Consultan ă in afaceri si management

Centrul de informare, documentare managementul afacerilor mici si mijlocii

si ini iere

in

proiect nr. RO 0007.02.01.01.2097-finan at in cadrul programului PHARE 2000 Coeziune Economică si Socială

MONOGRAFIA SOCIO – ECONOMICĂ A JUDE ULUI GORJ

Studiul a fost realizat in cadrul Centrului de informare, documentare si ini iere in managementul afacerilor mici si mijlocii- Consulting Company - proiect RO 0007.02.01.01.2097-finan at in cadrul programului PHARE 2000 Coeziune Economică si Socială utilizându-se tehnologia de editare prin risographiere 1

Coordonatori studiu: Ec. Ciobanu Emanoil Ec. Văduva Constantin

Responsabil studiu: Ec. Tomescu Emil Culegere, actualizare date si informa ii: Ec. Truşcă Diana Ec. Văduva Elena Consilier juridic Măru ă Constantin Consilier juridic Băloi Cosmin Tehnoredactare, editare – multiplicare RISOGRAPH Colac Lucia FOTO: Ec. Truşcă Alin

Tg* Tg-Jiu - 2003 *
Acest studiu a fost realizat cu asisten ă din partea Comunită ii Europene. Punctele de vedere exprimate apar in S.C. Consulting V Company S.R.L. si de aceea nu pot fi considerate ca reflectând opinia oficială a Comunită ii Europene

2

INTRODUCERE

Studiul MONOGRAFIA SOCIO – ECONOMICĂ A JUDE ULUI GORJ, realizată de colectivul S.C. CONSULTING V COMPANY S.R.L., in parteneriat cu Camera de Comer si Industrie a jude ului Gorj , este o lucrare ce prezintă jude ul Gorj in dinamica sa pe perioada 2001 – 2002, prin prisma unor indicatori macro economici. Lucrarea se doreşte a avea aplicabilitate practică, prin furnizarea unor informa ii pertinente privind mediul de afaceri. Culegerea de date a presupus o muncă enormă, sau efectuat deplasări in cea mai mare parte a localită ilor din jude , la agen i economici, autorită i locale, institu ii publice. Paginile publicitare apar in in exclusivitate agen ilor economici, existând acordul scris de publicare. Prin contribu ia deosebită a Camerei de Comer si Industrie a Jude ului Gorj, studiul con ine un fascicul distinct: “TOPUL FIRMELOR JUDE ULUI GORJ – 2002”. De asemenea, colectivul S.C. CONSULTING V COMPANY S.R.L., fiind prin excelen ă societate de consultan ă in afaceri si management, specializată in prestarea de servicii profesionale a redactat in cadrul proiectului “Ghidul întreprinzătorului sau cum să demarezi propria afacere”, deosebit de util , apreciem noi tuturor persoanelor ce doresc să acceadă la statutul de întreprinzător. Dorim să mul umim in mod deosebit tuturor celor care au în eles misiunea noastră si ne-au sprijinit in redactarea prezentului studiu: reprezentan i ai institu iilor publice, manageri si in mod deosebit domnului director de la Direc ia de Statistică - dr.ec. Gheorghe Popescu, domnului preşedinte al Camerei de Comer si Industrie a jude ului Gorj – ing. Viorel David, dar si altor zeci de persoane contactate care au făcut posibil apari ia acestui studiu. “MONOGRAFIA SOCIO – ECONOMICĂ A JUDE ULUI GORJ” are 5 capitole principale, la care se adaugă 3 sec iuni cu informa ii utile, legate de mediul de afaceri si activitatea managerială. CAPITOLUL I. JUDE UL GORJ – PREZENTARE GENERALĂ , in acest capitol se descriu pe larg caracteristicile geografice, administrative, flora si fauna jude ului.
CAPITOLUL II. FIŞA JUDE ULUI GORJ – Analiza se adânceşte si mai mult, descriindu-se infrastructura, popula ia si gradul de ocupare, institu ii culturale, situa ia economică, descriindu-se pe scurt principalii agen i economici.

3

CAPITOLUL III. – FIŞA MUNICIPIULUI TG-JIU – Reşedin ă de jude , se alocă un capitol distinct, reluând analiza prin prisma indicatorilor de la capitolul precedent. CAPITOLUL IV. – ORAŞELE JUDE ULUI GORJ – Analiza se fragmentează, conform algoritmului din capitolele precedente pe principalele oraşe (Bumbeşti – Jiu, Mătăsari, Motru, Novaci, Rovinari, Tg-Cărbuneşti). CAPITOLUL V. – COMUNELE JUDE ULUI GORJ – Pentru 59 de comune s-a întocmit fişa fiecărei localită i, cu informa ii pertinente privind suprafa a, popula ia, for a de muncă, învă ământ, cultură, ocrotirea sănătă ii, agricultură, etc. SEC IUNEA I – Ghidul întreprinzătorului sau cum să demarezi propria afacere - reprezintă un ghid practic pentru orice întreprinzător, orientându-l de la înfiin are - autorizare, până la ob inerea de finan ări – con inând inclusiv macheta unui plan de afaceri. SEC IUNEA II – Topul firmelor jude ului Gorj , întocmit de Camera de Comer si Industrie a Jude ului Gorj, con ine informa ii utile, date de contact privind firmele de top, la nivelul anului 2002 – in toate domeniile de activitate. SEC IUNEA III – Adrese utile – Con ine mai mult decât necesare oricărui întreprinzător- date de contact ale institu iilor publice, primării, bănci comerciale. Sperând ca acest studiu să fie de un real folos tuturor întreprinzătorilor ce doresc să investească in jude ul Gorj, dar si altor utilizatori , recomandăm cu căldură parcurgerea acesteia. Dacă aceste informa ii nu sunt suficiente, colectivul de consultan i ai S.C. CONSULTING COMPANY vă aşteaptă, pentru ca împreună să realizăm un mediu de afaceri benefic tuturor ! Colectivul de lucru,

4

CUPRINS
CAPITOLUL I. JUDETUL GORJ - PREZENTARE GENERALA CAPITOLUL II. FISA JUDETULUI GORJ 2.1. ECHIPAREA TERITORIALĂ 2.2. POPULATIA 2.3. INVATAMANT 2.4. CULTURA SI ARTA 2.5. OCROTIREA SANATATII 2.6. SITUTIA ECONOMICA 2.7. INDUSTRIA 2.8. AGRICULTURA 2.9. INVESTITII – CONSTRUCTII 2.10. POSTA SI TELECOMUNICATII 2.11. TURISMUL CAPITOLUL III. FIŞA MUNICIPIULUI TG-JIU 3.1. AMPLASAMENT 3.2. SUPRAFA Ă. POPULA IE. VECINI. 3.3. RELIEFUL 3.4. OCUPA IA PRINCIPALĂ A POPULA IEI 3.5. SOCIETĂ I COMERCIALE 3.6. INDUSTRIA IN TG-JIU 3.7. AGRICULTURA 3.8 EXPLOATAREA FORESTIERĂ 3.9 CERCETAREA ŞTIIN IFICĂ 3.10. TURISMUL 3.11. URBANIZAREA SI DOTAREA 3.12. ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ 3.13. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ 3.14. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE 3.15. ALTE UTILITĂ I ALE MUNICIPIULUI TG-JIU 3.16. SISTEMUL FINANCIAR – BANCAR 3.17. SOCIETĂ I DE ASIGURARE 3.18. ACTIVITATEA SPITALICEASCĂ SI FARMACEUTICĂ 3.19. CAMERA DE COMER SI INDUSTRIE GORJ 3.20. SALARIA I 3.21. MODUL DE FOLOSIN Ă A TERENURILOR 3.22. ÎNVĂ ĂMÂNTUL 3.23. CULTURA 3.24. TRANSPORTURILE 3.25.OPORTUNITÃTI DE AFACERI 3.26. HARTA MUNICIPIULUI TG-JIU 8 12 12 16 25 29 34 36 37 46 51 54 55 61 61 63 64 64 64 64 69 71 72 73 74 75 75 75 76 76 77 77 77 82 82 83 83 87 88 89

5

CAPITOLUL IV. ORAŞELE JUDE ULUI GORJ 4.1. ORAŞUL BUMBESTI –JIU 4.2. ORAŞUL MĂTĂSARI 4.3. ORAŞUL MOTRU 4.4. ORAŞUL NOVACI 4.5. ORAŞUL ROVINARI 4.6. ORAŞUL TG-CĂRBUNEŞTI CAPITOLUL V. COMUNELE JUDE ULUI GORJ 5.1. COMUNA ALBENI 5.2. COMUNA ALIMPEŞTI 5.3. COMUNA ARCANI 5.4. COMUNA BAIA DE FIER 5.5. COMUNA BĂLĂNEŞTI 5.6. COMUNA BALESTI 5.7. COMUNA BĂRBĂTEŞTI 5.8. COMUNA BENGEŞTI CIOCADIA 5.9. COMUNA BERLESTI 5.10. COMUNA BOLBOŞI 5.11. COMUNA BORĂSCU 5.12. COMUNA BUMBEŞTI PI IC 5.13. COMUNA BUSTUCHIN 5.14. COMUNA CALNIC 5.15. COMUNA CĂPRENI 5.16. COMUNA CĂTUNELE 5.17. COMUNA CIUPERCENI 5.18. COMUNA CRASNA 5.19. COMUNA CRUŞE 5.20. COMUNA DANCIULESTI 5.21. COMUNA DĂNEŞTI 5.22. COMUNA DRAGOTESTI 5.23. COMUNA DRAGUTESTI 5.24. COMUNA FĂRCĂŞEŞTI 5.25. COMUNA GLOGOVA 5.26. COMUNA GODINESTI 5.27. COMUNA HUREZANI 5.28. COMUNA IONEŞTI 5.29. COMUNA JUPANESTI 5.30. COMUNA LELEŞTI 5.31. COMUNA LICURICI

90 90 98 102 106 110 114 120 120 123 127 130 135 139 142 146 149 152 155 158 161 165 168 171 174 178 181 184 187 191 194 198 202 205 208
211

214 217 221

6

5.32. COMUNA LOGRESTI 5.33. COMUNA MĂTĂSARI 3.34. COMUNA MUŞETEŞTI 5.35. COMUNA NEGOMIR 5.36. COMUNA PADEŞ 5.37. COMUNA PEŞTIŞANI 5.38. COMUNA PLOPŞORU 5.39. COMUNA POLOVRAGI 5.40. COMUNA PRIGORIA 5.41. COMUNA ROŞIA DE AMARADIA 5.42. COMUNA RUNCU 5.43. COMUNA SĂCELU 5.44. COMUNA SAMARINESTI 5.45. COMUNA SĂULEŞTI 5.46. COMUNA TRANSPORT 5.47. COMUNA SCOAR A 5.48.COMUNA SLIVILESTI 5.49. COMUNA STĂNEŞTI 5.50. COMUNA STEJARI 5.51. COMUNA STOINA 5.52. COMUNA TELEŞTI 5.53. COMUNA TISMANA 5.54. COMUNA TURBUREA 5.55. COMUNA TURCENI 5.56. COMUNA TURCINEŞTI 5.57. COMUNA URDARI 5.58.COMUNA VĂGIULEŞTI 5.59. COMUNA VLADIMIR GHIDUL ÎNTREPRINZĂTORULUI SAU CUM SĂ DEMAREZI PROPRIA AFACERE TOPUL FIRMELOR JUDETULUI GORJ ADRESE UTILE

224 226 230 233 236 239 243 246 249 252 256 260 263 266 269 272 275 278 281 284 288 291 297 300 304 307 311 314 318 399 417

7

CAPITOLUL I. JUDETUL GORJ PREZENTARE GENERALA

Izvoarele istorice atesta ca inca din paleoliticul mijlociu purtatorii culturii musteriene si-au gasit adapost in pesterile locului, osemintele lor fiind scoase la iveala de arheologi si speologi la Baia de Fier si Brosteni. Asezarile de la Transport, Balesti, Crasna, Vladimir, Runcu, Telesti stau marturie locuirii judetului in epoca neolitica si cea a bronzului. Prima unitate administrativ-teritoriala atestata documentar pe actualul teritoriu al judetului a fost judetul Jales. Din aceeasi data sunt consemnate si localitatile Tismana si Dabaceni, ultima fosta resedinta a judetului. Sub numele de Gorjiu (de la cuvintele slave “gora” si “jil”, romaneste: ”munte” si “Jiu”) Judetul Gorj este situat in partea de sud-vest a tarii, in nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al Jiului, fiind delimitat la nord de paralela de 45°58′ latitudine nordica, ce trece in apropiere de localitatea Tantareni. Limita estica se afla in apropierea localitatilor Alimpesti si Polovragi, pe langa care trece meridianul de 23°39′ longitudine estica, iar limita vestica este reprezentata de varful Dobru din Muntii Godeanu, situat pe meridianul de 22°6′ longitudine estica. Paralela de 45° strabate teritoriul judetului prin partea de sud a resedintei acestuia, municipiul Tg-Jiu. Organizarea administrativa include 2 municipii: Tg-Jiu si Motru, 5 orase: Rovinari, Tg-Carbunesti, Bumbesti-Jiu, Novaci, Ticleni, 63 comune si 414 sate. Cadrul natural include 3 mari unitati fizico – geografice: Carpatii Meridionali, formati din versantii sudici ai muntilor Godeanu, Valcan si Parang, cu

8

Targu Jiu-Campu Mare. dealurile colinare situate in partea sudica. care sunt drenate de cursurile superioare ale Oltetului si Cernei. Jiltu.altitudini ce depasesc frecvent 2. Clima temperat-continentala de deal. cu temperaturi medii anuale de 10. Tismana. scumpia. curpenul de padure. Numeroase lacuri naturale: Calcescu. cu 190 de zile fara inghet. Mija si antropice: Cerna. fag si gorun. Hedera helix. Exceptie fac extremitatile NE si NV ale judetului. in depresiuni. custuri. mai importante: Sacelu. liliacul salbatic. Ceauru. Subcarpatii Getici.000 m (altitudine maxima : 2. varful Parangu Mare) si cu urme ale glaciatiei cuaternare (circuri. apartinand Podisului Getic. situati intre Motru si Oltet constituiti din mai multe aliniamente de dealuri.a. Reteaua hidrografica apartine in majoritate unui singur bazin colector. In valea Sohodolului de Runcu se intalnesc si mici palcuri de pin negru.200 mm pe culmile montane. vanturi predominante dinspre N. Zona padurilor de foioase ocupa in sudul judetului dealurile dintre Gilort si Jiu si inaltimile de peste 200 m. 6°C in zona dealurilor inalte. Stroiesti. morene). Flora se compune din peste 2000 de specii de plante de tip submediteranean.2°C. Pe stancariile calcaroase din Muntii Valcan si Mehedinti apar elemente floristice de climat cald ca: alunul turcesc. In padurile de quecinee intalnim elemente termifile:mojgreanul.519 . lacuri glaciare. Motru. Flora si fauna judetului este variata. Gilort. Mogos. 3°C in depresiuni si 0°C pe muntii inalti. constand in paduri de cer si garnita. Novaci. ghimpele. balcanic si balcano-dacic. 753 mm in depresiuni. precipitatiile medii anuale sunt repartizate neuniform : 585 mm in S. 925 mm in zona dealurilor subcarpatice si peste 1. care aduna apele mai multor afluenti: Sadu . de pe o suprafata de peste 10 mii mp. Jiul. 9 . Amaradia s. Slaveiu . in lunca Jiului. Bran si depresiuni: Polovragi. pontic. S si V .

vipera cu corn. iar in lungul vailor cultura legumelorsi zarzavaturilor. 7 societati cu 10 .iar la poalele Muntilor Valcan se dezvolta paduri de castan brun. iar pe calcare pajisti de stancarie. la contactul culoarului depresionar cu muntii. veverita. Etajele subalpin si alpin caracterizeaza extremitatea nordica a judetului ce depaseste 1900 m atat in Parang cat si in Muntii Godeanu. fiind alcatuit din paduri de brad si molid. In zonele de munte apar pajisti cu paius rosu. Pe teritoriul judetului Gorj isi desfasurau activitatea la 1 ianuarie 2003: o Companie Nationala. caprior. Susita Seaca. ocupatia principala este cresterea animalelor. a pomilor fructiferi. In centrele urbane. In municipiul Tg-Jiu. alaturi de care traieste endemismul carpatic. alunar. a cerealelor si lucrul la exploatarile forestiere in zona montana. cultura cerealelor. In Subcarpati si Podisul Getic se intensifica cresterea animalelor. lucreaza un numar mare de salariati. mistret. in functie de structura lor economica. In centrele de exploatare a carbunelui si petrolului o parte din locuitori lucreaza ca mineri si sondori sau ca muncitori la termocentralele Rogojelu. 13 societati comerciale cu capital de stat. cerb lopatar. Lumea animala ce populeaza padurile de foioase este reprezentata prin cerb. cultura pomilor fructiferi. a vitei de vie. broasca testoasa de uscat. Etajul padurilor de molid ocupa suprafete foarte restranse pe versantii sudici ai Muntilor Parang. pisica salbatica. colonizat in bazinul Tismanei. urs. in care sunt dezvoltate cele mai importante ramuri economice si servicii din toate domeniile. scorpionul. iarba vantului. Ocupatia populatiei se diferentiaza in functie de pozitia in teritoriu a asezarilor si exploatarea resurselor naturale. ras. populatia este ocupata in diferite ramuri de productie si servicii. Turceni si microcentralele de pe raul Gilort. cocos de munte. Astfel. In etajul subalpin si alpin intalnim: capra neagra. jder.

11 . incluzand serviciile si turismul. din care 1050 asociatii familiale si 3257 persoane fizice independente. cuprinzand agricultura. industria extractiva. iar 1075 persoane desfasurau profesii liberale.capital mixt. cel secundar. Agentii economici inregistrati pe raza judetului isi desfasoara activitatea in domenii acoperind toate sectoarele economice. de la cel primar. de stat si privat. 7390 societati comerciale cu capital privat si 127 organizatii cooperatiste. cu activitati in diferite industrii prelucratoare si cel tertiar. Numarul intreprinzatorilor particulari la sfarsitul anului 2002 era de 4307.

Suprafata intravilana a judetului era la inceputul anului 2003 de 5362 ha. urmat de celalalt municipiu al judetului.8 % municipiului Tg-Jiu.1. dintre care 221 km. modernizate si 104 km. in 12 . ponderea cea mai mare.4 km. iar suprafata spatiilor verzi de 179 ha.. din care 68.9 % din cantitatea totala de apa distribuita era destinata consumului casnic si 11.. Municipiul resedinta de judet.4 % uzului public. aceasta era la inceputul anului 2003 de 82772 mc/zi.9 % din totalul consumului pe ansamblul judetului Gorj. lungime totala simpla a conductelor de canalizare. Reteaua de apa potabila deservea la nivelul judetului un numar de 71 localitati. asa cum era si normal. detinand-o municipiul Tg-Jiu (22.. FISA JUDETULUI GORJ 2.CAPITOLUL II. cu imbracaminti asfaltice usoare. cu 45400 mc/zi. lungimea simpla a liniei pe care circulau acestea fiind de 14 km. Tg-Jiu. ECHIPAREA TERITORIALĂ La 1 ianuarie 2003 lugimea totala a strazilor din judetul Gorj era de 325 km. Reteaua de canalizare publica la sfarsitul anului 2002 cuprindea 182. din care 54. Lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile pe ansamblul judetului era la inceputul anului de 725. incluzand 63 de localitati. consumatorilor carora le-au fost instalate apometre le revenea 38. La nivel de judet 65. In privinta modalitatii de contorizare. In ceea ce priveste capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile. mai mult de jumatate revenind municipiului TgJiu. Motru. dispunea pentru transportul in comun de 17 troleibuze.5 km. 13 localitati beneficiind de canalizare publica.9 km. Cantitatea de apa potabila distribuita consumatorilor era la inceputul anului de 20786 mii mc pe ansamblul judetului Gorj.0 %). dintre care 7 municipii si orase.

Aceste statii au asigurat epurarea a 12070 mii. Debitul statiilor in functiune pentru epurarea apei uzate era. Turburea. unele dintre acestea fiind ele insele puncte de exploatare importante. 28 autovehicule pentru gunoi.2 km.7 km. din care pentru populatie 175222 Gcal. Bumbesti-Jiu. Cantitatea de deseuri urbane ridicate si depozitate a fost de 117977 tone la nivel de judet.aflati sub responsabilitatea Ministerului Transporturilor) 13 . in Rovinari. in Motru. Energia termica distribuita in anul 2002 la nivelul judetului Gorj a fost de 198413 Gcal. in Tg-Carbunesti. repartizarea teritoriala incluzand localitatile situate in apropierea zonelor de extractie: Bustuchin. Pe principalele localitati. pentru celelalte localitati distribuita s-a realizat prin unitati autonome. Lungimea conductelor de distribuire a gazelor la 1 ianurie 2003 era de 610. mc apa reziduala.4 km. 25. Rovinari. Exceptand orasul Bumbesti-Jiu. stropire. urmat de Motru. cate un utilaj pentru curatare de canal cu jet apa sub presiune. Targu-Carbunesti. In Romania drumurile pot fi clasificate in trei categori principale: *drumuri nationale (13000 km. peste 87 % din capacitati deservind municipiul TgJiu. 93. rezultand 253 tone namoluri.1 % fiind depozitate in halde de gunoi si numai 6.8 % si Bumbesti-Jiu 2..municipiul Tg-Jiu. Turceni.8 km. automaturatoare colectoare si 6 autospeciale pentru deszapezire. pe ansamblul judetului de 49608 mc/ zi. din care 14 gunoiere compactoare. Majoritatea utilajelor apartineau municipiului Tg-Jiu. 31. Ticleni. unde intreaga energie termica distribuita populatiei a fost asigurata de unitatile administratiei publice locale. 13..5 %. Stoina. Aninoasa. In privinta asigurarii salubritatii localitatilor. dotarile la nivelul anului 2002 includeau 6 autovidanjoare. municipiul Tg-Jiu ocupa primul loc.. dar si alte localitati: Tg-Jiu. cu peste 50 %. cu 40.9 % in locuri neamenejate.

/ 1000km. 14 . Dintre drumurile nationale. Bilteni. La fel ca si in cazul drumurilor. Densitatea cailor ferate in judetul Gorj este cuprinsa intre 2 si 42. drumuri nationale. Pe aceasta retea se afla 313 poduri si podete mai mari de 5 metri. Reteaua de cai ferate totalizeaza 254 kilometri.. deci 92. Tg-Carbunesti. drumuri comunale. legatura cu partea centrala a tarii se realizeaza prin Defileul Jiului. TgJiu. Motru. iar dintre drumurile judetene si comunale sunt modernizate 21. Judetul Gorj este strabatut de drumul european E79. 753 km. In afara de acestea mai sunt 3000 de podete cu lungimea sub 5 metri. Rovinari. unul dintre obiectivele importante in ce priveste caile de comunicatie fiind darea in functiune in anul 1948 a liniei ferate Bumbesti – Livezeni. 791 km.1km. dar si alte 35 de localitati.*drumuri judetene (75000 km. Rovinari. Turceni. sunt modernizate. Bumbesti-Jiu asigurand legatura cu Transilvania prin Defileul Jiului. din care 342 km. Nu exista o legatura feroviara directa intre TgJiu si Motru. de o deosebita importanta atat pentru judetul Gorj. Strabate judetul de la sud la nord.4 %. aflati sub responsabilitatea consiliilor judetene) *drumuri municipale si comunale Lungimea totala a retelei rutiere a judetului Gorj este de 1886 km. a caror lungime totala este de 7699 metri.. legand principalele localitati: Turceni. Transportul pe calea ferata este deosebit de important pentru judetul Gorj. drumuri judetene. cat si pentru intreaga tara. dintre care electrificate 233 kilometri. Ruta nationala Timisoara – Bucuresti traverseaza intregul judet si in cadrul judetului cinci orase importante: Tg-Jiu.7 %. 316 km. ci doar prin Craiova.

precum si de traficul cu autovehicule de mare tonaj. sunt drumuri de tara pietruite.Pentru transportul carbunelui din bazinul Rovinari a fost data in folosinta. -marirea si extinderea retelei de drumuri (207 km. intretinerea drumurilor existente. cu toate dotarile necesare asigurarii conditiilor optime pentru calatori. In ceea ce priveste imbunatatirea drumurilor . Se impun lucrari de ansamblu de reparatii. intr-o cladire noua. in 1956. Motivele principale care au determinat acest lucru sunt: -capacitatea proiectata mult sub cea necesara in prezent. pot fi identificate mai multe prioritati: -in primul rand. -drumurile aflate in zona exploatarilor miniere si petroliere au fost afectate de miscari ale straturilor superioare. prin marcaje. alunecari de teren. fiind in pericol de a le pierde. -intarzieri in intretinere -lucrari de realizare si de intretinere a drumurilor de o calitate indoielnica. mult peste capacitatea proiectata a acestora. sunt drumuri nepietruite). dar neasfaltate. 15 . care sa inlocuiasca traditionalele si ineficientele “plombari anuale”. In anul 1985 a fost data in folosinta gara din municipiul Tg-Jiu. asigurand principala cale de transport pentru carbunele necesar functionarii celor doua mari termocentrale. 64 de km. -aspecte de siguranta si fluidizare a traficului. jonctiuni acolo unde traficul s-a ingreunat. Aprecieri asupra situatiei existente in infrastructura Multe dintre drumurile din judet se afla intr-o stare de degradare mai mult sau mai putin accentuata. extinsa ulterior pana la Turceni si de aici la Filiasi. linia ferata Tg-Jiu – Rovinari. semaforizari.

2. -respectarea cu strictete a normelor referitoare la greutatea autovehiculelor suportata de diferitele categorii de drumuri. Este de remarcat. statii de asfalt. veniturile reduse. imposibilitatea asigurarii conditiilor minime necesare duc la micsorarea dorintei de a intemeia o familie si in special de a avea copii.9 % traia in municipii si orase. numarul total al nascutilor vii in anul 2002 a fost de 3799. totusi. conducand la amplificarea sporului natural negativ. a numarului nou-nascutilor in mediul urban care a condus la un spor natural pozitiv al populatiei oraselor judetului. in 2002 inregistrandu-se 29 nascuti morti si 56 decedati sub varsta de un an. 16 . 42. de la –488 in 2001 la –579 in 2002. POPULATIA La 01 iulie 2001 populatia judetului Gorj era de 394.2. paralel cu mentinerea la un nivel ridicat a numarului deceselor sub 1 an. tendinta de crestere in 2002. comparativ cu 2001. Viitorul incert pentru cei mai multi dintre gorjeni. Astfel. urmare a dotarilor precare din unitatile sanitare gorjene. desi timida. valori cu care judetul se situa pe locul 28 pe tara. determinat de nesiguranta locului de munca. Caracteristic pentru evolutia fenomenelor demografice in anul 2002.-dotarea cu utilaje rutiere. este reducerea numarului de nascuti vii si cresterea deceselor. mijloace de transport moderne. care sa permita intretinerea si extinderea drumurilor in conditii de calitate (pentru a nu mai intalni situatii in care drumuri realizate cu mai putin de zece ani in urma necesita deja lucrari de reparatii).957 persoane. ponderea populatiei rurale in total fiind de 57. pentru intreruperi ale circulatiei pe o durata cat mai redusa.8 % din populatia Romaniei. precum si o crestere a vitezei de executie. cu 41 mai putin decat in anul precedent. 34 %. reprezentand 1. Ingrijoratoare este cresterea mortalitatii in cazul nou-nascutilor. Din totalul populatiei judetului.

ocupatia principala este cresterea animalelor. o lipsa de manageri instruiti la nivel european. populatia este ocupata in diferite ramuri de productie si servicii. a pomilor fructiferi. cultura cerealelor. Piata muncii este caracterizata de diferenta insemnata intre cererea de locuri de munca mare si oferta redusa determinata de situatia economica de ansamblu precara (manifestata prin disponobilizari masive din cadrul marilor agenti economici de stat. Cu o instruire corespunzatoare. iar in lungul vailor cultura legumelor si zarzavaturilor. in care sunt dezvoltate cele mai importante ramuri economice si servicii din toate domeniile. In centrele urbane. lucreaza un numar mare de salariati. a cerealelor si lucrul la exploatarile forestiere in zona montana. In centrele de exploatare a carbunelui si petrolului o parte din locuitori lucreaza ca mineri si sondori sau ca muncitori la termocentralele Rogojelu. forta de munca locala poate lucra cu tehnologii noi si moderne.Ocupatia populatiei Ocupatia populatiei se diferentiaza in functie de pozitia in teritoriu a asezarilor si exploatarea resurselor naturale. insa. in conditii de exigenta privind calitatea. In Subcarpati si Podisul Getic se intensifica cresterea animalelor. in functie de structura lor economica. in sensul cresterii cererii de locuri de munca si aparitia 17 . la contactul culoarului depresionar cu muntii. Astfel. Forta de munca Romania ofera forta de munca calificata in cele mai multe sectoare economice. Turceni si microcentralele de pe raul Gilort. a vitei de vie. In municipiul Tg-Jiu. Susita Seaca. cultura pomilor fructiferi. Exista.

6 3. bancare si de asigurari Tranzactii imobiliare. termica.3 1.1 2. iar pe de alta parte la o retribuire la nivel scazut.in numar insuficient de intreprinderi sau dezvoltarea celor existente intr-o asemenea masura incat sa poata absorbi aceasta cerere). Pentru celelalte ramuri economice nu s-au inregistrat oscilatii importante fata de anul 2001.1 1.7 19. in multe cazuri chiar la limita salariului minim pe economie. in ciuda unei legislatii in acord cu prevederile europene.9 90.0 6.9 21.3 0. asa cum reiese si din tabelul urmator: Mii persoane RAMURA Agricultura Silvicultura.6 3. in scadere cu 2 mii fata de anul 2001. ca urmare a disponibilizarilor din minerit.5 8.3 mii.5 7.3 18 .8 6. La sfarsitul anului 2002 numarul salariatilor la nivelul judetului Gorj era de 90. gaze si apa calda Constructii Comert ci ridicata si cu amanuntul.9 19.6 7.6 92. la conditii de munca dificile .2 8. in special in privinta timpului de lucru. depozitare Posta si telecomunicatii Activitati ale institutiilor financiare.0 0.4 1.0 19. distributie de energie electrica. in principal datorita reducerilor de personal din industria extractiva (2. care este in multe cazuri mai mare. transport.7 mii persoane).2 1.3 6.6 7. inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Administratie publica Invatamant Sanatate si asistenta sociala Alte activitati de servicii colective.3 ANUL 2002 0. exploatare forestiera si economia vanatului Industria extractiva Industria prelucratoare Productie.6 0.0 0.3 0.3 6. sociale si personale TOTAL ANUL 2001 0. pe de o parte.3 6.9 2.1 5. aceasta diferenta conducand. reparatii autovehicule si a bunurilor personale si casnice Hoteluri si restaurante Transporturi terestre si prin conducte.6 0.4 5.

masuri sustinute de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Gorj. 1413 de ajutor de integrare profesionala. 22/1997. Numarul somerilor inregistrati la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Gorj se cifra la 17533 persoane la finele lunii decembrie 2002. numarul total al somerilor inregistrati in judetul Gorj a fost de 17386 persoane. fata de 5. prin intermediul mineritului si ramurilor adiacente. Una dintre cauze ar putea-o constitui specializarea 19 . Din toatalul somerilor.0 %. asteptandu-se crearea de locuri de munca pentru absorbirea celor disponibilizati. La sfarsitul lunii aprilie 2003. la fel ca si in 2001. muncitorii reprezinta 47. Din numarul total al somerilor inregisrati .1 % muncitori. 4294 persoane au beneficiat de ajutor de somaj. 85. 2261 de alocatie de sprijin. iar 9565 persoane se aflau in evidenta neindemnizati. piata muncii judetului Gorj a suferit modificari radicale. rezultatele aplicarii lor fiind insa sub asteptari. In aceasta perioada somajul era foarte redus. desi s-au implementat deja cateva programe in acest sens. lucru greu realizabil in conditiile economice actuale. Odata cu ordonanta guvernului nr. La sfarsitul anului 2002 rata somajului la nivelul judetului Gorj se situa la nivelul de 10.9 % femei. in ciuda unor masuri de stimulare a angajatorilor pentru angajarea proaspetilor absolventi. in special din Moldova. cele mai multe cu sustinerea financiara a Uniunii Europene. cu sprijin financiar extern.1%. Abundenta lignitului din zona oferea oricui un loc de munca. O alta problema este cea a absolventilor din invatamantul mediu si superior. intr-o asemenea masura incat era incurajata stabilirea in Gorj a muncitorilor din alte zone ale tarii.3 %. iar femeile 49.Pana de curand Gorjul a fost unul dintre cele mai prospere judete ale Romaniei. daca nu chiar inexistent.5 % pe tara. care a schimbat in mod dramatic situatia energetica a Romaniei si a dus la masive reduceri de personal in industria lignitului.2 %. Ponderea somerilor inregistrati in judetul Gorj in populatia stabila in varsta de 18-62 ani era in luna decembrie 2002 de 7. care. dintre care 48.

Va fi dificil pentru acesti oameni sa-si gaseasca noi locuri de munca. 20 .O. firmele de profil existente fiind intr-o situatie dificila (ex. deoarece putine compani vor fi dispuse sa investeasca in angajati apropiati de varsta pensionarii. cu implicatii directe asupra marilor termocentrale gorjene si celorlalte intreprinderi care depind de existenta acestora. Pe de alta parte se manifesta o slaba dorinta a acestor oameni sa se recalifice. Putine argumente pot sustine o echilibrare a pietei muncii in perioada imediat urmatoare. Gorj. ei fiind obisnuiti cu ideea de a avea o slujba pe viata. desi timida. industria materialelor de constructii. desi beneficiaza de stimulente din partea A. • starii economice si financiare precare a unora dintre marile intreprinderi existente in judet. existand pentru fiecare dintre acestea licee de profil si specializari in cadrul facultatilor tehnice din Universitatea Constantin Brancusi).J. in concordanta cu noile cerine pe piata muncii. cresterea economica. insotita de o relativa consolidare a unei parti a firmelor existente. sunt semne care ar putea fi luate in considerare ca posibile generatoare de locuri de munca. Intre acestea. O pondere mare in randul celor disponibilizati este detinuta de segmentul in varsta de 50-55 de ani. este de asteptat ca numarul somerilor sa sporeasca datorita: • continuării restructurarii sectorului de exploatare a lignitului. industria prelucrarii lemnului.multora dintre tinerii absolventi in domeniul mineritului si industriilor adiacente.M. precum si in alte domenii a caror dezvoltare viitoare in cadrul judetului era serios pusa sub semnul intrebarii. • inevitabilei reorientare a strategiei energetice nationale.F. In acest sens trebuiau deci luate masuri inca din anii trecuti pentru introducerea de specializari noi. In sens opus. care va necesita restructurari ample. concomitent cu reducerea specilizarilor cu o perspectiva nefavorabila mai sus amintite.: producerea de masini unelte.

o solutie optima. A astepta pana cand vor deveni disponibile noi locuri de munca inseamna a duce la esecul actiunilor intreprinse in vederea dezvoltarii fortei de munca.M.J. Se poate spune ca acitvitatea de calificare si recalificare profesionala a personalului care duce la dezvoltarea abilitatilor de baza (organizarea muncii. insa. putand aparea situatia in care un angajator care ar dori sa-si extinda activitatea sau un antreprenor care ar dori sa porneasca o afacere s-ar opri din cauza lipsei de personal calificat. Una dintre modalitatile de creare de noi locuri de munca.insotite de disponibilizari de personal.F. pe buna dreptate recunoaste ca acele cursuri de calificare fara oportunitati imediate de angajare sunt nemultumitoare. utilizarea calculatorului) poate fi promovata in continuare fara riscul ca aceasta calificare si recalificare s-ar face degeaba. Este necesara. deci. care va determina concedieri de personal. • preconizatei privatizari in sectorul energiei electrice. aparand o problema de sincronizare. S-a luat deja decizia de a organiza cursuri de pregatire profesionala numai acolo unde se identifica oportunitati de locuri de munca. cunoscuta fiind tendinta intreprinderilor de stat de supradimensionare a personalului. o constituie infiintarea de noi afaceri. gasirea unui suport adecvat pentru pregatirea si dezvoltarea aptitudinilor profesionale. atat de necesare pentru absorbirea cel putin a unei parti din personalul care a fost sau va fi disponibilizat. Aceasta nu este. generand o risipa de resurse. Concluzii si recomandari A. aceasta fiind singura solutie pentru supravietuirea lor. Sub acest aspect au fost 21 .O.

aparitiei masurilor de sprijinire in multe cazuri in contratimp cu acordarea platilor compensatorii. putand fi amintite: *organizarea de cursuri de instruire antreprenoriala pentru persoanele proaspat disponibilizate. Asociat cu posibilitatea contractarii ulterioare de credite cu dobanda subventionata. prin acordarea gratuit de asistenta din partea unor firme de specialitate in realizarea de planuri de afaceri si inlesnirea accesului la credite. 22 . ratandu-se momentul cel mai potrivit de deschidere a unor afaceri.din cauza reticentei manifestate in privinta reusitei propriei afaceri. Aceste activitati s-au materializat la nivelul judetului Gorj in deschiderea mai multor centre de consultanta nu numai la nivelul municipiului Tg-Jiu. provenind in principal din platile compensatorii acordate celor disponibilizati: Rovinari. *pentru întreprinderile mici si mijlocii nou create sprijinirea in continuare pentru dezvoltarea afacerii. dar si cu posibilitati de finanatare in faza incipienta a afacerilor. care au generat sute de locuri de munca. pe de o parte. *acordarea de consultanta in vederea demararii propriei afaceri: *sprijinirea financiara a somerilor care infiinteaza inreprinderi mici si mijlocii prin acordarea de credite in conditii avantajoase. Totusi rezultatele nu s-au ridicat la nivelul asteptarilor. ci si in alte localitati cu probleme in ceea ce priveste somajul.intreprinse o serie de actiuni cu sprijin PHARE sau sus inute din bugetul asigurarilor pentru somaj. aceste actiuni au dus la infiintarea a zeci de intrprinderi noi. Bumbesti-Jiu.

5 33.2 7.9 18.4 0.9 .7 35.8 34.8 6.4 56.4 5.1 1.0 17.2 153.4 74.din care: 13 salariati 0.din care: 09 salariati 92.6 .7 02 POPULATIA IN VARSTA DE MUNCA 241. deci.TOTAL (16+18+20) 49.5 -0.3 124.4 .4 6.5 1.6 1.5 20 ENERGIA ELECTRICA SI TERMICA.2 18.5 0.4 81.7 18 INDUSTRIA PRELUCRATOARE – TOTAL 20.1 14.8 -din care: 23 salariati 6.4 Rezulta.6 5.7 5.6 1.3 .8 08 B.7 15.9 46.Balanta fortei de munca la 1 ianuarie 2002 se prezenta astfel: 01.1 1. ca din totalul populatiei in varsta de munca.2 35.7 04 Persoane in varsta de munca cu incapacitate nepermanenta de munca 7.0 238.9 03 Pensionari in varsta de munca ce nu lucreaza 8.7 .6 19.5 1.din care: 25 salariati 8.0 4.7 7. REPARAREA SI INTRETINEREA AUTOVEHICULELOR SI A BUNURILOR PERSONALE SI CASNICE – TOTAL 11.3 116.8 1.5 3.A RESURSE DE MUNCA (02-03-04+05+06±07)240.3 9. EXPLOATAREA FORESTIERA SI ECONOMIA VANATULUI – TOTAL 0.din care: 11 salariati 0.0 22 CONSTRUCTII – TOTAL 7.5 5.1 21.0 .2 16 INDUSTRIA EXTRACTIVA –TOTAL 21.5 0.8 21.1 7.7 10.1 0.din care: 21 salariati 7.6 12 SILVICULTURA.9 14 INDUSTRIE .3 3.7 06 Alte persoane sub si peste varsta de munca aflate in activitate 15. care conform legislatiei in vigoare cuprinde barbati in varsta de 16-62 ani si femei in varsta de 23 .5 89.3 10 AGRICULTURA –TOTAL 55.0 239.5 14.8 18.2 24 COMERT.din care: 15 salariati (17+19+21) 48.1 8.1 26 HOTELURI SI RESTAURANTE – TOTAL 1.1 46.0 -0.din care: 19 salariati 19.7 114.6 7.9 10.5 -1.4 0.1 8.8 0.2 10.7 .4 6.7 3.0 .1 6.8 55.0 .5 9.5 0.4 4.2 1.din care: 17 salariati 21.6 0.8 2.4 9.1 0. POPULATIA OCUPATA CIVILA – TOTAL 155.5 0.1 0.3 5. GAZE SI APA –TOTAL 7.4 3.9 05 Salariati sub si peste varsta de munca 0.5 07 Soldul miscarii interjudetene (±) -0.7 1.din care: 27 salariati 1.6 0.6 0.0 127.

termica.7 %. va continua sa creasca. Situatia economica dificila. la standardele Europei de Vest. distributia de energie electrica. producerea. posta si telecomunicatii (11 514 983 lei). Raportat. ca mijloc de subzistenta. transportul. fiind asigurat un standard de viata de baza. Veniturile din economia subterana ar putea micsora presiunea sociala intr-o oarecare masura. foarte probabil. urmata de industria extractiva. Un nivel ridicat al castigului salarial mediu net in judetul Gorj au inregistrat sectoarele: financiarbancar (13 543 398 lei). perspectivele unei cresteri evidente fiind reduse. insa. gaze si apa calda (10 390 033 lei). urmata de industria prelucratoare (20. industria tutunului (7 511 282 lei).2 %). 24 . cat si cele familiale sunt scazute. apropiata de saracie sau chiar mai rau. 72. cu 36. structurile familiale sunt inca intacte datorita numarului mare al detinatorilor de pamant. determinand cresterea numarului somerilor de lunga durata si a celui al absolventilor fara un loc de munca se va reflecta cel mai probabil intr-o reducere in special a veniturilor familiale. iar in cadrul acesteia 88. extractia petrolului si gazelor naturale (7 744 207 lei). iar castigul mediu salarial net de 5 942 723 lei. Atata timp cat nivelul somajului este ridicat si. activitatile de asigurari ale caselor de pensii (7 861 224 lei). primul loc este detinut de industria extractiva (24. cu o pondere de 11. trebuie observat ca o parte din ce in ce mai insemnata a populatiei traieste intr-o situatie dificila. ponderea cea mai mare este detinuta de agricultura. Ca numar de salariati.1 %. In zonele rurale. In populatia ocupata.2 % si cea prelucratoare. Castigul salarial mediu nominal brut in judetul Gorj in luna decembrie 2002 calculat la un esantion de 161 agenti economici si sociali a fost de 8 557 476 lei.2 % populatie ocupata civila. sprijinit pe autoconsum. cu 14.16-57 ani. veniturile individuale. Situatia sociala este caracterizata in principal de structura sociala.0 %). in general. veniturile familiale si individuale si de nivelul somajului la nivelul judetului.77 % o constituia populatia activa.

extractia carbunelui (6 696 257 lei). alte activitati de servicii (1 266 869). Populatia scolara era de 86. Universitatea beneficiaza de specialisti cu o indelungata experienta didactica si de specialitate. Economie si Drept. iar 28% in invatamantul liceal si profesional. dintre acestea 376 apartinand invatamantului primar si gimnazial. infiintata in anul 1990.7 mii. Exista relatii stranse intre universitate si agentii economici ai judetului. dintre care 66. 25 . 32 celui liceal si profesional. demonstrate de acordurile dintre ele cu privire la plasarea fortei de munca absolvente. prelucrarea lemnului (1 697 935 lei). similare cu cele din economia nationala. In invatamantul postliceal si tehnic de maistrii erau inscrisi 1527 cursanti. 2. 70% studiau in invatamantul primar si gimnazial. 3 invatamantului postliceal si tehnic de maistri. comert cu amanuntul (2 158 391 lei). domeniu cu o deosebita importanta in zona. “Universitatea Constantin Brancusi”. La facultatea de inginerie exista patru specializari in ingineria centralelor electrice. Din numarul total al elevilor inregistrati la inceputul anului 2002. activitati ale agentiilor de turism (6 208 223 lei). Un castig salarial mediu net mic s-a inregistrat in: industria de optica si ceasornicărie (1 037 500 lei). Municipiul Tirgu-Jiu este tanar centru universitar. INVATAMANT La inceputul anului 2002 la nivelul judetului Gorj fiintau 780 unitati de invatamant.3. Celelalte sectoare de activitate au inregistrat castiguri inferioare mediei pe judet. cuprinde in prezent trei facultati principale: Inginerie. industria alimentara si a bauturilor (2 496 024 lei).0 mii elevi in diferite cicluri de invatamant.

9%. In cadrul liceelor teoretice ale judetului isi desfasurau activitatea 318 cadre didactice. cu un numar de 4.9 mii elevi inscrisi. In unitatile de invatamant ale judetului Gorj isi desfasurau activitatea 5259 cadre scolare. a reusit sa se inscrie in sistemul de invatamant gorjean ca o institutie serioasa.7 unitati. in anul 2001 absolvind aceasta forma de invatamant 1. prin eforturile intreprinse in vederea asigurarii conditiilor optime de studiu cursantilor. in anul 2001 absolvind 1.Invatamantul superior privat este reprezentat de “Universitatea Jiul de Sus”. numarul studentilor inscrisi crescand de la an la an. 45% in clasele I-IV si 55% in clasele V-VIII. Cele mai 26 .9 mii elevi. Invatamantul liceal si profesional gorjean beneficia de 31 licee. dintre acestia 5593 urmand cursurile invatamantului de zi.3 mii. Scolile generale ale judetului beneficiau de serviciile a 3180 de invatatori si profesori. ponderea cea mai mare in total apartinand invatamantului primar si gimnazial cu 61. 266 invatamantului fara frecventa. In cadrul acestor unitati de invatamant activau 318 cadre didactice. profesional si complementar.1 mii elevi. liceele din judet erau impartite astfel: * filiera teoretica . urmat de cel liceal. in cadrul carora erau inscrisi 13. Numarul absolventilor invatamantului primar obligatoriu in anul 2001 a fost de 5949. cu 23%. La data de 1 ianuarie 2002 in judetul Gorj erau inscrisi 7443 studenti in invatamantul superior public si privat. * licee teoretice: 7 unitati. care. In cele 375 scoli primare si gimnaziale ale judetului erau inmatriculati 45402 elevi.3 mii. 44 de maistri instructori. in cadrul carora erau inscrisi 4. desi isi are inceputurile recent. Pe principalele specializari. 1584 invatamantului deschis la distanta.

in cadrul lor desfasurandu-si activitatea 58 cadre scolare. ai caror elevi si absolventi s-au remarcat nu de putine ori in concursuri la nivel national si international. cu 893 elevi inscrisi.M. in cadrul carora studiau in anul 2002 peste 850 elevi.3 mii elevi ce se bucurau de serviciile a 733 cadre didactice. sunt liceele targu-jiene “Tudor Vladimirescu” si “Ecaterina Teodoroiu”. cu un numar de 694 elevi inscrisi in anul scolar 2001-2002. cu un efectiv de 92 cadre didactice. Cea mai importanta unitate scolara de acest fel din judet. si un personal didactic de 32 persoane. care a pregatit de-a lungul a zeci de ani specialisti in domeniul economic. La finele anului scolar 2000-2001 au absolvit peste 1200 cursanti. urmase ale unitatiilor ce fiintau cu suportul financiar al marilor agenti economici ai judetului si care le furnizau acestora personal calificat (Combinatul de Prelucrare a lemnului.F. In anul 2001 au absolvit aceasta forma de invatamant peste 200 tineri. Combinatul de Lianti si Azbociment. concomitent cu restrangerea numarului de locuri sau chiar renuntarea la specializarile pentru care cererea pe piata muncii a scazut.P. La nivelul judetului existau. 21 astfel de unitati. In ultimii ani a avut loc o serie de transformari ale acestor unitati scolare determinate de dificultatile cu care s-au confruntat unitatile economice mai sus amintite. s. I.un liceu cu profil agricol si silvic.).doua licee cu profil economic si administrativ. manifestata prin aparitia de specializari noi. a avut loc o adaptare a unitatilor de invatamant de acest fel la noile conditii. 27 .reprezentative unitati de invatamant de acest fel.. cu o veche traditie. in special in domeniul tehnologiei informatiilor. . * Filiera vocationala. dar si de schimbarile ce au avut loc in economie si societate in ansamblu ce au dus la noi cerinte pe piata fortei de munca.U. este “Colegiul Economic Gheorghe Magheru”. in care invatau peste 7. Drept urmare. * licee cu profil tehnologic.a. reprezentata prin 3 unitati de invatamant. . la inceputul anului 2002.

intre care A. alte cursuri fiind suportate din bugetul pentru somaj. rezultatele scontate. siguranta angajarii unui numar mare de absolventi ai unor asemenea cursuri. A.F. Gorj. era detinuta de mediul urban.F. 28 . Repartizarea pe categorii de localitati la inceputul anului 2002 era uniforma ca numar de unitati in ceea ce priveste invatamantul primar si gimnazial. Camera de Comert si Industrie Judetului Gorj. ca numar de someri angajati raportat la costurile implicate. Cu sprijinul Bancii Mondiale. un liceu pedagogic-“Colegiul National Spiru Haret”.M.J. in acest fel. Aceste cursuri nu au avut. in timp ce pentru invatamantul mediu ponderea principala.O. cat si ca numar de elevi inscrisi. existand. insa. in cadrul si cu sprijinul unitatilor liceale.O.M.J. in functie de profilul acestora si de personalul didactic specializat. postliceal si tehnic de maistrii fiinteaza. Gorj a organizat mai multe cursuri de recalificare in diverse domenii. atat ca numar de unitati.In aceasta categorie se inscriu: un liceu sportiv. Baza materiala a invatamantului gorjean cuprinde : Baza materiala Sali de clasa si cabinete scolare Laboratoare scolare Ateliere scolare Sali de sport Scoli generale 1927 170 69 92 Licee 526 146 140 71 Scoli profesionale 16 3 14 17 Universitati 27 19 1 Alaturi de unitatile scolare specializate. un liceu de arta. si alte organizatii contribuie la educatia si instruirea gorjenilor. astfel incat a avut loc o revizuire a strategiei agentiei in sensul organizarii celor mai multe cursuri de calificare la solicitarea agentilor economici care intampina greutati in gasirea de personal calificat in anumite domenii. Invatamantul profesional.

Universitatea este doritoare sa introduca cursuri de reconversie profesionala pentru somerii din zona (cursuri calculatoare. CULTURA SI ARTA Adevarata viata culturala a judetului se manifesta in ultimele decenii ale secolului XIX. Ion Popescu-Voitesti.M. in planul urbanistic al localitatii este consemnat Teatrul Milescu. 2. Aurel Diaconovici. pentru inceperea unei activitati.O. Astfel in 1875 este atestată existenta primei trupe profesioniste de teatru.) si.J. alaturi de care trebuiesc luate masuri in directia imbunatatirii conditiilor de munca si retribuirii la nivelul cuvenit a cadrelor didactice. materializate in implementarea unui program prin care s-au facut sute de angajari de catre primarii pentru realizarea de lucrari de interes public. Gorj a stabilit relatii de colaborare cu mai multe primarii din cadrul judetului . calculatoare cu acces la Internet). intre care amintim pe Alexandru Stefulescu. iar in 1877. Iului Mosil. Rolla Piekarschi. depune eforturi pentru 29 . pune la dispozitie facilitatile pe care le are in dotare (sali de lectura. agentia sustinand aceste actiuni prin subventionarea temporara a retribuirii persoanelor angajate. manifestand receptivitate fata de proiecte proprii ale acestora.F. cu investitiile necesare in baza materiala. devenita in 1880 Teatrul Roman din Tg-Jiu. insotita de desfasurarea de cursuri pentru pregatirea in noile meserii. carora li se adauga an de an tineri bine pregatiti. a cincea cladire de gen din tara la vremea aceea.A. dar nu poate desfasura cursurile fara fonduri financiare. Cu specialisti avand o indelungata experienta didactica. invatamantul gorjean va continua sa ramana o activitate de o inalta tinuta profesionala. de asemenea. nepoata marelui patriot Nicolae Balcescu au loc serate literal-muzicale de exceotie. etc. In casele Anei Balcescu-Culcer.4. Un grup de intelectuali.

poetul Tudor Arghezi. Creatorul scolii moderne de sculptura. regizorul Victor Dumitrescu-Bumbesti. Cel mai important obiectiv de cultura si in acelasi timp turistic al judetului Gorj este reprezentat de Ansamblul Cultural Constantin Brancusi. oameni politici de anvergura nationala: Dinca Schileru.infiintarea unor institutii de educatie si cultura. Aristizza Romanescu. savantul Ion Popescu-Voitesti. actorul Marcel Anghelescu. Iosif Keber. Dumitru Ion Norocea. iar Muzeul Goratestată isi continua si amplifica activitatea prin crearea sectiilor de arta si de etnografie de la Curtisoara. Apar astfel. Gheorghe Tatarascu. plasticienii Vasile Blendea. filosoful George Uscatescu. actritele Maria Theodoriu. sistemul cultural se institutionalizeaza. Horatiu Dumitriu. Raluca Stavrescu. apare ansamblul folcloric profesionist “Doina Goratestată”. genialul Constantin Brancusi. si anume Teatrul dramatic Elvira Godeanu din Tg-Jiu. muzicologul Constantin Brailoiu. 30 . se creaza o atmosfera de mare spiritualitate. dintre care un teatru dramatic. Dupa cel de-al doilea razboi mondial. Societatea filarmonica “Lira Goratestată. istoricii de arta Gheorghe si Maria Bengescu. un ansamblu artistic profesionst. Gorjul a dat tarii personalitati de prim rang: soprana Elena Theodorini. astronomul Victor Daimaca. actrita Elvira Godeanu. Reteaua si activitatea unitatilor culturale in judetul Gorj la inceputul anului 2002 cuprindea: 2 teatre. Este si momentul in care se ridica unele dintre cladirile reprezentative ale orasului Tg-Jiu: actualul sediu al Muzeului Goratestată.“Doina Goratestată”. a oferit in dar orasului Tg-Jiu cateva opere de o inestimabila valoare. se tiparesc ziare. Palatul Administrativ al Judetului. succesiv. sculptorul Constantin Brancusi. solistele de muzica populara Maria Tanase si Maria Lataretu. Pe langa Biblioteca Judeteana apar filiale noi precum Biblioteca de Arta Iosif Keber. Grigore Iunian. Palatul Municipalitatii. Muzeul Goratestată (16 iulie 1894).

rezultat al situatiei economice modeste. 8 statii de televiziune (una in sectorul privat). utilata modern. de un club cu o sala de reuniuni. construita in 1970. ponderea cea mai mare o au bibliotecile publice. 186 biblioteci scolare. 63 comunale.453. numarul total al spectatorilor si auditorilor inregistrati s-a ridicat la 908700. 3 apartinand sectorului public si 2 celui privat.Activitatea institutiilor culturale in anul 2001 s-a materializat in 383 spectacole si concerte. Intre institutiile culturale ale judetului Gorj. care descurajeaza eventualele initiative private in acest domeniu. Reteaua de biblioteci totaliza la inceputul anului 2002 257 unitati. 70 unitati publice. In anul 2001 in judetul Gorj au emis 5 statii de radiodifuziune. care au atras in cursul anului 2001 peste 1 mil vizitatori. iar in cadrul acestora 1 judeteana. dintre care 1 biblioteca universitara. se remarca: Casa de Cultura a Sindicatelor. reflectata in venituri scazute ale populatiei.356. cu o scena spatioasa. de care au beneficiat 102. In anul 2001 31 . Bibliotecile existente in cadrul judetului dispuneau de un numar au fost eliberate catre cititori 1.413 cititori inscrisi. dispunand de o sala de spectacole de 700 de locuri.780 volume.171 volume. biblioteca si numeroase incaperi destinate activitatii in cercuri. La inceputul anului 2002 in judetul Gorj activau un numar de 11 muzee. cat si ca fond de carte detinut si numar de cititori. o sala conferinte cu 120 locuri. Atat ca numar de unitati existente. 6 municipale sau orasenesti. de 2.

ca sectie a Bibliotecii judetene. lucrarile de amenajare fiind realizate de testamentarul importantului om de cultura gorjean.Fondul de carti al acestui lacas de cultura s-a imbogatit fara incetare. avandu-si inceputurile inca in secolul XIX. a fost data in folosinta in 1974.Casa Tineretului-Fundatia pentru Tineret. 1889 Teatrul “Milescu”) Teatrul si-a amenajat o noua si cocheta sala in fosta “Sala 23 August” Intreprinderea Judeteana Cinematografigica Gorj Pentru coordonarea activitatii cinematografice. intre multe altele. biblioteca. dispunand de o sala de spectacole cu 300 de locuri. Biblioteca pentru Copii a luat fiinta in 1985. Activitatea teatrala a orasului este. si biblioteca personala de peste 6000 de volume. Biblioteca de arta “Iosif Keber” Tg-Jiu a fost pusa la dispozitia publicului in 1991. (1886”Teatrul Roman. si in 1972 Intreprinderea Judeteana Cinematografica Gorj. care a oferit prin testament olograf intreaga avere.Venind in intampinarea cerintelor. precum si spatii de cazare in sistem hotelier. prin transformarea Casei 32 . a fost deschisa o noua sectie pentru copii si adulti in partea de sud a orasului. ajungand la peste 220 000 de volume. insa mult mai veche. ca Sectie pentru copii a Bibliotecii judetene. fondata in 1934. La 4 iulie 1993 Teatrul Popular a devenit Teatrul Dramatic Elvira Godeanu.Societatea dramatica Tg-Jiu”. cand au fost finalizate lucrarile de reparatii ale Casei Moanga din Strada Siretului. Centrul Judetean de Indrumare a Creatiei Populare si a Miscarii de Masa a Artistilor Amatori a luat fiinta in 1971. Teatrul dramatic “Elvira Godeanu” Tg-Jiu. au fost infiintate in1968 Oficiul Cinematografic. Biblioteca Judeteana “Cristian Tell” Tg-Jiu are ca nucleu de infiintare Biblioteca Publica a orasului Tg-Jiu. depinzand de Craiova. incaperi pentru activitatea diverselor cercuri. in 1989. cand Alexandru Cristian Tell a facut o donatie de carte de aproximativ 3000 de volume. In vederea satisfacerii cerintelor specifice tinerilor. cuprinzand.

V. muzee satesti. Scoala populara de arta. “Ion Popescu-Voitesti”-la Balanesti. Calea Eroilor. 2 situri ale naturii. Cele mai importante statui si monumente ale judetului Gorj sunt: Complexul monumental “Calea Eroilor” de Constantin Brancusi. avand trei sectii judetene. originar din satul Hobita. 70 biblioteci. cum a fost denumita de Brancusi. Complexul Muzeal de la Tg-Jiu. de etnografie. comuna Pestisani. 2 comunale. R.la Tg-Jiu). Intre sectiile specializate ale muzeului judetean fac parte: Muzeul in aer liber de la Curtisoara. ideea viitorului ansamblu fiind conturata chiar de C. 6 orasenesti. ci si prin existenta operelor monumentale ale lmarelui Constntin Brancusi. 9 case de cultura: 1 municipala. la apus. Brancusi. unde se afla “Coloana Recunostintei fara Sfarsit”. “Tudor Vladimirescu”-Vladimir. 5 case memoriale (“Constantin Brincusi”Hobita. 53 cinematografe cu banda normala sau ingusta. unde se afla 33 . “Iosif Keber”. Piekarski si Aurel Diaconovici inca din 1894. Pentru operele realizatela Tg-Jiu. de arta. Muzeul de arta “Constantin Brancusi”. Orasul Tg-Jiu este vestit nu numai pentru dezvoltarea artistica si industriala. avind drept scop stimularea si orientarea activitatii artistilor amatori. ce strabate orasul de la rasarit. infiintat in anul 1968 sub denumirea de Comitetul de cultura si arta. Teatrul Elvira Godeanu.Judetene a Creatiei Populare. case memoriale. marele sculptor nu a vrut sa primeasca nici o plata. de istorie. coordonand activitatea mai multor institutii specializate: Centrul de conservare si valorificare a creatiei populare. 134 camine culturale. Inspectoratul pentru Cultura al Jude ului Gorj. Muzeul Goratestată Bazele muzeului au fost puse de Alexandru Stefulescu. la indicatiile sale fiind creata noua srada. este axul Ansamblului sculptural de la Tg-Jiu. Ansamblul de cantece si dansuri “Doina Goratestată”. Iuliu Moisil. inca din 1935. 5 puncte muzeale satesti.

cea mai veche statuie din oras.5. ridicat in anul 1974. Statuia “Ecaterina Teodoroiu” se afla pe bulevardul ce-i poarta numele. Cismeaua Samboteanu. Casa slujerului Barbu Ganescu.celelalte opere ale ansamblului sculptural: “Masa Tacerii”. Ea apartine sculptorului gorjean Constantin Balacescu. intemeietorul Muzeului de istorie al Goratestată. socotiti un adevarat pericol pentru restul populatiei. construita in jurul anului 1770. Culcer inainteaza un raport conducatorilor orasului Tg-Jiu prin care solicita infiintarea unui spital in oras pentru a izola si trata bolnavii de boli venerice. Acesta 34 . unde se afla si bustul generalului Ion Culcer. Monumente istorice: Casa lui Vasile Moanga. Biserica Sfanta Treime. construita la sfarsitul secolului al XVIII-lea. grup sculptural din bronz. monumente de arhitectura bisericeasca (Biserica Catedrala. Biserica Sfintii Apostoli. Statuia Tudor Vladimirescu . dr. Din lipsa locasului necesar. turnat la Milano. Bustul General Magheru. Biserica Sfintii Voievozi. se afla in apropierea Bibliotecii judetene. Bustul Alexandru Stefulescu. “Poarta Sarutului”. realizat de sculptorul Ion Irimescu. spitalul va lua fiinta abia doi ani mai tarziu. OCROTIREA SANATATII In martie 1844. care inchiriaza casele proprii pentru infiintarea spitalului. la fel ca si casa memoriala. Monumentul Brancusi. “Aleea Scaunelor”. a fost inaltat in anul 1942. Culcer reuseste sa incheie un contract cu magistratura orasului si fratele sau. Biserica Sfantul Nicolae) 2. Cimitirul Eroilor. La 6 martie 1846 dr. Casa pitarului Dumitrache Maldarascu. si se afla chiar pe locul unde s-au adunat Tudor cu pandurii sai.

4 centre de sanatate. Acestora li se adauga ca unitati specializate centrele stomatologice din strada Grivitei si. 1sanatoriu TBC. Motru (200 paturi). endocrinologie. profilat pe tratarea afectiunlor psihiatrice. Novaci (150 paturi). dr. au fost infiintate noi sectii. La inceputul anului 2002 in judetul Gorj functionau 7 unitati spitalicesti. Alinescu. respectiv. si oftalmologie. *Complexul spitalicesc din municipiul Tg-Jiu format din: un spital cu 700 de paturi. cu cate 15 paturi. la a caror infiintare si-au adus o contributie hotaratoare personalitati marcante ale vietii medicale gorjene. A inceput sa functioneze in actuala cladire incepand cu anul 1956. o statie de salvare. specializat in tratarea afectiunilor pulmonare (300 paturi). 11 farmacii.R. Tg-Carbunesti (150 de paturi). o statie de salvare si un centru de recoltat sange. s-a procedat la reparatia vechii cladiri. In afara de clinicile 35 . 31 dispensare madicale. 11 Decembrie 1989. cu 15 paturi. Turceni (200 de paturi).L. *Spitalul “Tudor Vladimirescu”. *Spitalul de boli contagioase. Ulterior au aparut noi unitati sanitare. Bumbesti-Jiu (170 paturi). Ulterior. Nicolae Hasnas. fiind prima unitate spitaliceasca infiintata in judetul Gorj. dispunand la inceput de o sectie medicala de 100 de paturi. In Tg-Jiu functioneaza 3 unitati spitale. Alaturi de unitatile spitalicesti din Tg-Jiu. O. Aici sunt oferite toate specializarile din medicina. cardiologie cu 30 paturi. iar in anii ’80 s-a amenajat si dat in folosinta o moderna sectie de balneoterapie. Dobrita. in judetul Gorj mai functioneaza spitalele din Rovinari (cu 300 paturi). o policlinica moderna . acoperind prin sectiile specializate de care dispun aproape in intregime nevoile de servicii sanitare ale locuitorilor municipiului si nu numai. intre care pot fi amintiti: dr. 1 policlinica. Urbeanu.avea o capacitate de 15 paturi. un serviciu farmaceutic adecvat. dr.

SITUTIA ECONOMICA Potrivit informatiilor furnizate de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Gorj. Sectorul privat a aparut dupa 1990 si in judetul Gorj. pediatrie. ginecologie/maternitate. Din punct de vedere al capacitatii de primire numarul de paturi oferite este suficient. 44 medici stomatologi. si nici macar pentru repararea echipamentului existent in dotare. de stat si 36 . cele mai intalnite sunt cele profilate pe servicii de diagnosticare a diferitelor afectiuni prin ecografie. chirurgie.specializate de la Turceni si Dobrita. la 1 ianuarie 2003 existau: o Companie Nationala. Este nevoie. De serviciile unitatilor spitalicesti gorjene au beneficiat 99. Capacitatea unitatilor medicale ale judetului este de 2600 paturi. cabinetele stomatologice. 7 societati cu capital mixt. de investitii majore in reparatia cladirilor in care functioneaza aceste unitati. 18 farmacisti. 2. 1941 persoane incadrate ca personal sanitar mediu si 805 persoane ca personal sanitar auxiliar. precum si in domeniul farmaceutic. Problema consta in dificultatile in finantarea activitatii acestora. Intre acestea. care deja este depasit moral in multe cazuri. fiind reprezentat in principal in centrele urbane prin cabinete medicale specializate. Nu exista bani pentru diversele investitii necesare. 13 societati comerciale cu capital de stat. de asemenea. cuprinzand cele mai multe dintre farmaciile existente . Numarul total de om zile spitalizare a fost in anul 2001 de 760./zi.6. celelalte spitale locale ofera specializari de baza: interne. Personalul medical care deservea sistemul medical gorjean era la inceputul anului 2002 format din: 616 medici.2 mii loc.3 mii persoane.

In cele trei zone depozitele sunt exploatate prin mine subterane sau de suprafata. adancime. unele dintre ele exploatate si utilizate de industriile de profil. 37 . incluzand serviciile si turismul. Luand in considerare numarul mediu al clientilor/firma redus. atat en-gros. care. In Gorj depozitele de lignit se afla la 50-180 m. puterea de cumparare scazuta si marja medie de profit. A inceput deja sa se renunte la exploatarea depozitelor de adancime datorita costurilor mari . de altfel pentru o economie aflata in plin proces de tranzitie. Agentii economici inregistrati pe raza judetului isi desfasoara activitatea in domenii acoperind toate sectoarele economice.7. cel secundar. 7390 societati comerciale cu capital privat si 127 organizatii cooperatiste. cuprinzand agricultura. din care 1050 asociatii familiale si 3257 persoane fizice independente. Rezervele sunt estimate la peste 1 miliard tone. 2. lucrand la productivitatea maxima a minelor existente. Referitor la firmele active din punct de vedere economic. altele asteptand inca aparitia posibilitatilor si oportunitatii folosirii lor.privat. vor mai dura 40 de ani. se remarca o concentrare mare pe comert. cu activitati in diferite industrii prelucratoare si cel tertiar. lucru obisnuit. INDUSTRIA Gorjul este un judet bogat in resurse naturale diverse. Principalele resurse ale solului si subsolului judetului Gorj sunt: Lignit Depozitele mari de lignit ser gasesc in Rovinari. industria extractiva. de la cel primar. un procent insemnat din aceste firme nu pot fi profitabile. cat si en-detaille. Jilt si Motru. iar 1075 persoane desfasurau profesii liberale. Numarul intreprinzatorilor particulari la sfarsitul anului 2002 era de 4307.

cenusiu si gri. Rezervele de petrol se afla la o adancime cuprinsa intre 1000 si 5000 m. Ca si in cazul petrolului. nu mai exista intreprinderi pentru procesarea petrolului in judetul Gorj. Unul dintre ele. La nivelul prezent de productie este de asteptat ca rezervele sa dureze inca 40-50 de ani. la aproximativ 35 km. Stoina si Turburea. Capacitatea calorica scazuta face necesara adaugarea gazului natural la termocentrale pentru sustinerea procesului de ardere. este localizat in nordul muntilor. Tg-Jiu. Gaz natural Gazul natural se afla in principal in asociere cu petrolul. de tip carbonic. Zona este accesibila printr38 . pe raul Bratu. stopandu-se odata cu incetarea activitatii de producere a cimentului la combinatul de la Birsesti apartinand grupului Lafarge Romcim. la o adancime de 700 metri. nuantata alb. In judetul Gorj se gasesc aproximativ 35% din rezervele de gaze naturale ale Romaniei. in principal in zona localitatilor Suseni si Dobrita. continanad marmura alba pura. Principalele zone pentru productia de petrol sunt Ticleni. aflate la mica distanta de municipiul Tg-Jiu. Calcarul din zona. un afluent al Jiului. aflata la nivelul Platformei Gornovita.Capacitatea medie calorica este cuprinsa intre 1600 kcal/ kg (pentru minele de suprafata) si 1900 kcal/ kg (pentru cele de subteran). Continutul de sulf in petrol variaza intre 3-5%. cenusa obtinuta se ridica la 40%. Bustuchin si Colibasi. de o calitate buna a fost exploatat pana de curand prin Cariera Suseni. iar capacitatea calorica se situeaza sub 8763 kcal. Petrol Extractia de petrol a inceput in 1947 in Gorj. Resurse majore se gasesc la Bustuchin. nici pentru gazele naturale nu exista industrie chimica de procesare in judetul Gorj. La Rovinari. In afara de productia de gaz petrolier lichid si etilena la Turburea. iar continutul de apa este de 35-42%. continutul de sulf se ridica la cca./kg. Mamura In judetul Gorj se gasesc doua depozite importante de marmura.5%. Calcar Depozitele de calcar se afla in zonele de munte ale judetului. nord de mun.1. ceea ce duce la cresterea pretului de producere a energiei electrice. galben.

Rezervele de la Rovinari. productia in hidrocentrale. Granit Exista depozite de granit obisnuit (gri). Argila Exista depozite de argila la Lelesti. In Gorj se mai gasesc depozite de granit rosu. gata sa fie exploatat. avand marmura neagra. cu un procent ridicat de silicat. Exploatarea lignitului isi are inceputurile in urma cu peste 30 de ani. Una dintre cariere se afla pe raul Bratu. dar si prin o noua componenta. Bradiceni si Rovinari. precum si industria constructiilor de masini si cea prelucratoare. intre ramurile industriale ale judetului Gorj se remarca industria extractiva. Motru si Rovinari. neexploatate. fiind considerata potrivita pentru fabricarea caramizilor si tiglelor. reprezentata prin marile termocentrale de la Turceni si Rovinari. exploatate in doua cariere pentru a fi utilizate in productia de ciment si in constructia drumurilor si cailor ferate. Cele mai apropiate facilitati de incarcare a trenului pentru transport se afla la aproximativ 8 km. contribuind de-a lungul timpului la ridicarea judetului Gorj pe primul loc in 39 . m. fiind utilizata de combinatul de la Birsesti pana de curand. in apropierea celei de marmura. argila de la Bradiceni pentru productia de teracota. cea de Pestisani este folosita pentru olarit. Pestisani. si este considerat viabil din punct de vedere economic.c.departare. Argila de la Lelesti este potrivita pentru productia de ciment si caramida. Argila de aici nu a fost exploatata inca. Exista facilitati de alimentare cu energie electrica.5 cu 25 km. industria producatoare de electricitate. asezate deasupra rezervelor de lignit si au fost estimate la 400-500 mil. principala sa componenta fiind extractia carbunelui necocsificabil – lignit in doua mari bazine.un drum neamenajat. Urmare a rezervelor de care dispune. necesita exploatarea prin tehnici subterane nefiind viabil economic. roz sau verde. Depozitul se afla la suprafata pe un perimetru de 2. tone. Rezervele sunt estimate la 120 mil.. Cel de-al doilea depozit.

cum ar fi gazul. situate pe teritoriul judetelor Gorj. Lignitul extras are o putere calorica de 1600-1900 kcal/kg. industria tutunului. Valcea si Mehedinti. Rovinari si Turceni. Principalii agenti economici ai industriei judetului Gorj sunt: Compania Nationala a Lignitului Oltenia Tg-Jiu. prepara si livreaza lignit catre marile termocentrale de la Isalnita. prelucrarea lemnului si producerea de mobila. alte unitati industriale si gospodariile populatiei. cu sediul tot la Tg-Jiu. Aceste rezerve asigura cerintele interne de carbune pe circa 50 de ani. cu costuri mai reduse. Rovinari si Motru. Judetul Gorj ocupa primul loc in tara la productia de lignit prin doua mari cele bazine carbonifere. prin unitatile sale extrage. industria materialelor de constructii.2 miliarde tone de lignit. industria producatoare de confectii si imbracaminte. 40 . Extractia lignitului a avut si are in continuare un mare impact asupra intregii economii a judetului. Industria prelucratoare este reprezentata prin: industria alimentara si a bauturilor. sticla ceramica si ornamentala. De aceea. principalii beneficiari. energia nucleara si petrolul. principala problema judetului o constituie scaderea consumului de energie electrica al Romaniei. In urma transformarii la 1 septembrie 1997 a Regiei Autonome a Lignitului Oltenia in Compania Nationala a Lignitului. apa. industria prelucratoare a cauciucului si a produselor din plastic. unica sa utilizare fiind producerea de energie elecrica si termica prin ardere in instalatiile industriale si in cele gospodaresti ale populatiei. Rezervele industriale confirmate sunt de 2. Ca raspuns la acestea au fost luate deja o serie de masuri in directia reducerii costurilor prin renuntarea la exploatarile subterane. ca si orientarea spre alte forme de obtinere a acesteia.ceea ce priveste dezvoltarea economica.

Vladimir. covoare. mansoane. Vladuleni si Schela Petroliera Turburea. Din 1996 a devenit sucursala a S.N.N. Bazinul Rovinari. avand in exploatare schelele de la Ticleni.A. Bumbesti-Jiu. Motru.U.C. avand ca obiect de activitate asigurarea service-ului utilajele petroliere si reconditionarea materialului tubular. EM Mehedinti.N.A. Coltesti. principalele piete de desfacere fiind in S.N.A. au ramas 13 unitati de extractie a carbunelui.prin masurile de restructurare ce au fost luate. Totea. Unitatile ce apartin de Sucursala Tg-Jiu a S. Campina. Rovinari. care dispune de o retea formata din 11 statii: 3 in Tg-Jiu. Tg-Jiu este singura intreprindere de sticlarie din intreaga Oltenie. S. cate una la Tg-Carbunesti. avand ca profil fabricarea de benzi de transport.A. Tismana. Unitatea realizeaza din sticla alba. Este 41 . cu exploatarile de la Bubuceni si Turburea. Colibasi. Bazinul Motru.C. A fost infiintata in 1975. majoritatea produselor fiind destinate exportului. grupate in: Bazinul Berbesti. realizeaza circa 35 % din productia de gaze si 8 % din cea de petrol a tarii.S. placi tehnice. PETROM S.ARTEGO S. Bustuchin. a fost infiintata in anul 1973. in subordinea C.P. si Germania. Socu. Alimpesti.S. garnituri presata. cristal si rubin o gama larga de produse. In cadrul S. PETROM S. matrite si accesorii metalice. pentru ca in 1997 sa devina subordonata a B. STARGLASS S. Bazinul Jilt. Balteni. Matasari.O.P. Sucursala Tg-Jiu se afla si Sucursala PECO Gorj. PETROM SA.A.L. Alunu. Sucursala Tg-Jiu coordoneaza activitatea a doua schele: Schela Petroliera Stoina.P. Societatea Nationala a Petrolului PETROM S. precum si cauciuc regenerat. Agentia Grup Ateliere Petrol Tg-Jiu.A.O. S. Turceni.

In anul 1990 întreprinderea a devenit S. ciocane de forjare.A.A. 42 . Întreprinderea are in componen a sa: o sec ie de produse ceramice.A. masini de injectie s. mobilier. decoratiuni interioare.principalul furnizor de benzi de transport in 5 sortimente si peste 150 de tipodimensiuni pentru exploatarile miniere din bazinele Rovinari. MACOFIL S.C. S. prese mecanice.. S. Motru si Valea Jiului.A. o sec ie de prefabricate din beton armat. o sec ie pentru producerea materialelor construc ii. tapiterii. Produsele realizate include si articole destinate echiparii autovehiculelor.C. S. S. CONFECTIA S. cu activitatea orientata aproape in intregime pe asigurarea service-ului si reparatiilor pentru echipamentele de exploatare miniera apartinand subunitatilor C. pana la Baia de Arama. placi aglomerate lemnoase. MIRFO S. este exploatata din masivele sudice ale Carpatilor Meridionali. asigurata prin intermediul S. produce cherestea.N. ROSTRAMO S. realizeaza o gama variata de produse de imbracaminte exterioara pentru piata interna si cea externa. ROBUR S.A. S. Tg-Jiu.. foarfece ghilotina.C. instalatiilor de forta.C. profilata in fabricarea de diferite prese hidraulice.C. placaj. Apa Neagra. locomotivelor.. GRIMEX S.O. In ultima perioada unitatea s-a confruntat cu o serie de probleme financiare.a.L.A. zona de exploatare intinzandu-se de la Valea Oltetului la Polovragi.C. masini speciale pentru deformare plastica.A. MACOFIL S. Tg-Jiu. transformatoarelor electrice.C. Materia prima. Tg-Jiu. furnire estetice. infiintata in 1940.

Tg-Jiu Printre primele înfiin ate in Tg-Jiu.E. ROVINARI.9 %). service si asisten ă tehnică pentru instala ii electrice si de automatizare. UNIREA S. Tg-Jiu. utilizeaza cea mai mare parte a carbunelui exploatat de unitatile apartinand C. Ramurile industriale care au inregistrat cele mai importante scaderi au fost: industria confectiilor de 43 .5 %). repara ii. Prima firmă privatizată. in anul 2002 fata de 2001. şamotă grea. cu o crestere de 6. productia in anul 2002 fiind de peste 11488 mil.0 %). lei/persoana in 2001 la 872 mil. Tg-Jiu. şamotă.TURCENI Cele mai mari unitati producatoare de energie electrica ale judetului.5 %). I. Societatea este specializată in executarea lucrărilor de construc ii montaj.5 % fata de anul 2001. Productia industriala realizata in anul 2002 s-a cifrat la 30746 miliarde lei la preturi curente.E.O.7 %. Acelasi trend ascendent l-a urmat si productivitatea muncii in industrie. retehnologizări.S. Functionand in prezent ca unitati desinestatatoare. MARSAT S. fabrica realizează cărămizi dense si cărămizi termoizolatoare. de la 745 mil.A. industria alimentara si a bauturilor (0. Cresterea productiei industriale in anul 2002 s-a datorat cresterilor inregistrate in: industria de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice (15. cu o crestere de 3.L.8 %). extractia petrolului si a gazelor naturale (4.C. Dispune de un sector minier propriu de unde îşi asigură materia primă de bază. gaze si apa calda (12.N. kwh. industria tutunului (9. lei / persoana in anul 2002 – preturi curente.A. din municipiul Tg-Jiu . puneri in func iune. masă plastică refractară si mortar refractar necesar industriei metalurgice. prin metoda MEBO. industria producatoare de energie electrica si termica. S. I. caolină. si printre cele mai importante din tara.C.

Produc ia fizica industriala realizata in anul 2002 comparativ cu anul 2001 pe principalele produse a fost: DENUMIRE PRODUS Energie electrica total Energie electrica in termocentrale Energie electrica in hidrocentrale Carbune net Titei extras Gazolina Gaze naturale Otel brut Frigidere Ciment Var Prefabricate din beton armat Caramizi si blocuri ceramice Caramizi refractare Cherestea Furnire estetice Placi din aschii de lemn Confectii textile Preparate din carne Lapte de consum Produse lactate proaspete Branzeturi UM Mii Kwh Mii Kwh Mii Kwh Tone Tone Tone Mii mc Tone Buc Tone Tone Mc Mii buc Tone Mc Mp Mp Mil lei Tone Hl Hl Tone REALIZARI 2002 11727353 11488191 239162 21187700 339112 29338 2496332 1745 1117 373405 61100 10304 12393 2670 16226 254200 1279978 140715 30 2633 3632 69 REALIZARI 2001 10409688 10163899 245789 22980000 351398 28520 2346648 1844 400 426400 70590 9678 16331 2420 21657 296119 1631897 132899 47 4874 3449 56 2002 IN % FATA DE 2001 112.9%).6 86. industria altor produse din minerale nemetalice. produse tehnice din cauciuc (+16. mobilier. prefabricate din beton armat (+6. industria de masini si echipamente (21. caramizi refractare (+10. ciment.3 92.2%).9 85.3 74. extractia si prepararea carbunelui. produse lactate proaspete (+5. sunt: confectii textile (25. Principalele produse industriale care au inregistrat scaderi ale productiei in anul 2002.2 %). sticlarie (+19%). Principalele produse industriale care au inregistrat cresteri in anul 2002 comparativ cu 2001 sunt: frigidere (de 2. comparativ cu 2001.8 78.6 106.2 44 . cherestea (25.3%).8 63. caramizi si blocuri ceramice (24. var.9 %). produse din tutun (+9.4 94.5 102.1%).3 123.9 106.3%).1%).imbracaminte (25 %).3 %).2%). furnire estetice (14.8 54.1%).5 75. industria constructiilor metalice (19.2 96.4 74.3 87.0 97.0 105.8 ori).6 279. industria de prelucrare a lemnului (23.7 113. productia de mobilier.9 110.3%).

astfel: 8. gaze si apa.prelucrarea cauciucului si a maselor plastice.63.9% .3 116. inregistranduse scaderi pentru toate ramurile industriale. 101.7 76.4 % industria extractiva.2% in industria prelucratoare (in cadrul acesteia: 111.7 75.8 industria prelucratoare. pe ansamblul intreprinderilor cu activitate principala de industrie. Aceasta situatie se datoreaza dificultatilor cu care se confrunta majoritatea marilor agenti economici gorjeni datorita problemelor de ordin financiar.5 98. 20.industria producatoare de masini si echipamente.0 119. 69.6 % energie electrica.1 104.industria alimentara si a bauturilor). a scazut in perioada 1 ianuarie 2002 – 30 noiembrie 2002 fata de aceeasi perioada a anului 2001 cu 9. 77.1 71.2 In ceea ce priveste cifra de afaceri.Produse zaharoase Bere Produse din tutun Mobilier Piese turnate din fonta Placaje din lemn Carne taiata Produse tehnice din cauciuc Fractia etan Sticlarie Tone Hl Tone Mil lei Tone Mc Tone Tone Tone Tone 119 72653 2995 167438 313 4608 148 18371 46953 920 146 74157 2726 144350 417 6426 194 15822 45127 772 81.0% industria de prelucrare a lemnului. cat si ca urmare a unui management defectuos si a unei viziuni invechite si chiar a lipsei unei strategii coerente cu privire la piata si modul de adaptare a produselor si serviciilor oferite la cerintele acesteia. Indicii volumului cifrei de afaceri in intervalul ianuarie-noiembrie 2002 fata de aceeasi perioada a anului 2001 au fost : 90.6% in industria extractiva (cea mai mica valoare inregistrand-o industria titeiului si a gazelor naturale .3 %.fabricarea produselor din minerale nemetalice. 87. precum si ca rezultat al costurilor ridicate. 72.9 93.0 109.7% pe ansamblul industriei. 45 . de exemplu ca rezultat al subcapitalizarii.8% .1% . cu valori de 91. 12.0 .4%).

L. Schimbarea strategiei energetice la nivel national. cat si a celei sociale a judetului. comun pentru Europa Centrala. intinderi de apa. va antrena o cadere nu numai a celor trei mari agenti economici implicati direct. in consecinta. care prevede o scadere a numarului de angajati in sectorul minier gorjan de la 37000 in 1993 la circa 15000 in 2010. restul fiind ocupat de paduri. 46 .O atentie mare trebuie acordata faptului ca o parte semnificativa a economiei judetului Gorj se sprijina pe complexul energetic constituit din C. zone urbane. amanata datorita problemelor cu care s-a confruntat in ultimii ani in special producerea de energie electrica prin hidrocentrale datorate in principal conditiilor meteo nefavorabile. in sensul reducerii cantitatii de energie electrica produsa de termocentrale cu costuri superioare celorlalte forme de producere (pe cale hidrotehnica si atomonucleara).O. obisnuit pentru regiunile mediteraneene. luate din timp masuri coerente si bine fundamentate pentru atenuarea intr-o proportie cat mai mare a impactului restructurarii sectorului energetic gorjean. totul se va reflecta intr-o deteriorare brusca si de ansamblu a starii economice. si marile termocentrale de la Turceni si Rovinari. Daca adaugam la acestea documentul consultativ emis de Comitetul European pentru Carbune si Otel in februarie 1998. schimbare care. AGRICULTURA Gorjul dispune de aproximativ 250 000 ha teren agricol arabil. Vor trebui. insa se va realiza inevitabil in anii urmatori.8. 2. si de tip brun. Aceasta echivaleaza cu 44% din suprafata judetului. Solul este negru. masuri ce vor trebui sa impleteasca eforturile facute la nivel central cu cele de la nivel local.N. cat si a unui mare numar de firme care depind de existenta acestora.

47 . afectand in mod direct performantele agricole ale Romaniei din primii ani dupa revolutie si cu efecte nefavorabile si in prezent. Starea solului este slaba si sunt folosite in cea mai mare parte ingraseminte organice datorita posibilitatilor finanaciare reduse ale posesorilor de terenuri. O alta problema o reprezinta suprafata agricola care a fost distrusa de exploatarile miniere de suprafata. care s-a realizat greoi. datorita negeProduc iarii corespunzatoare a desfiintarii Cooperativelor Agricole de Productie. a avut de suferit in anii ce au urmat dupa 1989. A avut loc si un alt fenomen negativ pentru agricultura ca urmare a retrocedarilor de suprafete ce a avut loc si anume parcelarea terenurilor in suprafete mici. in care se depune o munca grea. constructii cu destinatie agricola. Echipamentele si tehnologiile folosite sunt fie neutilizabile. Au fost distruse astfel intregi retele de irigatii. Majoritatea populatiei regiunlor agricole activeaza in ferme. fie invechite. parcuri de utilaje agricole. avand loc un adevarat jaf. Sectorul agricol in Gorj a suferit enorm de pe urma lipsei de investitii in acest domeniu. cu intarziere. Reabilitarea pamantului distrus ar reda in circuitul agricol o suprafata intinsa de teren arabil pentru dezvoltarea agriculturii in viitor. O alta problema a constituit-o retrocedarea suprafetelor agricole vechilor proprietari. performante. fiecare luand ceea ce a avut nevoie dupa bunul plac. manuala. ca mijloc de subzistenta.Agricultura judetului Gorj. cu imposibilitatea folosirii utilajelor agricole si mijloace reduse ale posesorilor acestora de a putea suporta individual costurile determinare de nevoile de dotare cu masini agricole noi. ca de altfel a intregii tari.

orz si orzoaica cu 467 ha. In ceea ce priveste productia vegetala. Scaderi s-au inregistrat la: ovaz cu 196 ha. varza cu 34 ha. In privinta inzestrarii agriculturii gorjene cu utilaje specifice. ce beneficiaza pe langa tehnologii noi si eficiente si de subventii din partea guvernelor statelor respective. Defalcat.57 ha. valoarea productiei agricole. desi sunt de cele mai multe ori de o calitate superioara celor din export. suprafata arabila careia ii corespundea un tractor la 1 ianuarie 2002 era de 50. cu o pondere de 2. 0 %. mazare boabe cu 58 ha. care situa judetul pe locul al 19-lea la nivel national. lei. cu o valoare de 5 615 387 mil lei si o pondere de 2. valoarea productiei vegetale a fost de 2 857 800 mil. livezi pe rod cu 4 ha. cartofi cu 27 ha. in timp ce valoarea productiei animale a fost de 2 733 782 mil. porumb boabe cu 3151 ha. floarea soarelui cu 220 ha. Suprafata cultivata cu principalele culturi a cunoscut cresteri in anul 2002 fata de anul 2001 la urmatoarele culturi: grau si secara cu 1356 ha. in general. care se reflecta in preturile de piata superioare celor ale produselor din import.Toate acestea au dus la situatia in care produsele agricole romanesti. Ponderea si locul judetului Gorj in economia nationala in anul 2001 in privinta agriculturii.7 %. tomate cu 93 ha. locul 14 pe tara. aceasta situa judetul pe locul 29 pe tara. radacinoase pentru nutret cu 1043 ha. vii hibrizi pe rod cu 10 ha. asigurand judetului Gorj locul 33 la nivel national. productiile totale si medii la hectar au fost mai mici decat cele obtinute in cursul anului 2001 la majoritatea 48 . ceapa uscata cu 39 ha. perene vechi si noi cu 169 ha. era urmatoarea: in ceea ce priveste. sa nu poata face fata concurentei acestora. datorita costurilor ridicate cu care se obtin. lei. in principal datorita lipsei de mijloace financiare pentru investitii.

efectivele de animale si pasari in la nivelul judetului Gorj se prezentau conform tabelului de mai jos. cu exceptia radacinoaselor. La 31 decembrie 2002. 49 . in principal datorita conditiilor climaterice si meteorologice din anul 2002.culturilor.

Pe principalele culturi de primavara. leguminoase – 435 ha. in proportie de 99. la aceasta fusesera insamantate 78500 ha. 50 . ovaz – 3707 ha. legume. suprafetele cultivate erau urmatoarele: orzoaica – 315 ha.Principalele produse agricole de origine animala realizate in perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2002 au fost: Reprezentativa pentru modul de folosire a acestor terenuri in prezent este situatia suprafetelor insamantate pana la data de 12 mai 2003.total – 3951 ha. cartofi – 3899 ha. floarea-soarelui – 337 ha. Potrivit datelor furnizate de Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara a judetului Gorj.5% din suprafetele planificate. porumb – 62925 ha.

9 % la cabaline.2 mii capete (. cele in utilaje si mijloace de transport de 1318.9 mii capete. in crestere cu 42.3 lei. 98. 99. La sfarsitul anului se aflau in diferite stadii de executie 3164 locuinte. 99. carne ovine si caprina:1868 tone greutate viu.7 mii capete (+6. ovine si caprine 171. in crestere fata de anul 2001 cu 69. lei.In ceea ce priveste efectivele de animale existente la data de 30 aprilie 2003. au fost realizate investitii in economia judetului Gorj in valoare totala de 3640.9% fata de 2001. In anul 2002 au fost cuprinse in programul de dezvoltare economico-sociala urmatoarele 51 . porcine: 170. Sectorul privat detinea urmatoarele ponderi in efectivul total: 99. fiind in crestere cu 25.9.2 %).9 capete. se prezentau astfel: bovine 79.5 % din efectivele de albine. 2. lapte de vaca si bivolita: 399.1 mii capete. la aproximativ acelasi nivel ca in 2002.3 mii capete. 99. din care scroafe de prasila 9. Investitiile in lucrari de constructii noi au fost in anul 2002 de 1659.7 % la bovine.9 mii capete (+6.2%).9 % fata de anul trecut). 99.CONSTRUCTII In anul 2002.7 mii. oua: 69 milioane bucati. iepuri de casa: 3.7 % la ovine si caprine. Numarul locuintelor date in folosinta in anul 2002 a fost de 418. familii de albine: 18. INVESTITII .0%. Productiile animaliere obtinute in perioada 1 ianuarie – 1 mai 2003 au insumat: carne de bovine: 2341 tone greutate in viu.2% din totalul investitiilor realizate.19.5 mld. din care oi si capre fatatoare 94. carne pasare: 1585 tone greutate viu. lei.6 mii hl.5 mii capete. carne porcine: 2056 tone greutate viu. in judetul Gorj potrivit datelor operative furnizata de Directia Generala pentru Aghricultura si Industrie Alimentara Gorj.9 % din cele de pasari.1 % fata de anul 2001. reprezentand 36.4%. cabaline:14.7 % la porcine. din care: vaci si juninci 38. in scadere fata de anul 2001 cu 9.6 mld.5%. in crestere fata de anul 2001 cu 6.

se observa o scadere a investitiilor in anul 2003 atat pe ansamblu (-24. -30. Comparativ cu aceeasi perioada a anului 2002. Astfel.9 miliarde lei. Tg-Carbunesti 32.5 miliarde lei. investitiile realizate au fost finantate din urmatoarele surse: surse proprii. fondurile populatiei. alocatii bugetare. ponderea cea mai mare revenind constructiilor noi (62.1 mld. retelelor si instalatiilor in domeniul alimentarii cu apa.actiuni: finalizarea si darea in folosinta in orasul Tg-Carbunesti a 32 apartamente sociale. In trimestrul I al anului 2003 investitiile totale in economia judetului au insumat 615.N. Motru 84. stabilirea amplasamentelor si documentatiilor tehnice pentru executarea unor locuinte sociale prin Programul A. credite. Atat in anul 2002.2 %).L. cu ponderea principala. demararea programului de construire in municipiul Tg.8 % pentru utilaje si mijloace de transport. 3 miliarde lei.4 %). 52 . Novaci si Ticleni. Utilajele si mijloacele de transport achizitionate au fost de 250.8 %). Valoarea lucrarilor de constructii realizate in primele patru luni ale anului 2003 a fost de 102. cat si in primul trimestru al anului 2003. reprezentand 40. lei.8 % pentru lucrarile de constructii. in municipiul Motru si orasele Rovinari. cat si pe principalele componente: -31.7 % din totalul investitiilor realizate. prin Programul de constructii de locuinte pentru tineret sunt aprobate 525 unitati locative. Rovinari 134. Investitiile in lucrari noi au totalizat 250.Jiu a 175 de apartamente pentru tineri finantat de la bugetul statului prin Agentia Nationala de Locuinte si 58 de apartamente sociale pentru inchiriere finantate din fonduri externe. repartizate astfel: Tg-Jiu 275. Bumbesti-Jiu. in judetul Gorj. Dintre actiunile intreprinse in Programul de dezvoltare economico-sociala a judetului Gorj in anul 2002 se numara si: • continuarea lucrarilor de reabilitare si extindere a surselor. urmate de lucrari de intretinere si reparatii (21. alte fonduri.

lei. Bustuchin si Stoina cu fonduri de la bugetele locale. Farcasesti. finantate din bugetul local si in comuna Matasari in valoare de 11. • extinderea si reabilitarea capacitatilor pentru canalizarea apelor uzuate menajere in municipiile Tg-Jiu si Motru in valoare de 14 mld. cu fonduri externe si de la bugetele locale. Turburea si Pades. 53 . lei. • extinderea retelelor de gaze naturale in municipiul Tg-Jiu si orasele TgCarbunesti. reparatii imbracaminti asfaltice si bituminoase usoare. drumuri. Dragutesti si Hurezani. lei. lei. din bugetul local si din finantare externa. Sacelu. Licurici. Godinesti. • efectuarea de lucrari de refacere a drumurilor auto forestiere calamitate30. Matasari. Capreni. Vladimir cu fonduri de la bugetele locale si in comunele Godinesti.2 mld. din bugetul local si in orasul Rovinari din surse financiare externe si din bugetul local.• realizarea lucrarilor de investitii de alimentare cu apa intr-un numar de 8 localitati prin finantare externa (fonduri MARR). • lucrari de reparatii capitale si calamitati in valoare totala de 54 mld. localitatile Scoarta. • reabilitarea si inlocuirea retelelor termice a caror vechime depaseste durata normala de functionare in municipiul Tg-Jiu. orasele Rovinari. • lucrari si servicii de intretinere si reparare aferente drumurilor publice in valoare de 166 mld. in municipiul Motru. Plopsoru. reparatii capitale la reteaua de drumuriin valoare de 85 mld. • consolidarea retelei de drumuri si poduri afectate de fenomene naturale. Turcinesti. • continuarea executiei magistralei de gaze Turcinesti – Motru si atragerea unor investitori privati in acest sens. Musetesti. Albeni.5 km. Bumbesti-Jiu si comunele Balteni. Novaci. Rovinari. Turceni. • realizarea de distributii noi in orasul Novaci si comunele Alimpesti. lei – in curs de realizare. Saulesti.

Motru. vanzari timbre judiciare. cum ar fi carti. Ticleni. Rovinari. cel de-al doilea in Tg-Carbunesti coordonand activitatea oficiilor postale locale. colete). dintre care 5 in municipiul Tg-Jiu. La incheierea fondului MARR. Pe langa serviciile traditionale oferite (scrisori. 54 . Tismana. 2.10. pixuri.8 milioane Euro. transmiteri prin fax. iar 4 milioane Euro au fost alocate pentru o schema de creditare a IMM. 22 mii mesagerii. Balteni. 1478 mandate postale si telegrafice. vanzarea de mici articole. 2 in Tg-Carbunesti.Fondul MARR “Fondul de reconstructie a regiunulor miniere” a beneficiat de 10 milioane Euro de la Uniunea Europeana. Activitatea acestora s-a concretizat in anul 2001 in 1094 mii scrisori expediate. prin care este asigurata livrarea unei scrisori aduse la oficiul postal pana la ora 18°° pana la amiaza zilei urmatoare. principalele proiecte finantate in cadrul componentei pentru dezvoltarea economica si sociala a zonelor miniere din judetul Gorj au insumat 3. Exista doua oficii postale teritoriale in Gorj.7 milioane Euro. au fost introduse si altele. cate una in Novaci. servicii de posta rapida. din care cu finantare PHARE 2. 3 mii telegrame expediate. Turcinesti. Unul functioneaza in Tg-Jiu. o serie de servicii financiare oferite impreuna cu institutiile bancare. suportul oferit diverselor societati din domeniul marketingului direct. POSTA SI TELECOMUNICATII Serviciile postale au fost restructurate pe parcursul ultimilor ani. servicii de telex. Matasari. din care 6 milioane Euro reprezinta finantari proiecte in cadrul componentei pentru dezvoltarea economica si sociala a zonelor miniere din judetul Gorj si Valea Jiului. La nivelul anului 2002 in judetul Gorj existau 16 unitati postale. BumbestiJiu. cu o solicitare din ce in ce mai mare: transfer bancar.

iar din 10 decembrie 1971. TURISMUL In anul 1968 se infiinteaza Filiala de Hoteluri si Restaurante Tg-Jiu. In anul 2001 s-a inregistrat un numar de 47378 abonamente telefonice in reteaua fixa. Un numar de sapte centre teritoriale sunt conecatate prin cabluri de fibra optica. Oficiul Judetean de Turism Gorj. peste 99. din care 43394 persoane fizice. in crestere cu 9. Erau puse la dispozitia publicului 630 posturi telefonice publice cu cartela. fiind data in folosinta. Astfel. restaurant. 2. s-a trecut la inlocuirea centralelor telefonice manuale. Cladirea reprezinta unul dintre cele mai frumoase edificii ale orasului. Numarul de posturi telefonice in retea fixa in judetul Gorj era de 54105. care a fost extins in anul 1980 pana la 457 locuri de cazare de confort I.8% in sistem digital si 244 convorbiri telefonice internationale. 55 . In anul 1970 a fost dat in folosinta Hotelul Gorj cu 170 de locuri. braserie si bar.9% fata de anul precedent. intre altele. Numarul total al abonamentelor telefonice in anul 2002 a fost de 52079.35% in mediul urban.11.0 mii lei. dintre care 73. care preia baza materiala a unitatilor existente inaintea lui. Investitiile totale in telecomunicatii au fost in anul 2002 in valoare de 25. devenind un complex hotelier si de alimentatie publica cu o reputatie la nivel national. iar cu cele 13 nivele ale sale este cea mai inalta cladire civica din intreaga Oltenie.Sistemul de telecomunicatii a beneficiat in ultimii ani de imbunatatiri. subordonata Directiei de Hoteluri si Restaurante Bucuresti. Au fost efectuate 246253 convorbiri telefonice interurbane. in Tg-Jiu o centrala telefonica digitala cu 16 mii linii telefonice.

In anii ’80 a fost construit Hotel-Sport. fiind indicata in tratarea afectiunilor reumatismale degenerative (spondiloza cervicala. afectiuni neurologice. aerosoli. dispunand de 70 de locuri de cazare. dorsala si lombara). brom. unitate care dispune de 80 locuri de cazare. 56 . In statiune functioneaza Complexul de cazare si alimentatie publica “Sacelata”. 60 de alimentatie publica. afectiunile tubului digestiv. avand 90 de locuri de cazare. afectiuni posttraumatice. Statiunea Sacelu Apele terapeutice din statiunea Sacelu au o importanta deosebita. vis-à-vis de sediul Prefecturii). inpachetari cu namol. avand o capacitate de 380 de locuri. articulare. continand iod. afectiuni reumatismale inflamatorii.Tot in aceeasi perioada a fost construit Hotel Parc. bar. sala de conferinte si vestiare pentru sportivi. restaurant. bufet si cantina pentru servirea a 140 mese pe zi. In anul 1989 a fost finalizat si dat in folosinta Motelul Dragoieni. cu hotel. stontiu. sali gimnastica medicala. Statiunea dispune de o baza moderna de tratament. cu instalatii pentru bai in cada cu apa minerala. cantina. dus subacvat. bai galvanice. in partea NE-ica a municipiului. un alt obiectiv de cazare si alimentatie publica (pe Bulevardul Brincusi. litiu. electro terapie. hepatobiliare si ale cailor urinare. 120 de alimentatie publica in spatii inchise si 60 pe terasa deschisa.

pune la dispozitia turistilor Complexul de cazare si alimentatie publica “Tismana”. Complexul turistic Bucium. 22 locuri-1stea (casute camping). in apropiere aflandu-se manastirea Tismana. Valea-Mare Complexul de la Valea Mare. Cela. unde turistii au la dispozitie doua cabane cu 52 locuri de cazare. (in vila). Sohodol Cabana gorjeana Sohodol reprezinta un complex de alimentatie publica si de cazare de o rara frumusete. cu un peisaj deosebit. dispune de doua cabane. camping si o alta cladire in care se afla cantina si anexe. Dintre unitatile de cazare se distinge vila “Cerbu”. Complexul mai are la dispozitie o suprafata de 3 hectare destinata unui teren de sport si pentru campare. situat pe marginea lacului de acumulare rezultat ca urmare a lucrarilor hidrotehnice executate pe vaile raurilor Motru si Cerna. fiind asezata pe valea cu acelasi nume. strbatuta de raul cu acelasi nume. Moja. un salon categoria a II-a cu 40 de locuri. o terasa acoperita cu 25 de locuri s. Urzica). sase casute. 15 locuri-1 stea. Tismana Zona.a. Statiunea montana turistica Ranca Situata la 1500 metri altitudine. spatii de alimentatie publica: un salon categoria I cu 80 de locuri. In zona se afla si alte unitati de cazare: cateva pensiuni turistice (Andra. un restaurant cu 110 locuri in saloane si pe terasa 57 .Complexul Lainici Dispune de spatii de cazare cu 30 de locuri de cazare-2 stele. care dispune de 100 de locuri de cazare si 150 locuri de alimentatie publica.

proiectul de la Tg.Jiu fiind primul de acest gen din creatia sa. Creatorul scolii moderne de sculptura. cu o capacitate de 20 de locuri. In zona se afla si alte unitati de cazare de dimensiuni mai mici. Poarta sarutului. Godeanu si Cernei. strabatand muntii Godeanu si Mehedinti. atrasi de acest pitoresc colt de tara. Cel mai important obiectiv turistic al judetului Gorj este reprezentat de Ansamblul Sculptural Constantin Brancusi. precum si cabana “Ciuperca”. preocupat aproape exclusiv de sculptura de exterior. Datorita interesului lor stiintific. la o altitudine amplitudinala cuprinsa intre 500 si 700 de metrii. Masa festiva cu 6 scaune. dintre care se 58 . Numeroase pesteri si chei. in curtea casei Barbu Ganescu. genialul Constantin Brancusi a oferit in dar gorjenilor cateva din operele sale de o inestimabila valoare. ultimul imobil targu-jian in care a locuit sculptorul. unele obiective naturale au fost declarate monumente ale naturii. Se remarca prin importante fenomene carstice.neacoperita si un bar cu 40 de locuri. sunt locuri in care turistii revin. paduri cu raritati si plante endemice. Fapt mai putin cunoscut. Monumente ale naturii si rezervatii naturale La frumusetile peisagistice din judetul Gorj contribuie asezarea geografica in imediata apropiere a masivelor muntoase Paring. Aleea scaunelor. Dupa 1938. opere pe care turistii romani si straini au sansa de a le vedea in aer liber: Coloana fara sfarsit. artistul considera ca esenta artei se afla in reprezentarile naturale are materiei. alte cabane aflandu-se in constructie in diferite stadii. care a fost modernizata. 30 de scaune din piatra. Valea Cernei se intinde de-a lungul unui culoar tectonic. Brancusi a creat “gradina cu pietre”. locuri in care natura este surprinsa in cele mai inedite ipostaze.

situate la circa 40 de kilometrii amonte de Baile Herculane. In marginea sudica a Carpatilor Meridionali se afla Pestera Muierii (18. interesanta prin endemismul regional caleopterul Tismanella Chappusi. formate de raul cu acelasi nume. Pe malul stang al raului. Muntele Piatra Closanilor. “Culoarul Stalpului”.2 hectare se gaseste in comuna Pades. fiind unice prin tunelele sapate de apa in peretii Cladirii si Narilor. cele 20 de pesteri totalizand aproape 400 metri de galerii. Rezervatia Fauna Craiova. In carstul mehedintean (comuna Tismana) se poate vizita Pestera Gura Plaiului. Desi au o lungime de doar 200 de metri. declarata rezervatie stiintifica. situata la 670 de metrii si la 20 metrii diferenta fata de apele raului. sunt magnifice si se dezvolta pe circa 10 kilometrii. aflat in numar extraordinar de mare. Fundul cheilor este sapat in marmite de 4-6 metri. Cheile Oltetului. se afla Pestera Polovragi. fie monumente ale naturii.retin: Culmea Geanturilor Cernei. Cheile Sohodolului. unde s-a amenajat si singurul laborator speologic subteran din tara. 59 .75 hectare). Astfel. O rezervatie speologica de 10. a cascadelor colorate. sunt taiate intr-un mic masiv de calcare situate in albia Cernei. la intratrea in chei. impresionante prin salbaticia si ingustimea lor. precum si importante orizonturi de culturi paleolitice. “Culoarul Liliecilor”. sunt considerate printre cele mai pitoresti din tara. “Sectorul Ogiva’ abunda in formatiuni carstice. Cheile Corcoavei. Pestera Cioaca cu brebenei este ocrotita pentru cristalele de calcita pura vermiforme si transparente. sectorul Ciucevelor. care cad din versanti numai in perioadele cu ploi. „Inelul”. continand un adevarat cimitir de oase ale ursului de caverna. sunt extrem de interesante. Cheile Corcoavei. fie stiintifice. Numeroasele pesteri din judetul Gorj au fost declarate fie rezervatii speologice. Faima de cea mai frumoasa pestera din tara este atribuita Pesterii de la Closani. precum si prin curioasa forma carstica ramasa suspendata. prin multimea de forme pe care le cuprind.

7%.2 mii in cabane turistice. 5. 2 vile turistice.) si Dumbrava Tismanei. cum sunt: Padurea de castan dulcesau bun Pocruia-Tismana (1251.).) si Chitu-Bratcu (1319 ha. 68 in vile turistice.4 mii persoane. urmate de cabane turistice si hanuri si moteluri (7. Padurile Rachiteaua (1200 ha. 1 motel.5%).7%).2 mii. in majoritate paduri batrane. precum si padurea Botorogi.1% si cabanele turistice 7. 134 in cabane turistice. 20 in campinguri. de langa Tg-Jiu. 50 in hanuri si moteluri. dintre care 7 hoteluri.8 mii. 2 campinguri. Numarul total al turistilor cazati in anul 2001 a fost de 46.4 mii in hanuri in moteluri.6 mii locuri-zi.Numeroase sunt si rezervatiile forestiere sau mixta. 2. Cele mai multe innoptari au revenit turistilor din tara 98. Capacitatea de cazare turistica in functiune a fost in anul 2001 de 409. La inceputul anului 2002 Gorj se gaseau 28 de unitati de cazare turistica. 60 . acestia preferand ca spatii de cazare hotelurile in proportie de 74. 4 cabane turistice.5%) si vile turistice (4%). cei mai multi dintre acestia in hoteluri (73. majoritatea in hoteluri (70. repartizate astfel: 839 in hoteluri. Numarul innoptarilor a fost de 103.1 mii in hoteluri. Fluxurile turistice au fost formata in majoritate din turisti din tara (peste 95%). dintre care 78.9 ha. Capacitatea de cazare turistica era de 1258 locuri.

eroina de la Jiu. ilustrul Tudor Arghezi. a inscris numele sau în cartea de aur a artei universale ori de Tudor Vladimirescu si Ecaterina Teodoroiu. condusa de voievodul Litovoi. ale istoriei neamului. ramasi în istoria neamului. S-au descoperit si vestigii ale unor asezari daco-romane in apropierea drumului strategic ce lega municipiul Drobeta (Turnu-Severin).CAPITOLUL III. pe aceste locuri se intindea Tara Litua (mentionata documentar prima oara in 1247). municipiu. Este indeajuns sa amintim de marele sculptor Constantin Brancusi care purtat de Pasarea maiastra a talentului. Tot în aceasta parte de tara a creat cel ce s-a socotit intotdeauna gorjean.14. ridicata in anii 1375-1378 cu sprijinul domnitorului Vladislav I (Vlaicu) a jucat un rol important de-a lungul 61 .1. cu municipiul Apulum (Alba-Iulia). Polata. De Tirgul-Jiu se leaga nume ilustre ale civilizatiei si culturii nationale. Bârseşti. Manastirea Tismana. iar din perioada stapanirii romane au fost identificate urmele castrelor de la Bumbesti-Jiu (unde isi avea sediul Cohorta a 4-a. FIŞA MUNICIPIULUI TG-JIU 3. Slobozia. Drăgoeni. reşedin ă a jude ului Gorj. aici descoperindu-se monumente dedicate zeului Esculap si zeitei Hygeia. Romaneşti. uneltele si obiectele din silex descoperite in Pestera Muierilor de langa Baia de Fier dateaza din perioada Paleoliticului mijlociu. şi Ursa i. pe Dunare. considerati zeii tamaduirii. Izvoarele cu ape minerale de la Sacelu erau folosite ca ape tamaduitoare de catre romani. Municipiul Tg-Jiu cuprinde 9 aşezării ca localită i componente: Tg-Jiu. Gorjul este un tinut cu vechi urme de locuire. Cypria). AMPLASAMENT TG-JIU. Istoricii au ajuns la concluzia ca in sec. aşezat pe Jiu la 18 km distan ă de la ieşirea Jiului din defileu la poalele masivului Paring. Iezureni. Preajba Mare.

Tirgul-Jiu s-a dezvoltat pe vatra unei asezari geto-dacice. ca scoala. in special extractiva (carbune.15.veacurilor. Asezarea este mentionata prima oara intr-un act emis la 20 martie 1406 de catre Mircea cel Batrin. Masa tacerii si Poarta sarutului. Targ cunoscut de desfacere a marfurilor in Tara Romaneasca. lacurile glaciare. Intens legat de varietatea conditiilor naturale (zona montana ocupa 29% din suprafata judetului. unde a locuit Constantin Brancusi cand a creat ansamblul format din Coloana infinitului. pesterile 62 . orasul a fost in stapanirea Imperiului Habsburgic intre 1718 si 1739. turismul este destul de dezvoltat. casa slujerului Barbu Ganescu (sec. cu nenumarate urme ale glaciatiei cuaternare si spectaculoase forme de relief carstic). in localitate mai pot fi vizitate: Muzeul judetean de istorie si arheologie. Brancusi (complex sculptural ce cuprinde Coloana Infinitului inclusa pe lista celor mai importante 100 de monumente ale lumii. Denumirea de Gorj. casa pitarului Dimitrie Maldarescu (1710). ansamblul arhitectural format din Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (1694-1700) si casa banului Cornea Brailoiu (1699-1710). create in perioada 1936-1938). orasul cunoaste o oarecare dezvoltare in special dupa cucerirea independentei (1877). Tinutul a fost mentionat documentar prima data la 3 oct. se pare ca deriva din slavona (Gornai-Jiu = Jiul de Sus sau de Munte). cheile Oltetului. Oras al monumentelor lui C. Biserica "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" construita in perioada 1746-1747.18). spital si cetate. cand a fost declarat municipiu si a inceput o puternica industrializare. 1385 ca judet (Jales) intr-un act emis de Dan I. Pot fi admirate astfel: defileul Jiului. Redevenit pamant al Tarii Romanesti. Muzeul de Arta cu colectii de icoane si sculpturi in lemn. Orasul a cunoscut o intensa dezvoltare economico-sociala si urbanistica dupa 1968. cu care apare acest tinut in sec. ca principal lacas de cult. titei. de vestigiile arheologice si de numeroasele obiective arhitectonice si de arta. biserici si catedrale vechi (secolul XVI) cum ar fi Biserica Negustorilor (Catedrala Domneasca) construita in anii 1748-1764 in locul unei biserici de lemn. gaze naturale).

Suprafa a : 9333 ha Distan a până la Bucureşti este 298 km.790 Vecini: • E comuna Bălăneşti • SE comuna Scoar a • S comunele Dăneşti şi Drăgu eşti • V comuna Băleşti • NV comuna Leleşti • N comunele Stăneşti şi Turcineşti şi teritoriul oraşului Bumbeşti-Jiu 63 . Vâlcea .416 1930 15. POPULA IE. 3. Barsesti si Borosteni. broasca testoasa de uscat si scorpionul. in partea de vest a judetului se remarca o patrundere abundenta a unor elemente mediteraneene: vipera cu corn. cat si operele monumentale ale lui Constantin Brancusi de la Tirgu-Jiu. pe traseul Tg-Jiu – Rm. Pogogeni sau Groserea. SUPRAFA Ă. asezarile daco-romane de la Suseni. 1912 15.651 1977 63. VECINI.238 2001 97.506 1992 98. culele de la Curtisoara. schitul Lainici.2. Muierilor si Polovragi si vizitate: castrul roman de la Bumbesti. manastirile Tismana si Polovragi. La toate acestea se adauga o diversa si bogata flora si fauna. padurea de liliac sau izbucul de la Isvarna.Piteşti – Bucureşti. Popula ia (cu localită ile componente): Anul Nr loc. O atractie deosebita o prezinta statiunea balneoclimaterica Sacelu si numeroasele rezervatii naturale de castan comestibil si alun turcesc.Closani.

turism. creşterea animalelor şi cultura legumelor. 3. printre care agricultură. care sunt folosite şi acoperite cu culturi şi acoperite cu păduri de foioase şi planta ii de vii şi pomi fructiferi.3. etc.4.3. comer . INDUSTRIA IN TG-JIU Reprezentative pentru municipiul Tg-Jiu sunt ramurile construc iei de maşini.6. Cele mai importante sunt: 64 .5. SOCIETĂ I COMERCIALE Societă ii comerciale: Pe teritoriul municipiului Tg-Jiu îşi desfăşoară activitatea majoritatea societă ilor comerciale din Gorj. industriei uşoare. 3. transporturi. OCUPA IA PRINCIPALĂ A POPULA IEI Ocupa ia principală a popula iei din localită ile componente este cultura cerealelor. industrie. Locuitorii oraşului îşi desfăşoară activitatea. care sunt profilate in diverse domenii. chimiei. exploatării. O parte din locuitori lucrează în unită ile industriale şi sociale-culturale ale municipiului. îndeosebi pe raza oraşului. RELIEFUL Relieful cuprinde o mare parte din lunca Jiului şi a teraselor de pe partea stângă a lui. prelucrării lemnului. alimentare si industria mică. 3. a materialelor de construc ii.

înfiin ată in anul 1955.A.Combinatul de Prelucrare a Lemnului – S. prin transferarea unui atelier de profil din Clujul acelor vremuri.P.A. decora iuni interioare.C. placaj. Tg-Jiu .A.F.A. foarfece tip ghilotină. Anglia. toate caracterizate printr-o înaltă productivitate.P. mobilier..P. din Tg-Jiu este destinată satisfacerii cerin elor na ionale de maşini unelte pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică.M. Acest lucru a făcut ca produsele să ajungă la diverse târguri interna ionale unde au avut aprecieri meritate.C. Realizarea de seamă a industriei româneşti I.F. MIRFO S. – Întreprinderea de Confec ii – S. Tg-Jiu La început întreprinderea dispunea de trei sec ii. furnire estetice. – S.U.P. .A. pe baza unor contracte încheiate cu firme tradi ionale din Canada si Italia. scaune. In prezent societatea produce numai pentru export – Germania. .A. 65 . – care produce si livrează pe pia a internă si la export produse de cea mai bună calitate cum sunt: cherestea. etc. Spania si Belgia. In anul 1989 Combinatul a devenit societatea comercială ROSTRAMO S. CONFEC IA S. ciocane de forjare. tehnicitate si fiabilitate. Aici se fabrică maşini tip presă si de injec ie. Tg-Jiu Înfiin ată in anul 1940. cinci ateliere si 15 compartimente func ionale.A. PAL. elemente hidraulice separate sau tipizate.I. Datorită modernizării si dezvoltării produc iei in ultimii ani a crescut la 80 % ponderea produc iei destinate exportului in totalul produc iei realizate.C.A. Olanda.M.C. ROSTRAMO S. pentru prelucrarea maselor plastice si a cauciucului. tapi erii. ca subunitate apar inând cunoscutei centrale A.C. Italia.U.A.

Prin statutul său are ca scop ..A. subansamble si utilaje miniere. In cadrul întreprinderii s-a înfiin at Antrepriza de Montaj Utilaj si s-au Minier – in cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea forma ii puternice.C. a luat fiin ă la data de 05. 66 .A. având ca obiectiv cercetarea si proiectarea maşinilor unelte de presare .1992. Studii si Inginerie Tehnologică pentru Maşini Unelte Bucureşti. Uzina de Repara ii S. S. Întreprinderea dispune de tot ce este necesar pentru a satisface solicitările de utilaj minier si piesele de schimb. s-a dezvoltarea puternică a mineritului in bazinele Olteniei si o dată cu aceasta creşterea solicitărilor de utilaje si a pieselor hotărât înfiin area unei întreprinderi de utilaje legături miniere in Tg-Jiu. repara ii piese.produc ia de utilaj si piese de schimb cu prioritate pentru industria minieră. asigură servicii diverse unită ilor miniere si produce bunuri de uz casnic si gospodăresc pentru popula ie.C.C. .Întreprinderea de Utilaj Minier Tg-Jiu Având in vedere de schimb necesare. In prezent unitatea execută piese de schimb si subansamble pentru utilaj minier.S.C. Are ca obiect de activitate fabricarea de utilaje si piese de schimb pentru industria minieră. reuşind si pe această cale să solu ioneze o serie de probleme de mare complexitate tehnologică si tehnică.A. Uzina de Repara ii S.A. GRIMEX S. si S. din fosta întreprindere de utilaj minier s-au desprins înfiin at: S.forjare pentru programul de fabrica ie. După anul 1989. . Întreprinderea a realizat puternice de colaborare cu unită ile importante si cu o serie de institute de cercetare si proiectare.Întreprinderea de Repara ii Utilaj Minier .06. AMORIM S.Un mare rol in desfăşurarea unei activită i calitative l-a avut înfiin area Filialei Tg-Jiu a Institutului de Cercetare.

In anul 1990 Întreprinderea a devenit S. MACOFIL S. UNIREA S. Tg-Jiu Printre primele înfiin ate in Tg-Jiu.A. . Dispune de un sector minier propriu de unde îşi asigură materia primă de bază. Întreprinderea are in componen a sa: o sec ie de produse ceramice. Tg-Jiu. unitatea livrând produsele sale pe pia a internă si pe pia a externă (in ultimul timp din ce in ce mai mult la export).C. caolină. manşoane de radiator auto. precum si cauciuc regenerat.C. . Produsele realizate de această societate se desfac pe pia a internă si externă si sunt destinate echipării de autovehiculelor. STARGLASS S.A.A TgJiu. masă plastică refractară si mortar refractar necesar industriei metalurgice. Produsele realizate de aceasta sunt: 67 .Întreprinderea de Articole Tehnice din Cauciuc si Cauciuc Regenerat – S. Este unica întreprindere de sticlărie din întreaga Oltenie. şamotă. fabrica realizează cărămizi dense si cărămizi termoizolatoare. Tg-Jiu Întreprinderea se înfiin ează in anul 1973. plăci tehnice. .. matri e si accesorii metalice. locomotivelor. instala iilor for ă.S.Întreprinderea de Materiale de Construc ii – S. .o sec ie de prefabricate din beton armat. garnituri presate.A.C.A.C.o sec ie pentru producerea materialelor construc ii. MACOFIL S.C. transportoarelor electrice. covoare. si are ca profil fabricarea de articole tehnice din cauciuc cum sunt: benzi de transport. şamotă grea. Societatea are drept de proprietate important de mărci de fabrică si brevete de inven ii. Tg-Jiu. ARTEGO S. . utilajelor miniere si de intelectuală asupra unui număr excava ii din industria constructoare de maşini precum si din alte domenii.Întreprinderea de Sticlărie Menaj – S.

Jude ul Gorj de ine primul loc in ară la lignit.Sucursala PECO Gorj A Societă ii Na ionale a Petrolului – PETROM S. Bucureşti.. Tg-Jiu A luat fiin ă in anul 1957 pe scheletul atelierelor apar inând unită ilor de profil din Tg-Jiu. a cunoscut o dezvoltare puternică si are o activitate foarte 68 . .Societatea Na ională a Petrolului PETROM S.P.G.Bazinul minier Motru este situat la circa 40 km de Tg-Jiu.sticlă albă cristal si rubin si o gamă largă de produse de sticlărie menaj.P. In anul 2000 s-a construit un nou depozit de produse petroliere. .Baza Tubulară –A. Compania Nationala a Lignitului Oltenia are in subordine un număr de 43 subunită i de produc ie si de deservire si are exploatări miniere in carieră de suprafa ă si in subteran. prepară si livrează lignit către principalii beneficiari: unită ile RENEL. . . . -sucursala Tg-Jiu Sucursala Tg-Jiu a S.A. alte unită i si gospodării. coordonează activitatea a două schele : Schela de petrol icleni si Schela de Petrol.Bazinul de lignit Rovinari este situat la 14 km sud de Tg-Jiu.A. Unitatea bună. Compania Nationala a Lignitului Oltenia .Compania Na ională a Lignitului Oltenia Tg-Jiu. prin unită ile sale. prin cele două mari bazine carbonifere ale sale : Rovinari si Motru. PETROM S. Obiectul de activitate al acestei unită i este confec ionarea si repararea de utilaje petroliere si recondi ionarea materialului tubular. In unită ile apar inătoare sucursalei Tg-Jiu se realizează circa 35 % din produc ia de gaze si 7 – 8 % din produc ia de i ei din ară. extrage.N.A.A. . Înfiin ată acum mai bine de 50 de ani sucursala dispune de o re ea formată din 11 sta ii PECO.

C. SUINPROD S. echipamente de lucru si de protec ie. etc.C.L produse avicole si S. din municipiul Tg-Jiu . Şi-a desfăşurat activitatea pe raza jude ului Gorj si in afara acestuia. există mai multe unită i producătoare de carne de pasăre si carne de porc care asigură necesarul de consum al popula iei (S.A.A. aprovizionează si vinde en-gross si en-detail materiale metalurgice. INSTANT crescătorie porci).. Prima firmă privatizată.A. prin metoda MEBO. 3. Prin mecanizarea lucrărilor agricole si prin fertilizarea solurilor slab productive se reuşeşte o agricultură modernă cu o productivitate in ce mai mare. produse din metal.. materiale de construc ii. .S. 69 . In prezent ca S. repara ii.C. service si asisten ă tehnică pentru instala ii electrice si de automatizare. COMAT S. COMAT S.C. Societatea este specializată in executarea lucrărilor de construc ii montaj.A. materiale P. Înfiin ată in anul 1973 ca întreprindere de stat.C.I. MARSAT S. Ogoarele municipiului Tg-Jiu sunt însămân ate cu soiuri valoroase de grâu si porumb. lucrări de modernizare. AGRICULTURA In municipiul Tg-Jiu.Şantierul de Construc ii Forestiere si Industriale Tg-Jiu A luat fiin ă in anul 1955 si are ca obiecte de activitate: excavări in stâncă. pode e dalate si tubulare. materiale chimice. materiale abrazive. Tg-Jiu. retehnologizări.R. . etc.7. Tg-Jiu.S. puneri in func iune. In domeniul agriculturii îşi desfăşoară activitatea mai multe societă i comerciale: din ce 99 S.S.

modernizată. Societate cu rezultate deosebite. alimentare proprie cu apă. naturale si industriale. porumb. a produselor horticole si mixte. Aşa cum am subliniat.A.S. etc.S. De la înfiin are si până in prezent societatea a urmat un program de extindere si dezvoltare. Societatea produce si livrează nutre uri combinate pentru toate speciile de păsări si animale. linii de îmbuteliere. este dotată cu utilaje de prelucrarea produselor. În prezent societatea gaze. Mai târziu. Ulterior a realizat o sec ie de semiindustrializare . un depozit sistem modern de legume – fructe. .C. o fermă de solarii reci dotată cu de iriga ie. centrală termică pe . in anul 1966 se realizează noi extinderi la capacitatea de produc ie si mai târziu la spa iile de depozitare. VINIFICA IE SI BĂUTURI GORJ S. depozite de condi ionat vinurile.A.. Întreprindere pusă in func iune in anul 1976. Tg-Jiu. . concentrate din grâu. GORJPAN S.C.A. încă de la început s-a axat pe realizarea unei puternice baze tehnico – materiale. propriu aprovizionând cu legume si fructe întreaga popula ie. .C.A. Înfiin ată din anul 1962. in prezent dispune de sec ii de produc ie si de spa ii de depozitare. Tg-Jiu – morărit si panifica ie. În anul 1963 s-a făcut prima extindere a fabricii de pâine. A desfăşurat activitatea in bune condi ii.C. Societatea şi-a creat deja o pia ă proprie in jude ul Gorj si in alte jude e. municipiul Tg-Jiu a cunoscut o dezvoltare puternică si o creştere vertiginoasă a popula iei . LEGUME FRUCTE S.S. ovăz cu adaos de proteino-vitamino-minerale. COMB GORJ S. 70 are centre de vinificare proprii.S.

71 . iar cea de-a două lemnului. fag si stejar. Dezvoltarea exploatării lemnului a atras după sine si dezvoltarea prelucrării acestuia. 3.INSPECTORATUL SILVIC AL JUDE ULUI GORJ – FILIALA TERITORIALA A REGIEI AUTONOME ROMSILVA A luat fiin ă in 1968 pentru coordonarea activită ii forestiere de pe teritoriul jude ului Gorj . ulucă etc. spi e. Tg-Jiu Este una din societă ile din cadrul exploatării forestiere care a exploatarea si industrializarea cunoscut două forme. ROBUR S.anul 1940 import. Anual se plantează puie i de răşinoase.A. . pia a de desfacere fiind pe întreg teritoriul ării. Societatea produce mai multe sortimente de igări (cu filtru si fără filtru).a reuşit extinderea IGARETE TG-JIU si modernizarea liniilor tehnologice cu utilaje din Societate din rândul primelor înfiin ate in municipiul Tg-Jiu .C.. prima producerea lemnului de foc. traverse.8 EXPLOATAREA FORESTIERĂ In ultima jumătate de veac exploatarea forestieră s-a făcut sistematic si ra ional si numai in bazinele unde pădurile au ajuns la vârsta optimă. doage. . şi ă.S.FABRICA DE .

Obiectivul de actualitate domeniul protec iei cenuşă. . de punere in valoare a terenurilor degradate. etc. . producerea materialului săditor. elaborarea tehnologiei de plantare a cartofului. in vederea executării unor proiecte pentru adaptarea terenurilor in vederea construc iei de locuin e individuale sau blocuri. prin exploatarea cărbunelui si a haldelor de . grădini e.9 CERCETAREA ŞTIIN IFICĂ In municipiul Tg-Jiu îşi desfăşoară activitatea două unită i de cercetare ştiin ifică: Sta iunea de Cercetare si Produc ie Pomicolă si Sta iunea de Cercetare si Producere a Cartofului.Sta iunea de Cercetare si Produc ie Pomicolă are ca obiectiv ameliorarea soiurilor pomicole. organizarea si coordonarea activită ii din pomicultura jude ului. producerea de cartofi sămân ă si pentru consum. şcoli. gutuiul. sisteme de alimentare cu apă. centrale si re ele termice. laboratoare.Institutul de Proiectare Jude ean Gorj. . Institutul a avut un rol determinant in dezvoltarea municipiului Tg-Jiu si a jude ului Gorj. De subliniat este aspectul creării in cadrul sta iunii a unor soiuri ce se disting prin fructe de calitate deosebită si rezisten ă mărită la boli cum sunt : castanul. 72 îl constituie continuarea cercetărilor in si ameliorării mediului înconjurător. stabilirea soiurilor de cartof.3. testarea gamei de erbicide. înfiin at in anul 1970. stabilirea duratei de reînnoire a materialului plantat. până in perioada anului 2000. mărul si altele. restaurante. spitale.Sta iunea de Cercetare si Producere a Cartofului are ca obiective elaborarea tehnologiei de cultivare si înmul ire a cartofului. cămine. hoteluri. gaze si alte echipamente edilitare. si insecticide. stabilirea tehnologiei de cultură a vi ei de vie in condi iile specifice zonei. vişinul.

Judetul Gorj dispune de zone turistice deosebit de atractive precum Tismana. care preia baza materiala a unitatilor existente inaintea lui. Ulterior centrul devine societate comercială având ca obiect de activitate: implementarea si exploatarea acestora. Polovragi. din care 10 hoteluri si 11 campinguri. Cheile Sohodolului. de Calcul Electronic înfiin at in anul 1976. pregătirea de specialişti in informatică. In anul 1968 se infiinteaza Filiala de hoteluri si restaurante Tg-Jiu. dispun de o capacitate totalã de cazare de peste 3150 locuri. din lipsă de patrimoniu si personal. Unitãtile de cazare turisticã. cu 568 locuri şi un han cu 80 de locuri de cazare. In curând. iar din 10 decembrie 1971. TURISMUL Unită ii cazare: total 6. societatea. din care: • hoteluri 5. 3. închirierea de echipament de calcul. subordonata Directiei de hoteluri si restaurante Bucuresti. in cea mai mare parte. etc. Statiunea montanã Rânca (peste 1600 m altitudine) va fi trecutã de la profilul turistic la categoria statiunilor climaterice.In prezent societatea nu mai este semnificativă din punct de vedere al activită ii. având ca principal obiectiv introducerea informaticii in economia jude ului sistemelor informatice.Centrul Teritorial Gorj. Pades si de douã staiuni balneo-climaterice . Fizic. tot in domeniul proiectărilor. 73 posibilitatea să-şi realizeze obiectul de activitatea.Sãcelu si Ticleni. Cheile Oltetului. Oficiul Judetean de Turism Gorj. nu mai are . iar salaria ii creându-şi propriile firme sau autorizându-se. vânzarea . ea înstrăinându-şi proprietă ile. fiind alocate importante fonduri de la bugetul statului pentru dezvoltarea acesteia. in numãr de 41. Cheile Galbenului.10.

cinematografele. care a fost extins in anul 1980 pana la 457 locuri de cazare de confort I. iar cu cele 13 nivele ale sale este cea mai inalta cladire civica din intreaga Oltenie. in partea NE-ica a municipiului. URBANIZAREA SI DOTAREA Urbanizarea si gospodăria comunală. bufet si cantina pentru servirea a 140 mese pe zi. Tot in aceeasi perioada a fost construit Hotel Parc. spitalele. 60 de alimentatie publica. Combinatul de Lian ii si Azbociment Combinatul de Prelucrare a Lemnului. devenind un complex hotelier si de alimentatie publica cu o reputatie la nivel national.In anul 1970 a fost dat in folosinta Hotelul Gorj cu 170 de locuri. Cladirea reprezinta unul dintre cele mai frumoase edificii ale orasului.R. bar. vis-à-vis de sediul Prefecturii). 74 . braserie si bar. Într-un timp relativ scurt a fost ridicat un număr important de edificii industriale si social – culturale. sala de conferinte si vestiare pentru sportivi. Casa de Cultură a Sindicatelor. pie ele. policlinicile. aici putem men iona Întreprinderea Maşini Unelte pentru Forjare si Presare. noile ansambluri de blocuri si case individuale construite de către locuitorii urbei si altele. sta ia C. Întreprinderea de Articole Tehnice din Cauciuc si Cauciuc Regenerat. unitate care dispune de 80 locuri de cazare.F.11. un alt obiectiv de cazare si alimentatie publica( pe Bulevardul Brincusi. In anul 1989 a fost finalizat si dat in folosinta Motelul Dragoieni. In anii ’80 a fost construit Hotel-Sport. restaurant. care au contribuit la creşterea gradului urbanistic al municipiului Tg-Jiu. 3. hotelurile si motelurile. 120 de alimentatie publica in spatii inchise si 60 pe terasa deschisa.. poşta. avand 90 de locuri de cazare. dispunand de 70 de locuri de cazare.

3.14. 75 microhidrocentrale Tg-Jiu municipiului din punct . localită ile din jude ul Gorj si in special municipiul Tg-Jiu. au fost alimentate cu gaze naturale. una la Baia de Fier. cu un debit de circa 300 litri/secundă. Dezvoltarea bazinului minier determină apari ia pe râul Olte .A.13. ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ. cu ajutorul unei aduc iuni. se îngrijeşte S. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ In municipiul Tg-Jiu există 27 sta ii de transformare. de unde apa este adusă printr-o conductă metalică pe o distan ă de 4 km. 3. două centrale si patru independen a electrice. cu un rezervor de 800 mc.C. In Iezureni s-a mare adâncime in zona Curtişoara construit o sta ie de tratare a apei . Alimentarea cu apă a oraşului se realizează prin captare. si prin forarea unor pu uri de si Bumbeşti – Jiu. de vedere Termocentralei si al totodată energiei Rovinari si Turceni. pe o conductă cu diametrul de 600 mm. pe o distan ă de 18 km. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE Odată cu finalizarea magistralei de gaze icleni – Petroşani.12. Re eaua de distribu ie a apei de pe raza municipiului Tg-Jiu este de circa 100 km. – Bucuresti cu sucursală in municipiul Tg-Jiu. a unei hidrocentrale pe râul Gilort. Ac iunea de electrificare a municipiului s-a desfăşurat într-un timp foarte scurt.3. linii electrice aeriene de 110 kv totalizând o lungime de 760 km. De distribuirea gazelor naturale in Gorj si Tg-Jiu. de 220 kv totalizând 160 km si de 400 kv de peste 360 km. DISTRIGAZ SUD S.

asfaltarea si pavarea cu dale din beton sau mozaic vene ian a trotuarelor si a aleilor parcurilor.Banca Populară Română – Sucursala Gorj. a locurilor de joacă pentru copii.C. Existen a a două societă i comerciale care au in obiectul de activitate distribuirea canalelor de televiziune si realizarea unor emisiuni locale: S.R. Toate acestea sub lucrari au fost coordonate de Direc ia de Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei Tg-Jiu.L.BANCPOST S. 76 se realizează in principal cu troleibuzul – .A Sucursala Gorj.Casa de Economii si Consemna iuni . ROMTELECOM S. etc. ALTE UTILITĂ I ALE MUNICIPIULUI TG-JIU. ROMCABLU S.Tg-Jiu. . semaforizarea intersec iilor.L. .C. Transportul de călători TRANSLOC S. si S.3.A.16. .15.R. .Banca Comercială Română – Sucursala Gorj. Modernizarea străzilor si a bulevardelor.Banca Na ională a României – Sucursala Gorj. a zonelor verzi. 3. SISTEMUL FINANCIAR – BANCAR In municipiul resedinta de judet se afla mai multe sucursale ale unor importante institutii bancare: . fântâni arteziene.A.C. . RCS S. Realizarea parcărilor din zonele de locuit si din zonele centrale. Automatizarea celor trei centrale telefonice din municipiul Tg-Jiu ce deservesc popula ia (un număr de peste 36000 de abona i telefonici) – S.Casa Teritorială a Cooperativelor de Credit Gorj. etc.

S. 77 .sucursala Gorj societate de asigurări care pune la dispozitie o game variata de servicii de profil.18.ASIROM . Unirii. Tudor Vladimirescu. .Spitalul 700 de paturi cu policlincă pentru adul i si copii.19. . . . . calamită ilor. dotate si cu personal de specialitate . lucrări de construc ii montaj.17. CAMERA DE COMER SI INDUSTRIE GORJ In atribu iunile sale.sucursala Gorj asigurări facultative împotriva incendiilor. amplasate in toate zonele oraşului. 23 Decembrie cu un număr de 358 medici si 906 personal mediu sanitar. In municipiul Tg-Jiu există un nr. 3. 3. 3. dotate cu aparatură modernă.cabinete şcolare. etc. clădiri si alte construc ii. geamuri vitrine .avizarea chestiunilor cu privire la comer si industrie. .C. in principal.Banca Română de Dezvoltare . REIFFAISEN BANK .Spitalul situat pe str.sprijinirea statului pentru îndeplinirea rolului său economic..OMNIASIG .cabinete medicale particulare situate in spa ii moderne. de 23 farmacii particulare. intră : . SOCIETĂ I DE ASIGURARE . . con inutul clădirilor .Sucursala Gorj.Spitalul situat pe str. ACTIVITATEA SPITALICEASCĂ SI FARMACEUTICĂ .Sucursala Gorj. situat in str.

. .A.S. ROSTRAMO S.. . AMORIM S..S.L. .R.C.L. . STAR GLASS S.. CIBGOMEC S.colaborarea cu institutul de specialitate pentru elaborarea situa iilor statistice privind dezvoltarea comer ului si industriei. ARTEGO S.C.. utilaje si echipamente: .C.L. Construc ii de maşini. ..A.MONA S. ROBUR S.SC MIRFO INDUSTRIES SA.S..C.C. .R.S. OLTIP S.L.S..C.C. .L. 78 .S. SOCIETĂ I COMERCIALE EXISTENTE IN MUNICIPIUL TG-JIU: Industrie extractivă si prelucrătoare: .A. .S.C..A. . MACOFIL S.L.tinerea eviden ei firmelor individuale si sociale din raza lor de activitate . TIMBER PRODUCT ROSFINX S.R.. PRELMET S. .L.. PENALCO S.A.R.C. ..S. EUMECA S.C.S. SEINKO S.C..înfiin area de societă i comerciale. sprijinirea comercian ilor si a industriaşilor cu informa ii necesare exercitării ce către aceştia a profesiunilor respective.R.L.A.. . .S. .S.S.S.C.A.S. VONCOMPROD S.R.R.R.. .C. .C.

L. CARMIALINA OL S. . IMPRESIA S. .C.R.A.C. ILGO S.C.. .S..L.C.R.A. COMBGORJ .C. ROMVIOLETA S.C. SANIMPEX S.S. AVCOR S. ..L.L.L.C.L. ROMAL S..R.R.L. CONFEC IA S.. .S.R.. GRIMEX S. PATCOFVIL S.A.S.A.S. .R.C..A.C.S.. .C.L. .C. .L.S.S..producerea de nutre uri.C. . Agricultură: .R.R. Industria alimentară: .L.S.S.S... Industrie uşoară: .. . FESTO PROD S. VODEVIL PROD S. .R.S.S.. BEKADIS PROD S. .R. AZIMONA PROD S. ENDER PROD EXIM S.S.S.S.R.R..L.C.S. MASCHKONY S. . OBION PROD S..C. . .R. S.A. BETINA PROD S.S.C.R.M.L. .C.L.C. WALL HART S. CARNEX S.C.L.C..S.C..R.R. .S. MEGA VOX S.L.. .C..C.S. GORJPAN S.S. PANICRIS S.C.S.C.R. . . . .R.L.A.S..R. GINI S.L. 79 .S. .L.L.C.C.M.

A.A. .R. .C. STAHL BETON S.C. . KONCORD TRANS S. Comert-servicii: . . . ACM GORJ S. KORUNA CON S.S.L.C.C.S.A.L..S.R.A. M..Construc ii: ..S.S. INTERFARM S. ARIVI S. .C.S.S.. . KAISER S.C.L. .L.R. SEGALI S.S.C.R. .C.C..L. .R. ECONOMIC S.S. . .C..A..L.S. TAMARA S.C. .C.R..L.C.C.R. .R.L.R. ACREMIN S.S.L. CRINEX COM S.R. SCIFCAI S. .L. . .L.L.L.L.A.R.C.S.L.. ..R.L. . ..C.R. PERICLE S.C..S.C.S. BALANTA S. .S. .T.C.C.C. SILCOR GETOPRESS S..L..C.S.S.R.R.. . 80 AMERICAN INVESTMENT COMPANY . SANTIERUL 4 S. . .S.A.S.C.S.S. ELIO CONS S. VEVSTAR S.C. ....R.R..S. ELECTROCONSTRUC IA ELCO TG-JIU S.S. EDUARD S.A.... ROMANIAN S. S.A.R.C.R.S.A.S.C. IMI S.S. PETROCONSTRUCT S.S.L. ROVINCOM S.

ALCPROMET S..S.A..S. . DANTEX S. .C.C.C.S.C. AGROTRANSPORT GORJ S. ROLTRANS S.R. CART. .C.C...L.C. . GORMEC S. AURUM S.A. .S. VODIMEDICOR S..A.A.R..R. FARMAVITA S.A.R..S.S..C.L. . . PARÂNG TRANSPORT S. Transporturi: . LOTUS S.C. .R.OJT GORJ S.S.L.L. ... .S.S.S. COREMAR S.S..L. . COMTA GORJ S.L.C.L..L..S.S.S.C.C. EXPRES TRANSPORT S.S.C.S. REMAT GORJ S. 81 . Servicii profesionale: ..C.A.R. LITUA S..S. GUARDO TOURS S. ELTOP S. .C. ..S.R. .A.A. . .S. .L.A. . GETAX S. . FORTUNEX S.AGEN IA ECONOMICĂ ROMIT S..C.. GORJ TRANS S.C. .C. Turism: .R. .C. COMAL S.GO S. .C..L.A.C. .. ..A.A. INIDAN S.S.R.A.S.S. .R.A.A.C.C.S.C.A.S. METACO S.

.S.S.S. GHI-COS S.C. .L.S.C. . .L. MECANOELECTRICA S.A..S.C. . adm publică Învă ământ Sănătate Număr salaria i 672 13.S..C. .L. .R.L.R.R.S.. FRONTERA S. ..R.L. COMTEC S. din care: arabil 4772 ha livezi si pepiniere pomicole 760 ha vii şi pepiniere viticole 239 ha fâne e 344 ha o păduri 1739 ha 82 . 3. ATELIER PROIECTARE PERFECT S.20. INTERSYSTEM S..S. .C. gaze şi apă Construc ii Comer Transport. INTERCOMPUTER S.S. poştă şi telecomunica ii Activită ii financiar bancare. SALARIA I Domeniu Agricultura Industrie Energie electrică şi termică.L.L.R.21.C. MODUL DE FOLOSIN Ă A TERENURILOR o agricol 6015 ha.C. ..R. GORJEANUL S.A.C.312 1340 2803 6464 582 1212 3124 1713 3. ROM YUGO IMPEX S.R.C.

Sănătate: 255 medici. 34 farmacii. Brâncuşi. 11 dispensare medicale. Aleea Scaunelor şi Poarta Sărutului din Ansamblul C. 3 postliceale. 3.22. Liceul “Ecaterina Teodoroiu” etc. care a luat fiin ă în anul 1838. abonamente TV 21878. 989 personal mediu sanitar. o şcoală profesională. Grădina publică a fost amenajată în 1856. abonamente radio 21987. abonamente telefon 23254. Gimnaziu Tudor Vladimirescu. CULTURA In municipiul Tg-Jiu există: . Total cadre didactice 1680. unită ii PTTR 8. În 1921 a fost aşezată o placă comemorativă la podul de 83 . din care: grădini e 35 cu 2873 copii. 32 biblioteci.2 teatre şi institu ii muzicale. 14 licee cu 7525 elevi . Monumente istorice şi de arhitectură: • În 1898 s-a construit statuia lui Tudor Vladimirescu în fa a liceului care îi poartă numele. 47 farmacişti . care func ionează din 1890.23. În anul 1984 a fost înfiin at Muzeul de Istorie al Goratestată. 19 şcoli cu învă ământ primar şi gimnazial cu 12580 elevi. Printre acestea se numără: Şcoala normală pentru pregătirea învă ătorilor.3. Învă ământul (2000-2001): unită i şcolare total 74. 2 spitale cu 1451 paturi. în care sunt amplasate Masa tăcerii. ÎNVĂ ĂMÂNTUL În Tg-Jiu unită i de învă ământ au func ionat încă din secolul al XIX-lea. 3 Universită i cu 3103 studen i. 4 creşe cu 255 paturi.

se remarca: Casa de Cultura a Sindicatelor. • Biserica Sf. în amintirea luptei în care armata română. Aleea scaunelor. împreună cu popula ia oraşului a învins armata germană.peste Jiu (construit din fier în anii 1894-1895). pe locul unei bisericii din lemn. Nicolaie pe strada 11 Iunie. de sculptorul Ion Irimescu. de un club cu o sala de reuniuni. Poarta sărutului. pe bulevardul ce-i poartă numele. care a existat în 1772. • Biserica Sf. • În anul 1972 a fost ridicat bustul generalului Gheorghe Magheru. construită în secolul al XVIII-lea. biblioteca si numeroase incaperi destinate activitatii in cercuri. • Casa memoriala Ecaterina Teodoroiu. • Biserica Negustorilor din Pia a Centrală a oraşului. amplasat în fa a casei de cultură. Coloana fără sfârşit. • În anul 1978 a fost executată din bronz. construita in 1970. la 14 octombrie 1916. construită între anii 1748-1764 pe locul unei foste biserici. pe locul unei biserici din 1795 şi biserica ridicată la începutul secolului al XVIII-lea de Cornea Băloi. Împăra i. mare ban al Craiovei. ridicată între 1867-1875. fosta Catedrală. construită în 1810. cu o scena spatioasa. care exista pe la 1717. bustul lui C. Brâncuşi. • Cişmeaua Sâmboteanu. dispunand de o sala de spectacole de 700 de locuri. opera sculptorului Vasile Năstăsescu. 84 . pe strada Victoriei. Intre institutiile culturale ale municipiului Tg-Jiu. în cartierul Vădeni. • Între anii 1937-1938 a fost ridicat ansamblul Constantin Brâncuşi alcătuit din: Masa tăcerii. o sala conferinte cu 120 locuri. la ieşire spre oraşul Bumbeşti-Jiu. utilata modern.

in 1989. si biblioteca personala de peste 6000 de volume. Fondul de carti al acestui lacas de cultura s-a imbogatit fara incetare. Biblioteca pentru Copii a luat fiinta in 1985. au fost infiintate in 1968 Oficiul Cinematografic. fondata in 1934. si in 1972 Intreprinderea Judeteana Cinematografica Gorj. depinzand de Craiova.Venind in intampinarea cerintelor. incaperi pentru activitatea diverselor cercuri. cand Alexandru Cristian Tell a facut o donatie de carte de aproximativ 3000 de volume. 1889 Teatrul “Milescu”) Teatrul si-a amenajat o noua si cocheta sala in fosta “Sala 23 August”. Intreprinderea Judeteana Cinematografica Gorj Pentru coordonarea activitatii cinematografice.Casa Tineretului-Fundatia pentru Tineret.Societatea dramatica Tg-Jiu”. cuprinzand. a fost data in folosinta in 1974. Centrul Judetean de Indrumare a Creatiei Populare si a Miscarii de Masa a Artistilor Amatori a luat fiinta in 1971. Teatrul dramatic “Elvira Godeanu” Tg-Jiu. cand au fost finalizate lucrarile de reparatii ale Casei Moanga din Strada Siretului. intre multe altele. care a oferit prin testament olograf intreaga avere. ajungand la peste 220 000 de volume. precum si spatii de cazare in sistem hotelier. a fost deschisa o noua sectie pentru copii si adulti in partea de sud a orasului. Biblioteca de arta “Iosif Keber” Tg-Jiu afost pusa la dispozitia publicului in 1991. (1886”Teatrul Roman. Biblioteca Judeteana “Cristian Tell” Tg-Jiu are ca nucleu de infiintare Biblioteca publica a orasului Tg-Jiu. La 4 iulie 1993 Teatrul Popular a devenit Teatrul dramatic Elvira Godeanu. In vederea satisfacerii cerintelor specifice tinerilor. lucrarile de amenajare fiind realizate de testamentarul importantului om de cultura gorjean. biblioteca. ca sectie a Bibliotecii Judetene. prin transformarea Casei Judetene a 85 . ca Sectie pentru copii a Bibliotecii judetene. avandu-si inceputurile inca in secolul XIX. activitatea teatrala a orasului este. insa mult mai veche. dispunand de o sala de spectacole cu 300 de locuri.

de istorie. ideea viitorului ansamblu fiind conturata chiar de C. 9 case de cultura: 1municipala. “Iosif Keber”. Inspectoratul pentru Cultura al Jude ului Gorj. Orasul Tg-Jiu este vestit nu numai pentru dezvoltarea artistica si industriala. Complexul Muzeal de la Tg-Jiu. 70 biblioteci. Ansamblul de Cantece si Dansuri “Doina Goratestată”. muzee satesti. Intre sectiile specializate ale muzeului judetean fac parte:Muzeul in aer liber de la Curtisoara. “Ion Popescu-Voitesti”-la Balanesti. Calea Eroilor. “Tudor Vladimirescu”-Vladimir. R. la indicatiile sale fiind creata noua strada. 4 case memoriale (“Constantin Brincusi”Hobita. Cele mai importante statui si monumente ale judetului Gorj sunt: Complexul monumental “Calea Eroilor” de Constantin Brancusi. case memoriale. ce strabate orasul de la rasarit. Brancusi. Muzeul de arta “Constantin Brancusi”. coordonand activitatea mai multor institutii specializate: Centrul de conservare si valorificare a creatiei populare. avand trei sectii judetene. originar din satul Hobita. Teatrul Elvira Godeanu. Scoala Populara de Arta. 53 cinematografe cu banda normala sau ingusta. comuna Pestisani. unde se afla 86 . cum a fost denumita de Brancusi. de arta. 5 puncte muzeale satesti. ci si prin existenta operelor monumentale ale marelui Constntin Brancusi. inca din 1935. unde se afla “Coloana Recunostintei fara Sfarsit”. Muzeul Goratestată Bazele muzeului au fost puse de Alexandru Stefulescu. Iuliu Moisil. avind drept scop stimularea si orientarea activitatii artistilor amatori. de etnografie. 134 camine culturale. marele sculptor nu a vrut sa primeasca nici o plata. Pentru operele realizate la Tg-Jiu. Piekarski si Aurel Diaconovici inca din 1894. infiintat in anul 1968 sub denumirea de Comitetul de cultura si arta. la apus.la Tg-Jiu). 6 orasenesti. 2 comunale. este axul Ansamblului sculptural de la Tg-Jiu.Creatiei Populare. V. 2 situri ale naturii.

celelalte opere ale ansamblului sculptural: “Masa Tacerii”, “Aleea Scaunelor”, “Poarta Srutului”. Statuia Tudor Vladimirescu , cea mai veche statuie din oras, grup sculptural din bronz, turnat la Milano. Ea apartine sculptorului gorjean Constantin Balacescu, si se afla chiar pe locul unde s-au adunat Tudor cu pandurii sai. Bustul Alexandru Stefulescu, intemeietorul Muzeului de istorie al Goratestată, a fost inaltat in anul 1942. Statuia “Ecaterina Teodoroiu” se afla pe bulevardul ce-i poarta numele, la fel ca si casa memoriala. Monumentul Brancusi, realizat de sculptorul Ion Irimescu. Bustul General Magheru, ridicat in anul 1974, se afla in apropierea Bibliotecii judetene. Monumente istorice: Casa lui Vasile Moanga, construita in jurul anului 1770; Casa pitarului Dumitrache Maldarascu; Casa slujerului Barbu Ganescu; Cismeaua Samboteanu, construita la sfarsitul secolului al XVIII-lea, Cimitirul Eroilor, unde se afla si bustul generalului Ion Culcer; monumente de arhitectura bisericeasca (Biserica Catedrala, Biserica Sfintii Voievozi, Biserica Sfintii Apostoli, Biserica Sfanta Treime, Biserica Sfantul Nicolae). 3.24. TRANSPORTURILE • Municipiul Tg-Jiu are legătură cu calea ferată Craiova-Filiaşi-Tg-JiuPetroşani. Prima gară a fost construită în 1888, pe locul căreia s-a construit în anii 80 o gară modernă. • • Re eaua de distribu ie a apei, adusă prin conducte de al Runcu, are lungimea de 73 km. Re eaua de distribu ie a gazelor totalizează 58 km. • Lungimea re elei de canalizare este de 41 km.
87

3.25.OPORTUNITÃTI DE AFACERI La data de 31 decembrie 1996, existau in economia judetului Gorj un numãr de 8174 agenti economici din care: 24 regii autonome (inclusiv sucursale si filiale), 118 organizatii cooperatiste, 84 societãti comerciale cu capital mixt (capital privat si capital de stat), 47 societãti comerciale cu capital de stat, 7870 societãti comerciale cu capital privat si 297 asociatii familiale si persoane fizice autorizate. Capitalul social subscris insuma: 503 345 mil lei. Pentru societãtile comerciale care au depus bilantul anului 1995, cifra de afaceri medie a fost de 328,037 mil. lei/firmã, iar profitul mediu de 11,495 mil.lei/firmã. Pentru societãtile comerciale cu participare strãinã, cifra de afaceri medie a fost de 542,866 mil. lei /firmã, iar profitul mediu de 67,556 mil. lei/firmã. In agriculturã, prin desfiintarea fostelor cooperative agricole s-a ajuns la o pondere a sectorului privat de 90,5 la sutã din totalul suprafetei agricole, din care 88,1 la sutã la gospodãriile populatiei. Desfãsurarea procesului de privatizare a agriculturii prin aplicarea Legii fondului funciar a produs schimbãri importante in structura si forma de proprietate a fondului funciar. Suprafata agricolã a judetului este de 225.944 ha, din care: teren arabil-102.656 ha; pãsuni -81144 ha; fânete -30436 ha; vii si pepiniere viticole-4473 ha; livezi de pomi si pepiniere pomicole - 7220 ha.

88

3.26. HARTA MUNICIPIULUI TG-JIU

89

CAPITOLUL IV. ORAŞELE JUDE ULUI GORJ
4.1. ORAŞUL BUMBESTI –JIU 4.1.1. PREZENTARE GENERALA Declarat oras in 1989, in administrarea caruia intra urmatoarele asezari: Bumbesti-Jiu, Curtisoara, Lazaresti, Plesa si Tetila. Teritoriul oraşului Comanda. Cuprinde o parte din depresiunea subcarpatică a Jiului, care străbate o parte a oraşului si are la ieşire o luncă largă si o serie de terase. Pădurile extinse mai mult in zona de munte sunt alcătuite din răşinoase, fag si stejar. Acestea ocupă o suprafa ă de 9380 ha, iar păşunile, in care predomină cele alpine, se extind pe 2153 ha, fâne ele de in 826 ha. Este strabatut de raul Jiu, ai carui afluenti principali sunt Polatistea si Sadu, pe stanga, Bratcu, Dumitra si Porcu pe dreapta. Cea mai veche atestare documentara a localitatii apare intr-un hrisov din 14 decembrie 1514. Aici se afla un castru roman construit din piatra - la Vartop si unul construit din glii de pamant - la Plesa. Constructiile au fost ridicate imediat dupa cucerirea Daciei de catre romani de Cohorta a IV-a Cypria si de un detasament din Legiunea a-V-a Macedonica. Pe la anul 201 castrul este intarit cu un zid de piatra. Vecini: la nord judetul Hunedoara, la est comunele Musetesti si Balanesti, sud teritoriul municipiului Tg-Jiu, iar la vest teritoriul comunelor Schela si Turcinesti.
90

se

extinde

in Nord pe

panta

sudică a

masivului Parâng, care cuprinde mun ii Alunul, Sapa, Argelele, Prislopu,

Distanta pana la Tg-Jiu este de 20 km. Pana in 1968 pe teritoriul actual al orasului au existat comunele Bumbesti-Jiu, cu satele Bumbesti-Jiu, Barlesti si Lazaresti; Curtisoara cu satele Curtisoara, Caieni, Iezureni, Sofraceni si Tetila; comuna Sambotin, cu satul Porceni. In 1968 au intervenit modificari, intre care cea mai importanta inglobarea satului Iezureni la municipiul Tg-Jiu. Ocupa ia principală a popula iei este cultura cerealelor, a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. O parte din locuitorii oraşului lucrează in Uzinele metalurgice din Sadu, unitate economică pe teritoriul oraşului, la ieşirea Jiului din defileu. Turistii care tranziteaza sau viziteaza orasul Bumbesti-Jiu beneficiaza de o unitate de cazare cu 22 de locuri, Castrul roman din Bumbeşti-Jiu, ruinele mănăstirii Vişina de la ieşirea Jiului la circa 15 km de la ieşirea Jiului din defileu. 4.1.2. FISA LOCALITATII BUMBESTI-JIU 1. ECHIPAREA TERITORIULUI Suprafata totala: 21 402 ha. Locuinte existente: 3755 Locuinte in proprietate publica: 255 Locuinte private: 3491 Suprafata locuibila: 114442 mp. Suprafata locuibila proprietate publica: 3216 mp. Suprafata locuibila proprietate privata: 110863 mp. Lungimea strazilor: 13 km.
91

din defileu, mănăstirea

Lainici ca si monumentul generalului Dragalina, situate in defileul Jiului,

Lungimea srazilor orasenesti: 10 km. Lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile: 26 km. Lungimea simpla a retelei de canalizare: 7,2 km. Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor: 48,9 km. 2. POPULATIA Populatia stabila: 11669 persoane, dintre care femei: 6004. 3. FORTA DE MUNCA Numar mediu salariati: 1825, din care Numar mediu salariati in agricultura: 90 Numar mediu salariati in industrie: 778 Numar mediu salariati in industria extractiva: 116 Numar mediu salariati in industria prelucratoare: 606 Numar mediu salariati in energie electrica, termica, gaze si apa: 56 Numar mediu salariati in constructii: 114 Numar mediu salariati in comert: 209 Numar mediu salariati in transport, depozitare, posta, telecomunicatii: 85 Numar mediu salariati in activitati financiar-bancare si de asigurari:2 Numar mediu salariati in administratie publica: 34 Numar mediu salariati in invatamant: 132 Numar mediu salariati in sanatate si asigurari sociale: 172

92

4. INVATAMANT Unitati de invatamant-total: 13, din care Gradinite de copii: 8 Scoli din invatamantul primar si gimnazial: 4 Licee: 1 Copii inscrisi in gradinite: 364 Elevi inscrisi – total: 2117 Elevi inscrisi in invatamantul prescolar si gimnazial: 1319, din care primar: 591 gimnazial: 728 Elevi inscrisi in invatamantul liceal: 622 Elevi inscrisi in invatamantul profesional, complementar, ucenici:163 5. CULTURA SI ARTA Biblioteci:4 Biblioteci publice:1 Abonamente radio:3298 Abonamente televiziune:1577 6. OCROTIREA SANATATII Paturi in spitale- sector public:170 Paturi in crese-sector public: 50 Medici-sector public: 22 Stomatologi-sector public: 3 Stomatologi-sector privat: 1
93

Farmacisti-sector public: 1 Farmacisti-sector privat: 2 Personal sanitar mediu: 74 Spitale:1 Dispensare medicale-sector public:1 Dispensare medicale-sector privat: 1 Crese: 1 Farmacii-sector public:1 Farmacii- sector privat:2 7. AGRICULTURA Suprafata agricola totala: 4988 ha. Suprafata arabila: 1589 ha. Suprafata cu livezi si pepiniere pomicole: 256 ha Suprafata cu vii si pepiniere viticole: 265 ha. Suprafata cu pasuni: 2053 ha. Suprafata cu fanete: 825 ha. Suprafete cultivate si productia obtinuta pentru principalele culturi:
Cultura agricola Grau si secara Porumb boabe Cartofi Legume Struguri Fructe Suprafata cultivata -ha70 1373 70 51 Productia –tone248 4393 710 395 530 1029

94

Cresterea animalelor: Bovine (capete): 1186, din care - in gospodariile populatiei: 1169 Porcine (capete): 18719, din care - in gospodariile populatiei: 1500 Ovine (capete): 587, din care - in gospodariile populatiei: 556 Pasari (capete): 38410, din care - in gospodariile populatiei: 33350 Productia de carne (tone greutate viu): 2685 Productia de lapte: 20414 hl. Productia de lana: 1930 kg. Productia de oua: 3545 mii buc. 8. INDUSTRIA Principala unitate economica din localitate este, desi a trecut prin mai multe restructurari ale activitatii,in urma carora aceasta a suferit o reducere semnificativa, Uzina Mecanica Sadu, in jurul careia graviteaza intreaga activitate economic a orasului si a asezarilor invecinate. Avand ca obiect de activitate producerea de armament si munitii pentru armata, alaturi de fabricarea de aparate si subansamble frigorifice, unitatea a cunoscut o puternica dezvoltare in anii ‘70-’80, cand devenise una dintre cele mai importante unitati economice ale judetului Gorj, oferind locuri de munca pentru peste 12 mii de salariati. In prezent, U.M. Sadu, facand parte din CN Arsenalul Armatei, este profilata pe productia de armament si munitii, activitatea de producere a agregatelor si aparatelor frigorifice fiind abandonata aproape in totalitate. Confruntata cu dificultati financiare si lipsa de comenzi, unitatea se afla in pragul colapsului, cu

95

pierderea locurilor de munca a celor peste 2 mii de angajati si efecte dintre cele mai daunatoare pentru situatia economica a intregii zone. A fost luata masura de transformare a uneia dintre cele doua subunitati, Sadu II, in parc industrial, in speranta atragerii de agenti economici puternici, carora li se ofera in conditii avantajoase baza materiala existenta. Ceilalti agenti economici din arealul orasului si al localitatilor arondate isi desfasoara activitatea in domeniul exploatarii si prelucrarii lemnului, industria materialelor de constructii, constructii hidrotehnice, industria usoara. 9. INVESTITII- CONSTRUCTII Locuinte terminate – total : 2 10. POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati P.T.T.R.: 4 Abonamente telefonice: 1948 11. TRANSPORTURILE Localitatea este traversata de calea ferata Bumbesti-Livezeni, care asigura legatura intre Oltenia si Ardeal, precum si de drumul national 66.

96

12. TURISM – SERVICII In zona localitatii Bumbesti-Jiu se gasesc multe atractii turistice, care alaturi de peisajul natural de o frumusete deosebita, constituie resurse turistice de valoare. Aici se afla un castru roman construit din piatra - la Vartop si unul construit din glii de pamant - la Plesa. Constructiile au fost ridicate imediat dupa cucerirea Daciei de catre romani de Cohorta a IV-a Cypria si de un detasament din Legiunea a V-a Macedonica. Pe la anul 201 castrul este intarit cu un zid de piatra. De aici incepe drumul catre Sarmisegetusa. In Lainici, la Lunca Florilor, s-a aflat granita austro-ungara cu Tara Romaneasca. O parte din cladiri mai exista si astazi. La iesirea din Defileul Jiului se vad ruinele Manastirii Visina, ctitorie din piatra a domnitorului Mircea cel Batran. I acelasi mirific defileu, la o distanta de 32 km. de Tg-Jiu si 25 km. de Petrosani se afla Manastirea Lainici, monument de arhitectura medievala (1812-1818), in stil bizantin, cu elemente romanesti, avand pritvor deschis si o interesanta friza exterioara. Alte obiective turistice personalizeaza orasul: biserica din lemn de la Tetila, Muzeul satului Curtisoara, in cadrul caruia, pe o suprafata de peste 10 ha., sunt corservate obiecte unicat ale arhitecturii populare gorjenesti. Aceste atractii turistice nu sunt, din pacate, completate de amenajari pe masura, existand putine unitati de cazare, cu un numar redus de locuri, destinate in principal turismului de tranzit, orasul fiind traversat de principala cale rutiera din zona care face legatura cu zona centrala a tarii, strabatand Carpatii. Investitiile in activitatea turistica, alaturi de o promovare superioara a atractiilor din zona, ar putea constitui una dintre solutiile de revitalizare a

97

activitatii ecomomice a orasului, puternic afectata de reducerea substantiala a activitatii celui mai important agent economic, Uzina Mecanica Sadu. Cu o rata a somajului ridicata si venituri ale populatiei scazute, zona ofera posibilitati limitate de dezvoltare a comertului si a serviciilor, micii agenti economici din domeniu supravietuind in centrul civic al localitatii, unde locuiesc cei mai multi dintre angajatii uzinei mecanice. 4.2. ORAŞUL MĂTĂSARI 4.2.1. PREZENTARE GENERALĂ Suprafa a este de 4644 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 36 km. Relieful este alcătuită din o parte a luncii Jil ului si dealurile Brăde ului, Runcurel, Croici. Subsolul con ine lignit , care se exploatează. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor, cultura cerealelor si a pomilor fructiferi. O dată cu începerea exploatării cărbunelui pe raza comunei, o parte din locuitori au devenit mineri. In prezent numărul lor a scăzut datorită restructurărilor intervenite in economia ării după 1990. Culturi: grâu, porumb, cartofi, legume. Comuna are legătură cu calea ferată Filiaşi – Turceni – Rovinari – TgJiu prin sta iile Mătăsari si Drăgoteşti.

98

4.2.2. FISA LOCALITATII MATASARI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 4644 ha • Locuinte existente - total - 2951 • lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –16.3 km • lungimea simpla a retelei de canalizare – 4,2 km 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 6143 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 4228 persoane • numar mediu salariati in industrie – 2728 persoane • numar mediu salariati in industria extractiva 2315 –persoane • numar mediu salariati in industria prelucratoare – 346 persoane • numar mediu salariati in energie electrica si termica, gaze si apa – 67 persoane • numar mediu de salariati in constructii – 315 persoane • numar mediu de salariati in comert- 104 persoane • numar mediu salariati in transport, depozitare, posta comunicatii – 633 persoane • numar mediu salariati in activ. Financiare, bancare si de asig – 4 persoane

99

• numar mediu salariati in administratia publica – 31 persoane • numar mediu salariati in invatamant – 128 persoane • numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala – 40 persoane 4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 10 • gradinite de copii – 4 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 • licee – 1 • copii inscrisi in gradinite – 204 persoane • elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 913 persoane • elevi inscrisi in invatamant liceal – 396 persoane • personal didactic – 106 persoane • sali de clase si cabinete – 47 • laboratoare scolare – 7 • ateliere scolare – 8 5) CULTURA SI ARTA • biblioteci – 2 • biblioteci publice – 1 • abonamente la radio – 804 • abonamente la televiziune – 461 6) OCROTIREA SANATATII • paturi in spitale – sector public –13

100

• medici – sector public – 6 persoane • stomatologi – sector public – 1 persoane • stomatologi – sector privat – 1 persoane • farmacisti – sector privat –1 persoane • personal mediu sanitar – sector public – 1 persoane • personal mediu sanitar – sector privat – 24 persoane • spitale – sector public – 1 • dispensare medicale – sector public – 4 • crese - sector public – 4 • farmacii – sector public – 3 • farmacii – sector privat – 30 • cabinete medicale - sector privat – 53 • cabinete stomatologice – 28 • Laboratoare medicale - sector privat - numar 15 • laboratoare de tehnica dentara – 16 7) AGRICULTURA • suprafata agricola – 6024 ha • suprafata arabila – 4403 ha • suprafata livezi si pepiniere pomicole – 760 ha • suprafata vii si pepiniere viticole – 139 ha • suprafata păşuni – 247 ha • suprafata fanete – 475 ha • suprafata cultivata – 3731 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 8
101

• locuinte terminate din fonduri private – 8 • locuinte terminate din fondurile populatiei – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 9 • Abonamente telefonice – 22637 10) TURISM, ODIHNA SI TRATAMENT • unitati de cazare – 5 • locuri in unitati de cazare - (total) numar 576

4.3. ORAŞUL MOTRU 4.3.1.PREZENTARE GENERALĂ Oraş nou, înfiin at in anul 1967, pe teren viran in lunca si pe ultima terasă a râului Motru, căruia îi poartă numele. In anul 2001 a fost declarat municipiu. Cuprinde pe lângă o parte de luncă si terasele Motrului, dealurile Bujorăscului, Ştirbe ului, Cireşului, Roşiu ei, Horăşti, Blajului si Prigorului. Subsolul con ine lignit. Ocupa ia tradi ională a popula iei din satele si localită ile componente ale oraşului a fost creşterea animalelor, a pomilor fructiferi, si cultura cerealelor. Cei din oraş sunt, in majoritate, mineri.

102

22 2) POPULATIA . posta comunicatii – 1210 persoane 103 .lungimea strazilor orasenesti – 63 km .3. depozitare.lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –91 km .7 km . gaze si apa – 339 persoane numar mediu de sal in constructii – 394 persoane numar mediu de sal in comert.4.450 persoane numar mediu sal in transp.populatia totala stabila – 25402 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 9222 persoane numar mediu salariati in agricultura – 28 persoane numar mediu salariati in industrie – 5422 persoane numar mediu sal in industria extractiva 4249 –persoane numar mediu sal in industria prelucratoare – 834 persoane numar mediu sal in energie electrica si termica.suprafata totala: 5009 ha .lungimea strazilor orasenesti modernizate – 34 km . FISA LOCALITATII MOTRU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI .2.lungimea simpla a retelei de canalizare – 31.numarul autobuzelor in inventar .

Financiare. ucenici –708 persoane personal didactic – 576 persoane sali de clase si cabinete – 128 laboratoare scolare – 23 ateliere scolare – 17 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 7 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 5543 abonamente la televiziune – 3308 104 . compl. profesional. bancare si de asig – 41 persoane numar mediu sal in administratia publica – 110 persoane numar mediu sal in invatamant – 480 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 340 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 21 gradinite de copii – 11 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 licee – 2 scoli postliceale – 1 copii inscrisi in gradinite – 881 persoane elevi inscrisi in invatamant liceal – 1077 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 3863 persoane elevi inscrisi in invat.numar mediu sal in activ.

6) OCROTIREA SANATATII paturi in spitale – sector public –270 paturi in crese – sector public – 135 medici – sector public – 41 persoane stomatologi – sector public – 2 persoane stomatologi – sector privat – 4 persoane farmacisti – sector public – 2 persoane farmacisti – sector privat – 4 persoane personal mediu sanitar – sector public – 179 persoane personal mediu sanitar – sector privat – 4 persoane spitale – sector public – 1 dispensare medicale – sector public – 9 crese .suprafata păşuni – 1463 ha .suprafata vii si pepiniere viticole – 89 ha .sector public – 2 farmacii – sector public – 2 farmacii – sector privat – 4 cabinete medicale .suprafata cultivata – 1231 ha 105 .sector privat – 3 cabinete stomatologice – 4 laboratoare de tehnica dentara – 3 7) AGRICULTURA .suprafata agricola – 3036 ha .suprafata livezi si pepiniere pomicole – 211 ha .suprafata arabila – 1128 ha .suprafata fanete – 145 ha .

Hirişeşti.1. ODIHNA SI TRATAMENT . ORAŞUL NOVACI 4. Arad si se înapoiau 106 satele Novaci – Români. Pociovaliştea si Siteşti. Ocupa ia tradi ională a popula iei a fost creşterea animalelor (vite cornute si in special oi).locuinte terminate – 12 . se deplasau toamna in jude ele Dolj. Novaci . In administra ia oraşului sunt cuprinse satele: Berceşti.4.utitati de cazare – 1 4.Străini si Schela . Caraş Severin.4.locuinte terminate din fonduri private – 12 . in depresiunea cu acelaşi nume. Ei practicau in trecut stanshuman a. In anul 1968 com. la care au fost înglobate (Vlădoiu).PREZENTARE GENERALĂ Oraş aşezat la poalele Muntelui Cerbu (Masivul Parâng).8) INVESTITII – CONSTRUCTII . Novaci a fost trecută in rândul oraşelor . la ieşirea Gilortului din mun i . Timiş.locuinte terminate din fondurile populatiei – 12 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 5 Abonamente telefonice – 3906 10) TURISM.

ocupa cu exploatările forestiere sau cu alte 4.R.primăvara.A. In prezent. suprafata totala: 17485 ha lungimea strazilor orasenesti – 63 km lungimea strazilor orasenesti modernizate – 43 km lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –25. specifică păstoritului. condi iile nu le mai permit si ca urmare numărul oilor s-a redus.FISA LOCALITATII NOVACI 1. in energie electrica si termica. manifestare cu caracter folcloric. BRADU). ECHIPAREA TERITORIULUI 2. când urcau cu oile la munte. cu ocazia urcării oilor O parte din locuitori se servicii pe plan local.FORTA DE MUNCA • • • • • numar mediu salariati – 1101 persoane numar mediu salariati in agricultura – 1 persoane numar mediu salariati in industrie – 128 persoane numar mediu sal.L.) si comerciale care au ca obiect de activitate comer ul cu produse alimentare FARINEL transporturi rutiere de mărfuri (SC TRANSPORT MIXT S.5 km lungimea simpla a retelei de canalizare – 5. gaze si apa – 55 persoane 107 .C activitatea societă i S.4.5 km • • • • 2. in luna mai se organizează. Ziua Oierilor.POPULATIA • populatia totala stabila – 6095 persoane 3.2. Pe teritoriul oraşului Novaci îşi si nealimentare (SC BOFFERDING SRL desfăşoară si S. in industria prelucratoare – 73 persoane numar mediu sal. Acum acest obicei a scăzut in la munte intensitate.

in transp.152 persoane • numar mediu sal. depozitare. bancare si de asig – 22 persoane • numar mediu sal.• numar mediu de sal. posta comunicatii – 66 persoane • numar mediu sal in activ. in sanatate si asistenta sociala – 258 persoane 4.INVATAMANT • • • • • • • • • • • unitati de invatamant – 12 gradinite de copii – 7 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 licee – 1 copii inscrisi in gradinite – 253 persoane elevi inscrisi in invatamant liceal – 452 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 570 persoane personal didactic – 82 persoane sali de clase si cabinete – 42 laboratoare scolare – 8 ateliere scolare – 1 5. in constructii – 50 persoane • numar mediu de sal. in invatamant – 128 persoane • numar mediu sal.in administratia publica –70 persoane • numar mediu sal.OCROTIREA SANATATII • • • • paturi in spitale – sector public –155 medici – sector public – 13 persoane stomatologi – sector public – 2 persoane stomatologi – sector privat – 1 persoane 108 .CULTURA SI ARTA biblioteci – 4 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 893 abonamente la televiziune – 1071 • • • • 6. Financiare. in comert.

• • • • • • • • • farmacisti – sector privat – 3 persoane personal mediu sanitar – sector public – 70 persoane personal mediu sanitar – sector privat – 2 persoane spitale – sector public – 1 dispensare medicale – sector public – 1 farmacii – sector public – 1 farmacii – sector privat – 3 cabinete medicale . AGRICULTURA • • • • • • suprafata agricola – 6608 ha suprafata arabila – 602 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 97 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 142 ha suprafata pasuni – 3463 ha suprafata fanete – 2304 ha 8.INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 14 • locuinte terminate din fonduri private – 14 • locuinte terminate din fondurile populatiei – 14 9.sector privat – 2 cabinete stomatologice – 1 7.14 Cabane .TURISM.numar .POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 3 • Abonamente telefonice – 901 10.14 109 .numar – 1 Locuri in cabane . ODIHNA SI TRATAMENT • • • • utitati de cazare – 1 Locuri in unitati de cazare .

A si TPSUT S. a băuturilor si produselor textile. ROVEGA S.C.A.A. AGROMEC S. care au venit să lucreze la exploatările de cărbune din bazinul Motrului. si S. 110 . In orasul Rovinari functioneaza un hotel cu 113 locuri. cariere si construc ii. ROVITEM S.4. unde s-au ridicat locuin e pentru mineri.A. Istoric: A fost declarat oraş in anul 1981.A.PREZENTARE GENERALĂ Aşezare: Oraş construit pe un loc viran.A.C.A. In domeniul comer ului işi desfăşoară activitatea două societă i comerciale : S. a tutunului.1. Suprafa ă: 2632 ha – Distan a până la Tg-Jiu este de 18 km. – desfăşoară servicii pentru mecanizarea.A.5. Societă i comerciale Comerciale: pe In oraşul Rovinari func ionează societă i DE profilate diferite domenii de activitate: UZINA REPARA II S.care execută lucrări de construc ii. ORAŞUL ROVINARI 4. Ocupa ia principală a popula iei: ocupa ia de baza a locuitorilor din oraşul Rovinari este mineritul. O altă parte a locuitorilor se ocupă de agricultura si creşterea animalelor. – societate ce se ocupă de gospodărirea resurselor de apă. ROVINCON S. chimizarea agriculturii si protec ia fitosanitară. ROVAL S. cu amănuntul. – societă i care se ocupă de comercializarea produselor alimentare. ROVTRANSPORT S. aduc iunea si tratarea apei.5. –se ocupă cu transporturile terestre de călători.– profilată pe fabricarea utilajelor pentru mine.. Au fost construite locuin e pentru mineri.

274 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 75 persoane numar mediu sal in invatamant – 243 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala –182 persoane număr mediu salaria i in transp. prin sta ia Rovinari. FISA LOCALITATII ROVINARI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . posta.Transporturile se face de către firmele specializate in transporturi terestre de călători dar. depozitare.populatia totala stabila – 13522 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 9306 persoane număr mediu salaria i in agricultură – 5 persoane numar mediu salariati in industrie – 5265 persoane numar mediu de salaria i in comert.5. se pot face si pe calea ferată având legătură pe ruta Filiaşi – Turceni – Rovinari – Tg-Jiu.2.1272 persoane număr mediu salaria i in activită i financiar bancare – 16 persoane 111 . 4. comunicatii .Suprafata totala: 2632 ha 2) POPULATIA .

compl. profesional.4) INVATAMANT unitati de invatamant – 9 gradinite de copii – 5 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 licee .ucenici – 443 persoane personal didactic – 203 persoane sali de clase si cabinete – 73 laboratoare scolare – 8 ateliere şcolare –11 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 4 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 2225 abonamente la televiziune – 1238 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 29 persoana medici – sector privat – 1 persoană stomatologi – sector public – 2 persoane farmacişti sector privat – 1 persoană personal mediu sanitar – sector public – 95 persoane personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 112 .525 persoane elevi inscrisi in invat.1 copii inscrisi in gradinite – 518 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 3187 persoane elevi inscrisi in invatamint liceal .

legume.113 113 .1 Locuri in unitati de cazare . porumb. cartofi. ODIHNA SI TRATAMENT Unitati de cazare .7) AGRICULTURA suprafata agricola – 841 ha suprafata arabila – 484 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 45 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 50 ha suprafata pasuni – 216 ha suprafata fanete – 46 ha suprafata cultivata (grâu. secară)– 466 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 7 locuinte terminate din fonduri private – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 3 Abonamente telefonice – 1644 10) TURISM.

din satele Petreştii de Sus si Cărbuneşti –Sat. pe lângă oraşul propriu zis si 10 sate: Blahni a de Jos. Subsolul con ine petrol. când aşezarea men ionat apare sub numele de Târgu. In jurul anului 1650 este sub numele de Târgul Petreşti si apoi Petreştii de Sus. Obştea moşnenilor din satul Cărbuneşti stăpânea Muntele Cărbunele si Mun ii Căpă ânii de unde se crede că-i vine numele aşezării. ORAŞUL TG-CĂRBUNEŞTI 4. in special a celor care locuiesc in sate. In Tg-Cărbuneşti func ionează câteva societă i comerciale din domeniul agriculturii.C. Construirea căii ferate Tg-Jiu – Filiaşi. Cuprinde partea centrală si estică a dealurilor Bran si Cărbuneşti si cea mai mare parte din Depresiunea intercolinară Câmpu. industriei.PREZENTARE GENERALĂ Oraş aşezat la confluen a Gilortului cu Blahni a . Ocupa ia principală este cultura cerealelor si creşterea animalelor. petroliere. Cojani.4. gaze de sondă. spre sta ia CFR – Cărbuneşti. in a cărei organizare administrativă intră . O parte din locuitori lucrează la exploatări de carbonifere. In actele de vânzare cumpărare emise după 1906 si in registrul de eviden ă a popula iei este numit Târgu. Pojogeni.6. exploatate de Blahni a de Jos si la Câmpu Mare. Curteana. in apropierea căruia s-a format nucleul actualului oraş. transporturilor si comer ului din care: S. Măceşu.1.Bengăi . 114 . in anul 1880 a determinat migrarea unei păr i a popula iei. In anul 1968 Tg-Cărbuneşti a fost declarat oraş .Cărbuneştilor. Rogejeni si Ştefăneşti.Mare al Cărbuneştilor.6. Cărbuneşti Sat. Prima atestare documentară este men ionată in anul 1596. Cre eşti. forestiere si in unele unită i economice din Tg-Jiu. Floreşti.

metalice si articole SERVAGROMEC S. climatizare si protec ie fitosanitară. biserica satului sat.COMBIA S. Cojani. FORAJ SONDE S.C. . . foliilor si tuburilor din material plastic.2. FISA LOCALITATII TARGU CARBUNESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI suprafata totala: 13125 ha lungimea strazilor orasenesti – 16 km lungimea strazilor orasenesti modernizate – 15 km lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –25. in apropiere de Tg-Cărbuneşti (de circa 600 ani). AGROMEC S.A. Magheru. schitul din lemn de la Cărbuneşti Casa lui Haiducescu din Pojogeni si casa lui Cămărăşescu din Tg-Cărbuneşti. subterane. S.A.C. înconjurată de ziduri. MONUMENTE XVII – lea. două societă i S. S. au fost declarate monumente ale naturii.profilată pe servicii pentru mecanizarea agriculturii.6. de către generalul Gh. S. 4.A.C.2 km 115 societă i specializate. Transportul rutier se face de către două Oraşul are legătura cu calea ferată.A. Stejarul de lângă schitul Cojani (de circa 300 de ani). construit in secolul al XVI –lea.R.Sat s-a născut Tudor Arghezi. – fabricarea plăcilor. construită din lemn in anul 1804. S.L. ZAISS LUX PLAST S. etc.A. cu hrube ISTORICE ARHITECTURĂ: Biserica ŞI Cămărăşenilor din Tg-Cărbuneşti construită din piatră si cărămidă in sec. de transporturi rutiere de mărfuri. Scoru ii din Dealul Viilor. In Cărbuneşti . pădurea Mamu din nordul oraşului. sunt case memoriale. – profilată pe cultura vegetală si creşterea animalelor. . – profilată pe construc ii componente.pentru extragerea petrolului si gazelor naturale.C.

gaze si apa – 62 persoane numar mediu de sal in constructii – 404 persoane numar mediu de sal in comert. bancare si de asig. depozitare. – 21 persoane numar mediu sal in administratia publica – 117 persoane numar mediu sal in invatamant – 174 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 328 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 20 116 .4 km lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor – 18.217 persoane numar mediu sal in transp.1 km 2) POPULATIA populatia totala stabila – 9089 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 2377 persoane numar mediu salariati in agricultura – 42 persoane numar mediu salariati in industrie – 674 persoane numar mediu sal in industria extractiva 232 –persoane numar mediu sal in industria prelucratoare – 380 persoane numar mediu sal in energie electrica si termica.lungimea simpla a retelei de canalizare – 25.comunicatii – 170 persoane numar mediu sal in activ. posta . Financiare.

compl.gradinite de copii – 8 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 11 licee – 1 copii inscrisi in gradinite – 287 persoane elevi inscrisi in invatamant liceal – 439 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 1137 persoane elevi inscrisi in invat.profesional. ucenici –103 persoane personal didactic – 222 persoane sali de clase si cabinete – 69 laboratoare scolare – 10 ateliere scolare – 4 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 6 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 1565 abonamente la televiziune – 982 6) OCROTIREA SANATATII paturi in spitale – sector public –225 paturi in crese – sector public – 60 medici – sector public – 33 persoane stomatologi – sector public – 2 persoane stomatologi – sector privat – 2 persoane farmacisti – sector public – 2 persoane farmacisti – sector privat – 2 persoane personal mediu sanitar – sector public – 131 persoane 117 .

sector public – 1 farmacii – sector public – 1 farmacii – sector privat – 2 cabinete medicale .sector privat – 2 laboratoare medica 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 6142 ha suprafata arabila – 3734 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 278 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 134 ha suprafata păşuni – 1211 ha suprafata fanete – 785 ha suprafata cultivata – 2695 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 4 locuinte terminate din fonduri private – 4 locuinte terminate din fondurile populatiei – 4 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 5 Abonamente telefonice – 1419 118 .personal mediu sanitar – sector privat – 2 persoane spitale – sector public – 1 dispensare medicale – sector public – 1 crese .

119 . COMUNA ALBENI Comună cu 6 sate: Albeni (reşedin a). in actul de danie a lui Vlad Călugăru. Doseni. sub numele de Pruneştii de Jos a fost înglobat la satul Albeni. satul cu moşia respectivă. Bolboceşti. care a apar inut satului Pruneşti. Până in anul 1968 comuna Albeni se compunea din satele: Albeni. Hârnea. Oamenii au venit din diferite locuri si confec ionau obiecte din lemn: copăi (postăvi). etc. Apare in documente la data de 30 iunie 1486. Mirosloveni.1 CAPITOLUL V. al cărui nume il poartă.10) TURISM. Bârzeiu de Gilort. linguri. Doseni . Satul Gioncani.1. COMUNELE JUDE ULUI GORJ 5. In ultimii 50 de ani a apărut si cătunul Rudari. Pruneşti si cătunul Costeni. care dă ca recompensă. Magheru). Bolboceşti . Distan a până la Tg-Jiu este de 37 km . Motoşi i (mai târziu numit Moteşti). Bârzeiu de Gilort ( sat in care s-a născut generalul Gh. Legătura se realizează pe căi rutiere. In 1968 satele Hârnea si Motoşi i au fost înglobate la satul Bolboceşti. pentru serviciile aduse. unui slujitor numit Albu. care a Albeni satului Mirosloveni. Mirosloveni si Pruneşti. ODIHNA SI TRATAMENT utitati de cazare – 1 locuri in unitati de cazare – 52 hoteluri – 1 locuri in hoteluri . fuse.

Magherului . Ocupa ia de bază a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Her ului. petrol si gaze naturale care se exploatează.29 persoane 120 . fagul si plopul.Comuna Albeni cuprinde partea nord – estică a Depresiunii Tg-Jiu – Câmpu Mare (străbătută de Gilort) si dealurile Pruneşti. O parte din bărba i lucrează la exploatările de cărbune din Albeni si schela de extrac ie a petrolului. gaze si apa – 62 persoane • numar mediu de sal in constructii – 70 persoane • numar mediu de sal in comert. FISA LOCALITATII ALBENI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 4511 ha 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 2851 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 1021 persoane • numar mediu salariati in industrie – 741 persoane • numar mediu sal in industria extractiva 733 –persoane • numar mediu sal in industria prelucratoare – 8 persoane • numar mediu sal in energie electrica si termica. etc. O parte a teritoriului este acoperit cu păduri in care predomină stejarul.1. 5. salcâmul. Subsolul con ine lignit.1. frasinul.

posta comunicatii – 56 persoane • numar mediu sal in activ. depozitare. Financiare.• numar mediu sal in transp. bancare si de asig – 1 persoana • numar mediu sal in administratia publica – 12 persoane • numar mediu sal in invatamant – 34 persoane • numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 7 • gradinite de copii – 3 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 • copii inscrisi in gradinite – 87 persoane • elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 398 persoane • personal didactic – 28 persoane • sali de clase si cabinete – 13 • laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA • biblioteci – 2 • biblioteci publice – 1 • abonamente la radio – 556 • abonamente la televiziune – 465 6) OCROTIREA SANATATII 121 .

2.• medici – sector public – 2 persoane • personal mediu sanitar – sector public – 6 persoane • personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane • dispensare medicale – sector public – 1 7) AGRICULTURA • suprafata agricola – 2543 ha • suprafata arabila – 1115 ha • suprafata livezi si pepiniere pomicole – 460 ha • suprafata vii si pepiniere viticole – 33 ha • suprafata păşuni – 865 ha • suprafata fanete – 70 ha • suprafata cultivata – 956 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 3 • locuinte terminate din fonduri private – 3 9) POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 3 • Abonamente telefonice – 117 5. COMUNA ALIMPEŞTI 122 .

etc.). străbate comuna de la nord la sud . Turism : un motel cu 7 locuri de cazare. AGRICOLĂ) comer cu amănuntul a produselor nealimentare. in cea mai mare parte.R.A.L). In Alimpeşti func ionează societă i comerciale care au ca obiect de activitate fabricarea produselor de morărit (S. Ocupa ia de bază a popula iei este agricultura. Transport: se realizează pe căi rutiere. tutun. încălzire centrală. Corşoru. Alexandru Ştefulescu in “Gorjul istoric si pitoresc” spune că in 1731. pomi fructiferi. In punctul Măgura din satul Nistoreşti s-au descoperit obiecte de ceramică dacică din epoca fierului (sec. din dealurile Muierii. III-II î. Relieful: Comuna Alimpeşti este alcătuită. Transporturile se realizează pe căi rutiere Istoric: Satul reşedin ă este atestat documentar într-un hrisov dat de Vlad Voevod la data de 23 august 1533. Măgurei. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. iar in anul 1847 din jude ul Gorj. satul Alimpeşti făcea parte din jude ul Vâlcea. băuturi. O parte din teritoriu este acoperit de păduri de stejar si fag. Nu are legătură directă cu calea ferată.C ALUTUS S. 123 .(VALEA OLTE ULUI SOC. creşterea animalelor si pomicultura. Chr. porumb. Ciupercenii de Olte . (S. Culturi: grâu. Nistoreştilor si Corşorului. etc. ARNEXIM S.C.)lucrări instala ii sanitare. Olte ul a cărei albie majoră variază intre 20 si 160 m lă ime. Datorită restructurărilor din economie. Nistoreşti si Sârbeşti.Alimpeşti comună cu 5 sate: Alimpeşti ( reşedin ă). O parte din locuitori au lucrat până in 1990 la Baia de Fier si la exploatări petroliere. Tăuzului. cu ocazia întăririi hotarului moşiei mănăstirii Bistri a. numărul lor s-a redus mult. vi ă de vie.

2. gaze si apa – 13 persoane • numar mediu de sal in constructii – 19 persoane • numar mediu de sal in comert.5. FISA LOCALITATII ALIMPESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 3511 ha • Locuinte existente .935 • lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –17.20 persoane • numar mediu sal in persoane • numar mediu sal in administratia publica – 13 persoane • numar mediu sal in invatamant – 24 persoane • numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 17 persoane transp.1.3 km 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 2094 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 143 persoane • numar mediu salariati in industrie – 35 persoane • numar mediu sal in industria prelucratoare – 22 persoane • numar mediu sal in energie electrica si termica. posta comunicatii – 5 124 .total . depozitare.

4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 4 • gradinite de copii – 2 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 2 • copii inscrisi in gradinite – 80 persoane • elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 208 persoane • personal didactic – 24 persoane • sali de clase si cabinete – 15 • laboratoare scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA • biblioteci – 3 • biblioteci publice – 1 • abonamente la radio – 285 • abonamente la televiziune – 302 6) OCROTIREA SANATATII • medici – sector public – 2 persoane • stomatologi – sector public – 1 persoane • personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane • personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane • Puncte farmaceutice .sector privat – numar 1 125 .

(total) numar 7 126 . ODIHNA SI TRATAMENT • unitati de cazare – 1 • Locuri in unitati de cazare .7) AGRICULTURA • suprafata agricola – 2715 ha • suprafata arabila – 767 ha • suprafata livezi si pepiniere pomicole – 417 ha • suprafata vii si pepiniere viticole – 36 ha • suprafata păşuni – 797 ha • suprafata fanete – 698 ha • suprafata cultivata – 725 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 5 • locuinte terminate din fonduri private – 5 • locuinte terminate din fondurile populatiei – 5 9) POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 3 • Abonamente telefonice – 147 10) TURISM.

Animale: bovine.reşedin a.3.5 km 2) POPULATIA .numar mediu salariati in agricultura – 3 persoane 127 dintre locuitori lucrează in unită i din timpul lui Filip al II lea. 5. porcine.numar mediu salariati – 85 persoane . Câmpofeni. Chirtocilor. Vlădoienilor. oseminte si alte . Săpăturile arheologice din 1942. FISA LOCALITATII ARCANI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 2697 ha • lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 7. Culmea Mâ anilor si o parte a luncilor Jaleşului si Sohodolului. păsări. principalele ape care străbat comuna Arcani. creşterea animalelor si cultura cerealelor. COMUNA ARCANI Comuna cu 4 sate : Arcani . Ocupa ia de bază a popula iei este cultura pomilor fructiferi.3. Relieful cuprinde dealurile: Mare. etc. ovine. Poiana. Transportul se realizează pe căi rutiere.populatia totala stabila – 1286 persoane 3) FORTA DE MUNCA . Nu are legături directe de cale ferată.1. Sănăteşti si Stroieşti.5. Miloaei. Unii economice din Tg-Jiu. Seciului. au scos la iveală monede obiecte. făcute in locul numit Mormin i.

biblioteci publice – 1 .elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 34 persoane .sali de clase si cabinete – 8 .laboratoare scolare – 2 . posta comunicatii – 5 persoane . depozitare.numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 11 persoane 4) INVATAMANT .numar mediu sal in invatamant – 20 persoane .abonamente la radio – 228 .12 persoane .personal didactic – 33 persoane .numar mediu sal in activ.ateliere scolare .gradinite de copii – 3 .copii inscrisi in gradinite – 45 persoane ..1 5) CULTURA SI ARTA .scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 .numar mediu de sal in comert.abonamente la televiziune – 322 128 . Financiare. bancare si de asig – 3 persoane .numar mediu sal in transp.unitati de invatamant – 7 .biblioteci – 2 .

locuinte terminate – 5 .suprafata cultivata – 537 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII .suprafata vii si pepiniere viticole – 69 ha .medici – sector public – 2 persoane .suprafata fanete – 261 ha .personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA .suprafata livezi si pepiniere pomicole – 159 ha .suprafata agricola – 1607 ha .6) OCROTIREA SANATATII .Unitati PTTR – 4 .Abonamente telefonice – 140 129 .suprafata arabila – 749 ha .suprafata păşuni – 369 ha .locuinte terminate din fonduri private – 5 9) POSTA SI TELECOMUNICATII .

alcătuită din satele Baia si Sohodolul .5. iar Galbenul. vânzarea produselor alimentare. băuturilor. Vâlcea. Societă i comerciale: in comuna Baia de Fier func ionează societă i comerciale al căror profil este exploatarea forestieră . fragmentată de Dealul Ră oi. in unită i locale care prelucrează lemnul si piatra de var si in unită i economice din Novaci . O parte din locuitori lucrează la exploatări forestiere. Micaia. Istoric : Apare in documentele secolului al XV. Muşetoiu. Piscul Boierului. afluent al Gilortului o străbate pe mijloc. In anul 1968 cele două comune au fost unite . in parte calcaroasă.4. Grafitul se exploatează in muntele Cătălinul si se prelucrează la sta ia de flotare din Baia de Fier. Înăl imile muntoase principale sunt: Tivdele. pomicultura si cultura cerealelor. prezintă fenomene caracteristice: peşteri si Cheile Galbenului. Tg-Jiu si Rm. COMUNA BAIA DE FIER Comună formată din 2 sate : Baia de Fier – reşedin a si Cernădie. satele Sohodolul si Negreni la satul Baia (sub numele de Baia de Fier). Mai târziu a apărut si satul Negreni . Până in anul 1968 Cernădia era comună care cuprindea satele : Cernădia . Zona montană. fabricarea de ciocolată si produse zaharoase. iar satul Berceşti a trecut la oraşul Novaci. Relieful cuprinde rama sudică a mun ilor Parâng si o parte a Depresiunii Polovragi – Baia de Fier. Buiceşti si Berceşti. etc. tutunului . 130 . Olte ul afluent al Oltului udă marginea de est a comunei. Ocupa ia principală a popula iei este creşterea animalelor.lea si al XVI -lea. Satul Buiceşti a fost înglobat la satul Cernădie. fabricarea varului.

vi ă de vie. căpşuni. pomi fructiferi.Culturi: porumb . asa cum au denumit-o vechii locuitori ai comunei Baia de Fier. femeile si copii se ascundeau in aceasta pestera. construită in anul 1809. strajuita cu balustrada de sustinere. Traversând calcarele jurasice-neocomiene amintitul râu a creat pe versantul drept al cheii cel mai vizitat obiectiv speologic din România. provine din faptul ca. Iesind prin gura sudica a pesterii coborârea pâna la albia râului Galbenu se face pe o carare betonata. In masivul calcaros. biserica din Sohodol. Pestera Muierilor. Turism : unită i de cazare 2. 131 . Peştera Iedului este in apropiere de intrarea in Peştera Muierilor. O ramificatie asfaltata de 7 km pornind in stânga soselei ce leaga orasul Târgu Jiu de Râmnicu Vâlcea porneste din dreptul satului Poenari spre comuna Baia de Fier. (motel 1. din bârne de stejar si brad. bântuite de razboaie pe când barbatii plecau la lupta impotriva celor care le incalcau tara. Obiective turistice si monumente istorice: In satul Baia de Aramă se află biserica zidită in anul 1736. cioplite cu securea si încheiate la capete. situata geografic in Depresiunea Getica a Olteniei. pe teritoriul comunei Baia de Fier. Numele de Pestera Muierilor. la nord-est de Baia de Fier. transformata in adapost bine aparat si nedescoperit de catre navalitori. locuri de cazare 76. Comuna nu are legătură directă cu calea ferată. splendid monument al naturii. lungă de 640 m (este electrificată). etc. asezata la intrarea in cheile râului Galbenul. Transportul se realizează pe căi rutiere. cabană 1). Intre miile de pesteri ale Carpatilor putine au un trecut atât de bogat in intâmplari ca Pestera Muierilor de la Baia de Fier. pe malul drept al Olte ului sunt 6 peşteri. pe locul unei foste biserici construită in 1505. cartofi. judetul Gorj. in timpuri stravechi.

posta comunicatii – 22 persoane numar mediu sal. in industria prelucratoare – 70 persoane numar mediu sal. in activ.4. gaze si apa – 8 persoane numar mediu de sal. in invatamant – 63 persoane 132 . in industria extractiva 60 –persoane numar mediu sal. in comert.total .5.FISA LOCALITATII BAIA DE FIER 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 12024 ha • Locuinte existente . in transp. in energie electrica si termica.1. in administratia publica – 9 persoane numar mediu sal. depozitare.1468 • lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –41 km 2) POPULATIA populatia totala stabila – 4667 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 395 persoane numar mediu salariati in agricultura – 3 persoane numar mediu salariati in industrie – 138 persoane numar mediu sal. Financiare.85 persoane numar mediu sal. bancare si de asig – 1 persoane numar mediu sal.

numar mediu sal.profesional. compl. ucenici –127 persoane personal didactic – 50 persoane sali de clase si cabinete – 35 laboratoare scolare – 3 ateliere scolare – 6 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 586 abonamente la televiziune – 569 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 3 persoane stomatologi – sector public – 1 persoane personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane 133 . in sanatate si asistenta sociala – 21 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 7 gradinite de copii – 4 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 2 licee – 1 copii inscrisi in gradinite – 175 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 500 persoane elevi inscrisi in invatamant liceal – 89 persoane elevi inscrisi in invat.

personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane farmacii – sector privat – 2 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 4499 ha suprafata arabila – 1366 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 144 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 62 ha suprafata păşuni – 1495 ha suprafata fanete – 1432 ha suprafata cultivata – 4587 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 9 locuinte terminate din fonduri private – 9 locuinte terminate din fondurile populatiei – 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 2 Abonamente telefonice – 672 10) TURISM.(total) numar 72 134 . ODIHNA SI TRATAMENT unitati de cazare – 2 Locuri in unitati de cazare .

Prisăci . Transporturile se realizează pe căi rutiere. Cânepeşti. porumb. Distan a până la Tg-Jiu este de 14 km. Transformata în 1976 în casa memorială. Animale : bovine. care străbate comuna de nordest spre sud – vest si se varsă in Jiu.5. Relieful este alcătuit din dealuri. Obiectiv cultural: In satul Voiteştii din Vale se află casa memorială a profesorului geolog Ion Popescu . dar valoroasa colectie de malacologie si paleontologie. etc. etc. casa adaposteste exponate care evoca opera si activitatea marelui geolog si profesor universitar: Ion Popescu-Voitesti (1876-1944). vi ă de vie. păsări. Cornetu. iar in lunca Amaradia Pietroasă produce material săditor pomicol in care nucul. Bălăneşti . aceasta cuprinde lucrari din opera sa. Voiteştii din Deal. Zlaştiu. 135 la Tg-Jiu. Ohaba. Aceste dealuri sunt dezvoltate de o parte si de alta a văii Amaradia Pietroasă. In comună func ionează mici societă i predomină .Voiteşti Construita între 1938-1940 dupa planurile arhitectului Iulius Doppelreiter. O parte din locuitori lucrează comerciale. Blidari. Suprafa a este 6281 ha. dintre care mai importante sunt: Cerbu. peri. precum si o restrânsa. pruni. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor . Nu are legătură directă cu calea ferată. Glodeni. porcine. Pe Dealul Negoveanu se cultivă meri. ovine. Sta iunea de Cercetare si Produc ie pomi-viticolă Tg-Jiu cultivă vi ă de vie pe dealul La Poieni .5. corespondenta si documente. COMUNA BĂLĂNEŞTI Comună cu 7 sate: Voiteştii din Vale –reşedin a. ără el. obiecte personale. Culturi: grâu. pomi fructiferi.

5.1 FISA LOCALITATII BĂLĂNEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 6281 ha 2) POPULATIA populatia totala stabila – 2469 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 86 persoane numar mediu salariati in agricultură – 2 persoane numar mediu de salaria i in comert.1 136 .5.12 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 15 persoane numar mediu salariati in invatamant – 20 persoane numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala – 13 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 9 gradinite de copii – 3 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 copii inscrisi in gradinite – 58 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 193 persoane personal didactic – 30 persoane sali de clase si cabinete – 25 laboratoare scolare – 1 ateliere şcolare .

5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 489 abonamente la televiziune – 387 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 2 persoana personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 4037 ha suprafata arabila – 1105 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 354 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 388 ha suprafata pasuni – 1523 ha suprafata fanete – 667 ha suprafata cultivata (grâu. cartofi. legume. porumb. secară)– 861 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 1 locuinte terminate din fonduri private – 1 137 .

dealurile Băleştilor si lunca Jiului.9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 4 Abonamente telefonice – 252 5. prelucrarea si conservarea cărnii. Corneşti. COMUNA BALESTI Comună cu 9 sate: Băleşti . Relieful este alcătuit Subsolul con ine in Tg-Jiu. etc. O parte din locuitori lucrează 138 . care are circa 500 de ani. Stolojani.reşedin ă. din Dealul Stolojanilor. Ceauru. împreună cu afluen ii Şuşi a si Jaleş. Se spune că Mihai Viteazu cu oştenii lui a poposit sub acest stejar . porumb. râu care străbate comuna. Distan a până la Tg-Jiu este de 4 km. al căror domeniu de activitate este produc ia. Popula ia se ocupă cu cultura cerealelor. petrol si gaze naturale. a legumelor si creşterea animalelor. A fost declarat monument al naturii. Tălpăşeşti. Transporturile se realizează pe căi rutiere. In comuna Băleşti func ionează societă i comerciale. vi ă de vie. Nu are legătură directă cu calea ferată. Găvăneşti.6. Monumente naturale In satul Tălpăşeşti există stejarul lui Albeni. pomi fructiferi. legume. Rasova. Tămăşeşti si Voinigeşti. Culturi: grâu. mecanizare in agricultură si protec ie fitosanitară si producerea articolelor din metal.

5 km 2) POPULATIA populatia totala stabila – 7446 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 464 persoane numar mediu salariati in agricultura – 13 persoane numar mediu salariati in industrie – 93 persoane numar mediu salariati in industria extractiva – 5 persoane numar mediu de salariati in industria prelucratoare – 70 persoane numar mediu de sal in energie electrica si termica.5. depozitare. FISA LOCALITATII BALESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 7886 ha • lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor – 30.6.1. gaze si apa – 10 persoane numar mediu salariati in constructii – 122 persoane numar mediu de sal in comert.55 persoane numar mediu sal in transp. posta comunicatii – 11 persoane numar mediu de salariati in administratia publica – 34 persoane numar mediu sal in invatamant – 72 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 34 persoane 139 .

4) INVATAMANT unitati de invatamant – 19 gradinite de copii – 8 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 11 copii inscrisi in gradinite – 258 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 604 persoane elevi inscrisi in invatamant primar – 302 persoane personal didactic – 115 persoane sali de clase si cabinete – 36 laboratoare scolare – 2 ateliere scolare .1 140 .1 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 4 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 1359 abonamente la televiziune – 972 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 4 persoane stomatologi – 1 persoana farmacisti – 1 persoana personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane personal mediu sanitar – sector public – 7 persoane farmacii .

7) AGRICULTURA suprafata agricola – 5662 ha suprafata arabila – 4078 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 242 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 100 ha suprafata păşuni – 1095 ha suprafata fanete – 147 ha suprafata cultivata – 3802 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 19 locuinte terminate din fonduri private – 19 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 4 Abonamente telefonice – 728 141 .

care pompează gazele natura in magistralele Bucureşti si Işalni a. folosit pentru agricultură) si dealurile Bisericii.3 -km. Relieful este format din lunca Gilortului (cu sol aluvional. iar la Bărbăteşti întreprinderea de transport i ei prin conducte. 142 cu 4 sate: Bărbăteşti .7. FISA LOCALITATII BARBATESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 3788 ha • Locuinte existente .reşedin a. Socului.total . fertil. Săpăturile arheologice din 1942. Socşorului.7. Pe raza comunei se exploatează petrol si gaze naturale.5. Transportul se realizează pe căi rutiere. In satul Petreşti există sta ia de compresoare. COMUNA BĂRBĂTEŞTI Comuna Musculeşti . Petreştilor. făcute in locul numit Mormin i. Nu are legături directe de cale ferată. Suprafa a este de 3788 ha.1. Petreşti si din timpul lui Filip al II lea. 5. Distan a până la Tg-Jiu este de 35 km . oseminte si alte . O parte din bărba i lucrează in Tg-Jiu. Ruschii. Ocupa ia de bază a popula iei este agricultura si creşterea animalelor.890 • Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 28. etc. au scos la iveală monede obiecte. Musculeştilor. Musculeşti. Tgdintre Cărbuneşti si la exploatări de cărbune din bazinul Motrului Unii locuitori lucrează in unită i economice din Tg-Jiu.

gaze si apa – 24 persoane • numar mediu de sal in constructii – 47 persoane • numar mediu de sal in comert. Financiare.2) POPULATIA • populatia totala stabila – 1821 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 379 persoane • numar mediu salariati in industrie – 91 persoane • numar mediu sal in industria extractiva 66 –persoane • numar mediu sal in industria prelucratoare – 1 persoane • numar mediu sal in energie electrica si termica. depozitare. bancare si de asig – 0 persoane • numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane • numar mediu sal in invatamant – 26 persoane • numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 12 persoane 4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 8 • gradinite de copii – 4 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 143 .22 persoane • numar mediu sal in transp. posta comunicatii – 151 persoane • numar mediu sal in activ.

• copii inscrisi in gradinite – 90 persoane • personal didactic – 245 persoane • sali de clase si cabinete – 15 • laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 378 abonamente la televiziune – 308 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 1 persoane stomatologi – sector public – 1 persoane stomatologi – sector privat – 1 persoane personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane cabinete stomatologice – 1 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 1349 ha suprafata arabila – 774 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 67 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 68 ha suprafata păşuni – 436 ha suprafata fanete – 4 ha suprafata cultivata – 654 ha 144 .

ca si o parte din depresiunea Tg-Jiu – Câmpu Mare.8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 2 locuinte terminate din fonduri private – 2 locuinte terminate din fondurile populatiei – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 4 Abonamente telefonice – 159 5. Ocupa ia principală a popula iei este creşterea animalelor si agricultura. Ciuha. chimizarea agricolă si protec ia fitosanitară – AGROMEC BENGEŞTI S. Societă i comerciale: in comuna Bengeşti Ciocadia func ionează o societate comercială al cărei profil este mecanizarea. Seşul si Lunca Gilortului cu afluen ii săi Ciocadia si Galbenul. Ciocadia. după cum spun bătrânii vine de la boierul Stanciu Benga care a venit in Cladova si a stăpânit aceste locuri. Unii locuitori şi-au 145 .A.8. Relieful cuprinde dealurile subcarpatice Măgura. Distan a până la Tg-Jiu este de circa 31 km. COMUNA BENGEŞTI CIOCADIA Comună formată din 4 sate: Bengeşti – reşedin a Bălceşti. Bircii. Istoric : Numele acestei comune. O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu.

porumb. Săptămânal se ine târgul de vite. in. ovine. Anual se organizează Târgul Florilor. FISA LOCALITATII BENGEŞTI . Animale: bovine. Nu are legătură directă cu calea ferată.1. in satul Bălceşti.deschis mici unită i profilate pe vânzarea produselor alimentare si nealimentare si servicii pentru satisfacerea necesită ilor locale. Monumente istorice: biserica din satul Bengeşti construită din zid in anul 1729. porcine. pomi fructiferi. pentru produsele agricole si industriale. vi ă de vie. cartofi. etc. 5. Transportul se realizează pe căi rutiere . Culturi: grâu. a fost declarată monument istoric.CIOCADIA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 6328 ha 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 3655 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 144 persoane numar mediu salariati in agricultură – 20 persoane 146 .8. etc. păsări.

comunicatii . posta. depozitare.3 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 4 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 717 abonamente la televiziune – 485 147 .8 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane numar mediu sal in invatamant – 43 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane număr mediu salaria i in transp.4 persoane Numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 5 persoane Număr mediu sal. gaze si apa – 3 persoane Numar mediu salariati in constructii .numar mediu de salaria i in comert.6 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 9 gradinite de copii – 4 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 copii inscrisi in gradinite – 151persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 342 persoane personal didactic – 38 persoane sali de clase si cabinete – 26 laboratoare scolare – 5 ateliere şcolare . in energie electrica si term.

Distan a până la Tg-Jiu este de 45km 148 . Scurtu. Suprafa a: 5788 ha. Pârâul Viu. porumb. cartofi. COMUNA BERLESTI Comună cu 7 sate : Berleşti reşedin ă. secară)– 1239 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 1 locuinte terminate din fonduri private – 1 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 3 Abonamente telefonice – 406 5. legume.9. Lihuleşti. Scrada. Gâlceşti.6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 3 persoana personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 4109 ha suprafata arabila – 1302 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 504 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 103 ha suprafata pasuni – 1432 ha suprafata fanete – 768 ha suprafata cultivata (grâu.

ovine 638.1. Mosoarele. la minele de cărbune din Albeni.Relieful este de tip colinar cuprinde dealurile Măgurii. Subsolul con ine lignit si petrol. legume. Până in anul 1990 unii locuitori lucrau in Tg-Jiu si Tg-Cărbuneşti. Poiana Mare. Monumente istorice: Biserica din satul Bârzeiu. care au altitudini între 300 – 500 m. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. etc. construită din lemn in anul 1768. Radeş. Comuna este străbătută de pârâul Valea Mare care se varsă in Amaradia. păsări 15900. pomi fructiferi. Comuna nu are legătură de cale ferată. Dealul cu Peri. Logreştilor. Ocupa ia de bază: Ocupa ia de bază a popula iei este cultura cerealelor. 5. porumb.9. Bădicioiului. porcine 1350. Animale: bovine 1312. Viilor. FISA LOCALITATII BERLESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 5788 ha 2) POPULATIA • -populatia totala stabila – 2404 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 76 persoane 149 . transporturile se realizează pe căi rutiere. Gârnicetului. Culturi : grâu. a fost declarată monument istoric. vi ă de vie.

numar mediu salariati in constructii – 10 persoane numar mediu de salariati in comert.4 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 9 persoane numar mediu salariati in invatamant – 23 persoane numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala – 14 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 5 gradinite de copii – 3 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 copii inscrisi in gradinite – 68 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 247 persoane personal didactic – 45 persoane sali de clase si cabinete – 16 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 550 abonamente la televiziune – 310 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 2 persoane personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 150 .

Distan a până la Tg-Jiu este de 53 km.Bolboasa. Miclosu. Bălăceşti .7) AGRICULTURA suprafata agricola – 3295 ha suprafata arabila – 1284 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 147 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 88 ha suprafata păşuni – 670 ha suprafata fanete – 1106 ha suprafata cultivata – 974 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 6 locuinte terminate din fonduri private – 6 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 2 Abonamente telefonice – 188 5. Ohaba Jiu si Valea. COMUNA BOLBOŞI Comună cu 7 sate: Bolboşi .10. Suprafa a este de 4206 ha . Igirosu.reşedin ă. 151 .

FISA LOCALITĂ II BOLBOSI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 4206 ha • Locuinte existente .1070 2) POPULATIA populatia totala stabila – 3459 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 102 persoane numar mediu salariati in agricultura – 13 persoane numar mediu de salariati in comert. in principal. In comuna Bolboşi func ionează o societate comercială S. floarea soarelui. etc.Ocupa ia: Popula ia se ocupa. care îşi desfăşoară activitatea in domeniul comer ului cu produse alimentare.total . prin sta iile Bălăceşti si Ohaba.10. legume. Datorită restructurărilor din cadrul mineritului numărul salaria ilor din minerit a scăzut.3 persoane 152 . IMBIS IMPEX S. etc.R. cartofi. băuturi tutun. porumb. Transporturile se realizează si pe căi rutiere si pe căi ferate Dragoteşti – Filiaşi.C. 5.1. iar unii la termocentrala Turceni. Culturi: grâu.L. cu agricultura creşterea animalelor. orz. O parte din bărba i lucrează ca mineri in exploatările de cărbune din bazinul Motru si Jil si la termocentrala Turceni.

posta comunicatii – 2 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 11 persoane numar mediu salariati in invatamant – 43 persoane numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 9 gradinite de copii – 5 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 copii inscrisi in gradinite – 126 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 454 persoane personal didactic – 39 persoane sali de clase si cabinete – 14 laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 537 abonamente la televiziune – 248 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 2 persoane personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 153 . depozitare.numar mediu salariati in transp.

7) AGRICULTURA suprafata agricola – 2716 ha suprafata arabila – 1505 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 53 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 66 ha suprafata păşuni – 1091 ha suprafata fanete – 1 ha suprafata cultivata – 1386 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 18 locuinte terminate din fonduri private – 18 locuinte terminate din fondurile populatiei – 18 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 2 Abonamente telefonice – 13 5. Distan a până la Tg-Jiu este de 55 km Relieful: este alcătuit din dealurile Văii Verzi. Calopăr. Borăscu din o serie de văi care le despart. Gura Men i. Racului.11. Miluta si Scoruşu. Men ii din Dos. 154 . COMUNA BORĂSCU Comună cu 7 sate : Borăscu . Baniu. Suprafa a: 7207 ha.reşedin ă. Subsolul con ine lignit si petrol.

legume. Ocupa ia de bază: Ocupa ia de bază a popula iei a fost cultura cerealelor. porumb. iar unii la termocentrala Turceni . O dată cu exploatările de cărbune din bazinul Motru si Jil . unele fiind depuse la Muzeul Jude ean Tg-Jiu. ferată. Nu are legătură directă cu calea salaria ilor a scăzut. o parte din bărba i au început să lucreze ca mineri.3 persoane 155 . a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. 5. Datorită restructurărilor din cadrul mineritului numărul Culturi: grâu.11. prin halta Borăscu. etc. Transporturile se realizează pe căi rutiere si pe căi ferate Mătăsari – Turceni – Filiaşi.1 FISA LOCALITATII BORĂSCU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 7207 ha 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 3807 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 95 persoane • numar mediu salariati in agricultură – 13 persoane • numar mediu de salaria i in comert. cartofi.Istoric: In pădurea Milutei si pe Valea Verde s-au găsit unelte din epoca pietrei şlefuite.

6 persoane 4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 11 • gradinite de copii – 5 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 • copii inscrisi in gradinite – 126 persoane • elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 413 persoane • personal didactic – 36 persoane • sali de clase si cabinete – 25 • laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA • biblioteci – 3 • biblioteci publice – 1 • abonamente la radio – 784 • abonamente la televiziune – 413 6) OCROTIREA SANATATII • medici – sector public – 2 persoana • personal mediu sanitar – sector public – 2 persoane 156 . posta.• numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane • numar mediu sal in invatamant – 35 persoane • numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 16 persoane • număr mediu salaria i in transp. comunicatii . depozitare.

legume.• personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane • punct farmaceutic .sector privat . secară)– 2046 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 8 • locuinte terminate din fonduri private – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 2 • Abonamente telefonice – 97 5.1 persoană 7) AGRICULTURA • suprafata agricola – 4210 ha • suprafata arabila – 2417 ha • suprafata livezi si pepiniere pomicole – 90 ha • suprafata vii si pepiniere viticole – 123 ha • suprafata pasuni – 1553 ha • suprafata fanete – 27 ha • suprafata cultivata (grâu.12. Suprafa a este de 3679 ha. cartofi. Pi ic – reşedin a. COMUNA BUMBEŞTI PI IC Comună formată din 3 sate:Bumbeşti Poienari. porumb. Cârligei si 157 .

O parte din bărba i lucrează la exploatările 158 . Nu are legătură directă cu calea ferată. legume.populatia totala stabila – 2622 persoane 3) FORTA DE MUNCA popula iei este cultura cerealelor. Culturi: grâu. Măgura si o zonă depresionară străbătută de râul Galbenu.A.L.12. Societă i comerciale: in comuna Bengeşti Pi ic func ionează mai multe societă i care au ca obiect de activitate creşterea animalelor si cultura vegetală .A. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. Cârligenilor.Distan a până la Tg-Jiu este de circa 41 km. etc. vi ă de vie.ZOOPOMICOLA S. Transportul se realizează pe căi rutiere . comertul cu ridicata al cerealelor.1040 2) POPULATIA .1 FISA LOCALITATII BUMBESTI PITIC 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 3679 ha • Locuinte existente . cartofi.R. 5. Ocupa ia principală a de cărbune din Albeni. semin elor si furajelor GEMFRUCT S.total .. porumb. Relieful este alcătuit din dealurile Muierii. fabricarea produselor de morărit – CREPANY S.

numar mediu de sal. in comert.laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA .numar mediu sal. depozitare. in transp.personal didactic – 34 persoane .numar mediu sal.gradinite de copii – 2 .abonamente la radio – 405 159 . in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane 4) INVATAMANT .copii inscrisi in gradinite – 55 persoane .numar mediu salariati in agricultura – 25 persoane .unitati de invatamant – 5 . posta comunicatii – 13 persoane .sali de clase si cabinete – 18 . in constructii – 19 persoane .numar mediu sal in energie electrica si termica.numar mediu salariati in industrie – 31 persoane .numar mediu de sal.elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 225 persoane .scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 .numar mediu salariati – 195 persoane .numar mediu sal. in invatamant – 25 persoane . in administratia publica – 20 persoane .biblioteci publice – 1 .biblioteci – 3 .numar mediu sal.21 persoane ..numar mediu sal in industria prelucratoare – 25 persoane . gaze si apa – 6 persoane .

medici – sector public – 1 persoane -stomatologi – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -laboratoare de tehnica dentara – 1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2942 ha -suprafata arabila – 722 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 262 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 68 ha -suprafata păşuni – 518 ha -suprafata fanete – 1372 ha -suprafata cultivata – 611 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – -locuinte terminate din fonduri private – -locuinte terminate din fondurile populatiei – 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 292 160 .abonamente la televiziune – 366 6) OCROTIREA SANATATII ..

pomi fructiferi. 5. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor.13. Relieful cuprinde o parte din Valea Amaradiei si dealurile Muierii. Suprafa a este de 6096 ha. Poiana Seciuri. Societă i comerciale: in comuna Bustuchin func ionează o societate comercială profilată pe fabricarea de cărămidă. Distan a până la Tg-Jiu este de circa 70 km.suprafata totala: 6096 ha 161 . etc. Culturi: grâu. Animale: bovine. gaze naturale si lignit. Zevelceşti.13.5.etc. legume. etc. FISA LOCALITATII BUSTUCHIN 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . Pojarul si Valea Pojarului. Poieni a. Nu are legătură directă cu calea ferată. Bârzeiului. porcine. porumb. iglă. De asemenea func ionează mici unită i de comercializare a produselor alimentare si nealimentare . si a altor materiale pentru construc ii. Ocupa ia principală a popula iei este cultura cerealelor. COMUNA BUSTUCHIN Comună formată din 8 sate: Bustuchin – reşedin a. ovine. vi ă de vie. Motorgi. subsolul con ine petrol exploatat la Bustuchin si Poiana Seciuri.1. Transportul se realizează pe căi rutiere . O parte din bărba i lucrează la exploatările de cărbune din Albeni si schela petrolieră din Bustuchin si icleni. Strămbii. Cion i. Nămete. păsări.

1 -copii inscrisi in gradinite – 180 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 505 persoane -elevi inscrisi in invatamint liceal . gaze si apa –11persoane -numar mediu salariati in constructii . posta.413 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 5 persoane -număr mediu sal.2) POPULATIA .2 persoane -numar mediu salariati in industrie . depozitare. profesional.populatia totala stabila – 3727 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 656 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 397 persoane -numar mediu de salaria i in comert.20 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 59 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 16 persoane -număr mediu salaria i in transport.compl.97 persoane -elevi inscrisi in invat.ucenici – 102 persoane 162 . comunicatii . in energie electrica si term.18 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 12 -gradinite de copii – 6 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -licee .

legume.1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 661-abonamente la televiziune – 303 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3610 ha -suprafata arabila – 1141 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 155 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 73 ha -suprafata pasuni – 1276 ha -suprafata fanete – 965 ha -suprafata cultivata (grâu. porumb. cartofi. secară)– 898 ha 163 .-personal didactic – 64 persoane -sali de clase si cabinete – 30 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare .

legume. Distan a până la Tg-Jiu este de circa 20 km. Stejerei si Vâleceaua. Sporeştilor etc. Tismana este principală apa care străbate comuna Câlnic.8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 7 -locuinte terminate din fonduri private – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 310 5. Culturi: grâu. O parte din locuitori lucrează la exploatările de cărbune si in unită ile economice din Tg-Jiu. Subsolul con ine lignit care se exploatează in carierele Tismana I si Tismana II si in subteran la Pinoasa. Vâr ului. porumb. etc.14. Găleşoaia. 164 . Suprafa a este de 6426 ha. cartofi. Pinoasei. Didileşti. de asemenea gaze naturale neexploatate. Pieptani. Relieful cuprinde o parte din depresiunea Tismana – Câlnic – Şomaneşti si dealurile Pieptanilor. Pinoasa. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. COMUNA CALNIC Comună formată din 9 sate : Câlnic – reşedin a. pomi fructiferi. Hodoreasca. Câlnicul de Sus.

Transportul se realizează pe căi rutiere . gaze si apa – 3 persoane -numar mediu de sal in comert. posta.1 FISA LOCALITATII CALNIC 1) ECHIPAREA TERITORIULUI .14. comunicatii – 6 persoane -numar mediu salariati in activitati financiare. persoane – 1 persoana -numar mediu sal in invatamant – 30 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 12 persoane 165 . bancare si de asig.suprafata totala: 6426 ha 2) POPULATIA . Nu are legătură directă cu calea ferată.populatia totala stabila – 2318 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 899 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 4 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 751 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 10 persoane -numar mediu salariati in energie electrica si termica.8 persoane -numar mediu de sal transp. depozitare. 5.

4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 79 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 277 persoane -personal didactic – 42 persoane -sali de clase si cabinete – 14 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 348 -abonamente la televiziune – 265 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -farmacisti – sector privat – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane -personal sanitar mediu – sector privat – 1 persoana -puncte farmaceutice .1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2649 ha -suprafata arabila – 1231 ha 166 .

167 . Rovinari. COMUNA CĂPRENI Comună formată din 8 sate: Căpreni – reşedin a. Bulbuceni. etc.-suprafata livezi si pepiniere pomicole – 133 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 47 ha -suprafata păşuni – 1096 ha -suprafata fanete – 142 ha -suprafata cultivata – 985 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 13 -locuinte terminate din fonduri private – 13 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 120 5. Relieful cuprinde o parte din lunca Amaradiei . continuat cu Dealul Băceştilor. Subsolul con ine petrol si gaze naturale. Distan a până la Tg-Jiu este de circa 56 km. parte din Dealul Icleanului. si in vest Dealul Seciului.15. Suprafa a este de 5730 ha. Aluniş Brăteşti. in estul căreia se găseşte Dealul Artanului. O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu si Tg-Cărbuneşti. Cetatea. Cornetul. icleni. Dealul Spirei si Satu Nou.

25 persoane 168 .total .Ocupa ia principală a popula iei este cultura cerealelor .1. FISA LOCALITATII CAPRENI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 6096 ha -locuinte existente . porumb. 5. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. pomi fructiferi.9 km -lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 21. Culturi: grâu.1234 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –8. Transportul se realizează pe căi rutiere.15. 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3727 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 315 persoane -numar mediu salariati in industrie – 192 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 179 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 13 persoane -numar mediu de sal in comert. vi ă de vie. etc.1 -km.6 km -lungimea simpla a retelei de canalizare – 0. Nu are legătură directă cu calea ferată.

-numar mediu sal in transp. posta comunicatii – 4 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 11 persoane -numar mediu sal in invatamant – 33 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 27 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 93 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 201 persoane -personal didactic – 32 persoane -sali de clase si cabinete – 20 -laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 502 -abonamente la televiziune – 289 6) OCROTIREA SANATATII -paturi in spitale – sector public – 15 -medici – sector public – 3 persoane 169 . depozitare.

-farmacisti – sector privat – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 9 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -centre de sanatate – sector public – 1 -farmacii – sector privat – 1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2765 ha -suprafata arabila – 1332 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 140 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 112 ha -suprafata păşuni – 1117 ha -suprafata fanete – 64 ha -suprafata cultivata – 1192 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 6 -locuinte terminate din fonduri private – 6 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 6 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 117 170 .

de pe stânga acestuia. Relieful cuprinde o parte din lunca Motrului si Dealul Motrului. porcine.L. Dealul Viilor. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km.C. Valea Mănăstării si Steic.reşedin ă.16.5. COMUNA CĂTUNELE Comună cu 6 sate : Valea Perelor .R. porumb. O parte Ocupa ia animalelor. profilată pe transportul rutier de mărfuri si S.1 FISA LOCALITATII CĂTUNELE 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . plante furajere in lunca Motrului iar pe dealuri pomi fructiferi si vii. păsări. Nu are legătură directă cu calea ferată. ale cărei domenii de activitate sunt hotelurile si motelurile cu restaurant. Suprafa a este de 3242 ha . Culturi: grâu.suprafata totala: 3242 ha din bărba i lucrează lucrează ca minerii in este agricultura bazinul carbonifer al Motrului. Cătunele.A. Animale: bovine. Transporturile se realizează pe căi rutiere . orz. Societă ile comerciale care func ionează in comună sunt S.16. principală a popula iei si creşterea 171 . iar pe dreapta marginea de sud a dealurilor din Podişul Mehedin i. 5. Lupoia.etc. ovine.C. EXTRANS MOTRU S. TRAMIRENA S. Subsolul con ine lignit care se exploatează in galerii si cariere la Lupoaia.

populatia totala stabila – 2517 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 680 persoane -numar mediu salariati in industrie – 612 persoane -numar mediu de salaria i in comert.6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 20 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 14 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite –88 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 153 persoane -personal didactic – 18 persoane -sali de clase si cabinete – 13 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 557 172 .2) POPULATIA .

cartofi.-abonamente la televiziune – 559 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1216 ha -suprafata arabila – 571 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 77 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 32 ha -suprafata pasuni – 414 ha -suprafata fanete – 122 ha -suprafata cultivata (grâu. secară)– 523 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 5 -locuinte terminate din fonduri private – 5 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 104 5. legume. porumb.17. COMUNA CIUPERCENI 173 .

"Vârtoapele" se datează în prima vârstă a fierului şi va fi cercetată în anii viitori. cenuşă . Inventarul ceramic descoperit constă în vase bitronconice cu două tor i. Priporu .direct pe solul antic. Restructurările intervenite in economia disponibilizarea CIPROM S. fragmente de străchini. Aceste vase de ofrandă au fost aduse de la rugul funerar din afara necropolei. Distan a până la Tg-Jiu este de 25 km. anual.C. exploatate la Strâmba – Vulcan si lignit care nu este exploatat Ocupa ia popula iei 1990. târg de vite si alte produse.Comună cu 7 sate: Ciuperceni . Vârtopu si Zorzila. sunt monumente istorice . la este cultura din cerealelor.R. In comuna Ciuperceni îşi desfăşoară activitatea S. ării. profilată pe lucrări de construc ie.reşedin ă. o parte din Depresiunea Tismana – Câlnic – Şomaneşti. Aceste vase în majoritate prezintă urme de arsură secundară. Necropola tumulară de la Ciuperceni . cărbune. Relieful este format din Dealurile Bojorăscu la vest si sud – vest. cartofi. Cioca si Zorzilei la sud vest. incinera ia folosindu-se în toate mormintele cercetate. dealurile Strâmbei si Pieptanilor. Ritualul de înmormântare se manifestă prin depunerea rămăşi elor funerare oase calcinate. Peştenea Vulcan.Vulcan. pomi fructiferi. In subsol se găsesc gaze naturale.L. până in anul cultura pomilor fructiferi. lângă vasele de ofrandă. Strâmba . Monumente: Bisericile din satele Ciuperceni. Culturi: legume . Strâmba . O parte exploatarea de cărbune din bazinul Motrului si Rovinari. 174 . În satul Ciuperceni se ine. Ritul funerar descoperit în necropola tumulară de la Ciuperceni "Vârtoapele" este unitar. care datează din secolul al XVIII lea . Suprafa a este de 7007 ha . căni e cu o toartă sau două supraînăl ate. in ultimii ani au dus la lor.Vulcan. Boboieşti. creşterea animalelor si bărba i au lucrat.

5.comunicatii – 1 persoana -numar mediu salariati in activitati financiare.suprafata totala: 7007 ha 2) POPULATIA .populatia totala stabila – 1654 persoane realizează 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 138 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 1 persoana -numar mediu salariati in industria extractiva – 5 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 49 persoane -numar mediu salariati in constructii– 20 persoane -numar mediu de sal in comert.posta. Transportul se pe căi rutiere.1.17. persoane – 1 -persoana -numar mediu salariati in administratia publica– 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 27 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 7 persoane 175 . depozitare.Comuna nu are legătură cu calea ferată. bancare si de asig.8 persoane -numar mediu de sal transp. FISA LOCALITATII CIUPERCENI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI .

1 176 .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 415 -abonamente la televiziune – 292 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane -puncte farmaceutice .4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 51 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 149 persoane -personal didactic – 27 persoane -sali de clase si cabinete – 17 -laboratoare – 1 -ateliere scolare .

7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2660 ha -suprafata arabila – 953 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 109 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 37 ha -suprafata păşuni – 1527 ha -suprafata fanete – 34 ha -suprafata cultivata – 630 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 49 5. Crasna. Aninişul din Deal. Crasna din Deal. Distan a până la Tg-Jiu este de 45 km. 177 .reşedin ă. Buzeşti. Drăgoieşti. Suprafa a: 20908 ha. COMUNA CRASNA Comună cu 9 sate : Cărpiniş .18. Dumb răveşti si Radoşi.

C. Culturi: grâu. Biserica cimitirului din satul Crasna din Deal. Transporturile se realizează pe căi rutiere. In comuna Crasna îşi desfăşoară activitatea S. Plasala. iar zona de la poalele mun ilor este cunoscută sub numele de plai. Monumente istorice: Schitul Crasna si biserica din vale care apar in satului Cărpiniş. legume. Nu are legătură directă cu calea ferată. Teritoriul comunei este udat de Blahni a cu afluentul Sunătoarea si Ciocadia cu afluentul Ghia. Ieşu.R.18. profilată pe comer ul cu amănuntul al băuturilor. Ocupa ia de bază: Ocupa ia de bază a popula iei este creşterea animalelor (îndeosebi ovine si bovine) si cultura pomilor fructiferi.1. FISA LOCALITATII CRASNA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 20908 ha -Locuinte existente . 5. Florile Albe. Băileasca. cu mun ii Rotunda.total . cartofi. NEMESIS S. Prăve u Mic.L. Locuitorii Masivului Parâng.1837 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –20. Vegeta ia este alcătuită din păşuni alpine (la peste 1800 m) păduri de conifere si fag in zona montană iar in zona depresionară păduri de stejar. etc. ca de aici prin munte în eleg pădurea si păşunea alpină. Prăve u Mare. ambele afluen i ai Gilortului.0 km 178 .Relieful: cuprinde versantul de sud a si o parte din depresiunea Crasna – Cărpiniş. porumb.

Financiare. gaze si apa – 10 persoane -numar mediu de sal in comert. depozitare.26 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ. posta comunicatii – 2 . bancare si de asig – 1 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 55 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 31 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 14 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -copii inscrisi in gradinite – 204 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 577 persoane -personal didactic – 57 persoane -sali de clase si cabinete – 36 -laboratoare scolare – 3 179 transp.2) POPULATIA -populatia totala stabila – 5500 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 175 persoane -numar mediu salariati in industrie – 13 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 3 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.

-ateliere scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 963 -abonamente la televiziune – 664 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoane -Medici .sector privat – persoane .sector privat – 1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 8473 ha -suprafata arabila – 2176 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 231 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 328 ha -suprafata păşuni – 2394 ha -suprafata fanete – 3344 ha -suprafata cultivata – 2035 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 180 .1 -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane -farmacii – sector privat – 1 -cabinete medicale .

Nu are legătură directă cu calea ferată. din cărămidă si lemn se află in satul Măiag. Culturi: grâu. Bojinu. Mierea. Animale: bovine. Suprafa a este de 8622 ha.19. Săielelor. O parte din locuitori lucrează la Craiova. Relieful este alcătuit din Dealul Cireşului. O altă biserică. Marineşti. păsări. Miericeşti. COMUNA CRUŞE Comună formată din 10 sate: Cruşe – reşedin a. porcine. cartofi. etc. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. porumb. prima din lemn. pomi fructiferi. Transportul se realizează pe căi rutiere . Miericeanu. Vălu ei . Distan a până la Tg-Jiu este de circa 80 km. ovine. in anii 1683 – 1684. construită in anul 1749. Monumente istorice: Bisericile din satul Slăvu a – construite. vi ă de vie. Urda de Jos si Vălu a.-locuinte terminate din fondurile populatiei – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 456 5. Filiaşi si Turceni. Măiag . legume. pe temelie de cărămidă. iar cea de-a doua din cărămidă in anul 1813 cu pictură in frescă in stil bizantin. 181 . Slăvu a. etc. Slămneşti. Bereştilor.

19. depozitare.5.1. comunicatii .20 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 16 persoane -numar mediu sal in invatamant – 57 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala –22 persoane -număr mediu salaria i in transp.populatia totala stabila – 3712 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 275 persoane -numar mediu salariati agricultură – 4 persoane -numar mediu salariati in industri – 124 persoane -numar mediu de salaria i in comert. posta. FISA LOCALITATII CRUŞE 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8622 ha 2) POPULATIA .4 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 19 -gradinite de copii – 9 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 10 -copii inscrisi in gradinite – 160 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 486 persoane 182 .

-personal didactic –55 persoane -sali de clase si cabinete – 30 -laboratoare scolare – 4 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 5 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 826 -abonamente la televiziune – 427 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 5073 ha -suprafata arabila – 2084 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 231 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 292 ha -suprafata pasuni – 2402 ha -suprafata fanete – 64 ha -suprafata cultivata (grâu. secară)– 1918 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 7 183 . legume. cartofi. porumb.

-locuinte terminate din fonduri private – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 131 5. si pantele uşor înclinate ale dealurilor Muierii si Măgurii . O parte din bărba i lucrează in Craiova. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura. cartofi. Petrăchei. Rădineşti si Zăicoiu . FISA LOCALITATII DANCIULESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . porumb. Obârşia . Suprafa a este de 5996 ha .20. Relieful cuprinde valea pârâului Plosca. COMUNA DANCIULESTI Comună cu 7 sate : Hălăngeşti .1. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Nu are legătură directă cu calea ferată. legume. Distan a până la Tg-Jiu este de 116 km.20. Dănciuleşti. Bibuleşti.reşedin ă. 5.suprafata totala: 5996 ha 2) POPULATIA 184 . Culturi: grâu. afluent al Amaradiei.

populatia totala stabila – 2822 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 126 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 12 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 1 persoane -numar mediu salariati in constructii– 1 persoane -numar mediu de sal in comert..2 5) CULTURA SI ARTA 185 .posta.15 persoane -numar mediu de sal transp.comunicatii – 4 persoana -numar mediu salariati in administratia publica– 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 35 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 80 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 281 persoane -personal didactic – 54 persoane -sali de clase si cabinete – 23 -laboratoare – 1 -ateliere scolare .depozitare.

-biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 409 -abonamente la televiziune – 393 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -puncte farmaceutice – 2 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3240 ha -suprafata arabila – 1204 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 152 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 107 ha -suprafata păşuni – 1516 ha -suprafata fanete – 261 ha -suprafata cultivata – 1120 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 10 -locuinte terminate din fonduri private – 10 186 .

Barza. Culturi: grâu. etc. COMUNA DĂNEŞTI Comună cu 11 sate: Dăneşti . porumb. Ungureni. Subsolul con ine lignit si petrol. Şestoarea. Este udat de pâraiele Şasa. MADOFIL S. Zlaşti si Brătuia care apar in bazinului hidrografic Jiului. Transportul se realizează pe căi rutiere. FISA LOCALITATII DANESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI o societate cu produse al 187 . Şasa. 5. Botorogi. tutun.9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 10 5. Văcăria.C.1. Urzicii. Merfuleşti.21. Brătuia. Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Târculeşti. profilată pe comer alimentare. etc.R. O parte din locuitori lucrează la Tg-Jiu si Rovinari. cartofi. Societă i comerciale: In comuna Dăneşti func ionează comercială S. Branului.21. Relieful cuprinde partea de sud vest a Depresiunii Tg-Jiu –Câmpu Mare si dealurile Văcării. Văcarea. Nu are legătură directă cu calea ferată. Distan a până la Tg-Jiu este de 7 km.L. Bucureasa. Suprafa a este de 8092 ha . băuturi . Troni .reşedin ă.

total .1764 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 28. depozitare.6 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3651 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 150 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 18 persoane -numar mediu salariati in industrie – 18 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 18 persoane -numar mediu de sal in comert. posta comunicatii – 1 .25 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 11 persoane -numar mediu sal in invatamant – 43 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 17 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 17 -gradinite de copii – 8 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 9 -copii inscrisi in gradinite – 170 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 277 persoane -personal didactic – 32 persoane 188 transp.-suprafata totala: 8092 ha -locuinte existente .

-sali de clase si cabinete – 22 -laboratoare scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 818 -abonamente la televiziune – 623 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 4882 ha -suprafata arabila – 2655 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 288 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 122 ha -suprafata păşuni – 727 ha -suprafata fanete – 1090 ha -suprafata cultivata – 1999 ha 189 .

22. cartofi. COMUNA DRAGOTESTI Comună cu 3 sate : Drăgoteşti Suprafa a este de 2893 ha . 190 . Are legătură cu calea ferată Drăgoteşti . porumb. Relieful este format din culmile Slivileştilor si Negomirului si o parte a văii Jil u Dragăteştilor. Cojmăneşti si Tehomir. legume.1 FISA LOCALITATII DRAGOTESTI . Subsolul con ine lignit.reşedin ă. Distan a până la Tg-Jiu este de 44 km.Turceni – Filiaşi. Corobăi si Trestioara.8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 0 -locuinte terminate din fonduri private – 0 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 0 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 137 5. exploatat in minele de la Dragoteşti. Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor . Negomir. 5.22. Culturi: grâu.

depozitare.16 persoane -numar mediu de sal transp. comunicatii – 20 persoana -numar mediu salariati in administratia publica– 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 33 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 -copii inscrisi in gradinite – 80 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 389 persoane 191 .1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 2893 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2832 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 650 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 479 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 20 persoane -numar mediu salariati in energie electrica si termica. gaze si apa– 3 persoane -numar mediu de sal in comert. posta.

1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1726 ha -suprafata arabila – 756 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 56 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 68 ha -suprafata păşuni – 522 ha -suprafata fanete – 324 ha 192 .-personal didactic – 64 persoane -sali de clase si cabinete – 14 -laboratoare – 2 -ateliere scolare .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 407 -abonamente la televiziune – 373 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 9 persoane -dispensare medicale – sector public .

construc ii 17. Suprafa a pe care o totalizeaza impreuna cu localitatile incorporate este de 6151 ha . din care: agricultură 5.23. Distan a până la Tg-Jiu este de 8 km. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Tâlveşti si Urecheşti.reşedin ă. sănătate 6. comer 12. Comuna este udată de râul Jiu cu afluen ii Amaradia. Iaşi – Gorj . 193 . etc. industrie 317. Pietroasă si Zlaştiu.-suprafata cultivata – 751 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 3 -locuinte terminate din fonduri private – 3 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 2 -Abonamente telefonice – 178 5. COMUNA DRAGUTESTI Comună situata in apropierea municipiului Tg-Jiu cuprinzand 6 sate: Drăgu eşti . învă ământ 52. In subsol se găseşte lignit. Dâmbova. Cârbeşti . Relieful ocupă o parte din depresiunea Tg-Jiu – Câmpu Mare si o parte din Dealul Bran. petrol si gaze de sondă. Total salaria i 428. administra ie publică 9.

personal mediu sanitar 6. unită i PTTR 5.Suprafata locuibila in proprietate publica: 48 mp . Culturi: grâu. Sănătate: medici 3. un tehnică dentară – privat. porcine 2104.Modul de folosin ă a terenurilor : agricol 3061 ha (arabil 1781 ha. Nu are legătură directă cu calea ferată. ovine 336. porumb.Suprafata totala: 6151 ha . cartofi.Suprafata locuibila in proprietate privata: 66893 mp .1. 5. .Locuinte in proprietate privata: 1835 .7 km. Transporturile se realizează pe căi rutiere.Locuinte existente – total: 1837 . FISA LOCALITATII DRĂGU EŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . păşuni 661 ha. Învă ământul este asigurat de 11 unită i şcolare din care 6 grădini e cu 126 copii înscrişi. stomatolog 1. abonamente telefon 286. 194 gimnazial cu 456 elevi. . etc. livezi si pepiniere pomicole 121 ha.23. abonamente radio 410. păsări 10000. 5 şcoli cu învă ământ primar si Cadre didactice 41.0 km. fâne e 428 ha). abonamente TV 1294.Suprafata locuibila: 66941 mp .Locuinte in proprietate publica: 2 . păduri 2609 ha. Cultura: biblioteci 4.Lungimea simpla a retelei de canalizare: 1. legume.privat. un cabinet medical . Animale: bovine 1145 capete.Lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile: 3. vii si pepiniere viticole 78 ha.

Numar mediu salariati in constructii: 14 .Numar mediu salariati in transport. posta si telecomunicatii: 35 .Populatie feminina: 2627 persoane .Plecari cu domiciliul din localitate: 59 persoane .Stabiliri de domiciliu in localitate: 92 persoane .Decedati: 61.Numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala: 16 195 .Populatia totala: 5229 presoane.2) POPULATIA . din care: .Plecari cu resedinta din localitate: 20 persoane 3 ) FORTA DE MUNCA .Numar mediu salariati in industrie: 55 .Numar mediu salariati in agricultura:5 persoane .Salariati – total – numar mediu persoane: 255 persoane . depozitare.Numar mediu salariati in invatamant: 52 .Numar mediu salariati in industria extractiva: 55 .Stabiliri de resedinta in localitate: 10 persoane .Numar mediu salariati in comert: 30 .Numar mediu salariati in administratie publica:13 .Nascuti vii: 65 persoane . din care cu varsta sub un an: 2 persoane .Populatia cu domiciliul in localitate: 5239 persoane .

din care: 196 .Unitati de invatamant: 11 .Sali si cabinete scolare: 27 .Abonamente la televiziune: 862 6) OCROTIREA SANATATII .Laboratoare scolare: 1 5) CULTURA SI ARTA .Gradinite de copii: 6 .Elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial: 443 .Stomatologi: 1 .Elevi inscrisi in invatamant primar: 199 .Personal didactic in invatamant prescolar: 6 .Biblioteci publice – numar: 1 .Elevi inscrisi – total: 456 .4) INVATAMANT .Copii inscrisi in gradinite: 133 .Biblioteci – total: 4 .Scoli din invatamantul primar si gimnazial: 5 .Elevi inscrisi in invatamant gimnazial: 244 .Personal didactic – total: 40 .Medici: 2 .Personal didactic in invatamant primar si gimnazial: 35 .Abonamente la radio: 631 .Personal mediu sanitar: 4.

Productia de carne: 453 tone greutate vie .Ovine – tital: 600 capete .Productia totala de grau si secara: 630 tone .Bovine – total.Suprafata cu vii si pepiniere viticole: 78 ha .la sfarsitul anului: 950 capete.Suprafata cultivata cu legume: 200 ha .Productia totala de legume: 3050 tone .Productia totala de cartofi: 1380 tone .Suprafata cu porumb boabe: 1212 ha .Pasari – total: 20000 capete .Suprafata cu cartofi: 100 ha .Productia de struguri: 288 tone .Suprafata cu livezi si pepiniere pomicole: 121 ha . 197 .Productia de fructe: 500 tone .Suprafata cu fanete: 420 ha .Productia totala la porumb boabe: 3980 tone ..Suprafata cu grau si secara: 180 ha .Productia de lapte de vaca: 18593 tone Productia de lana: 1500 kg.In sector public: 4 .Suprafata cu pasuni: 587 ha .Porcine – total: 2000 capete .Laboratoare de tehnica dentara: 1 7) AGRICULTURA .Suprafata agricola dupa modul de folosinta: 3061 ha . din care in gospodariile populatiei: 950 capete .Suprafata arabila: 1855 ha .

Fărcăşeşti si Rogojelu.Locuinte terminate – total: 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati postale: 4 . Valea cu Apă. porumb.L.C. a cărei activitate o reprezintă . Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor. O parte din bărba i lucrează la exploatările de cărbune exploatările petroliere de la Societă i comerciale: in transporturile rutiere.reşedin ă.Productia de oua: 1980 mii buc. 8) INVESTITII – CONSTRUCTII . Monumente istorice : Biserica din Roşia Jiu. legume. COMUNA FĂRCĂŞEŞTI Comună cu 7 sate: Fărcăşeşti . construită in 1700. iar in sud cuprinde dealurile Roşiei si Fărcăşeştilor.. Rogojelu. Roşia Jiu. Suprafa a este de 8406 ha .R. Relieful in nord este alcătuit din forma iuni ale Jiului (lunci si terase). Culturi: grâu.. Peşteana de Jos. Timişeni. construită in jurul anului 1500.Jiu.Abonamente telefonice telefonie fixa: 450 5. SORTI TRANS S. Fărcăşeşti – Moşneni. cartofi. Subsolul con ine lignit. exploatat la Roşia . comuna Fărcăşeşti func ionează o comercială S. biserica din Fărcăşeşti 198 de pe raza comunei si societate icleni. biserica din Valea cu Apă . Distan a până la Tg-Jiu este de 25 km.24.

gaze si apa – 5 persoane -numar mediu de sal in constructii – 15 persoane -numar mediu de sal in comert. posta comunicatii – 183 . sunt declara i monumente ale naturii.Moşenei. construită in anul 1774. Doi stejari.1. FISA LOCALITATII FARCASESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8406 ha -locuinte existente . Are legătură cu calea ferată Tg-Jiu – Turceni – Filiaşi 5.total . afla i lângă biserica satului Roşia Jiu.20 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane 199 transp.8 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4155 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 3063 persoane -numar mediu salariati in industrie – 2748 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 2710 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 33 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. depozitare.24.1652 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –16.

-numar mediu sal in invatamant – 52 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -licee – 1 -copii inscrisi in gradinite – 121 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 508 persoane -elevi inscrisi in invatamant liceal – 95 persoane -personal didactic – 46 persoane -sali de clase si cabinete – 25 -laboratoare scolare – 2 -ateliere scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 805 -abonamente la televiziune – 537 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 200 .

Suprafa a este de 4210 ha .reşedin ă. Distan a până la Tg-Jiu este de 55 km. care străbate comuna de la nord la sud si o serie de dealuri Ascu işului. Relieful este format din o parte a luncii si teraselor Motrului. Cleşneşti. COMUNA GLOGOVA Comună cu 5 sate: Iormăneşti .7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2912 ha -suprafata arabila – 1082 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 91 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 129 ha -suprafata păşuni – 1560 ha -suprafata fanete – 50 ha -suprafata cultivata – 1069 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 8 -locuinte terminate din fonduri private – 8 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 216 5. 201 . Glogova si Olteanu.25. Cămuieşti.

Biserica din Glogova. dealurile Balabanu. porumb. Lăcrămuşei Cracul Chivădarului. Vărzăriei. construită in a doua jumătate a secolului al XV – lea . Prinăriei. Busuiocu. Este prevăzută cu un refugiu secret printr-un gang subteran. construită din cărămidă in anul 1764.Pietricica. nu are legătură ferată. Viişoarele. a fost declarată monument istoric. cu calea 5. igăniei. dealul Băl atu pe dreapta Motrului iar pe stânga Cracii Motrului. Ortea.25. Transportul se realizează pe căi rutiere. cracurile Boghiceştilor. dealul Privei Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor. legume. In Glogova există o construc ie deosebită sub numele de cula din Glogova. cultura legumelor si a pomilor fructiferi. la o distan ă de 500 m. FISA LOCALITATII GLOGOVA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4210 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 1962 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 99 persoane 202 . Culturi: grâu. cartofi. prin care se putea ieşi spre apa Motrului. Osoia.1.

8 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 13 persoane -numar mediu sal in invatamant – 23 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 11 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 73 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 274 persoane -personal didactic – 24 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -ateliere şcolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 393 -abonamente la televiziune – 183 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 203 .-numar mediu salariati in industrie – 39 persoane -numar mediu de salaria i in comert.

legume. Chiliu. 204 .7) AGRICULTURA --suprafata agricola – 1378 ha -suprafata arabila – 702 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 130 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 15 ha -suprafata pasuni – 391 ha -suprafata fanete – 140 ha -suprafata cultivata (grâu. Pârâu de Pripor. Pârâu de Vale si Rătez.reşedin ă. COMUNA GODINESTI Comună cu 7 sate : Godineşti . Distan a până la Tg-Jiu este de 33 km. secară)– 593 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 8 -locuinte terminate din fonduri private – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 12 5. porumb. Suprafa a este de 5132 ha . Arjoci. Câlceşti. cartofi.26.

porumb. vii.26. etc.L. cartofi. Subsolul con ine lignit. 5. pomi fructiferi.1. Societă i comerciale: in comuna Godineşti func ionează o societate comercială S. si o parte a luncii Tismanei cu afluentul său Orlea. etc. Chicioara. Nu are legătură directă cu calea ferată. Grindu. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Câlceştilor. Culturi: grâu. Câ iva pe vânzări de produse au deschis magazine profilate alimentare si nealimentare. Petacu.Relieful este alcătuit din dealul Sporeşti. a cărei activitate o reprezintă comer ul cu materii locuitori prime agricole materii prime mici textile si semi-preparate. GODAR S.R. Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor.C.. FISA LOCALITATII GODINESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 5132 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2348 persoane 3) FORTA DE MUNCA 205 .

5 persoane -numar mediu salariati in administratia publica– 11 persoane -numar mediu sal in invatamant – 27 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 9 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 71 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 214 persoane -personal didactic – 24 persoane -sali de clase si cabinete – 21 -laboratoare – 2 -ateliere scolare .-numar mediu salariati – 87 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 8 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 8 persoane -numar mediu salariati in constructii – 7 persoane -numar mediu de sal in comert.2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 327 -abonamente la televiziune – 279 206 .

Plopu. Pegeni.6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 2 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3291 ha -suprafata arabila – 960 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 136 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 98 ha -suprafata păşuni – 1100 ha -suprafata fanete – 997 ha -suprafata cultivata – 792 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 31 5.27. COMUNA HUREZANI Comună cu 5 sate : Hurezani . Suprafa a este de 3839 ha . Totea de Hurezani. Busuioci.reşedin ă. 207 .

208 . păşuni 845 ha. comer 14. vii 55. Total salaria i 218. 5. Cultura: biblioteci 3. Transporturile se realizează pe căi rutiere . Ocupa ia principală a popula iei este agricultura si creşterea animalelor O parte din bărba i lucrează in diferite centre din jude ul Gorj.1. învă ământ 23. comunica ii 24. din care: agricultură 8. porcine 1200 . abonamente telefon 166. Dealul Conacelor si o parte din valea Amaradiei. fâne e 142 ha) păduri 1536 ha. transporturi. Cadre didactice 25. 5 şcoli cu învă ământ primar si gimnazial cu 257 elevi înscrişi. Nu are legătură directă cu calea ferată. Învă ământul este asigurat de 8 unită i şcolare din care 3 grădini e cu 79 copii înscrişi. Comuna este străbătută de la nord la sud de Amaradia si de afluen ii săi. Modul de folosin ă a terenurilor: agricol 1956 ha (arabil 802 ha. administra ie publică 21. construc ii 11. unită i PTTR 4. ovine 221. Culturi: cereale . Răşina. sănătate 7. gaze si apă 26.27. pomi fructiferi. vii. etc. Relieful cuprinde o serie de dealuri din Piemontul Getic: Artanu Negrenilor. termică.Distan a până la Tg-Jiu este de 56 km. livezi si pepiniere pomicole 112 ha. păsări 9400. energie etc. Animale: bovine 543 capete. FISA LOCALITATII HUREZANI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3839 ha electrică. industrie 98. abonamente radio 250. personal mediu sanitar 3. abonamente TV 359. Sănătate : medici 2. legume.

depozitare.total . posta comunicatii – 24 .-Locuinte existente . gaze si apa – 23 persoane -numar mediu de sal in constructii – 8 persoane -numar mediu de sal in comert.10 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 18 persoane -numar mediu sal in invatamant – 27 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 9 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 89 persoane 209 transp.799 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 1919 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 335 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 3 persoane -numar mediu salariati in industrie – 190 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 166 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 1 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.

-elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 263 persoane -personal didactic – 29 persoane -sali de clase si cabinete – 20 -laboratoare scolare – 1 -ateliere scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 276 -abonamente la televiziune – 370 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1956 ha -suprafata arabila – 917 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 112 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 55 ha -suprafata păşuni – 730 ha -suprafata fanete – 142 ha -suprafata cultivata – 692 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII 210 .

grâu.28. Ilieşti si Picu . Picu lui Crau. Biserica din satul Ioneşti. legume. Suprafa a este de 4356 ha.-locuinte terminate – 5 -locuinte terminate din fonduri private – 5 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 5 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 170 5. cartofi. Relieful este alcătuit din dealul Picu. păsări. FISA LOCALITATII IONEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI 211 . Culturi: porumb.28. culmile Ulmenilor Ilieştilor si o parte din a luncii Jiului. prin halta Ioneşti. 5. Distan a până la Tg-Jiu este de 68 km. Comuna are legătură cu calea ferată Filiaşi – Tg-Jiu. porcine. a fost declarată monument istoric. ovine. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura. Gura Şuşi ei.1. COMUNA IONEŞTI Comună cu 4 sate : Ioneşti – reşedin a. construită in anul 1873. cultura pomilor si creşterea animalelor. etc. Animale: bovine.

-suprafata totala: 4356 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2548 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 98 persoane -numar mediu salariati in industrie – 6 persoane -numar mediu salariati in agricultură – 14 persoane -numar mediu de salaria i in comert.15 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 21 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 16 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 6 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 -copii inscrisi in gradinite – 100 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 257 persoane -personal didactic – 24 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA 212 .

secară)– 1164 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 10 -locuinte terminate din fonduri private – 10 9) POSTA SI TELECOMUNICATII 213 . legume. porumb. cartofi.-biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 466 -abonamente la televiziune – 393 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1810 ha -suprafata arabila – 1369 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 84 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 63 ha -suprafata pasuni – 293 ha -suprafata fanete – 1 ha -suprafata cultivata (grâu.

29. Are legătură cu calea ferată Filia i – Tg-Jiu. Culturi: grâu. porumb. prin sta ia Jupâneşti. Boia.suprafata totala: 5724 ha 2) POPULATIA .reşedin ă. 5. Pârâu Boia. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura si creşterea animalelor O parte din bărba i au lucrat până in anul 1990 in oraşele Tg-Jiu si Filiaşi dar restructurările intervenite numărului lor.1.-Unitati PTTR – 2 -Abonamente telefonice – 80 5. Relieful este format dintr-o parte a luncii Gilortului si Valea Deşului. Vidin si Vierşani.populatia totala stabila – 2480 persoane 3) FORTA DE MUNCA au dus la reducerea aproape completă a 214 . cartofi. legume.29. FISA LOCALITATII JUPANESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . COMUNA JUPANESTI Comună cu 5 sate: Jupâneşti . Distan a până la Tg-Jiu este de 32 km. Suprafa a este de 5725 ha .

posta.-numar mediu salariati – 75 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 9 persoane -numar mediu de sal in comert.6 persoane -numar mediu salariati in transp. comunicatii – 4 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 7 persoane -numar mediu sal in invatamant – 17 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 17 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 84 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 196 persoane -personal didactic – 42 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -ateliere scolare . depozitarea.2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 514 -abonamente la televiziune – 335 6) OCROTIREA SANATATII 215 .

30. Distan a până la Tg-Jiu este de 12 km. Frăteşti si Rasovi a. Suprafa a este de 3018 ha .-medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1917 ha -suprafata arabila – 1187 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 96 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 43 ha -suprafata păşuni – 563 ha -suprafata fanete – 28 ha -suprafata cultivata – 1045 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 146 5. COMUNA LELEŞTI Comună cu 3 sate : Leleşti – reşedin a. 216 .

total . Transporturile se realizează pe căi rutiere.1.Relieful este alcătuit in cea mai mare parte din dealurile Ursa i Bisericii. 5. Rasovei. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura. odată cu trecerea la economia de pia ă. Până in anul 1990 mul i bărba i lucrau in exploatările carbonifere din bazinul Rovinari si Jil . FISA LOCALITATII LELESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3018 ha -locuinte existente .30.0 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 1812 persoane 217 . legume. cartofi. lucrată in lemn. grâu. dintre care principala este Valea Şuşi ei. cultura pomilor fructiferi si creşterea animalelor. Culturi: porumb. Monumente istorice: Biserica din satul Leleşti. In satul Leleşti se găseşte un muzeu comunal. Ursă ei. o mare parte dintre ei au fost disponibiliza i. etc.827 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –10. Criva si dintr-o parte a luncilor unor văi. Frăteşti. Nu are legătură cu calea ferată. Datorită restructurărilor economice. pictată pe lemn datând din anul 1864.

depozitare.8 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 24 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 12 persoane transp.3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 102 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 2 persoane -numar mediu salariati in industrie – 15 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 15 persoane -numar mediu de sal in constructii – 5 persoane -numar mediu de sal in comert. posta comunicatii – 4 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 52 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 160 persoane -personal didactic – 16 persoane -sali de clase si cabinete – 13 -laboratoare scolare – 2 218 .

5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 592 -abonamente la televiziune – 413 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2233 ha -suprafata arabila – 1239 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 241 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 49 ha -suprafata păşuni – 660 ha -suprafata fanete – 44 ha -suprafata cultivata – 875 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 3 -locuinte terminate din fonduri private – 3 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 3 219 .

9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 189 5. Culturi: grâu. Licurici. Suprafa a este de 6165 ha. care desparte Dealul Gâlceştilor de Dealul Mare si Matca Totea (vale). etc.1. Animale: bovine. cartofi. Comuna este străbătută de matca Negreana. legume. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. porumb. păsări. 5.reşedin ă. Negreni si Totea.populatia totala stabila – 2730 persoane 3) FORTA DE MUNCA 220 pe căi rutiere. COMUNA LICURICI Comună cu 4 sate : Frumuşei . FISA LOCALITATII LICURICI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 6165 ha 2) POPULATIA . Relieful. care desparte Dealu Mare de Dealul Cărbuneştilor. ovine. etc.31. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. Transporturile se realizează cu calea ferată. porcine. Distan a până la Tg-Jiu este de 40 km.31. Nu are legătură directă .

11 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 65 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 245 persoane -personal didactic – 31 persoane -sali de clase si cabinete – 20 -laboratoare scolare – 2 -ateliere şcolare .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -ibloteci publice – 1 -abonamente la radio – 475 -abonamente la televiziune – 117 6) OCROTIREA SANATATII 221 .-numar mediu salariati – 101 persoane -numar mediu salariati in industrie – 2 persoane -numar mediu de salaria i in comert.6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 32 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 19 persoane -numar mediu salariati in constructii .

legume. cartofi. porumb. secară)– 881 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 6 -locuinte terminate din fonduri private – 6 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 41 222 .-medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -personal punct farmaceutic – sector privat – 1 persoana 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3227 ha -suprafata arabila – 1194 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 134 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 134 ha -suprafata pasuni – 794 ha -suprafata fanete – 971 ha -suprafata cultivata (grâu.

Mărului. Tg-Cărbuneşti si la exploatările carbonifere din jude . etc. porumb. Monumente istorice : Schitul de la Tg-Logreşti.32.1.suprafata totala: 6815 ha 2) POPULATIA . datorită restructurărilor care s-au produs in economie. COMUNA LOGRESTI Comună cu 7 sate: Tg-Logreşti . Relieful este format din Dealurile Muierii.32. Seci. Nu are legătură directă cu calea ferată. până in anul 1990. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Col eşti. la Tg-Jiu. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Strâmbei. In prezent numărul lor s-a redus. Frunza. Popeşti si Seaca. O parte din locuitorii comunei au lucrat . FISA LOCALITATII LOGRESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . Amaradia străbate comuna de nord la sud si colectează pâraiele de pe dealurile vecine.reşedin ă. Culturi: grâu.. cartofi.populatia totala stabila – 2996 persoane de la 223 .5. care datează 1718 si biserica din satul Popeşti. care apar in Podişului Getic. Răchi i. Distan a până la Tg-Jiu este de 59 km. 5. legume. Suprafa a este de 6815 ha . Logreşti – Moşteni.

3 -ateliere scolare . posta.3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 127 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 4 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 32 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 7 persoane -numar mediu de sal in comert. depozitarea.9 persoane -numar mediu salariati in transp.1 5) CULTURA SI ARTA 224 . comunicatii – 4 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 24 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 11 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 89 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 239 persoane -personal didactic – 41 persoane -sali de clase si cabinete – 22 -laboratoare scolare .

-biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1073 -abonamente la televiziune – 161 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane -centre de sanatate – sector public .1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3655 ha -suprafata arabila – 1591 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 299 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 72 ha -suprafata păşuni – 1420 ha -suprafata fanete – 273 ha -suprafata cultivata – 835 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 3 -locuinte terminate din fonduri private – 3 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 130 225 .

A . Relieful este alcătuită din o parte a luncii Jil ului si dealurile Brăde ului.A – produce utilaje pentru mine. Brădă el. Runcurel.se ocupă cu transportul rutier de mărfuri. salubritate si activită i sanitare. – comer cu produse alimentare. Comuna are legătură cu calea ferată Filiaşi – Turceni – Rovinari – TgJiu prin sta iile Mătăsari si Drăgoteşti. Culturi: grâu. legume. – asanarea si îndepărtarea gunoaielor. tutun. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor. care se exploatează. S.C. O dată cu începerea exploatării cărbunelui pe raza comunei. COMUNA MĂTĂSARI Comună cu 5 sate: Mătăsari . Suprafa a este de 4644 ha . cartofi. cariere si construc ii. etc. Distan a până la Tg-Jiu este de 36 km. GEOGIA INTER S. S. 226 .33. Croici si Runcurel. UZINA REPARA II JIL ROM S. In prezent numărul lor a scăzut datorită restructurărilor intervenite in economia ării după 1990.C.C.A.A. băuturi. o parte din locitori au devenit mineri.reşedin ă. GOSGOMLOC S.C. PRESTĂRI SERVICII CU UTILAJE TERASIERE JIL S. TRANSPORT. Croici. cultura cerealelor si a pomilor fructiferi. Subsolul con ine lignit.5. porumb. Brădet. S. Societă i comerciale: In comuna Mătăsari îşi desfăşoară activitatea mai multe societă i comerciale: S.

2951 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –16.1. posta comunicatii – 633 .104 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ. gaze si apa – 67 persoane -numar mediu de sal in constructii – 315 persoane -numar mediu de sal in comert. Financiare.5.2 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 6143 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 4228 persoane -numar mediu salariati in industrie – 2728 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 2315 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 346 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.33.total . FISA LOCALITATII MATASARI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4644 ha -locuinte existente . depozitare.3 km -lungimea simpla a retelei de canalizare – 4. bancare si de asig – 4 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 31 persoane -numar mediu sal in invatamant – 128 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 40 persoane 227 transp.

4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -licee – 1 -copii inscrisi in gradinite – 204 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 913 persoane -elevi inscrisi in invatamant liceal – 396 persoane -personal didactic – 106 persoane -sali de clase si cabinete – 47 -laboratoare scolare – 7 -ateliere scolare – 8 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 804 -abonamente la televiziune – 461 6) OCROTIREA SANATATII -paturi in spitale – sector public –13 -medici – sector public – 6 persoane -stomatologi – sector public – 1 persoane -stomatologi – sector privat – 1 persoane -farmacisti – sector privat –1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 1 persoane 228 .

-personal mediu sanitar – sector privat – 24 persoane -spitale – sector public – 1 -dispensare medicale – sector public – 4 -crese .sector privat .sector privat – 53 -cabinete stomatologice – 28 -Laboratoare medicale .sector public – 4 -farmacii – sector public – 3 -farmacii – sector privat – 30 -cabinete medicale .numar 15 -laboratoare de tehnica dentara – 16 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 6024 ha -suprafata arabila – 4403 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 760 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 139 ha -suprafata păşuni – 247 ha -suprafata fanete – 475 ha -suprafata cultivata – 3731 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 8 -locuinte terminate din fonduri private – 8 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII 229 .

34. ODIHNA SI TRATAMENT -unitati de cazare – 5 -Locuri in unitati de cazare .-unitati PTTR – 9 -abonamente telefonice – 22637 10) TURISM. FISA LOCALITATII MUŞETEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 9189 ha 230 . legume.34. Distan a până la Tg-Jiu este de 25 km.1.(total) numar 576 3. 5. porumb. cartofi. Nu are legătură directă cu calea ferată. Suprafa a este de 9189 ha . Bârcaciu. Unii din locuitori lucrează la exploatările forestiere. etc. Relieful cuprinde o parte din versantul de sud al Masivului Parâng si o parte din culoarul subcarpatic al Gorjului. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Culturi: grâu. Stănceşti – Larga. COMUNA MUŞETEŞTI Comună cu 7 sate : Muşeteşti. Arşeni.reşedin ă. Gămani. Grui. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura pomilor fructiferi a cerealelor si creşterea animalelor. Stănceşti.

32 persoane -numar mediu de salaria i in comert.6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 41 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 103 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 251 persoane -personal didactic – 29 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -laboratoare scolare – 17 -ateliere şcolare .populatia totala stabila – 2439 persoane 3) FORTA DE MUNCA .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 231 .2) POPULATIA .numar mediu salariati in industrie –3 persoane -numar mediu salariati in constructii .numar mediu salariati – 125 persoane .

-biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 458 -abonamente la televiziune – 374 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2894 ha -suprafata arabila – 1069 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 212 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 78 ha -suprafata pasuni – 1067 ha -suprafata fanete – 468 ha -suprafata cultivata (grâu. cartofi. legume. porumb. secară)– 832 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 12 -locuinte terminate din fonduri private – 12 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 1 -abonamente telefonice – 272 232 .

Ocupa ia animalelor. despăr ite prin pârâul Jil ul Racilor. FISA LOCALITATII NEGOMIR 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 5351 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4086 persoane 233 . COMUNA NEGOMIR Comună cu 10 sate: Negomir . Bohorel. Culturi: grâu. Nu are legătură directă cu calea ferată.1. Condeieşti. Paltinu.35. porumb. Transporturile se realizează pe căi rutiere. tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea 5. Relieful este format din dealuri. cartofi. Suprafa a este de 5331 ha .5. legume. Artanu.35.reşedin ă. Distan a până la Tg-Jiu este de 35 km. Subsolul con ine lignit. Orzu. Nucetu. Ursoaia si Valea Racilor. Până in anul 1990 o parte din locuitori au lucrat in exploatarea carboniferă din bazinele Rovinari si Motru.

3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 5 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 758 -abonamente la televiziune – 305 234 .3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 368 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 192 persoane -numar mediu de sal in comert.3 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 46 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 17 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 172 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 512 persoane -personal didactic – 46 persoane -sali de clase si cabinete – 24 -laboratoare scolare .

6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3322 ha -suprafata arabila – 1602 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 92 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 117 ha -suprafata păşuni – 829 ha -suprafata fanete – 682 ha -suprafata cultivata – 1182 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 11 -locuinte terminate din fonduri private – 11 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 238 5. COMUNA PADEŞ 235 .36.

Orzeşti.R. un camping cu 12 locuri. porumb. Spre sud la vest de râul Motru cuprinde o parte a podişului Mehedin i. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Motru sec. ENERGOFOREST CERNA SAT S. Cerna Sat. la est de valea Motrului sunt dealurile Pleşa si Cerna. Societă i comerciale: In comuna Padeş (Cerna sat ) îşi desfăşoară activitatea două societă i comerciale din domeniul exploatărilor forestiere : S. In satul Padeş func ionează o societate profilată S. Comuna este udată de cursul superior al râului Motru si afluen ii lui.L. . Prezintă fenomene carstice. Relieful ocupă o parte a mun ilor Vulcanuli.C. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. Văieni.R. care a însemnat începutul revolu iei de la 1821. locuri in unită i de cazare 20. legume.L. Numărul acesta a scăzut după 1990 datorită restructurărilor din economie. Pe câmpia Padeşului unde Tudor Vladimirescu a citit proclama ia. Apa Neagră.L. Până in anul 1990 o parte din bărba i au lucrat in exploatările carbonifere din bazinul Motru si la exploatările forestiere. EMANOIL CERNA SAT S.R. Padeş. Suprafa a este de 38981 ha .C. pe comer 236 .Comună cu 8 sate : Călugăreni . cartofi. Un important monument al naturii este Peştera Cloşani. Cernei si Godeanului. s-a ridicat in 1938 un monument in memoria revolu iei. pomi fructiferi. Culturi: grâu. si S. Cloşani . Turism: Unită i de cazare 3.reşedin ă. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Nu are legătură directă cu calea ferată. Mehedin i.C. RADEŞ S.

posta comunicatii – 8 .total . depozitare.1. gaze si apa – 42 persoane -numar mediu de sal in constructii – 11 persoane -numar mediu de sal in comert.5.36.25 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 13 persoane -numar mediu sal in invatamant – 67 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 26 persoane 4) INVATAMANT 237 transp.1765 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 20 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 5286 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 345 persoane -numar mediu salariati in industrie – 181 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 139 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. FISA LOCALITATII PADES 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 38981 ha -locuinte existente .

ucenici –46 persoane -personal didactic – 59 persoane -sali de clase si cabinete – 36 -laboratoare scolare – 2 -ateliere scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 5 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 445 -abonamente la televiziune – 395 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 10194 ha -suprafata arabila – 452 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 99 ha 238 .profesional.-unitati de invatamant – 14 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -copii inscrisi in gradinite – 188 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 563 persoane -elevi inscrisi in invat. compl.

Frânceşti. baraj de deviere a Bistri ei spre râul Tismana. Pe Bistri a Gorjeană s-au construit două baraje: cu o microhidrocentrală de 14 MW si Clocotiş. Distan a până la Tg-Jiu este de 21 km. Relieful cuprinde partea sudică a mun ilor Vâlcani. Bistri a Gorjeană colectează apele din zona montană iar in depresiune primeşte Bistricioara si Bâlta. Boroşteni. Brădiceni. se uneşte cu Tismana.-suprafata vii si pepiniere viticole – 126 ha -suprafata păşuni – 6030 ha -suprafata fanete – 3487 ha -suprafata cultivata – 447 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 9 -locuinte terminate din fonduri private – 9 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 . Hobi a si Seuca.3 Km . 239 . cu vârful Oslea.37. COMUNA PEŞTIŞANI Comună cu 7 sate: Peştişani– reşedin ă.abonamente telefonice – 465 5. printr-un tunel de 9. Dealurile Brădiceni si Sporeşti. Gureni. Suprafa a este de 21687 ha . In sud se află Depresiunea Peştişani. Jaleşu si se varsă in Jiu.

FISA LOCALITATII PEŞTIŞANI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 21687 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4087 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 602 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva –persoane -numar mediu salariati in agricultură – 4 persoane -numar mediu de salaria i in comert-23 persoane -numar mediu salariati in administratia publica –11 persoane -numar mediu sal in invatamant –147 persoane 240 . biserica din Frânceşti construită din lemn in anul 1823. 5. legume. porcine. Monumente istorice biserica din satul Hobi a construită din lemn in anul 1828. Monumente ale naturii: rezerva ia de castani comestibili de la Boroşteni. Culturi: grâu. Până in anul 1990 mul i locuitori au lucrat in exploatările de cărbune din bazinele Rovinari. nuci. etc. ovine. etc. Transporturile se realizează pe căi rutiere.37. Jil si unită ile economice din Tg-Jiu. cartofi. Nu are legătură directă cu calea ferată. porumb. păsări.Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Animale: bovine.

compl. profesional. depozitare.261 persoane -elevi inscrisi in invat. comunicatii 52 persoane -numar mediu salariati in industrie -69 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in –52 persoane -număr mediu sal.15 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 887 241 . in energie electrica si term. ucenici – 219 persoane -personal didactic – 69 persoane -sali de clase si cabinete – 39 -laboratoare scolare – 7 -ateliere şcolare . posta. gaze si apa – 17 persoane -numar mediu salariati in constructii – 212 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 15 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -licee .1 -copii inscrisi in gradinite – 117 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 409 persoane -elevi inscrisi in invatamint liceal .-numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 18 persoane -număr mediu salaria i in transport.

cartofi.-abonamente la televiziune – 627 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 6623 ha -suprafata arabila – 1880 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 444 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 132 ha -suprafata pasuni – 3571ha -suprafata fanete – 596 ha -suprafata cultivata (grâu. porumb. legume. secară)– 1763 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 9 -locuinte terminate din fonduri private – 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 267 242 .

Piscuri. COMUNA PLOPŞORU Comună cu 11 sate : Plopşoru – reşedin ă. floarea soarelui. Culturi: grâu. Sărdăneşti si Vălari. cartofi.5. Broşteni de Sus. Izvoarele.38. etc. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Distan a până la Tg-Jiu este de 45 km. Olari. Suprafa a este de 8002 ha . 5. Broşteni. Comuna are legătură directă cu calea ferată. si extrac ia i eiului din icleni. legume. Ceplea . Până in anul 1990 mul i locuitori au lucrat in exploatările de cărbune din bazinele Rovinari.38. FISA LOCALITATII PLOPSORU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8002 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 6776 persoane 3) FORTA DE MUNCA 243 . Relieful este format din culmea Părăşişte si culmea Căpşuneaua între lunca Jiului si Valea Plopşorului. Cursaru. porumb.1. Deleni.

52 persoane -numar mediu de sal in trans. comunicatii . depozitare.-numar mediu salariati – 301 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 71 persoane -numar mediu de sal in comert.51 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 15 persoane -numar mediu sal in invatamant – 73 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 23 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 13 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 249 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 892 persoane -personal didactic – 73 persoane -sali de clase si cabinete – 37 -laboratoare scolare – 1 -ateliere scolare . posta.1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1174 244 .

-abonamente la televiziune – 697 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 7 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3672 ha -suprafata arabila – 2445 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 107 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 158 ha -suprafata păşuni – 960 ha -suprafata fanete – 2 ha -suprafata cultivata – 1786 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 6 -locuinte terminate din fonduri private – 6 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 219 245 .

Obiective turistice: Cheile Olte ului. legume.39. POLOVRĂGEANCA S. cartofi. Societă i comerciale: S. iar in mun ii Cujba si Dracu sunt mici zăcăminte de fier .39. mojdreanul teiul . ctitoria boierului Danciu Pârâianu. In sudul mun ilor se află depresiunea Polovragi. 5. Culturi: grâu. – societate ce desfăşoară o activitate in cadrul prelucrării lemnului.C. Comuna este udată de Olte Tărâia. Nu are legătură directă cu calea ferată. O parte din locuitori lucrează in exploatările forestiere.5. Transporturile se realizează pe căi rutiere. porumb. etc. care formează dealurile piemontane cu afluentul său Codrişor si Coasta Mare. etc. mascat de depozite sedimentare mai noi.A. Suprafa a este de 8495 ha . COMUNA POLOVRAGI Comună cu 2 sate: Polovragi – reşedin ă. La poalele muntelui in apropierea Mănăstirii Polovragi creşte castanul comestibil. nucul. pomi fructiferi. si Racovi a. Peştera Polovragi si Mănăstirea Polovragi construită in anul 1643. despăr ită de mun i printr-un abrupt tectonic. Relieful in nord cuprinde o parte a Mun ilor Parâng (Micaia si Curmătura Olte ului) si Mun ilor Căpă ânii. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Distan a până la Tg-Jiu este de 51 km. In bazinul Olte ului au fost descoperite zăcăminte de grafit. FISA LOCALITATII POLOVRAGI 246 .1. căpşune.

depozitare. posta comunicatii – 2 .21 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ.total . gaze si apa – 7 persoane -numar mediu de sal in comert. bancare si de asig – 1 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 34 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 6 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 247 transp.1062 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 26 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2988 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 155 persoane -numar mediu salariati in industrie – 7 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. Financiare.1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8495 ha -locuinte existente .

compl.profesional. ucenici –46 persoane -personal didactic – 26 persoane -sali de clase si cabinete – 18 -laboratoare scolare – 2 -ateliere scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 491 -abonamente la televiziune – 324 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3267 ha -suprafata arabila – 850 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 75 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 51 ha -suprafata păşuni – 1221 ha -suprafata fanete – 1070 ha -suprafata cultivata – 775 ha 248 .-copii inscrisi in gradinite – 80 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 295 persoane -elevi inscrisi in invat.

Peri. Animale: bovine.R. Înalt.C. etc. cartofi. ovine. Călugăreasa. Dobra. – societate ce desfăşoară activitatea in domeniul construc iilor metalice si articolelor componente. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. porumb. Relieful este format din dealurile aflate de o parte si de alta a pârâului Câlnic: dealurile Dâlma. Stâlpu. Burlani. etc. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor.40. Societă i comerciale: S.(total) numar 16 5. 249 . O parte din locuitori lucrează in exploatările carbonifere de la Albeni. ODIHNA SI TRATAMENT -unitati de cazare – 2 -locuri in unitati de cazare . păsări. porcine.8) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 490 9) TURISM. Şes. Suprafa a este de 6690 ha . etc. ROMINOX S. In subsolul unor dealuri se găseşte lignit ne exploatat.L. legume. Negoieşti si Zorleşti. Culturi: grâu. Bucşana. COMUNA PRIGORIA Comună cu 7 sate: Prigoria – reşedin ă.

40. FISA LOCALITATII PRIGORIA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . posta.1.suprafata totala: 6690 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3404 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 135 persoane -numar mediu salariati in industrie – 26 persoane -numar mediu de salaria i in comert.Transporturile se realizează cu calea ferată. Nu are legătură directă 5. depozitare. in energie electrica si term.10 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 38 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane -număr mediu salaria i in transp. comunicatii . gaze si apa – 3 persoane -Numar mediu salariati in constructii – 4 persoane 4) INVATAMANT 250 . pe căi rutiere.2 persoane -Număr mediu sal.

-unitati de invatamant – 12 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -copii inscrisi in gradinite – 103 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 356 persoane -personal didactic – 36 persoane -sali de clase si cabinete – 24 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 668 -abonamente la televiziune – 112 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3905 ha -suprafata arabila – 1246 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 232 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 164 ha 251 .

Relieful este alcătuit dintr-o serie de dealuri. mai importante fiind: Corşorului. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Dealu Viei. Stejaru si Şitoaia. legume. Măgura. Culturi: grâu. Gruilui.-suprafata pasuni – 553 ha -suprafata fanete – 1710 ha -suprafata cultivata (grâu. COMUNA ROŞIA DE AMARADIA Comună cu 7 sate: Roşia de Amaradia – reşedin ă. cartofi. epei. Seciurile.41. cărbune si gaze naturale. Dealul Mare. Becheni. porumb. la exploatările de cărbune din Rovinari si exploatările forestiere din Gorj si Vâlcea. O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu si Craiova. cartofi. Distan a până la Tg-Jiu este de 86 km. etc. legume. străbătute de o serie de văi care au curs permanent sau intermitent. secară)– 1014 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 1 -locuinte terminate din fonduri private – 1 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 45 5. Muierii. porumb. 252 . Subsolul con ine petrol. Ruget.

este declarată Transporturile se realizează cu calea ferată.457 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 5 persoane -număr mediu sal. depozitare. Nu are bârne de lemn in anul 1755. Nu are legătură directă 5. picturi si a suferit de-a lungul timpului nenumărate renovări. pe căi rutiere. gaze si apa – 3 persoane 253 . comunicatii 185 persoane -numar mediu salariati in industrie . posta. in energie electrica si term.Monumente istorice: Biserica di satul Roşia de Amaradia. construită din monument istoric.41.10 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 45 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 21 persoane -număr mediu salaria i in transport.1. FISA LOCALITATII ROŞIA DE AMARADIA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4190 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3795 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 760 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 449 persoane -numar mediu de salaria i in comert.

25 persoane -elevi inscrisi in invat.-numar mediu salariati in constructii .ucenici – 93 persoane -personal didactic – 51 persoane -sali de clase si cabinete – 27 -laboratoare scolare – 2 -ateliere şcolare .4 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 436 -abonamente la televiziune – 346 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 7 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 254 . profesional.15 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 11 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -licee .compl.1 -copii inscrisi in gradinite – 127 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 433 persoane -elevi inscrisi in invatamint liceal .

Bâltişoara.7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2433 ha -suprafata arabila – 1191 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 152 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 50 ha -suprafata pasuni – 378 ha -suprafata fanete – 662 ha -suprafata cultivata (grâu. Suprafa a este de 27220 ha . porumb.42. 255 . Răchi i. cartofi. secară)– 948 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 14 -locuinte terminate din fonduri private – 14 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 58 5. COMUNA RUNCU Comună cu 7 sate: Runcu – reşedin ă. legume. Dobri a. Bâlta. Suseni si Valea Mare.

Satele in afară de Susesi sunt alimentate cu apă. In culoarul depresionar din sud s-au dezvoltat satele comunei. Nu are legătură directă cu calea ferată.L. 5. vile turistice 1 cu 9 locuri. Societă i comerciale: S.Distan a până la Tg-Jiu este de 51 km.42.A. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. Culturi: grâu. cu 1. Obiective turistice: unită i de cazare 7 cu 54 locuri de cazare. FISA LOCALITATII RUNCU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI 256 . complex turistic (Bucium) pe valea Sohodolului . Aici pe valea Sohodolului se găsesc Cheile Sohosodolului. Pe Şuşi a Seacă este construită o microhidrocentrală care alimentează sanatoriul Dobri a. Transporturile se realizează pe căi rutiere.C. potabilă. a iglei si a altor materiale de construc ii. prin captarea unor izvoare din munte.1. etc. pentru producerea cimentului. valorificate la S. din Tg-Jiu. campinguri 1 cu 22 locuri. MACOFIL S.7 km lungime. porumb.R. cartofi. legume. – societate ce desfăşoară o activitate de comer cu produse alimentare si nealimentare.C. iar la Runcu o alta care este legată de re eaua na ională. Bogă ia principală a subsolului o formează granitul si calcarul. SUCCES NIC COM S. Relieful cuprinde in partea de nord o parte din munte . O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu. cabane 1 cu 7 locuri.

total . posta comunicatii – 11 .75 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 13 persoane -numar mediu sal in invatamant – 36 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 163 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 17 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 257 transp.5 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 5812 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 410 persoane -numar mediu salariati in industrie – 32 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 16 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 12 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. depozitare.-suprafata totala: 27220 ha -locuinte existente .2333 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 21. gaze si apa – 4 persoane -numar mediu de sal in constructii – 54 persoane -numar mediu de sal in comert.

ucenici –18 persoane -personal didactic – 57 persoane -sali de clase si cabinete – 41 -laboratoare scolare – 6 -ateliere scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1188 -abonamente la televiziune – 517 6) OCROTIREA SANATATII -paturi in sanatorii TBC – sector public – 355 -medici – sector public – 22 persoane -farmacisti – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 91 persoane -farmacii – sector public – 1 -cabinete medicale . compl.profesional.-licee – 1 -copii inscrisi in gradinite – 204 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 541 persoane -elevi inscrisi in invatamant liceal – 25 persoane -elevi inscrisi in invat.sector privat – 1 -sanatorii TBC – sector public .1 7) AGRICULTURA 258 .

Jeriştea si Maghereşti. 259 .-suprafata agricola – 6214 ha -suprafata arabila – 1010 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 153 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 371 ha -suprafata păşuni – 2820 ha -suprafata fanete – 1860 ha -suprafata cultivata – 963 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 4 -locuinte terminate din fonduri private – 4 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 4 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 205 10) TURISM.43. Blahni a de Sus. COMUNA SĂCELU Comună cu 5 sate: Săcelu – reşedin ă. ODIHNA SI TRATAMENT -unitati de cazare – 11 -Locuri in unitati de cazare .(total) numar 72 5. Hăieşti.

FISA LOCALITATII SĂCELU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4207 ha pe căi rutiere. legume. Ocupa ia tradi ională a popula iei este pomicultura . Hăieşti si Ciucureşti. 5. porumb. Brăniştoi. Blahni a străbate comuna de la nord la sud.Suprafa a este de 4207 ha .A. Culturi: grâu. pomi fructiferi. mai multe magazine private al căror domeniu de activitate este comercializarea produselor alimentare si nealimentare. Nu are legătură directă cu excep ia apelor minerale nu sunt 260 . cultura cerealelor si creşterea animalelor. care exploatate până in prezent. Surupa ilor. Distan a până la Tg-Jiu este de 31 km. locuri de cazare 280(un hotel cu 172 locuri si 3 vile turistice cu 108 locuri). Societă i comerciale: In comuna Săcelu func ionează o societate S. Subsolul con ine ape minerale. gaze naturale.C. sare. Săcelu este amenajat ca sta iune balneo-climaterică cu băi calde in stabiliment si băi reci. Turism: Unită i de cazare 4. primeşte ca afluent principal pârâul Sunătoarea. POMICOLA SĂCELU S. in bazine amenajate in aer liber. etc. Transporturile se realizează cu calea ferată. Relieful este alcătuit din dealurile Săcelu.43. petrol. – domeniul de activitate este pomicultura si cultura altor plante.1. Maghereştilor.

2) POPULATIA -populatia totala stabila – 1869 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 275 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 156 persoane -numar mediu de salaria i in comert- 15 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 20 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 38 persoane -număr mediu salaria i in transp, depozitare, posta, comunicatii - 4 persoane -numar mediu salariati in industrie – 156 persoane -numar mediu salariati in constructii - 4 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 88 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 187 persoane -personal didactic – 15 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -laboratoare scolare –1 -ateliere şcolare - 1

261

5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 434 -abonamente la televiziune – 229 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3194 ha -suprafata arabila – 699 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 458 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 62 ha -suprafata pasuni – 1440 ha -suprafata fanete – 535 ha -suprafata cultivata (grâu, porumb, cartofi, legume, secară)– 591 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII

262

-unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 62 5.44. COMUNA SAMARINESTI Comună cu 9 sate: Samarineşti – reşedin ă, Băzăvani, Boca, Duculeşti, Larga, ârioi, Valea Bisericii, Valea Mică si Valea Mare. Suprafa a este de 3248 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. Relieful cuprinde dealurile Măiag, Locii, Bătrânilor, Radei si Hobi a dintre lunca Motrului si Valea Jil ului, iar spre nord dealurile Nenii, Cioca Duchii, Crângu, Zăstrana, si Strâmtului. Subsolul con ine lignit care se exploatează. Ocupa ia tradi ională a popula iei este pomicultura, cultura cerealelor si creşterea animalelor. O parte din bărba i lucrează la exploatările de cărbune locale si in alte unită i economice din oraşul Motru. Modul de folosin ă a terenurilor: agricol 1999 ha (arabil 1143 ha, livezi si pepiniere pomicole 78 ha, vii si pepiniere viticole 54 ha, păşuni 628 ha, fâne e 96 ha), păduri 187, etc. Culturi: grâu, porumb, cartofi, legume, etc. Animale: bovine 802, capete, porcine 1459, ovine 222, păsări 11328, etc. Are legătură cu calea ferată Filiaşi - Strehaia – Motru, prin sta iile Însură ei si Corcova. 5.44.1. FISA LOCALITATII SAMARINEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3248 ha

263

2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2056 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 718 persoane -numar mediu salariati in industrie – 661 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 19 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 13 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 6 -gradinite de copii – 2 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 48 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 223 persoane -personal didactic – 16 persoane -sali de clase si cabinete – 12 -laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci publice – 2 -abonamente la radio – 370 -abonamente la televiziune – 261

264

6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1999 ha -suprafata arabila – 1143 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 78 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 54 ha -suprafata pasuni – 628 ha -suprafata fanete – 96 ha -suprafata cultivata(grâu, porumb, cartofi, legume, secară) – 954 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 7 -locuinte terminate din fonduri private – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 15 5.45. COMUNA SĂULEŞTI Suprafa a este de 5573 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 44 km.

265

Relieful este alcătuit din dealurile Vulparului si Corbului, Drăghiceştilor si piscurile Blanelor, Pozârca, Corbule ului, Negoi ei si altele si lunca Gilortului cu afluentul Purcăroaia. Ocupa ia tradi ională a popula iei este pomicultura, cultura cerealelor si creşterea animalelor. O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu si Tg-Cărbuneşti Societă i comerciale: in comuna Săuleşti func ionează 2 societă i comerciale - S.C. AGROMEC S.A Bibeşti – in domeniul serviciilor pentru mecanizare, chimizare agricolă si protec ie fitosanitară si in domeniul comer ului cu ridicata al zahărului, ciocolatei si al produselor zaharoase S.C. POLISEUM S.A Are legătură cu calea ferată Filiaşi – Tg-Jiu. Transporturile se realizează si pe căi rutiere. 5.45.1. FISA LOCALITATII SAULESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 5573 ha -Locuinte existente - total - 1073 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2602 persoane

3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 136 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 19 persoane
266

-numar mediu salariati in industrie – 17 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 5 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 2 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica, gaze si apa – 10 persoane -numar mediu de sal in comert- 30 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 22 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 10 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 74 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 246 persoane -personal didactic – 20 persoane -sali de clase si cabinete – 13 -laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 482 -abonamente la televiziune – 332
267

transp, depozitare, posta comunicatii – 16

6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 2 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2337 ha -suprafata arabila – 1483 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 37 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 97 ha -suprafata păşuni – 671 ha -suprafata fanete – 49 ha -suprafata cultivata – 1250 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 2

9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 3 -abonamente telefonice – 225

268

5.46. COMUNA SCHELA Comună cu 5 sate : Sâmbotin - reşedin ă, Arsuri, Gornăcel, Pajiştea si Schela.. Suprafa a este de 8765 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 13 km. Relieful cuprinde in partea nordică si centrală rama de sud a mun ilor Vâlcan, iar spre sud o parte sin depresiunea Bumbeşti Jiu, mărginită de dealurile Gornăcel, Schela, etc. Re eaua hidrografică este alcătuită din pâraie mici, care apar in bazinului hidrografic al Jiului. Subsolul con ine antracit care s-a exploatat la Schela si argilă refractară, exploatată in muntele Vezuroiu. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor, pomicultura si cultura cerealelor. Culturi: porumb, cartofi, legume, pomi fructiferi, etc. O parte din locuitorii comunei lucrează in Bumbeşti Jiu. Monumente istorice si drumul care trece obiective turistice: la 991 m altitudine, pe in 1932 in amintirea peste pasul Vâlcan, spre depresiunea Petroşani se află

monumentul din Poiana lui Mihai Viteazul, ridicat

trecerii marelui domn , cu oştirea spre Transilvania, operă a artistului C.S. Poponiu.. In satele Schela si Vlădoise află bisericile vechi ridicate între anii 1504 – 1584 Transporturile se realizează cu calea ferată. 5.46.1. FISA LOCALITATII SCHELA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8765 ha
269

pe căi rutiere. Nu are legătură directă

2) POPULATIA - populatia totala stabila – 2126 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 150 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 37 persoane -numar mediu de salaria i in comert- 5 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 34 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane -numar mediu salariati in industrie - 63 persoane -Numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 26 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 64 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 180 persoane -personal didactic – 21 persoane -sali de clase si cabinete – 8 -ateliere şcolare - 2 5) CULTURA SI ARTA

270

-biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 492 -abonamente la televiziune – 367 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2502 ha -suprafata arabila – 522 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 42 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 101 ha -suprafata pasuni – 898 ha -suprafata fanete – 939 ha -suprafata cultivata (grâu, porumb, cartofi, legume, secară)– 416 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 1 -locuinte terminate din fonduri private – 1 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 3 -abonamente telefonice – 54

271

5.47. COMUNA SCOAR A Comună cu 11 sate : Scoar a - reşedin ă, Bobu , Budieni , Cerătu de Copăcioasa, Câmpu Mare , Colibaşi, Copăcioasa, Lazuri, Lintea, Mogoşani si Pişteştii din Deal. Suprafa a este de 8578 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 15 km. Relieful este format din Dealurile Copăcioasei, Scoar a, Bobului, Ibanului si o parte din Depresiunea Tg-Jiu – Câmpu Mare. Apele care străbat comuna sunt Blahni a si Amaradia Pietroasa cu afluen ii lor. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. O parte din locuitorii comunei au lucrat , până in anul 1990, la TgJiu, Rovinari, etc. Societă i comerciale : S.C. AGROMEC S.A. Scoar a - societate comercială ce îşi desfăşoară activitatea in domeniul serviciilor pentru mecanizarea agriculturii si S.C. POMICOLA Bobu S.A. care se ocupă cu pomicultura si cultura altor plante. Culturi: grâu, porumb, cartofi, legume, etc. Animale: bovine, porcine, ovine, păsări, etc. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Nu are legătură directă cu calea ferată. 5.47.1. FISA LOCALITATII SCOAR A 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8578 ha
272

2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4763 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 175 persoane -numar mediu salariati in agricultură – 30 persoane -numar mediu de salaria i in comert- 10 persoane -număr mediu salaria i in transport, depozitare, posta, comunicatii 23 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 14 persoane -numar mediu sal in invatamant – 40 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 32 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 86 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 390 persoane -personal didactic – 43 persoane -sali de clase si cabinete – 40 -laboratoare scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA

273

porumb. cartofi.1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 5753 ha -suprafata arabila – 3015 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 687 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 165 ha -suprafata pasuni – 1802 ha -suprafata fanete – 84 ha -suprafata cultivata (grâu.-biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 875 -abonamente la televiziune – 955 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoana -stomatologi – sector public. legume. secară)– 2347 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 4 -locuinte terminate din fonduri private – 4 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 274 .

pe căi rutiere. Monumente istorice: Cula de Şiacu. Transporturile se realizează cu calea ferată. construită lemn in secolul al XVIII – lea. Cojmăneşti. Distan a până la Tg-Jiu este de 60 km.1. Strămtu. cartofi. construită din cărămidă in anii 1818 – 1823 si biserica din satul Sura. cu parter si etaj. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor.48. Nu are legătură directă din 5.COMUNA SLIVILESTI Comună cu 8 sate: Slivileşti. Sura.-abonamente telefonice – 428 5. Ştiucani si Tehomir. porumb. străbătute de Jil u Slivileşti cu efluen ii lui. Vârtopu. Şiacu. FISA LOCALITATII SLIVILESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 6149 ha 275 . Miculeşti. dar datorită restructurărilor numărul lor s-a redus.reşedin ă. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. Piticului.48. etc. legume. O parte din locuitori au lucrat in bazinele carbonifere Motru si Jil . Culturi: grâu. Suprafa a este de 6149 ha . Relieful este alcătuit din dealurile Grigorescu. etc. Hodoleanu.

total .5 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 39 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 14 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 15 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 8 -copii inscrisi in gradinite – 155 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 444 persoane -personal didactic – 41 persoane -sali de clase si cabinete – 27 -laboratoare scolare – 1 transp.1416 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4003 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 115 persoane -numar mediu de sal in constructii – 15 persoane -numar mediu de sal in comert.-Locuinte existente . depozitare. posta comunicatii – 3 276 .

5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 755 -abonamente la televiziune – 545 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -puncte farmaceutice – sector privat .1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3653 ha -suprafata arabila – 1700 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 63 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 90 ha -suprafata păşuni – 1575 ha -suprafata fanete – 225 ha -suprafata cultivata – 1430 ha 8) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 71 277 .

cultura pomilor fructiferi si a vi ei de vie. legume.Peret. vii. Pârvuleşti.5. Transporturile se realizează cu calea ferată. Măzăroi. Curpen. Rugilor . construită din lemn in anul 1759. pomi fructiferi.reşedin ă. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor (oi). Obreja. Peleş . pe căi rutiere. Mociorâta. Alexeni. Vaidei si Vălari. Suprafa a este de 10008 ha . etc. Distan a până la Tg-Jiu este de 12 km. Dosuri. construită din zid in stil brâncovenesc.49. De la nord la sud comuna este străbătută de Şuşi a Verde care aproape de ieşirea din munte formează o frumoasă cascadă. Căleşti. iar spre est C. Brădet. Relieful in nord cuprinde o parte a Mun ilor Vâlcani. O parte din locuitorii comunei lucrează in Tg-Jiu. Monumente istorice : Biserica din satul Stăneşti . in anul 1732 si biserica din Măzăroi. COMUNA STĂNEŞTI Comună cu 10 sate : Stăneşti . Rupturi si Corcola i. In sud cuprinde depresiunea Stăneşti mărginită spre vest de dealurile Cioara. Bălani.1. FISA LOCALITATII STĂNEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI 278 . Viişoara.49. dealurile Mâ oaiei si Bălanilor. Culturi: porumb. Nu are legătură directă 5.

6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 8 persoane -numar mediu sal in invatamant – 35 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 18 persoane -număr mediu salaria i in transp.1 persoane -numar mediu salariati in industrie – 151 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 1 persoane -număr mediu sal. depozitare. in energie electrica si term. gaze si apa – 5 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 61 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 232 persoane -personal didactic – 23 persoane -sali de clase si cabinete – 27 279 . comunicatii .-suprafata totala: 10008 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2621 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 229 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 145 persoane -numar mediu de salaria i in comert. posta.

-laboratoare scolare – 4 -ateliere şcolare . cartofi. secară)– 1194 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 3 -locuinte terminate din fonduri private – 3 280 . porumb.2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 668 -abonamente la televiziune – 324 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 4396 ha -suprafata arabila – 1274 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 158 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 129 ha -suprafata pasuni – 1041 ha -suprafata fanete – 1794 ha -suprafata cultivata (grâu. legume.

de Mijloc si ci Vii pe dreapta. FISA LOCALITATII STEJARI 281 . Subsolul con ine gaze naturale si lignit. ovine. legume.9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 293 5. O parte din bărba i lucrează la extrac ia si transportul gazelor naturale care se exploatează pe teritoriul comunei. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Pişcoiu si Popeşti . etc. COMUNA STEJARI Comună cu 6 sate: Stejari – reşedin ă. Distan a până la Tg-Jiu este de 70 km. Animale: bovine. porumb.50. Nu are legatura cu calea ferata . Dealu Leului.Baloşani . Băceşti . 5. Piscu Ciocoiului. de pe stânga pârâului Amărăzuia si dealurile Hogii. cartofi. Suprafa a este de 7455 ha . etc. Aninoasei.50.1. păsări. Relieful este alcătuit din dealurile Măgurii. Transportul se realizeaza pe cai rutiere. Culturi: grâu. porcine. Leului.Stejari .

comunicatii . depozitare.89 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 1 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 80 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 321 persoane -personal didactic – 37 persoane 282 . posta.11 persoane -numar mediu salariati in industria extractivă .1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 7455 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2898 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 195 persoane -numar mediu salariati in industria – 90 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 40 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane -număr mediu salaria i in transp.

-sali de clase si cabinete – 33 -laboratoare scolare – 2 -ateliere şcolare . legume. porumb. secară) – 1437 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII 283 .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 679 -abonamente la televiziune – 242 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 6 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -punct farmaceutic – sector privat – 1 persoana 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3713 ha -suprafata arabila – 1742 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 165 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 129 ha -suprafata pasuni – 1257 ha -suprafata fanete – 420 ha -suprafata cultivata(grâu. cartofi.

284 .reşedin ă. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor si creşterea animalelor. Ciorari. Subsolul con ine petrol si gaze naturale. Păişani. are o pictură specifică.societate comercială ce îşi desfăşoară activitatea in domeniul extrac iei petrolului si a gazelor naturale.-locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 88 5. etc. Distan a până la Tg-Jiu este de 65 km.A. care străbate comuna de la nord la sud. Suprafa a este de 4183 ha . Societă i comerciale: S. O parte din locuitorii comunei lucrează in Tg-Jiu. COMUNA STOINA Comună cu 7 sate: Stoina . Stoina . Culturi: grâu. Turceni si Craiova. din cărămidă.C. cartofi.51. Ulmet si Urda de Sus. legume. Relieful este format din Dealurile Stoina si Slăvu ei despăr ite de lunca largă a Amaradiei. Monumente istorice: Biserica din satul Păişani construită in anul 1768. Toiaoga. FORAJ SONDE S. porumb. Mieluşei.

7 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ.1.3 -km. Nu are legătură directă 5.Transporturile se realizează cu calea ferată.total .1439 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –0. FISA LOCALITATII STOINA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4183 ha -Locuinte existente .5 km -Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 8. 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2849 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 806 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 21 persoane -numar mediu salariati in industrie – 624 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 608 –persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. Financiare. pe căi rutiere. depozitare.51. bancare si de asig – 1 persoane 285 transp. posta comunicatii – 5 . gaze si apa – 16 persoane -numar mediu de sal in constructii – 22 persoane -numar mediu de sal in comert.

2 286 .personal didactic – 33 persoane .sali de clase si cabinete – 15 .gradinite de copii – 4 .elevi inscrisi in invat.unitati de invatamant – 7 .copii inscrisi in gradinite – 133 persoane .-numar mediu sal in administratia publica – 11 persoane -numar mediu sal in invatamant – 45 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT .scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 .laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 571 -abonamente la televiziune – 434 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 6 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -dispensare medicale – sector public – 1 puncte farmaceutice – sector private .profesional. compl. ucenici –143 persoane .elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 380 persoane .

Suprafa a este de 4474 ha . Relieful: Prin comuna Telesti trece raul Bistrita Gorjeana. Buduhala si Somanesti.reşedin ă.7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2483 ha -suprafata arabila – 1222 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 94 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 184 ha -suprafata păşuni – 933 ha -suprafata fanete – 50 ha -suprafata cultivata – 921 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 9 -locuinte terminate din fonduri private – 9 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 219 5. Distan a până la Tg-Jiu este de 18 km. 287 . de-a lungul careia se desfasoara o lunca fertila.52. COMUNA TELEŞTI Comună cu 3 sate : Telesti . pe stanga si o serie de terase pe dreapta.

ovine. etc. Transportul se ferată. Ocupatia principala a populatiei este cresterea animalelor. Nu are legătură cu calea 5.Pe teritoriul comunei se afla dealurile Sporesti. FISA LOCALITATII TELEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4474 ha 2) POPULATIA . pomicultura si cultura cerealelor. realizeaza pe cai rutiere. cartofi. păsări.populatia totala stabila – 2772 persoane 3) FORTA DE MUNCA 288 . Animale: bovine. porumb.1. etc. Somanesti si Bradiceni. Culturi: grâu. legume.52. porcine.

1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 580 -abonamente la televiziune – 363 289 .-numar mediu salariati – 88 persoane -numar mediu salariati in industrie – 3 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 20 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 3 persoane -numar mediu salariati in constructii .4 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 107 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 291 persoane -personal didactic – 47 persoane -sali de clase si cabinete – 17 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare .

legume.6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA .suprafata agricola – 3033 ha .suprafata vii si pepiniere viticole – 76 ha . secară)– 1605 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 10 -locuinte terminate din fonduri private – 10 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 170 290 .suprafata cultivata (grâu.suprafata arabila – 2026 ha .suprafata livezi si pepiniere pomicole – 57 ha . porumb.suprafata pasuni – 613 ha . cartofi.suprafata fanete – 261 ha .

o unitate de artizanat. LUCOMEXP S. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Transporturile se realizează pe căi rutiere.. – societate comerciala din domeniul gospodaririi resurselor de apa.C. Gornovi a. Frumosu.53.5.L.C.R. Suprafa a este de 30779 ha . Nu are legătură directă cu calea ferată. Valcele si Vanata. Cuiu Popii. Pocruia. Groapele. hoteluri si restaurante S. cartofi. o fabrica de paine. Relieful cuprinde la nord o serie de munti . Spre sud teritoriul comunei cuprinde depresiunea Tismana si o serie de dealuri. si unitati prestari servicii catre populatie. Maneasa. printre care mai importanti sunt: Boul. O parte din locuitori lucreaza in unitatile locale . Sturu. ENERGETICIANUL . aductiunea si tratarea apei din complexul forestier. Distan a până la Tg-Jiu este de 35 km. Racoti. din care in motel 39 si in cabana 90. captarea. Costeni. S.C. 291 S. COMUNA TISMANA Comună cu 11 sate : Tismana. vita de vie. porumb. Turism: Unită i de cazare 2.reşedin ă. etc. legume. pomi fructiferi. Sohodol. in cadrul complexului hidroenergetic Cerna – Motru – Tismana – Bistrita.L.Celei. Societati comerciale: Pe teritoriul comunei functioneaza o hidrocentrala (106 MW). din Tg-Jiu si in exploatarile carbonifere din bazinul minier Matasari – Motru. Topesti. locuri in unită i de cazare 129. La nord de satul Tismana se gaseste o crescatorie de pastravi. Ciuciava. Isvarna. In comuna mai functioneaza S. SEQVOIA S. Culturi: grâu. etc.R.A.

cladit in 292 .Monumente istorice si naturale: Schitul Ciclovina construit inaintea Manastirii Tismana . aici se afla: particele din moastele Sfantului Ioan Gura de Aur. Matei Basarab (16461654). ale Sfantului Ignatie Teologul si ale Mucenicului Teofil aduse de la Constantinopol de Cuviosul Nicodim. sub Vladislav. rectitorita de Radu cel Mare (1495-1508) si terminata de Neagoe Basarab. cu interventii sub Radu Voda Paisie (1542). Padurea numit de castani Eroni. de neam valah. icoane argintarie. In comestibili. Isvarna si Cioaca cu brebenei. construite Tismana si din lemn. jud. XIV si alte odoare. in 1564. deosebita de ceea ce a fost in vremea lui Matei Basarab. repictat in fresca de zugravul Dumitru Diaconu. sfintita in 1378. executate de Dobromir cel Tanar din Targoviste. cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august). Gorj. praznuit la 26 decembrie. apoi din zid intre 1375 si 1378. bisericile din satele Vanata si Gornovita. in naos. 56 vietuitoare. Gura Plaiului. executate de echipa Ranite Grigorie. orare. paraclis din piatra cu o turla. MANASTIREA TISMANA. com Tismana. picturi murale cu valoare artistica deosebita. aici s-a nevoit si induhovnicit Cuviosul Nicodim de la Tismana (†1406). 37 km NV de Targu Jiu. din 1732. Pe teritoriul comunei Tismana exista si multe pesteri: pestera de la manastirea Tismana. sub care s-a terminat. ajutat de Voievozii Radu I si Dan I. reorganizatorul monahismului romanesc. 19 km E de Baia de Arama si 5 km de localitatea Tismana. ctitorita din lemn de tisa de Sfantul Cuvios Nicodim de la Tismana. in 1766. Mănăstire de calugarite. impodobesc pronaosul. Tehomir. muzeu cu obiecte de arta. si cu transformari neogotice intre 1844 si 1849 care i-au asigurat infatisarea de astazi. bederenite din sec. in locul marginea padurii se gaseste un castan secular – Castanul lui Neferescu. intre satele Topesti.

FISA LOCALITATII TISMANA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 30779 ha -locuinte existente . 5.53. Atestarea documentară a satului Tismana este deci legată de documentele mănăstirii. ca de altfel a marii majorită i a satelor din vestul Olteniei şi chiar a unora din Serbia. atelier de covoare si de icoane pe sticla.total . Mărturiile cele mai vechi referitoare la Tismana erau hrisoavele domneşti -primele din timpul lui Vladislav-Vodă şi Negru-Vodă .1.7 km -lungimea simpla a retelei de canalizare – 2. frumoasa cascada de 40 m a raului Guenisa ce curge pe sub manastire. arhondaric.2947 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 15.8 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 8289 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 829 persoane 293 .prin care se donau Mănăstirii Tismana sate şi moşii.vremea lui Matei Basarab.

compl. ucenici –86 persoane -personal didactic – 90 persoane -sali de clase si cabinete – 48 -laboratoare scolare – 4 -ateliere scolare – 5 transp.71 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ. posta comunicatii – 35 294 . gaze si apa – 131 persoane -numar mediu de sal in constructii – 220 persoane -numar mediu de sal in comert. bancare si de asig – 1 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 27 persoane -numar mediu sal in invatamant – 108 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 46 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 19 -gradinite de copii – 10 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 8 -licee – 1 -copii inscrisi in gradinite – 312 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 767 persoane -elevi inscrisi in invatamant liceal – 62 persoane -elevi inscrisi in invat.-numar mediu salariati in agricultura – 5 persoane -numar mediu salariati in industrie – 211 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 80 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.profesional. Financiare. depozitare.

sector privat – 1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 9636 ha -suprafata arabila – 1118 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 170 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 257 ha -suprafata păşuni – 4882 ha -suprafata fanete – 3209 ha -suprafata cultivata – 1028 ha 295 .5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 6 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1174 -abonamente la televiziune – 528 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 4 persoane -stomatologi – sector public – 1 persoana -stomatologi – sector privat – 1 persoane -farmacisti – sector privat – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 10 persoane -farmacii – sector privat – 1 -cabinete medicale .

8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 10 -locuinte terminate din fonduri private – 10 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 10 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 581 10) TURISM.54.reşedin ă. Poiana . Distan a până la Tg-Jiu este de 56 km. Relieful cuprinde o parte din valea larga a Gilortului si dealurile Arpadia si dealurile Poienii. Subsolul contine petrol care se exploateaza. Spahiului. ODIHNA SI TRATAMENT -unitati de cazare – 2 -locuri in unitati de cazare . Cocorova. Oachesului si Turburea. Suprafa a este de 6754 ha.(total) numar 100 5. COMUNA TURBUREA Comună cu 5 sate : Turburea . Spahii si Sipotu. 296 .

25 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 19 persoane -numar mediu sal in invatamant – 51 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 25 persoane 297 . O parte din localnici lucreaza in unitatile economice din Tg-Jiu si Craiova. iar o parte in exploatarile de carbune locale. legume. FISA LOCALITATII TURBUREA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . Culturi: grâu.suprafata totala: 6754 ha 2) POPULATIA . porumb. Animale: bovine capete.populatia totala stabila – 4862 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 769 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 532 persoane -numar mediu de salaria i in comert. ovine.1. Transporturile se realizează pe căi rutiere. pomi fructiferi. porcine. legumicultura si creşterea animalelor. cartofi. 5. Are legătură cu calea ferată Filiasi – Tg-Jiu prin statiile Turburea si Gilort.54. păsări.Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. etc.

1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 832 -abonamente la televiziune – 494 298 . gaze si apa – 19 persoane -numar mediu salariati in constructii – 15 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 191 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 554 persoane -personal didactic – 52 persoane -sali de clase si cabinete – 24 -laboratoare scolare – 2 -ateliere şcolare .553 persoane -numar mediu salariati in activită i financiar bancare – 3 persoane -număr mediu sal. in energie electrica si term. posta.-număr mediu salaria i in transp.48 persoane -numar mediu salariati in industrie . comunicatii . depozitare.

6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 4 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 8 persoane -stomatologie si farmacie – sector public – 2 persoana 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 4284 ha -suprafata arabila – 2409 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 267 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 310 ha -suprafata pasuni – 1254 ha -suprafata fanete – 44 ha -suprafata cultivata (grâu. porumb. legume. cartofi. secară)– 2201 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 11 -locuinte terminate din fonduri private – 11 9) POSTA SI TELECOMUNICATII 299 .

AGROMEC S.C. cultura legumelor si cultura cerealelor. Ocupatia principala a populatiei este cresterea animalelor.R. Societati comerciale: In comuna Turceni func ionează societă i comerciale S. agricolă si protec ia fitosanitară – S.reşedin ă.C. Murgesti. printre care sunt: Padurii.A. o serie de dealuri cu altitudini intre 200 – 300 m.R.C.55. Dealu Mare. porumb.A. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. lucrări de instala ii electrice – S. care fac parte din Platforma Getica. TURCENI S. ELCOMEX OLTENIA S.R. Teritoriul comunei este udat de Jiu si paraiele Jilt si Stramba. ELCOMEX AGROINDUSTRIALA S. Padurii Iliesti..C. Culturi: grâu. O parte din locuitori lucrează la termocentrala Turceni si in exploatările carbonifere.C.A.L. etc. Stramba – Jiu si Valea Viei. cartofi. MARATENIC S. 300 . etc.S.-unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 355 5. lucrări de vopsitorie.L. legume. mecanizare chimizare. Jiltu. Relieful: cuprinde o parte din luncile Jiului si Jiltului. Subsolul contine lignit care se exploateaza.A. cultura vegetală si creşterea animalelor S. Garbovu. COMUNA TURCENI Comună cu 6 sate : Turceni .L. captare.C. Rosu. produse de panifica ie si patiserie . aduc iune si tratarea apei – S. si S.. Suprafa a este de 7893 ha .A.. Stramba. ACASAL TERM S. zugrăveli si montări geamuri – S. –profilate pe gospodărirea resurselor de apă.

etc.Animale: bovine.4 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in –persoane 301 . comunicatii 185 persoane -numar mediu salariati in industrie .1. ovine.55. porcine. depozitare.populatia totala stabila – 8455 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 4581 persoane -numar mediu salariati in industria – 2560 persoane -numar mediu de salaria i in construc ii-1193 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 28 persoane -numar mediu sal in invatamant – 172 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 158 persoane -număr mediu salaria i in transport. posta. Transportul se realizează pe cai rutiere. Nu are legătură cu calea ferată. păsări. 5. FISA LOCALITATII TURCENI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 7893 ha 2) POPULATIA .

gaze si apa – 2521 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 13 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -licee – 1 -copii inscrisi in gradinite –373 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 1372 persoane -elevi inscrisi in invatamint liceal .376 persoane -elevi inscrisi in invat.7 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 5 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1190 -abonamente la televiziune – 1258 302 .-număr mediu sal.compl. in energie electrica si term.ucenici si maiştri – 283 persoane -personal didactic – 87 persoane -sali de clase si cabinete – 58 -laboratoare scolare – 8 -ateliere şcolare . profesional.

legume.6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 14 persoana -stomatologi – 1 persoană -farmacişti – 1 persoană -personal mediu sanitar – sector public – 65 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 4418 ha -suprafata arabila – 3507 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 125 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 191 ha -suprafata pasuni – 550 ha -suprafata fanete – 5 ha -suprafata cultivata (grâu. secară)– 948 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 19 -locuinte terminate din fonduri private – 19 9) POSTA SI TELECOMUNICATII 303 . porumb. cartofi.

porumb.C. Distan a până la Tg-Jiu este de 10 km. dealurile Hotobocilor si Hortopanilor. In comuna Turcineşti func ionează o societate comercială profilată pe lucrări de construc ii. Ocupa ia tradi ională a popula iei este pomicultura.1 -km. Horezu si Rugi. Relieful cuprinde Dealul Bătrân .56.1.reşedin ă.R. O parte din localnici lucrează in unită ile economice din Tg-Jiu. 304 .56. legume. si creşterea animalelor. floarea soarelui. De asemenea ocupă si o parte din luncile Jiului si Cărtiorului. FISA LOCALITATII TURCINESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3048 ha -locuinte existente . cultura cerealelor. ETERN CONS S. Nu are legătură cu calea ferată. Dealu Mare. Suprafa a este de 3048 ha . Cartiu. inclusiv lucrări de artă – S.L. Transporturile se realizează pe căi rutiere. 5. etc. COMUNA TURCINEŞTI Comună cu 4 sate : Turcineşti .total .909 -lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 17. Culturi: grâu..-unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 738 5.

2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2415 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 138 persoane -numar mediu salariati in industrie – 47 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 20 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. gaze si apa – 27 persoane -numar mediu de sal in comert. posta comunicatii – 2 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 60 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 132 persoane -personal didactic – 20 persoane 305 . depozitare.20 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 32 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane transp.

-sali de clase si cabinete – 20 -laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 464 -abonamente la televiziune – 423 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1866 ha -suprafata arabila – 411 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 251 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 115 ha -suprafata păşuni – 194 ha -suprafata fanete – 895 ha -suprafata cultivata – 391 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII 306 .

dealurile Urezeanului. Distan a până la Tg-Jiu este de 40 km.-locuinte terminate – 7 -locuinte terminate din fonduri private – 7 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 1 -abonamente telefonice – 378 5. Podişul Teiului. 307 . COMUNA URDARI Comună cu 3 sate : Urdari . legumicultura si creşterea animalelor. dealurile Hotăroasa si Buduroaicei. Piscul Înalt. Relieful este alcătuit din o serie de dealuri si culmi. exploatat in carierea Urdari si in subteran la mina Hotăroasa. Fântânele si Hotăroasa . Culmea Artanului. Suprafa a este de 3427 ha . Stejarului si lunca Jiului.57. O parte din localnici lucrează in exploatările de cărbune de pe raza comunei. Subsolul con ine lignit.reşedin ă. la termocentralele Turcineşti si Rogojelu. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. care străbate comuna de la nord la sud. din vest de satul Hotăroasa.

porumb. cartofi. legume.Tg-Jiu prin sta iile Plopşoru. Comuna are legătură cu calea ferată Filiasi –Turceni . etc. Animale: bovine. etc.18 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 39 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 26 persoane 308 . păsări.Culturi: grâu. FISA LOCALITATII URDARI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3427 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3240 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 1247 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 948 persoane -numar mediu de salaria i in comert. la 3.57. ovine.1.5 km distan ă si Peşteana la 7 km distan ă. porcine. 5.

comunicatii 125 persoane -numar mediu salariati in industrie .-număr mediu salaria i in transp.1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 675 -abonamente la televiziune – 307 309 . posta. depozitare.980 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 32 persoane -numar mediu salariati in constructii – 19 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 6 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 -copii inscrisi in gradinite – 90 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 382 persoane -personal didactic – 36 persoane -sali de clase si cabinete – 24 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare .

porumb.6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 14 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1808 ha -suprafata arabila – 1099 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 52 ha --suprafata vii si pepiniere viticole – 105 ha -suprafata pasuni – 376 ha -suprafata fanete – 176 ha -suprafata cultivata (grâu. cartofi. legume. secară)– 972 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 21 -locuinte terminate din fonduri private – 21 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 24 310 .

5. porumb. Culturi: grâu. păsări 14402. Subsolul con ine lignit. Valea Verde. legumicultura. Distan a până la Tg-Jiu este de 54 km.1. Murgiuleşti si Valea Motrului. ovine 351. cultura pomilor fructiferi si creşterea animalelor.58. Jil ului.5. Are legătură si cu calea ferată Filiasi – Strehaia – Motru. etc. Cârciu. Borăscu si C. Suprafa a este de 4801 ha. Covrigi si unele dealuri care au altitudinea de 300500 m: Cârciu. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Poienii. Bozna. Animale: bovine 1050 capete. Ciocârlău. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. Parâng. porcine 1298. etc.58. la 12 km distan ă.reşedin ă. Covrigi. Relieful este alcătuită dintr-o parte a văilor Motrului.COMUNA VĂGIULEŞTI Comună cu 5 sate: Văgiuleşti . FISA LOCALITATII VĂGIULEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4801 ha 311 . prin sta ia Motru. legume. cartofi.

1 5) CULTURA SI ARTA 312 .2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3260 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 116 persoane -numar mediu salariati in construc ii – 38 persoane -numar mediu de salaria i in comert.6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 34 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 18 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 12 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 8 -copii inscrisi in gradinite – 106 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 369 persoane -personal didactic – 29 persoane -sali de clase si cabinete – 21 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare .

porumb. secară)– 1662 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 313 . legume. cartofi.-biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 661 -abonamente la televiziune – 237 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3108 ha -suprafata arabila – 1800 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 136 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 139 ha -suprafata pasuni – 866 ha -suprafata fanete – 167 ha -suprafata cultivata (grâu.

cartofi. Valea Deşului si Vladimir.Filiasi – Tg-Jiu prin sta iile din Dealul Gilortului. Cornetului. de la sud la nord dealurile Scoica. Musculeşti si Bărbăteşti. la est de pârâul Deşu. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. care cuprinde dealurile Muşuroaia. Frasinu.9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 3 -abonamente telefonice – 5 5. si lunca Bibeşti. Stancea. Ruginoasei si Vladimirului.bine dezvoltată înso ită de terase. Curmăturile si Bobăi ei. Mo eşti. 314 . a pomilor fructiferi a legumelor si creşterea animalelor. porumb. Frasinu. COMUNA VLADIMIR Comună cu 4 sate: Andreeşti . legume. Are legătură cu calea ferată Craiova .reşedin ă. floarea soarelui. Bujoranu. Plopului. Suprafa a este de 5897 ha . Între Gilort si pârâul Deşu se aliniază. Culturi: grâu. Relieful cuprinde si o parte din lunca Gilortului. Relieful este alcătuit din dealul Icleanu. care fac parte pârâului Deşu. Colnic. u uvei.59. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor.

2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3459 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 178 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 3 persoane -numar mediu salariati in industrie – 49 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 40 –persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. FISA LOCALITATII VLADIMIR 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -Suprafata totala: 5897 ha -Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 19. depozitare.59.5.2 -km. gaze si apa – 9 persoane -numar mediu de sal in constructii – 30 persoane -numar mediu de sal in comert. posta comunicatii – 2 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 34 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 13 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 14 315 .1.17 persoane -numar mediu sal in transp.

-gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -copii inscrisi in gradinite – 139 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 348 persoane -personal didactic – 34 persoane -sali de clase si cabinete – 22 -laboratoare scolare – 4 -ateliere scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 621 -abonamente la televiziune – 316 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 6 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3309 ha -suprafata arabila – 1604 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 287 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 152 ha 316 .

Abonamente telefonice – 75 317 . Unitati PTTR – 4 b.-suprafata păşuni – 1099 ha -suprafata fanete – 167 ha -suprafata cultivata – 1599 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 7 -locuinte terminate din fonduri private – 7 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII a.

ESECUL IN AFACERI 318 .GHIDUL ÎNTREPRINZĂTORULUI sau cum să demarezi propria afacere SUNTE I ÎNTREPRINZĂTORI ? SANSE DE REUSITA ALE UNEI NOI AFACERI.

ESECUL IN AFACERI Problema si aplicabil. sau cum să afla i dacă afacerea potrivită si dacă acum este momentul potrivit pentru a o 319 . SANSE DE REUSITA ALE UNEI NOI AFACERI. Întrebarea este cum să aplica i ideea care v-a venit cea mai importantă care se pune atunci când vă vine ideea unei afaceri este să decide i dacă proiectul este rentabil această re etă.SUNTE I MANAGERUL IDEAL? CUM DEVIN COMERCIANT? CE DOCUMENTE OBTINE COMERCIANTUL ? PLANUL DE AFACERI MODEL PLAN DE AFACERI 1. Re eta domeniul reuşitei în noua întreprindere este intrarea in este de activitate potrivit.INSUSIRI PERSONALE ALEGEREA VIITORILOR PARTENERI TEST .

Rela ii proaste cu furnizorii. .Planificare insuficientă a afacerilor.Supravegherea ineficientă a cheltuielilor firmei.Managerii la nivel superior n-au fost suficient implica i.Previziunea incorectă a cheltuielilor firmei. . .Esen a metodei n-a fost avut de suferit. . . . .Greşita apreciere a cererii pentru oferit.Lipsa capitalului circulant. Motivele eşecului unei afaceri înfiin ate de mai mult timp: . .Eşecul încercării de în elegere a cerin elor unei afaceri în proces de dezvoltare. . 320 în eleasă si de aceea aplicarea ei a acesteia în primul an. ca al greşelilor produsul sau serviciul financiare ale . . .Lipsa înzestrării manageriale. .Comportare neplăcută fa ă de clien i.începe. . Nu orice proiect conduce în mod obligatoriu la rezultate performante.Lipsa numerarului ini ial func ionării planificare. Iată câteva din principalele motive: . Principalele motive ale eşecului afacerilor noi: necesar înfiin ării rezultat firmei si de .Obiectivele întreprinderii au fost incorect stabilite.Incapacitatea desfacerii produsului sau serviciului.Incapacitatea sus inerii competi iei in raport cu concuren ii.Planul a fost pus in practică pentru rezolvarea unei probleme grave într-un termen scurt. . .Gestiunea nesatisfăcătoare a stocurilor.Stabilirea unor pre uri prea joase .

. ave i? 321 Vă place să luati hotărâri de unul singur? Sunte i capabil să lucra i in condi ii de competi ie? Dispune i de o voin ă puternică şi auto-disciplină? Sunte i capabil să planifica i lucrurile în avans? Sunte i obişnuit să vă achitati la timp de obliga iile pe care le .Inexactită i in contabilitate. .Pierderea controlului asupra managementului numerarului.Ignorarea unor informa ii asupra situa iei financiare a firmei.Rela ii personale proaste între lucrători.Eşuarea încercărilor de prevedere a evolu iei pie ei.Proasta administrare a sistemului de încasări.Dezvoltarea neînso ită de o finan are corespunzătoare. de împrumuturi prea mari sau apelarea 2. . .Acordarea de credit excesiv clien ilor. 2. .Instruire insuficientă a colectivului de salaria i. . . INSUSIRI PERSONALE Însuşiri generale 1. conducerii de a lua decizii si de a le . . 4. . 3.Poli ă de asigurare insuficientă. . .Contractarea exagerată la credite.Demisia unor persoane aflate în posturi esen iale. .Incapacitatea aplica.Îmbolnăvirea unei persoane cheie din organigrama firmei. .Cunoştin e nesatisfăcătoare asupra produsului sau serviciului vândut . 5..

Dispune i de resursele personale solicitate de tensiunea întreprinderii unei afaceri? 10. să accepta i scăderea nivelului dumneavoastră de trai pe perioada primelor luni. Sunte i conştient de motivele pentru care a i ales tocmai această întreprindere? 6. în cazul eşecului în afaceri? Însuşiri personale specifice 1. Ve i putea angaja personal care posedă pregătirea profesionala şi însuşirile care dumneavoastră vă lipsesc? 5. sau chiar a primilor ani de existen ă a întreprinderii? 11. Dispune i de aceste calităti si cunostin e? 3. Sunte i gata să vă asuma i riscul pierderii tuturor economiilor agonisite. chiar duminica sau sărbătorile legale? 9. Sunte i dispus. în calitate de proprietar al unei afaceri alteori particulare. psihice şi economice legate de conducerea unei întreprinderi particulare. 8. 7.6. Este acest proiect corespunzător obiectivelor dumneavoastră? 322 . Sunte i capabil să tine i seama de sfaturile altora? Vă pute i adapta pentru a actiona în condi ii schimbatoare? Următorul grup de întrebări se referă la presiunile fizice. Se potriveşte proiectul avut în vedere. daca va fi nevoie. pregătirii şi aptitudinilor dumneavoastră? 4. va trebui să munci i uneori 12 până la 16 ore pe zi. Sti i care sunt calitătile şi cunoştintele profesionale necesare reuşitei afacerii pe care doriti s-o înfiin a i? 2. Sunte i conştient că.

ALEGEREA VIITORILOR PARTENERI Când ai nevoie de asociat. Cum am amintit.3. daca vrei să. Deoarece to i oamenii care au înclina ie în sensul de a deveni întreprinzatori nu au chiar toate însuşirile necesare pentru aşa ceva. o asociere cu altcineva care dispune de acele însuşiri va ajuta la reuşita 323 .i faci propria întreprindere trebuie sa dispui de anumite caracteristici şi însuşiri.

Din păcate. Constantin. neliniştit de această situa ie. câteva cazuri care fac indispensabilă colaborarea între două sau mai multe persoane. Îi plăcea mult să se ocupe de conceperea unor noi şi deosebite programe.va prinde”. ar scoate destui bani cu această întreprindere. absolvent al unei şcoli tehnice de programatori in calculatoare cu mare pasiune pentru munca sa. nu de ac iune. daca nu imposibil pentru ca să construiască întreprinderea şi să promoveze vânzările. În paralel însă. cu ajutorul exemplelor. care lucra cu procente din vânzari la o mare societate de producere a programelor pentru calculatoare. Constantin a recunoscut că-i lipseşte un element principal ca să-şi 324 . s-a hotărât să-şi facă propria afacere de producere a programelor pentru calculatoare care acopereau un sector aproape „virgin”. după ce a terminat stagiul militar a căutat de lucru la câteva societă i mari. sectorul programelor jocurilor de întrajutorare şi de noroc. însă responsabilul cu angajările cadrelor la aceste societăti mari la care s-a adresat pentru un loc de muncă. Aceasta idee a considerat-o originala şi atrăgătoare şi era optimist că . Vă dăm acum următorul exemplu: Constantin. Sandu. dat deloc cu promovarea lor pentru a putea câştiga bani. pentru a avea posibilitatile de reuşită ale afacerii. specializate în producerea şi promavarea programelor pentru calculatoare. Se gândea că. El era om de cercetare. Să vedem. dacă ar fi fost atât de activ în acest domeniu aşa cum era prietenul lui. Îi plăcea mult să facă programe noi şi mai bune decât cele care circulau curent in acest domeniu avea mari reuşite. i-au spus că sunt necesari al i programatori şi nici nu i-au cerut referinte de unde a lucrat anterior.întreprinderii.. ştia că va fi foarte greu.

A priceput că. Ion era un mecanic auto foarte bun.faca singur propria întreprindere care ar fi avut multe şanse de reuşită. care nu este prea fictiv — chiar dacă înfrumuse at — că cineva poate avea foarte bune idei de afaceri. lucra de şapte ani la un mare atelier auto şi cunoştea foarte bine greută ile şi tertipurile acestei profesii. 325 . Cu alte cuvinte. pentru a se construi întreprinderea este necesară asocierea cu altcineva care este om de ac iune. nu numai că au între inut întreprinderea. vedem din acest exemplu. Cei doi prieteni au hotărât să infiin eze împreună o întreprindere de producere şi promovare a jocurilor pentru calculator şi mai târziu dacă întreprinderea lor va avea succes să se extindă şi în alt domeniu al programelor pentru calculatoare. cu experien a. Întreprinderea s-a înfiin at. Constantin a vorbit despre acest subiect cu prietenul său Sandu care i-a mărturisit că şi el se gândeşte să-şi facă ceva propriu pentru că el cunoştea mul i oameni care aveau încredere în el şi ştie şi un anumit mod de promovare a vânzărilor. Să vedem însă şi alt exemplu — care la rândul sau nu este fictiv — care relevă necesitatea unei asocieri între unul sau mai mul i oameni pentru înfiin area unei afaceri. De aceea. dar să nu fie atât de activ cât este nevoie pentru a le exploata. ca Sandu. si cei doi prieteni au admis că munca unuia o completează pe a celuilalt şi că fiecare în parte nu ar fi putut să reuşească atâtea câte au reuşit impreună. dar cu timpul au extins-o. Ceea ce trebuie în eles în situa ia prezentată. capacitatea sa profesională şi pofta de muncă pe care o avea ar fi putut să-şi deschidă propriul atelier într-o regiune unde ştia că nu există aşa ceva şi unde a sesizat că existau mul i clien i . a în eles că ceea ce îi rămânea de făcut era să pornească singur la infiin area unei afaceri cu mari posibilită i de a pierde banii şi timpul sau să se asocieze cu cineva activ.

deoarece şi el a fost de acord. conştientizează şi acceptă acest defect al său şi vrea să mărească şansele de succes ale întreprinderii.) aşa ceva este foarte important. care. că dacă ar deschide un atelier împreună cu Petre. ar fi putut să reuşească foarte multe împreună. Mai târziu însă probabil de la acest succes dar şi din alte motive. care. astfel. şi afacerea s-a închis. cel ce doreşte să înfiin eze propria întreprindere. Şi aşa cum este cunoscut. aşa cum a recunoscut în discu ie. Cei doi asocia i. ştiind că unul îl completează pe celălalt. turistice etc. va trebui să se asocieze cu cineva care va prelua promovarea imaginii întreprinderii în exterior. În acelaşi atelier lucra şi prietenul său Petru. S-a gândit. chiar dacă nu era un bun meseriaş. au înfiin at întreprinderea lor. că a obosit să lucreze pentru al ii şi ar fi dorit să facă ceva propriu. sau stricat relatiile dintre ei. Dacă. în cazul întreprinderilor de prestări servicii (de exemplu: comerciale. Ion. dar să nu aibă un comportament corespunzător fară de clien i săi. de furnizorii săi. avea un caracter certăre şi violent ceea ce îl făcea antipatic. etc. adică îi era teamă că felul lui de a fi şi comportarea sa vor îndepărta clien ii. 326 . iar cel de-al doilea cu bunele rela ii cu publicul. Ion a vorbit despre acest plan al său cu Petre care l-a apreciat ca fiind foarte bun.Însă de ani de zile a observat (în special în cercul său de prieteni din societate) că nu avea rela ii prea bune cu ceilal i. a fost o mare reuşită. De aceea şi ezita să-şi aducă la îndeplinire idea de a-şi deschide propriul atelier. de angaja i. Cu acest exemplu vrem să arătăm că a anumită persoană poate fi capabilă să pună în practica o idee privind înfiin area unei întreprinderi. Primul ar fi fost cu profesionalismul şi cu productivitatea lui. era foarte îndrăgit de ceilal i. cel pu in la început.

nu trebuie să te asociezi cu cineva care vrea să se ocupe de întreprindere doar de gust. Nu este rea asocierea a două sau mai multe persoane.Este obişnuit ca cineva care dispune de însuşirile corespunzătoare de a fi întreprinzător. Probabil că şi tu eşti conştient că ai nevoie de asociat pentru a acoperi anumite defecte pe care le ai. pentru înfiin area unei întreprinderi. atunci nu dispera. Adică nu va trebui să te asociezi cu cineva care nu va arăta interesul necesar pentru efortul comun în afaceri. Dacă este aşa. Asocierea între doi oameni are însă şi anumite dezavantaje şi slăbiciuni de care trebuie să iei aminte. să te asociezi cu cineva care va vrea să te folosească ca un mijloc ca să facă imediat propria lui întreprindere.i măreşti şansele de reuşită în efortul tău de întreprinzător. porneşte în căutarea celui mai corespunzător asociat. de asemenea. întreprinderea lor va reuşi. să conştientizeze to i că în asociere. Nu va trebui. Asemenea exemple de asocieri reuşite sunt multe şi se crează din diferite motive. De exemplu. 327 . Adică. pe când dacă fiecare ar înfiin a întreprinderea sa rezultatul nu ar fi aşa de sigur. dar îi lipsesc capitalul şi ceva cunoştin e profesionale. este suficient să ştie to i ce este ceea ce îi lipseşte unuia şi are celălalt. şi aşa să. Cinstea şi consecven a sunt două caracteristici de bază pe care trebuie să le aibă persoana cu care doreşti să te asociezi. să se asocieze la înfiin area unei întreprinderi cu cel care dispune de ele.

Conducator trebuie sa te nasti ? 2. v-ar interesa mult consumul de carburant? Va cheltuiti cu grija banii rezervati placerilor personale? Daca ati avea o suma mai mare de bani. TEST: SUNTE I MANAGERUL IDEAL ? Va rugam sa raspundeti sincer prin Da sau Nu la urmatoarele intrebari: A 1. Subalternilor nu li se admite nici o eroare? 7.4. Subalternilor trebuie sa le spui mereu ceea ce doresc sa auda? 11. i-ati investi intr-o afacere? Recompensati de fiecare data performantele subalternilor? Va ganditi intotdeauna la consecinte cand actionati? Ati renunta usor la postul dumneavoastra daca vi s-ar propune? Recompensati intotdeauna un serviciu care vi se face? 328 . Un bun profesionist este bun numai daca are subalterni buni? 3. chibzuiti indelung? Daca ar fi sa cumparati un automobil. Oamenii lucreaza bine numai daca sunt obligati? B Va exercitati autoritatea functiei si in afara programului ? Inainte de a investi bani in ceva. Un conducator bun poate rezolva toate problemele? 8. Seful nu renunta niciodata la opiniile lui? 10. Problemele tehnice primeaza fata de cele socio-umane? 4. Colaboratorii trebuie controlati mereu? 5. Conducatorul trebuie criticat in fata subalternilor? 6. A conduce este intotdeauna mai usor decat a executa? 9.

Ii controlez in repetate randuri pe subalterni? 7.Cultivati relatiile avantajoase pentru serviciul dumneavoastra? Intre o calatorie ieftina si una rapida.negativ. . la grupul de opinii notate cu C si referitoare la „rela iile interumane” din grupul dvs de activitate. Prefer subalterni toba de carte in locul celor ingeniosi? 8. la grupul de întrebări “abilită ile dvs practice “. Raspund tuturor solicitarilor subalternilor ? 2. dar costisitoare. Demonstrez mereu celor din jurul meu ca le sunt superior? 4. notate cu B.pozitiv. Nu pierd nici un prilej pentru a face morala subalternilor? 3. Sanctionez intotdeauna afronturile subalternilor? 11. Secretara nu trebuie suparata niciodata? 10. Conflictele extraprofesionale dintre membrii colectivului nu ma intereseaza? 12. Consider ca familiarismele nu dauneaza activitatii mele? 6. Problemele personale ale subalternilor nu au legatura cu serviciul? Cum se interpretează testul: Aduna i câte un punct pentru fiecare răspuns: . o preferati pe ultima? Renuntati la concediul de odihna in favoarea unei excursii de studii? C 1. Ii incurajez pe toti cei care ma informeaza despre tot ce se intampla in colectiv? 5.negativ . . la grupul de opinii notate cu A si care semnifică ob iunile „manageriale”. Angajez numai oameni recomandati de persoane cunoscute? 9. referitor la 329 .

dar ave i si lipsuri care pot fi corectate.Face i totalul punctelor. Nu este pentru dvs. Sunte i înzestra i pentru a fi lider si manifesta i aten ie pentru to i cei din subordine. Dacă a i ob inut între: 31 – 36: vă pute i considera un manager ideal . 330 . Cunoaşte i multe lucruri despre această meserie. 25 – 30: sunte i un bun manager . 19-24 : sunte i un manager mediocru. 18 sau mai pu ine : lăsa i-vă de această meserie. Ave i calită i native si dobândite pentru a conduce oameni.

ALEGEREA FORMEI JURIDICE III. REDACTAREA ACTULUI CONSTITUTIV VI. putand fi completati in consecinta de activitati suplimentare. I. ALEGEREA DENUMIRII FIRMEI IV. STABILIREA OBIECTELOR DE ACTIVITATE II. Pasii de mai jos reprezinta cerintele minime pentru infiintarea intreprinderii. PUBLICAREA IN MONITORUL OFICIAL A INCHEIERII JUDECATORULUI DELEGAT IX. indiferent de tipul acesteia. INREGISTRAREA LA REGISTRUL COMERTULUI X. ca persoana fizica sau juridica.5. DEPUNEREA DOCUMENTATIEI PENTRU OBTINEREA AUTORIZATIILOR VIII. functie de complexitatea afaceri la care v-ati gandit. OBTINEREA CERTIFICATULUI DE INMATRICULARE (INCLUSIV CODUL UNIC SI AUTORIZATIILE DE FUNCTIONARE) 331 . VERIFICAREA DENUMIRII FIRMEI V. DEPUNEREA CAPITALULUI SOCIAL LA BANCA VII. CUM DEVIN COMERCIANT? Derularea unei afaceri legale nu poate fi asigurata decat dupa infiintarea si inregistrarea la Registrul Comertului.

ALEGEREA FORMEI JURIDICE Inainte de a initia o activitate economica trebuie sa alegeti modalitatea sub care o exercitati.CAEN. Decizia Dvs. : • doriti sa fiti unic intreprinzator sau sa va asociati cu alte persoane? • • • puteti sa finantati singur afacerea sau aveti nevoie de parteneri? doriti sa va protejati bunurile personale de creditorii afacerii? cunoasteti cum se constituie si cat costa diferite modalitati de organizare a afacerii? • • • • aveti calificarea necesara pentru activitatea firmei? aveti un plan de afaceri pentru activitatea initiala? cat de mare este afacerea Dvs? cunoasteti sistemul de impozitare? Un intreprinzator poate opta pentru una din urmatoarele forme de organizare a afacerii : 332 . Raspunzand la intrebarile urmatoare veti gasi forma de organizare convenabila pentru afacerea Dvs. 601/2002 publicat in Monitorul Oficial nr. II.G. actualizat prin Ordinul Institutului National de statistica nr.656/1997 privind aprobarea clasificarii activitatilor din economia nationala . publicat în Monitorul Oficial nr. 908 din 13 decembrie 2002.SATBILIREA OBIECTULUI DE ACTIVITATE Obiectul de activitate trebuie stabilit avand în vedere H. depinde de mai multi factori.301 din 5 noiembrie 1997. nr.

Societatile comerciale se pot constitui in una din urmatoarele forme juridice : a) societate in nume colectiv (SNC) b) societate in comandita simpla (SCS) c) societate pe actiuni (SA) • Asociatia familiala Societatea comerciala prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv. cu inregistrare ulterioara la Oficiul registrului comertului pe raza municipiului pe care se afla. prin Biroul Unic. prin asociere intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice. Se constituie intre membrii unei familii cu gospodarie comuna. de catre Primarii. e) . conform Legii nr. cu constituire prin subscriptie publica (societate pe actiuni deschisa). Nu are personalitate juridica. • d) . 31/1990 republicate. Societatea comerciala dobandeste personalitate juridica de la data inregistrarii in registrul comertului.societate cu raspundere limitata (SRL). Se constituie ca persoana juridica. in baza aceluiasi normativ si proceduri ca si persoana fizica. Societatea in comandita simpla si in comandita pe actiuni se caracterizeaza prin existenta a doua categorii de asociati : 331 . Nu are personalitate juridica.societate in comandita pe actiuni (SCA).Persoana fizica Poate fi autorizata sa desfasoare o activitate independenta in baza Legii 507/2002. pentru a efectua acte de comert.

magazine. depozite. agentii. dezmembraminte sub diferite forme : sucursale.comanditati – asociatii care administreaza societatea si raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile societatii. Filiale : Filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica care se infiinteaza intr-una din formele de societate enumerate mai sus. etc. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate in care s-au constituit. O societate comerciala poate sa deschida in aceeasi localitate cu sediul principal sau in alte localitati. comanditari – asociatii care raspund numai pana la concurenta capitalului subscris. Sedii secundare : 332 .

cu exceptia asociatilor comanditari optional admise nelimitata (cu averea personala) nelimitata si solidara.Tabel comparativ pentru orientarea deciziei privind forma de organizare a afacerii Criterii PF AF o persoana sau membrii unei famili obligatoriu SNC SCS minimum 2 SA SCA minimum 5 SRL nr. cu exceptia asociatilor comanditari numai cu capitalul subscris restrictii pentru asociati asociatii nu pot lua parte ca asociati cu raspundere nelimitata in alte societati concurente. persoane o persoana – SRL cu unic asociat sau 2 – 50 asociati 2 milioane lei obligatoriu optional - capital minim structura capital numerar in natura creante raspunderea intreprinzatorului - 25 milioane lei obligatoriu optional numai la SA prin constituire simultana numai cu capitalul subscris. fara consimtamantul celorlalti asociati - asociatul unic nu poate avea calitatea de unic asociat decat intr-o singura societate 329 .

000.000 x se obtine prin Biroul Unic x prin Biroul Unic x prin Biroul Unic costuri medii estimate la constituire (lei) 4. odata cu autorizarea primariei 500. protectia muncii.000 1.000 330 .000.000 4-5.000.000 5-6. sanitara.000. protectia mediului x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x Se obtine personal de la autoritatile competente.Procedura de inregistrare si autorizare a functionarii : autorizarea primariei rezervare firma/ emblema redactare act constitutiv dovada sediu depunere capital social constituire dosar inregistrare in registrul comertului autorizarea functionarii : PSI. sanitara-veterinara.

controlul este exercitat de asociati sau.un administrator sau mai multi administratori.controlul este asigurat de cel putin trei cenzori. numiti prin actul constitutiv sau alesi ulterior. care au tot atati supleanti .durata de constituire la ce institutii trebuie sa mearga intreprinzatorul evidenta financiar contabila a afacerii sistemul de impozitare administrarea si controlul primarie 50 zile 20 zile Registru Comertului 20 zile Registru Comertului 20 zile Registru Comertului Registrul Comertului contabilitate in partida simpla contabilitate in partida dublax contabilitate in comandita dubla contabilitate in partida dubla impozit pe venitul anual nu exista reglementari exprese impozit pe profitxx un administrator sau mai multi administratori numiti prin actul constitutiv sau alesi. de adunarea asociatilor . ulterior.unic administrator sau consiliu de administratie impozit pe profitxx . de adunarea asociatilor impozit pe profitxx . facultativ de un cenzor (daca numarul asociatilor trece de cincisprezece. numirea cenzorilor este obligatorie) 331 .

posibilitati multiple de dezvoltare a activitatii. Societatea in nume colectiv si in comandita simpla au ca avantaje lipsa unui capital minim obligatoriu de subscriere. in cazul intrunirii conditiilor legale pentru microintreprinderi. Societatea pe actiuni si in comandita pe actiuni prezinta ca avantaje principale raspunderea actionarilor pentru obligatiile sociale (cu exceptia asociatilor comanditari de la SCA) numai pana la concurenta capitalului subscris. acces mai usor la finantari (credibilitate mai mare). dezvoltarea limitata a activitatii. Ca dezavantaje principale se mentioneaza raspunderea nelimitata (cu intreaga avere a comerciantului) credibilitatea mai mica la solicitarea creditelor. costuri mai mici de inregistrare si posibilitatea utilizarii sistemului simplificat de contabilitate si a impozitarii venitului. In cazul societatilor pe actiuni deschise exista si perspectiva de atragere de capital de pe piata financiara sau prin emiterea de obligatiuni.Sfatul consilierului : Pentru alegerea formei de organizare a afacerilor va furnizam cateva repere. 332 . Comerciantii persoane fizice si asociatiile familiale prezinta o procedura de autorizare si inregistrare mai simpla. angajarea unui numar mic de personal. Principalul dezavantaj este raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor pentru obligatiile societatii (cu exceptia asociatilor comanditari). cu costuri mai reduse. Sistemul de evidenta contabila in partida simpla si impozitul aplicat pe venit ofera avantajul conducerii afacerii de comerciantul insusi.

Alegerea asociatilor este o decizie foarte importanta a intreprinzatorului. datorita lipsei de buna credinta a unuia sau mai multor parteneri. Costurile de constituire ale unei societati comerciale pot fi mai mici daca se declara un domeniu de activitate omogen si restrans la un numar redus de coduri CAEN. cu efecte pe termen mediu si lung asupra evolutiei afacerii si rezultatelor economice obtinute. administrare si control ale societatii . Ca dezavantaje se pot enumera posibilitatile mai limitate de acces la credite.Dintre dezavantaje mentionam costurile mai mari de constituire. Societatea cu raspundere limitata ofera avantajul constituirii cu unic asociat. sistemul mai complicat de conducere. a raspunderii numai pana la concurenta capitalului subscris. Se recomanda verificarea bonitatii unui partener persoana juridica sau a onorabilitatii unui partener persoana fizica. inregistrare si autorizare a functionarii. 333 . apeland la serviciile de informatii de afaceri ale CCI pentru a se diminua riscurile asocierii. a unor costuri si durate de constituire mai mici.

Termenul „firma” utilizat in legislatia romana este echivalent cu „nume comercial” din legislatiile altor state. Ce este emblema ? • Emblema este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen. Reprezinta drepturi de proprietate industriala. Dreptul de folosinta exclusiva asupra firmei si emblemei se dobandeste prin inscrierea acestora in registrul comertului. Regimul juridic al firmei/emblemei • Pot alege orice nume sau denumire pentru firma mea ? • Nu ! Exista reglementari legale care trebuie respectate la alegerea firmei.III. intelesul de panou pe care este inscriptionata firma (denumirea comerciantului) la intrarea in intreprindere. frecvent utilizate in vorbirea curenta si anume : o o Alte intelesuri ale termenului firma • intelesul de entitate comerciala (intreprindere. ALEGERE DENUMIRE FIRMA Ce este firma ? • Firma este numele sau denumirea sub care un comerciant isi exercita comertul si sub care semneaza. 334 . Firma si emblema sunt incluse in fondul de comert. Termenul firma are inca doua intelesuri. magazin etc. societate comerciala).

limitele concurentei loiale. acesta devine raspunzator firma unei societati in nume nelimitat si solidar pentru toate obligatiile societatii.Firma trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii cumulative: • sa fie disponibila – adica sa nu fie deja inregistrata in registrul comertului sau rezervata anterior de alti solicitanti. sa fie scrisa in primul rind in limba romana. De aceea este necesar consimtamantul 335 . Cum poate figura numele unei Daca numele unei persoane straine de societate figureaza in firma unei societati in nume persoane straine de societate in colectiv. sa nu cuprinda o denumire utilizata in sectorul public. si in general. colectiv Firma unei societati comandita simpla in Trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociatii comanditati. cu mentiunea „societate in comandita” scrisa in intregime. Se compune din numele comerciantului scris in intregime sau din numele si initiala prenumelui acestuia. sa respecte regulile de compunere prevazute de lege. Se vor putea face mentiuni care sa arate mai precis persoana comerciantului sau felul comertului sau. sa fie distinctiva – adica sa nu fie o denumire generica. in comandita simpla sau in comandita pe actiuni. Firma unei societati in nume Trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociati. sa fie licita – sa nu incalce o dispozitie imperativa a legii privind ordinea publica sau bunele moravuri. cu mentiunea „societate in nume colectiv” scrisa in intregime. • • • • • Firma unui persoana fizica comerciant.

sau al unui asociat. care cuprinde numele firma / emblema in cazul unui comerciant persoana fizica. unei societati straine Ce restrictii sunt cu privire la Dobanditorul va putea sa continue activitatea sub firma anterioara. urmata de localitatea unde se afla sediul principal. in Se compune dintr-o denumire proprie si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime „societate in comandita pe actiuni” cu Se compune dintr-o denumire proprie. Se compune din : denumirea societatii comerciale care deschide sucursala. in comandita pe actiuni Firma unei societati pe actiuni Se compune dintr-o denumire proprie. cu acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor sai in drepturi (in cazul decesului comerciantului) si cu dobandirii acesteia ? Firma unei societati comandita pe actiuni Firma unei societati raspundere limitata Firma unei sucursale 336 . urmata de cuvantul „sucursala" urmat de localitatea unde se afla sediul sucursalei. Firma sucursalei din Romania a Firma sucursalei din Romania a unei societati straine va trebui sa cuprinda si mentiunea sediului principal din strainatate.L. in comandita simpla sau scris al persoanei straine de societate al carei nume apare in firma si atrage raspunderea sa nelimitata si solidara. la care se poate adauga numele unuia sau al mai multor asociati si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime „societate cu raspundere limitata” sau S.colectiv.R. de natura a o deosebi de firma altor societati si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime „societate pe actiuni” sau „SA”.

337 . pe facturi. publicatii si in orice alt mod. Daca emblema cuprinde o denumire. in comandita pe actiuni sau in cazul societatii cu pastrarea firmei precedente? raspundere limitata a carei firma nu cuprinde nume de asociati. numai daca vor fi insotite in mod vizibil de firma comerciantului. Ce reguli trebuie respectate Conditiile de validitate a firmei se aplica si emblemei. scrisori. pentru alegerea emblemei ? Emblemele vor putea fi folosite pe panouri de reclama.obligatia de mentionare in cuprinsul acelei firme a calitatii de succesor. ci este o denumire proprie. firma va fi scrisa cu litere avand marimea de cel putin jumatate din cea a literelor cu care este scrisa emblema. in ce cazuri este permisa Pastrarea firmei precedente. Aceiasi prevedere se aplica si in cazul in care firma unei societati cu raspundere limitata cuprinde numele unuia sau mai multor asociati. afise. fara cerinta mentionarii raportului de succesiune in firma este permisa in cazul societatii pe actiuni.

.

contra cost. Da ! Oficiul registrului comertului al judetului Gorj va refuza inscrierea unei firme care : respinsa la inregistrare? • • • poate produce confuzie cu alte firme inregistrate. VERIFICAREA DENUMIRII FIRMEI Cum inregistrez emblema? firma si/sau Obtinerea verificarii disponibilitatii firmei si/sau emblemei si rezervarea lor se fac prin Biroul unic. fara sa aiba ca asociat firma detinatoare a marcii. la Biroul unic prelungirea rezervarii. contine denumiri din sectorul public. • 339 . Poate fi firma sau emblema aleasa. cuprinde sintagme si cuvinte care potrivit unor legi speciale nu pot fi utilizate decat in anumite conditii ( ex. inainte de intocmirea actelor constitutive. cuvantul banca nu poate fi inclus in firma decat daca este o societate comerciala bancara). Rezervarea firmei si/sau emblemei se face pe o perioada de 3 luni de la data inregistrarii cererii. Verificarea si rezervarea firmei si/sau emblemei se solicita la Biroul unic. • contine marci inregistrate la OSIM sau marci de notorietate. aduce atingere bunelor moravuri sau ordinii publice.IV. Daca in acest interval de timp societatea comerciala nu s-a inregistrat in registrul comertului trebuie sa solicitati.

Serviciul poate fi efectuat. 340 . legea precizeaza ca trebuie sa se adauge o mentiune care sa o deosebeasca de aceasta. Unde se depune disponibilitatii firmei emblemei? dovada si/sau • • Poate o firma sau emblema Da ! Comerciantul care are o marca deja inregistrata si se considera prejudiciat de o inregistrata sa fie afectata de firma inregistrata poate solicita radierea firmei. fie inscriere? prin desemnarea mai precisa a persoanei. Documentul care atesta rezervarea In urma verificarii disponibilitatii firmei si/sau emblemei solicitantul obtine: firmei si/sau emblemei • Dovada de disponibilitate a firmei si/sau • Dovada de disponibilitate a emblemei. prin consilierul de proprietate industriala din cadrul CCI. registrul marcilor? In interesul dvs. la cererea Dvs. contra cost. folosind caile legale de atac. solicitati la OSIM o cercetare a registrului de marci. Se prezinta notarului public la autentificarea sau darea la data certa a actului constitutiv sau a actului modificator prin care se schimba denumirea unei societati comerciale Se depune in dosarul de inregistrare si autorizare a functionarii comerciantului.Ce solutie am in cazul refuzului de Daca firma si/sau emblema aleasa este asemanatoare cu o alta deja inregistrata. sau dupa caz. fie prin indicarea felului de comert exercitat sau in oricare alt mod. in dosarul de inregistrare a modificarii firmei si /sau emblemei. anterior rezervarii firmei si/sau emblemei prin Biroul unic.

este suficient de diferita de alte firme/embleme deja inregistrate. prin urmatoarele masuri : verificarea si/sau rezervarea firmei si emblemei la nivel national. pentru a evita situatiile considerate ca „prea asemanatoare” reclamate de comercianti care s-ar considera prejudiciati. protejati-va firma si emblema. sau sa va oblige la schimbarea lor. Puteti fi atacat in instanta pentru concurenta neloiala. sa fie identice sau asemanatoare cu marci deja inregistrate la OSIM sau cu marci notorii. Evitati ca firma/emblema Dvs. • • • 341 .Sfatul consilierului : • Evitati firme si embleme asemanatoare cu altele deja inregistrate pentru ca riscati sa aveti probleme dupa inregistrare. care vor deveni elemente esentiale de marketing. Trebuie sa fiti sigur ca firma sau emblema Dvs. ca marca verbala si a emblemei ca marca figurativa. Daca un comerciant cu firma/emblema anterior inregistrate se considera prejudiciat. inregistrarea la OSIM a firmei Dvs. poate solicita radierea firmei/emblemei Dvs. Daca porniti o afacere pe termen lung.

Cat dureaza verificarea si rezervarea firmei si emblemei ? • • • la nivelul unui judet.in aceiasi zi pentru mai multe judete : 14 zile la nivel national : 30 zile 342 .apelati la consultanta de specialitate pentru alegerea firmei si proiectarea emblemei. • • pe raza mai multor judete. la nivel national. . Optiuni de verificare/rezervare a Verificarea si rezervarea firmei/emblemei se pot efectua : firmei si/sau emblemei : • la nivelul firmelor inregistrate pe aria unui judet sau a municipiului Bucuresti.

in maximum 15 zile de la data semnarii (conform Legii 181/1997). contract de leasing imobiliar. Dovada detinerii cu titlu legal a spatiului se poate face. de uz. care intra sub incidenta Legii locuintelor nr. sauDaca nu exista asociatia proprietarilor se prezinta avizul favorabil al titularilor contractelor de inchiriere sau al proprietarilor din locuintele cu care se invecineaza spatiul. pe plan orizontal si vertical. 343 . 114/1996? Se preszinta acordul coproprietarilor. cu: contract de inchiriere sau subinchiriere inregistrat la organele fiscale locale. contract de comodat. dupa caz. PREGATIREA ACTELOR DOVEDITOARE PENTRU SEDIU contract de vanzare-cumparare. Daca exista coproprietari? Daca s-a stabilit sediul intr-un imobil cu destinatia locuinta. Acest caz inseamna schimbarea destinatiei din locuinta in sediu social si potrivit legii este obligatoriu:Sa se prezinte si avizul favorabil al asociatiei proprietarilor. extras din cartea funciara.V. certificat de mostenitor. uzufruct. contract de asociere in participatiune.

dare sau luare de mita. cenzorilor si reprezentantilor unei societati comerciale. inselaciune.desemnat prin contractul de administrare a unei societati comerciale. REDACTAREA DECLARATIEI PE PEROPRIE RASPUNDERE PENTRU INREGISTRARE Temeiul legal privind declaratia pe propria raspundere • Legea nr. 31/1990 republicata (art. fondatori. Declaratia pe proprie raspundere este documentul din care rezulta ca fiecare declarant indeplineste conditiile legale pentru detinerea si exercitarea calitatii pe care o are in societatea comerciala. 6 alin. Aceeasi lege extinde prevederea de onorabilitate si asupra administratorilor. marturie mincinoasa. cenzori. potrivit legii. 265-276 din legea societatilor comerciale. uz de fals.2) precizeaza ca nu pot fi fondatori persoanele care. precum si pentru alte infractiuni prevazute de art. Cine trebuie sa dea declaratia pe proprie raspundere ? Declaratia pe proprie raspundere trebuie data de: • • • • persoanele fizice care desfasoara activitate independenta. reprezentantul permanent . abuz de incredere. • Ce contine ? • 344 .VI.persoana fizica . fals. comanditatilor si lichidatorilor. delapidare. administratori. sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa.

semnata in fata judecatorului delegat sau in fata directorului oficiului registrului comertului. persoana care. cu rea credinta. in conditiile Legii nr.000 lei. atestata de avocat. 48 din Legea registrului comertului. • • 345 . Ce forma poate avea? Declaratia pe proprie raspundere poate avea una din urmatoarele forme: • • forma autentificata de notarul public. inclusa in actul constitutiv sau modificator autentic. declaratie tip. se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 1. potrivit legii.000.000 lei la 5.Ce consecinte juridice au declaratiile inexacte ? • Potrivit art. fapta nu constituie o infractiune mai grava.000. daca. 51/1995. a facut declaratii inexacte. in baza carora s-a operat o inregistrare in registrul comertului.

acordurile si avizele eliberate de insititutile abilitate. autorizatia pentru desfasurarea de catre persoanele fizice sau asociatiile familiale a unor activitati independente se emite de autoritatea administratiei locale.VII. Cererea de autorizare se rezolva in cel mult 30 de zile de la data depunerii dosarului. Autorizatia pentru prestarea de activitati independente se poate da pe baza atestarii capacitatii profesionale. 346 . respectiv de catre Primarie.certificat medical pentru personae fizice.actele dupa care sa rezulte resedinta pentru persoanele fizice cetateni straini .documente din care sa reiese calificarea profesionala .cazierul judiciar . OBTINEREA AUTORIZATIEI EMISE DE ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA Regimul de autorizare Conform prevederilor Legii nr. necesare desfasurari activitatii pentru care se solicita autorizarea. Cum se obtine autorizatia ? Intreprinzatorul depune la Primarie urmatoarele documente: .cerere tip de autorizare . 507/2002 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative.copie dupa actele de identitate . respective pentru membrii asociatiei familiale .

denumit act constitutiv. o o Ce contine actul constitutiv ? Pentru societatea in nume colectiv si in comandita simpla • • • • • • date despre asociati : (numele si prenumele. aportul fiecarui asociat in numerar sau in natura. statut. denumirea.VIII. contract de societate si statut pentru societatea pe actiuni. in comandita pe actiuni si cu raspundere limitata. data la care se va varsa integral capitalul social subscris. dupa caz. exprimate prin grupe si clase CAEN. cu precizarea domeniului si activitatii principale. locul si data nasterii. REDACTAREA ACTULUI CONSTITUTIV Ce este actul constitutiv : • Este sintagma care desemneaza actele prin care se constituie o societate si care pot fi : o o contract de societate pentru societatea in nume colectiv. La societatea in comandita simpla se vor arata asociatii comanditati si comanditari). sediul si nationalitatea asociatilor. pentru societatea cu raspundere limitata cu asociat unic. persoane juridice. valoarea aportului in natura si modul evaluarii. sediul si emblema. cat mai omogen. forma juridica. denumirea. obiectul de activitate. domiciliul si cetatenia asociatilor persoanei fizice. 347 . asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati. capitalul social subscris si varsat. in comandita simpla. contract de societate si statut incheiate sub forma unui inscris unic.

obiectul de activitate. sediul si emblema. sediile secundare sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara. partea fiecarui asociat la beneficii si pierderi. numarul si valoarea nominala a partilor sociale precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau. modul de dizolvare si de lichidare a societatii. sediul si nationalitatea asociatilor persoane juridice). exprimate prin grupe si clase CAEN. forma juridica. durata societatii. domiciliul si cetatenia asociatilor persoane fizice : denumirea.• • • • persoane fizice ori juridice. sediile secundare atunci cand se infiinteaza o data cu societatea sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara. cenzorii. durata societatii. in numerar sau in natura. modul de dizolvare si de lichidare a societatii. asociatii care reprezinta si administreaza societatea. partea fiecarui asociat la beneficii si pierderi. aportul fiecarui asociat. cat mai omogen. denumirea. puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat. cand numarul asociatilor este mai mare de 15. data varsarii integrale a capitalului social. capitalul social subscris si cel varsat. date despre asociati (numele si prenumele. valoarea aportului in natura si modul evaluarii. Pentru SRL (inclusiv cu asociat unic) • • • • • • • • • • • 348 . dupa caz. locul si data nasterii. cu precizarea domeniului si activitati principale. puterile conferite si daca le exercita impreuna sau separat.

valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni. valoarea bunurilor constituite ca aport in natura in societate. domiciliul si cetatenia asociatilor. La constituire. sediul si nationalitatea cenzorilor. daca prin lege nu se prevede altfel. capitalul social subscris si cel varsat. Restul de capital social va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare. denumirea. La societatea in comandita pe actiuni se vor arata asociatii comanditari si asociatii comanditati.Pentru societatea pe actiuni si in comandita pe actiuni numele si prenumele. numele si prenumele. drepturile speciale de reprezentare si de administrare acordate unora dintre ei. sediul si nationalitatea administratorilor. Pentru societatile in comandita pe actiuni se vor indica comanditatii care reprezinta si administreaza societatea. domiciliul si cetatenia cenzorilor. persoane fizice. locul si data nasterii. capitalul social varsat de fiecare actionar. 349 . numele si prenumele. numarul si valoarea nominala a actiunilor. modul de evaluare si numarul actiunilor acordate pentru acestea. persoane fizice. locul si data nasterii. denumirea. nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. denumirea. cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator. cu precizarea domeniului si a activitatii principale. persoane juridice. emblema societatii. se vor arata numarul. sediul si nationalitatea asociatilor. forma. persoane fizice. persoane juridice. denumirea. persoane juridice. Daca sunt mai multe categorii de actiuni. locul si data nasterii. sediul si. obiectul de activitate al societatii. garantia pe care administratorii sunt obligati sa o depuna. domiciliul si cetatenia administratorilor. puterile ce li se confera si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat. daca este cazul.

656/1997. Precizari privind descrierea emblemei in actul constitutiv Precizari privind redactarea obiectului de activitate in actul constitutiv Descrierea emblemei va cuprinde prezentarea elementelor definitorii ale acesteia: continut. alte clauze convenite de actionari cu respectarea legislatiei in vigoare. Obiectul de activitate se va exprima prin grupe de 3 cifre pentru domeniu si prin clase de patru cifre pentru activitati. controlul acesteia de catre actionari. actiunile comanditarilor in societatea in comandita pe actiuni. operatiunile incheiate de asociati in contul societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le preia. modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor. sediile secundare . avantajele rezervate fondatorilor. durata societatii. functionarea si controlul gestiunii societatii de catre organele statutare. nr.sucursale. administrarea. atunci cand se infiinteaza o data cu societatea. culoare. Cuantumul taxei de inregistrare este corelat cu numarul de coduri care compun obiectul 350 . daca se are in vedere o atare infiintare. modul de dizolvare si de lichidare a societatii. sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara.G. precum si sumele ce trebuie platite pentru acele operatiuni.clauze privind conducerea. precum si documentele la care acestia vor putea sa aiba acces pentru a se informa si a-si exercita controlul. forma. Indicarea domeniului si activitatii principale se va face printro grupa de trei cifre si o clasa de patru cifre apartinand grupei respective. cu modificarile ulterioare. Pentru redactarea obiectului de activitate se va utiliza „Clasificarera activitatilor din economia nationala CAEN”. reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -. agentii. aprobata prin H.

conform prevederilor legii redate in tabelul de mai jos 351 . Majoritatea cenzorilor si a supleantilor vor fi cetateni romani. Precizari referitoare la cenzori Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si tot atatia supleanti. in sensul de a nu cuprinde un numar exagerat de activitati. Taxa de baza acopera 5 coduri. In toate cazurile numarul cenzorilor trebuie sa fie impar.de activitate. Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil. Cenzorii sunt obligati sa depuna. Cenzorii trebuie sa fie actionari. Durata mandatului cenzorilor este de 3 ani. a treia parte din garantia ceruta pentru administratori. inainte de preluarea functiei. daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. In ce forma se redacteaza ? Actul constitutiv se redacteaza in forma autentica sau sub semnatura privata. iar pentru fiecare grup de 5 coduri se plateste o taxa suplimentara de 10% din taxa de baza. Sfatul consilierului Pentru a nu creste costurile de inregistrare obiectul de activitate trebuie sa fie omogen. cu exceptia cenzorilor contabili.

Conditiile legale privind forma actului constitutiv Categoria de comerciant societate in nume colectiv societate in comandita simpla societate cu raspundere limitata societate pe actiuni cu constituire simultana societate pe actiuni constituita prin subscriptie publica societati pe actiuni cu constituire simultana sau societate cu raspundere limitata. daca printre bunurile subscrise ca aport in natura la capitalul social se afla un teren Se redacteaza act constitutiv x x x x x Forma autentica x x x Sub semnatura privata X X - x x - Cine poate redacta actul constitutiv? Aveti urmatoarele alternative : • • • • Biroul unic din CCI (Oficiul de asistenta societati comerciale). notar. avocat. intreprinzatorul insusi. 352 .

Conditiile de forma ale dovezii : • Cum se face dovada aportului in natura la capitalul social ? Daca sunt bunuri noi achizitionate din tara? Daca sunt bunuri in natura din import ? Daca sunt bunuri imobile ? Se prezinta factura Dovada se face potrivit normelor legale in vigoare.IX. Dovada depunerii aportului in numerar trebuie sa mentioneze numele asociatului si sintagma „aport la capitalul social al societatii comerciale. la ghiseul CEC. referitoare la investitiile directe Se prezinta : . la orice banca. in natura (optional). dupa caz. chitanta CEC. fie la cererea solicitantului de catre Biroul unic Aportul la capitalul social poate fi : Unde se poate varsa aportul in numerar la capitalul social ? • • • • Dovada privind efectuarea varsamintelor in numerar se poate efectua. .titlul de proprietate asupra bunurilor imobile. ordin de plata. fie direct de catre intreprinzator. indicandu-se denumirea acesteia”. cu: • • • foaie de varsamant. 353 . in creante (in cazurile prevazute de lege).certificatul de sarcini al bunurilor imobile. DEPUNEREA CAPITALULUI SOCIAL • in numerar (obligatoriu).

Se prezinta raportul de expertiza privind evaluarea Daca sunt aporturi in natura la capitalul aportului in natura.contract de imprumut bancar. actul constitutiv se incheie obligatoriu in forma autentica. in comandita pe actiuni si al unei societati cu raspundere limitata cu asociat unic? Cine efectueaza expertiza de evaluare a aportului in natura la capitalul social? Expertiza de evaluare este elaborata de experti de specialitate.expertiza de evaluare a bunului. social al unei societati pe actiuni. . A se retine ca aportul in natura la capitalul social se realizeaza prin transferarea drepturilor de proprietate de la asociat catre societatea comerciala si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de functionare.cambii. in numele si pe cheltuiala dvs. In consecinta asociatul nu mai este proprietarul bunului aportat la capitalul social.dovada intabularii bunurilor imobile. Detalii se pot obtine prin oficiul de asistenta societati comerciale din Biroul unic sau oficiul de consultanta. Care sunt efectele juridice ale aportului in natura la capitalul social? 354 . Aceste structuri pot obtine. . Atentie : daca printre bunurile imobile se afla un teren. Daca sunt aporturi in creante? Se prezinta titlul de creante : . acesta intrand in proprietatea societatii comerciale din momentul inregistrarii ei in registrul comertului. expertiza de la experti autorizati..

• XI. Ce contine ? 355 . potrivit actului constitutiv. Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati se pot obliga insa la prestatii in munca. cu titlu de aport social. In schimbul acestui aport. cu enumerarea bunurilor imobile si mobile de valori importante. a fiecarui asociat din societatea in nume colectiv si a asociatilor comanditati. ACORDAREA IMPUTERNICIRII Cand o utilizez ? Imputernicirea se utilizeaza in cazurile cand cererea de inregistrare se intocmeste si se depune de alta persoana decat comerciantul autorizat. asociatii au dreptul sa participe.. procura speciala si autentica pentru comerciantii persoane fizice. la impartirea beneficiilor si a activului social. X. Evaluarea se face prin apreciere de catre comerciant/asociat. pentru semnatarii si/sau deponentii cererilor depuse.contract civil etc Pot constitui prestatiile in munca aport la capitalul social ? Prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social. Contine declararea averii si modul de evaluare a acesteia. REDACTAREA DECALARATIEI DE AVERE In ce cazuri se utilizeaza ? Declaratia se da pe proprie raspundere a comerciantului persoana fizica. In acelasi timp sunt obligati sa participe si la pierderi. astfel : • imputernicire speciala sau imputernicire avocatiala.

PREGATIREA COMERCIALA ANTERIOARA Cine le depune ? ACTELOR PRIVIND ACTIVITATEA Comerciantul persoana fizica sau membrii unei asociatii familiale trebuie sa depuna in dosarul de inregistrare acte din care sa rezulte activitatea comerciala anterioara sau. comerciantul persoana fizica. Certificatul eliberat de cenzorii societatii pe actiuni. DEPUNEREA GARANTIEI DE CATRE ADMINISTRATORI Cine depune garantia? Fiecare administrator al unei societati comerciale pe actiuni va trebui sa depuna o garantie pentru administratia sa. Cele 10 actiuni depuse sunt inalienabile si se pastreaza la societate. reprezentantii Cine trebuie sa depuna specimenul unei societati comerciale. prevazuta in actul constitutiv. o data cu depunerea specimenelor semnaturilor administratorilor. DEPUNEREA SPECIMENULUI DE SEMNATURI Potrivit legii. administratorii. care va certifica semnatura. Care este cuantumul garantiei ? Cand si unde se depune certificatul privind depunerea garantiei ? 356 . XIII. din care rezulta depunerea garantiei se depune la Biroul unic. In absenta semnatarului se poate prezenta un specimen legalizat de notarul public. lichidatorii.XII. Cum se procedeaza? Pentru dovedirea specimenului de semnatura. ori aprobata de adunarea generala a actionarilor. actul privind nivelul studiilor absolvite. Garantia nu poate fi mai mica decat valoarea nominala a 10 actiuni sau decat dublul remuneratiei lunare. in lipsa acestora. pe perioada mandatului unui administrator. conducatorii sucursalei sunt obligati sa depuna de semnatura ? semnaturile lor la oficiul registrului comertului. persoana respectiva va semna in prezenta judecatorului delegat sau a conducatorului oficiului ori a inlocuitorului acestuia. XIV. Aceste acte se depun in copii certificate de comerciant sau de referentul Biroului unic.

asociatii unei societati in nume colectiv. fondatorii unei societati comerciale pe actiuni si in comandita pe actiuni. XVII. ce actioneaza in nume propriu. In contract se va stipula. PREGATIREA COPIILOR DE PE ACTELE DE INDENTITATE Cine depune copii dupa actele de identitate ? Actele de identitate trebuie depuse in copie de catre : • Ce contine ? comercianti persoane fizice (inclusiv de membrii unei asociatii familiale). Prin contractul de administrare se stabilesc drepturile si obligatiile partilor. • • Atentie : Copia actului de identitate trebuie sa contina obligatoriu Codul Numeric Personal (CNP). printre altele. XVI. ca persoana juridica este obligata sa-si desemneze un reprezentant permanent. REDACTAREA CONTRACTULUI DE ADMINISTRARE Cand se utilizeaza? Contractul de administrare se utilizeaza cand administratorul societatii este o persoana juridica. 357 . PREGATIREA ACTELOR CONSTATATOARE OPERATIUNILOR INCHEIATE IN CONTUL SOCIETATII In ce cazuri se utilizeaza ? • ALE La societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se depun actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul asociatilor si aprobate de acestia. persoana fizica. Acesta este supus acelorasi conditii si obligatii si are aceeasi responsabilitate civila si penala ca si un administrator.XV. persoana fizica. in comandita simpla si cu raspundere limitata.

REDACTAREA MANUALULUI PERSOANEI CARE A SEMNAT ACTUL CONSTITUTIV. in numele si pe seama fondatorului sau asociatului. 358 . in numele si pe seama fondatorului/asociatului persoana juridica. aceste acte vor fi depuse in copii traduse si legalizate. hotararea se depune in copie tradusa si legalizata. ADOPTAREA HOTARARII ORGANULUI STATUTAR AL PERSOANEI JURIDICE PRIVIND PARTICIPAREA LA CONSTITUIREA SOCIETATII Precizari : In situatia cand o persoana juridica este asociat sau fondator al unei societati comerciale se depune hotararea organului statutar al persoanei respective. In cazul persoanelor juridice nerezidente. aportul la capitalul subscris. • • Hotararea se depune in original. din care sa rezulte : • hotararea de a participa la constituirea societatii comerciale.PREGATIREA COPIEI DE PE ACTUL DE INREGISTRARE A FONDATORILOR Precizari : In situatia in care asociati sau fondatorii unei societati comerciale sunt persoane juridice se depune copia actului de inregistrare a acestora (certificat de inmatriculare sau certificat de inregistrare. PERSOANA JURIDICA Precizari : Organul statutar al unui asociat sau fondator persoana juridica trebuie sa emita si mandatul persoanei fizice abilitate sa semneze actul constitutiv al noii societati. persoana abilitata sa semneze actul constitutiv. IN NUMELE SI PE SEAMA FONDATORULUI. Daca persoana juridica este nerezidenta. act constitutiv etc).

Acest act se depune in original. OBTINEREA AVIZELOR PREALABILE PREVAZUTE DE LEGE Potrivit dispozitiilor legale specifice unor categorii de societati comerciale si de activitati economice.persoana juridica. CERTIFICAREA COPIILOR Precizari Copiile de pe actele doveditoare vor fi certificate. In aceste categorii se includ: societatile bancare – autoritatea emitenta este Banca Nationala a Romaniei. potrivit legii. sau alte tipuri de cereri care se depun la Biroul unic. decat cele enumerate. OBTINEREA CERTIFICATULUI DE BONITATE Cine il depune ? Persoanele juridice nerezidente care participa la constituirea unei societati comerciale trebuie sa depuna un certificat de bonitate. pot intocmi si semna cererea de inregistrare si autorizare a functionarii si de inregistrare a modificarii actului constitutiv. Se depune in original si in copie tradusa si legalizata. RETINETI ! Judecatorul delegat poate dispune administrarea si a altor acte doveditoare. cu originalele de catre persoanele care. dosarul de inregistrare si autorizare a functionarii trebuie sa contina avize sau autorizatii prealabile. pentru a-si dovedi onorabilitatea si credibilitatea. Care sunt avizele prealabile si care sunt autoritatile emitente societatile de asigurari si reasigurari – autoritatea 359 . Cine il emite ? Certificatul de bonitate poate fi emis de o banca sau de camera de comert din tara de origine. si in copie tradusa si legalizata in cazul unei persoane juridice nerezidente. pentru conformitate.

prin serviciul "DEPUNE SI SE REZOLVA". actele doveditoare si chitantele de plata pentru inregistrarea si autorizarea functionarii unui comerciant se introduc intr-un DOSAR CU SINA. 360 . Cele doua dosare se depun la dispeceratul Biroului unic. Actele frecvent utilizate sunt cele mentionate ca fiind obligatorii. In alt dosar cu sina se introduc cate 5 plicuri din plastic. INTOCMIREA DOSARULUI PENTRU INREGISTRAREA UNUI COMERCIANT NOU Pentru orientarea Dvs.emitenta este Oficiul de supraveghere a activitatilor de asigurare si reasigurare. Toate formularele tip. autorizatiilor si/sau acordurilor de functionare. pentru fiecare punct/obiectiv supus autorizarii. Nu sunt incluse actele pentru obtinerea avizelor. in tabel se prezinta opisul exhaustiv al actelor care pot fi incluse in dosarul pentru inregistrarea unui nou comerciant persoana fizica/asociatie familiala sau a unei societati comerciale. societatile avand ca obiect operatiuni cu valori mobiliare – autoritatea emitenta este Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

x x x x 361 . nr. asociati.exemplare) Categorii de comercianti PF AF 1 1.Continutul dosarului pentru inregistrarea unui comerciant nou Nr. cate una pentru fiecare persoana care detine una din calitatile mentionate 3. x x x x Dovada pentru disponibilitatea firmei este obligatorie optional. fondatori. Dovada sediului (in copie) Declaratia pe proprie raspundere (comerciant. crt. administatori. reprezentantii permanenti x x x x 3 x SNC SCS 4 x SA SCA 5 x 6 x 7 Utilizare obligatorie SRL Precizari privind utilizarea documentului 2. daca se declara emblema Utilizare obligatorie Utilizare obligatorie. asociat unic in SRL. x x x x 5. cenzori. persoana fizica. 2 Cerere de inregistrare si autorizare (formular tip) Dovada disponibilitatii firmei/emblemei (original) Reproducerea emblemei (4 exemplare) 4. Denumire act (forma.

Actul constitutiv (original) - x x x 8. ai administratorului sau cenzorului persoana juridica) – original 6. Dovezile privind efectuarea varsamintelor aporturilor subscrise si/sau varsate (copii) Facturi - x x x 9. Autorizatia emisa de Primarie conform Legii 507/2002 (copie) x Document obligatoriu pentru persoane fizice/asociatii familiale Document obligatoriu pentru persoane juridice Este obligatoriu sa existe capital varsat in numerar 7.persoane fizice. Expertiza de evaluare a aportului in - x x x 362 . x x x Se utilizeaza pentru produse noi achizitionate ca aport in natura Numai in cazul bunurilor imobile 10.

natura la capitalul subscris 11. Imputernicire speciala sau avocatiala (original) x x x x Daca cererea se intocmeste si se depune de alta persoana decat cele mentionata 363 . Cambia. Dovada intabularii bunurilor imobile 13. contract civil - x x - Numai in cazul cand sunt aduse creante ca aport la capitalul social. contract de imprumut bancar. Nu sunt permise la Sa si SCA constituite prin subscriptie publica si la SRL-uri 14. Certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate imobilele x x x aportate la capitalul social Numai in cazul bunurilor imobile aduse ca aport in natura la capitalul social subscris Numai in cazul bunurilor mobile aduse ca aport la capitalul social subscris 12.

15. 364 . sub semnatura privata) x x La SCS numai comanditatii x numai comanditatii - Declaratia este obligatorie pentru asociatii care raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale 16. lichidatori Obligatoriu in cazul societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni 17. Specimenul de semnatura (original) x x x x 18. Acte privind activitatea comerciala anterioara (copii) x in lipsa acestora se depune actul privind nivelul studiilor absolvite Documentul este obligatoriu pentru administratori. Certificatul cenzorilor privind depunerea garantiei legale de catre administratori Actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii (copii) x 19. Declaratie cu privire la averea detinuta (original.

- x x x 24. - x x x in copie tradusa si legalizata pentru nerezidenti 365 .20. Acte de identitate (cu CNP) in copie x x x x rezidenti 22. Actul de inregistrare a fondatorilor persoane juridice (copie) Hotararea organului statutar al persoanei juridice privind participarea la constituirea societatii (original) Mandatul persoanei care a semnat actul constitutiv in numele si pe seama fondatorului. Contractul de administrare (copie) - x x x Numai in cazul cand societatea este administrata de o persoana juridica pasaport pentru 21. persoana juridica (original) x x x in copie tradusa si legalizata pentru nerezidenti in copie tradusa si legalizata pentru nerezidenti 23.

de aisgurare reasigurare. al protectiei muncii. Actele pentru autorizarea functionarii din punct de vedere : al PSI.sanitar. operatiuni cu valori mobiliare 26.timbre judiciare .25.tarife de prestari servicii de catre Birou unic (dupa caz) x x x x x x x x x x x x 366 . Certificat de bonitate (original) Avize prealabile prevazute de lege - x x x in copie tradusa si legalizata Pentru societatile bancare. al protectiei de mediu.taxa judiciara de timbru (original) . sanitar-veterinar. Categorii de taxe: . - x x x 28. - - x pentru brokeri de asigurare x 27.

.taxe/tarife autorizare pentru protectia mediului .taxe autorizare PSI .taxe registrul comertului .taxe autorizare sanitaraveterinara x x x x - x x x - x x x - x x x - x x x .taxe publicare in Monitorul Oficial .taxe autorizare protectia muncii - x x x - x x x 367 .taxe autorizatie sanitara .

firme si/sau embleme identice sau asemanatoare. acte incomplete. sau de erori materiale referentul care verifica dosarul. autorizatii si/sau acorduri de 368 . precum si reprezentantii emitentilor de avize. a emblemei primeste un act scris. In cazul sesizarii de acte lipsa. dosarul intocmit pentru inregistrarea si autorizarea functionarii este verificat din punct de vedere al respectarii conditiilor legale de forma si fond. adica nu au fost inregistrate si rezervate in registrul comertului. reprezentand dovada ca firma si/sau emblema sunt disponibile pe aria geografica mentionata de titular in cerere.CE DOCUMENTE OBTINE COMERCIANTUL ? DUPA DEPUNEREA CERERILOR DE VERIFICARE SI/SAU REZERVARE FIRMA SI/SAU EMBLEMA DOVADA DE DISPONIBILITATE A FIRMEI SI/SAU EMBLEMEI Solicitantul care a depus la Biroul unic cererea pentru verificarea si/sau rezervarea unei firme si. dupa caz. • se depune in original la dosarul de inregistrare a unui comerciant nou sau de modificare ulterioara a firmei si/sau e mblemei anterior inregistrate DUPA DEPUNEREA DOSARULUI DE INREGISTRARE SI AUTORIZARE Dupa cum s-a evidentiat la prezentarea serviciului „DEPUNE SI SE REZOLVA”. actul modificator sau efectueaza darea de data certa acestor acte. Dovada se utilizeaza in urmatoarele situatii : • se prezinta obligatoriu notarului public care autentifica actul constitutiv si dupa caz.

impreuna cu copiile chitantelor fiscale emise de casieria CCI.functionare a comerciantilor intocmesc fise de observatii. cu regim special si securizat. Certificatul de inregistrare este un formular tipizat. Se prezinta la casierie cand se achita taxele si tarifele cuvenite si se obtine nota de calcul definitiva. Modelul si continutul certificatului de inregistrare a comerciantului. daca dosarul este complet si corect sau daca observatiile mentionate in fisele de verificare au fost solutionate. Acestea se predau titularului cererii la interviu pentru a fi remediate. inclusiv a anexei la acesta sunt stabilite prin Hotararea Guvernului nr. la interviu. asa cum este inscrisa in actul constitutiv si in registrul comertului. NOTA DE CALCUL Este completata de referentul care verifica dosarul. Pe certificat sunt inscrise urmatoarele date : • firma/sucursala respectiv denumirea comerciantului. 599 din 21 iunie 2001. Se depune in dosarul de inregistrare si autorizare. DUPA INREGISTRAREA SI AUTORIZAREA COMERCIANTULUI a) CERTIFICATUL DE INREGISTRARE SI ANEXA Biroul unic elibereaza titularului cererii CERTIFICATUL DE INREGISTRARE A COMERCIANTULUI si anexa/anexele la acesta. Se preda titularului cererii. Certificatul de inregistrare si anexa constituie documentul opozabil tertilor. 369 .

cod numeric constituind codul unic de identificare a unui comerciant. seria si numarul de ordine – informatie specifica regimului special al documentului. La un certificat de inregistrare se ataseaza una sau mai multe anexe. • informatii de identificare a sediilor secundare (adresa si/sau activitate supusa autorizarii). • CUI – codul unic de inregistrare . firma si sediul social). • numar de ordine in registrul comertului – cuprinde numarul si data unui comerciant in registrul comertului. 370 . Fiecare anexa contine pe fata : • informatii de conexiune la certificat (seria. • • data emiterii certificatului. • atribut fiscal – este un cod alfanumeric avand semnificatia categoriei de platitor de taxe si impozite la bugetul de stat. b) ANEXA/ANEXELE LA CERTIFICATUL DE INREGISTRARE se emit atat pentru sediul social si sedii secundare cat si pentru fiecare activitate desfasurata la sediul principal si sediu secundar care sunt supuse avizarii/autorizarii. cod unic de inregistrare. • activitatea principala exprimata prin cod CAEN si un text sumar de descriere. nr.• sediul social conform actelor doveditoare depuse in dosarul de inregistrare.

In forma tabelara. autorizatia de functionare din punct de vedere a protectiei muncii. si data referatului de evaluare. numarul si data avizului. acordul si/sau autorizatia de mediu. autorizatia sanitara veterinara. concluzia evaluarii sediului/activitatii. dispuse de organele autorizate. in cazul cand s-au remediat aspectele care au determinat anularea/retragerea avizului. autorizatiilor si/sau acordurilor. numele si prenumele reprezentantului in clar. Pe verso-ul anexei la certificatul de inregistrare. 371 . acordului si/sau autorizatiei. conform rubricaturii existente se inscriu : • anularile/retragerea avizelor. Se aplica stampila institutiei emitente. nr. • reautorizarile. autorizatiei si/sau acordului de functionare.• avizul si/sau autorizatia pentru prevenirea si stingerea incendiilor • • • • avizul si/sau autorizatia sanitara. data. pentru fiecare aviz/autorizatie/acord se completeaza: • • • • • denumirea institutiei emitente. semnatura.

Planul de afaceri reprezintă. Aceştia trebuie să afle dintrun plan de afaceri: 372 .7. în acelaşi timp. coordonarea fazelor viitoare ale afacerii şi rezolvarea eventualelor neconcordan e. pot fi astfel evitate pierderile provocate de proiecte neviabile înainte ca ele să se fi produs efectiv. ci şi proprietarilor firmei – în fapt. Nimeni nu se aşteaptă ca previziunile planului de afaceri să se regăsească integral în realizările efective. redactarea sa ar trebui să fie unul din primii paşi în ini ierea oricărei afaceri. în cazul în care planul este bine întocmit. Planul de afaceri poate da o primă imagine asupra perspectivelor reale ale afacerii. • • încadrarea în timp a etapelor afacerii. Întreprinzătorii sunt 'for a i” să ia în considerare aspecte care le-ar putea scăpa la o abordare mai superficială. o cerin ă a investitorilor externi (creditori sau ac ionari poten iali). Un plan de afaceri este însă util nu numai finan atorilor externi. totuşi. Pot fi descoperite astfel puncte slabe ale afacerii sau idei noi care ar putea să îi sporească rentabilitatea. datele sale pot servi ca un instrument util de control al rezultatelor ob inute. Întocmirea planului de afaceri permite: • stabilirea realistă a necesarului de resurse şi a surselor din care acestea pot fi ob inute. PLANUL DE AFACERI Necesitatea unui plan de afaceri? Mul i întreprinzători sunt nevoi i să întocmească un plan de afaceri abia atunci când acesta le este solicitat de un poten ial investitor.

Planul de afaceri nu este singurul aspect luat în considerare de poten ialii finan atori. capitalul necesar. vechimea firmei: planul de afaceri pentru o firmă nouă va fi diferit de cel pentru un proiect al unei firme existente. motivele pentru care afacerea este profitabilă. rentabilitatea scontată. a misiunii. amploarea proiectului de afaceri.• • • • în ce constă afacerea. • descrierea produsului sau serviciului său şi a pie ei căreia i se adresează. aceasta poate varia func ie de cerin ele informa ionale cărora trebuie să le răspundă planul de afaceri de exemplu. 373 . • • specificul activită ii firmei. Există însă elemente de bază care se regăsesc în majoritatea planurilor de afaceri: • scurtă prezentare a firmei. Cum trebuie să arate un plan de afaceri? Nu există o structură fixă a planului de afaceri. obiectivelor şi strategiei sale. func ie de: • • destinatarul final: proprietarii afacerii sau investitorii poten iali. însă un plan de afaceri care dovedeşte că nu există o strategie coerentă a proprietarilor afacerii va îndepărta cu siguran ă orice investitor.

vânzările preconizate. procesul de produc ie şi furnizorii.intă şi concuren a. pia a. firma s-ar putea să nu poată utiliza întregul poten ial din cauza lipsei de fonduri. fără ca aceasta să dăuneze însă realismului planului prezentat. prezentarea produsului firmei. Autorul său va trebui să aibă capacitatea de a pune în lumină avantajele afacerii. necesarul de finan are.• • • descrierea strategiei de vânzări. descrierea concuren ei. cuprinsul planului. strategia de marketing. 374 . Care sunt componentele principale ale unui plan de afaceri? De regulă. un plan de afaceri con ine o serie de componente obligatorii: • • • • • • • • • rezumatul planului de afaceri. Planul de afaceri destinat poten ialilor finan atori trebuie să îi convingă pe aceştia de viabilitatea proiectului propus. Dacă dezvoltarea afacerii este mai lentă decât se aprecia. previziunile financiare. dacă aceasta e prea rapidă. diverse proiec ii financiare. Persoanele care vor examina planul au în general suficientă experien ă pentru a detecta aprecierile exagerat de optimiste. s-ar putea ca firma să fi atras prea multe resurse costisitoare.

Numărul de salaria i existen i. rezultate). conducerea firmei (experien ă. Se poate face o detaliere pe domenii de activitate (de exemplu personal direct productiv/personal administrativ).Ce cuprinde rezumatul planului de afaceri? Rezumatul planului de afaceri trebuie să con ină. Prezentarea conducerii firmei/ a ini iatorilor afacerii este necesară şi în cazul noilor afaceri. pregătire. poate fi prezentată organigrama firmei. descrierea pie ei (perspective de creştere. • • • • Ce cuprinde descrierea firmei? În cazul firmelor deja existente. domeniul/ domeniile de activitate. sumarul proiec iilor financiare şi suma de bani solicitată. date referitoare la: • • • istoricul firmei (în cazul firmelor deja existente). pe niveluri de pregătire profesională etc. experien ă/ locuri de muncă anterioare (Se pot anexa şi CV-urile persoanelor-cheie implicate în activitatea respectivă). Această prezentare trebuie să con ină referiri la: • Conducerea firmei: responsabilită i. O participare importantă poate fi interpretată ca un semn clar al interesului şi implicării proprietarilor în afacere. obiectivele pe termen lung şi cele pe termen scurt. este necesară o prezentare a trecutului firmei şi a performan elor sale. într-o formă succintă. concuren a). Ca o anexă suplimentară. Contribu ia proprietarilor/managerilor la capitalul firmei. caracteristicile produsului/ serviciului. 375 • • . misiunea firmei. ceea ce reprezintă una din cheile succesului acesteia.

• • • • • 376 . avantaje competitive). localizare geografică etc. de exemplu.. ponderea fiecăruia. Principalii concuren i (enumerare. În cazul în care există un număr redus de clien i. formă de proprietate. valoarea medie a vânzărilor către un client. Locul în care se desfăşoară activitatea şi implica iile acestei situa ii (de exemplu privind utilită ile. Dacă care este vorba. din acest motiv. eventual şi date referitoare la forma lor de proprietate şi la localizarea geografică . Dotările cu maşini.poate fi relevantă. utilaje. rentabilitate. Garan ia viitorului oricărei firme este reprezentată de orientarea spre pia ă. de exemplu.• Produsele/serviciile actuale (enumerare. de desfacere cu amănuntul. caracteristici de vârstă. explica ii ale acestei situa ii). firma trebuie să dovedească o bună cunoaştere a clien ilor săi. în cazul celor din urmă. pot fi prezentate date referitoare la fiecare (pondere în totalul vânzărilor. statut social etc. ponderea lor pe pia ă şi pozi ia firmei fa ă de aceştia. mijloace de transport etc. imobilele de inute (trebuie precizat dacă acestea sunt proprietatea firmei sau sunt numai închiriate sau ob inute prin leasing). for a de muncă etc.). între cei din ările membre ale Uniunii Europene şi cei din alte zone ale lumii). Clien ii actuali. Principalii furnizori de materii prime şi materiale (enumerare. caracteristici.).). distinc ia între furnizorii interni şi cei externi şi. vor fi prezentate date care caracterizează grupul/grupurile de cumpărători (număr mediu de clien i.

E bine să evita i aspectele prea tehnice sau detaliile inutile. poate fi prezentată experien a firmei în domeniu.Cum trebuie prezentate obiectivele afacerii? Planul de afaceri trebuie să demonstreze că ini iatorii proiectului au o idee clară asupra a ceea ce îşi propun să realizeze. În cazul în care este vorba de un 377 . Totuşi. competen ele tehnice acumulate. Prezentarea obiectivelor firmei trebuie să evite exprimările vagi sau excesiv de optimiste. Strategia de atingere a acestor scopuri trebuie de asemenea prezentată într-un mod convingător. Formulările care s-ar potrivi pentru orice domeniu de activitate – sau numai într-o lume ideală – reprezintă o dovadă a lipsei unei strategii coerente. precum şi cele pe termen scurt (ce urmează să facem imediat?). capacită ile de produc ie existente. performan a în domeniul vânzărilor etc. s-ar putea să nu mai ave i ocazia să oferi i explica ii suplimentare. obiectivele sale pe termen mediu (unde vrem să ajungem în următorii 3-5-7 ani?). În cazul în care un investitor poten ial nu în elege în ce constă produsul respectiv. Cum trebuie prezentat produsul? Este esen ial să face i cât mai bine în eleasă nevoile consumatorilor cărora le răspunde produsul/serviciul dumneavoastră. cei care citesc planul de afaceri trebuie să în eleagă ideile principale ale afacerii. Planul de afaceri trebuie să ofere o descriere suficient de detaliată a produsului/serviciului firmei. Vor trebui prezentate misiunea/ scopul principal al firmei. Un finan ator care citeşte un plan de afaceri trebuie să vadă care sunt scopurile afacerii şi care sunt obiectivele în următoarele luni sau în următorii ani. În cazul în care este vorba de un produs/serviciu existent.

Alegerea pre ului produsului este un aspect extrem de important. Ele sunt esen iale în pozi ionarea firmei fa ă de clien i şi concuren ă. Diverse documenta ii cu caracter prea tehnic pot fi anexate la planul de afaceri – sau pot fi preluate în cadrul unui studiu de fezabilitate. În acelaşi timp. Existen a unui brevet sau a altor drepturi exclusive asupra produsului sau serviciului reprezintă un avantaj pentru firmă şi va fi desigur men ionată în planul de afaceri. Dacă ave i mai multe produse sau servicii. în special în cazul în care pia a este îngustă sau preferin ele consumatorilor se modifică rapid. cheltuielile pentru îmbunătă irea produsului nu vor fi recuperate dacă nu corespund percep iilor clien ilor. Imaginea despre calitatea produsului poate fi îmbunătă ită prin garan iile sau alte servicii postvânzare oferite. multe modele de planuri de afaceri sugerate de finan atori solicită aprecieri ale pre ului produsului în compara ie cu cele ale concuren ei. în acelaşi timp. Poate fi anexat şi un buget special al lucrărilor necesare până la ieşirea pe pia ă sau un buget de cercetare. Calitatea şi pre ul produsului reprezintă aspecte principale care nu pot lipsi din nici un plan de afaceri. trebuie să arăta i ce îi va determina pe clien i să cumpere de la dumneavoastră. O calitate inferioară reprezintă un risc crescut de pierdere a clien ilor în fa a concuren ilor. Un produs sau serviciu uşor de imitat s-ar putea să nu ofere suficientă protec ie în fa a concuren ei. Orientarea spre un produs sau un serviciu unic reprezintă un risc. ve i prezenta caracteristicile fiecăruia şi ponderea estimată în totalul vânzărilor. 378 . În cazul în care pre ul este mai ridicat.produs/ serviciu nou vor fi prezentate avantajele care permit firmei ob inerea acestuia şi ac iunile care mai trebuie întreprinse până la începerea activită ii normale. Ceea ce contează este rentabilitatea pe care o poate aduce produsul la un anumit nivel de pre . extinderea în domenii în care nu ave i experien ă reprezintă şi ea un risc.

Identificarea segmentelor pie ei căreia vă adresa i este foarte importantă pentru determinarea ariei pe care o va deservi efectiv firma. A spune că firma de ine o cotă insignifiantă dintr-o pia ă foarte mare nu are o relevan ă prea mare. Cum trebuie prezenta i clien ii? Orice întreprinzător trebuie să fie orientat către pia ă. sar putea să nu mai fie loc pentru încă un producător. trebuie să identifica i şi tendin ele de viitor de pe pia ă: poten ialul de creştere. Dacă este o pia ă prea îngustă. Planul de afaceri trebuie să dovedească o bună cunoaştere a clien ilor poten iali. acumularea de prea multe caracteristici în definirea segmentului de pia ă poate avea însă un efect similar. Trebuie să estima i mărimea pie ei pentru produsul respectiv (şi pentru categoria de produse din care face parte). de exemplu. orientările viitoare ale consumatorilor. De asemenea. Este bine dacă aduce i o sus inere solidă a criteriilor alese în segmentarea pie ei. O definire prea vagă poate fi interpretată ca un semn al unei strategii neclare. date referitoare la: 379 . posibilitatea intrării/ieşirii de pe pia ă a unor concuren i etc.Cum trebuie prezentată pia a? Lansarea unui produs sau serviciu trebuie precedată de studierea pie ei poten iale. Prin delimitarea segmentului de pia ă al firmei determina i şi caracteristicile principale ale viitorilor clien i. O afacere nu va avea succes dacă nu răspunde unor necesită i reale ale consumatorilor. precum şi cota de pia ă pe care o de ine i/vă propune i să o de ine i. În cazul în care există un număr limitat de cumpărători – de exemplu firme interesate de un anumit tip de utilaj – se poate face o prezentare detaliată a acestora cuprinzând.

interes pentru produsele noi. În cazul în care există mul i cumpărători – de exemplu. Este posibil ca. forma de proprietate. analiza trebuie făcută pentru clien ii fiecărui produs.• • • • • • numele/ denumirea clien ilor. într-o primă fază. cifra de afaceri. produsul să atragă numai clien ii 'inovatori”. în cazul unui magazin cu amănuntul – datele prezentate vor fi diferite: • • numărul poten ial al cumpărătorilor. urmând ca persoanele/ firmele care vor constitui pia a de bază 380 . În cazul în care firma se orientează spre un segment specific de pia ă. acesta trebuie clar delimitat. caracteristicile clien ilor: venituri medii. În cazul în care există mai multe produse. localizarea geografică. Copii ale contractelor/ comenzilor respective pot fi anexate la planul de afaceri. mărimea estimată a comenzilor şi ponderea în totalul vânzărilor estimate etc. Planul de afaceri trebuie să prezinte foarte clar căror necesită i ale clien ilor se adresează produsul respectiv şi care sunt factorii care îi determină pe clien i să cumpere produsele firmei. domeniul de activitate. • valoarea medie a unei cumpărări şi frecven a cumpărărilor etc. vârstă. statut social. acest lucru trebuie men ionat. În cazul în care ave i deja comenzi sau contracte încheiate cu clien ii respectivi.

s-ar putea să trebuiască să vă modifica i strategia. În anumite cazuri. creşterea pre urilor poate creşte încasările firmei. Dacă afla i. acest lucru nu este însă deloc adevărat în orice situa ie! Ar fi de preferat ca întocmirea planului de afaceri să fie precedată de efectuarea unui studiu de pia ă care să sondeze interesul clien ilor poten iali pentru produsul/ serviciului respectiv. În întocmirea planului de afaceri ar trebui luată în considerare şi sensibilitatea clien ilor fa ă de pre ul produsului. s-ar putea ca un pre mai ridicat să constituie pentru cumpărători un semn al unei calită i mai ridicate.a firmei să înceapă să cumpere mai târziu. 381 . că o firmă importantă din domeniu inten ionează să se extindă pe pia a pe care va i propus să o acoperi i. dar este în orice caz mai ieftin decât o afacere începută şi eşuată din cauza aprecierii greşite a nevoilor consumatorilor. Acest lucru trebuie avut în vedere la întocmirea planului de afaceri. de exemplu. Cum trebuie prezentată concuren a? Datele referitoare la concuren i sunt adesea greu de ob inut. iar un pre redus poate părea suspect. Acest studiu poate părea costisitor. În cazul în care există o pia ă 'captivă” sau este vorba de produse de bază. dar se pot dovedi extrem de utile. Evident că rezultatele studiului de pia ă nu vor fi întotdeauna confirmate întocmai de evolu iile ulterioare şi că intui ia întreprinzătorului îşi are şi ea rolul ei – dar necunoaşterea interesului real al clien ilor pentru produs este cauza principală a eşecului unei afaceri.

care sunt tipurile de produse/ servicii pe care le produc. experien ă în domeniu.). formă de proprietate etc. Vor fi prezentate: • caracteristicile furnizorilor (localizare geografică. garan ii. • modul în care se va derula activitatea de aprovizionare (transport. servicii etc. Cum trebuie prezenta i furnizorii? Planul de afaceri trebuie să con ină şi date referitoare la furnizorii de materii prime. calitatea şi pre urile produselor. Un • eventual finan ator trebuie să fie convins că ave i asigurate condi iile de 382 .).În general. reducerile de pre oferite clien ilor. canalele de distribu ie. utilaje şi servicii ale firmei. modalită i de plată. • • • • Planul de afaceri trebuie să demonstreze că există un segment de pia ă care poate fi deservit în mod profitabil de către firmă şi să arate de ce acesta nu este şi nu va fi preluat de către concuren i. valoarea achizi iilor • preconizate. depozitare etc. avantajele competitorilor în ceea ce priveşte reputa ia. furnizate. care sunt cotele de pia ă ale concuren ilor. La planul de afaceri se pot anexa şi oferte ale furnizorilor. servicii post-vânzare. un plan de afaceri trebuie să indice: • care sunt principalii concuren i. materiale. localizarea lor şi segmentele de pia ă pe care le deservesc. fidelitatea clientelei. eventuali intermediari. Este important de asemenea să previziona i reac ia concuren ei la apari ia/ extinderea afacerii dumneavoastră şi să prezenta i strategia prin care îi ve i face fa ă. materii prime.

valoarea investi iei. • • • • Cum trebuie descrisă investi ia propusă? În cazul în care afacerea prezentată implică şi efectuarea de investi ii. 383 .desfăşurare a afacerii. organizarea produc iei. că v-a i ales bine furnizorii şi că nu vor apărea costuri neprevăzute pe parcurs. timpul necesar cerin e privind aprovizionarea cu materii prime şi materiale. rata internă de rentabilitate. servicii anexe. necesită ile de proiectare. Cum trebuie prezentat procesul tehnologic? În cazul în care este vorba de o activitate de produc ie. furnizorii de utilaje şi materiale. impactul asupra mediului (eventual studiu de impact). va trebui să da i şi detalii în legătură cu procesul tehnologic: • etapele principale ale procesului tehnologic. necesarul de utilaje. • calitatea şi pre ul acestora. etape/ graficul de realizare a investi iei. modul de realizare (în regie/ în antrepriză) şi etape. asigurarea cu utilită i. planul de afaceri va trebui să con ină date referitoare la: • • • • • • • • obiectul investi iei. fiecărei etape. modificări necesare la clădirile şi echipamentele existente. durata de recuperare a investi iei.

evitând însă aspectele prea tehnice. Un poten ial investitor poate fi interesat de exemplu de raportul dintre personalul administrativ şi cel direct productiv. oferte ale furnizorilor de utilaje etc). dar va trebui să prezenta i şi modul în care vă asigura i de fidelitatea angaja ilor în care a i investit. Documenta ia detaliată poate fi anexată la plan (se pot anexa proiecte.Descrierea investi iei inclusă în planul de afaceri trebuie să cuprindă datele esen iale. ar fi bine să arăta i de unde vor proveni angaja ii necesari (eventual. va trebui să include i şi o estimare a acestui tip de cheltuieli. în acest caz. Succesul afacerii va depinde în mare măsură de existen a unui personal bine pregătit şi motivat. la totalul cheltuielilor cu personalul şi la ponderea acestora în totalul 384 . Angajarea de persoane aflate în şomaj poate fi un avantaj în ob inerea unor finan ări. Ve i include de asemenea şi date referitoare la salarizarea personalului. cum ve i asigura nivelul de calificare corespunzător). redistribui i de la alte compartimente sau pot fi angaja i noi. se poate anexa şi o organigramă. Trebuie să preciza i de unde vor proveni i aceşti angaja i: pot fi angaja i existen i ai firmei. avize. Este de aşteptat ca afacerea să se extindă în anii următori. Preocuparea pentru perfec ionarea personalului reprezintă un aspect pozitiv. Planul de afaceri va trebui să con ină şi o scurtă referire la responsabilită ile angaja ilor. În cazul în care ve i organiza cursuri de pregătire în cadrul firmei. Planul de afaceri va trebui să prezinte numărul de angaja i necesari şi calificările acestora. Cum trebuie prezentat personalul necesar? Ini ierea/ extinderea unei afaceri implică găsirea angaja ilor potrivi i.

Trebuie să defini i mesajul pe care vre i să îl transmite i clien ilor şi să alege i mijloacele potrivite pentru a-l transmite (publicitate. de genul celor de explorare sau monitorizare a pie ei. Cum trebuie prezentate activită ile de desfacere? Ve i prezenta date referitoare la modalitatea de vânzare a produsului/ serviciului (de exemplu. contractele/comenzile deja existente. dar orice alegere trebuie justificată. rela ii publice etc. pre . prin mici magazine de cartier sau prin supermagazine. aria geografică/categoriile de clien i acoperite. reduceri promo ionale de pre uri. lansare oficială. În fiecare caz trebuie să compara i cheltuielile necesare cu beneficiile care se pot ob ine. Pentru a întocmi un buget de promovare a vânzărilor. va trebui să vă decide i mai întâi asupra metodelor de promovare adecvate. Bugetul de marketing nu se referă numai de publicitate. prin magazine proprii. va trebui să prezenta i ponderea fiecăruia. Pot fi alese mai multe metode. Cum trebuie prezentate activită ile de promovare a vânzărilor? Prezentarea strategiei de marketing trebuie să se regăsească şi ea în planul de afaceri. Va trebui să prezenta i principalele ac iuni legate de produs.). Trebuie să contura i o imagine clară cu privire la modul de motivare şi coordonare a angaja ilor.cheltuielilor firmei.). În cazul în care hotărâ i să vinde i produsul prin distribuitori specializa i. 385 . Va trebui să include i aici şi alte cheltuieli. promovare şi distribu ie care vor atrage şi păstra interesul clien ilor. comenzi prin poştă etc. avantajele pe care le acorda i acestora pentru a vă asigura de fidelitatea lor.

acest lucru trebuie luat în considerare în elaborarea bugetului afacerii şi determinarea necesarului de finan are.). În cazul în care vânzările au o sezonalitate accentuată. trebuie acordată toată aten ia documentelor referitoare la aspectele financiare ale afacerii prezentate prin intermediul planului de afaceri (evolu ia estimată a veniturilor şi cheltuielilor afacerii pentru următoarea perioadă de timp . a dinamicii pie ei şi a strategiilor concuren ilor vă vor ajuta în acest sens. în cele din urmă. Ce reprezinta proiec iile financiare? Oricât de interesantă şi de novatoare este o afacere. Este bine să evalua i şi cât de solide sunt estimările dumneavoastră cu privire la venituri. Ce venituri va aduce afacerea? Un element cheie al oricărui plan de afaceri îl reprezintă volumul anticipat al vânzărilor. indicatori de rentabilitate etc. Daca sunte i vulnerabil la un atac din 386 . existen a unor licen e sau brevete. Trebuie să evita i atât perioadele cu resurse neutilizate. precum şi alte aspecte relevante legate de legisla ia în domeniu (de exemplu calificări necesare. de aspectele financiare ale afacerii în care se implică. În func ie de aceste date vă pute i ajusta şi politica de pre uri. posibilitatea de a stabili legături pe termen lung cu aceştia.). cota de pia ă pe care o ve i de ine etc. frecven a şi mărimea comenzilor. Analiza nevoilor clien ilor.Cum trebuie prezentate diferitele aspecte legale ale activită ii? În cadrul planului de afaceri va trebui prezentată şi situa ia aprobărilor şi avizelor oficiale ob inute deja sau care vor trebui ob inute. un investitor este interesat. Din acest motiv. a caracteristicilor produsului.de regulă următorii câ iva ani. probleme de mediu etc. Este important de cunoscut numărul cumpărătorilor poten iali. cât şi insuficien a acestora.

Este foarte important să ave i un grafic al celor două categorii de cheltuieli şi să determina i cu precizie momentul în care afacerea va începe să func ioneze la capacitatea normală. perioadă în care şi afacerea este mai vulnerabil. în timp ce un volum prea redus creează riscul unor întreruperi for ate ale activită ii. trebuie să distinge i între diferitele destina ii ale resurselor de care dispune i. dar este şi mai îndepărtată în timp fa ă de momentul întocmirii planului de afaceri. Cheltuielile pe care urmează să le angaja i nu vor avea o structură omogenă şi. În cazul în care acest moment este mai îndepărtat în realitate decât a i crezut ini ial.partea concuren ei sau la o schimbare bruscă în preferin ele consumatorilor este indicat să verifica i dacă ave i capacitatea de a depăşi aceste situa ii. Un volum prea mare va ine resurse imobilizate în mod inutil. în perioada ini ială. Volumul cheltuielilor trebuie previzionat cu aten ie şi monitorizat pe tot parcursul derulării afacerii. va trebui să determina i şi mărimea stocurilor necesare. din acest motiv. Va trebui să pute i justifica nivelul pentru care a i optat. Cea de-a doua categorie de cheltuieli va avea un nivel mai stabil în timp. Atunci când previziona i cheltuielile cu activitatea curentă. 387 . Primele trebuie efectuate de regulă o singură dată. Care vor fi cheltuielile? Un volum mare al încasărilor nu este o realizare prea mare dacă nivelul cheltuielilor este încă şi mai ridicat. s-ar putea ca rentabilitatea afacerii să nu mai fie cea scontată. O primă distinc ie importantă este cea dintre cheltuielile ini iale – care vor fi efectuate pentru a pune în mişcare noua afacere – şi cele aferente activită ii curente după atingerea parametrilor propuşi.

Este recomandabil ca această grupare a cheltuielilor să fie precedată de o analiză atentă – distinc ia perfectă dintre cele două categorii există mai degrabă în teorie decât în practică. Chiar dacă formatele standard ale unui plan de afaceri nu includ astfel de detalii. de exemplu. este bine să vă lua i măsuri de siguran ă. este bine să determina i cheltuielile. Mai ales în cazul în care ave i mai multe produse/servicii. cheltuielile cu materiile prime sau salariile personalului direct productiv. dar este bine să analiza i măcar impactul unor evenimente cât de cât previzibile. În aprecierea acestei rentabilită i este bine să evalua i cum vor arăta rezultatele în cazul în care apar evenimente neprevăzute. pute i estima profitul firmei în cazul în care vânzările sunt cu 20% sub cele programate. ele sunt necesare în formarea unei imagini realiste asupra viitorului afacerii. fie ei şi 'direct productivi”. întârzierea în ob inerea unui spa iu adecvat cu câteva luni transformă profitul în pierderi. este mai uşor să reduce i volumul aprovizionărilor cu materii prime decât să concedia i salaria i. Dacă rezultatele arată bine pe hârtie dar. Probabil nu ve i putea anticipa toate lucrurile care s-ar putea întâmpla. Analiza de sensibilitate dă imaginea evolu iei rezultatelor în cazul în care anumite evolu ii nefavorabile afectează activitatea firmei. De exemplu. Care va fi rentabilitatea scontată a afacerii? Datele referitoare la veniturile şi cheltuielile previzionate vor da o imagine asupra rentabilită ii afacerii. În plus. includerea unei 388 .O altă distinc ie importantă este cea între cheltuielile fixe – cele care trebuie suportate şi atunci când nu se desfăşoară vreo activitate 'productivă” – şi cele variabile – de exemplu. De exemplu. sau costurile cresc cu 10%. banii investi i într-un utilaj specializat vor fi mai greu de recuperat decât cei investi i într-un utilaj cu mai multe întrebuin ări posibile în cazul eşecului afacerii. veniturile şi rentabilitatea pe unitate de produs.

viteza de (datorii totale/ total pasiv). Care vor fi principalii indicatori financiari? Indicatorii financiari sunt deosebit de importan i pentru un poten ial investitor. rata curentă de lichiditate (active circulante/ obliga ii curente). • Indicatori de lichiditate . rata de îndatorare Indicatori referitori la gradul de utilizare a activelor. De asemenea. De obicei. de obicei trebuie anexate cel pu in: • • bilan urile pe ultimii 2-3 ani de activitate.de exemplu. • Indicatori de solvabilitate . • rota ie a stocurilor (cifra de afaceri/ stoc mediu). ultima balan ă de verificare contabilă.de exemplu. trebuie anexate: 389 . În cazul în care este vorba de o firmă deja existentă. rata de rentabilitate a capitalului investit (profit net/ capitaluri proprii).analize de sensibilitate în planul de afaceri creează o impresie pozitivă unui poten ial finan ator. durata medie de încasare a crean elor şi de plată a furnizorilor etc. rata imediată de lichiditate (disponibilită i băneşti/ datorii pe termen scurt). trebuie incluşi: • Indicatori de rentabilitate – de exemplu. rata de rentabilitate a activelor (profit net/ active totale). Care sunt documente financiare necesare? Acestea sunt componente foarte importante în cadrul unui plan de afaceri.

Determinarea cât mai realistă a sumei necesare este necesară pentru a evita blocarea afacerii din cauza lipsei de resurse sau cheltuielile inutile antrenate de resurse neutilizate. este totuşi un element esen ial. În cazul în care planul de afaceri urmăreşte atragerea unui finan ator. El poate fi corectat pe parcurs în cazul în care apar evenimente neaşteptate. Datele colectate în etapele anterioare ar trebui să contureze o imagine destul de clară asupra acestui aspect. dând în acelaşi timp asigurări suficiente în legătură cu participarea dumneavoastră la succesul afacerii. ca punct de reper în determinarea viabilită ii afacerii. • • contul de profit şi pierdere previzionat pe aceeaşi perioadă. Veniturile şi cheltuielile înregistrate într-un cont de profit şi pierderi nu coincid cu intrările şi ieşirile de numerar. previziunea cash-flow-ului. Multe firme pot avea profituri pe hârtie. dar ajung la faliment din cauza lipsei de lichidită i. ulterior demarării activită ii. În cazul în care acordarea sumei este condi ionată de un anumit nivel al participării proprii la finan area afacerii. este esen ial să veni i cu o sumă realistă. Cum este utilizat planul de afaceri în activitatea de control al activită ii? Planul de afaceri ar trebui să servească. Cum se determină suma necesară? Determinarea necesarului de resurse financiare este un scop principal al unui plan de afaceri.• bilan ul pro-forma pentru perioada următoare (conform standardelor din ările occidentale. Deşi acesta nu este o cerin ă tradi ională a contabilită ii în România. bilan urile previzionate lunare pentru primul an şi bilan urile anuale pentru următorii 3 ani). este recomandabil ca suma cu care ve i contribui să depăşească suficient de mult nivelul minim impus. 390 .

Scopul oricărei afaceri este vânzarea unor produse. • Controlul vânzărilor. un împrumut bancar care trebuie restituit) urmărirea profitabilită ii şi a cash-flow-ului este absolut necesară. evitându-se situa iile în care întreprinzătorul este atât de absorbit de activitatea curentă încât nu îşi dă seama în timp util că afacerea devine neprofitabilă. Urmărirea indicatorilor financiari dă 'pulsul”afacerii. În cazul în care este vorba şi de o finan are externă (de exemplu. 391 . Urmărirea evolu iei vânzărilor explică situa ia financiară a firmei şi permite luarea măsurilor necesare pentru îmbunătă irea ei.Controlul afacerii se poate concentra pe două aspecte principale: • Controlul aspectelor financiare.

. Denumirea firmei 2..........Societatea comercială .......... Forma juridică de constituire 5..... Numărul şi data înregistrării la Registrul Comer ului 3............ Tipul activită ii principale actuale si codul CAEN 7........ A......... ac i uni Valoare (mii lei) Pond ere (%) Total 100 % 392 .... străin....... Asocia i........8... Adresă...... dacă este cazul) 8.. fax: 6. mixt) 9. Capitalul social la data solicitării creditului 10... telefon........ MODEL PLAN DE AFACERI PLAN DE AFACERI pentru proiectul: …………………………………………..... ac i uni Valoare (mii lei) Pond ere (%) Persoane juridice Nr. .... DATE DE IDENTIFICARE A AGENTULUI ECONOMIC 1...... Tipul activită ii noi (aferente investi iei. Cod fiscal / Cod unic de înregistrare 4... Natura capitalului (stat........... particular... ac ionari principali la data solicitării creditului Asocia i / Ac ionari Persoane fizice Nr..

Prezentarea produselor / serviciilor pe categorii denumirea completă a produsului / serviciului. CONDUCEREA ŞI PERSONALUL FIRMEI B. CONDUCEREA Fun c ia actu ală Num e şi prenu me Studii (cu precizarea perioadei. principalele caracteristici / performante tehnico-economice şi de calitate 393 . institu iei) Experien a profesională (cu precizarea func iei. a responsabilită ilor şi a perioadei) B.indirect productivi Număr Pondere C.direct productivi . PERSONALUL Numărul şi structura personalului la data solicitării creditului: Categoria de personal Total.1. Date financiare (se vor anexa balan ele de verificare pe ultimii 3 ani şi ultima lună încheiată) mii lei Indicator Cifra de afaceri Rezultatul exploatării Rezultatul brut Rata profitului net la cifra de afaceri Ponderea datoriilor totale in total pasiv An n-3 An n-2 An n1 An curent (n) luna B.2. din care: Conducere TESA – total.1.2.11. DESCRIEREA ACTIVITĂ II CURENTE C. din care: Muncitori – total. din care: . Scurt istoric C.

la aceste schimbări.6. aflate în proprietatea agentului economic: Mijloc fix Date tehnice Capa citate maxi mă Grad de încărc are (%) Grad mediu de uzură (%) Clădiri . 4. Descrierea sumară a procesului/ fluxului tehnologic actual. Principalii concuren i actuali interni şi / sau externi. din care vânzări de mărfuri şi produc ie vândută. schimburi/zi. a activită ilor necesare realizării produselor/ serviciilor. Capacitatea tehnică actuală 4. Date tehnice cu privire la principalele mijloacele fixe care sunt utilizate nemijlocit la realizarea produselor/serviciilor. nr. pe grupe de produse / servicii 3. 3.C.1.4. 3.4.3. Regimul de lucru actual (nr. pe grupe de produse / servicii: total.de produc ie .depozite / magazii . 4. defalcate pe intern şi export.2. nr.5. Principalii furnizori de materii prime (pe tipuri de materii prime cu specificarea ponderii în totalul cheltuielilor cu materialul aprovizionat).3.3 Comenta i schimbările ce vor avea loc pe pia ă şi cum anume se va adapta firma dvs. Pia a 3.1. zile/an. C. Prezentarea evolu iei cifrei de afaceri pe ultimii 3 ani. ore/schimb). 3. Principalii clien i actuali interni şi / sau externi. pe grupe de produse / servicii.2.altele Tipul utilajului / liniei tehnologice - 394 . Descrierea segmentelor de pia a cărora li se adresează produsele / 3.

etc. salarii. Planul de finan are .).2 Descrierea proiectului de investi ii (de exemplu: achizi ie şi/sau amenajare 1.2. achizi ie/renovare/adaptare clădiri.). temporal şi valoric. retehnologizare / restructurare.4 Valoarea totală a investi iei (in mii lei). cu şi fără TVA. capitalul de lucru ini ial (stocuri. Proiectul de investi ie 1. cu TVA. DESCRIEREA PROIECTULUI DE INVESTI II PENTRU CARE SE SOLICITĂ CREDITUL D. D. 1. dezvoltarea afacerii/ capacită ii). infrastructură. Stadiul de realizare (activită i realizate până la data solicitării creditului).1. alte cheltuieli necesare implementării proiectului (de exemplu: cheltuieli de pre-produc ie (promovare. duratei fiecărei activită i şi valorile aferente.Mijloace de transport - D.6 Graficul de realizare a proiectului de investi ie. 1. training.5 Necesarul de finan at va include: costul de investi ie. activită ilor implicate de realizarea proiectului cu precizarea datei începerii. cu specificarea: datei demarării proiectului de investi ie (luna şi anul). 1. alte servicii).1 Scopul proiectului de investi ii (de exemplu: crearea unei unită i noi.mii lei Elementul de finan at Costul finan ării Imprum utate din care surse: proprii altele 395 .3 teren. avansuri plătite. 1. achizi ie/adaptare/modernizare şi montare echipamente etc.

1.2.2. 396 .D. Descrierea segmentelor de pia a cărora li se adresează produsele / serviciile noi 4.3. a ansamblului activită ilor necesare realizării produselor / serviciilor. pe grupe de produse / servicii. Strategia de distribu ie 5. Amplasamentul agentului economic şi asigurarea cu utilită i pentru produsele / serviciile aferente proiectului de investi ie.3. Strategia de pre (specificarea politicii de preturi pe grupe de produse / servicii.3 Strategia de promovare pentru noile produse / servicii D.1.4. 7. Strategia de marketing 5.6. pe grupe. principalele caracteristici / performante tehnico economice şi de calitate D. Capacitatea tehnică aferentă proiectului 7. 5. pe grupe de produse / servicii noi. a pre urilor luate în considerare în efectuarea previziunilor).5. aferente proiectului de investi ii: denumirea completă a produsului / serviciului. D.2. Produsele/ serviciile noi (aferente investi iei) Prezentarea produselor/serviciilor noi. Descrierea sumară a procesului / fluxului tehnologic nou. 4.1. Pia a 4. Principalii concuren i interni şi / sau externi. Clien i poten iali interni şi / sau externi.

Prezentarea echipei de implementare a proiectului 397 . Numărul şi structura personalului după implementarea proiectului: Categoria de personal Total. apa. din care: Muncitori – total. Denumirea materiei prime /serviciului Sursa de aprovizionare Cantită ile necesare pentru programul de produc ie pe un an Pre ul unitar Număr. Materii prime şi utilită i 9.3. Furnizorii de materii prime necesare derulării proiectului de investi ie.4.7. Estimarea cantită ilor necesare şi a costurilor aferente. Date tehnice cu privire la principalele mijloace fixe aferente proiectului de investi ie 7.2. Graficul de încărcare a capacită ilor previzionat pe întreaga perioada de creditare.8.10. abur etc. 8.3. din care: Conducere TESA *) – total. Modul de asigurare cu utilită i (energie.1. Dimensionarea cheltuielilor cu materiile prime pe baza consumurilor specifice şi a costurilor unitare. 8.Numărul şi provenien a personalului suplimentar. Personalul 8.). din care: Pondere 9.direct productivi . D. D.2.9.1. din care: . Dimensionarea cheltuielilor cu personalul suplimentar.indirect productivi D.

Proiec ia Contului de profit şi pierdere E.3. responsabilită i) D.1.2. experien ă. costurile generate.Se va prezenta echipa de implementare a proiectului (pregătire. Proiec ia bilan ului contabil E. Previziuni financiare pe durata de acordare a creditului E.11. mijloace de tratare şi neutralizare a acestora. Proiec ia fluxului de numerar 398 . Influen e asupra mediului Se vor prezenta cantită ile şi caracteristicile emisiilor poluante. E.

TOPUL FIRMELOR JUDETULUI GORJ – 2002 399 .

12. Industria lemnului. 23. Mijloace de informare si publicitate. Comert cu ridicata. 16. Edituri. 15. 3. 9. Industria pielariei. 22. Servicii generale. Industria produselor primare. curierat si telecomunicatii. exploatare forestiera. Posta. piscicultura si servicii. 13. celulozei si hartiei. Industria metalurigca. Comert cu amanuntul. 400 . Servicii de colectat si reciclat deseuri. Industria usoara. Servicii profeseionale. 27. Productia de mobilier. 6. 18. 14. 26. Tehnologia informatiei. a constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini. 24. 7. Transporturi. Industria de masini si echipamente. 11. utilaje si instalatii. Turism hoteluri si restaurante. tipografii. 4. 19.TOPUL FIRMELOR JUDETULUI GORJ – 2002 1. Servicii sociale. Industria confectiilor. 17. Silvicultura. Turism agentii de turism. 28. Agricultura si servicii specfice. reproducerea inregistrarilor pe suporti . 5. Industria extractiva 2. 21. 10. 20. Industria energetica. Constructii. 8. 25. Industria de echipamente electrice si optice. Industria alimentara.

Com. 2 Contact: BLAGA PETRU 3 GRANSTONE SRL J/18/322/1991 1411 Extractia minereurilor pentru industria materialelor de constructii Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. Ap. Str. VASILE 2. BALTENI Contact: LUMEZEANU MARIA 401 . tiglelor si altor produse pentru constructii Adresa: GORJ/VLADULENI. Industria extractiva Microintreprinderi 1 UNIREA MATCONS TRANSPORT SA J/18/145/2000 1411 Extractia minereurilor pentru industria materialelor de constructii Adresa: GORJ/SAMBOTIN. GHEORGHE 2 PARALELA 45 SRL J/18/175/1999 1421 Extractia nisipului si argilei Adresa: GORJ/TG-JIU. nr. Com. CALEA BUCURESTI nr. H1. detergentilor si a produselor de intretinere. Industria produselor primare Microintreprinderi 1 NOVOART SRL J/18/272/1999 2613 Fabricarea sticlei si articolelor din sticla Adresa: GORJ/ARSURI.1. Bl. Com. SCHELA Contact: COTOJMAN EMIL 2 ERMO EXPLOATAREA RESURSELOR MINERALE OLTENIA SRL J/18/189/1998 1020 Extractia si prepararea lignitului Adresa: GORJ/MOTRU. CARTIER PREAJBA. Aleea MUNCII. Str. 193 Contact: DUVLEA CRISTIAN 3 LUMCONS SRL J/18/ 29/2000 2640 Fabricarea caramizilor. 11 Contact: NICOLESCU D. 7. 60A Contact: VELCEA I.Sat CURTISOARA Contact: PADURARU GEORGEL Intreprinderi mici 1 GAZOIL DRILLING SA J/18/101/2001 1130 Activitati de servicii anexe extractiei petrolului si gazelor naturale (exclusiv prospectiunile) Adresa: GORJ/TIRGU CARBUNESTI. nr. Sc. TEILOR. 1. Str. SCHELA Contact: CRISAN HORIA 2 XEDEX SRL J/18/102/1994 2451 Fabricarea sapunurilor. cosmetice si de parfumerie Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr.

SUSITA. a constructiilor metalice si a produselor din metal(excllusiv masini.I. A. GABRIELA 3 NICO GLASS SRL J/18/ 88/1994 2613 Fabricarea sticlei si articolelor din sticla Adresa: GORJ/TARGU JIU. 22 Contact: SIRBULESCU CORNEL 1 SEINKO SRL J/18/062/1994 Intreprinderi mici 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU. Com.2 CHEMICA LA ALBENI SRL J/18/292/1999 2430 Fabricarea vopselelor si a lacurilor Adresa: GORJ/ALBENI. 6 Contact: STEFAN VALENTIN OCTAVIAN 3 SOCCER COM SRL J/18/ 4/1995 2812 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU. 1A Contact: NEAMTU I. NARCISA VIRGINIA 4. TERMOLAND SRL J18/1167/1994 Microintreprinderi 2812 Constructii metalice Adresa: STR. VASILE ALECSANDRI. Str. Str. 7 Contact: GAGIU ION NICOLAE Intreprinderi mijlocii 1 FIBROCIM SA J/18/ 89/1999 2661 Fabricarea elementelor din beton. nr. 517 Contact: POPECI VALERIU 402 . Str. Str. utilaje si instalatii) 1 REPARATII MINIERE SA J/18/250/2001 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. Str. MINERILOR. 2 Contact: CAILEAN I. CUZA bloc 32 ap. Bl. PARANGULUI. Ap. TISMANA. ciment si ipsos Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. Industria metalurgica. nr. nr. CIOCARLAU. 38 Intreprinderi mari 3. B-dul ECATERINA TEODOROIU. nr. ALBENI Contact: FIERASCU I. nr. Industria energetica 1 AQUATERM SA Intreprinderi mari J/18/215/1998 4031 Productia si distributia energiei termice si a apei calde Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. ION 1 ARTEGO SA J/18/120/1991 2513 Productia de articole din cauciuc Adresa: GORJ/TARGU JIU. 5. 1 Contact: GHEORGHIESCU OCTAVIAN 2.

SA J/18/184/1991 2952 Fabricarea altor masini de utilizare specifica Adresa: GORJ/TARGU JIU. J18/1119/1992 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU. Bl. Str. nr.A. GARII. Industria de masini si echipamente 1 DIOGENE SRL J/18/ 67/2001 Microintreprinderi 2971 Fabricarea masinilor si aparatelor de uz casnic Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. 1 Contact: PREDA DUMITRU 2 PENALCO SRL J/18/253/1993 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU. TEODOROIU.T. UNIRII. TERMOCENTRALEI. Calea SEVERINULUI nr. TINERETULUI.R.A. nr.A. 96 BIS Contact: PENCEA CRISTIAN CEZAR 5. G1. B-dul E. 1 Contact: STANESCU GHE.5. nr. A. Sc. Str. Str. BOGDAN-FLORIN 1 M. vehicule si motociclete) Adresa: GORJ/ROVINARI. Sat ROSIA JIU Contact: VILCEANU ELISABETA Intreprinderi mici 2 SOCEND IND SA J/18/182/1999 2911 Fabricarea de echipamente pentru producerea si utilizarea energiei mecanice (cu exceptia motoarelor pentru avioane. 2 Contact: VELICAN GHEORGHE Intreprinderi mijlocii 6. Str. CAMINUL NR.3 EUMECA SRL J/18/248/1991 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU.Industria de echipamente electrice si optice 403 .Jiu S. 517 Contact: POPECI VALERIU Intreprinderi mijlocii 1 Uzina de Reparatii Tg.S. CAMERA 24 Contact: CRACIUN GHEORGHE 1 TREFO SRL J/18/143/1997 2952 Fabricarea altor masini de utilizare specifica Adresa: GORJ/FARCASESTI. Ap.

B. 5 Contact: BRADESCU I. 2. Bl. Bl. 9. 17 Contact: IONICI GH.11 404 .Microintreprinderi 1 INDAPEL SRL J/18/302/1999 3120 Productia de aparate pentru distributie si comanda electrica Adresa: GORJ/TIRGU CARBUNESTI. Aleea SCOLII. Ap. Bl. Str. 8 MAI. Et. MARINELA 7. 3 Contact: POPESCU MARIN IACOB Intreprinderi mici 1 ROMIMPIANTI SA J/18/242/2000 3120 Productia de aparate pentru distributie si comanda electrica Adresa: GORJ/ROVINARI. Sc. STRADA. 22. TERMOCENTRALEI. 10 Contact: LITA GH. Str. Ap. Et. Sc. Bl. Industria confectiilor Intreprinderi mici 1 UNIBELT SA J/18/202/2001 1821 Fabricarea de articole de imbracaminte si lenjerie din materiale textile Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. 1. Ap. 154 Contact: HIRCEANU VASILE 3 ENGINEERING 2M SRL J/18/ 24/2001 3120 Productia de aparate pentru distributie si comanda electrica Adresa: GORJ/MATASARI. Industria usoara Microintreprinderi 1 GEMIROX IMPEX COM SRL J/18/ 23/1993 1740 Fabricarea de articole confectionate din textile (cu exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp) Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. CASTANILOR. Str. 3. 1. Str. GARII. F2. 2. Ap. nr. Com. Sc. MATASARI. Et. nr. GHEORGHE 2 GEROTA SA J/18/247/2001 3120 Productia de aparate pentru distributie si comanda electrica Adresa: GORJ/ROVINARI. EMILIAN 1 ADESAN PRODUCT SA J/18/280/2000 1740 Fabricarea de articole confectionate din textile (cu exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp) Adresa: GORJ/ROVINARI. 5 Contact: DEACONU LIVIU Intreprinderi mici 8. P. Str.

Com. Str. 1 Contact: AGOPIAN P.Industria pielariei Intreprinderi mici 1 PRO SOLE INVEST SRL J/18/163/1999 1930 Fabricarea incaltamintei Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. nr. Str. Et. GLOGOVA Contact: TURKER BULENT 405 . 129 9. NOVACI Contact: TIMOFTE DESPINA 1 I H N E COMPANY SRL J/18/316/1999 Intreprinderi mici 2010 Prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului Adresa: GORJ/IORMANESTI.Intreprinderi mijlocii 1 MANUFACTURA DE MOTRU SRL J/18/197/1999 1772 Fabricarea de articole tricotate sau crosetate Adresa: GORJ/MOTRU. 17 Contact: MINGHELLI TIZIANO 2 SOCIETATEA COOPERATIVA PE ACTIUNI PARANGUL J/18/399/1991 1821 Fabricarea de articole de imbracaminte si lenjerie din materiale textile Adresa: GORJ/TARGU JIU. UNIRII. nr. Com. COMPLEXUL COMERCIAL 9. Industria lemnului. celulozei si hartiei 1 DUMAD FOREST COMP SRL J/18/317/2001 2010 Prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnulu Adresa: GORJ/TETILA. Str. 18-20 Contact: BARCEAN VASILE Intreprinderi mari 1 CONFECTIA SA J/18/241/1991 1822 Fabricarea de articole de imbracaminte si lenjerie din materiale textile Adresa: GORJ/TARGU JIU. TUDOR VLADIMIRESCU. nr. CATALIN 10. SEVERINULUI. BUMBESTI JIU Contact: DUMITRU FLORIN Microintreprinderi 2 NOV EXTRA COMPANY SRL J/18/717/1994 2010 Prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului Adresa: GORJ/POCIOVALISTEA.

Str. 10 Contact: FIERASCU CONSTANTIN 3 GRIFIL COM SRL J/18/561/1997 1581 Fabricarea altor produse alimentare Adresa: GORJ/ISVARNA. 33 Contact: RAMESCU MIHAI Intreprinderi mici 406 .3 SICO TRANS SRL J/18/ 19/1992 2020 Fabricarea de produse stratificate din lemn Adresa: GORJ/BAIA DE FIER. Bl. 25. Str. Com. MACULUI. BULEVARDUL ECATERINA TEODOROIU. 15 Contact: DRAGOI D. Ap. Com. Bl. 2. Industria alimentara 1 AKYBUD PROD SRL J/18/215/1994 1589 Fabricarea altor produse alimentare Adresa: GORJ/TARGU JIU. Sc. Nr. 9 MAI. Ap. VICTOR Microintreprinderi 2 ILIADA SRL J/18/852/1995 1533 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor Adresa: GORJ/MOTRU. VICTORIA CENTRU. prelucrarea si conservarea carnii Adresa: GORJ/MOTRU. nr. 20 Contact: PAU ION 1 ROSTRAMO SA J/18/59/1991 Intreprinderi mari 3614 Productia de mobilier Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. Ap. nr. Productia de mobilier 1 KONCORD TRANS SRL J/18/ 27/1994 Intreprinderi mijlocii 3614 Productia de mobilier Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. BAIA DE FIER Contact: CARIGA C. l1. 4. Aleea TEILOR . 45 Contact: COCAN MARCEL 12. C. Bl. CONSTANTIN 11. TISMANA Contact: GEORGESCU LUMINITA 1 GHIOCELA PROD COM J/18/1410/1992 1513 Productia.

20 Contact: SCHUTZ I. BUMBESTI-JIU. DUMITRU 3 MONDAGROCHIM SRL J/18/284/1999 112 Cultura vegetala Adresa: GORJ/TG-CARBUNESTI. Str. CONSTANTIN Intreprinderi mijlocii 2 ECPROD TARGOVISTE FILIALA ROVINARI SA J/18/306/2001 143 Servicii auxiliare (cu exceptia activitatilor sanitar-veterinare) Adresa: GORJ/ROVINARI. Bl. 1. a amidonului si a produselor din amidon Adresa: GORJ/TARGU JIU. piscicultura si servicii 407 . B5 cam. 2 Contact: MAZZAROLO ENZO 12. BUMBESTI JIU Contact: CHEPENEGESCU A. Str. VIRGIL 1 ECO WALD SRL Intreprinderi mijlocii J/18/ 25/2000 1533 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor Adresa: GORJ/CURTISOARA. exploatare forestiera. Agricultura si produse specifice 1 SOCIETATEA COMERCIALA PENTRU PRODUCEREA NUTRETURILOR COMBINATE COMBGORJ SA J/18/285/1991 1570 Fabricarea produselor pentru hrana animalelor Adresa: GORJ/TARGU JIU.3 ROMAL SRL J/18/409/1994 1561 Fabricarea produselor de morarit. 4. PACII.1. VICTORIEI. Silvicultura. Ap. Et. Str. 7 Contact: REBEDEA D. 41. TEILOR. 7 Contact: DIRVARU DUMITRU Intreprinderi mici 2 VALERIS SRL J/18/ 22/1992 111 Cultura vegetala Adresa: GORJ/TIRGU CARBUNESTI. Str. STR. Bl. Sc. nr. nr. 11 Contact: GAMAN S.2 Contact: BLANDA PETRU 14 . CIOCARLAU. MARIA 1 SUINPROD SA J/18/153/1991 123 Cresterea animalelor Adresa: GORJ/CURTISOARA. TRANDAFIRILOR nr. nr.

Ap. CIOCARLAU. B-dul CONSTANTIN BRANCUSI. 12 Contact: BALUTA ION SORIN 2 TEHNOINSTAL SRL J/18/146/2000 4533 Lucrari de instalatii si izolatii Adresa: GORJ/TARGU JIU. Bl. Ap. 13 Contact: DOBRIN D. 13 Contact: STEFANOIU G. STEFAN CEL MARE. Ap. Com. 49 Contact: RISU C. 3. Constructii 1 MECANOELECTRICA SRL J/18/076/1993 4531 Lucrari de instalatii si izolatii Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. Bl. Str. TURCENI. 43. 27 Contact: VOINEA DAMIAN 3 SLAVYA CONSTRUCT SRL J/18/520/1996 4521 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/TURCENI. 4. PADES Contact: TROACA IONITA Intreprinderi mici 2 SUPELNITA SRL J/18/ 26/1997 221 Exploatarea forestiera si a stufului Adresa: GORJ/PESTISANI.1 ENERGOFOREST CERNA SAT SRL J/18/471/1994 221 Exploatarea forestiera si a stufului Adresa: GORJ/CERNA SAT. Sc. Com. Str. 3. nr. MINERILOR. 1 DECEMBRIE 1918. nr. Com. EUGEN Intreprinderi mici 1 BYONS SRL J/18/191/1995 4521 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. L1. Bl. ION 15. CONSTANTIN 3 ELIO CONS SRL J/18/340/1992 4521 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/TARGU JIU. ELENA 408 . Et. 26-28 Contact: MARGELOIU DUMITRU 2 IZOROV GRUP SA J/18/248/2001 Microintreprinderi 4532 Lucrari de instalatii si izolatii Adresa: GORJ/ROVINARI. Str. PESTISANI Contact: FUIOREA PUREC I.

Ap. SORIN 2 LUKARIA COM SRL J/18/474/1994 5137 Comert cu ridicata al produselor alimentare. Comertul cu ridicata 1 NAD-A SRL J/18/786/1991 5153 Comert cu ridicata al produselor intermediare neagricole si al deseurilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. nr. Str. VICTORIEI.1 ELECTROCONSTRUCTIA ELCO TARGU JIU SA J/18/121/1993 4525 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/TARGU JIU. GRUIULUI. 62 Contact: TUMBAR VIRGIL Intreprinderi mici 1 ECONOMIC SRL J/18/290/1995 5153 Comert cu ridicata al produselor intermediare neagricole si al deseurilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. 60 Contact: DUMITRESCU A. CALEA BUCURESTI. Bl. Et. ALEXANDRINA 3 EDVAUR SRL J/18/512/1996 4521 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/NOVACI. Aleea NARCISELOR. nr. Ap. 2 Contact: BUTA MANUELA LUCIA 409 . 24. Str. 2. al bauturilor si al tutunului Adresa: GORJ/MOTRU.a. Sc. Ap. Ap. METEOR. 9 MAI. Str. Str. P. G1. Str. 20 Contact: NICOVALA S. PIETII.c. PAVEL 16. 13. 23 AUGUST. 98 Contact: TASCAU VASILE DANUT 2 VADCOM SRL Microintreprinderi J/18/542/1991 5153 Comert cu ridicata al produselor intermediare neagricole si al deseurilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. 8 Contact: IORDACHE VASILE Intreprinderi mijlocii 2 IMSAT MOTRU SA J/18/ 58/2000 4531 Lucrari de instalatii si izolatii Adresa: GORJ/MOTRU. nr. nr. Str. nr. 4 Contact: BEJINARU GH. Adresa: GORJ/TARGU JIU. 2. n. Bl. Bl. 3. 66 Contact: VADUVA ION 3 EXCATUMA SRL J/18/657/1996 5170 Comert cu ridicata al altor produse. Bl.

BRADULUI.a. Bl.3 GREPS COM J/18/1859/1994 5137 Comert cu ridicata al produselor alimentare. 2 Contact: BUIUREA STEFAN 1 COMAT GORJ SA J/18/ 96/1991 5147 Comert cu ridicata al bunurilor de consum. al bauturilor si al tutunului Adresa: GORJ/TARGU JIU. CAPRENI Contact: BAIBARAC I. al produselor de cosmetica si de toaleta Adresa: GORJ/TARGU JIU. Adresa: GORJ/TARGU JIU. in magazine specializate. LIVIU REBREANU. in magazine specializate. altele decit cele alimentare Adresa: GORJ/CAPRENI. D. Str. PAR. 76 Contact: CARTIANU GH. Str. TURCENI Contact: IOVITA I. al altor produse n. Str. altele decit cele alimentare Adresa: GORJ/TARGU JIU. 14. bauturilor si al produselor din tutun in magazine specializate Adresa: GORJ/TARGU JIU.a. Adresa: GORJ/STRAMBA JIU. VICTORIEI. nr. Com. Ap. 1 DECEMBRIE 1918. 9 Contact: CALOTA IONUT 3 ARMEANCA PREST COM SRL J/18/590/1996 5246 Comert cu amanuntul.c. GHEORGHE Intreprinderi mici 2 INIDAN SRL J/18/111/1993 5245 Comert cu amanuntul. Str. DUMITRU 17. PETRE 1 DASERAMA SA J/18/072/1993 5212 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate Adresa: GORJ/TARGU JIU. MARIA Intreprinderi mijlocii 2 HANUL NOU SRL J/18/599/1991 5147 Comert cu ridicata al bunurilor de consum. al altor produse n. Bl. 107 Contact: PASARIN I. Str. Aleea TEILOR. in magazine specializate. nr. nr. 23 AUGUST. 5 Contact: BALAVEANU ELEONORA 2 JEAN APIS SRL Microintreprinderi J/18/067/1992 5221 Comert cu amanuntul al produselor alimentare. Nr. Com. Ap. Comertul cu amanuntul 1 VODIMEDICOR SRL J/18/573/1993 5232 Comert cu amanuntul.c. Contact: GUGEA STEFAN 410 . al produselor farmaceutice si medicale.

c.c. Str. Bl. Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. Str. 65 Contact: CRETU NICOLAIE 1 CAZARE CANTINE MOTRU SA Intreprinderi mijlocii 5551 Cantine si alte unitati de preparare a hranei Adresa: GORJ/MOTRU. 201 Contact: LEMNARU CALIN 2 OLTENIA STAR MUSIC PRODUCTION SRL J/18/128/1991 5245 Comert cu amanuntul. nr. 19 Contact: CIOCILTEA ECATERINA J/18/482/1997 19. Str. Str.a. VICTORIEI nr. nr. ZORILOR. 5.J/18/469/1992 5241 Comert cu amanuntul. in magazine specializate. Ap. ION 3 IMPEX LUMY NICO SRL J/18/926/1994 5530 Restaurante Adresa: GORJ/TARGU JIU. TUDOR VLADIMIRESCU. al altor produse n. Bl. Ap. ION 2 PARADIS SRL Intreprinderi mici J/18/740/1991 5530 Restaurante Adresa: GORJ/TARGU JIU. 8 MAI. bauturilor si al produselor din tutun in magazine specializate Adresa: GORJ/ TG-JIU. in magazine specializate. Turism hoteluri si restaurante 1 LA FANTANA LUI COSBUC SRLJ/18/ 81/1996 5530 Restaurante Adresa: GORJ/TALPASESTI. 11. Str. Sc. Turism agentii de turism 1 GUARDO TOURS SRL Intreprinderi mici J/18/178/1993 6330 Activitati ale agentiilor de turism Adresa: GORJ/TARGU JIU. SADOVEANU.a. 4. 1 Contact: IJAC N. Com. BALESTI. al altor produse n. Str. Str. 14 Contact: BUTAN PETRE ION 3 ERTEPCOM PROD SRL Intreprinderi mijlocii 1 CRESCENDO SRL J18/921/1991 5221 Comert cu amanuntul al produselor alimentare. nr. 1. 50 Contact: VIRTANU I. DANIEL (CURATOR) 18. nr. M. Bl. UNIRII SIRET. Adresa: GORJ/TARGU JIU. TINERETULUI. 24 Contact: ARJOCA C. 17 Contact: CIOBANU TEODOR RADU 411 . Ap.

Ap. Servicii profesionale 412 . Com. Bl. nr. nr. Com. Ap. 14 Contact: RAITARU I. Sc. 25 Contact: CHITU G. Str. B-dul TRANDAFIRILOR. GABRIEL 21. 17 Contact: PASAREANU ILARIE Intreprinderi mici 22. 2. Sc. FLOAREA Microintreprinderi 2. 2. MIHAIL-LIVIU 3 FARGLOB TRANSPORT SRL J/18/136/2001 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/FARCASESTI. Baia de Fier Contact: CARIGA DAN 3 DALCOSTAR SRL J/18/167/1994 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/HIRISESTI. VLADIMIRESCU. 2. 89 Contact: GIURCA ALEX. Com. Bl.20. Str. nr. 2. 1 RIDICON SRL J/18/124/1999 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/ROVINARI. 14. NOVACI. Et. BALTENI Contact: PISC N. h7. 1. Et. DAN-K-COM SRL J/18/1193/1991 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/Baia de Fier.Tehnologia informatiei 1 CENTRUL DE CALCUL SA J/18/103/1991 7240 Activitati legate de bancile de date Adresa: GORJ/TARGU JIU. FLORILOR. T. Com. Transporturi 1. IONUT-DANIEL Intreprinderi mici 2 CELLUC TRANS SRL J/18/129/2000 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/MOTRU. TRUSTUL PENTRU SERVICII CU UTILAJE DIVERSE SA J/18/244/2000 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/BALTENI. FARCASESTI Contact: NICU GHE.

Bl. ZONA CENTRU (MEZANIN). 4-A Contact: ENESCU I. consultatii referitoare la impunere. Bl. Str. Str. 3. nr. urbanism. COMPANY SRL J/18/631/1994 7412 Activitati juridice. Ap. inginerie si alte servicii tehnice Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. ALEXANDRU 24. UNIRII SIRET bloc 7 ap. curierat si telecomunicatii 1 ENIASAN SRL Intreprinderi mijlocii J/18/ 33/2001 6432 Radiocomunicatii Adresa: GORJ/MOTRU. contabilitate si revizie contabila. 4 Contact: ORZAN GHEORGHE 2 CONSULTING V. VASILE ALECSANDRI. consultatii pentru afaceri si management Adresa: GORJ/TARGU JIU.Microintreprinderi 1 TDS ORSTA PROD SRL J18/1151/1993 7250 Intretinerea si repararea masinilor de birou. STR. 6 Contact: MARGAU ADRIAN Intreprinderi mici 2 BV CONSULTING J/18/116/1994 7412 Activitati juridice. activitati de studii de piata si de sondaj. GRIVITEI Nr. 40 Contact: RADULESCU GHE. 3 Contact: DOBRE CITU DAN 1 INTERCOMPUTER GENERAL SA J/18/829/1994 7250 Intretinerea si repararea masinilor de birou. de contabilizat si a calculatoarelor Adresa: GORJ/TARGU JIU. VICTORIEI. de contabilizat si a calculatoarelor dresa: GORJ/TARGU JIU. B-dul TRANDAFIRILOR. contabilitate si revizie contabila. Str. TUDOR VLADIMIRESCU. Str. consultatii referitoare la impunere. Servicii generale 413 . consultatii pentru afaceri si management Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. Posta. activitati de studii de piata si de sondaj. nr. ION 23. 15 Contact: CIOBANU EMANOIL 3 ATELIER PROIECTARE PERFECT SA J/18/757/1994 7420 Activitati de proiectare. 32 Contact: BUSOI VIRGIL 1 PROTECTIA SRL J/18/209/1999 Intreprinderi mijlocii 7460 Activitati de investigatie si protectie a bunurilor si persoanelor Adresa: GORJ/TARGU JIU.

Str. Str.19 Contact: GOGA GH.Ap. nr. 7. ELENA Intreprinderi mijlocii 1 PRESTACOM SOCIETATE COOPERATIVA PE ACTIUNI OC5 J/18/579/1991 9302 Alte activitati de servicii Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. VICTORIEI. Sc. nr.1.1 RADICAL IMPORT EXPORT SRL J/18/ 12/1998 7470 Activitati de intretinere si curatare a cladirilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. 20 Contact: NICOLCIOIU DAN 1 LAZAR SERVICE COM SRL J/18/172/1991 5021 Intretinerea si repararea autovehiculelor Adresa: GORJ/TARGU JIU. 70 Contact: STREJA FLORIN 3 VKV ELECTROACTIV SRL J/18/448/1996 7484 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. nr. 7. VICTORIEI. Bl. UNIRII SIRET. Str. Str. Et. Str. 14A Contact: GIURCAU DANIEL Microintreprinderi 2 JISTALEX SRL J/18/391/1995 7470 Activitati de intretinere si curatare a cladirilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. Sc. PARANGULUI. 54 Contact: TANASE ZOIA 3 SENACO SA J/18/295/1994 7484 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Adresa: GORJ/NOVACI. Servicii sociale 1 YOGARO SRL Intreprinderi mici J/18/435/1996 9271 Alte activitati recreative Adresa: GORJ/TARGU JIU. 332 Contact: LAZAR ION Intreprinderi mici 2 LOTUS SA J/18/ 50/1991 7020 Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate Adresa: GORJ/TARGU JIU. Ap. 2. ZONA ABATOR. nr. Str. UNIRII-SIRET. 64. nr. 1 Contact: DOBRE ION 414 . PETRESTI. Bl. nr. 71A Contact: STEFANOIU FLORENTIN 25. 18-20. VASILE ALECSANDRI. Str.

Et. CRASNA Contact: PASARIN A. MIHAI 2 AMCIV CONSULTING SRL J/18/654/1994 3710 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile Adresa: GORJ/ROVINARI. reproducerea inregistrarilor pe suporti 1 SANDA NIC SRL J/18/187/1991 2222 Tiparire si activitati anexe Adresa: GORJ/TARGU JIU.10 Contact: MIHAI V. GENERAL TELL. 5 Contact: MISCHIE SANDA Intreprinderi mici 415 . nr. LT. P. 113 Contact: GANEA MIRCEA 27. Str. 3. 13A. Ap.26. Et. Ap. 20. 3 Contact: GUGU DORIN 1 BARIA IMPEX PROD SRL Intreprinderi mijlocii J/18/ 71/1993 9240 Activitati ale agentiilor de presa Adresa: GORJ/TARGU JIU. D-TRU PETRESCU. Bl. 23 AUGUST. Str. Bl. 3 Contact: BARCEANU GH. 4.Sc.2. Str. Sc. Com.5. Servicii de colectat si reciclat deseuri 1 GIGANT IMPEX SRL Microintreprinderi J/18/310/1992 3710 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile Adresa: GORJ/CRASNA DIN DEAL. ILIE 1 REMAT GORJ SAJ/18/100/1991 Intreprinderi mijlocii 3710 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile Adresa: GORJ/TARGU JIU. tipografii. 1 Contact: PUIU N. Str. TERMOCENTRALEI.Ap. Mijloace de informare si publicitate 1 NEWEST SRL J/18/208/1993 9220 Activitati de radio si televiziune Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. 10. Bl. Edituri. Et.Bl. B-dul REPUBLICII.T1. Ap. COL. POMPILICA Microintreprinderi 28. PAULIAN 1 METALCOLECT PROD SRL Intreprinderi mici J/18/ 15/1998 3710 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. CRIZANTEMELOR.

CONSTANTIN BRANCUSI. 15 Contact: PARASCHIVU GHEORGHE 416 . Str.2 GORJEANUL SA Intreprinderi mijlocii J/18/415/1991 2212 Edituri Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr.

ADRESE UTILE 417 .

Tg-Jiu Tel: 0253/226033. Tg-Jiu Tel : 0253/218113 . Sediul Prefecturii. 211018 E-mail: dgaa@intersys. 215893 E-mail: ojcgc@intergorj. nr. Victoriei. Calea Bucuresti nr. Tg-Jiu 418 . 3A Tel: 0253/217189. Calea Bucurestii nr. 226144 E-mail: dsv@intergorj. Republicii. Sica Mihai Adresa: Str. col. nr. Dumitru Petrescu. 2-4. 1. nr. 122 Tel: 0253/211774. Tg-Jiu Tel : 0253/216350 . 9 bis. 3. Lotrului nr. Tg-Jiu Tel : 0253/214858 Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Director : Calinoiu Ion Adresa : Str. Tismana nr. Str. Tg-Jiu Tel: 0253/218930 Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice Director : Craioveanu Gheorghe Adresa : Str. nr. Alimentatiei si Padurilor Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara Gorj Director: Petre Ecobici Adresa: Str. 9.SERVICII PUBLICE DESCENTRALIZATE Ministerul Administratiei Publice Oficiul Judetean de Cadastru. Geodezie si Cartografie Director: Ileana Spiroiu Adresa: Tg-Jiu. 27. Col. 2. 211708 Directia Fitosanitara Gorj Director : Adresa : B-dul Ecaterina Teodoroiu. nr. Tg-Jiu Tel : 0253/219080 Fax: 0253/215273 Ministerul Apararii Nationale Centrul Militar Judetean Comandant: Lt.ro Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie Gorj Director : Preda Dumitru Adresa : Str. 519. Tg-Jiu Tel : 0253/211448 Statiunea de Cercetare si Productie a Cartofului Director : Tascau Daniel Adresa : Str. Tg-Jiu Tel : 0253/226106. 213508 Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Gorj Inspector Sef : Cicu Tiberiu Adresa : Str.ro Directia Sanitar-Veterinara Director: Covrig Mircea Adresa: B-dul Ecaterina Teodoroiu. Tismenei nr. 8 Martie. nr. 75. 226036 Directia Silvica Gorj Director : Bobic Costel Adresa : Str.ro Ministerul Agriculturii. cam. 515.

Dumitru Petrescu” al judetului Gorj Comandant: Lt. Popescu Nicolae Adresa: Str. Victoriei. nr. Tg-Jiu Tel: 0253/215384. Unirii. 2-4. 221918 Ministerul de Justitie Tribunalul Judetean Gorj Presedinte : Miruta Gheorghe Adresa : Str. nr. Tg-Jiu Tel : 0253/212448 . col. Tilvescu Vasile Adresa: Str. Olaru Aristica Adresa: Str. 1.Tel: 0253/218993 Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare Sef serviciu: Lt. Tg-Jiu Tel . col. Tg-Jiu Tel . Tudor Vladimirescu. Dumitrascu Liviu 419 . Tg-Jiu Tel: 0253/213524. nr. col. 9. Tudor Vladimirescu. Nicolescu Constantin Adresa : Str. 76. Tudor Vladimirescu. 9. 23. Tg-Jiu Tel: 0253/211212 Inspectoratul Judetean de Politie Gorj Inspector sef: Comisar sef. Tg-Jiu Tel : 0253/216290 fax : 0253/219438 Ministerul de Interne Comandamentul Judetean de Jandarmi Gorj Comandant: Col. Calea Bucuresti. 32. Sediul Prefecturii. Simescu Eugen Adresa : Str. nr. Tg-Jiu Tel: 0253/217466 Arhivele Statului – Filiala Gorj Director: Neguleasa Romeo-Dan Adresa: Str. Vasile Alecsandri. 211108 Serviciul Român de Informatii Gorj Director: Faget Ion Adresa: Str. Tg-Jiu Tel: 0253/222236.fax: 0253/218661. nr. 2. 34. col. nr.C Papilianu. 54. 213964 Penitenciarul Tg-Jiu Director Magistrat: Col. Culte si Patrimoniu Cultural National Gorj Director: Sanda Ion Adresa: Str. Tudor Vladimirescu. nr.ro Ministerul Culturii si Cultelor Directia pentru Cultura. 217126 E-mail: apm@intergorj. Calea Bucuresti. nr. Tg-Jiu Tel: Ministerul Apelor si Protectiei Mediului Inspectoratul de Protectia Mediului Gorj Inspector sef: Fometescu Gheorghe Adresa: Str. 216851. I. nr.fax: 0253/212315 Inspectoratul Judetean de Protectie Civila Inspector sef : lt. 213525 Grupul de Pompieri “Lt. nr.

nr. Ind. Tg-Jiu Tel: 0253/212521. Islaz. Tg-Jiu Tel: 0253/219305. 6. 6. Victoriei. Victoriei.Adresa: Str. 218214 Trezoreria Tg-Jiu Director: Dadalau Aurelia Adresa: Str. Tg-Jiu Tel: 0253/218956. 213307 E-mail: dgmssgj@intergorj. Siretului nr. nr. Tg-Jiu Tel: 0253/214403 Ministerul Educatiei si Cercetarii Inspectoratul Scolar Gorj Inspector general: Mergea Nicolae Adresa: Str. sediul Prefecturii. Victoriei nr. 224750 E-mail: @intersys. bl. Sediul Prefecturii. Tg-Jiu Tel: 0253/216787. 6. 6. nr.ro Casa Judeteana de Pensii Director general : Ghimis Rodica Adresa : Str. Sediul Prefecturii. Tg-Jiu Tel : 0253/218660 . Tg-Jiu Tel: 0253/226809. 213307 420 . bl. 226802 Ministerul Tineretului si Sportului Directia Judeteana pentru Tineret si Sport Director: Vlaicu Popa Marius Eremia Adresa: Str. Siretului nr. 219339 Curtea de Conturi Gorj Director : Popescu Ion Adresa: Str. 14. Siretului nr.ro Ministerul Finantelor Publice Directia Generala a Finantelor Publice Gorj Director general: Udroiu Dumitru Adresa: Str. 14. 217556 Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale Directia Muncii si Solidaritatii Sociale a Judetului Gorj Director general : Scaunasu Veronica Adresa : Str. 30 Decembrie. Tg-Jiu Tel: 0253/212972. 982 Ministerul Dezvoltarii si Prognozei Directia Judeteana de Statistica Gorj Director: Popescu Gheorghe Adresa: Str. Lic. Tg-Jiu Tel: 0253/212972. nr. 2-4. Tg-Jiu Tel : 0253/217020 . Tg-Jiu Tel: 0253/211704 Secretariatul general al guvernului Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului Inspector Sef: Tudor Ion Adresa: Str. Tg-Jiu Tel: 0253/246896. Brâncusi nr. 71. Victoriei nr. 219338 Garda Financiara Comisar Sef: Nedelut Marinel Adresa: Str. 218933 Biroul Vamal Tg-Jiu Director: Udristoiu Vasile Adresa: Str. 2. 2-4. 2-4. 3. Siretului nr. 30 Decembrie. 132-134.

1.ro office@intergorj. 9. Tg-Jiu Tel : 0253/219234 E-mail: metrologie@intersys. Progresului nr. Agentia Gorj Director : Adresa : B-dul Ecaterina Teodoroiu.Inspectoratul Teritorial de Munca Inspector Sef : Serban Horia Str. ap. 8. cam. Tg-Jiu Tel : 0253/210156 Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap Inspector Sef : Roventa Micu Ileana Adresa : Str. 1 Decembrie 1918. 2-4. Tg-Jiu Tel : 0253/237933 . 211568 E-mail: ajofp@intergorj. Victoriei. Transporturilor si Locuintei Inspectoratul in Constructii Gorj Inspector Sef : Merfu Ilie Adresa : Str. 96. Cerna. 99 Tel : 0253/212136 E-mail: arutiera@arr. Tg-Jiu Tel : 0253/238001 Ministerul Industriei si Resurselor Serviciul Judetean de Metrologie Legala Gorj Director : Zgovancu Petrica Adresa : Str. bl. Tg-Jiu Tel : 0253/216019 . 227796 E-mail: itm_gorj@eltop. Recipientelor sub presiune si Instalatiilor de Ridicat – Inspectoratul Teritorial Craiova (ISCIR – Inspect Craiova) Director : Antonie Adresa : B-dul Gheorghe Chitu.ro Inspectoratul de Concurenta Director : Merisescu Ioan Adresa : Str. 18. Sediul Prefecturii. Craiova Tel -fax: 0251/428086 Reprezentant pentru judetul Gorj Stoian Madalin Alte structuri Autoritatea Rutiera Romana.58.ro Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Director : Tarlea Ion Adresa : Str. Bradului nr. Siretului nr. Tg-Jiu Tel : 0253/217248 421 . sc. nr. 211300 Ministerul Sanatatii si Familiei Directia de Sanatate Publica Gorj Director : Mischie Sanda Adresa : Str. 6. nr. 1. Tg-Jiu Tel : 0253/218004 . nr.ro Ministerul Lucrarilor Publice. 139.ro Inspectoratul de Stat pentru Controlul Cazanelor. Unirii nr.

nr. Siretului. nr. Tg-Jiu Tel : 0253/214379.1. Tg-Jiu Tel-fax: 0253/226038 e-mai: itcsmsgj@intergorj. Ecaterina Teodoroiu. Însarcinat cu organizarea Alexandru Marinescu – Presedintele Asociatiei « Societatea Româna pentru Eficienta Energetica » Tel : 0251/194118 Directia de Telecomunicatii Gorj Director : Sorin Nimara Adresa : Str. nr. Ungureanu Marinela Adresa : Str. Tg-Jiu Tel : 0253/2219382. fax : 0253/212776 E-mail: cnlo@cnlo.ro Societatea Nationala PETROM – Sucursala Tg-Jiu Director General: Giurconiu Nicolae Asresa : Str.83.ro COMPANII NATIONALE. nr. nr. 422 . Brestei. Tg-Jiu Tel : 0253/215055 . Tudor Vladimirescu. Siretului. Fax: 0253/211629 Sucursala Hidrocentrale Tg-Jiu Director General: Miulescu Adrian Adresa: Str. 24. nr. SOCIETATI NATIONALE CU REPREZENTARE IN TERITORIU (FILIALE. SUCURSALE) Compania Nationala a Lignitului Oltenia Director: Ion Vulpe Asresa : Str. COORDONAREA SAU AUTORITATEA ORGANELOR PUBLICE CENTRALE.532.STRUCTURI AFLATE IN SUBORDINEA . 26. Hidrocentralei. CU REPREZENTARE TERITORIALA Agentia Domeniilor Statului – Reprezentanta Teritoriala Craiova Reprezentantii : Motoi Ana. Hidrocentralei. nr.________ se va înfiinta dupa 1 ianuarie 2003 Reprezentanta Craiova cu acoperire si pentru judetele Gorj si Mehedinti. Craiova Tel : 0251/414917 Agentia Nationala de Resurse Minerale – Inspectoratul de Resurse Minerale Gorj Inspector Sef : Motorgeanu Ion Adresa : Str. nr. Tg-Jiu Tel-fax : 0253/217320 Agentia Nationala pentru Conservarea Energiei Conform HG nr. Tg-Jiu Tel : 0253/216693. Traian.83. 207202 Hidroconstructia Tg-Jiu Director General: Saliste Ion Adresa: Str. REGII AUTONOME NATIONALE.24. 1. Tg-Jiu Tel : 0253/211119 Inspectoratul Teritorial pentru Controlul Calitatii Semintelor si Material Saditor – Filiala Gorj Responsabil: Tomoiu Verginia Adresa: str.

41. Bumbesti-Jiu. Fax: 0253/371590 Regia Nationala ROMARM .S.24 Fax.95.80. 41.80. str.Nicoli Marin Reprezentant pentru judetul Gorj: Grigorie Bogdan Adresa: Craiova. str. 41. nr. judetul Gorj Tel : 0253/463863. Rovinari.Fax: 0253/217284 Sucursala Electrocentrale Turceni Director General: Marin Constantin Adresa: loc. Str.19. Fax: 0253/463873 A. judetul Gorj Tel : 0253/334322. Energeticianului. 5C Tel. Mihai Viteazul nr. judetul Gorj Tel : 0253/371580.A.1. Director .1. nr.P.P.40 423 . Turceni.Uzina Mecanica Sadu Director General: Panoiu Pompiliu Adresa: loc. Parîngului. Fax: 0253/334081 Sucursala Electrocentrale Rovinari Director General: Pisc Ion Adresa: loc.

.

Rautescu Ilie Oras Rovinari Primar 425 . crt. Stanculete Ion Oras Bumbesti-Jiu Primar 4. 1. 410563 Fax: 410560 410562 463465. 218928 Fax: 214878 0744/584262 094/393589 410560.PRIMARII Nr. 466221 466114 Fax: 466221 0744/502338 371095. 371011 Fax: 371004 2. Chiriac Ion Oras Novaci Primar 5. 410561 410562. Iorga Ion Municipiul Motru Primar 3. Nume si prenume Persoana de contact Cârciumaru Florin Localitatea Municipiul Tg-Jiu Functia Primar Tel. 214878 211482. 463872 231139./Fax 0744/635881 212299. 232300 Fax: 463872 466353.

9. 220099 Fax: 210890 270503 7. Drumen Daniel Mihutescu Constantin Rosu Dorel Popescu Ioan Comuna Arcani Comuna Baia de Fier Comuna Balanesti Primar Primar Primar Comuna Balesti Primar 15. 379053 378747 Fax: 378663 234416. 234014 Fax: 234361 379480 275182. 275181 Fax: 275182 477222. 12. 210910 210770. Duta Viorel Mosor Elena Comuna Albeni Comuna Alimpesti Primar Primar 10. Mazilu Constantin Oras Ticleni Primar 8. Toader Pasti Cristian Oras Tg-Carbunesti Primar 0744/382190 378603. 13 14. 278303 461202 Fax: 461354 270114 Fax: 270114 210890. Stanca Gheorghe Comuna Aninoasa Viceprimar 11. Patrascu Constantin Comuna Barbatesti Primar 426 . 477110 Fax: 477223 278004.6.

Dumitrascu Maria Comuna Berlesti Primar 18. 20. 274036 Fax: 273742 0744/580998 271088 Fax: 271080 0744/933605 233302 Fax: 233302 0740/051515 334974 334910. 24. Radut Valentina Comuna Bengesti-Ciocadia Primar 273742.16. 22. 26. 23. 21. Croitoru Viorel Tucu Constantin Vaduva Nicolae Calugaru Gheorghe Ciocea Ion Catanoiu Emil Comuna Bolbosi Comuna Borascu Comuna Branesti Comuna Bumbesti-Pitic Comuna Bustuchin Comuna Capreni Primar Primar Primar Primar Primar Primar 25. Tuila Florin Fometescu Mircea Comuna Catunele Comuna Ciuperceni Primar Primar 427 . 282096 Fax: 282096 360689 Fax: 360689 0722/570503 276106 17. Ilie Daniel Comuna Bîlteni Primar 19. 475156 Fax: 465156 0745/310508 282132. 33491 334592 0722/857439 473440 232139 Fax: 232300 475125.

34. Gheorghe Rada Constantin Comuna Glogova Comuna Godinesti Comuna Hurezani Comuna Ionesti Primar Primar Primar Primar 39. 33. 231213 Fax: 231107 0723/696347 334078 Fax: 334078 0745/533245 378106 35. 474216 Fax: 474101 283101 231238 0721/858823 271600. 38. 37. 31. 36. 29. Gusita Petre Comuna Jupânesti Primar 428 . 30.27. Popovici Virgiliu-Eugen Bocse Iulian Dragusin Viorel Baluta Gheorghe Bâzu Marcel Purcel Lucian Butan Gheorghe Pârvulescu Constantin Comuna Cîlnic Comuna Crasna Comuna Cruset Comuna Danciulesti Comuna Danesti Comuna Dragotesti Comuna Dragutesti Comuna Farcasesti Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar 276102 Fax: 276102 474101. 32. Fotescu Nicolae Vâlceanu Ilie Cârstea C. 271855 376701 Fax: 376701 227625 Fax: 227543 0722/524356 372204 Fax: 372204 360634 0723/250667 377001. 377002 231221. 28.

47. 43. 52. 45. Popeanga Ion Calotescu Ilie Dragotescu Valeriu Gaspar Gheorghe Comuna Lelesti Comuna Licurici Comuna Logresti Comuna Matasari Primar Primar Primar Primar 278484. 41. Manta Constantin Gruescu Ion Raut Ion Tabacu Dumitru Grigore Petre Comuna Musetesti Comuna Negomir Comuna Pades Comuna Pestisani Comuna Plopsoru Primar Primar Primar Primar Primar 49. 50. 376304 376782 Fax: 376304 Fax: 272501 272540 0723/340365 285121 471101. 471297 Fax: 471298 223127 0722/461440 285655 Fax: 285660 476135 Fax: 476135 379480 475047 Fax: 475047 278801 361981 44. 278687 231184 Fax: 231184 Tel/Fax: 284027 376551. 51. 53. 42. 48.40. 46. Orzan Nicolae Ragman Emil Faitar Cristinel Caramete Nicolae Bazavan Constantin Comuna Polovragi Comuna Prigoria Comuna Rosia de Amaradia Comuna Runcu Comuna Samarinesti Primar Primar Primar Primar Primar 429 .

58. 56. 276338 Fax: 276103 0740/152105 374216. 66. 65. Rentea Danut Dragomir Nicolae Mecu Ion Beuran Constantin Fotescu Liviu Pârvulescu Vasile Dadulescu Constantin Vladutu Constantin Draghici Constantin Comuna Sacelu Comuna Saulesti Comuna Scoarta Comuna Schela Comuna Slivilesti Comuna Stanesti Comuna Stejari Comuna Stoina Comuna Telesti Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar 275502. 60. 334130 Fax: 334570 226549 Fax: 226735 63. 62. Iloiu Teodor Dumitrascu Ion Dijmarescu Dumitru Comuna Turburea Comuna Turceni Comuna Turcinesti Primar Primar Primar 430 . 55. Luculescu Ion Comuna Tismana Primar 64. 273023 273323 282010 281020 Fax: 281120 0723/520178 276323.Fax: 361981 54. 61. 57. 59. 275504 472126 280222 226538 Fax: 226538 376830 273022. 374421 Fax: 374420 472383 Fax: 472527 334680.

Leuca Aristica Roman Gheorghe Bacanu Vladimirescu Aurel Comuna Urdari Comuna Vagiulesti Comuna Vladimir Primar Primar Primar 431 . 70. Vasilescu Maria Comuna Tântareni Primar 0745/327780 473109 Fax: 473109 0723/334982 233465 362505 472131 Fax: 472131 68.67. 69.

BL.BUMBESTI-JIU 218530 211587 244597 371588 466376 463417 378138 211587 AGENTIA TARGU CARBUNESTI STR. Geneva. TANDAFIRILOR MAGAZIN FEMINA ETAJ P . BL. Bujorului 11. Gorj RAIFFEISEN BANK 8 Tg-Jiu SUCURSALA GORJ Sucursala Gorj Str.491 363.1 . sc.213 BRD . Trandafirilor nr. 9 MAI SAVINESTI. 14 .940 379. ap.Targu-Jiu ADRESA : STR. Tudor Vladimirescu nr. 1 2 3 Localitate Târgu-Jiu Motru Târgu Cărbuneşti Denumire unitate SUCURSALA GORJ Agen ia Motru Agentia Târgu Cărbuneşti Adresa Str.072 362.17 BANCA COMERCIALA ROMANA 9 10 11 Tg-Jiu Novaci Motru SUCURSALA GORJ SUCURSALA NOVACI SUCURSALA MOTRU Str.300 206325 466665 371963 378021 213425 218127 C. Trandafirilor nr. 6 Jud. BL.7. Eroilor nr.GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE 4 5 6 7 Novaci Rovinari Tg-Carbunesti Tg-Jiu Agentia Novaci Agentia Rovinari Agentia Tg-Carbunesti SUCURSALA GORJ Novaci Str. Gorj Rovinari Str Minerilor bl. 16 Telefon 213.63A Jud. M 2 . 32 SC. crt. 1. Vladimirescu nr.2 TARGU JIU AGENTIA ROVINARI AGENTIA NOVACI AGENTIA BUMBESTI-JIU Str. Tudor Vladimirescu nr.NOVACI STR. bl.ROVINARI ALEEA GRUIULUI BL.301 206.500 378.BANCI COMERCIALE BANC POST SA GORJ Nr. 12 13 14 15 16 17 Tg-Jiu Tg-Jiu Rovinari Novaci Bumbesti-Jiu Tagu Carbunesti SUCURSALA TG-JIU AGENTIA NR.788 Fax 218.E. Tudor Vladimirescu nr.TARGU CARBUNESTI 432 .C. M2 Sc.1 Jud. nr. PARINGULUI. 24 .TARGU-JIU STR.2 219189 219197 211114 466439 310052 206. 25 Str. Gorj Tg.A . T. Jiu Str.20 Jud. Gorj Targu Carbunesti Str. 3 Str. MINERILOR.

TANTARENI COM.TICLENI ALEEA LILIACULUI BL A1 PARTER . BUSTUCHIN . BAIA DE FIER LOC. SACELU COM. TURBUREA COM.MOTRU COM.BUSTUCHIN COM. BENGESTI COM. RUNCU COM. ALIMPESTI COM. POLOVRAGI COM. MATASARI BL C 5 COM. PESTISANI COM. CALNIC LOC.18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 Ticleni Motru Tantareni Balteni Targu Logresti Polovragi Sacelu Runcu Stoina Tismana Pestisani Crasna BAIA DE FIER Turceni Turburea Alimpesti Bustuchin Bengesti Calnic Matasari Albeni Bibesti AGENTIA TICLENI AGENTIA MOTRU AGENTIA TANTARENI AGENTIA BALTENI AGENTIA TARGU LOGRESTI AGENTIA POLOVRAGI AGENTIA SACELU AGENTIA RUNCU AGENTIA STOINA AGENTIA TISMANA AGENTIA PESTISANI AGEBTIA CRASNA AGENTIA BAIA DE FIER AGENTIA TURCENI AGENTIA TURBUREA AGENTIA ALIMPESTI AGENTIA BUSTUCHIN AGENTIA BENGESTI AGENTIA CALNIC AGENTIA MATASARI AGENTIA ALBENI AGENTIA BIBESTI STR. BALTENI COM. TURCENI BL 35 PARTER COM. TISMANA COM. CRASNA LOC. BIBESTI 234375 360650 473102 233386 472605 374218 474195 461206 334172 472486 379007 376102 472127 433 . TARGU LOGRESTI COM. ALBENI COM. STOINA LOC. PETROLISTILOR BL 5 SC 2 PARTER .

echipamente multiplicare.J. planuri de afaceri –– finan ări proiecte. respectiv.Consultanta I. S. De experien a noastră au profitat si profită sute de clien i in cadrul unor programe de finan are vizând: consultanta. cât mai rapid. Proceduri de lichidare si reorganizare a agen ilor economici.F. str.mobil:0744703052. instala ii.0744703054 Fondată in 1994. Locul nostru a fost si este mereu in topul firmelor din jude (conform clasamentului Camerei de Comer si Industrie: locurile II. al cărui număr a sporit anual. . s-a reuşit o creştere a cifrei de afaceri de la an la an. divizări.M. întocmirea documenta iilor in vederea finan ării proiectelor nerambursabile in cadrul Programelor de finan are PHARE. studii de fezabilitate – proiecte.C.O. Cu un colectiv de specialişti. instruire antreprenorială si sprijinirea în înfiin area de IMM-uri. mijloace de transport) si societă i comerciale. cu toate utilită ile (re ea calculatoare. inclusiv RISOGRAPH. fuziuni. cu o bogata experien ă.M. Sediul ultramodern. legisla ie. CONSULTING V COMPANY este specializată in exclusivitate in prestarea de servicii profesionale.0253/223744. jurişti.nr. software-ul specializat) constituie locul ideal unde răspundem clien ilor noştri. etc). RICOP. I.M./fax:0253/219690. din domenii diverse – economişti. 434 .M.IV in ultimii 5 ani). ingineri. baza de date. credite pentru IMM-uri derulate prin A. INTERNET. întocmirea documenta iilor in vederea finan ării proiectelor rambursabile (bănci comerciale.M. SHAPARD. utilaje.ro tel.CONSULTAN Ă IN AFACERI SI MANAGEMENT AFACERI Tg-Jiu. Expertize si evidente contabile. fiind structurată in patru departamente: construc Evaluări active (clădiri. Tudor Vladimirescu. comasări.-uri. 15. etaj 1 e-mail:consult@jiunet. construc ii.

evaluari). Uniunea Na ională a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare. studii de fezabilitate. BANCPOST Tg-Jiu (studii de fezabilitate . B.nr. toate lucrările fiind acoperite de asigurări de răspundere profesionala. planuri de afaceri etc... 15. Mehedinti. clien ii devin partenerii noştri! Tg-Jiu. nu urmărim doar câştigul ci în elegem mediul de afaceri si procesele fundamentale ce au loc in domeniul fiecăruia de activitate .M. Hunedora.D. str.. aceasta si datorită faptului că suntem membrii reputatelor organisme profesionale. A. studii de piata.C. evaluări.) Experien a firmei noastre ne face unici pe pia a jude ului Gorj si regiunea Oltenia. Pentru noi.0253/223744 mobil:0744703052. planuri de afaceri.ro tel. Dolj (evaluări. la nivel na ional: Asocia ia Na ională a Evaluatorilor din România.J. Tgfezabilitate B./fax:0253/219690.O.studii de oportunitate.La acestea se adaugă serviciile noastre adresate diverselor institu ii si agen i economici: Ministerul Ministerul Justi iei – Tribunalele jude ene (proceduri de faliment). Consilii Locale.R. Primăria TgMunicipiului Tg-Jiu (studii de fezabilitate. studii de oportunitate).F. În raport cu alte firme.R. Servicii adresate societă ilor comerciale din jude ele Gorj. etaj 1 e-mail:consult@jiunet. Tudor Vladimirescu. Corpul Exper ilor Contabili si Contabililor Autoriza i din România.0744703054 435 . Ministerul Finan elor.

60. .Benzi transportoare din cauciuc: •cu inser ie textilă. 436 .67. . .Covoare de cauciuc. . Ciocârlău . .Antigel – rezistent la -39° C.S. ARTEGO S.Confec ii textile . .Materiale de vulcanizat. sunt: .. .Diluant universal. Str. Tg-Jiu. 38. ARTEGO S.C.Re ea de magazine cu produse alimentare si nealimentare . •cu inser ie metalică. .Plăci tehnice. este una dintre cele mai mari unită i producătoare de articole tehnice din cauciuc din ară.A. Gorj Tel/Fax: 0253-226140.Garnituri.Repere auto. 0253-22.A. . .C. Principalele articole fabricate si servicii prestate de S. nr.Produse alimentare.

Pana in anul 1989. Jiu".S.C. productia de prefabricate a scazut si in prezent ponderea productiei este detinuta de produsele ceramice.A. Dupa anul 1989. Jiu s-a infiintat in anul 1991 prin preluarea patrimoniului "Intreprinderii de Materiale de Constructii Tg. Aceasta. Macofil S. Tg. odata cu reducerea investitiilor in constructia de locuinte si in domeniul constructiilor industriale si de irigatii in agricultura. 437 . in special panouri pentru constructia de locuinte. a caror productie a ajuns la peste 5000 mc/an. ponderea productiei a fost detinuta de produsele prefabricate din beton armat. la randul sau s-a constituit in 1980 pe structura a doua sectii de productie: Sectia Prefabricate din beton si Sectia produse ceramice.

438 .

Livrarea si comercializarea produselor ob inute.Reparare între inere utilaje.Instruire si pregătire personal.A. 1-15 Tg-jiu. .Proiectare. 214185 Sediul central al Companiei Na ionale a Lignitului Oltenia se află in municipiul Tg-Jiu. dezvoltare si exploatare. nr.Activită i miniere . .Str. 216134. export cooperare interna ională.Protec ia mediului.L.+to din care 780 milioane tone lignit. Gorj Tel/Fax: 0253/ 214067. Experien a industrială acumulată in Compania Na ională a Lignitului Oltenia S.Import. Tg-Jiu in domeniul exploatării cărbunelui se întinde pe o perioadă de peste 50 ani timp in care s-a realizat excavarea unei mase miniere de peste 3501 milioane mc. Principalele activită i ale C. 439 . . explorare. . prospec iuni. . Tudor Vladimirescu .Produse si servicii informatice proprii.N. . . Oltenia sunt: .

FIBROCIM S. C. Tg-Jiu C/V: 2511. 11590934 C/V: 251100996099318 .D.753. emis de Comisisa de Agrement in Constructii din Romania.699 -marketing-vanzari Fax: 0253/217.R. Tg-Jiu In cadrul S.C.1 .F.B. iar tiglele din beton sunt conforme cu ST 01:2000. ISO 9002:1994.R. 440 . Orientarea spre calitate a ofertei noastre a fost recunoscuta in anul 2000 cand societatea a obtinut certificarea ISO . 0722/330338.1 A.inreg. 0253/221.9002 pentru sistemul asigurării calită ii.A. jud. cod 1400. Gorj Telefon: 0253/217.R.1 / ROL . FIBROCIM S. emis de AEROQ. atestate AEROQ si agrementate conform AGREMENT TEHNIC 00602/005-200.FIBROCIM S. 0722/486713 Nr.Tg-Jiu Str.C. conform cu SR EN ISO 9002:1995.872 Mobil: 0722/390337. J18/89/1999. Tg-Jiu este implementat un sistem de asigurare a calită ii certificat de către Societatea Romana de Asigurare a Calită ii AEROQ Bucuresti.A. Toate produsele S.B. astfel: .A. Tg-Jiu sunt certificate privind Sistemul Calită ii. atestate AEROQ. Tismana nr.666 -centrala.9002 pentru calitatea produselor si certificarea ISO .C.placile din azbociment sunt conforme cu SR ISO 393 -1 /1999.

Israel.A. Tg Jiu (pana in 1980 s-a numit C. biblioteci. Spania. 20. Suedia. Italia. Canada. holuri. bucatarii.2440 x 1220 mm. 16. cepuri cilindrice. -mic mobilier: comode. 5. livram produsele noastre in: Egipt. panouri constructii. De asemenea. Anglia. 25. Actualul nume ROSTRAMO.. Partenerii traditionali sunt din: S. Belgia.L. 6. Franta. 18. 18.PALETA CULORII DE S. Rostramo si-a inceput activitatea in anul 1959. 441 DISTINCTII INTERNATIONALE . iar in prezent produce si livreaza: -placaj fag 2000 x 1250 mm. grosimi 8. 4. Siria. -cherestea fag. etajere. -mobilier: dormitoare. Germania. grosimi: 3.A. 22 mm. Rostramo S. 12. 8. 30 mm. Targu Jiu) este una din marile intreprinderi de prelucrare a lemnului si fabricare mobilier din Romania.C. provine de la ROmania STRatificate MObila.U. -pal cu fete fine . preluat din 1 februarie 1991. Danemarca. 15. -scaune coloniale si curbate. Liban. 10. 12.P.

Belgia. etc 442 . dar STAR GLASS manufactureazã curent produse in conformitate cu specificatiile tehnice ale clientilor. doi renumiti artisti recunoscuti ca atare prin inscrierea lor in dictionarul 'Who's who in Contemporary Glass Art'. Canada. Australia.STAR GLASS produce si oferã o gamã largã de articole de sticlãrie realizate in intregime manual si utilizând variate tehnici de decorare. Austria. Produsele realizate de STAR GLASS pot fi regãsite adeseori in vitrinele marilor magazine si boutiqueuri din toatã lumea: Germania. O importantã parte a productiei. este reprezentatã de produsele originale realizate de designerii STARGLASS. Franta. Statele Unite. Japonia.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful