SUBIECTE EXAMEN Buget si trezorerie publica

1.Pincipiul unitatii si acuratetii bugetului

Principiul unitatii si acuratetei bugetare care prevede ca veniturile si cheltuielile trebuiesc incluse intr-un singur document de buget pentru a asigura o monitorizare eficienta a resurselor comunitare. Principiul a fost enuntat prima data la Bruxelles, in 1965 (chiar daca tratatele aparusera mai inainte 1950, 1951). Era utila aparitia acestui principiu intrucat intr-o optica noua au fost cuprinse laolalta in cadru bugetului comunitar, bugetul administrativ al CECO si EURATOM. Initial in cele trei comunitati au existat un numar de 5 bugete. Cu toata aplicarea spre unificare a bugetelor trebuie precizat ca exista si anumite aranjamente financiare speciale, care reprezinta de altfel o derogare de la prevederile acestuia. Este vorba de manifestarea unor exceptii datorate existentei unei entitati descentralizate, care au bugete proprii si care primesc pentru functionarea lor anumite subsidii de la buugetul comunitar (unitar) (vom regasi aceasta functionalitate si in cadrul relatiei bugetare nationale intre bugetul de stat si bugetele unor institutii aflate in monitorizare, intrajutorare sau alte situatii).

2.Principiul echilibrului bugetar

Principiul echilibrului bugetar imbraca o formula net diferita decat cea traditionala, clasica. Comform prevederilor sale nu sunt acceptate fonduri pentru echilibrare. Bugetul pare fi destul de rigid inca de la fundamentarea sa. Cand se adopta bugetul, veniturile si cheltuielile sunt perfect echilibrate. In acest principiu exista niste exceptii, si anume determinate prin cuprinderea in posturile de cheltuieli a unor sume nenominalizate care, pe perioada exercitiului financiar, urmeaza sa fie destinate acoperirii cheltuielilor cu cercetarea sau a unor cheltuieli administrative nesemnificative ca pondere, pentru anumite institutii din structurile UE. Cu aceasta ocazie, constatam ca nu exista decat varianta existentei unui bilant pozitiv. In sensul ca cheltuielile nu pot fi depasite in cel mai rau caz, daca nu sunt realizate, existand resurse (venituri) excedentare. Daca exista situatia unui buget excedentar, sumele disponibile sunt antrenate in noi finantari in anul financiar respectiv. Conditia este sa nu fi fost indentificate sumele reprezentand cheltuielile ce urmeaza a se adeveri. In concluzie putem sa spunem ca aceste cheltuieli nenominalizate sunt acoperite in principiu. Putem spune ca, defapt, e vorba (de altfel cum la numit si doctrina) un fals principiu, intrucat nu e vorba de dezechilibru.

3.Principiul anualitatii
Principiul anualitatii operatiunile se reduc la un singur an financiar, ceea ce permite un control mai usor asupra executiei bugetare. Printr-o hotarare a Curtii Europene de Justitie din 1993, s-a statuat ca soldul excedentar nu poate fi reportat decat pentru bugetul urmator ca expresie a existentei principiilor unitatii si anualitatii bugetare. Existenta acestui principiu creeaza posibilitatea derularii unor operatiuni multianuale, ceea ce presupune derularea unor operatiuni pe mai multi ani, asa cum s-a prevazut in tratatul de la Lisabona, a carui aplicare este pentru perioada 2006-2013. In sistemul bugetar pe care principiul il promoveaza se face distinctia intre alocatii pentru angajamente si alocatii pentru plati. Este vorba , daca ne
1

referim la alocatiile pentru angajamente de costul total al activitatilor dintr-un an financiar care urmeaza sa se deruleze, atat in anul respectiv cat si in perioadele urmatoare, in timp ce daca facem referire la alocatii pentru plati va trebui sa distingem in ce proportie angajamentele luate urmeaza sa fie onorate, respectate. In esenta este vorba de distinctia, dar in acelasi timp si legatura intre, contabilitatea de angajamente (care face deosebirea intre venituri/cheltuieli) si contabilitatea de trezorerie (care face distinctia intre incasari si plati). Observam prin acest principiu ca, defapt, optica de abordare a strategiilor bugetare este net modificata, in sensul ca in ceea ce priveste modul de stabilire a alocatiilor, pentru acoperirea cheltuielilor, pe o baza mult mai realista. Tot placandu-se de la acest principiu, a fost posibil ca bugetul national (de stat) sa fie mai bine fundamentat prin utilizarea unor categorii de provizioane. Astfel, posibilitatile reale de finantare prin bugete a sarcinilor sociale au putut fi mult mai rational dimensionate. Si in aplicarea acestui principiu intalnim anumite exceptii, care fac obiectul unor autorizari speciale pentru fiecare an. In modul acesta a aparut, intre ani, posibilitatea existentei unor alunecari de excedente care au format ceea ce se numeste sistemul reporturilor. Ele apar ca urmare a unor activitati determinate de alocatii diferentiate intrucat sumele de la sfarsitul fiecarei perioade, in loc sa fie anulate sunt transferate anului urmator. Intra sub aceasta jurizdictie doar sumele care au statut de excedent si sunt aparute in perioada 1 ian 31 dec (si nu din cumul de perioade anterioare).

4.Mecanismul resurselor proprii

Pe parcursul derularii bugetului UE se constata ca numarul resurselor la care apeleaza a fost relativ redus intrucat s-a urmarit ca acestea sa aiba un mare grad de generalitate. Veniturile bugetare pot fi privite ca fiind venituri impozabile alocate in scopul finantarii UE sau de a ajunge in mod automat in buget, fara sa fie nevoie de interventii ulterioare din partea autoritatilor nationale. Totusi prin aceasta optica se determina un sistem de relatii intre cetateni, organisme si state pe de o parte si unitatile (structurile) din UE. Ca orice buget, si cel din UE a avut resurse delimitate inca de la aparitia sa. Ele au si o denumire caracteristica si anume sistem de resurse proprii al comunitatilor economice europene respectiv al UE. Spiritul bugetului este in etapa actuala unul integrationiist si acest lucru poate fi realizat prin parcurgerea a trei etape a) De colectare b) De redistribuire c) De control. In cadrul atributiilor si competentelor din UE, rolul esential in fundamentarea bugetului il are Comisia Europeana si Parlamentul European. Sursele proprii de acoperire a bugetului au evoluat de-a lungul timpului astfel incat, daca initial existau doar doua resurse ulterior numarul acestora a crescut la 4. Cele doua resurse initiale au fost legate de taxele provenind din importurile la produsele agricole din spatiul extracomunitar si din taxele vamale, ponderea cea mai mare in cadrul lor revenind produselor manufacturate. Incepand cu anul 1970 sistemul de colectare si asigurare a veniturilor bugetare a fost modificat astfel incat dezvoltarea UE si in special a noilor strategii ocazionate de politica agrara de securitate externa, pe de o parte, dar si cresterea posibilitatilor de cooptare a noi state si deci resurse au
2

contribuit la consolidarea si deci reformarea sistemului bugetar. Un loc aparte l-au ocupat veniturile din activitati agricole a caror pondere a crescut in bugetul UE, intrand sub aceasta denumire, tranzactiile propriu zise cu produse agricole dar si contributiile.

5.Cheltuielile bugetului comunitar

Au la baza pe langa principiile enumerate anterior si unele elemente specifice,in special raportandu-ne la caracterizarile unui buget national. Sunt angrenate in dimensionarea si utilizarea acestor cheltuieli, o multitudine de orgaisme europene atat in faza de proiectie cat si in faza de alocare,identificam doua categorii de cheltuieli : obligatorii si facultative Organele angrenate cu rol de decizie sunt : Comisia Europeana,Consiliul Europeanorganism al UE, Parlamentul European-organism al UE. Procedura este diferita de cea interna,incadrarea in cheltuieli obligatorii sau facultative se realizeaza in functie de nivelurile de cheltuieli stabilite si anume restrictionate astfel: -platile insumate privind un buget anual nu pot depasi un plafon total -exista o limita superioara pentru fiecare categorie de cheltuieli Si in cadrul UE, bugetul este privit ca fiind un instrument,dar are o fundamentare specifica pe baza asa numitei ,,perspective financiare,aceasta are rolul definitivarii in avans a prioritatilor pentru o perioada de 7 aniprecum si stabilirea unui plafon. O pozitie aparte ocupa cheltuielile privind polticile agricole,iar d.p.d.v. bugetar, ele sunt dimensionate cu ajutorul asa numitelor linii de ghidare in domeniul agricol. Se poate ridica problema controlului cheltuielilor, si anume a celui Parlamentar avandu-se in vedere ca determinarea acestora nu sunt in cea mai mare parte de competenta aprobarii Parlamentului. Contul general de cheltuieli este divizat in mai multe sectiuni: 1.Parlamentul European 2.Consiliul 3.Comisia 4.Curtea de Justitie 5.Curtea Auditorilor 6.Comitetul economic-social si Comitetul regiunilor Cheltuielile cuprinse in sectiunile 1,2,3,4,6 poarta denumirea si de cheltuieli administrative. O nota aprte pentru sectiunea a 3-a in care in partea 1-a se regasesc cheltuieli legate de personal, cladiri, echipamente, dar si alocatiile pentru operare. Acestea reprezinta o detaliere in functie de modalitatea cuprinsa in agenda bugetara anuala. Cele mai importante sectiuni sunt legate de: -agricultura: politica agricola comunala si rurala -instrumente structurale din care fac parte : fondurile structurale si fondul de coeziune. Cu o pondere mai redusa regasim si sume pentru politici internationale si act. Externe in aceasta categorie intrand si fondul de preaderare,precum si 1% din total cheltuieli cu titlu de fond de rezerva.

6.Principiile ce guverneaza fondurile structurale

Fondurile structurale sunt : -fondul European de dezvoltare regionala -fondul social-european -fondul European pentru orientare si garantare in agricultura -instrumentul financiar pentru orientarea pescuitului Aceste fonduri structurale reprezinta in realitate acele instrumente prin care UE actioneaza in scopul reducerilor si diminuarilor disparitatilor dintre segmente sub aspect economic si social,sau chiar din anumite regiuni,avand drept finalitati realizarea unor obiective predefinite. La baza lor se afla urmatoarele principii : a) al parteneriatului intre UE si un stat membru,in baza caruia actiunile sunt in stransa legatura si au un caracter coerent b) principiul subsidiaritatii care prevede ca regulile,procedurile si banii europeni ii completeaza pe cei nationali si invers(daca ne referim la cofinantare) c) principiul multianualitatii-legatura dintre bugetul national ,de stat,bugete locale,bug.firmei care sunt legate de d) principiul aditionalitatii conform caruia pentru a fi performante si cu impact economic creditele din fonduri sau alte surse atrase,deci de natura financiara nu pot fi substituite altor cheltuieli publice sau altor cheltuieli structurale e) principiul eligibilitatii fondurilor (al justificarii legale in conformitate cu obiectivele,programele,planurile financiare si vointa finantatorilor exprimata prin ghiduri).Aceste sume poarta denumirea de ,,alocatii pe angajamente . Ex: angajamente pentru dezvoltare durabila sau coeziune pentru crestere economica.

7.Inregistrarea in bugetul national a tranzactiilor financiare cu UE

De la data de 1 ianuarie 2007, Romania participa de drept si de fapt la procesul bugetar comunitar in ansamblul sau: in mecanismul de luare a deciziilor pe parcursul desfasurarii proceseului bugetar comunitar, la nivelul fiecarui an bugetar in mecanismul de stabilire sau schimbare a cadrului general legal de baza, prevazut de tratatul UE si de regulamentele comunitare din domeniul bugetar. Romania participa in procesul decizional din domeniul bugetului comunitar la nivelul grupurilor de lucru, comitetelor care se desfasoara la nivelul Consiliului UE, la nivelul Comisieu Europene precum si la nivelul Parlamentului European, prin europarlamentari alesi direct prin votul populatiei. Odata cu aderearea, Romania va beneficia de fonduri post aderare in vederea implementarii politicii de coeziune economica si sociala. Comisia Europeana a creat o serie de instrumente financiare destinata: promovarii dezvoltarii economice echilibrate a teritoriului UE cresterea ocuparii fortei de munca
4

 protejarea mediului inconjurator De la 1 ianuarie 2007, Romania primeste asistenta financiara nerambursabila din partea UE in cadrul obiectivelor de convergenta si cooperare teritoriala europeana prin: 1. Fondul European de Dezvoltare Regionala Fondul Social European Fondul de Coeziune Fondul European de Dezvoltare regionala sustine dezvoltarea economica durabila si integrata la nivel regional si local prin mobilizarea si consolidarea capacitatilor locale prin programe destinate modernizarii si diversificarii structurilor economice acest fond ofera o finantare de maxim 75% din cheltuiala publica de proiect Fondul Social European prin acest fond se asigura sporirea adaptabilitatii fortei de munca si a intreprinderilor cresterea accesului pe piata fortei de munca a persoanelr aflate in cautarea unui loc de munca, prevenirea somajului, prelungirea vietii active si cresterea gradului de participare pe piata muncii a femeilor sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate si combaterea discriminarii imbunatatirea investitiei in capitalul uman Fondul de Coeziune Domenii de finantare din acest fond retele transeuropene de transport proiecte majore de infrastructura de mediu (apa, aer, deseuri) dezvoltare durabila (eficienta energetica, energie durabila) imbunatatirea managementului aerian si rutier dezvoltarea transportului public etc acest fond se eleboreaza pentru statele cu venit national brut pe locuitor sub 90% din media uniunii, rata maxima de finantare fiind de 80% din cheltuiala publica pe proiect

2.

3.

8.Evolutia conceptului de trezorerie publica sau trezorerie a statului

Din parcurgerea scurtului istoric, ar trebui sa identificam 3 momente importante: a) De identificare a institutiilor trezoreriei (cu specificarea ca initial exista o multitudine de "case-casierii teritoriale de colectare a disponibilitatilor), dar care cu timpul s-au concentrat intr-o formula mixta, stat suveran, iar ulterior spre visteria statului si caseta suveranului. Deci cele 2 patrimonii s-au separat. b) A doua tendinta se refera la unificarea functiilor. Apreciem ca in Franta exista mai mari dificultati in realizarea acestui obiectiv, intrucat sunt mai multe functii, dar ele se concentreaza in special pentru realizarea acelor functii considerate clasice: De casier (de colectare si redistribuire) De bancher (de realizare a unor operatiuni asemanatoare cu cele din bancile private : creditate persoane fizice si juridice, imprumut, constituire de depozite si altele). c) Alta tendinta este de perfectionare a functiei administrative a trezoreriei. Acest aspect trebuie inteles ca reprezentand o incercare de a tine pasul cu structurile administrative, modelul Trezoreriei Publice clasice, adica cel al Frantei, regasindu-se intr-o tara de tip unitar (ca si Romania) si, ca atare, putem vorbi de o organizare si functionare in stil
5

piramidal. Acest lucru se justifica in fond si prin conceptia asupra sistemului bugetar, care la randul lui este privit pe cele doua nivele, central si regional, ca de altfel si sistemul bancar. Si in consecinta, cu scop pragmatic de a asigura o anumita flexibilitate. d) Cea de-a patra tendinta o reprezinta preocuparea de perfectionarea responsabilitatilor. Cele 2 categorii principale de persoane publice angrenate in cele 2 acte de realizare de casa sau bugetara: Ordonatorii de credite Contabilii publici. Raporturile juridice dintre ei s-au stabilit si ulterior modificat pe baza legala (normele 5318/92), iar ulterior ele s-au schimbat datorita unor reforme din sistemul Trezoreriei de natura administrativa, in sensul ca piramida s-a concentrat catre varf si s-a micsorat numarul entitatilor de la baza si sub raportul raspunderilor care au fost determinate si de atragerea unor altor structuri : -cele ale auditului intern -cele ale Curtii de Conturi -cele ale auditului statutar etc SAU Trezoreria a existat n ara noastr,naintea celui de-al doilea rzboi mondial dar ntr-o alt form dect cea de acum. Pn n anul 1925,pe lng Ministerul Finanelor a funcionat i o casierie central a tezaurului,dat dup care ,,serviciul operaiilor de trezorerie a fost preluat de Banca Naional a Romniei. n afar de casieriile statului au funcionat ns,n perioada respectiv,casierii speciale care aveau legturi independente i directe cu Banca Naional,pe linia execuiei i ale bugetelor anex. De aici i modul diferit n care este explicat termenul ,,trezorerie. Trezoreria n aceast perioad este definit ca fiind ,,oficiu al unui stat unde se pstreaz i se administreaz tezaurul public. Modificrile survenite n organizarea i conducerea procesului bugetar ncepnd cu anul 1990,ca necesitate nfiinarea Trezoreriei finanelor publice ca o institutie imperativ necesar n perioada de tranziie. nc de la nceputul perioadei de tranziie,n cadrul procesului de restructurare a economiei un rol important a revenit finanelor publice,aceasta constituind prghia prin care se mobilizeaz resursele bneti pentru acoperirea cheltuielilor statului. Ca instituie ,,Trezoreria statului,, s-a nfiinat prin H.G nr.78/1992 privind ,, Organizarea i funcionarea trezoreriei finanelor publice i funcioneaz conform prevederilor Ordonanei Guvernului nr.66/1966 republicat n Monitorul Oficial nr.32/1998. Aceast msur s-a ntreprins experimental n cteva judee din ar fiind generalizat n anul 1994,sarcinile ei privind urmrirea execuiei de cas a bugetului,sarcini preluate de la bncile comerciale. Statul prin cadrul nou instituionat i-a creat posibilitatea de a stabili politica de venituri i cheltuieli, organizndu-i activitatea financiar att la nivel central ct i n teritoriu. Apropiat de realitatea actual este definiia dat de Dicionarul enciclopedic,dup care trezoreria este ,,ansamblul de operaiuni financiare i bneti,bugetare i extrabugetare,pe care le face statul pentru procurarea mijloacelor bneti care sunt necesare i pentru cheltuirea acestor mijloace.
6

n economia de tranziie se impun msuri care s conduc att la ntrirea rspunderii utilizrii banului public precum i la asigurarea finanrii obiectivelor i aciunilor aprobate prin Legea finanelor publice nr.500/ 2002 ,lege prin care sunt definite activitile generale ale finanelor publice prin includerea n activitatea sa elaborarea i execuia bugetului public naional cu cele trei componente principale ale sale: bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurrilor de stat i a fondurilor extrabugetare. La execuia prevederilor Legii finanelor publice nr. 500/2002 se are n vedere necesitatea i rolul trezoreriei finanelor publice. Trezoreria finanelor publice este o instituie financiar public cu obiective,sarcini i operaiuni specifice ncasrilor i plilor n lei i n valut. Prin intermediul ei se asigur exercitarea n bune condiii a atribuiilor de cas ale Ministerului Finanelor Publice i a unitilor sale teritoriale. Trezoreria finanelor publice asigur utilizarea resurselor statului cu eficiena sporit de ctre instituiile din sectorul public sub controlul permanent al organelor financiare,cu respectarea destinaiei fondurilor aprobate prin lege de ctre Parlamentul Romniei,precum i ntrirea rspunderii ordonatorilor de credite n gestionarea banului public. Tot cu ajutorul trezoreriei s-a realizat organizarea exercitrii controlului, prin organele proprii ale Ministerului Finanelor Publice, asupra virrii obligaiilor fiscale,cuvenite bugetului,de ctre agenii economici , persoane fizice sau juridice. Trezoreria este conceput ca o banc a finanelor publice. Ea reprezint un sistem operaional prin care Ministerul Finanelor Publice efectueaz operaiunile de ncasri i pli privind bugetul public naional i al fondurilor extrabugetare,cu asigurarea echilibrului financiar. Prin trezoreria finanelor publice se exercit controlul fiscal asupra ncasrilor la termen a veniturilor controlul asupra finanrii cheltuielilor instituiilor publice i se realizeaz refinanarea deficitului bugetar, lansarea mprumuturilor de stat i plasarea disponibilitilor excedentare ale sectorului public.

9.Asemanari si deosebiri intre trezoreria publica si bancile comerciale

Autorii romani identifica 3 categorii de deosebiri intre cele 2: - Calitatea beneficiarilor de servicii bancare. Sub acest aspect, diferenta se reduce la ceea ce Luis Trodabas spunea: Trezoreria publica prezinta aceasta originalitate de a nu exista. El se referea la serviciile invizibile desfasurate de subiectii domeniului public si facea referire intre spatiul public si domeniul public (mai larg si pp importante sume banesti pt realizarea functiei sale). In timp ce subiectii bancilor ii reprezinta cu prioritate soc. private intalnite sub diverse forme: clientii trezoreriei statului sunt subiecti publici.Intre cele 2 categorii, o pozitie intermediara o ocupa p.f. care pot si subiecti comuni. - Natura depozitelor precum si modalitatea de echilibrare a trezoreriei acestor entitati. In cazul trezoreriei publice, in Romania notiunea de depozit, este impropriu intrucat prin functiile sale, trezoreria statului indeplineste functia de casier si doar in subsidiar pe cea de bancher. Depozitele apar cu durata temporara in procesul de: Echilibru al trezoreriei (pe orizontala sau vertical) In masura in care exista relatii de correspondent cu banca central si alte entitati atrasececul sau posta sau alte unitati bancare in mod conjunctural.
7

Constituirea de depozite este mai vizibila in trezoreria franceza unde anumita politica de finantare se observa in mod conjugat de catre sistemul bancar si cel de trezorerie pt finantarea unor domenii prioritare, activitati militare, infrastructura sau finantarea viitorului (educatie si sanatate cercetare). In sistemul bancar, politica de depozite inteleasa sub toate formele sale (plasamente, transferuri, politici interbancare) reprezinta in sine o activitate specifica. - Mecanismul de realizare a sist. de plati In ceea ce priveste trezoreria statului aparand ca evident rolul sau de mandatare al statului, si proceduri de gestionare a bancilor publici, este greoaie si constrangatoare. In sistemul bancar se observa o flexibilitate mai accentuata (desi sunt rezerve in ceea ce priveste instrumentele de plata fara numerar dar care sub aspect formal sunt riguros legiferate.

10.Organizarea si functionarea trezorerie statului la nivel central

Conform principiului unitatii de casa, ne aflam sub imperiul unui sistem coerent si unitar al institutiilor trezoreriei statului, organizat de o maniera piramidala in vederea deservirii sitemului monetar din Romania. Din punct de vedere functional, sistemul este integrat prin activitatea subsistemelor componente, proprii ale fiecarui nivel administrativ de organizare si functionare. De aceea, vom avea in organizarea actuala structuri proprii la nivel central si la nivel regional (judet, municipiu, oras, comuna). Observam si aici o organizare pe 2 paliere distincte a bancii statului, paralela cu a bancilor private, deasupra carora se situeaza ca si garant al stabilitatii monetare Banca Centrala In Romania, structura piramidala de organizare a trezoreriei este urmatoarea: La nivel central, in cadrul MFP se afla directia generala a contabilitatii publice si sistemul de decontari in sectorul public. La nivelul judetean, in structura la nivelul directiei generale a finantelor publice intalnim activitatea de trezorerie si contabilitate publica. La nivelul municipiilor, in cadrul administratiilor finantelor publice municipale intalnim 2 structuri : serviciul casierie-tezaur, vanzarea si gestiunea titlurilor de stat si certificatelor de trezorerie si 2. serviciul contabilitatea trezoreriei statului. La nivel orasenesc, la nivelul admin fin pub orasenesti regasim ca strucutra proprie compartimentul trezorerie si contabilitate publica. La nivelul comunal, in structura admin fin pub comunale regasim structura compartiment de trezorerie si contabilitate publica. Toate aceste structuri au la baza norme proprii de organizare si functionare elaborate prin grija MFP ca legislatie speciala sau chiar prin legi organice.

11.Organizarea si functionarea trezorerie statului la nivel territorial

La nivelul judetelor, structura organiatorica si functionala a trezoreriei este: Serviciul sinteza si asistenta elaborarii si executiei bugetelor locale Serviciul administrarea si contabilitatea contului curent al trezoreriei Serviciul de indrumare si verificare a activitatii trezoreriei , iar in subordinea acestui serviciu se regaseste compartimentul de urmarire a activitatii, de vanzare si gestiune a titlurilor de stat si certificatelor de trezorerie. Atributiile serviciului de administratie si contabilitatea contului curent sunt:
8

de organizare si conducere a evidentei contabile a contului curent corespondent al trezoreriei statului pentru operatiuni de incasari si plati; Efectuarea zilnica a decontarilor prin intermediul sistemului electronic de plati Asigurarea inregistrarii zilnice a operatiunilor de incasari si plati in contul curent. Intocmirea zilnica a balantei de verificare Toate aceste servicii sunt in subordinea trezorierului sef, care la randului este in subordinea directorului general al Directiei Generale a Finantelor Publice. La nivel de municipiu avem alta structura: in subordinea sefului de administratie regasim compartimentele de Trezorerie si contabilitate publica formate din Serviciul de contabilitate al trezoreriei statului si serviciul casierie tezaur, vanzarea si gestiunea titlurilor de stat si a certificatelor de trezorerie. Structura de trezorerie si contabilitate publica are ca atributii: -organizarea si conducerea evidentei contabile a contului corespondent al trezo statului, a operatiunilor incasari si plati -decontarea zilnica pe baza electronica a incasarilor si platilor. -inregistrarea zilnica a operatiunilor de incasari si plati derulate prin trezorerie. -intocmirea zilnica a balantei de verificare. Se observa de fapt ca in realitate este o continuitate intre municipiu, judet, ultimul centralizand tipologia operatiilor si rezultatelor obtinute la nivel de municipiu. Atributii specifice intalnim in special la nivelul casieriei-tezaur: incasari in numerar de la institutii publice; verificarea, numararea, impachetarea legal corespunzatoare a numerarului incasat; asigurarea supravegherii numararii banilor; evidenta zilnica a intrarii si iesirii de numerar. In structura organizatorica a directiei municipale a trezoreriei statului sunt cuprinse si alte categorii de servicii : serviciul de incasare si evidenta a veniturilor, serv de verificare si decontare a cheltuielilor din institutiile publice, serv vanzare si gestiune a titlurilor de stat si certificatelor de trezo, serv de administrare si contabilitate a contului curent al trez, serv de casierie tezaur, serv de administrare a conturilor persoane fizice si juridice. Comparand cele 2 structuri, judeteana si municipala observam ca practic pe linie de executie de casa bugetara, administratia municipala are o pondere mai mare decat cea judeteana (datorita structurii caseriei tezaur), in timp ce pe linie bugetara rolurile se schimba, importanta mai mare revine trezoreriei judetene, in special sub aspectul fundamentarii bugetare, dar si al executiei bugetare - al deschiderii creditelor bugetare, datorita pozitiei ordonatorilor de credite. In momentul de fata, prin atributii si competente, cele 2 niveluri sunt puternic individualizate. SAU La nivel teritorial, trezoreriile sunt organizate astfel: Activitile de trezorerie i contabilitate public judeene funcioneaz n cadrul Direciilor generale ale finanelor publice judeene. Aceste uniti nu au relaii directe cu ordonatorii de credite sau ali subieci din economie care efectueaz operaiuni de ncasri i pli prin intermediul fondurilor publice. Ele sunt menite, n primul rnd, s coordoneze activitatea unitilor operative ale trezoreriilor din subordine. trezoreriile municipale, oreneti, comunale, ale sectoarelor municipiului Bucureti i Activitatea de trezorerie i contabilitate public a municipiului Bucureti, organizate n cadrul administraiilor finanelor publice judeene i al Direciei generale a finanelor publice a municipiului Bucureti, efectueaz, n mod practic, operaiunile propriu-zise de constituire i utilizare a resurselor financiare publice din cadrul sistemului bugetar din Romnia.
9

12.Functiile trezorerie statului in Romania

Trezoreria finanelor publice a fost conceput ca o instituie financiar prin care sectorul public i efectueaz operaiunile de ncasri i pli, asupra crora Ministerul Finanelor Publice exercit controlul fiscal i financiar preventiv. Funciile de baz ale trezoreriei finanelor publice sunt urmtoarele: a) casier (casierie) al sectorului public prin care se asigur ncasarea veniturilor bugetare, efectuarea plilor n numerar sau pe calea decontrilor ct i pstrarea disponibilitilor; b) asigurarea execuiei de cas a bugetului de stat, a bugetului asigurrilor sociale de stat i a bugetelor locale, a bugetelor fondurilor speciale, a mijloacelor extrabugetare, reflectate n ncasarea veniturilor din impozite i taxe de la agenii economici i contribuabili (persoane fizice) precum i n efectuarea plilor dispuse de ordonatorii de credite, n limita creditelor bugetare aprobate; c) exercitarea operativ a controlului financiar preventiv asupra ncasrii veniturilor ct i a ncadrrii cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite n conformitate cu prevederile i destinaia aprobat prin bugetele de venituri i cheltuieli; d) efectuarea operaiunilor de decontare n contul instituiilor publice precum i pstrarea disponibilitilor acestora, n urma constituirii j utilizrii mijloacelor extrabugetare i a fondurilor speciale; e) atragerea disponibilitilor din economie (de la ageni economici, instituii financiare i populaie) pe calea constituirii de depozite ct i prin mprumuturi de stat lansate n vederea asigurrii resurselor financiare pentru reabilitarea i retehnologizarea unor sectoare din economie, pentru acoperirea deficitului bugetar, .a; f) efectuarea de plasamente financiare pe termen a disponibilitilor statului existente n mod temporar n conturile trezoreriei finanelor publice; g) gestionarea datoriei publice, reflectat att n primirea mprumuturilor interne i externe ct i n folosirea acestora conform destinaiei prevzute n contractele ncheiate, precum i n rambursarea la scaden a creditelor i plata dobnzilor aferente: h) asigur evidena operativ i contabil privind execuia de cas pentru toate operaiunile de ncasri i pli, cu ajutorul conturilor sintetice i analitice desfurate pe subdiviziunile clasificaiei bugetare i pe pltitori; i) asigur funcionarea corespunztoare a sistemului informaional contabil privind raportarea execuiei bugetului de stat, bugetului asigurrilor sociale de stat, bugetelor locale, fondurilor speciale i extrabugetare, s.a.

13.Functiile generale ale trezorerie publice(si in celelalte tari nu doar in Romania)

Functiile generale ale Trezoreriei, conform finantelor clasice sunt : casierie, unde sunt depuse fondurile Statului si banca cu activitate de credit pe termen scurt insarcinata sa echilibreze in orice moment incasarile si iesirile de fonduri. In finantele moderne, la functiile sale de casa si banca se adauga si functia de control asupra ansamblului de activitati financiare ale natiunii. In prezent, Trezoreria tinde sa devina unul dintre instrumentele prin care statul isi procura resursele, alaturi de resursele bugetare si de imprumut.

10

Casier al banului public Trezoreria in calitate de casier public asigura centralizarea fondurilor publice implicand executia de casa centralizarii operatiilor de incasari si plati efectuate de stat si vegherea la existenta disponibilitatilor pentru a face fata angajamentelor Statului. In calitate de casier al Statului, Trezoreria are ca sarcina emisiunile titlurilor de imprumut public si gestionarea datoriei publice. In acest scop, poate beneficia de concursul bancilor care folosesc ghiseele lor pentru plasarea imprumuturilor. Prin functia de casierie, Trezoreria efectueaza: a) toate operatiunile propriu-zise de incasare a veniturilor bugetare si de plati de la buget, in numerar sau prin decontari in cont; b) controlul asupra cheltuielilor la eliberarea fondurilor de la buget si asigurarea informatiei necesare privind executia de casa a bugetului in vederea intocmirii conturilor de executie a bugetului si a elaborarii rapoartelor periodice asupra acesteia; c) gestioneaza pozitia zilnica de casa a bugetului si asigura lichiditatile necesare prin cunoasterea fluxurilor de incasari si plati, elaborarea de prognoze cu privire la cerintele de plata, la sincronizarea platilor si incasarilor, inclusiv a acelora privind finantarea deficitului si serviciul datoriei publice. Bancher al Statului In calitatea sa de banca, Trezoreria asigura urmatoarele servicii: a) este banca la care institutiile publice isi au deschise conturile de incasari si plati, realizand astfel gestionarea disponibilitatilor banesti ale sectorului public si integrarea acestora in politica de lichiditati a bugetului; b) gestioneaza datoria publica interna si externa, asigurand evidenta si plata serviciului datoriei publice; c) asigura contabilitatea privind executia de casa pentru operatiunile de incasari si plati privind veniturile si cheltuielile sectorului public; d) efectueaza si operatiunile in care statul apare in calitate de garant sau de coparticipant la coordonarea de imprumuturi diferitelor agentii guvernamentale, care la randul lor pot acorda imprumuturi; e) exercita un control fiscal asupra incasarii veniturilor bugetare si unul financiar preventiv asupra efectuarii platilor privind respectarea limitelor si destinatiei creditelor bugetare asa cum acestea au fost aprobate, deschise si repartizate. Alte functii ale Trezoreriei Statului In plus fata de functiile traditionale ale Trezoreriei, casierie si banca, Trezoreria se afla in stransa legatura cu piata financiara si, mai ales, cu piata monetara. Se pot regrupa intr-o abordare generica, cinci functii principale: 1. Administrator al banului public, in sensul de gardian al echilibrului bugetar si casier al Statului; 2. Intermediar financiar in sensul ca imprumuta pentru a acoperi diversele deficite si acorda imprumuturi din disponibilitatile sale; 3. Mandatar al puterii publice intrucat exercita numeroase misiuni de autoritate, specifice Statului, in sectoarele economico-financiare; 4. Agent al interventiei financiare publice in economie in vederea reducerii costului resurselor financiare furnizate (de exemplu: acordarea de garantii anumitori solicitatori de imprumuturi in scopul reducerii costului resursei); 5. Gardian al marilor echilibre ce pot fi definite ca raporturi de egalitate intre nevoile si capacitatile de finantare, ele exprimand chiar obiectul politicii financiare, inteleasa ca ajustare a capacitatilor de finantare la nevoile de finantare si plasarea acestor finantari in serviciul actiunii economice.

11

14.Fluxurile financiare determinate de incasarea prin numerar a fondurilor publice

Fluxul de incasari si plati reprezinta imaginea modului de organizare si functionare a sistemului de trezorerii ale statului (chiar daca trezoreria in sine respecta principiul unicitatii este privita ca rerprezentand o totalitate de subsisteme). Fuxurile financiare determinate de incasari si plati se realizeaza: Prin casa de incasari , casa de plati si pastrarea numerarului in caseria tezaur Prin casa de incasari daca nu exista casa de plati si caserie tezaur cand are loc pastrarea numerarului. De aceea este necesar sa se respecte riguros regulile privind transportul, pastrarea si paza numerarului Fluxurile financiare sunt asadar determinate de incasarea prin numerar a veniturilor bugetare, extrabugetare, fondurilor speciale de la contribuabili, persoane juridice, fizice catre casele de incasari, casele de plati, caserii tezaur. Mecanismul este reglementat rigusor sub aspectul sistemului informational (foi de varsamant etc), sistemului informatic (soft adecvat trezor etc), controlului institutional ex ante si ulterior sistemul de raportare (semestrial, anual). Fluxurile financiare determinate de incasarea in numerar a creantelor de la contribuabili persoane fizice juridice, trezorerii care au in structura case de incasari fara casa de plati si caserii tezaur. In aceasta situatie, incasarea impozitelor, taxelor ca si restituirile de venituri catre cei indreptatiti se realizarea printr-o banca comerciala din localitatea respectiva unde trezoreria are deschis un cont de disponibil la acea banca si prin care se realizeaza operatiunile bancare. 15.Fluxuri financiare determinate de efectuarea cheltuielilor din sectorul public

16.Controlul incasarii veniturilor bugetare prin trezoreria statului

Fiecare trezorerie are obligaia de a exercita controlul asupra ncasrii la termen a veniturilor datorate bugetului de stat, bugetelor locale sau bugetului asigurrilor sociale, dup caz, de ctre agenii economici, instituii publice sau contribuabili (persoane fizice). Controlul veniturilor datorate bugetului se excita in mod permanent de ctre compartimentul ncasarea i evidenta veniturilor din cadrul trezoreriei pe baza documentelor de plata prezentate spre verificare primite n trezorerie, cum ar fi: chitane, dispoziii de ncasare, ordine de plata, s.a. Cu ocazia controlului se verifica si se analizeaz urmtoarele aspecte: a) temeiul legal prin care s-a stabilit obligaia vrsrii de impozite i taxe ctre buget. b) respectarea reglementarilor in vigoare privind vrsarea impozitelor si taxelor pe bugete, precum si ncadrarea veniturilor pe capitole si subcapitole prevzute de clasificaia bugetara aprobata. c) respectarea termenelor de vrsare a impozitelor, taxelor si a altor venituri. Se considera ziua efecturii pltii: - ziua depunerii sumei, cnd plata se face in numerar direct ia casieria trezoreriei. - ziua virrii sumei din contul pltitorului, cnd plata se face cu ordin de plat din iniiativa agentului economic. - ziua primirii cecului cu limita de suma pentru plata sumelor datorate bugetului de stat.
12

n cazul nerespectrii termenelor de plat se calculeaz majorri de ntrziere prevzute ele legislaia in vigoare. d) nscrierea corect n documentele de plat, a conturilor sintetice pe feluri de venituri, i a celor analitice pe pltitori. e) determinarea corect a bonificaiilor acordate contribuabililor pentru plata anticipat a unor impozite si taxe stabilite prin reglementrile in vigoare.

17.Controlul efectuarii cheltuielilor bugetare prin trezoreria statului

Dupa primirea contului privind executia bugetara, parlamentul transmite documentul institutiei supreme de control finantelor publice care, in cele mai multe tari, poarta denumirea de Curte de Conuri. Acesta este o institutie publica exterioara guvernului care actioneaza in mod autonom, conform legii proprii de organizare si functionare pe langa forul legislativ . Curtea de Conturi raporteaza parlamentului asupra rezultatelor controalelor efectuate, propunand, totodata, masuri de imbunatatire a unor dispozitii legale in vederea cresterii eficientei utilizarii fondurilor publice. In privinta contului de executie bugetara , Curtea de Conturi efectueaza la fiecare institutie publica controlul ulterior, vizand legalitatea si realitatea atelor cuprinse in acest document. Totodata, bazandu-se pe criteriile de performanta bugetara ce trebuie elaborate si aprobate de guvern, cu reflectarea specificului fiecarui domeniu de activitate economicaosociala finantata de la buget, Curtea de conturi verifica eficienta, eficacitatea si economicitatea executiei bugetare, pronuntandu-se si asupra calitatii gestiunii banilor publici la nivelul fiecarei institutii si pe ansamblul bugetului. La incheierea verificarilor efectuate prin structurile sale functionale, daca nu se constata nelegalitati si prejudicii aduse fondurilor publice, Curtea de Conturi emite actul de descarcare de gestiuni a conducatorului (ordonatorului de credite) fiecarei institutii publice. Daca se constata operatiuni nelegale,generatoare de pagube materiale, acestea se recupereaza prin instantele de profil din sfera puterii judecatoresti. In final, Curtea de Conturi prezinta parlamentului raportul privind controlul contului de executie bugetara in vederea dezbaterii si aprobarii acestui cont. Organizarea si functionarea contului financiar, in general, asupra executiei bugetare, in special, prezinta particularitati de la o tara la alta.Important este ca, prin formele concrete de organizare si functionare a controlului financiar, sa se evite manifestarea conflictului de interese si sa se realizeze controlul reciproc al puterilor in stat, in sensul ca organismul care gestioneaza bugetul (guvernul) sa fie controlat si de o entitate publica exterioara acestuia,aprobarea executiei bugetare efectuand-o o alta putere in stat, respectiv forul legiuitor (parlamentul). In afara controlului financiar (intern si extern, in cadrul fiecareia din aceste categorii existand cele doua forme de exercitare:preventiv si ulterior), mai functioneaza controlul politic executat de parlament.Acest tip de control se manifesta atat cu prilejul examinarii si aprobarii proiectului de buget, cat si la aprobarea contului e executie bugetara, precum si pe parcursul executiei bugetare.
13

18.Unitatea de trezorerie
In ceea ce priveste unitatea de casa a trezoreriei, tb apreciate consecintele: Un principiu vechi conform caruia fiecare contabil administreaza o singura trezorerie care chiar daca are mai multe sertare totusi ele raman in cadrul unei singure casierii. Fiecare contabil este titularul unui singur cont deschis la banca, asa controlul responsabilitatii asupra pers si valorilor este datorat legaturii intre buget si persoana cu ajutorul nominalizarii responsabilului de casa ( 1 sau mai multi contabili). Actualmente, o data cu perfectionarea sistemului informatic si introducerea noilor programe (trezor, transfond etc.) se pot identifica abateri, in sensul ca 1 contabil tine mai multe conturi. In Romania potrivit pr anuitatii se aplica procedeul de gestiune in ceea ce priveste utilizarea regulilor contabile aspect care determina controverse in ceea ce priveste realizarea echilibrului trezoreriei, astfel echilibrul anual poate fi abordat sub 2 aspecte: a) In ceea ce priveste determinarea soldului executiei in conformitate cu legea anuala bugetara. b) Operatiuni de trezorerie

19.Mecanismul de functionare a trezoreriei statului in Romania

Trezoreria Statului este organizata si functioneaza ca directie generala n cadrul Ministerului Finantelor Publice (Unitatea de Management a Trezoreriei Statului). Trezoreria Statului este sistemul unitar si integrat prin care statul asigura efectuarea operatiunilor de ncasari si plati privind fondurile publice, inclusiv cele privind datoria publica, si a altor operatiuni ale statului, n conditii de siguranta si n conformitate cu dispozitiile legale. Trezoreria Statului este conceputa ca un sistem unitar att la nivel central, ct si la nivelul unitatilor teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, n scopul realizarii operatiunilor financiare ale sectorului public, astfel: la nivel central: Directia Generala a Trezoreriei Statului; la nivel judetean: Directii judetene ale Trezoreriei Statului n cadrul Directiilor generale ale finantelor publice judetene; la nivel local: Trezorerii municipale organizate ca directii n cadrul Administratiilor Financiare orasenesti; Trezorerii comunale organizate ca servicii n cadrul Administratiilor Financiare comunale.

Directia Generala a Finantelor Publice reprezinta unitatea teritoriala a Ministerului Finantelor Publice, la nivelul fiecarui judet, ce realizeaza strategia si programul Guvernului n domeniul finantelor publice si aplicarii politicii fiscale a statului. La nivelul sau, Directia judeteana a Trezoreriei Statului are urmatoarele sarcini: realizeaza mecanismele privind administrarea finantelor publice n profil teritorial;
14

asigura executia de casa a bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului Trezoreriei Statului, bugetele fondurilor speciale si veniturile proprii ale institutiilor publice, precum si efectuarea de operatiuni rezultate din lansarea titlurilor de stat catre persoane fizice.

Administratiile Financiare teritoriale desfasoara activitati operative pentru aplicarea politicii fiscale a statului la nivelul municipiilor, oraselor si comunelor. Directia municipala a Trezoreriei Statului din cadrul Administratiei Financiare municipale are urmatoarele atributii: conduce evidenta veniturilor pe bugete componente si fonduri, precum si evidenta analitica pe platitori; analizeaza si verifica documentele privind compensarea ntre unele impozite si taxe, aprobate si transmise de organele fiscale, si nregistreaza operatiunile respective n evidenta sintetica si analitica; conduce evidenta analitica a cheltuielilor pe categoriile bugetelor de stat, locale, asigurarilor sociale de stat, fondurilor speciale precum si a veniturilor proprii ale institutiilor publice; conduce evidenta analitica a conturilor de cheltuieli si disponibilitati, deschise pe ministere si institutii publice subordonate; asigura pastrarea si utilizarea a certificatelor de trezorerie, cu ajutorul evidentei specifice a docuemntelor cu regim special; conduce contabilitatea certificatelor de trezorerie si a celor transformate n certificate de depozit, vndute populatiei, a celor rascumparare pe emisiuni, termene, valori nominale, beneficiari si surse de acoperire; asigura contabilitatea sintetica si analitica privind executia de casa a bugetului de stat, a bugetelor locale, a bugetului asigurarilor sociale de stat, veniturilor proprii ale institutiilor publice si a fondurilor cu destinatie speciala, prin nregistrarea n conturile sintetice si analitice; efectueaza operatiunile de ncasari si plati n numerar; asigura preluarea dosarelor juridice n vederea deschiderii conturilor de ncasari si plati ale agentilor economici.

20.Aplicarea principiilor guvernantei corporative in cadrul trezorerie statului

Ca institutie publica, trezoreria statului a preluat unele din metodele de guvernanta corporativa din practica si legislatia Americana care s-a aplicat incepand cu anii 40 in cadrul General Motors.
15

Sub aspect istoric, principiile de guvernanta corporativa le regasim initial in domeniul privat, ulterior inspre cel public in America, iar in Europa etapele si parcursul urmat de principiile si metodele guvernantei corporative a fost asemanator. Le regasim si in Romania dupa 1990 preluate in special pe cale legislativa ca urmare a implementarii acqiului comunitar, forma cea mai vizibila constatandu-se in ultima modificare a legii 31/1990 privind societatile comerciale. Legislatia institutiilor publice si deci si a trezoreriei statului a fost completata prin preluarea modelelor existente din domeniul (sectorul) privat. Ca obs generala, constatam ca sub aspect evolutiv, metodele si tehnicile se transfera fie din domeniul privat catre cel public, fie invers in materie de guvernanta corporativa. Si in cazul trezoreriei statului s-a urmarit aplicarea si respectiv reconsiderarea paradigmei de guvernanta corporativa, cautandu-se incontinuu adecvarea la contextul politic, economic, social al momentului. Focalizarea strategiilor.se indreapta si cu aceasta ocazie spre monitorizarea riscurilor cu care se confrunta trezoreria statului incercandu-se sa se atenueze efectele lor. Pt aceasta, modelul romanesc actual regasit in trezoreria statului a apelat la 2 categorii de surse (modele) regasite in economiile altor state cum ar fi spre exemplu Australia sau Noua Zeelanda, ori Marea Britanie. In acelasi timp si in Romania s-a creat pe langa un construct (concept) adecvat, si un cadru institutional capabil sa sprijine managementul la nivel central si teritorial al trezoreriei statului. Indiferent de modelul preluat, regasim si in legislatia romaneasca sau in transpunerea practica a acesteia, caile si metodele care au un grad mare de armonizare internationala in momentul de fata. Prima si cea mai importanta sursa a constituit-o modelul de gestionare al riscurilor prevazuta in cartea portocalie care cuprinde modele, principii si concepte elaborate in anul 2004 si publicata cu permisiunea trezoreriei Majestatii Sale din Anglia (institutie care este echivalenta ministerului economiei si finantelor din Romania), document care a fost publicat in numele imprimeriei Majestatii Sale. Elementele pe care le contine si intre care indentificam adevarate etape pe care managementul in fond trebuie sa le parcurga se refera la: 1. identificarea riscurilor 2. evaluarea riscurilor 3. controlarea riscurilor 4. raportarea (reporting) riscului. Toate cele 4 etape constituie obiectul unui proces de comunicare si invatare de catre management si de transformare in proceduri operationale a unor parti componente ale guvernantei corporative. Acestea sunt legate de: controlul organizatiei (controlul de gestiune), controlului intern si auditului intern in conditiile in care se tine cont ca organizatia actioneaza intr-un mediu perturbator amenintat de diverse categorii de riscuri in conditiile in care managementul raspunde unor asteptari si a influentei autoritatilor tutelare sau a unor factori externi.

16

Daca vom face referire la modelul prezentat in standardele australiene, sau in standardele Noii Zeelande, vom constata ca intalnim aceleasi activitati de monitorizare si in final de revizuire a riscurilor ca urmare a parcurgerii intr-un context dat a etapelor de: 1. identificarea riscurilor 2. a aprecierii lor pe baza metodei sintezei si analizei 3. a evaluarii si ierarhizarii riscurilor 4. a tratarii riscurilor Observam ca defapt etapele sunt aproape similare, dar ca sub aspect practic difera tehnicile si metodele operationale prin care managementul intervine in vederea valorificarii concluziilor pe care instrumentele utilizate (controlul intern si auditul intern) le ofera. Principalele categorii de riscuri asupra carora se indreapta managementul sunt clasificate in mod diferit in literatura in functie de diversele categorii de criterii care stau la baza clasificarii- fara sa explicitam criteriile vom trece in revista posibilele categorii de riscuri cu care trezoreria statului se confrunta si care sunt supuse monitorizarii managementului prin intermediul auditului intern. Aceste categ de riscuri pot fi riscuri financiare, legislative, sociale, juridice, de functionare, de imagine, comerciale, legate de mediu, legate de securitatea informatiilor, sistemice, functionale, riscuri legate de conceperea si actualizarea procedurilor, riscuri de organizare (absenta unor responsabilitati precise, insuficienta organizare a resurselor umane, o documentatie insuficienta sau neactualizata), riscuri operationale (cum ar fi cele generate de lipsa unui control asupra operatiunilor cu risc ridicat, neinregistrarea in evidentele contabile, arhivare necorespunzatoare a documentelor justificative), riscul de nedetectare (cum ar fi riscul provenit din utilizarea altor proceduri statistice), riscul provenit din afara sondajului sau esantionului pe care l-am dimensionat, risc intern( implicit)- ca urmare a desfasurarii unor activitati specifice trezoreriei, riscuri speculative (cum ar fi cele dependente de aparitia unor factori (cum sunt decizia puterii publice, modificarea tehnicilor de productie), sau riscuri potentiale, riscuri posibile , etc. Transpunerea activitatilor manageriale in scopul atingerii obiectivelor guvernantei corporative in proceduri interne de audit se realizeaza in trezoreria statului pe compartimente de profil la nivel central si la nivel local care trebuie intelese ca reprezentand un circuit (un sistem) de control asupra fluxului informational si al celui banesc. Auditul intern identifica, evalueaza, controleaza si raporteaza cu o anumita frecventa abaterile sau devierile intre ceea ce s-a prevazut, planificat, programat pe de-o parte, si ce s-a realizat pe de alta parte sub aspectul asigurarii fiabilitatii circuitului trezoreriei statului. De buna seama ca el (auditul intern) nu este singura modalitate prin care sa se asigure controlul asupra circuitului, exista si alte forme cum ar fi: -controlul preventiv (anticipativ), -controlul intern (curent), -auditul extern (ulterior) -diverse alte forme de supraveghere pe care managementul are libertatea deplina de a-l institui in afara formelor expuse anterior si care au un temei legal.

17

21.Contul unic
Incepand cu anul 2004, avandu-se in vedere dificultatea colectarii fondurilor publice in sensul nerespectarii programarilor existente s-a dispus ca toate creantele celor 5 bugete (stat, locale, asigurari sociale, sanatate, somaj) precum si accesoriile acestora sa fie colectate de ANAF intr-o abordare unica pentru a inlocui activitatea celorlalte patru institutii angrenate in operatiunea de colectare. Pentru aceasta s-a instituit un cont unic in care agentii economici sa isi acahite obligatiile financiare urmand ca destinatia veniturilor colectate sa fie reglementata prin lege astfel: Varsare integrala ca venituri la bugetul de stat sau local in functie de subordonare de catre institutiile finantate integral din buget si reducandu-se astfel efortul bugetar Sa se utilizeze pentru acoperirea cheltuielilor proprii ale institutiilor peste alocatiilor bugetare alocate prin bugetul de stat sau bugetele locale comform subordonarii Sa se utilizeze ca mijloace extrabugetare sau fonduri speciale in cazul insitutiilor publice finantate prin aceste surse Conturile utilizate sunt : Casa, Disponibil al trezoreriei la banca pentru efectuarea de plati in numerar, Casa tranzitorie. Obligatiile datorate bugetului de stat se achita de contribuabili in contul unic : venituri ale bugetului de stat sume incasate pentru bugetul de stat in cont unic in curs de distribuire. Doar cele datorate bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale in contul disponibil al bugetelor asigurarilor ssociale si fondurilor speciale in curs de distribuire. S-a elaborat metodologia de distribuire a sumelor platite de contribuabili in contul unic si de stingere a obligatiilor fiscale pe care le-au avut comform ordinului ANAF 1314/2007. Dupa depunerea declaratiilor 100 cu obligatii la bugetul de stat si 102 la bugetul asigurarilor sociale si fondurilor speciale se distribuie sumele aflate in aceste conturi unice pe tipuri de obligatii fiscale si anume catre: impozit venit salarii Impozit venit microintreptinderi Impozit profit Impozit dividende sau Cas angajator Cas asigurat Accidente de munca Fond sanatate angajatoor Fond sanatate asigurat Fond sanatate concedii Fond somaj asigurat Fond garantare creante salariale La finele lunii contul de disponibil al bugetelor de asigurari sociale si fonduri speciale nu poate prezenta sold.

22.Autorizarea bugetara
Prin aprobarea bugetelor prevzute la art. 1 alin. (2) se autorizeaz, pentru anul bugetar, veniturile i cheltuielile bugetare, dup caz. Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevzute la art. 1 alin, n cadrul crora se angajeaz, se ordonaneaz i se efectueaz pli, reprezint limite maxime, care nu pot fi depite. Angajarea cheltuielilor din aceste bugete se face numai n limita creditelor bugetare aprobate.
18

Angajarea i utilizarea creditelor bugetare n alte scopuri dect cele aprobate atrag rspunderea celor vinovai, n condiiile legii. Pentru aciunile multianuale se nscriu n buget, distinct, creditele de angajament i creditele bugetare. n vederea realizrii aciunilor multianuale ordonatorii de credite ncheie angajamente legale, n limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv.

23.Veniturile si cheltuielile bugetelor locale

Veniturile bugetare locale se constituie din: a) venituri proprii, formate din: impozite, taxe, contribuii, alte vrsminte, alte venituri i cote defalcate din impozitul pe venit; b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; c) subvenii primite de la bugetul de stat i de la alte bugete; d) donaii i sponsorizri. Fundamentarea veniturilor bugetelor locale se bazeaz pe constatarea i evaluarea materiei impozabile i a bazei de impozitare n funcie de care se calculeaz impozitele i taxele aferente, evaluarea serviciilor prestate i a veniturilor obinute din acestea, precum i pe alte elemente specifice, inclusiv pe serii de date, n scopul evalurii corecte a veniturilor. Fundamentarea, dimensionarea i repartizarea cheltuielilor bugetelor locale pe ordonatori de credite, pe destinaii, respectiv pe aciuni, activiti, programe, proiecte, obiective, se efectueaz n concordan cu atribuiile ce revin autoritilor administraiei publice locale, cu prioritile stabilite de acestea, n vederea funcionrii lor i n interesul colectivitilor locale respective. Fundamentarea i aprobarea cheltuielilor bugetelor locale se efectueaz n strict corelare cu posibilitile reale de ncasare a veniturilor bugetelor locale, estimate a se realiza.

24.Principii bugetare
Legea actuala a Finantelor Publice impune aplicarea urmatoarelor principii: 1. Respectarea clasificatiei bugetare pentru venituri si cheltuieli (amronizarea cu clasificatia europeana) 2. Principiul autorizarii creditelor bugetare pe toata perioada executiei financiare 3. Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin noi credite bugetare (regasim aici principiul suficientei) 4. Virarile de credite de la un cap la altul si de la un program la altul se aproba de organele deliberative pe baza documentelor justificative, a ordonatorilor si inainte de momentul angajarii cheltuielilor (principiul fiabilitatii si eficientei) 5. Virarile de credite bugetare in cadrul aceluiasi capitol bugetar, inclusiv intre programele din aceleasi capitol sunt de competenta fiecarui ordonator de credite si se efectueaza inainte de angajarea cheltuielilor Principiul solidaritii Prin politicile bugetare locale se poate realiza ajutorarea unitilor administrativ-teritoriale, precum i a persoanelor fizice aflate n situaie de extrem dificultate, prin alocarea de sume din fondul de rezerv bugetar constituit n bugetul local. Din fondul de rezerv bugetar constituit n bugetul local consiliile locale, judeene sau Consiliul General al Municipiului Bucureti, dup caz, pot aproba acordarea de ajutoare ctre

19

unitile administrativ-teritoriale aflate n situaii de extrem dificultate, la cererea public a primarilor acestor uniti administrativteritoriale sau din proprie iniiativ. Principiul autonomiei locale financiare Unitile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente, pe care autoritile administraiei publice locale le pot utiliza n exercitarea atribuiilor lor, pe baza i n limitele prevzute de lege. Autoritile administraiei publice locale au competena stabilirii nivelurilor impozitelor i taxelor locale, n condiiile legii. Alocarea resurselor financiare pentru echilibrarea bugetelor locale nu trebuie s afecteze aplicarea politicilor bugetare ale autoritilor administraiei publice locale n domeniul lor de competen. Sumele defalcate cu destinaie special se utilizeaz de ctre autoritile administraiei publice locale n conformitate cu prevederile legale. Principiul proporionalitii Resursele financiare ale unitilor administrativ-teritoriale trebuie s fie proporionale cu responsabilitile autoritilor administraiei publice locale stabilite prin lege. Principiul consultrii Autoritile administraiei publice locale, prin structurile asociative ale acestora, trebuie s fie consultate asupra procesului de alocare a resurselor financiare de la bugetul de stat ctre bugetele locale.

25.Reguli bugetare
Este interzis efectuarea de pli direct din veniturile ncasate, cu excepia cazurilor n care legea prevede altfel. Cheltuielile bugetare au destinaie precis i limitat i sunt determinate de autorizrile coninute n legi speciale i n legile bugetare anuale. Nicio cheltuial nu poate fi nscris n bugetele prevzute la art. 1 alin. (2) i nici nu poate fi angajat i efectuat din aceste bugete, dac nu exist baza legal pentru respectiva cheltuial. Nicio cheltuial din fonduri publice locale nu poate fi angajat, ordonanat i pltit dac nu este aprobat, potrivit legii, i dac nu are prevederi bugetare i surse de finanare. Dup aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicaii asupra acestora, dar numai cu precizarea surselor de acoperire a diminurii veniturilor sau a majorrii cheltuielilor bugetare aferente exerciiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale respective.

26.Competenta si responsabilitatea autoritatiilor administratiei publice in procesul bugetar

Bugetele locale i celelalte bugete prevzute la art. 1 alin. (2) se aprob astfel: a) bugetele locale, bugetele mprumuturilor externe i interne i bugetele fondurilor externe nerambursabile, de ctre consiliile locale ale comunelor, oraelor, municipiilor, sectoarelor, judeelor i de Consiliul General al Municipiului Bucureti, dup caz; b) bugetele instituiilor publice, de ctre consiliile prevzute la lit. a), n funcie de subordonarea acestora.
20

Pe parcursul exerciiului bugetar, autoritile deliberative pot aproba rectificarea bugetelor prevzute la alin. (1) lit. a) i b), n termen de 30 de zile de la data intrrii n vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat, precum i ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite. Rectificrilor bugetelor locale li se vor aplica aceleai proceduri ca i aprobrii iniiale a acestora, cu excepia termenelor din calendarul bugetar.

27.Ordonatorii de credite:rol,cateorii,raspundere
Ordonatorul de credite este persoana imputernicita sa indeplineasca o functie de conducere intr-un organ de stat, careia I s-a oferit dreptul de a dispune de creditele bugetare. Ordonatorii de credite pot fi: principali, secundari sau tertiari. Rolul ordonatorilor de credite principali este de a repatiza creditele bugetare aprobate, pt bugetul propriu si pt bugetele institutiilor publice ierarhic inferioare, ai caror conducatori sunt ordonatori secundari sau tertiari. Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate potrivit legii bugetare, pt bugetul propriu si pt bugetele institutiilor publice subordinate ai caror conducatori sunt ordonatorii tertiary de credite, in raport cu sarcinile repartizate acestora. Ordonatorii tertiary de credite utilizeaza creditele bugetare care le-au fost repartizate numai pt realizarea sarcinilor institutiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitiile legale. Responsabilitile ordonatorilor de credite Ordonatorii de credite au obligaia de a angaja i de a utiliza creditele bugetare numai n limita prevederilor i destinaiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituiilor publice respective i cu respectarea dispoziiilor legale. Ordonatorii de credite rspund de: a) elaborarea i fundamentarea proiectului de buget propriu; b) urmrirea modului de realizare a veniturilor; c) angajarea, lichidarea i ordonanarea cheltuielilor n limita creditelor bugetare aprobate i a veniturilor bugetare posibil de ncasat; d) integritatea bunurilor aflate n proprietatea sau n administrarea instituiei pe care o conduc; e) organizarea i inerea la zi a contabilitii i prezentarea la termen a situaiilor financiare asupra situaiei patrimoniului aflat n administrare i a execuiei bugetare; f) organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziii publice i a programului de investiii publice; g) organizarea evidenei programelor, inclusiv a indicatorilor afereni acestora; h) organizarea i inerea la zi a evidenei patrimoniului, conform prevederilor legale; i) alte atribuii stabilite de dispoziiile legale.

21

28.Continutul si structura bugetelor locale

Veniturile i cheltuielile se grupeaz n buget pe baza clasificaiei bugetare aprobate de Ministerul Finanelor Publice. Veniturile sunt structurate pe capitole i subcapitole, iar cheltuielile pe pri, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum i alineate i paragrafe, dup caz. Cheltuielile prevzute n capitole i articole au destinaie precis i limitat. Numrul de personal, permanent i temporar, precum i fondul salariilor de baz se aprob distinct, prin anexa la bugetul fiecrei instituii publice. Numrul de salariai aprobat fiecrei instituii publice nu poate fi depit. Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, n conformitate cu creditele de angajament i cu duratele de realizare a investiiilor. Programele se aprob ca anexe la bugetele prevzute la art. 1 alin. (2). Seciunile de funcionare i seciunile de dezvoltare se utilizeaz pentru fundamentarea bugetelor locale i se aprob ca anexe la acestea, respectiv: a) seciunea de funcionare cuprinde cheltuielile curente pentru realizarea atribuiilor i competenelor stabilite prin lege, specifice fiecrei uniti administrativ-teritoriale; b) seciunea de dezvoltare cuprinde cheltuielile de capital. Cheltuielile curente prevzute la alin. (7) lit. a) sunt obligatorii i se refer la cheltuielile de personal, cheltuielile materiale i cu prestarea serviciilor, subveniile i transferurile necesare realizrii atribuiilor i competenelor autoritilor administraiei publice locale, n condiiile legii. Fondurile externe nerambursabile i mprumuturile interne i externe se cuprind n anexele la bugetele locale i se aprob odat cu acestea. Veniturile bugetelor locale sunt prevzute n anexa nr. 1, iar cheltuielile acestora n anexa nr. 2 la prezenta lege.

29.Competente privind impozitele si taxele locale

Competenta din punct de vedere institutional o au consiliile locale care actioneaza intr-un cadru reglementativ unitar (in raport de care exista si competente speciale, de cele mai multe ori limitate in functie de prioritati, situatii conjuncturale de natura economica si altele). O preocupare sub aspectul funatarii este obtinerea de sume importante rezultate din mai multe surse. Astfel sunt cele din valorificarea mijloacelor fixe a unor bunuri materiale, a sumelor rezultate din concesionare sau inchiriere ori din comercializarea unor bunuri confiscate - Sumele incasate din operatiunile de demolare, dezmembrare sau dezafectare, mijloacele fixe apartinatoare unor institutii publice sau alte bunuri materiale Acestea constituie venituri ale bugetelor locale si se varsa la acestea ca atare. Impozitele i taxele locale se aprob de consiliile locale, judeene i de Consiliul General al Municipiului Bucureti, dup caz, n limitele i n condiiile legii.

22

30.Cote defalcate
O alta preocupare a autoritatiilor locale privind imbunatarirea sistemului de echilibrare financiara este apelarea la cote defalcate din impozitul pe venit. Logica este a asigurarii functionalitatii autonomiei sistemului in conditiile unor resurse banesti subdimensionate ori nereallizabile din punct de vedere a nivelului de colectare. Astfel din impozitul pe venitu incasat la bugetul de stat, la nivelul fiecarei unitati se aloca lunar in termen de 5 zile lucratoare de la finele lunii in care s-a achitat acest impozit urmatoarele cote a) 44% la bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, unde isi desfasoara activitatea contribuabilii care le=au achitat b) 12% la bugetul local al judetului c) 21% intr-un cont distinct deschis la Directia Generala a Finantelor Publice Judetene (prin Trezoreria Publica) in vederea echilibrarii bugetelor locale ale acestor entitati In executie, cota de 21% se aloca de catre directia generala a finantelor publice in termenul prevazut de lege 5 zile - proportional cu sumele repartizate si aprobate in acest scop in bugetele entitatilor amintite anterior comune, orase, municipii. O repartitie asemanatoare o are si municipiul Bucurest (alte cote) pentru cele momente, alocare si executie. Comform legii aceste cote, in situatii deosebite, prin intermediul legii bugetului de stat pot sa fie majorate. Institutia prin care se realizeaza operatiunile de virament este Ministerul Fintelor Publice, respectiv a corespondentului sau teritorial, directiile generale (si a municipiului Bucuresti).

31.Criterii privind alocarea sumelor defalcate

Alocarea se face in functie de niste criterii de natura legala care sunt: Capacitatea financiara determinata pe baza impozitului pe venit incasat pe locuitor in proportie de 70% - Suprafata judetului in proportie de 30% Sumele defalcate cu destinatie speciala sunt repartizate conform legii care ofera si formule de calcul a capacitatii financiare. Din sumele defalcate, din unele venituri ale bugetului de stat, pentru echilbrarea bugetelor locale, conform aprobarii anuale, in conformitate cu legea bugetului de stat si din cota de 22% prevazuta legal; o cota de 27% se aloca bugetului propriu al judetului iar diferenta se indreapta catre comune, orase, municipii. 80% se alocal in doua etape prin grija directorului administratiei finantelor publice locale (judetele) pe baza criteriilor populatie, suprafata intravilana, cacitatea financiara iar 20 % se repartizeaza ca urmare a horatarii consiliului judetean pentru sustinerea programelor de dezvoltare locala sau a unor proiecte de infrastructura, cu co-finantare locala. Sumele respective (cei 20%) sunt comunicate si directiei generala a finantelor publice judetene, existand in felul acesta un mecanism de control privind destinatia bugetara a sumelor.
23

Repartizarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat in scopul echilobrarii bugetelor locale se realizeaza pe baza unor indicatori care sunt: Impozitul pe venit mediu pe locuitor din unitatea administrativ teritoriala destinatara Impozitul pe venit mediu pe locuitor pe ansamblul judetului

32.Transferuri consolidabile pentru bugetele locale

Ele se acorda in varianta existentei investitiilor finantabile din imprumuturi externe la care contribuie si guvernul in baza unor competente legale; se aproba anual sub forma unei pozitii globale prin legea bugeetului de stat. Tehnica alocarii acestor sume se realizeaza prin antrenarea ordonatorilor principali de credite, pe baza existtentei unui document numit contract de finantare si a existentei unor resurse financiare care sa asigure finantare totala sau partiala a proiectelor in discutie. Din bugetul de stat, prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai acestuia, precum i din alte bugete se pot acorda transferuri ctre bugetele locale pentru finanarea unor programe de dezvoltare sau sociale de interes naional, judeean ori local.

33.Fondul de rezerva bugetara

n bugetele locale se nscrie fondul de rezerv bugetar la dispoziia consiliului local, judeean i a Consiliului General al Municipiului Bucureti, precum i a sectoarelor municipiului Bucureti, dup caz, n cot de pn la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se utilizeaz la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe baz de hotrri ale consiliilor respective, pentru finanarea unor cheltuieli urgente sau neprevzute aprute n cursul exerciiului bugetar, pentru nlturarea efectelor unor calamiti naturale, precum i pentru acordarea unor ajutoare ctre alte uniti administrativ-teritoriale n situaii de extrem dificultate, la cererea public a primarilor acestor uniti ori din iniiativ proprie. Fondul de rezerv bugetar prevzut la alin. (1) poate fi majorat n cursul anului, cu aprobarea consiliului local, judeean i a Consiliului General al Municipiului Bucureti, precum i a consiliilor sectoarelor municipiului Bucureti, dup caz, din disponibilitile de credite bugetare care nu mai sunt necesare pn la sfritul anului.

34.Investitii publice locale

Cheltuielile pentru investiii publice i alte cheltuieli de investiii finanate din fonduri publice locale se cuprind n proiectele de buget, n baza programului de investiii publice al fiecrei uniti administrativ-teritoriale, ntocmit de ordonatorii principali de credite, care se prezint i n seciunea de dezvoltare, ca anex la bugetul iniial i, respectiv, rectificat, i se aprob de autoritile deliberative. Informaii privind programele de investiii publice: Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale ntocmesc annual programul de investiii publice pe clasificaia funcional. Pentru fiecare obiectiv inclus n programul de investiii sunt prezentate informaii financiare i nefinanciare.
24

Informaiile financiare vor include: a) valoarea total a proiectului; b) creditele de angajament; c) creditele bugetare; d) graficul de finanare, pe surse i ani, corelat cu graficul de execuie; e) analiza cost-beneficiu, care va fi realizat i n cazul obiectivelor n derulare; f) costurile de funcionare i de ntreinere dup punerea n funciune. Informaiile nefinanciare vor include: a) strategia n domeniul investiiilor, care va cuprinde n mod obligatoriu prioritile investiionale i legtura dintre diferite proiecte, criteriile de analiz care determin introducerea n programul de investiii a obiectivelor noi, n detrimentul celor n derulare; b) descrierea proiectului; c) stadiul fizic al obiectivelor.

35.Executia bugetara
Executia bugetara se deruleaza prin parcurgerea mai multor faze: Angajament Lichidare Ordonantare Plata

n procesul execuiei bugetare, cheltuielile bugetare parcurg urmtoarele faze: angajament, lichidare, ordonanare, plat. Execuia bugetar la orae, municipii, sectoarele municipiului Bucureti, judee i municipiul Bucureti se bazeaz pe principiul separrii atribuiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atribuiile persoanelor care au calitatea de contabil. Operaiunile specifice angajrii, lichidrii i ordonanrii cheltuielilor sunt n competena ordonatorilor de credite i se efectueaz pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale instituiilor publice. Plata cheltuielilor este asigurat de eful compartimentului financiar-contabil, n limita fondurilor disponibile. Instrumentele de plat trebuie s fie nsoite de documentele justificative. Aceste documente trebuie s certifice exactitatea sumelor de plat, recepia bunurilor, executarea serviciilor i altele asemenea, conform angajamentelor legale ncheiate. Instrumentele de plat se semneaz de ctre contabil i eful compartimentului financiar-contabil. Efectuarea plilor, n limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe baz de acte justificative, ntocmite n conformitate cu dispoziiile legale, i numai dup ce acestea au fost angajate, lichidate i ordonanate. Plata cheltuielilor la comune i la instituiile publice la care compartimentul financiar-contabil are un numr de personal mai mic de 5 persoane se realizeaz de ctre ordonatorul de credite i de persoana mputernicit cu atribuii financiar
25

contabile, cu respectarea normelor metodologice privind organizarea, evidena i raportarea angajamentelor bugetare i legale. Pentru anumite categorii de cheltuieli se pot efectua pli n avans de pn la 30%, n condiiile dispoziiilor legale. Sumele reprezentnd pli n avans, efectuate potrivit alin. (8) i nejustificate prin bunuri livrate, lucrri executate i servicii prestate, pn la sfritul anului, n condiiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de ctre instituiile publice care au acordat avansurile i se vor restitui bugetului din care au fost avansate. n cazul nelivrrii bunurilor, neefecturii lucrrilor i serviciilor angajate, pentru care s-au pltit avansuri, recuperarea sumelor de ctre instituia public se face cu perceperea majorrilor de ntrziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de cnd s-au acordat i pn s-au recuperat.

36.Procedura deschiderii creditelor bugetare

Creditele bugetare aprobate sunt folosite doar prin mecanismul deschiderii de credite, efectuate prin grija ordonatorilor de credite in limita sumelor aprobate, potrivit destinatiei prestabilite. Efectuarea cheltuielilor bugetare se face doar pe baza de documente justificative prin care se confirma angajamente contractuale, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea lucrarilor, plata salariilor, plata obligatiilor bugetare. Exista posibilitatea ca pe parcursul exercitiului bugetar, ca urmare a unei dispozitii legale sa se realizeze transferuri de institutii, actiuni sau sarcini de la o entitate la alta (minister la minister, o autoritate locala catre altele etc). In aceste conditii, resursele financiare vor fi asigurate in mod corespunzator prin anumite modificari de natura bugetara ca volum si ca structura. Autoritatile delibeerative au competenta de a modifica modificari de natura bugetara. si justifica toate aceste

Cu privire la fondurile externe nerambursabile, acestea sunt considerate ca avand un caracter previzional si se determina in conformitate cu acordurile incheiate cu partenerii externi.

37.Regimul creditelor bugetare neutilizate de ordonatorii de credite

Regimul creditelor bugetare neutilizate de ordonatori acestia au obligatia sa analizeze lunar necesitatea mentinarii unor credite bugetare pentru care sarcinile au fost desfiintate sau
26

amanate si sa propuna autoritatilor deliberative anularea acestor credite. Termenul limita este 10 decembrie. Cu creditele bugetarea anulate se majoreaza fondul de rezerva bugetara aferent la dispozitia autoritatilor deliberative.

38.Contul anual de executie

Ordonatorii primari intocmesc si prezinta pana la 31 mai din anul urmator conturiile anuale in urmatoarea structura: a) Pentru venituri Prevederi bugetare initiale ........................................definitive Incasari realizate b) Pentru cheltuieli Credite bugetare initiale ..................................definitive Plati efectuate Aceste situatii (conturile anuale de executie) sunt intocmite trimestrial si anual si se depun sub forma unor situatii financiare privind executia bugetara la directiile generale ale Finantelor Publice care urmeaza sa fie centralizate la Ministerul de Finante.

39.Executia de casa a bugetelor locale

Execuia de cas a bugetelor prevzute la art. 1 alin. (2) se efectueaz prin unitile teritoriale ale Trezoreriei Statului, evideniindu-se n conturi distincte: a) veniturile bugetare ncasate pe structura clasificaiei bugetare; b) efectuarea plilor dispuse de persoanele autorizate ale instituiilor publice, n limita creditelor bugetare i a destinaiilor aprobate potrivit dispoziiilor legale; c) efectuarea operaiunilor de ncasri i pli privind datoria public intern i extern, rezultat din mprumuturi contractate sau garantate de stat, precum i cele contractate sau garantate de autoritile administraiei publice locale, inclusiv a celor privind rambursarea ratelor la scaden i plata dobnzilor, comisioanelor, spezelor i altor costuri aferente; d) efectuarea altor operaiuni financiare n contul autoritilor administraiei publice locale; e) pstrarea disponibilitilor reprezentnd fonduri externe nerambursabile sau contravaloarea n lei a acestora, primite pe baz de acorduri i nelegeri guvernamentale i de la organisme internaionale, i utilizarea acestora potrivit bugetelor aprobate; f) alte operaiuni financiare prevzute de lege. Pentru mprumuturile contractate, altele dect cele din disponibilitile contului curent general al Trezoreriei Statului, autoritile administraiei publice locale i pot deschide conturi la bnci comerciale, n vederea derulrii acestora. n execuie, alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat se efectueaz lunar de ctre direciile generale ale finanelor publice, pe baza fundamentrilor prezentate de ordonatorii principali de credite.

27

40.Datoria publica locala

Datoria public local reprezint o obligaie general care trebuie rambursat, conform acordurilor ncheiate, din veniturile proprii ale unitii administrativ-teritoriale mprumutate, prevzute la art. 5 alin. (1) lit. a), precum i din veniturile beneficiarilor de mprumuturi garantate de autoritile administraiei publice locale, dup caz. Instrumentele datoriei publice locale sunt: a) titluri de valoare; b) mprumuturi de la bncile comerciale sau de la alte instituii de credit; c) credite furnizor; d) leasing financiar; e) garanie local. Avalizarea de ctre autoritile administraiei publice locale a biletelor la ordin emise de operatorii economici i serviciile publice din subordinea acestora reprezint datorie public local. Emiterea i lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de ctre autoritile administraiei publice locale sau prin intermediul unor agenii ori al altor instituii specializate. Valoarea total a datoriei contractate de autoritatea administraiei publice locale va fi nscris n registrul de eviden a datoriei publice locale al acestei autoriti i se raporteaz anual prin situaiile financiare. Registrul de eviden a datoriei publice locale va include informaii care s specifice suma total a datoriilor autoritilor administraiei publice locale, precum i detalierea datoriilor i alte informaii stabilite prin norme metodologice privind registrul de eviden a datoriei publice locale, emise de Ministerul Finanelor Publice. Valoarea total a garaniilor emise de autoritatea administraiei publice locale se nscrie n registrul de eviden a garaniilor locale al acestei autoriti i se raporteaz anual prin situaiile financiare. Registrul de eviden a garaniilor locale cuprinde informaii care s specifice suma total a garaniilor emise de autoritatea administraiei publice locale, precum i detalierea garaniilor i alte informaii stabilite prin norme metodologice privind registrul de eviden a garaniilor locale, emise de Ministerul Finanelor Publice. Dup contractarea i/sau garantarea de mprumuturi interne i/sau externe, autoritile administraiei publice locale au obligaia de a transmite Ministerului Finanelor Publice, n termen de 10 zile de la data intrrii n vigoare a contractului respectiv, copii de pe fiecare document primar, care atest, dup caz: a) contractarea/garantarea mprumutului; b) actul adiional la contractul/acordul de mprumut/garantare, dac au fost aduse modificri la acesta, cu respectarea clauzelor contractuale. Pe perioada utilizrii i rambursrii mprumutului contractat/garantat, raportarea la Ministerul Finanelor Publice a datelor privind datoria public local se efectueaz lunar, n termen de 15 zile de la sfritul perioadei de raportare. n scopul evalurii datoriei publice locale, orice obligaie de plat, exprimat n alt moned dect cea naional, este calculat n moneda naional, utilizndu-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naional a Romniei pentru ultima zi din perioada la care se face raportarea. Serviciul datoriei publice locale nu reprezint obligaii sau rspunderi ale Guvernului i va fi pltit din bugetele locale i din bugetele beneficiarilor de mprumuturi garantate de autoritile administraiei publice locale, precum i din sumele obinute din contractarea de mprumuturi pentru refinanarea datoriei publice locale directe.
28

41.Fondul de risc
Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de ctre unitile administrativ-teritoriale a mprumuturilor contractate de operatorii economici i serviciile publice de subordonare local se constituie fondul de risc n afara bugetului local. Fondul de risc se pstreaz n conturi separate, deschise la unitile teritoriale ale Trezoreriei Statului, i se constituie distinct pentru garanii locale la mprumuturi interne i, respectiv, pentru garanii la mprumuturi externe. Fondul de risc se constituie din: sumele ncasate sub form de comisioane de la beneficiarii mprumuturilor garantate; dobnzile acordate de unitile Trezoreriei Statului la disponibilitile fondului; majorri de ntrziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, aplicate pentru neplata n termen de ctre beneficiarii mprumuturilor garantate a comisioanelor i, respectiv, a ratelor scadente, dobnzilor i comisioanelor aferente i, n completare, din bugetul local. n cazul n care se efectueaz pli din fondul de risc, aferente unor scadene neonorate de garantat, veniturile fondului de risc se rentregesc cu sumele recuperate de la acesta. Nivelul comisionului de risc se determin de ctre ordonatorul principal de credite i se aprob de ctre autoritile deliberative. Acest comision se aplic asupra valorii mprumutului garantat. Sumele aflate n fondul de risc la sfritul anului se regularizeaz cu bugetul local, n limita sumelor primite de la acest buget, iar diferena se reporteaz n anul urmtor cu aceeai destinaie. Contul de execuie al fondului de risc se anexeaz la situaiile financiare.

42.Finantarea institutiilor publice

Finanarea cheltuielilor curente i de capital ale instituiilor publice se asigur astfel: a) integral din bugetul local; b) din venituri proprii i din subvenii acordate de la bugetul local; c) integral din venituri proprii. Instituiile publice, finanate integral din bugetul local, vars veniturile realizate la acest buget. Veniturile proprii ale instituiilor publice Veniturile proprii ale instituiilor publice, finanate n condiiile art. 67 alin. (1) lit. b) i c), se ncaseaz, se administreaz, se utilizeaz i se contabilizeaz de ctre acestea potrivit dispoziiilor legale. Veniturile proprii ale bugetelor instituiilor publice, finanate potrivit art. 67 alin. (1) lit. b) i c), provin din prestri de servicii, chirii, manifestri culturale i sportive, concursuri artistice, publicaii, prestaii editoriale, studii, proiecte, valorificri de produse din activiti proprii sau anexe i altele. Bunuri materiale i fonduri bneti primite de instituiile publice Instituiile publice mai pot folosi pentru desfurarea activitii lor bunuri materiale i fonduri bneti, primite de la persoane juridice i fizice sub form de donaii i sponsorizri, cu respectarea dispoziiilor legale. Fondurile bneti acordate de persoanele juridice i fizice, primite n condiiile alin. (1), n situaia instituiilor publice finanate integral de la buget, sunt vrsate direct la bugetul local din care se finaneaz acestea. Cu aceste sume se majoreaz veniturile i cheltuielile

29

bugetului local, iar fondurile respective se vor utiliza cu respectarea destinaiilor stabilite de transmitor. Cu fondurile bneti acordate de persoanele juridice i fizice n condiiile alin. (1), n situaia instituiilor publice finanate potrivit prevederilor art. 67 alin. (1) lit. b) i c), se vor majora bugetele de venituri i cheltuieli ale acestora. Aceste instituii au obligaia de a prezenta, n anexa la contul de execuie bugetar trimestrial i anual, situaia privind sumele primite i utilizate n aceste condiii i cu care a fost majorat bugetul de venituri i cheltuieli. Bunurile materiale primite de instituiile publice n condiiile alin. (1) se nregistreaz n contabilitatea acestora.

43.Criza financiara a unitatilor administratiilor teritoriale

Unitatea administrativ-teritorial este considerat n criz financiar dac se afl n una dintre urmtoarele situaii: a) neachitarea obligaiilor de plat, lichide i exigibile, mai vechi de 90 de zile i care depesc 15% din bugetul anual; b) neachitarea drepturilor salariale prevzute n bugetul de venituri i cheltuieli pe o perioad mai mare de 90 de zile de la data scadenei; c) la calculul criteriului prevzut la lit. a) nu se iau n calcul obligaiile de plat, lichide i exigibile, care se afl n litigiu contractual. Situaia de criz financiar poate fi sesizat de ordonatorul principal de credite al unitii administrativ-teritoriale, conductorul compartimentului financiar-contabil din cadrul aparatului propriu de specialitate al autoritilor administraiei publice locale, de ordonatorii secundari de credite i ordonatorii teriari de credite din cadrul serviciilor publice subordonate consiliului local, de conductorii societilor comerciale sau ai regiilor autonome din subordinea consiliului local, de diveri creditori, de directorul direciei generale a finanelor publice judeene, respectiv a municipiului Bucureti i de structurile teritoriale ale Curii de Conturi. Sesizarea se face la direcia general a finanelor publice judeene sau a municipiului Bucureti i la ordonatorul principal de credite al unitii administrativ-teritoriale care se afl n situaia de criz financiar. n termen de 30 de zile de la solicitarea oricrei persoane interesate, ordonatorul principal de credite al unitii administrativ-teritoriale are obligaia furnizrii situaiei economico-financiare i a concluziei de ncadrare sau nencadrare n prevederile alin. (1). Ordonatorul principal de credite, din oficiu sau dup ce a primit sesizarea situaiei de criz financiar conform alin. (2), are obligaia convocrii autoritii deliberative n termen de 5 zile lucrtoare. Autoritatea deliberativ ia act, n condiiile legii, de existena situaiei de criz financiar, mandateaz ordonatorul principal de credite pentru elaborarea planului de redresare financiar i analizeaz propuneri care s fie cuprinse n planul de redresare financiar prezentat de ordonatorul principal de credite.

44.Planul de redresare financiara

Va fi elaborat de ctre ordonatorul principal de credite, mpreun cu direcia general a finanelor publice judeene sau a municipiului Bucureti i cu structurile teritoriale ale Curii de Conturi, n termen de 30 de zile de la stabilirea strii de criz de ctre autoritatea deliberativ. Planul de redresare financiar va conine:
30

a) analiza economico-financiar a unitii administrativ-teritoriale; b) msurile de meninere a serviciilor publice eseniale de ctre autoritile administraiei publice locale pe toat durata aplicrii planului de redresare financiar; c) msurile de cretere a gradului de colectare a veniturilor proprii, precum i de atragere a altor venituri; d) msurile pentru reducerea cheltuielilor; e) planificarea economico-financiar i bugetar pn la redresare; f) stabilirea sarcinilor pentru ndeplinirea prevederilor din planul de redresare financiar pe obiective, persoane responsabile i termene. Controlul executrii i ndeplinirii msurilor cuprinse n planul de redresare financiar este n sarcina structurilor teritoriale ale Curii de Conturi. Planul de redresare financiar este supus spre aprobare autoritii deliberative n termen de 3 zile lucrtoare de la elaborare i va fi adoptat n termen de cel mult 5 zile lucrtoare de la depunere. n cazul n care planul de redresare financiar nu este adoptat, autoritatea deliberativ se ntrunete n termen de 3 zile lucrtoare de la data dezbaterii n ultima edin pentru reanalizarea acestuia. Dac planul de redresare financiar nu se adopt, acesta se consider aprobat n forma propus de iniiator. Planul de redresare financiar poate fi modificat cu aprobarea autoritii deliberative, n condiiile alin. (6), ori de cte ori va fi necesar, n cazul n care apar date, informaii sau fapte necunoscute la momentul sesizrii crizei financiare, dac acestea pot mpiedica procesul de redresare financiar. Ordonatorul principal de credite are obligaia ca n perioada desfurrii procedurii de redresare a crizei financiare s asigure funcionarea eficient i eficace a serviciilor publice eseniale. n condiiile ncetrii situaiei prevzute la alin. (1), la propunerea ordonatorului principal de credite i a structurilor teritoriale ale Curii de Conturi, autoritatea deliberativ aprob ncetarea strii de criz financiar. Situaia de criz financiar, respectiv ncetarea acesteia, se nregistreaz, n termen de 5 zile de la declararea situaiei de criz financiar, de ctre ordonatorul principal de credite, respectiv de la aprobarea ncetrii strii de criz financiar, n registrul local al situaiilor de criz financiar a unitilor administrativ-teritoriale, care este gestionat de direciile generale ale finanelor publice judeene, respectiv a municipiului Bucureti. Acestea vor comunica lunar situaiile de deschidere sau de nchidere a crizelor financiare nregistrate Ministerului Finanelor Publice, pentru a fi nregistrate n registrul naional al situaiilor de criz financiar a unitilor administrativ-teritoriale.

45.Insolventa unitatiilor administratiilor teritoriale

Unitatea administrativ-teritorial este considerat n stare de insolven dac se afl n una dintre urmtoarele situaii: a) neachitarea obligaiilor de plat, lichide i exigibile, mai vechi de 120 de zile i care depesc 50% din bugetul anual, fr a se lua n calcul cele aflate n litigiu contractual; b) neachitarea drepturilor salariale prevzute n bugetul de venituri i cheltuieli, pe o perioad mai mare de 120 de zile de la data scadenei. Orice creditor sau grup de creditori care are una ori mai multe creane certe, lichide i exigibile mpotriva unei uniti administrativ-teritoriale, cu o valoare nsumat care depete 50% din bugetul acesteia pe o perioad de 120 de zile consecutive, poate introduce la tribunalul n a crui circumscripie i are sediul unitatea administrativ-teritorial o cerere de deschidere a procedurii insolvenei acestei uniti administrativ-teritoriale.
31

n termen de 30 de zile de la solicitarea oricrei persoane interesate, ordonatorul principal de credite al unitii administrativ-teritoriale are obligaia furnizrii situaiei economico-financiare i a concluziei de ncadrare sau nencadrare n prevederile alin. (1). Ordonatorul principal de credite al unitii administrativ-teritoriale are obligaia ca, n termen de 15 zile de la constatarea strii de insolven care a intervenit potrivit alin. (1), s solicite deschiderea procedurii privind insolvena unitii administrativ-teritoriale, prin cerere depus la tribunalul n a crui circumscripie se afl unitatea administrativ-teritorial respectiv. Ordonatorul principal de credite al unitii administrativ-teritoriale are obligaia de a notifica deschiderea procedurii de insolven creditorilor i oricror persoane interesate. Introducerea prematur, cu rea-credin, de ctre ordonatorul principal de credite a cererii prevzute la alin. (4) atrage rspunderea acestuia, n condiiile legii, pentru prejudiciile pricinuite prii interesate. Judectorul-sindic, prin hotrrea de deschidere a procedurii de insolven, va numi un administrator. n termen de 60 de zile lucrtoare de la numirea administratorului, acesta ntocmete, mpreun cu structura teritorial a Curii de Conturi, un plan de redresare a insolvenei unitii administrativ-teritoriale. Administratorul sau ordonatorul principal de credite, dup caz, are obligaia ca n perioada desfurrii procedurii de insolven s asigure furnizarea eficient i eficace a serviciilor publice eseniale, n condiiile legii. Planul de redresare a insolvenei va cuprinde: a) msurile de restabilire a viabilitii financiare a unitii administrativteritoriale; b) msurile de continuare a prestrii serviciilor eseniale ale unitii administrativ-teritoriale, pe toat perioada insolvenei acesteia; c) planul de achitare a debitelor ctre creditori. Planul de redresare a insolvenei se supune aprobrii consiliului local, n termen de 10 zile de la ntocmirea conform prevederilor alin. (7), i devine obligatoriu att pentru autoritatea deliberativ, ct i pentru ordonatorul principal de credite al unitii administrativteritoriale. n caz de neadoptare n termenul prevzut la alin. (10), administratorul va propune judectorului-sindic emiterea hotrrii de preluare a atribuiilor de ordonator principal de credite de ctre administrator. Administratorul va monitoriza respectarea planului de redresare a insolvenei. n caz de nerespectare a planului de redresare a insolvenei, administratorul va propune judectorului-sindic suspendarea atribuiilor de ordonator principal de credite i emiterea hotrrii de preluare a atribuiilor de ordonator de credite de ctre administrator. Ordonatorului principal de credite i autoritii deliberative a unitii administrativteritoriale le este interzis exercitarea oricror atribuii cu implicaii financiare pe toat perioada gestionrii situaiei de insolven, conform prevederilor alin. (11) - (13), atribuii care se exercit exclusiv de administratorul numit n condiiile alin. (6), (11) sau (13). n cazul n care se constat ncetarea strii de insolven prevzute la alin. (1), judectorul-sindic, la propunerea administratorului, va pronuna o sentin de nchidere a procedurii de insolven a unitii administrativ-teritoriale. Administratorul are obligaia de a notifica sentina de nchidere a procedurii de insolven ordonatorului principal de credite, creditorilor i oricror personae interesate. Prin nchiderea procedurii insolvenei, administratorul este descrcat de orice ndatoriri sau responsabiliti cu privire la aplicarea procedurii fa de ordonatorul principal de credite, fa de patrimoniul unitii administrativteritoriale, precum i fa de creditori. n termen de 30 de zile de la notificarea prevzut la alin. (15), ntre administrator i ordonatorul

32

principal de credite se ncheie un proces-verbal de predare-primire cu privire la operaiunile derulate n timpul procedurii insolvenei. Unitatea administrativ-teritorial revine la statutul de criz financiar, iar ordonatorul principal de credite i consiliul local i reiau atribuiile i vor proceda conform art. 74 la aplicarea ntocmai a planului de redresare financiar pentru ieirea unitii administrativteritoriale din criz financiar. Cheltuielile ocazionate cu plata indemnizaiei administratorului i ndeplinirea procedurii de redresare a insolvenei reprezint cheltuieli ale unitii administrativ-teritoriale i se suport din bugetul acesteia. Situaia de deschidere a procedurii de insolven, respectiv de nchidere a acesteia, se nregistreaz n termen de 5 zile de la declararea situaiei de insolven, respectiv de la notificarea hotrrii judectoreti de nchidere a procedurii de ctre ordonatorul principal de credite, n registrul local al situaiilor de insolven a unitilor administrativ-teritoriale, care este gestionat de direciile generale ale finanelor publice judeene, respectiv a municipiului Bucureti. Acestea vor comunica lunar situaiile de deschidere sau de nchidere a procedurilor de insolven nregistrate Ministerului Finanelor Publice, pentru a fi nregistrate n registrul naional al situaiilor de insolven a unitilor administrativ-teritoriale.

46.Regimul imprumuturilor din contul curent general al trezorerie statului

n situaia n care, pe parcursul execuiei, apar goluri temporare de cas ca urmare a decalajului dintre veniturile i cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin mprumuturi acordate de Ministerul Finanelor Publice din disponibilitile contului curent general al Trezoreriei Statului, numai dup utilizarea fondului de rulment. Valoarea total a mprumutului care poate fi angajat de autoritile administraiei publice locale, potrivit prevederilor alin. (1), este supus urmtoarelor limite: a) nu va depi 5% din totalul veniturilor estimate a fi ncasate pe durata anului bugetar n care se face mprumutul, n regim derogatoriu de la prevederile art. 63 alin. (4); b) n condiiile prevederilor lit. a), autoritile administraiei publice locale nu pot angaja mprumuturi mai mari dect fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiai an bugetar. Rambursarea fondurilor mprumutate conform prevederilor prezentului articol va fi garantat cu veniturile estimate a fi ncasate n anul bugetar respectiv, n condiiile respectrii garantrii, prin venituri, a celorlalte datorii publice locale. n situaia n care mprumutul prevzut la alin. (1) nu a fost restituit pn la 31 decembrie, direciile generale ale finanelor publice sunt autorizate s execute contul unitii administrativ-teritoriale n cauz.

33