Consultan ă in afaceri si management

Centrul de informare, documentare managementul afacerilor mici si mijlocii

si ini iere

in

proiect nr. RO 0007.02.01.01.2097-finan at in cadrul programului PHARE 2000 Coeziune Economică si Socială

MONOGRAFIA SOCIO – ECONOMICĂ A JUDE ULUI GORJ

Studiul a fost realizat in cadrul Centrului de informare, documentare si ini iere in managementul afacerilor mici si mijlocii- Consulting Company - proiect RO 0007.02.01.01.2097-finan at in cadrul programului PHARE 2000 Coeziune Economică si Socială utilizându-se tehnologia de editare prin risographiere 1

Coordonatori studiu: Ec. Ciobanu Emanoil Ec. Văduva Constantin

Responsabil studiu: Ec. Tomescu Emil Culegere, actualizare date si informa ii: Ec. Truşcă Diana Ec. Văduva Elena Consilier juridic Măru ă Constantin Consilier juridic Băloi Cosmin Tehnoredactare, editare – multiplicare RISOGRAPH Colac Lucia FOTO: Ec. Truşcă Alin

Tg* Tg-Jiu - 2003 *
Acest studiu a fost realizat cu asisten ă din partea Comunită ii Europene. Punctele de vedere exprimate apar in S.C. Consulting V Company S.R.L. si de aceea nu pot fi considerate ca reflectând opinia oficială a Comunită ii Europene

2

INTRODUCERE

Studiul MONOGRAFIA SOCIO – ECONOMICĂ A JUDE ULUI GORJ, realizată de colectivul S.C. CONSULTING V COMPANY S.R.L., in parteneriat cu Camera de Comer si Industrie a jude ului Gorj , este o lucrare ce prezintă jude ul Gorj in dinamica sa pe perioada 2001 – 2002, prin prisma unor indicatori macro economici. Lucrarea se doreşte a avea aplicabilitate practică, prin furnizarea unor informa ii pertinente privind mediul de afaceri. Culegerea de date a presupus o muncă enormă, sau efectuat deplasări in cea mai mare parte a localită ilor din jude , la agen i economici, autorită i locale, institu ii publice. Paginile publicitare apar in in exclusivitate agen ilor economici, existând acordul scris de publicare. Prin contribu ia deosebită a Camerei de Comer si Industrie a Jude ului Gorj, studiul con ine un fascicul distinct: “TOPUL FIRMELOR JUDE ULUI GORJ – 2002”. De asemenea, colectivul S.C. CONSULTING V COMPANY S.R.L., fiind prin excelen ă societate de consultan ă in afaceri si management, specializată in prestarea de servicii profesionale a redactat in cadrul proiectului “Ghidul întreprinzătorului sau cum să demarezi propria afacere”, deosebit de util , apreciem noi tuturor persoanelor ce doresc să acceadă la statutul de întreprinzător. Dorim să mul umim in mod deosebit tuturor celor care au în eles misiunea noastră si ne-au sprijinit in redactarea prezentului studiu: reprezentan i ai institu iilor publice, manageri si in mod deosebit domnului director de la Direc ia de Statistică - dr.ec. Gheorghe Popescu, domnului preşedinte al Camerei de Comer si Industrie a jude ului Gorj – ing. Viorel David, dar si altor zeci de persoane contactate care au făcut posibil apari ia acestui studiu. “MONOGRAFIA SOCIO – ECONOMICĂ A JUDE ULUI GORJ” are 5 capitole principale, la care se adaugă 3 sec iuni cu informa ii utile, legate de mediul de afaceri si activitatea managerială. CAPITOLUL I. JUDE UL GORJ – PREZENTARE GENERALĂ , in acest capitol se descriu pe larg caracteristicile geografice, administrative, flora si fauna jude ului.
CAPITOLUL II. FIŞA JUDE ULUI GORJ – Analiza se adânceşte si mai mult, descriindu-se infrastructura, popula ia si gradul de ocupare, institu ii culturale, situa ia economică, descriindu-se pe scurt principalii agen i economici.

3

CAPITOLUL III. – FIŞA MUNICIPIULUI TG-JIU – Reşedin ă de jude , se alocă un capitol distinct, reluând analiza prin prisma indicatorilor de la capitolul precedent. CAPITOLUL IV. – ORAŞELE JUDE ULUI GORJ – Analiza se fragmentează, conform algoritmului din capitolele precedente pe principalele oraşe (Bumbeşti – Jiu, Mătăsari, Motru, Novaci, Rovinari, Tg-Cărbuneşti). CAPITOLUL V. – COMUNELE JUDE ULUI GORJ – Pentru 59 de comune s-a întocmit fişa fiecărei localită i, cu informa ii pertinente privind suprafa a, popula ia, for a de muncă, învă ământ, cultură, ocrotirea sănătă ii, agricultură, etc. SEC IUNEA I – Ghidul întreprinzătorului sau cum să demarezi propria afacere - reprezintă un ghid practic pentru orice întreprinzător, orientându-l de la înfiin are - autorizare, până la ob inerea de finan ări – con inând inclusiv macheta unui plan de afaceri. SEC IUNEA II – Topul firmelor jude ului Gorj , întocmit de Camera de Comer si Industrie a Jude ului Gorj, con ine informa ii utile, date de contact privind firmele de top, la nivelul anului 2002 – in toate domeniile de activitate. SEC IUNEA III – Adrese utile – Con ine mai mult decât necesare oricărui întreprinzător- date de contact ale institu iilor publice, primării, bănci comerciale. Sperând ca acest studiu să fie de un real folos tuturor întreprinzătorilor ce doresc să investească in jude ul Gorj, dar si altor utilizatori , recomandăm cu căldură parcurgerea acesteia. Dacă aceste informa ii nu sunt suficiente, colectivul de consultan i ai S.C. CONSULTING COMPANY vă aşteaptă, pentru ca împreună să realizăm un mediu de afaceri benefic tuturor ! Colectivul de lucru,

4

CUPRINS
CAPITOLUL I. JUDETUL GORJ - PREZENTARE GENERALA CAPITOLUL II. FISA JUDETULUI GORJ 2.1. ECHIPAREA TERITORIALĂ 2.2. POPULATIA 2.3. INVATAMANT 2.4. CULTURA SI ARTA 2.5. OCROTIREA SANATATII 2.6. SITUTIA ECONOMICA 2.7. INDUSTRIA 2.8. AGRICULTURA 2.9. INVESTITII – CONSTRUCTII 2.10. POSTA SI TELECOMUNICATII 2.11. TURISMUL CAPITOLUL III. FIŞA MUNICIPIULUI TG-JIU 3.1. AMPLASAMENT 3.2. SUPRAFA Ă. POPULA IE. VECINI. 3.3. RELIEFUL 3.4. OCUPA IA PRINCIPALĂ A POPULA IEI 3.5. SOCIETĂ I COMERCIALE 3.6. INDUSTRIA IN TG-JIU 3.7. AGRICULTURA 3.8 EXPLOATAREA FORESTIERĂ 3.9 CERCETAREA ŞTIIN IFICĂ 3.10. TURISMUL 3.11. URBANIZAREA SI DOTAREA 3.12. ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ 3.13. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ 3.14. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE 3.15. ALTE UTILITĂ I ALE MUNICIPIULUI TG-JIU 3.16. SISTEMUL FINANCIAR – BANCAR 3.17. SOCIETĂ I DE ASIGURARE 3.18. ACTIVITATEA SPITALICEASCĂ SI FARMACEUTICĂ 3.19. CAMERA DE COMER SI INDUSTRIE GORJ 3.20. SALARIA I 3.21. MODUL DE FOLOSIN Ă A TERENURILOR 3.22. ÎNVĂ ĂMÂNTUL 3.23. CULTURA 3.24. TRANSPORTURILE 3.25.OPORTUNITÃTI DE AFACERI 3.26. HARTA MUNICIPIULUI TG-JIU 8 12 12 16 25 29 34 36 37 46 51 54 55 61 61 63 64 64 64 64 69 71 72 73 74 75 75 75 76 76 77 77 77 82 82 83 83 87 88 89

5

CAPITOLUL IV. ORAŞELE JUDE ULUI GORJ 4.1. ORAŞUL BUMBESTI –JIU 4.2. ORAŞUL MĂTĂSARI 4.3. ORAŞUL MOTRU 4.4. ORAŞUL NOVACI 4.5. ORAŞUL ROVINARI 4.6. ORAŞUL TG-CĂRBUNEŞTI CAPITOLUL V. COMUNELE JUDE ULUI GORJ 5.1. COMUNA ALBENI 5.2. COMUNA ALIMPEŞTI 5.3. COMUNA ARCANI 5.4. COMUNA BAIA DE FIER 5.5. COMUNA BĂLĂNEŞTI 5.6. COMUNA BALESTI 5.7. COMUNA BĂRBĂTEŞTI 5.8. COMUNA BENGEŞTI CIOCADIA 5.9. COMUNA BERLESTI 5.10. COMUNA BOLBOŞI 5.11. COMUNA BORĂSCU 5.12. COMUNA BUMBEŞTI PI IC 5.13. COMUNA BUSTUCHIN 5.14. COMUNA CALNIC 5.15. COMUNA CĂPRENI 5.16. COMUNA CĂTUNELE 5.17. COMUNA CIUPERCENI 5.18. COMUNA CRASNA 5.19. COMUNA CRUŞE 5.20. COMUNA DANCIULESTI 5.21. COMUNA DĂNEŞTI 5.22. COMUNA DRAGOTESTI 5.23. COMUNA DRAGUTESTI 5.24. COMUNA FĂRCĂŞEŞTI 5.25. COMUNA GLOGOVA 5.26. COMUNA GODINESTI 5.27. COMUNA HUREZANI 5.28. COMUNA IONEŞTI 5.29. COMUNA JUPANESTI 5.30. COMUNA LELEŞTI 5.31. COMUNA LICURICI

90 90 98 102 106 110 114 120 120 123 127 130 135 139 142 146 149 152 155 158 161 165 168 171 174 178 181 184 187 191 194 198 202 205 208
211

214 217 221

6

5.32. COMUNA LOGRESTI 5.33. COMUNA MĂTĂSARI 3.34. COMUNA MUŞETEŞTI 5.35. COMUNA NEGOMIR 5.36. COMUNA PADEŞ 5.37. COMUNA PEŞTIŞANI 5.38. COMUNA PLOPŞORU 5.39. COMUNA POLOVRAGI 5.40. COMUNA PRIGORIA 5.41. COMUNA ROŞIA DE AMARADIA 5.42. COMUNA RUNCU 5.43. COMUNA SĂCELU 5.44. COMUNA SAMARINESTI 5.45. COMUNA SĂULEŞTI 5.46. COMUNA TRANSPORT 5.47. COMUNA SCOAR A 5.48.COMUNA SLIVILESTI 5.49. COMUNA STĂNEŞTI 5.50. COMUNA STEJARI 5.51. COMUNA STOINA 5.52. COMUNA TELEŞTI 5.53. COMUNA TISMANA 5.54. COMUNA TURBUREA 5.55. COMUNA TURCENI 5.56. COMUNA TURCINEŞTI 5.57. COMUNA URDARI 5.58.COMUNA VĂGIULEŞTI 5.59. COMUNA VLADIMIR GHIDUL ÎNTREPRINZĂTORULUI SAU CUM SĂ DEMAREZI PROPRIA AFACERE TOPUL FIRMELOR JUDETULUI GORJ ADRESE UTILE

224 226 230 233 236 239 243 246 249 252 256 260 263 266 269 272 275 278 281 284 288 291 297 300 304 307 311 314 318 399 417

7

CAPITOLUL I. JUDETUL GORJ PREZENTARE GENERALA

Izvoarele istorice atesta ca inca din paleoliticul mijlociu purtatorii culturii musteriene si-au gasit adapost in pesterile locului, osemintele lor fiind scoase la iveala de arheologi si speologi la Baia de Fier si Brosteni. Asezarile de la Transport, Balesti, Crasna, Vladimir, Runcu, Telesti stau marturie locuirii judetului in epoca neolitica si cea a bronzului. Prima unitate administrativ-teritoriala atestata documentar pe actualul teritoriu al judetului a fost judetul Jales. Din aceeasi data sunt consemnate si localitatile Tismana si Dabaceni, ultima fosta resedinta a judetului. Sub numele de Gorjiu (de la cuvintele slave “gora” si “jil”, romaneste: ”munte” si “Jiu”) Judetul Gorj este situat in partea de sud-vest a tarii, in nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al Jiului, fiind delimitat la nord de paralela de 45°58′ latitudine nordica, ce trece in apropiere de localitatea Tantareni. Limita estica se afla in apropierea localitatilor Alimpesti si Polovragi, pe langa care trece meridianul de 23°39′ longitudine estica, iar limita vestica este reprezentata de varful Dobru din Muntii Godeanu, situat pe meridianul de 22°6′ longitudine estica. Paralela de 45° strabate teritoriul judetului prin partea de sud a resedintei acestuia, municipiul Tg-Jiu. Organizarea administrativa include 2 municipii: Tg-Jiu si Motru, 5 orase: Rovinari, Tg-Carbunesti, Bumbesti-Jiu, Novaci, Ticleni, 63 comune si 414 sate. Cadrul natural include 3 mari unitati fizico – geografice: Carpatii Meridionali, formati din versantii sudici ai muntilor Godeanu, Valcan si Parang, cu

8

In valea Sohodolului de Runcu se intalnesc si mici palcuri de pin negru. fag si gorun. Flora se compune din peste 2000 de specii de plante de tip submediteranean.2°C. constand in paduri de cer si garnita. lacuri glaciare. care sunt drenate de cursurile superioare ale Oltetului si Cernei. Gilort. 3°C in depresiuni si 0°C pe muntii inalti. balcanic si balcano-dacic. Jiul. varful Parangu Mare) si cu urme ale glaciatiei cuaternare (circuri. mai importante: Sacelu. custuri. Tismana. scumpia. Mija si antropice: Cerna.a. Clima temperat-continentala de deal. de pe o suprafata de peste 10 mii mp.200 mm pe culmile montane. ghimpele. dealurile colinare situate in partea sudica.altitudini ce depasesc frecvent 2. 925 mm in zona dealurilor subcarpatice si peste 1. Targu Jiu-Campu Mare. Numeroase lacuri naturale: Calcescu.000 m (altitudine maxima : 2. vanturi predominante dinspre N. Exceptie fac extremitatile NE si NV ale judetului. 9 . Motru. Novaci. Amaradia s. Jiltu. Slaveiu . liliacul salbatic. Stroiesti. in lunca Jiului. Flora si fauna judetului este variata. apartinand Podisului Getic. Zona padurilor de foioase ocupa in sudul judetului dealurile dintre Gilort si Jiu si inaltimile de peste 200 m. care aduna apele mai multor afluenti: Sadu . Reteaua hidrografica apartine in majoritate unui singur bazin colector. morene). Bran si depresiuni: Polovragi. S si V . situati intre Motru si Oltet constituiti din mai multe aliniamente de dealuri. Mogos. Subcarpatii Getici. curpenul de padure. cu temperaturi medii anuale de 10.519 . Ceauru. 6°C in zona dealurilor inalte. cu 190 de zile fara inghet. Hedera helix. In padurile de quecinee intalnim elemente termifile:mojgreanul. pontic. Pe stancariile calcaroase din Muntii Valcan si Mehedinti apar elemente floristice de climat cald ca: alunul turcesc. precipitatiile medii anuale sunt repartizate neuniform : 585 mm in S. in depresiuni. 753 mm in depresiuni.

cocos de munte. jder. a vitei de vie. broasca testoasa de uscat. Etajul padurilor de molid ocupa suprafete foarte restranse pe versantii sudici ai Muntilor Parang. la contactul culoarului depresionar cu muntii. 13 societati comerciale cu capital de stat. vipera cu corn. In Subcarpati si Podisul Getic se intensifica cresterea animalelor. iarba vantului. iar pe calcare pajisti de stancarie. fiind alcatuit din paduri de brad si molid. mistret. cerb lopatar. scorpionul. in functie de structura lor economica. veverita. populatia este ocupata in diferite ramuri de productie si servicii. In centrele urbane. a cerealelor si lucrul la exploatarile forestiere in zona montana. Susita Seaca. pisica salbatica. alunar. alaturi de care traieste endemismul carpatic. Turceni si microcentralele de pe raul Gilort. caprior. urs. 7 societati cu 10 . Pe teritoriul judetului Gorj isi desfasurau activitatea la 1 ianuarie 2003: o Companie Nationala. In etajul subalpin si alpin intalnim: capra neagra. cultura pomilor fructiferi. in care sunt dezvoltate cele mai importante ramuri economice si servicii din toate domeniile. cultura cerealelor. ocupatia principala este cresterea animalelor. Etajele subalpin si alpin caracterizeaza extremitatea nordica a judetului ce depaseste 1900 m atat in Parang cat si in Muntii Godeanu. ras. In zonele de munte apar pajisti cu paius rosu. Ocupatia populatiei se diferentiaza in functie de pozitia in teritoriu a asezarilor si exploatarea resurselor naturale. Lumea animala ce populeaza padurile de foioase este reprezentata prin cerb. lucreaza un numar mare de salariati. colonizat in bazinul Tismanei. In municipiul Tg-Jiu. iar in lungul vailor cultura legumelorsi zarzavaturilor. a pomilor fructiferi. In centrele de exploatare a carbunelui si petrolului o parte din locuitori lucreaza ca mineri si sondori sau ca muncitori la termocentralele Rogojelu.iar la poalele Muntilor Valcan se dezvolta paduri de castan brun. Astfel.

iar 1075 persoane desfasurau profesii liberale. Agentii economici inregistrati pe raza judetului isi desfasoara activitatea in domenii acoperind toate sectoarele economice. cu activitati in diferite industrii prelucratoare si cel tertiar. cel secundar. de la cel primar.capital mixt. cuprinzand agricultura. de stat si privat. industria extractiva. 7390 societati comerciale cu capital privat si 127 organizatii cooperatiste. 11 . Numarul intreprinzatorilor particulari la sfarsitul anului 2002 era de 4307. din care 1050 asociatii familiale si 3257 persoane fizice independente. incluzand serviciile si turismul.

din care 68. detinand-o municipiul Tg-Jiu (22. Lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile pe ansamblul judetului era la inceputul anului de 725. lungimea simpla a liniei pe care circulau acestea fiind de 14 km.9 % din totalul consumului pe ansamblul judetului Gorj. asa cum era si normal.5 km. In ceea ce priveste capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile. Reteaua de apa potabila deservea la nivelul judetului un numar de 71 localitati. In privinta modalitatii de contorizare. aceasta era la inceputul anului 2003 de 82772 mc/zi. Suprafata intravilana a judetului era la inceputul anului 2003 de 5362 ha.9 % din cantitatea totala de apa distribuita era destinata consumului casnic si 11.4 km. FISA JUDETULUI GORJ 2. in 12 .CAPITOLUL II. incluzand 63 de localitati. Tg-Jiu. 13 localitati beneficiind de canalizare publica. La nivel de judet 65. consumatorilor carora le-au fost instalate apometre le revenea 38. din care 54. modernizate si 104 km..9 km. ECHIPAREA TERITORIALĂ La 1 ianuarie 2003 lugimea totala a strazilor din judetul Gorj era de 325 km. Cantitatea de apa potabila distribuita consumatorilor era la inceputul anului de 20786 mii mc pe ansamblul judetului Gorj. Motru. urmat de celalalt municipiu al judetului.0 %).1. cu imbracaminti asfaltice usoare. dintre care 221 km. lungime totala simpla a conductelor de canalizare. dispunea pentru transportul in comun de 17 troleibuze. iar suprafata spatiilor verzi de 179 ha..4 % uzului public. mai mult de jumatate revenind municipiului TgJiu.. cu 45400 mc/zi. ponderea cea mai mare. dintre care 7 municipii si orase. Reteaua de canalizare publica la sfarsitul anului 2002 cuprindea 182. Municipiul resedinta de judet.8 % municipiului Tg-Jiu.

municipiul Tg-Jiu ocupa primul loc.9 % in locuri neamenejate. 31. dotarile la nivelul anului 2002 includeau 6 autovidanjoare. Turceni.1 % fiind depozitate in halde de gunoi si numai 6. Majoritatea utilajelor apartineau municipiului Tg-Jiu. Energia termica distribuita in anul 2002 la nivelul judetului Gorj a fost de 198413 Gcal.aflati sub responsabilitatea Ministerului Transporturilor) 13 . 93. Turburea. mc apa reziduala. Pe principalele localitati. rezultand 253 tone namoluri. stropire. Lungimea conductelor de distribuire a gazelor la 1 ianurie 2003 era de 610. dar si alte localitati: Tg-Jiu. cu 40. in Rovinari. Debitul statiilor in functiune pentru epurarea apei uzate era.7 km. din care pentru populatie 175222 Gcal. Rovinari.. Bumbesti-Jiu. 13.8 km. din care 14 gunoiere compactoare. pe ansamblul judetului de 49608 mc/ zi. Stoina. in Motru. In Romania drumurile pot fi clasificate in trei categori principale: *drumuri nationale (13000 km.4 km. Targu-Carbunesti. unele dintre acestea fiind ele insele puncte de exploatare importante. Exceptand orasul Bumbesti-Jiu.municipiul Tg-Jiu. cu peste 50 %. repartizarea teritoriala incluzand localitatile situate in apropierea zonelor de extractie: Bustuchin. urmat de Motru. 28 autovehicule pentru gunoi.8 % si Bumbesti-Jiu 2.. In privinta asigurarii salubritatii localitatilor.2 km. in Tg-Carbunesti. Cantitatea de deseuri urbane ridicate si depozitate a fost de 117977 tone la nivel de judet. Aninoasa. peste 87 % din capacitati deservind municipiul TgJiu.. automaturatoare colectoare si 6 autospeciale pentru deszapezire. Aceste statii au asigurat epurarea a 12070 mii. unde intreaga energie termica distribuita populatiei a fost asigurata de unitatile administratiei publice locale. cate un utilaj pentru curatare de canal cu jet apa sub presiune. Ticleni. 25.5 %. pentru celelalte localitati distribuita s-a realizat prin unitati autonome.

1km. din care 342 km. unul dintre obiectivele importante in ce priveste caile de comunicatie fiind darea in functiune in anul 1948 a liniei ferate Bumbesti – Livezeni. Bilteni. iar dintre drumurile judetene si comunale sunt modernizate 21. Judetul Gorj este strabatut de drumul european E79. legatura cu partea centrala a tarii se realizeaza prin Defileul Jiului. Motru. Pe aceasta retea se afla 313 poduri si podete mai mari de 5 metri. 791 km. 316 km. cat si pentru intreaga tara. drumuri judetene. drumuri comunale. Rovinari. Nu exista o legatura feroviara directa intre TgJiu si Motru. / 1000km. a caror lungime totala este de 7699 metri. ci doar prin Craiova. La fel ca si in cazul drumurilor. legand principalele localitati: Turceni. aflati sub responsabilitatea consiliilor judetene) *drumuri municipale si comunale Lungimea totala a retelei rutiere a judetului Gorj este de 1886 km. Tg-Carbunesti. dintre care electrificate 233 kilometri. Rovinari.4 %.*drumuri judetene (75000 km. Strabate judetul de la sud la nord. In afara de acestea mai sunt 3000 de podete cu lungimea sub 5 metri.7 %. Densitatea cailor ferate in judetul Gorj este cuprinsa intre 2 si 42. 753 km. TgJiu. drumuri nationale. deci 92.. Ruta nationala Timisoara – Bucuresti traverseaza intregul judet si in cadrul judetului cinci orase importante: Tg-Jiu. Dintre drumurile nationale. dar si alte 35 de localitati. Reteaua de cai ferate totalizeaza 254 kilometri. de o deosebita importanta atat pentru judetul Gorj. Bumbesti-Jiu asigurand legatura cu Transilvania prin Defileul Jiului. Turceni. 14 . sunt modernizate. Transportul pe calea ferata este deosebit de important pentru judetul Gorj..

-marirea si extinderea retelei de drumuri (207 km. Aprecieri asupra situatiei existente in infrastructura Multe dintre drumurile din judet se afla intr-o stare de degradare mai mult sau mai putin accentuata. in 1956. cu toate dotarile necesare asigurarii conditiilor optime pentru calatori. sunt drumuri nepietruite). dar neasfaltate. -intarzieri in intretinere -lucrari de realizare si de intretinere a drumurilor de o calitate indoielnica. intretinerea drumurilor existente. prin marcaje. extinsa ulterior pana la Turceni si de aici la Filiasi. sunt drumuri de tara pietruite. jonctiuni acolo unde traficul s-a ingreunat. In ceea ce priveste imbunatatirea drumurilor . 64 de km.Pentru transportul carbunelui din bazinul Rovinari a fost data in folosinta. semaforizari. precum si de traficul cu autovehicule de mare tonaj. Se impun lucrari de ansamblu de reparatii. linia ferata Tg-Jiu – Rovinari. asigurand principala cale de transport pentru carbunele necesar functionarii celor doua mari termocentrale. fiind in pericol de a le pierde. pot fi identificate mai multe prioritati: -in primul rand. Motivele principale care au determinat acest lucru sunt: -capacitatea proiectata mult sub cea necesara in prezent. -drumurile aflate in zona exploatarilor miniere si petroliere au fost afectate de miscari ale straturilor superioare. In anul 1985 a fost data in folosinta gara din municipiul Tg-Jiu. -aspecte de siguranta si fluidizare a traficului. care sa inlocuiasca traditionalele si ineficientele “plombari anuale”. mult peste capacitatea proiectata a acestora. 15 . intr-o cladire noua. alunecari de teren.

totusi. 16 . POPULATIA La 01 iulie 2001 populatia judetului Gorj era de 394. statii de asfalt. Din totalul populatiei judetului.-dotarea cu utilaje rutiere. Caracteristic pentru evolutia fenomenelor demografice in anul 2002. conducand la amplificarea sporului natural negativ. desi timida. Este de remarcat. mijloace de transport moderne. -respectarea cu strictete a normelor referitoare la greutatea autovehiculelor suportata de diferitele categorii de drumuri. ponderea populatiei rurale in total fiind de 57.957 persoane. 34 %.2. este reducerea numarului de nascuti vii si cresterea deceselor. in 2002 inregistrandu-se 29 nascuti morti si 56 decedati sub varsta de un an. a numarului nou-nascutilor in mediul urban care a condus la un spor natural pozitiv al populatiei oraselor judetului. de la –488 in 2001 la –579 in 2002. numarul total al nascutilor vii in anul 2002 a fost de 3799. precum si o crestere a vitezei de executie. 2. determinat de nesiguranta locului de munca.9 % traia in municipii si orase. pentru intreruperi ale circulatiei pe o durata cat mai redusa. care sa permita intretinerea si extinderea drumurilor in conditii de calitate (pentru a nu mai intalni situatii in care drumuri realizate cu mai putin de zece ani in urma necesita deja lucrari de reparatii). tendinta de crestere in 2002. imposibilitatea asigurarii conditiilor minime necesare duc la micsorarea dorintei de a intemeia o familie si in special de a avea copii. veniturile reduse. Ingrijoratoare este cresterea mortalitatii in cazul nou-nascutilor. reprezentand 1. 42.8 % din populatia Romaniei. paralel cu mentinerea la un nivel ridicat a numarului deceselor sub 1 an. comparativ cu 2001. Viitorul incert pentru cei mai multi dintre gorjeni. cu 41 mai putin decat in anul precedent. valori cu care judetul se situa pe locul 28 pe tara. Astfel. urmare a dotarilor precare din unitatile sanitare gorjene.

la contactul culoarului depresionar cu muntii. cultura pomilor fructiferi. populatia este ocupata in diferite ramuri de productie si servicii. in care sunt dezvoltate cele mai importante ramuri economice si servicii din toate domeniile. Turceni si microcentralele de pe raul Gilort. o lipsa de manageri instruiti la nivel european. in functie de structura lor economica. iar in lungul vailor cultura legumelor si zarzavaturilor. ocupatia principala este cresterea animalelor. Cu o instruire corespunzatoare.Ocupatia populatiei Ocupatia populatiei se diferentiaza in functie de pozitia in teritoriu a asezarilor si exploatarea resurselor naturale. In Subcarpati si Podisul Getic se intensifica cresterea animalelor. lucreaza un numar mare de salariati. Exista. a pomilor fructiferi. Forta de munca Romania ofera forta de munca calificata in cele mai multe sectoare economice. a vitei de vie. In municipiul Tg-Jiu. in sensul cresterii cererii de locuri de munca si aparitia 17 . cultura cerealelor. Astfel. a cerealelor si lucrul la exploatarile forestiere in zona montana. insa. Susita Seaca. Piata muncii este caracterizata de diferenta insemnata intre cererea de locuri de munca mare si oferta redusa determinata de situatia economica de ansamblu precara (manifestata prin disponobilizari masive din cadrul marilor agenti economici de stat. forta de munca locala poate lucra cu tehnologii noi si moderne. In centrele urbane. in conditii de exigenta privind calitatea. In centrele de exploatare a carbunelui si petrolului o parte din locuitori lucreaza ca mineri si sondori sau ca muncitori la termocentralele Rogojelu.

0 0.2 1.3 6.9 21. in multe cazuri chiar la limita salariului minim pe economie.0 6. bancare si de asigurari Tranzactii imobiliare.5 7.4 1. in scadere cu 2 mii fata de anul 2001.9 2.3 1.3 18 .3 6. inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Administratie publica Invatamant Sanatate si asistenta sociala Alte activitati de servicii colective.1 2. in principal datorita reducerilor de personal din industria extractiva (2.4 5.6 92.6 0.2 8.7 19. aceasta diferenta conducand. exploatare forestiera si economia vanatului Industria extractiva Industria prelucratoare Productie. la conditii de munca dificile . La sfarsitul anului 2002 numarul salariatilor la nivelul judetului Gorj era de 90.6 0. transport. care este in multe cazuri mai mare.8 6. termica. pe de o parte.3 mii. asa cum reiese si din tabelul urmator: Mii persoane RAMURA Agricultura Silvicultura. reparatii autovehicule si a bunurilor personale si casnice Hoteluri si restaurante Transporturi terestre si prin conducte.in numar insuficient de intreprinderi sau dezvoltarea celor existente intr-o asemenea masura incat sa poata absorbi aceasta cerere).6 7. in ciuda unei legislatii in acord cu prevederile europene.3 6. distributie de energie electrica.6 7.6 3.3 0.3 ANUL 2002 0. gaze si apa calda Constructii Comert ci ridicata si cu amanuntul.3 0. ca urmare a disponibilizarilor din minerit. iar pe de alta parte la o retribuire la nivel scazut.0 0.9 90.7 mii persoane).5 8. depozitare Posta si telecomunicatii Activitati ale institutiilor financiare.0 19.1 1.6 3.9 19. in special in privinta timpului de lucru.1 5. sociale si personale TOTAL ANUL 2001 0. Pentru celelalte ramuri economice nu s-au inregistrat oscilatii importante fata de anul 2001.

1413 de ajutor de integrare profesionala.Pana de curand Gorjul a fost unul dintre cele mai prospere judete ale Romaniei. desi s-au implementat deja cateva programe in acest sens.2 %. Numarul somerilor inregistrati la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Gorj se cifra la 17533 persoane la finele lunii decembrie 2002. lucru greu realizabil in conditiile economice actuale. asteptandu-se crearea de locuri de munca pentru absorbirea celor disponibilizati. 22/1997. cele mai multe cu sustinerea financiara a Uniunii Europene. care a schimbat in mod dramatic situatia energetica a Romaniei si a dus la masive reduceri de personal in industria lignitului. 85. iar femeile 49.1%. Una dintre cauze ar putea-o constitui specializarea 19 . 2261 de alocatie de sprijin. fata de 5. In aceasta perioada somajul era foarte redus. dintre care 48. numarul total al somerilor inregistrati in judetul Gorj a fost de 17386 persoane. la fel ca si in 2001. Odata cu ordonanta guvernului nr. La sfarsitul lunii aprilie 2003. masuri sustinute de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Gorj. La sfarsitul anului 2002 rata somajului la nivelul judetului Gorj se situa la nivelul de 10. Din toatalul somerilor. cu sprijin financiar extern. Din numarul total al somerilor inregisrati . Abundenta lignitului din zona oferea oricui un loc de munca.0 %. 4294 persoane au beneficiat de ajutor de somaj. intr-o asemenea masura incat era incurajata stabilirea in Gorj a muncitorilor din alte zone ale tarii. muncitorii reprezinta 47. in ciuda unor masuri de stimulare a angajatorilor pentru angajarea proaspetilor absolventi. O alta problema este cea a absolventilor din invatamantul mediu si superior. daca nu chiar inexistent.5 % pe tara. prin intermediul mineritului si ramurilor adiacente. care. in special din Moldova. iar 9565 persoane se aflau in evidenta neindemnizati.3 %.1 % muncitori.9 % femei. rezultatele aplicarii lor fiind insa sub asteptari. Ponderea somerilor inregistrati in judetul Gorj in populatia stabila in varsta de 18-62 ani era in luna decembrie 2002 de 7. piata muncii judetului Gorj a suferit modificari radicale.

In sens opus. firmele de profil existente fiind intr-o situatie dificila (ex. existand pentru fiecare dintre acestea licee de profil si specializari in cadrul facultatilor tehnice din Universitatea Constantin Brancusi).M. Va fi dificil pentru acesti oameni sa-si gaseasca noi locuri de munca. Gorj. cresterea economica.F. cu implicatii directe asupra marilor termocentrale gorjene si celorlalte intreprinderi care depind de existenta acestora. Intre acestea. 20 . O pondere mare in randul celor disponibilizati este detinuta de segmentul in varsta de 50-55 de ani. deoarece putine compani vor fi dispuse sa investeasca in angajati apropiati de varsta pensionarii. ei fiind obisnuiti cu ideea de a avea o slujba pe viata.multora dintre tinerii absolventi in domeniul mineritului si industriilor adiacente. este de asteptat ca numarul somerilor sa sporeasca datorita: • continuării restructurarii sectorului de exploatare a lignitului. • inevitabilei reorientare a strategiei energetice nationale.O. Pe de alta parte se manifesta o slaba dorinta a acestor oameni sa se recalifice. In acest sens trebuiau deci luate masuri inca din anii trecuti pentru introducerea de specializari noi. • starii economice si financiare precare a unora dintre marile intreprinderi existente in judet. desi beneficiaza de stimulente din partea A. concomitent cu reducerea specilizarilor cu o perspectiva nefavorabila mai sus amintite. Putine argumente pot sustine o echilibrare a pietei muncii in perioada imediat urmatoare. sunt semne care ar putea fi luate in considerare ca posibile generatoare de locuri de munca. care va necesita restructurari ample. desi timida. precum si in alte domenii a caror dezvoltare viitoare in cadrul judetului era serios pusa sub semnul intrebarii. industria prelucrarii lemnului.: producerea de masini unelte.J. insotita de o relativa consolidare a unei parti a firmelor existente. in concordanta cu noile cerine pe piata muncii. industria materialelor de constructii.

F. putand aparea situatia in care un angajator care ar dori sa-si extinda activitatea sau un antreprenor care ar dori sa porneasca o afacere s-ar opri din cauza lipsei de personal calificat. Este necesara. utilizarea calculatorului) poate fi promovata in continuare fara riscul ca aceasta calificare si recalificare s-ar face degeaba. atat de necesare pentru absorbirea cel putin a unei parti din personalul care a fost sau va fi disponibilizat. S-a luat deja decizia de a organiza cursuri de pregatire profesionala numai acolo unde se identifica oportunitati de locuri de munca. o solutie optima. pe buna dreptate recunoaste ca acele cursuri de calificare fara oportunitati imediate de angajare sunt nemultumitoare. care va determina concedieri de personal. • preconizatei privatizari in sectorul energiei electrice. Concluzii si recomandari A. Se poate spune ca acitvitatea de calificare si recalificare profesionala a personalului care duce la dezvoltarea abilitatilor de baza (organizarea muncii. Una dintre modalitatile de creare de noi locuri de munca. Sub acest aspect au fost 21 .insotite de disponibilizari de personal. aceasta fiind singura solutie pentru supravietuirea lor. cunoscuta fiind tendinta intreprinderilor de stat de supradimensionare a personalului. o constituie infiintarea de noi afaceri. generand o risipa de resurse. insa.O.J.M. aparand o problema de sincronizare. gasirea unui suport adecvat pentru pregatirea si dezvoltarea aptitudinilor profesionale. deci. A astepta pana cand vor deveni disponibile noi locuri de munca inseamna a duce la esecul actiunilor intreprinse in vederea dezvoltarii fortei de munca. Aceasta nu este.

*pentru întreprinderile mici si mijlocii nou create sprijinirea in continuare pentru dezvoltarea afacerii. putand fi amintite: *organizarea de cursuri de instruire antreprenoriala pentru persoanele proaspat disponibilizate.intreprinse o serie de actiuni cu sprijin PHARE sau sus inute din bugetul asigurarilor pentru somaj. ratandu-se momentul cel mai potrivit de deschidere a unor afaceri. aceste actiuni au dus la infiintarea a zeci de intrprinderi noi. prin acordarea gratuit de asistenta din partea unor firme de specialitate in realizarea de planuri de afaceri si inlesnirea accesului la credite. Bumbesti-Jiu. aparitiei masurilor de sprijinire in multe cazuri in contratimp cu acordarea platilor compensatorii. care au generat sute de locuri de munca. Totusi rezultatele nu s-au ridicat la nivelul asteptarilor. Aceste activitati s-au materializat la nivelul judetului Gorj in deschiderea mai multor centre de consultanta nu numai la nivelul municipiului Tg-Jiu. *acordarea de consultanta in vederea demararii propriei afaceri: *sprijinirea financiara a somerilor care infiinteaza inreprinderi mici si mijlocii prin acordarea de credite in conditii avantajoase.din cauza reticentei manifestate in privinta reusitei propriei afaceri. dar si cu posibilitati de finanatare in faza incipienta a afacerilor. provenind in principal din platile compensatorii acordate celor disponibilizati: Rovinari. Asociat cu posibilitatea contractarii ulterioare de credite cu dobanda subventionata. pe de o parte. 22 . ci si in alte localitati cu probleme in ceea ce priveste somajul.

0 -0.9 03 Pensionari in varsta de munca ce nu lucreaza 8.7 10.7 02 POPULATIA IN VARSTA DE MUNCA 241.6 7. care conform legislatiei in vigoare cuprinde barbati in varsta de 16-62 ani si femei in varsta de 23 .0 239.4 6.1 8.5 9.9 18.5 0.7 1.8 18.1 0.din care: 15 salariati (17+19+21) 48.9 46.1 14.8 -din care: 23 salariati 6.2 153.5 20 ENERGIA ELECTRICA SI TERMICA.TOTAL (16+18+20) 49.7 . deci.3 3.5 0.9 .5 1.1 0.8 1.9 14 INDUSTRIE .6 0.6 19.5 89.4 4.3 9.6 12 SILVICULTURA.0 .din care: 21 salariati 7.8 34.6 1.4 Rezulta.9 10.1 7.2 35.din care: 09 salariati 92.0 4.1 0.4 9.din care: 11 salariati 0.0 .0 17.1 8.4 0.0 .1 1.din care: 27 salariati 1.6 1.7 04 Persoane in varsta de munca cu incapacitate nepermanenta de munca 7. REPARAREA SI INTRETINEREA AUTOVEHICULELOR SI A BUNURILOR PERSONALE SI CASNICE – TOTAL 11.A RESURSE DE MUNCA (02-03-04+05+06±07)240.3 10 AGRICULTURA –TOTAL 55.7 35.5 -0.5 33.1 26 HOTELURI SI RESTAURANTE – TOTAL 1.7 7.Balanta fortei de munca la 1 ianuarie 2002 se prezenta astfel: 01.3 116.6 5.6 0.7 .3 .6 0.1 6.7 15.1 46.7 06 Alte persoane sub si peste varsta de munca aflate in activitate 15.2 24 COMERT.din care: 17 salariati 21.4 3.5 07 Soldul miscarii interjudetene (±) -0.7 114.4 .4 74.2 16 INDUSTRIA EXTRACTIVA –TOTAL 21. EXPLOATAREA FORESTIERA SI ECONOMIA VANATULUI – TOTAL 0.din care: 19 salariati 19.4 81.0 238.7 5.5 -1.2 7.8 08 B.0 22 CONSTRUCTII – TOTAL 7.7 3.4 0.2 18.4 56.din care: 13 salariati 0.6 .3 124.4 5.7 18 INDUSTRIA PRELUCRATOARE – TOTAL 20.5 5.0 127. ca din totalul populatiei in varsta de munca.5 14.8 55.5 3.5 1.3 5.8 0.8 6.1 1.9 05 Salariati sub si peste varsta de munca 0.1 21.8 21.5 0.2 10.din care: 25 salariati 8. POPULATIA OCUPATA CIVILA – TOTAL 155.8 2. GAZE SI APA –TOTAL 7.4 6.5 0.2 1.

fiind asigurat un standard de viata de baza. producerea.7 %. structurile familiale sunt inca intacte datorita numarului mare al detinatorilor de pamant. extractia petrolului si gazelor naturale (7 744 207 lei). In populatia ocupata. ca mijloc de subzistenta. veniturile familiale si individuale si de nivelul somajului la nivelul judetului. va continua sa creasca. Un nivel ridicat al castigului salarial mediu net in judetul Gorj au inregistrat sectoarele: financiarbancar (13 543 398 lei).1 %.0 %). ponderea cea mai mare este detinuta de agricultura. trebuie observat ca o parte din ce in ce mai insemnata a populatiei traieste intr-o situatie dificila. foarte probabil. la standardele Europei de Vest. distributia de energie electrica. Situatia sociala este caracterizata in principal de structura sociala.77 % o constituia populatia activa. iar in cadrul acesteia 88. In zonele rurale. Situatia economica dificila. Castigul salarial mediu nominal brut in judetul Gorj in luna decembrie 2002 calculat la un esantion de 161 agenti economici si sociali a fost de 8 557 476 lei. termica. Veniturile din economia subterana ar putea micsora presiunea sociala intr-o oarecare masura. apropiata de saracie sau chiar mai rau. primul loc este detinut de industria extractiva (24. sprijinit pe autoconsum. posta si telecomunicatii (11 514 983 lei).2 %). determinand cresterea numarului somerilor de lunga durata si a celui al absolventilor fara un loc de munca se va reflecta cel mai probabil intr-o reducere in special a veniturilor familiale.2 % si cea prelucratoare. cu 36. urmata de industria prelucratoare (20. Raportat. urmata de industria extractiva. Atata timp cat nivelul somajului este ridicat si.2 % populatie ocupata civila. cat si cele familiale sunt scazute. perspectivele unei cresteri evidente fiind reduse.16-57 ani. 24 . in general. insa. Ca numar de salariati. veniturile individuale. gaze si apa calda (10 390 033 lei). cu o pondere de 11. cu 14. activitatile de asigurari ale caselor de pensii (7 861 224 lei). iar castigul mediu salarial net de 5 942 723 lei. transportul. industria tutunului (7 511 282 lei). 72.

Un castig salarial mediu net mic s-a inregistrat in: industria de optica si ceasornicărie (1 037 500 lei). 70% studiau in invatamantul primar si gimnazial.0 mii elevi in diferite cicluri de invatamant. prelucrarea lemnului (1 697 935 lei). INVATAMANT La inceputul anului 2002 la nivelul judetului Gorj fiintau 780 unitati de invatamant. alte activitati de servicii (1 266 869). La facultatea de inginerie exista patru specializari in ingineria centralelor electrice. industria alimentara si a bauturilor (2 496 024 lei). Municipiul Tirgu-Jiu este tanar centru universitar. 25 . Universitatea beneficiaza de specialisti cu o indelungata experienta didactica si de specialitate.extractia carbunelui (6 696 257 lei). dintre acestea 376 apartinand invatamantului primar si gimnazial. domeniu cu o deosebita importanta in zona. Din numarul total al elevilor inregistrati la inceputul anului 2002. Exista relatii stranse intre universitate si agentii economici ai judetului. 2. In invatamantul postliceal si tehnic de maistrii erau inscrisi 1527 cursanti. comert cu amanuntul (2 158 391 lei). activitati ale agentiilor de turism (6 208 223 lei). 32 celui liceal si profesional. dintre care 66.3. infiintata in anul 1990. Populatia scolara era de 86.7 mii. Celelalte sectoare de activitate au inregistrat castiguri inferioare mediei pe judet. “Universitatea Constantin Brancusi”. Economie si Drept. cuprinde in prezent trei facultati principale: Inginerie. similare cu cele din economia nationala. 3 invatamantului postliceal si tehnic de maistri. demonstrate de acordurile dintre ele cu privire la plasarea fortei de munca absolvente. iar 28% in invatamantul liceal si profesional.

266 invatamantului fara frecventa.7 unitati.9%. Pe principalele specializari. cu un numar de 4.3 mii. Invatamantul liceal si profesional gorjean beneficia de 31 licee. In cele 375 scoli primare si gimnaziale ale judetului erau inmatriculati 45402 elevi. in cadrul carora erau inscrisi 4. urmat de cel liceal. desi isi are inceputurile recent.3 mii.9 mii elevi. care. in cadrul carora erau inscrisi 13. Scolile generale ale judetului beneficiau de serviciile a 3180 de invatatori si profesori. liceele din judet erau impartite astfel: * filiera teoretica . a reusit sa se inscrie in sistemul de invatamant gorjean ca o institutie serioasa. La data de 1 ianuarie 2002 in judetul Gorj erau inscrisi 7443 studenti in invatamantul superior public si privat.1 mii elevi. ponderea cea mai mare in total apartinand invatamantului primar si gimnazial cu 61. in anul 2001 absolvind 1.Invatamantul superior privat este reprezentat de “Universitatea Jiul de Sus”.9 mii elevi inscrisi. 45% in clasele I-IV si 55% in clasele V-VIII. in anul 2001 absolvind aceasta forma de invatamant 1. profesional si complementar. In cadrul liceelor teoretice ale judetului isi desfasurau activitatea 318 cadre didactice. In unitatile de invatamant ale judetului Gorj isi desfasurau activitatea 5259 cadre scolare. 44 de maistri instructori. In cadrul acestor unitati de invatamant activau 318 cadre didactice. numarul studentilor inscrisi crescand de la an la an. * licee teoretice: 7 unitati. Numarul absolventilor invatamantului primar obligatoriu in anul 2001 a fost de 5949. Cele mai 26 . prin eforturile intreprinse in vederea asigurarii conditiilor optime de studiu cursantilor. dintre acestia 5593 urmand cursurile invatamantului de zi. cu 23%. 1584 invatamantului deschis la distanta.

a avut loc o adaptare a unitatilor de invatamant de acest fel la noile conditii.un liceu cu profil agricol si silvic.U. concomitent cu restrangerea numarului de locuri sau chiar renuntarea la specializarile pentru care cererea pe piata muncii a scazut. in cadrul lor desfasurandu-si activitatea 58 cadre scolare. in care invatau peste 7. care a pregatit de-a lungul a zeci de ani specialisti in domeniul economic. s. la inceputul anului 2002. in special in domeniul tehnologiei informatiilor. La finele anului scolar 2000-2001 au absolvit peste 1200 cursanti.reprezentative unitati de invatamant de acest fel.M. 21 astfel de unitati. Cea mai importanta unitate scolara de acest fel din judet. La nivelul judetului existau. si un personal didactic de 32 persoane. * licee cu profil tehnologic. Combinatul de Lianti si Azbociment. dar si de schimbarile ce au avut loc in economie si societate in ansamblu ce au dus la noi cerinte pe piata fortei de munca. manifestata prin aparitia de specializari noi.a.P. ai caror elevi si absolventi s-au remarcat nu de putine ori in concursuri la nivel national si international. In ultimii ani a avut loc o serie de transformari ale acestor unitati scolare determinate de dificultatile cu care s-au confruntat unitatile economice mai sus amintite. In anul 2001 au absolvit aceasta forma de invatamant peste 200 tineri. I. cu un efectiv de 92 cadre didactice.).. Drept urmare.F. sunt liceele targu-jiene “Tudor Vladimirescu” si “Ecaterina Teodoroiu”. cu 893 elevi inscrisi.3 mii elevi ce se bucurau de serviciile a 733 cadre didactice. cu o veche traditie. cu un numar de 694 elevi inscrisi in anul scolar 2001-2002. . urmase ale unitatiilor ce fiintau cu suportul financiar al marilor agenti economici ai judetului si care le furnizau acestora personal calificat (Combinatul de Prelucrare a lemnului. reprezentata prin 3 unitati de invatamant. * Filiera vocationala.doua licee cu profil economic si administrativ. 27 . in cadrul carora studiau in anul 2002 peste 850 elevi. . este “Colegiul Economic Gheorghe Magheru”.

existand. cat si ca numar de elevi inscrisi. in acest fel. insa.F. Cu sprijinul Bancii Mondiale. astfel incat a avut loc o revizuire a strategiei agentiei in sensul organizarii celor mai multe cursuri de calificare la solicitarea agentilor economici care intampina greutati in gasirea de personal calificat in anumite domenii. ca numar de someri angajati raportat la costurile implicate. Camera de Comert si Industrie Judetului Gorj. in cadrul si cu sprijinul unitatilor liceale.M.J. in functie de profilul acestora si de personalul didactic specializat. era detinuta de mediul urban. Invatamantul profesional. postliceal si tehnic de maistrii fiinteaza. intre care A. Gorj a organizat mai multe cursuri de recalificare in diverse domenii.F. un liceu de arta.J. atat ca numar de unitati.M. Aceste cursuri nu au avut. 28 . siguranta angajarii unui numar mare de absolventi ai unor asemenea cursuri.O. Repartizarea pe categorii de localitati la inceputul anului 2002 era uniforma ca numar de unitati in ceea ce priveste invatamantul primar si gimnazial.In aceasta categorie se inscriu: un liceu sportiv. A. in timp ce pentru invatamantul mediu ponderea principala. Gorj. Baza materiala a invatamantului gorjean cuprinde : Baza materiala Sali de clasa si cabinete scolare Laboratoare scolare Ateliere scolare Sali de sport Scoli generale 1927 170 69 92 Licee 526 146 140 71 Scoli profesionale 16 3 14 17 Universitati 27 19 1 Alaturi de unitatile scolare specializate. un liceu pedagogic-“Colegiul National Spiru Haret”. si alte organizatii contribuie la educatia si instruirea gorjenilor.O. alte cursuri fiind suportate din bugetul pentru somaj. rezultatele scontate.

CULTURA SI ARTA Adevarata viata culturala a judetului se manifesta in ultimele decenii ale secolului XIX.M. Ion Popescu-Voitesti. in planul urbanistic al localitatii este consemnat Teatrul Milescu.J.O. a cincea cladire de gen din tara la vremea aceea. intre care amintim pe Alexandru Stefulescu. Cu specialisti avand o indelungata experienta didactica. depune eforturi pentru 29 . Iului Mosil. iar in 1877. pune la dispozitie facilitatile pe care le are in dotare (sali de lectura. Un grup de intelectuali. insotita de desfasurarea de cursuri pentru pregatirea in noile meserii.A. etc. Gorj a stabilit relatii de colaborare cu mai multe primarii din cadrul judetului . pentru inceperea unei activitati. nepoata marelui patriot Nicolae Balcescu au loc serate literal-muzicale de exceotie. In casele Anei Balcescu-Culcer. cu investitiile necesare in baza materiala. Astfel in 1875 este atestată existenta primei trupe profesioniste de teatru. invatamantul gorjean va continua sa ramana o activitate de o inalta tinuta profesionala. Rolla Piekarschi. 2. devenita in 1880 Teatrul Roman din Tg-Jiu. dar nu poate desfasura cursurile fara fonduri financiare. Universitatea este doritoare sa introduca cursuri de reconversie profesionala pentru somerii din zona (cursuri calculatoare. Aurel Diaconovici.4. calculatoare cu acces la Internet). alaturi de care trebuiesc luate masuri in directia imbunatatirii conditiilor de munca si retribuirii la nivelul cuvenit a cadrelor didactice. carora li se adauga an de an tineri bine pregatiti. materializate in implementarea unui program prin care s-au facut sute de angajari de catre primarii pentru realizarea de lucrari de interes public.) si. de asemenea. manifestand receptivitate fata de proiecte proprii ale acestora.F. agentia sustinand aceste actiuni prin subventionarea temporara a retribuirii persoanelor angajate.

astronomul Victor Daimaca. Dumitru Ion Norocea. Aristizza Romanescu. filosoful George Uscatescu. iar Muzeul Goratestată isi continua si amplifica activitatea prin crearea sectiilor de arta si de etnografie de la Curtisoara. Dupa cel de-al doilea razboi mondial. se tiparesc ziare. oameni politici de anvergura nationala: Dinca Schileru. succesiv. Societatea filarmonica “Lira Goratestată. Gorjul a dat tarii personalitati de prim rang: soprana Elena Theodorini. savantul Ion Popescu-Voitesti. Muzeul Goratestată (16 iulie 1894). Iosif Keber. si anume Teatrul dramatic Elvira Godeanu din Tg-Jiu.“Doina Goratestată”. istoricii de arta Gheorghe si Maria Bengescu. actrita Elvira Godeanu. Pe langa Biblioteca Judeteana apar filiale noi precum Biblioteca de Arta Iosif Keber. genialul Constantin Brancusi. 30 . dintre care un teatru dramatic. apare ansamblul folcloric profesionist “Doina Goratestată”. poetul Tudor Arghezi. solistele de muzica populara Maria Tanase si Maria Lataretu. Apar astfel. se creaza o atmosfera de mare spiritualitate. sculptorul Constantin Brancusi. a oferit in dar orasului Tg-Jiu cateva opere de o inestimabila valoare. Este si momentul in care se ridica unele dintre cladirile reprezentative ale orasului Tg-Jiu: actualul sediu al Muzeului Goratestată. Raluca Stavrescu. actritele Maria Theodoriu. un ansamblu artistic profesionst. Grigore Iunian. Gheorghe Tatarascu. Cel mai important obiectiv de cultura si in acelasi timp turistic al judetului Gorj este reprezentat de Ansamblul Cultural Constantin Brancusi. plasticienii Vasile Blendea. Horatiu Dumitriu. Creatorul scolii moderne de sculptura. regizorul Victor Dumitrescu-Bumbesti. Reteaua si activitatea unitatilor culturale in judetul Gorj la inceputul anului 2002 cuprindea: 2 teatre.infiintarea unor institutii de educatie si cultura. muzicologul Constantin Brailoiu. Palatul Administrativ al Judetului. sistemul cultural se institutionalizeaza. Palatul Municipalitatii. actorul Marcel Anghelescu.

iar in cadrul acestora 1 judeteana. Atat ca numar de unitati existente. 3 apartinand sectorului public si 2 celui privat. o sala conferinte cu 120 locuri. dintre care 1 biblioteca universitara.453. reflectata in venituri scazute ale populatiei. de care au beneficiat 102. construita in 1970. cu o scena spatioasa. Reteaua de biblioteci totaliza la inceputul anului 2002 257 unitati. 63 comunale. Intre institutiile culturale ale judetului Gorj. de 2. de un club cu o sala de reuniuni. Bibliotecile existente in cadrul judetului dispuneau de un numar au fost eliberate catre cititori 1.413 cititori inscrisi. In anul 2001 in judetul Gorj au emis 5 statii de radiodifuziune.780 volume. dispunand de o sala de spectacole de 700 de locuri. utilata modern.356. rezultat al situatiei economice modeste. se remarca: Casa de Cultura a Sindicatelor. 186 biblioteci scolare. 70 unitati publice. biblioteca si numeroase incaperi destinate activitatii in cercuri.171 volume. In anul 2001 31 . care au atras in cursul anului 2001 peste 1 mil vizitatori. ponderea cea mai mare o au bibliotecile publice. numarul total al spectatorilor si auditorilor inregistrati s-a ridicat la 908700. cat si ca fond de carte detinut si numar de cititori.Activitatea institutiilor culturale in anul 2001 s-a materializat in 383 spectacole si concerte. La inceputul anului 2002 in judetul Gorj activau un numar de 11 muzee. care descurajeaza eventualele initiative private in acest domeniu. 8 statii de televiziune (una in sectorul privat). 6 municipale sau orasenesti.

care a oferit prin testament olograf intreaga avere. cand Alexandru Cristian Tell a facut o donatie de carte de aproximativ 3000 de volume. in 1989.Casa Tineretului-Fundatia pentru Tineret. cand au fost finalizate lucrarile de reparatii ale Casei Moanga din Strada Siretului.Societatea dramatica Tg-Jiu”. 1889 Teatrul “Milescu”) Teatrul si-a amenajat o noua si cocheta sala in fosta “Sala 23 August” Intreprinderea Judeteana Cinematografigica Gorj Pentru coordonarea activitatii cinematografice. Biblioteca pentru Copii a luat fiinta in 1985. Teatrul dramatic “Elvira Godeanu” Tg-Jiu. fondata in 1934. insa mult mai veche. si biblioteca personala de peste 6000 de volume. lucrarile de amenajare fiind realizate de testamentarul importantului om de cultura gorjean. La 4 iulie 1993 Teatrul Popular a devenit Teatrul Dramatic Elvira Godeanu. Activitatea teatrala a orasului este. si in 1972 Intreprinderea Judeteana Cinematografica Gorj.Fondul de carti al acestui lacas de cultura s-a imbogatit fara incetare. precum si spatii de cazare in sistem hotelier. au fost infiintate in1968 Oficiul Cinematografic. cuprinzand. ajungand la peste 220 000 de volume. In vederea satisfacerii cerintelor specifice tinerilor. ca Sectie pentru copii a Bibliotecii judetene. Biblioteca de arta “Iosif Keber” Tg-Jiu a fost pusa la dispozitia publicului in 1991. ca sectie a Bibliotecii judetene. Biblioteca Judeteana “Cristian Tell” Tg-Jiu are ca nucleu de infiintare Biblioteca Publica a orasului Tg-Jiu. biblioteca. prin transformarea Casei 32 .Venind in intampinarea cerintelor. depinzand de Craiova. a fost deschisa o noua sectie pentru copii si adulti in partea de sud a orasului. Centrul Judetean de Indrumare a Creatiei Populare si a Miscarii de Masa a Artistilor Amatori a luat fiinta in 1971. incaperi pentru activitatea diverselor cercuri. a fost data in folosinta in 1974. (1886”Teatrul Roman. dispunand de o sala de spectacole cu 300 de locuri. intre multe altele. avandu-si inceputurile inca in secolul XIX.

cum a fost denumita de Brancusi. Iuliu Moisil. originar din satul Hobita. Intre sectiile specializate ale muzeului judetean fac parte: Muzeul in aer liber de la Curtisoara. unde se afla 33 . unde se afla “Coloana Recunostintei fara Sfarsit”. Cele mai importante statui si monumente ale judetului Gorj sunt: Complexul monumental “Calea Eroilor” de Constantin Brancusi. 2 comunale. “Tudor Vladimirescu”-Vladimir. Pentru operele realizatela Tg-Jiu. 6 orasenesti. “Ion Popescu-Voitesti”-la Balanesti.la Tg-Jiu). la indicatiile sale fiind creata noua srada. ce strabate orasul de la rasarit. case memoriale. Inspectoratul pentru Cultura al Jude ului Gorj. infiintat in anul 1968 sub denumirea de Comitetul de cultura si arta. R. Orasul Tg-Jiu este vestit nu numai pentru dezvoltarea artistica si industriala. Muzeul Goratestată Bazele muzeului au fost puse de Alexandru Stefulescu. 9 case de cultura: 1 municipala. marele sculptor nu a vrut sa primeasca nici o plata. ci si prin existenta operelor monumentale ale lmarelui Constntin Brancusi. Piekarski si Aurel Diaconovici inca din 1894. la apus. 5 puncte muzeale satesti. Complexul Muzeal de la Tg-Jiu. coordonand activitatea mai multor institutii specializate: Centrul de conservare si valorificare a creatiei populare. Teatrul Elvira Godeanu. 134 camine culturale. de arta. 5 case memoriale (“Constantin Brincusi”Hobita. 70 biblioteci. avand trei sectii judetene. Calea Eroilor. “Iosif Keber”. ideea viitorului ansamblu fiind conturata chiar de C. avind drept scop stimularea si orientarea activitatii artistilor amatori. muzee satesti. de istorie.Judetene a Creatiei Populare. de etnografie. Ansamblul de cantece si dansuri “Doina Goratestată”. Brancusi. inca din 1935. Scoala populara de arta. V. comuna Pestisani. este axul Ansamblului sculptural de la Tg-Jiu. 53 cinematografe cu banda normala sau ingusta. 2 situri ale naturii. Muzeul de arta “Constantin Brancusi”.

realizat de sculptorul Ion Irimescu. Casa pitarului Dumitrache Maldarascu. Ea apartine sculptorului gorjean Constantin Balacescu. Biserica Sfintii Voievozi. Culcer inainteaza un raport conducatorilor orasului Tg-Jiu prin care solicita infiintarea unui spital in oras pentru a izola si trata bolnavii de boli venerice. socotiti un adevarat pericol pentru restul populatiei. construita la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Cimitirul Eroilor. a fost inaltat in anul 1942. construita in jurul anului 1770. Monumentul Brancusi. “Poarta Sarutului”. OCROTIREA SANATATII In martie 1844. Biserica Sfintii Apostoli. monumente de arhitectura bisericeasca (Biserica Catedrala. intemeietorul Muzeului de istorie al Goratestată. Statuia Tudor Vladimirescu . Bustul General Magheru. Cismeaua Samboteanu. Acesta 34 . la fel ca si casa memoriala. grup sculptural din bronz. spitalul va lua fiinta abia doi ani mai tarziu. ridicat in anul 1974. “Aleea Scaunelor”. Biserica Sfanta Treime. Biserica Sfantul Nicolae) 2.5. Statuia “Ecaterina Teodoroiu” se afla pe bulevardul ce-i poarta numele. turnat la Milano. dr. Monumente istorice: Casa lui Vasile Moanga. Bustul Alexandru Stefulescu. se afla in apropierea Bibliotecii judetene. cea mai veche statuie din oras. Culcer reuseste sa incheie un contract cu magistratura orasului si fratele sau. Casa slujerului Barbu Ganescu. Din lipsa locasului necesar. si se afla chiar pe locul unde s-au adunat Tudor cu pandurii sai. unde se afla si bustul generalului Ion Culcer. care inchiriaza casele proprii pentru infiintarea spitalului.celelalte opere ale ansamblului sculptural: “Masa Tacerii”. La 6 martie 1846 dr.

la a caror infiintare si-au adus o contributie hotaratoare personalitati marcante ale vietii medicale gorjene. un serviciu farmaceutic adecvat. au fost infiintate noi sectii. o statie de salvare si un centru de recoltat sange. Ulterior. dr. Dobrita. 11 farmacii. o policlinica moderna . A inceput sa functioneze in actuala cladire incepand cu anul 1956. respectiv. Turceni (200 de paturi). In Tg-Jiu functioneaza 3 unitati spitale. intre care pot fi amintiti: dr. specializat in tratarea afectiunilor pulmonare (300 paturi). Ulterior au aparut noi unitati sanitare. dr. Bumbesti-Jiu (170 paturi). cu 15 paturi. 4 centre de sanatate. Tg-Carbunesti (150 de paturi). Motru (200 paturi). Aici sunt oferite toate specializarile din medicina. Acestora li se adauga ca unitati specializate centrele stomatologice din strada Grivitei si. 31 dispensare madicale. s-a procedat la reparatia vechii cladiri. In afara de clinicile 35 . fiind prima unitate spitaliceasca infiintata in judetul Gorj.L. *Spitalul “Tudor Vladimirescu”. 1 policlinica. dispunand la inceput de o sectie medicala de 100 de paturi. La inceputul anului 2002 in judetul Gorj functionau 7 unitati spitalicesti. iar in anii ’80 s-a amenajat si dat in folosinta o moderna sectie de balneoterapie. Alinescu. 1sanatoriu TBC. si oftalmologie. Urbeanu. Alaturi de unitatile spitalicesti din Tg-Jiu.R. cu cate 15 paturi. acoperind prin sectiile specializate de care dispun aproape in intregime nevoile de servicii sanitare ale locuitorilor municipiului si nu numai. *Spitalul de boli contagioase. O.avea o capacitate de 15 paturi. cardiologie cu 30 paturi. Nicolae Hasnas. o statie de salvare. in judetul Gorj mai functioneaza spitalele din Rovinari (cu 300 paturi). *Complexul spitalicesc din municipiul Tg-Jiu format din: un spital cu 700 de paturi. Novaci (150 paturi). endocrinologie. 11 Decembrie 1989. profilat pe tratarea afectiunlor psihiatrice.

Din punct de vedere al capacitatii de primire numarul de paturi oferite este suficient. Problema consta in dificultatile in finantarea activitatii acestora. de investitii majore in reparatia cladirilor in care functioneaza aceste unitati.2 mii loc. 7 societati cu capital mixt. de stat si 36 . SITUTIA ECONOMICA Potrivit informatiilor furnizate de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Gorj. Personalul medical care deservea sistemul medical gorjean era la inceputul anului 2002 format din: 616 medici. fiind reprezentat in principal in centrele urbane prin cabinete medicale specializate. Intre acestea. de asemenea.specializate de la Turceni si Dobrita. 18 farmacisti. Sectorul privat a aparut dupa 1990 si in judetul Gorj. Nu exista bani pentru diversele investitii necesare. chirurgie. si nici macar pentru repararea echipamentului existent in dotare. la 1 ianuarie 2003 existau: o Companie Nationala. celelalte spitale locale ofera specializari de baza: interne.6. cele mai intalnite sunt cele profilate pe servicii de diagnosticare a diferitelor afectiuni prin ecografie./zi. care deja este depasit moral in multe cazuri. Numarul total de om zile spitalizare a fost in anul 2001 de 760. 2. Capacitatea unitatilor medicale ale judetului este de 2600 paturi. cuprinzand cele mai multe dintre farmaciile existente . precum si in domeniul farmaceutic. pediatrie. 1941 persoane incadrate ca personal sanitar mediu si 805 persoane ca personal sanitar auxiliar. Este nevoie. 44 medici stomatologi.3 mii persoane. ginecologie/maternitate. 13 societati comerciale cu capital de stat. De serviciile unitatilor spitalicesti gorjene au beneficiat 99. cabinetele stomatologice.

Referitor la firmele active din punct de vedere economic. altele asteptand inca aparitia posibilitatilor si oportunitatii folosirii lor. unele dintre ele exploatate si utilizate de industriile de profil. In Gorj depozitele de lignit se afla la 50-180 m. 2.7. cel secundar. de la cel primar. A inceput deja sa se renunte la exploatarea depozitelor de adancime datorita costurilor mari .privat. incluzand serviciile si turismul. din care 1050 asociatii familiale si 3257 persoane fizice independente. Principalele resurse ale solului si subsolului judetului Gorj sunt: Lignit Depozitele mari de lignit ser gasesc in Rovinari. care. Agentii economici inregistrati pe raza judetului isi desfasoara activitatea in domenii acoperind toate sectoarele economice. lucrand la productivitatea maxima a minelor existente. de altfel pentru o economie aflata in plin proces de tranzitie. 37 . Rezervele sunt estimate la peste 1 miliard tone. iar 1075 persoane desfasurau profesii liberale. cat si en-detaille. lucru obisnuit. atat en-gros. adancime. cu activitati in diferite industrii prelucratoare si cel tertiar. puterea de cumparare scazuta si marja medie de profit. se remarca o concentrare mare pe comert. industria extractiva. Numarul intreprinzatorilor particulari la sfarsitul anului 2002 era de 4307. un procent insemnat din aceste firme nu pot fi profitabile. Jilt si Motru. Luand in considerare numarul mediu al clientilor/firma redus. INDUSTRIA Gorjul este un judet bogat in resurse naturale diverse. cuprinzand agricultura. 7390 societati comerciale cu capital privat si 127 organizatii cooperatiste. In cele trei zone depozitele sunt exploatate prin mine subterane sau de suprafata. vor mai dura 40 de ani.

In afara de productia de gaz petrolier lichid si etilena la Turburea. Tg-Jiu. nu mai exista intreprinderi pentru procesarea petrolului in judetul Gorj. La nivelul prezent de productie este de asteptat ca rezervele sa dureze inca 40-50 de ani. Continutul de sulf in petrol variaza intre 3-5%.5%. nici pentru gazele naturale nu exista industrie chimica de procesare in judetul Gorj. cenusiu si gri. nord de mun./kg. de tip carbonic. In judetul Gorj se gasesc aproximativ 35% din rezervele de gaze naturale ale Romaniei. La Rovinari. Bustuchin si Colibasi. Resurse majore se gasesc la Bustuchin. galben. Rezervele de petrol se afla la o adancime cuprinsa intre 1000 si 5000 m. Stoina si Turburea. ceea ce duce la cresterea pretului de producere a energiei electrice. cenusa obtinuta se ridica la 40%. in principal in zona localitatilor Suseni si Dobrita. iar capacitatea calorica se situeaza sub 8763 kcal. Zona este accesibila printr38 .1. Calcarul din zona. Gaz natural Gazul natural se afla in principal in asociere cu petrolul. continutul de sulf se ridica la cca. la aproximativ 35 km. continanad marmura alba pura. aflata la nivelul Platformei Gornovita. aflate la mica distanta de municipiul Tg-Jiu. nuantata alb.Capacitatea medie calorica este cuprinsa intre 1600 kcal/ kg (pentru minele de suprafata) si 1900 kcal/ kg (pentru cele de subteran). Petrol Extractia de petrol a inceput in 1947 in Gorj. Ca si in cazul petrolului. de o calitate buna a fost exploatat pana de curand prin Cariera Suseni. Principalele zone pentru productia de petrol sunt Ticleni. iar continutul de apa este de 35-42%. este localizat in nordul muntilor. pe raul Bratu. un afluent al Jiului. la o adancime de 700 metri. Unul dintre ele. Mamura In judetul Gorj se gasesc doua depozite importante de marmura. Calcar Depozitele de calcar se afla in zonele de munte ale judetului. Capacitatea calorica scazuta face necesara adaugarea gazului natural la termocentrale pentru sustinerea procesului de ardere. stopandu-se odata cu incetarea activitatii de producere a cimentului la combinatul de la Birsesti apartinand grupului Lafarge Romcim.

gata sa fie exploatat. dar si prin o noua componenta. fiind utilizata de combinatul de la Birsesti pana de curand. cu un procent ridicat de silicat. Argila de aici nu a fost exploatata inca. neexploatate. m.departare. Exista facilitati de alimentare cu energie electrica. Rezervele sunt estimate la 120 mil. reprezentata prin marile termocentrale de la Turceni si Rovinari. si este considerat viabil din punct de vedere economic. Bradiceni si Rovinari. necesita exploatarea prin tehnici subterane nefiind viabil economic. industria producatoare de electricitate. In Gorj se mai gasesc depozite de granit rosu. Depozitul se afla la suprafata pe un perimetru de 2. contribuind de-a lungul timpului la ridicarea judetului Gorj pe primul loc in 39 . productia in hidrocentrale. Granit Exista depozite de granit obisnuit (gri). in apropierea celei de marmura.un drum neamenajat. precum si industria constructiilor de masini si cea prelucratoare. argila de la Bradiceni pentru productia de teracota. asezate deasupra rezervelor de lignit si au fost estimate la 400-500 mil. Cele mai apropiate facilitati de incarcare a trenului pentru transport se afla la aproximativ 8 km. tone. roz sau verde.. Argila Exista depozite de argila la Lelesti.5 cu 25 km. Exploatarea lignitului isi are inceputurile in urma cu peste 30 de ani.c. intre ramurile industriale ale judetului Gorj se remarca industria extractiva. Urmare a rezervelor de care dispune. Rezervele de la Rovinari. cea de Pestisani este folosita pentru olarit. Una dintre cariere se afla pe raul Bratu. Motru si Rovinari. fiind considerata potrivita pentru fabricarea caramizilor si tiglelor. Pestisani. Cel de-al doilea depozit. Argila de la Lelesti este potrivita pentru productia de ciment si caramida. exploatate in doua cariere pentru a fi utilizate in productia de ciment si in constructia drumurilor si cailor ferate. principala sa componenta fiind extractia carbunelui necocsificabil – lignit in doua mari bazine. avand marmura neagra.

industria materialelor de constructii. In urma transformarii la 1 septembrie 1997 a Regiei Autonome a Lignitului Oltenia in Compania Nationala a Lignitului. principala problema judetului o constituie scaderea consumului de energie electrica al Romaniei. apa. Industria prelucratoare este reprezentata prin: industria alimentara si a bauturilor. prin unitatile sale extrage. Extractia lignitului a avut si are in continuare un mare impact asupra intregii economii a judetului. cu sediul tot la Tg-Jiu. ca si orientarea spre alte forme de obtinere a acesteia. sticla ceramica si ornamentala. Rovinari si Turceni. unica sa utilizare fiind producerea de energie elecrica si termica prin ardere in instalatiile industriale si in cele gospodaresti ale populatiei. cum ar fi gazul. industria producatoare de confectii si imbracaminte. 40 . Rezervele industriale confirmate sunt de 2. Aceste rezerve asigura cerintele interne de carbune pe circa 50 de ani. Judetul Gorj ocupa primul loc in tara la productia de lignit prin doua mari cele bazine carbonifere. cu costuri mai reduse. energia nucleara si petrolul. situate pe teritoriul judetelor Gorj.2 miliarde tone de lignit. Valcea si Mehedinti. alte unitati industriale si gospodariile populatiei. Ca raspuns la acestea au fost luate deja o serie de masuri in directia reducerii costurilor prin renuntarea la exploatarile subterane.ceea ce priveste dezvoltarea economica. De aceea. industria tutunului. Principalii agenti economici ai industriei judetului Gorj sunt: Compania Nationala a Lignitului Oltenia Tg-Jiu. Rovinari si Motru. prepara si livreaza lignit catre marile termocentrale de la Isalnita. prelucrarea lemnului si producerea de mobila. principalii beneficiari. industria prelucratoare a cauciucului si a produselor din plastic. Lignitul extras are o putere calorica de 1600-1900 kcal/kg.

avand ca obiect de activitate asigurarea service-ului utilajele petroliere si reconditionarea materialului tubular.S. PETROM SA. Turceni. Unitatea realizeaza din sticla alba. PETROM S. Agentia Grup Ateliere Petrol Tg-Jiu. Unitatile ce apartin de Sucursala Tg-Jiu a S.N.C. garnituri presata. Colibasi.N. Tg-Jiu este singura intreprindere de sticlarie din intreaga Oltenie.C. Vladuleni si Schela Petroliera Turburea. Bustuchin.U. placi tehnice. Rovinari. In cadrul S.N. Totea. principalele piete de desfacere fiind in S. Matasari. Este 41 . cristal si rubin o gama larga de produse.S.A. Societatea Nationala a Petrolului PETROM S. in subordinea C. cu exploatarile de la Bubuceni si Turburea. Sucursala Tg-Jiu coordoneaza activitatea a doua schele: Schela Petroliera Stoina. majoritatea produselor fiind destinate exportului. PETROM S. Sucursala Tg-Jiu se afla si Sucursala PECO Gorj.A.O. avand ca profil fabricarea de benzi de transport. grupate in: Bazinul Berbesti. avand in exploatare schelele de la Ticleni.P.O. mansoane. si Germania. S. Bazinul Jilt.A.ARTEGO S. au ramas 13 unitati de extractie a carbunelui. pentru ca in 1997 sa devina subordonata a B. Din 1996 a devenit sucursala a S. covoare.A. Socu. Bumbesti-Jiu. matrite si accesorii metalice. Vladimir. S.L. Balteni. Coltesti.P. Bazinul Rovinari. Tismana. precum si cauciuc regenerat.A. Bazinul Motru. Motru. STARGLASS S. realizeaza circa 35 % din productia de gaze si 8 % din cea de petrol a tarii. Campina. A fost infiintata in 1975. Alimpesti. Alunu.P.A.prin masurile de restructurare ce au fost luate. a fost infiintata in anul 1973.N. care dispune de o retea formata din 11 statii: 3 in Tg-Jiu. cate una la Tg-Carbunesti. EM Mehedinti.

foarfece ghilotina. In ultima perioada unitatea s-a confruntat cu o serie de probleme financiare.C. realizeaza o gama variata de produse de imbracaminte exterioara pentru piata interna si cea externa.. masini de injectie s.C. decoratiuni interioare. MIRFO S. Produsele realizate include si articole destinate echiparii autovehiculelor. furnire estetice...C. asigurata prin intermediul S. locomotivelor. placi aglomerate lemnoase. tapiterii. Întreprinderea are in componen a sa: o sec ie de produse ceramice. ROBUR S. MACOFIL S. Apa Neagra.L. CONFECTIA S.A. o sec ie pentru producerea materialelor construc ii. produce cherestea. S.A.A. S.A.principalul furnizor de benzi de transport in 5 sortimente si peste 150 de tipodimensiuni pentru exploatarile miniere din bazinele Rovinari. placaj. profilata in fabricarea de diferite prese hidraulice. zona de exploatare intinzandu-se de la Valea Oltetului la Polovragi. prese mecanice. o sec ie de prefabricate din beton armat.A. S. 42 . Tg-Jiu. S. In anul 1990 întreprinderea a devenit S.a. infiintata in 1940. Tg-Jiu.C. mobilier. transformatoarelor electrice. este exploatata din masivele sudice ale Carpatilor Meridionali.C. masini speciale pentru deformare plastica. Tg-Jiu.A. ciocane de forjare. S.A.O.C. GRIMEX S. Motru si Valea Jiului. MACOFIL S. pana la Baia de Arama. cu activitatea orientata aproape in intregime pe asigurarea service-ului si reparatiilor pentru echipamentele de exploatare miniera apartinand subunitatilor C. instalatiilor de forta.C. ROSTRAMO S. Materia prima.N.

Tg-Jiu. retehnologizări. prin metoda MEBO.A. utilizeaza cea mai mare parte a carbunelui exploatat de unitatile apartinand C.5 %).5 % fata de anul 2001.TURCENI Cele mai mari unitati producatoare de energie electrica ale judetului. cu o crestere de 6. in anul 2002 fata de 2001. Prima firmă privatizată.L. Tg-Jiu Printre primele înfiin ate in Tg-Jiu.C. ROVINARI. industria alimentara si a bauturilor (0.N.0 %).7 %.C. repara ii. Societatea este specializată in executarea lucrărilor de construc ii montaj. fabrica realizează cărămizi dense si cărămizi termoizolatoare. puneri in func iune. Productia industriala realizata in anul 2002 s-a cifrat la 30746 miliarde lei la preturi curente. gaze si apa calda (12. masă plastică refractară si mortar refractar necesar industriei metalurgice. S. industria producatoare de energie electrica si termica.E. extractia petrolului si a gazelor naturale (4. I.E. service si asisten ă tehnică pentru instala ii electrice si de automatizare. Cresterea productiei industriale in anul 2002 s-a datorat cresterilor inregistrate in: industria de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice (15. caolină. şamotă grea. Tg-Jiu.9 %). de la 745 mil. si printre cele mai importante din tara. I. industria tutunului (9. kwh. Ramurile industriale care au inregistrat cele mai importante scaderi au fost: industria confectiilor de 43 .A. cu o crestere de 3. MARSAT S. din municipiul Tg-Jiu . Functionand in prezent ca unitati desinestatatoare.8 %). Acelasi trend ascendent l-a urmat si productivitatea muncii in industrie. şamotă. productia in anul 2002 fiind de peste 11488 mil. UNIREA S.5 %). lei / persoana in anul 2002 – preturi curente.O.S. Dispune de un sector minier propriu de unde îşi asigură materia primă de bază. lei/persoana in 2001 la 872 mil.

furnire estetice (14. ciment. caramizi si blocuri ceramice (24. Principalele produse industriale care au inregistrat cresteri in anul 2002 comparativ cu 2001 sunt: frigidere (de 2. industria constructiilor metalice (19.1%).2 44 . productia de mobilier. industria de masini si echipamente (21.0 97. extractia si prepararea carbunelui. produse lactate proaspete (+5.8 ori). caramizi refractare (+10.3 74. Produc ia fizica industriala realizata in anul 2002 comparativ cu anul 2001 pe principalele produse a fost: DENUMIRE PRODUS Energie electrica total Energie electrica in termocentrale Energie electrica in hidrocentrale Carbune net Titei extras Gazolina Gaze naturale Otel brut Frigidere Ciment Var Prefabricate din beton armat Caramizi si blocuri ceramice Caramizi refractare Cherestea Furnire estetice Placi din aschii de lemn Confectii textile Preparate din carne Lapte de consum Produse lactate proaspete Branzeturi UM Mii Kwh Mii Kwh Mii Kwh Tone Tone Tone Mii mc Tone Buc Tone Tone Mc Mii buc Tone Mc Mp Mp Mil lei Tone Hl Hl Tone REALIZARI 2002 11727353 11488191 239162 21187700 339112 29338 2496332 1745 1117 373405 61100 10304 12393 2670 16226 254200 1279978 140715 30 2633 3632 69 REALIZARI 2001 10409688 10163899 245789 22980000 351398 28520 2346648 1844 400 426400 70590 9678 16331 2420 21657 296119 1631897 132899 47 4874 3449 56 2002 IN % FATA DE 2001 112.3%).1%).2%).2 %).0 105.2%).8 78. produse din tutun (+9.6 86.1%).imbracaminte (25 %).9 85.4 94.9 110.2 96. comparativ cu 2001. sunt: confectii textile (25. mobilier.8 54.9 106. cherestea (25.8 63.7 113.9%).9 %).3 92.4 74. Principalele produse industriale care au inregistrat scaderi ale productiei in anul 2002. sticlarie (+19%).6 279.6 106.3 123. prefabricate din beton armat (+6.3%). industria de prelucrare a lemnului (23.5 75. var.3 87. industria altor produse din minerale nemetalice. produse tehnice din cauciuc (+16.5 102.3 %).3%).

precum si ca rezultat al costurilor ridicate.7 75.0 119. astfel: 8. 101.7% pe ansamblul industriei.9 93.Produse zaharoase Bere Produse din tutun Mobilier Piese turnate din fonta Placaje din lemn Carne taiata Produse tehnice din cauciuc Fractia etan Sticlarie Tone Hl Tone Mil lei Tone Mc Tone Tone Tone Tone 119 72653 2995 167438 313 4608 148 18371 46953 920 146 74157 2726 144350 417 6426 194 15822 45127 772 81. gaze si apa.1 104.8% .0% industria de prelucrare a lemnului.1 71. 69. 77.63. 87. pe ansamblul intreprinderilor cu activitate principala de industrie.2 In ceea ce priveste cifra de afaceri.6 % energie electrica. inregistranduse scaderi pentru toate ramurile industriale.0 109. a scazut in perioada 1 ianuarie 2002 – 30 noiembrie 2002 fata de aceeasi perioada a anului 2001 cu 9. cat si ca urmare a unui management defectuos si a unei viziuni invechite si chiar a lipsei unei strategii coerente cu privire la piata si modul de adaptare a produselor si serviciilor oferite la cerintele acesteia.fabricarea produselor din minerale nemetalice.3 116.1% . 45 .8 industria prelucratoare. de exemplu ca rezultat al subcapitalizarii.9% . Indicii volumului cifrei de afaceri in intervalul ianuarie-noiembrie 2002 fata de aceeasi perioada a anului 2001 au fost : 90.industria alimentara si a bauturilor). 12.4%).4 % industria extractiva.3 %. Aceasta situatie se datoreaza dificultatilor cu care se confrunta majoritatea marilor agenti economici gorjeni datorita problemelor de ordin financiar.5 98.industria producatoare de masini si echipamente. 72.0 .2% in industria prelucratoare (in cadrul acesteia: 111.6% in industria extractiva (cea mai mica valoare inregistrand-o industria titeiului si a gazelor naturale . 20. cu valori de 91.prelucrarea cauciucului si a maselor plastice.7 76.

cat si a unui mare numar de firme care depind de existenta acestora. Solul este negru. si de tip brun. cat si a celei sociale a judetului. zone urbane. Daca adaugam la acestea documentul consultativ emis de Comitetul European pentru Carbune si Otel in februarie 1998. si marile termocentrale de la Turceni si Rovinari. Schimbarea strategiei energetice la nivel national. AGRICULTURA Gorjul dispune de aproximativ 250 000 ha teren agricol arabil. totul se va reflecta intr-o deteriorare brusca si de ansamblu a starii economice. restul fiind ocupat de paduri. obisnuit pentru regiunile mediteraneene. va antrena o cadere nu numai a celor trei mari agenti economici implicati direct.O. masuri ce vor trebui sa impleteasca eforturile facute la nivel central cu cele de la nivel local. schimbare care.O atentie mare trebuie acordata faptului ca o parte semnificativa a economiei judetului Gorj se sprijina pe complexul energetic constituit din C. luate din timp masuri coerente si bine fundamentate pentru atenuarea intr-o proportie cat mai mare a impactului restructurarii sectorului energetic gorjean. care prevede o scadere a numarului de angajati in sectorul minier gorjan de la 37000 in 1993 la circa 15000 in 2010. amanata datorita problemelor cu care s-a confruntat in ultimii ani in special producerea de energie electrica prin hidrocentrale datorate in principal conditiilor meteo nefavorabile. Vor trebui. 2.8. intinderi de apa.L. in consecinta. in sensul reducerii cantitatii de energie electrica produsa de termocentrale cu costuri superioare celorlalte forme de producere (pe cale hidrotehnica si atomonucleara).N. 46 . insa se va realiza inevitabil in anii urmatori. Aceasta echivaleaza cu 44% din suprafata judetului. comun pentru Europa Centrala.

Au fost distruse astfel intregi retele de irigatii. afectand in mod direct performantele agricole ale Romaniei din primii ani dupa revolutie si cu efecte nefavorabile si in prezent. A avut loc si un alt fenomen negativ pentru agricultura ca urmare a retrocedarilor de suprafete ce a avut loc si anume parcelarea terenurilor in suprafete mici. parcuri de utilaje agricole. avand loc un adevarat jaf. O alta problema o reprezinta suprafata agricola care a fost distrusa de exploatarile miniere de suprafata. care s-a realizat greoi. ca de altfel a intregii tari. manuala. Majoritatea populatiei regiunlor agricole activeaza in ferme. 47 . O alta problema a constituit-o retrocedarea suprafetelor agricole vechilor proprietari. cu imposibilitatea folosirii utilajelor agricole si mijloace reduse ale posesorilor acestora de a putea suporta individual costurile determinare de nevoile de dotare cu masini agricole noi. in care se depune o munca grea. ca mijloc de subzistenta. Echipamentele si tehnologiile folosite sunt fie neutilizabile. Sectorul agricol in Gorj a suferit enorm de pe urma lipsei de investitii in acest domeniu. cu intarziere.Agricultura judetului Gorj. a avut de suferit in anii ce au urmat dupa 1989. fie invechite. constructii cu destinatie agricola. Reabilitarea pamantului distrus ar reda in circuitul agricol o suprafata intinsa de teren arabil pentru dezvoltarea agriculturii in viitor. datorita negeProduc iarii corespunzatoare a desfiintarii Cooperativelor Agricole de Productie. Starea solului este slaba si sunt folosite in cea mai mare parte ingraseminte organice datorita posibilitatilor finanaciare reduse ale posesorilor de terenuri. fiecare luand ceea ce a avut nevoie dupa bunul plac. performante.

porumb boabe cu 3151 ha. Defalcat. in principal datorita lipsei de mijloace financiare pentru investitii. suprafata arabila careia ii corespundea un tractor la 1 ianuarie 2002 era de 50. radacinoase pentru nutret cu 1043 ha. Ponderea si locul judetului Gorj in economia nationala in anul 2001 in privinta agriculturii. era urmatoarea: in ceea ce priveste. in general.57 ha.Toate acestea au dus la situatia in care produsele agricole romanesti. desi sunt de cele mai multe ori de o calitate superioara celor din export. valoarea productiei agricole. Suprafata cultivata cu principalele culturi a cunoscut cresteri in anul 2002 fata de anul 2001 la urmatoarele culturi: grau si secara cu 1356 ha. aceasta situa judetul pe locul 29 pe tara. 0 %. locul 14 pe tara. ceapa uscata cu 39 ha. In privinta inzestrarii agriculturii gorjene cu utilaje specifice. tomate cu 93 ha. in timp ce valoarea productiei animale a fost de 2 733 782 mil.7 %. productiile totale si medii la hectar au fost mai mici decat cele obtinute in cursul anului 2001 la majoritatea 48 . cu o valoare de 5 615 387 mil lei si o pondere de 2. Scaderi s-au inregistrat la: ovaz cu 196 ha. cartofi cu 27 ha. mazare boabe cu 58 ha. asigurand judetului Gorj locul 33 la nivel national. In ceea ce priveste productia vegetala. lei. valoarea productiei vegetale a fost de 2 857 800 mil. datorita costurilor ridicate cu care se obtin. care se reflecta in preturile de piata superioare celor ale produselor din import. perene vechi si noi cu 169 ha. livezi pe rod cu 4 ha. orz si orzoaica cu 467 ha. varza cu 34 ha. care situa judetul pe locul al 19-lea la nivel national. vii hibrizi pe rod cu 10 ha. floarea soarelui cu 220 ha. lei. sa nu poata face fata concurentei acestora. ce beneficiaza pe langa tehnologii noi si eficiente si de subventii din partea guvernelor statelor respective. cu o pondere de 2.

49 . efectivele de animale si pasari in la nivelul judetului Gorj se prezentau conform tabelului de mai jos. cu exceptia radacinoaselor. in principal datorita conditiilor climaterice si meteorologice din anul 2002. La 31 decembrie 2002.culturilor.

cartofi – 3899 ha. floarea-soarelui – 337 ha. Pe principalele culturi de primavara.5% din suprafetele planificate. la aceasta fusesera insamantate 78500 ha. Potrivit datelor furnizate de Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara a judetului Gorj. in proportie de 99. suprafetele cultivate erau urmatoarele: orzoaica – 315 ha.total – 3951 ha.Principalele produse agricole de origine animala realizate in perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2002 au fost: Reprezentativa pentru modul de folosire a acestor terenuri in prezent este situatia suprafetelor insamantate pana la data de 12 mai 2003. legume. leguminoase – 435 ha. 50 . ovaz – 3707 ha. porumb – 62925 ha.

9 mii capete (+6.1 mii capete.6 mld.0%.7 mii. Numarul locuintelor date in folosinta in anul 2002 a fost de 418.5 mld. reprezentand 36. oua: 69 milioane bucati. din care scroafe de prasila 9.6 mii hl. cele in utilaje si mijloace de transport de 1318. ovine si caprine 171. in crestere fata de anul 2001 cu 6. 99. fiind in crestere cu 25. in judetul Gorj potrivit datelor operative furnizata de Directia Generala pentru Aghricultura si Industrie Alimentara Gorj. lapte de vaca si bivolita: 399.5%.9 % la cabaline.CONSTRUCTII In anul 2002. lei.7 % la porcine. 99. In anul 2002 au fost cuprinse in programul de dezvoltare economico-sociala urmatoarele 51 . la aproximativ acelasi nivel ca in 2002.7 mii capete (+6. 98. La sfarsitul anului se aflau in diferite stadii de executie 3164 locuinte. carne porcine: 2056 tone greutate viu.9 capete. au fost realizate investitii in economia judetului Gorj in valoare totala de 3640. 99. Sectorul privat detinea urmatoarele ponderi in efectivul total: 99. in crestere cu 42.1 % fata de anul 2001.2%).7 % la ovine si caprine.9.5 % din efectivele de albine.3 mii capete. familii de albine: 18.2 %). INVESTITII .7 % la bovine.9 mii capete.4%.2 mii capete (.5 mii capete. Productiile animaliere obtinute in perioada 1 ianuarie – 1 mai 2003 au insumat: carne de bovine: 2341 tone greutate in viu. se prezentau astfel: bovine 79.9% fata de 2001.2% din totalul investitiilor realizate. 99. din care: vaci si juninci 38. in scadere fata de anul 2001 cu 9. lei.9 % fata de anul trecut). porcine: 170.19. carne ovine si caprina:1868 tone greutate viu. Investitiile in lucrari de constructii noi au fost in anul 2002 de 1659.3 lei. 2. din care oi si capre fatatoare 94. carne pasare: 1585 tone greutate viu.9 % din cele de pasari. iepuri de casa: 3. cabaline:14.In ceea ce priveste efectivele de animale existente la data de 30 aprilie 2003. in crestere fata de anul 2001 cu 69.

7 % din totalul investitiilor realizate.2 %). 52 . Rovinari 134. repartizate astfel: Tg-Jiu 275. Novaci si Ticleni. lei. cu ponderea principala. reprezentand 40.5 miliarde lei.8 % pentru lucrarile de constructii. se observa o scadere a investitiilor in anul 2003 atat pe ansamblu (-24. Astfel. cat si in primul trimestru al anului 2003. Dintre actiunile intreprinse in Programul de dezvoltare economico-sociala a judetului Gorj in anul 2002 se numara si: • continuarea lucrarilor de reabilitare si extindere a surselor.L. demararea programului de construire in municipiul Tg. fondurile populatiei.4 %). Utilajele si mijloacele de transport achizitionate au fost de 250. prin Programul de constructii de locuinte pentru tineret sunt aprobate 525 unitati locative. urmate de lucrari de intretinere si reparatii (21. credite. Motru 84. alocatii bugetare. 3 miliarde lei. in judetul Gorj.8 % pentru utilaje si mijloace de transport. Investitiile in lucrari noi au totalizat 250. Valoarea lucrarilor de constructii realizate in primele patru luni ale anului 2003 a fost de 102.Jiu a 175 de apartamente pentru tineri finantat de la bugetul statului prin Agentia Nationala de Locuinte si 58 de apartamente sociale pentru inchiriere finantate din fonduri externe. Bumbesti-Jiu. In trimestrul I al anului 2003 investitiile totale in economia judetului au insumat 615. stabilirea amplasamentelor si documentatiilor tehnice pentru executarea unor locuinte sociale prin Programul A.N. retelelor si instalatiilor in domeniul alimentarii cu apa. investitiile realizate au fost finantate din urmatoarele surse: surse proprii.9 miliarde lei. Comparativ cu aceeasi perioada a anului 2002.8 %). ponderea cea mai mare revenind constructiilor noi (62.actiuni: finalizarea si darea in folosinta in orasul Tg-Carbunesti a 32 apartamente sociale. alte fonduri. Tg-Carbunesti 32. -30.1 mld. Atat in anul 2002. cat si pe principalele componente: -31. in municipiul Motru si orasele Rovinari.

Sacelu.• realizarea lucrarilor de investitii de alimentare cu apa intr-un numar de 8 localitati prin finantare externa (fonduri MARR). reparatii imbracaminti asfaltice si bituminoase usoare. orasele Rovinari. Dragutesti si Hurezani. Godinesti. in municipiul Motru. Turceni. • lucrari de reparatii capitale si calamitati in valoare totala de 54 mld. • consolidarea retelei de drumuri si poduri afectate de fenomene naturale. Turburea si Pades.5 km. • extinderea si reabilitarea capacitatilor pentru canalizarea apelor uzuate menajere in municipiile Tg-Jiu si Motru in valoare de 14 mld. reparatii capitale la reteaua de drumuriin valoare de 85 mld. • continuarea executiei magistralei de gaze Turcinesti – Motru si atragerea unor investitori privati in acest sens. • lucrari si servicii de intretinere si reparare aferente drumurilor publice in valoare de 166 mld. din bugetul local si in orasul Rovinari din surse financiare externe si din bugetul local. Musetesti. Bustuchin si Stoina cu fonduri de la bugetele locale. • efectuarea de lucrari de refacere a drumurilor auto forestiere calamitate30. Matasari. finantate din bugetul local si in comuna Matasari in valoare de 11. localitatile Scoarta. lei. Turcinesti. lei. Saulesti. • extinderea retelelor de gaze naturale in municipiul Tg-Jiu si orasele TgCarbunesti. cu fonduri externe si de la bugetele locale. Plopsoru. lei. 53 . Bumbesti-Jiu si comunele Balteni. Rovinari. • realizarea de distributii noi in orasul Novaci si comunele Alimpesti. Novaci. din bugetul local si din finantare externa. Licurici. Vladimir cu fonduri de la bugetele locale si in comunele Godinesti. lei. • reabilitarea si inlocuirea retelelor termice a caror vechime depaseste durata normala de functionare in municipiul Tg-Jiu. Albeni. drumuri. Farcasesti. Capreni. lei – in curs de realizare.2 mld.

iar 4 milioane Euro au fost alocate pentru o schema de creditare a IMM. 3 mii telegrame expediate. Exista doua oficii postale teritoriale in Gorj. Rovinari. au fost introduse si altele. 22 mii mesagerii. suportul oferit diverselor societati din domeniul marketingului direct. vanzari timbre judiciare. Activitatea acestora s-a concretizat in anul 2001 in 1094 mii scrisori expediate. Motru. servicii de telex. Unul functioneaza in Tg-Jiu. BumbestiJiu. La nivelul anului 2002 in judetul Gorj existau 16 unitati postale. Tismana. 2. La incheierea fondului MARR. Balteni. POSTA SI TELECOMUNICATII Serviciile postale au fost restructurate pe parcursul ultimilor ani. din care 6 milioane Euro reprezinta finantari proiecte in cadrul componentei pentru dezvoltarea economica si sociala a zonelor miniere din judetul Gorj si Valea Jiului.10. 1478 mandate postale si telegrafice. pixuri. Pe langa serviciile traditionale oferite (scrisori. dintre care 5 in municipiul Tg-Jiu. 54 . cel de-al doilea in Tg-Carbunesti coordonand activitatea oficiilor postale locale. o serie de servicii financiare oferite impreuna cu institutiile bancare. cu o solicitare din ce in ce mai mare: transfer bancar. cate una in Novaci. colete).7 milioane Euro. Ticleni. prin care este asigurata livrarea unei scrisori aduse la oficiul postal pana la ora 18°° pana la amiaza zilei urmatoare.Fondul MARR “Fondul de reconstructie a regiunulor miniere” a beneficiat de 10 milioane Euro de la Uniunea Europeana. principalele proiecte finantate in cadrul componentei pentru dezvoltarea economica si sociala a zonelor miniere din judetul Gorj au insumat 3.8 milioane Euro. vanzarea de mici articole. transmiteri prin fax. Turcinesti. cum ar fi carti. servicii de posta rapida. Matasari. 2 in Tg-Carbunesti. din care cu finantare PHARE 2.

subordonata Directiei de Hoteluri si Restaurante Bucuresti.35% in mediul urban. dintre care 73. Un numar de sapte centre teritoriale sunt conecatate prin cabluri de fibra optica. In anul 1970 a fost dat in folosinta Hotelul Gorj cu 170 de locuri. In anul 2001 s-a inregistrat un numar de 47378 abonamente telefonice in reteaua fixa. devenind un complex hotelier si de alimentatie publica cu o reputatie la nivel national. Au fost efectuate 246253 convorbiri telefonice interurbane. din care 43394 persoane fizice.0 mii lei. restaurant. Numarul de posturi telefonice in retea fixa in judetul Gorj era de 54105.11. Cladirea reprezinta unul dintre cele mai frumoase edificii ale orasului. Astfel. iar cu cele 13 nivele ale sale este cea mai inalta cladire civica din intreaga Oltenie. Erau puse la dispozitia publicului 630 posturi telefonice publice cu cartela. care a fost extins in anul 1980 pana la 457 locuri de cazare de confort I. TURISMUL In anul 1968 se infiinteaza Filiala de Hoteluri si Restaurante Tg-Jiu. Numarul total al abonamentelor telefonice in anul 2002 a fost de 52079. Investitiile totale in telecomunicatii au fost in anul 2002 in valoare de 25. fiind data in folosinta. s-a trecut la inlocuirea centralelor telefonice manuale.9% fata de anul precedent. intre altele.Sistemul de telecomunicatii a beneficiat in ultimii ani de imbunatatiri. 55 .8% in sistem digital si 244 convorbiri telefonice internationale. in crestere cu 9. 2. iar din 10 decembrie 1971. peste 99. in Tg-Jiu o centrala telefonica digitala cu 16 mii linii telefonice. Oficiul Judetean de Turism Gorj. braserie si bar. care preia baza materiala a unitatilor existente inaintea lui.

un alt obiectiv de cazare si alimentatie publica (pe Bulevardul Brincusi. continand iod. 56 . Statiunea dispune de o baza moderna de tratament. litiu. In anul 1989 a fost finalizat si dat in folosinta Motelul Dragoieni. avand o capacitate de 380 de locuri. electro terapie. fiind indicata in tratarea afectiunilor reumatismale degenerative (spondiloza cervicala. bar. cantina. cu instalatii pentru bai in cada cu apa minerala. hepatobiliare si ale cailor urinare. 60 de alimentatie publica. In anii ’80 a fost construit Hotel-Sport.Tot in aceeasi perioada a fost construit Hotel Parc. cu hotel. dus subacvat. in partea NE-ica a municipiului. afectiuni reumatismale inflamatorii. dorsala si lombara). aerosoli. articulare. stontiu. Statiunea Sacelu Apele terapeutice din statiunea Sacelu au o importanta deosebita. dispunand de 70 de locuri de cazare. afectiuni posttraumatice. 120 de alimentatie publica in spatii inchise si 60 pe terasa deschisa. vis-à-vis de sediul Prefecturii). sali gimnastica medicala. afectiuni neurologice. bai galvanice. unitate care dispune de 80 locuri de cazare. inpachetari cu namol. restaurant. In statiune functioneaza Complexul de cazare si alimentatie publica “Sacelata”. afectiunile tubului digestiv. sala de conferinte si vestiare pentru sportivi. avand 90 de locuri de cazare. bufet si cantina pentru servirea a 140 mese pe zi. brom.

situat pe marginea lacului de acumulare rezultat ca urmare a lucrarilor hidrotehnice executate pe vaile raurilor Motru si Cerna. dispune de doua cabane. in apropiere aflandu-se manastirea Tismana. Complexul mai are la dispozitie o suprafata de 3 hectare destinata unui teren de sport si pentru campare. 15 locuri-1 stea. (in vila). Cela.a. unde turistii au la dispozitie doua cabane cu 52 locuri de cazare. Statiunea montana turistica Ranca Situata la 1500 metri altitudine. Valea-Mare Complexul de la Valea Mare. In zona se afla si alte unitati de cazare: cateva pensiuni turistice (Andra. pune la dispozitia turistilor Complexul de cazare si alimentatie publica “Tismana”. o terasa acoperita cu 25 de locuri s. sase casute. un salon categoria a II-a cu 40 de locuri. care dispune de 100 de locuri de cazare si 150 locuri de alimentatie publica. Moja. Sohodol Cabana gorjeana Sohodol reprezinta un complex de alimentatie publica si de cazare de o rara frumusete. camping si o alta cladire in care se afla cantina si anexe.Complexul Lainici Dispune de spatii de cazare cu 30 de locuri de cazare-2 stele. un restaurant cu 110 locuri in saloane si pe terasa 57 . Dintre unitatile de cazare se distinge vila “Cerbu”. fiind asezata pe valea cu acelasi nume. 22 locuri-1stea (casute camping). strbatuta de raul cu acelasi nume. spatii de alimentatie publica: un salon categoria I cu 80 de locuri. Urzica). Tismana Zona. cu un peisaj deosebit. Complexul turistic Bucium.

precum si cabana “Ciuperca”. Valea Cernei se intinde de-a lungul unui culoar tectonic. Creatorul scolii moderne de sculptura. cu o capacitate de 20 de locuri. atrasi de acest pitoresc colt de tara. Monumente ale naturii si rezervatii naturale La frumusetile peisagistice din judetul Gorj contribuie asezarea geografica in imediata apropiere a masivelor muntoase Paring. Brancusi a creat “gradina cu pietre”. Cel mai important obiectiv turistic al judetului Gorj este reprezentat de Ansamblul Sculptural Constantin Brancusi. proiectul de la Tg. Numeroase pesteri si chei. In zona se afla si alte unitati de cazare de dimensiuni mai mici. unele obiective naturale au fost declarate monumente ale naturii. Datorita interesului lor stiintific. Godeanu si Cernei. locuri in care natura este surprinsa in cele mai inedite ipostaze. preocupat aproape exclusiv de sculptura de exterior. la o altitudine amplitudinala cuprinsa intre 500 si 700 de metrii. sunt locuri in care turistii revin. 30 de scaune din piatra. in curtea casei Barbu Ganescu. genialul Constantin Brancusi a oferit in dar gorjenilor cateva din operele sale de o inestimabila valoare. Masa festiva cu 6 scaune.neacoperita si un bar cu 40 de locuri. artistul considera ca esenta artei se afla in reprezentarile naturale are materiei. Aleea scaunelor. dintre care se 58 . Poarta sarutului. paduri cu raritati si plante endemice. care a fost modernizata. Dupa 1938. strabatand muntii Godeanu si Mehedinti. alte cabane aflandu-se in constructie in diferite stadii. opere pe care turistii romani si straini au sansa de a le vedea in aer liber: Coloana fara sfarsit. ultimul imobil targu-jian in care a locuit sculptorul. Se remarca prin importante fenomene carstice. Fapt mai putin cunoscut.Jiu fiind primul de acest gen din creatia sa.

Astfel. a cascadelor colorate.2 hectare se gaseste in comuna Pades. sunt extrem de interesante. prin multimea de forme pe care le cuprind. sectorul Ciucevelor. aflat in numar extraordinar de mare. formate de raul cu acelasi nume. fie monumente ale naturii.75 hectare). In marginea sudica a Carpatilor Meridionali se afla Pestera Muierii (18. Faima de cea mai frumoasa pestera din tara este atribuita Pesterii de la Closani. precum si importante orizonturi de culturi paleolitice. “Sectorul Ogiva’ abunda in formatiuni carstice. Cheile Sohodolului.retin: Culmea Geanturilor Cernei. sunt magnifice si se dezvolta pe circa 10 kilometrii. unde s-a amenajat si singurul laborator speologic subteran din tara. Pestera Cioaca cu brebenei este ocrotita pentru cristalele de calcita pura vermiforme si transparente. Pe malul stang al raului. „Inelul”. situata la 670 de metrii si la 20 metrii diferenta fata de apele raului. Rezervatia Fauna Craiova. “Culoarul Liliecilor”. se afla Pestera Polovragi. declarata rezervatie stiintifica. continand un adevarat cimitir de oase ale ursului de caverna. fiind unice prin tunelele sapate de apa in peretii Cladirii si Narilor. precum si prin curioasa forma carstica ramasa suspendata. care cad din versanti numai in perioadele cu ploi. sunt considerate printre cele mai pitoresti din tara. impresionante prin salbaticia si ingustimea lor. Cheile Corcoavei. Fundul cheilor este sapat in marmite de 4-6 metri. In carstul mehedintean (comuna Tismana) se poate vizita Pestera Gura Plaiului. cele 20 de pesteri totalizand aproape 400 metri de galerii. “Culoarul Stalpului”. Muntele Piatra Closanilor. situate la circa 40 de kilometrii amonte de Baile Herculane. Numeroasele pesteri din judetul Gorj au fost declarate fie rezervatii speologice. la intratrea in chei. sunt taiate intr-un mic masiv de calcare situate in albia Cernei. Cheile Corcoavei. Cheile Oltetului. interesanta prin endemismul regional caleopterul Tismanella Chappusi. fie stiintifice. O rezervatie speologica de 10. 59 . Desi au o lungime de doar 200 de metri.

50 in hanuri si moteluri. 4 cabane turistice.) si Chitu-Bratcu (1319 ha. 2 campinguri. acestia preferand ca spatii de cazare hotelurile in proportie de 74. 2 vile turistice.) si Dumbrava Tismanei. 134 in cabane turistice.). precum si padurea Botorogi. Capacitatea de cazare turistica in functiune a fost in anul 2001 de 409. dintre care 7 hoteluri. repartizate astfel: 839 in hoteluri. cei mai multi dintre acestia in hoteluri (73. Cele mai multe innoptari au revenit turistilor din tara 98. Padurile Rachiteaua (1200 ha.4 mii persoane.5%) si vile turistice (4%).7%.7%). urmate de cabane turistice si hanuri si moteluri (7.5%). dintre care 78. 68 in vile turistice. Fluxurile turistice au fost formata in majoritate din turisti din tara (peste 95%). 60 .9 ha.1 mii in hoteluri. cum sunt: Padurea de castan dulcesau bun Pocruia-Tismana (1251. 2. 1 motel.6 mii locuri-zi.4 mii in hanuri in moteluri. in majoritate paduri batrane. de langa Tg-Jiu. Numarul innoptarilor a fost de 103. majoritatea in hoteluri (70. Capacitatea de cazare turistica era de 1258 locuri. La inceputul anului 2002 Gorj se gaseau 28 de unitati de cazare turistica. 5. Numarul total al turistilor cazati in anul 2001 a fost de 46.8 mii.Numeroase sunt si rezervatiile forestiere sau mixta.2 mii in cabane turistice.1% si cabanele turistice 7.2 mii. 20 in campinguri.

Preajba Mare. Drăgoeni.CAPITOLUL III. ramasi în istoria neamului. Municipiul Tg-Jiu cuprinde 9 aşezării ca localită i componente: Tg-Jiu. ilustrul Tudor Arghezi. Slobozia. Iezureni. Manastirea Tismana. considerati zeii tamaduirii. a inscris numele sau în cartea de aur a artei universale ori de Tudor Vladimirescu si Ecaterina Teodoroiu.14. Este indeajuns sa amintim de marele sculptor Constantin Brancusi care purtat de Pasarea maiastra a talentului. Izvoarele cu ape minerale de la Sacelu erau folosite ca ape tamaduitoare de catre romani. Romaneşti. Bârseşti. ale istoriei neamului. cu municipiul Apulum (Alba-Iulia). iar din perioada stapanirii romane au fost identificate urmele castrelor de la Bumbesti-Jiu (unde isi avea sediul Cohorta a 4-a. aşezat pe Jiu la 18 km distan ă de la ieşirea Jiului din defileu la poalele masivului Paring. aici descoperindu-se monumente dedicate zeului Esculap si zeitei Hygeia. eroina de la Jiu. şi Ursa i. condusa de voievodul Litovoi. FIŞA MUNICIPIULUI TG-JIU 3. Cypria). Tot în aceasta parte de tara a creat cel ce s-a socotit intotdeauna gorjean.1. pe Dunare. Polata. AMPLASAMENT TG-JIU. uneltele si obiectele din silex descoperite in Pestera Muierilor de langa Baia de Fier dateaza din perioada Paleoliticului mijlociu. De Tirgul-Jiu se leaga nume ilustre ale civilizatiei si culturii nationale. ridicata in anii 1375-1378 cu sprijinul domnitorului Vladislav I (Vlaicu) a jucat un rol important de-a lungul 61 . Istoricii au ajuns la concluzia ca in sec. Gorjul este un tinut cu vechi urme de locuire. municipiu. reşedin ă a jude ului Gorj. S-au descoperit si vestigii ale unor asezari daco-romane in apropierea drumului strategic ce lega municipiul Drobeta (Turnu-Severin). pe aceste locuri se intindea Tara Litua (mentionata documentar prima oara in 1247).

1385 ca judet (Jales) intr-un act emis de Dan I. in localitate mai pot fi vizitate: Muzeul judetean de istorie si arheologie. Targ cunoscut de desfacere a marfurilor in Tara Romaneasca. gaze naturale). Orasul a cunoscut o intensa dezvoltare economico-sociala si urbanistica dupa 1968. Tirgul-Jiu s-a dezvoltat pe vatra unei asezari geto-dacice. unde a locuit Constantin Brancusi cand a creat ansamblul format din Coloana infinitului.15. orasul cunoaste o oarecare dezvoltare in special dupa cucerirea independentei (1877). Asezarea este mentionata prima oara intr-un act emis la 20 martie 1406 de catre Mircea cel Batrin. Masa tacerii si Poarta sarutului.18). biserici si catedrale vechi (secolul XVI) cum ar fi Biserica Negustorilor (Catedrala Domneasca) construita in anii 1748-1764 in locul unei biserici de lemn. cand a fost declarat municipiu si a inceput o puternica industrializare. orasul a fost in stapanirea Imperiului Habsburgic intre 1718 si 1739. Denumirea de Gorj. se pare ca deriva din slavona (Gornai-Jiu = Jiul de Sus sau de Munte). cu care apare acest tinut in sec. ca principal lacas de cult. Brancusi (complex sculptural ce cuprinde Coloana Infinitului inclusa pe lista celor mai importante 100 de monumente ale lumii. cheile Oltetului. cu nenumarate urme ale glaciatiei cuaternare si spectaculoase forme de relief carstic). Tinutul a fost mentionat documentar prima data la 3 oct. de vestigiile arheologice si de numeroasele obiective arhitectonice si de arta. titei. Muzeul de Arta cu colectii de icoane si sculpturi in lemn. pesterile 62 . Oras al monumentelor lui C. Intens legat de varietatea conditiilor naturale (zona montana ocupa 29% din suprafata judetului. lacurile glaciare. Pot fi admirate astfel: defileul Jiului. casa slujerului Barbu Ganescu (sec. casa pitarului Dimitrie Maldarescu (1710). create in perioada 1936-1938).veacurilor. Biserica "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" construita in perioada 1746-1747. ca scoala. spital si cetate. in special extractiva (carbune. ansamblul arhitectural format din Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (1694-1700) si casa banului Cornea Brailoiu (1699-1710). turismul este destul de dezvoltat. Redevenit pamant al Tarii Romanesti.

SUPRAFA Ă.Piteşti – Bucureşti. Pogogeni sau Groserea. broasca testoasa de uscat si scorpionul. asezarile daco-romane de la Suseni. cat si operele monumentale ale lui Constantin Brancusi de la Tirgu-Jiu. La toate acestea se adauga o diversa si bogata flora si fauna. 3.416 1930 15. Barsesti si Borosteni. Vâlcea . manastirile Tismana si Polovragi.2. POPULA IE.Closani. schitul Lainici. O atractie deosebita o prezinta statiunea balneoclimaterica Sacelu si numeroasele rezervatii naturale de castan comestibil si alun turcesc.651 1977 63.238 2001 97. Muierilor si Polovragi si vizitate: castrul roman de la Bumbesti. 1912 15. VECINI. culele de la Curtisoara. pe traseul Tg-Jiu – Rm. padurea de liliac sau izbucul de la Isvarna. Popula ia (cu localită ile componente): Anul Nr loc.790 Vecini: • E comuna Bălăneşti • SE comuna Scoar a • S comunele Dăneşti şi Drăgu eşti • V comuna Băleşti • NV comuna Leleşti • N comunele Stăneşti şi Turcineşti şi teritoriul oraşului Bumbeşti-Jiu 63 . in partea de vest a judetului se remarca o patrundere abundenta a unor elemente mediteraneene: vipera cu corn.506 1992 98. Suprafa a : 9333 ha Distan a până la Bucureşti este 298 km.

INDUSTRIA IN TG-JIU Reprezentative pentru municipiul Tg-Jiu sunt ramurile construc iei de maşini. 3. care sunt folosite şi acoperite cu culturi şi acoperite cu păduri de foioase şi planta ii de vii şi pomi fructiferi. chimiei. RELIEFUL Relieful cuprinde o mare parte din lunca Jiului şi a teraselor de pe partea stângă a lui. industriei uşoare.3. comer . industrie. OCUPA IA PRINCIPALĂ A POPULA IEI Ocupa ia principală a popula iei din localită ile componente este cultura cerealelor.5.4. 3. transporturi. Cele mai importante sunt: 64 .6.3. creşterea animalelor şi cultura legumelor. a materialelor de construc ii. 3. exploatării. O parte din locuitori lucrează în unită ile industriale şi sociale-culturale ale municipiului. printre care agricultură. îndeosebi pe raza oraşului. Locuitorii oraşului îşi desfăşoară activitatea. care sunt profilate in diverse domenii. SOCIETĂ I COMERCIALE Societă ii comerciale: Pe teritoriul municipiului Tg-Jiu îşi desfăşoară activitatea majoritatea societă ilor comerciale din Gorj. turism. prelucrării lemnului. etc. alimentare si industria mică.

Acest lucru a făcut ca produsele să ajungă la diverse târguri interna ionale unde au avut aprecieri meritate.C.U.F. decora iuni interioare. Tg-Jiu .M. tapi erii.A. – care produce si livrează pe pia a internă si la export produse de cea mai bună calitate cum sunt: cherestea. elemente hidraulice separate sau tipizate. foarfece tip ghilotină. etc. MIRFO S. PAL. placaj.F. tehnicitate si fiabilitate. mobilier. cinci ateliere si 15 compartimente func ionale. In prezent societatea produce numai pentru export – Germania. CONFEC IA S. – Întreprinderea de Confec ii – S. In anul 1989 Combinatul a devenit societatea comercială ROSTRAMO S.A.P.M.C. ROSTRAMO S. Realizarea de seamă a industriei româneşti I.C. .A.P. Aici se fabrică maşini tip presă si de injec ie. 65 .C.A. ca subunitate apar inând cunoscutei centrale A.A.P. Spania si Belgia.A.Combinatul de Prelucrare a Lemnului – S.A.P. furnire estetice. prin transferarea unui atelier de profil din Clujul acelor vremuri. Datorită modernizării si dezvoltării produc iei in ultimii ani a crescut la 80 % ponderea produc iei destinate exportului in totalul produc iei realizate. din Tg-Jiu este destinată satisfacerii cerin elor na ionale de maşini unelte pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică.U. ciocane de forjare. Olanda. pe baza unor contracte încheiate cu firme tradi ionale din Canada si Italia. – S. Tg-Jiu Înfiin ată in anul 1940.înfiin ată in anul 1955. Tg-Jiu La început întreprinderea dispunea de trei sec ii.. scaune.I. toate caracterizate printr-o înaltă productivitate. .A. Anglia.A. Italia.C. pentru prelucrarea maselor plastice si a cauciucului.

In cadrul întreprinderii s-a înfiin at Antrepriza de Montaj Utilaj si s-au Minier – in cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea forma ii puternice.A.Un mare rol in desfăşurarea unei activită i calitative l-a avut înfiin area Filialei Tg-Jiu a Institutului de Cercetare. Întreprinderea a realizat puternice de colaborare cu unită ile importante si cu o serie de institute de cercetare si proiectare. din fosta întreprindere de utilaj minier s-au desprins înfiin at: S.S. AMORIM S.Întreprinderea de Repara ii Utilaj Minier ..C. In prezent unitatea execută piese de schimb si subansamble pentru utilaj minier.1992. Uzina de Repara ii S.Întreprinderea de Utilaj Minier Tg-Jiu Având in vedere de schimb necesare. GRIMEX S. Are ca obiect de activitate fabricarea de utilaje si piese de schimb pentru industria minieră. 66 . si S.A. Studii si Inginerie Tehnologică pentru Maşini Unelte Bucureşti. . a luat fiin ă la data de 05. s-a dezvoltarea puternică a mineritului in bazinele Olteniei si o dată cu aceasta creşterea solicitărilor de utilaje si a pieselor hotărât înfiin area unei întreprinderi de utilaje legături miniere in Tg-Jiu.produc ia de utilaj si piese de schimb cu prioritate pentru industria minieră.A. reuşind si pe această cale să solu ioneze o serie de probleme de mare complexitate tehnologică si tehnică. .forjare pentru programul de fabrica ie. Prin statutul său are ca scop . Întreprinderea dispune de tot ce este necesar pentru a satisface solicitările de utilaj minier si piesele de schimb. asigură servicii diverse unită ilor miniere si produce bunuri de uz casnic si gospodăresc pentru popula ie.C. După anul 1989. având ca obiectiv cercetarea si proiectarea maşinilor unelte de presare .C.06.C. repara ii piese. subansamble si utilaje miniere. Uzina de Repara ii S.A. S.

caolină.C.A TgJiu.S.Întreprinderea de Materiale de Construc ii – S. Societatea are drept de proprietate important de mărci de fabrică si brevete de inven ii. unitatea livrând produsele sale pe pia a internă si pe pia a externă (in ultimul timp din ce in ce mai mult la export). instala iilor for ă. precum si cauciuc regenerat. In anul 1990 Întreprinderea a devenit S. transportoarelor electrice. Dispune de un sector minier propriu de unde îşi asigură materia primă de bază. STARGLASS S. fabrica realizează cărămizi dense si cărămizi termoizolatoare.A. Tg-Jiu.C. .C. covoare. matri e si accesorii metalice. . si are ca profil fabricarea de articole tehnice din cauciuc cum sunt: benzi de transport..A. MACOFIL S. Tg-Jiu.Întreprinderea de Sticlărie Menaj – S.o sec ie pentru producerea materialelor construc ii.A.o sec ie de prefabricate din beton armat. garnituri presate. plăci tehnice. masă plastică refractară si mortar refractar necesar industriei metalurgice. Este unica întreprindere de sticlărie din întreaga Oltenie.A.C. Întreprinderea are in componen a sa: o sec ie de produse ceramice. locomotivelor. . .C. .Întreprinderea de Articole Tehnice din Cauciuc si Cauciuc Regenerat – S. manşoane de radiator auto. şamotă. şamotă grea. Tg-Jiu Printre primele înfiin ate in Tg-Jiu. Tg-Jiu Întreprinderea se înfiin ează in anul 1973. Produsele realizate de aceasta sunt: 67 . MACOFIL S. ARTEGO S. UNIREA S. utilajelor miniere si de intelectuală asupra unui număr excava ii din industria constructoare de maşini precum si din alte domenii. Produsele realizate de această societate se desfac pe pia a internă si externă si sunt destinate echipării de autovehiculelor.

extrage.sticlă albă cristal si rubin si o gamă largă de produse de sticlărie menaj. Compania Nationala a Lignitului Oltenia are in subordine un număr de 43 subunită i de produc ie si de deservire si are exploatări miniere in carieră de suprafa ă si in subteran. In anul 2000 s-a construit un nou depozit de produse petroliere.A. prin unită ile sale.A.Sucursala PECO Gorj A Societă ii Na ionale a Petrolului – PETROM S. -sucursala Tg-Jiu Sucursala Tg-Jiu a S.Bazinul de lignit Rovinari este situat la 14 km sud de Tg-Jiu. . Înfiin ată acum mai bine de 50 de ani sucursala dispune de o re ea formată din 11 sta ii PECO. . .P.P.N. a cunoscut o dezvoltare puternică si are o activitate foarte 68 . Unitatea bună. PETROM S.A.Bazinul minier Motru este situat la circa 40 km de Tg-Jiu. . Jude ul Gorj de ine primul loc in ară la lignit. Tg-Jiu A luat fiin ă in anul 1957 pe scheletul atelierelor apar inând unită ilor de profil din Tg-Jiu.A. Obiectul de activitate al acestei unită i este confec ionarea si repararea de utilaje petroliere si recondi ionarea materialului tubular. coordonează activitatea a două schele : Schela de petrol icleni si Schela de Petrol. Bucureşti. alte unită i si gospodării. prin cele două mari bazine carbonifere ale sale : Rovinari si Motru. Compania Nationala a Lignitului Oltenia . prepară si livrează lignit către principalii beneficiari: unită ile RENEL. .Baza Tubulară –A..G.Societatea Na ională a Petrolului PETROM S. . In unită ile apar inătoare sucursalei Tg-Jiu se realizează circa 35 % din produc ia de gaze si 7 – 8 % din produc ia de i ei din ară.Compania Na ională a Lignitului Oltenia Tg-Jiu.

produse din metal. AGRICULTURA In municipiul Tg-Jiu. In prezent ca S.Şantierul de Construc ii Forestiere si Industriale Tg-Jiu A luat fiin ă in anul 1955 si are ca obiecte de activitate: excavări in stâncă. Tg-Jiu. INSTANT crescătorie porci). pode e dalate si tubulare. Prima firmă privatizată. SUINPROD S. materiale P. 69 . service si asisten ă tehnică pentru instala ii electrice si de automatizare. retehnologizări. echipamente de lucru si de protec ie. puneri in func iune. In domeniul agriculturii îşi desfăşoară activitatea mai multe societă i comerciale: din ce 99 S.A. COMAT S. etc. lucrări de modernizare. există mai multe unită i producătoare de carne de pasăre si carne de porc care asigură necesarul de consum al popula iei (S. prin metoda MEBO.A. Prin mecanizarea lucrărilor agricole si prin fertilizarea solurilor slab productive se reuşeşte o agricultură modernă cu o productivitate in ce mai mare. etc..S.. Societatea este specializată in executarea lucrărilor de construc ii montaj. Şi-a desfăşurat activitatea pe raza jude ului Gorj si in afara acestuia. din municipiul Tg-Jiu . . Înfiin ată in anul 1973 ca întreprindere de stat. materiale abrazive.C.C.S.A. COMAT S.S. 3.C.C.C.L produse avicole si S. aprovizionează si vinde en-gross si en-detail materiale metalurgice.I. . materiale chimice. repara ii. Tg-Jiu. MARSAT S. materiale de construc ii.7. Ogoarele municipiului Tg-Jiu sunt însămân ate cu soiuri valoroase de grâu si porumb.R.A.

ovăz cu adaos de proteino-vitamino-minerale.A. modernizată. LEGUME FRUCTE S. a produselor horticole si mixte. etc. Înfiin ată din anul 1962. Ulterior a realizat o sec ie de semiindustrializare .S. . Tg-Jiu – morărit si panifica ie. un depozit sistem modern de legume – fructe. încă de la început s-a axat pe realizarea unei puternice baze tehnico – materiale.A.S.C. COMB GORJ S. 70 are centre de vinificare proprii. municipiul Tg-Jiu a cunoscut o dezvoltare puternică si o creştere vertiginoasă a popula iei . Societate cu rezultate deosebite. În anul 1963 s-a făcut prima extindere a fabricii de pâine.S.C. concentrate din grâu. Tg-Jiu. A desfăşurat activitatea in bune condi ii. in prezent dispune de sec ii de produc ie si de spa ii de depozitare. propriu aprovizionând cu legume si fructe întreaga popula ie.C. VINIFICA IE SI BĂUTURI GORJ S. GORJPAN S.A. Aşa cum am subliniat. depozite de condi ionat vinurile. Mai târziu. porumb.. linii de îmbuteliere.S.A. naturale si industriale. . Întreprindere pusă in func iune in anul 1976. Societatea şi-a creat deja o pia ă proprie in jude ul Gorj si in alte jude e. este dotată cu utilaje de prelucrarea produselor. Societatea produce si livrează nutre uri combinate pentru toate speciile de păsări si animale. centrală termică pe . În prezent societatea gaze. o fermă de solarii reci dotată cu de iriga ie. .C. alimentare proprie cu apă. in anul 1966 se realizează noi extinderi la capacitatea de produc ie si mai târziu la spa iile de depozitare. De la înfiin are si până in prezent societatea a urmat un program de extindere si dezvoltare.

prima producerea lemnului de foc. ROBUR S. Anual se plantează puie i de răşinoase.a reuşit extinderea IGARETE TG-JIU si modernizarea liniilor tehnologice cu utilaje din Societate din rândul primelor înfiin ate in municipiul Tg-Jiu .8 EXPLOATAREA FORESTIERĂ In ultima jumătate de veac exploatarea forestieră s-a făcut sistematic si ra ional si numai in bazinele unde pădurile au ajuns la vârsta optimă. .anul 1940 import. fag si stejar. pia a de desfacere fiind pe întreg teritoriul ării.FABRICA DE . Tg-Jiu Este una din societă ile din cadrul exploatării forestiere care a exploatarea si industrializarea cunoscut două forme.INSPECTORATUL SILVIC AL JUDE ULUI GORJ – FILIALA TERITORIALA A REGIEI AUTONOME ROMSILVA A luat fiin ă in 1968 pentru coordonarea activită ii forestiere de pe teritoriul jude ului Gorj . 3.S. . 71 .C. Dezvoltarea exploatării lemnului a atras după sine si dezvoltarea prelucrării acestuia.A. şi ă.. ulucă etc. Societatea produce mai multe sortimente de igări (cu filtru si fără filtru). iar cea de-a două lemnului. traverse. doage. spi e.

gaze si alte echipamente edilitare. . etc. prin exploatarea cărbunelui si a haldelor de . Obiectivul de actualitate domeniul protec iei cenuşă. până in perioada anului 2000. elaborarea tehnologiei de plantare a cartofului. . vişinul. stabilirea tehnologiei de cultură a vi ei de vie in condi iile specifice zonei. Institutul a avut un rol determinant in dezvoltarea municipiului Tg-Jiu si a jude ului Gorj. sisteme de alimentare cu apă. hoteluri. producerea de cartofi sămân ă si pentru consum. testarea gamei de erbicide. mărul si altele. centrale si re ele termice. gutuiul. spitale. restaurante. . de punere in valoare a terenurilor degradate.3.Sta iunea de Cercetare si Producere a Cartofului are ca obiective elaborarea tehnologiei de cultivare si înmul ire a cartofului. si insecticide. grădini e. cămine.9 CERCETAREA ŞTIIN IFICĂ In municipiul Tg-Jiu îşi desfăşoară activitatea două unită i de cercetare ştiin ifică: Sta iunea de Cercetare si Produc ie Pomicolă si Sta iunea de Cercetare si Producere a Cartofului.Institutul de Proiectare Jude ean Gorj. 72 îl constituie continuarea cercetărilor in si ameliorării mediului înconjurător. producerea materialului săditor. stabilirea soiurilor de cartof. laboratoare. De subliniat este aspectul creării in cadrul sta iunii a unor soiuri ce se disting prin fructe de calitate deosebită si rezisten ă mărită la boli cum sunt : castanul. şcoli. înfiin at in anul 1970. stabilirea duratei de reînnoire a materialului plantat. organizarea si coordonarea activită ii din pomicultura jude ului. in vederea executării unor proiecte pentru adaptarea terenurilor in vederea construc iei de locuin e individuale sau blocuri.Sta iunea de Cercetare si Produc ie Pomicolă are ca obiectiv ameliorarea soiurilor pomicole.

din care: • hoteluri 5. din lipsă de patrimoniu si personal. Cheile Galbenului. iar din 10 decembrie 1971. in numãr de 41. subordonata Directiei de hoteluri si restaurante Bucuresti. Cheile Sohodolului. care preia baza materiala a unitatilor existente inaintea lui. din care 10 hoteluri si 11 campinguri. Unitãtile de cazare turisticã. fiind alocate importante fonduri de la bugetul statului pentru dezvoltarea acesteia. Judetul Gorj dispune de zone turistice deosebit de atractive precum Tismana.10. având ca principal obiectiv introducerea informaticii in economia jude ului sistemelor informatice. Fizic. Oficiul Judetean de Turism Gorj. Statiunea montanã Rânca (peste 1600 m altitudine) va fi trecutã de la profilul turistic la categoria statiunilor climaterice. TURISMUL Unită ii cazare: total 6. pregătirea de specialişti in informatică. Pades si de douã staiuni balneo-climaterice .In prezent societatea nu mai este semnificativă din punct de vedere al activită ii.Centrul Teritorial Gorj. In curând. iar salaria ii creându-şi propriile firme sau autorizându-se. Polovragi. etc. 3. societatea. închirierea de echipament de calcul. cu 568 locuri şi un han cu 80 de locuri de cazare. 73 posibilitatea să-şi realizeze obiectul de activitatea. nu mai are . Cheile Oltetului. In anul 1968 se infiinteaza Filiala de hoteluri si restaurante Tg-Jiu. in cea mai mare parte. ea înstrăinându-şi proprietă ile. de Calcul Electronic înfiin at in anul 1976.Sãcelu si Ticleni. Ulterior centrul devine societate comercială având ca obiect de activitate: implementarea si exploatarea acestora. dispun de o capacitate totalã de cazare de peste 3150 locuri. tot in domeniul proiectărilor. vânzarea .

bufet si cantina pentru servirea a 140 mese pe zi. 60 de alimentatie publica. 74 . Cladirea reprezinta unul dintre cele mai frumoase edificii ale orasului. un alt obiectiv de cazare si alimentatie publica( pe Bulevardul Brincusi. vis-à-vis de sediul Prefecturii).. care au contribuit la creşterea gradului urbanistic al municipiului Tg-Jiu. unitate care dispune de 80 locuri de cazare. braserie si bar. 120 de alimentatie publica in spatii inchise si 60 pe terasa deschisa. spitalele. noile ansambluri de blocuri si case individuale construite de către locuitorii urbei si altele.R. restaurant. Combinatul de Lian ii si Azbociment Combinatul de Prelucrare a Lemnului.11. care a fost extins in anul 1980 pana la 457 locuri de cazare de confort I. In anul 1989 a fost finalizat si dat in folosinta Motelul Dragoieni. 3. iar cu cele 13 nivele ale sale este cea mai inalta cladire civica din intreaga Oltenie.In anul 1970 a fost dat in folosinta Hotelul Gorj cu 170 de locuri. Într-un timp relativ scurt a fost ridicat un număr important de edificii industriale si social – culturale. bar. in partea NE-ica a municipiului. Tot in aceeasi perioada a fost construit Hotel Parc. dispunand de 70 de locuri de cazare. URBANIZAREA SI DOTAREA Urbanizarea si gospodăria comunală. avand 90 de locuri de cazare. devenind un complex hotelier si de alimentatie publica cu o reputatie la nivel national. policlinicile. poşta. Casa de Cultură a Sindicatelor. Întreprinderea de Articole Tehnice din Cauciuc si Cauciuc Regenerat.F. sala de conferinte si vestiare pentru sportivi. In anii ’80 a fost construit Hotel-Sport. hotelurile si motelurile. pie ele. aici putem men iona Întreprinderea Maşini Unelte pentru Forjare si Presare. sta ia C. cinematografele.

Ac iunea de electrificare a municipiului s-a desfăşurat într-un timp foarte scurt.A. două centrale si patru independen a electrice.12.14. si prin forarea unor pu uri de si Bumbeşti – Jiu. 75 microhidrocentrale Tg-Jiu municipiului din punct . cu un debit de circa 300 litri/secundă. Dezvoltarea bazinului minier determină apari ia pe râul Olte . In Iezureni s-a mare adâncime in zona Curtişoara construit o sta ie de tratare a apei . 3.13. ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ. Alimentarea cu apă a oraşului se realizează prin captare. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE Odată cu finalizarea magistralei de gaze icleni – Petroşani. au fost alimentate cu gaze naturale.C. localită ile din jude ul Gorj si in special municipiul Tg-Jiu. – Bucuresti cu sucursală in municipiul Tg-Jiu. Re eaua de distribu ie a apei de pe raza municipiului Tg-Jiu este de circa 100 km. 3. pe o distan ă de 18 km. de 220 kv totalizând 160 km si de 400 kv de peste 360 km. linii electrice aeriene de 110 kv totalizând o lungime de 760 km. una la Baia de Fier.3. pe o conductă cu diametrul de 600 mm. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ In municipiul Tg-Jiu există 27 sta ii de transformare. de unde apa este adusă printr-o conductă metalică pe o distan ă de 4 km. se îngrijeşte S. a unei hidrocentrale pe râul Gilort. cu un rezervor de 800 mc. DISTRIGAZ SUD S. De distribuirea gazelor naturale in Gorj si Tg-Jiu. cu ajutorul unei aduc iuni. de vedere Termocentralei si al totodată energiei Rovinari si Turceni.

Casa de Economii si Consemna iuni .R. Modernizarea străzilor si a bulevardelor.C.R.L.C.Banca Populară Română – Sucursala Gorj. a locurilor de joacă pentru copii. Existen a a două societă i comerciale care au in obiectul de activitate distribuirea canalelor de televiziune si realizarea unor emisiuni locale: S. etc.Banca Na ională a României – Sucursala Gorj. asfaltarea si pavarea cu dale din beton sau mozaic vene ian a trotuarelor si a aleilor parcurilor. . 3. .BANCPOST S. SISTEMUL FINANCIAR – BANCAR In municipiul resedinta de judet se afla mai multe sucursale ale unor importante institutii bancare: .Banca Comercială Română – Sucursala Gorj. semaforizarea intersec iilor. 76 se realizează in principal cu troleibuzul – . etc.15.Casa Teritorială a Cooperativelor de Credit Gorj.A. Toate acestea sub lucrari au fost coordonate de Direc ia de Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei Tg-Jiu.C. ROMCABLU S.3.L. .A Sucursala Gorj. . fântâni arteziene.A. a zonelor verzi. . Transportul de călători TRANSLOC S. RCS S. Automatizarea celor trei centrale telefonice din municipiul Tg-Jiu ce deservesc popula ia (un număr de peste 36000 de abona i telefonici) – S.16. si S.Tg-Jiu. ROMTELECOM S. Realizarea parcărilor din zonele de locuit si din zonele centrale. ALTE UTILITĂ I ALE MUNICIPIULUI TG-JIU.

3. REIFFAISEN BANK . intră : . CAMERA DE COMER SI INDUSTRIE GORJ In atribu iunile sale. 3. .sucursala Gorj societate de asigurări care pune la dispozitie o game variata de servicii de profil.Spitalul situat pe str. clădiri si alte construc ii.cabinete şcolare.19. in principal. . lucrări de construc ii montaj. etc. con inutul clădirilor .Spitalul situat pe str. 77 . 23 Decembrie cu un număr de 358 medici si 906 personal mediu sanitar.. Tudor Vladimirescu.18. amplasate in toate zonele oraşului.OMNIASIG .Sucursala Gorj.Spitalul 700 de paturi cu policlincă pentru adul i si copii.Banca Română de Dezvoltare . . calamită ilor. de 23 farmacii particulare. . . geamuri vitrine . situat in str. 3.sucursala Gorj asigurări facultative împotriva incendiilor. SOCIETĂ I DE ASIGURARE .cabinete medicale particulare situate in spa ii moderne. dotate cu aparatură modernă.avizarea chestiunilor cu privire la comer si industrie.Sucursala Gorj.S.ASIROM . In municipiul Tg-Jiu există un nr. dotate si cu personal de specialitate . .sprijinirea statului pentru îndeplinirea rolului său economic. ACTIVITATEA SPITALICEASCĂ SI FARMACEUTICĂ .17.C. Unirii. .

Construc ii de maşini. AMORIM S. .S. . . ARTEGO S.C. ..colaborarea cu institutul de specialitate pentru elaborarea situa iilor statistice privind dezvoltarea comer ului si industriei.L. . . ROBUR S. PRELMET S. .S.L.R.A. . .R.C.C.S.înfiin area de societă i comerciale.C.C.S.. MACOFIL S..L.L.tinerea eviden ei firmelor individuale si sociale din raza lor de activitate .S.A. sprijinirea comercian ilor si a industriaşilor cu informa ii necesare exercitării ce către aceştia a profesiunilor respective..R.C.S.A. VONCOMPROD S..S.C.C.C.A. ROSTRAMO S.A. SOCIETĂ I COMERCIALE EXISTENTE IN MUNICIPIUL TG-JIU: Industrie extractivă si prelucrătoare: .S.L.S.R.L. .. PENALCO S.C. .R..S.C. . SEINKO S... CIBGOMEC S.SC MIRFO INDUSTRIES SA.C. OLTIP S..S. 78 .MONA S.S. .C. utilaje si echipamente: .R. STAR GLASS S.C.R. .. TIMBER PRODUCT ROSFINX S.S.A. .A.S..R. . EUMECA S..L.L.. .

MEGA VOX S.L.R.C.R..M.L. .R. ROMVIOLETA S. .. IMPRESIA S. 79 . .L.A. S.S.S..S. . BEKADIS PROD S.A. COMBGORJ .A.L.R.R. . .A.R. CONFEC IA S.C. .C..L.S. CARMIALINA OL S. ..C.C. VODEVIL PROD S.L.R. .L. WALL HART S. FESTO PROD S. ..C.S.R. .R. .L.L.C..R.S. ENDER PROD EXIM S. PATCOFVIL S.S.S.S.R. Industrie uşoară: . ....S. MASCHKONY S.C.C.C.S. SANIMPEX S.C.L... .C.S. ROMAL S.C.S.A.C. GRIMEX S.L.R.C.producerea de nutre uri...C. Agricultură: .S. BETINA PROD S.. .L. . ILGO S. .S. .C.S.L.L. PANICRIS S..A. AZIMONA PROD S.C. GINI S.S. AVCOR S. ..R.L.R.S. CARNEX S.L.R. .R.M.C.C.R.L.A.C.R. Industria alimentară: .C.R.C. GORJPAN S. ..S.S.. OBION PROD S.C. .S.S.C.S.C. ..S. .S.L.L.

SCIFCAI S...S. .. ARIVI S. .R.R. Comert-servicii: .S.S..L. PERICLE S..A.C.A. TAMARA S. EDUARD S.C.L. SANTIERUL 4 S.S.C.S.R. . CRINEX COM S. .C... .S.S.A.R.S.R..R.A..C.C.C. ELECTROCONSTRUC IA ELCO TG-JIU S. SEGALI S.C.A. . .R.A. ...A.S.C.Construc ii: . ACM GORJ S..S.R.A.S.L.R. VEVSTAR S.S.L.L. . ROMANIAN S. .R.L. . . . .L.L. . KAISER S. 80 AMERICAN INVESTMENT COMPANY .S.R.L..S.C.S.A.S. ..L.S..R..S.C.. .C.S. IMI S.S.L.C. SILCOR GETOPRESS S.L.S.C. ECONOMIC S.T. M.L.L.C.C.C. .C. .R. KONCORD TRANS S. .C.S..C.A.C. ELIO CONS S.R..S.C.. PETROCONSTRUCT S.R. . .. INTERFARM S. . S.R. . ACREMIN S.C. STAHL BETON S..C.L. KORUNA CON S.C.R.S. .R.S. BALANTA S.L.C.L. .S. ROVINCOM S.L.S.R.

. .. COMAL S.A. GORJ TRANS S.S.S.C. .C.S..S...R.R.C..C.C. COMTA GORJ S. ALCPROMET S.S.S.C...R.S.R.C.C.C.S.C. PARÂNG TRANSPORT S. .S.L. FARMAVITA S.. . .S.. AGROTRANSPORT GORJ S. . .S.C.R..C.. . REMAT GORJ S.A.C.C.A.C.R.L.OJT GORJ S.L.A. .S.C.C..C.S.C. VODIMEDICOR S.C. . Transporturi: .A.A. . .C.S...A.C. .AGEN IA ECONOMICĂ ROMIT S.A.S. ELTOP S.. COREMAR S. GORMEC S.A.L.A.A.L.. . GETAX S. .L. Turism: . 81 .A.S. AURUM S.. LITUA S.S.S.A.S. .S. .R. .A. .S. EXPRES TRANSPORT S. LOTUS S.R.R.A.R. ROLTRANS S.L. .L.C. Servicii profesionale: .. GUARDO TOURS S.. METACO S. .S.S.GO S.S. . .L. CART. . INIDAN S.C. ..L. DANTEX S.A. FORTUNEX S.

. .R.S. MECANOELECTRICA S.L.S.R.C.R.312 1340 2803 6464 582 1212 3124 1713 3.A.C. FRONTERA S. GHI-COS S.L.S.A.C. . .S..S.L. .C.L....C. MODUL DE FOLOSIN Ă A TERENURILOR o agricol 6015 ha. ATELIER PROIECTARE PERFECT S.S.21.R.20. gaze şi apă Construc ii Comer Transport.L. COMTEC S.. .S. din care: arabil 4772 ha livezi si pepiniere pomicole 760 ha vii şi pepiniere viticole 239 ha fâne e 344 ha o păduri 1739 ha 82 .R. ROM YUGO IMPEX S.C. 3. .C. INTERCOMPUTER S. .C.C. . .R. poştă şi telecomunica ii Activită ii financiar bancare. GORJEANUL S. SALARIA I Domeniu Agricultura Industrie Energie electrică şi termică.S.L.S. adm publică Învă ământ Sănătate Număr salaria i 672 13. INTERSYSTEM S..R.L.

Grădina publică a fost amenajată în 1856. Monumente istorice şi de arhitectură: • În 1898 s-a construit statuia lui Tudor Vladimirescu în fa a liceului care îi poartă numele. în care sunt amplasate Masa tăcerii. CULTURA In municipiul Tg-Jiu există: . 34 farmacii. Sănătate: 255 medici. 11 dispensare medicale. Învă ământul (2000-2001): unită i şcolare total 74. Total cadre didactice 1680. 3 postliceale. Aleea Scaunelor şi Poarta Sărutului din Ansamblul C. Brâncuşi. 3. unită ii PTTR 8. 2 spitale cu 1451 paturi. care a luat fiin ă în anul 1838. o şcoală profesională. Liceul “Ecaterina Teodoroiu” etc. În anul 1984 a fost înfiin at Muzeul de Istorie al Goratestată. Gimnaziu Tudor Vladimirescu. 32 biblioteci. 4 creşe cu 255 paturi. 19 şcoli cu învă ământ primar şi gimnazial cu 12580 elevi. ÎNVĂ ĂMÂNTUL În Tg-Jiu unită i de învă ământ au func ionat încă din secolul al XIX-lea. abonamente telefon 23254.23. În 1921 a fost aşezată o placă comemorativă la podul de 83 . abonamente TV 21878. care func ionează din 1890. 3 Universită i cu 3103 studen i. 989 personal mediu sanitar. din care: grădini e 35 cu 2873 copii. 47 farmacişti . Printre acestea se numără: Şcoala normală pentru pregătirea învă ătorilor.22. 14 licee cu 7525 elevi .3. abonamente radio 21987.2 teatre şi institu ii muzicale.

opera sculptorului Vasile Năstăsescu. cu o scena spatioasa. construită în 1810. Împăra i. fosta Catedrală. care a existat în 1772. • Între anii 1937-1938 a fost ridicat ansamblul Constantin Brâncuşi alcătuit din: Masa tăcerii. împreună cu popula ia oraşului a învins armata germană. • Biserica Sf. Intre institutiile culturale ale municipiului Tg-Jiu. mare ban al Craiovei. Brâncuşi. construită între anii 1748-1764 pe locul unei foste biserici. pe locul unei bisericii din lemn. • Casa memoriala Ecaterina Teodoroiu. de un club cu o sala de reuniuni. amplasat în fa a casei de cultură. utilata modern. Aleea scaunelor. Coloana fără sfârşit. de sculptorul Ion Irimescu. • Biserica Negustorilor din Pia a Centrală a oraşului. la ieşire spre oraşul Bumbeşti-Jiu. bustul lui C. la 14 octombrie 1916. biblioteca si numeroase incaperi destinate activitatii in cercuri. 84 .peste Jiu (construit din fier în anii 1894-1895). pe strada Victoriei. construită în secolul al XVIII-lea. o sala conferinte cu 120 locuri. Nicolaie pe strada 11 Iunie. construita in 1970. ridicată între 1867-1875. pe bulevardul ce-i poartă numele. se remarca: Casa de Cultura a Sindicatelor. • Cişmeaua Sâmboteanu. care exista pe la 1717. • Biserica Sf. Poarta sărutului. pe locul unei biserici din 1795 şi biserica ridicată la începutul secolului al XVIII-lea de Cornea Băloi. • În anul 1972 a fost ridicat bustul generalului Gheorghe Magheru. în cartierul Vădeni. • În anul 1978 a fost executată din bronz. în amintirea luptei în care armata română. dispunand de o sala de spectacole de 700 de locuri.

insa mult mai veche. lucrarile de amenajare fiind realizate de testamentarul importantului om de cultura gorjean.Casa Tineretului-Fundatia pentru Tineret. Biblioteca de arta “Iosif Keber” Tg-Jiu afost pusa la dispozitia publicului in 1991. avandu-si inceputurile inca in secolul XIX. cand au fost finalizate lucrarile de reparatii ale Casei Moanga din Strada Siretului.Venind in intampinarea cerintelor. prin transformarea Casei Judetene a 85 . Teatrul dramatic “Elvira Godeanu” Tg-Jiu. incaperi pentru activitatea diverselor cercuri. intre multe altele. (1886”Teatrul Roman. a fost data in folosinta in 1974. ajungand la peste 220 000 de volume. 1889 Teatrul “Milescu”) Teatrul si-a amenajat o noua si cocheta sala in fosta “Sala 23 August”. au fost infiintate in 1968 Oficiul Cinematografic.Societatea dramatica Tg-Jiu”. fondata in 1934. ca Sectie pentru copii a Bibliotecii judetene. In vederea satisfacerii cerintelor specifice tinerilor. dispunand de o sala de spectacole cu 300 de locuri. Fondul de carti al acestui lacas de cultura s-a imbogatit fara incetare. in 1989. care a oferit prin testament olograf intreaga avere. Centrul Judetean de Indrumare a Creatiei Populare si a Miscarii de Masa a Artistilor Amatori a luat fiinta in 1971. precum si spatii de cazare in sistem hotelier. a fost deschisa o noua sectie pentru copii si adulti in partea de sud a orasului. si in 1972 Intreprinderea Judeteana Cinematografica Gorj. cand Alexandru Cristian Tell a facut o donatie de carte de aproximativ 3000 de volume. ca sectie a Bibliotecii Judetene. La 4 iulie 1993 Teatrul Popular a devenit Teatrul dramatic Elvira Godeanu. Intreprinderea Judeteana Cinematografica Gorj Pentru coordonarea activitatii cinematografice. si biblioteca personala de peste 6000 de volume. Biblioteca Judeteana “Cristian Tell” Tg-Jiu are ca nucleu de infiintare Biblioteca publica a orasului Tg-Jiu. cuprinzand. depinzand de Craiova. activitatea teatrala a orasului este. Biblioteca pentru Copii a luat fiinta in 1985. biblioteca.

Pentru operele realizate la Tg-Jiu. case memoriale. muzee satesti. Calea Eroilor. coordonand activitatea mai multor institutii specializate: Centrul de conservare si valorificare a creatiei populare. Complexul Muzeal de la Tg-Jiu. 5 puncte muzeale satesti. este axul Ansamblului sculptural de la Tg-Jiu. 6 orasenesti. inca din 1935. Iuliu Moisil. Muzeul Goratestată Bazele muzeului au fost puse de Alexandru Stefulescu. de etnografie. de istorie. 4 case memoriale (“Constantin Brincusi”Hobita. Scoala Populara de Arta. originar din satul Hobita. unde se afla “Coloana Recunostintei fara Sfarsit”. Inspectoratul pentru Cultura al Jude ului Gorj. cum a fost denumita de Brancusi. “Iosif Keber”. la indicatiile sale fiind creata noua strada. V. 2 comunale. 53 cinematografe cu banda normala sau ingusta. ci si prin existenta operelor monumentale ale marelui Constntin Brancusi. infiintat in anul 1968 sub denumirea de Comitetul de cultura si arta. Ansamblul de Cantece si Dansuri “Doina Goratestată”. “Tudor Vladimirescu”-Vladimir. 9 case de cultura: 1municipala. de arta. R. Brancusi. ce strabate orasul de la rasarit. la apus. Piekarski si Aurel Diaconovici inca din 1894. avind drept scop stimularea si orientarea activitatii artistilor amatori. Cele mai importante statui si monumente ale judetului Gorj sunt: Complexul monumental “Calea Eroilor” de Constantin Brancusi. ideea viitorului ansamblu fiind conturata chiar de C. Intre sectiile specializate ale muzeului judetean fac parte:Muzeul in aer liber de la Curtisoara. 2 situri ale naturii.la Tg-Jiu).Creatiei Populare. unde se afla 86 . comuna Pestisani. 134 camine culturale. “Ion Popescu-Voitesti”-la Balanesti. Muzeul de arta “Constantin Brancusi”. Orasul Tg-Jiu este vestit nu numai pentru dezvoltarea artistica si industriala. Teatrul Elvira Godeanu. marele sculptor nu a vrut sa primeasca nici o plata. avand trei sectii judetene. 70 biblioteci.

celelalte opere ale ansamblului sculptural: “Masa Tacerii”, “Aleea Scaunelor”, “Poarta Srutului”. Statuia Tudor Vladimirescu , cea mai veche statuie din oras, grup sculptural din bronz, turnat la Milano. Ea apartine sculptorului gorjean Constantin Balacescu, si se afla chiar pe locul unde s-au adunat Tudor cu pandurii sai. Bustul Alexandru Stefulescu, intemeietorul Muzeului de istorie al Goratestată, a fost inaltat in anul 1942. Statuia “Ecaterina Teodoroiu” se afla pe bulevardul ce-i poarta numele, la fel ca si casa memoriala. Monumentul Brancusi, realizat de sculptorul Ion Irimescu. Bustul General Magheru, ridicat in anul 1974, se afla in apropierea Bibliotecii judetene. Monumente istorice: Casa lui Vasile Moanga, construita in jurul anului 1770; Casa pitarului Dumitrache Maldarascu; Casa slujerului Barbu Ganescu; Cismeaua Samboteanu, construita la sfarsitul secolului al XVIII-lea, Cimitirul Eroilor, unde se afla si bustul generalului Ion Culcer; monumente de arhitectura bisericeasca (Biserica Catedrala, Biserica Sfintii Voievozi, Biserica Sfintii Apostoli, Biserica Sfanta Treime, Biserica Sfantul Nicolae). 3.24. TRANSPORTURILE • Municipiul Tg-Jiu are legătură cu calea ferată Craiova-Filiaşi-Tg-JiuPetroşani. Prima gară a fost construită în 1888, pe locul căreia s-a construit în anii 80 o gară modernă. • • Re eaua de distribu ie a apei, adusă prin conducte de al Runcu, are lungimea de 73 km. Re eaua de distribu ie a gazelor totalizează 58 km. • Lungimea re elei de canalizare este de 41 km.
87

3.25.OPORTUNITÃTI DE AFACERI La data de 31 decembrie 1996, existau in economia judetului Gorj un numãr de 8174 agenti economici din care: 24 regii autonome (inclusiv sucursale si filiale), 118 organizatii cooperatiste, 84 societãti comerciale cu capital mixt (capital privat si capital de stat), 47 societãti comerciale cu capital de stat, 7870 societãti comerciale cu capital privat si 297 asociatii familiale si persoane fizice autorizate. Capitalul social subscris insuma: 503 345 mil lei. Pentru societãtile comerciale care au depus bilantul anului 1995, cifra de afaceri medie a fost de 328,037 mil. lei/firmã, iar profitul mediu de 11,495 mil.lei/firmã. Pentru societãtile comerciale cu participare strãinã, cifra de afaceri medie a fost de 542,866 mil. lei /firmã, iar profitul mediu de 67,556 mil. lei/firmã. In agriculturã, prin desfiintarea fostelor cooperative agricole s-a ajuns la o pondere a sectorului privat de 90,5 la sutã din totalul suprafetei agricole, din care 88,1 la sutã la gospodãriile populatiei. Desfãsurarea procesului de privatizare a agriculturii prin aplicarea Legii fondului funciar a produs schimbãri importante in structura si forma de proprietate a fondului funciar. Suprafata agricolã a judetului este de 225.944 ha, din care: teren arabil-102.656 ha; pãsuni -81144 ha; fânete -30436 ha; vii si pepiniere viticole-4473 ha; livezi de pomi si pepiniere pomicole - 7220 ha.

88

3.26. HARTA MUNICIPIULUI TG-JIU

89

CAPITOLUL IV. ORAŞELE JUDE ULUI GORJ
4.1. ORAŞUL BUMBESTI –JIU 4.1.1. PREZENTARE GENERALA Declarat oras in 1989, in administrarea caruia intra urmatoarele asezari: Bumbesti-Jiu, Curtisoara, Lazaresti, Plesa si Tetila. Teritoriul oraşului Comanda. Cuprinde o parte din depresiunea subcarpatică a Jiului, care străbate o parte a oraşului si are la ieşire o luncă largă si o serie de terase. Pădurile extinse mai mult in zona de munte sunt alcătuite din răşinoase, fag si stejar. Acestea ocupă o suprafa ă de 9380 ha, iar păşunile, in care predomină cele alpine, se extind pe 2153 ha, fâne ele de in 826 ha. Este strabatut de raul Jiu, ai carui afluenti principali sunt Polatistea si Sadu, pe stanga, Bratcu, Dumitra si Porcu pe dreapta. Cea mai veche atestare documentara a localitatii apare intr-un hrisov din 14 decembrie 1514. Aici se afla un castru roman construit din piatra - la Vartop si unul construit din glii de pamant - la Plesa. Constructiile au fost ridicate imediat dupa cucerirea Daciei de catre romani de Cohorta a IV-a Cypria si de un detasament din Legiunea a-V-a Macedonica. Pe la anul 201 castrul este intarit cu un zid de piatra. Vecini: la nord judetul Hunedoara, la est comunele Musetesti si Balanesti, sud teritoriul municipiului Tg-Jiu, iar la vest teritoriul comunelor Schela si Turcinesti.
90

se

extinde

in Nord pe

panta

sudică a

masivului Parâng, care cuprinde mun ii Alunul, Sapa, Argelele, Prislopu,

Distanta pana la Tg-Jiu este de 20 km. Pana in 1968 pe teritoriul actual al orasului au existat comunele Bumbesti-Jiu, cu satele Bumbesti-Jiu, Barlesti si Lazaresti; Curtisoara cu satele Curtisoara, Caieni, Iezureni, Sofraceni si Tetila; comuna Sambotin, cu satul Porceni. In 1968 au intervenit modificari, intre care cea mai importanta inglobarea satului Iezureni la municipiul Tg-Jiu. Ocupa ia principală a popula iei este cultura cerealelor, a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. O parte din locuitorii oraşului lucrează in Uzinele metalurgice din Sadu, unitate economică pe teritoriul oraşului, la ieşirea Jiului din defileu. Turistii care tranziteaza sau viziteaza orasul Bumbesti-Jiu beneficiaza de o unitate de cazare cu 22 de locuri, Castrul roman din Bumbeşti-Jiu, ruinele mănăstirii Vişina de la ieşirea Jiului la circa 15 km de la ieşirea Jiului din defileu. 4.1.2. FISA LOCALITATII BUMBESTI-JIU 1. ECHIPAREA TERITORIULUI Suprafata totala: 21 402 ha. Locuinte existente: 3755 Locuinte in proprietate publica: 255 Locuinte private: 3491 Suprafata locuibila: 114442 mp. Suprafata locuibila proprietate publica: 3216 mp. Suprafata locuibila proprietate privata: 110863 mp. Lungimea strazilor: 13 km.
91

din defileu, mănăstirea

Lainici ca si monumentul generalului Dragalina, situate in defileul Jiului,

Lungimea srazilor orasenesti: 10 km. Lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile: 26 km. Lungimea simpla a retelei de canalizare: 7,2 km. Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor: 48,9 km. 2. POPULATIA Populatia stabila: 11669 persoane, dintre care femei: 6004. 3. FORTA DE MUNCA Numar mediu salariati: 1825, din care Numar mediu salariati in agricultura: 90 Numar mediu salariati in industrie: 778 Numar mediu salariati in industria extractiva: 116 Numar mediu salariati in industria prelucratoare: 606 Numar mediu salariati in energie electrica, termica, gaze si apa: 56 Numar mediu salariati in constructii: 114 Numar mediu salariati in comert: 209 Numar mediu salariati in transport, depozitare, posta, telecomunicatii: 85 Numar mediu salariati in activitati financiar-bancare si de asigurari:2 Numar mediu salariati in administratie publica: 34 Numar mediu salariati in invatamant: 132 Numar mediu salariati in sanatate si asigurari sociale: 172

92

4. INVATAMANT Unitati de invatamant-total: 13, din care Gradinite de copii: 8 Scoli din invatamantul primar si gimnazial: 4 Licee: 1 Copii inscrisi in gradinite: 364 Elevi inscrisi – total: 2117 Elevi inscrisi in invatamantul prescolar si gimnazial: 1319, din care primar: 591 gimnazial: 728 Elevi inscrisi in invatamantul liceal: 622 Elevi inscrisi in invatamantul profesional, complementar, ucenici:163 5. CULTURA SI ARTA Biblioteci:4 Biblioteci publice:1 Abonamente radio:3298 Abonamente televiziune:1577 6. OCROTIREA SANATATII Paturi in spitale- sector public:170 Paturi in crese-sector public: 50 Medici-sector public: 22 Stomatologi-sector public: 3 Stomatologi-sector privat: 1
93

Farmacisti-sector public: 1 Farmacisti-sector privat: 2 Personal sanitar mediu: 74 Spitale:1 Dispensare medicale-sector public:1 Dispensare medicale-sector privat: 1 Crese: 1 Farmacii-sector public:1 Farmacii- sector privat:2 7. AGRICULTURA Suprafata agricola totala: 4988 ha. Suprafata arabila: 1589 ha. Suprafata cu livezi si pepiniere pomicole: 256 ha Suprafata cu vii si pepiniere viticole: 265 ha. Suprafata cu pasuni: 2053 ha. Suprafata cu fanete: 825 ha. Suprafete cultivate si productia obtinuta pentru principalele culturi:
Cultura agricola Grau si secara Porumb boabe Cartofi Legume Struguri Fructe Suprafata cultivata -ha70 1373 70 51 Productia –tone248 4393 710 395 530 1029

94

Cresterea animalelor: Bovine (capete): 1186, din care - in gospodariile populatiei: 1169 Porcine (capete): 18719, din care - in gospodariile populatiei: 1500 Ovine (capete): 587, din care - in gospodariile populatiei: 556 Pasari (capete): 38410, din care - in gospodariile populatiei: 33350 Productia de carne (tone greutate viu): 2685 Productia de lapte: 20414 hl. Productia de lana: 1930 kg. Productia de oua: 3545 mii buc. 8. INDUSTRIA Principala unitate economica din localitate este, desi a trecut prin mai multe restructurari ale activitatii,in urma carora aceasta a suferit o reducere semnificativa, Uzina Mecanica Sadu, in jurul careia graviteaza intreaga activitate economic a orasului si a asezarilor invecinate. Avand ca obiect de activitate producerea de armament si munitii pentru armata, alaturi de fabricarea de aparate si subansamble frigorifice, unitatea a cunoscut o puternica dezvoltare in anii ‘70-’80, cand devenise una dintre cele mai importante unitati economice ale judetului Gorj, oferind locuri de munca pentru peste 12 mii de salariati. In prezent, U.M. Sadu, facand parte din CN Arsenalul Armatei, este profilata pe productia de armament si munitii, activitatea de producere a agregatelor si aparatelor frigorifice fiind abandonata aproape in totalitate. Confruntata cu dificultati financiare si lipsa de comenzi, unitatea se afla in pragul colapsului, cu

95

pierderea locurilor de munca a celor peste 2 mii de angajati si efecte dintre cele mai daunatoare pentru situatia economica a intregii zone. A fost luata masura de transformare a uneia dintre cele doua subunitati, Sadu II, in parc industrial, in speranta atragerii de agenti economici puternici, carora li se ofera in conditii avantajoase baza materiala existenta. Ceilalti agenti economici din arealul orasului si al localitatilor arondate isi desfasoara activitatea in domeniul exploatarii si prelucrarii lemnului, industria materialelor de constructii, constructii hidrotehnice, industria usoara. 9. INVESTITII- CONSTRUCTII Locuinte terminate – total : 2 10. POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati P.T.T.R.: 4 Abonamente telefonice: 1948 11. TRANSPORTURILE Localitatea este traversata de calea ferata Bumbesti-Livezeni, care asigura legatura intre Oltenia si Ardeal, precum si de drumul national 66.

96

12. TURISM – SERVICII In zona localitatii Bumbesti-Jiu se gasesc multe atractii turistice, care alaturi de peisajul natural de o frumusete deosebita, constituie resurse turistice de valoare. Aici se afla un castru roman construit din piatra - la Vartop si unul construit din glii de pamant - la Plesa. Constructiile au fost ridicate imediat dupa cucerirea Daciei de catre romani de Cohorta a IV-a Cypria si de un detasament din Legiunea a V-a Macedonica. Pe la anul 201 castrul este intarit cu un zid de piatra. De aici incepe drumul catre Sarmisegetusa. In Lainici, la Lunca Florilor, s-a aflat granita austro-ungara cu Tara Romaneasca. O parte din cladiri mai exista si astazi. La iesirea din Defileul Jiului se vad ruinele Manastirii Visina, ctitorie din piatra a domnitorului Mircea cel Batran. I acelasi mirific defileu, la o distanta de 32 km. de Tg-Jiu si 25 km. de Petrosani se afla Manastirea Lainici, monument de arhitectura medievala (1812-1818), in stil bizantin, cu elemente romanesti, avand pritvor deschis si o interesanta friza exterioara. Alte obiective turistice personalizeaza orasul: biserica din lemn de la Tetila, Muzeul satului Curtisoara, in cadrul caruia, pe o suprafata de peste 10 ha., sunt corservate obiecte unicat ale arhitecturii populare gorjenesti. Aceste atractii turistice nu sunt, din pacate, completate de amenajari pe masura, existand putine unitati de cazare, cu un numar redus de locuri, destinate in principal turismului de tranzit, orasul fiind traversat de principala cale rutiera din zona care face legatura cu zona centrala a tarii, strabatand Carpatii. Investitiile in activitatea turistica, alaturi de o promovare superioara a atractiilor din zona, ar putea constitui una dintre solutiile de revitalizare a

97

activitatii ecomomice a orasului, puternic afectata de reducerea substantiala a activitatii celui mai important agent economic, Uzina Mecanica Sadu. Cu o rata a somajului ridicata si venituri ale populatiei scazute, zona ofera posibilitati limitate de dezvoltare a comertului si a serviciilor, micii agenti economici din domeniu supravietuind in centrul civic al localitatii, unde locuiesc cei mai multi dintre angajatii uzinei mecanice. 4.2. ORAŞUL MĂTĂSARI 4.2.1. PREZENTARE GENERALĂ Suprafa a este de 4644 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 36 km. Relieful este alcătuită din o parte a luncii Jil ului si dealurile Brăde ului, Runcurel, Croici. Subsolul con ine lignit , care se exploatează. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor, cultura cerealelor si a pomilor fructiferi. O dată cu începerea exploatării cărbunelui pe raza comunei, o parte din locuitori au devenit mineri. In prezent numărul lor a scăzut datorită restructurărilor intervenite in economia ării după 1990. Culturi: grâu, porumb, cartofi, legume. Comuna are legătură cu calea ferată Filiaşi – Turceni – Rovinari – TgJiu prin sta iile Mătăsari si Drăgoteşti.

98

4.2.2. FISA LOCALITATII MATASARI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 4644 ha • Locuinte existente - total - 2951 • lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –16.3 km • lungimea simpla a retelei de canalizare – 4,2 km 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 6143 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 4228 persoane • numar mediu salariati in industrie – 2728 persoane • numar mediu salariati in industria extractiva 2315 –persoane • numar mediu salariati in industria prelucratoare – 346 persoane • numar mediu salariati in energie electrica si termica, gaze si apa – 67 persoane • numar mediu de salariati in constructii – 315 persoane • numar mediu de salariati in comert- 104 persoane • numar mediu salariati in transport, depozitare, posta comunicatii – 633 persoane • numar mediu salariati in activ. Financiare, bancare si de asig – 4 persoane

99

• numar mediu salariati in administratia publica – 31 persoane • numar mediu salariati in invatamant – 128 persoane • numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala – 40 persoane 4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 10 • gradinite de copii – 4 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 • licee – 1 • copii inscrisi in gradinite – 204 persoane • elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 913 persoane • elevi inscrisi in invatamant liceal – 396 persoane • personal didactic – 106 persoane • sali de clase si cabinete – 47 • laboratoare scolare – 7 • ateliere scolare – 8 5) CULTURA SI ARTA • biblioteci – 2 • biblioteci publice – 1 • abonamente la radio – 804 • abonamente la televiziune – 461 6) OCROTIREA SANATATII • paturi in spitale – sector public –13

100

• medici – sector public – 6 persoane • stomatologi – sector public – 1 persoane • stomatologi – sector privat – 1 persoane • farmacisti – sector privat –1 persoane • personal mediu sanitar – sector public – 1 persoane • personal mediu sanitar – sector privat – 24 persoane • spitale – sector public – 1 • dispensare medicale – sector public – 4 • crese - sector public – 4 • farmacii – sector public – 3 • farmacii – sector privat – 30 • cabinete medicale - sector privat – 53 • cabinete stomatologice – 28 • Laboratoare medicale - sector privat - numar 15 • laboratoare de tehnica dentara – 16 7) AGRICULTURA • suprafata agricola – 6024 ha • suprafata arabila – 4403 ha • suprafata livezi si pepiniere pomicole – 760 ha • suprafata vii si pepiniere viticole – 139 ha • suprafata păşuni – 247 ha • suprafata fanete – 475 ha • suprafata cultivata – 3731 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 8
101

• locuinte terminate din fonduri private – 8 • locuinte terminate din fondurile populatiei – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 9 • Abonamente telefonice – 22637 10) TURISM, ODIHNA SI TRATAMENT • unitati de cazare – 5 • locuri in unitati de cazare - (total) numar 576

4.3. ORAŞUL MOTRU 4.3.1.PREZENTARE GENERALĂ Oraş nou, înfiin at in anul 1967, pe teren viran in lunca si pe ultima terasă a râului Motru, căruia îi poartă numele. In anul 2001 a fost declarat municipiu. Cuprinde pe lângă o parte de luncă si terasele Motrului, dealurile Bujorăscului, Ştirbe ului, Cireşului, Roşiu ei, Horăşti, Blajului si Prigorului. Subsolul con ine lignit. Ocupa ia tradi ională a popula iei din satele si localită ile componente ale oraşului a fost creşterea animalelor, a pomilor fructiferi, si cultura cerealelor. Cei din oraş sunt, in majoritate, mineri.

102

7 km .lungimea simpla a retelei de canalizare – 31.450 persoane numar mediu sal in transp.22 2) POPULATIA .2.lungimea strazilor orasenesti modernizate – 34 km .populatia totala stabila – 25402 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 9222 persoane numar mediu salariati in agricultura – 28 persoane numar mediu salariati in industrie – 5422 persoane numar mediu sal in industria extractiva 4249 –persoane numar mediu sal in industria prelucratoare – 834 persoane numar mediu sal in energie electrica si termica. posta comunicatii – 1210 persoane 103 . depozitare.suprafata totala: 5009 ha .4. gaze si apa – 339 persoane numar mediu de sal in constructii – 394 persoane numar mediu de sal in comert.lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –91 km . FISA LOCALITATII MOTRU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI .lungimea strazilor orasenesti – 63 km .numarul autobuzelor in inventar .3.

compl. bancare si de asig – 41 persoane numar mediu sal in administratia publica – 110 persoane numar mediu sal in invatamant – 480 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 340 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 21 gradinite de copii – 11 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 licee – 2 scoli postliceale – 1 copii inscrisi in gradinite – 881 persoane elevi inscrisi in invatamant liceal – 1077 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 3863 persoane elevi inscrisi in invat.numar mediu sal in activ. profesional. Financiare. ucenici –708 persoane personal didactic – 576 persoane sali de clase si cabinete – 128 laboratoare scolare – 23 ateliere scolare – 17 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 7 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 5543 abonamente la televiziune – 3308 104 .

suprafata cultivata – 1231 ha 105 .suprafata livezi si pepiniere pomicole – 211 ha .suprafata vii si pepiniere viticole – 89 ha .sector public – 2 farmacii – sector public – 2 farmacii – sector privat – 4 cabinete medicale .suprafata agricola – 3036 ha .sector privat – 3 cabinete stomatologice – 4 laboratoare de tehnica dentara – 3 7) AGRICULTURA .suprafata păşuni – 1463 ha .suprafata arabila – 1128 ha .6) OCROTIREA SANATATII paturi in spitale – sector public –270 paturi in crese – sector public – 135 medici – sector public – 41 persoane stomatologi – sector public – 2 persoane stomatologi – sector privat – 4 persoane farmacisti – sector public – 2 persoane farmacisti – sector privat – 4 persoane personal mediu sanitar – sector public – 179 persoane personal mediu sanitar – sector privat – 4 persoane spitale – sector public – 1 dispensare medicale – sector public – 9 crese .suprafata fanete – 145 ha .

in depresiunea cu acelaşi nume. Timiş.PREZENTARE GENERALĂ Oraş aşezat la poalele Muntelui Cerbu (Masivul Parâng). Ei practicau in trecut stanshuman a.locuinte terminate din fonduri private – 12 . ORAŞUL NOVACI 4.4. la ieşirea Gilortului din mun i . la care au fost înglobate (Vlădoiu).8) INVESTITII – CONSTRUCTII . In anul 1968 com. Hirişeşti. se deplasau toamna in jude ele Dolj.locuinte terminate – 12 . Pociovaliştea si Siteşti.utitati de cazare – 1 4.Străini si Schela . Ocupa ia tradi ională a popula iei a fost creşterea animalelor (vite cornute si in special oi). ODIHNA SI TRATAMENT . Novaci .1. Caraş Severin.locuinte terminate din fondurile populatiei – 12 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 5 Abonamente telefonice – 3906 10) TURISM. Arad si se înapoiau 106 satele Novaci – Români. In administra ia oraşului sunt cuprinse satele: Berceşti.4. Novaci a fost trecută in rândul oraşelor .

) si comerciale care au ca obiect de activitate comer ul cu produse alimentare FARINEL transporturi rutiere de mărfuri (SC TRANSPORT MIXT S.L. BRADU). Ziua Oierilor.FORTA DE MUNCA • • • • • numar mediu salariati – 1101 persoane numar mediu salariati in agricultura – 1 persoane numar mediu salariati in industrie – 128 persoane numar mediu sal.POPULATIA • populatia totala stabila – 6095 persoane 3.A. condi iile nu le mai permit si ca urmare numărul oilor s-a redus. ocupa cu exploatările forestiere sau cu alte 4. manifestare cu caracter folcloric.primăvara. Pe teritoriul oraşului Novaci îşi si nealimentare (SC BOFFERDING SRL desfăşoară si S.2. In prezent. ECHIPAREA TERITORIULUI 2. când urcau cu oile la munte. gaze si apa – 55 persoane 107 .FISA LOCALITATII NOVACI 1.5 km • • • • 2. suprafata totala: 17485 ha lungimea strazilor orasenesti – 63 km lungimea strazilor orasenesti modernizate – 43 km lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –25. in energie electrica si termica.R.5 km lungimea simpla a retelei de canalizare – 5.4. in luna mai se organizează. specifică păstoritului. in industria prelucratoare – 73 persoane numar mediu sal. cu ocazia urcării oilor O parte din locuitori se servicii pe plan local.C activitatea societă i S. Acum acest obicei a scăzut in la munte intensitate.

posta comunicatii – 66 persoane • numar mediu sal in activ.in administratia publica –70 persoane • numar mediu sal. depozitare.CULTURA SI ARTA biblioteci – 4 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 893 abonamente la televiziune – 1071 • • • • 6.OCROTIREA SANATATII • • • • paturi in spitale – sector public –155 medici – sector public – 13 persoane stomatologi – sector public – 2 persoane stomatologi – sector privat – 1 persoane 108 . bancare si de asig – 22 persoane • numar mediu sal. in comert.• numar mediu de sal. in transp.INVATAMANT • • • • • • • • • • • unitati de invatamant – 12 gradinite de copii – 7 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 licee – 1 copii inscrisi in gradinite – 253 persoane elevi inscrisi in invatamant liceal – 452 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 570 persoane personal didactic – 82 persoane sali de clase si cabinete – 42 laboratoare scolare – 8 ateliere scolare – 1 5. in invatamant – 128 persoane • numar mediu sal.152 persoane • numar mediu sal. in sanatate si asistenta sociala – 258 persoane 4. Financiare. in constructii – 50 persoane • numar mediu de sal.

TURISM.14 109 .sector privat – 2 cabinete stomatologice – 1 7.14 Cabane .INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 14 • locuinte terminate din fonduri private – 14 • locuinte terminate din fondurile populatiei – 14 9. AGRICULTURA • • • • • • suprafata agricola – 6608 ha suprafata arabila – 602 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 97 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 142 ha suprafata pasuni – 3463 ha suprafata fanete – 2304 ha 8. ODIHNA SI TRATAMENT • • • • utitati de cazare – 1 Locuri in unitati de cazare .POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 3 • Abonamente telefonice – 901 10.• • • • • • • • • farmacisti – sector privat – 3 persoane personal mediu sanitar – sector public – 70 persoane personal mediu sanitar – sector privat – 2 persoane spitale – sector public – 1 dispensare medicale – sector public – 1 farmacii – sector public – 1 farmacii – sector privat – 3 cabinete medicale .numar .numar – 1 Locuri in cabane .

– societă i care se ocupă de comercializarea produselor alimentare.A. AGROMEC S.– profilată pe fabricarea utilajelor pentru mine.5. a tutunului. cariere si construc ii. ROVITEM S. chimizarea agriculturii si protec ia fitosanitară. 110 .A.A si TPSUT S. care au venit să lucreze la exploatările de cărbune din bazinul Motrului. unde s-au ridicat locuin e pentru mineri. Ocupa ia principală a popula iei: ocupa ia de baza a locuitorilor din oraşul Rovinari este mineritul. In orasul Rovinari functioneaza un hotel cu 113 locuri. si S. ROVINCON S.C.4. a băuturilor si produselor textile. In domeniul comer ului işi desfăşoară activitatea două societă i comerciale : S.C.A. O altă parte a locuitorilor se ocupă de agricultura si creşterea animalelor.1. aduc iunea si tratarea apei. Societă i comerciale Comerciale: pe In oraşul Rovinari func ionează societă i DE profilate diferite domenii de activitate: UZINA REPARA II S. Istoric: A fost declarat oraş in anul 1981.A. –se ocupă cu transporturile terestre de călători.PREZENTARE GENERALĂ Aşezare: Oraş construit pe un loc viran.A. Suprafa ă: 2632 ha – Distan a până la Tg-Jiu este de 18 km. ROVEGA S. Au fost construite locuin e pentru mineri.A.5.care execută lucrări de construc ii. cu amănuntul. ROVAL S. – desfăşoară servicii pentru mecanizarea. ROVTRANSPORT S. ORAŞUL ROVINARI 4.A. – societate ce se ocupă de gospodărirea resurselor de apă..

4. prin sta ia Rovinari.1272 persoane număr mediu salaria i in activită i financiar bancare – 16 persoane 111 .5.Transporturile se face de către firmele specializate in transporturi terestre de călători dar. se pot face si pe calea ferată având legătură pe ruta Filiaşi – Turceni – Rovinari – Tg-Jiu.Suprafata totala: 2632 ha 2) POPULATIA .274 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 75 persoane numar mediu sal in invatamant – 243 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala –182 persoane număr mediu salaria i in transp. posta.2. FISA LOCALITATII ROVINARI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . comunicatii . depozitare.populatia totala stabila – 13522 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 9306 persoane număr mediu salaria i in agricultură – 5 persoane numar mediu salariati in industrie – 5265 persoane numar mediu de salaria i in comert.

4) INVATAMANT unitati de invatamant – 9 gradinite de copii – 5 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 licee .525 persoane elevi inscrisi in invat.1 copii inscrisi in gradinite – 518 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 3187 persoane elevi inscrisi in invatamint liceal .compl.ucenici – 443 persoane personal didactic – 203 persoane sali de clase si cabinete – 73 laboratoare scolare – 8 ateliere şcolare –11 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 4 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 2225 abonamente la televiziune – 1238 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 29 persoana medici – sector privat – 1 persoană stomatologi – sector public – 2 persoane farmacişti sector privat – 1 persoană personal mediu sanitar – sector public – 95 persoane personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 112 . profesional.

cartofi. porumb. secară)– 466 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 7 locuinte terminate din fonduri private – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 3 Abonamente telefonice – 1644 10) TURISM.1 Locuri in unitati de cazare .113 113 . legume.7) AGRICULTURA suprafata agricola – 841 ha suprafata arabila – 484 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 45 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 50 ha suprafata pasuni – 216 ha suprafata fanete – 46 ha suprafata cultivata (grâu. ODIHNA SI TRATAMENT Unitati de cazare .

6. gaze de sondă. 114 .1. In actele de vânzare cumpărare emise după 1906 si in registrul de eviden ă a popula iei este numit Târgu.6. O parte din locuitori lucrează la exploatări de carbonifere. pe lângă oraşul propriu zis si 10 sate: Blahni a de Jos. Floreşti. in a cărei organizare administrativă intră . Curteana. Obştea moşnenilor din satul Cărbuneşti stăpânea Muntele Cărbunele si Mun ii Căpă ânii de unde se crede că-i vine numele aşezării. Cre eşti. din satele Petreştii de Sus si Cărbuneşti –Sat. Construirea căii ferate Tg-Jiu – Filiaşi.C.Mare al Cărbuneştilor. Măceşu. industriei. in apropierea căruia s-a format nucleul actualului oraş. Rogejeni si Ştefăneşti. in anul 1880 a determinat migrarea unei păr i a popula iei. Pojogeni. In Tg-Cărbuneşti func ionează câteva societă i comerciale din domeniul agriculturii. In jurul anului 1650 este sub numele de Târgul Petreşti si apoi Petreştii de Sus. transporturilor si comer ului din care: S.Bengăi . In anul 1968 Tg-Cărbuneşti a fost declarat oraş . Cojani. spre sta ia CFR – Cărbuneşti. in special a celor care locuiesc in sate. Subsolul con ine petrol. forestiere si in unele unită i economice din Tg-Jiu. exploatate de Blahni a de Jos si la Câmpu Mare. când aşezarea men ionat apare sub numele de Târgu. petroliere.Cărbuneştilor.PREZENTARE GENERALĂ Oraş aşezat la confluen a Gilortului cu Blahni a . Ocupa ia principală este cultura cerealelor si creşterea animalelor. ORAŞUL TG-CĂRBUNEŞTI 4. Prima atestare documentară este men ionată in anul 1596. Cuprinde partea centrală si estică a dealurilor Bran si Cărbuneşti si cea mai mare parte din Depresiunea intercolinară Câmpu.4. Cărbuneşti Sat.

– profilată pe cultura vegetală si creşterea animalelor.C. sunt case memoriale.A.L. . Stejarul de lângă schitul Cojani (de circa 300 de ani).COMBIA S.2.profilată pe servicii pentru mecanizarea agriculturii. cu hrube ISTORICE ARHITECTURĂ: Biserica ŞI Cămărăşenilor din Tg-Cărbuneşti construită din piatră si cărămidă in sec. biserica satului sat. înconjurată de ziduri. Transportul rutier se face de către două Oraşul are legătura cu calea ferată.2 km 115 societă i specializate. de transporturi rutiere de mărfuri.C. schitul din lemn de la Cărbuneşti Casa lui Haiducescu din Pojogeni si casa lui Cămărăşescu din Tg-Cărbuneşti. In Cărbuneşti . au fost declarate monumente ale naturii.A.pentru extragerea petrolului si gazelor naturale. – fabricarea plăcilor. Scoru ii din Dealul Viilor. MONUMENTE XVII – lea. construită din lemn in anul 1804. AGROMEC S. construit in secolul al XVI –lea.A.C.A.A. FISA LOCALITATII TARGU CARBUNESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI suprafata totala: 13125 ha lungimea strazilor orasenesti – 16 km lungimea strazilor orasenesti modernizate – 15 km lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –25. două societă i S. foliilor si tuburilor din material plastic.R. Magheru. de către generalul Gh. in apropiere de Tg-Cărbuneşti (de circa 600 ani). subterane.6. FORAJ SONDE S. S. pădurea Mamu din nordul oraşului. – profilată pe construc ii componente. S. etc. . S. ZAISS LUX PLAST S. S. Cojani. climatizare si protec ie fitosanitară.C.Sat s-a născut Tudor Arghezi. . metalice si articole SERVAGROMEC S. 4.

depozitare.217 persoane numar mediu sal in transp.1 km 2) POPULATIA populatia totala stabila – 9089 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 2377 persoane numar mediu salariati in agricultura – 42 persoane numar mediu salariati in industrie – 674 persoane numar mediu sal in industria extractiva 232 –persoane numar mediu sal in industria prelucratoare – 380 persoane numar mediu sal in energie electrica si termica. Financiare.lungimea simpla a retelei de canalizare – 25. posta . – 21 persoane numar mediu sal in administratia publica – 117 persoane numar mediu sal in invatamant – 174 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 328 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 20 116 .4 km lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor – 18.comunicatii – 170 persoane numar mediu sal in activ. gaze si apa – 62 persoane numar mediu de sal in constructii – 404 persoane numar mediu de sal in comert. bancare si de asig.

compl.gradinite de copii – 8 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 11 licee – 1 copii inscrisi in gradinite – 287 persoane elevi inscrisi in invatamant liceal – 439 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 1137 persoane elevi inscrisi in invat.profesional. ucenici –103 persoane personal didactic – 222 persoane sali de clase si cabinete – 69 laboratoare scolare – 10 ateliere scolare – 4 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 6 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 1565 abonamente la televiziune – 982 6) OCROTIREA SANATATII paturi in spitale – sector public –225 paturi in crese – sector public – 60 medici – sector public – 33 persoane stomatologi – sector public – 2 persoane stomatologi – sector privat – 2 persoane farmacisti – sector public – 2 persoane farmacisti – sector privat – 2 persoane personal mediu sanitar – sector public – 131 persoane 117 .

sector public – 1 farmacii – sector public – 1 farmacii – sector privat – 2 cabinete medicale .sector privat – 2 laboratoare medica 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 6142 ha suprafata arabila – 3734 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 278 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 134 ha suprafata păşuni – 1211 ha suprafata fanete – 785 ha suprafata cultivata – 2695 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 4 locuinte terminate din fonduri private – 4 locuinte terminate din fondurile populatiei – 4 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 5 Abonamente telefonice – 1419 118 .personal mediu sanitar – sector privat – 2 persoane spitale – sector public – 1 dispensare medicale – sector public – 1 crese .

Oamenii au venit din diferite locuri si confec ionau obiecte din lemn: copăi (postăvi). unui slujitor numit Albu. Bârzeiu de Gilort.1 CAPITOLUL V. al cărui nume il poartă. sub numele de Pruneştii de Jos a fost înglobat la satul Albeni. Bolboceşti. pentru serviciile aduse. 119 . Mirosloveni si Pruneşti. Satul Gioncani. Motoşi i (mai târziu numit Moteşti). In 1968 satele Hârnea si Motoşi i au fost înglobate la satul Bolboceşti. Bârzeiu de Gilort ( sat in care s-a născut generalul Gh. Distan a până la Tg-Jiu este de 37 km . care dă ca recompensă.1. in actul de danie a lui Vlad Călugăru. COMUNELE JUDE ULUI GORJ 5. care a Albeni satului Mirosloveni. care a apar inut satului Pruneşti. Doseni . fuse. etc. In ultimii 50 de ani a apărut si cătunul Rudari. ODIHNA SI TRATAMENT utitati de cazare – 1 locuri in unitati de cazare – 52 hoteluri – 1 locuri in hoteluri . Pruneşti si cătunul Costeni. satul cu moşia respectivă. Doseni. Legătura se realizează pe căi rutiere. Apare in documente la data de 30 iunie 1486. linguri. Mirosloveni. Magheru). COMUNA ALBENI Comună cu 6 sate: Albeni (reşedin a). Până in anul 1968 comuna Albeni se compunea din satele: Albeni. Bolboceşti . Hârnea.10) TURISM.

O parte din bărba i lucrează la exploatările de cărbune din Albeni si schela de extrac ie a petrolului. Magherului . Subsolul con ine lignit. O parte a teritoriului este acoperit cu păduri in care predomină stejarul. 5.Comuna Albeni cuprinde partea nord – estică a Depresiunii Tg-Jiu – Câmpu Mare (străbătută de Gilort) si dealurile Pruneşti. fagul si plopul. etc.1. Her ului. salcâmul. petrol si gaze naturale care se exploatează. frasinul.1. Ocupa ia de bază a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. gaze si apa – 62 persoane • numar mediu de sal in constructii – 70 persoane • numar mediu de sal in comert.29 persoane 120 . FISA LOCALITATII ALBENI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 4511 ha 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 2851 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 1021 persoane • numar mediu salariati in industrie – 741 persoane • numar mediu sal in industria extractiva 733 –persoane • numar mediu sal in industria prelucratoare – 8 persoane • numar mediu sal in energie electrica si termica.

Financiare.• numar mediu sal in transp. depozitare. posta comunicatii – 56 persoane • numar mediu sal in activ. bancare si de asig – 1 persoana • numar mediu sal in administratia publica – 12 persoane • numar mediu sal in invatamant – 34 persoane • numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 7 • gradinite de copii – 3 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 • copii inscrisi in gradinite – 87 persoane • elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 398 persoane • personal didactic – 28 persoane • sali de clase si cabinete – 13 • laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA • biblioteci – 2 • biblioteci publice – 1 • abonamente la radio – 556 • abonamente la televiziune – 465 6) OCROTIREA SANATATII 121 .

2.• medici – sector public – 2 persoane • personal mediu sanitar – sector public – 6 persoane • personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane • dispensare medicale – sector public – 1 7) AGRICULTURA • suprafata agricola – 2543 ha • suprafata arabila – 1115 ha • suprafata livezi si pepiniere pomicole – 460 ha • suprafata vii si pepiniere viticole – 33 ha • suprafata păşuni – 865 ha • suprafata fanete – 70 ha • suprafata cultivata – 956 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 3 • locuinte terminate din fonduri private – 3 9) POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 3 • Abonamente telefonice – 117 5. COMUNA ALIMPEŞTI 122 .

in cea mai mare parte. creşterea animalelor si pomicultura. numărul lor s-a redus mult. Ciupercenii de Olte . Nu are legătură directă cu calea ferată. etc. cu ocazia întăririi hotarului moşiei mănăstirii Bistri a. satul Alimpeşti făcea parte din jude ul Vâlcea.(VALEA OLTE ULUI SOC. Tăuzului. vi ă de vie.L). ARNEXIM S. III-II î. băuturi. Chr.Alimpeşti comună cu 5 sate: Alimpeşti ( reşedin ă). Datorită restructurărilor din economie.C ALUTUS S. In punctul Măgura din satul Nistoreşti s-au descoperit obiecte de ceramică dacică din epoca fierului (sec. din dealurile Muierii. In Alimpeşti func ionează societă i comerciale care au ca obiect de activitate fabricarea produselor de morărit (S. Culturi: grâu. iar in anul 1847 din jude ul Gorj. Alexandru Ştefulescu in “Gorjul istoric si pitoresc” spune că in 1731. încălzire centrală. Nistoreştilor si Corşorului. AGRICOLĂ) comer cu amănuntul a produselor nealimentare.C. porumb. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. 123 . străbate comuna de la nord la sud . Ocupa ia de bază a popula iei este agricultura. O parte din teritoriu este acoperit de păduri de stejar si fag. O parte din locuitori au lucrat până in 1990 la Baia de Fier si la exploatări petroliere. etc. pomi fructiferi. Nistoreşti si Sârbeşti. (S. Turism : un motel cu 7 locuri de cazare. Transport: se realizează pe căi rutiere. Măgurei.)lucrări instala ii sanitare. Corşoru.R.). Olte ul a cărei albie majoră variază intre 20 si 160 m lă ime. Transporturile se realizează pe căi rutiere Istoric: Satul reşedin ă este atestat documentar într-un hrisov dat de Vlad Voevod la data de 23 august 1533. tutun.A. Relieful: Comuna Alimpeşti este alcătuită.

gaze si apa – 13 persoane • numar mediu de sal in constructii – 19 persoane • numar mediu de sal in comert.20 persoane • numar mediu sal in persoane • numar mediu sal in administratia publica – 13 persoane • numar mediu sal in invatamant – 24 persoane • numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 17 persoane transp.1.935 • lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –17. FISA LOCALITATII ALIMPESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 3511 ha • Locuinte existente .total . depozitare.5.2. posta comunicatii – 5 124 .3 km 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 2094 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 143 persoane • numar mediu salariati in industrie – 35 persoane • numar mediu sal in industria prelucratoare – 22 persoane • numar mediu sal in energie electrica si termica.

sector privat – numar 1 125 .4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 4 • gradinite de copii – 2 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 2 • copii inscrisi in gradinite – 80 persoane • elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 208 persoane • personal didactic – 24 persoane • sali de clase si cabinete – 15 • laboratoare scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA • biblioteci – 3 • biblioteci publice – 1 • abonamente la radio – 285 • abonamente la televiziune – 302 6) OCROTIREA SANATATII • medici – sector public – 2 persoane • stomatologi – sector public – 1 persoane • personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane • personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane • Puncte farmaceutice .

(total) numar 7 126 . ODIHNA SI TRATAMENT • unitati de cazare – 1 • Locuri in unitati de cazare .7) AGRICULTURA • suprafata agricola – 2715 ha • suprafata arabila – 767 ha • suprafata livezi si pepiniere pomicole – 417 ha • suprafata vii si pepiniere viticole – 36 ha • suprafata păşuni – 797 ha • suprafata fanete – 698 ha • suprafata cultivata – 725 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 5 • locuinte terminate din fonduri private – 5 • locuinte terminate din fondurile populatiei – 5 9) POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 3 • Abonamente telefonice – 147 10) TURISM.

Transportul se realizează pe căi rutiere. Animale: bovine.1. COMUNA ARCANI Comuna cu 4 sate : Arcani . Relieful cuprinde dealurile: Mare.populatia totala stabila – 1286 persoane 3) FORTA DE MUNCA . FISA LOCALITATII ARCANI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 2697 ha • lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 7. Ocupa ia de bază a popula iei este cultura pomilor fructiferi.3. Săpăturile arheologice din 1942. Seciului. etc.3. porcine. 5. păsări. Câmpofeni. Poiana. făcute in locul numit Mormin i.5. creşterea animalelor si cultura cerealelor. principalele ape care străbat comuna Arcani. Miloaei. Culmea Mâ anilor si o parte a luncilor Jaleşului si Sohodolului.reşedin a. Unii economice din Tg-Jiu.numar mediu salariati – 85 persoane . Chirtocilor. Nu are legături directe de cale ferată. Sănăteşti si Stroieşti. oseminte si alte . Vlădoienilor. au scos la iveală monede obiecte.5 km 2) POPULATIA . ovine.numar mediu salariati in agricultura – 3 persoane 127 dintre locuitori lucrează in unită i din timpul lui Filip al II lea.

numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 11 persoane 4) INVATAMANT .unitati de invatamant – 7 .sali de clase si cabinete – 8 . Financiare. depozitare..abonamente la televiziune – 322 128 . posta comunicatii – 5 persoane .elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 34 persoane .1 5) CULTURA SI ARTA .12 persoane .copii inscrisi in gradinite – 45 persoane .scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 .gradinite de copii – 3 .numar mediu sal in transp.numar mediu sal in activ.numar mediu sal in invatamant – 20 persoane . bancare si de asig – 3 persoane .ateliere scolare .biblioteci – 2 .numar mediu de sal in comert.biblioteci publice – 1 .personal didactic – 33 persoane .laboratoare scolare – 2 .abonamente la radio – 228 .

Abonamente telefonice – 140 129 .Unitati PTTR – 4 .personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA .suprafata fanete – 261 ha .6) OCROTIREA SANATATII .suprafata arabila – 749 ha .suprafata agricola – 1607 ha .suprafata livezi si pepiniere pomicole – 159 ha .medici – sector public – 2 persoane .suprafata vii si pepiniere viticole – 69 ha .locuinte terminate din fonduri private – 5 9) POSTA SI TELECOMUNICATII .locuinte terminate – 5 .suprafata păşuni – 369 ha .suprafata cultivata – 537 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII .

in unită i locale care prelucrează lemnul si piatra de var si in unită i economice din Novaci . Mai târziu a apărut si satul Negreni . Istoric : Apare in documentele secolului al XV. Până in anul 1968 Cernădia era comună care cuprindea satele : Cernădia . Ocupa ia principală a popula iei este creşterea animalelor.5. Relieful cuprinde rama sudică a mun ilor Parâng si o parte a Depresiunii Polovragi – Baia de Fier. satele Sohodolul si Negreni la satul Baia (sub numele de Baia de Fier). Buiceşti si Berceşti. COMUNA BAIA DE FIER Comună formată din 2 sate : Baia de Fier – reşedin a si Cernădie. Piscul Boierului. alcătuită din satele Baia si Sohodolul . iar Galbenul. Satul Buiceşti a fost înglobat la satul Cernădie. In anul 1968 cele două comune au fost unite . 130 . afluent al Gilortului o străbate pe mijloc. fabricarea varului.4. in parte calcaroasă. Muşetoiu. Tg-Jiu si Rm. Olte ul afluent al Oltului udă marginea de est a comunei. fragmentată de Dealul Ră oi. Grafitul se exploatează in muntele Cătălinul si se prelucrează la sta ia de flotare din Baia de Fier. Micaia. tutunului . băuturilor. Înăl imile muntoase principale sunt: Tivdele. Societă i comerciale: in comuna Baia de Fier func ionează societă i comerciale al căror profil este exploatarea forestieră . iar satul Berceşti a trecut la oraşul Novaci. O parte din locuitori lucrează la exploatări forestiere. etc. prezintă fenomene caracteristice: peşteri si Cheile Galbenului. Vâlcea. vânzarea produselor alimentare.lea si al XVI -lea. Zona montană. fabricarea de ciocolată si produse zaharoase. pomicultura si cultura cerealelor.

Iesind prin gura sudica a pesterii coborârea pâna la albia râului Galbenu se face pe o carare betonata. Obiective turistice si monumente istorice: In satul Baia de Aramă se află biserica zidită in anul 1736. bântuite de razboaie pe când barbatii plecau la lupta impotriva celor care le incalcau tara. In masivul calcaros. femeile si copii se ascundeau in aceasta pestera. biserica din Sohodol. cabană 1). la nord-est de Baia de Fier. pe malul drept al Olte ului sunt 6 peşteri. transformata in adapost bine aparat si nedescoperit de catre navalitori. Comuna nu are legătură directă cu calea ferată. construită in anul 1809. Turism : unită i de cazare 2. pe teritoriul comunei Baia de Fier. splendid monument al naturii.Culturi: porumb . pomi fructiferi. Numele de Pestera Muierilor. 131 . Peştera Iedului este in apropiere de intrarea in Peştera Muierilor. in timpuri stravechi. lungă de 640 m (este electrificată). cartofi. Traversând calcarele jurasice-neocomiene amintitul râu a creat pe versantul drept al cheii cel mai vizitat obiectiv speologic din România. judetul Gorj. asa cum au denumit-o vechii locuitori ai comunei Baia de Fier. asezata la intrarea in cheile râului Galbenul. strajuita cu balustrada de sustinere. Pestera Muierilor. Intre miile de pesteri ale Carpatilor putine au un trecut atât de bogat in intâmplari ca Pestera Muierilor de la Baia de Fier. din bârne de stejar si brad. căpşuni. situata geografic in Depresiunea Getica a Olteniei. locuri de cazare 76. (motel 1. vi ă de vie. etc. O ramificatie asfaltata de 7 km pornind in stânga soselei ce leaga orasul Târgu Jiu de Râmnicu Vâlcea porneste din dreptul satului Poenari spre comuna Baia de Fier. provine din faptul ca. cioplite cu securea si încheiate la capete. pe locul unei foste biserici construită in 1505. Transportul se realizează pe căi rutiere.

in comert.FISA LOCALITATII BAIA DE FIER 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 12024 ha • Locuinte existente . Financiare. depozitare.total . in administratia publica – 9 persoane numar mediu sal. in activ.4. in industria prelucratoare – 70 persoane numar mediu sal.1. in energie electrica si termica. bancare si de asig – 1 persoane numar mediu sal.85 persoane numar mediu sal. gaze si apa – 8 persoane numar mediu de sal. in industria extractiva 60 –persoane numar mediu sal.1468 • lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –41 km 2) POPULATIA populatia totala stabila – 4667 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 395 persoane numar mediu salariati in agricultura – 3 persoane numar mediu salariati in industrie – 138 persoane numar mediu sal. in invatamant – 63 persoane 132 .5. in transp. posta comunicatii – 22 persoane numar mediu sal.

compl.profesional. ucenici –127 persoane personal didactic – 50 persoane sali de clase si cabinete – 35 laboratoare scolare – 3 ateliere scolare – 6 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 586 abonamente la televiziune – 569 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 3 persoane stomatologi – sector public – 1 persoane personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane 133 . in sanatate si asistenta sociala – 21 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 7 gradinite de copii – 4 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 2 licee – 1 copii inscrisi in gradinite – 175 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 500 persoane elevi inscrisi in invatamant liceal – 89 persoane elevi inscrisi in invat.numar mediu sal.

personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane farmacii – sector privat – 2 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 4499 ha suprafata arabila – 1366 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 144 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 62 ha suprafata păşuni – 1495 ha suprafata fanete – 1432 ha suprafata cultivata – 4587 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 9 locuinte terminate din fonduri private – 9 locuinte terminate din fondurile populatiei – 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 2 Abonamente telefonice – 672 10) TURISM.(total) numar 72 134 . ODIHNA SI TRATAMENT unitati de cazare – 2 Locuri in unitati de cazare .

precum si o restrânsa. obiecte personale. 135 la Tg-Jiu.Voiteşti Construita între 1938-1940 dupa planurile arhitectului Iulius Doppelreiter. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor . Animale : bovine. Voiteştii din Deal. vi ă de vie. ără el. Zlaştiu. iar in lunca Amaradia Pietroasă produce material săditor pomicol in care nucul. Blidari. care străbate comuna de nordest spre sud – vest si se varsă in Jiu. Pe Dealul Negoveanu se cultivă meri. Aceste dealuri sunt dezvoltate de o parte si de alta a văii Amaradia Pietroasă.5. Transporturile se realizează pe căi rutiere. păsări. Nu are legătură directă cu calea ferată. Ohaba. Transformata în 1976 în casa memorială. pruni.5. Sta iunea de Cercetare si Produc ie pomi-viticolă Tg-Jiu cultivă vi ă de vie pe dealul La Poieni . porcine. corespondenta si documente. etc. Cânepeşti. Prisăci . Cornetu. pomi fructiferi. Distan a până la Tg-Jiu este de 14 km. dar valoroasa colectie de malacologie si paleontologie. Relieful este alcătuit din dealuri. Suprafa a este 6281 ha. porumb. Obiectiv cultural: In satul Voiteştii din Vale se află casa memorială a profesorului geolog Ion Popescu . Culturi: grâu. COMUNA BĂLĂNEŞTI Comună cu 7 sate: Voiteştii din Vale –reşedin a. Glodeni. aceasta cuprinde lucrari din opera sa. etc. Bălăneşti . casa adaposteste exponate care evoca opera si activitatea marelui geolog si profesor universitar: Ion Popescu-Voitesti (1876-1944). O parte din locuitori lucrează comerciale. dintre care mai importante sunt: Cerbu. In comună func ionează mici societă i predomină . peri. ovine.

5.12 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 15 persoane numar mediu salariati in invatamant – 20 persoane numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala – 13 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 9 gradinite de copii – 3 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 copii inscrisi in gradinite – 58 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 193 persoane personal didactic – 30 persoane sali de clase si cabinete – 25 laboratoare scolare – 1 ateliere şcolare .1 136 .1 FISA LOCALITATII BĂLĂNEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 6281 ha 2) POPULATIA populatia totala stabila – 2469 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 86 persoane numar mediu salariati in agricultură – 2 persoane numar mediu de salaria i in comert.5.

secară)– 861 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 1 locuinte terminate din fonduri private – 1 137 . legume.5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 489 abonamente la televiziune – 387 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 2 persoana personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 4037 ha suprafata arabila – 1105 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 354 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 388 ha suprafata pasuni – 1523 ha suprafata fanete – 667 ha suprafata cultivata (grâu. porumb. cartofi.

6. Găvăneşti. petrol si gaze naturale. Tălpăşeşti. Stolojani. mecanizare in agricultură si protec ie fitosanitară si producerea articolelor din metal. râu care străbate comuna. etc. Culturi: grâu. Corneşti. pomi fructiferi. a legumelor si creşterea animalelor. Ceauru. din Dealul Stolojanilor. dealurile Băleştilor si lunca Jiului. care are circa 500 de ani. Tămăşeşti si Voinigeşti. Relieful este alcătuit Subsolul con ine in Tg-Jiu. O parte din locuitori lucrează 138 . Distan a până la Tg-Jiu este de 4 km. Se spune că Mihai Viteazu cu oştenii lui a poposit sub acest stejar . porumb. vi ă de vie. împreună cu afluen ii Şuşi a si Jaleş. Transporturile se realizează pe căi rutiere.reşedin ă. al căror domeniu de activitate este produc ia. prelucrarea si conservarea cărnii. In comuna Băleşti func ionează societă i comerciale. legume. COMUNA BALESTI Comună cu 9 sate: Băleşti .9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 4 Abonamente telefonice – 252 5. Nu are legătură directă cu calea ferată. Rasova. Popula ia se ocupă cu cultura cerealelor. Monumente naturale In satul Tălpăşeşti există stejarul lui Albeni. A fost declarat monument al naturii.

5 km 2) POPULATIA populatia totala stabila – 7446 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 464 persoane numar mediu salariati in agricultura – 13 persoane numar mediu salariati in industrie – 93 persoane numar mediu salariati in industria extractiva – 5 persoane numar mediu de salariati in industria prelucratoare – 70 persoane numar mediu de sal in energie electrica si termica. posta comunicatii – 11 persoane numar mediu de salariati in administratia publica – 34 persoane numar mediu sal in invatamant – 72 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 34 persoane 139 . depozitare.55 persoane numar mediu sal in transp.5.1. gaze si apa – 10 persoane numar mediu salariati in constructii – 122 persoane numar mediu de sal in comert. FISA LOCALITATII BALESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 7886 ha • lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor – 30.6.

1 140 .1 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 4 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 1359 abonamente la televiziune – 972 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 4 persoane stomatologi – 1 persoana farmacisti – 1 persoana personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane personal mediu sanitar – sector public – 7 persoane farmacii .4) INVATAMANT unitati de invatamant – 19 gradinite de copii – 8 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 11 copii inscrisi in gradinite – 258 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 604 persoane elevi inscrisi in invatamant primar – 302 persoane personal didactic – 115 persoane sali de clase si cabinete – 36 laboratoare scolare – 2 ateliere scolare .

7) AGRICULTURA suprafata agricola – 5662 ha suprafata arabila – 4078 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 242 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 100 ha suprafata păşuni – 1095 ha suprafata fanete – 147 ha suprafata cultivata – 3802 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 19 locuinte terminate din fonduri private – 19 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 4 Abonamente telefonice – 728 141 .

etc.5.total . Musculeşti. Pe raza comunei se exploatează petrol si gaze naturale.7. Distan a până la Tg-Jiu este de 35 km . Ruschii. Musculeştilor.7. Ocupa ia de bază a popula iei este agricultura si creşterea animalelor.890 • Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 28. oseminte si alte . Relieful este format din lunca Gilortului (cu sol aluvional. Socului. Săpăturile arheologice din 1942. O parte din bărba i lucrează in Tg-Jiu. Tgdintre Cărbuneşti si la exploatări de cărbune din bazinul Motrului Unii locuitori lucrează in unită i economice din Tg-Jiu. făcute in locul numit Mormin i. Petreşti si din timpul lui Filip al II lea. COMUNA BĂRBĂTEŞTI Comuna Musculeşti .1. fertil. Socşorului. Petreştilor. 5. Suprafa a este de 3788 ha. In satul Petreşti există sta ia de compresoare. Transportul se realizează pe căi rutiere. care pompează gazele natura in magistralele Bucureşti si Işalni a. au scos la iveală monede obiecte. FISA LOCALITATII BARBATESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 3788 ha • Locuinte existente .3 -km. folosit pentru agricultură) si dealurile Bisericii. 142 cu 4 sate: Bărbăteşti .reşedin a. iar la Bărbăteşti întreprinderea de transport i ei prin conducte. Nu are legături directe de cale ferată.

22 persoane • numar mediu sal in transp. posta comunicatii – 151 persoane • numar mediu sal in activ. gaze si apa – 24 persoane • numar mediu de sal in constructii – 47 persoane • numar mediu de sal in comert.2) POPULATIA • populatia totala stabila – 1821 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 379 persoane • numar mediu salariati in industrie – 91 persoane • numar mediu sal in industria extractiva 66 –persoane • numar mediu sal in industria prelucratoare – 1 persoane • numar mediu sal in energie electrica si termica. Financiare. bancare si de asig – 0 persoane • numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane • numar mediu sal in invatamant – 26 persoane • numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 12 persoane 4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 8 • gradinite de copii – 4 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 143 . depozitare.

• copii inscrisi in gradinite – 90 persoane • personal didactic – 245 persoane • sali de clase si cabinete – 15 • laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 378 abonamente la televiziune – 308 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 1 persoane stomatologi – sector public – 1 persoane stomatologi – sector privat – 1 persoane personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane cabinete stomatologice – 1 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 1349 ha suprafata arabila – 774 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 67 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 68 ha suprafata păşuni – 436 ha suprafata fanete – 4 ha suprafata cultivata – 654 ha 144 .

Bircii. Istoric : Numele acestei comune. Unii locuitori şi-au 145 . Ciocadia. Seşul si Lunca Gilortului cu afluen ii săi Ciocadia si Galbenul. COMUNA BENGEŞTI CIOCADIA Comună formată din 4 sate: Bengeşti – reşedin a Bălceşti.8. chimizarea agricolă si protec ia fitosanitară – AGROMEC BENGEŞTI S. după cum spun bătrânii vine de la boierul Stanciu Benga care a venit in Cladova si a stăpânit aceste locuri. O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu. Relieful cuprinde dealurile subcarpatice Măgura. Societă i comerciale: in comuna Bengeşti Ciocadia func ionează o societate comercială al cărei profil este mecanizarea. Ocupa ia principală a popula iei este creşterea animalelor si agricultura. Ciuha.A. Distan a până la Tg-Jiu este de circa 31 km. ca si o parte din depresiunea Tg-Jiu – Câmpu Mare.8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 2 locuinte terminate din fonduri private – 2 locuinte terminate din fondurile populatiei – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 4 Abonamente telefonice – 159 5.

pentru produsele agricole si industriale. a fost declarată monument istoric. in satul Bălceşti.1. pomi fructiferi. ovine. in. etc. cartofi.8.deschis mici unită i profilate pe vânzarea produselor alimentare si nealimentare si servicii pentru satisfacerea necesită ilor locale. vi ă de vie. 5. etc.CIOCADIA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 6328 ha 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 3655 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 144 persoane numar mediu salariati in agricultură – 20 persoane 146 . Săptămânal se ine târgul de vite. Monumente istorice: biserica din satul Bengeşti construită din zid in anul 1729. FISA LOCALITATII BENGEŞTI . porcine. Animale: bovine. Nu are legătură directă cu calea ferată. Transportul se realizează pe căi rutiere . porumb. Culturi: grâu. Anual se organizează Târgul Florilor. păsări.

3 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 4 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 717 abonamente la televiziune – 485 147 . posta.8 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane numar mediu sal in invatamant – 43 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane număr mediu salaria i in transp. depozitare. in energie electrica si term. gaze si apa – 3 persoane Numar mediu salariati in constructii .numar mediu de salaria i in comert.4 persoane Numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 5 persoane Număr mediu sal.6 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 9 gradinite de copii – 4 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 copii inscrisi in gradinite – 151persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 342 persoane personal didactic – 38 persoane sali de clase si cabinete – 26 laboratoare scolare – 5 ateliere şcolare . comunicatii .

9. cartofi. Distan a până la Tg-Jiu este de 45km 148 . Pârâul Viu. Suprafa a: 5788 ha. porumb. COMUNA BERLESTI Comună cu 7 sate : Berleşti reşedin ă. legume. Scurtu. secară)– 1239 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 1 locuinte terminate din fonduri private – 1 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 3 Abonamente telefonice – 406 5. Gâlceşti. Lihuleşti. Scrada.6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 3 persoana personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 4109 ha suprafata arabila – 1302 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 504 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 103 ha suprafata pasuni – 1432 ha suprafata fanete – 768 ha suprafata cultivata (grâu.

Comuna este străbătută de pârâul Valea Mare care se varsă in Amaradia. Animale: bovine 1312. Ocupa ia de bază: Ocupa ia de bază a popula iei este cultura cerealelor. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. legume. FISA LOCALITATII BERLESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 5788 ha 2) POPULATIA • -populatia totala stabila – 2404 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 76 persoane 149 .Relieful este de tip colinar cuprinde dealurile Măgurii. porumb. Monumente istorice: Biserica din satul Bârzeiu. a fost declarată monument istoric.1. construită din lemn in anul 1768. păsări 15900. etc. Dealul cu Peri. care au altitudini între 300 – 500 m. Radeş. Mosoarele. la minele de cărbune din Albeni. vi ă de vie. Viilor. Logreştilor. ovine 638. Culturi : grâu. Poiana Mare. Subsolul con ine lignit si petrol.9. Până in anul 1990 unii locuitori lucrau in Tg-Jiu si Tg-Cărbuneşti. pomi fructiferi. porcine 1350. transporturile se realizează pe căi rutiere. 5. Comuna nu are legătură de cale ferată. Bădicioiului. Gârnicetului.

4 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 9 persoane numar mediu salariati in invatamant – 23 persoane numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala – 14 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 5 gradinite de copii – 3 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 copii inscrisi in gradinite – 68 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 247 persoane personal didactic – 45 persoane sali de clase si cabinete – 16 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 550 abonamente la televiziune – 310 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 2 persoane personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 150 .numar mediu salariati in constructii – 10 persoane numar mediu de salariati in comert.

Bălăceşti . 151 .reşedin ă. Ohaba Jiu si Valea. Miclosu. Suprafa a este de 4206 ha .7) AGRICULTURA suprafata agricola – 3295 ha suprafata arabila – 1284 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 147 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 88 ha suprafata păşuni – 670 ha suprafata fanete – 1106 ha suprafata cultivata – 974 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 6 locuinte terminate din fonduri private – 6 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 2 Abonamente telefonice – 188 5.Distan a până la Tg-Jiu este de 53 km.10. Igirosu.Bolboasa. COMUNA BOLBOŞI Comună cu 7 sate: Bolboşi .

băuturi tutun. In comuna Bolboşi func ionează o societate comercială S.3 persoane 152 . IMBIS IMPEX S. iar unii la termocentrala Turceni. legume.L. orz. Culturi: grâu. FISA LOCALITĂ II BOLBOSI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 4206 ha • Locuinte existente . in principal. cu agricultura creşterea animalelor. Transporturile se realizează si pe căi rutiere si pe căi ferate Dragoteşti – Filiaşi.1070 2) POPULATIA populatia totala stabila – 3459 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 102 persoane numar mediu salariati in agricultura – 13 persoane numar mediu de salariati in comert. prin sta iile Bălăceşti si Ohaba. floarea soarelui.R. etc.C.1.Ocupa ia: Popula ia se ocupa. care îşi desfăşoară activitatea in domeniul comer ului cu produse alimentare.total .10. 5. O parte din bărba i lucrează ca mineri in exploatările de cărbune din bazinul Motru si Jil si la termocentrala Turceni. etc. cartofi. Datorită restructurărilor din cadrul mineritului numărul salaria ilor din minerit a scăzut. porumb.

posta comunicatii – 2 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 11 persoane numar mediu salariati in invatamant – 43 persoane numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 9 gradinite de copii – 5 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 copii inscrisi in gradinite – 126 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 454 persoane personal didactic – 39 persoane sali de clase si cabinete – 14 laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 537 abonamente la televiziune – 248 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 2 persoane personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 153 . depozitare.numar mediu salariati in transp.

Suprafa a: 7207 ha. Calopăr. Gura Men i. Distan a până la Tg-Jiu este de 55 km Relieful: este alcătuit din dealurile Văii Verzi. Men ii din Dos.7) AGRICULTURA suprafata agricola – 2716 ha suprafata arabila – 1505 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 53 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 66 ha suprafata păşuni – 1091 ha suprafata fanete – 1 ha suprafata cultivata – 1386 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 18 locuinte terminate din fonduri private – 18 locuinte terminate din fondurile populatiei – 18 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 2 Abonamente telefonice – 13 5. 154 . Miluta si Scoruşu. COMUNA BORĂSCU Comună cu 7 sate : Borăscu .11.reşedin ă. Racului. Subsolul con ine lignit si petrol. Borăscu din o serie de văi care le despart. Baniu.

Transporturile se realizează pe căi rutiere si pe căi ferate Mătăsari – Turceni – Filiaşi. 5. unele fiind depuse la Muzeul Jude ean Tg-Jiu. ferată. etc. Ocupa ia de bază: Ocupa ia de bază a popula iei a fost cultura cerealelor. Datorită restructurărilor din cadrul mineritului numărul Culturi: grâu. iar unii la termocentrala Turceni . prin halta Borăscu. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. o parte din bărba i au început să lucreze ca mineri. Nu are legătură directă cu calea salaria ilor a scăzut. cartofi. legume. porumb. O dată cu exploatările de cărbune din bazinul Motru si Jil .Istoric: In pădurea Milutei si pe Valea Verde s-au găsit unelte din epoca pietrei şlefuite.1 FISA LOCALITATII BORĂSCU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 7207 ha 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 3807 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 95 persoane • numar mediu salariati in agricultură – 13 persoane • numar mediu de salaria i in comert.11.3 persoane 155 .

comunicatii . depozitare.• numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane • numar mediu sal in invatamant – 35 persoane • numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 16 persoane • număr mediu salaria i in transp. posta.6 persoane 4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 11 • gradinite de copii – 5 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 • copii inscrisi in gradinite – 126 persoane • elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 413 persoane • personal didactic – 36 persoane • sali de clase si cabinete – 25 • laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA • biblioteci – 3 • biblioteci publice – 1 • abonamente la radio – 784 • abonamente la televiziune – 413 6) OCROTIREA SANATATII • medici – sector public – 2 persoana • personal mediu sanitar – sector public – 2 persoane 156 .

• personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane • punct farmaceutic . COMUNA BUMBEŞTI PI IC Comună formată din 3 sate:Bumbeşti Poienari.sector privat . Cârligei si 157 . porumb.1 persoană 7) AGRICULTURA • suprafata agricola – 4210 ha • suprafata arabila – 2417 ha • suprafata livezi si pepiniere pomicole – 90 ha • suprafata vii si pepiniere viticole – 123 ha • suprafata pasuni – 1553 ha • suprafata fanete – 27 ha • suprafata cultivata (grâu. legume. cartofi.12. Suprafa a este de 3679 ha. secară)– 2046 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 8 • locuinte terminate din fonduri private – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 2 • Abonamente telefonice – 97 5. Pi ic – reşedin a.

etc.total . 5. vi ă de vie. porumb. fabricarea produselor de morărit – CREPANY S. legume.12.1040 2) POPULATIA . comertul cu ridicata al cerealelor. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor.. Cârligenilor.Distan a până la Tg-Jiu este de circa 41 km. cartofi.L. Culturi: grâu.1 FISA LOCALITATII BUMBESTI PITIC 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 3679 ha • Locuinte existente . Societă i comerciale: in comuna Bengeşti Pi ic func ionează mai multe societă i care au ca obiect de activitate creşterea animalelor si cultura vegetală . O parte din bărba i lucrează la exploatările 158 . Relieful este alcătuit din dealurile Muierii. semin elor si furajelor GEMFRUCT S.R.populatia totala stabila – 2622 persoane 3) FORTA DE MUNCA popula iei este cultura cerealelor. Transportul se realizează pe căi rutiere . Nu are legătură directă cu calea ferată.A. Măgura si o zonă depresionară străbătută de râul Galbenu.ZOOPOMICOLA S.A. Ocupa ia principală a de cărbune din Albeni.

numar mediu sal. in administratia publica – 20 persoane . in invatamant – 25 persoane .. in constructii – 19 persoane .numar mediu sal. in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane 4) INVATAMANT . posta comunicatii – 13 persoane . in comert.numar mediu de sal.biblioteci publice – 1 .scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 .elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 225 persoane .numar mediu sal.21 persoane .abonamente la radio – 405 159 .numar mediu de sal.sali de clase si cabinete – 18 . in transp. depozitare.personal didactic – 34 persoane .gradinite de copii – 2 .numar mediu sal. gaze si apa – 6 persoane .laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA .biblioteci – 3 .unitati de invatamant – 5 .numar mediu salariati in industrie – 31 persoane .numar mediu salariati – 195 persoane .numar mediu sal in industria prelucratoare – 25 persoane .copii inscrisi in gradinite – 55 persoane .numar mediu sal in energie electrica si termica.numar mediu salariati in agricultura – 25 persoane .

medici – sector public – 1 persoane -stomatologi – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -laboratoare de tehnica dentara – 1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2942 ha -suprafata arabila – 722 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 262 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 68 ha -suprafata păşuni – 518 ha -suprafata fanete – 1372 ha -suprafata cultivata – 611 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – -locuinte terminate din fonduri private – -locuinte terminate din fondurile populatiei – 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 292 160 .abonamente la televiziune – 366 6) OCROTIREA SANATATII ..

Nămete. FISA LOCALITATII BUSTUCHIN 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . Cion i. iglă. Nu are legătură directă cu calea ferată. Poiana Seciuri.suprafata totala: 6096 ha 161 . pomi fructiferi. Bârzeiului. Distan a până la Tg-Jiu este de circa 70 km. Zevelceşti. Animale: bovine.13. gaze naturale si lignit. 5. De asemenea func ionează mici unită i de comercializare a produselor alimentare si nealimentare . păsări. O parte din bărba i lucrează la exploatările de cărbune din Albeni si schela petrolieră din Bustuchin si icleni. Suprafa a este de 6096 ha.1. Culturi: grâu. Motorgi. Strămbii. Ocupa ia principală a popula iei este cultura cerealelor. porcine.etc. Pojarul si Valea Pojarului. Poieni a. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. etc. vi ă de vie.13. Relieful cuprinde o parte din Valea Amaradiei si dealurile Muierii. porumb. legume. subsolul con ine petrol exploatat la Bustuchin si Poiana Seciuri. etc. COMUNA BUSTUCHIN Comună formată din 8 sate: Bustuchin – reşedin a. Societă i comerciale: in comuna Bustuchin func ionează o societate comercială profilată pe fabricarea de cărămidă. ovine. Transportul se realizează pe căi rutiere . si a altor materiale pentru construc ii.5.

2 persoane -numar mediu salariati in industrie .2) POPULATIA .97 persoane -elevi inscrisi in invat.18 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 12 -gradinite de copii – 6 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -licee . comunicatii . profesional.20 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 59 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 16 persoane -număr mediu salaria i in transport. depozitare.ucenici – 102 persoane 162 . posta. in energie electrica si term.populatia totala stabila – 3727 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 656 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 397 persoane -numar mediu de salaria i in comert.1 -copii inscrisi in gradinite – 180 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 505 persoane -elevi inscrisi in invatamint liceal . gaze si apa –11persoane -numar mediu salariati in constructii .compl.413 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 5 persoane -număr mediu sal.

porumb.-personal didactic – 64 persoane -sali de clase si cabinete – 30 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare . secară)– 898 ha 163 . cartofi.1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 661-abonamente la televiziune – 303 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3610 ha -suprafata arabila – 1141 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 155 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 73 ha -suprafata pasuni – 1276 ha -suprafata fanete – 965 ha -suprafata cultivata (grâu. legume.

164 . Vâr ului. Pieptani. Găleşoaia. de asemenea gaze naturale neexploatate. Tismana este principală apa care străbate comuna Câlnic. Stejerei si Vâleceaua. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. legume. Subsolul con ine lignit care se exploatează in carierele Tismana I si Tismana II si in subteran la Pinoasa. Didileşti. Câlnicul de Sus. COMUNA CALNIC Comună formată din 9 sate : Câlnic – reşedin a. pomi fructiferi. Suprafa a este de 6426 ha. Pinoasa. cartofi. Culturi: grâu. Relieful cuprinde o parte din depresiunea Tismana – Câlnic – Şomaneşti si dealurile Pieptanilor.14. Hodoreasca. porumb. etc.8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 7 -locuinte terminate din fonduri private – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 310 5. Sporeştilor etc. Distan a până la Tg-Jiu este de circa 20 km. O parte din locuitori lucrează la exploatările de cărbune si in unită ile economice din Tg-Jiu. Pinoasei.

posta.suprafata totala: 6426 ha 2) POPULATIA . bancare si de asig.8 persoane -numar mediu de sal transp.Transportul se realizează pe căi rutiere . 5.populatia totala stabila – 2318 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 899 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 4 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 751 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 10 persoane -numar mediu salariati in energie electrica si termica. persoane – 1 persoana -numar mediu sal in invatamant – 30 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 12 persoane 165 . gaze si apa – 3 persoane -numar mediu de sal in comert. depozitare.14.1 FISA LOCALITATII CALNIC 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . comunicatii – 6 persoane -numar mediu salariati in activitati financiare. Nu are legătură directă cu calea ferată.

4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 79 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 277 persoane -personal didactic – 42 persoane -sali de clase si cabinete – 14 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 348 -abonamente la televiziune – 265 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -farmacisti – sector privat – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane -personal sanitar mediu – sector privat – 1 persoana -puncte farmaceutice .1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2649 ha -suprafata arabila – 1231 ha 166 .

parte din Dealul Icleanului.15. si in vest Dealul Seciului. O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu si Tg-Cărbuneşti. Relieful cuprinde o parte din lunca Amaradiei . in estul căreia se găseşte Dealul Artanului. Suprafa a este de 5730 ha. Distan a până la Tg-Jiu este de circa 56 km. COMUNA CĂPRENI Comună formată din 8 sate: Căpreni – reşedin a. Aluniş Brăteşti. icleni. continuat cu Dealul Băceştilor. Bulbuceni. Subsolul con ine petrol si gaze naturale. 167 . Rovinari. Dealul Spirei si Satu Nou.-suprafata livezi si pepiniere pomicole – 133 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 47 ha -suprafata păşuni – 1096 ha -suprafata fanete – 142 ha -suprafata cultivata – 985 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 13 -locuinte terminate din fonduri private – 13 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 120 5. Cornetul. etc. Cetatea.

2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3727 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 315 persoane -numar mediu salariati in industrie – 192 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 179 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 13 persoane -numar mediu de sal in comert.15. Transportul se realizează pe căi rutiere. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. FISA LOCALITATII CAPRENI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 6096 ha -locuinte existente . porumb.total . pomi fructiferi.25 persoane 168 .1234 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –8.Ocupa ia principală a popula iei este cultura cerealelor .9 km -lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 21. Nu are legătură directă cu calea ferată.1 -km. etc.1. vi ă de vie. Culturi: grâu.6 km -lungimea simpla a retelei de canalizare – 0. 5.

posta comunicatii – 4 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 11 persoane -numar mediu sal in invatamant – 33 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 27 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 93 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 201 persoane -personal didactic – 32 persoane -sali de clase si cabinete – 20 -laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 502 -abonamente la televiziune – 289 6) OCROTIREA SANATATII -paturi in spitale – sector public – 15 -medici – sector public – 3 persoane 169 . depozitare.-numar mediu sal in transp.

-farmacisti – sector privat – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 9 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -centre de sanatate – sector public – 1 -farmacii – sector privat – 1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2765 ha -suprafata arabila – 1332 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 140 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 112 ha -suprafata păşuni – 1117 ha -suprafata fanete – 64 ha -suprafata cultivata – 1192 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 6 -locuinte terminate din fonduri private – 6 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 6 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 117 170 .

porcine. de pe stânga acestuia. COMUNA CĂTUNELE Comună cu 6 sate : Valea Perelor . ale cărei domenii de activitate sunt hotelurile si motelurile cu restaurant. orz. Nu are legătură directă cu calea ferată. O parte Ocupa ia animalelor. ovine.16. Dealul Viilor. plante furajere in lunca Motrului iar pe dealuri pomi fructiferi si vii. Cătunele. profilată pe transportul rutier de mărfuri si S. Subsolul con ine lignit care se exploatează in galerii si cariere la Lupoaia. Culturi: grâu.suprafata totala: 3242 ha din bărba i lucrează lucrează ca minerii in este agricultura bazinul carbonifer al Motrului. Relieful cuprinde o parte din lunca Motrului si Dealul Motrului.1 FISA LOCALITATII CĂTUNELE 1) ECHIPAREA TERITORIULUI .C.A. 5. Suprafa a este de 3242 ha .L. principală a popula iei si creşterea 171 .R.etc. Lupoia. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. păsări. EXTRANS MOTRU S. porumb. Valea Mănăstării si Steic.5.C. Transporturile se realizează pe căi rutiere .16. Animale: bovine. TRAMIRENA S.reşedin ă. iar pe dreapta marginea de sud a dealurilor din Podişul Mehedin i. Societă ile comerciale care func ionează in comună sunt S.

populatia totala stabila – 2517 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 680 persoane -numar mediu salariati in industrie – 612 persoane -numar mediu de salaria i in comert.2) POPULATIA .6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 20 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 14 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite –88 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 153 persoane -personal didactic – 18 persoane -sali de clase si cabinete – 13 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 557 172 .

legume.17. cartofi. secară)– 523 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 5 -locuinte terminate din fonduri private – 5 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 104 5. COMUNA CIUPERCENI 173 . porumb.-abonamente la televiziune – 559 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1216 ha -suprafata arabila – 571 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 77 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 32 ha -suprafata pasuni – 414 ha -suprafata fanete – 122 ha -suprafata cultivata (grâu.

dealurile Strâmbei si Pieptanilor. Priporu . incinera ia folosindu-se în toate mormintele cercetate. Suprafa a este de 7007 ha . In subsol se găsesc gaze naturale. sunt monumente istorice . pomi fructiferi. târg de vite si alte produse. lângă vasele de ofrandă.Vulcan. Monumente: Bisericile din satele Ciuperceni. Ritualul de înmormântare se manifestă prin depunerea rămăşi elor funerare oase calcinate. Restructurările intervenite in economia disponibilizarea CIPROM S. In comuna Ciuperceni îşi desfăşoară activitatea S. Aceste vase de ofrandă au fost aduse de la rugul funerar din afara necropolei. Relieful este format din Dealurile Bojorăscu la vest si sud – vest. Inventarul ceramic descoperit constă în vase bitronconice cu două tor i. Strâmba .L. cenuşă . fragmente de străchini. Culturi: legume . cărbune. căni e cu o toartă sau două supraînăl ate."Vârtoapele" se datează în prima vârstă a fierului şi va fi cercetată în anii viitori. Vârtopu si Zorzila. 174 . Boboieşti.Vulcan.C.reşedin ă. Strâmba . creşterea animalelor si bărba i au lucrat. in ultimii ani au dus la lor. o parte din Depresiunea Tismana – Câlnic – Şomaneşti. Necropola tumulară de la Ciuperceni . profilată pe lucrări de construc ie. Distan a până la Tg-Jiu este de 25 km. Peştenea Vulcan.Comună cu 7 sate: Ciuperceni .R. cartofi. În satul Ciuperceni se ine. Aceste vase în majoritate prezintă urme de arsură secundară. exploatate la Strâmba – Vulcan si lignit care nu este exploatat Ocupa ia popula iei 1990. la este cultura din cerealelor. până in anul cultura pomilor fructiferi. ării. anual.direct pe solul antic. Ritul funerar descoperit în necropola tumulară de la Ciuperceni "Vârtoapele" este unitar. care datează din secolul al XVIII lea . O parte exploatarea de cărbune din bazinul Motrului si Rovinari. Cioca si Zorzilei la sud vest.

17.8 persoane -numar mediu de sal transp.1.Comuna nu are legătură cu calea ferată. FISA LOCALITATII CIUPERCENI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI .comunicatii – 1 persoana -numar mediu salariati in activitati financiare. 5. bancare si de asig. depozitare.populatia totala stabila – 1654 persoane realizează 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 138 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 1 persoana -numar mediu salariati in industria extractiva – 5 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 49 persoane -numar mediu salariati in constructii– 20 persoane -numar mediu de sal in comert.posta.suprafata totala: 7007 ha 2) POPULATIA . Transportul se pe căi rutiere. persoane – 1 -persoana -numar mediu salariati in administratia publica– 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 27 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 7 persoane 175 .

1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 415 -abonamente la televiziune – 292 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane -puncte farmaceutice .4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 51 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 149 persoane -personal didactic – 27 persoane -sali de clase si cabinete – 17 -laboratoare – 1 -ateliere scolare .1 176 .

Suprafa a: 20908 ha. COMUNA CRASNA Comună cu 9 sate : Cărpiniş .18. Buzeşti. Aninişul din Deal. Crasna. Distan a până la Tg-Jiu este de 45 km. 177 .7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2660 ha -suprafata arabila – 953 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 109 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 37 ha -suprafata păşuni – 1527 ha -suprafata fanete – 34 ha -suprafata cultivata – 630 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 49 5.reşedin ă. Dumb răveşti si Radoşi. Drăgoieşti. Crasna din Deal.

etc. Prăve u Mare. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Prăve u Mic. Teritoriul comunei este udat de Blahni a cu afluentul Sunătoarea si Ciocadia cu afluentul Ghia.total .Relieful: cuprinde versantul de sud a si o parte din depresiunea Crasna – Cărpiniş. Monumente istorice: Schitul Crasna si biserica din vale care apar in satului Cărpiniş. porumb. In comuna Crasna îşi desfăşoară activitatea S. FISA LOCALITATII CRASNA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 20908 ha -Locuinte existente . profilată pe comer ul cu amănuntul al băuturilor. iar zona de la poalele mun ilor este cunoscută sub numele de plai. Băileasca. Locuitorii Masivului Parâng.L.C. cu mun ii Rotunda. Biserica cimitirului din satul Crasna din Deal. ca de aici prin munte în eleg pădurea si păşunea alpină. NEMESIS S. ambele afluen i ai Gilortului.1837 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –20. Ocupa ia de bază: Ocupa ia de bază a popula iei este creşterea animalelor (îndeosebi ovine si bovine) si cultura pomilor fructiferi.18. Culturi: grâu. legume.R. Ieşu. Plasala. Nu are legătură directă cu calea ferată. cartofi.0 km 178 . Florile Albe.1. 5. Vegeta ia este alcătuită din păşuni alpine (la peste 1800 m) păduri de conifere si fag in zona montană iar in zona depresionară păduri de stejar.

26 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ. gaze si apa – 10 persoane -numar mediu de sal in comert. posta comunicatii – 2 . Financiare.2) POPULATIA -populatia totala stabila – 5500 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 175 persoane -numar mediu salariati in industrie – 13 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 3 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. depozitare. bancare si de asig – 1 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 55 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 31 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 14 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -copii inscrisi in gradinite – 204 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 577 persoane -personal didactic – 57 persoane -sali de clase si cabinete – 36 -laboratoare scolare – 3 179 transp.

-ateliere scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 963 -abonamente la televiziune – 664 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoane -Medici .sector privat – persoane .1 -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane -farmacii – sector privat – 1 -cabinete medicale .sector privat – 1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 8473 ha -suprafata arabila – 2176 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 231 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 328 ha -suprafata păşuni – 2394 ha -suprafata fanete – 3344 ha -suprafata cultivata – 2035 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 180 .

Filiaşi si Turceni. Transportul se realizează pe căi rutiere . din cărămidă si lemn se află in satul Măiag. Marineşti. iar cea de-a doua din cărămidă in anul 1813 cu pictură in frescă in stil bizantin. Distan a până la Tg-Jiu este de circa 80 km. ovine. Mierea. Săielelor. Monumente istorice: Bisericile din satul Slăvu a – construite. O parte din locuitori lucrează la Craiova. Suprafa a este de 8622 ha. Animale: bovine. pomi fructiferi. Vălu ei . etc. Culturi: grâu. păsări. etc. legume. Slămneşti. 181 . Miericeanu.19. porcine. cartofi. O altă biserică.-locuinte terminate din fondurile populatiei – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 456 5. Nu are legătură directă cu calea ferată. porumb. Miericeşti. Bereştilor. Slăvu a. Relieful este alcătuit din Dealul Cireşului. pe temelie de cărămidă. vi ă de vie. Bojinu. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. COMUNA CRUŞE Comună formată din 10 sate: Cruşe – reşedin a. construită in anul 1749. prima din lemn. Măiag . in anii 1683 – 1684. Urda de Jos si Vălu a.

5.19. depozitare.1.4 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 19 -gradinite de copii – 9 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 10 -copii inscrisi in gradinite – 160 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 486 persoane 182 . comunicatii . FISA LOCALITATII CRUŞE 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8622 ha 2) POPULATIA .populatia totala stabila – 3712 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 275 persoane -numar mediu salariati agricultură – 4 persoane -numar mediu salariati in industri – 124 persoane -numar mediu de salaria i in comert. posta.20 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 16 persoane -numar mediu sal in invatamant – 57 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala –22 persoane -număr mediu salaria i in transp.

-personal didactic –55 persoane -sali de clase si cabinete – 30 -laboratoare scolare – 4 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 5 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 826 -abonamente la televiziune – 427 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 5073 ha -suprafata arabila – 2084 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 231 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 292 ha -suprafata pasuni – 2402 ha -suprafata fanete – 64 ha -suprafata cultivata (grâu. legume. secară)– 1918 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 7 183 . porumb. cartofi.

5. Relieful cuprinde valea pârâului Plosca.20.20.-locuinte terminate din fonduri private – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 131 5. Distan a până la Tg-Jiu este de 116 km. Transporturile se realizează pe căi rutiere.1. porumb. afluent al Amaradiei. COMUNA DANCIULESTI Comună cu 7 sate : Hălăngeşti . Petrăchei. Suprafa a este de 5996 ha . legume. Rădineşti si Zăicoiu . FISA LOCALITATII DANCIULESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . Obârşia . si pantele uşor înclinate ale dealurilor Muierii si Măgurii . O parte din bărba i lucrează in Craiova.reşedin ă. cartofi. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura. Dănciuleşti. Culturi: grâu.suprafata totala: 5996 ha 2) POPULATIA 184 . Bibuleşti. Nu are legătură directă cu calea ferată.

.2 5) CULTURA SI ARTA 185 .posta.depozitare.15 persoane -numar mediu de sal transp.populatia totala stabila – 2822 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 126 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 12 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 1 persoane -numar mediu salariati in constructii– 1 persoane -numar mediu de sal in comert.comunicatii – 4 persoana -numar mediu salariati in administratia publica– 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 35 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 80 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 281 persoane -personal didactic – 54 persoane -sali de clase si cabinete – 23 -laboratoare – 1 -ateliere scolare .

-biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 409 -abonamente la televiziune – 393 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -puncte farmaceutice – 2 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3240 ha -suprafata arabila – 1204 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 152 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 107 ha -suprafata păşuni – 1516 ha -suprafata fanete – 261 ha -suprafata cultivata – 1120 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 10 -locuinte terminate din fonduri private – 10 186 .

Suprafa a este de 8092 ha . Bucureasa.R. FISA LOCALITATII DANESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI o societate cu produse al 187 . profilată pe comer alimentare. MADOFIL S. Şasa. tutun. Văcarea.L. porumb. Urzicii. cartofi. etc. Branului. Este udat de pâraiele Şasa. Distan a până la Tg-Jiu este de 7 km. Merfuleşti.reşedin ă. Culturi: grâu. Nu are legătură directă cu calea ferată.21. 5. Transportul se realizează pe căi rutiere. Troni . O parte din locuitori lucrează la Tg-Jiu si Rovinari. Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor.1. Botorogi. Subsolul con ine lignit si petrol. Văcăria. Barza. Relieful cuprinde partea de sud vest a Depresiunii Tg-Jiu –Câmpu Mare si dealurile Văcării. Ungureni. etc.9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 10 5. Societă i comerciale: In comuna Dăneşti func ionează comercială S. Târculeşti. Brătuia.C. băuturi . Zlaşti si Brătuia care apar in bazinului hidrografic Jiului. Şestoarea.21. COMUNA DĂNEŞTI Comună cu 11 sate: Dăneşti .

depozitare.1764 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 28.25 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 11 persoane -numar mediu sal in invatamant – 43 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 17 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 17 -gradinite de copii – 8 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 9 -copii inscrisi in gradinite – 170 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 277 persoane -personal didactic – 32 persoane 188 transp. posta comunicatii – 1 .6 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3651 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 150 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 18 persoane -numar mediu salariati in industrie – 18 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 18 persoane -numar mediu de sal in comert.total .-suprafata totala: 8092 ha -locuinte existente .

-sali de clase si cabinete – 22 -laboratoare scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 818 -abonamente la televiziune – 623 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 4882 ha -suprafata arabila – 2655 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 288 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 122 ha -suprafata păşuni – 727 ha -suprafata fanete – 1090 ha -suprafata cultivata – 1999 ha 189 .

exploatat in minele de la Dragoteşti. Corobăi si Trestioara.8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 0 -locuinte terminate din fonduri private – 0 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 0 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 137 5. Subsolul con ine lignit.reşedin ă. porumb. Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor . Negomir. 190 . Cojmăneşti si Tehomir. Are legătură cu calea ferată Drăgoteşti . cartofi.22. Culturi: grâu.1 FISA LOCALITATII DRAGOTESTI . COMUNA DRAGOTESTI Comună cu 3 sate : Drăgoteşti Suprafa a este de 2893 ha .22. Relieful este format din culmile Slivileştilor si Negomirului si o parte a văii Jil u Dragăteştilor. Distan a până la Tg-Jiu este de 44 km. 5.Turceni – Filiaşi. legume.

posta. comunicatii – 20 persoana -numar mediu salariati in administratia publica– 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 33 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 -copii inscrisi in gradinite – 80 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 389 persoane 191 .16 persoane -numar mediu de sal transp.1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 2893 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2832 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 650 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 479 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 20 persoane -numar mediu salariati in energie electrica si termica. gaze si apa– 3 persoane -numar mediu de sal in comert. depozitare.

1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1726 ha -suprafata arabila – 756 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 56 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 68 ha -suprafata păşuni – 522 ha -suprafata fanete – 324 ha 192 .-personal didactic – 64 persoane -sali de clase si cabinete – 14 -laboratoare – 2 -ateliere scolare .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 407 -abonamente la televiziune – 373 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 9 persoane -dispensare medicale – sector public .

193 . etc. Pietroasă si Zlaştiu.23. construc ii 17. Tâlveşti si Urecheşti. Cârbeşti . sănătate 6. Distan a până la Tg-Jiu este de 8 km. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. In subsol se găseşte lignit. învă ământ 52. comer 12. administra ie publică 9. Relieful ocupă o parte din depresiunea Tg-Jiu – Câmpu Mare si o parte din Dealul Bran. Suprafa a pe care o totalizeaza impreuna cu localitatile incorporate este de 6151 ha .-suprafata cultivata – 751 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 3 -locuinte terminate din fonduri private – 3 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 2 -Abonamente telefonice – 178 5. Iaşi – Gorj . petrol si gaze de sondă. COMUNA DRAGUTESTI Comună situata in apropierea municipiului Tg-Jiu cuprinzand 6 sate: Drăgu eşti . Total salaria i 428. Comuna este udată de râul Jiu cu afluen ii Amaradia. industrie 317. Dâmbova.reşedin ă. din care: agricultură 5.

Nu are legătură directă cu calea ferată. etc. Sănătate: medici 3. păduri 2609 ha.0 km. un tehnică dentară – privat. livezi si pepiniere pomicole 121 ha. unită i PTTR 5.privat.1. 5. abonamente telefon 286. legume. Animale: bovine 1145 capete.Locuinte in proprietate publica: 2 . cartofi. porcine 2104. FISA LOCALITATII DRĂGU EŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . Cultura: biblioteci 4. păşuni 661 ha.Suprafata locuibila in proprietate publica: 48 mp . abonamente TV 1294. personal mediu sanitar 6. un cabinet medical . păsări 10000. . Transporturile se realizează pe căi rutiere. fâne e 428 ha). 194 gimnazial cu 456 elevi. vii si pepiniere viticole 78 ha.7 km. Culturi: grâu. abonamente radio 410.Suprafata locuibila: 66941 mp .Locuinte existente – total: 1837 . .23.Lungimea simpla a retelei de canalizare: 1.Modul de folosin ă a terenurilor : agricol 3061 ha (arabil 1781 ha. ovine 336.Locuinte in proprietate privata: 1835 . stomatolog 1. 5 şcoli cu învă ământ primar si Cadre didactice 41.Suprafata locuibila in proprietate privata: 66893 mp .Suprafata totala: 6151 ha . porumb.Lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile: 3. Învă ământul este asigurat de 11 unită i şcolare din care 6 grădini e cu 126 copii înscrişi.

Plecari cu resedinta din localitate: 20 persoane 3 ) FORTA DE MUNCA .Plecari cu domiciliul din localitate: 59 persoane .Numar mediu salariati in industrie: 55 .Salariati – total – numar mediu persoane: 255 persoane . posta si telecomunicatii: 35 . din care cu varsta sub un an: 2 persoane .Populatia cu domiciliul in localitate: 5239 persoane .Numar mediu salariati in constructii: 14 .Numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala: 16 195 .Numar mediu salariati in agricultura:5 persoane .Numar mediu salariati in administratie publica:13 .Numar mediu salariati in invatamant: 52 .Populatia totala: 5229 presoane.Stabiliri de domiciliu in localitate: 92 persoane .Numar mediu salariati in transport.Decedati: 61.2) POPULATIA . depozitare.Numar mediu salariati in comert: 30 . din care: .Populatie feminina: 2627 persoane .Numar mediu salariati in industria extractiva: 55 .Nascuti vii: 65 persoane .Stabiliri de resedinta in localitate: 10 persoane .

Stomatologi: 1 .Biblioteci publice – numar: 1 .Personal didactic in invatamant primar si gimnazial: 35 .Personal didactic in invatamant prescolar: 6 .Elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial: 443 .Abonamente la radio: 631 .Elevi inscrisi in invatamant gimnazial: 244 .Medici: 2 .4) INVATAMANT .Personal mediu sanitar: 4.Sali si cabinete scolare: 27 .Copii inscrisi in gradinite: 133 .Laboratoare scolare: 1 5) CULTURA SI ARTA . din care: 196 .Gradinite de copii: 6 .Scoli din invatamantul primar si gimnazial: 5 .Elevi inscrisi in invatamant primar: 199 .Abonamente la televiziune: 862 6) OCROTIREA SANATATII .Unitati de invatamant: 11 .Biblioteci – total: 4 .Personal didactic – total: 40 .Elevi inscrisi – total: 456 .

Productia totala de grau si secara: 630 tone .Suprafata cultivata cu legume: 200 ha .Productia totala de cartofi: 1380 tone .Porcine – total: 2000 capete .Laboratoare de tehnica dentara: 1 7) AGRICULTURA .Suprafata cu pasuni: 587 ha .Suprafata cu porumb boabe: 1212 ha .Suprafata cu fanete: 420 ha .Productia de lapte de vaca: 18593 tone Productia de lana: 1500 kg.Ovine – tital: 600 capete .Pasari – total: 20000 capete .Productia totala de legume: 3050 tone .Productia totala la porumb boabe: 3980 tone . din care in gospodariile populatiei: 950 capete .Suprafata arabila: 1855 ha .Suprafata cu cartofi: 100 ha .Suprafata agricola dupa modul de folosinta: 3061 ha .Productia de carne: 453 tone greutate vie .Productia de struguri: 288 tone .Productia de fructe: 500 tone .Suprafata cu grau si secara: 180 ha .Bovine – total.Suprafata cu vii si pepiniere viticole: 78 ha ..In sector public: 4 . 197 .la sfarsitul anului: 950 capete.Suprafata cu livezi si pepiniere pomicole: 121 ha .

porumb.24. biserica din Fărcăşeşti 198 de pe raza comunei si societate icleni. O parte din bărba i lucrează la exploatările de cărbune exploatările petroliere de la Societă i comerciale: in transporturile rutiere. Culturi: grâu.. Distan a până la Tg-Jiu este de 25 km.L.C. Timişeni.Jiu. comuna Fărcăşeşti func ionează o comercială S. Fărcăşeşti si Rogojelu. 8) INVESTITII – CONSTRUCTII . Rogojelu. Roşia Jiu. iar in sud cuprinde dealurile Roşiei si Fărcăşeştilor.. Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Valea cu Apă. exploatat la Roşia . construită in jurul anului 1500. construită in 1700. Relieful in nord este alcătuit din forma iuni ale Jiului (lunci si terase).R.Abonamente telefonice telefonie fixa: 450 5. a cărei activitate o reprezintă . SORTI TRANS S. Suprafa a este de 8406 ha . legume. Subsolul con ine lignit.Productia de oua: 1980 mii buc. Fărcăşeşti – Moşneni. cartofi. Monumente istorice : Biserica din Roşia Jiu.Locuinte terminate – total: 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati postale: 4 .reşedin ă. Peşteana de Jos. COMUNA FĂRCĂŞEŞTI Comună cu 7 sate: Fărcăşeşti . biserica din Valea cu Apă .

FISA LOCALITATII FARCASESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8406 ha -locuinte existente .1652 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –16.20 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane 199 transp.1. Are legătură cu calea ferată Tg-Jiu – Turceni – Filiaşi 5.Moşenei. Doi stejari.8 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4155 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 3063 persoane -numar mediu salariati in industrie – 2748 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 2710 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 33 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. depozitare. afla i lângă biserica satului Roşia Jiu. sunt declara i monumente ale naturii. construită in anul 1774. gaze si apa – 5 persoane -numar mediu de sal in constructii – 15 persoane -numar mediu de sal in comert.24. posta comunicatii – 183 .total .

-numar mediu sal in invatamant – 52 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -licee – 1 -copii inscrisi in gradinite – 121 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 508 persoane -elevi inscrisi in invatamant liceal – 95 persoane -personal didactic – 46 persoane -sali de clase si cabinete – 25 -laboratoare scolare – 2 -ateliere scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 805 -abonamente la televiziune – 537 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 200 .

care străbate comuna de la nord la sud si o serie de dealuri Ascu işului.25.reşedin ă. Relieful este format din o parte a luncii si teraselor Motrului. COMUNA GLOGOVA Comună cu 5 sate: Iormăneşti . Distan a până la Tg-Jiu este de 55 km. Cămuieşti. Cleşneşti. 201 .7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2912 ha -suprafata arabila – 1082 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 91 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 129 ha -suprafata păşuni – 1560 ha -suprafata fanete – 50 ha -suprafata cultivata – 1069 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 8 -locuinte terminate din fonduri private – 8 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 216 5. Glogova si Olteanu. Suprafa a este de 4210 ha .

cu calea 5. Culturi: grâu. In Glogova există o construc ie deosebită sub numele de cula din Glogova. cartofi. Biserica din Glogova. legume. cracurile Boghiceştilor. Este prevăzută cu un refugiu secret printr-un gang subteran. dealurile Balabanu. igăniei. Viişoarele. a fost declarată monument istoric. Busuiocu. nu are legătură ferată.25.1. Osoia. dealul Privei Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor. construită din cărămidă in anul 1764. Transportul se realizează pe căi rutiere. prin care se putea ieşi spre apa Motrului. construită in a doua jumătate a secolului al XV – lea . la o distan ă de 500 m. porumb. dealul Băl atu pe dreapta Motrului iar pe stânga Cracii Motrului. Vărzăriei. Lăcrămuşei Cracul Chivădarului. Prinăriei.Pietricica. Ortea. cultura legumelor si a pomilor fructiferi. FISA LOCALITATII GLOGOVA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4210 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 1962 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 99 persoane 202 .

8 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 13 persoane -numar mediu sal in invatamant – 23 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 11 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 73 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 274 persoane -personal didactic – 24 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -ateliere şcolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 393 -abonamente la televiziune – 183 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 203 .-numar mediu salariati in industrie – 39 persoane -numar mediu de salaria i in comert.

7) AGRICULTURA --suprafata agricola – 1378 ha -suprafata arabila – 702 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 130 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 15 ha -suprafata pasuni – 391 ha -suprafata fanete – 140 ha -suprafata cultivata (grâu. Pârâu de Vale si Rătez. Pârâu de Pripor. Suprafa a este de 5132 ha . Chiliu. COMUNA GODINESTI Comună cu 7 sate : Godineşti . legume.reşedin ă. Arjoci. cartofi. Câlceşti. Distan a până la Tg-Jiu este de 33 km. porumb.26. secară)– 593 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 8 -locuinte terminate din fonduri private – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 12 5. 204 .

Culturi: grâu. FISA LOCALITATII GODINESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 5132 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2348 persoane 3) FORTA DE MUNCA 205 ..Relieful este alcătuit din dealul Sporeşti. Societă i comerciale: in comuna Godineşti func ionează o societate comercială S. Grindu. etc.L. Câ iva pe vânzări de produse au deschis magazine profilate alimentare si nealimentare. Petacu. GODAR S.26. Chicioara.1. a cărei activitate o reprezintă comer ul cu materii locuitori prime agricole materii prime mici textile si semi-preparate. cartofi. porumb. pomi fructiferi. etc. Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor.C. si o parte a luncii Tismanei cu afluentul său Orlea. 5. Subsolul con ine lignit. vii. Câlceştilor. Nu are legătură directă cu calea ferată. Transporturile se realizează pe căi rutiere.R.

-numar mediu salariati – 87 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 8 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 8 persoane -numar mediu salariati in constructii – 7 persoane -numar mediu de sal in comert.5 persoane -numar mediu salariati in administratia publica– 11 persoane -numar mediu sal in invatamant – 27 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 9 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 71 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 214 persoane -personal didactic – 24 persoane -sali de clase si cabinete – 21 -laboratoare – 2 -ateliere scolare .2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 327 -abonamente la televiziune – 279 206 .

Suprafa a este de 3839 ha . Busuioci. Pegeni.6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 2 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3291 ha -suprafata arabila – 960 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 136 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 98 ha -suprafata păşuni – 1100 ha -suprafata fanete – 997 ha -suprafata cultivata – 792 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 31 5. Plopu. 207 . COMUNA HUREZANI Comună cu 5 sate : Hurezani .27. Totea de Hurezani.reşedin ă.

Dealul Conacelor si o parte din valea Amaradiei. sănătate 7. păsări 9400. comer 14. 5 şcoli cu învă ământ primar si gimnazial cu 257 elevi înscrişi. personal mediu sanitar 3.Distan a până la Tg-Jiu este de 56 km. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura si creşterea animalelor O parte din bărba i lucrează in diferite centre din jude ul Gorj. Cadre didactice 25. Animale: bovine 543 capete. legume. energie etc. unită i PTTR 4. administra ie publică 21. fâne e 142 ha) păduri 1536 ha. din care: agricultură 8. pomi fructiferi. Cultura: biblioteci 3. termică. porcine 1200 . Comuna este străbătută de la nord la sud de Amaradia si de afluen ii săi. Sănătate : medici 2. ovine 221. Învă ământul este asigurat de 8 unită i şcolare din care 3 grădini e cu 79 copii înscrişi. Transporturile se realizează pe căi rutiere . abonamente TV 359. Nu are legătură directă cu calea ferată. industrie 98.1. învă ământ 23. vii. etc. Răşina. Total salaria i 218. transporturi. comunica ii 24. Modul de folosin ă a terenurilor: agricol 1956 ha (arabil 802 ha. 5. vii 55. construc ii 11. Relieful cuprinde o serie de dealuri din Piemontul Getic: Artanu Negrenilor. Culturi: cereale . livezi si pepiniere pomicole 112 ha.27. abonamente telefon 166. FISA LOCALITATII HUREZANI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3839 ha electrică. gaze si apă 26. 208 . abonamente radio 250. păşuni 845 ha.

total . depozitare.-Locuinte existente . gaze si apa – 23 persoane -numar mediu de sal in constructii – 8 persoane -numar mediu de sal in comert. posta comunicatii – 24 .799 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 1919 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 335 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 3 persoane -numar mediu salariati in industrie – 190 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 166 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 1 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.10 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 18 persoane -numar mediu sal in invatamant – 27 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 9 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 89 persoane 209 transp.

-elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 263 persoane -personal didactic – 29 persoane -sali de clase si cabinete – 20 -laboratoare scolare – 1 -ateliere scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 276 -abonamente la televiziune – 370 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1956 ha -suprafata arabila – 917 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 112 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 55 ha -suprafata păşuni – 730 ha -suprafata fanete – 142 ha -suprafata cultivata – 692 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII 210 .

păsări. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura. Gura Şuşi ei. Biserica din satul Ioneşti. FISA LOCALITATII IONEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI 211 . construită in anul 1873. Suprafa a este de 4356 ha. Ilieşti si Picu . grâu. Animale: bovine. Picu lui Crau. legume. cultura pomilor si creşterea animalelor. 5. etc.-locuinte terminate – 5 -locuinte terminate din fonduri private – 5 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 5 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 170 5.1. Comuna are legătură cu calea ferată Filiaşi – Tg-Jiu. porcine. ovine. prin halta Ioneşti. Distan a până la Tg-Jiu este de 68 km. cartofi. culmile Ulmenilor Ilieştilor si o parte din a luncii Jiului.28.28. Culturi: porumb. Relieful este alcătuit din dealul Picu. COMUNA IONEŞTI Comună cu 4 sate : Ioneşti – reşedin a. a fost declarată monument istoric.

15 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 21 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 16 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 6 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 -copii inscrisi in gradinite – 100 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 257 persoane -personal didactic – 24 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA 212 .-suprafata totala: 4356 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2548 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 98 persoane -numar mediu salariati in industrie – 6 persoane -numar mediu salariati in agricultură – 14 persoane -numar mediu de salaria i in comert.

secară)– 1164 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 10 -locuinte terminate din fonduri private – 10 9) POSTA SI TELECOMUNICATII 213 . legume. cartofi.-biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 466 -abonamente la televiziune – 393 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1810 ha -suprafata arabila – 1369 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 84 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 63 ha -suprafata pasuni – 293 ha -suprafata fanete – 1 ha -suprafata cultivata (grâu. porumb.

Pârâu Boia. Suprafa a este de 5725 ha . 5. Vidin si Vierşani. FISA LOCALITATII JUPANESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI .29.populatia totala stabila – 2480 persoane 3) FORTA DE MUNCA au dus la reducerea aproape completă a 214 .suprafata totala: 5724 ha 2) POPULATIA . Boia. cartofi. COMUNA JUPANESTI Comună cu 5 sate: Jupâneşti . Ocupa ia principală a popula iei este agricultura si creşterea animalelor O parte din bărba i au lucrat până in anul 1990 in oraşele Tg-Jiu si Filiaşi dar restructurările intervenite numărului lor. legume. Distan a până la Tg-Jiu este de 32 km. Relieful este format dintr-o parte a luncii Gilortului si Valea Deşului.-Unitati PTTR – 2 -Abonamente telefonice – 80 5. porumb.reşedin ă. prin sta ia Jupâneşti. Are legătură cu calea ferată Filia i – Tg-Jiu.1. Culturi: grâu.29.

posta.-numar mediu salariati – 75 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 9 persoane -numar mediu de sal in comert. comunicatii – 4 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 7 persoane -numar mediu sal in invatamant – 17 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 17 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 84 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 196 persoane -personal didactic – 42 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -ateliere scolare . depozitarea.6 persoane -numar mediu salariati in transp.2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 514 -abonamente la televiziune – 335 6) OCROTIREA SANATATII 215 .

30.-medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1917 ha -suprafata arabila – 1187 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 96 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 43 ha -suprafata păşuni – 563 ha -suprafata fanete – 28 ha -suprafata cultivata – 1045 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 146 5. Distan a până la Tg-Jiu este de 12 km. Frăteşti si Rasovi a. Suprafa a este de 3018 ha . COMUNA LELEŞTI Comună cu 3 sate : Leleşti – reşedin a. 216 .

Monumente istorice: Biserica din satul Leleşti. Până in anul 1990 mul i bărba i lucrau in exploatările carbonifere din bazinul Rovinari si Jil .30. Datorită restructurărilor economice.total . Frăteşti. lucrată in lemn. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura. Culturi: porumb. etc. Criva si dintr-o parte a luncilor unor văi. pictată pe lemn datând din anul 1864. cartofi. Nu are legătură cu calea ferată. FISA LOCALITATII LELESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3018 ha -locuinte existente . 5. cultura pomilor fructiferi si creşterea animalelor. In satul Leleşti se găseşte un muzeu comunal. legume. dintre care principala este Valea Şuşi ei. grâu.Relieful este alcătuit in cea mai mare parte din dealurile Ursa i Bisericii. Rasovei.0 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 1812 persoane 217 . o mare parte dintre ei au fost disponibiliza i.1. odată cu trecerea la economia de pia ă. Ursă ei.827 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –10. Transporturile se realizează pe căi rutiere.

depozitare.3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 102 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 2 persoane -numar mediu salariati in industrie – 15 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 15 persoane -numar mediu de sal in constructii – 5 persoane -numar mediu de sal in comert. posta comunicatii – 4 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 52 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 160 persoane -personal didactic – 16 persoane -sali de clase si cabinete – 13 -laboratoare scolare – 2 218 .8 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 24 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 12 persoane transp.

5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 592 -abonamente la televiziune – 413 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2233 ha -suprafata arabila – 1239 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 241 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 49 ha -suprafata păşuni – 660 ha -suprafata fanete – 44 ha -suprafata cultivata – 875 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 3 -locuinte terminate din fonduri private – 3 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 3 219 .

Transporturile se realizează cu calea ferată.31. care desparte Dealul Gâlceştilor de Dealul Mare si Matca Totea (vale). etc. Comuna este străbătută de matca Negreana. care desparte Dealu Mare de Dealul Cărbuneştilor. Culturi: grâu. FISA LOCALITATII LICURICI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 6165 ha 2) POPULATIA . etc. păsări.reşedin ă.populatia totala stabila – 2730 persoane 3) FORTA DE MUNCA 220 pe căi rutiere.31. Suprafa a este de 6165 ha. Relieful. 5. Licurici. porumb. Negreni si Totea.1. Animale: bovine. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. COMUNA LICURICI Comună cu 4 sate : Frumuşei . Distan a până la Tg-Jiu este de 40 km.9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 189 5. porcine. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. legume. Nu are legătură directă . ovine. cartofi.

1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -ibloteci publice – 1 -abonamente la radio – 475 -abonamente la televiziune – 117 6) OCROTIREA SANATATII 221 .11 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 65 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 245 persoane -personal didactic – 31 persoane -sali de clase si cabinete – 20 -laboratoare scolare – 2 -ateliere şcolare .6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 32 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 19 persoane -numar mediu salariati in constructii .-numar mediu salariati – 101 persoane -numar mediu salariati in industrie – 2 persoane -numar mediu de salaria i in comert.

-medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -personal punct farmaceutic – sector privat – 1 persoana 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3227 ha -suprafata arabila – 1194 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 134 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 134 ha -suprafata pasuni – 794 ha -suprafata fanete – 971 ha -suprafata cultivata (grâu. secară)– 881 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 6 -locuinte terminate din fonduri private – 6 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 41 222 . porumb. cartofi. legume.

COMUNA LOGRESTI Comună cu 7 sate: Tg-Logreşti . legume.32. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. In prezent numărul lor s-a redus. Col eşti. la Tg-Jiu. care datează 1718 si biserica din satul Popeşti.5. porumb. până in anul 1990.suprafata totala: 6815 ha 2) POPULATIA . Strâmbei.1. datorită restructurărilor care s-au produs in economie. FISA LOCALITATII LOGRESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . Monumente istorice : Schitul de la Tg-Logreşti. O parte din locuitorii comunei au lucrat . Seci. 5. Distan a până la Tg-Jiu este de 59 km. Culturi: grâu.populatia totala stabila – 2996 persoane de la 223 . Frunza. Amaradia străbate comuna de nord la sud si colectează pâraiele de pe dealurile vecine. Tg-Cărbuneşti si la exploatările carbonifere din jude . Suprafa a este de 6815 ha . Relieful este format din Dealurile Muierii.. Logreşti – Moşteni. care apar in Podişului Getic.32. etc.reşedin ă. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Mărului. Nu are legătură directă cu calea ferată. Răchi i. cartofi. Popeşti si Seaca.

3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 127 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 4 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 32 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 7 persoane -numar mediu de sal in comert.3 -ateliere scolare . comunicatii – 4 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 24 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 11 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 89 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 239 persoane -personal didactic – 41 persoane -sali de clase si cabinete – 22 -laboratoare scolare . posta.9 persoane -numar mediu salariati in transp.1 5) CULTURA SI ARTA 224 . depozitarea.

-biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1073 -abonamente la televiziune – 161 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane -centre de sanatate – sector public .1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3655 ha -suprafata arabila – 1591 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 299 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 72 ha -suprafata păşuni – 1420 ha -suprafata fanete – 273 ha -suprafata cultivata – 835 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 3 -locuinte terminate din fonduri private – 3 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 130 225 .

etc. cultura cerealelor si a pomilor fructiferi. porumb. Distan a până la Tg-Jiu este de 36 km. băuturi. In prezent numărul lor a scăzut datorită restructurărilor intervenite in economia ării după 1990. salubritate si activită i sanitare.se ocupă cu transportul rutier de mărfuri. – comer cu produse alimentare. Suprafa a este de 4644 ha . Societă i comerciale: In comuna Mătăsari îşi desfăşoară activitatea mai multe societă i comerciale: S.C. Croici. COMUNA MĂTĂSARI Comună cu 5 sate: Mătăsari .33. – asanarea si îndepărtarea gunoaielor.A . 226 . Croici si Runcurel.A. tutun. S. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor. Relieful este alcătuită din o parte a luncii Jil ului si dealurile Brăde ului. Subsolul con ine lignit. cartofi. legume.reşedin ă. Comuna are legătură cu calea ferată Filiaşi – Turceni – Rovinari – TgJiu prin sta iile Mătăsari si Drăgoteşti. GOSGOMLOC S. PRESTĂRI SERVICII CU UTILAJE TERASIERE JIL S. GEOGIA INTER S. Brădet.A – produce utilaje pentru mine. Culturi: grâu. care se exploatează. O dată cu începerea exploatării cărbunelui pe raza comunei.A. cariere si construc ii. UZINA REPARA II JIL ROM S.C. Runcurel.C. S.5. Brădă el. o parte din locitori au devenit mineri.C. TRANSPORT. S.

bancare si de asig – 4 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 31 persoane -numar mediu sal in invatamant – 128 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 40 persoane 227 transp. Financiare.3 km -lungimea simpla a retelei de canalizare – 4.104 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ. depozitare. posta comunicatii – 633 .2951 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –16.1.33. FISA LOCALITATII MATASARI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4644 ha -locuinte existente .2 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 6143 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 4228 persoane -numar mediu salariati in industrie – 2728 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 2315 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 346 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.5. gaze si apa – 67 persoane -numar mediu de sal in constructii – 315 persoane -numar mediu de sal in comert.total .

4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -licee – 1 -copii inscrisi in gradinite – 204 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 913 persoane -elevi inscrisi in invatamant liceal – 396 persoane -personal didactic – 106 persoane -sali de clase si cabinete – 47 -laboratoare scolare – 7 -ateliere scolare – 8 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 804 -abonamente la televiziune – 461 6) OCROTIREA SANATATII -paturi in spitale – sector public –13 -medici – sector public – 6 persoane -stomatologi – sector public – 1 persoane -stomatologi – sector privat – 1 persoane -farmacisti – sector privat –1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 1 persoane 228 .

numar 15 -laboratoare de tehnica dentara – 16 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 6024 ha -suprafata arabila – 4403 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 760 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 139 ha -suprafata păşuni – 247 ha -suprafata fanete – 475 ha -suprafata cultivata – 3731 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 8 -locuinte terminate din fonduri private – 8 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII 229 .-personal mediu sanitar – sector privat – 24 persoane -spitale – sector public – 1 -dispensare medicale – sector public – 4 -crese .sector privat .sector public – 4 -farmacii – sector public – 3 -farmacii – sector privat – 30 -cabinete medicale .sector privat – 53 -cabinete stomatologice – 28 -Laboratoare medicale .

FISA LOCALITATII MUŞETEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 9189 ha 230 . COMUNA MUŞETEŞTI Comună cu 7 sate : Muşeteşti. Bârcaciu. Distan a până la Tg-Jiu este de 25 km. Stănceşti – Larga. porumb. Grui.reşedin ă.-unitati PTTR – 9 -abonamente telefonice – 22637 10) TURISM. Relieful cuprinde o parte din versantul de sud al Masivului Parâng si o parte din culoarul subcarpatic al Gorjului.(total) numar 576 3. Stănceşti. legume. Culturi: grâu.1.34.34. etc. Suprafa a este de 9189 ha . 5. ODIHNA SI TRATAMENT -unitati de cazare – 5 -Locuri in unitati de cazare . Nu are legătură directă cu calea ferată. Gămani. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura pomilor fructiferi a cerealelor si creşterea animalelor. Arşeni. Transporturile se realizează pe căi rutiere. cartofi. Unii din locuitori lucrează la exploatările forestiere.

1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 231 .numar mediu salariati – 125 persoane .populatia totala stabila – 2439 persoane 3) FORTA DE MUNCA .2) POPULATIA .32 persoane -numar mediu de salaria i in comert.6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 41 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 103 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 251 persoane -personal didactic – 29 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -laboratoare scolare – 17 -ateliere şcolare .numar mediu salariati in industrie –3 persoane -numar mediu salariati in constructii .

porumb. cartofi.-biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 458 -abonamente la televiziune – 374 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2894 ha -suprafata arabila – 1069 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 212 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 78 ha -suprafata pasuni – 1067 ha -suprafata fanete – 468 ha -suprafata cultivata (grâu. legume. secară)– 832 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 12 -locuinte terminate din fonduri private – 12 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 1 -abonamente telefonice – 272 232 .

tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea 5. Paltinu. Distan a până la Tg-Jiu este de 35 km. Nu are legătură directă cu calea ferată. Nucetu. Bohorel.35. Subsolul con ine lignit. Ursoaia si Valea Racilor. Transporturile se realizează pe căi rutiere. porumb. despăr ite prin pârâul Jil ul Racilor. COMUNA NEGOMIR Comună cu 10 sate: Negomir . Relieful este format din dealuri. Condeieşti. Orzu. legume. FISA LOCALITATII NEGOMIR 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 5351 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4086 persoane 233 .5.reşedin ă.35. Culturi: grâu. cartofi. Ocupa ia animalelor.1. Artanu. Suprafa a este de 5331 ha . Până in anul 1990 o parte din locuitori au lucrat in exploatarea carboniferă din bazinele Rovinari si Motru.

3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 5 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 758 -abonamente la televiziune – 305 234 .3 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 46 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 17 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 172 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 512 persoane -personal didactic – 46 persoane -sali de clase si cabinete – 24 -laboratoare scolare .3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 368 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 192 persoane -numar mediu de sal in comert.

36. COMUNA PADEŞ 235 .6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3322 ha -suprafata arabila – 1602 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 92 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 117 ha -suprafata păşuni – 829 ha -suprafata fanete – 682 ha -suprafata cultivata – 1182 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 11 -locuinte terminate din fonduri private – 11 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 238 5.

legume. Până in anul 1990 o parte din bărba i au lucrat in exploatările carbonifere din bazinul Motru si la exploatările forestiere. RADEŞ S. si S. Mehedin i. Relieful ocupă o parte a mun ilor Vulcanuli.C. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. Padeş. Apa Neagră. s-a ridicat in 1938 un monument in memoria revolu iei. porumb.reşedin ă. Cernei si Godeanului.Comună cu 8 sate : Călugăreni .L.R. EMANOIL CERNA SAT S. un camping cu 12 locuri. Cerna Sat. Spre sud la vest de râul Motru cuprinde o parte a podişului Mehedin i. Suprafa a este de 38981 ha . Societă i comerciale: In comuna Padeş (Cerna sat ) îşi desfăşoară activitatea două societă i comerciale din domeniul exploatărilor forestiere : S. Transporturile se realizează pe căi rutiere. locuri in unită i de cazare 20. Un important monument al naturii este Peştera Cloşani. pe comer 236 . care a însemnat începutul revolu iei de la 1821. In satul Padeş func ionează o societate profilată S.R. Nu are legătură directă cu calea ferată. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Turism: Unită i de cazare 3. Pe câmpia Padeşului unde Tudor Vladimirescu a citit proclama ia. Comuna este udată de cursul superior al râului Motru si afluen ii lui.C. Motru sec. Cloşani . Prezintă fenomene carstice. Numărul acesta a scăzut după 1990 datorită restructurărilor din economie. pomi fructiferi. la est de valea Motrului sunt dealurile Pleşa si Cerna. . Orzeşti. ENERGOFOREST CERNA SAT S.L.L. Culturi: grâu.C. Văieni. cartofi.R.

posta comunicatii – 8 .total . FISA LOCALITATII PADES 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 38981 ha -locuinte existente . gaze si apa – 42 persoane -numar mediu de sal in constructii – 11 persoane -numar mediu de sal in comert.1765 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 20 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 5286 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 345 persoane -numar mediu salariati in industrie – 181 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 139 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.1.36. depozitare.5.25 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 13 persoane -numar mediu sal in invatamant – 67 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 26 persoane 4) INVATAMANT 237 transp.

profesional.-unitati de invatamant – 14 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -copii inscrisi in gradinite – 188 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 563 persoane -elevi inscrisi in invat. ucenici –46 persoane -personal didactic – 59 persoane -sali de clase si cabinete – 36 -laboratoare scolare – 2 -ateliere scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 5 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 445 -abonamente la televiziune – 395 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 10194 ha -suprafata arabila – 452 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 99 ha 238 . compl.

Frânceşti. Gureni. Jaleşu si se varsă in Jiu. Dealurile Brădiceni si Sporeşti. Boroşteni.-suprafata vii si pepiniere viticole – 126 ha -suprafata păşuni – 6030 ha -suprafata fanete – 3487 ha -suprafata cultivata – 447 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 9 -locuinte terminate din fonduri private – 9 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 . Relieful cuprinde partea sudică a mun ilor Vâlcani. cu vârful Oslea.abonamente telefonice – 465 5. Brădiceni. Hobi a si Seuca. Suprafa a este de 21687 ha . Bistri a Gorjeană colectează apele din zona montană iar in depresiune primeşte Bistricioara si Bâlta. se uneşte cu Tismana. baraj de deviere a Bistri ei spre râul Tismana. In sud se află Depresiunea Peştişani.37. COMUNA PEŞTIŞANI Comună cu 7 sate: Peştişani– reşedin ă. 239 . printr-un tunel de 9.3 Km . Distan a până la Tg-Jiu este de 21 km. Pe Bistri a Gorjeană s-au construit două baraje: cu o microhidrocentrală de 14 MW si Clocotiş.

Transporturile se realizează pe căi rutiere. Culturi: grâu. Monumente istorice biserica din satul Hobi a construită din lemn in anul 1828. cartofi. etc. biserica din Frânceşti construită din lemn in anul 1823. nuci. Jil si unită ile economice din Tg-Jiu. Animale: bovine. porcine. Până in anul 1990 mul i locuitori au lucrat in exploatările de cărbune din bazinele Rovinari. Nu are legătură directă cu calea ferată.37. ovine. Monumente ale naturii: rezerva ia de castani comestibili de la Boroşteni. porumb. etc. păsări.Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. FISA LOCALITATII PEŞTIŞANI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 21687 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4087 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 602 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva –persoane -numar mediu salariati in agricultură – 4 persoane -numar mediu de salaria i in comert-23 persoane -numar mediu salariati in administratia publica –11 persoane -numar mediu sal in invatamant –147 persoane 240 . 5. legume.

gaze si apa – 17 persoane -numar mediu salariati in constructii – 212 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 15 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -licee . comunicatii 52 persoane -numar mediu salariati in industrie -69 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in –52 persoane -număr mediu sal. posta. profesional.261 persoane -elevi inscrisi in invat. ucenici – 219 persoane -personal didactic – 69 persoane -sali de clase si cabinete – 39 -laboratoare scolare – 7 -ateliere şcolare .1 -copii inscrisi in gradinite – 117 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 409 persoane -elevi inscrisi in invatamint liceal . depozitare. compl.15 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 887 241 . in energie electrica si term.-numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 18 persoane -număr mediu salaria i in transport.

cartofi.-abonamente la televiziune – 627 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 6623 ha -suprafata arabila – 1880 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 444 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 132 ha -suprafata pasuni – 3571ha -suprafata fanete – 596 ha -suprafata cultivata (grâu. porumb. legume. secară)– 1763 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 9 -locuinte terminate din fonduri private – 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 267 242 .

si extrac ia i eiului din icleni. cartofi. Distan a până la Tg-Jiu este de 45 km.38. Sărdăneşti si Vălari. Olari. 5. COMUNA PLOPŞORU Comună cu 11 sate : Plopşoru – reşedin ă. Comuna are legătură directă cu calea ferată. Până in anul 1990 mul i locuitori au lucrat in exploatările de cărbune din bazinele Rovinari. Ceplea . legume. etc.38. Relieful este format din culmea Părăşişte si culmea Căpşuneaua între lunca Jiului si Valea Plopşorului. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. FISA LOCALITATII PLOPSORU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8002 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 6776 persoane 3) FORTA DE MUNCA 243 .1. Suprafa a este de 8002 ha . Culturi: grâu. Broşteni. porumb. Cursaru. Piscuri.5. Deleni. floarea soarelui. Izvoarele. Broşteni de Sus.

51 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 15 persoane -numar mediu sal in invatamant – 73 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 23 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 13 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 249 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 892 persoane -personal didactic – 73 persoane -sali de clase si cabinete – 37 -laboratoare scolare – 1 -ateliere scolare . depozitare. comunicatii .-numar mediu salariati – 301 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 71 persoane -numar mediu de sal in comert.52 persoane -numar mediu de sal in trans.1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1174 244 . posta.

-abonamente la televiziune – 697 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 7 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3672 ha -suprafata arabila – 2445 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 107 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 158 ha -suprafata păşuni – 960 ha -suprafata fanete – 2 ha -suprafata cultivata – 1786 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 6 -locuinte terminate din fonduri private – 6 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 219 245 .

In bazinul Olte ului au fost descoperite zăcăminte de grafit. Suprafa a este de 8495 ha . POLOVRĂGEANCA S.5. etc.1. căpşune. Distan a până la Tg-Jiu este de 51 km. FISA LOCALITATII POLOVRAGI 246 . care formează dealurile piemontane cu afluentul său Codrişor si Coasta Mare. 5. Transporturile se realizează pe căi rutiere. mojdreanul teiul . Nu are legătură directă cu calea ferată. Relieful in nord cuprinde o parte a Mun ilor Parâng (Micaia si Curmătura Olte ului) si Mun ilor Căpă ânii. In sudul mun ilor se află depresiunea Polovragi. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. legume. mascat de depozite sedimentare mai noi. iar in mun ii Cujba si Dracu sunt mici zăcăminte de fier . si Racovi a. nucul. COMUNA POLOVRAGI Comună cu 2 sate: Polovragi – reşedin ă. – societate ce desfăşoară o activitate in cadrul prelucrării lemnului. La poalele muntelui in apropierea Mănăstirii Polovragi creşte castanul comestibil. porumb.39. ctitoria boierului Danciu Pârâianu. etc. despăr ită de mun i printr-un abrupt tectonic. Obiective turistice: Cheile Olte ului.A.C. Peştera Polovragi si Mănăstirea Polovragi construită in anul 1643. Culturi: grâu. pomi fructiferi. Comuna este udată de Olte Tărâia. cartofi.39. O parte din locuitori lucrează in exploatările forestiere. Societă i comerciale: S.

depozitare.1062 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 26 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2988 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 155 persoane -numar mediu salariati in industrie – 7 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. Financiare. bancare si de asig – 1 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 34 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 6 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 247 transp.total .21 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ.1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8495 ha -locuinte existente . gaze si apa – 7 persoane -numar mediu de sal in comert. posta comunicatii – 2 .

profesional. ucenici –46 persoane -personal didactic – 26 persoane -sali de clase si cabinete – 18 -laboratoare scolare – 2 -ateliere scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 491 -abonamente la televiziune – 324 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3267 ha -suprafata arabila – 850 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 75 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 51 ha -suprafata păşuni – 1221 ha -suprafata fanete – 1070 ha -suprafata cultivata – 775 ha 248 . compl.-copii inscrisi in gradinite – 80 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 295 persoane -elevi inscrisi in invat.

Bucşana. porcine. Culturi: grâu.L. Călugăreasa. ODIHNA SI TRATAMENT -unitati de cazare – 2 -locuri in unitati de cazare . Burlani. 249 . In subsolul unor dealuri se găseşte lignit ne exploatat. Dobra. porumb. Înalt.R. cartofi. păsări. etc. etc. Relieful este format din dealurile aflate de o parte si de alta a pârâului Câlnic: dealurile Dâlma. Şes.(total) numar 16 5. Negoieşti si Zorleşti. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor.40. ROMINOX S. Peri. legume. – societate ce desfăşoară activitatea in domeniul construc iilor metalice si articolelor componente. Suprafa a este de 6690 ha . Societă i comerciale: S. O parte din locuitori lucrează in exploatările carbonifere de la Albeni. Animale: bovine. Stâlpu. ovine. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km.C.8) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 490 9) TURISM. etc. COMUNA PRIGORIA Comună cu 7 sate: Prigoria – reşedin ă.

2 persoane -Număr mediu sal. FISA LOCALITATII PRIGORIA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . depozitare. Nu are legătură directă 5. posta. in energie electrica si term.40. pe căi rutiere. gaze si apa – 3 persoane -Numar mediu salariati in constructii – 4 persoane 4) INVATAMANT 250 .10 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 38 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane -număr mediu salaria i in transp.Transporturile se realizează cu calea ferată.1. comunicatii .suprafata totala: 6690 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3404 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 135 persoane -numar mediu salariati in industrie – 26 persoane -numar mediu de salaria i in comert.

1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 668 -abonamente la televiziune – 112 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3905 ha -suprafata arabila – 1246 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 232 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 164 ha 251 .-unitati de invatamant – 12 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -copii inscrisi in gradinite – 103 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 356 persoane -personal didactic – 36 persoane -sali de clase si cabinete – 24 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare .

-suprafata pasuni – 553 ha -suprafata fanete – 1710 ha -suprafata cultivata (grâu. COMUNA ROŞIA DE AMARADIA Comună cu 7 sate: Roşia de Amaradia – reşedin ă. legume. la exploatările de cărbune din Rovinari si exploatările forestiere din Gorj si Vâlcea. Distan a până la Tg-Jiu este de 86 km. legume. Seciurile.41. mai importante fiind: Corşorului. O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu si Craiova. Gruilui. Ruget. porumb. secară)– 1014 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 1 -locuinte terminate din fonduri private – 1 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 45 5. cartofi. Relieful este alcătuit dintr-o serie de dealuri. epei. Dealu Viei. cartofi. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Măgura. cărbune si gaze naturale. străbătute de o serie de văi care au curs permanent sau intermitent. 252 . porumb. Muierii. Becheni. Stejaru si Şitoaia. etc. Culturi: grâu. Subsolul con ine petrol. Dealul Mare.

457 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 5 persoane -număr mediu sal. comunicatii 185 persoane -numar mediu salariati in industrie . picturi si a suferit de-a lungul timpului nenumărate renovări. in energie electrica si term. posta.Monumente istorice: Biserica di satul Roşia de Amaradia.41.10 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 45 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 21 persoane -număr mediu salaria i in transport. Nu are legătură directă 5. gaze si apa – 3 persoane 253 . FISA LOCALITATII ROŞIA DE AMARADIA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4190 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3795 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 760 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 449 persoane -numar mediu de salaria i in comert. pe căi rutiere. depozitare.1. construită din monument istoric. este declarată Transporturile se realizează cu calea ferată. Nu are bârne de lemn in anul 1755.

25 persoane -elevi inscrisi in invat.-numar mediu salariati in constructii .15 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 11 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -licee .4 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 436 -abonamente la televiziune – 346 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 7 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 254 .1 -copii inscrisi in gradinite – 127 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 433 persoane -elevi inscrisi in invatamint liceal .ucenici – 93 persoane -personal didactic – 51 persoane -sali de clase si cabinete – 27 -laboratoare scolare – 2 -ateliere şcolare .compl. profesional.

255 . Bâlta. secară)– 948 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 14 -locuinte terminate din fonduri private – 14 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 58 5. Dobri a. Răchi i. COMUNA RUNCU Comună cu 7 sate: Runcu – reşedin ă. legume.7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2433 ha -suprafata arabila – 1191 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 152 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 50 ha -suprafata pasuni – 378 ha -suprafata fanete – 662 ha -suprafata cultivata (grâu. cartofi.42. Bâltişoara. porumb. Suseni si Valea Mare. Suprafa a este de 27220 ha .

porumb.7 km lungime. prin captarea unor izvoare din munte. Satele in afară de Susesi sunt alimentate cu apă. iar la Runcu o alta care este legată de re eaua na ională. vile turistice 1 cu 9 locuri.C. Aici pe valea Sohodolului se găsesc Cheile Sohosodolului. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor a pomilor fructiferi si creşterea animalelor.A. legume.1. Transporturile se realizează pe căi rutiere. cartofi.L. Relieful cuprinde in partea de nord o parte din munte .42. pentru producerea cimentului. Bogă ia principală a subsolului o formează granitul si calcarul.C. SUCCES NIC COM S. In culoarul depresionar din sud s-au dezvoltat satele comunei. Societă i comerciale: S. O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu. – societate ce desfăşoară o activitate de comer cu produse alimentare si nealimentare. potabilă. cabane 1 cu 7 locuri. a iglei si a altor materiale de construc ii. complex turistic (Bucium) pe valea Sohodolului . FISA LOCALITATII RUNCU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI 256 . MACOFIL S. valorificate la S. campinguri 1 cu 22 locuri.Distan a până la Tg-Jiu este de 51 km. Culturi: grâu. cu 1. etc. Pe Şuşi a Seacă este construită o microhidrocentrală care alimentează sanatoriul Dobri a. Obiective turistice: unită i de cazare 7 cu 54 locuri de cazare.R. Nu are legătură directă cu calea ferată. din Tg-Jiu. 5.

depozitare. gaze si apa – 4 persoane -numar mediu de sal in constructii – 54 persoane -numar mediu de sal in comert.2333 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 21.5 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 5812 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 410 persoane -numar mediu salariati in industrie – 32 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 16 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 12 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.-suprafata totala: 27220 ha -locuinte existente .75 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 13 persoane -numar mediu sal in invatamant – 36 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 163 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 17 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 257 transp.total . posta comunicatii – 11 .

ucenici –18 persoane -personal didactic – 57 persoane -sali de clase si cabinete – 41 -laboratoare scolare – 6 -ateliere scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1188 -abonamente la televiziune – 517 6) OCROTIREA SANATATII -paturi in sanatorii TBC – sector public – 355 -medici – sector public – 22 persoane -farmacisti – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 91 persoane -farmacii – sector public – 1 -cabinete medicale . compl.-licee – 1 -copii inscrisi in gradinite – 204 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 541 persoane -elevi inscrisi in invatamant liceal – 25 persoane -elevi inscrisi in invat.1 7) AGRICULTURA 258 .profesional.sector privat – 1 -sanatorii TBC – sector public .

COMUNA SĂCELU Comună cu 5 sate: Săcelu – reşedin ă. 259 . Blahni a de Sus.-suprafata agricola – 6214 ha -suprafata arabila – 1010 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 153 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 371 ha -suprafata păşuni – 2820 ha -suprafata fanete – 1860 ha -suprafata cultivata – 963 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 4 -locuinte terminate din fonduri private – 4 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 4 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 205 10) TURISM.(total) numar 72 5. Jeriştea si Maghereşti.43. ODIHNA SI TRATAMENT -unitati de cazare – 11 -Locuri in unitati de cazare . Hăieşti.

Subsolul con ine ape minerale. Maghereştilor. Societă i comerciale: In comuna Săcelu func ionează o societate S. POMICOLA SĂCELU S. Hăieşti si Ciucureşti.Suprafa a este de 4207 ha . primeşte ca afluent principal pârâul Sunătoarea. Brăniştoi. Relieful este alcătuit din dealurile Săcelu. Săcelu este amenajat ca sta iune balneo-climaterică cu băi calde in stabiliment si băi reci. – domeniul de activitate este pomicultura si cultura altor plante.A. sare. gaze naturale.FISA LOCALITATII SĂCELU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4207 ha pe căi rutiere. porumb.1. Distan a până la Tg-Jiu este de 31 km. etc. legume. Transporturile se realizează cu calea ferată. Blahni a străbate comuna de la nord la sud. locuri de cazare 280(un hotel cu 172 locuri si 3 vile turistice cu 108 locuri). Surupa ilor. mai multe magazine private al căror domeniu de activitate este comercializarea produselor alimentare si nealimentare. Ocupa ia tradi ională a popula iei este pomicultura . Turism: Unită i de cazare 4. pomi fructiferi. in bazine amenajate in aer liber. Culturi: grâu. Nu are legătură directă cu excep ia apelor minerale nu sunt 260 .C.43. cultura cerealelor si creşterea animalelor. petrol. care exploatate până in prezent. 5.

2) POPULATIA -populatia totala stabila – 1869 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 275 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 156 persoane -numar mediu de salaria i in comert- 15 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 20 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 38 persoane -număr mediu salaria i in transp, depozitare, posta, comunicatii - 4 persoane -numar mediu salariati in industrie – 156 persoane -numar mediu salariati in constructii - 4 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 88 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 187 persoane -personal didactic – 15 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -laboratoare scolare –1 -ateliere şcolare - 1

261

5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 434 -abonamente la televiziune – 229 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3194 ha -suprafata arabila – 699 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 458 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 62 ha -suprafata pasuni – 1440 ha -suprafata fanete – 535 ha -suprafata cultivata (grâu, porumb, cartofi, legume, secară)– 591 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII

262

-unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 62 5.44. COMUNA SAMARINESTI Comună cu 9 sate: Samarineşti – reşedin ă, Băzăvani, Boca, Duculeşti, Larga, ârioi, Valea Bisericii, Valea Mică si Valea Mare. Suprafa a este de 3248 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. Relieful cuprinde dealurile Măiag, Locii, Bătrânilor, Radei si Hobi a dintre lunca Motrului si Valea Jil ului, iar spre nord dealurile Nenii, Cioca Duchii, Crângu, Zăstrana, si Strâmtului. Subsolul con ine lignit care se exploatează. Ocupa ia tradi ională a popula iei este pomicultura, cultura cerealelor si creşterea animalelor. O parte din bărba i lucrează la exploatările de cărbune locale si in alte unită i economice din oraşul Motru. Modul de folosin ă a terenurilor: agricol 1999 ha (arabil 1143 ha, livezi si pepiniere pomicole 78 ha, vii si pepiniere viticole 54 ha, păşuni 628 ha, fâne e 96 ha), păduri 187, etc. Culturi: grâu, porumb, cartofi, legume, etc. Animale: bovine 802, capete, porcine 1459, ovine 222, păsări 11328, etc. Are legătură cu calea ferată Filiaşi - Strehaia – Motru, prin sta iile Însură ei si Corcova. 5.44.1. FISA LOCALITATII SAMARINEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3248 ha

263

2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2056 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 718 persoane -numar mediu salariati in industrie – 661 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 19 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 13 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 6 -gradinite de copii – 2 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 48 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 223 persoane -personal didactic – 16 persoane -sali de clase si cabinete – 12 -laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci publice – 2 -abonamente la radio – 370 -abonamente la televiziune – 261

264

6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1999 ha -suprafata arabila – 1143 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 78 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 54 ha -suprafata pasuni – 628 ha -suprafata fanete – 96 ha -suprafata cultivata(grâu, porumb, cartofi, legume, secară) – 954 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 7 -locuinte terminate din fonduri private – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 15 5.45. COMUNA SĂULEŞTI Suprafa a este de 5573 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 44 km.

265

Relieful este alcătuit din dealurile Vulparului si Corbului, Drăghiceştilor si piscurile Blanelor, Pozârca, Corbule ului, Negoi ei si altele si lunca Gilortului cu afluentul Purcăroaia. Ocupa ia tradi ională a popula iei este pomicultura, cultura cerealelor si creşterea animalelor. O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu si Tg-Cărbuneşti Societă i comerciale: in comuna Săuleşti func ionează 2 societă i comerciale - S.C. AGROMEC S.A Bibeşti – in domeniul serviciilor pentru mecanizare, chimizare agricolă si protec ie fitosanitară si in domeniul comer ului cu ridicata al zahărului, ciocolatei si al produselor zaharoase S.C. POLISEUM S.A Are legătură cu calea ferată Filiaşi – Tg-Jiu. Transporturile se realizează si pe căi rutiere. 5.45.1. FISA LOCALITATII SAULESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 5573 ha -Locuinte existente - total - 1073 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2602 persoane

3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 136 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 19 persoane
266

-numar mediu salariati in industrie – 17 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 5 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 2 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica, gaze si apa – 10 persoane -numar mediu de sal in comert- 30 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 22 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 10 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 74 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 246 persoane -personal didactic – 20 persoane -sali de clase si cabinete – 13 -laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 482 -abonamente la televiziune – 332
267

transp, depozitare, posta comunicatii – 16

6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 2 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2337 ha -suprafata arabila – 1483 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 37 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 97 ha -suprafata păşuni – 671 ha -suprafata fanete – 49 ha -suprafata cultivata – 1250 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 2

9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 3 -abonamente telefonice – 225

268

5.46. COMUNA SCHELA Comună cu 5 sate : Sâmbotin - reşedin ă, Arsuri, Gornăcel, Pajiştea si Schela.. Suprafa a este de 8765 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 13 km. Relieful cuprinde in partea nordică si centrală rama de sud a mun ilor Vâlcan, iar spre sud o parte sin depresiunea Bumbeşti Jiu, mărginită de dealurile Gornăcel, Schela, etc. Re eaua hidrografică este alcătuită din pâraie mici, care apar in bazinului hidrografic al Jiului. Subsolul con ine antracit care s-a exploatat la Schela si argilă refractară, exploatată in muntele Vezuroiu. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor, pomicultura si cultura cerealelor. Culturi: porumb, cartofi, legume, pomi fructiferi, etc. O parte din locuitorii comunei lucrează in Bumbeşti Jiu. Monumente istorice si drumul care trece obiective turistice: la 991 m altitudine, pe in 1932 in amintirea peste pasul Vâlcan, spre depresiunea Petroşani se află

monumentul din Poiana lui Mihai Viteazul, ridicat

trecerii marelui domn , cu oştirea spre Transilvania, operă a artistului C.S. Poponiu.. In satele Schela si Vlădoise află bisericile vechi ridicate între anii 1504 – 1584 Transporturile se realizează cu calea ferată. 5.46.1. FISA LOCALITATII SCHELA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8765 ha
269

pe căi rutiere. Nu are legătură directă

2) POPULATIA - populatia totala stabila – 2126 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 150 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 37 persoane -numar mediu de salaria i in comert- 5 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 34 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane -numar mediu salariati in industrie - 63 persoane -Numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 26 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 64 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 180 persoane -personal didactic – 21 persoane -sali de clase si cabinete – 8 -ateliere şcolare - 2 5) CULTURA SI ARTA

270

-biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 492 -abonamente la televiziune – 367 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2502 ha -suprafata arabila – 522 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 42 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 101 ha -suprafata pasuni – 898 ha -suprafata fanete – 939 ha -suprafata cultivata (grâu, porumb, cartofi, legume, secară)– 416 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 1 -locuinte terminate din fonduri private – 1 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 3 -abonamente telefonice – 54

271

5.47. COMUNA SCOAR A Comună cu 11 sate : Scoar a - reşedin ă, Bobu , Budieni , Cerătu de Copăcioasa, Câmpu Mare , Colibaşi, Copăcioasa, Lazuri, Lintea, Mogoşani si Pişteştii din Deal. Suprafa a este de 8578 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 15 km. Relieful este format din Dealurile Copăcioasei, Scoar a, Bobului, Ibanului si o parte din Depresiunea Tg-Jiu – Câmpu Mare. Apele care străbat comuna sunt Blahni a si Amaradia Pietroasa cu afluen ii lor. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. O parte din locuitorii comunei au lucrat , până in anul 1990, la TgJiu, Rovinari, etc. Societă i comerciale : S.C. AGROMEC S.A. Scoar a - societate comercială ce îşi desfăşoară activitatea in domeniul serviciilor pentru mecanizarea agriculturii si S.C. POMICOLA Bobu S.A. care se ocupă cu pomicultura si cultura altor plante. Culturi: grâu, porumb, cartofi, legume, etc. Animale: bovine, porcine, ovine, păsări, etc. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Nu are legătură directă cu calea ferată. 5.47.1. FISA LOCALITATII SCOAR A 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8578 ha
272

2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4763 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 175 persoane -numar mediu salariati in agricultură – 30 persoane -numar mediu de salaria i in comert- 10 persoane -număr mediu salaria i in transport, depozitare, posta, comunicatii 23 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 14 persoane -numar mediu sal in invatamant – 40 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 32 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 86 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 390 persoane -personal didactic – 43 persoane -sali de clase si cabinete – 40 -laboratoare scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA

273

porumb.-biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 875 -abonamente la televiziune – 955 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoana -stomatologi – sector public. secară)– 2347 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 4 -locuinte terminate din fonduri private – 4 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 274 . legume.1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 5753 ha -suprafata arabila – 3015 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 687 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 165 ha -suprafata pasuni – 1802 ha -suprafata fanete – 84 ha -suprafata cultivata (grâu. cartofi.

Monumente istorice: Cula de Şiacu.48. Transporturile se realizează cu calea ferată. Strămtu. dar datorită restructurărilor numărul lor s-a redus. porumb. Şiacu. Suprafa a este de 6149 ha . legume.1.COMUNA SLIVILESTI Comună cu 8 sate: Slivileşti. străbătute de Jil u Slivileşti cu efluen ii lui. Culturi: grâu. Ştiucani si Tehomir. Hodoleanu. Relieful este alcătuit din dealurile Grigorescu. etc.reşedin ă. Vârtopu. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. Nu are legătură directă din 5. Miculeşti. construită din cărămidă in anii 1818 – 1823 si biserica din satul Sura. Piticului. pe căi rutiere. O parte din locuitori au lucrat in bazinele carbonifere Motru si Jil . construită lemn in secolul al XVIII – lea.-abonamente telefonice – 428 5. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. FISA LOCALITATII SLIVILESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 6149 ha 275 . cu parter si etaj.48. etc. cartofi. Sura. Distan a până la Tg-Jiu este de 60 km. Cojmăneşti.

5 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 39 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 14 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 15 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 8 -copii inscrisi in gradinite – 155 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 444 persoane -personal didactic – 41 persoane -sali de clase si cabinete – 27 -laboratoare scolare – 1 transp.total . depozitare.-Locuinte existente . posta comunicatii – 3 276 .1416 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4003 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 115 persoane -numar mediu de sal in constructii – 15 persoane -numar mediu de sal in comert.

1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3653 ha -suprafata arabila – 1700 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 63 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 90 ha -suprafata păşuni – 1575 ha -suprafata fanete – 225 ha -suprafata cultivata – 1430 ha 8) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 71 277 .5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 755 -abonamente la televiziune – 545 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -puncte farmaceutice – sector privat .

Brădet. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor (oi). Pârvuleşti. Peleş . construită din lemn in anul 1759. etc. dealurile Mâ oaiei si Bălanilor.49. FISA LOCALITATII STĂNEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI 278 .1. Nu are legătură directă 5. Suprafa a este de 10008 ha . Măzăroi.reşedin ă. Obreja. Monumente istorice : Biserica din satul Stăneşti . Alexeni. in anul 1732 si biserica din Măzăroi. Viişoara. COMUNA STĂNEŞTI Comună cu 10 sate : Stăneşti . Distan a până la Tg-Jiu este de 12 km. Căleşti. construită din zid in stil brâncovenesc. Culturi: porumb. Vaidei si Vălari. Bălani. Rugilor . Relieful in nord cuprinde o parte a Mun ilor Vâlcani. pomi fructiferi. In sud cuprinde depresiunea Stăneşti mărginită spre vest de dealurile Cioara.49. De la nord la sud comuna este străbătută de Şuşi a Verde care aproape de ieşirea din munte formează o frumoasă cascadă. Transporturile se realizează cu calea ferată. Dosuri. O parte din locuitorii comunei lucrează in Tg-Jiu.Peret. legume. vii.5. Curpen. Mociorâta. Rupturi si Corcola i. iar spre est C. pe căi rutiere. cultura pomilor fructiferi si a vi ei de vie.

gaze si apa – 5 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 61 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 232 persoane -personal didactic – 23 persoane -sali de clase si cabinete – 27 279 .1 persoane -numar mediu salariati in industrie – 151 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 1 persoane -număr mediu sal. posta. comunicatii . in energie electrica si term.-suprafata totala: 10008 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2621 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 229 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 145 persoane -numar mediu de salaria i in comert. depozitare.6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 8 persoane -numar mediu sal in invatamant – 35 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 18 persoane -număr mediu salaria i in transp.

porumb.2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 668 -abonamente la televiziune – 324 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 4396 ha -suprafata arabila – 1274 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 158 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 129 ha -suprafata pasuni – 1041 ha -suprafata fanete – 1794 ha -suprafata cultivata (grâu. secară)– 1194 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 3 -locuinte terminate din fonduri private – 3 280 . cartofi.-laboratoare scolare – 4 -ateliere şcolare . legume.

COMUNA STEJARI Comună cu 6 sate: Stejari – reşedin ă. Distan a până la Tg-Jiu este de 70 km. Dealu Leului. Piscu Ciocoiului.50. etc.1. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Subsolul con ine gaze naturale si lignit. legume. Relieful este alcătuit din dealurile Măgurii.Baloşani . porumb. Transportul se realizeaza pe cai rutiere. Pişcoiu si Popeşti . ovine. O parte din bărba i lucrează la extrac ia si transportul gazelor naturale care se exploatează pe teritoriul comunei. Leului. etc.50. FISA LOCALITATII STEJARI 281 . Animale: bovine.Stejari .9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 293 5. cartofi. de Mijloc si ci Vii pe dreapta. Culturi: grâu. porcine. Nu are legatura cu calea ferata . 5. Suprafa a este de 7455 ha . de pe stânga pârâului Amărăzuia si dealurile Hogii. Băceşti . Aninoasei. păsări.

89 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 1 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 80 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 321 persoane -personal didactic – 37 persoane 282 . comunicatii . posta. depozitare.1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 7455 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2898 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 195 persoane -numar mediu salariati in industria – 90 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 40 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane -număr mediu salaria i in transp.11 persoane -numar mediu salariati in industria extractivă .

1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 679 -abonamente la televiziune – 242 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 6 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -punct farmaceutic – sector privat – 1 persoana 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3713 ha -suprafata arabila – 1742 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 165 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 129 ha -suprafata pasuni – 1257 ha -suprafata fanete – 420 ha -suprafata cultivata(grâu. legume. cartofi. secară) – 1437 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII 283 . porumb.-sali de clase si cabinete – 33 -laboratoare scolare – 2 -ateliere şcolare .

FORAJ SONDE S.51. Păişani. Distan a până la Tg-Jiu este de 65 km. Ciorari. Turceni si Craiova. Ulmet si Urda de Sus. Mieluşei. Stoina . Subsolul con ine petrol si gaze naturale.-locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 88 5. cartofi. Culturi: grâu.societate comercială ce îşi desfăşoară activitatea in domeniul extrac iei petrolului si a gazelor naturale. Suprafa a este de 4183 ha . O parte din locuitorii comunei lucrează in Tg-Jiu. care străbate comuna de la nord la sud. COMUNA STOINA Comună cu 7 sate: Stoina . legume. din cărămidă. etc.C. Societă i comerciale: S. 284 . are o pictură specifică.reşedin ă. porumb. Monumente istorice: Biserica din satul Păişani construită in anul 1768. Relieful este format din Dealurile Stoina si Slăvu ei despăr ite de lunca largă a Amaradiei. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor si creşterea animalelor.A. Toiaoga.

depozitare. bancare si de asig – 1 persoane 285 transp. Nu are legătură directă 5.51.3 -km.1. pe căi rutiere.5 km -Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 8.Transporturile se realizează cu calea ferată.7 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ. gaze si apa – 16 persoane -numar mediu de sal in constructii – 22 persoane -numar mediu de sal in comert. posta comunicatii – 5 . Financiare. 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2849 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 806 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 21 persoane -numar mediu salariati in industrie – 624 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 608 –persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.1439 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –0.total . FISA LOCALITATII STOINA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4183 ha -Locuinte existente .

scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 .profesional. compl.elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 380 persoane .copii inscrisi in gradinite – 133 persoane .gradinite de copii – 4 .-numar mediu sal in administratia publica – 11 persoane -numar mediu sal in invatamant – 45 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT .unitati de invatamant – 7 .2 286 .sali de clase si cabinete – 15 .laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 571 -abonamente la televiziune – 434 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 6 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -dispensare medicale – sector public – 1 puncte farmaceutice – sector private .personal didactic – 33 persoane . ucenici –143 persoane .elevi inscrisi in invat.

pe stanga si o serie de terase pe dreapta.reşedin ă. Buduhala si Somanesti. Distan a până la Tg-Jiu este de 18 km.7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2483 ha -suprafata arabila – 1222 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 94 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 184 ha -suprafata păşuni – 933 ha -suprafata fanete – 50 ha -suprafata cultivata – 921 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 9 -locuinte terminate din fonduri private – 9 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 219 5. Suprafa a este de 4474 ha . 287 .52. de-a lungul careia se desfasoara o lunca fertila. COMUNA TELEŞTI Comună cu 3 sate : Telesti . Relieful: Prin comuna Telesti trece raul Bistrita Gorjeana.

Somanesti si Bradiceni. etc. Culturi: grâu. cartofi. FISA LOCALITATII TELEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4474 ha 2) POPULATIA . realizeaza pe cai rutiere. Animale: bovine. Nu are legătură cu calea 5.52. legume. porumb. pomicultura si cultura cerealelor. Transportul se ferată. etc. Ocupatia principala a populatiei este cresterea animalelor. ovine.1. porcine.Pe teritoriul comunei se afla dealurile Sporesti.populatia totala stabila – 2772 persoane 3) FORTA DE MUNCA 288 . păsări.

-numar mediu salariati – 88 persoane -numar mediu salariati in industrie – 3 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 20 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 3 persoane -numar mediu salariati in constructii .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 580 -abonamente la televiziune – 363 289 .4 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 107 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 291 persoane -personal didactic – 47 persoane -sali de clase si cabinete – 17 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare .

suprafata arabila – 2026 ha .suprafata fanete – 261 ha .6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA .suprafata cultivata (grâu. porumb.suprafata vii si pepiniere viticole – 76 ha .suprafata livezi si pepiniere pomicole – 57 ha . legume. secară)– 1605 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 10 -locuinte terminate din fonduri private – 10 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 170 290 .suprafata agricola – 3033 ha . cartofi.suprafata pasuni – 613 ha .

A. Valcele si Vanata. 291 S. S. Culturi: grâu. Groapele. etc. Maneasa.reşedin ă. din Tg-Jiu si in exploatarile carbonifere din bazinul minier Matasari – Motru.. Isvarna. ENERGETICIANUL . Sturu.C. o fabrica de paine. etc. porumb. din care in motel 39 si in cabana 90.C. Pocruia. Suprafa a este de 30779 ha . Costeni. legume. Cuiu Popii. aductiunea si tratarea apei din complexul forestier. Transporturile se realizează pe căi rutiere. captarea. Spre sud teritoriul comunei cuprinde depresiunea Tismana si o serie de dealuri. LUCOMEXP S. o unitate de artizanat.L. SEQVOIA S. Distan a până la Tg-Jiu este de 35 km.R. O parte din locuitori lucreaza in unitatile locale . cartofi. Gornovi a. si unitati prestari servicii catre populatie. Ciuciava. – societate comerciala din domeniul gospodaririi resurselor de apa. in cadrul complexului hidroenergetic Cerna – Motru – Tismana – Bistrita.53. hoteluri si restaurante S. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. vita de vie. locuri in unită i de cazare 129.L. pomi fructiferi. In comuna mai functioneaza S. Sohodol. Nu are legătură directă cu calea ferată. Relieful cuprinde la nord o serie de munti . Societati comerciale: Pe teritoriul comunei functioneaza o hidrocentrala (106 MW). La nord de satul Tismana se gaseste o crescatorie de pastravi. Topesti.Celei. COMUNA TISMANA Comună cu 11 sate : Tismana.C.R. Racoti. Frumosu. printre care mai importanti sunt: Boul. Turism: Unită i de cazare 2.5.

Padurea numit de castani Eroni.Monumente istorice si naturale: Schitul Ciclovina construit inaintea Manastirii Tismana . cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august). rectitorita de Radu cel Mare (1495-1508) si terminata de Neagoe Basarab. in naos. paraclis din piatra cu o turla. reorganizatorul monahismului romanesc. cladit in 292 . MANASTIREA TISMANA. si cu transformari neogotice intre 1844 si 1849 care i-au asigurat infatisarea de astazi. repictat in fresca de zugravul Dumitru Diaconu. executate de echipa Ranite Grigorie. in locul marginea padurii se gaseste un castan secular – Castanul lui Neferescu. orare. din 1732. sub Vladislav. Mănăstire de calugarite. bisericile din satele Vanata si Gornovita. de neam valah. In comestibili. deosebita de ceea ce a fost in vremea lui Matei Basarab. Gura Plaiului. muzeu cu obiecte de arta. ctitorita din lemn de tisa de Sfantul Cuvios Nicodim de la Tismana. impodobesc pronaosul. Gorj. Pe teritoriul comunei Tismana exista si multe pesteri: pestera de la manastirea Tismana. praznuit la 26 decembrie. Isvarna si Cioaca cu brebenei. picturi murale cu valoare artistica deosebita. sfintita in 1378. 37 km NV de Targu Jiu. aici s-a nevoit si induhovnicit Cuviosul Nicodim de la Tismana (†1406). in 1564. 19 km E de Baia de Arama si 5 km de localitatea Tismana. icoane argintarie. in 1766. ale Sfantului Ignatie Teologul si ale Mucenicului Teofil aduse de la Constantinopol de Cuviosul Nicodim. aici se afla: particele din moastele Sfantului Ioan Gura de Aur. construite Tismana si din lemn. com Tismana. ajutat de Voievozii Radu I si Dan I. Matei Basarab (16461654). cu interventii sub Radu Voda Paisie (1542). jud. Tehomir. bederenite din sec. sub care s-a terminat. apoi din zid intre 1375 si 1378. executate de Dobromir cel Tanar din Targoviste. XIV si alte odoare. 56 vietuitoare. intre satele Topesti.

total .53. atelier de covoare si de icoane pe sticla.prin care se donau Mănăstirii Tismana sate şi moşii. FISA LOCALITATII TISMANA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 30779 ha -locuinte existente .2947 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 15. 5.1. arhondaric. ca de altfel a marii majorită i a satelor din vestul Olteniei şi chiar a unora din Serbia. frumoasa cascada de 40 m a raului Guenisa ce curge pe sub manastire. Atestarea documentară a satului Tismana este deci legată de documentele mănăstirii. Mărturiile cele mai vechi referitoare la Tismana erau hrisoavele domneşti -primele din timpul lui Vladislav-Vodă şi Negru-Vodă .7 km -lungimea simpla a retelei de canalizare – 2.8 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 8289 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 829 persoane 293 .vremea lui Matei Basarab.

posta comunicatii – 35 294 .-numar mediu salariati in agricultura – 5 persoane -numar mediu salariati in industrie – 211 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 80 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.profesional.71 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ. gaze si apa – 131 persoane -numar mediu de sal in constructii – 220 persoane -numar mediu de sal in comert. ucenici –86 persoane -personal didactic – 90 persoane -sali de clase si cabinete – 48 -laboratoare scolare – 4 -ateliere scolare – 5 transp. depozitare. compl. bancare si de asig – 1 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 27 persoane -numar mediu sal in invatamant – 108 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 46 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 19 -gradinite de copii – 10 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 8 -licee – 1 -copii inscrisi in gradinite – 312 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 767 persoane -elevi inscrisi in invatamant liceal – 62 persoane -elevi inscrisi in invat. Financiare.

5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 6 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1174 -abonamente la televiziune – 528 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 4 persoane -stomatologi – sector public – 1 persoana -stomatologi – sector privat – 1 persoane -farmacisti – sector privat – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 10 persoane -farmacii – sector privat – 1 -cabinete medicale .sector privat – 1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 9636 ha -suprafata arabila – 1118 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 170 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 257 ha -suprafata păşuni – 4882 ha -suprafata fanete – 3209 ha -suprafata cultivata – 1028 ha 295 .

296 . Oachesului si Turburea. COMUNA TURBUREA Comună cu 5 sate : Turburea . Spahiului.54.reşedin ă. Spahii si Sipotu. Cocorova. ODIHNA SI TRATAMENT -unitati de cazare – 2 -locuri in unitati de cazare .(total) numar 100 5. Suprafa a este de 6754 ha. Poiana . Distan a până la Tg-Jiu este de 56 km. Relieful cuprinde o parte din valea larga a Gilortului si dealurile Arpadia si dealurile Poienii.8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 10 -locuinte terminate din fonduri private – 10 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 10 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 581 10) TURISM. Subsolul contine petrol care se exploateaza.

porumb. 5. ovine. porcine.suprafata totala: 6754 ha 2) POPULATIA .1. Are legătură cu calea ferată Filiasi – Tg-Jiu prin statiile Turburea si Gilort. etc.25 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 19 persoane -numar mediu sal in invatamant – 51 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 25 persoane 297 . legumicultura si creşterea animalelor. cartofi. iar o parte in exploatarile de carbune locale. Transporturile se realizează pe căi rutiere. O parte din localnici lucreaza in unitatile economice din Tg-Jiu si Craiova.54. păsări. FISA LOCALITATII TURBUREA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . pomi fructiferi.Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. Animale: bovine capete. Culturi: grâu. legume.populatia totala stabila – 4862 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 769 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 532 persoane -numar mediu de salaria i in comert.

48 persoane -numar mediu salariati in industrie .553 persoane -numar mediu salariati in activită i financiar bancare – 3 persoane -număr mediu sal. comunicatii . gaze si apa – 19 persoane -numar mediu salariati in constructii – 15 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 191 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 554 persoane -personal didactic – 52 persoane -sali de clase si cabinete – 24 -laboratoare scolare – 2 -ateliere şcolare . depozitare.-număr mediu salaria i in transp.1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 832 -abonamente la televiziune – 494 298 . posta. in energie electrica si term.

legume.6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 4 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 8 persoane -stomatologie si farmacie – sector public – 2 persoana 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 4284 ha -suprafata arabila – 2409 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 267 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 310 ha -suprafata pasuni – 1254 ha -suprafata fanete – 44 ha -suprafata cultivata (grâu. secară)– 2201 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 11 -locuinte terminate din fonduri private – 11 9) POSTA SI TELECOMUNICATII 299 . cartofi. porumb.

AGROMEC S. agricolă si protec ia fitosanitară – S. MARATENIC S. zugrăveli si montări geamuri – S. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. Dealu Mare.S. porumb.C..A.C.L. ELCOMEX AGROINDUSTRIALA S. Jiltu.55. legume. Padurii Iliesti. aduc iune si tratarea apei – S. Ocupatia principala a populatiei este cresterea animalelor.reşedin ă. lucrări de instala ii electrice – S.A.. cultura vegetală si creşterea animalelor S.A.C. Rosu. TURCENI S. ELCOMEX OLTENIA S. COMUNA TURCENI Comună cu 6 sate : Turceni . si S. Suprafa a este de 7893 ha . Stramba. o serie de dealuri cu altitudini intre 200 – 300 m. printre care sunt: Padurii.-unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 355 5.L. lucrări de vopsitorie.L. Culturi: grâu. care fac parte din Platforma Getica. Stramba – Jiu si Valea Viei. Societati comerciale: In comuna Turceni func ionează societă i comerciale S. Subsolul contine lignit care se exploateaza.C. Teritoriul comunei este udat de Jiu si paraiele Jilt si Stramba.A. cartofi. produse de panifica ie si patiserie . Relieful: cuprinde o parte din luncile Jiului si Jiltului.C.R. etc.C. –profilate pe gospodărirea resurselor de apă.R. Murgesti.A. cultura legumelor si cultura cerealelor. etc. mecanizare chimizare. 300 . Garbovu. ACASAL TERM S.. O parte din locuitori lucrează la termocentrala Turceni si in exploatările carbonifere. captare.R.

etc. Transportul se realizează pe cai rutiere. păsări.55. 5. porcine. comunicatii 185 persoane -numar mediu salariati in industrie . FISA LOCALITATII TURCENI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 7893 ha 2) POPULATIA .1.populatia totala stabila – 8455 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 4581 persoane -numar mediu salariati in industria – 2560 persoane -numar mediu de salaria i in construc ii-1193 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 28 persoane -numar mediu sal in invatamant – 172 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 158 persoane -număr mediu salaria i in transport. depozitare. Nu are legătură cu calea ferată. posta. ovine.4 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in –persoane 301 .Animale: bovine.

profesional.-număr mediu sal.376 persoane -elevi inscrisi in invat.compl.ucenici si maiştri – 283 persoane -personal didactic – 87 persoane -sali de clase si cabinete – 58 -laboratoare scolare – 8 -ateliere şcolare . gaze si apa – 2521 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 13 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -licee – 1 -copii inscrisi in gradinite –373 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 1372 persoane -elevi inscrisi in invatamint liceal . in energie electrica si term.7 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 5 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1190 -abonamente la televiziune – 1258 302 .

6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 14 persoana -stomatologi – 1 persoană -farmacişti – 1 persoană -personal mediu sanitar – sector public – 65 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 4418 ha -suprafata arabila – 3507 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 125 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 191 ha -suprafata pasuni – 550 ha -suprafata fanete – 5 ha -suprafata cultivata (grâu. legume. cartofi. secară)– 948 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 19 -locuinte terminate din fonduri private – 19 9) POSTA SI TELECOMUNICATII 303 . porumb.

total . floarea soarelui. Distan a până la Tg-Jiu este de 10 km. Horezu si Rugi. Dealu Mare. 304 . si creşterea animalelor. Relieful cuprinde Dealul Bătrân .-unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 738 5. legume. De asemenea ocupă si o parte din luncile Jiului si Cărtiorului.. Nu are legătură cu calea ferată.reşedin ă.R. 5.1. Transporturile se realizează pe căi rutiere.56. Cartiu.L. ETERN CONS S. Ocupa ia tradi ională a popula iei este pomicultura.1 -km. Culturi: grâu. inclusiv lucrări de artă – S.909 -lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 17.56. Suprafa a este de 3048 ha .C. O parte din localnici lucrează in unită ile economice din Tg-Jiu. FISA LOCALITATII TURCINESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3048 ha -locuinte existente . COMUNA TURCINEŞTI Comună cu 4 sate : Turcineşti . dealurile Hotobocilor si Hortopanilor. etc. In comuna Turcineşti func ionează o societate comercială profilată pe lucrări de construc ii. cultura cerealelor. porumb.

2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2415 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 138 persoane -numar mediu salariati in industrie – 47 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 20 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. posta comunicatii – 2 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 60 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 132 persoane -personal didactic – 20 persoane 305 .20 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 32 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane transp. gaze si apa – 27 persoane -numar mediu de sal in comert. depozitare.

-sali de clase si cabinete – 20 -laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 464 -abonamente la televiziune – 423 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1866 ha -suprafata arabila – 411 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 251 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 115 ha -suprafata păşuni – 194 ha -suprafata fanete – 895 ha -suprafata cultivata – 391 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII 306 .

Distan a până la Tg-Jiu este de 40 km. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. dealurile Hotăroasa si Buduroaicei. care străbate comuna de la nord la sud. Subsolul con ine lignit.-locuinte terminate – 7 -locuinte terminate din fonduri private – 7 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 1 -abonamente telefonice – 378 5. Podişul Teiului. Fântânele si Hotăroasa .57. Stejarului si lunca Jiului. Suprafa a este de 3427 ha . la termocentralele Turcineşti si Rogojelu. Piscul Înalt. O parte din localnici lucrează in exploatările de cărbune de pe raza comunei. Relieful este alcătuit din o serie de dealuri si culmi. dealurile Urezeanului. exploatat in carierea Urdari si in subteran la mina Hotăroasa. din vest de satul Hotăroasa.reşedin ă. 307 . Culmea Artanului. legumicultura si creşterea animalelor. COMUNA URDARI Comună cu 3 sate : Urdari .

legume.5 km distan ă si Peşteana la 7 km distan ă.1.57. porcine.18 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 39 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 26 persoane 308 . păsări.Culturi: grâu. Comuna are legătură cu calea ferată Filiasi –Turceni . FISA LOCALITATII URDARI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3427 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3240 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 1247 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 948 persoane -numar mediu de salaria i in comert. 5. etc. la 3. Animale: bovine. etc. cartofi.Tg-Jiu prin sta iile Plopşoru. ovine. porumb.

-număr mediu salaria i in transp. posta.980 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 32 persoane -numar mediu salariati in constructii – 19 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 6 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 -copii inscrisi in gradinite – 90 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 382 persoane -personal didactic – 36 persoane -sali de clase si cabinete – 24 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare . depozitare.1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 675 -abonamente la televiziune – 307 309 . comunicatii 125 persoane -numar mediu salariati in industrie .

secară)– 972 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 21 -locuinte terminate din fonduri private – 21 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 24 310 . legume. porumb. cartofi.6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 14 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1808 ha -suprafata arabila – 1099 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 52 ha --suprafata vii si pepiniere viticole – 105 ha -suprafata pasuni – 376 ha -suprafata fanete – 176 ha -suprafata cultivata (grâu.

Covrigi si unele dealuri care au altitudinea de 300500 m: Cârciu. Cârciu. Borăscu si C. Parâng. Subsolul con ine lignit. Are legătură si cu calea ferată Filiasi – Strehaia – Motru. păsări 14402.COMUNA VĂGIULEŞTI Comună cu 5 sate: Văgiuleşti . Poienii.5. legumicultura. ovine 351. Covrigi. etc. Bozna. Valea Verde. 5. porcine 1298.1. cartofi. Murgiuleşti si Valea Motrului. Distan a până la Tg-Jiu este de 54 km. Relieful este alcătuită dintr-o parte a văilor Motrului. prin sta ia Motru.reşedin ă. porumb. Jil ului.58. etc. Suprafa a este de 4801 ha. FISA LOCALITATII VĂGIULEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4801 ha 311 . Culturi: grâu.58. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. la 12 km distan ă. Animale: bovine 1050 capete. Ciocârlău. cultura pomilor fructiferi si creşterea animalelor. legume. Transporturile se realizează pe căi rutiere.

6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 34 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 18 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 12 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 8 -copii inscrisi in gradinite – 106 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 369 persoane -personal didactic – 29 persoane -sali de clase si cabinete – 21 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare .1 5) CULTURA SI ARTA 312 .2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3260 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 116 persoane -numar mediu salariati in construc ii – 38 persoane -numar mediu de salaria i in comert.

-biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 661 -abonamente la televiziune – 237 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3108 ha -suprafata arabila – 1800 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 136 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 139 ha -suprafata pasuni – 866 ha -suprafata fanete – 167 ha -suprafata cultivata (grâu. cartofi. secară)– 1662 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 313 . legume. porumb.

Valea Deşului si Vladimir.59. care cuprinde dealurile Muşuroaia. 314 . cartofi. de la sud la nord dealurile Scoica. care fac parte pârâului Deşu. la est de pârâul Deşu. Musculeşti si Bărbăteşti. Relieful este alcătuit din dealul Icleanu. Cornetului. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. Mo eşti. Relieful cuprinde si o parte din lunca Gilortului. porumb. COMUNA VLADIMIR Comună cu 4 sate: Andreeşti . Între Gilort si pârâul Deşu se aliniază. Frasinu. si lunca Bibeşti.Filiasi – Tg-Jiu prin sta iile din Dealul Gilortului. Frasinu.9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 3 -abonamente telefonice – 5 5. floarea soarelui. u uvei. Plopului. Bujoranu. Curmăturile si Bobăi ei. Stancea. Culturi: grâu. Colnic. Are legătură cu calea ferată Craiova . Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. Suprafa a este de 5897 ha . Ruginoasei si Vladimirului. a pomilor fructiferi a legumelor si creşterea animalelor. legume.reşedin ă.bine dezvoltată înso ită de terase.

5.1. depozitare. FISA LOCALITATII VLADIMIR 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -Suprafata totala: 5897 ha -Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 19.17 persoane -numar mediu sal in transp.59. gaze si apa – 9 persoane -numar mediu de sal in constructii – 30 persoane -numar mediu de sal in comert.2 -km. 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3459 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 178 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 3 persoane -numar mediu salariati in industrie – 49 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 40 –persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. posta comunicatii – 2 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 34 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 13 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 14 315 .

-gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -copii inscrisi in gradinite – 139 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 348 persoane -personal didactic – 34 persoane -sali de clase si cabinete – 22 -laboratoare scolare – 4 -ateliere scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 621 -abonamente la televiziune – 316 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 6 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3309 ha -suprafata arabila – 1604 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 287 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 152 ha 316 .

Abonamente telefonice – 75 317 . Unitati PTTR – 4 b.-suprafata păşuni – 1099 ha -suprafata fanete – 167 ha -suprafata cultivata – 1599 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 7 -locuinte terminate din fonduri private – 7 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII a.

GHIDUL ÎNTREPRINZĂTORULUI sau cum să demarezi propria afacere SUNTE I ÎNTREPRINZĂTORI ? SANSE DE REUSITA ALE UNEI NOI AFACERI. ESECUL IN AFACERI 318 .

Întrebarea este cum să aplica i ideea care v-a venit cea mai importantă care se pune atunci când vă vine ideea unei afaceri este să decide i dacă proiectul este rentabil această re etă.SUNTE I MANAGERUL IDEAL? CUM DEVIN COMERCIANT? CE DOCUMENTE OBTINE COMERCIANTUL ? PLANUL DE AFACERI MODEL PLAN DE AFACERI 1. SANSE DE REUSITA ALE UNEI NOI AFACERI.INSUSIRI PERSONALE ALEGEREA VIITORILOR PARTENERI TEST . ESECUL IN AFACERI Problema si aplicabil. sau cum să afla i dacă afacerea potrivită si dacă acum este momentul potrivit pentru a o 319 . Re eta domeniul reuşitei în noua întreprindere este intrarea in este de activitate potrivit.

.Eşecul încercării de în elegere a cerin elor unei afaceri în proces de dezvoltare. .Supravegherea ineficientă a cheltuielilor firmei. ca al greşelilor produsul sau serviciul financiare ale . .Lipsa înzestrării manageriale. .Planificare insuficientă a afacerilor. .Lipsa numerarului ini ial func ionării planificare. .începe.Lipsa capitalului circulant. Motivele eşecului unei afaceri înfiin ate de mai mult timp: . .Gestiunea nesatisfăcătoare a stocurilor.Esen a metodei n-a fost avut de suferit.Incapacitatea desfacerii produsului sau serviciului. .Managerii la nivel superior n-au fost suficient implica i.Previziunea incorectă a cheltuielilor firmei. .Obiectivele întreprinderii au fost incorect stabilite.Comportare neplăcută fa ă de clien i.Stabilirea unor pre uri prea joase .Rela ii proaste cu furnizorii. . Principalele motive ale eşecului afacerilor noi: necesar înfiin ării rezultat firmei si de . . . . 320 în eleasă si de aceea aplicarea ei a acesteia în primul an. Nu orice proiect conduce în mod obligatoriu la rezultate performante. .Incapacitatea sus inerii competi iei in raport cu concuren ii.Greşita apreciere a cererii pentru oferit. Iată câteva din principalele motive: .Planul a fost pus in practică pentru rezolvarea unei probleme grave într-un termen scurt. .

. . . . 5.Dezvoltarea neînso ită de o finan are corespunzătoare. 3.Demisia unor persoane aflate în posturi esen iale. . . ave i? 321 Vă place să luati hotărâri de unul singur? Sunte i capabil să lucra i in condi ii de competi ie? Dispune i de o voin ă puternică şi auto-disciplină? Sunte i capabil să planifica i lucrurile în avans? Sunte i obişnuit să vă achitati la timp de obliga iile pe care le . .Ignorarea unor informa ii asupra situa iei financiare a firmei. 4. .Cunoştin e nesatisfăcătoare asupra produsului sau serviciului vândut .Incapacitatea aplica.Rela ii personale proaste între lucrători.Contractarea exagerată la credite. . .Pierderea controlului asupra managementului numerarului.Inexactită i in contabilitate. INSUSIRI PERSONALE Însuşiri generale 1.Proasta administrare a sistemului de încasări.Eşuarea încercărilor de prevedere a evolu iei pie ei. .Acordarea de credit excesiv clien ilor. . .Îmbolnăvirea unei persoane cheie din organigrama firmei. .Poli ă de asigurare insuficientă. 2.Instruire insuficientă a colectivului de salaria i. de împrumuturi prea mari sau apelarea 2. conducerii de a lua decizii si de a le .

Sunte i gata să vă asuma i riscul pierderii tuturor economiilor agonisite. 8. Sunte i conştient că. pregătirii şi aptitudinilor dumneavoastră? 4. Sti i care sunt calitătile şi cunoştintele profesionale necesare reuşitei afacerii pe care doriti s-o înfiin a i? 2. Se potriveşte proiectul avut în vedere.6. Sunte i capabil să tine i seama de sfaturile altora? Vă pute i adapta pentru a actiona în condi ii schimbatoare? Următorul grup de întrebări se referă la presiunile fizice. Sunte i conştient de motivele pentru care a i ales tocmai această întreprindere? 6. psihice şi economice legate de conducerea unei întreprinderi particulare. daca va fi nevoie. în cazul eşecului în afaceri? Însuşiri personale specifice 1. 7. sau chiar a primilor ani de existen ă a întreprinderii? 11. va trebui să munci i uneori 12 până la 16 ore pe zi. Ve i putea angaja personal care posedă pregătirea profesionala şi însuşirile care dumneavoastră vă lipsesc? 5. chiar duminica sau sărbătorile legale? 9. Este acest proiect corespunzător obiectivelor dumneavoastră? 322 . Sunte i dispus. în calitate de proprietar al unei afaceri alteori particulare. să accepta i scăderea nivelului dumneavoastră de trai pe perioada primelor luni. Dispune i de aceste calităti si cunostin e? 3. Dispune i de resursele personale solicitate de tensiunea întreprinderii unei afaceri? 10.

i faci propria întreprindere trebuie sa dispui de anumite caracteristici şi însuşiri. Deoarece to i oamenii care au înclina ie în sensul de a deveni întreprinzatori nu au chiar toate însuşirile necesare pentru aşa ceva. daca vrei să. ALEGEREA VIITORILOR PARTENERI Când ai nevoie de asociat.3. o asociere cu altcineva care dispune de acele însuşiri va ajuta la reuşita 323 . Cum am amintit.

câteva cazuri care fac indispensabilă colaborarea între două sau mai multe persoane. ştia că va fi foarte greu. neliniştit de această situa ie. Din păcate. Se gândea că. Sandu. sectorul programelor jocurilor de întrajutorare şi de noroc. cu ajutorul exemplelor. Vă dăm acum următorul exemplu: Constantin. Aceasta idee a considerat-o originala şi atrăgătoare şi era optimist că . Constantin a recunoscut că-i lipseşte un element principal ca să-şi 324 .va prinde”. Îi plăcea mult să facă programe noi şi mai bune decât cele care circulau curent in acest domeniu avea mari reuşite. i-au spus că sunt necesari al i programatori şi nici nu i-au cerut referinte de unde a lucrat anterior. El era om de cercetare. daca nu imposibil pentru ca să construiască întreprinderea şi să promoveze vânzările. după ce a terminat stagiul militar a căutat de lucru la câteva societă i mari. Să vedem. În paralel însă. dat deloc cu promovarea lor pentru a putea câştiga bani. care lucra cu procente din vânzari la o mare societate de producere a programelor pentru calculatoare.întreprinderii. nu de ac iune. s-a hotărât să-şi facă propria afacere de producere a programelor pentru calculatoare care acopereau un sector aproape „virgin”. pentru a avea posibilitatile de reuşită ale afacerii. specializate în producerea şi promavarea programelor pentru calculatoare. Constantin.. absolvent al unei şcoli tehnice de programatori in calculatoare cu mare pasiune pentru munca sa. însă responsabilul cu angajările cadrelor la aceste societăti mari la care s-a adresat pentru un loc de muncă. Îi plăcea mult să se ocupe de conceperea unor noi şi deosebite programe. dacă ar fi fost atât de activ în acest domeniu aşa cum era prietenul lui. ar scoate destui bani cu această întreprindere.

Ceea ce trebuie în eles în situa ia prezentată. si cei doi prieteni au admis că munca unuia o completează pe a celuilalt şi că fiecare în parte nu ar fi putut să reuşească atâtea câte au reuşit impreună. Cei doi prieteni au hotărât să infiin eze împreună o întreprindere de producere şi promovare a jocurilor pentru calculator şi mai târziu dacă întreprinderea lor va avea succes să se extindă şi în alt domeniu al programelor pentru calculatoare. capacitatea sa profesională şi pofta de muncă pe care o avea ar fi putut să-şi deschidă propriul atelier într-o regiune unde ştia că nu există aşa ceva şi unde a sesizat că existau mul i clien i . A priceput că. cu experien a. 325 . nu numai că au între inut întreprinderea. Să vedem însă şi alt exemplu — care la rândul sau nu este fictiv — care relevă necesitatea unei asocieri între unul sau mai mul i oameni pentru înfiin area unei afaceri. De aceea. lucra de şapte ani la un mare atelier auto şi cunoştea foarte bine greută ile şi tertipurile acestei profesii. Cu alte cuvinte. Ion era un mecanic auto foarte bun. care nu este prea fictiv — chiar dacă înfrumuse at — că cineva poate avea foarte bune idei de afaceri. Constantin a vorbit despre acest subiect cu prietenul său Sandu care i-a mărturisit că şi el se gândeşte să-şi facă ceva propriu pentru că el cunoştea mul i oameni care aveau încredere în el şi ştie şi un anumit mod de promovare a vânzărilor. a în eles că ceea ce îi rămânea de făcut era să pornească singur la infiin area unei afaceri cu mari posibilită i de a pierde banii şi timpul sau să se asocieze cu cineva activ. ca Sandu. Întreprinderea s-a înfiin at. vedem din acest exemplu.faca singur propria întreprindere care ar fi avut multe şanse de reuşită. dar cu timpul au extins-o. pentru a se construi întreprinderea este necesară asocierea cu altcineva care este om de ac iune. dar să nu fie atât de activ cât este nevoie pentru a le exploata.

De aceea şi ezita să-şi aducă la îndeplinire idea de a-şi deschide propriul atelier. chiar dacă nu era un bun meseriaş. dar să nu aibă un comportament corespunzător fară de clien i săi. de angaja i. Ion a vorbit despre acest plan al său cu Petre care l-a apreciat ca fiind foarte bun. 326 . cel pu in la început. de furnizorii săi. Cu acest exemplu vrem să arătăm că a anumită persoană poate fi capabilă să pună în practica o idee privind înfiin area unei întreprinderi. etc. ştiind că unul îl completează pe celălalt. va trebui să se asocieze cu cineva care va prelua promovarea imaginii întreprinderii în exterior. Ion. Cei doi asocia i. avea un caracter certăre şi violent ceea ce îl făcea antipatic. că dacă ar deschide un atelier împreună cu Petre. deoarece şi el a fost de acord. turistice etc. era foarte îndrăgit de ceilal i.Însă de ani de zile a observat (în special în cercul său de prieteni din societate) că nu avea rela ii prea bune cu ceilal i. aşa cum a recunoscut în discu ie. Şi aşa cum este cunoscut. cel ce doreşte să înfiin eze propria întreprindere. S-a gândit. ar fi putut să reuşească foarte multe împreună. au înfiin at întreprinderea lor. a fost o mare reuşită. conştientizează şi acceptă acest defect al său şi vrea să mărească şansele de succes ale întreprinderii. Dacă. astfel. iar cel de-al doilea cu bunele rela ii cu publicul. Mai târziu însă probabil de la acest succes dar şi din alte motive. care. şi afacerea s-a închis. sau stricat relatiile dintre ei. în cazul întreprinderilor de prestări servicii (de exemplu: comerciale. În acelaşi atelier lucra şi prietenul său Petru. care. că a obosit să lucreze pentru al ii şi ar fi dorit să facă ceva propriu. adică îi era teamă că felul lui de a fi şi comportarea sa vor îndepărta clien ii. Primul ar fi fost cu profesionalismul şi cu productivitatea lui.) aşa ceva este foarte important.

327 . să conştientizeze to i că în asociere. Dacă este aşa. să se asocieze la înfiin area unei întreprinderi cu cel care dispune de ele. porneşte în căutarea celui mai corespunzător asociat. Probabil că şi tu eşti conştient că ai nevoie de asociat pentru a acoperi anumite defecte pe care le ai. atunci nu dispera. Asemenea exemple de asocieri reuşite sunt multe şi se crează din diferite motive. şi aşa să. De exemplu. nu trebuie să te asociezi cu cineva care vrea să se ocupe de întreprindere doar de gust. de asemenea.Este obişnuit ca cineva care dispune de însuşirile corespunzătoare de a fi întreprinzător. Asocierea între doi oameni are însă şi anumite dezavantaje şi slăbiciuni de care trebuie să iei aminte. Adică nu va trebui să te asociezi cu cineva care nu va arăta interesul necesar pentru efortul comun în afaceri. pe când dacă fiecare ar înfiin a întreprinderea sa rezultatul nu ar fi aşa de sigur. pentru înfiin area unei întreprinderi. Adică. Nu este rea asocierea a două sau mai multe persoane. Cinstea şi consecven a sunt două caracteristici de bază pe care trebuie să le aibă persoana cu care doreşti să te asociezi. Nu va trebui. este suficient să ştie to i ce este ceea ce îi lipseşte unuia şi are celălalt. întreprinderea lor va reuşi. să te asociezi cu cineva care va vrea să te folosească ca un mijloc ca să facă imediat propria lui întreprindere. dar îi lipsesc capitalul şi ceva cunoştin e profesionale.i măreşti şansele de reuşită în efortul tău de întreprinzător.

Subalternilor trebuie sa le spui mereu ceea ce doresc sa auda? 11.4. Problemele tehnice primeaza fata de cele socio-umane? 4. chibzuiti indelung? Daca ar fi sa cumparati un automobil. A conduce este intotdeauna mai usor decat a executa? 9. i-ati investi intr-o afacere? Recompensati de fiecare data performantele subalternilor? Va ganditi intotdeauna la consecinte cand actionati? Ati renunta usor la postul dumneavoastra daca vi s-ar propune? Recompensati intotdeauna un serviciu care vi se face? 328 . TEST: SUNTE I MANAGERUL IDEAL ? Va rugam sa raspundeti sincer prin Da sau Nu la urmatoarele intrebari: A 1. Conducatorul trebuie criticat in fata subalternilor? 6. Un bun profesionist este bun numai daca are subalterni buni? 3. Seful nu renunta niciodata la opiniile lui? 10. Un conducator bun poate rezolva toate problemele? 8. v-ar interesa mult consumul de carburant? Va cheltuiti cu grija banii rezervati placerilor personale? Daca ati avea o suma mai mare de bani. Oamenii lucreaza bine numai daca sunt obligati? B Va exercitati autoritatea functiei si in afara programului ? Inainte de a investi bani in ceva. Subalternilor nu li se admite nici o eroare? 7. Colaboratorii trebuie controlati mereu? 5. Conducator trebuie sa te nasti ? 2.

Sanctionez intotdeauna afronturile subalternilor? 11. Angajez numai oameni recomandati de persoane cunoscute? 9. .Cultivati relatiile avantajoase pentru serviciul dumneavoastra? Intre o calatorie ieftina si una rapida. Consider ca familiarismele nu dauneaza activitatii mele? 6. la grupul de întrebări “abilită ile dvs practice “.pozitiv.negativ . Prefer subalterni toba de carte in locul celor ingeniosi? 8. referitor la 329 . Demonstrez mereu celor din jurul meu ca le sunt superior? 4. o preferati pe ultima? Renuntati la concediul de odihna in favoarea unei excursii de studii? C 1. Ii controlez in repetate randuri pe subalterni? 7. la grupul de opinii notate cu A si care semnifică ob iunile „manageriale”. notate cu B. dar costisitoare. Nu pierd nici un prilej pentru a face morala subalternilor? 3. Conflictele extraprofesionale dintre membrii colectivului nu ma intereseaza? 12.negativ. Problemele personale ale subalternilor nu au legatura cu serviciul? Cum se interpretează testul: Aduna i câte un punct pentru fiecare răspuns: . . Raspund tuturor solicitarilor subalternilor ? 2. la grupul de opinii notate cu C si referitoare la „rela iile interumane” din grupul dvs de activitate. Ii incurajez pe toti cei care ma informeaza despre tot ce se intampla in colectiv? 5. Secretara nu trebuie suparata niciodata? 10.

19-24 : sunte i un manager mediocru. Ave i calită i native si dobândite pentru a conduce oameni. 18 sau mai pu ine : lăsa i-vă de această meserie. Dacă a i ob inut între: 31 – 36: vă pute i considera un manager ideal . dar ave i si lipsuri care pot fi corectate. Nu este pentru dvs. Cunoaşte i multe lucruri despre această meserie.Face i totalul punctelor. Sunte i înzestra i pentru a fi lider si manifesta i aten ie pentru to i cei din subordine. 25 – 30: sunte i un bun manager . 330 .

CUM DEVIN COMERCIANT? Derularea unei afaceri legale nu poate fi asigurata decat dupa infiintarea si inregistrarea la Registrul Comertului. indiferent de tipul acesteia. VERIFICAREA DENUMIRII FIRMEI V. DEPUNEREA CAPITALULUI SOCIAL LA BANCA VII. ALEGEREA FORMEI JURIDICE III. OBTINEREA CERTIFICATULUI DE INMATRICULARE (INCLUSIV CODUL UNIC SI AUTORIZATIILE DE FUNCTIONARE) 331 .5. putand fi completati in consecinta de activitati suplimentare. STABILIREA OBIECTELOR DE ACTIVITATE II. REDACTAREA ACTULUI CONSTITUTIV VI. ALEGEREA DENUMIRII FIRMEI IV. INREGISTRAREA LA REGISTRUL COMERTULUI X. PUBLICAREA IN MONITORUL OFICIAL A INCHEIERII JUDECATORULUI DELEGAT IX. ca persoana fizica sau juridica. Pasii de mai jos reprezinta cerintele minime pentru infiintarea intreprinderii. functie de complexitatea afaceri la care v-ati gandit. I. DEPUNEREA DOCUMENTATIEI PENTRU OBTINEREA AUTORIZATIILOR VIII.

publicat în Monitorul Oficial nr.301 din 5 noiembrie 1997.G. Raspunzand la intrebarile urmatoare veti gasi forma de organizare convenabila pentru afacerea Dvs. depinde de mai multi factori. actualizat prin Ordinul Institutului National de statistica nr. 601/2002 publicat in Monitorul Oficial nr. II. : • doriti sa fiti unic intreprinzator sau sa va asociati cu alte persoane? • • • puteti sa finantati singur afacerea sau aveti nevoie de parteneri? doriti sa va protejati bunurile personale de creditorii afacerii? cunoasteti cum se constituie si cat costa diferite modalitati de organizare a afacerii? • • • • aveti calificarea necesara pentru activitatea firmei? aveti un plan de afaceri pentru activitatea initiala? cat de mare este afacerea Dvs? cunoasteti sistemul de impozitare? Un intreprinzator poate opta pentru una din urmatoarele forme de organizare a afacerii : 332 . ALEGEREA FORMEI JURIDICE Inainte de a initia o activitate economica trebuie sa alegeti modalitatea sub care o exercitati. Decizia Dvs.SATBILIREA OBIECTULUI DE ACTIVITATE Obiectul de activitate trebuie stabilit avand în vedere H.CAEN. nr.656/1997 privind aprobarea clasificarii activitatilor din economia nationala . 908 din 13 decembrie 2002.

prin Biroul Unic. pentru a efectua acte de comert.Persoana fizica Poate fi autorizata sa desfasoare o activitate independenta in baza Legii 507/2002. Se constituie ca persoana juridica. Societatile comerciale se pot constitui in una din urmatoarele forme juridice : a) societate in nume colectiv (SNC) b) societate in comandita simpla (SCS) c) societate pe actiuni (SA) • Asociatia familiala Societatea comerciala prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv. Societatea comerciala dobandeste personalitate juridica de la data inregistrarii in registrul comertului. • d) . 31/1990 republicate. de catre Primarii.societate cu raspundere limitata (SRL). Societatea in comandita simpla si in comandita pe actiuni se caracterizeaza prin existenta a doua categorii de asociati : 331 .societate in comandita pe actiuni (SCA). cu constituire prin subscriptie publica (societate pe actiuni deschisa). e) . Nu are personalitate juridica. in baza aceluiasi normativ si proceduri ca si persoana fizica. Se constituie intre membrii unei familii cu gospodarie comuna. prin asociere intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice. conform Legii nr. Nu are personalitate juridica. cu inregistrare ulterioara la Oficiul registrului comertului pe raza municipiului pe care se afla.

Filiale : Filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica care se infiinteaza intr-una din formele de societate enumerate mai sus. magazine. etc. comanditari – asociatii care raspund numai pana la concurenta capitalului subscris. agentii. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate in care s-au constituit. Sedii secundare : 332 . dezmembraminte sub diferite forme : sucursale. O societate comerciala poate sa deschida in aceeasi localitate cu sediul principal sau in alte localitati. depozite.comanditati – asociatii care administreaza societatea si raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile societatii.

cu exceptia asociatilor comanditari numai cu capitalul subscris restrictii pentru asociati asociatii nu pot lua parte ca asociati cu raspundere nelimitata in alte societati concurente. persoane o persoana – SRL cu unic asociat sau 2 – 50 asociati 2 milioane lei obligatoriu optional - capital minim structura capital numerar in natura creante raspunderea intreprinzatorului - 25 milioane lei obligatoriu optional numai la SA prin constituire simultana numai cu capitalul subscris. cu exceptia asociatilor comanditari optional admise nelimitata (cu averea personala) nelimitata si solidara.Tabel comparativ pentru orientarea deciziei privind forma de organizare a afacerii Criterii PF AF o persoana sau membrii unei famili obligatoriu SNC SCS minimum 2 SA SCA minimum 5 SRL nr. fara consimtamantul celorlalti asociati - asociatul unic nu poate avea calitatea de unic asociat decat intr-o singura societate 329 .

000 330 .000. sanitara.000 1.000 4-5.Procedura de inregistrare si autorizare a functionarii : autorizarea primariei rezervare firma/ emblema redactare act constitutiv dovada sediu depunere capital social constituire dosar inregistrare in registrul comertului autorizarea functionarii : PSI. protectia mediului x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x Se obtine personal de la autoritatile competente.000. odata cu autorizarea primariei 500.000 5-6. protectia muncii. sanitara-veterinara.000.000.000 x se obtine prin Biroul Unic x prin Biroul Unic x prin Biroul Unic costuri medii estimate la constituire (lei) 4.

de adunarea asociatilor .controlul este exercitat de asociati sau. de adunarea asociatilor impozit pe profitxx . ulterior.un administrator sau mai multi administratori.unic administrator sau consiliu de administratie impozit pe profitxx . numiti prin actul constitutiv sau alesi ulterior.controlul este asigurat de cel putin trei cenzori. care au tot atati supleanti . facultativ de un cenzor (daca numarul asociatilor trece de cincisprezece. numirea cenzorilor este obligatorie) 331 .durata de constituire la ce institutii trebuie sa mearga intreprinzatorul evidenta financiar contabila a afacerii sistemul de impozitare administrarea si controlul primarie 50 zile 20 zile Registru Comertului 20 zile Registru Comertului 20 zile Registru Comertului Registrul Comertului contabilitate in partida simpla contabilitate in partida dublax contabilitate in comandita dubla contabilitate in partida dubla impozit pe venitul anual nu exista reglementari exprese impozit pe profitxx un administrator sau mai multi administratori numiti prin actul constitutiv sau alesi.

cu costuri mai reduse. posibilitati multiple de dezvoltare a activitatii. Sistemul de evidenta contabila in partida simpla si impozitul aplicat pe venit ofera avantajul conducerii afacerii de comerciantul insusi. 332 . Ca dezavantaje principale se mentioneaza raspunderea nelimitata (cu intreaga avere a comerciantului) credibilitatea mai mica la solicitarea creditelor. Comerciantii persoane fizice si asociatiile familiale prezinta o procedura de autorizare si inregistrare mai simpla. Principalul dezavantaj este raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor pentru obligatiile societatii (cu exceptia asociatilor comanditari).Sfatul consilierului : Pentru alegerea formei de organizare a afacerilor va furnizam cateva repere. in cazul intrunirii conditiilor legale pentru microintreprinderi. costuri mai mici de inregistrare si posibilitatea utilizarii sistemului simplificat de contabilitate si a impozitarii venitului. angajarea unui numar mic de personal. In cazul societatilor pe actiuni deschise exista si perspectiva de atragere de capital de pe piata financiara sau prin emiterea de obligatiuni. dezvoltarea limitata a activitatii. Societatea in nume colectiv si in comandita simpla au ca avantaje lipsa unui capital minim obligatoriu de subscriere. acces mai usor la finantari (credibilitate mai mare). Societatea pe actiuni si in comandita pe actiuni prezinta ca avantaje principale raspunderea actionarilor pentru obligatiile sociale (cu exceptia asociatilor comanditari de la SCA) numai pana la concurenta capitalului subscris.

Ca dezavantaje se pot enumera posibilitatile mai limitate de acces la credite. Societatea cu raspundere limitata ofera avantajul constituirii cu unic asociat. cu efecte pe termen mediu si lung asupra evolutiei afacerii si rezultatelor economice obtinute. datorita lipsei de buna credinta a unuia sau mai multor parteneri. a raspunderii numai pana la concurenta capitalului subscris. Se recomanda verificarea bonitatii unui partener persoana juridica sau a onorabilitatii unui partener persoana fizica. apeland la serviciile de informatii de afaceri ale CCI pentru a se diminua riscurile asocierii. administrare si control ale societatii . sistemul mai complicat de conducere. Costurile de constituire ale unei societati comerciale pot fi mai mici daca se declara un domeniu de activitate omogen si restrans la un numar redus de coduri CAEN. a unor costuri si durate de constituire mai mici. inregistrare si autorizare a functionarii. 333 . Alegerea asociatilor este o decizie foarte importanta a intreprinzatorului.Dintre dezavantaje mentionam costurile mai mari de constituire.

334 . Firma si emblema sunt incluse in fondul de comert. Termenul „firma” utilizat in legislatia romana este echivalent cu „nume comercial” din legislatiile altor state. Dreptul de folosinta exclusiva asupra firmei si emblemei se dobandeste prin inscrierea acestora in registrul comertului. Reprezinta drepturi de proprietate industriala. ALEGERE DENUMIRE FIRMA Ce este firma ? • Firma este numele sau denumirea sub care un comerciant isi exercita comertul si sub care semneaza. intelesul de panou pe care este inscriptionata firma (denumirea comerciantului) la intrarea in intreprindere.III. Regimul juridic al firmei/emblemei • Pot alege orice nume sau denumire pentru firma mea ? • Nu ! Exista reglementari legale care trebuie respectate la alegerea firmei. societate comerciala). magazin etc. Ce este emblema ? • Emblema este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen. Termenul firma are inca doua intelesuri. frecvent utilizate in vorbirea curenta si anume : o o Alte intelesuri ale termenului firma • intelesul de entitate comerciala (intreprindere.

si in general. limitele concurentei loiale. Se compune din numele comerciantului scris in intregime sau din numele si initiala prenumelui acestuia. acesta devine raspunzator firma unei societati in nume nelimitat si solidar pentru toate obligatiile societatii. cu mentiunea „societate in nume colectiv” scrisa in intregime. sa nu cuprinda o denumire utilizata in sectorul public. • • • • • Firma unui persoana fizica comerciant. sa fie licita – sa nu incalce o dispozitie imperativa a legii privind ordinea publica sau bunele moravuri. Se vor putea face mentiuni care sa arate mai precis persoana comerciantului sau felul comertului sau. sa respecte regulile de compunere prevazute de lege. De aceea este necesar consimtamantul 335 . Cum poate figura numele unei Daca numele unei persoane straine de societate figureaza in firma unei societati in nume persoane straine de societate in colectiv. sa fie distinctiva – adica sa nu fie o denumire generica. cu mentiunea „societate in comandita” scrisa in intregime. sa fie scrisa in primul rind in limba romana.Firma trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii cumulative: • sa fie disponibila – adica sa nu fie deja inregistrata in registrul comertului sau rezervata anterior de alti solicitanti. colectiv Firma unei societati comandita simpla in Trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociatii comanditati. in comandita simpla sau in comandita pe actiuni. Firma unei societati in nume Trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociati.

L. in comandita pe actiuni Firma unei societati pe actiuni Se compune dintr-o denumire proprie. in Se compune dintr-o denumire proprie si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime „societate in comandita pe actiuni” cu Se compune dintr-o denumire proprie. unei societati straine Ce restrictii sunt cu privire la Dobanditorul va putea sa continue activitatea sub firma anterioara. in comandita simpla sau scris al persoanei straine de societate al carei nume apare in firma si atrage raspunderea sa nelimitata si solidara. urmata de localitatea unde se afla sediul principal.R. sau al unui asociat.colectiv. urmata de cuvantul „sucursala" urmat de localitatea unde se afla sediul sucursalei. de natura a o deosebi de firma altor societati si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime „societate pe actiuni” sau „SA”. Se compune din : denumirea societatii comerciale care deschide sucursala. Firma sucursalei din Romania a Firma sucursalei din Romania a unei societati straine va trebui sa cuprinda si mentiunea sediului principal din strainatate. cu acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor sai in drepturi (in cazul decesului comerciantului) si cu dobandirii acesteia ? Firma unei societati comandita pe actiuni Firma unei societati raspundere limitata Firma unei sucursale 336 . care cuprinde numele firma / emblema in cazul unui comerciant persoana fizica. la care se poate adauga numele unuia sau al mai multor asociati si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime „societate cu raspundere limitata” sau S.

obligatia de mentionare in cuprinsul acelei firme a calitatii de succesor. in ce cazuri este permisa Pastrarea firmei precedente. fara cerinta mentionarii raportului de succesiune in firma este permisa in cazul societatii pe actiuni. pe facturi. scrisori. publicatii si in orice alt mod. numai daca vor fi insotite in mod vizibil de firma comerciantului. 337 . firma va fi scrisa cu litere avand marimea de cel putin jumatate din cea a literelor cu care este scrisa emblema. ci este o denumire proprie. in comandita pe actiuni sau in cazul societatii cu pastrarea firmei precedente? raspundere limitata a carei firma nu cuprinde nume de asociati. Aceiasi prevedere se aplica si in cazul in care firma unei societati cu raspundere limitata cuprinde numele unuia sau mai multor asociati. afise. pentru alegerea emblemei ? Emblemele vor putea fi folosite pe panouri de reclama. Ce reguli trebuie respectate Conditiile de validitate a firmei se aplica si emblemei. Daca emblema cuprinde o denumire.

.

la Biroul unic prelungirea rezervarii. cuvantul banca nu poate fi inclus in firma decat daca este o societate comerciala bancara). contine denumiri din sectorul public. Poate fi firma sau emblema aleasa. aduce atingere bunelor moravuri sau ordinii publice. Rezervarea firmei si/sau emblemei se face pe o perioada de 3 luni de la data inregistrarii cererii. inainte de intocmirea actelor constitutive. • contine marci inregistrate la OSIM sau marci de notorietate. • 339 . VERIFICAREA DENUMIRII FIRMEI Cum inregistrez emblema? firma si/sau Obtinerea verificarii disponibilitatii firmei si/sau emblemei si rezervarea lor se fac prin Biroul unic. cuprinde sintagme si cuvinte care potrivit unor legi speciale nu pot fi utilizate decat in anumite conditii ( ex.IV. fara sa aiba ca asociat firma detinatoare a marcii. Da ! Oficiul registrului comertului al judetului Gorj va refuza inscrierea unei firme care : respinsa la inregistrare? • • • poate produce confuzie cu alte firme inregistrate. Verificarea si rezervarea firmei si/sau emblemei se solicita la Biroul unic. contra cost. Daca in acest interval de timp societatea comerciala nu s-a inregistrat in registrul comertului trebuie sa solicitati.

anterior rezervarii firmei si/sau emblemei prin Biroul unic. sau dupa caz. legea precizeaza ca trebuie sa se adauge o mentiune care sa o deosebeasca de aceasta. in dosarul de inregistrare a modificarii firmei si /sau emblemei.Ce solutie am in cazul refuzului de Daca firma si/sau emblema aleasa este asemanatoare cu o alta deja inregistrata. Serviciul poate fi efectuat. contra cost. solicitati la OSIM o cercetare a registrului de marci. folosind caile legale de atac. Documentul care atesta rezervarea In urma verificarii disponibilitatii firmei si/sau emblemei solicitantul obtine: firmei si/sau emblemei • Dovada de disponibilitate a firmei si/sau • Dovada de disponibilitate a emblemei. fie prin indicarea felului de comert exercitat sau in oricare alt mod. fie inscriere? prin desemnarea mai precisa a persoanei. prin consilierul de proprietate industriala din cadrul CCI. Se prezinta notarului public la autentificarea sau darea la data certa a actului constitutiv sau a actului modificator prin care se schimba denumirea unei societati comerciale Se depune in dosarul de inregistrare si autorizare a functionarii comerciantului. registrul marcilor? In interesul dvs. Unde se depune disponibilitatii firmei emblemei? dovada si/sau • • Poate o firma sau emblema Da ! Comerciantul care are o marca deja inregistrata si se considera prejudiciat de o inregistrata sa fie afectata de firma inregistrata poate solicita radierea firmei. 340 . la cererea Dvs.

Puteti fi atacat in instanta pentru concurenta neloiala. inregistrarea la OSIM a firmei Dvs. Evitati ca firma/emblema Dvs. poate solicita radierea firmei/emblemei Dvs. sa fie identice sau asemanatoare cu marci deja inregistrate la OSIM sau cu marci notorii. care vor deveni elemente esentiale de marketing. • • • 341 . pentru a evita situatiile considerate ca „prea asemanatoare” reclamate de comercianti care s-ar considera prejudiciati. Daca porniti o afacere pe termen lung. Trebuie sa fiti sigur ca firma sau emblema Dvs. ca marca verbala si a emblemei ca marca figurativa.Sfatul consilierului : • Evitati firme si embleme asemanatoare cu altele deja inregistrate pentru ca riscati sa aveti probleme dupa inregistrare. Daca un comerciant cu firma/emblema anterior inregistrate se considera prejudiciat. este suficient de diferita de alte firme/embleme deja inregistrate. protejati-va firma si emblema. sau sa va oblige la schimbarea lor. prin urmatoarele masuri : verificarea si/sau rezervarea firmei si emblemei la nivel national.

la nivel national. • • pe raza mai multor judete. Optiuni de verificare/rezervare a Verificarea si rezervarea firmei/emblemei se pot efectua : firmei si/sau emblemei : • la nivelul firmelor inregistrate pe aria unui judet sau a municipiului Bucuresti. .in aceiasi zi pentru mai multe judete : 14 zile la nivel national : 30 zile 342 . Cat dureaza verificarea si rezervarea firmei si emblemei ? • • • la nivelul unui judet.apelati la consultanta de specialitate pentru alegerea firmei si proiectarea emblemei.

PREGATIREA ACTELOR DOVEDITOARE PENTRU SEDIU contract de vanzare-cumparare. contract de leasing imobiliar. extras din cartea funciara. uzufruct. Dovada detinerii cu titlu legal a spatiului se poate face.V. in maximum 15 zile de la data semnarii (conform Legii 181/1997). sauDaca nu exista asociatia proprietarilor se prezinta avizul favorabil al titularilor contractelor de inchiriere sau al proprietarilor din locuintele cu care se invecineaza spatiul. pe plan orizontal si vertical. dupa caz. de uz. care intra sub incidenta Legii locuintelor nr. Acest caz inseamna schimbarea destinatiei din locuinta in sediu social si potrivit legii este obligatoriu:Sa se prezinte si avizul favorabil al asociatiei proprietarilor. 343 . contract de comodat. cu: contract de inchiriere sau subinchiriere inregistrat la organele fiscale locale. 114/1996? Se preszinta acordul coproprietarilor. Daca exista coproprietari? Daca s-a stabilit sediul intr-un imobil cu destinatia locuinta. certificat de mostenitor. contract de asociere in participatiune.

sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa. REDACTAREA DECLARATIEI PE PEROPRIE RASPUNDERE PENTRU INREGISTRARE Temeiul legal privind declaratia pe propria raspundere • Legea nr. Declaratia pe proprie raspundere este documentul din care rezulta ca fiecare declarant indeplineste conditiile legale pentru detinerea si exercitarea calitatii pe care o are in societatea comerciala. Cine trebuie sa dea declaratia pe proprie raspundere ? Declaratia pe proprie raspundere trebuie data de: • • • • persoanele fizice care desfasoara activitate independenta. precum si pentru alte infractiuni prevazute de art. marturie mincinoasa. 265-276 din legea societatilor comerciale. cenzorilor si reprezentantilor unei societati comerciale. Aceeasi lege extinde prevederea de onorabilitate si asupra administratorilor. fals. inselaciune.VI. delapidare. comanditatilor si lichidatorilor. • Ce contine ? • 344 . cenzori.2) precizeaza ca nu pot fi fondatori persoanele care. reprezentantul permanent . potrivit legii.persoana fizica . fondatori. abuz de incredere. 6 alin. uz de fals.desemnat prin contractul de administrare a unei societati comerciale. administratori. dare sau luare de mita. 31/1990 republicata (art.

declaratie tip. fapta nu constituie o infractiune mai grava. se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 1.000.000 lei la 5. Ce forma poate avea? Declaratia pe proprie raspundere poate avea una din urmatoarele forme: • • forma autentificata de notarul public. daca. a facut declaratii inexacte.000. cu rea credinta. 51/1995. semnata in fata judecatorului delegat sau in fata directorului oficiului registrului comertului. inclusa in actul constitutiv sau modificator autentic. in conditiile Legii nr. • • 345 . 48 din Legea registrului comertului. atestata de avocat. persoana care.000 lei.Ce consecinte juridice au declaratiile inexacte ? • Potrivit art. in baza carora s-a operat o inregistrare in registrul comertului. potrivit legii.

VII.copie dupa actele de identitate . autorizatia pentru desfasurarea de catre persoanele fizice sau asociatiile familiale a unor activitati independente se emite de autoritatea administratiei locale. respectiv de catre Primarie. 507/2002 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative.cerere tip de autorizare . Autorizatia pentru prestarea de activitati independente se poate da pe baza atestarii capacitatii profesionale.documente din care sa reiese calificarea profesionala . respective pentru membrii asociatiei familiale . Cum se obtine autorizatia ? Intreprinzatorul depune la Primarie urmatoarele documente: .acordurile si avizele eliberate de insititutile abilitate.cazierul judiciar .certificat medical pentru personae fizice.actele dupa care sa rezulte resedinta pentru persoanele fizice cetateni straini . necesare desfasurari activitatii pentru care se solicita autorizarea. OBTINEREA AUTORIZATIEI EMISE DE ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA Regimul de autorizare Conform prevederilor Legii nr. 346 . Cererea de autorizare se rezolva in cel mult 30 de zile de la data depunerii dosarului.

valoarea aportului in natura si modul evaluarii. domiciliul si cetatenia asociatilor persoanei fizice. sediul si emblema. denumit act constitutiv. exprimate prin grupe si clase CAEN.VIII. 347 . persoane juridice. forma juridica. REDACTAREA ACTULUI CONSTITUTIV Ce este actul constitutiv : • Este sintagma care desemneaza actele prin care se constituie o societate si care pot fi : o o contract de societate pentru societatea in nume colectiv. denumirea. denumirea. cu precizarea domeniului si activitatii principale. obiectul de activitate. o o Ce contine actul constitutiv ? Pentru societatea in nume colectiv si in comandita simpla • • • • • • date despre asociati : (numele si prenumele. capitalul social subscris si varsat. in comandita simpla. aportul fiecarui asociat in numerar sau in natura. sediul si nationalitatea asociatilor. contract de societate si statut incheiate sub forma unui inscris unic. contract de societate si statut pentru societatea pe actiuni. cat mai omogen. pentru societatea cu raspundere limitata cu asociat unic. data la care se va varsa integral capitalul social subscris. asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati. dupa caz. locul si data nasterii. La societatea in comandita simpla se vor arata asociatii comanditati si comanditari). in comandita pe actiuni si cu raspundere limitata. statut.

dupa caz. puterile conferite si daca le exercita impreuna sau separat. locul si data nasterii. modul de dizolvare si de lichidare a societatii. exprimate prin grupe si clase CAEN. data varsarii integrale a capitalului social. sediile secundare atunci cand se infiinteaza o data cu societatea sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara. obiectul de activitate. forma juridica. puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat. cu precizarea domeniului si activitati principale. asociatii care reprezinta si administreaza societatea. sediile secundare sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara. cand numarul asociatilor este mai mare de 15. durata societatii. date despre asociati (numele si prenumele. sediul si emblema. durata societatii. denumirea. in numerar sau in natura. numarul si valoarea nominala a partilor sociale precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau. cat mai omogen.• • • • persoane fizice ori juridice. sediul si nationalitatea asociatilor persoane juridice). modul de dizolvare si de lichidare a societatii. Pentru SRL (inclusiv cu asociat unic) • • • • • • • • • • • 348 . valoarea aportului in natura si modul evaluarii. aportul fiecarui asociat. cenzorii. domiciliul si cetatenia asociatilor persoane fizice : denumirea. capitalul social subscris si cel varsat. partea fiecarui asociat la beneficii si pierderi. partea fiecarui asociat la beneficii si pierderi.

emblema societatii. persoane fizice. La constituire. denumirea. drepturile speciale de reprezentare si de administrare acordate unora dintre ei. sediul si nationalitatea cenzorilor. nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. domiciliul si cetatenia cenzorilor. sediul si nationalitatea administratorilor. persoane fizice. numarul si valoarea nominala a actiunilor. se vor arata numarul. locul si data nasterii. persoane juridice. capitalul social varsat de fiecare actionar. locul si data nasterii. numele si prenumele. modul de evaluare si numarul actiunilor acordate pentru acestea. forma. puterile ce li se confera si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat. 349 . Pentru societatile in comandita pe actiuni se vor indica comanditatii care reprezinta si administreaza societatea. domiciliul si cetatenia asociatilor. sediul si. daca este cazul. locul si data nasterii. persoane fizice. persoane juridice. Restul de capital social va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare. daca prin lege nu se prevede altfel. sediul si nationalitatea asociatilor. denumirea. obiectul de activitate al societatii. La societatea in comandita pe actiuni se vor arata asociatii comanditari si asociatii comanditati. Daca sunt mai multe categorii de actiuni. garantia pe care administratorii sunt obligati sa o depuna.Pentru societatea pe actiuni si in comandita pe actiuni numele si prenumele. numele si prenumele. denumirea. denumirea. capitalul social subscris si cel varsat. cu precizarea domeniului si a activitatii principale. persoane juridice. valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni. cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator. domiciliul si cetatenia administratorilor. valoarea bunurilor constituite ca aport in natura in societate.

administrarea. functionarea si controlul gestiunii societatii de catre organele statutare. Cuantumul taxei de inregistrare este corelat cu numarul de coduri care compun obiectul 350 . actiunile comanditarilor in societatea in comandita pe actiuni. Indicarea domeniului si activitatii principale se va face printro grupa de trei cifre si o clasa de patru cifre apartinand grupei respective. controlul acesteia de catre actionari. precum si sumele ce trebuie platite pentru acele operatiuni. Pentru redactarea obiectului de activitate se va utiliza „Clasificarera activitatilor din economia nationala CAEN”. sediile secundare . aprobata prin H. daca se are in vedere o atare infiintare. operatiunile incheiate de asociati in contul societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le preia. Obiectul de activitate se va exprima prin grupe de 3 cifre pentru domeniu si prin clase de patru cifre pentru activitati. precum si documentele la care acestia vor putea sa aiba acces pentru a se informa si a-si exercita controlul. agentii.G. forma.clauze privind conducerea. cu modificarile ulterioare. sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara. alte clauze convenite de actionari cu respectarea legislatiei in vigoare.sucursale. atunci cand se infiinteaza o data cu societatea. reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -. Precizari privind descrierea emblemei in actul constitutiv Precizari privind redactarea obiectului de activitate in actul constitutiv Descrierea emblemei va cuprinde prezentarea elementelor definitorii ale acesteia: continut. nr. modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor. 656/1997. modul de dizolvare si de lichidare a societatii. durata societatii. culoare. avantajele rezervate fondatorilor.

de activitate. Durata mandatului cenzorilor este de 3 ani. cu exceptia cenzorilor contabili. iar pentru fiecare grup de 5 coduri se plateste o taxa suplimentara de 10% din taxa de baza. Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil. Taxa de baza acopera 5 coduri. In toate cazurile numarul cenzorilor trebuie sa fie impar. daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. Sfatul consilierului Pentru a nu creste costurile de inregistrare obiectul de activitate trebuie sa fie omogen. In ce forma se redacteaza ? Actul constitutiv se redacteaza in forma autentica sau sub semnatura privata. Precizari referitoare la cenzori Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si tot atatia supleanti. Majoritatea cenzorilor si a supleantilor vor fi cetateni romani. Cenzorii trebuie sa fie actionari. Cenzorii sunt obligati sa depuna. in sensul de a nu cuprinde un numar exagerat de activitati. a treia parte din garantia ceruta pentru administratori. inainte de preluarea functiei. conform prevederilor legii redate in tabelul de mai jos 351 .

daca printre bunurile subscrise ca aport in natura la capitalul social se afla un teren Se redacteaza act constitutiv x x x x x Forma autentica x x x Sub semnatura privata X X - x x - Cine poate redacta actul constitutiv? Aveti urmatoarele alternative : • • • • Biroul unic din CCI (Oficiul de asistenta societati comerciale). avocat. notar. intreprinzatorul insusi.Conditiile legale privind forma actului constitutiv Categoria de comerciant societate in nume colectiv societate in comandita simpla societate cu raspundere limitata societate pe actiuni cu constituire simultana societate pe actiuni constituita prin subscriptie publica societati pe actiuni cu constituire simultana sau societate cu raspundere limitata. 352 .

ordin de plata. dupa caz. 353 . indicandu-se denumirea acesteia”.titlul de proprietate asupra bunurilor imobile.certificatul de sarcini al bunurilor imobile.IX. fie la cererea solicitantului de catre Biroul unic Aportul la capitalul social poate fi : Unde se poate varsa aportul in numerar la capitalul social ? • • • • Dovada privind efectuarea varsamintelor in numerar se poate efectua. fie direct de catre intreprinzator. cu: • • • foaie de varsamant. chitanta CEC. in creante (in cazurile prevazute de lege). referitoare la investitiile directe Se prezinta : . in natura (optional). Dovada depunerii aportului in numerar trebuie sa mentioneze numele asociatului si sintagma „aport la capitalul social al societatii comerciale. . la orice banca. Conditiile de forma ale dovezii : • Cum se face dovada aportului in natura la capitalul social ? Daca sunt bunuri noi achizitionate din tara? Daca sunt bunuri in natura din import ? Daca sunt bunuri imobile ? Se prezinta factura Dovada se face potrivit normelor legale in vigoare. la ghiseul CEC. DEPUNEREA CAPITALULUI SOCIAL • in numerar (obligatoriu).

A se retine ca aportul in natura la capitalul social se realizeaza prin transferarea drepturilor de proprietate de la asociat catre societatea comerciala si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de functionare. In consecinta asociatul nu mai este proprietarul bunului aportat la capitalul social. expertiza de la experti autorizati. Care sunt efectele juridice ale aportului in natura la capitalul social? 354 . social al unei societati pe actiuni.contract de imprumut bancar. .dovada intabularii bunurilor imobile. Aceste structuri pot obtine. Se prezinta raportul de expertiza privind evaluarea Daca sunt aporturi in natura la capitalul aportului in natura. Daca sunt aporturi in creante? Se prezinta titlul de creante : . in comandita pe actiuni si al unei societati cu raspundere limitata cu asociat unic? Cine efectueaza expertiza de evaluare a aportului in natura la capitalul social? Expertiza de evaluare este elaborata de experti de specialitate. . Atentie : daca printre bunurile imobile se afla un teren.expertiza de evaluare a bunului. Detalii se pot obtine prin oficiul de asistenta societati comerciale din Biroul unic sau oficiul de consultanta. actul constitutiv se incheie obligatoriu in forma autentica.. in numele si pe cheltuiala dvs.cambii. acesta intrand in proprietatea societatii comerciale din momentul inregistrarii ei in registrul comertului.

Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati se pot obliga insa la prestatii in munca. astfel : • imputernicire speciala sau imputernicire avocatiala. Evaluarea se face prin apreciere de catre comerciant/asociat. • XI. cu enumerarea bunurilor imobile si mobile de valori importante. a fiecarui asociat din societatea in nume colectiv si a asociatilor comanditati. REDACTAREA DECALARATIEI DE AVERE In ce cazuri se utilizeaza ? Declaratia se da pe proprie raspundere a comerciantului persoana fizica. la impartirea beneficiilor si a activului social. asociatii au dreptul sa participe. pentru semnatarii si/sau deponentii cererilor depuse. In schimbul acestui aport. cu titlu de aport social. Contine declararea averii si modul de evaluare a acesteia. X. Ce contine ? 355 . ACORDAREA IMPUTERNICIRII Cand o utilizez ? Imputernicirea se utilizeaza in cazurile cand cererea de inregistrare se intocmeste si se depune de alta persoana decat comerciantul autorizat. potrivit actului constitutiv. In acelasi timp sunt obligati sa participe si la pierderi.contract civil etc Pot constitui prestatiile in munca aport la capitalul social ? Prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social. procura speciala si autentica pentru comerciantii persoane fizice..

care va certifica semnatura. administratorii. comerciantul persoana fizica. Cele 10 actiuni depuse sunt inalienabile si se pastreaza la societate. In absenta semnatarului se poate prezenta un specimen legalizat de notarul public. Certificatul eliberat de cenzorii societatii pe actiuni.XII. XIV. Aceste acte se depun in copii certificate de comerciant sau de referentul Biroului unic. conducatorii sucursalei sunt obligati sa depuna de semnatura ? semnaturile lor la oficiul registrului comertului. persoana respectiva va semna in prezenta judecatorului delegat sau a conducatorului oficiului ori a inlocuitorului acestuia. reprezentantii Cine trebuie sa depuna specimenul unei societati comerciale. actul privind nivelul studiilor absolvite. DEPUNEREA SPECIMENULUI DE SEMNATURI Potrivit legii. in lipsa acestora. XIII. din care rezulta depunerea garantiei se depune la Biroul unic. DEPUNEREA GARANTIEI DE CATRE ADMINISTRATORI Cine depune garantia? Fiecare administrator al unei societati comerciale pe actiuni va trebui sa depuna o garantie pentru administratia sa. PREGATIREA COMERCIALA ANTERIOARA Cine le depune ? ACTELOR PRIVIND ACTIVITATEA Comerciantul persoana fizica sau membrii unei asociatii familiale trebuie sa depuna in dosarul de inregistrare acte din care sa rezulte activitatea comerciala anterioara sau. Care este cuantumul garantiei ? Cand si unde se depune certificatul privind depunerea garantiei ? 356 . pe perioada mandatului unui administrator. prevazuta in actul constitutiv. Garantia nu poate fi mai mica decat valoarea nominala a 10 actiuni sau decat dublul remuneratiei lunare. ori aprobata de adunarea generala a actionarilor. o data cu depunerea specimenelor semnaturilor administratorilor. Cum se procedeaza? Pentru dovedirea specimenului de semnatura. lichidatorii.

persoana fizica. XVI. XVII. Acesta este supus acelorasi conditii si obligatii si are aceeasi responsabilitate civila si penala ca si un administrator. printre altele. PREGATIREA ACTELOR CONSTATATOARE OPERATIUNILOR INCHEIATE IN CONTUL SOCIETATII In ce cazuri se utilizeaza ? • ALE La societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se depun actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul asociatilor si aprobate de acestia. in comandita simpla si cu raspundere limitata. ca persoana juridica este obligata sa-si desemneze un reprezentant permanent. PREGATIREA COPIILOR DE PE ACTELE DE INDENTITATE Cine depune copii dupa actele de identitate ? Actele de identitate trebuie depuse in copie de catre : • Ce contine ? comercianti persoane fizice (inclusiv de membrii unei asociatii familiale). persoana fizica. ce actioneaza in nume propriu. • • Atentie : Copia actului de identitate trebuie sa contina obligatoriu Codul Numeric Personal (CNP). Prin contractul de administrare se stabilesc drepturile si obligatiile partilor. REDACTAREA CONTRACTULUI DE ADMINISTRARE Cand se utilizeaza? Contractul de administrare se utilizeaza cand administratorul societatii este o persoana juridica. fondatorii unei societati comerciale pe actiuni si in comandita pe actiuni. 357 .XV. asociatii unei societati in nume colectiv. In contract se va stipula.

ADOPTAREA HOTARARII ORGANULUI STATUTAR AL PERSOANEI JURIDICE PRIVIND PARTICIPAREA LA CONSTITUIREA SOCIETATII Precizari : In situatia cand o persoana juridica este asociat sau fondator al unei societati comerciale se depune hotararea organului statutar al persoanei respective. PERSOANA JURIDICA Precizari : Organul statutar al unui asociat sau fondator persoana juridica trebuie sa emita si mandatul persoanei fizice abilitate sa semneze actul constitutiv al noii societati. din care sa rezulte : • hotararea de a participa la constituirea societatii comerciale. REDACTAREA MANUALULUI PERSOANEI CARE A SEMNAT ACTUL CONSTITUTIV. in numele si pe seama fondatorului sau asociatului. hotararea se depune in copie tradusa si legalizata. aportul la capitalul subscris. aceste acte vor fi depuse in copii traduse si legalizate. In cazul persoanelor juridice nerezidente. • • Hotararea se depune in original. act constitutiv etc). IN NUMELE SI PE SEAMA FONDATORULUI.PREGATIREA COPIEI DE PE ACTUL DE INREGISTRARE A FONDATORILOR Precizari : In situatia in care asociati sau fondatorii unei societati comerciale sunt persoane juridice se depune copia actului de inregistrare a acestora (certificat de inmatriculare sau certificat de inregistrare. Daca persoana juridica este nerezidenta. in numele si pe seama fondatorului/asociatului persoana juridica. 358 . persoana abilitata sa semneze actul constitutiv.

pentru conformitate. sau alte tipuri de cereri care se depun la Biroul unic. pentru a-si dovedi onorabilitatea si credibilitatea. potrivit legii. Care sunt avizele prealabile si care sunt autoritatile emitente societatile de asigurari si reasigurari – autoritatea 359 . In aceste categorii se includ: societatile bancare – autoritatea emitenta este Banca Nationala a Romaniei. OBTINEREA CERTIFICATULUI DE BONITATE Cine il depune ? Persoanele juridice nerezidente care participa la constituirea unei societati comerciale trebuie sa depuna un certificat de bonitate. si in copie tradusa si legalizata in cazul unei persoane juridice nerezidente. pot intocmi si semna cererea de inregistrare si autorizare a functionarii si de inregistrare a modificarii actului constitutiv. Se depune in original si in copie tradusa si legalizata. OBTINEREA AVIZELOR PREALABILE PREVAZUTE DE LEGE Potrivit dispozitiilor legale specifice unor categorii de societati comerciale si de activitati economice. CERTIFICAREA COPIILOR Precizari Copiile de pe actele doveditoare vor fi certificate. decat cele enumerate. RETINETI ! Judecatorul delegat poate dispune administrarea si a altor acte doveditoare.persoana juridica. cu originalele de catre persoanele care. Acest act se depune in original. dosarul de inregistrare si autorizare a functionarii trebuie sa contina avize sau autorizatii prealabile. Cine il emite ? Certificatul de bonitate poate fi emis de o banca sau de camera de comert din tara de origine.

360 . societatile avand ca obiect operatiuni cu valori mobiliare – autoritatea emitenta este Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. Actele frecvent utilizate sunt cele mentionate ca fiind obligatorii. in tabel se prezinta opisul exhaustiv al actelor care pot fi incluse in dosarul pentru inregistrarea unui nou comerciant persoana fizica/asociatie familiala sau a unei societati comerciale. pentru fiecare punct/obiectiv supus autorizarii. prin serviciul "DEPUNE SI SE REZOLVA". Nu sunt incluse actele pentru obtinerea avizelor. INTOCMIREA DOSARULUI PENTRU INREGISTRAREA UNUI COMERCIANT NOU Pentru orientarea Dvs. autorizatiilor si/sau acordurilor de functionare. actele doveditoare si chitantele de plata pentru inregistrarea si autorizarea functionarii unui comerciant se introduc intr-un DOSAR CU SINA. In alt dosar cu sina se introduc cate 5 plicuri din plastic.emitenta este Oficiul de supraveghere a activitatilor de asigurare si reasigurare. Toate formularele tip. Cele doua dosare se depun la dispeceratul Biroului unic.

x x x x Dovada pentru disponibilitatea firmei este obligatorie optional. reprezentantii permanenti x x x x 3 x SNC SCS 4 x SA SCA 5 x 6 x 7 Utilizare obligatorie SRL Precizari privind utilizarea documentului 2. nr. fondatori. cenzori. administatori. asociati.Continutul dosarului pentru inregistrarea unui comerciant nou Nr. cate una pentru fiecare persoana care detine una din calitatile mentionate 3. persoana fizica.exemplare) Categorii de comercianti PF AF 1 1. Dovada sediului (in copie) Declaratia pe proprie raspundere (comerciant. daca se declara emblema Utilizare obligatorie Utilizare obligatorie. crt. x x x x 5. asociat unic in SRL. Denumire act (forma. 2 Cerere de inregistrare si autorizare (formular tip) Dovada disponibilitatii firmei/emblemei (original) Reproducerea emblemei (4 exemplare) 4. x x x x 361 .

Actul constitutiv (original) - x x x 8. Autorizatia emisa de Primarie conform Legii 507/2002 (copie) x Document obligatoriu pentru persoane fizice/asociatii familiale Document obligatoriu pentru persoane juridice Este obligatoriu sa existe capital varsat in numerar 7. Expertiza de evaluare a aportului in - x x x 362 . Dovezile privind efectuarea varsamintelor aporturilor subscrise si/sau varsate (copii) Facturi - x x x 9. ai administratorului sau cenzorului persoana juridica) – original 6. x x x Se utilizeaza pentru produse noi achizitionate ca aport in natura Numai in cazul bunurilor imobile 10.persoane fizice.

Cambia. Imputernicire speciala sau avocatiala (original) x x x x Daca cererea se intocmeste si se depune de alta persoana decat cele mentionata 363 . contract de imprumut bancar. Certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate imobilele x x x aportate la capitalul social Numai in cazul bunurilor imobile aduse ca aport in natura la capitalul social subscris Numai in cazul bunurilor mobile aduse ca aport la capitalul social subscris 12. contract civil - x x - Numai in cazul cand sunt aduse creante ca aport la capitalul social. Nu sunt permise la Sa si SCA constituite prin subscriptie publica si la SRL-uri 14.natura la capitalul subscris 11. Dovada intabularii bunurilor imobile 13.

Declaratie cu privire la averea detinuta (original. Acte privind activitatea comerciala anterioara (copii) x in lipsa acestora se depune actul privind nivelul studiilor absolvite Documentul este obligatoriu pentru administratori. Specimenul de semnatura (original) x x x x 18.15. lichidatori Obligatoriu in cazul societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni 17. 364 . Certificatul cenzorilor privind depunerea garantiei legale de catre administratori Actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii (copii) x 19. sub semnatura privata) x x La SCS numai comanditatii x numai comanditatii - Declaratia este obligatorie pentru asociatii care raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale 16.

20. Acte de identitate (cu CNP) in copie x x x x rezidenti 22. Actul de inregistrare a fondatorilor persoane juridice (copie) Hotararea organului statutar al persoanei juridice privind participarea la constituirea societatii (original) Mandatul persoanei care a semnat actul constitutiv in numele si pe seama fondatorului. Contractul de administrare (copie) - x x x Numai in cazul cand societatea este administrata de o persoana juridica pasaport pentru 21. - x x x in copie tradusa si legalizata pentru nerezidenti 365 . - x x x 24. persoana juridica (original) x x x in copie tradusa si legalizata pentru nerezidenti in copie tradusa si legalizata pentru nerezidenti 23.

Actele pentru autorizarea functionarii din punct de vedere : al PSI. operatiuni cu valori mobiliare 26. - - x pentru brokeri de asigurare x 27.taxa judiciara de timbru (original) . de aisgurare reasigurare. al protectiei muncii.sanitar. Certificat de bonitate (original) Avize prealabile prevazute de lege - x x x in copie tradusa si legalizata Pentru societatile bancare.25.timbre judiciare .tarife de prestari servicii de catre Birou unic (dupa caz) x x x x x x x x x x x x 366 . - x x x 28. al protectiei de mediu. sanitar-veterinar. Categorii de taxe: .

taxe autorizare protectia muncii - x x x - x x x 367 ..taxe autorizare sanitaraveterinara x x x x - x x x - x x x - x x x - x x x .taxe autorizare PSI .taxe registrul comertului .taxe publicare in Monitorul Oficial .taxe/tarife autorizare pentru protectia mediului .taxe autorizatie sanitara .

CE DOCUMENTE OBTINE COMERCIANTUL ? DUPA DEPUNEREA CERERILOR DE VERIFICARE SI/SAU REZERVARE FIRMA SI/SAU EMBLEMA DOVADA DE DISPONIBILITATE A FIRMEI SI/SAU EMBLEMEI Solicitantul care a depus la Biroul unic cererea pentru verificarea si/sau rezervarea unei firme si. firme si/sau embleme identice sau asemanatoare. autorizatii si/sau acorduri de 368 . precum si reprezentantii emitentilor de avize. acte incomplete. sau de erori materiale referentul care verifica dosarul. Dovada se utilizeaza in urmatoarele situatii : • se prezinta obligatoriu notarului public care autentifica actul constitutiv si dupa caz. actul modificator sau efectueaza darea de data certa acestor acte. a emblemei primeste un act scris. dosarul intocmit pentru inregistrarea si autorizarea functionarii este verificat din punct de vedere al respectarii conditiilor legale de forma si fond. dupa caz. reprezentand dovada ca firma si/sau emblema sunt disponibile pe aria geografica mentionata de titular in cerere. In cazul sesizarii de acte lipsa. • se depune in original la dosarul de inregistrare a unui comerciant nou sau de modificare ulterioara a firmei si/sau e mblemei anterior inregistrate DUPA DEPUNEREA DOSARULUI DE INREGISTRARE SI AUTORIZARE Dupa cum s-a evidentiat la prezentarea serviciului „DEPUNE SI SE REZOLVA”. adica nu au fost inregistrate si rezervate in registrul comertului.

369 . Certificatul de inregistrare este un formular tipizat. asa cum este inscrisa in actul constitutiv si in registrul comertului. la interviu. Pe certificat sunt inscrise urmatoarele date : • firma/sucursala respectiv denumirea comerciantului. Se depune in dosarul de inregistrare si autorizare. Acestea se predau titularului cererii la interviu pentru a fi remediate. impreuna cu copiile chitantelor fiscale emise de casieria CCI. Certificatul de inregistrare si anexa constituie documentul opozabil tertilor.functionare a comerciantilor intocmesc fise de observatii. NOTA DE CALCUL Este completata de referentul care verifica dosarul. 599 din 21 iunie 2001. Modelul si continutul certificatului de inregistrare a comerciantului. inclusiv a anexei la acesta sunt stabilite prin Hotararea Guvernului nr. Se preda titularului cererii. cu regim special si securizat. Se prezinta la casierie cand se achita taxele si tarifele cuvenite si se obtine nota de calcul definitiva. daca dosarul este complet si corect sau daca observatiile mentionate in fisele de verificare au fost solutionate. DUPA INREGISTRAREA SI AUTORIZAREA COMERCIANTULUI a) CERTIFICATUL DE INREGISTRARE SI ANEXA Biroul unic elibereaza titularului cererii CERTIFICATUL DE INREGISTRARE A COMERCIANTULUI si anexa/anexele la acesta.

• atribut fiscal – este un cod alfanumeric avand semnificatia categoriei de platitor de taxe si impozite la bugetul de stat. • numar de ordine in registrul comertului – cuprinde numarul si data unui comerciant in registrul comertului. • • data emiterii certificatului. 370 . seria si numarul de ordine – informatie specifica regimului special al documentului. • CUI – codul unic de inregistrare . cod unic de inregistrare. nr. • informatii de identificare a sediilor secundare (adresa si/sau activitate supusa autorizarii).• sediul social conform actelor doveditoare depuse in dosarul de inregistrare. firma si sediul social). b) ANEXA/ANEXELE LA CERTIFICATUL DE INREGISTRARE se emit atat pentru sediul social si sedii secundare cat si pentru fiecare activitate desfasurata la sediul principal si sediu secundar care sunt supuse avizarii/autorizarii. Fiecare anexa contine pe fata : • informatii de conexiune la certificat (seria.cod numeric constituind codul unic de identificare a unui comerciant. La un certificat de inregistrare se ataseaza una sau mai multe anexe. • activitatea principala exprimata prin cod CAEN si un text sumar de descriere.

371 . numele si prenumele reprezentantului in clar. Pe verso-ul anexei la certificatul de inregistrare. autorizatia sanitara veterinara. • reautorizarile. autorizatiei si/sau acordului de functionare. numarul si data avizului. In forma tabelara. autorizatia de functionare din punct de vedere a protectiei muncii. acordului si/sau autorizatiei.• avizul si/sau autorizatia pentru prevenirea si stingerea incendiilor • • • • avizul si/sau autorizatia sanitara. semnatura. concluzia evaluarii sediului/activitatii. si data referatului de evaluare. acordul si/sau autorizatia de mediu. Se aplica stampila institutiei emitente. autorizatiilor si/sau acordurilor. in cazul cand s-au remediat aspectele care au determinat anularea/retragerea avizului. conform rubricaturii existente se inscriu : • anularile/retragerea avizelor. data. dispuse de organele autorizate. pentru fiecare aviz/autorizatie/acord se completeaza: • • • • • denumirea institutiei emitente. nr.

Întreprinzătorii sunt 'for a i” să ia în considerare aspecte care le-ar putea scăpa la o abordare mai superficială. Aceştia trebuie să afle dintrun plan de afaceri: 372 . o cerin ă a investitorilor externi (creditori sau ac ionari poten iali). redactarea sa ar trebui să fie unul din primii paşi în ini ierea oricărei afaceri. în cazul în care planul este bine întocmit. totuşi. Un plan de afaceri este însă util nu numai finan atorilor externi. Pot fi descoperite astfel puncte slabe ale afacerii sau idei noi care ar putea să îi sporească rentabilitatea. Nimeni nu se aşteaptă ca previziunile planului de afaceri să se regăsească integral în realizările efective. Planul de afaceri poate da o primă imagine asupra perspectivelor reale ale afacerii. în acelaşi timp. Întocmirea planului de afaceri permite: • stabilirea realistă a necesarului de resurse şi a surselor din care acestea pot fi ob inute. datele sale pot servi ca un instrument util de control al rezultatelor ob inute. coordonarea fazelor viitoare ale afacerii şi rezolvarea eventualelor neconcordan e. • • încadrarea în timp a etapelor afacerii. pot fi astfel evitate pierderile provocate de proiecte neviabile înainte ca ele să se fi produs efectiv.7. PLANUL DE AFACERI Necesitatea unui plan de afaceri? Mul i întreprinzători sunt nevoi i să întocmească un plan de afaceri abia atunci când acesta le este solicitat de un poten ial investitor. ci şi proprietarilor firmei – în fapt. Planul de afaceri reprezintă.

motivele pentru care afacerea este profitabilă. • descrierea produsului sau serviciului său şi a pie ei căreia i se adresează. Există însă elemente de bază care se regăsesc în majoritatea planurilor de afaceri: • scurtă prezentare a firmei. Cum trebuie să arate un plan de afaceri? Nu există o structură fixă a planului de afaceri. aceasta poate varia func ie de cerin ele informa ionale cărora trebuie să le răspundă planul de afaceri de exemplu. • • specificul activită ii firmei. obiectivelor şi strategiei sale. însă un plan de afaceri care dovedeşte că nu există o strategie coerentă a proprietarilor afacerii va îndepărta cu siguran ă orice investitor. vechimea firmei: planul de afaceri pentru o firmă nouă va fi diferit de cel pentru un proiect al unei firme existente. a misiunii. func ie de: • • destinatarul final: proprietarii afacerii sau investitorii poten iali. rentabilitatea scontată. amploarea proiectului de afaceri. Planul de afaceri nu este singurul aspect luat în considerare de poten ialii finan atori. capitalul necesar.• • • • în ce constă afacerea. 373 .

pia a. cuprinsul planului. Care sunt componentele principale ale unui plan de afaceri? De regulă. vânzările preconizate. Dacă dezvoltarea afacerii este mai lentă decât se aprecia. strategia de marketing. un plan de afaceri con ine o serie de componente obligatorii: • • • • • • • • • rezumatul planului de afaceri. Autorul său va trebui să aibă capacitatea de a pune în lumină avantajele afacerii. Planul de afaceri destinat poten ialilor finan atori trebuie să îi convingă pe aceştia de viabilitatea proiectului propus. necesarul de finan are.intă şi concuren a. dacă aceasta e prea rapidă.• • • descrierea strategiei de vânzări. diverse proiec ii financiare. procesul de produc ie şi furnizorii. prezentarea produsului firmei. Persoanele care vor examina planul au în general suficientă experien ă pentru a detecta aprecierile exagerat de optimiste. s-ar putea ca firma să fi atras prea multe resurse costisitoare. firma s-ar putea să nu poată utiliza întregul poten ial din cauza lipsei de fonduri. previziunile financiare. fără ca aceasta să dăuneze însă realismului planului prezentat. descrierea concuren ei. 374 .

poate fi prezentată organigrama firmei. O participare importantă poate fi interpretată ca un semn clar al interesului şi implicării proprietarilor în afacere. Se poate face o detaliere pe domenii de activitate (de exemplu personal direct productiv/personal administrativ). Prezentarea conducerii firmei/ a ini iatorilor afacerii este necesară şi în cazul noilor afaceri. rezultate). date referitoare la: • • • istoricul firmei (în cazul firmelor deja existente). caracteristicile produsului/ serviciului. experien ă/ locuri de muncă anterioare (Se pot anexa şi CV-urile persoanelor-cheie implicate în activitatea respectivă). pregătire. Numărul de salaria i existen i. pe niveluri de pregătire profesională etc. misiunea firmei. sumarul proiec iilor financiare şi suma de bani solicitată. concuren a). ceea ce reprezintă una din cheile succesului acesteia.Ce cuprinde rezumatul planului de afaceri? Rezumatul planului de afaceri trebuie să con ină. obiectivele pe termen lung şi cele pe termen scurt. Contribu ia proprietarilor/managerilor la capitalul firmei. descrierea pie ei (perspective de creştere. într-o formă succintă. Această prezentare trebuie să con ină referiri la: • Conducerea firmei: responsabilită i. • • • • Ce cuprinde descrierea firmei? În cazul firmelor deja existente. este necesară o prezentare a trecutului firmei şi a performan elor sale. Ca o anexă suplimentară. conducerea firmei (experien ă. domeniul/ domeniile de activitate. 375 • • .

. Dotările cu maşini. ponderea fiecăruia. for a de muncă etc. din acest motiv. caracteristici de vârstă.poate fi relevantă. mijloace de transport etc. în cazul celor din urmă. vor fi prezentate date care caracterizează grupul/grupurile de cumpărători (număr mediu de clien i. ponderea lor pe pia ă şi pozi ia firmei fa ă de aceştia. Garan ia viitorului oricărei firme este reprezentată de orientarea spre pia ă. Dacă care este vorba.). formă de proprietate. rentabilitate. caracteristici. Principalii furnizori de materii prime şi materiale (enumerare. pot fi prezentate date referitoare la fiecare (pondere în totalul vânzărilor. Clien ii actuali. avantaje competitive). Principalii concuren i (enumerare. utilaje.• Produsele/serviciile actuale (enumerare. de exemplu. explica ii ale acestei situa ii). Locul în care se desfăşoară activitatea şi implica iile acestei situa ii (de exemplu privind utilită ile.).). distinc ia între furnizorii interni şi cei externi şi. firma trebuie să dovedească o bună cunoaştere a clien ilor săi. imobilele de inute (trebuie precizat dacă acestea sunt proprietatea firmei sau sunt numai închiriate sau ob inute prin leasing). • • • • • 376 . localizare geografică etc. eventual şi date referitoare la forma lor de proprietate şi la localizarea geografică . În cazul în care există un număr redus de clien i. de desfacere cu amănuntul. între cei din ările membre ale Uniunii Europene şi cei din alte zone ale lumii). statut social etc. de exemplu. valoarea medie a vânzărilor către un client.

Totuşi. Cum trebuie prezentat produsul? Este esen ial să face i cât mai bine în eleasă nevoile consumatorilor cărora le răspunde produsul/serviciul dumneavoastră. competen ele tehnice acumulate. Prezentarea obiectivelor firmei trebuie să evite exprimările vagi sau excesiv de optimiste. În cazul în care un investitor poten ial nu în elege în ce constă produsul respectiv. În cazul în care este vorba de un produs/serviciu existent. poate fi prezentată experien a firmei în domeniu. performan a în domeniul vânzărilor etc. obiectivele sale pe termen mediu (unde vrem să ajungem în următorii 3-5-7 ani?). În cazul în care este vorba de un 377 . precum şi cele pe termen scurt (ce urmează să facem imediat?). Strategia de atingere a acestor scopuri trebuie de asemenea prezentată într-un mod convingător. s-ar putea să nu mai ave i ocazia să oferi i explica ii suplimentare. capacită ile de produc ie existente.Cum trebuie prezentate obiectivele afacerii? Planul de afaceri trebuie să demonstreze că ini iatorii proiectului au o idee clară asupra a ceea ce îşi propun să realizeze. Un finan ator care citeşte un plan de afaceri trebuie să vadă care sunt scopurile afacerii şi care sunt obiectivele în următoarele luni sau în următorii ani. Formulările care s-ar potrivi pentru orice domeniu de activitate – sau numai într-o lume ideală – reprezintă o dovadă a lipsei unei strategii coerente. Planul de afaceri trebuie să ofere o descriere suficient de detaliată a produsului/serviciului firmei. Vor trebui prezentate misiunea/ scopul principal al firmei. cei care citesc planul de afaceri trebuie să în eleagă ideile principale ale afacerii. E bine să evita i aspectele prea tehnice sau detaliile inutile.

Imaginea despre calitatea produsului poate fi îmbunătă ită prin garan iile sau alte servicii postvânzare oferite. Dacă ave i mai multe produse sau servicii. Ceea ce contează este rentabilitatea pe care o poate aduce produsul la un anumit nivel de pre . Poate fi anexat şi un buget special al lucrărilor necesare până la ieşirea pe pia ă sau un buget de cercetare. 378 . Diverse documenta ii cu caracter prea tehnic pot fi anexate la planul de afaceri – sau pot fi preluate în cadrul unui studiu de fezabilitate. Existen a unui brevet sau a altor drepturi exclusive asupra produsului sau serviciului reprezintă un avantaj pentru firmă şi va fi desigur men ionată în planul de afaceri. Un produs sau serviciu uşor de imitat s-ar putea să nu ofere suficientă protec ie în fa a concuren ei. În cazul în care pre ul este mai ridicat. multe modele de planuri de afaceri sugerate de finan atori solicită aprecieri ale pre ului produsului în compara ie cu cele ale concuren ei. extinderea în domenii în care nu ave i experien ă reprezintă şi ea un risc. În acelaşi timp. cheltuielile pentru îmbunătă irea produsului nu vor fi recuperate dacă nu corespund percep iilor clien ilor. Orientarea spre un produs sau un serviciu unic reprezintă un risc. Alegerea pre ului produsului este un aspect extrem de important. în special în cazul în care pia a este îngustă sau preferin ele consumatorilor se modifică rapid. trebuie să arăta i ce îi va determina pe clien i să cumpere de la dumneavoastră. ve i prezenta caracteristicile fiecăruia şi ponderea estimată în totalul vânzărilor. O calitate inferioară reprezintă un risc crescut de pierdere a clien ilor în fa a concuren ilor.produs/ serviciu nou vor fi prezentate avantajele care permit firmei ob inerea acestuia şi ac iunile care mai trebuie întreprinse până la începerea activită ii normale. în acelaşi timp. Ele sunt esen iale în pozi ionarea firmei fa ă de clien i şi concuren ă. Calitatea şi pre ul produsului reprezintă aspecte principale care nu pot lipsi din nici un plan de afaceri.

În cazul în care există un număr limitat de cumpărători – de exemplu firme interesate de un anumit tip de utilaj – se poate face o prezentare detaliată a acestora cuprinzând. orientările viitoare ale consumatorilor. Dacă este o pia ă prea îngustă. date referitoare la: 379 . O afacere nu va avea succes dacă nu răspunde unor necesită i reale ale consumatorilor. Planul de afaceri trebuie să dovedească o bună cunoaştere a clien ilor poten iali. acumularea de prea multe caracteristici în definirea segmentului de pia ă poate avea însă un efect similar. posibilitatea intrării/ieşirii de pe pia ă a unor concuren i etc. Trebuie să estima i mărimea pie ei pentru produsul respectiv (şi pentru categoria de produse din care face parte). Este bine dacă aduce i o sus inere solidă a criteriilor alese în segmentarea pie ei. A spune că firma de ine o cotă insignifiantă dintr-o pia ă foarte mare nu are o relevan ă prea mare. precum şi cota de pia ă pe care o de ine i/vă propune i să o de ine i. Cum trebuie prezenta i clien ii? Orice întreprinzător trebuie să fie orientat către pia ă. de exemplu. sar putea să nu mai fie loc pentru încă un producător. Prin delimitarea segmentului de pia ă al firmei determina i şi caracteristicile principale ale viitorilor clien i. De asemenea.Cum trebuie prezentată pia a? Lansarea unui produs sau serviciu trebuie precedată de studierea pie ei poten iale. Identificarea segmentelor pie ei căreia vă adresa i este foarte importantă pentru determinarea ariei pe care o va deservi efectiv firma. O definire prea vagă poate fi interpretată ca un semn al unei strategii neclare. trebuie să identifica i şi tendin ele de viitor de pe pia ă: poten ialul de creştere.

într-o primă fază. mărimea estimată a comenzilor şi ponderea în totalul vânzărilor estimate etc. statut social. • valoarea medie a unei cumpărări şi frecven a cumpărărilor etc. în cazul unui magazin cu amănuntul – datele prezentate vor fi diferite: • • numărul poten ial al cumpărătorilor. localizarea geografică. În cazul în care firma se orientează spre un segment specific de pia ă. interes pentru produsele noi. Copii ale contractelor/ comenzilor respective pot fi anexate la planul de afaceri. domeniul de activitate. urmând ca persoanele/ firmele care vor constitui pia a de bază 380 . În cazul în care ave i deja comenzi sau contracte încheiate cu clien ii respectivi. Este posibil ca. cifra de afaceri. acest lucru trebuie men ionat. forma de proprietate. În cazul în care există mai multe produse. Planul de afaceri trebuie să prezinte foarte clar căror necesită i ale clien ilor se adresează produsul respectiv şi care sunt factorii care îi determină pe clien i să cumpere produsele firmei. produsul să atragă numai clien ii 'inovatori”.• • • • • • numele/ denumirea clien ilor. analiza trebuie făcută pentru clien ii fiecărui produs. caracteristicile clien ilor: venituri medii. vârstă. acesta trebuie clar delimitat. În cazul în care există mul i cumpărători – de exemplu.

Dacă afla i. creşterea pre urilor poate creşte încasările firmei. Acest lucru trebuie avut în vedere la întocmirea planului de afaceri. s-ar putea ca un pre mai ridicat să constituie pentru cumpărători un semn al unei calită i mai ridicate. s-ar putea să trebuiască să vă modifica i strategia. acest lucru nu este însă deloc adevărat în orice situa ie! Ar fi de preferat ca întocmirea planului de afaceri să fie precedată de efectuarea unui studiu de pia ă care să sondeze interesul clien ilor poten iali pentru produsul/ serviciului respectiv. În anumite cazuri. 381 . dar este în orice caz mai ieftin decât o afacere începută şi eşuată din cauza aprecierii greşite a nevoilor consumatorilor.a firmei să înceapă să cumpere mai târziu. iar un pre redus poate părea suspect. dar se pot dovedi extrem de utile. Evident că rezultatele studiului de pia ă nu vor fi întotdeauna confirmate întocmai de evolu iile ulterioare şi că intui ia întreprinzătorului îşi are şi ea rolul ei – dar necunoaşterea interesului real al clien ilor pentru produs este cauza principală a eşecului unei afaceri. În întocmirea planului de afaceri ar trebui luată în considerare şi sensibilitatea clien ilor fa ă de pre ul produsului. Cum trebuie prezentată concuren a? Datele referitoare la concuren i sunt adesea greu de ob inut. de exemplu. că o firmă importantă din domeniu inten ionează să se extindă pe pia a pe care va i propus să o acoperi i. În cazul în care există o pia ă 'captivă” sau este vorba de produse de bază. Acest studiu poate părea costisitor.

). Este important de asemenea să previziona i reac ia concuren ei la apari ia/ extinderea afacerii dumneavoastră şi să prezenta i strategia prin care îi ve i face fa ă. care sunt cotele de pia ă ale concuren ilor. materiale. • • • • Planul de afaceri trebuie să demonstreze că există un segment de pia ă care poate fi deservit în mod profitabil de către firmă şi să arate de ce acesta nu este şi nu va fi preluat de către concuren i. materii prime. Cum trebuie prezenta i furnizorii? Planul de afaceri trebuie să con ină şi date referitoare la furnizorii de materii prime. garan ii. fidelitatea clientelei. depozitare etc. experien ă în domeniu. un plan de afaceri trebuie să indice: • care sunt principalii concuren i. care sunt tipurile de produse/ servicii pe care le produc. Vor fi prezentate: • caracteristicile furnizorilor (localizare geografică. utilaje şi servicii ale firmei.În general. localizarea lor şi segmentele de pia ă pe care le deservesc. eventuali intermediari. • modul în care se va derula activitatea de aprovizionare (transport. servicii post-vânzare. calitatea şi pre urile produselor. canalele de distribu ie.). modalită i de plată. La planul de afaceri se pot anexa şi oferte ale furnizorilor. valoarea achizi iilor • preconizate. avantajele competitorilor în ceea ce priveşte reputa ia. furnizate. formă de proprietate etc. servicii etc. reducerile de pre oferite clien ilor. Un • eventual finan ator trebuie să fie convins că ave i asigurate condi iile de 382 .

383 . impactul asupra mediului (eventual studiu de impact). asigurarea cu utilită i. • calitatea şi pre ul acestora. • • • • Cum trebuie descrisă investi ia propusă? În cazul în care afacerea prezentată implică şi efectuarea de investi ii. furnizorii de utilaje şi materiale. modul de realizare (în regie/ în antrepriză) şi etape. etape/ graficul de realizare a investi iei. că v-a i ales bine furnizorii şi că nu vor apărea costuri neprevăzute pe parcurs. modificări necesare la clădirile şi echipamentele existente. rata internă de rentabilitate.desfăşurare a afacerii. fiecărei etape. va trebui să da i şi detalii în legătură cu procesul tehnologic: • etapele principale ale procesului tehnologic. timpul necesar cerin e privind aprovizionarea cu materii prime şi materiale. Cum trebuie prezentat procesul tehnologic? În cazul în care este vorba de o activitate de produc ie. organizarea produc iei. planul de afaceri va trebui să con ină date referitoare la: • • • • • • • • obiectul investi iei. necesită ile de proiectare. valoarea investi iei. servicii anexe. necesarul de utilaje. durata de recuperare a investi iei.

Preocuparea pentru perfec ionarea personalului reprezintă un aspect pozitiv. Succesul afacerii va depinde în mare măsură de existen a unui personal bine pregătit şi motivat. Ve i include de asemenea şi date referitoare la salarizarea personalului. se poate anexa şi o organigramă. cum ve i asigura nivelul de calificare corespunzător). Planul de afaceri va trebui să con ină şi o scurtă referire la responsabilită ile angaja ilor. evitând însă aspectele prea tehnice. ar fi bine să arăta i de unde vor proveni angaja ii necesari (eventual. dar va trebui să prezenta i şi modul în care vă asigura i de fidelitatea angaja ilor în care a i investit. Este de aşteptat ca afacerea să se extindă în anii următori. Un poten ial investitor poate fi interesat de exemplu de raportul dintre personalul administrativ şi cel direct productiv.Descrierea investi iei inclusă în planul de afaceri trebuie să cuprindă datele esen iale. în acest caz. avize. Cum trebuie prezentat personalul necesar? Ini ierea/ extinderea unei afaceri implică găsirea angaja ilor potrivi i. la totalul cheltuielilor cu personalul şi la ponderea acestora în totalul 384 . Documenta ia detaliată poate fi anexată la plan (se pot anexa proiecte. Angajarea de persoane aflate în şomaj poate fi un avantaj în ob inerea unor finan ări. redistribui i de la alte compartimente sau pot fi angaja i noi. Trebuie să preciza i de unde vor proveni i aceşti angaja i: pot fi angaja i existen i ai firmei. Planul de afaceri va trebui să prezinte numărul de angaja i necesari şi calificările acestora. În cazul în care ve i organiza cursuri de pregătire în cadrul firmei. oferte ale furnizorilor de utilaje etc). va trebui să include i şi o estimare a acestui tip de cheltuieli.

Pentru a întocmi un buget de promovare a vânzărilor. reduceri promo ionale de pre uri. În fiecare caz trebuie să compara i cheltuielile necesare cu beneficiile care se pot ob ine. Cum trebuie prezentate activită ile de desfacere? Ve i prezenta date referitoare la modalitatea de vânzare a produsului/ serviciului (de exemplu. aria geografică/categoriile de clien i acoperite. pre . prin mici magazine de cartier sau prin supermagazine. Trebuie să defini i mesajul pe care vre i să îl transmite i clien ilor şi să alege i mijloacele potrivite pentru a-l transmite (publicitate. Bugetul de marketing nu se referă numai de publicitate. 385 . comenzi prin poştă etc. Va trebui să include i aici şi alte cheltuieli. Pot fi alese mai multe metode. Cum trebuie prezentate activită ile de promovare a vânzărilor? Prezentarea strategiei de marketing trebuie să se regăsească şi ea în planul de afaceri.). Trebuie să contura i o imagine clară cu privire la modul de motivare şi coordonare a angaja ilor. dar orice alegere trebuie justificată. va trebui să prezenta i ponderea fiecăruia. În cazul în care hotărâ i să vinde i produsul prin distribuitori specializa i. rela ii publice etc. Va trebui să prezenta i principalele ac iuni legate de produs. de genul celor de explorare sau monitorizare a pie ei. promovare şi distribu ie care vor atrage şi păstra interesul clien ilor. lansare oficială.). va trebui să vă decide i mai întâi asupra metodelor de promovare adecvate. prin magazine proprii. avantajele pe care le acorda i acestora pentru a vă asigura de fidelitatea lor.cheltuielilor firmei. contractele/comenzile deja existente.

Este important de cunoscut numărul cumpărătorilor poten iali. cât şi insuficien a acestora. Din acest motiv. a caracteristicilor produsului. în cele din urmă. Trebuie să evita i atât perioadele cu resurse neutilizate. Ce venituri va aduce afacerea? Un element cheie al oricărui plan de afaceri îl reprezintă volumul anticipat al vânzărilor. Analiza nevoilor clien ilor. În cazul în care vânzările au o sezonalitate accentuată. acest lucru trebuie luat în considerare în elaborarea bugetului afacerii şi determinarea necesarului de finan are.de regulă următorii câ iva ani. probleme de mediu etc. cota de pia ă pe care o ve i de ine etc. posibilitatea de a stabili legături pe termen lung cu aceştia. Ce reprezinta proiec iile financiare? Oricât de interesantă şi de novatoare este o afacere. precum şi alte aspecte relevante legate de legisla ia în domeniu (de exemplu calificări necesare. existen a unor licen e sau brevete. Daca sunte i vulnerabil la un atac din 386 . indicatori de rentabilitate etc.Cum trebuie prezentate diferitele aspecte legale ale activită ii? În cadrul planului de afaceri va trebui prezentată şi situa ia aprobărilor şi avizelor oficiale ob inute deja sau care vor trebui ob inute. de aspectele financiare ale afacerii în care se implică. Este bine să evalua i şi cât de solide sunt estimările dumneavoastră cu privire la venituri. trebuie acordată toată aten ia documentelor referitoare la aspectele financiare ale afacerii prezentate prin intermediul planului de afaceri (evolu ia estimată a veniturilor şi cheltuielilor afacerii pentru următoarea perioadă de timp .). a dinamicii pie ei şi a strategiilor concuren ilor vă vor ajuta în acest sens. frecven a şi mărimea comenzilor.). În func ie de aceste date vă pute i ajusta şi politica de pre uri. un investitor este interesat.

O primă distinc ie importantă este cea dintre cheltuielile ini iale – care vor fi efectuate pentru a pune în mişcare noua afacere – şi cele aferente activită ii curente după atingerea parametrilor propuşi. dar este şi mai îndepărtată în timp fa ă de momentul întocmirii planului de afaceri. Primele trebuie efectuate de regulă o singură dată. perioadă în care şi afacerea este mai vulnerabil. Un volum prea mare va ine resurse imobilizate în mod inutil. în timp ce un volum prea redus creează riscul unor întreruperi for ate ale activită ii. Va trebui să pute i justifica nivelul pentru care a i optat. Cheltuielile pe care urmează să le angaja i nu vor avea o structură omogenă şi. trebuie să distinge i între diferitele destina ii ale resurselor de care dispune i.partea concuren ei sau la o schimbare bruscă în preferin ele consumatorilor este indicat să verifica i dacă ave i capacitatea de a depăşi aceste situa ii. s-ar putea ca rentabilitatea afacerii să nu mai fie cea scontată. Care vor fi cheltuielile? Un volum mare al încasărilor nu este o realizare prea mare dacă nivelul cheltuielilor este încă şi mai ridicat. 387 . Cea de-a doua categorie de cheltuieli va avea un nivel mai stabil în timp. în perioada ini ială. În cazul în care acest moment este mai îndepărtat în realitate decât a i crezut ini ial. va trebui să determina i şi mărimea stocurilor necesare. Atunci când previziona i cheltuielile cu activitatea curentă. Volumul cheltuielilor trebuie previzionat cu aten ie şi monitorizat pe tot parcursul derulării afacerii. Este foarte important să ave i un grafic al celor două categorii de cheltuieli şi să determina i cu precizie momentul în care afacerea va începe să func ioneze la capacitatea normală. din acest motiv.

este mai uşor să reduce i volumul aprovizionărilor cu materii prime decât să concedia i salaria i. Mai ales în cazul în care ave i mai multe produse/servicii. Este recomandabil ca această grupare a cheltuielilor să fie precedată de o analiză atentă – distinc ia perfectă dintre cele două categorii există mai degrabă în teorie decât în practică. În plus. ele sunt necesare în formarea unei imagini realiste asupra viitorului afacerii. Probabil nu ve i putea anticipa toate lucrurile care s-ar putea întâmpla. includerea unei 388 . pute i estima profitul firmei în cazul în care vânzările sunt cu 20% sub cele programate. Analiza de sensibilitate dă imaginea evolu iei rezultatelor în cazul în care anumite evolu ii nefavorabile afectează activitatea firmei. fie ei şi 'direct productivi”. de exemplu. este bine să determina i cheltuielile. dar este bine să analiza i măcar impactul unor evenimente cât de cât previzibile. sau costurile cresc cu 10%. Dacă rezultatele arată bine pe hârtie dar. Care va fi rentabilitatea scontată a afacerii? Datele referitoare la veniturile şi cheltuielile previzionate vor da o imagine asupra rentabilită ii afacerii. De exemplu. banii investi i într-un utilaj specializat vor fi mai greu de recuperat decât cei investi i într-un utilaj cu mai multe întrebuin ări posibile în cazul eşecului afacerii. este bine să vă lua i măsuri de siguran ă. În aprecierea acestei rentabilită i este bine să evalua i cum vor arăta rezultatele în cazul în care apar evenimente neprevăzute. întârzierea în ob inerea unui spa iu adecvat cu câteva luni transformă profitul în pierderi. Chiar dacă formatele standard ale unui plan de afaceri nu includ astfel de detalii. veniturile şi rentabilitatea pe unitate de produs. cheltuielile cu materiile prime sau salariile personalului direct productiv.O altă distinc ie importantă este cea între cheltuielile fixe – cele care trebuie suportate şi atunci când nu se desfăşoară vreo activitate 'productivă” – şi cele variabile – de exemplu. De exemplu.

De obicei.de exemplu. viteza de (datorii totale/ total pasiv). rata de rentabilitate a activelor (profit net/ active totale). De asemenea. • rota ie a stocurilor (cifra de afaceri/ stoc mediu). de obicei trebuie anexate cel pu in: • • bilan urile pe ultimii 2-3 ani de activitate. • Indicatori de lichiditate . trebuie anexate: 389 . rata de îndatorare Indicatori referitori la gradul de utilizare a activelor. În cazul în care este vorba de o firmă deja existentă. rata imediată de lichiditate (disponibilită i băneşti/ datorii pe termen scurt).de exemplu. ultima balan ă de verificare contabilă. Care sunt documente financiare necesare? Acestea sunt componente foarte importante în cadrul unui plan de afaceri. durata medie de încasare a crean elor şi de plată a furnizorilor etc.analize de sensibilitate în planul de afaceri creează o impresie pozitivă unui poten ial finan ator. rata de rentabilitate a capitalului investit (profit net/ capitaluri proprii). • Indicatori de solvabilitate . Care vor fi principalii indicatori financiari? Indicatorii financiari sunt deosebit de importan i pentru un poten ial investitor. trebuie incluşi: • Indicatori de rentabilitate – de exemplu. rata curentă de lichiditate (active circulante/ obliga ii curente).

El poate fi corectat pe parcurs în cazul în care apar evenimente neaşteptate. Determinarea cât mai realistă a sumei necesare este necesară pentru a evita blocarea afacerii din cauza lipsei de resurse sau cheltuielile inutile antrenate de resurse neutilizate. este recomandabil ca suma cu care ve i contribui să depăşească suficient de mult nivelul minim impus. ulterior demarării activită ii. • • contul de profit şi pierdere previzionat pe aceeaşi perioadă. previziunea cash-flow-ului. Deşi acesta nu este o cerin ă tradi ională a contabilită ii în România. Cum se determină suma necesară? Determinarea necesarului de resurse financiare este un scop principal al unui plan de afaceri. dar ajung la faliment din cauza lipsei de lichidită i. ca punct de reper în determinarea viabilită ii afacerii. Veniturile şi cheltuielile înregistrate într-un cont de profit şi pierderi nu coincid cu intrările şi ieşirile de numerar. bilan urile previzionate lunare pentru primul an şi bilan urile anuale pentru următorii 3 ani). În cazul în care planul de afaceri urmăreşte atragerea unui finan ator. dând în acelaşi timp asigurări suficiente în legătură cu participarea dumneavoastră la succesul afacerii.• bilan ul pro-forma pentru perioada următoare (conform standardelor din ările occidentale. este esen ial să veni i cu o sumă realistă. Cum este utilizat planul de afaceri în activitatea de control al activită ii? Planul de afaceri ar trebui să servească. În cazul în care acordarea sumei este condi ionată de un anumit nivel al participării proprii la finan area afacerii. este totuşi un element esen ial. Multe firme pot avea profituri pe hârtie. Datele colectate în etapele anterioare ar trebui să contureze o imagine destul de clară asupra acestui aspect. 390 .

Urmărirea evolu iei vânzărilor explică situa ia financiară a firmei şi permite luarea măsurilor necesare pentru îmbunătă irea ei. un împrumut bancar care trebuie restituit) urmărirea profitabilită ii şi a cash-flow-ului este absolut necesară. Urmărirea indicatorilor financiari dă 'pulsul”afacerii.Controlul afacerii se poate concentra pe două aspecte principale: • Controlul aspectelor financiare. evitându-se situa iile în care întreprinzătorul este atât de absorbit de activitatea curentă încât nu îşi dă seama în timp util că afacerea devine neprofitabilă. În cazul în care este vorba şi de o finan are externă (de exemplu. 391 . Scopul oricărei afaceri este vânzarea unor produse. • Controlul vânzărilor.

......... ... Denumirea firmei 2...... Tipul activită ii principale actuale si codul CAEN 7..... Tipul activită ii noi (aferente investi iei. Cod fiscal / Cod unic de înregistrare 4... mixt) 9....... MODEL PLAN DE AFACERI PLAN DE AFACERI pentru proiectul: …………………………………………................ telefon.... Asocia i.............. Natura capitalului (stat.. Forma juridică de constituire 5......... DATE DE IDENTIFICARE A AGENTULUI ECONOMIC 1....... străin... Numărul şi data înregistrării la Registrul Comer ului 3........ A..... Adresă..... ac i uni Valoare (mii lei) Pond ere (%) Total 100 % 392 . dacă este cazul) 8... ac i uni Valoare (mii lei) Pond ere (%) Persoane juridice Nr.......Societatea comercială ...... ac ionari principali la data solicitării creditului Asocia i / Ac ionari Persoane fizice Nr...... Capitalul social la data solicitării creditului 10. particular.8. fax: 6.

11. PERSONALUL Numărul şi structura personalului la data solicitării creditului: Categoria de personal Total. institu iei) Experien a profesională (cu precizarea func iei. a responsabilită ilor şi a perioadei) B.1. din care: Conducere TESA – total. principalele caracteristici / performante tehnico-economice şi de calitate 393 . din care: . CONDUCEREA ŞI PERSONALUL FIRMEI B. din care: Muncitori – total. Prezentarea produselor / serviciilor pe categorii denumirea completă a produsului / serviciului. Scurt istoric C. CONDUCEREA Fun c ia actu ală Num e şi prenu me Studii (cu precizarea perioadei.direct productivi . DESCRIEREA ACTIVITĂ II CURENTE C. Date financiare (se vor anexa balan ele de verificare pe ultimii 3 ani şi ultima lună încheiată) mii lei Indicator Cifra de afaceri Rezultatul exploatării Rezultatul brut Rata profitului net la cifra de afaceri Ponderea datoriilor totale in total pasiv An n-3 An n-2 An n1 An curent (n) luna B.2.indirect productivi Număr Pondere C.2.1.

C. Capacitatea tehnică actuală 4. schimburi/zi. 3.6.3.de produc ie . nr. Regimul de lucru actual (nr. pe grupe de produse / servicii 3. a activită ilor necesare realizării produselor/ serviciilor.1. Pia a 3. Descrierea sumară a procesului/ fluxului tehnologic actual.4. Principalii clien i actuali interni şi / sau externi. defalcate pe intern şi export. la aceste schimbări.3.4.1. zile/an. 4.3 Comenta i schimbările ce vor avea loc pe pia ă şi cum anume se va adapta firma dvs. ore/schimb).2. aflate în proprietatea agentului economic: Mijloc fix Date tehnice Capa citate maxi mă Grad de încărc are (%) Grad mediu de uzură (%) Clădiri .depozite / magazii . nr.5. pe grupe de produse / servicii: total. 4. 3. Date tehnice cu privire la principalele mijloacele fixe care sunt utilizate nemijlocit la realizarea produselor/serviciilor. Principalii concuren i actuali interni şi / sau externi.C.2. 3.altele Tipul utilajului / liniei tehnologice - 394 . din care vânzări de mărfuri şi produc ie vândută. Prezentarea evolu iei cifrei de afaceri pe ultimii 3 ani. pe grupe de produse / servicii. Principalii furnizori de materii prime (pe tipuri de materii prime cu specificarea ponderii în totalul cheltuielilor cu materialul aprovizionat). Descrierea segmentelor de pia a cărora li se adresează produsele / 3.

capitalul de lucru ini ial (stocuri. Stadiul de realizare (activită i realizate până la data solicitării creditului).1 Scopul proiectului de investi ii (de exemplu: crearea unei unită i noi. avansuri plătite.1. activită ilor implicate de realizarea proiectului cu precizarea datei începerii. alte servicii). 1.).Mijloace de transport - D. 1. infrastructură. duratei fiecărei activită i şi valorile aferente. training.mii lei Elementul de finan at Costul finan ării Imprum utate din care surse: proprii altele 395 . retehnologizare / restructurare.2 Descrierea proiectului de investi ii (de exemplu: achizi ie şi/sau amenajare 1.4 Valoarea totală a investi iei (in mii lei). cu şi fără TVA. 1. achizi ie/adaptare/modernizare şi montare echipamente etc. dezvoltarea afacerii/ capacită ii). cu TVA. alte cheltuieli necesare implementării proiectului (de exemplu: cheltuieli de pre-produc ie (promovare.6 Graficul de realizare a proiectului de investi ie. D. achizi ie/renovare/adaptare clădiri. Planul de finan are .3 teren.5 Necesarul de finan at va include: costul de investi ie. 1. salarii. Proiectul de investi ie 1.2. etc.). temporal şi valoric. cu specificarea: datei demarării proiectului de investi ie (luna şi anul). DESCRIEREA PROIECTULUI DE INVESTI II PENTRU CARE SE SOLICITĂ CREDITUL D.

3 Strategia de promovare pentru noile produse / servicii D. Strategia de distribu ie 5.3. D. aferente proiectului de investi ii: denumirea completă a produsului / serviciului.5. Produsele/ serviciile noi (aferente investi iei) Prezentarea produselor/serviciilor noi. Strategia de pre (specificarea politicii de preturi pe grupe de produse / servicii.1. principalele caracteristici / performante tehnico economice şi de calitate D.3. Descrierea sumară a procesului / fluxului tehnologic nou. Capacitatea tehnică aferentă proiectului 7. pe grupe de produse / servicii noi.1. 396 . a pre urilor luate în considerare în efectuarea previziunilor).D.4. 5. 7. Principalii concuren i interni şi / sau externi.1. Descrierea segmentelor de pia a cărora li se adresează produsele / serviciile noi 4. a ansamblului activită ilor necesare realizării produselor / serviciilor.2. Strategia de marketing 5. pe grupe de produse / servicii. Pia a 4. Clien i poten iali interni şi / sau externi.2. Amplasamentul agentului economic şi asigurarea cu utilită i pentru produsele / serviciile aferente proiectului de investi ie.2.6. 4. pe grupe.

din care: Pondere 9. Denumirea materiei prime /serviciului Sursa de aprovizionare Cantită ile necesare pentru programul de produc ie pe un an Pre ul unitar Număr.7.).3. Graficul de încărcare a capacită ilor previzionat pe întreaga perioada de creditare. Prezentarea echipei de implementare a proiectului 397 . Personalul 8. Date tehnice cu privire la principalele mijloace fixe aferente proiectului de investi ie 7. din care: Conducere TESA *) – total.8. din care: Muncitori – total.1. Materii prime şi utilită i 9.Numărul şi provenien a personalului suplimentar. Dimensionarea cheltuielilor cu materiile prime pe baza consumurilor specifice şi a costurilor unitare.direct productivi .2. 8. apa. Numărul şi structura personalului după implementarea proiectului: Categoria de personal Total. Estimarea cantită ilor necesare şi a costurilor aferente. din care: .indirect productivi D.10.3.1. 8. D.4.9. Furnizorii de materii prime necesare derulării proiectului de investi ie. abur etc. Dimensionarea cheltuielilor cu personalul suplimentar.2. Modul de asigurare cu utilită i (energie. D.

3. experien ă. Proiec ia Contului de profit şi pierdere E.1. Influen e asupra mediului Se vor prezenta cantită ile şi caracteristicile emisiilor poluante. costurile generate.Se va prezenta echipa de implementare a proiectului (pregătire. Proiec ia fluxului de numerar 398 . responsabilită i) D. mijloace de tratare şi neutralizare a acestora.11. Previziuni financiare pe durata de acordare a creditului E.2. E. Proiec ia bilan ului contabil E.

TOPUL FIRMELOR JUDETULUI GORJ – 2002 399 .

tipografii. 15. Tehnologia informatiei. Industria alimentara. 14. 25. Industria confectiilor. Agricultura si servicii specfice. 400 . Industria de masini si echipamente. 13. 16. 8. 3. 23. 9. 26. Industria extractiva 2. 28. Servicii profeseionale. Servicii sociale. a constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini. piscicultura si servicii. celulozei si hartiei. 20. Turism agentii de turism. exploatare forestiera. reproducerea inregistrarilor pe suporti . Turism hoteluri si restaurante. Industria de echipamente electrice si optice. Comert cu amanuntul. 21. utilaje si instalatii. 22. Servicii de colectat si reciclat deseuri.TOPUL FIRMELOR JUDETULUI GORJ – 2002 1. Mijloace de informare si publicitate. 24. 5. 7. curierat si telecomunicatii. Industria energetica. 6. Industria metalurigca. 19. Productia de mobilier. 4. 12. Industria usoara. Industria produselor primare. Industria pielariei. Transporturi. 11. 10. 17. 18. Constructii. 27. Comert cu ridicata. Industria lemnului. Servicii generale. Silvicultura. Edituri. Posta.

193 Contact: DUVLEA CRISTIAN 3 LUMCONS SRL J/18/ 29/2000 2640 Fabricarea caramizilor. Industria extractiva Microintreprinderi 1 UNIREA MATCONS TRANSPORT SA J/18/145/2000 1411 Extractia minereurilor pentru industria materialelor de constructii Adresa: GORJ/SAMBOTIN.Sat CURTISOARA Contact: PADURARU GEORGEL Intreprinderi mici 1 GAZOIL DRILLING SA J/18/101/2001 1130 Activitati de servicii anexe extractiei petrolului si gazelor naturale (exclusiv prospectiunile) Adresa: GORJ/TIRGU CARBUNESTI. 1. 11 Contact: NICOLESCU D. Str. Industria produselor primare Microintreprinderi 1 NOVOART SRL J/18/272/1999 2613 Fabricarea sticlei si articolelor din sticla Adresa: GORJ/ARSURI. Com. Bl. cosmetice si de parfumerie Adresa: GORJ/TARGU JIU.1. 7. Com. BALTENI Contact: LUMEZEANU MARIA 401 . Str. CALEA BUCURESTI nr. VASILE 2. Ap. CARTIER PREAJBA. nr. tiglelor si altor produse pentru constructii Adresa: GORJ/VLADULENI. H1. Sc. nr. SCHELA Contact: COTOJMAN EMIL 2 ERMO EXPLOATAREA RESURSELOR MINERALE OLTENIA SRL J/18/189/1998 1020 Extractia si prepararea lignitului Adresa: GORJ/MOTRU. 2 Contact: BLAGA PETRU 3 GRANSTONE SRL J/18/322/1991 1411 Extractia minereurilor pentru industria materialelor de constructii Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. 60A Contact: VELCEA I. GHEORGHE 2 PARALELA 45 SRL J/18/175/1999 1421 Extractia nisipului si argilei Adresa: GORJ/TG-JIU. Aleea MUNCII. Str. TEILOR. nr. detergentilor si a produselor de intretinere. SCHELA Contact: CRISAN HORIA 2 XEDEX SRL J/18/102/1994 2451 Fabricarea sapunurilor. Com.

a constructiilor metalice si a produselor din metal(excllusiv masini. 517 Contact: POPECI VALERIU 402 . Str. ION 1 ARTEGO SA J/18/120/1991 2513 Productia de articole din cauciuc Adresa: GORJ/TARGU JIU. MINERILOR. CIOCARLAU. 5. ALBENI Contact: FIERASCU I. nr. SUSITA. nr. TISMANA. Bl. Ap. NARCISA VIRGINIA 4. 7 Contact: GAGIU ION NICOLAE Intreprinderi mijlocii 1 FIBROCIM SA J/18/ 89/1999 2661 Fabricarea elementelor din beton. CUZA bloc 32 ap. nr. Industria energetica 1 AQUATERM SA Intreprinderi mari J/18/215/1998 4031 Productia si distributia energiei termice si a apei calde Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. 22 Contact: SIRBULESCU CORNEL 1 SEINKO SRL J/18/062/1994 Intreprinderi mici 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU. 1A Contact: NEAMTU I. ciment si ipsos Adresa: GORJ/TARGU JIU. PARANGULUI. VASILE ALECSANDRI. Str. Str. 1 Contact: GHEORGHIESCU OCTAVIAN 2. B-dul ECATERINA TEODOROIU. 38 Intreprinderi mari 3. utilaje si instalatii) 1 REPARATII MINIERE SA J/18/250/2001 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. Com. 6 Contact: STEFAN VALENTIN OCTAVIAN 3 SOCCER COM SRL J/18/ 4/1995 2812 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU. TERMOLAND SRL J18/1167/1994 Microintreprinderi 2812 Constructii metalice Adresa: STR. Str.I. nr. GABRIELA 3 NICO GLASS SRL J/18/ 88/1994 2613 Fabricarea sticlei si articolelor din sticla Adresa: GORJ/TARGU JIU. A. 2 Contact: CAILEAN I. nr. Str. Str. Industria metalurgica.2 CHEMICA LA ALBENI SRL J/18/292/1999 2430 Fabricarea vopselelor si a lacurilor Adresa: GORJ/ALBENI.

Jiu S. 1 Contact: PREDA DUMITRU 2 PENALCO SRL J/18/253/1993 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. TEODOROIU.3 EUMECA SRL J/18/248/1991 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU.T. B-dul E. Sat ROSIA JIU Contact: VILCEANU ELISABETA Intreprinderi mici 2 SOCEND IND SA J/18/182/1999 2911 Fabricarea de echipamente pentru producerea si utilizarea energiei mecanice (cu exceptia motoarelor pentru avioane.Industria de echipamente electrice si optice 403 . 517 Contact: POPECI VALERIU Intreprinderi mijlocii 1 Uzina de Reparatii Tg. vehicule si motociclete) Adresa: GORJ/ROVINARI. A. G1.S. 96 BIS Contact: PENCEA CRISTIAN CEZAR 5. CAMERA 24 Contact: CRACIUN GHEORGHE 1 TREFO SRL J/18/143/1997 2952 Fabricarea altor masini de utilizare specifica Adresa: GORJ/FARCASESTI. Sc. Bl. nr. UNIRII.R. 2 Contact: VELICAN GHEORGHE Intreprinderi mijlocii 6.A. Calea SEVERINULUI nr. J18/1119/1992 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU. 1 Contact: STANESCU GHE. Ap. Str. Str.A. TINERETULUI. BOGDAN-FLORIN 1 M. Str. Str.A. nr.5. TERMOCENTRALEI. CAMINUL NR. SA J/18/184/1991 2952 Fabricarea altor masini de utilizare specifica Adresa: GORJ/TARGU JIU. GARII. Industria de masini si echipamente 1 DIOGENE SRL J/18/ 67/2001 Microintreprinderi 2971 Fabricarea masinilor si aparatelor de uz casnic Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU.

TERMOCENTRALEI. 5 Contact: DEACONU LIVIU Intreprinderi mici 8. Str. Ap. 2. nr. Et. MATASARI. 1. 5 Contact: BRADESCU I. Bl. STRADA. EMILIAN 1 ADESAN PRODUCT SA J/18/280/2000 1740 Fabricarea de articole confectionate din textile (cu exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp) Adresa: GORJ/ROVINARI. Ap. Sc. B. Ap. Et. Sc. MARINELA 7. P. Com. Str. Et. 2. Bl. nr. 154 Contact: HIRCEANU VASILE 3 ENGINEERING 2M SRL J/18/ 24/2001 3120 Productia de aparate pentru distributie si comanda electrica Adresa: GORJ/MATASARI. Bl. CASTANILOR. 22. Str. 17 Contact: IONICI GH. Bl. F2. Str. 9. GARII.Microintreprinderi 1 INDAPEL SRL J/18/302/1999 3120 Productia de aparate pentru distributie si comanda electrica Adresa: GORJ/TIRGU CARBUNESTI. Ap. nr. 8 MAI. Industria confectiilor Intreprinderi mici 1 UNIBELT SA J/18/202/2001 1821 Fabricarea de articole de imbracaminte si lenjerie din materiale textile Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. 10 Contact: LITA GH. Aleea SCOLII. 3 Contact: POPESCU MARIN IACOB Intreprinderi mici 1 ROMIMPIANTI SA J/18/242/2000 3120 Productia de aparate pentru distributie si comanda electrica Adresa: GORJ/ROVINARI. 3.11 404 . Sc. Industria usoara Microintreprinderi 1 GEMIROX IMPEX COM SRL J/18/ 23/1993 1740 Fabricarea de articole confectionate din textile (cu exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp) Adresa: GORJ/TARGU JIU. GHEORGHE 2 GEROTA SA J/18/247/2001 3120 Productia de aparate pentru distributie si comanda electrica Adresa: GORJ/ROVINARI. 1. Str.

COMPLEXUL COMERCIAL 9. Com. Et. NOVACI Contact: TIMOFTE DESPINA 1 I H N E COMPANY SRL J/18/316/1999 Intreprinderi mici 2010 Prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului Adresa: GORJ/IORMANESTI. nr. 17 Contact: MINGHELLI TIZIANO 2 SOCIETATEA COOPERATIVA PE ACTIUNI PARANGUL J/18/399/1991 1821 Fabricarea de articole de imbracaminte si lenjerie din materiale textile Adresa: GORJ/TARGU JIU.Industria pielariei Intreprinderi mici 1 PRO SOLE INVEST SRL J/18/163/1999 1930 Fabricarea incaltamintei Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. nr. UNIRII. 18-20 Contact: BARCEAN VASILE Intreprinderi mari 1 CONFECTIA SA J/18/241/1991 1822 Fabricarea de articole de imbracaminte si lenjerie din materiale textile Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. GLOGOVA Contact: TURKER BULENT 405 . TUDOR VLADIMIRESCU. Industria lemnului. 1 Contact: AGOPIAN P. Str. Str.Intreprinderi mijlocii 1 MANUFACTURA DE MOTRU SRL J/18/197/1999 1772 Fabricarea de articole tricotate sau crosetate Adresa: GORJ/MOTRU. Com. Str. 129 9. BUMBESTI JIU Contact: DUMITRU FLORIN Microintreprinderi 2 NOV EXTRA COMPANY SRL J/18/717/1994 2010 Prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului Adresa: GORJ/POCIOVALISTEA. CATALIN 10. SEVERINULUI. celulozei si hartiei 1 DUMAD FOREST COMP SRL J/18/317/2001 2010 Prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnulu Adresa: GORJ/TETILA.

CONSTANTIN 11. Com. Str. TISMANA Contact: GEORGESCU LUMINITA 1 GHIOCELA PROD COM J/18/1410/1992 1513 Productia. 9 MAI. Str. 4. Bl. C. VICTOR Microintreprinderi 2 ILIADA SRL J/18/852/1995 1533 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor Adresa: GORJ/MOTRU. nr. VICTORIA CENTRU. 45 Contact: COCAN MARCEL 12. 15 Contact: DRAGOI D. Bl. Industria alimentara 1 AKYBUD PROD SRL J/18/215/1994 1589 Fabricarea altor produse alimentare Adresa: GORJ/TARGU JIU. Nr. Productia de mobilier 1 KONCORD TRANS SRL J/18/ 27/1994 Intreprinderi mijlocii 3614 Productia de mobilier Adresa: GORJ/TARGU JIU. Ap. Ap. BULEVARDUL ECATERINA TEODOROIU.3 SICO TRANS SRL J/18/ 19/1992 2020 Fabricarea de produse stratificate din lemn Adresa: GORJ/BAIA DE FIER. nr. Sc. Com. Str. MACULUI. 25. Bl. Ap. 10 Contact: FIERASCU CONSTANTIN 3 GRIFIL COM SRL J/18/561/1997 1581 Fabricarea altor produse alimentare Adresa: GORJ/ISVARNA. l1. Str. 2. 20 Contact: PAU ION 1 ROSTRAMO SA J/18/59/1991 Intreprinderi mari 3614 Productia de mobilier Adresa: GORJ/TARGU JIU. BAIA DE FIER Contact: CARIGA C. prelucrarea si conservarea carnii Adresa: GORJ/MOTRU. 33 Contact: RAMESCU MIHAI Intreprinderi mici 406 . Aleea TEILOR .

Bl.2 Contact: BLANDA PETRU 14 . PACII. Agricultura si produse specifice 1 SOCIETATEA COMERCIALA PENTRU PRODUCEREA NUTRETURILOR COMBINATE COMBGORJ SA J/18/285/1991 1570 Fabricarea produselor pentru hrana animalelor Adresa: GORJ/TARGU JIU. 7 Contact: DIRVARU DUMITRU Intreprinderi mici 2 VALERIS SRL J/18/ 22/1992 111 Cultura vegetala Adresa: GORJ/TIRGU CARBUNESTI. Str.1. Str. Str. Bl. STR. 20 Contact: SCHUTZ I. TEILOR. nr. BUMBESTI JIU Contact: CHEPENEGESCU A. 7 Contact: REBEDEA D. TRANDAFIRILOR nr. 4. 2 Contact: MAZZAROLO ENZO 12. CIOCARLAU. MARIA 1 SUINPROD SA J/18/153/1991 123 Cresterea animalelor Adresa: GORJ/CURTISOARA. BUMBESTI-JIU. 41. piscicultura si servicii 407 . exploatare forestiera. Sc. Silvicultura. Str. 1. 11 Contact: GAMAN S. CONSTANTIN Intreprinderi mijlocii 2 ECPROD TARGOVISTE FILIALA ROVINARI SA J/18/306/2001 143 Servicii auxiliare (cu exceptia activitatilor sanitar-veterinare) Adresa: GORJ/ROVINARI.3 ROMAL SRL J/18/409/1994 1561 Fabricarea produselor de morarit. VICTORIEI. DUMITRU 3 MONDAGROCHIM SRL J/18/284/1999 112 Cultura vegetala Adresa: GORJ/TG-CARBUNESTI. VIRGIL 1 ECO WALD SRL Intreprinderi mijlocii J/18/ 25/2000 1533 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor Adresa: GORJ/CURTISOARA. nr. Ap. a amidonului si a produselor din amidon Adresa: GORJ/TARGU JIU. Et. B5 cam. nr.

MINERILOR. 13 Contact: STEFANOIU G. Com. Sc. 12 Contact: BALUTA ION SORIN 2 TEHNOINSTAL SRL J/18/146/2000 4533 Lucrari de instalatii si izolatii Adresa: GORJ/TARGU JIU. ION 15. nr. Et. 27 Contact: VOINEA DAMIAN 3 SLAVYA CONSTRUCT SRL J/18/520/1996 4521 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/TURCENI. 49 Contact: RISU C. Str. 26-28 Contact: MARGELOIU DUMITRU 2 IZOROV GRUP SA J/18/248/2001 Microintreprinderi 4532 Lucrari de instalatii si izolatii Adresa: GORJ/ROVINARI. Ap. 43. Com. 3. Str. L1. Str. Ap. B-dul CONSTANTIN BRANCUSI. Str.1 ENERGOFOREST CERNA SAT SRL J/18/471/1994 221 Exploatarea forestiera si a stufului Adresa: GORJ/CERNA SAT. PADES Contact: TROACA IONITA Intreprinderi mici 2 SUPELNITA SRL J/18/ 26/1997 221 Exploatarea forestiera si a stufului Adresa: GORJ/PESTISANI. nr. Com. EUGEN Intreprinderi mici 1 BYONS SRL J/18/191/1995 4521 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/TARGU JIU. Bl. 4. 13 Contact: DOBRIN D. 1 DECEMBRIE 1918. Constructii 1 MECANOELECTRICA SRL J/18/076/1993 4531 Lucrari de instalatii si izolatii Adresa: GORJ/TARGU JIU. STEFAN CEL MARE. 3. Ap. CONSTANTIN 3 ELIO CONS SRL J/18/340/1992 4521 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/TARGU JIU. CIOCARLAU. Bl. TURCENI. Bl. PESTISANI Contact: FUIOREA PUREC I. ELENA 408 . nr.

G1. PAVEL 16. Ap. 20 Contact: NICOVALA S. Bl. 2. 60 Contact: DUMITRESCU A. Str. 2 Contact: BUTA MANUELA LUCIA 409 . Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. Ap. METEOR. nr. Str. Ap. 23 AUGUST. Str. 24. SORIN 2 LUKARIA COM SRL J/18/474/1994 5137 Comert cu ridicata al produselor alimentare. 13. al bauturilor si al tutunului Adresa: GORJ/MOTRU. Sc. 66 Contact: VADUVA ION 3 EXCATUMA SRL J/18/657/1996 5170 Comert cu ridicata al altor produse. Str.1 ELECTROCONSTRUCTIA ELCO TARGU JIU SA J/18/121/1993 4525 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/TARGU JIU. Aleea NARCISELOR. Comertul cu ridicata 1 NAD-A SRL J/18/786/1991 5153 Comert cu ridicata al produselor intermediare neagricole si al deseurilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. 3. n. GRUIULUI. 9 MAI. Bl. ALEXANDRINA 3 EDVAUR SRL J/18/512/1996 4521 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/NOVACI.c. Str. CALEA BUCURESTI. 4 Contact: BEJINARU GH. 8 Contact: IORDACHE VASILE Intreprinderi mijlocii 2 IMSAT MOTRU SA J/18/ 58/2000 4531 Lucrari de instalatii si izolatii Adresa: GORJ/MOTRU. Bl. Str. Et. Str. Bl. nr. 2. 62 Contact: TUMBAR VIRGIL Intreprinderi mici 1 ECONOMIC SRL J/18/290/1995 5153 Comert cu ridicata al produselor intermediare neagricole si al deseurilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. 98 Contact: TASCAU VASILE DANUT 2 VADCOM SRL Microintreprinderi J/18/542/1991 5153 Comert cu ridicata al produselor intermediare neagricole si al deseurilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. Ap. nr. P.a. nr. PIETII. VICTORIEI.

Str. in magazine specializate. al altor produse n. al altor produse n. bauturilor si al produselor din tutun in magazine specializate Adresa: GORJ/TARGU JIU. al produselor de cosmetica si de toaleta Adresa: GORJ/TARGU JIU. 14. nr. PAR. D. CAPRENI Contact: BAIBARAC I. 23 AUGUST.c. nr. 2 Contact: BUIUREA STEFAN 1 COMAT GORJ SA J/18/ 96/1991 5147 Comert cu ridicata al bunurilor de consum. nr. VICTORIEI. Ap. 107 Contact: PASARIN I. al bauturilor si al tutunului Adresa: GORJ/TARGU JIU. Com. al produselor farmaceutice si medicale. Com. Comertul cu amanuntul 1 VODIMEDICOR SRL J/18/573/1993 5232 Comert cu amanuntul. Adresa: GORJ/TARGU JIU. Bl. Str. LIVIU REBREANU. Str. PETRE 1 DASERAMA SA J/18/072/1993 5212 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate Adresa: GORJ/TARGU JIU.a. altele decit cele alimentare Adresa: GORJ/TARGU JIU. Ap. Str. 9 Contact: CALOTA IONUT 3 ARMEANCA PREST COM SRL J/18/590/1996 5246 Comert cu amanuntul. in magazine specializate. DUMITRU 17. Str.3 GREPS COM J/18/1859/1994 5137 Comert cu ridicata al produselor alimentare. Adresa: GORJ/STRAMBA JIU. Contact: GUGEA STEFAN 410 .a. TURCENI Contact: IOVITA I. MARIA Intreprinderi mijlocii 2 HANUL NOU SRL J/18/599/1991 5147 Comert cu ridicata al bunurilor de consum. GHEORGHE Intreprinderi mici 2 INIDAN SRL J/18/111/1993 5245 Comert cu amanuntul. Aleea TEILOR. 5 Contact: BALAVEANU ELEONORA 2 JEAN APIS SRL Microintreprinderi J/18/067/1992 5221 Comert cu amanuntul al produselor alimentare. BRADULUI. 76 Contact: CARTIANU GH.c. in magazine specializate. 1 DECEMBRIE 1918. Bl. Nr. altele decit cele alimentare Adresa: GORJ/CAPRENI.

in magazine specializate. 14 Contact: BUTAN PETRE ION 3 ERTEPCOM PROD SRL Intreprinderi mijlocii 1 CRESCENDO SRL J18/921/1991 5221 Comert cu amanuntul al produselor alimentare. Str. UNIRII SIRET. Bl. Adresa: GORJ/TARGU JIU. Sc. 50 Contact: VIRTANU I. 65 Contact: CRETU NICOLAIE 1 CAZARE CANTINE MOTRU SA Intreprinderi mijlocii 5551 Cantine si alte unitati de preparare a hranei Adresa: GORJ/MOTRU.a. nr. Str. 19 Contact: CIOCILTEA ECATERINA J/18/482/1997 19. Str. SADOVEANU. BALESTI. 5. ZORILOR. nr. al altor produse n. Str. al altor produse n. Ap. Str. 4. 1 Contact: IJAC N. 1. ION 2 PARADIS SRL Intreprinderi mici J/18/740/1991 5530 Restaurante Adresa: GORJ/TARGU JIU. Com. ION 3 IMPEX LUMY NICO SRL J/18/926/1994 5530 Restaurante Adresa: GORJ/TARGU JIU. Ap. Bl. nr. Bl. 201 Contact: LEMNARU CALIN 2 OLTENIA STAR MUSIC PRODUCTION SRL J/18/128/1991 5245 Comert cu amanuntul. 24 Contact: ARJOCA C. Turism hoteluri si restaurante 1 LA FANTANA LUI COSBUC SRLJ/18/ 81/1996 5530 Restaurante Adresa: GORJ/TALPASESTI. TINERETULUI. in magazine specializate. Ap. VICTORIEI nr.J/18/469/1992 5241 Comert cu amanuntul. Str. Str. bauturilor si al produselor din tutun in magazine specializate Adresa: GORJ/ TG-JIU.c.a. TUDOR VLADIMIRESCU. 8 MAI. 17 Contact: CIOBANU TEODOR RADU 411 .c. Turism agentii de turism 1 GUARDO TOURS SRL Intreprinderi mici J/18/178/1993 6330 Activitati ale agentiilor de turism Adresa: GORJ/TARGU JIU. 11. Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. M. DANIEL (CURATOR) 18. nr.

2. Et. GABRIEL 21. FARCASESTI Contact: NICU GHE. Com. Ap. 1 RIDICON SRL J/18/124/1999 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/ROVINARI. Servicii profesionale 412 . MIHAIL-LIVIU 3 FARGLOB TRANSPORT SRL J/18/136/2001 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/FARCASESTI. 89 Contact: GIURCA ALEX. Ap. nr. NOVACI. Et. 1. IONUT-DANIEL Intreprinderi mici 2 CELLUC TRANS SRL J/18/129/2000 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/MOTRU. BALTENI Contact: PISC N. 14. Bl. Baia de Fier Contact: CARIGA DAN 3 DALCOSTAR SRL J/18/167/1994 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/HIRISESTI. T. VLADIMIRESCU. Com. Bl. Com. FLOAREA Microintreprinderi 2.Tehnologia informatiei 1 CENTRUL DE CALCUL SA J/18/103/1991 7240 Activitati legate de bancile de date Adresa: GORJ/TARGU JIU. h7. TRUSTUL PENTRU SERVICII CU UTILAJE DIVERSE SA J/18/244/2000 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/BALTENI. B-dul TRANDAFIRILOR. nr. Sc. nr. Str. 2. FLORILOR. Str. Transporturi 1. 2. 2. 25 Contact: CHITU G. Sc. 17 Contact: PASAREANU ILARIE Intreprinderi mici 22. 14 Contact: RAITARU I. Com. DAN-K-COM SRL J/18/1193/1991 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/Baia de Fier.20.

COMPANY SRL J/18/631/1994 7412 Activitati juridice. Str. STR. de contabilizat si a calculatoarelor Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. Str. urbanism. ZONA CENTRU (MEZANIN). consultatii pentru afaceri si management Adresa: GORJ/TARGU JIU. 40 Contact: RADULESCU GHE. de contabilizat si a calculatoarelor dresa: GORJ/TARGU JIU. ION 23. Posta. GRIVITEI Nr. 3. 4-A Contact: ENESCU I. consultatii pentru afaceri si management Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. TUDOR VLADIMIRESCU. 3 Contact: DOBRE CITU DAN 1 INTERCOMPUTER GENERAL SA J/18/829/1994 7250 Intretinerea si repararea masinilor de birou. 32 Contact: BUSOI VIRGIL 1 PROTECTIA SRL J/18/209/1999 Intreprinderi mijlocii 7460 Activitati de investigatie si protectie a bunurilor si persoanelor Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. activitati de studii de piata si de sondaj. inginerie si alte servicii tehnice Adresa: GORJ/TARGU JIU. contabilitate si revizie contabila. VICTORIEI. Bl. nr. Bl. nr. Ap. consultatii referitoare la impunere. contabilitate si revizie contabila. consultatii referitoare la impunere.Microintreprinderi 1 TDS ORSTA PROD SRL J18/1151/1993 7250 Intretinerea si repararea masinilor de birou. 15 Contact: CIOBANU EMANOIL 3 ATELIER PROIECTARE PERFECT SA J/18/757/1994 7420 Activitati de proiectare. B-dul TRANDAFIRILOR. VASILE ALECSANDRI. curierat si telecomunicatii 1 ENIASAN SRL Intreprinderi mijlocii J/18/ 33/2001 6432 Radiocomunicatii Adresa: GORJ/MOTRU. 4 Contact: ORZAN GHEORGHE 2 CONSULTING V. Str. UNIRII SIRET bloc 7 ap. 6 Contact: MARGAU ADRIAN Intreprinderi mici 2 BV CONSULTING J/18/116/1994 7412 Activitati juridice. Servicii generale 413 . activitati de studii de piata si de sondaj. ALEXANDRU 24.

Str. nr. 20 Contact: NICOLCIOIU DAN 1 LAZAR SERVICE COM SRL J/18/172/1991 5021 Intretinerea si repararea autovehiculelor Adresa: GORJ/TARGU JIU. 1 Contact: DOBRE ION 414 . nr.1. UNIRII-SIRET. VICTORIEI. Str. Str. Ap. VICTORIEI. Str. Str.Ap. Str. 7. Sc. nr. 71A Contact: STEFANOIU FLORENTIN 25. 54 Contact: TANASE ZOIA 3 SENACO SA J/18/295/1994 7484 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Adresa: GORJ/NOVACI. PARANGULUI. 18-20. nr. 64. Bl. 14A Contact: GIURCAU DANIEL Microintreprinderi 2 JISTALEX SRL J/18/391/1995 7470 Activitati de intretinere si curatare a cladirilor Adresa: GORJ/TARGU JIU.1 RADICAL IMPORT EXPORT SRL J/18/ 12/1998 7470 Activitati de intretinere si curatare a cladirilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. Servicii sociale 1 YOGARO SRL Intreprinderi mici J/18/435/1996 9271 Alte activitati recreative Adresa: GORJ/TARGU JIU. PETRESTI. nr. ZONA ABATOR. Str. UNIRII SIRET.19 Contact: GOGA GH. nr. Sc. Str. ELENA Intreprinderi mijlocii 1 PRESTACOM SOCIETATE COOPERATIVA PE ACTIUNI OC5 J/18/579/1991 9302 Alte activitati de servicii Adresa: GORJ/TARGU JIU. 7. nr. Bl. VASILE ALECSANDRI. 70 Contact: STREJA FLORIN 3 VKV ELECTROACTIV SRL J/18/448/1996 7484 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. 2. 332 Contact: LAZAR ION Intreprinderi mici 2 LOTUS SA J/18/ 50/1991 7020 Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate Adresa: GORJ/TARGU JIU. Et.

CRIZANTEMELOR. Sc. POMPILICA Microintreprinderi 28. 5 Contact: MISCHIE SANDA Intreprinderi mici 415 . PAULIAN 1 METALCOLECT PROD SRL Intreprinderi mici J/18/ 15/1998 3710 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile Adresa: GORJ/TARGU JIU. 113 Contact: GANEA MIRCEA 27.26. Str. MIHAI 2 AMCIV CONSULTING SRL J/18/654/1994 3710 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile Adresa: GORJ/ROVINARI. Mijloace de informare si publicitate 1 NEWEST SRL J/18/208/1993 9220 Activitati de radio si televiziune Adresa: GORJ/TARGU JIU.10 Contact: MIHAI V.2.Ap. Str. Ap. Bl. 10. Str. Edituri. tipografii. Servicii de colectat si reciclat deseuri 1 GIGANT IMPEX SRL Microintreprinderi J/18/310/1992 3710 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile Adresa: GORJ/CRASNA DIN DEAL. P.Et. LT. Com. Bl. 1 Contact: PUIU N. reproducerea inregistrarilor pe suporti 1 SANDA NIC SRL J/18/187/1991 2222 Tiparire si activitati anexe Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr.T1. nr.Bl. GENERAL TELL. B-dul REPUBLICII. Str. 4. 13A. 20. Et. 3. Str. 3 Contact: GUGU DORIN 1 BARIA IMPEX PROD SRL Intreprinderi mijlocii J/18/ 71/1993 9240 Activitati ale agentiilor de presa Adresa: GORJ/TARGU JIU. TERMOCENTRALEI.5.Sc. ILIE 1 REMAT GORJ SAJ/18/100/1991 Intreprinderi mijlocii 3710 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile Adresa: GORJ/TARGU JIU. Ap. Bl. D-TRU PETRESCU. 23 AUGUST. CRASNA Contact: PASARIN A. COL. Ap. Et. 3 Contact: BARCEANU GH.

nr. CONSTANTIN BRANCUSI. Str.2 GORJEANUL SA Intreprinderi mijlocii J/18/415/1991 2212 Edituri Adresa: GORJ/TARGU JIU. 15 Contact: PARASCHIVU GHEORGHE 416 .

ADRESE UTILE 417 .

Sica Mihai Adresa: Str. Sediul Prefecturii. Tg-Jiu Tel : 0253/214858 Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Director : Calinoiu Ion Adresa : Str. nr. 9. 2. 226144 E-mail: dsv@intergorj. 3. Tg-Jiu Tel : 0253/219080 Fax: 0253/215273 Ministerul Apararii Nationale Centrul Militar Judetean Comandant: Lt. Alimentatiei si Padurilor Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara Gorj Director: Petre Ecobici Adresa: Str.ro Ministerul Agriculturii.ro Directia Sanitar-Veterinara Director: Covrig Mircea Adresa: B-dul Ecaterina Teodoroiu. Dumitru Petrescu. Calea Bucurestii nr. Tismenei nr. 213508 Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Gorj Inspector Sef : Cicu Tiberiu Adresa : Str. Tg-Jiu 418 . Tismana nr. Tg-Jiu Tel : 0253/218113 . nr. 27. Tg-Jiu Tel : 0253/216350 . Col. nr. 8 Martie. 2-4. 215893 E-mail: ojcgc@intergorj. 3A Tel: 0253/217189.ro Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie Gorj Director : Preda Dumitru Adresa : Str. col. 211018 E-mail: dgaa@intersys. 9 bis. Geodezie si Cartografie Director: Ileana Spiroiu Adresa: Tg-Jiu. 211708 Directia Fitosanitara Gorj Director : Adresa : B-dul Ecaterina Teodoroiu. Tg-Jiu Tel : 0253/226106. 519. cam. nr. Tg-Jiu Tel: 0253/226033. Tg-Jiu Tel : 0253/211448 Statiunea de Cercetare si Productie a Cartofului Director : Tascau Daniel Adresa : Str. 1. nr. 122 Tel: 0253/211774. 515. 75. Str. nr. 226036 Directia Silvica Gorj Director : Bobic Costel Adresa : Str. Tg-Jiu Tel: 0253/218930 Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice Director : Craioveanu Gheorghe Adresa : Str. Lotrului nr.SERVICII PUBLICE DESCENTRALIZATE Ministerul Administratiei Publice Oficiul Judetean de Cadastru. Calea Bucuresti nr. Victoriei. Republicii.

54. 2-4. col. nr. Sediul Prefecturii. Tilvescu Vasile Adresa: Str.fax: 0253/212315 Inspectoratul Judetean de Protectie Civila Inspector sef : lt. 23. Tg-Jiu Tel: 0253/222236. Nicolescu Constantin Adresa : Str.Tel: 0253/218993 Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare Sef serviciu: Lt. Olaru Aristica Adresa: Str. Tg-Jiu Tel: 0253/213524. 221918 Ministerul de Justitie Tribunalul Judetean Gorj Presedinte : Miruta Gheorghe Adresa : Str. col. 216851. Tudor Vladimirescu. Tudor Vladimirescu. 76. Tg-Jiu Tel . 217126 E-mail: apm@intergorj. Tg-Jiu Tel: 0253/211212 Inspectoratul Judetean de Politie Gorj Inspector sef: Comisar sef.C Papilianu. Tg-Jiu Tel: 0253/215384. Tudor Vladimirescu. Tg-Jiu Tel . 9. Tudor Vladimirescu. 213525 Grupul de Pompieri “Lt. 1. nr. Vasile Alecsandri.ro Ministerul Culturii si Cultelor Directia pentru Cultura. Victoriei. nr. 2. 213964 Penitenciarul Tg-Jiu Director Magistrat: Col. nr. nr. 32. Tg-Jiu Tel : 0253/212448 . 9. nr. Dumitru Petrescu” al judetului Gorj Comandant: Lt. 34. Tg-Jiu Tel: Ministerul Apelor si Protectiei Mediului Inspectoratul de Protectia Mediului Gorj Inspector sef: Fometescu Gheorghe Adresa: Str. 211108 Serviciul Român de Informatii Gorj Director: Faget Ion Adresa: Str. Culte si Patrimoniu Cultural National Gorj Director: Sanda Ion Adresa: Str. Tg-Jiu Tel: 0253/217466 Arhivele Statului – Filiala Gorj Director: Neguleasa Romeo-Dan Adresa: Str. nr. col. Dumitrascu Liviu 419 . nr. Tg-Jiu Tel : 0253/216290 fax : 0253/219438 Ministerul de Interne Comandamentul Judetean de Jandarmi Gorj Comandant: Col. I. Simescu Eugen Adresa : Str. col. Popescu Nicolae Adresa: Str. nr. Calea Bucuresti.fax: 0253/218661. Unirii. Calea Bucuresti. nr.

6. Victoriei nr. 224750 E-mail: @intersys. 6. 218214 Trezoreria Tg-Jiu Director: Dadalau Aurelia Adresa: Str.ro Casa Judeteana de Pensii Director general : Ghimis Rodica Adresa : Str. Tg-Jiu Tel: 0253/212521. 982 Ministerul Dezvoltarii si Prognozei Directia Judeteana de Statistica Gorj Director: Popescu Gheorghe Adresa: Str. Tg-Jiu Tel: 0253/226809. 226802 Ministerul Tineretului si Sportului Directia Judeteana pentru Tineret si Sport Director: Vlaicu Popa Marius Eremia Adresa: Str. 213307 420 .Adresa: Str. Ind. 213307 E-mail: dgmssgj@intergorj. 6. Tg-Jiu Tel: 0253/216787. nr. Tg-Jiu Tel: 0253/219305. 2-4. 14. bl. Tg-Jiu Tel : 0253/218660 . Tg-Jiu Tel: 0253/212972. Lic. 219338 Garda Financiara Comisar Sef: Nedelut Marinel Adresa: Str. 132-134. 6. Tg-Jiu Tel : 0253/217020 . Sediul Prefecturii. 219339 Curtea de Conturi Gorj Director : Popescu Ion Adresa: Str. Tg-Jiu Tel: 0253/246896. Islaz. Siretului nr. sediul Prefecturii. nr. Victoriei. 2. Brâncusi nr. Victoriei nr. Siretului nr. 2-4. 30 Decembrie. Tg-Jiu Tel: 0253/218956. nr. Victoriei. 71. 30 Decembrie. 217556 Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale Directia Muncii si Solidaritatii Sociale a Judetului Gorj Director general : Scaunasu Veronica Adresa : Str. Siretului nr. Tg-Jiu Tel: 0253/212972.ro Ministerul Finantelor Publice Directia Generala a Finantelor Publice Gorj Director general: Udroiu Dumitru Adresa: Str. Tg-Jiu Tel: 0253/214403 Ministerul Educatiei si Cercetarii Inspectoratul Scolar Gorj Inspector general: Mergea Nicolae Adresa: Str. Siretului nr. Sediul Prefecturii. 3. bl. 2-4. 14. Tg-Jiu Tel: 0253/211704 Secretariatul general al guvernului Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului Inspector Sef: Tudor Ion Adresa: Str. nr. 218933 Biroul Vamal Tg-Jiu Director: Udristoiu Vasile Adresa: Str.

227796 E-mail: itm_gorj@eltop. Tg-Jiu Tel : 0253/210156 Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap Inspector Sef : Roventa Micu Ileana Adresa : Str. bl. Tg-Jiu Tel : 0253/219234 E-mail: metrologie@intersys.ro Inspectoratul de Stat pentru Controlul Cazanelor. 96. 211300 Ministerul Sanatatii si Familiei Directia de Sanatate Publica Gorj Director : Mischie Sanda Adresa : Str.ro Ministerul Lucrarilor Publice. Siretului nr. 1 Decembrie 1918. 6. sc. Sediul Prefecturii. 139. Unirii nr. 1. Tg-Jiu Tel : 0253/238001 Ministerul Industriei si Resurselor Serviciul Judetean de Metrologie Legala Gorj Director : Zgovancu Petrica Adresa : Str. 9.ro Inspectoratul de Concurenta Director : Merisescu Ioan Adresa : Str. 1. 211568 E-mail: ajofp@intergorj.ro Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Director : Tarlea Ion Adresa : Str. cam. Progresului nr.58. nr.ro office@intergorj. nr. 99 Tel : 0253/212136 E-mail: arutiera@arr. Transporturilor si Locuintei Inspectoratul in Constructii Gorj Inspector Sef : Merfu Ilie Adresa : Str. ap. Tg-Jiu Tel : 0253/218004 .Inspectoratul Teritorial de Munca Inspector Sef : Serban Horia Str. nr. Recipientelor sub presiune si Instalatiilor de Ridicat – Inspectoratul Teritorial Craiova (ISCIR – Inspect Craiova) Director : Antonie Adresa : B-dul Gheorghe Chitu. Bradului nr. 18. Tg-Jiu Tel : 0253/217248 421 . 8. Tg-Jiu Tel : 0253/237933 . 2-4. Victoriei. Agentia Gorj Director : Adresa : B-dul Ecaterina Teodoroiu. Tg-Jiu Tel : 0253/216019 . Cerna. Craiova Tel -fax: 0251/428086 Reprezentant pentru judetul Gorj Stoian Madalin Alte structuri Autoritatea Rutiera Romana.

Tudor Vladimirescu. Tg-Jiu Tel : 0253/214379. SUCURSALE) Compania Nationala a Lignitului Oltenia Director: Ion Vulpe Asresa : Str. fax : 0253/212776 E-mail: cnlo@cnlo. nr. Siretului. nr. 207202 Hidroconstructia Tg-Jiu Director General: Saliste Ion Adresa: Str.1. REGII AUTONOME NATIONALE. nr. 26. Hidrocentralei.STRUCTURI AFLATE IN SUBORDINEA . SOCIETATI NATIONALE CU REPREZENTARE IN TERITORIU (FILIALE. COORDONAREA SAU AUTORITATEA ORGANELOR PUBLICE CENTRALE. 1. 24. Traian.ro Societatea Nationala PETROM – Sucursala Tg-Jiu Director General: Giurconiu Nicolae Asresa : Str. Însarcinat cu organizarea Alexandru Marinescu – Presedintele Asociatiei « Societatea Româna pentru Eficienta Energetica » Tel : 0251/194118 Directia de Telecomunicatii Gorj Director : Sorin Nimara Adresa : Str. Tg-Jiu Tel-fax : 0253/217320 Agentia Nationala pentru Conservarea Energiei Conform HG nr. Tg-Jiu Tel-fax: 0253/226038 e-mai: itcsmsgj@intergorj. Siretului. Craiova Tel : 0251/414917 Agentia Nationala de Resurse Minerale – Inspectoratul de Resurse Minerale Gorj Inspector Sef : Motorgeanu Ion Adresa : Str. nr. Ungureanu Marinela Adresa : Str.83.532. 422 . nr. Fax: 0253/211629 Sucursala Hidrocentrale Tg-Jiu Director General: Miulescu Adrian Adresa: Str. Tg-Jiu Tel : 0253/216693.83. Tg-Jiu Tel : 0253/215055 .ro COMPANII NATIONALE. nr. nr.________ se va înfiinta dupa 1 ianuarie 2003 Reprezentanta Craiova cu acoperire si pentru judetele Gorj si Mehedinti. nr. Tg-Jiu Tel : 0253/211119 Inspectoratul Teritorial pentru Controlul Calitatii Semintelor si Material Saditor – Filiala Gorj Responsabil: Tomoiu Verginia Adresa: str. Brestei. CU REPREZENTARE TERITORIALA Agentia Domeniilor Statului – Reprezentanta Teritoriala Craiova Reprezentantii : Motoi Ana.24. Ecaterina Teodoroiu. Tg-Jiu Tel : 0253/2219382. Hidrocentralei.

Energeticianului. Director .S. Rovinari. 41. 41. nr. Str.24 Fax. judetul Gorj Tel : 0253/334322. Turceni. Fax: 0253/371590 Regia Nationala ROMARM . nr. 5C Tel. Bumbesti-Jiu. Mihai Viteazul nr. Parîngului.80.Uzina Mecanica Sadu Director General: Panoiu Pompiliu Adresa: loc. judetul Gorj Tel : 0253/371580. 41.40 423 .95.Nicoli Marin Reprezentant pentru judetul Gorj: Grigorie Bogdan Adresa: Craiova.1.19.1. Fax: 0253/463873 A.A.P.Fax: 0253/217284 Sucursala Electrocentrale Turceni Director General: Marin Constantin Adresa: loc. str. judetul Gorj Tel : 0253/463863.80.P. Fax: 0253/334081 Sucursala Electrocentrale Rovinari Director General: Pisc Ion Adresa: loc. str.

.

232300 Fax: 463872 466353. 371011 Fax: 371004 2. Nume si prenume Persoana de contact Cârciumaru Florin Localitatea Municipiul Tg-Jiu Functia Primar Tel. Iorga Ion Municipiul Motru Primar 3. 214878 211482./Fax 0744/635881 212299. 410563 Fax: 410560 410562 463465. Rautescu Ilie Oras Rovinari Primar 425 . 1. 218928 Fax: 214878 0744/584262 094/393589 410560. 410561 410562. 463872 231139. 466221 466114 Fax: 466221 0744/502338 371095. Stanculete Ion Oras Bumbesti-Jiu Primar 4. crt.PRIMARII Nr. Chiriac Ion Oras Novaci Primar 5.

12. Toader Pasti Cristian Oras Tg-Carbunesti Primar 0744/382190 378603. 278303 461202 Fax: 461354 270114 Fax: 270114 210890. 477110 Fax: 477223 278004.6. Mazilu Constantin Oras Ticleni Primar 8. Duta Viorel Mosor Elena Comuna Albeni Comuna Alimpesti Primar Primar 10. 234014 Fax: 234361 379480 275182. 210910 210770. 13 14. Patrascu Constantin Comuna Barbatesti Primar 426 . 275181 Fax: 275182 477222. Stanca Gheorghe Comuna Aninoasa Viceprimar 11. 220099 Fax: 210890 270503 7. 379053 378747 Fax: 378663 234416. 9. Drumen Daniel Mihutescu Constantin Rosu Dorel Popescu Ioan Comuna Arcani Comuna Baia de Fier Comuna Balanesti Primar Primar Primar Comuna Balesti Primar 15.

Tuila Florin Fometescu Mircea Comuna Catunele Comuna Ciuperceni Primar Primar 427 . 24. 20.16. 23. 21. 33491 334592 0722/857439 473440 232139 Fax: 232300 475125. Croitoru Viorel Tucu Constantin Vaduva Nicolae Calugaru Gheorghe Ciocea Ion Catanoiu Emil Comuna Bolbosi Comuna Borascu Comuna Branesti Comuna Bumbesti-Pitic Comuna Bustuchin Comuna Capreni Primar Primar Primar Primar Primar Primar 25. Radut Valentina Comuna Bengesti-Ciocadia Primar 273742. 274036 Fax: 273742 0744/580998 271088 Fax: 271080 0744/933605 233302 Fax: 233302 0740/051515 334974 334910. 282096 Fax: 282096 360689 Fax: 360689 0722/570503 276106 17. 26. 22. 475156 Fax: 465156 0745/310508 282132. Ilie Daniel Comuna Bîlteni Primar 19. Dumitrascu Maria Comuna Berlesti Primar 18.

231213 Fax: 231107 0723/696347 334078 Fax: 334078 0745/533245 378106 35. 474216 Fax: 474101 283101 231238 0721/858823 271600. 29. 37. 33. Popovici Virgiliu-Eugen Bocse Iulian Dragusin Viorel Baluta Gheorghe Bâzu Marcel Purcel Lucian Butan Gheorghe Pârvulescu Constantin Comuna Cîlnic Comuna Crasna Comuna Cruset Comuna Danciulesti Comuna Danesti Comuna Dragotesti Comuna Dragutesti Comuna Farcasesti Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar 276102 Fax: 276102 474101. Gusita Petre Comuna Jupânesti Primar 428 . 271855 376701 Fax: 376701 227625 Fax: 227543 0722/524356 372204 Fax: 372204 360634 0723/250667 377001. Fotescu Nicolae Vâlceanu Ilie Cârstea C.27. 377002 231221. 38. 36. 31. 28. Gheorghe Rada Constantin Comuna Glogova Comuna Godinesti Comuna Hurezani Comuna Ionesti Primar Primar Primar Primar 39. 32. 34. 30.

Orzan Nicolae Ragman Emil Faitar Cristinel Caramete Nicolae Bazavan Constantin Comuna Polovragi Comuna Prigoria Comuna Rosia de Amaradia Comuna Runcu Comuna Samarinesti Primar Primar Primar Primar Primar 429 . 47. 376304 376782 Fax: 376304 Fax: 272501 272540 0723/340365 285121 471101. 51. 41. 50. 471297 Fax: 471298 223127 0722/461440 285655 Fax: 285660 476135 Fax: 476135 379480 475047 Fax: 475047 278801 361981 44. 46. Popeanga Ion Calotescu Ilie Dragotescu Valeriu Gaspar Gheorghe Comuna Lelesti Comuna Licurici Comuna Logresti Comuna Matasari Primar Primar Primar Primar 278484. 53.40. 52. 45. 48. 43. 278687 231184 Fax: 231184 Tel/Fax: 284027 376551. 42. Manta Constantin Gruescu Ion Raut Ion Tabacu Dumitru Grigore Petre Comuna Musetesti Comuna Negomir Comuna Pades Comuna Pestisani Comuna Plopsoru Primar Primar Primar Primar Primar 49.

334130 Fax: 334570 226549 Fax: 226735 63. 276338 Fax: 276103 0740/152105 374216. 56. 60. 61. Iloiu Teodor Dumitrascu Ion Dijmarescu Dumitru Comuna Turburea Comuna Turceni Comuna Turcinesti Primar Primar Primar 430 . 59. 273023 273323 282010 281020 Fax: 281120 0723/520178 276323. 275504 472126 280222 226538 Fax: 226538 376830 273022. 58. 66. 57. 55.Fax: 361981 54. 65. 374421 Fax: 374420 472383 Fax: 472527 334680. Luculescu Ion Comuna Tismana Primar 64. 62. Rentea Danut Dragomir Nicolae Mecu Ion Beuran Constantin Fotescu Liviu Pârvulescu Vasile Dadulescu Constantin Vladutu Constantin Draghici Constantin Comuna Sacelu Comuna Saulesti Comuna Scoarta Comuna Schela Comuna Slivilesti Comuna Stanesti Comuna Stejari Comuna Stoina Comuna Telesti Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar 275502.

69.67. Leuca Aristica Roman Gheorghe Bacanu Vladimirescu Aurel Comuna Urdari Comuna Vagiulesti Comuna Vladimir Primar Primar Primar 431 . Vasilescu Maria Comuna Tântareni Primar 0745/327780 473109 Fax: 473109 0723/334982 233465 362505 472131 Fax: 472131 68. 70.

TARGU-JIU STR. crt. Geneva. Vladimirescu nr.E.BANCI COMERCIALE BANC POST SA GORJ Nr.491 363. 32 SC.2 TARGU JIU AGENTIA ROVINARI AGENTIA NOVACI AGENTIA BUMBESTI-JIU Str. 24 . Tudor Vladimirescu nr.Targu-Jiu ADRESA : STR. Jiu Str. BL. Gorj Targu Carbunesti Str. Bujorului 11.072 362.7. Gorj RAIFFEISEN BANK 8 Tg-Jiu SUCURSALA GORJ Sucursala Gorj Str.2 219189 219197 211114 466439 310052 206. 3 Str. nr. MINERILOR.A . Eroilor nr. Tudor Vladimirescu nr.GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE 4 5 6 7 Novaci Rovinari Tg-Carbunesti Tg-Jiu Agentia Novaci Agentia Rovinari Agentia Tg-Carbunesti SUCURSALA GORJ Novaci Str. TANDAFIRILOR MAGAZIN FEMINA ETAJ P . Gorj Rovinari Str Minerilor bl. 9 MAI SAVINESTI. PARINGULUI.301 206. BL. bl. 6 Jud. 14 . 25 Str.940 379.NOVACI STR.TARGU CARBUNESTI 432 . sc.213 BRD . ap.63A Jud. Trandafirilor nr.788 Fax 218. 12 13 14 15 16 17 Tg-Jiu Tg-Jiu Rovinari Novaci Bumbesti-Jiu Tagu Carbunesti SUCURSALA TG-JIU AGENTIA NR. 16 Telefon 213. M 2 .1 Jud. 1. Trandafirilor nr.500 378.ROVINARI ALEEA GRUIULUI BL.300 206325 466665 371963 378021 213425 218127 C. T. Tudor Vladimirescu nr. 1 2 3 Localitate Târgu-Jiu Motru Târgu Cărbuneşti Denumire unitate SUCURSALA GORJ Agen ia Motru Agentia Târgu Cărbuneşti Adresa Str.20 Jud. Gorj Tg. BL.BUMBESTI-JIU 218530 211587 244597 371588 466376 463417 378138 211587 AGENTIA TARGU CARBUNESTI STR. M2 Sc.1 .C.17 BANCA COMERCIALA ROMANA 9 10 11 Tg-Jiu Novaci Motru SUCURSALA GORJ SUCURSALA NOVACI SUCURSALA MOTRU Str.

TICLENI ALEEA LILIACULUI BL A1 PARTER . POLOVRAGI COM. ALBENI COM. TURCENI BL 35 PARTER COM. ALIMPESTI COM. BENGESTI COM. RUNCU COM. MATASARI BL C 5 COM. CALNIC LOC. CRASNA LOC.MOTRU COM. BUSTUCHIN . TISMANA COM. BAIA DE FIER LOC. STOINA LOC. PESTISANI COM. SACELU COM.BUSTUCHIN COM. TANTARENI COM. BIBESTI 234375 360650 473102 233386 472605 374218 474195 461206 334172 472486 379007 376102 472127 433 . BALTENI COM. TARGU LOGRESTI COM.18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 Ticleni Motru Tantareni Balteni Targu Logresti Polovragi Sacelu Runcu Stoina Tismana Pestisani Crasna BAIA DE FIER Turceni Turburea Alimpesti Bustuchin Bengesti Calnic Matasari Albeni Bibesti AGENTIA TICLENI AGENTIA MOTRU AGENTIA TANTARENI AGENTIA BALTENI AGENTIA TARGU LOGRESTI AGENTIA POLOVRAGI AGENTIA SACELU AGENTIA RUNCU AGENTIA STOINA AGENTIA TISMANA AGENTIA PESTISANI AGEBTIA CRASNA AGENTIA BAIA DE FIER AGENTIA TURCENI AGENTIA TURBUREA AGENTIA ALIMPESTI AGENTIA BUSTUCHIN AGENTIA BENGESTI AGENTIA CALNIC AGENTIA MATASARI AGENTIA ALBENI AGENTIA BIBESTI STR. PETROLISTILOR BL 5 SC 2 PARTER . TURBUREA COM.

J. cu toate utilită ile (re ea calculatoare.ro tel.C.-uri./fax:0253/219690. cât mai rapid. fiind structurată in patru departamente: construc Evaluări active (clădiri.M. fuziuni. Tudor Vladimirescu. jurişti. Cu un colectiv de specialişti.M. planuri de afaceri –– finan ări proiecte. RICOP. instala ii. etaj 1 e-mail:consult@jiunet.F.IV in ultimii 5 ani). 15. Sediul ultramodern.Consultanta I. Locul nostru a fost si este mereu in topul firmelor din jude (conform clasamentului Camerei de Comer si Industrie: locurile II. echipamente multiplicare. credite pentru IMM-uri derulate prin A. respectiv. mijloace de transport) si societă i comerciale. divizări. software-ul specializat) constituie locul ideal unde răspundem clien ilor noştri. etc). s-a reuşit o creştere a cifrei de afaceri de la an la an. Proceduri de lichidare si reorganizare a agen ilor economici. 434 . cu o bogata experien ă.O. utilaje. S.CONSULTAN Ă IN AFACERI SI MANAGEMENT AFACERI Tg-Jiu. comasări. întocmirea documenta iilor in vederea finan ării proiectelor nerambursabile in cadrul Programelor de finan are PHARE. Expertize si evidente contabile. . inclusiv RISOGRAPH. baza de date. I. SHAPARD. întocmirea documenta iilor in vederea finan ării proiectelor rambursabile (bănci comerciale.nr.M. str. din domenii diverse – economişti. legisla ie.M. al cărui număr a sporit anual.M.mobil:0744703052. CONSULTING V COMPANY este specializată in exclusivitate in prestarea de servicii profesionale. De experien a noastră au profitat si profită sute de clien i in cadrul unor programe de finan are vizând: consultanta. studii de fezabilitate – proiecte. construc ii.0253/223744. INTERNET. ingineri. instruire antreprenorială si sprijinirea în înfiin area de IMM-uri.0744703054 Fondată in 1994.

La acestea se adaugă serviciile noastre adresate diverselor institu ii si agen i economici: Ministerul Ministerul Justi iei – Tribunalele jude ene (proceduri de faliment). planuri de afaceri etc.O. Corpul Exper ilor Contabili si Contabililor Autoriza i din România. Mehedinti. studii de oportunitate). aceasta si datorită faptului că suntem membrii reputatelor organisme profesionale. Tgfezabilitate B. 15. evaluări.nr.D. studii de fezabilitate.R.) Experien a firmei noastre ne face unici pe pia a jude ului Gorj si regiunea Oltenia.0744703054 435 .. Tudor Vladimirescu. Primăria TgMunicipiului Tg-Jiu (studii de fezabilitate. Servicii adresate societă ilor comerciale din jude ele Gorj. toate lucrările fiind acoperite de asigurări de răspundere profesionala. Pentru noi. Dolj (evaluări. clien ii devin partenerii noştri! Tg-Jiu. B..C.M.F. planuri de afaceri. Uniunea Na ională a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare.J./fax:0253/219690. Hunedora. str. În raport cu alte firme. evaluari).. BANCPOST Tg-Jiu (studii de fezabilitate . la nivel na ional: Asocia ia Na ională a Evaluatorilor din România. Consilii Locale. A. etaj 1 e-mail:consult@jiunet.studii de oportunitate. studii de piata. Ministerul Finan elor.R. nu urmărim doar câştigul ci în elegem mediul de afaceri si procesele fundamentale ce au loc in domeniul fiecăruia de activitate .ro tel.0253/223744 mobil:0744703052.

. este una dintre cele mai mari unită i producătoare de articole tehnice din cauciuc din ară. . .Covoare de cauciuc. ARTEGO S.A.60.Benzi transportoare din cauciuc: •cu inser ie textilă. 38. Str. Principalele articole fabricate si servicii prestate de S. . .Confec ii textile . . •cu inser ie metalică. ARTEGO S. sunt: .Diluant universal.Plăci tehnice.67. . Gorj Tel/Fax: 0253-226140.C. .C. .Repere auto.Materiale de vulcanizat. nr.Re ea de magazine cu produse alimentare si nealimentare .Antigel – rezistent la -39° C.S.Produse alimentare. Tg-Jiu. 436 .Garnituri. 0253-22.A. .. Ciocârlău .

Tg. Dupa anul 1989. 437 . ponderea productiei a fost detinuta de produsele prefabricate din beton armat. Jiu s-a infiintat in anul 1991 prin preluarea patrimoniului "Intreprinderii de Materiale de Constructii Tg. a caror productie a ajuns la peste 5000 mc/an.A.C. productia de prefabricate a scazut si in prezent ponderea productiei este detinuta de produsele ceramice. Macofil S. Jiu". in special panouri pentru constructia de locuinte. Aceasta.S. odata cu reducerea investitiilor in constructia de locuinte si in domeniul constructiilor industriale si de irigatii in agricultura. la randul sau s-a constituit in 1980 pe structura a doua sectii de productie: Sectia Prefabricate din beton si Sectia produse ceramice. Pana in anul 1989.

438 .

dezvoltare si exploatare.Import. . 439 . export cooperare interna ională. Oltenia sunt: . .Reparare între inere utilaje. 214185 Sediul central al Companiei Na ionale a Lignitului Oltenia se află in municipiul Tg-Jiu. Gorj Tel/Fax: 0253/ 214067.A.Produse si servicii informatice proprii. Tg-Jiu in domeniul exploatării cărbunelui se întinde pe o perioadă de peste 50 ani timp in care s-a realizat excavarea unei mase miniere de peste 3501 milioane mc.Str. prospec iuni. . Principalele activită i ale C. Experien a industrială acumulată in Compania Na ională a Lignitului Oltenia S.N. . Tudor Vladimirescu .+to din care 780 milioane tone lignit. explorare.Activită i miniere .Proiectare. .Livrarea si comercializarea produselor ob inute.Protec ia mediului. .L.Instruire si pregătire personal. 216134. 1-15 Tg-jiu. . nr.

astfel: .FIBROCIM S.1 .C.699 -marketing-vanzari Fax: 0253/217.9002 pentru calitatea produselor si certificarea ISO .1 A.9002 pentru sistemul asigurării calită ii. J18/89/1999. Gorj Telefon: 0253/217. Tg-Jiu C/V: 2511.inreg. Orientarea spre calitate a ofertei noastre a fost recunoscuta in anul 2000 cand societatea a obtinut certificarea ISO .F. atestate AEROQ.Tg-Jiu Str.R. C. 0253/221.R.A. cod 1400. Tg-Jiu sunt certificate privind Sistemul Calită ii.B.1 / ROL . Tismana nr. iar tiglele din beton sunt conforme cu ST 01:2000. emis de Comisisa de Agrement in Constructii din Romania.753. conform cu SR EN ISO 9002:1995. Toate produsele S.872 Mobil: 0722/390337.A.R.A.C. Tg-Jiu In cadrul S. emis de AEROQ. FIBROCIM S. atestate AEROQ si agrementate conform AGREMENT TEHNIC 00602/005-200. Tg-Jiu este implementat un sistem de asigurare a calită ii certificat de către Societatea Romana de Asigurare a Calită ii AEROQ Bucuresti. 11590934 C/V: 251100996099318 .666 -centrala.placile din azbociment sunt conforme cu SR ISO 393 -1 /1999. ISO 9002:1994. 0722/486713 Nr. 0722/330338.C. 440 . jud.B. FIBROCIM S.D.

U. 6. biblioteci. Actualul nume ROSTRAMO. 22 mm. cepuri cilindrice. grosimi 8. iar in prezent produce si livreaza: -placaj fag 2000 x 1250 mm. -cherestea fag. Spania. 10.C. -mobilier: dormitoare. 441 DISTINCTII INTERNATIONALE . 20. Canada. livram produsele noastre in: Egipt. Danemarca. 8. -scaune coloniale si curbate. 12. 12.PALETA CULORII DE S. preluat din 1 februarie 1991. provine de la ROmania STRatificate MObila. -pal cu fete fine .A. holuri. Partenerii traditionali sunt din: S. Suedia.L.2440 x 1220 mm. Tg Jiu (pana in 1980 s-a numit C. 30 mm. De asemenea. Targu Jiu) este una din marile intreprinderi de prelucrare a lemnului si fabricare mobilier din Romania. bucatarii. 5. Anglia.A. grosimi: 3.. Rostramo si-a inceput activitatea in anul 1959. Israel. Germania. 18.P. 18. -mic mobilier: comode. etajere. Liban. Italia. 16. Belgia. Rostramo S. panouri constructii. 15. 4. 25. Siria. Franta.

Franta. Canada. Japonia. doi renumiti artisti recunoscuti ca atare prin inscrierea lor in dictionarul 'Who's who in Contemporary Glass Art'.STAR GLASS produce si oferã o gamã largã de articole de sticlãrie realizate in intregime manual si utilizând variate tehnici de decorare. Belgia. Austria. Produsele realizate de STAR GLASS pot fi regãsite adeseori in vitrinele marilor magazine si boutiqueuri din toatã lumea: Germania. O importantã parte a productiei. etc 442 . Australia. dar STAR GLASS manufactureazã curent produse in conformitate cu specificatiile tehnice ale clientilor. Statele Unite. este reprezentatã de produsele originale realizate de designerii STARGLASS.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.