Consultan ă in afaceri si management

Centrul de informare, documentare managementul afacerilor mici si mijlocii

si ini iere

in

proiect nr. RO 0007.02.01.01.2097-finan at in cadrul programului PHARE 2000 Coeziune Economică si Socială

MONOGRAFIA SOCIO – ECONOMICĂ A JUDE ULUI GORJ

Studiul a fost realizat in cadrul Centrului de informare, documentare si ini iere in managementul afacerilor mici si mijlocii- Consulting Company - proiect RO 0007.02.01.01.2097-finan at in cadrul programului PHARE 2000 Coeziune Economică si Socială utilizându-se tehnologia de editare prin risographiere 1

Coordonatori studiu: Ec. Ciobanu Emanoil Ec. Văduva Constantin

Responsabil studiu: Ec. Tomescu Emil Culegere, actualizare date si informa ii: Ec. Truşcă Diana Ec. Văduva Elena Consilier juridic Măru ă Constantin Consilier juridic Băloi Cosmin Tehnoredactare, editare – multiplicare RISOGRAPH Colac Lucia FOTO: Ec. Truşcă Alin

Tg* Tg-Jiu - 2003 *
Acest studiu a fost realizat cu asisten ă din partea Comunită ii Europene. Punctele de vedere exprimate apar in S.C. Consulting V Company S.R.L. si de aceea nu pot fi considerate ca reflectând opinia oficială a Comunită ii Europene

2

INTRODUCERE

Studiul MONOGRAFIA SOCIO – ECONOMICĂ A JUDE ULUI GORJ, realizată de colectivul S.C. CONSULTING V COMPANY S.R.L., in parteneriat cu Camera de Comer si Industrie a jude ului Gorj , este o lucrare ce prezintă jude ul Gorj in dinamica sa pe perioada 2001 – 2002, prin prisma unor indicatori macro economici. Lucrarea se doreşte a avea aplicabilitate practică, prin furnizarea unor informa ii pertinente privind mediul de afaceri. Culegerea de date a presupus o muncă enormă, sau efectuat deplasări in cea mai mare parte a localită ilor din jude , la agen i economici, autorită i locale, institu ii publice. Paginile publicitare apar in in exclusivitate agen ilor economici, existând acordul scris de publicare. Prin contribu ia deosebită a Camerei de Comer si Industrie a Jude ului Gorj, studiul con ine un fascicul distinct: “TOPUL FIRMELOR JUDE ULUI GORJ – 2002”. De asemenea, colectivul S.C. CONSULTING V COMPANY S.R.L., fiind prin excelen ă societate de consultan ă in afaceri si management, specializată in prestarea de servicii profesionale a redactat in cadrul proiectului “Ghidul întreprinzătorului sau cum să demarezi propria afacere”, deosebit de util , apreciem noi tuturor persoanelor ce doresc să acceadă la statutul de întreprinzător. Dorim să mul umim in mod deosebit tuturor celor care au în eles misiunea noastră si ne-au sprijinit in redactarea prezentului studiu: reprezentan i ai institu iilor publice, manageri si in mod deosebit domnului director de la Direc ia de Statistică - dr.ec. Gheorghe Popescu, domnului preşedinte al Camerei de Comer si Industrie a jude ului Gorj – ing. Viorel David, dar si altor zeci de persoane contactate care au făcut posibil apari ia acestui studiu. “MONOGRAFIA SOCIO – ECONOMICĂ A JUDE ULUI GORJ” are 5 capitole principale, la care se adaugă 3 sec iuni cu informa ii utile, legate de mediul de afaceri si activitatea managerială. CAPITOLUL I. JUDE UL GORJ – PREZENTARE GENERALĂ , in acest capitol se descriu pe larg caracteristicile geografice, administrative, flora si fauna jude ului.
CAPITOLUL II. FIŞA JUDE ULUI GORJ – Analiza se adânceşte si mai mult, descriindu-se infrastructura, popula ia si gradul de ocupare, institu ii culturale, situa ia economică, descriindu-se pe scurt principalii agen i economici.

3

CAPITOLUL III. – FIŞA MUNICIPIULUI TG-JIU – Reşedin ă de jude , se alocă un capitol distinct, reluând analiza prin prisma indicatorilor de la capitolul precedent. CAPITOLUL IV. – ORAŞELE JUDE ULUI GORJ – Analiza se fragmentează, conform algoritmului din capitolele precedente pe principalele oraşe (Bumbeşti – Jiu, Mătăsari, Motru, Novaci, Rovinari, Tg-Cărbuneşti). CAPITOLUL V. – COMUNELE JUDE ULUI GORJ – Pentru 59 de comune s-a întocmit fişa fiecărei localită i, cu informa ii pertinente privind suprafa a, popula ia, for a de muncă, învă ământ, cultură, ocrotirea sănătă ii, agricultură, etc. SEC IUNEA I – Ghidul întreprinzătorului sau cum să demarezi propria afacere - reprezintă un ghid practic pentru orice întreprinzător, orientându-l de la înfiin are - autorizare, până la ob inerea de finan ări – con inând inclusiv macheta unui plan de afaceri. SEC IUNEA II – Topul firmelor jude ului Gorj , întocmit de Camera de Comer si Industrie a Jude ului Gorj, con ine informa ii utile, date de contact privind firmele de top, la nivelul anului 2002 – in toate domeniile de activitate. SEC IUNEA III – Adrese utile – Con ine mai mult decât necesare oricărui întreprinzător- date de contact ale institu iilor publice, primării, bănci comerciale. Sperând ca acest studiu să fie de un real folos tuturor întreprinzătorilor ce doresc să investească in jude ul Gorj, dar si altor utilizatori , recomandăm cu căldură parcurgerea acesteia. Dacă aceste informa ii nu sunt suficiente, colectivul de consultan i ai S.C. CONSULTING COMPANY vă aşteaptă, pentru ca împreună să realizăm un mediu de afaceri benefic tuturor ! Colectivul de lucru,

4

CUPRINS
CAPITOLUL I. JUDETUL GORJ - PREZENTARE GENERALA CAPITOLUL II. FISA JUDETULUI GORJ 2.1. ECHIPAREA TERITORIALĂ 2.2. POPULATIA 2.3. INVATAMANT 2.4. CULTURA SI ARTA 2.5. OCROTIREA SANATATII 2.6. SITUTIA ECONOMICA 2.7. INDUSTRIA 2.8. AGRICULTURA 2.9. INVESTITII – CONSTRUCTII 2.10. POSTA SI TELECOMUNICATII 2.11. TURISMUL CAPITOLUL III. FIŞA MUNICIPIULUI TG-JIU 3.1. AMPLASAMENT 3.2. SUPRAFA Ă. POPULA IE. VECINI. 3.3. RELIEFUL 3.4. OCUPA IA PRINCIPALĂ A POPULA IEI 3.5. SOCIETĂ I COMERCIALE 3.6. INDUSTRIA IN TG-JIU 3.7. AGRICULTURA 3.8 EXPLOATAREA FORESTIERĂ 3.9 CERCETAREA ŞTIIN IFICĂ 3.10. TURISMUL 3.11. URBANIZAREA SI DOTAREA 3.12. ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ 3.13. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ 3.14. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE 3.15. ALTE UTILITĂ I ALE MUNICIPIULUI TG-JIU 3.16. SISTEMUL FINANCIAR – BANCAR 3.17. SOCIETĂ I DE ASIGURARE 3.18. ACTIVITATEA SPITALICEASCĂ SI FARMACEUTICĂ 3.19. CAMERA DE COMER SI INDUSTRIE GORJ 3.20. SALARIA I 3.21. MODUL DE FOLOSIN Ă A TERENURILOR 3.22. ÎNVĂ ĂMÂNTUL 3.23. CULTURA 3.24. TRANSPORTURILE 3.25.OPORTUNITÃTI DE AFACERI 3.26. HARTA MUNICIPIULUI TG-JIU 8 12 12 16 25 29 34 36 37 46 51 54 55 61 61 63 64 64 64 64 69 71 72 73 74 75 75 75 76 76 77 77 77 82 82 83 83 87 88 89

5

CAPITOLUL IV. ORAŞELE JUDE ULUI GORJ 4.1. ORAŞUL BUMBESTI –JIU 4.2. ORAŞUL MĂTĂSARI 4.3. ORAŞUL MOTRU 4.4. ORAŞUL NOVACI 4.5. ORAŞUL ROVINARI 4.6. ORAŞUL TG-CĂRBUNEŞTI CAPITOLUL V. COMUNELE JUDE ULUI GORJ 5.1. COMUNA ALBENI 5.2. COMUNA ALIMPEŞTI 5.3. COMUNA ARCANI 5.4. COMUNA BAIA DE FIER 5.5. COMUNA BĂLĂNEŞTI 5.6. COMUNA BALESTI 5.7. COMUNA BĂRBĂTEŞTI 5.8. COMUNA BENGEŞTI CIOCADIA 5.9. COMUNA BERLESTI 5.10. COMUNA BOLBOŞI 5.11. COMUNA BORĂSCU 5.12. COMUNA BUMBEŞTI PI IC 5.13. COMUNA BUSTUCHIN 5.14. COMUNA CALNIC 5.15. COMUNA CĂPRENI 5.16. COMUNA CĂTUNELE 5.17. COMUNA CIUPERCENI 5.18. COMUNA CRASNA 5.19. COMUNA CRUŞE 5.20. COMUNA DANCIULESTI 5.21. COMUNA DĂNEŞTI 5.22. COMUNA DRAGOTESTI 5.23. COMUNA DRAGUTESTI 5.24. COMUNA FĂRCĂŞEŞTI 5.25. COMUNA GLOGOVA 5.26. COMUNA GODINESTI 5.27. COMUNA HUREZANI 5.28. COMUNA IONEŞTI 5.29. COMUNA JUPANESTI 5.30. COMUNA LELEŞTI 5.31. COMUNA LICURICI

90 90 98 102 106 110 114 120 120 123 127 130 135 139 142 146 149 152 155 158 161 165 168 171 174 178 181 184 187 191 194 198 202 205 208
211

214 217 221

6

5.32. COMUNA LOGRESTI 5.33. COMUNA MĂTĂSARI 3.34. COMUNA MUŞETEŞTI 5.35. COMUNA NEGOMIR 5.36. COMUNA PADEŞ 5.37. COMUNA PEŞTIŞANI 5.38. COMUNA PLOPŞORU 5.39. COMUNA POLOVRAGI 5.40. COMUNA PRIGORIA 5.41. COMUNA ROŞIA DE AMARADIA 5.42. COMUNA RUNCU 5.43. COMUNA SĂCELU 5.44. COMUNA SAMARINESTI 5.45. COMUNA SĂULEŞTI 5.46. COMUNA TRANSPORT 5.47. COMUNA SCOAR A 5.48.COMUNA SLIVILESTI 5.49. COMUNA STĂNEŞTI 5.50. COMUNA STEJARI 5.51. COMUNA STOINA 5.52. COMUNA TELEŞTI 5.53. COMUNA TISMANA 5.54. COMUNA TURBUREA 5.55. COMUNA TURCENI 5.56. COMUNA TURCINEŞTI 5.57. COMUNA URDARI 5.58.COMUNA VĂGIULEŞTI 5.59. COMUNA VLADIMIR GHIDUL ÎNTREPRINZĂTORULUI SAU CUM SĂ DEMAREZI PROPRIA AFACERE TOPUL FIRMELOR JUDETULUI GORJ ADRESE UTILE

224 226 230 233 236 239 243 246 249 252 256 260 263 266 269 272 275 278 281 284 288 291 297 300 304 307 311 314 318 399 417

7

CAPITOLUL I. JUDETUL GORJ PREZENTARE GENERALA

Izvoarele istorice atesta ca inca din paleoliticul mijlociu purtatorii culturii musteriene si-au gasit adapost in pesterile locului, osemintele lor fiind scoase la iveala de arheologi si speologi la Baia de Fier si Brosteni. Asezarile de la Transport, Balesti, Crasna, Vladimir, Runcu, Telesti stau marturie locuirii judetului in epoca neolitica si cea a bronzului. Prima unitate administrativ-teritoriala atestata documentar pe actualul teritoriu al judetului a fost judetul Jales. Din aceeasi data sunt consemnate si localitatile Tismana si Dabaceni, ultima fosta resedinta a judetului. Sub numele de Gorjiu (de la cuvintele slave “gora” si “jil”, romaneste: ”munte” si “Jiu”) Judetul Gorj este situat in partea de sud-vest a tarii, in nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al Jiului, fiind delimitat la nord de paralela de 45°58′ latitudine nordica, ce trece in apropiere de localitatea Tantareni. Limita estica se afla in apropierea localitatilor Alimpesti si Polovragi, pe langa care trece meridianul de 23°39′ longitudine estica, iar limita vestica este reprezentata de varful Dobru din Muntii Godeanu, situat pe meridianul de 22°6′ longitudine estica. Paralela de 45° strabate teritoriul judetului prin partea de sud a resedintei acestuia, municipiul Tg-Jiu. Organizarea administrativa include 2 municipii: Tg-Jiu si Motru, 5 orase: Rovinari, Tg-Carbunesti, Bumbesti-Jiu, Novaci, Ticleni, 63 comune si 414 sate. Cadrul natural include 3 mari unitati fizico – geografice: Carpatii Meridionali, formati din versantii sudici ai muntilor Godeanu, Valcan si Parang, cu

8

Amaradia s. balcanic si balcano-dacic. 3°C in depresiuni si 0°C pe muntii inalti. cu temperaturi medii anuale de 10. dealurile colinare situate in partea sudica. 6°C in zona dealurilor inalte. morene). Numeroase lacuri naturale: Calcescu.2°C. Slaveiu . scumpia. ghimpele. Subcarpatii Getici. 753 mm in depresiuni. lacuri glaciare. fag si gorun. precipitatiile medii anuale sunt repartizate neuniform : 585 mm in S. Stroiesti. In padurile de quecinee intalnim elemente termifile:mojgreanul. Exceptie fac extremitatile NE si NV ale judetului. Tismana. cu 190 de zile fara inghet. mai importante: Sacelu. Mogos. Reteaua hidrografica apartine in majoritate unui singur bazin colector. Mija si antropice: Cerna. vanturi predominante dinspre N. Gilort. situati intre Motru si Oltet constituiti din mai multe aliniamente de dealuri. Jiul. in lunca Jiului. apartinand Podisului Getic.000 m (altitudine maxima : 2.519 . custuri. constand in paduri de cer si garnita. care aduna apele mai multor afluenti: Sadu . Bran si depresiuni: Polovragi. In valea Sohodolului de Runcu se intalnesc si mici palcuri de pin negru. Ceauru. 9 . Flora si fauna judetului este variata. pontic. liliacul salbatic. in depresiuni.a. Jiltu. Motru.200 mm pe culmile montane. Flora se compune din peste 2000 de specii de plante de tip submediteranean. Clima temperat-continentala de deal. varful Parangu Mare) si cu urme ale glaciatiei cuaternare (circuri. 925 mm in zona dealurilor subcarpatice si peste 1. S si V . care sunt drenate de cursurile superioare ale Oltetului si Cernei. Zona padurilor de foioase ocupa in sudul judetului dealurile dintre Gilort si Jiu si inaltimile de peste 200 m.altitudini ce depasesc frecvent 2. Novaci. de pe o suprafata de peste 10 mii mp. Hedera helix. Targu Jiu-Campu Mare. curpenul de padure. Pe stancariile calcaroase din Muntii Valcan si Mehedinti apar elemente floristice de climat cald ca: alunul turcesc.

In zonele de munte apar pajisti cu paius rosu. cultura pomilor fructiferi. colonizat in bazinul Tismanei. cultura cerealelor. cocos de munte. iarba vantului. vipera cu corn. fiind alcatuit din paduri de brad si molid. Etajele subalpin si alpin caracterizeaza extremitatea nordica a judetului ce depaseste 1900 m atat in Parang cat si in Muntii Godeanu. Susita Seaca. caprior. veverita. 13 societati comerciale cu capital de stat. iar in lungul vailor cultura legumelorsi zarzavaturilor. la contactul culoarului depresionar cu muntii. Astfel. urs. Turceni si microcentralele de pe raul Gilort. cerb lopatar. broasca testoasa de uscat. jder. lucreaza un numar mare de salariati. ras. in care sunt dezvoltate cele mai importante ramuri economice si servicii din toate domeniile. alaturi de care traieste endemismul carpatic. In municipiul Tg-Jiu. a vitei de vie. alunar. pisica salbatica. scorpionul. Lumea animala ce populeaza padurile de foioase este reprezentata prin cerb. In centrele urbane. In etajul subalpin si alpin intalnim: capra neagra. a cerealelor si lucrul la exploatarile forestiere in zona montana.iar la poalele Muntilor Valcan se dezvolta paduri de castan brun. In Subcarpati si Podisul Getic se intensifica cresterea animalelor. 7 societati cu 10 . in functie de structura lor economica. iar pe calcare pajisti de stancarie. mistret. populatia este ocupata in diferite ramuri de productie si servicii. Ocupatia populatiei se diferentiaza in functie de pozitia in teritoriu a asezarilor si exploatarea resurselor naturale. a pomilor fructiferi. In centrele de exploatare a carbunelui si petrolului o parte din locuitori lucreaza ca mineri si sondori sau ca muncitori la termocentralele Rogojelu. Etajul padurilor de molid ocupa suprafete foarte restranse pe versantii sudici ai Muntilor Parang. ocupatia principala este cresterea animalelor. Pe teritoriul judetului Gorj isi desfasurau activitatea la 1 ianuarie 2003: o Companie Nationala.

incluzand serviciile si turismul. cu activitati in diferite industrii prelucratoare si cel tertiar. de stat si privat. cuprinzand agricultura. Numarul intreprinzatorilor particulari la sfarsitul anului 2002 era de 4307. Agentii economici inregistrati pe raza judetului isi desfasoara activitatea in domenii acoperind toate sectoarele economice. 7390 societati comerciale cu capital privat si 127 organizatii cooperatiste. industria extractiva. de la cel primar. 11 . iar 1075 persoane desfasurau profesii liberale. din care 1050 asociatii familiale si 3257 persoane fizice independente. cel secundar.capital mixt.

Municipiul resedinta de judet. ECHIPAREA TERITORIALĂ La 1 ianuarie 2003 lugimea totala a strazilor din judetul Gorj era de 325 km. Reteaua de canalizare publica la sfarsitul anului 2002 cuprindea 182. detinand-o municipiul Tg-Jiu (22. Tg-Jiu.9 % din totalul consumului pe ansamblul judetului Gorj. modernizate si 104 km. urmat de celalalt municipiu al judetului.9 km.1. In ceea ce priveste capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile.4 km. cu 45400 mc/zi. Suprafata intravilana a judetului era la inceputul anului 2003 de 5362 ha. din care 54.CAPITOLUL II. cu imbracaminti asfaltice usoare.8 % municipiului Tg-Jiu. Cantitatea de apa potabila distribuita consumatorilor era la inceputul anului de 20786 mii mc pe ansamblul judetului Gorj. 13 localitati beneficiind de canalizare publica. in 12 .9 % din cantitatea totala de apa distribuita era destinata consumului casnic si 11. lungime totala simpla a conductelor de canalizare.5 km. Lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile pe ansamblul judetului era la inceputul anului de 725. dintre care 221 km. dintre care 7 municipii si orase. lungimea simpla a liniei pe care circulau acestea fiind de 14 km. mai mult de jumatate revenind municipiului TgJiu.4 % uzului public. Motru. ponderea cea mai mare.0 %). din care 68. In privinta modalitatii de contorizare.. iar suprafata spatiilor verzi de 179 ha. aceasta era la inceputul anului 2003 de 82772 mc/zi. Reteaua de apa potabila deservea la nivelul judetului un numar de 71 localitati. consumatorilor carora le-au fost instalate apometre le revenea 38. FISA JUDETULUI GORJ 2.. dispunea pentru transportul in comun de 17 troleibuze. asa cum era si normal. La nivel de judet 65. incluzand 63 de localitati..

Cantitatea de deseuri urbane ridicate si depozitate a fost de 117977 tone la nivel de judet. Lungimea conductelor de distribuire a gazelor la 1 ianurie 2003 era de 610. pentru celelalte localitati distribuita s-a realizat prin unitati autonome. automaturatoare colectoare si 6 autospeciale pentru deszapezire. Ticleni.. Pe principalele localitati.municipiul Tg-Jiu. 25.1 % fiind depozitate in halde de gunoi si numai 6. dar si alte localitati: Tg-Jiu. Aninoasa.2 km.8 % si Bumbesti-Jiu 2.5 %. Aceste statii au asigurat epurarea a 12070 mii. Exceptand orasul Bumbesti-Jiu. Energia termica distribuita in anul 2002 la nivelul judetului Gorj a fost de 198413 Gcal. Debitul statiilor in functiune pentru epurarea apei uzate era. pe ansamblul judetului de 49608 mc/ zi. municipiul Tg-Jiu ocupa primul loc. cu 40. din care 14 gunoiere compactoare. dotarile la nivelul anului 2002 includeau 6 autovidanjoare. in Motru. cate un utilaj pentru curatare de canal cu jet apa sub presiune. stropire.7 km. cu peste 50 %. Turceni. 93.. Rovinari. mc apa reziduala. Turburea. In Romania drumurile pot fi clasificate in trei categori principale: *drumuri nationale (13000 km.8 km. peste 87 % din capacitati deservind municipiul TgJiu. Stoina. In privinta asigurarii salubritatii localitatilor. 31. repartizarea teritoriala incluzand localitatile situate in apropierea zonelor de extractie: Bustuchin. din care pentru populatie 175222 Gcal. rezultand 253 tone namoluri. in Tg-Carbunesti. unde intreaga energie termica distribuita populatiei a fost asigurata de unitatile administratiei publice locale.. Bumbesti-Jiu.aflati sub responsabilitatea Ministerului Transporturilor) 13 . urmat de Motru. Majoritatea utilajelor apartineau municipiului Tg-Jiu. Targu-Carbunesti. 13. in Rovinari.4 km. 28 autovehicule pentru gunoi. unele dintre acestea fiind ele insele puncte de exploatare importante.9 % in locuri neamenejate.

Bilteni. sunt modernizate. Rovinari. Judetul Gorj este strabatut de drumul european E79. / 1000km. La fel ca si in cazul drumurilor. Strabate judetul de la sud la nord. Turceni. dar si alte 35 de localitati. 791 km.7 %. 14 . Bumbesti-Jiu asigurand legatura cu Transilvania prin Defileul Jiului. Pe aceasta retea se afla 313 poduri si podete mai mari de 5 metri. a caror lungime totala este de 7699 metri. Transportul pe calea ferata este deosebit de important pentru judetul Gorj. cat si pentru intreaga tara. ci doar prin Craiova. Reteaua de cai ferate totalizeaza 254 kilometri.4 %. drumuri nationale. legatura cu partea centrala a tarii se realizeaza prin Defileul Jiului.. legand principalele localitati: Turceni. din care 342 km. Ruta nationala Timisoara – Bucuresti traverseaza intregul judet si in cadrul judetului cinci orase importante: Tg-Jiu. 753 km. iar dintre drumurile judetene si comunale sunt modernizate 21. 316 km. dintre care electrificate 233 kilometri.1km. Densitatea cailor ferate in judetul Gorj este cuprinsa intre 2 si 42.*drumuri judetene (75000 km. Dintre drumurile nationale. Tg-Carbunesti. Rovinari. unul dintre obiectivele importante in ce priveste caile de comunicatie fiind darea in functiune in anul 1948 a liniei ferate Bumbesti – Livezeni. aflati sub responsabilitatea consiliilor judetene) *drumuri municipale si comunale Lungimea totala a retelei rutiere a judetului Gorj este de 1886 km. Nu exista o legatura feroviara directa intre TgJiu si Motru. drumuri judetene. deci 92. drumuri comunale. TgJiu. Motru. In afara de acestea mai sunt 3000 de podete cu lungimea sub 5 metri. de o deosebita importanta atat pentru judetul Gorj..

alunecari de teren. Se impun lucrari de ansamblu de reparatii. pot fi identificate mai multe prioritati: -in primul rand. -intarzieri in intretinere -lucrari de realizare si de intretinere a drumurilor de o calitate indoielnica. fiind in pericol de a le pierde. linia ferata Tg-Jiu – Rovinari. dar neasfaltate. extinsa ulterior pana la Turceni si de aici la Filiasi. prin marcaje. cu toate dotarile necesare asigurarii conditiilor optime pentru calatori. Aprecieri asupra situatiei existente in infrastructura Multe dintre drumurile din judet se afla intr-o stare de degradare mai mult sau mai putin accentuata. In ceea ce priveste imbunatatirea drumurilor . intretinerea drumurilor existente. asigurand principala cale de transport pentru carbunele necesar functionarii celor doua mari termocentrale. jonctiuni acolo unde traficul s-a ingreunat. precum si de traficul cu autovehicule de mare tonaj. -aspecte de siguranta si fluidizare a traficului. sunt drumuri de tara pietruite. care sa inlocuiasca traditionalele si ineficientele “plombari anuale”. 64 de km. -marirea si extinderea retelei de drumuri (207 km. sunt drumuri nepietruite). 15 . In anul 1985 a fost data in folosinta gara din municipiul Tg-Jiu. mult peste capacitatea proiectata a acestora. semaforizari. -drumurile aflate in zona exploatarilor miniere si petroliere au fost afectate de miscari ale straturilor superioare. Motivele principale care au determinat acest lucru sunt: -capacitatea proiectata mult sub cea necesara in prezent. intr-o cladire noua. in 1956.Pentru transportul carbunelui din bazinul Rovinari a fost data in folosinta.

cu 41 mai putin decat in anul precedent.957 persoane. comparativ cu 2001. in 2002 inregistrandu-se 29 nascuti morti si 56 decedati sub varsta de un an. mijloace de transport moderne. a numarului nou-nascutilor in mediul urban care a condus la un spor natural pozitiv al populatiei oraselor judetului. determinat de nesiguranta locului de munca.9 % traia in municipii si orase. Caracteristic pentru evolutia fenomenelor demografice in anul 2002. valori cu care judetul se situa pe locul 28 pe tara. 2. urmare a dotarilor precare din unitatile sanitare gorjene. POPULATIA La 01 iulie 2001 populatia judetului Gorj era de 394. 34 %. ponderea populatiei rurale in total fiind de 57. precum si o crestere a vitezei de executie. care sa permita intretinerea si extinderea drumurilor in conditii de calitate (pentru a nu mai intalni situatii in care drumuri realizate cu mai putin de zece ani in urma necesita deja lucrari de reparatii). veniturile reduse.-dotarea cu utilaje rutiere. Din totalul populatiei judetului. este reducerea numarului de nascuti vii si cresterea deceselor. statii de asfalt. numarul total al nascutilor vii in anul 2002 a fost de 3799. conducand la amplificarea sporului natural negativ. -respectarea cu strictete a normelor referitoare la greutatea autovehiculelor suportata de diferitele categorii de drumuri. Viitorul incert pentru cei mai multi dintre gorjeni. totusi. de la –488 in 2001 la –579 in 2002. 42. desi timida.2. Ingrijoratoare este cresterea mortalitatii in cazul nou-nascutilor. tendinta de crestere in 2002. pentru intreruperi ale circulatiei pe o durata cat mai redusa. Astfel. 16 . Este de remarcat. imposibilitatea asigurarii conditiilor minime necesare duc la micsorarea dorintei de a intemeia o familie si in special de a avea copii.8 % din populatia Romaniei. reprezentand 1. paralel cu mentinerea la un nivel ridicat a numarului deceselor sub 1 an.

forta de munca locala poate lucra cu tehnologii noi si moderne. in conditii de exigenta privind calitatea. a vitei de vie. Forta de munca Romania ofera forta de munca calificata in cele mai multe sectoare economice. Astfel. In municipiul Tg-Jiu. In Subcarpati si Podisul Getic se intensifica cresterea animalelor. Susita Seaca. in functie de structura lor economica. o lipsa de manageri instruiti la nivel european. populatia este ocupata in diferite ramuri de productie si servicii. In centrele urbane. ocupatia principala este cresterea animalelor. lucreaza un numar mare de salariati. la contactul culoarului depresionar cu muntii. insa. Piata muncii este caracterizata de diferenta insemnata intre cererea de locuri de munca mare si oferta redusa determinata de situatia economica de ansamblu precara (manifestata prin disponobilizari masive din cadrul marilor agenti economici de stat. Cu o instruire corespunzatoare. in care sunt dezvoltate cele mai importante ramuri economice si servicii din toate domeniile. in sensul cresterii cererii de locuri de munca si aparitia 17 . iar in lungul vailor cultura legumelor si zarzavaturilor.Ocupatia populatiei Ocupatia populatiei se diferentiaza in functie de pozitia in teritoriu a asezarilor si exploatarea resurselor naturale. a pomilor fructiferi. Exista. cultura cerealelor. cultura pomilor fructiferi. Turceni si microcentralele de pe raul Gilort. In centrele de exploatare a carbunelui si petrolului o parte din locuitori lucreaza ca mineri si sondori sau ca muncitori la termocentralele Rogojelu. a cerealelor si lucrul la exploatarile forestiere in zona montana.

inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Administratie publica Invatamant Sanatate si asistenta sociala Alte activitati de servicii colective.7 mii persoane).3 0. in special in privinta timpului de lucru.2 8.3 6.in numar insuficient de intreprinderi sau dezvoltarea celor existente intr-o asemenea masura incat sa poata absorbi aceasta cerere).3 0.5 8.3 6.3 18 .6 92.9 2. exploatare forestiera si economia vanatului Industria extractiva Industria prelucratoare Productie. distributie de energie electrica. reparatii autovehicule si a bunurilor personale si casnice Hoteluri si restaurante Transporturi terestre si prin conducte.3 ANUL 2002 0.5 7.3 6. in multe cazuri chiar la limita salariului minim pe economie. aceasta diferenta conducand. La sfarsitul anului 2002 numarul salariatilor la nivelul judetului Gorj era de 90.9 21. termica.0 6.1 1. depozitare Posta si telecomunicatii Activitati ale institutiilor financiare. pe de o parte.3 1.8 6. in ciuda unei legislatii in acord cu prevederile europene.0 0. in principal datorita reducerilor de personal din industria extractiva (2.9 19.1 5. Pentru celelalte ramuri economice nu s-au inregistrat oscilatii importante fata de anul 2001.0 0.9 90. bancare si de asigurari Tranzactii imobiliare.6 3.1 2.6 0.7 19. sociale si personale TOTAL ANUL 2001 0. in scadere cu 2 mii fata de anul 2001.0 19. iar pe de alta parte la o retribuire la nivel scazut. care este in multe cazuri mai mare. asa cum reiese si din tabelul urmator: Mii persoane RAMURA Agricultura Silvicultura.3 mii. gaze si apa calda Constructii Comert ci ridicata si cu amanuntul.6 7. transport.6 7. la conditii de munca dificile .6 3.6 0.2 1.4 5. ca urmare a disponibilizarilor din minerit.4 1.

rezultatele aplicarii lor fiind insa sub asteptari. cu sprijin financiar extern. Una dintre cauze ar putea-o constitui specializarea 19 . numarul total al somerilor inregistrati in judetul Gorj a fost de 17386 persoane.9 % femei. daca nu chiar inexistent. desi s-au implementat deja cateva programe in acest sens. Odata cu ordonanta guvernului nr. muncitorii reprezinta 47. care a schimbat in mod dramatic situatia energetica a Romaniei si a dus la masive reduceri de personal in industria lignitului. In aceasta perioada somajul era foarte redus. Abundenta lignitului din zona oferea oricui un loc de munca. Ponderea somerilor inregistrati in judetul Gorj in populatia stabila in varsta de 18-62 ani era in luna decembrie 2002 de 7. asteptandu-se crearea de locuri de munca pentru absorbirea celor disponibilizati. Din toatalul somerilor. Din numarul total al somerilor inregisrati .5 % pe tara. 1413 de ajutor de integrare profesionala. cele mai multe cu sustinerea financiara a Uniunii Europene.1%. iar femeile 49. 22/1997. intr-o asemenea masura incat era incurajata stabilirea in Gorj a muncitorilor din alte zone ale tarii.1 % muncitori. 4294 persoane au beneficiat de ajutor de somaj. 85. 2261 de alocatie de sprijin. dintre care 48. lucru greu realizabil in conditiile economice actuale. la fel ca si in 2001. piata muncii judetului Gorj a suferit modificari radicale.3 %. fata de 5. in ciuda unor masuri de stimulare a angajatorilor pentru angajarea proaspetilor absolventi. prin intermediul mineritului si ramurilor adiacente.2 %. iar 9565 persoane se aflau in evidenta neindemnizati. La sfarsitul anului 2002 rata somajului la nivelul judetului Gorj se situa la nivelul de 10. O alta problema este cea a absolventilor din invatamantul mediu si superior.0 %.Pana de curand Gorjul a fost unul dintre cele mai prospere judete ale Romaniei. masuri sustinute de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Gorj. care. in special din Moldova. La sfarsitul lunii aprilie 2003. Numarul somerilor inregistrati la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Gorj se cifra la 17533 persoane la finele lunii decembrie 2002.

concomitent cu reducerea specilizarilor cu o perspectiva nefavorabila mai sus amintite. Intre acestea. cresterea economica. In acest sens trebuiau deci luate masuri inca din anii trecuti pentru introducerea de specializari noi. O pondere mare in randul celor disponibilizati este detinuta de segmentul in varsta de 50-55 de ani. In sens opus. 20 . Pe de alta parte se manifesta o slaba dorinta a acestor oameni sa se recalifice. firmele de profil existente fiind intr-o situatie dificila (ex. ei fiind obisnuiti cu ideea de a avea o slujba pe viata. desi beneficiaza de stimulente din partea A. in concordanta cu noile cerine pe piata muncii. Putine argumente pot sustine o echilibrare a pietei muncii in perioada imediat urmatoare. cu implicatii directe asupra marilor termocentrale gorjene si celorlalte intreprinderi care depind de existenta acestora. desi timida. Va fi dificil pentru acesti oameni sa-si gaseasca noi locuri de munca. Gorj.F.: producerea de masini unelte. existand pentru fiecare dintre acestea licee de profil si specializari in cadrul facultatilor tehnice din Universitatea Constantin Brancusi). • starii economice si financiare precare a unora dintre marile intreprinderi existente in judet.multora dintre tinerii absolventi in domeniul mineritului si industriilor adiacente. insotita de o relativa consolidare a unei parti a firmelor existente. este de asteptat ca numarul somerilor sa sporeasca datorita: • continuării restructurarii sectorului de exploatare a lignitului. industria prelucrarii lemnului. • inevitabilei reorientare a strategiei energetice nationale. deoarece putine compani vor fi dispuse sa investeasca in angajati apropiati de varsta pensionarii.O. sunt semne care ar putea fi luate in considerare ca posibile generatoare de locuri de munca.J. precum si in alte domenii a caror dezvoltare viitoare in cadrul judetului era serios pusa sub semnul intrebarii.M. care va necesita restructurari ample. industria materialelor de constructii.

putand aparea situatia in care un angajator care ar dori sa-si extinda activitatea sau un antreprenor care ar dori sa porneasca o afacere s-ar opri din cauza lipsei de personal calificat. Una dintre modalitatile de creare de noi locuri de munca. insa.insotite de disponibilizari de personal. generand o risipa de resurse. Concluzii si recomandari A. gasirea unui suport adecvat pentru pregatirea si dezvoltarea aptitudinilor profesionale.M. A astepta pana cand vor deveni disponibile noi locuri de munca inseamna a duce la esecul actiunilor intreprinse in vederea dezvoltarii fortei de munca. • preconizatei privatizari in sectorul energiei electrice. deci. aparand o problema de sincronizare.J. aceasta fiind singura solutie pentru supravietuirea lor.F.O. Sub acest aspect au fost 21 . atat de necesare pentru absorbirea cel putin a unei parti din personalul care a fost sau va fi disponibilizat. o solutie optima. o constituie infiintarea de noi afaceri. S-a luat deja decizia de a organiza cursuri de pregatire profesionala numai acolo unde se identifica oportunitati de locuri de munca. cunoscuta fiind tendinta intreprinderilor de stat de supradimensionare a personalului. utilizarea calculatorului) poate fi promovata in continuare fara riscul ca aceasta calificare si recalificare s-ar face degeaba. Aceasta nu este. care va determina concedieri de personal. pe buna dreptate recunoaste ca acele cursuri de calificare fara oportunitati imediate de angajare sunt nemultumitoare. Este necesara. Se poate spune ca acitvitatea de calificare si recalificare profesionala a personalului care duce la dezvoltarea abilitatilor de baza (organizarea muncii.

dar si cu posibilitati de finanatare in faza incipienta a afacerilor. provenind in principal din platile compensatorii acordate celor disponibilizati: Rovinari. ratandu-se momentul cel mai potrivit de deschidere a unor afaceri. aceste actiuni au dus la infiintarea a zeci de intrprinderi noi. *pentru întreprinderile mici si mijlocii nou create sprijinirea in continuare pentru dezvoltarea afacerii. pe de o parte.intreprinse o serie de actiuni cu sprijin PHARE sau sus inute din bugetul asigurarilor pentru somaj. 22 . prin acordarea gratuit de asistenta din partea unor firme de specialitate in realizarea de planuri de afaceri si inlesnirea accesului la credite. Aceste activitati s-au materializat la nivelul judetului Gorj in deschiderea mai multor centre de consultanta nu numai la nivelul municipiului Tg-Jiu. putand fi amintite: *organizarea de cursuri de instruire antreprenoriala pentru persoanele proaspat disponibilizate. *acordarea de consultanta in vederea demararii propriei afaceri: *sprijinirea financiara a somerilor care infiinteaza inreprinderi mici si mijlocii prin acordarea de credite in conditii avantajoase. aparitiei masurilor de sprijinire in multe cazuri in contratimp cu acordarea platilor compensatorii. ci si in alte localitati cu probleme in ceea ce priveste somajul.din cauza reticentei manifestate in privinta reusitei propriei afaceri. Asociat cu posibilitatea contractarii ulterioare de credite cu dobanda subventionata. Totusi rezultatele nu s-au ridicat la nivelul asteptarilor. care au generat sute de locuri de munca. Bumbesti-Jiu.

care conform legislatiei in vigoare cuprinde barbati in varsta de 16-62 ani si femei in varsta de 23 .7 .6 5.0 127.7 02 POPULATIA IN VARSTA DE MUNCA 241.9 14 INDUSTRIE .1 0.6 19.1 8.4 81.1 21.7 1.2 7.7 06 Alte persoane sub si peste varsta de munca aflate in activitate 15.din care: 21 salariati 7.7 114.6 12 SILVICULTURA.7 18 INDUSTRIA PRELUCRATOARE – TOTAL 20.5 0.8 34.5 20 ENERGIA ELECTRICA SI TERMICA.8 0.7 15.9 03 Pensionari in varsta de munca ce nu lucreaza 8.din care: 17 salariati 21.7 10.din care: 27 salariati 1.7 .3 10 AGRICULTURA –TOTAL 55.4 56.9 10.3 3.2 24 COMERT.1 1.4 4.5 0.4 0.8 1.8 08 B.2 35.4 5.6 .2 16 INDUSTRIA EXTRACTIVA –TOTAL 21.din care: 15 salariati (17+19+21) 48.1 0.9 18.1 7.7 7.8 6.0 -0.din care: 09 salariati 92.1 1.9 05 Salariati sub si peste varsta de munca 0.4 6. EXPLOATAREA FORESTIERA SI ECONOMIA VANATULUI – TOTAL 0.Balanta fortei de munca la 1 ianuarie 2002 se prezenta astfel: 01.0 .5 1.1 26 HOTELURI SI RESTAURANTE – TOTAL 1.8 21.5 33.3 116.1 6.8 -din care: 23 salariati 6.4 6. ca din totalul populatiei in varsta de munca.1 0.5 0.4 Rezulta.4 .5 3.1 8.2 153.5 14.3 5.5 -1.8 55.7 3.TOTAL (16+18+20) 49.3 124. POPULATIA OCUPATA CIVILA – TOTAL 155.7 04 Persoane in varsta de munca cu incapacitate nepermanenta de munca 7.din care: 19 salariati 19.4 9.5 -0.7 5.0 .5 89.0 4.6 1.5 5.9 .4 3.1 46.din care: 13 salariati 0.4 74. deci.6 0.5 9.1 14.0 239.0 17.2 10.6 1.5 07 Soldul miscarii interjudetene (±) -0.3 9.8 2.din care: 11 salariati 0.A RESURSE DE MUNCA (02-03-04+05+06±07)240. GAZE SI APA –TOTAL 7.5 0.6 0. REPARAREA SI INTRETINEREA AUTOVEHICULELOR SI A BUNURILOR PERSONALE SI CASNICE – TOTAL 11.5 1.7 35.4 0.2 18.6 0.din care: 25 salariati 8.8 18.0 .6 7.0 238.0 22 CONSTRUCTII – TOTAL 7.3 .2 1.9 46.

termica. primul loc este detinut de industria extractiva (24. Veniturile din economia subterana ar putea micsora presiunea sociala intr-o oarecare masura.2 % populatie ocupata civila. foarte probabil. distributia de energie electrica. producerea. ponderea cea mai mare este detinuta de agricultura. urmata de industria extractiva. sprijinit pe autoconsum. Atata timp cat nivelul somajului este ridicat si. In zonele rurale. structurile familiale sunt inca intacte datorita numarului mare al detinatorilor de pamant. determinand cresterea numarului somerilor de lunga durata si a celui al absolventilor fara un loc de munca se va reflecta cel mai probabil intr-o reducere in special a veniturilor familiale.2 % si cea prelucratoare. cu o pondere de 11. 72. cat si cele familiale sunt scazute. posta si telecomunicatii (11 514 983 lei). Ca numar de salariati. fiind asigurat un standard de viata de baza. insa. Castigul salarial mediu nominal brut in judetul Gorj in luna decembrie 2002 calculat la un esantion de 161 agenti economici si sociali a fost de 8 557 476 lei. urmata de industria prelucratoare (20. veniturile individuale. ca mijloc de subzistenta. transportul. Raportat. 24 . Un nivel ridicat al castigului salarial mediu net in judetul Gorj au inregistrat sectoarele: financiarbancar (13 543 398 lei). industria tutunului (7 511 282 lei).2 %).0 %). apropiata de saracie sau chiar mai rau. activitatile de asigurari ale caselor de pensii (7 861 224 lei).16-57 ani. iar in cadrul acesteia 88. in general. perspectivele unei cresteri evidente fiind reduse. cu 36. trebuie observat ca o parte din ce in ce mai insemnata a populatiei traieste intr-o situatie dificila.1 %. Situatia economica dificila.77 % o constituia populatia activa. la standardele Europei de Vest. cu 14. va continua sa creasca. extractia petrolului si gazelor naturale (7 744 207 lei). veniturile familiale si individuale si de nivelul somajului la nivelul judetului.7 %. gaze si apa calda (10 390 033 lei). iar castigul mediu salarial net de 5 942 723 lei. In populatia ocupata. Situatia sociala este caracterizata in principal de structura sociala.

dintre acestea 376 apartinand invatamantului primar si gimnazial. Din numarul total al elevilor inregistrati la inceputul anului 2002. infiintata in anul 1990. 3 invatamantului postliceal si tehnic de maistri. La facultatea de inginerie exista patru specializari in ingineria centralelor electrice. In invatamantul postliceal si tehnic de maistrii erau inscrisi 1527 cursanti.0 mii elevi in diferite cicluri de invatamant. cuprinde in prezent trei facultati principale: Inginerie. Populatia scolara era de 86. prelucrarea lemnului (1 697 935 lei). demonstrate de acordurile dintre ele cu privire la plasarea fortei de munca absolvente. activitati ale agentiilor de turism (6 208 223 lei). Exista relatii stranse intre universitate si agentii economici ai judetului. comert cu amanuntul (2 158 391 lei).7 mii. similare cu cele din economia nationala. dintre care 66. Municipiul Tirgu-Jiu este tanar centru universitar. Celelalte sectoare de activitate au inregistrat castiguri inferioare mediei pe judet. industria alimentara si a bauturilor (2 496 024 lei). 70% studiau in invatamantul primar si gimnazial. Un castig salarial mediu net mic s-a inregistrat in: industria de optica si ceasornicărie (1 037 500 lei). 25 . Economie si Drept.extractia carbunelui (6 696 257 lei). “Universitatea Constantin Brancusi”. Universitatea beneficiaza de specialisti cu o indelungata experienta didactica si de specialitate. 2. iar 28% in invatamantul liceal si profesional. INVATAMANT La inceputul anului 2002 la nivelul judetului Gorj fiintau 780 unitati de invatamant. alte activitati de servicii (1 266 869).3. 32 celui liceal si profesional. domeniu cu o deosebita importanta in zona.

Pe principalele specializari. ponderea cea mai mare in total apartinand invatamantului primar si gimnazial cu 61. In cadrul liceelor teoretice ale judetului isi desfasurau activitatea 318 cadre didactice. 1584 invatamantului deschis la distanta. liceele din judet erau impartite astfel: * filiera teoretica . dintre acestia 5593 urmand cursurile invatamantului de zi. in cadrul carora erau inscrisi 13. In unitatile de invatamant ale judetului Gorj isi desfasurau activitatea 5259 cadre scolare.3 mii. Scolile generale ale judetului beneficiau de serviciile a 3180 de invatatori si profesori. La data de 1 ianuarie 2002 in judetul Gorj erau inscrisi 7443 studenti in invatamantul superior public si privat. urmat de cel liceal.7 unitati. 45% in clasele I-IV si 55% in clasele V-VIII. In cadrul acestor unitati de invatamant activau 318 cadre didactice. Cele mai 26 . care. 44 de maistri instructori. a reusit sa se inscrie in sistemul de invatamant gorjean ca o institutie serioasa. 266 invatamantului fara frecventa. Numarul absolventilor invatamantului primar obligatoriu in anul 2001 a fost de 5949. in anul 2001 absolvind 1. in anul 2001 absolvind aceasta forma de invatamant 1. in cadrul carora erau inscrisi 4. cu 23%.Invatamantul superior privat este reprezentat de “Universitatea Jiul de Sus”. cu un numar de 4. * licee teoretice: 7 unitati.9 mii elevi inscrisi. Invatamantul liceal si profesional gorjean beneficia de 31 licee. prin eforturile intreprinse in vederea asigurarii conditiilor optime de studiu cursantilor. In cele 375 scoli primare si gimnaziale ale judetului erau inmatriculati 45402 elevi. profesional si complementar. numarul studentilor inscrisi crescand de la an la an.1 mii elevi.9%.9 mii elevi. desi isi are inceputurile recent.3 mii.

concomitent cu restrangerea numarului de locuri sau chiar renuntarea la specializarile pentru care cererea pe piata muncii a scazut. sunt liceele targu-jiene “Tudor Vladimirescu” si “Ecaterina Teodoroiu”.F. la inceputul anului 2002. La finele anului scolar 2000-2001 au absolvit peste 1200 cursanti.un liceu cu profil agricol si silvic. in cadrul lor desfasurandu-si activitatea 58 cadre scolare. in special in domeniul tehnologiei informatiilor. in cadrul carora studiau in anul 2002 peste 850 elevi.). I.U. dar si de schimbarile ce au avut loc in economie si societate in ansamblu ce au dus la noi cerinte pe piata fortei de munca. Drept urmare. si un personal didactic de 32 persoane. Combinatul de Lianti si Azbociment.. La nivelul judetului existau. a avut loc o adaptare a unitatilor de invatamant de acest fel la noile conditii. s. .doua licee cu profil economic si administrativ. Cea mai importanta unitate scolara de acest fel din judet. .3 mii elevi ce se bucurau de serviciile a 733 cadre didactice. este “Colegiul Economic Gheorghe Magheru”. manifestata prin aparitia de specializari noi. In anul 2001 au absolvit aceasta forma de invatamant peste 200 tineri.a.P. urmase ale unitatiilor ce fiintau cu suportul financiar al marilor agenti economici ai judetului si care le furnizau acestora personal calificat (Combinatul de Prelucrare a lemnului. In ultimii ani a avut loc o serie de transformari ale acestor unitati scolare determinate de dificultatile cu care s-au confruntat unitatile economice mai sus amintite. cu un efectiv de 92 cadre didactice. 21 astfel de unitati. 27 . care a pregatit de-a lungul a zeci de ani specialisti in domeniul economic.M. cu o veche traditie. cu un numar de 694 elevi inscrisi in anul scolar 2001-2002.reprezentative unitati de invatamant de acest fel. * Filiera vocationala. ai caror elevi si absolventi s-au remarcat nu de putine ori in concursuri la nivel national si international. reprezentata prin 3 unitati de invatamant. * licee cu profil tehnologic. cu 893 elevi inscrisi. in care invatau peste 7.

intre care A. astfel incat a avut loc o revizuire a strategiei agentiei in sensul organizarii celor mai multe cursuri de calificare la solicitarea agentilor economici care intampina greutati in gasirea de personal calificat in anumite domenii. in timp ce pentru invatamantul mediu ponderea principala. un liceu pedagogic-“Colegiul National Spiru Haret”. existand. era detinuta de mediul urban. atat ca numar de unitati.O. Gorj a organizat mai multe cursuri de recalificare in diverse domenii. in cadrul si cu sprijinul unitatilor liceale.M. in functie de profilul acestora si de personalul didactic specializat. insa. si alte organizatii contribuie la educatia si instruirea gorjenilor. siguranta angajarii unui numar mare de absolventi ai unor asemenea cursuri. cat si ca numar de elevi inscrisi. postliceal si tehnic de maistrii fiinteaza. ca numar de someri angajati raportat la costurile implicate.O. Baza materiala a invatamantului gorjean cuprinde : Baza materiala Sali de clasa si cabinete scolare Laboratoare scolare Ateliere scolare Sali de sport Scoli generale 1927 170 69 92 Licee 526 146 140 71 Scoli profesionale 16 3 14 17 Universitati 27 19 1 Alaturi de unitatile scolare specializate. Gorj. alte cursuri fiind suportate din bugetul pentru somaj. Cu sprijinul Bancii Mondiale.F.J. un liceu de arta. in acest fel.J. rezultatele scontate.M.F. 28 . Camera de Comert si Industrie Judetului Gorj. Invatamantul profesional. Repartizarea pe categorii de localitati la inceputul anului 2002 era uniforma ca numar de unitati in ceea ce priveste invatamantul primar si gimnazial. A.In aceasta categorie se inscriu: un liceu sportiv. Aceste cursuri nu au avut.

a cincea cladire de gen din tara la vremea aceea. Ion Popescu-Voitesti. materializate in implementarea unui program prin care s-au facut sute de angajari de catre primarii pentru realizarea de lucrari de interes public. devenita in 1880 Teatrul Roman din Tg-Jiu. pune la dispozitie facilitatile pe care le are in dotare (sali de lectura. de asemenea. alaturi de care trebuiesc luate masuri in directia imbunatatirii conditiilor de munca si retribuirii la nivelul cuvenit a cadrelor didactice.4. Astfel in 1875 este atestată existenta primei trupe profesioniste de teatru.O. insotita de desfasurarea de cursuri pentru pregatirea in noile meserii. dar nu poate desfasura cursurile fara fonduri financiare. Universitatea este doritoare sa introduca cursuri de reconversie profesionala pentru somerii din zona (cursuri calculatoare. Aurel Diaconovici. carora li se adauga an de an tineri bine pregatiti. In casele Anei Balcescu-Culcer.) si. etc.A.J. intre care amintim pe Alexandru Stefulescu. Gorj a stabilit relatii de colaborare cu mai multe primarii din cadrul judetului . calculatoare cu acces la Internet). agentia sustinand aceste actiuni prin subventionarea temporara a retribuirii persoanelor angajate. cu investitiile necesare in baza materiala. 2. Rolla Piekarschi. nepoata marelui patriot Nicolae Balcescu au loc serate literal-muzicale de exceotie.F. depune eforturi pentru 29 . Iului Mosil. in planul urbanistic al localitatii este consemnat Teatrul Milescu. manifestand receptivitate fata de proiecte proprii ale acestora. CULTURA SI ARTA Adevarata viata culturala a judetului se manifesta in ultimele decenii ale secolului XIX. pentru inceperea unei activitati.M. iar in 1877. Un grup de intelectuali. Cu specialisti avand o indelungata experienta didactica. invatamantul gorjean va continua sa ramana o activitate de o inalta tinuta profesionala.

filosoful George Uscatescu. plasticienii Vasile Blendea. actritele Maria Theodoriu. se tiparesc ziare. savantul Ion Popescu-Voitesti. un ansamblu artistic profesionst. Horatiu Dumitriu. iar Muzeul Goratestată isi continua si amplifica activitatea prin crearea sectiilor de arta si de etnografie de la Curtisoara.“Doina Goratestată”. Cel mai important obiectiv de cultura si in acelasi timp turistic al judetului Gorj este reprezentat de Ansamblul Cultural Constantin Brancusi. si anume Teatrul dramatic Elvira Godeanu din Tg-Jiu. solistele de muzica populara Maria Tanase si Maria Lataretu. Dumitru Ion Norocea. muzicologul Constantin Brailoiu. Dupa cel de-al doilea razboi mondial. Muzeul Goratestată (16 iulie 1894). Creatorul scolii moderne de sculptura. oameni politici de anvergura nationala: Dinca Schileru.infiintarea unor institutii de educatie si cultura. Grigore Iunian. poetul Tudor Arghezi. Gheorghe Tatarascu. Raluca Stavrescu. sculptorul Constantin Brancusi. Palatul Administrativ al Judetului. dintre care un teatru dramatic. Apar astfel. istoricii de arta Gheorghe si Maria Bengescu. a oferit in dar orasului Tg-Jiu cateva opere de o inestimabila valoare. astronomul Victor Daimaca. Societatea filarmonica “Lira Goratestată. Pe langa Biblioteca Judeteana apar filiale noi precum Biblioteca de Arta Iosif Keber. 30 . succesiv. sistemul cultural se institutionalizeaza. Palatul Municipalitatii. Gorjul a dat tarii personalitati de prim rang: soprana Elena Theodorini. regizorul Victor Dumitrescu-Bumbesti. actorul Marcel Anghelescu. genialul Constantin Brancusi. Reteaua si activitatea unitatilor culturale in judetul Gorj la inceputul anului 2002 cuprindea: 2 teatre. se creaza o atmosfera de mare spiritualitate. actrita Elvira Godeanu. apare ansamblul folcloric profesionist “Doina Goratestată”. Iosif Keber. Este si momentul in care se ridica unele dintre cladirile reprezentative ale orasului Tg-Jiu: actualul sediu al Muzeului Goratestată. Aristizza Romanescu.

cat si ca fond de carte detinut si numar de cititori. iar in cadrul acestora 1 judeteana. 186 biblioteci scolare. In anul 2001 31 . construita in 1970.780 volume. de 2. dispunand de o sala de spectacole de 700 de locuri. 8 statii de televiziune (una in sectorul privat). de un club cu o sala de reuniuni. In anul 2001 in judetul Gorj au emis 5 statii de radiodifuziune. 70 unitati publice. Bibliotecile existente in cadrul judetului dispuneau de un numar au fost eliberate catre cititori 1. utilata modern. 6 municipale sau orasenesti. o sala conferinte cu 120 locuri. Reteaua de biblioteci totaliza la inceputul anului 2002 257 unitati. se remarca: Casa de Cultura a Sindicatelor. rezultat al situatiei economice modeste. 3 apartinand sectorului public si 2 celui privat. numarul total al spectatorilor si auditorilor inregistrati s-a ridicat la 908700. care descurajeaza eventualele initiative private in acest domeniu.Activitatea institutiilor culturale in anul 2001 s-a materializat in 383 spectacole si concerte.171 volume. reflectata in venituri scazute ale populatiei. de care au beneficiat 102.413 cititori inscrisi. cu o scena spatioasa.356. ponderea cea mai mare o au bibliotecile publice. La inceputul anului 2002 in judetul Gorj activau un numar de 11 muzee. 63 comunale. biblioteca si numeroase incaperi destinate activitatii in cercuri. Intre institutiile culturale ale judetului Gorj. dintre care 1 biblioteca universitara.453. care au atras in cursul anului 2001 peste 1 mil vizitatori. Atat ca numar de unitati existente.

a fost data in folosinta in 1974. depinzand de Craiova. Biblioteca pentru Copii a luat fiinta in 1985.Societatea dramatica Tg-Jiu”. La 4 iulie 1993 Teatrul Popular a devenit Teatrul Dramatic Elvira Godeanu. Centrul Judetean de Indrumare a Creatiei Populare si a Miscarii de Masa a Artistilor Amatori a luat fiinta in 1971. In vederea satisfacerii cerintelor specifice tinerilor. avandu-si inceputurile inca in secolul XIX. cand Alexandru Cristian Tell a facut o donatie de carte de aproximativ 3000 de volume.Casa Tineretului-Fundatia pentru Tineret. Teatrul dramatic “Elvira Godeanu” Tg-Jiu. si in 1972 Intreprinderea Judeteana Cinematografica Gorj. Biblioteca Judeteana “Cristian Tell” Tg-Jiu are ca nucleu de infiintare Biblioteca Publica a orasului Tg-Jiu. insa mult mai veche. care a oferit prin testament olograf intreaga avere. precum si spatii de cazare in sistem hotelier. prin transformarea Casei 32 . Activitatea teatrala a orasului este. cand au fost finalizate lucrarile de reparatii ale Casei Moanga din Strada Siretului. in 1989. ca Sectie pentru copii a Bibliotecii judetene. ca sectie a Bibliotecii judetene. ajungand la peste 220 000 de volume. au fost infiintate in1968 Oficiul Cinematografic. si biblioteca personala de peste 6000 de volume. dispunand de o sala de spectacole cu 300 de locuri.Fondul de carti al acestui lacas de cultura s-a imbogatit fara incetare. Biblioteca de arta “Iosif Keber” Tg-Jiu a fost pusa la dispozitia publicului in 1991. lucrarile de amenajare fiind realizate de testamentarul importantului om de cultura gorjean. cuprinzand. fondata in 1934. intre multe altele. 1889 Teatrul “Milescu”) Teatrul si-a amenajat o noua si cocheta sala in fosta “Sala 23 August” Intreprinderea Judeteana Cinematografigica Gorj Pentru coordonarea activitatii cinematografice. (1886”Teatrul Roman. a fost deschisa o noua sectie pentru copii si adulti in partea de sud a orasului. biblioteca. incaperi pentru activitatea diverselor cercuri.Venind in intampinarea cerintelor.

marele sculptor nu a vrut sa primeasca nici o plata. Muzeul de arta “Constantin Brancusi”. Muzeul Goratestată Bazele muzeului au fost puse de Alexandru Stefulescu. Ansamblul de cantece si dansuri “Doina Goratestată”. Scoala populara de arta. la apus. infiintat in anul 1968 sub denumirea de Comitetul de cultura si arta. V.la Tg-Jiu). comuna Pestisani. originar din satul Hobita. 70 biblioteci. 5 puncte muzeale satesti. Intre sectiile specializate ale muzeului judetean fac parte: Muzeul in aer liber de la Curtisoara. de istorie. unde se afla 33 . la indicatiile sale fiind creata noua srada. Teatrul Elvira Godeanu. ci si prin existenta operelor monumentale ale lmarelui Constntin Brancusi. “Iosif Keber”. 9 case de cultura: 1 municipala. Piekarski si Aurel Diaconovici inca din 1894. “Tudor Vladimirescu”-Vladimir. Brancusi. este axul Ansamblului sculptural de la Tg-Jiu. case memoriale. Iuliu Moisil. 2 situri ale naturii. Inspectoratul pentru Cultura al Jude ului Gorj. avand trei sectii judetene. Complexul Muzeal de la Tg-Jiu. de arta. 6 orasenesti. Orasul Tg-Jiu este vestit nu numai pentru dezvoltarea artistica si industriala. 53 cinematografe cu banda normala sau ingusta. ideea viitorului ansamblu fiind conturata chiar de C. 5 case memoriale (“Constantin Brincusi”Hobita. avind drept scop stimularea si orientarea activitatii artistilor amatori. coordonand activitatea mai multor institutii specializate: Centrul de conservare si valorificare a creatiei populare. inca din 1935.Judetene a Creatiei Populare. R. de etnografie. “Ion Popescu-Voitesti”-la Balanesti. 134 camine culturale. muzee satesti. Pentru operele realizatela Tg-Jiu. Cele mai importante statui si monumente ale judetului Gorj sunt: Complexul monumental “Calea Eroilor” de Constantin Brancusi. Calea Eroilor. ce strabate orasul de la rasarit. unde se afla “Coloana Recunostintei fara Sfarsit”. 2 comunale. cum a fost denumita de Brancusi.

realizat de sculptorul Ion Irimescu. Cimitirul Eroilor. construita la sfarsitul secolului al XVIII-lea. socotiti un adevarat pericol pentru restul populatiei. Casa slujerului Barbu Ganescu. turnat la Milano. Casa pitarului Dumitrache Maldarascu. grup sculptural din bronz. se afla in apropierea Bibliotecii judetene.celelalte opere ale ansamblului sculptural: “Masa Tacerii”. “Aleea Scaunelor”. Biserica Sfantul Nicolae) 2. monumente de arhitectura bisericeasca (Biserica Catedrala. cea mai veche statuie din oras. Ea apartine sculptorului gorjean Constantin Balacescu. Acesta 34 . ridicat in anul 1974. Culcer reuseste sa incheie un contract cu magistratura orasului si fratele sau. OCROTIREA SANATATII In martie 1844. Monumentul Brancusi.5. Din lipsa locasului necesar. intemeietorul Muzeului de istorie al Goratestată. “Poarta Sarutului”. a fost inaltat in anul 1942. Monumente istorice: Casa lui Vasile Moanga. la fel ca si casa memoriala. La 6 martie 1846 dr. Biserica Sfintii Voievozi. spitalul va lua fiinta abia doi ani mai tarziu. dr. Biserica Sfintii Apostoli. unde se afla si bustul generalului Ion Culcer. Cismeaua Samboteanu. care inchiriaza casele proprii pentru infiintarea spitalului. construita in jurul anului 1770. Bustul Alexandru Stefulescu. Culcer inainteaza un raport conducatorilor orasului Tg-Jiu prin care solicita infiintarea unui spital in oras pentru a izola si trata bolnavii de boli venerice. Bustul General Magheru. Statuia Tudor Vladimirescu . si se afla chiar pe locul unde s-au adunat Tudor cu pandurii sai. Biserica Sfanta Treime. Statuia “Ecaterina Teodoroiu” se afla pe bulevardul ce-i poarta numele.

profilat pe tratarea afectiunlor psihiatrice. 1sanatoriu TBC. s-a procedat la reparatia vechii cladiri. Ulterior. intre care pot fi amintiti: dr. acoperind prin sectiile specializate de care dispun aproape in intregime nevoile de servicii sanitare ale locuitorilor municipiului si nu numai. Nicolae Hasnas. Dobrita. cardiologie cu 30 paturi. Urbeanu. iar in anii ’80 s-a amenajat si dat in folosinta o moderna sectie de balneoterapie. Novaci (150 paturi). la a caror infiintare si-au adus o contributie hotaratoare personalitati marcante ale vietii medicale gorjene. si oftalmologie. cu cate 15 paturi. dr. 4 centre de sanatate.L. o statie de salvare. Alinescu. respectiv. *Spitalul de boli contagioase. endocrinologie. La inceputul anului 2002 in judetul Gorj functionau 7 unitati spitalicesti. in judetul Gorj mai functioneaza spitalele din Rovinari (cu 300 paturi). 31 dispensare madicale. Acestora li se adauga ca unitati specializate centrele stomatologice din strada Grivitei si. O. Motru (200 paturi). cu 15 paturi. au fost infiintate noi sectii. In afara de clinicile 35 . A inceput sa functioneze in actuala cladire incepand cu anul 1956. Tg-Carbunesti (150 de paturi). o policlinica moderna . Ulterior au aparut noi unitati sanitare. un serviciu farmaceutic adecvat. specializat in tratarea afectiunilor pulmonare (300 paturi). Aici sunt oferite toate specializarile din medicina. Turceni (200 de paturi). dr. Bumbesti-Jiu (170 paturi).avea o capacitate de 15 paturi. fiind prima unitate spitaliceasca infiintata in judetul Gorj. *Spitalul “Tudor Vladimirescu”. 1 policlinica. o statie de salvare si un centru de recoltat sange. dispunand la inceput de o sectie medicala de 100 de paturi. 11 farmacii. Alaturi de unitatile spitalicesti din Tg-Jiu. 11 Decembrie 1989.R. *Complexul spitalicesc din municipiul Tg-Jiu format din: un spital cu 700 de paturi. In Tg-Jiu functioneaza 3 unitati spitale.

7 societati cu capital mixt. precum si in domeniul farmaceutic.3 mii persoane. care deja este depasit moral in multe cazuri. ginecologie/maternitate. Capacitatea unitatilor medicale ale judetului este de 2600 paturi. pediatrie. 44 medici stomatologi. 1941 persoane incadrate ca personal sanitar mediu si 805 persoane ca personal sanitar auxiliar. cele mai intalnite sunt cele profilate pe servicii de diagnosticare a diferitelor afectiuni prin ecografie. de stat si 36 . la 1 ianuarie 2003 existau: o Companie Nationala. Problema consta in dificultatile in finantarea activitatii acestora. Sectorul privat a aparut dupa 1990 si in judetul Gorj. Nu exista bani pentru diversele investitii necesare. Personalul medical care deservea sistemul medical gorjean era la inceputul anului 2002 format din: 616 medici. 18 farmacisti. si nici macar pentru repararea echipamentului existent in dotare. Din punct de vedere al capacitatii de primire numarul de paturi oferite este suficient. cuprinzand cele mai multe dintre farmaciile existente . SITUTIA ECONOMICA Potrivit informatiilor furnizate de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Gorj. Este nevoie. de investitii majore in reparatia cladirilor in care functioneaza aceste unitati. cabinetele stomatologice. 13 societati comerciale cu capital de stat. de asemenea. fiind reprezentat in principal in centrele urbane prin cabinete medicale specializate.2 mii loc. chirurgie. Intre acestea./zi. Numarul total de om zile spitalizare a fost in anul 2001 de 760. celelalte spitale locale ofera specializari de baza: interne. De serviciile unitatilor spitalicesti gorjene au beneficiat 99.6.specializate de la Turceni si Dobrita. 2.

Luand in considerare numarul mediu al clientilor/firma redus. cel secundar. altele asteptand inca aparitia posibilitatilor si oportunitatii folosirii lor. A inceput deja sa se renunte la exploatarea depozitelor de adancime datorita costurilor mari . lucrand la productivitatea maxima a minelor existente. de la cel primar. 2. Agentii economici inregistrati pe raza judetului isi desfasoara activitatea in domenii acoperind toate sectoarele economice. Rezervele sunt estimate la peste 1 miliard tone. Referitor la firmele active din punct de vedere economic. care. cat si en-detaille. adancime. lucru obisnuit. cu activitati in diferite industrii prelucratoare si cel tertiar. industria extractiva. se remarca o concentrare mare pe comert. vor mai dura 40 de ani. Principalele resurse ale solului si subsolului judetului Gorj sunt: Lignit Depozitele mari de lignit ser gasesc in Rovinari. 37 . puterea de cumparare scazuta si marja medie de profit.7. atat en-gros.privat. de altfel pentru o economie aflata in plin proces de tranzitie. unele dintre ele exploatate si utilizate de industriile de profil. Jilt si Motru. In cele trei zone depozitele sunt exploatate prin mine subterane sau de suprafata. INDUSTRIA Gorjul este un judet bogat in resurse naturale diverse. Numarul intreprinzatorilor particulari la sfarsitul anului 2002 era de 4307. 7390 societati comerciale cu capital privat si 127 organizatii cooperatiste. un procent insemnat din aceste firme nu pot fi profitabile. incluzand serviciile si turismul. In Gorj depozitele de lignit se afla la 50-180 m. cuprinzand agricultura. din care 1050 asociatii familiale si 3257 persoane fizice independente. iar 1075 persoane desfasurau profesii liberale.

continanad marmura alba pura. Bustuchin si Colibasi. Ca si in cazul petrolului. Mamura In judetul Gorj se gasesc doua depozite importante de marmura. cenusiu si gri. nu mai exista intreprinderi pentru procesarea petrolului in judetul Gorj. iar continutul de apa este de 35-42%. ceea ce duce la cresterea pretului de producere a energiei electrice. aflate la mica distanta de municipiul Tg-Jiu. La Rovinari. in principal in zona localitatilor Suseni si Dobrita. Petrol Extractia de petrol a inceput in 1947 in Gorj.5%. Tg-Jiu. Gaz natural Gazul natural se afla in principal in asociere cu petrolul. de o calitate buna a fost exploatat pana de curand prin Cariera Suseni. Unul dintre ele. este localizat in nordul muntilor. Resurse majore se gasesc la Bustuchin. galben. nuantata alb. Stoina si Turburea. Zona este accesibila printr38 . de tip carbonic. iar capacitatea calorica se situeaza sub 8763 kcal. Capacitatea calorica scazuta face necesara adaugarea gazului natural la termocentrale pentru sustinerea procesului de ardere. Rezervele de petrol se afla la o adancime cuprinsa intre 1000 si 5000 m. la aproximativ 35 km. la o adancime de 700 metri. Calcar Depozitele de calcar se afla in zonele de munte ale judetului. Principalele zone pentru productia de petrol sunt Ticleni. pe raul Bratu.1. stopandu-se odata cu incetarea activitatii de producere a cimentului la combinatul de la Birsesti apartinand grupului Lafarge Romcim. Calcarul din zona. cenusa obtinuta se ridica la 40%.Capacitatea medie calorica este cuprinsa intre 1600 kcal/ kg (pentru minele de suprafata) si 1900 kcal/ kg (pentru cele de subteran)./kg. aflata la nivelul Platformei Gornovita. In judetul Gorj se gasesc aproximativ 35% din rezervele de gaze naturale ale Romaniei. un afluent al Jiului. continutul de sulf se ridica la cca. In afara de productia de gaz petrolier lichid si etilena la Turburea. nici pentru gazele naturale nu exista industrie chimica de procesare in judetul Gorj. La nivelul prezent de productie este de asteptat ca rezervele sa dureze inca 40-50 de ani. Continutul de sulf in petrol variaza intre 3-5%. nord de mun.

asezate deasupra rezervelor de lignit si au fost estimate la 400-500 mil. argila de la Bradiceni pentru productia de teracota. Argila Exista depozite de argila la Lelesti. dar si prin o noua componenta.un drum neamenajat. si este considerat viabil din punct de vedere economic. gata sa fie exploatat. Cel de-al doilea depozit. fiind considerata potrivita pentru fabricarea caramizilor si tiglelor. contribuind de-a lungul timpului la ridicarea judetului Gorj pe primul loc in 39 .5 cu 25 km.. cu un procent ridicat de silicat. Granit Exista depozite de granit obisnuit (gri).departare. Argila de aici nu a fost exploatata inca. In Gorj se mai gasesc depozite de granit rosu. m. Exista facilitati de alimentare cu energie electrica. Rezervele de la Rovinari. Una dintre cariere se afla pe raul Bratu. principala sa componenta fiind extractia carbunelui necocsificabil – lignit in doua mari bazine. Cele mai apropiate facilitati de incarcare a trenului pentru transport se afla la aproximativ 8 km. Bradiceni si Rovinari. Urmare a rezervelor de care dispune. fiind utilizata de combinatul de la Birsesti pana de curand. exploatate in doua cariere pentru a fi utilizate in productia de ciment si in constructia drumurilor si cailor ferate.c. Argila de la Lelesti este potrivita pentru productia de ciment si caramida. productia in hidrocentrale. Rezervele sunt estimate la 120 mil. reprezentata prin marile termocentrale de la Turceni si Rovinari. Depozitul se afla la suprafata pe un perimetru de 2. Pestisani. cea de Pestisani este folosita pentru olarit. intre ramurile industriale ale judetului Gorj se remarca industria extractiva. necesita exploatarea prin tehnici subterane nefiind viabil economic. Exploatarea lignitului isi are inceputurile in urma cu peste 30 de ani. in apropierea celei de marmura. Motru si Rovinari. tone. industria producatoare de electricitate. precum si industria constructiilor de masini si cea prelucratoare. neexploatate. roz sau verde. avand marmura neagra.

prin unitatile sale extrage. Principalii agenti economici ai industriei judetului Gorj sunt: Compania Nationala a Lignitului Oltenia Tg-Jiu. apa.2 miliarde tone de lignit. principalii beneficiari. unica sa utilizare fiind producerea de energie elecrica si termica prin ardere in instalatiile industriale si in cele gospodaresti ale populatiei. industria tutunului. Rovinari si Motru. cum ar fi gazul. prelucrarea lemnului si producerea de mobila. Rezervele industriale confirmate sunt de 2. industria producatoare de confectii si imbracaminte. alte unitati industriale si gospodariile populatiei. situate pe teritoriul judetelor Gorj. Ca raspuns la acestea au fost luate deja o serie de masuri in directia reducerii costurilor prin renuntarea la exploatarile subterane. industria prelucratoare a cauciucului si a produselor din plastic. Rovinari si Turceni. Industria prelucratoare este reprezentata prin: industria alimentara si a bauturilor. Aceste rezerve asigura cerintele interne de carbune pe circa 50 de ani. Valcea si Mehedinti. De aceea. 40 . ca si orientarea spre alte forme de obtinere a acesteia. sticla ceramica si ornamentala.ceea ce priveste dezvoltarea economica. energia nucleara si petrolul. industria materialelor de constructii. Lignitul extras are o putere calorica de 1600-1900 kcal/kg. In urma transformarii la 1 septembrie 1997 a Regiei Autonome a Lignitului Oltenia in Compania Nationala a Lignitului. cu costuri mai reduse. prepara si livreaza lignit catre marile termocentrale de la Isalnita. cu sediul tot la Tg-Jiu. principala problema judetului o constituie scaderea consumului de energie electrica al Romaniei. Judetul Gorj ocupa primul loc in tara la productia de lignit prin doua mari cele bazine carbonifere. Extractia lignitului a avut si are in continuare un mare impact asupra intregii economii a judetului.

Campina.C.N. Coltesti.ARTEGO S.L. Balteni. A fost infiintata in 1975. grupate in: Bazinul Berbesti. STARGLASS S. mansoane.A. Turceni. cristal si rubin o gama larga de produse. avand in exploatare schelele de la Ticleni. Totea. realizeaza circa 35 % din productia de gaze si 8 % din cea de petrol a tarii. Tismana. Bustuchin. Vladimir. Vladuleni si Schela Petroliera Turburea. Din 1996 a devenit sucursala a S. Unitatile ce apartin de Sucursala Tg-Jiu a S. Bazinul Jilt.A.S. S. Este 41 . Bumbesti-Jiu. covoare. a fost infiintata in anul 1973.P. Sucursala Tg-Jiu se afla si Sucursala PECO Gorj. precum si cauciuc regenerat. majoritatea produselor fiind destinate exportului. care dispune de o retea formata din 11 statii: 3 in Tg-Jiu. Motru. Socu.N.N. avand ca obiect de activitate asigurarea service-ului utilajele petroliere si reconditionarea materialului tubular. Alimpesti. PETROM SA.S.O. Unitatea realizeaza din sticla alba.P. placi tehnice.A. Agentia Grup Ateliere Petrol Tg-Jiu. Sucursala Tg-Jiu coordoneaza activitatea a doua schele: Schela Petroliera Stoina. matrite si accesorii metalice. PETROM S. In cadrul S. garnituri presata. Bazinul Rovinari. avand ca profil fabricarea de benzi de transport. Societatea Nationala a Petrolului PETROM S. EM Mehedinti. Matasari. si Germania.A.C. Colibasi. au ramas 13 unitati de extractie a carbunelui. principalele piete de desfacere fiind in S. Rovinari.P. Bazinul Motru. in subordinea C. Tg-Jiu este singura intreprindere de sticlarie din intreaga Oltenie.prin masurile de restructurare ce au fost luate.A. Alunu.N. cu exploatarile de la Bubuceni si Turburea. S. PETROM S.A.O. cate una la Tg-Carbunesti.U. pentru ca in 1997 sa devina subordonata a B.

transformatoarelor electrice.A. realizeaza o gama variata de produse de imbracaminte exterioara pentru piata interna si cea externa. tapiterii. o sec ie de prefabricate din beton armat.. CONFECTIA S.a. produce cherestea. foarfece ghilotina.C. cu activitatea orientata aproape in intregime pe asigurarea service-ului si reparatiilor pentru echipamentele de exploatare miniera apartinand subunitatilor C. Tg-Jiu. In anul 1990 întreprinderea a devenit S. placi aglomerate lemnoase. masini speciale pentru deformare plastica. S. decoratiuni interioare. S. ciocane de forjare. Tg-Jiu.C. 42 .A.principalul furnizor de benzi de transport in 5 sortimente si peste 150 de tipodimensiuni pentru exploatarile miniere din bazinele Rovinari. Întreprinderea are in componen a sa: o sec ie de produse ceramice. MIRFO S. instalatiilor de forta. furnire estetice. prese mecanice. ROBUR S. Apa Neagra. profilata in fabricarea de diferite prese hidraulice. placaj.A. S. locomotivelor.O. ROSTRAMO S. este exploatata din masivele sudice ale Carpatilor Meridionali. S. zona de exploatare intinzandu-se de la Valea Oltetului la Polovragi.C.C.C.A. Materia prima.N. Produsele realizate include si articole destinate echiparii autovehiculelor.A. asigurata prin intermediul S.C. In ultima perioada unitatea s-a confruntat cu o serie de probleme financiare. o sec ie pentru producerea materialelor construc ii. Tg-Jiu. Motru si Valea Jiului.L. GRIMEX S..C. mobilier. infiintata in 1940. masini de injectie s. S..A. MACOFIL S. pana la Baia de Arama. MACOFIL S.A.

A. retehnologizări. Dispune de un sector minier propriu de unde îşi asigură materia primă de bază.L. Tg-Jiu Printre primele înfiin ate in Tg-Jiu. lei/persoana in 2001 la 872 mil. I. si printre cele mai importante din tara. utilizeaza cea mai mare parte a carbunelui exploatat de unitatile apartinand C. MARSAT S. caolină. Acelasi trend ascendent l-a urmat si productivitatea muncii in industrie.5 %). cu o crestere de 3. service si asisten ă tehnică pentru instala ii electrice si de automatizare.N. puneri in func iune. cu o crestere de 6. de la 745 mil.C. ROVINARI. masă plastică refractară si mortar refractar necesar industriei metalurgice. din municipiul Tg-Jiu . Ramurile industriale care au inregistrat cele mai importante scaderi au fost: industria confectiilor de 43 .7 %. S. I. productia in anul 2002 fiind de peste 11488 mil. Cresterea productiei industriale in anul 2002 s-a datorat cresterilor inregistrate in: industria de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice (15.8 %).S.O. extractia petrolului si a gazelor naturale (4. gaze si apa calda (12.5 % fata de anul 2001. Functionand in prezent ca unitati desinestatatoare. in anul 2002 fata de 2001. UNIREA S.TURCENI Cele mai mari unitati producatoare de energie electrica ale judetului. prin metoda MEBO. fabrica realizează cărămizi dense si cărămizi termoizolatoare. industria producatoare de energie electrica si termica. repara ii.E.5 %). Societatea este specializată in executarea lucrărilor de construc ii montaj. Prima firmă privatizată.E. Productia industriala realizata in anul 2002 s-a cifrat la 30746 miliarde lei la preturi curente.C. industria alimentara si a bauturilor (0.0 %). lei / persoana in anul 2002 – preturi curente.9 %). Tg-Jiu.A. Tg-Jiu. şamotă grea. kwh. şamotă. industria tutunului (9.

extractia si prepararea carbunelui.7 113.9 85. comparativ cu 2001. furnire estetice (14.0 105. produse lactate proaspete (+5.1%). ciment.9%). industria altor produse din minerale nemetalice.3 87. industria de masini si echipamente (21.5 102.3 92.0 97.6 106. Principalele produse industriale care au inregistrat scaderi ale productiei in anul 2002.8 54. produse tehnice din cauciuc (+16.8 78.2%).9 %).3%).5 75.3%).3%). sunt: confectii textile (25. prefabricate din beton armat (+6.3 123.1%).2 %). Produc ia fizica industriala realizata in anul 2002 comparativ cu anul 2001 pe principalele produse a fost: DENUMIRE PRODUS Energie electrica total Energie electrica in termocentrale Energie electrica in hidrocentrale Carbune net Titei extras Gazolina Gaze naturale Otel brut Frigidere Ciment Var Prefabricate din beton armat Caramizi si blocuri ceramice Caramizi refractare Cherestea Furnire estetice Placi din aschii de lemn Confectii textile Preparate din carne Lapte de consum Produse lactate proaspete Branzeturi UM Mii Kwh Mii Kwh Mii Kwh Tone Tone Tone Mii mc Tone Buc Tone Tone Mc Mii buc Tone Mc Mp Mp Mil lei Tone Hl Hl Tone REALIZARI 2002 11727353 11488191 239162 21187700 339112 29338 2496332 1745 1117 373405 61100 10304 12393 2670 16226 254200 1279978 140715 30 2633 3632 69 REALIZARI 2001 10409688 10163899 245789 22980000 351398 28520 2346648 1844 400 426400 70590 9678 16331 2420 21657 296119 1631897 132899 47 4874 3449 56 2002 IN % FATA DE 2001 112.4 94.2 44 .imbracaminte (25 %).2%).8 ori).1%).9 110. sticlarie (+19%).2 96. Principalele produse industriale care au inregistrat cresteri in anul 2002 comparativ cu 2001 sunt: frigidere (de 2.3 74.4 74. caramizi refractare (+10. cherestea (25. industria de prelucrare a lemnului (23.3 %).6 279. produse din tutun (+9.6 86. industria constructiilor metalice (19. productia de mobilier.8 63. var. mobilier. caramizi si blocuri ceramice (24.9 106.

5 98. 12.prelucrarea cauciucului si a maselor plastice. astfel: 8. 45 .9% .6% in industria extractiva (cea mai mica valoare inregistrand-o industria titeiului si a gazelor naturale . cu valori de 91. precum si ca rezultat al costurilor ridicate. gaze si apa.0 109.7 76. inregistranduse scaderi pentru toate ramurile industriale. de exemplu ca rezultat al subcapitalizarii.0 . 77. 20.8% .3 116. a scazut in perioada 1 ianuarie 2002 – 30 noiembrie 2002 fata de aceeasi perioada a anului 2001 cu 9.1% .0% industria de prelucrare a lemnului. 69.9 93.6 % energie electrica.3 %. pe ansamblul intreprinderilor cu activitate principala de industrie.7% pe ansamblul industriei.fabricarea produselor din minerale nemetalice.2 In ceea ce priveste cifra de afaceri.4 % industria extractiva.4%).2% in industria prelucratoare (in cadrul acesteia: 111. 101.industria alimentara si a bauturilor).Produse zaharoase Bere Produse din tutun Mobilier Piese turnate din fonta Placaje din lemn Carne taiata Produse tehnice din cauciuc Fractia etan Sticlarie Tone Hl Tone Mil lei Tone Mc Tone Tone Tone Tone 119 72653 2995 167438 313 4608 148 18371 46953 920 146 74157 2726 144350 417 6426 194 15822 45127 772 81.industria producatoare de masini si echipamente. Aceasta situatie se datoreaza dificultatilor cu care se confrunta majoritatea marilor agenti economici gorjeni datorita problemelor de ordin financiar. 87. cat si ca urmare a unui management defectuos si a unei viziuni invechite si chiar a lipsei unei strategii coerente cu privire la piata si modul de adaptare a produselor si serviciilor oferite la cerintele acesteia. 72.0 119.1 104.1 71.63. Indicii volumului cifrei de afaceri in intervalul ianuarie-noiembrie 2002 fata de aceeasi perioada a anului 2001 au fost : 90.7 75.8 industria prelucratoare.

comun pentru Europa Centrala. AGRICULTURA Gorjul dispune de aproximativ 250 000 ha teren agricol arabil.N. Aceasta echivaleaza cu 44% din suprafata judetului.8. care prevede o scadere a numarului de angajati in sectorul minier gorjan de la 37000 in 1993 la circa 15000 in 2010. zone urbane. schimbare care. cat si a celei sociale a judetului.O atentie mare trebuie acordata faptului ca o parte semnificativa a economiei judetului Gorj se sprijina pe complexul energetic constituit din C. totul se va reflecta intr-o deteriorare brusca si de ansamblu a starii economice. intinderi de apa. cat si a unui mare numar de firme care depind de existenta acestora.L. Schimbarea strategiei energetice la nivel national. amanata datorita problemelor cu care s-a confruntat in ultimii ani in special producerea de energie electrica prin hidrocentrale datorate in principal conditiilor meteo nefavorabile.O. Vor trebui. luate din timp masuri coerente si bine fundamentate pentru atenuarea intr-o proportie cat mai mare a impactului restructurarii sectorului energetic gorjean. si marile termocentrale de la Turceni si Rovinari. restul fiind ocupat de paduri. Solul este negru. 46 . insa se va realiza inevitabil in anii urmatori. va antrena o cadere nu numai a celor trei mari agenti economici implicati direct. masuri ce vor trebui sa impleteasca eforturile facute la nivel central cu cele de la nivel local. 2. in consecinta. si de tip brun. in sensul reducerii cantitatii de energie electrica produsa de termocentrale cu costuri superioare celorlalte forme de producere (pe cale hidrotehnica si atomonucleara). obisnuit pentru regiunile mediteraneene. Daca adaugam la acestea documentul consultativ emis de Comitetul European pentru Carbune si Otel in februarie 1998.

Agricultura judetului Gorj. cu intarziere. parcuri de utilaje agricole. A avut loc si un alt fenomen negativ pentru agricultura ca urmare a retrocedarilor de suprafete ce a avut loc si anume parcelarea terenurilor in suprafete mici. constructii cu destinatie agricola. performante. Starea solului este slaba si sunt folosite in cea mai mare parte ingraseminte organice datorita posibilitatilor finanaciare reduse ale posesorilor de terenuri. Majoritatea populatiei regiunlor agricole activeaza in ferme. datorita negeProduc iarii corespunzatoare a desfiintarii Cooperativelor Agricole de Productie. avand loc un adevarat jaf. Echipamentele si tehnologiile folosite sunt fie neutilizabile. a avut de suferit in anii ce au urmat dupa 1989. ca mijloc de subzistenta. O alta problema a constituit-o retrocedarea suprafetelor agricole vechilor proprietari. 47 . fiecare luand ceea ce a avut nevoie dupa bunul plac. manuala. afectand in mod direct performantele agricole ale Romaniei din primii ani dupa revolutie si cu efecte nefavorabile si in prezent. in care se depune o munca grea. Au fost distruse astfel intregi retele de irigatii. Sectorul agricol in Gorj a suferit enorm de pe urma lipsei de investitii in acest domeniu. fie invechite. ca de altfel a intregii tari. cu imposibilitatea folosirii utilajelor agricole si mijloace reduse ale posesorilor acestora de a putea suporta individual costurile determinare de nevoile de dotare cu masini agricole noi. care s-a realizat greoi. O alta problema o reprezinta suprafata agricola care a fost distrusa de exploatarile miniere de suprafata. Reabilitarea pamantului distrus ar reda in circuitul agricol o suprafata intinsa de teren arabil pentru dezvoltarea agriculturii in viitor.

care situa judetul pe locul al 19-lea la nivel national. varza cu 34 ha. mazare boabe cu 58 ha. datorita costurilor ridicate cu care se obtin. Defalcat. livezi pe rod cu 4 ha. ceapa uscata cu 39 ha. productiile totale si medii la hectar au fost mai mici decat cele obtinute in cursul anului 2001 la majoritatea 48 . Ponderea si locul judetului Gorj in economia nationala in anul 2001 in privinta agriculturii. cartofi cu 27 ha. In privinta inzestrarii agriculturii gorjene cu utilaje specifice. floarea soarelui cu 220 ha. valoarea productiei vegetale a fost de 2 857 800 mil. Scaderi s-au inregistrat la: ovaz cu 196 ha. aceasta situa judetul pe locul 29 pe tara. in general. asigurand judetului Gorj locul 33 la nivel national. perene vechi si noi cu 169 ha. porumb boabe cu 3151 ha. desi sunt de cele mai multe ori de o calitate superioara celor din export. in principal datorita lipsei de mijloace financiare pentru investitii. tomate cu 93 ha. radacinoase pentru nutret cu 1043 ha.Toate acestea au dus la situatia in care produsele agricole romanesti. cu o valoare de 5 615 387 mil lei si o pondere de 2. orz si orzoaica cu 467 ha. sa nu poata face fata concurentei acestora. in timp ce valoarea productiei animale a fost de 2 733 782 mil.7 %. cu o pondere de 2. lei. In ceea ce priveste productia vegetala. care se reflecta in preturile de piata superioare celor ale produselor din import. valoarea productiei agricole. 0 %. lei. suprafata arabila careia ii corespundea un tractor la 1 ianuarie 2002 era de 50. Suprafata cultivata cu principalele culturi a cunoscut cresteri in anul 2002 fata de anul 2001 la urmatoarele culturi: grau si secara cu 1356 ha. vii hibrizi pe rod cu 10 ha. ce beneficiaza pe langa tehnologii noi si eficiente si de subventii din partea guvernelor statelor respective.57 ha. era urmatoarea: in ceea ce priveste. locul 14 pe tara.

La 31 decembrie 2002.culturilor. 49 . efectivele de animale si pasari in la nivelul judetului Gorj se prezentau conform tabelului de mai jos. in principal datorita conditiilor climaterice si meteorologice din anul 2002. cu exceptia radacinoaselor.

Principalele produse agricole de origine animala realizate in perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2002 au fost: Reprezentativa pentru modul de folosire a acestor terenuri in prezent este situatia suprafetelor insamantate pana la data de 12 mai 2003. porumb – 62925 ha. leguminoase – 435 ha. ovaz – 3707 ha. in proportie de 99. 50 .5% din suprafetele planificate. Pe principalele culturi de primavara.total – 3951 ha. legume. Potrivit datelor furnizate de Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara a judetului Gorj. floarea-soarelui – 337 ha. suprafetele cultivate erau urmatoarele: orzoaica – 315 ha. la aceasta fusesera insamantate 78500 ha. cartofi – 3899 ha.

7 % la porcine.3 lei. se prezentau astfel: bovine 79.19. carne ovine si caprina:1868 tone greutate viu. in crestere cu 42.1 mii capete. in crestere fata de anul 2001 cu 69.2 %). iepuri de casa: 3. Investitiile in lucrari de constructii noi au fost in anul 2002 de 1659.2% din totalul investitiilor realizate. cabaline:14. 99. fiind in crestere cu 25. ovine si caprine 171. din care: vaci si juninci 38.6 mld.2 mii capete (. lapte de vaca si bivolita: 399. oua: 69 milioane bucati. reprezentand 36.3 mii capete.6 mii hl. lei. in scadere fata de anul 2001 cu 9.9 % la cabaline.4%.5 mii capete. familii de albine: 18. din care oi si capre fatatoare 94.9% fata de 2001. carne porcine: 2056 tone greutate viu. INVESTITII . in judetul Gorj potrivit datelor operative furnizata de Directia Generala pentru Aghricultura si Industrie Alimentara Gorj. Sectorul privat detinea urmatoarele ponderi in efectivul total: 99.9. 98. 99. carne pasare: 1585 tone greutate viu.5%. Numarul locuintelor date in folosinta in anul 2002 a fost de 418.9 % fata de anul trecut). la aproximativ acelasi nivel ca in 2002. lei. 99. cele in utilaje si mijloace de transport de 1318. 2.7 mii capete (+6. au fost realizate investitii in economia judetului Gorj in valoare totala de 3640. porcine: 170. in crestere fata de anul 2001 cu 6.9 mii capete (+6. La sfarsitul anului se aflau in diferite stadii de executie 3164 locuinte.7 % la ovine si caprine.5 mld. In anul 2002 au fost cuprinse in programul de dezvoltare economico-sociala urmatoarele 51 .7 % la bovine.0%. 99.9 capete. Productiile animaliere obtinute in perioada 1 ianuarie – 1 mai 2003 au insumat: carne de bovine: 2341 tone greutate in viu.1 % fata de anul 2001. din care scroafe de prasila 9.7 mii.CONSTRUCTII In anul 2002.2%).5 % din efectivele de albine.9 % din cele de pasari.9 mii capete.In ceea ce priveste efectivele de animale existente la data de 30 aprilie 2003.

credite.8 % pentru lucrarile de constructii. Atat in anul 2002. cat si in primul trimestru al anului 2003.N. repartizate astfel: Tg-Jiu 275. Dintre actiunile intreprinse in Programul de dezvoltare economico-sociala a judetului Gorj in anul 2002 se numara si: • continuarea lucrarilor de reabilitare si extindere a surselor. urmate de lucrari de intretinere si reparatii (21. Investitiile in lucrari noi au totalizat 250.8 %). alocatii bugetare.L. investitiile realizate au fost finantate din urmatoarele surse: surse proprii. Valoarea lucrarilor de constructii realizate in primele patru luni ale anului 2003 a fost de 102. -30. 52 . lei. prin Programul de constructii de locuinte pentru tineret sunt aprobate 525 unitati locative. cat si pe principalele componente: -31.7 % din totalul investitiilor realizate. stabilirea amplasamentelor si documentatiilor tehnice pentru executarea unor locuinte sociale prin Programul A. Astfel. reprezentand 40. in judetul Gorj. Bumbesti-Jiu.5 miliarde lei.Jiu a 175 de apartamente pentru tineri finantat de la bugetul statului prin Agentia Nationala de Locuinte si 58 de apartamente sociale pentru inchiriere finantate din fonduri externe. In trimestrul I al anului 2003 investitiile totale in economia judetului au insumat 615. Utilajele si mijloacele de transport achizitionate au fost de 250.9 miliarde lei. se observa o scadere a investitiilor in anul 2003 atat pe ansamblu (-24. 3 miliarde lei. Rovinari 134.2 %).8 % pentru utilaje si mijloace de transport. fondurile populatiei. ponderea cea mai mare revenind constructiilor noi (62. Comparativ cu aceeasi perioada a anului 2002.actiuni: finalizarea si darea in folosinta in orasul Tg-Carbunesti a 32 apartamente sociale. in municipiul Motru si orasele Rovinari.1 mld. alte fonduri. retelelor si instalatiilor in domeniul alimentarii cu apa. Novaci si Ticleni. cu ponderea principala. Tg-Carbunesti 32. Motru 84. demararea programului de construire in municipiul Tg.4 %).

din bugetul local si din finantare externa. Musetesti.5 km. • extinderea si reabilitarea capacitatilor pentru canalizarea apelor uzuate menajere in municipiile Tg-Jiu si Motru in valoare de 14 mld. lei. Matasari. Turceni. drumuri. reparatii imbracaminti asfaltice si bituminoase usoare. • consolidarea retelei de drumuri si poduri afectate de fenomene naturale. din bugetul local si in orasul Rovinari din surse financiare externe si din bugetul local. • efectuarea de lucrari de refacere a drumurilor auto forestiere calamitate30. Albeni. Sacelu. Godinesti. • lucrari si servicii de intretinere si reparare aferente drumurilor publice in valoare de 166 mld. cu fonduri externe si de la bugetele locale. reparatii capitale la reteaua de drumuriin valoare de 85 mld. Novaci. localitatile Scoarta. Turcinesti. lei. • reabilitarea si inlocuirea retelelor termice a caror vechime depaseste durata normala de functionare in municipiul Tg-Jiu. • lucrari de reparatii capitale si calamitati in valoare totala de 54 mld. Bumbesti-Jiu si comunele Balteni. in municipiul Motru.• realizarea lucrarilor de investitii de alimentare cu apa intr-un numar de 8 localitati prin finantare externa (fonduri MARR). 53 . Bustuchin si Stoina cu fonduri de la bugetele locale. • continuarea executiei magistralei de gaze Turcinesti – Motru si atragerea unor investitori privati in acest sens. Turburea si Pades. finantate din bugetul local si in comuna Matasari in valoare de 11. Capreni. Licurici. orasele Rovinari. Dragutesti si Hurezani. lei. • extinderea retelelor de gaze naturale in municipiul Tg-Jiu si orasele TgCarbunesti. lei. Plopsoru. Farcasesti. • realizarea de distributii noi in orasul Novaci si comunele Alimpesti. Rovinari. Saulesti. Vladimir cu fonduri de la bugetele locale si in comunele Godinesti.2 mld. lei – in curs de realizare.

suportul oferit diverselor societati din domeniul marketingului direct.8 milioane Euro. dintre care 5 in municipiul Tg-Jiu. 54 . din care cu finantare PHARE 2. pixuri. 1478 mandate postale si telegrafice. Balteni. Turcinesti. cate una in Novaci. La nivelul anului 2002 in judetul Gorj existau 16 unitati postale. 2 in Tg-Carbunesti. prin care este asigurata livrarea unei scrisori aduse la oficiul postal pana la ora 18°° pana la amiaza zilei urmatoare. 3 mii telegrame expediate. iar 4 milioane Euro au fost alocate pentru o schema de creditare a IMM. Tismana. Motru. Exista doua oficii postale teritoriale in Gorj. servicii de telex. din care 6 milioane Euro reprezinta finantari proiecte in cadrul componentei pentru dezvoltarea economica si sociala a zonelor miniere din judetul Gorj si Valea Jiului. vanzari timbre judiciare. colete). 22 mii mesagerii.7 milioane Euro. cu o solicitare din ce in ce mai mare: transfer bancar. Ticleni. Rovinari. au fost introduse si altele. o serie de servicii financiare oferite impreuna cu institutiile bancare. Matasari. Unul functioneaza in Tg-Jiu. transmiteri prin fax. Activitatea acestora s-a concretizat in anul 2001 in 1094 mii scrisori expediate.10. servicii de posta rapida. principalele proiecte finantate in cadrul componentei pentru dezvoltarea economica si sociala a zonelor miniere din judetul Gorj au insumat 3. vanzarea de mici articole. cel de-al doilea in Tg-Carbunesti coordonand activitatea oficiilor postale locale. cum ar fi carti. POSTA SI TELECOMUNICATII Serviciile postale au fost restructurate pe parcursul ultimilor ani.Fondul MARR “Fondul de reconstructie a regiunulor miniere” a beneficiat de 10 milioane Euro de la Uniunea Europeana. La incheierea fondului MARR. Pe langa serviciile traditionale oferite (scrisori. BumbestiJiu. 2.

TURISMUL In anul 1968 se infiinteaza Filiala de Hoteluri si Restaurante Tg-Jiu. iar cu cele 13 nivele ale sale este cea mai inalta cladire civica din intreaga Oltenie. Oficiul Judetean de Turism Gorj. peste 99.9% fata de anul precedent. Un numar de sapte centre teritoriale sunt conecatate prin cabluri de fibra optica. s-a trecut la inlocuirea centralelor telefonice manuale. 2. Astfel. braserie si bar. Investitiile totale in telecomunicatii au fost in anul 2002 in valoare de 25.Sistemul de telecomunicatii a beneficiat in ultimii ani de imbunatatiri. fiind data in folosinta. in crestere cu 9. care preia baza materiala a unitatilor existente inaintea lui. restaurant. Numarul total al abonamentelor telefonice in anul 2002 a fost de 52079. devenind un complex hotelier si de alimentatie publica cu o reputatie la nivel national. iar din 10 decembrie 1971.35% in mediul urban. 55 . intre altele.8% in sistem digital si 244 convorbiri telefonice internationale. Cladirea reprezinta unul dintre cele mai frumoase edificii ale orasului. In anul 2001 s-a inregistrat un numar de 47378 abonamente telefonice in reteaua fixa.11. In anul 1970 a fost dat in folosinta Hotelul Gorj cu 170 de locuri.0 mii lei. din care 43394 persoane fizice. care a fost extins in anul 1980 pana la 457 locuri de cazare de confort I. subordonata Directiei de Hoteluri si Restaurante Bucuresti. in Tg-Jiu o centrala telefonica digitala cu 16 mii linii telefonice. Erau puse la dispozitia publicului 630 posturi telefonice publice cu cartela. dintre care 73. Numarul de posturi telefonice in retea fixa in judetul Gorj era de 54105. Au fost efectuate 246253 convorbiri telefonice interurbane.

cantina. dorsala si lombara). avand 90 de locuri de cazare. bufet si cantina pentru servirea a 140 mese pe zi. litiu. un alt obiectiv de cazare si alimentatie publica (pe Bulevardul Brincusi. restaurant. continand iod. electro terapie. articulare. afectiunile tubului digestiv. afectiuni posttraumatice. aerosoli. In anul 1989 a fost finalizat si dat in folosinta Motelul Dragoieni. bai galvanice. avand o capacitate de 380 de locuri. 120 de alimentatie publica in spatii inchise si 60 pe terasa deschisa. dispunand de 70 de locuri de cazare. dus subacvat. unitate care dispune de 80 locuri de cazare. In anii ’80 a fost construit Hotel-Sport. hepatobiliare si ale cailor urinare. sali gimnastica medicala. afectiuni neurologice. vis-à-vis de sediul Prefecturii). stontiu. Statiunea Sacelu Apele terapeutice din statiunea Sacelu au o importanta deosebita. 60 de alimentatie publica. cu instalatii pentru bai in cada cu apa minerala. inpachetari cu namol. in partea NE-ica a municipiului.Tot in aceeasi perioada a fost construit Hotel Parc. sala de conferinte si vestiare pentru sportivi. cu hotel. 56 . afectiuni reumatismale inflamatorii. fiind indicata in tratarea afectiunilor reumatismale degenerative (spondiloza cervicala. bar. Statiunea dispune de o baza moderna de tratament. In statiune functioneaza Complexul de cazare si alimentatie publica “Sacelata”. brom.

Dintre unitatile de cazare se distinge vila “Cerbu”. Moja. camping si o alta cladire in care se afla cantina si anexe. unde turistii au la dispozitie doua cabane cu 52 locuri de cazare. 22 locuri-1stea (casute camping). Valea-Mare Complexul de la Valea Mare. o terasa acoperita cu 25 de locuri s. Complexul turistic Bucium. situat pe marginea lacului de acumulare rezultat ca urmare a lucrarilor hidrotehnice executate pe vaile raurilor Motru si Cerna. Sohodol Cabana gorjeana Sohodol reprezinta un complex de alimentatie publica si de cazare de o rara frumusete.Complexul Lainici Dispune de spatii de cazare cu 30 de locuri de cazare-2 stele. un salon categoria a II-a cu 40 de locuri. (in vila). Complexul mai are la dispozitie o suprafata de 3 hectare destinata unui teren de sport si pentru campare. In zona se afla si alte unitati de cazare: cateva pensiuni turistice (Andra. Tismana Zona. Cela. fiind asezata pe valea cu acelasi nume. care dispune de 100 de locuri de cazare si 150 locuri de alimentatie publica.a. cu un peisaj deosebit. strbatuta de raul cu acelasi nume. sase casute. un restaurant cu 110 locuri in saloane si pe terasa 57 . 15 locuri-1 stea. Urzica). dispune de doua cabane. spatii de alimentatie publica: un salon categoria I cu 80 de locuri. pune la dispozitia turistilor Complexul de cazare si alimentatie publica “Tismana”. in apropiere aflandu-se manastirea Tismana. Statiunea montana turistica Ranca Situata la 1500 metri altitudine.

sunt locuri in care turistii revin. locuri in care natura este surprinsa in cele mai inedite ipostaze. Numeroase pesteri si chei. la o altitudine amplitudinala cuprinsa intre 500 si 700 de metrii. proiectul de la Tg. care a fost modernizata. genialul Constantin Brancusi a oferit in dar gorjenilor cateva din operele sale de o inestimabila valoare. Dupa 1938. atrasi de acest pitoresc colt de tara. unele obiective naturale au fost declarate monumente ale naturii. Masa festiva cu 6 scaune. Aleea scaunelor.Jiu fiind primul de acest gen din creatia sa. Valea Cernei se intinde de-a lungul unui culoar tectonic. Fapt mai putin cunoscut. alte cabane aflandu-se in constructie in diferite stadii. Datorita interesului lor stiintific. dintre care se 58 . precum si cabana “Ciuperca”. Creatorul scolii moderne de sculptura. Poarta sarutului. Cel mai important obiectiv turistic al judetului Gorj este reprezentat de Ansamblul Sculptural Constantin Brancusi. Godeanu si Cernei. paduri cu raritati si plante endemice. 30 de scaune din piatra. artistul considera ca esenta artei se afla in reprezentarile naturale are materiei. Monumente ale naturii si rezervatii naturale La frumusetile peisagistice din judetul Gorj contribuie asezarea geografica in imediata apropiere a masivelor muntoase Paring. ultimul imobil targu-jian in care a locuit sculptorul. opere pe care turistii romani si straini au sansa de a le vedea in aer liber: Coloana fara sfarsit. preocupat aproape exclusiv de sculptura de exterior. Se remarca prin importante fenomene carstice. Brancusi a creat “gradina cu pietre”. strabatand muntii Godeanu si Mehedinti. In zona se afla si alte unitati de cazare de dimensiuni mai mici.neacoperita si un bar cu 40 de locuri. in curtea casei Barbu Ganescu. cu o capacitate de 20 de locuri.

Pestera Cioaca cu brebenei este ocrotita pentru cristalele de calcita pura vermiforme si transparente. unde s-a amenajat si singurul laborator speologic subteran din tara. fiind unice prin tunelele sapate de apa in peretii Cladirii si Narilor. O rezervatie speologica de 10. Numeroasele pesteri din judetul Gorj au fost declarate fie rezervatii speologice. cele 20 de pesteri totalizand aproape 400 metri de galerii. situata la 670 de metrii si la 20 metrii diferenta fata de apele raului. Cheile Sohodolului. se afla Pestera Polovragi. care cad din versanti numai in perioadele cu ploi. la intratrea in chei. In carstul mehedintean (comuna Tismana) se poate vizita Pestera Gura Plaiului. precum si prin curioasa forma carstica ramasa suspendata. “Culoarul Liliecilor”. „Inelul”. sunt extrem de interesante. sectorul Ciucevelor. “Culoarul Stalpului”. Fundul cheilor este sapat in marmite de 4-6 metri. interesanta prin endemismul regional caleopterul Tismanella Chappusi. Cheile Corcoavei. Rezervatia Fauna Craiova. Astfel. Pe malul stang al raului.2 hectare se gaseste in comuna Pades. situate la circa 40 de kilometrii amonte de Baile Herculane. prin multimea de forme pe care le cuprind. Faima de cea mai frumoasa pestera din tara este atribuita Pesterii de la Closani. Cheile Corcoavei. impresionante prin salbaticia si ingustimea lor. sunt magnifice si se dezvolta pe circa 10 kilometrii. Desi au o lungime de doar 200 de metri. a cascadelor colorate. Cheile Oltetului. fie stiintifice. aflat in numar extraordinar de mare.retin: Culmea Geanturilor Cernei. 59 . precum si importante orizonturi de culturi paleolitice.75 hectare). fie monumente ale naturii. declarata rezervatie stiintifica. “Sectorul Ogiva’ abunda in formatiuni carstice. Muntele Piatra Closanilor. In marginea sudica a Carpatilor Meridionali se afla Pestera Muierii (18. sunt taiate intr-un mic masiv de calcare situate in albia Cernei. continand un adevarat cimitir de oase ale ursului de caverna. sunt considerate printre cele mai pitoresti din tara. formate de raul cu acelasi nume.

9 ha. Padurile Rachiteaua (1200 ha.) si Chitu-Bratcu (1319 ha.).2 mii. Capacitatea de cazare turistica era de 1258 locuri. 134 in cabane turistice. 2.Numeroase sunt si rezervatiile forestiere sau mixta.7%). 1 motel. La inceputul anului 2002 Gorj se gaseau 28 de unitati de cazare turistica. 60 .2 mii in cabane turistice.1 mii in hoteluri. precum si padurea Botorogi.6 mii locuri-zi. Fluxurile turistice au fost formata in majoritate din turisti din tara (peste 95%). majoritatea in hoteluri (70. cei mai multi dintre acestia in hoteluri (73.8 mii.4 mii persoane.) si Dumbrava Tismanei.4 mii in hanuri in moteluri. Numarul innoptarilor a fost de 103. Cele mai multe innoptari au revenit turistilor din tara 98. 5. 2 vile turistice.5%). Numarul total al turistilor cazati in anul 2001 a fost de 46. dintre care 7 hoteluri. de langa Tg-Jiu. urmate de cabane turistice si hanuri si moteluri (7. dintre care 78.5%) si vile turistice (4%).7%. 50 in hanuri si moteluri. acestia preferand ca spatii de cazare hotelurile in proportie de 74. cum sunt: Padurea de castan dulcesau bun Pocruia-Tismana (1251.1% si cabanele turistice 7. 20 in campinguri. 68 in vile turistice. in majoritate paduri batrane. 2 campinguri. 4 cabane turistice. Capacitatea de cazare turistica in functiune a fost in anul 2001 de 409. repartizate astfel: 839 in hoteluri.

Este indeajuns sa amintim de marele sculptor Constantin Brancusi care purtat de Pasarea maiastra a talentului. Bârseşti. Iezureni. ale istoriei neamului. Izvoarele cu ape minerale de la Sacelu erau folosite ca ape tamaduitoare de catre romani. aşezat pe Jiu la 18 km distan ă de la ieşirea Jiului din defileu la poalele masivului Paring. ridicata in anii 1375-1378 cu sprijinul domnitorului Vladislav I (Vlaicu) a jucat un rol important de-a lungul 61 . ilustrul Tudor Arghezi. Drăgoeni. S-au descoperit si vestigii ale unor asezari daco-romane in apropierea drumului strategic ce lega municipiul Drobeta (Turnu-Severin). Romaneşti. iar din perioada stapanirii romane au fost identificate urmele castrelor de la Bumbesti-Jiu (unde isi avea sediul Cohorta a 4-a. FIŞA MUNICIPIULUI TG-JIU 3.CAPITOLUL III. condusa de voievodul Litovoi.14. ramasi în istoria neamului. Tot în aceasta parte de tara a creat cel ce s-a socotit intotdeauna gorjean. pe aceste locuri se intindea Tara Litua (mentionata documentar prima oara in 1247). Preajba Mare. Slobozia. municipiu. Polata. cu municipiul Apulum (Alba-Iulia). reşedin ă a jude ului Gorj. pe Dunare. Istoricii au ajuns la concluzia ca in sec. considerati zeii tamaduirii. AMPLASAMENT TG-JIU. Municipiul Tg-Jiu cuprinde 9 aşezării ca localită i componente: Tg-Jiu. Manastirea Tismana. aici descoperindu-se monumente dedicate zeului Esculap si zeitei Hygeia. a inscris numele sau în cartea de aur a artei universale ori de Tudor Vladimirescu si Ecaterina Teodoroiu. Gorjul este un tinut cu vechi urme de locuire.1. uneltele si obiectele din silex descoperite in Pestera Muierilor de langa Baia de Fier dateaza din perioada Paleoliticului mijlociu. De Tirgul-Jiu se leaga nume ilustre ale civilizatiei si culturii nationale. Cypria). şi Ursa i. eroina de la Jiu.

Biserica "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" construita in perioada 1746-1747. unde a locuit Constantin Brancusi cand a creat ansamblul format din Coloana infinitului. spital si cetate. lacurile glaciare. Targ cunoscut de desfacere a marfurilor in Tara Romaneasca. Oras al monumentelor lui C. cu nenumarate urme ale glaciatiei cuaternare si spectaculoase forme de relief carstic). Redevenit pamant al Tarii Romanesti. Pot fi admirate astfel: defileul Jiului. Tirgul-Jiu s-a dezvoltat pe vatra unei asezari geto-dacice. de vestigiile arheologice si de numeroasele obiective arhitectonice si de arta. casa pitarului Dimitrie Maldarescu (1710). se pare ca deriva din slavona (Gornai-Jiu = Jiul de Sus sau de Munte). in special extractiva (carbune. turismul este destul de dezvoltat.18). Masa tacerii si Poarta sarutului.15. in localitate mai pot fi vizitate: Muzeul judetean de istorie si arheologie. Intens legat de varietatea conditiilor naturale (zona montana ocupa 29% din suprafata judetului. cand a fost declarat municipiu si a inceput o puternica industrializare. ca principal lacas de cult. cheile Oltetului. gaze naturale). biserici si catedrale vechi (secolul XVI) cum ar fi Biserica Negustorilor (Catedrala Domneasca) construita in anii 1748-1764 in locul unei biserici de lemn. ansamblul arhitectural format din Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (1694-1700) si casa banului Cornea Brailoiu (1699-1710). titei. Denumirea de Gorj. pesterile 62 . Asezarea este mentionata prima oara intr-un act emis la 20 martie 1406 de catre Mircea cel Batrin. 1385 ca judet (Jales) intr-un act emis de Dan I.veacurilor. Orasul a cunoscut o intensa dezvoltare economico-sociala si urbanistica dupa 1968. casa slujerului Barbu Ganescu (sec. create in perioada 1936-1938). orasul cunoaste o oarecare dezvoltare in special dupa cucerirea independentei (1877). cu care apare acest tinut in sec. Muzeul de Arta cu colectii de icoane si sculpturi in lemn. Brancusi (complex sculptural ce cuprinde Coloana Infinitului inclusa pe lista celor mai importante 100 de monumente ale lumii. ca scoala. Tinutul a fost mentionat documentar prima data la 3 oct. orasul a fost in stapanirea Imperiului Habsburgic intre 1718 si 1739.

Barsesti si Borosteni. Vâlcea . manastirile Tismana si Polovragi. La toate acestea se adauga o diversa si bogata flora si fauna. asezarile daco-romane de la Suseni.2.506 1992 98. pe traseul Tg-Jiu – Rm. VECINI. POPULA IE. cat si operele monumentale ale lui Constantin Brancusi de la Tirgu-Jiu. padurea de liliac sau izbucul de la Isvarna. culele de la Curtisoara. Suprafa a : 9333 ha Distan a până la Bucureşti este 298 km.651 1977 63. 1912 15.238 2001 97. 3. broasca testoasa de uscat si scorpionul. Popula ia (cu localită ile componente): Anul Nr loc. Pogogeni sau Groserea.Piteşti – Bucureşti.790 Vecini: • E comuna Bălăneşti • SE comuna Scoar a • S comunele Dăneşti şi Drăgu eşti • V comuna Băleşti • NV comuna Leleşti • N comunele Stăneşti şi Turcineşti şi teritoriul oraşului Bumbeşti-Jiu 63 . in partea de vest a judetului se remarca o patrundere abundenta a unor elemente mediteraneene: vipera cu corn. Muierilor si Polovragi si vizitate: castrul roman de la Bumbesti. schitul Lainici.Closani. SUPRAFA Ă.416 1930 15. O atractie deosebita o prezinta statiunea balneoclimaterica Sacelu si numeroasele rezervatii naturale de castan comestibil si alun turcesc.

prelucrării lemnului. SOCIETĂ I COMERCIALE Societă ii comerciale: Pe teritoriul municipiului Tg-Jiu îşi desfăşoară activitatea majoritatea societă ilor comerciale din Gorj. INDUSTRIA IN TG-JIU Reprezentative pentru municipiul Tg-Jiu sunt ramurile construc iei de maşini. printre care agricultură. care sunt folosite şi acoperite cu culturi şi acoperite cu păduri de foioase şi planta ii de vii şi pomi fructiferi. RELIEFUL Relieful cuprinde o mare parte din lunca Jiului şi a teraselor de pe partea stângă a lui. OCUPA IA PRINCIPALĂ A POPULA IEI Ocupa ia principală a popula iei din localită ile componente este cultura cerealelor. 3. turism. îndeosebi pe raza oraşului. chimiei. Locuitorii oraşului îşi desfăşoară activitatea. creşterea animalelor şi cultura legumelor. O parte din locuitori lucrează în unită ile industriale şi sociale-culturale ale municipiului.5.3. comer . transporturi. 3. a materialelor de construc ii. industrie.6. etc. industriei uşoare. Cele mai importante sunt: 64 .3. alimentare si industria mică. exploatării.4. 3. care sunt profilate in diverse domenii.

A. Italia. decora iuni interioare. tehnicitate si fiabilitate. Datorită modernizării si dezvoltării produc iei in ultimii ani a crescut la 80 % ponderea produc iei destinate exportului in totalul produc iei realizate. In anul 1989 Combinatul a devenit societatea comercială ROSTRAMO S. Acest lucru a făcut ca produsele să ajungă la diverse târguri interna ionale unde au avut aprecieri meritate. ca subunitate apar inând cunoscutei centrale A. mobilier.C. cinci ateliere si 15 compartimente func ionale. Aici se fabrică maşini tip presă si de injec ie. prin transferarea unui atelier de profil din Clujul acelor vremuri. ciocane de forjare. placaj. din Tg-Jiu este destinată satisfacerii cerin elor na ionale de maşini unelte pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică. scaune.P. Tg-Jiu La început întreprinderea dispunea de trei sec ii.P. Tg-Jiu Înfiin ată in anul 1940.I. tapi erii.C.P. toate caracterizate printr-o înaltă productivitate.U.F.A. etc. .F. foarfece tip ghilotină. CONFEC IA S.U.A.A.C.A. – care produce si livrează pe pia a internă si la export produse de cea mai bună calitate cum sunt: cherestea. PAL.Combinatul de Prelucrare a Lemnului – S. .M. 65 .C. – S. In prezent societatea produce numai pentru export – Germania..A. elemente hidraulice separate sau tipizate.înfiin ată in anul 1955. Realizarea de seamă a industriei româneşti I. – Întreprinderea de Confec ii – S. pe baza unor contracte încheiate cu firme tradi ionale din Canada si Italia.M.C.P. MIRFO S. Spania si Belgia. Olanda. Tg-Jiu .A. pentru prelucrarea maselor plastice si a cauciucului. ROSTRAMO S. furnire estetice.A. Anglia.A.

Prin statutul său are ca scop .S.Întreprinderea de Utilaj Minier Tg-Jiu Având in vedere de schimb necesare. După anul 1989..C.A. . 66 .Întreprinderea de Repara ii Utilaj Minier .C.06. repara ii piese.produc ia de utilaj si piese de schimb cu prioritate pentru industria minieră. din fosta întreprindere de utilaj minier s-au desprins înfiin at: S.A.1992. Întreprinderea a realizat puternice de colaborare cu unită ile importante si cu o serie de institute de cercetare si proiectare. AMORIM S. Are ca obiect de activitate fabricarea de utilaje si piese de schimb pentru industria minieră. având ca obiectiv cercetarea si proiectarea maşinilor unelte de presare . . subansamble si utilaje miniere. a luat fiin ă la data de 05. S. In cadrul întreprinderii s-a înfiin at Antrepriza de Montaj Utilaj si s-au Minier – in cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea forma ii puternice. reuşind si pe această cale să solu ioneze o serie de probleme de mare complexitate tehnologică si tehnică. Întreprinderea dispune de tot ce este necesar pentru a satisface solicitările de utilaj minier si piesele de schimb. Uzina de Repara ii S. Studii si Inginerie Tehnologică pentru Maşini Unelte Bucureşti.A. Uzina de Repara ii S. s-a dezvoltarea puternică a mineritului in bazinele Olteniei si o dată cu aceasta creşterea solicitărilor de utilaje si a pieselor hotărât înfiin area unei întreprinderi de utilaje legături miniere in Tg-Jiu.A.forjare pentru programul de fabrica ie.C. si S.C.Un mare rol in desfăşurarea unei activită i calitative l-a avut înfiin area Filialei Tg-Jiu a Institutului de Cercetare. GRIMEX S. asigură servicii diverse unită ilor miniere si produce bunuri de uz casnic si gospodăresc pentru popula ie. In prezent unitatea execută piese de schimb si subansamble pentru utilaj minier.

MACOFIL S.S. si are ca profil fabricarea de articole tehnice din cauciuc cum sunt: benzi de transport. Tg-Jiu.o sec ie de prefabricate din beton armat.C. Societatea are drept de proprietate important de mărci de fabrică si brevete de inven ii.C.C. Produsele realizate de această societate se desfac pe pia a internă si externă si sunt destinate echipării de autovehiculelor. Tg-Jiu.A. unitatea livrând produsele sale pe pia a internă si pe pia a externă (in ultimul timp din ce in ce mai mult la export)..A. In anul 1990 Întreprinderea a devenit S. . Dispune de un sector minier propriu de unde îşi asigură materia primă de bază. precum si cauciuc regenerat. caolină. MACOFIL S. .A TgJiu. şamotă. Este unica întreprindere de sticlărie din întreaga Oltenie. utilajelor miniere si de intelectuală asupra unui număr excava ii din industria constructoare de maşini precum si din alte domenii. masă plastică refractară si mortar refractar necesar industriei metalurgice. instala iilor for ă.A.o sec ie pentru producerea materialelor construc ii. Produsele realizate de aceasta sunt: 67 .C. . covoare.A.Întreprinderea de Articole Tehnice din Cauciuc si Cauciuc Regenerat – S. şamotă grea. locomotivelor. STARGLASS S. manşoane de radiator auto. plăci tehnice. garnituri presate. UNIREA S. fabrica realizează cărămizi dense si cărămizi termoizolatoare. Întreprinderea are in componen a sa: o sec ie de produse ceramice. ARTEGO S.Întreprinderea de Materiale de Construc ii – S.C.Întreprinderea de Sticlărie Menaj – S. matri e si accesorii metalice. . . Tg-Jiu Întreprinderea se înfiin ează in anul 1973. transportoarelor electrice. Tg-Jiu Printre primele înfiin ate in Tg-Jiu.

Sucursala PECO Gorj A Societă ii Na ionale a Petrolului – PETROM S. In unită ile apar inătoare sucursalei Tg-Jiu se realizează circa 35 % din produc ia de gaze si 7 – 8 % din produc ia de i ei din ară. Obiectul de activitate al acestei unită i este confec ionarea si repararea de utilaje petroliere si recondi ionarea materialului tubular. PETROM S. prepară si livrează lignit către principalii beneficiari: unită ile RENEL. In anul 2000 s-a construit un nou depozit de produse petroliere.A. alte unită i si gospodării. Tg-Jiu A luat fiin ă in anul 1957 pe scheletul atelierelor apar inând unită ilor de profil din Tg-Jiu.A.Societatea Na ională a Petrolului PETROM S. a cunoscut o dezvoltare puternică si are o activitate foarte 68 . .P.A. .G.Bazinul de lignit Rovinari este situat la 14 km sud de Tg-Jiu. coordonează activitatea a două schele : Schela de petrol icleni si Schela de Petrol.sticlă albă cristal si rubin si o gamă largă de produse de sticlărie menaj. extrage.P. Compania Nationala a Lignitului Oltenia . . Compania Nationala a Lignitului Oltenia are in subordine un număr de 43 subunită i de produc ie si de deservire si are exploatări miniere in carieră de suprafa ă si in subteran. .. .Compania Na ională a Lignitului Oltenia Tg-Jiu. -sucursala Tg-Jiu Sucursala Tg-Jiu a S. Jude ul Gorj de ine primul loc in ară la lignit.N. prin cele două mari bazine carbonifere ale sale : Rovinari si Motru.A. Bucureşti. . prin unită ile sale.Bazinul minier Motru este situat la circa 40 km de Tg-Jiu. Înfiin ată acum mai bine de 50 de ani sucursala dispune de o re ea formată din 11 sta ii PECO.Baza Tubulară –A. Unitatea bună.

A. AGRICULTURA In municipiul Tg-Jiu. 69 . Tg-Jiu.Şantierul de Construc ii Forestiere si Industriale Tg-Jiu A luat fiin ă in anul 1955 si are ca obiecte de activitate: excavări in stâncă. există mai multe unită i producătoare de carne de pasăre si carne de porc care asigură necesarul de consum al popula iei (S.. In prezent ca S. echipamente de lucru si de protec ie.R.L produse avicole si S. puneri in func iune. repara ii. materiale abrazive. materiale P. INSTANT crescătorie porci). COMAT S. materiale chimice. retehnologizări. Prima firmă privatizată. MARSAT S. Societatea este specializată in executarea lucrărilor de construc ii montaj.. etc. Şi-a desfăşurat activitatea pe raza jude ului Gorj si in afara acestuia.C.S.A. materiale de construc ii. produse din metal. prin metoda MEBO.7. service si asisten ă tehnică pentru instala ii electrice si de automatizare. din municipiul Tg-Jiu .A. lucrări de modernizare.C.A. pode e dalate si tubulare. Ogoarele municipiului Tg-Jiu sunt însămân ate cu soiuri valoroase de grâu si porumb. Prin mecanizarea lucrărilor agricole si prin fertilizarea solurilor slab productive se reuşeşte o agricultură modernă cu o productivitate in ce mai mare. Înfiin ată in anul 1973 ca întreprindere de stat. COMAT S.I. aprovizionează si vinde en-gross si en-detail materiale metalurgice. SUINPROD S. Tg-Jiu. In domeniul agriculturii îşi desfăşoară activitatea mai multe societă i comerciale: din ce 99 S. 3. .C.S.S. .C. etc.C.

ovăz cu adaos de proteino-vitamino-minerale. 70 are centre de vinificare proprii. in prezent dispune de sec ii de produc ie si de spa ii de depozitare. Societate cu rezultate deosebite. Ulterior a realizat o sec ie de semiindustrializare . . a produselor horticole si mixte. etc. încă de la început s-a axat pe realizarea unei puternice baze tehnico – materiale. in anul 1966 se realizează noi extinderi la capacitatea de produc ie si mai târziu la spa iile de depozitare. GORJPAN S.C.C. Mai târziu. În prezent societatea gaze. VINIFICA IE SI BĂUTURI GORJ S.A. De la înfiin are si până in prezent societatea a urmat un program de extindere si dezvoltare.A. concentrate din grâu. Tg-Jiu – morărit si panifica ie. un depozit sistem modern de legume – fructe.C. A desfăşurat activitatea in bune condi ii. Societatea produce si livrează nutre uri combinate pentru toate speciile de păsări si animale. Societatea şi-a creat deja o pia ă proprie in jude ul Gorj si in alte jude e. porumb. . alimentare proprie cu apă.S.S. modernizată. COMB GORJ S.. este dotată cu utilaje de prelucrarea produselor. Aşa cum am subliniat. centrală termică pe . LEGUME FRUCTE S. În anul 1963 s-a făcut prima extindere a fabricii de pâine. linii de îmbuteliere.C.A. propriu aprovizionând cu legume si fructe întreaga popula ie. .A.S. Tg-Jiu. Înfiin ată din anul 1962. Întreprindere pusă in func iune in anul 1976. o fermă de solarii reci dotată cu de iriga ie. naturale si industriale.S. municipiul Tg-Jiu a cunoscut o dezvoltare puternică si o creştere vertiginoasă a popula iei . depozite de condi ionat vinurile.

ROBUR S. Societatea produce mai multe sortimente de igări (cu filtru si fără filtru).anul 1940 import. pia a de desfacere fiind pe întreg teritoriul ării.A. spi e. Anual se plantează puie i de răşinoase. fag si stejar. 71 .C. prima producerea lemnului de foc. ulucă etc.8 EXPLOATAREA FORESTIERĂ In ultima jumătate de veac exploatarea forestieră s-a făcut sistematic si ra ional si numai in bazinele unde pădurile au ajuns la vârsta optimă.S. traverse.FABRICA DE . iar cea de-a două lemnului. 3. doage. . Dezvoltarea exploatării lemnului a atras după sine si dezvoltarea prelucrării acestuia. .INSPECTORATUL SILVIC AL JUDE ULUI GORJ – FILIALA TERITORIALA A REGIEI AUTONOME ROMSILVA A luat fiin ă in 1968 pentru coordonarea activită ii forestiere de pe teritoriul jude ului Gorj .. Tg-Jiu Este una din societă ile din cadrul exploatării forestiere care a exploatarea si industrializarea cunoscut două forme.a reuşit extinderea IGARETE TG-JIU si modernizarea liniilor tehnologice cu utilaje din Societate din rândul primelor înfiin ate in municipiul Tg-Jiu . şi ă.

prin exploatarea cărbunelui si a haldelor de . elaborarea tehnologiei de plantare a cartofului. gutuiul. restaurante. producerea de cartofi sămân ă si pentru consum. hoteluri. grădini e. si insecticide.9 CERCETAREA ŞTIIN IFICĂ In municipiul Tg-Jiu îşi desfăşoară activitatea două unită i de cercetare ştiin ifică: Sta iunea de Cercetare si Produc ie Pomicolă si Sta iunea de Cercetare si Producere a Cartofului.Sta iunea de Cercetare si Produc ie Pomicolă are ca obiectiv ameliorarea soiurilor pomicole. şcoli. etc. stabilirea soiurilor de cartof. testarea gamei de erbicide. producerea materialului săditor. până in perioada anului 2000. centrale si re ele termice.3. . înfiin at in anul 1970. . in vederea executării unor proiecte pentru adaptarea terenurilor in vederea construc iei de locuin e individuale sau blocuri. organizarea si coordonarea activită ii din pomicultura jude ului. . stabilirea duratei de reînnoire a materialului plantat. 72 îl constituie continuarea cercetărilor in si ameliorării mediului înconjurător. Obiectivul de actualitate domeniul protec iei cenuşă. vişinul. gaze si alte echipamente edilitare.Sta iunea de Cercetare si Producere a Cartofului are ca obiective elaborarea tehnologiei de cultivare si înmul ire a cartofului. de punere in valoare a terenurilor degradate. spitale. laboratoare. Institutul a avut un rol determinant in dezvoltarea municipiului Tg-Jiu si a jude ului Gorj. stabilirea tehnologiei de cultură a vi ei de vie in condi iile specifice zonei. mărul si altele. sisteme de alimentare cu apă. cămine.Institutul de Proiectare Jude ean Gorj. De subliniat este aspectul creării in cadrul sta iunii a unor soiuri ce se disting prin fructe de calitate deosebită si rezisten ă mărită la boli cum sunt : castanul.

vânzarea . in cea mai mare parte. iar salaria ii creându-şi propriile firme sau autorizându-se. din lipsă de patrimoniu si personal. In anul 1968 se infiinteaza Filiala de hoteluri si restaurante Tg-Jiu. care preia baza materiala a unitatilor existente inaintea lui. închirierea de echipament de calcul. Cheile Galbenului. Pades si de douã staiuni balneo-climaterice . de Calcul Electronic înfiin at in anul 1976. Judetul Gorj dispune de zone turistice deosebit de atractive precum Tismana. având ca principal obiectiv introducerea informaticii in economia jude ului sistemelor informatice.Sãcelu si Ticleni. ea înstrăinându-şi proprietă ile. societatea. Fizic. 73 posibilitatea să-şi realizeze obiectul de activitatea. tot in domeniul proiectărilor. pregătirea de specialişti in informatică. Unitãtile de cazare turisticã. Oficiul Judetean de Turism Gorj. din care: • hoteluri 5. fiind alocate importante fonduri de la bugetul statului pentru dezvoltarea acesteia. cu 568 locuri şi un han cu 80 de locuri de cazare. 3. iar din 10 decembrie 1971. din care 10 hoteluri si 11 campinguri. in numãr de 41. In curând. Polovragi. Cheile Oltetului. Ulterior centrul devine societate comercială având ca obiect de activitate: implementarea si exploatarea acestora. dispun de o capacitate totalã de cazare de peste 3150 locuri. etc.10. TURISMUL Unită ii cazare: total 6. Cheile Sohodolului.In prezent societatea nu mai este semnificativă din punct de vedere al activită ii.Centrul Teritorial Gorj. Statiunea montanã Rânca (peste 1600 m altitudine) va fi trecutã de la profilul turistic la categoria statiunilor climaterice. nu mai are . subordonata Directiei de hoteluri si restaurante Bucuresti.

un alt obiectiv de cazare si alimentatie publica( pe Bulevardul Brincusi.In anul 1970 a fost dat in folosinta Hotelul Gorj cu 170 de locuri. In anii ’80 a fost construit Hotel-Sport. dispunand de 70 de locuri de cazare. Într-un timp relativ scurt a fost ridicat un număr important de edificii industriale si social – culturale. noile ansambluri de blocuri si case individuale construite de către locuitorii urbei si altele. bufet si cantina pentru servirea a 140 mese pe zi. devenind un complex hotelier si de alimentatie publica cu o reputatie la nivel national. poşta. avand 90 de locuri de cazare. spitalele. cinematografele. policlinicile. restaurant.11. 3. iar cu cele 13 nivele ale sale este cea mai inalta cladire civica din intreaga Oltenie. pie ele. vis-à-vis de sediul Prefecturii). In anul 1989 a fost finalizat si dat in folosinta Motelul Dragoieni..F. aici putem men iona Întreprinderea Maşini Unelte pentru Forjare si Presare. 60 de alimentatie publica. Întreprinderea de Articole Tehnice din Cauciuc si Cauciuc Regenerat. 74 . unitate care dispune de 80 locuri de cazare. bar. care a fost extins in anul 1980 pana la 457 locuri de cazare de confort I. 120 de alimentatie publica in spatii inchise si 60 pe terasa deschisa. sta ia C. Tot in aceeasi perioada a fost construit Hotel Parc. braserie si bar. Casa de Cultură a Sindicatelor. URBANIZAREA SI DOTAREA Urbanizarea si gospodăria comunală. Combinatul de Lian ii si Azbociment Combinatul de Prelucrare a Lemnului. hotelurile si motelurile. care au contribuit la creşterea gradului urbanistic al municipiului Tg-Jiu. Cladirea reprezinta unul dintre cele mai frumoase edificii ale orasului. sala de conferinte si vestiare pentru sportivi. in partea NE-ica a municipiului.R.

pe o distan ă de 18 km. Alimentarea cu apă a oraşului se realizează prin captare. ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ. de unde apa este adusă printr-o conductă metalică pe o distan ă de 4 km. a unei hidrocentrale pe râul Gilort. 75 microhidrocentrale Tg-Jiu municipiului din punct . linii electrice aeriene de 110 kv totalizând o lungime de 760 km. două centrale si patru independen a electrice. Dezvoltarea bazinului minier determină apari ia pe râul Olte . de 220 kv totalizând 160 km si de 400 kv de peste 360 km. DISTRIGAZ SUD S. – Bucuresti cu sucursală in municipiul Tg-Jiu. cu un debit de circa 300 litri/secundă. De distribuirea gazelor naturale in Gorj si Tg-Jiu. In Iezureni s-a mare adâncime in zona Curtişoara construit o sta ie de tratare a apei . au fost alimentate cu gaze naturale. 3. Re eaua de distribu ie a apei de pe raza municipiului Tg-Jiu este de circa 100 km.A.C. de vedere Termocentralei si al totodată energiei Rovinari si Turceni.12.3.14. localită ile din jude ul Gorj si in special municipiul Tg-Jiu. cu un rezervor de 800 mc. Ac iunea de electrificare a municipiului s-a desfăşurat într-un timp foarte scurt.13. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ In municipiul Tg-Jiu există 27 sta ii de transformare. se îngrijeşte S. una la Baia de Fier. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE Odată cu finalizarea magistralei de gaze icleni – Petroşani. cu ajutorul unei aduc iuni. 3. si prin forarea unor pu uri de si Bumbeşti – Jiu. pe o conductă cu diametrul de 600 mm.

. asfaltarea si pavarea cu dale din beton sau mozaic vene ian a trotuarelor si a aleilor parcurilor.L. si S.C.L. Realizarea parcărilor din zonele de locuit si din zonele centrale. RCS S. 76 se realizează in principal cu troleibuzul – .R. etc. semaforizarea intersec iilor.3. Modernizarea străzilor si a bulevardelor. a zonelor verzi.A. . Toate acestea sub lucrari au fost coordonate de Direc ia de Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei Tg-Jiu. Transportul de călători TRANSLOC S. ROMCABLU S.Tg-Jiu.Banca Na ională a României – Sucursala Gorj. Automatizarea celor trei centrale telefonice din municipiul Tg-Jiu ce deservesc popula ia (un număr de peste 36000 de abona i telefonici) – S. ROMTELECOM S.Banca Comercială Română – Sucursala Gorj.C.Casa de Economii si Consemna iuni .15. ALTE UTILITĂ I ALE MUNICIPIULUI TG-JIU. . SISTEMUL FINANCIAR – BANCAR In municipiul resedinta de judet se afla mai multe sucursale ale unor importante institutii bancare: .C.BANCPOST S. a locurilor de joacă pentru copii. Existen a a două societă i comerciale care au in obiectul de activitate distribuirea canalelor de televiziune si realizarea unor emisiuni locale: S.16. .R.A. .Banca Populară Română – Sucursala Gorj. fântâni arteziene.A Sucursala Gorj. etc. 3.Casa Teritorială a Cooperativelor de Credit Gorj.

sucursala Gorj asigurări facultative împotriva incendiilor.Sucursala Gorj. . Tudor Vladimirescu. calamită ilor. .Spitalul situat pe str. CAMERA DE COMER SI INDUSTRIE GORJ In atribu iunile sale.C.. con inutul clădirilor .OMNIASIG .Spitalul 700 de paturi cu policlincă pentru adul i si copii. 3.18. in principal. dotate cu aparatură modernă.17.ASIROM . . intră : .S. 77 . amplasate in toate zonele oraşului. situat in str. Unirii. 23 Decembrie cu un număr de 358 medici si 906 personal mediu sanitar. geamuri vitrine . .Banca Română de Dezvoltare . de 23 farmacii particulare. 3. ACTIVITATEA SPITALICEASCĂ SI FARMACEUTICĂ . lucrări de construc ii montaj.Sucursala Gorj.avizarea chestiunilor cu privire la comer si industrie.sprijinirea statului pentru îndeplinirea rolului său economic. In municipiul Tg-Jiu există un nr. 3.19.cabinete medicale particulare situate in spa ii moderne. REIFFAISEN BANK . dotate si cu personal de specialitate .Spitalul situat pe str. . . etc.sucursala Gorj societate de asigurări care pune la dispozitie o game variata de servicii de profil. clădiri si alte construc ii. .cabinete şcolare. SOCIETĂ I DE ASIGURARE .

S.C.L. ..R.L.R.SC MIRFO INDUSTRIES SA. STAR GLASS S. MACOFIL S. .S. 78 .colaborarea cu institutul de specialitate pentru elaborarea situa iilor statistice privind dezvoltarea comer ului si industriei. . ...tinerea eviden ei firmelor individuale si sociale din raza lor de activitate .MONA S.. .A.R. . . Construc ii de maşini.S.A.A. . .S. .C.L.S.C.S. CIBGOMEC S...L. .A.L. VONCOMPROD S.C. AMORIM S.C.C.. SOCIETĂ I COMERCIALE EXISTENTE IN MUNICIPIUL TG-JIU: Industrie extractivă si prelucrătoare: ... PRELMET S.R.R.L.S.C. OLTIP S.S. PENALCO S.A.C.A. .A. utilaje si echipamente: .S. ARTEGO S. . ROBUR S.C.C.înfiin area de societă i comerciale. .S.S.S.. sprijinirea comercian ilor si a industriaşilor cu informa ii necesare exercitării ce către aceştia a profesiunilor respective. ..S.C.. ..L.S.L.R. .R.R. SEINKO S. TIMBER PRODUCT ROSFINX S. EUMECA S.C. ROSTRAMO S.C..C.

.S. CARMIALINA OL S.C.M.L. BEKADIS PROD S.A.C.S.R. 79 .. AZIMONA PROD S.L.C. S. .A.S.L.R. FESTO PROD S..S..R..C.L.R. Agricultură: . PANICRIS S. .producerea de nutre uri.C.R.C.R.R.L..L. COMBGORJ .C. ROMAL S.L.C.R. GINI S. .S. GRIMEX S.C..S. . BETINA PROD S.S.R.C.R.C.S.A.S. Industrie uşoară: .R.S. .S. VODEVIL PROD S.C.L. GORJPAN S. . . .. CARNEX S.S.C..L. . .C.S. ..S. MEGA VOX S..R.S. .R. .C.C.S.S.R.A. ENDER PROD EXIM S.C.C..L.L.C. Industria alimentară: . .L. .C.C. . AVCOR S.R.A.. SANIMPEX S.R. .S.S. ROMVIOLETA S. PATCOFVIL S. WALL HART S. .C.S. . .L. MASCHKONY S.S.. CONFEC IA S.R.A. OBION PROD S..L. . ..A.R.C.C..L.L.C. ..L.L.C..R.S.S.M. IMPRESIA S.L.S. .. ILGO S.S.

..L.S.C.A.R.S. ACM GORJ S.C.R.A.R. .. VEVSTAR S.L. IMI S..S.L.R.C. INTERFARM S.C..C.A.R.R. .. SEGALI S. . 80 AMERICAN INVESTMENT COMPANY . . ECONOMIC S.A.S.R.C.L.L.L.C.S.S. BALANTA S.R.C.C.S.S. .T.. . S. STAHL BETON S. SANTIERUL 4 S.. Comert-servicii: .L.L. .C.S. ROVINCOM S. .R.S.L.. .L.L.C.L.R.. . .S.C.S....A.. PERICLE S.C.Construc ii: .R. EDUARD S. . KAISER S.C.S.R.C. M. SCIFCAI S.L.S. . .R.A.C.A.A. .L. .C. KORUNA CON S. ELIO CONS S. TAMARA S.S. ARIVI S. .R.C..S..R.R... ACREMIN S.C. PETROCONSTRUCT S.S.S.S.S. KONCORD TRANS S..L.C.S..C. . . . .A. CRINEX COM S. .S..S.L. .L. . . ELECTROCONSTRUC IA ELCO TG-JIU S.C.C. ROMANIAN S.S. .S.L..C.C. SILCOR GETOPRESS S.S.R.S.C.A.R.R.

Transporturi: .L.GO S. FORTUNEX S. CART. .A.S.A.S.C.S.C. Servicii profesionale: . .C.L. .S.C..R.. COMAL S. . .R.S..A.C..A. 81 .L. .A. .C. ...R. VODIMEDICOR S. .R..R..S.C. GUARDO TOURS S.S.R.A.A.C. Turism: . COMTA GORJ S.S. FARMAVITA S..A. ELTOP S.S.A. AURUM S. ... . .S. ROLTRANS S. .L..S.L.. .A.S. .C.AGEN IA ECONOMICĂ ROMIT S. ALCPROMET S. AGROTRANSPORT GORJ S.C.C. . LOTUS S. .C.C. COREMAR S.S.C.C. DANTEX S.A...C.. INIDAN S.R. . .C.A.S.. .S.S.A.R. GETAX S.C.S.L. GORJ TRANS S.. LITUA S.L.S. .A. .S..S. METACO S.S.OJT GORJ S.A.C.C..A. GORMEC S.S.R.R.L. .L. . REMAT GORJ S. . EXPRES TRANSPORT S..C.C.S.S.L. PARÂNG TRANSPORT S.C.C.

.L.. adm publică Învă ământ Sănătate Număr salaria i 672 13. .S.C.C. ATELIER PROIECTARE PERFECT S. GHI-COS S.R.C.A. .S. GORJEANUL S. din care: arabil 4772 ha livezi si pepiniere pomicole 760 ha vii şi pepiniere viticole 239 ha fâne e 344 ha o păduri 1739 ha 82 .312 1340 2803 6464 582 1212 3124 1713 3.S.L.L.R.C.R. . FRONTERA S.21. .R. .L.S.. MODUL DE FOLOSIN Ă A TERENURILOR o agricol 6015 ha. SALARIA I Domeniu Agricultura Industrie Energie electrică şi termică..R.L..L.R.C. ROM YUGO IMPEX S. poştă şi telecomunica ii Activită ii financiar bancare.. gaze şi apă Construc ii Comer Transport.C.S.R.S.20. MECANOELECTRICA S. INTERCOMPUTER S.C. 3. .A.S.L.C..S..C. . COMTEC S. . INTERSYSTEM S.S.

989 personal mediu sanitar. o şcoală profesională. 19 şcoli cu învă ământ primar şi gimnazial cu 12580 elevi. Brâncuşi. 3 Universită i cu 3103 studen i. În anul 1984 a fost înfiin at Muzeul de Istorie al Goratestată. abonamente radio 21987. 3 postliceale. 32 biblioteci. 4 creşe cu 255 paturi. 34 farmacii. Printre acestea se numără: Şcoala normală pentru pregătirea învă ătorilor. care func ionează din 1890. Liceul “Ecaterina Teodoroiu” etc. abonamente TV 21878. Gimnaziu Tudor Vladimirescu. din care: grădini e 35 cu 2873 copii. abonamente telefon 23254. care a luat fiin ă în anul 1838. 11 dispensare medicale. În 1921 a fost aşezată o placă comemorativă la podul de 83 . Grădina publică a fost amenajată în 1856. Aleea Scaunelor şi Poarta Sărutului din Ansamblul C. 2 spitale cu 1451 paturi.22. Monumente istorice şi de arhitectură: • În 1898 s-a construit statuia lui Tudor Vladimirescu în fa a liceului care îi poartă numele. în care sunt amplasate Masa tăcerii.23. CULTURA In municipiul Tg-Jiu există: . 3. Total cadre didactice 1680.2 teatre şi institu ii muzicale. unită ii PTTR 8. ÎNVĂ ĂMÂNTUL În Tg-Jiu unită i de învă ământ au func ionat încă din secolul al XIX-lea. 14 licee cu 7525 elevi . Sănătate: 255 medici. 47 farmacişti .3. Învă ământul (2000-2001): unită i şcolare total 74.

construită între anii 1748-1764 pe locul unei foste biserici. Poarta sărutului. cu o scena spatioasa. ridicată între 1867-1875. • În anul 1978 a fost executată din bronz. de sculptorul Ion Irimescu. opera sculptorului Vasile Năstăsescu. o sala conferinte cu 120 locuri. • Casa memoriala Ecaterina Teodoroiu. • În anul 1972 a fost ridicat bustul generalului Gheorghe Magheru. bustul lui C. Aleea scaunelor. 84 . la 14 octombrie 1916. amplasat în fa a casei de cultură. mare ban al Craiovei. pe bulevardul ce-i poartă numele. Brâncuşi. pe locul unei bisericii din lemn. de un club cu o sala de reuniuni. Împăra i. dispunand de o sala de spectacole de 700 de locuri. pe strada Victoriei. biblioteca si numeroase incaperi destinate activitatii in cercuri. în amintirea luptei în care armata română. • Biserica Negustorilor din Pia a Centrală a oraşului. construită în secolul al XVIII-lea. Coloana fără sfârşit. Intre institutiile culturale ale municipiului Tg-Jiu. fosta Catedrală. construită în 1810. care exista pe la 1717. împreună cu popula ia oraşului a învins armata germană. construita in 1970. pe locul unei biserici din 1795 şi biserica ridicată la începutul secolului al XVIII-lea de Cornea Băloi. Nicolaie pe strada 11 Iunie. utilata modern. la ieşire spre oraşul Bumbeşti-Jiu. se remarca: Casa de Cultura a Sindicatelor. în cartierul Vădeni. • Cişmeaua Sâmboteanu. • Între anii 1937-1938 a fost ridicat ansamblul Constantin Brâncuşi alcătuit din: Masa tăcerii. care a existat în 1772.peste Jiu (construit din fier în anii 1894-1895). • Biserica Sf. • Biserica Sf.

Centrul Judetean de Indrumare a Creatiei Populare si a Miscarii de Masa a Artistilor Amatori a luat fiinta in 1971. La 4 iulie 1993 Teatrul Popular a devenit Teatrul dramatic Elvira Godeanu. Biblioteca de arta “Iosif Keber” Tg-Jiu afost pusa la dispozitia publicului in 1991. prin transformarea Casei Judetene a 85 . precum si spatii de cazare in sistem hotelier. a fost data in folosinta in 1974. fondata in 1934. Biblioteca pentru Copii a luat fiinta in 1985. (1886”Teatrul Roman. au fost infiintate in 1968 Oficiul Cinematografic. intre multe altele. a fost deschisa o noua sectie pentru copii si adulti in partea de sud a orasului. cand Alexandru Cristian Tell a facut o donatie de carte de aproximativ 3000 de volume.Societatea dramatica Tg-Jiu”. ca sectie a Bibliotecii Judetene. Fondul de carti al acestui lacas de cultura s-a imbogatit fara incetare. si biblioteca personala de peste 6000 de volume. care a oferit prin testament olograf intreaga avere. cuprinzand. activitatea teatrala a orasului este. avandu-si inceputurile inca in secolul XIX. ajungand la peste 220 000 de volume. si in 1972 Intreprinderea Judeteana Cinematografica Gorj.Casa Tineretului-Fundatia pentru Tineret. 1889 Teatrul “Milescu”) Teatrul si-a amenajat o noua si cocheta sala in fosta “Sala 23 August”. lucrarile de amenajare fiind realizate de testamentarul importantului om de cultura gorjean. dispunand de o sala de spectacole cu 300 de locuri. Teatrul dramatic “Elvira Godeanu” Tg-Jiu.Venind in intampinarea cerintelor. incaperi pentru activitatea diverselor cercuri. depinzand de Craiova. In vederea satisfacerii cerintelor specifice tinerilor. biblioteca. insa mult mai veche. ca Sectie pentru copii a Bibliotecii judetene. Biblioteca Judeteana “Cristian Tell” Tg-Jiu are ca nucleu de infiintare Biblioteca publica a orasului Tg-Jiu. Intreprinderea Judeteana Cinematografica Gorj Pentru coordonarea activitatii cinematografice. cand au fost finalizate lucrarile de reparatii ale Casei Moanga din Strada Siretului. in 1989.

Piekarski si Aurel Diaconovici inca din 1894. la indicatiile sale fiind creata noua strada. “Iosif Keber”. 70 biblioteci. V. de etnografie. este axul Ansamblului sculptural de la Tg-Jiu. infiintat in anul 1968 sub denumirea de Comitetul de cultura si arta. la apus.Creatiei Populare. “Ion Popescu-Voitesti”-la Balanesti. Intre sectiile specializate ale muzeului judetean fac parte:Muzeul in aer liber de la Curtisoara. 134 camine culturale. Ansamblul de Cantece si Dansuri “Doina Goratestată”. ideea viitorului ansamblu fiind conturata chiar de C. 5 puncte muzeale satesti. comuna Pestisani. ci si prin existenta operelor monumentale ale marelui Constntin Brancusi. Complexul Muzeal de la Tg-Jiu. 6 orasenesti. Orasul Tg-Jiu este vestit nu numai pentru dezvoltarea artistica si industriala. coordonand activitatea mai multor institutii specializate: Centrul de conservare si valorificare a creatiei populare. inca din 1935.la Tg-Jiu). Iuliu Moisil. marele sculptor nu a vrut sa primeasca nici o plata. “Tudor Vladimirescu”-Vladimir. 53 cinematografe cu banda normala sau ingusta. 2 situri ale naturii. Inspectoratul pentru Cultura al Jude ului Gorj. de istorie. Teatrul Elvira Godeanu. Cele mai importante statui si monumente ale judetului Gorj sunt: Complexul monumental “Calea Eroilor” de Constantin Brancusi. 9 case de cultura: 1municipala. Pentru operele realizate la Tg-Jiu. Muzeul Goratestată Bazele muzeului au fost puse de Alexandru Stefulescu. avand trei sectii judetene. case memoriale. Scoala Populara de Arta. avind drept scop stimularea si orientarea activitatii artistilor amatori. R. muzee satesti. de arta. 2 comunale. Calea Eroilor. originar din satul Hobita. ce strabate orasul de la rasarit. unde se afla “Coloana Recunostintei fara Sfarsit”. Brancusi. unde se afla 86 . 4 case memoriale (“Constantin Brincusi”Hobita. Muzeul de arta “Constantin Brancusi”. cum a fost denumita de Brancusi.

celelalte opere ale ansamblului sculptural: “Masa Tacerii”, “Aleea Scaunelor”, “Poarta Srutului”. Statuia Tudor Vladimirescu , cea mai veche statuie din oras, grup sculptural din bronz, turnat la Milano. Ea apartine sculptorului gorjean Constantin Balacescu, si se afla chiar pe locul unde s-au adunat Tudor cu pandurii sai. Bustul Alexandru Stefulescu, intemeietorul Muzeului de istorie al Goratestată, a fost inaltat in anul 1942. Statuia “Ecaterina Teodoroiu” se afla pe bulevardul ce-i poarta numele, la fel ca si casa memoriala. Monumentul Brancusi, realizat de sculptorul Ion Irimescu. Bustul General Magheru, ridicat in anul 1974, se afla in apropierea Bibliotecii judetene. Monumente istorice: Casa lui Vasile Moanga, construita in jurul anului 1770; Casa pitarului Dumitrache Maldarascu; Casa slujerului Barbu Ganescu; Cismeaua Samboteanu, construita la sfarsitul secolului al XVIII-lea, Cimitirul Eroilor, unde se afla si bustul generalului Ion Culcer; monumente de arhitectura bisericeasca (Biserica Catedrala, Biserica Sfintii Voievozi, Biserica Sfintii Apostoli, Biserica Sfanta Treime, Biserica Sfantul Nicolae). 3.24. TRANSPORTURILE • Municipiul Tg-Jiu are legătură cu calea ferată Craiova-Filiaşi-Tg-JiuPetroşani. Prima gară a fost construită în 1888, pe locul căreia s-a construit în anii 80 o gară modernă. • • Re eaua de distribu ie a apei, adusă prin conducte de al Runcu, are lungimea de 73 km. Re eaua de distribu ie a gazelor totalizează 58 km. • Lungimea re elei de canalizare este de 41 km.
87

3.25.OPORTUNITÃTI DE AFACERI La data de 31 decembrie 1996, existau in economia judetului Gorj un numãr de 8174 agenti economici din care: 24 regii autonome (inclusiv sucursale si filiale), 118 organizatii cooperatiste, 84 societãti comerciale cu capital mixt (capital privat si capital de stat), 47 societãti comerciale cu capital de stat, 7870 societãti comerciale cu capital privat si 297 asociatii familiale si persoane fizice autorizate. Capitalul social subscris insuma: 503 345 mil lei. Pentru societãtile comerciale care au depus bilantul anului 1995, cifra de afaceri medie a fost de 328,037 mil. lei/firmã, iar profitul mediu de 11,495 mil.lei/firmã. Pentru societãtile comerciale cu participare strãinã, cifra de afaceri medie a fost de 542,866 mil. lei /firmã, iar profitul mediu de 67,556 mil. lei/firmã. In agriculturã, prin desfiintarea fostelor cooperative agricole s-a ajuns la o pondere a sectorului privat de 90,5 la sutã din totalul suprafetei agricole, din care 88,1 la sutã la gospodãriile populatiei. Desfãsurarea procesului de privatizare a agriculturii prin aplicarea Legii fondului funciar a produs schimbãri importante in structura si forma de proprietate a fondului funciar. Suprafata agricolã a judetului este de 225.944 ha, din care: teren arabil-102.656 ha; pãsuni -81144 ha; fânete -30436 ha; vii si pepiniere viticole-4473 ha; livezi de pomi si pepiniere pomicole - 7220 ha.

88

3.26. HARTA MUNICIPIULUI TG-JIU

89

CAPITOLUL IV. ORAŞELE JUDE ULUI GORJ
4.1. ORAŞUL BUMBESTI –JIU 4.1.1. PREZENTARE GENERALA Declarat oras in 1989, in administrarea caruia intra urmatoarele asezari: Bumbesti-Jiu, Curtisoara, Lazaresti, Plesa si Tetila. Teritoriul oraşului Comanda. Cuprinde o parte din depresiunea subcarpatică a Jiului, care străbate o parte a oraşului si are la ieşire o luncă largă si o serie de terase. Pădurile extinse mai mult in zona de munte sunt alcătuite din răşinoase, fag si stejar. Acestea ocupă o suprafa ă de 9380 ha, iar păşunile, in care predomină cele alpine, se extind pe 2153 ha, fâne ele de in 826 ha. Este strabatut de raul Jiu, ai carui afluenti principali sunt Polatistea si Sadu, pe stanga, Bratcu, Dumitra si Porcu pe dreapta. Cea mai veche atestare documentara a localitatii apare intr-un hrisov din 14 decembrie 1514. Aici se afla un castru roman construit din piatra - la Vartop si unul construit din glii de pamant - la Plesa. Constructiile au fost ridicate imediat dupa cucerirea Daciei de catre romani de Cohorta a IV-a Cypria si de un detasament din Legiunea a-V-a Macedonica. Pe la anul 201 castrul este intarit cu un zid de piatra. Vecini: la nord judetul Hunedoara, la est comunele Musetesti si Balanesti, sud teritoriul municipiului Tg-Jiu, iar la vest teritoriul comunelor Schela si Turcinesti.
90

se

extinde

in Nord pe

panta

sudică a

masivului Parâng, care cuprinde mun ii Alunul, Sapa, Argelele, Prislopu,

Distanta pana la Tg-Jiu este de 20 km. Pana in 1968 pe teritoriul actual al orasului au existat comunele Bumbesti-Jiu, cu satele Bumbesti-Jiu, Barlesti si Lazaresti; Curtisoara cu satele Curtisoara, Caieni, Iezureni, Sofraceni si Tetila; comuna Sambotin, cu satul Porceni. In 1968 au intervenit modificari, intre care cea mai importanta inglobarea satului Iezureni la municipiul Tg-Jiu. Ocupa ia principală a popula iei este cultura cerealelor, a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. O parte din locuitorii oraşului lucrează in Uzinele metalurgice din Sadu, unitate economică pe teritoriul oraşului, la ieşirea Jiului din defileu. Turistii care tranziteaza sau viziteaza orasul Bumbesti-Jiu beneficiaza de o unitate de cazare cu 22 de locuri, Castrul roman din Bumbeşti-Jiu, ruinele mănăstirii Vişina de la ieşirea Jiului la circa 15 km de la ieşirea Jiului din defileu. 4.1.2. FISA LOCALITATII BUMBESTI-JIU 1. ECHIPAREA TERITORIULUI Suprafata totala: 21 402 ha. Locuinte existente: 3755 Locuinte in proprietate publica: 255 Locuinte private: 3491 Suprafata locuibila: 114442 mp. Suprafata locuibila proprietate publica: 3216 mp. Suprafata locuibila proprietate privata: 110863 mp. Lungimea strazilor: 13 km.
91

din defileu, mănăstirea

Lainici ca si monumentul generalului Dragalina, situate in defileul Jiului,

Lungimea srazilor orasenesti: 10 km. Lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile: 26 km. Lungimea simpla a retelei de canalizare: 7,2 km. Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor: 48,9 km. 2. POPULATIA Populatia stabila: 11669 persoane, dintre care femei: 6004. 3. FORTA DE MUNCA Numar mediu salariati: 1825, din care Numar mediu salariati in agricultura: 90 Numar mediu salariati in industrie: 778 Numar mediu salariati in industria extractiva: 116 Numar mediu salariati in industria prelucratoare: 606 Numar mediu salariati in energie electrica, termica, gaze si apa: 56 Numar mediu salariati in constructii: 114 Numar mediu salariati in comert: 209 Numar mediu salariati in transport, depozitare, posta, telecomunicatii: 85 Numar mediu salariati in activitati financiar-bancare si de asigurari:2 Numar mediu salariati in administratie publica: 34 Numar mediu salariati in invatamant: 132 Numar mediu salariati in sanatate si asigurari sociale: 172

92

4. INVATAMANT Unitati de invatamant-total: 13, din care Gradinite de copii: 8 Scoli din invatamantul primar si gimnazial: 4 Licee: 1 Copii inscrisi in gradinite: 364 Elevi inscrisi – total: 2117 Elevi inscrisi in invatamantul prescolar si gimnazial: 1319, din care primar: 591 gimnazial: 728 Elevi inscrisi in invatamantul liceal: 622 Elevi inscrisi in invatamantul profesional, complementar, ucenici:163 5. CULTURA SI ARTA Biblioteci:4 Biblioteci publice:1 Abonamente radio:3298 Abonamente televiziune:1577 6. OCROTIREA SANATATII Paturi in spitale- sector public:170 Paturi in crese-sector public: 50 Medici-sector public: 22 Stomatologi-sector public: 3 Stomatologi-sector privat: 1
93

Farmacisti-sector public: 1 Farmacisti-sector privat: 2 Personal sanitar mediu: 74 Spitale:1 Dispensare medicale-sector public:1 Dispensare medicale-sector privat: 1 Crese: 1 Farmacii-sector public:1 Farmacii- sector privat:2 7. AGRICULTURA Suprafata agricola totala: 4988 ha. Suprafata arabila: 1589 ha. Suprafata cu livezi si pepiniere pomicole: 256 ha Suprafata cu vii si pepiniere viticole: 265 ha. Suprafata cu pasuni: 2053 ha. Suprafata cu fanete: 825 ha. Suprafete cultivate si productia obtinuta pentru principalele culturi:
Cultura agricola Grau si secara Porumb boabe Cartofi Legume Struguri Fructe Suprafata cultivata -ha70 1373 70 51 Productia –tone248 4393 710 395 530 1029

94

Cresterea animalelor: Bovine (capete): 1186, din care - in gospodariile populatiei: 1169 Porcine (capete): 18719, din care - in gospodariile populatiei: 1500 Ovine (capete): 587, din care - in gospodariile populatiei: 556 Pasari (capete): 38410, din care - in gospodariile populatiei: 33350 Productia de carne (tone greutate viu): 2685 Productia de lapte: 20414 hl. Productia de lana: 1930 kg. Productia de oua: 3545 mii buc. 8. INDUSTRIA Principala unitate economica din localitate este, desi a trecut prin mai multe restructurari ale activitatii,in urma carora aceasta a suferit o reducere semnificativa, Uzina Mecanica Sadu, in jurul careia graviteaza intreaga activitate economic a orasului si a asezarilor invecinate. Avand ca obiect de activitate producerea de armament si munitii pentru armata, alaturi de fabricarea de aparate si subansamble frigorifice, unitatea a cunoscut o puternica dezvoltare in anii ‘70-’80, cand devenise una dintre cele mai importante unitati economice ale judetului Gorj, oferind locuri de munca pentru peste 12 mii de salariati. In prezent, U.M. Sadu, facand parte din CN Arsenalul Armatei, este profilata pe productia de armament si munitii, activitatea de producere a agregatelor si aparatelor frigorifice fiind abandonata aproape in totalitate. Confruntata cu dificultati financiare si lipsa de comenzi, unitatea se afla in pragul colapsului, cu

95

pierderea locurilor de munca a celor peste 2 mii de angajati si efecte dintre cele mai daunatoare pentru situatia economica a intregii zone. A fost luata masura de transformare a uneia dintre cele doua subunitati, Sadu II, in parc industrial, in speranta atragerii de agenti economici puternici, carora li se ofera in conditii avantajoase baza materiala existenta. Ceilalti agenti economici din arealul orasului si al localitatilor arondate isi desfasoara activitatea in domeniul exploatarii si prelucrarii lemnului, industria materialelor de constructii, constructii hidrotehnice, industria usoara. 9. INVESTITII- CONSTRUCTII Locuinte terminate – total : 2 10. POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati P.T.T.R.: 4 Abonamente telefonice: 1948 11. TRANSPORTURILE Localitatea este traversata de calea ferata Bumbesti-Livezeni, care asigura legatura intre Oltenia si Ardeal, precum si de drumul national 66.

96

12. TURISM – SERVICII In zona localitatii Bumbesti-Jiu se gasesc multe atractii turistice, care alaturi de peisajul natural de o frumusete deosebita, constituie resurse turistice de valoare. Aici se afla un castru roman construit din piatra - la Vartop si unul construit din glii de pamant - la Plesa. Constructiile au fost ridicate imediat dupa cucerirea Daciei de catre romani de Cohorta a IV-a Cypria si de un detasament din Legiunea a V-a Macedonica. Pe la anul 201 castrul este intarit cu un zid de piatra. De aici incepe drumul catre Sarmisegetusa. In Lainici, la Lunca Florilor, s-a aflat granita austro-ungara cu Tara Romaneasca. O parte din cladiri mai exista si astazi. La iesirea din Defileul Jiului se vad ruinele Manastirii Visina, ctitorie din piatra a domnitorului Mircea cel Batran. I acelasi mirific defileu, la o distanta de 32 km. de Tg-Jiu si 25 km. de Petrosani se afla Manastirea Lainici, monument de arhitectura medievala (1812-1818), in stil bizantin, cu elemente romanesti, avand pritvor deschis si o interesanta friza exterioara. Alte obiective turistice personalizeaza orasul: biserica din lemn de la Tetila, Muzeul satului Curtisoara, in cadrul caruia, pe o suprafata de peste 10 ha., sunt corservate obiecte unicat ale arhitecturii populare gorjenesti. Aceste atractii turistice nu sunt, din pacate, completate de amenajari pe masura, existand putine unitati de cazare, cu un numar redus de locuri, destinate in principal turismului de tranzit, orasul fiind traversat de principala cale rutiera din zona care face legatura cu zona centrala a tarii, strabatand Carpatii. Investitiile in activitatea turistica, alaturi de o promovare superioara a atractiilor din zona, ar putea constitui una dintre solutiile de revitalizare a

97

activitatii ecomomice a orasului, puternic afectata de reducerea substantiala a activitatii celui mai important agent economic, Uzina Mecanica Sadu. Cu o rata a somajului ridicata si venituri ale populatiei scazute, zona ofera posibilitati limitate de dezvoltare a comertului si a serviciilor, micii agenti economici din domeniu supravietuind in centrul civic al localitatii, unde locuiesc cei mai multi dintre angajatii uzinei mecanice. 4.2. ORAŞUL MĂTĂSARI 4.2.1. PREZENTARE GENERALĂ Suprafa a este de 4644 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 36 km. Relieful este alcătuită din o parte a luncii Jil ului si dealurile Brăde ului, Runcurel, Croici. Subsolul con ine lignit , care se exploatează. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor, cultura cerealelor si a pomilor fructiferi. O dată cu începerea exploatării cărbunelui pe raza comunei, o parte din locuitori au devenit mineri. In prezent numărul lor a scăzut datorită restructurărilor intervenite in economia ării după 1990. Culturi: grâu, porumb, cartofi, legume. Comuna are legătură cu calea ferată Filiaşi – Turceni – Rovinari – TgJiu prin sta iile Mătăsari si Drăgoteşti.

98

4.2.2. FISA LOCALITATII MATASARI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 4644 ha • Locuinte existente - total - 2951 • lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –16.3 km • lungimea simpla a retelei de canalizare – 4,2 km 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 6143 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 4228 persoane • numar mediu salariati in industrie – 2728 persoane • numar mediu salariati in industria extractiva 2315 –persoane • numar mediu salariati in industria prelucratoare – 346 persoane • numar mediu salariati in energie electrica si termica, gaze si apa – 67 persoane • numar mediu de salariati in constructii – 315 persoane • numar mediu de salariati in comert- 104 persoane • numar mediu salariati in transport, depozitare, posta comunicatii – 633 persoane • numar mediu salariati in activ. Financiare, bancare si de asig – 4 persoane

99

• numar mediu salariati in administratia publica – 31 persoane • numar mediu salariati in invatamant – 128 persoane • numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala – 40 persoane 4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 10 • gradinite de copii – 4 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 • licee – 1 • copii inscrisi in gradinite – 204 persoane • elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 913 persoane • elevi inscrisi in invatamant liceal – 396 persoane • personal didactic – 106 persoane • sali de clase si cabinete – 47 • laboratoare scolare – 7 • ateliere scolare – 8 5) CULTURA SI ARTA • biblioteci – 2 • biblioteci publice – 1 • abonamente la radio – 804 • abonamente la televiziune – 461 6) OCROTIREA SANATATII • paturi in spitale – sector public –13

100

• medici – sector public – 6 persoane • stomatologi – sector public – 1 persoane • stomatologi – sector privat – 1 persoane • farmacisti – sector privat –1 persoane • personal mediu sanitar – sector public – 1 persoane • personal mediu sanitar – sector privat – 24 persoane • spitale – sector public – 1 • dispensare medicale – sector public – 4 • crese - sector public – 4 • farmacii – sector public – 3 • farmacii – sector privat – 30 • cabinete medicale - sector privat – 53 • cabinete stomatologice – 28 • Laboratoare medicale - sector privat - numar 15 • laboratoare de tehnica dentara – 16 7) AGRICULTURA • suprafata agricola – 6024 ha • suprafata arabila – 4403 ha • suprafata livezi si pepiniere pomicole – 760 ha • suprafata vii si pepiniere viticole – 139 ha • suprafata păşuni – 247 ha • suprafata fanete – 475 ha • suprafata cultivata – 3731 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 8
101

• locuinte terminate din fonduri private – 8 • locuinte terminate din fondurile populatiei – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 9 • Abonamente telefonice – 22637 10) TURISM, ODIHNA SI TRATAMENT • unitati de cazare – 5 • locuri in unitati de cazare - (total) numar 576

4.3. ORAŞUL MOTRU 4.3.1.PREZENTARE GENERALĂ Oraş nou, înfiin at in anul 1967, pe teren viran in lunca si pe ultima terasă a râului Motru, căruia îi poartă numele. In anul 2001 a fost declarat municipiu. Cuprinde pe lângă o parte de luncă si terasele Motrului, dealurile Bujorăscului, Ştirbe ului, Cireşului, Roşiu ei, Horăşti, Blajului si Prigorului. Subsolul con ine lignit. Ocupa ia tradi ională a popula iei din satele si localită ile componente ale oraşului a fost creşterea animalelor, a pomilor fructiferi, si cultura cerealelor. Cei din oraş sunt, in majoritate, mineri.

102

suprafata totala: 5009 ha .7 km .lungimea simpla a retelei de canalizare – 31. posta comunicatii – 1210 persoane 103 .lungimea strazilor orasenesti – 63 km .lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –91 km .22 2) POPULATIA .numarul autobuzelor in inventar . FISA LOCALITATII MOTRU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI .3.4. depozitare.450 persoane numar mediu sal in transp.populatia totala stabila – 25402 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 9222 persoane numar mediu salariati in agricultura – 28 persoane numar mediu salariati in industrie – 5422 persoane numar mediu sal in industria extractiva 4249 –persoane numar mediu sal in industria prelucratoare – 834 persoane numar mediu sal in energie electrica si termica.lungimea strazilor orasenesti modernizate – 34 km . gaze si apa – 339 persoane numar mediu de sal in constructii – 394 persoane numar mediu de sal in comert.2.

bancare si de asig – 41 persoane numar mediu sal in administratia publica – 110 persoane numar mediu sal in invatamant – 480 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 340 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 21 gradinite de copii – 11 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 licee – 2 scoli postliceale – 1 copii inscrisi in gradinite – 881 persoane elevi inscrisi in invatamant liceal – 1077 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 3863 persoane elevi inscrisi in invat.numar mediu sal in activ. Financiare. ucenici –708 persoane personal didactic – 576 persoane sali de clase si cabinete – 128 laboratoare scolare – 23 ateliere scolare – 17 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 7 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 5543 abonamente la televiziune – 3308 104 . compl. profesional.

suprafata agricola – 3036 ha .6) OCROTIREA SANATATII paturi in spitale – sector public –270 paturi in crese – sector public – 135 medici – sector public – 41 persoane stomatologi – sector public – 2 persoane stomatologi – sector privat – 4 persoane farmacisti – sector public – 2 persoane farmacisti – sector privat – 4 persoane personal mediu sanitar – sector public – 179 persoane personal mediu sanitar – sector privat – 4 persoane spitale – sector public – 1 dispensare medicale – sector public – 9 crese .suprafata cultivata – 1231 ha 105 .suprafata livezi si pepiniere pomicole – 211 ha .sector privat – 3 cabinete stomatologice – 4 laboratoare de tehnica dentara – 3 7) AGRICULTURA .sector public – 2 farmacii – sector public – 2 farmacii – sector privat – 4 cabinete medicale .suprafata arabila – 1128 ha .suprafata păşuni – 1463 ha .suprafata vii si pepiniere viticole – 89 ha .suprafata fanete – 145 ha .

8) INVESTITII – CONSTRUCTII .PREZENTARE GENERALĂ Oraş aşezat la poalele Muntelui Cerbu (Masivul Parâng). Novaci .locuinte terminate din fondurile populatiei – 12 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 5 Abonamente telefonice – 3906 10) TURISM.4.1.utitati de cazare – 1 4.4. in depresiunea cu acelaşi nume.locuinte terminate din fonduri private – 12 . Ocupa ia tradi ională a popula iei a fost creşterea animalelor (vite cornute si in special oi). Novaci a fost trecută in rândul oraşelor . In anul 1968 com. ODIHNA SI TRATAMENT .locuinte terminate – 12 . In administra ia oraşului sunt cuprinse satele: Berceşti. Timiş. ORAŞUL NOVACI 4. la ieşirea Gilortului din mun i . Arad si se înapoiau 106 satele Novaci – Români. Hirişeşti. Ei practicau in trecut stanshuman a. Pociovaliştea si Siteşti.Străini si Schela . la care au fost înglobate (Vlădoiu). Caraş Severin. se deplasau toamna in jude ele Dolj.

manifestare cu caracter folcloric.R. suprafata totala: 17485 ha lungimea strazilor orasenesti – 63 km lungimea strazilor orasenesti modernizate – 43 km lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –25.FISA LOCALITATII NOVACI 1.5 km • • • • 2. In prezent. in luna mai se organizează. Ziua Oierilor.POPULATIA • populatia totala stabila – 6095 persoane 3.FORTA DE MUNCA • • • • • numar mediu salariati – 1101 persoane numar mediu salariati in agricultura – 1 persoane numar mediu salariati in industrie – 128 persoane numar mediu sal. in energie electrica si termica. specifică păstoritului. BRADU).2. Acum acest obicei a scăzut in la munte intensitate.A.5 km lungimea simpla a retelei de canalizare – 5. condi iile nu le mai permit si ca urmare numărul oilor s-a redus.C activitatea societă i S.4.) si comerciale care au ca obiect de activitate comer ul cu produse alimentare FARINEL transporturi rutiere de mărfuri (SC TRANSPORT MIXT S. ocupa cu exploatările forestiere sau cu alte 4. cu ocazia urcării oilor O parte din locuitori se servicii pe plan local. in industria prelucratoare – 73 persoane numar mediu sal. când urcau cu oile la munte.L. gaze si apa – 55 persoane 107 .primăvara. ECHIPAREA TERITORIULUI 2. Pe teritoriul oraşului Novaci îşi si nealimentare (SC BOFFERDING SRL desfăşoară si S.

bancare si de asig – 22 persoane • numar mediu sal. in comert.CULTURA SI ARTA biblioteci – 4 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 893 abonamente la televiziune – 1071 • • • • 6.OCROTIREA SANATATII • • • • paturi in spitale – sector public –155 medici – sector public – 13 persoane stomatologi – sector public – 2 persoane stomatologi – sector privat – 1 persoane 108 . in constructii – 50 persoane • numar mediu de sal. depozitare.• numar mediu de sal.in administratia publica –70 persoane • numar mediu sal. in transp. Financiare.152 persoane • numar mediu sal. posta comunicatii – 66 persoane • numar mediu sal in activ.INVATAMANT • • • • • • • • • • • unitati de invatamant – 12 gradinite de copii – 7 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 licee – 1 copii inscrisi in gradinite – 253 persoane elevi inscrisi in invatamant liceal – 452 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 570 persoane personal didactic – 82 persoane sali de clase si cabinete – 42 laboratoare scolare – 8 ateliere scolare – 1 5. in invatamant – 128 persoane • numar mediu sal. in sanatate si asistenta sociala – 258 persoane 4.

14 Cabane .numar – 1 Locuri in cabane .POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 3 • Abonamente telefonice – 901 10.numar .sector privat – 2 cabinete stomatologice – 1 7.INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 14 • locuinte terminate din fonduri private – 14 • locuinte terminate din fondurile populatiei – 14 9.• • • • • • • • • farmacisti – sector privat – 3 persoane personal mediu sanitar – sector public – 70 persoane personal mediu sanitar – sector privat – 2 persoane spitale – sector public – 1 dispensare medicale – sector public – 1 farmacii – sector public – 1 farmacii – sector privat – 3 cabinete medicale .14 109 . AGRICULTURA • • • • • • suprafata agricola – 6608 ha suprafata arabila – 602 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 97 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 142 ha suprafata pasuni – 3463 ha suprafata fanete – 2304 ha 8. ODIHNA SI TRATAMENT • • • • utitati de cazare – 1 Locuri in unitati de cazare .TURISM.

A.– profilată pe fabricarea utilajelor pentru mine. O altă parte a locuitorilor se ocupă de agricultura si creşterea animalelor. care au venit să lucreze la exploatările de cărbune din bazinul Motrului. 110 . ROVEGA S. cu amănuntul. ROVINCON S. ORAŞUL ROVINARI 4. In domeniul comer ului işi desfăşoară activitatea două societă i comerciale : S.care execută lucrări de construc ii. AGROMEC S.A si TPSUT S. unde s-au ridicat locuin e pentru mineri.C. ROVITEM S. – societă i care se ocupă de comercializarea produselor alimentare. – societate ce se ocupă de gospodărirea resurselor de apă.A.A.4. Istoric: A fost declarat oraş in anul 1981. chimizarea agriculturii si protec ia fitosanitară. Au fost construite locuin e pentru mineri. – desfăşoară servicii pentru mecanizarea.5..5. –se ocupă cu transporturile terestre de călători.A. aduc iunea si tratarea apei. Societă i comerciale Comerciale: pe In oraşul Rovinari func ionează societă i DE profilate diferite domenii de activitate: UZINA REPARA II S. a tutunului. Ocupa ia principală a popula iei: ocupa ia de baza a locuitorilor din oraşul Rovinari este mineritul.1. ROVAL S. a băuturilor si produselor textile.PREZENTARE GENERALĂ Aşezare: Oraş construit pe un loc viran.C. cariere si construc ii.A. In orasul Rovinari functioneaza un hotel cu 113 locuri.A. Suprafa ă: 2632 ha – Distan a până la Tg-Jiu este de 18 km. ROVTRANSPORT S. si S.A.

populatia totala stabila – 13522 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 9306 persoane număr mediu salaria i in agricultură – 5 persoane numar mediu salariati in industrie – 5265 persoane numar mediu de salaria i in comert. posta. 4.1272 persoane număr mediu salaria i in activită i financiar bancare – 16 persoane 111 .Suprafata totala: 2632 ha 2) POPULATIA . se pot face si pe calea ferată având legătură pe ruta Filiaşi – Turceni – Rovinari – Tg-Jiu. FISA LOCALITATII ROVINARI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI .5. prin sta ia Rovinari.274 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 75 persoane numar mediu sal in invatamant – 243 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala –182 persoane număr mediu salaria i in transp. comunicatii .2. depozitare.Transporturile se face de către firmele specializate in transporturi terestre de călători dar.

1 copii inscrisi in gradinite – 518 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 3187 persoane elevi inscrisi in invatamint liceal .compl. profesional.525 persoane elevi inscrisi in invat.4) INVATAMANT unitati de invatamant – 9 gradinite de copii – 5 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 licee .ucenici – 443 persoane personal didactic – 203 persoane sali de clase si cabinete – 73 laboratoare scolare – 8 ateliere şcolare –11 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 4 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 2225 abonamente la televiziune – 1238 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 29 persoana medici – sector privat – 1 persoană stomatologi – sector public – 2 persoane farmacişti sector privat – 1 persoană personal mediu sanitar – sector public – 95 persoane personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 112 .

cartofi.1 Locuri in unitati de cazare . secară)– 466 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 7 locuinte terminate din fonduri private – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 3 Abonamente telefonice – 1644 10) TURISM. legume.113 113 .7) AGRICULTURA suprafata agricola – 841 ha suprafata arabila – 484 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 45 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 50 ha suprafata pasuni – 216 ha suprafata fanete – 46 ha suprafata cultivata (grâu. porumb. ODIHNA SI TRATAMENT Unitati de cazare .

când aşezarea men ionat apare sub numele de Târgu. Curteana. O parte din locuitori lucrează la exploatări de carbonifere. Floreşti.Bengăi . petroliere.4.C. Cuprinde partea centrală si estică a dealurilor Bran si Cărbuneşti si cea mai mare parte din Depresiunea intercolinară Câmpu. transporturilor si comer ului din care: S. Prima atestare documentară este men ionată in anul 1596. Cre eşti. in a cărei organizare administrativă intră . in special a celor care locuiesc in sate. ORAŞUL TG-CĂRBUNEŞTI 4. Construirea căii ferate Tg-Jiu – Filiaşi. in anul 1880 a determinat migrarea unei păr i a popula iei. Cărbuneşti Sat. Ocupa ia principală este cultura cerealelor si creşterea animalelor. Pojogeni. Cojani.Mare al Cărbuneştilor. industriei. In actele de vânzare cumpărare emise după 1906 si in registrul de eviden ă a popula iei este numit Târgu.Cărbuneştilor. gaze de sondă. pe lângă oraşul propriu zis si 10 sate: Blahni a de Jos. In Tg-Cărbuneşti func ionează câteva societă i comerciale din domeniul agriculturii. Obştea moşnenilor din satul Cărbuneşti stăpânea Muntele Cărbunele si Mun ii Căpă ânii de unde se crede că-i vine numele aşezării. din satele Petreştii de Sus si Cărbuneşti –Sat.6. Rogejeni si Ştefăneşti.6.PREZENTARE GENERALĂ Oraş aşezat la confluen a Gilortului cu Blahni a . In anul 1968 Tg-Cărbuneşti a fost declarat oraş . In jurul anului 1650 este sub numele de Târgul Petreşti si apoi Petreştii de Sus.1. in apropierea căruia s-a format nucleul actualului oraş. Măceşu. spre sta ia CFR – Cărbuneşti. Subsolul con ine petrol. forestiere si in unele unită i economice din Tg-Jiu. 114 . exploatate de Blahni a de Jos si la Câmpu Mare.

in apropiere de Tg-Cărbuneşti (de circa 600 ani). climatizare si protec ie fitosanitară.2 km 115 societă i specializate.pentru extragerea petrolului si gazelor naturale. 4.A. FORAJ SONDE S. Cojani. .C.A.profilată pe servicii pentru mecanizarea agriculturii.Sat s-a născut Tudor Arghezi. cu hrube ISTORICE ARHITECTURĂ: Biserica ŞI Cămărăşenilor din Tg-Cărbuneşti construită din piatră si cărămidă in sec. Magheru. două societă i S. etc. In Cărbuneşti . FISA LOCALITATII TARGU CARBUNESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI suprafata totala: 13125 ha lungimea strazilor orasenesti – 16 km lungimea strazilor orasenesti modernizate – 15 km lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –25. foliilor si tuburilor din material plastic. pădurea Mamu din nordul oraşului. sunt case memoriale.A. Scoru ii din Dealul Viilor. – profilată pe construc ii componente. biserica satului sat. – profilată pe cultura vegetală si creşterea animalelor.A. construit in secolul al XVI –lea. AGROMEC S. de transporturi rutiere de mărfuri.C.L. construită din lemn in anul 1804. ZAISS LUX PLAST S. . . S. Transportul rutier se face de către două Oraşul are legătura cu calea ferată. au fost declarate monumente ale naturii.C. Stejarul de lângă schitul Cojani (de circa 300 de ani). S. – fabricarea plăcilor. S. subterane.2.R. MONUMENTE XVII – lea.C. S.6.COMBIA S. metalice si articole SERVAGROMEC S. de către generalul Gh. schitul din lemn de la Cărbuneşti Casa lui Haiducescu din Pojogeni si casa lui Cămărăşescu din Tg-Cărbuneşti. înconjurată de ziduri.A.

lungimea simpla a retelei de canalizare – 25.1 km 2) POPULATIA populatia totala stabila – 9089 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 2377 persoane numar mediu salariati in agricultura – 42 persoane numar mediu salariati in industrie – 674 persoane numar mediu sal in industria extractiva 232 –persoane numar mediu sal in industria prelucratoare – 380 persoane numar mediu sal in energie electrica si termica. posta . gaze si apa – 62 persoane numar mediu de sal in constructii – 404 persoane numar mediu de sal in comert. – 21 persoane numar mediu sal in administratia publica – 117 persoane numar mediu sal in invatamant – 174 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 328 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 20 116 . depozitare. bancare si de asig.4 km lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor – 18.comunicatii – 170 persoane numar mediu sal in activ. Financiare.217 persoane numar mediu sal in transp.

gradinite de copii – 8 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 11 licee – 1 copii inscrisi in gradinite – 287 persoane elevi inscrisi in invatamant liceal – 439 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 1137 persoane elevi inscrisi in invat. compl. ucenici –103 persoane personal didactic – 222 persoane sali de clase si cabinete – 69 laboratoare scolare – 10 ateliere scolare – 4 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 6 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 1565 abonamente la televiziune – 982 6) OCROTIREA SANATATII paturi in spitale – sector public –225 paturi in crese – sector public – 60 medici – sector public – 33 persoane stomatologi – sector public – 2 persoane stomatologi – sector privat – 2 persoane farmacisti – sector public – 2 persoane farmacisti – sector privat – 2 persoane personal mediu sanitar – sector public – 131 persoane 117 .profesional.

sector privat – 2 laboratoare medica 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 6142 ha suprafata arabila – 3734 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 278 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 134 ha suprafata păşuni – 1211 ha suprafata fanete – 785 ha suprafata cultivata – 2695 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 4 locuinte terminate din fonduri private – 4 locuinte terminate din fondurile populatiei – 4 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 5 Abonamente telefonice – 1419 118 .personal mediu sanitar – sector privat – 2 persoane spitale – sector public – 1 dispensare medicale – sector public – 1 crese .sector public – 1 farmacii – sector public – 1 farmacii – sector privat – 2 cabinete medicale .

in actul de danie a lui Vlad Călugăru. care a apar inut satului Pruneşti.1 CAPITOLUL V. Până in anul 1968 comuna Albeni se compunea din satele: Albeni. sub numele de Pruneştii de Jos a fost înglobat la satul Albeni. Doseni . Distan a până la Tg-Jiu este de 37 km . etc. Magheru). al cărui nume il poartă. satul cu moşia respectivă. Doseni. Satul Gioncani. linguri. Motoşi i (mai târziu numit Moteşti). care a Albeni satului Mirosloveni. 119 . In ultimii 50 de ani a apărut si cătunul Rudari. Bârzeiu de Gilort ( sat in care s-a născut generalul Gh. ODIHNA SI TRATAMENT utitati de cazare – 1 locuri in unitati de cazare – 52 hoteluri – 1 locuri in hoteluri . Mirosloveni si Pruneşti. In 1968 satele Hârnea si Motoşi i au fost înglobate la satul Bolboceşti. COMUNELE JUDE ULUI GORJ 5. COMUNA ALBENI Comună cu 6 sate: Albeni (reşedin a).1. care dă ca recompensă. Apare in documente la data de 30 iunie 1486. Pruneşti si cătunul Costeni. pentru serviciile aduse. Bârzeiu de Gilort. Mirosloveni. unui slujitor numit Albu. fuse. Bolboceşti.10) TURISM. Bolboceşti . Hârnea. Oamenii au venit din diferite locuri si confec ionau obiecte din lemn: copăi (postăvi). Legătura se realizează pe căi rutiere.

1.1. Her ului. gaze si apa – 62 persoane • numar mediu de sal in constructii – 70 persoane • numar mediu de sal in comert. O parte din bărba i lucrează la exploatările de cărbune din Albeni si schela de extrac ie a petrolului. petrol si gaze naturale care se exploatează.29 persoane 120 . salcâmul. Subsolul con ine lignit. Magherului . 5. FISA LOCALITATII ALBENI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 4511 ha 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 2851 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 1021 persoane • numar mediu salariati in industrie – 741 persoane • numar mediu sal in industria extractiva 733 –persoane • numar mediu sal in industria prelucratoare – 8 persoane • numar mediu sal in energie electrica si termica.Comuna Albeni cuprinde partea nord – estică a Depresiunii Tg-Jiu – Câmpu Mare (străbătută de Gilort) si dealurile Pruneşti. fagul si plopul. O parte a teritoriului este acoperit cu păduri in care predomină stejarul. etc. frasinul. Ocupa ia de bază a popula iei este agricultura si creşterea animalelor.

Financiare. depozitare.• numar mediu sal in transp. posta comunicatii – 56 persoane • numar mediu sal in activ. bancare si de asig – 1 persoana • numar mediu sal in administratia publica – 12 persoane • numar mediu sal in invatamant – 34 persoane • numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 7 • gradinite de copii – 3 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 • copii inscrisi in gradinite – 87 persoane • elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 398 persoane • personal didactic – 28 persoane • sali de clase si cabinete – 13 • laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA • biblioteci – 2 • biblioteci publice – 1 • abonamente la radio – 556 • abonamente la televiziune – 465 6) OCROTIREA SANATATII 121 .

COMUNA ALIMPEŞTI 122 .• medici – sector public – 2 persoane • personal mediu sanitar – sector public – 6 persoane • personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane • dispensare medicale – sector public – 1 7) AGRICULTURA • suprafata agricola – 2543 ha • suprafata arabila – 1115 ha • suprafata livezi si pepiniere pomicole – 460 ha • suprafata vii si pepiniere viticole – 33 ha • suprafata păşuni – 865 ha • suprafata fanete – 70 ha • suprafata cultivata – 956 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 3 • locuinte terminate din fonduri private – 3 9) POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 3 • Abonamente telefonice – 117 5.2.

(S.Alimpeşti comună cu 5 sate: Alimpeşti ( reşedin ă). ARNEXIM S. Nistoreşti si Sârbeşti. In punctul Măgura din satul Nistoreşti s-au descoperit obiecte de ceramică dacică din epoca fierului (sec. Nistoreştilor si Corşorului. Corşoru. din dealurile Muierii.L). O parte din locuitori au lucrat până in 1990 la Baia de Fier si la exploatări petroliere. Turism : un motel cu 7 locuri de cazare. etc. Olte ul a cărei albie majoră variază intre 20 si 160 m lă ime. băuturi.C ALUTUS S. in cea mai mare parte. Transport: se realizează pe căi rutiere. vi ă de vie. creşterea animalelor si pomicultura. etc. pomi fructiferi. Culturi: grâu. O parte din teritoriu este acoperit de păduri de stejar si fag. Alexandru Ştefulescu in “Gorjul istoric si pitoresc” spune că in 1731.)lucrări instala ii sanitare. III-II î. tutun. Transporturile se realizează pe căi rutiere Istoric: Satul reşedin ă este atestat documentar într-un hrisov dat de Vlad Voevod la data de 23 august 1533. In Alimpeşti func ionează societă i comerciale care au ca obiect de activitate fabricarea produselor de morărit (S. Ocupa ia de bază a popula iei este agricultura.).R. Nu are legătură directă cu calea ferată. Relieful: Comuna Alimpeşti este alcătuită. porumb. străbate comuna de la nord la sud .(VALEA OLTE ULUI SOC. Măgurei. Datorită restructurărilor din economie.A. Tăuzului. numărul lor s-a redus mult. iar in anul 1847 din jude ul Gorj. Chr. satul Alimpeşti făcea parte din jude ul Vâlcea. 123 .C. cu ocazia întăririi hotarului moşiei mănăstirii Bistri a. încălzire centrală. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. Ciupercenii de Olte . AGRICOLĂ) comer cu amănuntul a produselor nealimentare.

5.2.3 km 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 2094 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 143 persoane • numar mediu salariati in industrie – 35 persoane • numar mediu sal in industria prelucratoare – 22 persoane • numar mediu sal in energie electrica si termica.total . depozitare. FISA LOCALITATII ALIMPESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 3511 ha • Locuinte existente . posta comunicatii – 5 124 .20 persoane • numar mediu sal in persoane • numar mediu sal in administratia publica – 13 persoane • numar mediu sal in invatamant – 24 persoane • numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 17 persoane transp.935 • lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –17. gaze si apa – 13 persoane • numar mediu de sal in constructii – 19 persoane • numar mediu de sal in comert.1.

4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 4 • gradinite de copii – 2 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 2 • copii inscrisi in gradinite – 80 persoane • elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 208 persoane • personal didactic – 24 persoane • sali de clase si cabinete – 15 • laboratoare scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA • biblioteci – 3 • biblioteci publice – 1 • abonamente la radio – 285 • abonamente la televiziune – 302 6) OCROTIREA SANATATII • medici – sector public – 2 persoane • stomatologi – sector public – 1 persoane • personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane • personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane • Puncte farmaceutice .sector privat – numar 1 125 .

(total) numar 7 126 .7) AGRICULTURA • suprafata agricola – 2715 ha • suprafata arabila – 767 ha • suprafata livezi si pepiniere pomicole – 417 ha • suprafata vii si pepiniere viticole – 36 ha • suprafata păşuni – 797 ha • suprafata fanete – 698 ha • suprafata cultivata – 725 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 5 • locuinte terminate din fonduri private – 5 • locuinte terminate din fondurile populatiei – 5 9) POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 3 • Abonamente telefonice – 147 10) TURISM. ODIHNA SI TRATAMENT • unitati de cazare – 1 • Locuri in unitati de cazare .

Miloaei. Câmpofeni. Unii economice din Tg-Jiu.5. principalele ape care străbat comuna Arcani. păsări.3.numar mediu salariati – 85 persoane . Sănăteşti si Stroieşti. ovine. Animale: bovine.numar mediu salariati in agricultura – 3 persoane 127 dintre locuitori lucrează in unită i din timpul lui Filip al II lea. oseminte si alte . porcine. COMUNA ARCANI Comuna cu 4 sate : Arcani . Săpăturile arheologice din 1942.3.reşedin a. Vlădoienilor. 5. Ocupa ia de bază a popula iei este cultura pomilor fructiferi. Poiana. Chirtocilor.1. au scos la iveală monede obiecte. creşterea animalelor si cultura cerealelor.populatia totala stabila – 1286 persoane 3) FORTA DE MUNCA . FISA LOCALITATII ARCANI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 2697 ha • lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 7. etc. Seciului. Culmea Mâ anilor si o parte a luncilor Jaleşului si Sohodolului. Nu are legături directe de cale ferată. Transportul se realizează pe căi rutiere. făcute in locul numit Mormin i. Relieful cuprinde dealurile: Mare.5 km 2) POPULATIA .

numar mediu sal in transp.gradinite de copii – 3 .1 5) CULTURA SI ARTA .scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 ..numar mediu sal in activ.abonamente la televiziune – 322 128 .unitati de invatamant – 7 .numar mediu sal in invatamant – 20 persoane .elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 34 persoane . posta comunicatii – 5 persoane .numar mediu de sal in comert. Financiare.personal didactic – 33 persoane .12 persoane .sali de clase si cabinete – 8 . depozitare.biblioteci publice – 1 .laboratoare scolare – 2 .ateliere scolare . bancare si de asig – 3 persoane .copii inscrisi in gradinite – 45 persoane .numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 11 persoane 4) INVATAMANT .biblioteci – 2 .abonamente la radio – 228 .

locuinte terminate – 5 .personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA .suprafata cultivata – 537 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII .suprafata fanete – 261 ha .suprafata agricola – 1607 ha .suprafata arabila – 749 ha .Unitati PTTR – 4 .suprafata livezi si pepiniere pomicole – 159 ha .suprafata păşuni – 369 ha .6) OCROTIREA SANATATII .Abonamente telefonice – 140 129 .medici – sector public – 2 persoane .suprafata vii si pepiniere viticole – 69 ha .locuinte terminate din fonduri private – 5 9) POSTA SI TELECOMUNICATII .

alcătuită din satele Baia si Sohodolul .5. fabricarea de ciocolată si produse zaharoase. Piscul Boierului. in unită i locale care prelucrează lemnul si piatra de var si in unită i economice din Novaci . Muşetoiu. Grafitul se exploatează in muntele Cătălinul si se prelucrează la sta ia de flotare din Baia de Fier. Micaia.lea si al XVI -lea. iar Galbenul. fabricarea varului. Buiceşti si Berceşti. Tg-Jiu si Rm. prezintă fenomene caracteristice: peşteri si Cheile Galbenului. Olte ul afluent al Oltului udă marginea de est a comunei. tutunului . Până in anul 1968 Cernădia era comună care cuprindea satele : Cernădia . in parte calcaroasă. Relieful cuprinde rama sudică a mun ilor Parâng si o parte a Depresiunii Polovragi – Baia de Fier. Societă i comerciale: in comuna Baia de Fier func ionează societă i comerciale al căror profil este exploatarea forestieră . pomicultura si cultura cerealelor. Istoric : Apare in documentele secolului al XV. In anul 1968 cele două comune au fost unite . 130 . băuturilor. Ocupa ia principală a popula iei este creşterea animalelor. Zona montană. Mai târziu a apărut si satul Negreni . fragmentată de Dealul Ră oi. O parte din locuitori lucrează la exploatări forestiere. Satul Buiceşti a fost înglobat la satul Cernădie. afluent al Gilortului o străbate pe mijloc.4. vânzarea produselor alimentare. Vâlcea. iar satul Berceşti a trecut la oraşul Novaci. Înăl imile muntoase principale sunt: Tivdele. etc. satele Sohodolul si Negreni la satul Baia (sub numele de Baia de Fier). COMUNA BAIA DE FIER Comună formată din 2 sate : Baia de Fier – reşedin a si Cernădie.

in timpuri stravechi. construită in anul 1809. asezata la intrarea in cheile râului Galbenul. splendid monument al naturii. judetul Gorj. Transportul se realizează pe căi rutiere. Obiective turistice si monumente istorice: In satul Baia de Aramă se află biserica zidită in anul 1736. Pestera Muierilor. 131 . pomi fructiferi. la nord-est de Baia de Fier. din bârne de stejar si brad. biserica din Sohodol. strajuita cu balustrada de sustinere.Culturi: porumb . (motel 1. provine din faptul ca. locuri de cazare 76. Turism : unită i de cazare 2. cioplite cu securea si încheiate la capete. pe malul drept al Olte ului sunt 6 peşteri. pe locul unei foste biserici construită in 1505. In masivul calcaros. Numele de Pestera Muierilor. cabană 1). femeile si copii se ascundeau in aceasta pestera. bântuite de razboaie pe când barbatii plecau la lupta impotriva celor care le incalcau tara. lungă de 640 m (este electrificată). vi ă de vie. asa cum au denumit-o vechii locuitori ai comunei Baia de Fier. căpşuni. Iesind prin gura sudica a pesterii coborârea pâna la albia râului Galbenu se face pe o carare betonata. cartofi. etc. Comuna nu are legătură directă cu calea ferată. pe teritoriul comunei Baia de Fier. Intre miile de pesteri ale Carpatilor putine au un trecut atât de bogat in intâmplari ca Pestera Muierilor de la Baia de Fier. O ramificatie asfaltata de 7 km pornind in stânga soselei ce leaga orasul Târgu Jiu de Râmnicu Vâlcea porneste din dreptul satului Poenari spre comuna Baia de Fier. situata geografic in Depresiunea Getica a Olteniei. Peştera Iedului este in apropiere de intrarea in Peştera Muierilor. transformata in adapost bine aparat si nedescoperit de catre navalitori. Traversând calcarele jurasice-neocomiene amintitul râu a creat pe versantul drept al cheii cel mai vizitat obiectiv speologic din România.

in industria prelucratoare – 70 persoane numar mediu sal. in transp. posta comunicatii – 22 persoane numar mediu sal. Financiare.1.total . in industria extractiva 60 –persoane numar mediu sal. in invatamant – 63 persoane 132 .4. in energie electrica si termica. depozitare.85 persoane numar mediu sal. in activ. gaze si apa – 8 persoane numar mediu de sal. in administratia publica – 9 persoane numar mediu sal. in comert.FISA LOCALITATII BAIA DE FIER 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 12024 ha • Locuinte existente .1468 • lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –41 km 2) POPULATIA populatia totala stabila – 4667 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 395 persoane numar mediu salariati in agricultura – 3 persoane numar mediu salariati in industrie – 138 persoane numar mediu sal. bancare si de asig – 1 persoane numar mediu sal.5.

profesional. in sanatate si asistenta sociala – 21 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 7 gradinite de copii – 4 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 2 licee – 1 copii inscrisi in gradinite – 175 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 500 persoane elevi inscrisi in invatamant liceal – 89 persoane elevi inscrisi in invat. ucenici –127 persoane personal didactic – 50 persoane sali de clase si cabinete – 35 laboratoare scolare – 3 ateliere scolare – 6 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 586 abonamente la televiziune – 569 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 3 persoane stomatologi – sector public – 1 persoane personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane 133 .numar mediu sal. compl.

ODIHNA SI TRATAMENT unitati de cazare – 2 Locuri in unitati de cazare .personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane farmacii – sector privat – 2 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 4499 ha suprafata arabila – 1366 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 144 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 62 ha suprafata păşuni – 1495 ha suprafata fanete – 1432 ha suprafata cultivata – 4587 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 9 locuinte terminate din fonduri private – 9 locuinte terminate din fondurile populatiei – 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 2 Abonamente telefonice – 672 10) TURISM.(total) numar 72 134 .

precum si o restrânsa. Prisăci . porumb. Sta iunea de Cercetare si Produc ie pomi-viticolă Tg-Jiu cultivă vi ă de vie pe dealul La Poieni .5. păsări. Obiectiv cultural: In satul Voiteştii din Vale se află casa memorială a profesorului geolog Ion Popescu . care străbate comuna de nordest spre sud – vest si se varsă in Jiu. Pe Dealul Negoveanu se cultivă meri. ovine. Distan a până la Tg-Jiu este de 14 km. Animale : bovine.5. Nu are legătură directă cu calea ferată. Cânepeşti. dintre care mai importante sunt: Cerbu. Relieful este alcătuit din dealuri. Aceste dealuri sunt dezvoltate de o parte si de alta a văii Amaradia Pietroasă. Transformata în 1976 în casa memorială. In comună func ionează mici societă i predomină . 135 la Tg-Jiu. obiecte personale. Cornetu. Culturi: grâu. vi ă de vie. Bălăneşti . Zlaştiu. ără el. Voiteştii din Deal. porcine. Blidari. etc. pruni. peri. iar in lunca Amaradia Pietroasă produce material săditor pomicol in care nucul. pomi fructiferi. O parte din locuitori lucrează comerciale. Suprafa a este 6281 ha. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor . Glodeni. etc.Voiteşti Construita între 1938-1940 dupa planurile arhitectului Iulius Doppelreiter. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Ohaba. casa adaposteste exponate care evoca opera si activitatea marelui geolog si profesor universitar: Ion Popescu-Voitesti (1876-1944). dar valoroasa colectie de malacologie si paleontologie. COMUNA BĂLĂNEŞTI Comună cu 7 sate: Voiteştii din Vale –reşedin a. aceasta cuprinde lucrari din opera sa. corespondenta si documente.

1 136 .12 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 15 persoane numar mediu salariati in invatamant – 20 persoane numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala – 13 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 9 gradinite de copii – 3 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 copii inscrisi in gradinite – 58 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 193 persoane personal didactic – 30 persoane sali de clase si cabinete – 25 laboratoare scolare – 1 ateliere şcolare .1 FISA LOCALITATII BĂLĂNEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 6281 ha 2) POPULATIA populatia totala stabila – 2469 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 86 persoane numar mediu salariati in agricultură – 2 persoane numar mediu de salaria i in comert.5.5.

cartofi. legume. secară)– 861 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 1 locuinte terminate din fonduri private – 1 137 . porumb.5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 489 abonamente la televiziune – 387 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 2 persoana personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 4037 ha suprafata arabila – 1105 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 354 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 388 ha suprafata pasuni – 1523 ha suprafata fanete – 667 ha suprafata cultivata (grâu.

al căror domeniu de activitate este produc ia. a legumelor si creşterea animalelor. porumb. Relieful este alcătuit Subsolul con ine in Tg-Jiu. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Popula ia se ocupă cu cultura cerealelor. dealurile Băleştilor si lunca Jiului. legume. Găvăneşti. Tămăşeşti si Voinigeşti. pomi fructiferi. A fost declarat monument al naturii. Culturi: grâu. Nu are legătură directă cu calea ferată. împreună cu afluen ii Şuşi a si Jaleş. care are circa 500 de ani. prelucrarea si conservarea cărnii. petrol si gaze naturale. In comuna Băleşti func ionează societă i comerciale. Se spune că Mihai Viteazu cu oştenii lui a poposit sub acest stejar . din Dealul Stolojanilor. mecanizare in agricultură si protec ie fitosanitară si producerea articolelor din metal. Monumente naturale In satul Tălpăşeşti există stejarul lui Albeni.9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 4 Abonamente telefonice – 252 5. COMUNA BALESTI Comună cu 9 sate: Băleşti . Tălpăşeşti.reşedin ă. etc. O parte din locuitori lucrează 138 . Corneşti. Rasova. vi ă de vie.6. râu care străbate comuna. Distan a până la Tg-Jiu este de 4 km. Stolojani. Ceauru.

6. posta comunicatii – 11 persoane numar mediu de salariati in administratia publica – 34 persoane numar mediu sal in invatamant – 72 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 34 persoane 139 .55 persoane numar mediu sal in transp. FISA LOCALITATII BALESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 7886 ha • lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor – 30.1. depozitare.5. gaze si apa – 10 persoane numar mediu salariati in constructii – 122 persoane numar mediu de sal in comert.5 km 2) POPULATIA populatia totala stabila – 7446 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 464 persoane numar mediu salariati in agricultura – 13 persoane numar mediu salariati in industrie – 93 persoane numar mediu salariati in industria extractiva – 5 persoane numar mediu de salariati in industria prelucratoare – 70 persoane numar mediu de sal in energie electrica si termica.

1 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 4 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 1359 abonamente la televiziune – 972 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 4 persoane stomatologi – 1 persoana farmacisti – 1 persoana personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane personal mediu sanitar – sector public – 7 persoane farmacii .1 140 .4) INVATAMANT unitati de invatamant – 19 gradinite de copii – 8 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 11 copii inscrisi in gradinite – 258 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 604 persoane elevi inscrisi in invatamant primar – 302 persoane personal didactic – 115 persoane sali de clase si cabinete – 36 laboratoare scolare – 2 ateliere scolare .

7) AGRICULTURA suprafata agricola – 5662 ha suprafata arabila – 4078 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 242 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 100 ha suprafata păşuni – 1095 ha suprafata fanete – 147 ha suprafata cultivata – 3802 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 19 locuinte terminate din fonduri private – 19 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 4 Abonamente telefonice – 728 141 .

FISA LOCALITATII BARBATESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 3788 ha • Locuinte existente . Nu are legături directe de cale ferată.3 -km.total . Suprafa a este de 3788 ha. Ruschii.7. Socului. Transportul se realizează pe căi rutiere. Pe raza comunei se exploatează petrol si gaze naturale.reşedin a. oseminte si alte . Musculeştilor. folosit pentru agricultură) si dealurile Bisericii. care pompează gazele natura in magistralele Bucureşti si Işalni a. Relieful este format din lunca Gilortului (cu sol aluvional. 5.1.7. Săpăturile arheologice din 1942.890 • Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 28.5. COMUNA BĂRBĂTEŞTI Comuna Musculeşti . Musculeşti. 142 cu 4 sate: Bărbăteşti . Tgdintre Cărbuneşti si la exploatări de cărbune din bazinul Motrului Unii locuitori lucrează in unită i economice din Tg-Jiu. Petreşti si din timpul lui Filip al II lea. O parte din bărba i lucrează in Tg-Jiu. Distan a până la Tg-Jiu este de 35 km . făcute in locul numit Mormin i. Ocupa ia de bază a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. iar la Bărbăteşti întreprinderea de transport i ei prin conducte. fertil. In satul Petreşti există sta ia de compresoare. Petreştilor. Socşorului. etc. au scos la iveală monede obiecte.

gaze si apa – 24 persoane • numar mediu de sal in constructii – 47 persoane • numar mediu de sal in comert.22 persoane • numar mediu sal in transp. posta comunicatii – 151 persoane • numar mediu sal in activ. Financiare. depozitare.2) POPULATIA • populatia totala stabila – 1821 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 379 persoane • numar mediu salariati in industrie – 91 persoane • numar mediu sal in industria extractiva 66 –persoane • numar mediu sal in industria prelucratoare – 1 persoane • numar mediu sal in energie electrica si termica. bancare si de asig – 0 persoane • numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane • numar mediu sal in invatamant – 26 persoane • numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 12 persoane 4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 8 • gradinite de copii – 4 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 143 .

• copii inscrisi in gradinite – 90 persoane • personal didactic – 245 persoane • sali de clase si cabinete – 15 • laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 378 abonamente la televiziune – 308 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 1 persoane stomatologi – sector public – 1 persoane stomatologi – sector privat – 1 persoane personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane cabinete stomatologice – 1 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 1349 ha suprafata arabila – 774 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 67 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 68 ha suprafata păşuni – 436 ha suprafata fanete – 4 ha suprafata cultivata – 654 ha 144 .

COMUNA BENGEŞTI CIOCADIA Comună formată din 4 sate: Bengeşti – reşedin a Bălceşti. după cum spun bătrânii vine de la boierul Stanciu Benga care a venit in Cladova si a stăpânit aceste locuri. Distan a până la Tg-Jiu este de circa 31 km. Relieful cuprinde dealurile subcarpatice Măgura. Ocupa ia principală a popula iei este creşterea animalelor si agricultura.8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 2 locuinte terminate din fonduri private – 2 locuinte terminate din fondurile populatiei – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 4 Abonamente telefonice – 159 5. Bircii. Unii locuitori şi-au 145 . Istoric : Numele acestei comune. ca si o parte din depresiunea Tg-Jiu – Câmpu Mare. chimizarea agricolă si protec ia fitosanitară – AGROMEC BENGEŞTI S. Seşul si Lunca Gilortului cu afluen ii săi Ciocadia si Galbenul.A. O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu. Societă i comerciale: in comuna Bengeşti Ciocadia func ionează o societate comercială al cărei profil este mecanizarea.8. Ciocadia. Ciuha.

a fost declarată monument istoric. vi ă de vie. 5.1. etc. Animale: bovine. porumb. porcine. FISA LOCALITATII BENGEŞTI . pomi fructiferi. cartofi. Săptămânal se ine târgul de vite. in satul Bălceşti. in. Anual se organizează Târgul Florilor. Monumente istorice: biserica din satul Bengeşti construită din zid in anul 1729.deschis mici unită i profilate pe vânzarea produselor alimentare si nealimentare si servicii pentru satisfacerea necesită ilor locale. ovine.8. păsări. pentru produsele agricole si industriale. etc. Transportul se realizează pe căi rutiere . Nu are legătură directă cu calea ferată. Culturi: grâu.CIOCADIA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 6328 ha 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 3655 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 144 persoane numar mediu salariati in agricultură – 20 persoane 146 .

8 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane numar mediu sal in invatamant – 43 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane număr mediu salaria i in transp. depozitare.4 persoane Numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 5 persoane Număr mediu sal. in energie electrica si term. gaze si apa – 3 persoane Numar mediu salariati in constructii .6 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 9 gradinite de copii – 4 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 copii inscrisi in gradinite – 151persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 342 persoane personal didactic – 38 persoane sali de clase si cabinete – 26 laboratoare scolare – 5 ateliere şcolare .3 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 4 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 717 abonamente la televiziune – 485 147 . comunicatii . posta.numar mediu de salaria i in comert.

Scrada. cartofi. porumb. Distan a până la Tg-Jiu este de 45km 148 . secară)– 1239 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 1 locuinte terminate din fonduri private – 1 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 3 Abonamente telefonice – 406 5. Gâlceşti.9. Pârâul Viu. Lihuleşti.6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 3 persoana personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 4109 ha suprafata arabila – 1302 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 504 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 103 ha suprafata pasuni – 1432 ha suprafata fanete – 768 ha suprafata cultivata (grâu. COMUNA BERLESTI Comună cu 7 sate : Berleşti reşedin ă. Scurtu. legume. Suprafa a: 5788 ha.

Culturi : grâu. Până in anul 1990 unii locuitori lucrau in Tg-Jiu si Tg-Cărbuneşti. ovine 638. vi ă de vie. Bădicioiului. Subsolul con ine lignit si petrol. Dealul cu Peri. FISA LOCALITATII BERLESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 5788 ha 2) POPULATIA • -populatia totala stabila – 2404 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 76 persoane 149 . Viilor. la minele de cărbune din Albeni. Radeş. Animale: bovine 1312. transporturile se realizează pe căi rutiere. 5.1. Ocupa ia de bază: Ocupa ia de bază a popula iei este cultura cerealelor. păsări 15900. Poiana Mare.Relieful este de tip colinar cuprinde dealurile Măgurii. Gârnicetului. legume. Comuna este străbătută de pârâul Valea Mare care se varsă in Amaradia. Comuna nu are legătură de cale ferată. etc.9. care au altitudini între 300 – 500 m. Mosoarele. a fost declarată monument istoric. porumb. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. porcine 1350. Monumente istorice: Biserica din satul Bârzeiu. construită din lemn in anul 1768. pomi fructiferi. Logreştilor.

4 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 9 persoane numar mediu salariati in invatamant – 23 persoane numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala – 14 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 5 gradinite de copii – 3 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 copii inscrisi in gradinite – 68 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 247 persoane personal didactic – 45 persoane sali de clase si cabinete – 16 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 550 abonamente la televiziune – 310 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 2 persoane personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 150 .numar mediu salariati in constructii – 10 persoane numar mediu de salariati in comert.

Igirosu. Suprafa a este de 4206 ha . COMUNA BOLBOŞI Comună cu 7 sate: Bolboşi .reşedin ă. Miclosu. 151 . Ohaba Jiu si Valea.Distan a până la Tg-Jiu este de 53 km.7) AGRICULTURA suprafata agricola – 3295 ha suprafata arabila – 1284 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 147 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 88 ha suprafata păşuni – 670 ha suprafata fanete – 1106 ha suprafata cultivata – 974 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 6 locuinte terminate din fonduri private – 6 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 2 Abonamente telefonice – 188 5.Bolboasa.10. Bălăceşti .

10. porumb. care îşi desfăşoară activitatea in domeniul comer ului cu produse alimentare. floarea soarelui.total . Datorită restructurărilor din cadrul mineritului numărul salaria ilor din minerit a scăzut.L.Ocupa ia: Popula ia se ocupa. FISA LOCALITĂ II BOLBOSI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 4206 ha • Locuinte existente . cartofi.1070 2) POPULATIA populatia totala stabila – 3459 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 102 persoane numar mediu salariati in agricultura – 13 persoane numar mediu de salariati in comert. IMBIS IMPEX S. 5.1. In comuna Bolboşi func ionează o societate comercială S. Transporturile se realizează si pe căi rutiere si pe căi ferate Dragoteşti – Filiaşi.C. O parte din bărba i lucrează ca mineri in exploatările de cărbune din bazinul Motru si Jil si la termocentrala Turceni. in principal. iar unii la termocentrala Turceni. etc. băuturi tutun. cu agricultura creşterea animalelor.R. orz. legume. etc.3 persoane 152 . Culturi: grâu. prin sta iile Bălăceşti si Ohaba.

posta comunicatii – 2 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 11 persoane numar mediu salariati in invatamant – 43 persoane numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 9 gradinite de copii – 5 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 copii inscrisi in gradinite – 126 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 454 persoane personal didactic – 39 persoane sali de clase si cabinete – 14 laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 537 abonamente la televiziune – 248 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 2 persoane personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 153 .numar mediu salariati in transp. depozitare.

reşedin ă. Miluta si Scoruşu.7) AGRICULTURA suprafata agricola – 2716 ha suprafata arabila – 1505 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 53 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 66 ha suprafata păşuni – 1091 ha suprafata fanete – 1 ha suprafata cultivata – 1386 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 18 locuinte terminate din fonduri private – 18 locuinte terminate din fondurile populatiei – 18 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 2 Abonamente telefonice – 13 5. Subsolul con ine lignit si petrol. Distan a până la Tg-Jiu este de 55 km Relieful: este alcătuit din dealurile Văii Verzi. Men ii din Dos. Baniu. Racului. 154 . COMUNA BORĂSCU Comună cu 7 sate : Borăscu . Calopăr. Borăscu din o serie de văi care le despart.11. Suprafa a: 7207 ha. Gura Men i.

11. O dată cu exploatările de cărbune din bazinul Motru si Jil . prin halta Borăscu. iar unii la termocentrala Turceni . porumb. cartofi. etc. Ocupa ia de bază: Ocupa ia de bază a popula iei a fost cultura cerealelor. 5.3 persoane 155 .Istoric: In pădurea Milutei si pe Valea Verde s-au găsit unelte din epoca pietrei şlefuite. Nu are legătură directă cu calea salaria ilor a scăzut. Transporturile se realizează pe căi rutiere si pe căi ferate Mătăsari – Turceni – Filiaşi. ferată.1 FISA LOCALITATII BORĂSCU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 7207 ha 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 3807 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 95 persoane • numar mediu salariati in agricultură – 13 persoane • numar mediu de salaria i in comert. unele fiind depuse la Muzeul Jude ean Tg-Jiu. legume. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. o parte din bărba i au început să lucreze ca mineri. Datorită restructurărilor din cadrul mineritului numărul Culturi: grâu.

6 persoane 4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 11 • gradinite de copii – 5 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 • copii inscrisi in gradinite – 126 persoane • elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 413 persoane • personal didactic – 36 persoane • sali de clase si cabinete – 25 • laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA • biblioteci – 3 • biblioteci publice – 1 • abonamente la radio – 784 • abonamente la televiziune – 413 6) OCROTIREA SANATATII • medici – sector public – 2 persoana • personal mediu sanitar – sector public – 2 persoane 156 . depozitare. posta. comunicatii .• numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane • numar mediu sal in invatamant – 35 persoane • numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 16 persoane • număr mediu salaria i in transp.

1 persoană 7) AGRICULTURA • suprafata agricola – 4210 ha • suprafata arabila – 2417 ha • suprafata livezi si pepiniere pomicole – 90 ha • suprafata vii si pepiniere viticole – 123 ha • suprafata pasuni – 1553 ha • suprafata fanete – 27 ha • suprafata cultivata (grâu.• personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane • punct farmaceutic . porumb. legume. Suprafa a este de 3679 ha. cartofi. COMUNA BUMBEŞTI PI IC Comună formată din 3 sate:Bumbeşti Poienari.sector privat .12. secară)– 2046 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 8 • locuinte terminate din fonduri private – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 2 • Abonamente telefonice – 97 5. Cârligei si 157 . Pi ic – reşedin a.

porumb.ZOOPOMICOLA S.12.A. fabricarea produselor de morărit – CREPANY S. comertul cu ridicata al cerealelor. Relieful este alcătuit din dealurile Muierii.1 FISA LOCALITATII BUMBESTI PITIC 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 3679 ha • Locuinte existente .total .Distan a până la Tg-Jiu este de circa 41 km.populatia totala stabila – 2622 persoane 3) FORTA DE MUNCA popula iei este cultura cerealelor. Culturi: grâu.L. O parte din bărba i lucrează la exploatările 158 . 5. etc. Nu are legătură directă cu calea ferată. Ocupa ia principală a de cărbune din Albeni. Transportul se realizează pe căi rutiere . semin elor si furajelor GEMFRUCT S. Societă i comerciale: in comuna Bengeşti Pi ic func ionează mai multe societă i care au ca obiect de activitate creşterea animalelor si cultura vegetală . legume. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. Cârligenilor.. cartofi. vi ă de vie.R.1040 2) POPULATIA . Măgura si o zonă depresionară străbătută de râul Galbenu.A.

numar mediu salariati – 195 persoane . in transp.numar mediu salariati in agricultura – 25 persoane .numar mediu de sal.numar mediu salariati in industrie – 31 persoane .biblioteci – 3 . posta comunicatii – 13 persoane . in constructii – 19 persoane .copii inscrisi in gradinite – 55 persoane .gradinite de copii – 2 .abonamente la radio – 405 159 .sali de clase si cabinete – 18 .numar mediu sal.. in comert. depozitare.numar mediu sal in energie electrica si termica. in administratia publica – 20 persoane . gaze si apa – 6 persoane .numar mediu sal. in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane 4) INVATAMANT .unitati de invatamant – 5 .personal didactic – 34 persoane . in invatamant – 25 persoane .scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 .laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA .biblioteci publice – 1 .elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 225 persoane .numar mediu de sal.numar mediu sal.numar mediu sal.21 persoane .numar mediu sal in industria prelucratoare – 25 persoane .

medici – sector public – 1 persoane -stomatologi – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -laboratoare de tehnica dentara – 1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2942 ha -suprafata arabila – 722 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 262 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 68 ha -suprafata păşuni – 518 ha -suprafata fanete – 1372 ha -suprafata cultivata – 611 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – -locuinte terminate din fonduri private – -locuinte terminate din fondurile populatiei – 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 292 160 ..abonamente la televiziune – 366 6) OCROTIREA SANATATII .

O parte din bărba i lucrează la exploatările de cărbune din Albeni si schela petrolieră din Bustuchin si icleni. porumb. Nu are legătură directă cu calea ferată.13. legume.13. Motorgi. Culturi: grâu. etc.5.suprafata totala: 6096 ha 161 . Ocupa ia principală a popula iei este cultura cerealelor. Societă i comerciale: in comuna Bustuchin func ionează o societate comercială profilată pe fabricarea de cărămidă. subsolul con ine petrol exploatat la Bustuchin si Poiana Seciuri. vi ă de vie. Suprafa a este de 6096 ha. Animale: bovine.1. Cion i. păsări. Relieful cuprinde o parte din Valea Amaradiei si dealurile Muierii. FISA LOCALITATII BUSTUCHIN 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . Poieni a. Pojarul si Valea Pojarului. Nămete. Strămbii. 5. Bârzeiului. Poiana Seciuri. Distan a până la Tg-Jiu este de circa 70 km. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. etc. Transportul se realizează pe căi rutiere . De asemenea func ionează mici unită i de comercializare a produselor alimentare si nealimentare . pomi fructiferi. gaze naturale si lignit. si a altor materiale pentru construc ii. porcine. COMUNA BUSTUCHIN Comună formată din 8 sate: Bustuchin – reşedin a. iglă. Zevelceşti.etc. ovine.

in energie electrica si term. gaze si apa –11persoane -numar mediu salariati in constructii .413 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 5 persoane -număr mediu sal. comunicatii .compl.ucenici – 102 persoane 162 .18 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 12 -gradinite de copii – 6 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -licee .2 persoane -numar mediu salariati in industrie .97 persoane -elevi inscrisi in invat.20 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 59 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 16 persoane -număr mediu salaria i in transport.2) POPULATIA .1 -copii inscrisi in gradinite – 180 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 505 persoane -elevi inscrisi in invatamint liceal .populatia totala stabila – 3727 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 656 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 397 persoane -numar mediu de salaria i in comert. profesional. posta. depozitare.

-personal didactic – 64 persoane -sali de clase si cabinete – 30 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 661-abonamente la televiziune – 303 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3610 ha -suprafata arabila – 1141 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 155 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 73 ha -suprafata pasuni – 1276 ha -suprafata fanete – 965 ha -suprafata cultivata (grâu. secară)– 898 ha 163 . legume. cartofi. porumb.

de asemenea gaze naturale neexploatate. Suprafa a este de 6426 ha. Stejerei si Vâleceaua.8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 7 -locuinte terminate din fonduri private – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 310 5. COMUNA CALNIC Comună formată din 9 sate : Câlnic – reşedin a. Găleşoaia. Didileşti. Pieptani.14. Relieful cuprinde o parte din depresiunea Tismana – Câlnic – Şomaneşti si dealurile Pieptanilor. Subsolul con ine lignit care se exploatează in carierele Tismana I si Tismana II si in subteran la Pinoasa. Distan a până la Tg-Jiu este de circa 20 km. Pinoasei. Culturi: grâu. 164 . pomi fructiferi. O parte din locuitori lucrează la exploatările de cărbune si in unită ile economice din Tg-Jiu. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Tismana este principală apa care străbate comuna Câlnic. etc. Pinoasa. Vâr ului. porumb. legume. Hodoreasca. cartofi. Câlnicul de Sus. Sporeştilor etc.

Nu are legătură directă cu calea ferată. bancare si de asig.1 FISA LOCALITATII CALNIC 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . comunicatii – 6 persoane -numar mediu salariati in activitati financiare.Transportul se realizează pe căi rutiere . 5.populatia totala stabila – 2318 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 899 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 4 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 751 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 10 persoane -numar mediu salariati in energie electrica si termica.suprafata totala: 6426 ha 2) POPULATIA . posta.14. depozitare. persoane – 1 persoana -numar mediu sal in invatamant – 30 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 12 persoane 165 . gaze si apa – 3 persoane -numar mediu de sal in comert.8 persoane -numar mediu de sal transp.

4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 79 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 277 persoane -personal didactic – 42 persoane -sali de clase si cabinete – 14 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 348 -abonamente la televiziune – 265 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -farmacisti – sector privat – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane -personal sanitar mediu – sector privat – 1 persoana -puncte farmaceutice .1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2649 ha -suprafata arabila – 1231 ha 166 .

in estul căreia se găseşte Dealul Artanului. etc. Relieful cuprinde o parte din lunca Amaradiei . Distan a până la Tg-Jiu este de circa 56 km. O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu si Tg-Cărbuneşti. Dealul Spirei si Satu Nou.-suprafata livezi si pepiniere pomicole – 133 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 47 ha -suprafata păşuni – 1096 ha -suprafata fanete – 142 ha -suprafata cultivata – 985 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 13 -locuinte terminate din fonduri private – 13 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 120 5. Cetatea. Rovinari.15. COMUNA CĂPRENI Comună formată din 8 sate: Căpreni – reşedin a. Cornetul. si in vest Dealul Seciului. continuat cu Dealul Băceştilor. Subsolul con ine petrol si gaze naturale. Suprafa a este de 5730 ha. Aluniş Brăteşti. icleni. parte din Dealul Icleanului. Bulbuceni. 167 .

6 km -lungimea simpla a retelei de canalizare – 0.15. 5. Culturi: grâu.25 persoane 168 . porumb. pomi fructiferi. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. vi ă de vie. Nu are legătură directă cu calea ferată. etc.Ocupa ia principală a popula iei este cultura cerealelor .1234 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –8. Transportul se realizează pe căi rutiere. 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3727 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 315 persoane -numar mediu salariati in industrie – 192 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 179 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 13 persoane -numar mediu de sal in comert.total .1. FISA LOCALITATII CAPRENI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 6096 ha -locuinte existente .1 -km.9 km -lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 21.

depozitare. posta comunicatii – 4 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 11 persoane -numar mediu sal in invatamant – 33 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 27 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 93 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 201 persoane -personal didactic – 32 persoane -sali de clase si cabinete – 20 -laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 502 -abonamente la televiziune – 289 6) OCROTIREA SANATATII -paturi in spitale – sector public – 15 -medici – sector public – 3 persoane 169 .-numar mediu sal in transp.

-farmacisti – sector privat – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 9 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -centre de sanatate – sector public – 1 -farmacii – sector privat – 1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2765 ha -suprafata arabila – 1332 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 140 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 112 ha -suprafata păşuni – 1117 ha -suprafata fanete – 64 ha -suprafata cultivata – 1192 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 6 -locuinte terminate din fonduri private – 6 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 6 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 117 170 .

ovine.16.C. de pe stânga acestuia. iar pe dreapta marginea de sud a dealurilor din Podişul Mehedin i. Cătunele. orz. COMUNA CĂTUNELE Comună cu 6 sate : Valea Perelor .suprafata totala: 3242 ha din bărba i lucrează lucrează ca minerii in este agricultura bazinul carbonifer al Motrului. Lupoia. Suprafa a este de 3242 ha .R. profilată pe transportul rutier de mărfuri si S.5. păsări. O parte Ocupa ia animalelor. Valea Mănăstării si Steic.1 FISA LOCALITATII CĂTUNELE 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. Societă ile comerciale care func ionează in comună sunt S. plante furajere in lunca Motrului iar pe dealuri pomi fructiferi si vii. EXTRANS MOTRU S.reşedin ă. Transporturile se realizează pe căi rutiere . porcine. 5.L. Animale: bovine. ale cărei domenii de activitate sunt hotelurile si motelurile cu restaurant. Nu are legătură directă cu calea ferată. Subsolul con ine lignit care se exploatează in galerii si cariere la Lupoaia.C.etc. principală a popula iei si creşterea 171 . Dealul Viilor.16.A. TRAMIRENA S. Culturi: grâu. Relieful cuprinde o parte din lunca Motrului si Dealul Motrului. porumb.

populatia totala stabila – 2517 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 680 persoane -numar mediu salariati in industrie – 612 persoane -numar mediu de salaria i in comert.2) POPULATIA .6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 20 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 14 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite –88 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 153 persoane -personal didactic – 18 persoane -sali de clase si cabinete – 13 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 557 172 .

COMUNA CIUPERCENI 173 . legume. secară)– 523 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 5 -locuinte terminate din fonduri private – 5 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 104 5.17. porumb. cartofi.-abonamente la televiziune – 559 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1216 ha -suprafata arabila – 571 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 77 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 32 ha -suprafata pasuni – 414 ha -suprafata fanete – 122 ha -suprafata cultivata (grâu.

Culturi: legume . in ultimii ani au dus la lor. In comuna Ciuperceni îşi desfăşoară activitatea S. la este cultura din cerealelor. profilată pe lucrări de construc ie. Ritualul de înmormântare se manifestă prin depunerea rămăşi elor funerare oase calcinate. Ritul funerar descoperit în necropola tumulară de la Ciuperceni "Vârtoapele" este unitar. Peştenea Vulcan. 174 . ării. Strâmba . In subsol se găsesc gaze naturale. Strâmba . Monumente: Bisericile din satele Ciuperceni. o parte din Depresiunea Tismana – Câlnic – Şomaneşti. Aceste vase în majoritate prezintă urme de arsură secundară. care datează din secolul al XVIII lea . lângă vasele de ofrandă.L. Boboieşti. incinera ia folosindu-se în toate mormintele cercetate. cărbune. târg de vite si alte produse. cartofi.Comună cu 7 sate: Ciuperceni . Restructurările intervenite in economia disponibilizarea CIPROM S. Vârtopu si Zorzila. căni e cu o toartă sau două supraînăl ate. creşterea animalelor si bărba i au lucrat. fragmente de străchini. anual. până in anul cultura pomilor fructiferi. O parte exploatarea de cărbune din bazinul Motrului si Rovinari.C. Relieful este format din Dealurile Bojorăscu la vest si sud – vest.direct pe solul antic. cenuşă . exploatate la Strâmba – Vulcan si lignit care nu este exploatat Ocupa ia popula iei 1990.reşedin ă. Suprafa a este de 7007 ha .Vulcan. În satul Ciuperceni se ine."Vârtoapele" se datează în prima vârstă a fierului şi va fi cercetată în anii viitori. pomi fructiferi. Priporu . Necropola tumulară de la Ciuperceni .Vulcan. Cioca si Zorzilei la sud vest. dealurile Strâmbei si Pieptanilor. sunt monumente istorice . Aceste vase de ofrandă au fost aduse de la rugul funerar din afara necropolei. Distan a până la Tg-Jiu este de 25 km.R. Inventarul ceramic descoperit constă în vase bitronconice cu două tor i.

populatia totala stabila – 1654 persoane realizează 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 138 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 1 persoana -numar mediu salariati in industria extractiva – 5 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 49 persoane -numar mediu salariati in constructii– 20 persoane -numar mediu de sal in comert. Transportul se pe căi rutiere.comunicatii – 1 persoana -numar mediu salariati in activitati financiare.Comuna nu are legătură cu calea ferată.posta.8 persoane -numar mediu de sal transp. depozitare. 5.suprafata totala: 7007 ha 2) POPULATIA .1.17. persoane – 1 -persoana -numar mediu salariati in administratia publica– 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 27 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 7 persoane 175 . bancare si de asig. FISA LOCALITATII CIUPERCENI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI .

1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 415 -abonamente la televiziune – 292 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane -puncte farmaceutice .1 176 .4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 51 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 149 persoane -personal didactic – 27 persoane -sali de clase si cabinete – 17 -laboratoare – 1 -ateliere scolare .

177 . Dumb răveşti si Radoşi. COMUNA CRASNA Comună cu 9 sate : Cărpiniş . Aninişul din Deal. Crasna din Deal. Drăgoieşti. Distan a până la Tg-Jiu este de 45 km.18. Suprafa a: 20908 ha. Buzeşti. Crasna.reşedin ă.7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2660 ha -suprafata arabila – 953 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 109 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 37 ha -suprafata păşuni – 1527 ha -suprafata fanete – 34 ha -suprafata cultivata – 630 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 49 5.

C.Relieful: cuprinde versantul de sud a si o parte din depresiunea Crasna – Cărpiniş. iar zona de la poalele mun ilor este cunoscută sub numele de plai. Florile Albe. profilată pe comer ul cu amănuntul al băuturilor.18.1. Prăve u Mic. In comuna Crasna îşi desfăşoară activitatea S. cu mun ii Rotunda.0 km 178 .1837 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –20. Biserica cimitirului din satul Crasna din Deal. Plasala. FISA LOCALITATII CRASNA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 20908 ha -Locuinte existente . ambele afluen i ai Gilortului.total . Vegeta ia este alcătuită din păşuni alpine (la peste 1800 m) păduri de conifere si fag in zona montană iar in zona depresionară păduri de stejar. Monumente istorice: Schitul Crasna si biserica din vale care apar in satului Cărpiniş. Culturi: grâu. legume. cartofi. ca de aici prin munte în eleg pădurea si păşunea alpină. Băileasca. Nu are legătură directă cu calea ferată. porumb.L. 5. Ocupa ia de bază: Ocupa ia de bază a popula iei este creşterea animalelor (îndeosebi ovine si bovine) si cultura pomilor fructiferi. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Ieşu. Teritoriul comunei este udat de Blahni a cu afluentul Sunătoarea si Ciocadia cu afluentul Ghia. Locuitorii Masivului Parâng. NEMESIS S.R. etc. Prăve u Mare.

2) POPULATIA -populatia totala stabila – 5500 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 175 persoane -numar mediu salariati in industrie – 13 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 3 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. Financiare. depozitare. gaze si apa – 10 persoane -numar mediu de sal in comert. bancare si de asig – 1 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 55 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 31 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 14 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -copii inscrisi in gradinite – 204 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 577 persoane -personal didactic – 57 persoane -sali de clase si cabinete – 36 -laboratoare scolare – 3 179 transp. posta comunicatii – 2 .26 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ.

-ateliere scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 963 -abonamente la televiziune – 664 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoane -Medici .sector privat – persoane .sector privat – 1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 8473 ha -suprafata arabila – 2176 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 231 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 328 ha -suprafata păşuni – 2394 ha -suprafata fanete – 3344 ha -suprafata cultivata – 2035 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 180 .1 -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane -farmacii – sector privat – 1 -cabinete medicale .

in anii 1683 – 1684. construită in anul 1749. porumb. O parte din locuitori lucrează la Craiova. păsări. Miericeşti. etc. pe temelie de cărămidă. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. COMUNA CRUŞE Comună formată din 10 sate: Cruşe – reşedin a. Măiag . Miericeanu. Slămneşti. Suprafa a este de 8622 ha. cartofi. din cărămidă si lemn se află in satul Măiag. iar cea de-a doua din cărămidă in anul 1813 cu pictură in frescă in stil bizantin. Filiaşi si Turceni. vi ă de vie. prima din lemn. porcine. Mierea. legume. Slăvu a. Monumente istorice: Bisericile din satul Slăvu a – construite. Nu are legătură directă cu calea ferată. Urda de Jos si Vălu a.19. Săielelor. Distan a până la Tg-Jiu este de circa 80 km. Culturi: grâu. Bojinu. Marineşti. Vălu ei . Transportul se realizează pe căi rutiere . O altă biserică. pomi fructiferi. 181 .-locuinte terminate din fondurile populatiei – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 456 5. ovine. Animale: bovine. Relieful este alcătuit din Dealul Cireşului. etc. Bereştilor.

4 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 19 -gradinite de copii – 9 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 10 -copii inscrisi in gradinite – 160 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 486 persoane 182 . comunicatii .20 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 16 persoane -numar mediu sal in invatamant – 57 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala –22 persoane -număr mediu salaria i in transp.19.populatia totala stabila – 3712 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 275 persoane -numar mediu salariati agricultură – 4 persoane -numar mediu salariati in industri – 124 persoane -numar mediu de salaria i in comert.1. FISA LOCALITATII CRUŞE 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8622 ha 2) POPULATIA .5. posta. depozitare.

-personal didactic –55 persoane -sali de clase si cabinete – 30 -laboratoare scolare – 4 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 5 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 826 -abonamente la televiziune – 427 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 5073 ha -suprafata arabila – 2084 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 231 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 292 ha -suprafata pasuni – 2402 ha -suprafata fanete – 64 ha -suprafata cultivata (grâu. legume. cartofi. secară)– 1918 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 7 183 . porumb.

Suprafa a este de 5996 ha . si pantele uşor înclinate ale dealurilor Muierii si Măgurii . Relieful cuprinde valea pârâului Plosca. Distan a până la Tg-Jiu este de 116 km.20. Culturi: grâu. Rădineşti si Zăicoiu . Dănciuleşti.-locuinte terminate din fonduri private – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 131 5. Bibuleşti.suprafata totala: 5996 ha 2) POPULATIA 184 . Obârşia . FISA LOCALITATII DANCIULESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . Petrăchei.reşedin ă.1. Transporturile se realizează pe căi rutiere. legume. 5. porumb.20. COMUNA DANCIULESTI Comună cu 7 sate : Hălăngeşti . afluent al Amaradiei. Nu are legătură directă cu calea ferată. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura. cartofi. O parte din bărba i lucrează in Craiova.

populatia totala stabila – 2822 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 126 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 12 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 1 persoane -numar mediu salariati in constructii– 1 persoane -numar mediu de sal in comert..posta.depozitare.comunicatii – 4 persoana -numar mediu salariati in administratia publica– 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 35 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 80 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 281 persoane -personal didactic – 54 persoane -sali de clase si cabinete – 23 -laboratoare – 1 -ateliere scolare .15 persoane -numar mediu de sal transp.2 5) CULTURA SI ARTA 185 .

-biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 409 -abonamente la televiziune – 393 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -puncte farmaceutice – 2 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3240 ha -suprafata arabila – 1204 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 152 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 107 ha -suprafata păşuni – 1516 ha -suprafata fanete – 261 ha -suprafata cultivata – 1120 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 10 -locuinte terminate din fonduri private – 10 186 .

Suprafa a este de 8092 ha . Bucureasa.21. Culturi: grâu. Barza. Ungureni. Şasa. Urzicii. Relieful cuprinde partea de sud vest a Depresiunii Tg-Jiu –Câmpu Mare si dealurile Văcării. Distan a până la Tg-Jiu este de 7 km. Târculeşti. Văcăria. Şestoarea. Nu are legătură directă cu calea ferată. profilată pe comer alimentare. Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Merfuleşti. Troni . Subsolul con ine lignit si petrol. tutun. băuturi . etc. O parte din locuitori lucrează la Tg-Jiu si Rovinari. Zlaşti si Brătuia care apar in bazinului hidrografic Jiului.1. cartofi. COMUNA DĂNEŞTI Comună cu 11 sate: Dăneşti . 5. Botorogi. FISA LOCALITATII DANESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI o societate cu produse al 187 .C. Este udat de pâraiele Şasa.R.21.9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 10 5.L.reşedin ă. Societă i comerciale: In comuna Dăneşti func ionează comercială S. Transportul se realizează pe căi rutiere. MADOFIL S. Văcarea. Brătuia. etc. porumb. Branului.

-suprafata totala: 8092 ha -locuinte existente . depozitare.total .25 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 11 persoane -numar mediu sal in invatamant – 43 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 17 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 17 -gradinite de copii – 8 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 9 -copii inscrisi in gradinite – 170 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 277 persoane -personal didactic – 32 persoane 188 transp. posta comunicatii – 1 .6 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3651 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 150 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 18 persoane -numar mediu salariati in industrie – 18 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 18 persoane -numar mediu de sal in comert.1764 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 28.

-sali de clase si cabinete – 22 -laboratoare scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 818 -abonamente la televiziune – 623 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 4882 ha -suprafata arabila – 2655 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 288 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 122 ha -suprafata păşuni – 727 ha -suprafata fanete – 1090 ha -suprafata cultivata – 1999 ha 189 .

Culturi: grâu.22. Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor . Corobăi si Trestioara. Subsolul con ine lignit. legume.1 FISA LOCALITATII DRAGOTESTI . COMUNA DRAGOTESTI Comună cu 3 sate : Drăgoteşti Suprafa a este de 2893 ha . Cojmăneşti si Tehomir. exploatat in minele de la Dragoteşti. 5. 190 . cartofi. Negomir.8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 0 -locuinte terminate din fonduri private – 0 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 0 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 137 5.22. Are legătură cu calea ferată Drăgoteşti . Distan a până la Tg-Jiu este de 44 km.reşedin ă. porumb. Relieful este format din culmile Slivileştilor si Negomirului si o parte a văii Jil u Dragăteştilor.Turceni – Filiaşi.

gaze si apa– 3 persoane -numar mediu de sal in comert. posta. comunicatii – 20 persoana -numar mediu salariati in administratia publica– 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 33 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 -copii inscrisi in gradinite – 80 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 389 persoane 191 . depozitare.16 persoane -numar mediu de sal transp.1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 2893 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2832 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 650 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 479 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 20 persoane -numar mediu salariati in energie electrica si termica.

1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 407 -abonamente la televiziune – 373 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 9 persoane -dispensare medicale – sector public .-personal didactic – 64 persoane -sali de clase si cabinete – 14 -laboratoare – 2 -ateliere scolare .1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1726 ha -suprafata arabila – 756 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 56 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 68 ha -suprafata păşuni – 522 ha -suprafata fanete – 324 ha 192 .

Tâlveşti si Urecheşti. învă ământ 52. industrie 317.23. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Relieful ocupă o parte din depresiunea Tg-Jiu – Câmpu Mare si o parte din Dealul Bran. Suprafa a pe care o totalizeaza impreuna cu localitatile incorporate este de 6151 ha . sănătate 6. comer 12. Dâmbova. din care: agricultură 5. Distan a până la Tg-Jiu este de 8 km.reşedin ă. Comuna este udată de râul Jiu cu afluen ii Amaradia. Pietroasă si Zlaştiu. petrol si gaze de sondă. Iaşi – Gorj . administra ie publică 9. Total salaria i 428. etc. In subsol se găseşte lignit. COMUNA DRAGUTESTI Comună situata in apropierea municipiului Tg-Jiu cuprinzand 6 sate: Drăgu eşti . Cârbeşti . 193 .-suprafata cultivata – 751 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 3 -locuinte terminate din fonduri private – 3 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 2 -Abonamente telefonice – 178 5. construc ii 17.

.0 km. Învă ământul este asigurat de 11 unită i şcolare din care 6 grădini e cu 126 copii înscrişi. păsări 10000.Lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile: 3.Suprafata locuibila: 66941 mp . păduri 2609 ha. Culturi: grâu. Animale: bovine 1145 capete. ovine 336.Suprafata totala: 6151 ha .privat. porumb.Locuinte in proprietate publica: 2 . un tehnică dentară – privat. 5 şcoli cu învă ământ primar si Cadre didactice 41. unită i PTTR 5. un cabinet medical .7 km. .Lungimea simpla a retelei de canalizare: 1. Cultura: biblioteci 4. stomatolog 1. abonamente radio 410. păşuni 661 ha. cartofi. etc. abonamente telefon 286.Locuinte existente – total: 1837 . Sănătate: medici 3. vii si pepiniere viticole 78 ha. abonamente TV 1294. Nu are legătură directă cu calea ferată.Suprafata locuibila in proprietate privata: 66893 mp . personal mediu sanitar 6. 194 gimnazial cu 456 elevi. fâne e 428 ha).1. porcine 2104. Transporturile se realizează pe căi rutiere. legume. FISA LOCALITATII DRĂGU EŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI .Locuinte in proprietate privata: 1835 .Modul de folosin ă a terenurilor : agricol 3061 ha (arabil 1781 ha. livezi si pepiniere pomicole 121 ha.23. 5.Suprafata locuibila in proprietate publica: 48 mp .

depozitare.Populatia totala: 5229 presoane.Populatie feminina: 2627 persoane . din care: .2) POPULATIA . din care cu varsta sub un an: 2 persoane .Numar mediu salariati in comert: 30 .Numar mediu salariati in invatamant: 52 .Numar mediu salariati in agricultura:5 persoane . posta si telecomunicatii: 35 .Numar mediu salariati in transport.Nascuti vii: 65 persoane .Salariati – total – numar mediu persoane: 255 persoane .Populatia cu domiciliul in localitate: 5239 persoane .Numar mediu salariati in industrie: 55 .Plecari cu domiciliul din localitate: 59 persoane .Numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala: 16 195 .Stabiliri de domiciliu in localitate: 92 persoane .Numar mediu salariati in administratie publica:13 .Decedati: 61.Stabiliri de resedinta in localitate: 10 persoane .Numar mediu salariati in constructii: 14 .Numar mediu salariati in industria extractiva: 55 .Plecari cu resedinta din localitate: 20 persoane 3 ) FORTA DE MUNCA .

Biblioteci publice – numar: 1 .4) INVATAMANT .Scoli din invatamantul primar si gimnazial: 5 .Abonamente la radio: 631 .Elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial: 443 .Sali si cabinete scolare: 27 .Unitati de invatamant: 11 .Elevi inscrisi in invatamant gimnazial: 244 .Laboratoare scolare: 1 5) CULTURA SI ARTA .Personal didactic in invatamant primar si gimnazial: 35 .Gradinite de copii: 6 .Personal didactic in invatamant prescolar: 6 .Personal didactic – total: 40 . din care: 196 .Copii inscrisi in gradinite: 133 .Medici: 2 .Abonamente la televiziune: 862 6) OCROTIREA SANATATII .Elevi inscrisi in invatamant primar: 199 .Personal mediu sanitar: 4.Stomatologi: 1 .Elevi inscrisi – total: 456 .Biblioteci – total: 4 .

Laboratoare de tehnica dentara: 1 7) AGRICULTURA .Suprafata cu cartofi: 100 ha .Productia totala de grau si secara: 630 tone . din care in gospodariile populatiei: 950 capete .Productia totala de legume: 3050 tone .Productia de struguri: 288 tone .Suprafata cu livezi si pepiniere pomicole: 121 ha .Productia totala la porumb boabe: 3980 tone .la sfarsitul anului: 950 capete.Bovine – total.Productia de lapte de vaca: 18593 tone Productia de lana: 1500 kg.Productia totala de cartofi: 1380 tone .Productia de carne: 453 tone greutate vie ..Suprafata cu porumb boabe: 1212 ha .Suprafata cu grau si secara: 180 ha .Productia de fructe: 500 tone .Suprafata cu vii si pepiniere viticole: 78 ha . 197 .Ovine – tital: 600 capete .Porcine – total: 2000 capete .Suprafata arabila: 1855 ha .Suprafata cultivata cu legume: 200 ha .In sector public: 4 .Pasari – total: 20000 capete .Suprafata cu fanete: 420 ha .Suprafata cu pasuni: 587 ha .Suprafata agricola dupa modul de folosinta: 3061 ha .

Timişeni. legume.R. iar in sud cuprinde dealurile Roşiei si Fărcăşeştilor. O parte din bărba i lucrează la exploatările de cărbune exploatările petroliere de la Societă i comerciale: in transporturile rutiere. cartofi. Rogojelu. construită in jurul anului 1500. Suprafa a este de 8406 ha .Abonamente telefonice telefonie fixa: 450 5. Fărcăşeşti si Rogojelu.L. Monumente istorice : Biserica din Roşia Jiu. Valea cu Apă. Culturi: grâu.Locuinte terminate – total: 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati postale: 4 . SORTI TRANS S. COMUNA FĂRCĂŞEŞTI Comună cu 7 sate: Fărcăşeşti . Distan a până la Tg-Jiu este de 25 km.C.. comuna Fărcăşeşti func ionează o comercială S.24. Peşteana de Jos.Productia de oua: 1980 mii buc.Jiu. biserica din Valea cu Apă .. construită in 1700. Roşia Jiu. 8) INVESTITII – CONSTRUCTII . Subsolul con ine lignit. biserica din Fărcăşeşti 198 de pe raza comunei si societate icleni. Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Fărcăşeşti – Moşneni. porumb. exploatat la Roşia .reşedin ă. a cărei activitate o reprezintă . Relieful in nord este alcătuit din forma iuni ale Jiului (lunci si terase).

8 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4155 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 3063 persoane -numar mediu salariati in industrie – 2748 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 2710 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 33 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. posta comunicatii – 183 .1652 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –16. FISA LOCALITATII FARCASESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8406 ha -locuinte existente .20 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane 199 transp. construită in anul 1774.total . sunt declara i monumente ale naturii. depozitare. Doi stejari.1.24.Moşenei. Are legătură cu calea ferată Tg-Jiu – Turceni – Filiaşi 5. afla i lângă biserica satului Roşia Jiu. gaze si apa – 5 persoane -numar mediu de sal in constructii – 15 persoane -numar mediu de sal in comert.

-numar mediu sal in invatamant – 52 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -licee – 1 -copii inscrisi in gradinite – 121 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 508 persoane -elevi inscrisi in invatamant liceal – 95 persoane -personal didactic – 46 persoane -sali de clase si cabinete – 25 -laboratoare scolare – 2 -ateliere scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 805 -abonamente la televiziune – 537 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 200 .

25. Cleşneşti. care străbate comuna de la nord la sud si o serie de dealuri Ascu işului. COMUNA GLOGOVA Comună cu 5 sate: Iormăneşti . Cămuieşti.reşedin ă.7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2912 ha -suprafata arabila – 1082 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 91 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 129 ha -suprafata păşuni – 1560 ha -suprafata fanete – 50 ha -suprafata cultivata – 1069 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 8 -locuinte terminate din fonduri private – 8 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 216 5. Glogova si Olteanu. 201 . Relieful este format din o parte a luncii si teraselor Motrului. Distan a până la Tg-Jiu este de 55 km. Suprafa a este de 4210 ha .

dealul Privei Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor. la o distan ă de 500 m. porumb. Transportul se realizează pe căi rutiere. Viişoarele. Prinăriei.Pietricica. Ortea. Culturi: grâu. igăniei. Vărzăriei. cultura legumelor si a pomilor fructiferi. cu calea 5. dealul Băl atu pe dreapta Motrului iar pe stânga Cracii Motrului. Busuiocu.25. In Glogova există o construc ie deosebită sub numele de cula din Glogova.1. nu are legătură ferată. cartofi. cracurile Boghiceştilor. construită din cărămidă in anul 1764. dealurile Balabanu. Osoia. legume. Biserica din Glogova. FISA LOCALITATII GLOGOVA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4210 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 1962 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 99 persoane 202 . Este prevăzută cu un refugiu secret printr-un gang subteran. construită in a doua jumătate a secolului al XV – lea . a fost declarată monument istoric. Lăcrămuşei Cracul Chivădarului. prin care se putea ieşi spre apa Motrului.

8 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 13 persoane -numar mediu sal in invatamant – 23 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 11 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 73 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 274 persoane -personal didactic – 24 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -ateliere şcolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 393 -abonamente la televiziune – 183 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 203 .-numar mediu salariati in industrie – 39 persoane -numar mediu de salaria i in comert.

Distan a până la Tg-Jiu este de 33 km. secară)– 593 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 8 -locuinte terminate din fonduri private – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 12 5. Arjoci. porumb.7) AGRICULTURA --suprafata agricola – 1378 ha -suprafata arabila – 702 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 130 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 15 ha -suprafata pasuni – 391 ha -suprafata fanete – 140 ha -suprafata cultivata (grâu. Chiliu. Câlceşti. Pârâu de Pripor. cartofi.26. legume. 204 . Suprafa a este de 5132 ha .reşedin ă. COMUNA GODINESTI Comună cu 7 sate : Godineşti . Pârâu de Vale si Rătez.

Câlceştilor. etc.26. pomi fructiferi.1. Subsolul con ine lignit.L. cartofi. vii. si o parte a luncii Tismanei cu afluentul său Orlea. Transporturile se realizează pe căi rutiere. porumb. Culturi: grâu.R. Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Nu are legătură directă cu calea ferată. Grindu. etc. Câ iva pe vânzări de produse au deschis magazine profilate alimentare si nealimentare. a cărei activitate o reprezintă comer ul cu materii locuitori prime agricole materii prime mici textile si semi-preparate. Petacu. GODAR S. Chicioara.C. FISA LOCALITATII GODINESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 5132 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2348 persoane 3) FORTA DE MUNCA 205 . Societă i comerciale: in comuna Godineşti func ionează o societate comercială S..Relieful este alcătuit din dealul Sporeşti. 5.

2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 327 -abonamente la televiziune – 279 206 .5 persoane -numar mediu salariati in administratia publica– 11 persoane -numar mediu sal in invatamant – 27 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 9 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 71 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 214 persoane -personal didactic – 24 persoane -sali de clase si cabinete – 21 -laboratoare – 2 -ateliere scolare .-numar mediu salariati – 87 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 8 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 8 persoane -numar mediu salariati in constructii – 7 persoane -numar mediu de sal in comert.

Suprafa a este de 3839 ha . Busuioci. Totea de Hurezani.6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 2 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3291 ha -suprafata arabila – 960 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 136 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 98 ha -suprafata păşuni – 1100 ha -suprafata fanete – 997 ha -suprafata cultivata – 792 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 31 5.reşedin ă. COMUNA HUREZANI Comună cu 5 sate : Hurezani .27. Pegeni. Plopu. 207 .

Dealul Conacelor si o parte din valea Amaradiei. industrie 98. Culturi: cereale .27. sănătate 7. abonamente radio 250. Relieful cuprinde o serie de dealuri din Piemontul Getic: Artanu Negrenilor. 5 şcoli cu învă ământ primar si gimnazial cu 257 elevi înscrişi. Răşina. păsări 9400. fâne e 142 ha) păduri 1536 ha. etc. porcine 1200 . abonamente telefon 166. Sănătate : medici 2. ovine 221.Distan a până la Tg-Jiu este de 56 km. comunica ii 24. Animale: bovine 543 capete. termică. administra ie publică 21.1. pomi fructiferi. abonamente TV 359. comer 14. Total salaria i 218. 208 . păşuni 845 ha. unită i PTTR 4. personal mediu sanitar 3. vii. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura si creşterea animalelor O parte din bărba i lucrează in diferite centre din jude ul Gorj. Nu are legătură directă cu calea ferată. livezi si pepiniere pomicole 112 ha. FISA LOCALITATII HUREZANI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3839 ha electrică. învă ământ 23. Cultura: biblioteci 3. Modul de folosin ă a terenurilor: agricol 1956 ha (arabil 802 ha. 5. transporturi. gaze si apă 26. vii 55. Cadre didactice 25. din care: agricultură 8. energie etc. Transporturile se realizează pe căi rutiere . Comuna este străbătută de la nord la sud de Amaradia si de afluen ii săi. legume. Învă ământul este asigurat de 8 unită i şcolare din care 3 grădini e cu 79 copii înscrişi. construc ii 11.

posta comunicatii – 24 .10 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 18 persoane -numar mediu sal in invatamant – 27 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 9 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 89 persoane 209 transp. gaze si apa – 23 persoane -numar mediu de sal in constructii – 8 persoane -numar mediu de sal in comert.-Locuinte existente .799 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 1919 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 335 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 3 persoane -numar mediu salariati in industrie – 190 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 166 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 1 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. depozitare.total .

-elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 263 persoane -personal didactic – 29 persoane -sali de clase si cabinete – 20 -laboratoare scolare – 1 -ateliere scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 276 -abonamente la televiziune – 370 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1956 ha -suprafata arabila – 917 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 112 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 55 ha -suprafata păşuni – 730 ha -suprafata fanete – 142 ha -suprafata cultivata – 692 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII 210 .

FISA LOCALITATII IONEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI 211 . Comuna are legătură cu calea ferată Filiaşi – Tg-Jiu. Relieful este alcătuit din dealul Picu. a fost declarată monument istoric. Animale: bovine. cartofi. Distan a până la Tg-Jiu este de 68 km. cultura pomilor si creşterea animalelor. Gura Şuşi ei. Culturi: porumb. porcine.-locuinte terminate – 5 -locuinte terminate din fonduri private – 5 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 5 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 170 5.28. culmile Ulmenilor Ilieştilor si o parte din a luncii Jiului. grâu.1. legume. 5. construită in anul 1873. ovine. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura.28. Picu lui Crau. prin halta Ioneşti. etc. Biserica din satul Ioneşti. COMUNA IONEŞTI Comună cu 4 sate : Ioneşti – reşedin a. păsări. Suprafa a este de 4356 ha. Ilieşti si Picu .

-suprafata totala: 4356 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2548 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 98 persoane -numar mediu salariati in industrie – 6 persoane -numar mediu salariati in agricultură – 14 persoane -numar mediu de salaria i in comert.15 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 21 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 16 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 6 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 -copii inscrisi in gradinite – 100 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 257 persoane -personal didactic – 24 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA 212 .

cartofi. legume.-biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 466 -abonamente la televiziune – 393 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1810 ha -suprafata arabila – 1369 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 84 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 63 ha -suprafata pasuni – 293 ha -suprafata fanete – 1 ha -suprafata cultivata (grâu. secară)– 1164 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 10 -locuinte terminate din fonduri private – 10 9) POSTA SI TELECOMUNICATII 213 . porumb.

Boia. porumb. COMUNA JUPANESTI Comună cu 5 sate: Jupâneşti . prin sta ia Jupâneşti. Pârâu Boia. Are legătură cu calea ferată Filia i – Tg-Jiu. Suprafa a este de 5725 ha . Vidin si Vierşani. Culturi: grâu. 5.-Unitati PTTR – 2 -Abonamente telefonice – 80 5.populatia totala stabila – 2480 persoane 3) FORTA DE MUNCA au dus la reducerea aproape completă a 214 .reşedin ă. FISA LOCALITATII JUPANESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . cartofi. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura si creşterea animalelor O parte din bărba i au lucrat până in anul 1990 in oraşele Tg-Jiu si Filiaşi dar restructurările intervenite numărului lor.suprafata totala: 5724 ha 2) POPULATIA . Relieful este format dintr-o parte a luncii Gilortului si Valea Deşului. Distan a până la Tg-Jiu este de 32 km.1.29. legume.29.

posta.2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 514 -abonamente la televiziune – 335 6) OCROTIREA SANATATII 215 . comunicatii – 4 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 7 persoane -numar mediu sal in invatamant – 17 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 17 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 84 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 196 persoane -personal didactic – 42 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -ateliere scolare .-numar mediu salariati – 75 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 9 persoane -numar mediu de sal in comert.6 persoane -numar mediu salariati in transp. depozitarea.

216 .30. Distan a până la Tg-Jiu este de 12 km.-medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1917 ha -suprafata arabila – 1187 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 96 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 43 ha -suprafata păşuni – 563 ha -suprafata fanete – 28 ha -suprafata cultivata – 1045 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 146 5. COMUNA LELEŞTI Comună cu 3 sate : Leleşti – reşedin a. Frăteşti si Rasovi a. Suprafa a este de 3018 ha .

etc. legume. In satul Leleşti se găseşte un muzeu comunal. Frăteşti.30. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura. pictată pe lemn datând din anul 1864. Datorită restructurărilor economice. FISA LOCALITATII LELESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3018 ha -locuinte existente .total . Culturi: porumb.1. Nu are legătură cu calea ferată. Rasovei. Ursă ei. cartofi. odată cu trecerea la economia de pia ă. cultura pomilor fructiferi si creşterea animalelor. dintre care principala este Valea Şuşi ei. Până in anul 1990 mul i bărba i lucrau in exploatările carbonifere din bazinul Rovinari si Jil . Monumente istorice: Biserica din satul Leleşti. Transporturile se realizează pe căi rutiere. grâu.827 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –10.0 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 1812 persoane 217 .Relieful este alcătuit in cea mai mare parte din dealurile Ursa i Bisericii. lucrată in lemn. Criva si dintr-o parte a luncilor unor văi. o mare parte dintre ei au fost disponibiliza i. 5.

3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 102 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 2 persoane -numar mediu salariati in industrie – 15 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 15 persoane -numar mediu de sal in constructii – 5 persoane -numar mediu de sal in comert.8 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 24 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 12 persoane transp. depozitare. posta comunicatii – 4 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 52 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 160 persoane -personal didactic – 16 persoane -sali de clase si cabinete – 13 -laboratoare scolare – 2 218 .

5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 592 -abonamente la televiziune – 413 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2233 ha -suprafata arabila – 1239 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 241 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 49 ha -suprafata păşuni – 660 ha -suprafata fanete – 44 ha -suprafata cultivata – 875 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 3 -locuinte terminate din fonduri private – 3 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 3 219 .

etc. COMUNA LICURICI Comună cu 4 sate : Frumuşei . care desparte Dealul Gâlceştilor de Dealul Mare si Matca Totea (vale). 5.1. Transporturile se realizează cu calea ferată. ovine. păsări. Relieful. legume.31. FISA LOCALITATII LICURICI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 6165 ha 2) POPULATIA . Negreni si Totea.31. Nu are legătură directă . a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. Animale: bovine. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. Licurici. Distan a până la Tg-Jiu este de 40 km. Suprafa a este de 6165 ha. porcine. cartofi. Culturi: grâu.populatia totala stabila – 2730 persoane 3) FORTA DE MUNCA 220 pe căi rutiere. etc. Comuna este străbătută de matca Negreana.reşedin ă. porumb.9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 189 5. care desparte Dealu Mare de Dealul Cărbuneştilor.

6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 32 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 19 persoane -numar mediu salariati in constructii .-numar mediu salariati – 101 persoane -numar mediu salariati in industrie – 2 persoane -numar mediu de salaria i in comert.11 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 65 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 245 persoane -personal didactic – 31 persoane -sali de clase si cabinete – 20 -laboratoare scolare – 2 -ateliere şcolare .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -ibloteci publice – 1 -abonamente la radio – 475 -abonamente la televiziune – 117 6) OCROTIREA SANATATII 221 .

secară)– 881 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 6 -locuinte terminate din fonduri private – 6 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 41 222 . porumb. legume.-medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -personal punct farmaceutic – sector privat – 1 persoana 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3227 ha -suprafata arabila – 1194 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 134 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 134 ha -suprafata pasuni – 794 ha -suprafata fanete – 971 ha -suprafata cultivata (grâu. cartofi.

etc. Popeşti si Seaca. porumb. care apar in Podişului Getic. Distan a până la Tg-Jiu este de 59 km.5. care datează 1718 si biserica din satul Popeşti. datorită restructurărilor care s-au produs in economie.suprafata totala: 6815 ha 2) POPULATIA .populatia totala stabila – 2996 persoane de la 223 .32. Nu are legătură directă cu calea ferată. Monumente istorice : Schitul de la Tg-Logreşti. In prezent numărul lor s-a redus. Mărului. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor.. Seci. Răchi i. Frunza. COMUNA LOGRESTI Comună cu 7 sate: Tg-Logreşti . cartofi.32. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Strâmbei. O parte din locuitorii comunei au lucrat . până in anul 1990.reşedin ă. Col eşti. Relieful este format din Dealurile Muierii. Suprafa a este de 6815 ha . Logreşti – Moşteni. Culturi: grâu. Amaradia străbate comuna de nord la sud si colectează pâraiele de pe dealurile vecine. 5. la Tg-Jiu.1. Tg-Cărbuneşti si la exploatările carbonifere din jude . legume. FISA LOCALITATII LOGRESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI .

posta. depozitarea.9 persoane -numar mediu salariati in transp.3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 127 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 4 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 32 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 7 persoane -numar mediu de sal in comert.3 -ateliere scolare .1 5) CULTURA SI ARTA 224 . comunicatii – 4 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 24 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 11 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 89 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 239 persoane -personal didactic – 41 persoane -sali de clase si cabinete – 22 -laboratoare scolare .

1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3655 ha -suprafata arabila – 1591 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 299 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 72 ha -suprafata păşuni – 1420 ha -suprafata fanete – 273 ha -suprafata cultivata – 835 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 3 -locuinte terminate din fonduri private – 3 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 130 225 .-biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1073 -abonamente la televiziune – 161 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane -centre de sanatate – sector public .

legume. o parte din locitori au devenit mineri.A – produce utilaje pentru mine. cultura cerealelor si a pomilor fructiferi. porumb. 226 . PRESTĂRI SERVICII CU UTILAJE TERASIERE JIL S. Brădet. GOSGOMLOC S. Croici si Runcurel. Culturi: grâu. O dată cu începerea exploatării cărbunelui pe raza comunei. tutun. S. cartofi. GEOGIA INTER S. UZINA REPARA II JIL ROM S. COMUNA MĂTĂSARI Comună cu 5 sate: Mătăsari . etc. băuturi. Relieful este alcătuită din o parte a luncii Jil ului si dealurile Brăde ului. care se exploatează.33. Distan a până la Tg-Jiu este de 36 km.C.C. salubritate si activită i sanitare. Suprafa a este de 4644 ha . Croici.5. cariere si construc ii.A .A. Subsolul con ine lignit. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor. – comer cu produse alimentare. S. Societă i comerciale: In comuna Mătăsari îşi desfăşoară activitatea mai multe societă i comerciale: S.C.se ocupă cu transportul rutier de mărfuri. – asanarea si îndepărtarea gunoaielor. In prezent numărul lor a scăzut datorită restructurărilor intervenite in economia ării după 1990.reşedin ă. TRANSPORT. Brădă el. Comuna are legătură cu calea ferată Filiaşi – Turceni – Rovinari – TgJiu prin sta iile Mătăsari si Drăgoteşti. S.A. Runcurel.C.

1.total .2951 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –16. posta comunicatii – 633 . depozitare. Financiare.3 km -lungimea simpla a retelei de canalizare – 4. gaze si apa – 67 persoane -numar mediu de sal in constructii – 315 persoane -numar mediu de sal in comert.104 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ. bancare si de asig – 4 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 31 persoane -numar mediu sal in invatamant – 128 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 40 persoane 227 transp. FISA LOCALITATII MATASARI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4644 ha -locuinte existente .2 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 6143 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 4228 persoane -numar mediu salariati in industrie – 2728 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 2315 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 346 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.5.33.

4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -licee – 1 -copii inscrisi in gradinite – 204 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 913 persoane -elevi inscrisi in invatamant liceal – 396 persoane -personal didactic – 106 persoane -sali de clase si cabinete – 47 -laboratoare scolare – 7 -ateliere scolare – 8 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 804 -abonamente la televiziune – 461 6) OCROTIREA SANATATII -paturi in spitale – sector public –13 -medici – sector public – 6 persoane -stomatologi – sector public – 1 persoane -stomatologi – sector privat – 1 persoane -farmacisti – sector privat –1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 1 persoane 228 .

sector privat – 53 -cabinete stomatologice – 28 -Laboratoare medicale .sector public – 4 -farmacii – sector public – 3 -farmacii – sector privat – 30 -cabinete medicale .numar 15 -laboratoare de tehnica dentara – 16 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 6024 ha -suprafata arabila – 4403 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 760 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 139 ha -suprafata păşuni – 247 ha -suprafata fanete – 475 ha -suprafata cultivata – 3731 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 8 -locuinte terminate din fonduri private – 8 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII 229 .-personal mediu sanitar – sector privat – 24 persoane -spitale – sector public – 1 -dispensare medicale – sector public – 4 -crese .sector privat .

Culturi: grâu.1. Bârcaciu.-unitati PTTR – 9 -abonamente telefonice – 22637 10) TURISM. COMUNA MUŞETEŞTI Comună cu 7 sate : Muşeteşti. Stănceşti – Larga. ODIHNA SI TRATAMENT -unitati de cazare – 5 -Locuri in unitati de cazare .34. legume. FISA LOCALITATII MUŞETEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 9189 ha 230 . Arşeni. Stănceşti.34. Suprafa a este de 9189 ha . Grui.reşedin ă. Gămani. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura pomilor fructiferi a cerealelor si creşterea animalelor. Unii din locuitori lucrează la exploatările forestiere. cartofi. etc. Relieful cuprinde o parte din versantul de sud al Masivului Parâng si o parte din culoarul subcarpatic al Gorjului.(total) numar 576 3. Distan a până la Tg-Jiu este de 25 km. Nu are legătură directă cu calea ferată. 5. porumb. Transporturile se realizează pe căi rutiere.

numar mediu salariati in industrie –3 persoane -numar mediu salariati in constructii .numar mediu salariati – 125 persoane .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 231 .populatia totala stabila – 2439 persoane 3) FORTA DE MUNCA .2) POPULATIA .6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 41 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 103 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 251 persoane -personal didactic – 29 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -laboratoare scolare – 17 -ateliere şcolare .32 persoane -numar mediu de salaria i in comert.

legume. secară)– 832 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 12 -locuinte terminate din fonduri private – 12 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 1 -abonamente telefonice – 272 232 . cartofi.-biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 458 -abonamente la televiziune – 374 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2894 ha -suprafata arabila – 1069 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 212 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 78 ha -suprafata pasuni – 1067 ha -suprafata fanete – 468 ha -suprafata cultivata (grâu. porumb.

porumb. COMUNA NEGOMIR Comună cu 10 sate: Negomir . legume. Nu are legătură directă cu calea ferată. despăr ite prin pârâul Jil ul Racilor. Până in anul 1990 o parte din locuitori au lucrat in exploatarea carboniferă din bazinele Rovinari si Motru. Bohorel. FISA LOCALITATII NEGOMIR 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 5351 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4086 persoane 233 . Condeieşti. cartofi.35. Nucetu. Ursoaia si Valea Racilor. Orzu. Suprafa a este de 5331 ha . Relieful este format din dealuri. Ocupa ia animalelor. tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea 5.35. Subsolul con ine lignit. Paltinu.reşedin ă. Distan a până la Tg-Jiu este de 35 km.1. Artanu. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Culturi: grâu.5.

3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 5 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 758 -abonamente la televiziune – 305 234 .3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 368 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 192 persoane -numar mediu de sal in comert.3 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 46 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 17 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 172 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 512 persoane -personal didactic – 46 persoane -sali de clase si cabinete – 24 -laboratoare scolare .

COMUNA PADEŞ 235 .36.6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3322 ha -suprafata arabila – 1602 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 92 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 117 ha -suprafata păşuni – 829 ha -suprafata fanete – 682 ha -suprafata cultivata – 1182 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 11 -locuinte terminate din fonduri private – 11 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 238 5.

L. Un important monument al naturii este Peştera Cloşani. EMANOIL CERNA SAT S.R.L.R. Societă i comerciale: In comuna Padeş (Cerna sat ) îşi desfăşoară activitatea două societă i comerciale din domeniul exploatărilor forestiere : S. ENERGOFOREST CERNA SAT S. In satul Padeş func ionează o societate profilată S. cartofi. Văieni. Cerna Sat. Padeş.L. locuri in unită i de cazare 20. Cloşani . porumb. la est de valea Motrului sunt dealurile Pleşa si Cerna. Spre sud la vest de râul Motru cuprinde o parte a podişului Mehedin i.C. Cernei si Godeanului. pe comer 236 . Suprafa a este de 38981 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. Apa Neagră. Pe câmpia Padeşului unde Tudor Vladimirescu a citit proclama ia.reşedin ă. . Mehedin i.C. RADEŞ S.C. Orzeşti.Comună cu 8 sate : Călugăreni . Culturi: grâu. Nu are legătură directă cu calea ferată. Turism: Unită i de cazare 3. legume. Relieful ocupă o parte a mun ilor Vulcanuli. un camping cu 12 locuri. Prezintă fenomene carstice. Comuna este udată de cursul superior al râului Motru si afluen ii lui. Transporturile se realizează pe căi rutiere.R. Motru sec. pomi fructiferi. care a însemnat începutul revolu iei de la 1821. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. s-a ridicat in 1938 un monument in memoria revolu iei. Până in anul 1990 o parte din bărba i au lucrat in exploatările carbonifere din bazinul Motru si la exploatările forestiere. si S. Numărul acesta a scăzut după 1990 datorită restructurărilor din economie.

gaze si apa – 42 persoane -numar mediu de sal in constructii – 11 persoane -numar mediu de sal in comert.25 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 13 persoane -numar mediu sal in invatamant – 67 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 26 persoane 4) INVATAMANT 237 transp. posta comunicatii – 8 .5.36.1765 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 20 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 5286 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 345 persoane -numar mediu salariati in industrie – 181 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 139 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. depozitare. FISA LOCALITATII PADES 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 38981 ha -locuinte existente .1.total .

profesional.-unitati de invatamant – 14 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -copii inscrisi in gradinite – 188 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 563 persoane -elevi inscrisi in invat. compl. ucenici –46 persoane -personal didactic – 59 persoane -sali de clase si cabinete – 36 -laboratoare scolare – 2 -ateliere scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 5 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 445 -abonamente la televiziune – 395 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 10194 ha -suprafata arabila – 452 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 99 ha 238 .

Brădiceni. Boroşteni.37. Pe Bistri a Gorjeană s-au construit două baraje: cu o microhidrocentrală de 14 MW si Clocotiş. 239 . cu vârful Oslea. COMUNA PEŞTIŞANI Comună cu 7 sate: Peştişani– reşedin ă. se uneşte cu Tismana.abonamente telefonice – 465 5. Dealurile Brădiceni si Sporeşti. Hobi a si Seuca. Distan a până la Tg-Jiu este de 21 km. Jaleşu si se varsă in Jiu. Bistri a Gorjeană colectează apele din zona montană iar in depresiune primeşte Bistricioara si Bâlta. Frânceşti. baraj de deviere a Bistri ei spre râul Tismana. Gureni.3 Km .-suprafata vii si pepiniere viticole – 126 ha -suprafata păşuni – 6030 ha -suprafata fanete – 3487 ha -suprafata cultivata – 447 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 9 -locuinte terminate din fonduri private – 9 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 . In sud se află Depresiunea Peştişani. Relieful cuprinde partea sudică a mun ilor Vâlcani. Suprafa a este de 21687 ha . printr-un tunel de 9.

Culturi: grâu.Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. legume. etc. 5. nuci. cartofi. porumb. Animale: bovine. etc. Jil si unită ile economice din Tg-Jiu.37. ovine. biserica din Frânceşti construită din lemn in anul 1823. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Monumente ale naturii: rezerva ia de castani comestibili de la Boroşteni. Nu are legătură directă cu calea ferată. Până in anul 1990 mul i locuitori au lucrat in exploatările de cărbune din bazinele Rovinari. păsări. porcine. Monumente istorice biserica din satul Hobi a construită din lemn in anul 1828. FISA LOCALITATII PEŞTIŞANI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 21687 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4087 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 602 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva –persoane -numar mediu salariati in agricultură – 4 persoane -numar mediu de salaria i in comert-23 persoane -numar mediu salariati in administratia publica –11 persoane -numar mediu sal in invatamant –147 persoane 240 .

profesional. compl. ucenici – 219 persoane -personal didactic – 69 persoane -sali de clase si cabinete – 39 -laboratoare scolare – 7 -ateliere şcolare . gaze si apa – 17 persoane -numar mediu salariati in constructii – 212 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 15 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -licee .15 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 887 241 . in energie electrica si term.-numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 18 persoane -număr mediu salaria i in transport. comunicatii 52 persoane -numar mediu salariati in industrie -69 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in –52 persoane -număr mediu sal.261 persoane -elevi inscrisi in invat.1 -copii inscrisi in gradinite – 117 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 409 persoane -elevi inscrisi in invatamint liceal . posta. depozitare.

cartofi. legume. secară)– 1763 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 9 -locuinte terminate din fonduri private – 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 267 242 .-abonamente la televiziune – 627 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 6623 ha -suprafata arabila – 1880 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 444 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 132 ha -suprafata pasuni – 3571ha -suprafata fanete – 596 ha -suprafata cultivata (grâu. porumb.

Ceplea . Olari.1. Culturi: grâu.5.38. 5. Suprafa a este de 8002 ha . Cursaru. floarea soarelui. legume. FISA LOCALITATII PLOPSORU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8002 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 6776 persoane 3) FORTA DE MUNCA 243 . Broşteni de Sus.38. Broşteni. Piscuri. Izvoarele. Deleni. Distan a până la Tg-Jiu este de 45 km. si extrac ia i eiului din icleni. Comuna are legătură directă cu calea ferată. Relieful este format din culmea Părăşişte si culmea Căpşuneaua între lunca Jiului si Valea Plopşorului. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. etc. Sărdăneşti si Vălari. Până in anul 1990 mul i locuitori au lucrat in exploatările de cărbune din bazinele Rovinari. cartofi. porumb. COMUNA PLOPŞORU Comună cu 11 sate : Plopşoru – reşedin ă.

depozitare.-numar mediu salariati – 301 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 71 persoane -numar mediu de sal in comert.51 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 15 persoane -numar mediu sal in invatamant – 73 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 23 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 13 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 249 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 892 persoane -personal didactic – 73 persoane -sali de clase si cabinete – 37 -laboratoare scolare – 1 -ateliere scolare . comunicatii . posta.52 persoane -numar mediu de sal in trans.1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1174 244 .

-abonamente la televiziune – 697 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 7 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3672 ha -suprafata arabila – 2445 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 107 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 158 ha -suprafata păşuni – 960 ha -suprafata fanete – 2 ha -suprafata cultivata – 1786 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 6 -locuinte terminate din fonduri private – 6 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 219 245 .

Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor.5. cartofi. porumb.39. nucul. pomi fructiferi. mascat de depozite sedimentare mai noi. si Racovi a. 5. Suprafa a este de 8495 ha . care formează dealurile piemontane cu afluentul său Codrişor si Coasta Mare. FISA LOCALITATII POLOVRAGI 246 . Comuna este udată de Olte Tărâia. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Obiective turistice: Cheile Olte ului.A.39. mojdreanul teiul . In bazinul Olte ului au fost descoperite zăcăminte de grafit. iar in mun ii Cujba si Dracu sunt mici zăcăminte de fier . despăr ită de mun i printr-un abrupt tectonic. POLOVRĂGEANCA S.C. etc.1. In sudul mun ilor se află depresiunea Polovragi. O parte din locuitori lucrează in exploatările forestiere. Nu are legătură directă cu calea ferată. etc. ctitoria boierului Danciu Pârâianu. Culturi: grâu. Relieful in nord cuprinde o parte a Mun ilor Parâng (Micaia si Curmătura Olte ului) si Mun ilor Căpă ânii. Peştera Polovragi si Mănăstirea Polovragi construită in anul 1643. – societate ce desfăşoară o activitate in cadrul prelucrării lemnului. căpşune. COMUNA POLOVRAGI Comună cu 2 sate: Polovragi – reşedin ă. Distan a până la Tg-Jiu este de 51 km. Societă i comerciale: S. legume. La poalele muntelui in apropierea Mănăstirii Polovragi creşte castanul comestibil.

posta comunicatii – 2 .21 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ.total .1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8495 ha -locuinte existente . bancare si de asig – 1 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 34 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 6 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 247 transp. Financiare.1062 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 26 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2988 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 155 persoane -numar mediu salariati in industrie – 7 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. gaze si apa – 7 persoane -numar mediu de sal in comert. depozitare.

profesional.-copii inscrisi in gradinite – 80 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 295 persoane -elevi inscrisi in invat. compl. ucenici –46 persoane -personal didactic – 26 persoane -sali de clase si cabinete – 18 -laboratoare scolare – 2 -ateliere scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 491 -abonamente la televiziune – 324 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3267 ha -suprafata arabila – 850 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 75 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 51 ha -suprafata păşuni – 1221 ha -suprafata fanete – 1070 ha -suprafata cultivata – 775 ha 248 .

porcine. Călugăreasa. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. Burlani.(total) numar 16 5. Culturi: grâu. legume. porumb. In subsolul unor dealuri se găseşte lignit ne exploatat. cartofi.8) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 490 9) TURISM. etc. etc. Negoieşti si Zorleşti. – societate ce desfăşoară activitatea in domeniul construc iilor metalice si articolelor componente. Înalt. Societă i comerciale: S.R. Relieful este format din dealurile aflate de o parte si de alta a pârâului Câlnic: dealurile Dâlma. COMUNA PRIGORIA Comună cu 7 sate: Prigoria – reşedin ă.L. O parte din locuitori lucrează in exploatările carbonifere de la Albeni. Dobra. Stâlpu. Peri. ovine. Şes.40. etc. Animale: bovine. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. 249 . Bucşana.C. Suprafa a este de 6690 ha . ODIHNA SI TRATAMENT -unitati de cazare – 2 -locuri in unitati de cazare . ROMINOX S. păsări.

suprafata totala: 6690 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3404 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 135 persoane -numar mediu salariati in industrie – 26 persoane -numar mediu de salaria i in comert. in energie electrica si term.2 persoane -Număr mediu sal. pe căi rutiere. Nu are legătură directă 5.40. gaze si apa – 3 persoane -Numar mediu salariati in constructii – 4 persoane 4) INVATAMANT 250 .1. FISA LOCALITATII PRIGORIA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . comunicatii . depozitare.Transporturile se realizează cu calea ferată. posta.10 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 38 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane -număr mediu salaria i in transp.

-unitati de invatamant – 12 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -copii inscrisi in gradinite – 103 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 356 persoane -personal didactic – 36 persoane -sali de clase si cabinete – 24 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 668 -abonamente la televiziune – 112 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3905 ha -suprafata arabila – 1246 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 232 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 164 ha 251 .

O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu si Craiova. Becheni. Măgura. străbătute de o serie de văi care au curs permanent sau intermitent. Stejaru si Şitoaia. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Gruilui. cartofi. Subsolul con ine petrol. secară)– 1014 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 1 -locuinte terminate din fonduri private – 1 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 45 5. cărbune si gaze naturale. legume. Dealul Mare. Seciurile. Dealu Viei. etc. 252 . porumb. Relieful este alcătuit dintr-o serie de dealuri. epei. mai importante fiind: Corşorului. Distan a până la Tg-Jiu este de 86 km. legume. cartofi.-suprafata pasuni – 553 ha -suprafata fanete – 1710 ha -suprafata cultivata (grâu. Muierii. Ruget. COMUNA ROŞIA DE AMARADIA Comună cu 7 sate: Roşia de Amaradia – reşedin ă. Culturi: grâu.41. la exploatările de cărbune din Rovinari si exploatările forestiere din Gorj si Vâlcea. porumb.

FISA LOCALITATII ROŞIA DE AMARADIA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4190 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3795 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 760 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 449 persoane -numar mediu de salaria i in comert. construită din monument istoric.41. gaze si apa – 3 persoane 253 . posta. pe căi rutiere.457 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 5 persoane -număr mediu sal. Nu are legătură directă 5.Monumente istorice: Biserica di satul Roşia de Amaradia. in energie electrica si term. picturi si a suferit de-a lungul timpului nenumărate renovări.1. Nu are bârne de lemn in anul 1755. este declarată Transporturile se realizează cu calea ferată. depozitare.10 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 45 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 21 persoane -număr mediu salaria i in transport. comunicatii 185 persoane -numar mediu salariati in industrie .

25 persoane -elevi inscrisi in invat.1 -copii inscrisi in gradinite – 127 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 433 persoane -elevi inscrisi in invatamint liceal . profesional.ucenici – 93 persoane -personal didactic – 51 persoane -sali de clase si cabinete – 27 -laboratoare scolare – 2 -ateliere şcolare .-numar mediu salariati in constructii .4 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 436 -abonamente la televiziune – 346 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 7 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 254 .compl.15 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 11 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -licee .

Răchi i. cartofi. secară)– 948 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 14 -locuinte terminate din fonduri private – 14 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 58 5. legume.7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2433 ha -suprafata arabila – 1191 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 152 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 50 ha -suprafata pasuni – 378 ha -suprafata fanete – 662 ha -suprafata cultivata (grâu. Suprafa a este de 27220 ha . 255 . Bâltişoara. Suseni si Valea Mare. Bâlta. COMUNA RUNCU Comună cu 7 sate: Runcu – reşedin ă.42. Dobri a. porumb.

etc. vile turistice 1 cu 9 locuri. a iglei si a altor materiale de construc ii. prin captarea unor izvoare din munte.Distan a până la Tg-Jiu este de 51 km. Societă i comerciale: S. In culoarul depresionar din sud s-au dezvoltat satele comunei. Satele in afară de Susesi sunt alimentate cu apă.C. O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu. FISA LOCALITATII RUNCU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI 256 . complex turistic (Bucium) pe valea Sohodolului . – societate ce desfăşoară o activitate de comer cu produse alimentare si nealimentare. Relieful cuprinde in partea de nord o parte din munte . SUCCES NIC COM S.7 km lungime. valorificate la S. Aici pe valea Sohodolului se găsesc Cheile Sohosodolului. Nu are legătură directă cu calea ferată. potabilă. porumb.C. din Tg-Jiu. Culturi: grâu.R. Pe Şuşi a Seacă este construită o microhidrocentrală care alimentează sanatoriul Dobri a. 5. legume.1. cu 1. MACOFIL S. Bogă ia principală a subsolului o formează granitul si calcarul.A.L. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. cartofi. pentru producerea cimentului.42. campinguri 1 cu 22 locuri. Transporturile se realizează pe căi rutiere. iar la Runcu o alta care este legată de re eaua na ională. cabane 1 cu 7 locuri. Obiective turistice: unită i de cazare 7 cu 54 locuri de cazare.

2333 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 21.total .-suprafata totala: 27220 ha -locuinte existente . gaze si apa – 4 persoane -numar mediu de sal in constructii – 54 persoane -numar mediu de sal in comert.75 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 13 persoane -numar mediu sal in invatamant – 36 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 163 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 17 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 257 transp. posta comunicatii – 11 .5 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 5812 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 410 persoane -numar mediu salariati in industrie – 32 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 16 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 12 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. depozitare.

ucenici –18 persoane -personal didactic – 57 persoane -sali de clase si cabinete – 41 -laboratoare scolare – 6 -ateliere scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1188 -abonamente la televiziune – 517 6) OCROTIREA SANATATII -paturi in sanatorii TBC – sector public – 355 -medici – sector public – 22 persoane -farmacisti – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 91 persoane -farmacii – sector public – 1 -cabinete medicale .-licee – 1 -copii inscrisi in gradinite – 204 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 541 persoane -elevi inscrisi in invatamant liceal – 25 persoane -elevi inscrisi in invat.1 7) AGRICULTURA 258 .profesional.sector privat – 1 -sanatorii TBC – sector public . compl.

Jeriştea si Maghereşti.-suprafata agricola – 6214 ha -suprafata arabila – 1010 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 153 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 371 ha -suprafata păşuni – 2820 ha -suprafata fanete – 1860 ha -suprafata cultivata – 963 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 4 -locuinte terminate din fonduri private – 4 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 4 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 205 10) TURISM.43. COMUNA SĂCELU Comună cu 5 sate: Săcelu – reşedin ă. 259 . ODIHNA SI TRATAMENT -unitati de cazare – 11 -Locuri in unitati de cazare . Blahni a de Sus.(total) numar 72 5. Hăieşti.

C.1. gaze naturale. Hăieşti si Ciucureşti. care exploatate până in prezent.43. Relieful este alcătuit din dealurile Săcelu. locuri de cazare 280(un hotel cu 172 locuri si 3 vile turistice cu 108 locuri). Blahni a străbate comuna de la nord la sud. Săcelu este amenajat ca sta iune balneo-climaterică cu băi calde in stabiliment si băi reci. Transporturile se realizează cu calea ferată. POMICOLA SĂCELU S. Subsolul con ine ape minerale. Nu are legătură directă cu excep ia apelor minerale nu sunt 260 . etc. petrol. Surupa ilor. primeşte ca afluent principal pârâul Sunătoarea. Societă i comerciale: In comuna Săcelu func ionează o societate S. sare. Ocupa ia tradi ională a popula iei este pomicultura . legume. mai multe magazine private al căror domeniu de activitate este comercializarea produselor alimentare si nealimentare. Turism: Unită i de cazare 4. Distan a până la Tg-Jiu este de 31 km.FISA LOCALITATII SĂCELU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4207 ha pe căi rutiere.A. pomi fructiferi. Culturi: grâu. porumb. in bazine amenajate in aer liber. Maghereştilor. – domeniul de activitate este pomicultura si cultura altor plante. 5.Suprafa a este de 4207 ha . cultura cerealelor si creşterea animalelor. Brăniştoi.

2) POPULATIA -populatia totala stabila – 1869 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 275 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 156 persoane -numar mediu de salaria i in comert- 15 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 20 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 38 persoane -număr mediu salaria i in transp, depozitare, posta, comunicatii - 4 persoane -numar mediu salariati in industrie – 156 persoane -numar mediu salariati in constructii - 4 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 88 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 187 persoane -personal didactic – 15 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -laboratoare scolare –1 -ateliere şcolare - 1

261

5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 434 -abonamente la televiziune – 229 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3194 ha -suprafata arabila – 699 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 458 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 62 ha -suprafata pasuni – 1440 ha -suprafata fanete – 535 ha -suprafata cultivata (grâu, porumb, cartofi, legume, secară)– 591 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII

262

-unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 62 5.44. COMUNA SAMARINESTI Comună cu 9 sate: Samarineşti – reşedin ă, Băzăvani, Boca, Duculeşti, Larga, ârioi, Valea Bisericii, Valea Mică si Valea Mare. Suprafa a este de 3248 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. Relieful cuprinde dealurile Măiag, Locii, Bătrânilor, Radei si Hobi a dintre lunca Motrului si Valea Jil ului, iar spre nord dealurile Nenii, Cioca Duchii, Crângu, Zăstrana, si Strâmtului. Subsolul con ine lignit care se exploatează. Ocupa ia tradi ională a popula iei este pomicultura, cultura cerealelor si creşterea animalelor. O parte din bărba i lucrează la exploatările de cărbune locale si in alte unită i economice din oraşul Motru. Modul de folosin ă a terenurilor: agricol 1999 ha (arabil 1143 ha, livezi si pepiniere pomicole 78 ha, vii si pepiniere viticole 54 ha, păşuni 628 ha, fâne e 96 ha), păduri 187, etc. Culturi: grâu, porumb, cartofi, legume, etc. Animale: bovine 802, capete, porcine 1459, ovine 222, păsări 11328, etc. Are legătură cu calea ferată Filiaşi - Strehaia – Motru, prin sta iile Însură ei si Corcova. 5.44.1. FISA LOCALITATII SAMARINEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3248 ha

263

2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2056 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 718 persoane -numar mediu salariati in industrie – 661 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 19 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 13 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 6 -gradinite de copii – 2 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 48 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 223 persoane -personal didactic – 16 persoane -sali de clase si cabinete – 12 -laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci publice – 2 -abonamente la radio – 370 -abonamente la televiziune – 261

264

6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1999 ha -suprafata arabila – 1143 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 78 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 54 ha -suprafata pasuni – 628 ha -suprafata fanete – 96 ha -suprafata cultivata(grâu, porumb, cartofi, legume, secară) – 954 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 7 -locuinte terminate din fonduri private – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 15 5.45. COMUNA SĂULEŞTI Suprafa a este de 5573 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 44 km.

265

Relieful este alcătuit din dealurile Vulparului si Corbului, Drăghiceştilor si piscurile Blanelor, Pozârca, Corbule ului, Negoi ei si altele si lunca Gilortului cu afluentul Purcăroaia. Ocupa ia tradi ională a popula iei este pomicultura, cultura cerealelor si creşterea animalelor. O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu si Tg-Cărbuneşti Societă i comerciale: in comuna Săuleşti func ionează 2 societă i comerciale - S.C. AGROMEC S.A Bibeşti – in domeniul serviciilor pentru mecanizare, chimizare agricolă si protec ie fitosanitară si in domeniul comer ului cu ridicata al zahărului, ciocolatei si al produselor zaharoase S.C. POLISEUM S.A Are legătură cu calea ferată Filiaşi – Tg-Jiu. Transporturile se realizează si pe căi rutiere. 5.45.1. FISA LOCALITATII SAULESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 5573 ha -Locuinte existente - total - 1073 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2602 persoane

3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 136 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 19 persoane
266

-numar mediu salariati in industrie – 17 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 5 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 2 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica, gaze si apa – 10 persoane -numar mediu de sal in comert- 30 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 22 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 10 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 74 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 246 persoane -personal didactic – 20 persoane -sali de clase si cabinete – 13 -laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 482 -abonamente la televiziune – 332
267

transp, depozitare, posta comunicatii – 16

6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 2 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2337 ha -suprafata arabila – 1483 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 37 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 97 ha -suprafata păşuni – 671 ha -suprafata fanete – 49 ha -suprafata cultivata – 1250 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 2

9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 3 -abonamente telefonice – 225

268

5.46. COMUNA SCHELA Comună cu 5 sate : Sâmbotin - reşedin ă, Arsuri, Gornăcel, Pajiştea si Schela.. Suprafa a este de 8765 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 13 km. Relieful cuprinde in partea nordică si centrală rama de sud a mun ilor Vâlcan, iar spre sud o parte sin depresiunea Bumbeşti Jiu, mărginită de dealurile Gornăcel, Schela, etc. Re eaua hidrografică este alcătuită din pâraie mici, care apar in bazinului hidrografic al Jiului. Subsolul con ine antracit care s-a exploatat la Schela si argilă refractară, exploatată in muntele Vezuroiu. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor, pomicultura si cultura cerealelor. Culturi: porumb, cartofi, legume, pomi fructiferi, etc. O parte din locuitorii comunei lucrează in Bumbeşti Jiu. Monumente istorice si drumul care trece obiective turistice: la 991 m altitudine, pe in 1932 in amintirea peste pasul Vâlcan, spre depresiunea Petroşani se află

monumentul din Poiana lui Mihai Viteazul, ridicat

trecerii marelui domn , cu oştirea spre Transilvania, operă a artistului C.S. Poponiu.. In satele Schela si Vlădoise află bisericile vechi ridicate între anii 1504 – 1584 Transporturile se realizează cu calea ferată. 5.46.1. FISA LOCALITATII SCHELA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8765 ha
269

pe căi rutiere. Nu are legătură directă

2) POPULATIA - populatia totala stabila – 2126 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 150 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 37 persoane -numar mediu de salaria i in comert- 5 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 34 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane -numar mediu salariati in industrie - 63 persoane -Numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 26 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 64 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 180 persoane -personal didactic – 21 persoane -sali de clase si cabinete – 8 -ateliere şcolare - 2 5) CULTURA SI ARTA

270

-biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 492 -abonamente la televiziune – 367 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2502 ha -suprafata arabila – 522 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 42 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 101 ha -suprafata pasuni – 898 ha -suprafata fanete – 939 ha -suprafata cultivata (grâu, porumb, cartofi, legume, secară)– 416 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 1 -locuinte terminate din fonduri private – 1 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 3 -abonamente telefonice – 54

271

5.47. COMUNA SCOAR A Comună cu 11 sate : Scoar a - reşedin ă, Bobu , Budieni , Cerătu de Copăcioasa, Câmpu Mare , Colibaşi, Copăcioasa, Lazuri, Lintea, Mogoşani si Pişteştii din Deal. Suprafa a este de 8578 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 15 km. Relieful este format din Dealurile Copăcioasei, Scoar a, Bobului, Ibanului si o parte din Depresiunea Tg-Jiu – Câmpu Mare. Apele care străbat comuna sunt Blahni a si Amaradia Pietroasa cu afluen ii lor. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. O parte din locuitorii comunei au lucrat , până in anul 1990, la TgJiu, Rovinari, etc. Societă i comerciale : S.C. AGROMEC S.A. Scoar a - societate comercială ce îşi desfăşoară activitatea in domeniul serviciilor pentru mecanizarea agriculturii si S.C. POMICOLA Bobu S.A. care se ocupă cu pomicultura si cultura altor plante. Culturi: grâu, porumb, cartofi, legume, etc. Animale: bovine, porcine, ovine, păsări, etc. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Nu are legătură directă cu calea ferată. 5.47.1. FISA LOCALITATII SCOAR A 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8578 ha
272

2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4763 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 175 persoane -numar mediu salariati in agricultură – 30 persoane -numar mediu de salaria i in comert- 10 persoane -număr mediu salaria i in transport, depozitare, posta, comunicatii 23 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 14 persoane -numar mediu sal in invatamant – 40 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 32 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 86 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 390 persoane -personal didactic – 43 persoane -sali de clase si cabinete – 40 -laboratoare scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA

273

porumb.1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 5753 ha -suprafata arabila – 3015 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 687 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 165 ha -suprafata pasuni – 1802 ha -suprafata fanete – 84 ha -suprafata cultivata (grâu. secară)– 2347 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 4 -locuinte terminate din fonduri private – 4 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 274 .-biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 875 -abonamente la televiziune – 955 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoana -stomatologi – sector public. legume. cartofi.

reşedin ă. Miculeşti.1. dar datorită restructurărilor numărul lor s-a redus. etc. FISA LOCALITATII SLIVILESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 6149 ha 275 .48. Hodoleanu.48. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor.COMUNA SLIVILESTI Comună cu 8 sate: Slivileşti. pe căi rutiere.-abonamente telefonice – 428 5. cartofi. străbătute de Jil u Slivileşti cu efluen ii lui. Transporturile se realizează cu calea ferată. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. Relieful este alcătuit din dealurile Grigorescu. Ştiucani si Tehomir. Piticului. legume. Monumente istorice: Cula de Şiacu. Strămtu. porumb. Cojmăneşti. etc. construită lemn in secolul al XVIII – lea. cu parter si etaj. O parte din locuitori au lucrat in bazinele carbonifere Motru si Jil . Distan a până la Tg-Jiu este de 60 km. Sura. Vârtopu. Nu are legătură directă din 5. Suprafa a este de 6149 ha . Culturi: grâu. construită din cărămidă in anii 1818 – 1823 si biserica din satul Sura. Şiacu.

-Locuinte existente . posta comunicatii – 3 276 .1416 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4003 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 115 persoane -numar mediu de sal in constructii – 15 persoane -numar mediu de sal in comert. depozitare.total .5 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 39 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 14 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 15 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 8 -copii inscrisi in gradinite – 155 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 444 persoane -personal didactic – 41 persoane -sali de clase si cabinete – 27 -laboratoare scolare – 1 transp.

5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 755 -abonamente la televiziune – 545 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -puncte farmaceutice – sector privat .1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3653 ha -suprafata arabila – 1700 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 63 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 90 ha -suprafata păşuni – 1575 ha -suprafata fanete – 225 ha -suprafata cultivata – 1430 ha 8) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 71 277 .

Curpen. construită din zid in stil brâncovenesc. Căleşti. Brădet. pomi fructiferi. vii. O parte din locuitorii comunei lucrează in Tg-Jiu. In sud cuprinde depresiunea Stăneşti mărginită spre vest de dealurile Cioara. Vaidei si Vălari. pe căi rutiere. Nu are legătură directă 5. construită din lemn in anul 1759. Măzăroi. Mociorâta.5. Transporturile se realizează cu calea ferată. iar spre est C. Dosuri. FISA LOCALITATII STĂNEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI 278 . COMUNA STĂNEŞTI Comună cu 10 sate : Stăneşti . De la nord la sud comuna este străbătută de Şuşi a Verde care aproape de ieşirea din munte formează o frumoasă cascadă.Peret. Pârvuleşti.49. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor (oi). Rupturi si Corcola i. cultura pomilor fructiferi si a vi ei de vie. Culturi: porumb. Viişoara.1. Obreja. Alexeni. Monumente istorice : Biserica din satul Stăneşti . dealurile Mâ oaiei si Bălanilor. in anul 1732 si biserica din Măzăroi.49. Peleş .reşedin ă. Rugilor . etc. Relieful in nord cuprinde o parte a Mun ilor Vâlcani. Distan a până la Tg-Jiu este de 12 km. Suprafa a este de 10008 ha . legume. Bălani.

in energie electrica si term. comunicatii .1 persoane -numar mediu salariati in industrie – 151 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 1 persoane -număr mediu sal.-suprafata totala: 10008 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2621 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 229 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 145 persoane -numar mediu de salaria i in comert.6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 8 persoane -numar mediu sal in invatamant – 35 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 18 persoane -număr mediu salaria i in transp. depozitare. posta. gaze si apa – 5 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 61 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 232 persoane -personal didactic – 23 persoane -sali de clase si cabinete – 27 279 .

cartofi. porumb. secară)– 1194 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 3 -locuinte terminate din fonduri private – 3 280 . legume.2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 668 -abonamente la televiziune – 324 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 4396 ha -suprafata arabila – 1274 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 158 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 129 ha -suprafata pasuni – 1041 ha -suprafata fanete – 1794 ha -suprafata cultivata (grâu.-laboratoare scolare – 4 -ateliere şcolare .

ovine. de pe stânga pârâului Amărăzuia si dealurile Hogii. Subsolul con ine gaze naturale si lignit. Transportul se realizeaza pe cai rutiere. Băceşti . O parte din bărba i lucrează la extrac ia si transportul gazelor naturale care se exploatează pe teritoriul comunei. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. porumb.9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 293 5. porcine. Culturi: grâu. Animale: bovine. Suprafa a este de 7455 ha . de Mijloc si ci Vii pe dreapta. etc.Stejari . 5.50. Piscu Ciocoiului. Nu are legatura cu calea ferata . cartofi.50. Relieful este alcătuit din dealurile Măgurii. Dealu Leului. FISA LOCALITATII STEJARI 281 . păsări. Distan a până la Tg-Jiu este de 70 km.1. Pişcoiu si Popeşti . Aninoasei. COMUNA STEJARI Comună cu 6 sate: Stejari – reşedin ă. etc. Leului. legume.Baloşani .

depozitare.89 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 1 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 80 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 321 persoane -personal didactic – 37 persoane 282 . comunicatii . posta.1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 7455 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2898 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 195 persoane -numar mediu salariati in industria – 90 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 40 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane -număr mediu salaria i in transp.11 persoane -numar mediu salariati in industria extractivă .

legume. cartofi.1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 679 -abonamente la televiziune – 242 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 6 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -punct farmaceutic – sector privat – 1 persoana 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3713 ha -suprafata arabila – 1742 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 165 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 129 ha -suprafata pasuni – 1257 ha -suprafata fanete – 420 ha -suprafata cultivata(grâu.-sali de clase si cabinete – 33 -laboratoare scolare – 2 -ateliere şcolare . secară) – 1437 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII 283 . porumb.

etc. Mieluşei.reşedin ă. din cărămidă. 284 .C.-locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 88 5. Relieful este format din Dealurile Stoina si Slăvu ei despăr ite de lunca largă a Amaradiei.51. Monumente istorice: Biserica din satul Păişani construită in anul 1768. are o pictură specifică. O parte din locuitorii comunei lucrează in Tg-Jiu. Suprafa a este de 4183 ha . Ulmet si Urda de Sus. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor si creşterea animalelor. Culturi: grâu. Toiaoga.A. Subsolul con ine petrol si gaze naturale. cartofi. legume. Stoina . Păişani. COMUNA STOINA Comună cu 7 sate: Stoina . porumb. Distan a până la Tg-Jiu este de 65 km. care străbate comuna de la nord la sud. FORAJ SONDE S. Turceni si Craiova. Societă i comerciale: S.societate comercială ce îşi desfăşoară activitatea in domeniul extrac iei petrolului si a gazelor naturale. Ciorari.

1. Financiare. Nu are legătură directă 5.total . pe căi rutiere.5 km -Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 8.Transporturile se realizează cu calea ferată.7 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ. bancare si de asig – 1 persoane 285 transp. FISA LOCALITATII STOINA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4183 ha -Locuinte existente . posta comunicatii – 5 .1439 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –0.3 -km. gaze si apa – 16 persoane -numar mediu de sal in constructii – 22 persoane -numar mediu de sal in comert. 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2849 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 806 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 21 persoane -numar mediu salariati in industrie – 624 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 608 –persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.51. depozitare.

-numar mediu sal in administratia publica – 11 persoane -numar mediu sal in invatamant – 45 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT .gradinite de copii – 4 .laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 571 -abonamente la televiziune – 434 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 6 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -dispensare medicale – sector public – 1 puncte farmaceutice – sector private .elevi inscrisi in invat. ucenici –143 persoane .sali de clase si cabinete – 15 .unitati de invatamant – 7 .scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 .profesional.copii inscrisi in gradinite – 133 persoane .personal didactic – 33 persoane .2 286 . compl.elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 380 persoane .

7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2483 ha -suprafata arabila – 1222 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 94 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 184 ha -suprafata păşuni – 933 ha -suprafata fanete – 50 ha -suprafata cultivata – 921 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 9 -locuinte terminate din fonduri private – 9 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 219 5. Distan a până la Tg-Jiu este de 18 km. pe stanga si o serie de terase pe dreapta. Suprafa a este de 4474 ha . de-a lungul careia se desfasoara o lunca fertila. Relieful: Prin comuna Telesti trece raul Bistrita Gorjeana. 287 . COMUNA TELEŞTI Comună cu 3 sate : Telesti .52.reşedin ă. Buduhala si Somanesti.

Nu are legătură cu calea 5. Animale: bovine. FISA LOCALITATII TELEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4474 ha 2) POPULATIA . cartofi. porumb. realizeaza pe cai rutiere.1. porcine. Ocupatia principala a populatiei este cresterea animalelor. legume. etc. Somanesti si Bradiceni.populatia totala stabila – 2772 persoane 3) FORTA DE MUNCA 288 .52. pomicultura si cultura cerealelor. păsări. Transportul se ferată. etc. ovine.Pe teritoriul comunei se afla dealurile Sporesti. Culturi: grâu.

4 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 107 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 291 persoane -personal didactic – 47 persoane -sali de clase si cabinete – 17 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 580 -abonamente la televiziune – 363 289 .-numar mediu salariati – 88 persoane -numar mediu salariati in industrie – 3 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 20 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 3 persoane -numar mediu salariati in constructii .

6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA .suprafata cultivata (grâu.suprafata fanete – 261 ha .suprafata livezi si pepiniere pomicole – 57 ha . cartofi. legume.suprafata vii si pepiniere viticole – 76 ha .suprafata arabila – 2026 ha . porumb.suprafata pasuni – 613 ha .suprafata agricola – 3033 ha . secară)– 1605 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 10 -locuinte terminate din fonduri private – 10 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 170 290 .

Pocruia. Topesti.R. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Sohodol. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. pomi fructiferi. locuri in unită i de cazare 129. 291 S. etc. S. Suprafa a este de 30779 ha . vita de vie. porumb. Culturi: grâu.5. si unitati prestari servicii catre populatie.C. Spre sud teritoriul comunei cuprinde depresiunea Tismana si o serie de dealuri. cartofi. legume.C. Racoti.L.R. – societate comerciala din domeniul gospodaririi resurselor de apa. Gornovi a. Relieful cuprinde la nord o serie de munti . Valcele si Vanata. SEQVOIA S. Ciuciava. o fabrica de paine.C. COMUNA TISMANA Comună cu 11 sate : Tismana. ENERGETICIANUL . aductiunea si tratarea apei din complexul forestier. Maneasa. o unitate de artizanat. Turism: Unită i de cazare 2. Isvarna. Costeni. LUCOMEXP S.A. Distan a până la Tg-Jiu este de 35 km. din Tg-Jiu si in exploatarile carbonifere din bazinul minier Matasari – Motru.reşedin ă.Celei.L. in cadrul complexului hidroenergetic Cerna – Motru – Tismana – Bistrita. Sturu. Groapele. hoteluri si restaurante S. Cuiu Popii. captarea. etc.. Societati comerciale: Pe teritoriul comunei functioneaza o hidrocentrala (106 MW). Frumosu. Nu are legătură directă cu calea ferată. La nord de satul Tismana se gaseste o crescatorie de pastravi. din care in motel 39 si in cabana 90. In comuna mai functioneaza S.53. printre care mai importanti sunt: Boul. O parte din locuitori lucreaza in unitatile locale .

Isvarna si Cioaca cu brebenei. picturi murale cu valoare artistica deosebita. cu interventii sub Radu Voda Paisie (1542). aici se afla: particele din moastele Sfantului Ioan Gura de Aur. orare. 56 vietuitoare. sub Vladislav. Matei Basarab (16461654). ajutat de Voievozii Radu I si Dan I. Pe teritoriul comunei Tismana exista si multe pesteri: pestera de la manastirea Tismana. paraclis din piatra cu o turla. praznuit la 26 decembrie. com Tismana. aici s-a nevoit si induhovnicit Cuviosul Nicodim de la Tismana (†1406). in naos. in 1766. icoane argintarie. impodobesc pronaosul. Padurea numit de castani Eroni. Tehomir. 37 km NV de Targu Jiu. MANASTIREA TISMANA. in 1564. ctitorita din lemn de tisa de Sfantul Cuvios Nicodim de la Tismana. de neam valah. rectitorita de Radu cel Mare (1495-1508) si terminata de Neagoe Basarab. repictat in fresca de zugravul Dumitru Diaconu. apoi din zid intre 1375 si 1378. XIV si alte odoare. 19 km E de Baia de Arama si 5 km de localitatea Tismana. in locul marginea padurii se gaseste un castan secular – Castanul lui Neferescu. reorganizatorul monahismului romanesc. construite Tismana si din lemn. cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august). deosebita de ceea ce a fost in vremea lui Matei Basarab. sfintita in 1378.Monumente istorice si naturale: Schitul Ciclovina construit inaintea Manastirii Tismana . din 1732. bisericile din satele Vanata si Gornovita. Mănăstire de calugarite. intre satele Topesti. jud. si cu transformari neogotice intre 1844 si 1849 care i-au asigurat infatisarea de astazi. bederenite din sec. muzeu cu obiecte de arta. sub care s-a terminat. executate de Dobromir cel Tanar din Targoviste. Gorj. cladit in 292 . In comestibili. ale Sfantului Ignatie Teologul si ale Mucenicului Teofil aduse de la Constantinopol de Cuviosul Nicodim. executate de echipa Ranite Grigorie. Gura Plaiului.

Atestarea documentară a satului Tismana este deci legată de documentele mănăstirii.prin care se donau Mănăstirii Tismana sate şi moşii.1.vremea lui Matei Basarab. ca de altfel a marii majorită i a satelor din vestul Olteniei şi chiar a unora din Serbia. FISA LOCALITATII TISMANA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 30779 ha -locuinte existente .7 km -lungimea simpla a retelei de canalizare – 2. atelier de covoare si de icoane pe sticla.total . frumoasa cascada de 40 m a raului Guenisa ce curge pe sub manastire.2947 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 15. arhondaric. 5.53. Mărturiile cele mai vechi referitoare la Tismana erau hrisoavele domneşti -primele din timpul lui Vladislav-Vodă şi Negru-Vodă .8 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 8289 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 829 persoane 293 .

ucenici –86 persoane -personal didactic – 90 persoane -sali de clase si cabinete – 48 -laboratoare scolare – 4 -ateliere scolare – 5 transp. compl. gaze si apa – 131 persoane -numar mediu de sal in constructii – 220 persoane -numar mediu de sal in comert. Financiare. bancare si de asig – 1 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 27 persoane -numar mediu sal in invatamant – 108 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 46 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 19 -gradinite de copii – 10 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 8 -licee – 1 -copii inscrisi in gradinite – 312 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 767 persoane -elevi inscrisi in invatamant liceal – 62 persoane -elevi inscrisi in invat.profesional.-numar mediu salariati in agricultura – 5 persoane -numar mediu salariati in industrie – 211 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 80 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.71 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ. depozitare. posta comunicatii – 35 294 .

5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 6 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1174 -abonamente la televiziune – 528 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 4 persoane -stomatologi – sector public – 1 persoana -stomatologi – sector privat – 1 persoane -farmacisti – sector privat – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 10 persoane -farmacii – sector privat – 1 -cabinete medicale .sector privat – 1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 9636 ha -suprafata arabila – 1118 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 170 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 257 ha -suprafata păşuni – 4882 ha -suprafata fanete – 3209 ha -suprafata cultivata – 1028 ha 295 .

Distan a până la Tg-Jiu este de 56 km. Spahii si Sipotu. Cocorova.8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 10 -locuinte terminate din fonduri private – 10 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 10 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 581 10) TURISM. Oachesului si Turburea. 296 . Poiana .reşedin ă. Spahiului. Relieful cuprinde o parte din valea larga a Gilortului si dealurile Arpadia si dealurile Poienii. ODIHNA SI TRATAMENT -unitati de cazare – 2 -locuri in unitati de cazare .(total) numar 100 5. Suprafa a este de 6754 ha. Subsolul contine petrol care se exploateaza.54. COMUNA TURBUREA Comună cu 5 sate : Turburea .

legume. pomi fructiferi. ovine.Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. porcine. Culturi: grâu. legumicultura si creşterea animalelor. etc. 5. păsări. cartofi. Are legătură cu calea ferată Filiasi – Tg-Jiu prin statiile Turburea si Gilort.1.25 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 19 persoane -numar mediu sal in invatamant – 51 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 25 persoane 297 .54. iar o parte in exploatarile de carbune locale. O parte din localnici lucreaza in unitatile economice din Tg-Jiu si Craiova. FISA LOCALITATII TURBUREA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI .populatia totala stabila – 4862 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 769 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 532 persoane -numar mediu de salaria i in comert. porumb. Animale: bovine capete. Transporturile se realizează pe căi rutiere.suprafata totala: 6754 ha 2) POPULATIA .

48 persoane -numar mediu salariati in industrie .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 832 -abonamente la televiziune – 494 298 . gaze si apa – 19 persoane -numar mediu salariati in constructii – 15 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 191 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 554 persoane -personal didactic – 52 persoane -sali de clase si cabinete – 24 -laboratoare scolare – 2 -ateliere şcolare .553 persoane -numar mediu salariati in activită i financiar bancare – 3 persoane -număr mediu sal.-număr mediu salaria i in transp. in energie electrica si term. depozitare. posta. comunicatii .

porumb. secară)– 2201 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 11 -locuinte terminate din fonduri private – 11 9) POSTA SI TELECOMUNICATII 299 . legume.6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 4 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 8 persoane -stomatologie si farmacie – sector public – 2 persoana 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 4284 ha -suprafata arabila – 2409 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 267 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 310 ha -suprafata pasuni – 1254 ha -suprafata fanete – 44 ha -suprafata cultivata (grâu. cartofi.

porumb.C. Relieful: cuprinde o parte din luncile Jiului si Jiltului.C.R. etc.. printre care sunt: Padurii. ELCOMEX AGROINDUSTRIALA S.L. Suprafa a este de 7893 ha . aduc iune si tratarea apei – S. si S. Teritoriul comunei este udat de Jiu si paraiele Jilt si Stramba. TURCENI S. etc. cultura vegetală si creşterea animalelor S. care fac parte din Platforma Getica. Ocupatia principala a populatiei este cresterea animalelor. zugrăveli si montări geamuri – S. captare.reşedin ă. lucrări de vopsitorie.A. O parte din locuitori lucrează la termocentrala Turceni si in exploatările carbonifere. cultura legumelor si cultura cerealelor.R.A. AGROMEC S.L. MARATENIC S. ELCOMEX OLTENIA S. Murgesti. Rosu. o serie de dealuri cu altitudini intre 200 – 300 m.C. Stramba. Padurii Iliesti. agricolă si protec ia fitosanitară – S. Societati comerciale: In comuna Turceni func ionează societă i comerciale S. Jiltu.S. legume. mecanizare chimizare. lucrări de instala ii electrice – S..C.. Stramba – Jiu si Valea Viei. Subsolul contine lignit care se exploateaza.C. COMUNA TURCENI Comună cu 6 sate : Turceni . cartofi.-unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 355 5.A.L.A.R. Culturi: grâu. ACASAL TERM S. –profilate pe gospodărirea resurselor de apă. Dealu Mare.55.C.A. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. Garbovu. produse de panifica ie si patiserie . 300 .

Nu are legătură cu calea ferată. posta.Animale: bovine.populatia totala stabila – 8455 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 4581 persoane -numar mediu salariati in industria – 2560 persoane -numar mediu de salaria i in construc ii-1193 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 28 persoane -numar mediu sal in invatamant – 172 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 158 persoane -număr mediu salaria i in transport. păsări. 5.1.4 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in –persoane 301 . porcine. FISA LOCALITATII TURCENI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 7893 ha 2) POPULATIA . depozitare. comunicatii 185 persoane -numar mediu salariati in industrie . etc.55. Transportul se realizează pe cai rutiere. ovine.

ucenici si maiştri – 283 persoane -personal didactic – 87 persoane -sali de clase si cabinete – 58 -laboratoare scolare – 8 -ateliere şcolare .7 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 5 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1190 -abonamente la televiziune – 1258 302 .-număr mediu sal. profesional. in energie electrica si term.376 persoane -elevi inscrisi in invat.compl. gaze si apa – 2521 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 13 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -licee – 1 -copii inscrisi in gradinite –373 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 1372 persoane -elevi inscrisi in invatamint liceal .

porumb. cartofi. legume. secară)– 948 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 19 -locuinte terminate din fonduri private – 19 9) POSTA SI TELECOMUNICATII 303 .6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 14 persoana -stomatologi – 1 persoană -farmacişti – 1 persoană -personal mediu sanitar – sector public – 65 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 4418 ha -suprafata arabila – 3507 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 125 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 191 ha -suprafata pasuni – 550 ha -suprafata fanete – 5 ha -suprafata cultivata (grâu.

floarea soarelui. cultura cerealelor. Ocupa ia tradi ională a popula iei este pomicultura.1 -km.R. Culturi: grâu. De asemenea ocupă si o parte din luncile Jiului si Cărtiorului. O parte din localnici lucrează in unită ile economice din Tg-Jiu. FISA LOCALITATII TURCINESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3048 ha -locuinte existente .909 -lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 17.total . porumb. Cartiu. si creşterea animalelor. Relieful cuprinde Dealul Bătrân . 304 . etc. Horezu si Rugi. inclusiv lucrări de artă – S.-unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 738 5. dealurile Hotobocilor si Hortopanilor.C. Distan a până la Tg-Jiu este de 10 km. Transporturile se realizează pe căi rutiere. legume. Dealu Mare. In comuna Turcineşti func ionează o societate comercială profilată pe lucrări de construc ii.56. ETERN CONS S. COMUNA TURCINEŞTI Comună cu 4 sate : Turcineşti .reşedin ă.56.1. Nu are legătură cu calea ferată. Suprafa a este de 3048 ha .. 5.L.

depozitare. gaze si apa – 27 persoane -numar mediu de sal in comert.20 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 32 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane transp.2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2415 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 138 persoane -numar mediu salariati in industrie – 47 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 20 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. posta comunicatii – 2 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 60 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 132 persoane -personal didactic – 20 persoane 305 .

-sali de clase si cabinete – 20 -laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 464 -abonamente la televiziune – 423 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1866 ha -suprafata arabila – 411 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 251 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 115 ha -suprafata păşuni – 194 ha -suprafata fanete – 895 ha -suprafata cultivata – 391 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII 306 .

-locuinte terminate – 7 -locuinte terminate din fonduri private – 7 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 1 -abonamente telefonice – 378 5. legumicultura si creşterea animalelor. Subsolul con ine lignit. Culmea Artanului. la termocentralele Turcineşti si Rogojelu.57. Podişul Teiului. dealurile Urezeanului. Stejarului si lunca Jiului. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. Distan a până la Tg-Jiu este de 40 km.reşedin ă. Fântânele si Hotăroasa . Relieful este alcătuit din o serie de dealuri si culmi. Suprafa a este de 3427 ha . 307 . dealurile Hotăroasa si Buduroaicei. O parte din localnici lucrează in exploatările de cărbune de pe raza comunei. din vest de satul Hotăroasa. COMUNA URDARI Comună cu 3 sate : Urdari . care străbate comuna de la nord la sud. exploatat in carierea Urdari si in subteran la mina Hotăroasa. Piscul Înalt.

porcine.Tg-Jiu prin sta iile Plopşoru. păsări. etc.5 km distan ă si Peşteana la 7 km distan ă.57.1. legume. etc. 5. cartofi.Culturi: grâu.18 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 39 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 26 persoane 308 . Animale: bovine. la 3. ovine. FISA LOCALITATII URDARI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3427 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3240 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 1247 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 948 persoane -numar mediu de salaria i in comert. Comuna are legătură cu calea ferată Filiasi –Turceni . porumb.

comunicatii 125 persoane -numar mediu salariati in industrie .-număr mediu salaria i in transp. depozitare.1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 675 -abonamente la televiziune – 307 309 .980 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 32 persoane -numar mediu salariati in constructii – 19 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 6 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 -copii inscrisi in gradinite – 90 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 382 persoane -personal didactic – 36 persoane -sali de clase si cabinete – 24 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare . posta.

6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 14 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1808 ha -suprafata arabila – 1099 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 52 ha --suprafata vii si pepiniere viticole – 105 ha -suprafata pasuni – 376 ha -suprafata fanete – 176 ha -suprafata cultivata (grâu. cartofi. legume. porumb. secară)– 972 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 21 -locuinte terminate din fonduri private – 21 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 24 310 .

reşedin ă. Culturi: grâu. porcine 1298. Animale: bovine 1050 capete. legumicultura. Covrigi. Ciocârlău. Valea Verde. Suprafa a este de 4801 ha. 5. cultura pomilor fructiferi si creşterea animalelor. Bozna. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Poienii. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor.COMUNA VĂGIULEŞTI Comună cu 5 sate: Văgiuleşti . FISA LOCALITATII VĂGIULEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4801 ha 311 . cartofi. Cârciu. Parâng. prin sta ia Motru. Subsolul con ine lignit. legume. Covrigi si unele dealuri care au altitudinea de 300500 m: Cârciu. etc. ovine 351. Distan a până la Tg-Jiu este de 54 km. Borăscu si C.58.5. Relieful este alcătuită dintr-o parte a văilor Motrului. Are legătură si cu calea ferată Filiasi – Strehaia – Motru. la 12 km distan ă. Murgiuleşti si Valea Motrului. Jil ului.58.1. porumb. etc. păsări 14402.

1 5) CULTURA SI ARTA 312 .2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3260 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 116 persoane -numar mediu salariati in construc ii – 38 persoane -numar mediu de salaria i in comert.6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 34 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 18 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 12 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 8 -copii inscrisi in gradinite – 106 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 369 persoane -personal didactic – 29 persoane -sali de clase si cabinete – 21 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare .

porumb. cartofi.-biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 661 -abonamente la televiziune – 237 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3108 ha -suprafata arabila – 1800 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 136 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 139 ha -suprafata pasuni – 866 ha -suprafata fanete – 167 ha -suprafata cultivata (grâu. secară)– 1662 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 313 . legume.

si lunca Bibeşti. u uvei. Relieful este alcătuit din dealul Icleanu. Relieful cuprinde si o parte din lunca Gilortului.9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 3 -abonamente telefonice – 5 5. Cornetului. la est de pârâul Deşu.bine dezvoltată înso ită de terase. 314 . Frasinu. Între Gilort si pârâul Deşu se aliniază. legume. floarea soarelui. Culturi: grâu.59. COMUNA VLADIMIR Comună cu 4 sate: Andreeşti . Mo eşti. Bujoranu. cartofi. Colnic. Stancea. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. Frasinu. Valea Deşului si Vladimir. Curmăturile si Bobăi ei. a pomilor fructiferi a legumelor si creşterea animalelor. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. Suprafa a este de 5897 ha .Filiasi – Tg-Jiu prin sta iile din Dealul Gilortului. care cuprinde dealurile Muşuroaia. care fac parte pârâului Deşu. Plopului.reşedin ă. porumb. Musculeşti si Bărbăteşti. Ruginoasei si Vladimirului. de la sud la nord dealurile Scoica. Are legătură cu calea ferată Craiova .

posta comunicatii – 2 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 34 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 13 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 14 315 . 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3459 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 178 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 3 persoane -numar mediu salariati in industrie – 49 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 40 –persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.17 persoane -numar mediu sal in transp.5.2 -km.59. gaze si apa – 9 persoane -numar mediu de sal in constructii – 30 persoane -numar mediu de sal in comert.1. FISA LOCALITATII VLADIMIR 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -Suprafata totala: 5897 ha -Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 19. depozitare.

-gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -copii inscrisi in gradinite – 139 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 348 persoane -personal didactic – 34 persoane -sali de clase si cabinete – 22 -laboratoare scolare – 4 -ateliere scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 621 -abonamente la televiziune – 316 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 6 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3309 ha -suprafata arabila – 1604 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 287 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 152 ha 316 .

Unitati PTTR – 4 b. Abonamente telefonice – 75 317 .-suprafata păşuni – 1099 ha -suprafata fanete – 167 ha -suprafata cultivata – 1599 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 7 -locuinte terminate din fonduri private – 7 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII a.

ESECUL IN AFACERI 318 .GHIDUL ÎNTREPRINZĂTORULUI sau cum să demarezi propria afacere SUNTE I ÎNTREPRINZĂTORI ? SANSE DE REUSITA ALE UNEI NOI AFACERI.

SUNTE I MANAGERUL IDEAL? CUM DEVIN COMERCIANT? CE DOCUMENTE OBTINE COMERCIANTUL ? PLANUL DE AFACERI MODEL PLAN DE AFACERI 1.INSUSIRI PERSONALE ALEGEREA VIITORILOR PARTENERI TEST . ESECUL IN AFACERI Problema si aplicabil. Întrebarea este cum să aplica i ideea care v-a venit cea mai importantă care se pune atunci când vă vine ideea unei afaceri este să decide i dacă proiectul este rentabil această re etă. sau cum să afla i dacă afacerea potrivită si dacă acum este momentul potrivit pentru a o 319 . Re eta domeniul reuşitei în noua întreprindere este intrarea in este de activitate potrivit. SANSE DE REUSITA ALE UNEI NOI AFACERI.

Lipsa numerarului ini ial func ionării planificare.Planul a fost pus in practică pentru rezolvarea unei probleme grave într-un termen scurt.Rela ii proaste cu furnizorii.Lipsa înzestrării manageriale. . . . Nu orice proiect conduce în mod obligatoriu la rezultate performante. Iată câteva din principalele motive: .Managerii la nivel superior n-au fost suficient implica i.începe.Greşita apreciere a cererii pentru oferit. .Previziunea incorectă a cheltuielilor firmei. . .Incapacitatea sus inerii competi iei in raport cu concuren ii. .Comportare neplăcută fa ă de clien i. . . Motivele eşecului unei afaceri înfiin ate de mai mult timp: .Gestiunea nesatisfăcătoare a stocurilor.Incapacitatea desfacerii produsului sau serviciului. Principalele motive ale eşecului afacerilor noi: necesar înfiin ării rezultat firmei si de .Planificare insuficientă a afacerilor.Obiectivele întreprinderii au fost incorect stabilite.Stabilirea unor pre uri prea joase .Supravegherea ineficientă a cheltuielilor firmei. . .Lipsa capitalului circulant. . ca al greşelilor produsul sau serviciul financiare ale .Esen a metodei n-a fost avut de suferit. . .Eşecul încercării de în elegere a cerin elor unei afaceri în proces de dezvoltare. 320 în eleasă si de aceea aplicarea ei a acesteia în primul an. .

Instruire insuficientă a colectivului de salaria i.Eşuarea încercărilor de prevedere a evolu iei pie ei.Cunoştin e nesatisfăcătoare asupra produsului sau serviciului vândut . ave i? 321 Vă place să luati hotărâri de unul singur? Sunte i capabil să lucra i in condi ii de competi ie? Dispune i de o voin ă puternică şi auto-disciplină? Sunte i capabil să planifica i lucrurile în avans? Sunte i obişnuit să vă achitati la timp de obliga iile pe care le .. . . . .Incapacitatea aplica. .Inexactită i in contabilitate.Contractarea exagerată la credite.Rela ii personale proaste între lucrători. .Demisia unor persoane aflate în posturi esen iale.Proasta administrare a sistemului de încasări. . INSUSIRI PERSONALE Însuşiri generale 1. 2.Poli ă de asigurare insuficientă. 3. 5. .Pierderea controlului asupra managementului numerarului. de împrumuturi prea mari sau apelarea 2. 4. .Dezvoltarea neînso ită de o finan are corespunzătoare. conducerii de a lua decizii si de a le . . . .Îmbolnăvirea unei persoane cheie din organigrama firmei.Ignorarea unor informa ii asupra situa iei financiare a firmei.Acordarea de credit excesiv clien ilor. .

Este acest proiect corespunzător obiectivelor dumneavoastră? 322 . în cazul eşecului în afaceri? Însuşiri personale specifice 1. în calitate de proprietar al unei afaceri alteori particulare. Sunte i conştient că. 8. sau chiar a primilor ani de existen ă a întreprinderii? 11. Sti i care sunt calitătile şi cunoştintele profesionale necesare reuşitei afacerii pe care doriti s-o înfiin a i? 2. Se potriveşte proiectul avut în vedere.6. va trebui să munci i uneori 12 până la 16 ore pe zi. 7. Sunte i capabil să tine i seama de sfaturile altora? Vă pute i adapta pentru a actiona în condi ii schimbatoare? Următorul grup de întrebări se referă la presiunile fizice. daca va fi nevoie. Sunte i conştient de motivele pentru care a i ales tocmai această întreprindere? 6. chiar duminica sau sărbătorile legale? 9. Ve i putea angaja personal care posedă pregătirea profesionala şi însuşirile care dumneavoastră vă lipsesc? 5. psihice şi economice legate de conducerea unei întreprinderi particulare. Dispune i de aceste calităti si cunostin e? 3. să accepta i scăderea nivelului dumneavoastră de trai pe perioada primelor luni. Sunte i gata să vă asuma i riscul pierderii tuturor economiilor agonisite. Dispune i de resursele personale solicitate de tensiunea întreprinderii unei afaceri? 10. Sunte i dispus. pregătirii şi aptitudinilor dumneavoastră? 4.

o asociere cu altcineva care dispune de acele însuşiri va ajuta la reuşita 323 . Cum am amintit. Deoarece to i oamenii care au înclina ie în sensul de a deveni întreprinzatori nu au chiar toate însuşirile necesare pentru aşa ceva.3. ALEGEREA VIITORILOR PARTENERI Când ai nevoie de asociat.i faci propria întreprindere trebuie sa dispui de anumite caracteristici şi însuşiri. daca vrei să.

ştia că va fi foarte greu. Îi plăcea mult să se ocupe de conceperea unor noi şi deosebite programe. Sandu. absolvent al unei şcoli tehnice de programatori in calculatoare cu mare pasiune pentru munca sa.. Îi plăcea mult să facă programe noi şi mai bune decât cele care circulau curent in acest domeniu avea mari reuşite.întreprinderii. ar scoate destui bani cu această întreprindere. În paralel însă. Vă dăm acum următorul exemplu: Constantin.va prinde”. nu de ac iune. i-au spus că sunt necesari al i programatori şi nici nu i-au cerut referinte de unde a lucrat anterior. dat deloc cu promovarea lor pentru a putea câştiga bani. dacă ar fi fost atât de activ în acest domeniu aşa cum era prietenul lui. Din păcate. pentru a avea posibilitatile de reuşită ale afacerii. daca nu imposibil pentru ca să construiască întreprinderea şi să promoveze vânzările. după ce a terminat stagiul militar a căutat de lucru la câteva societă i mari. câteva cazuri care fac indispensabilă colaborarea între două sau mai multe persoane. cu ajutorul exemplelor. însă responsabilul cu angajările cadrelor la aceste societăti mari la care s-a adresat pentru un loc de muncă. El era om de cercetare. Constantin a recunoscut că-i lipseşte un element principal ca să-şi 324 . specializate în producerea şi promavarea programelor pentru calculatoare. care lucra cu procente din vânzari la o mare societate de producere a programelor pentru calculatoare. Să vedem. Constantin. s-a hotărât să-şi facă propria afacere de producere a programelor pentru calculatoare care acopereau un sector aproape „virgin”. Aceasta idee a considerat-o originala şi atrăgătoare şi era optimist că . sectorul programelor jocurilor de întrajutorare şi de noroc. Se gândea că. neliniştit de această situa ie.

a în eles că ceea ce îi rămânea de făcut era să pornească singur la infiin area unei afaceri cu mari posibilită i de a pierde banii şi timpul sau să se asocieze cu cineva activ. Să vedem însă şi alt exemplu — care la rândul sau nu este fictiv — care relevă necesitatea unei asocieri între unul sau mai mul i oameni pentru înfiin area unei afaceri. nu numai că au între inut întreprinderea. care nu este prea fictiv — chiar dacă înfrumuse at — că cineva poate avea foarte bune idei de afaceri. Constantin a vorbit despre acest subiect cu prietenul său Sandu care i-a mărturisit că şi el se gândeşte să-şi facă ceva propriu pentru că el cunoştea mul i oameni care aveau încredere în el şi ştie şi un anumit mod de promovare a vânzărilor. si cei doi prieteni au admis că munca unuia o completează pe a celuilalt şi că fiecare în parte nu ar fi putut să reuşească atâtea câte au reuşit impreună. cu experien a. Cu alte cuvinte. lucra de şapte ani la un mare atelier auto şi cunoştea foarte bine greută ile şi tertipurile acestei profesii. Ceea ce trebuie în eles în situa ia prezentată. Cei doi prieteni au hotărât să infiin eze împreună o întreprindere de producere şi promovare a jocurilor pentru calculator şi mai târziu dacă întreprinderea lor va avea succes să se extindă şi în alt domeniu al programelor pentru calculatoare. vedem din acest exemplu. ca Sandu.faca singur propria întreprindere care ar fi avut multe şanse de reuşită. 325 . pentru a se construi întreprinderea este necesară asocierea cu altcineva care este om de ac iune. dar cu timpul au extins-o. A priceput că. De aceea. capacitatea sa profesională şi pofta de muncă pe care o avea ar fi putut să-şi deschidă propriul atelier într-o regiune unde ştia că nu există aşa ceva şi unde a sesizat că existau mul i clien i . dar să nu fie atât de activ cât este nevoie pentru a le exploata. Ion era un mecanic auto foarte bun. Întreprinderea s-a înfiin at.

S-a gândit. Mai târziu însă probabil de la acest succes dar şi din alte motive. adică îi era teamă că felul lui de a fi şi comportarea sa vor îndepărta clien ii. de furnizorii săi. că dacă ar deschide un atelier împreună cu Petre. ştiind că unul îl completează pe celălalt. turistice etc. etc. Ion a vorbit despre acest plan al său cu Petre care l-a apreciat ca fiind foarte bun. Dacă. au înfiin at întreprinderea lor. a fost o mare reuşită. care. cel ce doreşte să înfiin eze propria întreprindere. chiar dacă nu era un bun meseriaş. conştientizează şi acceptă acest defect al său şi vrea să mărească şansele de succes ale întreprinderii. şi afacerea s-a închis. De aceea şi ezita să-şi aducă la îndeplinire idea de a-şi deschide propriul atelier. era foarte îndrăgit de ceilal i. va trebui să se asocieze cu cineva care va prelua promovarea imaginii întreprinderii în exterior. deoarece şi el a fost de acord.Însă de ani de zile a observat (în special în cercul său de prieteni din societate) că nu avea rela ii prea bune cu ceilal i. astfel. Ion. că a obosit să lucreze pentru al ii şi ar fi dorit să facă ceva propriu. iar cel de-al doilea cu bunele rela ii cu publicul. 326 . dar să nu aibă un comportament corespunzător fară de clien i săi.) aşa ceva este foarte important. În acelaşi atelier lucra şi prietenul său Petru. ar fi putut să reuşească foarte multe împreună. care. Primul ar fi fost cu profesionalismul şi cu productivitatea lui. Cu acest exemplu vrem să arătăm că a anumită persoană poate fi capabilă să pună în practica o idee privind înfiin area unei întreprinderi. în cazul întreprinderilor de prestări servicii (de exemplu: comerciale. Cei doi asocia i. aşa cum a recunoscut în discu ie. sau stricat relatiile dintre ei. avea un caracter certăre şi violent ceea ce îl făcea antipatic. cel pu in la început. de angaja i. Şi aşa cum este cunoscut.

de asemenea. Adică. întreprinderea lor va reuşi. 327 . De exemplu. Nu va trebui. nu trebuie să te asociezi cu cineva care vrea să se ocupe de întreprindere doar de gust. să se asocieze la înfiin area unei întreprinderi cu cel care dispune de ele.Este obişnuit ca cineva care dispune de însuşirile corespunzătoare de a fi întreprinzător. Asocierea între doi oameni are însă şi anumite dezavantaje şi slăbiciuni de care trebuie să iei aminte. şi aşa să. pentru înfiin area unei întreprinderi. Cinstea şi consecven a sunt două caracteristici de bază pe care trebuie să le aibă persoana cu care doreşti să te asociezi. Dacă este aşa. pe când dacă fiecare ar înfiin a întreprinderea sa rezultatul nu ar fi aşa de sigur. să te asociezi cu cineva care va vrea să te folosească ca un mijloc ca să facă imediat propria lui întreprindere. Adică nu va trebui să te asociezi cu cineva care nu va arăta interesul necesar pentru efortul comun în afaceri. Probabil că şi tu eşti conştient că ai nevoie de asociat pentru a acoperi anumite defecte pe care le ai. Nu este rea asocierea a două sau mai multe persoane. dar îi lipsesc capitalul şi ceva cunoştin e profesionale. Asemenea exemple de asocieri reuşite sunt multe şi se crează din diferite motive.i măreşti şansele de reuşită în efortul tău de întreprinzător. atunci nu dispera. porneşte în căutarea celui mai corespunzător asociat. să conştientizeze to i că în asociere. este suficient să ştie to i ce este ceea ce îi lipseşte unuia şi are celălalt.

Un bun profesionist este bun numai daca are subalterni buni? 3. Oamenii lucreaza bine numai daca sunt obligati? B Va exercitati autoritatea functiei si in afara programului ? Inainte de a investi bani in ceva. A conduce este intotdeauna mai usor decat a executa? 9. TEST: SUNTE I MANAGERUL IDEAL ? Va rugam sa raspundeti sincer prin Da sau Nu la urmatoarele intrebari: A 1. Seful nu renunta niciodata la opiniile lui? 10. Subalternilor nu li se admite nici o eroare? 7. Conducator trebuie sa te nasti ? 2. Colaboratorii trebuie controlati mereu? 5. Conducatorul trebuie criticat in fata subalternilor? 6. Subalternilor trebuie sa le spui mereu ceea ce doresc sa auda? 11. i-ati investi intr-o afacere? Recompensati de fiecare data performantele subalternilor? Va ganditi intotdeauna la consecinte cand actionati? Ati renunta usor la postul dumneavoastra daca vi s-ar propune? Recompensati intotdeauna un serviciu care vi se face? 328 . v-ar interesa mult consumul de carburant? Va cheltuiti cu grija banii rezervati placerilor personale? Daca ati avea o suma mai mare de bani. chibzuiti indelung? Daca ar fi sa cumparati un automobil.4. Un conducator bun poate rezolva toate problemele? 8. Problemele tehnice primeaza fata de cele socio-umane? 4.

negativ. Sanctionez intotdeauna afronturile subalternilor? 11. la grupul de opinii notate cu A si care semnifică ob iunile „manageriale”. Secretara nu trebuie suparata niciodata? 10. Nu pierd nici un prilej pentru a face morala subalternilor? 3. la grupul de opinii notate cu C si referitoare la „rela iile interumane” din grupul dvs de activitate. Consider ca familiarismele nu dauneaza activitatii mele? 6. notate cu B. Demonstrez mereu celor din jurul meu ca le sunt superior? 4. Prefer subalterni toba de carte in locul celor ingeniosi? 8. Ii controlez in repetate randuri pe subalterni? 7. Raspund tuturor solicitarilor subalternilor ? 2. Conflictele extraprofesionale dintre membrii colectivului nu ma intereseaza? 12. Problemele personale ale subalternilor nu au legatura cu serviciul? Cum se interpretează testul: Aduna i câte un punct pentru fiecare răspuns: .negativ .Cultivati relatiile avantajoase pentru serviciul dumneavoastra? Intre o calatorie ieftina si una rapida. Angajez numai oameni recomandati de persoane cunoscute? 9. . o preferati pe ultima? Renuntati la concediul de odihna in favoarea unei excursii de studii? C 1. dar costisitoare. referitor la 329 .pozitiv. la grupul de întrebări “abilită ile dvs practice “. . Ii incurajez pe toti cei care ma informeaza despre tot ce se intampla in colectiv? 5.

dar ave i si lipsuri care pot fi corectate. 25 – 30: sunte i un bun manager . Sunte i înzestra i pentru a fi lider si manifesta i aten ie pentru to i cei din subordine. Ave i calită i native si dobândite pentru a conduce oameni. 19-24 : sunte i un manager mediocru.Face i totalul punctelor. Nu este pentru dvs. Dacă a i ob inut între: 31 – 36: vă pute i considera un manager ideal . Cunoaşte i multe lucruri despre această meserie. 18 sau mai pu ine : lăsa i-vă de această meserie. 330 .

STABILIREA OBIECTELOR DE ACTIVITATE II. REDACTAREA ACTULUI CONSTITUTIV VI. VERIFICAREA DENUMIRII FIRMEI V. CUM DEVIN COMERCIANT? Derularea unei afaceri legale nu poate fi asigurata decat dupa infiintarea si inregistrarea la Registrul Comertului. ALEGEREA DENUMIRII FIRMEI IV. indiferent de tipul acesteia. OBTINEREA CERTIFICATULUI DE INMATRICULARE (INCLUSIV CODUL UNIC SI AUTORIZATIILE DE FUNCTIONARE) 331 . Pasii de mai jos reprezinta cerintele minime pentru infiintarea intreprinderii. ALEGEREA FORMEI JURIDICE III. functie de complexitatea afaceri la care v-ati gandit. DEPUNEREA DOCUMENTATIEI PENTRU OBTINEREA AUTORIZATIILOR VIII. ca persoana fizica sau juridica. DEPUNEREA CAPITALULUI SOCIAL LA BANCA VII. PUBLICAREA IN MONITORUL OFICIAL A INCHEIERII JUDECATORULUI DELEGAT IX. INREGISTRAREA LA REGISTRUL COMERTULUI X.5. I. putand fi completati in consecinta de activitati suplimentare.

nr. Decizia Dvs. : • doriti sa fiti unic intreprinzator sau sa va asociati cu alte persoane? • • • puteti sa finantati singur afacerea sau aveti nevoie de parteneri? doriti sa va protejati bunurile personale de creditorii afacerii? cunoasteti cum se constituie si cat costa diferite modalitati de organizare a afacerii? • • • • aveti calificarea necesara pentru activitatea firmei? aveti un plan de afaceri pentru activitatea initiala? cat de mare este afacerea Dvs? cunoasteti sistemul de impozitare? Un intreprinzator poate opta pentru una din urmatoarele forme de organizare a afacerii : 332 . 908 din 13 decembrie 2002.CAEN.SATBILIREA OBIECTULUI DE ACTIVITATE Obiectul de activitate trebuie stabilit avand în vedere H.G. 601/2002 publicat in Monitorul Oficial nr. actualizat prin Ordinul Institutului National de statistica nr.301 din 5 noiembrie 1997. Raspunzand la intrebarile urmatoare veti gasi forma de organizare convenabila pentru afacerea Dvs. ALEGEREA FORMEI JURIDICE Inainte de a initia o activitate economica trebuie sa alegeti modalitatea sub care o exercitati. depinde de mai multi factori.656/1997 privind aprobarea clasificarii activitatilor din economia nationala . publicat în Monitorul Oficial nr. II.

cu inregistrare ulterioara la Oficiul registrului comertului pe raza municipiului pe care se afla. prin asociere intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice. Se constituie ca persoana juridica. de catre Primarii. pentru a efectua acte de comert. Societatea in comandita simpla si in comandita pe actiuni se caracterizeaza prin existenta a doua categorii de asociati : 331 . cu constituire prin subscriptie publica (societate pe actiuni deschisa). conform Legii nr. Societatile comerciale se pot constitui in una din urmatoarele forme juridice : a) societate in nume colectiv (SNC) b) societate in comandita simpla (SCS) c) societate pe actiuni (SA) • Asociatia familiala Societatea comerciala prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv. Se constituie intre membrii unei familii cu gospodarie comuna. prin Biroul Unic.Persoana fizica Poate fi autorizata sa desfasoare o activitate independenta in baza Legii 507/2002. Societatea comerciala dobandeste personalitate juridica de la data inregistrarii in registrul comertului. e) . Nu are personalitate juridica. in baza aceluiasi normativ si proceduri ca si persoana fizica.societate in comandita pe actiuni (SCA). • d) .societate cu raspundere limitata (SRL). Nu are personalitate juridica. 31/1990 republicate.

dezmembraminte sub diferite forme : sucursale. comanditari – asociatii care raspund numai pana la concurenta capitalului subscris. Sedii secundare : 332 . Filiale : Filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica care se infiinteaza intr-una din formele de societate enumerate mai sus. O societate comerciala poate sa deschida in aceeasi localitate cu sediul principal sau in alte localitati. magazine.comanditati – asociatii care administreaza societatea si raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile societatii. agentii. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate in care s-au constituit. depozite. etc.

persoane o persoana – SRL cu unic asociat sau 2 – 50 asociati 2 milioane lei obligatoriu optional - capital minim structura capital numerar in natura creante raspunderea intreprinzatorului - 25 milioane lei obligatoriu optional numai la SA prin constituire simultana numai cu capitalul subscris.Tabel comparativ pentru orientarea deciziei privind forma de organizare a afacerii Criterii PF AF o persoana sau membrii unei famili obligatoriu SNC SCS minimum 2 SA SCA minimum 5 SRL nr. cu exceptia asociatilor comanditari optional admise nelimitata (cu averea personala) nelimitata si solidara. fara consimtamantul celorlalti asociati - asociatul unic nu poate avea calitatea de unic asociat decat intr-o singura societate 329 . cu exceptia asociatilor comanditari numai cu capitalul subscris restrictii pentru asociati asociatii nu pot lua parte ca asociati cu raspundere nelimitata in alte societati concurente.

000. sanitara-veterinara.000.000.000 1.000. protectia muncii.Procedura de inregistrare si autorizare a functionarii : autorizarea primariei rezervare firma/ emblema redactare act constitutiv dovada sediu depunere capital social constituire dosar inregistrare in registrul comertului autorizarea functionarii : PSI.000 x se obtine prin Biroul Unic x prin Biroul Unic x prin Biroul Unic costuri medii estimate la constituire (lei) 4. odata cu autorizarea primariei 500.000 330 . protectia mediului x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x Se obtine personal de la autoritatile competente. sanitara.000 4-5.000 5-6.

durata de constituire la ce institutii trebuie sa mearga intreprinzatorul evidenta financiar contabila a afacerii sistemul de impozitare administrarea si controlul primarie 50 zile 20 zile Registru Comertului 20 zile Registru Comertului 20 zile Registru Comertului Registrul Comertului contabilitate in partida simpla contabilitate in partida dublax contabilitate in comandita dubla contabilitate in partida dubla impozit pe venitul anual nu exista reglementari exprese impozit pe profitxx un administrator sau mai multi administratori numiti prin actul constitutiv sau alesi.un administrator sau mai multi administratori. facultativ de un cenzor (daca numarul asociatilor trece de cincisprezece.controlul este exercitat de asociati sau.unic administrator sau consiliu de administratie impozit pe profitxx . numirea cenzorilor este obligatorie) 331 .controlul este asigurat de cel putin trei cenzori. care au tot atati supleanti . de adunarea asociatilor impozit pe profitxx . numiti prin actul constitutiv sau alesi ulterior. ulterior. de adunarea asociatilor .

Sfatul consilierului : Pentru alegerea formei de organizare a afacerilor va furnizam cateva repere. Societatea in nume colectiv si in comandita simpla au ca avantaje lipsa unui capital minim obligatoriu de subscriere. angajarea unui numar mic de personal. posibilitati multiple de dezvoltare a activitatii. costuri mai mici de inregistrare si posibilitatea utilizarii sistemului simplificat de contabilitate si a impozitarii venitului. acces mai usor la finantari (credibilitate mai mare). Sistemul de evidenta contabila in partida simpla si impozitul aplicat pe venit ofera avantajul conducerii afacerii de comerciantul insusi. Comerciantii persoane fizice si asociatiile familiale prezinta o procedura de autorizare si inregistrare mai simpla. cu costuri mai reduse. Principalul dezavantaj este raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor pentru obligatiile societatii (cu exceptia asociatilor comanditari). In cazul societatilor pe actiuni deschise exista si perspectiva de atragere de capital de pe piata financiara sau prin emiterea de obligatiuni. in cazul intrunirii conditiilor legale pentru microintreprinderi. 332 . dezvoltarea limitata a activitatii. Ca dezavantaje principale se mentioneaza raspunderea nelimitata (cu intreaga avere a comerciantului) credibilitatea mai mica la solicitarea creditelor. Societatea pe actiuni si in comandita pe actiuni prezinta ca avantaje principale raspunderea actionarilor pentru obligatiile sociale (cu exceptia asociatilor comanditari de la SCA) numai pana la concurenta capitalului subscris.

administrare si control ale societatii . cu efecte pe termen mediu si lung asupra evolutiei afacerii si rezultatelor economice obtinute. a unor costuri si durate de constituire mai mici. Societatea cu raspundere limitata ofera avantajul constituirii cu unic asociat. datorita lipsei de buna credinta a unuia sau mai multor parteneri. a raspunderii numai pana la concurenta capitalului subscris. sistemul mai complicat de conducere. Costurile de constituire ale unei societati comerciale pot fi mai mici daca se declara un domeniu de activitate omogen si restrans la un numar redus de coduri CAEN. Ca dezavantaje se pot enumera posibilitatile mai limitate de acces la credite. Se recomanda verificarea bonitatii unui partener persoana juridica sau a onorabilitatii unui partener persoana fizica.Dintre dezavantaje mentionam costurile mai mari de constituire. apeland la serviciile de informatii de afaceri ale CCI pentru a se diminua riscurile asocierii. 333 . inregistrare si autorizare a functionarii. Alegerea asociatilor este o decizie foarte importanta a intreprinzatorului.

intelesul de panou pe care este inscriptionata firma (denumirea comerciantului) la intrarea in intreprindere. 334 . magazin etc. frecvent utilizate in vorbirea curenta si anume : o o Alte intelesuri ale termenului firma • intelesul de entitate comerciala (intreprindere. Termenul „firma” utilizat in legislatia romana este echivalent cu „nume comercial” din legislatiile altor state.III. ALEGERE DENUMIRE FIRMA Ce este firma ? • Firma este numele sau denumirea sub care un comerciant isi exercita comertul si sub care semneaza. Dreptul de folosinta exclusiva asupra firmei si emblemei se dobandeste prin inscrierea acestora in registrul comertului. Firma si emblema sunt incluse in fondul de comert. Ce este emblema ? • Emblema este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen. Termenul firma are inca doua intelesuri. societate comerciala). Reprezinta drepturi de proprietate industriala. Regimul juridic al firmei/emblemei • Pot alege orice nume sau denumire pentru firma mea ? • Nu ! Exista reglementari legale care trebuie respectate la alegerea firmei.

si in general. colectiv Firma unei societati comandita simpla in Trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociatii comanditati. Cum poate figura numele unei Daca numele unei persoane straine de societate figureaza in firma unei societati in nume persoane straine de societate in colectiv. sa fie licita – sa nu incalce o dispozitie imperativa a legii privind ordinea publica sau bunele moravuri. sa fie distinctiva – adica sa nu fie o denumire generica. cu mentiunea „societate in comandita” scrisa in intregime. De aceea este necesar consimtamantul 335 . limitele concurentei loiale. sa fie scrisa in primul rind in limba romana. Se vor putea face mentiuni care sa arate mai precis persoana comerciantului sau felul comertului sau. Firma unei societati in nume Trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociati. cu mentiunea „societate in nume colectiv” scrisa in intregime. Se compune din numele comerciantului scris in intregime sau din numele si initiala prenumelui acestuia. sa respecte regulile de compunere prevazute de lege. acesta devine raspunzator firma unei societati in nume nelimitat si solidar pentru toate obligatiile societatii. sa nu cuprinda o denumire utilizata in sectorul public. in comandita simpla sau in comandita pe actiuni. • • • • • Firma unui persoana fizica comerciant.Firma trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii cumulative: • sa fie disponibila – adica sa nu fie deja inregistrata in registrul comertului sau rezervata anterior de alti solicitanti.

unei societati straine Ce restrictii sunt cu privire la Dobanditorul va putea sa continue activitatea sub firma anterioara. Se compune din : denumirea societatii comerciale care deschide sucursala. Firma sucursalei din Romania a Firma sucursalei din Romania a unei societati straine va trebui sa cuprinda si mentiunea sediului principal din strainatate.R. la care se poate adauga numele unuia sau al mai multor asociati si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime „societate cu raspundere limitata” sau S. cu acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor sai in drepturi (in cazul decesului comerciantului) si cu dobandirii acesteia ? Firma unei societati comandita pe actiuni Firma unei societati raspundere limitata Firma unei sucursale 336 . care cuprinde numele firma / emblema in cazul unui comerciant persoana fizica. urmata de cuvantul „sucursala" urmat de localitatea unde se afla sediul sucursalei. in comandita simpla sau scris al persoanei straine de societate al carei nume apare in firma si atrage raspunderea sa nelimitata si solidara.colectiv. sau al unui asociat. in Se compune dintr-o denumire proprie si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime „societate in comandita pe actiuni” cu Se compune dintr-o denumire proprie. de natura a o deosebi de firma altor societati si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime „societate pe actiuni” sau „SA”. in comandita pe actiuni Firma unei societati pe actiuni Se compune dintr-o denumire proprie. urmata de localitatea unde se afla sediul principal.L.

numai daca vor fi insotite in mod vizibil de firma comerciantului. firma va fi scrisa cu litere avand marimea de cel putin jumatate din cea a literelor cu care este scrisa emblema. Ce reguli trebuie respectate Conditiile de validitate a firmei se aplica si emblemei. Aceiasi prevedere se aplica si in cazul in care firma unei societati cu raspundere limitata cuprinde numele unuia sau mai multor asociati. in comandita pe actiuni sau in cazul societatii cu pastrarea firmei precedente? raspundere limitata a carei firma nu cuprinde nume de asociati. ci este o denumire proprie. pentru alegerea emblemei ? Emblemele vor putea fi folosite pe panouri de reclama. pe facturi. 337 .obligatia de mentionare in cuprinsul acelei firme a calitatii de succesor. fara cerinta mentionarii raportului de succesiune in firma este permisa in cazul societatii pe actiuni. Daca emblema cuprinde o denumire. in ce cazuri este permisa Pastrarea firmei precedente. afise. scrisori. publicatii si in orice alt mod.

.

VERIFICAREA DENUMIRII FIRMEI Cum inregistrez emblema? firma si/sau Obtinerea verificarii disponibilitatii firmei si/sau emblemei si rezervarea lor se fac prin Biroul unic. • 339 . Da ! Oficiul registrului comertului al judetului Gorj va refuza inscrierea unei firme care : respinsa la inregistrare? • • • poate produce confuzie cu alte firme inregistrate. la Biroul unic prelungirea rezervarii. contra cost. inainte de intocmirea actelor constitutive. contine denumiri din sectorul public. cuprinde sintagme si cuvinte care potrivit unor legi speciale nu pot fi utilizate decat in anumite conditii ( ex.IV. Poate fi firma sau emblema aleasa. Daca in acest interval de timp societatea comerciala nu s-a inregistrat in registrul comertului trebuie sa solicitati. cuvantul banca nu poate fi inclus in firma decat daca este o societate comerciala bancara). • contine marci inregistrate la OSIM sau marci de notorietate. Verificarea si rezervarea firmei si/sau emblemei se solicita la Biroul unic. aduce atingere bunelor moravuri sau ordinii publice. Rezervarea firmei si/sau emblemei se face pe o perioada de 3 luni de la data inregistrarii cererii. fara sa aiba ca asociat firma detinatoare a marcii.

Documentul care atesta rezervarea In urma verificarii disponibilitatii firmei si/sau emblemei solicitantul obtine: firmei si/sau emblemei • Dovada de disponibilitate a firmei si/sau • Dovada de disponibilitate a emblemei. contra cost. la cererea Dvs. sau dupa caz. anterior rezervarii firmei si/sau emblemei prin Biroul unic. in dosarul de inregistrare a modificarii firmei si /sau emblemei. Serviciul poate fi efectuat. 340 . fie inscriere? prin desemnarea mai precisa a persoanei. legea precizeaza ca trebuie sa se adauge o mentiune care sa o deosebeasca de aceasta. prin consilierul de proprietate industriala din cadrul CCI. solicitati la OSIM o cercetare a registrului de marci. fie prin indicarea felului de comert exercitat sau in oricare alt mod. Unde se depune disponibilitatii firmei emblemei? dovada si/sau • • Poate o firma sau emblema Da ! Comerciantul care are o marca deja inregistrata si se considera prejudiciat de o inregistrata sa fie afectata de firma inregistrata poate solicita radierea firmei. folosind caile legale de atac. Se prezinta notarului public la autentificarea sau darea la data certa a actului constitutiv sau a actului modificator prin care se schimba denumirea unei societati comerciale Se depune in dosarul de inregistrare si autorizare a functionarii comerciantului. registrul marcilor? In interesul dvs.Ce solutie am in cazul refuzului de Daca firma si/sau emblema aleasa este asemanatoare cu o alta deja inregistrata.

prin urmatoarele masuri : verificarea si/sau rezervarea firmei si emblemei la nivel national. este suficient de diferita de alte firme/embleme deja inregistrate. Daca un comerciant cu firma/emblema anterior inregistrate se considera prejudiciat. inregistrarea la OSIM a firmei Dvs. Puteti fi atacat in instanta pentru concurenta neloiala. poate solicita radierea firmei/emblemei Dvs. Trebuie sa fiti sigur ca firma sau emblema Dvs. care vor deveni elemente esentiale de marketing. sau sa va oblige la schimbarea lor. Daca porniti o afacere pe termen lung. protejati-va firma si emblema.Sfatul consilierului : • Evitati firme si embleme asemanatoare cu altele deja inregistrate pentru ca riscati sa aveti probleme dupa inregistrare. pentru a evita situatiile considerate ca „prea asemanatoare” reclamate de comercianti care s-ar considera prejudiciati. Evitati ca firma/emblema Dvs. ca marca verbala si a emblemei ca marca figurativa. sa fie identice sau asemanatoare cu marci deja inregistrate la OSIM sau cu marci notorii. • • • 341 .

Cat dureaza verificarea si rezervarea firmei si emblemei ? • • • la nivelul unui judet. Optiuni de verificare/rezervare a Verificarea si rezervarea firmei/emblemei se pot efectua : firmei si/sau emblemei : • la nivelul firmelor inregistrate pe aria unui judet sau a municipiului Bucuresti.apelati la consultanta de specialitate pentru alegerea firmei si proiectarea emblemei. • • pe raza mai multor judete.in aceiasi zi pentru mai multe judete : 14 zile la nivel national : 30 zile 342 . la nivel national. .

extras din cartea funciara. contract de comodat. pe plan orizontal si vertical. contract de asociere in participatiune. Acest caz inseamna schimbarea destinatiei din locuinta in sediu social si potrivit legii este obligatoriu:Sa se prezinte si avizul favorabil al asociatiei proprietarilor. certificat de mostenitor. PREGATIREA ACTELOR DOVEDITOARE PENTRU SEDIU contract de vanzare-cumparare. care intra sub incidenta Legii locuintelor nr. contract de leasing imobiliar. Dovada detinerii cu titlu legal a spatiului se poate face. sauDaca nu exista asociatia proprietarilor se prezinta avizul favorabil al titularilor contractelor de inchiriere sau al proprietarilor din locuintele cu care se invecineaza spatiul. cu: contract de inchiriere sau subinchiriere inregistrat la organele fiscale locale. de uz. in maximum 15 zile de la data semnarii (conform Legii 181/1997).V. 343 . Daca exista coproprietari? Daca s-a stabilit sediul intr-un imobil cu destinatia locuinta. uzufruct. dupa caz. 114/1996? Se preszinta acordul coproprietarilor.

delapidare.persoana fizica . precum si pentru alte infractiuni prevazute de art. comanditatilor si lichidatorilor. Aceeasi lege extinde prevederea de onorabilitate si asupra administratorilor. 265-276 din legea societatilor comerciale. reprezentantul permanent . sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa. Declaratia pe proprie raspundere este documentul din care rezulta ca fiecare declarant indeplineste conditiile legale pentru detinerea si exercitarea calitatii pe care o are in societatea comerciala. inselaciune. Cine trebuie sa dea declaratia pe proprie raspundere ? Declaratia pe proprie raspundere trebuie data de: • • • • persoanele fizice care desfasoara activitate independenta. 6 alin. potrivit legii.desemnat prin contractul de administrare a unei societati comerciale. marturie mincinoasa. dare sau luare de mita.2) precizeaza ca nu pot fi fondatori persoanele care.VI. abuz de incredere. cenzori. uz de fals. fals. • Ce contine ? • 344 . fondatori. REDACTAREA DECLARATIEI PE PEROPRIE RASPUNDERE PENTRU INREGISTRARE Temeiul legal privind declaratia pe propria raspundere • Legea nr. cenzorilor si reprezentantilor unei societati comerciale. 31/1990 republicata (art. administratori.

daca. a facut declaratii inexacte. se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 1. in conditiile Legii nr. fapta nu constituie o infractiune mai grava. semnata in fata judecatorului delegat sau in fata directorului oficiului registrului comertului. 51/1995. in baza carora s-a operat o inregistrare in registrul comertului. potrivit legii. atestata de avocat. inclusa in actul constitutiv sau modificator autentic.000. • • 345 . Ce forma poate avea? Declaratia pe proprie raspundere poate avea una din urmatoarele forme: • • forma autentificata de notarul public. declaratie tip.000 lei.Ce consecinte juridice au declaratiile inexacte ? • Potrivit art.000 lei la 5. persoana care. cu rea credinta.000. 48 din Legea registrului comertului.

VII.actele dupa care sa rezulte resedinta pentru persoanele fizice cetateni straini .certificat medical pentru personae fizice. necesare desfasurari activitatii pentru care se solicita autorizarea.copie dupa actele de identitate . respectiv de catre Primarie. Autorizatia pentru prestarea de activitati independente se poate da pe baza atestarii capacitatii profesionale.cerere tip de autorizare . respective pentru membrii asociatiei familiale .cazierul judiciar . autorizatia pentru desfasurarea de catre persoanele fizice sau asociatiile familiale a unor activitati independente se emite de autoritatea administratiei locale. Cum se obtine autorizatia ? Intreprinzatorul depune la Primarie urmatoarele documente: . Cererea de autorizare se rezolva in cel mult 30 de zile de la data depunerii dosarului. 346 . OBTINEREA AUTORIZATIEI EMISE DE ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA Regimul de autorizare Conform prevederilor Legii nr. 507/2002 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative.documente din care sa reiese calificarea profesionala .acordurile si avizele eliberate de insititutile abilitate.

contract de societate si statut incheiate sub forma unui inscris unic. in comandita pe actiuni si cu raspundere limitata. statut. asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati. dupa caz. obiectul de activitate.VIII. aportul fiecarui asociat in numerar sau in natura. locul si data nasterii. o o Ce contine actul constitutiv ? Pentru societatea in nume colectiv si in comandita simpla • • • • • • date despre asociati : (numele si prenumele. pentru societatea cu raspundere limitata cu asociat unic. sediul si emblema. denumirea. domiciliul si cetatenia asociatilor persoanei fizice. 347 . forma juridica. cu precizarea domeniului si activitatii principale. capitalul social subscris si varsat. La societatea in comandita simpla se vor arata asociatii comanditati si comanditari). contract de societate si statut pentru societatea pe actiuni. persoane juridice. in comandita simpla. denumit act constitutiv. REDACTAREA ACTULUI CONSTITUTIV Ce este actul constitutiv : • Este sintagma care desemneaza actele prin care se constituie o societate si care pot fi : o o contract de societate pentru societatea in nume colectiv. valoarea aportului in natura si modul evaluarii. sediul si nationalitatea asociatilor. exprimate prin grupe si clase CAEN. cat mai omogen. denumirea. data la care se va varsa integral capitalul social subscris.

durata societatii. sediul si nationalitatea asociatilor persoane juridice). modul de dizolvare si de lichidare a societatii. cenzorii. sediile secundare atunci cand se infiinteaza o data cu societatea sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara. cu precizarea domeniului si activitati principale. partea fiecarui asociat la beneficii si pierderi. exprimate prin grupe si clase CAEN. asociatii care reprezinta si administreaza societatea. sediul si emblema. obiectul de activitate. aportul fiecarui asociat. domiciliul si cetatenia asociatilor persoane fizice : denumirea. cand numarul asociatilor este mai mare de 15. forma juridica. Pentru SRL (inclusiv cu asociat unic) • • • • • • • • • • • 348 . numarul si valoarea nominala a partilor sociale precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau. denumirea. puterile conferite si daca le exercita impreuna sau separat. in numerar sau in natura. data varsarii integrale a capitalului social. modul de dizolvare si de lichidare a societatii. date despre asociati (numele si prenumele. durata societatii. capitalul social subscris si cel varsat. sediile secundare sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara. puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat. cat mai omogen. valoarea aportului in natura si modul evaluarii. partea fiecarui asociat la beneficii si pierderi.• • • • persoane fizice ori juridice. dupa caz. locul si data nasterii.

persoane juridice. denumirea. garantia pe care administratorii sunt obligati sa o depuna. Pentru societatile in comandita pe actiuni se vor indica comanditatii care reprezinta si administreaza societatea. emblema societatii. persoane juridice. drepturile speciale de reprezentare si de administrare acordate unora dintre ei. cu precizarea domeniului si a activitatii principale. locul si data nasterii. se vor arata numarul. denumirea. domiciliul si cetatenia administratorilor. nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. capitalul social varsat de fiecare actionar. valoarea bunurilor constituite ca aport in natura in societate. valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni. puterile ce li se confera si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat. persoane juridice. Daca sunt mai multe categorii de actiuni. forma. denumirea.Pentru societatea pe actiuni si in comandita pe actiuni numele si prenumele. daca prin lege nu se prevede altfel. cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator. Restul de capital social va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare. La constituire. sediul si. daca este cazul. obiectul de activitate al societatii. numarul si valoarea nominala a actiunilor. 349 . denumirea. locul si data nasterii. persoane fizice. sediul si nationalitatea asociatilor. sediul si nationalitatea cenzorilor. capitalul social subscris si cel varsat. persoane fizice. locul si data nasterii. La societatea in comandita pe actiuni se vor arata asociatii comanditari si asociatii comanditati. sediul si nationalitatea administratorilor. domiciliul si cetatenia asociatilor. numele si prenumele. persoane fizice. modul de evaluare si numarul actiunilor acordate pentru acestea. numele si prenumele. domiciliul si cetatenia cenzorilor.

forma. Indicarea domeniului si activitatii principale se va face printro grupa de trei cifre si o clasa de patru cifre apartinand grupei respective. cu modificarile ulterioare. sediile secundare . modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor. culoare. precum si sumele ce trebuie platite pentru acele operatiuni. atunci cand se infiinteaza o data cu societatea. Precizari privind descrierea emblemei in actul constitutiv Precizari privind redactarea obiectului de activitate in actul constitutiv Descrierea emblemei va cuprinde prezentarea elementelor definitorii ale acesteia: continut. actiunile comanditarilor in societatea in comandita pe actiuni. precum si documentele la care acestia vor putea sa aiba acces pentru a se informa si a-si exercita controlul. agentii. 656/1997. administrarea. functionarea si controlul gestiunii societatii de catre organele statutare. Pentru redactarea obiectului de activitate se va utiliza „Clasificarera activitatilor din economia nationala CAEN”. operatiunile incheiate de asociati in contul societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le preia. sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara.clauze privind conducerea. Obiectul de activitate se va exprima prin grupe de 3 cifre pentru domeniu si prin clase de patru cifre pentru activitati.sucursale. Cuantumul taxei de inregistrare este corelat cu numarul de coduri care compun obiectul 350 . daca se are in vedere o atare infiintare. durata societatii. reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -. aprobata prin H. controlul acesteia de catre actionari. modul de dizolvare si de lichidare a societatii.G. alte clauze convenite de actionari cu respectarea legislatiei in vigoare. nr. avantajele rezervate fondatorilor.

Sfatul consilierului Pentru a nu creste costurile de inregistrare obiectul de activitate trebuie sa fie omogen. inainte de preluarea functiei. Majoritatea cenzorilor si a supleantilor vor fi cetateni romani. Cenzorii trebuie sa fie actionari. In toate cazurile numarul cenzorilor trebuie sa fie impar. Precizari referitoare la cenzori Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si tot atatia supleanti. conform prevederilor legii redate in tabelul de mai jos 351 . in sensul de a nu cuprinde un numar exagerat de activitati. Taxa de baza acopera 5 coduri.de activitate. iar pentru fiecare grup de 5 coduri se plateste o taxa suplimentara de 10% din taxa de baza. Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil. daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. a treia parte din garantia ceruta pentru administratori. In ce forma se redacteaza ? Actul constitutiv se redacteaza in forma autentica sau sub semnatura privata. Durata mandatului cenzorilor este de 3 ani. cu exceptia cenzorilor contabili. Cenzorii sunt obligati sa depuna.

notar. 352 . daca printre bunurile subscrise ca aport in natura la capitalul social se afla un teren Se redacteaza act constitutiv x x x x x Forma autentica x x x Sub semnatura privata X X - x x - Cine poate redacta actul constitutiv? Aveti urmatoarele alternative : • • • • Biroul unic din CCI (Oficiul de asistenta societati comerciale). intreprinzatorul insusi.Conditiile legale privind forma actului constitutiv Categoria de comerciant societate in nume colectiv societate in comandita simpla societate cu raspundere limitata societate pe actiuni cu constituire simultana societate pe actiuni constituita prin subscriptie publica societati pe actiuni cu constituire simultana sau societate cu raspundere limitata. avocat.

ordin de plata. Conditiile de forma ale dovezii : • Cum se face dovada aportului in natura la capitalul social ? Daca sunt bunuri noi achizitionate din tara? Daca sunt bunuri in natura din import ? Daca sunt bunuri imobile ? Se prezinta factura Dovada se face potrivit normelor legale in vigoare. cu: • • • foaie de varsamant. fie la cererea solicitantului de catre Biroul unic Aportul la capitalul social poate fi : Unde se poate varsa aportul in numerar la capitalul social ? • • • • Dovada privind efectuarea varsamintelor in numerar se poate efectua. chitanta CEC. fie direct de catre intreprinzator. in creante (in cazurile prevazute de lege). . referitoare la investitiile directe Se prezinta : .IX. Dovada depunerii aportului in numerar trebuie sa mentioneze numele asociatului si sintagma „aport la capitalul social al societatii comerciale.titlul de proprietate asupra bunurilor imobile. DEPUNEREA CAPITALULUI SOCIAL • in numerar (obligatoriu).certificatul de sarcini al bunurilor imobile. indicandu-se denumirea acesteia”. la ghiseul CEC. dupa caz. 353 . in natura (optional). la orice banca.

in comandita pe actiuni si al unei societati cu raspundere limitata cu asociat unic? Cine efectueaza expertiza de evaluare a aportului in natura la capitalul social? Expertiza de evaluare este elaborata de experti de specialitate. A se retine ca aportul in natura la capitalul social se realizeaza prin transferarea drepturilor de proprietate de la asociat catre societatea comerciala si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de functionare. actul constitutiv se incheie obligatoriu in forma autentica.. In consecinta asociatul nu mai este proprietarul bunului aportat la capitalul social. Daca sunt aporturi in creante? Se prezinta titlul de creante : . Care sunt efectele juridice ale aportului in natura la capitalul social? 354 .dovada intabularii bunurilor imobile. acesta intrand in proprietatea societatii comerciale din momentul inregistrarii ei in registrul comertului. Atentie : daca printre bunurile imobile se afla un teren.expertiza de evaluare a bunului. Detalii se pot obtine prin oficiul de asistenta societati comerciale din Biroul unic sau oficiul de consultanta. Se prezinta raportul de expertiza privind evaluarea Daca sunt aporturi in natura la capitalul aportului in natura.contract de imprumut bancar. . expertiza de la experti autorizati.cambii. Aceste structuri pot obtine. in numele si pe cheltuiala dvs. social al unei societati pe actiuni. .

potrivit actului constitutiv. asociatii au dreptul sa participe. In acelasi timp sunt obligati sa participe si la pierderi..contract civil etc Pot constitui prestatiile in munca aport la capitalul social ? Prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social. ACORDAREA IMPUTERNICIRII Cand o utilizez ? Imputernicirea se utilizeaza in cazurile cand cererea de inregistrare se intocmeste si se depune de alta persoana decat comerciantul autorizat. pentru semnatarii si/sau deponentii cererilor depuse. cu titlu de aport social. astfel : • imputernicire speciala sau imputernicire avocatiala. REDACTAREA DECALARATIEI DE AVERE In ce cazuri se utilizeaza ? Declaratia se da pe proprie raspundere a comerciantului persoana fizica. cu enumerarea bunurilor imobile si mobile de valori importante. In schimbul acestui aport. • XI. procura speciala si autentica pentru comerciantii persoane fizice. Evaluarea se face prin apreciere de catre comerciant/asociat. Ce contine ? 355 . Contine declararea averii si modul de evaluare a acesteia. a fiecarui asociat din societatea in nume colectiv si a asociatilor comanditati. la impartirea beneficiilor si a activului social. X. Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati se pot obliga insa la prestatii in munca.

DEPUNEREA SPECIMENULUI DE SEMNATURI Potrivit legii. DEPUNEREA GARANTIEI DE CATRE ADMINISTRATORI Cine depune garantia? Fiecare administrator al unei societati comerciale pe actiuni va trebui sa depuna o garantie pentru administratia sa. XIII. pe perioada mandatului unui administrator. care va certifica semnatura. lichidatorii. administratorii. Aceste acte se depun in copii certificate de comerciant sau de referentul Biroului unic. o data cu depunerea specimenelor semnaturilor administratorilor. PREGATIREA COMERCIALA ANTERIOARA Cine le depune ? ACTELOR PRIVIND ACTIVITATEA Comerciantul persoana fizica sau membrii unei asociatii familiale trebuie sa depuna in dosarul de inregistrare acte din care sa rezulte activitatea comerciala anterioara sau. din care rezulta depunerea garantiei se depune la Biroul unic. in lipsa acestora. ori aprobata de adunarea generala a actionarilor. conducatorii sucursalei sunt obligati sa depuna de semnatura ? semnaturile lor la oficiul registrului comertului. In absenta semnatarului se poate prezenta un specimen legalizat de notarul public. persoana respectiva va semna in prezenta judecatorului delegat sau a conducatorului oficiului ori a inlocuitorului acestuia. comerciantul persoana fizica. Care este cuantumul garantiei ? Cand si unde se depune certificatul privind depunerea garantiei ? 356 . Certificatul eliberat de cenzorii societatii pe actiuni. Garantia nu poate fi mai mica decat valoarea nominala a 10 actiuni sau decat dublul remuneratiei lunare. prevazuta in actul constitutiv.XII. Cele 10 actiuni depuse sunt inalienabile si se pastreaza la societate. actul privind nivelul studiilor absolvite. Cum se procedeaza? Pentru dovedirea specimenului de semnatura. reprezentantii Cine trebuie sa depuna specimenul unei societati comerciale. XIV.

ca persoana juridica este obligata sa-si desemneze un reprezentant permanent. XVII. in comandita simpla si cu raspundere limitata. Prin contractul de administrare se stabilesc drepturile si obligatiile partilor. • • Atentie : Copia actului de identitate trebuie sa contina obligatoriu Codul Numeric Personal (CNP). XVI. asociatii unei societati in nume colectiv. 357 . ce actioneaza in nume propriu. PREGATIREA COPIILOR DE PE ACTELE DE INDENTITATE Cine depune copii dupa actele de identitate ? Actele de identitate trebuie depuse in copie de catre : • Ce contine ? comercianti persoane fizice (inclusiv de membrii unei asociatii familiale). PREGATIREA ACTELOR CONSTATATOARE OPERATIUNILOR INCHEIATE IN CONTUL SOCIETATII In ce cazuri se utilizeaza ? • ALE La societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se depun actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul asociatilor si aprobate de acestia. REDACTAREA CONTRACTULUI DE ADMINISTRARE Cand se utilizeaza? Contractul de administrare se utilizeaza cand administratorul societatii este o persoana juridica. Acesta este supus acelorasi conditii si obligatii si are aceeasi responsabilitate civila si penala ca si un administrator. printre altele.XV. persoana fizica. persoana fizica. In contract se va stipula. fondatorii unei societati comerciale pe actiuni si in comandita pe actiuni.

REDACTAREA MANUALULUI PERSOANEI CARE A SEMNAT ACTUL CONSTITUTIV. din care sa rezulte : • hotararea de a participa la constituirea societatii comerciale. In cazul persoanelor juridice nerezidente. in numele si pe seama fondatorului/asociatului persoana juridica. • • Hotararea se depune in original. ADOPTAREA HOTARARII ORGANULUI STATUTAR AL PERSOANEI JURIDICE PRIVIND PARTICIPAREA LA CONSTITUIREA SOCIETATII Precizari : In situatia cand o persoana juridica este asociat sau fondator al unei societati comerciale se depune hotararea organului statutar al persoanei respective. in numele si pe seama fondatorului sau asociatului. 358 . act constitutiv etc). aportul la capitalul subscris.PREGATIREA COPIEI DE PE ACTUL DE INREGISTRARE A FONDATORILOR Precizari : In situatia in care asociati sau fondatorii unei societati comerciale sunt persoane juridice se depune copia actului de inregistrare a acestora (certificat de inmatriculare sau certificat de inregistrare. IN NUMELE SI PE SEAMA FONDATORULUI. hotararea se depune in copie tradusa si legalizata. Daca persoana juridica este nerezidenta. aceste acte vor fi depuse in copii traduse si legalizate. persoana abilitata sa semneze actul constitutiv. PERSOANA JURIDICA Precizari : Organul statutar al unui asociat sau fondator persoana juridica trebuie sa emita si mandatul persoanei fizice abilitate sa semneze actul constitutiv al noii societati.

In aceste categorii se includ: societatile bancare – autoritatea emitenta este Banca Nationala a Romaniei. Cine il emite ? Certificatul de bonitate poate fi emis de o banca sau de camera de comert din tara de origine. Care sunt avizele prealabile si care sunt autoritatile emitente societatile de asigurari si reasigurari – autoritatea 359 . pot intocmi si semna cererea de inregistrare si autorizare a functionarii si de inregistrare a modificarii actului constitutiv. sau alte tipuri de cereri care se depun la Biroul unic. dosarul de inregistrare si autorizare a functionarii trebuie sa contina avize sau autorizatii prealabile. Se depune in original si in copie tradusa si legalizata. CERTIFICAREA COPIILOR Precizari Copiile de pe actele doveditoare vor fi certificate. pentru a-si dovedi onorabilitatea si credibilitatea. OBTINEREA AVIZELOR PREALABILE PREVAZUTE DE LEGE Potrivit dispozitiilor legale specifice unor categorii de societati comerciale si de activitati economice. RETINETI ! Judecatorul delegat poate dispune administrarea si a altor acte doveditoare. Acest act se depune in original. pentru conformitate. cu originalele de catre persoanele care. potrivit legii. si in copie tradusa si legalizata in cazul unei persoane juridice nerezidente.persoana juridica. OBTINEREA CERTIFICATULUI DE BONITATE Cine il depune ? Persoanele juridice nerezidente care participa la constituirea unei societati comerciale trebuie sa depuna un certificat de bonitate. decat cele enumerate.

In alt dosar cu sina se introduc cate 5 plicuri din plastic. Actele frecvent utilizate sunt cele mentionate ca fiind obligatorii. actele doveditoare si chitantele de plata pentru inregistrarea si autorizarea functionarii unui comerciant se introduc intr-un DOSAR CU SINA. Toate formularele tip. autorizatiilor si/sau acordurilor de functionare.emitenta este Oficiul de supraveghere a activitatilor de asigurare si reasigurare. in tabel se prezinta opisul exhaustiv al actelor care pot fi incluse in dosarul pentru inregistrarea unui nou comerciant persoana fizica/asociatie familiala sau a unei societati comerciale. pentru fiecare punct/obiectiv supus autorizarii. 360 . INTOCMIREA DOSARULUI PENTRU INREGISTRAREA UNUI COMERCIANT NOU Pentru orientarea Dvs. Cele doua dosare se depun la dispeceratul Biroului unic. prin serviciul "DEPUNE SI SE REZOLVA". Nu sunt incluse actele pentru obtinerea avizelor. societatile avand ca obiect operatiuni cu valori mobiliare – autoritatea emitenta este Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

daca se declara emblema Utilizare obligatorie Utilizare obligatorie. 2 Cerere de inregistrare si autorizare (formular tip) Dovada disponibilitatii firmei/emblemei (original) Reproducerea emblemei (4 exemplare) 4. administatori. x x x x 361 . x x x x 5. Denumire act (forma. cenzori.exemplare) Categorii de comercianti PF AF 1 1.Continutul dosarului pentru inregistrarea unui comerciant nou Nr. cate una pentru fiecare persoana care detine una din calitatile mentionate 3. crt. persoana fizica. fondatori. asociati. nr. asociat unic in SRL. reprezentantii permanenti x x x x 3 x SNC SCS 4 x SA SCA 5 x 6 x 7 Utilizare obligatorie SRL Precizari privind utilizarea documentului 2. Dovada sediului (in copie) Declaratia pe proprie raspundere (comerciant. x x x x Dovada pentru disponibilitatea firmei este obligatorie optional.

Actul constitutiv (original) - x x x 8. x x x Se utilizeaza pentru produse noi achizitionate ca aport in natura Numai in cazul bunurilor imobile 10. Expertiza de evaluare a aportului in - x x x 362 . ai administratorului sau cenzorului persoana juridica) – original 6. Autorizatia emisa de Primarie conform Legii 507/2002 (copie) x Document obligatoriu pentru persoane fizice/asociatii familiale Document obligatoriu pentru persoane juridice Este obligatoriu sa existe capital varsat in numerar 7. Dovezile privind efectuarea varsamintelor aporturilor subscrise si/sau varsate (copii) Facturi - x x x 9.persoane fizice.

natura la capitalul subscris 11. Nu sunt permise la Sa si SCA constituite prin subscriptie publica si la SRL-uri 14. Cambia. Dovada intabularii bunurilor imobile 13. Imputernicire speciala sau avocatiala (original) x x x x Daca cererea se intocmeste si se depune de alta persoana decat cele mentionata 363 . contract civil - x x - Numai in cazul cand sunt aduse creante ca aport la capitalul social. Certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate imobilele x x x aportate la capitalul social Numai in cazul bunurilor imobile aduse ca aport in natura la capitalul social subscris Numai in cazul bunurilor mobile aduse ca aport la capitalul social subscris 12. contract de imprumut bancar.

364 .15. Certificatul cenzorilor privind depunerea garantiei legale de catre administratori Actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii (copii) x 19. Acte privind activitatea comerciala anterioara (copii) x in lipsa acestora se depune actul privind nivelul studiilor absolvite Documentul este obligatoriu pentru administratori. Specimenul de semnatura (original) x x x x 18. sub semnatura privata) x x La SCS numai comanditatii x numai comanditatii - Declaratia este obligatorie pentru asociatii care raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale 16. Declaratie cu privire la averea detinuta (original. lichidatori Obligatoriu in cazul societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni 17.

Acte de identitate (cu CNP) in copie x x x x rezidenti 22. - x x x 24. - x x x in copie tradusa si legalizata pentru nerezidenti 365 .20. Actul de inregistrare a fondatorilor persoane juridice (copie) Hotararea organului statutar al persoanei juridice privind participarea la constituirea societatii (original) Mandatul persoanei care a semnat actul constitutiv in numele si pe seama fondatorului. Contractul de administrare (copie) - x x x Numai in cazul cand societatea este administrata de o persoana juridica pasaport pentru 21. persoana juridica (original) x x x in copie tradusa si legalizata pentru nerezidenti in copie tradusa si legalizata pentru nerezidenti 23.

taxa judiciara de timbru (original) . Categorii de taxe: . Actele pentru autorizarea functionarii din punct de vedere : al PSI.tarife de prestari servicii de catre Birou unic (dupa caz) x x x x x x x x x x x x 366 .25. al protectiei muncii.timbre judiciare . Certificat de bonitate (original) Avize prealabile prevazute de lege - x x x in copie tradusa si legalizata Pentru societatile bancare.sanitar. al protectiei de mediu. de aisgurare reasigurare. sanitar-veterinar. operatiuni cu valori mobiliare 26. - x x x 28. - - x pentru brokeri de asigurare x 27.

taxe autorizare sanitaraveterinara x x x x - x x x - x x x - x x x - x x x ..taxe publicare in Monitorul Oficial .taxe autorizare protectia muncii - x x x - x x x 367 .taxe autorizatie sanitara .taxe autorizare PSI .taxe registrul comertului .taxe/tarife autorizare pentru protectia mediului .

In cazul sesizarii de acte lipsa. firme si/sau embleme identice sau asemanatoare. a emblemei primeste un act scris. acte incomplete. • se depune in original la dosarul de inregistrare a unui comerciant nou sau de modificare ulterioara a firmei si/sau e mblemei anterior inregistrate DUPA DEPUNEREA DOSARULUI DE INREGISTRARE SI AUTORIZARE Dupa cum s-a evidentiat la prezentarea serviciului „DEPUNE SI SE REZOLVA”. reprezentand dovada ca firma si/sau emblema sunt disponibile pe aria geografica mentionata de titular in cerere. sau de erori materiale referentul care verifica dosarul. Dovada se utilizeaza in urmatoarele situatii : • se prezinta obligatoriu notarului public care autentifica actul constitutiv si dupa caz. dupa caz. adica nu au fost inregistrate si rezervate in registrul comertului. autorizatii si/sau acorduri de 368 . dosarul intocmit pentru inregistrarea si autorizarea functionarii este verificat din punct de vedere al respectarii conditiilor legale de forma si fond. precum si reprezentantii emitentilor de avize. actul modificator sau efectueaza darea de data certa acestor acte.CE DOCUMENTE OBTINE COMERCIANTUL ? DUPA DEPUNEREA CERERILOR DE VERIFICARE SI/SAU REZERVARE FIRMA SI/SAU EMBLEMA DOVADA DE DISPONIBILITATE A FIRMEI SI/SAU EMBLEMEI Solicitantul care a depus la Biroul unic cererea pentru verificarea si/sau rezervarea unei firme si.

369 . daca dosarul este complet si corect sau daca observatiile mentionate in fisele de verificare au fost solutionate. 599 din 21 iunie 2001. Se prezinta la casierie cand se achita taxele si tarifele cuvenite si se obtine nota de calcul definitiva. Modelul si continutul certificatului de inregistrare a comerciantului. Se depune in dosarul de inregistrare si autorizare. asa cum este inscrisa in actul constitutiv si in registrul comertului. Se preda titularului cererii. NOTA DE CALCUL Este completata de referentul care verifica dosarul. impreuna cu copiile chitantelor fiscale emise de casieria CCI. Pe certificat sunt inscrise urmatoarele date : • firma/sucursala respectiv denumirea comerciantului. Certificatul de inregistrare este un formular tipizat. Certificatul de inregistrare si anexa constituie documentul opozabil tertilor. cu regim special si securizat.functionare a comerciantilor intocmesc fise de observatii. DUPA INREGISTRAREA SI AUTORIZAREA COMERCIANTULUI a) CERTIFICATUL DE INREGISTRARE SI ANEXA Biroul unic elibereaza titularului cererii CERTIFICATUL DE INREGISTRARE A COMERCIANTULUI si anexa/anexele la acesta. inclusiv a anexei la acesta sunt stabilite prin Hotararea Guvernului nr. Acestea se predau titularului cererii la interviu pentru a fi remediate. la interviu.

• activitatea principala exprimata prin cod CAEN si un text sumar de descriere. 370 . • • data emiterii certificatului. firma si sediul social). Fiecare anexa contine pe fata : • informatii de conexiune la certificat (seria. • CUI – codul unic de inregistrare . cod unic de inregistrare.• sediul social conform actelor doveditoare depuse in dosarul de inregistrare. • atribut fiscal – este un cod alfanumeric avand semnificatia categoriei de platitor de taxe si impozite la bugetul de stat. La un certificat de inregistrare se ataseaza una sau mai multe anexe. • numar de ordine in registrul comertului – cuprinde numarul si data unui comerciant in registrul comertului. • informatii de identificare a sediilor secundare (adresa si/sau activitate supusa autorizarii). nr. seria si numarul de ordine – informatie specifica regimului special al documentului.cod numeric constituind codul unic de identificare a unui comerciant. b) ANEXA/ANEXELE LA CERTIFICATUL DE INREGISTRARE se emit atat pentru sediul social si sedii secundare cat si pentru fiecare activitate desfasurata la sediul principal si sediu secundar care sunt supuse avizarii/autorizarii.

Pe verso-ul anexei la certificatul de inregistrare. • reautorizarile. data. 371 . numele si prenumele reprezentantului in clar. si data referatului de evaluare. in cazul cand s-au remediat aspectele care au determinat anularea/retragerea avizului. autorizatia de functionare din punct de vedere a protectiei muncii. autorizatiilor si/sau acordurilor. acordului si/sau autorizatiei.• avizul si/sau autorizatia pentru prevenirea si stingerea incendiilor • • • • avizul si/sau autorizatia sanitara. numarul si data avizului. dispuse de organele autorizate. nr. concluzia evaluarii sediului/activitatii. pentru fiecare aviz/autorizatie/acord se completeaza: • • • • • denumirea institutiei emitente. In forma tabelara. autorizatia sanitara veterinara. semnatura. acordul si/sau autorizatia de mediu. autorizatiei si/sau acordului de functionare. conform rubricaturii existente se inscriu : • anularile/retragerea avizelor. Se aplica stampila institutiei emitente.

7. Întreprinzătorii sunt 'for a i” să ia în considerare aspecte care le-ar putea scăpa la o abordare mai superficială. PLANUL DE AFACERI Necesitatea unui plan de afaceri? Mul i întreprinzători sunt nevoi i să întocmească un plan de afaceri abia atunci când acesta le este solicitat de un poten ial investitor. Planul de afaceri reprezintă. ci şi proprietarilor firmei – în fapt. Aceştia trebuie să afle dintrun plan de afaceri: 372 . Nimeni nu se aşteaptă ca previziunile planului de afaceri să se regăsească integral în realizările efective. o cerin ă a investitorilor externi (creditori sau ac ionari poten iali). Planul de afaceri poate da o primă imagine asupra perspectivelor reale ale afacerii. în cazul în care planul este bine întocmit. redactarea sa ar trebui să fie unul din primii paşi în ini ierea oricărei afaceri. pot fi astfel evitate pierderile provocate de proiecte neviabile înainte ca ele să se fi produs efectiv. datele sale pot servi ca un instrument util de control al rezultatelor ob inute. în acelaşi timp. Un plan de afaceri este însă util nu numai finan atorilor externi. Pot fi descoperite astfel puncte slabe ale afacerii sau idei noi care ar putea să îi sporească rentabilitatea. • • încadrarea în timp a etapelor afacerii. Întocmirea planului de afaceri permite: • stabilirea realistă a necesarului de resurse şi a surselor din care acestea pot fi ob inute. coordonarea fazelor viitoare ale afacerii şi rezolvarea eventualelor neconcordan e. totuşi.

amploarea proiectului de afaceri. • • specificul activită ii firmei. motivele pentru care afacerea este profitabilă. vechimea firmei: planul de afaceri pentru o firmă nouă va fi diferit de cel pentru un proiect al unei firme existente. capitalul necesar. însă un plan de afaceri care dovedeşte că nu există o strategie coerentă a proprietarilor afacerii va îndepărta cu siguran ă orice investitor.• • • • în ce constă afacerea. aceasta poate varia func ie de cerin ele informa ionale cărora trebuie să le răspundă planul de afaceri de exemplu. 373 . Există însă elemente de bază care se regăsesc în majoritatea planurilor de afaceri: • scurtă prezentare a firmei. Cum trebuie să arate un plan de afaceri? Nu există o structură fixă a planului de afaceri. Planul de afaceri nu este singurul aspect luat în considerare de poten ialii finan atori. obiectivelor şi strategiei sale. rentabilitatea scontată. • descrierea produsului sau serviciului său şi a pie ei căreia i se adresează. func ie de: • • destinatarul final: proprietarii afacerii sau investitorii poten iali. a misiunii.

• • • descrierea strategiei de vânzări. cuprinsul planului. diverse proiec ii financiare. pia a. dacă aceasta e prea rapidă. Autorul său va trebui să aibă capacitatea de a pune în lumină avantajele afacerii. firma s-ar putea să nu poată utiliza întregul poten ial din cauza lipsei de fonduri. Planul de afaceri destinat poten ialilor finan atori trebuie să îi convingă pe aceştia de viabilitatea proiectului propus. previziunile financiare. fără ca aceasta să dăuneze însă realismului planului prezentat. un plan de afaceri con ine o serie de componente obligatorii: • • • • • • • • • rezumatul planului de afaceri.intă şi concuren a. Dacă dezvoltarea afacerii este mai lentă decât se aprecia. prezentarea produsului firmei. procesul de produc ie şi furnizorii. necesarul de finan are. 374 . Persoanele care vor examina planul au în general suficientă experien ă pentru a detecta aprecierile exagerat de optimiste. strategia de marketing. vânzările preconizate. descrierea concuren ei. Care sunt componentele principale ale unui plan de afaceri? De regulă. s-ar putea ca firma să fi atras prea multe resurse costisitoare.

Numărul de salaria i existen i. sumarul proiec iilor financiare şi suma de bani solicitată. este necesară o prezentare a trecutului firmei şi a performan elor sale. misiunea firmei. rezultate). experien ă/ locuri de muncă anterioare (Se pot anexa şi CV-urile persoanelor-cheie implicate în activitatea respectivă). date referitoare la: • • • istoricul firmei (în cazul firmelor deja existente). domeniul/ domeniile de activitate. Contribu ia proprietarilor/managerilor la capitalul firmei. pregătire. ceea ce reprezintă una din cheile succesului acesteia. • • • • Ce cuprinde descrierea firmei? În cazul firmelor deja existente. O participare importantă poate fi interpretată ca un semn clar al interesului şi implicării proprietarilor în afacere.Ce cuprinde rezumatul planului de afaceri? Rezumatul planului de afaceri trebuie să con ină. caracteristicile produsului/ serviciului. într-o formă succintă. concuren a). 375 • • . conducerea firmei (experien ă. obiectivele pe termen lung şi cele pe termen scurt. Se poate face o detaliere pe domenii de activitate (de exemplu personal direct productiv/personal administrativ). poate fi prezentată organigrama firmei. Ca o anexă suplimentară. Prezentarea conducerii firmei/ a ini iatorilor afacerii este necesară şi în cazul noilor afaceri. pe niveluri de pregătire profesională etc. descrierea pie ei (perspective de creştere. Această prezentare trebuie să con ină referiri la: • Conducerea firmei: responsabilită i.

pot fi prezentate date referitoare la fiecare (pondere în totalul vânzărilor. Clien ii actuali. În cazul în care există un număr redus de clien i. Garan ia viitorului oricărei firme este reprezentată de orientarea spre pia ă.• Produsele/serviciile actuale (enumerare. de exemplu. caracteristici de vârstă. Dacă care este vorba.). Dotările cu maşini.poate fi relevantă. formă de proprietate.. ponderea fiecăruia. valoarea medie a vânzărilor către un client. localizare geografică etc. mijloace de transport etc. statut social etc. utilaje. rentabilitate. în cazul celor din urmă.). imobilele de inute (trebuie precizat dacă acestea sunt proprietatea firmei sau sunt numai închiriate sau ob inute prin leasing). de exemplu. distinc ia între furnizorii interni şi cei externi şi. Principalii furnizori de materii prime şi materiale (enumerare. Locul în care se desfăşoară activitatea şi implica iile acestei situa ii (de exemplu privind utilită ile. de desfacere cu amănuntul. for a de muncă etc. vor fi prezentate date care caracterizează grupul/grupurile de cumpărători (număr mediu de clien i. eventual şi date referitoare la forma lor de proprietate şi la localizarea geografică . explica ii ale acestei situa ii).). din acest motiv. Principalii concuren i (enumerare. • • • • • 376 . între cei din ările membre ale Uniunii Europene şi cei din alte zone ale lumii). caracteristici. ponderea lor pe pia ă şi pozi ia firmei fa ă de aceştia. avantaje competitive). firma trebuie să dovedească o bună cunoaştere a clien ilor săi.

s-ar putea să nu mai ave i ocazia să oferi i explica ii suplimentare. Cum trebuie prezentat produsul? Este esen ial să face i cât mai bine în eleasă nevoile consumatorilor cărora le răspunde produsul/serviciul dumneavoastră. competen ele tehnice acumulate. Formulările care s-ar potrivi pentru orice domeniu de activitate – sau numai într-o lume ideală – reprezintă o dovadă a lipsei unei strategii coerente. Totuşi. precum şi cele pe termen scurt (ce urmează să facem imediat?). În cazul în care un investitor poten ial nu în elege în ce constă produsul respectiv. obiectivele sale pe termen mediu (unde vrem să ajungem în următorii 3-5-7 ani?). performan a în domeniul vânzărilor etc. E bine să evita i aspectele prea tehnice sau detaliile inutile. În cazul în care este vorba de un produs/serviciu existent. Planul de afaceri trebuie să ofere o descriere suficient de detaliată a produsului/serviciului firmei. poate fi prezentată experien a firmei în domeniu. cei care citesc planul de afaceri trebuie să în eleagă ideile principale ale afacerii. Vor trebui prezentate misiunea/ scopul principal al firmei.Cum trebuie prezentate obiectivele afacerii? Planul de afaceri trebuie să demonstreze că ini iatorii proiectului au o idee clară asupra a ceea ce îşi propun să realizeze. capacită ile de produc ie existente. În cazul în care este vorba de un 377 . Prezentarea obiectivelor firmei trebuie să evite exprimările vagi sau excesiv de optimiste. Strategia de atingere a acestor scopuri trebuie de asemenea prezentată într-un mod convingător. Un finan ator care citeşte un plan de afaceri trebuie să vadă care sunt scopurile afacerii şi care sunt obiectivele în următoarele luni sau în următorii ani.

În cazul în care pre ul este mai ridicat. Orientarea spre un produs sau un serviciu unic reprezintă un risc. Ele sunt esen iale în pozi ionarea firmei fa ă de clien i şi concuren ă. extinderea în domenii în care nu ave i experien ă reprezintă şi ea un risc. Existen a unui brevet sau a altor drepturi exclusive asupra produsului sau serviciului reprezintă un avantaj pentru firmă şi va fi desigur men ionată în planul de afaceri. Un produs sau serviciu uşor de imitat s-ar putea să nu ofere suficientă protec ie în fa a concuren ei. În acelaşi timp. în acelaşi timp. Dacă ave i mai multe produse sau servicii. Imaginea despre calitatea produsului poate fi îmbunătă ită prin garan iile sau alte servicii postvânzare oferite. Calitatea şi pre ul produsului reprezintă aspecte principale care nu pot lipsi din nici un plan de afaceri. multe modele de planuri de afaceri sugerate de finan atori solicită aprecieri ale pre ului produsului în compara ie cu cele ale concuren ei. Alegerea pre ului produsului este un aspect extrem de important. Ceea ce contează este rentabilitatea pe care o poate aduce produsul la un anumit nivel de pre . Poate fi anexat şi un buget special al lucrărilor necesare până la ieşirea pe pia ă sau un buget de cercetare. ve i prezenta caracteristicile fiecăruia şi ponderea estimată în totalul vânzărilor. în special în cazul în care pia a este îngustă sau preferin ele consumatorilor se modifică rapid. O calitate inferioară reprezintă un risc crescut de pierdere a clien ilor în fa a concuren ilor. cheltuielile pentru îmbunătă irea produsului nu vor fi recuperate dacă nu corespund percep iilor clien ilor. 378 . trebuie să arăta i ce îi va determina pe clien i să cumpere de la dumneavoastră. Diverse documenta ii cu caracter prea tehnic pot fi anexate la planul de afaceri – sau pot fi preluate în cadrul unui studiu de fezabilitate.produs/ serviciu nou vor fi prezentate avantajele care permit firmei ob inerea acestuia şi ac iunile care mai trebuie întreprinse până la începerea activită ii normale.

date referitoare la: 379 .Cum trebuie prezentată pia a? Lansarea unui produs sau serviciu trebuie precedată de studierea pie ei poten iale. Este bine dacă aduce i o sus inere solidă a criteriilor alese în segmentarea pie ei. Prin delimitarea segmentului de pia ă al firmei determina i şi caracteristicile principale ale viitorilor clien i. O afacere nu va avea succes dacă nu răspunde unor necesită i reale ale consumatorilor. De asemenea. posibilitatea intrării/ieşirii de pe pia ă a unor concuren i etc. Cum trebuie prezenta i clien ii? Orice întreprinzător trebuie să fie orientat către pia ă. trebuie să identifica i şi tendin ele de viitor de pe pia ă: poten ialul de creştere. Identificarea segmentelor pie ei căreia vă adresa i este foarte importantă pentru determinarea ariei pe care o va deservi efectiv firma. acumularea de prea multe caracteristici în definirea segmentului de pia ă poate avea însă un efect similar. Trebuie să estima i mărimea pie ei pentru produsul respectiv (şi pentru categoria de produse din care face parte). de exemplu. Dacă este o pia ă prea îngustă. O definire prea vagă poate fi interpretată ca un semn al unei strategii neclare. În cazul în care există un număr limitat de cumpărători – de exemplu firme interesate de un anumit tip de utilaj – se poate face o prezentare detaliată a acestora cuprinzând. sar putea să nu mai fie loc pentru încă un producător. precum şi cota de pia ă pe care o de ine i/vă propune i să o de ine i. orientările viitoare ale consumatorilor. A spune că firma de ine o cotă insignifiantă dintr-o pia ă foarte mare nu are o relevan ă prea mare. Planul de afaceri trebuie să dovedească o bună cunoaştere a clien ilor poten iali.

statut social. Este posibil ca. analiza trebuie făcută pentru clien ii fiecărui produs. într-o primă fază. În cazul în care ave i deja comenzi sau contracte încheiate cu clien ii respectivi. în cazul unui magazin cu amănuntul – datele prezentate vor fi diferite: • • numărul poten ial al cumpărătorilor. caracteristicile clien ilor: venituri medii. localizarea geografică. În cazul în care există mai multe produse. mărimea estimată a comenzilor şi ponderea în totalul vânzărilor estimate etc. forma de proprietate. interes pentru produsele noi. acest lucru trebuie men ionat. • valoarea medie a unei cumpărări şi frecven a cumpărărilor etc. cifra de afaceri.• • • • • • numele/ denumirea clien ilor. domeniul de activitate. urmând ca persoanele/ firmele care vor constitui pia a de bază 380 . În cazul în care există mul i cumpărători – de exemplu. produsul să atragă numai clien ii 'inovatori”. Planul de afaceri trebuie să prezinte foarte clar căror necesită i ale clien ilor se adresează produsul respectiv şi care sunt factorii care îi determină pe clien i să cumpere produsele firmei. acesta trebuie clar delimitat. Copii ale contractelor/ comenzilor respective pot fi anexate la planul de afaceri. vârstă. În cazul în care firma se orientează spre un segment specific de pia ă.

creşterea pre urilor poate creşte încasările firmei. Dacă afla i. iar un pre redus poate părea suspect. s-ar putea să trebuiască să vă modifica i strategia. de exemplu. s-ar putea ca un pre mai ridicat să constituie pentru cumpărători un semn al unei calită i mai ridicate. În întocmirea planului de afaceri ar trebui luată în considerare şi sensibilitatea clien ilor fa ă de pre ul produsului. dar se pot dovedi extrem de utile. Acest studiu poate părea costisitor. acest lucru nu este însă deloc adevărat în orice situa ie! Ar fi de preferat ca întocmirea planului de afaceri să fie precedată de efectuarea unui studiu de pia ă care să sondeze interesul clien ilor poten iali pentru produsul/ serviciului respectiv. Evident că rezultatele studiului de pia ă nu vor fi întotdeauna confirmate întocmai de evolu iile ulterioare şi că intui ia întreprinzătorului îşi are şi ea rolul ei – dar necunoaşterea interesului real al clien ilor pentru produs este cauza principală a eşecului unei afaceri. dar este în orice caz mai ieftin decât o afacere începută şi eşuată din cauza aprecierii greşite a nevoilor consumatorilor. că o firmă importantă din domeniu inten ionează să se extindă pe pia a pe care va i propus să o acoperi i. 381 . Acest lucru trebuie avut în vedere la întocmirea planului de afaceri. În anumite cazuri.a firmei să înceapă să cumpere mai târziu. Cum trebuie prezentată concuren a? Datele referitoare la concuren i sunt adesea greu de ob inut. În cazul în care există o pia ă 'captivă” sau este vorba de produse de bază.

modalită i de plată. servicii etc. canalele de distribu ie. utilaje şi servicii ale firmei. localizarea lor şi segmentele de pia ă pe care le deservesc. experien ă în domeniu. valoarea achizi iilor • preconizate.). La planul de afaceri se pot anexa şi oferte ale furnizorilor. fidelitatea clientelei. Cum trebuie prezenta i furnizorii? Planul de afaceri trebuie să con ină şi date referitoare la furnizorii de materii prime. calitatea şi pre urile produselor. depozitare etc. • modul în care se va derula activitatea de aprovizionare (transport. care sunt tipurile de produse/ servicii pe care le produc. Este important de asemenea să previziona i reac ia concuren ei la apari ia/ extinderea afacerii dumneavoastră şi să prezenta i strategia prin care îi ve i face fa ă. Vor fi prezentate: • caracteristicile furnizorilor (localizare geografică. formă de proprietate etc.). reducerile de pre oferite clien ilor. servicii post-vânzare. avantajele competitorilor în ceea ce priveşte reputa ia.În general. eventuali intermediari. garan ii. un plan de afaceri trebuie să indice: • care sunt principalii concuren i. care sunt cotele de pia ă ale concuren ilor. materiale. Un • eventual finan ator trebuie să fie convins că ave i asigurate condi iile de 382 . materii prime. furnizate. • • • • Planul de afaceri trebuie să demonstreze că există un segment de pia ă care poate fi deservit în mod profitabil de către firmă şi să arate de ce acesta nu este şi nu va fi preluat de către concuren i.

că v-a i ales bine furnizorii şi că nu vor apărea costuri neprevăzute pe parcurs. Cum trebuie prezentat procesul tehnologic? În cazul în care este vorba de o activitate de produc ie.desfăşurare a afacerii. 383 . • calitatea şi pre ul acestora. necesarul de utilaje. durata de recuperare a investi iei. • • • • Cum trebuie descrisă investi ia propusă? În cazul în care afacerea prezentată implică şi efectuarea de investi ii. modificări necesare la clădirile şi echipamentele existente. furnizorii de utilaje şi materiale. timpul necesar cerin e privind aprovizionarea cu materii prime şi materiale. organizarea produc iei. necesită ile de proiectare. va trebui să da i şi detalii în legătură cu procesul tehnologic: • etapele principale ale procesului tehnologic. valoarea investi iei. modul de realizare (în regie/ în antrepriză) şi etape. impactul asupra mediului (eventual studiu de impact). servicii anexe. rata internă de rentabilitate. fiecărei etape. planul de afaceri va trebui să con ină date referitoare la: • • • • • • • • obiectul investi iei. asigurarea cu utilită i. etape/ graficul de realizare a investi iei.

se poate anexa şi o organigramă. Cum trebuie prezentat personalul necesar? Ini ierea/ extinderea unei afaceri implică găsirea angaja ilor potrivi i. Preocuparea pentru perfec ionarea personalului reprezintă un aspect pozitiv. În cazul în care ve i organiza cursuri de pregătire în cadrul firmei.Descrierea investi iei inclusă în planul de afaceri trebuie să cuprindă datele esen iale. în acest caz. redistribui i de la alte compartimente sau pot fi angaja i noi. Este de aşteptat ca afacerea să se extindă în anii următori. ar fi bine să arăta i de unde vor proveni angaja ii necesari (eventual. Documenta ia detaliată poate fi anexată la plan (se pot anexa proiecte. Planul de afaceri va trebui să prezinte numărul de angaja i necesari şi calificările acestora. Ve i include de asemenea şi date referitoare la salarizarea personalului. avize. evitând însă aspectele prea tehnice. cum ve i asigura nivelul de calificare corespunzător). Angajarea de persoane aflate în şomaj poate fi un avantaj în ob inerea unor finan ări. Trebuie să preciza i de unde vor proveni i aceşti angaja i: pot fi angaja i existen i ai firmei. Un poten ial investitor poate fi interesat de exemplu de raportul dintre personalul administrativ şi cel direct productiv. dar va trebui să prezenta i şi modul în care vă asigura i de fidelitatea angaja ilor în care a i investit. Succesul afacerii va depinde în mare măsură de existen a unui personal bine pregătit şi motivat. la totalul cheltuielilor cu personalul şi la ponderea acestora în totalul 384 . oferte ale furnizorilor de utilaje etc). va trebui să include i şi o estimare a acestui tip de cheltuieli. Planul de afaceri va trebui să con ină şi o scurtă referire la responsabilită ile angaja ilor.

avantajele pe care le acorda i acestora pentru a vă asigura de fidelitatea lor. În cazul în care hotărâ i să vinde i produsul prin distribuitori specializa i.cheltuielilor firmei.). Cum trebuie prezentate activită ile de promovare a vânzărilor? Prezentarea strategiei de marketing trebuie să se regăsească şi ea în planul de afaceri.). va trebui să prezenta i ponderea fiecăruia. Pot fi alese mai multe metode. dar orice alegere trebuie justificată. 385 . va trebui să vă decide i mai întâi asupra metodelor de promovare adecvate. reduceri promo ionale de pre uri. Va trebui să prezenta i principalele ac iuni legate de produs. pre . rela ii publice etc. lansare oficială. În fiecare caz trebuie să compara i cheltuielile necesare cu beneficiile care se pot ob ine. Va trebui să include i aici şi alte cheltuieli. prin magazine proprii. Bugetul de marketing nu se referă numai de publicitate. Trebuie să defini i mesajul pe care vre i să îl transmite i clien ilor şi să alege i mijloacele potrivite pentru a-l transmite (publicitate. Trebuie să contura i o imagine clară cu privire la modul de motivare şi coordonare a angaja ilor. de genul celor de explorare sau monitorizare a pie ei. promovare şi distribu ie care vor atrage şi păstra interesul clien ilor. Pentru a întocmi un buget de promovare a vânzărilor. aria geografică/categoriile de clien i acoperite. contractele/comenzile deja existente. prin mici magazine de cartier sau prin supermagazine. Cum trebuie prezentate activită ile de desfacere? Ve i prezenta date referitoare la modalitatea de vânzare a produsului/ serviciului (de exemplu. comenzi prin poştă etc.

probleme de mediu etc. a caracteristicilor produsului. indicatori de rentabilitate etc. Din acest motiv.de regulă următorii câ iva ani. Daca sunte i vulnerabil la un atac din 386 .). trebuie acordată toată aten ia documentelor referitoare la aspectele financiare ale afacerii prezentate prin intermediul planului de afaceri (evolu ia estimată a veniturilor şi cheltuielilor afacerii pentru următoarea perioadă de timp .Cum trebuie prezentate diferitele aspecte legale ale activită ii? În cadrul planului de afaceri va trebui prezentată şi situa ia aprobărilor şi avizelor oficiale ob inute deja sau care vor trebui ob inute. în cele din urmă. precum şi alte aspecte relevante legate de legisla ia în domeniu (de exemplu calificări necesare. Ce reprezinta proiec iile financiare? Oricât de interesantă şi de novatoare este o afacere. frecven a şi mărimea comenzilor. În func ie de aceste date vă pute i ajusta şi politica de pre uri. Analiza nevoilor clien ilor.). a dinamicii pie ei şi a strategiilor concuren ilor vă vor ajuta în acest sens. cât şi insuficien a acestora. existen a unor licen e sau brevete. Este bine să evalua i şi cât de solide sunt estimările dumneavoastră cu privire la venituri. cota de pia ă pe care o ve i de ine etc. un investitor este interesat. Este important de cunoscut numărul cumpărătorilor poten iali. Ce venituri va aduce afacerea? Un element cheie al oricărui plan de afaceri îl reprezintă volumul anticipat al vânzărilor. posibilitatea de a stabili legături pe termen lung cu aceştia. de aspectele financiare ale afacerii în care se implică. acest lucru trebuie luat în considerare în elaborarea bugetului afacerii şi determinarea necesarului de finan are. În cazul în care vânzările au o sezonalitate accentuată. Trebuie să evita i atât perioadele cu resurse neutilizate.

s-ar putea ca rentabilitatea afacerii să nu mai fie cea scontată. Un volum prea mare va ine resurse imobilizate în mod inutil. Primele trebuie efectuate de regulă o singură dată. Care vor fi cheltuielile? Un volum mare al încasărilor nu este o realizare prea mare dacă nivelul cheltuielilor este încă şi mai ridicat. Cea de-a doua categorie de cheltuieli va avea un nivel mai stabil în timp. O primă distinc ie importantă este cea dintre cheltuielile ini iale – care vor fi efectuate pentru a pune în mişcare noua afacere – şi cele aferente activită ii curente după atingerea parametrilor propuşi. 387 . dar este şi mai îndepărtată în timp fa ă de momentul întocmirii planului de afaceri.partea concuren ei sau la o schimbare bruscă în preferin ele consumatorilor este indicat să verifica i dacă ave i capacitatea de a depăşi aceste situa ii. trebuie să distinge i între diferitele destina ii ale resurselor de care dispune i. în timp ce un volum prea redus creează riscul unor întreruperi for ate ale activită ii. Este foarte important să ave i un grafic al celor două categorii de cheltuieli şi să determina i cu precizie momentul în care afacerea va începe să func ioneze la capacitatea normală. perioadă în care şi afacerea este mai vulnerabil. va trebui să determina i şi mărimea stocurilor necesare. din acest motiv. Cheltuielile pe care urmează să le angaja i nu vor avea o structură omogenă şi. în perioada ini ială. Volumul cheltuielilor trebuie previzionat cu aten ie şi monitorizat pe tot parcursul derulării afacerii. În cazul în care acest moment este mai îndepărtat în realitate decât a i crezut ini ial. Atunci când previziona i cheltuielile cu activitatea curentă. Va trebui să pute i justifica nivelul pentru care a i optat.

De exemplu. dar este bine să analiza i măcar impactul unor evenimente cât de cât previzibile. întârzierea în ob inerea unui spa iu adecvat cu câteva luni transformă profitul în pierderi.O altă distinc ie importantă este cea între cheltuielile fixe – cele care trebuie suportate şi atunci când nu se desfăşoară vreo activitate 'productivă” – şi cele variabile – de exemplu. de exemplu. ele sunt necesare în formarea unei imagini realiste asupra viitorului afacerii. sau costurile cresc cu 10%. De exemplu. Este recomandabil ca această grupare a cheltuielilor să fie precedată de o analiză atentă – distinc ia perfectă dintre cele două categorii există mai degrabă în teorie decât în practică. Mai ales în cazul în care ave i mai multe produse/servicii. este bine să determina i cheltuielile. pute i estima profitul firmei în cazul în care vânzările sunt cu 20% sub cele programate. În aprecierea acestei rentabilită i este bine să evalua i cum vor arăta rezultatele în cazul în care apar evenimente neprevăzute. fie ei şi 'direct productivi”. Care va fi rentabilitatea scontată a afacerii? Datele referitoare la veniturile şi cheltuielile previzionate vor da o imagine asupra rentabilită ii afacerii. În plus. Dacă rezultatele arată bine pe hârtie dar. banii investi i într-un utilaj specializat vor fi mai greu de recuperat decât cei investi i într-un utilaj cu mai multe întrebuin ări posibile în cazul eşecului afacerii. cheltuielile cu materiile prime sau salariile personalului direct productiv. Analiza de sensibilitate dă imaginea evolu iei rezultatelor în cazul în care anumite evolu ii nefavorabile afectează activitatea firmei. este bine să vă lua i măsuri de siguran ă. veniturile şi rentabilitatea pe unitate de produs. este mai uşor să reduce i volumul aprovizionărilor cu materii prime decât să concedia i salaria i. includerea unei 388 . Probabil nu ve i putea anticipa toate lucrurile care s-ar putea întâmpla. Chiar dacă formatele standard ale unui plan de afaceri nu includ astfel de detalii.

• rota ie a stocurilor (cifra de afaceri/ stoc mediu). trebuie anexate: 389 . Care vor fi principalii indicatori financiari? Indicatorii financiari sunt deosebit de importan i pentru un poten ial investitor.analize de sensibilitate în planul de afaceri creează o impresie pozitivă unui poten ial finan ator. • Indicatori de lichiditate .de exemplu. ultima balan ă de verificare contabilă. rata de îndatorare Indicatori referitori la gradul de utilizare a activelor. rata curentă de lichiditate (active circulante/ obliga ii curente). rata de rentabilitate a activelor (profit net/ active totale).de exemplu. rata de rentabilitate a capitalului investit (profit net/ capitaluri proprii). viteza de (datorii totale/ total pasiv). de obicei trebuie anexate cel pu in: • • bilan urile pe ultimii 2-3 ani de activitate. rata imediată de lichiditate (disponibilită i băneşti/ datorii pe termen scurt). De obicei. trebuie incluşi: • Indicatori de rentabilitate – de exemplu. De asemenea. Care sunt documente financiare necesare? Acestea sunt componente foarte importante în cadrul unui plan de afaceri. În cazul în care este vorba de o firmă deja existentă. durata medie de încasare a crean elor şi de plată a furnizorilor etc. • Indicatori de solvabilitate .

• bilan ul pro-forma pentru perioada următoare (conform standardelor din ările occidentale. Veniturile şi cheltuielile înregistrate într-un cont de profit şi pierderi nu coincid cu intrările şi ieşirile de numerar. • • contul de profit şi pierdere previzionat pe aceeaşi perioadă. bilan urile previzionate lunare pentru primul an şi bilan urile anuale pentru următorii 3 ani). În cazul în care planul de afaceri urmăreşte atragerea unui finan ator. Determinarea cât mai realistă a sumei necesare este necesară pentru a evita blocarea afacerii din cauza lipsei de resurse sau cheltuielile inutile antrenate de resurse neutilizate. este totuşi un element esen ial. Datele colectate în etapele anterioare ar trebui să contureze o imagine destul de clară asupra acestui aspect. Multe firme pot avea profituri pe hârtie. Cum este utilizat planul de afaceri în activitatea de control al activită ii? Planul de afaceri ar trebui să servească. El poate fi corectat pe parcurs în cazul în care apar evenimente neaşteptate. previziunea cash-flow-ului. ca punct de reper în determinarea viabilită ii afacerii. ulterior demarării activită ii. dar ajung la faliment din cauza lipsei de lichidită i. Deşi acesta nu este o cerin ă tradi ională a contabilită ii în România. 390 . este esen ial să veni i cu o sumă realistă. Cum se determină suma necesară? Determinarea necesarului de resurse financiare este un scop principal al unui plan de afaceri. În cazul în care acordarea sumei este condi ionată de un anumit nivel al participării proprii la finan area afacerii. este recomandabil ca suma cu care ve i contribui să depăşească suficient de mult nivelul minim impus. dând în acelaşi timp asigurări suficiente în legătură cu participarea dumneavoastră la succesul afacerii.

Urmărirea evolu iei vânzărilor explică situa ia financiară a firmei şi permite luarea măsurilor necesare pentru îmbunătă irea ei. 391 . un împrumut bancar care trebuie restituit) urmărirea profitabilită ii şi a cash-flow-ului este absolut necesară. • Controlul vânzărilor. evitându-se situa iile în care întreprinzătorul este atât de absorbit de activitatea curentă încât nu îşi dă seama în timp util că afacerea devine neprofitabilă. Scopul oricărei afaceri este vânzarea unor produse.Controlul afacerii se poate concentra pe două aspecte principale: • Controlul aspectelor financiare. În cazul în care este vorba şi de o finan are externă (de exemplu. Urmărirea indicatorilor financiari dă 'pulsul”afacerii.

.. Numărul şi data înregistrării la Registrul Comer ului 3. ac i uni Valoare (mii lei) Pond ere (%) Total 100 % 392 .......... MODEL PLAN DE AFACERI PLAN DE AFACERI pentru proiectul: …………………………………………..... particular.......... Tipul activită ii principale actuale si codul CAEN 7.. Tipul activită ii noi (aferente investi iei.Societatea comercială ... .... Forma juridică de constituire 5. Asocia i.... Natura capitalului (stat........ A... mixt) 9. Denumirea firmei 2.... ac ionari principali la data solicitării creditului Asocia i / Ac ionari Persoane fizice Nr... Capitalul social la data solicitării creditului 10............ DATE DE IDENTIFICARE A AGENTULUI ECONOMIC 1.........8.................. străin.. dacă este cazul) 8. ac i uni Valoare (mii lei) Pond ere (%) Persoane juridice Nr.......... Adresă....... fax: 6.... Cod fiscal / Cod unic de înregistrare 4....... telefon..

din care: Conducere TESA – total.1.direct productivi .1. PERSONALUL Numărul şi structura personalului la data solicitării creditului: Categoria de personal Total. CONDUCEREA Fun c ia actu ală Num e şi prenu me Studii (cu precizarea perioadei.2.2. Prezentarea produselor / serviciilor pe categorii denumirea completă a produsului / serviciului. DESCRIEREA ACTIVITĂ II CURENTE C. Scurt istoric C. principalele caracteristici / performante tehnico-economice şi de calitate 393 . din care: .indirect productivi Număr Pondere C. Date financiare (se vor anexa balan ele de verificare pe ultimii 3 ani şi ultima lună încheiată) mii lei Indicator Cifra de afaceri Rezultatul exploatării Rezultatul brut Rata profitului net la cifra de afaceri Ponderea datoriilor totale in total pasiv An n-3 An n-2 An n1 An curent (n) luna B.11. din care: Muncitori – total. institu iei) Experien a profesională (cu precizarea func iei. CONDUCEREA ŞI PERSONALUL FIRMEI B. a responsabilită ilor şi a perioadei) B.

Date tehnice cu privire la principalele mijloacele fixe care sunt utilizate nemijlocit la realizarea produselor/serviciilor. Pia a 3.1. Prezentarea evolu iei cifrei de afaceri pe ultimii 3 ani. 4. Principalii concuren i actuali interni şi / sau externi.4. Descrierea sumară a procesului/ fluxului tehnologic actual.5.3. defalcate pe intern şi export. pe grupe de produse / servicii. aflate în proprietatea agentului economic: Mijloc fix Date tehnice Capa citate maxi mă Grad de încărc are (%) Grad mediu de uzură (%) Clădiri .C.3. 3.2. 4. ore/schimb).altele Tipul utilajului / liniei tehnologice - 394 . schimburi/zi. C.4. 3. nr.6.3 Comenta i schimbările ce vor avea loc pe pia ă şi cum anume se va adapta firma dvs. la aceste schimbări.de produc ie . Capacitatea tehnică actuală 4.2. Principalii furnizori de materii prime (pe tipuri de materii prime cu specificarea ponderii în totalul cheltuielilor cu materialul aprovizionat). Regimul de lucru actual (nr.1. din care vânzări de mărfuri şi produc ie vândută. nr. a activită ilor necesare realizării produselor/ serviciilor. pe grupe de produse / servicii 3. 3. Principalii clien i actuali interni şi / sau externi. Descrierea segmentelor de pia a cărora li se adresează produsele / 3. zile/an. pe grupe de produse / servicii: total.depozite / magazii .

achizi ie/adaptare/modernizare şi montare echipamente etc.1 Scopul proiectului de investi ii (de exemplu: crearea unei unită i noi. salarii. 1. temporal şi valoric. etc.1. 1.2 Descrierea proiectului de investi ii (de exemplu: achizi ie şi/sau amenajare 1.4 Valoarea totală a investi iei (in mii lei). alte servicii).Mijloace de transport - D. 1. achizi ie/renovare/adaptare clădiri. duratei fiecărei activită i şi valorile aferente. retehnologizare / restructurare. Proiectul de investi ie 1. DESCRIEREA PROIECTULUI DE INVESTI II PENTRU CARE SE SOLICITĂ CREDITUL D.mii lei Elementul de finan at Costul finan ării Imprum utate din care surse: proprii altele 395 . cu specificarea: datei demarării proiectului de investi ie (luna şi anul).). avansuri plătite.6 Graficul de realizare a proiectului de investi ie.). cu şi fără TVA. dezvoltarea afacerii/ capacită ii).5 Necesarul de finan at va include: costul de investi ie. Stadiul de realizare (activită i realizate până la data solicitării creditului). 1. Planul de finan are . capitalul de lucru ini ial (stocuri. alte cheltuieli necesare implementării proiectului (de exemplu: cheltuieli de pre-produc ie (promovare. D.3 teren. activită ilor implicate de realizarea proiectului cu precizarea datei începerii. cu TVA. training. infrastructură.2.

3.1. pe grupe de produse / servicii noi. D. Descrierea segmentelor de pia a cărora li se adresează produsele / serviciile noi 4. Produsele/ serviciile noi (aferente investi iei) Prezentarea produselor/serviciilor noi.2.D. a pre urilor luate în considerare în efectuarea previziunilor). 7.2. 5. principalele caracteristici / performante tehnico economice şi de calitate D. Amplasamentul agentului economic şi asigurarea cu utilită i pentru produsele / serviciile aferente proiectului de investi ie.1. Capacitatea tehnică aferentă proiectului 7.5. Clien i poten iali interni şi / sau externi.6. Strategia de marketing 5. Pia a 4. 4. a ansamblului activită ilor necesare realizării produselor / serviciilor. aferente proiectului de investi ii: denumirea completă a produsului / serviciului.3. Strategia de distribu ie 5.3 Strategia de promovare pentru noile produse / servicii D.1. 396 . pe grupe. Descrierea sumară a procesului / fluxului tehnologic nou. pe grupe de produse / servicii.2. Principalii concuren i interni şi / sau externi. Strategia de pre (specificarea politicii de preturi pe grupe de produse / servicii.4.

Graficul de încărcare a capacită ilor previzionat pe întreaga perioada de creditare. Numărul şi structura personalului după implementarea proiectului: Categoria de personal Total. din care: Muncitori – total.2. Dimensionarea cheltuielilor cu personalul suplimentar.Numărul şi provenien a personalului suplimentar. Dimensionarea cheltuielilor cu materiile prime pe baza consumurilor specifice şi a costurilor unitare.).indirect productivi D.8. din care: Pondere 9.1. din care: .2. Denumirea materiei prime /serviciului Sursa de aprovizionare Cantită ile necesare pentru programul de produc ie pe un an Pre ul unitar Număr.1. 8. Furnizorii de materii prime necesare derulării proiectului de investi ie.7. D.3.3. Modul de asigurare cu utilită i (energie. Date tehnice cu privire la principalele mijloace fixe aferente proiectului de investi ie 7. Estimarea cantită ilor necesare şi a costurilor aferente. din care: Conducere TESA *) – total. apa. Personalul 8. 8.4.direct productivi . Prezentarea echipei de implementare a proiectului 397 . Materii prime şi utilită i 9.10. abur etc. D.9.

3.2. costurile generate.1.11. Proiec ia Contului de profit şi pierdere E. Proiec ia fluxului de numerar 398 . Previziuni financiare pe durata de acordare a creditului E. responsabilită i) D. experien ă. mijloace de tratare şi neutralizare a acestora. Influen e asupra mediului Se vor prezenta cantită ile şi caracteristicile emisiilor poluante. E. Proiec ia bilan ului contabil E.Se va prezenta echipa de implementare a proiectului (pregătire.

TOPUL FIRMELOR JUDETULUI GORJ – 2002 399 .

8. reproducerea inregistrarilor pe suporti . 27. Industria usoara. 7.TOPUL FIRMELOR JUDETULUI GORJ – 2002 1. Industria lemnului. 25. 26. 12. Agricultura si servicii specfice. 14. 19. curierat si telecomunicatii. Industria energetica. Turism hoteluri si restaurante. Productia de mobilier. 9. Comert cu ridicata. Industria metalurigca. 400 . Silvicultura. Industria de echipamente electrice si optice. Transporturi. 22. Servicii generale. Tehnologia informatiei. Turism agentii de turism. 21. 10. 20. Industria produselor primare. Comert cu amanuntul. Industria de masini si echipamente. tipografii. 24. Industria alimentara. Industria extractiva 2. 6. piscicultura si servicii. Posta. 13. utilaje si instalatii. 18. Industria confectiilor. 15. Mijloace de informare si publicitate. 28. 5. 11. celulozei si hartiei. a constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini. 4. 23. Industria pielariei. Constructii. 3. exploatare forestiera. Servicii profeseionale. 17. Edituri. Servicii de colectat si reciclat deseuri. Servicii sociale. 16.

Industria produselor primare Microintreprinderi 1 NOVOART SRL J/18/272/1999 2613 Fabricarea sticlei si articolelor din sticla Adresa: GORJ/ARSURI. TEILOR.1. Industria extractiva Microintreprinderi 1 UNIREA MATCONS TRANSPORT SA J/18/145/2000 1411 Extractia minereurilor pentru industria materialelor de constructii Adresa: GORJ/SAMBOTIN. H1. Sc. Com. CARTIER PREAJBA. Ap. Str. nr. BALTENI Contact: LUMEZEANU MARIA 401 . nr. Aleea MUNCII. Bl. Str. GHEORGHE 2 PARALELA 45 SRL J/18/175/1999 1421 Extractia nisipului si argilei Adresa: GORJ/TG-JIU. Com. 193 Contact: DUVLEA CRISTIAN 3 LUMCONS SRL J/18/ 29/2000 2640 Fabricarea caramizilor. cosmetice si de parfumerie Adresa: GORJ/TARGU JIU. 7. Str. tiglelor si altor produse pentru constructii Adresa: GORJ/VLADULENI. 1. 2 Contact: BLAGA PETRU 3 GRANSTONE SRL J/18/322/1991 1411 Extractia minereurilor pentru industria materialelor de constructii Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. SCHELA Contact: COTOJMAN EMIL 2 ERMO EXPLOATAREA RESURSELOR MINERALE OLTENIA SRL J/18/189/1998 1020 Extractia si prepararea lignitului Adresa: GORJ/MOTRU. Com. CALEA BUCURESTI nr. VASILE 2. detergentilor si a produselor de intretinere.Sat CURTISOARA Contact: PADURARU GEORGEL Intreprinderi mici 1 GAZOIL DRILLING SA J/18/101/2001 1130 Activitati de servicii anexe extractiei petrolului si gazelor naturale (exclusiv prospectiunile) Adresa: GORJ/TIRGU CARBUNESTI. 11 Contact: NICOLESCU D. SCHELA Contact: CRISAN HORIA 2 XEDEX SRL J/18/102/1994 2451 Fabricarea sapunurilor. 60A Contact: VELCEA I. nr.

A. 6 Contact: STEFAN VALENTIN OCTAVIAN 3 SOCCER COM SRL J/18/ 4/1995 2812 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU. NARCISA VIRGINIA 4. Str. 517 Contact: POPECI VALERIU 402 . 1 Contact: GHEORGHIESCU OCTAVIAN 2. 22 Contact: SIRBULESCU CORNEL 1 SEINKO SRL J/18/062/1994 Intreprinderi mici 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU. SUSITA. a constructiilor metalice si a produselor din metal(excllusiv masini. PARANGULUI. 5. 7 Contact: GAGIU ION NICOLAE Intreprinderi mijlocii 1 FIBROCIM SA J/18/ 89/1999 2661 Fabricarea elementelor din beton. TERMOLAND SRL J18/1167/1994 Microintreprinderi 2812 Constructii metalice Adresa: STR. ION 1 ARTEGO SA J/18/120/1991 2513 Productia de articole din cauciuc Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. Str. TISMANA. 1A Contact: NEAMTU I.2 CHEMICA LA ALBENI SRL J/18/292/1999 2430 Fabricarea vopselelor si a lacurilor Adresa: GORJ/ALBENI. Str. B-dul ECATERINA TEODOROIU. VASILE ALECSANDRI. utilaje si instalatii) 1 REPARATII MINIERE SA J/18/250/2001 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. Com. Str. Str. MINERILOR.I. ciment si ipsos Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. Industria metalurgica. Bl. nr. nr. nr. Industria energetica 1 AQUATERM SA Intreprinderi mari J/18/215/1998 4031 Productia si distributia energiei termice si a apei calde Adresa: GORJ/TARGU JIU. CUZA bloc 32 ap. Ap. CIOCARLAU. nr. nr. ALBENI Contact: FIERASCU I. GABRIELA 3 NICO GLASS SRL J/18/ 88/1994 2613 Fabricarea sticlei si articolelor din sticla Adresa: GORJ/TARGU JIU. 2 Contact: CAILEAN I. 38 Intreprinderi mari 3.

Sc. CAMERA 24 Contact: CRACIUN GHEORGHE 1 TREFO SRL J/18/143/1997 2952 Fabricarea altor masini de utilizare specifica Adresa: GORJ/FARCASESTI. Str. TEODOROIU. Str. nr.R. J18/1119/1992 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU. GARII.A. 2 Contact: VELICAN GHEORGHE Intreprinderi mijlocii 6.S. 1 Contact: STANESCU GHE. SA J/18/184/1991 2952 Fabricarea altor masini de utilizare specifica Adresa: GORJ/TARGU JIU. Bl.3 EUMECA SRL J/18/248/1991 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU. vehicule si motociclete) Adresa: GORJ/ROVINARI.A. nr. TERMOCENTRALEI. G1. A.Jiu S. Calea SEVERINULUI nr. Industria de masini si echipamente 1 DIOGENE SRL J/18/ 67/2001 Microintreprinderi 2971 Fabricarea masinilor si aparatelor de uz casnic Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU.5. Ap.Industria de echipamente electrice si optice 403 . BOGDAN-FLORIN 1 M. 517 Contact: POPECI VALERIU Intreprinderi mijlocii 1 Uzina de Reparatii Tg. Str. UNIRII. B-dul E. 96 BIS Contact: PENCEA CRISTIAN CEZAR 5.T. Str. Sat ROSIA JIU Contact: VILCEANU ELISABETA Intreprinderi mici 2 SOCEND IND SA J/18/182/1999 2911 Fabricarea de echipamente pentru producerea si utilizarea energiei mecanice (cu exceptia motoarelor pentru avioane. 1 Contact: PREDA DUMITRU 2 PENALCO SRL J/18/253/1993 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU. TINERETULUI.A. nr. CAMINUL NR.

Str. STRADA. GHEORGHE 2 GEROTA SA J/18/247/2001 3120 Productia de aparate pentru distributie si comanda electrica Adresa: GORJ/ROVINARI. Ap. Sc. Et. Industria confectiilor Intreprinderi mici 1 UNIBELT SA J/18/202/2001 1821 Fabricarea de articole de imbracaminte si lenjerie din materiale textile Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. 1.Microintreprinderi 1 INDAPEL SRL J/18/302/1999 3120 Productia de aparate pentru distributie si comanda electrica Adresa: GORJ/TIRGU CARBUNESTI. Aleea SCOLII. Industria usoara Microintreprinderi 1 GEMIROX IMPEX COM SRL J/18/ 23/1993 1740 Fabricarea de articole confectionate din textile (cu exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp) Adresa: GORJ/TARGU JIU. Et. Str. 2. Bl. Com. Sc. 3. Ap. 3 Contact: POPESCU MARIN IACOB Intreprinderi mici 1 ROMIMPIANTI SA J/18/242/2000 3120 Productia de aparate pentru distributie si comanda electrica Adresa: GORJ/ROVINARI. Bl. MATASARI. Sc. 2. 22. Bl. 1. nr. Str. MARINELA 7. 8 MAI. 154 Contact: HIRCEANU VASILE 3 ENGINEERING 2M SRL J/18/ 24/2001 3120 Productia de aparate pentru distributie si comanda electrica Adresa: GORJ/MATASARI. Ap. 5 Contact: BRADESCU I. Str. Bl. B. GARII. nr. Et. 17 Contact: IONICI GH. 5 Contact: DEACONU LIVIU Intreprinderi mici 8. P. CASTANILOR. nr. Str. 10 Contact: LITA GH. Ap. TERMOCENTRALEI.11 404 . F2. EMILIAN 1 ADESAN PRODUCT SA J/18/280/2000 1740 Fabricarea de articole confectionate din textile (cu exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp) Adresa: GORJ/ROVINARI. 9.

SEVERINULUI. Com.Intreprinderi mijlocii 1 MANUFACTURA DE MOTRU SRL J/18/197/1999 1772 Fabricarea de articole tricotate sau crosetate Adresa: GORJ/MOTRU. 1 Contact: AGOPIAN P. 17 Contact: MINGHELLI TIZIANO 2 SOCIETATEA COOPERATIVA PE ACTIUNI PARANGUL J/18/399/1991 1821 Fabricarea de articole de imbracaminte si lenjerie din materiale textile Adresa: GORJ/TARGU JIU. COMPLEXUL COMERCIAL 9. Str. 129 9. nr. CATALIN 10. Str. nr. 18-20 Contact: BARCEAN VASILE Intreprinderi mari 1 CONFECTIA SA J/18/241/1991 1822 Fabricarea de articole de imbracaminte si lenjerie din materiale textile Adresa: GORJ/TARGU JIU. GLOGOVA Contact: TURKER BULENT 405 .Industria pielariei Intreprinderi mici 1 PRO SOLE INVEST SRL J/18/163/1999 1930 Fabricarea incaltamintei Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. Industria lemnului. Str. UNIRII. BUMBESTI JIU Contact: DUMITRU FLORIN Microintreprinderi 2 NOV EXTRA COMPANY SRL J/18/717/1994 2010 Prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului Adresa: GORJ/POCIOVALISTEA. NOVACI Contact: TIMOFTE DESPINA 1 I H N E COMPANY SRL J/18/316/1999 Intreprinderi mici 2010 Prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului Adresa: GORJ/IORMANESTI. Com. Et. celulozei si hartiei 1 DUMAD FOREST COMP SRL J/18/317/2001 2010 Prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnulu Adresa: GORJ/TETILA. TUDOR VLADIMIRESCU. nr.

prelucrarea si conservarea carnii Adresa: GORJ/MOTRU. Productia de mobilier 1 KONCORD TRANS SRL J/18/ 27/1994 Intreprinderi mijlocii 3614 Productia de mobilier Adresa: GORJ/TARGU JIU. Ap. BAIA DE FIER Contact: CARIGA C. 20 Contact: PAU ION 1 ROSTRAMO SA J/18/59/1991 Intreprinderi mari 3614 Productia de mobilier Adresa: GORJ/TARGU JIU. Ap. 2. 25. nr. Aleea TEILOR . 9 MAI. 45 Contact: COCAN MARCEL 12. Str. Bl. 4. Industria alimentara 1 AKYBUD PROD SRL J/18/215/1994 1589 Fabricarea altor produse alimentare Adresa: GORJ/TARGU JIU. Com. Bl. BULEVARDUL ECATERINA TEODOROIU. 15 Contact: DRAGOI D. Str. Sc. Nr.3 SICO TRANS SRL J/18/ 19/1992 2020 Fabricarea de produse stratificate din lemn Adresa: GORJ/BAIA DE FIER. VICTORIA CENTRU. 33 Contact: RAMESCU MIHAI Intreprinderi mici 406 . TISMANA Contact: GEORGESCU LUMINITA 1 GHIOCELA PROD COM J/18/1410/1992 1513 Productia. Str. 10 Contact: FIERASCU CONSTANTIN 3 GRIFIL COM SRL J/18/561/1997 1581 Fabricarea altor produse alimentare Adresa: GORJ/ISVARNA. Bl. VICTOR Microintreprinderi 2 ILIADA SRL J/18/852/1995 1533 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor Adresa: GORJ/MOTRU. C. Com. Str. nr. CONSTANTIN 11. MACULUI. l1. Ap.

BUMBESTI JIU Contact: CHEPENEGESCU A. exploatare forestiera. MARIA 1 SUINPROD SA J/18/153/1991 123 Cresterea animalelor Adresa: GORJ/CURTISOARA. BUMBESTI-JIU. 20 Contact: SCHUTZ I.2 Contact: BLANDA PETRU 14 . Str. Str. 7 Contact: REBEDEA D. 11 Contact: GAMAN S.3 ROMAL SRL J/18/409/1994 1561 Fabricarea produselor de morarit. Silvicultura. DUMITRU 3 MONDAGROCHIM SRL J/18/284/1999 112 Cultura vegetala Adresa: GORJ/TG-CARBUNESTI. Bl. 4. Ap. piscicultura si servicii 407 . TEILOR. 41. nr. Bl. PACII. nr. B5 cam. 7 Contact: DIRVARU DUMITRU Intreprinderi mici 2 VALERIS SRL J/18/ 22/1992 111 Cultura vegetala Adresa: GORJ/TIRGU CARBUNESTI. CIOCARLAU. 1. Str. a amidonului si a produselor din amidon Adresa: GORJ/TARGU JIU. VICTORIEI. TRANDAFIRILOR nr. nr. Et. Sc.1. Agricultura si produse specifice 1 SOCIETATEA COMERCIALA PENTRU PRODUCEREA NUTRETURILOR COMBINATE COMBGORJ SA J/18/285/1991 1570 Fabricarea produselor pentru hrana animalelor Adresa: GORJ/TARGU JIU. CONSTANTIN Intreprinderi mijlocii 2 ECPROD TARGOVISTE FILIALA ROVINARI SA J/18/306/2001 143 Servicii auxiliare (cu exceptia activitatilor sanitar-veterinare) Adresa: GORJ/ROVINARI. STR. Str. VIRGIL 1 ECO WALD SRL Intreprinderi mijlocii J/18/ 25/2000 1533 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor Adresa: GORJ/CURTISOARA. 2 Contact: MAZZAROLO ENZO 12.

CONSTANTIN 3 ELIO CONS SRL J/18/340/1992 4521 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/TARGU JIU. 12 Contact: BALUTA ION SORIN 2 TEHNOINSTAL SRL J/18/146/2000 4533 Lucrari de instalatii si izolatii Adresa: GORJ/TARGU JIU. 27 Contact: VOINEA DAMIAN 3 SLAVYA CONSTRUCT SRL J/18/520/1996 4521 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/TURCENI. 1 DECEMBRIE 1918. 4. 26-28 Contact: MARGELOIU DUMITRU 2 IZOROV GRUP SA J/18/248/2001 Microintreprinderi 4532 Lucrari de instalatii si izolatii Adresa: GORJ/ROVINARI. ELENA 408 . 3. Et. L1. Com. 3. nr. Str. EUGEN Intreprinderi mici 1 BYONS SRL J/18/191/1995 4521 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/TARGU JIU. Sc. Ap. PADES Contact: TROACA IONITA Intreprinderi mici 2 SUPELNITA SRL J/18/ 26/1997 221 Exploatarea forestiera si a stufului Adresa: GORJ/PESTISANI. nr. STEFAN CEL MARE. 13 Contact: STEFANOIU G. nr. 13 Contact: DOBRIN D. Str. TURCENI.1 ENERGOFOREST CERNA SAT SRL J/18/471/1994 221 Exploatarea forestiera si a stufului Adresa: GORJ/CERNA SAT. Ap. Com. CIOCARLAU. Bl. Str. Str. 43. Bl. 49 Contact: RISU C. B-dul CONSTANTIN BRANCUSI. Constructii 1 MECANOELECTRICA SRL J/18/076/1993 4531 Lucrari de instalatii si izolatii Adresa: GORJ/TARGU JIU. Com. Ap. PESTISANI Contact: FUIOREA PUREC I. ION 15. Bl. MINERILOR.

60 Contact: DUMITRESCU A. nr. CALEA BUCURESTI. Str. Bl. Ap. Sc. Bl. PAVEL 16. 62 Contact: TUMBAR VIRGIL Intreprinderi mici 1 ECONOMIC SRL J/18/290/1995 5153 Comert cu ridicata al produselor intermediare neagricole si al deseurilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. 23 AUGUST. 4 Contact: BEJINARU GH. Bl. 20 Contact: NICOVALA S. 98 Contact: TASCAU VASILE DANUT 2 VADCOM SRL Microintreprinderi J/18/542/1991 5153 Comert cu ridicata al produselor intermediare neagricole si al deseurilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. 2. GRUIULUI. Et. n. 2 Contact: BUTA MANUELA LUCIA 409 . PIETII. ALEXANDRINA 3 EDVAUR SRL J/18/512/1996 4521 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/NOVACI. nr. 13. 66 Contact: VADUVA ION 3 EXCATUMA SRL J/18/657/1996 5170 Comert cu ridicata al altor produse. G1. Ap. VICTORIEI. Bl. 9 MAI. Ap. 8 Contact: IORDACHE VASILE Intreprinderi mijlocii 2 IMSAT MOTRU SA J/18/ 58/2000 4531 Lucrari de instalatii si izolatii Adresa: GORJ/MOTRU.1 ELECTROCONSTRUCTIA ELCO TARGU JIU SA J/18/121/1993 4525 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/TARGU JIU. Adresa: GORJ/TARGU JIU. Comertul cu ridicata 1 NAD-A SRL J/18/786/1991 5153 Comert cu ridicata al produselor intermediare neagricole si al deseurilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. al bauturilor si al tutunului Adresa: GORJ/MOTRU.a. nr. 2. nr. 3. Ap. Str. P.c. Aleea NARCISELOR. 24. METEOR. Str. Str. Str. nr. SORIN 2 LUKARIA COM SRL J/18/474/1994 5137 Comert cu ridicata al produselor alimentare.

VICTORIEI. al bauturilor si al tutunului Adresa: GORJ/TARGU JIU. in magazine specializate. PETRE 1 DASERAMA SA J/18/072/1993 5212 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate Adresa: GORJ/TARGU JIU. al produselor de cosmetica si de toaleta Adresa: GORJ/TARGU JIU. Ap. nr. Bl. altele decit cele alimentare Adresa: GORJ/TARGU JIU. Ap. D. nr.c. 1 DECEMBRIE 1918. LIVIU REBREANU. CAPRENI Contact: BAIBARAC I.3 GREPS COM J/18/1859/1994 5137 Comert cu ridicata al produselor alimentare. 107 Contact: PASARIN I. al altor produse n. bauturilor si al produselor din tutun in magazine specializate Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. al altor produse n. altele decit cele alimentare Adresa: GORJ/CAPRENI. Adresa: GORJ/STRAMBA JIU. BRADULUI. in magazine specializate.a. Str. in magazine specializate. 14. 23 AUGUST.c. 5 Contact: BALAVEANU ELEONORA 2 JEAN APIS SRL Microintreprinderi J/18/067/1992 5221 Comert cu amanuntul al produselor alimentare. Str. 9 Contact: CALOTA IONUT 3 ARMEANCA PREST COM SRL J/18/590/1996 5246 Comert cu amanuntul. DUMITRU 17. Com.a. Contact: GUGEA STEFAN 410 . Bl. MARIA Intreprinderi mijlocii 2 HANUL NOU SRL J/18/599/1991 5147 Comert cu ridicata al bunurilor de consum. al produselor farmaceutice si medicale. 2 Contact: BUIUREA STEFAN 1 COMAT GORJ SA J/18/ 96/1991 5147 Comert cu ridicata al bunurilor de consum. 76 Contact: CARTIANU GH. Str. PAR. Adresa: GORJ/TARGU JIU. GHEORGHE Intreprinderi mici 2 INIDAN SRL J/18/111/1993 5245 Comert cu amanuntul. Str. Com. Comertul cu amanuntul 1 VODIMEDICOR SRL J/18/573/1993 5232 Comert cu amanuntul. Nr. Aleea TEILOR. Str. TURCENI Contact: IOVITA I.

Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. Sc. 14 Contact: BUTAN PETRE ION 3 ERTEPCOM PROD SRL Intreprinderi mijlocii 1 CRESCENDO SRL J18/921/1991 5221 Comert cu amanuntul al produselor alimentare. 1. Ap. 50 Contact: VIRTANU I.J/18/469/1992 5241 Comert cu amanuntul. Bl. Str. 17 Contact: CIOBANU TEODOR RADU 411 . Str. in magazine specializate. Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. nr. al altor produse n. al altor produse n. nr. 4. ION 2 PARADIS SRL Intreprinderi mici J/18/740/1991 5530 Restaurante Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. ZORILOR. 11.c. 19 Contact: CIOCILTEA ECATERINA J/18/482/1997 19. 5. Str. Bl. ION 3 IMPEX LUMY NICO SRL J/18/926/1994 5530 Restaurante Adresa: GORJ/TARGU JIU. TUDOR VLADIMIRESCU. Bl. Turism hoteluri si restaurante 1 LA FANTANA LUI COSBUC SRLJ/18/ 81/1996 5530 Restaurante Adresa: GORJ/TALPASESTI. 8 MAI.c. 65 Contact: CRETU NICOLAIE 1 CAZARE CANTINE MOTRU SA Intreprinderi mijlocii 5551 Cantine si alte unitati de preparare a hranei Adresa: GORJ/MOTRU. TINERETULUI. bauturilor si al produselor din tutun in magazine specializate Adresa: GORJ/ TG-JIU. VICTORIEI nr. Com. BALESTI.a. 24 Contact: ARJOCA C. Str. DANIEL (CURATOR) 18. in magazine specializate. Str. M. SADOVEANU.a. Ap. 201 Contact: LEMNARU CALIN 2 OLTENIA STAR MUSIC PRODUCTION SRL J/18/128/1991 5245 Comert cu amanuntul. UNIRII SIRET. 1 Contact: IJAC N. Ap. nr. nr. Turism agentii de turism 1 GUARDO TOURS SRL Intreprinderi mici J/18/178/1993 6330 Activitati ale agentiilor de turism Adresa: GORJ/TARGU JIU.

Transporturi 1. Str. 25 Contact: CHITU G.20. 2. Sc. B-dul TRANDAFIRILOR. Com. 2. Bl. 89 Contact: GIURCA ALEX. Et. 2. Com. nr. FLOAREA Microintreprinderi 2. 1 RIDICON SRL J/18/124/1999 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/ROVINARI. FARCASESTI Contact: NICU GHE. Baia de Fier Contact: CARIGA DAN 3 DALCOSTAR SRL J/18/167/1994 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/HIRISESTI. Sc. Et. 1. VLADIMIRESCU. IONUT-DANIEL Intreprinderi mici 2 CELLUC TRANS SRL J/18/129/2000 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/MOTRU. 17 Contact: PASAREANU ILARIE Intreprinderi mici 22. 2. Ap. 14 Contact: RAITARU I. Ap. BALTENI Contact: PISC N. NOVACI. TRUSTUL PENTRU SERVICII CU UTILAJE DIVERSE SA J/18/244/2000 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/BALTENI. MIHAIL-LIVIU 3 FARGLOB TRANSPORT SRL J/18/136/2001 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/FARCASESTI. h7. 14. nr. Str. FLORILOR. GABRIEL 21. Servicii profesionale 412 . nr. Bl. T. Com. Com. DAN-K-COM SRL J/18/1193/1991 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/Baia de Fier.Tehnologia informatiei 1 CENTRUL DE CALCUL SA J/18/103/1991 7240 Activitati legate de bancile de date Adresa: GORJ/TARGU JIU.

Str. nr. TUDOR VLADIMIRESCU. Ap. de contabilizat si a calculatoarelor dresa: GORJ/TARGU JIU. inginerie si alte servicii tehnice Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. UNIRII SIRET bloc 7 ap. 3. urbanism. Servicii generale 413 . B-dul TRANDAFIRILOR. curierat si telecomunicatii 1 ENIASAN SRL Intreprinderi mijlocii J/18/ 33/2001 6432 Radiocomunicatii Adresa: GORJ/MOTRU. contabilitate si revizie contabila. Posta. Bl. COMPANY SRL J/18/631/1994 7412 Activitati juridice. 4-A Contact: ENESCU I. 32 Contact: BUSOI VIRGIL 1 PROTECTIA SRL J/18/209/1999 Intreprinderi mijlocii 7460 Activitati de investigatie si protectie a bunurilor si persoanelor Adresa: GORJ/TARGU JIU. de contabilizat si a calculatoarelor Adresa: GORJ/TARGU JIU. activitati de studii de piata si de sondaj. 15 Contact: CIOBANU EMANOIL 3 ATELIER PROIECTARE PERFECT SA J/18/757/1994 7420 Activitati de proiectare. consultatii referitoare la impunere. VASILE ALECSANDRI. ALEXANDRU 24. nr. GRIVITEI Nr. STR. VICTORIEI.Microintreprinderi 1 TDS ORSTA PROD SRL J18/1151/1993 7250 Intretinerea si repararea masinilor de birou. 6 Contact: MARGAU ADRIAN Intreprinderi mici 2 BV CONSULTING J/18/116/1994 7412 Activitati juridice. ZONA CENTRU (MEZANIN). Str. 40 Contact: RADULESCU GHE. Str. consultatii pentru afaceri si management Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. 4 Contact: ORZAN GHEORGHE 2 CONSULTING V. consultatii pentru afaceri si management Adresa: GORJ/TARGU JIU. activitati de studii de piata si de sondaj. 3 Contact: DOBRE CITU DAN 1 INTERCOMPUTER GENERAL SA J/18/829/1994 7250 Intretinerea si repararea masinilor de birou. contabilitate si revizie contabila. Bl. Str. consultatii referitoare la impunere. ION 23.

nr. 71A Contact: STEFANOIU FLORENTIN 25. Servicii sociale 1 YOGARO SRL Intreprinderi mici J/18/435/1996 9271 Alte activitati recreative Adresa: GORJ/TARGU JIU. PETRESTI. 14A Contact: GIURCAU DANIEL Microintreprinderi 2 JISTALEX SRL J/18/391/1995 7470 Activitati de intretinere si curatare a cladirilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. Str. VASILE ALECSANDRI. 7. 70 Contact: STREJA FLORIN 3 VKV ELECTROACTIV SRL J/18/448/1996 7484 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Adresa: GORJ/TARGU JIU.1 RADICAL IMPORT EXPORT SRL J/18/ 12/1998 7470 Activitati de intretinere si curatare a cladirilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. 1 Contact: DOBRE ION 414 . ELENA Intreprinderi mijlocii 1 PRESTACOM SOCIETATE COOPERATIVA PE ACTIUNI OC5 J/18/579/1991 9302 Alte activitati de servicii Adresa: GORJ/TARGU JIU. 18-20. ZONA ABATOR. Bl. UNIRII SIRET. nr. Et. Str. nr. VICTORIEI. VICTORIEI. PARANGULUI. 54 Contact: TANASE ZOIA 3 SENACO SA J/18/295/1994 7484 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Adresa: GORJ/NOVACI. 20 Contact: NICOLCIOIU DAN 1 LAZAR SERVICE COM SRL J/18/172/1991 5021 Intretinerea si repararea autovehiculelor Adresa: GORJ/TARGU JIU. Bl. Ap. Sc. Str. Str. 64. Str. 7. UNIRII-SIRET. nr. Str. Sc. nr.Ap.1. 332 Contact: LAZAR ION Intreprinderi mici 2 LOTUS SA J/18/ 50/1991 7020 Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate Adresa: GORJ/TARGU JIU. 2. nr. Str.19 Contact: GOGA GH. Str.

Bl. LT. Servicii de colectat si reciclat deseuri 1 GIGANT IMPEX SRL Microintreprinderi J/18/310/1992 3710 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile Adresa: GORJ/CRASNA DIN DEAL. PAULIAN 1 METALCOLECT PROD SRL Intreprinderi mici J/18/ 15/1998 3710 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile Adresa: GORJ/TARGU JIU. 1 Contact: PUIU N. Edituri. Bl. P. MIHAI 2 AMCIV CONSULTING SRL J/18/654/1994 3710 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile Adresa: GORJ/ROVINARI.10 Contact: MIHAI V. 113 Contact: GANEA MIRCEA 27. CRASNA Contact: PASARIN A.26. Com. Str. Ap. reproducerea inregistrarilor pe suporti 1 SANDA NIC SRL J/18/187/1991 2222 Tiparire si activitati anexe Adresa: GORJ/TARGU JIU. Et.Bl. GENERAL TELL. 23 AUGUST. tipografii. 4. 20. Str. Ap. Bl. nr. 3 Contact: BARCEANU GH. TERMOCENTRALEI. Et.T1.Sc. nr. Str. 13A. ILIE 1 REMAT GORJ SAJ/18/100/1991 Intreprinderi mijlocii 3710 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile Adresa: GORJ/TARGU JIU.Ap. Ap. POMPILICA Microintreprinderi 28.2. Mijloace de informare si publicitate 1 NEWEST SRL J/18/208/1993 9220 Activitati de radio si televiziune Adresa: GORJ/TARGU JIU. B-dul REPUBLICII. Str. Str. 5 Contact: MISCHIE SANDA Intreprinderi mici 415 . CRIZANTEMELOR. Sc. 3 Contact: GUGU DORIN 1 BARIA IMPEX PROD SRL Intreprinderi mijlocii J/18/ 71/1993 9240 Activitati ale agentiilor de presa Adresa: GORJ/TARGU JIU.Et. COL. 10.5. D-TRU PETRESCU. 3.

CONSTANTIN BRANCUSI. 15 Contact: PARASCHIVU GHEORGHE 416 . nr.2 GORJEANUL SA Intreprinderi mijlocii J/18/415/1991 2212 Edituri Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str.

ADRESE UTILE 417 .

Calea Bucuresti nr. 211018 E-mail: dgaa@intersys. Tg-Jiu Tel : 0253/211448 Statiunea de Cercetare si Productie a Cartofului Director : Tascau Daniel Adresa : Str. Tg-Jiu Tel : 0253/219080 Fax: 0253/215273 Ministerul Apararii Nationale Centrul Militar Judetean Comandant: Lt. 3. 211708 Directia Fitosanitara Gorj Director : Adresa : B-dul Ecaterina Teodoroiu. Tg-Jiu Tel : 0253/226106. 519. Victoriei. Tg-Jiu Tel: 0253/218930 Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice Director : Craioveanu Gheorghe Adresa : Str. 515. 9 bis. Calea Bucurestii nr. 9. Dumitru Petrescu. nr. cam. 1. Republicii. Tg-Jiu Tel : 0253/216350 . Str. Tg-Jiu Tel : 0253/218113 . nr. 8 Martie. 215893 E-mail: ojcgc@intergorj. 2-4. Sediul Prefecturii. 2. nr.SERVICII PUBLICE DESCENTRALIZATE Ministerul Administratiei Publice Oficiul Judetean de Cadastru.ro Ministerul Agriculturii. 122 Tel: 0253/211774. Lotrului nr. nr. Alimentatiei si Padurilor Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara Gorj Director: Petre Ecobici Adresa: Str. Tg-Jiu Tel: 0253/226033. 27. Col. 226036 Directia Silvica Gorj Director : Bobic Costel Adresa : Str. 3A Tel: 0253/217189. Tg-Jiu Tel : 0253/214858 Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Director : Calinoiu Ion Adresa : Str.ro Directia Sanitar-Veterinara Director: Covrig Mircea Adresa: B-dul Ecaterina Teodoroiu. nr. Geodezie si Cartografie Director: Ileana Spiroiu Adresa: Tg-Jiu.ro Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie Gorj Director : Preda Dumitru Adresa : Str. Tismenei nr. Tg-Jiu 418 . Tismana nr. 213508 Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Gorj Inspector Sef : Cicu Tiberiu Adresa : Str. Sica Mihai Adresa: Str. 75. nr. col. 226144 E-mail: dsv@intergorj.

Culte si Patrimoniu Cultural National Gorj Director: Sanda Ion Adresa: Str. Tg-Jiu Tel : 0253/212448 . col. 9. Nicolescu Constantin Adresa : Str. nr. 213525 Grupul de Pompieri “Lt.fax: 0253/218661. Tudor Vladimirescu. Sediul Prefecturii. Tg-Jiu Tel: 0253/222236. 216851. Tg-Jiu Tel: 0253/215384. Tudor Vladimirescu. 2-4. Olaru Aristica Adresa: Str. 217126 E-mail: apm@intergorj. nr. Tg-Jiu Tel: 0253/211212 Inspectoratul Judetean de Politie Gorj Inspector sef: Comisar sef. Tg-Jiu Tel: 0253/217466 Arhivele Statului – Filiala Gorj Director: Neguleasa Romeo-Dan Adresa: Str. nr. 54. col. nr.ro Ministerul Culturii si Cultelor Directia pentru Cultura. col. Tudor Vladimirescu. 32. Tilvescu Vasile Adresa: Str. Unirii. Dumitru Petrescu” al judetului Gorj Comandant: Lt. nr. 76. 9. 34. col. nr. 2. Tg-Jiu Tel . Tg-Jiu Tel : 0253/216290 fax : 0253/219438 Ministerul de Interne Comandamentul Judetean de Jandarmi Gorj Comandant: Col. Simescu Eugen Adresa : Str. Calea Bucuresti. Vasile Alecsandri. Tg-Jiu Tel: 0253/213524. Tg-Jiu Tel . Calea Bucuresti. Popescu Nicolae Adresa: Str. nr. 23. 213964 Penitenciarul Tg-Jiu Director Magistrat: Col. 211108 Serviciul Român de Informatii Gorj Director: Faget Ion Adresa: Str. nr. nr. Tg-Jiu Tel: Ministerul Apelor si Protectiei Mediului Inspectoratul de Protectia Mediului Gorj Inspector sef: Fometescu Gheorghe Adresa: Str. Tudor Vladimirescu. 221918 Ministerul de Justitie Tribunalul Judetean Gorj Presedinte : Miruta Gheorghe Adresa : Str. Victoriei.fax: 0253/212315 Inspectoratul Judetean de Protectie Civila Inspector sef : lt. nr. I.C Papilianu.Tel: 0253/218993 Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare Sef serviciu: Lt. 1. Dumitrascu Liviu 419 .

213307 E-mail: dgmssgj@intergorj.ro Casa Judeteana de Pensii Director general : Ghimis Rodica Adresa : Str. 14. sediul Prefecturii. 2-4. Tg-Jiu Tel: 0253/219305. Victoriei nr. 14. 30 Decembrie. 2-4. Tg-Jiu Tel: 0253/216787. 6. nr.Adresa: Str. 218214 Trezoreria Tg-Jiu Director: Dadalau Aurelia Adresa: Str. Tg-Jiu Tel: 0253/214403 Ministerul Educatiei si Cercetarii Inspectoratul Scolar Gorj Inspector general: Mergea Nicolae Adresa: Str. Brâncusi nr. Siretului nr.ro Ministerul Finantelor Publice Directia Generala a Finantelor Publice Gorj Director general: Udroiu Dumitru Adresa: Str. Tg-Jiu Tel : 0253/218660 . 6. 30 Decembrie. nr. Victoriei nr. 6. Lic. Tg-Jiu Tel: 0253/212972. Sediul Prefecturii. Islaz. Tg-Jiu Tel: 0253/226809. Tg-Jiu Tel: 0253/246896. Siretului nr. Siretului nr. 982 Ministerul Dezvoltarii si Prognozei Directia Judeteana de Statistica Gorj Director: Popescu Gheorghe Adresa: Str. Victoriei. 6. Tg-Jiu Tel : 0253/217020 . Sediul Prefecturii. 71. nr. Victoriei. Tg-Jiu Tel: 0253/212521. 132-134. 224750 E-mail: @intersys. bl. 3. Tg-Jiu Tel: 0253/218956. nr. 219338 Garda Financiara Comisar Sef: Nedelut Marinel Adresa: Str. Tg-Jiu Tel: 0253/212972. Ind. 226802 Ministerul Tineretului si Sportului Directia Judeteana pentru Tineret si Sport Director: Vlaicu Popa Marius Eremia Adresa: Str. bl. 2-4. 2. 213307 420 . Tg-Jiu Tel: 0253/211704 Secretariatul general al guvernului Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului Inspector Sef: Tudor Ion Adresa: Str. 217556 Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale Directia Muncii si Solidaritatii Sociale a Judetului Gorj Director general : Scaunasu Veronica Adresa : Str. Siretului nr. 218933 Biroul Vamal Tg-Jiu Director: Udristoiu Vasile Adresa: Str. 219339 Curtea de Conturi Gorj Director : Popescu Ion Adresa: Str.

Progresului nr. Sediul Prefecturii. Transporturilor si Locuintei Inspectoratul in Constructii Gorj Inspector Sef : Merfu Ilie Adresa : Str. Recipientelor sub presiune si Instalatiilor de Ridicat – Inspectoratul Teritorial Craiova (ISCIR – Inspect Craiova) Director : Antonie Adresa : B-dul Gheorghe Chitu.58. 96. 2-4. 211300 Ministerul Sanatatii si Familiei Directia de Sanatate Publica Gorj Director : Mischie Sanda Adresa : Str. 18. Craiova Tel -fax: 0251/428086 Reprezentant pentru judetul Gorj Stoian Madalin Alte structuri Autoritatea Rutiera Romana.ro office@intergorj. nr. 211568 E-mail: ajofp@intergorj. 1. sc. 1 Decembrie 1918. 227796 E-mail: itm_gorj@eltop. Tg-Jiu Tel : 0253/218004 . Cerna. Tg-Jiu Tel : 0253/210156 Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap Inspector Sef : Roventa Micu Ileana Adresa : Str. 9.ro Inspectoratul de Concurenta Director : Merisescu Ioan Adresa : Str.ro Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Director : Tarlea Ion Adresa : Str.Inspectoratul Teritorial de Munca Inspector Sef : Serban Horia Str. 139. Bradului nr.ro Inspectoratul de Stat pentru Controlul Cazanelor. Victoriei. 99 Tel : 0253/212136 E-mail: arutiera@arr. ap. Tg-Jiu Tel : 0253/217248 421 . Agentia Gorj Director : Adresa : B-dul Ecaterina Teodoroiu. Tg-Jiu Tel : 0253/237933 .ro Ministerul Lucrarilor Publice. Siretului nr. bl. Tg-Jiu Tel : 0253/216019 . 6. 1. nr. Tg-Jiu Tel : 0253/238001 Ministerul Industriei si Resurselor Serviciul Judetean de Metrologie Legala Gorj Director : Zgovancu Petrica Adresa : Str. cam. nr. Tg-Jiu Tel : 0253/219234 E-mail: metrologie@intersys. Unirii nr. 8.

Hidrocentralei.24. nr. CU REPREZENTARE TERITORIALA Agentia Domeniilor Statului – Reprezentanta Teritoriala Craiova Reprezentantii : Motoi Ana. Hidrocentralei. 207202 Hidroconstructia Tg-Jiu Director General: Saliste Ion Adresa: Str. Tg-Jiu Tel : 0253/2219382.STRUCTURI AFLATE IN SUBORDINEA . Fax: 0253/211629 Sucursala Hidrocentrale Tg-Jiu Director General: Miulescu Adrian Adresa: Str.532. Tudor Vladimirescu. Ecaterina Teodoroiu. Tg-Jiu Tel-fax: 0253/226038 e-mai: itcsmsgj@intergorj. Ungureanu Marinela Adresa : Str. nr.ro Societatea Nationala PETROM – Sucursala Tg-Jiu Director General: Giurconiu Nicolae Asresa : Str. Tg-Jiu Tel-fax : 0253/217320 Agentia Nationala pentru Conservarea Energiei Conform HG nr. 26. Însarcinat cu organizarea Alexandru Marinescu – Presedintele Asociatiei « Societatea Româna pentru Eficienta Energetica » Tel : 0251/194118 Directia de Telecomunicatii Gorj Director : Sorin Nimara Adresa : Str. nr.83.________ se va înfiinta dupa 1 ianuarie 2003 Reprezentanta Craiova cu acoperire si pentru judetele Gorj si Mehedinti.83. nr. Siretului. REGII AUTONOME NATIONALE. Tg-Jiu Tel : 0253/216693. Craiova Tel : 0251/414917 Agentia Nationala de Resurse Minerale – Inspectoratul de Resurse Minerale Gorj Inspector Sef : Motorgeanu Ion Adresa : Str. 24. Tg-Jiu Tel : 0253/211119 Inspectoratul Teritorial pentru Controlul Calitatii Semintelor si Material Saditor – Filiala Gorj Responsabil: Tomoiu Verginia Adresa: str. Traian. 422 . 1. Brestei. SOCIETATI NATIONALE CU REPREZENTARE IN TERITORIU (FILIALE.1. Siretului. nr. nr. nr. nr. Tg-Jiu Tel : 0253/214379.ro COMPANII NATIONALE. COORDONAREA SAU AUTORITATEA ORGANELOR PUBLICE CENTRALE. fax : 0253/212776 E-mail: cnlo@cnlo. Tg-Jiu Tel : 0253/215055 . SUCURSALE) Compania Nationala a Lignitului Oltenia Director: Ion Vulpe Asresa : Str.

Energeticianului.19. str. Fax: 0253/371590 Regia Nationala ROMARM . judetul Gorj Tel : 0253/371580.1.80. 5C Tel.Nicoli Marin Reprezentant pentru judetul Gorj: Grigorie Bogdan Adresa: Craiova. 41.95. Turceni. Str. Rovinari. Bumbesti-Jiu.80. judetul Gorj Tel : 0253/463863. nr.S. Director .P.24 Fax. Parîngului.1. Fax: 0253/463873 A. str. judetul Gorj Tel : 0253/334322. Mihai Viteazul nr. 41.40 423 .Uzina Mecanica Sadu Director General: Panoiu Pompiliu Adresa: loc.P. Fax: 0253/334081 Sucursala Electrocentrale Rovinari Director General: Pisc Ion Adresa: loc.A. 41. nr.Fax: 0253/217284 Sucursala Electrocentrale Turceni Director General: Marin Constantin Adresa: loc.

.

1. 410563 Fax: 410560 410562 463465. 218928 Fax: 214878 0744/584262 094/393589 410560./Fax 0744/635881 212299. 214878 211482. 463872 231139. Chiriac Ion Oras Novaci Primar 5.PRIMARII Nr. Stanculete Ion Oras Bumbesti-Jiu Primar 4. Rautescu Ilie Oras Rovinari Primar 425 . 371011 Fax: 371004 2. Nume si prenume Persoana de contact Cârciumaru Florin Localitatea Municipiul Tg-Jiu Functia Primar Tel. Iorga Ion Municipiul Motru Primar 3. 410561 410562. 466221 466114 Fax: 466221 0744/502338 371095. 232300 Fax: 463872 466353. crt.

Patrascu Constantin Comuna Barbatesti Primar 426 . Duta Viorel Mosor Elena Comuna Albeni Comuna Alimpesti Primar Primar 10. Drumen Daniel Mihutescu Constantin Rosu Dorel Popescu Ioan Comuna Arcani Comuna Baia de Fier Comuna Balanesti Primar Primar Primar Comuna Balesti Primar 15. 210910 210770. 275181 Fax: 275182 477222. 278303 461202 Fax: 461354 270114 Fax: 270114 210890. Toader Pasti Cristian Oras Tg-Carbunesti Primar 0744/382190 378603. 477110 Fax: 477223 278004. 9. Stanca Gheorghe Comuna Aninoasa Viceprimar 11. 13 14. Mazilu Constantin Oras Ticleni Primar 8. 379053 378747 Fax: 378663 234416. 220099 Fax: 210890 270503 7. 12.6. 234014 Fax: 234361 379480 275182.

16. Tuila Florin Fometescu Mircea Comuna Catunele Comuna Ciuperceni Primar Primar 427 . 24. Ilie Daniel Comuna Bîlteni Primar 19. Dumitrascu Maria Comuna Berlesti Primar 18. 23. 274036 Fax: 273742 0744/580998 271088 Fax: 271080 0744/933605 233302 Fax: 233302 0740/051515 334974 334910. 21. 26. 475156 Fax: 465156 0745/310508 282132. 20. 22. 33491 334592 0722/857439 473440 232139 Fax: 232300 475125. 282096 Fax: 282096 360689 Fax: 360689 0722/570503 276106 17. Croitoru Viorel Tucu Constantin Vaduva Nicolae Calugaru Gheorghe Ciocea Ion Catanoiu Emil Comuna Bolbosi Comuna Borascu Comuna Branesti Comuna Bumbesti-Pitic Comuna Bustuchin Comuna Capreni Primar Primar Primar Primar Primar Primar 25. Radut Valentina Comuna Bengesti-Ciocadia Primar 273742.

27. Gheorghe Rada Constantin Comuna Glogova Comuna Godinesti Comuna Hurezani Comuna Ionesti Primar Primar Primar Primar 39. 38. 28. 231213 Fax: 231107 0723/696347 334078 Fax: 334078 0745/533245 378106 35. 31. 34. 33. Gusita Petre Comuna Jupânesti Primar 428 . 29. 37. Fotescu Nicolae Vâlceanu Ilie Cârstea C. 271855 376701 Fax: 376701 227625 Fax: 227543 0722/524356 372204 Fax: 372204 360634 0723/250667 377001. 36. 32. 474216 Fax: 474101 283101 231238 0721/858823 271600. Popovici Virgiliu-Eugen Bocse Iulian Dragusin Viorel Baluta Gheorghe Bâzu Marcel Purcel Lucian Butan Gheorghe Pârvulescu Constantin Comuna Cîlnic Comuna Crasna Comuna Cruset Comuna Danciulesti Comuna Danesti Comuna Dragotesti Comuna Dragutesti Comuna Farcasesti Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar 276102 Fax: 276102 474101. 30. 377002 231221.

47. 51. 53. 46. Manta Constantin Gruescu Ion Raut Ion Tabacu Dumitru Grigore Petre Comuna Musetesti Comuna Negomir Comuna Pades Comuna Pestisani Comuna Plopsoru Primar Primar Primar Primar Primar 49. 376304 376782 Fax: 376304 Fax: 272501 272540 0723/340365 285121 471101. 41. 48. Orzan Nicolae Ragman Emil Faitar Cristinel Caramete Nicolae Bazavan Constantin Comuna Polovragi Comuna Prigoria Comuna Rosia de Amaradia Comuna Runcu Comuna Samarinesti Primar Primar Primar Primar Primar 429 . 52. 471297 Fax: 471298 223127 0722/461440 285655 Fax: 285660 476135 Fax: 476135 379480 475047 Fax: 475047 278801 361981 44.40. 42. 50. 43. 278687 231184 Fax: 231184 Tel/Fax: 284027 376551. 45. Popeanga Ion Calotescu Ilie Dragotescu Valeriu Gaspar Gheorghe Comuna Lelesti Comuna Licurici Comuna Logresti Comuna Matasari Primar Primar Primar Primar 278484.

61. 56. 276338 Fax: 276103 0740/152105 374216. 275504 472126 280222 226538 Fax: 226538 376830 273022. 55. Luculescu Ion Comuna Tismana Primar 64. 374421 Fax: 374420 472383 Fax: 472527 334680. 57. Rentea Danut Dragomir Nicolae Mecu Ion Beuran Constantin Fotescu Liviu Pârvulescu Vasile Dadulescu Constantin Vladutu Constantin Draghici Constantin Comuna Sacelu Comuna Saulesti Comuna Scoarta Comuna Schela Comuna Slivilesti Comuna Stanesti Comuna Stejari Comuna Stoina Comuna Telesti Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar 275502. 59. 65. Iloiu Teodor Dumitrascu Ion Dijmarescu Dumitru Comuna Turburea Comuna Turceni Comuna Turcinesti Primar Primar Primar 430 . 62. 334130 Fax: 334570 226549 Fax: 226735 63. 58. 60. 66. 273023 273323 282010 281020 Fax: 281120 0723/520178 276323.Fax: 361981 54.

Vasilescu Maria Comuna Tântareni Primar 0745/327780 473109 Fax: 473109 0723/334982 233465 362505 472131 Fax: 472131 68. 70.67. Leuca Aristica Roman Gheorghe Bacanu Vladimirescu Aurel Comuna Urdari Comuna Vagiulesti Comuna Vladimir Primar Primar Primar 431 . 69.

BANCI COMERCIALE BANC POST SA GORJ Nr.213 BRD .NOVACI STR. Trandafirilor nr.491 363. 1.301 206. Gorj Rovinari Str Minerilor bl. M2 Sc. 9 MAI SAVINESTI. 1 2 3 Localitate Târgu-Jiu Motru Târgu Cărbuneşti Denumire unitate SUCURSALA GORJ Agen ia Motru Agentia Târgu Cărbuneşti Adresa Str. Trandafirilor nr.17 BANCA COMERCIALA ROMANA 9 10 11 Tg-Jiu Novaci Motru SUCURSALA GORJ SUCURSALA NOVACI SUCURSALA MOTRU Str. PARINGULUI.TARGU-JIU STR. BL. TANDAFIRILOR MAGAZIN FEMINA ETAJ P . nr. sc. Eroilor nr. 14 .A .072 362.63A Jud. Gorj Tg. Bujorului 11. 16 Telefon 213.500 378. BL. Gorj RAIFFEISEN BANK 8 Tg-Jiu SUCURSALA GORJ Sucursala Gorj Str. Vladimirescu nr.1 Jud. Gorj Targu Carbunesti Str. T. 32 SC. M 2 .BUMBESTI-JIU 218530 211587 244597 371588 466376 463417 378138 211587 AGENTIA TARGU CARBUNESTI STR. crt. 6 Jud.ROVINARI ALEEA GRUIULUI BL. 25 Str. MINERILOR.788 Fax 218. 3 Str. BL. Geneva.GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE 4 5 6 7 Novaci Rovinari Tg-Carbunesti Tg-Jiu Agentia Novaci Agentia Rovinari Agentia Tg-Carbunesti SUCURSALA GORJ Novaci Str. bl.C.7. 24 .300 206325 466665 371963 378021 213425 218127 C.2 219189 219197 211114 466439 310052 206.TARGU CARBUNESTI 432 .20 Jud. Tudor Vladimirescu nr.E.Targu-Jiu ADRESA : STR. ap.940 379. Tudor Vladimirescu nr.2 TARGU JIU AGENTIA ROVINARI AGENTIA NOVACI AGENTIA BUMBESTI-JIU Str. Jiu Str.1 . Tudor Vladimirescu nr. 12 13 14 15 16 17 Tg-Jiu Tg-Jiu Rovinari Novaci Bumbesti-Jiu Tagu Carbunesti SUCURSALA TG-JIU AGENTIA NR.

STOINA LOC. PESTISANI COM. BIBESTI 234375 360650 473102 233386 472605 374218 474195 461206 334172 472486 379007 376102 472127 433 . RUNCU COM. PETROLISTILOR BL 5 SC 2 PARTER . MATASARI BL C 5 COM. BALTENI COM.18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 Ticleni Motru Tantareni Balteni Targu Logresti Polovragi Sacelu Runcu Stoina Tismana Pestisani Crasna BAIA DE FIER Turceni Turburea Alimpesti Bustuchin Bengesti Calnic Matasari Albeni Bibesti AGENTIA TICLENI AGENTIA MOTRU AGENTIA TANTARENI AGENTIA BALTENI AGENTIA TARGU LOGRESTI AGENTIA POLOVRAGI AGENTIA SACELU AGENTIA RUNCU AGENTIA STOINA AGENTIA TISMANA AGENTIA PESTISANI AGEBTIA CRASNA AGENTIA BAIA DE FIER AGENTIA TURCENI AGENTIA TURBUREA AGENTIA ALIMPESTI AGENTIA BUSTUCHIN AGENTIA BENGESTI AGENTIA CALNIC AGENTIA MATASARI AGENTIA ALBENI AGENTIA BIBESTI STR.MOTRU COM.TICLENI ALEEA LILIACULUI BL A1 PARTER . POLOVRAGI COM. TANTARENI COM. CALNIC LOC. TISMANA COM. TURCENI BL 35 PARTER COM. TARGU LOGRESTI COM.BUSTUCHIN COM. SACELU COM. BUSTUCHIN . BENGESTI COM. CRASNA LOC. BAIA DE FIER LOC. TURBUREA COM. ALBENI COM. ALIMPESTI COM.

Locul nostru a fost si este mereu in topul firmelor din jude (conform clasamentului Camerei de Comer si Industrie: locurile II.M.0253/223744. al cărui număr a sporit anual.-uri. . inclusiv RISOGRAPH. software-ul specializat) constituie locul ideal unde răspundem clien ilor noştri. s-a reuşit o creştere a cifrei de afaceri de la an la an. Tudor Vladimirescu. cu toate utilită ile (re ea calculatoare. RICOP.nr.IV in ultimii 5 ani). divizări. cât mai rapid. întocmirea documenta iilor in vederea finan ării proiectelor rambursabile (bănci comerciale. instala ii. 15. SHAPARD. De experien a noastră au profitat si profită sute de clien i in cadrul unor programe de finan are vizând: consultanta.M.mobil:0744703052. întocmirea documenta iilor in vederea finan ării proiectelor nerambursabile in cadrul Programelor de finan are PHARE. legisla ie. din domenii diverse – economişti.O. credite pentru IMM-uri derulate prin A. etaj 1 e-mail:consult@jiunet. echipamente multiplicare. 434 . planuri de afaceri –– finan ări proiecte. utilaje./fax:0253/219690. ingineri.0744703054 Fondată in 1994. respectiv. fiind structurată in patru departamente: construc Evaluări active (clădiri. comasări. Cu un colectiv de specialişti. baza de date.Consultanta I. fuziuni.J. I. instruire antreprenorială si sprijinirea în înfiin area de IMM-uri. Expertize si evidente contabile. jurişti. etc).F. construc ii.M. Sediul ultramodern. Proceduri de lichidare si reorganizare a agen ilor economici. INTERNET.C.M. str. cu o bogata experien ă.CONSULTAN Ă IN AFACERI SI MANAGEMENT AFACERI Tg-Jiu. studii de fezabilitate – proiecte. CONSULTING V COMPANY este specializată in exclusivitate in prestarea de servicii profesionale. S. mijloace de transport) si societă i comerciale.ro tel.M.

Tgfezabilitate B..O. Hunedora. Tudor Vladimirescu. Corpul Exper ilor Contabili si Contabililor Autoriza i din România. planuri de afaceri.La acestea se adaugă serviciile noastre adresate diverselor institu ii si agen i economici: Ministerul Ministerul Justi iei – Tribunalele jude ene (proceduri de faliment)./fax:0253/219690.. planuri de afaceri etc. Consilii Locale. evaluări. 15. BANCPOST Tg-Jiu (studii de fezabilitate . B.0744703054 435 . Servicii adresate societă ilor comerciale din jude ele Gorj.ro tel. nu urmărim doar câştigul ci în elegem mediul de afaceri si procesele fundamentale ce au loc in domeniul fiecăruia de activitate .M.C. Dolj (evaluări.R. etaj 1 e-mail:consult@jiunet. studii de piata. În raport cu alte firme. str.F. Mehedinti.) Experien a firmei noastre ne face unici pe pia a jude ului Gorj si regiunea Oltenia. evaluari).nr.R. A. toate lucrările fiind acoperite de asigurări de răspundere profesionala.studii de oportunitate. clien ii devin partenerii noştri! Tg-Jiu. Uniunea Na ională a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare.0253/223744 mobil:0744703052. studii de fezabilitate. Primăria TgMunicipiului Tg-Jiu (studii de fezabilitate.. la nivel na ional: Asocia ia Na ională a Evaluatorilor din România.J. aceasta si datorită faptului că suntem membrii reputatelor organisme profesionale. studii de oportunitate). Pentru noi.D. Ministerul Finan elor.

. sunt: . ARTEGO S. 38. . 0253-22.A. .60.Garnituri.Antigel – rezistent la -39° C.C.Produse alimentare. .67. Gorj Tel/Fax: 0253-226140. .Diluant universal.Repere auto.Confec ii textile .Covoare de cauciuc. . •cu inser ie metalică. Str. . . nr.Benzi transportoare din cauciuc: •cu inser ie textilă. Principalele articole fabricate si servicii prestate de S. . este una dintre cele mai mari unită i producătoare de articole tehnice din cauciuc din ară. .C.A.Plăci tehnice. Tg-Jiu. ARTEGO S. Ciocârlău .Re ea de magazine cu produse alimentare si nealimentare .Materiale de vulcanizat. .S. 436 .

a caror productie a ajuns la peste 5000 mc/an.C.S. Macofil S. 437 . la randul sau s-a constituit in 1980 pe structura a doua sectii de productie: Sectia Prefabricate din beton si Sectia produse ceramice. Aceasta. in special panouri pentru constructia de locuinte. Pana in anul 1989.A. Dupa anul 1989. ponderea productiei a fost detinuta de produsele prefabricate din beton armat. Jiu s-a infiintat in anul 1991 prin preluarea patrimoniului "Intreprinderii de Materiale de Constructii Tg. Jiu". productia de prefabricate a scazut si in prezent ponderea productiei este detinuta de produsele ceramice. odata cu reducerea investitiilor in constructia de locuinte si in domeniul constructiilor industriale si de irigatii in agricultura. Tg.

438 .

A.Proiectare.Protec ia mediului. dezvoltare si exploatare.Import. Experien a industrială acumulată in Compania Na ională a Lignitului Oltenia S. explorare. 214185 Sediul central al Companiei Na ionale a Lignitului Oltenia se află in municipiul Tg-Jiu.Str.Instruire si pregătire personal.+to din care 780 milioane tone lignit. Tudor Vladimirescu . Tg-Jiu in domeniul exploatării cărbunelui se întinde pe o perioadă de peste 50 ani timp in care s-a realizat excavarea unei mase miniere de peste 3501 milioane mc. . Principalele activită i ale C. 439 . 1-15 Tg-jiu. export cooperare interna ională.Produse si servicii informatice proprii.N.Reparare între inere utilaje. . Oltenia sunt: . . prospec iuni. 216134.Livrarea si comercializarea produselor ob inute. .L.Activită i miniere . . . nr. . Gorj Tel/Fax: 0253/ 214067.

Gorj Telefon: 0253/217. Tismana nr. FIBROCIM S. 11590934 C/V: 251100996099318 .inreg.C.753. ISO 9002:1994. Orientarea spre calitate a ofertei noastre a fost recunoscuta in anul 2000 cand societatea a obtinut certificarea ISO .A.666 -centrala.F. 0722/486713 Nr. conform cu SR EN ISO 9002:1995. 0722/330338. Tg-Jiu este implementat un sistem de asigurare a calită ii certificat de către Societatea Romana de Asigurare a Calită ii AEROQ Bucuresti. Toate produsele S. cod 1400.A.872 Mobil: 0722/390337. Tg-Jiu sunt certificate privind Sistemul Calită ii.B. emis de AEROQ. atestate AEROQ.1 A.B.placile din azbociment sunt conforme cu SR ISO 393 -1 /1999.1 / ROL . atestate AEROQ si agrementate conform AGREMENT TEHNIC 00602/005-200. iar tiglele din beton sunt conforme cu ST 01:2000.699 -marketing-vanzari Fax: 0253/217.Tg-Jiu Str. 0253/221.C.9002 pentru calitatea produselor si certificarea ISO . emis de Comisisa de Agrement in Constructii din Romania. C.C. jud.A.9002 pentru sistemul asigurării calită ii. J18/89/1999.D. FIBROCIM S. 440 .FIBROCIM S.1 .R. Tg-Jiu In cadrul S. astfel: . Tg-Jiu C/V: 2511.R.R.

iar in prezent produce si livreaza: -placaj fag 2000 x 1250 mm.U. 15. 10. -scaune coloniale si curbate. Suedia. grosimi: 3. preluat din 1 februarie 1991. -cherestea fag. Anglia. 8. 22 mm.PALETA CULORII DE S. De asemenea. 20. 16.C. provine de la ROmania STRatificate MObila.2440 x 1220 mm. cepuri cilindrice..P. -mobilier: dormitoare. 5. Canada. 4. Partenerii traditionali sunt din: S. -mic mobilier: comode. Tg Jiu (pana in 1980 s-a numit C. livram produsele noastre in: Egipt. Actualul nume ROSTRAMO. etajere. panouri constructii. Italia. 6. 12. Franta. Germania.A. Danemarca. 441 DISTINCTII INTERNATIONALE . Israel. 18.A. bucatarii. biblioteci. Rostramo si-a inceput activitatea in anul 1959. -pal cu fete fine . 30 mm. holuri. 25. Siria. Liban.L. Spania. grosimi 8. 18. Belgia. 12. Rostramo S. Targu Jiu) este una din marile intreprinderi de prelucrare a lemnului si fabricare mobilier din Romania.

etc 442 . dar STAR GLASS manufactureazã curent produse in conformitate cu specificatiile tehnice ale clientilor. Belgia. Produsele realizate de STAR GLASS pot fi regãsite adeseori in vitrinele marilor magazine si boutiqueuri din toatã lumea: Germania. Japonia. Statele Unite. este reprezentatã de produsele originale realizate de designerii STARGLASS.STAR GLASS produce si oferã o gamã largã de articole de sticlãrie realizate in intregime manual si utilizând variate tehnici de decorare. doi renumiti artisti recunoscuti ca atare prin inscrierea lor in dictionarul 'Who's who in Contemporary Glass Art'. Canada. Franta. Australia. Austria. O importantã parte a productiei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful