Sunteți pe pagina 1din 10

Imprimanta face parte din categoria perifericelor de ieire, aceasta fiind utilizat pentru transpunerea informaiei din calculator

pe hrtie (un document, o poz sau orice altfel de fiier grafic, un e-mail, un articol etc.). Imprimantele se claseaz dup mai multe criterii, de ex. n funcie de scop (imprimare/tiprire) i de rapiditate, de procedeu, de dimensiunile maxime ale hrtiei pe care se imprim i altele. Tipuri de imprimante

matriceale (sau cu ace, calitate sczut) - folosit pentru foi de calitate sczut, facturi fiscale etc. (n general documente tip), singurul model de imprimant care permite imprimarea simultan a 2 sau 3 exemplare, folosind hrtie autocopiativ. cu jet de cerneal - calitate medie nspre ridicat - vitez medie - pentru documente i poze sau fiiere grafice) laser (vitez nalt / calitate ridicat) - folosete un toner special cu imprimare termic, pe hrtie special - pentru legitimaii, carduri etc.

Imprimantele pot imprima pe hrtie de dimensiuni diferite, de la A0 - numai plottere (imprimante de dimensiuni mai mari folosite n general de firme pentru scheme CAD, afie etc) i pn la plicuri, fotografii etc.

O imprimant laser este un tip obinuit de imprimant care reproduce rapid i la nalt calitate text i grafic pe hrtie. Precumfotocopiatoarele digitale i imprimantele multifuncionale, imprimantele laser folosesc tehnologia de imprimare xerografic, dar difer de fotocopiatoarele analogice prin aceea c imaginea este produs prin scanarea direct cu o raz laser de-a lungul fotoreceptorului imprimantei. Funcionare O sarcin electric este proiectat pe un tambur ce se rotete datorit unui roller primar de sarcin. Tamburul are o suprafa format dintr-un plastic special. Dispozitive electronice administreaz un sistem care scrie pe tambur cu lumin. Lumina face ca sarcinile electrice s dispar din prile expuse ale tamburului. Suprafaa acestui tambur trece printr-o baie de particule fine din pudr uscat de plastic (tonerul). Prile ncrcate electrostatic de pe tambur atrag aceste particule de pudr, dup care tamburul pune pudra pe o hrtie care trece printr-un fel de fuzionator (fuser). Fuserul lipete pudra de plastic de hrtie prin intermediul presiunii i a cldurii. Toate aceste etape se pot realiza prin mai multe posibiliti tehnice. Cea mai interesant poate fi utilizarea de ctre unele imprimante aa zise cu laser a unui ir liniar de leduri (diode luminescente) pentru a scrie cu lumin pe tambur. Tonerul este format n general din cerneal n care se poate introduce i plastic sau cear pentru a face ca particulele s se topeasc cnd trec prin fuser. Hrtiile pot fi ncrcate sau nu cu sarcin de semn opus. Fuserul poate fi un cuptor cu infrarou. La unele imprimante mai rapide i mai scumpe, fuserul poate fi o lumin de xenon. La alte imprimante fuserul poate fi i o rol nclzit. Imprimanta multifuncional este de fapt un ansamblu format dintr-o imprimant, scanner i copiator. Multifuncionalele moderne se bazeaz n general pe tehnologia laser.[1], dar i cele cu jet de cerneal sunt la fel de rspndite, n special din cauza discrepanei dintre preuri. 2.IMPRIMANTA Este dispozitivul care afiseaza informatiile din calculator pe suport de hartie.Principalele caracteristici ale unei imprimante sunt viteza de tiparire (in pagini pe minut) si rezolutia. Tipuri de imprimante : Cu jet de cerneala Laser Termice

Matriceale

Repere ce au marcat evolutia companiei in domeniul imprimantelor in ultimii 22 de ani 1979 - HP inventeaza tehnologia imprimarii termice cu cerneala; 1984 - HP a introdus prima imprimanta laser la COMDEX, revolutionand domeniul prin calitate, cost si tiparire silentioasa; 1984 - HP ThinkJet - prima imprimanta inkjet accesibila consumatorilor, care permite tiparirea alternativa negru, rosu, verde sau albastru; 1985 - aparitia tehnologiei PCL 4, care a facut posibila tiparirea cu caractere bold si italice, precum si selectia de fonturi diferite; 1987 - HP PrintJet - prima imprimanta HP cu doua cartuse, unul cu cerneala neagra pigmentata si celalalt cu patru culori - cyan, magenta, yellow, black; 1987 - primul scanner HP; 1988 - LJ IID - prima imprimanta laser cu duplex, care permite imprimarea automata pe ambele fete ale hartiei; 1989 - HP PaintJet XL, cu 4 cartuse separate, tiparind text si grafica color; 1990 - tehnologiile Ret & PCL5 sporesc considerabil calitatea tiparirii si fac posibila tiparirea cu fonturi de orice dimensiune; 1991 - HP DesignJet - primul plotter cu cerneala cu latime de 90 cm; 1991 - LJ IIISi - prima imprimanta care permite tiparirea in retea; 1992 - LJ 4 - prima imprimanta care permite comunicarea bidirectionala cu PC-ul; 1992 - HP DJ portable - prima imprimanta HP mobila cu greutate de aproximativ 2 kg; 1993 - LJ 4Si - inglobeaza software de administrare de tiparire JetAdmin, care permite conectarea simultana si procesarea job-urilor de imprimare din retele, de pe platforme PC, Mac si UNIX; 1993 - LJ 4L - aparitia tehnologiei MEt (memory enhancement technology) & power-save, care permite stocarea mai multor informatii in mai putina memorie si realizarea de economie de energie; 1994 - LJ 4V - prima imprimanta laser A3; 1995 - LJ 5P - prima imprimanta care permite tiparirea pe port infrarosu; 1996 - LJ 5Si Mopier - prima imprimanta de retea care permite "mopies" (multiple original prints) reducand traficul in retea si micsorand timpul de intoarcere in aplicatie; 1996 - HP DJ 690 c - prima imprimanta foto; 1997 - LJ 4000 cu JetSent, protocol de comunicare directa intre imprimante, scannere si orice alte dispozitive continand acelasi protocol; 1998 - LJ 3100 - primul echipament laser all-in-one (imprimanta, copiator, scanner si fax); 1998 - LJ 1100A inglobeaza tehnologia JetPath, care elimina degradarea calitatii si vitezei specifice copierii; 1998 - LJ 4500 & LJ 8500 -primele imprimante laser color cu duplex, care permit tiparirea fata-verso color; 1998 - HP PhotoSmart C20 - prima camera digitala HP; 1999 - aparitia tehnologiei HP PhotoRet III menita sa sporeasca naturaletea culorii; 2001 - HP DJ 990cxi - beneficiaza de High Performance Architecture, prin care imprimanta preia din sarcina calculatorului, continand ea insasi microprocesor; 2001 - HP PhotoSmart 1315 - imprimanta cu tiparire directa de pe card de memorie din camera digitala; 2002 - aparitia tehnologiei HP PhotoRet IV, care foloseste sistem de imprimare cu sase culori; 2002 - aparitia tehnologiei HP instant share, menita sa faca accesibila oricui utilizarea echipamentelor digitale prin trimiterea instant a imaginilor la imprimante sau adrese de e-mail. Fara intentia de a patrunde mult prea adanc in tehnologiile care stau la baza imprimantelor laser monocrom, vom puncta totusi cateva caracteristici importante, esentiale in procesul de luare a deciziei de cumparare. Rezolutia Dupa cum stim, rezolutia reprezinta numarul de puncte care pot fi tiparite pe o unitate de suprafata si se

exprima in puncte pe inci (dpi - dot per inch). Evident, cu cat rezolutia este mai mare, cu atat calitatea imaginii tiparite va fi mai buna. In mod normal, rezolutia folosita in cazul unei imprimante laser monocrom este 600 dpi, insa pot exista anumite documente care sa necesite 1200 dpi. De asemenea, posibilitatea de a tipari la 300 dpi poate constitui un avantaj atunci cand o serie de documente sunt tiparite sub forma de schite de lucru, realizandu-se astfel economie de toner. Limbajele de tiparire Cel mai raspandit limbaj in momentul de fata este PCL (Printer Control Language), acesta fiind folosit initial in cazul imprimantelor matriciale. Prima versiune de larga raspandire a fost versiunea 3, care oferea suport doar pentru anumite sarcini simple, iar PCL4 a adus o imbunatatire a suportului pentru tiparirea graficelor. PCL5 oferea facilitati precum scalarea fonturilor si suportul formatelor vectoriale. De asemenea, PCL5 folosea diferite tipuri de compresie astfel incat se obtinea o crestere considerabila a vitezei de tiparire. PCL5e a adus odata cu el comunicatia bidirectionala, pentru raportarea informatiilor de stare ale imprimantei, insa nu a adus imbunatatirea calitatii de tiparire. PCL6 a fost introdus in anul 1996 si este un limbaj complet rescris. Orientarea pe lucrul cu obiecte a adus o imbunatatire a flexibilitatii si o crestere semnificativa a vitezei de prelucrare a documentelor grafice. Limbajul PostScript realizeaza o descriere a paginilor in mod vectorial, apoi trimite datele catre imprimanta pentru a fi rasterizate (convertite in puncte). PostScript 1 era un limbaj folosit de editurile mari datorita faptului ca puteau transforma imagini la 300 dpi in imagini la 2400 dpi, folosite de masinile de tiparit. Marele avantaj al limbajului PostScript era portabilitatea, orice platforma fiind capabila de a lucra cu el. In acest fel, tot ce aveati nevoie era un driver pentru a transforma informatia in format PostScript, care putea apoi fi inteles de orice imprimanta PostScript. Marele dezavantaj al limbajului consta in faptul ca apartine unei companii si pentru a fi folosit necesita licentiere, ceea ce duce la cresterea pretului imprimantelor care il folosesc. PostScript 2 a adus o compresie superioara, conducand la cresterea vitezei de tiparire, a imbunatatit algoritmii de halftoning si modul de administrare a memoriei. Ultima versiune de PostScript, a treia, include imbunatatiri semnificative aduse modulului de interpretare, acest lucru afectand in mod direct si pozitiv calitatea, siguranta, eficienta si productivitatea. GDI (Graphical Device Interface) reprezinta o alternativa in fata imprimantelor care folosesc PostScript sau PCL. Limbajul foloseste resursele PC-ului pentru a efectua toate prelucrarile asupra documentului ce urmeaza a fi tiparit sub mediul Windows, trimitand apoi informatia direct in format bitmap pentru a fi tiparita. In consecinta, nu mai este nevoie de un procesor puternic si multa memorie la nivelul imprimantei, acest fapt conducand la scaderea pretului de achizitie. Pe de alta parte, prelucrarea documentului la nivelul sistemului conduce la incarcarea acestuia, lucru simtit foarte clar in cazul sistemelor mai slabe. Viteza de tiparire Spre deosebire de modelele cu jet de cerneala, in cazul imprimantelor laser viteza de tiparire reala se apropie foarte mult de cea specificata de producator. In unele cazuri, viteza specificata reprezinta viteza mecanismului de tractare a hartiei, respectiv numarul de pagini goale pe care imprimanta este capabila sa le transporte intr-un minut din tava de alimentare in tava de colectare. Insa aceasta viteza nu implica timpul de prelucrare care apare in cazul job-urilor din viata reala. De asemenea, unii producatori specifica viteza de tiparire in format Letter si nu A4, lungimea unei coli de format Letter fiind mai mica si implicit viteza mai mare. Mecanismul de manipulare a hartiei Alaturi de formatul maxim suportat un element important este constituit si de varietatea tipurilor de media suportate de imprimanta (transparente, calc, plicuri, carton). Daca urmeaza sa tipariti pe carton, verificati daca modelul de imprimanta ales suporta astfel de mediu de tiparire. De asemenea, foarte importanta se poate dovedi facilitatea de tiparire duplex, adica de tiparire pe ambele fete ale colii de hartie, scazand astfel costurile consumabilelor. Multe imprimante disponibile astazi folosesc asanumitul duplex manual, ceea ce presupune tiparirea paginilor fara sot, urmata de reasezarea hartiei in tava de alimentare si tiparirea paginilor cu sot. Capacitatea de alimentare totala (care include tava standard, tava manuala, cat si pe cele eventual optional

existente) este un alt element important, fiind recomandabila o corelare a acesteia cu nevoile reale. Daca in firma dumneavoastra se tiparesc zilnic 20.000 de coli, alegerea unei imprimante cu o singura tava de alimentare de 250 de coli ar fi o greseala. In acelasi timp, un sistem de trei tavi cu capacitate totala de 10.000 de coli va reprezenta o risipa de bani, in cazul in care necesitatile zilnice de tiparire se ridica la cateva sute de exemplare. Interfata Calea de comunicare dintre PC si imprimanta reprezinta un element extrem de important atunci cand timpul de asteptare este pretios. Daca folositi imprimanta pentru tiparirea documentelor contabile de sub DOS, existenta unui port paralel reprezinta o necesitate. Posibilitatea de conectare in retea devine obligatorie atunci cand echipamentul urmeaza sa fie folosit de mai multi utilizatori, din mai multe birouri eventual, in cadrul unei firme. Pentru cei care vor folosi imprimanta acasa sau intr-un birou de 2-3 persoane, conectarea USB este suficienta, cu conditia ca in cazul partajarii, sistemul pe care aceasta este instalata sa fie pornit in permanenta. Memoria Asa cum spuneam, modelele care folosesc limbaj GDI nu necesita prea multa memorie, toata prelucrarea cazand in sarcina PC-ului. Celelalte modele, mai ales cele de retea, folosite in paralel de mai multi utilizatori vor avea nevoie de o cantitate semnificativa de memorie instalata pentru a putea duce la bun sfarsit toate sarcinile primite. Daca estimati ca imprimanta va fi folosita in paralel de mai multi utilizatori, nerabdaori sa primeasca documentele tiparite, asigurati-va ca modelul ales beneficiaza de suficienta memorie.

Epson Stylus Photo 915, Stylus Photo 925 si Stylus Photo 950 Cele trei modele Epson de la aceasta categorie au fost concepute pentru a acoperi cat se poate de mult din gama acelor utilizatori pasionati sau profesionisti ai fotografiei digitale, care doresc sa tipareasca imaginile capturate la cea mai inalta calitate. Modelele 915 si 925 sunt dotate cu un singur cartus color, continand cinci culori, in timp ce modelul 950 permite schimbarea individuala a cartuselor de cerneala. Din punctul de vedere al costurilor de tiparire, primele doua modele se situeaza mult mai bine atunci cand vine vorba de tiparire color, oferind un cost aproape de jumatatea celui oferit de modelul 950. Stylus Photo 950 beneficiaza de doua cartuse de cerneala neagra, costul tiparirii pe negru fiind de doar 3 eurocenti pe pagina. Pentru a veni in sprijinul celor care doresc tiparirea unui volum mai mare de poze, toate cele trei modele sunt insotite de aplicatia Epson Photo Quicker. Spre deosebire de modelul 950, primele doua variante prezinta adaptoare pentru carduri externe de memorie. Astfel, puteti utiliza carduri CompactFlash, SmartMedia sau Memory Stick. Cardurile de tip Secure Digital/ Multimedia Card sunt suportate standard doar de modelul 915, fiind optionale prin adaugarea unui adaptor suplimentar la modelul 925. De asemenea optional, pentru modelul 915 se poate adauga un adaptor pentru IBM Microdrive. O alta facilitate comuna primelor doua modele este optiunea de instalare a unui ecran LCD pentru vizualizarea imaginilor ce urmeaza a fi tiparite. De asemenea se pot alege optiuni complexe, cum ar fi: luminozitate, saturatie, sau decupare. Tot prin intermediul ecranului aveti acces la informatii despre nivelul cernelii sau despre prezenta/absenta hartiei din tava de alimentare. Modelele Stylus Photo 925 si 950 vin echipate cu suport pentru rola de hartie foto. Astfel, se pot tipari mai

multe poze de format 10x15 cm, fara a mai fi necesara introducerea manuala a fiecarei foi de hartie. Facilitatea de taiere automata a pozelor creste productivitatea si scade timpul necesar pentru finalizarea tiparirii. Modelul Epson Stylus Photo 950 prezinta o facilitate de care nu mai beneficiaza nici unul dintre celelalte modele. Capabilitatea de a tipari direct pe CD-uri se poate dovedi foarte utila pentru o anume categorie de utilizatori, pentru aceasta fiind insa nevoie de procurarea unur medii CD acoperite cu o suprafata de tiparire speciala. Nevoia de culoare - Imprimante foto HP PhotoSmart 7150 si PhotoSmart 7550 Reprezentantele HP la aceasta categorie au prezentat o serie de caracteristici similare si o serie de diferente. Concluzia finala a fost ca, in ciuda facilitatilor suplimentare oferite de modelul PhotoSmart 7550, diferenta de pret isi poate gasi justificarea doar pentru o mica parte din utilizatori. Ambele modele prezinta senzor de detectie automata a tipului de hartie si optiune de instalare a unei unitati duplex, fiind capabile sa tipareasca fara margini pe hartie format 10x15 cm. Costurile consumabilelor se situeaza la un nivel mai bun decat al celui oferit de modelele Epson, diferentele calitative fiind deja de domeniul microscopului. Asa cum spuneam, modelul 7550 prezinta cateva dotari suplimentare, pentru aceasta pretul de achizitie fiind mai mult decat dublu fata de versiunea 7150. In primul rand, PhotoSmart 7550 este echipat cu trei cartuse de cerneala: unul negru, unul color standard si unul color foto. Pentru tiparirea normala sunt folosite doar primele doua cartuse, cel foto fiind utilizat atunci cand se tiparesc imagini pe hartie speciala. In tabelul cu caractersitici au fost trecute doar datele legate de primele doua cartuse, cartusul foto fiind capabil de a tipari pana la 125 de poze format 10x15 cm si costa 22,7 Euro (fara TVA). Pentru cei care doresc sa tipareasca poze fara a mai apela la PC, exista disponibile adaptoare pentru carduri de memorie CompactFlash, SmartMedia, Sony MemoryStick, Secure Digital si MultimediaCard. Prin intermediul ecranului LCD color, in combinatie cu tastele functionale plasate frontal, se pot efectua o serie de operatiuni primare asupra imaginii ce urmeaza a fi tiparita: rotire, marire/ micsorare, decupare.

3.PLOTTER-UL Plotter-ul este un dispozitiv specific de desenare al carui principiu de functionare este, n esenta sa, vectorial. La acest dispozitiv se ataseaza un numar de capete de scriere de tip ROTRING care vor trasa prin deplasari relative fata de hrtie o imagine transmisa de calculator. Principiul cinematic de lucru se bazeaza pe: deplasarea capului pe directiile (x) si (y) (masa de desenat); deplasarea capului numai pe o coordonata (x), cealalta coordonata de deplasare (y) fiind realizata de hrtie (plotter sau tambur).

Este un dispozitiv asemanator cu imprimanta,dar de dimensiuni mult mai mari.Este folosit pentru tiparirea graficelor si a schitelor din domenii cum ar fi ingineria,arhitectura,proiectarea etc. Ink Jet Printer este un plotter la un pre accesibil i care red o calitate net superioar i o vitez de producie relativ bun n comparaie cu preul de achiziie. Este destinat printurilor la rezoluii mari i de o calitate superioar, indiferent de complexitatea acestora. Datorit construciei sale i dotrilor, utilajul

permite punerea n executarea a unor volume mari de printuri fr ca operatorul s fie nevoit s supravegheze n totalitatea operaiunea de print.

Pre (euro): 3500 + TVA

Pre: 40 + TVA

Imprimanta deine un sistem sigur i precis de roll up al meterialului printat ce asigur acurateea i meninerea printului n stare impecabil. De asemenea imprimanta este dotat i cu un sistem de uscare alctuit din 2 pri distincte i anume: ansamblul termic format din 2 rezistene electrice ce degaj o cldur faborabil uscrii printului n timp util i partea de ventilare alctuit dintr-un numr exact de ventilatoare ce pot debita un volum suficient de aer, astfel nct mpreun cu ansamblul termic printul s fie complet uscat nainte ca acesta s fie roll-uit de sistemul automat de roll-up. n ceea ce privete sistemul de alimentare cu cerneal a capetelor de printare, acesta se face prin intermediul a 8 rezervoare de 500ml i a 8 magistrale de alimentare ceea ce nseamn 2 perechi de cte 4 culori, ceea ce permite schimbarea a 2 tipuri de cerneluri ntr-un mod cat mai simplu i sigur. Plotterul este dotat cu 4 capete de printare ce pot reda o rezoluie de pn la 600x600dpi, senzori de citire a materialului pentru take up i senzori de citire a dimensiunilor suporturilor de printat. Masa de rulaj a plotterului este dotat cu un sistem de vacuum pentru meninera materialului n permanen la o distan optim de printare fa de capetele de printare. Utilizarea unui soft recunoscut pe plan internaional i folosit de majoritatea companiilor productoare de printere outdoor i indoor i anume PHOTOPRINT VS 5 liceniat, INK JET PRINTER se definete a fi o imprimant uor de operat i de utilizat. Cu viteza pn la 10mp/h INK JET PRINTER se distinge ca fiind un plotter util i totui ieftin n comparaie cu utilajele existente la momentul de fa pe piaa produciei publicitare romneti. Cartuul este mpachetat n cutie de la uzin productor. Este capabil s printeze cu rezoluie nalt. Printurile se primesc cu culori vii. Cu o cantitate mic de cerneal se poate de printat imagini vii, frumoase cu o calitate mare a detaliilor.

Prioritile plotterului Ink Jet Printer


Accesibil dup pre, plotterul are o productivitate nalt si este destinat pentru ndeplinirea lucrrilor grafice de orice complexitate pe suporturi cu limea de pn la 1,52m. Posed un sistem termic de uscare, dou sisteme independente de livrare a cernelurilor i o nalt productivitate, posedasia sistemei termice de uscare nseamn, c printurile, printate la plotter, sunt gata pentru laminare imediat dup imprimare. Exploatare comod: driverul se instaleaz usor i configurarea lor este pe nelesul tuturor, panoul de comand este foarte simplu, iar incarcarea materialului pentru printare este foarte comod. Amortizarea printurilor. Cernelurile: 1 l 15 euro, capul de printare - 40 euro, preul suportului este de la 1.4 euro/1m2. Amortizarea printurilor este, n dependen de suport, de la 2 euro pentru 1m2. Materiale utilizate pentru printare. Materialele ieftine si accesibile propuse de compania noastra sunt: High Glossy Photo Paper, Self Adhesive Glossy Photo Paper, Ink Jet Silk Fabric (water Proof), Self Adesive PET film, Backlit Film, Art Canvas Matt/Pure cotton (water Proof), Art Silk Fabric Matt (water Proof) etc.

Caracteristic tehnice Tehnologia de imprimare Limea de imprimare Rezoluia Viteza de imprimare Livrarea cernelei Memoria Software Interfaa Interfaa de reea Dimensiunile plotterului Masa netto Masa brutto Numrul de culori Pre(euro)

Termojet

1520 mm; 600 x 600dpi 4-12 m2/h; Linie de livrare incontinuu a cernelei(!). Rezervuare de 500ml. 64Mb (256Mb); Photoprint Centronics; 10/100 Base-TX; 2400 x 760 x 1120 mm 81kg. 88kg. 4 culori (CMYK) 3500 + TVA Cutter-Plotter: ce este si la ce

foloseste Cutter-Plotter-ul este un echipament de reprodus grafica si text vectorial. n trecut, cutter-plotterele au fost utilizate n aplicaii cum ar fi proiectarea asistat de calculator si desene de arhitectura, dei acestea au fost nlocuite, n general de imprimante de format mare. De aceea in limbajul popular, imprimantele de format mare sunt denumite "plottere", chiar dac acestea nu sunt plottere din punct de vedere tehnic. Cutter-Plotterele pot desena prin deplasarea unui creion sau pix pe suprafaa unei bucati de hrtie. Acest lucru nseamn c plotterele sunt limitate la la desena linii drepte sau curbe, mai degraba decat grafica raster. Un cutter-plotter poate trasa linii complexe, inclusiv text, dar o face att de ncet, din cauza micrii mecanice a pixului. El este de multe ori incapabil de a crea o regiune solida de culoare, dar o poate imita trasand linii apropiate. Cutter-Plotterele au oferit cel mai rapid mod de a produce eficient desene foarte mari bazate pe vectori atunci cnd memoria calculatorului era foarte scumpa i puterea procesorului era foarte limitata. Cutter-Plotterele pot taia cu ajutorul unui cutit special n ultimii ani, utilizarea de cutter-plottere de tiere a devenit populara cu entuziatii meseriilor in hrtie , si a personalizarilor.

Cu ajutorul unui cutter-plotter se poate taia autocolant sau folie pentru personalizat tricouri, pentru colantat automobile, se pot crea "masti" pentru sablarea selectiva a marmurei sau altor materiale... Un cutter-plotter poate taia si folia de lipit pe geamuri, poate taia pe contur imagini, etichete si alte produse publicitare. Cuitul de taiat vinil / autocolant este de obicei de forma unui pix si este montat pe un suport continand mini rulmenti cu bile astfel nct cuitul se rotete singur dupa directia in care este tras pe material. Plotarea desenelor (pentru programa AutoCad) Pregtirea desenelor pentru plotare Pregtirea unui desen pentru plotare ncepe cu setarea formatului. Dup finalizarea desenului n Model Space, se poate ncepe crearea unui layout, dnd clic pe o etichet Layout din partea de jos a spaiului de lucru. Un layout reprezint o pagin ce se poate plota. La crearea layoutului se vor specifica un plotter sau o imprimant. O linie ntrerupt indic spaiul vizibil la plotare pentru dimensiunile hrtiei i imprimanta curent. De regul orice layout nou creat are un format de pagin asociat. Un desen plotat conine elemente ce se deseneaz n Paper Space i sunt proprii layoutului n care au fost create. Astfel de elemente sunt chenarele cu cartu sau notele. Pentru a vedea ntr-un layout obiectele desenate n Model Space, este necesar crearea de viewporturi. Cu ajutorul comenzii Page Setup se pot modifica setrile formatului de pagin pentru un layout. Mod de accesare: Meniul File Page Setup Manager. Se d clic pe butonul Table Style din bara de instrumente Styles. Se tasteaz PAGESETUP n linia de comand. Se d clic dreapta pe eticheta unui layout, i din meniul contextual se lanseaz comanda Page Setup Manager. Aciune: Va fi afiat caseta de dialog Page Setup Manager cu urmtoarele rubrici: Current Layout indic layout-ul curent cruia i se va aplica setarea formatului de pagin. Page Setups n aceast rubric se afieaz formatul de pagin curent, se poate alege un alt format, se poate crea un format de pagin nou, se poate modifica un format existent sau se pot importa formate din alte desene. Selected Page Setup Details afieaz informaii despre formatul de pagin selectat: o Numele plotterului sau imprimantei asociate formatului de pagin curent, o Tipul de dispozitiv de plotare specificat pentru formatul de pagin curent, o Dimensiunile formatului i orientarea, o Locaia fizic a plotterului, Display When Creating a New Layout activarea acestei opiuni va avea ca rezultat deschiderea automat a casetei de dialog Page Setup Manager la crearea unui layout nou. Aceast opiune se poate seta i din Caseta de dialog Opiuni, pagina Display. Atunci cnd se creeaz un format de pagin nou sau se editeaz unul existent va fi afiat caseta de dialog Page Setup. Aceast caset conine rubrici pentru setarea imprimantei sau plotterului, dimensiunilor hrtiei precum i alte opiuni de formatare. Caseta de dialog Page Setup conine urmtoarele rubrici: Page Setup Afieaz numele formatului de pagin curent. Printer/Plotter Se specific un dispozitiv de plotare. o Name Conine lista dispozitivelor de plotare disponibile. Pictograma din faa numelui acestora face deosebirea ntre plottere i imprimante. o Properties Este afiat caseta de dialog Plotter Configuration Editor n care se poate configura dispozitivul de imprimare sau plotare i porturile de imprimare. o Plotter Afieaz numele imprimantei sau plotterului curent. o Where Afieaz locaia imprimantei sau plotterului curent.

o Partial Preview Arat o reprezentare a suprafeei efective de plotare n raport cu dimensiunile hrtiei. Indicaia din dreptul cursorului conine dimensiunile hrtiei i dimensiunile zonei de imprimat. Dimensiunile hrtiei conine o list cu dimensiunile de hrtie disponibile pentru dispozitivul de plotare selectat. Suprafaa de plotare specific suprafaa desenului ce va fi plotat. Sub eticheta What to plot se poate selecta zona din desen ce va fi plotat. o Layout Atunci cnd se ploteaz un layout, se va plota tot coninutul zonei de plotare, cu originea calculat n punctul 0,0 din layout. Cnd se ploteaz din Model Space, va fi plotat n ntregime zona desenului definit de limitele reelei de puncte. o Extents Se ploteaz zona din desen ocupat de obiecte. Toate obiectele din desen vor aprea la plotare. o Display Va fi plotat vederea din viewportul curent n Model Space, sau vederea curent n Paper Space. o View Se poate plota o vedere salvat anterior. Dac nu exist vederi salvate n desen, aceast opiune nu este disponibil. o Window Se poate plota orice zon din desen specificat de utilizator. Butonul Window devine disponibil. Cnd se d clic pe acest buton, utilizatorului i se permite s indice zona de plotare. Plot Offset Se specific o corecie a poziiei suprafeei ce se va plota n raport cu colul din stnga-jos al zonei printabile, sau cu colul hrtiei, n funcie de modul n care s-a setat opiunea Specify Plot Offset Relative To n caseta de dialog Options, la pagina Plot and Publish. Modul n care este setat aceast opiune este indicat n paranteze rotunde, n dreptul titlului rubricii. Plot Scale Controleaz raportul ntre unitile de desenare i unitile de plotare. Dac n Plot Area este selectat opiunea Layout, plotarea layout-ului se face la scara 1:1, indiferent de setarea scrii. o Fit to Paper Zona ce se va plota este scalat pentru a ocupa ntreaga suprafa de plotare. o Scale Definete o scar exact de plotare. Custom desemneaz o scar definit de utilizator. o Scale Lineweights La activarea acestei opiuni, grosimile de linii sunt scalate proporional cu scara de plotare. Plot Style Table (Pen Assignments) Permite setarea tabelului cu stiluri de plotare, editarea acestuia, sau crearea unuia nou. o Name (Unlabeled) afieaz o list cu tabelele de stiluri de plotare disponibile. o Edit Acest buton determin afiarea casetei de dialog Plot Style Table Editor n care se pot vizualiza i edita stilurile de plotare asociate tabelului cu stiluri de plotare curent. Shaded Viewport Options Specific modul n care sunt plotate vederile cu umbrire sau renderizare. Plot Options Aici se specific opiunile pentru grosimi de linii, stiluri de plotare, plotri cu umbrire i ordinea n care sunt plotate obiectele. o Plot Object Lineweights Se specific dac grosimile de linii atribuite obiectelor se ploteaz. Aceast opiune nu este disponibil dac s-a selectat plotarea cu stiluri de plotare (Plot with Plot Styles). o Plot with Plot Styles Se specific dac stilurile de plotare aplicate obiectelor i layerelor sunt plotate. La selectarea acestei opiuni, va fi activat automat i opiunea Plot Object Lineweights. o Plot Paperspace Last La activarea acestei opiuni se vor plota mai nti obiectele din model space. De regul se ploteaz nti obiectele din Paper Space. o Hide Paperspace Objects Se specific dac operaia de ascundere (HIDE) se aplic obiectelor din Paper space. Aceast opiune este valabil doar n Paper Space, iar efectul este vizibil doar n vizualizarea nainte de plotare, nu i n layout. Drawing Orientation Se specific orientarea desenului: o Portrait orienteaz i ploteaz desenul astfel nct latura scurta s fie cea orizontal. o Landscape orienteaz i ploteaz desenul astfel nct latura lung s fie cea orizontal. o Plot Upside-Down orienteaz i ploteaz desenul de sus n jos. Plotarea desenelor Plotarea unui desen se face cu comanda Plot. Mod de accesare: Meniul File Plot.

Se d clic pe butonul Plot din bara de instrumente Standard. Se tasteaz PLOT n linia de comand. Se d clic dreapta pe una din etichetele Layout sau Model i se selecteaz Plot din meniul contextual afiat. Aciune: Va fi afiat caseta de dialog Plot. n aceast caset se vor putea stabili condiiile de plotare. Stiluri de plotare Stilul de plotare este o proprietate a obiectelor din desen, similar tipului de linie sau culorii. Un stil de plotare poate fi atribuit unui obiect sau unui layer i determin modul de plotare al obiectelor din desen. Prin intermediul stilului de plotare se poate controla modul n care apar n pagin grosimile de linii, culorile, tipurile de linii, mbinarea liniilor, capetele liniilor, etc. Tabelele de stiluri de plotare colecteaz grupurile de stiluri de plotare. n caseta de dialog Plot Style Manager apar toate tabelele cu stiluri de plotare disponibile. 75 n Plot Style Manager pot fi adugate, terse, redenumite, copiate, i editate tabele cu stiluri de plotare. Exist dou tipuri de stiluri de plotare: stiluri dependente de culoare i stiluri denumite. Un desen poate utiliza un singur tabel cu stiluri de plotare. Odat setat, acesta poate fi modificat sau schimbat cu altul. n cazul tabelelor cu stiluri de plotare dependente de culoare, culoarea obiectului determin modul n care acesta va fi plotat. Stilurile de plotare nu se pot atribui direct obiectelor, n schimb obiectelor li se poate schimba culoarea pentru a fi imprimate conform dorinei utilizatorului. Tabelele cu stiluri de plotare denumite utilizeaz stiluri de plotare atribuite direct obiectelor i layerelor. Utilizarea acestora permite plotarea diferit a fiecrui obiect din desen, independent de culoarea sa.