mai mult de jumatate revenind municipiului TgJiu. consumatorilor carora le-au fost instalate apometre le revenea 38. detinand-o municipiul Tg-Jiu (22.4 % uzului public. cu imbracaminti asfaltice usoare. Lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile pe ansamblul judetului era la inceputul anului de 725.9 % din totalul consumului pe ansamblul judetului Gorj. dintre care 221 km.. In privinta modalitatii de contorizare. dispunea pentru transportul in comun de 17 troleibuze. Cantitatea de apa potabila distribuita consumatorilor era la inceputul anului de 20786 mii mc pe ansamblul judetului Gorj. La nivel de judet 65. lungime totala simpla a conductelor de canalizare. Suprafata intravilana a judetului era la inceputul anului 2003 de 5362 ha. din care 54.9 km. 13 localitati beneficiind de canalizare publica.1.8 % municipiului Tg-Jiu. FISA JUDETULUI GORJ 2. ECHIPAREA TERITORIALĂ La 1 ianuarie 2003 lugimea totala a strazilor din judetul Gorj era de 325 km. incluzand 63 de localitati.CAPITOLUL II. Reteaua de canalizare publica la sfarsitul anului 2002 cuprindea 182. dintre care 7 municipii si orase. cu 45400 mc/zi. Tg-Jiu.4 km. modernizate si 104 km. urmat de celalalt municipiu al judetului. Reteaua de apa potabila deservea la nivelul judetului un numar de 71 localitati. in 12 ...

din care pentru populatie 175222 Gcal. dotarile la nivelul anului 2002 includeau 6 autovidanjoare. Aninoasa. 25. Stoina. urmat de Motru. Energia termica distribuita in anul 2002 la nivelul judetului Gorj a fost de 198413 Gcal. Ticleni. in Rovinari. 93.8 % si Bumbesti-Jiu 2. In privinta asigurarii salubritatii localitatilor.4 km. mc apa reziduala. 31.. stropire. 13. Pe principalele localitati. Turceni. Rovinari. cu 40. dar si alte localitati: Tg-Jiu. rezultand 253 tone namoluri. Exceptand orasul Bumbesti-Jiu.9 % in locuri neamenejate.aflati sub responsabilitatea Ministerului Transporturilor) 13 .municipiul Tg-Jiu. pentru celelalte localitati distribuita s-a realizat prin unitati autonome. pe ansamblul judetului de 49608 mc/ zi. Targu-Carbunesti. in Motru.2 km. in Tg-Carbunesti. Turburea.8 km. Majoritatea utilajelor apartineau municipiului Tg-Jiu. din care 14 gunoiere compactoare. automaturatoare colectoare si 6 autospeciale pentru deszapezire.5 %.1 % fiind depozitate in halde de gunoi si numai 6. Cantitatea de deseuri urbane ridicate si depozitate a fost de 117977 tone la nivel de judet. In Romania drumurile pot fi clasificate in trei categori principale: *drumuri nationale (13000 km. Debitul statiilor in functiune pentru epurarea apei uzate era. unele dintre acestea fiind ele insele puncte de exploatare importante.. unde intreaga energie termica distribuita populatiei a fost asigurata de unitatile administratiei publice locale. peste 87 % din capacitati deservind municipiul TgJiu. cate un utilaj pentru curatare de canal cu jet apa sub presiune.7 km. municipiul Tg-Jiu ocupa primul loc. repartizarea teritoriala incluzand localitatile situate in apropierea zonelor de extractie: Bustuchin. cu peste 50 %. Bumbesti-Jiu. 28 autovehicule pentru gunoi. Aceste statii au asigurat epurarea a 12070 mii.. Lungimea conductelor de distribuire a gazelor la 1 ianurie 2003 era de 610.

.7 %.. legand principalele localitati: Turceni. cat si pentru intreaga tara. Rovinari. Judetul Gorj este strabatut de drumul european E79. din care 342 km. Motru. drumuri nationale. Strabate judetul de la sud la nord.1km. a caror lungime totala este de 7699 metri. In afara de acestea mai sunt 3000 de podete cu lungimea sub 5 metri. ci doar prin Craiova. unul dintre obiectivele importante in ce priveste caile de comunicatie fiind darea in functiune in anul 1948 a liniei ferate Bumbesti – Livezeni.*drumuri judetene (75000 km. Ruta nationala Timisoara – Bucuresti traverseaza intregul judet si in cadrul judetului cinci orase importante: Tg-Jiu. de o deosebita importanta atat pentru judetul Gorj. drumuri judetene. Dintre drumurile nationale. Densitatea cailor ferate in judetul Gorj este cuprinsa intre 2 si 42. sunt modernizate. deci 92. Bumbesti-Jiu asigurand legatura cu Transilvania prin Defileul Jiului. Turceni. aflati sub responsabilitatea consiliilor judetene) *drumuri municipale si comunale Lungimea totala a retelei rutiere a judetului Gorj este de 1886 km. 791 km. Nu exista o legatura feroviara directa intre TgJiu si Motru. iar dintre drumurile judetene si comunale sunt modernizate 21.4 %. dar si alte 35 de localitati. TgJiu. Bilteni. dintre care electrificate 233 kilometri. drumuri comunale. Pe aceasta retea se afla 313 poduri si podete mai mari de 5 metri. 14 . La fel ca si in cazul drumurilor. / 1000km. Rovinari. 753 km. Transportul pe calea ferata este deosebit de important pentru judetul Gorj. Tg-Carbunesti. Reteaua de cai ferate totalizeaza 254 kilometri. legatura cu partea centrala a tarii se realizeaza prin Defileul Jiului. 316 km.

cu toate dotarile necesare asigurarii conditiilor optime pentru calatori. dar neasfaltate. semaforizari. asigurand principala cale de transport pentru carbunele necesar functionarii celor doua mari termocentrale. -marirea si extinderea retelei de drumuri (207 km. -aspecte de siguranta si fluidizare a traficului. care sa inlocuiasca traditionalele si ineficientele “plombari anuale”. Aprecieri asupra situatiei existente in infrastructura Multe dintre drumurile din judet se afla intr-o stare de degradare mai mult sau mai putin accentuata. in 1956. intr-o cladire noua. jonctiuni acolo unde traficul s-a ingreunat. precum si de traficul cu autovehicule de mare tonaj. prin marcaje. 15 . mult peste capacitatea proiectata a acestora. fiind in pericol de a le pierde. 64 de km. pot fi identificate mai multe prioritati: -in primul rand. In anul 1985 a fost data in folosinta gara din municipiul Tg-Jiu. linia ferata Tg-Jiu – Rovinari. sunt drumuri nepietruite). Motivele principale care au determinat acest lucru sunt: -capacitatea proiectata mult sub cea necesara in prezent. intretinerea drumurilor existente. In ceea ce priveste imbunatatirea drumurilor . -intarzieri in intretinere -lucrari de realizare si de intretinere a drumurilor de o calitate indoielnica. sunt drumuri de tara pietruite. alunecari de teren. -drumurile aflate in zona exploatarilor miniere si petroliere au fost afectate de miscari ale straturilor superioare. extinsa ulterior pana la Turceni si de aici la Filiasi. Se impun lucrari de ansamblu de reparatii.Pentru transportul carbunelui din bazinul Rovinari a fost data in folosinta.

8 % din populatia Romaniei. Caracteristic pentru evolutia fenomenelor demografice in anul 2002. 2. Ingrijoratoare este cresterea mortalitatii in cazul nou-nascutilor.9 % traia in municipii si orase. 34 %. valori cu care judetul se situa pe locul 28 pe tara. in 2002 inregistrandu-se 29 nascuti morti si 56 decedati sub varsta de un an. numarul total al nascutilor vii in anul 2002 a fost de 3799. conducand la amplificarea sporului natural negativ. reprezentand 1. ponderea populatiei rurale in total fiind de 57. 42. comparativ cu 2001. Din totalul populatiei judetului. este reducerea numarului de nascuti vii si cresterea deceselor. POPULATIA La 01 iulie 2001 populatia judetului Gorj era de 394. veniturile reduse. totusi. -respectarea cu strictete a normelor referitoare la greutatea autovehiculelor suportata de diferitele categorii de drumuri. Este de remarcat. statii de asfalt. mijloace de transport moderne. pentru intreruperi ale circulatiei pe o durata cat mai redusa. tendinta de crestere in 2002. de la –488 in 2001 la –579 in 2002. paralel cu mentinerea la un nivel ridicat a numarului deceselor sub 1 an. cu 41 mai putin decat in anul precedent. desi timida. 16 . urmare a dotarilor precare din unitatile sanitare gorjene. imposibilitatea asigurarii conditiilor minime necesare duc la micsorarea dorintei de a intemeia o familie si in special de a avea copii.-dotarea cu utilaje rutiere. precum si o crestere a vitezei de executie. Astfel. a numarului nou-nascutilor in mediul urban care a condus la un spor natural pozitiv al populatiei oraselor judetului. care sa permita intretinerea si extinderea drumurilor in conditii de calitate (pentru a nu mai intalni situatii in care drumuri realizate cu mai putin de zece ani in urma necesita deja lucrari de reparatii). Viitorul incert pentru cei mai multi dintre gorjeni.2. determinat de nesiguranta locului de munca.957 persoane.

a pomilor fructiferi. insa. ocupatia principala este cresterea animalelor. o lipsa de manageri instruiti la nivel european. Piata muncii este caracterizata de diferenta insemnata intre cererea de locuri de munca mare si oferta redusa determinata de situatia economica de ansamblu precara (manifestata prin disponobilizari masive din cadrul marilor agenti economici de stat. Turceni si microcentralele de pe raul Gilort. in care sunt dezvoltate cele mai importante ramuri economice si servicii din toate domeniile. a cerealelor si lucrul la exploatarile forestiere in zona montana. lucreaza un numar mare de salariati. forta de munca locala poate lucra cu tehnologii noi si moderne. cultura cerealelor. iar in lungul vailor cultura legumelor si zarzavaturilor. cultura pomilor fructiferi.Ocupatia populatiei Ocupatia populatiei se diferentiaza in functie de pozitia in teritoriu a asezarilor si exploatarea resurselor naturale. a vitei de vie. In municipiul Tg-Jiu. In centrele urbane. populatia este ocupata in diferite ramuri de productie si servicii. in functie de structura lor economica. Cu o instruire corespunzatoare. Susita Seaca. In Subcarpati si Podisul Getic se intensifica cresterea animalelor. In centrele de exploatare a carbunelui si petrolului o parte din locuitori lucreaza ca mineri si sondori sau ca muncitori la termocentralele Rogojelu. in sensul cresterii cererii de locuri de munca si aparitia 17 . in conditii de exigenta privind calitatea. Astfel. Forta de munca Romania ofera forta de munca calificata in cele mai multe sectoare economice. la contactul culoarului depresionar cu muntii. Exista.

8 6.7 mii persoane). reparatii autovehicule si a bunurilor personale si casnice Hoteluri si restaurante Transporturi terestre si prin conducte.3 mii.3 6.9 2.7 19. exploatare forestiera si economia vanatului Industria extractiva Industria prelucratoare Productie. aceasta diferenta conducand.6 0.0 0.4 1. care este in multe cazuri mai mare.0 6. bancare si de asigurari Tranzactii imobiliare.9 21.5 7.1 2.6 3.6 0.9 19. depozitare Posta si telecomunicatii Activitati ale institutiilor financiare. ca urmare a disponibilizarilor din minerit.6 7. in ciuda unei legislatii in acord cu prevederile europene. pe de o parte.1 5.6 7. in principal datorita reducerilor de personal din industria extractiva (2.6 3.in numar insuficient de intreprinderi sau dezvoltarea celor existente intr-o asemenea masura incat sa poata absorbi aceasta cerere).3 1.0 19. Pentru celelalte ramuri economice nu s-au inregistrat oscilatii importante fata de anul 2001. termica.6 92.9 90.5 8. La sfarsitul anului 2002 numarul salariatilor la nivelul judetului Gorj era de 90. asa cum reiese si din tabelul urmator: Mii persoane RAMURA Agricultura Silvicultura. gaze si apa calda Constructii Comert ci ridicata si cu amanuntul. transport.3 0.2 8.1 1. sociale si personale TOTAL ANUL 2001 0. in multe cazuri chiar la limita salariului minim pe economie. la conditii de munca dificile .3 18 .0 0.3 6. distributie de energie electrica.4 5. in special in privinta timpului de lucru. inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Administratie publica Invatamant Sanatate si asistenta sociala Alte activitati de servicii colective.2 1. in scadere cu 2 mii fata de anul 2001.3 6. iar pe de alta parte la o retribuire la nivel scazut.3 0.3 ANUL 2002 0.

intr-o asemenea masura incat era incurajata stabilirea in Gorj a muncitorilor din alte zone ale tarii. cele mai multe cu sustinerea financiara a Uniunii Europene. La sfarsitul anului 2002 rata somajului la nivelul judetului Gorj se situa la nivelul de 10. in special din Moldova. daca nu chiar inexistent. O alta problema este cea a absolventilor din invatamantul mediu si superior.Pana de curand Gorjul a fost unul dintre cele mai prospere judete ale Romaniei. care a schimbat in mod dramatic situatia energetica a Romaniei si a dus la masive reduceri de personal in industria lignitului. prin intermediul mineritului si ramurilor adiacente. Odata cu ordonanta guvernului nr. Ponderea somerilor inregistrati in judetul Gorj in populatia stabila in varsta de 18-62 ani era in luna decembrie 2002 de 7. Numarul somerilor inregistrati la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Gorj se cifra la 17533 persoane la finele lunii decembrie 2002. care. 4294 persoane au beneficiat de ajutor de somaj. muncitorii reprezinta 47. dintre care 48. 85.3 %. La sfarsitul lunii aprilie 2003. rezultatele aplicarii lor fiind insa sub asteptari. numarul total al somerilor inregistrati in judetul Gorj a fost de 17386 persoane. Una dintre cauze ar putea-o constitui specializarea 19 . asteptandu-se crearea de locuri de munca pentru absorbirea celor disponibilizati. piata muncii judetului Gorj a suferit modificari radicale.5 % pe tara.1 % muncitori. In aceasta perioada somajul era foarte redus. la fel ca si in 2001. iar femeile 49. desi s-au implementat deja cateva programe in acest sens. fata de 5. masuri sustinute de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Gorj. Din toatalul somerilor. lucru greu realizabil in conditiile economice actuale.1%.0 %. 22/1997. 2261 de alocatie de sprijin. in ciuda unor masuri de stimulare a angajatorilor pentru angajarea proaspetilor absolventi.9 % femei. Din numarul total al somerilor inregisrati . 1413 de ajutor de integrare profesionala. iar 9565 persoane se aflau in evidenta neindemnizati. Abundenta lignitului din zona oferea oricui un loc de munca. cu sprijin financiar extern.2 %.

care va necesita restructurari ample. concomitent cu reducerea specilizarilor cu o perspectiva nefavorabila mai sus amintite.multora dintre tinerii absolventi in domeniul mineritului si industriilor adiacente. Gorj. firmele de profil existente fiind intr-o situatie dificila (ex.O. sunt semne care ar putea fi luate in considerare ca posibile generatoare de locuri de munca. Va fi dificil pentru acesti oameni sa-si gaseasca noi locuri de munca. Pe de alta parte se manifesta o slaba dorinta a acestor oameni sa se recalifice. In sens opus. Intre acestea. In acest sens trebuiau deci luate masuri inca din anii trecuti pentru introducerea de specializari noi. cu implicatii directe asupra marilor termocentrale gorjene si celorlalte intreprinderi care depind de existenta acestora. insotita de o relativa consolidare a unei parti a firmelor existente.J. • starii economice si financiare precare a unora dintre marile intreprinderi existente in judet. existand pentru fiecare dintre acestea licee de profil si specializari in cadrul facultatilor tehnice din Universitatea Constantin Brancusi). industria materialelor de constructii.M.: producerea de masini unelte. Putine argumente pot sustine o echilibrare a pietei muncii in perioada imediat urmatoare. 20 . cresterea economica.F. • inevitabilei reorientare a strategiei energetice nationale. desi beneficiaza de stimulente din partea A. precum si in alte domenii a caror dezvoltare viitoare in cadrul judetului era serios pusa sub semnul intrebarii. deoarece putine compani vor fi dispuse sa investeasca in angajati apropiati de varsta pensionarii. este de asteptat ca numarul somerilor sa sporeasca datorita: • continuării restructurarii sectorului de exploatare a lignitului. desi timida. O pondere mare in randul celor disponibilizati este detinuta de segmentul in varsta de 50-55 de ani. in concordanta cu noile cerine pe piata muncii. industria prelucrarii lemnului. ei fiind obisnuiti cu ideea de a avea o slujba pe viata.

gasirea unui suport adecvat pentru pregatirea si dezvoltarea aptitudinilor profesionale. Se poate spune ca acitvitatea de calificare si recalificare profesionala a personalului care duce la dezvoltarea abilitatilor de baza (organizarea muncii. pe buna dreptate recunoaste ca acele cursuri de calificare fara oportunitati imediate de angajare sunt nemultumitoare. atat de necesare pentru absorbirea cel putin a unei parti din personalul care a fost sau va fi disponibilizat. insa.O. care va determina concedieri de personal. o solutie optima. Sub acest aspect au fost 21 . Este necesara.M. • preconizatei privatizari in sectorul energiei electrice.J. aparand o problema de sincronizare.F. Una dintre modalitatile de creare de noi locuri de munca. aceasta fiind singura solutie pentru supravietuirea lor.insotite de disponibilizari de personal. deci. putand aparea situatia in care un angajator care ar dori sa-si extinda activitatea sau un antreprenor care ar dori sa porneasca o afacere s-ar opri din cauza lipsei de personal calificat. Concluzii si recomandari A. Aceasta nu este. cunoscuta fiind tendinta intreprinderilor de stat de supradimensionare a personalului. S-a luat deja decizia de a organiza cursuri de pregatire profesionala numai acolo unde se identifica oportunitati de locuri de munca. utilizarea calculatorului) poate fi promovata in continuare fara riscul ca aceasta calificare si recalificare s-ar face degeaba. o constituie infiintarea de noi afaceri. generand o risipa de resurse. A astepta pana cand vor deveni disponibile noi locuri de munca inseamna a duce la esecul actiunilor intreprinse in vederea dezvoltarii fortei de munca.

*acordarea de consultanta in vederea demararii propriei afaceri: *sprijinirea financiara a somerilor care infiinteaza inreprinderi mici si mijlocii prin acordarea de credite in conditii avantajoase. care au generat sute de locuri de munca. Totusi rezultatele nu s-au ridicat la nivelul asteptarilor. 22 . Aceste activitati s-au materializat la nivelul judetului Gorj in deschiderea mai multor centre de consultanta nu numai la nivelul municipiului Tg-Jiu.intreprinse o serie de actiuni cu sprijin PHARE sau sus inute din bugetul asigurarilor pentru somaj. dar si cu posibilitati de finanatare in faza incipienta a afacerilor. putand fi amintite: *organizarea de cursuri de instruire antreprenoriala pentru persoanele proaspat disponibilizate.din cauza reticentei manifestate in privinta reusitei propriei afaceri. pe de o parte. provenind in principal din platile compensatorii acordate celor disponibilizati: Rovinari. aceste actiuni au dus la infiintarea a zeci de intrprinderi noi. aparitiei masurilor de sprijinire in multe cazuri in contratimp cu acordarea platilor compensatorii. prin acordarea gratuit de asistenta din partea unor firme de specialitate in realizarea de planuri de afaceri si inlesnirea accesului la credite. ci si in alte localitati cu probleme in ceea ce priveste somajul. ratandu-se momentul cel mai potrivit de deschidere a unor afaceri. Asociat cu posibilitatea contractarii ulterioare de credite cu dobanda subventionata. *pentru întreprinderile mici si mijlocii nou create sprijinirea in continuare pentru dezvoltarea afacerii. Bumbesti-Jiu.

8 6.1 1.7 18 INDUSTRIA PRELUCRATOARE – TOTAL 20.0 .7 .6 0.4 5.9 14 INDUSTRIE .4 0. deci.8 0.1 0.5 33.4 .7 .4 6.5 0.5 0.5 89.1 0.din care: 11 salariati 0.5 14.5 1.6 12 SILVICULTURA.4 9. GAZE SI APA –TOTAL 7.4 81.8 1.0 239.0 127.6 0.3 3.din care: 13 salariati 0. care conform legislatiei in vigoare cuprinde barbati in varsta de 16-62 ani si femei in varsta de 23 .4 4.0 .TOTAL (16+18+20) 49.1 46.7 3.8 18.5 -0.1 6.5 0.din care: 25 salariati 8.1 26 HOTELURI SI RESTAURANTE – TOTAL 1.3 116.5 20 ENERGIA ELECTRICA SI TERMICA.7 06 Alte persoane sub si peste varsta de munca aflate in activitate 15.0 .2 153.3 124.A RESURSE DE MUNCA (02-03-04+05+06±07)240.7 02 POPULATIA IN VARSTA DE MUNCA 241.7 15. REPARAREA SI INTRETINEREA AUTOVEHICULELOR SI A BUNURILOR PERSONALE SI CASNICE – TOTAL 11.1 0.9 03 Pensionari in varsta de munca ce nu lucreaza 8.1 8.5 3.2 10.7 5.3 .5 1.4 0.Balanta fortei de munca la 1 ianuarie 2002 se prezenta astfel: 01.8 -din care: 23 salariati 6.5 9.din care: 21 salariati 7.8 08 B.5 07 Soldul miscarii interjudetene (±) -0. POPULATIA OCUPATA CIVILA – TOTAL 155.2 7.6 1.1 14.3 10 AGRICULTURA –TOTAL 55.7 10.4 3.9 .5 5.8 55.9 10.din care: 19 salariati 19.8 34.2 18.0 238.4 6.6 7.9 46.din care: 09 salariati 92.9 18.5 0.3 5.9 05 Salariati sub si peste varsta de munca 0. EXPLOATAREA FORESTIERA SI ECONOMIA VANATULUI – TOTAL 0.2 24 COMERT.0 4. ca din totalul populatiei in varsta de munca.4 56.4 Rezulta.1 21.0 17.7 04 Persoane in varsta de munca cu incapacitate nepermanenta de munca 7.5 -1.6 1.7 1.1 8.din care: 15 salariati (17+19+21) 48.6 19.din care: 17 salariati 21.6 .1 7.6 0.2 16 INDUSTRIA EXTRACTIVA –TOTAL 21.0 22 CONSTRUCTII – TOTAL 7.3 9.6 5.8 21.0 -0.8 2.2 1.7 35.1 1.din care: 27 salariati 1.7 7.4 74.2 35.7 114.

va continua sa creasca. ponderea cea mai mare este detinuta de agricultura. insa. urmata de industria extractiva. Situatia economica dificila.2 % si cea prelucratoare. industria tutunului (7 511 282 lei). distributia de energie electrica. structurile familiale sunt inca intacte datorita numarului mare al detinatorilor de pamant. fiind asigurat un standard de viata de baza. termica.7 %. perspectivele unei cresteri evidente fiind reduse.0 %). In zonele rurale. determinand cresterea numarului somerilor de lunga durata si a celui al absolventilor fara un loc de munca se va reflecta cel mai probabil intr-o reducere in special a veniturilor familiale. 72. Castigul salarial mediu nominal brut in judetul Gorj in luna decembrie 2002 calculat la un esantion de 161 agenti economici si sociali a fost de 8 557 476 lei. urmata de industria prelucratoare (20.2 % populatie ocupata civila. ca mijloc de subzistenta. iar in cadrul acesteia 88. activitatile de asigurari ale caselor de pensii (7 861 224 lei). 24 . cat si cele familiale sunt scazute. extractia petrolului si gazelor naturale (7 744 207 lei). primul loc este detinut de industria extractiva (24. trebuie observat ca o parte din ce in ce mai insemnata a populatiei traieste intr-o situatie dificila. sprijinit pe autoconsum. Un nivel ridicat al castigului salarial mediu net in judetul Gorj au inregistrat sectoarele: financiarbancar (13 543 398 lei). producerea. cu o pondere de 11. gaze si apa calda (10 390 033 lei). Situatia sociala este caracterizata in principal de structura sociala.16-57 ani. apropiata de saracie sau chiar mai rau. iar castigul mediu salarial net de 5 942 723 lei. Veniturile din economia subterana ar putea micsora presiunea sociala intr-o oarecare masura.77 % o constituia populatia activa. transportul.1 %. in general. cu 14.2 %). In populatia ocupata. veniturile familiale si individuale si de nivelul somajului la nivelul judetului. posta si telecomunicatii (11 514 983 lei). Ca numar de salariati. cu 36. foarte probabil. veniturile individuale. Atata timp cat nivelul somajului este ridicat si. Raportat. la standardele Europei de Vest.

extractia carbunelui (6 696 257 lei). 25 . Exista relatii stranse intre universitate si agentii economici ai judetului. 2. domeniu cu o deosebita importanta in zona. Municipiul Tirgu-Jiu este tanar centru universitar. infiintata in anul 1990.3. Economie si Drept. activitati ale agentiilor de turism (6 208 223 lei). Un castig salarial mediu net mic s-a inregistrat in: industria de optica si ceasornicărie (1 037 500 lei). INVATAMANT La inceputul anului 2002 la nivelul judetului Gorj fiintau 780 unitati de invatamant. Populatia scolara era de 86. Universitatea beneficiaza de specialisti cu o indelungata experienta didactica si de specialitate. dintre care 66. 70% studiau in invatamantul primar si gimnazial. similare cu cele din economia nationala. alte activitati de servicii (1 266 869).0 mii elevi in diferite cicluri de invatamant. 32 celui liceal si profesional. cuprinde in prezent trei facultati principale: Inginerie. Din numarul total al elevilor inregistrati la inceputul anului 2002. 3 invatamantului postliceal si tehnic de maistri. prelucrarea lemnului (1 697 935 lei).7 mii. industria alimentara si a bauturilor (2 496 024 lei). iar 28% in invatamantul liceal si profesional. Celelalte sectoare de activitate au inregistrat castiguri inferioare mediei pe judet. In invatamantul postliceal si tehnic de maistrii erau inscrisi 1527 cursanti. “Universitatea Constantin Brancusi”. comert cu amanuntul (2 158 391 lei). La facultatea de inginerie exista patru specializari in ingineria centralelor electrice. dintre acestea 376 apartinand invatamantului primar si gimnazial. demonstrate de acordurile dintre ele cu privire la plasarea fortei de munca absolvente.

in cadrul carora erau inscrisi 4. profesional si complementar.9 mii elevi inscrisi. Cele mai 26 . In unitatile de invatamant ale judetului Gorj isi desfasurau activitatea 5259 cadre scolare. prin eforturile intreprinse in vederea asigurarii conditiilor optime de studiu cursantilor. 44 de maistri instructori.3 mii. dintre acestia 5593 urmand cursurile invatamantului de zi. 45% in clasele I-IV si 55% in clasele V-VIII. care. Scolile generale ale judetului beneficiau de serviciile a 3180 de invatatori si profesori.Invatamantul superior privat este reprezentat de “Universitatea Jiul de Sus”.3 mii. Numarul absolventilor invatamantului primar obligatoriu in anul 2001 a fost de 5949. cu un numar de 4. In cadrul acestor unitati de invatamant activau 318 cadre didactice.1 mii elevi. 1584 invatamantului deschis la distanta.9%. Invatamantul liceal si profesional gorjean beneficia de 31 licee.9 mii elevi. Pe principalele specializari. desi isi are inceputurile recent. in anul 2001 absolvind 1. La data de 1 ianuarie 2002 in judetul Gorj erau inscrisi 7443 studenti in invatamantul superior public si privat.7 unitati. cu 23%. In cadrul liceelor teoretice ale judetului isi desfasurau activitatea 318 cadre didactice. urmat de cel liceal. liceele din judet erau impartite astfel: * filiera teoretica . a reusit sa se inscrie in sistemul de invatamant gorjean ca o institutie serioasa. in anul 2001 absolvind aceasta forma de invatamant 1. in cadrul carora erau inscrisi 13. numarul studentilor inscrisi crescand de la an la an. In cele 375 scoli primare si gimnaziale ale judetului erau inmatriculati 45402 elevi. ponderea cea mai mare in total apartinand invatamantului primar si gimnazial cu 61. * licee teoretice: 7 unitati. 266 invatamantului fara frecventa.

Combinatul de Lianti si Azbociment. In anul 2001 au absolvit aceasta forma de invatamant peste 200 tineri. cu un efectiv de 92 cadre didactice. reprezentata prin 3 unitati de invatamant. care a pregatit de-a lungul a zeci de ani specialisti in domeniul economic.3 mii elevi ce se bucurau de serviciile a 733 cadre didactice. a avut loc o adaptare a unitatilor de invatamant de acest fel la noile conditii. urmase ale unitatiilor ce fiintau cu suportul financiar al marilor agenti economici ai judetului si care le furnizau acestora personal calificat (Combinatul de Prelucrare a lemnului. este “Colegiul Economic Gheorghe Magheru”. cu o veche traditie.a. cu un numar de 694 elevi inscrisi in anul scolar 2001-2002. I. in cadrul lor desfasurandu-si activitatea 58 cadre scolare. sunt liceele targu-jiene “Tudor Vladimirescu” si “Ecaterina Teodoroiu”. ai caror elevi si absolventi s-au remarcat nu de putine ori in concursuri la nivel national si international. manifestata prin aparitia de specializari noi.M. 27 . in cadrul carora studiau in anul 2002 peste 850 elevi. * Filiera vocationala. La finele anului scolar 2000-2001 au absolvit peste 1200 cursanti. . 21 astfel de unitati. * licee cu profil tehnologic.F. concomitent cu restrangerea numarului de locuri sau chiar renuntarea la specializarile pentru care cererea pe piata muncii a scazut.doua licee cu profil economic si administrativ. in care invatau peste 7. Drept urmare.P. la inceputul anului 2002. In ultimii ani a avut loc o serie de transformari ale acestor unitati scolare determinate de dificultatile cu care s-au confruntat unitatile economice mai sus amintite. Cea mai importanta unitate scolara de acest fel din judet.U. La nivelul judetului existau. dar si de schimbarile ce au avut loc in economie si societate in ansamblu ce au dus la noi cerinte pe piata fortei de munca. cu 893 elevi inscrisi.).reprezentative unitati de invatamant de acest fel. si un personal didactic de 32 persoane.un liceu cu profil agricol si silvic.. in special in domeniul tehnologiei informatiilor. s. .

astfel incat a avut loc o revizuire a strategiei agentiei in sensul organizarii celor mai multe cursuri de calificare la solicitarea agentilor economici care intampina greutati in gasirea de personal calificat in anumite domenii. postliceal si tehnic de maistrii fiinteaza. Gorj a organizat mai multe cursuri de recalificare in diverse domenii.J.M. intre care A. alte cursuri fiind suportate din bugetul pentru somaj. un liceu de arta. cat si ca numar de elevi inscrisi. Aceste cursuri nu au avut. Invatamantul profesional. rezultatele scontate. 28 . in timp ce pentru invatamantul mediu ponderea principala.In aceasta categorie se inscriu: un liceu sportiv.F. ca numar de someri angajati raportat la costurile implicate.O. A.F.M. atat ca numar de unitati. existand. Repartizarea pe categorii de localitati la inceputul anului 2002 era uniforma ca numar de unitati in ceea ce priveste invatamantul primar si gimnazial. siguranta angajarii unui numar mare de absolventi ai unor asemenea cursuri. insa. Cu sprijinul Bancii Mondiale.J. in acest fel. in cadrul si cu sprijinul unitatilor liceale. si alte organizatii contribuie la educatia si instruirea gorjenilor. in functie de profilul acestora si de personalul didactic specializat. era detinuta de mediul urban. Camera de Comert si Industrie Judetului Gorj. Baza materiala a invatamantului gorjean cuprinde : Baza materiala Sali de clasa si cabinete scolare Laboratoare scolare Ateliere scolare Sali de sport Scoli generale 1927 170 69 92 Licee 526 146 140 71 Scoli profesionale 16 3 14 17 Universitati 27 19 1 Alaturi de unitatile scolare specializate. Gorj.O. un liceu pedagogic-“Colegiul National Spiru Haret”.

insotita de desfasurarea de cursuri pentru pregatirea in noile meserii. In casele Anei Balcescu-Culcer.A. dar nu poate desfasura cursurile fara fonduri financiare. intre care amintim pe Alexandru Stefulescu. etc. devenita in 1880 Teatrul Roman din Tg-Jiu. Aurel Diaconovici. nepoata marelui patriot Nicolae Balcescu au loc serate literal-muzicale de exceotie. alaturi de care trebuiesc luate masuri in directia imbunatatirii conditiilor de munca si retribuirii la nivelul cuvenit a cadrelor didactice.4. depune eforturi pentru 29 . 2. materializate in implementarea unui program prin care s-au facut sute de angajari de catre primarii pentru realizarea de lucrari de interes public. Ion Popescu-Voitesti. Cu specialisti avand o indelungata experienta didactica. invatamantul gorjean va continua sa ramana o activitate de o inalta tinuta profesionala.J. Astfel in 1875 este atestată existenta primei trupe profesioniste de teatru. manifestand receptivitate fata de proiecte proprii ale acestora. iar in 1877. pentru inceperea unei activitati. Gorj a stabilit relatii de colaborare cu mai multe primarii din cadrul judetului . carora li se adauga an de an tineri bine pregatiti. Iului Mosil. cu investitiile necesare in baza materiala. Un grup de intelectuali. in planul urbanistic al localitatii este consemnat Teatrul Milescu. calculatoare cu acces la Internet).M. Universitatea este doritoare sa introduca cursuri de reconversie profesionala pentru somerii din zona (cursuri calculatoare.) si. Rolla Piekarschi.F. de asemenea. a cincea cladire de gen din tara la vremea aceea.O. CULTURA SI ARTA Adevarata viata culturala a judetului se manifesta in ultimele decenii ale secolului XIX. pune la dispozitie facilitatile pe care le are in dotare (sali de lectura. agentia sustinand aceste actiuni prin subventionarea temporara a retribuirii persoanelor angajate.

Gheorghe Tatarascu. Muzeul Goratestată (16 iulie 1894). muzicologul Constantin Brailoiu. solistele de muzica populara Maria Tanase si Maria Lataretu. Reteaua si activitatea unitatilor culturale in judetul Gorj la inceputul anului 2002 cuprindea: 2 teatre. filosoful George Uscatescu.“Doina Goratestată”. Dupa cel de-al doilea razboi mondial. actrita Elvira Godeanu. Gorjul a dat tarii personalitati de prim rang: soprana Elena Theodorini. se tiparesc ziare. dintre care un teatru dramatic. actritele Maria Theodoriu. sistemul cultural se institutionalizeaza. astronomul Victor Daimaca. plasticienii Vasile Blendea. 30 . a oferit in dar orasului Tg-Jiu cateva opere de o inestimabila valoare. regizorul Victor Dumitrescu-Bumbesti. Aristizza Romanescu. Creatorul scolii moderne de sculptura. Palatul Municipalitatii. Grigore Iunian. Societatea filarmonica “Lira Goratestată. succesiv. poetul Tudor Arghezi. apare ansamblul folcloric profesionist “Doina Goratestată”. Dumitru Ion Norocea. Horatiu Dumitriu. Apar astfel. Palatul Administrativ al Judetului. oameni politici de anvergura nationala: Dinca Schileru. un ansamblu artistic profesionst. Raluca Stavrescu. genialul Constantin Brancusi. savantul Ion Popescu-Voitesti. sculptorul Constantin Brancusi. si anume Teatrul dramatic Elvira Godeanu din Tg-Jiu. Cel mai important obiectiv de cultura si in acelasi timp turistic al judetului Gorj este reprezentat de Ansamblul Cultural Constantin Brancusi. Pe langa Biblioteca Judeteana apar filiale noi precum Biblioteca de Arta Iosif Keber. actorul Marcel Anghelescu. iar Muzeul Goratestată isi continua si amplifica activitatea prin crearea sectiilor de arta si de etnografie de la Curtisoara. se creaza o atmosfera de mare spiritualitate. Este si momentul in care se ridica unele dintre cladirile reprezentative ale orasului Tg-Jiu: actualul sediu al Muzeului Goratestată. istoricii de arta Gheorghe si Maria Bengescu. Iosif Keber.infiintarea unor institutii de educatie si cultura.

o sala conferinte cu 120 locuri. utilata modern. dintre care 1 biblioteca universitara. cat si ca fond de carte detinut si numar de cititori. reflectata in venituri scazute ale populatiei. In anul 2001 31 . iar in cadrul acestora 1 judeteana. 6 municipale sau orasenesti. ponderea cea mai mare o au bibliotecile publice.356. de care au beneficiat 102. 8 statii de televiziune (una in sectorul privat).780 volume. dispunand de o sala de spectacole de 700 de locuri. Bibliotecile existente in cadrul judetului dispuneau de un numar au fost eliberate catre cititori 1. numarul total al spectatorilor si auditorilor inregistrati s-a ridicat la 908700. de un club cu o sala de reuniuni. La inceputul anului 2002 in judetul Gorj activau un numar de 11 muzee. rezultat al situatiei economice modeste.171 volume.413 cititori inscrisi. 186 biblioteci scolare. care descurajeaza eventualele initiative private in acest domeniu.Activitatea institutiilor culturale in anul 2001 s-a materializat in 383 spectacole si concerte. biblioteca si numeroase incaperi destinate activitatii in cercuri. 3 apartinand sectorului public si 2 celui privat. construita in 1970. In anul 2001 in judetul Gorj au emis 5 statii de radiodifuziune. Atat ca numar de unitati existente. care au atras in cursul anului 2001 peste 1 mil vizitatori.453. 70 unitati publice. Intre institutiile culturale ale judetului Gorj. Reteaua de biblioteci totaliza la inceputul anului 2002 257 unitati. se remarca: Casa de Cultura a Sindicatelor. cu o scena spatioasa. de 2. 63 comunale.

Centrul Judetean de Indrumare a Creatiei Populare si a Miscarii de Masa a Artistilor Amatori a luat fiinta in 1971. Biblioteca pentru Copii a luat fiinta in 1985.Fondul de carti al acestui lacas de cultura s-a imbogatit fara incetare. 1889 Teatrul “Milescu”) Teatrul si-a amenajat o noua si cocheta sala in fosta “Sala 23 August” Intreprinderea Judeteana Cinematografigica Gorj Pentru coordonarea activitatii cinematografice. ca Sectie pentru copii a Bibliotecii judetene. intre multe altele. insa mult mai veche. a fost deschisa o noua sectie pentru copii si adulti in partea de sud a orasului. ca sectie a Bibliotecii judetene. fondata in 1934. precum si spatii de cazare in sistem hotelier. cand Alexandru Cristian Tell a facut o donatie de carte de aproximativ 3000 de volume. La 4 iulie 1993 Teatrul Popular a devenit Teatrul Dramatic Elvira Godeanu. depinzand de Craiova. si biblioteca personala de peste 6000 de volume. incaperi pentru activitatea diverselor cercuri. ajungand la peste 220 000 de volume. prin transformarea Casei 32 .Societatea dramatica Tg-Jiu”. Biblioteca Judeteana “Cristian Tell” Tg-Jiu are ca nucleu de infiintare Biblioteca Publica a orasului Tg-Jiu.Venind in intampinarea cerintelor. in 1989. Activitatea teatrala a orasului este. a fost data in folosinta in 1974. dispunand de o sala de spectacole cu 300 de locuri. cand au fost finalizate lucrarile de reparatii ale Casei Moanga din Strada Siretului. Teatrul dramatic “Elvira Godeanu” Tg-Jiu. (1886”Teatrul Roman. In vederea satisfacerii cerintelor specifice tinerilor. Biblioteca de arta “Iosif Keber” Tg-Jiu a fost pusa la dispozitia publicului in 1991. care a oferit prin testament olograf intreaga avere. avandu-si inceputurile inca in secolul XIX. si in 1972 Intreprinderea Judeteana Cinematografica Gorj. biblioteca. cuprinzand. lucrarile de amenajare fiind realizate de testamentarul importantului om de cultura gorjean.Casa Tineretului-Fundatia pentru Tineret. au fost infiintate in1968 Oficiul Cinematografic.

de istorie. Inspectoratul pentru Cultura al Jude ului Gorj.Judetene a Creatiei Populare. Orasul Tg-Jiu este vestit nu numai pentru dezvoltarea artistica si industriala. “Ion Popescu-Voitesti”-la Balanesti. marele sculptor nu a vrut sa primeasca nici o plata. 2 situri ale naturii. 70 biblioteci. inca din 1935. de arta. Ansamblul de cantece si dansuri “Doina Goratestată”. 5 case memoriale (“Constantin Brincusi”Hobita. Intre sectiile specializate ale muzeului judetean fac parte: Muzeul in aer liber de la Curtisoara. unde se afla 33 . 6 orasenesti.la Tg-Jiu). este axul Ansamblului sculptural de la Tg-Jiu. Piekarski si Aurel Diaconovici inca din 1894. Brancusi. 2 comunale. originar din satul Hobita. 5 puncte muzeale satesti. avind drept scop stimularea si orientarea activitatii artistilor amatori. ci si prin existenta operelor monumentale ale lmarelui Constntin Brancusi. comuna Pestisani. 134 camine culturale. Muzeul Goratestată Bazele muzeului au fost puse de Alexandru Stefulescu. Pentru operele realizatela Tg-Jiu. Iuliu Moisil. 9 case de cultura: 1 municipala. unde se afla “Coloana Recunostintei fara Sfarsit”. la apus. “Tudor Vladimirescu”-Vladimir. de etnografie. ideea viitorului ansamblu fiind conturata chiar de C. Teatrul Elvira Godeanu. muzee satesti. Muzeul de arta “Constantin Brancusi”. Cele mai importante statui si monumente ale judetului Gorj sunt: Complexul monumental “Calea Eroilor” de Constantin Brancusi. case memoriale. cum a fost denumita de Brancusi. coordonand activitatea mai multor institutii specializate: Centrul de conservare si valorificare a creatiei populare. la indicatiile sale fiind creata noua srada. infiintat in anul 1968 sub denumirea de Comitetul de cultura si arta. V. “Iosif Keber”. R. ce strabate orasul de la rasarit. Calea Eroilor. 53 cinematografe cu banda normala sau ingusta. avand trei sectii judetene. Scoala populara de arta. Complexul Muzeal de la Tg-Jiu.

Biserica Sfantul Nicolae) 2. Casa pitarului Dumitrache Maldarascu. construita in jurul anului 1770. OCROTIREA SANATATII In martie 1844. construita la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Statuia Tudor Vladimirescu . Culcer inainteaza un raport conducatorilor orasului Tg-Jiu prin care solicita infiintarea unui spital in oras pentru a izola si trata bolnavii de boli venerice. unde se afla si bustul generalului Ion Culcer.5. Biserica Sfanta Treime. Monumente istorice: Casa lui Vasile Moanga. Casa slujerului Barbu Ganescu. Biserica Sfintii Voievozi. care inchiriaza casele proprii pentru infiintarea spitalului. Monumentul Brancusi. ridicat in anul 1974. Statuia “Ecaterina Teodoroiu” se afla pe bulevardul ce-i poarta numele. “Aleea Scaunelor”. turnat la Milano. Bustul General Magheru. Din lipsa locasului necesar. socotiti un adevarat pericol pentru restul populatiei. spitalul va lua fiinta abia doi ani mai tarziu. Culcer reuseste sa incheie un contract cu magistratura orasului si fratele sau. La 6 martie 1846 dr. Acesta 34 . grup sculptural din bronz. a fost inaltat in anul 1942. se afla in apropierea Bibliotecii judetene. Cismeaua Samboteanu. Biserica Sfintii Apostoli. intemeietorul Muzeului de istorie al Goratestată. la fel ca si casa memoriala. Ea apartine sculptorului gorjean Constantin Balacescu. dr. realizat de sculptorul Ion Irimescu. “Poarta Sarutului”. si se afla chiar pe locul unde s-au adunat Tudor cu pandurii sai. Cimitirul Eroilor. monumente de arhitectura bisericeasca (Biserica Catedrala.celelalte opere ale ansamblului sculptural: “Masa Tacerii”. cea mai veche statuie din oras. Bustul Alexandru Stefulescu.

L. Tg-Carbunesti (150 de paturi). A inceput sa functioneze in actuala cladire incepand cu anul 1956. *Complexul spitalicesc din municipiul Tg-Jiu format din: un spital cu 700 de paturi. La inceputul anului 2002 in judetul Gorj functionau 7 unitati spitalicesti. respectiv. In afara de clinicile 35 . cu 15 paturi. fiind prima unitate spitaliceasca infiintata in judetul Gorj. endocrinologie. Aici sunt oferite toate specializarile din medicina. au fost infiintate noi sectii. cu cate 15 paturi. 4 centre de sanatate. 11 farmacii. dr. O. o statie de salvare. 1sanatoriu TBC. Ulterior au aparut noi unitati sanitare. Novaci (150 paturi). o statie de salvare si un centru de recoltat sange. un serviciu farmaceutic adecvat. 11 Decembrie 1989. in judetul Gorj mai functioneaza spitalele din Rovinari (cu 300 paturi). *Spitalul de boli contagioase. Urbeanu. s-a procedat la reparatia vechii cladiri. cardiologie cu 30 paturi. dispunand la inceput de o sectie medicala de 100 de paturi. acoperind prin sectiile specializate de care dispun aproape in intregime nevoile de servicii sanitare ale locuitorilor municipiului si nu numai. intre care pot fi amintiti: dr. *Spitalul “Tudor Vladimirescu”. Alaturi de unitatile spitalicesti din Tg-Jiu. iar in anii ’80 s-a amenajat si dat in folosinta o moderna sectie de balneoterapie.avea o capacitate de 15 paturi. Nicolae Hasnas. 1 policlinica. la a caror infiintare si-au adus o contributie hotaratoare personalitati marcante ale vietii medicale gorjene. Acestora li se adauga ca unitati specializate centrele stomatologice din strada Grivitei si. In Tg-Jiu functioneaza 3 unitati spitale. specializat in tratarea afectiunilor pulmonare (300 paturi). Motru (200 paturi). Alinescu. 31 dispensare madicale. Turceni (200 de paturi). Ulterior. o policlinica moderna . si oftalmologie.R. Dobrita. Bumbesti-Jiu (170 paturi). profilat pe tratarea afectiunlor psihiatrice. dr.

precum si in domeniul farmaceutic. Este nevoie. de investitii majore in reparatia cladirilor in care functioneaza aceste unitati. de asemenea. Intre acestea./zi.6. Nu exista bani pentru diversele investitii necesare. pediatrie. 18 farmacisti. De serviciile unitatilor spitalicesti gorjene au beneficiat 99.3 mii persoane. 13 societati comerciale cu capital de stat. 2. ginecologie/maternitate. la 1 ianuarie 2003 existau: o Companie Nationala. 44 medici stomatologi.2 mii loc. chirurgie. Sectorul privat a aparut dupa 1990 si in judetul Gorj. 7 societati cu capital mixt. cabinetele stomatologice. cele mai intalnite sunt cele profilate pe servicii de diagnosticare a diferitelor afectiuni prin ecografie. Numarul total de om zile spitalizare a fost in anul 2001 de 760. 1941 persoane incadrate ca personal sanitar mediu si 805 persoane ca personal sanitar auxiliar. celelalte spitale locale ofera specializari de baza: interne. SITUTIA ECONOMICA Potrivit informatiilor furnizate de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Gorj. fiind reprezentat in principal in centrele urbane prin cabinete medicale specializate.specializate de la Turceni si Dobrita. si nici macar pentru repararea echipamentului existent in dotare. de stat si 36 . cuprinzand cele mai multe dintre farmaciile existente . Problema consta in dificultatile in finantarea activitatii acestora. Din punct de vedere al capacitatii de primire numarul de paturi oferite este suficient. care deja este depasit moral in multe cazuri. Personalul medical care deservea sistemul medical gorjean era la inceputul anului 2002 format din: 616 medici. Capacitatea unitatilor medicale ale judetului este de 2600 paturi.

cu activitati in diferite industrii prelucratoare si cel tertiar. Numarul intreprinzatorilor particulari la sfarsitul anului 2002 era de 4307. se remarca o concentrare mare pe comert. atat en-gros.privat. lucru obisnuit. Rezervele sunt estimate la peste 1 miliard tone. Agentii economici inregistrati pe raza judetului isi desfasoara activitatea in domenii acoperind toate sectoarele economice. incluzand serviciile si turismul. iar 1075 persoane desfasurau profesii liberale. adancime. lucrand la productivitatea maxima a minelor existente. vor mai dura 40 de ani. Referitor la firmele active din punct de vedere economic. cel secundar. altele asteptand inca aparitia posibilitatilor si oportunitatii folosirii lor. In Gorj depozitele de lignit se afla la 50-180 m. 7390 societati comerciale cu capital privat si 127 organizatii cooperatiste. unele dintre ele exploatate si utilizate de industriile de profil.7. care. un procent insemnat din aceste firme nu pot fi profitabile. Principalele resurse ale solului si subsolului judetului Gorj sunt: Lignit Depozitele mari de lignit ser gasesc in Rovinari. puterea de cumparare scazuta si marja medie de profit. 2. cuprinzand agricultura. In cele trei zone depozitele sunt exploatate prin mine subterane sau de suprafata. 37 . din care 1050 asociatii familiale si 3257 persoane fizice independente. industria extractiva. cat si en-detaille. INDUSTRIA Gorjul este un judet bogat in resurse naturale diverse. de altfel pentru o economie aflata in plin proces de tranzitie. A inceput deja sa se renunte la exploatarea depozitelor de adancime datorita costurilor mari . Luand in considerare numarul mediu al clientilor/firma redus. de la cel primar. Jilt si Motru.

aflate la mica distanta de municipiul Tg-Jiu. La nivelul prezent de productie este de asteptat ca rezervele sa dureze inca 40-50 de ani. In afara de productia de gaz petrolier lichid si etilena la Turburea. In judetul Gorj se gasesc aproximativ 35% din rezervele de gaze naturale ale Romaniei. la aproximativ 35 km. Calcar Depozitele de calcar se afla in zonele de munte ale judetului. Unul dintre ele. Calcarul din zona. Continutul de sulf in petrol variaza intre 3-5%. Principalele zone pentru productia de petrol sunt Ticleni. de tip carbonic. galben. aflata la nivelul Platformei Gornovita.1. continanad marmura alba pura. nord de mun. Stoina si Turburea. cenusa obtinuta se ridica la 40%. un afluent al Jiului. La Rovinari. in principal in zona localitatilor Suseni si Dobrita. pe raul Bratu. cenusiu si gri. Rezervele de petrol se afla la o adancime cuprinsa intre 1000 si 5000 m. Ca si in cazul petrolului. iar continutul de apa este de 35-42%. Mamura In judetul Gorj se gasesc doua depozite importante de marmura. continutul de sulf se ridica la cca. nuantata alb. este localizat in nordul muntilor. nici pentru gazele naturale nu exista industrie chimica de procesare in judetul Gorj. iar capacitatea calorica se situeaza sub 8763 kcal. ceea ce duce la cresterea pretului de producere a energiei electrice./kg. Petrol Extractia de petrol a inceput in 1947 in Gorj. Bustuchin si Colibasi. Capacitatea calorica scazuta face necesara adaugarea gazului natural la termocentrale pentru sustinerea procesului de ardere. Zona este accesibila printr38 . Resurse majore se gasesc la Bustuchin. Tg-Jiu.5%. nu mai exista intreprinderi pentru procesarea petrolului in judetul Gorj. la o adancime de 700 metri.Capacitatea medie calorica este cuprinsa intre 1600 kcal/ kg (pentru minele de suprafata) si 1900 kcal/ kg (pentru cele de subteran). Gaz natural Gazul natural se afla in principal in asociere cu petrolul. de o calitate buna a fost exploatat pana de curand prin Cariera Suseni. stopandu-se odata cu incetarea activitatii de producere a cimentului la combinatul de la Birsesti apartinand grupului Lafarge Romcim.

Una dintre cariere se afla pe raul Bratu. Rezervele sunt estimate la 120 mil. gata sa fie exploatat. Exista facilitati de alimentare cu energie electrica. Argila de la Lelesti este potrivita pentru productia de ciment si caramida. intre ramurile industriale ale judetului Gorj se remarca industria extractiva. avand marmura neagra. roz sau verde. argila de la Bradiceni pentru productia de teracota.departare. Argila de aici nu a fost exploatata inca. Pestisani. neexploatate. principala sa componenta fiind extractia carbunelui necocsificabil – lignit in doua mari bazine.. Rezervele de la Rovinari. tone. In Gorj se mai gasesc depozite de granit rosu. productia in hidrocentrale. fiind utilizata de combinatul de la Birsesti pana de curand. fiind considerata potrivita pentru fabricarea caramizilor si tiglelor. Cele mai apropiate facilitati de incarcare a trenului pentru transport se afla la aproximativ 8 km. exploatate in doua cariere pentru a fi utilizate in productia de ciment si in constructia drumurilor si cailor ferate. Granit Exista depozite de granit obisnuit (gri). precum si industria constructiilor de masini si cea prelucratoare. Urmare a rezervelor de care dispune. Exploatarea lignitului isi are inceputurile in urma cu peste 30 de ani. reprezentata prin marile termocentrale de la Turceni si Rovinari. si este considerat viabil din punct de vedere economic. dar si prin o noua componenta. cea de Pestisani este folosita pentru olarit. necesita exploatarea prin tehnici subterane nefiind viabil economic. Depozitul se afla la suprafata pe un perimetru de 2. Bradiceni si Rovinari. asezate deasupra rezervelor de lignit si au fost estimate la 400-500 mil. Argila Exista depozite de argila la Lelesti. Motru si Rovinari.c.un drum neamenajat. industria producatoare de electricitate. contribuind de-a lungul timpului la ridicarea judetului Gorj pe primul loc in 39 . Cel de-al doilea depozit. m. in apropierea celei de marmura. cu un procent ridicat de silicat.5 cu 25 km.

ceea ce priveste dezvoltarea economica. In urma transformarii la 1 septembrie 1997 a Regiei Autonome a Lignitului Oltenia in Compania Nationala a Lignitului.2 miliarde tone de lignit. energia nucleara si petrolul. cu costuri mai reduse. situate pe teritoriul judetelor Gorj. unica sa utilizare fiind producerea de energie elecrica si termica prin ardere in instalatiile industriale si in cele gospodaresti ale populatiei. Judetul Gorj ocupa primul loc in tara la productia de lignit prin doua mari cele bazine carbonifere. prin unitatile sale extrage. cum ar fi gazul. prelucrarea lemnului si producerea de mobila. industria producatoare de confectii si imbracaminte. principalii beneficiari. ca si orientarea spre alte forme de obtinere a acesteia. 40 . cu sediul tot la Tg-Jiu. Aceste rezerve asigura cerintele interne de carbune pe circa 50 de ani. industria prelucratoare a cauciucului si a produselor din plastic. apa. industria materialelor de constructii. sticla ceramica si ornamentala. Principalii agenti economici ai industriei judetului Gorj sunt: Compania Nationala a Lignitului Oltenia Tg-Jiu. principala problema judetului o constituie scaderea consumului de energie electrica al Romaniei. Lignitul extras are o putere calorica de 1600-1900 kcal/kg. Industria prelucratoare este reprezentata prin: industria alimentara si a bauturilor. De aceea. prepara si livreaza lignit catre marile termocentrale de la Isalnita. Ca raspuns la acestea au fost luate deja o serie de masuri in directia reducerii costurilor prin renuntarea la exploatarile subterane. industria tutunului. Extractia lignitului a avut si are in continuare un mare impact asupra intregii economii a judetului. Rovinari si Turceni. Valcea si Mehedinti. Rezervele industriale confirmate sunt de 2. Rovinari si Motru. alte unitati industriale si gospodariile populatiei.

Tg-Jiu este singura intreprindere de sticlarie din intreaga Oltenie. Este 41 . care dispune de o retea formata din 11 statii: 3 in Tg-Jiu. Bazinul Rovinari. precum si cauciuc regenerat. Sucursala Tg-Jiu coordoneaza activitatea a doua schele: Schela Petroliera Stoina. In cadrul S. Unitatea realizeaza din sticla alba.A. STARGLASS S.O. A fost infiintata in 1975. Tismana. Campina. placi tehnice.S. Alunu. si Germania. EM Mehedinti. grupate in: Bazinul Berbesti. Motru. Bazinul Jilt. Bustuchin. Sucursala Tg-Jiu se afla si Sucursala PECO Gorj. PETROM SA.ARTEGO S.C. cate una la Tg-Carbunesti. realizeaza circa 35 % din productia de gaze si 8 % din cea de petrol a tarii.N.P. in subordinea C.P. cu exploatarile de la Bubuceni si Turburea. Vladimir. avand ca obiect de activitate asigurarea service-ului utilajele petroliere si reconditionarea materialului tubular.C.A.U. Rovinari. mansoane. avand in exploatare schelele de la Ticleni. principalele piete de desfacere fiind in S. Balteni. avand ca profil fabricarea de benzi de transport. covoare. PETROM S.N. S.P.S. Alimpesti. majoritatea produselor fiind destinate exportului.N. Vladuleni si Schela Petroliera Turburea.A.O. pentru ca in 1997 sa devina subordonata a B. Turceni.L. garnituri presata. Coltesti. matrite si accesorii metalice.A. Colibasi. Socu. Unitatile ce apartin de Sucursala Tg-Jiu a S. Societatea Nationala a Petrolului PETROM S.A.A. Totea. Din 1996 a devenit sucursala a S. Matasari. S.N.prin masurile de restructurare ce au fost luate. Bumbesti-Jiu. au ramas 13 unitati de extractie a carbunelui. cristal si rubin o gama larga de produse. Bazinul Motru. a fost infiintata in anul 1973. PETROM S. Agentia Grup Ateliere Petrol Tg-Jiu.

A.A.. MACOFIL S.A. mobilier. furnire estetice. profilata in fabricarea de diferite prese hidraulice. realizeaza o gama variata de produse de imbracaminte exterioara pentru piata interna si cea externa.C. decoratiuni interioare. S. Tg-Jiu.a. 42 . ciocane de forjare. cu activitatea orientata aproape in intregime pe asigurarea service-ului si reparatiilor pentru echipamentele de exploatare miniera apartinand subunitatilor C. S. tapiterii. infiintata in 1940. locomotivelor. Apa Neagra. masini speciale pentru deformare plastica. o sec ie de prefabricate din beton armat.A. este exploatata din masivele sudice ale Carpatilor Meridionali. prese mecanice. produce cherestea. Produsele realizate include si articole destinate echiparii autovehiculelor. o sec ie pentru producerea materialelor construc ii. placaj. Întreprinderea are in componen a sa: o sec ie de produse ceramice.C. GRIMEX S.C.L.A. asigurata prin intermediul S. In ultima perioada unitatea s-a confruntat cu o serie de probleme financiare.O. ROBUR S. MACOFIL S. Motru si Valea Jiului.A..N. CONFECTIA S. S. In anul 1990 întreprinderea a devenit S. placi aglomerate lemnoase. foarfece ghilotina. pana la Baia de Arama. S. MIRFO S. ROSTRAMO S.A.C. Tg-Jiu. Materia prima.. Tg-Jiu. S.C. zona de exploatare intinzandu-se de la Valea Oltetului la Polovragi.C. transformatoarelor electrice.principalul furnizor de benzi de transport in 5 sortimente si peste 150 de tipodimensiuni pentru exploatarile miniere din bazinele Rovinari. instalatiilor de forta. masini de injectie s.C.

industria alimentara si a bauturilor (0. UNIREA S. industria producatoare de energie electrica si termica. Tg-Jiu.5 % fata de anul 2001. productia in anul 2002 fiind de peste 11488 mil. S. Societatea este specializată in executarea lucrărilor de construc ii montaj. Dispune de un sector minier propriu de unde îşi asigură materia primă de bază. ROVINARI. Ramurile industriale care au inregistrat cele mai importante scaderi au fost: industria confectiilor de 43 .8 %). cu o crestere de 6. Cresterea productiei industriale in anul 2002 s-a datorat cresterilor inregistrate in: industria de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice (15.C. Productia industriala realizata in anul 2002 s-a cifrat la 30746 miliarde lei la preturi curente. repara ii. puneri in func iune. service si asisten ă tehnică pentru instala ii electrice si de automatizare. prin metoda MEBO.O. MARSAT S. lei/persoana in 2001 la 872 mil.A. Acelasi trend ascendent l-a urmat si productivitatea muncii in industrie. caolină. si printre cele mai importante din tara.5 %). lei / persoana in anul 2002 – preturi curente. retehnologizări. in anul 2002 fata de 2001. din municipiul Tg-Jiu .E.7 %.L. I.0 %). masă plastică refractară si mortar refractar necesar industriei metalurgice.9 %).A. de la 745 mil. Functionand in prezent ca unitati desinestatatoare. industria tutunului (9. şamotă grea. kwh. gaze si apa calda (12.N. extractia petrolului si a gazelor naturale (4.C.5 %).E. utilizeaza cea mai mare parte a carbunelui exploatat de unitatile apartinand C. Tg-Jiu. Tg-Jiu Printre primele înfiin ate in Tg-Jiu. I. cu o crestere de 3. şamotă.S.TURCENI Cele mai mari unitati producatoare de energie electrica ale judetului. Prima firmă privatizată. fabrica realizează cărămizi dense si cărămizi termoizolatoare.

extractia si prepararea carbunelui.0 97. Principalele produse industriale care au inregistrat scaderi ale productiei in anul 2002. prefabricate din beton armat (+6.3%). mobilier.5 102.0 105.3 87.3%). produse din tutun (+9.6 279. sticlarie (+19%).2%).6 86.3 92.4 74.4 94.1%). caramizi refractare (+10.2 44 . ciment. produse tehnice din cauciuc (+16. furnire estetice (14. Principalele produse industriale care au inregistrat cresteri in anul 2002 comparativ cu 2001 sunt: frigidere (de 2. caramizi si blocuri ceramice (24.9 110.7 113.2%).5 75.8 ori). produse lactate proaspete (+5.3%).imbracaminte (25 %).6 106.3 123.8 54.8 78.9 106.1%).9 %). comparativ cu 2001. cherestea (25.2 %).9%). industria constructiilor metalice (19.1%).3 %).3 74.2 96. sunt: confectii textile (25. industria de masini si echipamente (21.8 63.9 85. industria de prelucrare a lemnului (23. var. industria altor produse din minerale nemetalice. productia de mobilier. Produc ia fizica industriala realizata in anul 2002 comparativ cu anul 2001 pe principalele produse a fost: DENUMIRE PRODUS Energie electrica total Energie electrica in termocentrale Energie electrica in hidrocentrale Carbune net Titei extras Gazolina Gaze naturale Otel brut Frigidere Ciment Var Prefabricate din beton armat Caramizi si blocuri ceramice Caramizi refractare Cherestea Furnire estetice Placi din aschii de lemn Confectii textile Preparate din carne Lapte de consum Produse lactate proaspete Branzeturi UM Mii Kwh Mii Kwh Mii Kwh Tone Tone Tone Mii mc Tone Buc Tone Tone Mc Mii buc Tone Mc Mp Mp Mil lei Tone Hl Hl Tone REALIZARI 2002 11727353 11488191 239162 21187700 339112 29338 2496332 1745 1117 373405 61100 10304 12393 2670 16226 254200 1279978 140715 30 2633 3632 69 REALIZARI 2001 10409688 10163899 245789 22980000 351398 28520 2346648 1844 400 426400 70590 9678 16331 2420 21657 296119 1631897 132899 47 4874 3449 56 2002 IN % FATA DE 2001 112.

prelucrarea cauciucului si a maselor plastice.3 116. 87. precum si ca rezultat al costurilor ridicate.2% in industria prelucratoare (in cadrul acesteia: 111.8 industria prelucratoare.7 76.4 % industria extractiva. inregistranduse scaderi pentru toate ramurile industriale.Produse zaharoase Bere Produse din tutun Mobilier Piese turnate din fonta Placaje din lemn Carne taiata Produse tehnice din cauciuc Fractia etan Sticlarie Tone Hl Tone Mil lei Tone Mc Tone Tone Tone Tone 119 72653 2995 167438 313 4608 148 18371 46953 920 146 74157 2726 144350 417 6426 194 15822 45127 772 81. de exemplu ca rezultat al subcapitalizarii. pe ansamblul intreprinderilor cu activitate principala de industrie. 45 . cat si ca urmare a unui management defectuos si a unei viziuni invechite si chiar a lipsei unei strategii coerente cu privire la piata si modul de adaptare a produselor si serviciilor oferite la cerintele acesteia. astfel: 8.1 104. gaze si apa.industria producatoare de masini si echipamente. Indicii volumului cifrei de afaceri in intervalul ianuarie-noiembrie 2002 fata de aceeasi perioada a anului 2001 au fost : 90. cu valori de 91.63. 12.fabricarea produselor din minerale nemetalice. 72.2 In ceea ce priveste cifra de afaceri. 77.4%). 69. 101.8% .industria alimentara si a bauturilor).3 %.0% industria de prelucrare a lemnului.5 98.9% .0 . Aceasta situatie se datoreaza dificultatilor cu care se confrunta majoritatea marilor agenti economici gorjeni datorita problemelor de ordin financiar. a scazut in perioada 1 ianuarie 2002 – 30 noiembrie 2002 fata de aceeasi perioada a anului 2001 cu 9.6% in industria extractiva (cea mai mica valoare inregistrand-o industria titeiului si a gazelor naturale . 20.9 93.0 119.0 109.1 71.7 75.1% .6 % energie electrica.7% pe ansamblul industriei.

cat si a unui mare numar de firme care depind de existenta acestora. totul se va reflecta intr-o deteriorare brusca si de ansamblu a starii economice.O atentie mare trebuie acordata faptului ca o parte semnificativa a economiei judetului Gorj se sprijina pe complexul energetic constituit din C. si de tip brun. Solul este negru.L. intinderi de apa. insa se va realiza inevitabil in anii urmatori. cat si a celei sociale a judetului. obisnuit pentru regiunile mediteraneene. AGRICULTURA Gorjul dispune de aproximativ 250 000 ha teren agricol arabil. 2. schimbare care. restul fiind ocupat de paduri. 46 .O. masuri ce vor trebui sa impleteasca eforturile facute la nivel central cu cele de la nivel local. Aceasta echivaleaza cu 44% din suprafata judetului. si marile termocentrale de la Turceni si Rovinari. zone urbane. in sensul reducerii cantitatii de energie electrica produsa de termocentrale cu costuri superioare celorlalte forme de producere (pe cale hidrotehnica si atomonucleara). amanata datorita problemelor cu care s-a confruntat in ultimii ani in special producerea de energie electrica prin hidrocentrale datorate in principal conditiilor meteo nefavorabile. Vor trebui.N. Schimbarea strategiei energetice la nivel national. in consecinta. luate din timp masuri coerente si bine fundamentate pentru atenuarea intr-o proportie cat mai mare a impactului restructurarii sectorului energetic gorjean. care prevede o scadere a numarului de angajati in sectorul minier gorjan de la 37000 in 1993 la circa 15000 in 2010.8. Daca adaugam la acestea documentul consultativ emis de Comitetul European pentru Carbune si Otel in februarie 1998. comun pentru Europa Centrala. va antrena o cadere nu numai a celor trei mari agenti economici implicati direct.

constructii cu destinatie agricola. performante. O alta problema o reprezinta suprafata agricola care a fost distrusa de exploatarile miniere de suprafata. Majoritatea populatiei regiunlor agricole activeaza in ferme. Sectorul agricol in Gorj a suferit enorm de pe urma lipsei de investitii in acest domeniu. cu intarziere. 47 . Starea solului este slaba si sunt folosite in cea mai mare parte ingraseminte organice datorita posibilitatilor finanaciare reduse ale posesorilor de terenuri. manuala. fie invechite. cu imposibilitatea folosirii utilajelor agricole si mijloace reduse ale posesorilor acestora de a putea suporta individual costurile determinare de nevoile de dotare cu masini agricole noi. Echipamentele si tehnologiile folosite sunt fie neutilizabile. A avut loc si un alt fenomen negativ pentru agricultura ca urmare a retrocedarilor de suprafete ce a avut loc si anume parcelarea terenurilor in suprafete mici. datorita negeProduc iarii corespunzatoare a desfiintarii Cooperativelor Agricole de Productie. ca de altfel a intregii tari. in care se depune o munca grea.Agricultura judetului Gorj. parcuri de utilaje agricole. afectand in mod direct performantele agricole ale Romaniei din primii ani dupa revolutie si cu efecte nefavorabile si in prezent. Au fost distruse astfel intregi retele de irigatii. a avut de suferit in anii ce au urmat dupa 1989. avand loc un adevarat jaf. O alta problema a constituit-o retrocedarea suprafetelor agricole vechilor proprietari. Reabilitarea pamantului distrus ar reda in circuitul agricol o suprafata intinsa de teren arabil pentru dezvoltarea agriculturii in viitor. fiecare luand ceea ce a avut nevoie dupa bunul plac. ca mijloc de subzistenta. care s-a realizat greoi.

asigurand judetului Gorj locul 33 la nivel national. cartofi cu 27 ha. Defalcat. vii hibrizi pe rod cu 10 ha. porumb boabe cu 3151 ha. Suprafata cultivata cu principalele culturi a cunoscut cresteri in anul 2002 fata de anul 2001 la urmatoarele culturi: grau si secara cu 1356 ha. datorita costurilor ridicate cu care se obtin. Ponderea si locul judetului Gorj in economia nationala in anul 2001 in privinta agriculturii. locul 14 pe tara. perene vechi si noi cu 169 ha. desi sunt de cele mai multe ori de o calitate superioara celor din export. valoarea productiei vegetale a fost de 2 857 800 mil. care situa judetul pe locul al 19-lea la nivel national. ceapa uscata cu 39 ha. Scaderi s-au inregistrat la: ovaz cu 196 ha. era urmatoarea: in ceea ce priveste. cu o valoare de 5 615 387 mil lei si o pondere de 2. productiile totale si medii la hectar au fost mai mici decat cele obtinute in cursul anului 2001 la majoritatea 48 . in general. floarea soarelui cu 220 ha.7 %. aceasta situa judetul pe locul 29 pe tara. in principal datorita lipsei de mijloace financiare pentru investitii. in timp ce valoarea productiei animale a fost de 2 733 782 mil. varza cu 34 ha. lei. valoarea productiei agricole. cu o pondere de 2. ce beneficiaza pe langa tehnologii noi si eficiente si de subventii din partea guvernelor statelor respective. In ceea ce priveste productia vegetala. care se reflecta in preturile de piata superioare celor ale produselor din import.Toate acestea au dus la situatia in care produsele agricole romanesti. 0 %. In privinta inzestrarii agriculturii gorjene cu utilaje specifice. tomate cu 93 ha. mazare boabe cu 58 ha. suprafata arabila careia ii corespundea un tractor la 1 ianuarie 2002 era de 50. livezi pe rod cu 4 ha. orz si orzoaica cu 467 ha. lei. radacinoase pentru nutret cu 1043 ha. sa nu poata face fata concurentei acestora.57 ha.

in principal datorita conditiilor climaterice si meteorologice din anul 2002. 49 . cu exceptia radacinoaselor. efectivele de animale si pasari in la nivelul judetului Gorj se prezentau conform tabelului de mai jos. La 31 decembrie 2002.culturilor.

floarea-soarelui – 337 ha.Principalele produse agricole de origine animala realizate in perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2002 au fost: Reprezentativa pentru modul de folosire a acestor terenuri in prezent este situatia suprafetelor insamantate pana la data de 12 mai 2003. in proportie de 99. cartofi – 3899 ha. porumb – 62925 ha. Potrivit datelor furnizate de Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara a judetului Gorj. suprafetele cultivate erau urmatoarele: orzoaica – 315 ha.5% din suprafetele planificate. Pe principalele culturi de primavara. la aceasta fusesera insamantate 78500 ha. legume. leguminoase – 435 ha.total – 3951 ha. 50 . ovaz – 3707 ha.

98. 99.2 %).9 % la cabaline. in judetul Gorj potrivit datelor operative furnizata de Directia Generala pentru Aghricultura si Industrie Alimentara Gorj.2%). in crestere fata de anul 2001 cu 69. se prezentau astfel: bovine 79.0%. reprezentand 36. cabaline:14.9 mii capete.2% din totalul investitiilor realizate. la aproximativ acelasi nivel ca in 2002.3 lei. familii de albine: 18. oua: 69 milioane bucati. porcine: 170. Sectorul privat detinea urmatoarele ponderi in efectivul total: 99.9 capete. 99.7 % la porcine. 2.CONSTRUCTII In anul 2002.1 % fata de anul 2001.In ceea ce priveste efectivele de animale existente la data de 30 aprilie 2003.9 % din cele de pasari.1 mii capete. ovine si caprine 171.6 mld. La sfarsitul anului se aflau in diferite stadii de executie 3164 locuinte. In anul 2002 au fost cuprinse in programul de dezvoltare economico-sociala urmatoarele 51 . din care: vaci si juninci 38. din care scroafe de prasila 9. din care oi si capre fatatoare 94.2 mii capete (. lei. cele in utilaje si mijloace de transport de 1318. lei. 99.9 mii capete (+6.7 mii capete (+6.9 % fata de anul trecut).7 mii. carne ovine si caprina:1868 tone greutate viu.19. Productiile animaliere obtinute in perioada 1 ianuarie – 1 mai 2003 au insumat: carne de bovine: 2341 tone greutate in viu. INVESTITII . carne pasare: 1585 tone greutate viu. carne porcine: 2056 tone greutate viu.7 % la bovine. iepuri de casa: 3. Investitiile in lucrari de constructii noi au fost in anul 2002 de 1659.7 % la ovine si caprine.5 % din efectivele de albine. 99. au fost realizate investitii in economia judetului Gorj in valoare totala de 3640. in scadere fata de anul 2001 cu 9. Numarul locuintelor date in folosinta in anul 2002 a fost de 418.9.5 mld.4%.6 mii hl. lapte de vaca si bivolita: 399. in crestere cu 42. fiind in crestere cu 25.3 mii capete.9% fata de 2001.5%.5 mii capete. in crestere fata de anul 2001 cu 6.

cat si in primul trimestru al anului 2003. reprezentand 40. repartizate astfel: Tg-Jiu 275. -30.2 %).5 miliarde lei.8 % pentru utilaje si mijloace de transport. Novaci si Ticleni. Motru 84. stabilirea amplasamentelor si documentatiilor tehnice pentru executarea unor locuinte sociale prin Programul A.7 % din totalul investitiilor realizate. Atat in anul 2002.actiuni: finalizarea si darea in folosinta in orasul Tg-Carbunesti a 32 apartamente sociale. ponderea cea mai mare revenind constructiilor noi (62. alocatii bugetare. in municipiul Motru si orasele Rovinari. Comparativ cu aceeasi perioada a anului 2002. credite. cu ponderea principala. retelelor si instalatiilor in domeniul alimentarii cu apa. Rovinari 134. alte fonduri. Tg-Carbunesti 32.Jiu a 175 de apartamente pentru tineri finantat de la bugetul statului prin Agentia Nationala de Locuinte si 58 de apartamente sociale pentru inchiriere finantate din fonduri externe. fondurile populatiei. urmate de lucrari de intretinere si reparatii (21.4 %). Dintre actiunile intreprinse in Programul de dezvoltare economico-sociala a judetului Gorj in anul 2002 se numara si: • continuarea lucrarilor de reabilitare si extindere a surselor. demararea programului de construire in municipiul Tg.N.8 %). prin Programul de constructii de locuinte pentru tineret sunt aprobate 525 unitati locative. cat si pe principalele componente: -31. Investitiile in lucrari noi au totalizat 250.8 % pentru lucrarile de constructii. investitiile realizate au fost finantate din urmatoarele surse: surse proprii. 3 miliarde lei. in judetul Gorj. Bumbesti-Jiu. In trimestrul I al anului 2003 investitiile totale in economia judetului au insumat 615. Valoarea lucrarilor de constructii realizate in primele patru luni ale anului 2003 a fost de 102. 52 . se observa o scadere a investitiilor in anul 2003 atat pe ansamblu (-24. Astfel.L.1 mld. Utilajele si mijloacele de transport achizitionate au fost de 250.9 miliarde lei. lei.

Musetesti. Rovinari. Farcasesti. Bumbesti-Jiu si comunele Balteni. • consolidarea retelei de drumuri si poduri afectate de fenomene naturale.5 km. • lucrari si servicii de intretinere si reparare aferente drumurilor publice in valoare de 166 mld. lei – in curs de realizare. Plopsoru. Godinesti. • reabilitarea si inlocuirea retelelor termice a caror vechime depaseste durata normala de functionare in municipiul Tg-Jiu. in municipiul Motru. Albeni. Dragutesti si Hurezani. din bugetul local si din finantare externa. Vladimir cu fonduri de la bugetele locale si in comunele Godinesti. • extinderea si reabilitarea capacitatilor pentru canalizarea apelor uzuate menajere in municipiile Tg-Jiu si Motru in valoare de 14 mld. Turcinesti.• realizarea lucrarilor de investitii de alimentare cu apa intr-un numar de 8 localitati prin finantare externa (fonduri MARR). lei. Sacelu. reparatii imbracaminti asfaltice si bituminoase usoare.2 mld. cu fonduri externe si de la bugetele locale. • lucrari de reparatii capitale si calamitati in valoare totala de 54 mld. lei. • efectuarea de lucrari de refacere a drumurilor auto forestiere calamitate30. reparatii capitale la reteaua de drumuriin valoare de 85 mld. Capreni. lei. 53 . orasele Rovinari. lei. localitatile Scoarta. din bugetul local si in orasul Rovinari din surse financiare externe si din bugetul local. • continuarea executiei magistralei de gaze Turcinesti – Motru si atragerea unor investitori privati in acest sens. drumuri. • extinderea retelelor de gaze naturale in municipiul Tg-Jiu si orasele TgCarbunesti. finantate din bugetul local si in comuna Matasari in valoare de 11. Licurici. Novaci. Saulesti. • realizarea de distributii noi in orasul Novaci si comunele Alimpesti. Matasari. Turceni. Turburea si Pades. Bustuchin si Stoina cu fonduri de la bugetele locale.

Turcinesti.7 milioane Euro. o serie de servicii financiare oferite impreuna cu institutiile bancare. pixuri. Unul functioneaza in Tg-Jiu. 2 in Tg-Carbunesti.Fondul MARR “Fondul de reconstructie a regiunulor miniere” a beneficiat de 10 milioane Euro de la Uniunea Europeana. Motru. din care 6 milioane Euro reprezinta finantari proiecte in cadrul componentei pentru dezvoltarea economica si sociala a zonelor miniere din judetul Gorj si Valea Jiului. 54 . cum ar fi carti. colete). cel de-al doilea in Tg-Carbunesti coordonand activitatea oficiilor postale locale. BumbestiJiu.10. transmiteri prin fax. iar 4 milioane Euro au fost alocate pentru o schema de creditare a IMM. vanzari timbre judiciare. servicii de telex. cate una in Novaci. Pe langa serviciile traditionale oferite (scrisori. Rovinari. 1478 mandate postale si telegrafice.8 milioane Euro. La nivelul anului 2002 in judetul Gorj existau 16 unitati postale. vanzarea de mici articole. Matasari. suportul oferit diverselor societati din domeniul marketingului direct. Exista doua oficii postale teritoriale in Gorj. din care cu finantare PHARE 2. 2. 3 mii telegrame expediate. principalele proiecte finantate in cadrul componentei pentru dezvoltarea economica si sociala a zonelor miniere din judetul Gorj au insumat 3. La incheierea fondului MARR. dintre care 5 in municipiul Tg-Jiu. servicii de posta rapida. POSTA SI TELECOMUNICATII Serviciile postale au fost restructurate pe parcursul ultimilor ani. Ticleni. Tismana. prin care este asigurata livrarea unei scrisori aduse la oficiul postal pana la ora 18°° pana la amiaza zilei urmatoare. au fost introduse si altele. cu o solicitare din ce in ce mai mare: transfer bancar. 22 mii mesagerii. Activitatea acestora s-a concretizat in anul 2001 in 1094 mii scrisori expediate. Balteni.

Erau puse la dispozitia publicului 630 posturi telefonice publice cu cartela. din care 43394 persoane fizice. TURISMUL In anul 1968 se infiinteaza Filiala de Hoteluri si Restaurante Tg-Jiu. fiind data in folosinta. Cladirea reprezinta unul dintre cele mai frumoase edificii ale orasului. iar cu cele 13 nivele ale sale este cea mai inalta cladire civica din intreaga Oltenie. in Tg-Jiu o centrala telefonica digitala cu 16 mii linii telefonice. Un numar de sapte centre teritoriale sunt conecatate prin cabluri de fibra optica. restaurant. Au fost efectuate 246253 convorbiri telefonice interurbane. s-a trecut la inlocuirea centralelor telefonice manuale. care preia baza materiala a unitatilor existente inaintea lui.Sistemul de telecomunicatii a beneficiat in ultimii ani de imbunatatiri. Numarul total al abonamentelor telefonice in anul 2002 a fost de 52079. dintre care 73. In anul 2001 s-a inregistrat un numar de 47378 abonamente telefonice in reteaua fixa. in crestere cu 9. Astfel.8% in sistem digital si 244 convorbiri telefonice internationale. intre altele. Numarul de posturi telefonice in retea fixa in judetul Gorj era de 54105.35% in mediul urban.11. iar din 10 decembrie 1971. 55 . subordonata Directiei de Hoteluri si Restaurante Bucuresti. peste 99.0 mii lei. In anul 1970 a fost dat in folosinta Hotelul Gorj cu 170 de locuri. Oficiul Judetean de Turism Gorj. care a fost extins in anul 1980 pana la 457 locuri de cazare de confort I. braserie si bar. 2. devenind un complex hotelier si de alimentatie publica cu o reputatie la nivel national. Investitiile totale in telecomunicatii au fost in anul 2002 in valoare de 25.9% fata de anul precedent.

dorsala si lombara). unitate care dispune de 80 locuri de cazare. litiu. 60 de alimentatie publica. bar. articulare. In anul 1989 a fost finalizat si dat in folosinta Motelul Dragoieni. cu hotel. bai galvanice. in partea NE-ica a municipiului. sala de conferinte si vestiare pentru sportivi. In anii ’80 a fost construit Hotel-Sport. fiind indicata in tratarea afectiunilor reumatismale degenerative (spondiloza cervicala. 56 . In statiune functioneaza Complexul de cazare si alimentatie publica “Sacelata”. avand 90 de locuri de cazare. cu instalatii pentru bai in cada cu apa minerala. restaurant. aerosoli. stontiu. cantina. afectiunile tubului digestiv. continand iod. afectiuni neurologice. afectiuni posttraumatice. sali gimnastica medicala. avand o capacitate de 380 de locuri. electro terapie. 120 de alimentatie publica in spatii inchise si 60 pe terasa deschisa. vis-à-vis de sediul Prefecturii). Statiunea Sacelu Apele terapeutice din statiunea Sacelu au o importanta deosebita. afectiuni reumatismale inflamatorii. Statiunea dispune de o baza moderna de tratament. dus subacvat. hepatobiliare si ale cailor urinare. dispunand de 70 de locuri de cazare. brom. bufet si cantina pentru servirea a 140 mese pe zi. inpachetari cu namol. un alt obiectiv de cazare si alimentatie publica (pe Bulevardul Brincusi.Tot in aceeasi perioada a fost construit Hotel Parc.

Moja. camping si o alta cladire in care se afla cantina si anexe. fiind asezata pe valea cu acelasi nume. in apropiere aflandu-se manastirea Tismana. Urzica). care dispune de 100 de locuri de cazare si 150 locuri de alimentatie publica. Valea-Mare Complexul de la Valea Mare. spatii de alimentatie publica: un salon categoria I cu 80 de locuri. un restaurant cu 110 locuri in saloane si pe terasa 57 . strbatuta de raul cu acelasi nume. Cela. Tismana Zona. o terasa acoperita cu 25 de locuri s. Dintre unitatile de cazare se distinge vila “Cerbu”. Complexul turistic Bucium. dispune de doua cabane. cu un peisaj deosebit.a. Complexul mai are la dispozitie o suprafata de 3 hectare destinata unui teren de sport si pentru campare. situat pe marginea lacului de acumulare rezultat ca urmare a lucrarilor hidrotehnice executate pe vaile raurilor Motru si Cerna. In zona se afla si alte unitati de cazare: cateva pensiuni turistice (Andra. 15 locuri-1 stea. sase casute. Statiunea montana turistica Ranca Situata la 1500 metri altitudine. Sohodol Cabana gorjeana Sohodol reprezinta un complex de alimentatie publica si de cazare de o rara frumusete. unde turistii au la dispozitie doua cabane cu 52 locuri de cazare.Complexul Lainici Dispune de spatii de cazare cu 30 de locuri de cazare-2 stele. (in vila). pune la dispozitia turistilor Complexul de cazare si alimentatie publica “Tismana”. 22 locuri-1stea (casute camping). un salon categoria a II-a cu 40 de locuri.

dintre care se 58 . in curtea casei Barbu Ganescu. 30 de scaune din piatra. unele obiective naturale au fost declarate monumente ale naturii. Datorita interesului lor stiintific. locuri in care natura este surprinsa in cele mai inedite ipostaze. Cel mai important obiectiv turistic al judetului Gorj este reprezentat de Ansamblul Sculptural Constantin Brancusi. Masa festiva cu 6 scaune. proiectul de la Tg. cu o capacitate de 20 de locuri.Jiu fiind primul de acest gen din creatia sa. Se remarca prin importante fenomene carstice. Brancusi a creat “gradina cu pietre”. atrasi de acest pitoresc colt de tara. la o altitudine amplitudinala cuprinsa intre 500 si 700 de metrii. In zona se afla si alte unitati de cazare de dimensiuni mai mici. Fapt mai putin cunoscut. Valea Cernei se intinde de-a lungul unui culoar tectonic. artistul considera ca esenta artei se afla in reprezentarile naturale are materiei. genialul Constantin Brancusi a oferit in dar gorjenilor cateva din operele sale de o inestimabila valoare. care a fost modernizata. alte cabane aflandu-se in constructie in diferite stadii. preocupat aproape exclusiv de sculptura de exterior. Aleea scaunelor. Creatorul scolii moderne de sculptura. paduri cu raritati si plante endemice.neacoperita si un bar cu 40 de locuri. precum si cabana “Ciuperca”. Numeroase pesteri si chei. Poarta sarutului. Monumente ale naturii si rezervatii naturale La frumusetile peisagistice din judetul Gorj contribuie asezarea geografica in imediata apropiere a masivelor muntoase Paring. sunt locuri in care turistii revin. Godeanu si Cernei. strabatand muntii Godeanu si Mehedinti. Dupa 1938. ultimul imobil targu-jian in care a locuit sculptorul. opere pe care turistii romani si straini au sansa de a le vedea in aer liber: Coloana fara sfarsit.

care cad din versanti numai in perioadele cu ploi. “Culoarul Stalpului”. In carstul mehedintean (comuna Tismana) se poate vizita Pestera Gura Plaiului. prin multimea de forme pe care le cuprind. 59 . sunt extrem de interesante. Cheile Corcoavei. situata la 670 de metrii si la 20 metrii diferenta fata de apele raului. fie stiintifice. O rezervatie speologica de 10. In marginea sudica a Carpatilor Meridionali se afla Pestera Muierii (18. Cheile Sohodolului.retin: Culmea Geanturilor Cernei. sectorul Ciucevelor. precum si importante orizonturi de culturi paleolitice. la intratrea in chei. cele 20 de pesteri totalizand aproape 400 metri de galerii. Pestera Cioaca cu brebenei este ocrotita pentru cristalele de calcita pura vermiforme si transparente. “Culoarul Liliecilor”. Rezervatia Fauna Craiova. Cheile Oltetului. a cascadelor colorate. sunt taiate intr-un mic masiv de calcare situate in albia Cernei. impresionante prin salbaticia si ingustimea lor.75 hectare). fie monumente ale naturii. formate de raul cu acelasi nume. precum si prin curioasa forma carstica ramasa suspendata. situate la circa 40 de kilometrii amonte de Baile Herculane. Numeroasele pesteri din judetul Gorj au fost declarate fie rezervatii speologice. se afla Pestera Polovragi. Pe malul stang al raului. Faima de cea mai frumoasa pestera din tara este atribuita Pesterii de la Closani. Desi au o lungime de doar 200 de metri. Muntele Piatra Closanilor. “Sectorul Ogiva’ abunda in formatiuni carstice. „Inelul”. sunt magnifice si se dezvolta pe circa 10 kilometrii. Astfel. Fundul cheilor este sapat in marmite de 4-6 metri.2 hectare se gaseste in comuna Pades. sunt considerate printre cele mai pitoresti din tara. aflat in numar extraordinar de mare. continand un adevarat cimitir de oase ale ursului de caverna. declarata rezervatie stiintifica. unde s-a amenajat si singurul laborator speologic subteran din tara. fiind unice prin tunelele sapate de apa in peretii Cladirii si Narilor. interesanta prin endemismul regional caleopterul Tismanella Chappusi. Cheile Corcoavei.

6 mii locuri-zi. Padurile Rachiteaua (1200 ha. 4 cabane turistice.2 mii in cabane turistice. cei mai multi dintre acestia in hoteluri (73.7%. Cele mai multe innoptari au revenit turistilor din tara 98.7%).Numeroase sunt si rezervatiile forestiere sau mixta. precum si padurea Botorogi.5%). majoritatea in hoteluri (70. 68 in vile turistice. 20 in campinguri. Capacitatea de cazare turistica in functiune a fost in anul 2001 de 409.) si Dumbrava Tismanei.5%) si vile turistice (4%).4 mii persoane. 2. Numarul innoptarilor a fost de 103.) si Chitu-Bratcu (1319 ha.).1 mii in hoteluri. La inceputul anului 2002 Gorj se gaseau 28 de unitati de cazare turistica. 2 vile turistice. Fluxurile turistice au fost formata in majoritate din turisti din tara (peste 95%). 1 motel. 2 campinguri.2 mii. dintre care 78. dintre care 7 hoteluri. cum sunt: Padurea de castan dulcesau bun Pocruia-Tismana (1251. Capacitatea de cazare turistica era de 1258 locuri. 60 . repartizate astfel: 839 in hoteluri.1% si cabanele turistice 7.4 mii in hanuri in moteluri. 134 in cabane turistice. acestia preferand ca spatii de cazare hotelurile in proportie de 74. 50 in hanuri si moteluri. 5. in majoritate paduri batrane.9 ha. Numarul total al turistilor cazati in anul 2001 a fost de 46.8 mii. de langa Tg-Jiu. urmate de cabane turistice si hanuri si moteluri (7.

1. Manastirea Tismana. Romaneşti. cu municipiul Apulum (Alba-Iulia). pe Dunare. S-au descoperit si vestigii ale unor asezari daco-romane in apropierea drumului strategic ce lega municipiul Drobeta (Turnu-Severin). Gorjul este un tinut cu vechi urme de locuire. reşedin ă a jude ului Gorj. Polata. pe aceste locuri se intindea Tara Litua (mentionata documentar prima oara in 1247). Municipiul Tg-Jiu cuprinde 9 aşezării ca localită i componente: Tg-Jiu. aşezat pe Jiu la 18 km distan ă de la ieşirea Jiului din defileu la poalele masivului Paring. a inscris numele sau în cartea de aur a artei universale ori de Tudor Vladimirescu si Ecaterina Teodoroiu. Este indeajuns sa amintim de marele sculptor Constantin Brancusi care purtat de Pasarea maiastra a talentului. eroina de la Jiu. municipiu. ridicata in anii 1375-1378 cu sprijinul domnitorului Vladislav I (Vlaicu) a jucat un rol important de-a lungul 61 . AMPLASAMENT TG-JIU.14. considerati zeii tamaduirii. Tot în aceasta parte de tara a creat cel ce s-a socotit intotdeauna gorjean. Slobozia. Iezureni. uneltele si obiectele din silex descoperite in Pestera Muierilor de langa Baia de Fier dateaza din perioada Paleoliticului mijlociu. De Tirgul-Jiu se leaga nume ilustre ale civilizatiei si culturii nationale. condusa de voievodul Litovoi. Istoricii au ajuns la concluzia ca in sec. Preajba Mare. iar din perioada stapanirii romane au fost identificate urmele castrelor de la Bumbesti-Jiu (unde isi avea sediul Cohorta a 4-a. şi Ursa i. aici descoperindu-se monumente dedicate zeului Esculap si zeitei Hygeia. Drăgoeni. Cypria). FIŞA MUNICIPIULUI TG-JIU 3. ramasi în istoria neamului. Bârseşti. ilustrul Tudor Arghezi. ale istoriei neamului.CAPITOLUL III. Izvoarele cu ape minerale de la Sacelu erau folosite ca ape tamaduitoare de catre romani.

Redevenit pamant al Tarii Romanesti. Muzeul de Arta cu colectii de icoane si sculpturi in lemn. Tirgul-Jiu s-a dezvoltat pe vatra unei asezari geto-dacice. Orasul a cunoscut o intensa dezvoltare economico-sociala si urbanistica dupa 1968. in special extractiva (carbune. Targ cunoscut de desfacere a marfurilor in Tara Romaneasca. orasul cunoaste o oarecare dezvoltare in special dupa cucerirea independentei (1877). casa pitarului Dimitrie Maldarescu (1710). unde a locuit Constantin Brancusi cand a creat ansamblul format din Coloana infinitului.15. se pare ca deriva din slavona (Gornai-Jiu = Jiul de Sus sau de Munte). turismul este destul de dezvoltat. in localitate mai pot fi vizitate: Muzeul judetean de istorie si arheologie.veacurilor. ca principal lacas de cult. de vestigiile arheologice si de numeroasele obiective arhitectonice si de arta. gaze naturale). 1385 ca judet (Jales) intr-un act emis de Dan I. Denumirea de Gorj. cu care apare acest tinut in sec. casa slujerului Barbu Ganescu (sec. cu nenumarate urme ale glaciatiei cuaternare si spectaculoase forme de relief carstic). Pot fi admirate astfel: defileul Jiului. orasul a fost in stapanirea Imperiului Habsburgic intre 1718 si 1739. Biserica "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" construita in perioada 1746-1747. Tinutul a fost mentionat documentar prima data la 3 oct. Masa tacerii si Poarta sarutului. cheile Oltetului. ca scoala. spital si cetate. titei. create in perioada 1936-1938). pesterile 62 . Intens legat de varietatea conditiilor naturale (zona montana ocupa 29% din suprafata judetului. ansamblul arhitectural format din Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (1694-1700) si casa banului Cornea Brailoiu (1699-1710). Oras al monumentelor lui C. Asezarea este mentionata prima oara intr-un act emis la 20 martie 1406 de catre Mircea cel Batrin. Brancusi (complex sculptural ce cuprinde Coloana Infinitului inclusa pe lista celor mai importante 100 de monumente ale lumii. lacurile glaciare.18). cand a fost declarat municipiu si a inceput o puternica industrializare. biserici si catedrale vechi (secolul XVI) cum ar fi Biserica Negustorilor (Catedrala Domneasca) construita in anii 1748-1764 in locul unei biserici de lemn.

416 1930 15.238 2001 97. pe traseul Tg-Jiu – Rm. asezarile daco-romane de la Suseni. broasca testoasa de uscat si scorpionul.790 Vecini: • E comuna Bălăneşti • SE comuna Scoar a • S comunele Dăneşti şi Drăgu eşti • V comuna Băleşti • NV comuna Leleşti • N comunele Stăneşti şi Turcineşti şi teritoriul oraşului Bumbeşti-Jiu 63 . Suprafa a : 9333 ha Distan a până la Bucureşti este 298 km.651 1977 63. 1912 15. POPULA IE. Pogogeni sau Groserea. Vâlcea .Piteşti – Bucureşti. in partea de vest a judetului se remarca o patrundere abundenta a unor elemente mediteraneene: vipera cu corn. 3. Muierilor si Polovragi si vizitate: castrul roman de la Bumbesti. schitul Lainici.506 1992 98. La toate acestea se adauga o diversa si bogata flora si fauna. padurea de liliac sau izbucul de la Isvarna. manastirile Tismana si Polovragi. O atractie deosebita o prezinta statiunea balneoclimaterica Sacelu si numeroasele rezervatii naturale de castan comestibil si alun turcesc. VECINI. Barsesti si Borosteni. cat si operele monumentale ale lui Constantin Brancusi de la Tirgu-Jiu. SUPRAFA Ă. Popula ia (cu localită ile componente): Anul Nr loc.2. culele de la Curtisoara.Closani.

a materialelor de construc ii. printre care agricultură. 3.6. industrie. turism. prelucrării lemnului. RELIEFUL Relieful cuprinde o mare parte din lunca Jiului şi a teraselor de pe partea stângă a lui. OCUPA IA PRINCIPALĂ A POPULA IEI Ocupa ia principală a popula iei din localită ile componente este cultura cerealelor. transporturi. O parte din locuitori lucrează în unită ile industriale şi sociale-culturale ale municipiului. care sunt folosite şi acoperite cu culturi şi acoperite cu păduri de foioase şi planta ii de vii şi pomi fructiferi.3. SOCIETĂ I COMERCIALE Societă ii comerciale: Pe teritoriul municipiului Tg-Jiu îşi desfăşoară activitatea majoritatea societă ilor comerciale din Gorj. chimiei. 3. etc. care sunt profilate in diverse domenii.5. exploatării.3. Locuitorii oraşului îşi desfăşoară activitatea. industriei uşoare. INDUSTRIA IN TG-JIU Reprezentative pentru municipiul Tg-Jiu sunt ramurile construc iei de maşini. îndeosebi pe raza oraşului. alimentare si industria mică. 3. creşterea animalelor şi cultura legumelor. Cele mai importante sunt: 64 . comer .4.

F.A. ca subunitate apar inând cunoscutei centrale A.M.A.U. pe baza unor contracte încheiate cu firme tradi ionale din Canada si Italia.A. tapi erii.A. PAL. tehnicitate si fiabilitate. scaune. Acest lucru a făcut ca produsele să ajungă la diverse târguri interna ionale unde au avut aprecieri meritate.A. ROSTRAMO S. 65 . mobilier.A. . . Tg-Jiu .. pentru prelucrarea maselor plastice si a cauciucului. Italia.P. – care produce si livrează pe pia a internă si la export produse de cea mai bună calitate cum sunt: cherestea.C. MIRFO S.C. Anglia. Spania si Belgia. Datorită modernizării si dezvoltării produc iei in ultimii ani a crescut la 80 % ponderea produc iei destinate exportului in totalul produc iei realizate. toate caracterizate printr-o înaltă productivitate.P.Combinatul de Prelucrare a Lemnului – S. In anul 1989 Combinatul a devenit societatea comercială ROSTRAMO S.P. decora iuni interioare.M.F. prin transferarea unui atelier de profil din Clujul acelor vremuri. – S. Aici se fabrică maşini tip presă si de injec ie. cinci ateliere si 15 compartimente func ionale. Tg-Jiu Înfiin ată in anul 1940.înfiin ată in anul 1955.U. CONFEC IA S.A.C.C. furnire estetice.P.A. ciocane de forjare. – Întreprinderea de Confec ii – S. elemente hidraulice separate sau tipizate. Realizarea de seamă a industriei româneşti I.C. din Tg-Jiu este destinată satisfacerii cerin elor na ionale de maşini unelte pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică.I. In prezent societatea produce numai pentru export – Germania. etc. Olanda. Tg-Jiu La început întreprinderea dispunea de trei sec ii. placaj. foarfece tip ghilotină.A.

C. .forjare pentru programul de fabrica ie. si S. Întreprinderea dispune de tot ce este necesar pentru a satisface solicitările de utilaj minier si piesele de schimb. GRIMEX S. S. reuşind si pe această cale să solu ioneze o serie de probleme de mare complexitate tehnologică si tehnică.Un mare rol in desfăşurarea unei activită i calitative l-a avut înfiin area Filialei Tg-Jiu a Institutului de Cercetare.produc ia de utilaj si piese de schimb cu prioritate pentru industria minieră. In prezent unitatea execută piese de schimb si subansamble pentru utilaj minier.A. asigură servicii diverse unită ilor miniere si produce bunuri de uz casnic si gospodăresc pentru popula ie.Întreprinderea de Utilaj Minier Tg-Jiu Având in vedere de schimb necesare.C. Întreprinderea a realizat puternice de colaborare cu unită ile importante si cu o serie de institute de cercetare si proiectare. 66 .S. Uzina de Repara ii S.A. . subansamble si utilaje miniere.C. Studii si Inginerie Tehnologică pentru Maşini Unelte Bucureşti. AMORIM S.. repara ii piese. s-a dezvoltarea puternică a mineritului in bazinele Olteniei si o dată cu aceasta creşterea solicitărilor de utilaje si a pieselor hotărât înfiin area unei întreprinderi de utilaje legături miniere in Tg-Jiu.1992. Are ca obiect de activitate fabricarea de utilaje si piese de schimb pentru industria minieră.06. In cadrul întreprinderii s-a înfiin at Antrepriza de Montaj Utilaj si s-au Minier – in cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea forma ii puternice.A. Uzina de Repara ii S. din fosta întreprindere de utilaj minier s-au desprins înfiin at: S.A.C. având ca obiectiv cercetarea si proiectarea maşinilor unelte de presare . Prin statutul său are ca scop .Întreprinderea de Repara ii Utilaj Minier . a luat fiin ă la data de 05. După anul 1989.

Întreprinderea de Sticlărie Menaj – S. In anul 1990 Întreprinderea a devenit S. unitatea livrând produsele sale pe pia a internă si pe pia a externă (in ultimul timp din ce in ce mai mult la export). .Întreprinderea de Materiale de Construc ii – S. şamotă. MACOFIL S. utilajelor miniere si de intelectuală asupra unui număr excava ii din industria constructoare de maşini precum si din alte domenii. Tg-Jiu.o sec ie pentru producerea materialelor construc ii.C. UNIREA S. şamotă grea. Produsele realizate de această societate se desfac pe pia a internă si externă si sunt destinate echipării de autovehiculelor.C. ARTEGO S. garnituri presate.Întreprinderea de Articole Tehnice din Cauciuc si Cauciuc Regenerat – S.A.A TgJiu. manşoane de radiator auto.C. instala iilor for ă. .A.C. caolină. Întreprinderea are in componen a sa: o sec ie de produse ceramice. precum si cauciuc regenerat. Tg-Jiu Printre primele înfiin ate in Tg-Jiu. Este unica întreprindere de sticlărie din întreaga Oltenie. .A. covoare.A. matri e si accesorii metalice..o sec ie de prefabricate din beton armat. transportoarelor electrice.C. locomotivelor. masă plastică refractară si mortar refractar necesar industriei metalurgice. Tg-Jiu Întreprinderea se înfiin ează in anul 1973. MACOFIL S. Produsele realizate de aceasta sunt: 67 . Societatea are drept de proprietate important de mărci de fabrică si brevete de inven ii. STARGLASS S. Dispune de un sector minier propriu de unde îşi asigură materia primă de bază. si are ca profil fabricarea de articole tehnice din cauciuc cum sunt: benzi de transport. . fabrica realizează cărămizi dense si cărămizi termoizolatoare. plăci tehnice. . Tg-Jiu.S.

. coordonează activitatea a două schele : Schela de petrol icleni si Schela de Petrol. In unită ile apar inătoare sucursalei Tg-Jiu se realizează circa 35 % din produc ia de gaze si 7 – 8 % din produc ia de i ei din ară.Compania Na ională a Lignitului Oltenia Tg-Jiu. a cunoscut o dezvoltare puternică si are o activitate foarte 68 . prin cele două mari bazine carbonifere ale sale : Rovinari si Motru. . Unitatea bună. . Obiectul de activitate al acestei unită i este confec ionarea si repararea de utilaje petroliere si recondi ionarea materialului tubular.Bazinul minier Motru este situat la circa 40 km de Tg-Jiu. Bucureşti. Jude ul Gorj de ine primul loc in ară la lignit.Societatea Na ională a Petrolului PETROM S.sticlă albă cristal si rubin si o gamă largă de produse de sticlărie menaj.Sucursala PECO Gorj A Societă ii Na ionale a Petrolului – PETROM S. . alte unită i si gospodării.G.Bazinul de lignit Rovinari este situat la 14 km sud de Tg-Jiu. Compania Nationala a Lignitului Oltenia . .P. Tg-Jiu A luat fiin ă in anul 1957 pe scheletul atelierelor apar inând unită ilor de profil din Tg-Jiu. -sucursala Tg-Jiu Sucursala Tg-Jiu a S.Baza Tubulară –A. prepară si livrează lignit către principalii beneficiari: unită ile RENEL.A. Compania Nationala a Lignitului Oltenia are in subordine un număr de 43 subunită i de produc ie si de deservire si are exploatări miniere in carieră de suprafa ă si in subteran. extrage..A. In anul 2000 s-a construit un nou depozit de produse petroliere.A. .A.P. prin unită ile sale.N. PETROM S. Înfiin ată acum mai bine de 50 de ani sucursala dispune de o re ea formată din 11 sta ii PECO.

Prima firmă privatizată. Şi-a desfăşurat activitatea pe raza jude ului Gorj si in afara acestuia. Tg-Jiu.I. 3. Societatea este specializată in executarea lucrărilor de construc ii montaj.R.A. repara ii. INSTANT crescătorie porci).A.C. SUINPROD S. există mai multe unită i producătoare de carne de pasăre si carne de porc care asigură necesarul de consum al popula iei (S. materiale chimice. In domeniul agriculturii îşi desfăşoară activitatea mai multe societă i comerciale: din ce 99 S. COMAT S. echipamente de lucru si de protec ie. COMAT S. . din municipiul Tg-Jiu . produse din metal. Înfiin ată in anul 1973 ca întreprindere de stat. etc.. aprovizionează si vinde en-gross si en-detail materiale metalurgice. MARSAT S. materiale abrazive. materiale de construc ii. service si asisten ă tehnică pentru instala ii electrice si de automatizare.C.S. prin metoda MEBO.C.A. Prin mecanizarea lucrărilor agricole si prin fertilizarea solurilor slab productive se reuşeşte o agricultură modernă cu o productivitate in ce mai mare. lucrări de modernizare.Şantierul de Construc ii Forestiere si Industriale Tg-Jiu A luat fiin ă in anul 1955 si are ca obiecte de activitate: excavări in stâncă.S.S. materiale P. puneri in func iune. pode e dalate si tubulare. . Ogoarele municipiului Tg-Jiu sunt însămân ate cu soiuri valoroase de grâu si porumb. retehnologizări. etc.C. Tg-Jiu. AGRICULTURA In municipiul Tg-Jiu.C..L produse avicole si S.7. In prezent ca S. 69 .A.

VINIFICA IE SI BĂUTURI GORJ S. LEGUME FRUCTE S.S. porumb. depozite de condi ionat vinurile.A.A. . este dotată cu utilaje de prelucrarea produselor. Ulterior a realizat o sec ie de semiindustrializare . ovăz cu adaos de proteino-vitamino-minerale. in prezent dispune de sec ii de produc ie si de spa ii de depozitare. o fermă de solarii reci dotată cu de iriga ie.C.S. in anul 1966 se realizează noi extinderi la capacitatea de produc ie si mai târziu la spa iile de depozitare. A desfăşurat activitatea in bune condi ii. În anul 1963 s-a făcut prima extindere a fabricii de pâine. Societate cu rezultate deosebite. COMB GORJ S.C.C. modernizată. concentrate din grâu.. un depozit sistem modern de legume – fructe. încă de la început s-a axat pe realizarea unei puternice baze tehnico – materiale.S. municipiul Tg-Jiu a cunoscut o dezvoltare puternică si o creştere vertiginoasă a popula iei . linii de îmbuteliere. Societatea produce si livrează nutre uri combinate pentru toate speciile de păsări si animale. propriu aprovizionând cu legume si fructe întreaga popula ie. Mai târziu. Înfiin ată din anul 1962. În prezent societatea gaze.A.S. Întreprindere pusă in func iune in anul 1976. GORJPAN S. Tg-Jiu.C. . etc. 70 are centre de vinificare proprii. Societatea şi-a creat deja o pia ă proprie in jude ul Gorj si in alte jude e. De la înfiin are si până in prezent societatea a urmat un program de extindere si dezvoltare. a produselor horticole si mixte.A. Aşa cum am subliniat. alimentare proprie cu apă. naturale si industriale. centrală termică pe . . Tg-Jiu – morărit si panifica ie.

Tg-Jiu Este una din societă ile din cadrul exploatării forestiere care a exploatarea si industrializarea cunoscut două forme. şi ă. . Dezvoltarea exploatării lemnului a atras după sine si dezvoltarea prelucrării acestuia. . traverse. ulucă etc.anul 1940 import. doage. Anual se plantează puie i de răşinoase. pia a de desfacere fiind pe întreg teritoriul ării. iar cea de-a două lemnului. 71 .C. fag si stejar. 3.INSPECTORATUL SILVIC AL JUDE ULUI GORJ – FILIALA TERITORIALA A REGIEI AUTONOME ROMSILVA A luat fiin ă in 1968 pentru coordonarea activită ii forestiere de pe teritoriul jude ului Gorj .8 EXPLOATAREA FORESTIERĂ In ultima jumătate de veac exploatarea forestieră s-a făcut sistematic si ra ional si numai in bazinele unde pădurile au ajuns la vârsta optimă. Societatea produce mai multe sortimente de igări (cu filtru si fără filtru). prima producerea lemnului de foc. spi e.FABRICA DE . ROBUR S.a reuşit extinderea IGARETE TG-JIU si modernizarea liniilor tehnologice cu utilaje din Societate din rândul primelor înfiin ate in municipiul Tg-Jiu .S.A..

testarea gamei de erbicide. . centrale si re ele termice. producerea de cartofi sămân ă si pentru consum. Obiectivul de actualitate domeniul protec iei cenuşă. cămine. organizarea si coordonarea activită ii din pomicultura jude ului.Sta iunea de Cercetare si Producere a Cartofului are ca obiective elaborarea tehnologiei de cultivare si înmul ire a cartofului. . grădini e.3. sisteme de alimentare cu apă. si insecticide. gaze si alte echipamente edilitare. de punere in valoare a terenurilor degradate. stabilirea soiurilor de cartof. elaborarea tehnologiei de plantare a cartofului. .Institutul de Proiectare Jude ean Gorj. mărul si altele. gutuiul. in vederea executării unor proiecte pentru adaptarea terenurilor in vederea construc iei de locuin e individuale sau blocuri. vişinul. prin exploatarea cărbunelui si a haldelor de . producerea materialului săditor. 72 îl constituie continuarea cercetărilor in si ameliorării mediului înconjurător.9 CERCETAREA ŞTIIN IFICĂ In municipiul Tg-Jiu îşi desfăşoară activitatea două unită i de cercetare ştiin ifică: Sta iunea de Cercetare si Produc ie Pomicolă si Sta iunea de Cercetare si Producere a Cartofului. restaurante.Sta iunea de Cercetare si Produc ie Pomicolă are ca obiectiv ameliorarea soiurilor pomicole. şcoli. laboratoare. etc. stabilirea duratei de reînnoire a materialului plantat. spitale. înfiin at in anul 1970. hoteluri. Institutul a avut un rol determinant in dezvoltarea municipiului Tg-Jiu si a jude ului Gorj. stabilirea tehnologiei de cultură a vi ei de vie in condi iile specifice zonei. De subliniat este aspectul creării in cadrul sta iunii a unor soiuri ce se disting prin fructe de calitate deosebită si rezisten ă mărită la boli cum sunt : castanul. până in perioada anului 2000.

Cheile Sohodolului. cu 568 locuri şi un han cu 80 de locuri de cazare. din care: • hoteluri 5. ea înstrăinându-şi proprietă ile. Unitãtile de cazare turisticã. In curând. subordonata Directiei de hoteluri si restaurante Bucuresti. Cheile Oltetului. de Calcul Electronic înfiin at in anul 1976. Pades si de douã staiuni balneo-climaterice . vânzarea . tot in domeniul proiectărilor.10. din lipsă de patrimoniu si personal. 3. care preia baza materiala a unitatilor existente inaintea lui. nu mai are . pregătirea de specialişti in informatică. iar din 10 decembrie 1971.Centrul Teritorial Gorj. Cheile Galbenului. Fizic. Ulterior centrul devine societate comercială având ca obiect de activitate: implementarea si exploatarea acestora. fiind alocate importante fonduri de la bugetul statului pentru dezvoltarea acesteia. Oficiul Judetean de Turism Gorj. având ca principal obiectiv introducerea informaticii in economia jude ului sistemelor informatice.Sãcelu si Ticleni. dispun de o capacitate totalã de cazare de peste 3150 locuri.In prezent societatea nu mai este semnificativă din punct de vedere al activită ii. iar salaria ii creându-şi propriile firme sau autorizându-se. închirierea de echipament de calcul. Polovragi. societatea. Judetul Gorj dispune de zone turistice deosebit de atractive precum Tismana. in numãr de 41. TURISMUL Unită ii cazare: total 6. In anul 1968 se infiinteaza Filiala de hoteluri si restaurante Tg-Jiu. in cea mai mare parte. din care 10 hoteluri si 11 campinguri. etc. 73 posibilitatea să-şi realizeze obiectul de activitatea. Statiunea montanã Rânca (peste 1600 m altitudine) va fi trecutã de la profilul turistic la categoria statiunilor climaterice.

3.F. Într-un timp relativ scurt a fost ridicat un număr important de edificii industriale si social – culturale. care au contribuit la creşterea gradului urbanistic al municipiului Tg-Jiu. restaurant. bufet si cantina pentru servirea a 140 mese pe zi.In anul 1970 a fost dat in folosinta Hotelul Gorj cu 170 de locuri. 60 de alimentatie publica. iar cu cele 13 nivele ale sale este cea mai inalta cladire civica din intreaga Oltenie. un alt obiectiv de cazare si alimentatie publica( pe Bulevardul Brincusi.11. vis-à-vis de sediul Prefecturii). Cladirea reprezinta unul dintre cele mai frumoase edificii ale orasului. URBANIZAREA SI DOTAREA Urbanizarea si gospodăria comunală. 74 . avand 90 de locuri de cazare. In anul 1989 a fost finalizat si dat in folosinta Motelul Dragoieni. care a fost extins in anul 1980 pana la 457 locuri de cazare de confort I. policlinicile. In anii ’80 a fost construit Hotel-Sport. poşta. hotelurile si motelurile. Tot in aceeasi perioada a fost construit Hotel Parc. devenind un complex hotelier si de alimentatie publica cu o reputatie la nivel national. aici putem men iona Întreprinderea Maşini Unelte pentru Forjare si Presare. Combinatul de Lian ii si Azbociment Combinatul de Prelucrare a Lemnului. Întreprinderea de Articole Tehnice din Cauciuc si Cauciuc Regenerat. unitate care dispune de 80 locuri de cazare. bar.. Casa de Cultură a Sindicatelor. sala de conferinte si vestiare pentru sportivi. 120 de alimentatie publica in spatii inchise si 60 pe terasa deschisa. dispunand de 70 de locuri de cazare. spitalele. braserie si bar. in partea NE-ica a municipiului. sta ia C. noile ansambluri de blocuri si case individuale construite de către locuitorii urbei si altele. cinematografele.R. pie ele.

au fost alimentate cu gaze naturale. si prin forarea unor pu uri de si Bumbeşti – Jiu. Re eaua de distribu ie a apei de pe raza municipiului Tg-Jiu este de circa 100 km. a unei hidrocentrale pe râul Gilort. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE Odată cu finalizarea magistralei de gaze icleni – Petroşani. una la Baia de Fier. de vedere Termocentralei si al totodată energiei Rovinari si Turceni.14. In Iezureni s-a mare adâncime in zona Curtişoara construit o sta ie de tratare a apei .12. cu un debit de circa 300 litri/secundă. De distribuirea gazelor naturale in Gorj si Tg-Jiu.C.13. 3. 3. Dezvoltarea bazinului minier determină apari ia pe râul Olte . DISTRIGAZ SUD S. cu un rezervor de 800 mc. de 220 kv totalizând 160 km si de 400 kv de peste 360 km. pe o conductă cu diametrul de 600 mm. Alimentarea cu apă a oraşului se realizează prin captare. două centrale si patru independen a electrice. se îngrijeşte S. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ In municipiul Tg-Jiu există 27 sta ii de transformare. – Bucuresti cu sucursală in municipiul Tg-Jiu. 75 microhidrocentrale Tg-Jiu municipiului din punct . localită ile din jude ul Gorj si in special municipiul Tg-Jiu. Ac iunea de electrificare a municipiului s-a desfăşurat într-un timp foarte scurt. de unde apa este adusă printr-o conductă metalică pe o distan ă de 4 km. ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ. pe o distan ă de 18 km. cu ajutorul unei aduc iuni.A.3. linii electrice aeriene de 110 kv totalizând o lungime de 760 km.

ALTE UTILITĂ I ALE MUNICIPIULUI TG-JIU.Banca Na ională a României – Sucursala Gorj.BANCPOST S.15. a locurilor de joacă pentru copii.R. a zonelor verzi.3. . . semaforizarea intersec iilor.Banca Comercială Română – Sucursala Gorj.C. ROMCABLU S.16.L. .C. si S. SISTEMUL FINANCIAR – BANCAR In municipiul resedinta de judet se afla mai multe sucursale ale unor importante institutii bancare: .A.C. 76 se realizează in principal cu troleibuzul – . ROMTELECOM S. 3. Existen a a două societă i comerciale care au in obiectul de activitate distribuirea canalelor de televiziune si realizarea unor emisiuni locale: S.Banca Populară Română – Sucursala Gorj. fântâni arteziene.A Sucursala Gorj. Modernizarea străzilor si a bulevardelor. .R.Casa Teritorială a Cooperativelor de Credit Gorj. . etc.L. RCS S.Casa de Economii si Consemna iuni . Automatizarea celor trei centrale telefonice din municipiul Tg-Jiu ce deservesc popula ia (un număr de peste 36000 de abona i telefonici) – S. Toate acestea sub lucrari au fost coordonate de Direc ia de Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei Tg-Jiu. Realizarea parcărilor din zonele de locuit si din zonele centrale.Tg-Jiu. Transportul de călători TRANSLOC S. etc.A. asfaltarea si pavarea cu dale din beton sau mozaic vene ian a trotuarelor si a aleilor parcurilor.

Spitalul situat pe str. . ACTIVITATEA SPITALICEASCĂ SI FARMACEUTICĂ . amplasate in toate zonele oraşului. 77 . geamuri vitrine . con inutul clădirilor .Sucursala Gorj. 3.Sucursala Gorj. Tudor Vladimirescu. 3. 23 Decembrie cu un număr de 358 medici si 906 personal mediu sanitar. .C. lucrări de construc ii montaj. situat in str.sucursala Gorj societate de asigurări care pune la dispozitie o game variata de servicii de profil.Banca Română de Dezvoltare . . CAMERA DE COMER SI INDUSTRIE GORJ In atribu iunile sale. SOCIETĂ I DE ASIGURARE .cabinete medicale particulare situate in spa ii moderne.17.Spitalul situat pe str.avizarea chestiunilor cu privire la comer si industrie. clădiri si alte construc ii.sucursala Gorj asigurări facultative împotriva incendiilor.sprijinirea statului pentru îndeplinirea rolului său economic. dotate cu aparatură modernă. etc.18. in principal. calamită ilor..cabinete şcolare. Unirii. REIFFAISEN BANK . 3. . dotate si cu personal de specialitate . .19. .ASIROM .S. intră : . de 23 farmacii particulare. In municipiul Tg-Jiu există un nr.Spitalul 700 de paturi cu policlincă pentru adul i si copii. .OMNIASIG .

. ARTEGO S..colaborarea cu institutul de specialitate pentru elaborarea situa iilor statistice privind dezvoltarea comer ului si industriei. .R.C.C.R. SOCIETĂ I COMERCIALE EXISTENTE IN MUNICIPIUL TG-JIU: Industrie extractivă si prelucrătoare: . ROBUR S. . sprijinirea comercian ilor si a industriaşilor cu informa ii necesare exercitării ce către aceştia a profesiunilor respective.C.S.. .C. . ...L. .A. STAR GLASS S...S. PENALCO S. PRELMET S. ROSTRAMO S. .R. 78 .L.R. utilaje si echipamente: .C. . Construc ii de maşini.S. .R.L..C.C. CIBGOMEC S.C.C. SEINKO S.SC MIRFO INDUSTRIES SA.S. .C. TIMBER PRODUCT ROSFINX S.S.L.L.R.A.A. .L..S.S. .A. EUMECA S.S..S.C.L..C...S..R.tinerea eviden ei firmelor individuale si sociale din raza lor de activitate .C.L.MONA S. . VONCOMPROD S.S.R.S. OLTIP S.înfiin area de societă i comerciale.A. AMORIM S. . MACOFIL S.A. .S.S.A. ..C.

C.L. CARMIALINA OL S. .R.S. .. 79 .S.S. GINI S.A.C.R. BETINA PROD S.L.R..R. CONFEC IA S.C.R.L. . .. AZIMONA PROD S.. . FESTO PROD S.C..L. S. PATCOFVIL S..R.S.R.producerea de nutre uri. Agricultură: . . .C.L.L.S. .R. WALL HART S.R. .C.S. .S.A.M. BEKADIS PROD S.S.S. .C.C. .L.S.M.A.L.A.S.S.S.C..R. . MASCHKONY S.R. .L. ENDER PROD EXIM S.S..C.. PANICRIS S. COMBGORJ .L.C.C...C.R. ROMVIOLETA S. Industrie uşoară: . .. ..R.C.C. .C.C.S.R.A.R.C..S.S.S.C.L. VODEVIL PROD S.S.C.C.S. OBION PROD S. AVCOR S.A.R.. .R. .C.S. .A. CARNEX S...L. IMPRESIA S..C.R..S..L.L.C.C. MEGA VOX S.S. GORJPAN S.S. GRIMEX S. .C.L. Industria alimentară: . . .L.R. ROMAL S.L. .L. ILGO S. SANIMPEX S.S.L.

S.L.C.C.A. . .S.R.C. KONCORD TRANS S.A.L. SCIFCAI S. SEGALI S.L.C.A.S.S.R. . ... IMI S. STAHL BETON S.. .R.C. . ACREMIN S. .C. .L. . ROVINCOM S.C. PETROCONSTRUCT S. BALANTA S. CRINEX COM S.S.S.S. ....R.S.T.S.R. .R.R. . SANTIERUL 4 S. . TAMARA S.C.S. SILCOR GETOPRESS S.C.R. EDUARD S.R.. .C...R.A.. .C. ARIVI S. . S.S. .C.C..L.L.A. ROMANIAN S..R.S...S.R. 80 AMERICAN INVESTMENT COMPANY . KORUNA CON S.L.A. ECONOMIC S.A... ACM GORJ S.L..R.C.C.C.S.R.L.S.L.S.L.C. .S.C.L..L.S. .R.S.S. M.S.C.C.A. . ELIO CONS S...S..R.L. .S.C.C.C. .A.R.L. ELECTROCONSTRUC IA ELCO TG-JIU S.L.L. KAISER S. VEVSTAR S..R. .C.S.C. Comert-servicii: .C.A.R.S. . . INTERFARM S.Construc ii: . PERICLE S.S. .L.S.

S. FARMAVITA S. FORTUNEX S. .R.L.A..C.C..A. .S..A. .OJT GORJ S.S. . . VODIMEDICOR S. CART. .S. GETAX S. REMAT GORJ S.S.C.C.C.S.S. .S. . PARÂNG TRANSPORT S.C.S.S. AURUM S. COMTA GORJ S.L.C. .L. 81 . Servicii profesionale: .R.S.A.C. Turism: . ROLTRANS S.S. EXPRES TRANSPORT S.C.C..A. ..S.L. . GORJ TRANS S..A.. Transporturi: .S.S. COREMAR S.. .L..S. ELTOP S.A.S.A. . .R. . INIDAN S.S.AGEN IA ECONOMICĂ ROMIT S.C.L.. COMAL S.. .R.A. .C.C.A. GORMEC S.R.. .A.S.C.L.L.. LITUA S..C.A.A..C.S. AGROTRANSPORT GORJ S.R.C.S.A. . .S..C.L.. . ..C. .R.GO S.C..C.A. METACO S. .A.S.S. ALCPROMET S.R. . DANTEX S.R.C.. GUARDO TOURS S.L.R..C. LOTUS S.C.

SALARIA I Domeniu Agricultura Industrie Energie electrică şi termică.R.C.C.C.21..L.L. gaze şi apă Construc ii Comer Transport.C. . .C. .L..S.S.20.C. . . FRONTERA S. . din care: arabil 4772 ha livezi si pepiniere pomicole 760 ha vii şi pepiniere viticole 239 ha fâne e 344 ha o păduri 1739 ha 82 .R.R.R.312 1340 2803 6464 582 1212 3124 1713 3.L. INTERCOMPUTER S.A. INTERSYSTEM S.R.S.S. .L..C.R. GORJEANUL S. ROM YUGO IMPEX S. .. adm publică Învă ământ Sănătate Număr salaria i 672 13. MECANOELECTRICA S.R.S.A.C. COMTEC S. ATELIER PROIECTARE PERFECT S. poştă şi telecomunica ii Activită ii financiar bancare. .S...S.S. MODUL DE FOLOSIN Ă A TERENURILOR o agricol 6015 ha.L. 3.S.. GHI-COS S.C.L.

ÎNVĂ ĂMÂNTUL În Tg-Jiu unită i de învă ământ au func ionat încă din secolul al XIX-lea.23. 3 postliceale. În anul 1984 a fost înfiin at Muzeul de Istorie al Goratestată. Monumente istorice şi de arhitectură: • În 1898 s-a construit statuia lui Tudor Vladimirescu în fa a liceului care îi poartă numele. abonamente radio 21987. 47 farmacişti . care a luat fiin ă în anul 1838. Printre acestea se numără: Şcoala normală pentru pregătirea învă ătorilor. 19 şcoli cu învă ământ primar şi gimnazial cu 12580 elevi.22. 32 biblioteci. În 1921 a fost aşezată o placă comemorativă la podul de 83 .2 teatre şi institu ii muzicale. din care: grădini e 35 cu 2873 copii. o şcoală profesională. Învă ământul (2000-2001): unită i şcolare total 74. abonamente TV 21878. 2 spitale cu 1451 paturi.3. Sănătate: 255 medici. 989 personal mediu sanitar. unită ii PTTR 8. care func ionează din 1890. 3 Universită i cu 3103 studen i. în care sunt amplasate Masa tăcerii. Brâncuşi. 4 creşe cu 255 paturi. Liceul “Ecaterina Teodoroiu” etc. Total cadre didactice 1680. abonamente telefon 23254. 14 licee cu 7525 elevi . CULTURA In municipiul Tg-Jiu există: . Aleea Scaunelor şi Poarta Sărutului din Ansamblul C. 11 dispensare medicale. 3. Gimnaziu Tudor Vladimirescu. Grădina publică a fost amenajată în 1856. 34 farmacii.

pe locul unei biserici din 1795 şi biserica ridicată la începutul secolului al XVIII-lea de Cornea Băloi. Brâncuşi. • Biserica Sf. Poarta sărutului. se remarca: Casa de Cultura a Sindicatelor. Împăra i. de sculptorul Ion Irimescu. ridicată între 1867-1875. care exista pe la 1717. construită în secolul al XVIII-lea. construită în 1810. biblioteca si numeroase incaperi destinate activitatii in cercuri. bustul lui C. Coloana fără sfârşit. construită între anii 1748-1764 pe locul unei foste biserici. • Casa memoriala Ecaterina Teodoroiu. în amintirea luptei în care armata română. mare ban al Craiovei. utilata modern. fosta Catedrală. • În anul 1972 a fost ridicat bustul generalului Gheorghe Magheru. o sala conferinte cu 120 locuri. pe locul unei bisericii din lemn. • Cişmeaua Sâmboteanu.peste Jiu (construit din fier în anii 1894-1895). amplasat în fa a casei de cultură. • În anul 1978 a fost executată din bronz. opera sculptorului Vasile Năstăsescu. la 14 octombrie 1916. cu o scena spatioasa. • Biserica Sf. Aleea scaunelor. Nicolaie pe strada 11 Iunie. care a existat în 1772. • Biserica Negustorilor din Pia a Centrală a oraşului. la ieşire spre oraşul Bumbeşti-Jiu. Intre institutiile culturale ale municipiului Tg-Jiu. de un club cu o sala de reuniuni. împreună cu popula ia oraşului a învins armata germană. dispunand de o sala de spectacole de 700 de locuri. construita in 1970. 84 . în cartierul Vădeni. pe strada Victoriei. • Între anii 1937-1938 a fost ridicat ansamblul Constantin Brâncuşi alcătuit din: Masa tăcerii. pe bulevardul ce-i poartă numele.

a fost deschisa o noua sectie pentru copii si adulti in partea de sud a orasului. avandu-si inceputurile inca in secolul XIX. 1889 Teatrul “Milescu”) Teatrul si-a amenajat o noua si cocheta sala in fosta “Sala 23 August”. cuprinzand. a fost data in folosinta in 1974. Biblioteca pentru Copii a luat fiinta in 1985. cand au fost finalizate lucrarile de reparatii ale Casei Moanga din Strada Siretului. (1886”Teatrul Roman. precum si spatii de cazare in sistem hotelier. Intreprinderea Judeteana Cinematografica Gorj Pentru coordonarea activitatii cinematografice.Venind in intampinarea cerintelor. ca Sectie pentru copii a Bibliotecii judetene. Centrul Judetean de Indrumare a Creatiei Populare si a Miscarii de Masa a Artistilor Amatori a luat fiinta in 1971. cand Alexandru Cristian Tell a facut o donatie de carte de aproximativ 3000 de volume. au fost infiintate in 1968 Oficiul Cinematografic. si biblioteca personala de peste 6000 de volume. La 4 iulie 1993 Teatrul Popular a devenit Teatrul dramatic Elvira Godeanu. biblioteca. ajungand la peste 220 000 de volume.Casa Tineretului-Fundatia pentru Tineret. insa mult mai veche. incaperi pentru activitatea diverselor cercuri. in 1989. Biblioteca de arta “Iosif Keber” Tg-Jiu afost pusa la dispozitia publicului in 1991. activitatea teatrala a orasului este. fondata in 1934. lucrarile de amenajare fiind realizate de testamentarul importantului om de cultura gorjean. Fondul de carti al acestui lacas de cultura s-a imbogatit fara incetare. care a oferit prin testament olograf intreaga avere. prin transformarea Casei Judetene a 85 .Societatea dramatica Tg-Jiu”. ca sectie a Bibliotecii Judetene. Biblioteca Judeteana “Cristian Tell” Tg-Jiu are ca nucleu de infiintare Biblioteca publica a orasului Tg-Jiu. In vederea satisfacerii cerintelor specifice tinerilor. Teatrul dramatic “Elvira Godeanu” Tg-Jiu. intre multe altele. si in 1972 Intreprinderea Judeteana Cinematografica Gorj. dispunand de o sala de spectacole cu 300 de locuri. depinzand de Craiova.

de arta. Iuliu Moisil. 6 orasenesti. 2 situri ale naturii. este axul Ansamblului sculptural de la Tg-Jiu. V. coordonand activitatea mai multor institutii specializate: Centrul de conservare si valorificare a creatiei populare. R. Brancusi. ce strabate orasul de la rasarit. case memoriale. cum a fost denumita de Brancusi. la indicatiile sale fiind creata noua strada. Calea Eroilor. 134 camine culturale. Intre sectiile specializate ale muzeului judetean fac parte:Muzeul in aer liber de la Curtisoara. 9 case de cultura: 1municipala. Scoala Populara de Arta. de istorie. 2 comunale. avand trei sectii judetene. 4 case memoriale (“Constantin Brincusi”Hobita.la Tg-Jiu). infiintat in anul 1968 sub denumirea de Comitetul de cultura si arta. unde se afla “Coloana Recunostintei fara Sfarsit”. Orasul Tg-Jiu este vestit nu numai pentru dezvoltarea artistica si industriala. “Tudor Vladimirescu”-Vladimir. 70 biblioteci. ideea viitorului ansamblu fiind conturata chiar de C. 5 puncte muzeale satesti. comuna Pestisani. Piekarski si Aurel Diaconovici inca din 1894. Cele mai importante statui si monumente ale judetului Gorj sunt: Complexul monumental “Calea Eroilor” de Constantin Brancusi. ci si prin existenta operelor monumentale ale marelui Constntin Brancusi. “Iosif Keber”. marele sculptor nu a vrut sa primeasca nici o plata. Teatrul Elvira Godeanu. muzee satesti. Pentru operele realizate la Tg-Jiu. Ansamblul de Cantece si Dansuri “Doina Goratestată”. unde se afla 86 . Inspectoratul pentru Cultura al Jude ului Gorj. avind drept scop stimularea si orientarea activitatii artistilor amatori. de etnografie. Muzeul de arta “Constantin Brancusi”. inca din 1935. Muzeul Goratestată Bazele muzeului au fost puse de Alexandru Stefulescu. “Ion Popescu-Voitesti”-la Balanesti.Creatiei Populare. la apus. Complexul Muzeal de la Tg-Jiu. originar din satul Hobita. 53 cinematografe cu banda normala sau ingusta.

celelalte opere ale ansamblului sculptural: “Masa Tacerii”, “Aleea Scaunelor”, “Poarta Srutului”. Statuia Tudor Vladimirescu , cea mai veche statuie din oras, grup sculptural din bronz, turnat la Milano. Ea apartine sculptorului gorjean Constantin Balacescu, si se afla chiar pe locul unde s-au adunat Tudor cu pandurii sai. Bustul Alexandru Stefulescu, intemeietorul Muzeului de istorie al Goratestată, a fost inaltat in anul 1942. Statuia “Ecaterina Teodoroiu” se afla pe bulevardul ce-i poarta numele, la fel ca si casa memoriala. Monumentul Brancusi, realizat de sculptorul Ion Irimescu. Bustul General Magheru, ridicat in anul 1974, se afla in apropierea Bibliotecii judetene. Monumente istorice: Casa lui Vasile Moanga, construita in jurul anului 1770; Casa pitarului Dumitrache Maldarascu; Casa slujerului Barbu Ganescu; Cismeaua Samboteanu, construita la sfarsitul secolului al XVIII-lea, Cimitirul Eroilor, unde se afla si bustul generalului Ion Culcer; monumente de arhitectura bisericeasca (Biserica Catedrala, Biserica Sfintii Voievozi, Biserica Sfintii Apostoli, Biserica Sfanta Treime, Biserica Sfantul Nicolae). 3.24. TRANSPORTURILE • Municipiul Tg-Jiu are legătură cu calea ferată Craiova-Filiaşi-Tg-JiuPetroşani. Prima gară a fost construită în 1888, pe locul căreia s-a construit în anii 80 o gară modernă. • • Re eaua de distribu ie a apei, adusă prin conducte de al Runcu, are lungimea de 73 km. Re eaua de distribu ie a gazelor totalizează 58 km. • Lungimea re elei de canalizare este de 41 km.
87

3.25.OPORTUNITÃTI DE AFACERI La data de 31 decembrie 1996, existau in economia judetului Gorj un numãr de 8174 agenti economici din care: 24 regii autonome (inclusiv sucursale si filiale), 118 organizatii cooperatiste, 84 societãti comerciale cu capital mixt (capital privat si capital de stat), 47 societãti comerciale cu capital de stat, 7870 societãti comerciale cu capital privat si 297 asociatii familiale si persoane fizice autorizate. Capitalul social subscris insuma: 503 345 mil lei. Pentru societãtile comerciale care au depus bilantul anului 1995, cifra de afaceri medie a fost de 328,037 mil. lei/firmã, iar profitul mediu de 11,495 mil.lei/firmã. Pentru societãtile comerciale cu participare strãinã, cifra de afaceri medie a fost de 542,866 mil. lei /firmã, iar profitul mediu de 67,556 mil. lei/firmã. In agriculturã, prin desfiintarea fostelor cooperative agricole s-a ajuns la o pondere a sectorului privat de 90,5 la sutã din totalul suprafetei agricole, din care 88,1 la sutã la gospodãriile populatiei. Desfãsurarea procesului de privatizare a agriculturii prin aplicarea Legii fondului funciar a produs schimbãri importante in structura si forma de proprietate a fondului funciar. Suprafata agricolã a judetului este de 225.944 ha, din care: teren arabil-102.656 ha; pãsuni -81144 ha; fânete -30436 ha; vii si pepiniere viticole-4473 ha; livezi de pomi si pepiniere pomicole - 7220 ha.

88

3.26. HARTA MUNICIPIULUI TG-JIU

89

CAPITOLUL IV. ORAŞELE JUDE ULUI GORJ
4.1. ORAŞUL BUMBESTI –JIU 4.1.1. PREZENTARE GENERALA Declarat oras in 1989, in administrarea caruia intra urmatoarele asezari: Bumbesti-Jiu, Curtisoara, Lazaresti, Plesa si Tetila. Teritoriul oraşului Comanda. Cuprinde o parte din depresiunea subcarpatică a Jiului, care străbate o parte a oraşului si are la ieşire o luncă largă si o serie de terase. Pădurile extinse mai mult in zona de munte sunt alcătuite din răşinoase, fag si stejar. Acestea ocupă o suprafa ă de 9380 ha, iar păşunile, in care predomină cele alpine, se extind pe 2153 ha, fâne ele de in 826 ha. Este strabatut de raul Jiu, ai carui afluenti principali sunt Polatistea si Sadu, pe stanga, Bratcu, Dumitra si Porcu pe dreapta. Cea mai veche atestare documentara a localitatii apare intr-un hrisov din 14 decembrie 1514. Aici se afla un castru roman construit din piatra - la Vartop si unul construit din glii de pamant - la Plesa. Constructiile au fost ridicate imediat dupa cucerirea Daciei de catre romani de Cohorta a IV-a Cypria si de un detasament din Legiunea a-V-a Macedonica. Pe la anul 201 castrul este intarit cu un zid de piatra. Vecini: la nord judetul Hunedoara, la est comunele Musetesti si Balanesti, sud teritoriul municipiului Tg-Jiu, iar la vest teritoriul comunelor Schela si Turcinesti.
90

se

extinde

in Nord pe

panta

sudică a

masivului Parâng, care cuprinde mun ii Alunul, Sapa, Argelele, Prislopu,

Distanta pana la Tg-Jiu este de 20 km. Pana in 1968 pe teritoriul actual al orasului au existat comunele Bumbesti-Jiu, cu satele Bumbesti-Jiu, Barlesti si Lazaresti; Curtisoara cu satele Curtisoara, Caieni, Iezureni, Sofraceni si Tetila; comuna Sambotin, cu satul Porceni. In 1968 au intervenit modificari, intre care cea mai importanta inglobarea satului Iezureni la municipiul Tg-Jiu. Ocupa ia principală a popula iei este cultura cerealelor, a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. O parte din locuitorii oraşului lucrează in Uzinele metalurgice din Sadu, unitate economică pe teritoriul oraşului, la ieşirea Jiului din defileu. Turistii care tranziteaza sau viziteaza orasul Bumbesti-Jiu beneficiaza de o unitate de cazare cu 22 de locuri, Castrul roman din Bumbeşti-Jiu, ruinele mănăstirii Vişina de la ieşirea Jiului la circa 15 km de la ieşirea Jiului din defileu. 4.1.2. FISA LOCALITATII BUMBESTI-JIU 1. ECHIPAREA TERITORIULUI Suprafata totala: 21 402 ha. Locuinte existente: 3755 Locuinte in proprietate publica: 255 Locuinte private: 3491 Suprafata locuibila: 114442 mp. Suprafata locuibila proprietate publica: 3216 mp. Suprafata locuibila proprietate privata: 110863 mp. Lungimea strazilor: 13 km.
91

din defileu, mănăstirea

Lainici ca si monumentul generalului Dragalina, situate in defileul Jiului,

Lungimea srazilor orasenesti: 10 km. Lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile: 26 km. Lungimea simpla a retelei de canalizare: 7,2 km. Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor: 48,9 km. 2. POPULATIA Populatia stabila: 11669 persoane, dintre care femei: 6004. 3. FORTA DE MUNCA Numar mediu salariati: 1825, din care Numar mediu salariati in agricultura: 90 Numar mediu salariati in industrie: 778 Numar mediu salariati in industria extractiva: 116 Numar mediu salariati in industria prelucratoare: 606 Numar mediu salariati in energie electrica, termica, gaze si apa: 56 Numar mediu salariati in constructii: 114 Numar mediu salariati in comert: 209 Numar mediu salariati in transport, depozitare, posta, telecomunicatii: 85 Numar mediu salariati in activitati financiar-bancare si de asigurari:2 Numar mediu salariati in administratie publica: 34 Numar mediu salariati in invatamant: 132 Numar mediu salariati in sanatate si asigurari sociale: 172

92

4. INVATAMANT Unitati de invatamant-total: 13, din care Gradinite de copii: 8 Scoli din invatamantul primar si gimnazial: 4 Licee: 1 Copii inscrisi in gradinite: 364 Elevi inscrisi – total: 2117 Elevi inscrisi in invatamantul prescolar si gimnazial: 1319, din care primar: 591 gimnazial: 728 Elevi inscrisi in invatamantul liceal: 622 Elevi inscrisi in invatamantul profesional, complementar, ucenici:163 5. CULTURA SI ARTA Biblioteci:4 Biblioteci publice:1 Abonamente radio:3298 Abonamente televiziune:1577 6. OCROTIREA SANATATII Paturi in spitale- sector public:170 Paturi in crese-sector public: 50 Medici-sector public: 22 Stomatologi-sector public: 3 Stomatologi-sector privat: 1
93

Farmacisti-sector public: 1 Farmacisti-sector privat: 2 Personal sanitar mediu: 74 Spitale:1 Dispensare medicale-sector public:1 Dispensare medicale-sector privat: 1 Crese: 1 Farmacii-sector public:1 Farmacii- sector privat:2 7. AGRICULTURA Suprafata agricola totala: 4988 ha. Suprafata arabila: 1589 ha. Suprafata cu livezi si pepiniere pomicole: 256 ha Suprafata cu vii si pepiniere viticole: 265 ha. Suprafata cu pasuni: 2053 ha. Suprafata cu fanete: 825 ha. Suprafete cultivate si productia obtinuta pentru principalele culturi:
Cultura agricola Grau si secara Porumb boabe Cartofi Legume Struguri Fructe Suprafata cultivata -ha70 1373 70 51 Productia –tone248 4393 710 395 530 1029

94

Cresterea animalelor: Bovine (capete): 1186, din care - in gospodariile populatiei: 1169 Porcine (capete): 18719, din care - in gospodariile populatiei: 1500 Ovine (capete): 587, din care - in gospodariile populatiei: 556 Pasari (capete): 38410, din care - in gospodariile populatiei: 33350 Productia de carne (tone greutate viu): 2685 Productia de lapte: 20414 hl. Productia de lana: 1930 kg. Productia de oua: 3545 mii buc. 8. INDUSTRIA Principala unitate economica din localitate este, desi a trecut prin mai multe restructurari ale activitatii,in urma carora aceasta a suferit o reducere semnificativa, Uzina Mecanica Sadu, in jurul careia graviteaza intreaga activitate economic a orasului si a asezarilor invecinate. Avand ca obiect de activitate producerea de armament si munitii pentru armata, alaturi de fabricarea de aparate si subansamble frigorifice, unitatea a cunoscut o puternica dezvoltare in anii ‘70-’80, cand devenise una dintre cele mai importante unitati economice ale judetului Gorj, oferind locuri de munca pentru peste 12 mii de salariati. In prezent, U.M. Sadu, facand parte din CN Arsenalul Armatei, este profilata pe productia de armament si munitii, activitatea de producere a agregatelor si aparatelor frigorifice fiind abandonata aproape in totalitate. Confruntata cu dificultati financiare si lipsa de comenzi, unitatea se afla in pragul colapsului, cu

95

pierderea locurilor de munca a celor peste 2 mii de angajati si efecte dintre cele mai daunatoare pentru situatia economica a intregii zone. A fost luata masura de transformare a uneia dintre cele doua subunitati, Sadu II, in parc industrial, in speranta atragerii de agenti economici puternici, carora li se ofera in conditii avantajoase baza materiala existenta. Ceilalti agenti economici din arealul orasului si al localitatilor arondate isi desfasoara activitatea in domeniul exploatarii si prelucrarii lemnului, industria materialelor de constructii, constructii hidrotehnice, industria usoara. 9. INVESTITII- CONSTRUCTII Locuinte terminate – total : 2 10. POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati P.T.T.R.: 4 Abonamente telefonice: 1948 11. TRANSPORTURILE Localitatea este traversata de calea ferata Bumbesti-Livezeni, care asigura legatura intre Oltenia si Ardeal, precum si de drumul national 66.

96

12. TURISM – SERVICII In zona localitatii Bumbesti-Jiu se gasesc multe atractii turistice, care alaturi de peisajul natural de o frumusete deosebita, constituie resurse turistice de valoare. Aici se afla un castru roman construit din piatra - la Vartop si unul construit din glii de pamant - la Plesa. Constructiile au fost ridicate imediat dupa cucerirea Daciei de catre romani de Cohorta a IV-a Cypria si de un detasament din Legiunea a V-a Macedonica. Pe la anul 201 castrul este intarit cu un zid de piatra. De aici incepe drumul catre Sarmisegetusa. In Lainici, la Lunca Florilor, s-a aflat granita austro-ungara cu Tara Romaneasca. O parte din cladiri mai exista si astazi. La iesirea din Defileul Jiului se vad ruinele Manastirii Visina, ctitorie din piatra a domnitorului Mircea cel Batran. I acelasi mirific defileu, la o distanta de 32 km. de Tg-Jiu si 25 km. de Petrosani se afla Manastirea Lainici, monument de arhitectura medievala (1812-1818), in stil bizantin, cu elemente romanesti, avand pritvor deschis si o interesanta friza exterioara. Alte obiective turistice personalizeaza orasul: biserica din lemn de la Tetila, Muzeul satului Curtisoara, in cadrul caruia, pe o suprafata de peste 10 ha., sunt corservate obiecte unicat ale arhitecturii populare gorjenesti. Aceste atractii turistice nu sunt, din pacate, completate de amenajari pe masura, existand putine unitati de cazare, cu un numar redus de locuri, destinate in principal turismului de tranzit, orasul fiind traversat de principala cale rutiera din zona care face legatura cu zona centrala a tarii, strabatand Carpatii. Investitiile in activitatea turistica, alaturi de o promovare superioara a atractiilor din zona, ar putea constitui una dintre solutiile de revitalizare a

97

activitatii ecomomice a orasului, puternic afectata de reducerea substantiala a activitatii celui mai important agent economic, Uzina Mecanica Sadu. Cu o rata a somajului ridicata si venituri ale populatiei scazute, zona ofera posibilitati limitate de dezvoltare a comertului si a serviciilor, micii agenti economici din domeniu supravietuind in centrul civic al localitatii, unde locuiesc cei mai multi dintre angajatii uzinei mecanice. 4.2. ORAŞUL MĂTĂSARI 4.2.1. PREZENTARE GENERALĂ Suprafa a este de 4644 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 36 km. Relieful este alcătuită din o parte a luncii Jil ului si dealurile Brăde ului, Runcurel, Croici. Subsolul con ine lignit , care se exploatează. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor, cultura cerealelor si a pomilor fructiferi. O dată cu începerea exploatării cărbunelui pe raza comunei, o parte din locuitori au devenit mineri. In prezent numărul lor a scăzut datorită restructurărilor intervenite in economia ării după 1990. Culturi: grâu, porumb, cartofi, legume. Comuna are legătură cu calea ferată Filiaşi – Turceni – Rovinari – TgJiu prin sta iile Mătăsari si Drăgoteşti.

98

4.2.2. FISA LOCALITATII MATASARI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 4644 ha • Locuinte existente - total - 2951 • lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –16.3 km • lungimea simpla a retelei de canalizare – 4,2 km 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 6143 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 4228 persoane • numar mediu salariati in industrie – 2728 persoane • numar mediu salariati in industria extractiva 2315 –persoane • numar mediu salariati in industria prelucratoare – 346 persoane • numar mediu salariati in energie electrica si termica, gaze si apa – 67 persoane • numar mediu de salariati in constructii – 315 persoane • numar mediu de salariati in comert- 104 persoane • numar mediu salariati in transport, depozitare, posta comunicatii – 633 persoane • numar mediu salariati in activ. Financiare, bancare si de asig – 4 persoane

99

• numar mediu salariati in administratia publica – 31 persoane • numar mediu salariati in invatamant – 128 persoane • numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala – 40 persoane 4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 10 • gradinite de copii – 4 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 • licee – 1 • copii inscrisi in gradinite – 204 persoane • elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 913 persoane • elevi inscrisi in invatamant liceal – 396 persoane • personal didactic – 106 persoane • sali de clase si cabinete – 47 • laboratoare scolare – 7 • ateliere scolare – 8 5) CULTURA SI ARTA • biblioteci – 2 • biblioteci publice – 1 • abonamente la radio – 804 • abonamente la televiziune – 461 6) OCROTIREA SANATATII • paturi in spitale – sector public –13

100

• medici – sector public – 6 persoane • stomatologi – sector public – 1 persoane • stomatologi – sector privat – 1 persoane • farmacisti – sector privat –1 persoane • personal mediu sanitar – sector public – 1 persoane • personal mediu sanitar – sector privat – 24 persoane • spitale – sector public – 1 • dispensare medicale – sector public – 4 • crese - sector public – 4 • farmacii – sector public – 3 • farmacii – sector privat – 30 • cabinete medicale - sector privat – 53 • cabinete stomatologice – 28 • Laboratoare medicale - sector privat - numar 15 • laboratoare de tehnica dentara – 16 7) AGRICULTURA • suprafata agricola – 6024 ha • suprafata arabila – 4403 ha • suprafata livezi si pepiniere pomicole – 760 ha • suprafata vii si pepiniere viticole – 139 ha • suprafata păşuni – 247 ha • suprafata fanete – 475 ha • suprafata cultivata – 3731 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 8
101

• locuinte terminate din fonduri private – 8 • locuinte terminate din fondurile populatiei – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 9 • Abonamente telefonice – 22637 10) TURISM, ODIHNA SI TRATAMENT • unitati de cazare – 5 • locuri in unitati de cazare - (total) numar 576

4.3. ORAŞUL MOTRU 4.3.1.PREZENTARE GENERALĂ Oraş nou, înfiin at in anul 1967, pe teren viran in lunca si pe ultima terasă a râului Motru, căruia îi poartă numele. In anul 2001 a fost declarat municipiu. Cuprinde pe lângă o parte de luncă si terasele Motrului, dealurile Bujorăscului, Ştirbe ului, Cireşului, Roşiu ei, Horăşti, Blajului si Prigorului. Subsolul con ine lignit. Ocupa ia tradi ională a popula iei din satele si localită ile componente ale oraşului a fost creşterea animalelor, a pomilor fructiferi, si cultura cerealelor. Cei din oraş sunt, in majoritate, mineri.

102

lungimea strazilor orasenesti modernizate – 34 km .numarul autobuzelor in inventar .lungimea simpla a retelei de canalizare – 31. posta comunicatii – 1210 persoane 103 . FISA LOCALITATII MOTRU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI .3. gaze si apa – 339 persoane numar mediu de sal in constructii – 394 persoane numar mediu de sal in comert.450 persoane numar mediu sal in transp.4. depozitare.2.22 2) POPULATIA .7 km .populatia totala stabila – 25402 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 9222 persoane numar mediu salariati in agricultura – 28 persoane numar mediu salariati in industrie – 5422 persoane numar mediu sal in industria extractiva 4249 –persoane numar mediu sal in industria prelucratoare – 834 persoane numar mediu sal in energie electrica si termica.lungimea strazilor orasenesti – 63 km .suprafata totala: 5009 ha .lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –91 km .

compl. Financiare. ucenici –708 persoane personal didactic – 576 persoane sali de clase si cabinete – 128 laboratoare scolare – 23 ateliere scolare – 17 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 7 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 5543 abonamente la televiziune – 3308 104 . bancare si de asig – 41 persoane numar mediu sal in administratia publica – 110 persoane numar mediu sal in invatamant – 480 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 340 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 21 gradinite de copii – 11 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 licee – 2 scoli postliceale – 1 copii inscrisi in gradinite – 881 persoane elevi inscrisi in invatamant liceal – 1077 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 3863 persoane elevi inscrisi in invat.numar mediu sal in activ. profesional.

suprafata livezi si pepiniere pomicole – 211 ha .suprafata cultivata – 1231 ha 105 .suprafata fanete – 145 ha .suprafata păşuni – 1463 ha .sector public – 2 farmacii – sector public – 2 farmacii – sector privat – 4 cabinete medicale .suprafata vii si pepiniere viticole – 89 ha .suprafata arabila – 1128 ha .sector privat – 3 cabinete stomatologice – 4 laboratoare de tehnica dentara – 3 7) AGRICULTURA .6) OCROTIREA SANATATII paturi in spitale – sector public –270 paturi in crese – sector public – 135 medici – sector public – 41 persoane stomatologi – sector public – 2 persoane stomatologi – sector privat – 4 persoane farmacisti – sector public – 2 persoane farmacisti – sector privat – 4 persoane personal mediu sanitar – sector public – 179 persoane personal mediu sanitar – sector privat – 4 persoane spitale – sector public – 1 dispensare medicale – sector public – 9 crese .suprafata agricola – 3036 ha .

locuinte terminate – 12 . se deplasau toamna in jude ele Dolj.locuinte terminate din fonduri private – 12 . Pociovaliştea si Siteşti.4. Novaci . ORAŞUL NOVACI 4.Străini si Schela . la ieşirea Gilortului din mun i . In anul 1968 com.locuinte terminate din fondurile populatiei – 12 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 5 Abonamente telefonice – 3906 10) TURISM. in depresiunea cu acelaşi nume.8) INVESTITII – CONSTRUCTII . In administra ia oraşului sunt cuprinse satele: Berceşti.utitati de cazare – 1 4. Ocupa ia tradi ională a popula iei a fost creşterea animalelor (vite cornute si in special oi). Hirişeşti.4. ODIHNA SI TRATAMENT . la care au fost înglobate (Vlădoiu). Novaci a fost trecută in rândul oraşelor . Caraş Severin. Arad si se înapoiau 106 satele Novaci – Români.1.PREZENTARE GENERALĂ Oraş aşezat la poalele Muntelui Cerbu (Masivul Parâng). Timiş. Ei practicau in trecut stanshuman a.

FISA LOCALITATII NOVACI 1.5 km lungimea simpla a retelei de canalizare – 5. specifică păstoritului.4. Pe teritoriul oraşului Novaci îşi si nealimentare (SC BOFFERDING SRL desfăşoară si S. când urcau cu oile la munte. in industria prelucratoare – 73 persoane numar mediu sal.2. condi iile nu le mai permit si ca urmare numărul oilor s-a redus.FORTA DE MUNCA • • • • • numar mediu salariati – 1101 persoane numar mediu salariati in agricultura – 1 persoane numar mediu salariati in industrie – 128 persoane numar mediu sal. gaze si apa – 55 persoane 107 .) si comerciale care au ca obiect de activitate comer ul cu produse alimentare FARINEL transporturi rutiere de mărfuri (SC TRANSPORT MIXT S. manifestare cu caracter folcloric. in luna mai se organizează. in energie electrica si termica. Acum acest obicei a scăzut in la munte intensitate. In prezent.C activitatea societă i S.A. cu ocazia urcării oilor O parte din locuitori se servicii pe plan local. BRADU). suprafata totala: 17485 ha lungimea strazilor orasenesti – 63 km lungimea strazilor orasenesti modernizate – 43 km lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –25. Ziua Oierilor. ocupa cu exploatările forestiere sau cu alte 4.R.primăvara. ECHIPAREA TERITORIULUI 2.L.5 km • • • • 2.POPULATIA • populatia totala stabila – 6095 persoane 3.

in administratia publica –70 persoane • numar mediu sal. in transp.OCROTIREA SANATATII • • • • paturi in spitale – sector public –155 medici – sector public – 13 persoane stomatologi – sector public – 2 persoane stomatologi – sector privat – 1 persoane 108 .152 persoane • numar mediu sal. posta comunicatii – 66 persoane • numar mediu sal in activ. in comert. in constructii – 50 persoane • numar mediu de sal. bancare si de asig – 22 persoane • numar mediu sal.INVATAMANT • • • • • • • • • • • unitati de invatamant – 12 gradinite de copii – 7 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 licee – 1 copii inscrisi in gradinite – 253 persoane elevi inscrisi in invatamant liceal – 452 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 570 persoane personal didactic – 82 persoane sali de clase si cabinete – 42 laboratoare scolare – 8 ateliere scolare – 1 5.CULTURA SI ARTA biblioteci – 4 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 893 abonamente la televiziune – 1071 • • • • 6. Financiare. in invatamant – 128 persoane • numar mediu sal. depozitare.• numar mediu de sal. in sanatate si asistenta sociala – 258 persoane 4.

• • • • • • • • • farmacisti – sector privat – 3 persoane personal mediu sanitar – sector public – 70 persoane personal mediu sanitar – sector privat – 2 persoane spitale – sector public – 1 dispensare medicale – sector public – 1 farmacii – sector public – 1 farmacii – sector privat – 3 cabinete medicale . ODIHNA SI TRATAMENT • • • • utitati de cazare – 1 Locuri in unitati de cazare .TURISM.numar – 1 Locuri in cabane .sector privat – 2 cabinete stomatologice – 1 7.14 Cabane .INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 14 • locuinte terminate din fonduri private – 14 • locuinte terminate din fondurile populatiei – 14 9.POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 3 • Abonamente telefonice – 901 10.numar .14 109 . AGRICULTURA • • • • • • suprafata agricola – 6608 ha suprafata arabila – 602 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 97 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 142 ha suprafata pasuni – 3463 ha suprafata fanete – 2304 ha 8.

ORAŞUL ROVINARI 4. 110 . aduc iunea si tratarea apei.. Au fost construite locuin e pentru mineri. cariere si construc ii.A. si S.C. O altă parte a locuitorilor se ocupă de agricultura si creşterea animalelor. Istoric: A fost declarat oraş in anul 1981. ROVINCON S. – societă i care se ocupă de comercializarea produselor alimentare. a băuturilor si produselor textile.A.A. a tutunului. –se ocupă cu transporturile terestre de călători. unde s-au ridicat locuin e pentru mineri. In orasul Rovinari functioneaza un hotel cu 113 locuri.C.5. ROVEGA S. ROVTRANSPORT S. AGROMEC S. – societate ce se ocupă de gospodărirea resurselor de apă.A.A si TPSUT S.1.4.A.5. Suprafa ă: 2632 ha – Distan a până la Tg-Jiu este de 18 km. ROVAL S. ROVITEM S. cu amănuntul.care execută lucrări de construc ii.– profilată pe fabricarea utilajelor pentru mine.PREZENTARE GENERALĂ Aşezare: Oraş construit pe un loc viran. chimizarea agriculturii si protec ia fitosanitară. – desfăşoară servicii pentru mecanizarea. Ocupa ia principală a popula iei: ocupa ia de baza a locuitorilor din oraşul Rovinari este mineritul. In domeniul comer ului işi desfăşoară activitatea două societă i comerciale : S. Societă i comerciale Comerciale: pe In oraşul Rovinari func ionează societă i DE profilate diferite domenii de activitate: UZINA REPARA II S.A.A. care au venit să lucreze la exploatările de cărbune din bazinul Motrului.

Suprafata totala: 2632 ha 2) POPULATIA .populatia totala stabila – 13522 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 9306 persoane număr mediu salaria i in agricultură – 5 persoane numar mediu salariati in industrie – 5265 persoane numar mediu de salaria i in comert.1272 persoane număr mediu salaria i in activită i financiar bancare – 16 persoane 111 .Transporturile se face de către firmele specializate in transporturi terestre de călători dar.2.5. prin sta ia Rovinari. depozitare. posta. 4. FISA LOCALITATII ROVINARI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . comunicatii . se pot face si pe calea ferată având legătură pe ruta Filiaşi – Turceni – Rovinari – Tg-Jiu.274 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 75 persoane numar mediu sal in invatamant – 243 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala –182 persoane număr mediu salaria i in transp.

ucenici – 443 persoane personal didactic – 203 persoane sali de clase si cabinete – 73 laboratoare scolare – 8 ateliere şcolare –11 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 4 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 2225 abonamente la televiziune – 1238 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 29 persoana medici – sector privat – 1 persoană stomatologi – sector public – 2 persoane farmacişti sector privat – 1 persoană personal mediu sanitar – sector public – 95 persoane personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 112 .4) INVATAMANT unitati de invatamant – 9 gradinite de copii – 5 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 licee . profesional.compl.525 persoane elevi inscrisi in invat.1 copii inscrisi in gradinite – 518 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 3187 persoane elevi inscrisi in invatamint liceal .

113 113 .1 Locuri in unitati de cazare . secară)– 466 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 7 locuinte terminate din fonduri private – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 3 Abonamente telefonice – 1644 10) TURISM.7) AGRICULTURA suprafata agricola – 841 ha suprafata arabila – 484 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 45 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 50 ha suprafata pasuni – 216 ha suprafata fanete – 46 ha suprafata cultivata (grâu. cartofi. legume. porumb. ODIHNA SI TRATAMENT Unitati de cazare .

spre sta ia CFR – Cărbuneşti.Bengăi .Cărbuneştilor. in special a celor care locuiesc in sate. transporturilor si comer ului din care: S.1. Curteana. exploatate de Blahni a de Jos si la Câmpu Mare. Construirea căii ferate Tg-Jiu – Filiaşi. Obştea moşnenilor din satul Cărbuneşti stăpânea Muntele Cărbunele si Mun ii Căpă ânii de unde se crede că-i vine numele aşezării. in apropierea căruia s-a format nucleul actualului oraş. Cojani. Cre eşti.6.6. in a cărei organizare administrativă intră . forestiere si in unele unită i economice din Tg-Jiu. din satele Petreştii de Sus si Cărbuneşti –Sat. O parte din locuitori lucrează la exploatări de carbonifere. Cărbuneşti Sat. Măceşu. Subsolul con ine petrol. petroliere. Prima atestare documentară este men ionată in anul 1596. industriei. gaze de sondă.Mare al Cărbuneştilor. In actele de vânzare cumpărare emise după 1906 si in registrul de eviden ă a popula iei este numit Târgu. In Tg-Cărbuneşti func ionează câteva societă i comerciale din domeniul agriculturii. In anul 1968 Tg-Cărbuneşti a fost declarat oraş . pe lângă oraşul propriu zis si 10 sate: Blahni a de Jos. Pojogeni. Ocupa ia principală este cultura cerealelor si creşterea animalelor.PREZENTARE GENERALĂ Oraş aşezat la confluen a Gilortului cu Blahni a .C. ORAŞUL TG-CĂRBUNEŞTI 4. In jurul anului 1650 este sub numele de Târgul Petreşti si apoi Petreştii de Sus. in anul 1880 a determinat migrarea unei păr i a popula iei.4. 114 . Floreşti. Rogejeni si Ştefăneşti. Cuprinde partea centrală si estică a dealurilor Bran si Cărbuneşti si cea mai mare parte din Depresiunea intercolinară Câmpu. când aşezarea men ionat apare sub numele de Târgu.

Cojani. . FISA LOCALITATII TARGU CARBUNESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI suprafata totala: 13125 ha lungimea strazilor orasenesti – 16 km lungimea strazilor orasenesti modernizate – 15 km lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –25. – profilată pe construc ii componente.L.A. in apropiere de Tg-Cărbuneşti (de circa 600 ani).6. S. 4. schitul din lemn de la Cărbuneşti Casa lui Haiducescu din Pojogeni si casa lui Cămărăşescu din Tg-Cărbuneşti. Stejarul de lângă schitul Cojani (de circa 300 de ani). – profilată pe cultura vegetală si creşterea animalelor.pentru extragerea petrolului si gazelor naturale. etc. In Cărbuneşti . ZAISS LUX PLAST S. cu hrube ISTORICE ARHITECTURĂ: Biserica ŞI Cămărăşenilor din Tg-Cărbuneşti construită din piatră si cărămidă in sec. S. metalice si articole SERVAGROMEC S. AGROMEC S. biserica satului sat.C.Sat s-a născut Tudor Arghezi. climatizare si protec ie fitosanitară. construită din lemn in anul 1804.R. Scoru ii din Dealul Viilor. de transporturi rutiere de mărfuri.2 km 115 societă i specializate. S. MONUMENTE XVII – lea. Transportul rutier se face de către două Oraşul are legătura cu calea ferată. pădurea Mamu din nordul oraşului.profilată pe servicii pentru mecanizarea agriculturii. .A. . de către generalul Gh. S. au fost declarate monumente ale naturii. sunt case memoriale.2. – fabricarea plăcilor. înconjurată de ziduri. Magheru.A. două societă i S.COMBIA S. subterane.C. FORAJ SONDE S. foliilor si tuburilor din material plastic.A. construit in secolul al XVI –lea.C.A.C.

bancare si de asig. Financiare.1 km 2) POPULATIA populatia totala stabila – 9089 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 2377 persoane numar mediu salariati in agricultura – 42 persoane numar mediu salariati in industrie – 674 persoane numar mediu sal in industria extractiva 232 –persoane numar mediu sal in industria prelucratoare – 380 persoane numar mediu sal in energie electrica si termica. gaze si apa – 62 persoane numar mediu de sal in constructii – 404 persoane numar mediu de sal in comert. depozitare.comunicatii – 170 persoane numar mediu sal in activ.4 km lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor – 18. posta .217 persoane numar mediu sal in transp. – 21 persoane numar mediu sal in administratia publica – 117 persoane numar mediu sal in invatamant – 174 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 328 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 20 116 .lungimea simpla a retelei de canalizare – 25.

gradinite de copii – 8 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 11 licee – 1 copii inscrisi in gradinite – 287 persoane elevi inscrisi in invatamant liceal – 439 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 1137 persoane elevi inscrisi in invat.profesional. compl. ucenici –103 persoane personal didactic – 222 persoane sali de clase si cabinete – 69 laboratoare scolare – 10 ateliere scolare – 4 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 6 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 1565 abonamente la televiziune – 982 6) OCROTIREA SANATATII paturi in spitale – sector public –225 paturi in crese – sector public – 60 medici – sector public – 33 persoane stomatologi – sector public – 2 persoane stomatologi – sector privat – 2 persoane farmacisti – sector public – 2 persoane farmacisti – sector privat – 2 persoane personal mediu sanitar – sector public – 131 persoane 117 .

sector privat – 2 laboratoare medica 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 6142 ha suprafata arabila – 3734 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 278 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 134 ha suprafata păşuni – 1211 ha suprafata fanete – 785 ha suprafata cultivata – 2695 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 4 locuinte terminate din fonduri private – 4 locuinte terminate din fondurile populatiei – 4 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 5 Abonamente telefonice – 1419 118 .personal mediu sanitar – sector privat – 2 persoane spitale – sector public – 1 dispensare medicale – sector public – 1 crese .sector public – 1 farmacii – sector public – 1 farmacii – sector privat – 2 cabinete medicale .

ODIHNA SI TRATAMENT utitati de cazare – 1 locuri in unitati de cazare – 52 hoteluri – 1 locuri in hoteluri . unui slujitor numit Albu. Bolboceşti . COMUNA ALBENI Comună cu 6 sate: Albeni (reşedin a). in actul de danie a lui Vlad Călugăru. Legătura se realizează pe căi rutiere. Mirosloveni. Oamenii au venit din diferite locuri si confec ionau obiecte din lemn: copăi (postăvi). COMUNELE JUDE ULUI GORJ 5. linguri. Bârzeiu de Gilort. Apare in documente la data de 30 iunie 1486. Până in anul 1968 comuna Albeni se compunea din satele: Albeni. In ultimii 50 de ani a apărut si cătunul Rudari. etc. pentru serviciile aduse. Satul Gioncani.10) TURISM. care a apar inut satului Pruneşti. sub numele de Pruneştii de Jos a fost înglobat la satul Albeni. satul cu moşia respectivă. Bârzeiu de Gilort ( sat in care s-a născut generalul Gh. In 1968 satele Hârnea si Motoşi i au fost înglobate la satul Bolboceşti.1 CAPITOLUL V. Magheru). Hârnea. Doseni . Doseni.1. Distan a până la Tg-Jiu este de 37 km . care dă ca recompensă. Motoşi i (mai târziu numit Moteşti). care a Albeni satului Mirosloveni. Mirosloveni si Pruneşti. Pruneşti si cătunul Costeni. Bolboceşti. al cărui nume il poartă. fuse. 119 .

gaze si apa – 62 persoane • numar mediu de sal in constructii – 70 persoane • numar mediu de sal in comert. etc. Magherului . frasinul.1.Comuna Albeni cuprinde partea nord – estică a Depresiunii Tg-Jiu – Câmpu Mare (străbătută de Gilort) si dealurile Pruneşti. O parte a teritoriului este acoperit cu păduri in care predomină stejarul. Her ului. Ocupa ia de bază a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. FISA LOCALITATII ALBENI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 4511 ha 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 2851 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 1021 persoane • numar mediu salariati in industrie – 741 persoane • numar mediu sal in industria extractiva 733 –persoane • numar mediu sal in industria prelucratoare – 8 persoane • numar mediu sal in energie electrica si termica. fagul si plopul. O parte din bărba i lucrează la exploatările de cărbune din Albeni si schela de extrac ie a petrolului.1. salcâmul. petrol si gaze naturale care se exploatează. Subsolul con ine lignit. 5.29 persoane 120 .

posta comunicatii – 56 persoane • numar mediu sal in activ.• numar mediu sal in transp. Financiare. depozitare. bancare si de asig – 1 persoana • numar mediu sal in administratia publica – 12 persoane • numar mediu sal in invatamant – 34 persoane • numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 7 • gradinite de copii – 3 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 • copii inscrisi in gradinite – 87 persoane • elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 398 persoane • personal didactic – 28 persoane • sali de clase si cabinete – 13 • laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA • biblioteci – 2 • biblioteci publice – 1 • abonamente la radio – 556 • abonamente la televiziune – 465 6) OCROTIREA SANATATII 121 .

2.• medici – sector public – 2 persoane • personal mediu sanitar – sector public – 6 persoane • personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane • dispensare medicale – sector public – 1 7) AGRICULTURA • suprafata agricola – 2543 ha • suprafata arabila – 1115 ha • suprafata livezi si pepiniere pomicole – 460 ha • suprafata vii si pepiniere viticole – 33 ha • suprafata păşuni – 865 ha • suprafata fanete – 70 ha • suprafata cultivata – 956 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 3 • locuinte terminate din fonduri private – 3 9) POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 3 • Abonamente telefonice – 117 5. COMUNA ALIMPEŞTI 122 .

C ALUTUS S. Ocupa ia de bază a popula iei este agricultura. In punctul Măgura din satul Nistoreşti s-au descoperit obiecte de ceramică dacică din epoca fierului (sec.R.(VALEA OLTE ULUI SOC. tutun. Măgurei. încălzire centrală. Nu are legătură directă cu calea ferată. Nistoreşti si Sârbeşti. Nistoreştilor si Corşorului.).C. Tăuzului. Transport: se realizează pe căi rutiere. iar in anul 1847 din jude ul Gorj. vi ă de vie. ARNEXIM S. III-II î. AGRICOLĂ) comer cu amănuntul a produselor nealimentare. satul Alimpeşti făcea parte din jude ul Vâlcea.L). 123 . O parte din teritoriu este acoperit de păduri de stejar si fag.A. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. Turism : un motel cu 7 locuri de cazare. etc. Transporturile se realizează pe căi rutiere Istoric: Satul reşedin ă este atestat documentar într-un hrisov dat de Vlad Voevod la data de 23 august 1533. etc. Chr. Culturi: grâu. numărul lor s-a redus mult. (S. pomi fructiferi. porumb. cu ocazia întăririi hotarului moşiei mănăstirii Bistri a. creşterea animalelor si pomicultura. Olte ul a cărei albie majoră variază intre 20 si 160 m lă ime. Datorită restructurărilor din economie.)lucrări instala ii sanitare. in cea mai mare parte. O parte din locuitori au lucrat până in 1990 la Baia de Fier si la exploatări petroliere. In Alimpeşti func ionează societă i comerciale care au ca obiect de activitate fabricarea produselor de morărit (S.Alimpeşti comună cu 5 sate: Alimpeşti ( reşedin ă). Relieful: Comuna Alimpeşti este alcătuită. din dealurile Muierii. străbate comuna de la nord la sud . Ciupercenii de Olte . băuturi. Alexandru Ştefulescu in “Gorjul istoric si pitoresc” spune că in 1731. Corşoru.

2. gaze si apa – 13 persoane • numar mediu de sal in constructii – 19 persoane • numar mediu de sal in comert.3 km 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 2094 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 143 persoane • numar mediu salariati in industrie – 35 persoane • numar mediu sal in industria prelucratoare – 22 persoane • numar mediu sal in energie electrica si termica.5.1. FISA LOCALITATII ALIMPESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 3511 ha • Locuinte existente .total . posta comunicatii – 5 124 . depozitare.20 persoane • numar mediu sal in persoane • numar mediu sal in administratia publica – 13 persoane • numar mediu sal in invatamant – 24 persoane • numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 17 persoane transp.935 • lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –17.

sector privat – numar 1 125 .4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 4 • gradinite de copii – 2 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 2 • copii inscrisi in gradinite – 80 persoane • elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 208 persoane • personal didactic – 24 persoane • sali de clase si cabinete – 15 • laboratoare scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA • biblioteci – 3 • biblioteci publice – 1 • abonamente la radio – 285 • abonamente la televiziune – 302 6) OCROTIREA SANATATII • medici – sector public – 2 persoane • stomatologi – sector public – 1 persoane • personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane • personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane • Puncte farmaceutice .

(total) numar 7 126 . ODIHNA SI TRATAMENT • unitati de cazare – 1 • Locuri in unitati de cazare .7) AGRICULTURA • suprafata agricola – 2715 ha • suprafata arabila – 767 ha • suprafata livezi si pepiniere pomicole – 417 ha • suprafata vii si pepiniere viticole – 36 ha • suprafata păşuni – 797 ha • suprafata fanete – 698 ha • suprafata cultivata – 725 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 5 • locuinte terminate din fonduri private – 5 • locuinte terminate din fondurile populatiei – 5 9) POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 3 • Abonamente telefonice – 147 10) TURISM.

1. oseminte si alte . COMUNA ARCANI Comuna cu 4 sate : Arcani .numar mediu salariati in agricultura – 3 persoane 127 dintre locuitori lucrează in unită i din timpul lui Filip al II lea. Sănăteşti si Stroieşti.3. etc. Transportul se realizează pe căi rutiere. păsări. FISA LOCALITATII ARCANI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 2697 ha • lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 7.populatia totala stabila – 1286 persoane 3) FORTA DE MUNCA . făcute in locul numit Mormin i. porcine.5 km 2) POPULATIA . principalele ape care străbat comuna Arcani. ovine.5. Vlădoienilor. Animale: bovine. 5. Culmea Mâ anilor si o parte a luncilor Jaleşului si Sohodolului. Poiana. Câmpofeni.3. Relieful cuprinde dealurile: Mare. Miloaei. Seciului. Unii economice din Tg-Jiu.numar mediu salariati – 85 persoane . Nu are legături directe de cale ferată.reşedin a. au scos la iveală monede obiecte. Săpăturile arheologice din 1942. Chirtocilor. creşterea animalelor si cultura cerealelor. Ocupa ia de bază a popula iei este cultura pomilor fructiferi.

unitati de invatamant – 7 . bancare si de asig – 3 persoane .abonamente la televiziune – 322 128 .numar mediu sal in transp.sali de clase si cabinete – 8 .biblioteci – 2 .laboratoare scolare – 2 .abonamente la radio – 228 . depozitare.gradinite de copii – 3 .numar mediu sal in invatamant – 20 persoane .numar mediu sal in activ.1 5) CULTURA SI ARTA .personal didactic – 33 persoane .numar mediu de sal in comert. Financiare.copii inscrisi in gradinite – 45 persoane .biblioteci publice – 1 ..12 persoane .elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 34 persoane .ateliere scolare .scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 . posta comunicatii – 5 persoane .numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 11 persoane 4) INVATAMANT .

locuinte terminate – 5 .personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA .suprafata fanete – 261 ha .suprafata agricola – 1607 ha .6) OCROTIREA SANATATII .suprafata cultivata – 537 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII .medici – sector public – 2 persoane .Unitati PTTR – 4 .suprafata arabila – 749 ha .suprafata livezi si pepiniere pomicole – 159 ha .suprafata vii si pepiniere viticole – 69 ha .locuinte terminate din fonduri private – 5 9) POSTA SI TELECOMUNICATII .suprafata păşuni – 369 ha .Abonamente telefonice – 140 129 .

Istoric : Apare in documentele secolului al XV. afluent al Gilortului o străbate pe mijloc. Până in anul 1968 Cernădia era comună care cuprindea satele : Cernădia . 130 . Tg-Jiu si Rm. vânzarea produselor alimentare. băuturilor. tutunului . prezintă fenomene caracteristice: peşteri si Cheile Galbenului. Buiceşti si Berceşti. Micaia. Relieful cuprinde rama sudică a mun ilor Parâng si o parte a Depresiunii Polovragi – Baia de Fier. O parte din locuitori lucrează la exploatări forestiere. Mai târziu a apărut si satul Negreni .lea si al XVI -lea. Muşetoiu. fragmentată de Dealul Ră oi. Ocupa ia principală a popula iei este creşterea animalelor. Satul Buiceşti a fost înglobat la satul Cernădie.5. In anul 1968 cele două comune au fost unite . Vâlcea. Piscul Boierului. in unită i locale care prelucrează lemnul si piatra de var si in unită i economice din Novaci . iar satul Berceşti a trecut la oraşul Novaci.4. Zona montană. Înăl imile muntoase principale sunt: Tivdele. COMUNA BAIA DE FIER Comună formată din 2 sate : Baia de Fier – reşedin a si Cernădie. alcătuită din satele Baia si Sohodolul . Grafitul se exploatează in muntele Cătălinul si se prelucrează la sta ia de flotare din Baia de Fier. iar Galbenul. fabricarea varului. satele Sohodolul si Negreni la satul Baia (sub numele de Baia de Fier). etc. pomicultura si cultura cerealelor. fabricarea de ciocolată si produse zaharoase. Olte ul afluent al Oltului udă marginea de est a comunei. Societă i comerciale: in comuna Baia de Fier func ionează societă i comerciale al căror profil este exploatarea forestieră . in parte calcaroasă.

transformata in adapost bine aparat si nedescoperit de catre navalitori. Pestera Muierilor. asezata la intrarea in cheile râului Galbenul. Numele de Pestera Muierilor. vi ă de vie. Traversând calcarele jurasice-neocomiene amintitul râu a creat pe versantul drept al cheii cel mai vizitat obiectiv speologic din România. O ramificatie asfaltata de 7 km pornind in stânga soselei ce leaga orasul Târgu Jiu de Râmnicu Vâlcea porneste din dreptul satului Poenari spre comuna Baia de Fier. pe locul unei foste biserici construită in 1505. lungă de 640 m (este electrificată). provine din faptul ca. judetul Gorj. in timpuri stravechi.Culturi: porumb . pe teritoriul comunei Baia de Fier. Comuna nu are legătură directă cu calea ferată. femeile si copii se ascundeau in aceasta pestera. căpşuni. Turism : unită i de cazare 2. 131 . Intre miile de pesteri ale Carpatilor putine au un trecut atât de bogat in intâmplari ca Pestera Muierilor de la Baia de Fier. la nord-est de Baia de Fier. Transportul se realizează pe căi rutiere. biserica din Sohodol. construită in anul 1809. strajuita cu balustrada de sustinere. situata geografic in Depresiunea Getica a Olteniei. bântuite de razboaie pe când barbatii plecau la lupta impotriva celor care le incalcau tara. (motel 1. Peştera Iedului este in apropiere de intrarea in Peştera Muierilor. etc. In masivul calcaros. din bârne de stejar si brad. pomi fructiferi. locuri de cazare 76. cioplite cu securea si încheiate la capete. asa cum au denumit-o vechii locuitori ai comunei Baia de Fier. Iesind prin gura sudica a pesterii coborârea pâna la albia râului Galbenu se face pe o carare betonata. cartofi. splendid monument al naturii. Obiective turistice si monumente istorice: In satul Baia de Aramă se află biserica zidită in anul 1736. cabană 1). pe malul drept al Olte ului sunt 6 peşteri.

1. in invatamant – 63 persoane 132 . bancare si de asig – 1 persoane numar mediu sal. in energie electrica si termica.FISA LOCALITATII BAIA DE FIER 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 12024 ha • Locuinte existente . Financiare. depozitare. in activ. in transp.85 persoane numar mediu sal. posta comunicatii – 22 persoane numar mediu sal. gaze si apa – 8 persoane numar mediu de sal. in industria extractiva 60 –persoane numar mediu sal. in industria prelucratoare – 70 persoane numar mediu sal. in comert.4.5.1468 • lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –41 km 2) POPULATIA populatia totala stabila – 4667 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 395 persoane numar mediu salariati in agricultura – 3 persoane numar mediu salariati in industrie – 138 persoane numar mediu sal. in administratia publica – 9 persoane numar mediu sal.total .

compl. ucenici –127 persoane personal didactic – 50 persoane sali de clase si cabinete – 35 laboratoare scolare – 3 ateliere scolare – 6 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 586 abonamente la televiziune – 569 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 3 persoane stomatologi – sector public – 1 persoane personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane 133 .profesional.numar mediu sal. in sanatate si asistenta sociala – 21 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 7 gradinite de copii – 4 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 2 licee – 1 copii inscrisi in gradinite – 175 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 500 persoane elevi inscrisi in invatamant liceal – 89 persoane elevi inscrisi in invat.

personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane farmacii – sector privat – 2 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 4499 ha suprafata arabila – 1366 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 144 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 62 ha suprafata păşuni – 1495 ha suprafata fanete – 1432 ha suprafata cultivata – 4587 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 9 locuinte terminate din fonduri private – 9 locuinte terminate din fondurile populatiei – 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 2 Abonamente telefonice – 672 10) TURISM.(total) numar 72 134 . ODIHNA SI TRATAMENT unitati de cazare – 2 Locuri in unitati de cazare .

obiecte personale. Bălăneşti . iar in lunca Amaradia Pietroasă produce material săditor pomicol in care nucul.5. porcine. Cornetu. Culturi: grâu. păsări. dar valoroasa colectie de malacologie si paleontologie. 135 la Tg-Jiu. Glodeni. Animale : bovine. Voiteştii din Deal. COMUNA BĂLĂNEŞTI Comună cu 7 sate: Voiteştii din Vale –reşedin a. corespondenta si documente. casa adaposteste exponate care evoca opera si activitatea marelui geolog si profesor universitar: Ion Popescu-Voitesti (1876-1944).5. dintre care mai importante sunt: Cerbu. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor . peri. Cânepeşti. ără el. Sta iunea de Cercetare si Produc ie pomi-viticolă Tg-Jiu cultivă vi ă de vie pe dealul La Poieni . Relieful este alcătuit din dealuri. ovine. Transformata în 1976 în casa memorială. porumb. vi ă de vie. Blidari. etc. Pe Dealul Negoveanu se cultivă meri. Suprafa a este 6281 ha. care străbate comuna de nordest spre sud – vest si se varsă in Jiu.Voiteşti Construita între 1938-1940 dupa planurile arhitectului Iulius Doppelreiter. Obiectiv cultural: In satul Voiteştii din Vale se află casa memorială a profesorului geolog Ion Popescu . pruni. etc. precum si o restrânsa. Aceste dealuri sunt dezvoltate de o parte si de alta a văii Amaradia Pietroasă. Prisăci . In comună func ionează mici societă i predomină . Zlaştiu. Distan a până la Tg-Jiu este de 14 km. pomi fructiferi. O parte din locuitori lucrează comerciale. Nu are legătură directă cu calea ferată. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Ohaba. aceasta cuprinde lucrari din opera sa.

1 136 .5.5.1 FISA LOCALITATII BĂLĂNEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 6281 ha 2) POPULATIA populatia totala stabila – 2469 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 86 persoane numar mediu salariati in agricultură – 2 persoane numar mediu de salaria i in comert.12 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 15 persoane numar mediu salariati in invatamant – 20 persoane numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala – 13 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 9 gradinite de copii – 3 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 copii inscrisi in gradinite – 58 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 193 persoane personal didactic – 30 persoane sali de clase si cabinete – 25 laboratoare scolare – 1 ateliere şcolare .

secară)– 861 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 1 locuinte terminate din fonduri private – 1 137 . cartofi. legume. porumb.5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 489 abonamente la televiziune – 387 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 2 persoana personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 4037 ha suprafata arabila – 1105 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 354 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 388 ha suprafata pasuni – 1523 ha suprafata fanete – 667 ha suprafata cultivata (grâu.

In comuna Băleşti func ionează societă i comerciale. râu care străbate comuna. Se spune că Mihai Viteazu cu oştenii lui a poposit sub acest stejar . COMUNA BALESTI Comună cu 9 sate: Băleşti . mecanizare in agricultură si protec ie fitosanitară si producerea articolelor din metal. Ceauru. al căror domeniu de activitate este produc ia. Monumente naturale In satul Tălpăşeşti există stejarul lui Albeni. porumb. dealurile Băleştilor si lunca Jiului. legume. Corneşti. prelucrarea si conservarea cărnii. Culturi: grâu.reşedin ă. Rasova. Stolojani. Transporturile se realizează pe căi rutiere.6.9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 4 Abonamente telefonice – 252 5. petrol si gaze naturale. Găvăneşti. Tămăşeşti si Voinigeşti. Relieful este alcătuit Subsolul con ine in Tg-Jiu. etc. din Dealul Stolojanilor. Popula ia se ocupă cu cultura cerealelor. Tălpăşeşti. pomi fructiferi. A fost declarat monument al naturii. împreună cu afluen ii Şuşi a si Jaleş. care are circa 500 de ani. Distan a până la Tg-Jiu este de 4 km. O parte din locuitori lucrează 138 . a legumelor si creşterea animalelor. Nu are legătură directă cu calea ferată. vi ă de vie.

FISA LOCALITATII BALESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 7886 ha • lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor – 30. depozitare.55 persoane numar mediu sal in transp. gaze si apa – 10 persoane numar mediu salariati in constructii – 122 persoane numar mediu de sal in comert.1.5 km 2) POPULATIA populatia totala stabila – 7446 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 464 persoane numar mediu salariati in agricultura – 13 persoane numar mediu salariati in industrie – 93 persoane numar mediu salariati in industria extractiva – 5 persoane numar mediu de salariati in industria prelucratoare – 70 persoane numar mediu de sal in energie electrica si termica.6. posta comunicatii – 11 persoane numar mediu de salariati in administratia publica – 34 persoane numar mediu sal in invatamant – 72 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 34 persoane 139 .5.

1 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 4 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 1359 abonamente la televiziune – 972 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 4 persoane stomatologi – 1 persoana farmacisti – 1 persoana personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane personal mediu sanitar – sector public – 7 persoane farmacii .1 140 .4) INVATAMANT unitati de invatamant – 19 gradinite de copii – 8 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 11 copii inscrisi in gradinite – 258 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 604 persoane elevi inscrisi in invatamant primar – 302 persoane personal didactic – 115 persoane sali de clase si cabinete – 36 laboratoare scolare – 2 ateliere scolare .

7) AGRICULTURA suprafata agricola – 5662 ha suprafata arabila – 4078 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 242 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 100 ha suprafata păşuni – 1095 ha suprafata fanete – 147 ha suprafata cultivata – 3802 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 19 locuinte terminate din fonduri private – 19 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 4 Abonamente telefonice – 728 141 .

142 cu 4 sate: Bărbăteşti . 5. Tgdintre Cărbuneşti si la exploatări de cărbune din bazinul Motrului Unii locuitori lucrează in unită i economice din Tg-Jiu. Petreştilor. Relieful este format din lunca Gilortului (cu sol aluvional. au scos la iveală monede obiecte. iar la Bărbăteşti întreprinderea de transport i ei prin conducte. Socului.reşedin a. In satul Petreşti există sta ia de compresoare. etc.3 -km. O parte din bărba i lucrează in Tg-Jiu. Transportul se realizează pe căi rutiere.890 • Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 28. Suprafa a este de 3788 ha. oseminte si alte . care pompează gazele natura in magistralele Bucureşti si Işalni a.1. Petreşti si din timpul lui Filip al II lea. făcute in locul numit Mormin i.total .7. Socşorului.7. Săpăturile arheologice din 1942. Musculeştilor. Distan a până la Tg-Jiu este de 35 km . COMUNA BĂRBĂTEŞTI Comuna Musculeşti . Musculeşti.5. Pe raza comunei se exploatează petrol si gaze naturale. Ruschii. FISA LOCALITATII BARBATESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 3788 ha • Locuinte existente . Ocupa ia de bază a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. folosit pentru agricultură) si dealurile Bisericii. fertil. Nu are legături directe de cale ferată.

gaze si apa – 24 persoane • numar mediu de sal in constructii – 47 persoane • numar mediu de sal in comert.22 persoane • numar mediu sal in transp. bancare si de asig – 0 persoane • numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane • numar mediu sal in invatamant – 26 persoane • numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 12 persoane 4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 8 • gradinite de copii – 4 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 143 . posta comunicatii – 151 persoane • numar mediu sal in activ.2) POPULATIA • populatia totala stabila – 1821 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 379 persoane • numar mediu salariati in industrie – 91 persoane • numar mediu sal in industria extractiva 66 –persoane • numar mediu sal in industria prelucratoare – 1 persoane • numar mediu sal in energie electrica si termica. Financiare. depozitare.

• copii inscrisi in gradinite – 90 persoane • personal didactic – 245 persoane • sali de clase si cabinete – 15 • laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 378 abonamente la televiziune – 308 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 1 persoane stomatologi – sector public – 1 persoane stomatologi – sector privat – 1 persoane personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane cabinete stomatologice – 1 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 1349 ha suprafata arabila – 774 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 67 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 68 ha suprafata păşuni – 436 ha suprafata fanete – 4 ha suprafata cultivata – 654 ha 144 .

Distan a până la Tg-Jiu este de circa 31 km. ca si o parte din depresiunea Tg-Jiu – Câmpu Mare. Seşul si Lunca Gilortului cu afluen ii săi Ciocadia si Galbenul. Ciuha. COMUNA BENGEŞTI CIOCADIA Comună formată din 4 sate: Bengeşti – reşedin a Bălceşti. Istoric : Numele acestei comune. Unii locuitori şi-au 145 .8. chimizarea agricolă si protec ia fitosanitară – AGROMEC BENGEŞTI S. O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu.A. după cum spun bătrânii vine de la boierul Stanciu Benga care a venit in Cladova si a stăpânit aceste locuri.8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 2 locuinte terminate din fonduri private – 2 locuinte terminate din fondurile populatiei – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 4 Abonamente telefonice – 159 5. Ocupa ia principală a popula iei este creşterea animalelor si agricultura. Ciocadia. Societă i comerciale: in comuna Bengeşti Ciocadia func ionează o societate comercială al cărei profil este mecanizarea. Bircii. Relieful cuprinde dealurile subcarpatice Măgura.

porumb.8.CIOCADIA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 6328 ha 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 3655 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 144 persoane numar mediu salariati in agricultură – 20 persoane 146 . vi ă de vie. in. Nu are legătură directă cu calea ferată. păsări. a fost declarată monument istoric. etc. in satul Bălceşti.deschis mici unită i profilate pe vânzarea produselor alimentare si nealimentare si servicii pentru satisfacerea necesită ilor locale. Culturi: grâu. Monumente istorice: biserica din satul Bengeşti construită din zid in anul 1729. 5. ovine. Animale: bovine. Transportul se realizează pe căi rutiere . pomi fructiferi.1. etc. FISA LOCALITATII BENGEŞTI . pentru produsele agricole si industriale. Anual se organizează Târgul Florilor. Săptămânal se ine târgul de vite. porcine. cartofi.

6 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 9 gradinite de copii – 4 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 copii inscrisi in gradinite – 151persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 342 persoane personal didactic – 38 persoane sali de clase si cabinete – 26 laboratoare scolare – 5 ateliere şcolare . posta. depozitare. in energie electrica si term. gaze si apa – 3 persoane Numar mediu salariati in constructii .8 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane numar mediu sal in invatamant – 43 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane număr mediu salaria i in transp. comunicatii .4 persoane Numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 5 persoane Număr mediu sal.numar mediu de salaria i in comert.3 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 4 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 717 abonamente la televiziune – 485 147 .

6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 3 persoana personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 4109 ha suprafata arabila – 1302 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 504 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 103 ha suprafata pasuni – 1432 ha suprafata fanete – 768 ha suprafata cultivata (grâu. COMUNA BERLESTI Comună cu 7 sate : Berleşti reşedin ă. Scrada. Pârâul Viu.9. Gâlceşti. porumb. cartofi. Lihuleşti. secară)– 1239 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 1 locuinte terminate din fonduri private – 1 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 3 Abonamente telefonice – 406 5. Distan a până la Tg-Jiu este de 45km 148 . legume. Scurtu. Suprafa a: 5788 ha.

Monumente istorice: Biserica din satul Bârzeiu. Logreştilor. Comuna este străbătută de pârâul Valea Mare care se varsă in Amaradia. legume. vi ă de vie. Gârnicetului. la minele de cărbune din Albeni. Subsolul con ine lignit si petrol.Relieful este de tip colinar cuprinde dealurile Măgurii. Mosoarele. Viilor. construită din lemn in anul 1768. 5. Comuna nu are legătură de cale ferată. a fost declarată monument istoric. Până in anul 1990 unii locuitori lucrau in Tg-Jiu si Tg-Cărbuneşti. păsări 15900. Bădicioiului. pomi fructiferi. Dealul cu Peri. Poiana Mare. transporturile se realizează pe căi rutiere. FISA LOCALITATII BERLESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 5788 ha 2) POPULATIA • -populatia totala stabila – 2404 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 76 persoane 149 . Culturi : grâu. ovine 638. porcine 1350. care au altitudini între 300 – 500 m. porumb. etc. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor.9.1. Radeş. Animale: bovine 1312. Ocupa ia de bază: Ocupa ia de bază a popula iei este cultura cerealelor.

numar mediu salariati in constructii – 10 persoane numar mediu de salariati in comert.4 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 9 persoane numar mediu salariati in invatamant – 23 persoane numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala – 14 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 5 gradinite de copii – 3 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 copii inscrisi in gradinite – 68 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 247 persoane personal didactic – 45 persoane sali de clase si cabinete – 16 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 550 abonamente la televiziune – 310 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 2 persoane personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 150 .

Ohaba Jiu si Valea.Bolboasa.10. Miclosu.reşedin ă. 151 .Distan a până la Tg-Jiu este de 53 km.7) AGRICULTURA suprafata agricola – 3295 ha suprafata arabila – 1284 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 147 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 88 ha suprafata păşuni – 670 ha suprafata fanete – 1106 ha suprafata cultivata – 974 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 6 locuinte terminate din fonduri private – 6 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 2 Abonamente telefonice – 188 5. Suprafa a este de 4206 ha . COMUNA BOLBOŞI Comună cu 7 sate: Bolboşi . Bălăceşti . Igirosu.

legume. 5. orz. cu agricultura creşterea animalelor. Culturi: grâu.C. iar unii la termocentrala Turceni. In comuna Bolboşi func ionează o societate comercială S. in principal.1070 2) POPULATIA populatia totala stabila – 3459 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 102 persoane numar mediu salariati in agricultura – 13 persoane numar mediu de salariati in comert. FISA LOCALITĂ II BOLBOSI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 4206 ha • Locuinte existente .10. IMBIS IMPEX S. porumb. Transporturile se realizează si pe căi rutiere si pe căi ferate Dragoteşti – Filiaşi. etc.Ocupa ia: Popula ia se ocupa. prin sta iile Bălăceşti si Ohaba. cartofi.total .R. care îşi desfăşoară activitatea in domeniul comer ului cu produse alimentare.3 persoane 152 .1. etc. O parte din bărba i lucrează ca mineri in exploatările de cărbune din bazinul Motru si Jil si la termocentrala Turceni. băuturi tutun. floarea soarelui.L. Datorită restructurărilor din cadrul mineritului numărul salaria ilor din minerit a scăzut.

numar mediu salariati in transp. posta comunicatii – 2 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 11 persoane numar mediu salariati in invatamant – 43 persoane numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 9 gradinite de copii – 5 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 copii inscrisi in gradinite – 126 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 454 persoane personal didactic – 39 persoane sali de clase si cabinete – 14 laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 537 abonamente la televiziune – 248 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 2 persoane personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 153 . depozitare.

Miluta si Scoruşu. Calopăr. 154 . Suprafa a: 7207 ha.reşedin ă. Men ii din Dos.7) AGRICULTURA suprafata agricola – 2716 ha suprafata arabila – 1505 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 53 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 66 ha suprafata păşuni – 1091 ha suprafata fanete – 1 ha suprafata cultivata – 1386 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 18 locuinte terminate din fonduri private – 18 locuinte terminate din fondurile populatiei – 18 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 2 Abonamente telefonice – 13 5. COMUNA BORĂSCU Comună cu 7 sate : Borăscu . Subsolul con ine lignit si petrol. Baniu. Gura Men i. Borăscu din o serie de văi care le despart. Distan a până la Tg-Jiu este de 55 km Relieful: este alcătuit din dealurile Văii Verzi. Racului.11.

porumb. O dată cu exploatările de cărbune din bazinul Motru si Jil . 5.11.1 FISA LOCALITATII BORĂSCU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 7207 ha 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 3807 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 95 persoane • numar mediu salariati in agricultură – 13 persoane • numar mediu de salaria i in comert.3 persoane 155 . a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. o parte din bărba i au început să lucreze ca mineri. cartofi. iar unii la termocentrala Turceni .Istoric: In pădurea Milutei si pe Valea Verde s-au găsit unelte din epoca pietrei şlefuite. Transporturile se realizează pe căi rutiere si pe căi ferate Mătăsari – Turceni – Filiaşi. Nu are legătură directă cu calea salaria ilor a scăzut. unele fiind depuse la Muzeul Jude ean Tg-Jiu. Ocupa ia de bază: Ocupa ia de bază a popula iei a fost cultura cerealelor. etc. legume. ferată. prin halta Borăscu. Datorită restructurărilor din cadrul mineritului numărul Culturi: grâu.

• numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane • numar mediu sal in invatamant – 35 persoane • numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 16 persoane • număr mediu salaria i in transp. posta.6 persoane 4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 11 • gradinite de copii – 5 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 • copii inscrisi in gradinite – 126 persoane • elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 413 persoane • personal didactic – 36 persoane • sali de clase si cabinete – 25 • laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA • biblioteci – 3 • biblioteci publice – 1 • abonamente la radio – 784 • abonamente la televiziune – 413 6) OCROTIREA SANATATII • medici – sector public – 2 persoana • personal mediu sanitar – sector public – 2 persoane 156 . comunicatii . depozitare.

secară)– 2046 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 8 • locuinte terminate din fonduri private – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 2 • Abonamente telefonice – 97 5.sector privat . Cârligei si 157 .12. COMUNA BUMBEŞTI PI IC Comună formată din 3 sate:Bumbeşti Poienari. Suprafa a este de 3679 ha. cartofi. legume. Pi ic – reşedin a.1 persoană 7) AGRICULTURA • suprafata agricola – 4210 ha • suprafata arabila – 2417 ha • suprafata livezi si pepiniere pomicole – 90 ha • suprafata vii si pepiniere viticole – 123 ha • suprafata pasuni – 1553 ha • suprafata fanete – 27 ha • suprafata cultivata (grâu.• personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane • punct farmaceutic . porumb.

A. 5.1040 2) POPULATIA . semin elor si furajelor GEMFRUCT S.1 FISA LOCALITATII BUMBESTI PITIC 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 3679 ha • Locuinte existente . Cârligenilor. Măgura si o zonă depresionară străbătută de râul Galbenu.A.Distan a până la Tg-Jiu este de circa 41 km.ZOOPOMICOLA S.12. porumb.total .. comertul cu ridicata al cerealelor. legume. Transportul se realizează pe căi rutiere .R. Culturi: grâu. Nu are legătură directă cu calea ferată. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. O parte din bărba i lucrează la exploatările 158 . vi ă de vie. cartofi. Ocupa ia principală a de cărbune din Albeni. Relieful este alcătuit din dealurile Muierii.populatia totala stabila – 2622 persoane 3) FORTA DE MUNCA popula iei este cultura cerealelor. etc. Societă i comerciale: in comuna Bengeşti Pi ic func ionează mai multe societă i care au ca obiect de activitate creşterea animalelor si cultura vegetală .L. fabricarea produselor de morărit – CREPANY S.

in constructii – 19 persoane .numar mediu salariati – 195 persoane .biblioteci publice – 1 .personal didactic – 34 persoane .biblioteci – 3 .elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 225 persoane .numar mediu salariati in industrie – 31 persoane .laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA .numar mediu sal.numar mediu salariati in agricultura – 25 persoane .gradinite de copii – 2 .21 persoane . in comert.numar mediu de sal. posta comunicatii – 13 persoane .copii inscrisi in gradinite – 55 persoane . gaze si apa – 6 persoane . in administratia publica – 20 persoane .numar mediu sal in energie electrica si termica.numar mediu sal..unitati de invatamant – 5 . depozitare. in transp.numar mediu de sal.abonamente la radio – 405 159 . in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane 4) INVATAMANT .scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 . in invatamant – 25 persoane .sali de clase si cabinete – 18 .numar mediu sal.numar mediu sal.numar mediu sal in industria prelucratoare – 25 persoane .

medici – sector public – 1 persoane -stomatologi – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -laboratoare de tehnica dentara – 1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2942 ha -suprafata arabila – 722 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 262 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 68 ha -suprafata păşuni – 518 ha -suprafata fanete – 1372 ha -suprafata cultivata – 611 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – -locuinte terminate din fonduri private – -locuinte terminate din fondurile populatiei – 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 292 160 .abonamente la televiziune – 366 6) OCROTIREA SANATATII ..

O parte din bărba i lucrează la exploatările de cărbune din Albeni si schela petrolieră din Bustuchin si icleni. Zevelceşti. si a altor materiale pentru construc ii.suprafata totala: 6096 ha 161 . Suprafa a este de 6096 ha. Animale: bovine. Motorgi. Pojarul si Valea Pojarului. subsolul con ine petrol exploatat la Bustuchin si Poiana Seciuri. vi ă de vie. etc. Poieni a. Cion i.13.5. Poiana Seciuri. Culturi: grâu. COMUNA BUSTUCHIN Comună formată din 8 sate: Bustuchin – reşedin a. păsări. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. etc. Strămbii. 5. FISA LOCALITATII BUSTUCHIN 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . Nu are legătură directă cu calea ferată. De asemenea func ionează mici unită i de comercializare a produselor alimentare si nealimentare . Bârzeiului. iglă. Societă i comerciale: in comuna Bustuchin func ionează o societate comercială profilată pe fabricarea de cărămidă.1. Relieful cuprinde o parte din Valea Amaradiei si dealurile Muierii. porumb. Transportul se realizează pe căi rutiere .13. pomi fructiferi. gaze naturale si lignit. Nămete. Ocupa ia principală a popula iei este cultura cerealelor. Distan a până la Tg-Jiu este de circa 70 km. legume. ovine.etc. porcine.

in energie electrica si term.populatia totala stabila – 3727 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 656 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 397 persoane -numar mediu de salaria i in comert.18 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 12 -gradinite de copii – 6 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -licee . posta.2) POPULATIA .compl. comunicatii . depozitare. profesional. gaze si apa –11persoane -numar mediu salariati in constructii .ucenici – 102 persoane 162 .2 persoane -numar mediu salariati in industrie .20 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 59 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 16 persoane -număr mediu salaria i in transport.97 persoane -elevi inscrisi in invat.413 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 5 persoane -număr mediu sal.1 -copii inscrisi in gradinite – 180 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 505 persoane -elevi inscrisi in invatamint liceal .

1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 661-abonamente la televiziune – 303 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3610 ha -suprafata arabila – 1141 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 155 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 73 ha -suprafata pasuni – 1276 ha -suprafata fanete – 965 ha -suprafata cultivata (grâu. cartofi. porumb. legume. secară)– 898 ha 163 .-personal didactic – 64 persoane -sali de clase si cabinete – 30 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare .

Pinoasa. Vâr ului. O parte din locuitori lucrează la exploatările de cărbune si in unită ile economice din Tg-Jiu. Didileşti. Pinoasei. de asemenea gaze naturale neexploatate. 164 . Hodoreasca. Găleşoaia. Distan a până la Tg-Jiu este de circa 20 km. pomi fructiferi. Tismana este principală apa care străbate comuna Câlnic.14. legume. cartofi. Sporeştilor etc. etc. Câlnicul de Sus. Stejerei si Vâleceaua. COMUNA CALNIC Comună formată din 9 sate : Câlnic – reşedin a.8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 7 -locuinte terminate din fonduri private – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 310 5. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. porumb. Culturi: grâu. Pieptani. Relieful cuprinde o parte din depresiunea Tismana – Câlnic – Şomaneşti si dealurile Pieptanilor. Suprafa a este de 6426 ha. Subsolul con ine lignit care se exploatează in carierele Tismana I si Tismana II si in subteran la Pinoasa.

posta. gaze si apa – 3 persoane -numar mediu de sal in comert. Nu are legătură directă cu calea ferată.suprafata totala: 6426 ha 2) POPULATIA . bancare si de asig.14.1 FISA LOCALITATII CALNIC 1) ECHIPAREA TERITORIULUI .8 persoane -numar mediu de sal transp. depozitare.Transportul se realizează pe căi rutiere . comunicatii – 6 persoane -numar mediu salariati in activitati financiare. 5. persoane – 1 persoana -numar mediu sal in invatamant – 30 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 12 persoane 165 .populatia totala stabila – 2318 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 899 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 4 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 751 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 10 persoane -numar mediu salariati in energie electrica si termica.

4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 79 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 277 persoane -personal didactic – 42 persoane -sali de clase si cabinete – 14 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 348 -abonamente la televiziune – 265 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -farmacisti – sector privat – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane -personal sanitar mediu – sector privat – 1 persoana -puncte farmaceutice .1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2649 ha -suprafata arabila – 1231 ha 166 .

-suprafata livezi si pepiniere pomicole – 133 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 47 ha -suprafata păşuni – 1096 ha -suprafata fanete – 142 ha -suprafata cultivata – 985 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 13 -locuinte terminate din fonduri private – 13 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 120 5. Suprafa a este de 5730 ha. etc.15. O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu si Tg-Cărbuneşti. parte din Dealul Icleanului. Subsolul con ine petrol si gaze naturale. continuat cu Dealul Băceştilor. in estul căreia se găseşte Dealul Artanului. Dealul Spirei si Satu Nou. COMUNA CĂPRENI Comună formată din 8 sate: Căpreni – reşedin a. si in vest Dealul Seciului. 167 . Bulbuceni. Rovinari. Cetatea. Cornetul. icleni. Aluniş Brăteşti. Distan a până la Tg-Jiu este de circa 56 km. Relieful cuprinde o parte din lunca Amaradiei .

15. vi ă de vie.1 -km.Ocupa ia principală a popula iei este cultura cerealelor .total . porumb.9 km -lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 21. Nu are legătură directă cu calea ferată. 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3727 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 315 persoane -numar mediu salariati in industrie – 192 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 179 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 13 persoane -numar mediu de sal in comert. FISA LOCALITATII CAPRENI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 6096 ha -locuinte existente .6 km -lungimea simpla a retelei de canalizare – 0.1234 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –8. etc.1.25 persoane 168 . pomi fructiferi. Culturi: grâu. 5. Transportul se realizează pe căi rutiere. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor.

depozitare. posta comunicatii – 4 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 11 persoane -numar mediu sal in invatamant – 33 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 27 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 93 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 201 persoane -personal didactic – 32 persoane -sali de clase si cabinete – 20 -laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 502 -abonamente la televiziune – 289 6) OCROTIREA SANATATII -paturi in spitale – sector public – 15 -medici – sector public – 3 persoane 169 .-numar mediu sal in transp.

-farmacisti – sector privat – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 9 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -centre de sanatate – sector public – 1 -farmacii – sector privat – 1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2765 ha -suprafata arabila – 1332 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 140 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 112 ha -suprafata păşuni – 1117 ha -suprafata fanete – 64 ha -suprafata cultivata – 1192 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 6 -locuinte terminate din fonduri private – 6 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 6 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 117 170 .

porumb.16. Lupoia. COMUNA CĂTUNELE Comună cu 6 sate : Valea Perelor . plante furajere in lunca Motrului iar pe dealuri pomi fructiferi si vii. iar pe dreapta marginea de sud a dealurilor din Podişul Mehedin i. de pe stânga acestuia. Nu are legătură directă cu calea ferată.C. Animale: bovine. porcine.5. 5. Dealul Viilor.R. EXTRANS MOTRU S. principală a popula iei si creşterea 171 . TRAMIRENA S. Relieful cuprinde o parte din lunca Motrului si Dealul Motrului.reşedin ă. profilată pe transportul rutier de mărfuri si S. Subsolul con ine lignit care se exploatează in galerii si cariere la Lupoaia.etc. Cătunele. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km.C. Culturi: grâu. Valea Mănăstării si Steic.A. Societă ile comerciale care func ionează in comună sunt S. O parte Ocupa ia animalelor. Suprafa a este de 3242 ha . Transporturile se realizează pe căi rutiere .1 FISA LOCALITATII CĂTUNELE 1) ECHIPAREA TERITORIULUI .16. orz.L. ale cărei domenii de activitate sunt hotelurile si motelurile cu restaurant. ovine.suprafata totala: 3242 ha din bărba i lucrează lucrează ca minerii in este agricultura bazinul carbonifer al Motrului. păsări.

6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 20 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 14 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite –88 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 153 persoane -personal didactic – 18 persoane -sali de clase si cabinete – 13 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 557 172 .populatia totala stabila – 2517 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 680 persoane -numar mediu salariati in industrie – 612 persoane -numar mediu de salaria i in comert.2) POPULATIA .

17. legume. secară)– 523 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 5 -locuinte terminate din fonduri private – 5 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 104 5.-abonamente la televiziune – 559 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1216 ha -suprafata arabila – 571 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 77 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 32 ha -suprafata pasuni – 414 ha -suprafata fanete – 122 ha -suprafata cultivata (grâu. COMUNA CIUPERCENI 173 . cartofi. porumb.

Culturi: legume . fragmente de străchini. Strâmba . În satul Ciuperceni se ine. cenuşă . Restructurările intervenite in economia disponibilizarea CIPROM S. o parte din Depresiunea Tismana – Câlnic – Şomaneşti. Necropola tumulară de la Ciuperceni . Peştenea Vulcan. la este cultura din cerealelor.Comună cu 7 sate: Ciuperceni . Aceste vase de ofrandă au fost aduse de la rugul funerar din afara necropolei. Suprafa a este de 7007 ha . sunt monumente istorice . ării. Ritualul de înmormântare se manifestă prin depunerea rămăşi elor funerare oase calcinate. care datează din secolul al XVIII lea . Distan a până la Tg-Jiu este de 25 km. creşterea animalelor si bărba i au lucrat. profilată pe lucrări de construc ie. exploatate la Strâmba – Vulcan si lignit care nu este exploatat Ocupa ia popula iei 1990.R. pomi fructiferi.L. dealurile Strâmbei si Pieptanilor. 174 . căni e cu o toartă sau două supraînăl ate. In comuna Ciuperceni îşi desfăşoară activitatea S. lângă vasele de ofrandă. incinera ia folosindu-se în toate mormintele cercetate. Priporu . Relieful este format din Dealurile Bojorăscu la vest si sud – vest. Aceste vase în majoritate prezintă urme de arsură secundară."Vârtoapele" se datează în prima vârstă a fierului şi va fi cercetată în anii viitori.direct pe solul antic. O parte exploatarea de cărbune din bazinul Motrului si Rovinari.reşedin ă. cărbune. cartofi. Cioca si Zorzilei la sud vest. târg de vite si alte produse. Strâmba . Vârtopu si Zorzila. in ultimii ani au dus la lor. Boboieşti. In subsol se găsesc gaze naturale.C. Monumente: Bisericile din satele Ciuperceni.Vulcan. Inventarul ceramic descoperit constă în vase bitronconice cu două tor i. până in anul cultura pomilor fructiferi. anual.Vulcan. Ritul funerar descoperit în necropola tumulară de la Ciuperceni "Vârtoapele" este unitar.

posta. bancare si de asig. 5. FISA LOCALITATII CIUPERCENI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI .17.8 persoane -numar mediu de sal transp.suprafata totala: 7007 ha 2) POPULATIA . depozitare.Comuna nu are legătură cu calea ferată.1. Transportul se pe căi rutiere.comunicatii – 1 persoana -numar mediu salariati in activitati financiare.populatia totala stabila – 1654 persoane realizează 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 138 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 1 persoana -numar mediu salariati in industria extractiva – 5 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 49 persoane -numar mediu salariati in constructii– 20 persoane -numar mediu de sal in comert. persoane – 1 -persoana -numar mediu salariati in administratia publica– 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 27 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 7 persoane 175 .

1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 415 -abonamente la televiziune – 292 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane -puncte farmaceutice .1 176 .4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 51 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 149 persoane -personal didactic – 27 persoane -sali de clase si cabinete – 17 -laboratoare – 1 -ateliere scolare .

Drăgoieşti. Crasna. COMUNA CRASNA Comună cu 9 sate : Cărpiniş . Aninişul din Deal. Buzeşti.reşedin ă. Suprafa a: 20908 ha. Crasna din Deal. Distan a până la Tg-Jiu este de 45 km.18. 177 .7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2660 ha -suprafata arabila – 953 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 109 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 37 ha -suprafata păşuni – 1527 ha -suprafata fanete – 34 ha -suprafata cultivata – 630 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 49 5. Dumb răveşti si Radoşi.

total . Nu are legătură directă cu calea ferată. Locuitorii Masivului Parâng.Relieful: cuprinde versantul de sud a si o parte din depresiunea Crasna – Cărpiniş.1. ca de aici prin munte în eleg pădurea si păşunea alpină. Culturi: grâu. profilată pe comer ul cu amănuntul al băuturilor. Monumente istorice: Schitul Crasna si biserica din vale care apar in satului Cărpiniş. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Ieşu. Prăve u Mic. porumb. ambele afluen i ai Gilortului. etc. Biserica cimitirului din satul Crasna din Deal. Băileasca.0 km 178 .R. cartofi.18.1837 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –20. Ocupa ia de bază: Ocupa ia de bază a popula iei este creşterea animalelor (îndeosebi ovine si bovine) si cultura pomilor fructiferi. 5. In comuna Crasna îşi desfăşoară activitatea S. Plasala.C.L. Vegeta ia este alcătuită din păşuni alpine (la peste 1800 m) păduri de conifere si fag in zona montană iar in zona depresionară păduri de stejar. iar zona de la poalele mun ilor este cunoscută sub numele de plai. Florile Albe. FISA LOCALITATII CRASNA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 20908 ha -Locuinte existente . NEMESIS S. legume. Prăve u Mare. Teritoriul comunei este udat de Blahni a cu afluentul Sunătoarea si Ciocadia cu afluentul Ghia. cu mun ii Rotunda.

gaze si apa – 10 persoane -numar mediu de sal in comert. bancare si de asig – 1 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 55 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 31 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 14 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -copii inscrisi in gradinite – 204 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 577 persoane -personal didactic – 57 persoane -sali de clase si cabinete – 36 -laboratoare scolare – 3 179 transp. depozitare. Financiare.26 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ. posta comunicatii – 2 .2) POPULATIA -populatia totala stabila – 5500 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 175 persoane -numar mediu salariati in industrie – 13 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 3 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.

sector privat – 1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 8473 ha -suprafata arabila – 2176 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 231 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 328 ha -suprafata păşuni – 2394 ha -suprafata fanete – 3344 ha -suprafata cultivata – 2035 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 180 .1 -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane -farmacii – sector privat – 1 -cabinete medicale .-ateliere scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 963 -abonamente la televiziune – 664 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoane -Medici .sector privat – persoane .

vi ă de vie. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. O altă biserică. 181 . etc. Transportul se realizează pe căi rutiere . Culturi: grâu. Distan a până la Tg-Jiu este de circa 80 km. Animale: bovine. Monumente istorice: Bisericile din satul Slăvu a – construite. Filiaşi si Turceni. etc. Urda de Jos si Vălu a. prima din lemn. pomi fructiferi. iar cea de-a doua din cărămidă in anul 1813 cu pictură in frescă in stil bizantin. Săielelor. păsări. Miericeşti. Nu are legătură directă cu calea ferată. Suprafa a este de 8622 ha. porcine. cartofi. Slăvu a. COMUNA CRUŞE Comună formată din 10 sate: Cruşe – reşedin a. legume. construită in anul 1749. Măiag . ovine.19. porumb. Marineşti. Mierea. Relieful este alcătuit din Dealul Cireşului. Bereştilor. pe temelie de cărămidă. in anii 1683 – 1684. Vălu ei . O parte din locuitori lucrează la Craiova.-locuinte terminate din fondurile populatiei – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 456 5. din cărămidă si lemn se află in satul Măiag. Bojinu. Miericeanu. Slămneşti.

20 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 16 persoane -numar mediu sal in invatamant – 57 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala –22 persoane -număr mediu salaria i in transp.populatia totala stabila – 3712 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 275 persoane -numar mediu salariati agricultură – 4 persoane -numar mediu salariati in industri – 124 persoane -numar mediu de salaria i in comert. comunicatii .19. depozitare.1. posta.4 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 19 -gradinite de copii – 9 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 10 -copii inscrisi in gradinite – 160 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 486 persoane 182 . FISA LOCALITATII CRUŞE 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8622 ha 2) POPULATIA .5.

legume. secară)– 1918 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 7 183 . porumb. cartofi.-personal didactic –55 persoane -sali de clase si cabinete – 30 -laboratoare scolare – 4 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 5 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 826 -abonamente la televiziune – 427 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 5073 ha -suprafata arabila – 2084 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 231 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 292 ha -suprafata pasuni – 2402 ha -suprafata fanete – 64 ha -suprafata cultivata (grâu.

Relieful cuprinde valea pârâului Plosca. cartofi. COMUNA DANCIULESTI Comună cu 7 sate : Hălăngeşti . Transporturile se realizează pe căi rutiere. Distan a până la Tg-Jiu este de 116 km.-locuinte terminate din fonduri private – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 131 5. Dănciuleşti. afluent al Amaradiei. Bibuleşti. Petrăchei. Rădineşti si Zăicoiu .1. Nu are legătură directă cu calea ferată.reşedin ă. FISA LOCALITATII DANCIULESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . Obârşia .suprafata totala: 5996 ha 2) POPULATIA 184 . legume. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura. 5.20. si pantele uşor înclinate ale dealurilor Muierii si Măgurii . Culturi: grâu. O parte din bărba i lucrează in Craiova. Suprafa a este de 5996 ha .20. porumb.

posta.populatia totala stabila – 2822 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 126 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 12 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 1 persoane -numar mediu salariati in constructii– 1 persoane -numar mediu de sal in comert.comunicatii – 4 persoana -numar mediu salariati in administratia publica– 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 35 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 80 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 281 persoane -personal didactic – 54 persoane -sali de clase si cabinete – 23 -laboratoare – 1 -ateliere scolare .2 5) CULTURA SI ARTA 185 .depozitare.15 persoane -numar mediu de sal transp..

-biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 409 -abonamente la televiziune – 393 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -puncte farmaceutice – 2 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3240 ha -suprafata arabila – 1204 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 152 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 107 ha -suprafata păşuni – 1516 ha -suprafata fanete – 261 ha -suprafata cultivata – 1120 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 10 -locuinte terminate din fonduri private – 10 186 .

Relieful cuprinde partea de sud vest a Depresiunii Tg-Jiu –Câmpu Mare si dealurile Văcării. Văcarea. Transportul se realizează pe căi rutiere. Târculeşti. Şestoarea. Merfuleşti. 5. Este udat de pâraiele Şasa. Botorogi. Brătuia. Şasa. profilată pe comer alimentare. Zlaşti si Brătuia care apar in bazinului hidrografic Jiului. porumb. MADOFIL S.L.C. Văcăria. Ungureni. Culturi: grâu. O parte din locuitori lucrează la Tg-Jiu si Rovinari. tutun. Societă i comerciale: In comuna Dăneşti func ionează comercială S. Distan a până la Tg-Jiu este de 7 km.21. cartofi. băuturi .21. Nu are legătură directă cu calea ferată. Troni .9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 10 5. Subsolul con ine lignit si petrol.R. Bucureasa. Urzicii. Suprafa a este de 8092 ha . Barza. Branului. etc.1.reşedin ă. FISA LOCALITATII DANESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI o societate cu produse al 187 . etc. COMUNA DĂNEŞTI Comună cu 11 sate: Dăneşti . Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor.

25 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 11 persoane -numar mediu sal in invatamant – 43 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 17 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 17 -gradinite de copii – 8 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 9 -copii inscrisi in gradinite – 170 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 277 persoane -personal didactic – 32 persoane 188 transp.1764 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 28.6 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3651 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 150 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 18 persoane -numar mediu salariati in industrie – 18 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 18 persoane -numar mediu de sal in comert.total . posta comunicatii – 1 . depozitare.-suprafata totala: 8092 ha -locuinte existente .

-sali de clase si cabinete – 22 -laboratoare scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 818 -abonamente la televiziune – 623 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 4882 ha -suprafata arabila – 2655 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 288 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 122 ha -suprafata păşuni – 727 ha -suprafata fanete – 1090 ha -suprafata cultivata – 1999 ha 189 .

5.Turceni – Filiaşi. Cojmăneşti si Tehomir.22. COMUNA DRAGOTESTI Comună cu 3 sate : Drăgoteşti Suprafa a este de 2893 ha . Are legătură cu calea ferată Drăgoteşti .1 FISA LOCALITATII DRAGOTESTI . Corobăi si Trestioara. 190 .reşedin ă. porumb. Negomir. exploatat in minele de la Dragoteşti. Relieful este format din culmile Slivileştilor si Negomirului si o parte a văii Jil u Dragăteştilor. cartofi. legume. Culturi: grâu. Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor .22. Distan a până la Tg-Jiu este de 44 km.8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 0 -locuinte terminate din fonduri private – 0 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 0 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 137 5. Subsolul con ine lignit.

gaze si apa– 3 persoane -numar mediu de sal in comert.1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 2893 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2832 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 650 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 479 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 20 persoane -numar mediu salariati in energie electrica si termica. comunicatii – 20 persoana -numar mediu salariati in administratia publica– 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 33 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 -copii inscrisi in gradinite – 80 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 389 persoane 191 . depozitare. posta.16 persoane -numar mediu de sal transp.

-personal didactic – 64 persoane -sali de clase si cabinete – 14 -laboratoare – 2 -ateliere scolare .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 407 -abonamente la televiziune – 373 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 9 persoane -dispensare medicale – sector public .1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1726 ha -suprafata arabila – 756 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 56 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 68 ha -suprafata păşuni – 522 ha -suprafata fanete – 324 ha 192 .

comer 12. In subsol se găseşte lignit.-suprafata cultivata – 751 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 3 -locuinte terminate din fonduri private – 3 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 2 -Abonamente telefonice – 178 5. COMUNA DRAGUTESTI Comună situata in apropierea municipiului Tg-Jiu cuprinzand 6 sate: Drăgu eşti . Suprafa a pe care o totalizeaza impreuna cu localitatile incorporate este de 6151 ha . învă ământ 52. Dâmbova. etc. Comuna este udată de râul Jiu cu afluen ii Amaradia. Total salaria i 428. 193 . industrie 317. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor.23. din care: agricultură 5. Tâlveşti si Urecheşti. Relieful ocupă o parte din depresiunea Tg-Jiu – Câmpu Mare si o parte din Dealul Bran.reşedin ă. administra ie publică 9. Iaşi – Gorj . construc ii 17. petrol si gaze de sondă. sănătate 6. Distan a până la Tg-Jiu este de 8 km. Pietroasă si Zlaştiu. Cârbeşti .

ovine 336.Locuinte existente – total: 1837 .Modul de folosin ă a terenurilor : agricol 3061 ha (arabil 1781 ha. . un cabinet medical .1. Animale: bovine 1145 capete. Sănătate: medici 3.Suprafata locuibila: 66941 mp . porcine 2104. păsări 10000. Transporturile se realizează pe căi rutiere. abonamente TV 1294.Suprafata totala: 6151 ha . abonamente telefon 286. Cultura: biblioteci 4.privat. 194 gimnazial cu 456 elevi. legume. unită i PTTR 5. fâne e 428 ha).Suprafata locuibila in proprietate publica: 48 mp . Nu are legătură directă cu calea ferată.Locuinte in proprietate privata: 1835 . personal mediu sanitar 6.23. 5 şcoli cu învă ământ primar si Cadre didactice 41. porumb. etc. . păduri 2609 ha. cartofi. Culturi: grâu. Învă ământul este asigurat de 11 unită i şcolare din care 6 grădini e cu 126 copii înscrişi. stomatolog 1.Lungimea simpla a retelei de canalizare: 1. păşuni 661 ha.7 km. vii si pepiniere viticole 78 ha. 5.Lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile: 3. abonamente radio 410.Locuinte in proprietate publica: 2 .0 km. un tehnică dentară – privat. FISA LOCALITATII DRĂGU EŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . livezi si pepiniere pomicole 121 ha.Suprafata locuibila in proprietate privata: 66893 mp .

Numar mediu salariati in constructii: 14 .Decedati: 61.Numar mediu salariati in comert: 30 .Stabiliri de resedinta in localitate: 10 persoane .Salariati – total – numar mediu persoane: 255 persoane .Plecari cu resedinta din localitate: 20 persoane 3 ) FORTA DE MUNCA .Populatia cu domiciliul in localitate: 5239 persoane .Stabiliri de domiciliu in localitate: 92 persoane .Numar mediu salariati in industrie: 55 .Populatia totala: 5229 presoane.Populatie feminina: 2627 persoane . depozitare.Numar mediu salariati in transport. din care cu varsta sub un an: 2 persoane . din care: .Numar mediu salariati in invatamant: 52 .Nascuti vii: 65 persoane .Numar mediu salariati in industria extractiva: 55 .Numar mediu salariati in agricultura:5 persoane .Numar mediu salariati in administratie publica:13 . posta si telecomunicatii: 35 .2) POPULATIA .Numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala: 16 195 .Plecari cu domiciliul din localitate: 59 persoane .

Sali si cabinete scolare: 27 .Personal didactic in invatamant prescolar: 6 .Elevi inscrisi in invatamant primar: 199 .Laboratoare scolare: 1 5) CULTURA SI ARTA .Copii inscrisi in gradinite: 133 .Stomatologi: 1 .Elevi inscrisi – total: 456 .Personal mediu sanitar: 4.Biblioteci – total: 4 .4) INVATAMANT .Medici: 2 .Elevi inscrisi in invatamant gimnazial: 244 .Abonamente la radio: 631 .Biblioteci publice – numar: 1 .Unitati de invatamant: 11 . din care: 196 .Personal didactic in invatamant primar si gimnazial: 35 .Gradinite de copii: 6 .Scoli din invatamantul primar si gimnazial: 5 .Elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial: 443 .Personal didactic – total: 40 .Abonamente la televiziune: 862 6) OCROTIREA SANATATII .

Porcine – total: 2000 capete .Suprafata cu porumb boabe: 1212 ha .Productia totala la porumb boabe: 3980 tone .Productia de carne: 453 tone greutate vie . 197 .Productia de struguri: 288 tone .Suprafata cu fanete: 420 ha .In sector public: 4 .Laboratoare de tehnica dentara: 1 7) AGRICULTURA .Productia totala de legume: 3050 tone .Suprafata cu livezi si pepiniere pomicole: 121 ha ..Suprafata cu pasuni: 587 ha .Suprafata cu grau si secara: 180 ha .Suprafata cultivata cu legume: 200 ha .Productia totala de cartofi: 1380 tone .Productia de lapte de vaca: 18593 tone Productia de lana: 1500 kg.Productia totala de grau si secara: 630 tone .Ovine – tital: 600 capete . din care in gospodariile populatiei: 950 capete .Bovine – total.Suprafata agricola dupa modul de folosinta: 3061 ha .Suprafata cu vii si pepiniere viticole: 78 ha .Suprafata arabila: 1855 ha .la sfarsitul anului: 950 capete.Suprafata cu cartofi: 100 ha .Productia de fructe: 500 tone .Pasari – total: 20000 capete .

Distan a până la Tg-Jiu este de 25 km. Subsolul con ine lignit. cartofi. Culturi: grâu. Fărcăşeşti si Rogojelu.C. Fărcăşeşti – Moşneni. iar in sud cuprinde dealurile Roşiei si Fărcăşeştilor.. COMUNA FĂRCĂŞEŞTI Comună cu 7 sate: Fărcăşeşti .Jiu.24. exploatat la Roşia . 8) INVESTITII – CONSTRUCTII . Timişeni. Rogojelu.R. O parte din bărba i lucrează la exploatările de cărbune exploatările petroliere de la Societă i comerciale: in transporturile rutiere. biserica din Valea cu Apă . legume. Monumente istorice : Biserica din Roşia Jiu. Valea cu Apă. Relieful in nord este alcătuit din forma iuni ale Jiului (lunci si terase).Abonamente telefonice telefonie fixa: 450 5. construită in jurul anului 1500. Suprafa a este de 8406 ha . Roşia Jiu. porumb.L. a cărei activitate o reprezintă .Productia de oua: 1980 mii buc. biserica din Fărcăşeşti 198 de pe raza comunei si societate icleni. construită in 1700. Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor. comuna Fărcăşeşti func ionează o comercială S..reşedin ă. Peşteana de Jos. SORTI TRANS S.Locuinte terminate – total: 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati postale: 4 .

Moşenei.1652 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –16. gaze si apa – 5 persoane -numar mediu de sal in constructii – 15 persoane -numar mediu de sal in comert. FISA LOCALITATII FARCASESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8406 ha -locuinte existente . construită in anul 1774. Are legătură cu calea ferată Tg-Jiu – Turceni – Filiaşi 5.20 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane 199 transp. sunt declara i monumente ale naturii. Doi stejari. posta comunicatii – 183 .24. depozitare.total . afla i lângă biserica satului Roşia Jiu.1.8 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4155 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 3063 persoane -numar mediu salariati in industrie – 2748 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 2710 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 33 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.

-numar mediu sal in invatamant – 52 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -licee – 1 -copii inscrisi in gradinite – 121 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 508 persoane -elevi inscrisi in invatamant liceal – 95 persoane -personal didactic – 46 persoane -sali de clase si cabinete – 25 -laboratoare scolare – 2 -ateliere scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 805 -abonamente la televiziune – 537 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 200 .

Glogova si Olteanu.25. Suprafa a este de 4210 ha . Cleşneşti. 201 . COMUNA GLOGOVA Comună cu 5 sate: Iormăneşti . Distan a până la Tg-Jiu este de 55 km.7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2912 ha -suprafata arabila – 1082 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 91 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 129 ha -suprafata păşuni – 1560 ha -suprafata fanete – 50 ha -suprafata cultivata – 1069 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 8 -locuinte terminate din fonduri private – 8 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 216 5. Relieful este format din o parte a luncii si teraselor Motrului.reşedin ă. care străbate comuna de la nord la sud si o serie de dealuri Ascu işului. Cămuieşti.

cracurile Boghiceştilor. Ortea.1. porumb. construită din cărămidă in anul 1764. Transportul se realizează pe căi rutiere. Osoia. Prinăriei. construită in a doua jumătate a secolului al XV – lea . Lăcrămuşei Cracul Chivădarului. legume. Culturi: grâu. igăniei. Busuiocu.25. cartofi. cultura legumelor si a pomilor fructiferi. Biserica din Glogova. FISA LOCALITATII GLOGOVA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4210 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 1962 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 99 persoane 202 . prin care se putea ieşi spre apa Motrului. dealul Băl atu pe dreapta Motrului iar pe stânga Cracii Motrului. Vărzăriei. Viişoarele. nu are legătură ferată. dealurile Balabanu. a fost declarată monument istoric. cu calea 5. In Glogova există o construc ie deosebită sub numele de cula din Glogova. la o distan ă de 500 m. dealul Privei Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Este prevăzută cu un refugiu secret printr-un gang subteran.Pietricica.

8 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 13 persoane -numar mediu sal in invatamant – 23 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 11 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 73 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 274 persoane -personal didactic – 24 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -ateliere şcolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 393 -abonamente la televiziune – 183 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 203 .-numar mediu salariati in industrie – 39 persoane -numar mediu de salaria i in comert.

cartofi. legume.7) AGRICULTURA --suprafata agricola – 1378 ha -suprafata arabila – 702 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 130 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 15 ha -suprafata pasuni – 391 ha -suprafata fanete – 140 ha -suprafata cultivata (grâu. Chiliu. porumb. 204 . Arjoci. Distan a până la Tg-Jiu este de 33 km. Pârâu de Vale si Rătez.reşedin ă. COMUNA GODINESTI Comună cu 7 sate : Godineşti .26. secară)– 593 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 8 -locuinte terminate din fonduri private – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 12 5. Suprafa a este de 5132 ha . Câlceşti. Pârâu de Pripor.

Transporturile se realizează pe căi rutiere.. Petacu. Grindu. etc. 5.26.C. pomi fructiferi. Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor.R. Societă i comerciale: in comuna Godineşti func ionează o societate comercială S. FISA LOCALITATII GODINESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 5132 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2348 persoane 3) FORTA DE MUNCA 205 . vii. Culturi: grâu. Nu are legătură directă cu calea ferată. si o parte a luncii Tismanei cu afluentul său Orlea. Chicioara. porumb. Câlceştilor. Câ iva pe vânzări de produse au deschis magazine profilate alimentare si nealimentare. cartofi.L. Subsolul con ine lignit. GODAR S.Relieful este alcătuit din dealul Sporeşti. a cărei activitate o reprezintă comer ul cu materii locuitori prime agricole materii prime mici textile si semi-preparate.1. etc.

2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 327 -abonamente la televiziune – 279 206 .5 persoane -numar mediu salariati in administratia publica– 11 persoane -numar mediu sal in invatamant – 27 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 9 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 71 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 214 persoane -personal didactic – 24 persoane -sali de clase si cabinete – 21 -laboratoare – 2 -ateliere scolare .-numar mediu salariati – 87 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 8 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 8 persoane -numar mediu salariati in constructii – 7 persoane -numar mediu de sal in comert.

Suprafa a este de 3839 ha . Busuioci.27.reşedin ă. Totea de Hurezani. 207 . COMUNA HUREZANI Comună cu 5 sate : Hurezani .6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 2 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3291 ha -suprafata arabila – 960 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 136 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 98 ha -suprafata păşuni – 1100 ha -suprafata fanete – 997 ha -suprafata cultivata – 792 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 31 5. Pegeni. Plopu.

5 şcoli cu învă ământ primar si gimnazial cu 257 elevi înscrişi. administra ie publică 21. păşuni 845 ha. abonamente radio 250. ovine 221. porcine 1200 . Comuna este străbătută de la nord la sud de Amaradia si de afluen ii săi. fâne e 142 ha) păduri 1536 ha. legume. Dealul Conacelor si o parte din valea Amaradiei. transporturi. construc ii 11. învă ământ 23. personal mediu sanitar 3. comer 14. păsări 9400. Cultura: biblioteci 3. abonamente TV 359. sănătate 7. gaze si apă 26. Transporturile se realizează pe căi rutiere . unită i PTTR 4. Cadre didactice 25.Distan a până la Tg-Jiu este de 56 km. etc. Sănătate : medici 2. FISA LOCALITATII HUREZANI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3839 ha electrică. Total salaria i 218. vii. Animale: bovine 543 capete. Modul de folosin ă a terenurilor: agricol 1956 ha (arabil 802 ha. comunica ii 24. din care: agricultură 8. livezi si pepiniere pomicole 112 ha. pomi fructiferi. 208 . Învă ământul este asigurat de 8 unită i şcolare din care 3 grădini e cu 79 copii înscrişi. energie etc. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura si creşterea animalelor O parte din bărba i lucrează in diferite centre din jude ul Gorj.1. termică.27. Culturi: cereale . abonamente telefon 166. Răşina. Nu are legătură directă cu calea ferată. 5. Relieful cuprinde o serie de dealuri din Piemontul Getic: Artanu Negrenilor. vii 55. industrie 98.

799 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 1919 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 335 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 3 persoane -numar mediu salariati in industrie – 190 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 166 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 1 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. depozitare. posta comunicatii – 24 .total . gaze si apa – 23 persoane -numar mediu de sal in constructii – 8 persoane -numar mediu de sal in comert.10 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 18 persoane -numar mediu sal in invatamant – 27 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 9 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 89 persoane 209 transp.-Locuinte existente .

-elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 263 persoane -personal didactic – 29 persoane -sali de clase si cabinete – 20 -laboratoare scolare – 1 -ateliere scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 276 -abonamente la televiziune – 370 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1956 ha -suprafata arabila – 917 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 112 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 55 ha -suprafata păşuni – 730 ha -suprafata fanete – 142 ha -suprafata cultivata – 692 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII 210 .

-locuinte terminate – 5 -locuinte terminate din fonduri private – 5 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 5 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 170 5. Biserica din satul Ioneşti. culmile Ulmenilor Ilieştilor si o parte din a luncii Jiului. cultura pomilor si creşterea animalelor. Gura Şuşi ei.28. cartofi. Picu lui Crau. etc. Culturi: porumb.1. Comuna are legătură cu calea ferată Filiaşi – Tg-Jiu. a fost declarată monument istoric. grâu. porcine. legume. FISA LOCALITATII IONEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI 211 . COMUNA IONEŞTI Comună cu 4 sate : Ioneşti – reşedin a. Suprafa a este de 4356 ha.28. prin halta Ioneşti. 5. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura. construită in anul 1873. Distan a până la Tg-Jiu este de 68 km. Animale: bovine. ovine. Ilieşti si Picu . păsări. Relieful este alcătuit din dealul Picu.

-suprafata totala: 4356 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2548 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 98 persoane -numar mediu salariati in industrie – 6 persoane -numar mediu salariati in agricultură – 14 persoane -numar mediu de salaria i in comert.15 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 21 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 16 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 6 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 -copii inscrisi in gradinite – 100 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 257 persoane -personal didactic – 24 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA 212 .

porumb. cartofi. secară)– 1164 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 10 -locuinte terminate din fonduri private – 10 9) POSTA SI TELECOMUNICATII 213 .-biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 466 -abonamente la televiziune – 393 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1810 ha -suprafata arabila – 1369 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 84 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 63 ha -suprafata pasuni – 293 ha -suprafata fanete – 1 ha -suprafata cultivata (grâu. legume.

Distan a până la Tg-Jiu este de 32 km. cartofi.29. legume. Relieful este format dintr-o parte a luncii Gilortului si Valea Deşului.1.suprafata totala: 5724 ha 2) POPULATIA . COMUNA JUPANESTI Comună cu 5 sate: Jupâneşti . Are legătură cu calea ferată Filia i – Tg-Jiu. Pârâu Boia.-Unitati PTTR – 2 -Abonamente telefonice – 80 5. Culturi: grâu. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura si creşterea animalelor O parte din bărba i au lucrat până in anul 1990 in oraşele Tg-Jiu si Filiaşi dar restructurările intervenite numărului lor. Boia.populatia totala stabila – 2480 persoane 3) FORTA DE MUNCA au dus la reducerea aproape completă a 214 . Suprafa a este de 5725 ha . Vidin si Vierşani. prin sta ia Jupâneşti.29. porumb.reşedin ă. FISA LOCALITATII JUPANESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . 5.

posta.-numar mediu salariati – 75 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 9 persoane -numar mediu de sal in comert. comunicatii – 4 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 7 persoane -numar mediu sal in invatamant – 17 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 17 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 84 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 196 persoane -personal didactic – 42 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -ateliere scolare . depozitarea.2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 514 -abonamente la televiziune – 335 6) OCROTIREA SANATATII 215 .6 persoane -numar mediu salariati in transp.

Distan a până la Tg-Jiu este de 12 km. 216 .30. COMUNA LELEŞTI Comună cu 3 sate : Leleşti – reşedin a.-medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1917 ha -suprafata arabila – 1187 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 96 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 43 ha -suprafata păşuni – 563 ha -suprafata fanete – 28 ha -suprafata cultivata – 1045 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 146 5. Suprafa a este de 3018 ha . Frăteşti si Rasovi a.

lucrată in lemn. legume. Datorită restructurărilor economice. pictată pe lemn datând din anul 1864. cultura pomilor fructiferi si creşterea animalelor.30.Relieful este alcătuit in cea mai mare parte din dealurile Ursa i Bisericii. cartofi.827 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –10. etc. In satul Leleşti se găseşte un muzeu comunal. Până in anul 1990 mul i bărba i lucrau in exploatările carbonifere din bazinul Rovinari si Jil .1. Transporturile se realizează pe căi rutiere. odată cu trecerea la economia de pia ă. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura. Rasovei. Nu are legătură cu calea ferată. grâu. Monumente istorice: Biserica din satul Leleşti. Ursă ei. Criva si dintr-o parte a luncilor unor văi. 5. dintre care principala este Valea Şuşi ei. Frăteşti. Culturi: porumb. FISA LOCALITATII LELESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3018 ha -locuinte existente .total .0 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 1812 persoane 217 . o mare parte dintre ei au fost disponibiliza i.

8 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 24 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 12 persoane transp. depozitare. posta comunicatii – 4 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 52 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 160 persoane -personal didactic – 16 persoane -sali de clase si cabinete – 13 -laboratoare scolare – 2 218 .3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 102 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 2 persoane -numar mediu salariati in industrie – 15 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 15 persoane -numar mediu de sal in constructii – 5 persoane -numar mediu de sal in comert.

5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 592 -abonamente la televiziune – 413 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2233 ha -suprafata arabila – 1239 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 241 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 49 ha -suprafata păşuni – 660 ha -suprafata fanete – 44 ha -suprafata cultivata – 875 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 3 -locuinte terminate din fonduri private – 3 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 3 219 .

porcine. Negreni si Totea. păsări. 5. etc. legume. etc. Culturi: grâu. COMUNA LICURICI Comună cu 4 sate : Frumuşei . a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. care desparte Dealu Mare de Dealul Cărbuneştilor. Relieful. care desparte Dealul Gâlceştilor de Dealul Mare si Matca Totea (vale). Licurici. Nu are legătură directă .reşedin ă. Suprafa a este de 6165 ha.populatia totala stabila – 2730 persoane 3) FORTA DE MUNCA 220 pe căi rutiere. Distan a până la Tg-Jiu este de 40 km. FISA LOCALITATII LICURICI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 6165 ha 2) POPULATIA . Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. Comuna este străbătută de matca Negreana.31. cartofi. Animale: bovine. Transporturile se realizează cu calea ferată.9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 189 5. ovine.31.1. porumb.

6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 32 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 19 persoane -numar mediu salariati in constructii .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -ibloteci publice – 1 -abonamente la radio – 475 -abonamente la televiziune – 117 6) OCROTIREA SANATATII 221 .11 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 65 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 245 persoane -personal didactic – 31 persoane -sali de clase si cabinete – 20 -laboratoare scolare – 2 -ateliere şcolare .-numar mediu salariati – 101 persoane -numar mediu salariati in industrie – 2 persoane -numar mediu de salaria i in comert.

cartofi. porumb.-medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -personal punct farmaceutic – sector privat – 1 persoana 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3227 ha -suprafata arabila – 1194 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 134 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 134 ha -suprafata pasuni – 794 ha -suprafata fanete – 971 ha -suprafata cultivata (grâu. legume. secară)– 881 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 6 -locuinte terminate din fonduri private – 6 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 41 222 .

Logreşti – Moşteni. FISA LOCALITATII LOGRESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI .32. Relieful este format din Dealurile Muierii. cartofi. In prezent numărul lor s-a redus. Suprafa a este de 6815 ha .. la Tg-Jiu.5. Strâmbei. Monumente istorice : Schitul de la Tg-Logreşti. Seci. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Distan a până la Tg-Jiu este de 59 km. Culturi: grâu. care datează 1718 si biserica din satul Popeşti.populatia totala stabila – 2996 persoane de la 223 . Amaradia străbate comuna de nord la sud si colectează pâraiele de pe dealurile vecine. legume. 5. Răchi i. O parte din locuitorii comunei au lucrat . Col eşti.suprafata totala: 6815 ha 2) POPULATIA .32. Popeşti si Seaca. porumb. Nu are legătură directă cu calea ferată.1. COMUNA LOGRESTI Comună cu 7 sate: Tg-Logreşti . etc. până in anul 1990. Transporturile se realizează pe căi rutiere. datorită restructurărilor care s-au produs in economie. care apar in Podişului Getic. Mărului. Frunza. Tg-Cărbuneşti si la exploatările carbonifere din jude .reşedin ă.

3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 127 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 4 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 32 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 7 persoane -numar mediu de sal in comert.3 -ateliere scolare .9 persoane -numar mediu salariati in transp. depozitarea. comunicatii – 4 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 24 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 11 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 89 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 239 persoane -personal didactic – 41 persoane -sali de clase si cabinete – 22 -laboratoare scolare .1 5) CULTURA SI ARTA 224 . posta.

-biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1073 -abonamente la televiziune – 161 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane -centre de sanatate – sector public .1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3655 ha -suprafata arabila – 1591 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 299 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 72 ha -suprafata păşuni – 1420 ha -suprafata fanete – 273 ha -suprafata cultivata – 835 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 3 -locuinte terminate din fonduri private – 3 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 130 225 .

legume. Comuna are legătură cu calea ferată Filiaşi – Turceni – Rovinari – TgJiu prin sta iile Mătăsari si Drăgoteşti. O dată cu începerea exploatării cărbunelui pe raza comunei.C. băuturi. GEOGIA INTER S. S. PRESTĂRI SERVICII CU UTILAJE TERASIERE JIL S. Brădet. o parte din locitori au devenit mineri. GOSGOMLOC S. – asanarea si îndepărtarea gunoaielor. Culturi: grâu.A – produce utilaje pentru mine.C. COMUNA MĂTĂSARI Comună cu 5 sate: Mătăsari . Subsolul con ine lignit. S. 226 . Suprafa a este de 4644 ha .se ocupă cu transportul rutier de mărfuri.A . TRANSPORT. S.C.C. UZINA REPARA II JIL ROM S.A. In prezent numărul lor a scăzut datorită restructurărilor intervenite in economia ării după 1990.A. Brădă el. cartofi. Croici si Runcurel. – comer cu produse alimentare. porumb. Croici. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor. cultura cerealelor si a pomilor fructiferi. salubritate si activită i sanitare. cariere si construc ii.33. tutun.5. care se exploatează. Distan a până la Tg-Jiu este de 36 km. Runcurel.reşedin ă. Relieful este alcătuită din o parte a luncii Jil ului si dealurile Brăde ului. Societă i comerciale: In comuna Mătăsari îşi desfăşoară activitatea mai multe societă i comerciale: S. etc.

FISA LOCALITATII MATASARI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4644 ha -locuinte existente .33. depozitare. posta comunicatii – 633 .2951 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –16.1.2 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 6143 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 4228 persoane -numar mediu salariati in industrie – 2728 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 2315 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 346 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.3 km -lungimea simpla a retelei de canalizare – 4. Financiare. bancare si de asig – 4 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 31 persoane -numar mediu sal in invatamant – 128 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 40 persoane 227 transp. gaze si apa – 67 persoane -numar mediu de sal in constructii – 315 persoane -numar mediu de sal in comert.5.total .104 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ.

4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -licee – 1 -copii inscrisi in gradinite – 204 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 913 persoane -elevi inscrisi in invatamant liceal – 396 persoane -personal didactic – 106 persoane -sali de clase si cabinete – 47 -laboratoare scolare – 7 -ateliere scolare – 8 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 804 -abonamente la televiziune – 461 6) OCROTIREA SANATATII -paturi in spitale – sector public –13 -medici – sector public – 6 persoane -stomatologi – sector public – 1 persoane -stomatologi – sector privat – 1 persoane -farmacisti – sector privat –1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 1 persoane 228 .

numar 15 -laboratoare de tehnica dentara – 16 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 6024 ha -suprafata arabila – 4403 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 760 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 139 ha -suprafata păşuni – 247 ha -suprafata fanete – 475 ha -suprafata cultivata – 3731 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 8 -locuinte terminate din fonduri private – 8 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII 229 .sector privat .sector public – 4 -farmacii – sector public – 3 -farmacii – sector privat – 30 -cabinete medicale .-personal mediu sanitar – sector privat – 24 persoane -spitale – sector public – 1 -dispensare medicale – sector public – 4 -crese .sector privat – 53 -cabinete stomatologice – 28 -Laboratoare medicale .

Relieful cuprinde o parte din versantul de sud al Masivului Parâng si o parte din culoarul subcarpatic al Gorjului. Stănceşti – Larga. Transporturile se realizează pe căi rutiere. porumb. Distan a până la Tg-Jiu este de 25 km. Unii din locuitori lucrează la exploatările forestiere. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura pomilor fructiferi a cerealelor si creşterea animalelor.reşedin ă. ODIHNA SI TRATAMENT -unitati de cazare – 5 -Locuri in unitati de cazare .34.34. 5. Bârcaciu. etc. Gămani. legume. Arşeni.1. Culturi: grâu.-unitati PTTR – 9 -abonamente telefonice – 22637 10) TURISM. Grui. Stănceşti. FISA LOCALITATII MUŞETEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 9189 ha 230 . cartofi. Suprafa a este de 9189 ha .(total) numar 576 3. Nu are legătură directă cu calea ferată. COMUNA MUŞETEŞTI Comună cu 7 sate : Muşeteşti.

numar mediu salariati – 125 persoane .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 231 .6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 41 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 103 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 251 persoane -personal didactic – 29 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -laboratoare scolare – 17 -ateliere şcolare .2) POPULATIA .32 persoane -numar mediu de salaria i in comert.numar mediu salariati in industrie –3 persoane -numar mediu salariati in constructii .populatia totala stabila – 2439 persoane 3) FORTA DE MUNCA .

legume.-biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 458 -abonamente la televiziune – 374 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2894 ha -suprafata arabila – 1069 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 212 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 78 ha -suprafata pasuni – 1067 ha -suprafata fanete – 468 ha -suprafata cultivata (grâu. cartofi. secară)– 832 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 12 -locuinte terminate din fonduri private – 12 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 1 -abonamente telefonice – 272 232 . porumb.

reşedin ă. FISA LOCALITATII NEGOMIR 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 5351 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4086 persoane 233 . tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea 5. porumb. Nu are legătură directă cu calea ferată. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Culturi: grâu. Ursoaia si Valea Racilor.1.35. Până in anul 1990 o parte din locuitori au lucrat in exploatarea carboniferă din bazinele Rovinari si Motru. Orzu. Paltinu. cartofi. Artanu. Ocupa ia animalelor. Nucetu. legume.5. Suprafa a este de 5331 ha . COMUNA NEGOMIR Comună cu 10 sate: Negomir . Condeieşti. Distan a până la Tg-Jiu este de 35 km. Subsolul con ine lignit. Relieful este format din dealuri. despăr ite prin pârâul Jil ul Racilor.35. Bohorel.

3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 5 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 758 -abonamente la televiziune – 305 234 .3 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 46 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 17 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 172 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 512 persoane -personal didactic – 46 persoane -sali de clase si cabinete – 24 -laboratoare scolare .3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 368 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 192 persoane -numar mediu de sal in comert.

COMUNA PADEŞ 235 .6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3322 ha -suprafata arabila – 1602 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 92 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 117 ha -suprafata păşuni – 829 ha -suprafata fanete – 682 ha -suprafata cultivata – 1182 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 11 -locuinte terminate din fonduri private – 11 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 238 5.36.

C. Padeş.Comună cu 8 sate : Călugăreni . Până in anul 1990 o parte din bărba i au lucrat in exploatările carbonifere din bazinul Motru si la exploatările forestiere. .R. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Cernei si Godeanului.R. Suprafa a este de 38981 ha . un camping cu 12 locuri. Motru sec. Un important monument al naturii este Peştera Cloşani. Spre sud la vest de râul Motru cuprinde o parte a podişului Mehedin i. EMANOIL CERNA SAT S. In satul Padeş func ionează o societate profilată S. Văieni. pe comer 236 . Cerna Sat. locuri in unită i de cazare 20.C. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Mehedin i.C. Prezintă fenomene carstice.L. Relieful ocupă o parte a mun ilor Vulcanuli. Orzeşti. Nu are legătură directă cu calea ferată. Numărul acesta a scăzut după 1990 datorită restructurărilor din economie. Comuna este udată de cursul superior al râului Motru si afluen ii lui. legume.reşedin ă. porumb. RADEŞ S. Cloşani . Pe câmpia Padeşului unde Tudor Vladimirescu a citit proclama ia. cartofi.L. la est de valea Motrului sunt dealurile Pleşa si Cerna. Turism: Unită i de cazare 3.L. Apa Neagră. Societă i comerciale: In comuna Padeş (Cerna sat ) îşi desfăşoară activitatea două societă i comerciale din domeniul exploatărilor forestiere : S. ENERGOFOREST CERNA SAT S. care a însemnat începutul revolu iei de la 1821. s-a ridicat in 1938 un monument in memoria revolu iei. pomi fructiferi.R. Culturi: grâu. si S.

25 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 13 persoane -numar mediu sal in invatamant – 67 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 26 persoane 4) INVATAMANT 237 transp.5. posta comunicatii – 8 . FISA LOCALITATII PADES 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 38981 ha -locuinte existente .1.total .1765 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 20 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 5286 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 345 persoane -numar mediu salariati in industrie – 181 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 139 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. depozitare. gaze si apa – 42 persoane -numar mediu de sal in constructii – 11 persoane -numar mediu de sal in comert.36.

ucenici –46 persoane -personal didactic – 59 persoane -sali de clase si cabinete – 36 -laboratoare scolare – 2 -ateliere scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 5 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 445 -abonamente la televiziune – 395 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 10194 ha -suprafata arabila – 452 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 99 ha 238 . compl.-unitati de invatamant – 14 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -copii inscrisi in gradinite – 188 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 563 persoane -elevi inscrisi in invat.profesional.

Relieful cuprinde partea sudică a mun ilor Vâlcani. Hobi a si Seuca. Suprafa a este de 21687 ha . Pe Bistri a Gorjeană s-au construit două baraje: cu o microhidrocentrală de 14 MW si Clocotiş. Brădiceni. baraj de deviere a Bistri ei spre râul Tismana. Gureni.-suprafata vii si pepiniere viticole – 126 ha -suprafata păşuni – 6030 ha -suprafata fanete – 3487 ha -suprafata cultivata – 447 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 9 -locuinte terminate din fonduri private – 9 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 .abonamente telefonice – 465 5.3 Km . 239 . Boroşteni. printr-un tunel de 9. Distan a până la Tg-Jiu este de 21 km. Dealurile Brădiceni si Sporeşti. Frânceşti. COMUNA PEŞTIŞANI Comună cu 7 sate: Peştişani– reşedin ă.37. cu vârful Oslea. se uneşte cu Tismana. Bistri a Gorjeană colectează apele din zona montană iar in depresiune primeşte Bistricioara si Bâlta. In sud se află Depresiunea Peştişani. Jaleşu si se varsă in Jiu.

37. păsări. legume. nuci. Transporturile se realizează pe căi rutiere. etc. biserica din Frânceşti construită din lemn in anul 1823. porumb. ovine. Jil si unită ile economice din Tg-Jiu. porcine. Monumente ale naturii: rezerva ia de castani comestibili de la Boroşteni. cartofi. Animale: bovine. 5. Culturi: grâu. Monumente istorice biserica din satul Hobi a construită din lemn in anul 1828. Până in anul 1990 mul i locuitori au lucrat in exploatările de cărbune din bazinele Rovinari. Nu are legătură directă cu calea ferată. FISA LOCALITATII PEŞTIŞANI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 21687 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4087 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 602 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva –persoane -numar mediu salariati in agricultură – 4 persoane -numar mediu de salaria i in comert-23 persoane -numar mediu salariati in administratia publica –11 persoane -numar mediu sal in invatamant –147 persoane 240 .Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. etc.

in energie electrica si term.-numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 18 persoane -număr mediu salaria i in transport. comunicatii 52 persoane -numar mediu salariati in industrie -69 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in –52 persoane -număr mediu sal. compl. depozitare. profesional. ucenici – 219 persoane -personal didactic – 69 persoane -sali de clase si cabinete – 39 -laboratoare scolare – 7 -ateliere şcolare . gaze si apa – 17 persoane -numar mediu salariati in constructii – 212 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 15 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -licee .1 -copii inscrisi in gradinite – 117 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 409 persoane -elevi inscrisi in invatamint liceal .15 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 887 241 . posta.261 persoane -elevi inscrisi in invat.

-abonamente la televiziune – 627 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 6623 ha -suprafata arabila – 1880 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 444 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 132 ha -suprafata pasuni – 3571ha -suprafata fanete – 596 ha -suprafata cultivata (grâu. secară)– 1763 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 9 -locuinte terminate din fonduri private – 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 267 242 . cartofi. porumb. legume.

floarea soarelui. Ceplea . Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Relieful este format din culmea Părăşişte si culmea Căpşuneaua între lunca Jiului si Valea Plopşorului. Sărdăneşti si Vălari. Izvoarele. Broşteni. si extrac ia i eiului din icleni. Broşteni de Sus. Distan a până la Tg-Jiu este de 45 km.1. Culturi: grâu. Până in anul 1990 mul i locuitori au lucrat in exploatările de cărbune din bazinele Rovinari. Cursaru. Comuna are legătură directă cu calea ferată. Piscuri.38. COMUNA PLOPŞORU Comună cu 11 sate : Plopşoru – reşedin ă.38. porumb. etc.5. legume. Suprafa a este de 8002 ha . Deleni. 5. Olari. FISA LOCALITATII PLOPSORU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8002 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 6776 persoane 3) FORTA DE MUNCA 243 . cartofi.

-numar mediu salariati – 301 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 71 persoane -numar mediu de sal in comert.1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1174 244 .52 persoane -numar mediu de sal in trans. comunicatii . depozitare. posta.51 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 15 persoane -numar mediu sal in invatamant – 73 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 23 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 13 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 249 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 892 persoane -personal didactic – 73 persoane -sali de clase si cabinete – 37 -laboratoare scolare – 1 -ateliere scolare .

-abonamente la televiziune – 697 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 7 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3672 ha -suprafata arabila – 2445 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 107 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 158 ha -suprafata păşuni – 960 ha -suprafata fanete – 2 ha -suprafata cultivata – 1786 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 6 -locuinte terminate din fonduri private – 6 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 219 245 .

legume. – societate ce desfăşoară o activitate in cadrul prelucrării lemnului. Transporturile se realizează pe căi rutiere. si Racovi a. La poalele muntelui in apropierea Mănăstirii Polovragi creşte castanul comestibil. care formează dealurile piemontane cu afluentul său Codrişor si Coasta Mare. cartofi. In sudul mun ilor se află depresiunea Polovragi. iar in mun ii Cujba si Dracu sunt mici zăcăminte de fier . etc. In bazinul Olte ului au fost descoperite zăcăminte de grafit. ctitoria boierului Danciu Pârâianu. Relieful in nord cuprinde o parte a Mun ilor Parâng (Micaia si Curmătura Olte ului) si Mun ilor Căpă ânii. Distan a până la Tg-Jiu este de 51 km. Societă i comerciale: S. mojdreanul teiul . despăr ită de mun i printr-un abrupt tectonic. mascat de depozite sedimentare mai noi.1. 5. nucul. căpşune. Nu are legătură directă cu calea ferată. POLOVRĂGEANCA S. COMUNA POLOVRAGI Comună cu 2 sate: Polovragi – reşedin ă. FISA LOCALITATII POLOVRAGI 246 . etc.39. porumb. Obiective turistice: Cheile Olte ului. Culturi: grâu. Comuna este udată de Olte Tărâia. O parte din locuitori lucrează in exploatările forestiere.A.5.C. Peştera Polovragi si Mănăstirea Polovragi construită in anul 1643. Suprafa a este de 8495 ha .39. pomi fructiferi. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor.

1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8495 ha -locuinte existente .1062 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 26 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2988 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 155 persoane -numar mediu salariati in industrie – 7 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.21 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ.total . posta comunicatii – 2 . depozitare. bancare si de asig – 1 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 34 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 6 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 247 transp. gaze si apa – 7 persoane -numar mediu de sal in comert. Financiare.

ucenici –46 persoane -personal didactic – 26 persoane -sali de clase si cabinete – 18 -laboratoare scolare – 2 -ateliere scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 491 -abonamente la televiziune – 324 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3267 ha -suprafata arabila – 850 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 75 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 51 ha -suprafata păşuni – 1221 ha -suprafata fanete – 1070 ha -suprafata cultivata – 775 ha 248 . compl.profesional.-copii inscrisi in gradinite – 80 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 295 persoane -elevi inscrisi in invat.

In subsolul unor dealuri se găseşte lignit ne exploatat.C. COMUNA PRIGORIA Comună cu 7 sate: Prigoria – reşedin ă. – societate ce desfăşoară activitatea in domeniul construc iilor metalice si articolelor componente.R. Culturi: grâu. Peri. etc. Bucşana. Stâlpu. Şes. Relieful este format din dealurile aflate de o parte si de alta a pârâului Câlnic: dealurile Dâlma. păsări. Negoieşti si Zorleşti. etc. Dobra. Animale: bovine. porcine. ovine.(total) numar 16 5. ODIHNA SI TRATAMENT -unitati de cazare – 2 -locuri in unitati de cazare .40. cartofi. Suprafa a este de 6690 ha . Călugăreasa.L. O parte din locuitori lucrează in exploatările carbonifere de la Albeni. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. porumb. 249 .8) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 490 9) TURISM. legume. Burlani. ROMINOX S. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. Societă i comerciale: S. etc. Înalt.

depozitare. comunicatii . Nu are legătură directă 5.10 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 38 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane -număr mediu salaria i in transp. FISA LOCALITATII PRIGORIA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI .Transporturile se realizează cu calea ferată.40.1. in energie electrica si term. posta.suprafata totala: 6690 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3404 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 135 persoane -numar mediu salariati in industrie – 26 persoane -numar mediu de salaria i in comert. gaze si apa – 3 persoane -Numar mediu salariati in constructii – 4 persoane 4) INVATAMANT 250 .2 persoane -Număr mediu sal. pe căi rutiere.

1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 668 -abonamente la televiziune – 112 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3905 ha -suprafata arabila – 1246 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 232 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 164 ha 251 .-unitati de invatamant – 12 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -copii inscrisi in gradinite – 103 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 356 persoane -personal didactic – 36 persoane -sali de clase si cabinete – 24 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare .

Subsolul con ine petrol.41. etc.-suprafata pasuni – 553 ha -suprafata fanete – 1710 ha -suprafata cultivata (grâu. Culturi: grâu. cărbune si gaze naturale. Becheni. porumb. Relieful este alcătuit dintr-o serie de dealuri. Dealul Mare. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. cartofi. cartofi. Dealu Viei. Muierii. epei. Ruget. COMUNA ROŞIA DE AMARADIA Comună cu 7 sate: Roşia de Amaradia – reşedin ă. Distan a până la Tg-Jiu este de 86 km. Gruilui. mai importante fiind: Corşorului. O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu si Craiova. legume. legume. la exploatările de cărbune din Rovinari si exploatările forestiere din Gorj si Vâlcea. secară)– 1014 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 1 -locuinte terminate din fonduri private – 1 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 45 5. porumb. 252 . Stejaru si Şitoaia. Măgura. Seciurile. străbătute de o serie de văi care au curs permanent sau intermitent.

Nu are bârne de lemn in anul 1755. construită din monument istoric.41. in energie electrica si term. depozitare.1. picturi si a suferit de-a lungul timpului nenumărate renovări.Monumente istorice: Biserica di satul Roşia de Amaradia. pe căi rutiere. Nu are legătură directă 5. gaze si apa – 3 persoane 253 .457 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 5 persoane -număr mediu sal. FISA LOCALITATII ROŞIA DE AMARADIA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4190 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3795 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 760 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 449 persoane -numar mediu de salaria i in comert.10 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 45 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 21 persoane -număr mediu salaria i in transport. comunicatii 185 persoane -numar mediu salariati in industrie . este declarată Transporturile se realizează cu calea ferată. posta.

25 persoane -elevi inscrisi in invat.15 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 11 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -licee .-numar mediu salariati in constructii .4 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 436 -abonamente la televiziune – 346 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 7 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 254 . profesional.compl.1 -copii inscrisi in gradinite – 127 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 433 persoane -elevi inscrisi in invatamint liceal .ucenici – 93 persoane -personal didactic – 51 persoane -sali de clase si cabinete – 27 -laboratoare scolare – 2 -ateliere şcolare .

255 .7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2433 ha -suprafata arabila – 1191 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 152 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 50 ha -suprafata pasuni – 378 ha -suprafata fanete – 662 ha -suprafata cultivata (grâu. cartofi. Suprafa a este de 27220 ha . porumb.42. Bâlta. legume. COMUNA RUNCU Comună cu 7 sate: Runcu – reşedin ă. Dobri a. Suseni si Valea Mare. Răchi i. secară)– 948 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 14 -locuinte terminate din fonduri private – 14 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 58 5. Bâltişoara.

Relieful cuprinde in partea de nord o parte din munte . Aici pe valea Sohodolului se găsesc Cheile Sohosodolului. Transporturile se realizează pe căi rutiere. porumb. cabane 1 cu 7 locuri. In culoarul depresionar din sud s-au dezvoltat satele comunei. Satele in afară de Susesi sunt alimentate cu apă. campinguri 1 cu 22 locuri. Obiective turistice: unită i de cazare 7 cu 54 locuri de cazare.L. Pe Şuşi a Seacă este construită o microhidrocentrală care alimentează sanatoriul Dobri a. FISA LOCALITATII RUNCU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI 256 . Societă i comerciale: S. potabilă. din Tg-Jiu.Distan a până la Tg-Jiu este de 51 km. vile turistice 1 cu 9 locuri. cu 1. a iglei si a altor materiale de construc ii.C.42. iar la Runcu o alta care este legată de re eaua na ională.R. Bogă ia principală a subsolului o formează granitul si calcarul. valorificate la S. Culturi: grâu.1. MACOFIL S. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu. 5.7 km lungime. prin captarea unor izvoare din munte. etc.A. complex turistic (Bucium) pe valea Sohodolului . SUCCES NIC COM S. Nu are legătură directă cu calea ferată. – societate ce desfăşoară o activitate de comer cu produse alimentare si nealimentare. pentru producerea cimentului.C. cartofi. legume.

depozitare.-suprafata totala: 27220 ha -locuinte existente . gaze si apa – 4 persoane -numar mediu de sal in constructii – 54 persoane -numar mediu de sal in comert.2333 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 21.5 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 5812 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 410 persoane -numar mediu salariati in industrie – 32 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 16 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 12 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. posta comunicatii – 11 .75 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 13 persoane -numar mediu sal in invatamant – 36 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 163 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 17 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 257 transp.total .

compl.profesional.-licee – 1 -copii inscrisi in gradinite – 204 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 541 persoane -elevi inscrisi in invatamant liceal – 25 persoane -elevi inscrisi in invat. ucenici –18 persoane -personal didactic – 57 persoane -sali de clase si cabinete – 41 -laboratoare scolare – 6 -ateliere scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1188 -abonamente la televiziune – 517 6) OCROTIREA SANATATII -paturi in sanatorii TBC – sector public – 355 -medici – sector public – 22 persoane -farmacisti – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 91 persoane -farmacii – sector public – 1 -cabinete medicale .1 7) AGRICULTURA 258 .sector privat – 1 -sanatorii TBC – sector public .

-suprafata agricola – 6214 ha -suprafata arabila – 1010 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 153 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 371 ha -suprafata păşuni – 2820 ha -suprafata fanete – 1860 ha -suprafata cultivata – 963 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 4 -locuinte terminate din fonduri private – 4 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 4 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 205 10) TURISM. Blahni a de Sus.43. Hăieşti. Jeriştea si Maghereşti. COMUNA SĂCELU Comună cu 5 sate: Săcelu – reşedin ă.(total) numar 72 5. 259 . ODIHNA SI TRATAMENT -unitati de cazare – 11 -Locuri in unitati de cazare .

pomi fructiferi. Nu are legătură directă cu excep ia apelor minerale nu sunt 260 . legume. Distan a până la Tg-Jiu este de 31 km. care exploatate până in prezent. primeşte ca afluent principal pârâul Sunătoarea. Societă i comerciale: In comuna Săcelu func ionează o societate S. Turism: Unită i de cazare 4. gaze naturale. mai multe magazine private al căror domeniu de activitate este comercializarea produselor alimentare si nealimentare.FISA LOCALITATII SĂCELU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4207 ha pe căi rutiere. Transporturile se realizează cu calea ferată. Subsolul con ine ape minerale. Culturi: grâu. Hăieşti si Ciucureşti. – domeniul de activitate este pomicultura si cultura altor plante. Săcelu este amenajat ca sta iune balneo-climaterică cu băi calde in stabiliment si băi reci. porumb.Suprafa a este de 4207 ha .A. etc.43.1. petrol. cultura cerealelor si creşterea animalelor. Maghereştilor. locuri de cazare 280(un hotel cu 172 locuri si 3 vile turistice cu 108 locuri). Surupa ilor. POMICOLA SĂCELU S. Ocupa ia tradi ională a popula iei este pomicultura . 5.C. sare. in bazine amenajate in aer liber. Relieful este alcătuit din dealurile Săcelu. Brăniştoi. Blahni a străbate comuna de la nord la sud.

2) POPULATIA -populatia totala stabila – 1869 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 275 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 156 persoane -numar mediu de salaria i in comert- 15 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 20 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 38 persoane -număr mediu salaria i in transp, depozitare, posta, comunicatii - 4 persoane -numar mediu salariati in industrie – 156 persoane -numar mediu salariati in constructii - 4 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 88 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 187 persoane -personal didactic – 15 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -laboratoare scolare –1 -ateliere şcolare - 1

261

5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 434 -abonamente la televiziune – 229 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3194 ha -suprafata arabila – 699 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 458 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 62 ha -suprafata pasuni – 1440 ha -suprafata fanete – 535 ha -suprafata cultivata (grâu, porumb, cartofi, legume, secară)– 591 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII

262

-unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 62 5.44. COMUNA SAMARINESTI Comună cu 9 sate: Samarineşti – reşedin ă, Băzăvani, Boca, Duculeşti, Larga, ârioi, Valea Bisericii, Valea Mică si Valea Mare. Suprafa a este de 3248 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. Relieful cuprinde dealurile Măiag, Locii, Bătrânilor, Radei si Hobi a dintre lunca Motrului si Valea Jil ului, iar spre nord dealurile Nenii, Cioca Duchii, Crângu, Zăstrana, si Strâmtului. Subsolul con ine lignit care se exploatează. Ocupa ia tradi ională a popula iei este pomicultura, cultura cerealelor si creşterea animalelor. O parte din bărba i lucrează la exploatările de cărbune locale si in alte unită i economice din oraşul Motru. Modul de folosin ă a terenurilor: agricol 1999 ha (arabil 1143 ha, livezi si pepiniere pomicole 78 ha, vii si pepiniere viticole 54 ha, păşuni 628 ha, fâne e 96 ha), păduri 187, etc. Culturi: grâu, porumb, cartofi, legume, etc. Animale: bovine 802, capete, porcine 1459, ovine 222, păsări 11328, etc. Are legătură cu calea ferată Filiaşi - Strehaia – Motru, prin sta iile Însură ei si Corcova. 5.44.1. FISA LOCALITATII SAMARINEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3248 ha

263

2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2056 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 718 persoane -numar mediu salariati in industrie – 661 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 19 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 13 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 6 -gradinite de copii – 2 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 48 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 223 persoane -personal didactic – 16 persoane -sali de clase si cabinete – 12 -laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci publice – 2 -abonamente la radio – 370 -abonamente la televiziune – 261

264

6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1999 ha -suprafata arabila – 1143 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 78 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 54 ha -suprafata pasuni – 628 ha -suprafata fanete – 96 ha -suprafata cultivata(grâu, porumb, cartofi, legume, secară) – 954 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 7 -locuinte terminate din fonduri private – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 15 5.45. COMUNA SĂULEŞTI Suprafa a este de 5573 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 44 km.

265

Relieful este alcătuit din dealurile Vulparului si Corbului, Drăghiceştilor si piscurile Blanelor, Pozârca, Corbule ului, Negoi ei si altele si lunca Gilortului cu afluentul Purcăroaia. Ocupa ia tradi ională a popula iei este pomicultura, cultura cerealelor si creşterea animalelor. O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu si Tg-Cărbuneşti Societă i comerciale: in comuna Săuleşti func ionează 2 societă i comerciale - S.C. AGROMEC S.A Bibeşti – in domeniul serviciilor pentru mecanizare, chimizare agricolă si protec ie fitosanitară si in domeniul comer ului cu ridicata al zahărului, ciocolatei si al produselor zaharoase S.C. POLISEUM S.A Are legătură cu calea ferată Filiaşi – Tg-Jiu. Transporturile se realizează si pe căi rutiere. 5.45.1. FISA LOCALITATII SAULESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 5573 ha -Locuinte existente - total - 1073 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2602 persoane

3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 136 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 19 persoane
266

-numar mediu salariati in industrie – 17 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 5 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 2 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica, gaze si apa – 10 persoane -numar mediu de sal in comert- 30 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 22 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 10 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 74 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 246 persoane -personal didactic – 20 persoane -sali de clase si cabinete – 13 -laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 482 -abonamente la televiziune – 332
267

transp, depozitare, posta comunicatii – 16

6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 2 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2337 ha -suprafata arabila – 1483 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 37 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 97 ha -suprafata păşuni – 671 ha -suprafata fanete – 49 ha -suprafata cultivata – 1250 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 2

9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 3 -abonamente telefonice – 225

268

5.46. COMUNA SCHELA Comună cu 5 sate : Sâmbotin - reşedin ă, Arsuri, Gornăcel, Pajiştea si Schela.. Suprafa a este de 8765 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 13 km. Relieful cuprinde in partea nordică si centrală rama de sud a mun ilor Vâlcan, iar spre sud o parte sin depresiunea Bumbeşti Jiu, mărginită de dealurile Gornăcel, Schela, etc. Re eaua hidrografică este alcătuită din pâraie mici, care apar in bazinului hidrografic al Jiului. Subsolul con ine antracit care s-a exploatat la Schela si argilă refractară, exploatată in muntele Vezuroiu. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor, pomicultura si cultura cerealelor. Culturi: porumb, cartofi, legume, pomi fructiferi, etc. O parte din locuitorii comunei lucrează in Bumbeşti Jiu. Monumente istorice si drumul care trece obiective turistice: la 991 m altitudine, pe in 1932 in amintirea peste pasul Vâlcan, spre depresiunea Petroşani se află

monumentul din Poiana lui Mihai Viteazul, ridicat

trecerii marelui domn , cu oştirea spre Transilvania, operă a artistului C.S. Poponiu.. In satele Schela si Vlădoise află bisericile vechi ridicate între anii 1504 – 1584 Transporturile se realizează cu calea ferată. 5.46.1. FISA LOCALITATII SCHELA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8765 ha
269

pe căi rutiere. Nu are legătură directă

2) POPULATIA - populatia totala stabila – 2126 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 150 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 37 persoane -numar mediu de salaria i in comert- 5 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 34 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane -numar mediu salariati in industrie - 63 persoane -Numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 26 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 64 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 180 persoane -personal didactic – 21 persoane -sali de clase si cabinete – 8 -ateliere şcolare - 2 5) CULTURA SI ARTA

270

-biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 492 -abonamente la televiziune – 367 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2502 ha -suprafata arabila – 522 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 42 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 101 ha -suprafata pasuni – 898 ha -suprafata fanete – 939 ha -suprafata cultivata (grâu, porumb, cartofi, legume, secară)– 416 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 1 -locuinte terminate din fonduri private – 1 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 3 -abonamente telefonice – 54

271

5.47. COMUNA SCOAR A Comună cu 11 sate : Scoar a - reşedin ă, Bobu , Budieni , Cerătu de Copăcioasa, Câmpu Mare , Colibaşi, Copăcioasa, Lazuri, Lintea, Mogoşani si Pişteştii din Deal. Suprafa a este de 8578 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 15 km. Relieful este format din Dealurile Copăcioasei, Scoar a, Bobului, Ibanului si o parte din Depresiunea Tg-Jiu – Câmpu Mare. Apele care străbat comuna sunt Blahni a si Amaradia Pietroasa cu afluen ii lor. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. O parte din locuitorii comunei au lucrat , până in anul 1990, la TgJiu, Rovinari, etc. Societă i comerciale : S.C. AGROMEC S.A. Scoar a - societate comercială ce îşi desfăşoară activitatea in domeniul serviciilor pentru mecanizarea agriculturii si S.C. POMICOLA Bobu S.A. care se ocupă cu pomicultura si cultura altor plante. Culturi: grâu, porumb, cartofi, legume, etc. Animale: bovine, porcine, ovine, păsări, etc. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Nu are legătură directă cu calea ferată. 5.47.1. FISA LOCALITATII SCOAR A 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8578 ha
272

2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4763 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 175 persoane -numar mediu salariati in agricultură – 30 persoane -numar mediu de salaria i in comert- 10 persoane -număr mediu salaria i in transport, depozitare, posta, comunicatii 23 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 14 persoane -numar mediu sal in invatamant – 40 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 32 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 86 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 390 persoane -personal didactic – 43 persoane -sali de clase si cabinete – 40 -laboratoare scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA

273

legume. porumb. secară)– 2347 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 4 -locuinte terminate din fonduri private – 4 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 274 .-biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 875 -abonamente la televiziune – 955 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoana -stomatologi – sector public.1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 5753 ha -suprafata arabila – 3015 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 687 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 165 ha -suprafata pasuni – 1802 ha -suprafata fanete – 84 ha -suprafata cultivata (grâu. cartofi.

Distan a până la Tg-Jiu este de 60 km. etc. Monumente istorice: Cula de Şiacu. cu parter si etaj. pe căi rutiere.reşedin ă. Nu are legătură directă din 5. Hodoleanu.-abonamente telefonice – 428 5. Piticului. Suprafa a este de 6149 ha . Relieful este alcătuit din dealurile Grigorescu. porumb. Vârtopu. Transporturile se realizează cu calea ferată.48. dar datorită restructurărilor numărul lor s-a redus. O parte din locuitori au lucrat in bazinele carbonifere Motru si Jil . etc. Ştiucani si Tehomir.COMUNA SLIVILESTI Comună cu 8 sate: Slivileşti.1. FISA LOCALITATII SLIVILESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 6149 ha 275 . a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. construită lemn in secolul al XVIII – lea.48. Strămtu. Miculeşti. construită din cărămidă in anii 1818 – 1823 si biserica din satul Sura. cartofi. Sura. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. Culturi: grâu. legume. Cojmăneşti. Şiacu. străbătute de Jil u Slivileşti cu efluen ii lui.

total .-Locuinte existente . posta comunicatii – 3 276 .5 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 39 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 14 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 15 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 8 -copii inscrisi in gradinite – 155 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 444 persoane -personal didactic – 41 persoane -sali de clase si cabinete – 27 -laboratoare scolare – 1 transp.1416 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4003 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 115 persoane -numar mediu de sal in constructii – 15 persoane -numar mediu de sal in comert. depozitare.

5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 755 -abonamente la televiziune – 545 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -puncte farmaceutice – sector privat .1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3653 ha -suprafata arabila – 1700 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 63 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 90 ha -suprafata păşuni – 1575 ha -suprafata fanete – 225 ha -suprafata cultivata – 1430 ha 8) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 71 277 .

Pârvuleşti. Măzăroi. Viişoara. pomi fructiferi. Dosuri.49. vii. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor (oi). Rugilor . Monumente istorice : Biserica din satul Stăneşti . Relieful in nord cuprinde o parte a Mun ilor Vâlcani. Brădet. legume. O parte din locuitorii comunei lucrează in Tg-Jiu. In sud cuprinde depresiunea Stăneşti mărginită spre vest de dealurile Cioara. Peleş . Culturi: porumb. in anul 1732 si biserica din Măzăroi. Căleşti. De la nord la sud comuna este străbătută de Şuşi a Verde care aproape de ieşirea din munte formează o frumoasă cascadă. FISA LOCALITATII STĂNEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI 278 .49. Obreja. iar spre est C. construită din lemn in anul 1759.reşedin ă. cultura pomilor fructiferi si a vi ei de vie. construită din zid in stil brâncovenesc. Transporturile se realizează cu calea ferată. pe căi rutiere. Alexeni. Rupturi si Corcola i. Mociorâta. Vaidei si Vălari. Suprafa a este de 10008 ha .1. Curpen. Nu are legătură directă 5.5. dealurile Mâ oaiei si Bălanilor. COMUNA STĂNEŞTI Comună cu 10 sate : Stăneşti . Bălani. Distan a până la Tg-Jiu este de 12 km.Peret. etc.

comunicatii .6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 8 persoane -numar mediu sal in invatamant – 35 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 18 persoane -număr mediu salaria i in transp.-suprafata totala: 10008 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2621 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 229 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 145 persoane -numar mediu de salaria i in comert.1 persoane -numar mediu salariati in industrie – 151 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 1 persoane -număr mediu sal. depozitare. posta. gaze si apa – 5 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 61 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 232 persoane -personal didactic – 23 persoane -sali de clase si cabinete – 27 279 . in energie electrica si term.

-laboratoare scolare – 4 -ateliere şcolare .2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 668 -abonamente la televiziune – 324 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 4396 ha -suprafata arabila – 1274 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 158 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 129 ha -suprafata pasuni – 1041 ha -suprafata fanete – 1794 ha -suprafata cultivata (grâu. secară)– 1194 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 3 -locuinte terminate din fonduri private – 3 280 . cartofi. legume. porumb.

de pe stânga pârâului Amărăzuia si dealurile Hogii. cartofi. Leului. de Mijloc si ci Vii pe dreapta. 5. etc. Aninoasei. COMUNA STEJARI Comună cu 6 sate: Stejari – reşedin ă. ovine. păsări. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Culturi: grâu. porumb. legume. O parte din bărba i lucrează la extrac ia si transportul gazelor naturale care se exploatează pe teritoriul comunei.Stejari .50.9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 293 5. Dealu Leului.50. porcine. Transportul se realizeaza pe cai rutiere. FISA LOCALITATII STEJARI 281 . Distan a până la Tg-Jiu este de 70 km. Suprafa a este de 7455 ha . Relieful este alcătuit din dealurile Măgurii. Nu are legatura cu calea ferata . Pişcoiu si Popeşti . etc. Animale: bovine. Băceşti .1. Subsolul con ine gaze naturale si lignit.Baloşani . Piscu Ciocoiului.

depozitare.11 persoane -numar mediu salariati in industria extractivă .89 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 1 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 80 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 321 persoane -personal didactic – 37 persoane 282 . comunicatii . posta.1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 7455 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2898 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 195 persoane -numar mediu salariati in industria – 90 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 40 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane -număr mediu salaria i in transp.

cartofi. secară) – 1437 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII 283 . legume.-sali de clase si cabinete – 33 -laboratoare scolare – 2 -ateliere şcolare .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 679 -abonamente la televiziune – 242 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 6 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -punct farmaceutic – sector privat – 1 persoana 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3713 ha -suprafata arabila – 1742 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 165 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 129 ha -suprafata pasuni – 1257 ha -suprafata fanete – 420 ha -suprafata cultivata(grâu. porumb.

Ciorari. Distan a până la Tg-Jiu este de 65 km. cartofi. Mieluşei.reşedin ă. FORAJ SONDE S. 284 . Societă i comerciale: S. Turceni si Craiova. Monumente istorice: Biserica din satul Păişani construită in anul 1768. legume.C.A. Suprafa a este de 4183 ha . Păişani.-locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 88 5. Culturi: grâu. are o pictură specifică.51. etc. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor si creşterea animalelor. Toiaoga. Ulmet si Urda de Sus.societate comercială ce îşi desfăşoară activitatea in domeniul extrac iei petrolului si a gazelor naturale. Subsolul con ine petrol si gaze naturale. Relieful este format din Dealurile Stoina si Slăvu ei despăr ite de lunca largă a Amaradiei. COMUNA STOINA Comună cu 7 sate: Stoina . porumb. Stoina . din cărămidă. O parte din locuitorii comunei lucrează in Tg-Jiu. care străbate comuna de la nord la sud.

Nu are legătură directă 5.7 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ. Financiare. depozitare. 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2849 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 806 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 21 persoane -numar mediu salariati in industrie – 624 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 608 –persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.51.total .1.5 km -Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 8. posta comunicatii – 5 . bancare si de asig – 1 persoane 285 transp.1439 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –0. gaze si apa – 16 persoane -numar mediu de sal in constructii – 22 persoane -numar mediu de sal in comert.3 -km. pe căi rutiere.Transporturile se realizează cu calea ferată. FISA LOCALITATII STOINA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4183 ha -Locuinte existente .

laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 571 -abonamente la televiziune – 434 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 6 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -dispensare medicale – sector public – 1 puncte farmaceutice – sector private .personal didactic – 33 persoane .unitati de invatamant – 7 .elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 380 persoane .2 286 .elevi inscrisi in invat.sali de clase si cabinete – 15 .-numar mediu sal in administratia publica – 11 persoane -numar mediu sal in invatamant – 45 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT .scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 .profesional. compl. ucenici –143 persoane .copii inscrisi in gradinite – 133 persoane .gradinite de copii – 4 .

52. Suprafa a este de 4474 ha . pe stanga si o serie de terase pe dreapta. Relieful: Prin comuna Telesti trece raul Bistrita Gorjeana. 287 .7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2483 ha -suprafata arabila – 1222 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 94 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 184 ha -suprafata păşuni – 933 ha -suprafata fanete – 50 ha -suprafata cultivata – 921 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 9 -locuinte terminate din fonduri private – 9 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 219 5. Buduhala si Somanesti. Distan a până la Tg-Jiu este de 18 km. de-a lungul careia se desfasoara o lunca fertila. COMUNA TELEŞTI Comună cu 3 sate : Telesti .reşedin ă.

ovine. legume. Nu are legătură cu calea 5. Transportul se ferată.1.52. etc. Animale: bovine.Pe teritoriul comunei se afla dealurile Sporesti. Somanesti si Bradiceni. porumb. porcine. pomicultura si cultura cerealelor. păsări. Ocupatia principala a populatiei este cresterea animalelor. Culturi: grâu. etc. FISA LOCALITATII TELEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4474 ha 2) POPULATIA . realizeaza pe cai rutiere. cartofi.populatia totala stabila – 2772 persoane 3) FORTA DE MUNCA 288 .

1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 580 -abonamente la televiziune – 363 289 .-numar mediu salariati – 88 persoane -numar mediu salariati in industrie – 3 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 20 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 3 persoane -numar mediu salariati in constructii .4 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 107 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 291 persoane -personal didactic – 47 persoane -sali de clase si cabinete – 17 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare .

suprafata cultivata (grâu. cartofi. porumb.suprafata arabila – 2026 ha .suprafata agricola – 3033 ha . legume.suprafata livezi si pepiniere pomicole – 57 ha . secară)– 1605 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 10 -locuinte terminate din fonduri private – 10 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 170 290 .suprafata vii si pepiniere viticole – 76 ha .6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA .suprafata fanete – 261 ha .suprafata pasuni – 613 ha .

reşedin ă. din care in motel 39 si in cabana 90. captarea.C. Culturi: grâu. Turism: Unită i de cazare 2. Suprafa a este de 30779 ha .A.R. Cuiu Popii. Spre sud teritoriul comunei cuprinde depresiunea Tismana si o serie de dealuri.Celei. La nord de satul Tismana se gaseste o crescatorie de pastravi. si unitati prestari servicii catre populatie.R. S. SEQVOIA S. Gornovi a. in cadrul complexului hidroenergetic Cerna – Motru – Tismana – Bistrita. Sturu.C. Isvarna..L.C. o unitate de artizanat. hoteluri si restaurante S.5. cartofi. legume. Topesti. etc. o fabrica de paine. Sohodol. Racoti. – societate comerciala din domeniul gospodaririi resurselor de apa. Distan a până la Tg-Jiu este de 35 km. Groapele. Ciuciava. LUCOMEXP S. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Valcele si Vanata. din Tg-Jiu si in exploatarile carbonifere din bazinul minier Matasari – Motru. In comuna mai functioneaza S. Nu are legătură directă cu calea ferată. etc. Maneasa. Societati comerciale: Pe teritoriul comunei functioneaza o hidrocentrala (106 MW). porumb. Pocruia. Costeni. Frumosu. pomi fructiferi.53. locuri in unită i de cazare 129. aductiunea si tratarea apei din complexul forestier. O parte din locuitori lucreaza in unitatile locale . vita de vie. ENERGETICIANUL . COMUNA TISMANA Comună cu 11 sate : Tismana. printre care mai importanti sunt: Boul. 291 S. Relieful cuprinde la nord o serie de munti . Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor.L.

orare. com Tismana. paraclis din piatra cu o turla. Tehomir. sub care s-a terminat. MANASTIREA TISMANA. jud. Matei Basarab (16461654). rectitorita de Radu cel Mare (1495-1508) si terminata de Neagoe Basarab. cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august). sub Vladislav. in locul marginea padurii se gaseste un castan secular – Castanul lui Neferescu. bederenite din sec.Monumente istorice si naturale: Schitul Ciclovina construit inaintea Manastirii Tismana . Pe teritoriul comunei Tismana exista si multe pesteri: pestera de la manastirea Tismana. ctitorita din lemn de tisa de Sfantul Cuvios Nicodim de la Tismana. impodobesc pronaosul. executate de Dobromir cel Tanar din Targoviste. sfintita in 1378. deosebita de ceea ce a fost in vremea lui Matei Basarab. Gorj. Isvarna si Cioaca cu brebenei. icoane argintarie. si cu transformari neogotice intre 1844 si 1849 care i-au asigurat infatisarea de astazi. praznuit la 26 decembrie. 19 km E de Baia de Arama si 5 km de localitatea Tismana. Padurea numit de castani Eroni. apoi din zid intre 1375 si 1378. intre satele Topesti. repictat in fresca de zugravul Dumitru Diaconu. ajutat de Voievozii Radu I si Dan I. cu interventii sub Radu Voda Paisie (1542). Gura Plaiului. bisericile din satele Vanata si Gornovita. picturi murale cu valoare artistica deosebita. in 1564. reorganizatorul monahismului romanesc. aici se afla: particele din moastele Sfantului Ioan Gura de Aur. executate de echipa Ranite Grigorie. in naos. de neam valah. aici s-a nevoit si induhovnicit Cuviosul Nicodim de la Tismana (†1406). 37 km NV de Targu Jiu. construite Tismana si din lemn. XIV si alte odoare. cladit in 292 . in 1766. muzeu cu obiecte de arta. Mănăstire de calugarite. 56 vietuitoare. din 1732. In comestibili. ale Sfantului Ignatie Teologul si ale Mucenicului Teofil aduse de la Constantinopol de Cuviosul Nicodim.

total . arhondaric.1.53.vremea lui Matei Basarab.7 km -lungimea simpla a retelei de canalizare – 2.prin care se donau Mănăstirii Tismana sate şi moşii. atelier de covoare si de icoane pe sticla. frumoasa cascada de 40 m a raului Guenisa ce curge pe sub manastire.8 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 8289 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 829 persoane 293 . 5. Atestarea documentară a satului Tismana este deci legată de documentele mănăstirii. ca de altfel a marii majorită i a satelor din vestul Olteniei şi chiar a unora din Serbia. Mărturiile cele mai vechi referitoare la Tismana erau hrisoavele domneşti -primele din timpul lui Vladislav-Vodă şi Negru-Vodă .2947 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 15. FISA LOCALITATII TISMANA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 30779 ha -locuinte existente .

ucenici –86 persoane -personal didactic – 90 persoane -sali de clase si cabinete – 48 -laboratoare scolare – 4 -ateliere scolare – 5 transp.-numar mediu salariati in agricultura – 5 persoane -numar mediu salariati in industrie – 211 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 80 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. depozitare. bancare si de asig – 1 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 27 persoane -numar mediu sal in invatamant – 108 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 46 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 19 -gradinite de copii – 10 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 8 -licee – 1 -copii inscrisi in gradinite – 312 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 767 persoane -elevi inscrisi in invatamant liceal – 62 persoane -elevi inscrisi in invat. posta comunicatii – 35 294 .71 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ. Financiare.profesional. gaze si apa – 131 persoane -numar mediu de sal in constructii – 220 persoane -numar mediu de sal in comert. compl.

sector privat – 1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 9636 ha -suprafata arabila – 1118 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 170 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 257 ha -suprafata păşuni – 4882 ha -suprafata fanete – 3209 ha -suprafata cultivata – 1028 ha 295 .5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 6 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1174 -abonamente la televiziune – 528 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 4 persoane -stomatologi – sector public – 1 persoana -stomatologi – sector privat – 1 persoane -farmacisti – sector privat – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 10 persoane -farmacii – sector privat – 1 -cabinete medicale .

Distan a până la Tg-Jiu este de 56 km.reşedin ă. 296 . COMUNA TURBUREA Comună cu 5 sate : Turburea . Suprafa a este de 6754 ha. Spahiului.(total) numar 100 5. Cocorova. Subsolul contine petrol care se exploateaza. Spahii si Sipotu. ODIHNA SI TRATAMENT -unitati de cazare – 2 -locuri in unitati de cazare . Oachesului si Turburea.54. Poiana . Relieful cuprinde o parte din valea larga a Gilortului si dealurile Arpadia si dealurile Poienii.8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 10 -locuinte terminate din fonduri private – 10 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 10 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 581 10) TURISM.

1.54.Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. 5. iar o parte in exploatarile de carbune locale. Transporturile se realizează pe căi rutiere. legume. porumb. păsări. ovine. porcine.suprafata totala: 6754 ha 2) POPULATIA . Are legătură cu calea ferată Filiasi – Tg-Jiu prin statiile Turburea si Gilort. Animale: bovine capete. FISA LOCALITATII TURBUREA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . etc.25 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 19 persoane -numar mediu sal in invatamant – 51 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 25 persoane 297 . Culturi: grâu. O parte din localnici lucreaza in unitatile economice din Tg-Jiu si Craiova.populatia totala stabila – 4862 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 769 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 532 persoane -numar mediu de salaria i in comert. pomi fructiferi. cartofi. legumicultura si creşterea animalelor.

depozitare. posta.48 persoane -numar mediu salariati in industrie .-număr mediu salaria i in transp.553 persoane -numar mediu salariati in activită i financiar bancare – 3 persoane -număr mediu sal. gaze si apa – 19 persoane -numar mediu salariati in constructii – 15 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 191 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 554 persoane -personal didactic – 52 persoane -sali de clase si cabinete – 24 -laboratoare scolare – 2 -ateliere şcolare . in energie electrica si term.1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 832 -abonamente la televiziune – 494 298 . comunicatii .

legume. secară)– 2201 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 11 -locuinte terminate din fonduri private – 11 9) POSTA SI TELECOMUNICATII 299 . porumb.6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 4 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 8 persoane -stomatologie si farmacie – sector public – 2 persoana 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 4284 ha -suprafata arabila – 2409 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 267 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 310 ha -suprafata pasuni – 1254 ha -suprafata fanete – 44 ha -suprafata cultivata (grâu. cartofi.

R. captare.R.C. care fac parte din Platforma Getica.. o serie de dealuri cu altitudini intre 200 – 300 m..C. aduc iune si tratarea apei – S. Ocupatia principala a populatiei este cresterea animalelor.S. TURCENI S. zugrăveli si montări geamuri – S. etc. Suprafa a este de 7893 ha . Stramba. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. Subsolul contine lignit care se exploateaza.-unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 355 5. cartofi. Stramba – Jiu si Valea Viei. printre care sunt: Padurii. ELCOMEX AGROINDUSTRIALA S. Rosu. Dealu Mare.. Culturi: grâu. Societati comerciale: In comuna Turceni func ionează societă i comerciale S.C. ACASAL TERM S.A. Relieful: cuprinde o parte din luncile Jiului si Jiltului. O parte din locuitori lucrează la termocentrala Turceni si in exploatările carbonifere. Jiltu. ELCOMEX OLTENIA S. agricolă si protec ia fitosanitară – S. AGROMEC S.C. Padurii Iliesti. COMUNA TURCENI Comună cu 6 sate : Turceni .C. mecanizare chimizare. lucrări de vopsitorie. 300 . si S. cultura vegetală si creşterea animalelor S.reşedin ă. produse de panifica ie si patiserie . cultura legumelor si cultura cerealelor. Murgesti.55.L.A.A. legume.R.L.A. MARATENIC S.L.A. Teritoriul comunei este udat de Jiu si paraiele Jilt si Stramba. Garbovu. lucrări de instala ii electrice – S.C. –profilate pe gospodărirea resurselor de apă. etc. porumb.

etc.populatia totala stabila – 8455 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 4581 persoane -numar mediu salariati in industria – 2560 persoane -numar mediu de salaria i in construc ii-1193 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 28 persoane -numar mediu sal in invatamant – 172 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 158 persoane -număr mediu salaria i in transport.4 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in –persoane 301 . comunicatii 185 persoane -numar mediu salariati in industrie . ovine. Transportul se realizează pe cai rutiere.55.1. 5. porcine. Nu are legătură cu calea ferată.Animale: bovine. depozitare. posta. FISA LOCALITATII TURCENI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 7893 ha 2) POPULATIA . păsări.

376 persoane -elevi inscrisi in invat.-număr mediu sal.compl.ucenici si maiştri – 283 persoane -personal didactic – 87 persoane -sali de clase si cabinete – 58 -laboratoare scolare – 8 -ateliere şcolare . gaze si apa – 2521 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 13 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -licee – 1 -copii inscrisi in gradinite –373 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 1372 persoane -elevi inscrisi in invatamint liceal .7 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 5 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1190 -abonamente la televiziune – 1258 302 . in energie electrica si term. profesional.

legume.6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 14 persoana -stomatologi – 1 persoană -farmacişti – 1 persoană -personal mediu sanitar – sector public – 65 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 4418 ha -suprafata arabila – 3507 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 125 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 191 ha -suprafata pasuni – 550 ha -suprafata fanete – 5 ha -suprafata cultivata (grâu. secară)– 948 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 19 -locuinte terminate din fonduri private – 19 9) POSTA SI TELECOMUNICATII 303 . cartofi. porumb.

R. 304 . floarea soarelui. Relieful cuprinde Dealul Bătrân . cultura cerealelor. inclusiv lucrări de artă – S.909 -lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 17. In comuna Turcineşti func ionează o societate comercială profilată pe lucrări de construc ii.1 -km. O parte din localnici lucrează in unită ile economice din Tg-Jiu. Culturi: grâu.56. dealurile Hotobocilor si Hortopanilor. etc.-unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 738 5. ETERN CONS S. porumb.56. Nu are legătură cu calea ferată. legume.1. Cartiu. Transporturile se realizează pe căi rutiere.total .. Distan a până la Tg-Jiu este de 10 km. Dealu Mare.L. si creşterea animalelor. Suprafa a este de 3048 ha . 5. Horezu si Rugi. De asemenea ocupă si o parte din luncile Jiului si Cărtiorului. FISA LOCALITATII TURCINESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3048 ha -locuinte existente . Ocupa ia tradi ională a popula iei este pomicultura.C. COMUNA TURCINEŞTI Comună cu 4 sate : Turcineşti .reşedin ă.

depozitare.2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2415 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 138 persoane -numar mediu salariati in industrie – 47 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 20 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.20 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 32 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane transp. posta comunicatii – 2 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 60 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 132 persoane -personal didactic – 20 persoane 305 . gaze si apa – 27 persoane -numar mediu de sal in comert.

-sali de clase si cabinete – 20 -laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 464 -abonamente la televiziune – 423 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1866 ha -suprafata arabila – 411 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 251 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 115 ha -suprafata păşuni – 194 ha -suprafata fanete – 895 ha -suprafata cultivata – 391 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII 306 .

COMUNA URDARI Comună cu 3 sate : Urdari .57. dealurile Hotăroasa si Buduroaicei. Suprafa a este de 3427 ha .-locuinte terminate – 7 -locuinte terminate din fonduri private – 7 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 1 -abonamente telefonice – 378 5. O parte din localnici lucrează in exploatările de cărbune de pe raza comunei. Podişul Teiului. legumicultura si creşterea animalelor. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. Stejarului si lunca Jiului. Piscul Înalt.reşedin ă. Subsolul con ine lignit. dealurile Urezeanului. Culmea Artanului. la termocentralele Turcineşti si Rogojelu. Relieful este alcătuit din o serie de dealuri si culmi. Distan a până la Tg-Jiu este de 40 km. care străbate comuna de la nord la sud. din vest de satul Hotăroasa. 307 . exploatat in carierea Urdari si in subteran la mina Hotăroasa. Fântânele si Hotăroasa .

5. Animale: bovine. păsări. legume. porcine. Comuna are legătură cu calea ferată Filiasi –Turceni . ovine. porumb.Tg-Jiu prin sta iile Plopşoru. la 3.57.Culturi: grâu.1. FISA LOCALITATII URDARI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3427 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3240 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 1247 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 948 persoane -numar mediu de salaria i in comert. etc. etc.5 km distan ă si Peşteana la 7 km distan ă.18 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 39 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 26 persoane 308 . cartofi.

980 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 32 persoane -numar mediu salariati in constructii – 19 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 6 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 -copii inscrisi in gradinite – 90 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 382 persoane -personal didactic – 36 persoane -sali de clase si cabinete – 24 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 675 -abonamente la televiziune – 307 309 . posta. comunicatii 125 persoane -numar mediu salariati in industrie .-număr mediu salaria i in transp. depozitare.

6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 14 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1808 ha -suprafata arabila – 1099 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 52 ha --suprafata vii si pepiniere viticole – 105 ha -suprafata pasuni – 376 ha -suprafata fanete – 176 ha -suprafata cultivata (grâu. secară)– 972 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 21 -locuinte terminate din fonduri private – 21 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 24 310 . porumb. cartofi. legume.

Culturi: grâu. cultura pomilor fructiferi si creşterea animalelor. Poienii. Transporturile se realizează pe căi rutiere.5. Subsolul con ine lignit. Valea Verde. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. porcine 1298.COMUNA VĂGIULEŞTI Comună cu 5 sate: Văgiuleşti . Parâng. Bozna.1. Relieful este alcătuită dintr-o parte a văilor Motrului.58. Are legătură si cu calea ferată Filiasi – Strehaia – Motru.reşedin ă. etc. Covrigi. legume. Murgiuleşti si Valea Motrului. Jil ului. Ciocârlău. la 12 km distan ă. Distan a până la Tg-Jiu este de 54 km. Suprafa a este de 4801 ha. FISA LOCALITATII VĂGIULEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4801 ha 311 . etc. prin sta ia Motru. legumicultura. Covrigi si unele dealuri care au altitudinea de 300500 m: Cârciu. Animale: bovine 1050 capete. păsări 14402. 5. ovine 351. Borăscu si C. cartofi. Cârciu. porumb.58.

2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3260 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 116 persoane -numar mediu salariati in construc ii – 38 persoane -numar mediu de salaria i in comert.6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 34 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 18 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 12 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 8 -copii inscrisi in gradinite – 106 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 369 persoane -personal didactic – 29 persoane -sali de clase si cabinete – 21 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare .1 5) CULTURA SI ARTA 312 .

-biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 661 -abonamente la televiziune – 237 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3108 ha -suprafata arabila – 1800 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 136 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 139 ha -suprafata pasuni – 866 ha -suprafata fanete – 167 ha -suprafata cultivata (grâu. cartofi. secară)– 1662 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 313 . legume. porumb.

a pomilor fructiferi a legumelor si creşterea animalelor. cartofi. Mo eşti. Relieful este alcătuit din dealul Icleanu. Relieful cuprinde si o parte din lunca Gilortului.9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 3 -abonamente telefonice – 5 5. legume.reşedin ă. porumb. la est de pârâul Deşu. Stancea.bine dezvoltată înso ită de terase. de la sud la nord dealurile Scoica. Suprafa a este de 5897 ha .Filiasi – Tg-Jiu prin sta iile din Dealul Gilortului.59. COMUNA VLADIMIR Comună cu 4 sate: Andreeşti . 314 . Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. Colnic. Ruginoasei si Vladimirului. Între Gilort si pârâul Deşu se aliniază. Cornetului. Frasinu. Plopului. u uvei. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. floarea soarelui. Curmăturile si Bobăi ei. Musculeşti si Bărbăteşti. Bujoranu. care cuprinde dealurile Muşuroaia. Are legătură cu calea ferată Craiova . Frasinu. Valea Deşului si Vladimir. Culturi: grâu. care fac parte pârâului Deşu. si lunca Bibeşti.

17 persoane -numar mediu sal in transp. FISA LOCALITATII VLADIMIR 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -Suprafata totala: 5897 ha -Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 19.1. gaze si apa – 9 persoane -numar mediu de sal in constructii – 30 persoane -numar mediu de sal in comert.59. 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3459 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 178 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 3 persoane -numar mediu salariati in industrie – 49 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 40 –persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. posta comunicatii – 2 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 34 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 13 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 14 315 .2 -km.5. depozitare.

-gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -copii inscrisi in gradinite – 139 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 348 persoane -personal didactic – 34 persoane -sali de clase si cabinete – 22 -laboratoare scolare – 4 -ateliere scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 621 -abonamente la televiziune – 316 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 6 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3309 ha -suprafata arabila – 1604 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 287 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 152 ha 316 .

Abonamente telefonice – 75 317 . Unitati PTTR – 4 b.-suprafata păşuni – 1099 ha -suprafata fanete – 167 ha -suprafata cultivata – 1599 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 7 -locuinte terminate din fonduri private – 7 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII a.

GHIDUL ÎNTREPRINZĂTORULUI sau cum să demarezi propria afacere SUNTE I ÎNTREPRINZĂTORI ? SANSE DE REUSITA ALE UNEI NOI AFACERI. ESECUL IN AFACERI 318 .

ESECUL IN AFACERI Problema si aplicabil. SANSE DE REUSITA ALE UNEI NOI AFACERI.INSUSIRI PERSONALE ALEGEREA VIITORILOR PARTENERI TEST . Întrebarea este cum să aplica i ideea care v-a venit cea mai importantă care se pune atunci când vă vine ideea unei afaceri este să decide i dacă proiectul este rentabil această re etă. Re eta domeniul reuşitei în noua întreprindere este intrarea in este de activitate potrivit. sau cum să afla i dacă afacerea potrivită si dacă acum este momentul potrivit pentru a o 319 .SUNTE I MANAGERUL IDEAL? CUM DEVIN COMERCIANT? CE DOCUMENTE OBTINE COMERCIANTUL ? PLANUL DE AFACERI MODEL PLAN DE AFACERI 1.

Supravegherea ineficientă a cheltuielilor firmei. . . . Nu orice proiect conduce în mod obligatoriu la rezultate performante. Principalele motive ale eşecului afacerilor noi: necesar înfiin ării rezultat firmei si de .Planul a fost pus in practică pentru rezolvarea unei probleme grave într-un termen scurt. .Managerii la nivel superior n-au fost suficient implica i.Incapacitatea desfacerii produsului sau serviciului. . .Lipsa capitalului circulant.începe. . .Lipsa numerarului ini ial func ionării planificare. Iată câteva din principalele motive: .Obiectivele întreprinderii au fost incorect stabilite.Stabilirea unor pre uri prea joase . ca al greşelilor produsul sau serviciul financiare ale . Motivele eşecului unei afaceri înfiin ate de mai mult timp: .Greşita apreciere a cererii pentru oferit.Comportare neplăcută fa ă de clien i.Gestiunea nesatisfăcătoare a stocurilor.Eşecul încercării de în elegere a cerin elor unei afaceri în proces de dezvoltare.Incapacitatea sus inerii competi iei in raport cu concuren ii.Esen a metodei n-a fost avut de suferit.Lipsa înzestrării manageriale.Rela ii proaste cu furnizorii. . . .Previziunea incorectă a cheltuielilor firmei. . . 320 în eleasă si de aceea aplicarea ei a acesteia în primul an. .Planificare insuficientă a afacerilor. .

Acordarea de credit excesiv clien ilor.Incapacitatea aplica.Pierderea controlului asupra managementului numerarului. .Ignorarea unor informa ii asupra situa iei financiare a firmei. .Dezvoltarea neînso ită de o finan are corespunzătoare. .Inexactită i in contabilitate. .Instruire insuficientă a colectivului de salaria i.Rela ii personale proaste între lucrători. . . ave i? 321 Vă place să luati hotărâri de unul singur? Sunte i capabil să lucra i in condi ii de competi ie? Dispune i de o voin ă puternică şi auto-disciplină? Sunte i capabil să planifica i lucrurile în avans? Sunte i obişnuit să vă achitati la timp de obliga iile pe care le .Îmbolnăvirea unei persoane cheie din organigrama firmei. . .Eşuarea încercărilor de prevedere a evolu iei pie ei. . INSUSIRI PERSONALE Însuşiri generale 1.Cunoştin e nesatisfăcătoare asupra produsului sau serviciului vândut . . 3.Contractarea exagerată la credite. 4.Demisia unor persoane aflate în posturi esen iale. . de împrumuturi prea mari sau apelarea 2.. . conducerii de a lua decizii si de a le .Poli ă de asigurare insuficientă. . 5. 2.Proasta administrare a sistemului de încasări.

Sunte i capabil să tine i seama de sfaturile altora? Vă pute i adapta pentru a actiona în condi ii schimbatoare? Următorul grup de întrebări se referă la presiunile fizice. în calitate de proprietar al unei afaceri alteori particulare. Sti i care sunt calitătile şi cunoştintele profesionale necesare reuşitei afacerii pe care doriti s-o înfiin a i? 2. pregătirii şi aptitudinilor dumneavoastră? 4. Dispune i de resursele personale solicitate de tensiunea întreprinderii unei afaceri? 10. chiar duminica sau sărbătorile legale? 9. Sunte i conştient de motivele pentru care a i ales tocmai această întreprindere? 6. daca va fi nevoie. sau chiar a primilor ani de existen ă a întreprinderii? 11. 7. Dispune i de aceste calităti si cunostin e? 3. Sunte i conştient că. să accepta i scăderea nivelului dumneavoastră de trai pe perioada primelor luni. Ve i putea angaja personal care posedă pregătirea profesionala şi însuşirile care dumneavoastră vă lipsesc? 5. 8. va trebui să munci i uneori 12 până la 16 ore pe zi. Este acest proiect corespunzător obiectivelor dumneavoastră? 322 . în cazul eşecului în afaceri? Însuşiri personale specifice 1.6. Sunte i gata să vă asuma i riscul pierderii tuturor economiilor agonisite. psihice şi economice legate de conducerea unei întreprinderi particulare. Se potriveşte proiectul avut în vedere. Sunte i dispus.

ALEGEREA VIITORILOR PARTENERI Când ai nevoie de asociat. Cum am amintit. Deoarece to i oamenii care au înclina ie în sensul de a deveni întreprinzatori nu au chiar toate însuşirile necesare pentru aşa ceva.3. o asociere cu altcineva care dispune de acele însuşiri va ajuta la reuşita 323 .i faci propria întreprindere trebuie sa dispui de anumite caracteristici şi însuşiri. daca vrei să.

Constantin a recunoscut că-i lipseşte un element principal ca să-şi 324 . Vă dăm acum următorul exemplu: Constantin. Constantin. El era om de cercetare. Se gândea că. câteva cazuri care fac indispensabilă colaborarea între două sau mai multe persoane. nu de ac iune. Să vedem. Sandu. pentru a avea posibilitatile de reuşită ale afacerii. ar scoate destui bani cu această întreprindere. cu ajutorul exemplelor.va prinde”. neliniştit de această situa ie. În paralel însă. i-au spus că sunt necesari al i programatori şi nici nu i-au cerut referinte de unde a lucrat anterior. specializate în producerea şi promavarea programelor pentru calculatoare. Din păcate. după ce a terminat stagiul militar a căutat de lucru la câteva societă i mari. Îi plăcea mult să se ocupe de conceperea unor noi şi deosebite programe. care lucra cu procente din vânzari la o mare societate de producere a programelor pentru calculatoare. Aceasta idee a considerat-o originala şi atrăgătoare şi era optimist că . daca nu imposibil pentru ca să construiască întreprinderea şi să promoveze vânzările. Îi plăcea mult să facă programe noi şi mai bune decât cele care circulau curent in acest domeniu avea mari reuşite. dat deloc cu promovarea lor pentru a putea câştiga bani. sectorul programelor jocurilor de întrajutorare şi de noroc.întreprinderii. însă responsabilul cu angajările cadrelor la aceste societăti mari la care s-a adresat pentru un loc de muncă. absolvent al unei şcoli tehnice de programatori in calculatoare cu mare pasiune pentru munca sa. ştia că va fi foarte greu.. dacă ar fi fost atât de activ în acest domeniu aşa cum era prietenul lui. s-a hotărât să-şi facă propria afacere de producere a programelor pentru calculatoare care acopereau un sector aproape „virgin”.

A priceput că. Cu alte cuvinte. pentru a se construi întreprinderea este necesară asocierea cu altcineva care este om de ac iune. De aceea. a în eles că ceea ce îi rămânea de făcut era să pornească singur la infiin area unei afaceri cu mari posibilită i de a pierde banii şi timpul sau să se asocieze cu cineva activ. care nu este prea fictiv — chiar dacă înfrumuse at — că cineva poate avea foarte bune idei de afaceri. Cei doi prieteni au hotărât să infiin eze împreună o întreprindere de producere şi promovare a jocurilor pentru calculator şi mai târziu dacă întreprinderea lor va avea succes să se extindă şi în alt domeniu al programelor pentru calculatoare. dar cu timpul au extins-o. si cei doi prieteni au admis că munca unuia o completează pe a celuilalt şi că fiecare în parte nu ar fi putut să reuşească atâtea câte au reuşit impreună. lucra de şapte ani la un mare atelier auto şi cunoştea foarte bine greută ile şi tertipurile acestei profesii. vedem din acest exemplu. Întreprinderea s-a înfiin at. capacitatea sa profesională şi pofta de muncă pe care o avea ar fi putut să-şi deschidă propriul atelier într-o regiune unde ştia că nu există aşa ceva şi unde a sesizat că existau mul i clien i . 325 . dar să nu fie atât de activ cât este nevoie pentru a le exploata. nu numai că au între inut întreprinderea. Ion era un mecanic auto foarte bun. Constantin a vorbit despre acest subiect cu prietenul său Sandu care i-a mărturisit că şi el se gândeşte să-şi facă ceva propriu pentru că el cunoştea mul i oameni care aveau încredere în el şi ştie şi un anumit mod de promovare a vânzărilor. Să vedem însă şi alt exemplu — care la rândul sau nu este fictiv — care relevă necesitatea unei asocieri între unul sau mai mul i oameni pentru înfiin area unei afaceri.faca singur propria întreprindere care ar fi avut multe şanse de reuşită. cu experien a. Ceea ce trebuie în eles în situa ia prezentată. ca Sandu.

care. deoarece şi el a fost de acord. Primul ar fi fost cu profesionalismul şi cu productivitatea lui. Dacă. De aceea şi ezita să-şi aducă la îndeplinire idea de a-şi deschide propriul atelier. În acelaşi atelier lucra şi prietenul său Petru. astfel. ar fi putut să reuşească foarte multe împreună. aşa cum a recunoscut în discu ie. avea un caracter certăre şi violent ceea ce îl făcea antipatic. iar cel de-al doilea cu bunele rela ii cu publicul. în cazul întreprinderilor de prestări servicii (de exemplu: comerciale. Mai târziu însă probabil de la acest succes dar şi din alte motive. care. şi afacerea s-a închis. etc. chiar dacă nu era un bun meseriaş. adică îi era teamă că felul lui de a fi şi comportarea sa vor îndepărta clien ii. au înfiin at întreprinderea lor. turistice etc. Ion. Şi aşa cum este cunoscut. Ion a vorbit despre acest plan al său cu Petre care l-a apreciat ca fiind foarte bun. de furnizorii săi. S-a gândit. cel ce doreşte să înfiin eze propria întreprindere. conştientizează şi acceptă acest defect al său şi vrea să mărească şansele de succes ale întreprinderii. dar să nu aibă un comportament corespunzător fară de clien i săi. cel pu in la început. 326 . era foarte îndrăgit de ceilal i. că a obosit să lucreze pentru al ii şi ar fi dorit să facă ceva propriu. sau stricat relatiile dintre ei. Cei doi asocia i. ştiind că unul îl completează pe celălalt.Însă de ani de zile a observat (în special în cercul său de prieteni din societate) că nu avea rela ii prea bune cu ceilal i. de angaja i. Cu acest exemplu vrem să arătăm că a anumită persoană poate fi capabilă să pună în practica o idee privind înfiin area unei întreprinderi.) aşa ceva este foarte important. va trebui să se asocieze cu cineva care va prelua promovarea imaginii întreprinderii în exterior. că dacă ar deschide un atelier împreună cu Petre. a fost o mare reuşită.

întreprinderea lor va reuşi. 327 .i măreşti şansele de reuşită în efortul tău de întreprinzător. Asemenea exemple de asocieri reuşite sunt multe şi se crează din diferite motive. nu trebuie să te asociezi cu cineva care vrea să se ocupe de întreprindere doar de gust. să te asociezi cu cineva care va vrea să te folosească ca un mijloc ca să facă imediat propria lui întreprindere. Cinstea şi consecven a sunt două caracteristici de bază pe care trebuie să le aibă persoana cu care doreşti să te asociezi. Dacă este aşa. Probabil că şi tu eşti conştient că ai nevoie de asociat pentru a acoperi anumite defecte pe care le ai. porneşte în căutarea celui mai corespunzător asociat. Adică nu va trebui să te asociezi cu cineva care nu va arăta interesul necesar pentru efortul comun în afaceri. atunci nu dispera. De exemplu. de asemenea. pentru înfiin area unei întreprinderi. pe când dacă fiecare ar înfiin a întreprinderea sa rezultatul nu ar fi aşa de sigur. Adică. Nu va trebui.Este obişnuit ca cineva care dispune de însuşirile corespunzătoare de a fi întreprinzător. să se asocieze la înfiin area unei întreprinderi cu cel care dispune de ele. şi aşa să. dar îi lipsesc capitalul şi ceva cunoştin e profesionale. Nu este rea asocierea a două sau mai multe persoane. este suficient să ştie to i ce este ceea ce îi lipseşte unuia şi are celălalt. să conştientizeze to i că în asociere. Asocierea între doi oameni are însă şi anumite dezavantaje şi slăbiciuni de care trebuie să iei aminte.

Oamenii lucreaza bine numai daca sunt obligati? B Va exercitati autoritatea functiei si in afara programului ? Inainte de a investi bani in ceva. TEST: SUNTE I MANAGERUL IDEAL ? Va rugam sa raspundeti sincer prin Da sau Nu la urmatoarele intrebari: A 1. v-ar interesa mult consumul de carburant? Va cheltuiti cu grija banii rezervati placerilor personale? Daca ati avea o suma mai mare de bani. Subalternilor nu li se admite nici o eroare? 7. i-ati investi intr-o afacere? Recompensati de fiecare data performantele subalternilor? Va ganditi intotdeauna la consecinte cand actionati? Ati renunta usor la postul dumneavoastra daca vi s-ar propune? Recompensati intotdeauna un serviciu care vi se face? 328 .4. Un bun profesionist este bun numai daca are subalterni buni? 3. Subalternilor trebuie sa le spui mereu ceea ce doresc sa auda? 11. A conduce este intotdeauna mai usor decat a executa? 9. Conducatorul trebuie criticat in fata subalternilor? 6. Problemele tehnice primeaza fata de cele socio-umane? 4. Colaboratorii trebuie controlati mereu? 5. Seful nu renunta niciodata la opiniile lui? 10. Un conducator bun poate rezolva toate problemele? 8. chibzuiti indelung? Daca ar fi sa cumparati un automobil. Conducator trebuie sa te nasti ? 2.

Problemele personale ale subalternilor nu au legatura cu serviciul? Cum se interpretează testul: Aduna i câte un punct pentru fiecare răspuns: . Ii controlez in repetate randuri pe subalterni? 7. Raspund tuturor solicitarilor subalternilor ? 2. Conflictele extraprofesionale dintre membrii colectivului nu ma intereseaza? 12. Secretara nu trebuie suparata niciodata? 10. Ii incurajez pe toti cei care ma informeaza despre tot ce se intampla in colectiv? 5. la grupul de întrebări “abilită ile dvs practice “. Sanctionez intotdeauna afronturile subalternilor? 11. la grupul de opinii notate cu A si care semnifică ob iunile „manageriale”. Prefer subalterni toba de carte in locul celor ingeniosi? 8. la grupul de opinii notate cu C si referitoare la „rela iile interumane” din grupul dvs de activitate.negativ. Consider ca familiarismele nu dauneaza activitatii mele? 6. o preferati pe ultima? Renuntati la concediul de odihna in favoarea unei excursii de studii? C 1.negativ . dar costisitoare. .Cultivati relatiile avantajoase pentru serviciul dumneavoastra? Intre o calatorie ieftina si una rapida. referitor la 329 . notate cu B. Nu pierd nici un prilej pentru a face morala subalternilor? 3.pozitiv. Demonstrez mereu celor din jurul meu ca le sunt superior? 4. . Angajez numai oameni recomandati de persoane cunoscute? 9.

Nu este pentru dvs. Dacă a i ob inut între: 31 – 36: vă pute i considera un manager ideal . Cunoaşte i multe lucruri despre această meserie. 25 – 30: sunte i un bun manager . Sunte i înzestra i pentru a fi lider si manifesta i aten ie pentru to i cei din subordine. 19-24 : sunte i un manager mediocru.Face i totalul punctelor. 18 sau mai pu ine : lăsa i-vă de această meserie. 330 . dar ave i si lipsuri care pot fi corectate. Ave i calită i native si dobândite pentru a conduce oameni.

OBTINEREA CERTIFICATULUI DE INMATRICULARE (INCLUSIV CODUL UNIC SI AUTORIZATIILE DE FUNCTIONARE) 331 . CUM DEVIN COMERCIANT? Derularea unei afaceri legale nu poate fi asigurata decat dupa infiintarea si inregistrarea la Registrul Comertului. Pasii de mai jos reprezinta cerintele minime pentru infiintarea intreprinderii.5. ca persoana fizica sau juridica. DEPUNEREA CAPITALULUI SOCIAL LA BANCA VII. ALEGEREA DENUMIRII FIRMEI IV. I. functie de complexitatea afaceri la care v-ati gandit. STABILIREA OBIECTELOR DE ACTIVITATE II. INREGISTRAREA LA REGISTRUL COMERTULUI X. putand fi completati in consecinta de activitati suplimentare. REDACTAREA ACTULUI CONSTITUTIV VI. PUBLICAREA IN MONITORUL OFICIAL A INCHEIERII JUDECATORULUI DELEGAT IX. indiferent de tipul acesteia. DEPUNEREA DOCUMENTATIEI PENTRU OBTINEREA AUTORIZATIILOR VIII. VERIFICAREA DENUMIRII FIRMEI V. ALEGEREA FORMEI JURIDICE III.

actualizat prin Ordinul Institutului National de statistica nr.301 din 5 noiembrie 1997. 908 din 13 decembrie 2002. depinde de mai multi factori. : • doriti sa fiti unic intreprinzator sau sa va asociati cu alte persoane? • • • puteti sa finantati singur afacerea sau aveti nevoie de parteneri? doriti sa va protejati bunurile personale de creditorii afacerii? cunoasteti cum se constituie si cat costa diferite modalitati de organizare a afacerii? • • • • aveti calificarea necesara pentru activitatea firmei? aveti un plan de afaceri pentru activitatea initiala? cat de mare este afacerea Dvs? cunoasteti sistemul de impozitare? Un intreprinzator poate opta pentru una din urmatoarele forme de organizare a afacerii : 332 .656/1997 privind aprobarea clasificarii activitatilor din economia nationala . Decizia Dvs. ALEGEREA FORMEI JURIDICE Inainte de a initia o activitate economica trebuie sa alegeti modalitatea sub care o exercitati.G. 601/2002 publicat in Monitorul Oficial nr. II. publicat în Monitorul Oficial nr.CAEN.SATBILIREA OBIECTULUI DE ACTIVITATE Obiectul de activitate trebuie stabilit avand în vedere H. Raspunzand la intrebarile urmatoare veti gasi forma de organizare convenabila pentru afacerea Dvs. nr.

Societatea in comandita simpla si in comandita pe actiuni se caracterizeaza prin existenta a doua categorii de asociati : 331 . cu inregistrare ulterioara la Oficiul registrului comertului pe raza municipiului pe care se afla. conform Legii nr.societate in comandita pe actiuni (SCA). Nu are personalitate juridica.societate cu raspundere limitata (SRL). prin asociere intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice. Societatile comerciale se pot constitui in una din urmatoarele forme juridice : a) societate in nume colectiv (SNC) b) societate in comandita simpla (SCS) c) societate pe actiuni (SA) • Asociatia familiala Societatea comerciala prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv. Societatea comerciala dobandeste personalitate juridica de la data inregistrarii in registrul comertului. cu constituire prin subscriptie publica (societate pe actiuni deschisa). pentru a efectua acte de comert. de catre Primarii. Se constituie ca persoana juridica. prin Biroul Unic. Se constituie intre membrii unei familii cu gospodarie comuna. 31/1990 republicate. • d) . e) . in baza aceluiasi normativ si proceduri ca si persoana fizica.Persoana fizica Poate fi autorizata sa desfasoare o activitate independenta in baza Legii 507/2002. Nu are personalitate juridica.

dezmembraminte sub diferite forme : sucursale. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate in care s-au constituit.comanditati – asociatii care administreaza societatea si raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile societatii. Filiale : Filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica care se infiinteaza intr-una din formele de societate enumerate mai sus. magazine. etc. depozite. comanditari – asociatii care raspund numai pana la concurenta capitalului subscris. Sedii secundare : 332 . agentii. O societate comerciala poate sa deschida in aceeasi localitate cu sediul principal sau in alte localitati.

cu exceptia asociatilor comanditari optional admise nelimitata (cu averea personala) nelimitata si solidara. cu exceptia asociatilor comanditari numai cu capitalul subscris restrictii pentru asociati asociatii nu pot lua parte ca asociati cu raspundere nelimitata in alte societati concurente.Tabel comparativ pentru orientarea deciziei privind forma de organizare a afacerii Criterii PF AF o persoana sau membrii unei famili obligatoriu SNC SCS minimum 2 SA SCA minimum 5 SRL nr. persoane o persoana – SRL cu unic asociat sau 2 – 50 asociati 2 milioane lei obligatoriu optional - capital minim structura capital numerar in natura creante raspunderea intreprinzatorului - 25 milioane lei obligatoriu optional numai la SA prin constituire simultana numai cu capitalul subscris. fara consimtamantul celorlalti asociati - asociatul unic nu poate avea calitatea de unic asociat decat intr-o singura societate 329 .

Procedura de inregistrare si autorizare a functionarii : autorizarea primariei rezervare firma/ emblema redactare act constitutiv dovada sediu depunere capital social constituire dosar inregistrare in registrul comertului autorizarea functionarii : PSI.000.000.000 1. sanitara.000 4-5.000.000 5-6.000. odata cu autorizarea primariei 500. protectia mediului x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x Se obtine personal de la autoritatile competente.000 330 . protectia muncii.000 x se obtine prin Biroul Unic x prin Biroul Unic x prin Biroul Unic costuri medii estimate la constituire (lei) 4. sanitara-veterinara.

de adunarea asociatilor .un administrator sau mai multi administratori. numiti prin actul constitutiv sau alesi ulterior. ulterior. de adunarea asociatilor impozit pe profitxx . facultativ de un cenzor (daca numarul asociatilor trece de cincisprezece. numirea cenzorilor este obligatorie) 331 . care au tot atati supleanti .controlul este asigurat de cel putin trei cenzori.controlul este exercitat de asociati sau.unic administrator sau consiliu de administratie impozit pe profitxx .durata de constituire la ce institutii trebuie sa mearga intreprinzatorul evidenta financiar contabila a afacerii sistemul de impozitare administrarea si controlul primarie 50 zile 20 zile Registru Comertului 20 zile Registru Comertului 20 zile Registru Comertului Registrul Comertului contabilitate in partida simpla contabilitate in partida dublax contabilitate in comandita dubla contabilitate in partida dubla impozit pe venitul anual nu exista reglementari exprese impozit pe profitxx un administrator sau mai multi administratori numiti prin actul constitutiv sau alesi.

acces mai usor la finantari (credibilitate mai mare). Principalul dezavantaj este raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor pentru obligatiile societatii (cu exceptia asociatilor comanditari). In cazul societatilor pe actiuni deschise exista si perspectiva de atragere de capital de pe piata financiara sau prin emiterea de obligatiuni. 332 . cu costuri mai reduse. Comerciantii persoane fizice si asociatiile familiale prezinta o procedura de autorizare si inregistrare mai simpla. Societatea pe actiuni si in comandita pe actiuni prezinta ca avantaje principale raspunderea actionarilor pentru obligatiile sociale (cu exceptia asociatilor comanditari de la SCA) numai pana la concurenta capitalului subscris. costuri mai mici de inregistrare si posibilitatea utilizarii sistemului simplificat de contabilitate si a impozitarii venitului. Sistemul de evidenta contabila in partida simpla si impozitul aplicat pe venit ofera avantajul conducerii afacerii de comerciantul insusi.Sfatul consilierului : Pentru alegerea formei de organizare a afacerilor va furnizam cateva repere. posibilitati multiple de dezvoltare a activitatii. angajarea unui numar mic de personal. dezvoltarea limitata a activitatii. in cazul intrunirii conditiilor legale pentru microintreprinderi. Societatea in nume colectiv si in comandita simpla au ca avantaje lipsa unui capital minim obligatoriu de subscriere. Ca dezavantaje principale se mentioneaza raspunderea nelimitata (cu intreaga avere a comerciantului) credibilitatea mai mica la solicitarea creditelor.

Ca dezavantaje se pot enumera posibilitatile mai limitate de acces la credite. sistemul mai complicat de conducere. datorita lipsei de buna credinta a unuia sau mai multor parteneri. Alegerea asociatilor este o decizie foarte importanta a intreprinzatorului. Se recomanda verificarea bonitatii unui partener persoana juridica sau a onorabilitatii unui partener persoana fizica.Dintre dezavantaje mentionam costurile mai mari de constituire. 333 . administrare si control ale societatii . a raspunderii numai pana la concurenta capitalului subscris. Societatea cu raspundere limitata ofera avantajul constituirii cu unic asociat. Costurile de constituire ale unei societati comerciale pot fi mai mici daca se declara un domeniu de activitate omogen si restrans la un numar redus de coduri CAEN. apeland la serviciile de informatii de afaceri ale CCI pentru a se diminua riscurile asocierii. cu efecte pe termen mediu si lung asupra evolutiei afacerii si rezultatelor economice obtinute. inregistrare si autorizare a functionarii. a unor costuri si durate de constituire mai mici.

Termenul firma are inca doua intelesuri. ALEGERE DENUMIRE FIRMA Ce este firma ? • Firma este numele sau denumirea sub care un comerciant isi exercita comertul si sub care semneaza. magazin etc. Dreptul de folosinta exclusiva asupra firmei si emblemei se dobandeste prin inscrierea acestora in registrul comertului. societate comerciala).III. Ce este emblema ? • Emblema este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen. Reprezinta drepturi de proprietate industriala. Regimul juridic al firmei/emblemei • Pot alege orice nume sau denumire pentru firma mea ? • Nu ! Exista reglementari legale care trebuie respectate la alegerea firmei. Termenul „firma” utilizat in legislatia romana este echivalent cu „nume comercial” din legislatiile altor state. Firma si emblema sunt incluse in fondul de comert. frecvent utilizate in vorbirea curenta si anume : o o Alte intelesuri ale termenului firma • intelesul de entitate comerciala (intreprindere. 334 . intelesul de panou pe care este inscriptionata firma (denumirea comerciantului) la intrarea in intreprindere.

• • • • • Firma unui persoana fizica comerciant.Firma trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii cumulative: • sa fie disponibila – adica sa nu fie deja inregistrata in registrul comertului sau rezervata anterior de alti solicitanti. cu mentiunea „societate in comandita” scrisa in intregime. Cum poate figura numele unei Daca numele unei persoane straine de societate figureaza in firma unei societati in nume persoane straine de societate in colectiv. sa respecte regulile de compunere prevazute de lege. si in general. Se compune din numele comerciantului scris in intregime sau din numele si initiala prenumelui acestuia. sa nu cuprinda o denumire utilizata in sectorul public. sa fie scrisa in primul rind in limba romana. sa fie licita – sa nu incalce o dispozitie imperativa a legii privind ordinea publica sau bunele moravuri. De aceea este necesar consimtamantul 335 . in comandita simpla sau in comandita pe actiuni. colectiv Firma unei societati comandita simpla in Trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociatii comanditati. Firma unei societati in nume Trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociati. cu mentiunea „societate in nume colectiv” scrisa in intregime. sa fie distinctiva – adica sa nu fie o denumire generica. Se vor putea face mentiuni care sa arate mai precis persoana comerciantului sau felul comertului sau. acesta devine raspunzator firma unei societati in nume nelimitat si solidar pentru toate obligatiile societatii. limitele concurentei loiale.

Firma sucursalei din Romania a Firma sucursalei din Romania a unei societati straine va trebui sa cuprinda si mentiunea sediului principal din strainatate.L. la care se poate adauga numele unuia sau al mai multor asociati si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime „societate cu raspundere limitata” sau S. Se compune din : denumirea societatii comerciale care deschide sucursala.colectiv. urmata de localitatea unde se afla sediul principal. in comandita simpla sau scris al persoanei straine de societate al carei nume apare in firma si atrage raspunderea sa nelimitata si solidara. unei societati straine Ce restrictii sunt cu privire la Dobanditorul va putea sa continue activitatea sub firma anterioara. in Se compune dintr-o denumire proprie si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime „societate in comandita pe actiuni” cu Se compune dintr-o denumire proprie. cu acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor sai in drepturi (in cazul decesului comerciantului) si cu dobandirii acesteia ? Firma unei societati comandita pe actiuni Firma unei societati raspundere limitata Firma unei sucursale 336 . de natura a o deosebi de firma altor societati si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime „societate pe actiuni” sau „SA”. in comandita pe actiuni Firma unei societati pe actiuni Se compune dintr-o denumire proprie.R. sau al unui asociat. urmata de cuvantul „sucursala" urmat de localitatea unde se afla sediul sucursalei. care cuprinde numele firma / emblema in cazul unui comerciant persoana fizica.

scrisori. in ce cazuri este permisa Pastrarea firmei precedente. firma va fi scrisa cu litere avand marimea de cel putin jumatate din cea a literelor cu care este scrisa emblema. ci este o denumire proprie.obligatia de mentionare in cuprinsul acelei firme a calitatii de succesor. Ce reguli trebuie respectate Conditiile de validitate a firmei se aplica si emblemei. afise. fara cerinta mentionarii raportului de succesiune in firma este permisa in cazul societatii pe actiuni. in comandita pe actiuni sau in cazul societatii cu pastrarea firmei precedente? raspundere limitata a carei firma nu cuprinde nume de asociati. pentru alegerea emblemei ? Emblemele vor putea fi folosite pe panouri de reclama. numai daca vor fi insotite in mod vizibil de firma comerciantului. pe facturi. Aceiasi prevedere se aplica si in cazul in care firma unei societati cu raspundere limitata cuprinde numele unuia sau mai multor asociati. 337 . publicatii si in orice alt mod. Daca emblema cuprinde o denumire.

.

contra cost. Daca in acest interval de timp societatea comerciala nu s-a inregistrat in registrul comertului trebuie sa solicitati. Rezervarea firmei si/sau emblemei se face pe o perioada de 3 luni de la data inregistrarii cererii. VERIFICAREA DENUMIRII FIRMEI Cum inregistrez emblema? firma si/sau Obtinerea verificarii disponibilitatii firmei si/sau emblemei si rezervarea lor se fac prin Biroul unic. Verificarea si rezervarea firmei si/sau emblemei se solicita la Biroul unic. la Biroul unic prelungirea rezervarii. aduce atingere bunelor moravuri sau ordinii publice. inainte de intocmirea actelor constitutive. cuprinde sintagme si cuvinte care potrivit unor legi speciale nu pot fi utilizate decat in anumite conditii ( ex. fara sa aiba ca asociat firma detinatoare a marcii. cuvantul banca nu poate fi inclus in firma decat daca este o societate comerciala bancara). Da ! Oficiul registrului comertului al judetului Gorj va refuza inscrierea unei firme care : respinsa la inregistrare? • • • poate produce confuzie cu alte firme inregistrate. contine denumiri din sectorul public. • contine marci inregistrate la OSIM sau marci de notorietate. • 339 . Poate fi firma sau emblema aleasa.IV.

solicitati la OSIM o cercetare a registrului de marci. folosind caile legale de atac. anterior rezervarii firmei si/sau emblemei prin Biroul unic. in dosarul de inregistrare a modificarii firmei si /sau emblemei. contra cost. fie inscriere? prin desemnarea mai precisa a persoanei. sau dupa caz. Se prezinta notarului public la autentificarea sau darea la data certa a actului constitutiv sau a actului modificator prin care se schimba denumirea unei societati comerciale Se depune in dosarul de inregistrare si autorizare a functionarii comerciantului. prin consilierul de proprietate industriala din cadrul CCI. registrul marcilor? In interesul dvs.Ce solutie am in cazul refuzului de Daca firma si/sau emblema aleasa este asemanatoare cu o alta deja inregistrata. legea precizeaza ca trebuie sa se adauge o mentiune care sa o deosebeasca de aceasta. 340 . Unde se depune disponibilitatii firmei emblemei? dovada si/sau • • Poate o firma sau emblema Da ! Comerciantul care are o marca deja inregistrata si se considera prejudiciat de o inregistrata sa fie afectata de firma inregistrata poate solicita radierea firmei. Serviciul poate fi efectuat. la cererea Dvs. fie prin indicarea felului de comert exercitat sau in oricare alt mod. Documentul care atesta rezervarea In urma verificarii disponibilitatii firmei si/sau emblemei solicitantul obtine: firmei si/sau emblemei • Dovada de disponibilitate a firmei si/sau • Dovada de disponibilitate a emblemei.

• • • 341 . protejati-va firma si emblema. poate solicita radierea firmei/emblemei Dvs. inregistrarea la OSIM a firmei Dvs. Puteti fi atacat in instanta pentru concurenta neloiala. prin urmatoarele masuri : verificarea si/sau rezervarea firmei si emblemei la nivel national. Daca porniti o afacere pe termen lung. sau sa va oblige la schimbarea lor. Daca un comerciant cu firma/emblema anterior inregistrate se considera prejudiciat. ca marca verbala si a emblemei ca marca figurativa. care vor deveni elemente esentiale de marketing. este suficient de diferita de alte firme/embleme deja inregistrate. sa fie identice sau asemanatoare cu marci deja inregistrate la OSIM sau cu marci notorii.Sfatul consilierului : • Evitati firme si embleme asemanatoare cu altele deja inregistrate pentru ca riscati sa aveti probleme dupa inregistrare. Trebuie sa fiti sigur ca firma sau emblema Dvs. pentru a evita situatiile considerate ca „prea asemanatoare” reclamate de comercianti care s-ar considera prejudiciati. Evitati ca firma/emblema Dvs.

. la nivel national. Cat dureaza verificarea si rezervarea firmei si emblemei ? • • • la nivelul unui judet. • • pe raza mai multor judete.in aceiasi zi pentru mai multe judete : 14 zile la nivel national : 30 zile 342 .apelati la consultanta de specialitate pentru alegerea firmei si proiectarea emblemei. Optiuni de verificare/rezervare a Verificarea si rezervarea firmei/emblemei se pot efectua : firmei si/sau emblemei : • la nivelul firmelor inregistrate pe aria unui judet sau a municipiului Bucuresti.

de uz. Daca exista coproprietari? Daca s-a stabilit sediul intr-un imobil cu destinatia locuinta. Acest caz inseamna schimbarea destinatiei din locuinta in sediu social si potrivit legii este obligatoriu:Sa se prezinte si avizul favorabil al asociatiei proprietarilor.V. dupa caz. uzufruct. contract de asociere in participatiune. 114/1996? Se preszinta acordul coproprietarilor. sauDaca nu exista asociatia proprietarilor se prezinta avizul favorabil al titularilor contractelor de inchiriere sau al proprietarilor din locuintele cu care se invecineaza spatiul. care intra sub incidenta Legii locuintelor nr. PREGATIREA ACTELOR DOVEDITOARE PENTRU SEDIU contract de vanzare-cumparare. extras din cartea funciara. certificat de mostenitor. contract de comodat. in maximum 15 zile de la data semnarii (conform Legii 181/1997). Dovada detinerii cu titlu legal a spatiului se poate face. cu: contract de inchiriere sau subinchiriere inregistrat la organele fiscale locale. contract de leasing imobiliar. pe plan orizontal si vertical. 343 .

sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa. comanditatilor si lichidatorilor. inselaciune. 31/1990 republicata (art. abuz de incredere.desemnat prin contractul de administrare a unei societati comerciale.2) precizeaza ca nu pot fi fondatori persoanele care.VI. Aceeasi lege extinde prevederea de onorabilitate si asupra administratorilor. Declaratia pe proprie raspundere este documentul din care rezulta ca fiecare declarant indeplineste conditiile legale pentru detinerea si exercitarea calitatii pe care o are in societatea comerciala. • Ce contine ? • 344 . fals.persoana fizica . 265-276 din legea societatilor comerciale. dare sau luare de mita. cenzori. uz de fals. cenzorilor si reprezentantilor unei societati comerciale. delapidare. 6 alin. Cine trebuie sa dea declaratia pe proprie raspundere ? Declaratia pe proprie raspundere trebuie data de: • • • • persoanele fizice care desfasoara activitate independenta. fondatori. administratori. REDACTAREA DECLARATIEI PE PEROPRIE RASPUNDERE PENTRU INREGISTRARE Temeiul legal privind declaratia pe propria raspundere • Legea nr. marturie mincinoasa. reprezentantul permanent . precum si pentru alte infractiuni prevazute de art. potrivit legii.

000 lei. Ce forma poate avea? Declaratia pe proprie raspundere poate avea una din urmatoarele forme: • • forma autentificata de notarul public.000. 48 din Legea registrului comertului.Ce consecinte juridice au declaratiile inexacte ? • Potrivit art. se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 1. • • 345 . semnata in fata judecatorului delegat sau in fata directorului oficiului registrului comertului. inclusa in actul constitutiv sau modificator autentic. 51/1995. potrivit legii. in baza carora s-a operat o inregistrare in registrul comertului. fapta nu constituie o infractiune mai grava. daca. declaratie tip.000. in conditiile Legii nr. atestata de avocat.000 lei la 5. a facut declaratii inexacte. persoana care. cu rea credinta.

346 . respective pentru membrii asociatiei familiale . Autorizatia pentru prestarea de activitati independente se poate da pe baza atestarii capacitatii profesionale. necesare desfasurari activitatii pentru care se solicita autorizarea.documente din care sa reiese calificarea profesionala .copie dupa actele de identitate .VII.cerere tip de autorizare . Cum se obtine autorizatia ? Intreprinzatorul depune la Primarie urmatoarele documente: . 507/2002 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative. OBTINEREA AUTORIZATIEI EMISE DE ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA Regimul de autorizare Conform prevederilor Legii nr.acordurile si avizele eliberate de insititutile abilitate. autorizatia pentru desfasurarea de catre persoanele fizice sau asociatiile familiale a unor activitati independente se emite de autoritatea administratiei locale. respectiv de catre Primarie.certificat medical pentru personae fizice. Cererea de autorizare se rezolva in cel mult 30 de zile de la data depunerii dosarului.actele dupa care sa rezulte resedinta pentru persoanele fizice cetateni straini .cazierul judiciar .

in comandita pe actiuni si cu raspundere limitata. in comandita simpla. sediul si emblema. domiciliul si cetatenia asociatilor persoanei fizice. obiectul de activitate. dupa caz.VIII. 347 . cat mai omogen. contract de societate si statut pentru societatea pe actiuni. sediul si nationalitatea asociatilor. data la care se va varsa integral capitalul social subscris. denumirea. capitalul social subscris si varsat. denumirea. asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati. REDACTAREA ACTULUI CONSTITUTIV Ce este actul constitutiv : • Este sintagma care desemneaza actele prin care se constituie o societate si care pot fi : o o contract de societate pentru societatea in nume colectiv. valoarea aportului in natura si modul evaluarii. forma juridica. o o Ce contine actul constitutiv ? Pentru societatea in nume colectiv si in comandita simpla • • • • • • date despre asociati : (numele si prenumele. exprimate prin grupe si clase CAEN. aportul fiecarui asociat in numerar sau in natura. statut. denumit act constitutiv. persoane juridice. locul si data nasterii. La societatea in comandita simpla se vor arata asociatii comanditati si comanditari). pentru societatea cu raspundere limitata cu asociat unic. cu precizarea domeniului si activitatii principale. contract de societate si statut incheiate sub forma unui inscris unic.

denumirea. partea fiecarui asociat la beneficii si pierderi. cat mai omogen. locul si data nasterii. puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat. numarul si valoarea nominala a partilor sociale precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau. puterile conferite si daca le exercita impreuna sau separat. exprimate prin grupe si clase CAEN. forma juridica. asociatii care reprezinta si administreaza societatea.• • • • persoane fizice ori juridice. sediul si nationalitatea asociatilor persoane juridice). Pentru SRL (inclusiv cu asociat unic) • • • • • • • • • • • 348 . cand numarul asociatilor este mai mare de 15. in numerar sau in natura. partea fiecarui asociat la beneficii si pierderi. data varsarii integrale a capitalului social. cu precizarea domeniului si activitati principale. date despre asociati (numele si prenumele. modul de dizolvare si de lichidare a societatii. obiectul de activitate. sediile secundare atunci cand se infiinteaza o data cu societatea sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara. sediul si emblema. aportul fiecarui asociat. modul de dizolvare si de lichidare a societatii. cenzorii. capitalul social subscris si cel varsat. sediile secundare sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara. durata societatii. domiciliul si cetatenia asociatilor persoane fizice : denumirea. valoarea aportului in natura si modul evaluarii. durata societatii. dupa caz.

puterile ce li se confera si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat. locul si data nasterii. cu precizarea domeniului si a activitatii principale. Pentru societatile in comandita pe actiuni se vor indica comanditatii care reprezinta si administreaza societatea. capitalul social subscris si cel varsat. sediul si nationalitatea cenzorilor. denumirea. locul si data nasterii. sediul si nationalitatea asociatilor.Pentru societatea pe actiuni si in comandita pe actiuni numele si prenumele. denumirea. cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator. Daca sunt mai multe categorii de actiuni. modul de evaluare si numarul actiunilor acordate pentru acestea. nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. denumirea. drepturile speciale de reprezentare si de administrare acordate unora dintre ei. locul si data nasterii. sediul si. sediul si nationalitatea administratorilor. persoane fizice. persoane fizice. Restul de capital social va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare. emblema societatii. 349 . persoane juridice. domiciliul si cetatenia cenzorilor. numarul si valoarea nominala a actiunilor. daca prin lege nu se prevede altfel. capitalul social varsat de fiecare actionar. persoane fizice. obiectul de activitate al societatii. domiciliul si cetatenia administratorilor. denumirea. valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni. domiciliul si cetatenia asociatilor. garantia pe care administratorii sunt obligati sa o depuna. valoarea bunurilor constituite ca aport in natura in societate. se vor arata numarul. numele si prenumele. numele si prenumele. daca este cazul. La societatea in comandita pe actiuni se vor arata asociatii comanditari si asociatii comanditati. La constituire. persoane juridice. persoane juridice. forma.

alte clauze convenite de actionari cu respectarea legislatiei in vigoare. Pentru redactarea obiectului de activitate se va utiliza „Clasificarera activitatilor din economia nationala CAEN”. Indicarea domeniului si activitatii principale se va face printro grupa de trei cifre si o clasa de patru cifre apartinand grupei respective. operatiunile incheiate de asociati in contul societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le preia. agentii. actiunile comanditarilor in societatea in comandita pe actiuni. Cuantumul taxei de inregistrare este corelat cu numarul de coduri care compun obiectul 350 . 656/1997. sediile secundare . Precizari privind descrierea emblemei in actul constitutiv Precizari privind redactarea obiectului de activitate in actul constitutiv Descrierea emblemei va cuprinde prezentarea elementelor definitorii ale acesteia: continut. avantajele rezervate fondatorilor.clauze privind conducerea. functionarea si controlul gestiunii societatii de catre organele statutare. culoare. precum si sumele ce trebuie platite pentru acele operatiuni. durata societatii. Obiectul de activitate se va exprima prin grupe de 3 cifre pentru domeniu si prin clase de patru cifre pentru activitati. modul de dizolvare si de lichidare a societatii. atunci cand se infiinteaza o data cu societatea. controlul acesteia de catre actionari. cu modificarile ulterioare.G. aprobata prin H. sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara. forma.sucursale. daca se are in vedere o atare infiintare. reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -. nr. modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor. administrarea. precum si documentele la care acestia vor putea sa aiba acces pentru a se informa si a-si exercita controlul.

iar pentru fiecare grup de 5 coduri se plateste o taxa suplimentara de 10% din taxa de baza. conform prevederilor legii redate in tabelul de mai jos 351 . inainte de preluarea functiei. Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil. Precizari referitoare la cenzori Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si tot atatia supleanti. daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. Sfatul consilierului Pentru a nu creste costurile de inregistrare obiectul de activitate trebuie sa fie omogen. Cenzorii sunt obligati sa depuna. cu exceptia cenzorilor contabili. In toate cazurile numarul cenzorilor trebuie sa fie impar. Majoritatea cenzorilor si a supleantilor vor fi cetateni romani.de activitate. Taxa de baza acopera 5 coduri. a treia parte din garantia ceruta pentru administratori. Cenzorii trebuie sa fie actionari. in sensul de a nu cuprinde un numar exagerat de activitati. Durata mandatului cenzorilor este de 3 ani. In ce forma se redacteaza ? Actul constitutiv se redacteaza in forma autentica sau sub semnatura privata.

daca printre bunurile subscrise ca aport in natura la capitalul social se afla un teren Se redacteaza act constitutiv x x x x x Forma autentica x x x Sub semnatura privata X X - x x - Cine poate redacta actul constitutiv? Aveti urmatoarele alternative : • • • • Biroul unic din CCI (Oficiul de asistenta societati comerciale).Conditiile legale privind forma actului constitutiv Categoria de comerciant societate in nume colectiv societate in comandita simpla societate cu raspundere limitata societate pe actiuni cu constituire simultana societate pe actiuni constituita prin subscriptie publica societati pe actiuni cu constituire simultana sau societate cu raspundere limitata. 352 . notar. avocat. intreprinzatorul insusi.

la ghiseul CEC. 353 . in natura (optional). indicandu-se denumirea acesteia”. cu: • • • foaie de varsamant.titlul de proprietate asupra bunurilor imobile. fie direct de catre intreprinzator.certificatul de sarcini al bunurilor imobile. ordin de plata. chitanta CEC. DEPUNEREA CAPITALULUI SOCIAL • in numerar (obligatoriu).IX. in creante (in cazurile prevazute de lege). la orice banca. Dovada depunerii aportului in numerar trebuie sa mentioneze numele asociatului si sintagma „aport la capitalul social al societatii comerciale. fie la cererea solicitantului de catre Biroul unic Aportul la capitalul social poate fi : Unde se poate varsa aportul in numerar la capitalul social ? • • • • Dovada privind efectuarea varsamintelor in numerar se poate efectua. dupa caz. . referitoare la investitiile directe Se prezinta : . Conditiile de forma ale dovezii : • Cum se face dovada aportului in natura la capitalul social ? Daca sunt bunuri noi achizitionate din tara? Daca sunt bunuri in natura din import ? Daca sunt bunuri imobile ? Se prezinta factura Dovada se face potrivit normelor legale in vigoare.

acesta intrand in proprietatea societatii comerciale din momentul inregistrarii ei in registrul comertului. social al unei societati pe actiuni. Aceste structuri pot obtine. expertiza de la experti autorizati.. .cambii.dovada intabularii bunurilor imobile.expertiza de evaluare a bunului. Se prezinta raportul de expertiza privind evaluarea Daca sunt aporturi in natura la capitalul aportului in natura. in comandita pe actiuni si al unei societati cu raspundere limitata cu asociat unic? Cine efectueaza expertiza de evaluare a aportului in natura la capitalul social? Expertiza de evaluare este elaborata de experti de specialitate. Daca sunt aporturi in creante? Se prezinta titlul de creante : . actul constitutiv se incheie obligatoriu in forma autentica. Detalii se pot obtine prin oficiul de asistenta societati comerciale din Biroul unic sau oficiul de consultanta. . A se retine ca aportul in natura la capitalul social se realizeaza prin transferarea drepturilor de proprietate de la asociat catre societatea comerciala si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de functionare. In consecinta asociatul nu mai este proprietarul bunului aportat la capitalul social. Care sunt efectele juridice ale aportului in natura la capitalul social? 354 . Atentie : daca printre bunurile imobile se afla un teren. in numele si pe cheltuiala dvs.contract de imprumut bancar.

astfel : • imputernicire speciala sau imputernicire avocatiala. In acelasi timp sunt obligati sa participe si la pierderi. potrivit actului constitutiv.contract civil etc Pot constitui prestatiile in munca aport la capitalul social ? Prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social. pentru semnatarii si/sau deponentii cererilor depuse. cu titlu de aport social. REDACTAREA DECALARATIEI DE AVERE In ce cazuri se utilizeaza ? Declaratia se da pe proprie raspundere a comerciantului persoana fizica. Evaluarea se face prin apreciere de catre comerciant/asociat. In schimbul acestui aport. Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati se pot obliga insa la prestatii in munca. Ce contine ? 355 . Contine declararea averii si modul de evaluare a acesteia.. asociatii au dreptul sa participe. X. a fiecarui asociat din societatea in nume colectiv si a asociatilor comanditati. ACORDAREA IMPUTERNICIRII Cand o utilizez ? Imputernicirea se utilizeaza in cazurile cand cererea de inregistrare se intocmeste si se depune de alta persoana decat comerciantul autorizat. la impartirea beneficiilor si a activului social. • XI. procura speciala si autentica pentru comerciantii persoane fizice. cu enumerarea bunurilor imobile si mobile de valori importante.

ori aprobata de adunarea generala a actionarilor. XIV. In absenta semnatarului se poate prezenta un specimen legalizat de notarul public. Aceste acte se depun in copii certificate de comerciant sau de referentul Biroului unic. DEPUNEREA GARANTIEI DE CATRE ADMINISTRATORI Cine depune garantia? Fiecare administrator al unei societati comerciale pe actiuni va trebui sa depuna o garantie pentru administratia sa. conducatorii sucursalei sunt obligati sa depuna de semnatura ? semnaturile lor la oficiul registrului comertului. prevazuta in actul constitutiv. Certificatul eliberat de cenzorii societatii pe actiuni. PREGATIREA COMERCIALA ANTERIOARA Cine le depune ? ACTELOR PRIVIND ACTIVITATEA Comerciantul persoana fizica sau membrii unei asociatii familiale trebuie sa depuna in dosarul de inregistrare acte din care sa rezulte activitatea comerciala anterioara sau.XII. Care este cuantumul garantiei ? Cand si unde se depune certificatul privind depunerea garantiei ? 356 . actul privind nivelul studiilor absolvite. administratorii. o data cu depunerea specimenelor semnaturilor administratorilor. Cele 10 actiuni depuse sunt inalienabile si se pastreaza la societate. care va certifica semnatura. Cum se procedeaza? Pentru dovedirea specimenului de semnatura. DEPUNEREA SPECIMENULUI DE SEMNATURI Potrivit legii. persoana respectiva va semna in prezenta judecatorului delegat sau a conducatorului oficiului ori a inlocuitorului acestuia. in lipsa acestora. din care rezulta depunerea garantiei se depune la Biroul unic. comerciantul persoana fizica. reprezentantii Cine trebuie sa depuna specimenul unei societati comerciale. lichidatorii. pe perioada mandatului unui administrator. Garantia nu poate fi mai mica decat valoarea nominala a 10 actiuni sau decat dublul remuneratiei lunare. XIII.

asociatii unei societati in nume colectiv. persoana fizica. fondatorii unei societati comerciale pe actiuni si in comandita pe actiuni. PREGATIREA COPIILOR DE PE ACTELE DE INDENTITATE Cine depune copii dupa actele de identitate ? Actele de identitate trebuie depuse in copie de catre : • Ce contine ? comercianti persoane fizice (inclusiv de membrii unei asociatii familiale). ca persoana juridica este obligata sa-si desemneze un reprezentant permanent. In contract se va stipula. • • Atentie : Copia actului de identitate trebuie sa contina obligatoriu Codul Numeric Personal (CNP). 357 . Acesta este supus acelorasi conditii si obligatii si are aceeasi responsabilitate civila si penala ca si un administrator. in comandita simpla si cu raspundere limitata. ce actioneaza in nume propriu. XVII. XVI. REDACTAREA CONTRACTULUI DE ADMINISTRARE Cand se utilizeaza? Contractul de administrare se utilizeaza cand administratorul societatii este o persoana juridica. PREGATIREA ACTELOR CONSTATATOARE OPERATIUNILOR INCHEIATE IN CONTUL SOCIETATII In ce cazuri se utilizeaza ? • ALE La societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se depun actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul asociatilor si aprobate de acestia. Prin contractul de administrare se stabilesc drepturile si obligatiile partilor. persoana fizica.XV. printre altele.

persoana abilitata sa semneze actul constitutiv. act constitutiv etc). aceste acte vor fi depuse in copii traduse si legalizate. In cazul persoanelor juridice nerezidente. aportul la capitalul subscris. in numele si pe seama fondatorului sau asociatului. in numele si pe seama fondatorului/asociatului persoana juridica. hotararea se depune in copie tradusa si legalizata. IN NUMELE SI PE SEAMA FONDATORULUI. Daca persoana juridica este nerezidenta. din care sa rezulte : • hotararea de a participa la constituirea societatii comerciale.PREGATIREA COPIEI DE PE ACTUL DE INREGISTRARE A FONDATORILOR Precizari : In situatia in care asociati sau fondatorii unei societati comerciale sunt persoane juridice se depune copia actului de inregistrare a acestora (certificat de inmatriculare sau certificat de inregistrare. • • Hotararea se depune in original. 358 . PERSOANA JURIDICA Precizari : Organul statutar al unui asociat sau fondator persoana juridica trebuie sa emita si mandatul persoanei fizice abilitate sa semneze actul constitutiv al noii societati. ADOPTAREA HOTARARII ORGANULUI STATUTAR AL PERSOANEI JURIDICE PRIVIND PARTICIPAREA LA CONSTITUIREA SOCIETATII Precizari : In situatia cand o persoana juridica este asociat sau fondator al unei societati comerciale se depune hotararea organului statutar al persoanei respective. REDACTAREA MANUALULUI PERSOANEI CARE A SEMNAT ACTUL CONSTITUTIV.

cu originalele de catre persoanele care. In aceste categorii se includ: societatile bancare – autoritatea emitenta este Banca Nationala a Romaniei. OBTINEREA AVIZELOR PREALABILE PREVAZUTE DE LEGE Potrivit dispozitiilor legale specifice unor categorii de societati comerciale si de activitati economice. potrivit legii. pentru a-si dovedi onorabilitatea si credibilitatea. decat cele enumerate. dosarul de inregistrare si autorizare a functionarii trebuie sa contina avize sau autorizatii prealabile. pentru conformitate.persoana juridica. pot intocmi si semna cererea de inregistrare si autorizare a functionarii si de inregistrare a modificarii actului constitutiv. Care sunt avizele prealabile si care sunt autoritatile emitente societatile de asigurari si reasigurari – autoritatea 359 . RETINETI ! Judecatorul delegat poate dispune administrarea si a altor acte doveditoare. OBTINEREA CERTIFICATULUI DE BONITATE Cine il depune ? Persoanele juridice nerezidente care participa la constituirea unei societati comerciale trebuie sa depuna un certificat de bonitate. Acest act se depune in original. Se depune in original si in copie tradusa si legalizata. CERTIFICAREA COPIILOR Precizari Copiile de pe actele doveditoare vor fi certificate. Cine il emite ? Certificatul de bonitate poate fi emis de o banca sau de camera de comert din tara de origine. sau alte tipuri de cereri care se depun la Biroul unic. si in copie tradusa si legalizata in cazul unei persoane juridice nerezidente.

emitenta este Oficiul de supraveghere a activitatilor de asigurare si reasigurare. autorizatiilor si/sau acordurilor de functionare. Actele frecvent utilizate sunt cele mentionate ca fiind obligatorii. In alt dosar cu sina se introduc cate 5 plicuri din plastic. INTOCMIREA DOSARULUI PENTRU INREGISTRAREA UNUI COMERCIANT NOU Pentru orientarea Dvs. in tabel se prezinta opisul exhaustiv al actelor care pot fi incluse in dosarul pentru inregistrarea unui nou comerciant persoana fizica/asociatie familiala sau a unei societati comerciale. actele doveditoare si chitantele de plata pentru inregistrarea si autorizarea functionarii unui comerciant se introduc intr-un DOSAR CU SINA. societatile avand ca obiect operatiuni cu valori mobiliare – autoritatea emitenta este Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. pentru fiecare punct/obiectiv supus autorizarii. 360 . prin serviciul "DEPUNE SI SE REZOLVA". Toate formularele tip. Nu sunt incluse actele pentru obtinerea avizelor. Cele doua dosare se depun la dispeceratul Biroului unic.

fondatori. cenzori. 2 Cerere de inregistrare si autorizare (formular tip) Dovada disponibilitatii firmei/emblemei (original) Reproducerea emblemei (4 exemplare) 4. Dovada sediului (in copie) Declaratia pe proprie raspundere (comerciant. administatori. cate una pentru fiecare persoana care detine una din calitatile mentionate 3. asociat unic in SRL. crt. Denumire act (forma. x x x x Dovada pentru disponibilitatea firmei este obligatorie optional. reprezentantii permanenti x x x x 3 x SNC SCS 4 x SA SCA 5 x 6 x 7 Utilizare obligatorie SRL Precizari privind utilizarea documentului 2. asociati. nr. daca se declara emblema Utilizare obligatorie Utilizare obligatorie. x x x x 5. x x x x 361 .exemplare) Categorii de comercianti PF AF 1 1. persoana fizica.Continutul dosarului pentru inregistrarea unui comerciant nou Nr.

Autorizatia emisa de Primarie conform Legii 507/2002 (copie) x Document obligatoriu pentru persoane fizice/asociatii familiale Document obligatoriu pentru persoane juridice Este obligatoriu sa existe capital varsat in numerar 7. Dovezile privind efectuarea varsamintelor aporturilor subscrise si/sau varsate (copii) Facturi - x x x 9.persoane fizice. Actul constitutiv (original) - x x x 8. Expertiza de evaluare a aportului in - x x x 362 . x x x Se utilizeaza pentru produse noi achizitionate ca aport in natura Numai in cazul bunurilor imobile 10. ai administratorului sau cenzorului persoana juridica) – original 6.

Imputernicire speciala sau avocatiala (original) x x x x Daca cererea se intocmeste si se depune de alta persoana decat cele mentionata 363 . Nu sunt permise la Sa si SCA constituite prin subscriptie publica si la SRL-uri 14. Dovada intabularii bunurilor imobile 13. Cambia. contract de imprumut bancar.natura la capitalul subscris 11. contract civil - x x - Numai in cazul cand sunt aduse creante ca aport la capitalul social. Certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate imobilele x x x aportate la capitalul social Numai in cazul bunurilor imobile aduse ca aport in natura la capitalul social subscris Numai in cazul bunurilor mobile aduse ca aport la capitalul social subscris 12.

lichidatori Obligatoriu in cazul societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni 17. Specimenul de semnatura (original) x x x x 18. 364 . Certificatul cenzorilor privind depunerea garantiei legale de catre administratori Actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii (copii) x 19. sub semnatura privata) x x La SCS numai comanditatii x numai comanditatii - Declaratia este obligatorie pentru asociatii care raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale 16. Declaratie cu privire la averea detinuta (original. Acte privind activitatea comerciala anterioara (copii) x in lipsa acestora se depune actul privind nivelul studiilor absolvite Documentul este obligatoriu pentru administratori.15.

Acte de identitate (cu CNP) in copie x x x x rezidenti 22. - x x x in copie tradusa si legalizata pentru nerezidenti 365 . Contractul de administrare (copie) - x x x Numai in cazul cand societatea este administrata de o persoana juridica pasaport pentru 21. - x x x 24. persoana juridica (original) x x x in copie tradusa si legalizata pentru nerezidenti in copie tradusa si legalizata pentru nerezidenti 23. Actul de inregistrare a fondatorilor persoane juridice (copie) Hotararea organului statutar al persoanei juridice privind participarea la constituirea societatii (original) Mandatul persoanei care a semnat actul constitutiv in numele si pe seama fondatorului.20.

timbre judiciare . Actele pentru autorizarea functionarii din punct de vedere : al PSI. Categorii de taxe: . Certificat de bonitate (original) Avize prealabile prevazute de lege - x x x in copie tradusa si legalizata Pentru societatile bancare. al protectiei muncii. sanitar-veterinar.25. al protectiei de mediu.taxa judiciara de timbru (original) .tarife de prestari servicii de catre Birou unic (dupa caz) x x x x x x x x x x x x 366 . de aisgurare reasigurare. - x x x 28. - - x pentru brokeri de asigurare x 27. operatiuni cu valori mobiliare 26.sanitar.

taxe publicare in Monitorul Oficial .taxe/tarife autorizare pentru protectia mediului .taxe autorizare PSI .taxe registrul comertului ..taxe autorizare sanitaraveterinara x x x x - x x x - x x x - x x x - x x x .taxe autorizatie sanitara .taxe autorizare protectia muncii - x x x - x x x 367 .

autorizatii si/sau acorduri de 368 . In cazul sesizarii de acte lipsa.CE DOCUMENTE OBTINE COMERCIANTUL ? DUPA DEPUNEREA CERERILOR DE VERIFICARE SI/SAU REZERVARE FIRMA SI/SAU EMBLEMA DOVADA DE DISPONIBILITATE A FIRMEI SI/SAU EMBLEMEI Solicitantul care a depus la Biroul unic cererea pentru verificarea si/sau rezervarea unei firme si. firme si/sau embleme identice sau asemanatoare. Dovada se utilizeaza in urmatoarele situatii : • se prezinta obligatoriu notarului public care autentifica actul constitutiv si dupa caz. dosarul intocmit pentru inregistrarea si autorizarea functionarii este verificat din punct de vedere al respectarii conditiilor legale de forma si fond. adica nu au fost inregistrate si rezervate in registrul comertului. a emblemei primeste un act scris. actul modificator sau efectueaza darea de data certa acestor acte. precum si reprezentantii emitentilor de avize. sau de erori materiale referentul care verifica dosarul. dupa caz. acte incomplete. • se depune in original la dosarul de inregistrare a unui comerciant nou sau de modificare ulterioara a firmei si/sau e mblemei anterior inregistrate DUPA DEPUNEREA DOSARULUI DE INREGISTRARE SI AUTORIZARE Dupa cum s-a evidentiat la prezentarea serviciului „DEPUNE SI SE REZOLVA”. reprezentand dovada ca firma si/sau emblema sunt disponibile pe aria geografica mentionata de titular in cerere.

Se prezinta la casierie cand se achita taxele si tarifele cuvenite si se obtine nota de calcul definitiva. DUPA INREGISTRAREA SI AUTORIZAREA COMERCIANTULUI a) CERTIFICATUL DE INREGISTRARE SI ANEXA Biroul unic elibereaza titularului cererii CERTIFICATUL DE INREGISTRARE A COMERCIANTULUI si anexa/anexele la acesta. 369 . 599 din 21 iunie 2001. cu regim special si securizat. Se depune in dosarul de inregistrare si autorizare. Acestea se predau titularului cererii la interviu pentru a fi remediate. Se preda titularului cererii. asa cum este inscrisa in actul constitutiv si in registrul comertului. la interviu. Certificatul de inregistrare si anexa constituie documentul opozabil tertilor. daca dosarul este complet si corect sau daca observatiile mentionate in fisele de verificare au fost solutionate. inclusiv a anexei la acesta sunt stabilite prin Hotararea Guvernului nr. NOTA DE CALCUL Este completata de referentul care verifica dosarul. Modelul si continutul certificatului de inregistrare a comerciantului. Certificatul de inregistrare este un formular tipizat. impreuna cu copiile chitantelor fiscale emise de casieria CCI. Pe certificat sunt inscrise urmatoarele date : • firma/sucursala respectiv denumirea comerciantului.functionare a comerciantilor intocmesc fise de observatii.

370 . firma si sediul social). seria si numarul de ordine – informatie specifica regimului special al documentului. • atribut fiscal – este un cod alfanumeric avand semnificatia categoriei de platitor de taxe si impozite la bugetul de stat. • numar de ordine in registrul comertului – cuprinde numarul si data unui comerciant in registrul comertului. • activitatea principala exprimata prin cod CAEN si un text sumar de descriere. cod unic de inregistrare. • CUI – codul unic de inregistrare . • • data emiterii certificatului.• sediul social conform actelor doveditoare depuse in dosarul de inregistrare. nr.cod numeric constituind codul unic de identificare a unui comerciant. b) ANEXA/ANEXELE LA CERTIFICATUL DE INREGISTRARE se emit atat pentru sediul social si sedii secundare cat si pentru fiecare activitate desfasurata la sediul principal si sediu secundar care sunt supuse avizarii/autorizarii. La un certificat de inregistrare se ataseaza una sau mai multe anexe. • informatii de identificare a sediilor secundare (adresa si/sau activitate supusa autorizarii). Fiecare anexa contine pe fata : • informatii de conexiune la certificat (seria.

In forma tabelara. conform rubricaturii existente se inscriu : • anularile/retragerea avizelor. Se aplica stampila institutiei emitente. acordului si/sau autorizatiei. si data referatului de evaluare. numarul si data avizului. autorizatiei si/sau acordului de functionare. semnatura. acordul si/sau autorizatia de mediu. autorizatiilor si/sau acordurilor. autorizatia de functionare din punct de vedere a protectiei muncii. data. pentru fiecare aviz/autorizatie/acord se completeaza: • • • • • denumirea institutiei emitente. 371 .• avizul si/sau autorizatia pentru prevenirea si stingerea incendiilor • • • • avizul si/sau autorizatia sanitara. in cazul cand s-au remediat aspectele care au determinat anularea/retragerea avizului. nr. Pe verso-ul anexei la certificatul de inregistrare. numele si prenumele reprezentantului in clar. dispuse de organele autorizate. concluzia evaluarii sediului/activitatii. • reautorizarile. autorizatia sanitara veterinara.

Întreprinzătorii sunt 'for a i” să ia în considerare aspecte care le-ar putea scăpa la o abordare mai superficială. o cerin ă a investitorilor externi (creditori sau ac ionari poten iali). Planul de afaceri poate da o primă imagine asupra perspectivelor reale ale afacerii. Nimeni nu se aşteaptă ca previziunile planului de afaceri să se regăsească integral în realizările efective.7. ci şi proprietarilor firmei – în fapt. • • încadrarea în timp a etapelor afacerii. PLANUL DE AFACERI Necesitatea unui plan de afaceri? Mul i întreprinzători sunt nevoi i să întocmească un plan de afaceri abia atunci când acesta le este solicitat de un poten ial investitor. pot fi astfel evitate pierderile provocate de proiecte neviabile înainte ca ele să se fi produs efectiv. coordonarea fazelor viitoare ale afacerii şi rezolvarea eventualelor neconcordan e. Pot fi descoperite astfel puncte slabe ale afacerii sau idei noi care ar putea să îi sporească rentabilitatea. Planul de afaceri reprezintă. Un plan de afaceri este însă util nu numai finan atorilor externi. în cazul în care planul este bine întocmit. redactarea sa ar trebui să fie unul din primii paşi în ini ierea oricărei afaceri. totuşi. datele sale pot servi ca un instrument util de control al rezultatelor ob inute. Întocmirea planului de afaceri permite: • stabilirea realistă a necesarului de resurse şi a surselor din care acestea pot fi ob inute. Aceştia trebuie să afle dintrun plan de afaceri: 372 . în acelaşi timp.

Există însă elemente de bază care se regăsesc în majoritatea planurilor de afaceri: • scurtă prezentare a firmei. Planul de afaceri nu este singurul aspect luat în considerare de poten ialii finan atori. 373 . rentabilitatea scontată. însă un plan de afaceri care dovedeşte că nu există o strategie coerentă a proprietarilor afacerii va îndepărta cu siguran ă orice investitor.• • • • în ce constă afacerea. a misiunii. vechimea firmei: planul de afaceri pentru o firmă nouă va fi diferit de cel pentru un proiect al unei firme existente. aceasta poate varia func ie de cerin ele informa ionale cărora trebuie să le răspundă planul de afaceri de exemplu. • • specificul activită ii firmei. Cum trebuie să arate un plan de afaceri? Nu există o structură fixă a planului de afaceri. • descrierea produsului sau serviciului său şi a pie ei căreia i se adresează. obiectivelor şi strategiei sale. capitalul necesar. func ie de: • • destinatarul final: proprietarii afacerii sau investitorii poten iali. motivele pentru care afacerea este profitabilă. amploarea proiectului de afaceri.

procesul de produc ie şi furnizorii. strategia de marketing. firma s-ar putea să nu poată utiliza întregul poten ial din cauza lipsei de fonduri. previziunile financiare. necesarul de finan are. un plan de afaceri con ine o serie de componente obligatorii: • • • • • • • • • rezumatul planului de afaceri. Dacă dezvoltarea afacerii este mai lentă decât se aprecia.• • • descrierea strategiei de vânzări. Planul de afaceri destinat poten ialilor finan atori trebuie să îi convingă pe aceştia de viabilitatea proiectului propus. vânzările preconizate. prezentarea produsului firmei. cuprinsul planului. Autorul său va trebui să aibă capacitatea de a pune în lumină avantajele afacerii.intă şi concuren a. diverse proiec ii financiare. descrierea concuren ei. dacă aceasta e prea rapidă. s-ar putea ca firma să fi atras prea multe resurse costisitoare. pia a. 374 . Persoanele care vor examina planul au în general suficientă experien ă pentru a detecta aprecierile exagerat de optimiste. Care sunt componentele principale ale unui plan de afaceri? De regulă. fără ca aceasta să dăuneze însă realismului planului prezentat.

Această prezentare trebuie să con ină referiri la: • Conducerea firmei: responsabilită i. Se poate face o detaliere pe domenii de activitate (de exemplu personal direct productiv/personal administrativ). descrierea pie ei (perspective de creştere. 375 • • . Prezentarea conducerii firmei/ a ini iatorilor afacerii este necesară şi în cazul noilor afaceri. pe niveluri de pregătire profesională etc. obiectivele pe termen lung şi cele pe termen scurt. O participare importantă poate fi interpretată ca un semn clar al interesului şi implicării proprietarilor în afacere. experien ă/ locuri de muncă anterioare (Se pot anexa şi CV-urile persoanelor-cheie implicate în activitatea respectivă). poate fi prezentată organigrama firmei. caracteristicile produsului/ serviciului. Contribu ia proprietarilor/managerilor la capitalul firmei. Numărul de salaria i existen i. este necesară o prezentare a trecutului firmei şi a performan elor sale.Ce cuprinde rezumatul planului de afaceri? Rezumatul planului de afaceri trebuie să con ină. sumarul proiec iilor financiare şi suma de bani solicitată. ceea ce reprezintă una din cheile succesului acesteia. într-o formă succintă. concuren a). date referitoare la: • • • istoricul firmei (în cazul firmelor deja existente). misiunea firmei. • • • • Ce cuprinde descrierea firmei? În cazul firmelor deja existente. domeniul/ domeniile de activitate. Ca o anexă suplimentară. rezultate). pregătire. conducerea firmei (experien ă.

ponderea fiecăruia. pot fi prezentate date referitoare la fiecare (pondere în totalul vânzărilor. Dacă care este vorba. distinc ia între furnizorii interni şi cei externi şi. imobilele de inute (trebuie precizat dacă acestea sunt proprietatea firmei sau sunt numai închiriate sau ob inute prin leasing). valoarea medie a vânzărilor către un client. vor fi prezentate date care caracterizează grupul/grupurile de cumpărători (număr mediu de clien i. de exemplu. Principalii concuren i (enumerare. rentabilitate. Locul în care se desfăşoară activitatea şi implica iile acestei situa ii (de exemplu privind utilită ile.). eventual şi date referitoare la forma lor de proprietate şi la localizarea geografică . ponderea lor pe pia ă şi pozi ia firmei fa ă de aceştia. formă de proprietate..• Produsele/serviciile actuale (enumerare. caracteristici.). Garan ia viitorului oricărei firme este reprezentată de orientarea spre pia ă. utilaje. caracteristici de vârstă.). mijloace de transport etc.poate fi relevantă. în cazul celor din urmă. de desfacere cu amănuntul. Principalii furnizori de materii prime şi materiale (enumerare. for a de muncă etc. Dotările cu maşini. între cei din ările membre ale Uniunii Europene şi cei din alte zone ale lumii). avantaje competitive). explica ii ale acestei situa ii). de exemplu. • • • • • 376 . Clien ii actuali. În cazul în care există un număr redus de clien i. statut social etc. localizare geografică etc. din acest motiv. firma trebuie să dovedească o bună cunoaştere a clien ilor săi.

Planul de afaceri trebuie să ofere o descriere suficient de detaliată a produsului/serviciului firmei. Vor trebui prezentate misiunea/ scopul principal al firmei. Formulările care s-ar potrivi pentru orice domeniu de activitate – sau numai într-o lume ideală – reprezintă o dovadă a lipsei unei strategii coerente. cei care citesc planul de afaceri trebuie să în eleagă ideile principale ale afacerii.Cum trebuie prezentate obiectivele afacerii? Planul de afaceri trebuie să demonstreze că ini iatorii proiectului au o idee clară asupra a ceea ce îşi propun să realizeze. În cazul în care este vorba de un 377 . Un finan ator care citeşte un plan de afaceri trebuie să vadă care sunt scopurile afacerii şi care sunt obiectivele în următoarele luni sau în următorii ani. s-ar putea să nu mai ave i ocazia să oferi i explica ii suplimentare. poate fi prezentată experien a firmei în domeniu. E bine să evita i aspectele prea tehnice sau detaliile inutile. Totuşi. Cum trebuie prezentat produsul? Este esen ial să face i cât mai bine în eleasă nevoile consumatorilor cărora le răspunde produsul/serviciul dumneavoastră. Strategia de atingere a acestor scopuri trebuie de asemenea prezentată într-un mod convingător. performan a în domeniul vânzărilor etc. obiectivele sale pe termen mediu (unde vrem să ajungem în următorii 3-5-7 ani?). În cazul în care un investitor poten ial nu în elege în ce constă produsul respectiv. Prezentarea obiectivelor firmei trebuie să evite exprimările vagi sau excesiv de optimiste. În cazul în care este vorba de un produs/serviciu existent. competen ele tehnice acumulate. precum şi cele pe termen scurt (ce urmează să facem imediat?). capacită ile de produc ie existente.

extinderea în domenii în care nu ave i experien ă reprezintă şi ea un risc. ve i prezenta caracteristicile fiecăruia şi ponderea estimată în totalul vânzărilor. Dacă ave i mai multe produse sau servicii. Alegerea pre ului produsului este un aspect extrem de important. Un produs sau serviciu uşor de imitat s-ar putea să nu ofere suficientă protec ie în fa a concuren ei. cheltuielile pentru îmbunătă irea produsului nu vor fi recuperate dacă nu corespund percep iilor clien ilor. Imaginea despre calitatea produsului poate fi îmbunătă ită prin garan iile sau alte servicii postvânzare oferite. multe modele de planuri de afaceri sugerate de finan atori solicită aprecieri ale pre ului produsului în compara ie cu cele ale concuren ei. Existen a unui brevet sau a altor drepturi exclusive asupra produsului sau serviciului reprezintă un avantaj pentru firmă şi va fi desigur men ionată în planul de afaceri. Ele sunt esen iale în pozi ionarea firmei fa ă de clien i şi concuren ă. în special în cazul în care pia a este îngustă sau preferin ele consumatorilor se modifică rapid. Orientarea spre un produs sau un serviciu unic reprezintă un risc. 378 . O calitate inferioară reprezintă un risc crescut de pierdere a clien ilor în fa a concuren ilor. Calitatea şi pre ul produsului reprezintă aspecte principale care nu pot lipsi din nici un plan de afaceri. Ceea ce contează este rentabilitatea pe care o poate aduce produsul la un anumit nivel de pre .produs/ serviciu nou vor fi prezentate avantajele care permit firmei ob inerea acestuia şi ac iunile care mai trebuie întreprinse până la începerea activită ii normale. În acelaşi timp. în acelaşi timp. Diverse documenta ii cu caracter prea tehnic pot fi anexate la planul de afaceri – sau pot fi preluate în cadrul unui studiu de fezabilitate. În cazul în care pre ul este mai ridicat. trebuie să arăta i ce îi va determina pe clien i să cumpere de la dumneavoastră. Poate fi anexat şi un buget special al lucrărilor necesare până la ieşirea pe pia ă sau un buget de cercetare.

Planul de afaceri trebuie să dovedească o bună cunoaştere a clien ilor poten iali. O definire prea vagă poate fi interpretată ca un semn al unei strategii neclare. sar putea să nu mai fie loc pentru încă un producător. trebuie să identifica i şi tendin ele de viitor de pe pia ă: poten ialul de creştere. acumularea de prea multe caracteristici în definirea segmentului de pia ă poate avea însă un efect similar. De asemenea. precum şi cota de pia ă pe care o de ine i/vă propune i să o de ine i. O afacere nu va avea succes dacă nu răspunde unor necesită i reale ale consumatorilor. Trebuie să estima i mărimea pie ei pentru produsul respectiv (şi pentru categoria de produse din care face parte). orientările viitoare ale consumatorilor.Cum trebuie prezentată pia a? Lansarea unui produs sau serviciu trebuie precedată de studierea pie ei poten iale. date referitoare la: 379 . Identificarea segmentelor pie ei căreia vă adresa i este foarte importantă pentru determinarea ariei pe care o va deservi efectiv firma. În cazul în care există un număr limitat de cumpărători – de exemplu firme interesate de un anumit tip de utilaj – se poate face o prezentare detaliată a acestora cuprinzând. de exemplu. Cum trebuie prezenta i clien ii? Orice întreprinzător trebuie să fie orientat către pia ă. posibilitatea intrării/ieşirii de pe pia ă a unor concuren i etc. Este bine dacă aduce i o sus inere solidă a criteriilor alese în segmentarea pie ei. A spune că firma de ine o cotă insignifiantă dintr-o pia ă foarte mare nu are o relevan ă prea mare. Dacă este o pia ă prea îngustă. Prin delimitarea segmentului de pia ă al firmei determina i şi caracteristicile principale ale viitorilor clien i.

• • • • • • numele/ denumirea clien ilor. Copii ale contractelor/ comenzilor respective pot fi anexate la planul de afaceri. În cazul în care ave i deja comenzi sau contracte încheiate cu clien ii respectivi. interes pentru produsele noi. urmând ca persoanele/ firmele care vor constitui pia a de bază 380 . În cazul în care există mul i cumpărători – de exemplu. Planul de afaceri trebuie să prezinte foarte clar căror necesită i ale clien ilor se adresează produsul respectiv şi care sunt factorii care îi determină pe clien i să cumpere produsele firmei. caracteristicile clien ilor: venituri medii. cifra de afaceri. acest lucru trebuie men ionat. domeniul de activitate. analiza trebuie făcută pentru clien ii fiecărui produs. produsul să atragă numai clien ii 'inovatori”. în cazul unui magazin cu amănuntul – datele prezentate vor fi diferite: • • numărul poten ial al cumpărătorilor. În cazul în care firma se orientează spre un segment specific de pia ă. într-o primă fază. forma de proprietate. vârstă. Este posibil ca. statut social. localizarea geografică. mărimea estimată a comenzilor şi ponderea în totalul vânzărilor estimate etc. acesta trebuie clar delimitat. În cazul în care există mai multe produse. • valoarea medie a unei cumpărări şi frecven a cumpărărilor etc.

s-ar putea ca un pre mai ridicat să constituie pentru cumpărători un semn al unei calită i mai ridicate. iar un pre redus poate părea suspect. dar se pot dovedi extrem de utile. creşterea pre urilor poate creşte încasările firmei. În anumite cazuri. acest lucru nu este însă deloc adevărat în orice situa ie! Ar fi de preferat ca întocmirea planului de afaceri să fie precedată de efectuarea unui studiu de pia ă care să sondeze interesul clien ilor poten iali pentru produsul/ serviciului respectiv. În întocmirea planului de afaceri ar trebui luată în considerare şi sensibilitatea clien ilor fa ă de pre ul produsului. Acest lucru trebuie avut în vedere la întocmirea planului de afaceri. că o firmă importantă din domeniu inten ionează să se extindă pe pia a pe care va i propus să o acoperi i.a firmei să înceapă să cumpere mai târziu. Dacă afla i. Evident că rezultatele studiului de pia ă nu vor fi întotdeauna confirmate întocmai de evolu iile ulterioare şi că intui ia întreprinzătorului îşi are şi ea rolul ei – dar necunoaşterea interesului real al clien ilor pentru produs este cauza principală a eşecului unei afaceri. În cazul în care există o pia ă 'captivă” sau este vorba de produse de bază. de exemplu. dar este în orice caz mai ieftin decât o afacere începută şi eşuată din cauza aprecierii greşite a nevoilor consumatorilor. Cum trebuie prezentată concuren a? Datele referitoare la concuren i sunt adesea greu de ob inut. Acest studiu poate părea costisitor. s-ar putea să trebuiască să vă modifica i strategia. 381 .

experien ă în domeniu. La planul de afaceri se pot anexa şi oferte ale furnizorilor. • modul în care se va derula activitatea de aprovizionare (transport. materii prime. canalele de distribu ie. valoarea achizi iilor • preconizate.În general. furnizate.). eventuali intermediari. care sunt tipurile de produse/ servicii pe care le produc. materiale. Un • eventual finan ator trebuie să fie convins că ave i asigurate condi iile de 382 . fidelitatea clientelei. modalită i de plată. localizarea lor şi segmentele de pia ă pe care le deservesc. depozitare etc. Cum trebuie prezenta i furnizorii? Planul de afaceri trebuie să con ină şi date referitoare la furnizorii de materii prime. Este important de asemenea să previziona i reac ia concuren ei la apari ia/ extinderea afacerii dumneavoastră şi să prezenta i strategia prin care îi ve i face fa ă. servicii post-vânzare. formă de proprietate etc. • • • • Planul de afaceri trebuie să demonstreze că există un segment de pia ă care poate fi deservit în mod profitabil de către firmă şi să arate de ce acesta nu este şi nu va fi preluat de către concuren i. utilaje şi servicii ale firmei. calitatea şi pre urile produselor. garan ii. care sunt cotele de pia ă ale concuren ilor. un plan de afaceri trebuie să indice: • care sunt principalii concuren i.). servicii etc. reducerile de pre oferite clien ilor. avantajele competitorilor în ceea ce priveşte reputa ia. Vor fi prezentate: • caracteristicile furnizorilor (localizare geografică.

383 . va trebui să da i şi detalii în legătură cu procesul tehnologic: • etapele principale ale procesului tehnologic. planul de afaceri va trebui să con ină date referitoare la: • • • • • • • • obiectul investi iei.desfăşurare a afacerii. modificări necesare la clădirile şi echipamentele existente. servicii anexe. fiecărei etape. necesită ile de proiectare. impactul asupra mediului (eventual studiu de impact). etape/ graficul de realizare a investi iei. Cum trebuie prezentat procesul tehnologic? În cazul în care este vorba de o activitate de produc ie. timpul necesar cerin e privind aprovizionarea cu materii prime şi materiale. că v-a i ales bine furnizorii şi că nu vor apărea costuri neprevăzute pe parcurs. durata de recuperare a investi iei. modul de realizare (în regie/ în antrepriză) şi etape. • calitatea şi pre ul acestora. organizarea produc iei. • • • • Cum trebuie descrisă investi ia propusă? În cazul în care afacerea prezentată implică şi efectuarea de investi ii. asigurarea cu utilită i. furnizorii de utilaje şi materiale. valoarea investi iei. necesarul de utilaje. rata internă de rentabilitate.

se poate anexa şi o organigramă. va trebui să include i şi o estimare a acestui tip de cheltuieli. cum ve i asigura nivelul de calificare corespunzător). Planul de afaceri va trebui să prezinte numărul de angaja i necesari şi calificările acestora. evitând însă aspectele prea tehnice. Cum trebuie prezentat personalul necesar? Ini ierea/ extinderea unei afaceri implică găsirea angaja ilor potrivi i.Descrierea investi iei inclusă în planul de afaceri trebuie să cuprindă datele esen iale. Succesul afacerii va depinde în mare măsură de existen a unui personal bine pregătit şi motivat. Preocuparea pentru perfec ionarea personalului reprezintă un aspect pozitiv. oferte ale furnizorilor de utilaje etc). În cazul în care ve i organiza cursuri de pregătire în cadrul firmei. la totalul cheltuielilor cu personalul şi la ponderea acestora în totalul 384 . Este de aşteptat ca afacerea să se extindă în anii următori. ar fi bine să arăta i de unde vor proveni angaja ii necesari (eventual. dar va trebui să prezenta i şi modul în care vă asigura i de fidelitatea angaja ilor în care a i investit. Planul de afaceri va trebui să con ină şi o scurtă referire la responsabilită ile angaja ilor. redistribui i de la alte compartimente sau pot fi angaja i noi. Un poten ial investitor poate fi interesat de exemplu de raportul dintre personalul administrativ şi cel direct productiv. Ve i include de asemenea şi date referitoare la salarizarea personalului. Documenta ia detaliată poate fi anexată la plan (se pot anexa proiecte. Angajarea de persoane aflate în şomaj poate fi un avantaj în ob inerea unor finan ări. avize. Trebuie să preciza i de unde vor proveni i aceşti angaja i: pot fi angaja i existen i ai firmei. în acest caz.

de genul celor de explorare sau monitorizare a pie ei. În cazul în care hotărâ i să vinde i produsul prin distribuitori specializa i. rela ii publice etc. Va trebui să include i aici şi alte cheltuieli. Cum trebuie prezentate activită ile de desfacere? Ve i prezenta date referitoare la modalitatea de vânzare a produsului/ serviciului (de exemplu. 385 . Pentru a întocmi un buget de promovare a vânzărilor. va trebui să vă decide i mai întâi asupra metodelor de promovare adecvate.).). Pot fi alese mai multe metode. prin magazine proprii. promovare şi distribu ie care vor atrage şi păstra interesul clien ilor. prin mici magazine de cartier sau prin supermagazine. Bugetul de marketing nu se referă numai de publicitate. dar orice alegere trebuie justificată. avantajele pe care le acorda i acestora pentru a vă asigura de fidelitatea lor. aria geografică/categoriile de clien i acoperite. pre . lansare oficială. va trebui să prezenta i ponderea fiecăruia. contractele/comenzile deja existente.cheltuielilor firmei. În fiecare caz trebuie să compara i cheltuielile necesare cu beneficiile care se pot ob ine. reduceri promo ionale de pre uri. Va trebui să prezenta i principalele ac iuni legate de produs. comenzi prin poştă etc. Trebuie să contura i o imagine clară cu privire la modul de motivare şi coordonare a angaja ilor. Trebuie să defini i mesajul pe care vre i să îl transmite i clien ilor şi să alege i mijloacele potrivite pentru a-l transmite (publicitate. Cum trebuie prezentate activită ile de promovare a vânzărilor? Prezentarea strategiei de marketing trebuie să se regăsească şi ea în planul de afaceri.

acest lucru trebuie luat în considerare în elaborarea bugetului afacerii şi determinarea necesarului de finan are. cât şi insuficien a acestora. probleme de mediu etc. Analiza nevoilor clien ilor. Este important de cunoscut numărul cumpărătorilor poten iali. cota de pia ă pe care o ve i de ine etc. indicatori de rentabilitate etc. precum şi alte aspecte relevante legate de legisla ia în domeniu (de exemplu calificări necesare. frecven a şi mărimea comenzilor. În cazul în care vânzările au o sezonalitate accentuată.Cum trebuie prezentate diferitele aspecte legale ale activită ii? În cadrul planului de afaceri va trebui prezentată şi situa ia aprobărilor şi avizelor oficiale ob inute deja sau care vor trebui ob inute. trebuie acordată toată aten ia documentelor referitoare la aspectele financiare ale afacerii prezentate prin intermediul planului de afaceri (evolu ia estimată a veniturilor şi cheltuielilor afacerii pentru următoarea perioadă de timp . în cele din urmă. În func ie de aceste date vă pute i ajusta şi politica de pre uri. a dinamicii pie ei şi a strategiilor concuren ilor vă vor ajuta în acest sens.de regulă următorii câ iva ani. un investitor este interesat. de aspectele financiare ale afacerii în care se implică. Este bine să evalua i şi cât de solide sunt estimările dumneavoastră cu privire la venituri. a caracteristicilor produsului. Din acest motiv. posibilitatea de a stabili legături pe termen lung cu aceştia.). Ce reprezinta proiec iile financiare? Oricât de interesantă şi de novatoare este o afacere. existen a unor licen e sau brevete. Ce venituri va aduce afacerea? Un element cheie al oricărui plan de afaceri îl reprezintă volumul anticipat al vânzărilor. Trebuie să evita i atât perioadele cu resurse neutilizate.). Daca sunte i vulnerabil la un atac din 386 .

Cea de-a doua categorie de cheltuieli va avea un nivel mai stabil în timp. Cheltuielile pe care urmează să le angaja i nu vor avea o structură omogenă şi. Primele trebuie efectuate de regulă o singură dată.partea concuren ei sau la o schimbare bruscă în preferin ele consumatorilor este indicat să verifica i dacă ave i capacitatea de a depăşi aceste situa ii. trebuie să distinge i între diferitele destina ii ale resurselor de care dispune i. Volumul cheltuielilor trebuie previzionat cu aten ie şi monitorizat pe tot parcursul derulării afacerii. Va trebui să pute i justifica nivelul pentru care a i optat. dar este şi mai îndepărtată în timp fa ă de momentul întocmirii planului de afaceri. O primă distinc ie importantă este cea dintre cheltuielile ini iale – care vor fi efectuate pentru a pune în mişcare noua afacere – şi cele aferente activită ii curente după atingerea parametrilor propuşi. 387 . Un volum prea mare va ine resurse imobilizate în mod inutil. s-ar putea ca rentabilitatea afacerii să nu mai fie cea scontată. Atunci când previziona i cheltuielile cu activitatea curentă. în perioada ini ială. Este foarte important să ave i un grafic al celor două categorii de cheltuieli şi să determina i cu precizie momentul în care afacerea va începe să func ioneze la capacitatea normală. Care vor fi cheltuielile? Un volum mare al încasărilor nu este o realizare prea mare dacă nivelul cheltuielilor este încă şi mai ridicat. în timp ce un volum prea redus creează riscul unor întreruperi for ate ale activită ii. perioadă în care şi afacerea este mai vulnerabil. va trebui să determina i şi mărimea stocurilor necesare. În cazul în care acest moment este mai îndepărtat în realitate decât a i crezut ini ial. din acest motiv.

întârzierea în ob inerea unui spa iu adecvat cu câteva luni transformă profitul în pierderi. ele sunt necesare în formarea unei imagini realiste asupra viitorului afacerii. banii investi i într-un utilaj specializat vor fi mai greu de recuperat decât cei investi i într-un utilaj cu mai multe întrebuin ări posibile în cazul eşecului afacerii. De exemplu. este bine să vă lua i măsuri de siguran ă. Probabil nu ve i putea anticipa toate lucrurile care s-ar putea întâmpla. este bine să determina i cheltuielile. includerea unei 388 . Analiza de sensibilitate dă imaginea evolu iei rezultatelor în cazul în care anumite evolu ii nefavorabile afectează activitatea firmei. dar este bine să analiza i măcar impactul unor evenimente cât de cât previzibile. sau costurile cresc cu 10%. cheltuielile cu materiile prime sau salariile personalului direct productiv.O altă distinc ie importantă este cea între cheltuielile fixe – cele care trebuie suportate şi atunci când nu se desfăşoară vreo activitate 'productivă” – şi cele variabile – de exemplu. În plus. pute i estima profitul firmei în cazul în care vânzările sunt cu 20% sub cele programate. Chiar dacă formatele standard ale unui plan de afaceri nu includ astfel de detalii. de exemplu. Dacă rezultatele arată bine pe hârtie dar. Care va fi rentabilitatea scontată a afacerii? Datele referitoare la veniturile şi cheltuielile previzionate vor da o imagine asupra rentabilită ii afacerii. De exemplu. este mai uşor să reduce i volumul aprovizionărilor cu materii prime decât să concedia i salaria i. fie ei şi 'direct productivi”. Este recomandabil ca această grupare a cheltuielilor să fie precedată de o analiză atentă – distinc ia perfectă dintre cele două categorii există mai degrabă în teorie decât în practică. veniturile şi rentabilitatea pe unitate de produs. În aprecierea acestei rentabilită i este bine să evalua i cum vor arăta rezultatele în cazul în care apar evenimente neprevăzute. Mai ales în cazul în care ave i mai multe produse/servicii.

trebuie incluşi: • Indicatori de rentabilitate – de exemplu. În cazul în care este vorba de o firmă deja existentă.de exemplu. rata de rentabilitate a capitalului investit (profit net/ capitaluri proprii). rata curentă de lichiditate (active circulante/ obliga ii curente). rata de îndatorare Indicatori referitori la gradul de utilizare a activelor. • Indicatori de lichiditate . trebuie anexate: 389 . De obicei. viteza de (datorii totale/ total pasiv). • rota ie a stocurilor (cifra de afaceri/ stoc mediu). Care vor fi principalii indicatori financiari? Indicatorii financiari sunt deosebit de importan i pentru un poten ial investitor.de exemplu. durata medie de încasare a crean elor şi de plată a furnizorilor etc. De asemenea. rata de rentabilitate a activelor (profit net/ active totale). de obicei trebuie anexate cel pu in: • • bilan urile pe ultimii 2-3 ani de activitate. ultima balan ă de verificare contabilă. rata imediată de lichiditate (disponibilită i băneşti/ datorii pe termen scurt). • Indicatori de solvabilitate . Care sunt documente financiare necesare? Acestea sunt componente foarte importante în cadrul unui plan de afaceri.analize de sensibilitate în planul de afaceri creează o impresie pozitivă unui poten ial finan ator.

Datele colectate în etapele anterioare ar trebui să contureze o imagine destul de clară asupra acestui aspect. dar ajung la faliment din cauza lipsei de lichidită i. ulterior demarării activită ii. Veniturile şi cheltuielile înregistrate într-un cont de profit şi pierderi nu coincid cu intrările şi ieşirile de numerar. • • contul de profit şi pierdere previzionat pe aceeaşi perioadă. Determinarea cât mai realistă a sumei necesare este necesară pentru a evita blocarea afacerii din cauza lipsei de resurse sau cheltuielile inutile antrenate de resurse neutilizate. În cazul în care acordarea sumei este condi ionată de un anumit nivel al participării proprii la finan area afacerii. este recomandabil ca suma cu care ve i contribui să depăşească suficient de mult nivelul minim impus. previziunea cash-flow-ului. Cum se determină suma necesară? Determinarea necesarului de resurse financiare este un scop principal al unui plan de afaceri. Cum este utilizat planul de afaceri în activitatea de control al activită ii? Planul de afaceri ar trebui să servească. Multe firme pot avea profituri pe hârtie. este totuşi un element esen ial. ca punct de reper în determinarea viabilită ii afacerii.• bilan ul pro-forma pentru perioada următoare (conform standardelor din ările occidentale. dând în acelaşi timp asigurări suficiente în legătură cu participarea dumneavoastră la succesul afacerii. El poate fi corectat pe parcurs în cazul în care apar evenimente neaşteptate. Deşi acesta nu este o cerin ă tradi ională a contabilită ii în România. bilan urile previzionate lunare pentru primul an şi bilan urile anuale pentru următorii 3 ani). este esen ial să veni i cu o sumă realistă. În cazul în care planul de afaceri urmăreşte atragerea unui finan ator. 390 .

un împrumut bancar care trebuie restituit) urmărirea profitabilită ii şi a cash-flow-ului este absolut necesară.Controlul afacerii se poate concentra pe două aspecte principale: • Controlul aspectelor financiare. Urmărirea indicatorilor financiari dă 'pulsul”afacerii. 391 . În cazul în care este vorba şi de o finan are externă (de exemplu. Urmărirea evolu iei vânzărilor explică situa ia financiară a firmei şi permite luarea măsurilor necesare pentru îmbunătă irea ei. evitându-se situa iile în care întreprinzătorul este atât de absorbit de activitatea curentă încât nu îşi dă seama în timp util că afacerea devine neprofitabilă. • Controlul vânzărilor. Scopul oricărei afaceri este vânzarea unor produse.

.... particular. Tipul activită ii principale actuale si codul CAEN 7.. Asocia i....... fax: 6........ DATE DE IDENTIFICARE A AGENTULUI ECONOMIC 1.. MODEL PLAN DE AFACERI PLAN DE AFACERI pentru proiectul: ………………………………………….....8....... ac ionari principali la data solicitării creditului Asocia i / Ac ionari Persoane fizice Nr... A... Tipul activită ii noi (aferente investi iei.. ac i uni Valoare (mii lei) Pond ere (%) Persoane juridice Nr......... telefon........ Forma juridică de constituire 5...... ac i uni Valoare (mii lei) Pond ere (%) Total 100 % 392 . Denumirea firmei 2..... Capitalul social la data solicitării creditului 10........... Adresă......... mixt) 9........ ...... străin. Natura capitalului (stat.......Societatea comercială . Cod fiscal / Cod unic de înregistrare 4............ Numărul şi data înregistrării la Registrul Comer ului 3.... dacă este cazul) 8..

din care: . din care: Muncitori – total.2. institu iei) Experien a profesională (cu precizarea func iei. a responsabilită ilor şi a perioadei) B. Scurt istoric C. Prezentarea produselor / serviciilor pe categorii denumirea completă a produsului / serviciului. Date financiare (se vor anexa balan ele de verificare pe ultimii 3 ani şi ultima lună încheiată) mii lei Indicator Cifra de afaceri Rezultatul exploatării Rezultatul brut Rata profitului net la cifra de afaceri Ponderea datoriilor totale in total pasiv An n-3 An n-2 An n1 An curent (n) luna B.1. CONDUCEREA Fun c ia actu ală Num e şi prenu me Studii (cu precizarea perioadei.indirect productivi Număr Pondere C.1.2.11. CONDUCEREA ŞI PERSONALUL FIRMEI B. din care: Conducere TESA – total. principalele caracteristici / performante tehnico-economice şi de calitate 393 . DESCRIEREA ACTIVITĂ II CURENTE C.direct productivi . PERSONALUL Numărul şi structura personalului la data solicitării creditului: Categoria de personal Total.

Regimul de lucru actual (nr. Descrierea sumară a procesului/ fluxului tehnologic actual. defalcate pe intern şi export.altele Tipul utilajului / liniei tehnologice - 394 . Principalii concuren i actuali interni şi / sau externi. pe grupe de produse / servicii.de produc ie .3. pe grupe de produse / servicii: total. a activită ilor necesare realizării produselor/ serviciilor.4. schimburi/zi.1. Principalii furnizori de materii prime (pe tipuri de materii prime cu specificarea ponderii în totalul cheltuielilor cu materialul aprovizionat). 4.3. 4. 3. nr. la aceste schimbări. pe grupe de produse / servicii 3. Principalii clien i actuali interni şi / sau externi. zile/an. ore/schimb).2. Prezentarea evolu iei cifrei de afaceri pe ultimii 3 ani.depozite / magazii . din care vânzări de mărfuri şi produc ie vândută.3 Comenta i schimbările ce vor avea loc pe pia ă şi cum anume se va adapta firma dvs.2. C.1. Capacitatea tehnică actuală 4.4. Pia a 3. 3. 3. nr.6. Date tehnice cu privire la principalele mijloacele fixe care sunt utilizate nemijlocit la realizarea produselor/serviciilor.5. Descrierea segmentelor de pia a cărora li se adresează produsele / 3. aflate în proprietatea agentului economic: Mijloc fix Date tehnice Capa citate maxi mă Grad de încărc are (%) Grad mediu de uzură (%) Clădiri .C.

cu TVA. Planul de finan are . activită ilor implicate de realizarea proiectului cu precizarea datei începerii. capitalul de lucru ini ial (stocuri. salarii. 1.4 Valoarea totală a investi iei (in mii lei).1. cu specificarea: datei demarării proiectului de investi ie (luna şi anul). alte servicii). duratei fiecărei activită i şi valorile aferente. achizi ie/renovare/adaptare clădiri. retehnologizare / restructurare.5 Necesarul de finan at va include: costul de investi ie. 1. D. avansuri plătite. alte cheltuieli necesare implementării proiectului (de exemplu: cheltuieli de pre-produc ie (promovare. 1.2. achizi ie/adaptare/modernizare şi montare echipamente etc.). dezvoltarea afacerii/ capacită ii).6 Graficul de realizare a proiectului de investi ie.3 teren. Proiectul de investi ie 1. cu şi fără TVA.).1 Scopul proiectului de investi ii (de exemplu: crearea unei unită i noi. etc. 1.Mijloace de transport - D.2 Descrierea proiectului de investi ii (de exemplu: achizi ie şi/sau amenajare 1. DESCRIEREA PROIECTULUI DE INVESTI II PENTRU CARE SE SOLICITĂ CREDITUL D. Stadiul de realizare (activită i realizate până la data solicitării creditului). training.mii lei Elementul de finan at Costul finan ării Imprum utate din care surse: proprii altele 395 . temporal şi valoric. infrastructură.

D. Pia a 4.3. Descrierea segmentelor de pia a cărora li se adresează produsele / serviciile noi 4. pe grupe de produse / servicii noi. 5. Clien i poten iali interni şi / sau externi. D. Strategia de distribu ie 5.5. Amplasamentul agentului economic şi asigurarea cu utilită i pentru produsele / serviciile aferente proiectului de investi ie. Produsele/ serviciile noi (aferente investi iei) Prezentarea produselor/serviciilor noi. a ansamblului activită ilor necesare realizării produselor / serviciilor. 7. Principalii concuren i interni şi / sau externi. a pre urilor luate în considerare în efectuarea previziunilor).1. pe grupe.6.2. 396 . Strategia de marketing 5.3. Descrierea sumară a procesului / fluxului tehnologic nou.2. 4. Strategia de pre (specificarea politicii de preturi pe grupe de produse / servicii.4.1. aferente proiectului de investi ii: denumirea completă a produsului / serviciului. principalele caracteristici / performante tehnico economice şi de calitate D.3 Strategia de promovare pentru noile produse / servicii D.1.2. Capacitatea tehnică aferentă proiectului 7. pe grupe de produse / servicii.

Numărul şi structura personalului după implementarea proiectului: Categoria de personal Total. abur etc. Date tehnice cu privire la principalele mijloace fixe aferente proiectului de investi ie 7.Numărul şi provenien a personalului suplimentar.7. Graficul de încărcare a capacită ilor previzionat pe întreaga perioada de creditare. Furnizorii de materii prime necesare derulării proiectului de investi ie.direct productivi .3. Denumirea materiei prime /serviciului Sursa de aprovizionare Cantită ile necesare pentru programul de produc ie pe un an Pre ul unitar Număr.1. Dimensionarea cheltuielilor cu personalul suplimentar. din care: . Estimarea cantită ilor necesare şi a costurilor aferente. Modul de asigurare cu utilită i (energie.2.8.). din care: Pondere 9. Materii prime şi utilită i 9. Personalul 8. apa.indirect productivi D. D.10. D.9. Prezentarea echipei de implementare a proiectului 397 .1.3.2. din care: Muncitori – total. 8.4. din care: Conducere TESA *) – total. Dimensionarea cheltuielilor cu materiile prime pe baza consumurilor specifice şi a costurilor unitare. 8.

Influen e asupra mediului Se vor prezenta cantită ile şi caracteristicile emisiilor poluante.1. experien ă. Proiec ia fluxului de numerar 398 . Previziuni financiare pe durata de acordare a creditului E. responsabilită i) D. Proiec ia Contului de profit şi pierdere E.2.3.11. mijloace de tratare şi neutralizare a acestora.Se va prezenta echipa de implementare a proiectului (pregătire. E. Proiec ia bilan ului contabil E. costurile generate.

TOPUL FIRMELOR JUDETULUI GORJ – 2002 399 .

Turism hoteluri si restaurante. Industria de echipamente electrice si optice. piscicultura si servicii.TOPUL FIRMELOR JUDETULUI GORJ – 2002 1. Industria metalurigca. curierat si telecomunicatii. 400 . 24. tipografii. Industria usoara. Comert cu ridicata. 20. Posta. Industria energetica. a constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini. Industria de masini si echipamente. Servicii generale. 19. Industria alimentara. 4. 12. Constructii. reproducerea inregistrarilor pe suporti . Industria produselor primare. 5. 13. 14. Comert cu amanuntul. Industria extractiva 2. 25. utilaje si instalatii. 9. 23. 21. Transporturi. celulozei si hartiei. Mijloace de informare si publicitate. Industria pielariei. 18. 6. Servicii sociale. 28. 27. 10. Tehnologia informatiei. 8. 11. 15. 26. Productia de mobilier. 16. Agricultura si servicii specfice. 17. Industria lemnului. exploatare forestiera. 22. Edituri. Turism agentii de turism. Servicii de colectat si reciclat deseuri. 3. 7. Silvicultura. Industria confectiilor. Servicii profeseionale.

CARTIER PREAJBA. detergentilor si a produselor de intretinere. 1. VASILE 2. Sc. Str. GHEORGHE 2 PARALELA 45 SRL J/18/175/1999 1421 Extractia nisipului si argilei Adresa: GORJ/TG-JIU. SCHELA Contact: CRISAN HORIA 2 XEDEX SRL J/18/102/1994 2451 Fabricarea sapunurilor. Aleea MUNCII. Com. Bl. Com. nr. Str. cosmetice si de parfumerie Adresa: GORJ/TARGU JIU. Com. Industria extractiva Microintreprinderi 1 UNIREA MATCONS TRANSPORT SA J/18/145/2000 1411 Extractia minereurilor pentru industria materialelor de constructii Adresa: GORJ/SAMBOTIN. 60A Contact: VELCEA I. 7. H1.Sat CURTISOARA Contact: PADURARU GEORGEL Intreprinderi mici 1 GAZOIL DRILLING SA J/18/101/2001 1130 Activitati de servicii anexe extractiei petrolului si gazelor naturale (exclusiv prospectiunile) Adresa: GORJ/TIRGU CARBUNESTI. nr.1. Industria produselor primare Microintreprinderi 1 NOVOART SRL J/18/272/1999 2613 Fabricarea sticlei si articolelor din sticla Adresa: GORJ/ARSURI. 193 Contact: DUVLEA CRISTIAN 3 LUMCONS SRL J/18/ 29/2000 2640 Fabricarea caramizilor. Str. nr. SCHELA Contact: COTOJMAN EMIL 2 ERMO EXPLOATAREA RESURSELOR MINERALE OLTENIA SRL J/18/189/1998 1020 Extractia si prepararea lignitului Adresa: GORJ/MOTRU. CALEA BUCURESTI nr. Ap. tiglelor si altor produse pentru constructii Adresa: GORJ/VLADULENI. 11 Contact: NICOLESCU D. BALTENI Contact: LUMEZEANU MARIA 401 . TEILOR. 2 Contact: BLAGA PETRU 3 GRANSTONE SRL J/18/322/1991 1411 Extractia minereurilor pentru industria materialelor de constructii Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU.

TERMOLAND SRL J18/1167/1994 Microintreprinderi 2812 Constructii metalice Adresa: STR. CUZA bloc 32 ap. TISMANA. 6 Contact: STEFAN VALENTIN OCTAVIAN 3 SOCCER COM SRL J/18/ 4/1995 2812 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU. ION 1 ARTEGO SA J/18/120/1991 2513 Productia de articole din cauciuc Adresa: GORJ/TARGU JIU. A.2 CHEMICA LA ALBENI SRL J/18/292/1999 2430 Fabricarea vopselelor si a lacurilor Adresa: GORJ/ALBENI. VASILE ALECSANDRI. Str. 7 Contact: GAGIU ION NICOLAE Intreprinderi mijlocii 1 FIBROCIM SA J/18/ 89/1999 2661 Fabricarea elementelor din beton. nr. Ap. 5. ciment si ipsos Adresa: GORJ/TARGU JIU. NARCISA VIRGINIA 4. Str. 1A Contact: NEAMTU I. PARANGULUI. SUSITA. Com. nr. a constructiilor metalice si a produselor din metal(excllusiv masini. ALBENI Contact: FIERASCU I. Str. B-dul ECATERINA TEODOROIU. 38 Intreprinderi mari 3. utilaje si instalatii) 1 REPARATII MINIERE SA J/18/250/2001 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. nr. nr. 1 Contact: GHEORGHIESCU OCTAVIAN 2. Industria metalurgica. Str. MINERILOR. nr. 517 Contact: POPECI VALERIU 402 . CIOCARLAU. 22 Contact: SIRBULESCU CORNEL 1 SEINKO SRL J/18/062/1994 Intreprinderi mici 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU. Bl. Str. 2 Contact: CAILEAN I. nr.I. GABRIELA 3 NICO GLASS SRL J/18/ 88/1994 2613 Fabricarea sticlei si articolelor din sticla Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. Industria energetica 1 AQUATERM SA Intreprinderi mari J/18/215/1998 4031 Productia si distributia energiei termice si a apei calde Adresa: GORJ/TARGU JIU.

J18/1119/1992 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU. Calea SEVERINULUI nr. Industria de masini si echipamente 1 DIOGENE SRL J/18/ 67/2001 Microintreprinderi 2971 Fabricarea masinilor si aparatelor de uz casnic Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. CAMINUL NR. GARII. Str. Sc. 2 Contact: VELICAN GHEORGHE Intreprinderi mijlocii 6. A. Bl.A. 517 Contact: POPECI VALERIU Intreprinderi mijlocii 1 Uzina de Reparatii Tg.A. TERMOCENTRALEI.3 EUMECA SRL J/18/248/1991 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. nr. nr. TINERETULUI.5. Sat ROSIA JIU Contact: VILCEANU ELISABETA Intreprinderi mici 2 SOCEND IND SA J/18/182/1999 2911 Fabricarea de echipamente pentru producerea si utilizarea energiei mecanice (cu exceptia motoarelor pentru avioane.Industria de echipamente electrice si optice 403 .Jiu S. nr. CAMERA 24 Contact: CRACIUN GHEORGHE 1 TREFO SRL J/18/143/1997 2952 Fabricarea altor masini de utilizare specifica Adresa: GORJ/FARCASESTI. Str.A.S.R. UNIRII. B-dul E. vehicule si motociclete) Adresa: GORJ/ROVINARI. Ap. G1. 1 Contact: STANESCU GHE. SA J/18/184/1991 2952 Fabricarea altor masini de utilizare specifica Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. 96 BIS Contact: PENCEA CRISTIAN CEZAR 5.T. TEODOROIU. BOGDAN-FLORIN 1 M. 1 Contact: PREDA DUMITRU 2 PENALCO SRL J/18/253/1993 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU.

Com.Microintreprinderi 1 INDAPEL SRL J/18/302/1999 3120 Productia de aparate pentru distributie si comanda electrica Adresa: GORJ/TIRGU CARBUNESTI. Bl. 17 Contact: IONICI GH. Str. 1. Ap. F2. Et. Industria usoara Microintreprinderi 1 GEMIROX IMPEX COM SRL J/18/ 23/1993 1740 Fabricarea de articole confectionate din textile (cu exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp) Adresa: GORJ/TARGU JIU. Bl. 3 Contact: POPESCU MARIN IACOB Intreprinderi mici 1 ROMIMPIANTI SA J/18/242/2000 3120 Productia de aparate pentru distributie si comanda electrica Adresa: GORJ/ROVINARI. Sc. Aleea SCOLII. 8 MAI. Ap. P. B. Str. Ap. 9. Bl. Industria confectiilor Intreprinderi mici 1 UNIBELT SA J/18/202/2001 1821 Fabricarea de articole de imbracaminte si lenjerie din materiale textile Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. 5 Contact: DEACONU LIVIU Intreprinderi mici 8. EMILIAN 1 ADESAN PRODUCT SA J/18/280/2000 1740 Fabricarea de articole confectionate din textile (cu exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp) Adresa: GORJ/ROVINARI. Ap. 3. Et. GARII. Str. 154 Contact: HIRCEANU VASILE 3 ENGINEERING 2M SRL J/18/ 24/2001 3120 Productia de aparate pentru distributie si comanda electrica Adresa: GORJ/MATASARI.11 404 . 2. CASTANILOR. TERMOCENTRALEI. nr. Str. Sc. nr. STRADA. Sc. MATASARI. nr. 5 Contact: BRADESCU I. GHEORGHE 2 GEROTA SA J/18/247/2001 3120 Productia de aparate pentru distributie si comanda electrica Adresa: GORJ/ROVINARI. 1. Bl. Str. Et. MARINELA 7. 2. 22. 10 Contact: LITA GH.

BUMBESTI JIU Contact: DUMITRU FLORIN Microintreprinderi 2 NOV EXTRA COMPANY SRL J/18/717/1994 2010 Prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului Adresa: GORJ/POCIOVALISTEA. Com.Intreprinderi mijlocii 1 MANUFACTURA DE MOTRU SRL J/18/197/1999 1772 Fabricarea de articole tricotate sau crosetate Adresa: GORJ/MOTRU. 1 Contact: AGOPIAN P. UNIRII. Str. 129 9. 18-20 Contact: BARCEAN VASILE Intreprinderi mari 1 CONFECTIA SA J/18/241/1991 1822 Fabricarea de articole de imbracaminte si lenjerie din materiale textile Adresa: GORJ/TARGU JIU. GLOGOVA Contact: TURKER BULENT 405 . SEVERINULUI. NOVACI Contact: TIMOFTE DESPINA 1 I H N E COMPANY SRL J/18/316/1999 Intreprinderi mici 2010 Prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului Adresa: GORJ/IORMANESTI. CATALIN 10. nr. TUDOR VLADIMIRESCU. Com. Str. nr. 17 Contact: MINGHELLI TIZIANO 2 SOCIETATEA COOPERATIVA PE ACTIUNI PARANGUL J/18/399/1991 1821 Fabricarea de articole de imbracaminte si lenjerie din materiale textile Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. COMPLEXUL COMERCIAL 9. Industria lemnului. Str. celulozei si hartiei 1 DUMAD FOREST COMP SRL J/18/317/2001 2010 Prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnulu Adresa: GORJ/TETILA. Et.Industria pielariei Intreprinderi mici 1 PRO SOLE INVEST SRL J/18/163/1999 1930 Fabricarea incaltamintei Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU.

Str. Industria alimentara 1 AKYBUD PROD SRL J/18/215/1994 1589 Fabricarea altor produse alimentare Adresa: GORJ/TARGU JIU. Bl. TISMANA Contact: GEORGESCU LUMINITA 1 GHIOCELA PROD COM J/18/1410/1992 1513 Productia. 10 Contact: FIERASCU CONSTANTIN 3 GRIFIL COM SRL J/18/561/1997 1581 Fabricarea altor produse alimentare Adresa: GORJ/ISVARNA. prelucrarea si conservarea carnii Adresa: GORJ/MOTRU. 4. 20 Contact: PAU ION 1 ROSTRAMO SA J/18/59/1991 Intreprinderi mari 3614 Productia de mobilier Adresa: GORJ/TARGU JIU. CONSTANTIN 11. 15 Contact: DRAGOI D. Bl. Str. Nr. Ap. Com. Sc. 9 MAI. C. 33 Contact: RAMESCU MIHAI Intreprinderi mici 406 . BULEVARDUL ECATERINA TEODOROIU. VICTORIA CENTRU. 2. nr. Aleea TEILOR .3 SICO TRANS SRL J/18/ 19/1992 2020 Fabricarea de produse stratificate din lemn Adresa: GORJ/BAIA DE FIER. Bl. l1. Com. Ap. 45 Contact: COCAN MARCEL 12. nr. 25. Str. BAIA DE FIER Contact: CARIGA C. Str. Productia de mobilier 1 KONCORD TRANS SRL J/18/ 27/1994 Intreprinderi mijlocii 3614 Productia de mobilier Adresa: GORJ/TARGU JIU. MACULUI. VICTOR Microintreprinderi 2 ILIADA SRL J/18/852/1995 1533 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor Adresa: GORJ/MOTRU. Ap.

piscicultura si servicii 407 . 11 Contact: GAMAN S. DUMITRU 3 MONDAGROCHIM SRL J/18/284/1999 112 Cultura vegetala Adresa: GORJ/TG-CARBUNESTI. Bl. CONSTANTIN Intreprinderi mijlocii 2 ECPROD TARGOVISTE FILIALA ROVINARI SA J/18/306/2001 143 Servicii auxiliare (cu exceptia activitatilor sanitar-veterinare) Adresa: GORJ/ROVINARI. STR. nr. MARIA 1 SUINPROD SA J/18/153/1991 123 Cresterea animalelor Adresa: GORJ/CURTISOARA. Silvicultura. Bl. CIOCARLAU. Str. PACII. B5 cam. Sc. BUMBESTI JIU Contact: CHEPENEGESCU A. VICTORIEI.2 Contact: BLANDA PETRU 14 . exploatare forestiera. 4. Str. TRANDAFIRILOR nr. Agricultura si produse specifice 1 SOCIETATEA COMERCIALA PENTRU PRODUCEREA NUTRETURILOR COMBINATE COMBGORJ SA J/18/285/1991 1570 Fabricarea produselor pentru hrana animalelor Adresa: GORJ/TARGU JIU. TEILOR. Et.1. Str. 2 Contact: MAZZAROLO ENZO 12. BUMBESTI-JIU. 7 Contact: DIRVARU DUMITRU Intreprinderi mici 2 VALERIS SRL J/18/ 22/1992 111 Cultura vegetala Adresa: GORJ/TIRGU CARBUNESTI. 7 Contact: REBEDEA D. 41. VIRGIL 1 ECO WALD SRL Intreprinderi mijlocii J/18/ 25/2000 1533 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor Adresa: GORJ/CURTISOARA. Str.3 ROMAL SRL J/18/409/1994 1561 Fabricarea produselor de morarit. Ap. a amidonului si a produselor din amidon Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. nr. 20 Contact: SCHUTZ I. 1.

PESTISANI Contact: FUIOREA PUREC I. Ap. B-dul CONSTANTIN BRANCUSI. 13 Contact: STEFANOIU G. PADES Contact: TROACA IONITA Intreprinderi mici 2 SUPELNITA SRL J/18/ 26/1997 221 Exploatarea forestiera si a stufului Adresa: GORJ/PESTISANI. Str. Str. 43. 1 DECEMBRIE 1918. 26-28 Contact: MARGELOIU DUMITRU 2 IZOROV GRUP SA J/18/248/2001 Microintreprinderi 4532 Lucrari de instalatii si izolatii Adresa: GORJ/ROVINARI. 3. Sc. 13 Contact: DOBRIN D. nr. Ap. Str. Com. TURCENI. Ap. L1. 4. Bl. Bl. Et. Str. 49 Contact: RISU C. CONSTANTIN 3 ELIO CONS SRL J/18/340/1992 4521 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/TARGU JIU. Constructii 1 MECANOELECTRICA SRL J/18/076/1993 4531 Lucrari de instalatii si izolatii Adresa: GORJ/TARGU JIU. CIOCARLAU. MINERILOR. EUGEN Intreprinderi mici 1 BYONS SRL J/18/191/1995 4521 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/TARGU JIU. Bl. 3. ION 15. ELENA 408 . 27 Contact: VOINEA DAMIAN 3 SLAVYA CONSTRUCT SRL J/18/520/1996 4521 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/TURCENI. nr. Com.1 ENERGOFOREST CERNA SAT SRL J/18/471/1994 221 Exploatarea forestiera si a stufului Adresa: GORJ/CERNA SAT. nr. 12 Contact: BALUTA ION SORIN 2 TEHNOINSTAL SRL J/18/146/2000 4533 Lucrari de instalatii si izolatii Adresa: GORJ/TARGU JIU. Com. STEFAN CEL MARE.

60 Contact: DUMITRESCU A. 3. Str. Str. Aleea NARCISELOR. 98 Contact: TASCAU VASILE DANUT 2 VADCOM SRL Microintreprinderi J/18/542/1991 5153 Comert cu ridicata al produselor intermediare neagricole si al deseurilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. 8 Contact: IORDACHE VASILE Intreprinderi mijlocii 2 IMSAT MOTRU SA J/18/ 58/2000 4531 Lucrari de instalatii si izolatii Adresa: GORJ/MOTRU. 2 Contact: BUTA MANUELA LUCIA 409 . Ap. Bl. CALEA BUCURESTI.a. 23 AUGUST. 62 Contact: TUMBAR VIRGIL Intreprinderi mici 1 ECONOMIC SRL J/18/290/1995 5153 Comert cu ridicata al produselor intermediare neagricole si al deseurilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. Bl. Sc. GRUIULUI. G1. SORIN 2 LUKARIA COM SRL J/18/474/1994 5137 Comert cu ridicata al produselor alimentare. 13. Str. nr. Ap. nr. nr. 2. 9 MAI. 4 Contact: BEJINARU GH. ALEXANDRINA 3 EDVAUR SRL J/18/512/1996 4521 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/NOVACI. 2. VICTORIEI. Str.1 ELECTROCONSTRUCTIA ELCO TARGU JIU SA J/18/121/1993 4525 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/TARGU JIU. P. Str. PIETII. Et.c. Adresa: GORJ/TARGU JIU. Ap. 24. nr. Str. n. Bl. al bauturilor si al tutunului Adresa: GORJ/MOTRU. METEOR. nr. PAVEL 16. 66 Contact: VADUVA ION 3 EXCATUMA SRL J/18/657/1996 5170 Comert cu ridicata al altor produse. Str. Ap. Comertul cu ridicata 1 NAD-A SRL J/18/786/1991 5153 Comert cu ridicata al produselor intermediare neagricole si al deseurilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. Bl. 20 Contact: NICOVALA S.

al bauturilor si al tutunului Adresa: GORJ/TARGU JIU. Contact: GUGEA STEFAN 410 . 14. MARIA Intreprinderi mijlocii 2 HANUL NOU SRL J/18/599/1991 5147 Comert cu ridicata al bunurilor de consum. Str. 1 DECEMBRIE 1918. altele decit cele alimentare Adresa: GORJ/TARGU JIU. BRADULUI. 2 Contact: BUIUREA STEFAN 1 COMAT GORJ SA J/18/ 96/1991 5147 Comert cu ridicata al bunurilor de consum. al produselor farmaceutice si medicale. 107 Contact: PASARIN I. Bl. 23 AUGUST. nr. in magazine specializate. Adresa: GORJ/TARGU JIU. Ap. bauturilor si al produselor din tutun in magazine specializate Adresa: GORJ/TARGU JIU. Com. nr. al altor produse n. TURCENI Contact: IOVITA I. Adresa: GORJ/STRAMBA JIU. al altor produse n. VICTORIEI. PAR. Com. GHEORGHE Intreprinderi mici 2 INIDAN SRL J/18/111/1993 5245 Comert cu amanuntul. D. in magazine specializate. al produselor de cosmetica si de toaleta Adresa: GORJ/TARGU JIU. in magazine specializate. Bl. Str. Comertul cu amanuntul 1 VODIMEDICOR SRL J/18/573/1993 5232 Comert cu amanuntul. Nr.3 GREPS COM J/18/1859/1994 5137 Comert cu ridicata al produselor alimentare.c.c. 9 Contact: CALOTA IONUT 3 ARMEANCA PREST COM SRL J/18/590/1996 5246 Comert cu amanuntul. Aleea TEILOR. LIVIU REBREANU. nr. DUMITRU 17. altele decit cele alimentare Adresa: GORJ/CAPRENI. 76 Contact: CARTIANU GH.a. Str. Ap. PETRE 1 DASERAMA SA J/18/072/1993 5212 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate Adresa: GORJ/TARGU JIU. 5 Contact: BALAVEANU ELEONORA 2 JEAN APIS SRL Microintreprinderi J/18/067/1992 5221 Comert cu amanuntul al produselor alimentare. Str. Str.a. CAPRENI Contact: BAIBARAC I.

1 Contact: IJAC N. 8 MAI. Sc. SADOVEANU. DANIEL (CURATOR) 18. al altor produse n. Bl. Str. BALESTI. nr. Str. Turism hoteluri si restaurante 1 LA FANTANA LUI COSBUC SRLJ/18/ 81/1996 5530 Restaurante Adresa: GORJ/TALPASESTI. Str.a. TUDOR VLADIMIRESCU. Bl. 14 Contact: BUTAN PETRE ION 3 ERTEPCOM PROD SRL Intreprinderi mijlocii 1 CRESCENDO SRL J18/921/1991 5221 Comert cu amanuntul al produselor alimentare. 5. M. 1. al altor produse n. Str. Ap. Ap.c. Bl. in magazine specializate. ION 3 IMPEX LUMY NICO SRL J/18/926/1994 5530 Restaurante Adresa: GORJ/TARGU JIU. TINERETULUI. 4. 50 Contact: VIRTANU I. ION 2 PARADIS SRL Intreprinderi mici J/18/740/1991 5530 Restaurante Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. nr. Adresa: GORJ/TARGU JIU. Ap. Com. 201 Contact: LEMNARU CALIN 2 OLTENIA STAR MUSIC PRODUCTION SRL J/18/128/1991 5245 Comert cu amanuntul. Str. Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. Turism agentii de turism 1 GUARDO TOURS SRL Intreprinderi mici J/18/178/1993 6330 Activitati ale agentiilor de turism Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. bauturilor si al produselor din tutun in magazine specializate Adresa: GORJ/ TG-JIU. in magazine specializate. Str.c.J/18/469/1992 5241 Comert cu amanuntul. 19 Contact: CIOCILTEA ECATERINA J/18/482/1997 19.a. Str. 24 Contact: ARJOCA C. UNIRII SIRET. 11. 65 Contact: CRETU NICOLAIE 1 CAZARE CANTINE MOTRU SA Intreprinderi mijlocii 5551 Cantine si alte unitati de preparare a hranei Adresa: GORJ/MOTRU. ZORILOR. 17 Contact: CIOBANU TEODOR RADU 411 . VICTORIEI nr.

14 Contact: RAITARU I.Tehnologia informatiei 1 CENTRUL DE CALCUL SA J/18/103/1991 7240 Activitati legate de bancile de date Adresa: GORJ/TARGU JIU. 14. Com. IONUT-DANIEL Intreprinderi mici 2 CELLUC TRANS SRL J/18/129/2000 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/MOTRU. 2. nr. FLOAREA Microintreprinderi 2. Servicii profesionale 412 . Sc. MIHAIL-LIVIU 3 FARGLOB TRANSPORT SRL J/18/136/2001 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/FARCASESTI. Str. 2. DAN-K-COM SRL J/18/1193/1991 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/Baia de Fier. BALTENI Contact: PISC N. Str. Sc. Et. B-dul TRANDAFIRILOR. nr. Ap. FARCASESTI Contact: NICU GHE. 2. Baia de Fier Contact: CARIGA DAN 3 DALCOSTAR SRL J/18/167/1994 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/HIRISESTI. Ap. 1 RIDICON SRL J/18/124/1999 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/ROVINARI. 1. nr. Com. h7. Et. GABRIEL 21. Bl. Transporturi 1. 89 Contact: GIURCA ALEX. Com. Bl. NOVACI. Com. VLADIMIRESCU. T. FLORILOR. 2. 25 Contact: CHITU G. TRUSTUL PENTRU SERVICII CU UTILAJE DIVERSE SA J/18/244/2000 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/BALTENI.20. 17 Contact: PASAREANU ILARIE Intreprinderi mici 22.

4-A Contact: ENESCU I. STR. 3.Microintreprinderi 1 TDS ORSTA PROD SRL J18/1151/1993 7250 Intretinerea si repararea masinilor de birou. consultatii referitoare la impunere. GRIVITEI Nr. VICTORIEI. VASILE ALECSANDRI. Str. Str. consultatii pentru afaceri si management Adresa: GORJ/TARGU JIU. inginerie si alte servicii tehnice Adresa: GORJ/TARGU JIU. de contabilizat si a calculatoarelor Adresa: GORJ/TARGU JIU. contabilitate si revizie contabila. UNIRII SIRET bloc 7 ap. consultatii referitoare la impunere. B-dul TRANDAFIRILOR. 15 Contact: CIOBANU EMANOIL 3 ATELIER PROIECTARE PERFECT SA J/18/757/1994 7420 Activitati de proiectare. de contabilizat si a calculatoarelor dresa: GORJ/TARGU JIU. ION 23. COMPANY SRL J/18/631/1994 7412 Activitati juridice. activitati de studii de piata si de sondaj. Ap. contabilitate si revizie contabila. Str. Bl. consultatii pentru afaceri si management Adresa: GORJ/TARGU JIU. Posta. nr. Servicii generale 413 . Bl. ALEXANDRU 24. nr. 3 Contact: DOBRE CITU DAN 1 INTERCOMPUTER GENERAL SA J/18/829/1994 7250 Intretinerea si repararea masinilor de birou. 4 Contact: ORZAN GHEORGHE 2 CONSULTING V. Str. TUDOR VLADIMIRESCU. 32 Contact: BUSOI VIRGIL 1 PROTECTIA SRL J/18/209/1999 Intreprinderi mijlocii 7460 Activitati de investigatie si protectie a bunurilor si persoanelor Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. curierat si telecomunicatii 1 ENIASAN SRL Intreprinderi mijlocii J/18/ 33/2001 6432 Radiocomunicatii Adresa: GORJ/MOTRU. 6 Contact: MARGAU ADRIAN Intreprinderi mici 2 BV CONSULTING J/18/116/1994 7412 Activitati juridice. activitati de studii de piata si de sondaj. Str. urbanism. ZONA CENTRU (MEZANIN). 40 Contact: RADULESCU GHE.

nr. 7. Ap. ZONA ABATOR. VICTORIEI. Str. UNIRII SIRET.Ap. nr. Str.1 RADICAL IMPORT EXPORT SRL J/18/ 12/1998 7470 Activitati de intretinere si curatare a cladirilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. PARANGULUI. Sc. Et. Str. Str. 2. PETRESTI.19 Contact: GOGA GH. Bl. Servicii sociale 1 YOGARO SRL Intreprinderi mici J/18/435/1996 9271 Alte activitati recreative Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. Str. VASILE ALECSANDRI. nr. 7.1. 54 Contact: TANASE ZOIA 3 SENACO SA J/18/295/1994 7484 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Adresa: GORJ/NOVACI. 1 Contact: DOBRE ION 414 . 64. 18-20. nr. nr. 332 Contact: LAZAR ION Intreprinderi mici 2 LOTUS SA J/18/ 50/1991 7020 Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate Adresa: GORJ/TARGU JIU. Sc. ELENA Intreprinderi mijlocii 1 PRESTACOM SOCIETATE COOPERATIVA PE ACTIUNI OC5 J/18/579/1991 9302 Alte activitati de servicii Adresa: GORJ/TARGU JIU. 71A Contact: STEFANOIU FLORENTIN 25. VICTORIEI. nr. Str. 14A Contact: GIURCAU DANIEL Microintreprinderi 2 JISTALEX SRL J/18/391/1995 7470 Activitati de intretinere si curatare a cladirilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. Bl. UNIRII-SIRET. 20 Contact: NICOLCIOIU DAN 1 LAZAR SERVICE COM SRL J/18/172/1991 5021 Intretinerea si repararea autovehiculelor Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. 70 Contact: STREJA FLORIN 3 VKV ELECTROACTIV SRL J/18/448/1996 7484 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Adresa: GORJ/TARGU JIU.

T1. ILIE 1 REMAT GORJ SAJ/18/100/1991 Intreprinderi mijlocii 3710 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile Adresa: GORJ/TARGU JIU. B-dul REPUBLICII. 13A. tipografii. Ap. Bl. Str. CRIZANTEMELOR. nr. Str. Et. GENERAL TELL. Et. reproducerea inregistrarilor pe suporti 1 SANDA NIC SRL J/18/187/1991 2222 Tiparire si activitati anexe Adresa: GORJ/TARGU JIU. 20. POMPILICA Microintreprinderi 28. 10. PAULIAN 1 METALCOLECT PROD SRL Intreprinderi mici J/18/ 15/1998 3710 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. Bl. Ap. Edituri. 3 Contact: BARCEANU GH. Servicii de colectat si reciclat deseuri 1 GIGANT IMPEX SRL Microintreprinderi J/18/310/1992 3710 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile Adresa: GORJ/CRASNA DIN DEAL. 3 Contact: GUGU DORIN 1 BARIA IMPEX PROD SRL Intreprinderi mijlocii J/18/ 71/1993 9240 Activitati ale agentiilor de presa Adresa: GORJ/TARGU JIU.10 Contact: MIHAI V.Sc. MIHAI 2 AMCIV CONSULTING SRL J/18/654/1994 3710 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile Adresa: GORJ/ROVINARI. nr. 3.26. 23 AUGUST. Str. Mijloace de informare si publicitate 1 NEWEST SRL J/18/208/1993 9220 Activitati de radio si televiziune Adresa: GORJ/TARGU JIU. 1 Contact: PUIU N.2.Et. TERMOCENTRALEI. LT. CRASNA Contact: PASARIN A. 5 Contact: MISCHIE SANDA Intreprinderi mici 415 .5. 113 Contact: GANEA MIRCEA 27. Ap. Sc.Ap. P. D-TRU PETRESCU. Bl. COL. 4. Com.Bl. Str.

15 Contact: PARASCHIVU GHEORGHE 416 .2 GORJEANUL SA Intreprinderi mijlocii J/18/415/1991 2212 Edituri Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. CONSTANTIN BRANCUSI. nr.

ADRESE UTILE 417 .

122 Tel: 0253/211774. Geodezie si Cartografie Director: Ileana Spiroiu Adresa: Tg-Jiu. nr. 3. Republicii. nr. nr. Tg-Jiu Tel : 0253/211448 Statiunea de Cercetare si Productie a Cartofului Director : Tascau Daniel Adresa : Str. 27. Sica Mihai Adresa: Str. 515. Lotrului nr. col. Tg-Jiu Tel : 0253/218113 . Calea Bucuresti nr. Sediul Prefecturii. Victoriei. nr. 1. 211018 E-mail: dgaa@intersys. Tg-Jiu Tel : 0253/214858 Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Director : Calinoiu Ion Adresa : Str. Tg-Jiu Tel: 0253/218930 Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice Director : Craioveanu Gheorghe Adresa : Str. Tismana nr. Dumitru Petrescu. 2-4.ro Directia Sanitar-Veterinara Director: Covrig Mircea Adresa: B-dul Ecaterina Teodoroiu. 9. nr. 215893 E-mail: ojcgc@intergorj. Tismenei nr. Tg-Jiu Tel : 0253/216350 . cam. 9 bis. 211708 Directia Fitosanitara Gorj Director : Adresa : B-dul Ecaterina Teodoroiu. Calea Bucurestii nr. Tg-Jiu 418 . 226144 E-mail: dsv@intergorj. 2. Tg-Jiu Tel : 0253/219080 Fax: 0253/215273 Ministerul Apararii Nationale Centrul Militar Judetean Comandant: Lt. 226036 Directia Silvica Gorj Director : Bobic Costel Adresa : Str. 75. 3A Tel: 0253/217189. Tg-Jiu Tel : 0253/226106. 8 Martie. Str.SERVICII PUBLICE DESCENTRALIZATE Ministerul Administratiei Publice Oficiul Judetean de Cadastru.ro Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie Gorj Director : Preda Dumitru Adresa : Str. nr. Col. 519. 213508 Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Gorj Inspector Sef : Cicu Tiberiu Adresa : Str.ro Ministerul Agriculturii. Tg-Jiu Tel: 0253/226033. Alimentatiei si Padurilor Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara Gorj Director: Petre Ecobici Adresa: Str.

col. 1.ro Ministerul Culturii si Cultelor Directia pentru Cultura. nr. Unirii. 76. Popescu Nicolae Adresa: Str. col. nr. Tg-Jiu Tel : 0253/216290 fax : 0253/219438 Ministerul de Interne Comandamentul Judetean de Jandarmi Gorj Comandant: Col.Tel: 0253/218993 Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare Sef serviciu: Lt. Tudor Vladimirescu. 217126 E-mail: apm@intergorj. 213525 Grupul de Pompieri “Lt. Tudor Vladimirescu. nr. 213964 Penitenciarul Tg-Jiu Director Magistrat: Col. 2. Simescu Eugen Adresa : Str. Tg-Jiu Tel: 0253/215384. I. nr. Olaru Aristica Adresa: Str. Tg-Jiu Tel : 0253/212448 . col. 9. 221918 Ministerul de Justitie Tribunalul Judetean Gorj Presedinte : Miruta Gheorghe Adresa : Str. nr. nr. 211108 Serviciul Român de Informatii Gorj Director: Faget Ion Adresa: Str. Calea Bucuresti. Tg-Jiu Tel .C Papilianu. Victoriei. Dumitrascu Liviu 419 . Tudor Vladimirescu. Tg-Jiu Tel . Nicolescu Constantin Adresa : Str. nr. Tg-Jiu Tel: 0253/217466 Arhivele Statului – Filiala Gorj Director: Neguleasa Romeo-Dan Adresa: Str. Tilvescu Vasile Adresa: Str.fax: 0253/218661. 34. Tg-Jiu Tel: 0253/222236.fax: 0253/212315 Inspectoratul Judetean de Protectie Civila Inspector sef : lt. 216851. 9. 2-4. nr. 54. 23. nr. Tg-Jiu Tel: 0253/213524. Vasile Alecsandri. Calea Bucuresti. 32. Culte si Patrimoniu Cultural National Gorj Director: Sanda Ion Adresa: Str. Sediul Prefecturii. col. Tudor Vladimirescu. Dumitru Petrescu” al judetului Gorj Comandant: Lt. Tg-Jiu Tel: 0253/211212 Inspectoratul Judetean de Politie Gorj Inspector sef: Comisar sef. nr. Tg-Jiu Tel: Ministerul Apelor si Protectiei Mediului Inspectoratul de Protectia Mediului Gorj Inspector sef: Fometescu Gheorghe Adresa: Str.

132-134. 219339 Curtea de Conturi Gorj Director : Popescu Ion Adresa: Str. Tg-Jiu Tel: 0253/212972. Lic. Victoriei nr.ro Ministerul Finantelor Publice Directia Generala a Finantelor Publice Gorj Director general: Udroiu Dumitru Adresa: Str. Tg-Jiu Tel: 0253/212972. 213307 E-mail: dgmssgj@intergorj. 2. Tg-Jiu Tel: 0253/246896. Tg-Jiu Tel: 0253/211704 Secretariatul general al guvernului Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului Inspector Sef: Tudor Ion Adresa: Str. 3. Tg-Jiu Tel: 0253/226809. Tg-Jiu Tel : 0253/218660 . 218214 Trezoreria Tg-Jiu Director: Dadalau Aurelia Adresa: Str. 14. Siretului nr. 30 Decembrie. Siretului nr. nr. Ind. nr. Tg-Jiu Tel: 0253/216787. 6. 6. 982 Ministerul Dezvoltarii si Prognozei Directia Judeteana de Statistica Gorj Director: Popescu Gheorghe Adresa: Str. Tg-Jiu Tel: 0253/214403 Ministerul Educatiei si Cercetarii Inspectoratul Scolar Gorj Inspector general: Mergea Nicolae Adresa: Str. 30 Decembrie. Victoriei. Tg-Jiu Tel: 0253/218956. 2-4. Tg-Jiu Tel: 0253/212521. 14. sediul Prefecturii. 219338 Garda Financiara Comisar Sef: Nedelut Marinel Adresa: Str. Victoriei nr. bl. Tg-Jiu Tel: 0253/219305. 226802 Ministerul Tineretului si Sportului Directia Judeteana pentru Tineret si Sport Director: Vlaicu Popa Marius Eremia Adresa: Str. Tg-Jiu Tel : 0253/217020 . 218933 Biroul Vamal Tg-Jiu Director: Udristoiu Vasile Adresa: Str. 213307 420 . 71. Sediul Prefecturii. 2-4. bl. Sediul Prefecturii. nr. nr. Islaz. Brâncusi nr. 6. Siretului nr. 224750 E-mail: @intersys. Victoriei.ro Casa Judeteana de Pensii Director general : Ghimis Rodica Adresa : Str. 6.Adresa: Str. Siretului nr. 2-4. 217556 Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale Directia Muncii si Solidaritatii Sociale a Judetului Gorj Director general : Scaunasu Veronica Adresa : Str.

ro Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Director : Tarlea Ion Adresa : Str.ro Inspectoratul de Stat pentru Controlul Cazanelor. Transporturilor si Locuintei Inspectoratul in Constructii Gorj Inspector Sef : Merfu Ilie Adresa : Str. Cerna.ro Ministerul Lucrarilor Publice.ro Inspectoratul de Concurenta Director : Merisescu Ioan Adresa : Str. Tg-Jiu Tel : 0253/237933 .ro office@intergorj. nr. Unirii nr. 18. bl. Recipientelor sub presiune si Instalatiilor de Ridicat – Inspectoratul Teritorial Craiova (ISCIR – Inspect Craiova) Director : Antonie Adresa : B-dul Gheorghe Chitu. 211300 Ministerul Sanatatii si Familiei Directia de Sanatate Publica Gorj Director : Mischie Sanda Adresa : Str. 8. Agentia Gorj Director : Adresa : B-dul Ecaterina Teodoroiu. Tg-Jiu Tel : 0253/219234 E-mail: metrologie@intersys. Victoriei. nr. Tg-Jiu Tel : 0253/238001 Ministerul Industriei si Resurselor Serviciul Judetean de Metrologie Legala Gorj Director : Zgovancu Petrica Adresa : Str. 96. Tg-Jiu Tel : 0253/216019 . ap.Inspectoratul Teritorial de Munca Inspector Sef : Serban Horia Str. Bradului nr.58. 139. 1 Decembrie 1918. Tg-Jiu Tel : 0253/210156 Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap Inspector Sef : Roventa Micu Ileana Adresa : Str. Craiova Tel -fax: 0251/428086 Reprezentant pentru judetul Gorj Stoian Madalin Alte structuri Autoritatea Rutiera Romana. 99 Tel : 0253/212136 E-mail: arutiera@arr. Tg-Jiu Tel : 0253/217248 421 . 211568 E-mail: ajofp@intergorj. 227796 E-mail: itm_gorj@eltop. 1. Siretului nr. Tg-Jiu Tel : 0253/218004 . sc. Sediul Prefecturii. cam. 6. 2-4. 9. nr. 1. Progresului nr.

Tg-Jiu Tel : 0253/211119 Inspectoratul Teritorial pentru Controlul Calitatii Semintelor si Material Saditor – Filiala Gorj Responsabil: Tomoiu Verginia Adresa: str. Siretului. Fax: 0253/211629 Sucursala Hidrocentrale Tg-Jiu Director General: Miulescu Adrian Adresa: Str. Tg-Jiu Tel : 0253/216693.24. nr. nr. Tg-Jiu Tel-fax : 0253/217320 Agentia Nationala pentru Conservarea Energiei Conform HG nr. Tg-Jiu Tel : 0253/214379.83. 26.532. REGII AUTONOME NATIONALE. CU REPREZENTARE TERITORIALA Agentia Domeniilor Statului – Reprezentanta Teritoriala Craiova Reprezentantii : Motoi Ana. 422 . Brestei.STRUCTURI AFLATE IN SUBORDINEA .ro COMPANII NATIONALE. Tudor Vladimirescu. Hidrocentralei. Craiova Tel : 0251/414917 Agentia Nationala de Resurse Minerale – Inspectoratul de Resurse Minerale Gorj Inspector Sef : Motorgeanu Ion Adresa : Str. SUCURSALE) Compania Nationala a Lignitului Oltenia Director: Ion Vulpe Asresa : Str. COORDONAREA SAU AUTORITATEA ORGANELOR PUBLICE CENTRALE. Tg-Jiu Tel : 0253/215055 . nr. Ecaterina Teodoroiu. Traian. 207202 Hidroconstructia Tg-Jiu Director General: Saliste Ion Adresa: Str. nr. Hidrocentralei. nr.1. fax : 0253/212776 E-mail: cnlo@cnlo. Siretului. 24. Tg-Jiu Tel : 0253/2219382. Însarcinat cu organizarea Alexandru Marinescu – Presedintele Asociatiei « Societatea Româna pentru Eficienta Energetica » Tel : 0251/194118 Directia de Telecomunicatii Gorj Director : Sorin Nimara Adresa : Str.ro Societatea Nationala PETROM – Sucursala Tg-Jiu Director General: Giurconiu Nicolae Asresa : Str.________ se va înfiinta dupa 1 ianuarie 2003 Reprezentanta Craiova cu acoperire si pentru judetele Gorj si Mehedinti. nr. Tg-Jiu Tel-fax: 0253/226038 e-mai: itcsmsgj@intergorj. SOCIETATI NATIONALE CU REPREZENTARE IN TERITORIU (FILIALE. nr.83. nr. 1. Ungureanu Marinela Adresa : Str.

Fax: 0253/371590 Regia Nationala ROMARM . Turceni.1.80. Parîngului.1. judetul Gorj Tel : 0253/334322.19. str. Bumbesti-Jiu. Str.Uzina Mecanica Sadu Director General: Panoiu Pompiliu Adresa: loc. Rovinari.P.Fax: 0253/217284 Sucursala Electrocentrale Turceni Director General: Marin Constantin Adresa: loc. str. judetul Gorj Tel : 0253/371580. Fax: 0253/463873 A.95. nr. Fax: 0253/334081 Sucursala Electrocentrale Rovinari Director General: Pisc Ion Adresa: loc.40 423 .80. 5C Tel. 41.Nicoli Marin Reprezentant pentru judetul Gorj: Grigorie Bogdan Adresa: Craiova.A. Mihai Viteazul nr.S.P.24 Fax. 41. Energeticianului. judetul Gorj Tel : 0253/463863. Director . nr. 41.

.

463872 231139. 466221 466114 Fax: 466221 0744/502338 371095. 371011 Fax: 371004 2. 1. 410563 Fax: 410560 410562 463465. crt. 410561 410562. Nume si prenume Persoana de contact Cârciumaru Florin Localitatea Municipiul Tg-Jiu Functia Primar Tel. Rautescu Ilie Oras Rovinari Primar 425 . Iorga Ion Municipiul Motru Primar 3.PRIMARII Nr. Chiriac Ion Oras Novaci Primar 5. 214878 211482./Fax 0744/635881 212299. Stanculete Ion Oras Bumbesti-Jiu Primar 4. 218928 Fax: 214878 0744/584262 094/393589 410560. 232300 Fax: 463872 466353.

Stanca Gheorghe Comuna Aninoasa Viceprimar 11. 379053 378747 Fax: 378663 234416. Patrascu Constantin Comuna Barbatesti Primar 426 . 210910 210770. 13 14. 220099 Fax: 210890 270503 7. Toader Pasti Cristian Oras Tg-Carbunesti Primar 0744/382190 378603. 9. Drumen Daniel Mihutescu Constantin Rosu Dorel Popescu Ioan Comuna Arcani Comuna Baia de Fier Comuna Balanesti Primar Primar Primar Comuna Balesti Primar 15.6. 12. Duta Viorel Mosor Elena Comuna Albeni Comuna Alimpesti Primar Primar 10. Mazilu Constantin Oras Ticleni Primar 8. 278303 461202 Fax: 461354 270114 Fax: 270114 210890. 234014 Fax: 234361 379480 275182. 275181 Fax: 275182 477222. 477110 Fax: 477223 278004.

Tuila Florin Fometescu Mircea Comuna Catunele Comuna Ciuperceni Primar Primar 427 . 26. 475156 Fax: 465156 0745/310508 282132. 22. Croitoru Viorel Tucu Constantin Vaduva Nicolae Calugaru Gheorghe Ciocea Ion Catanoiu Emil Comuna Bolbosi Comuna Borascu Comuna Branesti Comuna Bumbesti-Pitic Comuna Bustuchin Comuna Capreni Primar Primar Primar Primar Primar Primar 25. 20. 21. 23. 274036 Fax: 273742 0744/580998 271088 Fax: 271080 0744/933605 233302 Fax: 233302 0740/051515 334974 334910. 33491 334592 0722/857439 473440 232139 Fax: 232300 475125.16. 24. Ilie Daniel Comuna Bîlteni Primar 19. 282096 Fax: 282096 360689 Fax: 360689 0722/570503 276106 17. Dumitrascu Maria Comuna Berlesti Primar 18. Radut Valentina Comuna Bengesti-Ciocadia Primar 273742.

271855 376701 Fax: 376701 227625 Fax: 227543 0722/524356 372204 Fax: 372204 360634 0723/250667 377001. 29. Gusita Petre Comuna Jupânesti Primar 428 . 31. 36. 377002 231221. 37. 30. 34. 33. 28. 32. 231213 Fax: 231107 0723/696347 334078 Fax: 334078 0745/533245 378106 35. Gheorghe Rada Constantin Comuna Glogova Comuna Godinesti Comuna Hurezani Comuna Ionesti Primar Primar Primar Primar 39. 38.27. Fotescu Nicolae Vâlceanu Ilie Cârstea C. Popovici Virgiliu-Eugen Bocse Iulian Dragusin Viorel Baluta Gheorghe Bâzu Marcel Purcel Lucian Butan Gheorghe Pârvulescu Constantin Comuna Cîlnic Comuna Crasna Comuna Cruset Comuna Danciulesti Comuna Danesti Comuna Dragotesti Comuna Dragutesti Comuna Farcasesti Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar 276102 Fax: 276102 474101. 474216 Fax: 474101 283101 231238 0721/858823 271600.

Popeanga Ion Calotescu Ilie Dragotescu Valeriu Gaspar Gheorghe Comuna Lelesti Comuna Licurici Comuna Logresti Comuna Matasari Primar Primar Primar Primar 278484. Orzan Nicolae Ragman Emil Faitar Cristinel Caramete Nicolae Bazavan Constantin Comuna Polovragi Comuna Prigoria Comuna Rosia de Amaradia Comuna Runcu Comuna Samarinesti Primar Primar Primar Primar Primar 429 . 47. 41. 46. 43. 278687 231184 Fax: 231184 Tel/Fax: 284027 376551. 51. 42. 50. 376304 376782 Fax: 376304 Fax: 272501 272540 0723/340365 285121 471101. 52. 45. Manta Constantin Gruescu Ion Raut Ion Tabacu Dumitru Grigore Petre Comuna Musetesti Comuna Negomir Comuna Pades Comuna Pestisani Comuna Plopsoru Primar Primar Primar Primar Primar 49. 53.40. 471297 Fax: 471298 223127 0722/461440 285655 Fax: 285660 476135 Fax: 476135 379480 475047 Fax: 475047 278801 361981 44. 48.

Rentea Danut Dragomir Nicolae Mecu Ion Beuran Constantin Fotescu Liviu Pârvulescu Vasile Dadulescu Constantin Vladutu Constantin Draghici Constantin Comuna Sacelu Comuna Saulesti Comuna Scoarta Comuna Schela Comuna Slivilesti Comuna Stanesti Comuna Stejari Comuna Stoina Comuna Telesti Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar 275502. 60.Fax: 361981 54. 57. 56. 275504 472126 280222 226538 Fax: 226538 376830 273022. Luculescu Ion Comuna Tismana Primar 64. 65. 273023 273323 282010 281020 Fax: 281120 0723/520178 276323. Iloiu Teodor Dumitrascu Ion Dijmarescu Dumitru Comuna Turburea Comuna Turceni Comuna Turcinesti Primar Primar Primar 430 . 276338 Fax: 276103 0740/152105 374216. 374421 Fax: 374420 472383 Fax: 472527 334680. 334130 Fax: 334570 226549 Fax: 226735 63. 55. 61. 62. 66. 58. 59.

Vasilescu Maria Comuna Tântareni Primar 0745/327780 473109 Fax: 473109 0723/334982 233465 362505 472131 Fax: 472131 68. 69. 70. Leuca Aristica Roman Gheorghe Bacanu Vladimirescu Aurel Comuna Urdari Comuna Vagiulesti Comuna Vladimir Primar Primar Primar 431 .67.

Gorj Tg. M 2 .7.E.500 378. BL.BUMBESTI-JIU 218530 211587 244597 371588 466376 463417 378138 211587 AGENTIA TARGU CARBUNESTI STR. Geneva.17 BANCA COMERCIALA ROMANA 9 10 11 Tg-Jiu Novaci Motru SUCURSALA GORJ SUCURSALA NOVACI SUCURSALA MOTRU Str. BL.940 379.GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE 4 5 6 7 Novaci Rovinari Tg-Carbunesti Tg-Jiu Agentia Novaci Agentia Rovinari Agentia Tg-Carbunesti SUCURSALA GORJ Novaci Str. 3 Str.20 Jud.TARGU-JIU STR. Gorj Rovinari Str Minerilor bl. sc.491 363. 25 Str. Tudor Vladimirescu nr.TARGU CARBUNESTI 432 .Targu-Jiu ADRESA : STR. 1.788 Fax 218.301 206.300 206325 466665 371963 378021 213425 218127 C. Trandafirilor nr. bl. ap. 6 Jud. Tudor Vladimirescu nr.213 BRD . 16 Telefon 213.BANCI COMERCIALE BANC POST SA GORJ Nr. Tudor Vladimirescu nr. PARINGULUI. TANDAFIRILOR MAGAZIN FEMINA ETAJ P .2 TARGU JIU AGENTIA ROVINARI AGENTIA NOVACI AGENTIA BUMBESTI-JIU Str. Trandafirilor nr. 1 2 3 Localitate Târgu-Jiu Motru Târgu Cărbuneşti Denumire unitate SUCURSALA GORJ Agen ia Motru Agentia Târgu Cărbuneşti Adresa Str.63A Jud. 9 MAI SAVINESTI. Gorj Targu Carbunesti Str. Gorj RAIFFEISEN BANK 8 Tg-Jiu SUCURSALA GORJ Sucursala Gorj Str. M2 Sc. Bujorului 11.1 Jud. 14 . crt.2 219189 219197 211114 466439 310052 206.ROVINARI ALEEA GRUIULUI BL. Eroilor nr. 32 SC. nr. 12 13 14 15 16 17 Tg-Jiu Tg-Jiu Rovinari Novaci Bumbesti-Jiu Tagu Carbunesti SUCURSALA TG-JIU AGENTIA NR. Jiu Str.1 . 24 . Vladimirescu nr.072 362. BL. T. MINERILOR.A .NOVACI STR.C.

BUSTUCHIN . RUNCU COM. TURCENI BL 35 PARTER COM. PESTISANI COM. PETROLISTILOR BL 5 SC 2 PARTER . BAIA DE FIER LOC.18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 Ticleni Motru Tantareni Balteni Targu Logresti Polovragi Sacelu Runcu Stoina Tismana Pestisani Crasna BAIA DE FIER Turceni Turburea Alimpesti Bustuchin Bengesti Calnic Matasari Albeni Bibesti AGENTIA TICLENI AGENTIA MOTRU AGENTIA TANTARENI AGENTIA BALTENI AGENTIA TARGU LOGRESTI AGENTIA POLOVRAGI AGENTIA SACELU AGENTIA RUNCU AGENTIA STOINA AGENTIA TISMANA AGENTIA PESTISANI AGEBTIA CRASNA AGENTIA BAIA DE FIER AGENTIA TURCENI AGENTIA TURBUREA AGENTIA ALIMPESTI AGENTIA BUSTUCHIN AGENTIA BENGESTI AGENTIA CALNIC AGENTIA MATASARI AGENTIA ALBENI AGENTIA BIBESTI STR. POLOVRAGI COM. MATASARI BL C 5 COM. ALIMPESTI COM. TISMANA COM. TURBUREA COM. SACELU COM. ALBENI COM.MOTRU COM. TARGU LOGRESTI COM. CRASNA LOC. BENGESTI COM. CALNIC LOC. BIBESTI 234375 360650 473102 233386 472605 374218 474195 461206 334172 472486 379007 376102 472127 433 . BALTENI COM. TANTARENI COM.BUSTUCHIN COM. STOINA LOC.TICLENI ALEEA LILIACULUI BL A1 PARTER .

întocmirea documenta iilor in vederea finan ării proiectelor nerambursabile in cadrul Programelor de finan are PHARE. RICOP. I. etc). .M. etaj 1 e-mail:consult@jiunet.-uri.C.CONSULTAN Ă IN AFACERI SI MANAGEMENT AFACERI Tg-Jiu. ingineri. divizări.F.0253/223744. comasări. Cu un colectiv de specialişti. construc ii. utilaje. Locul nostru a fost si este mereu in topul firmelor din jude (conform clasamentului Camerei de Comer si Industrie: locurile II. Tudor Vladimirescu. al cărui număr a sporit anual.O. legisla ie. cu toate utilită ile (re ea calculatoare. echipamente multiplicare. planuri de afaceri –– finan ări proiecte. cât mai rapid. fiind structurată in patru departamente: construc Evaluări active (clădiri. s-a reuşit o creştere a cifrei de afaceri de la an la an. din domenii diverse – economişti.nr.M. Proceduri de lichidare si reorganizare a agen ilor economici.Consultanta I.mobil:0744703052. INTERNET.J. mijloace de transport) si societă i comerciale. S. str. Sediul ultramodern.ro tel. întocmirea documenta iilor in vederea finan ării proiectelor rambursabile (bănci comerciale. De experien a noastră au profitat si profită sute de clien i in cadrul unor programe de finan are vizând: consultanta. SHAPARD.M. CONSULTING V COMPANY este specializată in exclusivitate in prestarea de servicii profesionale. inclusiv RISOGRAPH.M. instala ii. cu o bogata experien ă. software-ul specializat) constituie locul ideal unde răspundem clien ilor noştri.0744703054 Fondată in 1994.M. respectiv. studii de fezabilitate – proiecte. fuziuni. Expertize si evidente contabile. baza de date. 434 ./fax:0253/219690. instruire antreprenorială si sprijinirea în înfiin area de IMM-uri. jurişti. credite pentru IMM-uri derulate prin A. 15.IV in ultimii 5 ani).

Tgfezabilitate B..J. Servicii adresate societă ilor comerciale din jude ele Gorj.0253/223744 mobil:0744703052.. Tudor Vladimirescu. clien ii devin partenerii noştri! Tg-Jiu.M. str.F.nr. Pentru noi.. B. Hunedora. nu urmărim doar câştigul ci în elegem mediul de afaceri si procesele fundamentale ce au loc in domeniul fiecăruia de activitate . Dolj (evaluări. În raport cu alte firme. toate lucrările fiind acoperite de asigurări de răspundere profesionala. studii de piata. la nivel na ional: Asocia ia Na ională a Evaluatorilor din România. evaluări.0744703054 435 . studii de oportunitate). Ministerul Finan elor.O. planuri de afaceri. etaj 1 e-mail:consult@jiunet. aceasta si datorită faptului că suntem membrii reputatelor organisme profesionale. BANCPOST Tg-Jiu (studii de fezabilitate .R. evaluari).D.C. A.) Experien a firmei noastre ne face unici pe pia a jude ului Gorj si regiunea Oltenia./fax:0253/219690. Consilii Locale.R. studii de fezabilitate. Mehedinti.ro tel. 15.studii de oportunitate.La acestea se adaugă serviciile noastre adresate diverselor institu ii si agen i economici: Ministerul Ministerul Justi iei – Tribunalele jude ene (proceduri de faliment). Uniunea Na ională a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare. planuri de afaceri etc. Primăria TgMunicipiului Tg-Jiu (studii de fezabilitate. Corpul Exper ilor Contabili si Contabililor Autoriza i din România.

. Str. . . . ARTEGO S. sunt: . Tg-Jiu. 0253-22. Ciocârlău .A.67. .Materiale de vulcanizat. •cu inser ie metalică. este una dintre cele mai mari unită i producătoare de articole tehnice din cauciuc din ară.Repere auto.C. ..C. .Produse alimentare.S. Principalele articole fabricate si servicii prestate de S.Re ea de magazine cu produse alimentare si nealimentare . Gorj Tel/Fax: 0253-226140.Plăci tehnice. .Diluant universal.Benzi transportoare din cauciuc: •cu inser ie textilă.Garnituri.Confec ii textile . 38.Antigel – rezistent la -39° C. nr. .60.Covoare de cauciuc. 436 . .A. ARTEGO S.

productia de prefabricate a scazut si in prezent ponderea productiei este detinuta de produsele ceramice. Pana in anul 1989. la randul sau s-a constituit in 1980 pe structura a doua sectii de productie: Sectia Prefabricate din beton si Sectia produse ceramice. Tg. Aceasta. Jiu s-a infiintat in anul 1991 prin preluarea patrimoniului "Intreprinderii de Materiale de Constructii Tg. ponderea productiei a fost detinuta de produsele prefabricate din beton armat.S. Dupa anul 1989.A. 437 .C. odata cu reducerea investitiilor in constructia de locuinte si in domeniul constructiilor industriale si de irigatii in agricultura. in special panouri pentru constructia de locuinte. a caror productie a ajuns la peste 5000 mc/an. Jiu". Macofil S.

438 .

Principalele activită i ale C. prospec iuni.Instruire si pregătire personal. 216134.Livrarea si comercializarea produselor ob inute. export cooperare interna ională.Protec ia mediului. 1-15 Tg-jiu. .L. . nr. . 214185 Sediul central al Companiei Na ionale a Lignitului Oltenia se află in municipiul Tg-Jiu. Experien a industrială acumulată in Compania Na ională a Lignitului Oltenia S. explorare.Activită i miniere . .Import.Str.N.+to din care 780 milioane tone lignit. .A.Produse si servicii informatice proprii. Gorj Tel/Fax: 0253/ 214067. Tg-Jiu in domeniul exploatării cărbunelui se întinde pe o perioadă de peste 50 ani timp in care s-a realizat excavarea unei mase miniere de peste 3501 milioane mc. Tudor Vladimirescu . dezvoltare si exploatare.Reparare între inere utilaje.Proiectare. 439 . . . Oltenia sunt: .

J18/89/1999.F. Toate produsele S. atestate AEROQ.666 -centrala. jud. Orientarea spre calitate a ofertei noastre a fost recunoscuta in anul 2000 cand societatea a obtinut certificarea ISO .placile din azbociment sunt conforme cu SR ISO 393 -1 /1999.C. atestate AEROQ si agrementate conform AGREMENT TEHNIC 00602/005-200. 0722/330338. Tg-Jiu este implementat un sistem de asigurare a calită ii certificat de către Societatea Romana de Asigurare a Calită ii AEROQ Bucuresti. cod 1400. Tismana nr.872 Mobil: 0722/390337. Tg-Jiu C/V: 2511.B. C. emis de AEROQ. FIBROCIM S.A.R.A.1 A. FIBROCIM S.B.699 -marketing-vanzari Fax: 0253/217.1 / ROL . ISO 9002:1994. 0253/221.Tg-Jiu Str. iar tiglele din beton sunt conforme cu ST 01:2000. conform cu SR EN ISO 9002:1995. Gorj Telefon: 0253/217.D. emis de Comisisa de Agrement in Constructii din Romania.R.753.C.9002 pentru sistemul asigurării calită ii.9002 pentru calitatea produselor si certificarea ISO . Tg-Jiu In cadrul S. 11590934 C/V: 251100996099318 . 440 .inreg.C.R. 0722/486713 Nr.1 . Tg-Jiu sunt certificate privind Sistemul Calită ii. astfel: .FIBROCIM S.A.

-pal cu fete fine . Belgia. biblioteci. Rostramo si-a inceput activitatea in anul 1959. 18. Partenerii traditionali sunt din: S.U.L. Tg Jiu (pana in 1980 s-a numit C. Rostramo S. Spania. 10. -scaune coloniale si curbate. livram produsele noastre in: Egipt..A. 5.2440 x 1220 mm. Canada. Siria. 4. Targu Jiu) este una din marile intreprinderi de prelucrare a lemnului si fabricare mobilier din Romania. 25. 441 DISTINCTII INTERNATIONALE . -cherestea fag. 20.A. Anglia. -mic mobilier: comode. Liban. cepuri cilindrice. 22 mm. 18. 30 mm. 12. 8. -mobilier: dormitoare. iar in prezent produce si livreaza: -placaj fag 2000 x 1250 mm. Actualul nume ROSTRAMO.C. Franta. Italia. provine de la ROmania STRatificate MObila. 15. grosimi: 3. Germania. 16. Israel.P. De asemenea. etajere. 6. preluat din 1 februarie 1991. Suedia.PALETA CULORII DE S. bucatarii. grosimi 8. holuri. 12. panouri constructii. Danemarca.

Japonia. Australia. Statele Unite. este reprezentatã de produsele originale realizate de designerii STARGLASS. etc 442 . O importantã parte a productiei. Franta. dar STAR GLASS manufactureazã curent produse in conformitate cu specificatiile tehnice ale clientilor.STAR GLASS produce si oferã o gamã largã de articole de sticlãrie realizate in intregime manual si utilizând variate tehnici de decorare. Produsele realizate de STAR GLASS pot fi regãsite adeseori in vitrinele marilor magazine si boutiqueuri din toatã lumea: Germania. Belgia. doi renumiti artisti recunoscuti ca atare prin inscrierea lor in dictionarul 'Who's who in Contemporary Glass Art'. Canada. Austria.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->