Consultan ă in afaceri si management

Centrul de informare, documentare managementul afacerilor mici si mijlocii

si ini iere

in

proiect nr. RO 0007.02.01.01.2097-finan at in cadrul programului PHARE 2000 Coeziune Economică si Socială

MONOGRAFIA SOCIO – ECONOMICĂ A JUDE ULUI GORJ

Studiul a fost realizat in cadrul Centrului de informare, documentare si ini iere in managementul afacerilor mici si mijlocii- Consulting Company - proiect RO 0007.02.01.01.2097-finan at in cadrul programului PHARE 2000 Coeziune Economică si Socială utilizându-se tehnologia de editare prin risographiere 1

Coordonatori studiu: Ec. Ciobanu Emanoil Ec. Văduva Constantin

Responsabil studiu: Ec. Tomescu Emil Culegere, actualizare date si informa ii: Ec. Truşcă Diana Ec. Văduva Elena Consilier juridic Măru ă Constantin Consilier juridic Băloi Cosmin Tehnoredactare, editare – multiplicare RISOGRAPH Colac Lucia FOTO: Ec. Truşcă Alin

Tg* Tg-Jiu - 2003 *
Acest studiu a fost realizat cu asisten ă din partea Comunită ii Europene. Punctele de vedere exprimate apar in S.C. Consulting V Company S.R.L. si de aceea nu pot fi considerate ca reflectând opinia oficială a Comunită ii Europene

2

INTRODUCERE

Studiul MONOGRAFIA SOCIO – ECONOMICĂ A JUDE ULUI GORJ, realizată de colectivul S.C. CONSULTING V COMPANY S.R.L., in parteneriat cu Camera de Comer si Industrie a jude ului Gorj , este o lucrare ce prezintă jude ul Gorj in dinamica sa pe perioada 2001 – 2002, prin prisma unor indicatori macro economici. Lucrarea se doreşte a avea aplicabilitate practică, prin furnizarea unor informa ii pertinente privind mediul de afaceri. Culegerea de date a presupus o muncă enormă, sau efectuat deplasări in cea mai mare parte a localită ilor din jude , la agen i economici, autorită i locale, institu ii publice. Paginile publicitare apar in in exclusivitate agen ilor economici, existând acordul scris de publicare. Prin contribu ia deosebită a Camerei de Comer si Industrie a Jude ului Gorj, studiul con ine un fascicul distinct: “TOPUL FIRMELOR JUDE ULUI GORJ – 2002”. De asemenea, colectivul S.C. CONSULTING V COMPANY S.R.L., fiind prin excelen ă societate de consultan ă in afaceri si management, specializată in prestarea de servicii profesionale a redactat in cadrul proiectului “Ghidul întreprinzătorului sau cum să demarezi propria afacere”, deosebit de util , apreciem noi tuturor persoanelor ce doresc să acceadă la statutul de întreprinzător. Dorim să mul umim in mod deosebit tuturor celor care au în eles misiunea noastră si ne-au sprijinit in redactarea prezentului studiu: reprezentan i ai institu iilor publice, manageri si in mod deosebit domnului director de la Direc ia de Statistică - dr.ec. Gheorghe Popescu, domnului preşedinte al Camerei de Comer si Industrie a jude ului Gorj – ing. Viorel David, dar si altor zeci de persoane contactate care au făcut posibil apari ia acestui studiu. “MONOGRAFIA SOCIO – ECONOMICĂ A JUDE ULUI GORJ” are 5 capitole principale, la care se adaugă 3 sec iuni cu informa ii utile, legate de mediul de afaceri si activitatea managerială. CAPITOLUL I. JUDE UL GORJ – PREZENTARE GENERALĂ , in acest capitol se descriu pe larg caracteristicile geografice, administrative, flora si fauna jude ului.
CAPITOLUL II. FIŞA JUDE ULUI GORJ – Analiza se adânceşte si mai mult, descriindu-se infrastructura, popula ia si gradul de ocupare, institu ii culturale, situa ia economică, descriindu-se pe scurt principalii agen i economici.

3

CAPITOLUL III. – FIŞA MUNICIPIULUI TG-JIU – Reşedin ă de jude , se alocă un capitol distinct, reluând analiza prin prisma indicatorilor de la capitolul precedent. CAPITOLUL IV. – ORAŞELE JUDE ULUI GORJ – Analiza se fragmentează, conform algoritmului din capitolele precedente pe principalele oraşe (Bumbeşti – Jiu, Mătăsari, Motru, Novaci, Rovinari, Tg-Cărbuneşti). CAPITOLUL V. – COMUNELE JUDE ULUI GORJ – Pentru 59 de comune s-a întocmit fişa fiecărei localită i, cu informa ii pertinente privind suprafa a, popula ia, for a de muncă, învă ământ, cultură, ocrotirea sănătă ii, agricultură, etc. SEC IUNEA I – Ghidul întreprinzătorului sau cum să demarezi propria afacere - reprezintă un ghid practic pentru orice întreprinzător, orientându-l de la înfiin are - autorizare, până la ob inerea de finan ări – con inând inclusiv macheta unui plan de afaceri. SEC IUNEA II – Topul firmelor jude ului Gorj , întocmit de Camera de Comer si Industrie a Jude ului Gorj, con ine informa ii utile, date de contact privind firmele de top, la nivelul anului 2002 – in toate domeniile de activitate. SEC IUNEA III – Adrese utile – Con ine mai mult decât necesare oricărui întreprinzător- date de contact ale institu iilor publice, primării, bănci comerciale. Sperând ca acest studiu să fie de un real folos tuturor întreprinzătorilor ce doresc să investească in jude ul Gorj, dar si altor utilizatori , recomandăm cu căldură parcurgerea acesteia. Dacă aceste informa ii nu sunt suficiente, colectivul de consultan i ai S.C. CONSULTING COMPANY vă aşteaptă, pentru ca împreună să realizăm un mediu de afaceri benefic tuturor ! Colectivul de lucru,

4

CUPRINS
CAPITOLUL I. JUDETUL GORJ - PREZENTARE GENERALA CAPITOLUL II. FISA JUDETULUI GORJ 2.1. ECHIPAREA TERITORIALĂ 2.2. POPULATIA 2.3. INVATAMANT 2.4. CULTURA SI ARTA 2.5. OCROTIREA SANATATII 2.6. SITUTIA ECONOMICA 2.7. INDUSTRIA 2.8. AGRICULTURA 2.9. INVESTITII – CONSTRUCTII 2.10. POSTA SI TELECOMUNICATII 2.11. TURISMUL CAPITOLUL III. FIŞA MUNICIPIULUI TG-JIU 3.1. AMPLASAMENT 3.2. SUPRAFA Ă. POPULA IE. VECINI. 3.3. RELIEFUL 3.4. OCUPA IA PRINCIPALĂ A POPULA IEI 3.5. SOCIETĂ I COMERCIALE 3.6. INDUSTRIA IN TG-JIU 3.7. AGRICULTURA 3.8 EXPLOATAREA FORESTIERĂ 3.9 CERCETAREA ŞTIIN IFICĂ 3.10. TURISMUL 3.11. URBANIZAREA SI DOTAREA 3.12. ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ 3.13. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ 3.14. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE 3.15. ALTE UTILITĂ I ALE MUNICIPIULUI TG-JIU 3.16. SISTEMUL FINANCIAR – BANCAR 3.17. SOCIETĂ I DE ASIGURARE 3.18. ACTIVITATEA SPITALICEASCĂ SI FARMACEUTICĂ 3.19. CAMERA DE COMER SI INDUSTRIE GORJ 3.20. SALARIA I 3.21. MODUL DE FOLOSIN Ă A TERENURILOR 3.22. ÎNVĂ ĂMÂNTUL 3.23. CULTURA 3.24. TRANSPORTURILE 3.25.OPORTUNITÃTI DE AFACERI 3.26. HARTA MUNICIPIULUI TG-JIU 8 12 12 16 25 29 34 36 37 46 51 54 55 61 61 63 64 64 64 64 69 71 72 73 74 75 75 75 76 76 77 77 77 82 82 83 83 87 88 89

5

CAPITOLUL IV. ORAŞELE JUDE ULUI GORJ 4.1. ORAŞUL BUMBESTI –JIU 4.2. ORAŞUL MĂTĂSARI 4.3. ORAŞUL MOTRU 4.4. ORAŞUL NOVACI 4.5. ORAŞUL ROVINARI 4.6. ORAŞUL TG-CĂRBUNEŞTI CAPITOLUL V. COMUNELE JUDE ULUI GORJ 5.1. COMUNA ALBENI 5.2. COMUNA ALIMPEŞTI 5.3. COMUNA ARCANI 5.4. COMUNA BAIA DE FIER 5.5. COMUNA BĂLĂNEŞTI 5.6. COMUNA BALESTI 5.7. COMUNA BĂRBĂTEŞTI 5.8. COMUNA BENGEŞTI CIOCADIA 5.9. COMUNA BERLESTI 5.10. COMUNA BOLBOŞI 5.11. COMUNA BORĂSCU 5.12. COMUNA BUMBEŞTI PI IC 5.13. COMUNA BUSTUCHIN 5.14. COMUNA CALNIC 5.15. COMUNA CĂPRENI 5.16. COMUNA CĂTUNELE 5.17. COMUNA CIUPERCENI 5.18. COMUNA CRASNA 5.19. COMUNA CRUŞE 5.20. COMUNA DANCIULESTI 5.21. COMUNA DĂNEŞTI 5.22. COMUNA DRAGOTESTI 5.23. COMUNA DRAGUTESTI 5.24. COMUNA FĂRCĂŞEŞTI 5.25. COMUNA GLOGOVA 5.26. COMUNA GODINESTI 5.27. COMUNA HUREZANI 5.28. COMUNA IONEŞTI 5.29. COMUNA JUPANESTI 5.30. COMUNA LELEŞTI 5.31. COMUNA LICURICI

90 90 98 102 106 110 114 120 120 123 127 130 135 139 142 146 149 152 155 158 161 165 168 171 174 178 181 184 187 191 194 198 202 205 208
211

214 217 221

6

5.32. COMUNA LOGRESTI 5.33. COMUNA MĂTĂSARI 3.34. COMUNA MUŞETEŞTI 5.35. COMUNA NEGOMIR 5.36. COMUNA PADEŞ 5.37. COMUNA PEŞTIŞANI 5.38. COMUNA PLOPŞORU 5.39. COMUNA POLOVRAGI 5.40. COMUNA PRIGORIA 5.41. COMUNA ROŞIA DE AMARADIA 5.42. COMUNA RUNCU 5.43. COMUNA SĂCELU 5.44. COMUNA SAMARINESTI 5.45. COMUNA SĂULEŞTI 5.46. COMUNA TRANSPORT 5.47. COMUNA SCOAR A 5.48.COMUNA SLIVILESTI 5.49. COMUNA STĂNEŞTI 5.50. COMUNA STEJARI 5.51. COMUNA STOINA 5.52. COMUNA TELEŞTI 5.53. COMUNA TISMANA 5.54. COMUNA TURBUREA 5.55. COMUNA TURCENI 5.56. COMUNA TURCINEŞTI 5.57. COMUNA URDARI 5.58.COMUNA VĂGIULEŞTI 5.59. COMUNA VLADIMIR GHIDUL ÎNTREPRINZĂTORULUI SAU CUM SĂ DEMAREZI PROPRIA AFACERE TOPUL FIRMELOR JUDETULUI GORJ ADRESE UTILE

224 226 230 233 236 239 243 246 249 252 256 260 263 266 269 272 275 278 281 284 288 291 297 300 304 307 311 314 318 399 417

7

CAPITOLUL I. JUDETUL GORJ PREZENTARE GENERALA

Izvoarele istorice atesta ca inca din paleoliticul mijlociu purtatorii culturii musteriene si-au gasit adapost in pesterile locului, osemintele lor fiind scoase la iveala de arheologi si speologi la Baia de Fier si Brosteni. Asezarile de la Transport, Balesti, Crasna, Vladimir, Runcu, Telesti stau marturie locuirii judetului in epoca neolitica si cea a bronzului. Prima unitate administrativ-teritoriala atestata documentar pe actualul teritoriu al judetului a fost judetul Jales. Din aceeasi data sunt consemnate si localitatile Tismana si Dabaceni, ultima fosta resedinta a judetului. Sub numele de Gorjiu (de la cuvintele slave “gora” si “jil”, romaneste: ”munte” si “Jiu”) Judetul Gorj este situat in partea de sud-vest a tarii, in nordul Olteniei, pe cursul mijlociu al Jiului, fiind delimitat la nord de paralela de 45°58′ latitudine nordica, ce trece in apropiere de localitatea Tantareni. Limita estica se afla in apropierea localitatilor Alimpesti si Polovragi, pe langa care trece meridianul de 23°39′ longitudine estica, iar limita vestica este reprezentata de varful Dobru din Muntii Godeanu, situat pe meridianul de 22°6′ longitudine estica. Paralela de 45° strabate teritoriul judetului prin partea de sud a resedintei acestuia, municipiul Tg-Jiu. Organizarea administrativa include 2 municipii: Tg-Jiu si Motru, 5 orase: Rovinari, Tg-Carbunesti, Bumbesti-Jiu, Novaci, Ticleni, 63 comune si 414 sate. Cadrul natural include 3 mari unitati fizico – geografice: Carpatii Meridionali, formati din versantii sudici ai muntilor Godeanu, Valcan si Parang, cu

8

Ceauru. dealurile colinare situate in partea sudica. In padurile de quecinee intalnim elemente termifile:mojgreanul. Exceptie fac extremitatile NE si NV ale judetului. Novaci. Flora si fauna judetului este variata. in lunca Jiului. Amaradia s. care sunt drenate de cursurile superioare ale Oltetului si Cernei. 3°C in depresiuni si 0°C pe muntii inalti. 9 . ghimpele. 925 mm in zona dealurilor subcarpatice si peste 1. Targu Jiu-Campu Mare. Bran si depresiuni: Polovragi. 753 mm in depresiuni. Tismana.2°C. in depresiuni. vanturi predominante dinspre N. Clima temperat-continentala de deal. 6°C in zona dealurilor inalte. Mogos. Pe stancariile calcaroase din Muntii Valcan si Mehedinti apar elemente floristice de climat cald ca: alunul turcesc. de pe o suprafata de peste 10 mii mp. liliacul salbatic. Subcarpatii Getici. custuri. Flora se compune din peste 2000 de specii de plante de tip submediteranean. Reteaua hidrografica apartine in majoritate unui singur bazin colector. Zona padurilor de foioase ocupa in sudul judetului dealurile dintre Gilort si Jiu si inaltimile de peste 200 m.a.000 m (altitudine maxima : 2. varful Parangu Mare) si cu urme ale glaciatiei cuaternare (circuri. apartinand Podisului Getic. balcanic si balcano-dacic. cu 190 de zile fara inghet. pontic. Hedera helix.200 mm pe culmile montane. Jiul.519 . Numeroase lacuri naturale: Calcescu. In valea Sohodolului de Runcu se intalnesc si mici palcuri de pin negru. Mija si antropice: Cerna.altitudini ce depasesc frecvent 2. constand in paduri de cer si garnita. precipitatiile medii anuale sunt repartizate neuniform : 585 mm in S. Slaveiu . Jiltu. care aduna apele mai multor afluenti: Sadu . cu temperaturi medii anuale de 10. situati intre Motru si Oltet constituiti din mai multe aliniamente de dealuri. mai importante: Sacelu. fag si gorun. morene). curpenul de padure. lacuri glaciare. Gilort. Stroiesti. scumpia. Motru. S si V .

Turceni si microcentralele de pe raul Gilort. scorpionul. caprior. 7 societati cu 10 . in functie de structura lor economica.iar la poalele Muntilor Valcan se dezvolta paduri de castan brun. In zonele de munte apar pajisti cu paius rosu. mistret. Pe teritoriul judetului Gorj isi desfasurau activitatea la 1 ianuarie 2003: o Companie Nationala. cerb lopatar. cocos de munte. cultura pomilor fructiferi. In Subcarpati si Podisul Getic se intensifica cresterea animalelor. 13 societati comerciale cu capital de stat. ocupatia principala este cresterea animalelor. pisica salbatica. lucreaza un numar mare de salariati. alunar. fiind alcatuit din paduri de brad si molid. Lumea animala ce populeaza padurile de foioase este reprezentata prin cerb. In centrele urbane. a cerealelor si lucrul la exploatarile forestiere in zona montana. Susita Seaca. la contactul culoarului depresionar cu muntii. Astfel. colonizat in bazinul Tismanei. iar in lungul vailor cultura legumelorsi zarzavaturilor. In etajul subalpin si alpin intalnim: capra neagra. ras. vipera cu corn. Etajul padurilor de molid ocupa suprafete foarte restranse pe versantii sudici ai Muntilor Parang. cultura cerealelor. iar pe calcare pajisti de stancarie. in care sunt dezvoltate cele mai importante ramuri economice si servicii din toate domeniile. veverita. iarba vantului. populatia este ocupata in diferite ramuri de productie si servicii. In centrele de exploatare a carbunelui si petrolului o parte din locuitori lucreaza ca mineri si sondori sau ca muncitori la termocentralele Rogojelu. jder. a pomilor fructiferi. broasca testoasa de uscat. In municipiul Tg-Jiu. alaturi de care traieste endemismul carpatic. Etajele subalpin si alpin caracterizeaza extremitatea nordica a judetului ce depaseste 1900 m atat in Parang cat si in Muntii Godeanu. a vitei de vie. Ocupatia populatiei se diferentiaza in functie de pozitia in teritoriu a asezarilor si exploatarea resurselor naturale. urs.

7390 societati comerciale cu capital privat si 127 organizatii cooperatiste. de la cel primar. 11 .capital mixt. din care 1050 asociatii familiale si 3257 persoane fizice independente. cu activitati in diferite industrii prelucratoare si cel tertiar. de stat si privat. Agentii economici inregistrati pe raza judetului isi desfasoara activitatea in domenii acoperind toate sectoarele economice. industria extractiva. cuprinzand agricultura. incluzand serviciile si turismul. cel secundar. iar 1075 persoane desfasurau profesii liberale. Numarul intreprinzatorilor particulari la sfarsitul anului 2002 era de 4307.

1. Tg-Jiu. dintre care 7 municipii si orase. mai mult de jumatate revenind municipiului TgJiu.9 % din cantitatea totala de apa distribuita era destinata consumului casnic si 11.4 km. Lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile pe ansamblul judetului era la inceputul anului de 725. cu imbracaminti asfaltice usoare. in 12 . Cantitatea de apa potabila distribuita consumatorilor era la inceputul anului de 20786 mii mc pe ansamblul judetului Gorj. FISA JUDETULUI GORJ 2. Motru.8 % municipiului Tg-Jiu. dispunea pentru transportul in comun de 17 troleibuze. dintre care 221 km.9 % din totalul consumului pe ansamblul judetului Gorj. din care 68. incluzand 63 de localitati. Suprafata intravilana a judetului era la inceputul anului 2003 de 5362 ha. Municipiul resedinta de judet. detinand-o municipiul Tg-Jiu (22. urmat de celalalt municipiu al judetului. consumatorilor carora le-au fost instalate apometre le revenea 38. din care 54. lungimea simpla a liniei pe care circulau acestea fiind de 14 km. 13 localitati beneficiind de canalizare publica. Reteaua de canalizare publica la sfarsitul anului 2002 cuprindea 182. In ceea ce priveste capacitatea instalatiilor de producere a apei potabile. ECHIPAREA TERITORIALĂ La 1 ianuarie 2003 lugimea totala a strazilor din judetul Gorj era de 325 km.4 % uzului public. aceasta era la inceputul anului 2003 de 82772 mc/zi.. In privinta modalitatii de contorizare. lungime totala simpla a conductelor de canalizare. iar suprafata spatiilor verzi de 179 ha..CAPITOLUL II..0 %). La nivel de judet 65. Reteaua de apa potabila deservea la nivelul judetului un numar de 71 localitati. ponderea cea mai mare. modernizate si 104 km.9 km. cu 45400 mc/zi.5 km. asa cum era si normal.

municipiul Tg-Jiu. Lungimea conductelor de distribuire a gazelor la 1 ianurie 2003 era de 610. Ticleni.aflati sub responsabilitatea Ministerului Transporturilor) 13 . Turburea. din care pentru populatie 175222 Gcal. in Tg-Carbunesti. Targu-Carbunesti. 31. unele dintre acestea fiind ele insele puncte de exploatare importante. Aceste statii au asigurat epurarea a 12070 mii. Debitul statiilor in functiune pentru epurarea apei uzate era. dotarile la nivelul anului 2002 includeau 6 autovidanjoare. cate un utilaj pentru curatare de canal cu jet apa sub presiune. Bumbesti-Jiu. rezultand 253 tone namoluri.. dar si alte localitati: Tg-Jiu.4 km. din care 14 gunoiere compactoare. mc apa reziduala. Rovinari. unde intreaga energie termica distribuita populatiei a fost asigurata de unitatile administratiei publice locale. pe ansamblul judetului de 49608 mc/ zi.5 %. Turceni. municipiul Tg-Jiu ocupa primul loc. stropire. cu peste 50 %. Stoina.9 % in locuri neamenejate. Aninoasa. peste 87 % din capacitati deservind municipiul TgJiu.. Cantitatea de deseuri urbane ridicate si depozitate a fost de 117977 tone la nivel de judet. 28 autovehicule pentru gunoi. 93. repartizarea teritoriala incluzand localitatile situate in apropierea zonelor de extractie: Bustuchin.2 km. Pe principalele localitati. 25.8 km. Majoritatea utilajelor apartineau municipiului Tg-Jiu. Energia termica distribuita in anul 2002 la nivelul judetului Gorj a fost de 198413 Gcal. pentru celelalte localitati distribuita s-a realizat prin unitati autonome. in Rovinari.1 % fiind depozitate in halde de gunoi si numai 6. In Romania drumurile pot fi clasificate in trei categori principale: *drumuri nationale (13000 km. urmat de Motru. Exceptand orasul Bumbesti-Jiu. automaturatoare colectoare si 6 autospeciale pentru deszapezire.8 % si Bumbesti-Jiu 2.7 km. 13. in Motru. In privinta asigurarii salubritatii localitatilor. cu 40..

de o deosebita importanta atat pentru judetul Gorj. drumuri nationale.4 %. din care 342 km. legand principalele localitati: Turceni.1km. Transportul pe calea ferata este deosebit de important pentru judetul Gorj. Judetul Gorj este strabatut de drumul european E79. / 1000km. 791 km. dintre care electrificate 233 kilometri. Rovinari. Motru. Densitatea cailor ferate in judetul Gorj este cuprinsa intre 2 si 42.. 14 . 316 km. Bilteni. Turceni. sunt modernizate. TgJiu.*drumuri judetene (75000 km. La fel ca si in cazul drumurilor. drumuri judetene. In afara de acestea mai sunt 3000 de podete cu lungimea sub 5 metri. Nu exista o legatura feroviara directa intre TgJiu si Motru. Pe aceasta retea se afla 313 poduri si podete mai mari de 5 metri. legatura cu partea centrala a tarii se realizeaza prin Defileul Jiului. deci 92. cat si pentru intreaga tara. Rovinari. Strabate judetul de la sud la nord. Bumbesti-Jiu asigurand legatura cu Transilvania prin Defileul Jiului. dar si alte 35 de localitati. drumuri comunale. Ruta nationala Timisoara – Bucuresti traverseaza intregul judet si in cadrul judetului cinci orase importante: Tg-Jiu. aflati sub responsabilitatea consiliilor judetene) *drumuri municipale si comunale Lungimea totala a retelei rutiere a judetului Gorj este de 1886 km. Dintre drumurile nationale. iar dintre drumurile judetene si comunale sunt modernizate 21. Tg-Carbunesti. a caror lungime totala este de 7699 metri. Reteaua de cai ferate totalizeaza 254 kilometri.. unul dintre obiectivele importante in ce priveste caile de comunicatie fiind darea in functiune in anul 1948 a liniei ferate Bumbesti – Livezeni. ci doar prin Craiova.7 %. 753 km.

intr-o cladire noua. -marirea si extinderea retelei de drumuri (207 km. mult peste capacitatea proiectata a acestora. 15 . in 1956. Aprecieri asupra situatiei existente in infrastructura Multe dintre drumurile din judet se afla intr-o stare de degradare mai mult sau mai putin accentuata. intretinerea drumurilor existente. semaforizari. In ceea ce priveste imbunatatirea drumurilor . care sa inlocuiasca traditionalele si ineficientele “plombari anuale”. jonctiuni acolo unde traficul s-a ingreunat. cu toate dotarile necesare asigurarii conditiilor optime pentru calatori. sunt drumuri de tara pietruite. linia ferata Tg-Jiu – Rovinari. -intarzieri in intretinere -lucrari de realizare si de intretinere a drumurilor de o calitate indoielnica.Pentru transportul carbunelui din bazinul Rovinari a fost data in folosinta. dar neasfaltate. sunt drumuri nepietruite). In anul 1985 a fost data in folosinta gara din municipiul Tg-Jiu. -drumurile aflate in zona exploatarilor miniere si petroliere au fost afectate de miscari ale straturilor superioare. 64 de km. Se impun lucrari de ansamblu de reparatii. precum si de traficul cu autovehicule de mare tonaj. fiind in pericol de a le pierde. extinsa ulterior pana la Turceni si de aici la Filiasi. Motivele principale care au determinat acest lucru sunt: -capacitatea proiectata mult sub cea necesara in prezent. pot fi identificate mai multe prioritati: -in primul rand. alunecari de teren. asigurand principala cale de transport pentru carbunele necesar functionarii celor doua mari termocentrale. -aspecte de siguranta si fluidizare a traficului. prin marcaje.

conducand la amplificarea sporului natural negativ. Caracteristic pentru evolutia fenomenelor demografice in anul 2002. a numarului nou-nascutilor in mediul urban care a condus la un spor natural pozitiv al populatiei oraselor judetului. reprezentand 1. pentru intreruperi ale circulatiei pe o durata cat mai redusa. imposibilitatea asigurarii conditiilor minime necesare duc la micsorarea dorintei de a intemeia o familie si in special de a avea copii. numarul total al nascutilor vii in anul 2002 a fost de 3799. este reducerea numarului de nascuti vii si cresterea deceselor. desi timida. statii de asfalt.957 persoane. Ingrijoratoare este cresterea mortalitatii in cazul nou-nascutilor. de la –488 in 2001 la –579 in 2002. Este de remarcat. Viitorul incert pentru cei mai multi dintre gorjeni. 2. 16 . determinat de nesiguranta locului de munca.2. valori cu care judetul se situa pe locul 28 pe tara. precum si o crestere a vitezei de executie. care sa permita intretinerea si extinderea drumurilor in conditii de calitate (pentru a nu mai intalni situatii in care drumuri realizate cu mai putin de zece ani in urma necesita deja lucrari de reparatii). 34 %. cu 41 mai putin decat in anul precedent. Din totalul populatiei judetului. paralel cu mentinerea la un nivel ridicat a numarului deceselor sub 1 an. urmare a dotarilor precare din unitatile sanitare gorjene. totusi. -respectarea cu strictete a normelor referitoare la greutatea autovehiculelor suportata de diferitele categorii de drumuri.8 % din populatia Romaniei. in 2002 inregistrandu-se 29 nascuti morti si 56 decedati sub varsta de un an.-dotarea cu utilaje rutiere. Astfel. 42. ponderea populatiei rurale in total fiind de 57. POPULATIA La 01 iulie 2001 populatia judetului Gorj era de 394. veniturile reduse.9 % traia in municipii si orase. mijloace de transport moderne. tendinta de crestere in 2002. comparativ cu 2001.

iar in lungul vailor cultura legumelor si zarzavaturilor. Cu o instruire corespunzatoare. cultura cerealelor. a vitei de vie. in functie de structura lor economica. In centrele de exploatare a carbunelui si petrolului o parte din locuitori lucreaza ca mineri si sondori sau ca muncitori la termocentralele Rogojelu. Astfel. Piata muncii este caracterizata de diferenta insemnata intre cererea de locuri de munca mare si oferta redusa determinata de situatia economica de ansamblu precara (manifestata prin disponobilizari masive din cadrul marilor agenti economici de stat. in conditii de exigenta privind calitatea. lucreaza un numar mare de salariati. in sensul cresterii cererii de locuri de munca si aparitia 17 . forta de munca locala poate lucra cu tehnologii noi si moderne.Ocupatia populatiei Ocupatia populatiei se diferentiaza in functie de pozitia in teritoriu a asezarilor si exploatarea resurselor naturale. a cerealelor si lucrul la exploatarile forestiere in zona montana. insa. a pomilor fructiferi. Forta de munca Romania ofera forta de munca calificata in cele mai multe sectoare economice. Susita Seaca. in care sunt dezvoltate cele mai importante ramuri economice si servicii din toate domeniile. In centrele urbane. ocupatia principala este cresterea animalelor. populatia este ocupata in diferite ramuri de productie si servicii. In Subcarpati si Podisul Getic se intensifica cresterea animalelor. o lipsa de manageri instruiti la nivel european. la contactul culoarului depresionar cu muntii. Exista. Turceni si microcentralele de pe raul Gilort. cultura pomilor fructiferi. In municipiul Tg-Jiu.

0 19.3 6. in principal datorita reducerilor de personal din industria extractiva (2.9 90.1 5. reparatii autovehicule si a bunurilor personale si casnice Hoteluri si restaurante Transporturi terestre si prin conducte.6 3. asa cum reiese si din tabelul urmator: Mii persoane RAMURA Agricultura Silvicultura. care este in multe cazuri mai mare. in scadere cu 2 mii fata de anul 2001.1 2. in ciuda unei legislatii in acord cu prevederile europene.9 21. transport.0 0.3 mii.3 0.7 mii persoane). in special in privinta timpului de lucru.3 18 .3 1. termica.in numar insuficient de intreprinderi sau dezvoltarea celor existente intr-o asemenea masura incat sa poata absorbi aceasta cerere). Pentru celelalte ramuri economice nu s-au inregistrat oscilatii importante fata de anul 2001.3 6.2 1.3 0.7 19.6 92.0 6. aceasta diferenta conducand.6 3. ca urmare a disponibilizarilor din minerit.9 19.1 1. sociale si personale TOTAL ANUL 2001 0. pe de o parte.3 ANUL 2002 0.4 1.6 7.3 6. iar pe de alta parte la o retribuire la nivel scazut.0 0. in multe cazuri chiar la limita salariului minim pe economie. gaze si apa calda Constructii Comert ci ridicata si cu amanuntul.5 8. inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Administratie publica Invatamant Sanatate si asistenta sociala Alte activitati de servicii colective.2 8. la conditii de munca dificile . distributie de energie electrica.4 5.8 6.6 0.5 7. depozitare Posta si telecomunicatii Activitati ale institutiilor financiare. La sfarsitul anului 2002 numarul salariatilor la nivelul judetului Gorj era de 90.6 7.9 2. bancare si de asigurari Tranzactii imobiliare.6 0. exploatare forestiera si economia vanatului Industria extractiva Industria prelucratoare Productie.

care a schimbat in mod dramatic situatia energetica a Romaniei si a dus la masive reduceri de personal in industria lignitului. in ciuda unor masuri de stimulare a angajatorilor pentru angajarea proaspetilor absolventi. care. la fel ca si in 2001. Abundenta lignitului din zona oferea oricui un loc de munca. Ponderea somerilor inregistrati in judetul Gorj in populatia stabila in varsta de 18-62 ani era in luna decembrie 2002 de 7. asteptandu-se crearea de locuri de munca pentru absorbirea celor disponibilizati.2 %. cu sprijin financiar extern. in special din Moldova. 22/1997. desi s-au implementat deja cateva programe in acest sens. Numarul somerilor inregistrati la Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Gorj se cifra la 17533 persoane la finele lunii decembrie 2002. 1413 de ajutor de integrare profesionala. lucru greu realizabil in conditiile economice actuale.0 %.1 % muncitori. Din numarul total al somerilor inregisrati . numarul total al somerilor inregistrati in judetul Gorj a fost de 17386 persoane. Una dintre cauze ar putea-o constitui specializarea 19 .Pana de curand Gorjul a fost unul dintre cele mai prospere judete ale Romaniei. 4294 persoane au beneficiat de ajutor de somaj. fata de 5. prin intermediul mineritului si ramurilor adiacente. La sfarsitul anului 2002 rata somajului la nivelul judetului Gorj se situa la nivelul de 10. cele mai multe cu sustinerea financiara a Uniunii Europene. rezultatele aplicarii lor fiind insa sub asteptari.5 % pe tara. In aceasta perioada somajul era foarte redus.3 %. dintre care 48. O alta problema este cea a absolventilor din invatamantul mediu si superior. intr-o asemenea masura incat era incurajata stabilirea in Gorj a muncitorilor din alte zone ale tarii.9 % femei. iar 9565 persoane se aflau in evidenta neindemnizati. 2261 de alocatie de sprijin. 85. Din toatalul somerilor. La sfarsitul lunii aprilie 2003. muncitorii reprezinta 47. masuri sustinute de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Gorj. daca nu chiar inexistent. Odata cu ordonanta guvernului nr. piata muncii judetului Gorj a suferit modificari radicale. iar femeile 49.1%.

concomitent cu reducerea specilizarilor cu o perspectiva nefavorabila mai sus amintite. Intre acestea. care va necesita restructurari ample. desi timida. Putine argumente pot sustine o echilibrare a pietei muncii in perioada imediat urmatoare. firmele de profil existente fiind intr-o situatie dificila (ex. industria prelucrarii lemnului. • inevitabilei reorientare a strategiei energetice nationale. Pe de alta parte se manifesta o slaba dorinta a acestor oameni sa se recalifice. O pondere mare in randul celor disponibilizati este detinuta de segmentul in varsta de 50-55 de ani. ei fiind obisnuiti cu ideea de a avea o slujba pe viata. 20 . • starii economice si financiare precare a unora dintre marile intreprinderi existente in judet.J. in concordanta cu noile cerine pe piata muncii. cu implicatii directe asupra marilor termocentrale gorjene si celorlalte intreprinderi care depind de existenta acestora. In sens opus.multora dintre tinerii absolventi in domeniul mineritului si industriilor adiacente.M.: producerea de masini unelte. desi beneficiaza de stimulente din partea A. Va fi dificil pentru acesti oameni sa-si gaseasca noi locuri de munca. este de asteptat ca numarul somerilor sa sporeasca datorita: • continuării restructurarii sectorului de exploatare a lignitului. deoarece putine compani vor fi dispuse sa investeasca in angajati apropiati de varsta pensionarii. Gorj. In acest sens trebuiau deci luate masuri inca din anii trecuti pentru introducerea de specializari noi. existand pentru fiecare dintre acestea licee de profil si specializari in cadrul facultatilor tehnice din Universitatea Constantin Brancusi).O. industria materialelor de constructii. cresterea economica. insotita de o relativa consolidare a unei parti a firmelor existente.F. precum si in alte domenii a caror dezvoltare viitoare in cadrul judetului era serios pusa sub semnul intrebarii. sunt semne care ar putea fi luate in considerare ca posibile generatoare de locuri de munca.

O.J. Sub acest aspect au fost 21 . Una dintre modalitatile de creare de noi locuri de munca. aceasta fiind singura solutie pentru supravietuirea lor. gasirea unui suport adecvat pentru pregatirea si dezvoltarea aptitudinilor profesionale. care va determina concedieri de personal. aparand o problema de sincronizare. S-a luat deja decizia de a organiza cursuri de pregatire profesionala numai acolo unde se identifica oportunitati de locuri de munca. o solutie optima. Aceasta nu este. putand aparea situatia in care un angajator care ar dori sa-si extinda activitatea sau un antreprenor care ar dori sa porneasca o afacere s-ar opri din cauza lipsei de personal calificat. Concluzii si recomandari A.M. utilizarea calculatorului) poate fi promovata in continuare fara riscul ca aceasta calificare si recalificare s-ar face degeaba. Se poate spune ca acitvitatea de calificare si recalificare profesionala a personalului care duce la dezvoltarea abilitatilor de baza (organizarea muncii. Este necesara. A astepta pana cand vor deveni disponibile noi locuri de munca inseamna a duce la esecul actiunilor intreprinse in vederea dezvoltarii fortei de munca. insa.insotite de disponibilizari de personal. pe buna dreptate recunoaste ca acele cursuri de calificare fara oportunitati imediate de angajare sunt nemultumitoare. atat de necesare pentru absorbirea cel putin a unei parti din personalul care a fost sau va fi disponibilizat. • preconizatei privatizari in sectorul energiei electrice. cunoscuta fiind tendinta intreprinderilor de stat de supradimensionare a personalului. o constituie infiintarea de noi afaceri. generand o risipa de resurse.F. deci.

*pentru întreprinderile mici si mijlocii nou create sprijinirea in continuare pentru dezvoltarea afacerii. Totusi rezultatele nu s-au ridicat la nivelul asteptarilor. aparitiei masurilor de sprijinire in multe cazuri in contratimp cu acordarea platilor compensatorii. Bumbesti-Jiu. 22 . ratandu-se momentul cel mai potrivit de deschidere a unor afaceri. *acordarea de consultanta in vederea demararii propriei afaceri: *sprijinirea financiara a somerilor care infiinteaza inreprinderi mici si mijlocii prin acordarea de credite in conditii avantajoase.intreprinse o serie de actiuni cu sprijin PHARE sau sus inute din bugetul asigurarilor pentru somaj. provenind in principal din platile compensatorii acordate celor disponibilizati: Rovinari. dar si cu posibilitati de finanatare in faza incipienta a afacerilor. prin acordarea gratuit de asistenta din partea unor firme de specialitate in realizarea de planuri de afaceri si inlesnirea accesului la credite. aceste actiuni au dus la infiintarea a zeci de intrprinderi noi. Aceste activitati s-au materializat la nivelul judetului Gorj in deschiderea mai multor centre de consultanta nu numai la nivelul municipiului Tg-Jiu.din cauza reticentei manifestate in privinta reusitei propriei afaceri. Asociat cu posibilitatea contractarii ulterioare de credite cu dobanda subventionata. putand fi amintite: *organizarea de cursuri de instruire antreprenoriala pentru persoanele proaspat disponibilizate. care au generat sute de locuri de munca. pe de o parte. ci si in alte localitati cu probleme in ceea ce priveste somajul.

1 14.8 08 B.9 03 Pensionari in varsta de munca ce nu lucreaza 8.4 56.4 74.4 0. REPARAREA SI INTRETINEREA AUTOVEHICULELOR SI A BUNURILOR PERSONALE SI CASNICE – TOTAL 11.din care: 19 salariati 19.3 124.0 17.0 238.2 7.din care: 15 salariati (17+19+21) 48.6 .5 14.1 1.0 -0.din care: 13 salariati 0.1 0.1 7.5 33.2 35.3 9.5 -1.9 18.5 9.6 5.3 10 AGRICULTURA –TOTAL 55.Balanta fortei de munca la 1 ianuarie 2002 se prezenta astfel: 01.2 16 INDUSTRIA EXTRACTIVA –TOTAL 21.0 4.5 0.7 3.4 6.7 1.1 8.3 3.8 0.din care: 17 salariati 21.6 1.4 9.din care: 25 salariati 8.TOTAL (16+18+20) 49.7 15.4 .2 1.4 6.3 5.4 4.7 5.7 02 POPULATIA IN VARSTA DE MUNCA 241.9 .7 .6 0.9 10.2 10.6 19.7 7.din care: 27 salariati 1.5 07 Soldul miscarii interjudetene (±) -0.7 10.5 5.din care: 11 salariati 0.5 1.1 46.5 0. POPULATIA OCUPATA CIVILA – TOTAL 155.6 1.6 0. GAZE SI APA –TOTAL 7.7 04 Persoane in varsta de munca cu incapacitate nepermanenta de munca 7.5 0. deci. EXPLOATAREA FORESTIERA SI ECONOMIA VANATULUI – TOTAL 0.5 -0.2 18.0 .6 12 SILVICULTURA.A RESURSE DE MUNCA (02-03-04+05+06±07)240.5 89.0 22 CONSTRUCTII – TOTAL 7.3 . ca din totalul populatiei in varsta de munca.9 46.1 8.din care: 09 salariati 92.8 21.1 0.0 .9 05 Salariati sub si peste varsta de munca 0.din care: 21 salariati 7.7 06 Alte persoane sub si peste varsta de munca aflate in activitate 15.8 55.8 2.8 34.0 .8 1.7 18 INDUSTRIA PRELUCRATOARE – TOTAL 20.8 -din care: 23 salariati 6.7 114.5 1.9 14 INDUSTRIE .1 0.2 24 COMERT.7 35.1 26 HOTELURI SI RESTAURANTE – TOTAL 1.6 7.0 127.5 0.6 0.4 81.4 0.1 1.8 18.0 239.7 .2 153.4 3.8 6.5 20 ENERGIA ELECTRICA SI TERMICA.5 3. care conform legislatiei in vigoare cuprinde barbati in varsta de 16-62 ani si femei in varsta de 23 .4 5.4 Rezulta.1 21.1 6.3 116.

ponderea cea mai mare este detinuta de agricultura. 24 . distributia de energie electrica. In populatia ocupata. sprijinit pe autoconsum.77 % o constituia populatia activa. producerea. Raportat. termica. fiind asigurat un standard de viata de baza. urmata de industria prelucratoare (20. foarte probabil. activitatile de asigurari ale caselor de pensii (7 861 224 lei). In zonele rurale. veniturile familiale si individuale si de nivelul somajului la nivelul judetului. la standardele Europei de Vest. ca mijloc de subzistenta. trebuie observat ca o parte din ce in ce mai insemnata a populatiei traieste intr-o situatie dificila. cat si cele familiale sunt scazute.1 %. industria tutunului (7 511 282 lei). va continua sa creasca. cu 14. Ca numar de salariati. insa.16-57 ani.2 % populatie ocupata civila. apropiata de saracie sau chiar mai rau. Un nivel ridicat al castigului salarial mediu net in judetul Gorj au inregistrat sectoarele: financiarbancar (13 543 398 lei). determinand cresterea numarului somerilor de lunga durata si a celui al absolventilor fara un loc de munca se va reflecta cel mai probabil intr-o reducere in special a veniturilor familiale. Veniturile din economia subterana ar putea micsora presiunea sociala intr-o oarecare masura. 72. iar in cadrul acesteia 88. perspectivele unei cresteri evidente fiind reduse. structurile familiale sunt inca intacte datorita numarului mare al detinatorilor de pamant. Situatia economica dificila. Castigul salarial mediu nominal brut in judetul Gorj in luna decembrie 2002 calculat la un esantion de 161 agenti economici si sociali a fost de 8 557 476 lei. Atata timp cat nivelul somajului este ridicat si. veniturile individuale. in general.2 % si cea prelucratoare. transportul. cu 36.7 %. iar castigul mediu salarial net de 5 942 723 lei. extractia petrolului si gazelor naturale (7 744 207 lei). gaze si apa calda (10 390 033 lei). Situatia sociala este caracterizata in principal de structura sociala. urmata de industria extractiva.0 %). posta si telecomunicatii (11 514 983 lei). cu o pondere de 11. primul loc este detinut de industria extractiva (24.2 %).

Universitatea beneficiaza de specialisti cu o indelungata experienta didactica si de specialitate. Din numarul total al elevilor inregistrati la inceputul anului 2002. activitati ale agentiilor de turism (6 208 223 lei). iar 28% in invatamantul liceal si profesional. infiintata in anul 1990.0 mii elevi in diferite cicluri de invatamant. dintre acestea 376 apartinand invatamantului primar si gimnazial. cuprinde in prezent trei facultati principale: Inginerie. 70% studiau in invatamantul primar si gimnazial. “Universitatea Constantin Brancusi”.extractia carbunelui (6 696 257 lei). comert cu amanuntul (2 158 391 lei). Economie si Drept. dintre care 66. Populatia scolara era de 86. prelucrarea lemnului (1 697 935 lei). La facultatea de inginerie exista patru specializari in ingineria centralelor electrice. 3 invatamantului postliceal si tehnic de maistri. Exista relatii stranse intre universitate si agentii economici ai judetului. Un castig salarial mediu net mic s-a inregistrat in: industria de optica si ceasornicărie (1 037 500 lei). 25 . 32 celui liceal si profesional. In invatamantul postliceal si tehnic de maistrii erau inscrisi 1527 cursanti. alte activitati de servicii (1 266 869). industria alimentara si a bauturilor (2 496 024 lei). similare cu cele din economia nationala.3. 2. demonstrate de acordurile dintre ele cu privire la plasarea fortei de munca absolvente. INVATAMANT La inceputul anului 2002 la nivelul judetului Gorj fiintau 780 unitati de invatamant.7 mii. Municipiul Tirgu-Jiu este tanar centru universitar. domeniu cu o deosebita importanta in zona. Celelalte sectoare de activitate au inregistrat castiguri inferioare mediei pe judet.

care.1 mii elevi. urmat de cel liceal. ponderea cea mai mare in total apartinand invatamantului primar si gimnazial cu 61. in cadrul carora erau inscrisi 4. cu 23%. Cele mai 26 .Invatamantul superior privat este reprezentat de “Universitatea Jiul de Sus”. 45% in clasele I-IV si 55% in clasele V-VIII. in cadrul carora erau inscrisi 13. In unitatile de invatamant ale judetului Gorj isi desfasurau activitatea 5259 cadre scolare. liceele din judet erau impartite astfel: * filiera teoretica . In cadrul liceelor teoretice ale judetului isi desfasurau activitatea 318 cadre didactice. profesional si complementar. in anul 2001 absolvind aceasta forma de invatamant 1.7 unitati. In cele 375 scoli primare si gimnaziale ale judetului erau inmatriculati 45402 elevi. La data de 1 ianuarie 2002 in judetul Gorj erau inscrisi 7443 studenti in invatamantul superior public si privat. Invatamantul liceal si profesional gorjean beneficia de 31 licee. numarul studentilor inscrisi crescand de la an la an. * licee teoretice: 7 unitati. a reusit sa se inscrie in sistemul de invatamant gorjean ca o institutie serioasa.9 mii elevi inscrisi.3 mii. desi isi are inceputurile recent.9%. 44 de maistri instructori.9 mii elevi. Pe principalele specializari. Numarul absolventilor invatamantului primar obligatoriu in anul 2001 a fost de 5949. Scolile generale ale judetului beneficiau de serviciile a 3180 de invatatori si profesori.3 mii. 1584 invatamantului deschis la distanta. dintre acestia 5593 urmand cursurile invatamantului de zi. prin eforturile intreprinse in vederea asigurarii conditiilor optime de studiu cursantilor. In cadrul acestor unitati de invatamant activau 318 cadre didactice. cu un numar de 4. 266 invatamantului fara frecventa. in anul 2001 absolvind 1.

Cea mai importanta unitate scolara de acest fel din judet.). in cadrul carora studiau in anul 2002 peste 850 elevi. s. manifestata prin aparitia de specializari noi. Combinatul de Lianti si Azbociment.doua licee cu profil economic si administrativ. concomitent cu restrangerea numarului de locuri sau chiar renuntarea la specializarile pentru care cererea pe piata muncii a scazut. dar si de schimbarile ce au avut loc in economie si societate in ansamblu ce au dus la noi cerinte pe piata fortei de munca.a. urmase ale unitatiilor ce fiintau cu suportul financiar al marilor agenti economici ai judetului si care le furnizau acestora personal calificat (Combinatul de Prelucrare a lemnului.P. este “Colegiul Economic Gheorghe Magheru”. . * licee cu profil tehnologic. cu o veche traditie. 21 astfel de unitati. La finele anului scolar 2000-2001 au absolvit peste 1200 cursanti.U.M.F.3 mii elevi ce se bucurau de serviciile a 733 cadre didactice. reprezentata prin 3 unitati de invatamant. care a pregatit de-a lungul a zeci de ani specialisti in domeniul economic. a avut loc o adaptare a unitatilor de invatamant de acest fel la noile conditii.reprezentative unitati de invatamant de acest fel. cu un efectiv de 92 cadre didactice.. cu 893 elevi inscrisi. In ultimii ani a avut loc o serie de transformari ale acestor unitati scolare determinate de dificultatile cu care s-au confruntat unitatile economice mai sus amintite. Drept urmare. I. si un personal didactic de 32 persoane. sunt liceele targu-jiene “Tudor Vladimirescu” si “Ecaterina Teodoroiu”. La nivelul judetului existau. 27 . * Filiera vocationala. ai caror elevi si absolventi s-au remarcat nu de putine ori in concursuri la nivel national si international. . In anul 2001 au absolvit aceasta forma de invatamant peste 200 tineri. cu un numar de 694 elevi inscrisi in anul scolar 2001-2002.un liceu cu profil agricol si silvic. in care invatau peste 7. in special in domeniul tehnologiei informatiilor. in cadrul lor desfasurandu-si activitatea 58 cadre scolare. la inceputul anului 2002.

siguranta angajarii unui numar mare de absolventi ai unor asemenea cursuri. era detinuta de mediul urban. atat ca numar de unitati. Camera de Comert si Industrie Judetului Gorj.In aceasta categorie se inscriu: un liceu sportiv. in cadrul si cu sprijinul unitatilor liceale. un liceu de arta. intre care A. Invatamantul profesional. Aceste cursuri nu au avut. A. postliceal si tehnic de maistrii fiinteaza. alte cursuri fiind suportate din bugetul pentru somaj.F.J. Cu sprijinul Bancii Mondiale. insa. in functie de profilul acestora si de personalul didactic specializat.O. Repartizarea pe categorii de localitati la inceputul anului 2002 era uniforma ca numar de unitati in ceea ce priveste invatamantul primar si gimnazial. Gorj a organizat mai multe cursuri de recalificare in diverse domenii. in timp ce pentru invatamantul mediu ponderea principala. existand. rezultatele scontate. Baza materiala a invatamantului gorjean cuprinde : Baza materiala Sali de clasa si cabinete scolare Laboratoare scolare Ateliere scolare Sali de sport Scoli generale 1927 170 69 92 Licee 526 146 140 71 Scoli profesionale 16 3 14 17 Universitati 27 19 1 Alaturi de unitatile scolare specializate. si alte organizatii contribuie la educatia si instruirea gorjenilor. un liceu pedagogic-“Colegiul National Spiru Haret”. cat si ca numar de elevi inscrisi. astfel incat a avut loc o revizuire a strategiei agentiei in sensul organizarii celor mai multe cursuri de calificare la solicitarea agentilor economici care intampina greutati in gasirea de personal calificat in anumite domenii.M.F.O.M. 28 .J. in acest fel. Gorj. ca numar de someri angajati raportat la costurile implicate.

Astfel in 1875 este atestată existenta primei trupe profesioniste de teatru. de asemenea.F.4. devenita in 1880 Teatrul Roman din Tg-Jiu. Universitatea este doritoare sa introduca cursuri de reconversie profesionala pentru somerii din zona (cursuri calculatoare. in planul urbanistic al localitatii este consemnat Teatrul Milescu.A. manifestand receptivitate fata de proiecte proprii ale acestora. cu investitiile necesare in baza materiala. pentru inceperea unei activitati. In casele Anei Balcescu-Culcer. Ion Popescu-Voitesti.O.M. Cu specialisti avand o indelungata experienta didactica. carora li se adauga an de an tineri bine pregatiti. Iului Mosil. Un grup de intelectuali. dar nu poate desfasura cursurile fara fonduri financiare. depune eforturi pentru 29 .J. pune la dispozitie facilitatile pe care le are in dotare (sali de lectura. calculatoare cu acces la Internet). nepoata marelui patriot Nicolae Balcescu au loc serate literal-muzicale de exceotie. Rolla Piekarschi. 2. materializate in implementarea unui program prin care s-au facut sute de angajari de catre primarii pentru realizarea de lucrari de interes public. agentia sustinand aceste actiuni prin subventionarea temporara a retribuirii persoanelor angajate. Gorj a stabilit relatii de colaborare cu mai multe primarii din cadrul judetului .) si. a cincea cladire de gen din tara la vremea aceea. Aurel Diaconovici. CULTURA SI ARTA Adevarata viata culturala a judetului se manifesta in ultimele decenii ale secolului XIX. invatamantul gorjean va continua sa ramana o activitate de o inalta tinuta profesionala. intre care amintim pe Alexandru Stefulescu. etc. alaturi de care trebuiesc luate masuri in directia imbunatatirii conditiilor de munca si retribuirii la nivelul cuvenit a cadrelor didactice. iar in 1877. insotita de desfasurarea de cursuri pentru pregatirea in noile meserii.

a oferit in dar orasului Tg-Jiu cateva opere de o inestimabila valoare. apare ansamblul folcloric profesionist “Doina Goratestată”. actrita Elvira Godeanu. istoricii de arta Gheorghe si Maria Bengescu. Societatea filarmonica “Lira Goratestată. Apar astfel. se tiparesc ziare. Dupa cel de-al doilea razboi mondial. Iosif Keber. se creaza o atmosfera de mare spiritualitate. dintre care un teatru dramatic. Este si momentul in care se ridica unele dintre cladirile reprezentative ale orasului Tg-Jiu: actualul sediu al Muzeului Goratestată. poetul Tudor Arghezi. actorul Marcel Anghelescu. Palatul Administrativ al Judetului. actritele Maria Theodoriu. Pe langa Biblioteca Judeteana apar filiale noi precum Biblioteca de Arta Iosif Keber. muzicologul Constantin Brailoiu. iar Muzeul Goratestată isi continua si amplifica activitatea prin crearea sectiilor de arta si de etnografie de la Curtisoara. succesiv. savantul Ion Popescu-Voitesti. Aristizza Romanescu. si anume Teatrul dramatic Elvira Godeanu din Tg-Jiu.“Doina Goratestată”. Muzeul Goratestată (16 iulie 1894). plasticienii Vasile Blendea. solistele de muzica populara Maria Tanase si Maria Lataretu.infiintarea unor institutii de educatie si cultura. Dumitru Ion Norocea. un ansamblu artistic profesionst. Gheorghe Tatarascu. Creatorul scolii moderne de sculptura. Raluca Stavrescu. sculptorul Constantin Brancusi. astronomul Victor Daimaca. Palatul Municipalitatii. genialul Constantin Brancusi. oameni politici de anvergura nationala: Dinca Schileru. 30 . Cel mai important obiectiv de cultura si in acelasi timp turistic al judetului Gorj este reprezentat de Ansamblul Cultural Constantin Brancusi. sistemul cultural se institutionalizeaza. Gorjul a dat tarii personalitati de prim rang: soprana Elena Theodorini. Reteaua si activitatea unitatilor culturale in judetul Gorj la inceputul anului 2002 cuprindea: 2 teatre. regizorul Victor Dumitrescu-Bumbesti. Grigore Iunian. filosoful George Uscatescu. Horatiu Dumitriu.

3 apartinand sectorului public si 2 celui privat. care au atras in cursul anului 2001 peste 1 mil vizitatori. numarul total al spectatorilor si auditorilor inregistrati s-a ridicat la 908700.Activitatea institutiilor culturale in anul 2001 s-a materializat in 383 spectacole si concerte.453.171 volume. In anul 2001 in judetul Gorj au emis 5 statii de radiodifuziune. cat si ca fond de carte detinut si numar de cititori. 6 municipale sau orasenesti. In anul 2001 31 . Bibliotecile existente in cadrul judetului dispuneau de un numar au fost eliberate catre cititori 1. o sala conferinte cu 120 locuri. Reteaua de biblioteci totaliza la inceputul anului 2002 257 unitati. se remarca: Casa de Cultura a Sindicatelor. care descurajeaza eventualele initiative private in acest domeniu. 186 biblioteci scolare.413 cititori inscrisi. de 2. biblioteca si numeroase incaperi destinate activitatii in cercuri. construita in 1970.356. Atat ca numar de unitati existente. 63 comunale. 70 unitati publice. La inceputul anului 2002 in judetul Gorj activau un numar de 11 muzee. ponderea cea mai mare o au bibliotecile publice. rezultat al situatiei economice modeste. 8 statii de televiziune (una in sectorul privat). de un club cu o sala de reuniuni. dispunand de o sala de spectacole de 700 de locuri.780 volume. reflectata in venituri scazute ale populatiei. cu o scena spatioasa. Intre institutiile culturale ale judetului Gorj. de care au beneficiat 102. dintre care 1 biblioteca universitara. iar in cadrul acestora 1 judeteana. utilata modern.

cand Alexandru Cristian Tell a facut o donatie de carte de aproximativ 3000 de volume. incaperi pentru activitatea diverselor cercuri. 1889 Teatrul “Milescu”) Teatrul si-a amenajat o noua si cocheta sala in fosta “Sala 23 August” Intreprinderea Judeteana Cinematografigica Gorj Pentru coordonarea activitatii cinematografice. Activitatea teatrala a orasului este. (1886”Teatrul Roman. avandu-si inceputurile inca in secolul XIX.Casa Tineretului-Fundatia pentru Tineret.Venind in intampinarea cerintelor. insa mult mai veche. care a oferit prin testament olograf intreaga avere. prin transformarea Casei 32 . in 1989. Centrul Judetean de Indrumare a Creatiei Populare si a Miscarii de Masa a Artistilor Amatori a luat fiinta in 1971. si in 1972 Intreprinderea Judeteana Cinematografica Gorj. au fost infiintate in1968 Oficiul Cinematografic. ca Sectie pentru copii a Bibliotecii judetene. depinzand de Craiova. Biblioteca de arta “Iosif Keber” Tg-Jiu a fost pusa la dispozitia publicului in 1991.Societatea dramatica Tg-Jiu”. Teatrul dramatic “Elvira Godeanu” Tg-Jiu. precum si spatii de cazare in sistem hotelier. cand au fost finalizate lucrarile de reparatii ale Casei Moanga din Strada Siretului. In vederea satisfacerii cerintelor specifice tinerilor. a fost deschisa o noua sectie pentru copii si adulti in partea de sud a orasului. si biblioteca personala de peste 6000 de volume. intre multe altele. a fost data in folosinta in 1974. La 4 iulie 1993 Teatrul Popular a devenit Teatrul Dramatic Elvira Godeanu. biblioteca. dispunand de o sala de spectacole cu 300 de locuri. Biblioteca pentru Copii a luat fiinta in 1985. ajungand la peste 220 000 de volume. ca sectie a Bibliotecii judetene.Fondul de carti al acestui lacas de cultura s-a imbogatit fara incetare. lucrarile de amenajare fiind realizate de testamentarul importantului om de cultura gorjean. cuprinzand. fondata in 1934. Biblioteca Judeteana “Cristian Tell” Tg-Jiu are ca nucleu de infiintare Biblioteca Publica a orasului Tg-Jiu.

la indicatiile sale fiind creata noua srada. Inspectoratul pentru Cultura al Jude ului Gorj. Teatrul Elvira Godeanu. ce strabate orasul de la rasarit. R. de istorie. Complexul Muzeal de la Tg-Jiu. unde se afla “Coloana Recunostintei fara Sfarsit”. 53 cinematografe cu banda normala sau ingusta. de etnografie. ideea viitorului ansamblu fiind conturata chiar de C. cum a fost denumita de Brancusi. 2 situri ale naturii. “Iosif Keber”. Muzeul de arta “Constantin Brancusi”. 5 case memoriale (“Constantin Brincusi”Hobita. avand trei sectii judetene. 134 camine culturale. Intre sectiile specializate ale muzeului judetean fac parte: Muzeul in aer liber de la Curtisoara. 9 case de cultura: 1 municipala. Orasul Tg-Jiu este vestit nu numai pentru dezvoltarea artistica si industriala. originar din satul Hobita. 2 comunale. este axul Ansamblului sculptural de la Tg-Jiu. Piekarski si Aurel Diaconovici inca din 1894. 6 orasenesti. Scoala populara de arta. “Tudor Vladimirescu”-Vladimir. “Ion Popescu-Voitesti”-la Balanesti.Judetene a Creatiei Populare. infiintat in anul 1968 sub denumirea de Comitetul de cultura si arta. 5 puncte muzeale satesti. coordonand activitatea mai multor institutii specializate: Centrul de conservare si valorificare a creatiei populare. marele sculptor nu a vrut sa primeasca nici o plata. Iuliu Moisil. 70 biblioteci. avind drept scop stimularea si orientarea activitatii artistilor amatori. Calea Eroilor.la Tg-Jiu). ci si prin existenta operelor monumentale ale lmarelui Constntin Brancusi. Brancusi. la apus. Cele mai importante statui si monumente ale judetului Gorj sunt: Complexul monumental “Calea Eroilor” de Constantin Brancusi. Ansamblul de cantece si dansuri “Doina Goratestată”. Pentru operele realizatela Tg-Jiu. comuna Pestisani. case memoriale. Muzeul Goratestată Bazele muzeului au fost puse de Alexandru Stefulescu. inca din 1935. V. de arta. unde se afla 33 . muzee satesti.

Culcer reuseste sa incheie un contract cu magistratura orasului si fratele sau. construita in jurul anului 1770. Bustul General Magheru. “Aleea Scaunelor”. construita la sfarsitul secolului al XVIII-lea. spitalul va lua fiinta abia doi ani mai tarziu. Cismeaua Samboteanu. Culcer inainteaza un raport conducatorilor orasului Tg-Jiu prin care solicita infiintarea unui spital in oras pentru a izola si trata bolnavii de boli venerice. si se afla chiar pe locul unde s-au adunat Tudor cu pandurii sai. grup sculptural din bronz. ridicat in anul 1974. socotiti un adevarat pericol pentru restul populatiei. Casa slujerului Barbu Ganescu. Casa pitarului Dumitrache Maldarascu.5. care inchiriaza casele proprii pentru infiintarea spitalului. Acesta 34 . Bustul Alexandru Stefulescu. unde se afla si bustul generalului Ion Culcer. Cimitirul Eroilor. Statuia “Ecaterina Teodoroiu” se afla pe bulevardul ce-i poarta numele. Statuia Tudor Vladimirescu . se afla in apropierea Bibliotecii judetene. monumente de arhitectura bisericeasca (Biserica Catedrala. “Poarta Sarutului”. Ea apartine sculptorului gorjean Constantin Balacescu. a fost inaltat in anul 1942.celelalte opere ale ansamblului sculptural: “Masa Tacerii”. turnat la Milano. Monumente istorice: Casa lui Vasile Moanga. Biserica Sfintii Apostoli. la fel ca si casa memoriala. OCROTIREA SANATATII In martie 1844. cea mai veche statuie din oras. Biserica Sfanta Treime. Monumentul Brancusi. Biserica Sfintii Voievozi. dr. realizat de sculptorul Ion Irimescu. La 6 martie 1846 dr. intemeietorul Muzeului de istorie al Goratestată. Din lipsa locasului necesar. Biserica Sfantul Nicolae) 2.

intre care pot fi amintiti: dr. profilat pe tratarea afectiunlor psihiatrice.R. 11 Decembrie 1989. 11 farmacii. 31 dispensare madicale. la a caror infiintare si-au adus o contributie hotaratoare personalitati marcante ale vietii medicale gorjene. Bumbesti-Jiu (170 paturi).avea o capacitate de 15 paturi. acoperind prin sectiile specializate de care dispun aproape in intregime nevoile de servicii sanitare ale locuitorilor municipiului si nu numai. respectiv. specializat in tratarea afectiunilor pulmonare (300 paturi). Dobrita. au fost infiintate noi sectii. In afara de clinicile 35 . 4 centre de sanatate. Alaturi de unitatile spitalicesti din Tg-Jiu. Nicolae Hasnas. O. La inceputul anului 2002 in judetul Gorj functionau 7 unitati spitalicesti. A inceput sa functioneze in actuala cladire incepand cu anul 1956. cardiologie cu 30 paturi.L. iar in anii ’80 s-a amenajat si dat in folosinta o moderna sectie de balneoterapie. *Complexul spitalicesc din municipiul Tg-Jiu format din: un spital cu 700 de paturi. 1sanatoriu TBC. In Tg-Jiu functioneaza 3 unitati spitale. cu 15 paturi. Turceni (200 de paturi). si oftalmologie. Ulterior. Novaci (150 paturi). 1 policlinica. dr. Urbeanu. cu cate 15 paturi. endocrinologie. Acestora li se adauga ca unitati specializate centrele stomatologice din strada Grivitei si. dispunand la inceput de o sectie medicala de 100 de paturi. dr. Tg-Carbunesti (150 de paturi). o policlinica moderna . Alinescu. fiind prima unitate spitaliceasca infiintata in judetul Gorj. o statie de salvare. Aici sunt oferite toate specializarile din medicina. *Spitalul “Tudor Vladimirescu”. Ulterior au aparut noi unitati sanitare. un serviciu farmaceutic adecvat. o statie de salvare si un centru de recoltat sange. *Spitalul de boli contagioase. Motru (200 paturi). in judetul Gorj mai functioneaza spitalele din Rovinari (cu 300 paturi). s-a procedat la reparatia vechii cladiri.

Este nevoie. Problema consta in dificultatile in finantarea activitatii acestora. 44 medici stomatologi. fiind reprezentat in principal in centrele urbane prin cabinete medicale specializate. 18 farmacisti. de stat si 36 . 1941 persoane incadrate ca personal sanitar mediu si 805 persoane ca personal sanitar auxiliar. precum si in domeniul farmaceutic. Nu exista bani pentru diversele investitii necesare. la 1 ianuarie 2003 existau: o Companie Nationala. care deja este depasit moral in multe cazuri. chirurgie. Din punct de vedere al capacitatii de primire numarul de paturi oferite este suficient. cabinetele stomatologice. Personalul medical care deservea sistemul medical gorjean era la inceputul anului 2002 format din: 616 medici. cuprinzand cele mai multe dintre farmaciile existente . ginecologie/maternitate. de investitii majore in reparatia cladirilor in care functioneaza aceste unitati. de asemenea.2 mii loc. Intre acestea. Numarul total de om zile spitalizare a fost in anul 2001 de 760./zi. Sectorul privat a aparut dupa 1990 si in judetul Gorj. 7 societati cu capital mixt.6. De serviciile unitatilor spitalicesti gorjene au beneficiat 99. celelalte spitale locale ofera specializari de baza: interne.specializate de la Turceni si Dobrita. SITUTIA ECONOMICA Potrivit informatiilor furnizate de Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Gorj. 2. Capacitatea unitatilor medicale ale judetului este de 2600 paturi.3 mii persoane. cele mai intalnite sunt cele profilate pe servicii de diagnosticare a diferitelor afectiuni prin ecografie. 13 societati comerciale cu capital de stat. pediatrie. si nici macar pentru repararea echipamentului existent in dotare.

Referitor la firmele active din punct de vedere economic. Rezervele sunt estimate la peste 1 miliard tone. un procent insemnat din aceste firme nu pot fi profitabile. se remarca o concentrare mare pe comert. cuprinzand agricultura. cel secundar. A inceput deja sa se renunte la exploatarea depozitelor de adancime datorita costurilor mari . unele dintre ele exploatate si utilizate de industriile de profil. Agentii economici inregistrati pe raza judetului isi desfasoara activitatea in domenii acoperind toate sectoarele economice. iar 1075 persoane desfasurau profesii liberale.7. INDUSTRIA Gorjul este un judet bogat in resurse naturale diverse. adancime.privat. lucrand la productivitatea maxima a minelor existente. din care 1050 asociatii familiale si 3257 persoane fizice independente. vor mai dura 40 de ani. puterea de cumparare scazuta si marja medie de profit. lucru obisnuit. atat en-gros. In cele trei zone depozitele sunt exploatate prin mine subterane sau de suprafata. Jilt si Motru. altele asteptand inca aparitia posibilitatilor si oportunitatii folosirii lor. In Gorj depozitele de lignit se afla la 50-180 m. de altfel pentru o economie aflata in plin proces de tranzitie. cat si en-detaille. cu activitati in diferite industrii prelucratoare si cel tertiar. 37 . 7390 societati comerciale cu capital privat si 127 organizatii cooperatiste. Principalele resurse ale solului si subsolului judetului Gorj sunt: Lignit Depozitele mari de lignit ser gasesc in Rovinari. de la cel primar. industria extractiva. care. Luand in considerare numarul mediu al clientilor/firma redus. Numarul intreprinzatorilor particulari la sfarsitul anului 2002 era de 4307. 2. incluzand serviciile si turismul.

Mamura In judetul Gorj se gasesc doua depozite importante de marmura. continanad marmura alba pura. Continutul de sulf in petrol variaza intre 3-5%. Resurse majore se gasesc la Bustuchin. stopandu-se odata cu incetarea activitatii de producere a cimentului la combinatul de la Birsesti apartinand grupului Lafarge Romcim. Zona este accesibila printr38 . nici pentru gazele naturale nu exista industrie chimica de procesare in judetul Gorj. nu mai exista intreprinderi pentru procesarea petrolului in judetul Gorj. Ca si in cazul petrolului. Stoina si Turburea. Unul dintre ele. de tip carbonic. Rezervele de petrol se afla la o adancime cuprinsa intre 1000 si 5000 m. galben. aflata la nivelul Platformei Gornovita. un afluent al Jiului. pe raul Bratu. nord de mun. cenusa obtinuta se ridica la 40%.5%. In afara de productia de gaz petrolier lichid si etilena la Turburea. continutul de sulf se ridica la cca. Petrol Extractia de petrol a inceput in 1947 in Gorj. La nivelul prezent de productie este de asteptat ca rezervele sa dureze inca 40-50 de ani. cenusiu si gri. In judetul Gorj se gasesc aproximativ 35% din rezervele de gaze naturale ale Romaniei.1. iar capacitatea calorica se situeaza sub 8763 kcal. nuantata alb. de o calitate buna a fost exploatat pana de curand prin Cariera Suseni. la aproximativ 35 km. Tg-Jiu. Calcar Depozitele de calcar se afla in zonele de munte ale judetului. ceea ce duce la cresterea pretului de producere a energiei electrice. Calcarul din zona. Capacitatea calorica scazuta face necesara adaugarea gazului natural la termocentrale pentru sustinerea procesului de ardere. Principalele zone pentru productia de petrol sunt Ticleni. aflate la mica distanta de municipiul Tg-Jiu. La Rovinari. iar continutul de apa este de 35-42%.Capacitatea medie calorica este cuprinsa intre 1600 kcal/ kg (pentru minele de suprafata) si 1900 kcal/ kg (pentru cele de subteran). in principal in zona localitatilor Suseni si Dobrita./kg. Bustuchin si Colibasi. este localizat in nordul muntilor. la o adancime de 700 metri. Gaz natural Gazul natural se afla in principal in asociere cu petrolul.

Motru si Rovinari. gata sa fie exploatat. dar si prin o noua componenta. m. argila de la Bradiceni pentru productia de teracota. exploatate in doua cariere pentru a fi utilizate in productia de ciment si in constructia drumurilor si cailor ferate. fiind considerata potrivita pentru fabricarea caramizilor si tiglelor. Exista facilitati de alimentare cu energie electrica.5 cu 25 km. In Gorj se mai gasesc depozite de granit rosu. Granit Exista depozite de granit obisnuit (gri). asezate deasupra rezervelor de lignit si au fost estimate la 400-500 mil. cea de Pestisani este folosita pentru olarit. Urmare a rezervelor de care dispune. contribuind de-a lungul timpului la ridicarea judetului Gorj pe primul loc in 39 . in apropierea celei de marmura. Depozitul se afla la suprafata pe un perimetru de 2. precum si industria constructiilor de masini si cea prelucratoare. Argila Exista depozite de argila la Lelesti. tone.departare. avand marmura neagra. reprezentata prin marile termocentrale de la Turceni si Rovinari. si este considerat viabil din punct de vedere economic. Argila de aici nu a fost exploatata inca. industria producatoare de electricitate. neexploatate. Cele mai apropiate facilitati de incarcare a trenului pentru transport se afla la aproximativ 8 km.c. Pestisani. principala sa componenta fiind extractia carbunelui necocsificabil – lignit in doua mari bazine. Exploatarea lignitului isi are inceputurile in urma cu peste 30 de ani. necesita exploatarea prin tehnici subterane nefiind viabil economic. Rezervele sunt estimate la 120 mil. intre ramurile industriale ale judetului Gorj se remarca industria extractiva. Rezervele de la Rovinari.un drum neamenajat. roz sau verde.. fiind utilizata de combinatul de la Birsesti pana de curand. Cel de-al doilea depozit. Argila de la Lelesti este potrivita pentru productia de ciment si caramida. productia in hidrocentrale. Una dintre cariere se afla pe raul Bratu. Bradiceni si Rovinari. cu un procent ridicat de silicat.

Valcea si Mehedinti. principalii beneficiari. industria producatoare de confectii si imbracaminte. cum ar fi gazul. situate pe teritoriul judetelor Gorj. Rovinari si Motru. apa.2 miliarde tone de lignit. Aceste rezerve asigura cerintele interne de carbune pe circa 50 de ani. energia nucleara si petrolul. principala problema judetului o constituie scaderea consumului de energie electrica al Romaniei. Ca raspuns la acestea au fost luate deja o serie de masuri in directia reducerii costurilor prin renuntarea la exploatarile subterane. prepara si livreaza lignit catre marile termocentrale de la Isalnita. Rovinari si Turceni. cu costuri mai reduse. industria prelucratoare a cauciucului si a produselor din plastic. Judetul Gorj ocupa primul loc in tara la productia de lignit prin doua mari cele bazine carbonifere. Industria prelucratoare este reprezentata prin: industria alimentara si a bauturilor. prelucrarea lemnului si producerea de mobila. alte unitati industriale si gospodariile populatiei. De aceea. Lignitul extras are o putere calorica de 1600-1900 kcal/kg. unica sa utilizare fiind producerea de energie elecrica si termica prin ardere in instalatiile industriale si in cele gospodaresti ale populatiei.ceea ce priveste dezvoltarea economica. In urma transformarii la 1 septembrie 1997 a Regiei Autonome a Lignitului Oltenia in Compania Nationala a Lignitului. sticla ceramica si ornamentala. prin unitatile sale extrage. cu sediul tot la Tg-Jiu. Principalii agenti economici ai industriei judetului Gorj sunt: Compania Nationala a Lignitului Oltenia Tg-Jiu. Extractia lignitului a avut si are in continuare un mare impact asupra intregii economii a judetului. 40 . Rezervele industriale confirmate sunt de 2. industria materialelor de constructii. industria tutunului. ca si orientarea spre alte forme de obtinere a acesteia.

Bazinul Motru.N. avand in exploatare schelele de la Ticleni. Unitatile ce apartin de Sucursala Tg-Jiu a S. majoritatea produselor fiind destinate exportului. PETROM S. cu exploatarile de la Bubuceni si Turburea. PETROM S. Societatea Nationala a Petrolului PETROM S. garnituri presata. Coltesti.U. placi tehnice. S. Matasari. cristal si rubin o gama larga de produse. PETROM SA.P.C.A. Este 41 . EM Mehedinti. si Germania. In cadrul S. A fost infiintata in 1975. Agentia Grup Ateliere Petrol Tg-Jiu. Bazinul Jilt.N. Socu. Vladimir. Bazinul Rovinari. covoare.N.S. Unitatea realizeaza din sticla alba. Turceni.O. mansoane. matrite si accesorii metalice. STARGLASS S. avand ca profil fabricarea de benzi de transport.N. Balteni. pentru ca in 1997 sa devina subordonata a B.A. a fost infiintata in anul 1973.S.P. cate una la Tg-Carbunesti. Campina. precum si cauciuc regenerat. Sucursala Tg-Jiu se afla si Sucursala PECO Gorj.ARTEGO S.A. au ramas 13 unitati de extractie a carbunelui.A. realizeaza circa 35 % din productia de gaze si 8 % din cea de petrol a tarii.A.C. Sucursala Tg-Jiu coordoneaza activitatea a doua schele: Schela Petroliera Stoina. Din 1996 a devenit sucursala a S. Rovinari. Tg-Jiu este singura intreprindere de sticlarie din intreaga Oltenie. S. Vladuleni si Schela Petroliera Turburea. Bumbesti-Jiu. Colibasi. care dispune de o retea formata din 11 statii: 3 in Tg-Jiu. Alunu.A. avand ca obiect de activitate asigurarea service-ului utilajele petroliere si reconditionarea materialului tubular. principalele piete de desfacere fiind in S.P. grupate in: Bazinul Berbesti. Motru. Bustuchin.O. Totea.prin masurile de restructurare ce au fost luate. in subordinea C. Tismana.L. Alimpesti.

realizeaza o gama variata de produse de imbracaminte exterioara pentru piata interna si cea externa. decoratiuni interioare.C. instalatiilor de forta. ROBUR S.L. 42 . Tg-Jiu. o sec ie de prefabricate din beton armat. ROSTRAMO S. mobilier. infiintata in 1940.C. placi aglomerate lemnoase. o sec ie pentru producerea materialelor construc ii. S. Tg-Jiu.C. produce cherestea.C. cu activitatea orientata aproape in intregime pe asigurarea service-ului si reparatiilor pentru echipamentele de exploatare miniera apartinand subunitatilor C.A.C. tapiterii. Întreprinderea are in componen a sa: o sec ie de produse ceramice. GRIMEX S.. S. este exploatata din masivele sudice ale Carpatilor Meridionali. Tg-Jiu. locomotivelor.O. Motru si Valea Jiului. pana la Baia de Arama. S..principalul furnizor de benzi de transport in 5 sortimente si peste 150 de tipodimensiuni pentru exploatarile miniere din bazinele Rovinari. Produsele realizate include si articole destinate echiparii autovehiculelor.A. S.a. transformatoarelor electrice. CONFECTIA S. foarfece ghilotina. masini speciale pentru deformare plastica. Materia prima.A. profilata in fabricarea de diferite prese hidraulice. Apa Neagra. asigurata prin intermediul S.C. masini de injectie s. MACOFIL S. MIRFO S.A. ciocane de forjare.N. MACOFIL S.A. In ultima perioada unitatea s-a confruntat cu o serie de probleme financiare. In anul 1990 întreprinderea a devenit S..C. furnire estetice. S. placaj. zona de exploatare intinzandu-se de la Valea Oltetului la Polovragi.A. prese mecanice.A.

Tg-Jiu Printre primele înfiin ate in Tg-Jiu. lei/persoana in 2001 la 872 mil.9 %). Ramurile industriale care au inregistrat cele mai importante scaderi au fost: industria confectiilor de 43 . de la 745 mil. Tg-Jiu.A. productia in anul 2002 fiind de peste 11488 mil.L. industria alimentara si a bauturilor (0. Acelasi trend ascendent l-a urmat si productivitatea muncii in industrie.C.C. masă plastică refractară si mortar refractar necesar industriei metalurgice. Prima firmă privatizată.5 %).O. I.0 %). retehnologizări.E. industria producatoare de energie electrica si termica. S. caolină. gaze si apa calda (12.8 %). Productia industriala realizata in anul 2002 s-a cifrat la 30746 miliarde lei la preturi curente.E. industria tutunului (9. utilizeaza cea mai mare parte a carbunelui exploatat de unitatile apartinand C. kwh.N. ROVINARI. şamotă grea. service si asisten ă tehnică pentru instala ii electrice si de automatizare. extractia petrolului si a gazelor naturale (4. Dispune de un sector minier propriu de unde îşi asigură materia primă de bază.5 %). I. repara ii.A. UNIREA S.TURCENI Cele mai mari unitati producatoare de energie electrica ale judetului. din municipiul Tg-Jiu . puneri in func iune. prin metoda MEBO. si printre cele mai importante din tara.S. MARSAT S. lei / persoana in anul 2002 – preturi curente. Cresterea productiei industriale in anul 2002 s-a datorat cresterilor inregistrate in: industria de prelucrare a cauciucului si a maselor plastice (15. Tg-Jiu. cu o crestere de 6. şamotă. Functionand in prezent ca unitati desinestatatoare.7 %. in anul 2002 fata de 2001. cu o crestere de 3.5 % fata de anul 2001. Societatea este specializată in executarea lucrărilor de construc ii montaj. fabrica realizează cărămizi dense si cărămizi termoizolatoare.

9 110. Principalele produse industriale care au inregistrat cresteri in anul 2002 comparativ cu 2001 sunt: frigidere (de 2.3 87.5 75. ciment. industria altor produse din minerale nemetalice. Produc ia fizica industriala realizata in anul 2002 comparativ cu anul 2001 pe principalele produse a fost: DENUMIRE PRODUS Energie electrica total Energie electrica in termocentrale Energie electrica in hidrocentrale Carbune net Titei extras Gazolina Gaze naturale Otel brut Frigidere Ciment Var Prefabricate din beton armat Caramizi si blocuri ceramice Caramizi refractare Cherestea Furnire estetice Placi din aschii de lemn Confectii textile Preparate din carne Lapte de consum Produse lactate proaspete Branzeturi UM Mii Kwh Mii Kwh Mii Kwh Tone Tone Tone Mii mc Tone Buc Tone Tone Mc Mii buc Tone Mc Mp Mp Mil lei Tone Hl Hl Tone REALIZARI 2002 11727353 11488191 239162 21187700 339112 29338 2496332 1745 1117 373405 61100 10304 12393 2670 16226 254200 1279978 140715 30 2633 3632 69 REALIZARI 2001 10409688 10163899 245789 22980000 351398 28520 2346648 1844 400 426400 70590 9678 16331 2420 21657 296119 1631897 132899 47 4874 3449 56 2002 IN % FATA DE 2001 112.3%).2 96.imbracaminte (25 %).2%). industria de masini si echipamente (21.1%). caramizi refractare (+10.8 ori).3 %).2%). furnire estetice (14. extractia si prepararea carbunelui.3%).0 105. industria de prelucrare a lemnului (23. industria constructiilor metalice (19.9%).2 %).4 74.1%).5 102.9 106. sunt: confectii textile (25.8 54. Principalele produse industriale care au inregistrat scaderi ale productiei in anul 2002. caramizi si blocuri ceramice (24. sticlarie (+19%). produse tehnice din cauciuc (+16.3 123.4 94. productia de mobilier.6 279.9 %).6 106.3 92. comparativ cu 2001.9 85.3%).0 97. cherestea (25.7 113.1%). prefabricate din beton armat (+6. mobilier. produse din tutun (+9. produse lactate proaspete (+5. var.8 78.2 44 .6 86.3 74.8 63.

9% . de exemplu ca rezultat al subcapitalizarii.2 In ceea ce priveste cifra de afaceri.7 75.1 71.0% industria de prelucrare a lemnului. Indicii volumului cifrei de afaceri in intervalul ianuarie-noiembrie 2002 fata de aceeasi perioada a anului 2001 au fost : 90. 87. cu valori de 91. Aceasta situatie se datoreaza dificultatilor cu care se confrunta majoritatea marilor agenti economici gorjeni datorita problemelor de ordin financiar.63. astfel: 8. gaze si apa.prelucrarea cauciucului si a maselor plastice. pe ansamblul intreprinderilor cu activitate principala de industrie.0 109.2% in industria prelucratoare (in cadrul acesteia: 111.industria alimentara si a bauturilor).3 %.7% pe ansamblul industriei.6% in industria extractiva (cea mai mica valoare inregistrand-o industria titeiului si a gazelor naturale . 69. cat si ca urmare a unui management defectuos si a unei viziuni invechite si chiar a lipsei unei strategii coerente cu privire la piata si modul de adaptare a produselor si serviciilor oferite la cerintele acesteia.7 76.6 % energie electrica.industria producatoare de masini si echipamente. 77.1% . 101.0 119.0 . 20.Produse zaharoase Bere Produse din tutun Mobilier Piese turnate din fonta Placaje din lemn Carne taiata Produse tehnice din cauciuc Fractia etan Sticlarie Tone Hl Tone Mil lei Tone Mc Tone Tone Tone Tone 119 72653 2995 167438 313 4608 148 18371 46953 920 146 74157 2726 144350 417 6426 194 15822 45127 772 81.1 104. precum si ca rezultat al costurilor ridicate.9 93.fabricarea produselor din minerale nemetalice. 45 .8 industria prelucratoare.8% .5 98.3 116. 12.4 % industria extractiva. a scazut in perioada 1 ianuarie 2002 – 30 noiembrie 2002 fata de aceeasi perioada a anului 2001 cu 9. 72. inregistranduse scaderi pentru toate ramurile industriale.4%).

O. restul fiind ocupat de paduri. obisnuit pentru regiunile mediteraneene. Daca adaugam la acestea documentul consultativ emis de Comitetul European pentru Carbune si Otel in februarie 1998.O atentie mare trebuie acordata faptului ca o parte semnificativa a economiei judetului Gorj se sprijina pe complexul energetic constituit din C.8. cat si a celei sociale a judetului. si de tip brun. Schimbarea strategiei energetice la nivel national.N. cat si a unui mare numar de firme care depind de existenta acestora. 46 . AGRICULTURA Gorjul dispune de aproximativ 250 000 ha teren agricol arabil. Aceasta echivaleaza cu 44% din suprafata judetului. totul se va reflecta intr-o deteriorare brusca si de ansamblu a starii economice. comun pentru Europa Centrala. masuri ce vor trebui sa impleteasca eforturile facute la nivel central cu cele de la nivel local. schimbare care. amanata datorita problemelor cu care s-a confruntat in ultimii ani in special producerea de energie electrica prin hidrocentrale datorate in principal conditiilor meteo nefavorabile. in consecinta. si marile termocentrale de la Turceni si Rovinari. va antrena o cadere nu numai a celor trei mari agenti economici implicati direct. care prevede o scadere a numarului de angajati in sectorul minier gorjan de la 37000 in 1993 la circa 15000 in 2010. luate din timp masuri coerente si bine fundamentate pentru atenuarea intr-o proportie cat mai mare a impactului restructurarii sectorului energetic gorjean. 2.L. intinderi de apa. zone urbane. in sensul reducerii cantitatii de energie electrica produsa de termocentrale cu costuri superioare celorlalte forme de producere (pe cale hidrotehnica si atomonucleara). Solul este negru. Vor trebui. insa se va realiza inevitabil in anii urmatori.

manuala. Starea solului este slaba si sunt folosite in cea mai mare parte ingraseminte organice datorita posibilitatilor finanaciare reduse ale posesorilor de terenuri. O alta problema a constituit-o retrocedarea suprafetelor agricole vechilor proprietari. Sectorul agricol in Gorj a suferit enorm de pe urma lipsei de investitii in acest domeniu. performante. O alta problema o reprezinta suprafata agricola care a fost distrusa de exploatarile miniere de suprafata. fiecare luand ceea ce a avut nevoie dupa bunul plac. cu intarziere. Au fost distruse astfel intregi retele de irigatii.Agricultura judetului Gorj. cu imposibilitatea folosirii utilajelor agricole si mijloace reduse ale posesorilor acestora de a putea suporta individual costurile determinare de nevoile de dotare cu masini agricole noi. in care se depune o munca grea. A avut loc si un alt fenomen negativ pentru agricultura ca urmare a retrocedarilor de suprafete ce a avut loc si anume parcelarea terenurilor in suprafete mici. 47 . Echipamentele si tehnologiile folosite sunt fie neutilizabile. avand loc un adevarat jaf. fie invechite. ca mijloc de subzistenta. ca de altfel a intregii tari. datorita negeProduc iarii corespunzatoare a desfiintarii Cooperativelor Agricole de Productie. Majoritatea populatiei regiunlor agricole activeaza in ferme. a avut de suferit in anii ce au urmat dupa 1989. constructii cu destinatie agricola. parcuri de utilaje agricole. care s-a realizat greoi. afectand in mod direct performantele agricole ale Romaniei din primii ani dupa revolutie si cu efecte nefavorabile si in prezent. Reabilitarea pamantului distrus ar reda in circuitul agricol o suprafata intinsa de teren arabil pentru dezvoltarea agriculturii in viitor.

care situa judetul pe locul al 19-lea la nivel national. ceapa uscata cu 39 ha. in principal datorita lipsei de mijloace financiare pentru investitii.57 ha. Defalcat. cartofi cu 27 ha. orz si orzoaica cu 467 ha. valoarea productiei vegetale a fost de 2 857 800 mil. ce beneficiaza pe langa tehnologii noi si eficiente si de subventii din partea guvernelor statelor respective. varza cu 34 ha. In privinta inzestrarii agriculturii gorjene cu utilaje specifice. in timp ce valoarea productiei animale a fost de 2 733 782 mil. cu o pondere de 2. in general. tomate cu 93 ha. mazare boabe cu 58 ha. suprafata arabila careia ii corespundea un tractor la 1 ianuarie 2002 era de 50.Toate acestea au dus la situatia in care produsele agricole romanesti. radacinoase pentru nutret cu 1043 ha. Ponderea si locul judetului Gorj in economia nationala in anul 2001 in privinta agriculturii. Suprafata cultivata cu principalele culturi a cunoscut cresteri in anul 2002 fata de anul 2001 la urmatoarele culturi: grau si secara cu 1356 ha. Scaderi s-au inregistrat la: ovaz cu 196 ha. perene vechi si noi cu 169 ha. desi sunt de cele mai multe ori de o calitate superioara celor din export. valoarea productiei agricole. era urmatoarea: in ceea ce priveste. datorita costurilor ridicate cu care se obtin. productiile totale si medii la hectar au fost mai mici decat cele obtinute in cursul anului 2001 la majoritatea 48 . lei. lei. sa nu poata face fata concurentei acestora. porumb boabe cu 3151 ha. 0 %. In ceea ce priveste productia vegetala. cu o valoare de 5 615 387 mil lei si o pondere de 2. vii hibrizi pe rod cu 10 ha. asigurand judetului Gorj locul 33 la nivel national. locul 14 pe tara.7 %. livezi pe rod cu 4 ha. care se reflecta in preturile de piata superioare celor ale produselor din import. floarea soarelui cu 220 ha. aceasta situa judetul pe locul 29 pe tara.

cu exceptia radacinoaselor. La 31 decembrie 2002. efectivele de animale si pasari in la nivelul judetului Gorj se prezentau conform tabelului de mai jos.culturilor. 49 . in principal datorita conditiilor climaterice si meteorologice din anul 2002.

suprafetele cultivate erau urmatoarele: orzoaica – 315 ha. cartofi – 3899 ha.Principalele produse agricole de origine animala realizate in perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2002 au fost: Reprezentativa pentru modul de folosire a acestor terenuri in prezent este situatia suprafetelor insamantate pana la data de 12 mai 2003. Pe principalele culturi de primavara. 50 . porumb – 62925 ha.total – 3951 ha. floarea-soarelui – 337 ha. ovaz – 3707 ha. Potrivit datelor furnizate de Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara a judetului Gorj. la aceasta fusesera insamantate 78500 ha. leguminoase – 435 ha. legume.5% din suprafetele planificate. in proportie de 99.

carne ovine si caprina:1868 tone greutate viu. Sectorul privat detinea urmatoarele ponderi in efectivul total: 99. INVESTITII .5 mld. 99. la aproximativ acelasi nivel ca in 2002. 2. lei.In ceea ce priveste efectivele de animale existente la data de 30 aprilie 2003. Productiile animaliere obtinute in perioada 1 ianuarie – 1 mai 2003 au insumat: carne de bovine: 2341 tone greutate in viu. lapte de vaca si bivolita: 399. 98.5%. in crestere fata de anul 2001 cu 6.9 mii capete. cabaline:14. in scadere fata de anul 2001 cu 9.2% din totalul investitiilor realizate. 99.19. porcine: 170.3 lei.7 mii. din care oi si capre fatatoare 94.1 % fata de anul 2001.4%. oua: 69 milioane bucati. au fost realizate investitii in economia judetului Gorj in valoare totala de 3640. 99. in crestere cu 42.5 mii capete.6 mii hl. din care: vaci si juninci 38.0%.7 % la porcine. in judetul Gorj potrivit datelor operative furnizata de Directia Generala pentru Aghricultura si Industrie Alimentara Gorj. Numarul locuintelor date in folosinta in anul 2002 a fost de 418.7 % la bovine.7 % la ovine si caprine.9% fata de 2001. La sfarsitul anului se aflau in diferite stadii de executie 3164 locuinte. ovine si caprine 171. cele in utilaje si mijloace de transport de 1318. carne porcine: 2056 tone greutate viu.9 mii capete (+6. In anul 2002 au fost cuprinse in programul de dezvoltare economico-sociala urmatoarele 51 . in crestere fata de anul 2001 cu 69. lei.CONSTRUCTII In anul 2002. iepuri de casa: 3. fiind in crestere cu 25. din care scroafe de prasila 9.2 %).2 mii capete (. se prezentau astfel: bovine 79.5 % din efectivele de albine.9. carne pasare: 1585 tone greutate viu.2%).6 mld. familii de albine: 18.9 % din cele de pasari. 99. Investitiile in lucrari de constructii noi au fost in anul 2002 de 1659. reprezentand 36.3 mii capete.9 capete.7 mii capete (+6.9 % la cabaline.9 % fata de anul trecut).1 mii capete.

ponderea cea mai mare revenind constructiilor noi (62. Dintre actiunile intreprinse in Programul de dezvoltare economico-sociala a judetului Gorj in anul 2002 se numara si: • continuarea lucrarilor de reabilitare si extindere a surselor. lei.9 miliarde lei. In trimestrul I al anului 2003 investitiile totale in economia judetului au insumat 615. investitiile realizate au fost finantate din urmatoarele surse: surse proprii. Bumbesti-Jiu. urmate de lucrari de intretinere si reparatii (21. prin Programul de constructii de locuinte pentru tineret sunt aprobate 525 unitati locative.4 %).N. Rovinari 134. stabilirea amplasamentelor si documentatiilor tehnice pentru executarea unor locuinte sociale prin Programul A.8 %). retelelor si instalatiilor in domeniul alimentarii cu apa. Investitiile in lucrari noi au totalizat 250. 3 miliarde lei. Motru 84. cat si in primul trimestru al anului 2003. Valoarea lucrarilor de constructii realizate in primele patru luni ale anului 2003 a fost de 102. reprezentand 40. in municipiul Motru si orasele Rovinari. cu ponderea principala.7 % din totalul investitiilor realizate. alocatii bugetare.Jiu a 175 de apartamente pentru tineri finantat de la bugetul statului prin Agentia Nationala de Locuinte si 58 de apartamente sociale pentru inchiriere finantate din fonduri externe.2 %). in judetul Gorj. 52 . Tg-Carbunesti 32. Comparativ cu aceeasi perioada a anului 2002. -30.5 miliarde lei. alte fonduri.actiuni: finalizarea si darea in folosinta in orasul Tg-Carbunesti a 32 apartamente sociale.1 mld. credite.8 % pentru lucrarile de constructii.8 % pentru utilaje si mijloace de transport. cat si pe principalele componente: -31. repartizate astfel: Tg-Jiu 275. fondurile populatiei.L. Astfel. se observa o scadere a investitiilor in anul 2003 atat pe ansamblu (-24. demararea programului de construire in municipiul Tg. Utilajele si mijloacele de transport achizitionate au fost de 250. Atat in anul 2002. Novaci si Ticleni.

lei. • continuarea executiei magistralei de gaze Turcinesti – Motru si atragerea unor investitori privati in acest sens. in municipiul Motru. lei.5 km. Saulesti. Sacelu. Turceni. Capreni.• realizarea lucrarilor de investitii de alimentare cu apa intr-un numar de 8 localitati prin finantare externa (fonduri MARR). Albeni. • lucrari si servicii de intretinere si reparare aferente drumurilor publice in valoare de 166 mld. Bumbesti-Jiu si comunele Balteni. lei – in curs de realizare. drumuri. Turcinesti. • efectuarea de lucrari de refacere a drumurilor auto forestiere calamitate30. Dragutesti si Hurezani. 53 . • extinderea retelelor de gaze naturale in municipiul Tg-Jiu si orasele TgCarbunesti. Vladimir cu fonduri de la bugetele locale si in comunele Godinesti. Novaci. finantate din bugetul local si in comuna Matasari in valoare de 11. Plopsoru. reparatii capitale la reteaua de drumuriin valoare de 85 mld. lei. Bustuchin si Stoina cu fonduri de la bugetele locale. Turburea si Pades. lei.2 mld. • extinderea si reabilitarea capacitatilor pentru canalizarea apelor uzuate menajere in municipiile Tg-Jiu si Motru in valoare de 14 mld. Matasari. • lucrari de reparatii capitale si calamitati in valoare totala de 54 mld. Musetesti. din bugetul local si din finantare externa. • realizarea de distributii noi in orasul Novaci si comunele Alimpesti. orasele Rovinari. cu fonduri externe si de la bugetele locale. Godinesti. • reabilitarea si inlocuirea retelelor termice a caror vechime depaseste durata normala de functionare in municipiul Tg-Jiu. din bugetul local si in orasul Rovinari din surse financiare externe si din bugetul local. Farcasesti. • consolidarea retelei de drumuri si poduri afectate de fenomene naturale. Licurici. reparatii imbracaminti asfaltice si bituminoase usoare. Rovinari. localitatile Scoarta.

1478 mandate postale si telegrafice.Fondul MARR “Fondul de reconstructie a regiunulor miniere” a beneficiat de 10 milioane Euro de la Uniunea Europeana. BumbestiJiu. din care cu finantare PHARE 2. 2. pixuri. 3 mii telegrame expediate. La nivelul anului 2002 in judetul Gorj existau 16 unitati postale. dintre care 5 in municipiul Tg-Jiu. din care 6 milioane Euro reprezinta finantari proiecte in cadrul componentei pentru dezvoltarea economica si sociala a zonelor miniere din judetul Gorj si Valea Jiului.7 milioane Euro. au fost introduse si altele. servicii de posta rapida. Unul functioneaza in Tg-Jiu.8 milioane Euro. prin care este asigurata livrarea unei scrisori aduse la oficiul postal pana la ora 18°° pana la amiaza zilei urmatoare.10. Tismana. 22 mii mesagerii. POSTA SI TELECOMUNICATII Serviciile postale au fost restructurate pe parcursul ultimilor ani. cum ar fi carti. servicii de telex. La incheierea fondului MARR. cel de-al doilea in Tg-Carbunesti coordonand activitatea oficiilor postale locale. vanzarea de mici articole. Exista doua oficii postale teritoriale in Gorj. iar 4 milioane Euro au fost alocate pentru o schema de creditare a IMM. o serie de servicii financiare oferite impreuna cu institutiile bancare. Pe langa serviciile traditionale oferite (scrisori. Ticleni. Turcinesti. Balteni. principalele proiecte finantate in cadrul componentei pentru dezvoltarea economica si sociala a zonelor miniere din judetul Gorj au insumat 3. 54 . Rovinari. suportul oferit diverselor societati din domeniul marketingului direct. vanzari timbre judiciare. Matasari. cate una in Novaci. 2 in Tg-Carbunesti. Motru. cu o solicitare din ce in ce mai mare: transfer bancar. Activitatea acestora s-a concretizat in anul 2001 in 1094 mii scrisori expediate. colete). transmiteri prin fax.

restaurant. din care 43394 persoane fizice.9% fata de anul precedent. Oficiul Judetean de Turism Gorj.Sistemul de telecomunicatii a beneficiat in ultimii ani de imbunatatiri. devenind un complex hotelier si de alimentatie publica cu o reputatie la nivel national. iar cu cele 13 nivele ale sale este cea mai inalta cladire civica din intreaga Oltenie. Investitiile totale in telecomunicatii au fost in anul 2002 in valoare de 25. in crestere cu 9. Numarul total al abonamentelor telefonice in anul 2002 a fost de 52079. In anul 2001 s-a inregistrat un numar de 47378 abonamente telefonice in reteaua fixa. in Tg-Jiu o centrala telefonica digitala cu 16 mii linii telefonice. subordonata Directiei de Hoteluri si Restaurante Bucuresti.8% in sistem digital si 244 convorbiri telefonice internationale. Astfel. intre altele. dintre care 73. Erau puse la dispozitia publicului 630 posturi telefonice publice cu cartela.35% in mediul urban. s-a trecut la inlocuirea centralelor telefonice manuale. care preia baza materiala a unitatilor existente inaintea lui.11. iar din 10 decembrie 1971. Numarul de posturi telefonice in retea fixa in judetul Gorj era de 54105.0 mii lei. TURISMUL In anul 1968 se infiinteaza Filiala de Hoteluri si Restaurante Tg-Jiu. care a fost extins in anul 1980 pana la 457 locuri de cazare de confort I. fiind data in folosinta. In anul 1970 a fost dat in folosinta Hotelul Gorj cu 170 de locuri. Au fost efectuate 246253 convorbiri telefonice interurbane. Un numar de sapte centre teritoriale sunt conecatate prin cabluri de fibra optica. Cladirea reprezinta unul dintre cele mai frumoase edificii ale orasului. 55 . braserie si bar. peste 99. 2.

Tot in aceeasi perioada a fost construit Hotel Parc. In statiune functioneaza Complexul de cazare si alimentatie publica “Sacelata”. afectiuni posttraumatice. dorsala si lombara). sala de conferinte si vestiare pentru sportivi. Statiunea dispune de o baza moderna de tratament. dus subacvat. In anul 1989 a fost finalizat si dat in folosinta Motelul Dragoieni. hepatobiliare si ale cailor urinare. bai galvanice. restaurant. litiu. stontiu. fiind indicata in tratarea afectiunilor reumatismale degenerative (spondiloza cervicala. brom. bar. cantina. sali gimnastica medicala. continand iod. in partea NE-ica a municipiului. afectiuni reumatismale inflamatorii. afectiunile tubului digestiv. avand 90 de locuri de cazare. In anii ’80 a fost construit Hotel-Sport. 60 de alimentatie publica. vis-à-vis de sediul Prefecturii). 120 de alimentatie publica in spatii inchise si 60 pe terasa deschisa. cu hotel. electro terapie. unitate care dispune de 80 locuri de cazare. un alt obiectiv de cazare si alimentatie publica (pe Bulevardul Brincusi. bufet si cantina pentru servirea a 140 mese pe zi. afectiuni neurologice. inpachetari cu namol. dispunand de 70 de locuri de cazare. articulare. Statiunea Sacelu Apele terapeutice din statiunea Sacelu au o importanta deosebita. aerosoli. 56 . avand o capacitate de 380 de locuri. cu instalatii pentru bai in cada cu apa minerala.

spatii de alimentatie publica: un salon categoria I cu 80 de locuri. situat pe marginea lacului de acumulare rezultat ca urmare a lucrarilor hidrotehnice executate pe vaile raurilor Motru si Cerna. dispune de doua cabane. 22 locuri-1stea (casute camping). Sohodol Cabana gorjeana Sohodol reprezinta un complex de alimentatie publica si de cazare de o rara frumusete. 15 locuri-1 stea. unde turistii au la dispozitie doua cabane cu 52 locuri de cazare. fiind asezata pe valea cu acelasi nume. (in vila). Tismana Zona. Urzica). Cela. camping si o alta cladire in care se afla cantina si anexe.a. strbatuta de raul cu acelasi nume. Statiunea montana turistica Ranca Situata la 1500 metri altitudine. pune la dispozitia turistilor Complexul de cazare si alimentatie publica “Tismana”. Complexul turistic Bucium. Dintre unitatile de cazare se distinge vila “Cerbu”. cu un peisaj deosebit. Valea-Mare Complexul de la Valea Mare. Moja. sase casute. in apropiere aflandu-se manastirea Tismana. care dispune de 100 de locuri de cazare si 150 locuri de alimentatie publica. In zona se afla si alte unitati de cazare: cateva pensiuni turistice (Andra. un salon categoria a II-a cu 40 de locuri. Complexul mai are la dispozitie o suprafata de 3 hectare destinata unui teren de sport si pentru campare. un restaurant cu 110 locuri in saloane si pe terasa 57 .Complexul Lainici Dispune de spatii de cazare cu 30 de locuri de cazare-2 stele. o terasa acoperita cu 25 de locuri s.

Dupa 1938. la o altitudine amplitudinala cuprinsa intre 500 si 700 de metrii. proiectul de la Tg. unele obiective naturale au fost declarate monumente ale naturii. Se remarca prin importante fenomene carstice. alte cabane aflandu-se in constructie in diferite stadii. paduri cu raritati si plante endemice. Godeanu si Cernei. 30 de scaune din piatra. Brancusi a creat “gradina cu pietre”. ultimul imobil targu-jian in care a locuit sculptorul. sunt locuri in care turistii revin. Datorita interesului lor stiintific. preocupat aproape exclusiv de sculptura de exterior. Creatorul scolii moderne de sculptura. precum si cabana “Ciuperca”. In zona se afla si alte unitati de cazare de dimensiuni mai mici. genialul Constantin Brancusi a oferit in dar gorjenilor cateva din operele sale de o inestimabila valoare. Valea Cernei se intinde de-a lungul unui culoar tectonic. atrasi de acest pitoresc colt de tara. Monumente ale naturii si rezervatii naturale La frumusetile peisagistice din judetul Gorj contribuie asezarea geografica in imediata apropiere a masivelor muntoase Paring. strabatand muntii Godeanu si Mehedinti. Poarta sarutului. Cel mai important obiectiv turistic al judetului Gorj este reprezentat de Ansamblul Sculptural Constantin Brancusi. cu o capacitate de 20 de locuri. artistul considera ca esenta artei se afla in reprezentarile naturale are materiei. opere pe care turistii romani si straini au sansa de a le vedea in aer liber: Coloana fara sfarsit.Jiu fiind primul de acest gen din creatia sa. locuri in care natura este surprinsa in cele mai inedite ipostaze. dintre care se 58 . care a fost modernizata. Fapt mai putin cunoscut. Aleea scaunelor. Masa festiva cu 6 scaune. in curtea casei Barbu Ganescu. Numeroase pesteri si chei.neacoperita si un bar cu 40 de locuri.

retin: Culmea Geanturilor Cernei. “Culoarul Stalpului”. 59 .2 hectare se gaseste in comuna Pades. aflat in numar extraordinar de mare. Rezervatia Fauna Craiova. Cheile Corcoavei. Muntele Piatra Closanilor. In carstul mehedintean (comuna Tismana) se poate vizita Pestera Gura Plaiului. situata la 670 de metrii si la 20 metrii diferenta fata de apele raului.75 hectare). Pestera Cioaca cu brebenei este ocrotita pentru cristalele de calcita pura vermiforme si transparente. Astfel. In marginea sudica a Carpatilor Meridionali se afla Pestera Muierii (18. sunt extrem de interesante. Desi au o lungime de doar 200 de metri. fie stiintifice. unde s-a amenajat si singurul laborator speologic subteran din tara. Cheile Corcoavei. fiind unice prin tunelele sapate de apa in peretii Cladirii si Narilor. situate la circa 40 de kilometrii amonte de Baile Herculane. Pe malul stang al raului. formate de raul cu acelasi nume. impresionante prin salbaticia si ingustimea lor. Faima de cea mai frumoasa pestera din tara este atribuita Pesterii de la Closani. precum si importante orizonturi de culturi paleolitice. continand un adevarat cimitir de oase ale ursului de caverna. Cheile Oltetului. a cascadelor colorate. precum si prin curioasa forma carstica ramasa suspendata. Fundul cheilor este sapat in marmite de 4-6 metri. interesanta prin endemismul regional caleopterul Tismanella Chappusi. sunt taiate intr-un mic masiv de calcare situate in albia Cernei. sunt magnifice si se dezvolta pe circa 10 kilometrii. “Culoarul Liliecilor”. sunt considerate printre cele mai pitoresti din tara. declarata rezervatie stiintifica. cele 20 de pesteri totalizand aproape 400 metri de galerii. se afla Pestera Polovragi. fie monumente ale naturii. sectorul Ciucevelor. „Inelul”. “Sectorul Ogiva’ abunda in formatiuni carstice. Numeroasele pesteri din judetul Gorj au fost declarate fie rezervatii speologice. prin multimea de forme pe care le cuprind. O rezervatie speologica de 10. la intratrea in chei. care cad din versanti numai in perioadele cu ploi. Cheile Sohodolului.

1% si cabanele turistice 7. Cele mai multe innoptari au revenit turistilor din tara 98. urmate de cabane turistice si hanuri si moteluri (7. Padurile Rachiteaua (1200 ha. 2 vile turistice. 60 . in majoritate paduri batrane.6 mii locuri-zi. 68 in vile turistice. 20 in campinguri.7%). Numarul innoptarilor a fost de 103. La inceputul anului 2002 Gorj se gaseau 28 de unitati de cazare turistica.). Capacitatea de cazare turistica era de 1258 locuri.5%). Fluxurile turistice au fost formata in majoritate din turisti din tara (peste 95%).) si Chitu-Bratcu (1319 ha.5%) si vile turistice (4%).8 mii.Numeroase sunt si rezervatiile forestiere sau mixta.) si Dumbrava Tismanei. dintre care 7 hoteluri. repartizate astfel: 839 in hoteluri. 134 in cabane turistice. 50 in hanuri si moteluri. de langa Tg-Jiu. 5. Capacitatea de cazare turistica in functiune a fost in anul 2001 de 409.2 mii. cei mai multi dintre acestia in hoteluri (73. 2 campinguri.1 mii in hoteluri. 2. Numarul total al turistilor cazati in anul 2001 a fost de 46. dintre care 78. 4 cabane turistice.9 ha. cum sunt: Padurea de castan dulcesau bun Pocruia-Tismana (1251. precum si padurea Botorogi.2 mii in cabane turistice. 1 motel. acestia preferand ca spatii de cazare hotelurile in proportie de 74.4 mii persoane.7%. majoritatea in hoteluri (70.4 mii in hanuri in moteluri.

uneltele si obiectele din silex descoperite in Pestera Muierilor de langa Baia de Fier dateaza din perioada Paleoliticului mijlociu. a inscris numele sau în cartea de aur a artei universale ori de Tudor Vladimirescu si Ecaterina Teodoroiu. reşedin ă a jude ului Gorj. Municipiul Tg-Jiu cuprinde 9 aşezării ca localită i componente: Tg-Jiu. FIŞA MUNICIPIULUI TG-JIU 3. De Tirgul-Jiu se leaga nume ilustre ale civilizatiei si culturii nationale. AMPLASAMENT TG-JIU. iar din perioada stapanirii romane au fost identificate urmele castrelor de la Bumbesti-Jiu (unde isi avea sediul Cohorta a 4-a. considerati zeii tamaduirii. ramasi în istoria neamului. pe aceste locuri se intindea Tara Litua (mentionata documentar prima oara in 1247). Gorjul este un tinut cu vechi urme de locuire. aici descoperindu-se monumente dedicate zeului Esculap si zeitei Hygeia. Polata. ilustrul Tudor Arghezi. Bârseşti. cu municipiul Apulum (Alba-Iulia). Drăgoeni. aşezat pe Jiu la 18 km distan ă de la ieşirea Jiului din defileu la poalele masivului Paring. Romaneşti. Izvoarele cu ape minerale de la Sacelu erau folosite ca ape tamaduitoare de catre romani. pe Dunare. şi Ursa i.CAPITOLUL III. S-au descoperit si vestigii ale unor asezari daco-romane in apropierea drumului strategic ce lega municipiul Drobeta (Turnu-Severin). Cypria). Istoricii au ajuns la concluzia ca in sec.14.1. Este indeajuns sa amintim de marele sculptor Constantin Brancusi care purtat de Pasarea maiastra a talentului. eroina de la Jiu. Manastirea Tismana. ale istoriei neamului. Iezureni. Preajba Mare. ridicata in anii 1375-1378 cu sprijinul domnitorului Vladislav I (Vlaicu) a jucat un rol important de-a lungul 61 . Tot în aceasta parte de tara a creat cel ce s-a socotit intotdeauna gorjean. municipiu. Slobozia. condusa de voievodul Litovoi.

titei. casa slujerului Barbu Ganescu (sec. Oras al monumentelor lui C. Tirgul-Jiu s-a dezvoltat pe vatra unei asezari geto-dacice.veacurilor. Tinutul a fost mentionat documentar prima data la 3 oct. Denumirea de Gorj. pesterile 62 . ca principal lacas de cult. 1385 ca judet (Jales) intr-un act emis de Dan I.18). cu care apare acest tinut in sec. Pot fi admirate astfel: defileul Jiului. ansamblul arhitectural format din Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (1694-1700) si casa banului Cornea Brailoiu (1699-1710). Brancusi (complex sculptural ce cuprinde Coloana Infinitului inclusa pe lista celor mai importante 100 de monumente ale lumii. in localitate mai pot fi vizitate: Muzeul judetean de istorie si arheologie. Redevenit pamant al Tarii Romanesti. cheile Oltetului. spital si cetate. Orasul a cunoscut o intensa dezvoltare economico-sociala si urbanistica dupa 1968. cu nenumarate urme ale glaciatiei cuaternare si spectaculoase forme de relief carstic). Muzeul de Arta cu colectii de icoane si sculpturi in lemn. biserici si catedrale vechi (secolul XVI) cum ar fi Biserica Negustorilor (Catedrala Domneasca) construita in anii 1748-1764 in locul unei biserici de lemn. Biserica "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" construita in perioada 1746-1747. create in perioada 1936-1938). gaze naturale). orasul cunoaste o oarecare dezvoltare in special dupa cucerirea independentei (1877). cand a fost declarat municipiu si a inceput o puternica industrializare. Targ cunoscut de desfacere a marfurilor in Tara Romaneasca. Asezarea este mentionata prima oara intr-un act emis la 20 martie 1406 de catre Mircea cel Batrin. Masa tacerii si Poarta sarutului. in special extractiva (carbune. ca scoala. turismul este destul de dezvoltat. Intens legat de varietatea conditiilor naturale (zona montana ocupa 29% din suprafata judetului. lacurile glaciare. se pare ca deriva din slavona (Gornai-Jiu = Jiul de Sus sau de Munte).15. unde a locuit Constantin Brancusi cand a creat ansamblul format din Coloana infinitului. casa pitarului Dimitrie Maldarescu (1710). de vestigiile arheologice si de numeroasele obiective arhitectonice si de arta. orasul a fost in stapanirea Imperiului Habsburgic intre 1718 si 1739.

schitul Lainici. VECINI. pe traseul Tg-Jiu – Rm. broasca testoasa de uscat si scorpionul. Suprafa a : 9333 ha Distan a până la Bucureşti este 298 km. Popula ia (cu localită ile componente): Anul Nr loc. asezarile daco-romane de la Suseni. Muierilor si Polovragi si vizitate: castrul roman de la Bumbesti. Vâlcea . cat si operele monumentale ale lui Constantin Brancusi de la Tirgu-Jiu. 1912 15. in partea de vest a judetului se remarca o patrundere abundenta a unor elemente mediteraneene: vipera cu corn. culele de la Curtisoara. manastirile Tismana si Polovragi. POPULA IE.506 1992 98.2. La toate acestea se adauga o diversa si bogata flora si fauna. Pogogeni sau Groserea. O atractie deosebita o prezinta statiunea balneoclimaterica Sacelu si numeroasele rezervatii naturale de castan comestibil si alun turcesc. padurea de liliac sau izbucul de la Isvarna.Closani.416 1930 15.651 1977 63.790 Vecini: • E comuna Bălăneşti • SE comuna Scoar a • S comunele Dăneşti şi Drăgu eşti • V comuna Băleşti • NV comuna Leleşti • N comunele Stăneşti şi Turcineşti şi teritoriul oraşului Bumbeşti-Jiu 63 . Barsesti si Borosteni. 3.Piteşti – Bucureşti. SUPRAFA Ă.238 2001 97.

chimiei. 3.6. alimentare si industria mică. care sunt profilate in diverse domenii. Locuitorii oraşului îşi desfăşoară activitatea. OCUPA IA PRINCIPALĂ A POPULA IEI Ocupa ia principală a popula iei din localită ile componente este cultura cerealelor. transporturi.3.5. O parte din locuitori lucrează în unită ile industriale şi sociale-culturale ale municipiului. prelucrării lemnului. Cele mai importante sunt: 64 . etc.4. care sunt folosite şi acoperite cu culturi şi acoperite cu păduri de foioase şi planta ii de vii şi pomi fructiferi. printre care agricultură. SOCIETĂ I COMERCIALE Societă ii comerciale: Pe teritoriul municipiului Tg-Jiu îşi desfăşoară activitatea majoritatea societă ilor comerciale din Gorj. INDUSTRIA IN TG-JIU Reprezentative pentru municipiul Tg-Jiu sunt ramurile construc iei de maşini.3. industrie. îndeosebi pe raza oraşului. creşterea animalelor şi cultura legumelor. comer . industriei uşoare. a materialelor de construc ii. 3. RELIEFUL Relieful cuprinde o mare parte din lunca Jiului şi a teraselor de pe partea stângă a lui. exploatării. 3. turism.

Tg-Jiu La început întreprinderea dispunea de trei sec ii. furnire estetice. . etc. ROSTRAMO S. mobilier. MIRFO S. toate caracterizate printr-o înaltă productivitate.înfiin ată in anul 1955. Olanda. elemente hidraulice separate sau tipizate. ca subunitate apar inând cunoscutei centrale A. – Întreprinderea de Confec ii – S. PAL. din Tg-Jiu este destinată satisfacerii cerin elor na ionale de maşini unelte pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastică. Acest lucru a făcut ca produsele să ajungă la diverse târguri interna ionale unde au avut aprecieri meritate. cinci ateliere si 15 compartimente func ionale. decora iuni interioare. Italia.A. tehnicitate si fiabilitate.A. .P. In anul 1989 Combinatul a devenit societatea comercială ROSTRAMO S.A.P. placaj.P. In prezent societatea produce numai pentru export – Germania.C. Aici se fabrică maşini tip presă si de injec ie. Datorită modernizării si dezvoltării produc iei in ultimii ani a crescut la 80 % ponderea produc iei destinate exportului in totalul produc iei realizate. CONFEC IA S. Realizarea de seamă a industriei româneşti I.C. Spania si Belgia.P. – S.F.Combinatul de Prelucrare a Lemnului – S.A.A.F.C.I.M.A. pentru prelucrarea maselor plastice si a cauciucului. Tg-Jiu .C. ciocane de forjare. tapi erii.A..U. 65 . foarfece tip ghilotină.C. prin transferarea unui atelier de profil din Clujul acelor vremuri.U.M.A.A. – care produce si livrează pe pia a internă si la export produse de cea mai bună calitate cum sunt: cherestea. Anglia. pe baza unor contracte încheiate cu firme tradi ionale din Canada si Italia. scaune. Tg-Jiu Înfiin ată in anul 1940.

Întreprinderea de Repara ii Utilaj Minier .C. si S.Întreprinderea de Utilaj Minier Tg-Jiu Având in vedere de schimb necesare. In prezent unitatea execută piese de schimb si subansamble pentru utilaj minier.A.06. Uzina de Repara ii S. S.produc ia de utilaj si piese de schimb cu prioritate pentru industria minieră.A. a luat fiin ă la data de 05. din fosta întreprindere de utilaj minier s-au desprins înfiin at: S. Prin statutul său are ca scop .C. 66 . Studii si Inginerie Tehnologică pentru Maşini Unelte Bucureşti. Întreprinderea dispune de tot ce este necesar pentru a satisface solicitările de utilaj minier si piesele de schimb.A. repara ii piese. Întreprinderea a realizat puternice de colaborare cu unită ile importante si cu o serie de institute de cercetare si proiectare. GRIMEX S.. In cadrul întreprinderii s-a înfiin at Antrepriza de Montaj Utilaj si s-au Minier – in cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea forma ii puternice. s-a dezvoltarea puternică a mineritului in bazinele Olteniei si o dată cu aceasta creşterea solicitărilor de utilaje si a pieselor hotărât înfiin area unei întreprinderi de utilaje legături miniere in Tg-Jiu.A.forjare pentru programul de fabrica ie. . AMORIM S. reuşind si pe această cale să solu ioneze o serie de probleme de mare complexitate tehnologică si tehnică. asigură servicii diverse unită ilor miniere si produce bunuri de uz casnic si gospodăresc pentru popula ie. subansamble si utilaje miniere. După anul 1989. având ca obiectiv cercetarea si proiectarea maşinilor unelte de presare . .Un mare rol in desfăşurarea unei activită i calitative l-a avut înfiin area Filialei Tg-Jiu a Institutului de Cercetare. Are ca obiect de activitate fabricarea de utilaje si piese de schimb pentru industria minieră.S.C.1992. Uzina de Repara ii S.C.

şamotă grea.C.S. MACOFIL S.Întreprinderea de Materiale de Construc ii – S. Tg-Jiu.o sec ie de prefabricate din beton armat. UNIREA S. caolină.Întreprinderea de Articole Tehnice din Cauciuc si Cauciuc Regenerat – S. instala iilor for ă.A. şamotă. covoare. ARTEGO S. Tg-Jiu Întreprinderea se înfiin ează in anul 1973. In anul 1990 Întreprinderea a devenit S. utilajelor miniere si de intelectuală asupra unui număr excava ii din industria constructoare de maşini precum si din alte domenii. Este unica întreprindere de sticlărie din întreaga Oltenie.C. Tg-Jiu.Întreprinderea de Sticlărie Menaj – S. MACOFIL S.o sec ie pentru producerea materialelor construc ii. transportoarelor electrice. plăci tehnice. garnituri presate. Dispune de un sector minier propriu de unde îşi asigură materia primă de bază.A. masă plastică refractară si mortar refractar necesar industriei metalurgice. precum si cauciuc regenerat. .A. . . Tg-Jiu Printre primele înfiin ate in Tg-Jiu.C. Întreprinderea are in componen a sa: o sec ie de produse ceramice. . si are ca profil fabricarea de articole tehnice din cauciuc cum sunt: benzi de transport.A TgJiu.C.C. manşoane de radiator auto. locomotivelor. fabrica realizează cărămizi dense si cărămizi termoizolatoare. Produsele realizate de această societate se desfac pe pia a internă si externă si sunt destinate echipării de autovehiculelor.. Produsele realizate de aceasta sunt: 67 .A. Societatea are drept de proprietate important de mărci de fabrică si brevete de inven ii. STARGLASS S. unitatea livrând produsele sale pe pia a internă si pe pia a externă (in ultimul timp din ce in ce mai mult la export). . matri e si accesorii metalice.

Baza Tubulară –A.Bazinul de lignit Rovinari este situat la 14 km sud de Tg-Jiu. PETROM S. prin cele două mari bazine carbonifere ale sale : Rovinari si Motru. .A.sticlă albă cristal si rubin si o gamă largă de produse de sticlărie menaj.Sucursala PECO Gorj A Societă ii Na ionale a Petrolului – PETROM S.P.G. a cunoscut o dezvoltare puternică si are o activitate foarte 68 .Societatea Na ională a Petrolului PETROM S.A. prin unită ile sale. coordonează activitatea a două schele : Schela de petrol icleni si Schela de Petrol. In anul 2000 s-a construit un nou depozit de produse petroliere. prepară si livrează lignit către principalii beneficiari: unită ile RENEL. alte unită i si gospodării.Bazinul minier Motru este situat la circa 40 km de Tg-Jiu. .A. Obiectul de activitate al acestei unită i este confec ionarea si repararea de utilaje petroliere si recondi ionarea materialului tubular. Tg-Jiu A luat fiin ă in anul 1957 pe scheletul atelierelor apar inând unită ilor de profil din Tg-Jiu. . In unită ile apar inătoare sucursalei Tg-Jiu se realizează circa 35 % din produc ia de gaze si 7 – 8 % din produc ia de i ei din ară.Compania Na ională a Lignitului Oltenia Tg-Jiu. Jude ul Gorj de ine primul loc in ară la lignit. Bucureşti. extrage. . Unitatea bună. .N. Compania Nationala a Lignitului Oltenia . -sucursala Tg-Jiu Sucursala Tg-Jiu a S. . Înfiin ată acum mai bine de 50 de ani sucursala dispune de o re ea formată din 11 sta ii PECO.. Compania Nationala a Lignitului Oltenia are in subordine un număr de 43 subunită i de produc ie si de deservire si are exploatări miniere in carieră de suprafa ă si in subteran.A.P.

pode e dalate si tubulare. ..A. In prezent ca S. Prima firmă privatizată. service si asisten ă tehnică pentru instala ii electrice si de automatizare.A. Şi-a desfăşurat activitatea pe raza jude ului Gorj si in afara acestuia.S. produse din metal.L produse avicole si S. MARSAT S.C. prin metoda MEBO. puneri in func iune.R. lucrări de modernizare. etc. materiale P. există mai multe unită i producătoare de carne de pasăre si carne de porc care asigură necesarul de consum al popula iei (S. materiale chimice.7. aprovizionează si vinde en-gross si en-detail materiale metalurgice..C. Prin mecanizarea lucrărilor agricole si prin fertilizarea solurilor slab productive se reuşeşte o agricultură modernă cu o productivitate in ce mai mare.C. materiale de construc ii. din municipiul Tg-Jiu . Tg-Jiu. echipamente de lucru si de protec ie. SUINPROD S. In domeniul agriculturii îşi desfăşoară activitatea mai multe societă i comerciale: din ce 99 S.A. etc.S.S. Societatea este specializată in executarea lucrărilor de construc ii montaj. 69 . COMAT S. INSTANT crescătorie porci). Tg-Jiu. . Ogoarele municipiului Tg-Jiu sunt însămân ate cu soiuri valoroase de grâu si porumb.C. repara ii.A. retehnologizări. materiale abrazive. 3. Înfiin ată in anul 1973 ca întreprindere de stat.Şantierul de Construc ii Forestiere si Industriale Tg-Jiu A luat fiin ă in anul 1955 si are ca obiecte de activitate: excavări in stâncă.C. AGRICULTURA In municipiul Tg-Jiu.I. COMAT S.

in prezent dispune de sec ii de produc ie si de spa ii de depozitare. linii de îmbuteliere. Ulterior a realizat o sec ie de semiindustrializare . alimentare proprie cu apă. modernizată. concentrate din grâu.S. porumb. . o fermă de solarii reci dotată cu de iriga ie. Întreprindere pusă in func iune in anul 1976.S. COMB GORJ S. De la înfiin are si până in prezent societatea a urmat un program de extindere si dezvoltare. Societatea şi-a creat deja o pia ă proprie in jude ul Gorj si in alte jude e.S. ovăz cu adaos de proteino-vitamino-minerale. etc. depozite de condi ionat vinurile. încă de la început s-a axat pe realizarea unei puternice baze tehnico – materiale. naturale si industriale. Tg-Jiu – morărit si panifica ie. un depozit sistem modern de legume – fructe. propriu aprovizionând cu legume si fructe întreaga popula ie. . a produselor horticole si mixte. . Societate cu rezultate deosebite.A. Aşa cum am subliniat. Societatea produce si livrează nutre uri combinate pentru toate speciile de păsări si animale. LEGUME FRUCTE S. Tg-Jiu. Mai târziu. in anul 1966 se realizează noi extinderi la capacitatea de produc ie si mai târziu la spa iile de depozitare.C. municipiul Tg-Jiu a cunoscut o dezvoltare puternică si o creştere vertiginoasă a popula iei . centrală termică pe . este dotată cu utilaje de prelucrarea produselor.C. 70 are centre de vinificare proprii.C. VINIFICA IE SI BĂUTURI GORJ S.. GORJPAN S.A.S. A desfăşurat activitatea in bune condi ii. Înfiin ată din anul 1962.A.A. În prezent societatea gaze.C. În anul 1963 s-a făcut prima extindere a fabricii de pâine.

. doage.FABRICA DE . pia a de desfacere fiind pe întreg teritoriul ării. şi ă.S. . ROBUR S. Tg-Jiu Este una din societă ile din cadrul exploatării forestiere care a exploatarea si industrializarea cunoscut două forme. iar cea de-a două lemnului. Societatea produce mai multe sortimente de igări (cu filtru si fără filtru). 71 . prima producerea lemnului de foc. ulucă etc. spi e. fag si stejar. Dezvoltarea exploatării lemnului a atras după sine si dezvoltarea prelucrării acestuia.8 EXPLOATAREA FORESTIERĂ In ultima jumătate de veac exploatarea forestieră s-a făcut sistematic si ra ional si numai in bazinele unde pădurile au ajuns la vârsta optimă.C. 3.anul 1940 import.A. Anual se plantează puie i de răşinoase.. traverse.a reuşit extinderea IGARETE TG-JIU si modernizarea liniilor tehnologice cu utilaje din Societate din rândul primelor înfiin ate in municipiul Tg-Jiu .INSPECTORATUL SILVIC AL JUDE ULUI GORJ – FILIALA TERITORIALA A REGIEI AUTONOME ROMSILVA A luat fiin ă in 1968 pentru coordonarea activită ii forestiere de pe teritoriul jude ului Gorj .

stabilirea duratei de reînnoire a materialului plantat. şcoli. Obiectivul de actualitate domeniul protec iei cenuşă. producerea de cartofi sămân ă si pentru consum. testarea gamei de erbicide. gutuiul. grădini e. centrale si re ele termice. hoteluri. prin exploatarea cărbunelui si a haldelor de .Institutul de Proiectare Jude ean Gorj. sisteme de alimentare cu apă. etc. stabilirea tehnologiei de cultură a vi ei de vie in condi iile specifice zonei.9 CERCETAREA ŞTIIN IFICĂ In municipiul Tg-Jiu îşi desfăşoară activitatea două unită i de cercetare ştiin ifică: Sta iunea de Cercetare si Produc ie Pomicolă si Sta iunea de Cercetare si Producere a Cartofului. . . organizarea si coordonarea activită ii din pomicultura jude ului. restaurante. spitale. Institutul a avut un rol determinant in dezvoltarea municipiului Tg-Jiu si a jude ului Gorj. vişinul. până in perioada anului 2000. si insecticide.Sta iunea de Cercetare si Producere a Cartofului are ca obiective elaborarea tehnologiei de cultivare si înmul ire a cartofului.3. înfiin at in anul 1970. laboratoare. . producerea materialului săditor. cămine. de punere in valoare a terenurilor degradate. De subliniat este aspectul creării in cadrul sta iunii a unor soiuri ce se disting prin fructe de calitate deosebită si rezisten ă mărită la boli cum sunt : castanul. gaze si alte echipamente edilitare. elaborarea tehnologiei de plantare a cartofului. in vederea executării unor proiecte pentru adaptarea terenurilor in vederea construc iei de locuin e individuale sau blocuri. mărul si altele. 72 îl constituie continuarea cercetărilor in si ameliorării mediului înconjurător. stabilirea soiurilor de cartof.Sta iunea de Cercetare si Produc ie Pomicolă are ca obiectiv ameliorarea soiurilor pomicole.

In prezent societatea nu mai este semnificativă din punct de vedere al activită ii. Judetul Gorj dispune de zone turistice deosebit de atractive precum Tismana. ea înstrăinându-şi proprietă ile. 73 posibilitatea să-şi realizeze obiectul de activitatea. de Calcul Electronic înfiin at in anul 1976. având ca principal obiectiv introducerea informaticii in economia jude ului sistemelor informatice. Fizic. din care 10 hoteluri si 11 campinguri. Unitãtile de cazare turisticã. In curând. etc. Statiunea montanã Rânca (peste 1600 m altitudine) va fi trecutã de la profilul turistic la categoria statiunilor climaterice. Polovragi. iar din 10 decembrie 1971. din care: • hoteluri 5. Pades si de douã staiuni balneo-climaterice . nu mai are . TURISMUL Unită ii cazare: total 6.Sãcelu si Ticleni. tot in domeniul proiectărilor. pregătirea de specialişti in informatică. din lipsă de patrimoniu si personal. închirierea de echipament de calcul. Cheile Sohodolului. fiind alocate importante fonduri de la bugetul statului pentru dezvoltarea acesteia. Ulterior centrul devine societate comercială având ca obiect de activitate: implementarea si exploatarea acestora.10. in numãr de 41. Cheile Oltetului. societatea. Oficiul Judetean de Turism Gorj. dispun de o capacitate totalã de cazare de peste 3150 locuri. iar salaria ii creându-şi propriile firme sau autorizându-se.Centrul Teritorial Gorj. Cheile Galbenului. care preia baza materiala a unitatilor existente inaintea lui. subordonata Directiei de hoteluri si restaurante Bucuresti. In anul 1968 se infiinteaza Filiala de hoteluri si restaurante Tg-Jiu. cu 568 locuri şi un han cu 80 de locuri de cazare. in cea mai mare parte. 3. vânzarea .

braserie si bar. Casa de Cultură a Sindicatelor. policlinicile. dispunand de 70 de locuri de cazare. cinematografele. poşta. restaurant.In anul 1970 a fost dat in folosinta Hotelul Gorj cu 170 de locuri. sta ia C. vis-à-vis de sediul Prefecturii). Întreprinderea de Articole Tehnice din Cauciuc si Cauciuc Regenerat. in partea NE-ica a municipiului. spitalele. 74 . care au contribuit la creşterea gradului urbanistic al municipiului Tg-Jiu.11. URBANIZAREA SI DOTAREA Urbanizarea si gospodăria comunală. Într-un timp relativ scurt a fost ridicat un număr important de edificii industriale si social – culturale. avand 90 de locuri de cazare. iar cu cele 13 nivele ale sale este cea mai inalta cladire civica din intreaga Oltenie. 120 de alimentatie publica in spatii inchise si 60 pe terasa deschisa. unitate care dispune de 80 locuri de cazare..F. In anul 1989 a fost finalizat si dat in folosinta Motelul Dragoieni. sala de conferinte si vestiare pentru sportivi. care a fost extins in anul 1980 pana la 457 locuri de cazare de confort I. noile ansambluri de blocuri si case individuale construite de către locuitorii urbei si altele. aici putem men iona Întreprinderea Maşini Unelte pentru Forjare si Presare. In anii ’80 a fost construit Hotel-Sport. Cladirea reprezinta unul dintre cele mai frumoase edificii ale orasului. un alt obiectiv de cazare si alimentatie publica( pe Bulevardul Brincusi. 60 de alimentatie publica. bufet si cantina pentru servirea a 140 mese pe zi. 3. Tot in aceeasi perioada a fost construit Hotel Parc.R. pie ele. devenind un complex hotelier si de alimentatie publica cu o reputatie la nivel national. bar. Combinatul de Lian ii si Azbociment Combinatul de Prelucrare a Lemnului. hotelurile si motelurile.

două centrale si patru independen a electrice. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ In municipiul Tg-Jiu există 27 sta ii de transformare. de vedere Termocentralei si al totodată energiei Rovinari si Turceni. – Bucuresti cu sucursală in municipiul Tg-Jiu. se îngrijeşte S. au fost alimentate cu gaze naturale. a unei hidrocentrale pe râul Gilort. cu un debit de circa 300 litri/secundă. pe o conductă cu diametrul de 600 mm.3. 75 microhidrocentrale Tg-Jiu municipiului din punct . cu un rezervor de 800 mc.C. linii electrice aeriene de 110 kv totalizând o lungime de 760 km. 3. De distribuirea gazelor naturale in Gorj si Tg-Jiu. de unde apa este adusă printr-o conductă metalică pe o distan ă de 4 km. una la Baia de Fier. cu ajutorul unei aduc iuni. de 220 kv totalizând 160 km si de 400 kv de peste 360 km.13. localită ile din jude ul Gorj si in special municipiul Tg-Jiu.14. Re eaua de distribu ie a apei de pe raza municipiului Tg-Jiu este de circa 100 km. In Iezureni s-a mare adâncime in zona Curtişoara construit o sta ie de tratare a apei . ALIMENTAREA CU APĂ POTABILĂ. Alimentarea cu apă a oraşului se realizează prin captare. DISTRIGAZ SUD S. ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE Odată cu finalizarea magistralei de gaze icleni – Petroşani. si prin forarea unor pu uri de si Bumbeşti – Jiu.A. Ac iunea de electrificare a municipiului s-a desfăşurat într-un timp foarte scurt.12. pe o distan ă de 18 km. 3. Dezvoltarea bazinului minier determină apari ia pe râul Olte .

a zonelor verzi. fântâni arteziene. . Automatizarea celor trei centrale telefonice din municipiul Tg-Jiu ce deservesc popula ia (un număr de peste 36000 de abona i telefonici) – S. . ALTE UTILITĂ I ALE MUNICIPIULUI TG-JIU. Realizarea parcărilor din zonele de locuit si din zonele centrale. ROMTELECOM S. Modernizarea străzilor si a bulevardelor. asfaltarea si pavarea cu dale din beton sau mozaic vene ian a trotuarelor si a aleilor parcurilor.C.A.Banca Na ională a României – Sucursala Gorj.Banca Populară Română – Sucursala Gorj. ROMCABLU S.BANCPOST S. a locurilor de joacă pentru copii. .C.Tg-Jiu.A. Transportul de călători TRANSLOC S. semaforizarea intersec iilor.Casa de Economii si Consemna iuni . 3. SISTEMUL FINANCIAR – BANCAR In municipiul resedinta de judet se afla mai multe sucursale ale unor importante institutii bancare: . .Casa Teritorială a Cooperativelor de Credit Gorj.R. Toate acestea sub lucrari au fost coordonate de Direc ia de Gospodărire Comunală din cadrul Primăriei Tg-Jiu. etc. si S.L.15.3. Existen a a două societă i comerciale care au in obiectul de activitate distribuirea canalelor de televiziune si realizarea unor emisiuni locale: S. .Banca Comercială Română – Sucursala Gorj. etc.R.A Sucursala Gorj. RCS S. 76 se realizează in principal cu troleibuzul – .16.L.C.

etc.Sucursala Gorj.17.sucursala Gorj societate de asigurări care pune la dispozitie o game variata de servicii de profil. 3. .ASIROM .cabinete şcolare. . 3.Spitalul situat pe str.Spitalul 700 de paturi cu policlincă pentru adul i si copii..Spitalul situat pe str. Unirii. 77 . de 23 farmacii particulare.Sucursala Gorj. .Banca Română de Dezvoltare . dotate si cu personal de specialitate .OMNIASIG . . intră : . Tudor Vladimirescu.sprijinirea statului pentru îndeplinirea rolului său economic.18. lucrări de construc ii montaj. 23 Decembrie cu un număr de 358 medici si 906 personal mediu sanitar. . clădiri si alte construc ii.19.avizarea chestiunilor cu privire la comer si industrie. REIFFAISEN BANK . dotate cu aparatură modernă.sucursala Gorj asigurări facultative împotriva incendiilor. geamuri vitrine . ACTIVITATEA SPITALICEASCĂ SI FARMACEUTICĂ . In municipiul Tg-Jiu există un nr.cabinete medicale particulare situate in spa ii moderne. calamită ilor. . con inutul clădirilor .C. amplasate in toate zonele oraşului. 3. situat in str.S. CAMERA DE COMER SI INDUSTRIE GORJ In atribu iunile sale. in principal. . SOCIETĂ I DE ASIGURARE .

ARTEGO S.înfiin area de societă i comerciale.S.R. CIBGOMEC S..R.R.L. . ROSTRAMO S.. ROBUR S. MACOFIL S.L. .L. TIMBER PRODUCT ROSFINX S.R.A.S.A.C.R. ..C..A..S.C..S.C. STAR GLASS S.S. .C. . 78 . PRELMET S.S.L. utilaje si echipamente: .S..C. SOCIETĂ I COMERCIALE EXISTENTE IN MUNICIPIUL TG-JIU: Industrie extractivă si prelucrătoare: .S. EUMECA S.S. ..A.S.C.colaborarea cu institutul de specialitate pentru elaborarea situa iilor statistice privind dezvoltarea comer ului si industriei. . .C.. Construc ii de maşini. OLTIP S.C.A. .L.MONA S. . .S.L.C.C. VONCOMPROD S.R.. . SEINKO S. .A. .C. sprijinirea comercian ilor si a industriaşilor cu informa ii necesare exercitării ce către aceştia a profesiunilor respective.C.S..L..S.R.L.S. PENALCO S. AMORIM S.A...SC MIRFO INDUSTRIES SA. .tinerea eviden ei firmelor individuale si sociale din raza lor de activitate . .C.R. .

S.L. PATCOFVIL S.. ILGO S.R.S.C.R.C..R... .S.L.R..S..R. COMBGORJ . . .producerea de nutre uri.L..M.S. BEKADIS PROD S. GORJPAN S.C..L. .L. FESTO PROD S. ENDER PROD EXIM S.S.R..S.A..S.A.C.A...C.C. . .R. .L.. .C.C.C. .C.C.S.R. CARNEX S. Agricultură: . . CARMIALINA OL S.S.R.C.A. .S. ROMVIOLETA S. CONFEC IA S. Industria alimentară: ..L.L.L.C. .L. AZIMONA PROD S. OBION PROD S.L. GRIMEX S.S. .C. MASCHKONY S.R. ...L..R.R. VODEVIL PROD S. GINI S. .S. .C.S.C.C.S. .S.L.R. .C.S. .S..C.S.S. WALL HART S.R.R.. Industrie uşoară: . S. 79 .C..S.C.S.S.R. . BETINA PROD S.R.A.C.L.L. SANIMPEX S.R.R. . .C.L. AVCOR S.L.L. . IMPRESIA S.M.C.A. PANICRIS S. .L.C. ROMAL S. MEGA VOX S.S.C.S.A.

L.R.C.A.S.C... ECONOMIC S.R..L.L. .R. .C.S..T. BALANTA S.R.C. KONCORD TRANS S.R. PETROCONSTRUCT S. .S. SCIFCAI S.C.S. TAMARA S. ROVINCOM S..S.C.L.S.A.S. 80 AMERICAN INVESTMENT COMPANY ..C. M. ACREMIN S. . . . ARIVI S.L. IMI S.C.A.C....S.C. KAISER S.S.C. SILCOR GETOPRESS S.R. . VEVSTAR S.L.L.Construc ii: . ELECTROCONSTRUC IA ELCO TG-JIU S.S. .L. .C. .R.C...R.L.R.S.S. ACM GORJ S. . . .R. . ROMANIAN S.R. .R.C. ELIO CONS S.R.S.L.S.S. ..C.R.C..C. .S.C..C. PERICLE S.S.A.L.S. KORUNA CON S.R.S. S.C... . SEGALI S.S..A..C.S. CRINEX COM S. .S..L.L.C..C.L.A.C. . . INTERFARM S.L. STAHL BETON S.S.S.L.A. EDUARD S.C.R.S. . .S.A.S. Comert-servicii: .L...C. . .R.A. .R. SANTIERUL 4 S.A.L.R.

S.S.S. COMAL S.L. . . EXPRES TRANSPORT S.C. METACO S. .A.R. FORTUNEX S.. AGROTRANSPORT GORJ S. AURUM S. .S. ..C.S. 81 .A..C.A.. . Servicii profesionale: . FARMAVITA S.R. ELTOP S.C. LOTUS S.C. .A.R.A.S. LITUA S.C..L.C.A... . . . . COREMAR S.. ...C.C.AGEN IA ECONOMICĂ ROMIT S. GETAX S.L.S. GORMEC S. REMAT GORJ S. .C.C. .C. GUARDO TOURS S.C. CART.S.C.S. GORJ TRANS S...S.C.S.. PARÂNG TRANSPORT S.S.A..S.R.C..S. COMTA GORJ S.S.S.. ..L. Transporturi: .C.S. ROLTRANS S.OJT GORJ S.L.. Turism: . .L.A.S.S.C. INIDAN S.S.C. .A. .C. .GO S.R.L. .A.L.S. DANTEX S. . ..R.L.S. .C.R.C.R. ALCPROMET S.A. .A.S. VODIMEDICOR S.S.C.R.A..A.C..A.A.L.R. .

C.R. 3.S. INTERSYSTEM S.R.L.A. adm publică Învă ământ Sănătate Număr salaria i 672 13.C..21.L.A. GORJEANUL S.C. GHI-COS S.. FRONTERA S. poştă şi telecomunica ii Activită ii financiar bancare. gaze şi apă Construc ii Comer Transport.L.R.R.S.20.S.R.. .S.L.L.S. . .C.L.R. ROM YUGO IMPEX S.C.R. MECANOELECTRICA S. .312 1340 2803 6464 582 1212 3124 1713 3. ATELIER PROIECTARE PERFECT S. COMTEC S.S. MODUL DE FOLOSIN Ă A TERENURILOR o agricol 6015 ha.S.C.. . ..C. ..L. ..C. .S. din care: arabil 4772 ha livezi si pepiniere pomicole 760 ha vii şi pepiniere viticole 239 ha fâne e 344 ha o păduri 1739 ha 82 . SALARIA I Domeniu Agricultura Industrie Energie electrică şi termică. INTERCOMPUTER S.C.S.

4 creşe cu 255 paturi. 19 şcoli cu învă ământ primar şi gimnazial cu 12580 elevi. 3. În 1921 a fost aşezată o placă comemorativă la podul de 83 . 34 farmacii. Monumente istorice şi de arhitectură: • În 1898 s-a construit statuia lui Tudor Vladimirescu în fa a liceului care îi poartă numele. din care: grădini e 35 cu 2873 copii. CULTURA In municipiul Tg-Jiu există: . Brâncuşi. Învă ământul (2000-2001): unită i şcolare total 74. care a luat fiin ă în anul 1838. 47 farmacişti . o şcoală profesională.23.2 teatre şi institu ii muzicale. Sănătate: 255 medici. Aleea Scaunelor şi Poarta Sărutului din Ansamblul C.3. Gimnaziu Tudor Vladimirescu. care func ionează din 1890. Liceul “Ecaterina Teodoroiu” etc. Printre acestea se numără: Şcoala normală pentru pregătirea învă ătorilor. în care sunt amplasate Masa tăcerii. 32 biblioteci. 3 Universită i cu 3103 studen i. abonamente radio 21987. 989 personal mediu sanitar. 3 postliceale. ÎNVĂ ĂMÂNTUL În Tg-Jiu unită i de învă ământ au func ionat încă din secolul al XIX-lea. Grădina publică a fost amenajată în 1856. 11 dispensare medicale. abonamente telefon 23254. abonamente TV 21878. unită ii PTTR 8. În anul 1984 a fost înfiin at Muzeul de Istorie al Goratestată. Total cadre didactice 1680. 14 licee cu 7525 elevi . 2 spitale cu 1451 paturi.22.

dispunand de o sala de spectacole de 700 de locuri. fosta Catedrală. Brâncuşi. Intre institutiile culturale ale municipiului Tg-Jiu. pe locul unei bisericii din lemn. cu o scena spatioasa. în amintirea luptei în care armata română. construită în secolul al XVIII-lea. mare ban al Craiovei. Poarta sărutului. pe bulevardul ce-i poartă numele. bustul lui C. • Cişmeaua Sâmboteanu. opera sculptorului Vasile Năstăsescu. • Biserica Negustorilor din Pia a Centrală a oraşului. • În anul 1978 a fost executată din bronz. construită în 1810. în cartierul Vădeni. care a existat în 1772. Împăra i. o sala conferinte cu 120 locuri.peste Jiu (construit din fier în anii 1894-1895). • Biserica Sf. de un club cu o sala de reuniuni. • Casa memoriala Ecaterina Teodoroiu. 84 . care exista pe la 1717. construita in 1970. construită între anii 1748-1764 pe locul unei foste biserici. pe strada Victoriei. împreună cu popula ia oraşului a învins armata germană. la ieşire spre oraşul Bumbeşti-Jiu. la 14 octombrie 1916. Coloana fără sfârşit. pe locul unei biserici din 1795 şi biserica ridicată la începutul secolului al XVIII-lea de Cornea Băloi. Nicolaie pe strada 11 Iunie. • Între anii 1937-1938 a fost ridicat ansamblul Constantin Brâncuşi alcătuit din: Masa tăcerii. ridicată între 1867-1875. Aleea scaunelor. • În anul 1972 a fost ridicat bustul generalului Gheorghe Magheru. amplasat în fa a casei de cultură. utilata modern. biblioteca si numeroase incaperi destinate activitatii in cercuri. de sculptorul Ion Irimescu. • Biserica Sf. se remarca: Casa de Cultura a Sindicatelor.

biblioteca. dispunand de o sala de spectacole cu 300 de locuri. In vederea satisfacerii cerintelor specifice tinerilor. ajungand la peste 220 000 de volume. cuprinzand. a fost data in folosinta in 1974. depinzand de Craiova. La 4 iulie 1993 Teatrul Popular a devenit Teatrul dramatic Elvira Godeanu. activitatea teatrala a orasului este. insa mult mai veche. a fost deschisa o noua sectie pentru copii si adulti in partea de sud a orasului. in 1989. Biblioteca pentru Copii a luat fiinta in 1985. Centrul Judetean de Indrumare a Creatiei Populare si a Miscarii de Masa a Artistilor Amatori a luat fiinta in 1971.Venind in intampinarea cerintelor. incaperi pentru activitatea diverselor cercuri. Fondul de carti al acestui lacas de cultura s-a imbogatit fara incetare. ca sectie a Bibliotecii Judetene. si biblioteca personala de peste 6000 de volume. precum si spatii de cazare in sistem hotelier. (1886”Teatrul Roman. cand au fost finalizate lucrarile de reparatii ale Casei Moanga din Strada Siretului. Biblioteca de arta “Iosif Keber” Tg-Jiu afost pusa la dispozitia publicului in 1991. Biblioteca Judeteana “Cristian Tell” Tg-Jiu are ca nucleu de infiintare Biblioteca publica a orasului Tg-Jiu.Casa Tineretului-Fundatia pentru Tineret. avandu-si inceputurile inca in secolul XIX. care a oferit prin testament olograf intreaga avere. si in 1972 Intreprinderea Judeteana Cinematografica Gorj. Teatrul dramatic “Elvira Godeanu” Tg-Jiu. au fost infiintate in 1968 Oficiul Cinematografic. cand Alexandru Cristian Tell a facut o donatie de carte de aproximativ 3000 de volume. fondata in 1934.Societatea dramatica Tg-Jiu”. intre multe altele. ca Sectie pentru copii a Bibliotecii judetene. lucrarile de amenajare fiind realizate de testamentarul importantului om de cultura gorjean. 1889 Teatrul “Milescu”) Teatrul si-a amenajat o noua si cocheta sala in fosta “Sala 23 August”. Intreprinderea Judeteana Cinematografica Gorj Pentru coordonarea activitatii cinematografice. prin transformarea Casei Judetene a 85 .

5 puncte muzeale satesti. avand trei sectii judetene. 53 cinematografe cu banda normala sau ingusta. Pentru operele realizate la Tg-Jiu. Calea Eroilor. Iuliu Moisil. de arta. “Ion Popescu-Voitesti”-la Balanesti.la Tg-Jiu). 4 case memoriale (“Constantin Brincusi”Hobita. Muzeul de arta “Constantin Brancusi”. Brancusi. ci si prin existenta operelor monumentale ale marelui Constntin Brancusi. comuna Pestisani. “Tudor Vladimirescu”-Vladimir. la indicatiile sale fiind creata noua strada. avind drept scop stimularea si orientarea activitatii artistilor amatori. 2 situri ale naturii. marele sculptor nu a vrut sa primeasca nici o plata. este axul Ansamblului sculptural de la Tg-Jiu. Orasul Tg-Jiu este vestit nu numai pentru dezvoltarea artistica si industriala. Cele mai importante statui si monumente ale judetului Gorj sunt: Complexul monumental “Calea Eroilor” de Constantin Brancusi. 2 comunale. Inspectoratul pentru Cultura al Jude ului Gorj. Intre sectiile specializate ale muzeului judetean fac parte:Muzeul in aer liber de la Curtisoara. Muzeul Goratestată Bazele muzeului au fost puse de Alexandru Stefulescu. infiintat in anul 1968 sub denumirea de Comitetul de cultura si arta. 9 case de cultura: 1municipala. V. de etnografie. 6 orasenesti. cum a fost denumita de Brancusi. Piekarski si Aurel Diaconovici inca din 1894. Ansamblul de Cantece si Dansuri “Doina Goratestată”. ideea viitorului ansamblu fiind conturata chiar de C. unde se afla 86 . Scoala Populara de Arta. 70 biblioteci. case memoriale. originar din satul Hobita. 134 camine culturale. la apus. ce strabate orasul de la rasarit. coordonand activitatea mai multor institutii specializate: Centrul de conservare si valorificare a creatiei populare. de istorie. R. unde se afla “Coloana Recunostintei fara Sfarsit”. Complexul Muzeal de la Tg-Jiu. inca din 1935.Creatiei Populare. Teatrul Elvira Godeanu. muzee satesti. “Iosif Keber”.

celelalte opere ale ansamblului sculptural: “Masa Tacerii”, “Aleea Scaunelor”, “Poarta Srutului”. Statuia Tudor Vladimirescu , cea mai veche statuie din oras, grup sculptural din bronz, turnat la Milano. Ea apartine sculptorului gorjean Constantin Balacescu, si se afla chiar pe locul unde s-au adunat Tudor cu pandurii sai. Bustul Alexandru Stefulescu, intemeietorul Muzeului de istorie al Goratestată, a fost inaltat in anul 1942. Statuia “Ecaterina Teodoroiu” se afla pe bulevardul ce-i poarta numele, la fel ca si casa memoriala. Monumentul Brancusi, realizat de sculptorul Ion Irimescu. Bustul General Magheru, ridicat in anul 1974, se afla in apropierea Bibliotecii judetene. Monumente istorice: Casa lui Vasile Moanga, construita in jurul anului 1770; Casa pitarului Dumitrache Maldarascu; Casa slujerului Barbu Ganescu; Cismeaua Samboteanu, construita la sfarsitul secolului al XVIII-lea, Cimitirul Eroilor, unde se afla si bustul generalului Ion Culcer; monumente de arhitectura bisericeasca (Biserica Catedrala, Biserica Sfintii Voievozi, Biserica Sfintii Apostoli, Biserica Sfanta Treime, Biserica Sfantul Nicolae). 3.24. TRANSPORTURILE • Municipiul Tg-Jiu are legătură cu calea ferată Craiova-Filiaşi-Tg-JiuPetroşani. Prima gară a fost construită în 1888, pe locul căreia s-a construit în anii 80 o gară modernă. • • Re eaua de distribu ie a apei, adusă prin conducte de al Runcu, are lungimea de 73 km. Re eaua de distribu ie a gazelor totalizează 58 km. • Lungimea re elei de canalizare este de 41 km.
87

3.25.OPORTUNITÃTI DE AFACERI La data de 31 decembrie 1996, existau in economia judetului Gorj un numãr de 8174 agenti economici din care: 24 regii autonome (inclusiv sucursale si filiale), 118 organizatii cooperatiste, 84 societãti comerciale cu capital mixt (capital privat si capital de stat), 47 societãti comerciale cu capital de stat, 7870 societãti comerciale cu capital privat si 297 asociatii familiale si persoane fizice autorizate. Capitalul social subscris insuma: 503 345 mil lei. Pentru societãtile comerciale care au depus bilantul anului 1995, cifra de afaceri medie a fost de 328,037 mil. lei/firmã, iar profitul mediu de 11,495 mil.lei/firmã. Pentru societãtile comerciale cu participare strãinã, cifra de afaceri medie a fost de 542,866 mil. lei /firmã, iar profitul mediu de 67,556 mil. lei/firmã. In agriculturã, prin desfiintarea fostelor cooperative agricole s-a ajuns la o pondere a sectorului privat de 90,5 la sutã din totalul suprafetei agricole, din care 88,1 la sutã la gospodãriile populatiei. Desfãsurarea procesului de privatizare a agriculturii prin aplicarea Legii fondului funciar a produs schimbãri importante in structura si forma de proprietate a fondului funciar. Suprafata agricolã a judetului este de 225.944 ha, din care: teren arabil-102.656 ha; pãsuni -81144 ha; fânete -30436 ha; vii si pepiniere viticole-4473 ha; livezi de pomi si pepiniere pomicole - 7220 ha.

88

3.26. HARTA MUNICIPIULUI TG-JIU

89

CAPITOLUL IV. ORAŞELE JUDE ULUI GORJ
4.1. ORAŞUL BUMBESTI –JIU 4.1.1. PREZENTARE GENERALA Declarat oras in 1989, in administrarea caruia intra urmatoarele asezari: Bumbesti-Jiu, Curtisoara, Lazaresti, Plesa si Tetila. Teritoriul oraşului Comanda. Cuprinde o parte din depresiunea subcarpatică a Jiului, care străbate o parte a oraşului si are la ieşire o luncă largă si o serie de terase. Pădurile extinse mai mult in zona de munte sunt alcătuite din răşinoase, fag si stejar. Acestea ocupă o suprafa ă de 9380 ha, iar păşunile, in care predomină cele alpine, se extind pe 2153 ha, fâne ele de in 826 ha. Este strabatut de raul Jiu, ai carui afluenti principali sunt Polatistea si Sadu, pe stanga, Bratcu, Dumitra si Porcu pe dreapta. Cea mai veche atestare documentara a localitatii apare intr-un hrisov din 14 decembrie 1514. Aici se afla un castru roman construit din piatra - la Vartop si unul construit din glii de pamant - la Plesa. Constructiile au fost ridicate imediat dupa cucerirea Daciei de catre romani de Cohorta a IV-a Cypria si de un detasament din Legiunea a-V-a Macedonica. Pe la anul 201 castrul este intarit cu un zid de piatra. Vecini: la nord judetul Hunedoara, la est comunele Musetesti si Balanesti, sud teritoriul municipiului Tg-Jiu, iar la vest teritoriul comunelor Schela si Turcinesti.
90

se

extinde

in Nord pe

panta

sudică a

masivului Parâng, care cuprinde mun ii Alunul, Sapa, Argelele, Prislopu,

Distanta pana la Tg-Jiu este de 20 km. Pana in 1968 pe teritoriul actual al orasului au existat comunele Bumbesti-Jiu, cu satele Bumbesti-Jiu, Barlesti si Lazaresti; Curtisoara cu satele Curtisoara, Caieni, Iezureni, Sofraceni si Tetila; comuna Sambotin, cu satul Porceni. In 1968 au intervenit modificari, intre care cea mai importanta inglobarea satului Iezureni la municipiul Tg-Jiu. Ocupa ia principală a popula iei este cultura cerealelor, a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. O parte din locuitorii oraşului lucrează in Uzinele metalurgice din Sadu, unitate economică pe teritoriul oraşului, la ieşirea Jiului din defileu. Turistii care tranziteaza sau viziteaza orasul Bumbesti-Jiu beneficiaza de o unitate de cazare cu 22 de locuri, Castrul roman din Bumbeşti-Jiu, ruinele mănăstirii Vişina de la ieşirea Jiului la circa 15 km de la ieşirea Jiului din defileu. 4.1.2. FISA LOCALITATII BUMBESTI-JIU 1. ECHIPAREA TERITORIULUI Suprafata totala: 21 402 ha. Locuinte existente: 3755 Locuinte in proprietate publica: 255 Locuinte private: 3491 Suprafata locuibila: 114442 mp. Suprafata locuibila proprietate publica: 3216 mp. Suprafata locuibila proprietate privata: 110863 mp. Lungimea strazilor: 13 km.
91

din defileu, mănăstirea

Lainici ca si monumentul generalului Dragalina, situate in defileul Jiului,

Lungimea srazilor orasenesti: 10 km. Lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile: 26 km. Lungimea simpla a retelei de canalizare: 7,2 km. Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor: 48,9 km. 2. POPULATIA Populatia stabila: 11669 persoane, dintre care femei: 6004. 3. FORTA DE MUNCA Numar mediu salariati: 1825, din care Numar mediu salariati in agricultura: 90 Numar mediu salariati in industrie: 778 Numar mediu salariati in industria extractiva: 116 Numar mediu salariati in industria prelucratoare: 606 Numar mediu salariati in energie electrica, termica, gaze si apa: 56 Numar mediu salariati in constructii: 114 Numar mediu salariati in comert: 209 Numar mediu salariati in transport, depozitare, posta, telecomunicatii: 85 Numar mediu salariati in activitati financiar-bancare si de asigurari:2 Numar mediu salariati in administratie publica: 34 Numar mediu salariati in invatamant: 132 Numar mediu salariati in sanatate si asigurari sociale: 172

92

4. INVATAMANT Unitati de invatamant-total: 13, din care Gradinite de copii: 8 Scoli din invatamantul primar si gimnazial: 4 Licee: 1 Copii inscrisi in gradinite: 364 Elevi inscrisi – total: 2117 Elevi inscrisi in invatamantul prescolar si gimnazial: 1319, din care primar: 591 gimnazial: 728 Elevi inscrisi in invatamantul liceal: 622 Elevi inscrisi in invatamantul profesional, complementar, ucenici:163 5. CULTURA SI ARTA Biblioteci:4 Biblioteci publice:1 Abonamente radio:3298 Abonamente televiziune:1577 6. OCROTIREA SANATATII Paturi in spitale- sector public:170 Paturi in crese-sector public: 50 Medici-sector public: 22 Stomatologi-sector public: 3 Stomatologi-sector privat: 1
93

Farmacisti-sector public: 1 Farmacisti-sector privat: 2 Personal sanitar mediu: 74 Spitale:1 Dispensare medicale-sector public:1 Dispensare medicale-sector privat: 1 Crese: 1 Farmacii-sector public:1 Farmacii- sector privat:2 7. AGRICULTURA Suprafata agricola totala: 4988 ha. Suprafata arabila: 1589 ha. Suprafata cu livezi si pepiniere pomicole: 256 ha Suprafata cu vii si pepiniere viticole: 265 ha. Suprafata cu pasuni: 2053 ha. Suprafata cu fanete: 825 ha. Suprafete cultivate si productia obtinuta pentru principalele culturi:
Cultura agricola Grau si secara Porumb boabe Cartofi Legume Struguri Fructe Suprafata cultivata -ha70 1373 70 51 Productia –tone248 4393 710 395 530 1029

94

Cresterea animalelor: Bovine (capete): 1186, din care - in gospodariile populatiei: 1169 Porcine (capete): 18719, din care - in gospodariile populatiei: 1500 Ovine (capete): 587, din care - in gospodariile populatiei: 556 Pasari (capete): 38410, din care - in gospodariile populatiei: 33350 Productia de carne (tone greutate viu): 2685 Productia de lapte: 20414 hl. Productia de lana: 1930 kg. Productia de oua: 3545 mii buc. 8. INDUSTRIA Principala unitate economica din localitate este, desi a trecut prin mai multe restructurari ale activitatii,in urma carora aceasta a suferit o reducere semnificativa, Uzina Mecanica Sadu, in jurul careia graviteaza intreaga activitate economic a orasului si a asezarilor invecinate. Avand ca obiect de activitate producerea de armament si munitii pentru armata, alaturi de fabricarea de aparate si subansamble frigorifice, unitatea a cunoscut o puternica dezvoltare in anii ‘70-’80, cand devenise una dintre cele mai importante unitati economice ale judetului Gorj, oferind locuri de munca pentru peste 12 mii de salariati. In prezent, U.M. Sadu, facand parte din CN Arsenalul Armatei, este profilata pe productia de armament si munitii, activitatea de producere a agregatelor si aparatelor frigorifice fiind abandonata aproape in totalitate. Confruntata cu dificultati financiare si lipsa de comenzi, unitatea se afla in pragul colapsului, cu

95

pierderea locurilor de munca a celor peste 2 mii de angajati si efecte dintre cele mai daunatoare pentru situatia economica a intregii zone. A fost luata masura de transformare a uneia dintre cele doua subunitati, Sadu II, in parc industrial, in speranta atragerii de agenti economici puternici, carora li se ofera in conditii avantajoase baza materiala existenta. Ceilalti agenti economici din arealul orasului si al localitatilor arondate isi desfasoara activitatea in domeniul exploatarii si prelucrarii lemnului, industria materialelor de constructii, constructii hidrotehnice, industria usoara. 9. INVESTITII- CONSTRUCTII Locuinte terminate – total : 2 10. POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati P.T.T.R.: 4 Abonamente telefonice: 1948 11. TRANSPORTURILE Localitatea este traversata de calea ferata Bumbesti-Livezeni, care asigura legatura intre Oltenia si Ardeal, precum si de drumul national 66.

96

12. TURISM – SERVICII In zona localitatii Bumbesti-Jiu se gasesc multe atractii turistice, care alaturi de peisajul natural de o frumusete deosebita, constituie resurse turistice de valoare. Aici se afla un castru roman construit din piatra - la Vartop si unul construit din glii de pamant - la Plesa. Constructiile au fost ridicate imediat dupa cucerirea Daciei de catre romani de Cohorta a IV-a Cypria si de un detasament din Legiunea a V-a Macedonica. Pe la anul 201 castrul este intarit cu un zid de piatra. De aici incepe drumul catre Sarmisegetusa. In Lainici, la Lunca Florilor, s-a aflat granita austro-ungara cu Tara Romaneasca. O parte din cladiri mai exista si astazi. La iesirea din Defileul Jiului se vad ruinele Manastirii Visina, ctitorie din piatra a domnitorului Mircea cel Batran. I acelasi mirific defileu, la o distanta de 32 km. de Tg-Jiu si 25 km. de Petrosani se afla Manastirea Lainici, monument de arhitectura medievala (1812-1818), in stil bizantin, cu elemente romanesti, avand pritvor deschis si o interesanta friza exterioara. Alte obiective turistice personalizeaza orasul: biserica din lemn de la Tetila, Muzeul satului Curtisoara, in cadrul caruia, pe o suprafata de peste 10 ha., sunt corservate obiecte unicat ale arhitecturii populare gorjenesti. Aceste atractii turistice nu sunt, din pacate, completate de amenajari pe masura, existand putine unitati de cazare, cu un numar redus de locuri, destinate in principal turismului de tranzit, orasul fiind traversat de principala cale rutiera din zona care face legatura cu zona centrala a tarii, strabatand Carpatii. Investitiile in activitatea turistica, alaturi de o promovare superioara a atractiilor din zona, ar putea constitui una dintre solutiile de revitalizare a

97

activitatii ecomomice a orasului, puternic afectata de reducerea substantiala a activitatii celui mai important agent economic, Uzina Mecanica Sadu. Cu o rata a somajului ridicata si venituri ale populatiei scazute, zona ofera posibilitati limitate de dezvoltare a comertului si a serviciilor, micii agenti economici din domeniu supravietuind in centrul civic al localitatii, unde locuiesc cei mai multi dintre angajatii uzinei mecanice. 4.2. ORAŞUL MĂTĂSARI 4.2.1. PREZENTARE GENERALĂ Suprafa a este de 4644 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 36 km. Relieful este alcătuită din o parte a luncii Jil ului si dealurile Brăde ului, Runcurel, Croici. Subsolul con ine lignit , care se exploatează. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor, cultura cerealelor si a pomilor fructiferi. O dată cu începerea exploatării cărbunelui pe raza comunei, o parte din locuitori au devenit mineri. In prezent numărul lor a scăzut datorită restructurărilor intervenite in economia ării după 1990. Culturi: grâu, porumb, cartofi, legume. Comuna are legătură cu calea ferată Filiaşi – Turceni – Rovinari – TgJiu prin sta iile Mătăsari si Drăgoteşti.

98

4.2.2. FISA LOCALITATII MATASARI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 4644 ha • Locuinte existente - total - 2951 • lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –16.3 km • lungimea simpla a retelei de canalizare – 4,2 km 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 6143 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 4228 persoane • numar mediu salariati in industrie – 2728 persoane • numar mediu salariati in industria extractiva 2315 –persoane • numar mediu salariati in industria prelucratoare – 346 persoane • numar mediu salariati in energie electrica si termica, gaze si apa – 67 persoane • numar mediu de salariati in constructii – 315 persoane • numar mediu de salariati in comert- 104 persoane • numar mediu salariati in transport, depozitare, posta comunicatii – 633 persoane • numar mediu salariati in activ. Financiare, bancare si de asig – 4 persoane

99

• numar mediu salariati in administratia publica – 31 persoane • numar mediu salariati in invatamant – 128 persoane • numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala – 40 persoane 4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 10 • gradinite de copii – 4 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 • licee – 1 • copii inscrisi in gradinite – 204 persoane • elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 913 persoane • elevi inscrisi in invatamant liceal – 396 persoane • personal didactic – 106 persoane • sali de clase si cabinete – 47 • laboratoare scolare – 7 • ateliere scolare – 8 5) CULTURA SI ARTA • biblioteci – 2 • biblioteci publice – 1 • abonamente la radio – 804 • abonamente la televiziune – 461 6) OCROTIREA SANATATII • paturi in spitale – sector public –13

100

• medici – sector public – 6 persoane • stomatologi – sector public – 1 persoane • stomatologi – sector privat – 1 persoane • farmacisti – sector privat –1 persoane • personal mediu sanitar – sector public – 1 persoane • personal mediu sanitar – sector privat – 24 persoane • spitale – sector public – 1 • dispensare medicale – sector public – 4 • crese - sector public – 4 • farmacii – sector public – 3 • farmacii – sector privat – 30 • cabinete medicale - sector privat – 53 • cabinete stomatologice – 28 • Laboratoare medicale - sector privat - numar 15 • laboratoare de tehnica dentara – 16 7) AGRICULTURA • suprafata agricola – 6024 ha • suprafata arabila – 4403 ha • suprafata livezi si pepiniere pomicole – 760 ha • suprafata vii si pepiniere viticole – 139 ha • suprafata păşuni – 247 ha • suprafata fanete – 475 ha • suprafata cultivata – 3731 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 8
101

• locuinte terminate din fonduri private – 8 • locuinte terminate din fondurile populatiei – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 9 • Abonamente telefonice – 22637 10) TURISM, ODIHNA SI TRATAMENT • unitati de cazare – 5 • locuri in unitati de cazare - (total) numar 576

4.3. ORAŞUL MOTRU 4.3.1.PREZENTARE GENERALĂ Oraş nou, înfiin at in anul 1967, pe teren viran in lunca si pe ultima terasă a râului Motru, căruia îi poartă numele. In anul 2001 a fost declarat municipiu. Cuprinde pe lângă o parte de luncă si terasele Motrului, dealurile Bujorăscului, Ştirbe ului, Cireşului, Roşiu ei, Horăşti, Blajului si Prigorului. Subsolul con ine lignit. Ocupa ia tradi ională a popula iei din satele si localită ile componente ale oraşului a fost creşterea animalelor, a pomilor fructiferi, si cultura cerealelor. Cei din oraş sunt, in majoritate, mineri.

102

FISA LOCALITATII MOTRU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI .lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –91 km .22 2) POPULATIA .suprafata totala: 5009 ha .numarul autobuzelor in inventar .3.7 km .lungimea strazilor orasenesti modernizate – 34 km .populatia totala stabila – 25402 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 9222 persoane numar mediu salariati in agricultura – 28 persoane numar mediu salariati in industrie – 5422 persoane numar mediu sal in industria extractiva 4249 –persoane numar mediu sal in industria prelucratoare – 834 persoane numar mediu sal in energie electrica si termica. depozitare. gaze si apa – 339 persoane numar mediu de sal in constructii – 394 persoane numar mediu de sal in comert.450 persoane numar mediu sal in transp.lungimea strazilor orasenesti – 63 km .lungimea simpla a retelei de canalizare – 31.2.4. posta comunicatii – 1210 persoane 103 .

numar mediu sal in activ. compl. profesional. bancare si de asig – 41 persoane numar mediu sal in administratia publica – 110 persoane numar mediu sal in invatamant – 480 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 340 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 21 gradinite de copii – 11 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 licee – 2 scoli postliceale – 1 copii inscrisi in gradinite – 881 persoane elevi inscrisi in invatamant liceal – 1077 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 3863 persoane elevi inscrisi in invat. Financiare. ucenici –708 persoane personal didactic – 576 persoane sali de clase si cabinete – 128 laboratoare scolare – 23 ateliere scolare – 17 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 7 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 5543 abonamente la televiziune – 3308 104 .

suprafata arabila – 1128 ha .suprafata păşuni – 1463 ha .suprafata livezi si pepiniere pomicole – 211 ha .6) OCROTIREA SANATATII paturi in spitale – sector public –270 paturi in crese – sector public – 135 medici – sector public – 41 persoane stomatologi – sector public – 2 persoane stomatologi – sector privat – 4 persoane farmacisti – sector public – 2 persoane farmacisti – sector privat – 4 persoane personal mediu sanitar – sector public – 179 persoane personal mediu sanitar – sector privat – 4 persoane spitale – sector public – 1 dispensare medicale – sector public – 9 crese .suprafata vii si pepiniere viticole – 89 ha .suprafata cultivata – 1231 ha 105 .sector privat – 3 cabinete stomatologice – 4 laboratoare de tehnica dentara – 3 7) AGRICULTURA .suprafata agricola – 3036 ha .sector public – 2 farmacii – sector public – 2 farmacii – sector privat – 4 cabinete medicale .suprafata fanete – 145 ha .

In anul 1968 com.8) INVESTITII – CONSTRUCTII .1.4. se deplasau toamna in jude ele Dolj. Novaci . Arad si se înapoiau 106 satele Novaci – Români. la ieşirea Gilortului din mun i .locuinte terminate din fonduri private – 12 .Străini si Schela .4. In administra ia oraşului sunt cuprinse satele: Berceşti.locuinte terminate – 12 .locuinte terminate din fondurile populatiei – 12 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 5 Abonamente telefonice – 3906 10) TURISM. Ocupa ia tradi ională a popula iei a fost creşterea animalelor (vite cornute si in special oi). Caraş Severin. ORAŞUL NOVACI 4. Novaci a fost trecută in rândul oraşelor . la care au fost înglobate (Vlădoiu).PREZENTARE GENERALĂ Oraş aşezat la poalele Muntelui Cerbu (Masivul Parâng). Pociovaliştea si Siteşti. Hirişeşti. Timiş. Ei practicau in trecut stanshuman a. in depresiunea cu acelaşi nume. ODIHNA SI TRATAMENT .utitati de cazare – 1 4.

specifică păstoritului.FORTA DE MUNCA • • • • • numar mediu salariati – 1101 persoane numar mediu salariati in agricultura – 1 persoane numar mediu salariati in industrie – 128 persoane numar mediu sal. cu ocazia urcării oilor O parte din locuitori se servicii pe plan local. gaze si apa – 55 persoane 107 . condi iile nu le mai permit si ca urmare numărul oilor s-a redus. Acum acest obicei a scăzut in la munte intensitate.L.C activitatea societă i S. manifestare cu caracter folcloric. suprafata totala: 17485 ha lungimea strazilor orasenesti – 63 km lungimea strazilor orasenesti modernizate – 43 km lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –25. Ziua Oierilor. Pe teritoriul oraşului Novaci îşi si nealimentare (SC BOFFERDING SRL desfăşoară si S.R. ECHIPAREA TERITORIULUI 2.5 km lungimea simpla a retelei de canalizare – 5. In prezent.4. in luna mai se organizează. ocupa cu exploatările forestiere sau cu alte 4.A. BRADU). când urcau cu oile la munte.) si comerciale care au ca obiect de activitate comer ul cu produse alimentare FARINEL transporturi rutiere de mărfuri (SC TRANSPORT MIXT S. in industria prelucratoare – 73 persoane numar mediu sal. in energie electrica si termica.5 km • • • • 2.primăvara.2.FISA LOCALITATII NOVACI 1.POPULATIA • populatia totala stabila – 6095 persoane 3.

bancare si de asig – 22 persoane • numar mediu sal. in comert.OCROTIREA SANATATII • • • • paturi in spitale – sector public –155 medici – sector public – 13 persoane stomatologi – sector public – 2 persoane stomatologi – sector privat – 1 persoane 108 .152 persoane • numar mediu sal.• numar mediu de sal. Financiare. depozitare. in invatamant – 128 persoane • numar mediu sal. in transp. in sanatate si asistenta sociala – 258 persoane 4. posta comunicatii – 66 persoane • numar mediu sal in activ.INVATAMANT • • • • • • • • • • • unitati de invatamant – 12 gradinite de copii – 7 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 licee – 1 copii inscrisi in gradinite – 253 persoane elevi inscrisi in invatamant liceal – 452 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 570 persoane personal didactic – 82 persoane sali de clase si cabinete – 42 laboratoare scolare – 8 ateliere scolare – 1 5. in constructii – 50 persoane • numar mediu de sal.CULTURA SI ARTA biblioteci – 4 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 893 abonamente la televiziune – 1071 • • • • 6.in administratia publica –70 persoane • numar mediu sal.

INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 14 • locuinte terminate din fonduri private – 14 • locuinte terminate din fondurile populatiei – 14 9.14 109 .numar .TURISM. ODIHNA SI TRATAMENT • • • • utitati de cazare – 1 Locuri in unitati de cazare .14 Cabane . AGRICULTURA • • • • • • suprafata agricola – 6608 ha suprafata arabila – 602 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 97 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 142 ha suprafata pasuni – 3463 ha suprafata fanete – 2304 ha 8.• • • • • • • • • farmacisti – sector privat – 3 persoane personal mediu sanitar – sector public – 70 persoane personal mediu sanitar – sector privat – 2 persoane spitale – sector public – 1 dispensare medicale – sector public – 1 farmacii – sector public – 1 farmacii – sector privat – 3 cabinete medicale .POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 3 • Abonamente telefonice – 901 10.numar – 1 Locuri in cabane .sector privat – 2 cabinete stomatologice – 1 7.

ROVITEM S. Istoric: A fost declarat oraş in anul 1981. Ocupa ia principală a popula iei: ocupa ia de baza a locuitorilor din oraşul Rovinari este mineritul.A. si S.A.. ROVAL S.– profilată pe fabricarea utilajelor pentru mine. chimizarea agriculturii si protec ia fitosanitară. a tutunului.care execută lucrări de construc ii. Suprafa ă: 2632 ha – Distan a până la Tg-Jiu este de 18 km. In orasul Rovinari functioneaza un hotel cu 113 locuri.C.5.A si TPSUT S. a băuturilor si produselor textile. – societă i care se ocupă de comercializarea produselor alimentare.A.A. aduc iunea si tratarea apei.4. –se ocupă cu transporturile terestre de călători. – desfăşoară servicii pentru mecanizarea. Au fost construite locuin e pentru mineri. 110 . care au venit să lucreze la exploatările de cărbune din bazinul Motrului.A.PREZENTARE GENERALĂ Aşezare: Oraş construit pe un loc viran. ORAŞUL ROVINARI 4.1.A. cu amănuntul. ROVINCON S. In domeniul comer ului işi desfăşoară activitatea două societă i comerciale : S. ROVTRANSPORT S. O altă parte a locuitorilor se ocupă de agricultura si creşterea animalelor. Societă i comerciale Comerciale: pe In oraşul Rovinari func ionează societă i DE profilate diferite domenii de activitate: UZINA REPARA II S. AGROMEC S.5. – societate ce se ocupă de gospodărirea resurselor de apă. cariere si construc ii. unde s-au ridicat locuin e pentru mineri. ROVEGA S.A.C.

Transporturile se face de către firmele specializate in transporturi terestre de călători dar. comunicatii .1272 persoane număr mediu salaria i in activită i financiar bancare – 16 persoane 111 . prin sta ia Rovinari.2.274 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 75 persoane numar mediu sal in invatamant – 243 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala –182 persoane număr mediu salaria i in transp. depozitare.5.Suprafata totala: 2632 ha 2) POPULATIA . 4. se pot face si pe calea ferată având legătură pe ruta Filiaşi – Turceni – Rovinari – Tg-Jiu. FISA LOCALITATII ROVINARI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . posta.populatia totala stabila – 13522 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 9306 persoane număr mediu salaria i in agricultură – 5 persoane numar mediu salariati in industrie – 5265 persoane numar mediu de salaria i in comert.

ucenici – 443 persoane personal didactic – 203 persoane sali de clase si cabinete – 73 laboratoare scolare – 8 ateliere şcolare –11 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 4 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 2225 abonamente la televiziune – 1238 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 29 persoana medici – sector privat – 1 persoană stomatologi – sector public – 2 persoane farmacişti sector privat – 1 persoană personal mediu sanitar – sector public – 95 persoane personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 112 .1 copii inscrisi in gradinite – 518 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 3187 persoane elevi inscrisi in invatamint liceal .4) INVATAMANT unitati de invatamant – 9 gradinite de copii – 5 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 licee . profesional.compl.525 persoane elevi inscrisi in invat.

ODIHNA SI TRATAMENT Unitati de cazare . porumb.113 113 .7) AGRICULTURA suprafata agricola – 841 ha suprafata arabila – 484 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 45 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 50 ha suprafata pasuni – 216 ha suprafata fanete – 46 ha suprafata cultivata (grâu. secară)– 466 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 7 locuinte terminate din fonduri private – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 3 Abonamente telefonice – 1644 10) TURISM. legume.1 Locuri in unitati de cazare . cartofi.

Bengăi . In actele de vânzare cumpărare emise după 1906 si in registrul de eviden ă a popula iei este numit Târgu. In Tg-Cărbuneşti func ionează câteva societă i comerciale din domeniul agriculturii.C. Pojogeni. Măceşu.6.PREZENTARE GENERALĂ Oraş aşezat la confluen a Gilortului cu Blahni a .4. in anul 1880 a determinat migrarea unei păr i a popula iei. Subsolul con ine petrol. transporturilor si comer ului din care: S. Prima atestare documentară este men ionată in anul 1596. gaze de sondă.Cărbuneştilor. Cărbuneşti Sat. O parte din locuitori lucrează la exploatări de carbonifere.6. petroliere. Floreşti. in a cărei organizare administrativă intră . Ocupa ia principală este cultura cerealelor si creşterea animalelor. când aşezarea men ionat apare sub numele de Târgu. Cojani. exploatate de Blahni a de Jos si la Câmpu Mare. ORAŞUL TG-CĂRBUNEŞTI 4. forestiere si in unele unită i economice din Tg-Jiu. industriei. in special a celor care locuiesc in sate. pe lângă oraşul propriu zis si 10 sate: Blahni a de Jos.1. in apropierea căruia s-a format nucleul actualului oraş. spre sta ia CFR – Cărbuneşti. Cuprinde partea centrală si estică a dealurilor Bran si Cărbuneşti si cea mai mare parte din Depresiunea intercolinară Câmpu. Obştea moşnenilor din satul Cărbuneşti stăpânea Muntele Cărbunele si Mun ii Căpă ânii de unde se crede că-i vine numele aşezării.Mare al Cărbuneştilor. Rogejeni si Ştefăneşti. 114 . Cre eşti. din satele Petreştii de Sus si Cărbuneşti –Sat. In jurul anului 1650 este sub numele de Târgul Petreşti si apoi Petreştii de Sus. Curteana. In anul 1968 Tg-Cărbuneşti a fost declarat oraş . Construirea căii ferate Tg-Jiu – Filiaşi.

Sat s-a născut Tudor Arghezi. climatizare si protec ie fitosanitară. Stejarul de lângă schitul Cojani (de circa 300 de ani).C. S. sunt case memoriale. Scoru ii din Dealul Viilor.A. Transportul rutier se face de către două Oraşul are legătura cu calea ferată. subterane. etc.L. S.pentru extragerea petrolului si gazelor naturale. S. pădurea Mamu din nordul oraşului. de către generalul Gh. Cojani. . metalice si articole SERVAGROMEC S. Magheru. MONUMENTE XVII – lea.A. schitul din lemn de la Cărbuneşti Casa lui Haiducescu din Pojogeni si casa lui Cămărăşescu din Tg-Cărbuneşti. in apropiere de Tg-Cărbuneşti (de circa 600 ani). biserica satului sat. – fabricarea plăcilor.A. cu hrube ISTORICE ARHITECTURĂ: Biserica ŞI Cămărăşenilor din Tg-Cărbuneşti construită din piatră si cărămidă in sec. două societă i S.R. de transporturi rutiere de mărfuri.2. – profilată pe construc ii componente. In Cărbuneşti . construit in secolul al XVI –lea. 4.2 km 115 societă i specializate.COMBIA S.6. . – profilată pe cultura vegetală si creşterea animalelor. au fost declarate monumente ale naturii. ZAISS LUX PLAST S.profilată pe servicii pentru mecanizarea agriculturii. AGROMEC S.A.C. FORAJ SONDE S. construită din lemn in anul 1804. înconjurată de ziduri.A. . FISA LOCALITATII TARGU CARBUNESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI suprafata totala: 13125 ha lungimea strazilor orasenesti – 16 km lungimea strazilor orasenesti modernizate – 15 km lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –25. S. foliilor si tuburilor din material plastic.C.C.

lungimea simpla a retelei de canalizare – 25.1 km 2) POPULATIA populatia totala stabila – 9089 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 2377 persoane numar mediu salariati in agricultura – 42 persoane numar mediu salariati in industrie – 674 persoane numar mediu sal in industria extractiva 232 –persoane numar mediu sal in industria prelucratoare – 380 persoane numar mediu sal in energie electrica si termica. posta . gaze si apa – 62 persoane numar mediu de sal in constructii – 404 persoane numar mediu de sal in comert.comunicatii – 170 persoane numar mediu sal in activ. Financiare.217 persoane numar mediu sal in transp. bancare si de asig. – 21 persoane numar mediu sal in administratia publica – 117 persoane numar mediu sal in invatamant – 174 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 328 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 20 116 .4 km lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor – 18. depozitare.

profesional.gradinite de copii – 8 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 11 licee – 1 copii inscrisi in gradinite – 287 persoane elevi inscrisi in invatamant liceal – 439 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 1137 persoane elevi inscrisi in invat. ucenici –103 persoane personal didactic – 222 persoane sali de clase si cabinete – 69 laboratoare scolare – 10 ateliere scolare – 4 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 6 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 1565 abonamente la televiziune – 982 6) OCROTIREA SANATATII paturi in spitale – sector public –225 paturi in crese – sector public – 60 medici – sector public – 33 persoane stomatologi – sector public – 2 persoane stomatologi – sector privat – 2 persoane farmacisti – sector public – 2 persoane farmacisti – sector privat – 2 persoane personal mediu sanitar – sector public – 131 persoane 117 . compl.

sector privat – 2 laboratoare medica 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 6142 ha suprafata arabila – 3734 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 278 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 134 ha suprafata păşuni – 1211 ha suprafata fanete – 785 ha suprafata cultivata – 2695 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 4 locuinte terminate din fonduri private – 4 locuinte terminate din fondurile populatiei – 4 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 5 Abonamente telefonice – 1419 118 .personal mediu sanitar – sector privat – 2 persoane spitale – sector public – 1 dispensare medicale – sector public – 1 crese .sector public – 1 farmacii – sector public – 1 farmacii – sector privat – 2 cabinete medicale .

1. 119 . Până in anul 1968 comuna Albeni se compunea din satele: Albeni. fuse. unui slujitor numit Albu. Legătura se realizează pe căi rutiere. Distan a până la Tg-Jiu este de 37 km . Bolboceşti. Pruneşti si cătunul Costeni. Oamenii au venit din diferite locuri si confec ionau obiecte din lemn: copăi (postăvi). Mirosloveni si Pruneşti. ODIHNA SI TRATAMENT utitati de cazare – 1 locuri in unitati de cazare – 52 hoteluri – 1 locuri in hoteluri . in actul de danie a lui Vlad Călugăru.10) TURISM. COMUNELE JUDE ULUI GORJ 5. care a Albeni satului Mirosloveni. In ultimii 50 de ani a apărut si cătunul Rudari. Bârzeiu de Gilort ( sat in care s-a născut generalul Gh. Satul Gioncani. Doseni . Apare in documente la data de 30 iunie 1486. care a apar inut satului Pruneşti. Hârnea. pentru serviciile aduse. satul cu moşia respectivă. Bolboceşti . linguri. care dă ca recompensă. Doseni. sub numele de Pruneştii de Jos a fost înglobat la satul Albeni. Bârzeiu de Gilort. etc. COMUNA ALBENI Comună cu 6 sate: Albeni (reşedin a).1 CAPITOLUL V. Motoşi i (mai târziu numit Moteşti). al cărui nume il poartă. In 1968 satele Hârnea si Motoşi i au fost înglobate la satul Bolboceşti. Magheru). Mirosloveni.

Her ului. Subsolul con ine lignit. fagul si plopul. frasinul.29 persoane 120 . salcâmul. gaze si apa – 62 persoane • numar mediu de sal in constructii – 70 persoane • numar mediu de sal in comert. petrol si gaze naturale care se exploatează. O parte din bărba i lucrează la exploatările de cărbune din Albeni si schela de extrac ie a petrolului. Ocupa ia de bază a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Magherului .1. etc.1. FISA LOCALITATII ALBENI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 4511 ha 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 2851 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 1021 persoane • numar mediu salariati in industrie – 741 persoane • numar mediu sal in industria extractiva 733 –persoane • numar mediu sal in industria prelucratoare – 8 persoane • numar mediu sal in energie electrica si termica. O parte a teritoriului este acoperit cu păduri in care predomină stejarul.Comuna Albeni cuprinde partea nord – estică a Depresiunii Tg-Jiu – Câmpu Mare (străbătută de Gilort) si dealurile Pruneşti. 5.

posta comunicatii – 56 persoane • numar mediu sal in activ.• numar mediu sal in transp. depozitare. bancare si de asig – 1 persoana • numar mediu sal in administratia publica – 12 persoane • numar mediu sal in invatamant – 34 persoane • numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 7 • gradinite de copii – 3 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 • copii inscrisi in gradinite – 87 persoane • elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 398 persoane • personal didactic – 28 persoane • sali de clase si cabinete – 13 • laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA • biblioteci – 2 • biblioteci publice – 1 • abonamente la radio – 556 • abonamente la televiziune – 465 6) OCROTIREA SANATATII 121 . Financiare.

2.• medici – sector public – 2 persoane • personal mediu sanitar – sector public – 6 persoane • personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane • dispensare medicale – sector public – 1 7) AGRICULTURA • suprafata agricola – 2543 ha • suprafata arabila – 1115 ha • suprafata livezi si pepiniere pomicole – 460 ha • suprafata vii si pepiniere viticole – 33 ha • suprafata păşuni – 865 ha • suprafata fanete – 70 ha • suprafata cultivata – 956 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 3 • locuinte terminate din fonduri private – 3 9) POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 3 • Abonamente telefonice – 117 5. COMUNA ALIMPEŞTI 122 .

vi ă de vie.L). Chr. băuturi. Relieful: Comuna Alimpeşti este alcătuită. încălzire centrală. In punctul Măgura din satul Nistoreşti s-au descoperit obiecte de ceramică dacică din epoca fierului (sec. Transporturile se realizează pe căi rutiere Istoric: Satul reşedin ă este atestat documentar într-un hrisov dat de Vlad Voevod la data de 23 august 1533. etc.C ALUTUS S. O parte din teritoriu este acoperit de păduri de stejar si fag. pomi fructiferi. Tăuzului. Nistoreştilor si Corşorului. ARNEXIM S. Nistoreşti si Sârbeşti.)lucrări instala ii sanitare. Ocupa ia de bază a popula iei este agricultura. in cea mai mare parte.(VALEA OLTE ULUI SOC. Transport: se realizează pe căi rutiere. etc.Alimpeşti comună cu 5 sate: Alimpeşti ( reşedin ă). satul Alimpeşti făcea parte din jude ul Vâlcea. Culturi: grâu.).C. In Alimpeşti func ionează societă i comerciale care au ca obiect de activitate fabricarea produselor de morărit (S.R. Corşoru. AGRICOLĂ) comer cu amănuntul a produselor nealimentare. străbate comuna de la nord la sud . creşterea animalelor si pomicultura. Alexandru Ştefulescu in “Gorjul istoric si pitoresc” spune că in 1731. (S. Turism : un motel cu 7 locuri de cazare. Datorită restructurărilor din economie. Ciupercenii de Olte . porumb. numărul lor s-a redus mult. 123 . iar in anul 1847 din jude ul Gorj. Nu are legătură directă cu calea ferată. O parte din locuitori au lucrat până in 1990 la Baia de Fier si la exploatări petroliere. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. Măgurei.A. tutun. Olte ul a cărei albie majoră variază intre 20 si 160 m lă ime. III-II î. din dealurile Muierii. cu ocazia întăririi hotarului moşiei mănăstirii Bistri a.

2. gaze si apa – 13 persoane • numar mediu de sal in constructii – 19 persoane • numar mediu de sal in comert.total .5.3 km 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 2094 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 143 persoane • numar mediu salariati in industrie – 35 persoane • numar mediu sal in industria prelucratoare – 22 persoane • numar mediu sal in energie electrica si termica. FISA LOCALITATII ALIMPESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 3511 ha • Locuinte existente .935 • lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –17. depozitare. posta comunicatii – 5 124 .1.20 persoane • numar mediu sal in persoane • numar mediu sal in administratia publica – 13 persoane • numar mediu sal in invatamant – 24 persoane • numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 17 persoane transp.

4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 4 • gradinite de copii – 2 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 2 • copii inscrisi in gradinite – 80 persoane • elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 208 persoane • personal didactic – 24 persoane • sali de clase si cabinete – 15 • laboratoare scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA • biblioteci – 3 • biblioteci publice – 1 • abonamente la radio – 285 • abonamente la televiziune – 302 6) OCROTIREA SANATATII • medici – sector public – 2 persoane • stomatologi – sector public – 1 persoane • personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane • personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane • Puncte farmaceutice .sector privat – numar 1 125 .

(total) numar 7 126 .7) AGRICULTURA • suprafata agricola – 2715 ha • suprafata arabila – 767 ha • suprafata livezi si pepiniere pomicole – 417 ha • suprafata vii si pepiniere viticole – 36 ha • suprafata păşuni – 797 ha • suprafata fanete – 698 ha • suprafata cultivata – 725 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 5 • locuinte terminate din fonduri private – 5 • locuinte terminate din fondurile populatiei – 5 9) POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 3 • Abonamente telefonice – 147 10) TURISM. ODIHNA SI TRATAMENT • unitati de cazare – 1 • Locuri in unitati de cazare .

ovine. Animale: bovine. Transportul se realizează pe căi rutiere. principalele ape care străbat comuna Arcani.numar mediu salariati – 85 persoane . Miloaei. făcute in locul numit Mormin i. Relieful cuprinde dealurile: Mare. Unii economice din Tg-Jiu. Vlădoienilor.3. Nu are legături directe de cale ferată. Chirtocilor. porcine.1. creşterea animalelor si cultura cerealelor. etc. Poiana. Seciului.5. au scos la iveală monede obiecte. COMUNA ARCANI Comuna cu 4 sate : Arcani .numar mediu salariati in agricultura – 3 persoane 127 dintre locuitori lucrează in unită i din timpul lui Filip al II lea. păsări.populatia totala stabila – 1286 persoane 3) FORTA DE MUNCA . Săpăturile arheologice din 1942. Sănăteşti si Stroieşti. FISA LOCALITATII ARCANI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 2697 ha • lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 7.5 km 2) POPULATIA .3. oseminte si alte . Ocupa ia de bază a popula iei este cultura pomilor fructiferi.reşedin a. Câmpofeni. Culmea Mâ anilor si o parte a luncilor Jaleşului si Sohodolului. 5.

posta comunicatii – 5 persoane ..biblioteci – 2 .ateliere scolare .abonamente la radio – 228 .numar mediu de sal in comert. depozitare. bancare si de asig – 3 persoane .sali de clase si cabinete – 8 .laboratoare scolare – 2 .biblioteci publice – 1 .unitati de invatamant – 7 .1 5) CULTURA SI ARTA .personal didactic – 33 persoane .abonamente la televiziune – 322 128 .copii inscrisi in gradinite – 45 persoane .elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 34 persoane .numar mediu sal in activ.12 persoane .numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 11 persoane 4) INVATAMANT .scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 .numar mediu sal in transp.numar mediu sal in invatamant – 20 persoane . Financiare.gradinite de copii – 3 .

suprafata livezi si pepiniere pomicole – 159 ha .Unitati PTTR – 4 .locuinte terminate din fonduri private – 5 9) POSTA SI TELECOMUNICATII .personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA .suprafata vii si pepiniere viticole – 69 ha .suprafata păşuni – 369 ha .suprafata arabila – 749 ha .suprafata agricola – 1607 ha .suprafata fanete – 261 ha .locuinte terminate – 5 .medici – sector public – 2 persoane .suprafata cultivata – 537 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII .6) OCROTIREA SANATATII .Abonamente telefonice – 140 129 .

fragmentată de Dealul Ră oi.5. Satul Buiceşti a fost înglobat la satul Cernădie. Piscul Boierului. Grafitul se exploatează in muntele Cătălinul si se prelucrează la sta ia de flotare din Baia de Fier. Muşetoiu. satele Sohodolul si Negreni la satul Baia (sub numele de Baia de Fier). alcătuită din satele Baia si Sohodolul . Vâlcea. Zona montană. in unită i locale care prelucrează lemnul si piatra de var si in unită i economice din Novaci . iar Galbenul. Până in anul 1968 Cernădia era comună care cuprindea satele : Cernădia . Mai târziu a apărut si satul Negreni . In anul 1968 cele două comune au fost unite . Relieful cuprinde rama sudică a mun ilor Parâng si o parte a Depresiunii Polovragi – Baia de Fier. afluent al Gilortului o străbate pe mijloc. Înăl imile muntoase principale sunt: Tivdele. Micaia.4. etc. in parte calcaroasă. vânzarea produselor alimentare. băuturilor. Olte ul afluent al Oltului udă marginea de est a comunei. Ocupa ia principală a popula iei este creşterea animalelor. fabricarea varului. fabricarea de ciocolată si produse zaharoase. Istoric : Apare in documentele secolului al XV. 130 .lea si al XVI -lea. iar satul Berceşti a trecut la oraşul Novaci. Buiceşti si Berceşti. pomicultura si cultura cerealelor. Societă i comerciale: in comuna Baia de Fier func ionează societă i comerciale al căror profil este exploatarea forestieră . prezintă fenomene caracteristice: peşteri si Cheile Galbenului. tutunului . Tg-Jiu si Rm. O parte din locuitori lucrează la exploatări forestiere. COMUNA BAIA DE FIER Comună formată din 2 sate : Baia de Fier – reşedin a si Cernădie.

judetul Gorj. Peştera Iedului este in apropiere de intrarea in Peştera Muierilor. provine din faptul ca. căpşuni.Culturi: porumb . Pestera Muierilor. din bârne de stejar si brad. pomi fructiferi. Iesind prin gura sudica a pesterii coborârea pâna la albia râului Galbenu se face pe o carare betonata. O ramificatie asfaltata de 7 km pornind in stânga soselei ce leaga orasul Târgu Jiu de Râmnicu Vâlcea porneste din dreptul satului Poenari spre comuna Baia de Fier. pe locul unei foste biserici construită in 1505. Obiective turistice si monumente istorice: In satul Baia de Aramă se află biserica zidită in anul 1736. splendid monument al naturii. bântuite de razboaie pe când barbatii plecau la lupta impotriva celor care le incalcau tara. pe teritoriul comunei Baia de Fier. situata geografic in Depresiunea Getica a Olteniei. asezata la intrarea in cheile râului Galbenul. Intre miile de pesteri ale Carpatilor putine au un trecut atât de bogat in intâmplari ca Pestera Muierilor de la Baia de Fier. pe malul drept al Olte ului sunt 6 peşteri. lungă de 640 m (este electrificată). la nord-est de Baia de Fier. (motel 1. biserica din Sohodol. Turism : unită i de cazare 2. femeile si copii se ascundeau in aceasta pestera. Comuna nu are legătură directă cu calea ferată. strajuita cu balustrada de sustinere. Transportul se realizează pe căi rutiere. etc. 131 . Numele de Pestera Muierilor. asa cum au denumit-o vechii locuitori ai comunei Baia de Fier. Traversând calcarele jurasice-neocomiene amintitul râu a creat pe versantul drept al cheii cel mai vizitat obiectiv speologic din România. cioplite cu securea si încheiate la capete. in timpuri stravechi. locuri de cazare 76. cartofi. transformata in adapost bine aparat si nedescoperit de catre navalitori. vi ă de vie. In masivul calcaros. cabană 1). construită in anul 1809.

in energie electrica si termica.5. in industria extractiva 60 –persoane numar mediu sal. in industria prelucratoare – 70 persoane numar mediu sal. in comert. in administratia publica – 9 persoane numar mediu sal. gaze si apa – 8 persoane numar mediu de sal. in invatamant – 63 persoane 132 .1.4.FISA LOCALITATII BAIA DE FIER 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 12024 ha • Locuinte existente .85 persoane numar mediu sal.1468 • lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –41 km 2) POPULATIA populatia totala stabila – 4667 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 395 persoane numar mediu salariati in agricultura – 3 persoane numar mediu salariati in industrie – 138 persoane numar mediu sal. in transp. Financiare. in activ. posta comunicatii – 22 persoane numar mediu sal.total . bancare si de asig – 1 persoane numar mediu sal. depozitare.

in sanatate si asistenta sociala – 21 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 7 gradinite de copii – 4 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 2 licee – 1 copii inscrisi in gradinite – 175 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 500 persoane elevi inscrisi in invatamant liceal – 89 persoane elevi inscrisi in invat.numar mediu sal. ucenici –127 persoane personal didactic – 50 persoane sali de clase si cabinete – 35 laboratoare scolare – 3 ateliere scolare – 6 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 586 abonamente la televiziune – 569 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 3 persoane stomatologi – sector public – 1 persoane personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane 133 . compl.profesional.

(total) numar 72 134 .personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane farmacii – sector privat – 2 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 4499 ha suprafata arabila – 1366 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 144 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 62 ha suprafata păşuni – 1495 ha suprafata fanete – 1432 ha suprafata cultivata – 4587 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 9 locuinte terminate din fonduri private – 9 locuinte terminate din fondurile populatiei – 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 2 Abonamente telefonice – 672 10) TURISM. ODIHNA SI TRATAMENT unitati de cazare – 2 Locuri in unitati de cazare .

Transporturile se realizează pe căi rutiere. ără el. etc. Aceste dealuri sunt dezvoltate de o parte si de alta a văii Amaradia Pietroasă. păsări.Voiteşti Construita între 1938-1940 dupa planurile arhitectului Iulius Doppelreiter. Cornetu. corespondenta si documente. 135 la Tg-Jiu. dar valoroasa colectie de malacologie si paleontologie.5. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor . O parte din locuitori lucrează comerciale. Transformata în 1976 în casa memorială. In comună func ionează mici societă i predomină . Culturi: grâu. pomi fructiferi. Nu are legătură directă cu calea ferată. porumb. obiecte personale. Pe Dealul Negoveanu se cultivă meri. Obiectiv cultural: In satul Voiteştii din Vale se află casa memorială a profesorului geolog Ion Popescu . peri. Sta iunea de Cercetare si Produc ie pomi-viticolă Tg-Jiu cultivă vi ă de vie pe dealul La Poieni . care străbate comuna de nordest spre sud – vest si se varsă in Jiu. Prisăci .5. pruni. Animale : bovine. aceasta cuprinde lucrari din opera sa. Glodeni. Zlaştiu. Bălăneşti . iar in lunca Amaradia Pietroasă produce material săditor pomicol in care nucul. Ohaba. Blidari. porcine. precum si o restrânsa. dintre care mai importante sunt: Cerbu. Cânepeşti. ovine. vi ă de vie. etc. Distan a până la Tg-Jiu este de 14 km. Suprafa a este 6281 ha. COMUNA BĂLĂNEŞTI Comună cu 7 sate: Voiteştii din Vale –reşedin a. casa adaposteste exponate care evoca opera si activitatea marelui geolog si profesor universitar: Ion Popescu-Voitesti (1876-1944). Relieful este alcătuit din dealuri. Voiteştii din Deal.

1 FISA LOCALITATII BĂLĂNEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 6281 ha 2) POPULATIA populatia totala stabila – 2469 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 86 persoane numar mediu salariati in agricultură – 2 persoane numar mediu de salaria i in comert.1 136 .12 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 15 persoane numar mediu salariati in invatamant – 20 persoane numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala – 13 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 9 gradinite de copii – 3 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 copii inscrisi in gradinite – 58 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 193 persoane personal didactic – 30 persoane sali de clase si cabinete – 25 laboratoare scolare – 1 ateliere şcolare .5.5.

cartofi. secară)– 861 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 1 locuinte terminate din fonduri private – 1 137 . legume. porumb.5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 489 abonamente la televiziune – 387 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 2 persoana personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 4037 ha suprafata arabila – 1105 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 354 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 388 ha suprafata pasuni – 1523 ha suprafata fanete – 667 ha suprafata cultivata (grâu.

Transporturile se realizează pe căi rutiere.6. In comuna Băleşti func ionează societă i comerciale. din Dealul Stolojanilor. Corneşti. care are circa 500 de ani. Culturi: grâu. prelucrarea si conservarea cărnii. COMUNA BALESTI Comună cu 9 sate: Băleşti . Rasova. pomi fructiferi.9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 4 Abonamente telefonice – 252 5. Monumente naturale In satul Tălpăşeşti există stejarul lui Albeni. O parte din locuitori lucrează 138 . Tămăşeşti si Voinigeşti. Găvăneşti. Stolojani. al căror domeniu de activitate este produc ia. legume. Tălpăşeşti. vi ă de vie. mecanizare in agricultură si protec ie fitosanitară si producerea articolelor din metal. râu care străbate comuna. Ceauru. A fost declarat monument al naturii. Popula ia se ocupă cu cultura cerealelor. Distan a până la Tg-Jiu este de 4 km. Relieful este alcătuit Subsolul con ine in Tg-Jiu. dealurile Băleştilor si lunca Jiului. petrol si gaze naturale. Se spune că Mihai Viteazu cu oştenii lui a poposit sub acest stejar . a legumelor si creşterea animalelor. Nu are legătură directă cu calea ferată.reşedin ă. împreună cu afluen ii Şuşi a si Jaleş. etc. porumb.

5. depozitare.55 persoane numar mediu sal in transp.6. FISA LOCALITATII BALESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 7886 ha • lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor – 30.1. gaze si apa – 10 persoane numar mediu salariati in constructii – 122 persoane numar mediu de sal in comert.5 km 2) POPULATIA populatia totala stabila – 7446 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 464 persoane numar mediu salariati in agricultura – 13 persoane numar mediu salariati in industrie – 93 persoane numar mediu salariati in industria extractiva – 5 persoane numar mediu de salariati in industria prelucratoare – 70 persoane numar mediu de sal in energie electrica si termica. posta comunicatii – 11 persoane numar mediu de salariati in administratia publica – 34 persoane numar mediu sal in invatamant – 72 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 34 persoane 139 .

1 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 4 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 1359 abonamente la televiziune – 972 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 4 persoane stomatologi – 1 persoana farmacisti – 1 persoana personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane personal mediu sanitar – sector public – 7 persoane farmacii .4) INVATAMANT unitati de invatamant – 19 gradinite de copii – 8 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 11 copii inscrisi in gradinite – 258 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 604 persoane elevi inscrisi in invatamant primar – 302 persoane personal didactic – 115 persoane sali de clase si cabinete – 36 laboratoare scolare – 2 ateliere scolare .1 140 .

7) AGRICULTURA suprafata agricola – 5662 ha suprafata arabila – 4078 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 242 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 100 ha suprafata păşuni – 1095 ha suprafata fanete – 147 ha suprafata cultivata – 3802 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 19 locuinte terminate din fonduri private – 19 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 4 Abonamente telefonice – 728 141 .

etc. Pe raza comunei se exploatează petrol si gaze naturale.reşedin a. Nu are legături directe de cale ferată.5. O parte din bărba i lucrează in Tg-Jiu. iar la Bărbăteşti întreprinderea de transport i ei prin conducte.890 • Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 28. fertil. folosit pentru agricultură) si dealurile Bisericii. făcute in locul numit Mormin i. 5.7.1. FISA LOCALITATII BARBATESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 3788 ha • Locuinte existente . Ruschii. Socşorului. Distan a până la Tg-Jiu este de 35 km .7. au scos la iveală monede obiecte. 142 cu 4 sate: Bărbăteşti . Săpăturile arheologice din 1942. Transportul se realizează pe căi rutiere. Tgdintre Cărbuneşti si la exploatări de cărbune din bazinul Motrului Unii locuitori lucrează in unită i economice din Tg-Jiu. In satul Petreşti există sta ia de compresoare. COMUNA BĂRBĂTEŞTI Comuna Musculeşti . Socului. Ocupa ia de bază a popula iei este agricultura si creşterea animalelor.3 -km. Petreştilor. Musculeşti. Relieful este format din lunca Gilortului (cu sol aluvional. Musculeştilor. care pompează gazele natura in magistralele Bucureşti si Işalni a. Petreşti si din timpul lui Filip al II lea. Suprafa a este de 3788 ha.total . oseminte si alte .

2) POPULATIA • populatia totala stabila – 1821 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 379 persoane • numar mediu salariati in industrie – 91 persoane • numar mediu sal in industria extractiva 66 –persoane • numar mediu sal in industria prelucratoare – 1 persoane • numar mediu sal in energie electrica si termica. depozitare.22 persoane • numar mediu sal in transp. Financiare. gaze si apa – 24 persoane • numar mediu de sal in constructii – 47 persoane • numar mediu de sal in comert. posta comunicatii – 151 persoane • numar mediu sal in activ. bancare si de asig – 0 persoane • numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane • numar mediu sal in invatamant – 26 persoane • numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 12 persoane 4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 8 • gradinite de copii – 4 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 143 .

• copii inscrisi in gradinite – 90 persoane • personal didactic – 245 persoane • sali de clase si cabinete – 15 • laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 378 abonamente la televiziune – 308 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 1 persoane stomatologi – sector public – 1 persoane stomatologi – sector privat – 1 persoane personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane cabinete stomatologice – 1 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 1349 ha suprafata arabila – 774 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 67 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 68 ha suprafata păşuni – 436 ha suprafata fanete – 4 ha suprafata cultivata – 654 ha 144 .

Ciuha. Distan a până la Tg-Jiu este de circa 31 km.A. Unii locuitori şi-au 145 . Ciocadia. Bircii. Istoric : Numele acestei comune.8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 2 locuinte terminate din fonduri private – 2 locuinte terminate din fondurile populatiei – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 4 Abonamente telefonice – 159 5. Relieful cuprinde dealurile subcarpatice Măgura. chimizarea agricolă si protec ia fitosanitară – AGROMEC BENGEŞTI S. Seşul si Lunca Gilortului cu afluen ii săi Ciocadia si Galbenul. COMUNA BENGEŞTI CIOCADIA Comună formată din 4 sate: Bengeşti – reşedin a Bălceşti. Societă i comerciale: in comuna Bengeşti Ciocadia func ionează o societate comercială al cărei profil este mecanizarea. ca si o parte din depresiunea Tg-Jiu – Câmpu Mare. Ocupa ia principală a popula iei este creşterea animalelor si agricultura.8. O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu. după cum spun bătrânii vine de la boierul Stanciu Benga care a venit in Cladova si a stăpânit aceste locuri.

a fost declarată monument istoric. etc. cartofi. Monumente istorice: biserica din satul Bengeşti construită din zid in anul 1729. păsări. vi ă de vie.CIOCADIA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 6328 ha 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 3655 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 144 persoane numar mediu salariati in agricultură – 20 persoane 146 . ovine. 5.8. pomi fructiferi. Culturi: grâu. in satul Bălceşti. pentru produsele agricole si industriale. Transportul se realizează pe căi rutiere .deschis mici unită i profilate pe vânzarea produselor alimentare si nealimentare si servicii pentru satisfacerea necesită ilor locale. porumb. etc. Anual se organizează Târgul Florilor.1. Nu are legătură directă cu calea ferată. porcine. Săptămânal se ine târgul de vite. FISA LOCALITATII BENGEŞTI . Animale: bovine. in.

depozitare. comunicatii . in energie electrica si term. posta. gaze si apa – 3 persoane Numar mediu salariati in constructii .4 persoane Numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 5 persoane Număr mediu sal.numar mediu de salaria i in comert.6 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 9 gradinite de copii – 4 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 copii inscrisi in gradinite – 151persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 342 persoane personal didactic – 38 persoane sali de clase si cabinete – 26 laboratoare scolare – 5 ateliere şcolare .8 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane numar mediu sal in invatamant – 43 persoane numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane număr mediu salaria i in transp.3 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 4 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 717 abonamente la televiziune – 485 147 .

6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 3 persoana personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA suprafata agricola – 4109 ha suprafata arabila – 1302 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 504 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 103 ha suprafata pasuni – 1432 ha suprafata fanete – 768 ha suprafata cultivata (grâu. Suprafa a: 5788 ha. Gâlceşti. secară)– 1239 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 1 locuinte terminate din fonduri private – 1 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 3 Abonamente telefonice – 406 5. Scrada. legume.9. Lihuleşti. cartofi. Distan a până la Tg-Jiu este de 45km 148 . Scurtu. COMUNA BERLESTI Comună cu 7 sate : Berleşti reşedin ă. Pârâul Viu. porumb.

la minele de cărbune din Albeni.1. Poiana Mare. Gârnicetului. Ocupa ia de bază: Ocupa ia de bază a popula iei este cultura cerealelor. Bădicioiului. FISA LOCALITATII BERLESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 5788 ha 2) POPULATIA • -populatia totala stabila – 2404 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 76 persoane 149 .Relieful este de tip colinar cuprinde dealurile Măgurii. Comuna este străbătută de pârâul Valea Mare care se varsă in Amaradia. etc. porumb. ovine 638. a fost declarată monument istoric. legume. construită din lemn in anul 1768. Logreştilor. Dealul cu Peri. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. 5. care au altitudini între 300 – 500 m.9. Subsolul con ine lignit si petrol. păsări 15900. Animale: bovine 1312. Monumente istorice: Biserica din satul Bârzeiu. Viilor. Culturi : grâu. Până in anul 1990 unii locuitori lucrau in Tg-Jiu si Tg-Cărbuneşti. transporturile se realizează pe căi rutiere. porcine 1350. vi ă de vie. pomi fructiferi. Comuna nu are legătură de cale ferată. Radeş. Mosoarele.

4 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 9 persoane numar mediu salariati in invatamant – 23 persoane numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala – 14 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 5 gradinite de copii – 3 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 copii inscrisi in gradinite – 68 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 247 persoane personal didactic – 45 persoane sali de clase si cabinete – 16 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 550 abonamente la televiziune – 310 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 2 persoane personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 150 .numar mediu salariati in constructii – 10 persoane numar mediu de salariati in comert.

COMUNA BOLBOŞI Comună cu 7 sate: Bolboşi . Bălăceşti .7) AGRICULTURA suprafata agricola – 3295 ha suprafata arabila – 1284 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 147 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 88 ha suprafata păşuni – 670 ha suprafata fanete – 1106 ha suprafata cultivata – 974 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 6 locuinte terminate din fonduri private – 6 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 2 Abonamente telefonice – 188 5.10.reşedin ă.Distan a până la Tg-Jiu este de 53 km. Suprafa a este de 4206 ha . Igirosu. 151 .Bolboasa. Ohaba Jiu si Valea. Miclosu.

legume.1. porumb. FISA LOCALITĂ II BOLBOSI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 4206 ha • Locuinte existente . băuturi tutun. cartofi.C. etc. in principal. Datorită restructurărilor din cadrul mineritului numărul salaria ilor din minerit a scăzut. Culturi: grâu. 5. orz. Transporturile se realizează si pe căi rutiere si pe căi ferate Dragoteşti – Filiaşi.L. etc. cu agricultura creşterea animalelor.Ocupa ia: Popula ia se ocupa.3 persoane 152 . O parte din bărba i lucrează ca mineri in exploatările de cărbune din bazinul Motru si Jil si la termocentrala Turceni. floarea soarelui. In comuna Bolboşi func ionează o societate comercială S. care îşi desfăşoară activitatea in domeniul comer ului cu produse alimentare. prin sta iile Bălăceşti si Ohaba.10.total . iar unii la termocentrala Turceni. IMBIS IMPEX S.R.1070 2) POPULATIA populatia totala stabila – 3459 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 102 persoane numar mediu salariati in agricultura – 13 persoane numar mediu de salariati in comert.

depozitare.numar mediu salariati in transp. posta comunicatii – 2 persoane numar mediu salariati in administratia publica – 11 persoane numar mediu salariati in invatamant – 43 persoane numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT unitati de invatamant – 9 gradinite de copii – 5 scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 copii inscrisi in gradinite – 126 persoane elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 454 persoane personal didactic – 39 persoane sali de clase si cabinete – 14 laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA biblioteci – 3 biblioteci publice – 1 abonamente la radio – 537 abonamente la televiziune – 248 6) OCROTIREA SANATATII medici – sector public – 2 persoane personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 153 .

COMUNA BORĂSCU Comună cu 7 sate : Borăscu . Distan a până la Tg-Jiu este de 55 km Relieful: este alcătuit din dealurile Văii Verzi.reşedin ă. Gura Men i. Baniu.7) AGRICULTURA suprafata agricola – 2716 ha suprafata arabila – 1505 ha suprafata livezi si pepiniere pomicole – 53 ha suprafata vii si pepiniere viticole – 66 ha suprafata păşuni – 1091 ha suprafata fanete – 1 ha suprafata cultivata – 1386 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII locuinte terminate – 18 locuinte terminate din fonduri private – 18 locuinte terminate din fondurile populatiei – 18 9) POSTA SI TELECOMUNICATII Unitati PTTR – 2 Abonamente telefonice – 13 5. Suprafa a: 7207 ha. Borăscu din o serie de văi care le despart. 154 . Men ii din Dos. Racului.11. Subsolul con ine lignit si petrol. Calopăr. Miluta si Scoruşu.

Nu are legătură directă cu calea salaria ilor a scăzut. etc. ferată. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor.3 persoane 155 . Ocupa ia de bază: Ocupa ia de bază a popula iei a fost cultura cerealelor. Transporturile se realizează pe căi rutiere si pe căi ferate Mătăsari – Turceni – Filiaşi. porumb. O dată cu exploatările de cărbune din bazinul Motru si Jil . prin halta Borăscu. 5. o parte din bărba i au început să lucreze ca mineri. iar unii la termocentrala Turceni . Datorită restructurărilor din cadrul mineritului numărul Culturi: grâu. cartofi. legume.1 FISA LOCALITATII BORĂSCU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 7207 ha 2) POPULATIA • populatia totala stabila – 3807 persoane 3) FORTA DE MUNCA • numar mediu salariati – 95 persoane • numar mediu salariati in agricultură – 13 persoane • numar mediu de salaria i in comert.Istoric: In pădurea Milutei si pe Valea Verde s-au găsit unelte din epoca pietrei şlefuite.11. unele fiind depuse la Muzeul Jude ean Tg-Jiu.

posta.• numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane • numar mediu sal in invatamant – 35 persoane • numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 16 persoane • număr mediu salaria i in transp. depozitare. comunicatii .6 persoane 4) INVATAMANT • unitati de invatamant – 11 • gradinite de copii – 5 • scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 • copii inscrisi in gradinite – 126 persoane • elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 413 persoane • personal didactic – 36 persoane • sali de clase si cabinete – 25 • laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA • biblioteci – 3 • biblioteci publice – 1 • abonamente la radio – 784 • abonamente la televiziune – 413 6) OCROTIREA SANATATII • medici – sector public – 2 persoana • personal mediu sanitar – sector public – 2 persoane 156 .

cartofi. porumb. COMUNA BUMBEŞTI PI IC Comună formată din 3 sate:Bumbeşti Poienari. Pi ic – reşedin a. secară)– 2046 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII • locuinte terminate – 8 • locuinte terminate din fonduri private – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII • Unitati PTTR – 2 • Abonamente telefonice – 97 5. Cârligei si 157 .12. legume.1 persoană 7) AGRICULTURA • suprafata agricola – 4210 ha • suprafata arabila – 2417 ha • suprafata livezi si pepiniere pomicole – 90 ha • suprafata vii si pepiniere viticole – 123 ha • suprafata pasuni – 1553 ha • suprafata fanete – 27 ha • suprafata cultivata (grâu.sector privat .• personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane • punct farmaceutic . Suprafa a este de 3679 ha.

Nu are legătură directă cu calea ferată. Măgura si o zonă depresionară străbătută de râul Galbenu.ZOOPOMICOLA S. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. Culturi: grâu. porumb.populatia totala stabila – 2622 persoane 3) FORTA DE MUNCA popula iei este cultura cerealelor..Distan a până la Tg-Jiu este de circa 41 km. etc. Societă i comerciale: in comuna Bengeşti Pi ic func ionează mai multe societă i care au ca obiect de activitate creşterea animalelor si cultura vegetală . semin elor si furajelor GEMFRUCT S.L.A. vi ă de vie. Relieful este alcătuit din dealurile Muierii. Transportul se realizează pe căi rutiere . fabricarea produselor de morărit – CREPANY S. cartofi.1040 2) POPULATIA . Cârligenilor.12. comertul cu ridicata al cerealelor.A. legume. 5.1 FISA LOCALITATII BUMBESTI PITIC 1) ECHIPAREA TERITORIULUI • suprafata totala: 3679 ha • Locuinte existente .total .R. O parte din bărba i lucrează la exploatările 158 . Ocupa ia principală a de cărbune din Albeni.

numar mediu sal in industria prelucratoare – 25 persoane . gaze si apa – 6 persoane .unitati de invatamant – 5 .abonamente la radio – 405 159 .numar mediu salariati – 195 persoane .copii inscrisi in gradinite – 55 persoane . in comert. in constructii – 19 persoane .numar mediu salariati in industrie – 31 persoane .biblioteci – 3 .numar mediu de sal. in administratia publica – 20 persoane .personal didactic – 34 persoane .numar mediu de sal.numar mediu sal.21 persoane .laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA .sali de clase si cabinete – 18 . in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane 4) INVATAMANT .numar mediu sal.numar mediu salariati in agricultura – 25 persoane .numar mediu sal. in transp.scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 .gradinite de copii – 2 .biblioteci publice – 1 . in invatamant – 25 persoane .numar mediu sal in energie electrica si termica.. depozitare.numar mediu sal.elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 225 persoane . posta comunicatii – 13 persoane .

medici – sector public – 1 persoane -stomatologi – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -laboratoare de tehnica dentara – 1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2942 ha -suprafata arabila – 722 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 262 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 68 ha -suprafata păşuni – 518 ha -suprafata fanete – 1372 ha -suprafata cultivata – 611 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – -locuinte terminate din fonduri private – -locuinte terminate din fondurile populatiei – 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 292 160 .abonamente la televiziune – 366 6) OCROTIREA SANATATII ..

subsolul con ine petrol exploatat la Bustuchin si Poiana Seciuri. Pojarul si Valea Pojarului. Distan a până la Tg-Jiu este de circa 70 km. Relieful cuprinde o parte din Valea Amaradiei si dealurile Muierii.1. porcine. si a altor materiale pentru construc ii. Nămete.5. Motorgi.etc. iglă. pomi fructiferi. Cion i.13.13. etc. păsări. Suprafa a este de 6096 ha. legume. FISA LOCALITATII BUSTUCHIN 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . Animale: bovine. Zevelceşti. Nu are legătură directă cu calea ferată. ovine. Transportul se realizează pe căi rutiere . vi ă de vie. Bârzeiului. De asemenea func ionează mici unită i de comercializare a produselor alimentare si nealimentare . Poieni a. Strămbii. O parte din bărba i lucrează la exploatările de cărbune din Albeni si schela petrolieră din Bustuchin si icleni.suprafata totala: 6096 ha 161 . Culturi: grâu. Poiana Seciuri. Ocupa ia principală a popula iei este cultura cerealelor. porumb. gaze naturale si lignit. COMUNA BUSTUCHIN Comună formată din 8 sate: Bustuchin – reşedin a. 5. etc. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. Societă i comerciale: in comuna Bustuchin func ionează o societate comercială profilată pe fabricarea de cărămidă.

20 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 59 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 16 persoane -număr mediu salaria i in transport. comunicatii .18 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 12 -gradinite de copii – 6 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -licee .2 persoane -numar mediu salariati in industrie . gaze si apa –11persoane -numar mediu salariati in constructii .ucenici – 102 persoane 162 .populatia totala stabila – 3727 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 656 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 397 persoane -numar mediu de salaria i in comert.2) POPULATIA .413 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 5 persoane -număr mediu sal. depozitare. profesional.97 persoane -elevi inscrisi in invat.1 -copii inscrisi in gradinite – 180 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 505 persoane -elevi inscrisi in invatamint liceal .compl. in energie electrica si term. posta.

cartofi. secară)– 898 ha 163 .-personal didactic – 64 persoane -sali de clase si cabinete – 30 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 661-abonamente la televiziune – 303 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3610 ha -suprafata arabila – 1141 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 155 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 73 ha -suprafata pasuni – 1276 ha -suprafata fanete – 965 ha -suprafata cultivata (grâu. legume. porumb.

Sporeştilor etc. Pinoasei. Pinoasa. Găleşoaia. Relieful cuprinde o parte din depresiunea Tismana – Câlnic – Şomaneşti si dealurile Pieptanilor.8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 7 -locuinte terminate din fonduri private – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 310 5. Didileşti. etc. Tismana este principală apa care străbate comuna Câlnic. COMUNA CALNIC Comună formată din 9 sate : Câlnic – reşedin a. porumb. Hodoreasca. Stejerei si Vâleceaua. Distan a până la Tg-Jiu este de circa 20 km. Subsolul con ine lignit care se exploatează in carierele Tismana I si Tismana II si in subteran la Pinoasa.14. Câlnicul de Sus. de asemenea gaze naturale neexploatate. Pieptani. Vâr ului. O parte din locuitori lucrează la exploatările de cărbune si in unită ile economice din Tg-Jiu. 164 . Culturi: grâu. cartofi. Suprafa a este de 6426 ha. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. legume. pomi fructiferi.

5.populatia totala stabila – 2318 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 899 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 4 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 751 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 10 persoane -numar mediu salariati in energie electrica si termica. Nu are legătură directă cu calea ferată.8 persoane -numar mediu de sal transp.suprafata totala: 6426 ha 2) POPULATIA . posta.Transportul se realizează pe căi rutiere . comunicatii – 6 persoane -numar mediu salariati in activitati financiare. bancare si de asig. depozitare. gaze si apa – 3 persoane -numar mediu de sal in comert.14. persoane – 1 persoana -numar mediu sal in invatamant – 30 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 12 persoane 165 .1 FISA LOCALITATII CALNIC 1) ECHIPAREA TERITORIULUI .

4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 79 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 277 persoane -personal didactic – 42 persoane -sali de clase si cabinete – 14 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 348 -abonamente la televiziune – 265 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -farmacisti – sector privat – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane -personal sanitar mediu – sector privat – 1 persoana -puncte farmaceutice .1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2649 ha -suprafata arabila – 1231 ha 166 .

Relieful cuprinde o parte din lunca Amaradiei . Dealul Spirei si Satu Nou. COMUNA CĂPRENI Comună formată din 8 sate: Căpreni – reşedin a. icleni. si in vest Dealul Seciului. continuat cu Dealul Băceştilor. Cornetul. Subsolul con ine petrol si gaze naturale. etc. Distan a până la Tg-Jiu este de circa 56 km. Aluniş Brăteşti. Suprafa a este de 5730 ha. 167 .-suprafata livezi si pepiniere pomicole – 133 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 47 ha -suprafata păşuni – 1096 ha -suprafata fanete – 142 ha -suprafata cultivata – 985 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 13 -locuinte terminate din fonduri private – 13 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 120 5. in estul căreia se găseşte Dealul Artanului. Cetatea. O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu si Tg-Cărbuneşti. Rovinari.15. parte din Dealul Icleanului. Bulbuceni.

porumb.total . Nu are legătură directă cu calea ferată. vi ă de vie.1234 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –8. 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3727 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 315 persoane -numar mediu salariati in industrie – 192 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 179 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 13 persoane -numar mediu de sal in comert. etc. Transportul se realizează pe căi rutiere.1.1 -km. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor.9 km -lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 21.25 persoane 168 .15.6 km -lungimea simpla a retelei de canalizare – 0. pomi fructiferi. 5. FISA LOCALITATII CAPRENI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 6096 ha -locuinte existente . Culturi: grâu.Ocupa ia principală a popula iei este cultura cerealelor .

depozitare. posta comunicatii – 4 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 11 persoane -numar mediu sal in invatamant – 33 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 27 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 93 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 201 persoane -personal didactic – 32 persoane -sali de clase si cabinete – 20 -laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 502 -abonamente la televiziune – 289 6) OCROTIREA SANATATII -paturi in spitale – sector public – 15 -medici – sector public – 3 persoane 169 .-numar mediu sal in transp.

-farmacisti – sector privat – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 9 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -centre de sanatate – sector public – 1 -farmacii – sector privat – 1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2765 ha -suprafata arabila – 1332 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 140 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 112 ha -suprafata păşuni – 1117 ha -suprafata fanete – 64 ha -suprafata cultivata – 1192 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 6 -locuinte terminate din fonduri private – 6 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 6 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 117 170 .

1 FISA LOCALITATII CĂTUNELE 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . păsări. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. orz. Animale: bovine. plante furajere in lunca Motrului iar pe dealuri pomi fructiferi si vii. principală a popula iei si creşterea 171 . porcine. ovine. porumb. COMUNA CĂTUNELE Comună cu 6 sate : Valea Perelor .C. Suprafa a este de 3242 ha . Relieful cuprinde o parte din lunca Motrului si Dealul Motrului. O parte Ocupa ia animalelor.R.A. ale cărei domenii de activitate sunt hotelurile si motelurile cu restaurant.C. de pe stânga acestuia. Nu are legătură directă cu calea ferată. Culturi: grâu.reşedin ă.16. Dealul Viilor.5. Subsolul con ine lignit care se exploatează in galerii si cariere la Lupoaia. iar pe dreapta marginea de sud a dealurilor din Podişul Mehedin i.L. TRAMIRENA S. profilată pe transportul rutier de mărfuri si S. Cătunele. Transporturile se realizează pe căi rutiere .16.suprafata totala: 3242 ha din bărba i lucrează lucrează ca minerii in este agricultura bazinul carbonifer al Motrului. Valea Mănăstării si Steic. EXTRANS MOTRU S. Societă ile comerciale care func ionează in comună sunt S. 5.etc. Lupoia.

populatia totala stabila – 2517 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 680 persoane -numar mediu salariati in industrie – 612 persoane -numar mediu de salaria i in comert.6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 20 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 14 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite –88 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 153 persoane -personal didactic – 18 persoane -sali de clase si cabinete – 13 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 557 172 .2) POPULATIA .

porumb. cartofi. secară)– 523 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 5 -locuinte terminate din fonduri private – 5 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 104 5. legume. COMUNA CIUPERCENI 173 .-abonamente la televiziune – 559 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1216 ha -suprafata arabila – 571 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 77 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 32 ha -suprafata pasuni – 414 ha -suprafata fanete – 122 ha -suprafata cultivata (grâu.17.

Priporu . dealurile Strâmbei si Pieptanilor. Suprafa a este de 7007 ha . profilată pe lucrări de construc ie.R.C. Culturi: legume .reşedin ă. o parte din Depresiunea Tismana – Câlnic – Şomaneşti. Vârtopu si Zorzila. Monumente: Bisericile din satele Ciuperceni. care datează din secolul al XVIII lea .Comună cu 7 sate: Ciuperceni . incinera ia folosindu-se în toate mormintele cercetate. pomi fructiferi. la este cultura din cerealelor.Vulcan. ării. Boboieşti. Cioca si Zorzilei la sud vest. Necropola tumulară de la Ciuperceni . până in anul cultura pomilor fructiferi. cărbune. exploatate la Strâmba – Vulcan si lignit care nu este exploatat Ocupa ia popula iei 1990. cenuşă .Vulcan. Inventarul ceramic descoperit constă în vase bitronconice cu două tor i."Vârtoapele" se datează în prima vârstă a fierului şi va fi cercetată în anii viitori. Aceste vase de ofrandă au fost aduse de la rugul funerar din afara necropolei.L. sunt monumente istorice . lângă vasele de ofrandă. Ritul funerar descoperit în necropola tumulară de la Ciuperceni "Vârtoapele" este unitar. cartofi. Relieful este format din Dealurile Bojorăscu la vest si sud – vest. Restructurările intervenite in economia disponibilizarea CIPROM S. anual. In comuna Ciuperceni îşi desfăşoară activitatea S. in ultimii ani au dus la lor. In subsol se găsesc gaze naturale. Ritualul de înmormântare se manifestă prin depunerea rămăşi elor funerare oase calcinate. 174 . căni e cu o toartă sau două supraînăl ate. Aceste vase în majoritate prezintă urme de arsură secundară. Strâmba . creşterea animalelor si bărba i au lucrat.direct pe solul antic. Strâmba . fragmente de străchini. Distan a până la Tg-Jiu este de 25 km. În satul Ciuperceni se ine. O parte exploatarea de cărbune din bazinul Motrului si Rovinari. Peştenea Vulcan. târg de vite si alte produse.

bancare si de asig.17.Comuna nu are legătură cu calea ferată. depozitare.populatia totala stabila – 1654 persoane realizează 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 138 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 1 persoana -numar mediu salariati in industria extractiva – 5 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 49 persoane -numar mediu salariati in constructii– 20 persoane -numar mediu de sal in comert. FISA LOCALITATII CIUPERCENI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . Transportul se pe căi rutiere.suprafata totala: 7007 ha 2) POPULATIA .8 persoane -numar mediu de sal transp.posta.comunicatii – 1 persoana -numar mediu salariati in activitati financiare. 5.1. persoane – 1 -persoana -numar mediu salariati in administratia publica– 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 27 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 7 persoane 175 .

1 176 .4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 51 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 149 persoane -personal didactic – 27 persoane -sali de clase si cabinete – 17 -laboratoare – 1 -ateliere scolare .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 415 -abonamente la televiziune – 292 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane -puncte farmaceutice .

Drăgoieşti. Crasna din Deal. Aninişul din Deal. Buzeşti.18.reşedin ă.7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2660 ha -suprafata arabila – 953 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 109 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 37 ha -suprafata păşuni – 1527 ha -suprafata fanete – 34 ha -suprafata cultivata – 630 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 49 5. Dumb răveşti si Radoşi. COMUNA CRASNA Comună cu 9 sate : Cărpiniş . Suprafa a: 20908 ha. Distan a până la Tg-Jiu este de 45 km. 177 . Crasna.

profilată pe comer ul cu amănuntul al băuturilor. In comuna Crasna îşi desfăşoară activitatea S. etc. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Vegeta ia este alcătuită din păşuni alpine (la peste 1800 m) păduri de conifere si fag in zona montană iar in zona depresionară păduri de stejar. Culturi: grâu. Prăve u Mare. FISA LOCALITATII CRASNA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 20908 ha -Locuinte existente . Florile Albe.1. Ocupa ia de bază: Ocupa ia de bază a popula iei este creşterea animalelor (îndeosebi ovine si bovine) si cultura pomilor fructiferi. cartofi. Teritoriul comunei este udat de Blahni a cu afluentul Sunătoarea si Ciocadia cu afluentul Ghia.0 km 178 . iar zona de la poalele mun ilor este cunoscută sub numele de plai. Monumente istorice: Schitul Crasna si biserica din vale care apar in satului Cărpiniş. Ieşu.L. Plasala. NEMESIS S. Biserica cimitirului din satul Crasna din Deal. cu mun ii Rotunda. ambele afluen i ai Gilortului.R. porumb. 5.18.total . ca de aici prin munte în eleg pădurea si păşunea alpină.C. Locuitorii Masivului Parâng. Prăve u Mic. Băileasca. legume.1837 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –20.Relieful: cuprinde versantul de sud a si o parte din depresiunea Crasna – Cărpiniş. Nu are legătură directă cu calea ferată.

posta comunicatii – 2 . depozitare.26 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ.2) POPULATIA -populatia totala stabila – 5500 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 175 persoane -numar mediu salariati in industrie – 13 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 3 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. bancare si de asig – 1 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 55 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 31 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 14 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -copii inscrisi in gradinite – 204 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 577 persoane -personal didactic – 57 persoane -sali de clase si cabinete – 36 -laboratoare scolare – 3 179 transp. gaze si apa – 10 persoane -numar mediu de sal in comert. Financiare.

sector privat – 1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 8473 ha -suprafata arabila – 2176 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 231 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 328 ha -suprafata păşuni – 2394 ha -suprafata fanete – 3344 ha -suprafata cultivata – 2035 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 180 .-ateliere scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 963 -abonamente la televiziune – 664 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoane -Medici .1 -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane -farmacii – sector privat – 1 -cabinete medicale .sector privat – persoane .

in anii 1683 – 1684. Miericeşti. Suprafa a este de 8622 ha.-locuinte terminate din fondurile populatiei – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 456 5. Distan a până la Tg-Jiu este de circa 80 km. din cărămidă si lemn se află in satul Măiag. vi ă de vie. pomi fructiferi. Bereştilor. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. 181 . iar cea de-a doua din cărămidă in anul 1813 cu pictură in frescă in stil bizantin. Transportul se realizează pe căi rutiere . Slămneşti. Vălu ei . Măiag . Filiaşi si Turceni. Slăvu a. etc. Marineşti.19. porcine. construită in anul 1749. Bojinu. O altă biserică. cartofi. COMUNA CRUŞE Comună formată din 10 sate: Cruşe – reşedin a. Monumente istorice: Bisericile din satul Slăvu a – construite. păsări. Culturi: grâu. O parte din locuitori lucrează la Craiova. etc. prima din lemn. Relieful este alcătuit din Dealul Cireşului. Miericeanu. legume. porumb. Nu are legătură directă cu calea ferată. Animale: bovine. pe temelie de cărămidă. Urda de Jos si Vălu a. Săielelor. ovine. Mierea.

4 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 19 -gradinite de copii – 9 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 10 -copii inscrisi in gradinite – 160 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 486 persoane 182 .20 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 16 persoane -numar mediu sal in invatamant – 57 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala –22 persoane -număr mediu salaria i in transp.19. posta. comunicatii .5.1.populatia totala stabila – 3712 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 275 persoane -numar mediu salariati agricultură – 4 persoane -numar mediu salariati in industri – 124 persoane -numar mediu de salaria i in comert. depozitare. FISA LOCALITATII CRUŞE 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8622 ha 2) POPULATIA .

legume.-personal didactic –55 persoane -sali de clase si cabinete – 30 -laboratoare scolare – 4 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 5 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 826 -abonamente la televiziune – 427 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 5073 ha -suprafata arabila – 2084 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 231 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 292 ha -suprafata pasuni – 2402 ha -suprafata fanete – 64 ha -suprafata cultivata (grâu. secară)– 1918 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 7 183 . cartofi. porumb.

Rădineşti si Zăicoiu .20. O parte din bărba i lucrează in Craiova. cartofi. Culturi: grâu. Nu are legătură directă cu calea ferată. porumb.reşedin ă. Obârşia . Distan a până la Tg-Jiu este de 116 km. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura.1.suprafata totala: 5996 ha 2) POPULATIA 184 . Relieful cuprinde valea pârâului Plosca. Suprafa a este de 5996 ha . si pantele uşor înclinate ale dealurilor Muierii si Măgurii . Dănciuleşti. Petrăchei. 5. COMUNA DANCIULESTI Comună cu 7 sate : Hălăngeşti .20.-locuinte terminate din fonduri private – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 131 5. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Bibuleşti. legume. FISA LOCALITATII DANCIULESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . afluent al Amaradiei.

depozitare.15 persoane -numar mediu de sal transp.populatia totala stabila – 2822 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 126 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 12 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 1 persoane -numar mediu salariati in constructii– 1 persoane -numar mediu de sal in comert..2 5) CULTURA SI ARTA 185 .comunicatii – 4 persoana -numar mediu salariati in administratia publica– 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 35 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 80 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 281 persoane -personal didactic – 54 persoane -sali de clase si cabinete – 23 -laboratoare – 1 -ateliere scolare .posta.

-biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 409 -abonamente la televiziune – 393 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -puncte farmaceutice – 2 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3240 ha -suprafata arabila – 1204 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 152 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 107 ha -suprafata păşuni – 1516 ha -suprafata fanete – 261 ha -suprafata cultivata – 1120 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 10 -locuinte terminate din fonduri private – 10 186 .

Nu are legătură directă cu calea ferată. Troni .1. Distan a până la Tg-Jiu este de 7 km. profilată pe comer alimentare. Văcarea. Merfuleşti. Culturi: grâu. Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Suprafa a este de 8092 ha .21.L. Botorogi. Brătuia.C. etc. MADOFIL S. etc. Subsolul con ine lignit si petrol. COMUNA DĂNEŞTI Comună cu 11 sate: Dăneşti .reşedin ă. băuturi .R. Zlaşti si Brătuia care apar in bazinului hidrografic Jiului. Branului. Bucureasa. cartofi.9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 10 5. Ungureni. tutun.21. porumb. Relieful cuprinde partea de sud vest a Depresiunii Tg-Jiu –Câmpu Mare si dealurile Văcării. Este udat de pâraiele Şasa. 5. Şasa. Transportul se realizează pe căi rutiere. O parte din locuitori lucrează la Tg-Jiu si Rovinari. Societă i comerciale: In comuna Dăneşti func ionează comercială S. FISA LOCALITATII DANESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI o societate cu produse al 187 . Văcăria. Barza. Târculeşti. Urzicii. Şestoarea.

depozitare.1764 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 28.6 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3651 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 150 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 18 persoane -numar mediu salariati in industrie – 18 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 18 persoane -numar mediu de sal in comert. posta comunicatii – 1 .-suprafata totala: 8092 ha -locuinte existente .25 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 11 persoane -numar mediu sal in invatamant – 43 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 17 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 17 -gradinite de copii – 8 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 9 -copii inscrisi in gradinite – 170 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 277 persoane -personal didactic – 32 persoane 188 transp.total .

-sali de clase si cabinete – 22 -laboratoare scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 818 -abonamente la televiziune – 623 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 4882 ha -suprafata arabila – 2655 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 288 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 122 ha -suprafata păşuni – 727 ha -suprafata fanete – 1090 ha -suprafata cultivata – 1999 ha 189 .

COMUNA DRAGOTESTI Comună cu 3 sate : Drăgoteşti Suprafa a este de 2893 ha . 5. Subsolul con ine lignit. Relieful este format din culmile Slivileştilor si Negomirului si o parte a văii Jil u Dragăteştilor. Negomir. Cojmăneşti si Tehomir.reşedin ă.1 FISA LOCALITATII DRAGOTESTI . legume. Culturi: grâu.22. exploatat in minele de la Dragoteşti. Distan a până la Tg-Jiu este de 44 km. 190 .8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 0 -locuinte terminate din fonduri private – 0 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 0 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 137 5.22. porumb. cartofi. Are legătură cu calea ferată Drăgoteşti . Corobăi si Trestioara.Turceni – Filiaşi. Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor .

16 persoane -numar mediu de sal transp. depozitare. posta. gaze si apa– 3 persoane -numar mediu de sal in comert. comunicatii – 20 persoana -numar mediu salariati in administratia publica– 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 33 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 -copii inscrisi in gradinite – 80 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 389 persoane 191 .1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 2893 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2832 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 650 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 479 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 20 persoane -numar mediu salariati in energie electrica si termica.

1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1726 ha -suprafata arabila – 756 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 56 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 68 ha -suprafata păşuni – 522 ha -suprafata fanete – 324 ha 192 .-personal didactic – 64 persoane -sali de clase si cabinete – 14 -laboratoare – 2 -ateliere scolare .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 407 -abonamente la televiziune – 373 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 9 persoane -dispensare medicale – sector public .

Relieful ocupă o parte din depresiunea Tg-Jiu – Câmpu Mare si o parte din Dealul Bran. construc ii 17. Suprafa a pe care o totalizeaza impreuna cu localitatile incorporate este de 6151 ha . 193 . învă ământ 52. Iaşi – Gorj . Cârbeşti . Dâmbova. COMUNA DRAGUTESTI Comună situata in apropierea municipiului Tg-Jiu cuprinzand 6 sate: Drăgu eşti .-suprafata cultivata – 751 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 3 -locuinte terminate din fonduri private – 3 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 2 -Abonamente telefonice – 178 5.reşedin ă. Pietroasă si Zlaştiu.23. industrie 317. Tâlveşti si Urecheşti. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Distan a până la Tg-Jiu este de 8 km. In subsol se găseşte lignit. sănătate 6. comer 12. Comuna este udată de râul Jiu cu afluen ii Amaradia. etc. Total salaria i 428. petrol si gaze de sondă. administra ie publică 9. din care: agricultură 5.

Suprafata locuibila in proprietate privata: 66893 mp . . Sănătate: medici 3. păsări 10000.Locuinte in proprietate publica: 2 . 194 gimnazial cu 456 elevi. Culturi: grâu. ovine 336. vii si pepiniere viticole 78 ha. FISA LOCALITATII DRĂGU EŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . fâne e 428 ha). Învă ământul este asigurat de 11 unită i şcolare din care 6 grădini e cu 126 copii înscrişi.Suprafata locuibila: 66941 mp . porcine 2104. Transporturile se realizează pe căi rutiere. legume. personal mediu sanitar 6. stomatolog 1. cartofi.Modul de folosin ă a terenurilor : agricol 3061 ha (arabil 1781 ha. etc. Cultura: biblioteci 4.privat.Lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile: 3. . abonamente TV 1294.Locuinte existente – total: 1837 .7 km. Animale: bovine 1145 capete.Locuinte in proprietate privata: 1835 .1. abonamente radio 410. porumb. 5 şcoli cu învă ământ primar si Cadre didactice 41. păduri 2609 ha. 5.Suprafata locuibila in proprietate publica: 48 mp . livezi si pepiniere pomicole 121 ha.Suprafata totala: 6151 ha .Lungimea simpla a retelei de canalizare: 1. abonamente telefon 286. păşuni 661 ha. un cabinet medical .23. un tehnică dentară – privat.0 km. unită i PTTR 5. Nu are legătură directă cu calea ferată.

Nascuti vii: 65 persoane .Stabiliri de resedinta in localitate: 10 persoane .Populatia cu domiciliul in localitate: 5239 persoane .Numar mediu salariati in invatamant: 52 .Numar mediu salariati in sanatate si asistenta sociala: 16 195 .2) POPULATIA . depozitare. din care cu varsta sub un an: 2 persoane .Numar mediu salariati in comert: 30 .Populatia totala: 5229 presoane.Numar mediu salariati in administratie publica:13 .Numar mediu salariati in constructii: 14 .Populatie feminina: 2627 persoane .Salariati – total – numar mediu persoane: 255 persoane .Plecari cu resedinta din localitate: 20 persoane 3 ) FORTA DE MUNCA . din care: .Stabiliri de domiciliu in localitate: 92 persoane .Numar mediu salariati in industrie: 55 .Plecari cu domiciliul din localitate: 59 persoane . posta si telecomunicatii: 35 .Numar mediu salariati in industria extractiva: 55 .Numar mediu salariati in transport.Decedati: 61.Numar mediu salariati in agricultura:5 persoane .

Personal mediu sanitar: 4.Scoli din invatamantul primar si gimnazial: 5 .Personal didactic in invatamant primar si gimnazial: 35 .Stomatologi: 1 .Elevi inscrisi – total: 456 .Elevi inscrisi in invatamant primar: 199 .Gradinite de copii: 6 .Personal didactic in invatamant prescolar: 6 .Copii inscrisi in gradinite: 133 .Laboratoare scolare: 1 5) CULTURA SI ARTA .Personal didactic – total: 40 .Sali si cabinete scolare: 27 .Elevi inscrisi in invatamant gimnazial: 244 . din care: 196 .Unitati de invatamant: 11 .4) INVATAMANT .Abonamente la radio: 631 .Abonamente la televiziune: 862 6) OCROTIREA SANATATII .Elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial: 443 .Medici: 2 .Biblioteci publice – numar: 1 .Biblioteci – total: 4 .

Productia totala de grau si secara: 630 tone .Productia totala la porumb boabe: 3980 tone .Productia de struguri: 288 tone .Productia de fructe: 500 tone .la sfarsitul anului: 950 capete.Suprafata cu cartofi: 100 ha .Suprafata arabila: 1855 ha ..Suprafata cu livezi si pepiniere pomicole: 121 ha .Suprafata cu grau si secara: 180 ha . din care in gospodariile populatiei: 950 capete .Bovine – total.Suprafata cu vii si pepiniere viticole: 78 ha .Ovine – tital: 600 capete .Pasari – total: 20000 capete .Productia totala de legume: 3050 tone .Suprafata agricola dupa modul de folosinta: 3061 ha .Productia de lapte de vaca: 18593 tone Productia de lana: 1500 kg. 197 .Porcine – total: 2000 capete .Suprafata cu pasuni: 587 ha .Laboratoare de tehnica dentara: 1 7) AGRICULTURA .Suprafata cu fanete: 420 ha .In sector public: 4 .Suprafata cu porumb boabe: 1212 ha .Productia de carne: 453 tone greutate vie .Suprafata cultivata cu legume: 200 ha .Productia totala de cartofi: 1380 tone .

iar in sud cuprinde dealurile Roşiei si Fărcăşeştilor. SORTI TRANS S.Locuinte terminate – total: 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati postale: 4 . Valea cu Apă. Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor. construită in jurul anului 1500. biserica din Valea cu Apă .Productia de oua: 1980 mii buc. exploatat la Roşia .Abonamente telefonice telefonie fixa: 450 5. porumb.L. Distan a până la Tg-Jiu este de 25 km. Monumente istorice : Biserica din Roşia Jiu. Timişeni.R. Peşteana de Jos. 8) INVESTITII – CONSTRUCTII ...24. COMUNA FĂRCĂŞEŞTI Comună cu 7 sate: Fărcăşeşti . Rogojelu.Jiu.reşedin ă. construită in 1700. biserica din Fărcăşeşti 198 de pe raza comunei si societate icleni. Subsolul con ine lignit. legume. Fărcăşeşti – Moşneni. Fărcăşeşti si Rogojelu.C. Suprafa a este de 8406 ha . Roşia Jiu. Relieful in nord este alcătuit din forma iuni ale Jiului (lunci si terase). comuna Fărcăşeşti func ionează o comercială S. cartofi. a cărei activitate o reprezintă . Culturi: grâu. O parte din bărba i lucrează la exploatările de cărbune exploatările petroliere de la Societă i comerciale: in transporturile rutiere.

Moşenei. depozitare. sunt declara i monumente ale naturii. afla i lângă biserica satului Roşia Jiu. FISA LOCALITATII FARCASESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8406 ha -locuinte existente . posta comunicatii – 183 . Are legătură cu calea ferată Tg-Jiu – Turceni – Filiaşi 5.1.1652 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –16.8 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4155 persoane 3) FORTA DE MUNCA numar mediu salariati – 3063 persoane -numar mediu salariati in industrie – 2748 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 2710 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 33 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. gaze si apa – 5 persoane -numar mediu de sal in constructii – 15 persoane -numar mediu de sal in comert.total . construită in anul 1774.20 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane 199 transp. Doi stejari.24.

-numar mediu sal in invatamant – 52 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -licee – 1 -copii inscrisi in gradinite – 121 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 508 persoane -elevi inscrisi in invatamant liceal – 95 persoane -personal didactic – 46 persoane -sali de clase si cabinete – 25 -laboratoare scolare – 2 -ateliere scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 805 -abonamente la televiziune – 537 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 200 .

Glogova si Olteanu.7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2912 ha -suprafata arabila – 1082 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 91 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 129 ha -suprafata păşuni – 1560 ha -suprafata fanete – 50 ha -suprafata cultivata – 1069 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 8 -locuinte terminate din fonduri private – 8 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 216 5. Suprafa a este de 4210 ha .reşedin ă.25. 201 . COMUNA GLOGOVA Comună cu 5 sate: Iormăneşti . Distan a până la Tg-Jiu este de 55 km. Cămuieşti. Cleşneşti. care străbate comuna de la nord la sud si o serie de dealuri Ascu işului. Relieful este format din o parte a luncii si teraselor Motrului.

construită din cărămidă in anul 1764. nu are legătură ferată. Culturi: grâu. la o distan ă de 500 m. Viişoarele. cu calea 5.1. Este prevăzută cu un refugiu secret printr-un gang subteran. Busuiocu. construită in a doua jumătate a secolului al XV – lea . FISA LOCALITATII GLOGOVA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4210 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 1962 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 99 persoane 202 . cracurile Boghiceştilor. legume. dealul Privei Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor. In Glogova există o construc ie deosebită sub numele de cula din Glogova. Lăcrămuşei Cracul Chivădarului. Ortea. Transportul se realizează pe căi rutiere. dealurile Balabanu. dealul Băl atu pe dreapta Motrului iar pe stânga Cracii Motrului. Osoia. cultura legumelor si a pomilor fructiferi. igăniei. prin care se putea ieşi spre apa Motrului.Pietricica. porumb.25. a fost declarată monument istoric. Vărzăriei. Prinăriei. Biserica din Glogova. cartofi.

-numar mediu salariati in industrie – 39 persoane -numar mediu de salaria i in comert.8 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 13 persoane -numar mediu sal in invatamant – 23 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 11 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 73 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 274 persoane -personal didactic – 24 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -ateliere şcolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 393 -abonamente la televiziune – 183 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 203 .

204 . cartofi. Pârâu de Pripor.reşedin ă.7) AGRICULTURA --suprafata agricola – 1378 ha -suprafata arabila – 702 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 130 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 15 ha -suprafata pasuni – 391 ha -suprafata fanete – 140 ha -suprafata cultivata (grâu. Distan a până la Tg-Jiu este de 33 km.26. Chiliu. Suprafa a este de 5132 ha . legume. secară)– 593 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 8 -locuinte terminate din fonduri private – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 12 5. Arjoci. COMUNA GODINESTI Comună cu 7 sate : Godineşti . Câlceşti. porumb. Pârâu de Vale si Rătez.

GODAR S. Câlceştilor. etc. Societă i comerciale: in comuna Godineşti func ionează o societate comercială S.C. vii. Câ iva pe vânzări de produse au deschis magazine profilate alimentare si nealimentare. FISA LOCALITATII GODINESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 5132 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2348 persoane 3) FORTA DE MUNCA 205 .. Culturi: grâu. cartofi.L. Transporturile se realizează pe căi rutiere.Relieful este alcătuit din dealul Sporeşti. Grindu.R.26. Petacu. 5. etc. a cărei activitate o reprezintă comer ul cu materii locuitori prime agricole materii prime mici textile si semi-preparate. porumb. pomi fructiferi. Nu are legătură directă cu calea ferată. si o parte a luncii Tismanei cu afluentul său Orlea. Subsolul con ine lignit. Ocupa ia popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Chicioara.1.

-numar mediu salariati – 87 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 8 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 8 persoane -numar mediu salariati in constructii – 7 persoane -numar mediu de sal in comert.2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 327 -abonamente la televiziune – 279 206 .5 persoane -numar mediu salariati in administratia publica– 11 persoane -numar mediu sal in invatamant – 27 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 9 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 71 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 214 persoane -personal didactic – 24 persoane -sali de clase si cabinete – 21 -laboratoare – 2 -ateliere scolare .

reşedin ă. Busuioci. Plopu.6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 2 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3291 ha -suprafata arabila – 960 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 136 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 98 ha -suprafata păşuni – 1100 ha -suprafata fanete – 997 ha -suprafata cultivata – 792 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 31 5. COMUNA HUREZANI Comună cu 5 sate : Hurezani . 207 . Pegeni. Suprafa a este de 3839 ha .27. Totea de Hurezani.

Nu are legătură directă cu calea ferată. abonamente radio 250. Cultura: biblioteci 3. FISA LOCALITATII HUREZANI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3839 ha electrică. etc. Modul de folosin ă a terenurilor: agricol 1956 ha (arabil 802 ha. gaze si apă 26. vii. Dealul Conacelor si o parte din valea Amaradiei. legume. livezi si pepiniere pomicole 112 ha. învă ământ 23. pomi fructiferi. abonamente telefon 166. industrie 98. Sănătate : medici 2. Cadre didactice 25. administra ie publică 21. 5 şcoli cu învă ământ primar si gimnazial cu 257 elevi înscrişi. unită i PTTR 4. personal mediu sanitar 3. ovine 221. construc ii 11. Total salaria i 218. fâne e 142 ha) păduri 1536 ha.Distan a până la Tg-Jiu este de 56 km. energie etc. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura si creşterea animalelor O parte din bărba i lucrează in diferite centre din jude ul Gorj. Animale: bovine 543 capete. Relieful cuprinde o serie de dealuri din Piemontul Getic: Artanu Negrenilor. păşuni 845 ha. transporturi. Comuna este străbătută de la nord la sud de Amaradia si de afluen ii săi.1. comunica ii 24. sănătate 7. 208 . abonamente TV 359. Răşina. termică. comer 14. Transporturile se realizează pe căi rutiere . 5. Învă ământul este asigurat de 8 unită i şcolare din care 3 grădini e cu 79 copii înscrişi. vii 55. păsări 9400. din care: agricultură 8.27. Culturi: cereale . porcine 1200 .

-Locuinte existente .total . gaze si apa – 23 persoane -numar mediu de sal in constructii – 8 persoane -numar mediu de sal in comert. depozitare.10 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 18 persoane -numar mediu sal in invatamant – 27 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 9 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 89 persoane 209 transp. posta comunicatii – 24 .799 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 1919 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 335 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 3 persoane -numar mediu salariati in industrie – 190 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 166 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 1 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.

-elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 263 persoane -personal didactic – 29 persoane -sali de clase si cabinete – 20 -laboratoare scolare – 1 -ateliere scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 276 -abonamente la televiziune – 370 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1956 ha -suprafata arabila – 917 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 112 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 55 ha -suprafata păşuni – 730 ha -suprafata fanete – 142 ha -suprafata cultivata – 692 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII 210 .

1. grâu. Comuna are legătură cu calea ferată Filiaşi – Tg-Jiu. a fost declarată monument istoric. ovine. cultura pomilor si creşterea animalelor. legume.28. Suprafa a este de 4356 ha. 5. culmile Ulmenilor Ilieştilor si o parte din a luncii Jiului. păsări. Picu lui Crau. Distan a până la Tg-Jiu este de 68 km. construită in anul 1873. COMUNA IONEŞTI Comună cu 4 sate : Ioneşti – reşedin a. FISA LOCALITATII IONEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI 211 . Biserica din satul Ioneşti. Culturi: porumb.-locuinte terminate – 5 -locuinte terminate din fonduri private – 5 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 5 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 170 5. Ilieşti si Picu . Relieful este alcătuit din dealul Picu. cartofi.28. prin halta Ioneşti. etc. Gura Şuşi ei. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura. porcine. Animale: bovine.

-suprafata totala: 4356 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2548 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 98 persoane -numar mediu salariati in industrie – 6 persoane -numar mediu salariati in agricultură – 14 persoane -numar mediu de salaria i in comert.15 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 21 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 16 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 6 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 -copii inscrisi in gradinite – 100 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 257 persoane -personal didactic – 24 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA 212 .

cartofi. secară)– 1164 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 10 -locuinte terminate din fonduri private – 10 9) POSTA SI TELECOMUNICATII 213 .-biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 466 -abonamente la televiziune – 393 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1810 ha -suprafata arabila – 1369 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 84 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 63 ha -suprafata pasuni – 293 ha -suprafata fanete – 1 ha -suprafata cultivata (grâu. legume. porumb.

Distan a până la Tg-Jiu este de 32 km. porumb. Vidin si Vierşani.29.suprafata totala: 5724 ha 2) POPULATIA . Relieful este format dintr-o parte a luncii Gilortului si Valea Deşului. Are legătură cu calea ferată Filia i – Tg-Jiu. Pârâu Boia. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura si creşterea animalelor O parte din bărba i au lucrat până in anul 1990 in oraşele Tg-Jiu si Filiaşi dar restructurările intervenite numărului lor.populatia totala stabila – 2480 persoane 3) FORTA DE MUNCA au dus la reducerea aproape completă a 214 .-Unitati PTTR – 2 -Abonamente telefonice – 80 5. legume. cartofi. Suprafa a este de 5725 ha . FISA LOCALITATII JUPANESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . Culturi: grâu. prin sta ia Jupâneşti.reşedin ă. Boia. COMUNA JUPANESTI Comună cu 5 sate: Jupâneşti . 5.29.1.

comunicatii – 4 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 7 persoane -numar mediu sal in invatamant – 17 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 17 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 84 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 196 persoane -personal didactic – 42 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -ateliere scolare . depozitarea. posta.2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 514 -abonamente la televiziune – 335 6) OCROTIREA SANATATII 215 .6 persoane -numar mediu salariati in transp.-numar mediu salariati – 75 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 9 persoane -numar mediu de sal in comert.

Suprafa a este de 3018 ha .-medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1917 ha -suprafata arabila – 1187 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 96 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 43 ha -suprafata păşuni – 563 ha -suprafata fanete – 28 ha -suprafata cultivata – 1045 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 146 5. Distan a până la Tg-Jiu este de 12 km. COMUNA LELEŞTI Comună cu 3 sate : Leleşti – reşedin a.30. 216 . Frăteşti si Rasovi a.

lucrată in lemn.827 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –10. Criva si dintr-o parte a luncilor unor văi. Monumente istorice: Biserica din satul Leleşti. Ocupa ia principală a popula iei este agricultura. etc. Frăteşti. Ursă ei. 5. grâu. Transporturile se realizează pe căi rutiere.total .0 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 1812 persoane 217 . In satul Leleşti se găseşte un muzeu comunal. dintre care principala este Valea Şuşi ei. legume. cartofi. pictată pe lemn datând din anul 1864. Nu are legătură cu calea ferată. Datorită restructurărilor economice. FISA LOCALITATII LELESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3018 ha -locuinte existente . Rasovei.30. Culturi: porumb.Relieful este alcătuit in cea mai mare parte din dealurile Ursa i Bisericii. odată cu trecerea la economia de pia ă. Până in anul 1990 mul i bărba i lucrau in exploatările carbonifere din bazinul Rovinari si Jil .1. o mare parte dintre ei au fost disponibiliza i. cultura pomilor fructiferi si creşterea animalelor.

depozitare.8 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 24 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 12 persoane transp. posta comunicatii – 4 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 52 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 160 persoane -personal didactic – 16 persoane -sali de clase si cabinete – 13 -laboratoare scolare – 2 218 .3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 102 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 2 persoane -numar mediu salariati in industrie – 15 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 15 persoane -numar mediu de sal in constructii – 5 persoane -numar mediu de sal in comert.

5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 592 -abonamente la televiziune – 413 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2233 ha -suprafata arabila – 1239 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 241 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 49 ha -suprafata păşuni – 660 ha -suprafata fanete – 44 ha -suprafata cultivata – 875 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 3 -locuinte terminate din fonduri private – 3 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 3 219 .

FISA LOCALITATII LICURICI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 6165 ha 2) POPULATIA . a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. COMUNA LICURICI Comună cu 4 sate : Frumuşei . Comuna este străbătută de matca Negreana. ovine.31.populatia totala stabila – 2730 persoane 3) FORTA DE MUNCA 220 pe căi rutiere. porcine. Suprafa a este de 6165 ha. 5. Nu are legătură directă . etc. cartofi. Animale: bovine.1. Distan a până la Tg-Jiu este de 40 km.reşedin ă. Negreni si Totea. care desparte Dealu Mare de Dealul Cărbuneştilor.9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 189 5. Licurici. Relieful. etc. porumb.31. păsări. Culturi: grâu. Transporturile se realizează cu calea ferată. care desparte Dealul Gâlceştilor de Dealul Mare si Matca Totea (vale). legume. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor.

-numar mediu salariati – 101 persoane -numar mediu salariati in industrie – 2 persoane -numar mediu de salaria i in comert.1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -ibloteci publice – 1 -abonamente la radio – 475 -abonamente la televiziune – 117 6) OCROTIREA SANATATII 221 .11 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 65 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 245 persoane -personal didactic – 31 persoane -sali de clase si cabinete – 20 -laboratoare scolare – 2 -ateliere şcolare .6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 32 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 19 persoane -numar mediu salariati in constructii .

-medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -personal punct farmaceutic – sector privat – 1 persoana 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3227 ha -suprafata arabila – 1194 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 134 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 134 ha -suprafata pasuni – 794 ha -suprafata fanete – 971 ha -suprafata cultivata (grâu. porumb. legume. cartofi. secară)– 881 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 6 -locuinte terminate din fonduri private – 6 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 41 222 .

legume. Seci. Culturi: grâu. Frunza. FISA LOCALITATII LOGRESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI .32. Răchi i. 5. Logreşti – Moşteni. Distan a până la Tg-Jiu este de 59 km. Col eşti. datorită restructurărilor care s-au produs in economie. care apar in Podişului Getic. O parte din locuitorii comunei au lucrat . Transporturile se realizează pe căi rutiere.1.32. Monumente istorice : Schitul de la Tg-Logreşti.5. Mărului. la Tg-Jiu. Popeşti si Seaca. Nu are legătură directă cu calea ferată. COMUNA LOGRESTI Comună cu 7 sate: Tg-Logreşti . porumb. care datează 1718 si biserica din satul Popeşti. etc. Suprafa a este de 6815 ha . Strâmbei.populatia totala stabila – 2996 persoane de la 223 .. In prezent numărul lor s-a redus.suprafata totala: 6815 ha 2) POPULATIA . cartofi. Amaradia străbate comuna de nord la sud si colectează pâraiele de pe dealurile vecine. până in anul 1990. Tg-Cărbuneşti si la exploatările carbonifere din jude .reşedin ă. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Relieful este format din Dealurile Muierii.

3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 127 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 4 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 32 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 7 persoane -numar mediu de sal in comert. posta.9 persoane -numar mediu salariati in transp. depozitarea.3 -ateliere scolare .1 5) CULTURA SI ARTA 224 . comunicatii – 4 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 24 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 11 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 89 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 239 persoane -personal didactic – 41 persoane -sali de clase si cabinete – 22 -laboratoare scolare .

1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3655 ha -suprafata arabila – 1591 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 299 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 72 ha -suprafata păşuni – 1420 ha -suprafata fanete – 273 ha -suprafata cultivata – 835 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 3 -locuinte terminate din fonduri private – 3 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 130 225 .-biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1073 -abonamente la televiziune – 161 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane -centre de sanatate – sector public .

băuturi. cariere si construc ii. Distan a până la Tg-Jiu este de 36 km. In prezent numărul lor a scăzut datorită restructurărilor intervenite in economia ării după 1990. S. cartofi.reşedin ă. Relieful este alcătuită din o parte a luncii Jil ului si dealurile Brăde ului.33. TRANSPORT. etc.C. COMUNA MĂTĂSARI Comună cu 5 sate: Mătăsari . Societă i comerciale: In comuna Mătăsari îşi desfăşoară activitatea mai multe societă i comerciale: S. Brădă el. Suprafa a este de 4644 ha . GEOGIA INTER S.se ocupă cu transportul rutier de mărfuri.5. PRESTĂRI SERVICII CU UTILAJE TERASIERE JIL S. O dată cu începerea exploatării cărbunelui pe raza comunei. Croici. Comuna are legătură cu calea ferată Filiaşi – Turceni – Rovinari – TgJiu prin sta iile Mătăsari si Drăgoteşti. 226 . – comer cu produse alimentare. Brădet. Subsolul con ine lignit. care se exploatează.C.A. GOSGOMLOC S. UZINA REPARA II JIL ROM S. S.A – produce utilaje pentru mine. Runcurel. – asanarea si îndepărtarea gunoaielor.C. salubritate si activită i sanitare. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor. Culturi: grâu.C. legume.A .A. o parte din locitori au devenit mineri. tutun. cultura cerealelor si a pomilor fructiferi. Croici si Runcurel. porumb. S.

total . posta comunicatii – 633 .5. FISA LOCALITATII MATASARI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4644 ha -locuinte existente . Financiare.33.3 km -lungimea simpla a retelei de canalizare – 4.104 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ.2 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 6143 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 4228 persoane -numar mediu salariati in industrie – 2728 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 2315 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 346 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. gaze si apa – 67 persoane -numar mediu de sal in constructii – 315 persoane -numar mediu de sal in comert.2951 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –16. bancare si de asig – 4 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 31 persoane -numar mediu sal in invatamant – 128 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 40 persoane 227 transp.1. depozitare.

4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -licee – 1 -copii inscrisi in gradinite – 204 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 913 persoane -elevi inscrisi in invatamant liceal – 396 persoane -personal didactic – 106 persoane -sali de clase si cabinete – 47 -laboratoare scolare – 7 -ateliere scolare – 8 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 804 -abonamente la televiziune – 461 6) OCROTIREA SANATATII -paturi in spitale – sector public –13 -medici – sector public – 6 persoane -stomatologi – sector public – 1 persoane -stomatologi – sector privat – 1 persoane -farmacisti – sector privat –1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 1 persoane 228 .

numar 15 -laboratoare de tehnica dentara – 16 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 6024 ha -suprafata arabila – 4403 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 760 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 139 ha -suprafata păşuni – 247 ha -suprafata fanete – 475 ha -suprafata cultivata – 3731 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 8 -locuinte terminate din fonduri private – 8 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 8 9) POSTA SI TELECOMUNICATII 229 .sector privat – 53 -cabinete stomatologice – 28 -Laboratoare medicale .-personal mediu sanitar – sector privat – 24 persoane -spitale – sector public – 1 -dispensare medicale – sector public – 4 -crese .sector privat .sector public – 4 -farmacii – sector public – 3 -farmacii – sector privat – 30 -cabinete medicale .

reşedin ă. Transporturile se realizează pe căi rutiere. COMUNA MUŞETEŞTI Comună cu 7 sate : Muşeteşti. Culturi: grâu. cartofi. 5. Stănceşti. Grui. Arşeni. Suprafa a este de 9189 ha .1. Bârcaciu.(total) numar 576 3. etc. ODIHNA SI TRATAMENT -unitati de cazare – 5 -Locuri in unitati de cazare . Stănceşti – Larga. Gămani. Distan a până la Tg-Jiu este de 25 km. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura pomilor fructiferi a cerealelor si creşterea animalelor. porumb. FISA LOCALITATII MUŞETEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 9189 ha 230 . Nu are legătură directă cu calea ferată.34.34. legume.-unitati PTTR – 9 -abonamente telefonice – 22637 10) TURISM. Relieful cuprinde o parte din versantul de sud al Masivului Parâng si o parte din culoarul subcarpatic al Gorjului. Unii din locuitori lucrează la exploatările forestiere.

1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 231 .numar mediu salariati in industrie –3 persoane -numar mediu salariati in constructii .numar mediu salariati – 125 persoane .2) POPULATIA .32 persoane -numar mediu de salaria i in comert.6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 41 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 103 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 251 persoane -personal didactic – 29 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -laboratoare scolare – 17 -ateliere şcolare .populatia totala stabila – 2439 persoane 3) FORTA DE MUNCA .

legume. secară)– 832 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 12 -locuinte terminate din fonduri private – 12 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 1 -abonamente telefonice – 272 232 . cartofi.-biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 458 -abonamente la televiziune – 374 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2894 ha -suprafata arabila – 1069 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 212 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 78 ha -suprafata pasuni – 1067 ha -suprafata fanete – 468 ha -suprafata cultivata (grâu. porumb.

35. Condeieşti.reşedin ă.1. tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea 5. Suprafa a este de 5331 ha . Transporturile se realizează pe căi rutiere. Culturi: grâu. COMUNA NEGOMIR Comună cu 10 sate: Negomir . Până in anul 1990 o parte din locuitori au lucrat in exploatarea carboniferă din bazinele Rovinari si Motru. Bohorel. Ursoaia si Valea Racilor. Ocupa ia animalelor.5.35. porumb. despăr ite prin pârâul Jil ul Racilor. Artanu. Nu are legătură directă cu calea ferată. Orzu. Paltinu. FISA LOCALITATII NEGOMIR 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 5351 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4086 persoane 233 . Relieful este format din dealuri. legume. cartofi. Subsolul con ine lignit. Distan a până la Tg-Jiu este de 35 km. Nucetu.

3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 5 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 758 -abonamente la televiziune – 305 234 .3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 368 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 192 persoane -numar mediu de sal in comert.3 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 46 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 17 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 172 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 512 persoane -personal didactic – 46 persoane -sali de clase si cabinete – 24 -laboratoare scolare .

6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3322 ha -suprafata arabila – 1602 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 92 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 117 ha -suprafata păşuni – 829 ha -suprafata fanete – 682 ha -suprafata cultivata – 1182 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 11 -locuinte terminate din fonduri private – 11 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 238 5.36. COMUNA PADEŞ 235 .

s-a ridicat in 1938 un monument in memoria revolu iei. locuri in unită i de cazare 20. Până in anul 1990 o parte din bărba i au lucrat in exploatările carbonifere din bazinul Motru si la exploatările forestiere.C. In satul Padeş func ionează o societate profilată S. RADEŞ S. si S.reşedin ă. ENERGOFOREST CERNA SAT S. Suprafa a este de 38981 ha . Culturi: grâu. pomi fructiferi.Comună cu 8 sate : Călugăreni . Cernei si Godeanului. cartofi. porumb. Mehedin i. Orzeşti. Comuna este udată de cursul superior al râului Motru si afluen ii lui.R. Numărul acesta a scăzut după 1990 datorită restructurărilor din economie. Nu are legătură directă cu calea ferată. Pe câmpia Padeşului unde Tudor Vladimirescu a citit proclama ia. legume. Transporturile se realizează pe căi rutiere.L. Societă i comerciale: In comuna Padeş (Cerna sat ) îşi desfăşoară activitatea două societă i comerciale din domeniul exploatărilor forestiere : S.C. Un important monument al naturii este Peştera Cloşani.L. EMANOIL CERNA SAT S. Turism: Unită i de cazare 3. Motru sec. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. un camping cu 12 locuri. Cloşani . Cerna Sat. . la est de valea Motrului sunt dealurile Pleşa si Cerna.R. Văieni. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor.L.R. Apa Neagră.C. Padeş. Relieful ocupă o parte a mun ilor Vulcanuli. Spre sud la vest de râul Motru cuprinde o parte a podişului Mehedin i. Prezintă fenomene carstice. pe comer 236 . care a însemnat începutul revolu iei de la 1821.

25 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 13 persoane -numar mediu sal in invatamant – 67 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 26 persoane 4) INVATAMANT 237 transp.total .1765 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 20 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 5286 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 345 persoane -numar mediu salariati in industrie – 181 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 139 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. posta comunicatii – 8 . depozitare.36. gaze si apa – 42 persoane -numar mediu de sal in constructii – 11 persoane -numar mediu de sal in comert.1. FISA LOCALITATII PADES 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 38981 ha -locuinte existente .5.

ucenici –46 persoane -personal didactic – 59 persoane -sali de clase si cabinete – 36 -laboratoare scolare – 2 -ateliere scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 5 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 445 -abonamente la televiziune – 395 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 10194 ha -suprafata arabila – 452 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 99 ha 238 .profesional.-unitati de invatamant – 14 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -copii inscrisi in gradinite – 188 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 563 persoane -elevi inscrisi in invat. compl.

baraj de deviere a Bistri ei spre râul Tismana. Brădiceni. Gureni. Dealurile Brădiceni si Sporeşti. Pe Bistri a Gorjeană s-au construit două baraje: cu o microhidrocentrală de 14 MW si Clocotiş.-suprafata vii si pepiniere viticole – 126 ha -suprafata păşuni – 6030 ha -suprafata fanete – 3487 ha -suprafata cultivata – 447 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 9 -locuinte terminate din fonduri private – 9 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 . In sud se află Depresiunea Peştişani. 239 . Bistri a Gorjeană colectează apele din zona montană iar in depresiune primeşte Bistricioara si Bâlta. cu vârful Oslea. Jaleşu si se varsă in Jiu. Relieful cuprinde partea sudică a mun ilor Vâlcani.abonamente telefonice – 465 5. se uneşte cu Tismana.3 Km . Frânceşti.37. printr-un tunel de 9. Boroşteni. COMUNA PEŞTIŞANI Comună cu 7 sate: Peştişani– reşedin ă. Distan a până la Tg-Jiu este de 21 km. Hobi a si Seuca. Suprafa a este de 21687 ha .

Monumente istorice biserica din satul Hobi a construită din lemn in anul 1828. nuci. 5. FISA LOCALITATII PEŞTIŞANI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 21687 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4087 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 602 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva –persoane -numar mediu salariati in agricultură – 4 persoane -numar mediu de salaria i in comert-23 persoane -numar mediu salariati in administratia publica –11 persoane -numar mediu sal in invatamant –147 persoane 240 . Culturi: grâu. Animale: bovine. păsări. cartofi. porcine. Monumente ale naturii: rezerva ia de castani comestibili de la Boroşteni. etc. Până in anul 1990 mul i locuitori au lucrat in exploatările de cărbune din bazinele Rovinari. etc. porumb. biserica din Frânceşti construită din lemn in anul 1823. Jil si unită ile economice din Tg-Jiu. Transporturile se realizează pe căi rutiere.37. ovine. Nu are legătură directă cu calea ferată. legume.Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor.

profesional.15 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 887 241 . ucenici – 219 persoane -personal didactic – 69 persoane -sali de clase si cabinete – 39 -laboratoare scolare – 7 -ateliere şcolare . depozitare. gaze si apa – 17 persoane -numar mediu salariati in constructii – 212 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 15 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -licee . posta. in energie electrica si term. comunicatii 52 persoane -numar mediu salariati in industrie -69 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in –52 persoane -număr mediu sal.1 -copii inscrisi in gradinite – 117 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 409 persoane -elevi inscrisi in invatamint liceal .261 persoane -elevi inscrisi in invat. compl.-numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 18 persoane -număr mediu salaria i in transport.

porumb.-abonamente la televiziune – 627 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 6623 ha -suprafata arabila – 1880 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 444 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 132 ha -suprafata pasuni – 3571ha -suprafata fanete – 596 ha -suprafata cultivata (grâu. cartofi. secară)– 1763 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 9 -locuinte terminate din fonduri private – 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 267 242 . legume.

etc. Broşteni de Sus. Olari. Cursaru. Comuna are legătură directă cu calea ferată. COMUNA PLOPŞORU Comună cu 11 sate : Plopşoru – reşedin ă. Ceplea . Distan a până la Tg-Jiu este de 45 km. Până in anul 1990 mul i locuitori au lucrat in exploatările de cărbune din bazinele Rovinari.5. 5. cartofi. Deleni. Culturi: grâu.38. FISA LOCALITATII PLOPSORU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8002 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 6776 persoane 3) FORTA DE MUNCA 243 . porumb. Broşteni. Piscuri. Suprafa a este de 8002 ha . si extrac ia i eiului din icleni. legume. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Relieful este format din culmea Părăşişte si culmea Căpşuneaua între lunca Jiului si Valea Plopşorului. floarea soarelui.1. Izvoarele.38. Sărdăneşti si Vălari.

comunicatii .51 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 15 persoane -numar mediu sal in invatamant – 73 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 23 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 13 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 249 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 892 persoane -personal didactic – 73 persoane -sali de clase si cabinete – 37 -laboratoare scolare – 1 -ateliere scolare .1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1174 244 .-numar mediu salariati – 301 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 71 persoane -numar mediu de sal in comert.52 persoane -numar mediu de sal in trans. posta. depozitare.

-abonamente la televiziune – 697 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 7 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3672 ha -suprafata arabila – 2445 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 107 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 158 ha -suprafata păşuni – 960 ha -suprafata fanete – 2 ha -suprafata cultivata – 1786 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 6 -locuinte terminate din fonduri private – 6 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 219 245 .

căpşune. La poalele muntelui in apropierea Mănăstirii Polovragi creşte castanul comestibil.39. In sudul mun ilor se află depresiunea Polovragi. COMUNA POLOVRAGI Comună cu 2 sate: Polovragi – reşedin ă.1. Nu are legătură directă cu calea ferată. Distan a până la Tg-Jiu este de 51 km.5. O parte din locuitori lucrează in exploatările forestiere. nucul. Relieful in nord cuprinde o parte a Mun ilor Parâng (Micaia si Curmătura Olte ului) si Mun ilor Căpă ânii. iar in mun ii Cujba si Dracu sunt mici zăcăminte de fier . Peştera Polovragi si Mănăstirea Polovragi construită in anul 1643. pomi fructiferi. legume.39. FISA LOCALITATII POLOVRAGI 246 . etc.C. – societate ce desfăşoară o activitate in cadrul prelucrării lemnului. care formează dealurile piemontane cu afluentul său Codrişor si Coasta Mare. POLOVRĂGEANCA S. Transporturile se realizează pe căi rutiere. 5. ctitoria boierului Danciu Pârâianu. despăr ită de mun i printr-un abrupt tectonic. Obiective turistice: Cheile Olte ului. mascat de depozite sedimentare mai noi. Culturi: grâu. si Racovi a. cartofi. Societă i comerciale: S. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Comuna este udată de Olte Tărâia. mojdreanul teiul . etc. Suprafa a este de 8495 ha . porumb.A. In bazinul Olte ului au fost descoperite zăcăminte de grafit.

gaze si apa – 7 persoane -numar mediu de sal in comert.total . depozitare.1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8495 ha -locuinte existente . Financiare. posta comunicatii – 2 .1062 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 26 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2988 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 155 persoane -numar mediu salariati in industrie – 7 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.21 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ. bancare si de asig – 1 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 34 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 6 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 247 transp.

-copii inscrisi in gradinite – 80 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 295 persoane -elevi inscrisi in invat. ucenici –46 persoane -personal didactic – 26 persoane -sali de clase si cabinete – 18 -laboratoare scolare – 2 -ateliere scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 491 -abonamente la televiziune – 324 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3267 ha -suprafata arabila – 850 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 75 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 51 ha -suprafata păşuni – 1221 ha -suprafata fanete – 1070 ha -suprafata cultivata – 775 ha 248 . compl.profesional.

etc. etc. păsări. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. ODIHNA SI TRATAMENT -unitati de cazare – 2 -locuri in unitati de cazare .40. porcine. ROMINOX S. cartofi. Suprafa a este de 6690 ha . porumb. In subsolul unor dealuri se găseşte lignit ne exploatat. O parte din locuitori lucrează in exploatările carbonifere de la Albeni. Şes. Dobra. Culturi: grâu. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. Relieful este format din dealurile aflate de o parte si de alta a pârâului Câlnic: dealurile Dâlma. legume.R. Stâlpu. Animale: bovine. Societă i comerciale: S.(total) numar 16 5. 249 . – societate ce desfăşoară activitatea in domeniul construc iilor metalice si articolelor componente.C. etc. Negoieşti si Zorleşti. Burlani.L.8) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 490 9) TURISM. Peri. Înalt. ovine. Călugăreasa. COMUNA PRIGORIA Comună cu 7 sate: Prigoria – reşedin ă. Bucşana.

pe căi rutiere. posta. in energie electrica si term. FISA LOCALITATII PRIGORIA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . Nu are legătură directă 5.2 persoane -Număr mediu sal. depozitare.1.suprafata totala: 6690 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3404 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 135 persoane -numar mediu salariati in industrie – 26 persoane -numar mediu de salaria i in comert. comunicatii . gaze si apa – 3 persoane -Numar mediu salariati in constructii – 4 persoane 4) INVATAMANT 250 .10 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 38 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane -număr mediu salaria i in transp.Transporturile se realizează cu calea ferată.40.

1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 668 -abonamente la televiziune – 112 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3905 ha -suprafata arabila – 1246 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 232 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 164 ha 251 .-unitati de invatamant – 12 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -copii inscrisi in gradinite – 103 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 356 persoane -personal didactic – 36 persoane -sali de clase si cabinete – 24 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare .

Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. Gruilui. cărbune si gaze naturale. porumb. străbătute de o serie de văi care au curs permanent sau intermitent. legume. porumb. Stejaru si Şitoaia. Dealu Viei. Subsolul con ine petrol. etc. legume. Ruget. la exploatările de cărbune din Rovinari si exploatările forestiere din Gorj si Vâlcea. Dealul Mare. secară)– 1014 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 1 -locuinte terminate din fonduri private – 1 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 45 5. cartofi. mai importante fiind: Corşorului.41. Becheni. Seciurile. cartofi. epei. Relieful este alcătuit dintr-o serie de dealuri.-suprafata pasuni – 553 ha -suprafata fanete – 1710 ha -suprafata cultivata (grâu. Măgura. 252 . Distan a până la Tg-Jiu este de 86 km. Culturi: grâu. O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu si Craiova. COMUNA ROŞIA DE AMARADIA Comună cu 7 sate: Roşia de Amaradia – reşedin ă. Muierii.

FISA LOCALITATII ROŞIA DE AMARADIA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4190 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3795 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 760 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 449 persoane -numar mediu de salaria i in comert. depozitare. construită din monument istoric.1. picturi si a suferit de-a lungul timpului nenumărate renovări. gaze si apa – 3 persoane 253 .Monumente istorice: Biserica di satul Roşia de Amaradia. in energie electrica si term.10 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 45 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 21 persoane -număr mediu salaria i in transport. Nu are legătură directă 5. este declarată Transporturile se realizează cu calea ferată.457 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 5 persoane -număr mediu sal.41. pe căi rutiere. comunicatii 185 persoane -numar mediu salariati in industrie . posta. Nu are bârne de lemn in anul 1755.

-numar mediu salariati in constructii .compl.1 -copii inscrisi in gradinite – 127 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 433 persoane -elevi inscrisi in invatamint liceal .15 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 11 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -licee .25 persoane -elevi inscrisi in invat.ucenici – 93 persoane -personal didactic – 51 persoane -sali de clase si cabinete – 27 -laboratoare scolare – 2 -ateliere şcolare . profesional.4 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 436 -abonamente la televiziune – 346 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 7 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 254 .

Dobri a. secară)– 948 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 14 -locuinte terminate din fonduri private – 14 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 58 5. Suprafa a este de 27220 ha .42. Bâlta. Răchi i. Suseni si Valea Mare. Bâltişoara. legume. 255 . COMUNA RUNCU Comună cu 7 sate: Runcu – reşedin ă. porumb.7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2433 ha -suprafata arabila – 1191 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 152 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 50 ha -suprafata pasuni – 378 ha -suprafata fanete – 662 ha -suprafata cultivata (grâu. cartofi.

C. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. complex turistic (Bucium) pe valea Sohodolului .C. Bogă ia principală a subsolului o formează granitul si calcarul. vile turistice 1 cu 9 locuri. In culoarul depresionar din sud s-au dezvoltat satele comunei. cu 1. legume.R. 5.1. Nu are legătură directă cu calea ferată. valorificate la S. a iglei si a altor materiale de construc ii. cabane 1 cu 7 locuri.7 km lungime. porumb. O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu. Obiective turistice: unită i de cazare 7 cu 54 locuri de cazare.Distan a până la Tg-Jiu este de 51 km.L. campinguri 1 cu 22 locuri.A. prin captarea unor izvoare din munte. FISA LOCALITATII RUNCU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI 256 . pentru producerea cimentului. – societate ce desfăşoară o activitate de comer cu produse alimentare si nealimentare. Transporturile se realizează pe căi rutiere. potabilă. Aici pe valea Sohodolului se găsesc Cheile Sohosodolului.42. MACOFIL S. SUCCES NIC COM S. din Tg-Jiu. Relieful cuprinde in partea de nord o parte din munte . Pe Şuşi a Seacă este construită o microhidrocentrală care alimentează sanatoriul Dobri a. iar la Runcu o alta care este legată de re eaua na ională. Societă i comerciale: S. etc. Culturi: grâu. Satele in afară de Susesi sunt alimentate cu apă. cartofi.

2333 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 21.-suprafata totala: 27220 ha -locuinte existente .75 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 13 persoane -numar mediu sal in invatamant – 36 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 163 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 17 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 257 transp.total .5 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 5812 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 410 persoane -numar mediu salariati in industrie – 32 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 16 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 12 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. gaze si apa – 4 persoane -numar mediu de sal in constructii – 54 persoane -numar mediu de sal in comert. depozitare. posta comunicatii – 11 .

profesional. ucenici –18 persoane -personal didactic – 57 persoane -sali de clase si cabinete – 41 -laboratoare scolare – 6 -ateliere scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1188 -abonamente la televiziune – 517 6) OCROTIREA SANATATII -paturi in sanatorii TBC – sector public – 355 -medici – sector public – 22 persoane -farmacisti – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 91 persoane -farmacii – sector public – 1 -cabinete medicale .-licee – 1 -copii inscrisi in gradinite – 204 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 541 persoane -elevi inscrisi in invatamant liceal – 25 persoane -elevi inscrisi in invat.sector privat – 1 -sanatorii TBC – sector public . compl.1 7) AGRICULTURA 258 .

COMUNA SĂCELU Comună cu 5 sate: Săcelu – reşedin ă. ODIHNA SI TRATAMENT -unitati de cazare – 11 -Locuri in unitati de cazare .(total) numar 72 5. Blahni a de Sus.43.-suprafata agricola – 6214 ha -suprafata arabila – 1010 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 153 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 371 ha -suprafata păşuni – 2820 ha -suprafata fanete – 1860 ha -suprafata cultivata – 963 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 4 -locuinte terminate din fonduri private – 4 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 4 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 205 10) TURISM. Jeriştea si Maghereşti. Hăieşti. 259 .

Surupa ilor. sare.A. Brăniştoi. Culturi: grâu. Hăieşti si Ciucureşti. porumb. – domeniul de activitate este pomicultura si cultura altor plante. gaze naturale. POMICOLA SĂCELU S. cultura cerealelor si creşterea animalelor. mai multe magazine private al căror domeniu de activitate este comercializarea produselor alimentare si nealimentare. 5. in bazine amenajate in aer liber. Maghereştilor.C.FISA LOCALITATII SĂCELU 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4207 ha pe căi rutiere. Subsolul con ine ape minerale. Relieful este alcătuit din dealurile Săcelu. primeşte ca afluent principal pârâul Sunătoarea. legume. Săcelu este amenajat ca sta iune balneo-climaterică cu băi calde in stabiliment si băi reci. care exploatate până in prezent.1.43. etc. pomi fructiferi. Turism: Unită i de cazare 4. Blahni a străbate comuna de la nord la sud. Ocupa ia tradi ională a popula iei este pomicultura .Suprafa a este de 4207 ha . Transporturile se realizează cu calea ferată. Nu are legătură directă cu excep ia apelor minerale nu sunt 260 . petrol. Distan a până la Tg-Jiu este de 31 km. Societă i comerciale: In comuna Săcelu func ionează o societate S. locuri de cazare 280(un hotel cu 172 locuri si 3 vile turistice cu 108 locuri).

2) POPULATIA -populatia totala stabila – 1869 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 275 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 156 persoane -numar mediu de salaria i in comert- 15 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 20 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 38 persoane -număr mediu salaria i in transp, depozitare, posta, comunicatii - 4 persoane -numar mediu salariati in industrie – 156 persoane -numar mediu salariati in constructii - 4 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 88 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 187 persoane -personal didactic – 15 persoane -sali de clase si cabinete – 15 -laboratoare scolare –1 -ateliere şcolare - 1

261

5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 434 -abonamente la televiziune – 229 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 5 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3194 ha -suprafata arabila – 699 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 458 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 62 ha -suprafata pasuni – 1440 ha -suprafata fanete – 535 ha -suprafata cultivata (grâu, porumb, cartofi, legume, secară)– 591 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII

262

-unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 62 5.44. COMUNA SAMARINESTI Comună cu 9 sate: Samarineşti – reşedin ă, Băzăvani, Boca, Duculeşti, Larga, ârioi, Valea Bisericii, Valea Mică si Valea Mare. Suprafa a este de 3248 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. Relieful cuprinde dealurile Măiag, Locii, Bătrânilor, Radei si Hobi a dintre lunca Motrului si Valea Jil ului, iar spre nord dealurile Nenii, Cioca Duchii, Crângu, Zăstrana, si Strâmtului. Subsolul con ine lignit care se exploatează. Ocupa ia tradi ională a popula iei este pomicultura, cultura cerealelor si creşterea animalelor. O parte din bărba i lucrează la exploatările de cărbune locale si in alte unită i economice din oraşul Motru. Modul de folosin ă a terenurilor: agricol 1999 ha (arabil 1143 ha, livezi si pepiniere pomicole 78 ha, vii si pepiniere viticole 54 ha, păşuni 628 ha, fâne e 96 ha), păduri 187, etc. Culturi: grâu, porumb, cartofi, legume, etc. Animale: bovine 802, capete, porcine 1459, ovine 222, păsări 11328, etc. Are legătură cu calea ferată Filiaşi - Strehaia – Motru, prin sta iile Însură ei si Corcova. 5.44.1. FISA LOCALITATII SAMARINEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3248 ha

263

2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2056 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 718 persoane -numar mediu salariati in industrie – 661 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 19 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 13 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 6 -gradinite de copii – 2 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 48 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 223 persoane -personal didactic – 16 persoane -sali de clase si cabinete – 12 -laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci publice – 2 -abonamente la radio – 370 -abonamente la televiziune – 261

264

6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1999 ha -suprafata arabila – 1143 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 78 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 54 ha -suprafata pasuni – 628 ha -suprafata fanete – 96 ha -suprafata cultivata(grâu, porumb, cartofi, legume, secară) – 954 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 7 -locuinte terminate din fonduri private – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 15 5.45. COMUNA SĂULEŞTI Suprafa a este de 5573 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 44 km.

265

Relieful este alcătuit din dealurile Vulparului si Corbului, Drăghiceştilor si piscurile Blanelor, Pozârca, Corbule ului, Negoi ei si altele si lunca Gilortului cu afluentul Purcăroaia. Ocupa ia tradi ională a popula iei este pomicultura, cultura cerealelor si creşterea animalelor. O parte din locuitori lucrează in Tg-Jiu si Tg-Cărbuneşti Societă i comerciale: in comuna Săuleşti func ionează 2 societă i comerciale - S.C. AGROMEC S.A Bibeşti – in domeniul serviciilor pentru mecanizare, chimizare agricolă si protec ie fitosanitară si in domeniul comer ului cu ridicata al zahărului, ciocolatei si al produselor zaharoase S.C. POLISEUM S.A Are legătură cu calea ferată Filiaşi – Tg-Jiu. Transporturile se realizează si pe căi rutiere. 5.45.1. FISA LOCALITATII SAULESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 5573 ha -Locuinte existente - total - 1073 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2602 persoane

3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 136 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 19 persoane
266

-numar mediu salariati in industrie – 17 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 5 –persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 2 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica, gaze si apa – 10 persoane -numar mediu de sal in comert- 30 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 22 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 10 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 74 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 246 persoane -personal didactic – 20 persoane -sali de clase si cabinete – 13 -laboratoare scolare – 1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 482 -abonamente la televiziune – 332
267

transp, depozitare, posta comunicatii – 16

6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 2 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2337 ha -suprafata arabila – 1483 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 37 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 97 ha -suprafata păşuni – 671 ha -suprafata fanete – 49 ha -suprafata cultivata – 1250 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 2

9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 3 -abonamente telefonice – 225

268

5.46. COMUNA SCHELA Comună cu 5 sate : Sâmbotin - reşedin ă, Arsuri, Gornăcel, Pajiştea si Schela.. Suprafa a este de 8765 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 13 km. Relieful cuprinde in partea nordică si centrală rama de sud a mun ilor Vâlcan, iar spre sud o parte sin depresiunea Bumbeşti Jiu, mărginită de dealurile Gornăcel, Schela, etc. Re eaua hidrografică este alcătuită din pâraie mici, care apar in bazinului hidrografic al Jiului. Subsolul con ine antracit care s-a exploatat la Schela si argilă refractară, exploatată in muntele Vezuroiu. Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor, pomicultura si cultura cerealelor. Culturi: porumb, cartofi, legume, pomi fructiferi, etc. O parte din locuitorii comunei lucrează in Bumbeşti Jiu. Monumente istorice si drumul care trece obiective turistice: la 991 m altitudine, pe in 1932 in amintirea peste pasul Vâlcan, spre depresiunea Petroşani se află

monumentul din Poiana lui Mihai Viteazul, ridicat

trecerii marelui domn , cu oştirea spre Transilvania, operă a artistului C.S. Poponiu.. In satele Schela si Vlădoise află bisericile vechi ridicate între anii 1504 – 1584 Transporturile se realizează cu calea ferată. 5.46.1. FISA LOCALITATII SCHELA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8765 ha
269

pe căi rutiere. Nu are legătură directă

2) POPULATIA - populatia totala stabila – 2126 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 150 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 37 persoane -numar mediu de salaria i in comert- 5 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 34 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane -numar mediu salariati in industrie - 63 persoane -Numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 26 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 8 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 64 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 180 persoane -personal didactic – 21 persoane -sali de clase si cabinete – 8 -ateliere şcolare - 2 5) CULTURA SI ARTA

270

-biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 492 -abonamente la televiziune – 367 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2502 ha -suprafata arabila – 522 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 42 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 101 ha -suprafata pasuni – 898 ha -suprafata fanete – 939 ha -suprafata cultivata (grâu, porumb, cartofi, legume, secară)– 416 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 1 -locuinte terminate din fonduri private – 1 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 3 -abonamente telefonice – 54

271

5.47. COMUNA SCOAR A Comună cu 11 sate : Scoar a - reşedin ă, Bobu , Budieni , Cerătu de Copăcioasa, Câmpu Mare , Colibaşi, Copăcioasa, Lazuri, Lintea, Mogoşani si Pişteştii din Deal. Suprafa a este de 8578 ha . Distan a până la Tg-Jiu este de 15 km. Relieful este format din Dealurile Copăcioasei, Scoar a, Bobului, Ibanului si o parte din Depresiunea Tg-Jiu – Câmpu Mare. Apele care străbat comuna sunt Blahni a si Amaradia Pietroasa cu afluen ii lor. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. O parte din locuitorii comunei au lucrat , până in anul 1990, la TgJiu, Rovinari, etc. Societă i comerciale : S.C. AGROMEC S.A. Scoar a - societate comercială ce îşi desfăşoară activitatea in domeniul serviciilor pentru mecanizarea agriculturii si S.C. POMICOLA Bobu S.A. care se ocupă cu pomicultura si cultura altor plante. Culturi: grâu, porumb, cartofi, legume, etc. Animale: bovine, porcine, ovine, păsări, etc. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Nu are legătură directă cu calea ferată. 5.47.1. FISA LOCALITATII SCOAR A 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 8578 ha
272

2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4763 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 175 persoane -numar mediu salariati in agricultură – 30 persoane -numar mediu de salaria i in comert- 10 persoane -număr mediu salaria i in transport, depozitare, posta, comunicatii 23 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 14 persoane -numar mediu sal in invatamant – 40 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 32 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 86 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 390 persoane -personal didactic – 43 persoane -sali de clase si cabinete – 40 -laboratoare scolare – 3 5) CULTURA SI ARTA

273

porumb. secară)– 2347 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 4 -locuinte terminate din fonduri private – 4 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 274 . legume.1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 5753 ha -suprafata arabila – 3015 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 687 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 165 ha -suprafata pasuni – 1802 ha -suprafata fanete – 84 ha -suprafata cultivata (grâu. cartofi.-biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 875 -abonamente la televiziune – 955 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoana -stomatologi – sector public.

străbătute de Jil u Slivileşti cu efluen ii lui. Şiacu. a pomilor fructiferi si creşterea animalelor. cu parter si etaj. Monumente istorice: Cula de Şiacu. construită din cărămidă in anii 1818 – 1823 si biserica din satul Sura. Nu are legătură directă din 5. Ştiucani si Tehomir. cartofi.COMUNA SLIVILESTI Comună cu 8 sate: Slivileşti. construită lemn in secolul al XVIII – lea. porumb. FISA LOCALITATII SLIVILESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 6149 ha 275 .-abonamente telefonice – 428 5. etc. Miculeşti. Vârtopu. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. Piticului. pe căi rutiere. Suprafa a este de 6149 ha . Strămtu. Culturi: grâu. O parte din locuitori au lucrat in bazinele carbonifere Motru si Jil .48. etc. dar datorită restructurărilor numărul lor s-a redus. Transporturile se realizează cu calea ferată. Distan a până la Tg-Jiu este de 60 km.1. Hodoleanu. Cojmăneşti. legume.reşedin ă. Relieful este alcătuit din dealurile Grigorescu.48. Sura.

-Locuinte existente .5 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 39 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 14 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 15 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 8 -copii inscrisi in gradinite – 155 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 444 persoane -personal didactic – 41 persoane -sali de clase si cabinete – 27 -laboratoare scolare – 1 transp. depozitare.1416 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 4003 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 115 persoane -numar mediu de sal in constructii – 15 persoane -numar mediu de sal in comert. posta comunicatii – 3 276 .total .

1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3653 ha -suprafata arabila – 1700 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 63 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 90 ha -suprafata păşuni – 1575 ha -suprafata fanete – 225 ha -suprafata cultivata – 1430 ha 8) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 71 277 .5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 755 -abonamente la televiziune – 545 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -puncte farmaceutice – sector privat .

Ocupa ia tradi ională a popula iei este creşterea animalelor (oi). Căleşti. Vaidei si Vălari. De la nord la sud comuna este străbătută de Şuşi a Verde care aproape de ieşirea din munte formează o frumoasă cascadă. O parte din locuitorii comunei lucrează in Tg-Jiu. Bălani.49. Distan a până la Tg-Jiu este de 12 km. pe căi rutiere. Culturi: porumb. vii.5. Obreja.reşedin ă. etc. Rugilor . COMUNA STĂNEŞTI Comună cu 10 sate : Stăneşti . Măzăroi. iar spre est C. pomi fructiferi. construită din lemn in anul 1759. Pârvuleşti. FISA LOCALITATII STĂNEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI 278 . Dosuri. Alexeni. legume. Suprafa a este de 10008 ha . Transporturile se realizează cu calea ferată. Nu are legătură directă 5.49. cultura pomilor fructiferi si a vi ei de vie. Peleş . Viişoara. Monumente istorice : Biserica din satul Stăneşti . Brădet.Peret. dealurile Mâ oaiei si Bălanilor.1. Rupturi si Corcola i. Mociorâta. Relieful in nord cuprinde o parte a Mun ilor Vâlcani. construită din zid in stil brâncovenesc. in anul 1732 si biserica din Măzăroi. Curpen. In sud cuprinde depresiunea Stăneşti mărginită spre vest de dealurile Cioara.

depozitare.-suprafata totala: 10008 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2621 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 229 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 145 persoane -numar mediu de salaria i in comert. gaze si apa – 5 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 61 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 232 persoane -personal didactic – 23 persoane -sali de clase si cabinete – 27 279 .6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 8 persoane -numar mediu sal in invatamant – 35 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 18 persoane -număr mediu salaria i in transp.1 persoane -numar mediu salariati in industrie – 151 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 1 persoane -număr mediu sal. posta. comunicatii . in energie electrica si term.

secară)– 1194 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 3 -locuinte terminate din fonduri private – 3 280 . cartofi.2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 668 -abonamente la televiziune – 324 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 4396 ha -suprafata arabila – 1274 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 158 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 129 ha -suprafata pasuni – 1041 ha -suprafata fanete – 1794 ha -suprafata cultivata (grâu. legume.-laboratoare scolare – 4 -ateliere şcolare . porumb.

legume. Nu are legatura cu calea ferata . ovine. etc. Dealu Leului. de pe stânga pârâului Amărăzuia si dealurile Hogii. Distan a până la Tg-Jiu este de 70 km. Leului.Stejari .9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 3 -Abonamente telefonice – 293 5. Pişcoiu si Popeşti . porumb.1.50. Subsolul con ine gaze naturale si lignit. Relieful este alcătuit din dealurile Măgurii. FISA LOCALITATII STEJARI 281 .Baloşani . 5. Băceşti . COMUNA STEJARI Comună cu 6 sate: Stejari – reşedin ă. Piscu Ciocoiului. Suprafa a este de 7455 ha . etc.50. păsări. cartofi. Culturi: grâu. Animale: bovine. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor. porcine. Transportul se realizeaza pe cai rutiere. de Mijloc si ci Vii pe dreapta. Aninoasei. O parte din bărba i lucrează la extrac ia si transportul gazelor naturale care se exploatează pe teritoriul comunei.

11 persoane -numar mediu salariati in industria extractivă .1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 7455 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2898 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 195 persoane -numar mediu salariati in industria – 90 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 40 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane -număr mediu salaria i in transp. comunicatii .89 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 1 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 6 -copii inscrisi in gradinite – 80 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 321 persoane -personal didactic – 37 persoane 282 . posta. depozitare.

legume.-sali de clase si cabinete – 33 -laboratoare scolare – 2 -ateliere şcolare . secară) – 1437 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII 283 . porumb.1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 4 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 679 -abonamente la televiziune – 242 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 1 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 6 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -punct farmaceutic – sector privat – 1 persoana 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3713 ha -suprafata arabila – 1742 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 165 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 129 ha -suprafata pasuni – 1257 ha -suprafata fanete – 420 ha -suprafata cultivata(grâu. cartofi.

reşedin ă. Toiaoga. COMUNA STOINA Comună cu 7 sate: Stoina . legume. Turceni si Craiova. Stoina . FORAJ SONDE S. din cărămidă. Subsolul con ine petrol si gaze naturale. Ulmet si Urda de Sus. Ciorari. Distan a până la Tg-Jiu este de 65 km.C.A. Suprafa a este de 4183 ha . Societă i comerciale: S.-locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -Unitati PTTR – 4 -Abonamente telefonice – 88 5. 284 . etc. porumb. O parte din locuitorii comunei lucrează in Tg-Jiu. care străbate comuna de la nord la sud. Păişani. are o pictură specifică. Monumente istorice: Biserica din satul Păişani construită in anul 1768. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor si creşterea animalelor. Culturi: grâu. cartofi. Mieluşei.societate comercială ce îşi desfăşoară activitatea in domeniul extrac iei petrolului si a gazelor naturale. Relieful este format din Dealurile Stoina si Slăvu ei despăr ite de lunca largă a Amaradiei.51.

Nu are legătură directă 5. Financiare.5 km -Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 8. pe căi rutiere. posta comunicatii – 5 .total . bancare si de asig – 1 persoane 285 transp.3 -km. gaze si apa – 16 persoane -numar mediu de sal in constructii – 22 persoane -numar mediu de sal in comert.51. 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2849 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 806 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 21 persoane -numar mediu salariati in industrie – 624 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 608 –persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.Transporturile se realizează cu calea ferată. depozitare.1.7 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ.1439 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile –0. FISA LOCALITATII STOINA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4183 ha -Locuinte existente .

sali de clase si cabinete – 15 .gradinite de copii – 4 .elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 380 persoane .scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 . compl.profesional. ucenici –143 persoane .laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 571 -abonamente la televiziune – 434 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 6 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane -dispensare medicale – sector public – 1 puncte farmaceutice – sector private .2 286 .personal didactic – 33 persoane .unitati de invatamant – 7 .copii inscrisi in gradinite – 133 persoane .-numar mediu sal in administratia publica – 11 persoane -numar mediu sal in invatamant – 45 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 20 persoane 4) INVATAMANT .elevi inscrisi in invat.

reşedin ă. Suprafa a este de 4474 ha . de-a lungul careia se desfasoara o lunca fertila. Buduhala si Somanesti. COMUNA TELEŞTI Comună cu 3 sate : Telesti . Relieful: Prin comuna Telesti trece raul Bistrita Gorjeana. 287 .7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 2483 ha -suprafata arabila – 1222 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 94 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 184 ha -suprafata păşuni – 933 ha -suprafata fanete – 50 ha -suprafata cultivata – 921 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 9 -locuinte terminate din fonduri private – 9 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 9 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 219 5.52. Distan a până la Tg-Jiu este de 18 km. pe stanga si o serie de terase pe dreapta.

populatia totala stabila – 2772 persoane 3) FORTA DE MUNCA 288 . cartofi. Transportul se ferată. Ocupatia principala a populatiei este cresterea animalelor. etc. porumb. Nu are legătură cu calea 5.52.1. Somanesti si Bradiceni. păsări. Animale: bovine. FISA LOCALITATII TELEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4474 ha 2) POPULATIA .Pe teritoriul comunei se afla dealurile Sporesti. porcine. legume. realizeaza pe cai rutiere. ovine. Culturi: grâu. pomicultura si cultura cerealelor. etc.

1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 2 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 580 -abonamente la televiziune – 363 289 .4 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 9 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 107 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 291 persoane -personal didactic – 47 persoane -sali de clase si cabinete – 17 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare .-numar mediu salariati – 88 persoane -numar mediu salariati in industrie – 3 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 12 persoane -numar mediu sal in invatamant – 20 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in – 3 persoane -numar mediu salariati in constructii .

suprafata vii si pepiniere viticole – 76 ha .suprafata agricola – 3033 ha . secară)– 1605 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 10 -locuinte terminate din fonduri private – 10 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 170 290 .suprafata cultivata (grâu.suprafata fanete – 261 ha . porumb.suprafata livezi si pepiniere pomicole – 57 ha . legume.6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA . cartofi.suprafata pasuni – 613 ha .suprafata arabila – 2026 ha .

Ciuciava. etc. Ocupa ia tradi ională a popula iei este agricultura si creşterea animalelor.C. hoteluri si restaurante S. ENERGETICIANUL . Gornovi a. Maneasa. o unitate de artizanat. Spre sud teritoriul comunei cuprinde depresiunea Tismana si o serie de dealuri.5. Pocruia. Isvarna. in cadrul complexului hidroenergetic Cerna – Motru – Tismana – Bistrita. Valcele si Vanata. Topesti. Sohodol. COMUNA TISMANA Comună cu 11 sate : Tismana.A. legume. Racoti.reşedin ă. Relieful cuprinde la nord o serie de munti . captarea. Nu are legătură directă cu calea ferată.R. SEQVOIA S. S. pomi fructiferi. LUCOMEXP S. – societate comerciala din domeniul gospodaririi resurselor de apa.L. porumb.Celei. vita de vie. 291 S.L. In comuna mai functioneaza S. locuri in unită i de cazare 129. Costeni. O parte din locuitori lucreaza in unitatile locale . La nord de satul Tismana se gaseste o crescatorie de pastravi. Sturu. Culturi: grâu. din care in motel 39 si in cabana 90. Turism: Unită i de cazare 2. Groapele.R.53.. Societati comerciale: Pe teritoriul comunei functioneaza o hidrocentrala (106 MW).C. Frumosu. printre care mai importanti sunt: Boul. cartofi. Suprafa a este de 30779 ha . Cuiu Popii. din Tg-Jiu si in exploatarile carbonifere din bazinul minier Matasari – Motru. Transporturile se realizează pe căi rutiere. aductiunea si tratarea apei din complexul forestier. etc. Distan a până la Tg-Jiu este de 35 km.C. si unitati prestari servicii catre populatie. o fabrica de paine.

cu interventii sub Radu Voda Paisie (1542). ctitorita din lemn de tisa de Sfantul Cuvios Nicodim de la Tismana. repictat in fresca de zugravul Dumitru Diaconu. MANASTIREA TISMANA. aici s-a nevoit si induhovnicit Cuviosul Nicodim de la Tismana (†1406). cladit in 292 . paraclis din piatra cu o turla. praznuit la 26 decembrie. executate de echipa Ranite Grigorie. sub Vladislav. Gorj. XIV si alte odoare. com Tismana. deosebita de ceea ce a fost in vremea lui Matei Basarab. picturi murale cu valoare artistica deosebita. muzeu cu obiecte de arta. sub care s-a terminat. ajutat de Voievozii Radu I si Dan I. construite Tismana si din lemn. executate de Dobromir cel Tanar din Targoviste. In comestibili. ale Sfantului Ignatie Teologul si ale Mucenicului Teofil aduse de la Constantinopol de Cuviosul Nicodim. Pe teritoriul comunei Tismana exista si multe pesteri: pestera de la manastirea Tismana. de neam valah. bisericile din satele Vanata si Gornovita. Gura Plaiului. reorganizatorul monahismului romanesc. in naos. cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august). si cu transformari neogotice intre 1844 si 1849 care i-au asigurat infatisarea de astazi. intre satele Topesti. impodobesc pronaosul. 37 km NV de Targu Jiu. din 1732. rectitorita de Radu cel Mare (1495-1508) si terminata de Neagoe Basarab. 19 km E de Baia de Arama si 5 km de localitatea Tismana. 56 vietuitoare. jud. in locul marginea padurii se gaseste un castan secular – Castanul lui Neferescu. Isvarna si Cioaca cu brebenei. icoane argintarie. orare. in 1564. Mănăstire de calugarite. Matei Basarab (16461654). apoi din zid intre 1375 si 1378. aici se afla: particele din moastele Sfantului Ioan Gura de Aur.Monumente istorice si naturale: Schitul Ciclovina construit inaintea Manastirii Tismana . Tehomir. Padurea numit de castani Eroni. bederenite din sec. sfintita in 1378. in 1766.

Atestarea documentară a satului Tismana este deci legată de documentele mănăstirii.2947 -lungimea simpla a retelei de distributie a apei potabile – 15. atelier de covoare si de icoane pe sticla. frumoasa cascada de 40 m a raului Guenisa ce curge pe sub manastire. FISA LOCALITATII TISMANA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 30779 ha -locuinte existente .8 km 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 8289 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 829 persoane 293 .prin care se donau Mănăstirii Tismana sate şi moşii.vremea lui Matei Basarab.53. ca de altfel a marii majorită i a satelor din vestul Olteniei şi chiar a unora din Serbia.7 km -lungimea simpla a retelei de canalizare – 2. Mărturiile cele mai vechi referitoare la Tismana erau hrisoavele domneşti -primele din timpul lui Vladislav-Vodă şi Negru-Vodă . arhondaric.1.total . 5.

posta comunicatii – 35 294 . gaze si apa – 131 persoane -numar mediu de sal in constructii – 220 persoane -numar mediu de sal in comert. ucenici –86 persoane -personal didactic – 90 persoane -sali de clase si cabinete – 48 -laboratoare scolare – 4 -ateliere scolare – 5 transp. depozitare. Financiare. compl.-numar mediu salariati in agricultura – 5 persoane -numar mediu salariati in industrie – 211 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 80 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.71 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in activ. bancare si de asig – 1 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 27 persoane -numar mediu sal in invatamant – 108 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 46 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 19 -gradinite de copii – 10 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 8 -licee – 1 -copii inscrisi in gradinite – 312 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 767 persoane -elevi inscrisi in invatamant liceal – 62 persoane -elevi inscrisi in invat.profesional.

sector privat – 1 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 9636 ha -suprafata arabila – 1118 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 170 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 257 ha -suprafata păşuni – 4882 ha -suprafata fanete – 3209 ha -suprafata cultivata – 1028 ha 295 .5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 6 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1174 -abonamente la televiziune – 528 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 4 persoane -stomatologi – sector public – 1 persoana -stomatologi – sector privat – 1 persoane -farmacisti – sector privat – 1 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 10 persoane -farmacii – sector privat – 1 -cabinete medicale .

(total) numar 100 5. Suprafa a este de 6754 ha. Subsolul contine petrol care se exploateaza. Spahiului. ODIHNA SI TRATAMENT -unitati de cazare – 2 -locuri in unitati de cazare .8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 10 -locuinte terminate din fonduri private – 10 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 10 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 581 10) TURISM. Cocorova.reşedin ă.54. Spahii si Sipotu. Oachesului si Turburea. 296 . Poiana . Distan a până la Tg-Jiu este de 56 km. Relieful cuprinde o parte din valea larga a Gilortului si dealurile Arpadia si dealurile Poienii. COMUNA TURBUREA Comună cu 5 sate : Turburea .

Are legătură cu calea ferată Filiasi – Tg-Jiu prin statiile Turburea si Gilort. Animale: bovine capete.54.Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. Culturi: grâu.25 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 19 persoane -numar mediu sal in invatamant – 51 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 25 persoane 297 . porumb. ovine. iar o parte in exploatarile de carbune locale. porcine. păsări.1.populatia totala stabila – 4862 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 769 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 532 persoane -numar mediu de salaria i in comert. cartofi. FISA LOCALITATII TURBUREA 1) ECHIPAREA TERITORIULUI . pomi fructiferi. 5. etc. legume.suprafata totala: 6754 ha 2) POPULATIA . legumicultura si creşterea animalelor. O parte din localnici lucreaza in unitatile economice din Tg-Jiu si Craiova. Transporturile se realizează pe căi rutiere.

-număr mediu salaria i in transp. posta. comunicatii .553 persoane -numar mediu salariati in activită i financiar bancare – 3 persoane -număr mediu sal. in energie electrica si term.48 persoane -numar mediu salariati in industrie . depozitare.1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 832 -abonamente la televiziune – 494 298 . gaze si apa – 19 persoane -numar mediu salariati in constructii – 15 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 10 -gradinite de copii – 5 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -copii inscrisi in gradinite – 191 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 554 persoane -personal didactic – 52 persoane -sali de clase si cabinete – 24 -laboratoare scolare – 2 -ateliere şcolare .

porumb.6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 4 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 8 persoane -stomatologie si farmacie – sector public – 2 persoana 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 4284 ha -suprafata arabila – 2409 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 267 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 310 ha -suprafata pasuni – 1254 ha -suprafata fanete – 44 ha -suprafata cultivata (grâu. cartofi. legume. secară)– 2201 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 11 -locuinte terminate din fonduri private – 11 9) POSTA SI TELECOMUNICATII 299 .

A. Murgesti. 300 . etc. Relieful: cuprinde o parte din luncile Jiului si Jiltului. Suprafa a este de 7893 ha . Societati comerciale: In comuna Turceni func ionează societă i comerciale S. Culturi: grâu. produse de panifica ie si patiserie .C. Garbovu.R. Stramba – Jiu si Valea Viei. cultura legumelor si cultura cerealelor. care fac parte din Platforma Getica.. lucrări de vopsitorie. Padurii Iliesti. cultura vegetală si creşterea animalelor S. aduc iune si tratarea apei – S. lucrări de instala ii electrice – S.reşedin ă. Subsolul contine lignit care se exploateaza. etc.A.L.55. ELCOMEX AGROINDUSTRIALA S. zugrăveli si montări geamuri – S. Ocupatia principala a populatiei este cresterea animalelor. –profilate pe gospodărirea resurselor de apă. Jiltu. cartofi. Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km.R. MARATENIC S.C. COMUNA TURCENI Comună cu 6 sate : Turceni . si S.A.. agricolă si protec ia fitosanitară – S. ELCOMEX OLTENIA S. ACASAL TERM S. legume.L. mecanizare chimizare. TURCENI S.A. Dealu Mare.A. captare. Rosu.-unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 355 5.C.S. porumb.C.R.C. Teritoriul comunei este udat de Jiu si paraiele Jilt si Stramba. Stramba. O parte din locuitori lucrează la termocentrala Turceni si in exploatările carbonifere. printre care sunt: Padurii.L. o serie de dealuri cu altitudini intre 200 – 300 m.C.. AGROMEC S.

5. comunicatii 185 persoane -numar mediu salariati in industrie .4 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare in –persoane 301 .Animale: bovine.populatia totala stabila – 8455 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 4581 persoane -numar mediu salariati in industria – 2560 persoane -numar mediu de salaria i in construc ii-1193 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 28 persoane -numar mediu sal in invatamant – 172 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 158 persoane -număr mediu salaria i in transport. Nu are legătură cu calea ferată. porcine. păsări. FISA LOCALITATII TURCENI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 7893 ha 2) POPULATIA . posta.55. etc.1. depozitare. ovine. Transportul se realizează pe cai rutiere.

gaze si apa – 2521 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 13 -gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 5 -licee – 1 -copii inscrisi in gradinite –373 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 1372 persoane -elevi inscrisi in invatamint liceal .7 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 5 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 1190 -abonamente la televiziune – 1258 302 . in energie electrica si term.-număr mediu sal.ucenici si maiştri – 283 persoane -personal didactic – 87 persoane -sali de clase si cabinete – 58 -laboratoare scolare – 8 -ateliere şcolare .376 persoane -elevi inscrisi in invat. profesional.compl.

legume. porumb. cartofi.6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 14 persoana -stomatologi – 1 persoană -farmacişti – 1 persoană -personal mediu sanitar – sector public – 65 persoane -personal mediu sanitar – sector privat – 1 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 4418 ha -suprafata arabila – 3507 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 125 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 191 ha -suprafata pasuni – 550 ha -suprafata fanete – 5 ha -suprafata cultivata (grâu. secară)– 948 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 19 -locuinte terminate din fonduri private – 19 9) POSTA SI TELECOMUNICATII 303 .

Ocupa ia tradi ională a popula iei este pomicultura.909 -lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 17. cultura cerealelor. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Nu are legătură cu calea ferată..-unitati PTTR – 4 -abonamente telefonice – 738 5. inclusiv lucrări de artă – S.R. si creşterea animalelor. FISA LOCALITATII TURCINESTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3048 ha -locuinte existente .total .1.1 -km. floarea soarelui. Dealu Mare. In comuna Turcineşti func ionează o societate comercială profilată pe lucrări de construc ii. dealurile Hotobocilor si Hortopanilor.56. 5. COMUNA TURCINEŞTI Comună cu 4 sate : Turcineşti . etc.C. porumb. Horezu si Rugi. Suprafa a este de 3048 ha . legume. Relieful cuprinde Dealul Bătrân . ETERN CONS S.reşedin ă. De asemenea ocupă si o parte din luncile Jiului si Cărtiorului. Culturi: grâu. O parte din localnici lucrează in unită ile economice din Tg-Jiu. Distan a până la Tg-Jiu este de 10 km. Cartiu.L.56. 304 .

20 persoane -numar mediu sal in persoane -numar mediu sal in administratia publica – 9 persoane -numar mediu sal in invatamant – 32 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 15 persoane transp. gaze si apa – 27 persoane -numar mediu de sal in comert.2) POPULATIA -populatia totala stabila – 2415 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 138 persoane -numar mediu salariati in industrie – 47 persoane -numar mediu sal in industria prelucratoare – 20 persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica. posta comunicatii – 2 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 7 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 4 -copii inscrisi in gradinite – 60 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 132 persoane -personal didactic – 20 persoane 305 . depozitare.

-sali de clase si cabinete – 20 -laboratoare scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 464 -abonamente la televiziune – 423 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 4 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1866 ha -suprafata arabila – 411 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 251 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 115 ha -suprafata păşuni – 194 ha -suprafata fanete – 895 ha -suprafata cultivata – 391 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII 306 .

Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor.-locuinte terminate – 7 -locuinte terminate din fonduri private – 7 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 1 -abonamente telefonice – 378 5. din vest de satul Hotăroasa. Piscul Înalt. dealurile Hotăroasa si Buduroaicei. legumicultura si creşterea animalelor. Podişul Teiului. O parte din localnici lucrează in exploatările de cărbune de pe raza comunei.57.reşedin ă. 307 . Distan a până la Tg-Jiu este de 40 km. Fântânele si Hotăroasa . dealurile Urezeanului. exploatat in carierea Urdari si in subteran la mina Hotăroasa. la termocentralele Turcineşti si Rogojelu. Relieful este alcătuit din o serie de dealuri si culmi. Suprafa a este de 3427 ha . Subsolul con ine lignit. Culmea Artanului. care străbate comuna de la nord la sud. Stejarului si lunca Jiului. COMUNA URDARI Comună cu 3 sate : Urdari .

5. cartofi. etc. legume. FISA LOCALITATII URDARI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 3427 ha 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3240 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 1247 persoane -numar mediu salariati in industria extractiva – 948 persoane -numar mediu de salaria i in comert. Animale: bovine. porumb.5 km distan ă si Peşteana la 7 km distan ă.57.Culturi: grâu.Tg-Jiu prin sta iile Plopşoru. Comuna are legătură cu calea ferată Filiasi –Turceni .1. ovine. la 3. etc. păsări. porcine.18 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 39 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 26 persoane 308 .

depozitare.1 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 675 -abonamente la televiziune – 307 309 . comunicatii 125 persoane -numar mediu salariati in industrie .-număr mediu salaria i in transp. posta.980 persoane -numar mediu salariati in industria prelucratoare – 32 persoane -numar mediu salariati in constructii – 19 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 6 -gradinite de copii – 3 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 3 -copii inscrisi in gradinite – 90 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 382 persoane -personal didactic – 36 persoane -sali de clase si cabinete – 24 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare .

porumb.6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 14 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 1808 ha -suprafata arabila – 1099 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 52 ha --suprafata vii si pepiniere viticole – 105 ha -suprafata pasuni – 376 ha -suprafata fanete – 176 ha -suprafata cultivata (grâu. secară)– 972 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 21 -locuinte terminate din fonduri private – 21 9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 2 -abonamente telefonice – 24 310 . cartofi. legume.

porcine 1298. Covrigi. Relieful este alcătuită dintr-o parte a văilor Motrului. Bozna. etc.5. 5. păsări 14402.58. la 12 km distan ă. legume. Ciocârlău. Suprafa a este de 4801 ha. Cârciu. porumb.58. Covrigi si unele dealuri care au altitudinea de 300500 m: Cârciu.reşedin ă. cultura pomilor fructiferi si creşterea animalelor. Jil ului. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. Borăscu si C. Poienii. Are legătură si cu calea ferată Filiasi – Strehaia – Motru. Murgiuleşti si Valea Motrului. legumicultura. Distan a până la Tg-Jiu este de 54 km. FISA LOCALITATII VĂGIULEŞTI 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -suprafata totala: 4801 ha 311 . Animale: bovine 1050 capete. Parâng. Transporturile se realizează pe căi rutiere. Culturi: grâu.1. prin sta ia Motru. Valea Verde. Subsolul con ine lignit. cartofi.COMUNA VĂGIULEŞTI Comună cu 5 sate: Văgiuleşti . etc. ovine 351.

2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3260 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 116 persoane -numar mediu salariati in construc ii – 38 persoane -numar mediu de salaria i in comert.6 persoane -numar mediu salariati in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 34 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 18 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 12 -gradinite de copii – 4 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 8 -copii inscrisi in gradinite – 106 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 369 persoane -personal didactic – 29 persoane -sali de clase si cabinete – 21 -laboratoare scolare – 1 -ateliere şcolare .1 5) CULTURA SI ARTA 312 .

-biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 661 -abonamente la televiziune – 237 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 2 persoana -personal mediu sanitar – sector public – 3 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3108 ha -suprafata arabila – 1800 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 136 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 139 ha -suprafata pasuni – 866 ha -suprafata fanete – 167 ha -suprafata cultivata (grâu. secară)– 1662 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 2 -locuinte terminate din fonduri private – 2 313 . cartofi. legume. porumb.

de la sud la nord dealurile Scoica. porumb.reşedin ă. Bujoranu. Culturi: grâu. Curmăturile si Bobăi ei.9) POSTA SI TELECOMUNICATII -unitati PTTR – 3 -abonamente telefonice – 5 5. Colnic. a pomilor fructiferi a legumelor si creşterea animalelor. cartofi. Ruginoasei si Vladimirului. care cuprinde dealurile Muşuroaia. 314 . Valea Deşului si Vladimir.59. Are legătură cu calea ferată Craiova . Distan a până la Tg-Jiu este de 50 km. Relieful este alcătuit din dealul Icleanu. Cornetului.Filiasi – Tg-Jiu prin sta iile din Dealul Gilortului. Frasinu. COMUNA VLADIMIR Comună cu 4 sate: Andreeşti . u uvei. legume. Musculeşti si Bărbăteşti. Ocupa ia tradi ională a popula iei este cultura cerealelor. si lunca Bibeşti. Suprafa a este de 5897 ha . Între Gilort si pârâul Deşu se aliniază. Relieful cuprinde si o parte din lunca Gilortului. floarea soarelui. care fac parte pârâului Deşu. la est de pârâul Deşu.bine dezvoltată înso ită de terase. Plopului. Mo eşti. Stancea. Frasinu.

17 persoane -numar mediu sal in transp. FISA LOCALITATII VLADIMIR 1) ECHIPAREA TERITORIULUI -Suprafata totala: 5897 ha -Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor 19.2 -km. gaze si apa – 9 persoane -numar mediu de sal in constructii – 30 persoane -numar mediu de sal in comert.59.1.5. posta comunicatii – 2 persoane -numar mediu sal in administratia publica – 10 persoane -numar mediu sal in invatamant – 34 persoane -numar mediu sal in sanatate si asistenta sociala – 13 persoane 4) INVATAMANT -unitati de invatamant – 14 315 . depozitare. 2) POPULATIA -populatia totala stabila – 3459 persoane 3) FORTA DE MUNCA -numar mediu salariati – 178 persoane -numar mediu salariati in agricultura – 3 persoane -numar mediu salariati in industrie – 49 persoane -numar mediu sal in industria extractiva 40 –persoane -numar mediu sal in energie electrica si termica.

-gradinite de copii – 7 -scoli din invatamantul primar si gimnazial – 7 -copii inscrisi in gradinite – 139 persoane -elevi inscrisi in invatamant primar si gimnazial – 348 persoane -personal didactic – 34 persoane -sali de clase si cabinete – 22 -laboratoare scolare – 4 -ateliere scolare – 2 5) CULTURA SI ARTA -biblioteci – 3 -biblioteci publice – 1 -abonamente la radio – 621 -abonamente la televiziune – 316 6) OCROTIREA SANATATII -medici – sector public – 3 persoane -personal mediu sanitar – sector public – 6 persoane 7) AGRICULTURA -suprafata agricola – 3309 ha -suprafata arabila – 1604 ha -suprafata livezi si pepiniere pomicole – 287 ha -suprafata vii si pepiniere viticole – 152 ha 316 .

Unitati PTTR – 4 b.-suprafata păşuni – 1099 ha -suprafata fanete – 167 ha -suprafata cultivata – 1599 ha 8) INVESTITII – CONSTRUCTII -locuinte terminate – 7 -locuinte terminate din fonduri private – 7 -locuinte terminate din fondurile populatiei – 7 9) POSTA SI TELECOMUNICATII a. Abonamente telefonice – 75 317 .

ESECUL IN AFACERI 318 .GHIDUL ÎNTREPRINZĂTORULUI sau cum să demarezi propria afacere SUNTE I ÎNTREPRINZĂTORI ? SANSE DE REUSITA ALE UNEI NOI AFACERI.

SUNTE I MANAGERUL IDEAL? CUM DEVIN COMERCIANT? CE DOCUMENTE OBTINE COMERCIANTUL ? PLANUL DE AFACERI MODEL PLAN DE AFACERI 1. Întrebarea este cum să aplica i ideea care v-a venit cea mai importantă care se pune atunci când vă vine ideea unei afaceri este să decide i dacă proiectul este rentabil această re etă. sau cum să afla i dacă afacerea potrivită si dacă acum este momentul potrivit pentru a o 319 . SANSE DE REUSITA ALE UNEI NOI AFACERI.INSUSIRI PERSONALE ALEGEREA VIITORILOR PARTENERI TEST . Re eta domeniul reuşitei în noua întreprindere este intrarea in este de activitate potrivit. ESECUL IN AFACERI Problema si aplicabil.

.Planul a fost pus in practică pentru rezolvarea unei probleme grave într-un termen scurt.Incapacitatea sus inerii competi iei in raport cu concuren ii.Lipsa numerarului ini ial func ionării planificare. Motivele eşecului unei afaceri înfiin ate de mai mult timp: .Lipsa înzestrării manageriale. .Eşecul încercării de în elegere a cerin elor unei afaceri în proces de dezvoltare.Gestiunea nesatisfăcătoare a stocurilor. .Rela ii proaste cu furnizorii. .Incapacitatea desfacerii produsului sau serviciului. . . .Stabilirea unor pre uri prea joase . Iată câteva din principalele motive: . .Esen a metodei n-a fost avut de suferit.Lipsa capitalului circulant. .Greşita apreciere a cererii pentru oferit. Nu orice proiect conduce în mod obligatoriu la rezultate performante.Comportare neplăcută fa ă de clien i.Planificare insuficientă a afacerilor. 320 în eleasă si de aceea aplicarea ei a acesteia în primul an.Obiectivele întreprinderii au fost incorect stabilite. Principalele motive ale eşecului afacerilor noi: necesar înfiin ării rezultat firmei si de . . . .Managerii la nivel superior n-au fost suficient implica i. ca al greşelilor produsul sau serviciul financiare ale .începe.Previziunea incorectă a cheltuielilor firmei. . . .Supravegherea ineficientă a cheltuielilor firmei.

.Ignorarea unor informa ii asupra situa iei financiare a firmei. .Pierderea controlului asupra managementului numerarului. . ave i? 321 Vă place să luati hotărâri de unul singur? Sunte i capabil să lucra i in condi ii de competi ie? Dispune i de o voin ă puternică şi auto-disciplină? Sunte i capabil să planifica i lucrurile în avans? Sunte i obişnuit să vă achitati la timp de obliga iile pe care le . .Inexactită i in contabilitate.Rela ii personale proaste între lucrători..Incapacitatea aplica.Îmbolnăvirea unei persoane cheie din organigrama firmei. . conducerii de a lua decizii si de a le . .Dezvoltarea neînso ită de o finan are corespunzătoare. 4. . .Cunoştin e nesatisfăcătoare asupra produsului sau serviciului vândut . 3.Acordarea de credit excesiv clien ilor. .Eşuarea încercărilor de prevedere a evolu iei pie ei.Contractarea exagerată la credite. INSUSIRI PERSONALE Însuşiri generale 1. . . 2. 5. de împrumuturi prea mari sau apelarea 2.Poli ă de asigurare insuficientă.Instruire insuficientă a colectivului de salaria i.Demisia unor persoane aflate în posturi esen iale.Proasta administrare a sistemului de încasări. . .

să accepta i scăderea nivelului dumneavoastră de trai pe perioada primelor luni. psihice şi economice legate de conducerea unei întreprinderi particulare.6. Sunte i capabil să tine i seama de sfaturile altora? Vă pute i adapta pentru a actiona în condi ii schimbatoare? Următorul grup de întrebări se referă la presiunile fizice. în calitate de proprietar al unei afaceri alteori particulare. Se potriveşte proiectul avut în vedere. în cazul eşecului în afaceri? Însuşiri personale specifice 1. Sunte i dispus. daca va fi nevoie. pregătirii şi aptitudinilor dumneavoastră? 4. Sunte i conştient că. Dispune i de resursele personale solicitate de tensiunea întreprinderii unei afaceri? 10. Sunte i conştient de motivele pentru care a i ales tocmai această întreprindere? 6. va trebui să munci i uneori 12 până la 16 ore pe zi. chiar duminica sau sărbătorile legale? 9. 7. Este acest proiect corespunzător obiectivelor dumneavoastră? 322 . Ve i putea angaja personal care posedă pregătirea profesionala şi însuşirile care dumneavoastră vă lipsesc? 5. 8. Sunte i gata să vă asuma i riscul pierderii tuturor economiilor agonisite. sau chiar a primilor ani de existen ă a întreprinderii? 11. Sti i care sunt calitătile şi cunoştintele profesionale necesare reuşitei afacerii pe care doriti s-o înfiin a i? 2. Dispune i de aceste calităti si cunostin e? 3.

i faci propria întreprindere trebuie sa dispui de anumite caracteristici şi însuşiri. ALEGEREA VIITORILOR PARTENERI Când ai nevoie de asociat. o asociere cu altcineva care dispune de acele însuşiri va ajuta la reuşita 323 . Cum am amintit.3. Deoarece to i oamenii care au înclina ie în sensul de a deveni întreprinzatori nu au chiar toate însuşirile necesare pentru aşa ceva. daca vrei să.

s-a hotărât să-şi facă propria afacere de producere a programelor pentru calculatoare care acopereau un sector aproape „virgin”. Sandu. dacă ar fi fost atât de activ în acest domeniu aşa cum era prietenul lui. Aceasta idee a considerat-o originala şi atrăgătoare şi era optimist că . i-au spus că sunt necesari al i programatori şi nici nu i-au cerut referinte de unde a lucrat anterior. pentru a avea posibilitatile de reuşită ale afacerii. specializate în producerea şi promavarea programelor pentru calculatoare. absolvent al unei şcoli tehnice de programatori in calculatoare cu mare pasiune pentru munca sa. Vă dăm acum următorul exemplu: Constantin. Se gândea că. Constantin a recunoscut că-i lipseşte un element principal ca să-şi 324 . Să vedem. Constantin. sectorul programelor jocurilor de întrajutorare şi de noroc.întreprinderii. după ce a terminat stagiul militar a căutat de lucru la câteva societă i mari. nu de ac iune. În paralel însă. însă responsabilul cu angajările cadrelor la aceste societăti mari la care s-a adresat pentru un loc de muncă. dat deloc cu promovarea lor pentru a putea câştiga bani. ar scoate destui bani cu această întreprindere. Din păcate. care lucra cu procente din vânzari la o mare societate de producere a programelor pentru calculatoare. daca nu imposibil pentru ca să construiască întreprinderea şi să promoveze vânzările. Îi plăcea mult să se ocupe de conceperea unor noi şi deosebite programe.. ştia că va fi foarte greu.va prinde”. câteva cazuri care fac indispensabilă colaborarea între două sau mai multe persoane. neliniştit de această situa ie. Îi plăcea mult să facă programe noi şi mai bune decât cele care circulau curent in acest domeniu avea mari reuşite. El era om de cercetare. cu ajutorul exemplelor.

faca singur propria întreprindere care ar fi avut multe şanse de reuşită. capacitatea sa profesională şi pofta de muncă pe care o avea ar fi putut să-şi deschidă propriul atelier într-o regiune unde ştia că nu există aşa ceva şi unde a sesizat că existau mul i clien i . Cei doi prieteni au hotărât să infiin eze împreună o întreprindere de producere şi promovare a jocurilor pentru calculator şi mai târziu dacă întreprinderea lor va avea succes să se extindă şi în alt domeniu al programelor pentru calculatoare. si cei doi prieteni au admis că munca unuia o completează pe a celuilalt şi că fiecare în parte nu ar fi putut să reuşească atâtea câte au reuşit impreună. pentru a se construi întreprinderea este necesară asocierea cu altcineva care este om de ac iune. lucra de şapte ani la un mare atelier auto şi cunoştea foarte bine greută ile şi tertipurile acestei profesii. vedem din acest exemplu. cu experien a. a în eles că ceea ce îi rămânea de făcut era să pornească singur la infiin area unei afaceri cu mari posibilită i de a pierde banii şi timpul sau să se asocieze cu cineva activ. ca Sandu. dar cu timpul au extins-o. Întreprinderea s-a înfiin at. Cu alte cuvinte. nu numai că au între inut întreprinderea. care nu este prea fictiv — chiar dacă înfrumuse at — că cineva poate avea foarte bune idei de afaceri. 325 . Să vedem însă şi alt exemplu — care la rândul sau nu este fictiv — care relevă necesitatea unei asocieri între unul sau mai mul i oameni pentru înfiin area unei afaceri. dar să nu fie atât de activ cât este nevoie pentru a le exploata. De aceea. Ceea ce trebuie în eles în situa ia prezentată. A priceput că. Constantin a vorbit despre acest subiect cu prietenul său Sandu care i-a mărturisit că şi el se gândeşte să-şi facă ceva propriu pentru că el cunoştea mul i oameni care aveau încredere în el şi ştie şi un anumit mod de promovare a vânzărilor. Ion era un mecanic auto foarte bun.

aşa cum a recunoscut în discu ie. deoarece şi el a fost de acord. că dacă ar deschide un atelier împreună cu Petre. care. iar cel de-al doilea cu bunele rela ii cu publicul.Însă de ani de zile a observat (în special în cercul său de prieteni din societate) că nu avea rela ii prea bune cu ceilal i. Ion a vorbit despre acest plan al său cu Petre care l-a apreciat ca fiind foarte bun. ştiind că unul îl completează pe celălalt. Şi aşa cum este cunoscut. era foarte îndrăgit de ceilal i. conştientizează şi acceptă acest defect al său şi vrea să mărească şansele de succes ale întreprinderii. va trebui să se asocieze cu cineva care va prelua promovarea imaginii întreprinderii în exterior. care. au înfiin at întreprinderea lor. Ion. Primul ar fi fost cu profesionalismul şi cu productivitatea lui. etc. astfel. ar fi putut să reuşească foarte multe împreună. cel pu in la început. şi afacerea s-a închis. de angaja i. 326 . de furnizorii săi. turistice etc. în cazul întreprinderilor de prestări servicii (de exemplu: comerciale. dar să nu aibă un comportament corespunzător fară de clien i săi. În acelaşi atelier lucra şi prietenul său Petru. a fost o mare reuşită. sau stricat relatiile dintre ei. Cu acest exemplu vrem să arătăm că a anumită persoană poate fi capabilă să pună în practica o idee privind înfiin area unei întreprinderi. Dacă. cel ce doreşte să înfiin eze propria întreprindere. adică îi era teamă că felul lui de a fi şi comportarea sa vor îndepărta clien ii. S-a gândit. Mai târziu însă probabil de la acest succes dar şi din alte motive. Cei doi asocia i. De aceea şi ezita să-şi aducă la îndeplinire idea de a-şi deschide propriul atelier.) aşa ceva este foarte important. că a obosit să lucreze pentru al ii şi ar fi dorit să facă ceva propriu. avea un caracter certăre şi violent ceea ce îl făcea antipatic. chiar dacă nu era un bun meseriaş.

este suficient să ştie to i ce este ceea ce îi lipseşte unuia şi are celălalt.i măreşti şansele de reuşită în efortul tău de întreprinzător. pe când dacă fiecare ar înfiin a întreprinderea sa rezultatul nu ar fi aşa de sigur. atunci nu dispera. Adică nu va trebui să te asociezi cu cineva care nu va arăta interesul necesar pentru efortul comun în afaceri. Dacă este aşa. dar îi lipsesc capitalul şi ceva cunoştin e profesionale. Adică. Cinstea şi consecven a sunt două caracteristici de bază pe care trebuie să le aibă persoana cu care doreşti să te asociezi. pentru înfiin area unei întreprinderi. să conştientizeze to i că în asociere. să te asociezi cu cineva care va vrea să te folosească ca un mijloc ca să facă imediat propria lui întreprindere. întreprinderea lor va reuşi. nu trebuie să te asociezi cu cineva care vrea să se ocupe de întreprindere doar de gust. Asemenea exemple de asocieri reuşite sunt multe şi se crează din diferite motive. Asocierea între doi oameni are însă şi anumite dezavantaje şi slăbiciuni de care trebuie să iei aminte. 327 . Nu va trebui. şi aşa să.Este obişnuit ca cineva care dispune de însuşirile corespunzătoare de a fi întreprinzător. să se asocieze la înfiin area unei întreprinderi cu cel care dispune de ele. porneşte în căutarea celui mai corespunzător asociat. De exemplu. Probabil că şi tu eşti conştient că ai nevoie de asociat pentru a acoperi anumite defecte pe care le ai. de asemenea. Nu este rea asocierea a două sau mai multe persoane.

Seful nu renunta niciodata la opiniile lui? 10. A conduce este intotdeauna mai usor decat a executa? 9. Un bun profesionist este bun numai daca are subalterni buni? 3. TEST: SUNTE I MANAGERUL IDEAL ? Va rugam sa raspundeti sincer prin Da sau Nu la urmatoarele intrebari: A 1. Problemele tehnice primeaza fata de cele socio-umane? 4. Conducatorul trebuie criticat in fata subalternilor? 6. Colaboratorii trebuie controlati mereu? 5. Conducator trebuie sa te nasti ? 2. Oamenii lucreaza bine numai daca sunt obligati? B Va exercitati autoritatea functiei si in afara programului ? Inainte de a investi bani in ceva. i-ati investi intr-o afacere? Recompensati de fiecare data performantele subalternilor? Va ganditi intotdeauna la consecinte cand actionati? Ati renunta usor la postul dumneavoastra daca vi s-ar propune? Recompensati intotdeauna un serviciu care vi se face? 328 . Subalternilor nu li se admite nici o eroare? 7. chibzuiti indelung? Daca ar fi sa cumparati un automobil. Subalternilor trebuie sa le spui mereu ceea ce doresc sa auda? 11.4. v-ar interesa mult consumul de carburant? Va cheltuiti cu grija banii rezervati placerilor personale? Daca ati avea o suma mai mare de bani. Un conducator bun poate rezolva toate problemele? 8.

Consider ca familiarismele nu dauneaza activitatii mele? 6. referitor la 329 . Problemele personale ale subalternilor nu au legatura cu serviciul? Cum se interpretează testul: Aduna i câte un punct pentru fiecare răspuns: . Ii controlez in repetate randuri pe subalterni? 7.negativ . la grupul de întrebări “abilită ile dvs practice “. Prefer subalterni toba de carte in locul celor ingeniosi? 8. Sanctionez intotdeauna afronturile subalternilor? 11. Conflictele extraprofesionale dintre membrii colectivului nu ma intereseaza? 12. . la grupul de opinii notate cu C si referitoare la „rela iile interumane” din grupul dvs de activitate. Demonstrez mereu celor din jurul meu ca le sunt superior? 4.negativ.pozitiv. Angajez numai oameni recomandati de persoane cunoscute? 9. o preferati pe ultima? Renuntati la concediul de odihna in favoarea unei excursii de studii? C 1. Raspund tuturor solicitarilor subalternilor ? 2. dar costisitoare. . Secretara nu trebuie suparata niciodata? 10.Cultivati relatiile avantajoase pentru serviciul dumneavoastra? Intre o calatorie ieftina si una rapida. Ii incurajez pe toti cei care ma informeaza despre tot ce se intampla in colectiv? 5. la grupul de opinii notate cu A si care semnifică ob iunile „manageriale”. notate cu B. Nu pierd nici un prilej pentru a face morala subalternilor? 3.

330 . 18 sau mai pu ine : lăsa i-vă de această meserie. 19-24 : sunte i un manager mediocru. dar ave i si lipsuri care pot fi corectate. Sunte i înzestra i pentru a fi lider si manifesta i aten ie pentru to i cei din subordine. Dacă a i ob inut între: 31 – 36: vă pute i considera un manager ideal . Nu este pentru dvs. Cunoaşte i multe lucruri despre această meserie. 25 – 30: sunte i un bun manager .Face i totalul punctelor. Ave i calită i native si dobândite pentru a conduce oameni.

ca persoana fizica sau juridica. VERIFICAREA DENUMIRII FIRMEI V.5. putand fi completati in consecinta de activitati suplimentare. indiferent de tipul acesteia. PUBLICAREA IN MONITORUL OFICIAL A INCHEIERII JUDECATORULUI DELEGAT IX. ALEGEREA DENUMIRII FIRMEI IV. Pasii de mai jos reprezinta cerintele minime pentru infiintarea intreprinderii. CUM DEVIN COMERCIANT? Derularea unei afaceri legale nu poate fi asigurata decat dupa infiintarea si inregistrarea la Registrul Comertului. DEPUNEREA DOCUMENTATIEI PENTRU OBTINEREA AUTORIZATIILOR VIII. functie de complexitatea afaceri la care v-ati gandit. I. OBTINEREA CERTIFICATULUI DE INMATRICULARE (INCLUSIV CODUL UNIC SI AUTORIZATIILE DE FUNCTIONARE) 331 . REDACTAREA ACTULUI CONSTITUTIV VI. STABILIREA OBIECTELOR DE ACTIVITATE II. ALEGEREA FORMEI JURIDICE III. INREGISTRAREA LA REGISTRUL COMERTULUI X. DEPUNEREA CAPITALULUI SOCIAL LA BANCA VII.

Decizia Dvs. ALEGEREA FORMEI JURIDICE Inainte de a initia o activitate economica trebuie sa alegeti modalitatea sub care o exercitati. Raspunzand la intrebarile urmatoare veti gasi forma de organizare convenabila pentru afacerea Dvs.301 din 5 noiembrie 1997.CAEN. 908 din 13 decembrie 2002.G. depinde de mai multi factori. 601/2002 publicat in Monitorul Oficial nr. II.SATBILIREA OBIECTULUI DE ACTIVITATE Obiectul de activitate trebuie stabilit avand în vedere H. nr. : • doriti sa fiti unic intreprinzator sau sa va asociati cu alte persoane? • • • puteti sa finantati singur afacerea sau aveti nevoie de parteneri? doriti sa va protejati bunurile personale de creditorii afacerii? cunoasteti cum se constituie si cat costa diferite modalitati de organizare a afacerii? • • • • aveti calificarea necesara pentru activitatea firmei? aveti un plan de afaceri pentru activitatea initiala? cat de mare este afacerea Dvs? cunoasteti sistemul de impozitare? Un intreprinzator poate opta pentru una din urmatoarele forme de organizare a afacerii : 332 . publicat în Monitorul Oficial nr. actualizat prin Ordinul Institutului National de statistica nr.656/1997 privind aprobarea clasificarii activitatilor din economia nationala .

Societatea comerciala dobandeste personalitate juridica de la data inregistrarii in registrul comertului. Nu are personalitate juridica.societate in comandita pe actiuni (SCA). prin asociere intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice. Societatea in comandita simpla si in comandita pe actiuni se caracterizeaza prin existenta a doua categorii de asociati : 331 . • d) . pentru a efectua acte de comert. Se constituie intre membrii unei familii cu gospodarie comuna.societate cu raspundere limitata (SRL). Se constituie ca persoana juridica. in baza aceluiasi normativ si proceduri ca si persoana fizica. conform Legii nr. Societatile comerciale se pot constitui in una din urmatoarele forme juridice : a) societate in nume colectiv (SNC) b) societate in comandita simpla (SCS) c) societate pe actiuni (SA) • Asociatia familiala Societatea comerciala prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv. de catre Primarii. cu inregistrare ulterioara la Oficiul registrului comertului pe raza municipiului pe care se afla. Nu are personalitate juridica. e) . cu constituire prin subscriptie publica (societate pe actiuni deschisa). 31/1990 republicate.Persoana fizica Poate fi autorizata sa desfasoare o activitate independenta in baza Legii 507/2002. prin Biroul Unic.

dezmembraminte sub diferite forme : sucursale. comanditari – asociatii care raspund numai pana la concurenta capitalului subscris.comanditati – asociatii care administreaza societatea si raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile societatii. O societate comerciala poate sa deschida in aceeasi localitate cu sediul principal sau in alte localitati. depozite. etc. Sedii secundare : 332 . Filiale : Filialele sunt societati comerciale cu personalitate juridica care se infiinteaza intr-una din formele de societate enumerate mai sus. magazine. Filialele vor avea regimul juridic al formei de societate in care s-au constituit. agentii.

fara consimtamantul celorlalti asociati - asociatul unic nu poate avea calitatea de unic asociat decat intr-o singura societate 329 .Tabel comparativ pentru orientarea deciziei privind forma de organizare a afacerii Criterii PF AF o persoana sau membrii unei famili obligatoriu SNC SCS minimum 2 SA SCA minimum 5 SRL nr. cu exceptia asociatilor comanditari numai cu capitalul subscris restrictii pentru asociati asociatii nu pot lua parte ca asociati cu raspundere nelimitata in alte societati concurente. cu exceptia asociatilor comanditari optional admise nelimitata (cu averea personala) nelimitata si solidara. persoane o persoana – SRL cu unic asociat sau 2 – 50 asociati 2 milioane lei obligatoriu optional - capital minim structura capital numerar in natura creante raspunderea intreprinzatorului - 25 milioane lei obligatoriu optional numai la SA prin constituire simultana numai cu capitalul subscris.

000 330 .Procedura de inregistrare si autorizare a functionarii : autorizarea primariei rezervare firma/ emblema redactare act constitutiv dovada sediu depunere capital social constituire dosar inregistrare in registrul comertului autorizarea functionarii : PSI.000 x se obtine prin Biroul Unic x prin Biroul Unic x prin Biroul Unic costuri medii estimate la constituire (lei) 4.000.000. sanitara-veterinara. protectia mediului x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x Se obtine personal de la autoritatile competente.000.000. protectia muncii.000 4-5.000 1. sanitara.000 5-6. odata cu autorizarea primariei 500.

de adunarea asociatilor impozit pe profitxx . ulterior. numirea cenzorilor este obligatorie) 331 .controlul este asigurat de cel putin trei cenzori. numiti prin actul constitutiv sau alesi ulterior.durata de constituire la ce institutii trebuie sa mearga intreprinzatorul evidenta financiar contabila a afacerii sistemul de impozitare administrarea si controlul primarie 50 zile 20 zile Registru Comertului 20 zile Registru Comertului 20 zile Registru Comertului Registrul Comertului contabilitate in partida simpla contabilitate in partida dublax contabilitate in comandita dubla contabilitate in partida dubla impozit pe venitul anual nu exista reglementari exprese impozit pe profitxx un administrator sau mai multi administratori numiti prin actul constitutiv sau alesi. facultativ de un cenzor (daca numarul asociatilor trece de cincisprezece. care au tot atati supleanti .controlul este exercitat de asociati sau.un administrator sau mai multi administratori.unic administrator sau consiliu de administratie impozit pe profitxx . de adunarea asociatilor .

Societatea pe actiuni si in comandita pe actiuni prezinta ca avantaje principale raspunderea actionarilor pentru obligatiile sociale (cu exceptia asociatilor comanditari de la SCA) numai pana la concurenta capitalului subscris. angajarea unui numar mic de personal. posibilitati multiple de dezvoltare a activitatii. Comerciantii persoane fizice si asociatiile familiale prezinta o procedura de autorizare si inregistrare mai simpla.Sfatul consilierului : Pentru alegerea formei de organizare a afacerilor va furnizam cateva repere. In cazul societatilor pe actiuni deschise exista si perspectiva de atragere de capital de pe piata financiara sau prin emiterea de obligatiuni. dezvoltarea limitata a activitatii. Ca dezavantaje principale se mentioneaza raspunderea nelimitata (cu intreaga avere a comerciantului) credibilitatea mai mica la solicitarea creditelor. cu costuri mai reduse. 332 . Principalul dezavantaj este raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor pentru obligatiile societatii (cu exceptia asociatilor comanditari). Sistemul de evidenta contabila in partida simpla si impozitul aplicat pe venit ofera avantajul conducerii afacerii de comerciantul insusi. acces mai usor la finantari (credibilitate mai mare). in cazul intrunirii conditiilor legale pentru microintreprinderi. Societatea in nume colectiv si in comandita simpla au ca avantaje lipsa unui capital minim obligatoriu de subscriere. costuri mai mici de inregistrare si posibilitatea utilizarii sistemului simplificat de contabilitate si a impozitarii venitului.

inregistrare si autorizare a functionarii. a unor costuri si durate de constituire mai mici. administrare si control ale societatii . apeland la serviciile de informatii de afaceri ale CCI pentru a se diminua riscurile asocierii.Dintre dezavantaje mentionam costurile mai mari de constituire. Ca dezavantaje se pot enumera posibilitatile mai limitate de acces la credite. sistemul mai complicat de conducere. 333 . a raspunderii numai pana la concurenta capitalului subscris. cu efecte pe termen mediu si lung asupra evolutiei afacerii si rezultatelor economice obtinute. Se recomanda verificarea bonitatii unui partener persoana juridica sau a onorabilitatii unui partener persoana fizica. Societatea cu raspundere limitata ofera avantajul constituirii cu unic asociat. Alegerea asociatilor este o decizie foarte importanta a intreprinzatorului. datorita lipsei de buna credinta a unuia sau mai multor parteneri. Costurile de constituire ale unei societati comerciale pot fi mai mici daca se declara un domeniu de activitate omogen si restrans la un numar redus de coduri CAEN.

frecvent utilizate in vorbirea curenta si anume : o o Alte intelesuri ale termenului firma • intelesul de entitate comerciala (intreprindere. Firma si emblema sunt incluse in fondul de comert. Termenul „firma” utilizat in legislatia romana este echivalent cu „nume comercial” din legislatiile altor state. Termenul firma are inca doua intelesuri. societate comerciala). ALEGERE DENUMIRE FIRMA Ce este firma ? • Firma este numele sau denumirea sub care un comerciant isi exercita comertul si sub care semneaza. Dreptul de folosinta exclusiva asupra firmei si emblemei se dobandeste prin inscrierea acestora in registrul comertului. intelesul de panou pe care este inscriptionata firma (denumirea comerciantului) la intrarea in intreprindere. Regimul juridic al firmei/emblemei • Pot alege orice nume sau denumire pentru firma mea ? • Nu ! Exista reglementari legale care trebuie respectate la alegerea firmei.III. Reprezinta drepturi de proprietate industriala. Ce este emblema ? • Emblema este semnul sau denumirea care deosebeste un comerciant de altul de acelasi gen. magazin etc. 334 .

sa fie scrisa in primul rind in limba romana. sa fie distinctiva – adica sa nu fie o denumire generica. cu mentiunea „societate in nume colectiv” scrisa in intregime. si in general. acesta devine raspunzator firma unei societati in nume nelimitat si solidar pentru toate obligatiile societatii. colectiv Firma unei societati comandita simpla in Trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociatii comanditati. Se compune din numele comerciantului scris in intregime sau din numele si initiala prenumelui acestuia. • • • • • Firma unui persoana fizica comerciant. limitele concurentei loiale. sa fie licita – sa nu incalce o dispozitie imperativa a legii privind ordinea publica sau bunele moravuri.Firma trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii cumulative: • sa fie disponibila – adica sa nu fie deja inregistrata in registrul comertului sau rezervata anterior de alti solicitanti. sa respecte regulile de compunere prevazute de lege. sa nu cuprinda o denumire utilizata in sectorul public. Cum poate figura numele unei Daca numele unei persoane straine de societate figureaza in firma unei societati in nume persoane straine de societate in colectiv. De aceea este necesar consimtamantul 335 . Firma unei societati in nume Trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociati. cu mentiunea „societate in comandita” scrisa in intregime. Se vor putea face mentiuni care sa arate mai precis persoana comerciantului sau felul comertului sau. in comandita simpla sau in comandita pe actiuni.

Firma sucursalei din Romania a Firma sucursalei din Romania a unei societati straine va trebui sa cuprinda si mentiunea sediului principal din strainatate. de natura a o deosebi de firma altor societati si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime „societate pe actiuni” sau „SA”. in comandita pe actiuni Firma unei societati pe actiuni Se compune dintr-o denumire proprie. Se compune din : denumirea societatii comerciale care deschide sucursala. urmata de cuvantul „sucursala" urmat de localitatea unde se afla sediul sucursalei. in comandita simpla sau scris al persoanei straine de societate al carei nume apare in firma si atrage raspunderea sa nelimitata si solidara.L. sau al unui asociat. la care se poate adauga numele unuia sau al mai multor asociati si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime „societate cu raspundere limitata” sau S. cu acordul expres al titularului precedent sau al succesorilor sai in drepturi (in cazul decesului comerciantului) si cu dobandirii acesteia ? Firma unei societati comandita pe actiuni Firma unei societati raspundere limitata Firma unei sucursale 336 . urmata de localitatea unde se afla sediul principal.colectiv. unei societati straine Ce restrictii sunt cu privire la Dobanditorul va putea sa continue activitatea sub firma anterioara. care cuprinde numele firma / emblema in cazul unui comerciant persoana fizica.R. in Se compune dintr-o denumire proprie si va fi insotita de mentiunea scrisa in intregime „societate in comandita pe actiuni” cu Se compune dintr-o denumire proprie.

afise. firma va fi scrisa cu litere avand marimea de cel putin jumatate din cea a literelor cu care este scrisa emblema. publicatii si in orice alt mod. 337 . fara cerinta mentionarii raportului de succesiune in firma este permisa in cazul societatii pe actiuni. numai daca vor fi insotite in mod vizibil de firma comerciantului. in comandita pe actiuni sau in cazul societatii cu pastrarea firmei precedente? raspundere limitata a carei firma nu cuprinde nume de asociati. Daca emblema cuprinde o denumire. Aceiasi prevedere se aplica si in cazul in care firma unei societati cu raspundere limitata cuprinde numele unuia sau mai multor asociati. in ce cazuri este permisa Pastrarea firmei precedente. pentru alegerea emblemei ? Emblemele vor putea fi folosite pe panouri de reclama.obligatia de mentionare in cuprinsul acelei firme a calitatii de succesor. scrisori. Ce reguli trebuie respectate Conditiile de validitate a firmei se aplica si emblemei. ci este o denumire proprie. pe facturi.

.

IV. VERIFICAREA DENUMIRII FIRMEI Cum inregistrez emblema? firma si/sau Obtinerea verificarii disponibilitatii firmei si/sau emblemei si rezervarea lor se fac prin Biroul unic. • 339 . aduce atingere bunelor moravuri sau ordinii publice. cuvantul banca nu poate fi inclus in firma decat daca este o societate comerciala bancara). Da ! Oficiul registrului comertului al judetului Gorj va refuza inscrierea unei firme care : respinsa la inregistrare? • • • poate produce confuzie cu alte firme inregistrate. Verificarea si rezervarea firmei si/sau emblemei se solicita la Biroul unic. • contine marci inregistrate la OSIM sau marci de notorietate. Daca in acest interval de timp societatea comerciala nu s-a inregistrat in registrul comertului trebuie sa solicitati. Poate fi firma sau emblema aleasa. Rezervarea firmei si/sau emblemei se face pe o perioada de 3 luni de la data inregistrarii cererii. cuprinde sintagme si cuvinte care potrivit unor legi speciale nu pot fi utilizate decat in anumite conditii ( ex. la Biroul unic prelungirea rezervarii. inainte de intocmirea actelor constitutive. contine denumiri din sectorul public. fara sa aiba ca asociat firma detinatoare a marcii. contra cost.

sau dupa caz. 340 .Ce solutie am in cazul refuzului de Daca firma si/sau emblema aleasa este asemanatoare cu o alta deja inregistrata. legea precizeaza ca trebuie sa se adauge o mentiune care sa o deosebeasca de aceasta. registrul marcilor? In interesul dvs. la cererea Dvs. folosind caile legale de atac. anterior rezervarii firmei si/sau emblemei prin Biroul unic. Se prezinta notarului public la autentificarea sau darea la data certa a actului constitutiv sau a actului modificator prin care se schimba denumirea unei societati comerciale Se depune in dosarul de inregistrare si autorizare a functionarii comerciantului. fie inscriere? prin desemnarea mai precisa a persoanei. Serviciul poate fi efectuat. Documentul care atesta rezervarea In urma verificarii disponibilitatii firmei si/sau emblemei solicitantul obtine: firmei si/sau emblemei • Dovada de disponibilitate a firmei si/sau • Dovada de disponibilitate a emblemei. contra cost. Unde se depune disponibilitatii firmei emblemei? dovada si/sau • • Poate o firma sau emblema Da ! Comerciantul care are o marca deja inregistrata si se considera prejudiciat de o inregistrata sa fie afectata de firma inregistrata poate solicita radierea firmei. fie prin indicarea felului de comert exercitat sau in oricare alt mod. in dosarul de inregistrare a modificarii firmei si /sau emblemei. prin consilierul de proprietate industriala din cadrul CCI. solicitati la OSIM o cercetare a registrului de marci.

Evitati ca firma/emblema Dvs. Daca porniti o afacere pe termen lung. ca marca verbala si a emblemei ca marca figurativa.Sfatul consilierului : • Evitati firme si embleme asemanatoare cu altele deja inregistrate pentru ca riscati sa aveti probleme dupa inregistrare. sa fie identice sau asemanatoare cu marci deja inregistrate la OSIM sau cu marci notorii. inregistrarea la OSIM a firmei Dvs. pentru a evita situatiile considerate ca „prea asemanatoare” reclamate de comercianti care s-ar considera prejudiciati. Trebuie sa fiti sigur ca firma sau emblema Dvs. prin urmatoarele masuri : verificarea si/sau rezervarea firmei si emblemei la nivel national. sau sa va oblige la schimbarea lor. protejati-va firma si emblema. este suficient de diferita de alte firme/embleme deja inregistrate. Puteti fi atacat in instanta pentru concurenta neloiala. poate solicita radierea firmei/emblemei Dvs. care vor deveni elemente esentiale de marketing. Daca un comerciant cu firma/emblema anterior inregistrate se considera prejudiciat. • • • 341 .

apelati la consultanta de specialitate pentru alegerea firmei si proiectarea emblemei. . la nivel national. Optiuni de verificare/rezervare a Verificarea si rezervarea firmei/emblemei se pot efectua : firmei si/sau emblemei : • la nivelul firmelor inregistrate pe aria unui judet sau a municipiului Bucuresti. • • pe raza mai multor judete. Cat dureaza verificarea si rezervarea firmei si emblemei ? • • • la nivelul unui judet.in aceiasi zi pentru mai multe judete : 14 zile la nivel national : 30 zile 342 .

de uz. uzufruct. contract de comodat. extras din cartea funciara. PREGATIREA ACTELOR DOVEDITOARE PENTRU SEDIU contract de vanzare-cumparare. contract de leasing imobiliar. certificat de mostenitor. cu: contract de inchiriere sau subinchiriere inregistrat la organele fiscale locale.V. sauDaca nu exista asociatia proprietarilor se prezinta avizul favorabil al titularilor contractelor de inchiriere sau al proprietarilor din locuintele cu care se invecineaza spatiul. Daca exista coproprietari? Daca s-a stabilit sediul intr-un imobil cu destinatia locuinta. Dovada detinerii cu titlu legal a spatiului se poate face. 114/1996? Se preszinta acordul coproprietarilor. care intra sub incidenta Legii locuintelor nr. in maximum 15 zile de la data semnarii (conform Legii 181/1997). contract de asociere in participatiune. dupa caz. 343 . pe plan orizontal si vertical. Acest caz inseamna schimbarea destinatiei din locuinta in sediu social si potrivit legii este obligatoriu:Sa se prezinte si avizul favorabil al asociatiei proprietarilor.

VI. administratori. cenzori. comanditatilor si lichidatorilor.2) precizeaza ca nu pot fi fondatori persoanele care.persoana fizica . Aceeasi lege extinde prevederea de onorabilitate si asupra administratorilor. Declaratia pe proprie raspundere este documentul din care rezulta ca fiecare declarant indeplineste conditiile legale pentru detinerea si exercitarea calitatii pe care o are in societatea comerciala.desemnat prin contractul de administrare a unei societati comerciale. fondatori. uz de fals. reprezentantul permanent . inselaciune. cenzorilor si reprezentantilor unei societati comerciale. fals. Cine trebuie sa dea declaratia pe proprie raspundere ? Declaratia pe proprie raspundere trebuie data de: • • • • persoanele fizice care desfasoara activitate independenta. 31/1990 republicata (art. 265-276 din legea societatilor comerciale. delapidare. dare sau luare de mita. 6 alin. potrivit legii. marturie mincinoasa. REDACTAREA DECLARATIEI PE PEROPRIE RASPUNDERE PENTRU INREGISTRARE Temeiul legal privind declaratia pe propria raspundere • Legea nr. precum si pentru alte infractiuni prevazute de art. abuz de incredere. • Ce contine ? • 344 . sunt incapabile sau care au fost condamnate pentru gestiune frauduloasa.

000 lei la 5. 48 din Legea registrului comertului. 51/1995.Ce consecinte juridice au declaratiile inexacte ? • Potrivit art. declaratie tip.000.000.000 lei. potrivit legii. cu rea credinta. • • 345 . in conditiile Legii nr. semnata in fata judecatorului delegat sau in fata directorului oficiului registrului comertului. se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda de la 1. persoana care. fapta nu constituie o infractiune mai grava. in baza carora s-a operat o inregistrare in registrul comertului. a facut declaratii inexacte. Ce forma poate avea? Declaratia pe proprie raspundere poate avea una din urmatoarele forme: • • forma autentificata de notarul public. inclusa in actul constitutiv sau modificator autentic. atestata de avocat. daca.

cerere tip de autorizare . Cum se obtine autorizatia ? Intreprinzatorul depune la Primarie urmatoarele documente: . respectiv de catre Primarie. respective pentru membrii asociatiei familiale .cazierul judiciar .actele dupa care sa rezulte resedinta pentru persoanele fizice cetateni straini .VII.certificat medical pentru personae fizice. 346 . necesare desfasurari activitatii pentru care se solicita autorizarea. autorizatia pentru desfasurarea de catre persoanele fizice sau asociatiile familiale a unor activitati independente se emite de autoritatea administratiei locale. 507/2002 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative. Cererea de autorizare se rezolva in cel mult 30 de zile de la data depunerii dosarului.copie dupa actele de identitate . Autorizatia pentru prestarea de activitati independente se poate da pe baza atestarii capacitatii profesionale.acordurile si avizele eliberate de insititutile abilitate. OBTINEREA AUTORIZATIEI EMISE DE ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA Regimul de autorizare Conform prevederilor Legii nr.documente din care sa reiese calificarea profesionala .

forma juridica. obiectul de activitate. sediul si emblema. contract de societate si statut pentru societatea pe actiuni. capitalul social subscris si varsat. in comandita simpla. La societatea in comandita simpla se vor arata asociatii comanditati si comanditari). 347 . denumit act constitutiv. in comandita pe actiuni si cu raspundere limitata. sediul si nationalitatea asociatilor. data la care se va varsa integral capitalul social subscris. locul si data nasterii. contract de societate si statut incheiate sub forma unui inscris unic. asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati. REDACTAREA ACTULUI CONSTITUTIV Ce este actul constitutiv : • Este sintagma care desemneaza actele prin care se constituie o societate si care pot fi : o o contract de societate pentru societatea in nume colectiv. denumirea. exprimate prin grupe si clase CAEN. aportul fiecarui asociat in numerar sau in natura. o o Ce contine actul constitutiv ? Pentru societatea in nume colectiv si in comandita simpla • • • • • • date despre asociati : (numele si prenumele. statut. denumirea. dupa caz. valoarea aportului in natura si modul evaluarii. persoane juridice. cat mai omogen. domiciliul si cetatenia asociatilor persoanei fizice.VIII. pentru societatea cu raspundere limitata cu asociat unic. cu precizarea domeniului si activitatii principale.

partea fiecarui asociat la beneficii si pierderi. cu precizarea domeniului si activitati principale. durata societatii. Pentru SRL (inclusiv cu asociat unic) • • • • • • • • • • • 348 . sediul si emblema. obiectul de activitate. partea fiecarui asociat la beneficii si pierderi. aportul fiecarui asociat. locul si data nasterii. forma juridica. domiciliul si cetatenia asociatilor persoane fizice : denumirea. modul de dizolvare si de lichidare a societatii.• • • • persoane fizice ori juridice. in numerar sau in natura. cat mai omogen. asociatii care reprezinta si administreaza societatea. exprimate prin grupe si clase CAEN. valoarea aportului in natura si modul evaluarii. cenzorii. denumirea. modul de dizolvare si de lichidare a societatii. durata societatii. sediile secundare sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara. puterile conferite si daca le exercita impreuna sau separat. numarul si valoarea nominala a partilor sociale precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau. dupa caz. sediul si nationalitatea asociatilor persoane juridice). data varsarii integrale a capitalului social. sediile secundare atunci cand se infiinteaza o data cu societatea sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara. capitalul social subscris si cel varsat. date despre asociati (numele si prenumele. cand numarul asociatilor este mai mare de 15. puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat.

persoane fizice. puterile ce li se confera si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat. cu specificarea daca sunt nominative sau la purtator. nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris. numarul si valoarea nominala a actiunilor. locul si data nasterii. domiciliul si cetatenia asociatilor. valoarea bunurilor constituite ca aport in natura in societate. numele si prenumele. garantia pe care administratorii sunt obligati sa o depuna. denumirea. domiciliul si cetatenia cenzorilor. sediul si nationalitatea asociatilor. persoane juridice. capitalul social varsat de fiecare actionar. capitalul social subscris si cel varsat. 349 . daca prin lege nu se prevede altfel. numele si prenumele. Restul de capital social va trebui varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare. sediul si. obiectul de activitate al societatii. Daca sunt mai multe categorii de actiuni. domiciliul si cetatenia administratorilor. denumirea. drepturile speciale de reprezentare si de administrare acordate unora dintre ei. La constituire. persoane juridice. La societatea in comandita pe actiuni se vor arata asociatii comanditari si asociatii comanditati. persoane fizice. daca este cazul. denumirea. Pentru societatile in comandita pe actiuni se vor indica comanditatii care reprezinta si administreaza societatea. sediul si nationalitatea cenzorilor. denumirea.Pentru societatea pe actiuni si in comandita pe actiuni numele si prenumele. locul si data nasterii. persoane fizice. cu precizarea domeniului si a activitatii principale. emblema societatii. se vor arata numarul. valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni. modul de evaluare si numarul actiunilor acordate pentru acestea. persoane juridice. forma. sediul si nationalitatea administratorilor. locul si data nasterii.

actiunile comanditarilor in societatea in comandita pe actiuni. modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor. sediile secundare . administrarea. modul de dizolvare si de lichidare a societatii. reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica -. controlul acesteia de catre actionari. precum si sumele ce trebuie platite pentru acele operatiuni.G. cu modificarile ulterioare. nr. Cuantumul taxei de inregistrare este corelat cu numarul de coduri care compun obiectul 350 . operatiunile incheiate de asociati in contul societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le preia. culoare. alte clauze convenite de actionari cu respectarea legislatiei in vigoare.sucursale. Indicarea domeniului si activitatii principale se va face printro grupa de trei cifre si o clasa de patru cifre apartinand grupei respective. Obiectul de activitate se va exprima prin grupe de 3 cifre pentru domeniu si prin clase de patru cifre pentru activitati. Pentru redactarea obiectului de activitate se va utiliza „Clasificarera activitatilor din economia nationala CAEN”. aprobata prin H. atunci cand se infiinteaza o data cu societatea. functionarea si controlul gestiunii societatii de catre organele statutare. avantajele rezervate fondatorilor. Precizari privind descrierea emblemei in actul constitutiv Precizari privind redactarea obiectului de activitate in actul constitutiv Descrierea emblemei va cuprinde prezentarea elementelor definitorii ale acesteia: continut. agentii. precum si documentele la care acestia vor putea sa aiba acces pentru a se informa si a-si exercita controlul.clauze privind conducerea. daca se are in vedere o atare infiintare. sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara. forma. 656/1997. durata societatii.

cu exceptia cenzorilor contabili. Durata mandatului cenzorilor este de 3 ani.de activitate. Sfatul consilierului Pentru a nu creste costurile de inregistrare obiectul de activitate trebuie sa fie omogen. Cenzorii trebuie sa fie actionari. Majoritatea cenzorilor si a supleantilor vor fi cetateni romani. Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil. In toate cazurile numarul cenzorilor trebuie sa fie impar. in sensul de a nu cuprinde un numar exagerat de activitati. Cenzorii sunt obligati sa depuna. Taxa de baza acopera 5 coduri. In ce forma se redacteaza ? Actul constitutiv se redacteaza in forma autentica sau sub semnatura privata. iar pentru fiecare grup de 5 coduri se plateste o taxa suplimentara de 10% din taxa de baza. inainte de preluarea functiei. a treia parte din garantia ceruta pentru administratori. daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. Precizari referitoare la cenzori Societatea pe actiuni va avea 3 cenzori si tot atatia supleanti. conform prevederilor legii redate in tabelul de mai jos 351 .

Conditiile legale privind forma actului constitutiv Categoria de comerciant societate in nume colectiv societate in comandita simpla societate cu raspundere limitata societate pe actiuni cu constituire simultana societate pe actiuni constituita prin subscriptie publica societati pe actiuni cu constituire simultana sau societate cu raspundere limitata. notar. avocat. intreprinzatorul insusi. 352 . daca printre bunurile subscrise ca aport in natura la capitalul social se afla un teren Se redacteaza act constitutiv x x x x x Forma autentica x x x Sub semnatura privata X X - x x - Cine poate redacta actul constitutiv? Aveti urmatoarele alternative : • • • • Biroul unic din CCI (Oficiul de asistenta societati comerciale).

ordin de plata. dupa caz. in natura (optional). Conditiile de forma ale dovezii : • Cum se face dovada aportului in natura la capitalul social ? Daca sunt bunuri noi achizitionate din tara? Daca sunt bunuri in natura din import ? Daca sunt bunuri imobile ? Se prezinta factura Dovada se face potrivit normelor legale in vigoare. chitanta CEC. fie direct de catre intreprinzator.titlul de proprietate asupra bunurilor imobile. 353 .certificatul de sarcini al bunurilor imobile. . la ghiseul CEC.IX. Dovada depunerii aportului in numerar trebuie sa mentioneze numele asociatului si sintagma „aport la capitalul social al societatii comerciale. referitoare la investitiile directe Se prezinta : . cu: • • • foaie de varsamant. fie la cererea solicitantului de catre Biroul unic Aportul la capitalul social poate fi : Unde se poate varsa aportul in numerar la capitalul social ? • • • • Dovada privind efectuarea varsamintelor in numerar se poate efectua. DEPUNEREA CAPITALULUI SOCIAL • in numerar (obligatoriu). in creante (in cazurile prevazute de lege). indicandu-se denumirea acesteia”. la orice banca.

contract de imprumut bancar. Atentie : daca printre bunurile imobile se afla un teren.cambii. . in numele si pe cheltuiala dvs. Aceste structuri pot obtine.expertiza de evaluare a bunului. social al unei societati pe actiuni. In consecinta asociatul nu mai este proprietarul bunului aportat la capitalul social. Se prezinta raportul de expertiza privind evaluarea Daca sunt aporturi in natura la capitalul aportului in natura.. acesta intrand in proprietatea societatii comerciale din momentul inregistrarii ei in registrul comertului. expertiza de la experti autorizati. . Care sunt efectele juridice ale aportului in natura la capitalul social? 354 . actul constitutiv se incheie obligatoriu in forma autentica.dovada intabularii bunurilor imobile. in comandita pe actiuni si al unei societati cu raspundere limitata cu asociat unic? Cine efectueaza expertiza de evaluare a aportului in natura la capitalul social? Expertiza de evaluare este elaborata de experti de specialitate. Detalii se pot obtine prin oficiul de asistenta societati comerciale din Biroul unic sau oficiul de consultanta. A se retine ca aportul in natura la capitalul social se realizeaza prin transferarea drepturilor de proprietate de la asociat catre societatea comerciala si prin predarea efectiva catre societate a bunurilor aflate in stare de functionare. Daca sunt aporturi in creante? Se prezinta titlul de creante : .

cu titlu de aport social. ACORDAREA IMPUTERNICIRII Cand o utilizez ? Imputernicirea se utilizeaza in cazurile cand cererea de inregistrare se intocmeste si se depune de alta persoana decat comerciantul autorizat. In acelasi timp sunt obligati sa participe si la pierderi. asociatii au dreptul sa participe..contract civil etc Pot constitui prestatiile in munca aport la capitalul social ? Prestatiile in munca nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului social. procura speciala si autentica pentru comerciantii persoane fizice. Ce contine ? 355 . pentru semnatarii si/sau deponentii cererilor depuse. potrivit actului constitutiv. X. astfel : • imputernicire speciala sau imputernicire avocatiala. cu enumerarea bunurilor imobile si mobile de valori importante. Contine declararea averii si modul de evaluare a acesteia. a fiecarui asociat din societatea in nume colectiv si a asociatilor comanditati. la impartirea beneficiilor si a activului social. Evaluarea se face prin apreciere de catre comerciant/asociat. • XI. REDACTAREA DECALARATIEI DE AVERE In ce cazuri se utilizeaza ? Declaratia se da pe proprie raspundere a comerciantului persoana fizica. In schimbul acestui aport. Asociatii in societatea in nume colectiv si asociatii comanditati se pot obliga insa la prestatii in munca.

XIII. o data cu depunerea specimenelor semnaturilor administratorilor. Cum se procedeaza? Pentru dovedirea specimenului de semnatura. din care rezulta depunerea garantiei se depune la Biroul unic. persoana respectiva va semna in prezenta judecatorului delegat sau a conducatorului oficiului ori a inlocuitorului acestuia. Certificatul eliberat de cenzorii societatii pe actiuni. in lipsa acestora. reprezentantii Cine trebuie sa depuna specimenul unei societati comerciale.XII. DEPUNEREA GARANTIEI DE CATRE ADMINISTRATORI Cine depune garantia? Fiecare administrator al unei societati comerciale pe actiuni va trebui sa depuna o garantie pentru administratia sa. administratorii. DEPUNEREA SPECIMENULUI DE SEMNATURI Potrivit legii. In absenta semnatarului se poate prezenta un specimen legalizat de notarul public. comerciantul persoana fizica. care va certifica semnatura. prevazuta in actul constitutiv. XIV. Aceste acte se depun in copii certificate de comerciant sau de referentul Biroului unic. Cele 10 actiuni depuse sunt inalienabile si se pastreaza la societate. conducatorii sucursalei sunt obligati sa depuna de semnatura ? semnaturile lor la oficiul registrului comertului. Garantia nu poate fi mai mica decat valoarea nominala a 10 actiuni sau decat dublul remuneratiei lunare. actul privind nivelul studiilor absolvite. pe perioada mandatului unui administrator. Care este cuantumul garantiei ? Cand si unde se depune certificatul privind depunerea garantiei ? 356 . PREGATIREA COMERCIALA ANTERIOARA Cine le depune ? ACTELOR PRIVIND ACTIVITATEA Comerciantul persoana fizica sau membrii unei asociatii familiale trebuie sa depuna in dosarul de inregistrare acte din care sa rezulte activitatea comerciala anterioara sau. ori aprobata de adunarea generala a actionarilor. lichidatorii.

• • Atentie : Copia actului de identitate trebuie sa contina obligatoriu Codul Numeric Personal (CNP). 357 . persoana fizica. asociatii unei societati in nume colectiv. REDACTAREA CONTRACTULUI DE ADMINISTRARE Cand se utilizeaza? Contractul de administrare se utilizeaza cand administratorul societatii este o persoana juridica. printre altele. XVII. persoana fizica. Acesta este supus acelorasi conditii si obligatii si are aceeasi responsabilitate civila si penala ca si un administrator. PREGATIREA ACTELOR CONSTATATOARE OPERATIUNILOR INCHEIATE IN CONTUL SOCIETATII In ce cazuri se utilizeaza ? • ALE La societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se depun actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul asociatilor si aprobate de acestia. ca persoana juridica este obligata sa-si desemneze un reprezentant permanent. PREGATIREA COPIILOR DE PE ACTELE DE INDENTITATE Cine depune copii dupa actele de identitate ? Actele de identitate trebuie depuse in copie de catre : • Ce contine ? comercianti persoane fizice (inclusiv de membrii unei asociatii familiale). In contract se va stipula.XV. ce actioneaza in nume propriu. XVI. in comandita simpla si cu raspundere limitata. Prin contractul de administrare se stabilesc drepturile si obligatiile partilor. fondatorii unei societati comerciale pe actiuni si in comandita pe actiuni.

PERSOANA JURIDICA Precizari : Organul statutar al unui asociat sau fondator persoana juridica trebuie sa emita si mandatul persoanei fizice abilitate sa semneze actul constitutiv al noii societati. din care sa rezulte : • hotararea de a participa la constituirea societatii comerciale. in numele si pe seama fondatorului sau asociatului. IN NUMELE SI PE SEAMA FONDATORULUI. • • Hotararea se depune in original. REDACTAREA MANUALULUI PERSOANEI CARE A SEMNAT ACTUL CONSTITUTIV. aceste acte vor fi depuse in copii traduse si legalizate. aportul la capitalul subscris. persoana abilitata sa semneze actul constitutiv. hotararea se depune in copie tradusa si legalizata.PREGATIREA COPIEI DE PE ACTUL DE INREGISTRARE A FONDATORILOR Precizari : In situatia in care asociati sau fondatorii unei societati comerciale sunt persoane juridice se depune copia actului de inregistrare a acestora (certificat de inmatriculare sau certificat de inregistrare. ADOPTAREA HOTARARII ORGANULUI STATUTAR AL PERSOANEI JURIDICE PRIVIND PARTICIPAREA LA CONSTITUIREA SOCIETATII Precizari : In situatia cand o persoana juridica este asociat sau fondator al unei societati comerciale se depune hotararea organului statutar al persoanei respective. 358 . In cazul persoanelor juridice nerezidente. act constitutiv etc). in numele si pe seama fondatorului/asociatului persoana juridica. Daca persoana juridica este nerezidenta.

dosarul de inregistrare si autorizare a functionarii trebuie sa contina avize sau autorizatii prealabile. potrivit legii. pentru a-si dovedi onorabilitatea si credibilitatea. sau alte tipuri de cereri care se depun la Biroul unic.persoana juridica. OBTINEREA CERTIFICATULUI DE BONITATE Cine il depune ? Persoanele juridice nerezidente care participa la constituirea unei societati comerciale trebuie sa depuna un certificat de bonitate. Se depune in original si in copie tradusa si legalizata. RETINETI ! Judecatorul delegat poate dispune administrarea si a altor acte doveditoare. Acest act se depune in original. pentru conformitate. CERTIFICAREA COPIILOR Precizari Copiile de pe actele doveditoare vor fi certificate. si in copie tradusa si legalizata in cazul unei persoane juridice nerezidente. Care sunt avizele prealabile si care sunt autoritatile emitente societatile de asigurari si reasigurari – autoritatea 359 . cu originalele de catre persoanele care. In aceste categorii se includ: societatile bancare – autoritatea emitenta este Banca Nationala a Romaniei. pot intocmi si semna cererea de inregistrare si autorizare a functionarii si de inregistrare a modificarii actului constitutiv. OBTINEREA AVIZELOR PREALABILE PREVAZUTE DE LEGE Potrivit dispozitiilor legale specifice unor categorii de societati comerciale si de activitati economice. Cine il emite ? Certificatul de bonitate poate fi emis de o banca sau de camera de comert din tara de origine. decat cele enumerate.

autorizatiilor si/sau acordurilor de functionare. Toate formularele tip. in tabel se prezinta opisul exhaustiv al actelor care pot fi incluse in dosarul pentru inregistrarea unui nou comerciant persoana fizica/asociatie familiala sau a unei societati comerciale.emitenta este Oficiul de supraveghere a activitatilor de asigurare si reasigurare. INTOCMIREA DOSARULUI PENTRU INREGISTRAREA UNUI COMERCIANT NOU Pentru orientarea Dvs. pentru fiecare punct/obiectiv supus autorizarii. Actele frecvent utilizate sunt cele mentionate ca fiind obligatorii. societatile avand ca obiect operatiuni cu valori mobiliare – autoritatea emitenta este Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. prin serviciul "DEPUNE SI SE REZOLVA". Cele doua dosare se depun la dispeceratul Biroului unic. 360 . Nu sunt incluse actele pentru obtinerea avizelor. actele doveditoare si chitantele de plata pentru inregistrarea si autorizarea functionarii unui comerciant se introduc intr-un DOSAR CU SINA. In alt dosar cu sina se introduc cate 5 plicuri din plastic.

Denumire act (forma. crt.exemplare) Categorii de comercianti PF AF 1 1. administatori. asociat unic in SRL. nr. x x x x 361 . x x x x 5. reprezentantii permanenti x x x x 3 x SNC SCS 4 x SA SCA 5 x 6 x 7 Utilizare obligatorie SRL Precizari privind utilizarea documentului 2. asociati. persoana fizica. x x x x Dovada pentru disponibilitatea firmei este obligatorie optional. cenzori. fondatori.Continutul dosarului pentru inregistrarea unui comerciant nou Nr. cate una pentru fiecare persoana care detine una din calitatile mentionate 3. daca se declara emblema Utilizare obligatorie Utilizare obligatorie. 2 Cerere de inregistrare si autorizare (formular tip) Dovada disponibilitatii firmei/emblemei (original) Reproducerea emblemei (4 exemplare) 4. Dovada sediului (in copie) Declaratia pe proprie raspundere (comerciant.

Autorizatia emisa de Primarie conform Legii 507/2002 (copie) x Document obligatoriu pentru persoane fizice/asociatii familiale Document obligatoriu pentru persoane juridice Este obligatoriu sa existe capital varsat in numerar 7. ai administratorului sau cenzorului persoana juridica) – original 6. Actul constitutiv (original) - x x x 8. x x x Se utilizeaza pentru produse noi achizitionate ca aport in natura Numai in cazul bunurilor imobile 10. Dovezile privind efectuarea varsamintelor aporturilor subscrise si/sau varsate (copii) Facturi - x x x 9. Expertiza de evaluare a aportului in - x x x 362 .persoane fizice.

Dovada intabularii bunurilor imobile 13.natura la capitalul subscris 11. contract de imprumut bancar. Imputernicire speciala sau avocatiala (original) x x x x Daca cererea se intocmeste si se depune de alta persoana decat cele mentionata 363 . contract civil - x x - Numai in cazul cand sunt aduse creante ca aport la capitalul social. Nu sunt permise la Sa si SCA constituite prin subscriptie publica si la SRL-uri 14. Certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate imobilele x x x aportate la capitalul social Numai in cazul bunurilor imobile aduse ca aport in natura la capitalul social subscris Numai in cazul bunurilor mobile aduse ca aport la capitalul social subscris 12. Cambia.

Certificatul cenzorilor privind depunerea garantiei legale de catre administratori Actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii (copii) x 19.15. lichidatori Obligatoriu in cazul societatilor pe actiuni si in comandita pe actiuni 17. 364 . Acte privind activitatea comerciala anterioara (copii) x in lipsa acestora se depune actul privind nivelul studiilor absolvite Documentul este obligatoriu pentru administratori. sub semnatura privata) x x La SCS numai comanditatii x numai comanditatii - Declaratia este obligatorie pentru asociatii care raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile sociale 16. Declaratie cu privire la averea detinuta (original. Specimenul de semnatura (original) x x x x 18.

- x x x in copie tradusa si legalizata pentru nerezidenti 365 .20. persoana juridica (original) x x x in copie tradusa si legalizata pentru nerezidenti in copie tradusa si legalizata pentru nerezidenti 23. Actul de inregistrare a fondatorilor persoane juridice (copie) Hotararea organului statutar al persoanei juridice privind participarea la constituirea societatii (original) Mandatul persoanei care a semnat actul constitutiv in numele si pe seama fondatorului. Acte de identitate (cu CNP) in copie x x x x rezidenti 22. - x x x 24. Contractul de administrare (copie) - x x x Numai in cazul cand societatea este administrata de o persoana juridica pasaport pentru 21.

taxa judiciara de timbru (original) . sanitar-veterinar. Categorii de taxe: . - - x pentru brokeri de asigurare x 27.tarife de prestari servicii de catre Birou unic (dupa caz) x x x x x x x x x x x x 366 .timbre judiciare . al protectiei muncii. Certificat de bonitate (original) Avize prealabile prevazute de lege - x x x in copie tradusa si legalizata Pentru societatile bancare. Actele pentru autorizarea functionarii din punct de vedere : al PSI.25. operatiuni cu valori mobiliare 26. de aisgurare reasigurare.sanitar. - x x x 28. al protectiei de mediu.

taxe/tarife autorizare pentru protectia mediului .taxe autorizatie sanitara .taxe autorizare sanitaraveterinara x x x x - x x x - x x x - x x x - x x x .taxe publicare in Monitorul Oficial ..taxe autorizare PSI .taxe registrul comertului .taxe autorizare protectia muncii - x x x - x x x 367 .

firme si/sau embleme identice sau asemanatoare. • se depune in original la dosarul de inregistrare a unui comerciant nou sau de modificare ulterioara a firmei si/sau e mblemei anterior inregistrate DUPA DEPUNEREA DOSARULUI DE INREGISTRARE SI AUTORIZARE Dupa cum s-a evidentiat la prezentarea serviciului „DEPUNE SI SE REZOLVA”.CE DOCUMENTE OBTINE COMERCIANTUL ? DUPA DEPUNEREA CERERILOR DE VERIFICARE SI/SAU REZERVARE FIRMA SI/SAU EMBLEMA DOVADA DE DISPONIBILITATE A FIRMEI SI/SAU EMBLEMEI Solicitantul care a depus la Biroul unic cererea pentru verificarea si/sau rezervarea unei firme si. adica nu au fost inregistrate si rezervate in registrul comertului. sau de erori materiale referentul care verifica dosarul. acte incomplete. precum si reprezentantii emitentilor de avize. a emblemei primeste un act scris. dosarul intocmit pentru inregistrarea si autorizarea functionarii este verificat din punct de vedere al respectarii conditiilor legale de forma si fond. In cazul sesizarii de acte lipsa. dupa caz. autorizatii si/sau acorduri de 368 . Dovada se utilizeaza in urmatoarele situatii : • se prezinta obligatoriu notarului public care autentifica actul constitutiv si dupa caz. actul modificator sau efectueaza darea de data certa acestor acte. reprezentand dovada ca firma si/sau emblema sunt disponibile pe aria geografica mentionata de titular in cerere.

Certificatul de inregistrare este un formular tipizat. DUPA INREGISTRAREA SI AUTORIZAREA COMERCIANTULUI a) CERTIFICATUL DE INREGISTRARE SI ANEXA Biroul unic elibereaza titularului cererii CERTIFICATUL DE INREGISTRARE A COMERCIANTULUI si anexa/anexele la acesta. la interviu. cu regim special si securizat. daca dosarul este complet si corect sau daca observatiile mentionate in fisele de verificare au fost solutionate. asa cum este inscrisa in actul constitutiv si in registrul comertului.functionare a comerciantilor intocmesc fise de observatii. NOTA DE CALCUL Este completata de referentul care verifica dosarul. Modelul si continutul certificatului de inregistrare a comerciantului. 369 . Certificatul de inregistrare si anexa constituie documentul opozabil tertilor. Se preda titularului cererii. Se prezinta la casierie cand se achita taxele si tarifele cuvenite si se obtine nota de calcul definitiva. Acestea se predau titularului cererii la interviu pentru a fi remediate. 599 din 21 iunie 2001. impreuna cu copiile chitantelor fiscale emise de casieria CCI. Pe certificat sunt inscrise urmatoarele date : • firma/sucursala respectiv denumirea comerciantului. inclusiv a anexei la acesta sunt stabilite prin Hotararea Guvernului nr. Se depune in dosarul de inregistrare si autorizare.

• atribut fiscal – este un cod alfanumeric avand semnificatia categoriei de platitor de taxe si impozite la bugetul de stat. • • data emiterii certificatului.cod numeric constituind codul unic de identificare a unui comerciant. nr. • activitatea principala exprimata prin cod CAEN si un text sumar de descriere. seria si numarul de ordine – informatie specifica regimului special al documentului. La un certificat de inregistrare se ataseaza una sau mai multe anexe. Fiecare anexa contine pe fata : • informatii de conexiune la certificat (seria. • numar de ordine in registrul comertului – cuprinde numarul si data unui comerciant in registrul comertului. cod unic de inregistrare. firma si sediul social). • informatii de identificare a sediilor secundare (adresa si/sau activitate supusa autorizarii). b) ANEXA/ANEXELE LA CERTIFICATUL DE INREGISTRARE se emit atat pentru sediul social si sedii secundare cat si pentru fiecare activitate desfasurata la sediul principal si sediu secundar care sunt supuse avizarii/autorizarii. • CUI – codul unic de inregistrare . 370 .• sediul social conform actelor doveditoare depuse in dosarul de inregistrare.

autorizatiilor si/sau acordurilor. concluzia evaluarii sediului/activitatii. nr. pentru fiecare aviz/autorizatie/acord se completeaza: • • • • • denumirea institutiei emitente. si data referatului de evaluare. autorizatia sanitara veterinara. numarul si data avizului. • reautorizarile. In forma tabelara. acordul si/sau autorizatia de mediu. conform rubricaturii existente se inscriu : • anularile/retragerea avizelor. 371 . data.• avizul si/sau autorizatia pentru prevenirea si stingerea incendiilor • • • • avizul si/sau autorizatia sanitara. autorizatia de functionare din punct de vedere a protectiei muncii. Pe verso-ul anexei la certificatul de inregistrare. Se aplica stampila institutiei emitente. numele si prenumele reprezentantului in clar. semnatura. autorizatiei si/sau acordului de functionare. acordului si/sau autorizatiei. dispuse de organele autorizate. in cazul cand s-au remediat aspectele care au determinat anularea/retragerea avizului.

coordonarea fazelor viitoare ale afacerii şi rezolvarea eventualelor neconcordan e. totuşi.7. • • încadrarea în timp a etapelor afacerii. Întocmirea planului de afaceri permite: • stabilirea realistă a necesarului de resurse şi a surselor din care acestea pot fi ob inute. redactarea sa ar trebui să fie unul din primii paşi în ini ierea oricărei afaceri. PLANUL DE AFACERI Necesitatea unui plan de afaceri? Mul i întreprinzători sunt nevoi i să întocmească un plan de afaceri abia atunci când acesta le este solicitat de un poten ial investitor. Aceştia trebuie să afle dintrun plan de afaceri: 372 . în cazul în care planul este bine întocmit. Un plan de afaceri este însă util nu numai finan atorilor externi. ci şi proprietarilor firmei – în fapt. Nimeni nu se aşteaptă ca previziunile planului de afaceri să se regăsească integral în realizările efective. în acelaşi timp. Întreprinzătorii sunt 'for a i” să ia în considerare aspecte care le-ar putea scăpa la o abordare mai superficială. pot fi astfel evitate pierderile provocate de proiecte neviabile înainte ca ele să se fi produs efectiv. Planul de afaceri poate da o primă imagine asupra perspectivelor reale ale afacerii. o cerin ă a investitorilor externi (creditori sau ac ionari poten iali). Pot fi descoperite astfel puncte slabe ale afacerii sau idei noi care ar putea să îi sporească rentabilitatea. datele sale pot servi ca un instrument util de control al rezultatelor ob inute. Planul de afaceri reprezintă.

rentabilitatea scontată. amploarea proiectului de afaceri. func ie de: • • destinatarul final: proprietarii afacerii sau investitorii poten iali. obiectivelor şi strategiei sale. însă un plan de afaceri care dovedeşte că nu există o strategie coerentă a proprietarilor afacerii va îndepărta cu siguran ă orice investitor. motivele pentru care afacerea este profitabilă. Există însă elemente de bază care se regăsesc în majoritatea planurilor de afaceri: • scurtă prezentare a firmei. vechimea firmei: planul de afaceri pentru o firmă nouă va fi diferit de cel pentru un proiect al unei firme existente. Cum trebuie să arate un plan de afaceri? Nu există o structură fixă a planului de afaceri. a misiunii. aceasta poate varia func ie de cerin ele informa ionale cărora trebuie să le răspundă planul de afaceri de exemplu. Planul de afaceri nu este singurul aspect luat în considerare de poten ialii finan atori. • • specificul activită ii firmei. 373 . • descrierea produsului sau serviciului său şi a pie ei căreia i se adresează.• • • • în ce constă afacerea. capitalul necesar.

cuprinsul planului. 374 . Care sunt componentele principale ale unui plan de afaceri? De regulă. dacă aceasta e prea rapidă. un plan de afaceri con ine o serie de componente obligatorii: • • • • • • • • • rezumatul planului de afaceri. descrierea concuren ei. Dacă dezvoltarea afacerii este mai lentă decât se aprecia. vânzările preconizate.intă şi concuren a. Autorul său va trebui să aibă capacitatea de a pune în lumină avantajele afacerii. Persoanele care vor examina planul au în general suficientă experien ă pentru a detecta aprecierile exagerat de optimiste. previziunile financiare. firma s-ar putea să nu poată utiliza întregul poten ial din cauza lipsei de fonduri. s-ar putea ca firma să fi atras prea multe resurse costisitoare. strategia de marketing. fără ca aceasta să dăuneze însă realismului planului prezentat. necesarul de finan are. diverse proiec ii financiare. prezentarea produsului firmei. pia a. Planul de afaceri destinat poten ialilor finan atori trebuie să îi convingă pe aceştia de viabilitatea proiectului propus.• • • descrierea strategiei de vânzări. procesul de produc ie şi furnizorii.

experien ă/ locuri de muncă anterioare (Se pot anexa şi CV-urile persoanelor-cheie implicate în activitatea respectivă). rezultate). Numărul de salaria i existen i.Ce cuprinde rezumatul planului de afaceri? Rezumatul planului de afaceri trebuie să con ină. într-o formă succintă. poate fi prezentată organigrama firmei. Contribu ia proprietarilor/managerilor la capitalul firmei. descrierea pie ei (perspective de creştere. domeniul/ domeniile de activitate. date referitoare la: • • • istoricul firmei (în cazul firmelor deja existente). Se poate face o detaliere pe domenii de activitate (de exemplu personal direct productiv/personal administrativ). conducerea firmei (experien ă. pregătire. concuren a). O participare importantă poate fi interpretată ca un semn clar al interesului şi implicării proprietarilor în afacere. obiectivele pe termen lung şi cele pe termen scurt. sumarul proiec iilor financiare şi suma de bani solicitată. caracteristicile produsului/ serviciului. • • • • Ce cuprinde descrierea firmei? În cazul firmelor deja existente. Prezentarea conducerii firmei/ a ini iatorilor afacerii este necesară şi în cazul noilor afaceri. Ca o anexă suplimentară. 375 • • . Această prezentare trebuie să con ină referiri la: • Conducerea firmei: responsabilită i. pe niveluri de pregătire profesională etc. misiunea firmei. ceea ce reprezintă una din cheile succesului acesteia. este necesară o prezentare a trecutului firmei şi a performan elor sale.

formă de proprietate. ponderea lor pe pia ă şi pozi ia firmei fa ă de aceştia.• Produsele/serviciile actuale (enumerare. distinc ia între furnizorii interni şi cei externi şi. caracteristici de vârstă. caracteristici. statut social etc.poate fi relevantă. Principalii concuren i (enumerare. eventual şi date referitoare la forma lor de proprietate şi la localizarea geografică . avantaje competitive). Locul în care se desfăşoară activitatea şi implica iile acestei situa ii (de exemplu privind utilită ile.. de exemplu. În cazul în care există un număr redus de clien i. imobilele de inute (trebuie precizat dacă acestea sunt proprietatea firmei sau sunt numai închiriate sau ob inute prin leasing). Dotările cu maşini. ponderea fiecăruia. for a de muncă etc. în cazul celor din urmă. între cei din ările membre ale Uniunii Europene şi cei din alte zone ale lumii). Garan ia viitorului oricărei firme este reprezentată de orientarea spre pia ă. mijloace de transport etc. explica ii ale acestei situa ii). Clien ii actuali. de desfacere cu amănuntul. Dacă care este vorba.). localizare geografică etc. valoarea medie a vânzărilor către un client. de exemplu. Principalii furnizori de materii prime şi materiale (enumerare. • • • • • 376 . vor fi prezentate date care caracterizează grupul/grupurile de cumpărători (număr mediu de clien i.). rentabilitate. din acest motiv. firma trebuie să dovedească o bună cunoaştere a clien ilor săi. pot fi prezentate date referitoare la fiecare (pondere în totalul vânzărilor.). utilaje.

cei care citesc planul de afaceri trebuie să în eleagă ideile principale ale afacerii. Prezentarea obiectivelor firmei trebuie să evite exprimările vagi sau excesiv de optimiste. s-ar putea să nu mai ave i ocazia să oferi i explica ii suplimentare. precum şi cele pe termen scurt (ce urmează să facem imediat?). competen ele tehnice acumulate. performan a în domeniul vânzărilor etc. În cazul în care este vorba de un 377 . Formulările care s-ar potrivi pentru orice domeniu de activitate – sau numai într-o lume ideală – reprezintă o dovadă a lipsei unei strategii coerente. În cazul în care un investitor poten ial nu în elege în ce constă produsul respectiv. Vor trebui prezentate misiunea/ scopul principal al firmei. Planul de afaceri trebuie să ofere o descriere suficient de detaliată a produsului/serviciului firmei. poate fi prezentată experien a firmei în domeniu. capacită ile de produc ie existente. Strategia de atingere a acestor scopuri trebuie de asemenea prezentată într-un mod convingător. obiectivele sale pe termen mediu (unde vrem să ajungem în următorii 3-5-7 ani?). În cazul în care este vorba de un produs/serviciu existent.Cum trebuie prezentate obiectivele afacerii? Planul de afaceri trebuie să demonstreze că ini iatorii proiectului au o idee clară asupra a ceea ce îşi propun să realizeze. E bine să evita i aspectele prea tehnice sau detaliile inutile. Cum trebuie prezentat produsul? Este esen ial să face i cât mai bine în eleasă nevoile consumatorilor cărora le răspunde produsul/serviciul dumneavoastră. Un finan ator care citeşte un plan de afaceri trebuie să vadă care sunt scopurile afacerii şi care sunt obiectivele în următoarele luni sau în următorii ani. Totuşi.

Ele sunt esen iale în pozi ionarea firmei fa ă de clien i şi concuren ă. În cazul în care pre ul este mai ridicat. extinderea în domenii în care nu ave i experien ă reprezintă şi ea un risc. în special în cazul în care pia a este îngustă sau preferin ele consumatorilor se modifică rapid. Poate fi anexat şi un buget special al lucrărilor necesare până la ieşirea pe pia ă sau un buget de cercetare. Diverse documenta ii cu caracter prea tehnic pot fi anexate la planul de afaceri – sau pot fi preluate în cadrul unui studiu de fezabilitate. multe modele de planuri de afaceri sugerate de finan atori solicită aprecieri ale pre ului produsului în compara ie cu cele ale concuren ei. Un produs sau serviciu uşor de imitat s-ar putea să nu ofere suficientă protec ie în fa a concuren ei. Imaginea despre calitatea produsului poate fi îmbunătă ită prin garan iile sau alte servicii postvânzare oferite. ve i prezenta caracteristicile fiecăruia şi ponderea estimată în totalul vânzărilor. cheltuielile pentru îmbunătă irea produsului nu vor fi recuperate dacă nu corespund percep iilor clien ilor. Alegerea pre ului produsului este un aspect extrem de important.produs/ serviciu nou vor fi prezentate avantajele care permit firmei ob inerea acestuia şi ac iunile care mai trebuie întreprinse până la începerea activită ii normale. trebuie să arăta i ce îi va determina pe clien i să cumpere de la dumneavoastră. 378 . în acelaşi timp. Existen a unui brevet sau a altor drepturi exclusive asupra produsului sau serviciului reprezintă un avantaj pentru firmă şi va fi desigur men ionată în planul de afaceri. În acelaşi timp. Dacă ave i mai multe produse sau servicii. Ceea ce contează este rentabilitatea pe care o poate aduce produsul la un anumit nivel de pre . Orientarea spre un produs sau un serviciu unic reprezintă un risc. Calitatea şi pre ul produsului reprezintă aspecte principale care nu pot lipsi din nici un plan de afaceri. O calitate inferioară reprezintă un risc crescut de pierdere a clien ilor în fa a concuren ilor.

de exemplu. Identificarea segmentelor pie ei căreia vă adresa i este foarte importantă pentru determinarea ariei pe care o va deservi efectiv firma.Cum trebuie prezentată pia a? Lansarea unui produs sau serviciu trebuie precedată de studierea pie ei poten iale. O afacere nu va avea succes dacă nu răspunde unor necesită i reale ale consumatorilor. acumularea de prea multe caracteristici în definirea segmentului de pia ă poate avea însă un efect similar. De asemenea. Cum trebuie prezenta i clien ii? Orice întreprinzător trebuie să fie orientat către pia ă. Planul de afaceri trebuie să dovedească o bună cunoaştere a clien ilor poten iali. precum şi cota de pia ă pe care o de ine i/vă propune i să o de ine i. trebuie să identifica i şi tendin ele de viitor de pe pia ă: poten ialul de creştere. Prin delimitarea segmentului de pia ă al firmei determina i şi caracteristicile principale ale viitorilor clien i. sar putea să nu mai fie loc pentru încă un producător. posibilitatea intrării/ieşirii de pe pia ă a unor concuren i etc. orientările viitoare ale consumatorilor. A spune că firma de ine o cotă insignifiantă dintr-o pia ă foarte mare nu are o relevan ă prea mare. date referitoare la: 379 . Trebuie să estima i mărimea pie ei pentru produsul respectiv (şi pentru categoria de produse din care face parte). O definire prea vagă poate fi interpretată ca un semn al unei strategii neclare. În cazul în care există un număr limitat de cumpărători – de exemplu firme interesate de un anumit tip de utilaj – se poate face o prezentare detaliată a acestora cuprinzând. Dacă este o pia ă prea îngustă. Este bine dacă aduce i o sus inere solidă a criteriilor alese în segmentarea pie ei.

acesta trebuie clar delimitat. • valoarea medie a unei cumpărări şi frecven a cumpărărilor etc. caracteristicile clien ilor: venituri medii. în cazul unui magazin cu amănuntul – datele prezentate vor fi diferite: • • numărul poten ial al cumpărătorilor. acest lucru trebuie men ionat. interes pentru produsele noi. statut social. Copii ale contractelor/ comenzilor respective pot fi anexate la planul de afaceri. domeniul de activitate. Planul de afaceri trebuie să prezinte foarte clar căror necesită i ale clien ilor se adresează produsul respectiv şi care sunt factorii care îi determină pe clien i să cumpere produsele firmei. cifra de afaceri. vârstă. Este posibil ca. În cazul în care există mai multe produse. mărimea estimată a comenzilor şi ponderea în totalul vânzărilor estimate etc. într-o primă fază. localizarea geografică. produsul să atragă numai clien ii 'inovatori”. urmând ca persoanele/ firmele care vor constitui pia a de bază 380 . forma de proprietate. În cazul în care ave i deja comenzi sau contracte încheiate cu clien ii respectivi. În cazul în care firma se orientează spre un segment specific de pia ă. analiza trebuie făcută pentru clien ii fiecărui produs.• • • • • • numele/ denumirea clien ilor. În cazul în care există mul i cumpărători – de exemplu.

acest lucru nu este însă deloc adevărat în orice situa ie! Ar fi de preferat ca întocmirea planului de afaceri să fie precedată de efectuarea unui studiu de pia ă care să sondeze interesul clien ilor poten iali pentru produsul/ serviciului respectiv. Acest studiu poate părea costisitor. de exemplu. În întocmirea planului de afaceri ar trebui luată în considerare şi sensibilitatea clien ilor fa ă de pre ul produsului. creşterea pre urilor poate creşte încasările firmei. s-ar putea ca un pre mai ridicat să constituie pentru cumpărători un semn al unei calită i mai ridicate. dar este în orice caz mai ieftin decât o afacere începută şi eşuată din cauza aprecierii greşite a nevoilor consumatorilor. că o firmă importantă din domeniu inten ionează să se extindă pe pia a pe care va i propus să o acoperi i. În cazul în care există o pia ă 'captivă” sau este vorba de produse de bază. În anumite cazuri. Dacă afla i. Evident că rezultatele studiului de pia ă nu vor fi întotdeauna confirmate întocmai de evolu iile ulterioare şi că intui ia întreprinzătorului îşi are şi ea rolul ei – dar necunoaşterea interesului real al clien ilor pentru produs este cauza principală a eşecului unei afaceri. 381 . Cum trebuie prezentată concuren a? Datele referitoare la concuren i sunt adesea greu de ob inut. s-ar putea să trebuiască să vă modifica i strategia. Acest lucru trebuie avut în vedere la întocmirea planului de afaceri. dar se pot dovedi extrem de utile.a firmei să înceapă să cumpere mai târziu. iar un pre redus poate părea suspect.

servicii etc.). Este important de asemenea să previziona i reac ia concuren ei la apari ia/ extinderea afacerii dumneavoastră şi să prezenta i strategia prin care îi ve i face fa ă. servicii post-vânzare. materii prime.). care sunt tipurile de produse/ servicii pe care le produc. calitatea şi pre urile produselor. depozitare etc. experien ă în domeniu. avantajele competitorilor în ceea ce priveşte reputa ia. materiale. un plan de afaceri trebuie să indice: • care sunt principalii concuren i. La planul de afaceri se pot anexa şi oferte ale furnizorilor. modalită i de plată. Cum trebuie prezenta i furnizorii? Planul de afaceri trebuie să con ină şi date referitoare la furnizorii de materii prime. furnizate. valoarea achizi iilor • preconizate. • modul în care se va derula activitatea de aprovizionare (transport. Vor fi prezentate: • caracteristicile furnizorilor (localizare geografică. garan ii. • • • • Planul de afaceri trebuie să demonstreze că există un segment de pia ă care poate fi deservit în mod profitabil de către firmă şi să arate de ce acesta nu este şi nu va fi preluat de către concuren i. Un • eventual finan ator trebuie să fie convins că ave i asigurate condi iile de 382 . fidelitatea clientelei. eventuali intermediari. reducerile de pre oferite clien ilor.În general. care sunt cotele de pia ă ale concuren ilor. canalele de distribu ie. utilaje şi servicii ale firmei. formă de proprietate etc. localizarea lor şi segmentele de pia ă pe care le deservesc.

durata de recuperare a investi iei. • • • • Cum trebuie descrisă investi ia propusă? În cazul în care afacerea prezentată implică şi efectuarea de investi ii. modul de realizare (în regie/ în antrepriză) şi etape. asigurarea cu utilită i. impactul asupra mediului (eventual studiu de impact). planul de afaceri va trebui să con ină date referitoare la: • • • • • • • • obiectul investi iei. 383 . valoarea investi iei. rata internă de rentabilitate. va trebui să da i şi detalii în legătură cu procesul tehnologic: • etapele principale ale procesului tehnologic. etape/ graficul de realizare a investi iei. organizarea produc iei. Cum trebuie prezentat procesul tehnologic? În cazul în care este vorba de o activitate de produc ie. necesarul de utilaje. servicii anexe.desfăşurare a afacerii. modificări necesare la clădirile şi echipamentele existente. fiecărei etape. • calitatea şi pre ul acestora. furnizorii de utilaje şi materiale. că v-a i ales bine furnizorii şi că nu vor apărea costuri neprevăzute pe parcurs. necesită ile de proiectare. timpul necesar cerin e privind aprovizionarea cu materii prime şi materiale.

Planul de afaceri va trebui să con ină şi o scurtă referire la responsabilită ile angaja ilor. Preocuparea pentru perfec ionarea personalului reprezintă un aspect pozitiv. Trebuie să preciza i de unde vor proveni i aceşti angaja i: pot fi angaja i existen i ai firmei. Un poten ial investitor poate fi interesat de exemplu de raportul dintre personalul administrativ şi cel direct productiv. Angajarea de persoane aflate în şomaj poate fi un avantaj în ob inerea unor finan ări. În cazul în care ve i organiza cursuri de pregătire în cadrul firmei. Planul de afaceri va trebui să prezinte numărul de angaja i necesari şi calificările acestora. oferte ale furnizorilor de utilaje etc). avize. se poate anexa şi o organigramă.Descrierea investi iei inclusă în planul de afaceri trebuie să cuprindă datele esen iale. Cum trebuie prezentat personalul necesar? Ini ierea/ extinderea unei afaceri implică găsirea angaja ilor potrivi i. va trebui să include i şi o estimare a acestui tip de cheltuieli. Documenta ia detaliată poate fi anexată la plan (se pot anexa proiecte. ar fi bine să arăta i de unde vor proveni angaja ii necesari (eventual. dar va trebui să prezenta i şi modul în care vă asigura i de fidelitatea angaja ilor în care a i investit. la totalul cheltuielilor cu personalul şi la ponderea acestora în totalul 384 . Este de aşteptat ca afacerea să se extindă în anii următori. în acest caz. redistribui i de la alte compartimente sau pot fi angaja i noi. Ve i include de asemenea şi date referitoare la salarizarea personalului. cum ve i asigura nivelul de calificare corespunzător). Succesul afacerii va depinde în mare măsură de existen a unui personal bine pregătit şi motivat. evitând însă aspectele prea tehnice.

Bugetul de marketing nu se referă numai de publicitate. În fiecare caz trebuie să compara i cheltuielile necesare cu beneficiile care se pot ob ine. Va trebui să prezenta i principalele ac iuni legate de produs. Trebuie să contura i o imagine clară cu privire la modul de motivare şi coordonare a angaja ilor. reduceri promo ionale de pre uri. contractele/comenzile deja existente. Cum trebuie prezentate activită ile de desfacere? Ve i prezenta date referitoare la modalitatea de vânzare a produsului/ serviciului (de exemplu. rela ii publice etc. va trebui să vă decide i mai întâi asupra metodelor de promovare adecvate. promovare şi distribu ie care vor atrage şi păstra interesul clien ilor. va trebui să prezenta i ponderea fiecăruia. Trebuie să defini i mesajul pe care vre i să îl transmite i clien ilor şi să alege i mijloacele potrivite pentru a-l transmite (publicitate. prin magazine proprii. dar orice alegere trebuie justificată. de genul celor de explorare sau monitorizare a pie ei. Pot fi alese mai multe metode.). avantajele pe care le acorda i acestora pentru a vă asigura de fidelitatea lor. 385 . comenzi prin poştă etc. Va trebui să include i aici şi alte cheltuieli. aria geografică/categoriile de clien i acoperite. Cum trebuie prezentate activită ile de promovare a vânzărilor? Prezentarea strategiei de marketing trebuie să se regăsească şi ea în planul de afaceri.).cheltuielilor firmei. prin mici magazine de cartier sau prin supermagazine. lansare oficială. pre . Pentru a întocmi un buget de promovare a vânzărilor. În cazul în care hotărâ i să vinde i produsul prin distribuitori specializa i.

Este important de cunoscut numărul cumpărătorilor poten iali. indicatori de rentabilitate etc. a caracteristicilor produsului. existen a unor licen e sau brevete. Ce reprezinta proiec iile financiare? Oricât de interesantă şi de novatoare este o afacere. cota de pia ă pe care o ve i de ine etc. Ce venituri va aduce afacerea? Un element cheie al oricărui plan de afaceri îl reprezintă volumul anticipat al vânzărilor.). în cele din urmă. În cazul în care vânzările au o sezonalitate accentuată. Trebuie să evita i atât perioadele cu resurse neutilizate. Daca sunte i vulnerabil la un atac din 386 .Cum trebuie prezentate diferitele aspecte legale ale activită ii? În cadrul planului de afaceri va trebui prezentată şi situa ia aprobărilor şi avizelor oficiale ob inute deja sau care vor trebui ob inute. a dinamicii pie ei şi a strategiilor concuren ilor vă vor ajuta în acest sens. Analiza nevoilor clien ilor. frecven a şi mărimea comenzilor. acest lucru trebuie luat în considerare în elaborarea bugetului afacerii şi determinarea necesarului de finan are. de aspectele financiare ale afacerii în care se implică. posibilitatea de a stabili legături pe termen lung cu aceştia.). un investitor este interesat. Din acest motiv. În func ie de aceste date vă pute i ajusta şi politica de pre uri. probleme de mediu etc. Este bine să evalua i şi cât de solide sunt estimările dumneavoastră cu privire la venituri. precum şi alte aspecte relevante legate de legisla ia în domeniu (de exemplu calificări necesare. trebuie acordată toată aten ia documentelor referitoare la aspectele financiare ale afacerii prezentate prin intermediul planului de afaceri (evolu ia estimată a veniturilor şi cheltuielilor afacerii pentru următoarea perioadă de timp . cât şi insuficien a acestora.de regulă următorii câ iva ani.

perioadă în care şi afacerea este mai vulnerabil. Este foarte important să ave i un grafic al celor două categorii de cheltuieli şi să determina i cu precizie momentul în care afacerea va începe să func ioneze la capacitatea normală. Cea de-a doua categorie de cheltuieli va avea un nivel mai stabil în timp. din acest motiv. în timp ce un volum prea redus creează riscul unor întreruperi for ate ale activită ii. s-ar putea ca rentabilitatea afacerii să nu mai fie cea scontată. Volumul cheltuielilor trebuie previzionat cu aten ie şi monitorizat pe tot parcursul derulării afacerii. va trebui să determina i şi mărimea stocurilor necesare. în perioada ini ială. trebuie să distinge i între diferitele destina ii ale resurselor de care dispune i.partea concuren ei sau la o schimbare bruscă în preferin ele consumatorilor este indicat să verifica i dacă ave i capacitatea de a depăşi aceste situa ii. Atunci când previziona i cheltuielile cu activitatea curentă. Va trebui să pute i justifica nivelul pentru care a i optat. Primele trebuie efectuate de regulă o singură dată. 387 . Care vor fi cheltuielile? Un volum mare al încasărilor nu este o realizare prea mare dacă nivelul cheltuielilor este încă şi mai ridicat. dar este şi mai îndepărtată în timp fa ă de momentul întocmirii planului de afaceri. În cazul în care acest moment este mai îndepărtat în realitate decât a i crezut ini ial. Un volum prea mare va ine resurse imobilizate în mod inutil. Cheltuielile pe care urmează să le angaja i nu vor avea o structură omogenă şi. O primă distinc ie importantă este cea dintre cheltuielile ini iale – care vor fi efectuate pentru a pune în mişcare noua afacere – şi cele aferente activită ii curente după atingerea parametrilor propuşi.

cheltuielile cu materiile prime sau salariile personalului direct productiv. De exemplu.O altă distinc ie importantă este cea între cheltuielile fixe – cele care trebuie suportate şi atunci când nu se desfăşoară vreo activitate 'productivă” – şi cele variabile – de exemplu. Analiza de sensibilitate dă imaginea evolu iei rezultatelor în cazul în care anumite evolu ii nefavorabile afectează activitatea firmei. de exemplu. ele sunt necesare în formarea unei imagini realiste asupra viitorului afacerii. fie ei şi 'direct productivi”. Chiar dacă formatele standard ale unui plan de afaceri nu includ astfel de detalii. Probabil nu ve i putea anticipa toate lucrurile care s-ar putea întâmpla. este bine să vă lua i măsuri de siguran ă. În aprecierea acestei rentabilită i este bine să evalua i cum vor arăta rezultatele în cazul în care apar evenimente neprevăzute. întârzierea în ob inerea unui spa iu adecvat cu câteva luni transformă profitul în pierderi. dar este bine să analiza i măcar impactul unor evenimente cât de cât previzibile. sau costurile cresc cu 10%. banii investi i într-un utilaj specializat vor fi mai greu de recuperat decât cei investi i într-un utilaj cu mai multe întrebuin ări posibile în cazul eşecului afacerii. Mai ales în cazul în care ave i mai multe produse/servicii. În plus. este bine să determina i cheltuielile. Este recomandabil ca această grupare a cheltuielilor să fie precedată de o analiză atentă – distinc ia perfectă dintre cele două categorii există mai degrabă în teorie decât în practică. pute i estima profitul firmei în cazul în care vânzările sunt cu 20% sub cele programate. Dacă rezultatele arată bine pe hârtie dar. Care va fi rentabilitatea scontată a afacerii? Datele referitoare la veniturile şi cheltuielile previzionate vor da o imagine asupra rentabilită ii afacerii. De exemplu. veniturile şi rentabilitatea pe unitate de produs. includerea unei 388 . este mai uşor să reduce i volumul aprovizionărilor cu materii prime decât să concedia i salaria i.

durata medie de încasare a crean elor şi de plată a furnizorilor etc. rata de rentabilitate a capitalului investit (profit net/ capitaluri proprii). De asemenea. Care vor fi principalii indicatori financiari? Indicatorii financiari sunt deosebit de importan i pentru un poten ial investitor. Care sunt documente financiare necesare? Acestea sunt componente foarte importante în cadrul unui plan de afaceri.analize de sensibilitate în planul de afaceri creează o impresie pozitivă unui poten ial finan ator. ultima balan ă de verificare contabilă. trebuie anexate: 389 . viteza de (datorii totale/ total pasiv). De obicei. rata de rentabilitate a activelor (profit net/ active totale).de exemplu. rata imediată de lichiditate (disponibilită i băneşti/ datorii pe termen scurt). • Indicatori de lichiditate . În cazul în care este vorba de o firmă deja existentă. rata de îndatorare Indicatori referitori la gradul de utilizare a activelor. rata curentă de lichiditate (active circulante/ obliga ii curente). • rota ie a stocurilor (cifra de afaceri/ stoc mediu). trebuie incluşi: • Indicatori de rentabilitate – de exemplu.de exemplu. • Indicatori de solvabilitate . de obicei trebuie anexate cel pu in: • • bilan urile pe ultimii 2-3 ani de activitate.

În cazul în care acordarea sumei este condi ionată de un anumit nivel al participării proprii la finan area afacerii. • • contul de profit şi pierdere previzionat pe aceeaşi perioadă. bilan urile previzionate lunare pentru primul an şi bilan urile anuale pentru următorii 3 ani). este esen ial să veni i cu o sumă realistă. previziunea cash-flow-ului. Cum se determină suma necesară? Determinarea necesarului de resurse financiare este un scop principal al unui plan de afaceri. ulterior demarării activită ii. Datele colectate în etapele anterioare ar trebui să contureze o imagine destul de clară asupra acestui aspect.• bilan ul pro-forma pentru perioada următoare (conform standardelor din ările occidentale. Veniturile şi cheltuielile înregistrate într-un cont de profit şi pierderi nu coincid cu intrările şi ieşirile de numerar. dar ajung la faliment din cauza lipsei de lichidită i. ca punct de reper în determinarea viabilită ii afacerii. Determinarea cât mai realistă a sumei necesare este necesară pentru a evita blocarea afacerii din cauza lipsei de resurse sau cheltuielile inutile antrenate de resurse neutilizate. Cum este utilizat planul de afaceri în activitatea de control al activită ii? Planul de afaceri ar trebui să servească. este recomandabil ca suma cu care ve i contribui să depăşească suficient de mult nivelul minim impus. dând în acelaşi timp asigurări suficiente în legătură cu participarea dumneavoastră la succesul afacerii. este totuşi un element esen ial. Multe firme pot avea profituri pe hârtie. În cazul în care planul de afaceri urmăreşte atragerea unui finan ator. El poate fi corectat pe parcurs în cazul în care apar evenimente neaşteptate. Deşi acesta nu este o cerin ă tradi ională a contabilită ii în România. 390 .

• Controlul vânzărilor. evitându-se situa iile în care întreprinzătorul este atât de absorbit de activitatea curentă încât nu îşi dă seama în timp util că afacerea devine neprofitabilă. un împrumut bancar care trebuie restituit) urmărirea profitabilită ii şi a cash-flow-ului este absolut necesară. 391 . Urmărirea indicatorilor financiari dă 'pulsul”afacerii. Urmărirea evolu iei vânzărilor explică situa ia financiară a firmei şi permite luarea măsurilor necesare pentru îmbunătă irea ei. Scopul oricărei afaceri este vânzarea unor produse.Controlul afacerii se poate concentra pe două aspecte principale: • Controlul aspectelor financiare. În cazul în care este vorba şi de o finan are externă (de exemplu.

...... Tipul activită ii principale actuale si codul CAEN 7......... Denumirea firmei 2. ac ionari principali la data solicitării creditului Asocia i / Ac ionari Persoane fizice Nr.... telefon.......... ac i uni Valoare (mii lei) Pond ere (%) Persoane juridice Nr.. fax: 6...... Adresă. Natura capitalului (stat.. străin..... Numărul şi data înregistrării la Registrul Comer ului 3. particular..... MODEL PLAN DE AFACERI PLAN DE AFACERI pentru proiectul: …………………………………………. mixt) 9... ac i uni Valoare (mii lei) Pond ere (%) Total 100 % 392 .. Capitalul social la data solicitării creditului 10............ . DATE DE IDENTIFICARE A AGENTULUI ECONOMIC 1... Forma juridică de constituire 5..... Cod fiscal / Cod unic de înregistrare 4........... A............Societatea comercială ..... Tipul activită ii noi (aferente investi iei.............8....... dacă este cazul) 8..... Asocia i..

CONDUCEREA Fun c ia actu ală Num e şi prenu me Studii (cu precizarea perioadei. din care: Muncitori – total. a responsabilită ilor şi a perioadei) B.1. DESCRIEREA ACTIVITĂ II CURENTE C.1.direct productivi . Scurt istoric C.indirect productivi Număr Pondere C. Prezentarea produselor / serviciilor pe categorii denumirea completă a produsului / serviciului. din care: . institu iei) Experien a profesională (cu precizarea func iei. din care: Conducere TESA – total. principalele caracteristici / performante tehnico-economice şi de calitate 393 . Date financiare (se vor anexa balan ele de verificare pe ultimii 3 ani şi ultima lună încheiată) mii lei Indicator Cifra de afaceri Rezultatul exploatării Rezultatul brut Rata profitului net la cifra de afaceri Ponderea datoriilor totale in total pasiv An n-3 An n-2 An n1 An curent (n) luna B. CONDUCEREA ŞI PERSONALUL FIRMEI B.11. PERSONALUL Numărul şi structura personalului la data solicitării creditului: Categoria de personal Total.2.2.

schimburi/zi. pe grupe de produse / servicii.depozite / magazii . 4. nr.3. Prezentarea evolu iei cifrei de afaceri pe ultimii 3 ani.4. 3.C. Capacitatea tehnică actuală 4.2. defalcate pe intern şi export.3 Comenta i schimbările ce vor avea loc pe pia ă şi cum anume se va adapta firma dvs. Pia a 3. Regimul de lucru actual (nr. pe grupe de produse / servicii 3. la aceste schimbări.6.4. Principalii furnizori de materii prime (pe tipuri de materii prime cu specificarea ponderii în totalul cheltuielilor cu materialul aprovizionat). aflate în proprietatea agentului economic: Mijloc fix Date tehnice Capa citate maxi mă Grad de încărc are (%) Grad mediu de uzură (%) Clădiri .5. 3. Descrierea segmentelor de pia a cărora li se adresează produsele / 3. a activită ilor necesare realizării produselor/ serviciilor.1. Descrierea sumară a procesului/ fluxului tehnologic actual. ore/schimb). C. 4. din care vânzări de mărfuri şi produc ie vândută. 3.2.1.3.altele Tipul utilajului / liniei tehnologice - 394 .de produc ie . Principalii concuren i actuali interni şi / sau externi. Date tehnice cu privire la principalele mijloacele fixe care sunt utilizate nemijlocit la realizarea produselor/serviciilor. nr. pe grupe de produse / servicii: total. zile/an. Principalii clien i actuali interni şi / sau externi.

). achizi ie/adaptare/modernizare şi montare echipamente etc.1. Planul de finan are .2. 1.Mijloace de transport - D. 1. etc. temporal şi valoric. duratei fiecărei activită i şi valorile aferente.1 Scopul proiectului de investi ii (de exemplu: crearea unei unită i noi.6 Graficul de realizare a proiectului de investi ie. infrastructură. retehnologizare / restructurare. 1. Proiectul de investi ie 1.3 teren. salarii. capitalul de lucru ini ial (stocuri. cu şi fără TVA. training. alte servicii). dezvoltarea afacerii/ capacită ii). cu specificarea: datei demarării proiectului de investi ie (luna şi anul). D. DESCRIEREA PROIECTULUI DE INVESTI II PENTRU CARE SE SOLICITĂ CREDITUL D. alte cheltuieli necesare implementării proiectului (de exemplu: cheltuieli de pre-produc ie (promovare. Stadiul de realizare (activită i realizate până la data solicitării creditului). achizi ie/renovare/adaptare clădiri.mii lei Elementul de finan at Costul finan ării Imprum utate din care surse: proprii altele 395 . cu TVA.5 Necesarul de finan at va include: costul de investi ie.). activită ilor implicate de realizarea proiectului cu precizarea datei începerii.4 Valoarea totală a investi iei (in mii lei).2 Descrierea proiectului de investi ii (de exemplu: achizi ie şi/sau amenajare 1. avansuri plătite. 1.

1.5.6. pe grupe de produse / servicii. pe grupe.3. Pia a 4. a ansamblului activită ilor necesare realizării produselor / serviciilor.4. Amplasamentul agentului economic şi asigurarea cu utilită i pentru produsele / serviciile aferente proiectului de investi ie. Principalii concuren i interni şi / sau externi. 396 . a pre urilor luate în considerare în efectuarea previziunilor). Strategia de marketing 5.2. Produsele/ serviciile noi (aferente investi iei) Prezentarea produselor/serviciilor noi. 5. Descrierea segmentelor de pia a cărora li se adresează produsele / serviciile noi 4. 4.2.1.2.D. principalele caracteristici / performante tehnico economice şi de calitate D. 7.3. Strategia de distribu ie 5. Capacitatea tehnică aferentă proiectului 7.3 Strategia de promovare pentru noile produse / servicii D. Clien i poten iali interni şi / sau externi. Descrierea sumară a procesului / fluxului tehnologic nou. aferente proiectului de investi ii: denumirea completă a produsului / serviciului. pe grupe de produse / servicii noi. Strategia de pre (specificarea politicii de preturi pe grupe de produse / servicii.1. D.

din care: . Dimensionarea cheltuielilor cu materiile prime pe baza consumurilor specifice şi a costurilor unitare.8. Materii prime şi utilită i 9. apa.9. D.3.3. Graficul de încărcare a capacită ilor previzionat pe întreaga perioada de creditare.Numărul şi provenien a personalului suplimentar.4.1. Furnizorii de materii prime necesare derulării proiectului de investi ie. Prezentarea echipei de implementare a proiectului 397 . din care: Muncitori – total.indirect productivi D.2. abur etc. Date tehnice cu privire la principalele mijloace fixe aferente proiectului de investi ie 7. Denumirea materiei prime /serviciului Sursa de aprovizionare Cantită ile necesare pentru programul de produc ie pe un an Pre ul unitar Număr.1. 8. din care: Conducere TESA *) – total.7. D.).10. Modul de asigurare cu utilită i (energie. Estimarea cantită ilor necesare şi a costurilor aferente.direct productivi . Numărul şi structura personalului după implementarea proiectului: Categoria de personal Total. Personalul 8. 8.2. Dimensionarea cheltuielilor cu personalul suplimentar. din care: Pondere 9.

Proiec ia Contului de profit şi pierdere E. costurile generate. Influen e asupra mediului Se vor prezenta cantită ile şi caracteristicile emisiilor poluante. E.11.2. Proiec ia bilan ului contabil E.Se va prezenta echipa de implementare a proiectului (pregătire. mijloace de tratare şi neutralizare a acestora.3. Previziuni financiare pe durata de acordare a creditului E. responsabilită i) D. experien ă. Proiec ia fluxului de numerar 398 .1.

TOPUL FIRMELOR JUDETULUI GORJ – 2002 399 .

Industria produselor primare. Industria lemnului. Industria alimentara. tipografii. 400 . 3. 11. utilaje si instalatii. Industria de echipamente electrice si optice. Servicii profeseionale. Industria energetica. Tehnologia informatiei. 12. 22. 21. 9. exploatare forestiera. 27. a constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini. 13. Turism hoteluri si restaurante. 16. Comert cu amanuntul.TOPUL FIRMELOR JUDETULUI GORJ – 2002 1. 24. reproducerea inregistrarilor pe suporti . 18. 26. 6. Industria usoara. 17. Servicii sociale. Industria extractiva 2. 7. Transporturi. Servicii de colectat si reciclat deseuri. Turism agentii de turism. 20. curierat si telecomunicatii. 19. 10. 5. 4. piscicultura si servicii. Silvicultura. 8. Edituri. Industria metalurigca. Constructii. 15. Industria confectiilor. Comert cu ridicata. Industria pielariei. Posta. Servicii generale. 28. celulozei si hartiei. Mijloace de informare si publicitate. Productia de mobilier. Agricultura si servicii specfice. 23. 25. 14. Industria de masini si echipamente.

Bl. Com. Industria produselor primare Microintreprinderi 1 NOVOART SRL J/18/272/1999 2613 Fabricarea sticlei si articolelor din sticla Adresa: GORJ/ARSURI. tiglelor si altor produse pentru constructii Adresa: GORJ/VLADULENI. TEILOR. 2 Contact: BLAGA PETRU 3 GRANSTONE SRL J/18/322/1991 1411 Extractia minereurilor pentru industria materialelor de constructii Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. GHEORGHE 2 PARALELA 45 SRL J/18/175/1999 1421 Extractia nisipului si argilei Adresa: GORJ/TG-JIU. Ap. 7. CALEA BUCURESTI nr. nr. cosmetice si de parfumerie Adresa: GORJ/TARGU JIU. detergentilor si a produselor de intretinere. Str. 1.1. Sc. 11 Contact: NICOLESCU D. Com. Str. CARTIER PREAJBA. SCHELA Contact: COTOJMAN EMIL 2 ERMO EXPLOATAREA RESURSELOR MINERALE OLTENIA SRL J/18/189/1998 1020 Extractia si prepararea lignitului Adresa: GORJ/MOTRU. 60A Contact: VELCEA I.Sat CURTISOARA Contact: PADURARU GEORGEL Intreprinderi mici 1 GAZOIL DRILLING SA J/18/101/2001 1130 Activitati de servicii anexe extractiei petrolului si gazelor naturale (exclusiv prospectiunile) Adresa: GORJ/TIRGU CARBUNESTI. Industria extractiva Microintreprinderi 1 UNIREA MATCONS TRANSPORT SA J/18/145/2000 1411 Extractia minereurilor pentru industria materialelor de constructii Adresa: GORJ/SAMBOTIN. BALTENI Contact: LUMEZEANU MARIA 401 . nr. Str. 193 Contact: DUVLEA CRISTIAN 3 LUMCONS SRL J/18/ 29/2000 2640 Fabricarea caramizilor. Com. VASILE 2. nr. SCHELA Contact: CRISAN HORIA 2 XEDEX SRL J/18/102/1994 2451 Fabricarea sapunurilor. Aleea MUNCII. H1.

2 Contact: CAILEAN I. CIOCARLAU. MINERILOR. PARANGULUI. Str. 22 Contact: SIRBULESCU CORNEL 1 SEINKO SRL J/18/062/1994 Intreprinderi mici 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU. VASILE ALECSANDRI. nr. ALBENI Contact: FIERASCU I. Com. a constructiilor metalice si a produselor din metal(excllusiv masini. nr. Ap. utilaje si instalatii) 1 REPARATII MINIERE SA J/18/250/2001 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. Str. Str. nr. 38 Intreprinderi mari 3.I. TISMANA. 1 Contact: GHEORGHIESCU OCTAVIAN 2. Industria metalurgica. CUZA bloc 32 ap. nr. SUSITA. Str.2 CHEMICA LA ALBENI SRL J/18/292/1999 2430 Fabricarea vopselelor si a lacurilor Adresa: GORJ/ALBENI. 6 Contact: STEFAN VALENTIN OCTAVIAN 3 SOCCER COM SRL J/18/ 4/1995 2812 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU. Industria energetica 1 AQUATERM SA Intreprinderi mari J/18/215/1998 4031 Productia si distributia energiei termice si a apei calde Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. 517 Contact: POPECI VALERIU 402 . Str. TERMOLAND SRL J18/1167/1994 Microintreprinderi 2812 Constructii metalice Adresa: STR. 7 Contact: GAGIU ION NICOLAE Intreprinderi mijlocii 1 FIBROCIM SA J/18/ 89/1999 2661 Fabricarea elementelor din beton. Bl. A. nr. GABRIELA 3 NICO GLASS SRL J/18/ 88/1994 2613 Fabricarea sticlei si articolelor din sticla Adresa: GORJ/TARGU JIU. B-dul ECATERINA TEODOROIU. ciment si ipsos Adresa: GORJ/TARGU JIU. NARCISA VIRGINIA 4. ION 1 ARTEGO SA J/18/120/1991 2513 Productia de articole din cauciuc Adresa: GORJ/TARGU JIU. 1A Contact: NEAMTU I. nr. 5.

Jiu S. nr. Str. G1. SA J/18/184/1991 2952 Fabricarea altor masini de utilizare specifica Adresa: GORJ/TARGU JIU. A. Str. Ap. CAMERA 24 Contact: CRACIUN GHEORGHE 1 TREFO SRL J/18/143/1997 2952 Fabricarea altor masini de utilizare specifica Adresa: GORJ/FARCASESTI. UNIRII. B-dul E.T. CAMINUL NR. Str.3 EUMECA SRL J/18/248/1991 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU. GARII.Industria de echipamente electrice si optice 403 .5. Calea SEVERINULUI nr. 96 BIS Contact: PENCEA CRISTIAN CEZAR 5. 517 Contact: POPECI VALERIU Intreprinderi mijlocii 1 Uzina de Reparatii Tg.A. Industria de masini si echipamente 1 DIOGENE SRL J/18/ 67/2001 Microintreprinderi 2971 Fabricarea masinilor si aparatelor de uz casnic Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. J18/1119/1992 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str.A. BOGDAN-FLORIN 1 M. nr. TERMOCENTRALEI.S. vehicule si motociclete) Adresa: GORJ/ROVINARI. nr. TEODOROIU. 1 Contact: STANESCU GHE.R.A. 2 Contact: VELICAN GHEORGHE Intreprinderi mijlocii 6. Bl. Sc. Sat ROSIA JIU Contact: VILCEANU ELISABETA Intreprinderi mici 2 SOCEND IND SA J/18/182/1999 2911 Fabricarea de echipamente pentru producerea si utilizarea energiei mecanice (cu exceptia motoarelor pentru avioane. TINERETULUI. 1 Contact: PREDA DUMITRU 2 PENALCO SRL J/18/253/1993 2811 Constructii metalice Adresa: GORJ/TARGU JIU.

Aleea SCOLII. Str. nr. Ap. nr. 2. Bl. F2. 8 MAI. Str. Et. EMILIAN 1 ADESAN PRODUCT SA J/18/280/2000 1740 Fabricarea de articole confectionate din textile (cu exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp) Adresa: GORJ/ROVINARI. Sc. Industria usoara Microintreprinderi 1 GEMIROX IMPEX COM SRL J/18/ 23/1993 1740 Fabricarea de articole confectionate din textile (cu exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp) Adresa: GORJ/TARGU JIU. MARINELA 7. Com. P. Ap. 5 Contact: BRADESCU I. nr. 154 Contact: HIRCEANU VASILE 3 ENGINEERING 2M SRL J/18/ 24/2001 3120 Productia de aparate pentru distributie si comanda electrica Adresa: GORJ/MATASARI. Industria confectiilor Intreprinderi mici 1 UNIBELT SA J/18/202/2001 1821 Fabricarea de articole de imbracaminte si lenjerie din materiale textile Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. 3 Contact: POPESCU MARIN IACOB Intreprinderi mici 1 ROMIMPIANTI SA J/18/242/2000 3120 Productia de aparate pentru distributie si comanda electrica Adresa: GORJ/ROVINARI. Bl. B. 10 Contact: LITA GH. 3. STRADA. MATASARI. 22. Bl. Ap. Et. Str. Sc. TERMOCENTRALEI. 1. 9. 5 Contact: DEACONU LIVIU Intreprinderi mici 8.Microintreprinderi 1 INDAPEL SRL J/18/302/1999 3120 Productia de aparate pentru distributie si comanda electrica Adresa: GORJ/TIRGU CARBUNESTI. Str. Str. GHEORGHE 2 GEROTA SA J/18/247/2001 3120 Productia de aparate pentru distributie si comanda electrica Adresa: GORJ/ROVINARI. 17 Contact: IONICI GH. Ap.11 404 . Bl. Et. Sc. 2. CASTANILOR. GARII. 1.

nr.Industria pielariei Intreprinderi mici 1 PRO SOLE INVEST SRL J/18/163/1999 1930 Fabricarea incaltamintei Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. TUDOR VLADIMIRESCU. NOVACI Contact: TIMOFTE DESPINA 1 I H N E COMPANY SRL J/18/316/1999 Intreprinderi mici 2010 Prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului Adresa: GORJ/IORMANESTI. SEVERINULUI. nr. CATALIN 10. 17 Contact: MINGHELLI TIZIANO 2 SOCIETATEA COOPERATIVA PE ACTIUNI PARANGUL J/18/399/1991 1821 Fabricarea de articole de imbracaminte si lenjerie din materiale textile Adresa: GORJ/TARGU JIU. COMPLEXUL COMERCIAL 9. Str. Et. Industria lemnului.Intreprinderi mijlocii 1 MANUFACTURA DE MOTRU SRL J/18/197/1999 1772 Fabricarea de articole tricotate sau crosetate Adresa: GORJ/MOTRU. Str. Com. BUMBESTI JIU Contact: DUMITRU FLORIN Microintreprinderi 2 NOV EXTRA COMPANY SRL J/18/717/1994 2010 Prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului Adresa: GORJ/POCIOVALISTEA. nr. 18-20 Contact: BARCEAN VASILE Intreprinderi mari 1 CONFECTIA SA J/18/241/1991 1822 Fabricarea de articole de imbracaminte si lenjerie din materiale textile Adresa: GORJ/TARGU JIU. UNIRII. Str. 1 Contact: AGOPIAN P. Com. 129 9. GLOGOVA Contact: TURKER BULENT 405 . celulozei si hartiei 1 DUMAD FOREST COMP SRL J/18/317/2001 2010 Prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnulu Adresa: GORJ/TETILA.

BULEVARDUL ECATERINA TEODOROIU. Sc. 45 Contact: COCAN MARCEL 12. BAIA DE FIER Contact: CARIGA C. 33 Contact: RAMESCU MIHAI Intreprinderi mici 406 . 25. l1. Str. Ap. 4. TISMANA Contact: GEORGESCU LUMINITA 1 GHIOCELA PROD COM J/18/1410/1992 1513 Productia. Productia de mobilier 1 KONCORD TRANS SRL J/18/ 27/1994 Intreprinderi mijlocii 3614 Productia de mobilier Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. Nr. 10 Contact: FIERASCU CONSTANTIN 3 GRIFIL COM SRL J/18/561/1997 1581 Fabricarea altor produse alimentare Adresa: GORJ/ISVARNA. Bl. Industria alimentara 1 AKYBUD PROD SRL J/18/215/1994 1589 Fabricarea altor produse alimentare Adresa: GORJ/TARGU JIU. VICTORIA CENTRU. Ap. Aleea TEILOR . MACULUI. Str. C. 15 Contact: DRAGOI D. Bl. VICTOR Microintreprinderi 2 ILIADA SRL J/18/852/1995 1533 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor Adresa: GORJ/MOTRU. prelucrarea si conservarea carnii Adresa: GORJ/MOTRU. Com. nr. Bl.3 SICO TRANS SRL J/18/ 19/1992 2020 Fabricarea de produse stratificate din lemn Adresa: GORJ/BAIA DE FIER. 9 MAI. Str. 2. Str. 20 Contact: PAU ION 1 ROSTRAMO SA J/18/59/1991 Intreprinderi mari 3614 Productia de mobilier Adresa: GORJ/TARGU JIU. Com. CONSTANTIN 11. Ap.

Silvicultura. STR. DUMITRU 3 MONDAGROCHIM SRL J/18/284/1999 112 Cultura vegetala Adresa: GORJ/TG-CARBUNESTI. Str. nr. CONSTANTIN Intreprinderi mijlocii 2 ECPROD TARGOVISTE FILIALA ROVINARI SA J/18/306/2001 143 Servicii auxiliare (cu exceptia activitatilor sanitar-veterinare) Adresa: GORJ/ROVINARI.1. 41. 7 Contact: REBEDEA D. Et. Str. B5 cam. PACII.3 ROMAL SRL J/18/409/1994 1561 Fabricarea produselor de morarit. exploatare forestiera. 1. 7 Contact: DIRVARU DUMITRU Intreprinderi mici 2 VALERIS SRL J/18/ 22/1992 111 Cultura vegetala Adresa: GORJ/TIRGU CARBUNESTI. Str. CIOCARLAU.2 Contact: BLANDA PETRU 14 . a amidonului si a produselor din amidon Adresa: GORJ/TARGU JIU. 4. Bl. 11 Contact: GAMAN S. BUMBESTI JIU Contact: CHEPENEGESCU A. TRANDAFIRILOR nr. 20 Contact: SCHUTZ I. nr. Agricultura si produse specifice 1 SOCIETATEA COMERCIALA PENTRU PRODUCEREA NUTRETURILOR COMBINATE COMBGORJ SA J/18/285/1991 1570 Fabricarea produselor pentru hrana animalelor Adresa: GORJ/TARGU JIU. piscicultura si servicii 407 . VIRGIL 1 ECO WALD SRL Intreprinderi mijlocii J/18/ 25/2000 1533 Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor Adresa: GORJ/CURTISOARA. nr. Bl. BUMBESTI-JIU. Str. MARIA 1 SUINPROD SA J/18/153/1991 123 Cresterea animalelor Adresa: GORJ/CURTISOARA. Ap. Sc. TEILOR. 2 Contact: MAZZAROLO ENZO 12. VICTORIEI.

TURCENI. 3. 26-28 Contact: MARGELOIU DUMITRU 2 IZOROV GRUP SA J/18/248/2001 Microintreprinderi 4532 Lucrari de instalatii si izolatii Adresa: GORJ/ROVINARI. 12 Contact: BALUTA ION SORIN 2 TEHNOINSTAL SRL J/18/146/2000 4533 Lucrari de instalatii si izolatii Adresa: GORJ/TARGU JIU. MINERILOR. 27 Contact: VOINEA DAMIAN 3 SLAVYA CONSTRUCT SRL J/18/520/1996 4521 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/TURCENI. 13 Contact: STEFANOIU G. 3. 43. Ap. ELENA 408 . CIOCARLAU. Str. Bl. ION 15. Bl. Str. Com. Com. Com. nr. 13 Contact: DOBRIN D. nr. 4. STEFAN CEL MARE. Str. Ap. Constructii 1 MECANOELECTRICA SRL J/18/076/1993 4531 Lucrari de instalatii si izolatii Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. B-dul CONSTANTIN BRANCUSI. EUGEN Intreprinderi mici 1 BYONS SRL J/18/191/1995 4521 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/TARGU JIU. 49 Contact: RISU C. Sc. Ap.1 ENERGOFOREST CERNA SAT SRL J/18/471/1994 221 Exploatarea forestiera si a stufului Adresa: GORJ/CERNA SAT. L1. Et. 1 DECEMBRIE 1918. CONSTANTIN 3 ELIO CONS SRL J/18/340/1992 4521 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/TARGU JIU. PADES Contact: TROACA IONITA Intreprinderi mici 2 SUPELNITA SRL J/18/ 26/1997 221 Exploatarea forestiera si a stufului Adresa: GORJ/PESTISANI. Str. PESTISANI Contact: FUIOREA PUREC I. Bl.

GRUIULUI. 66 Contact: VADUVA ION 3 EXCATUMA SRL J/18/657/1996 5170 Comert cu ridicata al altor produse. nr. Ap. Bl.a. 8 Contact: IORDACHE VASILE Intreprinderi mijlocii 2 IMSAT MOTRU SA J/18/ 58/2000 4531 Lucrari de instalatii si izolatii Adresa: GORJ/MOTRU. PIETII. 24. nr. 62 Contact: TUMBAR VIRGIL Intreprinderi mici 1 ECONOMIC SRL J/18/290/1995 5153 Comert cu ridicata al produselor intermediare neagricole si al deseurilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. Ap. Str. G1. Bl. METEOR. 20 Contact: NICOVALA S. 2 Contact: BUTA MANUELA LUCIA 409 . 3. VICTORIEI. al bauturilor si al tutunului Adresa: GORJ/MOTRU. P. Sc. ALEXANDRINA 3 EDVAUR SRL J/18/512/1996 4521 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/NOVACI. Str. 23 AUGUST. 2. Str. PAVEL 16. nr. Ap. Str. Adresa: GORJ/TARGU JIU. 60 Contact: DUMITRESCU A. Et. Bl. SORIN 2 LUKARIA COM SRL J/18/474/1994 5137 Comert cu ridicata al produselor alimentare. 98 Contact: TASCAU VASILE DANUT 2 VADCOM SRL Microintreprinderi J/18/542/1991 5153 Comert cu ridicata al produselor intermediare neagricole si al deseurilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. Comertul cu ridicata 1 NAD-A SRL J/18/786/1991 5153 Comert cu ridicata al produselor intermediare neagricole si al deseurilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. 9 MAI.c. Aleea NARCISELOR. 4 Contact: BEJINARU GH. CALEA BUCURESTI. nr. Str. Str. Str. 13. Bl. Ap. n.1 ELECTROCONSTRUCTIA ELCO TARGU JIU SA J/18/121/1993 4525 Constructii de cladiri si de geniu civil Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. 2.

Contact: GUGEA STEFAN 410 . PAR. 76 Contact: CARTIANU GH. al altor produse n. Ap. 5 Contact: BALAVEANU ELEONORA 2 JEAN APIS SRL Microintreprinderi J/18/067/1992 5221 Comert cu amanuntul al produselor alimentare. in magazine specializate. Bl. altele decit cele alimentare Adresa: GORJ/TARGU JIU. D.a. 14. VICTORIEI. Str. Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. TURCENI Contact: IOVITA I. in magazine specializate. al bauturilor si al tutunului Adresa: GORJ/TARGU JIU.c.3 GREPS COM J/18/1859/1994 5137 Comert cu ridicata al produselor alimentare. Aleea TEILOR. nr. al produselor de cosmetica si de toaleta Adresa: GORJ/TARGU JIU. DUMITRU 17. 9 Contact: CALOTA IONUT 3 ARMEANCA PREST COM SRL J/18/590/1996 5246 Comert cu amanuntul. Str. Adresa: GORJ/STRAMBA JIU. 2 Contact: BUIUREA STEFAN 1 COMAT GORJ SA J/18/ 96/1991 5147 Comert cu ridicata al bunurilor de consum. al altor produse n. Bl. Str. altele decit cele alimentare Adresa: GORJ/CAPRENI. 1 DECEMBRIE 1918. MARIA Intreprinderi mijlocii 2 HANUL NOU SRL J/18/599/1991 5147 Comert cu ridicata al bunurilor de consum. 107 Contact: PASARIN I. Com. Ap. Com. nr.a. al produselor farmaceutice si medicale. 23 AUGUST. bauturilor si al produselor din tutun in magazine specializate Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. PETRE 1 DASERAMA SA J/18/072/1993 5212 Comert cu amanuntul in magazine nespecializate Adresa: GORJ/TARGU JIU.c. Str. LIVIU REBREANU. in magazine specializate. CAPRENI Contact: BAIBARAC I. BRADULUI. GHEORGHE Intreprinderi mici 2 INIDAN SRL J/18/111/1993 5245 Comert cu amanuntul. Comertul cu amanuntul 1 VODIMEDICOR SRL J/18/573/1993 5232 Comert cu amanuntul. Nr.

VICTORIEI nr. Ap. DANIEL (CURATOR) 18. 19 Contact: CIOCILTEA ECATERINA J/18/482/1997 19. Adresa: GORJ/BUMBESTI-JIU. nr. 14 Contact: BUTAN PETRE ION 3 ERTEPCOM PROD SRL Intreprinderi mijlocii 1 CRESCENDO SRL J18/921/1991 5221 Comert cu amanuntul al produselor alimentare. SADOVEANU.c. 4. al altor produse n. bauturilor si al produselor din tutun in magazine specializate Adresa: GORJ/ TG-JIU. 5. TUDOR VLADIMIRESCU. Ap. M. Str.a. ION 3 IMPEX LUMY NICO SRL J/18/926/1994 5530 Restaurante Adresa: GORJ/TARGU JIU. in magazine specializate. 50 Contact: VIRTANU I. Com. 201 Contact: LEMNARU CALIN 2 OLTENIA STAR MUSIC PRODUCTION SRL J/18/128/1991 5245 Comert cu amanuntul. nr. nr. Adresa: GORJ/TARGU JIU.a. ION 2 PARADIS SRL Intreprinderi mici J/18/740/1991 5530 Restaurante Adresa: GORJ/TARGU JIU. 11. BALESTI. Bl. Turism agentii de turism 1 GUARDO TOURS SRL Intreprinderi mici J/18/178/1993 6330 Activitati ale agentiilor de turism Adresa: GORJ/TARGU JIU. al altor produse n. Bl. nr. Str. Str.J/18/469/1992 5241 Comert cu amanuntul. 17 Contact: CIOBANU TEODOR RADU 411 . TINERETULUI. Str. Str.c. Str. UNIRII SIRET. 8 MAI. 1. Str. 24 Contact: ARJOCA C. 1 Contact: IJAC N. Ap. Bl. Sc. in magazine specializate. 65 Contact: CRETU NICOLAIE 1 CAZARE CANTINE MOTRU SA Intreprinderi mijlocii 5551 Cantine si alte unitati de preparare a hranei Adresa: GORJ/MOTRU. Turism hoteluri si restaurante 1 LA FANTANA LUI COSBUC SRLJ/18/ 81/1996 5530 Restaurante Adresa: GORJ/TALPASESTI. ZORILOR.

VLADIMIRESCU. Ap. 1. nr. Com. Com. DAN-K-COM SRL J/18/1193/1991 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/Baia de Fier. FLOAREA Microintreprinderi 2. FARCASESTI Contact: NICU GHE. NOVACI. Sc. 2. Servicii profesionale 412 . Com. MIHAIL-LIVIU 3 FARGLOB TRANSPORT SRL J/18/136/2001 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/FARCASESTI. B-dul TRANDAFIRILOR.20. 2. IONUT-DANIEL Intreprinderi mici 2 CELLUC TRANS SRL J/18/129/2000 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/MOTRU. Bl. Str. Com. T. 14 Contact: RAITARU I. 25 Contact: CHITU G. Et. 14. 2. FLORILOR. Str. Transporturi 1. GABRIEL 21. 89 Contact: GIURCA ALEX. Ap. 1 RIDICON SRL J/18/124/1999 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/ROVINARI. BALTENI Contact: PISC N. nr.Tehnologia informatiei 1 CENTRUL DE CALCUL SA J/18/103/1991 7240 Activitati legate de bancile de date Adresa: GORJ/TARGU JIU. 2. TRUSTUL PENTRU SERVICII CU UTILAJE DIVERSE SA J/18/244/2000 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/BALTENI. 17 Contact: PASAREANU ILARIE Intreprinderi mici 22. nr. Sc. h7. Bl. Baia de Fier Contact: CARIGA DAN 3 DALCOSTAR SRL J/18/167/1994 6024 Alte transporturi terestre Adresa: GORJ/HIRISESTI. Et.

B-dul TRANDAFIRILOR. 32 Contact: BUSOI VIRGIL 1 PROTECTIA SRL J/18/209/1999 Intreprinderi mijlocii 7460 Activitati de investigatie si protectie a bunurilor si persoanelor Adresa: GORJ/TARGU JIU. ZONA CENTRU (MEZANIN). STR. consultatii pentru afaceri si management Adresa: GORJ/TARGU JIU. 40 Contact: RADULESCU GHE. ALEXANDRU 24. COMPANY SRL J/18/631/1994 7412 Activitati juridice. contabilitate si revizie contabila. VASILE ALECSANDRI. GRIVITEI Nr. nr. 4 Contact: ORZAN GHEORGHE 2 CONSULTING V. contabilitate si revizie contabila. consultatii referitoare la impunere. consultatii referitoare la impunere. Str. ION 23. 3. activitati de studii de piata si de sondaj. Str.Microintreprinderi 1 TDS ORSTA PROD SRL J18/1151/1993 7250 Intretinerea si repararea masinilor de birou. 6 Contact: MARGAU ADRIAN Intreprinderi mici 2 BV CONSULTING J/18/116/1994 7412 Activitati juridice. inginerie si alte servicii tehnice Adresa: GORJ/TARGU JIU. Posta. 4-A Contact: ENESCU I. Bl. 3 Contact: DOBRE CITU DAN 1 INTERCOMPUTER GENERAL SA J/18/829/1994 7250 Intretinerea si repararea masinilor de birou. de contabilizat si a calculatoarelor dresa: GORJ/TARGU JIU. nr. Str. urbanism. UNIRII SIRET bloc 7 ap. activitati de studii de piata si de sondaj. curierat si telecomunicatii 1 ENIASAN SRL Intreprinderi mijlocii J/18/ 33/2001 6432 Radiocomunicatii Adresa: GORJ/MOTRU. de contabilizat si a calculatoarelor Adresa: GORJ/TARGU JIU. Ap. VICTORIEI. TUDOR VLADIMIRESCU. Bl. Str. Str. 15 Contact: CIOBANU EMANOIL 3 ATELIER PROIECTARE PERFECT SA J/18/757/1994 7420 Activitati de proiectare. Servicii generale 413 . nr. consultatii pentru afaceri si management Adresa: GORJ/TARGU JIU.

19 Contact: GOGA GH. VICTORIEI. Et. Bl. nr. Str. VASILE ALECSANDRI. Str. 7. PETRESTI. nr. VICTORIEI.1 RADICAL IMPORT EXPORT SRL J/18/ 12/1998 7470 Activitati de intretinere si curatare a cladirilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. 2. nr. ELENA Intreprinderi mijlocii 1 PRESTACOM SOCIETATE COOPERATIVA PE ACTIUNI OC5 J/18/579/1991 9302 Alte activitati de servicii Adresa: GORJ/TARGU JIU. nr. nr. 14A Contact: GIURCAU DANIEL Microintreprinderi 2 JISTALEX SRL J/18/391/1995 7470 Activitati de intretinere si curatare a cladirilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. 70 Contact: STREJA FLORIN 3 VKV ELECTROACTIV SRL J/18/448/1996 7484 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Adresa: GORJ/TARGU JIU. ZONA ABATOR. Str. Servicii sociale 1 YOGARO SRL Intreprinderi mici J/18/435/1996 9271 Alte activitati recreative Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. 20 Contact: NICOLCIOIU DAN 1 LAZAR SERVICE COM SRL J/18/172/1991 5021 Intretinerea si repararea autovehiculelor Adresa: GORJ/TARGU JIU. Str. Str. UNIRII-SIRET. 7. 71A Contact: STEFANOIU FLORENTIN 25. Sc.Ap. PARANGULUI. nr. 54 Contact: TANASE ZOIA 3 SENACO SA J/18/295/1994 7484 Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor Adresa: GORJ/NOVACI. Str. 332 Contact: LAZAR ION Intreprinderi mici 2 LOTUS SA J/18/ 50/1991 7020 Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate Adresa: GORJ/TARGU JIU. 64. Bl. nr. 18-20.1. Ap. 1 Contact: DOBRE ION 414 . UNIRII SIRET. Str. Sc.

PAULIAN 1 METALCOLECT PROD SRL Intreprinderi mici J/18/ 15/1998 3710 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile Adresa: GORJ/TARGU JIU.5. CRIZANTEMELOR. tipografii. 13A. Bl. 23 AUGUST. B-dul REPUBLICII.10 Contact: MIHAI V.Ap. GENERAL TELL. Bl. Bl. D-TRU PETRESCU. nr. Edituri. 113 Contact: GANEA MIRCEA 27. COL. Com.Sc. ILIE 1 REMAT GORJ SAJ/18/100/1991 Intreprinderi mijlocii 3710 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile Adresa: GORJ/TARGU JIU.26. Str. MIHAI 2 AMCIV CONSULTING SRL J/18/654/1994 3710 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile Adresa: GORJ/ROVINARI. Str. 1 Contact: PUIU N. Sc. Ap. 3 Contact: BARCEANU GH.Et.Bl. CRASNA Contact: PASARIN A. Str. 4. 5 Contact: MISCHIE SANDA Intreprinderi mici 415 . Str. P. Servicii de colectat si reciclat deseuri 1 GIGANT IMPEX SRL Microintreprinderi J/18/310/1992 3710 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile Adresa: GORJ/CRASNA DIN DEAL. nr. 20. Et. TERMOCENTRALEI. Str.T1. reproducerea inregistrarilor pe suporti 1 SANDA NIC SRL J/18/187/1991 2222 Tiparire si activitati anexe Adresa: GORJ/TARGU JIU.2. POMPILICA Microintreprinderi 28. Ap. Et. 3. 10. Mijloace de informare si publicitate 1 NEWEST SRL J/18/208/1993 9220 Activitati de radio si televiziune Adresa: GORJ/TARGU JIU. Ap. LT. 3 Contact: GUGU DORIN 1 BARIA IMPEX PROD SRL Intreprinderi mijlocii J/18/ 71/1993 9240 Activitati ale agentiilor de presa Adresa: GORJ/TARGU JIU.

nr. CONSTANTIN BRANCUSI. 15 Contact: PARASCHIVU GHEORGHE 416 . Str.2 GORJEANUL SA Intreprinderi mijlocii J/18/415/1991 2212 Edituri Adresa: GORJ/TARGU JIU.

ADRESE UTILE 417 .

27. Tg-Jiu Tel : 0253/218113 . nr. Str. Tg-Jiu Tel : 0253/226106. Tg-Jiu Tel : 0253/211448 Statiunea de Cercetare si Productie a Cartofului Director : Tascau Daniel Adresa : Str. nr. 519. Lotrului nr. Tg-Jiu Tel: 0253/226033. Tismana nr.ro Directia Sanitar-Veterinara Director: Covrig Mircea Adresa: B-dul Ecaterina Teodoroiu. 122 Tel: 0253/211774. 75. Tg-Jiu Tel : 0253/219080 Fax: 0253/215273 Ministerul Apararii Nationale Centrul Militar Judetean Comandant: Lt.ro Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie Gorj Director : Preda Dumitru Adresa : Str. 9 bis. nr. Victoriei. cam.ro Ministerul Agriculturii. 2-4. Sediul Prefecturii. 515. 226144 E-mail: dsv@intergorj. Tismenei nr. 211708 Directia Fitosanitara Gorj Director : Adresa : B-dul Ecaterina Teodoroiu. Tg-Jiu Tel : 0253/214858 Statiunea de Cercetare si Productie Pomicola Director : Calinoiu Ion Adresa : Str. Alimentatiei si Padurilor Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara Gorj Director: Petre Ecobici Adresa: Str. Calea Bucurestii nr. Col. 8 Martie. Dumitru Petrescu. 215893 E-mail: ojcgc@intergorj. nr. nr. col. 211018 E-mail: dgaa@intersys. Tg-Jiu Tel : 0253/216350 . 213508 Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Gorj Inspector Sef : Cicu Tiberiu Adresa : Str. 9. Calea Bucuresti nr. 1.SERVICII PUBLICE DESCENTRALIZATE Ministerul Administratiei Publice Oficiul Judetean de Cadastru. Republicii. Tg-Jiu 418 . 3. Geodezie si Cartografie Director: Ileana Spiroiu Adresa: Tg-Jiu. Tg-Jiu Tel: 0253/218930 Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice Director : Craioveanu Gheorghe Adresa : Str. Sica Mihai Adresa: Str. 226036 Directia Silvica Gorj Director : Bobic Costel Adresa : Str. 2. 3A Tel: 0253/217189. nr.

Tudor Vladimirescu. Tg-Jiu Tel: 0253/213524.C Papilianu. Tg-Jiu Tel . Tudor Vladimirescu. Unirii. nr.Tel: 0253/218993 Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare Sef serviciu: Lt. 9. 217126 E-mail: apm@intergorj. 32. nr. col. Tg-Jiu Tel: 0253/222236. Dumitrascu Liviu 419 . 2. Tudor Vladimirescu. nr.fax: 0253/218661. nr. 34. Simescu Eugen Adresa : Str. col. col. 9. nr. Vasile Alecsandri. Tg-Jiu Tel: Ministerul Apelor si Protectiei Mediului Inspectoratul de Protectia Mediului Gorj Inspector sef: Fometescu Gheorghe Adresa: Str. col. Calea Bucuresti. nr.ro Ministerul Culturii si Cultelor Directia pentru Cultura. Victoriei. 1. I. 2-4. 216851. 23. Tg-Jiu Tel . 211108 Serviciul Român de Informatii Gorj Director: Faget Ion Adresa: Str. Dumitru Petrescu” al judetului Gorj Comandant: Lt. Tg-Jiu Tel : 0253/212448 . 213964 Penitenciarul Tg-Jiu Director Magistrat: Col. 213525 Grupul de Pompieri “Lt. Olaru Aristica Adresa: Str. Tg-Jiu Tel : 0253/216290 fax : 0253/219438 Ministerul de Interne Comandamentul Judetean de Jandarmi Gorj Comandant: Col. Tg-Jiu Tel: 0253/217466 Arhivele Statului – Filiala Gorj Director: Neguleasa Romeo-Dan Adresa: Str. Nicolescu Constantin Adresa : Str. nr. Sediul Prefecturii. Tg-Jiu Tel: 0253/211212 Inspectoratul Judetean de Politie Gorj Inspector sef: Comisar sef. Tudor Vladimirescu. nr. Culte si Patrimoniu Cultural National Gorj Director: Sanda Ion Adresa: Str. 54. 221918 Ministerul de Justitie Tribunalul Judetean Gorj Presedinte : Miruta Gheorghe Adresa : Str. nr. Tilvescu Vasile Adresa: Str. Calea Bucuresti. Popescu Nicolae Adresa: Str. nr.fax: 0253/212315 Inspectoratul Judetean de Protectie Civila Inspector sef : lt. Tg-Jiu Tel: 0253/215384. 76.

Siretului nr. Tg-Jiu Tel: 0253/212521. 14. 30 Decembrie.Adresa: Str. 30 Decembrie. 132-134. Tg-Jiu Tel: 0253/214403 Ministerul Educatiei si Cercetarii Inspectoratul Scolar Gorj Inspector general: Mergea Nicolae Adresa: Str. 6. 217556 Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale Directia Muncii si Solidaritatii Sociale a Judetului Gorj Director general : Scaunasu Veronica Adresa : Str. Victoriei. 982 Ministerul Dezvoltarii si Prognozei Directia Judeteana de Statistica Gorj Director: Popescu Gheorghe Adresa: Str. Siretului nr. Victoriei nr. Tg-Jiu Tel: 0253/211704 Secretariatul general al guvernului Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului Inspector Sef: Tudor Ion Adresa: Str. bl. Tg-Jiu Tel: 0253/212972. Siretului nr. Sediul Prefecturii. 218933 Biroul Vamal Tg-Jiu Director: Udristoiu Vasile Adresa: Str. Ind. nr. 224750 E-mail: @intersys. nr. Islaz. 213307 E-mail: dgmssgj@intergorj. Brâncusi nr.ro Ministerul Finantelor Publice Directia Generala a Finantelor Publice Gorj Director general: Udroiu Dumitru Adresa: Str. bl. Victoriei. Lic. Tg-Jiu Tel: 0253/219305. 213307 420 . 2-4.ro Casa Judeteana de Pensii Director general : Ghimis Rodica Adresa : Str. sediul Prefecturii. Tg-Jiu Tel: 0253/218956. Victoriei nr. 219339 Curtea de Conturi Gorj Director : Popescu Ion Adresa: Str. Tg-Jiu Tel : 0253/217020 . 6. 14. Tg-Jiu Tel : 0253/218660 . Tg-Jiu Tel: 0253/216787. Tg-Jiu Tel: 0253/246896. Siretului nr. 6. 2. Tg-Jiu Tel: 0253/226809. 226802 Ministerul Tineretului si Sportului Directia Judeteana pentru Tineret si Sport Director: Vlaicu Popa Marius Eremia Adresa: Str. 3. 2-4. 71. Sediul Prefecturii. 2-4. 219338 Garda Financiara Comisar Sef: Nedelut Marinel Adresa: Str. 6. 218214 Trezoreria Tg-Jiu Director: Dadalau Aurelia Adresa: Str. nr. nr. Tg-Jiu Tel: 0253/212972.

Sediul Prefecturii. 9. 1. 1 Decembrie 1918. nr.Inspectoratul Teritorial de Munca Inspector Sef : Serban Horia Str. Recipientelor sub presiune si Instalatiilor de Ridicat – Inspectoratul Teritorial Craiova (ISCIR – Inspect Craiova) Director : Antonie Adresa : B-dul Gheorghe Chitu. Craiova Tel -fax: 0251/428086 Reprezentant pentru judetul Gorj Stoian Madalin Alte structuri Autoritatea Rutiera Romana. Bradului nr.ro Ministerul Lucrarilor Publice. Tg-Jiu Tel : 0253/216019 . 99 Tel : 0253/212136 E-mail: arutiera@arr. Transporturilor si Locuintei Inspectoratul in Constructii Gorj Inspector Sef : Merfu Ilie Adresa : Str.ro Inspectoratul de Concurenta Director : Merisescu Ioan Adresa : Str. 6.ro Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Director : Tarlea Ion Adresa : Str. Tg-Jiu Tel : 0253/210156 Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap Inspector Sef : Roventa Micu Ileana Adresa : Str. Progresului nr. 211568 E-mail: ajofp@intergorj.58. Tg-Jiu Tel : 0253/219234 E-mail: metrologie@intersys. sc. 8. 18. Unirii nr. 227796 E-mail: itm_gorj@eltop. Tg-Jiu Tel : 0253/217248 421 .ro Inspectoratul de Stat pentru Controlul Cazanelor. nr. Victoriei. Siretului nr. Agentia Gorj Director : Adresa : B-dul Ecaterina Teodoroiu. 139. nr. 1. 211300 Ministerul Sanatatii si Familiei Directia de Sanatate Publica Gorj Director : Mischie Sanda Adresa : Str. Tg-Jiu Tel : 0253/238001 Ministerul Industriei si Resurselor Serviciul Judetean de Metrologie Legala Gorj Director : Zgovancu Petrica Adresa : Str.ro office@intergorj. cam. 2-4. ap. 96. Cerna. bl. Tg-Jiu Tel : 0253/237933 . Tg-Jiu Tel : 0253/218004 .

532. Tudor Vladimirescu. Siretului. Tg-Jiu Tel : 0253/215055 . 1. Hidrocentralei. Însarcinat cu organizarea Alexandru Marinescu – Presedintele Asociatiei « Societatea Româna pentru Eficienta Energetica » Tel : 0251/194118 Directia de Telecomunicatii Gorj Director : Sorin Nimara Adresa : Str. nr. Tg-Jiu Tel-fax: 0253/226038 e-mai: itcsmsgj@intergorj.STRUCTURI AFLATE IN SUBORDINEA . Brestei. nr.________ se va înfiinta dupa 1 ianuarie 2003 Reprezentanta Craiova cu acoperire si pentru judetele Gorj si Mehedinti. COORDONAREA SAU AUTORITATEA ORGANELOR PUBLICE CENTRALE. Siretului.ro Societatea Nationala PETROM – Sucursala Tg-Jiu Director General: Giurconiu Nicolae Asresa : Str.1. Tg-Jiu Tel-fax : 0253/217320 Agentia Nationala pentru Conservarea Energiei Conform HG nr. nr. 422 . SUCURSALE) Compania Nationala a Lignitului Oltenia Director: Ion Vulpe Asresa : Str. nr. Fax: 0253/211629 Sucursala Hidrocentrale Tg-Jiu Director General: Miulescu Adrian Adresa: Str. CU REPREZENTARE TERITORIALA Agentia Domeniilor Statului – Reprezentanta Teritoriala Craiova Reprezentantii : Motoi Ana. 26. nr.83. 24.ro COMPANII NATIONALE. Ecaterina Teodoroiu. Traian. nr. SOCIETATI NATIONALE CU REPREZENTARE IN TERITORIU (FILIALE. 207202 Hidroconstructia Tg-Jiu Director General: Saliste Ion Adresa: Str. Tg-Jiu Tel : 0253/2219382. Ungureanu Marinela Adresa : Str.83. REGII AUTONOME NATIONALE. Hidrocentralei. Craiova Tel : 0251/414917 Agentia Nationala de Resurse Minerale – Inspectoratul de Resurse Minerale Gorj Inspector Sef : Motorgeanu Ion Adresa : Str. nr. Tg-Jiu Tel : 0253/211119 Inspectoratul Teritorial pentru Controlul Calitatii Semintelor si Material Saditor – Filiala Gorj Responsabil: Tomoiu Verginia Adresa: str. nr. Tg-Jiu Tel : 0253/214379. fax : 0253/212776 E-mail: cnlo@cnlo. Tg-Jiu Tel : 0253/216693.24.

41. Energeticianului.Fax: 0253/217284 Sucursala Electrocentrale Turceni Director General: Marin Constantin Adresa: loc. Fax: 0253/463873 A. nr.Uzina Mecanica Sadu Director General: Panoiu Pompiliu Adresa: loc. Fax: 0253/334081 Sucursala Electrocentrale Rovinari Director General: Pisc Ion Adresa: loc.P.S. judetul Gorj Tel : 0253/371580. 41. 41.19. Bumbesti-Jiu. judetul Gorj Tel : 0253/463863. Turceni. str.40 423 . Rovinari. Director . nr.95.1. Mihai Viteazul nr.P.80.80.1.Nicoli Marin Reprezentant pentru judetul Gorj: Grigorie Bogdan Adresa: Craiova. str. judetul Gorj Tel : 0253/334322. Fax: 0253/371590 Regia Nationala ROMARM . 5C Tel. Parîngului.A. Str.24 Fax.

.

466221 466114 Fax: 466221 0744/502338 371095. Nume si prenume Persoana de contact Cârciumaru Florin Localitatea Municipiul Tg-Jiu Functia Primar Tel.PRIMARII Nr. 232300 Fax: 463872 466353. 218928 Fax: 214878 0744/584262 094/393589 410560. Rautescu Ilie Oras Rovinari Primar 425 . Stanculete Ion Oras Bumbesti-Jiu Primar 4. 463872 231139. Chiriac Ion Oras Novaci Primar 5. 410563 Fax: 410560 410562 463465. 410561 410562. 214878 211482./Fax 0744/635881 212299. crt. Iorga Ion Municipiul Motru Primar 3. 371011 Fax: 371004 2. 1.

Mazilu Constantin Oras Ticleni Primar 8. Duta Viorel Mosor Elena Comuna Albeni Comuna Alimpesti Primar Primar 10. 210910 210770. 9. 234014 Fax: 234361 379480 275182. Toader Pasti Cristian Oras Tg-Carbunesti Primar 0744/382190 378603. 379053 378747 Fax: 378663 234416. 13 14. 275181 Fax: 275182 477222. Patrascu Constantin Comuna Barbatesti Primar 426 .6. 220099 Fax: 210890 270503 7. 12. Drumen Daniel Mihutescu Constantin Rosu Dorel Popescu Ioan Comuna Arcani Comuna Baia de Fier Comuna Balanesti Primar Primar Primar Comuna Balesti Primar 15. 477110 Fax: 477223 278004. Stanca Gheorghe Comuna Aninoasa Viceprimar 11. 278303 461202 Fax: 461354 270114 Fax: 270114 210890.

282096 Fax: 282096 360689 Fax: 360689 0722/570503 276106 17. 26. Dumitrascu Maria Comuna Berlesti Primar 18. 475156 Fax: 465156 0745/310508 282132. 20. 23. Croitoru Viorel Tucu Constantin Vaduva Nicolae Calugaru Gheorghe Ciocea Ion Catanoiu Emil Comuna Bolbosi Comuna Borascu Comuna Branesti Comuna Bumbesti-Pitic Comuna Bustuchin Comuna Capreni Primar Primar Primar Primar Primar Primar 25. 24. 21. 274036 Fax: 273742 0744/580998 271088 Fax: 271080 0744/933605 233302 Fax: 233302 0740/051515 334974 334910. Ilie Daniel Comuna Bîlteni Primar 19. Radut Valentina Comuna Bengesti-Ciocadia Primar 273742.16. 22. 33491 334592 0722/857439 473440 232139 Fax: 232300 475125. Tuila Florin Fometescu Mircea Comuna Catunele Comuna Ciuperceni Primar Primar 427 .

271855 376701 Fax: 376701 227625 Fax: 227543 0722/524356 372204 Fax: 372204 360634 0723/250667 377001. 34. 29. 32. 37. 38. Gheorghe Rada Constantin Comuna Glogova Comuna Godinesti Comuna Hurezani Comuna Ionesti Primar Primar Primar Primar 39. 30. 33. 31. 36.27. 28. Popovici Virgiliu-Eugen Bocse Iulian Dragusin Viorel Baluta Gheorghe Bâzu Marcel Purcel Lucian Butan Gheorghe Pârvulescu Constantin Comuna Cîlnic Comuna Crasna Comuna Cruset Comuna Danciulesti Comuna Danesti Comuna Dragotesti Comuna Dragutesti Comuna Farcasesti Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar 276102 Fax: 276102 474101. Fotescu Nicolae Vâlceanu Ilie Cârstea C. Gusita Petre Comuna Jupânesti Primar 428 . 231213 Fax: 231107 0723/696347 334078 Fax: 334078 0745/533245 378106 35. 377002 231221. 474216 Fax: 474101 283101 231238 0721/858823 271600.

50.40. 52. 46. 278687 231184 Fax: 231184 Tel/Fax: 284027 376551. Manta Constantin Gruescu Ion Raut Ion Tabacu Dumitru Grigore Petre Comuna Musetesti Comuna Negomir Comuna Pades Comuna Pestisani Comuna Plopsoru Primar Primar Primar Primar Primar 49. 43. 376304 376782 Fax: 376304 Fax: 272501 272540 0723/340365 285121 471101. Orzan Nicolae Ragman Emil Faitar Cristinel Caramete Nicolae Bazavan Constantin Comuna Polovragi Comuna Prigoria Comuna Rosia de Amaradia Comuna Runcu Comuna Samarinesti Primar Primar Primar Primar Primar 429 . 53. 47. 51. 45. 48. 41. 42. Popeanga Ion Calotescu Ilie Dragotescu Valeriu Gaspar Gheorghe Comuna Lelesti Comuna Licurici Comuna Logresti Comuna Matasari Primar Primar Primar Primar 278484. 471297 Fax: 471298 223127 0722/461440 285655 Fax: 285660 476135 Fax: 476135 379480 475047 Fax: 475047 278801 361981 44.

273023 273323 282010 281020 Fax: 281120 0723/520178 276323. 55. 66. 60.Fax: 361981 54. 58. 61. Iloiu Teodor Dumitrascu Ion Dijmarescu Dumitru Comuna Turburea Comuna Turceni Comuna Turcinesti Primar Primar Primar 430 . Luculescu Ion Comuna Tismana Primar 64. 65. 276338 Fax: 276103 0740/152105 374216. 56. 59. 334130 Fax: 334570 226549 Fax: 226735 63. 57. Rentea Danut Dragomir Nicolae Mecu Ion Beuran Constantin Fotescu Liviu Pârvulescu Vasile Dadulescu Constantin Vladutu Constantin Draghici Constantin Comuna Sacelu Comuna Saulesti Comuna Scoarta Comuna Schela Comuna Slivilesti Comuna Stanesti Comuna Stejari Comuna Stoina Comuna Telesti Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar Primar 275502. 374421 Fax: 374420 472383 Fax: 472527 334680. 62. 275504 472126 280222 226538 Fax: 226538 376830 273022.

Leuca Aristica Roman Gheorghe Bacanu Vladimirescu Aurel Comuna Urdari Comuna Vagiulesti Comuna Vladimir Primar Primar Primar 431 .67. 69. Vasilescu Maria Comuna Tântareni Primar 0745/327780 473109 Fax: 473109 0723/334982 233465 362505 472131 Fax: 472131 68. 70.

Tudor Vladimirescu nr. 9 MAI SAVINESTI. Geneva. Vladimirescu nr. Trandafirilor nr.301 206.BUMBESTI-JIU 218530 211587 244597 371588 466376 463417 378138 211587 AGENTIA TARGU CARBUNESTI STR. ap. Gorj RAIFFEISEN BANK 8 Tg-Jiu SUCURSALA GORJ Sucursala Gorj Str. 32 SC. MINERILOR. BL.C. TANDAFIRILOR MAGAZIN FEMINA ETAJ P . Bujorului 11.A .TARGU CARBUNESTI 432 . 14 .491 363. bl. 12 13 14 15 16 17 Tg-Jiu Tg-Jiu Rovinari Novaci Bumbesti-Jiu Tagu Carbunesti SUCURSALA TG-JIU AGENTIA NR.300 206325 466665 371963 378021 213425 218127 C. 1.500 378. Jiu Str. BL.1 .1 Jud. Gorj Rovinari Str Minerilor bl.BANCI COMERCIALE BANC POST SA GORJ Nr. T. BL.GROUPE SOCIÉTÉ GÉNÉRALE 4 5 6 7 Novaci Rovinari Tg-Carbunesti Tg-Jiu Agentia Novaci Agentia Rovinari Agentia Tg-Carbunesti SUCURSALA GORJ Novaci Str. 1 2 3 Localitate Târgu-Jiu Motru Târgu Cărbuneşti Denumire unitate SUCURSALA GORJ Agen ia Motru Agentia Târgu Cărbuneşti Adresa Str.2 TARGU JIU AGENTIA ROVINARI AGENTIA NOVACI AGENTIA BUMBESTI-JIU Str.213 BRD .2 219189 219197 211114 466439 310052 206. 16 Telefon 213. M 2 . Trandafirilor nr.63A Jud.20 Jud.072 362. Gorj Targu Carbunesti Str.E.17 BANCA COMERCIALA ROMANA 9 10 11 Tg-Jiu Novaci Motru SUCURSALA GORJ SUCURSALA NOVACI SUCURSALA MOTRU Str. 24 .940 379. Gorj Tg. Tudor Vladimirescu nr. crt. nr.ROVINARI ALEEA GRUIULUI BL. PARINGULUI. 3 Str. sc.NOVACI STR. 6 Jud.788 Fax 218.Targu-Jiu ADRESA : STR. M2 Sc.TARGU-JIU STR. Eroilor nr.7. 25 Str. Tudor Vladimirescu nr.

MATASARI BL C 5 COM. TURCENI BL 35 PARTER COM. POLOVRAGI COM. PETROLISTILOR BL 5 SC 2 PARTER . RUNCU COM. TANTARENI COM. ALIMPESTI COM. STOINA LOC.BUSTUCHIN COM.MOTRU COM. ALBENI COM.18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 Ticleni Motru Tantareni Balteni Targu Logresti Polovragi Sacelu Runcu Stoina Tismana Pestisani Crasna BAIA DE FIER Turceni Turburea Alimpesti Bustuchin Bengesti Calnic Matasari Albeni Bibesti AGENTIA TICLENI AGENTIA MOTRU AGENTIA TANTARENI AGENTIA BALTENI AGENTIA TARGU LOGRESTI AGENTIA POLOVRAGI AGENTIA SACELU AGENTIA RUNCU AGENTIA STOINA AGENTIA TISMANA AGENTIA PESTISANI AGEBTIA CRASNA AGENTIA BAIA DE FIER AGENTIA TURCENI AGENTIA TURBUREA AGENTIA ALIMPESTI AGENTIA BUSTUCHIN AGENTIA BENGESTI AGENTIA CALNIC AGENTIA MATASARI AGENTIA ALBENI AGENTIA BIBESTI STR. SACELU COM. PESTISANI COM. BUSTUCHIN .TICLENI ALEEA LILIACULUI BL A1 PARTER . CRASNA LOC. TISMANA COM. BAIA DE FIER LOC. BALTENI COM. BIBESTI 234375 360650 473102 233386 472605 374218 474195 461206 334172 472486 379007 376102 472127 433 . TURBUREA COM. TARGU LOGRESTI COM. BENGESTI COM. CALNIC LOC.

J. planuri de afaceri –– finan ări proiecte. fiind structurată in patru departamente: construc Evaluări active (clădiri. Tudor Vladimirescu.M. Proceduri de lichidare si reorganizare a agen ilor economici. studii de fezabilitate – proiecte.-uri.0744703054 Fondată in 1994. instala ii.M. al cărui număr a sporit anual.IV in ultimii 5 ani). . RICOP. cu toate utilită ile (re ea calculatoare.M. fuziuni.M.M. Locul nostru a fost si este mereu in topul firmelor din jude (conform clasamentului Camerei de Comer si Industrie: locurile II.CONSULTAN Ă IN AFACERI SI MANAGEMENT AFACERI Tg-Jiu. etaj 1 e-mail:consult@jiunet. Cu un colectiv de specialişti. cu o bogata experien ă.ro tel.0253/223744. SHAPARD. respectiv. legisla ie.C. mijloace de transport) si societă i comerciale. s-a reuşit o creştere a cifrei de afaceri de la an la an. construc ii. instruire antreprenorială si sprijinirea în înfiin area de IMM-uri. 15. jurişti. comasări. divizări. software-ul specializat) constituie locul ideal unde răspundem clien ilor noştri. INTERNET. 434 . întocmirea documenta iilor in vederea finan ării proiectelor rambursabile (bănci comerciale. I.nr.mobil:0744703052. str./fax:0253/219690. Sediul ultramodern. echipamente multiplicare. din domenii diverse – economişti.F. CONSULTING V COMPANY este specializată in exclusivitate in prestarea de servicii profesionale. utilaje. De experien a noastră au profitat si profită sute de clien i in cadrul unor programe de finan are vizând: consultanta. inclusiv RISOGRAPH. ingineri. baza de date.O. cât mai rapid. S. Expertize si evidente contabile. credite pentru IMM-uri derulate prin A.Consultanta I. întocmirea documenta iilor in vederea finan ării proiectelor nerambursabile in cadrul Programelor de finan are PHARE. etc).

B.O.J. Corpul Exper ilor Contabili si Contabililor Autoriza i din România. Pentru noi.F. În raport cu alte firme... evaluări.studii de oportunitate. str. etaj 1 e-mail:consult@jiunet.D.C. toate lucrările fiind acoperite de asigurări de răspundere profesionala. Servicii adresate societă ilor comerciale din jude ele Gorj. aceasta si datorită faptului că suntem membrii reputatelor organisme profesionale. Ministerul Finan elor. Dolj (evaluări.) Experien a firmei noastre ne face unici pe pia a jude ului Gorj si regiunea Oltenia. studii de piata. evaluari).M. A.R.0744703054 435 ./fax:0253/219690. Hunedora. nu urmărim doar câştigul ci în elegem mediul de afaceri si procesele fundamentale ce au loc in domeniul fiecăruia de activitate .R. Tudor Vladimirescu. planuri de afaceri etc.. Primăria TgMunicipiului Tg-Jiu (studii de fezabilitate. Uniunea Na ională a Practicienilor in Reorganizare si Lichidare. studii de oportunitate). clien ii devin partenerii noştri! Tg-Jiu. BANCPOST Tg-Jiu (studii de fezabilitate .ro tel. 15. Mehedinti. la nivel na ional: Asocia ia Na ională a Evaluatorilor din România.La acestea se adaugă serviciile noastre adresate diverselor institu ii si agen i economici: Ministerul Ministerul Justi iei – Tribunalele jude ene (proceduri de faliment).nr.0253/223744 mobil:0744703052. Consilii Locale. planuri de afaceri. studii de fezabilitate. Tgfezabilitate B.

Confec ii textile .C. Ciocârlău . .. Gorj Tel/Fax: 0253-226140.A. •cu inser ie metalică. 0253-22. .Repere auto.Diluant universal.A.Produse alimentare.Benzi transportoare din cauciuc: •cu inser ie textilă. . Tg-Jiu. Principalele articole fabricate si servicii prestate de S.Re ea de magazine cu produse alimentare si nealimentare .C.S. este una dintre cele mai mari unită i producătoare de articole tehnice din cauciuc din ară. sunt: . . 436 . . . . Str. . .60.Materiale de vulcanizat.Garnituri. ARTEGO S. nr.67. .Antigel – rezistent la -39° C.Plăci tehnice. 38.Covoare de cauciuc. ARTEGO S.

Jiu s-a infiintat in anul 1991 prin preluarea patrimoniului "Intreprinderii de Materiale de Constructii Tg. Pana in anul 1989. in special panouri pentru constructia de locuinte. Dupa anul 1989. Aceasta. odata cu reducerea investitiilor in constructia de locuinte si in domeniul constructiilor industriale si de irigatii in agricultura.S.A. a caror productie a ajuns la peste 5000 mc/an. ponderea productiei a fost detinuta de produsele prefabricate din beton armat. Macofil S. Tg. la randul sau s-a constituit in 1980 pe structura a doua sectii de productie: Sectia Prefabricate din beton si Sectia produse ceramice. Jiu".C. productia de prefabricate a scazut si in prezent ponderea productiei este detinuta de produsele ceramice. 437 .

438 .

A. . .Activită i miniere . dezvoltare si exploatare. Tudor Vladimirescu .Reparare între inere utilaje. Tg-Jiu in domeniul exploatării cărbunelui se întinde pe o perioadă de peste 50 ani timp in care s-a realizat excavarea unei mase miniere de peste 3501 milioane mc. Experien a industrială acumulată in Compania Na ională a Lignitului Oltenia S. Principalele activită i ale C. .L. 214185 Sediul central al Companiei Na ionale a Lignitului Oltenia se află in municipiul Tg-Jiu.Import. 1-15 Tg-jiu. . . 439 .Proiectare. . Oltenia sunt: .Produse si servicii informatice proprii. export cooperare interna ională. explorare. prospec iuni.Protec ia mediului.Instruire si pregătire personal.+to din care 780 milioane tone lignit.Str.N. 216134.Livrarea si comercializarea produselor ob inute. nr. Gorj Tel/Fax: 0253/ 214067. .

B.C.1 A. 0722/330338.753. Gorj Telefon: 0253/217. conform cu SR EN ISO 9002:1995.Tg-Jiu Str.B. jud.FIBROCIM S. FIBROCIM S.872 Mobil: 0722/390337. J18/89/1999. FIBROCIM S.699 -marketing-vanzari Fax: 0253/217. astfel: .R. Tg-Jiu sunt certificate privind Sistemul Calită ii. 11590934 C/V: 251100996099318 . Tg-Jiu este implementat un sistem de asigurare a calită ii certificat de către Societatea Romana de Asigurare a Calită ii AEROQ Bucuresti. Orientarea spre calitate a ofertei noastre a fost recunoscuta in anul 2000 cand societatea a obtinut certificarea ISO .1 .D. C. iar tiglele din beton sunt conforme cu ST 01:2000.R. Tismana nr.A. 0722/486713 Nr. Tg-Jiu In cadrul S. Toate produsele S.9002 pentru calitatea produselor si certificarea ISO . ISO 9002:1994. Tg-Jiu C/V: 2511.9002 pentru sistemul asigurării calită ii. emis de AEROQ.1 / ROL .666 -centrala.A. 440 .placile din azbociment sunt conforme cu SR ISO 393 -1 /1999. atestate AEROQ.inreg.A. atestate AEROQ si agrementate conform AGREMENT TEHNIC 00602/005-200.C.F.C. emis de Comisisa de Agrement in Constructii din Romania.R. cod 1400. 0253/221.

PALETA CULORII DE S. 22 mm. 5.A.. 30 mm. Actualul nume ROSTRAMO. panouri constructii. grosimi: 3. Targu Jiu) este una din marile intreprinderi de prelucrare a lemnului si fabricare mobilier din Romania.A. De asemenea. 20. Siria. 6. Tg Jiu (pana in 1980 s-a numit C.L.P. 10. Franta. iar in prezent produce si livreaza: -placaj fag 2000 x 1250 mm. Partenerii traditionali sunt din: S. 12. Anglia. preluat din 1 februarie 1991. 441 DISTINCTII INTERNATIONALE . bucatarii. Israel. 15. 16.U. Germania. grosimi 8. provine de la ROmania STRatificate MObila. Liban. Rostramo S. 18. 25.C. 8. -scaune coloniale si curbate. Italia. 18. cepuri cilindrice. Canada. holuri. biblioteci. etajere. Spania. 4. -mobilier: dormitoare. livram produsele noastre in: Egipt. -cherestea fag. 12. Danemarca. -pal cu fete fine . Suedia. -mic mobilier: comode.2440 x 1220 mm. Rostramo si-a inceput activitatea in anul 1959. Belgia.

este reprezentatã de produsele originale realizate de designerii STARGLASS. Franta. doi renumiti artisti recunoscuti ca atare prin inscrierea lor in dictionarul 'Who's who in Contemporary Glass Art'. Japonia. O importantã parte a productiei. Statele Unite. etc 442 . Produsele realizate de STAR GLASS pot fi regãsite adeseori in vitrinele marilor magazine si boutiqueuri din toatã lumea: Germania. Austria. Canada.STAR GLASS produce si oferã o gamã largã de articole de sticlãrie realizate in intregime manual si utilizând variate tehnici de decorare. Australia. Belgia. dar STAR GLASS manufactureazã curent produse in conformitate cu specificatiile tehnice ale clientilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful