Cnd oamenii i pierd vederea, o percep ca pe o slbiciune, o gaur neagr, cu un sentiment extrem de izolare i singurtate.

Acest punct de vedere al persoanelor cu pierderea acuitii vizuale poate avea un impact direct asupra modului n care cei din jur i trateaz. Acetia i percep pe cei cu deficiene de vedere ca pe nite persoane prinse n ntuneric, imaginndu-i-le ca fiind complet inadaptate i n imposibilitatea de a se autongriji (Ferguson, 2001). De fapt, deficiena de vedere este cea mai neadaptant, pentru c vederea este privit ca unul dintre simurile cele mai importante ale unui individ; aadar, deficiena de vedere este de temut, inspirnd o stare adnc de nelinite i tulburare (Ferguson, 2001; Wagner-Lampl i Oliver, 1994). Majoritatea persoanelor cu deficiene de vedere pot nelege viaa ca fiind fr semnificaie, nefiind capabile de a conduce vehicule sau a vedea frumuseile inconjuratoare (Ferguson, 2001; Tuttle, 1984). Deficiena de vedere exist nc din vremuri strvechi. Cu toate acestea, profesionitii au nceput s analizeze i s se gndeasc la reabilitarea i problemele de via ale persoanelor cu deficiene de vedere abia dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial, cnd au aprut veteranii cu deficiene de vedere. Teoria s-a axat pe moartea psihologic a persoanei cu deficiene de vedere i renaterea sa. S-au luat n considerare analize suplimentare i s-au examinat pierderile i impactul psihosocial, abilitile independente de via, abilitile de comunicare, economice i situaia profesional, aprecierea frumosului estetic, precum i dezvoltarea personalitii, asociate cu dizabilitatea de vedere. Exist i ali factori care afecteaz statutul persoanelor cu deficiene vizuale n societate, altele dect problemele de personalitate. Potrivit lui Wagner-Lampl i Oliver (1994), adaptarea la dizabilitatea de vedere a fost influenat de credine i

superstiii individuale sau deinute prin cultur. Chiar dac sunt muli oameni care percep persoanele cu deficiene de vedere ca fiind neajutorate, indignate, chinuite, i nefericite, alii au susinut c deficienta de vedere n sine nu creeaz tulburri emoionale (Wagner-Lampl i Oliver, 1994). n schimb, prejudecile sociale sunt cele care provoac suferin emoional; multe persoane cu deficiene vizuale sunt de prere c ceilali au concepii greite despre dizabilitatea vizual, ceea ce provoac anxietate i nu nevoia de achiziii a unor abiliti de adaptare (Davis, 1997; Tuttle, 1984). Examinarea suplimentar a impactului stereotipurilor despre sine a relevat faptul c persoanele fr experien oferit de analizatorul vizual au adesea sentimente de ruine i inadecvare (Scott, 1982). Cercettorii indic faptul c atitudinea personalului medical are un mare impact asupra procesului de ajustare. Prin urmare, cercettorii recomand specialitilor n reabilitare s includ impactul 204 FILIP GUTTMAN 4 atitudinilor n dinamica serviciilor, prin validarea experienelor unei persoane ce triete n sfera societii. Se sugereaz c ONG-urile specializate n reabilitarea persoanelor cu dizabiliti ar trebui s se angajeze n consilierea i educarea membrilor reelei de sprijin, sa fac i lobby n favoarea acestora i s pledeze pentru modificarea legilor i atitudinilor. Din cauza stereotipurilor i obiceiurilor care nsoesc dizabilitile vizuale, este important nelegerea efectelor negative, pentru dezvoltarea unor strategii de succes (Tuttle, 1984). Literatura de specialitate reflect dou categorii generale de constatri psihosociale, n ceea ce privete atitudinile fa de persoanele cu deficiene: 1) literatura asociat cu atitudini negative i 2) literatura asociat cu atitudini ambigue. Potrivit lui (Antonak i Livneh, 1988), perspectiva multidimensional a atitudinii este folosit pentru a

nelege acest fenomen. Conform acestui punct de vedere, o atitudine este o idee cu dou caracteristici: 1. o trstur cognitiv ncrcat cu emoie i 2. o caracteristic afectiv, care predispune la o component conotativ, ce se definete printr-un set de aciuni pentru o anumit clas de situaii sociale. Potrivit lui Triandis (1995), o atitudine este format din trei componente distincte: 1. Componenta cognitiv (tranzacii cu convingeri, asociate cu informaii despre un stimul), 2. Componenta afectiv (sentimentele persoanelor cu privire la stimul) i 3. Component conotativ (conceput ca intenia individului de a se comporta ntr-un anumit mod cu privire la stimuli). Componenta conotativ presupune a fi influenat de ambele componente cognitive i afective. Triandis (1995) sugereaz c atitudinile sunt nvate prin experien i interaciune cu alte persoane, obiecte i evenimente sociale de mediu. Din cercetrile orientate pe atitudinile fa de persoanele cu dizabiliti au rezultat mai muli factori-cheie care se consider c influeneaz atitudinile. Potrivit lui Milsom (1994), factorii sau variabilele pot include i informaiile asociate cu persoanele cu dizabiliti. Se sugereaz c mesajele care intesc caracterul inadecvat i problematic n nelegerea dizabilitilor duc la atitudini negative. n mod similar, cercettorii indic faptul c a avea cunotine despre dizabilitate, fr contact contextual cu persoanele cu deficiene, poate duce la atitudini negative. nelegerea i cunoaterea cu privire la sfera dizabilitilor de ctre profesionitii din mediul educaiei speciale influeneaz profund mediul academic i social n care acetia i desfoar activitile de zi cu zi. La una dintre extreme pot fi cei care consider c dizabilitatea este un defect, un element intrinsec al copilului, stabilindu-i eforturile spre schimbarea acestuia; la extrema opus sunt cei care consider dizabilitatea ca fiind un construct social i i

ndreapt atenia spre schimbarea atitudinilor i a mediului n care copilul triete (Paul, 2002). http://www.revistacalitateavietii.ro/2011/CV-2-2011/05.pdf

Nevazatorii castiga 300.000 de lei din fabricarea urnelor de vot pentru bucuresteni Nevazatorii castiga 300.000 de lei din fabricarea urnelor de vot pentru bucuresteni

inShare0 Un contract de 300.000 de lei

O viata in bezna. Disting cu greu contururi, lumini, umbre. Nu stiu cum arata la fata Traian Basescu, Mircea Geoana sau Crin Antonescu. Nu i-au vazut niciodata. Au auzit doar ca unul dintre ei va fi noul presedinte al Ro-maniei. Si pentru asta tre-ba-luiesc la foc continuu sa dea gata cu-tiile de carton in care bu-cu-res-tenii isi vor arunca op-ti-unile pentru Cotroceni. Cele 7.500 de urne, fixe si mo-bile, care vor deservi duminica sec-tiile de vo-tare din Bucuresti, sunt con-fectionate de 50 de ne-va-zatori ai Cooperativei Invalizi Munca.

Zilele acestea am lasat putin deoparte comenzile obis-nuite - pe-riile, pensulele sau bidinelele - pentru a onora la timp con-trac-tul privind confectio-na-rea celor 7.500 de urne care vor asigura bunul mers al alegerilor pre-zi-dentiale in Bucuresti. Este o co-manda pe care am castigat-o ca urmare a licitarii pe Serviciul Electronic de Achizitii Publice si trebuie sa punem la dis-po-zitia sectiilor de votare 5.000 de urne fixe si 2.500 de urne mobile. Cred ca dupa ce vom trage linie si vom aduna o sa ramanem si noi cu aproximativ 100.000 de lei. E ca o gura de oxi-gen pentru noi pe aceste vremuri in care mun-cim la valoarea de manopera din 2004-2005, ne spune usor stanjenit presedintele societatii, Cristina Zlotea.

Este un contract de 300.000 de lei, dar nu valoarea lui star-neste interesul mediatic. Cine s-ar fi putut gandi ca acele sim-ple cutii de carton, langa care se vor fotografia cu gratie alesii nostri duminica, au fost fabri-cate de mainile unor vitregiti ai sortii? De niste oameni pe care statul roman aproape ca i-a uitat, ca sa nu mai vorbim de candidatii la Presedintie care nu amintesc vreun cuvintel in pro-gramul electoral ce ar putea sa le aduca si lor o unda de spe-ranta. Neva-zatorii acestia mun-cesc pentru a-si mai in-dulci

putin suferinta, traiesc la serviciu ca intr-o fa-milie si peste toate cele se comporta foarte demn. Ei stiu cel mai bine sa pretuiasca lumina ochilor.

Cate dintre femeile care-si schimba pe-riodic culoarea podoabei capilare si-au pus vreodata intrebarea cine sta sa impatureasca bucata cu bucata, cu atata rabdare, manusile de plastic din cutiile cu vopsea de par? Sau cati dintre barbati s-au gandit cine produce cutiile de carton STR.8 care contin cate un deodorant si un after shave? Operatiuni marunte, dar foarte migaloase, pe care omul de rand nu da doi bani. Or, tocmai din astfel de lucrari traieste Societatea Cooperatista Mestesugareasca Invalizi Munca. In fapt, un fel de firma privata, in care din cei 75 de oameni trei sferturi sunt nevazatori. Tineri napastuiti de soarta, cu handicap 1 si 2, care nu pot trai doar dintr-o pensie sociala de 350 de lei.

Pana in 2007, unitatile speciale aveau facilitati: eram scutiti de TVA si de impozitul pe profit. In momentul de fata, latura umana a fost exclusa complet de pe piata , nimeni nu mai are ochi pentru acesti oameni, astfel ca functionam ca orice societate, fara niciun fel de ajutor de la stat. Traim din prestarile de manopera (50%) si din confectiile de carton (40%). Asa ca nu puteam sa ratam licitatia pentru urnele de vot, pragul de oferta fiind stabilit la suma de 300.000 de lei. Spre binele nostru, nu-i prea place nimanui sa le faca, astfel ca am luat noi acest contract care ne va ajuta sa trecem cu bine perioada de iarna, in contextul in care anul acesta atingem o cifra de afaceri cam de 1,5 mili-oane de lei, povesteste pentru Financiarul omul din fruntea societatii. La cei 32 de ani ai sai, Cristina Zlotea este cel mai tanar presedinte dintre toti sefii cooperativelor mestesugaresti din Bucuresti. Si sunt in jur de 30. Lucreaza cu nevazatorii de la 20 de ani, atunci cand s-a angajat ca pontatoare intr-una dintre sectii. Intre timp, a absolvit doua facultati si in 2005 a fost aleasa de Adunarea Generala ca presedinte. La inceput mi-a fost foarte greu. Eram privita ca un copil care trebuia sa scoata societatea la liman. Aveam 10 miliarde de lei vechi datorii acum patru ani, cand am preluat conducerea. Insa am trecut peste asta, am reusit sa nu dam pe nimeni afara si sa punem si ceva deoparte, conchide sefa nevazatorilor din Vatra Lumi-noasa 108.

Munca pe pipaite

Procesul tehnologic de fabricare a urnelor este foarte simplu : se achizitioneaza cartonul (cateva tone) de la o firma din Vrancea (Vrancart), dupa care se taie la dimensiuni, se biguieste (se contureaza canalele pe conturul carora se indoaie cartonul - n.r.), se stanteaza, dupa care se formeaza cutia propriuzisa, in jur de 600 de bucati pe zi. Nevazatorii asista utilajele si intervin in acest flux la fiecare opera-tiune. Mai mult pe pipaite, ei asaza cartoanele pe masini , apoi le pliaza, le masoara, le inchid pe biguri, le lipesc si apoi le aplica pe cate doua fete paralele banda abtibild, cam de 50 de cm, reprezentand steagul Romaniei.

1.256 de sectii pentru 1,8 milioane de bucuresteni

Cele 7.500 de urne confectionate de neva-zatori vor fi impartite in 1.256 de sectii de votare (per-manente si speciale) organizate in Bucuresti pentru aproximativ 1,8 milioane de alegatori cu drept de vot. Potrivit datelor oficiale prezentate la inceputul lui octombrie, potentialii votanti sunt repartizati astfel:

* Sectorul 1 - 209.106 alegatori, 166 sectii (5 speciale) * Sectorul 2 - 330.046 alegatori, 203 sectii (3 speciale) * Sectorul 3 - 383.688 alegatori, 269 sectii (7 speciale) * Sectorul 4 - 277.898 alegatori,178 sectii (3 speciale) * Sectorul 5 - 251.393 alegatori, 200 de sectii (una speciala) * Sectorul 6 - 338.596 alegatori, 143 de sectii (15 speciale)

http://www.fin.ro/articol_35955/nevazatorii-cstiga-300-000-de-lei-din-fabricarea-urnelor-de-votpentru-bucuresteni.html

http://books.google.ro/books?id=qKPwAZj4hCUC&pg=PT62&lpg=PT62&dq=deficienta+de+vedere&sour ce=bl&ots=iTBySlGbIl&sig=T0_Eeg6ryLPlEO7dYkar6pfbi4&hl=ro&sa=X&ei=C6FsT7ulG9OJhQe53sSIBw&ved=0CEkQ6AEwBjgU#v=onepage&q=deficienta%20 de%20vedere&f=true